Hotărârea nr. 162/2016

162/31.10.2016 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timişoara 2017-2022 şi a Planului operaţional pentru implementarea strategiei
Hotararea Consiliului Local 162/31.10.2016
privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timişoara 2017-2022 şi a Planului operaţional pentru implementarea strategiei


Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr. 5179/13.10.2016 al Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară a Municipiului Timişoara, aprobat de Primarul Municipiului Timişoara, domnul Nicolae Robu;
Având în vedere avizele Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public si privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţie locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor şi Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara;
Având în vedere prevederile Legii 292/2011 - Legea asistenţei sociale, art. 112. alin (3) lit. a);
În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 2 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;
În temeiul art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;


HOTARASTE

Art. 1: Se aprobă Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timişoara 2017-2020, conform Anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2: Se aprobă Planul operaţional de implementare a Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timişoara 2017-2022, conform Anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei Timişoara şi Serviciul pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap Timişoara, Căminul pentru Persoane Vârstnice Timişoara.

Art. 4: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului - Judeţul Timiş;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Serviciului Juridic;
- Direcţiei Economice;
- Direcţiei Tehnice;
- Direcţiei Urbanism;
- Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse;
- Direcţiei Comunicare;
- Direcţiei Dezvoltare;
- Direcţiei de Mediu;
- Biroului Audit;
- Biroului Managementul Calităţii;
- Corpului de Control şi Antifraudă al Primarului;
- Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară;
- Serviciului pentru Protecţia Copilului şi Familiei Timişoara;
- Serviciului pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap Timişoara;
- Căminului pentru Persoane Vârstnice Timişoara;
- Centrului Social de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost cu Cantină Socială Timişoara;
- Mass-media locale.





Presedinte de sedinta
IULIAN IDOLU
Contrasemneaza
SECRETAR SIMONA DRĂGOI

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA Direcția de Asistență Socială Comunitară

Aprobat, Primar

Nicolae Robu


Nr. /73. ib ___________

REFERAT

privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timișoara 2017-2022 și a Planului operațional pentru implementarea strategiei

Direcția de Asistență Socială Comunitară a Municipiului Timișoara, în calitate de serviciu public de asistență socială care funcționează sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Timișoara, furnizează servicii sociale și acordă beneficii sociale pentru cetățenii Municipiului Timișoara aflați în situații de dificultate socială.

Conform Legii 292/2011 - Legea asistenței sociale, art. 112. alin (3) lit. a), în domeniul organizării, administrării și acordării serviciilor sociale, autoritățile publice locale au atribuția de a "elabora, în concordanță cu strategiile naționale și nevoile locale identificate, strategia județeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung, după consultarea furnizorilor publici și privați, a asociațiilor profesionale și a organizațiilor reprezentative ale beneficiarilor și răspund de aplicarea acesteia”;

La nivel național, în anul 2015 a fost aprobată Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, iar la nivel județean avem Strategia județului Timiș privind dezvoltarea serviciilor sociale 2014-2020. în elaborarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timișoara 2017-2022 au fost luate în considerare și o serie de alte strategii la nivel european, național și local, după cum urmează: EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020, Strategia integrată de dezvoltare a Polului de creștere Timișoara (SIDPCT), Strategia Națională pentru Protecția si Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020, Strategia naționala "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități", în perioada 2015 - 2020, Strategia pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice 2015-2020, Strategia Națională pentru Sănătatea Mintală a Copilului și Adolescentului 2015 - 2020, Strategie Națională de Sănătate 2014-2020, Strategia Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate 2015-2019, Strategia națională pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017, Strategia Națională Antidrog 2013 - 2020 și Strategia Județeană Antidrog Timiș pentru perioada 2014-2020.

în scopul identificării nevoilor locale, echipa care a contribuit la elaborarea strategiei a conceput un instrument, numit fișa de colectare a datelor și a transmis această fișă tuturor furnizorilor publici și privați de servicii sociale din municipiul Timișoara. Din 52 de servicii sociale licențiate (conform Registrului electronic al serviciilor sociale licențiate în baza Legii 197/2012), s-au primit fișe de colectare a datelor pentru 47 de servicii sociale licențiate, acordate de furnizori publici sau privați. Prin urmare s-au cules date privind 90,3% dintre serviciile sociale licențiate la nivelul municipiului Timișoara. în plus, s-au colectat date din comunitate, pentru grupurile vulnerabile studiate, prin consultarea datelor din rapoartele publice ale diverselor instituții și organizații care desfășoară activitate conexă domeniului social. Au fost transmis solicitări în scris și s-au primit răspunsuri privind date statistice de la: Direcția Regională de Statistică Timiș, Casa Județeană de Pensii Timiș, Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brânzeu”, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Spitalul Clinic Militar de Urgență ”Dr. Victor Popescu”, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Louis Țurcanu”, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Spitalul de Psihiatrie Gătaia, Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Timiș, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș, Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială.

După elaborarea unui prim draft al Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale și a Planului operațional, documentele au fost suspuse consultării publice și în data de 29.09.2016 s-a organizat o dezbatere publică privitoare la acest subiect. La dezbaterea publică au participat 49 de persoane, reprezentând autorități publice locale, furnizori publici și privați de servicii sociale, organizații reprezentative ale beneficiarilor.

Strategia de dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul municipiului Timișoara și Planul operațional, au fost elaborate de o echipa constituită la nivelul Direcției de Asistență Socială Comunitară a municipiului Timișoara, formată din conducători/coordonatori ai structurilor din cadrul serviciului public de asistență socială, care acordă asistență socială diverselor grupuri vulnerabile din orașul nostru. Tot acest proces s-a desfășurat prin consultarea cu doamna conferențiar universitar Ana Rădulescu (Universitatea București), expert internațional în domeniul asistenței sociale și care a contribuit ca expert și la elaborarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei.

în baza celor prezentate și în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2011 - Legea asistenței sociale, art. 112, alin (3) lit. a), ale art. 36 alin. (2) lit. d), alin. (6) lit. a) pct.2 și art. 45 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală,

PROPUNEM

  • 1. Aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timișoara 2017-2020 (anexa 1);

  • 2. Aprobarea Planului operațional de implementare a Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timișoara 2017-2022 (anexa 2)

Viceprimar

Imre Farkas


Serviciul juridic al PMT



întocmit, Angela Ciupa-Rad

Director


ic al PMT.


STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA 2017 -2022

Anexa nr. 1 la HCL nr.din

CUPRINS

CONSIDERAȚII GENERALE

Prezentarea generală a Municipiului Timișoara

Rolul serviciilor sociale și modalități de organizare a lor

Furnizori publici și privați de servicii sociale în Municipiul Timișoara

CONTEXT EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI LOCAL

VALORI ȘI PRINCIPII

SCOP

OBIECTIVE TRANSVERSALE ȘI OBIECTIVE ORIZONTALE

Obiective transversale

Serviciul public de asistență socială

Accesul grupurilor vulnerabile la educație

Accesul grupurilor vulnerabile pe piața muncii

Obiective orizontale

Copiii și familiile lor

Persoanele vârstnice

Persoane cu dizabilități

Persoane care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală

Persoane singure și familii care trăiesc în sărăcie

Persoane                             fără                             adăpost

Tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului

Grupuri vulnerabile fără acces la locuință

Persoane dependente de consum de substanțe

Victime ale traficului de ființe umane

Persoane                   private                   de                   libertate

Victime ale violenței domestice

Persoane infectate cu virusul HIV/SIDA

FINANȚAREA SERVICIILOR SOCIALE

IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

CONSIDERAȚII GENERALE

2 Prezentarea generală a Municipiului Timișoara

Municipiul Timișoara, reședința Județului Timiș, este cel mai mare oraș din partea de vest a României, cu o populație stabilă, la 01.01.2014, de 333.650 locuitori (insse.ro, 2015), reprezentând 45,06% din populația Județului Timiș, 18,43% din populația Regiunii Vest și 1,68% din populația totală a țării

Datele recensământului din 2011 relevă prezența, în municipiul Timișoara, a 21 de etnii și 18 religii nominalizate, cu 81,36% din totalul populației de etnie română și 9,66% aparținând altor etnii (maghiari, sârbi, germani, romi etc.). 8,98% din locuitorii orașului au ales să nu-și declare etnia.

Din punct de vedere economic, Timișoara polarizează în prezent peste 80% din cifra de afaceri a județului și peste 30% din cea a regiunii. În Timișoara sunt concentrate instituțiile culturale mari (teatre, opera, filarmonica, muzee, galerii), dar și opt universități renumite (peste 50.000 studenți). Există zone construite compacte, dar acestea sunt discontinue ca structură urbană, iar infrastructura tehnico-edilitară și dotările socio-economice sunt nesatisfăcătoare. La nivel de Comisie Europeană au fost efectuate mai multe studii privind dezvoltarea policentrică a Europei (ESPON - European Spatial Planning Observation Network), iar acestea confirmă potențialul de polarizare socio-economică al Timișoarei asupra jumătății de vest a României, a părții de sud-est a Ungariei și a celei de nord-est a Serbiei. Studiul ESPON 1.1.1, a introdus și definit mai multe concepte cheie la nivelul UE, printre care și pe cel de zone urbane funcționale (ZUF) care sunt definite ca „având un centru urban de cel puțin 15.000 de locuitori și o populație totală de peste 50.000 de locuitori”. Primele 76 de zone urbane funcționale au fost desemnate ca zone metropolitane de creștere europeană. Există patru categorii de zone metropolitane de creștere europeană, în funcție de următoarele criterii: masă, competitivitate, conectivitate și cunoștințe. Bucureștiul și Timișoara sunt singurele zone metropolitane de creștere europeană din România.

Rolul serviciilor sociale și modalități de organizare a lor

Sistemul de asistență socială, reglementat prin legea asistenței sociale nr. 292/2011, intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale și se compune din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale. Asistența socială, prin măsurile și acțiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităților individuale, de grup sau collective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială.

Serviciile sociale reprezintă conform prevederilor art. 27, alin (1) din Legea 292/2011 a asistenței sociale ”... activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții”. În cadrul art. 30 din Legea 292/2011 se face o clasificare a serviciilor sociale, după cum urmează:

  • •  (1) După scopul lor, serviciile sociale pot fi clasificate în: servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserție/reinserție socială etc.

  • •  (2) După categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi clasificate în servicii sociale destinate copilului și/sau familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, victimelor violenței în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanelor cu afecțiuni psihice, persoanelor din comunități izolate, șomerilor de lungă durată, precum și servicii sociale de suport pentru aparținătorii beneficiarilor.

  • •  (3) După regimul de asistare, serviciile sociale se clasifică în:

  • a)  servicii cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidențiale, locuințe protejate, adăposturi de noapte etc.;

  • b) servicii fără cazare: centre de zi, centre și/sau unități de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanța socială etc.

  • •  (4) După locul de acordare, serviciile sociale se asigură:

  • a) la domiciliul beneficiarului;

  • b) în centre de zi;

  • c) în centre rezidențiale;

  • d) la domiciliul persoanei care acordă serviciul;

  • e) în comunitate.

  • •  (5) După regimul juridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private.

  • •  (6) După regimul de acordare serviciile se acordă în regim normal și regim special:

  • a) servicii acordate în regim de accesare, contractare și documentare uzuale;

  • b) servicii acordate în regim special cu eligibilitate și accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocrație redusă și un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar în condițiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violenței în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii;

  • c) categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.

În lucrarea Serviciile sociale în România, Rolul actorilor economiei sociale, Gabriela Dima (coordonator), Institutul de economie socială, București 2013 se identifică la nivel european o serie de similarități în utilizarea termenului de „servicii sociale”:

• Sunt furnizate de organisme guvernamentale, neguvernamentale (ONG-uri sau organizații non profit) și societăți comerciale. Chiar și așa, în cea mai mare parte, asistența socială continuă să fie furnizată informal de către familie, prieteni, vecini, voluntari neplătiți. Cine ar trebui să fie responsabil de asigurarea asistenței sociale a grupurilor vulnerabile și cât de mult trebuie să se implice rămâne în continuare o problemă morală, politică și economică de importanță majoră în dezbaterile curente privind viitorul serviciilor sociale și al politicilor publice europene.

  • • Serviciile sociale pot fi organizate și furnizate separat sau ca parte a altor servicii conexe, precum prestații sociale, servicii de sănătate și educație. Există diferențe la nivel european în ceea ce privește numărul și tipul de utilizatori ai serviciilor sociale. În cea mai mare parte a țărilor, serviciile sociale se adresează persoanelor vârstnice, copiilor și familiei, persoanelor cu dizabilități (fizice și mentale). Pot de asemenea să includă consumatori de droguri, refugiați, persoane fără adăpost, victime ale violenței domestice, șomeri de lungă durată etc.

  • Pot fi furnizate la domiciliu, în centre de zi, în sistem rezidențial sau instituții. La nivel european există tendința de reducere a serviciilor oferite în sistem rezidențial și orientarea spre servicii oferite la domiciul, în mediul obișnuit de viață al utilizatorilor.

  • • Serviciile sociale sunt oferite de asistenți sociali, dar și de către alți angajați din domeniul social (îngrijitori la domiciliu, animatori sociali, lucrători sociali, psihologi, psihoterepueți, kinetoterapeuți, sociologi). Munca voluntară reprezintă o resursă importantă în cele mai multe țări.

La nivel european există patru sectoare ale asistenței sociale, care de cele mai multe ori se întrepătrund:

  • a) Sectorul informai. Asistența socială este furnizată gratuit, dar nu întotdeauna și benevol, de către familie, prieteni, vecini, colegi. Deși este dificil de cuantificat, aceasta continuă să rămână principala sursă de asistență socială în toate țările.

  • b) Sectorul voluntar non profit. Aici sunt incluse grupurile de suport (pentru alcoolici, văduve etc.), organizațiile neguvernamentale, munca voluntară.

  • c) Sectorul public. Acesta include serviciile furnizate de autoritățile publice centrale, regionale și locale. Serviciile sociale pot fi oferite de instituții special organizate sau de departamente ale unor foruri mai mari: sănătate, educație, protecție socială.

  • d) Sectorul pro profit/ agenți economici. Acesta a crescut pentru o perioada ca dimensiune și importanță în unele state, precum Regatul Unit al Marii Britanii (UK). Diferența dintre acesta și sectorul non profit este dată de modul în care este folosit excedentul la finalul anului. În acest caz profitul este distribuit către acționari, în sectorul non profit nu se face distribuția profitului sau este limitată, excedentul fiind reinvestit în susținerea serviciilor. În prezent, această tendință înregistrează un recul pe fondul rezultatelor nemulțumitoare, cel puțin din perspectiva cost -eficiență, a introducerii furnizorilor privați pro-profit pe această piață.

În perioada de dinainte de 1989, în țările comuniste exista și un al cincilea sector numit „work-place social services” - servicii sociale la locul de muncă. Era un lucru obișnuit ca întreprinderile de stat să ofere servicii pentru copii sau pentru pensionari. Dar, după căderea regimului comunist, în principal din rațiuni economice, acest sistem a fost distrus. Chiar dacă continuă să existe, chiar și în anumite țări din Europa de Vest, nu are o pondere semnificativă astfel încât să fie privit ca un sector distinct.

În funcție de mixul celor patru sectoare, întâlnim la nivel european patru modele de servicii sociale:

  • 1. Modelul scandinav pe care îl regăsim în Suedia, Danemarca, Norvegia și Finlanda, bazat pe principiul universalității. Acces la servicii pentru toate grupurile vulnerabile, plătite din taxele și impozitele generale. Autoritățile publice joacă un rol major, contribuția sectorului non profit sau a organizațiilor pro-profit fiind minimă. Acest sistem este extrem de avantajos pentru utilizatorii de servicii: o gamă largă de servicii de calitate, focalizare pe drepturile beneficiarilor. În ultimii ani, datorită schimbărilor politice și economice au apărut o serie de modificări: universalitatea nu mai este atât de ușor acceptată și crește rolul sectorului neguvernamental.

  • 2. Modelul îngrijirii de tip familial (“family care model”) întâlnit în țările mediteraneene precum Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Cipru și Malta. Implicarea statului este mai limitată, fiind accentuată responsabilitatea pe care o are familia în asumarea îngrijirii persoanelor vulnerabile, în tradiția catolică, dar și rolul organizațiilor neguvernamentale în furnizarea de servicii sociale. Într-un astfel de sistem persoanele cu venituri ridicate tind să apeleze la servicii plătite. Acest sistem a fost criticat pentru că limitează rolul femeii în societate deoarece aceasta trebuie să își asume grija persoanelor aflate în dificultate: copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice.

  • 3. Modelul testării mijloacelor întâlnit mai ales în UK și Irlanda. Statul se retrage din postura sa de principal furnizor de servicii sociale, contractează serviciile unor furnizori din alte sectoare și își focalizează intervenția pe situațiile problemă: persoanele cele mai dependente de servicii sociale și cu venituri reduse. Furnizorii din zona pro-profit, precum și ONG-urile joacă un rol extrem de important. Vorbim de o privatizare a pieței serviciilor sociale.

  • 4. Modelul subsidiar nord european din Germania, Austria, Olanda și mai puțin Franța sau Belgia. Principiul subsidiarității este extrem de puternic în Germania și Olanda unde serviciile sunt furnizate în special de sectorul neguveramental și cultele religioase. Statul joacă un rol major în finanțarea organizațiilor neguvernamentale. Familia are de asemenea o responsabilitate majora. Chiar și așa există diferențe în interiorul aceleași țări, ca de exemplu în Franța unde statul se implică mai mult în îngrijirea copiilor și mai puțin în cea a bătrânilor.

În anul 2010 a fost întocmit Raportul de sinteză "Atingerea exclenței în cadrul furnizării de servicii sociale”, de Flip Maas de la Centrul European pentru Politica și Cercetarea în Domeniul Bunăstării Sociale, printr-un program PROGRESS susținut de Comisia Europeană și administrat de Departamentul de Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune. Printre concluzii se numără:

  • •  Furnizorii ar trebui să se concentreze în principal pe plasarea beneficiarului și a bunăstării acestuia în centrul dezvoltărilor serviciilor sociale de calitate;

  • •  Delegarea responsabilităților către organele administrative locale trebuie să aibă loc acolo unde este posibil deoarece cu cât furnizorul este mai apropiat de beneficiar cu atât crește accesul și există șanse mai mari ca nevoile acestuia să fie satisfăcute;

  • •  Primul pas în vederea atingerii excelenței este asigurarea calității prin standarde minime. Totuși Standardele care se concentrează pe furnizarea infrastructurii de bază și care consideră furnizorii responsabili de aceasta nu reprezintă nicio garanție a unor îmbunătățiri continue în privința calității. Este necesar să se acorde atenție și formării adecvate a managementului și a personalului, iar inspecțiile, care au drept scop principal controlul, ar trebui extinse pentru a facilita continuarea dezvoltărilor în privința calității

  • •  Din cauza îmbătrânirii populațiilor, a schimbărilor din sociatate și a impactului crizei economice, cererea pentru servicii sociale va continua să crească

În România, de-a lungul timpului, parteneriatul dintre autorități și furnizorii privați de servicii sociale a evoluat spre implicarea reală a autorităților în asigurarea sustenabilității serviciilor prin cofinanțarea acestora în baza unui acord de parteneriat sau prin acordarea de subvenții în baza legii 34/1998. Totuși nu putem vorbi de o piață liberă a serviciilor sociale. Deși se discută foarte mult de necesitatea schimbării mecanismelor de finanțare pentru a asigura sustenabilitatea acestora pe termen lung, în fapt inițiativele de contractare a serviciilor sociale către furnizorii privați sunt puține datorită unor piedici, printre care: lipsa legislației specifice care să permit contractarea serviciilor sociale și numărul insuficient de furnizori privați care să acopere nevoile de pe piață.

Furnizori publici și privați de servicii sociale în Municipiul Timișoara

Conform legislației actuale, furnizorii de servicii sociale trebuie să respecte anumite condiții generale și o serie de standarde de calitate specifice tipului de serviciu social furnizat. Dovada respectării acestora se face prin obținerea, de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, a acreditării ca furnizor de serviciu sociale și prin obținerea licențierii pentru fiecare tip de serviciu social furnizat. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice are obligația să publice pe site-ul propriu lista cu toți furnizorii de servicii sociale acreditați și cu toate serviciile sociale care au primit licență de funcționare. La nivelul Municipiului Timișoara, în luna aprilie 2016, avem un număr de 43 de furnizori de servicii sociale acreditați și un număr de 41 de servicii sociale cu licență de funcționare. Anexate la strategie (anexa A și anexa B) se află tabelele cu furnizorii acreditați de servicii sociale din municipiul Timișoara.

7    CONTEXT EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI LOCAL

La nivel european, Comisia Europeană a aprobat la data de 03.03.2010 documentul numit EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii.

Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:

  • - creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

  • - creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

  • - creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

  • - 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;

  • - 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

  • - obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);

  • - rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;

  • - numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Comisia prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

”O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;

  • - „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;

  • - „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;

  • - „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică;

  • - „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial;

  • - „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

  • - „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.

Pentru o Creștere favorabilă incluziunii - o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, asigurând coeziunea economică, socială și teritorială, Europa trebuie să acționeze în următoarele domenii:

  • - ocuparea forței de muncă: din cauza schimbărilor demografice, forța de muncă de care dispunem este în scădere. Numai două treimi din populația noastră activă are în prezent un loc de muncă, în comparație cu peste 70% în SUA și în Japonia. Rata ocupării forței de muncă este scăzută în special în rândul femeilor și al lucrătorilor în vârstă. Tinerii au fost grav afectați de criză, cunoscând o rată a șomajului de peste 21%. Se întrevede un risc ridicat ca persoanele neintegrate în câmpul muncii sau care au legături slabe cu acesta să piardă teren pe piața muncii;

  • - competențele: aproximativ 80 de milioane de persoane au competențe reduse sau de bază, însă persoanele mai instruite sunt cele care beneficiază, în principal, de posibilitățile oferite de învățarea de-a lungul vieții. Până în 2020, 16 milioane de locuri de muncă vor necesita un nivel înalt de calificare, în timp ce numărul locurilor de muncă pentru care se vor cere competențe reduse va scădea cu 12 milioane. Pentru ca lucrătorii să aibă o viață activă mai îndelungată, este nevoie, de asemenea, să le oferim posibilitatea de a dobândi și de a dezvolta noi competențe pe tot parcursul vieții;

  • - combaterea sărăciei: înainte de criză, 80 de milioane de persoane erau amenințate de sărăcie. 19 milioane dintre acestea sunt copii. 8% dintre persoanele care au un loc de muncă nu câștigă suficient pentru a ieși din sărăcie. Șomerii sunt, în special, afectați.

Obiectivele României în cadrul Strategiei Europa 2020 sunt următoarele :

  • 1. În domeniul ocupării forței de muncă:

  • □ o rată de ocupare a forței de muncă de 70% (față de 75% UE)

  • 2. În domeniul cercetare și dezvoltare:

  • □ alocarea a 2% din PIB pentru cercetare și dezvoltare (3% UE)

  • 3. În domeniul schimbărilor climatice și utilizării durabile a energiei:

  • □ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate în 2005 (+19%)

  • □ creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 24% (20%UE)

  • □ creșterea eficienței energetice (la 42,99 mil. t.e.p.)

  • 4. În domeniul educației:

  • □ Reducerea sub 11,3% (10% UE) a ratei de părăsire timpurie a școlii

  • □ creșterea la 26,7% (40% UE) a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani

  • 5. În domeniul luptei împotriva sărăciei și a excluziunii sociale:

  • □ reducerea numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale (cu 580 mii).

La nivel național avem Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020. Obiectivul Guvernului României este ca toți cetățenii să aibă oportunități egale de a participa în societate, să fie apreciați și valorizați, să trăiască în demnitate, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute și diferențele respectate. În acest context, incluziunea socială a grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000, până în anul 2020, față de anul 2008, conform țintei asumate de Romania în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, reprezintă rezultatul principal vizat de strategie.

Principalele grupuri vulnerabile din România sunt:

Grupuri vulnerabile

Sugrupuri

Persoanele sărace

Copii săraci, mai ales aceia care trăiesc în familii cu mulți copii sau în familii monoparentale

Persoane sărace angajate, mai ales muncitori subcalificați (în principal din mediul rural); lucrători pe cont propriu atât în agricultură, cât și în alte domenii

Tineri șomeri și NEET (persoane care nu sunt angajate și nu sunt înscrise în sistemul de învățământ sau de formare profesională

Persoane cu vârste între 50 și 64 de ani care nu sunt încadrate profesional și care sunt excluse din programele de asistență socială

Persoane vârstnice sărace, mai ales cele care locuiesc cu membri ai familiei aflați în întreținere și persoane vârstnice singure

Copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental

Copii abandonați în unități medicale

Copii care trăiesc în centre de plasament mari sau de calitate slabă

Tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului

Copii și tineri care trăiesc pe stradă

Copii cu părinți care lucrează în străinătate, mai ales aceia cu amândoi părinții în străinătate și cei care se confruntă cu separarea pe termen lung de părinții lor

Copii lipsiți de libertate

Mame adolescente

Persoanele vârstnice singure sau dependente

Persoane vârstnice care locuiesc singure și/sau sunt dependente și/sau care au nevoi complexe de îngrijire


Romii

Copii și adulți de etnie romă cu risc de a fi excluși din familii fără a avea un venit sustenabil

Persoanele cu dizabilități

Copii și adulți cu dizabilități, inclusiv persoane invalide și cu o concentrare pe persoanele cu nevoi complexe

Alte grupuri vulnerabile

Persoane care suferă de dependență de alcool, droguri și alte substanțe toxice

Persoane lipsite de libertate sau aflate sub control judiciar

Persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune, față de care au fost dispuse măsuri sau sancțiuni neprivative de libertate (persoanele față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată - în cazul în care restul rămas neexecutat din pedeapsă este de 2 ani sau mai mare și persoanele față de care s-a dispus executarea pedepsei amenzii prin prestarea de muncă în folosul comunității)

Minori aflați în evidențele serviciilor de probațiune (minorii sancționați cu o măsură educativă neprivativă de libertate, față de care s-a dispus înlocuirea măsurii educative privative de liberate sau liberarea din detenție)

Persoane fără domiciliu

Victime ale violenței domestice

Victime ale traficului de ființe umane

Refugiați și imigranți

Persoanele care trăiesc în comunități marginalizate

Comunitățile rurale sărace

Comunitățile urbane marginalizate

Comunități rome sărace și marginalizate


Prin intermediul Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei, se propun o serie de politici orientate către persoane, dintre care le enumerăm pe cele privitoare la serviciile sociale. Serviciile integrate, care includ servicii de protecție socială, ocupare, educație, sănătate, și alte servicii publice (necesare pentru a oferi suport familiilor și copiilor în sărăcie extremă) sunt extrem de rare. Există o fragmentare și o lipsă de coordonare accentuate în sectorul serviciilor specializate, mai ales în zonele rurale și în privința serviciilor pentru adulți. Evaluarea nevoilor și sistemele de management al informațiilor sunt deficitare în domeniul social și sunt rareori utilizate pentru a sprijini procesul luării deciziilor. Obiectivul principal al Strategiei, cu privire la serviciile sociale, este dezvoltarea unei rețele naționale de servicii sociale de bună calitate, cu acoperire adecvată în teritoriu si accesibile tuturor beneficiarilor la nivel național. Dezvoltarea


serviciilor sociale a fost un obiectiv strategic al Guvernului începând cu anul 2006 și va rămâne astfel și până în anul 2020.

Dezvoltarea serviciilor sociale trebuie integrată într-o politică coerentă incluzivă și proiectată să sprijine persoanele în cadrul familiilor și al comunităților, cu atât mai mult în contextul procesului de regionalizare și descentralizare administrativă și financiară.

În acest scop, strategia identifică ca obiective prioritare:

  • (1) asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale din serviciile sociale;

    11


  • (2) îmbunătățirea sistemelor de evaluare a nevoilor și de management al informațiilor, precum și corelarea acestora cu politica și practicile locale de luare a deciziilor;

  • (3) îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale;

Pentru a îmbunătăți acest cadru este încă necesară dezvoltarea în următoarele domenii:

L Completarea și revizuirea mecanismelor și procedurilor de finanțare a serviciilor sociale, în special având în vedere contextul descentralizării. Principalul obiectiv este de a redirecționa mai multe resurse spre serviciile bazate pe comunitate prin focalizarea finanțării către familiile expuse riscurilor și sprijinirea serviciilor de tip familial. În același timp, procedurile pentru instituțiile publice privind colectarea și utilizarea donațiilor și sponsorizărilor trebuie simplificate.

L Coordonarea și armonizarea între mecanismele de finanțare a serviciilor din diferite sectoare precum sănătate, educație, locuire și ocuparea forței de muncă trebuie să fie îmbunătățite pentru a încuraja și sprijini dezvoltarea serviciilor integrate.

L Îmbunătățirea, creșterea transparenței și diseminarea procedurilor naționale pentru contractarea serviciilor sociale către furnizori non-profit sau privați. Cel mai bun model ar fi unul de contractare orientată spre rezultate cu plăți eșalonate făcute în funcție de îndeplinirea de către contractant a unei serii de indicatori de performanță conveniți. Contractarea ar trebui să fie legată de situația specifică la nivel local, identificată pe baza unei evaluări a nevoilor și prioritizare a serviciilor sociale.

L Îmbunătățirea procedurilor pentru stabilirea standardelor de cost a serviciilor sociale. MMFPSPV a elaborat standarde de cost pentru serviciile sociale (HG nr.23/2010). Totuși, furnizorii de servicii sociale, în special ONG-urile dar nu numai, consideră că aceste costuri medii nu sunt exacte și realiste, fiind în mare parte influențate de costurile centrelor rezidențiale mari, fără să fie legate direct de standardele de îngrijire. Din acest motiv, mai ales pentru serviciile sociale pentru adulți și persoanele vârstnice, se consideră necesară dezvoltarea unei metodologii și îmbunătățirea procedurilor pentru stabilirea standardelor de cost, mai ales pentru persoanele adulte și vârstnice._____________________________________

  • (4) consolidarea și îmbunătățirea asistenței sociale la nivel de comunitate;

  • (5) dezvoltarea echipelor comunitare de intervenție integrată, cu precădere pentru comunitățile sărace și marginalizate;

Acțiuni necesare:

  • •   Consolidarea capacității serviciilor publice de asistență socială locale

  • •   Creșterea coordonării orizontale și verticale în vederea integrării serviciilor sociale

  • •   Estimarea riguroasă a costurilor necesare și alocarea unui buget adecvat

  • •   Dezvoltarea metodologiilor, protocoalelor și procedurilor de lucru clare________________________________

  • (6) dezvoltarea serviciilor destinate grupurilor vulnerabile incluzând copiii, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice și alte grupuri vulnerabile.

Principalele obiective și acțiuni de dezvoltare legate de serviciile sociale, organizate în funcție de grupurile vulnerabile, sunt:

Dezvoltarea și finanțarea serviciilor adresate copiilor lipsiți de îngrijire parentală în vederea: (i) reducerii ratei de abandon în unitățile medicale, în principal prin consolidarea mecanismelor de prevenție la nivelul comunității; (ii) reducerii numărului de copii din sistemul de protecție specială, în special prin reconsiderarea căilor și instrumentelor (inclusiv a beneficiilor ) de a oferi sprijin pentru familii în vederea prevenirii separării copiilor de familii și prin revizuirea serviciilor existente de protecție a copilului pentru a îmbunătăți calitatea îngrijirii acordate; (iii) reducerii numărului de copii fără adăpost, în principal prin evaluarea și cartografierea situației reale a copiilor străzii la nivel național și prin dezvoltarea serviciilor preventive și specializate conform nevoilor identificate; (iv) identificării categoriilor de copii cu părinți care lucrează în străinătate aflate în situații de risc social și dezvoltarea serviciilor de asistență pentru aceștia și pentru adulții care îi îngrijesc.

12


Dezvoltarea și finanțarea serviciilor pentru persoanele cu dizabilități, care, în conformitate cu Strategia națională pentru persoane cu dizabilități 2015-2020, va pune accent pe: (i) stabilirea unui set funcțional și coerent de metodologii pentru armonizarea evaluării persoanelor cu dizabilitate și invaliditate; (ii) extinderea gamei de servicii pentru persoanele cu dizabilități, cu accent pe serviciile de sprijin din comunitate care trebuie să devină mai multe, mai bune și mai accesibile pentru persoanele cu venituri mici; (iii) asigurarea finanțării și a dezvoltării continue a serviciilor de asistență pentru tinerii cu dizabilități care trăiesc în comunități; (iv) accelerarea și creșterea eficienței tranziției de la îngrijirea rezidențială la serviciile bazate pe comunitate pentru adulții cu dizabilități; (v) regândirea îngrijirii pe termen lung și a serviciilor de reabilitare pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală; și (vi) continuarea planului național de accesibilizare a spațiului public.

Dezvoltarea și finanțarea unei game de servicii personalizate care să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor vârstnice, în special ale celor cu nevoi complexe, cu accent deosebit pe serviciile de proximitate de îngrijire la domiciliu, în acord cu măsurile prevăzute în Strategia națională privind persoanele vârstnice și îmbătrânirea activă.

Reglementarea, acolo unde este cazul, dezvoltarea și finanțarea serviciilor sociale personalizate pentru alte grupuri vulnerabile, inclusiv mamele adolescente, adulții lipsiți de libertate sau aflați sub control judiciar, persoanele fără adăpost, persoanele dependente de droguri, alcool și alte substanțe nocive, victimele traficului de ființe umane și victimele violenței. În vederea dezvoltării acestor servicii se va colabora cu principalele instituții cu responsabilități în domeniu, inclusiv MDRAP (care este în proces de elaborare a Strategiei naționale pentru locuire), Administrația Națională a Penitenciarelor (Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2014-2018), Agenția Națională Antidrog (Strategia națională antidrog 20132010, HG nr.784/2013), Agenția Națională Împotriva Violenței Domestice (Strategia națională pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017, HG nr.1156/2012), Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 20122016, HG nr.1142/2012).

Alte politici orientate către persoane sunt cele referitoare la educație, locuire, participare socială, muncă. În cadrul politicilor propuse pentru educație amintim:

  • •  Creșterea accesului la programul de învățare și formare pe tot parcursul vieții pentru tinerii dezavantajați și populația de vârstă active

  • •  Creșterea accesului copiilor din grupuri vulnerabile la educație de calitate prin:

  • - Creșterea accesului copiilor cu nevoi educaționale speciale

  • - Creșterea accesului copiilor romi

  • - Creșterea accesului copiilor din rural și din zonele urbane marginalizate

  • •  Îmbunătățirea eficienței programelor de protecție socială în educație

În cee ace privește politicile pentru locuire, amintim:

  • •  Creșterea accesibilității și îmbunătățirea calității locuințelor, în special pentru populația vulnerabilă

Dezvoltarea sectorului locuirii sociale


  • •  Asigurarea sprijinului de urgență și creșterea capacității de prevenție timpurie pentru persoanele fără adăpost

În domeniul Participării sociale se propun:

Creșterea participării la activități de voluntariat cu și pentru grupurile vulnerabile Responsabilizarea și creșterea implicării în luarea deciziilor care afectează comunitățile sărace și marginalizate prin participare socială activă

13


În ceea ce privește politicile pentru muncă amintim:

  • Dezvoltarea economiei sociale în vederea creșterii oportunităților de angajare pentru grupurile vulnerabile

  • Creșterea participării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile

La nivel local avem Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020 și Strategia integrată de dezvoltare a Polului de creștere Timișoara (SIDPCT)

Axele de dezvoltare propuse la nivelul Regiunii de dezvoltare Vest a României (în cadrul Strategiei pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020) sunt următoarele:

  • 1. Creșterea competitivității regionale, prin promovarea inovării și specilaizării inteligente;

  • 2.  Dezvoltarea unei economii dinamice, bazată pe creșterea productivității și antreprenoriat;

  • 3. Îmbunătățirea accesibilității și mobilității într-o regiune conectată intern și internațional;

  • 4. Dezvoltarea capitalului uman și creșterea calității în sectoarele educație, sănătate și servicii sociale;

  • 5. Promovarea creșterii sustenabile prin sprijinirea tranziției către o economie verde, în vederea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;

  • 6. Valorificarea specificului local al comunităților urbane și rurale;

  • 7. Dezvoltarea durabilă a turismului;

  • 8. Întărirea capacității administrative.

În ceea ce privește Strategia integrată de dezvoltare a Polului de creștere Timișoara, la capitolul destinat analizei de nevoi în ceea ce privește asistența socială se precizează:

NEVOI

PROBLEME SOLUȚII

Spații insuficiente destinate cazării și activităților destinate grupurilor vulnerabile și starea de degradare a spațiilor existente;

Reabilitarea și construirea de clădiri destinate grupurilor-țintă, după o clară evaluare cantitativă și calitativă a acestora

Nivelul modest al acțiunilor care să vizeze integrarea social-econimică a persoanelor defavorizate

Încurajarea și susținerea dezvoltării economiei de tip social, cu potențial pentru integrarea persoanelor din grupurile-țintă

Inexistența prestatorilor de servicii sociale în zona de influență

Susținerea proiectelor care vizează înființarea de structuri destinate asistenței și integrării persoanelor vulnerabile

- Resurse umane și materiale insuficiente pentru asigurarea asistenței și integrării sociale a grupurilor-țintă

  • - Multiplicarea programelor educaționale ce vizează promovarea și intesificare voluntariatului și a inițiativelor din domeniul social;

  • - încurajarea parteneriatelor de tip public-privat.

Obiectivul general - MISIUNEA - Strategiei Integrate de Dezvoltare a Polului de creștere Timișoara, este: Creșterea rolului polarizator al Timișoarei, prin dezvoltare inteligentă, promovarea excelenței în afaceri și asigurarea unui spațiu urban de calitate, cu o societate multiculturală, creativă și prosperă, conectată la valorile europene.

În vederea realizării obiectivului general, au fost identificate cinci obiective strategice, printre acestea se numără și obiectivul strategic 3 : Asigurarea unui mediu social intercultural, coeziv și dinamic, favorabil progresului și incluziunii. Acest obiectiv strategic se va concretiza în programe și măsuri care vizează patrimoniul, cultura, educația, serviciile de sănătate și serviciile sociale. Pentru atingerea obiectivelor propuse, strategia cuprinde un set de măsuri administrative practice, bazate pe proiecte prioritizate, a căror aplicare va putea fi urmărită prin indicatori cuantificabili.

Obiectiv strategic

Program

Măsuri

3. Asigurarea unui mediu social intercultural, coeziv și dinamic, favorabil incluziunii și progresului

P.3.2. Promovarea responsabilității locale privind egalitatea de șanse și incluziunea socială

2.1.Reabilitarea, extinderea și înființarea de locuințe sociale și spații destinate asistenței sociale

2.2. Susținerea proiectelor din sfera educației civice și a voluntariatului ce vizează coeziunea socială

2.3. Încurajarea integrării socio-economice        a

persoanelor beneficiare de ajutorul social și a persoanelor din grupuri cu grad ridicat de risc

P.3.3. Ameliorarea stării de sănătate a populației, prin prevenție și acces echitabil la servicii de sănătate performante

3. Construcția/amenajarea de centre comunitare socio-medicale integrate în arealele izolate/dezavantajate și sprijinirea lor financiară și logistică

VALORI ȘI PRINCIPII

La baza elaborării Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul Municipiului Timișoara au stat următoarele valori și principii:

  • a)  solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport și măsuri de protecție socială pentru depășirea sau limitarea unor situații de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populație;

  • b) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistență socială, în condițiile prevăzute de lege;

  • c) respectarea demnității umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă și deplină a personalității, îi sunt respectate statutul individual și social și dreptul la intimitate și protecție împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;

  • d) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistență socială trebuie adaptate situației particulare de viață a fiecărui individ;

  • e) parteneriatul, potrivit căruia autoritățile publice centrale și locale, instituțiile publice și private, organizațiile neguvernamentale, instituțiile de cult recunoscute de lege, precum și membrii comunității stabilesc obiective comune, conlucrează și mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiții de viață decente și demne pentru persoanele vulnerabile;

  • f)  participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea și implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social și se implică activ în viața comunității, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activități voluntare desfășurate în folosul persoanelor vulnerabile;

  • g) transparența, potrivit căreia se asigură creșterea gradului de responsabilitate a administrației publice centrale și locale față de cetățean, precum și stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;

  • h) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri și acțiuni de protecție socială fără restricție sau preferință față de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenență politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenență la o categorie defavorizată;

  • i) eficiența, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu;

  • j) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului și menținerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viață;

r\ k) complementaritatea și abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potențial de funcționare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunității și societății, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului și acordate integrat cu o gamă largă de măsuri și servicii din domeniul economic, educațional, de sănătate, cultural etc.;

  • l) concurența și competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici și privați trebuie să se preocupe permanent de creșterea calității serviciilor acordate și să beneficieze de tratament egal pe piața serviciilor sociale;

m) egalitatea de șanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunitățile de împlinire și dezvoltare personală, dar și la măsurile și acțiunile de protecție socială

n) confidențialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieții private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidențialității asupra datelor personale și informațiilor referitoare la viața privată și situația de dificultate în care se află;

SCOP

Scopul Strategiei este ca prin intermediul serviciilor sociale să prevină excluziunea socială și sărăcia și să asigure sprijin suplimentar pentru incluziune și participare socială pentru acele persoane care se confruntă cu dificultăți în viața lor cotidiană. Investirea în servicii de bază și infrastructură socială, și evaluarea nevoilor reale ale populației și prioritizarea acestora, vor contribui la o dezvoltare semnificativă a comunității și condițiilor de trai pentru cele mai excluse sau vulnerabile persoane sau grupuri.

OBIECTIVE TRANSVERSALE ȘI OBIECTIVE ORIZONTALE

OBIECTIVE TRANSVERSALE

Aceste obiective se referă la intervenții care vizează și se aplică mai multor grupuri țintă și pentru îndeplinirea cărora este nevoie de implicarea serviciului public de asistență socială, alături de furnizori publici și privați de servicii sociale, organizații reprezentative ale beneficiarilor, instituții cu activitate conexă domeniului social, mediul academic și economic.

Serviciul public de asistență socială

Conform Legii 292/2011- Legea asistenței sociale Art. 112, alin (1) ”Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială, autoritățile administrației publice locale au atribuții privind administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale”. Conform art. 112, alin (3) ”În domeniul organizării, administrării și acordării serviciilor sociale, autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții principale:

  • a) elaborează, în concordanță cu strategiile naționale și nevoile locale identificate,

strategia județeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung, după consultarea furnizorilor publici și privați,  a asociațiilor profesionale și a

organizațiilor reprezentative ale beneficiarilor și răspund de aplicarea acesteia;

  • b) în urma consultării furnizorilor publici și privați,  a asociațiilor profesionale și a

organizațiilor reprezentative ale beneficiarilor elaborează planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul consiliului județean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, care cuprind date detaliate privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat și sursele de finanțare;

  • c) inițiază, coordonează și aplică măsurile de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare și excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunități;

  • d) identifică familiile și persoanele aflate în dificultate, precum și cauzele care au generat situațiile de risc de excluziune socială;

  • e) realizează atribuțiile prevăzute de lege în procesul de acordare a serviciilor sociale;

  • f) încheie, în condițiile legii, contracte de parteneriat public-public și public-privat pentru sprijinirea financiară și tehnică a autorităților administrației publice locale de la nivelul județului, pentru susținerea dezvoltării serviciilor sociale;

  • g) propun înființarea serviciilor sociale de interes județean sau local;

  • h) colectează, prelucrează și administrează datele și informațiile privind beneficiarii, furnizorii publici și privați și serviciile administrate de aceștia;

  • i) monitorizează și evaluează serviciile sociale;

  • j) elaborează și implementează proiecte cu finanțare națională și internațională în domeniul serviciilor sociale;

  • k) elaborează proiectul de buget anual pentru susținerea serviciilor sociale în conformitate r\ cu planul anual de acțiune și asigură finanțarea/cofinanțarea acestora;

  • l) asigură informarea și consilierea beneficiarilor, precum și informarea populației privind drepturile sociale și serviciile sociale disponibile;

  • m) furnizează, administrează sau, după caz, contractează serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, precum și tuturor categoriilor de beneficiari prevăzute de lege, fiind responsabile de calitatea serviciilor prestate;

  • n) planifică și realizează activitățile de informare, formare și îndrumare metodologică, în vederea creșterii performanței personalului care administrează și acordă servicii sociale;

  • o) colaborează permanent cu organizațiile societății civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficiari;

  • p) organizează și realizează activitățile specifice contractării serviciilor sociale acordate de furnizorii publici și privați;

  • q) încheie, în condițiile legii, contracte și convenții de parteneriat, contracte de finanțare, contracte de subvenționare pentru înființarea, administrarea, finanțarea și cofinanțarea de servicii sociale;

  • r) monitorizează financiar și tehnic contractele prevăzute la lit. q);

  • s) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de reglementările legale în vigoare.”

Atribuțiile autorității publice locale de la nivelul municipiului Timișoara, în ceea ce privește asistența socială, sunt aduse la îndeplinire prin intermediului serviciului public de asistență socială, organizat ca instituție publică cu personalitate juridică sub numele de Direcția de Asistență Socială Comunitară a Municipiului Timișoara.

În vederea realizării Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timișoara, Direcția de Asistență Socială Comunitară a organizat un amplu proces de colectarea de date privind furnizorii de servicii sociale, categoriile de beneficiari deservite, numărul beneficiarilor, timpul mediu de așteptare pentru a beneficia de un serviciu social, surse de finanțare ale serviciului social, nevoia de noi servicii sociale, nevoile furnizorilor de servicii sociale și dificultățile cu care se confruntă în furnizarea acestui tip de serviciu. Toate aceste date au fost colectate cu ajutorul unui instrument numit ”Fișa de colectare a datelor” transmisă fiecărui furnizor de servicii sociale din Timișoara, acreditat și licențiat. S-au luat în considerare toate datele transmise de către furnizorii de servicii sociale. Acolo unde nu s-au transmis fișe de colectare ale datelor completate, s-au luat în considerare date din rapoartele de activitate publicate ale furnizorilor de servicii sociale. Pentru a completa profilul persoanelor vulnerabile din comunitate, au fost colectate date (prin studierea rapoartelor de activitate făcute publice sau prin transmiterea unor adrese punctuale) și de la alte instituții publice: Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Institutul Național de Statistică - Direcția Regională de Statistică Timiș, Casa Județeană de Pensii Timiș, Inspectoratul Școlar General Timiș, Spitalul Clinic Municipal de Urgență, Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brânzeu”, Spitalul de Copii ”Louis Țurcanu”, Spitalul de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase ”Victor Babeș”, Agenția Județeană pentru Ocupare a Forței de Muncă Timiș.

Primele obiective strategice fac referire la serviciul public de asistență socială de la nivel local, ținând cont de rolul și atribuțiile acestuia, de necesitatea ca politicile publice și strategiile de la nivel local să fie însoțite de date bine fundamentate și de nevoia ca serviciile sociale publice să fie acordate la cele mai înalte standarde de către un personal competent.

OBIECTIV GENERAL I: Creșterea capacității serviciului public de asistență socială de a identifica și evalua nevoile și situațiile care impun furnizarea de servicii sociale și programe de intervenție specifice.

Obiective specifice:

  • 1. Crearea unui sistem de înregistrare a datelor privind nevoile și situațiile care impun furnizarea de servicii sociale;

  • 2. Instituirea unui mecanism formal de consultare și colaborare cu furnizorii publici și privați de servicii sociale, cu organizații reprezentative ale beneficiarilor, cu instituții a căror activitate este conexă domeniului social, reprezentanți ai mediului academic și alte instituții/persoane interesate;

  • 3. Realizarea unei diagnoze sociale anuale care să fundamenteze elaborarea Planului anual de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul local.

OBIECTIV GENERAL II: Îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale furnizate la nivel local.

Obiective specifice:

  • 1. Respectarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale furnizate;

  • 2. Dezvoltarea procedurilor de lucru pentru serviciile sociale furnizate

  • 3. Dezvoltarea capacității serviciului public de asistență socială pentru o mai bună planificare și gestionare a serviciilor comunitare integrate

  • 4. Introducerea unor mecanisme de asigurare a managementului calității pentru serviciile furnizate de către serviciul public de asistență socială

  • 5. Evaluarea necesarului de servicii sociale în comunitate și identificarea modalităților de finanțare a acestor servicii

OBIECTIV GENERAL III: Creșterea gradului de responsabilizare al serviciului public de asistență socială în furnizarea serviciilor sociale

Obiective specifice:

  • 1. Asigurarea continuării raportării publice regulate privind activitatea serviciului public de asistență socială;

  • 2. Îmbunătățirea comunicării privind disponibilitatea serviciilor, cu o atenție specială pe informarea celor mai vulnerabili beneficiari potențiali, inclusiv persoanele de etnie roma și persoanele cu dizabilități;

  • 3. Mai bună documentare și diseminare prin canale mass-media și instrumente TIC a serviciilor sociale furnizate în Timișoara;

  • 4.  Identificarea oportunităților pentru includerea reprezentanților grupurilor vulnerabile, inclusiv persoanele de etnie roma, în comitetele și organele decizionale locale (atât formale cât și informale) în vederea exercitării rolului lor în

________cadrul comunităților;_________________"____________'______________________________________

  • 5. Asigurarea includerii unor mecanisme deschise și receptive pentru reclamații și plângeri în configurația instituțională a serviciilor sociale;

  • 6. Conceperea și implementarea unor campanii susținute educative și de sporire a conștientizării diversității (incluzând diverse categorii de grupuri marginalizate sau discriminate) ca o completare a altor acțiuni, în abordarea stigmatului și discriminării;


  • 7. Promovarea unei societăți inclusive în comunitate și a unei culturi organizaționale non-discriminatorii în rândul angajaților, în vederea creșterii calității interacțiunii cu beneficiarii.

OBIECTIV GENERAL IV. Asigurarea resurselor umane, dezvoltarea competențelor și abilităților profesionale ale personalului din cadrul serviciului public de asistență socială.

Obiective specifice:

  • 1. Recrutarea și asigurarea resurselor umane în mod rațional și eficient, necesare funcționării serviciului public de asistență socială;

  • 2. Realizarea unei analize a nevoilor de formare a personalului din cadrul serviciului public de asistență socială;

  • 3. Asigurarea implementării programelor de formare/perfecționare/supervizare continuă a personalului, conform specificului activităților desfășurate.

Accesul grupurilor vulnerabile la educație

Conform datelor transmise de către Inspectoratul Școlar Județean Timiș, situația efectivelor de elevi în municipiul Timișoara este următoarea:

Ciclu școlar

2013-2014

2014-2015

2015-2016

preșcolar

7812

7885

7106

primar

11161

11755

12009

gimnazial

8638

8824

8965

liceal

13217

12725

11560

profesional

342

729

872

Total:

41170

41918

40512

Se observă o creștere importantă a elevilor care frecventează învățământul profesional, de la 0,83% în anul 2014 la 2,15% în anul 2016.

În ceea ce privește situația abandonului școlar, situația se regăsește mai jos:

Nr. elevi cu abandon școlar

2013-2014

2014-2015

2015-2016

41

149

92

În anul școlar 2015-2016 numărul elevilor care au abandonat școala este mai mult decât dublu față de anul școlar 2013-2014.

Elevii cu cerințe educaționale speciale sunt integrație fie în învățământul de masă (mai puțini), fie în școli speciale și centre de educație incluzivă.

Tip unitate școlară

2013-2014

2014-2015

2015-2016

Învățământ de masă

468

451

409

Școală specială sau centru de educație incluzivă

1253

1244

1231

Total

1721

1695

1640

În anul 2015, elevii

cu cerințe educaționa

e speciale au reprezentat 4,04% din totalu

elevilor.

Pentru ca și elevii provenind din familii cu posibilități materiale reduse să poată frecventa școala, Guvernul a venit în sprijinul loc cu două programe: programul de acordare a rechizitelor școlare și programul ”Bani de liceu”. Situația lor, în municipiul Timișoara, este prezentată mai jos:

Tip program

Beneficiari 2013-2014

Beneficiari 2014-2015

Beneficiari 2015-2016

Rechizite școlare

2789

1045

516

Bani de liceu

459

386

282

Accesul la educație este o componentă cheie a furnizării serviciilor sociale în regim integrat și constituie o prioritate conform Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020.

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește accesul grupurilor vulnerabile la educație.

OBIECTIV GENERAL V: Creșterea capacității serviciilor sociale pentru asigurarea accesului tuturor la educație primară, secundară de calitate și la servicii de alfabetizare

Obiective specifice:

  • 1. Conceperea și implementarea unui program local de suport axat pe copiii cu risc de abandon (inclusiv de etnie roma) din ciclul de educație primară și secundară;

  • 2. Creșterea colaborării cu școlile pentru dezvoltarea unui sistem de avertizare rapidă pentru elevii cu risc de abandon, care poate ajuta la inițierea unor măsuri eficiente înainte să aibă loc abandonul școlar;

  • 3. Diversificarea serviciilor sociale de suport pentru diminuarea abandonului școlar a copiilor provenind din grupuri vulnerabile, inclusiv etnia roma;

  • 4. Creșterea accesului persoanelor adulte, nealfabetizate sau care nu au finalizat ciclul școlar primar sau gimnazial, la servicii educaționale de tip ”A doua șansă”,

_______inclusiv a persoanelor de etnie roma;______________________________________________

Accesul grupurilor vulnerabile pe piața muncii

Există două legi care propun masuri de sprijin pentru persoanele care provin din grupurile vulnerabile: Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și Legea nr.219/ 2015 privind Economia Sociala cu normele de aplicare.

Masurile de stimulare a forței de munca așa cum sunt ele prevăzute in Legea nr.76/2002 fac trimitere la următoare categorii vulnerabile: tinerii cu risc de marginalizare sociala, persoanele care au vârsta de peste 45 ani sau persoanele care mai au 5 ani pana la pensie, au rămas fără loc de munca și sunt în risc de marginalizare sociala. Pentru a veni în sprijinul acestor grupuri vulnerabile, serviciul public de asistență socială le poate identifica în comunitate, evalua în scopul identificării nevoilor lor și direcționa către Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă.

În ceea ce privește economia socială, serviciul public de asistență socială are rolul de a identifica și evalua (prin intermediul anchetei sociale) persoane din grupuri vulnerabile, dar și, alături de alți furnizori de servicii sociale, de a oferi măsuri de acompaniament pentru persoanele din grupuri vulnerabile încadrate în întreprinderi de inserție socială.

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește accesul grupurilor vulnerabile pe piața muncii:


OBIECTIV GENERAL VI: Creșterea capacității serviciilor sociale pentru sprijinirea măsurilor de ocupare a forței de muncă și a măsurilor privind economia socială în rândul grupurilor vulnerabile

Obiective specifice:

  • 1. Creșterea accesului persoanelor tinere și adulte, provenind din grupuri vulnerabile, inclusiv a persoanelor de etnie roma și a persoanelor cu dizabilități, la măsurile de ocupare a forței de muncă

  • 2. Dezvoltarea capacității serviciului public de asistență socială de a identifica persoane din grupuri vulnerabile, inclusiv de etnie roma și persoane cu dizabilități, care sunt eligibili pentru a fi încadrați într-o întreprindere de economie socială

  • 3. Dezvoltarea capacității serviciilor sociale de a oferi măsuri de acompaniere persoanelor din grupuri vulnerabile încadrate în întreprinderi de economie socială

  • 4. Dezvoltarea de parteneriate cu alte instituții/organizații din comunitate, în vederea creșterii accesului grupurilor vulnerabile pe piața muncii

OBIECTIVE ORIZONTALE

Obiectivele orizontale se referă la acțiuni țintite, care vin direct în sprijinul grupurilor vulnerabile identificate în comunitate.

Copiii și familiile lor

Situația privind numărul copiilor cu domiciliul în municipiul Timișoara, la data de 01.07.2015, este prezentată în tabelul de mai jos, conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică - Direcția Regională de Statistica Timiș:

Total 0-6 ani

Total 7-19 ani

Total copii

România

1 469 500

2 964 665

4 434 165

Județul Timiș

48 478

89 118

137 596

Municipiul Timișoara

20 627

31 656

52 286

Copiii reprezintă 15,67% dintre locuitorii municipiului Timișoara.

Conform datelor furnizate de Direcția de Evidență a Persoanelor - Serviciu Stare Civilă situația privind nașterile înregistrate în municipiul Timișoara este următoarea:

2013

2014

2015

01.01.11.07.2016

Nr. total înregistrări (cu adopții)

7054

7238

7653

4110

Total înregistrări fără adopții

7039

7210

7615

4088

Total fete

3426

3465

3764

1963

Total băieți

3613

3745

3851

2125


Adopții

15

30

42

22

Transcrise

464

510

840

519

Tardive

83

52

62

37

Copii abandonați

7

2

0

1

Copii născuți morți

24

44

29

19


Se observă o creștere a numărului nașterilor înregistrate în municipiul Timișoara, crește numărul de adopții, scade numărul copiilor abandonați.

În ceea ce privește nașterile și copiii din spitale, sunt disponibile următoarele date, pe anul 2015:

Mame minore

Număr în anul 2015

Spitalului Clinic Municipal De Urgență Timișoara

110

Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brânzeu” Timișoara

77

Total

187

Număr nașteri

Număr total de copii născuți în anul 2015

Număr   copii   născuți

prematur

Spitalului Clinic Municipal De Urgență Timișoara

3022

640

Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brânzeu” Timișoara

2534

897

Total

5556

1537 (27,6%)

Dintre mamele care au născut 3,36% au fost minore, iar 27,6% dintre copii s-au născut prematur (ceea ce crește riscul ca acești copii să dezvolte probleme de sănătate).

Alte date oferite de spitale:

  • •  La Spitalului Clinic Municipal De Urgență Timișoara - Clinica De Neonatologie:

  • -  Număr cazuri mame aflate în adicție de substanțe:0

  • -  Număr copii lăsați în spital de către mame: 1

  • -  Număr copii născuți morți: 13

  • -  Număr copii decedați: 20

  • •  La Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brânzeu” Timișoara:

- Numărul copiilor decedați (la naștere sau după naștere): 21

  • •  La Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Louis Țurcanu”:

  • - nr. copii fără adăpost: 3

  • - nr. mame minore: 35

  • - nr. cazuri de copii aflați în adicție de substanțe: 20

  • - nr. copii lăsați în spital de către mame (perioadă determinată sau nedeterminată): 95

  • - nr. copii decedați: 71


    În ceea ce privește serviciile publice de asistență socială, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș a furnizat următoarele date:

    Anul

    Numărul de copii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal

    Numărul total de copii încadrați în grad de handicap (noi            și

    reevaluați)

    Numărul de copii pentru care       s-a

    instituit măsura    de

    protecție

    2013

    6

    775

    20

    2014

    2

    805

    54

    2015

    3

    832

    34


Apare o creștere a numărului de copii cu dizabilități, o creștere ușoară a numărului de copii pentru care s-a instituit măsura de protecție și o scădere a numărului de copii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal.

Direcția de Asistență Socială Comunitară a Municipiului Timișoara prin intermediul Serviciului pentru Protecția Copilului și Familiei al municipiului Timișoara, a desfășurat următoarele activități:

2015

2014

2013

planuri de servicii

80

86

42

cazuri referite către alte instituții

9

28

26

monitorizări post-reintegrare (lunar, pe o perioadă de 6 luni în urma reintegrării copilului în familie)

36

33

30

anchete sociale solicitate de Tribunalul Timiș

8

5

4

cazuri de înregistrare tardivă a nașterii

14

2

4

cazuri de plasamente

24

16

13

solicitări de acordare a dovezii privind notificarea de către părinți asupra intenției de a lucra în străinătate conform H.G nr.683/2006

10

16

31

cazuri de copii identificați cu părinți care sunt plecați la lucru în străinătate (legea 219/2006)

10

18

51

monitorizări de cazuri de copii ai căror părinți sunt plecați la lucru în străinătate

104

112

132

monitorizări planuri de servicii

224

103

342

monitorizarea    situației    copilului, conform Legii

nr.272/2004 art.106, lit. a

200

100

71

demersuri de obținere a Dispoziției Primarului de nume și prenume în cazul copilului părăsit în maternitate

2

2

0

cazuri de informare-consiliere

79

88

128

cazuri consiliere violenta (domestică) - reorientare către DGASPC Timiș

1

0

1

sesizări portalul DASC direcționate către serviciul nostru

11

0

0

(pe problematica copilului și familiei sale)

monitorizarea copiilor în risc de exploatare prin muncă

0

0

38

monitorizarea relațiilor personale

11

1

3

anchete sociale privind sprijinul financiar în cadrul

33

46

57

Programului național "Bani de liceu"

anchete sociale pentru orientarea școlară (CES)

29

50

7


În cadrul Centrului de zi ”Sf. Nicolae” au fost oferite servicii sociale, între anii 2012 -2015 unui număr în creștere de beneficiari:

Beneficiari

Grupe

2012

36

2

2013

34

2

2014

49

4

2015

51

4

În cadrul Centrului de Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copii au fost oferite servicii sociale, între anii 2012 -2015, în întâlniri individuale sau de grup, unui număr în creștere de beneficiari :

Beneficiari

Întâlniri individuale sau de grup

2012

37

61

2013

28

92

2014

37

97

2015

61

201

Familiile cu venituri reduse sunt sprijinite prin acordarea, prin intermediul Direcției de Asistență Socială Comunitară, a unor beneficii sociale și anume venitul minim garantat (ajutor social) și alocația de sprijin pentru familie. În municipiul Timișoara, conform datelor furnizate de Direcția de Asistență Socială Comunitară, avem în luna iunie 2016 un număr de 638 persoane beneficiare de venit minim garantat, dintre care 323 copii (0,61% din totalul copiilor din Timișoara) și un număr de 247 de dosare de alocație de sprijin pentru familie dintre care 537 copii (1,02% din totalul copiilor din oraș) beneficiari ai acestei forme de sprijin.

În ceea ce privește serviciile sociale acordate în municipiul Timișoara de furnizori publici și privați acreditați și numărul de beneficiari, situația se regăsește în tabelul de mai jos:

Nume    instituție/organizație

Nume serviciu social

Categorie/categorii de beneficiari deserviți

Număr beneficiari

Servicii rezidențiale

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului -Centrul de Primire în Regim de Urgență Timișoara 8790CR-C-II ’

Copii       părăsiți,       abuzați,

exploatați, ai căror părinți nu pot asigura îngrijirea acestora

Iunie 2016

2015

2014

2013

16

33

30

32

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului -

Copiii străzii

2

11

40

71

Centrul de Primire în Regim de Urgentă Timișoara

8790CR-C-III ’

Direcția Generală de Asistentă Socială și Protecția Copilului Centrul de Primire în Regim de Urgență Timișoara - Centrul Maternal 8790CR-MC-I

Gravide aflate în ultimul trimestru de sarcină, mame cu unu sau doi copii

5

11

16

17

Asociația Mana - Casa de fete Osana 8790CR-C-I

Fete cu vârsta cuprinsă între 1319 ani în condițiile legii

6

6

7

7

Asociația Mana - Casa de băieți Caleb

8790CR-C-I

Băieți cu vârsta cuprinsă între 12-19 ani în condițiile legii

2

0

0

0

Federația Caritas a Diecezei Timișoara - Centrul rezidențial pentru copii „ Casa Mama -Copil” Timișoara

8790CR-C-I

Copii separați, temporar sau definitiv, de părinții săi, ca urmare a stabilirii plasamentului

17

6

8

11

Asociația Evanghelistică și de Caritate „Isus Speranța României” - Serviciul de îngrijire de tip familial pentru copii 8790CR-C-I

Copii separați, temporar sau definitiv, de părinții lor, ca urmare a stabilirii măsurii de plasament, copii pentru care a fost dispus plasamentul în regim de urgență

24

24

23

22

Kinderzukunft - Fundația Rudolf Walther Filiala din Timișoara -Serviciul Rezidențial Satul de Copii Rudolf Walther

8790CR-C-I

Copii/ tineri cu măsură de protecție specială

124

63

48

48

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica pentru copii Timișoara -Serviciul de îngrijire de tip rezidențial pentru copilul cu dizabilități 8790CR-C-I

Copii cu dizabilități

54

54

54

55

Asociația „Darul Vieții” - Casa Mater Misericordiae

8790CRIA-MC

Femei însărcinate Mame care au născut

3

-

-

-

Total beneficiari

253

208

226

263

Centre de zi

D.A.S.C. Timișoara - Serviciul Centrul de Zi pentru Copii cu Dizabilități „Podul Lung” 8891CZ-C-III

Copii cu dizabilități

58

54

48

51

Asociația Casa Faenza - Centrul de zi pentru copii autiști 8891CZ-C-III

Copii cu tulburare spectru autist și familiile acestora

89

104

117

114

DASC - Serviciul pentru Protecția Copilului și Familiei Timișoara - Centrul de zi „Sf.Nicolae” 8891CZ-C-II

Copii în situație de risc de separare

44

51

49

34

Fundația Umanitară Chosen România - Centrul de zi Casa Olarului 8899CZ-F

Copii din familii în dificultate și familiile acestora

35

32

28

22

Arhiepiscopia Timișoarei -Centru de zi pentru copii ANTIMIS 8899CZ-C-VI

Copii 7-14 ani aflați in risc de abandon și eșec școlar

25

25

25

25

Kinder - Fundația Rudolf Walter Filiala din Timișoara - Centrul de suport și asistență pentru familiile și copiii aflați în dificultate - serviciu desființat

Copii in risc de abandon școlar sau de separare de familie

0

0

48

48

Total beneficiari

251

266

315

294

Alte tipuri de servicii pentru copil și familie

Serviciul pentru Protecția Copilului și Familiei Timișoara -Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copii 8899CZ-F-I

Consiliere psihosocială pentru familie și copil

46

61

37

28

Fundația Serviciilor Sociale Bethany - Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copii 8899CZ-F-I

Copii abandonați/ separați de părinți, aflați în situație de abuz sau neglijare, familii vulnerabile aflate în situații de risc de dezintegrare, aflate în situații conflictuale, adolescenți și tineri

23

25

30

12

Asociația Creștină For Help -Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copii 8899CZ-F-I

Copii cu risc de abandon școlar și familial (familii în dificultate)

70

60

50

50

Total beneficiari

139

146

117

90

Total beneficiari de servicii sociale

643

620

658

647

Observăm că în anul 2016 (până în luna iunie), avem un număr total de 643 de copii beneficiari a diverse tipuri de servicii sociale. Aceștia reprezintă 1,22% dintre copiii din Timișoara.

La Asociația Casa Faenza - Centrul de zi pentru copii cu autism un număr de 5 copii sunt pe lista de așteptare. Motivele pentru care nu au fost admiși beneficiari în diverse servicii sociale sunt: solicitantul nu s-a potrivit cu profilul serviciului (Asociația Mana - Casa de băieți Caleb), solicitantul nu are domiciliul în municipiul Timișoara și nevoile solicitanților nu pot fi îndeplinite prin oferirea serviciului social (Fundația Umanitară Chosen, Asociația for Help), locuiri indisponibile (Asociația Casa Faenza).

r\ Din analiza serviciilor sociale în funcție de tipurile de finanțare reiese că: 28

  • •  un număr de 7 servicii sociale sunt finanțate numai din surse publice

  • •  un număr de 8 servicii sociale sunt finanțate din fonduri publice și private

  • •  un număr de 4 servicii sociale se auto-susțin în totalitate din fonduri proprii, donații și sponsorizări private

  • •  un număr de 1 servicii sociale solicită și contribuție de la beneficiari/aparținători

Furnizorii de servicii sociale pentru copii și familiile acestora consideră că ar trebui înființate următoarele tipuri de servicii sociale: centre de tip respiro/centre de criză, centre de prevenție și intervenție timpurie pentru copii cu dizabilități, centre de consiliere/dezvoltare a abilităților pentru adolescenți, centre de consiliere pentru familii tinere în situații de risc (foști beneficiari de servicii sociale), centre specializate (de zi și rezidențiale) pentru tineri/adolescenți dependenți de substanțe, centre rezidențiale de tip comunitate terapeutică pentru persoane dependente, locuințe sociale pentru tineri defavorizați/tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului, centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centru de zi pentru pregătirea și sprijinirea reintegrării în familie, servicii de recuperare și consiliere pentru copiii/tinerii cu dizabilități psihice/mentale, centre de zi și rezidențiale, serviciu de monitorizare a tinerilor dezinstituționalizați, centru social multifuncțional pentru copii cu dizabilități.

Principalele nevoi ale furnizorilor de servicii sociale sunt: calificare mai bună a personalului, formare/perfecționare profesională sau schimburi de experiență, supervizare profesională externă, mai mult personal calificat (logoped, psihopedagog, psiholog, infirmieră, instructor de educație, profesor de sprijin, asistent social, psihoterapeut, consilier vocațional), buget mai mare pentru diverse activități, dotări adecvate, spațiu corespunzător.

La nivel național există mai multe strategii care se referă la copii.

  • Strategia Națională pentru Protecția si Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020 are următoarele obiective generale:

  • 1. Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii de calitate

  • 2. Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații vulnerabile

  • 3. Prevenirea și combaterea oricăror forme de violență

  • 4. Încurajarea participării copiilor la luarea deciziilor care îi privesc

  • Strategia Națională pentru Sănătatea Mintală a Copilului și Adolescentului 2015 - 2020 are următoarele obiective:

o Promovarea sănătății mintale a copilului și adolescentului

o Dezvoltarea serviciilor de identificare timpurie adresate copiilor și adolescenților cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală, serviciilor de identificare timpurie a dificultăților socio-emoționale și comportamentale și a serviciilor de intervenție timpurie o Dezvoltarea serviciilor de tratament și intervenții specializate, educaționale și psihologice, adresate copiilor și părinților cu tulburări de sănătate mintală

o Dezvoltarea serviciilor specializate în intervenția în situații de criză în cadrul secțiilor și

1                                                                                                5                                            5                                                                                                        5                    5

în unitățile de deținere pentru delincvenții juvenili/servicii de probațiune

La nivel județean în cadrul Strategiei Județului Timiș privind Dezvoltarea Serviciilor Sociale (2014 - 2020)

  • 1. Îmbunătățirea accesului tuturor copiilor la servicii de protecție socială

  • 2. Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații de risc

  • 3. Prevenirea și combaterea oricăror forme de abuz asupra copilului

  • 4. Încurajarea participării copiilor la luarea deciziilor care îi privesc

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește copii:

OBIECTIV GENERAL VII: Creșterea gradului de prevenire și evaluare a riscului de abuz asupra copilului în familie

Obiective specifice

  • 1.  Inițierea unor propuneri în vederea realizării, în parteneriat cu ONG-urile și instituțiile publice, a unei analize și evaluări pentru identificarea cauzelor care duc la abuz asupra copilului și a nevoilor de asistență a copilului în familie;

  • 2. Adoptarea unei metodologii consensuale unificate (convenită de toate părțile interesate, respectiv DASCT, DGASPC, școli, autorități locale, ONG-uri etc.) pentru a permite identificarea și intervenția rapidă în situații de abuz asupra copilului în familie;

OBIECTIV GENERAL VIII: Creșterea capacității familiei pentru a preveni separarea copilului de familie și pentru ca familia să poată asigura nevoile copilului

Obiective specifice

  • 1.  Creșterea capacității serviciilor de suport a familiei și copilului;

  • 2.  Facilitarea accesului la mijloacele de asigurare a sprijinului (servicii și beneficii sociale) pentru familii, inclusiv de etine roma;

  • 3. Dezvoltarea și consolidarea serviciilor de asistenta sociala la nivel comunitar astfel încât sa asigure consiliere, grupuri de suport, sprijin pentru toate procedurile administrative;

  • 4. Dezvoltarea și adoptarea unor proceduri pentru toate activitățile de prevenire a separării copilului de familia sa;

  • 5.  Construirea unei intervenții prioritare în domeniul prevenției și a intervenției timpurii pentru copiii cu dizabilități;

  • 6. Consolidarea serviciilor de asistență în comunitate a copiilor cu dizabilități.

OBIECTIV GENERAL IX: Identificarea și furnizarea de sprijin pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate

Obiective specifice

  • 1. Lansarea unei analize și evaluări detaliate pentru trasarea situației reale a copiilor;

  • 2. Creșterea capacitații serviciilor de suport a copiilor și a persoanelor care au în

________îngrijire copilul cu părinți plecați la munca în străinătate;_______________________________

  • 3. Adoptarea unei metodologii consensuale unificate pentru monitorizarea copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate pentru a permite identificarea, monitorizarea și intervenția rapidă în situații care necesită sprijin.

Persoanele vârstnice

30 România se confruntă cu o transformare    socio-economică profundă, datorată

schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populației cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor privind pensiile, serviciile medicale și serviciilor de îngrijire de lungă durată. Îmbătrânirea populației este determinată de trei fenomene separate: creșterea speranței de viață, scăderea ratelor de fertilitate și emigrația. Persoanele vârstnice singure sunt expuse unui risc social mai mare decât alte tipuri de persoane ( 1,2 milioane de persoane cu vârsta egală sau mai mare de 65 de ani) trăiesc singure. Din totalul persoanelor singure 25% trăiesc în sărăcie.

Conform Institutului Național de Statistică - Direcția Regională de Statistică Timiș numărul persoanelor vârstnice (peste 65 de ani) cu domiciliul în Timișoara se prezintă astfel:

Grupa de vârstă

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

65-69 ani

13 531

14 951

16 580

70-74 ani

11 441

11 101

10 953

75-79 ani

8 561

8 894

9 213

80-84 ani

6 206

6 199

6 115

85 ani și peste

4 375

4 635

4 915

Total persoane vârstnice

44 114

45 780

47 776

Persoanele vârstnice reprezintă 14,31% dintre locuitorii Timișoarei. Se observă o creștere a numărului de persoane vârstnice (mai mult cu 3.662 persoane vârstnice în 2015 față de 2013).

Numărul persoanelor vârstnice (care au peste 65 de ani), cu domiciliul în municipiul Timișoara, aflate în evidențele Casei județene de Pensii Timiș, este detaliat în tabelul de mai jos:

Anul

Număr pensionari

2013

39 157

2014

40 812

2015

42 592

Se observă o creștere anuală a numărului de persoane care se pensionează, ceea ce determină presiuni asupra cheltuielilor din bugetul de stat si a celui din sănătate.


În Timișoara furnizori de servicii sociale publici și privați, acreditați pentru servicii sociale destinate persoanelor vârstnice sunt:

Îngrijire la domiciliu cod conform Nomenclatorului serviciilor sociale-HG 867/2015 -88101D-II

Denumire Centru

Beneficiari

2013

Beneficiari

2014

Beneficiari 2015

Beneficiari iunie 2016

DASC-    Serviciul

pentru    Protecția

Socială           a

Persoanelor Vârstnice

68

68

64

54

Serviciul de Ajutor Maltez

50

50

50

54

Federația Caritas

54

58

54

20

Centrul de îngrijiri la domiciliu -Comunitatea Evreilor (Yad be yad )

20

30

30

33

Total

192

206

198

161

Pe liste de așteptare sunt un număr redus de vârstnici, în general datorită lipsei personalului de îngrijire (infirmiere) sau pentru că nu au îndeplinit condițiile de admitere în programe de îngrijire la domiciliu (persoane cu gr I de handicap, deținerea contractelor de întreținere sau cu aparținători în Timișoara).

O scădere a numărului de beneficiari la Federației Caritas apare la începutul anului 2016, datorită modificării procedurii de lucru, a preluării în programul de îngrijire la domiciliu numai a persoanelor peste 65 de ani.

Furnizorii de servicii sociale apreciază că pentru a îmbunătății calitatea serviciilor de îngrijire la domiciliu este necesară angajarea unui număr mai mare de personal (infirmiere, asistent social, psiholog, kinetoterapeut, asistenți medicali), dotări adecvate, cursuri de perfecționare/formare profesională. Aceștia consideră că ar fi nevoie de: tele-

asistență la domiciliu, cantină mobilă, echipe mobile (asistent medical și infirmier), servicii socio-medicale de îngrijire la domiciliu, personal calificat în îngrijiri de tip nursing.

Cămine  pentru persoane vârstnice, acreditați conform Nomenclatorului serviciilor

sociale 8730 CR-V-I în Timișoara sunt:


Denumire cămin

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Iunie 2016

Direcția de Asistență Socială Comunitară -Cămin pentru persoane vârstnice Timișoara

72

65

68

75

Cămin pentru persoane vârstnice ,, Sf Ioan,, Ajutorul Maltez

19

18

19

19

Căminul pentru persoane vârstnice Casa Fabian

24

45

45

45

Cămin de bătrâni Adam Muller Guttenbrunn

80

78

75

74

Total

195

206

207

213

Există listă de așteptare pentru solicitări de internare în cămine, numărul cel mai mare de solicitări existând la Căminul A. M Guttenbrunn (100) iar acest fapt se datorează numărului insuficient de locuri disponibile.


Furnizorii de servicii sociale rezidențiale consideră că sunt necesare dezvoltarea serviciilor existente, dar si înființarea de: servicii de consiliere și informare, centre de zi, centre sociale de asistență si îngrijire, centre de tip respiro, centru rezidențial pentru bolnavii de boala Alzheimer.

Pentru îmbunătățirea calității serviciilor acordate în cămine, furnizorii de servicii sociale consideră că este nevoie de un număr mai mare de personal (infirmiere, medic, asistente medicale, îngrijitoare), dotări adecvate, participarea la cursuri de perfecționare/formare, supervizare profesională a personalului, salarizare corespunzătoare a celor ce lucrează în acest domeniu. Cadrul legislativ de salarizare care să motiveze personalul, constituie o dificultate cu care se confruntă serviciile sociale.

Centre de zi pentru persoane vârstnice:

Denumire centru

Anul

2013

Anul 2014

Anul 2015

Iunie 2016

Direcția   de Asistență

Socială   Comunitară -

70

70

49

47


Centrul de zi pentru persoane vârstnice ,,Sf. Arhangheli Mihail și Gavril,, (8810CZ-V-II)

Direcția de Asistență Socială Comunitară -Centrul de zi pentru persoane aflate în dificultate (8899 CZ-PN-IV)

-

-

25

28

Total

70

70

74

75

Beneficiarii Centrului de zi Alzheimer, aflați în evidența centrului de zi ,,Sf. Arh. Mihail și Gavril, au fost preluați de Centrul de zi pentru persoane aflate în dificultate, nou înființat la începutul anului 2015.


În total, un număr de 449 persoane vârstnice au beneficiat de diverse tipuri de servicii sociale, reprezentând aproximativ 1% din totalul persoanelor vârstnice din municipiul Timișoara.

Tipuri de finanțare ale serviciilor sociale acreditate acordate în municipiul Timișoara:

Denumire serviciul social

Tipul de serviciu social

Finan țat din bugetul local

Subvenți a din bugete publice

Contrib uția benefici arilor

Donații/

Sponso rizări

Fonduri proprii

Cămin        pentru

persoane vârstnice

DASC

public

X

X

Cămin        pentru

persoane vârstnice ,,Sf. Ioan,, SAMR

ONG

X

X

X

Cămin pentru

persoane   vârstnice

Casa Fabian

ONG.

X

X

Cămin pentru bătrâni

A. M. Guttenbrunn

ONG

X

X

X

Centrul de zi pentru persoane vârstnice Sf. Arh. Mihail și Gavril DASC

public

X

Serviciul de îngrijire la

public

X

În ceea ce privește persoanele vârstnice internate în spitalele din municipiul Timișoara, pe baza datelor transmise de unitățile spitalicești, situația se prezintă astfel:

Denumire spital

Anul

2013

2014

2015

Spitalul Clinic de urgență Pius Brânzeu - Clinica Psihiatrică Eduard Pamfil

79

114

90

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase               și

Pneumoftiziologie      Dr.

Victor Babeș

189

195

189

Spitalul Clinic Municipal de Urgență

4132

4144

4030

Spitalul Clinic Militar de Urgență Dr. Victor Popescu

-

-

150

Total

4400

4453

4459

domiciliu DASC

Serviciul de Îngrijire la domiciliu SAMR

ONG

X

X

Serviciu de Îngrijire la domiciliu Federația Caritas

ONG

X

X

X

Centrul de îngrijiri la domiciliu de la Comunitatea Evreilor (Yad be yad)

ONG

X


  • - În prezent există 4 cămine pentru persoane vârstnice acreditate din care unul public și 3 private unde pot fi internate persoanele vârstnice;

  • - 1 centru de zi pentru persoane vârstnice acreditat- public;

  • - 4 servicii sociale de îngrijire la domiciliu acreditate, din care 1 public și 3 private.


Persoanele vârstnice fac parte din grupurile vulnerabil menționate în Strategia Națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020.

În cadrul Strategiei pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice 2015-2020, au fost stabilite obiective strategice în domeniul îmbătrânirii active: de a îmbunătății calitatea vieții persoanelor vârstnice prin promovarea participării sociale active și obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele cu nevoi de îngrijire de lungă durată.

În cadrul Strategiei județului Timiș privind dezvoltarea serviciilor sociale (2014-2020) printre Obiectivele generale și specifice pentru perioada 2014-2020 se numără și Obiectivul General III: Furnizarea serviciilor sociale destinate altor categorii de persoane 35 aflate în dificultate, litera B. persoane vârstnice având obiectivul specific: 1. Îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice și măsurile: 1.1. Promovarea unei vieți sănătoase, active, sigure, împlinite, decente și demne; 1.2. Promovarea unui sistem coerent, coordonat și integrat de asistenta socială; 1.3. Întărirea cadrului administrativ și instituțional la nivel local; 1.4. Susținerea implicării active a persoanelor vârstnice în viața societății.

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește persoanele vârstnice:

OBIECTIV GENERAL X: Diversificarea serviciilor de suport și menținerea activă a persoanelor vârstnice pentru creșterea calității vieții acestora.

Obiectiv specifice:

  • 1. Dezvoltarea și diversificarea tipurilor disponibile de îngrijire și creșterea numărului de persoane beneficiare a serviciilor sociale;

  • 2. Susținerea implicării active a persoanelor vârstnice în viața societății

Persoane cu dizabilități

Dizabilitatea este o dimensiune universală, inevitabilă, a diversității umane. Omenirea a evoluat în modul în care a privit persoanele cu dizabilități, de la obiect al carității în sarcina societății, la persoane deținătoare de drepturi, active și respectate în societate, pentru care este obligatorie atât recunoașterea drepturilor și libertăților fundamentale, cât și luarea măsurilor de asistență și suport, pentru a asigura exercitarea deplină a acestor drepturi.

Direcția de Asistență Socială Comunitară a Municipiului Timișoara prin intermediul Serviciului pentru Protecția Persoanelor cu Handicap Timișoara, a desfășurat următoarele activități destinate persoanelor cu handicap:

Denumire activitate

Număr beneficiari

2015

2014

2013

Evaluarea inițială a statutului și contextului social în care trăiesc persoanele cu dizabilitate

1.421

1.625

1.066

Reevaluarea statutului și contextului social în care trăiesc persoanele cu diazabilitate

943

476

1.213

Stabilirea statutului și contextului social în care persoana trăiește și eliberarea unei dovezi prin care se atestă faptul că persoanei nu i s-a putut asigura protecție și îngrijire la

32

59

42


domiciliu sau în cadrul altor servicii din comunitate -județene

Evaluarea statutului și contextului social în care trăiesc rudele, până la gradul IV, ale persoanelor instituționalizate în centre rezidențiale din Județul Timiș și din alte județe

40

66

38

Evaluarea nevoilor individuale în funcție de tipul și gradul de handicap a persoanelor cu handicap care solicită beneficii de asistență socială - indemnizație lunară

503

445

252

Evaluarea nevoilor individuale și a situației personale a fiecărei persoane cu handicap în vederea realizării activităților de bază, pentru persoanele cu handicap grav ce solicită servicii sociale de îngrijire la domiciliu - asistent personal

302

285

111

Verificare/monitorizare persoane cu handicap grav beneficiare de indemnizație lunară

101

120

208

Verificare/ monitorizare activitate asistenți personali

254

370

485

Informarea și consilierea persoanelor cu handicap și a familiilor acestora prvind drepturile și obligațiile pe care le au conform legislației în domeniu

308

680

1.066

Elaborare programe individualizate de îngrijire/grile de identificare a nevoii de îngrijire a persoanelor cu handicap grav

805

730

264

Comunicări/ informări beneficiari

2.364

680

706


Conform datelor transmise de Direcția Generală de Asistentă Socială si Protecția Copilului ?                                                                                                       5                                              >                                    5                        >

Timiș, situația privind persoanele încadrate în grad de handicap, pe grupe de vârstă, este următoarea, la nivelul municipiul Timișoara:

Anul

Nr. total al persoanelor încadrate    în

grad       de

handicap

Cu vârste cuprinse între 0-18 ani

Cu vârste între 1959 ani femei și b ărbați

Cu vârste peste 60 ani femei și bărbați

2013

10.538

731

5.208

4.675

2014

10.805

736

4.979

5.090

2015

11.240

753

4.795

5.692

Din totalul populației Municipiului Timișoara de 333.650 la data de 01.01.2014, numărul persoanelor încadrate în grad de handicap reprezintă 3,16 % în 2013; 3,24 % în 2014 și 3,37%în 2015, observându-se, de la an la an, o tendință de creștere a numărului persoanelor cu dizabilități. Se observă o tendință ușoară de creștere și a numărului persoanelor încadrate în grad de handicap cu vârste cuprinse între 0-18 ani.

Raportat la populația activă a Municipiului Timișoara de 153.477 persoane, conform recensământului de la finele anului 2011, ponderea persoanelor încadrate în grad de handicap femei și bărbați cu vârste cuprinse între 19 - 59 de ani are un trend ușor descrescător, reprezentând: 3,40% în 2013; 3,25% în 2014 și 3,13% în 2015. A crescut an de an numărul persoanelor cu handicap cu vârste peste 60 ani.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș a furnizat și informații privind persoanele încadrate în grad de handicap neinstituționalizate cu domiciliul/reședința pe raza Municipiului Timișoara, pe grade de handicap:


Anul

Categoria de persoane

Total persoane încadrate in grad de handicap

Din care încadrare în grad de handicap

ușor

mediu

accentuat

grav

Adulți

Minori

1

2

3

4 = 2 + 3

Adulți

Minori

Adulți

Minori

Adulți

Minori

Adulți

Minori

2013

9.716

709

10.425

109

0

606

140

5.667

179

3.334

390

2014

9.974

704

10.678

123

0

679

122

5.754

171

3.418

411

2015

10.380

700

11.080

125

0

833

145

5.866

159

3.556

396


În anul 2015, raportat la populația stabilă a Municipiului Timișoara din data de 01.01.2014 - 1,76% dintre locuitorii adulți ai municipiului Timișoara sunt încadrați în grad de handicap accentuat; 1,07% în grad de handicap grav; 0,25% în grad de handicap mediu și 0,04% în grad ușor.

Din numărul total de 3.956 persoane încadrate în grad de handicap grav minore și adulte, în anul 2015: 15,77% au solicitat acordarea de servicii de îngrijire la domiciliu prin asistent personal și 33,53% au solicitat acordarea de beneficii de asistență socială sub forma de indemnizație lunară, de la serviciul public de asistență socială de la nivel local.

Analizând situația privind încadrarea în grad de handicap, pe coduri de boală:

Anul

Total persoane încadrate în grad de handicap, neinstituționali zate , în Municipiul Timișoara din care

Încadrare în cod de boala

Adulți (A) ’

Min ori (M)

fizic

Soma tic

audi tiv

vizual

mental

Neuro-psihic

asociat

HIV

/SID

A

Boli rare

Altele (aso

-ci-ate)

A+M

A+M

A+M

A+M

A

M

A

M

A

M

A

A

M

A

2013

9.716

709

2.137

1.946

614

2.284

1.410

209

957

180

465

69

41

92

17

4

2014

9.974

704

2.290

1.946

611

2.209

1.472

204

968

167

558

84

50

94

21

4

2015

10.380

700

2.481

2.027

609

2.147

1.560

220

960

154

669

84

53

91

21

4

În ultimii 2 ani se observă că primele locuri sunt ocupate de personale cu handicap fizic, urmate de persoanele cu handicap vizual (minore și adulte), somatic, mental, neuropsihicetc.Numărul mare al persoanelor cu handicap fizic și vizual necesită măsuri speciale pentru a facilita accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilități: la transportul urban, în clădirile de utilitate publică, în clădirile de locuit construite din fonduri publice, în clădirile de patrimoniu, în incinta spațiilor recreative și sportive, etc.


Pentru prevenirea excluziunii sociale, îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu handicap grav și prevenirea instituționalizării acestora, Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu Handicap Timișoara acordă persoanelor cu handicap grav adulte/ reprezentanțiilor legali ai minorului sau adultului cu handicap grav, pe baza opțiunii, beneficii de asistență socială - indemnizația lunară de persoană cu handicap grav echivalentă cu salariu net al asistentului social debutant din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decăt cele cu paturi. În acest caz îngrijirea persoanei cu handicap va fi asigurată la domiciliu de către membrii familiei/ rude/prieteni/ apropiați etc.

Pe perioada concediului de odihnă al asistentului personal, persoana cu handicap grav beneficiază de o indemnizație echivalentă cu salariu net al asistentului personal sau găzduirea într-un centru de tip respiro. Până în prezent nu s-a acordat găzduirea persoanelor cu handicap grav într-un centru de tip respiro datorită lipsei sau numărului insuficient de centre iar acestea ar trebui să corespundă nevoilor beneficiarilor: persoane minore/adulte și al tipului de afecțiune.

Beneficiile de asistență socială acordate persoanel

or cu handicap grav:

Furnizor

Tip beneficiu social-Categoriile cărora li se adresează

Număr de beneficiari

Semestrul

I 2016

2015

2014

2013

DASC -

Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu Handicap Timișoara

SPPH

Indemnizații lunare pentru persoanele cu handicap grav -persoanelor cu handicap grav minore și adulte

1.404

1.325

1.227

1.160

DASC - SPPH

Indemnizații acordate persoanelor cu handicap grav pe perioada concediului de odihnă al asistentului personal

366

580

528

539

Alte servicii asigurate la nivel local sunt cele privitoare la transport:

Furnizor

Tip beneficiu social-Categoriile cărora li se adresează

Număr de beneficiari

Semestrul

I 2016

2015

2014

2013

DASC - SPPH

Transport adaptat pentru persoanele cu handicap grav minore/adulte utilizatoare de cărucioare mobile sau alte dispozitive de mers

60

59

59

60

DASC - SPPH

Transport gratuit cu mijloacele de transport urban de suprafață pentru persoanele cu handicap grav și accentuat minore și adulte cu domiciliul sau reședința pe raza municipiului Timișoara

1.552

1.681

2.788

2.788


În ceea ce privește îngrijirea în regim rezidențial, conform datelor furnizate de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș, se observă o creștere a numărului persoanelor instituționalizate în regim rezidențial de către DGASPC Timiș:

Anul

Total

Adulți

Minori

femei

bărbați

fete

băieți

2013

61

18

21

6

16

2014

75

22

22

10

21

2015

111

32

26

19

34


În ceea ce privește situația persoanele cu handicap instituționalizate în regim nerezidențial-privat, conform datelor furnizate de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș și prezentată mai jos, se observă că acest tip de serviciu este furnizat cu precădere pentru persoane adulte:

Anul

Total

Adulți

Minori

femei

bărbați

fete

băieți

2013

52

29

23

0

0

2014

52

27

24

1

0

2015

49

25

24

0

0

Numărul mare de persoane încadrate în grad de handicap grav reprezintă un semnal de alarmă și necesită măsuri destinate creșterii și diversificării serviciilor sociale oferite de

J                                                                                                                                                 )                        )

comunitatea locală. La nivelul Municipiului Timișoara furnizori de servicii sociale publice destinate persoanelor cu handicap sunt:

Furnizor

Categoria de servicii sociale

Grup țintă

Număr beneficiari

Direcția de Asistență Socială Comunitară -Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu         Handicap

Timișoara

Îngrijire la domiciliu prin asistent personal (conform Nomenclatorului serviciilor sociale - HG 867/2015 ) 8810 ID -IV;

Persoanelor cu handicap grav minore și adulte

Iunie 2016

2015

2014

2013

635

623

578

579

Direcția de Asistență Socială Comunitară -Centrul de zi pentru persoane aflate în dificultate

"Centru de zi pentru persoane în dificultate", cod serviciu social 8899 CZ-PN-IV

Persoane aflate în dificultate, inclusiv persoane cu dizabilități

36

25

-

-

Total

671

648

578

579

Apare tendința de creștere a numărului de persoane cu handicap grav care solicită îngrijire la domiciliu prin asistent personal.

În Municipiul Timișoara există și servicii sociale acreditate acordate de către furnizori privați care primesc, în completarea fondurilor proprii, subvenții de la bugetul local conform Legii 34/1998.


Denumire furnizor

Categoria de servicii sociale

Grup țintă

Număr beneficiari

FUNDAȚIA,,PENTRU VOI ” Centre de zi

Centru de zi (conform Nomenclatorului serviciilor sociale - HG 867/2015) 8899 CZ -D-I

Persoane adulte cu dizabilități (intelectuale)

Iunie 2016

2015

2014

2013

167

170

152

167

FUNDAȚIA,,PENTRU

VOI ’’ Centre rezidențiale cu cazare -

Centru Respiro

Servicii rezidențiale cu cazare (conform Nomenclatorului serviciilor sociale - HG 867/2015 ) 8790 CR-D-VI

Persoane adulte cu dizabilități (intelectuale)

5

5

5

5

FUNDAȚIA ,,PENTRU VOI ’’ Centre rezidențiale cu cazare -Locuințe protejate

Servicii rezidențiale cu cazare -   Locuințe

protejate (conform Nomenclatorului serviciilor sociale - HG 867/2015 ) 8790 CR-D-VII;

Persoane adulte cu dizabilități (intelectuale)

22

22

22

22

Asociația     CRIS-DU

Areopagus

Centru de zi pentru persoane cu dizabilități, cod 8899CZ-D-I

Persoane adulte seropozitive

20

20

-

Total beneficiari

214

217

179

194


În anul 2015 avem un număr de 1.134 persoane cu handicap care primesc diverse tipuri de servicii sociale, reprezentând 10,09% din totalul persoanelor cu handicap. Ținând cont de nevoile complexe ale persoanelor cu handicap acesta reprezintă un procent destul de mic.

Datorită numărului limitat de locuri disponibile există liste de așteptare pentru Centrele de zi ale furnizorilor privați (în număr de 6 solicitări) și pentru locuințele protejate (21 de solicitări). Timpul mediu de așteptare pentru a intra în centrul de zi este de opt luni, iar pentru a fi beneficiar al serviciului de locuințe protejate se așteaptă, în medie, cinci ani. Furnizorii privați de servicii sociale pentru persoane cu dizabilități consideră că este nevoie de locuințe protejate pentru adulți cu dizabilități, servicii pentru adulti cu dizabilități (cu afectare a stării de sănătate mentală), servicii de sprijin la domiciliu și în comunitate pentru adulti cu dizabilități. Pentru îmbunătățirea serviciilor furnizate ar avea nevoie de mai mult personal specializat pentru a lucra cu persoane adulte cu dizabilități: psihologi, lucrător social, un buget mai mare folosit pentru reparații, angajare de mai mult personal, diversificarea activităților și calificare mai bună a personalului. Principalele dificultăți cu care furnizorii privați se confruntă sunt: finanțarea serviciilor sociale, lipsa personalului calificat, fluctuația personalului, comportamentul foarte provocator al unora dintre beneficiari.

Din rapoartele depuse la Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu Handicap de către asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități și din chestionarele aplicate persoanelor cu dizabilități au fost identificate următoarele nevoi: mai multe servicii de suport oferite în comunitate în perioada în care asistentul personal se află în concediu de odihnă sau incapacitate temporară de muncă prin înființarea unor centre tip respiro adaptate tipului și vârstei persoanei cu dizabilități; locuințe protejate pentru persoanele cu dizabilități care sunt lipsite de locuință; centre de criză pentru găzduirea temporară a persoanelor cu dizabilități singure; sprijin în achiziționarea unor dispozitive de mers; echipă mobilă de acordarea unor servicii medicale urgente pentru persoanele cu dizabilități nedeplasabile; accesibilizarea mijloacelor de transport; condiții mai bune de locuit, etc.

În ceea ce privește strategiile de la nivel local, județean și național grupul persoanelor cu dizabilități este cuprins în mai multe astfel de strategii. Persoanele cu dizabilități fac parte din grupurile vulnerabil menționate în Strategia Națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020.

În Strategia Județului Timiș privind Dezvoltarea serviciilor sociale (2014-2020) Cap. II Furnizarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte, se enumeră ca și obiective generale:

  • • Obiectivul General 1. Asigurarea accesului neîngrădit la resursele comunității pentru persoanele cu dizabilități, adaptat nevoilor specifice;

  • • Obiectivul General 2. Asigurarea exercitării depline a drepturilor de către persoanele cu dizabilități în vederea participării și incluziunii sociale;

  • •  Obiectivul General 3. Asigurarea accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilități la viața publică și politică;

  • • Obiectivul General 4. Asigurarea accesului la muncă a unui număr cât mai mare de persoane cu dizabilități pe piața liberă a muncii;

  • • Obiectivul General 5. Promovarea unor condiții decente de viață pentru persoanele cu dizabilități;

  • •   Obiectivul General 6. Creșterea calității, eficienței și sustenabilității serviciilor de protecție socială.

Strategia naționala "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități", în perioada 2015 - 2020, își propune să asigure implementarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificate de România prin Legea nr.221/2010 respectiv Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenție, prin seturi de măsuri coerente, integrate și interinstituționale. Obiectivele și prioritățile pentru asigurarea drepturilor și libertăților persoanelor cu dizabilități se focalizează pe 8 mari direcții de acțiune:

accesibilitatea:

participarea;

egalitatea;

ocuparea forței de muncă;

educație și formare profesională;

protecția socială;

sănătate și statistici;

colectarea datelor.


Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește persoanele cu dizabilități:

OBIECTIV GENERAL XI: Diversificarea serviciilor oferite de/în comunitate pentru persoanele cu dizabilități și oferirea de asistență familiei, în scopul păstrării persoanelor cu dizabilități în comunitate.

Obiective specifice:

  • 1. Construirea unei intervenții prioritare în domeniul prevenirii instituționalizării și pentru asistența persoanei cu dizabilități;

  • 2. Consolidarea serviciilor de asistență în comunitate a persoanei cu dizabilități;

Persoane care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală

Raportul ”Starea de sănătate la nivelul populației din Județul Timiș în anul 2014” publicat de Direcția de Sănătate Publică Județeană Timiș consemnează că, în județul nostru, bolile psihice sunt pe locul trei ca și cauză de îmbolnăvire (3703,92%000 loc.), precedate doar de bolile cardiovasculare și diabetul zaharat. Se observă o creștere a acestora față de nivelul anului 2013 (3621,09%000 loc.) și cu valori crescute, în special în mediul urban (5159,70%000 loc. față de 1373,54%000 loc. mediul rural). În cazul bolnavilor dispensarizați de medicul de familie, în 2014 și 2013, au fost consemnate ca prime 4 cauze de îmbolnăvire: bolile hipertensive (8862,35%000 loc.), diabetul zaharat (5172,36%000 loc.), cardiopatia ischemică (4531,15%000 loc.) și tulburările mentale și de comportament (2626,02%000 loc.). Astfel și în asistența medicală primară, bolile cardiovasculare ocupă primul loc, urmate de diabetul zaharat și tulburările mentale și de comportament.

Situația internărilor în unitățile spitalicești specializate a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, cu domiciliul în municipiul Timișoara, este prezentată în tabelul de mai jos, conform datelor furnizate de către spitale. Se menționează și numărul persoanelor care au beneficiat de serviciile asistenților sociali, angajați ai unității spitalicești.

Nume spital

Număr internări/an

Persoane care au beneficiat de serviciile asistentului social/an

2013

2014

2015

2013

2014

2015

Spitalul Clinic de    Urgentă

”Pius Brânzeu” Timișoara   -

Clinica Psihiatrică ”Eduard Pamfil”

Psihiatrie I

458

513

490

493

504

578

Psihiatrie II

226

244

206

235

184

157

Spitalul de Psihiatrie Gătaia

823

670

515

72

66

48

Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel

134

209

185

90% dintre persoanel e internate

90% dintre

persoane

le

internate

90% dintre

persoane

le

internate

În Timișoara funcționează Centrul de Sănătate Mintală 1 și Centrul de Sănătate Mintală 2. Acestea au fost înființate conform legislației de specialitate, și anume Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice 487/2002, Ordinul ministrului sănătății nr. 375 /2006 privind înființarea, organizarea si funcționarea Centrelor de Sănătate Mintală. CSM1 asigura asistenta psihiatrica comunitara pentru un sector de

150.000 locuitori ai județului Timiș. Serviciile oferite sunt: evaluare diagnostică, recomandări terapeutice, evaluare a terapiei, management de caz, îngrijiri complexe in regim semiambulator in Staționarul de Zi, psihodiagnostic, psihoterapii individuale si de grup, consiliere suportivă, consilieri vocaționale, reinserție profesională (locuri de munca protejate), intervenție în criză, consiliere psihopedagogică pentru pacienți si pentru familie/ aparținători, reevaluarea necesară pentru comisiile de expertiză a capacității de muncă sau a persoanelor cu handicap, evaluare psihosocială, evaluare a capacității de muncă, r\ recomandări pentru activități de reabilitare, activități de club, cenaclu literar, artterapie, sport, terapii ocupaționale ( in cadrul Programului National de Profilaxie in patologia psihiatrica si psihosociala, monitorizare a persoanelor încadrate in Cod Penal 109, expertize pentru Comisiile Medico-Legale. Cheltuielile de funcționare sunt asigurate din fondurile repartizate de la Casa de Asigurări de Sănătate. Conform Planului de Management al Centrului de Sănătate Mintală nr. 1, în anul 2014 au fost internate în cadrul Staționarului de zi un număr de 281 de persoane, iar în anul 2015 un număr de 213 persoane. În anul 2015 s-au acordat un număr de 3286 de consultații pentru bolnavii cronici și au fost luate în evidență 417 cazuri noi. Un număr de 43 de pacienți s-au aflat sub incidența Codului Penal.

În ceea ce privește serviciile sociale pentru persoane cu probleme de sănătate mintală, un furnizor de servicii sociale acreditat, care acordă servicii sociale licențiate unde pot fi incluse și persoane cu probleme de sănătate mintală, este Direcția de Asistență Socială Comunitară prin Centrul de zi pentru persoane aflate în dificultate (cod 8899CZ-PN-IV). Dintre beneficiarii Centrului de zi pentru persoane aflate în dificultate, 15 suferă de boala Alzheimer și 17 de diferite probleme de sănătate mintală (schizofrenie, tulburări de comportament, tulburare schizo-afectivă, psihoză depresivă, psihoză organică, tulburare depresivă majoră, tulburare mixtă anxios-depresivă). Serviciul social funcționează din anul 2015, într-o clădire reabilitată prin fonduri de la Uniunea Europeană și pe lângă bolnavi de Alzheimer acceptă bolnavi de Parkinson, persoane care se recuperează în urma unui accident vascular cerebral, persoane încadrate în grad de handicap. Centrul de zi pentru persoane în dificultate este finanțat în totalitate de la bugetul local.

Pentru a stabili nevoia de noi servicii menționăm că în cadrul analizei SWOT, aflată în Planului de Management al Centrului de Sănătate Mintală nr. 1, printre punctele slabe identificate se află și imposibilitatea acoperirii întregii patologii cu servicii medico-sociale și lipsa resurselor financiare pentru servicii cazare/ locuințe protejate. Printre amenințări se numără deservire limitata a unui sector de populație și limitarea la cazuri asigurate. Ca dificultăți, Centrul de Sănătate Mintală identifică: acoperire încă insuficientă a nevoilor complexe de îngrijire, sindromul “ușii rotative“ generat de absența alternativelor de îngrijire comunitară, stigmatizare, segregare, întârzierea nepermis de mult în crearea unor noi și performante structuri comunitare de îngrijire. Centrul de zi pentru persoane în dificultate consideră că este nevoie de locuințe protejate în comunitate pentru persoane cu probleme de sănătate mintală încadrate într-un grad de handicap. Ca și nevoi ale furnizorului de servicii sociale, reprezentanții Centrului de zi pentru persoane în dificultate consideră că nu au suficient personal și doresc o calificare mai bună a personalului în acord cu complexitatea cazurilor cu care lucrează.

În ceea ce privește strategiile privind această problematică, la nivel național există o Strategie Națională de Sănătate 2014-2020 cu Obiectivul General 3 Diminuarea ritmului de creștere a morbidității și mortalității prin boli netransmisibile și reducerea poverii lor în populație prin programe naționale, regionale și locale de sănătate cu caracter preventiv, cu Obiectivul strategic 3.3. Îmbunătățirea stării de sănătate mintală a populației. Politica sectorială a MS are în vedere îmbunătățirea stării de sănătate mintală a populației, dezvoltarea programelor de prevenire a tulburărilor mintale, diagnosticarea și tratamentul adecvat al afecțiunilor psihiatrice la nivel comunitar, creșterea capacității sistemului de sănătate de a oferi servicii de profil accesibile și de calitate, dar și sprijinirea integrării în societate a indivizilor prin colaborări orizontale cu alte instituții relevante și promovarea r~\ modelelor de bună practică.

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește persoanele care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală:

OBIECTIV GENERAL XII: Diversificarea serviciilor de suport și de menținere activă a persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală.

Obiective specifice:

Dezvoltarea de servicii care să ofere sprijin la nivel comunitar persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală;

Creșterea capacității serviciilor de reabilitare și îngrijire pe termen lung a persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală;


1.

2.


Persoane singure și familii care trăiesc în sărăcie

România este una din țările europene cu cele mai înalte niveluri ale sărăciei. Circa 42% din populația României este la risc de sărăcie și excluziune socială, nivel depășit în UE-27 doar de Bulgaria (Eurostat, AROPE, 2013). Rata sărăciei relative a atins 17,9%o în 2011, după o evoluție relativ stabilă în 2009-2010 (conform datelor statistice disponibile la nivelul MMFPSPV). În perioada de criză a crescut rata sărăciei absolute de la 4,4% în 2009 la 5% din populație în 2011. În anul 2011, 3,81 milioane de români se aflau sub pragul de sărăcie relativă14 și 1,08 milioane erau afectați de sărăcie severă. Rata sărăciei extreme a scăzut de la 0,9% la 0,6% în intervalul 2010-2011.

La nivel național persoanele fără venituri sau cu venituri reduse primesc beneficii sociale, respectiv ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, alocație pentru susținerea familiei conform Legii 277/2010 și ajutoare pentru încălzirea locuinței. În municipiul Timișoara situație privind beneficiile sociale este următoarea:

Tip beneficiu

Nr. beneficiari / dosare

An 2013

An 2014

An 2015

Iunie 2016

Venitul minim garantat

200 dosare

248 dosare

250 dosare

283 dosare

360 pers.

522 pers.

536 pers.

638 pers.

Alocație susținerea familiei

107 dosare

86 dosare

112 dosare

247 dosare

339 copii

317 copii

422 copii

537 copii

Ajutor încălzire (sistem centralizat)

8 822

3 420

2 629

2 600

Ajutor încălzire gaz

1148

533

447

445

Ajutor încălzire combustibili solizi

471

174

447

323

sau petrolieri

Ajutor încălzire electricitate

-

31

36

29

Se observă o creștere a numărului beneficiarilor venitului minim garantat (de la 0,10% dintre locuitorii orașului în 2013 la 0,19% în 2016) și alocației de sprijin pentru familii și o scădere a numărului beneficiarilor de ajutoare de încălzire.

Persoanele fără venituri sau cu venituri mici beneficiază de ajutoare alimentare conform dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 799/2014 privind implementarea Programului operațional Ajutorarea persoanelor defavorizate. Conform legislației categoriile de persoane cele mai defavorizate care beneficiază de ajutoare alimentare distribuite în cadrul POAD sunt beneficiarii de venit minim garantat, de alocație de sprijin pentru familie, șomerii cu ajutor de șomaj până la 450 lei și șomerii înregistrați, care nu primesc indemnizație, pensionarii cu pensii până la 450 lei, invalizii, veteranii și văduvele de război, persoanele cu handicap grav și accentuat, persoanele fără venituri sau cu venituri de până la 450 lei. De acest program au beneficiat, în municipiul Timișoara, în anul 2013 un număr de 8.500 persoane, în anul 2014 un număr de 9.700 persoane. Datele pe 2015 nu sunt disponibile deoarece programul de distribuire a alimentelor pentru anul 2015 este încă în desfășurare la data de 30 iunie 2016.

Un alt serviciu destinat persoanelor cu venituri mici sau fără venituri este cel de cantină de ajutor social. Conform Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social acestea sunt unități publice de asistență socială care prestează servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situații economico-sociale sau medicale deosebite. De serviciile cantinelor sociale pot beneficia: copiii în vârstă de până la 18 ani, aflați în întreținerea acelor familii al căror venit net mediu lunar pe o persoană în întreținere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social, tinerii care urmează cursuri de zi la instituțiile de învățământ ce funcționează în condițiile legii, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o durată mai mare de 5 ani, care se află în situația prevăzută anterior, persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoare bănești acordate în condițiile legii și al căror venit este de până la nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social, pensionarii, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într-una dintre următoarele situații: sunt izolate social, nu au susținători legali, sunt lipsite de venituri, invalizii și bolnavii cronici, orice persoană care, temporar, nu realizează venituri. Conform legii consiliile locale pot acorda subvenții de la bugetele proprii asociațiilor și fundațiilor avizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și care au ca obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor social.

În Timișoara funcționează următoarele cantine sociale:

Denumire furnizor

Nr. beneficiari

Formă  de

finanțare

2013

2014

2015

Iunie 2016

Centrul Social de Urgență pentru Persoane fără Adăpost cu Cantina Socială

556

637

616

570

Publică Contribuție beneficiari

Serviciul de

100

94

76

72

Privată    și


Ajutor Maltez

subvenție publică Contribuție beneficiari

Federația Caritas a Diecezei Timișoara

128

130

126

90

Privată    și

subvenție publică Contribuție beneficiari

Asociația Evanghelistică și de Caritate ”Isus Speranța României”

52

58

61

61

Privată    și

subvenție publică Contribuție beneficiari

Total

836

919

879

793


În cazul persoanelor aflate în situații de sărăcie o intervenție recomandată este cea de tip integrat, care ține cont atât de nevoile lor sociale cât și medicale sau educaționale. Rețeaua de sănătate primară și de servicii la nivel comunitar reprezintă cel mai bun cadru pentru implementarea măsurilor propuse de Guvern în Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020. În prezent, în România, rețeaua de servicii de asistență medical primară este ineficientă în furnizarea de servicii de sănătate persoanelor sărace. Resursele umane din sistem sunt insuficiente, infrastructura inegal distribuită, sistemul de referire către servicii specializate este slab, continuitatea îngrijirii nu este asigurată. Utilizarea asistenței medicale primare este una dintre cele mai reduse în Europa, iar îmbunătățirea acestui aspect este obligatorie prin luarea unor măsuri de educare și promovare a sănătății șa nivel de populație, în special la nivelul grupurilor sărace și/sau vulnerabile. Rolul formării echipelor comunitare de intervenție din care să facă parte și specialiști din domeniul medical, precum adoptarea unei abordări integrate în implementarea serviciilor sociale furnizate familiilor care trăiesc în sărăcie, este o acțiune prioritară în Planul strategic de acțiuni pentru perioada 20152020, anexă la H.G.383/2015.

Pe plan local, Direcția de Asistență Socială Comunitară prin Compartimentul de Evaluare și Intervenție Socială oferă servicii de consiliere, informare, îndrumare și reprezentare socială persoanelor cu venituri reduse sau fără niciun venit. Facilitarea accesului la diverse servicii medicale (de bază și de specialitate) este una dintre serviciile sociale furnizate, în funcție de nevoile individuale identificate. Tabelul de mai jos reprezintă numărul beneficiarilor cărora li s-a facilitat accesul la diverse servicii medicale din comunitate, inclusiv reprezentare pentru obținerea actelor medicale necesare încadrării în handicap și a pensiei de invaliditate. Direcția de Asistență Socială Comunitară are încheiat un protocol de colaborare cu un cabinet medical, unde medicul de familie asigură asistență medicală de bază persoanelor fără venituri sau cu venituri reduse.

Intervenție pentru:

Total beneficiari/an

Din care:

2013

2014

2015

2013

2014

2015

Facilitarea accesului la diverse servicii medicale (de bază și de specialitate)

81

88

107

Consiliere,      intervenție      și

reprezentare pentru obținerea pensiei de invaliditate

372

309

324

63

36

45

Consiliere,      intervenție      și

reprezentare pentru încadrare în grad de handicap

22

46

42

Pe de altă parte, prin serviciile de urgență ale spitalelor din oraș se solicită sprijin și 47 îndrumare în ceea ce privește persoanele care urmează a fi externate din spitale cu diverse probleme socio-medicale (fără acte, fără venit, fără aparținători și mai ales fără a avea asigurată continuitatea îngrijirii). Numărul cazurilor beneficiare a acestui tip de intervenție a crescut de șase ori de la înființarea serviciului (2013) până în anul 2015.

Intervenție pentru:

Din care:

2013

2014

2015

Evaluare și efectuare anchete sociale pentru cazuri din spitale

10

17

62

Unii beneficiari nu au putut beneficia de această intervenție datorită birocrației excesive și plăți venite cu întârziere de la Casa de Asigurări de Sănătate, dar și problemelor de comportament ale beneficiarilor cu diverse afecțiuni psihice.

Pentru a sprijini persoanele și familiile aflate în situație de sărăcie, furnizorii de servicii sociale consideră că este nevoie de înființarea următoarelor tipuri de servicii la nivel local: centre comunitare de servicii socio-psiho-medicale integrate, diversificarea programului VMG prin extinderea ariei de intervenție astfel încât să ofere și servicii prin echipe comunitare de intervenție integrată, ambulanță socială, servicii sociale pentru persoane vârstnice cu venituri mici, locuințe sociale, monitorizarea tinerilor dezinstituționalizați, centru social multifuncțional pentru persoane cu dizabilități. Furnizorii de servicii sociale ar avea nevoie de un buget mai mare, mai mult personal, spațiu corespunzător și dotări adecvate.

Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor acordate furnizorii de servicii sociale se confruntă cu următoarele dificultăți:

  • -  familiile vulnerabile ș i care trăiesc în sărăcie nu au asigurare medicală drept pentru accesul la servicii de medicină primară le este îngrădit, în afară situațiilor medicale de urgență

  • -  continuitatea serviciilor de îngrijire nu este asigurată

  • -  serviciilor de s ănătate primară nu sunt adaptate la nevoile populației sărace și vulnerabile

  • -  nu există o rețea de servicii de sănătate primară extinsă și consolidată

  • -  lipsa echipei de intervenție comunitară de tip asistent medical comunitar și mediator sanitar

  • -  neintegrarea funcțională a serviciilor medicale și sociale ce ar putea fi oferite la nivel comunitar

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește persoanele singura sau familiile care trăiesc în sărăcie:

OBIECTIV GENERAL XIII: Creșterea capacității și diversificarea serviciilor de

asistență a persoanelor singure și familiilor care trăiesc în sărăcie și risc de excluziune socială.

Obiective specifice:

  • 1. Creșterea calității vieții persoanelor singure și familiilor care trăiesc în sărăcie prin asigurarea accesului la servicii sociale integrate și de calitate (sociale, medicale, educaționale, ocupare);


  • 2.  Creșterea calității vieții persoanelor singure și familiilor care trăiesc în sărăcie prin asigurarea accesului la beneficiile sociale pentru care sunt eligibili;

  • 3. Dezvoltarea de servicii socio-medicale care să permită creșterea accesului persoanelor sărace și aflate în risc de excluziune socială, cu afecțiuni cronice, la îngrijiri de specialitate.

Persoane fără adăpost

În 2011, Eurostat publică raportul „Housing Condition in Europe in 2009“ și precizează că în UE 30 de milioane de cetățeni suferă datorită spațiului insuficient și condițiilor precare de locuit. Accesul la condiții decente de locuit, la prețuri accesibile, este o nevoie fundamentală și un drept. Condițiile proaste de locuit evidențiază un anumit risc de sărăcie și excluziune socială. Persoanele fără adăpost care trăiesc pe stradă reprezintă cea mai vizibilă și extremă formă de sărăcie și excluziune. Problema persoanelor fără adăpost poate include și o serie de alte situații, precum persoanele care sunt în adăposturi de urgență, temporare sau de tranziție, persoanele care locuiesc temporar cu familia sau la prieteni, persoanele amenințate cu evacuarea sau persoanele care au un adăpost inadecvat sau nesigur. Fenomenul persoanelor fără adăpost reprezinta una dintre problemele cele mai importante în societate, cu care se confrunta Strategia de incluziune și protecție socială a Uniunii Europene.

Datele sistematice referitoare la dimensiunea fenomenului persoanelor fără adăpost în țările ex-socialiste sunt rare. Exista o estimare doar la nivelul Bucureștiului - cca. 5 000 persoane fără adăpost - facuta publica de Medici fara frontiere (MSF) in anul 1999, fără a fi adăugat dimensiunea „locuință improprie/ inadecvată”. Organizatia Samusocial are inregistrate din anul 1997 si pana in 2011 aproximativ 3800 de fise sociale ale adultilor strazii. În Fișa grupului vulnerabil "Persoane fără adăpost”i, realizată de Fundația pentru o Sociaetate Deschisă, este estimat (cu un grad satisfăcător de acuratețe) că numărul persoanelor fără adăpost în România este între 11 000 și 14 000. Mulți dintre ei ajung în această situație din cauza situatiei socio-economice, a bolilor psihice sau a lipsei programelor de preventie pentru tinerii dezistitutionalizati care trebuie sa paraseasca Centrele de plasament.

Conform “Studiului Indicatorilor socio-demografici de definesc persoanenele adulte fara adapost” (lot studiat de 1054 subiecți evaluați intr-o perioada de 3 ani [2006 - 2009]), s-a constatat ca:

-73 % (770 de cazuri) dintre subiecți sunt de sex masculin și 27 % (284 de cazuri) sunt de sex feminin.

  • - 52 % din lotul analizat este reprezentat de persoane aflate în intervalul de vârstă 30 - 49 de ani (30-39 de ani - 24 % și 40-49 de ani - 28 %).

  • - 65% (680 de cazuri) dintre subiecți nu dețin acte de identitate, fiind practic în imposibilitatea de a accesa anumite drepturi minime de protecție socială (cantină socială, venitul minim garantat, îngrijirea sănătății).

  • - Locurile de adăpostire peste noapte se regăsesc pe o plajă largă de variante, cele mai importante fiind: scări de bloc - 19 %, adăposturi improvizate - 18 %, găzduiți periodic de cunoștințe - 12 %, gări - 9 %, parcuri - 8 %.

  • - Principalele surse financiare sunt reprezentate de venitul ocazional (muncă fără forme legale, „la negru”), cerșit - 12 %, pensie - 9 %. Sunt persoane care declară că nu au nici o sursă de venit - 13 %, iar 2 % dintre subiecți (16 cazuri din 1054) au declarat că sunt angajate legal și au un salariu lunar.

r\ - 37 % dintre subiecți au studii gimnaziale și același procent îl regăsim și pentru cei cu studii medii. De asemenea constatăm că 50 % dintre persoanele care alcătuiesc lotul studiat sunt calificate profesional.

Conform aceluiasi studiu, principalele cauze ale „fenomenului adultii strazii” sunt:-conflictele familiale - 29%, divorțul - 15%, vânzarea locuinței - 12 %, imposibilitatea de a plăti chiria sau cheltuielile de întreținere - 8%, escrocheriile imobiliare - 7%, detenția - 4%, proveniența din Centre de plasament - 4%, pierderea locului de muncă - 3%.

În județul Timiș, conform datelor din Rapoartele de activitate anuale ale DGASPC pentru categoria persoanelor fără adăpost există un Centru de Integrare Socio-Profesională pentru Adulți fără Adăpost, în comuna Bacova. Capacitatea centrului rezidențial este de 16 persoane (femei, bărbați și copiii acestora), iar dinamica beneficiarilor arată în felul următor:

Anul

Număr beneficiari la începutul anului

Total intrări în cursul anului

Total ieșiri în cursul anului

2013

9

5

4

2014

11

0

0

2015

11

0

3

La nivel de municipiu, Direcția Poliția Locală Timișoara depistează și identifică persoanele fără adăpost care se află pe raza municipiului Timișoara si apelează în mod repetat la mila cetățenilor, frecventând zonele centrale și principalele intersecții. În anul 2015 au fost depistate 2138 persoane, dintre care 149 minori. Din total persoane depistate, 1989 au fost încredințate Direcției de Asistență Socială Comunitară Timișoara pentru consiliere, informare și îndrumare socială. Un număr de 49 persoane au fost depistate cu adăposturi improvizate în diverse zone ale orașului.

În ceea ce privește furnizori de servicii sociale acreditați, publici sau privați, care acordă servicii grupului țintă, aceștia sunt prezentați în tabelul de mai jos:_________________________

Organisme private și publice acreditate

Nume serviciu social

Cod nomenclator si tip serviciu acordat

Nr. beneficiari admiși

2013

2014

2015

Iunie 2016

Federația Caritas a Diacezei

Timișoara

Azilul de Noapte ”Pater Jordan”

8790PFA-II

Adăposturi    de

noapte

400

366

326

180

Fundația Timișoara 89

Centrul de găzduire temporară a persoanelor fără adăpost

8790PFA-I

Centre rezidențiale   de

asistență       și

88

101

110

67


re/integrare socială

Centrul Social de Urgență pentru Persoane Fără Adăpost      cu

Cantina Socială

Centrul Social de

Urgență      pentru

Persoane Fără

Adăpost

8790PFA-I

Centre

rezidențiale   de

asistență       și

re/integrare socială

20

20

164

149

Direcția        de

Asistență Socială Comunitară

Timișoara

Compartimentul de

Evaluare          și

Intervenție Socială

8899CZ-PN-V

Servicii de asistență comunitară

90

126

123

-

Consiliere      și

informare persoane preluate de la Poliția Locală

1137

1701

2575

-

Direcția        de

Asistență Socială

Comunitară

și

Centrul Social de

Urgență   pentru

Persoane   Fără

Adăpost      cu

Cantina Socială

Adăpost de urgență pe timpul iernii

Activitate realizată       în

sezonul rece, pe perioadă determinată

50

50

50

50

Total:

1695

2238

2811

446


Centrul Social de Urgență pentru Persoane Fără Adăpost cu Cantina Socială a acordat servicii unui număr de 982 de cazuri în anul 2015, dintre care 164 de cazuri au fost admise în centru, iar în anul 2016 (până în luna iunie) a acordat servicii unui număr de 806 cazuri, dintre care 149 au fost admise în centru.

Unii dintre furnizorii de servicii au și liste de așteptare, după cum urmează:

Furnizor

Lista de așteptare

Federația Caritas a Diacezei Timișoara

Nu există

Fundația Timișoara 89

6 persoane pe lista de așteptare

Direcția    de    Asistență    Socială

Comunitară Timișoara

Nu există

Centrul Social de Urgență pentru Persoane Fără Adăpost cu Cantina Socială

53 persoane pe lista de așteptare

Adăpostul de Urgență pe timp de iarnă

nu există listă de așteptare

Timpul de așteptare pentru a deveni beneficiari ai serviciilor este de la 2 ore până la 24 ore, în funcție de procedura de admitere a fiecărui tip de serviciu social.

O parte dintre furnizorii de servicii sociale nu au admis beneficiari din următoarele motive:

Organisme private și publice acreditate

Nr. pers. care nu au fost admise

Motiv de neacceptare

Federația Caritas a Diacezei Timișoara

30

boli transmisibile (TBC) stare de ebrietate, persoane lipsite de autonomie

Fundația Timișoara 89

27

8

12

Nu au fost locuri libere Stare gravă de sănătate Stare avansată de ebrietate

Direcția de Asistență Socială Comunitară Timișoara

0

Nu este cazul

Centrul Social de Urgență pentru

Persoane Fără Adăpost cu

Cantina Socială

657

Lipsă de locuri

Probleme grave de sănătate

Stare avansată de ebrietate

Solicitare servicii doar de un tip: igienizare, medicale, cazare doar pe timp de noapte

Adăpostul de Urgență pe timp de iarnă

2

Manifestare agresivă fizică ș i verbală Stare avansată   de ebrietate și

consumarea de substanțe în incită

Furnizorii de servicii sociale pentru persoanele fără adăpost sunt finanțați din următoarele

surse:

Organisme private și publice acreditate

Sursa de venit prin care se asigură finanțarea serviciului

Subvenții   din bugete

publice sau private

Din donații si sponsorizări

Din contribuția beneficiarilor

Federația    Caritas a

Diacezei Timișoara

Da

Ocazional

-

Fundația Timișoara 89

Da

Anual

Lunar

Direcția   de Asistență

Socială Comunitară

Timișoara

Finanțat    integral din

bugetul local

-

-

Centrul Social de Urgență pentru Persoane Fără Adăpost cu Cantina Socială

Finanțat    integral din

bugetul local

-

-

Adăpostul de Urgență pe timp de iarnă

Finanțat    integral din

bugetul local

Ocazional donații de hrană și îmbrăcăminte

-

Furnizorii de servicii consideră că ar trebui înființate următoarele tipuri de servicii la nivel local:

Organisme private și publice acreditate

Propuneri de servicii sociale de înființat

Federația Caritas a Diacezei Timișoara

Construcție de locuințe sociale prin atragere de fonduri nerambursabile Serviciu de monitorizare a tinerilor dezinstituționalizați

Găzduirea                   tinerilor

dezinstituționalizați în case sociale Centru social multifuncțional pentru persoane cu handicap

Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor acordate, furnizorii au nevoie de:

Organisme private și publice acreditate

Nevoi pentru îmbunătățire servicii și dificultăți cu care se confruntă în furnizarea serviciului

Fundația   Timișoara

89

Actualizare legislație privind cheltuielile eligibile din subvenții (în special personalul auxiliar)

Un mai bun management al cazurilor care prezintă probleme fizice, psihice, de comportament și adicție

Direcția de Asistență Socială Comunitară Timișoara

Personal supraîncărcat și insuficient Nevoia de supervizare a personalului


Fundația   Timișoara

89

Centru de zi și recuperare pentru tineri cu depresii severe

Directia de Asistență Socială Comunitară Timisoara

Locuințe protejate pentru persoane adulte cu dizabilități

Centre de recuperare /reabilitare socială și dezintoxicare

Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane în situații de dependență (boli cronice și în fază terminală)

Centre de zi pentru persoanele fără adăpost

Centrul Social de

Urgență pentru

Persoane Fără

Adăpost cu Cantina

Socială

Adăpost de noapte

Ambulanță socială

Locuințe sociale cu ateliere protejate


La nivel european, național și județean există mai multe strategii în a căror conținut apar și obiective referitoare la persoanele fără adăpost.

Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2014-2020, aprobată prin H.G.24/2015

Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 20152020 și a Planului strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020, anexă la H.G.383/2015. Strategia Națională pentru ocuparea forței de muncă 2014-2020;

Strategia Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate 2015-2019;

Strategia națională pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017 si Planul operațional pentru implementarea Strategiei naționale

La nivel european Parlamentul European propune:

  • •  Nici o persoană să nu mai doarmă sub cerul liber;

  • •  Nici o persoană să nu mai trăiască în adăposturi de urgentă după încetarea situației de

  • •  urgență;

  • •  Nici o persoană să nu mai trăiască în adăposturi provizorii mai mult decât este necesar pentru a se muta în condiții normale;

  • •  Nici o persoană să nu părăsească o instituție de primire fără a avea opțiuni în privința locuinței;

  • •  Nici un tânăr să nu rămână fără adăpost ca urmare a trecerii la o viață independentă."

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește persoanele fără adăpost:


OBIECTIV GENERAL XIV: Asigurarea unui sprijin de urgență eficient pentru persoane fără adăpost, dezvoltând concomitent capacitatea sistemului pentru reintegrare socială și prevenire timpurie.

Obiective specifice:

  • 1. Reducerea numărului de persoane fără adăpost prin trecerea graduală de la servicii de urgență la programe de integrare pe termen lung;

  • 2. Reducerea numărului de cazuri noi de persoane care trăiesc pe străzi prin introducerea unor programe de prevenire a pierderii locuinței (în special pentru grupuri extrem de vulnerabile cum ar fi persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități, persoanele cu venituri mici sau fără venituri, dependenții de substanțe);

  • 3. Consolidarea componentei de locuire a intervențiilor care vizează persoanele care ies din penitenciare, instituții de îngrijire a copilului, aziluri și spitale, victime ale violenței domestice și dependenți de droguri;

  • 4. Lansarea unor campanii de promovare și consiliere legală contra fraudelor și înșelătoriei;

Tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului

În județul Timiș, conform datelor din Strategia Județului Timiș privind dezvoltarea serviciilor sociale 2014-2020, la data de 31 decembrie 2013 în sistemul de protecție au fost protejați un număr de 2.487 copii/tineri, din care 434 copii/tineri în centrele rezidențiale ale DGASPC, 322 în centrele rezidențiale OPA (organisme private acreditate), 1104 protejați la asistenți maternali profesioniști și 627 protejați la alte rude, familii sau persoane. În structurile de tip rezidențial din subordinea DGASPC Timiș, dinamica copiilor/tinerilor arată în felul următor:

Anul

Număr beneficiari la începutul anului

Total intrări în cursul anului

Total ieșiri în cursul anului

2013

413

195

176

2014

430

164

205

2015

390

178

190

În municipiul Timișoara, situația tinerilor cu vârstele cuprinse între 15-25 ani care au părăsit sistemul de protecție a copilului și care se regăsesc în diverse centre rezidențiale este prezentată mai jos:

Organisme private și publice

Nume serviciu social

Cod nomenclator si tip serviciu

2013

2014

2015

2016

acreditate

acordat

Asociația Evanghelistică Isus    Speranța

României

Centrul de Ocrotire a            Tinerilor

Dezinstituționalizați

”Casa lui Onisim”

8790CRT-I

Centre multifuncționale

18

18

18

18

Fundația Agathos

Servicii Comunitare

Agatos

8899 -

9

9

12

10

Kinderzukunf -

Fundația  Rudolf

Walterdin

Timisoara

Centrul multifuncțional pentru sprijinirea tinerilor dezinstituționalizați

8790CRT-I

Centre multifuncționale

11

9

2

-

Direcția Generală

de Asistență

Socială și

Protecția

Copilului Timiș

Centrul pentru

Sprijinirea Integrării

Familiale

Profesionale a

Tinerilor Timișoara

8790CR-C-I Centre rezidențiale pentru copilul separat temporar sau definitiv de părinții săi

29

28

32

30

Total:

67

64

64

58

Comparând cele două tabele de mai sus, se observă că, în anul 2015, numai 30,5% dintre tinerii care au părăsit sistemul de protecție a copilului s-au regăsit într-un serviciu social specializat.

În ceea ce privește sursa de finanțare situația se găsește în tabelul de mai jos:

Organisme private și publice acreditate

Sursa de venit prin care se asigură finanțarea serviciului

Subvenții   din bugete

publice

Din donații si sponsorizări

Din contribuția beneficiarilor

Asociația Evanghelistică Isus Speranța României

Da

Ocazional

Lunar

Fundația Agathos

-

Anual

-

Kinderzukunf - Fundația Rudolf Walterdin Timisoara

Da

Ocazional

-

Direcția   Generală   de

Asistență    Socială    și

Protecția Copilului Timiș

Finanțat integral din surse publice

-

Furnizorii de servicii sociale consideră că ar trebui înființate următoarele tipuri de servicii la nivel local:

Organisme private și publice acreditate

Propuneri de servicii sociale de înființat

Asociația

Evanghelistică   Isus

Speranța României

- Mai multe servicii pentru tinerii care se confrunta cu risc de marginalizare socială

Fundația Agathos

- Servicii de găzduire a tinerilor peste 18 ani

Nevoile furnizorilor pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor acordate și dificultățile cu care se confruntă sunt:

Organisme private și publice acreditate

Nevoi cu care se confruntă în furnizarea serviciului

Asociația

Evanghelistică   Isus

Speranța României

- Obținerea unor locuri de muncă pentru beneficiari

Fundația Agathos

  • -  Întocmirea actelor de identitate

  • -   Obținerea locuințelor personale după finalizarea furnizării serviciului social

Kinderzukunf -

Fundația Rudolf

Walter din Timisoara

-   Dificultăți datorate legislației în domeniu

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția     Copilului

Timiș

  • -   Supra încărcarea specialiștilor care lucrează cu efectele abandonului și traumele pe care copiii nu le pot gestiona

  • -   Imposibilitatea personalului de a întâmpina nevoile emoționale și fizice ale beneficiarilor de acest tip


Kinderzukunf

Fundația      Rudolf

Walter din Timisoara

  • -   Centre specializate pentru dependenții de substanțe

  • -   Locuințe sociale pentru tinerii defavorizați

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția     Copilului

Timiș

  • -  Program social de educare a societății timișene - cu precădere adolescenți și studenți - în

>      5                                  J

materie de abandon, abuz, traume.

  • -   Consiliere specializată sau terapie pentru familiile aflate în situații de risc de excluziune socială


Există strategii la nivel național și județean care adresează această problemă:

Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2014-2020, aprobată prin H.G.24/2015 Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 20152020 și a Planului strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020, anexă la H.G.383/2015 Strategia Județului Timiș privind dezvoltarea serviciilor sociale 2014-2020

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului:

OBIECTIV GENERAL XV: Creșterea capacității de asistență a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție

Obiective specifice:

  • 1. Plasarea unui accent special pe finanțarea și dezvoltarea continuă a serviciilor de suport pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție

  • 2.  Constituirea unor intervenții prioritare în domeniul integrării sociale;

Grupuri vulnerabile fără acces la locuință

Rezoluția Parlamentului European din 11 iunie 2013 "reamintește statelor membre și autorităților locale că subvenționarea sectorului locuințe sociale și accesibile permite o garantare o drepturilor fundamentale (...) și insistă asupra faptului că, locuințele sociale nu ar trebuie considerate costuri care trebuie reduse, ci investiții rentabile pe termen lung, având în vedere efectele de ameliorare a stării de sănătate și creșterii bunăstării sociale, prin acces la piața muncii și prin împuternicirea persoanelor, în special a persoanelor în r\     vârstă, pentru a duce o viață independentă". Accesul la locuințe reprezintă unul dintre

factorii cheie în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 cu privire la scăderea numărului de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială. Lipsa locuinței reprezintă una dintre formele extreme de sărăcie și precaritate, care s-a extins în ultimii ani.

În Timișoara, prin Biroul Locuințe a Direcției Clădiri, Terenuri și Dotări Diverse se asigură activități diverse de analiză, centralizare a cererilor solicitanților, stabilirea criteriilor pentru atribuirea unei locuințe realizate de către Agenția Națională pentru Locuite, destinate tinerilor și familiilor de tineri în vârstă de până la 35 ani și a altor categorii de persoane vulnerabile, defavorizate.

Activități

2013

2014

2015

2016

Persoane înscrise pe lista priorități, pentru atribuire locuințe din fond locativ de stat

6.0031 2

6.0782

5363

155

Număr locuințe repartizate de Comisia de Locuințe (inlcusiv liste priorități, instuții bugetare, repureni drepturi, beneficiari Lege 42/1990, reparații pt.anexe gospodărești și garaje)

62

174

53

-

Nr.locuințe construite ANL și atribuite cu chirie

12

12

11

-

Nr. prelungiri contracte locuințe ANL

166

231

162

-

Număr prelungiri contracte locuințe sociale (Str. Polona)

-

109

109

-

Nr. prelungire contracte de închiriere locuințe

-

744

-

-

Nr.contracte de închiriere noi pt. locuințe aflate în adminsitarea sau în proprietatea PMT

82

326

98

-

Nr.contracte pentru terenuri aferente imobilelor cu destinație de locuințe dobândite în baza Legii 112

975

425

74

-

Nr. locuințe devenite disponibile din fondul locativ al PMT

-

167

46

-

Se observă că în anul 2015 s-au atribuit locuințe la 9,8% dintre solicitanți.

Scăderea numărului de persoane înscrise pe lista de priorități se datorează schimbării criteriilor de întocmire a listei și procedurii de repartizare a locuințelor din fondul locativ de stat și a locuințelor sociale.

Serviciile oferite de către Biroul Locuințe din cadrul PMT nu este unul social ci unul de natură administrativă. La solicitarea acestora, Compartimentul de Evaluare și Intervenție

Socială din cadrul DASC realizează anchetele sociale și acordă servicii de consiliere și informare privind întocmirea documentației necesare înscrierii pe lista de prioritate.

Organisme private și publice acreditate

Nume social

serviciu

Tip de serviciu social acordat

2013

2014

2015

2016

Primăria Municipiului Timișoara

Direcția       Clădiri,

Terenuri și Dotări Diverse

Biroul Locuințe

Anchete sociale intocmite în baza HCLMT 388/20054

21

17

26

-

Directia de

Asistență Socială Comunitară

Timisoara

Compartimentul de

Evaluare și

Intervenție Socială

Anchete sociale la solicitarea PMT

-

4

32

22

Total anchete sociale

21

21

58

22

Pentru anul 2015, pe lista de priorități a PMT sunt înscrise 536 persoane îndreptățite spre a le fi atribuite locuințe din fondul localtiv de stat și a celor sociale. Conform art.2 lit.c din Legea locuinței nr.144/1996 republicată, locuința socială este locuința care se atribuie cu chirie subvenționată unor persoane sau familii, a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.

Motivele pentru care nu au fost repartizate locuințe tuturor solicitanților sunt:

  • -  Costuri ridicate de extindere a fondului locativ social existent ca răspuns la cererea locală în creștere continuă;

  • -   Nivel ridicat de restanțe acumulate la chirie și în special la utilitățile publice;

  • -  Fond locativ insuficient aflat în gestionarea sau administrarea autorității publice locale care pot fi închiriate;

  • -  Case naționalizate sau clădiri degradate, de calitate inferioară în care nu s-a investit de ani de zile, aflate în zone greu accesibile și slab dotate;

În ceea ce privește locuințele sociale mai mulți furnizori de servicii sociale au considerat

că acestea sunt necesare, după cum se vede în tabelul de mai jos:

Organisme private și publice acreditate

Propuneri de servicii sociale de înființat

Federația Caritas a Diacezei Timișoara

-   Construcție de locuințe sociale prin atragere de

fonduri nerambursabile

Centrul Social de Urgență pentru

Persoane Fără Adăpost cu

Cantina Socială

-   Locuințe sociale cu ateliere protejate

Kinderzukunf - Fundația Rudolf Walter din Timișoara

-   Locuințe sociale pentru tineri defavorizați

Propunerile furnizorilor de servicii sociale au fost

- Construirea de locuințe sociale pentru a asigura nevoia de bază a persoanelor aflate în situație de marginalizare și excluziune socială;

- Evaluarea nevoii de locuințe sociale pentru toate grupurile vulnerabile, (inclusiv tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului, persoane fără adăpost, foști deținuți, victime ale violenței domestice, persoane evacuate din locuințe restituite foștilor proprietari, persoane dependente de droguri) și crearea unei baze de date la nivel de comunitate.


Guvernul, prin Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru 2015-2020, privind locuințele sociale dorește să stabilească:

Perioada

Obiective majore

2015-2020

- un cadru strategic național pentru politica locuințelor sociale, cu implicare intersectorială și cooperare între autoritățile locale și centrale;

-   lărgirea gamei de instrumente în politicile privind locuințele sociale;

- acodrarea de indemnizații de locuire a persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele;

-   creșterea substanială a finanțării sectorului locuirii sociale;

-   evaluarea oportunității de a implica economia socială și entitățile

private în prezentarea de programe pentru locuințe sociale;

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea ce privește grupurile vulnerabile care nu au acces la locuință.

OBIECTIV GENERAL XVI: Sporirea accesului grupurilor vulnerabile la servicii de locuire

Obiective specifice:

  • 1. Evaluarea și abordarea complexă a nevoii de locuințe sociale ale tuturor grupurilor vulnerabile: persoane fără adăpost, tineri post-instituționalizați, foști deținuți, victime ale violenței domestice, persoane evacuate din locuințe restituite foștilor proprietari, persoane dependente de droguri și altele;

  • 2. Continuarea asigurării serviciilor de evaluare socială pentru accesul la o locuință socială.

Persoane dependente de consum de substanțe

Pentru a obține date privind consumul de substanțe s-au consultat următoarele documente:

- ”Analiză de situație - Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool în România” realizată de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate. Conform acestui document în anul 2010, consumul de alcool pur/capita la populația în vârstă de 15 ani și peste a fost de 14,4 l, înregistrând o tendință crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 10,4 litri alcool reprezintă consumul înregistrat, iar 4 l reprezintă consumul de alcool neînregistrat, înregistrând o tendință stabilă. (WHO, 2014. Global Status Report on Alcohol and Health, 2014. p.232) Consumul mediu de alcool pur în rândul bărbaților este de 22,6 l, respectiv 6,8l în rândul femeilor. (ibidem) Numai 14,3% din populația de peste 15 ani nu a consumat niciodată alcool. În anul 2010, prevalența episoadelor de consum dăunător de alcool a fost de 18,7 % în rândul bărbaților băutori (13,7 % din populația de sex masculin), respectiv de 2,7 % în rândul femeilor băutoare (1,7% din populația de sex feminin). Un procent de 14,3 din populație se declară abstinentă, reprezentând doar 7,6% din populația masculină și 29,3% dintre femei. Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 entități psihopatologice și somatice diferite, clasificate de ICD-10. Conform unei estimări prezentate de Ministerul Sănătății: „în România mor anual peste 17000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceștia mor în perioada activă a vieții lor (între 20 și 64 de ani). (”Notă referitoare la problematica consumului de alcool ca factor de risc asupra sănătății: situația actuală și obiective”, Ministerul Sănătății, Direcția de Sănătate Publică și Control în Sănătatea Publică, Cabinet Ministru, 21 martie 2011) Mortalitatea la vârsta adultă (20-64 de ani), atribuibilă consumului de alcool în România este de trei ori mai mare la bărbați, respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu UE 15 (statele membre până în 2004) (ibidem).

  • -  Raportul național privind situația drogurilor 2015, Agenția Națională Antidrog. Datele din cadrul raportului se referă la situația din anul 2014. Conform acestui raport, prevalența consumului de droguri, în rândul populației generale, în cadrul regiunii vest a fost următoarea: canabis 2,9%, ecstasy 0,4%, cocaină/crack 0,4%, amfetamine 0,6%, heroină și alte opiacee 0,4%, substanțe noi cu proprietăți psiho-active (SNPP) 2,1%.

  • -  Raportul Youth in Europe pe anul 2014 - Consumul de substanțe și factorii sociali, realizat de Icelandic Centre for Social Research and Analysis în colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara. “Tineri în Europa - Un program de prevenire a consumului de droguri” este un program de cercetare, bazat pe o metodologie testată în mai multe țări. În anul 2014 a fost demarată, prin intermediul acestui program, o cercetare în liceele din Timișoara, în rândul elevilor din clasa a X-a, pentru a se vedea care este nivelul consumului de substanțe. Conform acestui studiu, în rândul populației cercetate, se consumă substanțe adictive după cum urmează:

  • •  Alcool (o dată sau de mai multe opri pe parcursul vieții) 75,2% dintre băieți și 71,2% dintre fete

o 50,8 % băieți și 38,5 % fete s-au îmbătat o dată sau de mai multe ori pe parcursul vieții

o 25,8% b ăieți și 15,2% fete s-au îmbătat în ultimele 30 de zile

  • •  Narghilea (o dată sau de mai multe opri pe parcursul vieții) 39,2% dintre băieți și 39,9% dintre fete

o 17,2% băieți și 9,5% fete au folosit narghileaua în ultimele 30 de zile

  • •  Fumat zilnic 22,4% dintre băieți și 23,1% dintre fete

  • •  Canabis (o dată sau de mai multe opri pe parcursul vieții) 19,9% dintre băieți și 9,1% dintre fete

  • •  Substanțe inhalante (o dată sau de mai multe opri pe parcursul vieții) 10,6% dintre băieți și 11,8% dintre fete

  • •  Amfetamine (o dată sau de mai multe opri pe parcursul vieții) 5,7% dintre băieți și 2,1% dintre fete

  • •  Ecstasy (o dată sau de mai multe opri pe parcursul vieții) 5,5% dintre băieți și 2% dintre fete

  • •  Somnifere sau tranchilizante (o dată sau de mai multe opri pe parcursul vieții) 5,2% dintre băieți și 4,6% dintre fete

  • •  Tutun de mestecat (o dată sau de mai multe opri pe parcursul vieții) 5% dintre băieți și 1% dintre fete

Analizând datele se poate observa că nivelul de consum al substanțelor, în rândul tinerilor, este foarte ridicat atunci când ne referim la consumul de alcool și tutun, dar și canabis și substanțe inhalante.

Prin Hotărârea de Guvern nr.867 /2015 privind Nomenclatorul serviciilor sociale, sunt stabilite tipurile de servicii care pot fi acordate persoanelor cu diferite adicții: droguri, alcool, alte substanțe toxice, după cum urmează: Centre rezidențiale de o. recuperare/reabilitare socială si dezintoxicare și anume Centre rezidențiale de 60

reabilitare socială pentru adicții - 8720 CR-AD-I si Centre rezidențiale de tip comunitate terapeutică - 8720 CR-AD-II, Centre de zi pentru persoane toxico-dependente, pentru persoane cu diferite adicții: droguri, alcool, alte substanțe toxice etc. și anume Centre de zi pentru prevenire, evaluare și consiliere antidrog - 8899CZ-AD-I, Centre de zi de integrare-reintegrare socială - 8899CZ-AD-II, Centre de zi pentru asistența integrată a adicțiilor - 8899CZ-AD-III, Centre de zi pentru reducerea riscurilor asociate consumului de droguri - 8899CZ-AD-IV. În municipiul Timișoara nu s-au acreditat furnizori de servicii sociale publici sau privați care să se adreseze acestei categorii de persoane aflate în situație de vulnerabilitate. Persoanele care se confruntă cu această problemă se pot adresa Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Timiș care este o structură teritorială a Agenției Naționale Antidrog și are ca responsabilitate implementarea politicilor antidrog în județul Timiș. Această instituție are componență specialiști în domeniul politicilor antidrog, prevenire și asistență. CPECA oferă servicii de prevenire a consumului de tutun, alcool și droguri și servicii de asistență integrată în adicții. Pentru acordarea de servicii medicale specializate Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel are o secție specială, Secția Psihiatrie VI care se ocupă de problemele de drogodependență.

În cadrul mesei rotunde cu tema "Politici publice locale de prevenire a consumului de substanțe în rândul tinerilor din Municipiul Timișoara", organizată de către Direcția de Asistență Socială Comunitară a Municipiului Timișoara în data de 26 mai 2016, s-au propus o serie de măsuri pentru a se preveni consumul de substanțe în rândul tinerilor din municipiul Timișoara, dar și pentru a veni în sprijinul tinerilor și familiilor care se confruntă cu acest fenomen, printre care și:

  • •  Dezvoltarea serviciilor post-cură în cadrul comunității, pe o perioadă de 4-6 luni, pentru persoanele care părăsesc mediul spitalicesc;

  • •  Introducerea în cadrul liniilor prioritare de finanțare din fondurile consiliului local (conform Legii 34/1998) a subvențiilor pentru servicii sociale de consiliere a consumatorilor de substanțe și a familiilor lor (organizate ca și centre de zi), atât în cazul consumatorilor adulți, cât și în cazul consumatorilor minori;

În ceea ce privește strategiile de combatere a consumului de substanțe, la nivel național există Strategia Națională Antidrog 2013 - 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului 784/2013, iar la nivel județean există Strategia Județeană Antidrog Timiș pentru perioada 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Consiliului Județean 132/2014. În cadrul Strategiei Naționale Antidrog se regăsesc următoarele direcții de acțiune: Reducerea cererii de droguri (prin prevenirea consumului de droguri și asistența consumatorilor de droguri), Reducerea ofertei de droguri, Coordonare, Cooperare internațională și Cercetare, evaluare, informare. Strategia la nivelul județului Timiș are patru direcții de acțiune: reducerea cererii, reducerea ofertei, cooperarea interinstituțională și formarea/instruirea specialiștilor din domeniu.

Amintim și Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 cu Obiectivul General 3 Diminuarea ritmului de creștere a morbidității și mortalității prin boli netransmisibile și reducerea poverii lor în populație prin programe naționale, regionale și locale de sănătate cu caracter preventiv, cu Obiectivul strategic 3.3. îmbunătățirea stării de sănătate mintală a populației. în cadrul strategiei se menționează că ”un domeniu important din perspectiva sănătății mintale, dar nu numai, cu un potențial de prevenire încă nevalorificat este consumul abuziv de alcool la adult și adolescent, problemă de sănătate publică ce r\ necesită o atenție sporită și definirea unei strategii/plan de măsuri eficace”. Ca măsuri în strategia amintită se propun:

  • •  Asigurarea accesului consumatorilor de droguri la servicii integrate medicale sociale pentru inserție/re-inserție socială

  • •  Creșterea capacității sistemului de a aborda problematica consumului dăunător de alcool prin elaborarea și implementarea de intervenții specifice pe componente cheie ale sistemului (ex. servicii de consiliere, detoxificare, integrarea socială pentru consumatorii de alcool)

Victime ale traficului de ființe umane

Pentru a se obține date statistice privind traficul de persoane s-au studiat rapoartele realizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane. Conform raportului "Situația Statistică a victimelor traficului de persoane identificate în anul 2014”, în acest au fost identificate un număr de 25 de victime ale traficului de persoane provenind din județul Timiș. În anul 2015, conform raportului "Analiza grafică privind victimele identificate în anul 2015”, numărul persoanelor traficate din județul Timiș se dublează ajungând la 50, ceea ce plasează județul Timiș pe primul loc în țară ca număr de persoane traficate. Tiparul infracțional și profilul socio-demografic al victimelor include: pondere crescută a victimelor de gen feminin, cele mai multe victime exploatate sexual, destinație principală -traficul intern și cea mai vulnerabilă categoria de vârstă la trafic: 18-40 de ani. .

Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane este reprezentată la nivelul județului Timiș prin structură teritorială numită Centrul Regional Timișoara. în ceea ce privește cadrul legislativ acesta este stabilit prin Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane. Legislația reglementează prevenirea și combaterea traficului de persoane, precum și protecția și asistența acordată victimelor.

Prin intermediul studiului ”Analiza serviciilor de asistență a victimelor traficului de persoane - Studiu Social Calitativ”, publicat în anul 2015, s-a realizat o evaluare a sistemului național de asistență pentru traficul victimelor conform Standardelor Specifice pentru Serviciile Specializate de Asistență asigurate victimelor traficului prin Hotărârea Guvernului nr. 1238/2007 și prin standardele internaționale și cele mai bune practici. La capitolul Situația centrelor de asistare a victimelor traficului de ființe umane - Centre create conform Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane este descris Centrul de asistență a victimelor traficului de persoane din județul Timiș (Recaș). Acesta este funcțional și administrat de Generație Tânără România (OnG), începând cu anul 2006. După preluare, Generație Tânără a asigurat renovarea clădirii. în prezent, Consiliul Județean Timiș asigură suport în plata utilităților (curent electric, gaz), celelalte costuri fiind suportate de Asociația Generație Tânără. Centrul poate oferi, atât victimelor adulte, cât și victimelor minore, o gamă completă de servicii de asistență:

asistență rezidențială, asistență materială (îmbrăcăminte și încălțăminte, produse de igienă, materiale școlare etc.), asistență în obținerea și refacerea actelor de identitate, asistență psihologică, asistență medicală și juridică, consiliere și orientarea profesională, monitorizarea cazurilor. Serviciile asigurate nu sunt limitate de o serie de factori, cum ar fi județul de domiciliu al victimei, fapt ce duce la referirea victimelor către acest centru de către instituții (publice și private) care își desfășoară activitatea în județele învecinate (există însă cazuri de referire și din partea altor județe, spre exemplu victime cu domiciliu r\     în județe din Moldova). Asistența se desfășoară, de regulă, pe o perioadă îndelungată, de

minimum 6 luni sau până la dobândirea independenței. Acest centru este singurul ce asigură întreaga gamă de servicii stabilite prin Legea nr. 678/2001.

În Timișoara AIDROM - Asociația Ecumenică a Bisericilor din România a deschis Centrul de Consiliere a Persoanelor Aflate in Situație de Risc unde se asigură servicii de consiliere și pentru victime ale traficului de persoane. Asociația a desfășurat și campanii de prevenire a acestui fenomen, în colaborare cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane.

Prin Hotărârea de Guvern nr.867 /2015 privind Nomenclatorul serviciilor sociale, sunt stabilite tipurile de servicii care pot fi acordate persoanelor victime ale traficului de persoane, după cum urmează: Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane victime ale traficului de persoane și anume Centre de asistență și protecție a victimelor -8790CR - VTP -I și Locuințe protejate- 8790CR - VTP -II, Centre de zi pentru victimele traficului de persoane și anume Centre de zi pentru informare și consiliere - 8899CZ -PFA - I, Centre de zi pentru integrare/reintegrare socială - 8899CZ -PFA-II.

Până în prezent, nici un furnizor public sau privat din municipiul Timișoara nu deține licență de funcționare pentru servicii sociale destinate victimelor traficului de persoane, conform metodologiei de acreditare publicată de Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Pe de altă parte, MMFPSPV nu a publicat standarde de calitate pentru serviciile sociale destinate victimelor traficului de persoane și nu a precizat metodologia prin care se pot licenția serviciile sociale pentru care standardele de calitate nu sunt stabilite la nivelul MMFPSPV.

În ceea ce privește strategiile de combatere a traficului de persoane, la nivel național există Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 și Planul național de acțiune 2012-2014 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1.142/2012. Aceasta are ca și obiective generale: 1. Dinamizarea activităților de prevenire și a participării societății civile la derularea acestora 2. Îmbunătățirea calității protecției și asistenței acordate victimelor traficului de persoane în vederea reintegrării sociale 3. Îmbunătățirea capacității instituționale de investigare a infracțiunilor de trafic de persoane, cu precădere a cazurilor de trafic de minori, precum și urmărirea profitului infracțional de către organele de urmărire penală 4. Creșterea capacității de colectare și analiză a datelor privind traficul de persoane 5. Optimizarea și extinderea procesului de cooperare interinstituțională și internațională pentru susținerea implementării strategiei naționale împotriva traficului de persoane.

Persoane private de libertate

Conform datelor funizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, în România există 19 penitenciare regim semideschis și deschis; 14 penitenciare regim închis și maximă siguranță; 1 penitenciar pentru femei și 7 secții pentru femei în alte penitenciare; 2 centre

de detenție; 2 centre educative; 6 penitenciare spital. În 23 de unități există secții speciale de arest preventive.

Numărul persoanelor aflate în penitenciare în perioada 2008-2015 se regăsește în tabelul de mai jos:

Anul

Deținuți custodiați

2008

26.212

2009

26.716

2010

28.244

2011

30.694

2012

31.817

2013

33.434

2014

30.156

2015

28.334



Ponderea deținuților recidiviști, raportat la efectivul total:

Anul

Ponderea

2010

44,93%

2011

45,87%

2012

45,78%

2013

45,78%

2014

43,00%

2015

40,33%

Unul dintre studiile realizate în cadrul proiectului, „Opiniile deținuților cu privire la mediul penitenciar românesc”, derulat pe o perioadă de 3 ani (2009-2011), indică, în etapa de evaluare finală, o creștere a procentului persoanelor private de libertate care afirmă că etichetarea și prejudecățile oamenilor reprezintă o dificultate majoră în reintegrarea socială (35% în 2011 față de 30,5% în 2010 și 29% în 2009). Studiul evidențiază, de asemenea, faptul că, în opinia persoanelor private de libertate, lipsa unui loc de muncă reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte problematice cu care se confruntă după liberare/eliberare.

Legislația în domeniul execuțional-penal prevede responsabilitatea instituției penitenciare, a centrelor educative și a centrelor de detenție, de a organiza și desfășura activități educaționale, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, instruire școlară și formare profesională, pe durata detenției, în vederea facilitării reintegrării sociale a persoanelor custodiate.

Raportul de Cercetare din Lombardia, realizat în cadrul proiectului „Strategia de ocupare și calificare prin învățare și activități pentru libertate”, potrivit cărora, în tabloul general al sistemului penitenciar, factorii care influențează reintegrarea socio-profesională a persoanelor private de libertate, se referă, în special, la patru aspecte, cu valabilitate și în contextul actual:

  • >  cultura și percepția pe care cei din afară o au despre persoanele private de libertate;

  • >  legislația;

  • > sistemele de sprijinire a reintegrării sociale;

  • >  rețelele sociale.

Furnizori de servicii sociale acreditați, publici sau privați, care acordă servicii grupului țintă: In conformitate cu Legea asistenței sociale ART. 64 (1) Persoanele private de libertate, aflate în custodia sistemului penitenciar, în vederea asigurării reintegrării lor sociale beneficiază gratuit de servicii sociale de consiliere educațională, socială și psihologică, acordate la nivelul așezămintelor de deținere, în sistem integrat cu activitățile și programele educative, psihologice și de asistență socială, de instruire școlară și formare profesională desfășurate în cadrul acestora. (2) Furnizarea serviciilor de educație, consiliere psihologică și asistență socială în cadrul așezămintelor de deținere se realizează de către personalul specializat al acestora, cu participarea consilierilor de probațiune ori a furnizorilor publici sau privați de servicii sociale.

(3) Pe perioada detenției, persoana privată de libertate poate beneficia și de consiliere privind accesarea serviciilor sociale existente în comunitatea în care aceasta își va avea domiciliul sau reședința după eliberare

În județul Timiș, conform datelor oferite de Penitenciarul Timișoara, a fost acreditat Serviciul de Educație și Asistență Psihosocială (cod 8899CZ-PN-IV), iar numărul beneficiarilor se regăsește în tabelul de mai jos:

Anul

Număr beneficiari

2013

5393

2014

6820

2015

8468

prezent

938

Obiectivul general al Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015 - 2019 este Facilitarea asistenței postdetenție la nivel sistemic Obiective specifice:

  • 1. Dezvoltarea de parteneriate cu instituțiile publice, asociațiile și organizațiile nonguvernamentale, comunitățile locale și facilitarea reintegrării sociale a foștilor infractori;

  • 2. Asigurarea continuității intervenției destinate persoanelor care au executat pedepse privative de libertate;

  • 3.  Elaborarea unor proceduri interinstituționale referitoare la atribuțiile factorilor implicați în procesul reintegrării sociale a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate;

  • 4. Absența unei platforme informaționale duce la necesitatea creerii unei baze de date care să permită corelarea informațiilor privind persoanele private de libertate și persoanele care au executat pedepse privative de libertate, accesul comun al instituțiilor și autorităților publice cu responsabilități privind reintegrarea socială, precum și asigurarea unui flux informațional optim prin operarea, după caz, actualizarea datelor pentru toate cazurile asistate, aferent etapelor succesive ale procesului de reintegrare socială;

În vederea îndeplinirii obiectivelor specifice, la nivel local ar trebui înființate servicii sociale de preluare a persoanelor liberate din penitenciar în vederea continuării demersurilor începute în penitenciar, facilitarea accesului la o locuință si identificarea unui loc de muncă.

Victime ale violenței domestice

Conform datelor disponibile la nivelul Inspectoratului General al Politiei Timiș în perioada februarie 2014 - aprilie 2015 s-au înregistrat 141 de cazuri de omor având ca si cauză violența domestică : 13 victime fiind minori iar 82 de victime femei, astfel o data la 3 zile se înregistrează un caz de omor in familie.

r\ Raportul "Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE” a fost realizat în anul 2014 de către FRA - European Union Agency for Fundamental Rights. Se estimează că 13 milioane de femei din UE au fost supuse violenței fizice în decursul celor 12 luni premergătoare interviurilor din cadrul anchetei. Acest număr corespunde unui procent de 7 % dintre femeile cu vârsta între 18 și 74 de ani din UE. Se estimează că 3,7 milioane de femei din UE au fost supuse violenței sexuale în decursul celor 12 luni premergătoare interviurilor din cadrul anchetei - ceea ce corespunde unui procent de 2 % dintre femeile cu vârsta între 18 și 74 de ani din UE. Una din trei femei (33 %) a fost supusă violenței fizice și/sau sexuale după vârsta de 15 ani. Dintre toate femeile care au un partener de viață (actual sau anterior), 22 % au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale de către un partener, începând cu vârsta de 15 ani. Una din trei femei (32%) a suportat un comportament abuziv din punct de vedere psihologic din partea partenerului de viață actual sau anterior.

Raportul ”Studiu exploratoriu privind serviciile sociale pentru victimele violenței în familie” realizat în anul 2013 de către Asociația Transcena spune că statisticile realizate de Agenția Națională de Protecția Familiei până în 2009 și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în continuare, pe cazurile de violență în familie înregistrate în perioada 2004-2011 indică un număr de aproximativ 82.000 de cazuri; în aceeași perioadă au fost înregistrate 800 decese.

Conform datelor Inspectoratului General al Poliției Române (transmise la solicitarea Asociației Necuvinte) în anul 2014, în România, au fost înregistrate 30.367 de fapte penale, prevăzute de Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie. Mai mult de jumătate s-au petrecut în mediul urban; jumătate s-au înregistrat la domiciliu. Statisticile mai arată că trei sferturi dintre agresori sunt bărbați. Apar și agresori minori, 136 de sex masculin, 45 de sex feminin, care, de regulă își bat bunicii. Din totalul victimelor, aproape 12.000 sunt femei bătute de soții lor, iar mai mult de 10.000 sunt copii ai agresorului. În 2013 au fost înregistrate 23.090 de cazuri de violență domestică.

În ceea ce privește situația la nivel local, pot fi prezentate datele privind ordinul de protecție, colectate de Asociația Transcena prin Serviciul de monitorizare și advocacy, componenta monitorizarea ordinului de protecție (http://transcena.ro/monitorizare-si-advocacy-monitorizarea-ordinului-de-protectie/). La nivelul județului Timiș avem:

  • •  Număr de dosare cu cereri de emitere a unui ordin de protecție înregistrate la instanțe de la 1.07.2012 la 28.01.2013: 16 cereri (dintre care 15 femei și 1 bărbați)

  • •  număr de dosare cu cereri de emitere a unui ordin de protecție înregistrate la instanțe de la 1.10.2013 la 30.09.2014: 52 cereri (dintre care 49 depuse de femei și 3 bărbați)

număr de dosare cu cereri de emitere a unui ordin de protecție înregistrate la instanțe de la 1.10.2014 la 30.03.2015: 41 de cereri (dintre care 40 depuse de femei și 1 de bărbați)


În ceea ce privește serviciile sociale pentru victimele violenței domestice, în Timișoara sunt acreditați următorii furnizori:

Denumire furnizor

Nr. beneficiari

Formă  de

finanțare

2013

2014

2015

Iunie 2016

Federația Caritas a Diecezei Timișoara -Adăpost pentru femei victime ale violenței domestice

28

28

39

18

Privată    și

subvenție publică

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș și Asociația

Generație Tânără -Centrul de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane și a victimelor violenței în familie

117

32

43

-

Parteneriat public-privat


La nivel național avem HG 1156/2012 privind aprobarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017 si a Planului operational pentru implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017. Strategia are următoarele obiective generale:

  • 1. Prevenirea violentei in familie in vederea diminuarii fenomenului;

  • 2. Protectia victimelor violentei in familie si responsabilizarea agresorilor prin constituirea unui cadru institutional integrat si adoptarea unor politici si masuri specifice;

  • 3. Promovarea cooperarii intersectoriale si sustinerea parteneriatului cu societatea civila si a parteneriatului public-privat in implementarea politicilor in domeniu.

Persoane infectate cu virusul HIV/SIDA

Principalul furnizor de date statistice cu privire la infecția cu virusul HIV/SIDA în România este Institutul de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș" Compartimentul Pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA. Potrivit Raportului Infecția HIV/SIDA în România 1 Decembrie 2015, în țara noastră avem un total cumulativ (anii 1985-2015) de 20.968 pacienți. Dintre aceștia un număr de 13.535 cazuri sunt în viață, iar în anul 2015 au fost înregistrate 474 cazuri noi, dintre care 3 provenind din județul Timiș. În anul 2014 au fost înregistrate 21 de cazuri noi provenind din județul Timiș. Principalele căi de transmitere ale virusului au fost: heterosexual, utilizatori de droguri injectabile (I.V.), homo/bisexual (BSB). În anii 2013 și 2014 s-a observat o creștere a cazurilor infectate în urma consumului de droguri injectabile, dar în 2015 a scăzut incidența acestor cazuri.

În ceea ce privește serviciile destinate pacienților infectați cu HIV/SIDA menționăm că în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara, funcționează Serviciul de asistență psiho-socială. Acesta oferă servicii de specialitate pacienților seropozitivi și familiilor acestora, deservind un areal extins la zona r\ de Vest a României - Județele Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Arad. Un număr de 1277 de pacienți cu diverse patologii din care 971 cazuri active de adulți seropozitivi, au beneficiat periodic pe parcursul anului 2015 de servicii de consiliere psiho-socială, concretizate printr-un număr total de 3894 consilieri efectuate de psihologul si de asistentul social din cele doua cabinete existente in cadrul Ambulatoriului de Boli Infecțioase. Printre intervențiile specialiștilor se numără: evaluare psihologică și socială, consiliere pre si post-testare HIV, consiliere și educație preventivă, consiliere psihologică și sociala, informaționala si legislativă a pacienților seropozitivi, consiliere privind tratamentul ARV și obținerea aderenței la tratament, consiliere în situații de criză, consiliere de suport (individuală și de grup), consiliere legată de doliu, terapie de scurtă durată focalizată pe problemă, recuperare și reeducare.

Prin Hotărârea de Guvern nr.867 /2015 privind Nomenclatorul serviciilor sociale, nu sunt stabilite tipuri de servicii sociale destinate în mod special persoanelor care suferă de HIV/SIDA, dar întrucât toate persoanele cu acest diagnostic pot fi încadrate în grad de handicap, ele pot primi servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități (în centre de zi sau rezidențiale). Asociația CRIS-DU Areopagus oferă servicii sociale pentru persoanele seropozitive în cadrul unui centru de zi. Furnizorul de servicii sociale este acreditat, iar centrul de zi licențiat (cod 8899 CZ-D-I). Serviciile sunt oferite începând cu anul 2015 unui număr de 20 de persoane. Serviciul este finanțat din surse private (donații și sponsorizări) dar și subvenționat din bugetul local al municipiului Timișoara. Furnizorul de servicii sociale consideră că principala sa nevoie este de a avea un buget mai mare pentru decontarea unor servicii medicale necesare beneficiarilor.

Un al serviciu social licențiat este Centrul comunitar de zi pentru persoane cu dizabilități Speranță în viitor furnizat de Arhiepiscopia Timișoarei. Conform prezentării de site-ul Patriarhiei Române acest proiect social funcționează pe seama unui parteneriat public -privat împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș și Asociația Familiilor Anti - HIV „Speranță în Viitor”. Are ca beneficiari 44 de persoane afectate HIV-SIDA precum și familiile acestora. În cadrul centrului personalul specializat derulează o serie de programe, proiecte și activități care au ca scop reintegrarea socio-profesională a beneficiarilor.

În ceea ce privește strategiile privind infecția cu HIV/SIDA, la nivel internațional UNAIDS (Programul Comun al Națiunilor Unite împotriva HIV/SIDA) își propune eradicarea bolii până în 2030, iar obiectivele Strategiei 90-90-90 până în 2020 sunt: - 90% persoane testate HIV - 90% persoane tratate - 90% încărcătură virală nedetectabilă. La nivel național avem Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2014 - 2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014 - 2020 pentru implementarea Strategiei naționale. Printre principiile strategiei în ceea ce privește infecția cu HIV/SIDA amintim: strategia se va concentra preponderent asupra prevenirii transmiterii virusului și a reducerii impactului social; resursele alocate trebuie să ia în considerare grupurile și persoanele vulnerabile la risc și comunitățile afectate; implicarea multisectorială și interdisciplinară este esențială pentru realizarea unui răspuns adecvat la problematica HIV/SIDA; toate persoanele infectate HIV sau diagnosticate cu SIDA, precum și grupurile vulnerabile au acces egal și continuu la tratament, îngrijire medicală și servicii sociale conform standardelor prevăzute de legislația în vigoare; formularea politicilor și a programelor de dezvoltare socio-economică trebuie să ia în considerare și fenomenul HiV/SIDA.

Având în vedere cele de mai sus, se formulează următoarele obiective strategice în ceea r\ ce privește ale grupuri vulnerabile: 68

OBIECTIV GENERAL XVII: Dezvoltarea unor servicii sociale personalizate, acordate în comunitate, pentru alte grupuri vulnerabile: persoane dependente de consum de substanțe, victime ale traficului de ființe umane, persoane private de libertate, victime ale violenței domestice, persoane infectate cu virusul HIV/SIDA.

Obiective specifice:

  • 1.  Identificarea nevoilor și a intervențiilor prioritare pentru grupurile vulnerabile menționate;

  • 2. Introducerea unor mecanisme de înregistrare și analiză a datelor privind grupurile vulnerabile menționate;

  • 3.  Constituirea unor intervenții la nivel local care să vină în sprijinul grupurilor vulnerabile menționate.

  • 4. Adaptarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistență la nevoile individuale ale consumatorilor și la modelele de consum, cu accent pe policonsum, consum combinat de substanțe, consum de medicamente fără prescripție, consum de substanțe nonopioide, precum și consum de substanțe noi cu proprietăți psihoactive

  • 5.  Dezvoltarea capacității de răspuns interinstituțional a serviciilor sociale, serviciilor juridice, serviciilor de urgență, unităților de poliție și de arest, evidența populației, în vederea optimizării intervențiilor adresate consumatorilor de droguri care nu sunt incluși în programele specializate de asistență

  • 6. Dezvoltarea politicilor adecvate nevoilor și particularităților copiilor consumatori de droguri, în vederea identificării timpurii și asigurării accesului în circuitul integrat de asistență

  • 7. Dezvoltarea intervențiilor de identificare, atragere și motivare a persoanelor consumatoare de droguri care nu au contact cu serviciile de asistență specializată, în special pentru persoanele cu istoric îndelungat de consum, persoanele consumatoare marginalizate sau excluse social, grupurile etnice, persoanele consumatoare care practică sexul comercial, bărbați care fac sex cu bărbați, femeile și copiii consumatori

  • 8. Îmbunătățirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, testare și vaccinare HlV, HVB, HVC, TBC și a

________altor boli asociate, în comunitate și în sistemele privative de libertate_______________

FINANȚAREA SERVICIILOR SOCIALE

Pentru atingerea obiectivelor stabilite în strategie, se au în vedere mai multe surse de finanțare:

Bugetul de stat

  • •  Bugetul local prin:

o Finanțare furnizorilor publici de servicii sociale de la nivel local

o Subvenționarea și contractarea de servicii sociale de la furnizori privați;

  • •  Fonduri externe, prin accesarea acestora în cadrul programelor cu finanțare

  • •  nerambursabilă;

  • •  Bugetele furnizorilor privați de servicii sociale

  • •  Contribuții ale beneficiarilor

  • •  Donații, sponsorizări sau alte contribuții din partea persoanelor fizice ori juridice din țară și din străinătate

IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Implementarea acțiunilor stabilite în cadrul prezentei strategii presupune un proces de planificare bazat pe obiectivele generale și specifice enumerate. Acțiunile prioritare și indicatori de rezultat pentru implementarea obiectivelor generale, respectiv specifice se regăsesc în Planul operațional pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Timișoara.

Conducătorul serviciului public de asistență socială va desemna persoane (angajate ale serviciului public de asistență socială) care vor fi responsabile cu monitorizarea punerii în aplicare a Planului operațional.

Evaluarea implementării Strategiei privind dezvoltarea serviciilor sociale se va face o dată la doi ani prin intermediul unei Comisii a cărei componență va fi aprobată de către conducătorul serviciului public de asistență socială.

Director executiv

Maria Stoianov


Întocmit, Angela Ciupa-Rad Emese Esztero Camelia Giosan Daniela Lung Mihaela Buzilă -Petrescu Mariana Ciurcaș Iolanda Răducan

1

Din care: 2745 cazuri sociale, 1861 tineri căsătoriți, 230 pensionari, 831 evacuați, 336 crescuți în instituții de ocrotire a minorilor

2

Din care: 2.809 cazuri sociale, 1.859 tineri căsătoriți, 230 pensionari. 842 evacuați, 338 crescuți în instituții de ocrotire a minorilor

3

Nu se mai face diferențierea pe categorii în lista persoanelor înscrise, îndreptățite pentru atribuirea unei locuințe din fondul locativ de stat

  • 4 Din anul 2014 acesta s-a modificat prin HCLMT 488/2014

Anexa B

Tabel servicii sociale acreditate în baza Legii 197/2012 la data de 05 aprilie 2016 (preluat de pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, adresa http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/ServiciiSociale_5apr201 6.pdf)

Nr. Crt.

Nume furnizor

Tip de serviciu furnizat

Adresa

1.

Arhiepiscopia Timișoarei

Centrul de consiliere și informare pentru familiile aflate în dificultate

str. C.D. Loga nr. 7

Centrul de zi pentru copii Antimis

str. Gloriei, nr. 1

Centrul comunitar de zi pentru persoane cu dizabilități Speranță în viitor

str. Joszef Preyer, nr.

9

2.

Asociația Academia Vieții

str. Gavril Musicescu nr. 57 A

3

Asociația Ador Copiii -Comunitatea Familiilor Adoptive

str. Dimitrie Dinicu nr.16

4

Asociația Casa Faenza

Centrul de zi pentru copii autiști

Aleea Sănătății nr.15

5

Asociația Centrul Regional de Integrare Socială și Dezvoltare Umană Areopagus

Calea Martirilor nr.104

6

Asociația Darul Vieții

str. Miron Costin, nr.

1, ap. 5

7

Asociația Evanghelistică și de Caritate Isus Speranța României

Calea    Dorobanților

nr.16

8

Asociația Fabian

str. Bujorilor nr.126

9

Asociația Femeilor Rome Pentru Copiii Noștri

str. Dorobanților nr.42

10

Asociația învățăm cu Pictograme Timișoara

str. Ecoului, nr. 2, bl. B133, ap.6

11

Asociația Maia și Piticii

str. Dinu Lipatti, nr. 24

12

Asociația Mana

str. Shakespeare nr.14

13

Asociația Națională a Surzilor din România - Filiala Timișoara

str. Ion Neculce

Cronicar nr. 1

14

Asociația Nevăzătorilor din România - Filiala Interjudețeană Timiș - Caraș Severin

str. Independenței nr.9

15

Asociația Pâinea Vieții

bd. C. D. Loga, nr. 7

16

Asociația pentru Promovarea

str. 1 Decembrie, nr.

Femeii din România - A.P.F.R.

69

17

Asociația Serviciul de Ajutor Maltez în România - Filiala Timișoara

Serviciul de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice

str. Gh. Barițiu, nr. 18

Cămin pentru persoane vârstnice Sfântul Ioan

Cantina socială Aurelian Balint

18

Asociația Societatea Română Speranța

str. Ana Ipătescu, nr.

54

19

Asociația Școala Mamei Junior

str. Cluj, nr. 17

20

Direcția de Asistență Socială Comunitară a Municipiului Timișoara

Centrul de zi pentru persoane în dificultate

str. Ioan Plavoșin, nr. 21

Cămin pentru persoane vârstnice Timișoara

str. Inocențiu Klein, nr.

29

Îngrijire la domiciliu pentru         persoane

vârstnice

Calea Sever Bocu, nr. 44 A

Centrul de zi pentru persoane vârstnice Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril

Calea Sever Bocu, nr. 44 A

Centrul de zi Sfântul

Nicolae

str. Platanilor, nr.2

Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii

21

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș

Serviciul maternal

str.             Căpitan

Damșescu, nr. 53

Serviciul de primire în regim de urgență

Adăpost de zi și de noapte pentru copiii străzii

str. Ioan Slavici nr. 48

Serviciul de îngrijire de tip rezidențial din cadrul Centrului de recuperare și                 reabilitare

neuropsihiatrică pentru copii Timișoara

piața Regina Maria, nr. 3

Serviciul de îngrijire de tip familial proiect Phare TM 511 din cadrul Centrului de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică   pentru

copii Timișoara

str. Herculane, nr. 67

Serviciul de îngrijire de tip familial Micuța Dina din cadrul Centrului de recuperare și reabilitare

str. I. Slavici, nr. 48

neuropsihiatrică   pentru

copii Timișoara

Serviciul de recuperare din cadrul Centrului de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică pentru copii Timișoara

piața Regina Maria, nr. 3

Centrul pentru sprijinirea integrării familiale și profesionale a tinerilor

str. Franz Liszt, nr. 3

22

Federația Caritas a Diecezei Timișoara

Azil de noapte ”Pater Jordan”

str. Constantin

Brâncoveanu, nr. 50

Adăpost pentru femei victime ale violenței domestice Casa Maria a apostolilor

Adresa confidențială

Cantina           socială

Timișoara

str.             Căpitan

Damșescu, nr. 3

Serviciul de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice Timișoara

str.             Căpitan

Damșescu, nr. 3

Centrul rezidențial pentru copii Casa mama - copil Timișoara

str. Ion Slavici, nr. 56

23

Fundația Agathos

Piața Petru Rareș, nr. 5

24

Fundația Bashford

str. Gavril Muzicescu, nr. 115

25

Fundația Casa Speranței

Casa de copii ”Casa Speranței”

str. Frații Buzești nr.

14

26

Fundația de Abilitare Speranța

str. Aurel Popovici, nr.

17

27

Fundația Estera

str. Timotei Cipariu nr. 3

28

Fundația Filantropia Timișoara

str. C.D. Loga nr. 7

29

Fundația Mâini Tămăduitoare

splai Peneș Curcanul nr. 4-5

30

Fundația       Missio Link

International

str. Ion Barac nr. 22

31

Fundația Pentru Voi

Centrul de zi Orizonturi noi

str. Anton Bacalbașa nr. 69-65A

Locuință protejată Dora

str. Ion Slavici, bl. 18, et. 3, ap. 11

Centrul respiro

str. Ion Slavici, bl. 4B, et. 2, ap. 8

Locuință protejată Laura

str. Ardealului, nr.

2/16, bl. F1, ap. 9

Centrul de zi Ladislau

str. Anton Bacalbașa

Tacsi

nr. 69-65A

Locuință protejată Ovidiu

str.            Coriolan

Brediceanu, nr. 5, ap. 8

Locuință protejată Casa Cristian

str. Anton Bacalbașa nr. 69-65A

Locuință protejată Dina pentru adulți cu dizabilități

Intr. Iulia Simu, nr. 6

8, sc. B, ap. 4 și ap. 5

Centrul de zi Împreună

str. Ion Slavici, nr. 47

32

Fundația Pro Vita Medica

str. Bucovinei nr.11

33

Fundația   Serviciilor Sociale

Bethany

Centrul de consiliere si sprijin pentru părinți si copii

Calea Dorobanților nr. 4

34

Fundația Timișoara '89

bd. Revoluției nr.4

35

Fundația   Umanitară Chosen

România

Centrul de zi Casa olarului

Calea Buziasului nr.

84

36

Kinderzukunft - Fundația Rudolf Walther - Filiala Timișoara

Serviciul rezidențial Satul de copii Rudolf Walther

str. Rudolf Walther nr.1

37

Penitenciarul Timi șoara

Serviciul    educație    si

asistență psihosocială

str. Popa Șapcă nr.7

38

Serviciul pentru     Protecția

Persoanelor cu    Handicap

Timișoara

str.        Dorobanților

nr.11A

39

Societatea pentru Copii si Părinți SCOP

str. Milcov nr.4

40

Uniunea Adam Muller

Guttenbrunn

Cămin     de     bătrâni

Timișoara

str. Gh. Lazăr, nr. 10 -12

Anexa A

Tabel furnizori de servicii sociale acreditați în baza Legii 197/2012, la data de 05 aprilie 2016 (preluat de pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, adresa

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/Furnizori5apr2016.pdf)

Nr. Crt.

Nume furnizor

Adresa

Certificat acreditare

1

Arhiepiscopia Timișoarei

str. C.D. Loga nr. 7

AF/001086

2

Asociația Academia Vieții

str. Gavril Musicescu nr.

57 A

AF/000982

3

Asociația Ador Copiii - Comunitatea Familiilor Adoptive

str. Dimitrie Dinicu nr.16

AF/001379

4

Asociația Casa Faenza

Aleea Sănătății nr.15

AF/001066

5

Asociația Centrul Regional de Integrare Socială și Dezvoltare Umană Areopagus

Calea Martirilor nr.104

AF/001094

6

Asociația Creștină For Help

str. Vasile Lupu, nr. 19

AF/002677

7

Asociația Darul Vieții

str. Miron Costin, nr. 1, ap.

5

AF/002658

8

Asociația   Evanghelistică   și   de

Caritate Isus Speranța României

Calea Dorobanților nr.16

AF/001383

9

Asociația Fabian

str. Bujorilor nr.126

AF/001226

10

Asociația Femeilor Rome Pentru Copiii Noștri

str. Dorobanților nr.42

AF/001673

11

Asociația învățăm cu Pictograme Timișoara

str. Ecoului, nr. 2, bl. B133, ap.6

AF/002655

12

Asociația Maia și Piticii

str. Dinu Lipatti, nr. 24

AF/002323

13

Asociația Mana

str. Shakespeare nr.14

AF/001202

14

Asociația Națională a Surzilor din România - Filiala Timișoara

str. Ion Neculce Cronicar nr. 1

AF/001677

15

Asociația Nevăzătorilor din România - Filiala Interjudețeană Timiș - Caraș Severin

str. Independenței nr.9

AF/001239

16

Asociația Pâinea Vieții

bd. C. D. Loga, nr. 7

AF/001692

17

Asociația pentru Promovarea Femeii din România - A.P.F.R.

str. 1 Decembrie, nr. 69

AF/001683

18

Asociația Serviciul de Ajutor Maltez în România - Filiala Timișoara

str. Gh. Barițiu, nr. 18

AF/001089

19

Asociația    Societatea    Română

Speranța

str. Ana Ipătescu, nr. 54

AF/001981

20

Asociația Școala Mamei Junior

str. Cluj, nr. 17

AF/002656

21

Direcția de Asistență Socială Comunitară a Municipiului Timișoara

Bv. Regele Carol I nr.10

AF/001206

22

Direcția   Generală de Asistență

Socială și Protecția Copilului Timiș

Piața Regina Maria nr.3

AF/001079

23

Federația   Caritas a Diecezei

Timișoara

str. Corbului nr. 2

AF/000983

24

Fundația Agathos

Piața Petru Rares, nr. 5

AF/001689

25

Fundația Bashford

str. Gavril Muzicescu, nr.

115

AF/002336

26

Fundația Casa Speranței

str. Frații Buzesti nr. 14

AF/001688

27

Fundația de Abilitare Speranța

str. Aurel Popovici, nr. 17

AF/002319

28

Fundația Estera

str. Timotei Cipariu nr. 3

AF/001227

29

Fundația Filantropia Timișoara

str. C.D. Loga nr. 7

AF/001085

30

Fundația Mâini Tămăduitoare

splai Peneș Curcanul nr. 4-5

AF/001216

31

Fundația Missio Link International

str. Ion Barac nr. 22

AF/001228

32

Fundația Pentru Voi

str. Anton Bacalbașa nr.

69-

65A

AF/001232

33

Fundația Pro Vita Medica

str. Bucovinei nr.11

AF/001385

34

Fundația Serviciilor Sociale Bethany

Calea Dorobanților nr. 4

AF/000987

35

Fundația Timișoara '89

bd. Revoluției nr.4

AF/001248

36

Fundația     Umanitară     Chosen

România

Calea Buziasului nr. 84

AF/001400

37

Kinderzukunft - Fundația Rudolf Walther - Filiala Timișoara

str. Rudolf Walther nr.1

AF/001077

38

Penitenciarul Timiș oara

str. Popa Șapcă nr.7

AF/001082

39

SC MiraflorSRL

str. Rudolf Walter, nr. 4 Timișoara Timis

AF/002678

40

Serviciul pentru Protecția Copilului și Familiei Timișoara

str. Platanilor, nr.2

AF/000984

41

Serviciul pentru       Protecția

Persoanelor cu Handicap Timișoara

str. Dorobanților nr.11A

AF/001370

42

Societatea pentru Copii si Părinți SCOP

str. Milcov nr.4

AF/001217

43

Uniunea Adam Muller Guttenbrunn

str. Gh. Lazăr, nr. 10 - 12

AF/001090

Anexa nr. 2 la HCL din

Plan operațional pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Serviciilor Sociale la nivelul municipiului Timișoara 2017 - 2022

OBIECTIV GENERAL I: Creșterea capacității serviciului public de asistență socială de a identifica și evalua nevoile și situațiile care impun furnizarea de servicii sociale și programe de intervenție specifice.

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

1.Crearea unui sistem de înregistrare a datelor privind nevoile și situațiile care impun furnizarea de servicii sociale

Elaborarea           unei

metodologii de înregistrare a datelor privind nevoile și situațiile care impun furnizarea de servicii sociale

1 metodologie aprobată de directorul executiv al serviciului public de asistență socială

Serviciul public de asistență socială Cercetători/membri ai mediului academic/ experți cu expertiză relevantă în domeniul integrării sociale a grupurilor vulnerabile

Iulie 2017

Elaborarea           unei

metodologii care să permită        identificarea

persoanelor vulnerabile din comunitate care au nevoie de intervenții de asistență socială, inclusiv a celor de etnie romă

Metodologie de identificare a persoanelor vulnerabile

Serviciul public de asistență socială Cercetători/membri ai mediului academic/ experți cu expertiză relevantă în domeniul integrării sociale a grupurilor vulnerabile

Iulie 2017

Identificarea unor indicatori privind nevoile și situațiile care impun furnizarea de servicii sociale

10 indicatori identificați

Serviciul public de asistență socială Cercetători/membri ai mediului academic/ experți cu expertiză relevantă în domeniul integrării sociale a grupurilor vulnerabile

Decembrie 2017

Desemnarea persoanelor responsabile cu această activitate, la nivelul fiecărui serviciu/la            nivelul

serviciului public de asistență socială

Cel puțin 3 persoane responsabile la nivel de serviciu public de asistență socială

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2017

Realizarea de rapoarte anuale despre datele privitoare la situațiile care impun furnizarea de servicii sociale

1 raport anual

Serviciul public de asistență socială

Anual     (2017,

2018,      2019,

2020,      2021,

2022)

2. Instituirea unui mecanism formal de consultare și colaborare cu furnizorii publici și privați de servicii sociale, cu organizații reprezentative ale beneficiarilor, cu instituții a căror activitate este conexă domeniului social, reprezentanți ai mediului academic și alte instituții/persoane interesate

Organizarea de întâlniri trimestriale între furnizorii publici și privați de servicii sociale,          organizații

reprezentative          ale

beneficiarilor, instituții a căror activitate este conexă domeniului social, reprezentanți ai mediului academic      și      alte

instituții/persoane interesate

4 întâlniri organizate

Serviciul public de asistență socială

Trimestrial

3.Realizarea          unei

diagnoze sociale anuale care să fundamenteze elaborarea Planului anual de acțiune privind serviciile sociale administrate și

Elaborarea unei proceduri de     sistem      privind

activitatea de realizare a diagnozei sociale la nivelul serviciului public de asistență socială

1 procedură de sistem privind activitatea de realizare a diagnozei sociale

Serviciul public de asistență socială

Iulie 2017

finanțate din bugetul local

Elaborarea unui document anual cu numele de ”Starea socială la nivelul municipiului     Timișoara”

care va fundamenta Planul anual de acțiune privind serviciile            sociale

administrate și finanțate din bugetul local

1 document anual

Serviciul public de asistență socială

Anual     (2017,

2018,      2019,

2020,      2021,

2022)

Realizarea unei baze de date cuprinzând informații despre toate serviciile sociale acordate la nivelul municipiului Timișoara și beneficiarii lor

Baza de date funcțională

Serviciul public de asistență socială

Ianuarie 2020

OBIECTIV GENERAL II: Îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale furnizate

a nivel local

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

I.Respectarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale furnizate

Obținerea licenței de funcționare pentru toate serviciile sociale furnizate la nivelul SPAS-ului

Fiecare serviciu social furnizat va deține licență de funcționare

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2017

Păstrarea licențelor de funcționare ale serviciilor sociale licențiate

Nu vor fi suspendate licențele de funcționare pentru nici unul dintre serviciile sociale din structura serviciului public de asistență socială

Serviciul public de asistență socială

Permanent

2.Dezvoltarea procedurilor de lucru pentru serviciile sociale furnizate

Realizarea unei analize a activității derulate la nivelul serviciilor sociale și a standardelor de calitate specifice fiecărui tip de

Procese verbale de la ședințele cu angajații

Serviciul public de asistență socială

Ianuarie 2017

serviciu social

Elaborarea  de  proceduri

operaționale        pentru

activitățile     legate de

acordarea   de   servicii

sociale,           conform

standardelor de calitate

Vor exista cel puțin procedurile operaționale prevăzute de standardele de calitate pentru toate serviciile sociale din structura serviciului public de asistență socială

Serviciul public de asistență socială

Ianuarie 2017

Revizuirea anuală (cel puțin) a procedurilor operaționale

Toate         procedurile

operaționale     vor fi

revizuite, cel puțin anual

Serviciul public de asistență socială

Anual     (2017,

2018,      2019,

2020,      2021,

2022)

3.Dezvoltarea capacitații serviciului public de asistență socială pentru o mai bună planificare și gestionare a serviciilor comunitare integrate

Punerea în aplicare a măsurile stabilite de guvern prin intermediul Pachetului integrat pentru combaterea sărăciei

Măsurile referitoare la atribuțiile serviciului public de asistență socială de la nivel local, din cadrul Pachetului integrat, vor fi puse în practică

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2022

Plasarea serviciilor sociale în centrul intervenției sociale prin însoțirea altor tipuri      de      asistență

(beneficii sociale, de exemplu) cu cel puțin servicii      sociale      de

asistență comunitară

Evaluări sociale și Planuri de intervenție pentru persoanele care primesc altă formă de suport (beneficii sociale)

Numărul de beneficiari de beneficii sociale care primesc servicii sociale de asistență comunitară

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2017

Crearea unui model experimental de acordare a unor servicii sociale integrate     în     cadrul

serviciului     public de

asistență socială folosindu-

1 serviciu nou creat

Serviciul public de asistență socială Membri ai unor echipe de cercetare în domeniul social

Decembrie 2017

se              metoda

managementului de caz

Proiectele depuse ca aplicant principal sau în parteneriat de către serviciul     public     de

asistență socială, vor include, acolo unde este posibil (conform ghidurilor de finanțare) servicii integrate

Cel puțin un proiect în care

serviciul     public     de

asistență   socială   este

aplicant   principal    sau

partener,           include

acordarea de servicii sociale integrate

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2022

Desfășurarea de cursuri de perfecționare profesională cu angajații serviciului public de asistență socială, pentru      a      deține

cunoștințele      necesare

oferirii de servicii integrate

10 angajați vor beneficia de cursuri de perfecționare profesională

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2020

4.Introducerea unor mecanisme de asigurare a managementului calității pentru serviciile furnizate de către serviciul public de asistență socială sau serviciile sociale administrate și finanțate

Analizarea și respectarea legislației privind sistemul de control intern managerial la nivelul tuturor serviciilor sociale furnizate de către serviciul public de asistență socială

Fiecare           structură

componentă a serviciului public de asistență socială, responsabilă de furnizarea de servicii sociale, va avea sistemul de control managerial cel puțin parțial implementat

Serviciul public de asistență socială

Anul

din bugetul consiliului local

Auditarea        serviciilor

sociale furnizate la nivelul serviciului public de asistență socială

Fiecare serviciu social din structura serviciului public de asistență socială va fi auditat cel puțin o dată în intervalul 2017-2022

Auditor

Decembrie 2022

5.Evaluarea necesarului de servicii sociale în comunitate și identificarea modalităților de finanțare a acestor servicii

Elaborarea criteriilor care fundamentează tipurile de servicii sociale ce urmează să fie contractate și supunerea spre aprobare consiliului local

Referatul și proiectul de hotărâre         transmise

consiliului local

Serviciul public de asisten ță socială

Anual

Elaborarea Planului anual de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul local și supunerea spre aprobare consiliului local

Referatul și proiectul de hotărâre         transmise

consiliului local

Serviciul public de asisten ță socială

Anual

Elaborarea listei serviciilor sociale pe care autoritățile publice locale le vor contracta cu furnizorii privați de servicii sociale și supunerea spre aprobare consiliului local

Referatul și proiectul de hotărâre         transmise

consiliului local

Serviciul public de asisten ță socială

Anual

Întreprinderea demersurilor dispuse de nivelurile superioare de conducere în vederea subvenționării și contractării serviciilor sociale

Documentele        care

fundamentează responsabilitățile serviciului public de asistență socială în ceea ce privește subvenționarea și contractarea de servicii sociale

Serviciul public de asistență socială

Anual

OBIECTIV GENERAL III: Creșterea gradului de responsabilizare al serviciului public de asistență socială în furnizarea serviciilor sociale

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

  • 1. Asigurarea continuării raportării publice regulate privind activitatea serviciului public de asistență socială;

  • 2. Îmbunătățirea comunicării privind disponibilitatea serviciilor, cu o atenție specială pe informarea celor mai vulnerabili beneficiari potențiali, inclusiv persoanele de etnie romă și persoanele cu dizabilități;

Realizarea de rapoarte anuale de activitate

1 raport anual de activitate

Serviciul public de asistență socială

Anual

Realizarea rapoartelor la solicitarea altor instituții

Toate rapoartele solicitate de alte instituții vor fi realizate

Serviciul public de asistență socială

Permanent

Realizarea rapoartelor la solicitarea nivelului ierarhic superior

Toate rapoartele solicitate de nivelul ierarhic superior vor fi realizate

Serviciul public de asistență socială

Permanent

Realizarea unei analize a costurilor privind serviciile sociale furnizate de serviciul     public     de

asistență socială

Raport     cu     analiza

costurilor

Serviciul public de asistență socială

Anual

Înființarea              unui

compartiment responsabil de relațiile cu publicul și comunicarea la nivelul serviciului public de asistență socială

Existența              unui

compartiment,         pe

organigrama serviciului public de asistență socială, cu aceste atribuții

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2018

Îmbunătățirea capacității de     comunicare     a

personalului            prin

intermediul cursurilor de perfecționare profesională

Numărul     anual     al

angajaților       serviciului

public de asistență socială, care participă la cursuri de perfecționare profesională în scopul îmbunătățirii abilităților de comunicare

Serviciul public de asistență socială

Anual

Desfășurarea de campanii de informare în comunitate cu privire la activitatea

Serviciul     public     de

asistență    socială    va

participa la Ziua serviciilor

Serviciul public de asistență socială

Anual

serviciului public de asistență socială

publice

Cel puțin 3 evenimente publice de promovare a serviciilor.

Întreprinderea          de

demersuri pentru a îmbunătăți comunicarea cu persoanele cu dizabilități prin folosirea de canale comunicaționale adaptate

Un interpret în limbajul mimico-gestual angajat/contractat

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2020

Realizarea demersurilor pentru      accesibilizarea

paginilor de internet proprii în vederea asigurării accesului la informații publice a persoanelor cu dizabilități

Site-ul serviciului public de asistență socială adaptat la nevoile persoanelor cu dizabilități

Decembrie 2019

Desemnarea, prin fișe de post, a persoanelor care sunt responsabile de informarea beneficiarilor și a comunității, în cadrul fiecărui serviciu social furnizat

Fișele de post ale persoanelor responsabile cu informarea

Serviciul public de asistență socială

Ianuarie 2017

3.Mai bună documentare și diseminare prin canale mass-media și instrumente TIC a serviciilor sociale furnizate în Timișoara

Numirea/angajarea unei persoane responsabile cu comunicarea la nivelul serviciului public de asistență socială

O persoană numită / angajată, responsabilă cu comunicarea

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2018

Accesibilizarea mediului informațional              și

comunicațional la cerințele

Site-ul serviciului public de asistență socială va fi adaptat           nevoilor

Serviciul public de asistență socială

Decembrie 2019

individuale ale persoanelor cu dizabilități

persoanelor cu dizabilități

Materialele informative vor

fi adaptate nevoilor pers.

cu dizabilități

4.Identificarea oportunităților pentru includerea reprezentanților grupurilor vulnerabile, inclusiv persoanele de etnie roma, în comitetele și organele decizionale locale

Întreprinderea de activități de informare și consiliere a reprezentanților grupurilor vulnerabile, cu privire la comitetele și organele decizionale locale unde se pot implica

Număr      reprezentanți

grupuri         vulnerabile

implicați în comitete și organe decizionale

Serviciul public de asisten ță socială

Decembrie 2022

(atât formale cât și informale) în vederea exercitării rolului lor în cadrul comunităților

Consultarea           cu

reprezentanților grupurilor vulnerabile în cazul activităților        serviciului

public de asistență socială legate de formularea de politici publice de interes local     pe     domeniul

asistenței sociale

Număr      reprezentanți

grupuri         vulnerabile

consultați

Serviciul public de asisten ță socială

Decembrie 2022

5.Asigurarea includerii unor mecanisme deschise și receptive pentru reclamații și plângeri în configurația instituțională a serviciilor sociale

Elaborarea și aplicarea de proceduri     operaționale

privind plângerile și reclamațiile, la nivelul fiecărui serviciu social furnizat de către serviciul public de asistență socială.

Proceduri     operaționale

elaborate, aprobate și aplicate.

Serviciul public de asistență socială

Iulie 2017

6.Conceperea și implementarea unor campanii susținute educative și de sporire a conștientizării diversității

Compartimentele furnizoare    de servicii

sociale,     din     cadrul

serviciului     public de

asistență    socială, vor

5 campanii anuale

Serviciul public de asistență socială

Anual

(incluzând diverse categorii de grupuri marginalizate sau discriminate) ca o completare a altor acțiuni, în abordarea stigmatului și discriminării

implementa o campanie anuală în comunitate cu privire la grupul vulnerabil căruia îi acordă servicii

7.Promovarea unei societăți inclusive în comunitate și a unei culturi organizaționale non-discriminatorii în rândul angajaților, în vederea creșterii calității interacțiunii cu beneficiarii.

Realizarea de campanii în comunitate

Participarea     angajaților

serviciului     public de

asistență socială, care lucrează     direct     cu

beneficiarii, la cursuri de perfecționare profesională

3 campanii anuale

10 angajați participanți la formare profesională

Serviciul public de asistență socială

Anual

OBIECTIV GENERAL IV. Asigurarea resurselor umane, dezvoltarea competențelor și abilităților profesionale ale personalului din cadrul serviciului public de asistență socială.

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

1.Recrutarea și asigurarea resurselor umane în mod rațional și eficient, necesare funcționării serviciului public de asistență socială;

Organizarea             și

desfășurarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante

Nr. concursuri desfășurate pentru ocuparea posturilor vacante

Serviciul public de asistență socială

Anual

Nr.                   posturi

ocupate/persoane angajate     în     urma

promovării concursurilor

2.Realizarea unei analize a nevoilor de formare a personalului din cadrul

Identificarea și analiza nevoilor de formare sau perfecționare profesională;

Adrese         transmise

coordonatorilor de servicii sociale

Serviciul public de asistență socială

Anual

serviciului public de asistență socială;

Elaborarea     Raportului

privind necesarul în domeniul          formării

/perfecționării profesionale a personalului angajat al DASC și a Planului anual de perfecționare pentru funcționarii publici

Un Raport privind necesarul de formare/perfectionare profesionala

Un Plan anual de perfecționare

3.Asigurarea implementării programelor de formare /perfecționare /supervizare continuă a personalului, conform specificului activităților desfășurate.

Asigurarea și dezvoltarea competențelor profesionale ale angajaților prin participarea la programe de formare /perfecționare profesională      continuă

adecvate        cerințelor

atribuțiilor fișei postului

Nr. de cursuri de formare/perfecționare la care s-a participat

Serviciul public de asistență socială

Anual

Nr. de angajați care au absolvit cursuri de formare/perfecționare profesionala

OBIECTIV GENERAL V: Creșterea capacității serviciilor sociale pentru asigurarea accesului tuturor la educație primară, secundară de calitate și la servicii de alfabetizare

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

1.Conceperea și implementarea unui program local de suport axat pe copiii cu risc de abandon, inclusiv de etnie roma, din ciclul de educație primară și secundară;

Identificarea de modalități (inclusiv financiare) de suport a copiilor cu risc de abandon

Numărul de copii / familii sprijiniți

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale

Anual

2.Creșterea colaborării cu școlile pentru dezvoltarea unui sistem de avertizare rapidă pentru elevii cu risc de abandon, care poate ajuta la inițierea unor măsuri eficiente înainte să aibă loc abandonul școlar

Încheierea de protocoale de     colaborare     cu

Inspectoratul        Școlar

Județean/unități         de

învățământ

Număr de protocoale de colaborare

Număr copii / familii identificați și sprijiniți

Organizații reprezentând grupurile țintă

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

3.Diversificarea serviciilor sociale de suport pentru diminuarea abandonului școlar a copiilor provenind din grupuri vulnerabile, inclusiv etnia roma

Oferirea de servicii de consiliere prin intermediul unui Centru de sprijin și consiliere pentru copii și părinți din cadrul serviciului public de asistență socială

Număr de copii consiliați

Număr    adulți    (părinți)

consiliați

Permanent

Dezvoltarea ofertei de servicii integrate de orientare și consiliere pentru părinții din grupurile vulnerabile      și      din

comunitățile defavorizate.

Număr personal de specialitate format în domeniu

Număr părinți informați și consiliați

Decembrie 2017

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate pentru grupul țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Anual

4.Creșterea accesului persoanelor adulte, nealfabetizate sau care nu au finalizat ciclul școlar primar sau gimnazial, la servicii educaționale de tip

Eficientizarea             și

monitorizarea activității grupurilor,      comitetelor

locale de sprijin pentru îmbunătățirea accesului la educație al grupurilor

O bază de date elaborată și actualizată anual cu grupurile și comitetele locale

Anual

”A doua șansă”, inclusiv a persoanelor de etnie roma

dezavantajate.

Crearea unei baze de date cu persoane adulte nealfabetizate și care nu și-au completat studiile.

Convenții de colaborare cu acțiuni de coordonare și cooperare a diverșilor actori locali și regionali

Anual

Participarea      la      și

implementarea de proiecte pentru creșterea accesului persoanelor adulte la programe educaționale: de alfabetizare, de completare a studiilor

Bază de date elaborată și actualizată anual cu grupul țintă

Anual

Un proiect implementat ca aplicant principal sau ca partener

Decembrie 2022

OBIECTIV GENERAL VI: Creșterea capacității serviciilor sociale pentru sprijinirea măsurilor de ocupare a forței de muncă și a măsurilor privind economia socială în rândul grupurilor vulnerabile

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

I.Creșterea accesului persoanelor tinere și adulte, provenind din grupuri vulnerabile, inclusiv a persoanelor de etnie roma și a persoanelor cu dizabilități, la măsurile de ocupare a forței de muncă

Încheierea unui protocol de colaborare cu Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă

Protocol de colaborare

Serviciul public de asistență socială Agenția   Județeană

pentru     Ocuparea

Forței   de   Muncă

Timiș

Furnizori publici și privați de servicii sociale

Întreprinderi       de

economie socială

Anual

Identificarea persoanelor vulnerabile din comunitate și evaluarea inițială în scopul referirii spre serviciul public de ocupare a forței de muncă

Număr         persoane

identificate și evaluate Număr persoane referite

Permanent

Acordarea de sprijin în vederea         îndeplinirii

procedurilor administrative pentru a intra în evidența serviciului public de ocupare a forței de muncă

Număr persoane sprijinite care au intrat în evidența AJOFM

2.Dezvoltarea capacității serviciului public de asistență socială de a identifica și evalua persoane din grupuri vulnerabile, inclusiv de etnie roma și persoane cu dizabilități, care sunt eligibili pentru a fi încadrați într-o întreprindere de economie socială

Identificarea,              în

comunitate, a persoanelor vulnerabile și referirea lor către AJOFM pentru a fi îndrumate           spre

întreprinderi de economie socială

Număr   de persoane

identificate

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Permanent

Evaluarea, prin anchetă socială, a persoanelor îndrumate către serviciul public de asistență socială, pentru      a      certifica

încadrarea lor în grupuri vulnerabile

Număr   de persoane

evaluate

3. Dezvoltarea capacității serviciilor sociale de a oferi măsuri de acompaniere persoanelor din grupuri vulnerabile încadrate în întreprinderi de economie socială

Oferirea de măsuri de acompaniere,         prin

intermediul       serviciilor

sociale din structura SPAS, pentru persoanele din grupurile vulnerabile, la solicitarea întreprinderilor de economie socială

Număr de persoane care au primit măsuri de acompaniere

Permanent

Referirea persoanelor din grupuri vulnerabile, care solicită      măsuri      de

acompaniere, către alte servicii     sociale     din

comunitate

Număr   de persoane

referite

Permanent

Includerea        serviciilor

sociale care pot oferi măsuri de acompaniere pentru            grupurile

vulnerabile în Planul anual de     acțiune     privind

Num ăr de servicii incluse în Planul anual de acțiune

Anual

dezvoltarea      serviciilor

sociale

4. Dezvoltarea          de

parteneriate cu alte instituții/organizații       din

comunitate, în vederea creșterii           accesului

grupurilor vulnerabile pe piața muncii

Identificarea de oportunități de    finanțare    pentru

creșterea        accesului

grupurilor vulnerabile pe piața munci

Încheierea de parteneriate și depunerea de proiecte având ca scop creșterea accesului        grupurilor

vulnerabile pe piața muncii

Număr proiecte înaintate

Număr proiecte finalizate

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Decembrie 2022

OBIECTIV GENERAL VII: Creșterea gradului de prevenire și evaluare a riscului de abuz asupra copilului în familie

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

1.Inițierea unor propuneri în vederea realizării, în parteneriat cu ONG-urile și instituțiile publice, a unei analize și evaluări pentru identificarea cauzelor care duc la abuz asupra copilului și a nevoilor de asistență a copilului în familie

Organizarea de întâlniri semestriale cu ONG-uri și instituții publice pe această temă

Număr     de     întâlniri

organizate

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

De 2 ori/an

2.Adoptarea unei metodologii consensuale unificate (convenită de toate părțile interesate,

Semnarea unor convenții de colaborare (protocoale) care să cuprindă și o metodologie specifică de

  • - Nr. copii identificați/an

  • - Nr. intervenții rapide în situații de abuz asupra copilului în familie

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate

Anual

respectiv DASCT, DGASPC, școli, autorități locale, ONG-uri etc.) pentru a permite identificarea și intervenția rapidă în situații de abuz asupra copilului în familie

identificare si intervenție rapidă în situații de abuz asupra copilului în familie

Instituții relevante Furnizori publici și privați   de servicii

sociale

Organizații reprezentând grupurile țintă

OBIECTIV GENERAL VIII: Creșterea capacității familiei pentru a preveni separarea copilului de familie și pentru ca familia să poată asigura nevoile copilului

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

1.Creșterea capacității serviciilor de suport a familiei și copilului

Îndeplinirea      atribuțiilor

legale ale serviciului public de asistență socială de la nivel local în ceea ce privește serviciile de suport ale familiei și copilului (realizarea de vizite in familie, întocmirea planurilor de servicii, monitorizarea relațiilor personale in cazul familiilor separate, acompaniere în demersuri sociale)

Numărul   planurilor de

servicii întocmite

Numărul vizitelor în familie

Numărul          cazurilor

monitorizate

Numărul          cazurilor

acompaniate

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Permanent

Acordarea de servicii sociale pentru copii în cadrul unui centru de zi și pentru copii și familie în cadrul unui centru de consiliere     aflate în

Numărul copiilor în cadrul centrului de zi

Numărul     copiilor     și

familiilor în cadrul centrului de consiliere

Permanent


structura serviciului public de asistență socială

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate pentru grupul țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Anual

Îndeplinirea      atribuțiilor

legale în procesul de subvenționare       și/sau

contractare a serviciilor sociale destinate copilului și familiei

Documentele        care

fundamentează îndeplinirea atribuțiilor

Permanent

Includerea în portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara, unui proiect de dezvoltare a infrastructurii sociale prin înființarea unui nou centru de zi pentru copii

Proiectul este inclus in Portofoliul de proiecte

Ianuarie 2017

Realizarea demersurilor necesare de către Serviciul pentru Protecția Copilului și Familiei, pentru punerea în practică a proiectului de dezvoltarea infrastructurii sociale

Serviciul pentru Protecția Copilului și Familiei a realizat toate demersurile care intră în atribuțiile sale

Decembrie 2022


2.Facilitarea accesului la mijloacele de asigurare a sprijinului (servicii și beneficii sociale) pentru familii, inclusiv de etnie roma

Întocmirea planurilor de servicii familiilor aflate în dificultate,            pentru

prevenirea        separării

copilului de familia sa

Nr. planuri de servicii

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Permanent

Organizarea activităților de informare și mediatizare a beneficiilor gestionate de către Direcția de Asistență Socială       Comunitară

Timișoara, printre furnizorii publici și privați de servicii sociale

Numărul furnizorilor publici și privați informați

Anual

Aplicarea         legislației

specifice în vederea asigurării        beneficiilor

sociale celor eligibili

Numărul familiilor/persoanelor singure care primesc beneficii sociale

Permanent

3.Dezvoltarea și consolidarea serviciilor de asistenta sociala la nivel comunitar astfel încât sa asigure consiliere, grupuri de suport, sprijin pentru toate procedurile administrative

Organizarea de întâlniri semestriale cu ONG-uri și instituții publice pe această temă

Număr     de     întâlniri

organizate

De 2 ori/an

4.Dezvoltarea și adoptarea unor proceduri pentru toate activitățile de prevenire a separării copilului de familia sa

Crearea și implementarea de proceduri pentru fiecare activitate de prevenire a separării copilului de familia sa

Nr. proceduri elaborate și implementate/an

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați    de servicii

sociale

Anual

5. Construirea unei intervenții prioritare în domeniul prevenției și a

Includerea în portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate de Dezvoltare

Proiectul este inclus în Portofoliul de proiecte

Ianuarie 2017

intervenției timpurii pentru copiii cu dizabilități.

Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara, a unui proiect de dezvoltare a infrastructurii sociale prin crearea unui centru pentru prevenție timpurie

Organizații reprezentând grupurile țintă

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Realizarea demersurilor necesare, de către Centrul de zi pentru copii cu dizabilități ”Podul Lung”, pentru punerea în practică a proiectului de dezvoltare a infrastructurii sociale prin crearea unui centru pentru prevenție timpurie

Un serviciu social de Centru Comunitar pentru viitoare mame,     copiii

născuți cu risc și familiile acestora

Decembrie 2022

6. Consolidarea serviciilor de asistență în comunitate a copiilor cu dizabilități

Acordarea de servicii sociale pentru copiii cu dizabilități în cadrul unui centru de zi aflat în structura serviciului public de asistență socială

Nr. de copii care primesc servicii sociale în cadrul centrului de zi

Permanent

Diversificarea activităților în cadrul centrului de zi prin atragerea de voluntari

Nr. de contracte de voluntariat încheiate

Permanent

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate pentru grupul țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Anual

OBIECTIV GENERAL IX: Identificarea și furnizarea de sprijin pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate

20

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

I.Lansarea unei analize și evaluări detaliate pentru trasarea situației reale a copiilor

Realizarea unui screening la nivelul    grădinițelor,

școlilor     (primare     și

gimnaziale)        liceelor,

conform       prevederilor

legale

Raport de screening Nr. copii identificați în urma acțiunii

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

2.Creșterea capacitații serviciilor de suport a copiilor și a persoanelor care au în îngrijire copilul cu părinți plecați la munca în străinătate

Oferirea de servicii de consiliere pentru persoana care îngrijește copilul cu părinții plecați la munca în străinătate

Număr persoane consiliate

Permanent

Realizarea de vizite la domiciliul copilului cu părinții plecați la munca în străinătate

Număr vizite efectuate

Permanent

3.Adoptarea unei metodologii consensuale unificate pentru monitorizarea copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate pentru a permite identificarea, monitorizarea și intervenția rapidă în situații care necesită sprijin

Organizarea de întâlniri de lucru / grup de lucru pe această problematică

Număr întâlniri ale grupului de lucru

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

Încheierea de protocoale de colaborare cu alte instituții implicate în această problematică

Număr         protocoale

încheiate

Anual

Număr copii identificați

OBIECTIV GENERAL X: Diversificarea serviciilor de suport și menținerea activă a persoanelor vârstnice pentru creșterea calității vieții acestora

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

I.Dezvoltarea și diversificarea tipurilor disponibile de îngrijire și creșterea numărului de persoane beneficiare a serviciilor sociale

Acordarea de servicii sociale tip centru de zi și îngrijire la domiciliu prin intermediul       serviciilor

sociale     din     cadrul

serviciului public de asistență socială

Număr beneficiari centru de zi

Număr beneficiari îngrijire la domiciliu

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate

Permanent

Acordarea de servicii sociale de tip rezidențial prin intermediul serviciilor sociale     din     cadrul

serviciului public de asistență socială

Număr beneficiari serviciu rezidențial

Permanent

Includerea în portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara, a unui proiect de extindere a infrastructurii sociale prin crearea unui nou centru de zi pentru persoane vârstnice

Proiectul este inclus în Portofoliul de proiecte

Ianuarie 2017

Realizarea demersurilor necesare,    de către

Serviciul pentru Protecția Socială a Persoanelor Vârstnice pentru punerea în practică a proiectului de extindere a infrastructurii sociale prin crearea unui nou centru de zi pentru persoane vârstnice

Un nou centru de zi destinat       persoanelor

vârstnice

Decembrie 2022

Includerea în portofoliul de

Proiectul este inclus în

Ianuarie 2017

proiecte al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara, a proiectului de îmbunătățire a infrastructurii sociale prin reabilitarea termică a căminului pentru persoane vârstnice

Portofoliul de proiecte

Realizarea demersurilor necesare, de către Căminul pentru Persoane Vârstnice pentru punerea în practică a proiectului de reabilitare a căminului pentru persoane vârstnice

C ăminul pentru Persoane Vârstnice va fi reabilitat termic

Decembrie 2022

Realizarea de demersuri pentru         identificarea

persoanelor vârstnice din comunitate care au nevoie de servicii sociale

Numărul   de persoane

vârstnice identificate

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați de servicii sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Permanent

Întocmirea unei baze de date privind serviciile sociale           acordate

persoanelor vârstnice, în vederea         informării,

consilierii și referirii persoanelor vârstnice din Municipiul Timișoara

Numărul serviciilor sociale

destinate      persoanelor

vârstnice identificate Numărul      persoanelor

vârstnice   referite către

servicii     sociale     din

comunitate

Permanent

Dezvoltarea parteneriatelor între diferite instituții publice și private care activează în domeniul social

Numărul de parteneriate încheiate

Anual

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate pentru grupul țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

2. Susținerea implicării active a persoanelor vârstnice în viața societății

Acordarea de servicii de informare și consiliere populației vârstnice cu risc de singurătate, excluziune socială și depresie

Număr persoane informate ș i/sau consiliate

Permanent

Promovarea participării persoanelor vârstnice la activitățile           sociale,

culturale, de recreere desfășurate în comunitate

Număr acțiuni desfășurate Număr persoane vârstnice participante

Permanent

Acțiuni de promovare a persoanelor vârstnice prin campanii în comunitate și colaborarea cu mass media

Număr campanii

Număr articole

Număr emisiuni radio/TV

Permanent

Promovarea voluntariatului și încurajarea includerii persoanelor vârstnice în activitățile de voluntariat

Număr de voluntari vârstnice implicați în diverse activități

Număr de voluntari implicați în activități cu persoanele vârstnice

Permanent

Realizarea, în colaborare cu specialiștii, de campanii de informare     privind

programele de sănătate publică     și îngrijirea

Număr campanii realizate

Anual

24

sănătății

Organizarea           de

evenimente în comunitate cu și pentru persoane vârstnice

Număr evenimente

Permanent

OBIECTIV GENERAL XI: Diversificarea serviciilor oferite de/în comunitate pentru persoanele cu dizabilități și oferirea de asistență familiei, în scopul păstrării persoanelor cu dizabilități în comunitate.

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

1 .Înființarea de servicii sociale noi destinate prevenirii instituționalizării și păstrării persoanei cu dizabilități în comunitate

Diversificarea serviciilor sociale           acordate

persoanelor cu dizabilități prin dezvoltarea de noi servicii, pentru facilitarea incluziunii sociale

Număr     noi     servicii

dezvoltate

Număr beneficiari incluși în noi servicii

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Furnizori publici și privați   de servicii

sociale

Decembrie 2022

Includerea în portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate de dezvoltare Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara a unui proiect de extindere a infrastructurii de servicii sociale prin crearea unui centru de tip respiro

Proiectul este inclus în Portofoliul de proiecte

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate

Ianuarie 2017

Realizarea demersurilor necesare,    de către

Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu Handicap pentru punerea în practică a proiectului de extindere a infrastructurii sociale prin

Documente care probează realizarea demersurilor

Decembrie 2022


crearea unui centru de tip respiro

Includerea în portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate de dezvoltare Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara a unui proiect de extindere a infrastructurii de servicii sociale prin crearea unui centru de zi pentru personae cu dizabilități

Proiectul este inclus în Portofoliul de proiecte

Ianuarie 2017

Realizarea demersurilor necesare,    de către

Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu Handicap pentru punerea în practică a proiectului de extindere a infrastructurii sociale prin crearea unui centru de zi pentru persoane cu dizabilități

Documente care probează realizarea demersurilor

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate

Decembrie 2022

Includerea în portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate de dezvoltare Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara a unui proiect de extindere a infrastructurii de servicii sociale prin crearea unui centru de îngrijire pentru boli cronice

Proiectul este inclus în Portofoliul de proiecte

Ianuarie 2017

Realizarea demersurilor necesare,     de către

Documente care probează realizarea demersurilor

Decembrie 2022



Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu Handicap pentru punerea în practică a proiectului de extindere a infrastructurii sociale prin crearea unui centru de îngrijire pentru boli cronice

Includerea în portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate de dezvoltare Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara a unui proiect de extindere a infrastructurii de servicii sociale prin crearea unui centru de paliație

Proiectul este inclus în Portofoliul de proiecte

Ianuarie 2017

Realizarea demersurilor necesare,    de către

Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu Handicap pentru punerea în practică a proiectului de extindere a infrastructurii sociale prin crearea unui centru de paliație

Documente care probează realizarea demersurilor

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate

Decembrie 2022

Includerea în portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate de dezvoltare Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara a unui proiect de extindere a infrastructurii de servicii sociale prin crearea de locuințe de tip familial,

Proiectul este inclus în Portofoliul de proiecte

Ianuarie 2017


apartamente de tip familial locuințe protejate

Realizarea demersurilor necesare,    de către

Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu Handicap pentru punerea în practică a proiectului de extindere a infrastructurii sociale prin crearea de locuințe de tip familial, apartamente de tip familial locuințe protejate

Documente care probează realizarea demersurilor

Decembrie 2022

2.Consolidarea serviciilor de asistență în comunitate a persoanelor cu dizabilități

Asigurarea     continuității

serviciilor sociale deja existente

Numărul de servicii sociale în comunitate destinate persoanelor cu dizabilități nu va scădea

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

Evaluarea și identificarea nevoilor      proprii,      a

persoanelor cu dizabilități în vederea acordării îngrijirilor la domiciliu

Număr fișe de evaluare/reevaluare, program de îngrijire, grila de nevoi, raport activitate AP

Raport de analiză privind nevoile persoanelor cu dizabilități

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate

Permanent

Dezvoltarea și asigurarea continuității serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru

Număr de persoane care primesc servicii de îngrijire la domiciliu

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor

Permanent

28

persoanele cu dizabilități aflate în situație de dependență,       inclusiv

echipe mobile

Echipe mobile

Număr de contracte (asistenți personali)

Contracte de colaborare cu unități      socio-medicale,

socio-culturale, centre de recuperare/ paliative.

de specialitate

Furnizori publici și privați de servicii sociale

Organizații reprezentând grupurile țintă

Acordarea de beneficii și servicii sociale

Număr beneficii sociale acordate (indemnizații, transport adaptat, ș.a.m.d.) Număr beneficiari servicii sociale acordate

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate

Permanent

Informarea și consilierea beneficiarilor și a familiilor acestora           pentru

dezvoltarea de competențe sociale și civile cu privire la drepturile și libertățiile fundamentale ale omului pentru persoanele cu dizabilități.

Număr beneficiari care au beneficiat de măsurile de accesibilizare

Număr beneficiari informați și consiliați

Raport de analiză

Cursuri de instruire asistenti personali

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

Accesibilizarea mediului fizic,      informațional și

comunicațional în formate accesibile și adaptate cerințelor individuale ale persoanelor cu dizabilități

Soft in relația cu publicul Număr beneficiari care au beneficiat de măsurile de accesibilizare

Număr abonamente pentru transport urban pentru beneficiari și îngrijitori

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Furnizori publici și privați    de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Permanent

29

Dezvoltarea      serviciilor

sociale           acordate

persoanelor cu dizabilități, prin           diversificarea

activităților    în cadrul

serviciilor deja existente, pentru facilitarea incluziunii sociale

Num ăr de beneficiari din serviciile sociale Număr de noi activități

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate pentru grupul țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă Instituții relevante

Anual

Atragerea de voluntari și promovarea exemplelor de bună practică în activități cu beneficiarii serviciilor sociale

Număr de voluntari atrași Raport de analiză - bune practici identificate

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Permanent

Pregătirea    profesionala

continua a persoanelor implicate în acordarea de

Numărul angajaților care au beneficiat de pregătire profesională

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor

Anual

30

servicii sociale

de specialitate

OBIECTIV GENERAL XII: Diversificarea serviciilor de suport și de menținere activă a persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

I.Dezvoltarea de servicii care să ofere sprijin la nivel comunitar persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală;

Evaluarea nevoii de servicii sociale și socio-medicale în comunitate pentru grupul țintă.

Număr     de     întâlniri

organizate cu actori relevanți pentru domeniu

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați de servicii sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

Asigurarea unei continuități în acordarea de servicii sociale grupului țintă

Numărul de persoane care primesc servicii sociale

Permanent

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate pentru grupul țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Anual

Participarea și / sau implementarea unui proiect cu finanțare externă pentru crearea de servicii sociale pentru grupul țintă

Proiect implementat

Decembrie 2022

2.Creșterea capacității serviciilor de reabilitare și îngrijire pe termen lung a persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală

Definirea protocoalelor de colaborare și elaborarea unor     metodologii de

intervenție împreună cu unitățile de specialitate din comunitate.

Protocol de colaborare și metodologie de lucru adoptate

Decembrie 2017

31

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate pentru grupul țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Anual

Participarea         și/sau

implementarea de proiecte pentru construcția/reabilitarea de locuințe protejate destinate grupului țintă

Proiect privind locuințele protejate

Decembrie 2022

OBIECTIV GENERAL XIII: Creșterea capacității și diversificarea serviciilor de asistență a persoanelor singure și familiilor care trăiesc în sărăcie și risc de excluziune socială

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

I.Creșterea calității vieții persoanelor singure și familiilor care trăiesc în sărăcie, inclusiv a persoanelor de etnie roma, prin asigurarea accesului la servicii sociale integrate și de calitate (sociale, medicale, educaționale, ocupare)

Elaborarea              și

implementarea       unei

metodologii            de

identificarea a persoanelor aflate în situație de vulnerabilitate, cu accent pe identificarea persoanele de etnie roma

Realizarea unei diagnoze a problemelor cu care se confruntă      persoanele

aflate în situație de vulnerabilitate, în special cele de etnie roma

Metodologie de identificare

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Cercetători/membri ai mediului academic/ experți cu expertiză relevantă în domeniul integrării sociale a grupurilor vulnerabile Experți roma

Decembrie 2018

Crearea unei rețele cu furnizori ai serviciilor sociale,          medicale,

educaționale, profesionale pentru asigurarea unor servicii integrate furnizate în comunitate de către instituții și ONG-uri

Bază de date cu furnizori ai serviciilor sociale, medicale, educaționale și profesionale            din

comunitate

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați de servicii sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați de servicii sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Decembrie 2017 Actualizată anual

Definirea     protocoalelor

pentru          integrarea

intervențiilor personalizate împreună cu alți furnizori de servicii din comunitate (sociale,         medicale,

educaționale, profesionale).

Instrumente metodologice (ghiduri, proceduri, etc.) elaborate,        conform

standardelor minime de calitate existente

Decembrie 2017

Diversificarea/ îmbunătățirea    serviciilor

comunitare de consiliere, informare  și  îndrumare

către   servicii, conform

nevoilor identificate.

Număr de beneficiari

Permanent

Includerea în portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2015-2020 Polul de Creștere Timișoara a unui proiect de extindere a infrastructurii de servicii sociale prin crearea unui centru comunitar socio-medical pentru persoane vulnerabile suferind de boli cronice

Proiectul este inclus în Portofoliul de proiecte

Ianuarie 2017

Realizarea demersurilor necesare, de către serviciul public de asistență socială pentru punerea în practică a proiectului de extindere a infrastructurii sociale prin crearea unui centru comunitar socio-medical pentru persoane vulnerabile suferind de boli cronice.

Documente care probează realizarea demersurilor

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați de servicii sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Decembrie 2022

2.Creșterea calității vieții persoanelor singure și familiilor care trăiesc în sărăcie, inclusiv a persoanelor de etnie roma, prin asigurarea accesului la beneficiile sociale pentru care sunt eligibili

Diversificarea serviciilor de consiliere și informare, în vederea creșterii șanselor de eligibilitate pentru beneficii sociale

Număr de beneficiari

Permanent

Organizarea activităților de informare și mediatizare a beneficiilor gestionate de către Direcția de Asistență Socială       Comunitară

Timișoara, printre furnizorii publici și privați de servicii sociale

Numărul furnizorilor publici și privați informați

Anual

Aplicarea         legislației

specifice în vederea asigurării        beneficiilor

sociale celor eligibili

Numărul familiilor/persoanelor singure care primesc beneficii sociale

Permanent

OBIECTIV GENERAL XIV: Asigurarea unui sprijin de urgență eficient pentru persoane fără adăpost, dezvoltând concomitent capacitatea sistemului pentru reintegrare socială și prevenire timpurie

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

34

I.Reducerea numărului de persoane fără adăpost prin trecerea graduală de la servicii de urgență la programe de integrare pe termen lung

Realizarea unei analize privind grupul țintă și identificarea de servicii sociale care să permită integrarea lor pe termen lung

Studiu privind grupul țintă Bază de date cu grupul ț intă

Număr întâlniri cu actori relevanți

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Cercetători

Decembrie 2017

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate pentru grupul țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați de servicii sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

Dezvoltarea      centrelor

comunitare multifuncționale care să furnizeze servicii integrate (cu accent pe prevenire) familiilor aflate în situații de sărăcie extremă, inclusiv cele rome;

Un proiect de dezvoltare a uni centru comunitar multifuncțional

Decembrie 2022

Sporirea și sprijinirea accesului persoanelor fără adăpost     la     servicii

integrate, în concordanță cu nevoile specifice.

Protocoale,         ghiduri,

proceduri specializate de intervenții comune Număr  persoane care

beneficiază de servicii

integrate

Permanent

2.Reducerea numărului de cazuri noi de persoane care trăiesc pe străzi prin introducerea unor programe de prevenire a pierderii locuinței (în special pentru grupuri extrem de vulnerabile cum ar fi persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități, persoanele cu venituri mici sau fără venituri, dependenții de substanțe)

Realizarea unui mecanism de     monitorizare     a

grupurilor      vulnerabile,

pentru intervenție timpurie

Protocoale de colaborare cu ghiduri, mecanisme specializate de intervenții comune.

Bază de date comună, permanent actualizată.

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici și privați de servicii sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Decembrie 2017

Realizarea unui Program de prevenire a pierderii locuinței, care să cuprindă măsuri integrate inclusiv măsuri de sprijin material

Propuneri        înaintate

consiliului local pentru Programul de prevenire Convenții de parteneriat încheiate

Decembrie 2017

3.Consolidarea componentei de locuire a intervențiilor care vizează persoanele care ies din penitenciare, instituții de îngrijire a copilului, aziluri și spitale, victime ale violenței domestice și dependenți de droguri

Continuarea intervențiilor, demersurilor începute de către instituțiile de unde provin membrii grupurilor vulnerabile

Protocoale încheiate cu responsabilități       clare,

metodologie comună de planificare a intervenției post-externare

Permanent

Sporirea         accesului

persoanelor vulnerabile la unități accesibile de găzduire, locuire existente in comunitate

Număr cazuri direcționate către organizații care oferă servicii de găzduire, locuire.

Bază de date electronică creată pentru transfer rapid de informații.

Permanent

4.Lansarea unor campanii de promovare și consiliere legală contra fraudelor și înșelătoriei

Implicarea actorilor locali care acționează în domeniu pentru acordare de      consiliere      de

specialitate

Nr. de    acțiuni    de

conștientizare realizate în cadrul serviciilor sociale furnizate de serviciul public de asistență socială Numărul de beneficiari ai serviciului public de asistență socială informați

2 ori / an

36

Mobilizarea mass-media pentru            sporirea

conștientizării fenomenului de fraudare și înșelătorie

Număr articole/emisiuni

2 ori / an

OBIECTIV GENERAL XV: Creșterea capacității de asistență a tinerilor care părăsesc sistemul de protecț

ie

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

I.Plasarea unui accent special pe finanțarea și dezvoltarea continuă a serviciilor de suport pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție

Realizarea unui protocol de colaborare cu furnizorii publici/privați care acordă servicii în sistemul de protecție a copilului, în scopul evaluării nevoilor grupului țintă

Un protocol de colaborare

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați    de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Decembrie 2017

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate pentru grupul țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Anual

2.Constituirea unor intervenții prioritare în domeniul integrării sociale;

Definirea protocoalelor de colaborare și elaborarea unor     metodologii de

intervenție           pentru

asigurarea formării/calificării, identificarea unui loc de muncă, găsirea unei soluții locative, formare de deprinderi de viață independentă a grupului

Protocoale de colaborare încheiate

Metodologii de intervenție

Decembrie 2017

țintă.

OBIECTIV GENERAL XVI: Sporirea accesului grupurilor vulnerabile la servicii de

ocuire

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

Termen     de

realizare

I.Evaluarea și abordarea complexă a nevoii de locuințe sociale ale tuturor grupurilor vulnerabile: persoane fără adăpost, tineri post-instituționalizați, foști deținuți, victime ale violenței domestice, persoane evacuate din locuințe restituite foștilor proprietari, persoane dependente de droguri și altele

Elaborarea           unei

metodologii de evaluare complexă a grupurilor vulnerabile în scopul determinării nevoii de locuință

Metodologie de evaluare Bază de date

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Cercetărori/experți Instituții relevante Furnizori publici și privați    de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Decembrie 2017

Îmbunătățirea comunicării privind      disponibilitatea

locuințelor sociale, a celor cu chirii accesibile și a mecanismelor de acces la acestea.

Protocoale             de

colaborare/procedură   de

lucru

Decembrie 2017

2.Continuarea asigurării serviciilor de evaluare socială pentru accesul la o locuință socială.

Crearea unei proceduri comune cu furnizorii de servicii sociale acordate în sistem integrat.

Procedură comună de evaluare, facilitare, acces la locuință.

Decembrie 2017

OBIECTIV GENERAL XVII: Dezvoltarea unor servicii sociale personalizate, acordate în comunitate, pentru alte grupuri vulnerabile: persoane dependente de consum de substanțe, victime ale traficului de ființe umane, persoane private de

libertate, victime ale violenței domestice, persoane in

Fectate cu virusul HIV/SIDA

Obiective specifice

Acțiuni prioritare

Indicatori de rezultat

Responsabili

1.Identificarea nevoilor și a intervențiilor prioritare pentru grupurile vulnerabile menționate

Elaborarea           unei

metodologii de identificare a nevoilor grupurilor țintă

1     metodologie     de

identificare a nevoilor

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate

Iulie 2017


Realizarea             de

parteneriate/protocoale de colaborare             cu

instituții/organizații implicate în domeniul asistenței grupurilor țintă în vederea asigurării unei intervenții     unitare în

comunitate

Număr parteneriate

Număr organizații/instituții implicate în parteneriate

Instituții relevante Furnizori publici și privați   de servicii

sociale

Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual

2.Introducerea unor mecanisme de înregistrare și analiză a datelor privind grupurile vulnerabile menționate

Realizarea           unei

metodologii de înregistrare și analiză a datelor

1 metodologie

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Iulie 2017

Realizarea unor diagnoze sociale anuale pentru grupurile țintă

Diagnoza socială

Octombrie 2017

3.Constituirea unor intervenții la nivel local care să vină în sprijinul grupurilor vulnerabile menționate

Identificarea, împreună cu actori relevanți, a nevoii de servicii      sociale      în

comunitate         pentru

grupurile țintă și includerea acestora în Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale

Număr și tip servicii incluse în Planurile anuale de acțiune

Număr beneficiari

Serviciul public de asistență socială prin intermediul serviciilor de specialitate Instituții relevante Furnizori publici   și

privați   de servicii

sociale Organizații reprezentând grupurile țintă

Anual


4. Adaptarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistență la nevoile individuale ale consumatorilor și la modelele de consum, cu accent pe policonsum, consum combinat de substanțe, consum de medicamente fără prescripție, consum de substanțe nonopioide, precum și consum de substanțe noi cu proprietăți psihoactive

Înființarea de centre pentru furnizarea de servicii ocupaționale, de ergoterapie și de asistență psihosocială, de orientare și formare profesională pentru consumatorii de droguri aflați în circuitul integrat de asistență în vederea          asimilării

cunoștințelor, deprinderilor și       abilităților      care

facilitează includerea pe piața muncii

Minimum un centru

Minimum un serviciu

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog        Timiș,

Instituția Prefectului -Județul Timiș, Consiliul    Județean

Timiș,

Primăria Municipiului Timișoara,

Societatea civilă

2018

Dezvoltarea de centre rezidențiale (comunități terapeutice și altele) care urmăresc scoaterea temporară a consumatorului din mediul social cu risc crescut de consum, creșterea factorilor psihosociali de protecție, reconfigurarea personală pe direcția menținerii abstinenței și funcționalității sociale

Minimum un centru funcțional

Implementarea de servicii alternative de informare, educare, recreere, formare de abilități, motivare și creștere a responsabilității sociale în vederea

Minimum un serviciu furnizat

40

incluziunii sociale a consumatorilor de droguri

5.Dezvoltarea capacității de răspuns interinstituțional a serviciilor sociale, serviciilor juridice, serviciilor de urgență, unităților de poliție și de arest, evidența populației, în vederea optimizării intervențiilor adresate consumatorilor de droguri care nu sunt incluși în programele specializate de asistență

Realizarea unui grup intersectorial de experți, ce are ca scop reacția eficientă la provocările din domeniul         reducerii

riscurilor și consecințelor negative         asociate

consumului de droguri, bazată pe rezultatele studiilor și cercetărilor științifice

Creșterea capacității de reacție la provocările generate de consumul problematic de droguri

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog        Timiș,

Instituția Prefectului -Județul Timiș, Consiliul    Județean

Timiș,

Primăria Municipiului Timișoara, Penitenciarul

Timișoara,

Centrul     Educativ

Buziaș,

Direcția de Sănătate publică Timiș

Agenția   Județeană

pentru     Plăți și

Inspecție Socială Inspectoratul Școlar Județean Timiș Direcția de Tineret și Sport Timiș Societatea civilă

2018

Implementarea unor soluții în vederea accesării, de catre consumatorii de droguri, a programelor de alfabetizare/reluare       a

studiilor, precum și a serviciilor sociale de bază

Creșterea accesului   la

servicii                   de

alfabetizare/reluare       a

studiilor precum   și   la

servicii sociale de bază

6. Dezvoltarea politicilor adecvate nevoilor și particularităților copiilor consumatori de droguri, în vederea identificării timpurii și asigurării

Adaptarea mecanismelor de cooperare între serviciile de asistență integrată a copiilor consumatori de droguri și sistemul public de

Minimum două întâlniri

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog        Timiș,

Instituția Prefectului -Județul Timiș, Consiliul    Județean

2018

41

accesului în circuitul integrat de asistență

asistență socială, medicală și psihologică în vederea includerii acestora în circuitul integrat de asistență

Timiș,

Primăria Municipiului

Timișoara,

Direcția de Sănătate publică Timiș

Agenția   Județeană

pentru     Plăți și

Inspecție Socială Societatea civilă

/.Dezvoltarea intervențiilor de identificare, atragere și motivare a persoanelor consumatoare de droguri care nu au contact cu serviciile de asistență specializată, în special pentru persoanele cu istoric îndelungat de consum,      persoanele

consumatoare marginalizate sau excluse social, grupurile etnice, persoanele consumatoare care practică sexul comercial, bărbați care fac sex cu bărbați, femeile și copiii consumatori

Creșterea capacității instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale ce au ca specific apărarea drepturilor omului și furnizarea de servicii pentru grupurile vulnerabile la risc, în vederea reducerii riscurilor și consecințelor negative asociate consumului de droguri prin formarea de peer- educators, dezvoltarea unor platforme online etc.

Minimum patru activități realizate

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog        Timiș,

Instituția Prefectului -Județul Timiș, Consiliul    Județean

Timiș,

Primăria Municipiului Timișoara,

Direcția de Sănătate publică Timiș

Agenția   Județeană

pentru     Plăți     și

Inspecție Socială Mediul academic Penitenciarul Timișoara

Centrul     Educativ

Buziaș

2018

8.Îmbunătățirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, testare și vaccinare HIV, HVB, HVC, TBC și a altor boli

Realizarea de întâlniri trimestriale              ale

coordonatorilor programelor naționale care au și o componentă de prevenire a bolilor asociate consumului de droguri, în

Număr de întâlniri

42


asociate, în comunitate și în sistemele privative de libertate

special a HIV-SIDA și alte boli infecțioase

Referirea consumatorilor de droguri injectabile către servicii de tratament pentu HIV hepatită: HAV tip B, HAV tip C,TBC și alte boli asociate.

Număr de beneficiari

Referirea consumatorilor de droguri injectabile către unitățile sanitare în vederea vaccinării (în funcție de antecedentele vaccinale) contra bolilor infecțioase care se pot transmite       parenteral:

hepatită HAV tip B, HAV tip C, tetanosul (în cazul seringilor murdare de pământ, praf).

Număr de beneficiari

Referirea consumatorilor de droguri injectabile către serviciile de testare voluntară și confidențială, pe baza consimțământului informat, cu asigurarea consilierii pre și post testare, pentru HIV, HVC (HVB pentru nevaccinați), TB și alte infecții asociate consumului de droguri

Număr de beneficiari




Director executiv

Maria Stoianov

întocmit,

Angela Ciupa-Rad Emese Esztero Camelia Giosan

Daniela Lung

Mihaela Buzilă-Petrescu

Mariana Ciurcaș lolanda Răducan