Hotărârea nr. 106/2020

Hotărârea nr. 106/25.06.2020 pentru modificarea anexei 1 a HCL 174/16.08.2017 privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Satu Mare

ROMÂNIA

JUDEȚUL SATU MARE

CONSILIUL LOCAL AL

MUNICIPIULUI SATU MARE

 

 



HOTĂRÂREA nr. 106/25.06.2020
pentru modificarea anexei 1 a HCL 174/16.08.2017 privind aprobarea
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Satu Mare

 

 


 

Consiliul Local al Municipiului Satu Mare întrunit în ședința ordinară din data de 25.06.2020,
Analizând proiectul de hotărâre înregistrat sub nr. 27037/18.06.2020, referatul de aprobare al Primarului municipiului Satu Mare, înregistrat sub nr. 27040/18.06.2020, în calitate de inițiator, raportul de specialitate comun al Serviciului scriere, implementare şi monitorizare proiecte şi al Direcției economice, înregistrat sub nr. 27044/18.06.2020 și avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Satu Mare,
Ținând seama de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
În baza prevederilor art. 129 alin. (2) lit. b) coroborat cu prevederile alin. (4) lit. e) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
În temeiul prevederilor art. 139 alin (3) lit. d) și art. 196 alin (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
Adoptă următoarea:

 

 


H O T Ă R Â R E

 

 


 

Art.1. Se aprobă Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Satu Mare conform ANEXEI 1, parte integrantă a prezentei hotărâri.

 

Art.2 Celelalte articole ale H.C.L. nr. 174/16.08.2017 rămân neschimbate.

 

Art.3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Primarul municipiului Satu Mare, Direcția economică şi Serviciul scriere, implementare şi monitorizare proiecte.

 

Art.4. Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul secretarului general al municipiului Satu Mare, în termenul prevăzut de lege, Primarului municipiului Satu Mare, Instituției Prefectului județului Satu Mare, Direcției economice şi Serviciului scriere, implementare şi monitorizare proiecte.

 

 

 


Președinte de ședință,                                                                                                  Contrasemnează
Crăciun Ciprian Dumitru                                                                                           Secretar general,
                                                                                                                                       Mihaela Maria Racolţa

 

 

 

 

 

 

Prezenta hotărâre a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 139 alin. (3) lit. d) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ;


Total consilieri în funcţie 23
Nr. total al consilierilor prezenţi 22
Nr total al consilierilor absenţi 1
Voturi pentru 22
Voturi împotrivă 0
Abţineri 0

 

 

 

 

ANEXA nr. 1 la H.C.L. nr. 106/25.06.2020

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al
Municipiului Satu Mare

 

Raport final preliminar

 

Colectiv de elaborare

Radu Andronic

Director General

Sorin Constantin

Economist

Romeo Ene

Inginer transporturi

Teodor Cojocaru

Specialist GIS

Marius Chelaru

Specialist căi ferate, drumuri și poduri

Cristinel Șandru

Specialist protecția mediului

Marian Istrate

Expert dezvoltare urbana

Octavian Ardeleanu

Expert coordonator Colectare Date

 

 

Informații despre livrabil

 

Revizie

Livrabil

Data

1

Versiune preliminară

10/05/2017

2

Versiune finală preliminară

08/06/2017

3

Versiune finală revizuită după consultarea publică

11/07/2017

 

 

Disclaimer

Acest document a fost elaborat de FIP CONSULTING SRL pentru a fi utilizat numai de către Client, conform principiilor de consultanţă general acceptate, a bugetului şi a termenilor de referinţă în legătură cu care s-a ajuns la un acord între FIP CONSULTING și Client. Orice informaţie furnizată de părţi terţe la care se face referire aici nu a fost controlată sau verificată de către FIP CONSULTING SRL, cu excepţia situaţiilor în care acest lucru este menţionat clar în cadrul documentului. Nicio terță parte nu poate face referire la acest document fără un acord scris expres acordat anterior de către FIP CONSULTING SRL. Copierea sau folosirea informațiilor incluse în acest raport în oricare alte scopuri decât cele prevăzute în Contract se pedepseşte conform legilor internaţionale în vigoare.

 


 

 

Cuprins

1        Introducere. 11

1.1          Scopul şi rolul documentaţiei 11

1.2         Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială. 18

1.3          Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale. 26

1.4         Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială şi de cadru natural din documentele de planificare ale UAT-urilor 42

2       Analiza situației existente. 48

2.1         Contextul socio-economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a activităţilor economice. 48

2.2         Rețeaua stradală. 68

2.3         Transport public. 98

2.4         Transport de marfă. 126

2.5         Mijloace alternative de mobilitate. 133

2.6         Managementul traficului 141

2.7         Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate. 144

3        Modelul de transport. 148

3.1          Prezentare generală şi definirea domeniului 148

3.2         Colectarea de date. 156

3.3          Dezvoltarea reţelei de transport. 167

3.4         Cererea de transport. 179

3.5          Calibrarea şi validarea datelor 186

3.6         Prognoze. 192

3.7          Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz. 204

4       Evaluarea impactului actual al mobilității 211

4.1         Eficiența economică. 211

4.2         Impactul asupra mediului 215

4.3         Accesibilitate. 223

4.4         Siguranță. 231

4.5         Calitatea vieții 234

5        Viziunea de dezvoltare a mobilității urbane. 240

5.1          Viziunea prezentată pentru cele trei niveluri teritoriale. 240

5.2         Cadrul/metodologia de selecție a proiectelor 241

6       Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare a mobilității urbane. 252

6.1         Direcţii de acţiune şi proiecte pentru infrastructura de transport. 252

6.2         Direcţii de acţiune şi proiecte operaţionale. Error! Bookmark not defined.

6.3         Direcţii de acţiune şi proiecte organizaţionale. Error! Bookmark not defined.

6.4         Direcţii de acţiune şi proiecte partajate pe niveluri teritoriale. Error! Bookmark not defined.

7        Evaluarea impactului mobilității pentru cele trei niveluri teritoriale. 272

7.1          Eficiența economică. 272

7.2         Impactul asupra mediului 273

7.3          Accesibilitate. 274

7.4         Siguranță. 275

7.5          Calitatea vieții 276

8       Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu și lung. 278

8.1         Cadrul de prioritizare. 278

8.2         Priorităţile stabilite. 281

9       Planul de acțiune. 296

9.1         Intervenții majore asupra rețelei stradale. 297

9.2         Transport public. 301

9.3         Transport de marfă. 302

9.4         Mijloace alternative de mobilitate. 304

9.5         Managementul traficului 318

9.6         Zonele cu grad ridicat de complexitate. 319

9.7         Structura intermodală și operatiuni urbanistice necesare. 321

9.8         Aspecte instituționale. 321

10     Monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană. 326

10.1       Stabilire proceduri de evaluare a implementării P.M.U. 326

10.2       Stabilire actori responsabili cu monitorizarea. 329

11      Anexe. 332

11.1        Anexa 1 - Chestionare utilizate în cadrul sondajului de mobilitate. 332

11.2       Anexa 2 – Metodologia de realizare a ACB.. 335

11.3        Anexa 3 - Recensăminte de circulație desfășurate de consultant (extras) 346

 

 

 

Listă tabele

Tabel 1‑1 Corelarea PMUD Satu Mare cu SDTR. 21

Tabel 1‑2 Obiective tematice incluse în Acordul de Parteneriat România-UE și corelarea cu PMUD Satu Mare. 32

Tabel 1‑3 Priorități de dezvoltare incluse în SDR și corelarea cu PMUD Satu Mare. 34

Tabel 1‑4 Priorități de dezvoltare incluse în Strategia Națională privind Schimbările Climatice și corelarea cu PMUD Satu Mare. 36

Tabel 1‑5 Măsuri legate de transporturi și corelarea cu PMUD Satu Mare. 38

Tabel 1‑6 Prioritizarea intervențiilor de realizare a rețelei de drumuri expres. 40

Tabel 1‑7 Prioritizarea intervențiilor de modernizare a coridoarelor feroviare. 41

Tabel 1‑8 Măsurile din Strategia de dezvoltare județeană și corelarea cu PMUD Satu Mare. 42

Tabel 1-9 Măsurile din PMCA și corelarea cu PMUD Satu Mare. 43

Tabel 1-10 Axele și prioritățile de investiții din Strategia de dezvoltare a municipiului Satu Mare și corelarea cu PMUD Satu Mare. 45

Tabel 2-11 Centralizator al numărului de navetiști pe tipuri de navetă. 62

Tabel 2‑12 Lungimea rețelei stradale, pe categorii funcționale. 72

Tabel 2‑13 Clasificarea stării tehnice a drumurilor publice. 74

Tabel 2‑14 Starea tehnică a rețelei stradale. 74

Tabel 2‑15 Comparație distribuție modală a deplasărilor pentru diverse orașe din România. 78

Tabel 2‑16 Comparație distribuție modală a deplasărilor pentru diverse orașe din Europa și pentru municipiul Satu Mare. 79

Tabel 2‑17 Statistica accidentelor rutiere la nivel național 81

Tabel 2‑18 Dinamica numărului de victime din accidente rutiere în perioada 2012-2015. 82

Tabel 2‑19 Cauzele principale ale producerii accidentelor rutiere pe rețeaua stradală a municipiului Satu Mare în intervalul 2012-2015. 82

Tabel 2‑20 Modurile de producere a accidentelor rutiere pe rețeaua stradală a municipiului Satu Mare în intervalul 2012-2015. 83

Tabel 2‑21 Trafic orar în ora de vârf pentru locațiile de recensământ 85

Tabel 2‑22 Prognoza raportului debit / capacitate de circulație. 89

Tabel 2‑23 Numărul mediu de pasageri, distribuția scopurilor de călătorie, tipul mărfii transportate si gradul mediu de incarcare al vehiculelor de transport marfa  90

Tabel 2‑24 Tarifele practicate pentru abonamentele de parcare în mun. Satu Mare. 92

Tabel 2-25 Numărul de călători înregistrați în stația CF Satu Mare. 98

Tabel 2-26 Numărul de călători ordonați după destinație cu plecare din stația CF Satu Mare. 99

Tabel 2-27 Numărul de călători ce au utilizat stația CF Satu Mare Sud. 100

Tabel 2‑28 Veniturile SC Transurban SA în perioada 2010-2015. 108

Tabel 29 Parametrii de operare pentru liniile de transport public. 110

Tabel 2‑30 Numărul de călători transportați pe fiecare linie de transport public în 2015. 118

Tabel 2‑31 Trafic orar de camioane. 129

Tabel 3‑1 Principalele date de intrare în model 151

Tabel 3‑2 Principalele date de ieșire din model 153

Tabel 3‑3 Clasificarea datelor socio-economice de intrare în Modelul de Transport 156

Tabel 3‑4 Date interne colectate. 156

Tabel 3‑5 Activități întreprinse în cadrul etapei de culegere de date. 158

Tabel 3‑6 Total vehicule anchete cu ocazia desfășurării interviurilor OD. 165

Tabel 3‑7 Categorii de segmente folosite în cadrul modelului de trafic. 169

Tabel 3‑8 Capacitatea intersecțiilor de tip girație (AND 600-2010) 174

Tabel 3‑9 Tipuri de noduri 174

Tabel 3‑10 Întârzieri standard pe viraje. 175

Tabel 3‑11 Lista zonelor de atracție-generare a călătoriilor 179

Tabel 3‑12 Rezultatele procesului de calibrare a modelului de trafic. 189

Tabel 3‑13 Prognoza evoluției PIB real – rate anuale. 193

Tabel 3‑14 Evoluția Produsului Intern Brut (creștere reala) 195

Tabel 3‑15 Date statistice privind evoluția transporturilor 196

Tabel 3‑16 Evoluția parcului național de vehicule în perioada 2007-2016. 197

Tabel 3‑17 Evoluția gradului de motorizare în România față de media europeană (EU27) și statele vecine (vehicule / 1.000 locuitori) 199

Tabel 3‑18 Parcul județean de vehicule înregistrat în perioada 2007-2016. 200

Tabel 3‑19 Parcul local de vehicule înregistrat în perioada 2010-2014. 201

Tabel 3‑20 Matricele cererii în scenariul Do-Minimum – total călătorii în ora de vârf PM.. 203

Tabel 3‑21 Modelul de Transport: Studiu de caz. 205

Tabel 3‑22 Modelul de Transport: indicatorii de rezultat pentru Scenariul A nu face nimic. 207

Tabel 4‑1 Indicatorii de performanta a rețelei de transport – anul de bază 2016 – rețeaua modelată. 212

Tabel 4‑2 Evaluarea fluenței circulației – anul de bază 2016 – rețeaua modelată. 213

Tabel 4‑3 Rezumatul problemelor și măsuri de atenuare – eficiență economică. 215

Tabel 4‑4 Efectele asupra mediului – anul de bază 2016 – rețeaua urbană Satu Mare. 216

Tabel 4‑5 Efectele asupra mediului – gaze cu efect de seră - anul de bază 2016. 218

Tabel 4-6 Rezumatul problemelor și măsuri de atenuare – mediu. 222

Tabel 4‑7 Prioritizarea problemelor pentru care măsurile propuse urmează să fie dezvoltate: Impactul asupra Mediului 222

Tabel 4‑8 Evaluarea fluentei circulației și a nivelului de serviciu – anul de baza 2016. 223

Tabel 4.9 Rezumatul problemelor și măsuri de atenuare – accesibilitate. 229

Tabel 4‑10 Prioritizarea problemelor pentru care măsurile propuse urmează să fie dezvoltate: Accesibilitate. 231

Tabel 4‑11 Ratele de incidenta a accidentelor (număr accidente la 1 milion veh-km) 231

Tabel 4‑12 Analiza comparativă a ratelor accidentelor la nivel local și național (număr accidentele la 1 mil veh*km) 232

Tabel 13 Rezumatul problemelor și măsuri de atenuare – siguranță. 233

Tabel 4‑14 Evaluarea impactului actual al mobilității din perspectiva siguranței 233

Tabel 4‑15 Evaluarea impactului actual al mobilității din perspectiva calității vieții 237

Tabel 4‑16 Prioritizarea problemelor pentru care măsurile propuse urmează să fie dezvoltate: Calitatea vieții 238

Tabel 5‑1 Clasificarea aglomerărilor urbane pe baza populației și a configurației transportului public și a rețelei stradale. 242

Tabel 5‑2 Rezumatul problemelor identificate. 243

Tabel 5‑3 Conexiunile între cauzele și efectele problemelor identificate și soluțiile propuse. 247

Tabel 5‑4 Criterii și punctaje definite în cadrul Analizei Multicriteriale. 249

Tabel 6‑1 Lista de proiecte cu impact asupra zonei centrale a municipiului Satu Mare. Error! Bookmark not defined.

Tabel 7‑1 Rezultatele de impact ale implementării strategiei (Do Something vs. Do Minimum) 272

Tabel 7‑2 Rezultatele analizei cost-beneficiu pentru scenariul recomandat 273

Tabel 8‑1 Lista lungă a intervențiilor propuse. 283

Tabel 8‑2 Anvelopa financiară disponibilă. 287

Tabel 8‑3 Total resurse financiare disponibile, în scenariul conservator 287

Tabel 8‑4 Total resurse financiare disponibile, în scenariul optimist 287

Tabel 8‑5 Rezultatele Analizei Multicriteriale. 289

Tabel 8‑6 Prioritizarea intervențiilor pe termen scurt (2017-2020) 292

Tabel 8‑7 Prioritizarea intervențiilor pe termen mediu (2021-2023) 293

Tabel 8‑8 Prioritizarea intervențiilor pe termen lung (2023-2030) 294

Tabel 9‑1 Modalitatea în care Strategia de Dezvoltare este adecvată obiectivelor strategice. 324

Tabel 10‑1 Evaluarea măsurii în care PMUD respectă obiectivele strategice. 327

Tabel 10‑2 Indicatori de monitorizare a rezultatelor implementării PMUD. 328

Tabel 11‑1 Factori de conversie de la preturi de piață in preturi contabile. 338

Tabel 11‑2 Costuri unitare VOC de referinta (Euro/veh-km) 339

Tabel 11‑3 Parametrii de calcul ai costurilor unitare VOC. 341

Tabel 11‑4 Determinarea costurilor cu valoarea timpului 342

Tabel 11‑5 Ratele de incidenta a accidentelor (numar accidente la 1 milion veh-km) 343

Tabel 11‑6 Costurile unitare cu poluarea locala a aerului și cu emisiile cu efect de sera (Euro/tona, preturi fixe 2015) 344

Tabel 11‑7 Costurile cu impactul poluarii fonice (euro cent / veh-km, preturi 2007) 345

Tabel 11‑8 Costurile cu impactul poluarii fonice (euro cent / veh-km, preturi fixe 2015) 345

 

Listă figuri

Figură 1-1 Aria de acoperire a PMUD Satu Mare. 14

Figură 1‑2 Etapele de realizare a planurilor de mobilitate urbană durabilă. 17

Figură 1‑3 Rețeaua de transport de bază și extinsă - Propunerile de modernizare. 20

Figură 1‑4 PATN – Secțiunea căi de comunicații 23

Figură 1‑5 Extras PUG 2015, planşă reglementări 25

Figură 1‑6 Palierele sectoriale și teritoriale ale documentelor de planificare strategică. 26

Figură 1- 7 Diferențele principale dintre procesul de planificare a unui PMUD și procesul utilizat până recent 31

Figură 1‑8 Proiecte de infrastructura rutieră incluse in Master Plan (sursa: MT) 40

Figură 1‑9Traseul orientativ propus pentru drumul expres Turda-Halmeu. 41

Figură 2‑1 Zona urbană funcțională Satu Mare. 49

Figură 2‑2 Dinamica populației în ZUF Satu Mare. 50

Figură 2‑3 Repartiția populației pe străzi 52

Figură 2‑4 Clasificarea funcțională pe tipuri de zone. 53

Figură 2-5 Evoluția spațiului construit între 2004 și 2016. 55

Figură 2‑6 Evoluția numărului de șomeri 56

Figură 2‑7 Structura pe domenii de activitate a salariaților din municipiul Satu Mare. 57

Figură 2-8 Localizarea și densitatea locurilor de muncă în 2016. 60

Figură2-9 Localizarea și densitatea firmelor cu mai mult de 50 de angajați 61

Figură 2-10 Navetismul în scop de muncă către Satu Mare. 63

Figură 2-11 Navetismul în scop de educație către Satu Mare. 64

Figură 2-12 Fluxurile totale de navetism către Satu Mare. 65

Figură 2‑13 Zone de sărăcie extremă. 67

Figură 2‑14 Încadrarea în rețea națională de drumuri 68

Figură 2‑15 Rețea TEN-T Core si Comprehensive. 69

Figură 2‑16 Coridoarele principale TEN-T. 70

Figură 2‑17 Tipuri de integrări între rețeaua de drumuri națională și cea locală. 71

Figură 2‑18 Clasificarea străzilor din municipiul Satu Mare pe categorii funcționale. 73

Figură 2‑19 Tipuri de îmbrăcăminte rutieră pentru rețeaua stradală din municipiul Satu Mare. 75

Figură 2‑20 Diagrama problemelor de transport identificate la nivelul municipiului Satu Mare. 76

Figură 2‑21 Repartiția pe moduri de transport în municipiul Satu Mare. 77

Figură 2-22 Comparația cotelor modale cu alte municipii din România. 78

Figură 2-23 Comparația cotelor modale cu alte orașe din Europa. 79

Figură 2‑24 Deficiențele circulație auto în municipiul Satu Mare. 80

Figură 2‑25 Cauzele principale ale accidentelor (intervalul 2012-2015) 83

Figură 2‑26 Modul de producere a accidentelor (intervalul 2012-2015) 84

Figură 2‑27 Localizarea accidentelor soldate cu decese și/sau răniți grav (intervalul 2012-2015) 84

Figură 2‑28 Intensitatea traficului pentru anul de bază 2016. 88

Figură 2‑29 Timpii medii de traversarea ai rețelei stradale: autoturism, pietoni și bicicliști 91

Figură 39 Locuri de parcare cu taxă pe Bd. Transilvaniei (stânga) și Taxator pentru plata parcării (dreapta) 92

Figură 2‑31 Numărul de locuri de parcare publice de pe arterele mun. Satu Mare. 93

Figură 2‑32 Localizarea răspunsurilor cu privire la lipsa de parcări sau parcări insuficiente. 94

Figură 2‑33 Problemele privind parcările autovehiculelor 95

Figură 2‑34 Gradul de insuficiență a locurilor de parcare de reședință. 96

Figură 2‑35 Localizarea bateriilor de garaje. 97

Figură 2‑36 Baterii de garaje în municipiul Satu Mare pe Aleea Timișului, Sursa: Consultantul 97

Figură 2-37 Garnituri ale CFR Călători în Stația CF Satu Mare. 100

Figură 2-38 Cadre generale cu stația CF Satu Mare Sud. 101

Figură 2-39 Peronul de așteptare a trenurilor din stația CF Sătmărel hm.. 102

Figură 2‑40 Harta rețelei feroviare din Satu Mare. 103

Figură 2-50 Pista de aterizare/decolare în timpul lucrărilor de reabilitare. Sursa: http://www.aeroportulsatumare.ro/ 105

Figură 2-42 Distribuția geografică a frecvenței zilnice a transportului public județean (luni-vineri), 106

Figură 2-43 Localizarea punctelor de îmbarcare ce funcționează ca autogări 107

Figură 2-44 Zona Gării și Autogării principale din mun. Satu Mare. 107

Figură 2‑45 Liniile de transport public operate de Transurban. 109

Figură 2-46 Frecvența mijloacelor de transport public pe străzi 111

Figură 2-47 Izocronele de accesibilitate pietonală pentru stațiile de transport public. 113

Figură 2-57 Stații de transport în comun pe rețeaua SC Transurban SA. 114

Figură 2-49 Zonele unde se înregistrează întârzieri ale mijloacelor de transport public. 116

Figură 2-50 Repartiția segmentelor de străzi după numărul de călători pe care îl suportă. 120

Figură 2‑51 Distibuția spațială a călătoriilor realizate cu transportul public. 122

Figură 2-52 Intensitatea utilizării transportului public pe segmente de străzi 123

Figură 2-53 Histogramele duratelor și distanțelor efectuate cu TP. 124

Figură 2‑54 Schema rutelor de parcurs deschise traficului greu. 127

Figură 2‑55 Fluxul de vehicule comerciale (trafic orar, ora de vârf PM) 128

Figură 2‑56 Suprapunere trafic peste traseele liniilor de transport public. 132

Figură 2‑57 Fluxuri velo majore. 133

Figură 2‑58 Problemele semnalate de bicicliștii din municipiul Satu Mare. 134

Figură 2‑59 Principalele probleme legate de infrastructura velo existentă. 134

Figură 2‑60 Problemele semnalate de pietonii din municipiul Satu Mare. 136

Figură 2‑61 Principalele probleme legate de infrastructura pietonală existentă. 136

Figură 2‑62 Fluxuri pietonale majore. 137

Figură 2-63 Distribuția nivelului zgomotului produs de traficul rutier la nivelul mun. Satu Mare. 142

Figură 2-64 Localizarea zonelor cu complexitate ridicată. 144

Figură 3‑1 Categorii de obiecte utilizate în modelul de transport 149

Figură 3‑2 Etapele modelului de transport 150

Figură 3‑3 Aria de cuprindere a modelului 155

Figură‑3‑4 Zonificarea orasului pentru efectuarea chestionarelor 162

Figură 3‑5 Amplasarea  numărătorilor clasificate de vehicule (8 ore) 164

Figură 3‑6 Rețeaua stradală pentru care au fost efectuate măsurători privind viteza de circulație (Garmin Basecamp) - exemplificare. 166

Figură 3‑7 Statistici ale modelului anului de bază 2016. 168

Figură 3‑8 Structura rețelei folosite în cadrul modelului de trafic pentru zona urbană – Satu Mare. 172

Figură 3‑9 Exemple de noduri principale asociate grafului – Satu Mare. 173

Figură 3‑10 Rețeaua urbană de transport public. 175

Figură 3‑11 Zonificarea teritoriului în anul 2010. 176

Figură 3‑12 Extras din matricea anului de baza 2015 – Modelul național de trafic. 177

Figură 3‑13 Rețeaua de drumuri modelata în anul de baza 2015. 178

Figură 3‑14 Sistemul de zonificare folosit în cadrul modelului de trafic elaborat pentru municipiul Satu Mare. 180

Figură 3‑15 Sistemul de zonificare folosit în cadrul modelului de trafic elaborat pentru municipiul Satu Mare: detaliu zone interne. 181

Figură 3‑16 Clasificarea relațiilor de trafic care utilizează rețeaua stradală a Municipiului Satu Mare. 182

Figură 3‑17 Schema logică a metodei “Echilibru-Lohse” de afectare pe itinerarii 183

Figură 3‑18 Afectarea traficului calibrat – anul de baza 2010 (total vehicule fizice – MZA) 184

Figură 3‑19 Afectarea traficului, anul de bază 2016, ora de vârf PM.. 185

Figură 3‑20 Amplasarea sectoarelor de recensământ folosite în procesul de calibrare. 187

Figură 3‑21 Schemă a logică a procesului de calibrare utilizat 188

Figură 3‑22 Prognoza evoluției PIB real pȃȋn 2045. 193

Figură 3‑23 Prognoza populației pȃȋn 2030. 193

Figură 3‑24 Prognoza indicelui de motorizare (autoturisme/1000 locuitori) 194

Figură 3‑25 Proporție kilometri parcurși pe fiecare mod de transport (2010) 196

Figură 3‑26 Evoluția gradului de motorizare în România fata de media europeană (EU27) - turisme / 1.000 locuitori 198

Figură 3‑27 Comparație între rata națională de creștere a parcului auto și cea a județului Satu Mare. 200

Figură 3‑28 Evoluția parcului județean de vehicule în perioada 2007-2016. 201

Figură 3‑29 Comparație între gradele de motorizare ale diferitelor municipii din România. 202

Figură 3‑30 Prognoza gradului de motorizare pentru tările UE-15. 202

Figură 3‑31 Rezultatele de impact ale interventiei modelate. 206

Figură 3‑32 Afectarea traficului, anul de bază 2020, ora de vârf PM, Scenariul A nu face nimic. 208

Figură 3‑33 Afectarea traficului, anul de bază 2030, ora de vârf PM, Scenariul A nu face nimic. 209

Figură 2-34 Localizarea zonelor unde se produc emisii de GES cauzate de trafic. 217

Figură 4‑35 Afectarea traficului, anul de bază 2016, ora de vârf PM.. 224

Figură 4‑36 Fluența circulației, anul de bază 2016, ora de vârf PM.. 225

Figură 4‑37 Nivelul de Serviciu, anul de bază 2016, ora de vârf PM.. 226

Figură 4‑38 Factori ce afectează calitatea vieții în municipiul Satu Mare. 235

Figură 5‑1 Procesul general de elaborare a Strategiei PMUD Satu Mare. 241

Figură 6‑1 Componentele unde conceptul de Smart City poate fi implementat Error! Bookmark not defined.

Figură 6‑2 Platforma operationala GIS pentru informatizarea transportului – Smart City Satu Mare. Error! Bookmark not defined.

Figură 7‑1 Afectarea traficului – planșă diferențe - anul de perspectivă 2030, Scenariul Cu Proiect vs. Scenariul Fără Proiect 274

Figură 7‑2 Afectarea traficului - anul de perspectivă 2030, Scenariul Cu Proiect (scenariul recomandat) 275

Figură 8‑1 Amplasarea proiectelor propuse. 285

Figură 11‑1 Etapele de realizare a analizei economice. 337

 


 

 

Glosar tehnic

PIB: Produsul Intern Brut

MZA: Media Zilnică Anuală a Traficului

VET: Vehicule etalon turisme

NdS: Nivel de Serviciu

PMUD: Plan de Mobilitate Urbană Durabilă

CESTRIN: Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică

MT: Ministerul Transporturilor

MDRAP: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

MFE: Ministerul Fondurilor Europene

MPGT: Master Plan General de Transport

POIM: Programul Operațional Infrastructură Mare

POR: Programul Operațional Regional

UAT: Unitate Administrativ Teritorială

INS: Institutul Național de Statistică

Preţuri contabile: costuri de oportunitate sociale, uneori diferite de preţurile de pe piaţă şi tarifele regularizate. Acestea sunt folosite în cadrul analizei economice pentru o mai bună reflectare a costurilor reale ale efectelor pentru societate şi a beneficiilor reale ale rezultatelor. Sunt adesea folosite ca sinonim pentru preturi umbră

An de referinţă: Condiţiile reale sau o reprezentare a condiţiilor reale pentru un an predefinit.

Scenariul de Referință: asimilat scenariului Do-Minimum, reprezentat de situația existentă la care se adaugă doar efectele aduse de proiectele aflate în derulare sau cele care au finanțarea asigurată

RBC: Raportul Beneficiu Cost

ACB: Analiză Cost Beneficiu

CNAIR: Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

EC: Comisia Europeană

RIRE/ EIRR: Rata Internă de Rentabilitate Economică

VANE/ ENPV: Valoarea Actualizată Netă Economică

UE: Uniunea Europeană

RIRF/ FIRR: Rata Internă de Rentabilitate Financiară

VANF/ FNPV: Valoarea Actualizată Netă Financiară

Preţuri de piaţă: Preţul real la care un bun sau un serviciu este comercializat în schimbul altui bun /serviciu sau pentru o sumă de bani, caz în care reprezintă preţul relevant pentru analiza financiară.

AMC: Analiza multi-criterială

Simularea Monte Carlo: O tehnică matematică computerizată care identifică riscurile în cadrul analizelor cantitative şi în procesul de luare a deciziilor.

Drum naţional: Un drum în proprietatea statului, de importanţă naţională, care leagă oraşul capitală naţională de capitalele de judeţ, de zone de dezvoltare strategică la nivel naţional sau de ţările vecine. Drumurile naţionale pot fi:

   autostrăzi;

   drumuri expres;

   drumuri naţional europene;

   drumuri naţionale principale; şi

   drumuri naţionale secundare.

Valoarea Netă Actualizată: Suma care rezultă atunci când valoarea actualizată a costurilor estimate ale unei investiţii se deduc din valoarea actualizată a veniturilor aşteptate.

Preţuri curente (preţuri nominale): O valoare economică exprimată în termeni de sumă nominală fixă (unităţi monetare) într-un anumit an sau de-a lungul mai multor ani. Spre deosebire de preţurile reale, efectele modificărilor generale ale nivelului de preţ de-a lungul timpului nu pot fi eliminate din preţurile curente.

NOx: Oxid de azot

PM2.5 / PM10: Pulberi sedimentabile fine

PPP: Parteneriat Public Privat

VAB / PVB: Valoarea Actualizată a Beneficiilor

VAC / PVC: Valoarea Actualizată a Costurilor

Costurile de “oportunitate”: Valoarea unei resurse în alternativa celei mai bune utilizări. Pentru analiza financiară, costul de oportunitate al unui articol achiziţionat este întotdeauna preţul său de piaţă. În analiza economică, acest cost de oportunitate al unui articol cumpărat este valoarea sa socială marginală în alternativa celei mai bune utilizări fără proiect a bunurilor şi serviciilor intermediare, sau valoarea sa de utilizare (măsurată prin disponibilitatea de a plăti) în cazul în care acesta este un bun sau serviciu final.

Costuri de oportunitate sociale: Costuri de oportunitate sau beneficii pentru economie ca întreg

TVA: Taxa pe Valoare Adăugată

VOC: Costuri de Operare ale Autovehiculelor

VOT: Valoarea Timpului

LGV: Light Goods Vehicles

HGV: Heavy Goods Vehicles

PUG: Plan Urbanistic General

PED: Plan de Electromobilitate Durabilă

TC: Transport în comun

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

P.M.U. – componenta de nivel strategic

Introducere

 


1          Introducere

1.1          Scopul şi rolul documentaţiei

Sectiunea de fata include descrierea obiectivelor generale și operationale ale studiului, precum și aria de cuprindere a analizelor, având în vedere aspectele legate de transporturi, utilizarea terenurilor precum și caracteristicile economice ale zonei analizate.

 

O componentă cheie în politicile zonelor urbane o constituie promovarea dezvoltarii urbane, prin intermediul dezvoltarii transportului sustenabil. Planul de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) va contura strategii, initiative de politici, proiecte cheie si prioritati in vederea unui transport durabil, care sa sustina cresterea economica durabila din punct de vedere social si al protectiei mediului.

Conform documentelor strategice la nivel european, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici specifice, care are la bază un model de transport dezvoltat cu ajutorul unui software de modelare a traficului, având ca scop rezolvarea nevoilor de mobilitate ale persoanelor și întreprinderilor din oraş şi din zonele învecinate, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului.

În vederea finanțării proiectelor de transport urban, în cadrul Programului Operațional pentru Dezvoltare Regionala 2014 – 2020, prin FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regională), este necesară elaborarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), urmare a abordării integrate, susținută de către Comisia Europeană.

Conform legislației naționale (Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, republicată cu completările si modificările ulterioare in martie 2016), Planul de Mobilitate Urbană reprezintă o documentaţie complementară strategiei de dezvoltare teritorială urbană şi a planului urbanistic general (P.U.G.), dar şi instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spaţială a localităţilor cu nevoile de mobilitate şi transport ale persoanelor şi mărfurilor.

În esenţă, PMUD urmărește crearea unui sistem de transport durabil, care să satisfacă nevoile comunităților din teritoriul său, vizând următoarele cinci obiective strategice:

                                                                                            1. Accesibilitatea – Punerea la dispoziția tuturor cetățenilor a unor opțiuni de transport care să le permită să aleagă cele mai adecvate mijloace de a călători spre destinații și servicii-cheie. Acest obiectiv include atât conectivitatea, care se referă la capacitatea de deplasare între anumite puncte, cât și accesul, care garantează că, în măsura în care este posibil, oamenii nu sunt privați de oportunități de călătorie din cauza unor deficiențe (de exemplu, o anumită stare fizică) sau a unor factori sociali (inclusiv categoria de venit, vârsta, sexul și originea etnică);

                                                                                            2. Siguranța și securitatea – Creșterea siguranței și a securității pentru călători și pentru comunitate în general;

                                                                                            3. Mediul – Reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului energetic. Trebuie avute în vedere în mod specific țintele naționale și ale Comunității Europene în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice;

                                                                                            4. Eficiența economică – Creșterea eficienței și a eficacității din punctul de vedere al costului privind transportul de călători și de marfă;

                                                                                            5. Calitatea mediului urban – Contribuția la creșterea atractivității și a calității mediului urban și a proiectării urbane în beneficiul cetățenilor, al economiei și al societății în ansamblu.

În luna octombrie 2016 UAT Municipiul Satu Mare a comandat firmei S.C. FIP Consulting SRL realizarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului, care să identifice măsuri de îmbunătățire a desfășurării circulației de vehicule și pietoni pe rețeaua stradală urbană, în concordanță cu obiectivele Programului Operațional Regional 2014-2020, ale POIM 2014-2020 dar și în conformitate cu obiectivele strategice la nivel european cu privire la mobilitatea urbană a pasagerilor și mărfurilor.

Prezentul livrabil reprezintă Raportul final corespunzător contractului de realizare a Planului de Mobilitate Urbană al Municipiului Satu Mare, județul Satu Mare.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Satu Mare urmărește realizarea unei strategii de dezvoltare și eficientizare a mobilității urbane din municipiu având în vedere următoarele obiective minimale:

·         Asigurarea accesului tuturor cetățenilor către opțiuni de transport care facilitează accesul la destinații și servicii esențiale;

·         Îmbunătățirea siguranței și securității transporturilor;

·         Reducerea poluării sonore ș  i a aerului, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;

·         Îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului de persoane și bunuri; și

·         Creșterea atractivității și calității mediului urban în beneficiul cetățenilor, economiei și societății în general.

Planul de mobilitate va avea ca fundament o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea transportului și a mobilității în municipiul Satu Mare și va cuprinde toate tipurile și formele de transport: public și privat, pasageri și marfă, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare.

Planul va propune o viziune strategică incluzând obiective concrete și măsurabile, înglobate într-o strategie generală de dezvoltare durabilă și sustenabilă.

Planul de mobilitate va cuprinde, de asemenea, o evaluare a costurilor și beneficiilor transporturilor, incluzându-le și pe cele ce nu pot fi cu ușurință măsurate sau evaluate cum sunt cele referitoare la emisiile de noxe sau impactul asupra calității aerului, soluțiile propuse urmărind obținerea unui impact maxim al resurselor utilizate.

Elaborarea și implementarea planului de mobilitate urbană trebuie sa asigure satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale comunității locale în domeniul mobilității și transportului urban, deplasarea fără a fi expuși la riscuri personale majore, îmbunătățirea continuă a mobilității și calității vieții cetățenilor.

Abordând obiective sociale, de mediu şi economice, precum şi obiective în domeniul integrării şi al siguranţei, se va pune un accent sporit pe transportul durabil.

În acest scop, planul ce va fi elaborat trebuie să ofere soluții care să vizeze următoarele obiective:

·         Management eficient al transportului şi al mobilităţii;

·         O bună distribuţie a bunurilor şi servicii de logistică performante;

·         Restricţionarea accesului auto în anumite zone ale oraşului;

·         Promovarea transportului în comun;

·         Promovarea unor mijloace de transport alternative;

·         Înlocuirea maşinii personale în favoarea transportului în comun, mersului pe jos, mersului cu bicicleta, cu motocicleta sau cu scuterul; și

·         Asigurarea unor spaţii de parcare adecvate;

·         Asigurarea unor facilități adecvate pentru mobilitate velo și pietonală.

Figură 1-1 Aria de acoperire a PMUD Satu Mare

Prezentul PMUD va include intervenții (măsuri sau proiecte specifice) (a se vedea Secțiunea II) prin care sunt propuse rezolvări pentru probleme identificate în etapa de analiză a situației actuale sau care sunt considerate ca strategice în contextul asigurării unei mobilități urbane optime în aria de studiu, acoperind perioada 2016 - 2030.

În vederea definirii măsurilor şi proiectelor propuse în PMUD, se va proceda la analiza anvelopei bugetare disponibile pentru perioada 2016 – 2030, pentru a analiza măsura în care investițiile propuse în plan sunt durabile și sustenabile.

Creșterea populației urbane din ultimele două secole, determinată de revoluția industrială și stimulată de dinamica accentuată a asimilării cuceririlor ştiinţifice în progrese tehnologice, a modificat deopotrivă nevoile de mobilitate pentru bunuri şi persoane şi soluţiile alternative de satisfacere a acestora.

În prezent, sub aspectul mobilității, cvasitotalitatea aglomerațiilor urbane prezintă aceleași tendințe:

dilatarea orașelor, cu periferii cu densitate mică a populației și cu consecințe în consumuri mai mari de energie pentru satisfacerea nevoilor de mobilitate;

creşterea indicelui de motorizare al familiilor (în special  în țările cu dinamică economică accentuată);

congestia traficului, ca o consecință directă a creșterii motorizării şi a lungimii deplasărilor;

evoluția și diversificarea stilului de viață prin adăugarea la deplasările alternante zilnice (reședință - loc de interes), a deplasărilor de la sfârșitul săptămânii sau din timpul nopții care pot cauza congestii ale traficului și în afara orelor de vârf tradiționale.

Ca răspuns la aceste tendințe, care prin resursele energetice consumate și efectele externe negative locale și globale contravin exigențelor actuale ale mobilității durabile, cercetările privind identificarea şi punerea în aplicare a soluţiilor pentru satisfacerea nevoilor de mobilitate în concordanţă cu cerinţele dezvoltării durabile au căpătat un interes tot mai accentuat.

Două axe de cercetare, întrucâtva corelate, se desprind ca prioritare :

ameliorarea eficacităţii și atractivității sistemelor de transport public urban și periurban cu scopul de a le spori atractivitatea,

orientarea utilizatorilor către practici de mobilitate mai respectuoase pentru mediu.

Prima axă de cercetare presupune investigaţii care să identifice variatele nevoi de mobilitate pe care viaţa oraşului le relevă şi să analizeze modurile în care acestea pot fi satisfăcute cu consum redus de resurse şi efecte externe negative minime. In acest demers se remarcă rolul esenţial al interacțiunii dintre urbanism și mobilitate, atât sub aspectul nevoii de mobilitate, cât şi sub cel al modului de satisfacere.

Nevoia de mobilitate satisfăcută, “ex-post”, după confruntarea cu oferta, aşa cum este oglindită de statistici (lungimea şi frecvenţa deplasărilor/călătoriilor totale şi aferente unui mod de deplasare) este rezultatul conjugat al configuraţiei reţelei de străzi, al serviciilor asigurate de acestea şi al comportamentului populaţiei. Mobilitatea socială satisfăcută de sistemul de transport poartă amprenta spaţiului natural (al condiţiilor geografice), a spaţiului topologic şi economic, a acţiunilor omului orientate către conservarea sau modificarea caracteristicilor – spaţiul politic (antropic), dar şi mai pregnant amprenta comportamentelor populaţiei. Acestea din urmă, „rebele” la toate încercările de modelare sunt consecinţe ale tradiţiilor, ale educaţiei, ale modului de viaţă, ale sistemului de activităţi, adică extrem de particulare. Acest comportament, „rebel” la orice încercare de modelare diferenţiază repartiţia modala a deplasărilor pentru restul condiţionărilor similare. Cercetarea trebuie să identifice soluţii pentru orientarea comportamentului locuitorilor spre acele alternative de satisfacere a nevoilor de mobilitate spaţială, cotidiană cu precădere, care sunt menite să contribuie la calitatea vieţii în oraşe. Pentru segmentul deplasărilor motorizate, este esențial ca prin creşterea atractivităţii transportului public să se diminueze ponderea deplasărilor motorizate individuale, consumatoare de spaţiu, resurse, generatoare de congestie si responsabile pentru degradarea calităţii vieţii din oraşe.

A doua axă de cercetare presupune investigații care să pornească de la recunoscuta conexiune dintre nevoia şi oferta de mobilitate pe care urbanismul îşi pune pregnant amprenta. În acest sens, este unanim recunoscut că dacă până in anii 1960, preocuparea dominantă consta în adaptarea orașului la automobil, de atunci, treptat, a devenit tot mai clar că soluțiile pentru asigurarea calității vieții în orașe sunt mai complexe. Studiul interacțiunii dintre urbanism și mobilitate a devenit esențial.

Este acum tot mai relevantă afirmația potrivit căreia promovarea deplasărilor nemotorizate este fundamental condiţionată de dimensiunea, forma şi structura urbană. Studiului acestora şi al corelaţiilor cu nevoile de mobilitate şi cu ofertele de satisfacere a acestora, îndeosebi prin orientarea către deplasările nemotorizate (mers pe jos şi cu bicicleta, în special) trebuie să îi fie dedicate preocupări conjugate ale urbaniștilor, sociologilor, economiștilor și inginerilor.

Simplificând, a găsi soluţii pe orizonturi de timp apropiate sau îndepărtate pentru satisfacerea nevoii de mobilitate a populaţiei şi de deplasare a mărfurilor în spaţiile urbane echivalează cu racordarea la cerinţele dezvoltării durabile, adică la interesele și responsabilităților contemporanilor şi ale generaţiilor viitoare.

Comisia Europeană[1] definește Planul de Mobilitate Urbană Durabilă ca o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea viitoare a zonei urbane respective și, în acest context, pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii și serviciilor de mobilitate și transport.

Un plan de mobilitate urbană durabilă are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității zonelor urbane și furnizarea de servicii de mobilitate și transport durabile către, prin și în zona urbană respective.

Un plan de mobilitate urbană durabilă ar trebui să faciliteze o dezvoltare echilibrată a tuturor modurilor de transport relevante, încurajând totodată trecerea către moduri mai durabile.

Planul trebuie să includă un set integrat de măsuri tehnice, de infrastructură, de politică și nelegislative menite a îmbunătăți performanța și eficacitatea din punctul de vedere al costurilor în ceea ce privește scopul și obiectivele specifice declarate.

Metodologia de realizarea a planurilor de mobilitate urbană sustenabilă a fost definită de către Comisia Europeană în documentul “Orientări – Dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană durabilă[2]”. Conform acestui document un plan de mobilitate urbană durabilă este un plan strategic conceput pentru a satisface nevoia de mobilitate a oamenilor și companiilor în orașe și în împrejurimile acestora, pentru a avea o mai bună calitate a vieții.

În Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană, publicat în 2009, Comisia Europeană a propus accelerarea adoptării Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă în Europa, oferind material îndrumător, promovând schimbul de bune practici, identificând puncte de referință și susținând activitățile educaționale pentru profesioniștii din domeniul mobilității urbane. Miniștrii transporturilor din UE susțin dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă. Concluziile Planului de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană din data de 24 iunie 2010 afirmă că, Consiliul Uniunii Europene ”susține dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă pentru orașe și zone metropolitane [...] și încurajează dezvoltarea stimulentelor de tipul expertizelor și schimbului de informații, pentru crearea unor astfel de planuri.”

În martie 2011, Comisia Europeană a emis Cartea Albă a Transporturilor ”Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011) 0144 final). Cartea Albă a Transporturilor propune spre examinare posibilitatea transformării Planurilor de Mobilitate Durabilă într-un proces de elaborare obligatoriu pentru orașe de o anumită dimensiune, în conformitate cu standardele naţionale bazate pe liniile directoare ale UE. De asemenea, sugerează explorarea unei legături între dezvoltarea regională şi fondurile de coeziune și oraşe şi regiuni care au prezentat un certificat de Audit al Performanței și Durabilității Mobilității Urbane.

Documentul prezintă o foaie de parcurs pentru 40 de inițiative concrete, implementate până în 2020, care vor contribui la creșterea mobilității, înlăturarea barierelor majore în domenii-cheie, reducerea consumului de combustibil și creșterea numărului de locuri de muncă. În același timp, propunerile sunt realizate pentru a reduce dependența Europei de importurile de petrol și pentru a reduce emisiile de carbon în transport cu 60% până în 2050. Astfel, țintele principale de atins până în 2050 includ, printre altele:

dispariţia progresivă a utilizării autovehiculelor care folosesc combustibil convențional în orașe;

utilizarea în pondere de 40% a combustibililor de tip durabil, cu emisii reduse de carbon în domeniul aviației; reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de carbon în transporturi;

transportul feroviar și naval să preia 50% din călătoriile de distanță medie realizate pe căi rutiere.

Toate acestea vor trebuie să contribuie la o reducere de 60% a emisiilor de carbon în transporturi.

În context urban, Carta Albă stabilește o strategie mixtă implicând amenajarea teritoriului, sisteme de tarifare, servicii eficiente de transport public și infrastructură pentru modurile de transport nemotorizat. Documentul recomandă ca orașele care depășesc o anumită dimensiune să dezvolte planuri de mobilitate urbană, pe deplin aliniate cu Planuri Integrate de Dezvoltare Urbana.

Sub titlul de "mobilitate urbană integrată", Carta Albă stabilește următorul obiectiv: Stabilirea unor proceduri și mecanisme de sprijin financiar la nivel european, pentru pregătirea Auditurilor pentru mobilitate urbană, precum și a planurilor de mobilitate urbană, înființarea unui Grafic European de Performanţă a Mobilității Urbane, bazat pe obiective comune. Examinarea posibilității unei abordări obligatorii pentru orașele de o anumită mărime, în conformitate cu standardele naționale bazate pe orientările UE.

Obiectivul recunoaște influența Transportului Urban in asigurarea sustenabilității transportului la nivel național, iar acest lucru asigură o legătură puternică între Carta Albă a Transporturilor și pregătirea planurilor de mobilitate urbană.

Ghidurile pentru Dezvoltarea și Implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă[3] au fost publicate în ianuarie 2014 de către Comisia Europeană. Acestea au rolul de a oferi sprijin și îndrumare pentru transportul urban părți interesate în dezvoltarea și punerea în aplicare a unui plan de mobilitate urbană durabilă.

Orientările definesc un plan de mobilitate urbană durabilă ca un plan strategic conceput pentru a satisface nevoile de mobilitate ale persoanelor și întreprinderilor din orașele și împrejurimile lor, pentru o mai bună calitate a vieții. Acestea subliniază că un PMUD se bazează pe practici de planificare existente, luând în considerare principii precum integrare, participare și evaluare. Orientările sugerează că PMUD ar trebui să ia în considerare următoarele obiective principale:

asigurarea diferitelor opțiuni de transport tuturor cetățenilor, astfel încât să permită accesul la destinații și servicii esențiale;

îmbunătățirea siguranței și securității;

reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;

îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului de persoane și mărfuri;

creșterea atractivității și calității mediului urban și a peisajului urban, pentru beneficiul cetățenilor, economiei și societății în ansamblu.

Figura 1-2 prezintă etapele de realizarea a unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă.

Figură 12 Etapele de realizare a planurilor de mobilitate urbană durabilă

Sursa: www.mobilityplans.eu

Pornind de la practicile și cadrele de reglementare existente, caracteristicile de bază ale unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă sunt:

O viziune pe termen lung și un plan de implementare clar;

O abordare participativă;

Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor modurilor de transport;

Integrarea pe orizontală și verticală;

Evaluarea performanțelor actuale și viitoare;

Monitorizare, revizuire și raportare periodică; și

Luarea în considerare a costurilor externe pentru toate modurile de transport.

 

Planul de mobilitate urbană pentru Municipiul Satu Mare va include următoarele componente:

Diagnosticarea sistemului existent de mobilitate și transport, al infrastructurilor, dotărilor și fluxurilor de trafic;

Evaluarea nivelului de disfuncţionalitate a circulației urbane;

Dezvoltarea funcţională, socio-economică și urbanistică a zonelor urbane;

Infrastructuri, zonare urbană, reţele de transport, relații în teritoriu;

Mobilitatea, accesibilitatea și nevoile de conectivitate;

Modelarea prognozelor de mobilitate, transport şi trafic;

Dezvoltarea reţelelor de transport urban și regional;

Planificarea și proiectarea infrastructurilor de transport; și

Terapia și managementul traficului şi al mobilităţii.

Politicile si masurile definite in Planul de Mobilitate Urbană Durabila vor acoperi toate modurile si formele de transport in intreaga aglomerare urbana, atat in plan public cat si privat, atat privind transportul de pasageri, cat si cel de bunuri, transport motorizat si nemotorizat, deplasarea si parcarea.

Planul de mobilitate urbana durabila va trata următoarele subiecte:

Transportul în comun: planul de mobilitate urbană durabilă va furniza o strategie de creștere a calității, securității, integrării și accesibilității serviciilor de transport în comun, care să acopere infrastructura, materialul rulant și serviciile.

Transportul nemotorizat: planul de mobilitate urbană durabilă va încorpora un plan de creștere a atractivității, siguranței și securității mersului pe jos și cu bicicleta. Infrastructura existentă trebuie evaluată și, după caz, îmbunătățită. Dezvoltarea noii infrastructuri ar trebui gândită nu numai din perspectiva itinerariilor de transport motorizat. Ar trebui avută în vedere o infrastructură care să fie dedicată pietonilor și bicicliștilor, separată de traficul greu motorizat și menită a reduce distanțele de deplasare în măsura posibilului. Măsurile care vizează infrastructura ar trebui completate de alte măsuri de ordin tehnic, politic și nelegislativ.

Intermodalitate: planul de mobilitate urbană durabilă trebuie să contribuie la o mai bună integrare a diferitelor moduri și să identifice măsurile menite în mod special să faciliteze mobilitatea și transportul multimodal coerent.

Siguranța rutieră urbană: Plan de mobilitate urbană durabilă trebuie să prezinte acțiuni de îmbunătățire a siguranței rutiere bazate pe analiza problemelor din acest domeniul și pe factorii de risc din zone urbană respectivă.

Transportul rutier (în mișcare și staționar): În cazul rețelei rutiere și al transportului motorizat, planul de mobilitate urbană durabilă trebuie să trateze subiectul traficului în mișcare și al celui staționar. Măsurile ar trebui să vizeze optimizarea infrastructurii rutiere existente și îmbunătățirea situației, atât în punctele sensibile, cât și la nivel general. Se va explora potențialul de realocare a spațiului rutier către alte moduri de transport sau funcții și utilizări publice care nu au legătură cu transportul.

Logistica urbană: planul de mobilitate urbană durabilă va prezenta măsuri de îmbunătățire a eficienței logisticii urbane, inclusiv a serviciilor de livrare de marfă în orașe, vizând totodată reducerea externalităților conexe precum emisiile de GES, poluarea atmosferică și poluarea fonică.

Gestionarea mobilității: planul de mobilitate urbană durabilă va include măsuri de facilitare a unei tranziții către sisteme de mobilitate mai durabile. Ar trebui implicați cetățenii, angajatorii, școlile și alți actori relevanți.

Sisteme de transport inteligente: Deoarece STI sunt aplicabile tuturor modurilor de transport și serviciilor de mobilitate, atât pentru călători, cât și pentru marfă, ele pot sprijini formularea unei strategii, implementarea politicii și monitorizarea fiecărei măsuri concepute în cadrul planului de mobilitate urbană durabilă.

 

1.2          Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială

Secțiunea curentă descrie modalitatea în care Planul de Mobilitate se relaționează cu documentele de planificare existente la nivel local și regional precum și cu politicile existente la nivel national și european.

La elaborarea PMUD a Municipiului Satu Mare s-a avut in vedere corelarea cu prevederile documentelor de planificare spatiala la nivel national, judetean si local.

Planificare teritorială la nivel european

Schema de Dezvoltare a Spațiului Comunitar al Uniunii Europene (SDSC)

Este un document de politici publice bazat pe obiectivul Uniunii Europene de a realiza o dezvoltare echilibrată și durabilă, în special prin consolidarea coeziunii economice și sociale, la care se adaugă coeziunea teritorială. Nu are caracter mandatoriu dar reprezintă o politică-cadru care vizează o mai bună cooperare între politicile sectoriale cu impact major asupra teritoriului, între statele membre și între regiunile și orașele din comunitatea europeană.  SDSC propune 3 direcții de dezvoltare spațială:

Dezvoltarea unui sistem urban policentric și echilibrat și întărirea relațiilor dintre arealele urbane și cele rurale.

Promovarea unui sistem integrat de transport și de comunicații ca suport al dezvoltării policentrice a teritoriului european și ca pre-condiție semnificativă pentru a sprijini orașele și regiunile europene să acceadă la Spațiul Monetar European.

Dezvoltarea și conservarea patrimoniului natural și cultural printr-o gestiune inteligentă.

Propunerile din PMUD Satu Mare vor aduce o contribuție majoră la promovarea municipiului Satu Mare ca pol major în rețeaua de orașe a României, urmându-se astfel direcțiile de dezvoltare prevăzute în SDSC.

Planificare teritorială la nivel național

Strategia de dezvoltare teritorială a României ‐ SDTR[4]

Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului si urbanismul, republicata cu modificările si completările ulterioare in martie 2016, strategiile, politicile si programele de dezvoltare durabila in profil teritorial ar trebui fundamentate pe Strategia de dezvoltare teritoriala a României. La acest moment, MDRAP a publicat pe site-ul instituției versiunea a 2-a a Strategiei.

Documentul, neaprobat in acest moment, cuprinde viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035.


Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) este documentul programatic prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională și națională precum și direcțiile de implementare pentru o perioadă de peste 20 de ani integrândse aici și aspectele relevante la nivel transfrontalier și transnațional.

Figură 13 Rețeaua de transport de bază și extinsă - Propunerile de modernizare

Sursa: SDTR

SDTR propune:

Susținerea dezvoltării policentrice a teritoriului național;

Sprijinirea dezvoltării zonelor economice cu vocație internațională;

Asigurarea unei conectivități crescute a orașelor mici și mijlocii cu orașele mari;

Susținerea dezvoltării infrastructurii de bază prin asigurarea accesului tuturor localităților la servicii de interes general;

Întărirea cooperării între autoritățile publice de la diferite niveluri administrative in scopul asigurării unei dezvoltări armonioase a teritoriului național.

Tabel 11 Corelarea PMUD Satu Mare cu SDTR

Măsuri SDTR  relevante pentru Mun. Satu Mare

Relaționare PMUD 2016-2030

Sprijinirea  proceselor de dezvoltare localizate la nivelul axelor de  dezvoltare de la nivel național și macro regional.

Municipiul Satu Mare este situat pe o axă cu potențial de dezvoltare la nivel intraregional, Timișoara – Arad – Oradea – Satu Mare .

Această axă de dezvoltare este reprezentată de DN 19, PMUD susținând dezvoltarea acestei axe prin creșterea conectivității și accesibilității mun. Satu Mare cu localitățile din zona periurbană și prin prelungirea rețelei de transport public ecologic pe această axă.

Dezvoltarea si diversificarea infrastructurii de transport între orașele mari (cu o populație peste 100.000 de locuitori) si zona de influenta urbana

-          Realizarea de centuri ocolitoare pentru municipiile reședințele de județ și alte localități urbane amplasate pe principalele artere de transport rutier.

-          Realizarea de rețele de transport alternativ nemotorizat care să conecteze centrul orașului de zonele urbane și rurale din proximitate (ex. transport cu bicicleta);

-          Dezvoltarea infrastructurii de transport între centrul urban și aeroportul din proximitate,

dezvoltarea legăturilor peri urbane de naveta, de tip cale ferată ușoară, inclusiv de legătură cu aeroporturile regionale.

Prin proiectele propuse, PMUD Satu Mare răspunde acestei măsuri.

PMUD propune realizarea unei variante ocolitoare  pentru traficul greu pentru direcția nord-sud. 

 

În ceea ce privește realizarea de rețele de transport alternativ (ex. transport cu bicicleta) intre localitățile rurale din proximitate, PMUD nu prevede astfel de investiții, proiectele PMUD propunând intervenții velo doar pentru UAT Satu Mare, în cadrul municipiului sunt propuse proiecte de dezvoltare a infrastructurii velo pentru conectarea viitoare prin acest tip de infrastructura cu localitățile învecinate.

Pentru dezvoltarea legăturilor periurbane PMUD propune extinderea rețelei de transport public către localitățile învecinate. Totodată, se creează premisele pentru dezvoltarea unui nod intermodal de călători în zona gării CF.

Asigurarea unei mobilității urbane crescute prin crearea unor sisteme integrate de transport care sa gestioneze în mod eficient fluxurile de persoane. 

-          Asigurarea mobilității urbane durabile: transport public de calatori de mare capacitate - tramvai, metrou și autobuze cu benzi dedicate;

-          Dezvoltarea terminalelor inter modale de transport public de calatori și tehnologii "park-and-ride" pentru un oraș curat: dezvoltarea parcărilor de autoturisme și a terminalelor transportului suburban cu microbuze la extremitățile marilor axe de transport public urban – tramvai, metrou și autobuze cu benzi dedicate.

-          Extinderea liniilor de tramvai către zonele peri urbane; diversificarea căilor de acces către orașul polarizator și extinderea drumurilor pentru conectarea comunelor învecinate.

-          Integrarea sistemelor de transport urban cu cele metropolitane și regionale (ex: bilete comune, orașe corelate) pentru stimularea utilizării transportului în comun;

PMUD Satu Mare propune dezvoltarea transportului public urban prin măsuri care să crească atractivitatea serviciului.

PMUD Satu Mare propune amenajarea de benzi dedicate transportului public pe arterele degrevate de traficul de tranzit.   Amenajarea acestui nod va duce la îmbunătățirea conectivității  transportului metropolitan și regional cu transportul public local.

Sistemele ”park & ride” vor fi implementate la nivelul transportului public și velo prin amplasarea de stații de bike-sharing în stațiile de transport în comun pentru creșterea mobilității persoanelor.

Se propune implementarea unui sistem inteligent de management al transportului public cu următoarele componente: e-ticketing, informare interactivă în stații și în mijloacele de transport, afișare timpi de așteptare, urmărire GPS etc.

Conectarea localităților rurale greu accesibile sau izolate la rețeaua principala de așezări și infrastructura majora de transport.

-          Reabilitarea și modernizarea drumurilor principale de acces către centrele urbane din apropiere;

-          Modernizarea drumurilor care fac legătura între localitățile rurale și rețeaua de transport de categorie superioara (DN, DJ);

-          Stimularea transportatorilor de a asigura conexiunile centrelor urbane cu zonele rurale polarizate

PMUD Satu Mare propune modernizarea străzilor care aparțin de UAT Satu Mare, și care au rol de poartă de ieșire/intrare în municipiu, pentru creșterea accesibilității orașului către populația din localitățile rurale din zona de influență. Sunt propuse in același timp, modernizarea DN 19A și DN 19, precum si modernizarea Bd. Traian Vuia, a Drumului Botizului și Bd. Lucian Blaga.

Pentru conectarea zonelor rurale polarizate de Mun. Satu Mare se va continua licențierea pe trasee județene a transportatorilor, însă aceștia nu fac obiectul intervențiilor PMUD Satu Mare.

Sursa: Analiza Consultantului

Planul de Amenajare a Teritoriului Național ‐ PATN[5]

Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului si urbanismul, republicata cu modificarile si completarile ulterioare in decembrie 2013, Planul de amenajare a teritoriului national – PATN, reprezinta documentul cu caracter director, care include sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru intreg teritoriul tarii.

Sectiunile Planului de Amenajare a Teritoriului National sunt:

Căi de comunicație, aprobată prin Legea nr. 363/21.09.2006 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea I ‐ Rețele de transport

Ape, aprobată prin Legea nr. 171/04.11.1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Secțiunea a II‐a ‐ Apă

Zoneprotejate,aprobată prin Legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Secțiunea a III‐a ‐ Zone protejate

Rețeaua de localitati aprobata prin Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Secțiunea a IV‐a ‐ Rețeaua de localități

Zone de risc natural, aprobată prin Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Secțiunea a V‐a ‐ Zone de risc natural

Turismul, aprobată prin Legea nr. 190/26.05.2009 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Secțiunea a V‐a ‐ Zone cu resurse turistice

Dezvoltarea rurală ‐ Planul de amenajare a teritoriului national, Sectiunea a VIII-a Zone rurale, neaprobată.

Infrastructura pentru educație ‐ Planul de amenajare a teritoriului national, Sectiunea a VII-a ‐ Infrastructura pentru educație, neaprobată.

Clasificare conform PATN Secţiunea a IV-a (NUTS 3 la nivel european): Satu Mare este o localitate de rang II – municipiu de importanţă judeţeană, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi.

Conform Planului de amenajare a teritoriului naţional, municipiul Satu Mare se află la intersecția celor  trei rețele majore de transport, prezentate mai jos. Poziționarea municipiului Satu Mare în cadrul rețelei naționale de transporturi îi conferă un avantaj competitiv din punct de vedere strategic, având rol de poartă de intrare către partea centrală și de nord a Europei.

Figură 14 PATN – Secțiunea căi de comunicații

Conform aceluiaşi plan de amenajare a teritoriului naţional, municipiul Satu Mare se află situat pe axa a trei viitoare conexiuni rutiere:

autostrada Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireșu Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei - Suceava;

drum expres Halmeu – Satu Mare - Zalău ;

drum expres Satu Mare – Carei – Valea lui Mihai - Oradea.

La acest moment, acest document unic de planificare a dezvoltarii spatiale la nivel national, este elaborat in sectiuni sectoriale, necorelate intre ele. Abia dupa elaborarea Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei (SDTR) acest document probabil va fi actualizat. In ceea ce priveste sectiunea de cai de comunicatii se va impune o corelare cu Master Planul General de Transport al Romaniei, dar si cu prima generatie de planuri de mobilitate aflate la acest moment în diverse stadii de elaborare.


 

Planul de Amenajare a Teritoriului Județean

Planul de amenajare a teritoriului județean se elaborează în baza legii 350/2001 cu actualizările și completările ulterioare, activitatea de amenajare a teritoriului având următoarele obiectiv principale:

-          dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului

acestora;

-          îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;

-          gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului;

-          utilizarea rațională a teritoriului.

În prezent, județul Satu Mare nu are un astfel de document de planificare spațială.

Planul Urbanistic General

În prezent este în vigoare Planul Urbanistic General al Municipiului Satu Mare aprobat în 1995 apoi prelungit în în multiple rânduri, fiind demarată activitatea de reactualizare a PUG Satu Mare, de realizarea documentației fiind responsabilă INCD Urban Proiect, documentul fiind în etapa de obținere a avizelor și de implementare a observațiilor.

După această ultimă etapă  de obținere a avizelor și aprobare în cadrul Consiliului Local, PMUD Satu Mare va prelua prevederile din PUG cu privire la accesibilitate, mobilitate, utilizarea terenului, protecția mediului, calitatea mediului urban, etc. 

Figură 15 Extras PUG 2015, planşă reglementări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.3          Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale

Secțiunea de față descrie modalitatea în care Planul de Mobilitate se corelează cu alte documente și politici de planificare spațială, sănătate, economie, condiții de locuire și mediu

Figura următoare prezintă modalitatea în care au fost luate în considerare alte documente strategice relevante pentru PMUD Satu Mare.

Figură 16 Palierele sectoriale și teritoriale ale documentelor de planificare strategică

Nivel european

Schema de dezvoltare a spațiului comunitar (SDSC)

Acest document a fost detaliat în capitolul 1.2

Cartea Albă: Împreună pentru sănătate. O abordare strategică a Uniunii Europene (Comisia Europeană, 2007, SEC/2007/1374,1375,1376)

Cartea albă pentru domeniul sănătății a fost adoptată în 2007 pentru perioada 2008-2013 de către Comisia Europeană. Documentul identifică principalele provocări în domeniul sănătății incluzând provocările demografice precum  îmbătrânirea populației și reducerea problemelor persoanelor cu dizabilități, pandemiile, accidentele biologice și bioterorismul, influența schimbărilor climatice asupra sănătății populației și implementarea noilor tehnologii pentru prevenirea și tratarea bolilor.

Relevanța pentru PMUD Satu Mare a acestui document este legată de urmările benefice pe care implementarea PMUD le va avea pentru sănătatea populației din municipiul Satu Mare, atât din punct de vedere al reducerii poluării cât și din punct de vedere al creșterii siguranței în trafic.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.

Acest document a fost adoptat de către Consiliul Europei în 2006 iar scopul lui este de ”a identifica și dezvolta acțiunile care permit UE să obțină o îmbunătățire continuă a calității vieții, atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare, prin crearea de comunități durabile capabile să-și administreze și să-și folosească eficient resursele, precum și să valorifice potențialul inovator social și ecologic al economiei, asigurarea prosperității, a protecției mediului și coeziunii sociale.”

Obiectivele principale ale strategiei sunt:

Protecția mediului

Echitate și coeziune socială

Prosperitate economică

Respectarea angajamentelor internaționale

Relevante pentru PMUD Satu Mare sunt primele trei obiective, planul de mobilitate având obiective și proiecte care vor duce la îndeplinire aceste obiective din Strategia de dezvoltare durabilă a UE.

Cartea albă 2011 – Traseul către o zonă unică a Transportului European

Recunoaște că sistemul de transport este vital pentru integrarea regiunilor și orașelor europene în economia globală, comunitatea europeană fiind nevoită să identifice cele mai eficiente și inovatoare soluții pentru acest lucru. Acest document a fost realizat de către Comisia de Transport a Comisiei Europene.

Prin adoptarea acestui document Comisia propune:

Reducerea cu 60% a emisiilor de GES dar și sprijinirea dezvoltării sectorului transportului și a mobilității persoanelor și mărfurilor.

Dezvoltarea unei rețele principale eficiente pentru transportul și călătoriile între orașe, pe baza dezvoltării de noduri intermodale.

Păstrarea poziției actuale în domeniul transportului pe distanțe lungi și a transportului internațional de mărfuri

Navetism și transport urban eficient și sustenabil

De asemenea, documentul mai propune și o serie de direcții de acțiune în domeniul transportului și a mobilității, ținte concrete care trebuie atinse și o listă de inițiative concrete care să ducă la îndeplinirea obiectivelor acestei Carte Albe.

PMUD Satu Mare răspunde în mod direct acestor obiective prin lista de proiecte pe care o propune propunând îmbunătățirea mobilității pentru traficul de tranzit reducându-se timpii de așteptare în trafic pentru autovehiculele ce realizează serviciul de transport public iar toate celelalte obiective vor duce la îmbunătățirea mobilității și la reducerea poluării.

Planul Strategic pentru Tehnologia Transportului

Este o componentă a Cartei Albe a Transportului – 2011, a căror ținte nu pot fi îndeplinite fără utilizarea tehnologiilor actuale. Planul își dorește să precizeze nevoile specifice pentru nevoile de cercetare și inovare în domeniul transportului și să concentreze aceste activități înspre identificarea soluțiilor cele mai bune pentru reducerea poluării și dezvoltarea economică. Se pune accentul pe colectarea de date și pe crearea de rețele de schimb de informații în domeniul cercetării domeniul transportului.

PMUD Satu Mare reprezintă o cercetare în domeniu transportului și mobilității focalizat pe municipiul Satu Mare, bazat pe date științifice prin care se identifică cele mai bune soluții pentru scăderea congestiei și îmbunătățirea mobilității.

Înspre o nouă cultură privind mobilitatea urbană (Comisia Europeană, 2007, COM/2007/ 0551)[6]

Aceasta este prima abordare sistematică a CE în privința problemelor legate de durabilitatea mobilității urbane. Scopul său a fost să stabilească o agendă la nivel european privind mobilitatea urbană, în același timp urmând a fi respectate responsabilitățile autorităților locale, regionale și naționale în domeniu. Cartea verde tratează principalele provocări legate de mobilitate urbană în următoarele cinci dimensiuni:

Orașe fără congestie legată de transporturi

Orașe mai verzi

Transport urban mai inteligent

Transport urban mai accesibil

Transport urban sigur.

Suplimentar, Cartea verde a privit asupra metodelor pentru a asista la crearea unei noi culturi privind mobilitatea urbană, inclusiv dezvoltarea bazei de cunoștințe și colectarea datelor, și a tratat problema finanțării dezvoltării și îmbunătățirii infrastructurii și serviciilor de transport urban.

Planul de acțiune privind mobilitatea urbană (Comisia Europeană, 2009, COM/2009/0490)[7]

În baza consultărilor cu diverși actori în privința conținutului Cărții verzi, Comisia Europeană a adoptat acest plan de acțiune, care propune douăzeci de măsuri (centrate pe șase teme care răspundeau principalelor mesaje care au rezultat în urma consultărilor publice) pentru a încuraja și asista autoritățile locale, regionale și naționale în atingerea scopurilor privind mobilitatea urbană durabilă:

               Tema 1 – Promovarea unei politici integrate

Acțiunea 1 — Accelerarea implementării planurilor de mobilitate urbană sustenabilă

Acțiunea 2 – Mobilitatea urbană sustenabilă și politica regională

Acțiunea 3 — Transporturi pentru un mediu urban sănătos

               Tema 2 — Centrarea pe cetățeni

Acțiunea 4 – O platformă privind drepturile călătorilor din rețeaua de transport public urban

Acțiunea 5 — Îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă

Acțiunea 6 — Îmbunătățirea informațiilor privind călătoriile

Acțiunea 7 — Accesul în zonele verzi

Acțiunea 8 — O campanie pe tema comportamentelor care favorizează mobilitatea sustenabilă

Acțiunea 9 — Condusul eficient din punct de vedere energetic, ca parte a formării conducătorilor auto

               Tema 3 — Transporturi urbane mai ecologice

Acțiunea 10 — Proiecte de cercetare și de demonstrație pentru vehicule cu emisii reduse sau cu emisii zero

Acțiunea 11 – Un ghid internet privind vehiculele nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic

Acțiunea 12 — Un studiu pe tema aspectelor urbane ale internalizării costurilor externe

Acțiunea 13 — Schimburi de informații privind schemele tarifare urbane

               Tema 4 — Consolidarea finanțării

Acțiunea 14 — Optimizarea surselor de finanțare existente

Acțiunea 15 — Analiza nevoilor de finanțare viitoare

               Tema 5 — Schimbul de experiență și de cunoștințe

Acțiunea 16 — Punerea la zi a datelor și a statisticilor

Acțiunea 17 — Crearea unui observator al mobilității urbane

Acțiunea 18 — Participarea la dialogul internațional și la schimbul de informații

               Tema 6 — Optimizarea mobilității urbane

Acțiunea 19 – Transportul urban de marfă

Acțiunea 20 — Sistemele inteligente de transport (SIT) pentru mobilitatea urbană

Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor (Comisia Europeană, 2011, COM/2011/0144)[8]

Această Carte albă propune 20 de inițiative concrete privind îmbunătățirea transporturilor spre a fi urmate în deceniul 2011 – 2030, astfel încât până în 2050 să fie atinse următoarele obiective principale:

Eliminarea autovehiculelor „alimentate în mod convențional” din transportul urban

Atingerea unui nivel de 20 % în privința utilizării în aviație a combustibililor sustenabili cu conținut scăzut de carbon; de asemenea, reducerea cu 20 % a emisiilor de CO2 ale UE generate de combustibilii pentru transportul maritim.

Un procent de 50 % din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 200 km să fie transferat către alte moduri de transport, cum ar fi transportul pe calea ferată sau pe căile navigabile, cu ajutorul coridoarelor de transport de marfă eficiente și ecologice acestea contribuind la atingerea obiectivului de reducere cu 60% a emisiilor de GES până la mijlocul secolului.

Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele (Comisia Europeană, 2013, COM/2013/0913)[9]

Această comunicare introduce conceptul de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă și construiește baza pentru Platforma Europeană privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă, urmărind să coordoneze cooperarea la nivelul UE privind dezvoltarea mai departe a conceptului PMUD și a instrumentelor aferente.

Evaluare a impactului acompaniind documentul ”Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele” (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/528)[10]

Evaluare detaliată a impactului aferentă comunicării.

 

 

Un concept privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (Comisia Europeană, 2013, COM/2013/0913 - Annex 1)[11]

Această anexă la comunicare, prezintă structura preliminară, scopul și obiectivele Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă.

O chemare la acțiune privind transporturile de marfă în spațiul urban (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/524)[12]

Acest document de lucru este centrat în jurul obiectivului de a atinge până în 2030 un transport de mărfuri fără emisii de GES în zonele urbane majore. Subliniază faptul că o atenție deosebită trebuie acordată următoarelor patru dimensiuni:

Gestionarea cererii de transport de marfă în spațiul urban

Tranziția înspre alte moduri de transport

Îmbunătățirea eficienței

Îmbunătățirea vehiculelor și a carburanților

PMUD Satu Mare analizează situația actuală a cererii de transport de marfă și propune măsuri pentru reducerea traficului rutier de mărfuri care să rezulte într-o scădere a emisiilor poluante, a poluării sonore și a aglomerărilor din trafic.

O chemare la acțiune privind o mai bună reglementare a accesului vehiculelor în spațiul urban (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/526)[13]

Acest document de lucru subliniază faptul că ”deși deciziile privind reglementarea accesului trebuie luate la nivel local, există un potențial considerabil pentru o abordare mai integrată și mai coordonată la nivelul Uniunii, în particular în privința unor aspecte precum dimensiunile vehiculelor, metodologiile de control, informare și comunicare precum și evaluare” și de asemenea că ”implementarea în mod corect a reglementărilor de acces, dezvoltate împreună cu și acceptate de către actori ca parte a planificării mobilității urbane durabile, poate fi un instrument eficace pentru optimizarea mobilității și accesibilității urbane”.

PMUD Satu Mare este un instrument de planificare a mobilității persoanelor și mărfurilor din municipiul Satu Mare, iar implementarea listei de proiecte depinde de colaborarea diverșilor actori locali, regionali și naționali, care pe baza prezentului document pot optimiza mobilitatea și accesibilitatea atât a orașului către localitățile exterioare cât și în interiorul orașului.

Mobilizarea Sistemelor Inteligente de Transport pentru orașele UE (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/527)[14]

Acest document de lucru prezintă starea actuală și posibilele îmbunătățiri în viitor privind Sistemele Inteligente de Transport, care trebuie văzute ca factori cu o contribuție importantă pentru un sistem de transport urban mai propice mediului înconjurător, mai sigur și mai eficient.

Prezentul plan identifică ca fiind necesară realizarea unui sistem de management inteligent al traficului în municipiul Satu Mare, documentul menționat fiind unul de bază în fundamentarea identificării acestei necesități de investiții.

O acțiune concertată în privința siguranței rutiere urbane (Comisia Europeană, 2013, SWD/2013/525)[15]

Acest document de lucru prezintă obiectivele de politică CE privind siguranța transportului rutier, scoțând în evidență șapte dimensiuni de lucru aparte:

Educarea și instruirea utilizatorilor rețelei rutiere

Aplicarea regulilor de circulație

Infrastructură rutieră mai sigură

Vehicule mai sigure

Promovarea utilizării tehnologiei moderne pentru a crește siguranța rutieră

Îmbunătățirea serviciilor de urgență și post-accident

Protejarea utilizatorilor vulnerabili ai rețelei rutiere

O atenție deosebită a fost acordată de PMUD Satu Mare siguranței rutiere fiind analizată din punct de vedere spațial și din punct de vedere al cauzelor producerii evenimentelor rutiere. Lista de proiecte din plan vor îmbunătăți major gradul de siguranță al participanților la trafic din punct de vedere al îmbunătățirii infrastructurii și din punct de vedere a utilizării tehnologiei.

Ghid – Dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (Ghid Comisia Europeană, 2014)[16]

Acesta este la ora actuală cel mai important document relevant pentru elaborarea PMUD-urilor și stă efectiv la baza actualului proiect. El este destinat specialiștilor din domeniul transportului și mobilității urbane și altor actori implicați  în dezvoltarea și implementarea unui astfel de plan. Ghidul pentru realizarea PMUD pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor  părților,  pe  coordonarea  politicilor  între  sectoare  (transport,  utilizarea  terenurilor,  mediu,  dezvoltare  economică,  politici  sociale,  sănătate,  siguranță  etc.),  între diferitele  niveluri  de  autoritate  și  între  autoritățile  învecinate.” Ghidul a fost tradus și în limba română.

Figură 1- 7 Diferențele principale dintre procesul de planificare a unui PMUD și procesul utilizat până recent

Sursa: Orientări – Dezvoltare și implementarea unui plan de mobilitate urbană durabilă, pag. 6

Nivel național

În plus față de cadrul legislativ pentru elaborarea PMUD-urilor (care practic reflectă Ghidul UE din 2014) trebuie luate în calcul alte documente la nivel național care prezintă relevanță și importanță pentru proiect.

Acordul de parteneriat România – Uniunea Europeană

Acest document prevede condițiile generale și stabilește obiectivele tematice de dezvoltare și programele operaționale. Prin aprobarea Acordului de Parteneriat, România beneficiază de fonduri europene nerambursabile în valoare de 43 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020.

Acordul de parteneriat formulează programele operaționale ca răspunsuri la obiectivele tematice fixate în acest document.

Tabel 12 Obiective tematice incluse în Acordul de Parteneriat România-UE și corelarea cu PMUD Satu Mare

Provocare în materie de dezvoltare 

Obiectiv tematic

Corelare cu PMUD Satu Mare

Competitivitate și dezvoltare  locală

 

Populație și aspecte sociale

 

Infrastructură

 

Resurse

 

Guvernare

 

2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia

În ceea ce privește îmbunătățirea accesului la tehnologia informației PMUD Satu Mare propune utilizarea ultimelor tehnologii pentru informatizarea sistemului de transport în comun și pentru sistemul de management inteligent al traficului.

8. Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă

Prevederile din PMUD contribuie masiv la înlesnirea mobilității forței de muncă din municipiul Satu Mare și din zona funcțională .

4. Sprijinirea tranziției către o  economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele

Proiectele din PMUD Satu Mare contribuie la reducerea emisiilor de carbon

7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile rețelelor importante

Lista de proiecte din PMUD Satu Mare contribuie în mod semnificativ la eliminarea blocajelor prin realizarea de variante ocolitoare pentru  municipiul Satu Mare.

Relația cu POR 2014-2020

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a definit în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020[17] oportunitatea realizării de Planuri de Mobilitate Urbană Sustenabile având în vedere necesitățile privind creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și bunurilor, sporirea adaptabilității populației la nevoile pieței forței de muncă de la nivel regional/local precum și favorizarea unei creșteri economice sustenabile din punct de vedere social și al mediului înconjurător, prin asigurarea unui transport urban și periurban sustenabil.

POR 2014-2020 identifică ca și prioritate de investiții „Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor climatice”, în cadrul Axei Prioritare „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”, Obiectul tematic OT 4 „Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele”.

Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile se adresează municipiilor reședință de județ (inclusiv localităților din zona funcțională urbană, după caz) din ”regiunile mai puțin dezvoltate” ale României, cu excepția municipiului Tulcea, care va beneficia de finanțare din cadrul axelor prioritare tematice ale POR 2014-2020 din bugetul alocat ITI Delta Dunării.

Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții sunt:

Reducerea emisiilor de carbon în municipii în special prin investiții în transportul public urban; și

Reducerea emisiilor de carbon în orașele de dimensiuni medii și mici, în special prin investiții în infrastructura destinată deplasărilor nemotorizate și traficului de tranzit.

Indicatori de rezultat comuni și specifici programului pentru care a fost stabilit un obiectiv sunt, in cazul PI 4:

Lungime totala a liniilor noi sau imbunatatite de tramvai, troleibuz și metrou

Operațiuni implementate destinate transportului public și nemonitorizat

Operațiuni implementate destinate reducerii emisiilor de CO2 (altele decat cele pentru transport public si nemotorizat).

Prin POR se va sprijini realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă care au proiecte implementate prin acest program de finanțare.

Măsura de reducere a emisiilor de carbon în zonele urbane prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă va avea în vedere finanțarea următoarelor tipuri de proiecte:

Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex. achizitionarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV); modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric public; modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie); modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric; realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public; imbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun; realizarea de sisteme de e - ticketing pentru călători; construirea/ modernizarea (inclusiv prin introducerea pistelor pentru biciclisti)/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie şi exploatare al rețelei de transport, etc.)

Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de alimentare a automobilelor electrice); construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în anumite zone, etc.)

Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex. realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative şi eficiente de management al traficului; realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere - alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2).

În plus față de cadrul legislativ pentru elaborarea PMUD-urilor (care practic reflectă Ghidul UE din 2014) trebuie luate în calcul alte documente la nivel național care prezintă relevanță și importanță pentru proiect.

Legea nr. 350 /2001

Necesitatea realizării planurilor de mobilitate urbană este stipulată în articolul 46 din Legea Nr. 350 din 6 iulie 2001 (cu modificările și completările ulterioare), privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, unde se precizează că un Plan Urbanistic General (PUG) trebuie să includă:

diagnoză prospectivă, pe baza analizei evoluţiei istorice și prognoze economice și demografice, precizând nevoile identificate în domeniile economic, social și cultural, dezvoltare spațială, de mediu, locuințe, transport, facilitățile publice și serviciile de echipamente;

strategia de dezvoltare spațială a orașului;

regulamentele de urbanism locale asociate cu acesta;

plan de acțiune pentru punerea în aplicare și programul de investiții publice; și

un plan de mobilitate urbană[18].

Anexa 2 la Legea 350 definește un plan de mobilitate urbană ca un instrument de planificare strategică teritorială care corelează dezvoltarea spațială a localităților din suburbii/zone metropolitane, mobilitatea și transportul persoanelor, bunurilor și mărfurilor. Aceasta reflectă definiția prezentată în documentul de orientare a UE.

Normele metodologice de aplicare ale Legii 350, au fost aprobate prin Ordinul nr. 233/2016[19] definesc urmatoarele obiectivele ale PMUD (capitolul VI, art. 28, al. 5):

o   îmbunătăţirea eficienţei serviciilor şi infrastructurii de transport;

o   reducerea necesităţilor de transport motorizat, reducerea impactului asupra mediului şi reducerea consumului de energie pentru activităţile de transport;

o   asigurarea unui nivel optim de accesibilitate în cadrul localităţii şi în cadrul zonelor metropolitane/periurbane;

o   asigurarea unui mediu sigur pentru populaţie;

o   asigurarea accesibilităţii tuturor categoriilor de persoane, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi

Strategia de Dezvoltare Regională a României 2014 - 2020 (MDRAP, 2014)[20]

Prezintă elemente de ghidare generale privind dezvoltarea sectorului transporturilor în România și clasele orientative de proiecte ce pot fi finanțate din fonduri europene.

 

Tabel 13 Priorități de dezvoltare incluse în SDR și corelarea cu PMUD Satu Mare

Priorități de dezvoltare  a SDR 2014-2020

Relaționare PMUD Satu Mare

Prioritatea de dezvoltare 1: Dezvoltare urbană durabilă integrată

Creșterea rolului și funcțiilor orașelor și municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin investiții care să sprijine creșterea economică, protejarea mediului, îmbunătățirea infrastructurii edilitare urbane și coeziunea socială.

 

Acestui obiectiv i se subordonează o serie de  domenii de intervenție.

Domeniul de intervenție 1: Sprijinirea dezvoltării economice a orașelor

Domeniul de intervenție 2: Îmbunătățirea calității mediului în zonele urbane

Domeniul de intervenție 3: Sprijinirea dezvoltării de bază pentru orașele României

Domeniul de intervenție 4: Promovarea incluziunii sociale în orașele României

Prin propunerile din PMUD Satu Mare, municipiul va beneficia de investiții care să atingă priorități precum creșterea economică, protejarea mediului, îmbunătățirea infrastructurii edilitare urbane și coeziunea socială

Prioritatea de dezvoltare 3: Dezvoltare infrastructurii de importanță regională și locală

Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătățirea mobilității regionale și asignarea serviciilor esențiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă și inclusivă.

 

Domeniul de intervenție 1: Reabilitarea infrastructurii regionale de transport rutier

Acest domeniu are următoarele activități cu influență asupra PMUD:

a.      Asigurarea conectivității rețelelor de drumuri regionale la rețeaua TEN-T prin modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea cu această rețea

b.     Extinderea, modernizarea și dezvoltarea altor moduri de transport și a centrelor intermodale, în vederea îmbunătățirii accesibilității teritoriilor în cauză

c.      Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii regionale de transport pentru stimularea creșterii economice

d.     Asigurarea conectivității rețelelor de drumuri locale la rețeaua națională și regională prin modernizarea și reabilitarea rețelei de drumuri comunale care asigură conectivitatea cu această rețea.

Propunerile din PMUD Satu Mare cuprind și elemente de creștere a accesibilității municipiului la zona rurală din aria de polarizare.

 

Programul Operațional pentru Infrastructura Mare 2014 - 2020 (MFE, 2014)[21]

Prezintă clasele de proiecte eligibile pentru infrastructura și serviciile de transport de importanță națională finanțabile în perioada de programare 2014 – 2020 din Fondul European de Dezvoltare Regională și din Fondul de Coeziune.

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020

Este un instrument de planificare realizat de către Guvernul României prin Ministerul Sănătății și reprezintă cadrul general de dezvoltare a politicilor de sănătate pentru perioada 2014-2020. PMUD Satu Mare răspunde măsurilor transversale propuse de strategie prin îmbunătățirea accesului la unitățile medicale din municipiul Satu Mare și prin reducerea traficului care vor îmbunătăți timpii de răspuns a serviciilor medicale de urgență, scăzând foarte mult riscul pierderilor de vieți omenești. Strategia nu propune construirea de noi unități medicale mari în municipiul Satu Mare, dar creșterea accesibilității persoanelor la servicii medicale va crea un aflux foarte mare de trafic în zona Spitalului Județean Satu Mare.

Strategia națională pentru competitivitate economică 2014-2020

Strategia națională pentru competitivitate economică  (SNC) reprezintă un document strategic al Ministerului Economiei, elaborat prin consultăi atât cu mediul privat, cât și cu ministerele de linie, pentru corelarea intervențiilor dedicate competitivității, având în vedere domeniile naționale de excelență, inclusiv din perspectiva dimensiunii teritoriale și a dezvoltării rurale.

Strategia este operaționalizată prin definirea direcțiilor de acțiune și a rezultatelor așteptate, care vor fi măsurate prin indicatorii stabiliți.

Viziunea SNC 2014-2020 prevede pentru România ”Dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare și creativitate, care să pună accent pe încredere, eficiență și excelență și să plaseze România în primele 10 economii la nivel european”.

Strategia națională a locuirii

În prezent această strategie este la nivel de proiect de hotărâre de guvern, urmând să fie aprobată în perioada următoare. Strategia  prevede ca terenurile și drumurile publice, sistemele de alimentare cu apă și canalizare și, dacă este necesar, rețelele termice ale locuințelor de stat trebuie să fie finanțate de către autoritatea locală (articolele 11 și 12). De asemenea, aceasta precizează că fondurile pentru locuire vor fi transferate, prin intermediul Consiliilor Județene, către autoritățile locale (articolul 15).

Problema identificată este reprezentată de extinderea urbană necontrolată caracterizează multe orașe din România, cu zonele rurale și agricole în jurul orașelor centrale care se transformă rapid în zone periurbane datorită noilor construcții rezidențiale. Aceasta a crescut costul transportului și al altor investiții în infrastructură publică. Unul dintre factorii care contribuie la extinderea necontrolată este dorința dezvoltatorilor de a construi pe terenuri ieftine la periferia urbană pentru a lua în considerare o gama mai largă de bugete de gospodării.

Direcții de acțiune:

Îmbunătățirea mediului de locuire în privința planificării și proiectării urbane

Planificarea infrastructurii de bază astfel încât să orienteze dezvoltarea urbană

Pentru furnizarea infrastructurii de bază în timp util este necesară îmbunătățirea planificării și a coordonării între autoritățile locale și furnizorii de utilități. Abordarea în legătură cu măsurile de urbanism ar trebui să fie mai proactivă, astfel încât livrarea planificată a infrastructurii de bază de către autoritățile locale să orienteze tiparul dezvoltării și nu invers.

În același timp, legislația națională nu ar trebui să permită dezvoltatorilor imobiliari și speculatorilor să subdivizeze sau să dezvolte proprietăți în zone în care infrastructura nu a fost dezvoltată.

Municipiul Satu Mare se confruntă cu fenomenul de expansiune urbană, existând câteva zone care au fost transformate în zone de locuințe individuale, cu densitate redusă și care nu sunt deservite de infrastructură de bază, căile de acces fiind subdimensionate, în majoritatea cazurilor, circulațiile pietonale nu există, iar transportul în comun nu deservește respectiva zonă. Aceste zone sunt: Lunca Sighet, zona str. Dorobanți, str. I.L. Caragiale. PMUD Satu Mare propune o serie de intervenții care vor îmbunătăți infrastructura de transport deci și mobilitatea din aceste zone.

Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020

Document de planificare a acțiunilor pentru adaptarea la schimbările climatice, ce ține cont de politica uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și de documentele relevante elaborate la nivel european și menționate anterior, precum și de experiența și cunoștințele dobândite în cadrul unor acțiuni de colaborare cu parteneri din străinătate și instituții internaționale de prestigiu, abordează în 2 părți distincte (1) procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naționale asumate, și (2) adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Strategia recunoaște sectorul transporturilor că având un rol important în sprijinirea dezvoltării economice a României cu o influenta majoră  și asupra consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Tabel 14 Priorități de dezvoltare incluse în Strategia Națională privind Schimbările Climatice și corelarea cu PMUD Satu Mare

Obiective strategice în domeniul transporturilor

Corelare cu PMUD Satu Mare

A. Dezvoltarea unei strategii sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

PMUD Satu Mare nu are o componentă separată de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ci întregul pachet de propuneri, odată implementate, vor îndeplini acest obiectiv.

B. Reducerea transportului rutier

Acest obiectiv este preluat în obiectivele PMUD Satu Mare și transpus în lista de proiecte.

C. Utilizarea autovehiculelor prietenoase mediului

Se propune achiziționarea detroleibuze electirce și de  autobuze cu consum redus de carburant și instalarea de stații de încărcare a vehiculelor electrice

D. Sisteme de transport inteligent (STI)

Se propune implementarea unui sistem de management inteligent al traficului și al transportului în comun.

E. Eficientizarea transportului feroviar

Este încurajat transportul feroviar de călători prin crearea premiselor pentru realizarea unui nod intermodal de călători în zona gării CF.

G. Dezvoltarea Transportului Intermodal

Se vor realiza stații de bike-sharing în stațiile de transport în comun pentru promovarea utilizării a mai multe moduri de transport.

I. Taxe

PMUD Satu Mare propune reducerea prețului actual pentru transportul în comun pentru atragerea unui număr cât mai mare de călători

J. Încurajarea și promovarea transportului nemotorizat

PMUD Satu Mare propune construirea de piste pentru biciclete, pietonalizarea unei părți a Pieței Libertății și modernizarea și extinderea circulațiilor pietonale.

L. Îmbunătățirea performanțelor în domeniul transportului urban

PMUD Satu Mare propune diversificare și îmbunătățirea modalităților de transport mai puțin poluante și aplicarea sistemelor de management al traficului.

M. Informare și conștientizare

În etapele de consultare publică aferente PMUD Satu Mare, se vor realiza materiale de promovare și de informare a cetățenilor cu privire la prevederile PMUD Satu Mare.

 

 

 

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

Document strategic elaborat de Guvernul României prin Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și cu sprijinul Programului Națiunilor unite pentru Dezvoltare – Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă în anul 2008 și neactualizat.  Conține trei obiective având că orizont anii 2013, 2020 și 2030.

În domeniul schimbărilor climatice și energie curată, pentru anul 2013, obiectivul se axează pe satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt și mediu și crearea premiselor pentru securitatea energetică a țării pe termen lung conform cerințelor unei economii moderne de piață, în condiții de siguranța și competitivitate; îndeplinirea obligațiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea și aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Pentru anul 2020 obiectivul se referă la asigurarea funcționării eficiente și în condiții de siguranța a sistemului energetic național, atingerea nivelului mediu actual al UE în privința intensității și eficienței energetice; îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări climatice și energie din surse regenerabile” și la nivel internațional în urma adoptării unui nou acord global în domeniu; promovarea și aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Obiectivul stabilit de documentul strategic pentru anul 2030 propune alinierea la performanțele medii ale UE privind indicatorii energetici și de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanta cu acordurile internaționale și comunitare existente și implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

În domeniul transporturilor obiectivele sunt următoarele:

Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea că sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale și de mediu ale societății, reducând, în același timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societății și mediului.

Orizont 2013. Obiectiv național: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mișcarea în siguranța, rapidă și eficientă a persoanelor și mărfurilor la nivel național și internațional, în conformitate cu standardele europene.

Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privința eficienței economice, sociale și de mediu a transporturilor și realizarea unor progrese substanțiale în dezvoltarea infrastructurii de transport.

Orizont 2030. Obiectiv național: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toți parametrii de bază ai sustenabilității în activitatea de transporturi.

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 conține și alte provocări cruciale a căror obiective pot fi îndeplinite la nivelul municipiului Satu Mare și prin implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Acestea sunt axate pe următoarele domenii:

·         Producție și consum durabile

·         Conservarea și gestionarea resurselor naturale

·         Sănătatea publică

·         Incluziunea socială, demografia și migrația

·         Sărăcia globală și sfidările dezvoltării durabile

 

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020

Strategia energetică a României transpune principalele obiective ale politicii de mediu și de energie ale Uniunii Europene în cadrul strategic național.

Obiectivul  general  al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și  lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și  unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Dintre măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare, de interes pentru PMUD Satu Mare este măsura 6.2.2. Îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea surselor regenerabile de energie care la subcapitolul Eficiență energetică în domeniul transporturilor are următoarele prevederi:

Tabel 15 Măsuri legate de transporturi și corelarea cu PMUD Satu Mare

Măsuri – sub-domeniul Transporturi

Corelarea cu PMUD Satu Mare

Reducerea consumului de energie prin proiecte de modernizare a transportului feroviar de   călători și marfă;

PMUD Satu Mare susține dezvoltarea transportului feroviar de călători prin crearea premiselor constituirii unui nod intermodal de pasageri în zona gării CF, pentru îmbunătățirea conectivității și susținerea complementarității acestor două sisteme de transport

Creșterea calității transportului în comun in vederea utilizării acestuia in detrimentul transportului cu mașini particulare;

Implementarea proiectelor din PMUD vor duce la îmbunătățire majoră a calității și atractivității transportului public.

Extinderea transportului in comun prin noi trasee;

Pentru municipiul Satu Mare PMUD propune creșterea frecvenței pe unele trasee existente.

Eficientizarea traficului si parcărilor;

PMUD Satu Mare conține în lista de proiecte, măsuri pentru eficientizarea traficului motorizat și pentru creșterea numărului de parcări.

Mijloace de transport in comun pentru salariați, asigurate de către societățile  economice beneficiare;

PMUD Satu Mare încurajează folosirea sistemului de transport public în comun pentru toate categoriile sociale

O mai mare dezvoltare a mijloacelor de transport pe cale de rulare in cadrul  transportului urban (tramvaie, troleibuze);

Pentru municipiul Satu Mare, această sub-măsură nu se aplică deoarece nu există astfel de infrastructuri

Mărirea eficienței energetice a vehiculelor prin stabilirea de criterii minime de  eficiență;

PMUD Satu Mare propune creșterea eficienței energetice a parcului de vehicule a SC Transurban, prin achiziționarea de mijloace de transport în comun noi și casarea celor care nu respectă indicatorii minimi de consum de combustibil și de poluare.

Introducerea de normative care sa susțină vehiculele cele mai eficiente și  nepoluante;

PMUD Satu Mare nu poate propune astfel de normative, ele putând fi reglementate la nivelul administrației centrale a României, dar această prevedere din SER contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă din PMUD Satu Mare.

Utilizarea combustibililor gazoși și a biocarburanților în transporturi.

PMUD Satu Mare nu conține propuneri care să îndeplinească acest obiectiv.

Strategia privind Consolidarea Administrației Publice 2014-2020

Adoptată prin HG nr. 909/2014, propune pentru prima dată o viziune de dezvoltare a administrației publice din România și stabilește obiectivele și măsurile care vor susține îndeplinirea viziunii. PMUD Satu Mare reprezintă un instrument de bază pentru administrația locală a municipiului Satu Mare în ceea ce privesc deciziile legate de dezvoltarea urbană și de infrastructura locală de transport prin problemele și nevoile pe care le identifică și prin detalierea operaționalizării listei de proiecte de investiții și de măsuri care să ducă la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor municipiului.

 

Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei

Strategie a Guvernului României prin care își propune reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.  PMUD Satu Mare identifică zonele cu comunități marginalizate și răspunde acestui deziderat prin proiectele de îmbunătățire a accesului la transportul public și la infrastructură velo care vor îmbunătăți accesul acestor grupuri de persoane la educație și la locuri de muncă, precum și la alte servicii de interes general.

Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România

Reprezintă adaptarea Agendei Digitale pentru Europa 2020 la contextul actual al României și vizează maximizarea impactului politicilor publice prin utilizarea TIC. Strategia propune creșterea acoperirii rețelei internet pentru 100% din suprafața țării până în 2020 și atingerea cifrei de 35% din cetățeni care utilizează servicii de E-Guvernare.

Obiectivele relevante pentru PMUD Satu Mare sunt:

Creșterea transparenței actelor administrației publice prin informatizarea serviciilor publice

1.3. Creșterea accesului la servicii publice digitalizate

1.4. Administrații publice eficiente și scăderea costurilor de administrare publică

1.6. Îmbunătățirea guvernanței la punerea în aplicare a serviciilor publice informatizate

2.1. Suport pentru dezvoltarea competențelor TIC

3.1. Suport comerț electronic (e-Commerce) pentru realizarea creșterii și dezvoltării economice pe piața unică digitală europeană

4.2. Îmbunătățirea incluziunii sociale prin acces la infrastructura de comunicații în bandă largă

Aceste obiective vor fi îndeplinite de municipiul Satu Mare prin implementarea proiectului de management inteligent al traficului și pe cel de gestiune informatizată a sistemului de transport public.

Master Planul General de Transport al României (AECOM, 2015)

Prezintă prioritățile de dezvoltare a sistemului de transport din România pentru toate modurile.

In perioada 2012-2015, Ministerul Transporturilor a coordonat elaborarea de catre AECOM a unui Master Plan National de Transport pentru Romania, plan strategic care este in acest moment finalizat, aflandu-se in etapa obtinerii aprobarilor finale.

Master Planul se concretizeaza intr-o lista de proiecte prioritizate pe moduri de transport si orizonturi de timp. Este intentia Ministerului Transporturilor si, implicit a Guvernului Romaniei, ca Master Planul sa fie legiferat pentru a asigura implementarea proiectelor conform rezultatelor prioritizarii.

Prioritizarea proiectelor a avut in vedere urmatoarea succesiune de etape:

o   Definirea obiectivelor strategice

o   Identificarea problemelor existente la nivelul sistemului de transport

o   Definirea unor obiective operationale care se adreseaza problemelor identificate

o   Definirea interventiilor

o   Testarea interventiilor cu ajutorul Modelului National de Transport si Analiza Cost-Beneficiu

o   Prioritizarea proiectelor, utilizand o analiza multi-criteriala

o   Recomandarea strategiei optime de dezvoltare a transporturilor in Romania.

In final, Master Planul recomanda investitiile de dezvoltare a retelei si serviciilor de transport din Romania, tinand cont de:

o   Prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transpor (rutier, feroviar, naval, multimodal si aerian)

o   Restrictiile bugetare existente

o   Apartenenta la reteaua TEN-T (Core si Comprehensive) ce dicteaza eligibilitatea la obtinerea de fonduri UE.

 

Master Planul General de Transport prevede un singur proiect de infrastructură rutieră cu flux neîntrerupt de circulație, cu impact direct asupra desfășurării mobilității urbane în municipiul Satu Mare, și anume construcția drumului expres Turda-Halmeu (inclusiv a conexiunilor către Bistrița, Baia Mare și Petea). Orizontul de implementare a acestuia este 2028-2032, prin urmare depășește perioada de perspectivă pentru care analizele și prevederile prezentului PMUD rămân valide.

 

Figură 18 Proiecte de infrastructura rutieră incluse in Master Plan (sursa: MT)

Sursa: MPGT

 

 

Tabel 16 Prioritizarea intervențiilor de realizare a rețelei de drumuri expres

Sursa: Sinteza Strategiei Master Planului General de Transport, MT

 

Obiectivul general al proiectului de construcție a drumului expres Turda-Halmeu este de a spori eficiența economică a rețelei de transport din România. Obiectivul operațional specific este de a aduce îmbunătățiri în ceea ce privește viteza de călătorie pe traseul dintre Turda și Halmeu, îmbunătățind astfel și conectivitatea la nivel regional. Traseul conectează municipiile Cluj - Napoca, Bistrița, Satu Mare, și Baia Mare. Proiectul include legături până la punctele de trecere a frontierei Halmeu și Petea oferind valoare adăugată pentru rutele europene.

Traseul orientativ al drumului expres este ilustrat în figura următoare. Conform analizei Modelului Național de Transport, standardul adecvat pentru această propunere este de drum expres. Costul de investiție este estimat la 1.713 milioane Euro, pentru o lungime totală de 320,2 km.

Figură 19Traseul orientativ propus pentru drumul expres Turda-Halmeu

Sursa: MPGT

 

În ceea ce privește infrastructura feroviară, Master Planul General de Transport prevede, de asemenea, investiții al căror orizont de implementare depășește perioada de referință a PMUD, și anume modernizarea coridoarelor feroviare Oradea-Satu Mare și Satu Mare – Baia Mare, ambele cu orizontul de implementare 2031-2035..

Tabel 17 Prioritizarea intervențiilor de modernizare a coridoarelor feroviare

Sursa: Sinteza Strategiei Master Planului General de Transport, MT

 

 

 


 

1.4          Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială şi de cadru natural din documentele de planificare ale UAT-urilor

Secțiunea de față analizează corelațiile între documentele strategice privind dezvoltarea economică și socială din existente la nivel local și Planul de Mobilitate.

Strategia de dezvoltare a Judeţului Satu Mare până în 2020

A fost realizată în  iunie 2016, în contextul pregătirii unui nou ciclu strategic și de programare a fondurilor europene pentru perioada 2014 - 2020. De altfel, această nouă perioadă de programare a generat procesul de revizuire a strategiilor de dezvoltare atât la nivel european și național, cât și regional și Judeţean.

Viziunea exprimată în strategie este ”Judeţul Satu Mare în anul 2020 va fi un judeţ orientat în permanenţă pentru rezolvarea problemelor cetăţenilor şi crearea de bunăstare, prin valorificarea resurselor naturale, a potenţialului existent, a oportunităţilor apărute, dar mai ales prin eliminarea punctelor sensibile din prezent şi micşorarea decalajelor faţă de celelalte judeţe din Transilvania de Nord”.

Planificare strategică din cadrul strategiei este structurată în obiective strategie, obiective specifice și priorități, măsuri, direcții de acțiune.

Pentru PMUD sunt relevante următoarele

Tabel 18 Măsurile din Strategia de dezvoltare județeană și corelarea cu PMUD Satu Mare

Domenii de intervenție strategică

Obiectiv specific

Măsuri

Direcții de acțiune

Îmbunătăţirea infrastructurii ca suport pentru dezvoltarea economică a Judeţului/ Transformarea Judeţului Satu Mare într-un pol logistic de importanţă trans-naţională

 

Modernizarea infrastructurii si dezvoltarea de servicii publice de calitate

 

Îmbunătățirea mobilității şi accesibilității județului Satu Mare în cadrul rețelei TEN-T

Realizarea VO Satu Mare

Realizarea documentatiei tehnico-economice, faze SF/PT si obtinerea avizelor si acordurilor necesare pentru realizarea tronsonului Petea – Satu Mare din Drumul expres Turda-Halmeu

2.1.2. Creşterea accesibilităţii regionale a teritoriului Judeţean

-          Modernizare DJ 193A Satu Mare (DJ 193) - Amaţi - Ruşeni - Tătăreşti - Necopoi - Homorodu de Jos- Homorodu de Mijloc - Homorodu de Sus -Solduba - Hodişa - Socond - Răteşti (DN 19A) km 0+000 (0+900) - km 49+ 124 (49+099) – 48.2 km

§     Modernizare DJ 193C Satu Mare - Viile Satu Mare Km 0+046,7 - 11+096,42, lungime 11 km

§     Modernizare DJ 193 Satu Mare – Borlesti – Lim.Judet Maramures - pe lungimea de 40  km

 

2.1.3. Creşterea accesibilității în contextul dezvoltării urbane

-          Investitii pentru susţinerea transportului public în comun, prin achiziţionarea de material rulant nou hibrid sau electric, implementarea de sisteme informatizate pentru managementul transportului public (ex: e-ticketing), modernizarea şi dotarea autobazei operatorului de transport public, amenajarea staţiilor de autobuz. Interventiile în sistemul de transport în comun sunt condiţionate de încheierea unui contract de servicii publice care să corespundă prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport (POR 2014-2020) şi vor putea fi fundamentate în baza unei analize privind restructurarea şi optimizarea sistemului de transport public (trasee, orar, capacităti de transport, amplasarea staţiilor de autobuz).

-          Reabilitarea infrastructurii rutiere care deserveşte coridoarele de transport public în comun.

-          Amenajarea spaţiilor pietonale, dezvoltarea de spaţii pietonale, crearea de infrastructură pentru trasee pietonale

-          Modernizarea trotuarelor existente şi amenajarea trotuarelor în zonele unde acestea lipsesc

-          Amenajarea de piste de biciclete;

-          Implementarea unui sistem de management al traficului şi monitorizare video trafic.

-          Susţinerea electromobilităţii, prin amenajarea de puncte de încărcare electrică a autovehiculelor

-          Implementarea de măsuri de siguranţă în trafic, prin amenjarea/semaforizarea anumitor intersecţii şi treceri de pietoni.

 

Planul de Menținere a Calității Aerului în Județul Satu Mare

Acesta este un document elaborat de către Consiliul Județean Satu Mare, având un orizont de aplicare până în anul 2020,  a fost realizat pe baza HG 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului. Acesta a fost realizat în semestrul 1 al anului 2017, fiind în curs de dezbatere publică și de avizare.

Planul de menținere a calității aerului în Județul Satu Mare are 3 obiective ce cuprind măsuri și proiecte , etapizate până în anul 2020, cu diferiți responsabili și cu surse de finanțare diferite, acestea variind de la bugetele proprii ale Consiliului Județean și Primăria municipiului Satu Mare la surse de finanțare nerambursabile.

De interes pentru PMUD Satu Mare este Obiectivul 2: Reducerea emisiilor poluante rezultate din traficul rutier:

Tabel 1-9 Măsurile din PMCA și corelarea cu PMUD Satu Mare

Obiectiv

Măsura

Proiect

Perioada

Titular proiect

Sursa de finanțare

Corelare PMUD Satu Mare

2.Reducerea emisiilor poluante rezultate din traficul rutier

Modernizarea, reabilitarea infrastructurii rutiere cu efect semnificativ în fluidizarea traficului

Modernizarea șoselei de ocolire a orașului Negrești-Oaș

2014-2020

 

 

Acest proiect nu vizează aria de cuprindere a PMUD Satu Mare

Proiect integrat de modernizare și ecologizare a sistemului public de transport vizând: - înnoirea parcului auto pentru transportulpublic de călători și logistica urbană (vehicule alimentate cu combustibili nefosili/electrificate sau hibride), 13.500.000 lei/10 autobuze hibrid – informatizarea sistemului de transport(25.000.000 lei) – extinderea traseelor de transport public 50.000.000 lei – reamenajarea și îndesirea stațiilor de transport public (10.000.000 lei)

2014-2020

Primăria Satu Mare

 

Acest proiect este propus în PMUD, fiind preluat în Planul de Menținere a Calității Aerului, aceste două documente fiind corelate.

Modernizarea unor tronsoane ale traseului Transilvania Nord, în lungime totală de 38,145 km.

2014-2020

CJ Satu Mare

POR 2014-2020, Axa 6

Acest proiect nu este în aria de cuprindere a PMUD Satu Mare

Modernizarea a 235,6 km de drumuri județene strategice

2016-2018

CJ Satu Mare

PNDL 2016-2018

Acest proiect nu este în aria de cuprindere a PMUD Satu Mare

Extinderea actualei rețele rutiere, prin construcția șoselei de centură a municipiului Satu Mare și a două poduri rutiere peste râul Someș

Ocolitoare rutieră a orașului Satu Mare cu pod peste râul Someș

 

CJ Satu Mare

PNDL

Acest proiect este cuprins în PMUD Satu Mare și reprezintă singurul proiect din Scenariul ”Do-Minimum”

Pod rutier de traversare a Someșului, în partea de est a orașului, Str. Ștrandului – Micro 17

 

Primăria Satu Mare

 

Acest proiect este cuprins în PMUD Satu Mare, fiind cuprins în Scenariul recomandat

Creșterea capacității rutere a străzii Octavian Goga din mun. Satu Mare, prin construirea  a încă unei benzi

Proiect aflat în faza de execuție

 

Primăria Satu Mare

 

Această intervenție a fost cuprinsă într-un proiect mai mare de reabilitare și modernizare a Bd. Octavian Goga

 

Strategia de dezvoltare a municipiului Satu Mare 2015-2025

S-a realizat pe parcursul perioadei noiembrie 2013-august 2014, acțiunea fiind finanțata în cadrul Pachetului de lucru 4 Programare urbana al proiectului „STATUS – Strategic Territorial Agendas for Small and Medium Sized Towns Urban Systems”, din Programul de Cooperare Transnaționala Europa de Sud-Est IV B SEE.

Lucrarea cuprinde 4 secțiuni: 1) Strategia de dezvoltare a municipiului Satu Mare; 2) Portofoliul de proiecte de investiții; 3) Monitorizare - Indicatori de rezultat si de realizare; 4) Mecanismul de implementare a strategiei. De asemenea exista o secțiune dedicata anexelor care include o sinteza a strategiei, cadrul strategic si cadrul de referința.

 

Viziunea strategiei de dezvoltare a municipiului este :

La orizontul anilor 2025, Municipiul Satu Mare va fi un pol de dezvoltare urbana, centru de cercetare aplicata, cu o economie incluziva și un stil de viata sustenabil. Bogatia de ape geotermale și amplasarea pe cursul Someșului vor sustine caracterul turistic al orașului.

Axa prioritară 1  este importantă în contextul PMUD.

Îmbunătățirea accesibilității şi măsuri de stimulare a unei mobilități sustenabile

Prin această axă prioritară de dezvoltare integrată se urmăreşte îmbunătățirea calității accesibilității la nivel teritorial (externă) şi la nivel urban (internă) într-o manieră sustenabilă, ca premisă majoră a dezvoltării economice a teritoriului, în general, şi a oraşului, în particular. O bună desfăşurare a fluxurilor de călători şi mărfuri este condiție principală a branşăriimunicipiului Satu Mare la schimburile economice regionale, naționale şi continentale. Îmbunătățirea accesibilității reprezintă un stimulent nu numai pentru amplificarea schimburilorcomerciale, ci şi asupra ameliorării mobilității la nivelul Zonei Metropolitane Satu Mare, cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte creșterea gradului de ocupare şi atragereade forță de muncă bine pregătită din localitățile asupra cărora municipiul Satu Mare exercită un anumit grad de influență.

Un atribut de bază al strategiei Europa 2020 îl reprezintă sustenabilitatea, capacitatea unui sistem de a oferi un serviciu/produs mai bun calitativ cu un consum diminuat de resurse în special din categoria celor neregenerabile şi poluante. Astfel, prin strategiile locale de dezvoltare, creșterea calității vieții locuitorilor se va face prin furnizarea de servicii preponderent bazate pe energii regenerabile sau cu un grad redus de poluare.

 

Tabel 1-10 Axele și prioritățile de investiții din Strategia de dezvoltare a municipiului Satu Mare și corelarea cu PMUD Satu Mare

Axa prioritară 1

Prioritate de investiții

Obiective specifice

Proiecte

Îmbunătăţirea accesibilităţii şi măsuri de stimulare a unei mobilităţi sustenabile

PI. 1.1. Îmbunătăţirea accesibilităţii regionale

OS 1.1.1. Îmbunatatirea accesibilitatii regionale a municipiului Satu Mare (la TEN-T si la alte drumuri de mare viteza)

Ocolitoare rutiera a orasului

Drum expres Nyiregyhaza - Satu Mare - Baia Mare

Drum expres  Satu Mare – Suplacu de Barcau (Zalau);

OS 1.1.2. Îmbunatatirea accesibilitatii în ZMSM

 

Reamenajare DJ 193, 193A, 194

PI. 1.2. Optimizarea mobilitatii urbane pe baza unui plan de mobilitate urbana sustenabila a

municipiului Satu Mare

OS 1.2.1. Îmbunatatirea conectivitatii retelei rutiere (conform prevederilor PUG și/sau a planului de

mobilitate)

Crearea unui pod pentru pietoni si biciclisti peste râul Somes, pe structura podului de cale ferata

între Micro 17 - Unio si str. Strandului;

Crearea unui pod pentru pietoni si biciclisti peste râul Someș în dreptul axului Piața 25 octombrie

- pietonalul Corneliu Coposu si Piața Libertații

Pod rutier de traversare a Somesului, în partea de est a orasului (str. Ștrand

Strapungeri de strazi pentru completarea retelei rutiere existente conform prevederilor PUZ/PUG

Largiri si modernizari de strazi, reamenajari de intersectii sunt de asemenea necesare

OS 1.2.2. Organizarea unui transport public eficient, sigur, ecologic

 

Înnoirea parcului auto pentru transport public de calatori si logistica urbana (vehicule alimentate

cu combustibili nefosili /electrificate sau hibride);

Extinderea traseelor de transport public si reabilitarea cailor de rulare;

Informatizarea sistemului de transport;

Reamenajarea si îndesirea stațiilor de transport public;

Crearea de puncte de transfer modal (între transportul local si cel periurban, între bicicleta /

masina / transport public etc.).

OS 1.2.3.  Stimularea mobilitatii în ZMSM

 

Autogara în partea de nord a orasului (sub pasajul peste calea ferata, cu nod intermodal str.

Fabricii);

Autogara în partea de sud a orasului (str. Gara Ferastrau).

OS 1.2.4. Crearea (etapizata) a unei infrastructuri pentru biciclisti

Piste si benzi pentru biciclete catre si în zona centrala

Parcari pentru biciclete (la instituțiile publice si alte activitați de interes public, în relație cu stații

de transport, etc.);

Înfiintarea unei retele de statii self-service de biciclete;

 

Pista pentru biciclisti str. Baritiu - str. Gorunului - DJ194A, pentru acces în zona de agrement

Noroieni;

Reamenajare traseu Satu Mare-Botiz

Amenajare pista pentru biciclisti în municipiul Satu Mare spre Viile Satu Mare

OS 1.2.5. Reorganizarea sistemului de parcari

 

Crearea unei/unor parcari de transfer (park&ride) pe inelul rutier din jurul zonei centrale

rearea unei/unor parcari multietajate (subterane, supraterane) în zona centrala istorica (în Piața

25 Octombrie si/sau în zona Pieței Libertații etc.)

Crearea unei parcari pentru vehicule mari (de trafic greu)

OS 1.2.6. Îmbunatatirea si extinderea infrastructurii pietonale

 

Pasaj pietonal subteran, pe sub calea ferata, între str. Traian si str. Cimitirelor

Creare/extindere strazi/areale favorabile deplasarii pietonilor în interiorul cartierelor: pietonale,

spații partajate (shared-spaces) sau zone 30 (km/h).

 

 

 

 


                    

 

 

 

 

 

 

ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

 

 

 


 

2          Analiza situației existente

2.1          Contextul socio-economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a activităţilor economice

Scopul acestui sub-capitol este de a evidenția principale tendințe socio – economice și de dezvoltare urbană și de a stabili zonificarea nevoilor specifice ale diferitelor segmente ale municipiului Satu Mare împreună cu aşezările învecinate.

UAT Satu Mare este formată din două localități: Satu Mare și satul Sătmărel.

Municipiul Satu Mare este reședința județului Satu Mare și se află în bazinul topografic al râului Someș,  pe un relief de câmpie. După numărul de locuitori municipiul Satu Mare se află în categoria orașelor de mărime mijlocie (între 100.000 și 120.000 de locuitori), fiind în prezent cel mai important centru urban din județ, concentrând la nivelul anului 2011 aproximativ 31% din populația județului (329,079locuitori).Suprafaţa administrativă a municipiului Satu Mare este de 137.14 km2, având o populație de 102.411 în anul 2011, conform datelor de la Recensământul General al Populației și Locuințelor.

În elaborarea PMUD Satu Mare, pentru o mai bună înțelegere a problemelor și disfuncționalităților au fost analizate și datele de influenta ale localităților din Zona Funcțională Urbană, care include pe lângă UAT Satu Mare și unitățile administrative Păulești, Viile Satu Mare, Vetiș, Lazuri, Culciu, Odoreu, Dorolt, Doba, Micula, Moftin, Ardud, Beltiug, Botiz, Agris, Supur, Apa, Mediesu Aurit, Acas, Terebesti, Bogdand, Craidorolt, Homoroade, Porumbesti, Socond, Valea Vinului si Turulung.

Aceste unități administrative au fost analizate mai ales prin prisma fluxurilor și a deplasărilor pe care acestea le generează către municipiul Satu Mare.

Figură 21 Zona urbană funcțională Satu Mare


 

Zona urbană funcțională a municipiului Satu Mare, așa cum a fost stabilită în cadrul Programului Operațional Regional, cuprinde 26 de UAT-uri, din care un UAT urban (Ardud) și 25 de UAT-uri rurale, acestea reprezentând 68% din populația județului.

Figură 22 Dinamica populației în ZUF Satu Mare

 

În ceea ce privește dinamica populației, în ultimii 10 ani s-a înregistrat o scădere a populației municipiului Satu Mare, diferența dintre 2006 și 2016 fiind de 5.9%. Dintre comunele din ZUF Satu Mare, Bogdand a înregistrat cea mai mare scădere a populației (-12% între 2006 și 2016), conform datelor puse la dispoziție de INS prin platforma INS-Tempo Online. Cu excepția câtorva cazuri, cea mai mare parte a UAT-urilor înregistrând creșteri ale populației, chiar dacă ritmul nu este unul foarte mare. Această situație a determinat o dinamică la nivelul ZUF Satu Mare de +4%, deci bilanțul este unul pozitiv.

Beneficiind de proximitatea, serviciile și locurile de muncă din mun. Satu Mare, cele mai mari creșteri ale populației s-au înregistrat în prima coroană de comune, prețul mai mic al terenurilor a determinat populația să se stabilească în aceste comune dar să aibă, totuși, și acces facil la municipiu, acest fapt determinând mai multe deplasări zilnice pendulare (navetă).

Pe lângă comunele Păulești și Agriș, care au înregistrat creșteri mai mari de 20%, notabile mai sunt din acest punct de vedere și comunele Vetis, Viile Satu Mare, Terebești, Odoreu și orașul Ardud cu creșteri mai mari de 10% între 2006 și 2016.


 

Piramida vârstelor pentru municipiul Satu Mare a fost realizată pe baza datelor statistice oferite de INS pentru anul 2016. Aceasta arată un dezechilibru major între cohortele de populație cu vârste până în  24 de ani și cele cuprinse între 25 și 65 de ani evidențiind un proces de îmbătrânire accentuat pentru muncipiul Satu Mare. Pentru a putea satisface nevoie de forță de muncă pe termen mediu și lung ale angajatorilor va fi astfel nevoie de extinderea arealului din care aceasta poate fi recrutată (creșterea mobilității în zona funcțională) alături de creșterea populației tinere (atragere de tineret în oraș sau creșterea natalității). Pe palierul mobilității urbane acest lucru aduce după sine nevoia întăririi relațiilor între municipiul Satu Mare și zona lui de influență împreună cu nevoia de conturare a unor rute care să permită deplasarea elevilor în siguranță către unitățile de învățământ.

 

În ceea ce privește principalii indicatori demografici municipiul Satu Mare prezintă valori mult mai bune decât media națională. Indicatorii favorabili sunt dați în cea mai mare parte de o pondere foarte scăzută a persoanelor vârstnice (7% din total) alături o pondere foarte ridicată a populației active.

Tendința de scădere a populației la nivel național va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent, luând în considerare prognozele Institutului Național de Statistică și Eurostat. Astfel putem constata că deși populația orașului scade constant, doar o parte redusă din cei care migrează către alte localități o fac schimbându-si domiciliul. Acest lucru face ca orașul să se extindă (expansiune urbană) deși numărul populației rezidente scade.

În concluzie, principalele nevoi din perspectiva socio-demografică se rezumă la ameliorarea legăturilor cu așezările din cadrul zonei funcționale pentru a facilita accesul populației active la locuri de muncă. Transportul în comun în cadrul zonei funcționale va trebui să fie accesibil și persoanelor cu mobilitate redusă (vârstnici). De asemenea, se resimte nevoia conturării unor legături sigure și atractive către principalele unități de învățământ.

În ceea ce priveşte principalii indicatori demografici municipiul Satu Mare prezintă valori mai mici decât media naţională în majoritatea cazurilor. Indicatorii nefavorabili sunt daţi în cea mai mare parte de o pondere a copiilor şi tinerilor alături o pondere foarte ridicată a populaţiei active. Deşi 13.22% din totalul populaţiei este reprezentată de copii acest lucru nu este suficient pentru o rată de înlocuire a forţei de muncă peste media naţională.

Repartiția populației și relația cu fondul construit

Cea mai mare parte a populației se concentrează în câteva cartiere de locuințe colective care sunt traversate de principalele bulevarde ale municipiului. Astfel, cele mai populate sunt bulevardele Lucian Blaga, Drumul Careiului și Drumul Botizului. Pe Bulevardul Lucian Blaga au domiciliul 2,973 de persoane, majoritatea acestor concentrându-se în cartierele de blocuri Carpați I și Carpați II din partea de nord a arterei. Drumul Careiului este principala arteră pentru trei cartiere foarte dens populate – Micro 14, Micro 15 și Micro 16, populația înregistrată pe acestă arteră fiind de  5,315 persoane pe tronsonul dintre Bulevardul Cloșca și str. Gellert Șandor, bulevardul fiind flancat de blocuri de locuințe cu regim de înălțime ce variază între P+4 și P+10.

Cu excepția zonelor menționate și a Drumului Botizului și a zonei 14 Mai unde mai sunt inserții de blocuri de locuințe colective, populația este relativ uniform repartizată, figura de mai jos prezentând acest lucru.

Figură 24 Repartiția populației pe străzi


 

Zonele cu densitate scăzută a populației sunt localizate către periferie, și sunt compuse din locuințe individuale: Sătmărel, Curtuiuș, Bercu Roșu,  Lunca Sighet, Balta Blondă. Deşi densitatea scăzută a populaţiei face ca transportul public să fie dificil de rentabilizat este important faptul că aceste zone prezintă cea mai mare dinamică a dezvoltărilor rezidenţiale și industriale.

Figură 25 Clasificarea funcțională pe tipuri de zone

Cea mai mare parte a suprafeței administrative a municipiului Satu Mare este utilizată pentru locuire individuală, municipiul evidențiindu-se prin faptul că  predomină locuirea în unități individuale cu unele inserții de blocuri de locuințe, în afara cartierelor menționate anterior.  Zonele rezidențiale individuale nu se întâlnesc doar către zonele periferice, zona centrală fiind ocupată de clădiri rezidențiale de un nivel, maxim două. O caracteristică aparte este faptul că zonele de case sunt foarte compacte, foarte rar putându-se întâlni cazuri de parcele neocupate în cadrul ariei construite.

Suprafața mare ocupată de case imprimă unele particularități mobilității persoanelor în cadrul orașului. Distanțele mai lungi dintre locuință și diverse servicii de interes sau locul de muncă determină ca deplasările să fie realizate preponderent cu autovehiculul personal și nu pe jos, inserția de centre de cartier care să fie dimensionate pentru 1000-1500 de persoane, dotate cu diverse servicii (grădiniță, școală primară, farmacie, oficiu poștal, cabinet medical, parc) care să mai reducă din distanța de deplasare și să vitalizeze cartierele de locuințe.  Densitatea scăzută afectează și eficiența transportului public, fiind necesare trasee mai lungi, care implică timp mai lung și consum de combustibil mai mare pentru a deservi același număr de persoane. De aceea, transportul public din municipiul Satu Mare trebuie adaptat la această situație prin utilizarea de autovehicule de capacitate mai redusă dar care să aibă o frecvență ridicată pentru a-și păstra atractivitatea pentru călători.

Există mai multe zone de case care sunt foarte dispersate și la distanțe relativ mari de centrul orașului, situate în partea de sud-vest a orașului, serviciile publice de bază fiind relativ dificil de furnizat către persoanele ce locuiesc în aceste zone, din cauza costurilor foarte mari de modernizare a străzilor raportat la numărul de benificiari.

Zonele industriale și comerciale sunt amplasate cu preponderență către zonele exterioare ale spațiului construit. În interiorul orașului sunt amplasate mai puține centre comerciale mari, ceea ce reprezintă un avantaj, dar acestea crează și mari disfuncționalități în desfășurarea traficului din cauza fluxurilor mari de trafic pe care le generează (de exemplu, magazinul Kaufland situat pe Drumul Careiului și magazinul Penny situat pe str. Octavian Goga). În zona centrală și pericentrală sunt amplasate și unități de producție precum cele de pe str. Petofi Sandor și Bd. Traian.


 

Figură 2-6 Evoluția spațiului construit între 2004 și 2016


 

Economia locală - Profilul economic al municipiului Satu Mare

În municipiul Satu Mare sunt înregistrate 10,003 unități economice ce reprezintă 22.58% din numărul total de firme din județul Satu Mare dar care concentrează 64.5% din numărul de salariați din județ (47,907 din 74,202  salariați). La nivelul ZUF, unitățile economice concentrează 73.64% din numărul de salariați din județ.

În ultimii trei ani numărul șomerilor din municipiu s-a înjumătățit, scăzând de la 510 de persoane în 2014 la 369 de persoane în 2015. Investițiile realizate în noi unități de producție localizate în Satu Mare a determinat această scădere și aducerea nivelului șomajului la nivelul record de 0.49% în anul 2015, conform informațiilor furnizate de AJOFM Satu Mare.

Figură 27 Evoluția numărului de șomeri

 

Din analiza datelor , se constată că numărul şomerilor din municipiul Satu Mare nu este foarte mare, şi se observă că ponderea şomerilor în populatia stabila este sub un procent, cauza principala a şomajului  la nivelul municipiului o reprezintă reducerea de activitate la firmele care au activitati  sezoniere. Numărul şomerilor este scăzut şi datorită angajărilor prin măsurile active promovate de către AJOFM ( subventii, burse ale locurilor de munca) şi investiţiilor din ultima perioadă.

 

 

Figură 28 Structura pe domenii de activitate a salariaților din municipiul Satu Mare

 

Profilul economic al municipiului Satu Mare este conturat în jurul industriei prelucrătoare  unde lucrează 34% din numărul de angajați și de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, unde lucrează 17% din numărul de angajați, conform datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Satu Mare pentru anul 2015. Alte domenii care angajează un număr semnificativ din populația ocupată sunt Administrație publică (8%), și învățământ, sănătate și asistență socială, transport și depozitare și construcții, fiecare deținând 6% din numărul de angajați (figura de mai sus).

Principalii agajatori din municipiu sunt Draxlmaier Romania Sisteme Electronice SRL, situată în zona de sud a municipiului, care are 4,572de angajați, Spitalul Județean care este instituție publică, cu 2,886 angajați, ZES Zollner Electronic cu 1600 de angajați,  GP Sofa cu 1327 de angajați și Autonet Import cu 1264 de angajați, primele 10 companii din municipiu deținând 28% din numărul total de salariați din municipiul Satu Mare.

Figură 2-9 Localizarea și densitatea locurilor de muncă în 2016

În prezent sunt în desfășurare realizarea unor investiții tot în zona de producție și de comerț localizate în partea de sud, centrală și de nord-est a orașului care vor avea nevoie de mai multă forță de muncă, iar dacă ne raportăm la situația actuală, întreprinderile din municipiu se confruntă cu un deficit de forță de muncă fiind nevoită să aducă personal din localitățile învecinate, fapt ce va genera mai multe deplasări și presiune pe actuala infrastructură de transport și de transport public.

Figură2-10 Localizarea și densitatea firmelor cu mai mult de 50 de angajați

 

Navetism

Din datele preliminare obținute în cadrul activității de colectare de date, navetismul în scop de loc de muncă evidențiază faptul că municipiul Satu Mare are o atractivitate ridicată în ceea ce privește oferta de locuri de muncă pentru locuitorii din ZUF.  Datele utilizate în acest sub-capitol sunt furnizate de principalii angajatori din municipiu care au angajați din cele 32 de UAT-uri din ZUF Satu Mare. Aceste date relevă faptul că 889 de salariați ai întreprinderilor chestionate au domiciliul în altă localitate decât Satu Mare, ceea ce reprezintă 1.9% din numărul total de salariați din municipiul Satu Mare. Cei mai mulți angajați navestiști provin din comuna Lazuri (116), urmată de Dorolț (92), Viile Satu Mare (80) și Odoreu (67), așa cum relevă tabelul sintetizator de mai jos și figurile 19-21 ce arată UAT-urile de proveniență a navetiștilor.

Tabel 2-11 Centralizator al numărului de navetiști pe tipuri de navetă

UAT

Nr Elevi Navetisti

Nr. Navetiști salariați

Total Navetisti

ODOREU

104

67

171

LAZURI

47

116

163

VETIS

73

58

131

VIILE SATU MARE

51

80

131

DOROLT

32

92

124

ORAS ARDUD

79

43

122

PAULESTI

71

47

118

BOTIZ

63

48

111

MEDIESU AURIT

79

27

106

MICULA

52

45

97

CULCIU

37

36

73

ACIS

8

45

53

DOBA

28

23

51

MOFTIN

20

31

51

AGRIS

33

14

47

BELTIUG

29

18

47

TURULUNG

36

10

46

APA

24

17

41

SUPUR

14

13

27

HOMOROADE

22

4

26

TEREBESTI

17

8

25

VALEA VINULUI

17

7

24

PORUMBESTI

4

20

24

CRAIDOROLT

9

11

20

SOCOND

8

2

10

BOGDAND

3

7

10

Figură 2-11 Navetismul în scop de muncă către Satu Mare

 

 

 

Figură 2-12 Navetismul în scop de educație către Satu Mare

Numărul de elevi navetiști este și el destul de ridicat, 7.1% (960 de elevi) din totalul elevilor din ciclul gimnazial și liceal provenind din localitățile din ZUF Satu Mare, conform datelor furnizate de unitățile școlare din municipiul Satu Mare. Cei mai mulți provin din comuna Odoreu (104 elevi), orașul Ardud (79 de elevi) și comuna Medieșu Aurit (79 de elevi). Cei mai puțini provin din Bogdand (3 elevi), Porumbești (4 elevi) și Socond și Acâș (8 elevi), fapt explicabil prin distanța destul de mare dintre aceste comune și municipiul Satu Mare.

 

Figură 2-13 Fluxurile totale de navetism către Satu Mare

Din datele prezentate rezultă că municipiul Satu Mare are o arie de influență destul de mare care atrage o mare parte din deplasările ce au ca destinație acest municipiu, majoritatea acestora realizându-se cu autovehicolul personal și cu transportul public județean pe cale rutieră, așa cum vor arăta datele din capitolele următoare.

Zone de sărăcie extremă

Conform Atlasului zonelor marginalizate din România elaborat de Banca Mondială municipiul Satu Mare deţine aproape 1.84% din populaţie în zone marginalizate, după multiple tipuri.

Atlasul identifică 2 zone de locuințe sociale modernizate în zona Toamnei și în cartierul Micro 15 , o zona de tip ghetou de blocuri în zona Micro 17 și o zonă istorică cu locuințe sociale sau clădiri ocupate abuziv. Cumulat, 780 de persoane trăiesc în zone care se confruntă cu dificultăți de ordin material și dezavantajate.

Zona cu cele mai multe persoane aflate în dificultate este cea din zona Ostrovului, în proximitatea cartierului Micor 17, zonă aflată relativ în apropierea zonei centrale, fără probleme majore de accesibilitate, dar cu o infrastructură locală destul de precară, (trotuare degradate și inexistente, baterii de garaje care dă un aspect dezolant arealului, locuri de parcare neamenajate).  De asemenea, nici la transportul public accesibilitatea nu este foarte bună, frecvența liniilor ce trec prin această zonă fiind destul de scăzută.

PMUD,  pentru a reduce gradul de marginalizare și a crea un cadru pentru creșterea incluziunii,  propune ca  transportul public să își crească gradul de accesibilitate prin îmbunătățirea condițiilor de călătorie și scăderea timpilor de așteptare în stații și îmbunătățirea condițiilor din stații. De asemenea, pentru a crește gradul de mobilitate al acestor categorii sociale, se propune modernizarea și extinderea circulațiilor pietonale, și construirea de piste pentru biciclete, pentru ca aceste persoane să ajungă  rapid și ieftin către locurile de muncă. Prin implementarea listei de proiecte se vor crea locuri de muncă la care aceste persoane se pot angaja.

Masurile investiționale care sunt tangențiale sau care vizează direct cele doua zone cu populație marginalizată vor fi susținute complementar de inițiativele si acțiunile cuprinse in strategiile SIDU si CLLD.

Figură 214 Zone de sărăcie extremă


 

2.2         Rețeaua stradală

Municipiul Satu Mare este situat pe traseul mai multor rute de transport intern ceea ce îi conferă toate atributele unui important nod de transport rutier.

Rețeaua rutieră la nivel regional

Teritoriul administrativ este amplasat pe două coridoare majore de transport la nivel național, și anume Cluj-Zalău-Petea, precum și Baia Mare – Oradea, ceea ce conferă municipiului Satu Mare un rol polarizator de distribuire la traficului în zona de nord-vest a țării.

Figură 215 Încadrarea în rețea națională de drumuri

 


 

Relația cu rețeaua TEN-T


Planșa următoare prezintă localizarea rețelei TEN-T centrale și secundare pe teritoriul României.

Figură 216 Rețea TEN-T Core si Comprehensive

Sursa: http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/revision-t_en.htm

Nodul Satu Mare beneficiază de conectivitate rutieră primară la rețeaua TEN-T Comprehensive (secundară) prin intermediul coridorului Cluj-Napoca – Halmeu, coridor multimodal (rutier și feroviar).

 


 


Figură 217 Coridoarele principale TEN-T

Sursa: http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/doc/ten-t-country-fiches/ten-t-corridor-map-2013.pdf

 

Din perspectiva coridoarelor prioritare TEN-T, România este traversată de:

Coridorul nr. 5, Orient-East Med

Coridorul nr. 8, Rhin-Dunăre

Municipiul Satu Mare nu beneficiază de conectivitate primară la cele două coridoare TEN-T prioritare.

 

Rețeaua rutieră la nivelul municipiului Satu Mare

Din punct de vedere topologic, gradul de integrare a unei rețele locale în structura rețelei naționale poate fi determinat prin calculele care stabilesc proprietățile intrinseci ale grafurilor corespunzătoare rețelelor infrastructurii de transport. În tabelul următor sunt prezentate diferite niveluri de integrare a rețelei de transport local (căreia îi corespunde un graf reprezentat cu arce cu linii subțiri - exemplificat pentru prima categorie de arcele care leagă nodurile 1, 2, 3, 4, 5) și rețeaua de transport național (căreia îi corespunde un graf reprezentat cu arce cu linii îngroșate - de exemplu, arcele care leagă nodurile 0 - 6 în graful pentru prima categorie).

Figură 218 Tipuri de integrări între rețeaua de drumuri națională și cea locală

Categorie graf

Exemplu

Descriere

Hiperintegrat

 

 

 

 

Un graf este hiperintegrat atunci când un arc al rețelei naționale se suprapune peste un arc al rețelei locale (în exemplu, rețeaua națională este reprezentată de nodurile  0  -  1  -  3  -  6 se suprapune peste rețeaua locala alcătuită din nodurile 1  -  2  -  3  -  4  -  5).

 

Hipointegrat

 

 

 

 

 

Un graf este hipointegrat atunci când rețeaua orașului este legată într-un nod periferic de rețeaua națională.

Integrat rațional

 

 

 

 

 

 

 

 

Un graf este integrat rațional atunci când cele două rețele, națională și locală, sunt ”tangente”; în exemplu,  nodul  1 este nod de conexiune a două arce ale rețelei naționale și nod de conexiune cu rețeaua locală.

 

Analizând situația rețelei de transport din municipiul Satu Mare sub aceste aspecte, pe baza reprezentării grafului corespunzător rețelei de transport rutier din municipiul Satu Mare se poate concluziona că există o ”hiperintegrare”, deoarece rețeaua rutieră națională se suprapune cu rețeaua de drumuri locală. Rețeaua stradală a municipiului Satu Mare și organizarea sistemului de transport sunt influențate în cea mai mare parte de configurația reliefului.

Legătura dintre rețeaua națională și cea locală poate fi realizate în mai multe noduri, ceea ce conferă o vulnerabilitate mai scăzută, prin aceea că o disfuncționalitate (întrerupere) a unei joncțiuni nu conduce la izolarea ariei urbane, existând prin conectivitatea multiplă, rute ocolitoare suficiente.

 

Schema după care este organizată reţeaua principală de trafic din Municipiul Satu Mare este una de tip radial, cu 4 direcţii principale (DN19A – spre Petea, Ungaria; DN19A – spre Cluj-Napoca; DN19 – spre Oradea, Carei; DN19 – spre Baia Mare).

Numărul redus de traversări ale Someşului şi ale căii ferate, precum şi organizarea şi starea necorespunzătoare, le accentuează acestora caracterul de barieră.

Raportul inadecvat între gradul de încărcare şi profilul transversal duce la suprasolicitare sau la neutilizarea la capacitate (stradă de importanţă redusă, fără trafic de tranzit dar cu profil supradimensionat). Întreruperea unor legături importante pentru reţeaua de trafic şi devierea traficului duce la suprasolicitarea unor legături şi intersecţii. Prezenţa traficului greu în zone rezidenţiale sau zone de agrement are efecte poluante (noxe, zgomot) asupra mediului, duce la deteriorarea rapidă infrastructurii rutiere şi constituie un factor de risc pentru pietoni. Traseul sinuos, cu unghiuri necorespunzătoare şi suprapunerea traficului autoturismelor, a vehiculelor grele şi a transportului în comun creează blocaje şi suprasolicitări. Traversarea la nivel, inadecvată a liniilor de cale ferată duce la pericole de accidente şi incomodarea desfăşurării traficului.

 

Clasificarea rețelei stradale

Conform OG 43-1997 și OG 49/1998 privind regimul drumurilor, străzile din localitățile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului și cu funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel:

a) străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum; Acestea au minim 6 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai;

b) străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulația majoră între zonele funcționale și de locuit; Acestea au 4 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai;

c) străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale; Acestea au 2 benzi de circulație;

d) străzi de categoria a IV-a - de folosință locală, care asigură accesul la locuințe și pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.

 

A fost realizată o clasificare a străzilor din municipiul Satu Mare, cu scopul facilitării desfășurării traficului (în special a traficului de camioane grele). Majoritatea străzilor sunt încadrate în categoria a III-a – colectoare (peste 57% din lungimea totală a rețelei stradale), acestea facilitând distribuția traficului către zonele de locuit.

 

Tabel 212 Lungimea rețelei stradale, pe categorii funcționale

Categorie, conform OG 43-1997

Lungime (km)

Procent

Categoria I - magistrale

0.0

0.0%

Categoria a II-a - de legătură

29.598

16.6%

Categoria a III-a - colectoare

101.792

57.2%

Categoria a IV-a - de folosință locală

46.687

26.2%

Total rețea

178.077

100.0%

Sursa: Analiza Consultantului


 

Figură 219 Clasificarea străzilor din municipiul Satu Mare pe categorii funcționale

Sursa: Analiza Consultantului pe baza datelor furnizate de Beneficiar

Starea tehnică a rețelei stradale

Starea tehnică a drumurilor reprezintă un factor important care influențează costurile generalizate ale utilizatorilor, precum și deciziile acestora de efectuare a călătoriilor, în special în ceea ce privește alegerea rutei.

În vederea construirii Bazei de Date Tehnice Rutiere (BDTR, Anexa 3), Consultantul a efectuat inspecții tehnice vizuale pentru determinarea stării tehnice de viabilitate a străzilor, conform prevederilor Normativului CD 155-2001 „Instrucțiuni tehnice pentru determinarea stării tehnice a drumurilor moderne”, Anexa 6.

Tabel 213 Clasificarea stării tehnice a drumurilor publice

Stare tehnică

Clasa stării tehnice

Calificativul caracteristicilor

Lucrări obligatorii de întreținere și reparații

Capacitate portantă

Stare de degradare

Planeitate

Rugozitate

Foarte bună

5

foarte bună

foarte bună

foarte bună

foarte bună

 

Întreținere periodică

Bună

4

cel puțin bună

cel puțin bună

cel puțin bună

cel puțin mediocră

Tratamente bituminoase

cel puțin mediocra

cel puțin bună

bună la rea

Straturi bituminoase foarte subțiri

Mediocră

3

cel puțin mediocră

cel puțin mediocră

cel puțin mediocră

foarte bună la rea

Covoare bituminoase

Rea

2

cel puțin mediocră

cel puțin rea

cel puțin rea

foarte bună la rea

Reciclarea în situ a îmbrăcăminților bituminoase

Foarte rea

1

rea

foarte bună la rea

foarte bună la rea

foarte bună la rea

Ranforsarea structurii rutiere

Reparații curente

Sursa: CD 155-2001, Anexa 6

 

Circa 10% din lungimea totală a arterelor situate în rețeaua municipiului nu au îmbrăcăminte rutieră, partea carosabilă fiind constituită din pământ sau piatra spartă.

Tabel 214 Starea tehnică a rețelei stradale

Stare tehnică

Lungime (km)

Procent

Modernizate (asfalt sau beton)

159.924

89.8%

Pământ

17.703

9.9%

Piatra spartă

0.45

0.3%

Total

178.077

100.0%

Sursa: Modelul de Transport al Municipiului Satu Mare, calibrat pe baza datelor furnizate de Beneficiar și pe baza inspecțiilor vizuale efectuate de Consultant

 

Conform planșei următoare, se observă că arterele nemodernizate sunt localizate în zonele periferice, de expansiune urbană ale orașului.


 

Figură 220 Tipuri de îmbrăcăminte rutieră pentru rețeaua stradală din municipiul Satu Mare

Sursa: Analiza Consultantului pe baza datelor furnizate de Beneficiar

Cota de piața și atractivitatea transportului urban public sunt afectate de starea de viabilitate deficitară a străzilor utilizate de către autobuze și microbuze. De asemenea, starea tehnică nefavorabilă are un impact negativ asupra accesibilității.

Starea tehnică a infrastructurii stradale (elementele geometrice, calitatea suprafeței de rulare, regulamentul de circulație / parcare local) are ca efect direct / indirect creșterea timpilor de parcurs, creșterea consumului de carburanți, creșterea uzurii vehiculelor și contribuie la disconfortul cauzat riveranilor.

Datorită intensității ridicate a traficului pe trama stradală majoră, deficiențele existente cu privire la starea tehnică a îmbrăcăminții rutiere dar și lipsa dotărilor rețelei stradale (cum ar fi benzile dedicate transportului public, alveole, etc.) au un impact direct asupra punctualității serviciilor de transport public. Îmbunătățirea parametrilor de viabilitate tehnică a străzilor constituie un obiect major pentru îmbunătățirea mobilității urbane a pasagerilor, mărfurilor, dar si a traficului nemotorizat de pietoni și bicicliști. Strategia de dezvoltare a transportului urban în Municipiul Satu Mare va include recomandări de investiții în acest sens.

Principala problemă întâmpinată în timpul deplasărilor efectuate în interiorul orașului, în opinia locuitorilor municipiului Satu Mare

Principala problemă, identificată la nivelul municipiului Satu Mare în ceea ce privește mobilitatea populației și a mărfurilor este prezența traficului greu (24%), urmată la mică distanță de problemele generate de valorile ridicate de trafic (23%). Ponderi ridicate au și calitatea necorespunzătoare a căilor pietonale (12%), precum și siguranța deficitară a intersecțiilor și a trecerilor de pietoni (10%).

Figură 221 Diagrama problemelor de transport identificate la nivelul municipiului Satu Mare

Gradul de motorizare ridicat, lipsa unui sistem de transport public modern, a pistelor pentru bicicliști și a infrastructurii pietonale moderne determină locuitorii orașului să folosească foarte intens autoturismele personale pentru deplasările efectuate. Astfel, infrastructura rutieră este sub-dimensionată și nu corespunde cererii tot mai mari de deplasări motorizate.

Proiectele propuse în cadrul Planului de Mobilitate trebuie să se adreseze cu prioritate pe reducerea utilizării autoturismelor personale prin încurajarea mijloacelor de transport alternative (bicicleta, mers pe jos, transport public).

 

Cotele modale în municipiul Satu Mare

Respondenții le interviuri au declarat în proporție de 20% că cel mai frecvent se deplasează pe jos, 53% au indicat că folosesc autoturismul iar 12% folosesc bicicleta pentru deplasările cotidiene. Doar 15% dintre respondenți au declarat că folosesc transport în comun în mod frecvent.

Figură 222 Repartiția pe moduri de transport în municipiul Satu Mare


 

Tabelele următoare ilustrează o analiză comparativă a cotelor modale pentru diferite aglomerări urbane din România, precum și pentru diverse orașe din Europa.

Tabel 215 Comparație distribuție modală a deplasărilor pentru diverse orașe din România

Modalitatea de deplasare cea mai frecventă

Satu Mare

Zalău

București

Cluj-Napoca

Timișoara

Piatra Neamt

Sebes

Odorheiu Secuiesc

Fagaras

Moinesti

Slobozia

Giurgiu

Medie

[1] mers pe jos

20.2%

25.9%

17.0%

36.4%

29.1%

12.8%

34.7%

39.6%

33.1%

35.3%

46.9%

32.4%

30.3%

[2] transport public

14.8%

19.2%

35.0%

32.2%

25.9%

27.4%

12.4%

8.4%

9.0%

19.5%

16.5%

12.6%

19.4%

[3] bicicleta

12.0%

8.7%

1.0%

0.5%

1.1%

9.6%

18.1%

15.2%

19.7%

3.5%

3.9%

18.1%

9.3%

[4] autoturism

53.0%

46.2%

47.0%

30.9%

43.9%

50.1%

34.9%

36.8%

38.2%

41.8%

32.7%

36.9%

41.0%

Figură 2-23 Comparația cotelor modale cu alte municipii din România

Sursa: PMUD pentru polii de creștere din România și baza de date a Consultantului

 

Cotele modale pentru deplasările cu bicicleta sau cu autoturismul personal sunt mai ridicate decât valorile medii pentru orașele semnalate, în timp ce utilizarea transportului public se situează doar la 15%.

 


 

 

Tabel 216 Comparație distribuție modală a deplasărilor pentru diverse orașe din Europa și pentru municipiul Satu Mare

Modul de transport

(%)

Satu Mare

Copenhaga

Bilbao

Munster

Victoria-Gasteiz

Freiburg

Odense

Groningen

Basel

Sibiu

Oulu

Ferrara

Shkoder

Bolzano

Peja

Houten

[1] mers pe jos

20

25

60

16

55

24

19

15

29

51

19

12

44

29

76

23

[2] transport public

1

15

28

10

8

18

26

10

28

16

6

5

3

8

5

2

[3] bicicleta

12

31

1

38

7

28

27

31

20

2

21

27

29

29

3

44

[4] autoturism

53

29

11

36

30

30

28

44

23

31

54

56

24

34

16

31

Figură 2-24 Comparația cotelor modale cu alte orașe din Europa

Sursa: www.epomm.eu/tems

 

Există premisele pentru creșterea a cotei modale a transporturilor sustenabile (velo și pietonal), în detrimentul deplasărilor efectuate cu autoturismul, iar viziunea de dezvoltare propusă va include acest obiectiv strategic.


 

Problemele circulației auto în orașul Satu Mare

Starea tehnică necorespunzătoare a străzilor a fost indicată în cadrul sondajului efectuat pe eşantionul reprezentativ ca fiind una dintre principalele probleme ale circulaţiei auto, cca. 58% dintre respondenți semnalând această deficiență.

Figură 225 Deficiențele circulație auto în municipiul Satu Mare

 


 

Siguranță

România se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce privește numărul de accidente rutiere, prin comparație cu alte țări din cadrul Uniunii Europene (UE). Comisia Europeană utilizează trei indicatori distincți pentru măsurarea gradului de siguranță rutieră, după cu urmează:

Număr decese la un milion de locuitori;

Număr decese la 10 miliarde de pasageri-kilometri; și

Număr decese la un milion de autoturisme.

În această ordine, clasamentul și poziția României sunt următoarele:

Pe locul 24 din 28 – 94 față de media UE de 60;

Pe locul 28 din 28 – 259 față de media UE de 61; și

Pe locul 28 din 28 – 466 față de media UE de 126.

Conform acestor date se poate concluziona că România are cea mai mare rată a accidentelor mortale din Europa. În perioada 2007-2015 s-a înregistrat un număr de 13.500 decese doar pe rețeaua de drumuri naționale. Aceasta echivalează cu un număr mediu de 1.400 decese pe an, urmare a accidentelor înregistrate pe rețeaua de drumuri naționale, ceea ce deține o pondere de 20% din rețeaua națională.

Tabelul următor prezintă o defalcare a accidentelor din cadrul bazei de date, în funcție de tipul de drum pe care acestea au loc. Această defalcare are rolul de a evidenția contribuția accidentelor ce au loc pe rețeaua națională la totalul general.

Tabel 217 Statistica accidentelor rutiere la nivel național

Categorie drum

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Media 2007-2015

Autostrada

120

139

101

115

107

131

136

129

175

128

0.48%

Național

7,092

8,628

8,195

7,483

7,119

7,192

6,686

6,746

7,630

7,419

27.61%

Județean

3,262

4,318

4,295

3,841

3,924

3,929

3,440

3,553

4,035

3,844

14.31%

Altele

14,188

16,776

16,021

14,557

15,498

15,676

14,565

14,927

17,104

15,479

57.61%

Total

24,662

29,861

28,612

25,996

26,648

26,928

24,827

25,355

28,944

26,870

-

Sursa: Analiza Consultantului asupra Bazei de date a accidentelor rutiere

Aproximativ 30% din totalul accidentelor corespund rețelei de autostrăzi și drumuri naționale, în contextul în care aceste categorii de drumuri dețin mai puțin de 20% din ansamblul rețelei rutiere naționale Impactul economic al acestor accidente este estimat la 1,2 miliarde de euro pe an.

Drumurile cu o singură bandă pe sens sunt recunoscute că fiind cele mai periculoase după cum rezultă din studiile recente efectuate de EuroRAP, unde se concluzionează că în Europa riscul de incidenta a accidentelor pentru un drum cu o singură bandă pe sens este de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi. De asemenea, acest lucru reiese și din statisticile locale, care reflectă un risc semnificativ mai mare pentru drumurile cu o singură bandă pe sens: în cazul drumurilor naționale există un risc de peste șase ori mai mare decât pentru autostrăzi și de peste trei ori mai mare în cazul în care se iau în calcul doar drumurile naționale din zonele interurbane. În prezent, un procent de aproximativ 90% din rețeaua națională este reprezentat de drumurile cu o singură bandă, ceea ce fără îndoială contribuie la statisticile defavorabile precum și la costuri economice semnificative asociate accidentelor rutiere.

 


 

Pentru evaluarea gradului de siguranță a circulației urbane din municipiul Satu Mare au fost analizate datele incluse in Baza de date a accidentelor administrata de către Politia Rutiera.

Baza de date privind accidentele rutiere arată o dinamică relativ constantă a numărului de accidente înregistrate pe rețeaua stradală a municipiului (între 97 în anul 2014 și 112 în anul 2013), numărul de victime reducându-se de la 226 în anul 2012 la 220 în anul 2015, din care majoritatea reprezintă răniți ușor. Este de remarcat numărul important al răniților grav

Tabel 218 Dinamica numărului de victime din accidente rutiere în perioada 2012-2015

Anul

Accidente

Morți

Răniți grav

Răniți ușor

Total victime

2012

105

3

59

59

226

2013

112

5

50

72

239

2014

97

9

55

49

210

2015

103

4

57

56

220

Sursa: Poliția Rutieră, Baza de date a accidentelor

O analiză a cauzelor de producere a accidentelor arată că din cele 417 accidente aferente perioadei 2012-2015 aproape 30% din toate accidentele au implicat pietonii. Cauza principală a producerii accidentelor este neacordare prioritate pietoni (23%).

Tabel 219 Cauzele principale ale producerii accidentelor rutiere pe rețeaua stradală a municipiului Satu Mare în intervalul 2012-2015

Cauze principale

Contor

Pondere

neacordare prioritate pietoni

96

23.0%

neacordare prioritate vehicule

81

19.4%

traversare neregulamentara pietoni

49

11.8%

neasigurare la schimbarea directiei de mers

27

6.5%

nerespectare distanta intre vehicule

27

6.5%

abateri biciclisti

23

5.5%

viteza neadaptata la conditiile de drum

22

5.3%

pietoni pe partea carosabila

16

3.8%

alte preocupari de natura a distrage atentia

11

2.6%

viteza neregulamentara

11

2.6%

neasigurare schimbare banda

8

1.9%

alte abateri savarsite de conducatorii auto

7

1.7%

circulatie pe sens opus

7

1.7%

depasire neregulamentara

7

1.7%

neasigurare mers inapoi

7

1.7%

intoarcere neregulamentara

4

1.0%

adormire la volan

3

0.7%

conducere sub influenta alcoolului

3

0.7%

abateri ale conducatorilor de atelaje sau animale

2

0.5%

abateri pasageri/calatori/insotitori

2

0.5%

(!) imprudenta copii (7-14 ani)

1

0.2%

conducere agresiva

1

0.2%

neasigurare stabilitate incarcatura

1

0.2%

nerespectare indicatoare rutiere de obligare sau reglementare

1

0.2%

Total

417

100.0%


 

Tabel 220 Modurile de producere a accidentelor rutiere pe rețeaua stradală a municipiului Satu Mare în intervalul 2012-2015

Moduri de producere

Contor

Pondere

lovire pieton

122

29.3%

coliziune laterala

113

27.1%

acrosare

83

19.9%

coliziune fata-spate

29

7.0%

coliziune frontala

19

4.6%

lovire obstacol in afara carosabilului

19

4.6%

altele

9

2.2%

rasturnare

9

2.2%

cadere din vehicul

5

1.2%

derapare

4

1.0%

cadere in afara drumului

3

0.7%

coliziune vehicul in stationare

1

0.2%

parasire vehicul (participanti)

1

0.2%

Total

417

100.0%

Sursa: Analiza Consultantului asupra Bazei de date naționale a accidentelor rutiere

Figură 226 Cauzele principale ale accidentelor (intervalul 2012-2015)


 

Figură 227 Modul de producere a accidentelor (intervalul 2012-2015)

Figură 228 Localizarea accidentelor soldate cu decese și/sau răniți grav (intervalul 2012-2015)


 

Conform evidențelor statistice, zonele cu cel mai ridicat risc de incidență a accidentelor rutiere sunt reprezentate de traseele de traversare ale municipiului (DN19A, DN19 și DJ193 ). De asemenea, există o concentrare ridicată a accidentelor în zona centrală a municipiului.

Există o densitate ridicată a accidentelor urmare a traversării pietonilor prin locuri nepermise în zona Parcului central – Piața Libertății.

Zona centrală este cea mai aglomerată zonă, atât de autovehicule cât și de pietoni , conflictele dintre aceste două categorii de mobilitate fiind foarte dese. Situațiile dese în care sunt mașini parcate pe trotuar determină pietonii să utilizeze surpafața carosabilă a străzii pentru deplasare, crescând foarte mult riscul de accidente. Există unele treceri de pietoni care se află în dreptul unor locuri de parcare, riscul de accident fiind foarte mare. În prezent există tronsoane din zona centrală care sunt deliimitate de stradă cu bolarzi sau stâlpi de mici dimensiuni pentru a împiedica parcajul pe trotuare, însă acestea scad calitatea spațiului public și scăzând și atractivitatea zonei centrale.Unele treceri de pietoni nu sunt foarte vizibile din cauza vegetației de aliniament care acoperă vizibilitatea indicatoarelor rutiere și a pietonilor care vor să se angajeze în traversare.În unele situații, chiar și autoturismele parcate împiedică vizibilitatea șoferilor asupra pietonilor ce vor să traverseze.   Marcajele rutiere trebuie reînnoite anual sau ori de câte ori se constată că acestea nu pot fi observate la timp de conducătorii auto.

Cu aceleași probleme se confruntă și celelalte zone cu complexitate ridicată, numărul mare de autoturisme și pietoni prezente în zonele respective cresc foarte mult frecventa cu care se întâmplă accidente care implică pietoni.

 

Zone de aglomerări, blocaje și timpi medii de traversare

Tabelul următor prezintă datele prelucrate sub formă de valori de trafic în ora de vârf, pentru cele 81 de secțiuni (respectiv 162 de direcții) de recenzare a traficului.

Tabel 221 Trafic orar în ora de vârf pentru locațiile de recensământ

Post

Biciclete, motociclete

Vehicule usoare (autoturisme, microbuze, furgonete)

Vehicule usoare de transport marfuri (Autocamioane cu 2 osii (+derivate))

Vehicule medii de transport marfuri (Autocamioane cu 3 sau 4 osii (+derivate))

Vehicule grele de transport marfuri (Vehicule articulate (5+ osii, TIR), trenuri rutiere)

Autobuze, autocare

Total vehicule fizice

50

2

409

5

11

0

4

425

51

1

317

7

3

12

12

339

52

6

612

24

5

10

34

651

53

16

777

32

4

24

14

837

54

2

421

5

3

1

11

430

55

2

527

3

2

0

11

532

56

2

555

1

3

0

12

559

57

1

588

4

1

1

7

594

58

6

608

14

27

53

45

702

59

13

956

2

14

0

19

972

60

2

350

7

7

7

13

371

61

2

350

7

7

7

13

371

63

1

146

6

2

5

4

159

64

2

647

11

4

13

9

675

65

9

777

6

3

0

15

786

66

10

849

19

14

17

13

899

67

3

775

30

3

19

20

827

68

2

474

2

1

1

5

478

69

2

421

10

13

3

22

447

70

16

1076

23

1

2

24

1102

71

9

1246

30

3

2

29

1281

72

1

623

0

0

0

0

623

73

1

304

2

1

0

0

307

74

1

243

1

0

2

7

246

75

1

335

3

0

1

7

339

76

0

247

0

2

3

1

252

76

1

523

4

0

0

28

527

77

2

427

12

1

2

12

442

78

10

253

2

2

1

10

258

79

3

292

4

0

0

7

296

80

1

257

1

1

0

5

259

82

3

197

3

1

1

3

202

83

2

215

6

1

2

6

224

84

5

303

7

1

2

5

313

85

4

322

11

2

1

2

336

86

1

119

1

1

1

6

122

87

2

114

1

0

0

6

115

88

3

390

1

0

0

8

391

89

7

272

2

1

1

5

276

90

2

122

2

1

1

10

126

91

3

198

1

2

0

6

201

92

12

215

12

1

2

1

230

93

4

286

19

3

3

5

311

94

5

470

17

1

4

5

492

95

6

599

22

3

4

6

628

96

1

264

1

1

0

2

266

97

1

129

1

1

2

2

133

98

1

268

2

0

3

9

273

99

2

374

3

1

1

1

379

100

1

420

1

0

0

1

421

101

2

143

1

0

1

1

145

102

2

579

0

0

1

9

580

103

2

45

1

0

1

6

47

104

13

930

18

1

1

12

950

105

12

952

45

1

1

24

999

106

4

457

0

1

2

3

460

107

6

347

6

1

1

2

355

108

6

142

2

0

0

8

144

109

1

162

1

0

0

7

163

110

3

517

7

1

1

2

526

111

7

447

22

4

1

6

474

112

6

220

4

1

1

1

226

113

5

140

3

0

0

1

143

114

3

703

9

9

5

4

726

115

2

162

5

2

0

4

169

116

4

242

5

1

0

1

248

117

2

271

8

2

1

3

282

120

1

371

2

0

0

4

373

121

1

160

5

0

0

4

165

124

8

450

21

5

13

12

489

125

2

362

2

0

1

12

365

126

1

240

1

2

0

2

243

127

1

43

0

0

0

0

43

128

8

206

2

1

0

16

209

129

3

298

3

1

4

9

306

130

1

194

5

0

0

11

199

131

1

338

1

0

0

12

339

132

2

445

3

3

5

14

456

133

4

465

3

0

1

6

469

134

2

193

3

0

0

3

196

135

2

266

3

1

3

8

273

136

3

288

12

4

1

1

305

137

3

286

16

2

1

5

305

138

1

107

2

1

0

7

110

139

2

88

1

0

0

2

89

140

3

458

14

1

0

11

473

141

3

312

3

2

0

14

317

142

3

576

16

8

3

5

603

143

7

492

13

3

7

9

515

144

6

536

12

3

7

8

558

145

17

711

23

6

8

6

748

146

1

206

7

3

1

4

217

147

2

155

3

2

3

5

163

148

6

122

9

4

3

0

138

149

8

164

12

5

3

1

184

150

1

19

3

2

1

0

25

151

1

27

2

1

0

0

30

152

1

59

1

1

0

3

61

153

1

61

3

2

0

0

66

154

3

207

14

2

2

42

225

156

19

111

3

3

1

5

118

157

2

253

4

2

2

7

261

158

3

131

1

0

0

11

132

159

1

139

2

1

1

2

143

160

2

36

0

0

0

0

36

161

4

39

2

2

0

4

43

162

2

296

4

4

2

5

306

162

3

124

0

0

2

2

126

163

4

54

1

1

5

4

61

164

3

347

4

1

1

8

353

165

24

465

7

0

0

6

472

166

2

77

2

1

1

2

81

167

4

146

11

1

0

13

158

168

2

51

2

1

2

1

56

169

3

49

2

1

1

1

53

170

2

338

3

0

0

6

341

171

1

69

2

1

0

7

72

172

3

92

3

1

3

2

99

173

3

145

6

1

2

1

154

174

1

136

4

4

1

7

145

175

2

37

0

0

0

0

37

176

3

173

7

1

3

1

184

177

3

185

7

1

7

2

200

178

6

148

1

0

0

0

149

179

5

161

2

1

0

1

164

180

4

828

9

4

19

6

860

181

2

113

3

3

3

1

122

182

3

281

4

4

0

10

289

183

4

306

3

3

2

14

314

184

4

146

2

1

1

2

150

185

10

130

3

0

1

4

134

186

1

33

0

0

0

0

33