Hotărârea nr. 157/2016

157/31.10.2016 privind declararea zonelor prioritare de protejare si interventie asupra clădirilor din Municipiul Timisoara
Hotararea Consiliului Local 157/31.10.2016
privind declararea zonelor prioritare de protejare si interventie asupra clădirilor din Municipiul Timisoara


Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr. SC2016-26075/25.10.2016- al Primarului Municipiului Timişoara, domnul NICOLAE ROBU;
Având în vedere avizele Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţie locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara;
Având în vedere Studiul de Fundamentare Istorică "Zone construite protejate - Timisoara 2011" aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 208/31.05.2011;
Având în vedere Conceptul Integrat de Măsuri pentru Reabilitarea Prudentă si Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice din Timisoara aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 3/30.01.2007;
Având în vedere "Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Crestere Timisoara" aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 137/27.04.2010;
Având în vedere Conceptul general de dezvoltare urbană (MASTERPLAN) aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 61/ 28.02.2012 privind aprobarea Etapei a 2-a a Planului Urbanistic General al Municipiului Timisoara, si Hotărârea Consiliului Local nr. 428/30.07.2013 privind aprobarea Etapei a 3-a elaborare P.U.G.-Propunerile preliminare ce vor fi supuse spre avizare;
Având în vedere Strategia integrată de dezvoltare a Polului de Crestere Timisoara 2015-2020 aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 193/10.05.2016;
Având în vedere Îndrumarul pentru Regulamentul Local de Urbanism al Cartierului Cetate şi al altor zone istorice protejate din Timisoara aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 224/22.04.2008;
În baza prevederilor art. 7, 18, 37, 38, 39, 45, 46 şi 47 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată;
În baza prevederilor art. 1 alin. (2), art.3, art.4, lit. b), e), art.5, art.8, art.13, lit.c), art.27 si art. 28 din Legea 153/2011 privind cresterea calităţii architectural-ambientale a clădirilor;
În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, actualizată,
Conform prevederilor Ordinului nr.2361/2010 al ministrului culturii si patrimoniului national pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii si cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, si a Listei monumentelor istorice dispărute.
În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2), lit.(c), din Legea nr. 215/2001 privind administratia publică locală, republicată si modificată;
În temeiul art.45 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;


HOTARASTE

Art.1: (1) Se aprobă documentul de inventariere a clădirilor identificate precum si a detinătorilor acestora în conditiile Art.1 alin. 1 din Legea nr.153 din 2011 privind măsuri de crestere a calitătii arhitectural - ambientale a clădirilor conform Anexei nr. 1 care face parte integrantă din hotărâre.
(2) Se declară interesul public pentru zona Pieţei Victoriei din Timisoara ca zonă prioritară de protejare si interventie asupra clădirilor apartinând Ansamblului urban înscris în Lista monumentelor istorice 2010, pozitia 153, cod TM-II-a-A-06115, - "Corso";
(3) Se declară interesul public pentru zonele Cetate, Iosefin si Fabric din Timisoara ca zone prioritare de protejare si intervenţie asupra clădirilor din Situl urban, Cartierul "Cetatea Timişoara", cod TM-II-s-A-06095 (60), Situl Urban Fabric (I), cod TM-II-s-B-06096, (61), Ansamblul Urban "Fabric" (II), cod TM-II-a-A-06097 (62), Situl urban "Vechiul Cartier Iosefin", cod TM-II-s-B-06098, (63), din Lista Monumentelor Istorice reactualizată în 2015.

Art.2: Orice prevedere prin hotărâri de consiliu local contrară prezentei sau care nu mai este de actualitate se abrogă.

Art.3 : Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţiei Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Timisoara.

Art.4: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului - Judeţul Timiş;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Direcţiei Urbanism;
- Direcţiei Tehnice;
- Direcţiei Economice;
- Direcţiei de Mediu;
- Direcţiei Dezvoltare;
- Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse;
- Direcţiei Comunicare;
- Biroului Audit;
- Biroului Managementul Calităţii;
- Corpului de Control şi Antifraudă al Primarului;
- Mass-media locale.






Presedinte de sedinta
IULIAN IDOLU
Contrasemneaza
SECRETAR SIMONA DRĂGOI

ROMÂNIA

JUDEȚUL TIMIȘ

MUNICIPIUL. TIMIȘOARA

DIRECȚIA URBANISM

Biroul Reabilitare și Dezvoltare,Urbană


Se aprobă,

PR

NU


Nr. SC2016- J^d.dZ^./.^ZLZri.A/Z'....



OBU


REFERAT privind declararea zonelor prioritare de protejare și intervenție asupra clădirilor din Municipiul Timișoara

Municipiul Timișoara deține un amplu și valoros patrimoniu arhitectural constituit în cea mai extinsă arie de patrimoniu istoric construit din țară. Structura urbană și clădirile se datoresc activității de construire din ultimii trei sute de ani. Din nefericire, din cauza vechimii lor și a unei întrețineri inadecvate, odată cu trecerea vremii, majoritatea monumentelor și clădirilor valoroase din punct de vedere arhitectural, au atins o fază avansată de uzură și degradare.

Reabilitarea spațiului public, precum și restaurarea și punerea în valoare a clădirilor din zonele istorice este necesară pentru a avea rezultate vizibile și pe termen lung în ceea ce privește creșterea atractivității orașului. Păstrarea identității arhitecturale a orașului și identificarea unor zone distincte și esențial semnificative în această privință, asupra cărora să existe formule specifice de intervenție sunt obiective strategice ale Municipiul Timișoara în ceea ce privește patrimoniul istoric construit al orașului.

Zonele istorice protejate ale Municipiului Timișoara sunt determinate prin Lista monumentelor istorice, cel mai recent reactualizată în 2015. (Ordinul ministrului culturii și cultelor, nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice).

Legea 422/2001 republicată, privind protejarea monumentelor istorice, prevede obligațiile proprietarilor și autorităților publice locale pentru protejarea patrimoniului istoric imobil, (art. 17. Alin (1), lit. h) și art. 7, 18, 37, 38, 39, 45, 46, 47).

Legea 153/2011 reiterează responsabilități desemnate de Legea 422/2001 și reglementează forme de sprijin financiar pentru zone de intervenție stabilite de autoritatea publica locală. Aceeași lege definește “zona de acțiune prioritară - zonă omogenă din punctul de vedere al caracteristicilor urbanistice și arhitecturale, care afectează atractivitatea și competitivitatea localității prin procentul mare de clădiri a căror anvelopă necesită lucrări de intervenție în conformitate cu prezenta lege și care justifică intervenția prioritară.”

Având în vedere prevederile legale mai sus menționate, Propunerea Arhitectului Șef al Municipiului Timișoara cu privire la declararea zonelor de protejare și intervenție și Inventarul privind starea fizică a clădirilor din zonele istorice protejate ale Municipiului Timișoara - 2015 pentru care s-a solicitat avizul din partea Direcției Județene de Cultură Timiș, propunem:

  • - Se aprobă documentul de inventariere a clădirilor identificate precum și a deținătorilor acestora în condițiile Art.l alin. 1 din LegeaJ53 din 2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural - ambientale a clădirilor conform Anexei nr. 1.

  • - declararea interesului public pentru zonele Cetate, losefin și Fabric ca zone prioritare de protejare și intervenție asupra clădirilor din Situl urban, Cartierul “Cetatea Timișoara”, cod TM-II-s-A-06095 (60); Situl Urban Fabric (I), cod TM-II-s-B-06096, (61); Ansamblul Urban „Fabric” (II); cod TM-II-a-A-06097 (62); Situl urban „Vechiul Cartier losefm”, cod TM-IT-s-R-06098, (63).

Director executiv

Direcția Urbanism


Arh. Sorin Emilian CIURARIU

întocmit,



Consilier BRDU, Daniehi Țeicu



ANALIZA LA STRADĂ A STĂRII FIZICE A IMOBILELOR DIN IOSEFIN Șl ELISABETIN INCLUSE ÎN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

-AUGUST 2015 -

Primăria Municipiului Timișoara - Direcția Urbanism - Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice Tel./Fax.: 0256.435.436, E-mail: brcci@primariatm.ro


în vederea inventarierii stării fizice a clădirilor istorice din Timișoara, a stării generale „la stradă” a acestora, Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice (BRCCI), din cadrul Direcției Urbanism, întreprinde periodic acțiuni specifice pentru actualizarea bazei de date proprii, care cuprinde informații detaliate și imagini realizate pe teren cu imobilele monument sau din siturile și ansamblurile protejate, conform Listei Monumentelor Isrorice (2010), aprobate de Ministerul Culturii.

Raportul de față vizează rezultatul constatărilor din teren, realizate în cursul lunilor aprilie și mai anul curent, și procesarea statistică a acestor informații pentru zona losefin și Elisabetin, cea mai extinsă arie studiată, atât ca număr de imobile cât și ca suprafață, comparativ cu Cartierul Cetate și Cartierul Fabric. Nu au fost inventariate și imobilele din zona de protecție a monumentelor istorice individuale, ansamblurilor sau a siturilor.

în cele două cartiere studiate, cu o identitate istorică și socio-culturală proprie, care s-a reflectat uneori și în arhitectura caselor și lăcașelor de cult ridicate, se regăsesc clădiri în stil Baroc, Secession, szecesszio, Art Nouveau, eclectic istoricist, neobaroc, neoromanic, neobizantin, neogotic sau neoromânesc. Multe dintre acestea au devenit în conștința colectivă a timișorenilor repere urbane cu care se identifică.

în losefin și Elisabetin, spre deosebire de cartierul central Cetate, arhitectura industrială și utilitară realizată în stilul anilor 1900 este reprezentată de trei obiective inedite, precum fosta Fabrică de Țigarete (Str.Gheorghe Pop de Bsești nr.2), Turnul de apă (Str.Gheorghe Barițiu) și fostul Abator Comunal (Bd.Eroilor de la Tisa nr.24)1.

Au fost inventariate toate cele 386 imobile protejate (monumente individuale, situri și ansambluri) din zona studiată și s-au efectuat în lunile aprilie și mai (2015) aproape 4.500 de poze (consilier BRCCI Mihai Dan), care au urmărit aspectul general al fațadelor la stradă, al acoperișurilor și în unele cazuri a detaliilor arhitecturale valoroase (porți de acces, ferestre, ornamente, etc).

Sursă informații „Arhitectura istorică din Timișoara”, Arh.Mihai Opriș și Arh.Mihai Botescu, tipar SC Tempus SRL. Timișoara. 2015. carte apărută cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara.

în urma observațiilor din teren s-a realizat o împărțire a imobilelor în 4 categorii distincte: 1) Imobile reabilitate. în această categorie au fost incluse și clădirile unde lucrările de reabilitare erau în curs de desfășurare în timpul deplasărilor pe teren. Nu au fost însă încadrate în această categorie șantierele abandonate unde lucrările au fost sistate.

a) Str. General Henri Berthelot nr. 1, b) Str.lon Ghica nr.14, c) Piața Alexandru Mocioni nr.8 - imagini mai 2015

2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie. Au fost încadrate în această categorie clădirile la care s-au efectuat lucrări de reabilitare parțiale (acoperiș, dar fără fațadă sau invers). Deasemenea au fost luate în calcul și imobilele cu o stare generală peste medie, care deși nu au fost reabilitate recent nu prezintă degradări extinse.

a) Str.Memorandumului nr.32 (stare generală peste medie), b) Str. Treboianu Laurean nr. 7 (acoperiș reabilitat, dar fără fațadă), Str.Evlia Celebi nr.2 (fațadă reabilitată, dar fără acoperiș) - imagini mai 2015

3) Imobil nereabilitat. în această categorie au fost incluse clădirile nereabilitate, aflate în diverse stadii de degradare la nivelul fațadelor la stradă și a acoperișului.

a) Str. Anton Seiller nr.5, b) Str.Romulus nr.30, c) Bd.16 Decembrie 1989 nr.3 - imagini mai 2015

4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat-pericol. Au fost vizate pe lângă clădirile aflate în ruină, cele abandonate și lăsate să se deterioreze (din diverse motive) și imobilele care prin nivelul avansat de degradare (inclusiv probleme grave și vizibile la structura de rezistență) constituie un pericol pentru proprietari și pentru pietoni.

La fel ca și în celălalte cartiere istorice din Timișoara și în losefin și Elisabetin predomină imobilele nereabilitate (60 la sută). Alte 20 de procente sunt reprezentate de imobilele reabilitate sau unde existau șantiere începute și în curs de desfășurare la data inventarierii clădirilor (comparativ cu 31 de procente înregistrate în Cartierul central Cetate). în aceste 20 de procente au fost incluse și clădirile la care au fost efectuate lucrări de reabilitare care contravin flagrant normelor de estetică arhitectural-ambientală și reglementărilor pentru zonele istorice protejate: fațade la stradă tencuite în mai multe culori, cromatică stridentă, materiale inadecvate (pvc, țigle din tablă unde acestea nu constituiau materialul istoric specific) sau modificări exagerate ale volumetriei, în contrast cu vecinătățile sau caracterul general al zonei. Aceste cazuri nu sunt puține și sunt prezente izolat sau în grupuri de case în aproape jumătate din străzile și piețele din zona studiată.

Pe de altă parte, deși losefinul și Elisabetinul sunt cartiere cu o bogată moștenire cultural-arhitecturală de factură istorică, nu au reușit să concureze în ultimele două decenii cu Cartierul Cetate, care constituie practic „inima” orașului. în timp s-a estompat caracterul plurinuclear al Timișoarei din punct de vedere al atracției diferitelor zone urbane, în defavoarea cartierelor istorice periferice și în favoarea centrului, fostul „oraș interior” cuprins între zidurile de apărare ale cetății și în imediata proximitate a fostelor fortificații rămânând polul major de atracție turistică. Deasemenea, spre deosebire de Cartierul Cetate, unde unele imobile au început să-și schimbe funcțiunea de locuit, devenind clădiri care găzduiesc în proporție de 100% societăți comerciale, fapt care încurajează reabilitarea fațadelor și a spațiilor interioare, în losefin și Elisabetin încă nu a fost înregistrată o asemenea tendință, aceste cazuri fiind izolate și constituind „excepția de la regulă”.

Cu toate acestea încă s-au mai păstrat elemente semnificative din particularitățile arhitecturale ale cartierelor losefin și Elisabetin, care pot sta la baza unei „renașteri” a centrelor acestor zone, precum Piața Plevnei, Piața Alexandru Moccioni, Piața Sfânta Maria sau Piața Nicolae Bălcescu, dar nu numai.

Revitalizarea acestor două cartiere este în atenția autorităților publice locale, fiind inițiate în timp mai multe acțiuni în acest sens, prin care putem aminti:

  • - campanii diversificate de informare a populației (articole publiate în Monitorul Primăriei și pe adresa de internet a instituției, conferințe de presă, evenimente tematice, tipărirea de pliante, broșuri și îndrumare dedicate publicului larg și specialiștilor, standuri ale Birourlui de Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice, etc);

  • - consultanță și consiliere pentru proprietarii clădirilor istorice în vederea reabilitării corecte a clădirilor;

  • - elaborarea de programe de sprijin financiar, strategii și studii pentru identificarea de surse de finanțare diverse pentru reabilitarea clădirilor istorice;

  • - semnalizarea siturilor (panouri informative - totemuri);

  • - proiecte pilot de reabilitare corectă (inițiate prin proiectul de cooperare româno-german "Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara" dintre Primăria Municipiului Timișoara și Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică GTZ - 2006-2010);

  • - proiecte de reamenajare cu fonduri europene sau cu finanțare de la bugetul local a spațiului public, precum lucrările de refacere a intersecției din Piața Nicolae Bălcescu sau a străzii lancu Văcărescu, lucrări care au igienizat zonele respective și au valorificat spațialitatea acestora;

  • - notificări și amenzi în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, prin angajații Direcției Urbanism și ai Poliției Locale, în cazul clădirilor istorice nereabilitate sau aflate într-o stare de degradare avansată.

Str. Timotei Cipariu nr. 1 - Imobil simbol al orașului (punctul de unde a început Revoluția Română Anticomunistă din decembrie 1989), reabilitat prin proiectul de cooperare româno-german 'Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara"

Totuși, cu toate eforturile municipalității și a unor inițiative private, cea mai reprezentată categorie pentru clădirile din losefin și Elisabetin continuă să fie încă cea a imobilelor nereabilitate (60 de procente din imobilele inventariate). Există chiar și un număr de clădiri abandonate - nefolosite și lăsate să se deterioreze și altele care se află într-o stare avansată de degradare sau cu probleme structurale vizibile care afectează siguranța publică.

Deasemenea nu este de neglijat nici categoria imobilelor nereabilitate, dar cu o stare generală peste medie sau a clădirilor unde s-au întreprins lucrări parțiale de reabilitare, fie a acoperișurilor (învelitoare, elemente de tinichigerie.etc) sau a fațadelor și unde s-au restaurat sau schimbat în mod corespunzător ferestrele sau porțile de acces.


Din punct de vedere statistic, au fost identificate pentru fiecare categorie în parte:

1) Imobil reabilitat - 76 clădiri (20 procente);

  • 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie - 62 clădiri (16 procente);

  • 3)  Imobil nereabilitat - 232 clădiri (60 procente);

  • 4)  Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat - pericol - 16 clădiri (4 procente).

Cele mai multe clădiri nereabilitate sau considerate pericol sunt imobile în litigiu, cu proprietari privați.



în cazul principalei piețe publice din losefin, Piața Alexandru Moccioni, situația fronturilor construite care delimitează spațiul urban și a clădirilor amplasate în colțuri se prezintă după cum urmează: o clădire reabilitată parțial (acoperiș), două imobile considerate „pericol” din cauza gradului avansat de deteriorare a fațadelor, cornișelor și elementelor decorative, trei imobile reabilitate (dintre care un hotel și Biserica Ortodoxă Nașterea Domnului și clădirile administrative aferente) și 9 imobile nereabilitate. (Figura din stânga) în ceea ce privește lăcașele de cult (trei romano-catolice, unul român-ortodox, unul reformat-maghiar și unul neo-protestant baptist) situația stării fizice a acestora este oarecum echilibrată și satisfăcătoare. Din totalul celor 6 biserici creștine inventariate, 4 sunt reabilitate (Biserica ortodoxă Nașterea Maicii Domnului, Biserica romano-catolică “Sfânta Maria”, Biserica reformată a comunității maghiare și Biserica baptistă Betel) și 2 sunt într-o stare fizică peste medie (Biserica romano-catolică "Preasfânta Inimă a lui Isus" și Biserica romano-catolică a surorilor de Notre Dame). (Figura din stânga)


Deasemenea în zona studiată au fost identificate 11 clădiri unde funcționează grădinițe, școli generale, licee și instituții de învățământ superior.

Categoria „Imobil reabilitat” (5 clădiri): Școala Generală nr.12, Școala Generală nr.22, Liceul baptist Betel, Colegiul Național Bănățean, Facultatea de Mecanică;

Categoria „Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie” (3 clădiri): Grădinița nr.21, Liceul tehnologic special ‘‘Gheorghe Atanasiu”, Liceul teoretic sârbesc ‘Dositei Obradovici”;

Categoria „Imobil nereabilitat” (3 clădiri): Colegiul Tehnic de Vest, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă “Dumitru Ciumagianu”, Liceul de arte plastice.


235 I SSiă

—li  “’

SS KuMhaSSl


S-a mai constatat că, spre deosebire de Cartierul Cetate, în losefin și Elisabetin există numeroase clădiri istorice reabilitate parțial sau total în mod necorespunzător, fiind încălcate în mod flagrant normele și reglementările în vigoare. Printre cazurile cel mai des întâlnite sunt cele în care s-au folosit mai multe culori pentru reabilitarea a doar o jumătate sau o treime din fațadele la stradă. Cazurile nu sunt izolate și au rezultat cel mai probabil în urma neînțelegerilor dintre proprietari în ceea ce privește reabilitarea imobilelor într-un mod unitar.

Alte cazuri flagrante depistate în zona studiată presupun folosirea de materiale inadecvate pentru clădirile istorice în lucrările realizate la fațade (de exemplu placarea cu gresie a soclului) sau utilizarea de culori în nuanțe stridente.

Au mai fost identificate mai multe abateri și la nivelul acoperișurilor, nu numai a fațadelor, acestea ținând de alegerea greșită a meterialelor din care este realizată învelitoarea (tablă colorată în locul țiglelor tip solzi, etc) sau modificări ale volumetriei prin mansardare sau înălțare, lucrări care au adus modificări aspectului inițial al imobilelor. Deasemenea, ca și în cazul fațadelor, au fost întâlnite imobile unde au fost întreprinse lucrări de reabilitare doar pe o porțiune a acoperișului, nefiind întreprinse lucrări de ansamblu asupra întregii structuri a acestuia.

Lucrări doar pe anumite porțiuni de acoperiș. în unele cazuri și cu materiale necorespunzătoare zonelor istorice protejate. Exemple, de sus în jos: Str.Treboianu Laurean nr.8, Str.lon Ghica nr.24, Str. Anton Seiler nr. 11

Exemple de modificare volumetrică prin mansardare, pe întreaga lungime a acoperișului sau doar pe o anumită porțiune, lucrări prin care s-a modificat aspectul inițial al imobilelor istorice: Str.Alexandru Odobescu nr.21, Str. Treboianu Laurean nr.6. Str.Ady Endre nr. 16

O caracteristică aparte a zonei studiate, care nu este specifică de exemplu Cartierului Cetate, o constituie obiectivele industriale și utilitare de la începutul secolului trecut: fosta Fabrică de țigarete, fostul Abator Comunal și Turnul de apă din losefin (Foto jos). Nici unul dintre aceste obiective nu este reabilitat și pus în valoare, mai mult, clădirile sunt abandonate sau nefolosite și lăsate să se degradeze din diverse motive care nu fac obiectul studiului de față.

Un caz aparte din zona studiată îl constituie situația întâlnită pe strada Memorandumului, parte din Ansamblul Urban I, cod TM-ll-a-B-06099, care cuprinde peste 100 de imobile. Conform Legii 422 din 2001, republicată, Art.1, Alin.(2), monumentele istorice (această sintagmă incluzând automat și Ansamblurile, conform Art.3) sunt definite ca fiind "bunuri imobile, construcții și terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura și civilizația națională și universală". în acestă ordine de idei, se poate afirma că, în urma constatărilor din teren, un număr însemnat al imobilelor de pe strada Memorandumului și-au pierdut în ultimii ani din “semnificația istorică” prin alterarea aspectului inițial al caselor (prin mansardări, modificări volumetrice, eliminarea elementelor decorative, etc), fiind astfel afectat caracterul ansamblului în sine, care este definit în legea amintită la Art.3 ca fiind un "grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcții urbane sau rurale care împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific sau tehnic". Prin pierderea identității arhitecturale a multor clădiri de pe strada menționată s-a pierdut inclusiv și “coerența” ansamblului, la care face referire Legea 422 privind protejarea monumentelor istorice. Luate individual, aceste cazuri poate că nu s-ar evidenția cu mult față de situațiile identificate punctual și în alte cartiere istorice. însă caracterul aproape generalizat al acestui fenomen afectează “identitatea arhitecturală” generală a străzii. Până și din totalul imobilelor reabilitate doar despre o minoritate se poate susține că lucrările de intervenție nu au fost “brutale” și au păstrat caracterul istoric arhitectural inițial al imobilului individual și s-au încadrat în caracteristicile generale ale ansamblului.

De sus în jos și de la stânga la dreapta: Memorandumului nr. 7 - schimbarea radicală a volumetriei și aspectului inițial.

Memorandumului nr.46 - Acoperiș cu învelitoare din tablă șl montare de ferestre "tip Velux” Memorandumului nr.47 - Tencuială fațadă în mai multe culori, schimbare volumetrie prin etajare Memorandumului nr.46 - Tencuială fațadă în mai multe culori Memorandumului nr.84 - Acoperiș din tablă

Pe de altă parte, o situație negativă aproape generalizată la nivelul tuturor cartierelor istorice timișorene și întâlnită astfel și la marea majoritate a imobilelor din losefin și Elisabetin, fie ca sunt reabilitate sau nu, este prezența abuzivă și parazitară a cablurilor de date sau electrice, care dau un aspect neîngrijit și haotic unor clădiri valoroase. Deasemenea au fost identificate la unele imobile și alte elemente parazitare, precum portdrapele nefuncționale sau stâlpi metalici de susținere pentru cabluri (scoși din uz). (Foto jos)

în ceea ce privește prezența aparatelor de aer condiționat montate pe fațade, numărul acestora este mai ridicat decât în Cartierul Cetate. Pe lângă aspectul inestetic, aceste aparate afectează fațadele clădirilor istorice prin scurgerea direct pe tencuială, în foarte multe cazuri, a apei rezultate în urma condensului care se produce în timpul folosirii acestor sisteme de climatizare. Deasemenea au fost întâlnite și cazuri de amplasare de antene parabolice / satelit pe fațadele principale a imobilelor istorice protejate. (Foto jos)

La fel nu puține sunt situațiile unde ferestrele sau vitrinele din lemn au fost înlocuite cu unele noi realizate din materiale necorespunzătoare pentru clădirile istorice (rame PVC, aluminiu, etc) și care, în plus, de cele mai multe ori nici nu respectă împărțirea inițială sau dimensiunile originale. Probleme similare au fost semnalate și în cazul porților de acces, unele cu o valoare estetică însemnată, multe fiind înlocuite de-a lungul anilor cu uși din PVC sau porți din plăci de tablă. Deasemenea există firme de societăți comerciale (funcționale, închise sau cu locație mutată) necorespunzătoare zonelor istorice protejate (din punct de vedere al materialelot folosite, al cromaticii alese sau al proporților inadecvate). (Foto jos)

Toate datele colectate pe teren au fost transpuse în tabele cu rubrici individuale corespunzătoare fiecărei clădiri în parte și pe o hartă generală cu zona studiată. Pentru realizarea grafică și pentru o identificare mai facilă, fiecărei categorii din cele patru i s-a dat un cod cromatic distinct, după cum urmează: 1) Imobil reabilitat - culoarea verde, 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie - culoarea galbenă, 3) Imobil nereabilitat - culoare portocalie și 4) Ruină, imobil abandonat - nefolosit sau nereabilitat - pericol - culoarea roșie.

LEGENDĂ CULORI

Imobil reabilitat

Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie

Imobil nereabilitat

Ruină, imobil abandonat - nefolosit sau nereabilitat - pericol

Piață / Bdulevard / Stradă

Nr.

2007

2009

2015

Str.1 Decembrie 1918

1

Biserica romano-catolică "Preasfânta Inimă a lui Isus"

2

4

6

8

10

Str.Ady Endre

1

2

3

4

5

6

7

8

9a

9

10

11

12

13

14

15

16

18

20

Liceul baptist și biserica Betel

Str.Alexandru Odobescu

1

3

Spitalul Clinic de Obstetrică -Ginecologie “Dr.Dumitru Popescu”

5

7

9

11

11a

13

15

17

19

21

23

25

27

29

31

33

35

Str.Anton Seiler

1

3

5

7

9

11

Bd.16 Decembrie 1989

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

19

20

21

22

23

24

Clinică obstetrică-ginecologie IV

25

26

Colegiul Național Bănățean

27

Secție a Spitalului Municipal

28

Imobil abandonat - nefolosit

28a

ÎS r :

50

ISU “Banat” - Detașamentul 2 de pompieri Timișoara (coperta)

Bd.Regele Carol I

1

2

3

Teatrul de păpuși

4

5

6

7

8

9

Casa de cultură a studenților

10

11

Colegiul Tehnic de Vest

12

14

24

26

I

27-29

Școala generală nr.22

28

30

31

33

35

46

48

50

52

54

56

58

Bd.General Ion Dragalina

2

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă “Dumitru Ciumagianu"

4

Biserica surorilor de Notre Dame

6

Liceul teoretic sârbesc “Dositei Obradovici”

8

Liceul de arte plastice

10

12

13

Biserica romano-catolică losefin

14

16

18

20

Ruină

22

24

Str.lon Heliade Radulescu

1a

CENAFER

1

2

3

4

5

Grădinița nr.21

6

8

10

Str.Independentei

28

E-on

Str.lon Ghica

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

88

<

89

89a

90

91

92

93

94

95

96

98

100

102

104

106

108

110

112

112a

114

Bd.Mihai Viteazu

1

Facultatea de Mecanică + Cămin + Cantină

3

imobil abandonat - nefolosit

26

Policlinica nr.3

28

30

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Sudură și încercări de Materiale

Str.Miron Costin

1

2

3

4

5

6

7

9

11

Str.Moților

1

2

2a

3

4

5

6

7

Spl.Nicolae Titulescu

1

2

3

4

Imobil abandonat-nefolosi®

5

6

7

Piața Alexandru Moccioni

1

2

3

■Ml

Perlcotlă cornișă'

6

7

8

9

10

11

13

15

17

Spl.T udor Vladimirescu

6

7

8

9

10

Consulatul German

10a

11

12

13

Spitalul Clinic C.F.R. Timișoara

15

16

17

18

19

20

21

22

23

Pericol la cornișă

24

pericol la cornișă

25

25a

Bd.Victor Babes

16

Institutul de Sănătate Publică

Str.Virgil Madgearu

17

18

19

20

Ruină

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32-34

33

35

36

37

38

39

40a

41

42

43

45

Str.Virgil Onițiu

5a

Str.Zugrav Nedelcu

1

2

3a

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Fostul Abator Comunal

Imobil abandonat-nefolosit

Turnul de apă

Motivul pentru care există spații goale la unele imobile pentru anii 2007 și 2010 este legat de faptul că până la inventarierea stării fizice a clădirilor istorice protejate din cursul anului curent s-a avut ca bază de lucru o zonă de studiu considerată prioritară, care excludea anumite cvartale sau clădiri. Deasemenea în anii trecuți nu au fost inventariate clădirile moderne (din epoca socialistă sau post 1989), chiar dacă acestea făceau parte din situri sau ansambluri. Ulterior zona de studiu a fost lărgită și astfel au fost incluse în planul de inventariere periodică toate clădirile protejate și incluse în Lista Monumentelor Istorice (2010), aprobată de Ministerul Culturii.

înscrierea clădirilor în una din cele patru categorii s-a efectuat pe baza unor criterii prestabilite legate de aspectul la stradă al fațadelor și acoperișurilor (unde există vizibilitate) și nu sunt opțiuni infailibile. Datele sunt revizuite periodic și pot surveni modificări în urma observațiilor suplimentare sau a degradărilor care pot interveni.

Deși s-a înregistrat în ultimii ani o evoluție ușor ascendentă în ceea ce privește reabilitarea imobilelor istorice protejate din cartierele losefin și Elisabetin, această tendință nu are premizele conjuncturale de a crește semnificativ în viitorul apropiat. Este de așteptat ca numărul imobilelor reabilitate să crească, dar nu cu vizeza prognozată pentru Cartierul central Cetate. Este însă anticipată o reducere a numărului de imobile care vor fi reabilitate haotic, fără respectarea legislației în vigoare și care afectează caracterul specific al zonelor istorice studiate prin punerea în practică a unor soluții arhitecturale neconforme, datorită sporirii eficienței în control a angajaților Direcției Urbanism și ai Direcției Poliției Locale, dar și datorită creșterii în ultimii ani a nivelului de conștientizare a cetățenilor la care a contribuit în parte și Primăria Municipiului Timișoara.

Tendința ușor ascendentă a reabilitării imobilelor protejate din cartierele losefin și Elisabetin, înregistrată de Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice în ultimii ani în câteva imagini:




Primăria Municipiului Timișoara - Direcția Urbanism Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice Telefon / Fax: 0256.435.436

E-mail: brcci@primariatm.ro

Acest document nu a putut fi convertit OCR - probabil este corupt.

ANALIZA LA STRADĂ A STĂRII FIZICE A IMOBILELOR DIN CETATE INCLUSE ÎN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

- MAI 2015 -

Primăria Municipiului Timișoara - Direcția Urbanism - Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice Tel./Fax.: 0256.435.436, E-mail: brcci@primariatm.ro


în vederea inventarierii stării fizice a clădirilor istorice din Timișoara, a stării generale „la stradă” a acestora, Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice (BRCCI), din cadrul Direcției Urbanism, întreprinde periodic acțiuni specifice pentru actualizarea bazei de date proprii, care cuprinde informații detaliate și imagini realizate pe teren cu imobilele monument sau din siturile și ansamblurile protejate, conform Listei Monumentelor Isrorice (2010), aprobate de Ministerul Culturii.

Raportul de față vizează rezultatul constatărilor din teren, realizate în cursul lunilor aprilie și mai anul curent, și procesarea statistică a acestor informații pentru zona Cetate (care include principalele patru piețe publice ale orașului: Unirii, Libertății, Sfântul Gheorghe și Victoriei) și care constituie practic centrul istoric al Timișoarei. Nu au fost inventariate și imobilele din zona de protecție a monumentelor istorice individuale, ansamblurilor sau a siturilor.

Zona vizată este pe lângă un reper cu importanță istorică și socio-culturală aparte și un tezaur arhitectural de factură identitară al orașului de pe Bega, aici fiind localizate unele din cele mai valoroase și reprezentative clădiri istorice timișorene, aparținând mai multor epoci și perioade distincte. Piețele și străzile sunt adevărate „muzee de arhitectură” în aer liber, putând fi admirate clădiri realizate în stil baroc, clasicist, eclectic istoricist, Seccesion, szecesszio, Art Nouveau, neobaroc, neoromânesc și neosârbesc. Deasemenea pot fi întâlnite la unele imobile și decorațiuni neorococo (Palatul Josef Kossak - Str.G.Praporgescu), neoromanice (Str.Carol Telbisz nr.4 - sub cornișă), romantice și neogotice (Muzeul Banatului), elemente ornamentale din limbajul plastic al Renașterii Toscane timpurii (Palatul Dicasterial), decorațiuni „maure” și simbolistică specifică evreiască (fosta sinagogă a cultului mozaic neolog, Str.Mărășești nr.5) sau chiar Ornamente care anunțau stilul Art deco (Str.Augustin Pacha nr.2 - la mansardă). Prezente sunt și clădiri din „epoca socialistă”, care aparțin stilului modern postbelic și care nu sunt mai puțin valoroase decât cele din epocile anterioare (de exemplu Hotelul Timișoara, Str.Mărășești). Deasemena încă mai pot fi admirate elemente ale arhitecturii militare de secol XVIII, precum fragmentele de fortificații care au alcătuit cetatea bastionară a Timișoarei, cel mai reprezentativ element păstrat fiind Bastionul Theresia (singurul din cele 9 inițiale). Ca un fapt inedit, tot în zona studiată, în mijlocul aglomerării urbane, este localizată și biserica din lemn „Sfântul losif cel nou de la Partoș”, în stilul arhitecturii populare cu influențe baroce, datând din 1774 și strămutată în 1968 și reclădită în 1970 în incinta sediului Mitropoliei Ortodoxe Române (Bd.C.D.Loga nr.5)1.

Au fost inventariate toate cele 231 imobile protejate (monumente individuale, situri și ansambluri) din zona studiată (10 piețe, 4 bulevarde și 38 de străzi) și s-au efectuat în lunile aprilie și mai (2015) peste 3.150 de poze (consilieri BRCCI Dona Crișan și Râul Stroescu), care au urmărit aspectul general al fațadelor la stradă, al acoperișurilor și în unele cazuri a detaliilor arhitecturale valoroase (porți de acces, ferestre, ornamente, etc).

Sursă informații „Arhitectura istorică din Timișoara”. Arh.Mihai Opriș și Arh.Mihai Botescu, tipar SC Tempus SRL, Timișoara, 2015, carte apărută cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara în urma observațiilor din teren s-a realizat o împărțire a imobilelor în 4 categorii distincte: 1) Imobile reabilitate. în această categorie au fost incluse și clădirile unde lucrările de reabilitare erau în curs de desfășurare în timpul deplasărilor pe teren. Nu au fost însă încadrate în această categorie șantierele abandonate unde lucrările au fost sistate.

a) Str.Gen.E.Grigorescu nr.4, b) Str.Augustin Pacha nr.4, c) Piața Unirii nr. 10. d) Str.Emanoil Ungureanu nr.14- imagini mai 2015

2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie. Au fost încadrate în această categorie clădirile la care s-au efectuat lucrări de reabilitare parțiale (acoperiș, dar fără fațadă sau invers). Deasemenea au fost luate în calcul și imobilele cu o stare generală peste medie, care deși nu au fost reabilitate recent nu prezintă degradări extinse.

a) Str.E.Ungureanu nr.9 (fațadă reabilitată, dar fără acoperiș), b) Bd.Revoluției din 1989 nr. 1 (stare generală peste medie), c) Piața Libertății nr.2 (acoperiș reabilitat, dar fără fațadă) - imagini mai 2015

3) Imobil nereabilitat. în această categorie au fost incluse clădirile nereabilitate, aflate în diverse stadii de degradare la nivelul fațadelor la stradă și a acoperișului.



4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat-pericol. Au fost vizate pe lângă clădirile aflate în ruină, cele abandonate și lăsate să se deterioreze (din diverse motive) și imobilele care prin nivelul avansat de degradare (inclusiv probleme grave și vizibile la structura de rezistență) constituie un pericol pentru proprietari și pentru pietoni.

a) Str. Eugenia de Savoya nr. 3, b) Piața Sf. Gheorghe nr. 1, c) Str. Gen.E. Grigorescu nr. 2 - imagini mai

2015

Comparativ cu alte zone istorice din oraș, în Cetate starea fizică a clădirilor este peste media celei întâlnite în cartiere precum Fabric, losefin sau Elisabetin. Numărul imobilelor reabilitate și cel al șantierelor începute în timpul realizării studiului de față este sesizabil mai mare decât în anii precedenți.

Această linie ascendentă se datorează faptului că în Cetate nu există probleme sociale majore, care să depășească media generală din zonele istorice protejate din Timișoara, sau legate de siguranța publică a cetățenilor (spre comparație, cartierul istoric Fabric a fost desemnat în 2014 de către Inspectoratul Județean Timiș de Poliție “zonă specială de siguranță", din cauza jafurilor, tâlhăriilor și a altor violențe înregistrate de către autorități). Deasemenea zona Cetate constituie practic centrul orașului și reprezintă un punct de atracție turistică și cu un potențial economic major, fapt speculat deja și de o parte a proprietarilor de clădiri istorice, care au simțit pulsul pieței imobiliare și creșeterea interesului pentru cumpărarea sau închirierea de spații în vederea întreprinderii de acțiuni comerciale variate. Practic, un criteriu important al valorii unei clădiri, în afara poziționării sale și a vecinătăților, este și starea fizică în care se află, imobilele reabilitate fiind mai căutate de agenții comerciali decât cele degradate sau care chiar prezintă un pericol pentru pietoni și cei din interior.

La conștientizarea importanței revitalizării zonelor istorice și la impulsionarea îmbunătățirii calității arhitectural-ambientale au contribuit diverse inițiative private dar și Primăria Municipiului Timișoara, după cum urmează:

  • - campanii diversificate de informare a populației (articole publiate în Monitorul Primăriei și pe adresa de internet a instituției, conferințe de presă, evenimente tematice, tipărirea de pliante, broșuri și îndrumare dedicate publicului larg și specialiștilor, standuri ale Birourlui de Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice, etc);

  • - consultanță și consiliere pentru proprietarii clădirilor istorice în vederea reabilitării corecte a clădirilor;

  • - proiecte pilot de reabilitare corectă (inițiate prin proiectul de cooperare româno-german "Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara" dintre Primăria Municipiului Timișoara și Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică GTZ - 2006-2010);


Vicariatul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Piața Unirii nr.4. Detaliu fațadă - înainte (2010) și după reabilitare (imagine din mai 2015). Proiect realizat în baza parteneriatului public-privat dintre Primăria Municipiului Timișoara și Fabrica de bere UrsusBreweries.

- proiecte de parteneriat public-privat (imobile reabilitate cu sprijinul Fabricii de bere din Timișoara -UrsusBreweries);


  • - elaborarea de programe de sprijin financiar, strategii și studii pentru identificarea de surse de finanțare diverse pentru reabilitarea clădirilor istorice;

  • -  semnalizarea clădirilor protejate (plăcuțe de semnalizare - foto stânga) și a siturilor (panouri informative - totemuri);

  • - proiecte de reamenajare majore a

spațiului public din Cetate, precum lucrările de reabilitare a unor străzi și piețe (proiect cofinanțat de Uniunea Europeană și menit să crească calitatea spațiului urban);

- notificări și amenzi în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, prin angajații Direcției Urbanism și ai Poliției Locale, în cazul clădirilor istorice nereabilitate sau aflate într-o stare de degradare avansată.

Lucrări realizate la acoperișul Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” (Bd.CD.Loga nr.37), în baza Programului de sprijin financiar KfW, „Reabilitarea monumentelor istorice din cartierele Istorice ale Timișoarei" - Infrastructură municipală faza II (imagini 2015)

Totuși, cu toate eforturile municipalității și a unor inițiative private, cea mai reprezentată categorie pentru clădirile din Cetate continuă să fie încă cea a imobilelor nereabilitate (puțin peste jumătate din imobilele inventariate). Există chiar și un număr de clădiri abandonate și lăsate să se deterioreze și altele care se află într-o stare avansată de degradare sau cu probleme structurale vizibile care afectează siguranța publică.

Deasemenea nu este de neglijat nici categoria imobilelor nereabilitate, dar cu o stare generală peste medie sau a clădirilor unde s-au întreprins lucrări parțiale de reabilitare, fie a acoperișurilor (învelitoare, elemente de tinichigerie.etc) sau a fațadelor și unde s-au restaurat sau schimbat în mod corespunzător ferestrele sau porțile de acces.


Din punct de vedere statistic, au fost identificate pentru fiecare categorie în parte:

1) Imobil reabilitat - 71 clădiri (31 procente);

2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie -26 clădiri (11 procente);

3) Imobil nereabilitat - 117 clădiri (51 procente);

4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat -pericol - 17 clădiri (7 procente).

Cele mai multe clădiri nereabilitate sau rigioare), în litigiu, cu proprietari privați.

considerate pericol sunt imobile


de locuit (cu excepțiile de


în cazul principalelor piețe publice situația fronturilor construite care le delimitează și a clădirilor amplasate în colțurile acestora se prezintă după cum urmează:


De la stânga la dreapta și de sus în jos: Piața Unirii, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe și Piața Victoriei

Din totalul celor patru, Piața Unirii se prezintă cel mai bine în ceea ce privește starea fizică a clădirilor, 14 fiind reabilitate sau cu șantiere în curs de finalizare (Vicariatul Bisericii Ortodoxe Sârbe). Deasemenea există și două cazuri aflate în antiteză: „Cazarma U” (colțul de nord-vest al pieței - clădire abandonată și lăsată să se deterioreze) și Piața Unirii nr.8 (imobil aflat într-o stare avansată de degradare). La polul opus se situează Piața Sfântul Gheorghe, unde jumătate din clădiri (4) sunt abandonate sau prezintă un pericol prin starea avansată de degradare.


în ceea ce privește lăcașele de cult, care pe lângă importanța lor spirituală reprezintă și repere arhitecturale identitare pentru cartierul Cetate în particular și pentru întregul oraș și chiar regiune în general, situația este oarecum echilibrată (grafic stânga). Din totalul celor 8 biserici creștine inventariate și o sinagogă, 4 sunt nereabilitate, acestea aparținând cultelor minoritare mozaic, catolic și luteran. Pe de altă parte, toate cele trei biserici din zona studiată care aparțin cultului creștin ortodox sunt reabilitate, alături de un lăcaș de cult catolic și unul greco-catolic.





Degradări la fațadele bisericilor din Str.Janos Bolyai nr.6 și Piața lone I.C. Brătianu nr.3

Deasemenea în zona studiată au fost identificate 15 clădiri unde 2           funcționează grădinițe, școli generale, licee și instituții de învățământ

superior, în afara cantinelor și a căminelor pentru studenți sau elevi (ex: cămine Facultatea de Medicină, Piața Eftimie Murgu nr.2a), clădirilor administrative ale instituțiilor de învățământ (clădirea Politehnicii, Piața 4 Victoriei nr.2) sau a imobilelor unde s-au desfășurat până recent activități de 9                         învățământ (ex: fostul liceu de Arte Plastice, Str.Mihai Eminescu nr.2).

Categoria „Imobil reabilitat” (9 clădiri): Colegiul Național “C.D.Loga” -șantier (Bd.C.D.Loga nr.37), Liceu pedagogic “Carmen Sylva” (Bd.C.D.Loga nr.45), Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș" (Piața Eftimie Murgu - 3 imobile), Grădinița germană “Nicolaus Lenau” (Str.Gen.E.Grigorescu nr.3), Școala generală germană “Nicolaus Lenau” (Piața Unirii nr.7) și Liceul german “Nicolaus Lenau” - șantier (Str.Gheorghe Lazăr nr.2), Facultatea de Chimie (Str.Carol Telbisz nr.6).

Categoria „Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie” (2 clădiri): Grup Școlar Poștă și Telecomunicații (Str.Cicio Pop nr.2), Liceul Teologic Romano-Catolic Gerhardinum (Piața Regina Maria nr.1)

Categoria „Imobil nereabilitat” (4 clădiri): Colegiul Național "Ana Aslan” (Bd.Revoluției din 1989 nr.15), Colegiul Tehnic “Emanuil Ungureanu” (Piața I.Huniade nr.3), Colegiul Tehnic Timișoara (MIU) (Piața I.Huniade nr.2), Facultatea de muzică (Piața Libertății nr.1).

a) Colegiul Național "C.D.Loga"- șantier, b) Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" c) Liceu pedagogic “Carmen Sylva” d) Grădinița germană "Nicolaus Lenau"

S-a mai constatat că o mare parte din imobilele care nu sunt în litigiu și care aparțin Primăriei Municipiului Timișoara și altor instituții publice sunt reabilitate, în proces de reabilitare sau se află într-o stare fizică peste medie, o excepție de la regulă fiind imobilele care aparțin Ministerului Apărării Naționale (Spitalul Militar și clădirile din Piața Libertății), care toate sunt clădiri de mari dimensiuni și toate nereabilitate.

Degradări prezente la nivelul imobilelor aparținând Ministerului Apărării Naționale din Piața Libertății (Cercul Militar și Garnizoana Timișoara)

Un alt caz ce poate fi menționat este legat de clădirea unde funcționează Consulatul Austriei (Str.Mărășești nr.7), care se află într-o stare avansată de degradare.




O caracteristică negativă aproape generalizată, întâlnită la marea majoritate a imobilelor, fie ca sunt reabilitate sau nu, este prezența abuzivă și parazitară a cablurilor de date sau electrice, care dau un aspect neîngrijit și haotic unor clădiri valoroase. Deasemenea au fost identificate la unele imobile și alte elemente parazitare, precum antene, portdrapele nefuncționale sau stâlpi metalici de susținere pentru cabluri (scoși din uz). (Foto jos)

în ceea ce privește prezența aparatelor de aer condiționat montate pe fațade, numărul acestora s-a redus drastic față de anii precedenți, în urma acțiunilor concentrate ale Poliției Locale și ale Direcției Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara. Aparatele de climatizare rămase “la vedere" sunt cazuri răzlețe și izolate, în general amplasate pe fațadele secundare. Cu toate acestea, după demontarea aparatelor de aer condiționat au rămas goluri în fațade (pe locurile unde acestea au fost ancorate) și chiar au fost identificate deteriorări ale tencuielii cauzate de scurgerile de apă (datorate condensului), survenite în perioada în care acestea au fost amplasate pe clădirile istorice și au funcționat constant câțiva ani la rând, până la îndepărtarea lor.


Efectele nocive ale amplasării incorecte și ilegale de aparate de aer condiționat pe fațadele clădirilor istorice protejate sunt exemplificate în fotografiile de mai sus. Studiul de caz a fost ales imobilul din str.Alba lulia nr.9: Foto stânga - 2007 (colțul clădirii este tencuit și fără imperfecțiuni majore); Foto centru - 2010 (aer condiționat amplasat pe clădire; se observă apariția degradărilor la nivelul tencuielii și apariția infiltrațiilor datorate scurgerilor de apă din aparat direct pe fațadă); Foto dreapta - 2015 (după îndepărtarea aparatului de aer condiționat au rămas urmele vizibile pe fațadă, în locurile unde acesta a fost ancorat; în plus, din cauza scurgerilor de apă din timpul în care aparatul de climatizare a funcționat, degradările tencuielii s-au accentuat considerabil).

La fel nu puține sunt situațiile unde ferestrele sau vitrinele din lemn au fost înlocuite cu unele noi realizate din materiale necorespunzătoare pentru clădirile istorice (rame PVC, aluminiu, ect) și care, în plus, de cele mai multe ori nici nu respectă împărțirea inițială sau dimensiunile originale. Probleme similare au fost semnalate și în cazul porților de acces, unele cu o valoare estetică însemnată, multe fiind înlocuite de-a lungul anilor cu uși din PVC sau porți din plăci de tablă. Deasemenea există firme de societăți comerciale (funcționale, închise sau cu locație mutată) necorespunzătoare zonelor istorice protejate (din punct de vedere al materialelot folosite, al cromaticii alese sau al proporților inadecvate). (Foto jos)

Există însă și cazuri pozitive cu vitrine, ferestre și porți de acces restaurate corespunzător sau înlocuite cu unele noi, care respectă toate cerințele pentru un imobil istoric protejat. Deasemenea unele societăți comerciale au înțeles că firmele amplasate pe fațadele clădirilor istorice trebuie sa respecte o anumită stilistică.

în ceea ce privește blocurile turn de locuințe (“socialiste"), construite ca “plombe” urbane în situl istoric sau în ansamblurile din Cetate, doar un imobil a fost reabilitat (Piața Mărăști nr.1-2). Acestea, fiind de dată mai recentă, se prezintă însă într-o stare fizică peste medie și nu necesită neapărat lucrări urgente de reabilitare (exemple: Str.George Coșbuc nr.5 sau Piața Ionel LC. Brătianu nr.4). Nu a fost identificat niciun bloc de acest tip care să prezinte un pericol public iminent din cauza degradărilor. Există și alte imobile, în afara blocurilor de locuințe, care aparțin stilului modern postbelic și stilului modern contemporan care sunt reabilitate sau se află într-o stare fizică peste medie (cămine ale Facultății de medicină, Hotel Timișoara sau corpul nou al Consiliului Județean Timiș).

Imobile care aparțin stilului modern postbelic sau stilului modern contemporan și care sunt reabilitate sau cu o stare fizică peste medie: a) Str.Mărășești nr. 1, b) Piața Mărăști nr. 1-2, c) Bd.Revoluției din 1989 nr.17, d) Piața Ionel LC. Brătianu nr.4

Toate datele colectate pe teren au fost transpuse în tabele cu rubrici individuale corespunzătoare fiecărei clădiri în parte și pe o hartă generală cu zona studiată. Pentru realizarea grafică și pentru o identificare mai facilă, fiecărei categorii din cele patru i s-a dat un cod cromatic distinct, după cum urmează: 1) Imobil reabilitat - culoarea verde, 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie - culoarea galbenă, 3) Imobil nereabilitat - culoare portocalie și 4) Ruină, imobil abandonat - nefolosit sau nereabilitat - pericol - culoarea roșie.

LEGENDĂ CULORI

Imobil reabilitat

Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie

Imobil nereabilitat

Ruină, imobil abandonat

- nefolosit sau nereabilitat - pericol

Piață / Bdulevard / Stradă

Nr.

2007

2009

2015

P-ța.Eftimie Murgu

1

2

Facultatea de medicină și farmacie

2a

corpul vechi | corpul nou

P-ța.lancu Huniade

1

Muzeul Banatului - șantier

2

Colegiul Tehnic Timișoara (MIU)

3

Colegiul Tehnic “Emanuil Ungureanu"

7

Modex

P-ța.LC.Brătianu

1

șantier în lucru

2

3

Biserica luterană

4

P-ța.Libertății

1

“Primăria veche”

2

3

Biblioteca Județeană Timiș

4

pericol acoperiș, fronton și cornișă

5

Garnizoana Timișoara

6

imobil MApN

7

“Cazinoul militar"

P-ța.Mărăști

1-2

P-ța.Regina Maria

1

Liceul piarist | Biserica piarișilor

P-ța.Sfântul Gheorghe

1

pericol cornișă

2-3

4

P-ța.Țepeș Vodă

1

P-ța.Unirii

1

“Palatul Baroc” - Muzeul de artă

2

3

4

Vicariatul Bisericii Ortodoxe Sârbe

5

6

7

Școala gen. germană “Nicolaus Lenau"

8

degradări accentuat! cornișă / fațade

9

10

11

12

Domul catolic

13

14

P-ța.Victoriei

1-1a-1b

2

Imobil Politehnica

3

Camera de comerț

4

5

6

7

8

Bd.C.D.Loga

1

Primăria Municipiului Timișoara

3

Inspectoratul școlar

5

Biserica strămutată în curea mitropoliei

37

Colegiul Național “C.D.Loga" - șantier

42-44

Clinica de recuperare

45

Liceu pedagogic “Carmen Sylva”

46

Centrul Cultural Francez

Bd.LC.Brătianu

1

Banca Națională Română

Bd.Regele Ferdinand

1

Catedrala Ortodoxă Mitropolitană

Bd.Revoluției din 1989

1

2

“Poșta mare”

3

5

7

15

Colegiul Național ”Ana Aslan”

17

Prefectura / CJT |     corpul nou

Calea Alexandru I.Cuza

2

fragment fortificații

Str.9 mai

1

3

Str.Alba lulia

3

5

7

9

Str.Augustin Pacha

1

2

șantier în lucru

3

4

Episcopia romano-catolică

5

6

7

Biblioteca Academiei Române

”8

Direcția Județeană pentru Cultură

10

Str.Bloyai Janos

2

4

6

Biserică romano-catolică

Str.Carol Telbisz

4

6

Facultatea de chimie

Str.Cicio Pop

2

Grup Școlar Poștă și Telecomunicații

Str.C-tin Mușat (sergent)

1

Str.Coriolan Brediceanu

2

4

Fortif.

fragment fortificații “Piața 700”

Str.Dimitrie Cantemir

1a

Str.Dr.Liviu Gabor

1

Centrul Cultural German

4

“Casa sindicatelor”

Str.Dr.Nicolae Paulescu

1

2

Str.Emanoil Ungureanu

1

Centrul de Cultură și Artă

2

3

4

__

5

6

7

8

9

10

Vicariatul Bisericii Ortodoxe Sârbe

11

12

Biserică Ortodoxă Sârbă

13

14

15

17

Str.Enrico Carusso

1

2

3

clădire abandonată (în afara parterului)

Str.Eugeniu de Savoya

1

șantier în lucru

2

Tribunal / Judecătorie / Parchet

3

probleme structurale grave

4

șantier în lucru

5

6

7

8

9

corpul Stirex

10

șantier în lucru

11

12

13

14

clădire abandonată(în afara parterului)

16

ruină

18

probleme structurale grave

20

22

24

Str.Florimund Mercy

1

probleme structurale grave

2

Agenția jud. plăți și inspecție socială

3

4

probleme cornișă și fațadă

5

6

Muzeul de artă

7

9

Str.Francesco Griselini

1

Str.G.Praporgescu

2

clădire abandonată - nefolosita

Str.Gen.E.Grigorescu

1

2

"Cazaț®O- abandonată - nefolosita

3

Grădinița germană “N.Lenau"

4

6

8

Str.Gen.Traian Doda

1

3

Str.George Coșbuc

1

2

3

5

Str.Gheorghe Lazăr

1

2

Liceul german ;,N.Lenau” - șantier

3

4

5

Comunitatea evreiască

6

7

Spitalul militar

8

Str.Lucian Blaga

1

2

3

4

5

pericol acoperiș și cornișă

6

7

8

10

12

clădire abandonată - nefolosita

14

Str.Mărășești

1

Hotel Timișoara

2

Teatrul / Opera

3-5

Clinica dermato-venerologie

4

imobil MApN

6

sinagoga din Cetate

7

Consulatul Austriei

8

9

10

12

14

Str. Martin Luther

4

Bastionul Theresia

Str.Matei Corvin

1

2

Federația Caritas a Diecezei catolice

' 3

4

5

6

8

Retim

Str.Mihai Eminescu

2

fostul Liceu de Arte Plastice

Str.Oituz

1

3

Colterm

3a

Retim

5

7

Str.Palanca

1

2

4

Str.Paris

1

UVT - fostul Centru Cultural Britanic

Str.Pavel Chinezu

1

2

3

4

5

6

7

Str.Proclamația de la Tm.

1

3

casa cu “Pomul breslelor”

5

ADR Vest

7

Str.Reg.5 Vânători

1

3

4-6

Str.Reg.13 Călărași

3

Corp Facultatea de Medicină

Str.Sfântul loan

3

Spitalul de Oftalmologie

5

Biserică greco-catolică

Str.Vasile Alecsandri

1

df-.dlic tdx-.iid.onu.te • lidolos iU;

2

3

4

5

6

7

8

9

Str.Vlad Delamarină

1

3

Inspectorat calitatea semințelor

Str.W.Goethe

2

Motivul pentru care există spații goale la unele imobile pentru anii 2007 și 2010 este legat de faptul că până la inventarierea stării fizice a clădirilor istorice protejate din cursul anului curent s-a avut ca bază de lucru o zonă de studiu considerată prioritară, care excludea anumite cvartale sau clădiri. Deasemenea în anii trecuți nu au fost inventariate clădirile modeme (din epoca socialistă sau post 1989), chiar dacă acestea făceau parte din situri sau ansambluri. Ulterior zona de studiu a fost lărgită și astfel au fost incluse în planul de inventariere periodică toate clădirile protejate și incluse în Lista Monumentelor Istorice (2010), aprobată de Ministerul Culturii.

înscrierea clădirilor în una din cele patru categorii s-a efectuat pe baza unor criterii prestabilite legate de aspectul la stradă al fațadelor și acoperișurilor (unde există vizibilitate) și nu sunt opțiuni infailibile. Datele sunt revizuite periodic și pot surveni modificări în urma observațiilor suplimentare sau a degradărilor care pot interveni.

Având în vedere evoluția ascendentă din ultimii ani în ceea ce privește reabilitarea clădirilor istorice din Cetate și măsurile complementare inițiate de Primăria Municipiului Timișoara enumerate anterior și menite să încurajeze această tendință este de așteptat ca în viitorul apropiat aceasta să fie accelerată. Se anticipează ca odată cu finalizarea lucrărilor la reabilitarea piețelor și străzilor prin proiectul cofinanțat de Uniunea Europeană să crească și interesul comercial pentru clădirile adiacente, mai cu seamă în zona Pieței Unirii și a Pieței Sfântul Gheorghe și a străzilor care vor deveni pietonale. Pe de altă parte în Piața Libertății funcționează mai multe instituții de stat, fapt care împiedică folosirea spațiilor în scopuri comerciale, dar care poate deschide însă oportunitatea reabilitărilor pe cheltuială proprie prin prinderea în bugetele anuale a sumelor necesare. în ceea ce privește Piața Victoriei, deși acest spațiu public nu este vizat să fie reabilitat prin lucrări de amploare în viitorul apropiat, este un punct de atracție și are un potențial trusitic și comercial similar sau ușor mai mare decât Piața Unirii. Cu toate acestea imobilele din această piață sunt de dimensiuni considerabil mai mari, decât cele din Piața Unirii de exemplu, fapt ce implică și costuri mai ridicate, pe lângă problemele specifice aferente Asociațiilor de proprietari cu mulți membri (neînțelegeri, cazuri sociale, etc.). Printre străzile cu un potențial ridicat în ceea ce privește tendința de reabilitare a imobilelor în viitorul apropiat pot fi enumerate Str.Vasile Alecsandri, Str.Eugeniu de Savoya, Str.Mărășești, Str.Florimund Mercy, Str.Alba lulia și Str.Lucian Blaga, toate fiind zone pietonale sau în curs de a deveni pietonale.

Străzile și piețele din Cetate care sunt reamenajate și reabilitate printr-un proiect inițiat de Primăria Municipiului Timișoara și cofinanțat de Uniunea Europeană

Tendința ascendentă a reabilitării imobilelor protejate din Cartierul Cetate, înregistrată de Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice în ultimii ani în câteva imagini:





JJ50


Piața Unirii nr. 13 (foto sus 2007 - foto jos 2015)


Consilier

Râul Stroescu

Mai 2015




Primăria Municipiului Timișoara - Direcția Urbanism


Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice Telefon / Fax: 0256.435.436

E-mail: brcci@primariatm.ro

ANALIZA LA STRADĂ A STĂRII FIZICE A IMOBILELOR DIN FABRIC INCLUSE ÎN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

-SEPTEMBRIE 2015-

Primăria Municipiului Timișoara - Direcția Urbanism - Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice Tel./Fax.: 0256.435.436, E-mail: brcci@primariatm ro


în vederea inventarierii stării fizice a clădirilor istorice din Timișoara, a stării generale „la stradă” a acestora, Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice (BRCCI), din cadrul Direcției Urbanism, întreprinde periodic acțiuni specifice pentru actualizarea bazei de date proprii, care cuprinde informații detaliate și imagini realizate pe teren cu imobilele monument sau din siturile și ansamblurile protejate, conform Listei Monumentelor Isrorice (2010), aprobate de Ministerul Culturii.

Raportul de față vizează rezultatul constatărilor din teren, realizate în cursul lunilor aprilie și mai anul curent, și procesarea statistică a acestor informații pentru zona Fabric (care include principalele două piețe publice ale cartierului: Romanilor și Traian). Nu au fost inventariate și imobilele din zona de protecție a monumentelor istorice individuale, ansamblurilor sau a siturilor.

Fabricul constituie cea de a treia zonă istorică studiată, situată în estul Timișoarei, după Cetate și cartierele losfefin și Elisabetin. Pot fi întâlnite imobile valoroase din punct de vedere arhitectural, realizate în diferite stiluri specifice, precum Baroc, Secession, eclectic istoricist, neobaroc, neoromanic, etc. Deasemenea pot fi întâlnite și decorațiuni „maure” și simbolistică specifică evreiască (fosta sinagogă a comunității israelite statusquo-ante, Str.Episcop Joseph Lonovici nr.2) sau chiar ornamente care anunțau stilul modern „cubist” (Bd.3 August 1919 nr. 1).

La fel ca și în losefin și Elisabetin, în Fabric pot fi admirate și obiective industriale sau utilitare istorice cu o arhitectură specifică, precum Turnul de apă din strada Samuil Micu, Turbinele de pe Bega sau Fabrica de bere, cartierul având o bogată tradiție în acest sens, dovadă fiind și denumirea sa.

Au fost inventariate toate cele 228 imobile protejate (monumente individuale, situri și ansambluri) din zona studiată și s-au efectuat în lunile aprilie și mai (2015) 3.000 de poze (consilieri BRCCI Daniela Țeicu și Cristina Toma), care au urmărit aspectul general al fațadelor la stradă, al acoperișurilor și în unele cazuri a detaliilor arhitecturale valoroase (porți de acces, ferestre, ornamente, etc).

în urma observațiilor din teren s-a realizat o împărțire a imobilelor în 4 categorii distincte: 1) Imobile reabilitate. în această categorie au fost incluse și clădirile unde lucrările de reabilitare erau în curs de desfășurare în timpul deplasărilor pe teren. Nu au fost însă încadrate în această categorie șantierele abandonate unde lucrările au fost sistate.

2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie. Au fost încadrate în această categorie clădirile la care s-au efectuat lucrări de reabilitare parțiale (acoperiș, dar fără fațadă sau invers). Deasemenea au fost luate în calcul și imobilele cu o stare generală peste medie, care deși nu au fost reabilitate recent nu prezintă degradări extinse.

a) Str. Ștefan cel Mare nr.23 (fațadă reabilitată, dar fără acoperiș), b) Splaiul Nistrului nr. 1 (stare generală peste medie), c) Str. Ștefan cel Mare nr.14 (acoperiș reabilitat, dar fără fațadă) - imagini mai 2015

3) Imobil nereabilitat. în această categorie au fost incluse clădirile nereabilitate, aflate în diverse stadii de degradare la nivelul fațadelor la stradă și a acoperișului.



4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat-pericol. Au fost vizate pe lângă clădirile aflate în ruină, cele abandonate și lăsate să se deterioreze (din diverse motive) și imobilele care prin nivelul avansat de degradare (inclusiv probleme grave și vizibile la structura de rezistență) constituie un pericol pentru proprietari și pentru pietoni.

La fel ca și în celălalte cartiere istorice din Timișoara și în Fabric predomină imobilele nereabilitate (60 la sută). Alte 20 de procente sunt reprezentate de imobilele reabilitate sau unde existau șantiere începute și în curs de desfășurare la data inventarierii clădirilor (comparativ cu 31 de procente înregistrate în Cartierul central Cetate). în aceste 20 de procente au fost incluse și clădirile la care au fost efectuate lucrări de reabilitare care contravin flagrant normelor de estetică arhitectural-ambientală și reglementărilor pentru zonele istorice protejate: fațade la stradă tencuite în mai multe culori, cromatică stridentă, materiale inadecvate (pvc, țigle din tablă unde acestea nu constituiau materialul istoric specific) sau modificări exagerate ale volumetriei, în contrast cu vecinătățile sau caracterul general al zonei. Aceste cazuri sunt totuși sensibil mai puține decât în losefin și Elisabetin. în Fabric au mai fost identificate și cele mai multe imobile nefolosite, lăsate să se degradeze, abandonate sau care constituie un pericol public în comparație cu celălalte zonele studiate: 18 clădiri - 8 procente (Cetate - 7 procente și losefin + Elisabetin - 4 procente).

Pe de altă parte, la fel ca și losefinul și Elisabetinul, Fabricul este un cartier cu o bogată moștenire cultural-arhitecturală de factură istorică, dar care nu a reușit să concureze în ultimele două decenii cu Cartierul Cetate, care constituie practic „inima” orașului. în timp s-a estompat caracterul plurinuclear al Timișoarei din punct de vedere al atracției diferitelor zone urbane, în defavoarea cartierelor istorice periferice și în favoarea centrului, fostul „oraș interior” cuprins între zidurile de apărare ale cetății și în imediata proximitate a fostelor fortificații rămânând polul major de atracție turistică. Deasemenea, spre deosebire de Cartierul Cetate, unde imobile au început să-și schimbe funcțiunea de locuit, devenind clădiri care găzduiesc în proporție de 100% societăți comerciale, fapt care încurajează reabilitarea fațadelor și a spațiilor interioare, în Fabric încă nu a fost înregistrată o asemenea tendință, aceste cazuri fiind izolate și constituind „excepția de la regulă”.

Revitalizarea Fabricului este în atenția autorităților publice locale, fiind inițiate în timp mai multe acțiuni în acest sens, prin care putem aminti:


  • -  campanii diversificate de informare a populației (articole publiate în Monitorul Primăriei și pe adresa de internet a instituției, conferințe de presă, evenimente tematice, tipărirea de pliante, broșuri și îndrumare dedicate publicului larg și specialiștilor, standuri ale Birourlui de Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice, etc);

  • - consultanță și consiliere pentru proprietarii clădirilor istorice în vederea reabilitării corecte a clădirilor;

  • - elaborarea de programe de sprijin financiar, strategii și studii pentru identificarea de surse de finanțare diverse pentru reabilitarea clădirilor istorice;

  • - semnalizarea siturilor (panouri informative - totemuri); (Foto stânga)

  • -  proiecte pilot de reabilitare corectă (inițiate prin proiectul de cooperare româno-german "Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara" dintre Primăria Municipiului Timișoara și Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică GTZ - 2006-2010);

- proiecte de reamenajare a spațiului public, precum lucrările de refacere a Pieței Romanilor și ampasarea în fața Bisericii Millennium a statuii baroce a Sfântului loan Nepomuk;

- notificări și amenzi în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, prin angajații Direcției Urbanism și ai Poliției Locale, în cazul clădirilor istorice nereabilitate sau aflate într-o stare de degradare avansată.

Proiect pilot de reabilitare corectă a vitrinelor istorice de la imobilul din Str. Ștefan cel Mare nr.2, Proiectul de cooperare româno-german "Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara"dintre Primăria Municipiului Timișoara și Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică GTZ

- Foto înainte și după

Totuși, cu toate eforturile municipalității și a unor inițiative private, cea mai reprezentată categorie pentru clădirile din losefin și Elisabetin continuă să fie încă cea a imobilelor nereabilitate (60 de procente din clădirile inventariate). Există chiar și un număr de imobile abandonate - nefolosite și lăsate să se deterioreze și altele care se află într-o stare avansată de degradare sau cu probleme structurale vizibile care afectează siguranța publică. Imobilele din această categorie alcătuiesc 8 procente din totalul obiectivelor inventariate. Deasemenea nu este de neglijat nici categoria imobilelor nereabilitate, dar cu o stare generală peste medie sau a clădirilor unde s-au întreprins lucrări parțiale de reabilitare, fie a acoperișurilor (învelitoare, elemente de tinichigerie, etc) sau a fațadelor și unde s-au restaurat sau schimbat în mod corespunzător ferestrele sau porțile de acces.

Din punct de vedere statistic, au fost identificate ■fe                 pentru fiecare categorie în parte:

14%

  • 1) Imobil reabilitat-40 clădiri (18 procente);

  • 2)  Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie - 33 clădiri (14 procente);

  • 3) Imobil nereabilitat - 137 clădiri (60 procente);

60%

18%

4) Ruină,   imobil abandonat-nefolosit sau

nereabilitat - pericol - 18 clădiri (8 procente).

Cele mai multe clădiri nereabilitate sau considerate pericol sunt imobile de locuit (cu excepțiile de rigioare), în litigiu, cu proprietari privați.



în cazul principalei piețe publice (Piața Traian), care constituie atât din punct de vedere spațial cât și funcțional centrul cartierului Fabric, situația fronturilor construite care o delimitează și a clădirilor amplasate în colțurile acesteia se prezintă după cum urmează: 9 imobile nereabilitate și 4 reabilitate (dintre care două clădiri aparțin Bisericii Ortodoxe Sârbe și în una funcționează Biroul de Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice din cadrul Direcției Urbanism a Primăriei Municipiului Timișoara - Str.Ștefan cel Mare nr.2).

în ceea ce privește lăcașele de cult, care pe lângă importanța lor spirituală reprezintă și repere arhitecturale identitare pentru cartierul Fabric, situația este după cum urmează: două lăcașe de cult reabilitate (Biserica ortodoxă sârbă Sfântul Gheorghe și Biserica greco-catolică Nașterea Maicii Domnului) și trei cu o stare generală peste medie (Biserica ortodoxă Sfântul llie, Biserica romano-catolică Millennium și o Biserică Baptistă). Deasemenea s-a identificat și un obiectiv abandonat / nefolosit și lăsat să se degradeze: fosta sinagogă a comunității israelite statusquo-ante.


Fosta sinagogă de pe Str. Episcop Joseph Lonovici nr. 2 și Biserica ortodoxă sârbă din Piața Traian nr. 5 -imagini mai 2015

Deasemenea în zona studiată au fost identificate 3 clădiri unde funcționează școli generale, licee și instituții de învățământ superior:

Categoria „Imobil reabilitat” (o clădire): Liceul Teoretic Jean-Louis          Calderon

(Str.Johann Heinrich Pestalozzi nr.14) - șantier în lucru.

Categoria            „Imobil

nereabilitat” (două clădiri):

Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie (Str.Johann Heinrich Pestalozzi nr.18) și Liceul Teoretic William Shakespeare (str.lon Luca Caragiale nr.6 - foto dreapta).


S-a mai constatat că, la fel ca și în losefin și Elisabetin, în Fabric există numeroase clădiri istorice reabilitate parțial sau total în mod necorespunzător, fiind încălcate în mod flagrant normele și reglementările în vigoare. Printre cazurile cel mai des întâlnite sunt cele în care s-au folosit mai multe culori pentru reabilitarea a doar o jumătate sau o treime din fațadele la stradă.

Alte cazuri flagrante depistate în zona studiată presupun folosirea de materiale inadecvate pentru clădirile istorice în lucrările realizate la fațade (de exemplu placarea cu gresie a soclului) sau utilizarea de culori în nuanțe stridente.

Au mai fost identificate mai multe abateri și la nivelul acoperișurilor, nu numai a fațadelor, acestea ținând de alegerea greșită a meterialelor din care este realizată învelitoarea (tablă colorată în locul țiglelor tip solzi, etc) sau modificări ale volumetriei prin mansardare sau înălțare, lucrări care au adus modificări aspectului inițial al imobilelor. Deasemenea, ca și în cazul fațadelor, au fost întâlnite imobile unde au fost întreprinse lucrări de reabilitare doar pe o porțiune a acoperișului, nefiind întreprinse lucrări de ansamblu asupra întregii structuri a acestuia.

Distrugerea în timp a porților de acces în imobilele istorice este un fenomen întâlnit, într-o mai mică sau mai mare măsură în toate zonele istorice protejate din Timișoara. Cu toate acestea, fenomenul distrugerii porților originale, unele adevărate opere de artă, este mai accentuat în cartierul Fabric. Nu puține sunt cazurile unde porțile din lemn au fost înlocuite cu plăci din tablă, plăci OSB sau chiar cu uși din PVC.

La fel nu puține sunt situațiile unde ferestrele sau vitrinele din lemn au fost înlocuite cu unele noi realizate din materiale necorespunzătoare pentru clădirile istorice (rame PVC, aluminiu, etc) și care, în plus, de cele mai multe ori nici nu respectă împărțirea inițială sau dimensiunile originale. Deasemenea există firme de societăți comerciale (funcționale, închise sau cu locație mutată) necorespunzătoare zonelor istorice protejate (din punct de vedere al materialelot folosite, al cromaticii alese sau al proporților inadecvate).

O caracteristică aparte a zonei studiate, care nu este specifică de exemplu Cartierului Cetate, o constituie obiectivele industriale și utilitare cu edificii de secol XIX și început de secol XX. Din această categorie fac parte Turbinele - fosta Hidrocentrală și uzină electrică (obiectiv construit în stil Secession la începutul secolului trecut) sau Turnul de apă. Deasemenea tot în Fabric mai există și poate cel mai important și cunoscut reper al arhitecturii industriale istorice din Timișoara: Fabrica de bere, care se află pe amplasamentul actual din anii ‘40 ai secolului al XVIII-lea. O parte din clădirile actuale ale fabricii, realizate după reconstrucțiile și extinderile din 1868, 1883 și 1890, sunt exemple valoroase ale arhitecturii industriale de secol XIX. Deasemenea în zona studiată mai există clădiri industriale, dar fără o valoare istorică și estetică însemnată, construite în perioada socialistă (Enel, Transelectrica, hale Piața Aurel Vlaicul și str.Pestalozzi).

Pe de altă parte, o situație negativă aproape generalizată la nivelul tuturor cartierelor istorice timișorene și întâlnită astfel și la marea majoritate a imobilelor din Fabric, fie ca sunt reabilitate sau nu, este prezența abuzivă și parazitară a cablurilor de date sau electrice, care dau un aspect neîngrijit și haotic unor clădiri valoroase. Deasemenea au fost identificate la unele imobile și alte elemente parazitare, precum portdrapele nefuncționale sau stâlpi metalici de susținere pentru cabluri (scoși din uz).

în ceea ce privește prezența aparatelor de aer condiționat montate pe fațade, numărul acestora este mai ridicat decât în Cartierul Cetate, o situație întâlnită și în losefin și Elisabetin. Pe lângă aspectul inestetic, aceste aparate afectează fațadele clădirilor istorice prin scurgerea direct pe tencuială, în foarte multe cazuri, a apei rezultate în urma condensului care se produce în timpul folosirii acestor sisteme de climatizare. Deasemenea au fost întâlnite și cazuri de amplasare de antene parabolice / satelit pe fațadele principale ale imobilelor istorice protejate.

Toate datele colectate pe teren au fost transpuse în tabele cu rubrici individuale corespunzătoare fiecărei clădiri în parte și pe o hartă generală cu zona studiată. Pentru realizarea grafică și pentru o identificare mai facilă, fiecărei categorii din cele patru i s-a dat un cod cromatic distinct, după cum urmează: 1) Imobil reabilitat - culoarea verde, 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie - culoarea galbenă, 3) Imobil nereabilitat - culoare portocalie și 4) Ruină, imobil abandonat - nefolosit sau nereabilitat - pericol - culoarea roșie.

LEGENDĂ CULORI

Imobil reabilitat

Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie

Imobil nereabilitat

Ruină, imobil abandonat - nefolosit sau nereabilitat - pericol

4

■ -

5

7

Str.lon Luca Caragiale

1

2

4

6

Liceul Teoretic William Shakespeare

Str.înfrătirii

2

Pericol învelitoare țigle

Str.lon Creangă

16

Str.lon Mihalache

1

2

4

5

Ruină

Str.Episcop Joseph Lonovici

1

2

Sinagoga - Imobil abandonat /nefolosit

Str.Episcop Joseph Nischbach

3

4

Str.Mihail Kogalniceanu

17

19

21

Splaiul Nistrului

1

Str.Petre Ispirescu

1

3

5

7

9

11

13

15

17

Str.Petru Rareș

1

2

3

4

5

Piața Romanilor

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Transelectrica

12

13

Liceul Teoretic William Shakespeare

14

15

16

Biserica romano-catolică Millennium

Str.Samuil Micu

16

Turnul de apă

Str.Școlii

1

3

" Pericol șarpantă

27

29

31

Piața Traian

1

2

3

4

5

Biserica ortodoxă sârbă Sfântul Gheorghe

6

7

Str.Zăvoi

1

vi '

2

mobil abandonat / nefolosit

3

4

5

6

8

10

12

Biserică baptistă

Str.Zlatna

2

Str.Johann Heinrich Pestalozzi

14

Liceul Teoretic Jean-Louis Calderon

16

Radio - TVR Timișoara

18

Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie

Uzina de apă

Motivul pentru care există spații goale la unele imobile pentru anii 2007 și 2010 este legat de faptul că până la inventarierea stării fizice a clădirilor istorice protejate din cursul anului curent s-a avut ca bază de lucru o zonă de studiu considerată prioritară, care excludea anumite cvartale sau clădiri. Deasemenea în anii trecuți nu au fost inventariate clădirile moderne (din epoca socialistă sau post 1989), chiar dacă acestea făceau parte din situri sau ansambluri. Ulterior zona de studiu a fost lărgită și astfel au fost incluse în planul de inventariere periodică toate clădirile protejate și incluse în Lista Monumentelor Istorice (2010), aprobată de Ministerul Culturii.

înscrierea clădirilor în una din cele patru categorii s-a efectuat pe baza unor criterii prestabilite legate de aspectul la stradă al fațadelor și acoperișurilor (unde există vizibilitate) și nu sunt opțiuni infailibile. Datele sunt revizuite periodic și pot surveni modificări în urma observațiilor suplimentare sau a degradărilor care pot interveni.

Deși s-a înregistrat în ultimii ani o evoluție ușor ascendentă în ceea ce privește reabilitarea parțială a imobilelor istorice protejate din Fabric (în general acoperișuri refăcute), în cazul reabilitărilor totale (inclusiv a fațadelor) se poate vorbi aproape de o stagnare în ultimii ani. Nu au fost identificate nici premizele conjuncturale care să permită o creștere semnificativă în viitorul apropiat a numărului de imobile istorice reabilitate. Problemele de natură socială din Fabric sunt mult mai accentuate decât în Cetate, losefin și Elisabetin, acest cartier istoric fiind desemnat în 2014 de către Inspectoratul Județean Timiș de Poliție “zonă specială de siguranță", din cauza jafurilor, tâlhăriilor și a altor violențe înregistrate de către autorități. Aceasta ar putea fi principala cauză care frânează dezvoltarea zonei și sporirea atractivității din punct de vedere comercial și turistic. Este totuși de așteptat ca numărul imobilelor reabilitate să crească ușor, dar nu cu vizeza prognozată pentru cartierul central Cetate. Este anticipată deasemenea o reducere a numărului de imobile care vor fi reabilitate haotic, fără respectarea legislației în vigoare și care afectează caracterul specific al zonelor istorice studiate prin punerea în practică a unor soluții arhitecturale neconforme, datorită sporirii eficienței în control a angajaților Direcției Urbanism și ai Direcției Poliției Locale, dar și datorită creșterii în ultimii ani a nivelului de conștientizare a cetățenilor la care a contribuit în parte și Primăria Municipiului Timișoara.

Consilier Râul Stroes Mai 2015





Primăria Municipiului Timișoara - Direcția Urbanism Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice Telefon / Fax: 0256.435.436

E-mail: brcci@primariatm.ro

Acest document nu a putut fi convertit OCR - probabil este corupt.

Acest document nu a putut fi convertit OCR - probabil este corupt.

PROPUNERE privind declararea zonelor prioritare de protejare și intervenție asupra clădirilor din Municipiul Timișoara

Municipiul Timișoara deține un amplu și valoros patrimoniu arhitectural constituit în cea mai extinsă arie de patrimoniu istoric construit din țară. Structura urbană și clădirile se datoresc activității de construire din ultimii trei sute de ani. Din nefericire, din cauza vechimii lor și a unei întrețineri inadecvate, odată cu trecerea vremii, majoritatea monumentelor și clădirilor valoroase din punct de vedere arhitectural, au atins o fază avansată de uzură și degradare.

Reabilitarea spațiului public, precum și restaurarea și punerea în valoare a clădirilor din zonele istorice este necesară pentru a avea rezultate vizibile și pe termen lung în ceea ce privește creșterea atractivității orașului. Păstrarea identității arhitecturale a orașului și identificarea unor zone distincte și esențial semnificative în această privință, asupra cărora să existe formule specifice de intervenție sunt obiective de maximă importanță ale Municipiul Timișoara în ceea ce privește patrimoniul istoric construit al orașului.

Zonele istorice protejate ale Municipiului Timișoara sunt determinate prin Lista monumentelor istorice, cel mai recent reactualizată în 2015. (Ordinul ministrului culturii și cultelor, nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice).

Legea 422/2001 republicată, privind protejarea monumentelor istorice, prevede obligațiile proprietarilor și autorităților publice locale pentru protejarea patrimoniului istoric imobil, (art. 17. Alin (1), lit. h) și art. 7, 18, 37, 38, 39, 45, 46, 47).

Legea 153/2011 reiterează responsabilități desemnate de Legea 422/2001 și reglementează forme de sprijin financiar pentru zone de intervenție stabilite de autoritatea publica locală. Aceeași lege definește “zona de acțiune prioritară - zonă omogenă din punctul de vedere al caracteristicilor urbanistice și arhitecturale, care afectează atractivitatea și competitivitatea localității prin procentul mare de clădiri a căror anvelopă necesită lucrări de intervenție în conformitate cu prezenta lege și care justifică intervenția prioritară.”

Inventarierea stării fizice a clădirilor istorice a fost o activitate dezvoltată în Proiectul GTZ - Reabilitarea prudentă a cartierelor istorice din Timișoara, începând cu anul 2007, cu caracter bianual. Susținută și dezvoltată prin actualul Birou Reabilitare și Dezvoltare Urbană al Direcției Urbanism, cea mai recentă inventariere a clădirilor din zonele istorice protejate ale

Municipiului Timișoara referitoare la starea fizică a a


acestor a fost realizată în 2015.


Datele


acesteia le regăsiți anexate prezentei.

Pe baza prevederilor legale, studiilor istorice existente, a celorlalte documente strategice care fundamentează și reglementează dezvoltarea și planificarea urbană a Municipiului Timișoara, precum și a datelor din teren, propunerea Municipiului Timișoara cu privire la declararea zonelor de protejare și intervenție este următoarea:

Zonele Cetate, losefin și Fabric ca zone prioritare de protejare și intervenție asupra clădirilor din:

Situl urban, Cartierul “Cetatea Timișoara”, cod TM-II-s-A-06095 (60);

Situl Urban Fabric (I), cod TM-II-s-B-06096, (61);

Ansamblul Urban „Fabric” (II); cod TM-II-a-A-06097 (62);

Situl urban „Vechiul Cartier losefin”, cod TM-II-s-B-06098, (63).


LEGENDA




ZONA PRIORITARĂ I -

PIAȚA VICTORIEI

ZONA PRIORITARĂ II -

CARTIERUL CETATE

ZONA PROTEJATĂ

CONFORM LEGII 422/2001


Listă cu străzile și piețele incluse în

Zona prioritară II

-Str. Sfântul loan

-Str. Gheorghe Dima

-Piața Mărăști

-Str.Oituz

-Piața Ionel I.C. Brătianu

-Str. Mărășești

-Str. Alba lulia

-Str. Emanoil Ungureanu

-Piața Libertății

-Str. Lucian Blaga

-Str. Vasile Alecsandri

-Piața Unirii

-Str. Sergent Constantin Mușat

-Str. Florimund Mercy

-Str. Regimentul 5 Vânători

-Piața Sfântul Gheorghe

-Str. CarolTrelbisz

-Str. Enrico Carusso

-Str. Episcop Augustin Pacha

-Str. Matei Corvin

-Str. Francesco Griselini

-Str. General Traian Doda

-Str. Paul Chinezu

-Str. Martin Luther

-Piața lancu Huniade

-Piața Mircea Eliade

-Str. Jănos Bolyai

-Str. Victor Vlad Delamarina

-Str. Dimitrie Cantemir

-Piața Mareșal Ferdinand Foch

-Str. General Praporgescu

-Str. Coriolan Brediceanu

- Str. 9 Mai

-Bv. Revoluției din 1989

-Str. Eugeniu de Savoya

-Str. Gheorghe Lazăr

-Str. Palanca

-Piața Vlad Țepeș

-Str. General Eremia Grigorescu

-Str. George Coșbuc


ZONE PRIORITARE DE INTERVENȚIE ASUPRA CLĂDIRILOR - PIAȚA VICTORIEI SI CETATE

>                                                                         9                                   9

țBI Direcția Județeană pentru

Cultura Timiș

Direcția Județeană pentru Cultura Timiș - MINISTERUL CULTURII

Către,


3037/27.10.2016


MUNICIPIUL TIMIȘOARA

Bd. C.D.Loga Nr. 2, Timișoara

DIRECȚIA DE URBANISM

BIROUL DE REABILITARE ȘI DEZVOLTARE URBANĂ

Referitor la: Propunerea Arhitectului Șef cu privire la declararea zonelor prioritare de protejare și intervenție asupra clădirilor din Municipiul Timișoara și asupra Programului de sprijin financiar pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din Municipiul Timișoara.

în urma analizării solicitării dvs. înregistrată la DCJ Timiș cu nr. 3037/26.10.2016, vă comunicăm:

AVIZUL FAVORABIL

Pentru promovarea în Hotărâre de Consiliu Local a acestor două propuneri, cu următoarele condiții pentru Programul de sprijin financiar, în ce privește punctajul după cum urmează:

Anexa Nr. 3 pct. 5, primul aliniat se va elimina, și va fi înlocuit cu punerea în valoare a elementelor decorative ale fațadei.

DIRECTOR

Dr. Sorin VI




Direcția Județeană pentru Cultura Timiș - MINISTERUL CULTURII

Str. Augustin Pacha nr.8                    T. +40 (0)256 493659

300055, Timișoara                         F. +40 (0)256 493659

www.culturatimis.ro

monumente@culturatimis.ro


ROMÂNIA

JUDEȚUL TIMIȘ

MUNICIPIUL TIMIȘOARA

DIRECȚIA URBANISM

Nr. CDU2016-000104./28.10.2016

NOTĂ la

Referatul privind declararea zonelor prioritare de protejare și intervenție asupra clădirilordin Municipiul Timișoara

în urma analizării propunerii cu privire la declararea zonelor prioritare de protejare și intervenție asupra clădirilor din Municipiul Timișoara în Comisia Tehnică de Amenajarea a Teritoriului si Urbanism si conform recomandărilor comisiei, dar si în urma Dezbaterii Publice Profesionale la care au participat rerezentanții organismelor OAR Timiș, Direcția Județeană de Cultură, Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei, Timișoara Capitală Culturală Europeană, RUR Timiș, ASOP, Poliția Locală Timiș, ISC Timiș, și a propunerilor din proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, au rezultat următoarele observații și completări la materialele propuse spre aprobare:

Includerea în zona prioritară principală, a clădirilor situate pe Splaiul Tudor Vladimirescu respectiv a fronturilor piețelor Sinaia și Plevnei și a Bd. 3 August 1919, de la Băile Neptun la Piața Acad. Corneliu Micloși și Splaiul Nistrului.

Completarea zonelor secundare conform anexei

Completarea zonelor conform propunerilor din Nota în anexele la Referat.

Deasemenea au fost reținute o serie de direcții noi ce vor fi luate în considerare printr-o Hotărâre de Consiliu ulterioară..

Director executiv

Direcția Urbanism

Arh. Sorin Emilian CIURARIU


ROMÂNIA JUDEȚUL TIMIȘ MUNICIPIUL TIMIȘOARA DIRECTA URBANISM COMPARTIMENT AVIZARE CONFORMITĂȚI P UG/PU D/PUZ

Bd. Constantin Diaconovici Loga, nr. 1, 300030, tel/fax +40 256 408435 e-mail: institutiaarhitectuluisef@primariatm.ro, internetrwww.primariatm.ro

Ca urmare a solicitării Biroului Reabilitare si Dezvoltare Urbana din cadrul Direcției Urbanism si a Direcției Dezvoltare;

Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism, înființată în baza art. 37 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului și a H.C.L. nr. 299/27.06.2006, modificat prin H.C.L. nr. 95/26.02.2013 privind înființarea C.T.A.T.U., întrunită la data de 27.10.2015 a luat în discuție materialele cu privire la:

Programul de sprijin financiar pentru creșterea calitatii arhitectural -ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din municipiului Timișoara;

Declararea zonelor prioritare de protejare si intervenție asupra clădirilor din Municipiul Timișoara.

Având în vedere Procesul verbal întocmit în urma ședinței din data de 27.10.2016 a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism, înființată în baza art. 37 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și a H.C.L. nr. 299/27.06.2006 modificat prin H.C.L. nr. 95/26.02.2013 privind înființarea C.T.A.T.U.;

In conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, se emite prezentul punct de vedere favorabil cu privire la „Programul de sprijin financiar pentru creșterea calitatii arhitectural -ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din municipiului Timișoara” respectiv „Declararea zonelor prioritare de protejare si intervenție asupra clădirilor din Municipiul Timișoara , cu următoarele recomandări:

clădirile situate pe malurile Canalului Bega, la frontul sudic al Pieței Sinaia din zona de intervenție losefin, respectiv din Piața Plevnei sa fie incluse in Zona prioritara principala Piața losefin;

se va tine cont de lărgirea zonelor de interes pe direcții arhitecturale reprezentative, asa cum s-a recomandat in candidatura „Timișoara 2021- Capiatala Europeana a Culturii, respectiv noua direcție către Novi-Sad, care va face obiectul unui alt Program;

corelare cu punctul de vedere al O.A.R.-ului - Filiala Timiș, respectiv cu punctul de vedere al Direcției Județene pentru Cultura Timiș.


Reddact. L.I.. - 2 ex

LEGENDA



ZONA PRIORITARĂ SECUNDARĂ IOSEFIN

ZONA PROTEJATĂ

CONF. LEGII 422/2001

Listă cu străzile și piețele incluse în Zona prioritară losefin

  • - Piața Sfânta Maria

  • - Piața Mocioni/Sinaia

  • - Bd. 16 Decembrie 1989

  • - Bd. Regele Carol I

  • - Splaiul Tudor Vladimirescu

  • - Piața Plevnei

  • - Str. General Henri Berthelot

  • - Str. Brașov

  • - Str.Treboniu Laurian

  • - Str. Miron Costin

  • - Str. Gheorghe Doja

  • - Str. Zugrav Nedelcu

  • - Str. Moților

  • - Str. Ady Endre

  • - Str. Emanoil Gojdu

  • - Str. Ion Ghica

  • - Bd. General Ion Dragalina


ZONE PRIORITARE DE INTERVENȚIE ASUPRA CLĂDIRILOR - IOSEFIN