Hotărârea nr. 574/2014

574/27.11.2014 privind aprobarea Strategiei de tineret a municipiului Timisoara pentru perioada 2014-2020
Hotararea Consiliului Local 574/27.11.2014
privind aprobarea Strategiei de tineret a municipiului Timisoara pentru perioada 2014-2020


Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr. SC 2014 - 027367/16.10.2014 al Primarului Municipiului Timişoara - domnul Nicolae Robu;
Având în vedere avizele Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finanţe, impozite şi taxe, Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţie locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor şi ale Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara;
Având în vedere prevederile Legii 52/ 2003 privind transparenţa decizională;
Conform Hotărârii Consiliului Local nr. 517/22.10.2013 privind aprobarea parteneriatului dintre Municipiul Timisoara şi Institutul Intercultural Timişoara (I.I.T.) şi susţinerea financiară pentru implementarea proiectului "Dă glas generaţiei tale!";
În conformitate cu art. 4, alin. 6, lit. a) din Legea nr. 350/2006 a tinerilor;
În temeiul prevederilor art. 36, alin. (2), lit. d) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;
În temeiul art. 45 din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;


HOTARASTE

Art. 1: Se aprobă Strategia pentru tineret a Municipiului Timisoara pentru perioada 2014-2020 conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Comunicare, Direcţia Economică, Direcţia Urbanism, Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale, Direcţia de Mediu, din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Art. 3: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului - Judetul Timiş;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Serviciului Juridic;
- Direcţiei Economice;
- Direcţiei Tehnice;
- Direcţiei Urbanism;
- Direcţiei Comunicare;
- Direcţiei Dezvoltare;
- Direcţiei de Mediu;
- Direcţiei Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale;
- Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse;
- Biroului Audit;
- Biroului Managementul Calităţii;
- Corpului de Control şi Antifraudă al Primarului;
- Institutului Intercultural Timişoara;
- Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Timiş;
- Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Timiş;
- Casei de Cultură a Municipiului Timişoara;
- Organizaţiilor de tineret;
- Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană;
- Mass-media locale.






Presedinte de sedinta
CIPRIAN JICHICI
Contrasemneaza
SECRETAR IOAN COJOCARI

ROMÂNIA

APROBAT

PRIMAR

NICOLAE ROBU


JUDEȚUL TIMIȘ MUNICIPIUL TIMIȘOARA DIRECȚIA COMUNICARE

SC2014-027367/16.10.2014

Bd C.D. Loga nr. 1, Timișoara, tel/fax: +40 256 -204886, e-mail: relatii.publice@primariatm.ro internet: www.primariatm.ro

REFERAT

privind aprobarea Strategiei pentru tineret a municipiului Timisoara pentru perioada 2014-2020

Strategia pentru tineret a municipiului Timișoara pentru perioada 2014-2020 reprezintă un document de politică publică care va fUndamenta și va ghida activitatea Primăriei Municipiului Timișoara în domeniul politicilor de tineret pentru următorii ani. Documentul a fost formulat în cadrul unui proces vast de consultare și planificare participativă, ghidat de o viziune transversală referitoare la tineri și activitățile de tineret, plecând de la potențialul, nevoile și capacitatea operatorilor de tineret din Timișoara. Potențialul tinerilor și organizațiilor de tineret și pentru acești a fost abordată în strategie ca formă de expresie a creativității, dar și ca important factor de creștere a capitalului social, economic și democratic al Timișoarei.

Elaborarea strategiei pentru tineret a Municipiului Timișoara 2014-2020 reprezintă încă o dovadă a faptului că la Timișoara tinerii reprezintă o prioritate de dezvoltare pentru administrația publică locală. În ultimii ani, orașul s-a mobilizat pe toate planurile, implicit în cel de tineret, cultural, financiar și uman pentru construcția unei candidaturi competitive la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 și pentru a beneficia de impactul economic, social și educațional asociat unei vitalități culturale ridicate.

Prin strategia pentru tineret, Primăria Municipiului Timișoara se raportează la activitatea tinerilor la nivel local. Strategia pentru tineret vine în întâmpinarea nevoilor orașului de dezvoltare prin intermediul tinerilor, precum și implicarea acestora în toate domeniile de activitate, susținând în acest mod candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Miza strategiei pentru tineret a municipiului Timișoara pentru perioada 2014-2020 este reprezentată de dezvoltarea pe termen lung a orașului prin intermediul activității tinerilor, inclusiv în contextul cooperării cu alte orașe din țară, din regiune și din străinătate. Măsurile cuprinse în strategie vor stimula dezvoltarea orașului, pe toate planurile, pentru următorii ani, integrând momentul 2021, când Timișoara ar putea dezvolta programul dedicat titlului de Capitală Europeană a Culturii.

Proiectul pentru Strategia pentru tineret a municipiului Timișoara pentru perioada 2014-2020 a fost realizat în cadrul parteneriatului dintre Municipiul Timisoara și Institutul Intercultural Timișoara (I.I.T.), pentru susținerea financiară pentru implementarea proiectului „Dă glas generației tale!”, în temeiul Hotărârii Consiliului Local nr. 517/22.10.2013. Acesta a constat în elaborarea și adoptarea strategiei de tineret la nivelul Municipiului Timișoara, fiind implementat de către Institutul Intercultural Timișoara, în cadrul programului „Tineret în acțiune”. Valoarea totală a proiectului este de 39.125 Euro, din care contribuția Comisiei Europene este de 29.340 Euro.

P R O P U N E M :

Emiterea unei hotărâri de Consiliu Local prin care să se aprobe Strategia pentru tineret a Municipiului Timișoara pentru perioada 2014-2020, conform Anexei care va face parte integrantă din hotărâre.

Viceprimar

Dan Diaconu


Secretar

loan Cojocari

Director Direcția Comunicare

Alina Pintilie

Director Direcția Economică

Smaranda Haracicu

Întocmit,

Ovidiu Simonetti

Avizat juridic,


FO53-01 VER2

Anexă la

HCLnr.................

Privind aprobarea Strategiei de tineret a Municipiului Timișoara pentru perioada 2014-2020

PROPUNERE PRIVIND

STRATEGIA PENTRU TINERET A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

Elaborată în cadrul proiectului Dă glas generației talel

Coordonator: INSTITUTUL INTERCULTURAL TIMIȘOARA

Parteneri:

PRIMĂRIA TIMIȘOARA

FUNDAȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU TINERET TIMIȘ

DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU SPORT Șl TINERET

GRUPUL DE INIȚIATIVĂ ALTFEL

  • 1. Descrierea contextului local, național si european

  • 2. Studiu sociologic de fundamentare

  • 3. Analize swot

  • 4. Structura strategiei

Timișoara, octombrie 2014

STRATEGIA PENTRU TINERET A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

în cadru! proiectului Dă glas generației tale Institutul Intercultural Timișoara a inițiat o cercetare sociologică pentru fundamentarea Strategiei de Tineret a Municipiului Timișora relizată în perioada noiembrie-decembrie 2013. în baza rezultatelor obținute au fost organizate 6 întâlniri de fundamentare pentru conturarea obiectivelor și măsurilor specifice pentru Strategia de Tineret a Municipiului Timișora, pe următoarele domenii:

  • i) . muncă și dezvoltare profesională

  • ii) , cultură

  • iii) , educație formală

  • iv) . mediu și dezvoltare durabilă

  • v) . sănătate, asistență socială și dezvoltare personală

  • vi) , educație non-formală și sport

  • 1. Descrierea contextului local, național si european

Pentru fiecare din cele 6 domenii analizate a fost elaborată o descriere a contextului local, național și european specifice.

Când vorbim despre SĂNĂTATE Șl ASISTENȚĂ SOCIALĂ, suntem de acord ca ele reprezintă un subiect de interes pentru toate categoriile de vârstă, toate păturile sociale, toată societatea în general. Dacă raportăm aceste două subiecte la tineri vom remarca că , deși ele nu reprezintă un subiect neapărat aprins, există totuși niște nevoi specifice pe care ei le au. Așadar, dacă pe categoria de vârstă 50+ ani problemele de sănătate sunt cele specifice vârstei, pe categoria de vârstă 14 - 35 de ani subiectele de care ne lovim vor fi una din următoarele : sedentarismul, consumul de alcool și droguri, responsabilitatea sexului protejat, etc.

Pentru a răspunde acestor probleme, încă din 2009 Comisia Europeană alcătuiește un document care avea să devină o strategie europeană : „O Strategie a UE pentru Tineret -Investiție și Capacitare. O metodă deschisă de coordonare reînnoită pentru adresarea provocărilor și oportunităților tinerilor. ". Aceasta identifică „sănătatea" ca fiind una din cele mai stringente 4 probleme la nivelul tinerilor și propune unele măsuri pentru perioada 2009 -2013.

La nivelul României, cadrul legal în domeniul sănătății este asigurat de legea nr. 95/2006 completată ulterior în 2014 prin ordonanță de urgență.

Principalii actori care sunt responsabili pentru buna aplicare a legii la nivel național sunt: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile Județene de Sănătate Publică și numeroase spitale publice. Reprezentanții acestor instituții publice se regăsesc și la nivelul Municipiului Timișoara, ele funcționând ca parte a unui sistem care are ca principală preocupare starea de sănătate a cetățenilor urbei.

Tot la nivelul Timișoarei, în afară de instituții ale statului funcționează un număr ridicat de asociații și fundații care asigură prin activitatea lor servicii diverse de asistență socială și sanitară. Dintre acestea amintim : Fundația „Pentru Voi", Federația Caritas, Societatea Română „Speranța", Asociația „Tineri pentru Tineri", Fundația Serviciilor Sociale „Bethany" , etc. Printre domeniile de activitate pe care acestea le acoperă se regăsesc : asistarea persoanelor cu handicap mintal, oferirea de servicii de consiliere familială, educarea tinerilor în materie de educație sexuală, informare și consiliere pentru copii abandonați, etc.

Observăm, deci, o largă acoperire a domeniului sănătății și asistenței sociale la nivelul serviciilor pentru tineri, și nu numai.

Situația este ușor diferită când privim spre ce înseamnă „DEZVOLTAREA PERSONALĂ". Aici se pot remarca diferențe semnificative între cadrul european și cel național, iar printre cele mai semnificative se enumeră :

  • 1) Voluntariatul : la nivel european foarte apreciat în rândul tinerilor, de la universități care solicită adeverințe de voluntariat studenților , până la existența Serviciului European de Voluntariat prin care tinerii sunt încurajați să participe în astfel de acțiuni. în schimb, la nivel național se remarcă în primul rând o percepție greșită în rândul tinerilor a fenomenului de „voluntariat" , dublată la nivel social de o lipsă a unei legislații și a unor măsuri și strategii care să motiveze tinerii să întreprindă astfel de acțiuni.

  • 2) Consilierea personală și profesională : la nivelul statelor europene întâlnită în toate sistemele educaționale performante, aceste servicii vin în întâmpinarea tânărului și îl ajută să facă alegerile potrivite legate de educația și cariera sa, contribuind astfel, cu succes, la buna lui dezvoltare personală. Din nou, la nivel național și local se constată anumite lipsuri. Deși există un cadru legal care asigură existența serviciilor de consiliere la nivelul liceelor și universităților, acestea sunt de departe de a îndeplini rolul pe care îl au partenerele lor occidentale. De cele mai multe ori tinerii nu cunosc, sau cunosc greșit natura acestor servicii și decid să nu apeleze la ele. Finalitatea acestei disfuncționalități se vede în numărul de studenți care se orientează spre meserii care nu au căutare pe piața forței de muncă și a celor care își dau seama că au greșit în alegerea studiilor superioare pe care să le urmeze.

Pe termen lung, aceste două probleme sunt și cele care îngreunează ulterior găsirea unui loc de muncă pentru tinerii absolvenți și îi forțează pe aceștia să se respecializeze sau să se supraspecializete, întârziiind intrarea lor pe piața forței de muncă, si astfel momentul în care devin cetățeni activi din punct de vedere ecnonomic.

Așadar, considerăm imperios necesar ca la acest nivel în special (cei al dezvoltării personale) să se creioneze și să se materializeze o strategie care ține cont de contextul actual al tinerilor timișoreni și care , pe viitor, să le ofere șansele de a deveni membrii ai unei societăți pe care o dorim.

DOMENIUL CULTURAL este unul extrem de important pentru Timișoara și a trecut printr-o serie de influențe și schimbări după 1989. Privilegiată geografic, Timișoara a cunoscut o extraordinară dezvoltare economică. Alături de grupurile minoritare importante din oraș, care au acordat Timișoarei o componentă identitară esențială - aceea a multiculturalitățiî - s-au creat și alte comunități importante, atrase din țară și de peste granițe de acest centru economic important. Accentul pus pe dezvoltarea economică a făcut ca mediul cultural să fie neglijat timp de ani buni. Atitudinea generalizată de „nu se întâmplă nimic în Timișoara" precum și rezultatele chestionarului aplicat de proiectul „Dă glas generației tale!" pot fi urmări ale acestei perioade. Cu toate acestea, ca în orice criză, există un important val de reacție din rândul societății civile. Foarte multe ONGuri dar și persoane fizice au pornit importante inițiative culturale din dorința de a revitaliza și readuce în prezent o moștenire definitorie a orașului. Mai mult decât atât, inclusiv la nivel de agenți economici dar și instituții publice, se dorește redobândirea acestui statut de oraș cultural important ca și potențial extraordinar de a dezvolta turismul cultural. Lansarea candidaturii Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană este nu numai o dovadă în acest sens, dar și o pârghie extraordinară de mobilizare pentru toți beneficiarii.

Elaborarea unei strategii culturale pentru Timișoara este extraordinar de importantă nu numai datorită acestei nevoi generale de a avea o direcție, dar și simbolic, pentru asumarea colectivă a acestui demers care va necesita foarte multă muncă și colaborare între toți actorii implicați. Elaborarea unei strategii pe cultură dedicate segementului de tineret este cu atât mai valoroasă când ne gândim la viitor. Realitatea actuală este produsul și urmarea acțiunilor și obiectivelor stabilite acum 10, chiar 20 de ani. Generația tânără are nevoie de acte culturale de calitate pentru a-și dezvolta apetitul pentru astfel de acțiuni, a genera o cerere continuă de evenimente valoroase și pentru a crea masa critică ce definește un oraș cu adevărat cultural.

Dezvoltarea domeniului SPORT la nivel local este influențat în prezent de către autoritățile publice locale, instituțiile de specialitate, cluburile sportive, grupuri de inițiativă și organizații nonguvernamentale de și pentru tineret.

în context local, tinerii pot practica în general sportul în cadrul cluburilor sportive din oraș, iar tinerii studenți și liceeni în cadrul orelor de sport conforme programei școlare. Organizațiile nonguvernamentale și grupurile de inițiativă contribuie prin organizarea de evenimente și/sau competiții sportive, promovarea mersului pe bicicletă, promovarea alergatului.

Una dintre problemele de la nivel local o reprezintă lipsa infrastructurii necesare practicării sportului. în cadrul școlilor din Timișoara nu există întotdeauna o sală de sport funcțională astfel încât elevii să își poată desfășura orele de sport în condiții optime, nu există echipamente și aparate sportive adecvate folosirii de către tineri. Lipsa infrastructurii necesare practicării sportului intervine și în cadrul cluburilor sportive sprijinite de către autorități publice locale sau instituții de specialitate. Inexistența condițiilor necesare practicării sportului aduce ca rezultat interesul scăzut al tinerilor de a practica un anumit sport, în vederea soluționării acestei probleme, în cazul anumitor ramuri de sport s-a trecut la colaborarea cu mediul privat de afaceri.

O alta problemă la nivel local prezentă și la nivel național este sub-finanțarea sportului de performanță. Deși intră în obligația autorităților și a instituțiilor guvernamentale de profil să sprijine financiar practicarea sportului de performanță, acest lucru nu se întâmplă.

Promovarea sportului pentru toți și oferirea de access a tuturor tinerilor la terenuri sportive sau echipamente sportive este inexistentă, iar acest lucru conduce la lipsa participării active a tinerilor la practicarea sportului.

Funcționarea și organizarea sistemului de educație fizică și sport este reglementat în România de către Legea 69/2000. Această lege definește educația fizică și sportul ca fiind orice activitate fizică menită să exprime sau să amelioreze condiția fizică și reglementeză responsabilitățile autorităților publice locale, centrale, cât și instituțiilor de profil în sprijinirea dezvoltării sportului școlar și universitar, sportului pentru toți, sportului de performanță, exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic.

De asemenea la nivel național a fost înființată Federația Română Sportul pentru Toți sub Ministerul Tineretului și Sportului, organizație care grupează structurile asociative sportive care promovează și organizează activitati in domeniul sportului pentru toți, stimulează activitatea acestora si poate controla desfasurarea programelor si modul de folosința a fondurilor financiare acordate.

La nivel european, prin Tratatul de la Lisabona din 2009 Uniunea Europeană a primit pentru prima dată competențe în domeniul politicilor publice privind sportul. Uniunea are ca obiective sprijinerea și coordonarea activităților sportive din statele membre prin promovarea corectitudinii și deschiderii în cadrul competițiilor sportive și prin protejarea integrității fizice și morale a sportivilor. Finanțarea sportului la nivel european este o prioritate pentru organismele europene astfel sportul este o componentă importantă a programul de finanțare Erasmus+ 2014-2020. Acest program finanțează activități axate pe sporirea capacității și a profesionalismului, crearea de legături între organizațiile din sectorul sportului, dar și pe susținearea sportului accesibil tuturor.

Actorii principali în DOMENIUL EDUCAȚIEI NONFORMALE la nivel local și național sunt organizațiile nonguvernamentale de și pentru tineret, grupurile de inițiativă și instituțiile care se ocupă cu lucrul cu tinerii. Acești actori organizează și implementează activități de educație nonformală precum școli de vară, sesiuni de training pe diferite teme, workshop-uri, seminarii.

Educația nonformaiă vine să completeze procesul de educație formală și poate fi o alternativă de a obține competențele necesare pe piața muncii.

Acest domeniu este menționat și reglementat în România de mai multe legi: Legea Tinerilor, Legea Voluntariatului, Legea Educației Naționale.

Prima problemă în cadrul domeniului educației nonformale o reprezintă participarea scăzută a tinerilor la activități de educație nonformaiă. Conform Barometrului Opiniei Tinerilor din 2012 84% nu au luat parte niciodată la o conferință sau dezbatere, 92,1% nu au participat la un schimb internațional de tineri. Informația privind desfășurarea activităților de educație nonformaiă ajunge de obicei doar la tineri care practică deja voluntariatul sau care sunt parte din organizații nonguvernamentale. Pe de altă parte, tinerii neimplicați în voluntariat sau ONG-uri nu percep beneficiile participării la asemenea evenimente deoarece la nivel național nu există un sistem de recunoaștere alcompetențelor și aptitudinilor dobândite din educația nonformaiă.

Aceste probleme sunt prevăzute în cadrul Strategiei Naționale pentru Tineret 2014 -2020, Ministerul Tineretului și Sportului prevăzând obiective majore pentru rezolvarea lor. Strategia Națională pentru Tineret își propune printre altele ca obiective în domeniul educației nonformale creșterea și diversificarea ofertei de educație nonformaiă adaptată tinerilor, extinderea serviciilor de educație non-formală la nivel național și asigurarea calității acestora, dezvoltarea graduală a unui sistem de validare și recunoaștere a competențelor obținute prin intermediul educației nonformale și informale. Planul de acțiune al strategie este în prezent în curs de dezvoltare.

Autoritățile publice locale și naționale susțin prin alocarea de fonduri nerambursabile activitățile de educație nonformala ale organizațiilor nonguvernamentale, însă insuficient și incoerent pentru dezvoltarea continuă a acestui sector al educației. în Timișoara lipsa direcțiilor strategice privind sprijinirea dezvoltării tinerilor afectează desfășurarea activităților nonformale, susținerea financiară a acestora făcându-se fără o direcție clară privind nevoile tinerilor din oraș.

La nivel european, Parlamentul European și Comisia Europeană încurajează participarea tinerilor la activități de educație nonformaiă prin finanțarea acestora prin programul Erasmus+. De asemenea prin Strategia Europeană de Tineret pentru a putea adresa problema angajabilității tinerilor după terminarea studiilor focusul este adus pe dezvoltarea oportunităților de educație nonformaiă.

Domeniul EDUCAȚIE FORMALĂ este poate unul dintre cele mai importante domenii ce influențează în mod direct cel mai mare număr de tineri din Timișoara. Sistemul formal de educație din România conține obligativitatea parcurgerii a minim 10 clase astfel toți tinerii din Timișoara sunt la un moment dat cuprinși în sistem. în același timp existența unui centru universitar puternic și bine reprezentat prin numărul de studenți și numărul de instituții de învățământ superior face ca educația formală să reprezinte principalul motiv de migrație orizontală a tinerilor către orașul Timișoara. Astfel sistemul poate fi împărțit în două componente mari: sistemul preuniversitar și sistemul universitar de educație formală.

O scurtă analiză a cadrului legislativ național, arată faptul că în mediul preuniversitar există un grad de flexibilitate mai scăzut, dar și mecanisme interne de îmbunătățire a procesului educațional mai puțin dezvoltate (fie că facem referire la modalitatea de organizare, dimensiunea sau finanțarea instituțiilor de învățământ). însă există suficient spațiu unde politici focale pe domeniul educației pot fi implementate; aici se face referire la curriculum la decizia școlii - pentru preuniversitar și la autonomia universitară pentru instituțiile de învățământ superior.

Municipiul Timișoara nu are până în prezent o strategie sau o politică definită clar (atât la nivel universitar cât și la nivel preuniversitar), astfel măsuri de îmbunătățire ale procesului educațional formal sunt fie cu aplicare de sus în jos (prin impunere de foruri decizionale superioare - Ministerul Educației Naționale și/sau Inspectoratul Școlar Județean Timiș).

Momentan nu există măsuri implementate sau cel puțin la nivel de lucru pentru o abordare unitară a problematicii educație de către autoritățile locale. Este adevărat că din punct de vedere al necesităților tinerilor (abordate în ansamblu), acestea nu variază foarte mult în funcție de regiunea de proveniență, însă măsuri rapide de îmbunătățire sprijin și dezvoltare a sistemului formal de educație pot fi realizate la nivel local, unde o intervenție se poate realiza mult mai ușor precum profesionalizarea cadrelor didactice prin oferirea de programe specifice acestora, dezvoltarea spațiilor educaționale existente, sprijinirea proiectelor educaționale dezvoltate de instituțiile de învățământ din Timișoara.

La nivel local, alături de eforturile instituțiilor și autoritățile de specialitate, există și acționează asociații de MEDIU, tineret și grupuri de inițiativă precum, Eco Club, EcoStuff, Campania Verde pentru Biciclete, ce contribuie constant la dezvoltarea și implementarea unor programe educaționale cu tematică ecologică în vederea creșterii gradului responsabilitate socială față de mediu și dobândirii unui comportament responsabil și sustenabil.

O primă problemă stringentă de interes global o reprezintă cantitatea de deșeuri generate fie de persoane fizice, fie de persoane juridice care au un efect direct și asupra DEZVOLTĂRII DURABILE și sustenabile. Managementul deșeurilor constituie o alternativă sustenabilă și o provocare prin care se încearcă optimizarea gestiunii deșeurilor cu accent pe colectarea selectivă în vederea recuperării, reciclării și revalorificării acestora.

în ultimul deceniu s-a observat o lipsă de informare la nivelul populației despre importanța protejării mediului prin colectarea selectivă, dar și despre modalitățile de realizare a acesteia. La nivel orașului Timișoara, există diverse centre de colectare și proiecte realizate de ONG-uri pentru a informa și ajuta populația să adopte un comportament ecologic. Conform Legii 132/2010 obligativitatea colectării selective este îndreptată și către toate instituțiile publice (http://www.gnm.ro/staticdocs/Ghid%2Qpt%20responsabilul%20cu%20colectarea%20selectiva.pdf).

Ca țară membră UE, România are un cadru legal, ce transpune în plan național legislația europeană din domeniul managementului deșeurilor. Astfel, pentru a-și respecta angajamentele față de UE, conform HG 621/2005, România a trebuit să îndeplinească obiective prin care să crească gradul de valorificare și reciclare până în 2013.

în Timișoara demersurile în această direcție au început încă din 2007 prin implementarea unui proiect de colectare duală și selectivă, și, de atunci, s-au avut în vedere și alte investiții pentru a putea îndeplini aceste obiective. în prezent, conform Ghidului pentru colectarea selectivă elaborat de către SC. Retim Ecologic Service SA., 2013 (http://www.dmnnt.ro/upload5/files/Ghid%20RETIM.pdf ), în Timișoara se colectează selectiv 10% din totalul deșeurilor menajere produse de către cetățeni. Până la finele anului 2014 se dorește atingerea unui procent de 20%, iar până la finele anului 2016 să se dubleze ajungându-se la un procent de 40% Alte detalii se pot consulta la adresa: http://www.prinnariatm.ro/upioads/fiies/raport primar 2013/Raport Primar Retim 2013.pdf.

în vederea sprijinirii autorităților locale, în Timișoara, se poate exemplifica prin existența a câtorva inițiative, ale anumitor ONG-uri, ce contribuie la educația ecologică a tinerilor și dobândirea unui comportament de a colecta selectiv deșeurile precum: proiectul „Mai dă-mi o șansă, colectează selectiv'7, inițiat și implementat de către asociația ECO CLUB Timișsoara, (http://www.dmmt.ro/uploads/files/ghid%20eco%20club 02 small.pdf), proiectul "Școala Zero Waste" și Campanie de ecologizare "Let's do itl", implementate de către Ecostuff România (http://ecostuff.ro/category/scoala-zero-waste/)

  • 2. Studiu sociologic de fundamentare

Aspecte metodologice

în cadrul proiectului Dă glas generației tale, Institutul Intercultural Timișoara a desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2013 o cercetare sociologică pentru fundamentarea Strategiei de Tineret a Municipiului Timișoara. Astfel, a fost realizată o cercetare de teren pe un eșantion stratificat de 940 de subiecți cu vârsta de până în 35 de ani din Timișoara, structurat după variabilele vârstă și gen. Chestionarele au fost aplicate cu ajutorul unor voluntari (elevi și studenți) instruiți corespunzător. în continuare vom prezenta în sinteză rezultatele obținute în ordinea întrebărilor din chestionar.

Un prim item inclus în chestionarele aplicate a vizat identificarea ideii de viață bună pentru tinerii din Municipiul Timișoara. Conform distribuției valorilor ponderate cele mai relevante aspecte pentru ideea de viață bună în rândul tinerilor sunt reprezentate de bani 31,4%, sănătate 23,4% și familie 19,8%. Aceste 3 dimensiuni conturează un profil deosebit de matur în conturarea ideii de viață bună prin angrenarea atât a unor elemente concrete și cuantificabile, cum sunt banii și familia, dar și a unor elemente principiale, de sustenabilitate, cum este sănătatea. Alte aspecte înalt valorizate de către tineri în identificarea ideii de viață bună mai sunt: fericirea, împlinirea, locul de muncă, prietenii și cariera.

în legătură directă cu această întrebare a mai fost formulată una prin care am urmărit identificarea piedicilor resimțite în prezent de către tineri în atingerea statusului de viață bună. Astfel, pentru 69,1% dintre subiecți nimic nu îi împiedică să aibă o viață bună (ei apreciază că au atins acest status). în atingerea acestei valori relativ ridicate a contribuit și prezența în eșantion a grupului de tineri de sub 18 ani care practic beneficiază de toate condițiile oferite de părinți. Pentru restul subiecților, principalele piedici în atingerea acestui deziderat sunt (%):lipsa banilor 8.8, lipsă job 4.6, problemele societății 3.3, insuficienta dezvoltare profesională 2, birocrație, corupție, nepotism 1.8, sunt leneș, comod 1.8 și lipsa timp 1.3.

întrebarările următoare au vizat identificarea principalelor probeme cu care se confruntă tinerii din Timișoara, precum și a actorilor care ar trebui să rezolve aceste probleme. Principalele probleme semnalate sunt (în medii ponderate): traficul, aglomerația (24.17), lipsa banilor, situația economică precară (19.97), lipsa locurilor de muncă (18.47), transportul în comun (15.80), mentalitatea, dezinteresul cetățenilor, stresul (10.63), lipsa oportunităților, lipsa activităților publice (10.40), lipsa locurilor de parcare (8.23), oamenii străzii, cerșetorii, hoții (7.13), învățământul, problemele școlii 5.93, servicii, birocrația (5.90), infrastructura (5.87) și mizeria (5.23).

în legătură directă cu problema anterioară a fost formulată și întrebarea următoare privind identificarea. într-o primă evaluare generală, scorul total cumulat pentru toate variatnele de

răspuns a generat următoarea ierarhie: administrația publică locală (34,1%) urmată la mare distanță de instituțiile guvernamentale (17,3%), societatea în general (15,1%) și mediul economic privat {8,7%). La o primă interpretare se poate considera că aceste trei elemente conturează o viziune cu tentă paternalistă, tinerii plasând în exterior soluția problemelor lor și aceasta într-o foarte mare măsură (75,1%), Pe de altă parte se remarcă însă și scorul relativ ridicat obținut de varianta eu personal 7.7% care a depășit organizațiile pentru tineret, mass-media, școala, familia și prietenii. Acest lucru denota dimpotrivă, o maturitate asumată de către tineri și conștientizarea faptului că și ei sunt componente active în conturarea soluțiilor pentru problemele cu care se confruntă.

într-o analiză mai detaliată, în viziunea respondenților investigați administrația publică locală ar trebui să se ocupe cu precădere de problema traficului (21), de transportul în comun (15,05), de parcări (7,58), de oamenii străzi] (5,68), de infrastructură, în general (5,38), de asigurarea unor oportunități si activitati publice destinate tinerilor (5,22), de birocrația din cadrul serviciilor publice (4) și de problema mizeriei (3,60). în aceeași abordare, instituțiile guvernamentale sunt direct responsabile pentru lipsa banilor și situația economică precară (8,03), dar și pentru lipsa locurilor de muncă (6,68), pentru transportul în comun (3,15), problemele școlii (2,23), problema parcării (2,18) și infrastructura în general (2,18). De asemenea societatea în general este responsabilă de trafic (9.3) de mentalitatea și dezinteresul cetățenilor (5,78) de mizerie (2,60) și de de oamenii străzii (2,25). Mediul economic privat este responsabil cu predilecție de lipsa locurilor de muncă (9,32) și de lipsa banilor (5,28).

La întrebarea ce vizează conștientizarea necesității apelării la consiliere de specialitate, tinerii au identificat aceasta nevoie legata în primul rând de problemele profesionale și de orientare in carieră. Pe acest palier scorurile pentru „în foarte mare măsură"(33,6%) și „în mare masură"(28,8%) au însumat peste 60% din aprecierile subiecților. O mare nevoie de consiliere este identificată și în legătură cu problemele școlare. Cu toate ca scorul cel mai mare este obținut la categoria „într-o măsură potrivită"(30,4%) , primele două categorii însumează peste 50%, ceea ce denotă o identificare clară a acestei necesități. Problemele de relaționare cu familia și de relaționare socială sunt considerate de tineri rezolvabile prin apelarea la consiliere de specialitate doar „într-o măsură potrivită": 22,6% pentru probleme de familie și 27,3% pentru problemele sociale.

Este de remarcat totși o solidă conștientizare a necesității de a apela la specialiști în toate domeniile in care au fost invesatigați, fapt relevat prin valorile mici obținute pe palierele „într-o mică măsură" și „într-o foarte mică măsură".

□ 1 în foarte mare măsură □ 2. în mare măsură 03. într-o măsură potrivită Eăl 4. în mică măsură ■ 5. în foarte mică măsură

O altă întrebare inclusă în chestionar a vizat evaluarea directă a disponibilității principalilor actori sociali să contribuie la rezolvarea problemelor tinerilor din Timișoara. Răspunsurile la această întrebare denotă făptui că tinerii consideră că nu există o mare preocupare, în general, pentru rezolvarea problemelor specifice. Scorurile pentru „în foarte mare măsură'" sunt mici pentru toate cele trei categorii, fapt reflectat și în distribuțiile înregistrate la Q3. Autoritățile publice locale sunt percepute că au o implicare redusă in rezolvarea problemelor tinerilor: 25,1% se preocupă „în foarte mică măsură" și 25,9% „în mică măsură". Totuși și scorul cel mai mare, comparativ cu celalte două categorii, pentru „în foarte mare măsură" revine autorităților locale (12,2% față de 9,9% respectiv 11,1%). Atât organizațiile pentru tineret cât și tinerii din Timișoara sunt percepuți ca fiind preocupați de rezolvarea propriilor probleme „într-o măsură potrivită"(34,4% respectiv 31%)

în legătură directă cu rezolvarea problemelor tinerilor din Timișoara a fost formulat și itemul următor prin care s-a solicitat exemplificarea propriei implicări în rezolvarea problemelor specifice: primele trei genuri de acțiuni în care s-au implicat tinerii timișoreni pentru rezolvarea propriilor probleme sunt: acte cu impact social - strângere gunoaie, evitare aglmoeratie, adopție câini, dezvoltare culturală etc. (9,7%), voluntariat (8,1%) și încercări de rezolvare a problemelor financiare (7,8%).

Tot în același registru problematic următorul item a vizat identificarea celor mai relevante exemple de implicare a autorităților publice locale în rezolvarea problemelor tinerilor timișoreni: soluții la problemele locului de munca, finanțare, fonduri, sponsorizări 11.0%, receptivitate la problemele tinerilor, comunicare 6.5%, rezolvarea problemei transportului in comun 6.1%, sa susțină diverse proiecte 5.4%, sa sporească securitatea orașului (hoți, câini, boschetari) 5.2%, curățenia orașului, poluarea, finalizarea lucrărilor începute 4.1%, neimplicarea autoritatilor 3.5%, rezolvarea problemei parcării, a traficului 2.9%, spatii pentru evenimente, parcuri tematice 2.8%, întâlnirea tineri-autoritati 2.4%, investiarea in educație 2.0%, organizarea de evenimente culturale și sportive 2.0

în ceea ce privește identificarea primilor 3 factori, considerați ca fiind cei mai importanți pentru reușita în viață, tinerii din Timișoara au identificat munca (49), studiul serios (31) și dezvoltarea economică a localității (24). Complementar, primele 3 clase de valori care îi călăuzesc în viață pe tineri sunt: valori morale - cinste, onestitate, adevar, corectitudine, sinceritate, dreptate, integritate, loialitate (44), valori practice - munca, perseverenta, ambiția, inițiativa, reușita, professionalism (34) și valori orientate către celalalt - respect, seriozitate, principii, rabdare, disponibilitate, devotament, politețe (29,27).

în privința petrecerii timpului liber, majoritatea tinerilor ies în oraș doar în weekend (50%) iar un sfert dintre respondenți chiar de 3-4 ori pe săptămână (29%). Ca activități specifice de petrecere a timpului liber 45% preferă să îl petreacă în oraș cu prietenii, 22% în aer liber cu plimbări și excursii, 17% vizionează filme la tv, 16% citesc, 13% in activități sportive, 12% cu familia acasă iar 11% pe PC și/sau Internet. Complementar, tinerii așteaptă de la Municipalitate dezvoltarea de parcuri tematice, amenjarea de spații în aer liber, renovarea parcurilor (33%) și organizarea de evenimente culturale și de divertisment (30%)

în fine, o ultimă tematică abordată a vizat evaluarea vocii tinerilor timișoreni. Astfel, majoritatea respondenților consideră că în prezent sunt doar puțin auziți (42%). în consecință, principala doleanță din partea autorităților locale este ca aceasta să îi aculte, să țină cont de cerințele, părerile și opiniile lor (24%) precum și să organizeze evenimente, întâlniri și dezbateri cu tinerii (11%). Tot în legătură cu această problematică autoevaluarea implicării tinerilor în activități de voluntariat a înregistrat o valoare potrivită (37%) cu o ușoară orientare spre partea inferioară a scalei (40% cumulat, pentru variantele foarte puțin și puțin).

Alături de rezultatele cercetării descrise mai sus, propunerile și analize elaborate au avut de asemenea la bază concluziile studiului realizat de Institutul Intercultural Timișoara în cadrul proiectului european RE-Play, al cărui raport a fost publicat în 2013. Studiul a fost focalizat pe asigurarea dreptului la joacă prevăzut în Convenția ONU privind drepturile copilului dar a inclus și elemente legate de petrecerea timpului liber de către liceeni.

S-a avut de asemenea în vedere corelarea cu rezultatele studiului de fundamentare a strategiei culturale a Municipiului Timișoara precum și cu conținutul strategiei elaborate pe domeniul cultural, în cadrul proiectului Poli culturali, coordonat de Institutul Intercultural Timișoara și implementat în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara.

  • 3. Analize swot

1. MUNCĂ Șl DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

Puncte tari

Puncte slabe

Oportunități

Amenințări

  • •  Colaborarea cu tinerii, în regim de voluntariat

  • •  Existența parteneriatelor și colaborărilor cu instituții publice

  • •  Burse dedicate

  • •  Subvenții primite din partea instituțiilor Statului, ori altor persoane juridice

  • •  Organizarea unui mare număr de întâlniri între organizațiile de tineret, ori care lucrează cu tinerii, și instituțiile Statului, cum ar fi autoritățile locale și universitățile

  • •   Dorința tinerilor de a acumula experiență și noi cunoștințe

  • •  Multiple sesiuni de pregătire pentru tineri, oferindu-le acestora posibilitatea de a se orienta din punct de vedere profesional

  • •  Interesul real manifestat de tineri față

  • • Număr redus de voluntari

  • • Voluntarii deja formați își derulează activitatea pentru o perioadă determinată (în cea mai mare pare, aceasta este de cca. 12 luni)

  • • Lipsa de interes manifestată de tineri față de instituțiile Statului

  • •  Posibilități limitate de susținere

a activităților derulate de tineri, indiferent care ar fi forma de organizare a acestora

  • • Neimplicarea membrilor organizației, indiferența acestora, resursele insuficiente

  • • Lipsa oportunităților pentru tinerii absolvenți, în momentul căutării unui loc de muncă

  • • Raportat la populația Timișoarei,

  • •  Existența finanțărilor externe, sub forma fondurilor structurale, ori altor entități juridice, cum ar fi Guvernul Norvegiei

  • •  Existența finanțărilor de la bugetul local al Primăriei Municipiului Timișoara

  • •  Existența subvențiilor, burselor de specialitate, cursurilor gratuite

  • •   Tinerii au posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile și deprinderile

  • •  Existența companiilor multinaționale, potențiali angajatori pentru tinerii absolvenți

  • •  Bunele relații existente între autorități și

  • •  Incompleta informare a tinerilor, ori chiar lipsa informației

  • •   Legislație nu întotdeauna foarte clară

  • •  Abandonul școlar

  • •  Absența cofinanțării în cazul fondurilor externe

  • •  Incapacitatea tinerilor din organizații de a respecta regulile finanțatorilor

  • •  Negăsind un loc de muncă care să corespundă așteptărilor, tinerii sunt obligați să emigreze

  • •   Dificultăți în derularea colaborărilor, având în vedere faptul că există multiple deficiențe de ordin financiar și chiar logistic în cazul deplasării sportivilor de performanță, în

de organizațiile de tineret, ori care lucrează cu tinerii

  • •  Posibilitatea de acumulare a experienței

  • •  Numărul mare de tineri specializați într-un anumit domeniu

  • •  Posibilitatea tinerilor de a accesa internetul și a călători, pentru a putea intre direct în legătură cu alte tipare de organizare și de gândire

  • •  Spații special dedicate tinerilor, în vederea derulării de activități cu caracter de dezvoltare profesională

activitățile cu caracter sportiv sunt limitate

  • • Vizibilitate limitată a activităților derulate de tineri

  • • Comunicarea dificilă, ori chiar deficitară între generații, indiferent de contextul în care are loc aceasta

  • • Raportul nefavorabil dintre solicitările angajatorului/benefici arului și remunerarea tinerilor, indiferent de nivelul acestora de pregătire

  • • Comunicarea directă, de la om la om, devine din ce în ce mai deficitară

organizațiile care lucrează cu tinerii

  • •  Tinerii sunt conștient! de faptul că se pot dezvolta din punct de vedere personal și profesional

  • •  Dezvoltarea programelor cu caracter general, adresate tinerilor

  • •  Dinamică socio-economică locală favorabilă tinerilor

vederea participării la competiții

  • •   Lipsa unei certificări/recunoașteri în cazul activităților de voluntariat, ori a competențelor obținute

  • •   Lipsa locurilor de muncă part-time, adresate tinerilor

  • •  Pentru angajarea la primul loc de muncă se solicită experiență în domeniu, fără ca tinerii să beneficieze de posibilitate a de a o dobândi

  • •  Relocarea angajatorilor

  • •   Unii tineri au considerat că amenințările sunt greu de cuantificat, prin urmare dificil de evaluat

2. CULTURĂ

Puncte tari

Puncte slabe

Oportunități

Amenințări

  • 1. Candidatura Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană

  • 2. Un pool important de tineri creativi

  • 1. Lipsa implicării ATCCE în viața culturală Timișoreană

  • 2. Inexistenta unui număr suficient de spații de expunere și manifestare

  • 3. Tinerii creativi migrează spre alte orașe/țări unde au mai multe oportunități

Ol. Mobilizarea societății civile în spiritul candidaturii

Al.

Demoralizarea și pierderea încrederii societății civile din cauza unei lipse de acțiune

  • 3. Dinamica culturală : Există mulți oameni orientați spre acțiune și spre a face acțiuni culturale și există și din ce in ce mai multe organizații

  • 4. Ofertă culturală diversa

  • 4. Lipsa unui know-how pe scriere și management de proiect/ atragerea de fonduri ca aceste organizații sa fie independente

  • 5. Lipsa unei animații/promovări culturale corespunzătoare

  • 6. Lipsa unor spații gratuite de afișaj public pentru promovarea evenimentelor culturale

02. Posibilități multiple de colaborare la nivel local și național cât și la nivel internațional în domeniul cultural

03. Număr mare de artiști instruiți și de specialiști în domeniul cultural care pot fi implicați în dezvoltarea sectorului cultural

A2. Posibilitate redusă pentru ONG-uri de se dezvolta sustenabil fără un sediu adecvat care să permită diversificarea și dezvoltarea activităților care generează venit A3. Posibilitate redusă pentru ONG-uri de a asigura contribuția proprie în proiecte culturale de anvergură A4 Reducerea posibilităților de acces la cultură pentru categorii de public neinstruit

5. Multe instituții și organizații culturale, centre culturale străine, filiale ale unor

  • 7. Lipsa comunicării între operatorii culturali

  • 8. Insuficienta fondurilor dedicate pe cultură

  • 9. Lipsa sediilor adecvate

04. Poziționarea geographic

05. Diversitatea etnica disponibil

A5.

Necapacitarea elevilor și studenților pentru activități

instituții culturale naționale

6. Instituții de învățământ superior în domeniu

pentru organizații culturale

  • 10. Cooperare deficitară

  • 11. Perceperea activităților culturale extracurriculare ca fiind concurențiale și nu complementare educației instituționalizate

  • 12. Focalizare prea mare asupra culturii instituționalizate

  • 13. Itinerare redusă a evenimentelor culturale în alte orașe

  • 14. Număr redus de evenimente culturale internaționale

de voluntariat

Apariția câtorva spații dedicate pentru evenimente culturale (convenționale și neconvenționale)

Infrastructură disponibilă pentru acțiuni culturale (spații tradiționale neechipate corespunzător/ spații neconvenționale insuficiente, nefolosirea spațiilor verzi)

Apariția unor noi grupuri minoritare

Mediu care devine prietenos pentru cultură Populație cu atitudine pro-cultură

Potențial de conflict prin apariția unor noi minorități

Populație cu atitudine anti-cultură

Existența unor brand-uri locale culturale valoroase (artiști/ evenimente)

Lipsa unei promovări puternice la nivel național și internațional a valorilor culturale Timișorene Ofertă învechită a muzeelor și bibliotecilor

Modificarea legislației în sensul stimulării mediului de afaceri pentru implicarea în comunitate prin sponsorizări

Existența unui patrimoniu istoric valoros

Educația culturală în școli

Concentrare mare de firme cu capital bogat

Produse culturale în mai multe limbi

Nivel redus de sprijinire a actului cultural din resursele comunității locale de afaceri Lipsa centrelor comunitare în cartiere care să desfășoare

Facilități acordate pe plan local firmelor care se implică real în comunitate Oportunități pentru dezvoltarea turismului cultural

Programe de finanțare

Lipsa parteneriatelor public-privat

Legislația referitoare la sponsorizări care

activități educative în domeniul cultural, cu accent pe diversitate culturală și pe identitate

pentru dezvoltarea meșteșugurilor

este nefavorabilă

Finanțarea de către autoritățile locale a proiectelor culturale

Nivel redus de sprijinire a actului cultural din resursele județene Lipsa suportului pentru tineri artiști din partea autorităților locale (ateliere, spații de expunere, finanțare proiecte independente) Posibilități reduse de angajabilitate pentru tineri în domeniul cultural Industriile creative aproape inexistente și piața de artă insuficient dezvoltată

Lipsa presei locale de specialitate și publicații (reviste, ziare ) cu profil cultural

Propunerea tinerilor ca grup țintă secundar obligatoriu în proiectele culturale

Creșterea cererii de produse și servicii culturale

Conectarea culturii cu alte sectoare

Atragerea de investiții străine în domeniul industriilor creative Programe de studiu în învățământul superior pentru dezvoltarea presei de specialitate și a criticilor

Europa Creativa 2014-2020

Alte fonduri disponibile Parteneriatele public-privat

Instituții de cultura de stat isi deschid porțile către proiecte cu școli

Școala Altfel

Europa Creativa -multe domenii sunt neacoperite

Absența relevanței actului cultural pentru comunitate

Posibilități reduse pentru artiști de a aplica pentru finanțări ca persoane fizice

Lipsa interesului, lipsa cererii de servicii în domeniul cultural, consum cultural scăzut

Lipsa vizibilității la nivel european a activităților culturale locale

Scăderea calitativă a actului cultural în lipsa unui element critic obiectiv

  • 3. EDUCAȚIA FORMALĂ

    Puncte tari

    Puncte slabe

    Oportunități

    Amenințări

    • 1. Tradiția instituțiilor educaționale

    • 2. Consiliul elevilor

    • 3. Organizațiile de studenți

    • 1. Teoretizare mult prea mare a disciplinelor studiate

    • 2. Infrastructura depășită moral sau inexistentă

    • 3. Logistica slabă a instituțiilor de învățământ preuniversitar

    • 4. Cadre didactice slab pregătite pe domeniu dar mai ales pe domeniul pedagogic

    • 5. Susținerea scăzută a activităților de voluntariat

    • 6. Nerecunoașterea competențelor din mediul nonformal

    • 1. Finanțare externă (fonduri europene) pentru dezvoltarea de programe și de politici locale pentru domeniul educației

    • 2. Universitățile -implicare ca și suport pentru instituțiile de învățământ preuniversitar dar și implicare în dezvoltarea de politici locale

    • 3. Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al Primăriei Municipiului Timișoara

    • 4. Dezvoltarea economică a orașului

    • 1. Rata mică a șomajului

    • 2. Atractivitatea scăzută a sistemului preuniversitar pentru absolvenții de studii superioare performanți

  • 4. MEDIU Șl DEZVOLTARE DURABILĂ

    Puncte tari

    Puncte slabe

    Oportunități

    Amenințări

    • •  Organizarea de evenimente specifice -plimbări pe bicicleta prin oraș, dedicate tinerilor

    • •  încheierea unor contracte/acorduri/pr otocoale cu școlile din județ pentru participarea la acțiuni Verde pentru Biciclete

    • •  Implicarea tinerilor in acțiuni de voluntariat in cadrul evenimentelor Verde pentru Biciclete si responsabilizarea acestora prin sarcinile oferite

    • •  Folosirea bicicletei ajuta la reducerea semnificativa a poluării în oraș

    • •  Dezvoltarea și implementarea continuă (de 5 ani) a unor proiecte de actualitate bazate pe educație ecologică (ex: colectarea selectivă a deșeurilor, campanii de ecologizare, încurajarea utilizării

    • •  Inexistența unui cadru educațional care să încurajeze tinerii să folosească bicicleta

    • •  Inexistenta rastelelor de biciclete in instituțiile de învățământ

    • •  Lipsa unor campanii eficiente și eficace de recrutare a voluntarilor în orgazațiile de mediu

    • •  Grad redus de notorietate a acțiunilor ong-urilor

    • •  Experiența redusă de lucru cu un număr mare de persoane

    • •  Dorința slabă a studenților de a mai face voluntariat

    • •  Acțiuni de voluntariat ale cadrelor didactice universitare în preuniversitar.

    • •  -Existenta unui centru de închiriere biciclete

    • •   -Bicicleta a devenit un trend: e cool să ai/mergi pe bicicleta.

    • •  -Creșterea prețului combustibului ii poate determina pe tineri sa folosească mai des bicicleta pentru a economisi bani.

    • •  în condițiile realizării de lucrări de reabilitare a străzilor din oraș, timișorenii (indiferent de vârsta) prefer bicicleta în detrimentul mașinii; de asemenea, aceste lucrări prevăd și amenajarea de piste pentru biciclete.

    • •  -Existența unui proiect de lege prin care voluntariatul poate fi trecut pe cartea de munca.

    • •  Colaborări și parteneriate instituționale în vederea implementării de proiecte eco de impact major (ex.

    • • -Situația economică îi poate determina pe tineri să aleagă mersul pe bicicleta în detrimental folosirii mașinii

    • • Tot mai multi tineri aleg să părăsească țara.

    • • Din ce in ce mai multi tineri prefera sa folosească tehnologia în locul socializării față în față; aceasta determina sș scăderea numărului de ieșiri în aer liber, inclusive pe bicicleta.

    • • Inexistenta unui cadru educațional favorabil pentru cunoașterea legislației în vigoare

    • • Inexistenta unei infrastructuri bine definite la nivel de oraș.

    - Comoditatea tinerilor în a se implica în acțiuni de voluntariat.

    • • Presiuni exterioare ale organizației din partea mediului social, politic în a se folosi pârgiile de persuasiune în interes

    reducerii plaselor de plastic, acțiuni de plantare de copaci etc.)

    • •  Organizarea de dezbateri publice în care sunt implicați tineri care au un impact direct în schimbarea chiar a legislației, a convingerilor.

    • •  Promovarea și implicarea familiei în toate acțiunile voluntare (tabere și excursii).

    • •  Apărarea drepturilor studenților în relația cu mediul universitar și implicarea lor în organizarea de simpozioane și alte proiecte (ex. colectarea dopurilor de sticla în vederea reutilizării lor).

    • •  Comunicarea integrată cu liceeni.

    • Lipsa unei strategii de colaborare între ong-uri pe proiecte și competențe commune în vederea creșterii impactului asupra mediului și facilitarea dobândirii de finanțări mai mari

    amenajării de spații verzi, plantări de puieți).

    • •  Creșterea cererii de programe pentru dezbateri tematice.

    • •  Instrumente și mecanisme de persuasiune și dialog pentru toți actorii economici, sociali, politici.

    • •  Dezvoltarea de proiecte educaționale pentru a-i învăța pe părinți cum să-și optimizeze timpul petrecut cu copiii.

    • •  -încheierea de parteneriate educaționale de profil (universitar-preuniversitar) astfel încât elevii să fie orientați optim în carieră.

    propiu.

    • • Gradul ridicat al părinților de părăsire a țării, iar copiii rămân în grija bunicilor.

    • • - Reticența din partea studenților de a mai face voluntariat (preferă să primească o recompensă pecuniară).

    • • Plecarea tinerilor la studii în străinătate (ex. burse de studii, facultate, mașter).

    • • Consumul de droguri în licee ce va conduce la degradarea calității umane

  • 5. SĂNĂTATE, ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl DEZVOLTARE PERSONALĂ

    : Puncte tari

    Puncte slabe

    Oportunități

    Amenințări

    • - accesul ușor la grupele de tineri;

    • - diversitatea acțiunilor și proiectelor desfășurate de ONG-uri;

    • - eixstența unor programe unice de dezvoltare personală;

    • - buna colaborare cu instituțiile școlare care reprezintă o pârghie de acces către tineri;

    • - resurse financiare reduse;

    • - resurse umane reduse care se concretizează în proiecte ce implică puțini beneficiari;

    • - lipsa continuității proiectelor și programelor desfășurate;

    • - vizibilitate redusă din pricina unei strategii media ineficientă

    • - dezvoltarea unei strategii media pentru sporirea vizibilității;

    • - recunoașterea educației nonformale în mediile academice și în rândul angajatorilor (ex: stagii de practică în ONG-uri);

    • - încurajarea angajatorilor pentru a se orienta spre tinerii care desfășoară activități în ONG-uri;

    - colaborarea organizațiilor care desfășoare programe complementare;

    • - mentalitatea tinerilor îndreptată mai degrabă spre obținerea de beneficii economice pe termen scurt în detrimentul dezvoltării personale pe termen lung;

    • - numărul mic de linii de finanțare acesibile care determină apariția de cheltuieli suplimentare pentru ONG sau pentru beneficiarii proiectelor;

    - atitudinea negativă a tinerilor înspre acțiunile de voluntariat;

  • 6. EDUCAȚIE NONFORMALĂ SI SPORT

    Puncte tari

    Puncte slabe

    Oportunități

    Amenințări

    ' -Atractivitatea metodelor educației nonformale

    -Flexibilitatea evenimentelor de educație nonformală

    -Cadru în care tinerii se pot exprima liber

    -Cadru în care tinerii își pot însuși competențe și aptitudini pe care nu le obțin din învățământul formal

    -Valorizarea și susținerea tinerilor

    -Dezvoltarea personală a tinerilor prin participarea la activități de educație nonformală

    -Posibilitatea desfășurării activităților în aer liber

    -Diversitatea ofertei de activități alternative sportive (street dance, hip-hop)

    -Comunicarea directă cu tinerii.

    -Lipsa de promovare a activităților de educație nonformală

    -Inexistenta fondurilor dedicate activităților de educație nonformală

    -Lipsa unor campanii eficiente de recrutare a voluntarilor în orgazațiilor de și pentru tineret

    -Motivația insuficientă a tinerilor

    -Lipsa de timp a tinerilor de a participa sau de a organiza astfel de activități

    -Dorința slabă a studenților de a mai face voluntariat după intrarea pe piața muncii

    -Existenta parteneriatelor și colaborării dintre organizațiilor de și pentru tineret

    -Tinerii sunt interesați de activități de educației nonformală -există cerere

    -Existența Consiliului Consultativ pe probleme de tineret de pe langa Primăria Municipiului Timișoara

    -Oferta alternativă a activităților sportivă

    -Folosirea modelelor din sport

    -Creșterea cererii de programe de educație nonformală

    -Existența unui proiect de lege pentru recunoașterea competențelor dobândite din activitățile de educație nonformală

    -Nu există un parteneriat constant între autoritățile locale și organizațiilor nonguvernamentale

    • - Tot mai multi tineri aleg să părăsească țara.

    -Nu sunt centralizate activitățile de educație nonformală și sport

    -Neîncrederea părinților în activitățile nonformale

    • - Comoditatea tinerilor în a se implica în acțiuni de educație nonformală și sport.

    -Inexistența oamenilor pregătiți în domeniul streetdance-ului

    -Reticența din partea studenților de a mai face voluntariat (preferă să primească o recompensă pecuniară).

    • - Pregătirea fizică slabă a

    -Lipsa cadrului recunoașterii formale a competențelor obținute din activități de educație nonformală

    -Lipsa accesului la traineri pregătiți în domeniul educației nonformale

    -Posibilitățile financiare reduse a tinerilor de a participa în cadrul cluburilor sportive

    -Lipsa spațiilor destinate practicării anumitor sporturi

    -Inexistența implicării media în promovarea evenimentelor

    tinerilor

  • 4. Structura strategiei

în continuare vom prezenta propunerea pentru conținutul Strategiei de tineret a Municipiului Timișoara, ca o rezultantă directă a studiului sociologic inițial precum și a focus-grup-urilor de fundamentare realizate pentru cele 6 domenii prioritare:

MISIUNE:

Crearea unui cadru adaptat și incluziv pentru susținerea dezvoltării personale și profesionale a tinerilor din Timișoara, precum și pentru participarea tinerilor timișoreni la viața publică și la dezvoltarea durabilă a societății locale.

Această misiune stă la baza întregului demers strategic, direcționând atât domeniile prioritare cât și conținuturile aferente, surprinse în măsuri, programe și acțiuni. Pentru elaborarea misiunii au fost luate în considerare atât rezultatele cercetării sociologice destinate tinerilor timișoreni cât și concluziile formulate în cele 6 întâlniri de fundamentare. Se cuvine precizat faptul că identificarea celor 6 domenii specifice s-a făcut pe baza unei consultări de experți în cadrul a două focus-grupuri distincte, derulate în faza inițială a proiectului.

Misiunea va fi îndeplinită prin asumarea sa colaborativă de către diverși parteneri locali, autorități publice locale, mediul asociativ și mediul de afaceri prin acțiuni structurate pe 3 dimensiuni fundamentale, care sunt susținute de 12 direcții strategice rezultate, cărora le corespund măsuri specifice:

Tineri pentru societate,

Dezvoltare personală și profesională

Societatea pentru tineri

în cele 3 dimensiuni sunt cuprinse cele 6 domenii inițiale. Această regrupare a vizat evidențierea profilului aplicativ al acesteia.

Societatea pentru tineri

- cadrul instituțional

Dezvoltare personală Și profesională

  • - consiliere

  • - educație formală

  • - educație non-formală

  • - sport

  • - cultura

  • - timp liber - divertisment

  • - colaborare - integrare intre tineri

Tineri pentru societate

  • - participare publică

  • - mediu și ecologie

  • - social/umanitar

  • - economie

1. SOCIETATEA PENTRU TINERI

Direcție strategică

Obiective

Măsuri

Responsabil

Dl. Cadrul instituțional

01.1. Crearea unui cadru instituțional care:

să asigure recunoașterea problematicii tinerilor la nivelul politicilor publice locale să sprijine respectarea principiilor bunei guvernări1 să faciliteze coordonarea și colaborarea între instituții și mediul asociativ să susțină activități de tineret

Ml. înființarea și susținerea unui Centru de Tineret pe lângă Primăria Municipiului Timișoara coordonat prin co-decizie2 de Consiliul Consultativ al Tinerilor și de executivul Primăriei. în cadrul Centrului vor fi minim doi angajați în poziția de lucratori de tineret și va pune la dispoziția organizațiilor și grupurilor de tineri resurse pentru desfășurarea activităților

PMT și Consiliul Local

M2. Constituirea unui compartiment de tineret în cadrul Primăriei Timișoara care va asigura secretariatul Centrului de Tineret și al Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret de pe lângă Primăria Timișoara. Acest compartiment va gestiona din punct de vedere administrativ finanțările proiectelor de tineret, cu minim 2 angajați.

PMT și Consiliul Local

M3. Crearea și menținerea la zi a unei baze de date cu asociațiile, organizații de și pentru tineret din Timișoara, instituții publice și grupuri informele de tineri, active în domeniul muncii cu tinerii.

Centrul de Tineret, FITT

M4. Crearea și menținerea la zi a unei baze de date cu proiectele și activitățile realizate de către actorii locali implicați în munca cu tinerii, precum și realizarea unui calendar aferent activităților.

Centrul de Tineret, FITT

M5. Crearea și menținerea la zi a unei baze de date cu oportunitățile de voluntariat destinate tinerilor din Timișoara .

Centrul de Tineret, FITT

M6. Crearea unui instrument de difuzare lunară a informației

Centrul de Tineret, FITT

M7. Recunoașterea Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret de pe lângă Primăria Municipiului Timișoara și susținerea inițiativelor sale

PMT

01.2. Susținerea de evenimente și proiecte

M8. Organizarea unor evenimente anuale pentru tineri, precum: Ziua Voluntarului, Ziua Educației Nonformale, Ziua Internațională a Tineretului, Ziua Națională a Tineretului, Gala Proiectelor de și pentru Tineret și altele

Centrul de Tineret, PMT, FITT DJTSTm ONGuri

M9. Lansarea de apeluri de proiecte locale de și pentru tineret cu finanțare asigurată de Consiliul Local. Evaluarea realizată de o comisie de experți externi.

PMT, Consiliul Local, DJTSTm

  • 1 Se face referire aici la cele 12 principii ale Bunei Guvernării enunțate de către Consiliul Europei

  • 2 Activitățile de tineret ale Consiliului Europei sunt coordonate pe baza unei formule asemănătoare. Informații despre structura Departamentului de Tineret de la Consiliul Europei sunt disponibile la adresa: http://www,coe.int/t/dR4/vouth/coe vouth/structures en.asp

26


2. DEZVOLTARE PERSONALĂ Șl PROFESIONALĂ

Direcții strategice

Obiective

Măsuri

Responsabil

D2

Consiliere

02.1 Asigurarea unui număr suficient de consilieri la nivelul școlilor din Timișoara prin finanțare din partea Consiliului Local

M10.Asigurarea de servicii de consiliere în cadrul Centrului de Tineret

PMT, ISJ, organizațiile de studenți, consiliile elevilor, centrele din universități, CJRAE, Centrul de Tineret

FITT

MII.Asigurarea de servicii de consiliere în cadrul școlilor

M12.Sporirea eficacității serviciilor de consiliere din universități și școli

02.2. Optimizarea serviciilor de consiliere existente

M13.Implementarea unor instrumente de feed-back mai performante în școli și universități pentru asigurarea calității procesului didactic, combaterea discriminării și corupției

D3. Educația formală

03.1. Optimizarea procesului educațional

M14. Instituirea și utilizarea de mecanisme prin care elevii și studenții să poată da feedback și formula propuneri privind optimizarea procesului educațional

Consiliile elevilor Organizații studențești, ISJ, Universități

03.2. Dezvoltarea infrastructurii educaționale în cadrul școlilor, universităților, instituțiilor publice (biblioteci, muzee etc)

M15. Amenajarea de spații alternative de studiu și optimizarea spațiilor de studiu existente (de ex. utilizarea adecvată a CDI precum și dezvoltarea/crearea acestora acolo unde nu există)

Universități, Organizații studențești

M16.îmbunătățirea condițiilor în internate și cămine

PMT, Instituții de învățământ, ISJ

M17. Renovarea școlilor, inclusiv a celor care sunt monumente istorice

PMT, ONG-uri

03.3. Promovarea identității locale în curricula școlară

M18.Introducerea de cursurî/discipline opționale de Istoria Timișoarei, Cultură locală, Turism timișorean

Instituțiile de învățământ ONG-uri

03.4.Facilitarea intrării în viața profesională

M19. Târguri de job-uri și evenimente de informare cu participare gratuită a angajatorilor, organizate cel puțin o dată pe an.

Universități Mediul privat Consiliile elevilor, CLTTM

03.5. Includerea unor elemente de dezvoltare personală în sistemul formal de educație

M20.Realizarea de cursuri de dezvoltare personală, de educație pentru sănătate (alimentară, sexuală, igienă) și de educație civică în sistemul preuniversitar și universitar

ISJ, ONG-uri Organizațiile studențești, Mediul privat

D4. Educație non-formală

04.1.Susținerea de activități de educație nonformală pe diferite teme

M21.Promovarea, formarea și utilizarea lucrătorilor de tineret în activitățile de și pentru tineret

Org de tineret, ONG specializate, Centrele pentru Tineret

M22.Realizarea unei campanii de recunoaștere a educației nonformale atât în mediile academice cât și în mediul economic privat

Centrul de Tineret, org. de tineret, PMT, DJST, FITT

M23.Organizarea de ateliere de creație

ISJ, Organizațiile pt. tineret

M24. Amenajarea de biblioteci cu profil de cafenea

ONG-uri

Instituții implicate

în munca cu tinerii

M25. Susținerea de evenimente centrate pe educație non-formală cu dimensiune națională și internațională

Organizații studențești, CLTTM, ONG

M26. Posibilitatea de a obține legitimații la biblioteci și pentru ne-timișoreni prin utilizarea vizei de flotant.

Bibliotecile

M27. Dezvoltarea competențelor, abilităților și aptitudinilor tinerilor lideri de opinie ce provin din diverse grupuri culturale și nu numai

ONG, Mediul privat

M28.Facilitarea accesului tinerilor la terenurilede sport din cadrul unităților de învățământ.

ISJ, Școli, universități

M29.Realizarea de campanii de promovare a participării în activități sportive

Biblioteca

JudețeanăTimiș

D5. Sport

05.1.Promova rea practicării sportului în rândul tuturor tinerilor.

M30. Organizarea de evenimente sportive adresate diferitelor categorii de tineri (pe cartiere, pe grupe de vârstă, discipline sportive, etc), precum și susținerea cluburilor locale de sport.

ISJ

Centrul de Tineret

DJST

M31. Realizarea unui HuB/centru de activități pentru cluburile de sport adresate tinerilor.

M32. Competiții la nive! local de sport pentru amatori (sport de masă).

M33. înființarea unui parc cu rampe pentru skateboard, rolleri și bikerî

PMT, Centrul de Tineret, DJST

M34.înființare/dezvoltare/susținere de terenuri de baschet

PMT, Centrul de Tineret, ISJ, organizații, DJST

O5.2.înființarea de infrastructură dedicată sportului de masă, la nivelul fiecărui cartier

M36.înființare/dezvoltare/susținere terenuri de fotbal

PMT

05.3. Dezvoltarea infrastructurii pentru activități sportive de masă în cartierele din Timișoara

M37.înființare/dezvoltare/susținere terenuri de tenis

PMT

M38.înființare/dezvoltare/susținere patinoar (acoperit)

PMT

M39.înființare/dezvoltare/susținere bazine de înot acoperite

PMT

M40.Amenajarea/dezvoltare/susținere de piste pentru alergat

PMT

M41.înființare/dezvoltare/susținere velodrom

PMT

M42. Amplasarea de echipamente de sport pentru adulți în parcurile din Timișoara (outdoor fitness).

PMT

M43. Oferirea de spații, facilități și sprijin pentru expresie artistică tinerilor interesați.

PMT

Hub pentru tineri artiști

M44.Realizarea de contexte în care tinerii să poată să creeze evenimente culturale

PMT

D6. Cultură

06.1. Susținerea creației și expresiei artistice a tinerilor

M45. Activități inovative și atractive de educație culturală.

Casa Studenților, Centrul de

Tineret, FITT, Fac de Arte, Fac de Muzică, instituții culturale

M46. Programe specifice pentru creșterea consumului de cultură în rândul tinerilor din Timișoara.

M47. Program de modernizare și de sprijin pentru inserția unor funcțiuni și evenimente culturale în Complexul studențesc și în toatecartiere

ONG-uri PMT

06.2. Atragerea diferitelor categorii de tineri spre manifestări culturale

06.2" Acordarea de facilități instituțiilor publice de cultură ce promovează în funcții de management tineri

M48.lmplementarea/realizarea unei platforme ce promovează evenimente culturale

ISJ, Univ, instituții culturale, organizații

M49.Renovarea și revitalizarea cinematografelor din oraș

PMTîn consultare cu ONGt

M50. Susținere pentru activități culturale specifice ale diferitelor comunități și pentru activități culturale de tineret comune

Centrul de tineret

M51.Susținerea evenimentelor internaționale de tineret Schimburi de tineri

Parteneriate de tineret cu orașele înfrățite

PMT

06.3. Susținerea perpetuării la nivel local a unui climat de respect și înțelegere interculturală

M52. Program de constituire a unui grup de ghizi voluntari + vizite ghidate tematice, eventual urmate de dezbateri și întâlniri cu specialiști sau personalități relevante. Activități de voluntariat legate de patrimoniu, inclusiv în mediul online.

Centru de Tineret, organizații

06.4. Dezvoltarea competențelor interculturale ale tinerilor prin parteneriate internaționale

M53.Dotarea cu facilități în vederea organizării activităților cultural-educative (racordarea la o sursă de curent, apă, toaletă publică)

Centru de Tineret, ONG FITT

06.5. Promovarea cunoașterii, respectării și protejării patrimoniului cultural local

M54. înființare parc acvatic, ștrand termal, SPA

Centru de Tineret, organizații

06.6.Sprijinirea de actîvitati culturale in spatii neconventionale

M55. înființare de cluburi pentru tineri <18 ani

PMT

Furnizorii de servicii

D7. Timp liber -divertisment (loisir) și turism

07.1.înființarea de infrastructură dedicată loisir-ului

M56. Asigurarea infrastructurii pentru organizarea de activități în parcuri și alte locuri în aer liber pe timpul verii

Mediul privat

M57. Amenajarea canalului Bega pentru organizarea de activități acvatice

Mediul privat

M58. Amenajarea de parcuri tematice (precum aviație, dinozauri, tramvaie etc.)

PMT

Grădina ZOO

Instituții culturale

- Muzeul Satului etc.

M59. înființarea de cluburi de turism în școli și facultăți

PMT

M60. Amenajarea unei parcări temporare (de tranzit) pentru autocarele de turiști în zona centrală - parcare pentru autocare de turiști în zonă pericentrală.

M61. înființarea mai multor toalete publice în Timișoara.

M62. Organizarea de evenimente pentru integrarea studenților din anul 1 veniți din alte orașe

PMT șiinstituțiile culturale

O7.2.înființarea de infrastructură dedicată turismului

M63. Dezvoltarea de infrastructură (cazare și masa) destinată utilizării în cadrul proiectelor naționale si internaționale de si pentru tineri.

PMT

DS.

Colaborare

- integrare între tineri

08.1. Oferirea unui cadru flexibil și adaptat prin care tinerii să poată să își ofere reciproc sprijin și să învețe unii de la ceilalți

M64. Facilitarea accesului gratuit la spații pentru activități ale tinerilor

Universități, Organizațiistuden țești, ONG-uri

M65. încurajarea programelor de mentorship

PMT

ONGturi

Instituții implicate în munca cu tinerii

M66. Organizarea de evenimente pentru integrarea studenților din anul 1 veniți din alte orașe

FITT, ONGt

3. TINERI PENTRU SOCIETATE

Direcții strategice

obiective

Măsuri

Responsabil

D9. Participarea publică

09.1. Stimularea participării publice a tinerilor

M67. Susținerea Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret al Municipiului Timișoara.

PMT

M68. Organizarea de alegeri și susținerea funcționării Consiliului Local al Tinerilor

Centrul de tineret și ISJ

M69. Susținerea Consiliilor Elevilor din școlile din Timișoara

PMT ONGt

M70. Organizarea și susținerea de activități pe tema participării publice a tinerilor.

PMT

Centrul de tineret ONGt

M71. Stimularea participării publice a tinerilor aparținând comunităților minoritare, inclusiv cele apărute în urma imigrației recente

ONGt PMT CCPTm

09.2. Optimizarea activităților de identificarea a nevoielor tinerilor

M72. Amenajarea unui punct de colectare a sugestiilor tinerilor

Centrul de tineret/ mediul online

M73. Realizarea unor studii sociologice periodice (anchete prin chestionar) pentru identificarea problemelor și așteptărilor tinerilor

PMT&

Centrul de tineret

D10. Mediu și ecologie

010.1. Susținerea comportamentului pro-mediu

M74. Inițiative ale autorității publice de stimulare a folosirii transportului în comun

PMT

M75. Crearea unui rețele integrate de piste pentru biciclete

PMT

M76. închirierea gratuită de biciclete

PMT, organizații, asociații

M77. Organizarea de activități educaționale care să conștientizeze importanța respectării mediului

ONGt

M78. Susținerea unor zile ECO în Timișoara.

ONGturi PMT

010.2. Promovarea acțiunilor ecologice

M79. Realizarea de campanii anti-drog și centre de detoxifiere pentru tineri.

PMT, Asociația antidrog

DII. Social

011.1. Oferirea de suport tinerilor

M80. Crearea unui program de prevenire a înfracționalității în rândul tinerilor.

PMT

M81. Creșterea siguranței în Complexul Studențesc printr-o mai bună colaborare între tineri și structurile de ordine publică

PMT

Universități

M82. înființarea și susținerea unui incubator de afaceri

PMT

ONGturi

M83. Susținerea de cursuri de educație anteprenoriala pentru tineri

Instituții de învățământ ONGturi

D12. Economic

012.1. Susținerea proiectelor care vizează educația anteprenoriala

M84. Oferirea de suport pentru inițiative de tipul economie socială

M85. încurajarea programelor pentru angajarea tinerilor fără experiență.

Mediul privat

012.2. Oferirea de consultanță și servicii în domeniul economic pentru tineri

M86. Sprijinirea proiectelor ce vizează activități de consultanță financiară pentru tineri.

FITT, PMT