Proces verbal din 03.08.2018

Proces-verbal al ședinței festive din 03.08.2018

ROMANIA

JUDETUL TIMIS MUNICIPIUL TIMISOARA CONSILIUL LOCAL

PROCES - VERBAL

încheiat azi 03.08.2018 cu ocazia ședinței festive a

Consiliului Local al Municipiului Timișoara

Președinte de ședință - Viceprimar IMRE FARKAS

Din cei 27 de consilieri au fost prezenți

Au absentat:

Din partea executivului participa domnul viceprimar Dan Diaconu, domnul viceprimar Farkas Imre si doamna secretar Simona Dragoi

Sedinta a fost convocata prin dispoziția nr. 927 din data: 31.07.2018

Ordinea de Zi a ședinței:

9              9

  • 1. Ședința Festivă a Consiliului Local al Municipiului Timișoara dedicată Zilei Timișoarei.

  • 2. Decernarea Titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara domnului Georg Lecca.

Dl. FARKAS: Bună ziua. Vă rog să luați loc. Vă mulțumesc pentru prezența dvs la ședința festivă. La mulți ani Timișoara! La mulți ani România! Vreau să salut toți invitații noștri din alte orașe care ne onorează cu prezența. Vreau să votăm Ordinea de zi și anexa, deoarece a mai apărut un punct care se adaugă la ordinea de zi de azi. Proiect de hotărâre privind aprobarea Caietului de sarcini privind delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare stradală în Municipiul Timișoara.

Supun la vot.

-Cine este pentru?

Se numără voturile: 19 voturi pentru

PUNCTUL 1 AL ORDINEI DE ZI:

Ședința Festivă a Consiliului Local al Municipiului Timișoara dedicată Zilei Timișoarei.

9          9                                                                                  r                      9                                                    9

Dl. PRIMAR:

Stimați, Invitați,

Stimați Timișoreni,

Sărbătorim iată, împreună, și o facem cu bucurie, Ziua Timișoarei, ediția 2018. Știm cu toții că ziua de 3 august reprezintă o zi sfântă, pentru orașul nostru, pentru județul nostru, pentru regiunea Banat, și eu cred că una dintre cele mai importante pentru România. Suntem în anul în care România sărbătorește Centenarul Marii Uniri, iar noi, bănățenii, sărbătorim 99 de ani de la unirea Banatului cu România și de la instaurarea administrației românești în Timișoara.

La 3 august 1919, s-a consfințit, prin intrarea detașamentelor armatei române în Timișoara, trecerea Timișoarei și a întregii regiuni sub administrație românească. Era deja instalat primul prefect român în persoana avocatului Aurel Cosma, atizanul unirii Banatului cu România, dar, prezența detașamentelor militare a consfințit cum spuneam, această nouă administrație. Știm bine că după secole de nenumărate sacrificii, după imense jertfe de vieți omenești, în anul 1918, s-a ajuns ca teritoriile locuite dominant de români, să fie unificate într-un singur stat. La 1 decembrie 1918, Banatul nu a putut trece în componența României constituite pe parcursul anului 1918. Aici lucrurile au fost mai complicate și negocierile de pace, după primul război mondial, au durat mult mai mult. Pentru că atunci, în fruntea statului român, s-au aflat oameni destoinici, precum Ion

  • I.C.Bratianu, care n-a cedat în fața mai marilor lumii, ci a negociat stând drept și reprezentând așa cum trebuie să o facă orice înalt demnitar, interesele nationale. Până la urmă, în 1919, aceasta parte din românime a intrat și ea în componența statului român. Știm bine că, la un moment dat, se prefigura o republică, republica Banat și au fost alte interese avute în vedere în acea perioadă zbuciumată de discuții pe tema acestei părți a Europei. La 3 August 1919, România a atins cea mai mare extensie pe care a avut-o în toate timpurile și, din păcate, ea nu a putut fi păstrată. Astăzi suntem între frontiere sensibil restrânse, față de cele de atunci.

Ce este important însă, de menționat, este că după integrarea Timișoarei și a părții din Banat care a revenit României, în noul stat sau în statul România, în noua sa configurație s-a produs o dezvoltare pe toate planurile și o integrare adevarată. Pentru că avem aici invitați oameni care au făcut cinste orașului nostru prin toată activitatea lor, nu pot să nu menționez faptul că, de exemplu, în anul 1920, la un an de la unirea Banatului cu România, s-a înființat Școala Politehnică din Timișoara, ca instituție de învățământ superior, o necesitate a perioadei de dezvoltare parcursă de România, și care, evident, a onorat încrederea care s-a pus în ea atunci când s-a emis decretul regal de înființare. În 1953 am devenit singurul oraș european cu trei teatre de stat în limbile: română, maghiară și germană, iar în Decembrie 1989 am fost primul oraș liber de comunism din România.

N-o să vă vorbesc despre această dezvoltare și despre Timișoara ca oraș al premierelor, pentru că ea este binecunoscută și a fost mereu la cote înalte, cum este și astăzi. Aș vrea să vă vorbesc mai mult despre spiritul Timișoarei. În acel moment, în Timișoara, era o diversitate etnică cum mai rar se poate întâlni, diversitate care, zic eu, din fericire, este păstrată și astăzi, dar la acea vreme lucrurile stăteau altfel în privința numărului de cetățeni aparținând diverselor grupuri etnice. Acei cetățeni, trăiau în bună înțelegere, în toleranță, în respect reciproc, purtând, nutrind, un spirit care de fapt, a fost insuflat aici, în secolul luminilor, în secolul al XVIII-lea, de fapt, la început de acest secol, mai precis în 1716 și în anii care au urmat, când s-a produs eliberarea de sub Imperiul Otoman și când a avut loc o colonizare importantă cu cetățeni de diverse etnii, de diverse confesiuni, de diverse culturi, tradiții s.a.m.d. Acest spirit de toleranță, de bună înțelegere, de respect, al fiecăruia pentru valorile celuilalt și de împărtășire din aceste valori, acest spirit de deschidere a continuat. Noi vorbim astăzi despre spiritul Timișoarei, dar, din păcate, chiar o parte dintre cetățenii care vorbesc insistent despre spiritul Timișoarei, nu fac dovada că îl și trăiesc și că îl poartă.

În primul rând, spiritul Timisoarei înseamnă deschidere, un îndemn pentru cetățenii de oriunde să se simtă la ei acasă, să adauge plus valoare din toate punctele de vedere acestui oraș, așa cum, de altfel, în lungul timpului s-a și întâmplat. Timișoara este un oraș cu vocație de capitală, iar o capitală atrage, integrează și face pe fiecare să se simtă împlinit. De altfel, Timișoara, a și avut șansa istorică să fie efectiv capitală, timp de 8 ani, capitală a Regatului Maghiar în sec al XIV-lea. La ora actuală, ne putem mândri, noi timișorenii, cu foarte multe lucruri. Timișoara este considerată de foruri internaționale ca fiind orașul cel mai prietenos, cel mai propice pentru investiții.

Orașul nostru a început, în ultimii ani, să primească recunoașterea pe care o merită, iar cel mai recent premiu a fost cel acordat la a treia ediție a Galei Forbes Best Cities. După cum știți, Timișoara a mai fost declarată de Forbes “cel mai dinamic oraș” și “cel mai favorabil investițiilor”, pe baza unor indicatori clari, a unor cifre care nu pot fi contestate de nimeni. Acum, în topul Forbes 2018, Timișoara se află pe locul 2, după București și înaintea Clujului. Așadar, avem noi recunoașteri ale performanțelor Timișoarei:

  • 1. LOCUL I ÎN “TOPUL FORBES BEST CITIES”, ÎNTRE ORAȘELE DIN PROVINCIE

  • 2. PREMIUL “CEL MAI DINAMIC ORAȘ DIN ROMÂNIA”

Evaluarea orașelor s-a făcut pe date provenite de la Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Ministerul Finanțelor Publice și listafirme.ro. Iată clasamentul, sec -e vorba de clasamentul Provinciei, accentuez, capitala fiind... capitală!: 1. Timișoara; 2. Cluj-Napoca; 3. Brașov; 4. Arad; 5. Constanța; 6. Alba-Iulia; 7. Oradea; 8. Sibiu; 9. Iași.

De asemenea, avem 13 titluri de “CEL MAI”, obținute de Timișoara în ultimii ani:

  • 1. Orașul Capitală a Culturii Europene pentru 2021

  • 2. Orașul Best Destination pentru Turism

  • 3. Orașul de Excelență în Urbanism

  • 4. Orașul Cel Mai Dinamic

  • 5. Orașul Cel Mai Bun din Provincie

  • 6. Orașul cu Cea Mai Mare Creștere a Turismului

  • 7. Orașul cu Cea Mai Extinsă Zonă Pietonală

  • 8. Orașul cu Cea Mai Lungă Rețea de Piste de Biciclete

  • 9. Orașul Cel Mai Recomandat pentru Investiții

  • 10. Orașul cu Cea Mai Mică Fiscalitate Locală

  • 11. Orașul cu Excelență în Implementarea Conceptului de Smart City

  • 12. Orașul cu Cele Mai Multe Subsisteme de Transport Public (tramvaie, troleibuze, autobuze, minibuze, biciclete și vaporașe)

  • 13. Orașul cu rată de reușită de 100% în implementarea de proiecte pe fonduri europene (35 din 35!) și cu absorbție apropiată de 100%, mai precis 95.34%

Timișoara este conform revistei Forbes, ani în șir în ultima perioadă, caracterizat ca orașul cel mai dinamic din România, orașul cel mai propice pentru investiții. Am făcut trimitere la aceste catalogări, pentru că ele nu sunt făcute de noi, sunt făcute de foruri din România cu cea mai solidă reputație.

Timișoara este orașul cu cea mai ridicată calitate a vieții. Știm bine că în plan economic, lucrurile au mers înspre plus, inclusiv în perioada crizei economice.

Nicio firmă cu nume nu a plecat din Timișoara, nicio firmă nu și-a încetat activitatea aici. Dimpotrivă, sunt noi și noi angajatori, orașul este într-o continuă creștere. Viața economică este una cu un puls sănătos în Timișoara.

Noi, ca municipalitate, oferim cea mai redusă fiscalitate din România. În Timișoara sunt cele mai reduse taxe și impozite locale. Avem facilități pentru firme la taxele și impozitele locale, mergând până la 100%, în funcție de volumul investiției și de numărul de locuri de muncă create. Așadar, noi nu mergem pe ideea taxării directe, ci mergem pe ideea unor contribuții care apar ca ceva natural, drept rezultat al succesului afacerilor respective. Așa se și explică sănătatea economiei Timișoarei și când spun asta, am în vedere și diversitatea dezvoltării ei economice.

Timișoara a cunoscut în ultimii ani transformări radicale, am avut 35 de proiecte cu finanțare europeană de implementat pe parcursul primului mandat și gradul de succes a fost 100%. Continuăm cu lucrările de modernizare a infrastructurii, după ce, timp de 50 de ani nu s-a făcut nimic semnificativ în acest sens, cu excepția transformării Pieței Victoria în ceea ce vedem că este astăzi. Și în continuare se impune un ritm ridicat care produce și disconfort, pentru recuperarea rămânerilor în urmă, pentru ca orașul să țină pasul cu dezvoltarea lui însuși.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2016, Timișoara avea 332 983 de locuitori, fiind pe locul 3, după București și Iași (362 142 de locuitori), Clujul situându-se pe locul 4 cu 321 687 de locuitori. Estimările mele sunt că în oraș trăiesc încă cca 100 000 de cetățeni care nu figurează niciunde în acte, pentru că, din păcate, legislația actuală nu mai impune mutații în localitatea unde trăiești și cred că nu este în regulă lucrul acesta, iar de jur împrejurul Timișoarei, în comunele periurbane, mai trăiesc alți 100 000 de cetățeni, față de câți erau în ultima vreme. Acești 500 000 de cetățeni, reprezintă, de fapt suflul Timișoarei. Acești 500 000 de mii suntem cei care muncim și care ne desfășurăm cea mai mare parte a vieții aici, în Timișoara.

Acum, la ceas aniversar, vreau să reiterez angajamentul pe care, în repetate rânduri l-am enunțat în fața dvs., ca Timișoara să continue să se modernizeze, să se dezvolte sănătos, așa cum a făcut-o în acești ultimi ani.

Vom avea succese mari în acest an și, când spun acest lucru, am în vedere finalizările care se prefigurează. Le mulțumesc cetățenilor pentru că au suportat lucrări la cele 2 pasaje, care sunt punctele de tranzit între jumătatea de nord și jumătatea de sud a orașului. Nu este un lucru ușor și a asuma așa ceva a fost un act temerar. Dar pasajele, iată sunt gata, Jiul și Popa Șapcă, și ne bucurăm din plin de ele. Mai sunt multe lucruri de făcut în continuare și vă rog, stimați timișoreni, să înțelegeți că noi trebuie să onorăm statutul de Capitală Culturală Europeană în 2021, un statut pentru care am muncit și ne-am asumat răspunderi uriașe. Va trebui să-l onorăm și asta presupune transformări radicale și în anii care vin, în ceea ce înseamnă infrastructura orașului, dar, totodată, se impun și schimbări de mentalitate. Nu vorbim acum despre minusurile pe care le avem în oraș, le conștientizăm, și mai avem din păcate și semnale negative, alături de multele plusuri cu care ne mândrim și vreau să vă asigur că le vom gestiona așa cum se cuvine pe toate.

În încheiere, vreau să mulțumesc cetățenilor simpli ai Timișoarei că susțin toate aceste proiecte de modernizare, i-am simțit mereu alături, și ei știu că, inevitabil, trebuie suportat și un disconfort pentru a ne fi mai bine când toate aceste proiecte vor fi finalizate.

Dragi timișoreni,

Mesajul meu este unul de îndemn la solidaritate, la iubire față de propria urbe, dar și unul de hotărâre în a-l apăra și de apel către dvs. să faceți la fel! ÎMPREUNĂ trebuie să-i punem la punct pe cei lipsiți total de patriotism local, pe cei mânați de interese potrivnice orașului nostru! Mergem înainte, stimați timișoreni, și vom realiza în anii următori -așa cum v-am făcut cunoscut de mult- încă minimum 6 pasaje, 5 dintre ele pe sub / peste calea ferată și al 6-lea pe inelul 2, între zona Open Ville și strada Circumvalațiunii, posibil cu ramificații și pe Calea Torontalului și /sau Calea Aradului; iar pasajul pe sub Piața Victoriei se amână până după anul de Capitală a Culturii Europene 2021. În curând vom lansa proiectul Pasaj Solventul și tot în curând -pe teren în 2019- proiectul Pasaj Consiliul Europei. Toate aceste proiecte își propun modernizarea radicală a infrastructurii de mobilitate a orașului nostru, pentru că ne dorim cu toții ca orașul nostru să rămână în frunte și să devină tot mai frumos și mai atractiv. Vreau să mulțumesc, de asemenea, colaboratorilor din Consiliul Local care înțeleg să susțină proiectele orașului și eu lansez mereu apeluri, să nu abordăm lucrurile politic atunci când votăm proiecte în interesul orașului nostru. Suntem cu toții cetățeni ai acestui oraș, locuitorii orașului și-au pus încrederea în noi și, dincolo de ceea ce ne desparte în plan politic, avem datoria ca aici să-i slujim pe cei care ne-au dat mandatul și să luăm decizii bune și corecte pentru Timișoara și pentru timișoreni.

Vreau să închei spunând: La mulți ani Timișoara!, La mulți ani România!, La mulți ani stimați și dragi timișoreni!

Fie să avem cu toții parte de sănătate, de noroc, de succese în proiectele noastre, de împlinirea năzuințelor și cât mai multe bucurii.

Vă mulțumesc!

PUNCTUL 2 AL ORDINEI DE ZI

Decernarea Titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara Domnului Georg Lecca.

Dl. PRIMAR: Domnul Lecca s-a născut la Gheorghieni, în anul 1950, într-o familie de medici. În orașul natal a urmat cursurile liceale. A absolvit Universitatea Politehnica Timișoara, apoi s-a stabilit în orașul de pe Bega, Timișoara rămânând locul său de suflet, locul primilor ani ai tinereții, locul unde își regăsea prietenii de fiecare dată când, mai târziu, revenea în țară.

Din anul 1989 s-a stabilit la Munchen. A fost expert pentru Europa de Est al firmei germane TUV, iar din anul din 2007 face parte din conducerea compartimentului de certificări vehicule feroviare Munchen.

Paralel cu activitatea profesională, își urmează pasiunea de o viață, făcând studii libere de istoria artei la Timișoara și Munchen, studii ce au fost încununate cu un doctorat în arte vizuale, susținut în anul 2009, la Universitatea de Vest din Timișoara.

Pentru a creiona profilul dlui Lecca, apelăm la un reputat critic și istoric de artă, dl. Pavel Șușară, care ni-l descrie astfel: „spirit artistic, bun cunoscător și un rafinat colecționar de artă românească, dl. Georg Lecca s-a implicat direct în susținerea mai multor artiști, atât prin finanțarea, cât și prin editarea sau chiar conceperea nemijlocită a unor bogate materiale de reprezentare.

El a susținut, alături de Sorina Jecza, realizarea unui catalog critic al regretatului sculptor Peter Jecza, primul de acest fel, care privește opera unui artist român, un inventar și o analiză critică a unei opere care abia acum poate fi percepută coerent și convingător.

Prin implicarea sa directă în mai multe evenimente de acest tip, dincolo de efortul financiar și de consumul de timp, dl. Georg Lecca părăsește condiția neutră și exterioară a sponsorului și devine el însuși, prin investiția de sensibilitate și inteligență, în relația directă cu arta românească de astăzi, un partener al artistului și, în același timp, agentul activ al unei realități căreia comunismul i-a distrus până și ipostaza ingenuă de proiect: aceea care privește conviețuirea artei cu lumea reală, fără traume și umilințe majore”.

Domnul Lecca a facilitat expunerea de opere de artă și de documente privind avangarda românească în Ungaria, Austria și Germania. A făcut donații, a sprijinit publicații, a finanțat expoziții și cărți despre artă, care pun în valoare și readuc în atenția publicului artiști români contemporani de o mare valoare. Prezență activă și profundă în lumea culturală timișoreană și nu numai, dl. Georg Lecca, inginer doctor în arte vizuale, sprijină în mod constant lumea artistică din orașul nostru, legându-și astfel numele definitiv de Timișoara.

Având în vedere toate cele enumerate mai sus, dl. Georg Lecca a fost numit Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara, prin HCL nr. 164 din 2017.

Așadar, o să-i decernăm acum acest titlu domnului Georg Lecca, personalitate marcantă a municipiului Timișoara, titlu pe care-l merită cu prisosință, pentru tot ce a făcut pentru orașul Timișoara, ca imagine și ca promovare a numelui urbei noastre în țară și peste hotare.

Dl. GEORG LECCA: Vă mulțumesc pentru acest titlu. Mă simt onorat și emoționat totodată pentru înalta distincție pe care mi-ați acordat-o.

Dl. BOJIN: Bună ziua și La mulți ani Timișoara.

PUNCTUL 1 ANEXĂ

Proiect de hotărâre privind aprobarea Caietului de sarcini privind delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare stradală în Municipiul Timișoara.

Dl. IDOLU: Titlul este incorect. Dl. Fiat îmi spune că se aprobă caietul de sarcini. Aprobăm caietul de sarcini? Ne consultam câțiva colegi vizavi de calitatea serviciilor de curățenie stradală. Este evident că suntem nemulțumiți de cum s-a realizat acest serviciu de către Retim în ultimii ani. E clar că nu trebuie să fie cum a fost. Ce nu am înțeles: că neaparat trebuie scăzută valoarea estimată a acestui serviciu, ca să putem organiza licitația, dar cu ce preț? Se reduce numărul de utilaje, nu se mai ridică înțeleg deponeele, de două ori pe an. Deci sunt niște servicii care nu vor mai fi acoperite, decât dacă le preia ADID. Dacă le preia ADID nu mai sunt în răspunderea noastră, dar imaginea orașului va fi tot la noi. Deci ar trebui după această hotărâre o discuție cu ADID, ca aceste servicii dacă nu le mai plătește în calitate de beneficiar, orașul, să le preia ADID. Ați avut, noi nu am știut, dacă știe cineva de aici vă rog să ne spuneți.

Dl. FIAT: Prin acest proiect aprobăm o nouă licitație de fapt, acel caiet de sarcini a suferit modificări. Am luat în considerare modificările, observațiile făcute de către cei interesați, am refăcut caietul, am scos o serie de lucrări care sunt preluate deja în contractul cu ADID, care a încheiat un contract cu același operator- Retim și ei vor prelua tot ce înseamnă deșeuri stradale, rampe de gunoi, vor realiza acele foste campanii de curățenie de toamnă și de primăvară. Care nu se vor mai derula așa ca și până acum. Vor fi periodic câteva zone.

Dl. ORZA: Cu siguranță că nu a funcționat bine salubrizarea orașului în ultima perioadă de timp. Măcar pe hârtie cred că erau condiții dătătoare de speranță, din punct de vedere al calității, că ar fi putut să fie mai curat. Acum dacă scădem din mașini, operațiuni eu nu știu dacă va fi mai bine. Sunt sceptic și datorită acestei departajări între ADID și primărie, pentru că omul când merge pe stradă fie că vede strada nemăturată sau vede un deponeu din acesta ad hoc, el tot pe stradă îl vede și tot împotriva primăriei gândește și reproșează. Că degeaba îi spunem noi: dar e la ADID operațiunea aceea și nu se va face. Pe de o parte. Pe de altă parte aceste curățenii care erau de două ori pe an sigur legate și de cumva aplecarea bănățeanului care-și făcea curățenii generale de două ori pe an, înainte de Crăciun și înainte de Paști, sigur nu-și făcea curat în fiecare zi, pe vremuri. Își mătura strada. Ori acum dacă vor fi mai multe evenimente de acest gen care repet iarăși nu mai intră în atribuția noastră a primăriei, intră la alții. Dar haideți să ne gândim cum va fi, că până la urmă tot cu operatorul acela lucrează și tot cu cetățenii orașului Timișoara, deci nu se schimbă nici cetățenii nici operatorul, dar vor fi mai multe. Mie mi-e teamă că datele acestea vor fi toate unite și vom găsi depozitările acelea cu mizeriile scoase din case, pe o perioadă și mai lungă de timp.

Dl. IDOLU: Nu e treaba noastră. Ați spus de o temere dar nu putem acum include într-un caiet de sarcini, noi vorbim de un caiet de sarcini. Eu nu mai vreau să vorbim din amintiri care nu sunt nici plăcute. Acum vorbim de un caiet de sarcini care nu mai conține aceste servicii, să sperăm că ADID le va face mai bine decât primăria, în calitate de beneficiar și Retimul nou le va face mai bine. Noi trebuie să ne gândim aici în loc de două spălări pe zi, mi-ați spus, va fi una. Eu nu am văzut să se spele niciodată, luni întregi. Cum facem în cazul în care, aplicând sancțiuni și măsuri punitive, nu face măcar o dată pe zi? Măcar o dată la trei zile. Ce facem? Avem sancțiuni? Se vor pune în aplicare? Că degeaba scria de două ori pe zi și nu se spăla niciodată. Ce va face ADID? O să-i putem critica, că altceva ce putem face?

Dl. PRIMAR: Lucrurile sunt separate acum. Dar va trebui să fim vigilenți, să-și facă fiecare datoria, altminteri vom constata că în oraș e mizerie. Sigur că e deplasat să ne așteptăm să se spele fiecare stradă de două ori pe zi, să fim realiști nu s-a spălat niciodată și nu se spală niciunde eu mă îndoiesc că în Viena se spală de două ori pe zi fiecare stradă. Trebuie puse în practică mult mai atent prevederile contractuale și să fim mai duri în aplicarea de sancțiuni. Am văzut că din păcate cu duhul blândeții nu se pot rezolva o mulțime de probleme în care sunt implicați oameni ce nu înțeleg să fie civilizați. Trebuie să fie sancționați aspru pe de o parte cei ce nu se comportă civilizat, cei ce lasă mizerie la colț de stradă, cei ce fac lucruri nelalocul lor. Pe de altă parte trebuie sancționați fără cruțare, la maximum și operatorii care nu-și îndeplinesc obligațiile asumate prin contract. Și cei care au sau vor avea contract cu primăria și cei care au contract cu ADID. Numai așa putem să facem saltul. În privința numărului de mașini, ei vor folosi câte mașini vor ca să asigure curățenia. În caietul de sarcini nu mai este obligativitatea de a deține atât de multe mașini, nu mai știu câte s-au cerut la prima licitație, că nu am avut nicio ofertă sau mă rog am avut o ofertă dar neeligibilă, o singură ofertă. Dar, se pot închiria. și așa majoritatea operatorilor lucrează cu mașini închiriate, lucrul acesta nu a fost avut în vedere când s-a făcut prima variantă de caiet de sarcini. Exigențele noastre în privința curățeniei, în privința rezultatului acțiunii au rămas sus sunt și mai sus chiar. Însă nu s-au mai pus în caietul de sarcini cerințe derivate din nu știu de hotărâre din 1970, pentru că din păcate operăm cu așa ceva vă dați seama. Când singurele instrumente erau mătura și grebla. Acum există și tehnologie și s-a ținut seama și de tehnologiile de curățenie stradală mai performante. Drept urmare vă rog să votați caietul de sarcini să putem organiza o nouă licitație.

Dl. ORZA: E treaba noastră că lumea va înjura primăria nu va ști de ADID. Vorbim de curățenia orașului. Nu putem spune trotuarul e al unora și câmpul e al atora.

Dl. FARKAS: Titlul este: Proiect de hotărâre privind aprobarea Caietului de sarcini privind delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare stradală în Municipiul Timișoara. Supun la vot proiectul.

Se numără voturile: - 19 voturi pentru

Dl. PRIMAR: Ați reținut invitația, ne așteaptă vaporașele. Apoi mergem la masă. Vă mulțumesc pentru participare. Declar ședința închisă.

PRESEDINTE

SECRETAR


Viceprimar FARKAS IMRE


SIMONA DRAGOI