Hotărârea nr. 68/2014

68/25.02.2014 privind completarea Anexei nr.1 a Hotărârii Consiliului Local nr. 132 din 24.03.2009 - privind conferirea unei identităţi culturale, artistice, turistice şi educative Timişoarei prin realizarea în Parcul Central a unei Alei a Personalităţilor
Hotararea Consiliului Local 68/25.02.2014
privind completarea Anexei nr.1 a Hotărârii Consiliului Local nr. 132 din 24.03.2009 - privind conferirea unei identităţi culturale, artistice, turistice şi educative Timişoarei prin realizarea în Parcul Central a unei Alei a Personalităţilor


Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr. SC2014 - 3336/10.02.2014 al Primarului Municipiului Timişoara, domnul Nicolae Robu;
Având în vedere avizele Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finanţe, impozite şi taxe, Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţie locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor, Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara;
Având în vedere Adresa cu nr.SC 2014 - 003106-06.02.2014 a dnei Ligia Tohăneanu;
Având în vedere adresa cu nr. SC 2013 - 035420 - 06.12.2013 a dnei Clara Liselotte Basica;
În conformitate cu prevederile art. 36, alin.(2), lit. b) si d) si alin.(6), lit. a), pct.4 din Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;
În conformitate cu art.45 alin.(2) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;


HOTARASTE

Art. 1: Se aprobă completarea Anexei nr. 1 a Hotărârii Consiliului Local nr. 132 din 24.03.2009 - privind conferirea unei identităţi culturale, artistice, turistice şi educative Timişoarei prin realizarea în Parcul Central a unei Alei a Personalităţilor, astfel:
- includerea profesorul universitar Gheorghe I. Tohăneanu pe lista personalităţilor din Anexa nr. 1 a Hotărârii Consiliului Local nr. 132 din 24.03.2009 şi amplasarea bustului acestuia pe Aleea Personalităţilor din Parcul Central din Timişoara;
- amplasarea bustului lui Arpad Muhle în Parcul Rozelor din Timişoara.
Toate celelalte prevederi ale Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr. 132 din 24.03.2009, rămân neschimbate.

Art. 2: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Comunicare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Art. 3: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului - Judeţul Timiş;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Direcţiei Urbanism;
- Instituţiei Arhitectului Şef;
- Direcţiei Tehnice;
- Direcţiei Economice;
- Direcţiei de Mediu;
- Direcţiei Dezvoltare;
- Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse;
- Direcţiei Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale;
- Direcţiei Comunicare;
- Biroului Audit;
- Biroului Managementul Calităţii;
- Compartimentului Control;
- Mass-media locale.






Presedinte de sedinta
CIPRIAN JICHICI
Contrasemneaza
P. SECRETAR SIMONA DRĂGOI

ROMÂNIA

Județul Timiș

Primăria Municipiului         Direcția Comunicare

Timișoara

S-a înregistrat cu numărul; SC2014-003106 din 06.02.2014

SC67 Corespondență Direcția Comunicare

Am preluat de la LIGIA TOHANEANU

Cu adresa: Timișoara, Str. BELABARTOK nr.26 ap.2

Total 3 file         Termen de rezolvare: 08.03.2014

Termen direcție: 21.02.2014

Obs. SOL RIDICARE BUST PROF GH TOHANEANU

Către Primăria Municipiului Timișoara

In atenția dlui primar Nicolae Robu

Spre știință Direcția Comunicare

Subsemnata Ligia Tohăneanu, domiciliată în Timișoara, str. Bela Bartok nr 26, ap 2, in calitate de soție a prof Gheorghe I. Tohăneanu, vă adresez rugămintea de a dispune ridicarea unui bust în memoria celui care a fost unul dintre întemeietorii învățământului filologic universitar din Timișoara, și care, în 52 de ani a format numeroase generații de studenți.

Dacă este posibil, aș dori ca bustul să fie amplasat în Parcul Central al Municipiului Timișoara, pe Aleea Personalităților.

Autor a 16 cărți, a peste 700 de studii și articole în diverse publicații, distins cu numeroase premii și medalii din care amintesc: Ordinul „Serviciu credincios" în grad de cavaler și Ordinul „Serviciu Credincios" în grad de comandor, conferite de către Președinția României, precum și acordarea titlului de Cețățean de onoare al Municipiului Timișoara.

Las la latitudinea dvs să hotărâți dacă, prin prodigioasa sa activitate închinată învățământului și culturii timișorene, profesorul universitar Gheorghe I. Tohăneanu merită să fie cinstit prin ridicarea unui bust.

Vă mulțumesc.

Timișoara

06.02.2014

Profesorul Gheorghe I. Tohaneanu se trage dintr-un neam de ciobani din Sacelele Brașovului. Tatal sau, Ion Tohaneanu, plecat la 10 ani de la oi, ajunge doctor in drept roman la Berlin, apoi profesor de limba latina si germana la liceul " Vasile Alexandri " din Galați , al cărui director a fost timp de doua decenii. Profesorul G.l. Tohaneanu moștenește toate calitatile părintelui sau pe care le întregește cu noi valențe intelectuale.

Absolvă Facultatea de Litere din București cu " magna cum laudae ", ajunge lector la catedra de filologie clasica si lingvistica a aceleiași facultati, ca după doi ani sa fie îndepărtat din invatamantul superior, din cauza politicii liberale dusa de tatal sau .

Aceasta a fost sansa orașului nostru când in 1956 vine la Timișoara , fiind unul dintre intemeiatorii invatamantului filologic superior din orașul nostru. In calitate de dascal precum si aceea de conducător de doctorat, a scolit numeroase serii de studenti, dintre care unii au ajuns cadre universitare, șefi de catedra, decani. Intre timp a condus sectorul de lingvistica a Bazei de Cercetări Științifice din Timișoara.

Pe langa toate acestea G.l. Tohaneanu a fost un scriitor de marca, publicând 16 cârti, peste 700 de studii si articole in diverse ziare si reviste de specialitate. A tinut ani buni rubrica permanenta la " Renașterea " in " Paralela 45 " si la revista "Orizont". Latinist recunoscut, a tradus din Macrobîus " Saturnaiia " si din Vergilius Maro " Eneida " , " Bucolice si Georgice " , pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, al cărui membru a fost.

Pentru prodigioasa activitate pe taramul stiintei filologice si a culturii, precum si pentru rodnicia muncii in domeniul invatamantului, de-a lungul anilor i-au fost conferite o seama de premii si distincții din partea Academiei Romane , a Uniunii Scriitorilor, a Asociației Scriitorilor din Timișoara. Din partea Presidentiei României a fost onorat cu Ordinul "Serviciul Credincios "in grad de comandor si cu Ordinul "Serviciul credincios "in grad de cavaler.

In anul 2002 i-a fost acordat titlul de “ Cetatean de onoare al Municipiului Timișoara ", Pentru toate acestea numele sau ar trebui sa onoreze frontispiciul Bibliotecii Județene Timiș.

Ținând seama de meritele sale, profesorul G.I.Tohaneanu ar fi trebuit sa fie primit membru al Academiei Romane. Dar cu toate demersurile repetate ale Universității de Vest, ale municipalității si intelectualității timișorene, lucrurile au tot fost tergiversate, astfel incat profesorul a fost vitregit de acest titlu care i se cuvenea cu prisosința. Dar poate acum, acolo unde este, Profesorul Tohaneanu face parte din Academia Spiritelor Alese.

ROMÂNIA

APROBAT


PRIMAR,

NICOLAE ROBU


JUDEȚUL TIMIȘ

MUNICIPIUL TIMIȘOARA

DIRECȚIA COMUNICARE

SC 2014 - 3336/10.02.2014

REFERAT

privind modificarea Anexei nr.1 a HCL 132 din 24.03.2009 privind conferirea unei identități culturale, artistice, turistice și educative Timișoarei prin crearea în Parcul Central a unei Alei a Personalităților

Prin HCL nr. 132 din 24.03.2009 a fost aprobat ă realizarea în Parcul Central al Municipiului Timișoara, a unei Alei a Personalităților. În anexa aferentă Hotărârii Consiliului Local amintită mai sus, au fost cuprinse personalități ale municipiului care, în decursul timpului, au adăugat valoare Timișoarei prin contribuția lor în diferite domenii de activitate: pictură, sculptură, muzică, literatură, inginerie, arhitectură, medicină.

La inițiativa doamnei Ligia Tohăneanu și având în vedere adresa cu nr. SC2014 -003106/06.02.2014 a numitei doamne, solicităm modificarea Anexei nr.1 din HCL nr. 132 din 24.03.2009 prin amplasarea pe Aleea Personalităților a bustului profesorului universitar Gheorghe I. Tohăneanu.

Profesorul Gheorghe I. Tohăneanu (1925 - 2008) s-a născut la Galati, pe 7 mai 1925, în familia profesorului Ion Tohăneanu. În anul 1956 Gheorghe Tohăneanu a venit la Timișoara, fiind unul dintre întemeietorii învățământului filologic superior din orașul de pe Bega. În calitate de dascăl, precum și de conducător de doctorat, a școlit numeroase serii de studenți, dintre care unii au ajuns cadre universitare, șefi de catedră, decani. Între timp a condus sectorul de lingvistică a Bazei de Cercetări Științifice din Timișoara.

A absolvit “magna cum laudae” Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti, unde i-a avut ca mentori pe George Călinescu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan

Gheorghe I. Tohăneanu a fost un scriitor de marcă, publicând 16 cărți, peste 700 de studii și articole în diverse ziare și reviste de specialitate. A ținut ani buni rubrici permanente în publicațiile Reneșterea, Paralela 45 și în revista Orizont. Latinist recunoscut, a tradus Macrobius Saturnaliași din Vergilius Maro Eneida, Bucolice și Georgice, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România, al cărui membru a fost.

Pentru prodigioasa activitate pe tărâmul științei filologice și culturii, precum și pentru toată munca depusă în domeniul învățământului, de-a lungul anilor i-au fost conferite o seamă de premii și distincții din partea Academiei Române, a Uniunii Scriitorilor, a Asociației Scriitorilor din Timișoara. A fost distins cu : Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de cavaler și Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de comandor, conferite de către Președinția României, precum și acordarea titlului de Cețățean de onoare al Municipiului Timișoara.

De asemenea, în urma modernizării Parcului Rozelor și datorită faptului că Wilhelm Muhle a fost cel care a făcut amenajarea inițială a acestui parc, anul trecut a fost propusă și aprobată amplasarea bustului acestuia în Parcul Rozelor, si nu pe Aleea Personalităților din Parcul Central asa cum s-a hotărât prin HCL nr. 132 din 24.03.2009.

În urma adresei cu nr SC 2013 - 035420/06.12.2013 a dnei Clara Liselotte Basica, strănepoata lui Wilhelm Muhle, propunem amplasarea tot în Parcul Rozelor, a bustului lui Arpad Muhle, fiul lui Wilhelm Muhle și cel care a reconstruit Parcul Rozelor după distrugerea sa în timpul Primului Război Mondial. Pentru a păstra între cele două busturi tată-fiu, ale celor doi fondatori ai Parcului Rozelor (unul înainte de Primului Război Mondial, și celălat după) simetria formală și de fond artistic și stilistic a busturilor,

PROPUNEM

Aprobarea completării Anexei nr. 1 Hotărârii Consiliului Local nr. 132 din 24.03.2009 privind conferirea unei identități culturale, artistice, turistice și educative Timișoarei prin crearea în Parcul Central a unei Alei a Personalităților, astfel:

includerea profesorului Gheorghe I. Tohăneanu (1925 - 2008) pe lista personalităților din Anexa nr. 1 Hotărârii Consiliului Local nr. 132 din 24.03.2009 și amplasarea bustului acestuia pe Aleea Personalităților din Parcul Central din Timișoara;

amplasarea bustului lui Arpad Muhle în Parcul Rozelor.

Toate celelalte articole ale Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Timișoara nr. 132 din 24.03.2009 privind conferirea unei identități culturale, artistice, turistice și educative Timișoarei prin crearea în Parcul Central a unei Alei a Personalităților, rămân neschimbate.

Viceprimar

Dan Diaconu


p. Secretar Simona Drăgoi

Director Directia Comunicare

Alina Pintile

Intocmit,

Monica Sava

Avizat juridic,

Ludwigshafen am Rhein, 27.11.2013

Mult stimate Domn Primar Nicolae Robu,

Pentru mine si pentru familia mea dezvelirea bustului lui Wilhelm Muhle si acordarea acestuia post - mortem titlul de Cetatean de Onoare al Municipiului Timisoara au fost momente de neuitat. Pentru asta tzin sa va multzumesc din suflet.

Datorita faptului ca atzi enuntzat atunci ideea de a ridica un bust si pentru Arpad, fiul lui Wilhelm Muhle si proiectantul Parcului Rozelor după Primul Război Mondial - fapt care bineinteles m-ar bucura mult - m-am gandit sa va transmit cateva date privitoare meritele lui legate de istoria orasului Timisoara.

Arpad Muhle s-a nascut in 7 Noiembrie 1870 la Timisoara. La varsta de 14 ani a inceput sa lucreze in gradinaria tatalui. In acelasi timp a urmat gimnaziul calugarilor piaristi. A urmat un sir de lungi calatorii in Germania, Luxemburg, Belgia, Olanda cu scopul de a-si largi cunostiintele profesionale. A preluat „Etablissement-ul de horticultura“ dela tatal lui si l-a condus mai departe in acelas spirit, tinand insa cont in acelas timp de cerintele vremurilor.

De acum inainte calatoriile lui in Frantza, Anglia, Rusia, Statele Unite, Japonia si India ii vor servi sa lege contacte noi, sa-si imbogatzeasca cunostiintzele si sa aduca plante exotice pentru gradinaria lui.

In 1892 s-au eliberat multe terenuri provenind din fostele „glacis“- uri ale cetatzii Timisoara.

Din fericire nu s-au folosit imediat ca terenuri de constructzie ci s-au amenajat spatzii verzi, care si in ziua de azi inconjoara nucleul orasului ca o centura verde, Timisoara devenind celebra pentru parcurile ei.

Elena Miklusik aminteste in cartea „Roze de Timisoara“ Pagini din istoria trandafirilor din Banat (scrisa de Vasile Ciupa si Lucian-Vasile Szabo) ca la sfarsitul secolului 19. Timisoara a ajuns sa fie comparata cu orasul Erfurt, oras care deja la vremea respectiva a avut un nivel foarte ridicat din punct de vedere al arhitecturii peisajului. Comparatia cu orasul Erfurt Timisoara o datora si horticultorilor din familia Muhle.

Primul rozariu, creiat de Wilhelm Muhle, a fost distrus in timpul Primului Razboi Mondial. Schitza pentru noul parc al rozelor a fost facuta de catre Arpad Muhle, care dealtfel, ca si gradinarul Agatsy si altzi gradinari din Timisoara a donat parcului trandafiri din gradinaria proprie. Un rol deosebit l-a jucat deasemenea doamna Simboteanu si multe alte doamne din Timisoara, care au donat trandafiri din gradinile lor. La amenajarea Parcului Rozelor Arpad Muhle a colaborat cu arhitectul Mihail Demetrovici.

A fost o colaborare foarte fructuoasa. Un trandafir creat de bunicul meu, Arpad Muhle, poarta numele „Souvenir de Mihail Demetrovich“. Numele trandafirilor creiatzi de el sunt inregistrate in rozariile mari ale lumii de exemplu la renumitul rozariu din Sangerhausen in Germania.

Se spune ca pomii japonezi Ginkgo Biloba din parcul Copiilor au fost plantatzi de bunicul meu, folosind radacini aduse din Japonia.

Arpad Muhle a introdus instalatzii de incalzire in serele preluate dela tatal lui, fapt care a facut posibila cresterea si exportul florilor si pe timp de iarna. In general s-a urmarit nu numai achizitzionarea si vanzarea plantelor si a semintzelor, ci deasemenea s-au studiat si experimentat noi metode privind selectzionarea si depozitarea semintzelor, s-au elaborat noi moduri de protejare a rasadurilor , s-au folosit in general metode si masini moderne.

In cartea „Roze de Timisoara“ Elena Miklusik numeste intreprinderea horticola a familiei Muhle un „complex de cercetare si productzie“.

Arpad Muhle a fost chemat deasemenea in alte orase din Romania si Europa, fie cu scopul de a amenaja parcuri, fie in calitate de consilier stiintzific, ca de exemplu la amenajarea Parcului Cismigiu sau al Parcului Public din Sinaia. In Bulgaria a amenajat un parc in stil japonez la Sofia si in Turcia a fost invitat de catre sultan sa amenajeze un parc pe insula Pringhipo. Sultanul fiind foarte multzumit, l-a decorat cu ordinul Medgidie cu grad de Bey.

In 1893 a devenit membrul „Societatzii Regale a Stiintzelor Naturii din Ungaria“. In 1904 a organizat in Timisoara o expozitie de crizanteme, deschisa oficial de primarul Carol Telbisz. Expoziția a avut ecou intematzional. Wilhelm si Arpad Muhle au participat la randul lor la multe expozitzii in alte tzari.

In anul 1910 a fost denumit Furnizor al Curtzii Regale din Romania.

In 1912 a fost facut Consilier Comercial Chesaro-Craiesc si in 1916 devine presedintele asociatziei de profil „Prietenii gradinii“. Aceasta functzie a detzinut-o pana la sfarsitul vietzii lui.

Ca si tatal lui, Wilhelm Muhle, el a publicat articole in revistele de specialitate din tzara si din strainatate, a editat propriile lui indrumatoare privind cresterea trandafirilor, cultivarea florilor „Canna“ si cultivarea plantelor perene.

In 1923 regele Ferdinand I l-a decorat cu „Coroana Romaniei“cu grad de ofitzer, iar in 1926 i s-a conferit „Meritul Comercial si Industrial“.

Desi a lucrat enorm de mult, si-a gasit timp sa citeasca si sa intretzina relatzii cu un cerc larg de prieteni in tzara si in strainatate. A posedat o biblioteca voluminoasa : cartzi de specialitate, albume de arta, opere filozofice si nu in ultimul rand literatura.

In afara unei colectzii ample de literatura clasica germana s-au gasit aici si autori banateni si numeroase traduceri din literatura universala. A corespondat cu multzi oameni de stiintza, fapt care s-a reflectat in denumirea trandafirilor creatzi de el : „Prof. Dr. Hans Molisch“ , „Wilhelm Bolsche“. Pe marele artist Franz von Stuck, intemeietorul Secesiunii dela Munchen, l-a cunoscut cu ocazia unei croaziere pe Marea Mediterana. Amandoi fiind foarte interesatzi de Flora si Fauna Mediterana au legat o prietenie de durata.

Arpad Muhle a fost invitat de repetate randuri in celebra vila creiata de artistul insusi si rugat sa-i amenajeze parcul.

Ca si tatal lui Arpad Muhle a facut parte din Consiliul orasului Timisoara.

A fost un mare amator de muzica si de cultura in general. Cand s-au facut primii pasi de intemeiere ale „Societatzii Prietenilor Muzicii“ a scris un articol in ziarul „Temeswarer Zeitung“ , care incepe cu urmatoarele cuvinte: „Un oras fara muzica e ca o gradina fara flori“.

Mihail Demetrovici este autorul parcului Alpinet, dar parcul a rezultat in final dintr-o colaborare cu Arpad Muhle.

In ultimii ani de viatza s-a ocupat mult de aclimatizarea plantelor alpine in vederea implantarii lor in parc. In acest scop a intentzionat sa aduca anumite flori alpine foarte rare din Bucegi. Cautind aceste plante a suferit un infarct, care i-a provocat decesul la varsta de 59 de ani, in anul 1930. Prietenul lui, poetul Victor Orendi Hommenau, a scris in epilogul sau:

Inmormantarea lui Arpad Muhle a fost o impozanta manifestare de doliu al intregei populatzii timisorene.

Cu multa stima si recunostintza

Clara-Liselotte Basica nasc. Muhle

In continuare mi-am exprimat dorintza sa se faca un bust pentru Arpad Muhle.

As dori mult sa se faca un bust si pentru ArpadMuhle.

Ar fi bine, ca bustul sa fie realizat tot de domnul Aurel- Gheorghe Ardeleanu.

Cu simt artistic si meticulozitate a reusit sa-i insufle bustului lui Wilhelm Muhle viata si nu numai atat - bazandu-se pe fotografii facute la diverse varste, a reusit sa prinda esentza firii lui.

Sunt convinsa ca acelas lucru i-ar reusi sa faca si cu celalalt bust. In afara de asta, avand in vedere simetria formala a busturilor, ar trebui sa existe si o simetrie pe fond artistic si stilistic.

SC01 Corespondenta Primar

Am preluat de la RT 470689968 DE CLARA LISELOTE BASICA

Cu adresa: Germania, Str.

Total 5 file         Termen de rezolvare: 05.01.2014

Termen direcție: 21.12.2013

Obs. SOLICITA BUST IN MEMORIA LUI ARPAD