ANEXA NR. 1 LA HCL nr. 7/30.01.2020

 

      CUPRINS:

 

 

 

 

 

 

 

Anexe:

1.1. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în planul de analiză şi acoperire a riscurilor.

1.2. Componenţa Comitetului Local pentru situaţii de urgenţă Satu Mare.

1.3. Lista activităţilor specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin.

1.4. Situaţia detaliată privind datele de contact ale unităţilor de învăţământ.

1.5. Lista străzilor din municipiul Satu Mare

1.6. Harta cu prezentarea gării-staţia Satu Mare şi Satu Mare Sud cu tabloul liniilor.

1.7. Harta turistică a municipiului Satu Mare.

1.8. Situaţia detaliată cu privire la reţelele de apă/canal din municipiul Satu Mare.

1.9. Situaţia cu privire la reţelele de electricitate a municipiului Satu Mare.

1.10. Inventarul spaţiilor verzi din municipiul Satu Mare.

1.11. Harta traseelor de autobuze din municipiul Satu Mare.

1.12. Fişele de date ale unităţilor spitaliceşti din municipiu, a farmaciilor şi depozitelor farmaceutice .

1.13. Situaţia locuinţelor fond de stat şi a locuinţelor sociale din municipiul Satu Mare.

1.14. Harta cu tipurile de risc specifice municipiului Satu Mare.

1.15. Măsurile de apărare împotriva inundaţiilor la nivel local.

1.16. Schema fluxului informaţional operativ-decizional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale al municipiului Satu Mare.

1.17. Riscurile ce pot apărea la anumite obiective sau practici desfăşurate.

1.18. Aplicabilitatea măsurilor de protecţie.

1.19. Tabelul centralizator cu echipamente şi tehnică de resortul N.B.C. din dotarea instituţiilor şi operatorilor economici din municipiul Satu Mare.

1.20. Datele cu privire la sursele potenţial poluabile municipiul Satu Mare.

1.21. Fluxul informaţional la dezastre.

1.22. Situaţia adăposturilor de protecţie civilă din municipiul Satu Mare.

1.23. Dotarea adăposturilor de protecţie civilă din municipiul Satu Mare.

1.24. Situaţia şi amplasamentul sirenelor de alarmare din municipiul Satu Mare.

1.25. Situația stocului minim de mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor.

1.26. Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență.

 

 

Capitolul I - Dispoziţii generale

 

Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective

A)    Definiţie:

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (P.A.A.R) cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul municipiului Satu Mare, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

 

B)    Scop:

-          de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă;

-          de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;

-          de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

 

C)    Obiective:

-          asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

-          amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

-          stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

-          alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

 

Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

  

2.1. Acte normative de referinţă:

     

LEGI:

 

LEGEA nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 554 din 22 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare;

Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 633 din 21 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

 

HOTĂRÂRI DE GUVERN:

 

Hotărârea Guvernului nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, publicată in Monitorul Oficial 603 din 13 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc, publicată in Monitorul Oficial nr. 615 din 11 august 2016, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 28 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 762 din 16 iulie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 28/07/2008, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă,  publicată în Monitorul Oficial 600 din 12 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 846 din 11 august 2010 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung, publicată in Monitorul Oficial 626 din 6 septembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare.

 

ORDONANŢE DE URGENŢĂ:

 

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.21/2004, actualizată, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 361 din 26 aprilie 2004, cu modificările și completările ulterioare;

O.U.G nr. 52/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial nr.828 din 5 noiembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare.

 

ORDINE:

 

ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, publicat in Monitorul Oficial 79 din 1 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare;

ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1.184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţã, publicat în Monitorul Oficial nr. 161 din 21 februarie 2006, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul comun al Ministerului Apelor si Pădurilor şi al Ministerului Afacerilor Interne nr. ORDIN nr. 459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate  de fenomene hidrometeorologice periculoase avand ca efect producerea de inundatii,  seceta hidrologica, precum si incidente/accidente la constructii hidrotehnice,  poluari accidentale pe cursurile de apa si poluari marine in zona costier, publicat în Monitorul Oficial nr.558 din 8 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul comun al ministerului afacerilor interne, ministerului mediului si schimbărilor climatice şi ministerului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr.330/44/2178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică publicat în Monitorul Oficial nr. 456 din 24 iulie 2013, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare împotriva incendiilor publicat in Monitorul Oficial 216 din 29 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul comun nr. 61/113/2018 al Ministerului Afacerilor Interne și al Comisiei Naționale pentru controlul activităților nucleare pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta  specifice riscului nuclear sau radiologic, publicat în Monitorul Oficial nr. 523 din 26 iunie 2018, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren publicat in Monitorul Oficial 207 din 7 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

 

 

2.2. Structuri organizatorice implicate.

            - Consiliul Local al municipiului Satu Mare;

            - Primăria municipiului Satu Mare;

            - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare;

            - Serviciul Situaţii de Urgenţă;

            - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă” SOMEŞ” al Judeţului Satu Mare;

            - Inspectoratul Judeţean de Poliţie prin Poliţia Municipiului Satu Mare;

            - Inspectoratul de jandarmi judeţean „GL. DE BG. IONIŢĂ BORŞAN” Satu Mare;

            - Unitatea Militară 01653 Batalionul 52 Geniu Tisa Satu Mare;

            - Poliţia Locală Satu Mare;

            - Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare;

            - Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare;

            - Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Satu Mare;

            - Direcția de Asistență Socială Satu Mare;

            - alte instituţii publice şi operatori economici stabiliţi în funcţie de riscuri.  

  

 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în municipiul Satu Mare.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de Consiliul Local Satu Mare. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în municipiul Satu Mare.

Primarul răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din municipiu au obligaţia de a pune la dispoziţie Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ŞI RESPONSABILILOR CUPRINŞI ÎN PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR SE REGĂSEŞTE ÎN ANEXA NR.1.1

 

2.4. Responsabilităţi ale Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă:

Comitetele şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă sunt organisme şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, care, potrivit legii, se constituie pe niveluri sau domenii de competenţă şi fac parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional.

Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale de sprijin al managementului situaţiilor de urgenţă, se constituie prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.

Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii.

Centrele se constituie din personalul aparatului propriu al unor ministere şi instituţii publice centrale, ori din personalul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, ale oraşelor şi comunelor, precum şi la structurile teritoriale subordonate, coordonate ori de sub autoritatea instituţiilor. Centrele operative cu activitate temporară asigură  şi organizează secretariatele tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite de autorităţile publice centrale sau locale.

COMPONENŢA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SATU MARE SE REGĂSEŞTE ÎN ANEXA NR.1.2

 

Structuri organizatorice şi funcţionarea acestora:

(1 ) Comitetele pentru situaţii de urgenţă au în componenţă un preşedinte, un vicepreşedinte, membri şi consultanţi.

(2) Preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă este primarul.

(3) Vicepreşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă este un viceprimar.

(4) Membrii comitetului pentru situaţii de urgenţă sunt: secretarul municipiului şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale care, prin specificul activităţii, constituie factori generatori de situaţii de urgenţă.

(5) Consultanţi în comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt:

a) experţi şi specialişti din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice, care constituie comitetele, sau din instituţii şi unităţi în subordine;

b) reprezentanţi ai altor ministere, instituţii şi servicii publice cu atribuţii în domeniu, manageri ai societăţilor comerciale şi regiilor autonome care desfăşoară activităţi în domeniul de competenţă respectiv, cooptaţi în comitetele ministeriale la solicitarea preşedinţilor comitetelor respective.

(1) Comitetele pentru situaţii de urgenţă se întrunesc semestrial şi ori de câte ori situaţia o impune, la convocarea preşedintelui.

(2) Şedinţele comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor sau a înlocuitorilor desemnaţi.

(3) Hotărârile comitetelor pentru situaţii de urgenţă se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu excepţia punerii în aplicare a planului de evacuare, care se face în baza deciziei preşedintelui comitetului.

(4) Consultanţii nu au drept de vot.

(5) Comitetele pentru situaţii de urgenţă îşi desfăşoară activitatea pe baza planurilor anuale elaborate de secretariatele tehnice permanente.

 

Persoanele din componenţa Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă au următoarele obligaţii principale:

 

a) preşedintele: convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi măsurile adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte normative îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior;

b) vicepreşedintele îndeplineşte obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi pe cele ce îi revin ca membru al comitetului;

c) membrii: participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; îi informează operativ pe conducătorii instituţiilor şi unităţilor pe care le reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziilor rezultate, hotărârilor şi măsurilor adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrele operative corespondente;

d) consultanţii: participă la şedinţele comitetului; îi consiliază pe membrii acestora asupra problemelor tehnice şi de specialitate; asigură documentarea tehnică de specialitate.

 

 

LISTA ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE CARE SE ÎNDEPLINESC ÎN CADRUL FUNCŢIILOR DE SPRIJIN SE REGĂSEŞTE ÎN ANEXA NR.1.3

 

 

 

 

 

 

2.5. Responsabilitatea cetăţenilor:

Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor.

Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanţă a gravităţii şi probabilităţii producerii evenimentului alături de costurile implementării.

Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru:

- informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor;

- formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită;

- dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală;

- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea;

- respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;

- participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ;

- încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;

- cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor;

- respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă.   

Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale

  

 Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief

a)      suprafaţă, vecinătăţi 

Municipiul Satu Mare se află la intersecţia paralelei 47°47'30" latitudine nordică cu meridianul 22°52'30" longitudine estică. Situat la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior.

Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporară dinspre nordul Europei.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, câmpia aluvionară în prelungirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni,  albii părăsite etc.).

Formarea reliefului actual al zonei oraşului  datează de la sfârşitul pliocenului din era terţiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, având în general 160—180 cm grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creându-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale, zarzavaturi, pomi fructiferi).

 

 

 

 

 

Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice.

Regimul climatic este temperat continental, cu slabe influenţe oceanice, caracterizat de veri călduroase şi ierni friguroase, clima nu prezintă diferenţe notabile de temperatură între zona de câmpie şi zona de deal , temperaturile variind între 8ºC şi 9,7ºC.

Precipitaţiile sunt bogate cu media anuală de 650-700 mm, iar vânturile dominante sunt cele din nord vest, vest şi sud est.

Oraşul Satu Mare beneficiază de o climă temperată continentală moderată. Perioadele de iarnă, datorită aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută (-17°C) decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (—15°C la Oradea şi -12°C la Timişoara). Media anuală a temperaturii este de 9,6° C, având la bază următoarele valori termice:

• pri­măvara 10,2° C
• vara 19,6° C
• toamna 10,8° C
• iarna = 1,7° C

Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.

Maxima înregistrată a fost de +39,5 grade Celsius, la Carei (iulie 1952), iar minima de -30,4 grade Celsius, la Satu Mare (ianuarie 1929).

          Grafic temperaturi/precipitaţii/viteza vântului/2019.

 

 

Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică.

Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârâul Sar, iar la sud pârâul Homorod. Constituirea şi evoluţia munici­piului Satu Mare a fost strâns legată de râul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense le­gături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului , etc.

Râul Someş izvoreşte din Munţii Rodnei şi colectează apele de pe versanţii  nordici ai Podişului  Transilvaniei.

Râul Somes ia naştere prin unirea Someşului Mare cu Someşul Mic.

Someşul Mare  izvoreşte  din Culmea Suhardului şi are o lungime de 130 km până la Dej, unde se uneşte cu Someşul Mic şi formează Râul Someş.

Somesul Mic care se formează, în dreptul loc. Gilău din unirea Someşului Cald cu Someşul Rece, își are izvoarele sub Piatra Arsă din Munţii Bihorului şi are o lungime de 178 km.

Râul Somes se varsă în râul Tisa pe teritoriul  Republicii Ungare.

Lungimea totală a Râului Someş pe teritoriul ţării noastre este de 376 km din care pe teritoriul jud. Satu Mare este de 83,4 km ( din care 18,9 km comun cu jud. Maramureş ) având cota cea mai înaltă de 1280  mdM la izvoare şi cea mai joasă de 119 mdM, rezultând o pantă medie de 3 %.

Pe raza jud. Satu Mare panta râului Someș variază între 4-2 %.

Râul este îndiguit pe ambele maluri de la frontieră până în dreptul localităţii Cărăşeu pe malul stâng şi până la limita cu jud. Maramureş pe malul drept.

Afluenţii principali ai râului Someş pe raza jud. Satu Mare sunt :

Rodina, Valea Vinului, Valea Morii, Homorodul Nou si Homorodul Vechi, Homorodul Nou este un afluent  artificial al râului Someş având o lungime de 34 km şi colectează apele de pe o suprafată de 302 kmp.

 

Analizând repartiţia scurgerii în bazinul Someş - Crasna se constată că există o strânsă corelaţie între valorile scurgerii specifice medii, maxime şi minime si altitudinea medie a bazinului hidrografic. Această corelaţie arată că valorile cele mai mari ale scurgerii specifice se întâlnesc în zonele muntoase, iar valorile cele mai mici în zonele joase de deal şi de câmpie. Astfel scurgerea medie specifică variază între 40 l/mp în zonele Munţilor Rodnei şi 2 l/mp în câmpia din vestul bazinului. Pentru scurgerea specifica maxima, valorile variază între 200 l/kmp în zonele muntoase înalte pentru bazinele cu suprafeţele între 100 - 2000 kmp şi 250 - 300 l/s/kmp in zonele joase ale bazinului.

 

Secţiunea a 4-a. Populaţie

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Satu Mare se ridică la 102.411 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 115.142 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (59,3%). Principalele minorităţi sunt cele de maghiari (37,9%), romi (1, 4%) şi germani (1,1%). Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocşi (48,9%), romano-catolici (19,8%), reformaţi (19,3%), greco-catolici (8%) şi penticostali (1,5%).

 

Populaţia după domiciliu, pe sexe şi grupe de vârstă, (date provizorii ):

-persoane-

Grupa de vârstă	Ambele sexe	Masculin	Feminin
Total	119279	56309	62970
Sub 5 ani	4726	2452	2274
5 -   9 ani	5052	2635	2417
10 - 14 ani	5667	2907	2760
15 - 19 ani	5160	2657	2503
20 - 24 ani	4979	2508	2471
25 - 29 ani	7132	3579	3553
30 - 34 ani	10042	5022	5020
35 - 39 ani	9801	4847	4954
40 - 44 ani	11034	5545	5489
45 - 49 ani	10263	4950	5313
50 - 54 ani	9587	4417	5170
55 - 59 ani	8155	3583	4572
60 - 64 ani	9188	3996	5192
65 - 69 ani	7139	3052	4087
70 - 74 ani	4658	1875	2783
75 - 79 ani	3247	1203	2044
80 - 84 ani	2154	691	1463
85 ani şi peste	1295	390	905

-persoane-

 

- Mişcarea naturală a populaţiei, în anul 2018:

-persoane-

Născuţi-vii*)	868
Născuţi-morţi*)	1
Decedaţi*)	1334
Decedaţi sub 1 an*)	2
Spor natural*)	-466
Căsătorii	684
Divorţuri	253

^*) Date semidefinitive

 

- Rata de fertilitate^*) în mediul urban din judeţul Satu Mare, pe grupa de vârstă a mamei, în anul 2018 (pentru municipiul Satu Mare nu deţinem date pe grupe de vârstă a mamei):

 

 

-născuţi vii la 1000 femei în vârstă fertilă-

Total	28,6
Vârsta mamei 15-19 ani	19,8
Vârsta mamei 20-24 ani	47,7
Vârsta mamei 25-29 ani	66,5
Vârsta mamei 30-34 ani	51,3
Vârsta mamei 35-39 ani	23,1
Vârsta mamei 40-44 ani	5,7
Vârsta mamei 45-49 ani	0,4

    ^*) date provizorii

- În municipiul Satu Mare, rata fertilităţii feminine, în anul 2018 era de 28,7 născuţi vii la 1000 femei în vârstă fertilă (date provizorii).

 

- Durata medie a vieţii în mediul urban din judeţul Satu Mare, pe sexe, în anul 2018:

-ani-

Total	Masculin	Feminin
75,09	71,82	78,17

^*) Date provizorii

 

   - Numărul mediu al salariaţilor, la sfârşitul anului 2018:  52417 persoane;

- Numărul şomerilor, la sfârşitul anului 2018:                                   215 persoane;

- Populaţia şcolară în anul şcolar 2018/ 2019:

- Preşcolari şi antepreşcolari:                                                          3768 persoane;

- Elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar:                             18717 persoane;

- Studenţi:                                                                                          973 persoane;

 

  - Locuinţe existente la sfârşitul anului 2018, pe forme de proprietate:

Total	47643
Proprietate publică	785
Proprietate privată	46858

-locuinţe-

           

- Numărul clădirilor, al locuinţelor şi al gospodăriilor din municipiul Satu Mare, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011 (menţionăm că aceşti indicatori se urmăresc doar la recensăminte):

-număr-

Clădiri – total	14262
- din care, clădiri cu locuinţe convenţionale	14219
Locuinţe convenţionale - total	46703
- din care, locuinţe convenţionale locuite	39741
Gospodării	40580

 

Sursa: Direcţia Judeţeană de statistică Satu Mare

 

 

 

 

 

 

 

 

Repartiţia populaţiei și relaţia cu fondul construit

Cea mai mare parte a populaţiei se concentrează în câteva cartiere de locuinţe colective care sunt traversate de principalele bulevarde ale municipiului. Astfel, cele mai populate sunt bulevardele: Lucian Blaga, Drumul Careiului și Drumul Botizului. Drumul Careiului este principala arteră pentru trei cartiere foarte dens populate – Micro 14, Micro 15 și Micro 16, bulevardul fiind flancat de blocuri de locuinţe cu regim de înălţime ce variază între P+4 și P+10.

Cu excepţia zonelor menţionate și a Drumului Botizului și a zonei 14 Mai unde mai sunt inserţii de blocuri de locuinţe colective, populaţia este relativ uniform repartizată, figura de mai jos prezentând acest lucru.

 

 

 

 

 

 

 

Zonele cu densitate scăzută a populaţiei sunt localizate către periferie și sunt compuse din locuinţe individuale: Sătmărel, Curtuiuș, Bercu Roșu, Lunca Sighet, Balta Blondă. Deşi densitatea scăzută a populaţiei face ca transportul public să fie dificil de rentabilizat este important faptul că aceste zone prezintă cea mai mare dinamică a dezvoltărilor rezidenţiale și industriale.

 

 

Cea mai mare parte a suprafeţei administrative a municipiului Satu Mare este utilizată pentru locuire individuală, municipiul evidenţiindu-se prin faptul că predomină locuirea în unităţi individuale cu unele inserţii de blocuri de locuinţe, în afara cartierelor menţionate anterior. Zonele rezidenţiale individuale nu se întâlnesc doar către zonele periferice, zona centrală fiind ocupată de clădiri rezidenţiale de un nivel, maxim două. O caracteristică aparte este faptul că zonele de case sunt foarte compacte, foarte rar putându-se întâlni cazuri de parcele neocupate în cadrul ariei construite.

Suprafaţa mare ocupată de case imprimă unele particularităţi mobilităţii persoanelor în cadrul orașului. Distanţele mai lungi dintre locuinţă și diverse servicii de interes sau locul de muncă determină ca deplasările să fie realizate preponderent cu autovehiculul personal și nu pe jos, impunându-se inserţia de centre de cartier care să fie dimensionate pentru 1.000 - 1.500 de persoane, dotate cu diverse servicii (grădiniţă, școală primară, farmacie, oficiu poștal, cabinet medical, parc) care să mai reducă din distanţa de deplasare și să vitalizeze cartierele de locuinţe. Densitatea scăzută afectează și eficienţa transportului public, fiind necesare trasee mai lungi, care implică timp mai lung și consum de combustibil mai mare pentru a deservi același număr de persoane. De aceea, transportul public din municipiul Satu Mare trebuie adaptat la această situaţie prin utilizarea de autovehicule de capacitate mai redusă, dar care să aibă o frecvenţă ridicată pentru a-și păstra atractivitatea pentru călători.

Există mai multe zone de case care sunt foarte dispersate și la distanţe relativ mari de centrul orașului, situate în partea de sud-vest a orașului, serviciile publice de bază fiind relativ dificil de furnizat către persoanele ce locuiesc în aceste zone, din cauza costurilor foarte mari de modernizare a străzilor raportat la numărul de benificiari.

Zonele industriale și comerciale sunt amplasate cu preponderenţă către zonele exterioare ale spaţiului construit. În interiorul orașului sunt amplasate mai puţine centre comerciale mari, ceea ce reprezintă un avantaj, dar acestea creează și mari disfuncţionalităţi în desfășurarea traficului din cauza fluxurilor mari de trafic pe care le generează (de exemplu, magazinul Shopping City situat pe Drumul Careiului). În zona centrală și pericentrală sunt amplasate și unităţi de producţie precum cele de pe str. Petofi Sandor și B-dul. Traian.

 

Date cu privire populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar de stat 2019

 

SITUAŢIA DETALIATĂ ALE UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT SE REGĂSEȘTE ÎN ANEXA NR. 1.4

Sursa:  Inspectoratul Școlar Judeţean Satu Mare

 

ŞOMAJUL

Nr. Crt.	Denumirea indicatorului	Total		Din care
		T	F	Nivel instruire (primar, gimnazial, profesional		Studii medii (liceal, post-liceal)		Studii superioare
				T	F	T	F	T	F
1.	Număr şomeri în evidenţă şi plată indemnizaţie de şomaj 75%	345	224	173	109	119	85	53	30
2.	Număr şomeri în evidenţă şi plată	34	26	13	11	17	11	4	4
3.	Șomeri neindemnizaţi	3067	1318	2899	1229	136	66	32	23
	Total	3446	1568	3085	1349	272	162	89	57

Populaţia activă 146500

Total şomeri 3446 (femei 1.568) Şomeri în plată 379 (femei 250)

Rata şomajului 2,35 %

Numar şomeri la 31.10.2018 – 3.857 persoane, din care :

-   şomeri indemnizaţi – 410 persoane;

-   șomeri neindemnizaţi – 3.447 persoane.

BURSE ALE LOCURILOR DE MUNCĂ

    În anul 2019  s-au desfășurat următoarele burse ale locurilor de muncă:

În 12 aprilie 2019 a fost organizată Bursa generală a locurilor de muncă, agenţi economici contactaţi 175, agenţi participanţi 57, număr oferte de locuri de muncă 703, persoane participante 850, persoane selectate în vederea încadrării 203, persoane angajate la o lună de la data desfăşurării 73 .

În 18 octombrie 2019 a fost organizată Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, agenţi economici contactaţi 150, agenţi participanţi 41, număr oferte de locuri de muncă 570, persoane participante 512 (din care 220 absolvenți), persoane selectate în vederea încadrării 73, absolvenți angajați la o lună de la data desfăşurării bursei 14 persoane și alte categorii 49 persoane .

Cursuri de formare profesională organizate până la 31.10.2019

În perioada  ianuarie - octombrie 2019 au fost organizate 21 cursuri  de formare profesională în următoarele meserii:-agent de securitate (2), bucătar (1), coafor (2), competențe informatice(3), lucrător în comert (4), lucrător în cultura plantelor (4),  lucrător în structuri pentru construcții (1 ), lucrător în tâmplărie (1), inspector/referent resurse umane (2) și manichiurist-pedichiurist (1).

Total persoane cuprinse la cursuri de formare profesională până la 31 octombrie 2019:

- 359 persoane, din care:

                                    -209 persoane din mediul rural;

                                    - 1 persoană cu handicap;

                                    - 1 persoane de etnie romă;

                                    -22  persoane someri de lunga durata.

Numărul total al absolvenţilor de cursuri organizate în anul 2018-2019, care s-au încadrat în muncă până la 31.10. 2019 a fost de 240 persoane.

Persoane încadrate prin programul de ocupare la 31.10.2019 -  3620, din care :

-          încadrate prin servicii de medierea muncii –  2902 persoane .

Sursa: A.J.O.F.M  SATU MARE Satu Mare

 

ASISTENŢĂ SOCIALĂ

         Direcția de Asistență Socială, este o instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Satu Mare, din anul 2003. D.A.S Satu Mare are rolul de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii, din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor cu disabilităţi, cu venituri mici precum şi a altor persoane aflate în situaţie de risc social.

         La finalul anului 2019:

-    1477 de persoane au beneficiat de prevederile Legii nr. 448 /2006.

-    87 de persoane au beneficiat  de venit minim garantat (ajutor social).

-    125 de persoane au beneficiat de serviciile Centrului Social de Urgență pentru Adulți – Adăpost de noapte

-    Centrul Social de Urgență pentru Adulți ”Adăpostul de Noapte” are 60 de paturi din care 36 bărbați și 24 femei.

-    Au fost întreprinse 94 de activități în folosul comunității cu persoanele beneficiare de venit minim garantat în 12 locații cu frecvență bisăptămânală.

Numărul și suprafața locuințelor sociale aflate în evidențele SPAS:

§ Str. Timișului Nr. 10. Bl 25 – 64 locuințe, suprafață 1358,82 mp

§ Str. Târnavei  Nr. 20. Bl 79 -  94 locuințe, suprafață 1691,04 mp

§ Str. Zefirului  Nr. 30.           -  48 locuințe, suprafață 1282,81 mp

§ Str. Toamnei  Nr. 65            -  48 locuințe, suprafață 1246,53 mp

§ Str. Ostrovului 2/B              -  39 locuințe, suprafață  1755,12 mp

Numărul și suprafața locuințelor de necesitate aflate în evidențele DAS:

§ Str. Ostrovului Nr. D2         -  99 locuințe,  suprafață 2000,65 mp

-   390 locuințe sunt ocupate la data solicitării.( 2 locuințe sunt neocupate)

-   Au fost depuse 125 de  solicitări pentru obținerea unei locuințe sociale.

-   Au fost atribuite 16 de locuințe.

Sursa: Direcția de Asistenţă Socială Satu Mare  

 

Secţiunea a 5-a. Căi de transport

Municipiul Satu Mare are o reţea de transporturi densă (rutieră şi feroviară la care se adaugă aeroportul internaţional Satu Mare.

Căi de acces:- Rutiere - E81(DN 1F)- Satu Mare - Zalău  (Oradea, Cluj, Bucuresti), E671(DN 19) Satu Mare-Oradea, E58(DN 1C) Baia Mare- Satu Mare; DN19A- Sighetu Marmatiei-(Pasul Huta)- Negresti Oas - Satu Mare- Petea(vama)- Ungaria; DN1C - Baia Mare- Seini- Halmeu -(vama)- Ukraina;

Municipiul Satu Mare are o reţea de drumuri cu un total de 235,058 km pe o suprafaţă de 1.679.857,00 mp.

LISTA STRĂZILOR DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ LA ANEXA NR. 1.5

 

 

Căile de transport feroviare

-          Linia  400 Satu Mare – Baia Mare

-       Lungime- 50 Km

-       Normală, neelectrificată

-          Linia 402 –Satu Mare – Halmeu

-       Lungime- 22 Km

-          Normală, neelectrificată

-       Lungime- 52 Km

-       Normală, neelectrificată, simplă

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători are în principal, ca obiect de activitate:

- efectuarea transportului feroviar public de călători de lung parcurs în trafic intern şi internaţional, regional şi inter-regional;

- efectuarea transportului în vagoane specializate de tip militare, penitenciare şi altele asemenea;

- activitate de metrologie şi de transport  rutier;

- alte activităţi conexe sau adiacente transportului feroviar public de călători.

Situaţia podurilor şi podeţelor din municipiul Satu Mare (CFR)

Sursa: C.F.R. Satu Mare

HARTA CU PREZENTAREA GĂRII-STAŢIA SATU MARE ŞI SATU MARE SUD CU TABLOUL LINIILOR SE REGĂSEŞTE LA ANEXA NR. 1.6

Căile de transport aeriene

     Aeroportul internaţional Satu Mare

Aeroportul Satu Mare a fost înfiinţat în anul 1936 printr-un Decret regal, pe o suprafaţă de 600x600 metri. Un an mai târziu este finalizată construcţia hangarului şi a aerogării, iar în anul 1938, după deschiderea oficială, primul avion care a aterizat pe noul aeroport a fost de tipul Junkers 34, care a efectuat un zbor pe ruta Cluj-Napoca - Satu Mare - Oradea - Cluj-Napoca.

Până în anul 1940, pe noul aeroport operează avioane ale companiei LARES (Linii Române Aeriene Exploatate de Stat), cu zboruri zilnice de pasageri, marfă şi poştă, ca mai apoi, odată cu înfiinţarea companiei TAROM, în anul 1954 să se înceapă operarea zborurilor regulate către Bucureşti, cu avioane Li 2 şi IL 14. În anul 1973 începe construirea pistei betonate de 2500×60 metri care se inaugurează în 1975.

Pe noul aeroport operează curse regulate Satu Mare – Bucureşti, Satu Mare - Constanţa şi Satu Mare - Londra, cu avioane de tipul AN24, IL 18 şi BAC 1-11, dar şi zboruri poştale, militare şi utilitare.

În 1996 este declarat aeroport deschis traficului internaţional. În iunie 1998 se inaugurează prima cursă regulată externă, Bucureşti - Satu Mare - New York, cu avioanele Airbus A310, din aprilie 1999, cursa Bucureşti - Satu Mare - Chicago, cu escală la Amsterdam, iar din luna iunie, cu escală la Montreal. În plus, în perioada mai-noiembrie 2000, compania GRIVCO Air operează de două ori pe săptămână zboruri pe ruta Sibiu - Satu Mare - Brescia (Italia) cu aeronavele YAK 40.

-          aşezat lângă şoseaua Satu Mare – Zalău la aproximativ 800m de la km 9,5 ;

-          capacitatea de operare

-       lungime pistă – 2500m ;

-       lăţime pistă – 60m ;

-       suprafaţa pistei - beton

-       greutate maximă pe roata izolantă – 21 tone.

-          tipuri de aeronave ce pot opera pe pistă

-       maxim  AIRBUS 300

An	Pasageri[7]	Comparație cu anul precedent	Mișcări aeronave	Comparație cu anul precedent
2008	7.298	▬
2009	11.101	▲ 52,1%
2010	18.859	▲ 69,9%
2011	23.469	▲ 24,4%
2012	19.289	▼ 17,8%
2013	16.195	▼ 16,1%	1.062
2014	12,644	▼ 16,1%	994	▼ 6,4%
2015	17.371	▲ 36,1%	1.132	▲ 13,9%
2016	23.796	▲ 37,0%	1.440	▲ 27,2%
2017	60.795	▲ 155,5%	2.123	▲ 47,4%
2018	75.692	▲ 24,5%	1.796	▼ 15,4%
2019	84.171	▲ 11,20%	2.390	▲ 33,07%

 

Sursa : (https://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Satu_Mare)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică

            Până la data de 31.12.2019 au fost înregistrate următoarele date:

 

 Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Satu Mare

 

 

6.1. Zonele industrializate/ramuri

Zona Industrială a municipiul Satu Mare

Localizare geografică:

Regiune: NORD-VEST

Judeţ: SATU MARE

Localitate: SATU MARE

Regiunea de derulare a proiectului este Regiunea de Dezvoltare Nord Vest a României, în judeţul Satu Mare.

Judeţul Satu Mare este situat la marginea de nord-vest a României în zona de contact a Câmpiei Tisa cu Carpaţii Orientali şi Podişul Someşan. Frontierele naţionale sunt: la nord - Ucraina, iar la vest - Ungaria. Judeţele limitrofe sunt: Maramureş, la est, Sălaj, la sud-est şi Bihor la sud. Situat la 8 km de graniţa cu Ungaria şi la 40 de km la graniţa cu Ucraina, municipiul Satu Mare este un dintre cele mai semnificative centre economice fiind la o distanţă de mai puţin de 50 km de proiectatul coridor european nr. 5:  Trieste – Kiev, în prezent în construcţie şi extindere (autostrada M3 – Budapesta). Distanţa faţă de cele mai apropiate capitale europene ale municipiului Satu Mare este: Bucureşti – 620 km, Budapesta – 360 km şi Viena – 520 km.

Suprafaţa terenului alocat acestui obiectiv prin Hotărârea Consiliului Local nr. 54/30.09.1999 este de 69,54 ha. Terenul este  situat în zona de sud a municipiului, pe Bulevardul Lucian Blaga, urmând a fi separat de zona de locuit Curtuiuş printr-o perdea vegetală de protecţie.

Puncte forte:

·                Acces direct la DN19A (Zalău - Cluj Napoca);

·                Apropiere de doua puncte de trecere a frontierei (14 km de Petea- Ungaria-Uniunea  Europeana; 46 km de Halmeu-Ukraina-Polonia- Tarile Baltice);

·                Acces rutier direct la Statia CFR Satu Mare Sud (terminal de containere);

·                Apropiere (5 km) de Aeroportul Satu Mare(cu trafic international);

·                Acces la : DN19A (axa est-vest), DN19 (axa sud-nord).

Descriere generală a proiectului:

Zona industrială este ansamblul unui spaţiu delimitat teritorial unde se pot dezvolta activităţi investiţionale, de producţie industrială sau servicii, care să dezvolte facilităţi pentru afaceri şi industrie în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare şi Planul de Dezvoltare Regională. Pentru evitarea amplasării haotice pe teritoriul municipiului a obiectivelor de investiţii cu caracter industrial s-a recurs la ideea realizării acestui proiect prin echiparea completă cu infrastructură a unei suprafeţe de 69,54 ha, disponibil pentru amplasarea de obiective industriale.

Situată în zona de sud a municipiului, la sud de zona de locuinţe denumită Curtuiuş şi la nord de canalul Homorod, are suprafaţa totală de 69,54 ha .

 

Împărţirea suprafeţei de 69,54 ha s-a făcut într-un număr de 20 parcele având suprafaţa între 1,25 ha şi 6,9 ha.

Componentele proiectului sunt:

 

a)                  Construirea reţelei de drumuri; drum principal în lungime de 1,5 km şi străzi secundare 1,7 km

b)                  Construirea reţelei de apă; 3,2 km lungime; gospodărie de apă

c)                  Construirea reţelei de canalizare; canalizare ape reziduale şi ape pluviale 3,2 km; staţie de pompare ape uzate

d)                  Construirea reţelei de gaze naturale; reţele de incintă 3,2 km; staţie de reglare gaz de medie presiune

e)                  Construirea staţiei de transformare 110/20 kV si a reţelei de alimentare cu energie electrică; staţie de transformare 110/20 kV, linie electrica subterana, 2 posturi de transformare de 250 kVA; retea de iluminat public  3,2 km.

f)                   Activitate de promovare a obiectivului în vederea atragerii de investitori.

 

Obiective:

Obiectivul principal al proiectului  este dezvoltarea economică durabilă a municipiului Satu Mare şi a zonei limitrofe (comunele Ardud, Viile Satu Mare şi Păuleşti). Circumscrise acestui obiectiv principal sunt: rezolvare problemelor cu dotările edilitar-gospodăreşti ale cartierului de locuinţe din zonă şi majorarea bugetului local prin suplimentarea surselor acestuia.

 

Scopul proiectului:

Scopurile proiectului sunt:

1.                  Echiparea cu dotări edilitare a unei suprafeţe de aprox. 69 ha, astfel încât să ofere condiţiile necesare potenţialilor investitori pentru a-şi stabili afacerile în Satu Mare.

2.                  Crearea a unui număr de 5.000 de noi locuri de muncă, într-un interval de 4 ani de la începerea construcţiei, în zona industrială.

3.                  Suplimentarea bugetului Consiliului Local Satu Mare cu 8% anual, timp minim 8 ani, prin majorarea capitalului de venituri din impozit pe salarii.

 

 

 

 

 

 

 

 

Fondul funciar

Pe raza municipiului Satu Mare există un număr total de 10.981 terenuri agricole utilizate pentru obţinerea producţiei agricole vegetale şi care, după modul de folosinţă, se prezintă astfel:

-                     Terenuri arabile 10.320

-                     Păşuni naturale în folosinţă 500

-                     Fâneţe naturale în folosinţă 150

-                     Vii 2

-                     Livezi 9

 

Fondul forestier format din păduri şi alte terenuri forestiere cuprinde un număr de 1753 poziţii şi este format dintr-un total de 2771,04 ha din care administrate de :

Ocolul Silvic Satu Mare: 497,3 ha Pădurea Noroieni, 282 ha Pădurea Mare, 389,07 ha Viile Satu Mare; ( 1168,37 ha)

Ocolul Silvic Negreşti Oaş: 1451,39 ha Negreşti, 151,28 ha Certeze. (1602,67 ha)

 

Nr. Crt.	Denumire	Număr poziţii/HA
1.	Poziţii ale gospodăriilor populaţiei / exploataţiilor agricole individuale / persoanelor fizice autorizate / întreprinderilor individuale / asociaţiilor familiale	11.000
2.	Poziţii ale persoanelor cu domiciliul în alte localităţi	1200
3.	Poziţii ale unităţilor cu personalitate juridică	102
4	Fondul funciar,forestier,după modul de folosinţă	2.771 ha

 

 

Utilaje, instalaţii pentru agricultură şi silvicultură şi mijloace de transport

 

 

 

 

Suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, aplicarea

îngrăşămintelor, amendamentelor şi pesticidelor,

plantările şi defrişările de vii şi pomi în anul 2019

 

 

Suprafaţa şi producţia serelor în anul 2019

 

Cod	Dnumirea culturii	Suprafaţa cultivată -m.p.-		Producţia obţinută -kg-
		Unitatea (consiliul local)	Expl.agri. individuale	Unitatea (consiliul local)	Expl.agri. individuale
146	a) legume în ogor propriu (cod.151+161+169+172+185)		80.000		265.000
151	tomate		30.000		110.000
161	varză		10.000		32.000
169	ardei		10.000		8.000
172	castraveţi		10.000		37.000
185	alte legume		20.000		78.000
310	Flori (inclusi arbuşi floricoli) –mii  fire		20.000		10.000

 

Nr Rând	Dnumirea indicatorilor	Unitatea (consiliul local)		Expl.agri. individuale
		Suprafaţa  hectare	cantitate	Suprafaţa  hectare	cantitate
1	Îngrăşăminte chimice – total 5)	1135	Tone 105	5.203	Tone 430
2	azotare	850	Tone 90	3266	Tone 350
3	fosfatice	285	Tone 13	1137	Tone 48
4	potasice			800	Tone 35
5	Îngrăşăminte naturale	150	Tone 365	430	Tone 1035
6	Insecticide 6)			203
7	Fungicide 6)			203
8	Erbicide 6) – total, din care pentru	480		2725
9	grâu	55		1700
10	porumb	318		500

 

 

 

Aplicarea îngrăşămintelor, amendamentelor şi pesticidelor

Îngrâşămintele naturale utilizate pe culturi, pentru producţia anului agricol curent (din toamna anului precedent până în vara anului curent) – 2019

 

Nr Rând	Denumirea indicatorului		Unitatea (Consiliul local)		Exploataţii agricole individuale
			Total		Total
			Suprafaţa hectare	Cantitatea tone	Suprafaţa hectare	Cantitatea tone
A	B		1	2	3	4
1	Îngrăşăminte naturale - total		150	362	430	1035
2	A   U L T R E	Porumb pentru boabe	91	220
3		Floarea soarelui	59	142	85	205
4		Sfeclă de zahăr			29	70
5		Cartofi - total			150	360
6		Legume – total			120	288
7		Alte culturi			35	85
8		Vii			2	5
9		Livezi			9	22

 

 

Îngrâşămintele chimice (substanţă activă) total şi pe culturi, pentru producţia anului agricol curent (din toamna anului precedent până în vara anului curent) – 2019

 

Nr Rând	Denumirea indicatorului		Unitatea (Consiliul local)		Exploataţii agricole individuale
			Total		Total
			Suprafaţa hectare	Cantitatea tone	Suprafaţa hectare	Cantitatea tone
A	B		1	2	3	4
1	Îngrăşăminte chimice - total		1133	102	5203	427
2	L A   L T U R I L	Grâu şi secară	55	5	1700	139
3		Porumb pentru boabe	313	28	500	41
4		Floarea soarelui	48	4	320	26
5		Cartofi - total			158	13
6		Legume – total			203	17
7		Plante de nutreţ - total			860	71
8		Alte culturi	59	5	1000	82
9		Păşuni naturale	658	60	241	10
10		Fâneţe naturale			221	18

 

 

Sursa: SERVICIUL AGRICOL ŞI FOND FUNCIAR  - Primăria Satu Mare

Creşterea animalelor

Pe teritoriul municipiului sunt dezvoltate sectoare zootehnice, piscicole şi apicole. Creşterea animalelor se desfăşoară în ferme zootehnice şi piscicole cu capital de stat şi/sau privat, precum şi în gospodării individuale.

 

În cursul anului 2019 pe raza municipiului Satu Mare s-a înregistrat:

- o singură mortalitate la animale pe raza municipiului Satu Mare, respectiv 1 suină.

- 64657 mortalități la păsările de carne în exploatațiile comerciale.

 

În cursul anului 2019 nu s-a înregistrat niciun focar de boală infecto-contagioasă.

1. Efective în fermele comerciale de păsări : 391000

2. Efective de animale în ferme:

            - bovine – 481;

            - ovine – 643;

           

3. Efective de animale în gospodăriile populației:

            - bovine – 521;

            - ovine – 3455;

            - caprine – 89;

            - suine – 1454.

 

 

Sursa: Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Satu Mare

6.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare

 

SPAŢII DE DEPOZITARE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: Operatori economici- supermaketuri