ANEXA nr. 1 la H.C.L. nr. 105/25.06.2020

 

STRATEGIA INTEGRATĂ

DE DEZVOLTARE URBANĂ

 

A MUNICIPIULUI SATU MARE

 

2016 – 2025

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

© Municipiul Satu Mare

Cuprins

1         CONTEXTUL URBAN ȘI IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR PROBLEME ȘI PROVOCĂRI LA NIVEL LOCAL.5

1.1 PROFILUL MUNICIPIULUI SATU MARE. 10

1.1.1 Așezare, populaţie, suprafaţă. 10

1.1.2 Cadrul natural, resurse. 11

1.1.3 Istorie. 13

1.1.4 Repere arhitecturale şi obiective turistice. 17

1.2 ECONOMIA MUNICIPIULUI 22

1.2.1 Municipiul Satu Mare în context regional 22

1.2.2 Industrie. 25

1.2.3 Activitatea de Cercetare, Dezvoltare și Inovare. 28

1.2.4 Agricultură. 30

1.2.5 Sectorul antreprenorial 31

1.2.6 Indicatori colaterali: investiţii străine, comerţ exterior, cifră de afaceri 32

1.2.7 Piaţa muncii și forţa de muncă. 36

1.3 TURISM. 39

1.3.1 Atracţii turistice. 39

1.3.2 Produse turistice. 41

1.3.3 Infrastructura turistică. 42

1.4 CAPITAL UMAN, INFRASTRUCTURA SOCIALĂ, EDUCATIE ȘI SĂNATATE. 45

1.4.1 Demografie. 45

1.4.2 Educaţie, formare continua. 48

1.4.3 Cultură şi sport 54

1.4.4 Incluziune socială. 63

1.4.5 Sănătate. 67

1.5 INFRASTRUCTURA, ECHIPAREA TERITORIULUI 70

1.5.1 Dezvoltare urbană. 70

1.5.2 Reţeaua rutieră şi transport 81

1.5.3 Reţeaua feroviară. 84

1.5.4 Transportul aerian. 85

1.6 MEDIUL ȘI INFRASTRUCTURA DE MEDIU. 877

1.6.1 Resurse de apă. 87

1.6.2 Calitatea solului 888

1.6.3 Calitatea aerului 90

1.6.4 Reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă. 92

1.6.5 Reţele de canalizare. 93

1.6.6 Gospodărirea deșeurilor 94

1.6.7 Schimbări climatice. 95

1.6.8 Biodiversitatea, zone protejate. 988

1.6.9 Riscuri naturale și antropice. 101

1.6.10         Energie verde, regenerabilă. 102

1.7 COOPERARE TRANSFRONTALIERA/INTERNATIONALA. 103

1.7.1 Zona de frontieră cu Ungaria. Cooperare transfrontalieră. 103

1.7.2 Zona de frontieră cu Ucraina. Cooperare transfrontalieră. 104

1.7.3 Orașe înfrăţite. Alte legături de arteneriat. Cooperare internaţională. 105

1.8 CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ. 111

1.8.1 Asociaţia de dezvoltare intercomunitară. 111

1.8.2 Asociaţia Zona Metropolitană. 112

1.9 CONTRIBUTIA LA OBIECTIVELE ORIZONTALE. 113

1.9.1 Egalitatea de șanse. 113

1.9.2 Dezvoltare durabilă. 114

1.9.3 Societatea informaţională. 1166

2         PREZENTAREA PE SCURT A STRATEGIILOR ȘI POLITICILOR SECTORIALE EXISTENTE, RELEVANTE (LA NIVEL LOCAL, REGIONAL ȘI NAȚIONAL) PE CARE SE BAZEAZĂ ELABORAREA SIDU………………………………………..118

2.1 CONTEXT REGIONAL, NATIONAL SI EUROPEAN/COERENTA SI CONFORMITATEA CU POLITICILE NATIONALE SI EUROPENE. 118

2.2 CADRUL STRATEGIC. 126

3. ANALIZA SWOT  …………………………………………………………………………………………………………………………………145

3.1 Urbanism și mobilitate. 145

3.2 Social (Educaţie, cultură, sănătate și protecţie socială) 153

3.3 Mediu. 160

3.4 Economic 163

3.5 Guvernanţă teritorială. 167

4. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVELE SIDU…………………………………………………………………………….170

4.1 VIZIUNE. 170

4.1.1 Fundamentarea viziunii 170

4.1.2 Axe prioritare de dezvoltare. 171

4.1.3 Priorităţi de investiţii şi Obiective specifice. 174

4.2 CALENDAR DE ACTIVITĂŢI PENTRU IMPLEMENTAREA SIDU ȘI PORTOFOLIU DE PROIECTE. 201

4.2.1 Prezentarea activităților/acțiunilor/operațiunilor orientative care vor fi elaborate și realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor cheie ale SIDU, precum și orizontul de timp în care aceste activități se vor realiza, inclusiv măsuri de atenuare a riscurilor implementării 201

4.2.2 Elaborarea unui portofoliu de proiecte, inclusiv potențialele surse de finanțare, precum programele operaționale pentru perioada 2014-2020 (și, de asemenea, alte inițiative europene, cum ar fi Orizont 2020, etc.), care ar putea ajuta la realizarea viziunii și la atingerea obiectivelor SIDU, precum și o descriere a sinergiilor și caracterului integrat al proiectelor. 202

          4.3. Hărţi cu localizarea proiectelor…………………………………………………………………………………………………..221

5         IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA SIDU…………………………………………………………..232

5.1 ROLUL AUTORITĂŢII URBANE – DESCRIEREA ROLURILOR ŞI PROPUNEREA COMPONENŢEI 232

5.1.1 Atribuţii delegate. 232

5.1.2 Structura pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile. 234

5.2 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA SDL, CU STABILIREA ACTIVITĂŢILOR, RESURSELOR NECESARE PENTRU A IMPLEMENTA STRATEGIA, DIRECŢIILE/DEPARTAMENTELE ŞI/SAU A PERSOANELOR RESPONSABILE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA SIDU. 235

5.2.1 Etapa 1. Pregătirea SIDU. 236

5.2.2 Etapa II Procesul de admisibilitate a SIDU şi PMUD. 236

5.2.3 Etapa III Organizarea structurii de management și implementare SIDU. 237

5.2.4 Etapa IV Înfiinţarea Autorităţii Urbane. 239

5.2.5 Etapa V Elaborarea Documentului justificativ pentru finanţarea din Fonduri ESI 2014-2020 şi selectarea şi prioritizarea proiectelor din SIDU. 239

5.2.6 Etapa VI Evaluarea Documentului Justificativ 240

5.3 DEFINIREA UNOR INDICATORI CUANTIFICABILI, ÎN MĂSURA ÎN CARE ESTE POSIBIL, RELEVANŢI PENTRU A MONITORIZA ŞI EVALUA SIDU PE PARCURSUL ORIZONTULUI DE IMPLEMENTARE. 241

6. CADRUL PARTENERIAL PENTRU ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA SIDU……………………………..248

6.1 PREZENTAREA CADRULUI PARTENERIAL DE ELABORARE ŞI IMPLEMENTARE SIDU, INCLUSIV CU RESPONSABILITĂŢI 248

6.1.1 Paşii metodologici în elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană: 249

6.1.2 Paşii metodologici în implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană: 251

6.1.3 Organigrama membrilor implicaţi în implementarea SIDU. 252

6.1.4 Acţiuni de întreprins pe termen mediu (2015-2020) 253

6.1.5 Acţiuni de întreprins pe termen lung (2020-2030) 255

 

 

1       CONTEXTUL URBAN ȘI IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR PROBLEME ȘI PROVOCĂRI LA NIVEL LOCAL

Prezentarea datelor statistice și a analizelor, studiilor relevante pentru definirea contextului urban și a provocărilor cu care acesta se confruntă, cu trimitere obligatorie la cele cinci provocări specificate în art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013: provocări economice, sociale, climatice, demografice și de mediu. Asfel, se va realiza o descriere a problemelor cu care se confruntă spațiul urban analizat, privind, de exemplu, populația, demografia, șomajul, structura ocupării forței de muncă, condițiile de locuire, infrastructura socială și educatională, condițiile climatice și de mediu din arealul studiat, situația transportului public local, facilități urbane, situația infrastructurii urbane, situația spațiilor verzi, zone urbane marginalizate) etc. Studiul de faţă ia ȋn considerare date de la sfârşitul perioadei de programare 2007-2013.

 

Listă de abrevieri

 

ADR            Agenţia de Dezvoltare Regională

AM             Autoritatea de Management

AP              Axă prioritară

BNR           Banca Naţională a României

CAEN          Clasificarea activităţilor din economia naţională

CDI             Cercetare Dezvoltare Inovare

CE              Comisia Europeană

CNP            Comisia Națională de Prognoză

CSNR          Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

FC              Fondul de Coeziune

FEADR        Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR          Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională

FEI             Fondul European de Investiţii

FEPAM        Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime

FESI            Fonduri Europene Structurale și de Investiții

FP 7           Program Cadru 7 /7 th Framework Programme

FPC            Formare profesională continuă

FSC            Fonduri Structurale şi de Coeziune

FSE            Fondul Social European

HG             Hotărâre de Guvern

IFI              Instituţii Financiare Internaţionale

IMM            Întreprinderi mici şi mijlocii

INS             Institutul Național de Statistică

MMGA         Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor MMSC       Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice OI      Organism Intermediar

ONG           Organizaţie Neguvernamentală

OUG           Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

PDR            Planul de Dezvoltare Regională

PND            Planul Naţional de Dezvoltare

PNDR          Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală

PO AT         Programul Operaţional Asistenţă Tehnică

PO DCA       Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

POC            Programul Operaţional de Competitivitate 2014-2020

POR            Programul Operaţional Regional

POS            Programul Operaţional Sectorial

POS CCE      Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013

POS DRU      Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

POS Mediu   Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013

POS Transport  Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013

RPL            Recensământul Populației și al Locuințelor

RRE            Resurse Regenerabile de Energie

SEE            Spaţiul Economic European

TEN-T   Reţeaua Trans-Europeană de Transport

TIC       Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor

TVA               Taxa pe Valoarea Adăugată

UAT           Unitate Administrativ Teritorială

UE             Uniunea Europeană

 

Introducere

Scopul acestei lucrări este de a contribui, prin descrierea situaţiei curente în municipiul Satu Mare (în judeţul Satu Mare pentru domeniile în care datele disponibile sunt doar la nivel judeţean) din punct de vedere socio-economic, al protecţiei mediului, urbanismului și infrastructurii, la elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului Satu Mare pentru perioada 2016-2025.

 

Contextul European și naţional

Pentru perioada de programare 2014-2020, Comisia Europeană a adoptat încă din anul 2010 strategia intitulată generic Europa 2020, obiectivul general al acesteia fiind de transformare a UE, în următorul deceniu, într-o economie inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii. Astfel, s -au stabilit 8 ţinte concrete care să reflecte la orizontul anului 2020, progresele realizate de fiecare stat membru, după cum urmează:

Indicator Europa 2020	Obiective 2020 UE	Obiective 2020 România
Rata de ocupare a forţei de muncă	75%	70%
Cheltuieli CDI, % PIB	3%	2%
Nivel emisii GES faţă de 1990	80%	79%
Consumul final de energie din surse regenerabile	20%	24%
Creşterea eficienţei utilizării resurselor de energie (2005 = 100%)	80%	80%
Reducerea abandonului şcolar din total populaţie sub 24 ani	10%	11,3%
Creşterea numărului de absolvenţi cu studii superioare din totalul populaţiei sub 35 ani	40%	26,7%
Reducerea populaţiei cu risc de excluziune socială	20.000.000 euro	560.000 euro

Strategia include şi 11 obiective tematice pe baza cărora CE a stabilit distribuţia fondurilor europene nerambursabile pentru perioada de programare 2014-2020, enumerate mai jos:

1.    Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării

2.    Îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor

3.    Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

4.    Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele

5.    Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor

6.    Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor

7.    Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor in reţelele cheie

8.    Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă

9.    Investiţii în competenţe, educaţie şi învăţare continuă

10. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

11. Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică

În prima parte a anului 2013, CE a negociat cu fiecare stat membru un document de poziţie prin care s -a stabilit, în contextul obiectivelor tematice europene, corespondenţa cu priorităţile naţ ionale de dezvoltare 2014-2020. Ulterior, prin Acordul de Parteneriat, Guvernul României a aprobat atât alocările financiare pentru fiecare obiectiv tematic cât și la nivel de program operaţional (Anexa 11.1).

Totodată, prin adoptarea de către Parlamentul European a regulamentelor fondurilor europene nerambursabile pentru perioada 2014-2020, s-au stabilit și priorităţile de investiţii către care, fiecare stat membru, în funcţie de obiectivele naţionale specifice, poate aloca fondurile comunitare, cu respectarea principiului concentrării și al maximizării impactului acestora pentru atingerea ţintelor stabilite prin Europa 2020.

AP 2014-2020 include o cuprinzătoare trecere în revistă a situaţiei socio-economice din România (cadrul de referinţă) și stabilește orientările strategice pentru alocarea FESI 2014-2020 pe cele 11 Obiective Tematice stabilite la nivel European.

În paralel, ADR NV a desfășurat demersurile necesare în scopul elaborării Planului de Dezvoltare Regională NV, supus consultării publice începând din septembrie 2013, ce va reprezenta cadrul formal de orientare a fondurilor nerambursabile alocate prin POR 2014-2020 pentru regiunea NV care include și judeţul Satu Mare.

Lucrarea de faţă, Cadrul de referinţă a strategiei de dezvoltare a municipiu lui Satu Mare, cuprinde o analiză socio-economică ce abordează aspecte de bază precum economie, CDI, turism, demografie, educaţie, cultură, protecţie socială, sănătate, urbanism, infrastructură, protecţia mediului și guvernanţă locală. Analiza SWOT rezultată reprezintă un efort colectiv al echipei de proiect și al părţilor interesate, factorii locali care au participat la consultările publice organizate pe parcursul derulării proiectului.

Întrucât statistic, datele se colectează și se interpretează de către INS la nivel de judeţ, analizele realizate din punct de vedere socio-economic se bazează în mod limitat pe valori aferente orașului Satu Mare. Această situaţie este compensată în domeniile urbanism, infrastructură, protecţia mediului şi social unde informaţiile au fost colectate şi prezentate la nivelul municipiului Satu Mare.

1.1     PROFILUL MUNICIPIULUI SATU MARE

1.1.1   Așezare, populaţie, suprafaţă

Municipiul Satu Mare este localizat în nord-vestul României, la 47°47'30" latitudine nordică și 22°52'30" longitudine estică și este capitala județului cu același nume delimitat de granița României cu Ungaria în zona de vest și de cea cu Ucraina în regiunea de nord, pe celelalte laturi având ca vecini județele Bihor și Sălaj la sud și județul Maramureș la est.

Prin Legea 151/1998 privind dezvoltarea regională în România s-au stabilit cadrul instituțional, obiectivele și competențele pentru implementarea politicii de dezvoltare a României prin împărțirea pe regiuni pe baza asocierilor voluntare ale administrațiilor publice locale.

 

Ulterior, aceasta a fost abrogată de o nouă lege dedicată dezvoltării regionale, Legea 315/2004 prin care au fost introduse denumirile și componența regiunilor. Județul Satu Mare a fost încadrat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

alături de județele Bihor, Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Cluj, însumând o suprafață de 34.159 km2

(14,32% din suprafața țării) și o populație de 2.744.914.

Județul Satu Mare are o întindere de 4.418 km2 și este constituit în cea mai mare parte din terenuri agricole (72%), păduri și vegetație forestieră (18%), ape, bălți (3%) și alte suprafețe (7%). Suprafața municipiului Satu Mare reprezintă 3,40% din cea a județului și este de 150,3 km2.

Cei 102.411 locuitori ai orașului reprezintă aproximativ 30% din populația județului și 3,7% din cea a Regiunii Nord-Vest. Raportând numărul de locuitori ai

 municipiului la suprafața acestuia, rezultă o densitate de 681,37 loc/km2, mai mare decât media urbană de 353,2 loc/km2 din regiune, cu Oradea orașul cel mai dens populat (1.170 loc/kmp).

 

Tabel 1: Populația Municipiului Satu Mare

 

 

	Suprafața   u.m.- km2	Populaţie 2011   u.m. - nr. locuitori	Ponderea populaţiei Mun. Satu Mare	Densitatea   loc/km2
		Total                 Femei         Bărbați
Municipiul Satu Mare	150,3                          102.411      54.229          48.182                 -                 681,37
Judeţul Satu Mare	4.418                          344.360     178.016        166.344            29,7%               74,5
Regiunea Nord-Vest	34.159                      2.744.914    1.410.886     1.334.028           3,7%                80,3

 

1.1.2   Cadrul natural, resurse

Municipiul Satu Mare este situat în partea de nord-vest a județului, la aproximativ 10 km de granița cu Ungaria și 35 de km de granița cu Ucraina. Întreg spațiul administrativ al orașului se află în zona de câmpie – Câmpia Someșului – la o altitudine medie de 126 m față de nivelul mării, având o înclinație lină pe direcția sud-est – nord-vest de la 130 m la Aeroportul vechi până la 124 m la Grădina Romei.

Râul Someș străbate orașul pe direcția est -vest având o curgere lină datorită pantei cu înclinație redusă specifică zonei de câmpie. Acesta a avut o influență sem nificativă în constituirea și dezvoltarea orașului încă din Evul Mediu timpuriu, favorizând legăturile comerciale cu zone din apropiere, dar și practicarea morăritului și a pescuitului. Astfel, sectorul nordic al orașului de astăzi s -a format în jurul vechii cetăți existente, pe când sectorul sudic s-a dezvoltat în ultimii 50-60 ani.

Someșul se formează din confluența Someșului Mare și a Someșului Mic în apropierea localității Dej (județul Cluj), adunându-și afluenții pe o suprafață de 14.500 km2 de pe teritoriul a încă patru din cele șase județe ce formează regiunea nord - vest: Cluj,Bistrița-Năsăud, Sălaj și Maramureș. Județul Satu Mare este străbătut de râu pe o lungime de 61 de km până la graniță, continuându-și cursul pe teritoriul Ungariei unde se varsă în Tisa.

În secolul al XVIII-lea, prin numeroasele meandre în aval și în amonte, Someșul se încadra în hotarele orașului Satu Mare pe o lungime de 36,5 km, însă de -a lungul timpului, în urma lucrărilor de reamenajare efectuate, distanța s-a redus la doar 9,8 km.

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest cuprinde aproximativ toate formele de relief, de la munți la câmpie, chiar și o mică parte din depresiunea Transilvaniei. Județul Satu Mare este situat preponderent în zona de câmpie joasă, iar terenul este format în cea mai mare parte din soluri podzolice compuse din depozite de nisip, loess și pietriș, astfel creându-se condiții favorabile culturilor agricole. Flora și fauna au fost influențate de relieful specific zonei de câmpie, ceea ce a dus la crearea unui habitat favorabil pentru specii de rozătoare (popândăul, hârciogul), reptile (vipera Berus din Pădurea Noroieni), păsări sălbatice (rațe, gâște, egrete, fazan) și alte mamifere (căprior, mistreț, iepure) dar și pentru câteva rarităţi floristice care merită a fi remarcate: arbori Pterocarya din China, Sopbora Japonica Pendula, Paulownia Tomentosa etc.

La nivelul regiunii Nord-Vest au fost declarate 170 de arii naturale protejate de interes național. Cele mai numeroase se află pe teritoriul județului Bihor (64), cele mai extinse se întâlnesc în Maramureș însumând peste 50% din totalul regional, Satu Mare ocupând ultimul loc cu un număr de doar 7 astfel de zone. Aria geografică a municipiului Satu Mare și cea adiacentă acestuia cuprinde de asemenea zone desemnate ca fiind arii cu valoare de patrimoniu natural, reprezentate prin Parcul Grădina Romei sau Pădurea Noroieni (aflată la 8 km de oraș, unde mulți sătmăreni își petrec weekend -urile) precum și o specie de arbore protejată reprezentată de Salcâmul Japonez.

Municipiul Satu Mare se încadrează în zona de climă temperat-continentală moderată în care perioadele de iarnă sunt mai lungi și mai reci datorită poziției geografice nordice, perioadele de vară fiind mai răcoroase decât cele specifice arealelor de câmpie sudice. Astfel, în perioada rece se înregistrează valori termice mai scăzute decât în alte orașe din vestul țării, respectiv -17°C față de -15° la Oradea și -12°C la Timișoara. Media anuală a temperaturii este de 9,6°C. Valorile termice clasificate în funcție de anotimp sunt: 10,2°C primăvara; 19,6°C vara; 10,8°C toamna şi 1,7°C iarna. Umiditatea atmosferică este destul de ridicată, cu valori de 64% în timpul verii, 83% în sezonul de iarna și o medie anuală de 71%, astfel asigurându-se în general o activitate vegetativă normală pentru toate plantele cultivate şi spontane. Regimul vânturilor este caracterizat prin predominanţa curenţilor din sectorul nord -vestic, ce se deplasează cu viteze medii cuprinse între 3 și 3,8 m/s, care aduc precipitaţii primăvara şi vara în cantități ce pot oscila între 400 mm și 1000 mm.

1.1.3    Istorie

În evul mediu, pe teritoriul actual al municipiului Satu Mare existau două așezări umane, despărțite de cursul râului Someș: orașele Satu Mare și Mintiu. Primele informații scrise privind această regiune indică Satu Mare drept centrul comitatului regal cu același nume, funcționând în jurul unui castru fortificat: cetatea Satu Mare. Prima mențiune a localității Satu Mare se datează la sfârșitul secolului al XII-lea, din perioada anilor 1162-1172. Mintiul apare în documente la începutul secolului al XIII-lea, în anul 1216, când este menționată drept o așezare de coloniști germani. Tradiția locului consemnează o colonizare mai timpurie, datând încă de la începutul secolului al XI-lea. Istoria celor două orașe despărțite de Someș este similară în multe privințe. Totuși, în lipsa unei fortificații proprii, Mintiul nu a avut niciodată importanța strategică și militară a Sătmarului. Cele două orașe au avut statut diferit și din punct de vedere al administrației ecleziastice. Satu Mare joacă rolul unui centru de arhidiaconat, ce cuprindea partea de vest a comitatului Satu Mare, iar Mintiul, în schimb, aparține arhidiaconatului de Ugocea.

Primul privilegiu cunoscut este acordat orașului Mintiu de către regele Andrei al II-lea, în anul 1230. Pentru Satu Mare, s-a emis un privilegiu similar la un interval destul de scurt, în anul 1264. Din punct de vedere al obligațiilor, orașele sunt datoare să trimită câte cinci oameni înarmați în oastea regelui, să plătească decima în valoare de 12 denari, să asigure două mese regelui și însoțitorilor săi, dacă aceștia ar poposi vreodată în oraș. Drepturile acordate în schimb celor două orașe sunt relativ extinse: acestea sunt extrase, din punct de vedere administrativ și juridic, de sub autoritatea comitelui de cetate și puse direct sub autoritatea regelui sau a vistierului regal. În același timp, locuitorii au posibilitatea să-și aleagă judele și preotul, precum și beneficiază de un vad scutit de vamă pe râul Someș. Nu în ultimul rând, regele donează orașelor un lot de pământ de mari dimensiuni, cuprinzând teren arabil, păduri, vii, pășuni și fânețuri. Pe lângă privilegiile dobândite, factorul principal al dezvoltării urbane a însemnat transportul sării pe râul Someș, dinspre ocnele din Transilvania. În cele două orașe, astfel, s-au stabilit comunități însemnate de negustori și meșteșugari, organizate în bresle.

Perioada de înflorire este încheiată de războaiele antiotomane din secolul al XVI-lea. Începând cu anii 1540-1550 zona devine teatru de operațiuni militare, fiind o regiune de frontieră, oscilând mereu între Ungaria regală, Principatul Transilvaniei și Imperiul Otoman. Din acest motiv, orașele Satu Mare și Mintiu au suferit mult, statutul lor fiind marcat de dese schimbări de suzeranitate. Din cauza poziționării sale la frontiera între trei entități statale, este ridicat aici o fortificație cu cinci bastioane, care a căpătat un rol strategic important. Cetatea a existat până în 1705, când, în timpul răscoalei conduse de Francisc Rákóczi II, acesta a ordonat distrugerea ei. După înfrângerea răscoalei, austriecii au continuat distrugerea fortificaţiei, care a durat până 1723.

Cele două oraşe (Satu Mare şi Mintiu) s-au unit în anul 1712, iar din 1715 Satu Mare a dobândit titlul de oraş liber regal. Populaţia alungată de luptele de la începutul secolului s-a întors treptat acasă, dar dezvoltarea oraşului este îngreunată şi mai departe de numeroasele inundaţii şi epidemii. Astfel, în 1769, oraşul avea numai 5000 de locuitori, întreaga perioada a secolului XVIII și prima jumătate a secolului XIX este marcată de un proces lent de urbanizare. Prima ridicare militară, realizată între anii 1783-1785, reprezintă o așezară extinsă, răsfirată, având caracter rural. Pe lângă edificiile ecleziastice realizate în această perioadă (bisericile calviniste din Mintiu și cea „cu lanțuri”, biserica greco-catolică veche din Satu Mare și cea din Mintiu) au fost construite din piatră doar câteva case de locuit și prăvălii. Numărul construcțiilor din piatră rămânea, însă, redus: la mijlocul secolului al XIX-lea, trei sferturi dintre construcții erau din lemn, chirpici sau văioage, iar majoritatea covârșitoare a acoperișurilor erau din șindrilă sau paie. La această dată s-a realizat pietruirea străzilor principale.

Înfiinţarea, în anul 1804, a Episcopiei Romano-Catolice din Satu Mare a adus un veritabil imbold dezvoltării urbane. Prin construirea sau reconstruirea a numeroase clădiri, biserica romano-catolică a contribuit simţitor la realizarea aspectului actual al oraşului. În timpul episcopului János Hám s-au finalizat lucrările la Catedrala romano-catolică, palatul episcopal, biserica Calvaria, mănăstirea maicilor misericordieni. A doua jumătate a secolului al XIX-lea este o perioadă de dezvoltare economică deosebit de dinamică. În 1871 se construieşte calea ferată Satu Mare – Carei (pe atunci reşedinţa comitatului), în 1872 se stabileşte legătura feroviară cu Sighetu Marmaţiei, iar în 1884 cu Baia Mare. În 1881 s-a introdus sistemul electric de iluminat public. La începutul secolului al XX-lea, populaţia oraşului atingea deja cifra de 27000 de locuitori, iar economia se caracteriza prin dinamism industrial: moara cu aburi, fabrica de cărămidă, fabrica de cherestea Neuschloss, turnătoria şi uzina de maşini şi vase a fraţilor Princz, uzina de vagoane Unio, Banca de Credit, Banca Comercială. La începutul secolului XX au fost ridicate clădirile Hotelului Dacia (Pannonia) şi Viktoria, Teatrului de Nord, Liceului Eminescu, declarate astăzi monumente arhitecturale.

După încheierea primului război mondial, oraşul şi cea mai mare parte a comitatului intră în componenţa României Mari. În perioada interbelică, Satu Mare cunoaşte, pe lângă noul val de construcţii (catedrala ortodoxă şi cea greco-catolică, Prefectura – actuala clădire a Muzeului Judeţean), şi o creştere a populaţiei. Cel de al doilea război mondial şi consecinţele acestuia aduc schimbări importante în viaţa oraşului. După Arbitrajul de la Viena, judeţul redevine parte a Ungariei. În anul 1944, populaţia evreiască din oraş şi împrejurimi, însumând circa 18000 de suflete, a fost internată în ghetoul sătmărean şi ulterior deportată. În acelaşi an oraşul a fost bombardat de aviaţia sovietică. Populaţia s-a refugiat în satele din apropiere, iar daunele provocate clădirilor reprezentative şi caselor de locuit au fost semnificative. În octombrie 1944 Satu Mare a fost eliberat de forţele sovietice şi române. În ianuarie 1945, populaţia germană a oraşului (în jur de 1000 de persoane) a fost transportată în lagărele de muncă din URSS.

După instalarea regimului comunist orașul Satu Mare a pierdut statutul reședință de județ, fiind încadrat în regiunea Baia Mare. Începând din anii 1960, ca urmare a industrializării susținute, numărul locuitorilor Sătmarului crește semnificativ, determinând și extinderea și modernizarea orașului. Din anul 1968, Satu Mare a redobândit statutul de reședință de județ. Tot în această perioadă începe construirea primelor cartiere și apariția primelor blocuri cu 4, mai târziu cu 10 etaje. Cea mai spectaculoasă dezvoltare o cunoaște partea orașului situată pe malul stâng al râului Someș. Primul cartier construit a fost Cartierul 14 (cunoscut sub numele de Micro 14), cu un număr suficient de apartamente pentru găzduirea a 20.000 de oameni. A urmat Cartierul 15, cu apartamente pentru 15.000 de oameni. Pentru legarea acestor zone de nucleul vechi al orașului s-a realizat cel de al doilea pod peste Someș, podul Golescu.

Un moment dramatic și semnificativ în istoria așezării a constituit inundațiile din anul 1970, când cea mai mare parte a orașului a fost acoperită de ape. Viiturile au provocat, pe lângă numeroase pierderi de vieți omenești, prăbușirea a peste 2000 de case. Pentru familiile sinistrate în urma inundațiilor au fost ridicate în regim de urgență două cartiere: Soarelui și Carpați I. Tot în urma inundațiilor au apărut și primele blocuri de locuințe din partea orașului Mintiu (zona P-ța 14 Mai) și, în scurt timp, primul cartier, cu o denumire cu vădit caracter propagandistic: Solidaritatea. Un alt val de dezvoltare a început în anii ‘80, când au fost construite alte trei cartiere (Micro 16, Micro 17 și Carpați II). Ca o investiție de prestigiu a fost construită Palatul Administrativ (finalizat în 1986) și a fost creată ansamblul clădirilor moderne a Centrului Nou.

Schimbările politice din anii 1990 au adus municipiului Satu Mare o perioadă de stagnare economică, urmată de una de dezvoltare lentă. Ieşirea din acest impas pare să se realizeze în pragul secolului al XXI-lea, când poziţia apropiată de graniţă şi efectele integrării europene a României au redresat dezvoltarea oraşului. Viaţa economică actuală este caracterizată prin prezenţa din ce în ce mai importantă a capitalului străin, de un sector de servicii aflat într-o dezvoltare dinamică şi de diversificarea industrială (componente de maşini, industria textilă, alimentară, producţia mobilei).

Satul Sătmărel este menţionat pentru prima dată în documente în anul 1215. Iniţial face parte din domeniul regal şi este locuit de către iobagii cetăţii Satu Mare. După dispariţia acestora, în secolul al XIV-lea Sătmărelul devine moşia familiilor Szántai şi Piskárkosi. În 1393, partea familiei Szántai a ajuns prin moştenire în posesia nobililor Báthori. În secolul al XV-lea sunt menţionate două sate cu numele de Sătmărel: Sătmărelu Mare şi Sătmărelu Mic. Dubla configuraţie nu se păstrează însă, în epoca modernă existând o singură aşezare cu această denumire. Biserica ortodoxă a fost construită în anul 1911 şi are hramul Sf. Dumitru.

 

1.1.4    Repere arhitecturale şi obiective turistice

Hotelul Dacia, poate cel mai reprezentativ monument arhitectural din centrul vechi, a fost construit pe locul fostei primării a oraşului, ridicat în stil baroc în anii 1760 și demolat din cauza stării de degradare accentuată în care se afla în anul 1900. Construirea hotelului în stil secession a început peste un an, în 1901. Pe faţada ornamentată cu elemente florale este reprezentată şi stema oraşului Satu Mare, iar motivele decorative îşi păstrează stilul unic şi în interiorul clădirii, realizat în aceeaşi manieră elegantă. Sala de spectacole a clădirii, din aripa din spate, găzduieşte astăzi Filarmonica Dinu Lipatti şi se remarcă prin caracteristicile acustice deosebite şi prin ornamentaţia interioară de o frumuseţe unică.

Turnul Pompierilor se ridică în mijlocul unui mic parc, unde se ajunge printr-un pasaj pe lângă Hotel Dacia. Turnul a devenit un simbol al municipiului Satu Mare. Construcţia a avut loc în anul 1904 și se leagă de numele episcopului romano-catolic Gyula Meszlényi. Placa de aramă cu stema oraşului din vârful turnului provine de la vechea primărie a orașului. Turnul pompierilor s-a renovat recent şi este deschis vizitării, oferind publicului o panoramă spectaculoasă asupra oraşului.

Centrul vechi este dominat dinspre est de Catedrala romano-catolică, a cărei construcţie s-a desăvârşit în anii 1830. Biserica precedentă, construită între 1786–1789, a fost în acea perioadă transformată pentru a corespunde statutului de Catedrală episcopală. Transeptul, cupola, perechea de turnuri şi timpanul îi conferă un stil clasicist, impunător.

În colţul sud-estic al Centrului vechi se află clădirea în stil neogotic a Muzeului de Artă, fosta casă Vécsey. Partea interioară păstrează poate cea mai veche construcţie din Satu Mare, realizată în stil baroc. Aici se găseşte o placă ce comemorează semnarea Păcii de la Satu Mare (1711), al cărei autor este marele artist sătmărean Aurel Popp.

Pe locul fostei cetăți se ridică astăzi două monumente arhitecturale valoroase. Biserica romano-catolică „Sfânta inimă a lui Iisus” (Calvaria) are două turnuri şi sanctuar poligonal. A fost realizat după planurile preotului-arhitect Albin Tischler, parohul satului Urziceni. Biserica a fost consacrată în 1844, fiind şi prima biserică din zonă realizată în stil neogotic. La sfârșitul secolului al XIX-lea turnurile au fost înălţate, iar nava lărgită cu capele şi navă secundară. Altarul a fost realizat de meşterul austriac Albin Hölzer. Pe parcursul secolului al XIX-lea biserica a fost îngrijită de către iezuiţi.

Sinagoga este celălalt monument ridicat pe amplasamentul fostei cetăți. Evreii s-au aşezat în număr mai mare în oraşul Satu Mare în cursul secolului al XVIII-lea. Comunitatea a crescut rapid şi a dobândit influenţă importantă în economia regiunii. În primele decenii ale secolului al XX-lea funcţionau în oraş 3 sinagogi şi 25 case de rugăciuni. Astăzi se păstrează doar sinagoga mare a comunităţii ortodoxe, pe strada Decebal, ridicată în locul primei sinagogi din oraş. Edificiul actual a fost construit între anii 1889-1892 în stil romantic, după planurile orădeanului Nandor Bach, de unde se explică şi similitudinile strânse cu sinagoga din Oradea. Cea mai importantă parte a clădirii este segmentul frontonului principal dispus în corespondenţă cu cele trei nave.

În nordul catedralei romano-catolice se găseşte clădirea Palatului Episcopal, construită în mai multe etape, corpul principal fiind finalizat în prima parte a secolului al XIX-lea. Primul episcop care a rezidat în palat a fost Hám János, din 1851. Statuia episcopului este amplasată în fața catedralei.

În vecinătatea palatului episcopal se află Catedrala Greco-Catolică, construită între 1932–1937, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, ridicată pe locul unei mai vechi biserici de cărămidă, datând din 1804. În această biserică a slujit renumitul cărturar Petru Bran, cel dintâi profesor de limba română din oraş şi autorul primei cărţi româneşti tipărită la Satu Mare. În galeria personalităţilor care au păstorit în vechea parohie se remarcă şi Ioan Marcu, Constantin Lucaciu şi Dr. Vasile Lucaciu, militanţi ai emancipării naţionale, politice şi culturale.

În capătul străzii se găseşte Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, ridicată între 1937–1938. Edificiul este înscris în lista naţională de monumente istorice. Ambele catedrale prezintă, atât prin arhitectură, cât şi prin ornamentaţia interioară şi exterioară trăsăturile specifice stilului neobizantin.

În sud-vestul Centrului vechi, pe colţ, se află clădirea cunoscută sub numele de Casa Albă. Este o clădire destinată locuințelor și spațiilor comerciale, și este realizată în stil secession în anii 1911–1912. Decoraţia este realizată cu ajutorul reliefurilor şi a motivelor ornamentale din faianţă albă şi pictată, printre care şi stema oraşului.

Pe aleea pietonală din partea opusă Casei Albe se ajunge în Centrul Nou. Aici se ridică Palatul Administrativ, care, cu o înălţime de 96,5 m, domină nu doar această piaţă, ci şi întregul oraş. Cea mai înaltă clădire administrativă din ţară, clădire a epocii comuniste. În palat funcţionează instituţii de interes judeţean şi municipal.

Pornind spre nord din Centrul vechi, pe strada Ştefan cel Mare, se ajunge la o piaţă de mici dimensiuni, dominată de clădirea celei mai mari biserici reformate din oraş, Biserica cu Lanţuri. În perioada războaielor otomane, biserica a suferit numeroase pagube, iar în 1703, când oraşul a fost incediat biserica a fost distrusă total. Populaţia alungată s-a întors doi ani mai târziu, şi, din 1707, cu acordul lui Francisc Ráckóczi al II-lea liturghiile au fost oficiate în hambarul cetăţii. Mai târziu s-a construit o biserică din chirpici şi o clopotniţă. Realizarea bisericii din piatră a început numai după Edictul de Toleranţă a lui Iosif al II-lea. Edificiul de cult în stil baroc, sfinţit în anul 1807, este înconjurat de gardul cu lanţuri de unde îşi ia numele.

În imediata apropiere a bisericii se găseşte clădirea Colegiului Naţional „Kölcsey Ferenc”, fostul Liceu Reformat, care funcţionează de aproape patru secole pe aceeaşi locaţie, deşi clădirea a suferit numeroase transformări în timp.

Pe strada Ștefan cel Mare se ridică Biserica romano-catolică ”Sf. Fecioară Neprihănită”. Episcopul Hám János a primit de la oraşul Satu Mare teritoriul vechiului curs al râului Someş în vederea construirii unei mănăstiri destinate călugărițelor Mizericordioase, cu condiția nivelării terenului. Construcția a fost încheiată în 1842. Faţada bisericii este realizată în stil clasic. Pictura altarului reprezentând Fecioara Neprihănită a fost realizată de József Pesky la Budapesta, în 1854. Picturile murale reprezentând scene din Biblie şi sfinţii maghiari au fost realizate în anii 1940 de pictori din Budapesta.

În partea oraşului care forma odinioară Mintiul se află câteva edificii de cult semnificative: biserica reformată din Mintiu a fost construită în anul 1793, iar cea greco-catolică cu hramul Sf. Nicolae este cel mai vechi lăcaş de cult din oraş (cu modificări semnificative ulterioare), datând din anul 1757, ridicată pe locul unei biserici de lemn din 1687. Biserica romano-catolică „Sf. Ioan Evanghelistul” era biserica mănăstirii franciscane. În perioada medievală, în oraş a existat o mănăstire franciscană. În perioada modernă, construirea mănăstirii actuale a debutat în timpul episcopului Hám János, dar a fost încheiată abia în 1903. Biserica a fost sfinţită trei ani mai târziu. Nava bisericii este realizată în stil clasic iar turnul proeminent, flancat de două turnuleţe decorate cu elemente neoromane şi neogotice domină faţada principală. Aceeaşi realizare neobişnuită caracterizează şi interiorul bisericii: pictura decorativă şi mobilierul a fost realizat de firmele specializate în stiluri istorice, folosindu-se elemente tipic medievale.

Un alt obiectiv al municipiului Satu Mare este Capela Aurel Popp, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril ce a fost zidită între 1935-1936, din iniţiativa şi după planurile renumitului artist plastic sătmărean Aurel Popp (1879-1860) capela este o construcţie deosebit de interesantă din punct de vedere arhitectural, îmbinând în mod fericit stilul neobrâncovenesc cu elemente tradiţionale. Fiind iniţial o capelă funerară de familie, subsolul are rol de criptă în care sunt aşezate osemintele marelui artist Aurel Popp.

Memoria personalităţilor ale căror nume şi fapte se leagă de istoria oraşului Satu Mare, sau a comunităţilor care convieţuiesc de secole pe aceste meleaguri, sunt asigurate de numeroase statui, printre care cea a lui Vasile Lucaciu (autor Cornel Medrea), Ferenc Kölcsey (autor Pál Lakatos), Mihai Eminescu (autor Mircea Bogdan), Sándor Petőfi (autor Árpád Deák), George Coşbuc (autor Ion Vlasiu), Dr. Béla Lükő (autor Sándor Csapó), episcopul Hám János (autor Pál Lakatos), principele Francisc Rákóczi (autor Árpád Deák).

 

1.2     ECONOMIA MUNICIPIULUI

1.2.1   Municipiul Satu Mare în context regional

Regiunea NV cuprinde 1.911 de localităţi din care 15 au rangul de municipiu și 28 de oraș, amplasate inegal în cele 6 judeţe componente. În judeţul Satu Mare se găsesc 2 municipii (Satu Mare și Carei) și 4 orașe, indicele de urbanizare fiind de 45,6%, apropiat de Bihor (49,2%), mai mare decât în judeţele Sălaj și Bistriţa Năsăud, dar mai mic decât în Maramureș (57,5%) sau Cluj (66,3%).

Potrivit PDR NV 2014-2020, Satu Mare și Baia Mare r eprezintă orașe cu servicii mixte de importanţă sub - regională, dar cu interconectări diferite, Baia Mare cu Cluj-Napoca iar Satu Mare cu Oradea. Totodată municipiul Baia Mare polarizează, prin sinapse locale, întreaga suprafaţă a judeţului Maramureş, parte a de est a judeţului Satu Mare şi nordul judeţului Sălaj, municipiul Satu Mare având o arie de polarizare restrânsă la doar judeţul cu acelaşi nume. Același document mai arată că partea de sud a judeţului Satu Mare este privată de existenţa unor centre polarizatoare urbane.

Regiunea este străbătută de 7 drumuri europene, cele mai importante fiind E60 – dinspre Ungaria, care face legătura cu Oradea-Cluj-Brașov şi Bucureşti, E576 - Cluj-Napoca-Dej, E81 –Satu Mare-Zalău-Cluj- Napoca-Braşov-Bucureşti, E79 – Oradea-Deva, E671 – Oradea-Arad-Timişoara, E58 – Halmeu-Baia Mare- Dej-Bistriţa-Vatra Dornei-Suceava-Iași. Infrastructura de drumuri naţionale cuprinsă în reţeaua TEN -T centrală se limitează la segmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60). Pe reţeaua TEN-T globală se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671) care străbat teritoriul regiunii Nord-Vest (Anexa 11.2). Strategia de transport pe termen lung a UE are ca scop consolidarea treptată a infrastructurii în acest sector până în 2050, prin asigurarea accesibilității pentru locuitorii din toate regiunile UE astfel încât aceștia să se afle la o distanță de cel mult 30 de minute, ca timp de deplasare, față de această reţea globală.

Prin HG 998/2008 cu modificările și completările ulterioare pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară și naţională s-au stabilit și polii de dezvoltare urbană reprezentaţi de 13 municipii după cum urmează: Arad, Baia- Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş. Aceștia îndeplinesc rolul de liant între polii de creştere (municipiile Braşov, Cluj -Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara) şi celelalte oraşe mici şi mijlo cii ale sistemului urban, pentru a atenua şi preveni tendinţele de dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunilor din care fac parte. Totodată, investițiile realizate în polii de dezvoltare urbană contribuie la reducerea nivelului de concentrare a populaţiei şi forţei de muncă din marile centre urbane şi la crearea unei structuri spaţiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial.

Structurarea indicativă a polilor şi a reţelelor teritoriale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Atât polii de creştere, cât şi polii de dezvoltare urbană au fost ţinta unor programe prioritare ale Uniunii Europene, prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1, vizând creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Cu toate acestea, gradul redus de absorbţie a fondurilor nerambursabile, absenţa unei viziuni macro, finanţarea prea multor obiective disparate, au condus către un impact mai puţin vizibil al fondurilor europene la nivel regional și neatingerea ţintei privind atenuarea disparităţilor regionale.

primul loc, la distanță semnificativă față de media națională, se afla Regiunea București -Ilfov cu 157,15 miliarde lei. Într-o analiză efectuată de CNP pentru perioada 2008-2016, PIB-ul regiunii N-V a fost raportat ca având o creștere anua lă constantă, cu excepția anului 2009 când, datorită impactului crizei asupra economiei, a fost consemnată o valoare mai mică decât în anul precedent.

 

În interiorul regiunii, dintre cele 6 județe componente contribuția cea mai mare la produsul intern brut provine din județul Cluj, (31,7%), urmat de județul Bihor cu o pondere de 24% și de Maramureș cu 15,4%. Satu Mare ocupă poziția a 4 -a cu un procent de 11%, relativ apropiat de cel al celorlalte două județe aflate pe ultimele 2 locuri.

La nivelul regiunii Nord-Vest, tendința ultimilor 14 ani a fost de creștere constantă a indicatorului PIB/loc. Plecând de la 4.400 euro în anul 2000 (23% din media UE28), în 2011 cuantumul acestuia s -a majorat pană la 10.500 euro (42% din media UE28). Și pentru perioada următoare CNP estimează o creștere a acestui indicator la nivelul regiunii Nord -Vest.

În ceea ce privește acest indicator, PIB/locuitor, în cadrul regiunii Nord -Vest, în anul 2013, județul Satu Mare ocupa ultimul loc cu 4.543 euro alături de Maramureș cu 4.581 euro. Poziția fruntașă aparținea județului Cluj cu 6.852 euro urmat de Bihor cu 6.118 euro, Sălaj cu 4899 euro și Bistrița -Năsăud cu 4.800 euro.

 

În perioada 2008-2013, tendința globală a indicatorilor PIB și PIB/locuitor analizați în cazul județului Satu Mare a fost de ușoară creștere, un mic regres înregistrându-se în anii 2009 și 2010 datorită impactului crizei asupra economiei locale.

     Structura economică a regiunii NV, la nivelul anului 2010, se baza în principal pe servicii și comerț (53,81%), industrie (26,75%), construcţii (10,8%) şi agricultură (8,64%).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.2.2   Industrie

 

Industria județului Satu Mare se regăsește cu precădere în municipiile Satu Mare, inclusiv zona metropolitană, și Carei ce pot fi considerate motoarele economice la nivel județean. Activitățile industriale din municipiul Satu Mare sunt diversificate, cuprinzând un spectru larg de domenii (echipare și componente auto, componente electronice, articole din materiale plastice, construcții metalice). Un clasament de la sfârșitul anului 2012 întocmit de ORCSM, releva faptul că, firmele cu cea mai importantă contribuţie la economia municipiului Satu Mare inclusiv zona metropolitană erau Autonet Import SRL cu o cifră de afaceri de 0,584 mld. lei cu activităţi în do meniul comerţului și reparaţiilor auto, ZES Zollner Electronic SRL cu venituri în valoare de 0,317 mld. lei şi activităţi în industria electronică, și DRM Dräxlmaier România Sisteme Electrice SRL cu 0,171 mld. lei, în industria cablajelor auto.

La nivelul municipiului Satu Mare, structura economiei indică faptul că, industria ocupă locul secund cu o pondere de 13,73%, pe primul loc, la o diferență considerabilă, poziționându -se comerţul (32,36%), iar în urma industriei clasându-se sectorul construcţiilor cu 9,24%, şi cel al transporturilor cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură.

 

 

Parcul industrial sud a fost creat cu scopul de a atrage investiţii străine şi autohtone în municipiul reşedinţă de judeţ, de natură să conducă la dezvoltare economică şi crearea de noi locuri de muncă. Firmele ce au concesionat parcele disponibile în acest parc, cu posibilitatea de cumpărare după 5 ani, erau, la sfârşitul anului 2013, următoarele: SC Casco SRL cu 50.000 mp și activitate în comerţ, SC Zollner Electronic SRL 120.000 mp - producător de componente electronice, SC Bodescu Export Import SRL - cu activităţi în industria de confort 20.000 mp, SC Lubexpert ROMÂNIA SRL - 25.000 mp importator si distribuitor de lubrifianți, SC Plastica SRL - 14.000 mp industria maselor plastice, SC Spania Decor Stand SRL 20.000 mp – industria mobilierului, SC Anvis SRL 24.700 mp – producător de materiale din cauciuc, SC Panatek SRL 25.000 mp – activitate în construcții, SC Kenobi SRL - 19.000 mp producător și furnizor de tehnologie de uscare, SC Solex SRL - 9.000 mp comerț, SC Tehnomecanica SRL - 20.000 mp fabricant de construcții metalice. La sfârşitul anului 2013 existau încă 3 parcele disponibile pentru concesionare.

Alte zone industriale din Municipiul Satu Mare sunt:

· Zona industrială nord-est – 102 ha, cu activităţi în domeniile: prelucrare lemn, abator, fabrică de bere, produse chimice, depozite, transporturi, ateliere mecanice, unități service;

· Zona industrială sud-est – 90 ha, cu activităţi în domeniile: prelucrare lemn, construcții de mașini, componente electrice;

·    Zona industrială sud-vest – 170 ha, cu activităţi în domeniile: construcții de mașini, prelucrări metalice, transporturi, ateliere mecanice, depozite de materiale și produse agricole, depozite de carburanți, ateliere service;

·    Unități industriale incluse în        zona rezidenţială – cca. 43,5 ha cu activităţi în domeniile: confecții, textile, tricotaje, fabrici și ateliere de confecții din lemn și metal, prelucrare piei, depozite produse alimentare și diverse materiale, fabrica       de pâine;

·    Unități industriale situate în trupuri izolate – cca. 15 ha din categoriile: depozite de materiale, unități de service, baze de transport.

În proximitatea Municipiului Satu Mare, la 3 km de acesta, se găseşte amplasat si Parcul industrial Vetiş, situat la 15 km de Aeroportul Internaţional Satu Mare şi la 12 km de punctul de frontieră Petea (graniţă cu Ungaria).

În judeţul Satu Mare mai există alte două parcuri industriale amplasate astfel:

 Parcul industrial Nord, amplasat în nordul municipiului Carei, în apropierea căii de transport feroviar şi a drumului judeţean DJ 198M, cu suprafaţă de 22 ha;

 Parcul industrial Acâş, amplasat în sudul judeţului, cu suprafaţa de 20 ha.

 

1.2.3   Activitatea de Cercetare, Dezvoltare și Inovare

Activitatea de cercetare-dezvoltare s-a redus constant, judeţul Satu Mare, ocupând la nivelul anului 2011 ultimul loc în cadrul regiunii după indicatorul specific acestui domeniu, respectiv numărul de salariaţi din acest sector raportat la 10.000 persoane civile ocupate. Astfel, dacă în anul 2000 valoarea acestui indicator era de 11, printr-o reducere constantă a ajuns la 1,6 în 2011. La nivelul regiunii Nord Vest tendinţa acestui indicator este de creștere, de la 20,3 în anul 2000 la 32,9 în anul 2011, situaţie care evidenţiază faptul că există o problemă de sistem în cazul judeţului Satu Mare.

Mai mult, dacă examinăm judeţele direct concurente din perspectiva acestui indicator, Maramureș a involuat de la 11,6 în anul 2000 la 7,7 în anul 2011 adică a înregistrat o scădere de numai 50%, faţă de Satu Mare unde acest indicator s-a redus de șapte ori în 10 ani. Chiar și Bistriţa -Năsăud s-a menţinut la un nivel relativ constant de 10,3 în 2000 și 8,8 în 2011, trecând printr -un vârf de 15,1 în 2005. Judeţul Bihor a înregistrat o evoluţie oscilantă, plecând de la 19,2 în 2000, basculând la 6,5 în 2005, pentru ca apoi să atingă din nou un vârf de 21,5 în 2010 urmat de o scădere abruptă la numai 3,3 în 2011. O menţiune aparte se cuvine pentru judeţul Cluj care a urmat o tendinţă puternic ascendentă, imprimată de altfel și regiunii, de la 39 în 2000, la 104 în 2011, cu valori intermediare de 67,2 în 2005 și 95,3 în 2010, ceea ce demonstrează că statutul de puternic centru universitar antrenează efecte pozitive și pe linia cercetării și, mai departe, în economie.

Situația critică a sectorului CDI la nivel județean, cu precădere în municipiul Satu Mare ca motor al economiei judeţene, este o consecință a nivelului scăzut al cheltuielilor efectuate în domeniu, care în anul 2011 au atins minimul perioadei respectiv 1 mil. lei. De altfel, există o singură unitate cu profil declarat de CDI, fost institut de cercetări cu capital de stat achiziţionat de către salariaţi. În absenţa unor specializări universitare care să valorifice resurse și competenţe locale și care să se implice în obţinerea de finanţări naţionale și europene nerambursabile, este puţin probabil că situaţia CDI se va îmbunătăţi semnificativ pe termen scurt și mediu în judeţul Satu Mare.

 

Sursă: INS

 

O imagine sugestivă la nivel regional cu privire la rezultatele activităţilor de CDI o constituie numărul de cereri de brevete și invenţii înregistrate la OSIM, figura de mai jos redând statist ica pentru toate judeţele componente. Satu Mare alături de Sălaj se clasează pe ultimul loc pe toată perioada analizată 2008-2012.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Important de menţionat că ponderea cheltuielilor CDI în PIB la nivel naţional este de asemenea extrem de redusă, fiind de numai 0,47% în 2011. În acest context, este important de subliniat faptul că, prin Strategia 2020, România s-a angajat să atingă în anul 2020 un procent de 2% din PIB cheltuieli efectuate în sectorul CDI, distribuit egal în 1% contribuţie de stat și 1% contribuţie privată.

 

Sursă: INS

Astfel, judeţul Satu Mare se confruntă cu două probleme la fel de complicate: i) pe de o parte, absenţa unor infrastructuri de cercetare organizate de regulă în cadrul facultăţilor de profil, nu permite formarea de colective de cercetători care să participe la competiţii naţionale și internaţionale în domeniu, ii) pe de altă parte, în sectorul privat în judeţul Satu Mare se alocă fonduri insuficiente pentru CDI, ceea ce determină o stagnare a valorii adăugate în economia locală, forţa de muncă fiind astfel remunerată sub salariul mediu pe economie, mai puțin în administraţia publică și serviciile financiare.

 

 

1.2.4   Agricultură

În regiunea de dezvoltare Nord-Vest agricultura ocupă locul al 4-lea la formarea valorii adăugate brute în economie. Condițiile climatice și cele naturale au contribuit la formarea unei agriculturi complexe în regiune, caracterizată în special prin culturile de cereale și leguminoase. În categoria fructelor, specific zonei de nord-vest, se remarcă producția de căpșuni (prima poziție în țară), piersici, nuci, dar și mere și prune (locul 2 după Regiunea Sud – Muntenia). Culturile de sfeclă de zahăr au cea mai semnificativă răspândire în regiune, iar în ultimul an s-a înregistrat și o creștere a producției de ciuperci.

 

Suprafața teritoriului administrativ al municipiului Satu Mare este de 15.015 ha, din care terenul agricol ocupă 10.294 ha distribuite astfel:

-   Teren arabil – 8.582 ha;

-   Pășuni – 1.526 ha;

-   Fânețe – 175 ha;

-   Livezi – 9 ha;

-   Vii – 2 ha.

La nivelul Municipiului Satu Mare, suprafața unităților agricole și silvice este de 136,66 ha distribuite astfel:

·   40,40 ha în Satu Mare;

·   4,32 ha în Sătmărel;

·   91,94 ha în trupuri izolate.

Principalele ferme agrozootehnice care își desfășurau activitatea la sfârșitul anului 2013 erau:

-   Agromexim S.R.L. – situată pe platforma Drumul Careiului 120;

-   Ave Impex S.R.L. – situată pe Drumul Careiului;

-   Agrodim S.R.L. şi Agrocompany S.R.L. - situate în Balta Blondă – spre localitatea Sătmărel;

-   Ferma Penitenciarului din județul Satu Mare

1.2.5   Sectorul antreprenorial

În ceea ce privește sectorul antreprenorial, în ansamblu, România este slab reprezentată, ţara noastră aflându-se pe ultimul loc din UE ca număr de IMM raportate la 1.000 de locuitori, cu 23 de astfel de întreprinderi. Singura excepţie este reprezentată de regiunea București-Ilfov care se apropie de media UE cu o valoare de 50,23 IMM/1000 de locuitori, însă și în acest caz există o pondere prea ridicată a întreprinderilor cu obiect de activitate în comerţ în detrimentul industriei și serviciilor. Desigur, situaţia se poate explica în primul rând prin accesul limitat la credite bancare și la alte forme de finanţare, comerţul fiind o activitate care necesită investiţii mai reduse.

Din perspectiva numărului de întreprinderi active, regiunea NV se găsește în apropierea mediei naţionale cu 24,4 IMM/1000 de locuitori. Judeţul Satu Mare a evoluat aproximativ constant în perioada analizată, cu un vârf al numărului întreprinderilor active în anii de maximă creștere economică.

În context este însă important de comparat situaţia înregistrată în municipiul Satu Mare cu ceea ce se întâmplă în domeniul antreprenorial în celelalte orașe poli de dezvoltare urbană. Astfel, faţă de competitorii direcţi, în Satu Mare se găseau, în 2011, mai puţine firme cu cifre de afaceri peste 10 mil. lei, respectiv 70, versus 89 în Baia Mare și 174 în Oradea. Și în sectorul microîntreprinderilor, în municipiul Satu Mare se găseau doar 252 de firme spre deosebire de Baia Mare cu 335 și Oradea cu 795.

 

Cifra de afaceri a firmelor [lei]/Număr de firme	Oradea	Arad	Bacău	Baia Mare	Brăila	Deva	Galaţi	Piteşti	Râmnicu Vâlcea	Satu Mare	Sibiu	Suceava	Târgu Mureş
0 - 10.000	795	423	406	335	333	196	555	504	298	252	457	228	448
10.001 - 100.000	3.242	2.087	1.850	1.676	1.658	889	2.813	2.042	1.383	1.222	1.923	1.056	1.868
100.001 - 1.000.000	3.081	2.213	1.833	1.892	1.791	872	2.586	2.058	1.292	1.356	2.191	1.181	1.994
1.000.001 - 10.000.000	1.103	768	553	628	525	267	784	821	409	459	685	354	648
> 10.000.000	174	135	87	89	77	39	153	144	87	70	128	43	99

Desigur, aceste comparaţii trebuie extinse de la municipiile – poli de dezvoltare urbană către judeţe, întrucât zonele periurbane au devenit în ultimii ani mai atractive prin preţurile mai mici ale terenurilor și clădirilor, accesibilitatea mărită a acestora precum și tendinţei de creștere a mobilităţii forţei de muncă.

1.2.6   Indicatori colaterali: investiţii străine, comerţ exterior, cifră de afaceri

Investiţiile străine directe înregistrate la nivel naţional din 1990 până la finalul anului 2012 s-au ridicat la 59,126 mld. euro. Dintre acestea, 2,814 mld. euro au fost realizate în Regiunea Nord-Vest, ceea ce reprezintă 4,8% din totalul naţional (locul 6), cu Regiunea Nord-Est plasată pe ultimul loc cu 3% şi Bucureşti-Ilfov care şi-a valorificat statutul de capitală europeană atrăgând peste 60% din volumul investiţiilor străine realizate în România.

Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2012

 

Regiunea de dezvoltare	Valoare	Pondere în total ISD
	(mil euro)	%
Bucureşti-Ilfov	35.859	60,6
Centru	4.625	7,8
Vest	4.510	7,6
Sud-Muntenia	4.230	7,2
Sud-Est	3.253	5,5
Nord-Vest	2.814	4,8
Sud-Vest Oltenia	4.068	3,5
Nord-Est	1.767	3
Total România	59.126	100

Considerând competiţia între polii de dezvoltare la nivel național, în cazul de față și la nivel regional, numărul cel mai mare de firme cu participare străină la capital, 2.121, s -a înregistrat în municipiul Oradea unde şi numărul total de firme era semnificativ crescut (un maxim de 12.169 de firme pr intre cele 13 oraşe poli de dezvoltare). Municipiul Satu Mare, cu 537 de firme mixte, se situa pe locul 5, înaintea municipiului Baia Mare (339).

Număr total de firme/cu participare străină la capitalul social în polii de dezvoltare urbană

 

	Oradea	Arad	Bacău	Baia Mare	Brăila	Deva	Galaţi	Piteşti	Râmnicu Vâlcea	Satu Mare	Sibiu	Suceava	Târgu Mureş
Total firme	12.169	7.676	6.101	6.339	6.356	3.025	9.090	7.494	4.479	4.376	7.171	3.619	6.638
Capital străin	2.121	1.403	497	339	279	245	421	392	173	537	971	128	729
Total judeţ	19.996	12.450	11.190	12.683	7.168	10.650	12.550	15.573	7.951	7.996	11.580	11.491	13.779
Capital străin judeţ	3.262	2.128	784	669	401	783	527	873	297	863	1.564	459	1.420

 

În Municipiul Satu Mare, capitalul străin este prezent îndeosebi în industria auto și industria echipamentelor electrice. Investitori de prestigiu au dezvoltat afaceri de succes precum firma Zollner, concernul german Dräxlmaier, firmele Schlemmer şi Woco care au realizat importante investiţii de tip greenfield creând peste 5.000 de noi locuri de muncă. La fel de importantă este şi investiţia celui mai mare producător de maşini de gătit şi aparate electrocasnice din Europa, grupul de firme Electrolux care a preluat producătorul local de mașini de gătit. De asemenea, firma franceză Saint -Gobain, cu peste 340 de ani experiență în industria construcțiilor, produce în unitatea amplasată în parcul industrial Vetiş elemente abrazive.

Important de subliniat că cifrele sunt relative în descrierea regională întrucât, în general firmele multinaţionale se înregistrează în Bucureşti, dar efectuează investiţii și în ţară (de exemplu cazul Petrom), situaţie care se întâlneşte şi în comerţul exterior, unde valorile judeţene nu sunt înt ru totul relevante. Acelaşi Petrom sau alt agent economic importă de regulă carburanţi sau alte produse în volume mari, prin sediul din Bucureşti, dar distribuie şi în Satu Mare fără ca agenţii economici din zona respectivă să înregistreze importuri în acest sens.

Astfel, în anul 2013, valoarea totală a importurilor la nivel național a fost de 55,268 mld. euro, din care un procent de 31,74% a revenit municipiului București, reprezentând 17,542 mld. euro. Totodată, Capitala a înregistrat exporturi23 în valoare de 9,711 mld. euro, ponderea din totalul naţional de 49,564 mld. euro fiind de 19,59%.În ceea ce privește importurile la nivelul anului 2013, într-un clasament al regiunii NV, județul Satu Mare a ocupat o poziție peste medie cu o valoare de 0,787 mld . euro a acestui indicator, în urma județelor Bihor, situat pe primul loc cu 1,902 mld. euro, și Cluj, poziția secundă cu 1,720 mld. euro. În comparație cu celelalte județe ale regiunii NV, valoarea importurilor judeţului Satu Mare a fost cu 50% mai mare față de cea înregistrată în Bistrița-Năsăud și chiar de trei ori mai mare decât cea din Sălaj.

Tot în 2013, cea mai mare contribuție la importurile efectuate în județul Satu Mare o avea ramura industrială a mașinilor, aparatelor și echipamentelor electrice cu aproape un sfert din valoarea totală a indicatorului, și anume 0,207 mld. euro, urmată de cea a materialelor plastice și din cauciuc și de cea a metalelor comune situate în jurul valorii de aproximativ 0,110 mld. euro.

Referitor la exporturi, la sfârșitul anului 2013 la nivelul regiunii NV, județul Bihor a înregistrat cea mai mare valoare în acest sens cu 1,935 mld. euro, valoare semnificativ mai mare decât cea a județelor Maramureș, situat pe locul secund cu 0,980 mld. euro și Cluj, cu 0,923 mld. euro . Poziția a 4-a în acest clasament este ocupată de județul Satu Mare care a încasat venituri în valoare de 0,771 mld. euro din activitățile de export, pe ultimele 2 locuri situându-se județele Bistrița -Năsăud, cu 0,630 mld. euro și Sălaj, cu 0,416 mld. euro.

La finalul lui 2013, din județul Satu Mare, cele mai multe produse trimise spre export au fost mașinile, aparatele și echipamente electrice însumând o valoarea de 0,187 mld. Euro, urmate de materialele plastice și din cauciuc cu 0,176 mld. euro. In dustria textilă a fost de asemenea bine reprezentată la export cu 0,080 mld. euro, în celelalte sectoare neremarcându-se sume semnificative pentru acest indicator.

Referitor la repartizarea cifrei de afaceri a agenţilor economici pe clase de valori, este de remarcat în primul rând faptul că municipiul Satu Mare se situa în 2011, cu 3.359 agenţi economici activi, pe locul 11 din cele 13 orașe poli de dezvoltare urbană, fiind urmat de municipiile Suceava și Deva cu 2.862, respectiv 2.263 de firme. Pe primul loc în același an, se situa Oradea cu 8.395 de firme active. De menţionat şi faptul că în municipiul Satu Mare, în 2011, numai 70 de firme au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane lei comparativ cu Baia Mare care avea 89 de firme în aceas tă clasă de venituri și Oradea aflată pe primul loc cu 174 de astfel de firme.

În perioada 2011-2013, numărul de firme active în municipiul Satu Mare a înregistrat o creştere semnificativă ajungând la 4.936, dintr-un total de 6.686 înregistrate și neradia te potrivit datelor comunicate de ORCSM. Şi numărul de companii cu venituri de peste 10 milioane lei a crescut în acelaşi interval de la 70 la 80 de firme.

Numărul firmelor active şi cifra de afaceri la nivelul polilor de dezvoltare urbană

 

Cifra de afaceri a firmelor	Oradea	Arad	Bacău	Baia Mare	Brăila	Deva	Galaţi	Piteşti	Râmnicu Vâlcea	Satu Mare	Sibiu	Suceava	Târgu Mureş
0 - 10.000	795	423	406	335	333	196	555	504	298	252	457	228	448
10.001 - 100.000	3.242	2.087	1.850	1.676	1.658	889	2.813	2.042	1.383	1.222	1.923	1.056	1.868
100.001 - 1.000.000	3.081	2.213	1.833	1.892	1.791	872	2.586	2.058	1.292	1.356	2.191	1.181	1.994
1.000.001 - 10.000.000	1.103	768	553	628	525	267	784	821	409	459	685	354	648
> 10.000.000	174	135	87	89	77	39	153	144	87	70	128	43	99

Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai important, în comparaţie cu celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ Industrie si Agricultură Satu Mare, la nivelul anului 2009, reşedinţei de judeţ îi revenea 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi corespundea un procent de

9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuia cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad deţ inea 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator revenea celorlalte localități din județ.

1.2.7   Piaţa muncii și forţa de muncă

La nivel naţional, populaţia activă a urmat un trend descendent în ultimii 15 ani, plecând de l a 11.283.000 persoane în anul 2000 și ajungând la 9.868.000 în anul 2011. Explicaţii sunt multiple, emigraţia și valurile de pensionare anticipată ca urmare a restructurării economiei prin închiderea marilor companii de stat și private fiind printre cele p rincipale. Populaţia ocupată a înregistrat de asemenea o scădere în perioada analizată de la 10.508.000 persoane în anul 2000 la 9.138.000 în anul 2011, cu nivelul șomajului rămas constant în jurul valorii de 740.000 de persoane.

În regiunea NV, trendul înregistrat a fost similar, s-a plecat în anul 2000 de la 1.417.000 persoane populaţie activă și s-a ajuns în anul 2011 la o valoare de 1.228.000 mii persoane, din care ocupată.

Absenţa unor activităţi cu valoare adăugată semnificativă, pe scară largă, se reflectă și în nivelul mai redus al salariului mediu net lunar din judeţ, deşi în zonă funcţionează investiţii în domenii cu potenţial ridicat precum componente auto şi electronice. Se constată că, din acest punct de vedere, judeţul Satu Mare se afla în anul 2011, pe locul al patrulea în regiune cu 1.116 lei, după Sălaj cu 1.135 lei, Bihor cu 1.208 lei și Cluj cu 1.467 lei. Pe ultimele locuri se aflau judeţele Bistriţa Năsăud și Maramureș cu 1.086respectiv 1.043 lei. De altfel, întreaga regiune NV se situa în 2011, cu un salariu mediu net de 1.243 lei, sub media pe ţară în valoare de 1.444 lei.

 

Pe sectoare de activitate, la nivelul regiunii și al judeţului Satu Mare, cele mai mici salarii au revenit în 2011 lucrătorilor din construcţii, fapt explicabil prin prisma caracterului sezonier al activită ții și a prăbușirii pieţei imobiliare, și implicit a construcţiilor, a sistării unor obiective de investiţii etc. Salariile nete cele mai importante au revenit personalului angajat în industrie și servicii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursă: INS

 

 

Totuşi, prognozele elaborate de CNP, evidenţiază o tendinţă de creştere a salariului mediu net în cadrul regiunilor. Astfel, prognoza de toamnă 2013, indică pentru Regiunea NV un salariu mediu net în anul 2012 de 1.280 lei faţă de 1.243 lei în 2011, în timp ce pentru anul 2017 se estimează o valoare de 1.594 lei în continuare sub media pe ţară de 1.879 lei. De remarcat că toate regiunile, cu excepţia Bucureşti Ilfov se încadrează sub medie, cu Regiunea Vest având cel mai mic ecart, cu un salariu mediu net prognozat pentru 2017 în valoare de 1.801 lei.

În privinţa ratei şomajului, la începutul anului 2014, potrivit datelor comunicate de ANOFM la nivel național aceasta era de 5,82%. În județul Satu Mare rata şomajului era de 4,77%, apropiată de media regiunii NV în valoare de 4,65%, acesta clasându-se în urma județelor Bihor, Cluj și Maramureș a căror indicator avea o valoare mai apropiată de 4%, dar peste județele Bistrița-Năsăud și Sălaj în care se înregistrau rate de 5,21% respectiv 6,31%. Estimările CNP cu privire la evoluția ratei șomajului în următorii 3 ani, arată un scenariu optimist prin scăderea acestui indicator cu cel puțin 1 pp în fiecare an.

 

 

Concluzii

Municipiul Satu Mare este motorul economiei udețene, contribuind la formarea a peste jumătate din cifra totală de afaceri, în clasamentele de la nivel regional fiind situat în zona mediană, poziție datorată mai ales competiției în care se află cu celălalt pol de dezvoltare urbană, municipiul Baia Mare, care prin situarea geografică la o distanță relativ mică, își răsfrânge influență radială și în județul Satu Mare, dar și prin evoluția semnificativ mai accelerată a municipiilor Oradea și Cluj -Napoca.

Industria municipiului, bazată în principal pe sectoarele auto și de componente electronice, spre care se îndreaptă principalele investiții străine directe și totodată cea mai mare parte a activității de export, deși domenii cu potențial ridicat al valorii adăugate,