Hotărârea nr. 378/2011

HOTĂRÂREA NR.378 privind aprobarea "Planului de amenajare turistică a zonei Păltiniş Cindrel" (Consultați și HCL NR. 41/2012)

JUDEȚUL SIBIU

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SIBIU

HOTARAREA NR.378

privind aprobarea „Planului de amenajare turistică a zonei Păltiniș - Cindrel”

Consiliul Local al municipiului Sibiu întrunit în ședința ordinară din data de 27.10.2011,

Analizând raportul nr. 65261/2011 prin care Serviciul Juridic propune aprobarea„Planului de amenajare turistică a zonei Păltiniș - Cindrel”

Văzând raportul Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și dc arhitectură,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, ale O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații,

în temeiul prevederilor art. 36 alin.6 lit.a pct. 18 și ale art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală,

HOTĂRĂȘTE :

Art.l. Sc aprobă „Planul de amenajare turistică a zonei Păltiniș - Cindrel”, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. „Planul de amenajare turistică a zonei Păltiniș - Cindrel” este orientativ, iar sumele înscrise pentru realizarea obiectivelor au caracter strict informai urmând a fi concretizate și aprobate doar în baza unor documentații de urbanism și documentații cu caracter tehnico-economic, în condițiile legii.

Art.3. Primarul Municipiului Sibiu și președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Păltiniș - Cindrel vor asigura executarea prevederilor prezentei hotărâri.

Adoptată în Sibiu la data de 27.10.2011

Președinte Nowak Gcrtraud


Contrași

Seci/i

Nistoij'


1 -asemneaza

ere tar n Dorin

Dîaneîge




Asociația de dezvoltare intercomunitară

d

PĂLTINIȘ - ClNDREL

Consiliul Județean Sibiu     Primăria Sibiu         Primăria Poplaca


Plan de amenajare turistica a zonei Platinis Cindrel

Sinteza


DîANEiGE



d tente


Păltiniș - stațiune de munte « 4 sezoane >





DîANEÎGE



d tente


I. Zona montana Păltiniș Cindrel - potențial turistic


Grupa Munților Cindrel se caracterizează prin altitudini ce urcă până la peste 2.200 de metri (Vf. Cindrel - 2.244 m - fiind cel mai înalt). Peisajul montan al județului se constituie într-o importantă resursă naturală pentru turismul din județul Sibiu.

Munții Cindrel reprezintă o zonă cu o largă diversitate de categorii de resurse naturale, de la areale extinse de pădure, fauna diversa, până la chei (cheile Cibinului), pajiști alpine (de exemplu, Platoul Diavolului) și lacuri glaciare (Iezerul Mare și Iezerul Mic), care adăpostesc și zone turistice consacrate.

Păltiniș reprezintă, in contextul prezentei sale ca punct de greutate in masivul Cindrel si al conexiunilor sale cu celelalte teritorii sibiene de interes major, un obiectiv, cu siguranța, de interes național, iar valorificarea si promovarea inteligenta a potențialului sau ii vor conferi si un statut internațional.

® Păltiniș se află la intersecția mai multor trasee turistice principale din masivul Cindrel

  • •  Stațiunea Păltiniș este stațiunea cu cea mai mare altitudine din România (1442 m)

  • •   Păltiniș este principalul punct de destinație dintr-un masiv muntos care oferă condiții generoase de practicare si dezvoltare a unui larg evantai de activitati turistice (schi alpin, nordic, de tura, sanius, drumeție, parapanta, ciclism montan, alpinism, etc)

® Condițiile naturale ale zonei permit si favorizează dezvoltarea durabila a stațiunii si a activitatilor turistice in cele 4 sezoane, cu eforturi investitionale moderate si in etape ușor de previzional.

® Capacitatile de cazare si primire a turiștilor si a diverselor evenimente/acivitati reprezintă o buna baza de plecare a demersului actual de restructurare si punere in valoare

  • •  Elementul "Locomotiva" al acțiunilor de amenajare-dezvoltare este domeniul schiabil.

    Dianfige




Accesibilitate:

Zona Munților Cindrel si stațiunea Păltiniș sunt ușor accesibile. Rețeaua drumurilor de acces este formata din drumuri județene, drumuri comunale și drumuri forestiere.

Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie, Italia si centre importante din Remania.

II. Planul de dezvoltare turistica a zonei - Inițiativa CJ Sibiu, a Primăriei Sibiu si a Primăriei Poplaca

Asocierea. In vederea promovării, susținerii si realizării proiectului, inițiatorii au infiintat Asociația de Dezvoltare Intercomunitara « Paltinis-Cindrel »

A fost elaborat Planul de amenajare turistica a zonei Platinis Cindrel, care are drept scop major sa marcheze debutul procesului de realizare a amenajării unui teritoriu cu potențial excepțional, care este masivul Cindrel, cu centrul sau de greutate, Stațiunea Păltiniș.

Planul de amenajare turistica reprezintă un instrument care ne permite orientarea, ierarhizarea, coordonarea proiectelor si actorilor implicați in realizarea lor precum si definirea etapelor.

Procesul de amenajare conține :

  • a)  Faza de evaluare, orientare si etapizare, materializata prin prezentul plan

  • b) Faza de elaborare a fundamentării tehnico-economice si de proiectare a obiectivelor (SF si Urbanism)

  • c)  Faza de realizare a investițiilor

  • d) Faza Operaționala

Preconizam sa realizam investițiile in mai multe etape. întregul proiect se va ghida după principiul funcționalității si atractivitatii domeniului schiabil, stațiunii si celorlalte situri din zona.

Odata cu finalizarea investiției, masivul Cindrel, stațiunea Păltiniș si teritoriile comunelor invecinate vor deveni un centru de atracție turistica si o zona de dezvoltare economica-sociala cu un profil complet nou.



III. Păltiniș - situația existenta





Infrastructuri actuale

A. Infrastructura acces:

  • - Un singur drum de acces este practicabil in mod corect, cel care traversează localitatea Rasinari. Este insuficient si prezintă risc de blocaj al traficului in momentele de creștere a frecventării.

  • - Celelalte cai de acces inventariate necesita reamenajare.

B. Pârtii de schi in Păltiniș : absolut insuficiente

______________12________________

Pârtie              Lungime Diferența nivel Zapada artificiala Nocturna

Oncesti 1           1150 m         211


nu


da


Oncesti 2            450 m          38


nu            nu


  • C. Instalația de transport pe cablu : exista doar un telescaun fix vechi, cu 2 locuri ; debit insuficient: 300 de persoane/ora (comparativ cu un telescaun actual = 3.000 de persoane/ora)

  • D. Lipsa instalațiilor de zapada artificiala

  • E. Parcari: insuficiente

  • F. Capacîtati de primire si cazare : reduse si cu calitate mediocra. Creșterea calitativa si cantitativa a capacitatilor de cazare nici nu este posibila in absenta unor activitati turistice diversificate

    DiANElGE



    d tente


    Paltins

    Clasificate

    Inventariate total (in circuitul turistic)

    Tipuri de unitati

    Nr de unitati

    Număr locuri (capacitate)

    % din total capacitate

    Număr unitati

    Număr locuri (capacitati)

    % din total capacitate

    Cabana

    1

    97

    16.3

    9

    214

    23.2

    Hostel

    1

    101

    17

    1

    101

    11

    Hotel

    2

    253

    42.5

    2

    253

    27.4

    Pensiune turistica

    2

    106

    17.8

    3

    126

    13.7

    Pensiune turistica urbana

    1

    24

    4

    1

    24

    2.6

    Vila

    1

    14

    2.4

    10

    204

    22.1

    ȚOTAlj

    8

    595

    100

    26

    922

    100

  • IV. Preconizări de dezvoltare

  • A. Diversitatea activitatilor din zona montana Paltinis-Cindrel: punct forte in dezvolatarea turistica a zonei

Proiectele noastre si modalitățile de planificare a amenajării tin seama de evoluția cererii turistiilor, de schimbările climatice si de principiile dezvoltării durabile si protecției mediului si privilegiază diversificarea ofertei de turism montan.

Succesul stațiunii Păltiniș nu va fi condiționat doar de dezvoltarea domeniului schiabil, ci si de dezvoltarea celorlalte infrastructuri de agrement.

Este știut că muntele reprezintă cea de-a doua atracție pentru petrecerea vacanței in lunile de vară.

In privința agrementului pe perioada verii, in stațiunile montane din Romania, lipsesc sau sunt insuficiente terenurile de sport, condițiile de relaxare de genul piscinelor, ștrandurilor, lacurilor amenajate, excursiile turistice organizate pe trasee de munte, parapanta, școlile de alpinism, oferirea unor programe de inițere in speologie, de cunoaștere a florei și faunei specifice diferitelor areale montane, activitățile de pescuit, cicloturismul, mountain biking-ul, enduroturismul, iar lista poate continua. Toate aceste elemente evidențiază diversitatea piețelor de nișă care pot fi țintite de către operatorii turistici din zonele montane.

Planul nostru ia in considerare toate aceste elemente.

Stațiunile montane depind in mare măsură de domeniul lor schiabil insa nu numai; ele sunt, inainte de toate, situri turistice;

  • B. Domeniul schiabil - obiectiv prioritar si factor de dinamizare

Romania nu are nici o stațiune care să se mândrească cu zeci de kilometri de pârtii de schi, așa cum se găsesc in Alpi sau chiar in tari vecine. La nivel național, dintr-un total de 150 de pârtii amenajate, 90 de pârtii sunt omologate, cele mai multe regăsindu-se in județele Brașov (19), Prahova (13) și Harghita (12).

Pe termen scurt si mediu oferta noastra de activitati va fi axata in mod principal pe schi;



Planul director al amenajării


Dîaneîge




  • C. Opțiunea reținuta pentru amenajarea domeniului schiabii

Zona principala de acces la pârtii

  • >  Elementul cheie si cel mai complex al amenajării il constituie stabilirea/localizarea zonei de acces la pârtii

  • >  Locul care prezintă funcționalități satisfacatoare pentru a deveni zona de acces la pârtii (zona cu cea mai mare greutate in dezvoltarea viitoare a stațiunii) este platoul in care se intersectează soseaua principala (DJ106A) cu drumul spre Santa si cel spre statia meteo, la 1420 m altitudine.

Pârtiile de schi
  • >  Acordam prioritate conceperii domeniului schiabii si potențialului oferit de pârtiile de schi;

  • >  Pârtiile de legătură si instalațiile de transport pe cablu sunt destinate unei bune deserviri a pârtiilor principale

  • >  Am prevăzut un perfect echilibru intre capacitatea de transport a instalațiilor pe cablu si suprafețele pârtiilor

  • > De la 1,6 km de pârtii, prin investiția noastra vom ajunge la 50 km = 160 ha de pârtii

    DiANEiGE




(Comparativ, Poiana Brașov oferă 15 km de pârtii = 30 ha si, după dezvoltarea actuala - in curs, 35 km = 80 ha de pârtii)

Caracteristicile pârtiilor preconizate, pe tipuri si nivele de dificultate

TOTAL

Nivel pârtie

Număr

Suprafața ha

. .

Lungime

iun

... ■ ■

Diferența altitudine m

Panta medie

Lățime medie m

Verde

19

39.0

18.6

2 067

11.1%

21

Albastru

14

92.9

25.3

4 905

19.4%

37

Roșu

4

19.9

4.6

1 470

32.0%

43

Negru

1

5.3

1.0

440

44.0%

53

Sanie

3

2.4

0.4

55

13.3%

58

Divertisment

1

4.5

1.1

220

20.0%

41

42

164

51

9157

SI

8%

37

Instalațiile de transport pe cablu
  • >  Dezvoltarea se bazeaza pe amenajarea unui număr restrâns de instalații de transport pe cablu, moderne si cu debit ridicat.

  • >  Domeniul este structurat pe 5 instalații majore (din care 3 instalații in prima etapa) si mai multe alte instalații complementare. Prioritar este telescaunul debraiabil cu 6 locuri, care este versatil si apreciat de clientela.

  • >  Capacitatea de ridicare este comparabila cu a unei stațiuni montane de amploare din Alpi.

    DjANEÎGE



Caracteristici Instalații de Transport pe cablu

tos

Nume

"p

Lungime reala

Diferența altitudine

Debit . '

Capacitate de

. - • .

(m)

6Vh)

P/H

A

Baby schi

31

2

750

1 500

B

Banda

144

20

1 000

20 000

TOTAL L—’---_J

C

TSD

1 327

360

3 000

1 080 000

D

Baby schi

31

3

750

2 250

E

Banda

118

15

1 000

15 000

E’

Banda

139

20

1 000

20 000

F

TSD

1 189

265

2 500

662 500

G

TSF

1 192

395

2 000

790 000

H

TSD

2 071

530

3 000

1 590 000

1

TSD

2 576

670

2 000

1 340 000

J

TSD

2 668

511

3 000

1 533 000

K

TSF

851

180

2 000

360 000

L

Banda

133

15

1 000

15 000

M

Banda

154

20

1 000

20 000

N

Baby schi

31

2

750

1 500

12 655

*> nna

d tente

’          ■ i-î . .. -n ■ -

Zapada artificiala

> Dat fiind riscul unui grad variabil de acoperire cu zapada, in unele perioade ale sezonului, rețeaua trebuie sa acopere aproximativ 50 % din suprafețele pârtiilor, ceea ce presupune o rezerva de apa de aproximativ 80.000 m3.

DiANEiGE




Sector

Suprafața (ha)

Volum de zapada pe sezon (m3)

Necesar de apa per sezon (m3)

A

0.1

300

200

B

1.5

4 500

2 300

C

11.8

35 400

18 300

D

0.1

300

200

E

1.4

4 200

2 200

E'

1.4

4 300

2 200

F

9.6

28 900

15 000

G

3.4

10 100

5 200

H

29.9

89 700

46 400

1

9.7

29 000

15 000

J

15.6

46 800

24 200

K

3.7

11 100

5 700

L

1.5

4 500

2 300

M

0.0

0

0

N

0.1

300

200

90

269 400

139 400

Ipoteza număr de înzapeziri

2.0

Grosimea stratului de zapada

0.3

Rezerva de apa

80 000

Volum de zapada realizat

198 800

  • D. Sinteza capacitatilor de primire ale domeniului schiabil
Capacitati pârtii pe nivel de dificultate

Nivel pârtie

Densitate schiori

Capacitate pârtii schiori

parte din total

%

Capacitate totala ? schiori

-.1.  ■             'z ;       ■

Verde

42

1638

31.5%

2958

Ai- ■ *..

Albastru

30

2787

53.7%

5033

Roșu

24

478

9.2%

863

1 ..

Negru

15

80

1.5%

144

Sanie

42

101

1.9%

182

Divertisment

24

108

2.1%

195

[TOTAL

* .

5192

100% _______

Q47K

- .....

Capacitatea de primire a stațiunii

Capacitatea de primire a stațiunii este dimensionata pentru nevoia de funcționare pe durata iernii, plecând de la capacitatea de primire a zonei de schi. Stațiunea montana primește schiori dar si o parte importanta de persoane care ii însoțesc pe schiori sau persoane care vin in vacanta dar nu sunt amatoare de schi alpin.

Dîaneîge




Capacitate domeniu schiabil

9375 schiori

Capacitate totala a sitului

12200 persoane

Capacitatea de primire a locurilor de cazare

Capacitate gazduire/cazare preconizata

Capacitate găzduire

Total stațiune montana

Păltiniș perimetrul

Păltiniș

habitat

Păltiniș habitat

actual

noul

nou 2

Nevoi găzduire

50% in stațiune

7625 paturi

4125 paturi

1500 paturi

2000 paturi

Rezidente secundare

0.3

2288 paturi

1238 paturi

450 paturi

600 paturi

Unitati de cazare

0.7

5338 paturi

2888 paturi

1050 paturi

1400 paturi

  • >  Capacitatea de cazare in staiune este egaia cu 50 % din capacitatea domeniului schiabil. (Gradul de ocupare a capacitatii de cazare = 80%)

  • >  Jumătate din turiștii care vor frecventa domeniul schiabil vor fi cazați in localitățile din apropiere - clientela de o zi a stațiunii.



    d tente


Capacitatea de primire a locurilor de parcare/stationare

Nevoia de parcare

Parcare pe domeniul public

75% din nevoi

3050

7.6

locuri

surprafata in ha

Transport in comun si cazari tara mașini

25% din nevoi

Păltiniș 80%

80%

2440

locuri

6.1

suprafața in ha

Habitat sud 20%

20%

610

locuri

1.5

suprafața in ha

  • >  Locurile de staționare pe domeniul public sunt dimensionate pentru 75 % din clientela

  • >  In baza acestei ipoteze, 25 % din clientela:

folosește mijloacele de transport in comun (de la locul de cazare sau de reședința), este cazata in locații de la care nu este nevoie sa ia un mijloc de transport către zona de schi.

  • >  Suprafețe suplimentare de stationare/parcare mai îndepărtate se vor rezerva pentru a permite o mai buna luare in calcul a perioadelor de de vârf si pentru staționarea autocarelor.



    d tente


  • E. Alte activitati de petrecere a timpului liber in zonele cu zapada

Schi nordic

  • >  Amenajările propuse vor trebui sa satisfaca cerințele a cel puțin doua discipline:

  • >  plimbările pe schiuri si schi de fond (skating)- pentru cei mai sportivi.

  • >  Pârtiile vor fi amenajate in afara domeniului de schi alpin, in sectoarele care prezintă un relief moderat si cu un grad natural bun de inzapazire.

  • >  Anumite zone sunt accesibile cu ajutorul instalațiilor de transport pe cablu.



    DiAfXEiGE




Trasee/drumetii cu rachete de zapada

  • >  Propunerea unei activitati de descoperire a împrejurimilor si de drumeții, destinate publicului larg.

  • >  Punerea in valoare a peisajelor cat si un mediu înconjurător bine conservat.

  • >  Dezvoltarea unei oferte complementare si pentru cei care nu practica schi-ul.


Traseele folosesc in principal caile naturale si rutele forestiere existente. Principalele amenajari de realizat sunt legate de semnalizarea lor/ ghidarea topografica.




cl tente


Activitati estivale



Legenda




DiANEiGE

■A.*'■ 4*»— •/ ■« jf



d tente


Plan de amenajare turistica a tonei Platinis Cindrel - sinteza

  • F. Alte activitati de petrecere a timpului liber in zone cu sau fara zapada

Tiroliene

  • >  Amenajarea pentru care s-a optat tine cont de posibilitatea unei exploatări compatibile cu cea a domeniului schiabiI si de o exploatare posibila de-a lungul tuturor anotimpurilor

  • >  Doua tiroliene permit funcționarea dus întors



    DjANEÎGE




Sanius
  • >  Animație pentru zonele de acces la pârtii

  • >  Propunerea unei oferte de petrecere a timpului liber originala si atragatoare, pentru orice anotimp

  • >  Spațiu dedicat saniusului: pârtie simpla, cu acces liber si gratuit, mai degraba dedicat copiilor

  • >  Pârtie de sanius tip tubing: accesul este rezervat săniilor rotunde, de tip colac. Sania tubing este un model aparte in forma rotunda. Amenajarea pârtiei consta in executarea unui terasament in panta/vale care sa dirijeze săniile si sa le controleze viteza.

  • >  Sania tubing permite luarea in considerare a unei funcționalități in toate anotimpurile datorita folosirii benzilor- pârtie din material sintetic




    Dîaneîge



    d tente


Puncte panoramice
  • >  Amenajarea de locații de observație panoramice, in punctele de pe domeniu aflate la inaltime, puțin împădurite, in scopul de a scoate in valoare frumusețea peisajului

  • >  Crearea unei platforme suprainaltate, dotata cu planuri si harți ale peisajului si cu indicații privind orientarea

  • >  Identificarea pe harta a acestor obiective de către public si vizualizarea lor reala



    DjANEÎGE




  • G. Evaluarea costurilor investițiilor pentru faza 1 a dezvoltării si pentru total dezvoltare

    Faza 1

    TOTAL

    Amenajare drumurilor de acces si a parcărilor

    2140 000 €

    17 080 000 €

    Amenajarea zonelor de acces ia pârtii

    4 200 000 €

    13 670 000 €

    Amenajarea zonelor de acces la pârtii, spatii comerciale

    3 120 000 €

    9 450 000 €

    Amenajare Instalații de transport pe cablu

    19 000 000 €

    50 090 000 €

    Amenajare pârtii schi

    4 590 000 €

    11 160 000 €

    Zapada artificiala

    8 450 000 €

    17 250 000 €

    Diverse dotări ale pârtiilor de schi

    1 470 000 €

    4 000 000 €

    Restaurant amplasat la altitudine

    920 000 €

    920 000 €

    Total + studii, diverse si neprevăzute

    44,000,000 €

    124,000,000 €

In cazul realizării investiției in doua sau mai multe etape, primele faze se vor realiza avand in vedere fazele ulterioare, asigurandu-se coerenta lor cu scopul final al proiectului.



d tente


  • V. Urbanism

Obiectivul regulamentului de urbanism viitor al stațiunii trebuie sa faciliteze creerea unei oferte atractive de «turism pentru patru sezoane», care sa respecte tradițiile, mediul si peisajele, si sa delimiteze, de asemenea, dezvoltarea actuala a activitatiilor si sporturilor in natura.

Realizarea de infrastructuri si echipamente turistice (construcții noi, instalații mecanice de transport pe cablu, capacitati de cazare, servicii publice...) trebuie sa fie încadrata de următoarele principii:

  • 1.  Creșterea capacitatii de primire, prevăzută de documentele de urbanism, nu trebuie sa afecteze calitatea serviciilor, a infrastructurii existente, a peisajului si mediului natural.

  • 2.  Cuantificarea necesității de construcții si echipamente noi se va face după evaluarea potențialului de reabilitare sau reutilizare a celor existente. Proiectele trebuie sa respecte cu strictete principiile de economisire a spațiului, energiei si a performantei energetice, a disponibilității resurselor de apa, utilizării de resurse regenerabile si exigentele ecologice si peisagistice.

  • 3.  Relevanta diversificării se aprecieaza in funcție de context si in cadrul unui proiect coerent privind « dezvoltarea ofertei turistice». Aceasta diversificare a produsului turistic poate fi bazat pe:

  • >  Extinderea sezonului turistic;

  • >  Crearea de noi activitati;

  • >  Extinderea ofertei de cazare, propuneri de noi segmente de structuri mai accesibile (pensiune, camping, etc)

  • >  Extinderea ofertei de cazare, propuneri de noi tipuri de structuri (boutique hotel, rezidenta hoteliera,...);

  • 4.   Conservarea resurselor naturale in turism (zone naturale, situri si peisaje din zonele de schi)

    OiANEÎGE



    d tente


  • VI. Efecte economice si sociale

Decizia de restructurare a stațiunii Păltiniș si de amenajare a teritoriului vizat va duce cu certitudine, pe termen mediu si lung, la efecte economice si sociale remarcabile si de amploare in intrega zona.

Modernizarea si extinderea stațiunii Păltiniș va permite:

Atragerea unei noi clientele turistice în stațiune, precum si în localitățile din zona

- Crearea de noi locuri de munca in zona. Operatorul este primul angajator din stațiune, generând locuri de munca direct si indirect.

Expansiunea economica progresiva a zonei si, pe terment mediu, a întregului județ

Diversitatea si calitatea ofertei turistice a unei stațiuni, la fel ca si frecventarea constituie punctele forte ale activitatii economice a unei stațiuni.

Atractivitatea domeniului schiabil se bazeaza pe capacitatea operatorului de a menține oferta tehnica in perfecta stare si de a aduce ameliorări constante pentru clientele sa.

De atractivitatea domeniului schiabil depind toti ceilalți parteneri economici (hotelaria, scoli de schi, restaurante, magazine de sport, comerț etc) si producerea de venituri fiscale pentru colectivitate.

Obiectivul de atins prin realizarea preconizărilor din plan : Păltiniș = stațiunea de munte nr 1 in Romania si punct de plecare in dezvoltarea zonei montane a masivului Cindrel.

DîANEiGE



cl tente





Legenda


Trasee de drumeție


Traseu ciclism coborâre ușoara


Traseu ciclism de coborâre grea


Bicicleta de teren


Cart de coborâre


Sanlus pe pârtie sintetica


Tirollene


Trasee acrobatice la înălțime


Tranport pe Cablu


Numele Tranport pe Cablu


Proiect de urbanizare


Clădire proiectata


Parcare



Legenda

Pârtie verde faza 1 faza 2

Pârtie albastra faza 1 faza 2

Pârtie roșie faza 1

faza 2

Pârtie neagra faza 1 faza 2

Pârtie de sanlus faza 1 faza 2

Traseu de recreare faza 2


Zona de acces la pârtii


îjț | Zapada artificiala


J Tranport pe Cablu EE2 taza2

■ j Pista de schi nordic


Ki | Numele pârtiei

C | Numele Tranport pe Cablu

Proiect de urbanizare faza 2

Clădire proiectata

Parcare faza 2