Hotărârea nr. 34/2014

HCL 34 – Hotărâre privind modificarea H.C.L. Sector 6 nr. 151/31.10.2013 privind aprobarea Studiului de fezabilitate pentru activităţile de eficientizare a consumurilor energetice din sectorul 6 şi a modelului contractului de concesiune de lucrări publice, a caietului de sarcini şi a fişei de date aferente acestuia

MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL SECTOR 6

Calea Plevnei nr. 147 - 149, O.P. 12. 711311, București, Tel. 037/620.44.98/99; Fax. 037/620.44.46

HOTĂRÂRE

privind modificarea H.C.L. Sector 6 nr. 151/31.10.2013 privind aprobarea Studiului de fezabilitate pentru activitățile de eficientizare a consumurilor energetice din sectorul 6

și a modelului contractului de concesiune de lucrări publice, a caietului de sarcini și a fișei de date aferente acestuia

Având în vedere Expunerea de motive a Primarului Sectorului 6 și Raportul de specialitate al Direcției Investiții;

Văzând raportul Comisiei de specialitate a Consiliului Local Sector 6;

Ținând cont în principal, de prevederile:

-    art. 45 alin. (2) lit. a), art. 81 alin. (2), lit. c) și g), art. 124 și altele incidente din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

-    O.G. nr. 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare;

-    Normele Metodologice de aplicare ale O.G. nr. 22/2008, aprobate prin H.G. nr. 409/2009, cu modificările și completările ulterioare;

-    Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

-    Legea nr. 372/2005 privind performața energetică a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare;

-    Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

-    O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de servicii, cu modificările și completările ulterioare;

-    Normelor Metodologice de aplicare ale O.U.G. nr. 34/2006. aprobate prin H.G. nr. 71/2007 și H.G. nr. 925/2006 cu modificările și completările ulterioare;

Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 163/2013 cât și prevederile Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 6 nr. 119/2013 pentru aprobarea Planului de acțiuni privind măsuri, programe și lucrări pentru activitățile de eficientizare a consumurilor energetice din sectorul 6;

Consiliul Local Sector 6.

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1. Se modifică Articolul 1 din H.C.L. Sector 6 nr. 151/31.10.2013 și va avea următorul cuprins: „Se aprobă actualizarea Studiului de fezabilitate privind activitățile de eficientizare a consumurilor energetice din Sectorul 6. prevăzut în Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre”.

Art. 2. Se modifică Articolul 2 din H.C.L. Sector 6 nr. 151/31.10.2013 și va avea următorul cuprins: „Se aprobă Studiul de Fundamentare al deciziei de concesiune privind activitățile de eficientizare a consumurilor energetice din Sectorul 6, București, prevăzut în Anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre”.

Art. 3. (1) Primarul Sectorului 6, Direcția Investiții, celelalte direcții din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 6, precum și instituțiile de interes local ale sectorului 6, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

(2) Comunicarea și aducerea la cunoștința publică se vor face, conform competențelor, prin grija Secretarului Sectorului 6.


Municipiul București CONSILIUL LOCAL SECTOR 6


CONTRASEMNEAZĂ pentru legalitate

Se :petariil Sectorului 6,

: Floricica^

Studiu de fundamentare privind

ACTIVITATI DE EFICIENTIZARE A

CONSUMURILOR ENERGETICE DIN

SECTORUL 6, BUCUREȘTI

ELABORATOR: M27 EURONET ADVISORY CUI RO 27711528

SPLAIUL UNIRII 191, SECTOR 3, BUCURESTI

CUPRINS:

1. Introducere......................................................................................................................................4

1.1. Scopul studiului de fundamentare............................................................................................4

1.2.    Procesul de luare a deciziilor ....................................................................................................4

1.3.    Structura si continut................................................................................................................5

2.    Aspecte generale ale proiectului ......................................................................................................6

2.1.    Obiectivele si cerintele proiectului ...........................................................................................6

2.2.    Descrierea proiectului ..............................................................................................................8

2.3.    Analiza partilor interesate ......................................................................................................12

2.4.    Relatia proiectului cu politicile publice relevante....................................................................13

3.    Fezabilitatea tehnica a proiectului ................................................................................................. 16

3.1.    Informatii tehnice generale ....................................................................................................16

3.2.    Standarde de performanta tehnica si specificatii tehnice de calitate.......................................16

3.3.    Starea tehnica a facilitatilor existente.....................................................................................17

3.4.    Unitati disponibile si necesare................................................................................................18

4.    Fezabilitatea economica a concesiunii............................................................................................27

4.1.    Costurile si veniturile previzionate pe durata ciclului de viata al proiectului............................27

4.2.    Matricea riscurilor pentru costul comparative de referinta.....................................................31

4.3.    Cuantificarea financiara riscurilor ...........................................................................................34

4.4.    Costul comparative de referinta .............................................................................................35

4.5.    Prezentarea structurii concesiunii si a mecanismelor de plata    ................................................36

4.6.    Matricea riscrurilor pentru concesiune...................................................................................37

4.7.    Analiza economico-financiara................................................................................................. 40

5.    FEZABILITATEA FINANCIARA A CONCESIUNII ..................................................................................41

5.1. Accesibilitatea concesiunii ..................................................................................................41

5.2.    Previzionarea tratamentului contabil.......................................................................................41

5.3.    Bancabilitatea concesiunii ......................................................................................................42

5.4.    Durata concesiunii..................................................................................................................43

6.    Aspecte referitoare la mediu .........................................................................................................43

7.    Aspecte sociale ..............................................................................................................................46

2 I

46

46

47

48

48

48

49

49

50


8.


9.


Aspecte institutionale ....................................................................................................................

8.1. Tipul concesiunii.....................................................................................................................

8.2. Structura concesiunii..............................................................................................................

Concluzii ........................................................................................................................................

9.1. Fezabilitatea concesiunii ........................................................................................................

9.2. Specificatiile tehnice de calitate ale proiectului in raport cu cerintele si obiectivele autoritatii

contractante......................................................................................................................................

9.3. Rezultatele evaluarii alternativelor de realizare a proiectului luat in considerare ....................

9.4. Analiza economico-financiara.................................................................................................

9.5. Mecanismul de plata ..............................................................................................................

1. Introducere

1.1. Scopul studiului de fundamentare

Prezentul studiu de fundamentare analizeaza elementele tehnice, juridice si financiare specifice proiectului ACTIVITATI DE EFICIENTIZARE A CONSUMURILOR ENERGETICE DIN SECTORUL 6, BUCURESTI in scopul just ificarii nevoii si oportunitatii realizarii proiectului in regim de concesiune.

Pentru fundamentarea deciziei de concesionare a proiectului este necesară evaluarea următoarelor aspecte:

-    fezabilitatea proiectului, din punct de vedere tehnic și financiar, din perspectiva implementării în regim de concesiune;

-    modul în care proiectul răspunde cerințelor și politicilor Autorității Contractante;

-    alternativele pentru realizarea proiectului;

-    avantajele pe care le prezintă realizarea proiectului în regim de concesiune;

-    tipul de suport financiar de care beneficiază proiectul, inclusiv contribuții potențiale ale

Autorității Contractante.

1.2. Procesul de luare a deciziilor

Potrivit prevederilor art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, Autoritatea Contractantă are obligația de a desemna un Colectiv de Coordonare și Supervizare (CCS) pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice. Autoritatea Contractantă numește membrii CCS din cadrul specialiștilor proprii, la care poate adăuga experți externi atunci când este necesar.

Studiul de fundamentare trebuie sa demonstreaze ca realizarea proiectului în regim de

-41-

concesiune va genera un raport cost-beneficiu pozitiv in comparație cu alte alternative, că proiectul este bancabil și accesibil pentru Autoritatea Contractantă.

1.3. Structura si continut

Conținutul cadru al studiului de fundamentare a deciziei de concesionare este reglementat în secțiunea 1.4.1 din Ordinul nr. 1517/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice și servicii în România.

2. Aspecte generale ale proiectului

2.1. Obiectivele si cerintele proiectului

Obiectivul general al proiectului este:

Gestionarea consumurilor electroenergetice pentru consumatorii administratiei publice locale ale primariei Sector 6-Bucuresti prin eficientizarea costurilor energetice si reducerea consumului.

Obiectivele specific sunt:

•    Monitorizare consumuri electroenergetice, elaborare soluții, implementare programe pe termen scurt, mediu si lung in vederea atingerii obiectivelor stabilite prin protocolul de la Kyoto;

•    Monitorizarea si gestionarea consumului fluidelor energetice de la furnizor la consumatorul final pentru care primaria este proprietar sau administrator, precum si punerea in aplicare a unor solutii de sisteme de masura, control si monitorizare care sa poata stabili cantitatile transferate zilnic, orar, anual, trimestrial, pentru bugetarea corecta a sumelor ce se vor aloca de catre primarie;

•    Asigurarea mentenantei echipamentelor si dotarilor electroenergetice in vederea asigurarii prognozei de consum necesara participarii la sursele internationale de energie;

•    Realizarea unor strategii pentru cresterea randamentului de transformare a resurselor energetice dintr-o forma de energei in alta;

•    Implementarea de solutii care au drept scop cresterea gradului de siguranta in alimentare pentru consumatorii primariei;

•    Cresterea gradului de siguranta al consumatorilor energetici prin modernizarea lor si scaderea avariilor in alimentare;

•    Elaborarea de programe de crestere a gradului de siguranta in alimentarea cu energie a retelelor in vederea asigurarii previziunilor de consum cu acuratete;

•    Asistenta la lichidarea proiectelor energetice, pentru actualizare curba previzionata;

eT

•    Contabilitate energetica centralizata pentru tinerea evidentei computerizate a consumurilor si a platilor;

•    Instruirea profesionala a personalului propriu al administratiei locale privind consumul rational al energiei;

•    Utilizarea echipamentelor si tehnologiilor de ultima generatie cu impact redus asupra emisiilor de CO2 si randament energetic crescut;

•    Intretinerea preventiva a consumatorilor nemodernizati si a celor modernizari;

•    Crearea infrastructurii necesare de transport energetic si informatic;

•    Modernizarea retelelor energetice si de transmisii de date pe fluxul de producere-transport-consumator final;

•    Realizarea unui dispecerat unic, centralizat, up-gradabil in timp si adaptabil la nevoile beneficiarului (call-center si serviciu pentru primire si gestionare sesizari-reclamatii, platforma pentru probleme sociale);

•    Realizarea de sisteme pentru cresterea gradului de siguranta si gestionarea starilor de panica in caz de calamitate;

•    Consultanta energetica pentru toate proiecte existente sau viitoare realizate la nivelul consumatorilor energetici ai administratiei publice locale din Sectorul 6 concretizata prin aviz energetic obligatoriu, obligatie care va cadea in atributiunile partenerului privat;

•    Identificare, proiectare, avizare si implementare pentru proiectele de energie alternativa;

•    Consultanta si analiza schemelor de montaj financiar, mai ales la proiectele noi cu componenta energetica, ale autoritatii publice locale;

•    Cresterea ponderii de energiei regenerabila consumata din total consum energetic;

•    Identificarea de solutii tehnice de producere a apei calde menajere pe cladirile administratiei publice locale;

•    Strangerea si valorificarea gunoiului menajer pentru utilizarea acestuia in centrale de producere a energiei electrice;

•    Utilizarea echipamentelor eficiente energetic si alimentate cu energie regenerabila pentru cresterea sigurantei cetatenilor din sectorului 6;

•    Achizitia exclusiva de echipamente electrice si electronice pe baza de criterii de eficienta energetica, inclusiv prin introducerea in caietele de sarcini a acestui criteriu;

Realizarea de reglementări locale privind utilizarea resurselor de energie regenerabilă,in conformitate cu Directivele europene;

Utilizarea altor tehnologii aparute ulterior demararii proiectului care pot conduce la economii semnificative de energie pentru autoritatea publica locala.

2.2. Descrierea proiectului

Îmbunătățirea eficientei electroenergetice este un factor direct de creștere economică, de reducere a poluării și de economisire a resurselor astfel încât acestea să fie folosite într -un mod

cât mai productiv.

În societatea modernă, energia sub diferitele ei forme, constituie un element de baza al desfasurarii unei activitati normale în toate sectoarele de activitate, iar gospodărirea eficientă a energiei constituie un important factor de progres si civilizatie.

Odată cu aparitia Legii 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, revizuită în 2002, în România a fost instituit cadrul legal necesar pentru elaborarea si aplicarea unei politici nationale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei Energiei, ale Protocolului Cartei Energiei privind eficienta energetică, cu aspecte care respectă legislatia privind protectia mediului si avand principii care stau la baza dezvoltării durabile.

Programele proprii de eficientă energetică vor include actiuni în următoarele directii:

-    realizarea scenariilor pe termen mediu si lung privind cererea si oferta de energie care să ghideze procesul decizional;

-    aplicarea reglementărilor tehnice si a standardelor nationale de eficietă energetică;

-    promovarea tehnologiilor energetice eficiente care să fie viabile din punct de vedere economic si nepoluante;

-    elaborarea balantelor energetice si formarea unor baze de date energetice necesare evaluării consumurilor, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficienta energetică;

«T

- evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, reducerea numărului de accidente prin eliminarea retelelor aeriene.

Etapele necesare a fi intreprinse pentru atingerea unor parametri corespunzatori de eficienta energetica pentru consumatorii aflati in subordinea primarie sunt:

1.    Inventarierea consumatorilor energetici - se va realiza un audit initial al consumatorilor pentru evaluarea curbei de consum si se va centraliza lunar factura de energie pentru a evalua corect consumul anual de energie. Evaluarea consumului anual trebuie facut avand in vedere ca in prezent la nivelul autoritatii publice locale nu este o preocupare de centralizare a facturilor si stabilirea consumul anula de energie este greu de estimat.

2.    Monitorizare consum

3.    Auditul energetic si de resurse energetice ale zonei: diagnosticarea situației actuale a locațiilor și instalațiilor, precum și a consumului care este obiectul studiului, stabilirea bilantului energetic de pornire, pentru consumatorii principali, care ocupa o pondere mare in consum, incadrarea consumatorilor pe grupe de consum inclusiv un audit detaliat al potentialului de resurse energetice regenerabile;

4.    Gestiunea furnizării de energie: pe grupe de consumatori. In cazul aparitiei de noi consumatori se va actualiza curba de consum cu noii consumatori care obligatoriu vor avea o eficienta energetica ridicata.

5.    Investiție: în instalații, echipamente și punere în funcțiune.

Investiții necesare pentru o îmbunătățire a eficienței și economisire a energiei.

Pentru buna desfasurare a activitatii de eficienta energetica este obligatoriu sa se monteze instalatii de contorizare/monitorizare a energiei.

Este, de asemenea, necesara realizarea identificarii si actualizarii configuratiei retelei electrice, stabilirea punctelor de pierderi si a modalitatii optime de realizare a reducerii de energie, precum si evaluarea posibilitatilor de utilizare a resurselor locale de energie regenerabila.

Investiții vor permite obținerea de economii considerabile de energie.

6.    Mentenanță si exploatare a instalațiilor: include toate operațiunile de întreținere preventivă, operațiunile de corectare și toate sistemele de control și de urmărire a instalațiilor.

Prin realizarea mentenantei se asigura continuitatea consumului si deci implicit cresterea predictibilitatii.

În prezent, aceste operațiuni sunt realizate în mod incomplet: absența controalelor, exploatare neconformă, condiții de securitate neîndeplinite.

Din punct de vedere electric este necesar a se asigura mentenanța, intretinerea curentă si exploatarea instalatiilor electrice in vederea mentinerii continuității activitatilor și pentru asigurarea securității instalațiilor și persoanelor.

7.    Actiuni de reducere ale pierderilor in zona de transfer/masura si in zona de transport intern, precum si de reducere direct la consumator

8. Sistemele de gestiune și comunicare: pentru fluidizarea circulatiei informatiilor

Pentru consumatorii noi directiile de actiune ale eficientizarii energetice se vor concretiza prin proiectare, consultanta, emitere aviz energetic unitar, care va asigura ca extinderile sa se realizeze in ipotezele utilizarii unor echipamente performante din punct de vedere energetic.

Proiectele de diversificare a surselor energetice vor trebui sa tina cont de particularitatile geografice ale zonei, punandu-se in balanta efortul investitional, programele nationale de implementare a resurselor regenerabile si penalitatile impuse de tratatele internationale pe probleme de mediu in cazul in care Romania nu atinge nivelul impus.

Eficientizarea energetica sa prezinte solutii optime, care sa nu greveze bugetul local decat cu sume mai mici decat economiile aduse, raportate la ipotezele initiale.

În ciuda recesiunii economice recente, consumul de energie din întreaga lume ar putea

crește în medie cu 1,6 procente pe an pana 2030 - o creștere totală de 45%, principalul motiv fiind determinata de creșterea populației din țările în curs de dezvoltare reprezintă motivul principal. Mai mult, China, India și multe alte națiuni în curs de dezvoltare se modernizează într-un ritm amețitor, în timp ce consumatorii din țările dezvoltate își construiesc case tot mai mari și utilizează numeroase echipamente high-tech consumatoare de energie.

îo"|

In Romania datorita necesitatii de promovare a energiei regenerabile, pretul energie electrice ar putea creste in urmatorii ani, acesta crestere se estimeaza ca va fi intre 2- 5% / an.

Consumatorii electroenergetici ai primariei sunt reprezentati de consumatorii aflati in urmatoarele directii :

- Sediile Primariei Sector 6;

- Sediile Administratiei Scolilor;

- Sediile Administratiei Pietelor;

- Administratia Domeniului Public si Dezvoltare Urbana;

- Centrul Cultural European;

- Directia Generala de Politie Locala ;

- Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului;

- Directia de Impozite si taxe locale ;

- Directia Locala de Evidenta a Persoanelor;

- DAFL Sector 6;

- ANL Brancusi

- Ansamblu locuinte sociale

- alti viitori consumatori.

îT|

2.3.


Analiza partilor interesate

Părțile interesate acoperă un spectru larg: autoritatea publica, cetatenii sectorului,

detinatorii de retele edilitare de utilitati, Agentia pentru Protectia Mediului, Inspectoratul de Stat in Constructii, A.N.O.F.M.

Analiza tuturor partilor interesate în realizarea unor activitati de eficientizare energetica este prezentata in tabelul de mai jos prezinta:

Parti interesate

Interese/

asteptari

Potential (contributia cu resurse sau cunostinte/expertiză)

Implicarea in proiect

Primaria Sector 6 București

Pozitive (eficienizarea consumurilor electroenergetice)

Informatii despre infrastructura existenta

Pregătirea, licitarea, implementarea Proiectului, punerea la dispoziție a

amplasamentului,asigura rea resurselor financiare pentru derularea activitatilor

Cetatenii sectorului

Pozitive (cresterea nivelului trai, imbunatatirea

conditiilor de mediu)

Feed-back in procesul de implementare (necesar în evaluarea activitatii prestate)

Sprijin, consultare

Detinatorii de retele edilitare de utilitati

Pozitive (scad costurile de intretinere ale retelelor, reducerea

cuantumului amenzilor )

Informatii despre tipul si amplasamentul retelelor existente

Consultare

Agentia pentru Protectia Mediului

Pozitive (scade nivelul de poluare)

Expertize anuale

Monitorizare nivel poluare

Inspectoratul de Stat in Constructii

Pozitive (respectarea cu acuratete a prevederilor legale pentru lucrari de infrastructura)

Expertize

Avize

A.N.O.F.M.


Pozitive (scadea șomajul pe perioada realizării lucrarilor)


Baza de date șomeri


Locuri de munca


2.4. Relatia proiectului cu politicile publice relevante

Politicile UE:

- Cartea Verde a Energiei a fost primul studiu energetic cu adevărat important realizat

după anii '70 în spațiul european și reprezintă baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunităților Europene. Scopul său nu a fost sa prezinte soluții, ci sa atenționeze asupra stări i actuale a sectorului de energie, precum și a implicațiilor și consecintelor consumului de energie asupra economiei și mediului înconjurător.

Pentru a îmbunătăți siguranța în alimentarea cu energie și a răspunde în același timp cerințelor de mediu (în special în problema schimbărilor climatice și a încălzirii planetei), Cartea Verde evidențiază necesitatea ca sursele de energie regenerabilă să devină o parte tot mai importantă din structura producției de energie. Sursele convenționale de energie cu potențial poluant mai redus (păcură, gaz natural, energie nucleară) sunt reconsiderate, în sensul de a sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice.

- Conform politicii energetice a Uniunii Europene (UE) elaborată în anul 2007, energia este un element esential al dezvoltării la nivelul Uniunii. Dar, in aceeasi masura este o provocare in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, a creșterii dependentei de importul de resurse energetice precum și a creșterii prețului energiei. Pentru depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila si competitivitate.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabilă, trebuie remarcat faptul că, în anul 2007, sectorul energetic era, la nivelul UE, unul din principalii producători de gaze cu efect de seră. In cazul neluării unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual de evoluție a consumului de energie

si la tehnologiile existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE

cu circa 5% și la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030. Energia nucleara reprezintă in acest moment in Europa una dintre cele mai mari surse de energie fără emisii de CO2. Centralele nucleare asigură in anul 2007 o treime din productia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contribuție reală la dezvoltarea durabilă.

La 19 octombrie 2006, CE a adoptat Planul de acțiune privind eficiența energetică,

aferent Directivei 2006/32/CE privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile

energetice, care cuprinde măsuri datorită cărora UE ar putea face progrese vizibile în direcția îndeplinirii principalului său obiectiv, și anume reducerea consumului său global de energie primară cu 20% până în 2020. Implementarea cu succes a acestui plan s-ar materializa la nivelul UE într-o reducere a consumului energetic în anul 2020 cu circa 13% față în prezent (2007).

Pentu aceasta sunt necesare eforturi deosebite in schimbari de mentalitati si comportament si mai ales investitii suplimentare.

La data de 25 octombrie 2012 a aparut Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind eficienta energetica specificandu-se totodata faptul ca o serie

de municipalităti si de alte organisme publice din statele membre au pus deja în aplicare abordări

integrate în ceea ce priveste economiile de energie si aprovizionarea cu energie.

Politicile nationale:

-    Strategia Energetica a României pentru perioada 2007 - 2020”-Editia 4, 2007;

-    Elemente de strategie energetic pentru perioada 2011 - 2035 - Direcții și obiective strategice în sectorul energiei electrice DRAFT I ( sursa http://www.minind.ro);

-    „Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013-2020-2030” Versiunea VI, Rev.1 13 iulie 2008;

-    Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER)-2010

-    OG nr. 22/2008, ordonanta privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie. Scopul acestei ordonante il constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii nationale de eficienta energetica;

-    Legea nr. 123/2012 energiei electrice și a gazelor naturale

-    OUG 57/2013 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Ordonanta de urgenta nr. 57/2013

3. Fezabilitatea tehnica a proiectului

3.1. Informatii tehnice generale

Proiectul se va implementa in Sectorul 6 avand urmatoarele limite administrative:

Limita de sud: B-dul Ghencea, Prel. Ghencea (ambele inclusiv) până la intrarea Floarea Galbenă.

•    Limita de vest: linia convenționala care pornește din dreptul intrării Floarea Galbenă până la complexul de sere floricole (exclusiv), pe limita de sud și de est a acestuia până la Bd. Timisoara, spre vest până la linia căii ferate de centură spre nord, apoi pe această linie ferată până la canalul Argeș, canalul Argeș, până la stația Intreprinderii canal-apa București, de aici pe canalul deversor până la râul Dâmbovița, se continuă pe râul Dâmbovița până la Drumul Morii.

•    Limita de nord: calea ferată București-Roșiori, începând de la Drumul Morii până la Drumul Carierei (exclusiv), Calea Giulești până la intersecția cu Șos. Orhideelor, în continuare pe Calea Plevnei până la Str. Ștefan Furtună, pe Str. Ștefan Furtună până la râul Dâmbovița.

3.2. Standarde de performanta tehnica si specificatii tehnice de calitate

Echipamentele si materiale vor trebui sa respecte urmatoarele standarde de referinta (standarde armonizate cu cele europene in domeniu):

-    Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții;

-    Legea privind performanța energetică a clădirilor nr. 372/2005;

-    Legea 220/2008 privind pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

-    SR EN 16001 :2009 - Sisteme de management al energiei. Cerințe și ghid de

utilizare;

-    SR EN 61537:2007 - Poziționarea cablurilor. Sisteme trasee de cabluri și sisteme

scară de cabluri (IEC 61537:2006) ;

-    SR EN 61557-1:2007 - Securitatea electrică în rețelele de distribuție de joasă tensiune de 1 000 V c.a. si 1 500 V c.c. Dispozitiv de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecție. Partea 1: Prescripții generale (IEC 61557-1:2007) ;

-    SR EN 61557-4:2007 - Securitatea electrică în rețelele de distribuție de joasă tensiune de 1 000 V c.a. și 1 500 V c.c. Dispozitiv de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecție. Partea 4: Rezistența conexiunilor de legare la pământ și de echipotențializare (IEC 61557-4:2007) , Partea 5: Rezistenta de legare la pamant;

-    SR HD 361 S3:1999 - Sistem de identificare a cablurilor;

-    SR HD 516 S2:1997 - Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate;

-    SR HD 627 S1:1996 - Cabluri multiconductoare și multiperechi pentru instalare în aer si în pământ ;

3.3. Starea tehnica a facilitatilor existente

Din punct de vedere electric situatia actuala se prezinta astfel:

- Cladirile aflate in administrarea primariei sunt în mare majoritate, vechi, în ansamblu,

construcții mari consumatoare de energie;

- Retelele electrice interioare ale cladirilor sunt subdimensionate si nu permit

implementarea unor masuri de eficienta energetica si sunt realizate in general din alu miniu, amplasate sub tencuiala, fara a fi trase prin tuburi interioare si nu mai suporta conectarea de noi consumatori. Aceste retele nu au consumatorii bransati echilibrat pe faze existand incarcari mari pe unele faze si consumuri mici pe altele;

In sectorul 6 isi desfasoara activitatea 32 scoli gimnaziale, 22 gradinite, 9 colegii, 8 licee, 22 centre ale Direcitei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

In multe din aceste sedii tablourile electrice sunt in mare parte cele initiale nefiind modernizate, utilizand protectii de tip LF care nu se mai utilizeaza in prezent si care prin provizoratele realizate pot conduce la producerea unor incendii cu repercursiuni grave asupra personalului din aceste cladiri;

- In unele dintre cladiri isi desfasoara activitatea mai multe institutii si nu exista o separatie intre retelele acestor institutii conducand la imposibilitatea masurarii energiei electrice pe fiecare tip de consumator in parte;

- Nu există o cultură adecvată a economisirii energiei ceea ce duce la utilizarea echipamentelor electrice si in perioade ale zile cand nu sunt necesare (iluminatului interior functioneaza si pe perioada zilei cand nivelul de iluminare este corespunzator);

- Consumatorii de energie electrica sunt de generatie veche, avand un randament de transformare energetic scazut (exemplu surse de iluminat cu incandescenta), contrar noilor directive si tehnologii care propun sursele economice (exemplu cu LED), care pot reduce semnificatv consumul de energie electrica pe zona de iluminat interior;

3.4. Unitati disponibile si necesare

Lista detaliata a locatiilor consumatorilor:

Nr.

crt

Denumire locatie

Adresa

1

Primaria Sector 6

Cal. Plevnei 147 - 149

2

Directia Generala de Politie Locala Sector 6

Sos. Orhideelor nr.2D

3

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Cernisoara nr.38-40

4

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Cernisoara nr.38-40

5

DGASPC - Asistenta sociala

Bd. Ghencea nr.34, Bl.65, Sc.B, Et.4, ap.42

6

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Moinesti nr.3, Bl.18, sc.5, parter, ap.61

7

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Cetate de Balta nr.112-114, bl.7, sc.E, ap.45, et,3

s

DGASPC - Centrul Speranta si Arlechino

Spl. Independentei nr.200, sect.6

9

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Cernisoara nr.38-40

10

DGASPC - Centrul de consiliere Psihosociala

Bd. Uverturii nr.89

11

DGASPC - Centrul Dizabilitati "Sf. Andrei"

Str. Istru nr.4

12

DGASPC - Centrul Sfantul Nectarie

Bd. Uverturii nr.81

13

DGASPC - Centrul Floare Rosie

Str. Floare Rosie nr.7A, sect.6

14

DGASPC - Asistenta sociala - Adapost

Str. Inspiratiei nr.4

îs"!

15

DGASPC - Apartament social

Str. Vistiernicul Stavrinos nr.21, Bl.53, Sc.A, Et.1, Ap.3

i6

DGASPC - Clubul Seniorilor Ghencea

Str. Prelungirea Ghencea nr,28, Bl.C5, Sc.2

17

DGASPC - Direcția Protecția Copilului

Str. Drumul Sarii nr.2

18

DGASPC - Centrul "Sf. Maria"

Str. Murguta nr.2, Bl.7

19

DGASPC - CSM Neghinita

Aleea Craiesti nr.1

20

DGASPC - Palatul Copiilor

Str. Tibles, nr.64

21

DGASPC - CSM "Harap Alb"

Str. Estacadei, nr.13

22

DGASPC - CSM "Pinochio"

Str. Compozitorilor, nr.18

23

DGASPC - Apartamente Sociale 2

Str. Cetate de Balta nr.131, bl. 1, sc. B, ap.12 parter

24

DGASPC - Clubul seniorilor

Calea Plevnei 234

25

CCB Domnita Balasa

Aleea Istru, nr. 6

26

DGASPC- Centrul " Sf. Fanurie"

Str. Ciorogarla, nr. 147 A

27

Colegiul National "Elena Cuza"

Str. Pestera Scarisoara, nr. 1

28

Scoala Gimnaziala nr. 59

Str. Vladeasa, nr.9

29

Scoala Gimnaziala nr. 164

Str. Pravat, nr. 22

30

Scoala Gimnaziala nr. 169, corp A

Str. Pascani, nr.2, Sector 6

31

Scoala Gimnaziala nr. 169, corp B

Str. Pascani, nr.2, Sector 6

32

Scoala Gimnaziala "Sf. Andrei"

Aleea Parva, nr. 3-5, Sector 6

33

Scoala Gimnaziala "Sf. Constantin si Elena"

Str. Lunca Cernei, nr.3

34

Liceul Ortodox "Sf. Antim Ivireanu"

Aleea Poiana Muntelui, nr.1

35

Scoala nr. 193

Str. Mihaela Ruxandra Marcu, nr.3, sect. 6

36

Scoala Gimnaziala nr. 197

Str. Obcina Mare, nr.2, Sector 6

37

Scoala Gimnaziala "Adrian Paunescu"

Aleea Valea Prahovei, nr.1

38

Scoala Gimnaziala Nr. 279

39

Scoala gimnaziala Nr. 156

40

Scoala Gimnaziala Nr. 167

41

Scoala Gimnaziala Nr.278

Prelungire Ghencea, nr.24

42

Gradinita Nr.229

Aleea Dealul Macinului, nr.5

43

Gradinita Nr.208

Str. Valea Oltului, nr.14, Sect.6

44

Gradinita Prichindel

Iuliu Maniu nr. 73-75

45

Gradinita Nr. 246

Str. Fabricii, nr. 20

46

Gradinita Paradisul Piticilor

Moinesti, nr.9, sect. 6

47

Colegiul National "Grigore Moisil"

Bulevardul Timisoara, nr.33, sect.6

48

Colegiul National "Ghe. Airinei"

Str. Romancierilor, nr.1, sect. 6

49

Colegiul Tehnic "Gh.Asachi"

Str. Aleea Provat, nr. 24, sect. 6

50

Colegiul Tehnic "Gh.Asachi"-Atelier Scoala

B-dul. Timisoara, nr.33, Sect.6

51

Colegiul Tehnic "Petru Maior"

B-dul. Timisoara, nr.6, Sect.6

52

Gradinita nr.41

Str. C-tin Titel Petrescu, nr.12

53

Gradinita nr.41

Str. C-tin Titel Petrescu, nr.12

54

Gradinita " Hillary Clinton"

Str. Al. Pravat, nr.16

55

Gradinita Spiridusii

Str. Valea calugareasca, nr.6, sect. 6

56

Gradinita Nr.94

Str. Targu Neamt, nr.4, Sector 6

57

Gradinita nr. 111

Str. Sibiu, nr.8

58

Gradinita nr.20

Aleea Arinis, nr.1bis, sector 6

59

Gradinita nr.217

Str. Bucsenesti, nr.20, sector 6

60

Gradinita nr.218

Aleea Callatis, nr.5

61

Gradinita nr.230

Aleea Potaisa, nr 3, sector 6

62

Gradinita nr.273

Valea lui Mihai, nr.1

63

Liceul Tehnic " Costin C. Kintescu"

Pestera Dambovicioara, nr.12, Sector 6

64

Scoala Gimnaziala, nr.142

Str. Centurii, nr.4

65

Gradinita nr.250

Str. Dealul Tugulea, nr.35, sector 6

66

Scoala Gimnaziala "Ion Dumitru"

Hanul Ancutei, nr. 4

67

Scoala Gimnaziala "Sf. Treime"

Aleea Ghirlandei, nr.7, sector 6

68

Scoala Gimnaziala "Constantin Brancusi"

Str. Rosia Montana, nr.41

69

Scoala Gimnaziala Nr.198

Str. Apusului nr. 71-73

70

Scoala Gimnaziala Nr.309

Str. Moinesti, nr.9

71

Scoala Gimnaziala " Regele Mihai"

Str. Dezrobirii, 41

72

Liceul Tehnologic " Petru Poni"

Str. Preciziei, nr.18

73

Colegiul Tehnic "Iuliu Maniu"

B-dul Iuliu Maniu

74

Gradinita nr. 40

Str. Tabla Butii nr. 60

75

Gradinita Zana Florilor

Str. Cetatuia Nr.10

76

Gradinita nr 250

Str. Dealul Tugulea nr.35

77

Liceul Teoretic "Tudor Valdimirescu"

Bd. Iuliu Maniu Nr.15

78

Scoala Gimnaziala nr. 161

Calea Giulesti nr. 486 A

79

Scoala Gimnaziala nr. 117

Str. Fabricii nr. 22

80

Scoala Gimnaziala nr. 153

Str. Drumul Sabareni nr.21

81

Scoala Gimnaziala nr. 163 /Gradinita cu program prelungit

Str. Calea Giulesti nr.54

82

Scoala Gimnaziala nr. 157

Calea Crangasi nr. 140

83

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp A

Str. Alizeului nr. 9

84

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp A"

Str. Alizeului nr. 9

85

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp B

Str. Giulesti nr.7

86

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp C

Str. Alizeului nr. 9

87

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp D

Bd. Regiei nr.1

88

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp E

Str. Rodna nr.45

89

Gradinita Fulg de Nea

Sos. Ciurel nr.9-11

90

Colegiul tehnic Carol I

Soseaua Grozavesti nr.9

91

Colegiul Tehnic Carol I

str. Porumbacului nr.52

92

LPS Mircea Eliade

Splaiul Indepandentei nr.315-317

93

LPS Mircea Eliade

Splaiul Indepandentei nr.315-317

94

Gradinita nr. 274

Bd. Iuliu Maniu nr. 11D, Sect.6

95

Liceul teoretic Eugen Lovinescu - liceu

Str. Valea lui Mihai nr.6, Sect.6

96

Liceul teoretic Eugen Lovinescu - scoala

Str. Valea lui Mihai nr.6, Sect.6

97

Liceul Teoretic Marin Preda

str. Rusetu nr. 17

98

Scoala Gimnaziala Speciala "Constantin Paunescu"

Aleea Istru nr.4

99

Scoala Gimnaziala Speciala pentru deficienti de Auz "Sfanta Maria"

Aleea Istru nr.6

100

Gradinita 272

Bd. Timisoara nr.3

101

Sectia dotare domeniul public

Aleea Valea Boteri, nr. 2

102

Sectia Drumuri/Laborator CET VEST

Bd. Timisoara, nr. 110

103

ADPDU sect 6

Str Grozavesti, nr. 82

104

ADPDU sect 6, sediul central

Intr. Lt. Av. Caranda Gheorghe, nr. 9

105

ADPDU sect 6, formatia 3 Militari

Str. Fabricii nr. 22

106

ADPDU sect 6, formatia 5 Crangasi

Bd. Constructorilor nr. 23A

107

ADPDU sect 6

Bd. Regiei, nr. 10

108

DLEP sect 6

Virtutii, nr. 1-3

109

DLEP sect 6 Starea civila

Drumul Sarii, nr. 85

110

DLEP sect 6, Biroul 3

Brasov, nr. 19

111

DLEP sect 6, Biroul 2

Dezrobirii, nr. 85

112

DLEP sect 6, Sediu

Hanul Ancutei, nr. 4

113

SPFPC sect 6 - Centrul 5

Drumul Taberei, nr. 40

114

SPFPC sect 6 - Centrul 4

Aleea Bistra micro 1

115

SPFPC sect 6 - Centrul 3

Calea Giulesti, nr. 123

116

SPFPC sect 6 - Centrul 2

Sos. Virtutii, nr. 1-3

117

SPFPC sect 6 - Centrul 1 Orizont

Drumul Taberei, nr. 18

118

ANL Constantin Brancusi

119

Ansamblu locuinte sociale

Dealu Tugulea

Urmatoarele scoli: Scoala nr.206, Scoala nr.311, Scoala D.na Stanca-Locatia Plevnei se afla in stadiul de executie lucrari prin Programul BERD, pentru acestea se va prelua doar consumul de energie electrica, fara a se face alte interventii in perioada de garantie a lucrarilor.

Consumul total de energie electrica pentru anul 2012 corespunzator consumatorilor primariei Sector 6 este de cca. 7715 MWh, reprezentand suma de aproximativ 4.088.950 lei (fara TVA).

Se pot identifica trei directii tehnice principale de realizare ale Studiului de fezabilitate corelatie cu investitia si beneficiile, respectiv :

a) Realizarea dispeceratului si comunicatiilor energetice, inclusiv managementul consumurilor de energie prin monitorizarea si controlul timpului de functionare al consumatorilor pentru reducerea pierderilor;

b) Eficientizarea energetica la nivelul intregului sector prin modernizare consumatori interiori si exteriori;

c) Producerea de energie din surse regenerabile pentru necesarul de consum al primariei

a.) Realizarea dispeceratului si comunicatiilor energetice inclusiv managementul consumurilor de energie prin monitorizarea si controlul timpului de functionare al consumatorilor pentru reducerea pierderilor;

Pe masura modernizarii punctelor de consum se va construi reteaua de infoenergie care va asigura monitorizarea acestora 24/24h. Aceasta retea va fi astfel construita incat sa asiure asisteare si comanda tuturor consumatorilor atat in situatii normale cat si in situatii de urgenta. Procesarea datelor va face posibila optimizarea consumului, calitatea serviciilor consumatoare si predictibilitatea acestora.

Investitia va demara ulterior semnarii contractului de concesiune. Concesionarul va participa cu experienta sa in domeniul energetic, dar si cu fonduri legal constituite pentru a sustine realizarea investitiei. Primaria va contribui la concesiune cu contravaloarea cantitatii de energie electrica consumata, luand in calcul un grad de functionare de 100% a consumatorilor ce urmeaza a fi modernizati si cu valoarea costurilor de intretinere, valoarea estimata a intretinerii consumatorilor pe perioada concesiunii in valoare de 10.875.000 lei fara TVA (echivalentul a 2.500.000 €, la un curs de 1€=4,35 lei), cuprinse in buget, urmand ca dupa realizarea modernizarilor aceste costuri de intretinere sa se reduca.

Majoritatea riscurilor implementarii proiectului vor fi preluate de catre concesionar.In functie de solutiile de finantare aplicate, solutia tehnica va trebui upgradata cu investitii complementare de infrastructura urbana.

b.) Eficientizarea energetica la nivelul sectorului prin modernizarea consumatorilor interiori si exteriori

In cadrul acestei masuri se va realiza implementarea unui program de eficientizare energetica care are la baza in prima etapa auditarea consumatorilor de energie electrica, care sa stabileasca datele initiale in vederea implementarii unui sistem de monitorizare a energiilor aferente consumatorilor administrati de primarie.

Auditarea si monitorizarea consumatorilor vor putea stabili masurile precise care trebuiesc intreprinse pentru diminuarea si eficientizarea consumurilor de energie. Aceste

activitati vor stabili tipurile de consumatori, starea lor, modul de functionare si intervalul orar de functionare.

Avand relevate aceste date initiale se vor putea lua masurile optime de eficientizare in vederea reducerii consumurilor de energie electrica.

Etapele principale ale primei masuri sunt:

- auditarea consumatorilor din unitatile administrate de primarie;

- monitorizarea tuturor unitatilor;

- stabilirea exacta a consumurilor initiale si a tipurilor de consumatori;

- in baza analizei preliminare a rezultatelor rezultate din auditul initial se va realiza

programul de implementare a sistemelor de monitorizare;

- monitorizarea consumurilor de energie si implementarea masurilor reale ce se impun

pentru eficientizarea consumurilor de energie electrica;

- implementarea masurilor de reducere si eficientizare a consumurilor de energie

electrica.

- modernizare a consumatorilor interiori si exteriori ai primariei prin introducerea de echipamente eficiente energetic de ultima generatie

Pentru micsorarea si eficientizarea consumului de energie electrica al consumatorilor interiori, aflati in unitatile administrate de primaria Sectorului 6 al Municipiului Bucuresti propunem inlocuirea aparatelor de iluminat existente cu aparate de iluminat mai performante, eficiente energetic din categoria aparatelor de iluminat cu leduri care au o eficienta luminoasa mai mare decat cele existente si un consum mai mic.

Restul consumatorilor interiori de energie electrica (aparate de aer conditionat, motoare aferente centralelor termice, calculatoare, frigidere, etc.) sunt echipamente cu o putere instalata mare dar timpul de functionare al acestora este inferior timpului de functionare aferent sistemului de iluminat. Prin inlocuirea acestora, cu echipamente noi, nu se vor obtine avantaje majore privind reducerea consumului de energie electrica comparativ cu nivelul investitional foarte ridicat necesar modernizarii acestor echipamente.

Pentru iluminatul interior se propune inlocuirea neoanelor existente cu tuburi de iluminat cu leduri care au urmatoarele avantaje fata de cele clasice:

23~|

- consum redus de energie

-    eficienta mai mare

-    durata lunga de functionare

- numarul mare de aprinderi nu reduce durata de functionare

- sunt compatibile cu sistemele actuale de iluminat

- cheltuieli reduse de intretinere

-    directionare usoara a fluxului luminos

-    aprindere imediata a luminii

- pierderi mici prin efect termic

- nu emit radiatii ultraviolete sau infrarosii

- sunt rezistente

- factor de putere peste 0,95

Tuburile cu leduri pot fi montate in aparatele de iluminat existente daca acestea sunt in stare buna de functionare, inlocuind doar tuburile cu neon sau se pot inlocui aparatele de iluminat cu corpuri noi, similare celor existente, in care se vor monta tuburile cu leduri.

Consumatorii exteriori sunt reprezentati de iluminatul exterior al incintelor (curtilor) si propunem modernizarea iluminatului nocturn exterior prin inlocuirea corpurilor cu aparate eficiente din punct de vedere energetic.

Aparate de iluminat cu LED au urmatoarele avantaje fata de cele existente:

- durata de viata mai mare de 60.000 ore (nu are elemente care sa se uzeze);

- economie de energie, 70% fata de lampa cu incandescenta, 40% fata de lampa HID;

-    eficacitate mare 80-90 lm/watt;

-    aprindere instantanee;

Prin implementarea masurilor precizate in acest capitol se va obtine eficientizarea consumului de energie electrica si cresterea gradului de siguranta al iluminatului exterior al consumatorilor Primariei Sector 6.

Pentru modernizarea aparatelor de iluminat interioare si schimbarea lor cu unele mai eficiente costul investitiei se va amortiza in cativa ani numai din economia de energie realizata anual. Dupa acest timp de amortizare economia de energie va reprezenta un venit pentru primarie, avand in vedere ca aparatele cu leduri au o durata de viata de cel putin 60.000 de ore de functionare.

Pentru o functionare optima si tinand cont ca, aparatele de iluminat nu se vor putea monta exact pe acelasi amplasament al aparatului de iluminat existent, este necesar a se inlocui o parte din retelele de alimentare, in principal tronsonul de retea electrica cuprins intre doza de conexiuni si aparatul nou montat.

In cele mai multe cazuri instalatia electrica folosita pentru alimentarea aparatelor de iluminat a fost dimensionata sa indeplinesca doar functiunea de alimentare cu energie electrica, arhitectura acesteia neputand suporta implemenrarea unui program de management energetic care sa eficientizeze consumurile de energie electrica.

La refacerea instalatiilor electrice se va tine cont de structurarea retelei astfel incat sa permita un management eficient al energiei, de exemplu se vor grupa alimentarile aparatelor dintr-o incapere astfel incat sa poata fi aprinse doar in zona in care se lucreaza, economisind astfel energia consumata pentru iluminarea restului spatiului care nu este folosit.

De asemenea trebuie modernizate si echipamentele de protectie si comanda aferente tablourilor de alimentare deoarece, in prezent acestea folosesc o tehnologie la care nu se pot implementa masurile de eficientizare energetica.

c. ) Producerea de energie din surse regenerabile pentru necesarul de consum al primariei

Din punct de vedere al surselor regenerabile Sectorul 6 din Municipiul Bucuresti se afla intr-o zona cu potential ridicat privind iradierea globala si potentialul electric solar.

In Municipiul Bucuresti la o putere instalata de 1kWp pentru o centrala fotovoltaica se realizeaza o productie anuala estimata de 1100 kWp solar.

O centrala fotovoltaica cu o putere instalata de cca. 6.3 MWp ar produce in fiecare an necesarul de consum al consumatorilor primariei (aproximativ 6 930 MWh/an), luand in calcul si previzionarea de crestere a consumului pentru un grad de functionare de 100% a consumatorilor, dupa modernizare.

Odata cu aparitia legii 220 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie in cazul energiei fotovoltaice se acorda certificate verzi constand in ajutor de stat, astfel costurile investitionale se amortizeza in timp scurt .

Pentru productia de energie primaria va pune la dispozitie suprafetele disponibile, aferente acoperisurilor cladirilor aflate in patrimoniu. La propunerea primariei pot fi identificate si alte suprafete disponibile amplasarii sistemelor fotovoltaice.

4. Fezabilitatea economica a concesiunii

4.1. Costurile si veniturile previzionate pe durata ciclului de viata al proiectului

Costurile previzionate pe durata proiectului

Proiectul de investiții în varianta concesiunii conduce la fluxuri de numerar pozitive începând cu anul 3, anul în care investiția inițială este complet finalizată.

Analiza s-a făcut pe o perioadă de 25 ani. S-a considerat că investiția va fi implementată în primii doi ani de analiză.

Principalii indicatori privind rentabilitatea și perioada de recuperare a investiției, înainte de cuantificarea riscurilor, sunt sumarizați în tabelul următor:

Valoarea actualizata neta (VAN) la o rata de actualizare de 7% - mii lei

4180,4

Rata interna de rentabilitate

7,55 %

Perioada de recuperare a investitiei - fluxuri de numerar actualizate

24 ani

Raportul cost beneficiu

1,71

Fluxurile de numerar estimate pentru calculul acestor indicatori sunt prezentate în tabelele de mai jos:

mii LEI

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

An 7

An 8

An 9

An 10

Venituri/economii

1,907.69

2,063.16

5,231.51

5,413.36

5,610.03

5,822.73

6,052.77

6,301.55

6,570.61

6,861.60

Cheltuieli de exploatare

Investitii

-39,150.00

-39,150.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Fluxuri de numerar nete

-37,242.31

-37,086.84

5,231.51

5,413.36

5,610.03

5,822.73

6,052.77

6,301.55

6,570.61

6,861.60

Fluxuri de numerar nete cumulate

-37,242.31

-74,329.15

-69,097.64

-63,684.29

-58,074.26

-52,251.52

-46,198.75

-39,897.20

-33,326.59

-26,464.98

Factor de actualizare

1

0.93457944

0.87343873

0.81629788

0.76289521

0.71298618

0.66634222

0.62274974

0.5820091

0.543933743

Fluxuri de numerar nete actualizate

-37,242.31

-34,660.60

4,569.40

4,418.91

4,279.87

4,151.53

4,033.22

3,924.29

3,824.16

3,732.26

Fluxuri de numerar nete actualizate cumulate

-37,242.31

-71,902.91

-67,333.51

-62,914.60

-58,634.73

-54,483.20

-50,449.99

-46,525.70

-42,701.54

-38,969.28

Beneficii

1,907.69

2,063.16

5,231.51

5,413.36

5,610.03

5,822.73

6,052.77

6,301.55

6,570.61

6,861.60

Costuri

-39,150.00

-39,150.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Venituri/economii

7,176.31

7,516.66

7,884.75

8,282.85

8,713.38

9,179.01

9,682.58

7,227.00

7,816.00

8,453.00

Cheltuieli de exploatare

Investitii

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Fluxuri de numerar nete

7,176.31

7,516.66

7,884.75

8,282.85

8,713.38

9,179.01

9,682.58

7,227.00

7,816.00

8,453.00

Fluxuri de numerar nete cumulate

-19,288.67

-11,772.01

-3,887.26

4,395.59

13,108.97

22,287.98

31,970.56

39,197.55

47,013.55

55,466.56

Factor de actualizare

0.508349292

0.475092796

0.444011959

0.414964448

0.387817241

0.36244602

0.338734598

0.31657439

0.295863916

0.276508333

Fluxuri de numerar nete actualizate

Fluxuri de numerar nete actualizate cumulate

3,648.07

-35,321.21

3,571.11

-31,750.10

3,500.93

-28,249.17

3,437.09

-24,812.09

3,379.20

-21,432.89

3,326.89

-18,105.99

3,279.82

-14,826.17

2,287.88

-12,538.28

2,312.47

-10,225.81

2,337.33

-7,888.49

Beneficii

7,176.31

7,516.66

7,884.75

8,282.85

8,713.38

9,179.01

9,682.58

7,227.00

7,816.00

8,453.00

Costuri

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

mii LEI

An 21

An 22

An 23

An 24

An 25

Venituri/economii

9,141.92

9,886.99

10,692.78

11,564.24

12,506.73

Cheltuieli de exploatare

Investitii

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Fluxuri de numerar nete

9,141.92

9,886.99

10,692.78

11,564.24

12,506.73

Fluxuri de numerar nete cumulate

64,608.48

74,495.47

85,188.25

96,752.49

109,259.21

Factor de actualizare

0.258419003

0.241513087

0.225713165

0.210946883

0.19714662

Fluxuri de numerar nete actualizate

2,362.45

2,387.84

2,413.50

2,439.44

2,465.66

Fluxuri de numerar nete actualizate cumulate

-5,526.04

-3,138.20

-724.70

1,714.74

4,180.40

Beneficii

9,141.92

9,886.99

10,692.78

11,564.24

12,506.73

Costuri

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Beneficii previzionate pe durata ciclului de viata al proiectului

Beneficiile investiției (incluse la venituri/economii) se referă în principal la economiile așteptate în urma implementării investiției și includ următoarele tipuri de economii:

•    Economii din reducerea consumului de energie

•    Economii din reducerea prețului de achiziție a energiei.

Economiile din reducerea consumului au fost estimate a fi atinse pe masură ce investițiile sunt implementate și ținând cont de ipoteza privind creșterea consumului (3% rata de creștere anuală a consumului energetic) și a prețului unitar (5% creștere anuală a prețului energiei).

Se estimeaza o reducere a costurilor cu energia electrica raportate la situatia actuala de minim 5%, constituind un beneficiu economic al primariei.

Economiile din reducerea prețului de achiziție a energiei provin din potentialitatea de accesare a pieței libere de energie.

Ipotezele de economisire utilizate în diagrama fluxurilor ce vor rezulta în urma implementării investiției au fost analizate pe două categorii:

-    Modernizare consumatori și managementul acestora 40%

-    Accesare piață și utilizare energie regenerabilă 23%

Se observă ca investiția se recuperează pe durata contractului păstrând serviciile publice energetice în parametrii de eficiență definiți de proiectele investiționale.

Toate valorile din tabele sunt exprimate în lei și nu conțin TVA.

Avand in vedere parametrii economici descriși, se observă că proiectul indeplinește caracteristicile generale avute în vedere de mediul bancar in vederea acceptării la finantare.

Din cauza contextului nefavorabil generat de criza economică înregistrată la nivel mondial care are un impact negativ asupra echilibrului bugetar și asupra formării și utilizării fondurilor publice, soluția optimă este reprezentată de implementarea unor modalități prin care să se asigure finanțarea obiectivelor de investiții din resurse financiare private.

Structura Concesiunii permite Autorității contractante să-și eșaloneze costurile pe întreaga durată a contractului. Primăria Sectorului 6 are resurse financiare limitate care pot fi alocate investițiilor sau îmbunătățirii serviciilor publice. De asemenea, capacitatea acesteia de a acumula datorii este limitată.

Principalul factor care determină utilizarea concesiunii ca modalitate alternativă de realizare a proiectului este că acest proiect nu determină efecte asupra deficitului bugetar.

Acest lucru reiese din analiza riscurilor aferente Contractului de concesiune și implicit a modalității de finanțare a contractului. Finanțarea contractului se face din resursele bugetare

alocate pentru plata energiei electrice anuale, iar activul implicat în Contractul de concesiune este înregistrat ca extra-bilanțier, datorită faptului ca riscul construcției și riscul de disponibilitate sunt asumate de Concesionar.

Această abordare ar asigura, în cazul unei structurări și contractări corespunzătoare, cele mai mari beneficii potențiale din punct de vedere al identificării finanțării necesare implementării proiectelor de investiții.

Varianta optimă constă în implementarea unor proiecte prin intermediul unei concesiuni de lucrări, concesionarul fiind responsabil pentru proiectarea detaliată, construcția, finanțarea, întretinerea și operarea serviciilor.

30"|


4.2.


Matricea riscurilor pentru costul comparative de referinta

Identificarea riscurilor, împărțirea lor pe categorii și alocarea riscurilor sunt sumarizate

în tabelul de mai jos:

Categoria de risc

Descriere risc

Consecințe

posibile

Mod de eliminare

Alocare

preferată

1. Riscul îndeplinirii cerințelor specifice impuse proiectului datorate amplasamentului

Structură existentă

(dezvoltare/modernizr

e/

reabilitare).

Structurile existente sunt inadecvate pentru a se adapta la proiect

Majorarea costurilor și a timpului necesar pentru realizarea proiectului.

Se va revizui proiectul pentru conformitate cu cerintele conceptului, si se ajusteaza valoarea investitiei

Concesionar

Obținerea aprobărilor.

Nu pot fi obținute toate aprobările

necesare sau pot fi obținute cu

condiționări

neprevăzute.

Intarziere in inceperea sau finalizarea proiectului.

Concedentul va

face o

investigare

privind

aprobarile

necesare.

Concesionarul si concedentul se vor sprijini pentru obtinerea aprobarilor

Curățare și

viabilizare.

Pregătirea

terenului are ca rezultat un cost mult prea mare și necesită un timp cu mult peste termenii contractuali

Majorarea costurilor și a timpului necesar pentru realizarea proiectului.

Stabilirea graficului de activitati incat sa se evite depasirile de timp

Concesionarul

Moștenire culturală

Risc de creștere a costurilor și a timpului necesar pentru demararea construcției ca urmare al unor descoperiri arheologice și/sau de patrimoniu național.

Majorarea costurilor și a timpului necesar pentru realizarea proiectului.

Obtinerea avizelor necesare de constructie si optimizarea costurilor de finantare

Concedentul

2. Riscul de proiectare și construcție

Proiectare.

Riscul ca proiectul tehnic al obiectivului să nu poată permite asigurarea desfasurarii

Creștere pe termen lung a costurilor suplimentare sau imposibilitatea asigurării

Gasirea solutii arternative in concordanta cu situatia aparuta

Concesionarul

activitatilor la

costul anticipat.

desfasurarii activitatilor pe termen lung.

Schimbări ulterioare în

proiectare.

Schimbări în

proiectare datorită

problemelor

apărute datorită

modificărilor

legislației

specifice.

Întârzieri în implementare și majorarea costurilor.

Adaptarea la noile cerinte ale legii a solutiei tehnice si financiare

Concesionarul

Construcție.

Riscul de apariție a unui eveniment pe durata construcției, eveniment care conduce la imposibilitatea finalizării acesteia în timp și la costul estimat.

Întârziere în implementare și majorare de costuri

Asigurarea unor resurse tehnice si financiare pentru situatii neprevazute

Concesionarul

3. Riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările

Schimbări

demografice

O schimbare demografică sau socio-economică afectează cererea pentru prestațiile contractate.

Impact negativ asupra veniturilor estimate.

Se vor stabili paliere optime consumuri/ investitie

Concesionarul si concedent

4. Riscul asociat protecției mediului

Mediu

Riscul ca pe parcursul implementării proiectului să se producă contaminări ale proprietăților adiacente cu efect asupra proprietăților proiectului

Costuri

suplimentare

pentru

decontaminare.

Concesionarul raspunde de activitatile desfasurate si supravegheaza procesul de diminuare a efectelor.

Concesionarul pentru activitati proprii proiectului si concedentul pentru alte activitati efectuate sub coordonarea acestuia.

5. Riscul de finanțare

Dobânzi pe parcursul

investiției.

Riscul ca dobânzile aplicabile să se schimbe modificând parametrii financiari ai ofertei.

Creșterea/scădere

a

costurilor

proiectului.

In contractul de concesiune vor fi incluse prevederi referitoare la acest risc.

Concesionarul si concedentul

Finanțator incapabil.

Riscul ca

investitorul să devină insolvabil sau să fie dovedit ca fiind

Nerespectarea activitatilor cerute de partenerul public și pierderi

Garantarea

realizarii

investitie

Concesionarul

necorespunzător,

sau desfasurarea

activitatilor să necesite o finanțare mai mare decât cea estimată de investitor.

pentru

participanții la investiție.

Modificări de taxe

Riscul ca pe

parcursul

proiectului

regimul de

impozitare

general să se

schimbe în defavoarea investitorului.

Impact negativ asupra veniturilor financiare ale proiectului.

Se vor prevede modalitati de ajustare a investitiei.

Concesionarul si concedentul

6. Riscul de apariție a unei situații de forță majoră

Război sau situații

conflictuale.

Izbucnirea războiului sau a situațiilor conflictuale

Întârzieri în implementarea proiectului, costuri crescrute de construcție sau operare, distrugerea sau deteriorarea proiectului.

Se vor prevede modalitatile de acoperire a acestor riscuri inclusiv prin asigurari ale imobilelor

Concedentul si concesionarul

Cutremure sau alte evenimente naturale.

Cutremure,

inundații, foc, etc.

Distrugerea sau deteriorarea activelor aferente proiectului.

Se vor prevede modalitatile de acoperire a acestor riscuri inclusiv prin asigurari ale imobilelor

Concedentul si concesionarul

7. Riscul politic și de schimbări legislative

Schimbări legislative/

de politică

Riscul schimbărilor legislative și al politicii partenerului public care nu pot fi anticipate la semnarea contractului și care sunt adresatedirect, specific și exclusiv proiectului, ceea ce conduce la costuri de capital

O creștere semnificativă în costurile operaționale ale investitorului și/sau necesitatea de a efectua cheltuieli de capital pentru a putea răspunde acestor schimbări.

Concesionarul va lua masuri astfel incat efectul financiar asupra primariei sa fie minimizat.

Concedentul

sau operaționale suplimentare din partea

investitorului.

4.3. Cuantificarea financiara riscurilor

Sunt disponibile diverse metodologii de la simpla extimare a valorii impactului unor evenimente de risc la analiza sofisticata a probabilitatilor. Experienta a aratat ca de cele mai multe ori datele disponibile pentru a lua decizia in cunostinta de cauza privind impactul sau valoarea unui risc si in plus probabilitatea ca evenimentul reprezentat de risc sa aiba efectiv loc sunt destul de relative. Este recomandat ca analiza sa fie simpla si clara punand accent pe idetiicarea si alocarea riscurilor cheie ale proiectului.

Categoria de risc

Alocare

preferată

1. Riscul îndeplinirii cerințelor specifice impuse proiectului datorate amplasamentului

Structură existentă

(dezvoltare/modernizre/

reabilitare).

Concesionar

Obținerea aprobărilor.

Concesionarul si concedentul se vor sprijini pentru obtinerea aprobarilor

Curățare și viabilizare.

Concesionarul

Moștenire culturală

Concedentul

2. Riscul de proiectare și construcție

Proiectare.

Concesionarul

Schimbări ulterioare în proiectare.

Concesionarul

Construcție.

Concesionarul

3. Riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările

Schimbări demografice

Concesionarul si concedent

4. Riscul asociat protecției mediului

Mediu

Concesionarul pentru activitati proprii proiectului si concedentul pentru alte activitati efectuate sub coordonarea acestuia.

5. Riscul de finanțare

Dobânzi pe parcursul investiției.

Concesionarul si concedentul

Finanțator incapabil.

Concesionarul

Modificări de taxe

Concesionarul si concedentul

6. Riscul de apariție a unei situații de forță majoră

Război sau situații conflictuale.

Concedentul si concesionarul

Cutremure sau alte evenimente naturale.

Concedentul si concesionarul

7. Riscul politic și de schimbări legislative

Schimbări legislative/ de politică

Concedentul

4.4. Costul comparative de referinta

Capitolul de analiză a fezabilității economice a proiectului implică estimarea veniturilor și costurilor de realizare a investiției, identificarea riscurilor implicate de proiect și analiza economico-financiară a concesiunii comparativ cu opțiunea realizării proiectului în regim de achiziție publică.

În cadrul studiului de fundamentare a fost întocmită analiza modelului costului comparativ de referinta (CCR), respectiv estimarea costurilor și veniturilor totale și a profitului brut, pe perioada de prognoză, în cazul scenariului realizării investiției prin metoda traditională de achiziție publică (Scenariul 1), comparativ cu estimarea veniturilor, cheltuielilor și a profitului brut în scenariul în care proiectul de investiții va fi realizat prin metoda concesiunii (Scenariul 2).

Scenariul 1 - Achiziție publică tradițională (Construcție)

Acest scenariu analizează rezultatele aferente activității în cazul în care proiectul de investiție s-ar realiza prin metoda tradițională de achiziție publică. Scenariul pornește de la ipoteza că eficietizarea energetica a consumurilor sa se realizeze de catre primarie.

În cazul în care s-ar alege Scenariul 1, primaria nu ar dispune de fonduri suficiente pentru

realizarea investițiilor in eficietizarea energetica si nici nu ar putea accesa un credit bancar din

cauza gradului de indatorare al acesteia.

De asemenea, construirea de către primarie prin metoda clasică de achiziție public ar poate fi afectată de riscul de nerealizare a veniturilor estimate, avand în vedere perioada mare de recuperare a investiției.

De asemena, primaria nu ar dispune de logistica si personalul specializat necesar realizarii unor lucrari complexe cum sunt cele prezentate in studiu.

Scenariul 2 - Concesiune

Este scenariul în care primaria concesionează activitatile de eficietizare a consumurilor

energetice către o terță firmă, care va realiza lucrările și va realize investiția din fonduri proprii preluând si majoritatea riscurilor concesiunii. La sfârșitul duratei de concesiune, construcțiile și toate bunurile se vor transfera primariei, în bună stare și exploatabile, libere de orice sarcini sau obligații.

In cazul acestui scenariu rezulta urmatorii indicatori:

Valoare totala a investitiei

-    78.300 mii lei (fara TVA),

din care lucrari de constructii montaj (C+M) 59.752,69 mii lei Esalonarea investitiei

-    anul 1 : 39.150 mii lei (fara TVA),

din care lucrari de constructii montaj (C+M) 29.876,345 mii lei

-    anul 2: 39.150 mii lei (fara TVA),

din care lucrari de constructii montaj (C+M) 29.876,345 mii lei

Durata de realizare a investitiei

24 luni_

Principalii indicatori privind rentabilitatea și perioada de recuperare a investiției, înainte de cuantificarea riscurilor, sunt sumarizați în tabelul următor:

Valoarea actualizata neta (VAN) la o rata de actualizare de 7% - mii lei

4180,4

Rata interna de rentabilitate

7,55 %

Perioada de recuperare a investitiei - fluxuri de numerar actualizate

24 ani

Raportul cost beneficiu

1,71

4.5.    Prezentarea structurii concesiunii si a mecanismelor de

plata

Scenariul 2 - Concesiune

Este scenariul în care primaria concesionează activitatile de eficietizare a consumurilor energetice către o terță firmă, care va realiza lucrările și va realize investitia din fonduri proprii preluand si majoritatea riscurilor concesiunii. La sfârșitul duratei de concesiune, construcțiile și

toate bunurile se vor transfera primăriei, în bună stare și exploatabile, libere de orice sarcini sau obligații

4.6. Matricea riscrurilor pentru concesiune

In cadrul unei concesiuni, concesionarul preia diferite responsabilitati pentru realizarea si operarea proiectului. Identificarea

Identificarea riscurilor, împărțirea lor pe categorii și alocarea riscurilor pentru scenariul de concesiune:

Categoria de risc

Descriere risc

Consecințe

posibile

Mod de eliminare

Alocare

preferată

1. Riscul îndeplinirii cerințelor specifice impuse proiectului datorate amplasamentului

Structură existentă

(dezvoltare/modernizr

e/

reabilitare).

Structurile existente sunt inadecvate pentru a se adapta la proiect

Majorarea costurilor și a timpului necesar pentru realizarea proiectului.

Se va revizui proiectul pentru conformitate cu cerintele conceptului, si se ajusteaza valoarea investitiei

Concesionar

Obținerea aprobărilor.

Nu pot fi obținute toate aprobările necesare sau pot fi obținute cu condiționări neprevăzute.

Intarziere in inceperea sau finalizarea proiectului.

Concedentul va

face o

investigare

privind

aprobarile

necesare.

Concesionarul si concedentul se vor sprijini pentru obtinerea aprobarilor

Curățare și

viabilizare.

Pregătirea

terenului are ca rezultat un cost mult prea mare și necesită un timp cu mult peste termenii contractuali

Majorarea costurilor și a timpului necesar pentru realizarea proiectului.

Stabilirea graficului de activitati incat sa se evite depasirile de timp

Concesionarul

Moștenire culturală

Risc de creștere a costurilor și a timpului necesar pentru demararea construcției ca urmare al unor descoperiri arheologice și/sau de patrimoniu național.

Majorarea costurilor și a timpului necesar pentru realizarea proiectului.

Obtinerea avizelor necesare de constructie si optimizarea costurilor de finantare

Concedentul

2. Riscul de proiectare

și construcție

Proiectare.

Riscul ca proiectul tehnic al

obiectivului să nu poată permite asigurarea

desfasurarii activitatilor la costul anticipat.

Creștere pe termen lung a costurilor suplimentare sau imposibilitatea asigurării desfasurarii activitatilor pe termen lung.

Gasirea solutii arternative in concordanta cu situatia aparuta

Concesionarul

Schimbări ulterioare în

proiectare.

Schimbări în

proiectare datorită problemelor

apărute datorită modificărilor legislației specifice.

Întârzieri în implementare și majorarea costurilor.

Adaptarea la noile cerinte ale legii a solutiei tehnice si financiare

Concesionarul

Construcție.

Riscul de apariție a unui eveniment pe durata construcției, eveniment care conduce la imposibilitatea finalizării acesteia în timp și la costul estimat.

Întârziere în implementare și majorare de costuri

Asigurarea unor resurse tehnice si financiare pentru situatii neprevazute

Concesionarul

3. Riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările

Schimbări

demografice

O schimbare demografică sau socio-economică afectează cererea pentru prestațiile contractate.

Impact negativ asupra veniturilor estimate.

Se vor stabili paliere optime consumuri/ investitie

Concesionarul si concedent

4. Riscul asociat protecției mediului

Mediu

Riscul ca pe parcursul implementării proiectului să se producă contaminări ale proprietăților adiacente cu efect asupra proprietăților proiectului

Costuri

suplimentare

pentru

decontaminare.

Concesionarul raspunde de activitatile desfasurate si supravegheaza procesul de diminuare a efectelor.

Concesionarul pentru activitati proprii proiectului si concedentul pentru alte activitati efectuate sub coordonarea acestuia.

5. Riscul de finanțare

Dobânzi pe parcursul

investiției.

Riscul ca dobânzile aplicabile să se schimbe modificând

Creșterea/scădere

a

costurilor

proiectului.

In contractul de concesiune vor fi incluse prevederi referitoare la

Concesionarul si concedentul

parametrii

financiari ai ofertei.

acest risc.

Finanțator incapabil.

Riscul ca

investitorul să devină insolvabil sau să fie dovedit ca fiind necorespunzător, sau desfasurarea activitatilor să necesite o finanțare mai mare decât cea estimată de investitor.

Nerespectarea activitatilor cerute de partenerul public și pierderi pentru

participanții la investiție.

Garantarea

realizarii

investitie

Concesionarul

Modificări de taxe

Riscul ca pe parcursul proiectului regimul de impozitare general să se schimbe în defavoarea investitorului.

Impact negativ asupra veniturilor financiare ale proiectului.

Se vor prevede modalitati de ajustare a investitiei.

Concesionarul si concedentul

6. Riscul de apariție a unei situații de forță majoră

Război sau situații

conflictuale.

Izbucnirea războiului sau a situațiilor conflictuale

Întârzieri în implementarea proiectului, costuri crescrute de construcție sau operare, distrugerea sau deteriorarea proiectului.

Se vor prevede modalitatile de acoperire a acestor riscuri inclusiv prin asigurari ale imobilelor

Concedentul si concesionarul

Cutremure sau alte evenimente naturale.

Cutremure, inundații, foc, etc.

Distrugerea sau deteriorarea activelor aferente proiectului.

Se vor prevede modalitatile de acoperire a acestor riscuri inclusiv prin asigurari ale imobilelor

Concedentul si concesionarul

7. Riscul politic și de schimbări legislative

Schimbări legislative/ de politică

Riscul schimbărilor legislative și al politicii partenerului public care nu pot fi anticipate la semnarea contractului și

O creștere semnificativă în costurile operaționale ale investitorului și/sau necesitatea de a efectua cheltuieli de

Concesionarul va lua masuri astfel incat efectul financiar asupra primariei sa fie minimizat.

Concedentul

care sunt adresatedirect, specific și exclusiv proiectului, ceea ce conduce la costuri de capital sau operaționale suplimentare din partea

investitorului.

capital pentru a

putea răspunde acestor schimbări.

4.7. Analiza economico-financiara

Valoarea estimată a investiției realizate în primii doi ani de către concesionar pentru modernizarea consumului actual este de 78.300 mii lei (fără TVA), iar pentru consumul prezumat este de 137.290 mii lei (fara TVA)

Din care:

- producere energie regenerabila : 41.107,5 mii lei (echivalentul a 9 450 mii euro)

- modernizare consumatori si dispecerizare: 37.192,5 mii lei (echivalentul a 8 550 mii

euro)

Principalele beneficii financiare ale proiectului sunt:

-    Primăria Sectorului 6 beneficiază de investiții în modernizarea serviciilor energetice fără a-și

majora gradul de îndatorare, cu impact direct asupra reducerii consumului de energie.

-    Reducerea prețului de achiziție a energiei

-    Eliminarea penalităților pentru neîncadrarea și nerespectarea impunerilor UE referitoare la emisiile de CO2 și la cantitatea de energie regenerabilă.

5. FEZABILITATEA FINANCIARA A CONCESIUNII

Fezabilitatea financiară a proiectului prezintă elemente distincte față de fezabilitatea economică, deoarece chiar și în cazul în care concesionarea generează un rezultat pozitiv al analizei economico-financiare, acesta trebuie să fie și accesibilă din punct de vedere financiar pentru autoritatea contractanta. In plus, atat finantatorii cat și investitorii trebuie să fie dispuși să finanțeze proiectul (cerinta de bancabilitate a proiectului).

5.1. Accesibilitatea concesiunii

Costurile de realizare a proiectului de eficientizare a consumurilor energetice din sectorul 6 sunt prezentate în cadrul analizei economice a costului comparativ de referință, în care au fost estimate costurile și veniturile pe întreaga perioada de prognoză, în cazul în care proiectul ar fi realizat prin procedura de achiziție publică tradițională.

In cazul scenariului de concesiune, elaboratorul studiului de fundamentare a pornit de la premisa beneficiarul nu va participa la investitia realizata de catre concesionar, decat prin achitarea contravalorii energiei de referinta.

5.2. Previzionarea tratamentului contabil

În stabilirea tratamentului contabil aplicabil concesiunii, Primaria Sector 6, în calitate de autoritate contractantă trebuie să țină cont de normele în vigoare elaborate de Ministerul Finantelor Publice referitoare la statutul înregistrării activului reprezentat de clădirea dispeceratului și echipamentele folosite in implementarea proiectului, precum și de reglementările Uniunii Europene referitoare la tratamentul contabil al concesiunii.

4T"|

Activele implicate în concesiune vor fi înregistrate extra - bilanțier deoarece riscul construcției, riscul de piață și riscul de disponibilitate sunt asumate de către concesionar.

Modul în care activul va fi transferat de către concesionar către autoritatea publică, la finalul perioadei de concesiune, va fi stipulat în cadrul contractului.

5.3. Bancabilitatea concesiunii

Bancabilitatea proiectului are rolul de a determina daca varianta concesiunii poate fi atractiva din punct de vedere investitional si pentru posibilii parteneri private, dar si finantabilila de catre banci.

In cadrul studiului, analiza bancabilitatii s-a facut pornind de la premise ca orice investitor isi urmareste propriile obiective comerciale in cadrul proiectului si isi planifica o anumita rentabilitate a capitolului investit.

Conform Capitol 4.1. Costurile si veniturile previzionate pe durata ciclului de viata al proiectului, acesta in varianta concesiunii conduce la fluxuri de numerar pozitive începând cu anul 3, anul în care investiția inițială este complet finalizată.

Analiza s-a făcut pe o perioadă de 25 ani. S-a considerat că investiția va fi implementată în primii doi ani de analiză.

Principalii indicatori privind rentabilitatea și perioada de recuperare a investiției, înainte de cuantificarea riscurilor, sunt sumarizați în tabelul următor:

Valoarea actualizata neta (VAN) la o rata de actualizare de 7% - mii lei

4180,4

Rata interna de rentabilitate

7,55 %

Perioada de recuperare a investitiei - fluxuri de numerar actualizate

24 ani

Raportul cost beneficiu

1,71

Avand in vedere indicatorii de rentabilitate prezentati mai sus, proiectul demonstreaza ca este atractiv pentru investitori si poate fi finantat de catre banci.

5.4.


Durata concesiunii


Avand in vedere costurile necesare realizarii lucrarilor de eficientizare electroenergetica si beneficiile optinute din implementarea masurilor de eficienta precizate in prezentul studiu

perioada optima de concesiune este de minim 25 ani. Perioada de recuperare a investiției -fluxuri de numerar actualizate este de 24 ani, conform analizei economic-financiare.

6. Aspecte referitoare la mediu

Proiectul contribuie in mod pozitiv la protectia mediului si cresterea calitatii vietii prin reducerea consumului de energie si producerea de energie regenerabila (energie verde) pentru necesarul de consum al primariei.

Obiectivele principale de mediu care se regăsesc în politica de energie nationala si europeana

se referă la minimizarea impactului de mediu și dezvoltarea unui sistem energetic durabil.

Minimizarea impactului de mediu are trei direcții principale de acțiune: înlocuirea energiilor

poluante cu altele mai puțin poluante, introducerea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze și creșterea eficienței energetice.

În domeniul schimbărilor climatice, strategia europeană se bazează pe țintele stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Instrumentele de lucru pentru atingerea țintelor sunt eficiența energetică, creșterea ponderii resurselor regenerabile, inovarea tehnologică și cercetarea.

La realizarea lucrarilor se va respecta legislatia nationala privind protectia mediului respective: Protecția mediului conf. OUG nr.195/2005 privind protecția mediului (aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006) si modificata si completata cu OUG

nr. 164/2008

Protecția calității apei

Procesul tehnologic, specific lucrărilor de canalizare electrică subterană, nu are impact asupra apei.

Protecția aerului

Tehnologia specifică execuției rețelelor electrice subterane, nu conduce la poluarea aerului, decât în măsura în care praful rezultat din spargeri și săpături, reduce întrucâtva calitatea acestuia. Pe tot parcursul derulării lucrărilor, se iau măsuri de reducere la maxim a prafului, atât prin udarea acestuia, cât și prin manevrarea cu grijă a utilajelor folosite.

Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Protecția împotriva zgomotului și a vibrațiilor se realizează prin folosirea unor scule și utilaje cu grad sporit de silențiozitate.

Protecția împotriva radiațiilor

Lucrările propuse prin prezenta documentație nu produc radiații.

Protecția solului și subsolului

Deși specificul lucrărilor energetice pot afecta atăt solul cât și subsolul, acestea nu poluează mediul decăt prin faptul că apar corpuri străine în sol (cablurile, electrozii și platbanda, confecționate din materiale greu degradabile). Aceste corpuri străine sunt protejate prin tehnologia de lucru pentru foarte multe acțiuni străine, conducând implicit și la protecția solului și subsolului.

La încheierea lucrărilor de construcții montaj, constructorul va curăța terenul și va reface cadrul natural existent înainte de începerea lucrărilor. Surplusul de pământ rezultat se va transporta la groapa de gunoi.

•    Lucrările din prezenta documentație nu afectează alte instalații sau clădiri, ele fiind în concordanță cu PE 106/2003 și PE 107/95 și nu produc agenți poluanți pentru aer, sol sau panza freatică, pentru perioada de exploatare, iar prin măsurile luate nu se produc accidente, decât în caz de calamitate naturală.

•    In conformitate cu prevederile ”SR EN ISO 14001/2005” și OUG 195/2005 -“Ordonanța de urgență privind protecția mediului”, la executarea lucrărilor din prezenta documentație se vor respecta prevederile privind protecția așezărilor umane, protecția solului, protecția atmosferei.

Lucrările cuprinse în prezentul studiu, nu impun lucrări de reconstrucție ecologică, deoarece nu afectează mediul înconjurător.

Încadrare conform Legii 10/95 complectată cu Legea 123/07:

Categoria de importanță a construcției conform HG 766/97: Construcțiile ale căror instalații sunt tratate în prezentul studiu de fezabilitate se încadrează în categoria ‘‘C - Normală ‘‘de importanță a construcțiilor.

7. Aspecte sociale

Chiar daca evidentierea beneficiilor economice si financiare sunt mai greu de cuantificat acestea sunt evidente, nu doar pentru primarie ci si pentru cetatenii sectorului.

Activitatile publice au o dimensiune economică si o dimensiune socială indisolubil legate între ele.

Proiectul urmăreste optimizarea celor două dimensiuni în sensul asigurării calitătii si continuitătii activitatilor la costuri suportabile pentru client. La baza eficientizarii energetice a sectorului stă criteriul de adaptare la nevoile, cerintele si posibilitătile de plată ale clientului.

In acest sens, eficientizarea energetică (reducerea consumurilor si a pierderilor), impunera programelor de exploatare-mentenantă, dispecerizarea si contorizarea completă a întregului lant tehnologic, vor conduce la asigurarea unui pret corect al în conditii de calitate corespunzătoare.

Orice investitie se realizeaza cu personal specializat, ceea ce are efecte pozitive asupra pietii muncii din sector.

8. Aspecte institutionale

8.1. Tipul concesiunii

Conform O.U.G. 34/2006 (art.3 indice 1-art.7) sunt definite urmatoarele tipuri de contracte de achizitie publica:

a) Contracte de lucrari;

b) Contracte de furnizare;

c) Contracte de servicii.

Prezentul studiu se incadreaza la contract de lucrari avand ca obiect principal prestarea de activitati de eficientizare energetica pe o perioada de minim 25 ani de catre un operator care primeste dreptul de exploatare a acestora.

Conform prevederilor art. 3, alin. (2) din HG 71/2007, în ceea ce privește distincția dintre contractul de concesiune de lucrări și contractul de concesiune de servicii, precizăm că:

„ (2) Stabilirea tipurilor de contracte de concesiune, respectiv distincția dintre contractul de concesiune de lucrări publice și contractul de concesiune de servicii, se realizează în mod similar cu prevederile Cap. I Secțiunea a 3-a din OUG 34/2006.”

Prin OUG 34/2006 art.3. litera g) este definit contractul de concesiune de lucrări publice respectiv “contractul care are aceleași caracteristici ca și contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primește din partea autorității contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoțit de plata unei sume de bani prestabilite” considerăm că exista baza legală pentru realizarea prezentului proiectului prin intermediul unui contract de concesiune de lucrari.

8.2. Structura concesiunii

Primaria Sectorului 6 nu dispune de suficiente resurse logistice penru realizarea unei investitii complexe de eficienta energetica si este necesar a se desemna un operator privat care sa actioneze ca o unitate operationala pentru toate masurile de eficienta energetica.

Pentru realizarea activitatilor de eficienta energetica se vor respecta urmatoarele acte normative O.U.G. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare inclusiv normele de aplicare a acesteia.

Partile contractuale in cadrul unui contract de concesiune sunt definite prin O.U.G. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare la art 8:

-    Concedentul - este autoritate contractantă, respectiv Primaria Sectorului 6;

-    Concesionarul - persoana fizica sau juridica de drept privat, rmana sau straina sau un grup de astfel de persoane, aleasa conform legislatiei in vigoare

9. Concluzii

9.1. Fezabilitatea concesiunii

Studiul de fundamentare a demonstrat ca proiectul este fezabil atat din punct de vedere tehnic cat si economic:

Din punct de vedere tehnic rezultatele implementarii proiectului vor fi urmatoarele:

- optimizarea consumului electroenergetic pentru consumatorii aflati in subordinea

primariei

-    gospodărirea eficienta a energiei electrice sub toate formele ei ;

-    dezvoltarea strategiei specifice de optimizare a consumului;

-    prognozarea cereriilor viitoare de energie electrica;

-    cresterea gradului de siguranta in alimentarea cu energie electrica pentru consumatorii primariei Sectorului 6;

-    diminuarea pierderilor pe fluxul de productie - transport - distributie - consum ;

-    diminuarea emisiilor de CO2.

Din punct de vedere economic rezultatele urmatoarele:

-    proiectul este fezabil economic avand in vedere indicatorii economic-financiari rezultati.

9.2. Specificatiile tehnice de calitate ale proiectului in raport cu cerintele si obiectivele autoritatii contractante

Consideram ca, din punct de vedere teoretic, varianta concesiunii rămâne soluția optimă pentru realizarea proiectului. La realizarea proiectului se va tine cont de legislatia in vigoare privitoare la energie si instalatii electrice inclusiv standardele de calitate.

9.3.    Rezultatele evaluarii alternativelor de realizare a

proiectului luat in considerare

Singura alternativa viabila de realiza a investitiei este concesiunea de lucrari. Din cauza contextului nefavorabil generat de criza economică înregistrată la nivel mondial care are un

impact negativ asupra echilibrului bugetar și asupra formării și utilizării fondurilor publice, soluția optimă este reprezentată de implementarea unor modalități prin care să se asigure finanțarea obiectivelor de investiții din resurse financiare private.

9.4. Analiza economico-financiara

Pentru evaluarea rezultatelor celor două scenarii (achiziție publică și concesiune) și fundamentarea deciziei de alegere a concesiunii, ca fiind cea mai bună variantă pentru realizarea proiectului de investiții de către Prinaria Sectorului 6, elaboratorul studiului de fundamentare a utilizat metoda de calcul a valorii actualizate nete (NPV - Net Present Value) pentru fluxurile de numerar și profitul brut. Conform practicilor internaționale, aceasta reprezintă una din cele mai des utilizate tehnici în analiza comparativă a propunerilor de investiții.

Principalii indicatori privind rentabilitatea și perioada de recuperare a investiției, înainte de cuantificarea riscurilor, sunt sumarizați în tabelul următor:

Valoarea actualizata neta (VAN) la o rata de actualizare de 7% - mii lei

4180,4

Rata interna de rentabilitate

7,55 %

Perioada de recuperare a investitiei - fluxuri de numerar actualizate

24 ani

Raportul cost beneficiu

1,71

9.5.


Mecanismul de plata


Scenariul 2 - Concesiune

Este scenariul în care primaria concesionează activitatile de eficietizare a consumurilor

energetice către o terță firmă, care va realiza lucrările și va realize investiția din fonduri proprii preluând si majoritatea riscurilor concesiunii. La sfârșitul duratei de concesiune, construcțiile și toate bunurile se vor transfera primariei, în bună stare și exploatabile, libere de orice sarcini sau obligații

50"f

STUDIU DE FEZABILITATE

PRIVIND

ACTIVITATI DE EFICIENTIZARE A CONSUMURILOR ENERGETICE DIN SECTORUL 6, BUCURESTI

ELABORATOR: M27 EURONET ADVISORY CUI RO 27711528

SPLAIUL UNIRII 191, SECTOR 3, BUCURESTI

2013

CUPRINS:

1. INTRODUCERE .............................................................................................................4

1.1. Date generale: ...................................................................................................4

1.2 Scopul studiului de fezabilitate............................................................................4

1.3 Procesul de luare a deciziilor ..............................................................................5

1.4 Structura si continut ............................................................................................5

2. ASPECTELE GENERALE ALE PROIECTULUI.............................................................7

2.1. Obiective si cerintele proiectului.........................................................................7

2.2. Descrierea proiectului ......................................................................................17

2.3. Analiza partilor interesate.................................................................................22

2.4. Relatia proiectului cu politicile publice relevante ..............................................23

3. FEZABILITATEA TEHNICA .................................................................................................24

3.1 Informatii generale ............................................................................................24

3.2. Standarde de performanta tehnica si specificatii tehnice de

calitate pentru instalațiile electroenergetice....................................................27

3.3.    Starea tehnica a facilitatilor existente...............................................................27

3.4.    Solutii electroenergetice propuse pentru eficientizare......................................30

4. FEZABILITATEA ECONOMICA A CONCESIUNII ......................................................................35

4.1 Indicatori tehnico-economici .............................................................................35

4.2.    Costurile si veniturile previzionate pe durata ciclului de viata al

proiectului .......................................................................................................35

4.3.    Analiza costurilor si beneficiilor ............................................................................38

4.4.    Prezentarea structurii concesiunii si a mecanismului de plata: ........................39

4.5.    Matricea riscurilor pentru concesiune ..............................................................41

4.6.    Durata Concesiunii...........................................................................................44

5. ASPECTE REFERITOARE LA MEDIU ..............................................................................44

6. ASPECTE REFERITOARE LA STANDARDE, NORMATIVE SI LEGI CARE SE VOR RESPECTA LA REALIZAREA LUCRARILOR PREVAZUTE IN PREZENTUL STUDIU ..................................................................47

7. ASPECTE SOCIALE ...................................................................................................50

8. ASPECTE INSTITUTIONALE...............................................................................................50

9. ASPECTE REFERITOARE LA STATUTUL JURIDIC AL LOCATIILOR IN CARE SE EFECTUEAZA ACTIVITATI DE EFICIENTIZARE ENERGETICA ........................................................................................................51

10. CONCLUZII...................................................................................................................51

1. INTRODUCERE

1.1. Date generale:

Denumirea obiectivului de investiții: Activitati de eficientizare a consumurilor energetice din Sectorul 6, Bucuresti

Amplasamentul:    Bucuresti, Sectorul 6

Beneficiarul:    Primaria Sector 6, Bucuresti

1.2 Scopul studiului de fezabilitate

In conformitate cu legislatia nationala in vigoare orice proiect de investitii publice implica realizarea unui studiu, indiferent de regimul de realizare. Acesta cuprinde principalele caracteristici ale proiectului in baza unor analize tehnice, economice si financiare a investitiei planificate. Prin studiu trebuie sa se asigure o utilizare rationala si eficienta a banului public, astfel incat sa se respecte cerintele economice, financiare si sociale aplicabile in domeniul respectiv.

Prezentul document s-a intocmit cu respectarea legislatiei romanesti din domeniul energiei si din alte domenii aplicabile precum si cu respectarea legislatiei adoptata de organismele Uniunii Europene care sunt aplicabile statelor membre, in domeniul care guverneaza prezentul document.

Consumurile energetice ale primariei sunt reprezentate de:

-    energie electrica;

-    energie termica;

-    gaze naturale si combustibil;

Prezentul studiu se refera in principal la gasirea de solutii de eficientizarea electroenergetica (energie electrica) pentru consumatorii proprii ai primariei.

Activitati de eficientizare a consumurilor energetice se pot derula prin intermediul unui contract de concesiune.

Principalele parti contractante intr-un contract de concesiune sunt:

concedentul (autoritatea contractanta) reprezentata de primăria Sector 6,

Bucuresti prin intermediul Consiliului Local

concesionarul - persoana fizica sau juridica de drept privat selecționat în conformitate cu prevederile legale;

1.3 Procesul de luare a deciziilor

Importanta Studiului de Fezabilitate rezida in rezultatele pe care acesta trebuie sa le produca. Pe baza acestor rezultate urmeaza sa se ia decizia justificata a realizarii proiectului in regim de concesiune.

1.4 Structura si continut

Studiul de fezabilitate cuprinde elementele importante ale concesiunii care se refera la:

•    perioada in care se realizeaza concesiunea;

•    etapele de realizare a concesiunii;

•    mecanismul de plată;

•    riscurile pe care le implica concesiunea;

•    costurile concesiunii;

•    fezabilitatea economica si financiara a proiectului.

Legislația aplicata in realizarea proiectelor care implica concesiunea:

•    Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicata cu modificările si completarile ulterioare;

•    Legea nr.213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completarile ulterioare;

•    O.U.G. nr.34/2006, privind atribuirea contractului de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006 cu modificările și completarile ulterioare;

•    H.G. nr.71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor concesiune de servicii prevazute in O.U.G. nr.34/2006;

•    Ordinul ministrului finanțelor publice si al președintelui Autoritații Naționale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 1517/9574/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania;

•    Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările

ulterioare;

Legislația privind eficienta energetica si energia:

•    Ordonanta de urgenta privind modificarea si completarea Legii enegiei electrice nr.13/2007;

•    Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, modificată și completată prin Legea 56/2006,

•    Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto;

•    OUG nr. 174/2002 privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, aprobată prin Legea nr. 211/2003;

•    HG nr. 1535/2003 privind “Strategia de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie

•    HG nr. 443/10.04.2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie

•    HG nr. 163/2004 privind aprobarea “Strategiei Naționale privind Eficiența Energetică;

•    HG 219/2007 privind cogenerarea de inalta eficienta;

•    OG 22/2008 privind eficiența energetică si promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

•    Hotarare privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune, 457/2003, republicata in 2007;

•    Legea nr.372/2005 privind performanta energetica a cladirilor;

•    Hotarare pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, nr.90/2008;

•    Regulament de functionare al Comitetului de Arbitraj, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, 2005;

•    O.U.G nr.50/2008, ordonanta de urgenta pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule;

•    Ordin nr.56/2008 privind aprobarea Metodologiei pentru trecerea de la facturarea cantitatilor de gaze naturale in unitati volumetrice la facturarea in unitati de energie;

•    Ordin nr.66/2008 privind aprobarea tarifelor reglementate pentru energia electrica livrata de furnizorii impliciti si furnizorii de ultima optiune consumatorilor casnici si asimilati consumatorilor casnici;

•    Ordin nr.116/2008 pentru abrogarea unor acte normative din sectorul energiei electrice O.G. nr.22/2008, ordonanta privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

•    Ordin nr.122/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de informare a consumatorilor casnici de energie elelctrica si gaze naturale;

•    Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

•    Ordin nr.124/2008 privind modalitati de plata pe Piata de echilibrare si pentru dezechilibrele partilor responsabile cu echilibrarea;

•    O.U.G nr.172/2008, Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice nr.13/2007;

•    O.G. 13/2009 - modificarea si completarea OG nr.36/2006 privind instituirea preturilor locale de referinta pentru energia termica furnizata populatiei prin sisteme centralizate.

•    Legea nr. 532 din noiembrie 2004 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto;

2. ASPECTELE GENERALE ALE PROIECTULUI

2.1. Obiective si cerintele proiectului

Politica energetica a Uniunii Europene

Cartea Verde a Energiei a fost primul studiu energetic cu adevărat important realizat după anii '70 în spațiul european și reprezintă baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunităților Europene. Scopul său nu a fost sa prezinte soluții, ci sa

atenționeze asupra stării actuale a sectorului de energie, precum și a implicațiilor și consecințelor consumului de energie asupra economiei și mediului înconjurător.

Pentru a îmbunătăți siguranța în alimentarea cu energie și a răspunde în același timp cerințelor de mediu (în special în problema schimbărilor climatice și a încălzirii planetei), Cartea Verde evidențiază necesitatea ca sursele de energie regenerabilă să devină o parte tot mai importantă din structura producției de energie. Sursele convenționale de energie cu potențial poluant mai redus (păcură, gaz natural, energie nucleară) sunt reconsiderate, în sensul de a sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice.

Dezbaterea lansată de Cartea Verde a conturat câteva directii de acțiune, după cum urmează:

-    Managementul cererii de energie electrică. Consumul de energie va trebui să fie controlat și dirijat, îndeosebi prin monitorizarea atentă a eficienței energetice și prin diversificarea surselor de energie primară.

-    Siguranța alimentării. Pentru asigurarea siguranței în alimentare cu energie primară în Europa, s-a convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU -Rusia, care va conține prevederi legate de siguranța rețelei, protecția investițiilor, proiecte majore de interes comun.

-    Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezintă în prezent doar 6 % din balanța energetică a UE. Dacă se păstează trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului până în 2030. Directiva privind promovarea energiei produse din surse de energie regenerabila, face un pas important spre atragerea interesului pentru investiții în surse alternative. Actul legislativ conține prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru producatorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile, în condițiile acordării unor garanții de origine a electricității produse din aceste surse și suportarea costurilor tehnice pentru racordarea la rețea a producătorilor de energie.

-    Comertul cu energie în UE. Comerțul acoperă doar 8 % în cazul energiei electrice, și are încă nevoie de capacități de interconectare. Există un plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz și rețele electrice, și au fost identificate mai multe proiecte de interes european.

-    Conceptul global de siguranță în alimentare. Acest deziderat impune un efort de anticipație pe termen lung și relații întărite cu terțe țări.

- Decuplarea consumului de creșterea economică, este o tendință a politicii comune de energie, prin care se încearcă reducerea sau stoparea influențelor negative ale sectorului de energie asupra mediului și vieții sociale. Instrumentul recomandat este folosirea eficientă a energiei.

Conform politicii energetice a Uniunii Europene (UE) elaborată în anul 2007, energia este un element esential al dezvoltării la nivelul Uniunii. Dar, in aceeasi masura este o provocare in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, a creșterii dependentei de importul de resurse energetice precum și a creșterii prețului energiei. Pentru depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE)

considera absolut necesar ca UE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila si competitivitate.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabilă, trebuie remarcat faptul că, în anul 2007, sectorul energetic era, la nivelul UE, unul din principalii producători de gaze cu efect de seră. In cazul neluării unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual de evoluție a

consumului de energie si la tehnologiile existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect

de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% și la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030. Energia nucleara reprezintă in acest moment in Europa una dintre cele mai mari surse de energie fără emisii de CO2. Centralele nucleare asigură in anul 2007 o treime din productia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contribuție reală la dezvoltarea durabilă.

La 19 octombrie 2006, CE a adoptat Planul de acțiune privind eficiența energetică, aferent Directivei 2006/32/CE privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice, care cuprinde măsuri datorită cărora UE ar putea face progrese vizibile în direcția îndeplinirii principalului său obiectiv, și anume reducerea consumului său global de energie primară cu 20% până în 2020. Implementarea cu succes a acestui plan s-ar materializa la nivelul UE într-o reducere a consumului energetic în anul 2020 cu circa 13% față în prezent (2007). Pentu aceasta sunt necesare eforturi deosebite in schimbari de mentalitati si comportament si mai ales investitii suplimentare.

La data de 25 octombrie 2012 a aparut Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind eficienta energetica specificandu-se totodata faptul ca o serie de municipalităti si de alte organisme publice din statele membre au pus deja în aplicare abordări integrate în ceea ce priveste economiile de energie si aprovizionarea cu energie.

Datorita unor particularitati ale domeniului energetic, toate guvernele naționale au

considerat implicarea lor totala în sectorul de energie ca o practica normala.

Aceste particularități, considerate drept certitudini pentru multă vreme, sunt date de: monopolul natural pe care îl constituie activitățile de transport și distribuție în cadrul sectorului de energie, ceea ce permite integrarea facilă pe verticală, sub formă de monopoluri, a diferitelor activități; de rolul esențial pentru comunitate pe care îl joacă energia, fie ca resursă primară, fie ca energie electrică, motiv pentru care s-a simțit nevoia unui control strict cu caracterul strategic pentru orice economie in sectorul de energie, în special energia electrică, gazul și într-o măsură mai mică, petrolul.

Politica energetica a Romaniei

Elemente definitorii privind politica energetica a Romaniei se gasesc in:

-    „Strategia Energetica a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020”-Editia 4, 2007;

-    Elemente de strategie energetic pentru perioada 2011 - 2035 - Direcții și obiective strategice în sectorul energiei electrice DRAFT I ( sursa http://www.minind.ro);

-    „Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013-20202030” Versiunea VI, Rev.1 13 iulie 2008;

Elementele de strategie energetica pentru Romania cuprind:

Securitate energetica prin:

•    Cresterea securitatii energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea dependentei de resursele energetice neregenerabile;

•    Diversificarea surselor energetice din import si a rutelor de transport a acestora;

•    Cresterea nivelului de adecvanta a rețelelor nationale de transport a energiei electrice și gazelor naturale;

•    Protectia infrastructurii critice;

Durabilitate

•    îmbunătățirea eficienței energetice;

•    promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;

•    susținerea activităților de cercetare-dezvoltare și diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile;

•    reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.

Competitivitate

•    dezvoltarea piețelor concurențiale de energie electrică, gaze naturale și servicii energetice;

•    liberalizarea tranzitului de energie și asigurarea accesului permanent și nediscriminatoriu al participanților la piață la rețelele de transport și interconexiunile internaționale,

•    continuarea procesului de restructurare și privatizare în sectoarele energiei electrice, termice și gazelor naturale;

•    continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creșterii profitabilității și accesului pe piața de capital.

Obiectivele primariei Sector 6 Bucuresti in domeniul energetic

Obiectivul general este reprezentat de gestionarea consumurilor electroenergetice pentru consumatorii administratiei publice locale ale primariei Sector 6-Bucuresti prin eficientizarea costurilor energetice si reducerea consumului.

Obiectivele specifice care deriva din obiectivul general sunt:

•    Monitorizare consumuri electroenergetice, elaborare soluții, implementare programe pe termen scurt, mediu si lung in vederea atingerii obiectivelor stabilite prin protocolul de la Kyoto;

•    Monitorizarea si gestionarea consumului fluidelor energetice de la furnizor la consumatorul final pentru care primaria este proprietar sau administrator, precum si punerea in aplicare a unor solutii de sisteme de masura, control si monitorizare care sa poata stabili cantitatile transferate zilnic, orar, anual, trimestrial, pentru bugetarea corecta a sumelor ce se vor aloca de catre primarie;

•    Asigurarea mentenantei echipamentelor si dotarilor electroenergetice in vederea asigurarii prognozei de consum necesara participarii la sursele internationale de energie;

•    Realizarea unor strategii pentru cresterea randamentului de transformare a resurselor energetice dintr-o forma de energei in alta;

•    Implementarea de solutii care au drept scop cresterea gradului de siguranta in alimentare pentru consumatorii primariei;

•    Cresterea gradului de siguranta al consumatorilor energetici prin modernizarea lor si scaderea avariilor in alimentare;

•    Elaborarea de programe de crestere a gradului de siguranta in alimentarea cu energie a retelelor in vederea asigurarii previziunilor de consum cu acuratete;

•    Asistenta la lichidarea proiectelor energetice, pentru actualizare curba previzionata;

•    Contabilitate energetica centralizata pentru tinerea evidentei computerizate a consumurilor si a platilor;

•    Instruirea profesionala a personalului propriu al administratiei locale privind consumul rational al energiei;

•    Utilizarea echipamentelor si tehnologiilor de ultima generatie cu impact redus asupra emisiilor de CO2 si randament energetic crescut;

•    Intretinerea preventiva a consumatorilor nemodernizati si a celor modernizari;

•    Crearea infrastructurii necesare de transport energetic si informatic;

•    Modernizarea retelelor energetice si de transmisii de date pe fluxul de producere-transport-consumator final;

•    Realizarea unui dispecerat unic, centralizat, up-gradabil in timp si adaptabil la nevoile beneficiarului (call-center si serviciu pentru primire si gestionare sesizari-reclamatii, platforma pentru probleme sociale);

•    Realizarea de sisteme pentru cresterea gradului de siguranta si gestionarea starilor de panica in caz de calamitate;

•    Consultanta energetica pentru toate proiecte existente sau viitoare realizate la nivelul consumatorilor energetici ai administratiei publice locale din Sectorul 6 concretizata prin aviz energetic obligatoriu, obligatie care va cadea in atributiunile partenerului privat;

•    Identificare, proiectare, avizare si implementare pentru proiectele de energie alternativa;

•    Consultanta si analiza schemelor de montaj financiar, mai ales la proiectele noi cu componenta energetica, ale autoritatii publice locale;

•    Cresterea ponderii de energiei regenerabila consumata din total consum energetic;

•    Intocmirea periodica de manuale de bune practici privind protectia mediului înconjurător si economia de energie în institutiile publice;

•    Organizarea de intalniri periodice pe tema eficientei energetice cu responsabilii institutiilor publice;

•    Indrumarea si sprijinirea asociatiilor de locatari la solicitarea primariei pentru izolarea termica a cladirilor de locuit prin accesare de fonduri legal constituite;

Identificarea de soluții tehnice de producere a apei calde menajere pe clădirile administratiei publice locale;

•    Strangerea si valorificarea gunoiului menajer pentru utilizarea acestuia in centrale de producere a energiei electrice;

•    Utilizarea echipamentelor eficiente energetic si alimentate cu energie regenerabila pentru cresterea sigurantei cetatenilor din sectorului 6;

•    Modernizarea flotei auto a primăriei prin accesarea programului guvernamental

adresat autoritatilor publice locale;

•    Achizitia exclusiva de echipamente electrice si electronice pe baza de criterii de eficienta energetica, inclusiv prin introducerea in caietele de sarcini a acestui criteriu;

•    Realizarea de reglementări locale privind utilizarea resurselor de energie regenerabilă,in conformitate cu Directivele europene;

•    Achizitia de hartie reciclata pentru necesarul institutiilor publice;

•    colectarea selectiva și valorificarea deșeurilor (hartie, becuri, baterii, tonere, cartușe pentru imprimante, etc) ;

•    Realizarea de statii de incarcare pentru automobilele electrice;

•    Utilizarea altor tehnologii aparute ulterior demararii proiectului care pot conduce la economii semnificative de energie pentru autoritatea publica locala.

Pentru a putea gestiona eficient consumurile de energie electrica trebuie mai intai realizata o monitorizare atenta a acestora si pentru diferitele tipuri de consumatori ai autoritatii publice locale.

Studiul de fezabilitate are in vedere eficientizarea consumului electroenergetic al tuturor consumatorilor aflati in subordinea primariei, prin aplicarea masurilor specifice fiecarui tip de consumator in parte.

Consumatorii electroenergetici ai primariei sunt reprezentati de consumatorii aflati in urmatoarele directii :

-    Sediile Primariei Sector 6;

-    Sediile Administratiei Scolilor;

-    Sediile Administratiei Pietelor;

-    Administratia Domeniului Public si Dezvoltare Urbana;

-    Centrul Cultural European;

-    Directia Generala de Politie Locala ;

-    Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului;

-    Directia de Impozite si taxe locale ;

-    Directia Locala de Evidenta a Persoanelor;

- DAFL Sector 6;

- ANL Brancusi

- Ansamblu locuinte sociale - alti viitori consumatori.

Lista detaliata a locatiilor consumatorilor

Nr.

crt

Denumire locație

Adresa

1

Primaria Sector 6

Cal. Plevnei 147 - 149

2

Direcția Generala de Politie Locala Sector 6

Sos. Orhideelor nr.2D

3

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Cernisoara nr.38-40

4

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Cernisoara nr.38-40

5

DGASPC - Asistenta sociala

Bd. Ghencea nr.34, Bl.65, Sc.B, Et.4, ap.42

6

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Moinesti nr.3, Bl.18, sc.5, parter, ap.61

7

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Cetate de Balta nr.112-114, bl.7, sc.E,

ap.45, et,3

8

DGASPC - Centrul Speranta si Arlechino

Spl. Independentei nr.200, sect.6

9

DGASPC - Asistenta sociala

Str. Cernisoara nr.38-40

10

DGASPC - Centrul de consiliere Psihosociala

Bd. Uverturii nr.89

11

DGASPC - Centrul Dizabilitati "Sf. Andrei"

Str. Istru nr.4

12

DGASPC - Centrul Sfantul Nectarie

Bd. Uverturii nr.81

13

DGASPC - Centrul Floare Rosie

Str. Floare Rosie nr.7A, sect.6

14

DGASPC - Asistenta sociala - Adapost

Str. Inspiratiei nr.4

15

DGASPC - Apartament social

Str. Vistiernicul Stavrinos nr.21, Bl.53, Sc.A,

Et.1, Ap.3

16

DGASPC - Clubul Seniorilor Ghencea

Str. Prelungirea Ghencea nr,28, Bl.C5, Sc.2

17

DGASPC - Directia Protectia Copilului

Str. Drumul Sarii nr.2

18

DGASPC - Centrul "Sf. Maria"

Str. Murguta nr.2, Bl.7

19

DGASPC - CSM Neghinita

Aleea Craiesti nr.1

20

DGASPC - Palatul Copiilor

Str. Tibles, nr.64

21

DGASPC - CSM "Harap Alb"

Str. Estacadei, nr.13

22

DGASPC - CSM "Pinochio"

Str. Compozitorilor, nr.18

23

DGASPC - Apartamente Sociale 2

Str. Cetate de Balta nr.131, bl. 1, sc. B, ap.12

parter

24

DGASPC - Clubul seniorilor

Calea Plevnei 234

25

CCB Domnita Balasa

Aleea Istru, nr. 6

26

DGASPC- Centrul " Sf. Fanurie"

Str. Ciorogarla, nr. 147 A

27

Colegiul National "Elena Cuza"

Str. Pestera Scarisoara, nr. 1

28

Scoala Gimnaziala nr. 59

Str. Vladeasa, nr.9

29

Scoala Gimnaziala nr. 164

Str. Pravat, nr. 22

30

Scoala Gimnaziala nr. 169, corp A

Str. Pascani, nr.2, Sector 6

31

Scoala Gimnaziala nr. 169, corp B

Str. Pascani, nr.2, Sector 6

32

Scoala Gimnaziala "Sf. Andrei"

Aleea Parva, nr. 3-5, Sector 6

33

Scoala Gimnaziala "Sf. Constantin si Elena"

Str. Lunca Cernei, nr.3

34

Liceul Ortodox "Sf. Antim Ivireanu"

Aleea Poiana Muntelui, nr.1

35

Scoala nr. 193

Str. Mihaela Ruxandra Marcu, nr.3, sect. 6

36

Scoala Gimnaziala nr. 197

Str. Obcina Mare, nr.2, Sector 6

37

Scoala Gimnaziala "Adrian Paunescu"

Aleea Valea Prahovei, nr.1

38

Scoala Gimnaziala Nr. 279

39

Scoala gimnaziala Nr. 156

40

Scoala Gimnaziala Nr. 167

41

Scoala Gimnaziala Nr.278

Prelungire Ghencea, nr.24

42

Gradinita Nr.229

Aleea Dealul Macinului, nr.5

43

Gradinita Nr.208

Str. Valea Oltului, nr.14, Sect.6

44

Gradinita Prichindel

Iuliu Maniu nr. 73-75

45

Gradinita Nr. 246

Str. Fabricii, nr. 20

46

Gradinita Paradisul Piticilor

Moinesti, nr.9, sect. 6

47

Colegiul National "Grigore Moisil"

Bulevardul Timisoara, nr.33, sect.6

48

Colegiul National "Ghe. Airinei"

Str. Romancierilor, nr.1, sect. 6

49

Colegiul Tehnic "Gh.Asachi"

Str. Aleea Provat, nr. 24, sect. 6

50

Colegiul Tehnic "Gh.Asachi"-Atelier Scoala

B-dul. Timisoara, nr.33, Sect.6

51

Colegiul Tehnic "Petru Maior"

B-dul. Timisoara, nr.6, Sect.6

52

Gradinita nr.41

Str. C-tin Titel Petrescu, nr.12

53

Gradinita nr.41

Str. C-tin Titel Petrescu, nr.12

54

Gradinita " Hillary Clinton"

Str. Al. Pravat, nr.16

55

Gradinita Spiridusii

Str. Valea calugareasca, nr.6, sect. 6

56

Gradinita Nr.94

Str. Targu Neamt, nr.4, Sector 6

57

Gradinita nr. 111

Str. Sibiu, nr.8

58

Gradinita nr.20

Aleea Arinis, nr.1bis, sector 6

59

Gradinita nr.217

Str. Bucsenesti, nr.20, sector 6

60

Gradinita nr.218

Aleea Callatis, nr.5

61

Gradinita nr.230

Aleea Potaisa, nr 3, sector 6

62

Gradinita nr.273

Valea lui Mihai, nr.1

63

Liceul Tehnic " Costin C. Kintescu"

Pestera Dambovicioara, nr.12, Sector 6

64

Scoala Gimnaziala, nr.142

Str. Centurii, nr.4

65

Gradinita nr.250

Str. Dealul Tugulea, nr.35, sector 6

66

Scoala Gimnaziala "Ion Dumitru"

Hanul Ancutei, nr. 4

67

Scoala Gimnaziala "Sf. Treime"

Aleea Ghirlandei, nr.7, sector 6

68

Scoala Gimnaziala "Constantin Brancusi"

Str. Rosia Montana, nr.41

69

Scoala Gimnaziala Nr.198

Str. Apusului nr. 71-73

70

Scoala Gimnaziala Nr.309

Str. Moinesti, nr.9

71

Scoala Gimnaziala " Regele Mihai"

Str. Dezrobirii, 41

72

Liceul Tehnologic " Petru Poni"

Str. Preciziei, nr.18

73

Colegiul Tehnic "Iuliu Maniu"

B-dul Iuliu Maniu

74

Gradinita nr. 40

Str. Tabla Butii nr. 60

75

Gradinita Zana Florilor

Str. Cetatuia Nr.10

76

Gradinita nr 250

Str. Dealul Tugulea nr.35

77

Liceul Teoretic "Tudor Valdimirescu"

Bd. Iuliu Maniu Nr.15

78

Scoala Gimnaziala nr. 161

Calea Giulesti nr. 486 A

79

Scoala Gimnaziala nr. 117

Str. Fabricii nr. 22

80

Scoala Gimnaziala nr. 153

Str. Drumul Sabareni nr.21

81

Scoala Gimnaziala nr. 163 /Gradinita cu program

prelungit

Str. Calea Giulesti nr.54

82

Scoala Gimnaziala nr. 157

Calea Crangasi nr. 140

83

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp A

Str. Alizeului nr. 9

84

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp A"

Str. Alizeului nr. 9

85

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp B

Str. Giulesti nr.7

86

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp C

Str. Alizeului nr. 9

87

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp D

Bd. Regiei nr.1

88

Scoala Gimnaziala nr. 168 Corp E

Str. Rodna nr.45

89

Gradinita Fulg de Nea

Sos. Ciurel nr.9-11

90

Colegiul tehnic Carol I

Soseaua Grozavesti nr.9

91

Colegiul Tehnic Carol I

str. Porumbacului nr.52

92

LPS Mircea Eliade

Splaiul Indepandentei nr.315-317

93

LPS Mircea Eliade

Splaiul Indepandentei nr.315-317

94

Gradinita nr. 274

Bd. Iuliu Maniu nr. 11D, Sect.6

95

Liceul teoretic Eugen Lovinescu - liceu

Str. Valea lui Mihai nr.6, Sect.6

96

Liceul teoretic Eugen Lovinescu - scoala

Str. Valea lui Mihai nr.6, Sect.6

97

Liceul Teoretic Marin Preda

str. Rusetu nr. 17

98

Scoala Gimnaziala Speciala "Constantin

Paunescu"

Aleea Istru nr.4

99

Scoala Gimnaziala Speciala pentru deficienti de

Auz "Sfanta Maria"

Aleea Istru nr.6

100

Gradinita 272

Bd. Timisoara nr.3

101

Sectia dotare domeniul public

Aleea Valea Boteri, nr. 2

102

Sectia Drumuri/Laborator CET VEST

Bd. Timisoara, nr. 110

103

ADPDU sect 6

Str Grozavesti, nr. 82

104

ADPDU sect 6, sediul central

Intr. Lt. Av. Caranda Gheorghe, nr. 9

105

ADPDU sect 6, formatia 3 Militari

Str. Fabricii nr. 22

106

ADPDU sect 6, formatia 5 Crangasi

Bd. Constructorilor nr. 23A

107

ADPDU sect 6

Bd. Regiei, nr. 10

108

DLEP sect 6

Virtutii, nr. 1-3

109

DLEP sect 6 Starea civila

Drumul Sarii, nr. 85

110

DLEP sect 6, Biroul 3

Brasov, nr. 19

111

DLEP sect 6, Biroul 2

Dezrobirii, nr. 85

112

DLEP sect 6, Sediu

Hanul Ancutei, nr. 4

113

SPFPC sect 6 - Centrul 5

Drumul Taberei, nr. 40

114

SPFPC sect 6 - Centrul 4

Aleea Bistra micro 1

115

SPFPC sect 6 - Centrul 3

Calea Giulesti, nr. 123

116

SPFPC sect 6 - Centrul 2

Sos. Virtutii, nr. 1-3

117

SPFPC sect 6 - Centrul 1 Orizont

Drumul Taberei, nr. 18

118

ANL Constantin Brancusi

119

Ansamblu locuinte sociale

Dealu Tugulea

Urmatoarele scoli: Scoala nr.206, Scoala nr.311, Scoala D.na Stanca-Locatia Plevnei

se afla in stadiul de execuție lucrări prin Programul BERD, pentru acestea se va prelua doar consumul de energie electrica, fara a se face alte interventii in perioada de garantie a lucrarilor.

2.2. Descrierea proiectului

Îmbunătățirea eficientei electroenergetice este un factor direct de creștere economică, de reducere a poluării și de economisire a resurselor astfel încât acestea să fie folosite într-un mod cât mai productiv.

În societatea modernă, energia sub diferitele ei forme, constituie un element de baza al desfasurarii unei activitati normale în toate sectoarele de activitate, iar gospodărirea eficientă a energiei constituie un important factor de progres si civilizatie.

Odată cu aparitia Legii 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, revizuită în 2002, în România a fost instituit cadrul legal necesar pentru elaborarea si aplicarea unei politici nationale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei Energiei, ale Protocolului Cartei Energiei privind eficienta energetică, cu aspecte care respectă legislatia privind protectia mediului si avand principii care stau la baza dezvoltării durabile.

Prin aceasta lege se instituie obligații si se stabilesc stimulente pentru producătorii si consumatorii de energie, în vederea utilizării eficiente a acesteia.

Programele proprii de eficientă energetică vor include actiuni în următoarele directii:

-    realizarea scenariilor pe termen mediu si lung privind cererea si oferta de energie care să ghideze procesul decizional;

-    aplicarea reglementărilor tehnice si a standardelor nationale de eficietă energetică;

-    promovarea tehnologiilor energetice eficiente care să fie viabile din punct de vedere economic si nepoluante;

-    elaborarea balantelor energetice si formarea unor baze de date energetice necesare evaluării consumurilor, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficienta energetică;

-    evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, reducerea numarului de accidente prin eliminarea retelelor aeriene.

Etapele necesare a fi intreprinse pentru atingerea unor parametri corespunzatori de eficienta energetica pentru consumatorii aflati in subordinea primarie sunt:

1.    Inventarierea consumatorilor energetici - se va realiza un audit initial al consumatorilor pentru evaluarea curbei de consum si se va centraliza lunar factura de energie pentru a evalua corect consumul anual de energie. Evaluarea consumului anual trebuie facut avand in vedere ca in prezent la nivelul autoritatii publice locale nu este o preocupare de centralizare a facturilor si stabilirea consumul anula de energie este greu de estimat.

2.    Monitorizare consum

3.    Auditul energetic si de resurse energetice ale zonei: diagnosticarea situației actuale a locațiilor și instalațiilor, precum și a consumului care este obiectul studiului, stabilirea bilantului energetic de pornire, pentru consumatorii principali, care ocupa o pondere mare in consum, incadrarea consumatorilor pe grupe de consum inclusiv un audit detaliat al potentialului de resurse energetice regenerabile;

4.    Gestiunea furnizării de energie: pe grupe de consumatori. In cazul aparitiei de noi consumatori se va actualiza curba de consum cu noii consumatori care obligatoriu vor avea o eficienta energetica ridicata.

5.    Investiție: în instalații, echipament și punere în funcțiune.

Investiții necesare pentru o îmbunătățire a eficienței și economisire a energiei.

Pentru buna desfasurare a activitatii de eficienta energetica este obligatoriu sa se monteze instalatii de contorizare/monitorizare a energiei.

Este, de asemenea, necesara realizarea identificarii si actualizarii configuratiei retelei electrice, stabilirea punctelor de pierderi si a modalitatii optime de realizare a reducerii de energie, precum si evaluarea posibilitatilor de utilizare a resurselor locale de energie regenerabila.

Investiții vor permite obținerea de economii considerabile de energie.

6.    Mentenanță si exploatare a instalațiilor: include toate operațiunile de întreținere preventivă, operațiunile de corectare și toate sistemele de control și de urmărire a instalațiilor. Prin realizarea mentenantei se asigura continuitatea consumului si deci implicit cresterea predictibilitatii.

În prezent, aceste operațiuni sunt realizate în mod incomplet: absența controalelor, exploatare neconformă, condiții de securitate neîndeplinite.

Din punct de vedere electric este necesar a se asigura mentenanța, intretinerea curentă si exploatarea instalatiilor electrice in vederea mentinerii continuității activitatilor și pentru asigurarea securității instalațiilor și persoanelor.

7.    Acțiuni de reducere ale pierderilor in zona de transfer/masura si in zona de transport intern, precum si de reducere direct la consumator

8.    Sistemele de gestiune și comunicare: pentru fluidizarea circulației informatiilor

Pentru consumatorii noi directiile de actiune ale eficientizarii energetice se vor concretiza prin proiectare, consultanta, emitere aviz energetic unitar, care va asigura ca extinderile sa se realizeze in ipotezele utilizarii unor echipamente performante din punct de vedere energetic.

Proiectele de diversificare a surselor energetice vor trebui sa tina cont de particularitatile geografice ale zonei, punandu-se in balanta efortul investitional, programele nationale de implementare a resurselor regenerabile si penalitatile impuse de tratatele internationale pe probleme de mediu in cazul in care Romania nu atinge nivelul impus.

Eficientizarea energetica sa prezinte solutii optime, care sa nu greveze bugetul local decat cu sume mai mici decat economiile aduse, raportate la ipotezele initiale.

Accesul la piata de energie electrica

Energia electrica este din punct de vedere al caracterului sau specific, un simplu produs comercial disponibil aproape peste tot in lume.

Peste tot în lume deschiderea piețelor de energie electrică a urmărit eliminarea monopolului natural și a integrării pe verticală a sectorului energetic și înlocuirea acestora cu mecanisme concurențiale, care să ofere consumatorilor posibilitatea de a -și alege în mod liber furnizorul.

Furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare încheiat de furnizor cu consumator Contractul de furnizare stabileste raporturile dintre un furnizor si un consumator cu privire la furnizarea energiei electrice, inclusiv facturarea si plata energiei electrice.

Momente marcante pentru piața energiei în România:

S HG 365/1998 - ruperea monopolului integrat vertical RENEL prin constituirea unei

societăți distincte de distribuție și furnizare a energiei electrice (S.C. Electrica S.A.) și a unora de producere a energiei electrice (S.C. Termoelectrica S.A. și S.C. Hidroelectrica S.A.), în cadrul nou înființatei companii naționale CONEL S.A.; constituirea S.N. Nuclearelectrica S.A. și RAAN - producători de energie electrică;

S organizarea distinctă, în cadrul CONEL, a activităților de transport, sistem și administrare;

piață de energie electrică și contractualizarea relațiilor dintre operatorii din sector.

S HG 1 22/2000 - deschiderea pieței la 10%.

S HG 627/2000 - se desființează CONEL, filialele sale devenind proprietatea directă a statului, reprezentat de Ministerul Industriei și Comerțului; se înființează C.N. Transelectrica S.A. - operator de transport și sistem, iar prin filiala sa OPCOM S.A.

- operator de administrare a pieței de energie electrică.

S septembrie 2000 - lansarea pieței spot obligatorii de energie electrică din România,

administrată de OPCOM, filială a C.N. Transelectrica S.A., organizată pe principiul pool-ului.

S HG 1 342/2001 - S.C. Electrica S.A. se împarte în 8 filiale de distribuție și furnizare.

S HG 1 524/2002 - S.C. Termoelectrica S.A. se reorganizează în entități legale separate de producere a energiei electrice.

- iulie 2005 - lansarea noului model de piață, bazat pe existența:

- pieței spot voluntare, cu ofertare de ambele părți și decontare bilaterală;

-    pieței de echilibrare obligatorii, având operatorul de sistem ca singură contraparte;

-    repartizarea responsabilităților financiare ale echilibrării către părțile responsabile

cu echilibrarea.

S HG 644/2005 - deschiderea pieței la 83,5%.

S noiembrie 2005 - introducerea pieței de certificate verzi.

S decembrie 2005 - introducerea pieței centralizate a contractelor bilaterale.

S martie 2007 - introducerea pieței centralizate a contractelor bilaterale parțial standardizate cu negociere continuă.

S HG 638/2007 - deschiderea integrală a pieței de energie electrică și gaze

naturale.

În ciuda recesiunii economice recente, consumul de energie din întreaga lume ar putea crește în medie cu 1,6 procente pe an pana 2030 - o creștere totală de 45%, principalul motiv fiind determinata de creșterea populației din țările în curs de dezvoltare reprezintă motivul principal. Mai mult, China, India și multe alte națiuni în curs de dezvoltare se modernizează într-un ritm amețitor, în timp ce consumatorii din țările dezvoltate își construiesc case tot mai mari și utilizează numeroase echipamente high-tech consumatoare de energie.

In Romania datorita necesitatii de promovare a energiei regenerabile, pretul energie electrice ar putea creste in urmatorii ani, acesta crestere se estimeaza ca va fi intre 2-5% / an.

2.3. Analiza partilor interesate

Tabelul de mai jos prezinta analiza tuturor partilor interesate în realizarea unor activitati de eficientizare energetica in sector:

Parti interesate

Interese/

asteptari

Potential (contributia cu resurse sau

cunostinte/expertiză)

Implicarea in proiect

Primaria Sector 6

București

Pozitive

(eficienizarea

consumurilor

electroenergetice)

Informatii despre infrastructura existenta

Pregătirea, licitarea, implementarea Proiectului, punerea la dispoziție a amplasamentului,asig urarea resurselor financiare pentru derularea activitatilor

Cetatenii sectorului

Pozitive (cresterea nivelului trai, imbunatatirea conditiilor de mediu)

Feed-back in procesul de implementare (necesar în evaluarea activitatii prestate)

Sprijin, consultare

Detinatorii de retele edilitare de utilitati

Pozitive (scad costurile de intretinere ale retelelor, reducerea cuantumului amenzilor )

Informatii despre tipul si amplasamentul retelelor existente

Consultare

Agentia pentru Protectia Mediului

Pozitive (scade nivelul de poluare)

Expertize anuale

Monitorizare nivel poluare

Inspectoratul de Stat in Constructii

Pozitive

(respectarea cu acuratete a prevederilor legale

pentru lucrari de infrastructura)

Expertize

Avize

A.N.O.F.M.

Pozitive (scadea somajul pe perioada realizarii lucrarilor)

Baza de date someri

Locuri de munca

Furnizori fluide energetice

Pozitive (program unitar de furnizare)

Resurse, cunostinte

Furnizare fluide energetice

2.4. Relatia proiectului cu politicile publice relevante

In elaborarea studiului s-au avut in vedere urmatoarele documente privind politicile publice din domeniul energetic:

-    „Strategia Energetica a României pentru perioada 2007 - 2020”-Editia 4, 2007;

-    Elemente de strategie energetic pentru perioada 2011 - 2035 - Direcții și obiective strategice în sectorul energiei electrice DRAFT I (sursa http://www.minind.ro);

-    „Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013-20202030” Versiunea VI, Rev.1 13 iulie 2008;

- H.G.638 /2007-privind deschiderea integrala a pietei de energie electrica si de gaze naturale;

-    Legea nr.199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei;

-    H.G.1007 /2004 - Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori;

-    Protocolul de la Kyoto, pentru reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera, prin proiecte de implementare in comun (Joint Implementation) si prin dezvoltarea „schemelor de investitii verzi”;

-    Legea nr. 220/2008 privind promovare surse regenerabile de energie;

-    Legea nr. 139/07.07.2010 privind modificarea si completarea la Legea 220/2008;

-    Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare si ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE si 2003/30/CE cu relevanta pentru SEE;

-    Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din data de 5 aprilie.

3. FEZABILITATEA TEHNICA

3.1 Informatii generale

Începând de la intersecția râului Dâmbovi ța cu Str. Ștefan Furtună și Șos. Cotroceni, limita de est a sectorului urmează traseul: Șos. Cotroceni, B-dul Geniului, Drumul Sării (toate inclusiv) până la intersecția cu Calea 13 Septembrie și B-dul. Ghencea.

•    Limita de sud: B-dul Ghencea, Prel. Ghencea (ambele inclusiv) până la intrarea Floarea Galbenă.

•    Limita de vest: linia convenționala care pornește din dreptul intrării Floarea Galbenă până la complexul de sere floricole (exclusiv), pe limita de sud și de est a acestuia până la Bd. Timisoara, spre vest până la linia căii ferate de centură spre nord, apoi pe această linie ferată până la canalul Argeș, canalul Argeș, până la stația Intreprinderii canal-apa București, de aici pe canalul deversor până la râul Dâmbovița, se continuă pe râul Dâmbovița până la Drumul Morii.

•    Limita de nord: calea ferată București-Roșiori, începând de la Drumul Morii până la Drumul Carierei (exclusiv), Calea Giulești până la intersecția cu Șos. Orhideelor, în continuare pe Calea Plevnei până la Str. Ștefan Furtună, pe Str. Ștefan Furtună până la râul Dâmbovița.

Sectorul 6 este al doilea ca marime din Municipiul Bucuresti, situat în Vestul Capitalei,

cu o suprafață de 38 kmp (din totalul de 228 km ai Capitalei), și cu o populație de peste

386.857 de locuitori, (la 10 iunie 2013.

Sectorul 6 se învecinează la nord cu Sectorul 1 (de la Podul Cotroceni și Calea Plevnei spre Giulești), la sud cu Sectorul 5 (de la Palatul Cotroceni spre Drumul Sării și Bulevardul Ghencea), iar în extremitatea sa vestică cu Județul Ilfov.

Este străbătut de râul Dâmbovița, la amenajarea cursului caruia au fost facute ample lucrări hidrotehnice, a dus la captarea apei într-un lac de acumulare, denumit Lacul Morii, cu o suprafață de 241.5 hectare. Acest rezervor de apă asigură debitul curat al Dâmboviței, previne inundațiile și totodată reprezintă potențialul de energie pentru centralele electrice.

Din punct de vedere al cartierelor componente ale sectorului 6 acestea sunt urmatoarele cu delimitarile lor corespunzatoare:

•    Drumul Taberei

Care se invecineaza la nord cu cartierul Militari iar la sud cu Sos. Alexandriei. La

est si la nord este delimitat de calea ferata care ajunge apoi pana in Gara Progresul, iar la vest de străzile Valea Lungă, B-dul Timișoara și Valea Oltului, iar la sud de străzile Prelungirea Ghencea, Brașov (până la Tricodava), 1 Mai (fostă Compozitorilor), Aleea Haiducului și B-dul Drumul Taberei, până la intersecția cu calea ferată la Răzoare.

•    Crangasi

Care este un cartier mic, situat pe malul estic al Dâmboviței și inclus în sectorul 6 din anul 1974. Limitele acestuia sunt Calea Crânga și - în sud și vest, străzile Mehadia și George Vâlsan (fosta Flămânda) - în nord și Calea Giulești - în est. Teritoriul este deservit de 20 de artere de circulație, a căror lungime însumează aproximativ 15 km. Zona este reprezentată în mare măsură de 256 blocuri cu patru sau zece etaje. Cartierul are o suprafață de aproximativ 75 ha.

•    Ghencea

Zona Ghencea face parte din cartierul Drumul Taberei și este situată în sectorul 6 al Capitalei, în partea de sud-vest a Municipiului București. Zona este delimitată la est de Drumul Sării și Șoseaua Antiaeriana, la sud de străzile Nandru, Drumul

Cooperativei și Mateiu Caragiale, la vest de Șoseaua de Centură a Capitalei, iar la nord de Bdul 1 Mai (fost Compozitorilor) și Drumul Taberei

•    Militari

Cartierul se învecinează la nord cu Comuna Chiajna și cartierul Crângași, la est cu cartierul Cotroceni, la sud cu cartierul Drumul Taberei, iar la vest cu Șoseaua de Centură. Prin intermediul bulevardului Iuliu Maniu cartierul face legătura între București și drumul european E70, autostrada A1 București-Pitești.

•    Brancusi

Situat in partea de vest, noul cartierul este mărginit în partea de nord de Bd. Timișoara, la est de strada Valea Oltului, la sud de strada Valea Doftanei, iar la vest de Șoseaua de Centură a Capitalei. Cartierul se învecinează cu cartierele Militari și Drumul Taberei.

•    Regie

Cartierul Regie este situat în partea de vest a municipiului București. Cartierul, alcătuit în mare parte din cămine studențești, este așezat de o parte și de alta a râului Dâmbovița și este delimitat la nord de Șoseaua Virtuții, la vest de Calea Crângași, la sud de Bulevardul Iuliu Maniu, iar la est de Șoseaua Orhideelor, CaleaGiulești și Bulevardul Regiei.

•    Giulesti

Cartierul este delimitat în partea de est de bd. Constructorilor, în nord - de Calea Giulești și strada Butuceni (ambele create pe un traseu expropriat pentru amenajarea unor linii de cale ferată), în nord-est - de liniile de cale ferată Triajul 16 Februarie, în nord-vest - de calea ferată dinspre Roșiorii de Vede, iar în sud și sud-vest - de râul Dâmbovița și Lacul Morii. Cartierul Giulești este deci situat pe teritoriul administrativ a două sectoare: 6 și 1. Acest teritoriu, destul de mare, cuprinde două zone care au un caracter destul de bine definit, nemodificat în ultimii 60 de ani. Prima zona, cunoscută ca Giulești-Sârbi are și în prezent un profund caracter rural, aici aflându-se localitatea din care a început dezvoltarea urbanistică.

3.2. Standarde de performanta tehnica si specificatii tehnice de calitate pentru instalatiile electroenergetice

Echipamentele si materiale vor trebui sa respecte urmatoarele standarde de referinta (standarde armonizate cu cele europene in domeniu):

-    Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții;

-    Legea privind performanța energetică a clădirilor nr. 372/2005;

-    Legea 220/2008 privind pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

-    SR EN 16001 :2009 - Sisteme de management al energiei. Cerințe și ghid de utilizare;

-    SR EN 61537:2007 - Poziționarea cablurilor. Sisteme trasee de cabluri și sisteme scară de cabluri (IEC 61537:2006) ;

-    SR EN 61557-1:2007 - Securitatea electrică în rețelele de distribuție de joasă tensiune de 1 000 V c.a. si 1 500 V c.c. Dispozitiv de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecție. Partea 1: Prescripții generale (IEC 61557-1:2007) ;

-    SR EN 61557-4:2007 - Securitatea electrică în rețelele de distribuție de joasă tensiune de 1 000 V c.a. și 1 500 V c.c. Dispozitiv de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecție. Partea 4: Rezistența conexiunilor de legare la pământ și de echipotențializare (IEC 61557-4:2007) , Partea 5: Rezistenta de legare la pamant;

-    SR HD 361 S3:1999 - Sistem de identificare a cablurilor;

-    SR HD 516 S2:1997 - Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate;

-    SR HD 627 S1:1996 - Cabluri multiconductoare și multiperechi pentru instalare în aer si în pământ ;

3.3. Starea tehnica a facilitatilor existente

Consumatori de energie pentru care primaria plateste factura de energie electrica sunt reprezentati de directiile aflate in subordinea Consiliului Local al Primariei Sectorului 6:

-    cladiri administrative ale primariei (sedii);

-    cladiri cu functiune de invatamant (scoli si gradinite );

- alti consumatori energetici pentru care primaria plateste factura de energie inclusiv iluminatul exterior in spatii aflate in administrare.

Din punct de vedere electric situatia actuala se prezinta astfel:

-    Cladirile aflate in administrarea primariei sunt în mare majoritate, vechi, în ansamblu, construcții mari consumatoare de energie;

-    Retelele electrice interioare ale cladirilor sunt subdimensionate si nu permit implementarea unor masuri de eficienta energetica si sunt realizate in general din aluminiu, amplasate sub tencuiala, fara a fi trase prin tuburi interioare si nu mai suporta conectarea de noi consumatori. Aceste retele nu au consumatorii bransati echilibrat pe faze existand incarcari mari pe unele faze si consumuri mici pe altele;

In sectorul 6 isi desfasoara activitatea 32 scoli gimnaziale, 22 gradinite, 9 colegii, 8 licee, 22 centre ale Direcitei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

In multe din aceste sedii tablourile electrice sunt in mare parte cele initiale nefiind modernizate, utilizand protectii de tip LF care nu se mai utilizeaza in prezent si care prin provizoratele realizate pot conduce la producerea unor incendii cu repercursiuni grave asupra personalului din aceste cladiri;

-    In unele dintre cladiri isi desfasoara activitatea mai multe institutii si nu exista o separatie intre retelele acestor institutii conducand la imposibilitatea masurarii energiei electrice pe fiecare tip de consumator in parte;

-    Nu există o cultură adecvată a economisirii energiei ceea ce duce la utilizarea echipamentelor electrice si in perioade ale zile cand nu sunt necesare (iluminatului interior functioneaza si pe perioada zilei cand nivelul de iluminare este corespunzator);

-    Consumatorii de energie electrica sunt de generatie veche, avand un randament de transformare energetic scazut (exemplu surse de iluminat cu incandescenta), contrar noilor directive si tehnologii care propun sursele economice (exemplu cu LED), care pot reduce semnificatv consumul de energie electrica pe zona de iluminat interior;

In imaginile de mai jos sunt prezentate cateva cladiri pentru care primaria plateste factura de energie electrica.

Consumul total de energie electrica pentru anul 2012 corespunzator consumatorilor primariei Sector 6 este de cca. 7715 MWh, reprezentand suma de aproximativ 4.088.950 lei (fara TVA),

3.4. Solutii electroenergetice propuse pentru eficientizare

Se pot identifica trei directii tehnice principale de realizare ale Studiului de fezabilitate corelatie cu investitia si beneficiile, respectiv :

a) Realizarea dispeceratului si comunicatiilor energetice, inclusiv managementul consumurilor de energie prin monitorizarea si controlul timpului de functionare al consumatorilor pentru reducerea pierderilor;

b) Eficientizarea energetica la nivelul intregului sector prin modernizare consumatori interiori si exteriori;

c) Producerea de energie din surse regenerabile pentru necesarul de consum al primariei

a.) Realizarea dispeceratului si comunicatiilor energetice inclusiv managementul consumurilor de energie prin monitorizarea si controlul timpului de functionare al consumatorilor pentru reducerea pierderilor;

Pe masura modernizarii punctelor de consum se va construi reteaua de infoenergie

care va asigura monitorizarea acestora 24/24h. Aceasta retea va fi astfel construita incat sa asiure asisteare si comanda tuturor consumatorilor atat in situatii normale cat si in situatii de urgenta. Procesarea datelor va face posibila optimizarea consumului, calitatea serviciilor consumatoare si predictibilitatea acestora.

Investitia va demara ulterior semnarii contractului de concesiune. Concesionarul va participa cu experienta sa in domeniul energetic, dar si cu fonduri legal constituite pentru a sustine realizarea investitiei. Primaria va contribui la concesiune cu contravaloarea cantitatii de energie electrica consumata, luand in calcul un grad de functionare de 100% a consumatorilor ce urmeaza a fi modernizati si cu valoarea costurilor de intretinere, valoarea estimata a intretinerii consumatorilor pe perioada

concesiunii in valoare de 10.875.000 lei fara TVA (echivalentul a 2.500.000 €, la un curs de 1€=4,35 lei), cuprinse in buget, urmand ca dupa realizarea modernizarilor aceste costuri de intretinere sa se reduca.

-    Majoritatea riscurilor implementarii proiectului vor fi preluate de catre concesionar.

-    In functie de solutiile de finantare aplicate, solutia tehnica va trebui upgradata cu investitii complementare de infrastructura urbana.

b.) Eficientizarea energetica la nivelul sectorului prin modernizarea consumatorilor interiori si exteriori

In cadrul acestei masuri se va realiza implementarea unui program de eficientizare energetica care are la baza in prima etapa auditarea consumatorilor de energie electrica, care sa stabileasca datele initiale in vederea implementarii unui sistem de monitorizare a energiilor aferente consumatorilor administrati de primarie.

Auditarea si monitorizarea consumatorilor vor putea stabili masurile precise care trebuiesc intreprinse pentru diminuarea si eficientizarea consumurilor de energie. Aceste activitati vor stabili tipurile de consumatori, starea lor, modul de functionare si intervalul orar de functionare.

Avand relevate aceste date initiale se vor putea lua masurile optime de eficientizare in vederea reducerii consumurilor de energie electrica.

Etapele principale ale primei masuri sunt:

- auditarea consumatorilor din unitatile administrate de primarie;

-    monitorizarea tuturor unitatilor;

-    stabilirea exacta a consumurilor initiale si a tipurilor de consumatori;

-    in baza analizei preliminare a rezultatelor rezultate din auditul initial se va realiza programul de implementare a sistemelor de monitorizare;

-    monitorizarea consumurilor de energie si implementarea masurilor reale ce se impun pentru eficientizarea consumurilor de energie electrica;

-    implementarea masurilor de reducere si eficientizare a consumurilor de energie electrica.

-    modernizare a consumatorilor interiori si exteriori ai primariei prin introducerea de echipamente eficiente energetic de ultima generatie

Pentru micsorarea si eficientizarea consumului de energie electrica al consumatorilor interiori, aflati in unitatile administrate de primaria Sectorului 6 al Municipiului Bucuresti propunem inlocuirea aparatelor de iluminat existente cu aparate de iluminat mai performante, eficiente energetic din categoria aparatelor de iluminat cu leduri care au o eficienta luminoasa mai mare decat cele existente si un consum mai mic.

Restul consumatorilor interiori de energie electrica (aparate de aer conditionat, motoare aferente centralelor termice, calculatoare, frigidere, etc.) sunt echipamente cu o putere instalata mare dar timpul de functionare al acestora este inferior timpului de functionare aferent sistemului de iluminat. Prin inlocuirea acestora, cu echipamente noi, nu se vor obtine avantaje majore privind reducerea consumului de energie electrica comparativ cu nivelul investitional foarte ridicat necesar modernizarii acestor echipamente.

Pentru iluminatul interior se propune inlocuirea neoanelor existente cu tuburi de iluminat cu leduri care au urmatoarele avantaje fata de cele clasice:

- consum redus de energie - eficienta mai mare - durata lunga de functionare

- numarul mare de aprinderi nu reduce durata de functionare - sunt compatibile cu sistemele actuale de iluminat - cheltuieli reduse de intretinere

- directionare usoara a fluxului luminos

-    aprindere imediata a luminii

-    pierderi mici prin efect termic

-    nu emit radiatii ultraviolete sau infrarosii

-    sunt rezistente

-    factor de putere peste 0,95

Tuburile cu leduri pot fi montate in aparatele de iluminat existente daca acestea sunt in stare buna de functionare, inlocuind doar tuburile cu neon sau se pot inlocui aparatele de iluminat cu corpuri noi, similare celor existente, in care se vor monta tuburile cu leduri.

Consumatorii exteriori sunt reprezentati de iluminatul exterior al incintelor (curtilor) si propunem modernizarea iluminatului nocturn exterior prin inlocuirea corpurilor cu aparate eficiente din punct de vedere energetic.

Aparate de iluminat cu LED au urmatoarele avantaje fata de cele existente:

-    durata de viata mai mare de 60.000 ore (nu are elemente care sa se uzeze);

-    economie de energie, 70% fata de lampa cu incandescenta, 40% fata de lampa HID;

- eficacitate mare 80-90 lm/watt;

- aprindere instantanee;

Prin implementarea masurilor precizate in acest capitol se va obtine eficientizarea consumului de energie electrica si cresterea gradului de siguranta al iluminatului exterior al consumatorilor Primariei Sector 6.

Pentru modernizarea aparatelor de iluminat interioare si schimbarea lor cu unele mai eficiente costul investitiei se va amortiza in cativa ani numai din economia de energie realizata anual. Dupa acest timp de amortizare economia de energie va reprezenta un venit pentru primarie, avand in vedere ca aparatele cu leduri au o durata de viata de cel putin 60.000 de ore de functionare.

Pentru o functionare optima si tinand cont ca, aparatele de iluminat nu se vor putea monta exact pe acelasi amplasament al aparatului de iluminat existent, este necesar a se inlocui o parte din retelele de alimentare, in principal tronsonul de retea electrica cuprins intre doza de conexiuni si aparatul nou montat.

In cele mai multe cazuri instalatia electrica folosita pentru alimentarea aparatelor de iluminat a fost dimensionata sa indeplinesca doar functiunea de alimentare cu energie

electrica, arhitectura acesteia neputand suporta implemenrarea unui program de management energetic care sa eficientizeze consumurile de energie electrica.

La refacerea instalatiilor electrice se va tine cont de structurarea retelei astfel incat sa permita un management eficient al energiei, de exemplu se vor grupa alimentarile aparatelor dintr-o incapere astfel incat sa poata fi aprinse doar in zona in care se lucreaza, economisind astfel energia consumata pentru iluminarea restului spatiului care nu este folosit.

De asemenea trebuie modernizate si echipamentele de protectie si comanda aferente tablourilor de alimentare deoarece, in prezent acestea folosesc o tehnologie la care nu se pot implementa masurile de eficientizare energetica.

c. ) Producerea de energie din surse regenerabile pentru necesarul de consum al primariei

Din punct de vedere al surselor regenerabile Sectorul 6 din Municipiul Bucuresti se afla intr-o zona cu potential ridicat privind iradierea globala si potentialul electric solar.

Conform siteului http://re.irc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pvest.php

in Municipiul Bucuresti la o putere instalata de 1kWp pentru o centrala fotovoltaica se realizeaza o productie anuala de 1100 kWp solar.

O centrala fotovoltaica cu o putere instalata de cca. 6.3 MWp ar produce in fiecare an necesarul de consum al consumatorilor primariei (aproximativ 6 930 MWh/an), luand in calcul si previzionarea de crestere a consumului pentru un grad de functionare de 100% a consumatorilor, dupa modernizare.

Odata cu aparitia legii 220 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie in cazul energiei fotovoltaice se acorda

certificate verzi constand in ajutor de stat, astfel costurile investitionale se amortizeza in timp scurt.

Pentru productia de energie, primaria va pune la dispozitie suprafetele disponibile, aferente acoperisurilor cladirilor aflate in patrimoniu. La propunerea primariei pot fi identificate si alte suprafete disponibile amplasarii sistemelor fotovoltaice.

4. FEZABILITATEA ECONOMICA A CONCESIUNII

4.1 Indicatori tehnico-economici

4.1.1 Valoare totala a investitiei

- 78.300 mii lei (fara TVA),

din care lucrari de constructii montaj (C+M) 59.752,69 mii lei

4.1.2 Esalonarea investitiei

-    anul 1 : 39.150 mii lei (fara TVA),

din care lucrari de constructii montaj (C+M) 29.876,345 mii lei

-    anul 2: 39.150 mii lei (fara TVA),

din care lucrari de constructii montaj (C+M) 29.876,345 mii lei

4.1.3 Durata de realizare a investitiei

24 luni

4.2. Costurile si veniturile previzionate pe durata ciclului de viata al proiectului

4.2.1 Costurile previzionate pe durata proiectului

Proiectul de investiții în varianta concesiunii conduce la fluxuri de numerar pozitive începând cu anul 3, anul în care investiția inițială este complet finalizată.

Analiza s-a făcut pe o perioadă de 25 ani. S-a considerat că investiția va fi implementată în primii doi ani de analiză.

Principalii indicatori privind rentabilitatea și perioada de recuperare a investiției, înainte de cuantificarea riscurilor, sunt sumarizați în tabelul următor:

Valoarea actualizata neta (VAN) la o rata de actualizare de 7% - mii lei

4180,4

Rata interna de rentabilitate

7,55 %

Perioada de recuperare a investitiei - fluxuri de numerar actualizate

24 ani

Raportul cost beneficiu

1,71

Fluxurile de numerar estimate pentru calculul acestor indicatori sunt prezentate în tabelele de mai jos:

An 1    An 2    An 3    An 4    An 5    An 6    An 7    An 8    An 9    An 10

1,907.69    2,063.16    5,231.51    5,413.36    5,610.03    5,822.73    6,052.77    6,301.55    6,570.61    6,861.60


mii LEI

Venituri/economii Cheltuieli de exploatare

Investitii

Fluxuri de numerar nete

Fluxuri de numerar nete cumulate

-39,150.00

-37,242.31

-37,242.31

-39,150.00    0.00    0.00    0.00    0.00    0.00    0.00    0.00    0.00

-37,086.84    5,231.51    5,413.36    5,610.03    5,822.73    6,052.77    6,301.55    6,570.61    6,861.60

-74,329.15    -69,097.64    -63,684.29    -58,074.26    -52,251.52    -46,198.75    -39,897.20    -33,326.59    -26,464.98

Factor de actualizare

1

0.93457944 0.87343873 0.81629788 0.76289521 0.71298618 0.66634222 0.62274974    0.5820091    0.543933743

Fluxuri de numerar nete actualizate

Fluxuri de numerar nete actualizate cumulate

-37,242.31

-37,242.31

-34,660.60    4,569.40    4,418.91    4,279.87    4,151.53    4,033.22    3,924.29    3,824.16    3,732.26

-71,902.91    -67,333.51    -62,914.60    -58,634.73    -54,483.20    -50,449.99    -46,525.70    -42,701.54    -38,969.28

Beneficii

Costuri

1,907.69

-39,150.00

2,063.16    5,231.51    5,413.36    5,610.03    5,822.73    6,052.77    6,301.55    6,570.61    6,861.60

-39,150.00    0.00    0.00    0.00    0.00    0.00    0.00    0.00    0.00

An 11

mii LEI

Venituri/economii Cheltuieli de exploatare Investitii

Fluxuri de numerar nete Fluxuri de numerar nete cumulate


An 12

An 13

An 14

An 15

An 16

An 17

An 18

An 19

An 20

7,176.31

7,516.66

7,884.75

8,282.85

8,713.38

9,179.01

9,682.58

7,227.00

7,816.00

8,453.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

7,176.31

7,516.66

7,884.75

8,282.85

8,713.38

9,179.01

9,682.58

7,227.00

7,816.00

8,453.00

-19,288.67

-11,772.01

-3,887.26

4,395.59

13,108.97

22,287.98

31,970.56

39,197.55

47,013.55

55,466.56


| Factor de actualizare


0.508349292    0.475092796    0.444011959    0.414964448    0.387817241    0.36244602    0.338734598    0.31657439    0.295863916    0.276508333

Fluxuri de numerar nete actualizate Fluxuri de numerar nete actualizate cumulate


3,648.07

-35,321.21


3,571.11

-31,750.10


3,500.93

-28,249.17


3,437.09

-24,812.09


3,379.20

-21,432.89


3,326.89

-18,105.99


3,279.82

-14,826.17


2,287.88

-12,538.28


2,312.47

-10,225.81


2,337.33

-7,888.49


Beneficii

Costuri


7,176.31    7,516.66

0.00 0.00


7,884.75

0.00


8,282.85

0.00


8,713.38

0.00


9,179.01

0.00


9,682.58

0.00


7,227.00

0.00


7,816.00

0.00


8,453.00

0.00


mii LEI

An 21

An 22

An 23

An 24

An 25

Venituri/economii

9,141.92

9,886.99

10,692.78

11,564.24

12,506.73

Cheltuieli de exploatare

Investitii

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Fluxuri de numerar nete

9,141.92

9,886.99

10,692.78

11,564.24

12,506.73

Fluxuri de numerar nete cumulate

64,608.48

74,495.47

85,188.25

96,752.49

109,259.21

Factor de actualizare

0.258419003

0.241513087

0.225713165

0.210946883

0.19714662

Fluxuri de numerar nete actualizate

2,362.45

2,387.84

2,413.50

2,439.44

2,465.66

Fluxuri de numerar nete actualizate cumulate

-5,526.04

-3,138.20

-724.70

1,714.74

4,180.40

Beneficii

9,141.92

9,886.99

10,692.78

11,564.24

12,506.73

Costuri

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

4.1.2. Beneficii previzionate pe durata ciclului de viata al proiectului

Beneficiile investiției (incluse la venituri/economii) se referă în principal la economiile așteptate în urma implementării investiției și includ următoarele tipuri de

economi i:

•    Economii din reducerea consumului de energie

•    Economii din reducerea prețului de achiziție a energiei.

Economiile din reducerea consumului au fost estimate a fi atinse pe masură ce investițiile sunt implementate și ținând cont de ipoteza privind creșterea consumului (3% rata de creștere anuală a consumului energetic) și a prețului unitar (5% creștere anuală a prețului energiei).

Economiile din reducerea prețului de achiziție a energiei provin din potențialitatea de accesare a pieței libere de energie.

Se estimeaza o reducere a costurilor cu energia electrica raportate la situatia actuala de minim 5%, constituind un beneficiu economic al primariei.

Ipotezele de economisire utilizate în diagrama fluxurilor ce vor rezulta în urma implementării investiției au fost analizate pe două categorii:

-    Modernizare consumatori și managementul acestora 40%

-    Accesare piață și utilizare energie regenerabilă 23%

Se observă ca investiția se recuperează pe durata contractului păstrând serviciile publice energetice în parametrii de eficiență definiți de proiectele investiționale.

Toate valorile din tabele sunt exprimate în lei și nu conțin TVA.

Avand in vedere parametrii economici descriși, se observă că proiectul indeplinește caracteristicile generale avute în vedere de mediul bancar in vederea acceptării la finantare.

Din cauza contextului nefavorabil generat de criza economică înregistrată la nivel mondial care are un impact negativ asupra echilibrului bugetar și asupra formării și utilizării fondurilor publice, soluția optimă este reprezentată de implementarea unor modalități prin care să se asigure finanțarea obiectivelor de investiții din resurse financiare private.

Structura Concesiunii permite Autorității contractante să-și eșaloneze costurile pe întreaga durată a contractului. Primăria Sectorului 6 are resurse financiare limitate care pot fi alocate investițiilor sau îmbunătățirii serviciilor publice. De asemenea, capacitatea acesteia de a acumula datorii este limitată.

Principalul factor care determină utilizarea concesiunii ca modalitate alternativă de realizare a proiectului este că acest proiect nu determină efecte asupra deficitului

bugetar.

Acest lucru reiese din analiza riscurilor aferente Contractului de concesiune și implicit a modalității de finanțare a contractului. Finanțarea contractului se face din resursele

bugetare alocate pentru plata energiei electrice anuale, iar activul implicat în Contractul de concesiune este înregistrat ca extra-bilanțier, datorită faptului ca riscul construcției și riscul de disponibilitate sunt asumate de Concesionar.

Această abordare ar asigura, în cazul unei structurări și contractări corespunzătoare, cele mai mari beneficii potențiale din punct de vedere al identificării finanțării necesare implementării proiectelor de investiții.

Varianta optimă constă în implementarea unor proiecte prin intermediul un ei concesiuni de lucrări și servicii, concesionarul fiind responsabil pentru proiectarea detaliată, construcția, finanțarea, întretinerea și operarea serviciilor.

4.3. Analiza costurilor si beneficiilor

Valoarea estimată a investiției realizate în primii doi ani de către concesionar pentru modernizarea consumului actual este de 78.300 mii lei (fără TVA), iar pentru consumul prezumat este de 137.290 mii lei (fara TVA)

Din care

-    producere energie regenerabila : 41.107,5 mii lei (echivalentul a 9 450 mii euro)

-    modernizare consumatori si dispecerizare: 37.192,5 mii lei (echivalentul a 8 550 mii

euro)

Principalele beneficii financiare ale proiectului sunt:

>    Primăria Sectorului 6 beneficiază de investiții în modernizarea serviciilor energetice fără a-și majora gradul de îndatorare, cu impact direct asupra r educerii consumului de energie.

>    Reducerea prețului de achiziție a energiei

>    Eliminarea penalităților pentru neîncadrarea și nerespectarea impunerilor UE referitoare la emisiile de CO2 și la cantitatea de energie regenerabilă

4.4. Prezentarea structurii concesiunii si a mecanismului de plata:

Obiectul contractului consta in eficientizarea consumurilor energetice din sectorul 6, in întretinerea permanentă a echipamentelor energetice si a dotarilor la standarde corespunzatoare, pe toata durata concesiunii.

În acest sens, contractul îndeplineste toate conditiile unui contract de concesiune de lucrări.

Conform prevederilor art. 3, alin. (2) din HG 71/2007, în ceea ce priveste distincția dintre contractul de concesiune de lucrări și contractul de concesiune de servicii, precizăm că:

„(2) Stabilirea tipurilor de contracte de concesiune, respectiv distincția dintre contractul de concesiune de lucrări publice și contractul de concesiune de servicii, se realizează în mod similar cu prevederile Cap. I Secțiunea a 3-a din OUG 34/2006.”

Prin OUG 34/2006 art.3. litera g) este definit contractul de concesiune de lucrări publice respectiv “contractul care are aceleași caracteristici ca și contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primește din partea autorității contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoțit de plata unei sume de bani prestabilite” considerăm că exista baza legală pentru realizarea prezentului proiectului prin intermediul unui contract de concesiune de lucrari.

40


4.5. Matricea riscurilor pentru concesiune

Riscurile unui contract de concesiune pentru activitatile de eficientizare energetica au fost cuantificate in matricea de mai jos:

Categoria de risc

Descriere risc

Consecințe

posibile

Mod de eliminare

Alocare

preferată

1. Riscul îndeplinirii cerințelor specifice impuse proiectului datorate amplasamentului

Structură existentă

(dezvoltare/moderni

zre/

reabilitare).

Structurile existente sunt inadecvate pentru a se adapta la proiect

Majorarea costurilor și a timpului necesar pentru realizarea proiectului.

Se va revizui proiectul pentru conformitate cu cerintele conceptului, si se ajusteaza valoarea investitiei

concesionar

Obținerea

aprobărilor.

Nu pot fi obținute toate aprobările necesare sau pot fi obținute cu condiționări neprevăzute.

Intarziere in inceperea sau finalizarea proiectului.

Concedentul

va face o

investigare

privind

aprobarile

necesare.

Concesionarul si concedentul se vor sprijini pentru obtinerea aprobarilor

Curățare și

viabilizare.

Pregătirea terenului are ca rezultat un cost mult prea mare și necesită un timp cu mult peste termenii contractuali

Majorarea costurilor și a timpului necesar

pentru realizarea proiectului.

Stabilirea graficului de activitati incat sa se evite depasirile de timp

Concesionarul

Moștenire culturală

Risc de creștere a costurilor și a timpului necesar pentru demararea construcției ca urmare al unor descoperiri arheologice și/sau de patrimoniu național.

Majorarea costurilor și a timpului necesar pentru realizarea proiectului.

Obtinerea avizelor necesare de constructie si optimizarea costurilor de finantare

Concedentul

2. Riscul de proiectare și construcție

Proiectare.

Riscul ca proiectul tehnic al

Creștere pe termen lung a

Gasirea solutii arternative in

Concesionarul

obiectivului să nu poată permite asigurarea desfasurarii activitatilor la costul anticipat.

costurilor suplimentare sau imposibilitatea asigurării desfasurarii activitatilor pe termen lung.

concordanta cu situatia aparuta

Schimbări ulterioare în proiectare.

Schimbări în

proiectare datorită

problemelor

apărute datorită

modificărilor

legislației

specifice.

Întârzieri în implementare și majorarea costurilor.

Adaptarea la noile cerinte ale legii a solutiei tehnice si financiare

Concesionarul

Construcție.

Riscul de apariție a unui eveniment pe durata construcției, eveniment care conduce la imposibilitatea finalizării acesteia în timp și la costul estimat.

Întârziere în implementare și majorare de costuri

Asigurarea unor resurse

tehnice si financiare pentru situatii neprevazute

Concesionarul

3. Riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările

Schimbări

demografice

O schimbare demografică sau socio-economică afectează cererea pentru prestațiile contractate.

Impact negativ asupra veniturilor estimate.

Se vor stabili paliere optime consumuri/ investitie

Concesionarul si concedent

4. Riscul asociat protecției mediului

Mediu

Riscul ca pe

parcursul

implementării

proiectului să se

producă

contaminări

ale proprietăților

adiacente cu efect

asupra proprietăților

proiectului

Costuri

suplimentare

pentru

decontaminare.

Concesionarul raspunde de activitatile desfasurate si supravegheaza procesul de diminuare a efectelor.

Concesionarul pentru activitati proprii proiectului si concedentul pentru alte activitati efectuate sub coordonarea acestuia.

5. Riscul de finanțare

Dobânzi pe

parcursul

Riscul ca dobânzile aplicabile să se

Creșterea/scăder

ea

costurilor

In contractul de concesiune vor fi incluse

Concesionarul si concedentul

investiției.

schimbe

modificând

parametrii financiari ai ofertei.

proiectului.

prevederi referitoare la acest risc.

Finanțator

incapabil.

Riscul ca investitorul să devină insolvabil sau să fie dovedit ca fiind

necorespunzător, sau desfasurarea activitatilor să necesite o finanțare mai mare decât cea estimată de investitor.

Nerespectarea activitatilor cerute de partenerul public și pierderi pentru

participanții la investiție.

Garantarea

realizarii

investitie

Concesionarul

Modificări de taxe

Riscul ca pe parcursul proiectului regimul de impozitare general să se schimbe în defavoarea investitorului.

Impact negativ asupra veniturilor financiare ale proiectului.

Se vor prevede modalitati de ajustare a investitiei.

Concesionarul si concedentul

6. Riscul de apariție a unei situații de forță majoră

Război sau situații

conflictuale.

Izbucnirea războiului sau a situațiilor conflictuale

Întârzieri în implementarea proiectului, costuri crescrute de construcție sau

operare, distrugerea sau deteriorarea proiectului.

Se vor prevede modalitatile de acoperire a acestor riscuri inclusiv prin asigurari ale imobilelor

Concedentul si concesionarul

Cutremure sau alte

evenimente

naturale.

Cutremure, inundații, foc, etc.

Distrugerea sau

deteriorarea

activelor

aferente

proiectului.

Se vor prevede modalitatile de acoperire a acestor riscuri inclusiv prin asigurari ale imobilelor

Concedentul si concesionarul

7. Riscul politic și de schimbări legislative

Schimbări

legislative/

Riscul schimbărilor legislative și al

O creștere semnificativă în costurile

Concesionarul va lua masuri astfel incat

Concedentul

de politică

politicii

operaționale ale

efectul

partenerului

investitorului

financiar

public care nu pot fi

și/sau

asupra

anticipate la

necesitatea

primariei sa fie

semnarea

de a efectua

minimizat.

contractului și

cheltuieli de

care sunt

capital pentru a

adresatedirect,

putea răspunde

specific și

acestor

exclusiv proiectului, ceea ce conduce la costuri de capital

sau operaționale

suplimentare din partea

investitorului.

schimbări.

4.6. Durata Concesiunii

Avand in vedere costurile necesare realizarii lucrarilor de eficientizare electroenergetica si beneficiile optinute din implementarea masurilor de eficienta

precizate in prezentul studiu perioada optima de concesiune este de minim 25 ani.

5. ASPECTE REFERITOARE LA MEDIU

Principiile de bază ale politicii de mediu a UE se regăsesc în Program de Acțiune pentru Mediu, în Tratatul de la Amsterdam, în Procesul Cardiff, și au fost sintetizate pentru a fi mai ușor aplicate în procesul extinderii UE.

Obiectivele principale de mediu care se regăsesc în politica de energie se referă la minimizarea impactului de mediu și dezvoltarea unui sistem energetic durabil.

Minimizarea impactului de mediu are trei direcții principale de acțiune: înlocuirea energiilor poluante cu altele mai puțin poluante, introducerea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze și creșterea eficienței energetice.

În ce privește impactul asupra mediului, cele mai serioase probleme se referă la ploile acide, calitatea aerului, schimbările climatice, rezervele de resurse energetice și chestiunile legate de utilizarea energiei nucleare, ca un caz aparte. În domeniul schimbărilor climatice, strategia europeană se bazează pe țintele stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Instrumentele de lucru pentru atingerea țintelor sunt eficiența energetică, creșterea ponderii resurselor regenerabile, inovarea tehnologică și

cercetarea.

În contextul extinderii UE s-au evidențiat următoarele direcții de acțiune:

- integrarea problemelor de mediu în cele ale diferitelor sectoare;

- dezvoltarea unor programe pe termen lung;

- dezvoltarea de legături strategice cu celelalte politici ale UE.

Prezentul studiu isi propune sa contribuie la reducerea emisiilor cu efect de sera si implicit la protectia mediului prin gasirea de solutii de eficientizare energetica si

minimizare a pierderilor energetice pe tipuri de energie.

Pentru a păstra un echilibru intre mediul natural, resursele acestuia si om, este necesară o planificare strategică a dezvoltării, astfel incat să existe, in permanentă, un raport stabil intre habitatul natural si populatia umană. Necesitatea sustinerii simultane a dezvoltării economice concomitent cu dezvoltarea mediului natural, impune o evaluare a

impactului asupra mediului in fazele incipiente ale planurilor si programelor, in scopul sustinerii dezvoltării durabile, conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.

Protecția mediului conf. OUG nr.195/2005 privind protecția mediului (aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006) si modificata si completata cu OUG nr. 164/2008

Protecția calității apei

Procesul tehnologic, specific lucrărilor de canalizare electrică subterană, nu are

impact asupra apei.

Protecția aerului

Tehnologia specifică execuției rețelelor electrice subterane, nu conduce la poluarea aerului, decât în măsura în care praful rezultat din spargeri și săpături, reduce întrucâtva calitatea acestuia. Pe tot parcursul derulării lucrărilor, se iau măsuri de reducere la maxim a prafului, atât prin udarea acestuia, cât și prin manevrarea cu grijă a utilajelor folosite.

Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Protecția împotriva zgomotului și a vibrațiilor se realizează prin folosirea unor scule și utilaje cu grad sporit de silențiozitate.

Protecția împotriva radiațiilor

Lucrările propuse prin prezenta documentație nu produc radiații.

Protecția solului și subsolului

Deși specificul lucrărilor energetice pot afecta atăt solul cât și subsolul, acestea nu poluează mediul decăt prin faptul că apar corpuri străine în sol (cablurile, electrozii și platbanda, confecționate din materiale greu degradabile). Aceste corpuri străine sunt protejate prin tehnologia de lucru pentru foarte multe acțiuni străine, conducând implicit și la protecția solului și subsolului.

La încheierea lucrărilor de construcții montaj, constructorul va curăța terenul și va reface cadrul natural existent înainte de începerea lucrărilor. Surplusul de pământ

rezultat se va transporta la groapa de gunoi.

•    Lucrările din prezenta documentație nu afectează alte instalații sau clădiri, ele fiind în concordanță cu PE 106/2003 și PE 107/95 și nu produc agenți poluanți pentru aer, sol sau panza freatică, pentru perioada de exploatare, iar prin măsurile luate nu se produc accidente, decât în caz de calamitate naturală.

•    In conformitate cu prevederile ”SR EN ISO 14001/2005” și OUG 195/2005 -“Ordonanța de urgență privind protecția mediului”, la executarea lucrărilor din prezenta documentație se vor respecta prevederile privind protecția așezărilor umane, protecția solului, protecția atmosferei.

Lucrările cuprinse în prezentul studiu, nu impun lucrări de reconstrucție ecologică, deoarece nu afectează mediul înconjurător.

•    Încadrare conform Legii 10/95 complectată cu Legea 123/07:

Categoria de importanță a construcției conform HG 766/97: Construcțiile ale căror instalații sunt tratate în prezentul studiu de fezabilitate se încadrează în categoria ‘‘C -Normală ‘‘de importanță a construcțiilor.

6. ASPECTE REFERITOARE LA STANDARDE, NORMATIVE SI LEGI CARE SE VOR

RESPECTA LA REALIZAREA LUCRARILOR PREVAZUTE IN PREZENTUL STUDIU

1.    STAS 8591 /1/I-91 Amplasarea în sector a rețelelor edilitare subterane;

2.    NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea și execuția rețelelor de cabluri electrice;

3.    Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;

4.    Legea energiei electrice nr. 13/2007;

5.    HG 300/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile;

6.    HG 1048/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

7.    HG 1091/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă;

8.    HG 1146/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

9.    HG 1425/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;

10.    Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice cu tensiuni până la 1000Vc.a. si 1500c.c. - NP - I7- 2002;

11.    Ghid pentru instalații electrice cu tensiuni până la1000V c.a. și 1500V c.c. - GP 052 - 2000;

12.    Indreptar de proiectare și execuție a instalațiilor de legare la pământ 1RE - Ip30 -90;

13.    Nomenclator de verificări, încercări și probe privind montajul, punerea în funcțiune și darea în exploatare a instalațiilor energetice - PE 003/79;

14.    Regulament general de manevre în instalațiile electrice PE 118/92;

15.    PE 107/1995 - Normativ pentru proiectarea și execuția rețelelor de cabluri electrice;

16.    PE 103/1992 - instrucțiuni pentru dimensionarea și verificarea instalațiilor electroenergetice la solicitări mecanice și termice în condițiile curenților de scurtcircuit;

17.    PE 118/95 - Regulament general de manevre în instalații electrice;

18.    F.T. - 4/82 - încercări, verificări și măsurători executate la cabluri;

19.    OUG nr. 195/2005 - Ordonanța de urgență privind protectia mediului;

20.    H.G.R. nr. 918/2002- Stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

21.    Ordin M.A.P.M. nr. 860/2002 - Aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;

22.    Ordin M.A.P.M. nr. 863/2002 - Aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

23.    STAS-urile: 2612-1987 SR 8591/1997; SR 13433/1999;

24.    Standard SR CEI 60364-4-442 - înstalații electrice în construcții;

25.    Îndreptar de proiectare și execuție a instalațiilor de legare la pământ 1RE - Ip30 -04;

26.    Nomenclator de verificări, încercări și probe privind montajul, punerea în funcțiune și darea în exploatare a instalațiilor energetice - PE 003/79;

Măsuri principale de PSI

La executarea lucrărilor prevazute in prezentul studiu se vor respecta măsurile P.S.î. cuprinse în următoarele normative, prescriptii și instrucțiuni:

•    Ordonanța Guvernamentală 60/97 privind apărarea contra incendiilor;

•    PE 009/93 - Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul și distribuția energiei electrice și termice vol.1

partea I, vol. I partea II, volum II;

•    Ordin DGPSI-001/99 - Norme generale de prevenire și stingere a incendiilor aprobate prin ordin Mî 775/98 regulile și măsurile care trebuie aplicate la organizarea și desfășurarea activităților de ordine interioară pentru a preveni apariția condițiilor favorizante producerii de incendii;

•    Ordin DGPSI-002/00 privind instruirea în domeniul prevenirii și stingerii

incendiilor;

•    Ordin DGPSI-003/01 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind echiparea și dotarea construcțiilor, instalațiilor tehnologice și a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire și stingere a incendiilor;

•    Ordin DGPSI-004/01 pentru aprobarea Dispoziților generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice;

•    Ordin DGPSI-005/01 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind organizarea activității de apărare împotriva incendiilor;

•    Ordin 85/2001 al Ministrului de Interne pentru aprobarea Metodologiei de certificare a conformității de agrementare tehnică și de avizare tehnică pentru fabricarea, comercializarea și utilizarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;

•    Ordin 87/2001 al Ministrului de Interne pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu;

•    Ordin 90/2001 al Ministrului de Interne pentru aprobarea Metodologiei de atestare a cadrelor tehnice din ministere, de la organele administrației publice centrale și locale, precum și a personalului tehnic al agenților economici și instituțiilor, cu atribuția de îndrumare, control și constatare a încălcării legii în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor.

•    In conformitate cu OG 60/97 privind apărarea contra incendiilor, secțiunea 7, art.24, în prezenta documentație nu sunt necesare măsuri speciale, în afara celor făcând parte integrantă din prevederile normativelor pe baza cărora se execută instalațiile electrice.

7. ASPECTE SOCIALE

Chiar daca evidentierea beneficiilor economice si financiare sunt mai greu de cuantificat acestea sunt evidente, nu doar pentru primarie ci si pentru cetatenii sectorului.

Activitatile publice au o dimensiune economică si o dimensiune socială indisol ubil legate între ele.

Proiectul urmăreste optimizarea celor două dimensiuni în sensul asigurării calitătii si continuitătii activitatilor la costuri suportabile pentru client. La baza eficientizarii energetice a sectorului stă criteriul de adaptare la nevoile, cerintele si posibilitătile de plată ale clientului.

In acest sens, eficientizarea energetică (reducerea consumurilor si a pierderilor), impunera programelor de exploatare-mentenantă, dispecerizarea si contorizarea completă a întregului lant tehnologic, vor conduce la asigurarea unui pret corect al în conditii de calitate corespunzătoare.

Orice investitie se realizeaza cu personal specializat, ceea ce are efecte pozitive asupra pietii muncii din sector.

8. ASPECTE INSTITUTIONALE

Primaria Sectorului 6 nu dispune de suficiente resurse logistice penru realizarea unei investitii complexe de eficienta energetica si este necesar a se desemna un operator privat care sa actioneze ca o unitate operationala pentru toate masurile de eficienta energetica.

Pentru realizarea activitatilor de eficienta energetica se vor respecta urmatoarele acte normative O.U.G. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare inclusiv normele de aplicare a acesteia.

Conform O.U.G. 34/2006 (art.3 indice 1-art.7) sunt definite urmatoarele tipuri de contracte de achizitie publica:

a) Contracte de lucrari;

b) Contracte de furnizare;

c) Contracte de servicii.

Prezentul studiu se incadreaza la contract de lucrari avand ca obiect principal prestarea de activitati de eficientizare energetica pe o perioada de minim 25 ani de catre un operator care primeste dreptul de exploatare a acestora.

9. ASPECTE REFERITOARE LA STATUTUL JURIDIC AL LOCATIILOR IN CARE SE EFECTUEAZA ACTIVITATI DE EFICIENTIZARE ENERGETICA

Consumatorii de pe raza unitatii administrativ teritoriale a Sectorului 6 precizati in prezentul studiu sunt amplasati pe terenuri apartinand domeniului public/privat . Locatiile (cladirile) unde se vor efectua activitatile de eficientizare energetica sunt in proprietatea/administrarea Consiliului Local al Sectorului 6.

10. CONCLUZII

In vederea asigurarii unei politici energetice coerente si unitare, coordonata cu

modernizarea consumatorilor, analizand aspectele de natura tehnica, economica si de mediu, decizia de concesionare ramane singura optiune viabila, care sa asigure respectarea angajamentelor tratatelor europene in domeniu politicilor energetice.

Rezultatele implementarii proiectului vor fi urmatoarele:

-    optimizarea consumului electroenergetic pentru consumatorii aflati in subordinea primariei

-    gospodărirea eficienta a energiei electrice sub toate formele ei ;

-    dezvoltarea strategiei specifice de optimizare a consumului;

-    prognozarea cereriilor viitoare de energie electrica;

-    cresterea gradului de siguranta in alimentarea cu energie electrica pentru consumatorii primariei Sectorului 6;

-    diminuarea pierderilor pe fluxul de productie - transport - distributie -consum ;

-    diminuarea emisiilor de CO2.

51