MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CONSILIUL LOCAL SECTOR 5

Strada Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, Sector 5, București

Tel.: 021.314.46.80  021.314.43.18

Fax: 021.314.49.90  021.311.04.65

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Strategiei SMART CITY a Sectorului 5 al Municipiului București pentru perioada 2023 - 2030 realizată în cadrul proiectului "Soluții digitale pentru Sectorul 5 al Municipiului București”, cod SMIS 155759

Având în vedere:

• •    Referatul de aprobare al Primarului Sectorului 5, înregistrat cu nr. 237626/13.12.2023;

• •    Raportul de specialitate nr. DI1679/13.12.2023 al Direcției Generale de Dezvoltare și Resurse Umane - Direcția de Dezvoltare - Serviciul Implementarea și Monitorizarea Proiectelor;

• •    Avizul Comisiei pentru Buget, Finanțe, Taxe Locale, Fonduri Europene și alte Activități Economice;

• •    Avizul Comisiei Juridice, de disciplină, apărarea ordinii publice și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești;

• •    GHIDUL SOLICITANTULUI - Cererea de proiecte POCA/1014/2/1 (CP18/2022 pentru regiunea mai dezvoltată) Fundamentarea deciziilor, planificare strategică și măsuri de simplificare pentru cetățeni la nivelul administrației publice locale din regiunea mai dezvoltată;

• •    CONTRACT DE FINANȚARE nr. 860/23.08.2022, în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă.

Ținând cont de:

Ordinul Instituției Prefectului - Municipiul București nr. 440/22.06.2023, precum și adresa Instituției Prefectului-Municipiul București nr. S.M./l 1.080/26.06.2023, înregistrată în cadrul Sectorului 5 al Municipiului București sub nr. 173932 din data de 27.06.2023.

în temeiul art. 139, alin (1), alin (3) lit. e), art. 140 alin.(l), art. 166, alin (4), art. 196, alin. (1), lit. a) și ale art. 243 alin. (1) lit.a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5 HOTĂRĂȘTE:

»

Art. 1. Se aprobă Strategia SMART CITY a Sectorului 5 al Municipiului București pentru perioada 2023 - 2030 realizată în cadrul proiectului "Soluții digitale pentru Sectorul 5 al Municipiului București”, cod SMIS 155759, conform ANEXEI care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. Se împuternicește Primarul Sectorului 5 al Municipiului București, domnul Xxxxxxx Xxxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxx, să semneze toate actele necesare în numele și pentru Sectorul 5 al Municipiului București.

Art. 3. Primarul Sectorului 5 al Municipiului București, prin aparatul de specialitate, Direcția Generală de Dezvoltare și Resurse Umane, Direcția Generală Economică și Direcția Asistentă Tehnică si Juridică - Serviciul Evidentă Acte Administrative, vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, Xxxxxx X- Xxxxxxxxx Xxxxxxxx

Contrasemnează pentru legalitate, SECRETAR GENERAL SECTOR 5, Xxxxxx Xxxxx

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CONSILIUL LOCAL SECTOR 5

Strada Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, Sector 5, București

Tel.: 021.314.46.80  021.314.43.18

Fax: 021.314.49.90   021.311.04.65

Anexă la H.C.L. Sector 5 nr. Z21.12.2023

Strategia SMART CITY a Sectorului 5 al Municipiului București pentru perioada 2023 - 2030 realizată în cadrul proiectului "Soluții digitale pentru Sectorul 5 al Municipiului București”, cod SMIS 155759 - 174 file.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, Xxxxxx X- Xxxxxxxxx Xxxxxxxx

STRATEGIA SMART CITY

A SECTORULUI 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PENTRU PERIOADA 2023 - 2030

STRATEGIE SMART CITY PERIOADA 2023 - 2030 ÎN CADRUL PROIECTULUI "SOLUȚII DIGITALE PENTRU SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, COD PROIECT 155759"

Conținut 9

Conținut

• 1.    Cuvânt înainte

• 2.    Aspecte metodologice și cadrul conceptual.

• 2.1    Conceptul Smart City

• 2.2    Contextul european, național și regional

• 2.3    Metodologia pentru realizarea strategiei și participarea activă a cetățenilor 14

• 3.  Prezentarea generală a Sectorului 5 al Municipiului București

• 4.  Analiza SWOT generală

• 5.  Misiunea si viziunea

• 6.  Obiective generale și specifice

• 6.1    Obiective generale

• 6.2    Obiective specifice

• 7.    Diagnostic Smart City Sector 5

• 8.    Economie Smart.

• 8.1    Prezentarea situației existente

• 8.2   Analiza SWOT

• 8.3    Politica locală

• 8.4    Direcții de acțiune/programe

• 8.5    Proiecte

• 9.    Protecția mediului/eficiență energetică Smart................................................. 54

• 9.1    Prezentarea situației existente.....

• 9.2   Analiza SWOT

• 9.3    Politica locală

• 9.4    Direcții de acțiune/programe

• 9.5    Proiecte

• 10.    Utilități publice Smart....................................................................................... 66

• 10.1   Prezentarea situației existente

• 10.2  Analiza SWOT

• 10.3   Politica locală

• 10.4  Direcții de acțiune/programe

• 10.5  Proiecte

O > V

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * <

• 11.    Locuire Smart

• 11.1   Prezentarea situației existente

• 11.2  Analiza SWOT

• 11.3   Politica locală

• 11.4   Direcții de acțiune/programe

• 11.5   Proiecte

• 12.   Dezvoltare socială și sănătate Smart

• 12.1   Prezentarea situației existente..........

• 12.2  Analiza SWOT

• 12.3   Politica locală..................

• 12.4  Direcții de acțiune/programe

• 12.5  Proiecte

• 13.    Amenajarea teritoriului și planificare urbană Smart

• 13.1   Prezentarea situației existente

• 13.2  Analiza SWOT

• 13.3   Politica locală

• 13.4  Direcții de acțiune/programe

• 13.5  Proiecte

• 14.    Mobilitate urbană Smart.

• 14.1   Prezentarea situației existente

• 14.2  Analiza SWOT

• 14.3   Politica locală

• 14.4  Direcții de acțiune/programe

• 14.5  Proiecte

• 15.    Capacitate administrativă Smart

• 15.1   Prezentarea situației existente

• 15.2  Analiza SWOT

• 15.3   Politica locală

• 15.4  Direcții de acțiune/programe

• 15.5  Proiecte

• 16.    Cultură, culte, sport și agrement Smart

• 16.1   Prezentarea situației existente

• 16.2  Analiza SWOT

• 16.3   Politica locală

• 16.4  Direcții de acțiune/programe

• 16.5    Proiecte

• 17.    Educație Smart

9

• 17.1    Prezentarea situației existente

• 17.2  Analiza SWOT

• 17.3   Politica locală

• 17.4  Direcții de acțiune/programe

• 17.5  Proiecte

• 18.    Implementarea și monitorizarea strategiei

• 18.1   Structura de monitorizare

• 18.2   Implementarea strategiei.......................................................................................152

• 18.3  Monitorizarea implementării

• 19.    Planul de acțiune

• 19.1    Plan de acțiune

• 19.2  Calendar

• 19.3  Surse de finanțare

• 20.    Bibliografie

• 1.    Cuvânt înainte

„Smart-city este orașul tehnologizat, digitalizat care ajută oamenii, pentru oameni’¹

Urbanizarea accelerată și provocările care apar în zonele urbane impun găsirea unor soluții pe termen mediu și lung atât în ceea ce privește creșterea calității vieții cetățenilor și dezvoltarea unui mediu prielnic dezvoltării economice dar și în ceea ce privește reducerea impactului negativ asupra mediului și identificarea soluțiilor care să diminueze schimbările climatice.

Una dintre principalele soluții este aceea de a schimba paradigma dezvoltării urbane și utilizarea noilor tehnologii nu pentru o extindere galopantă a spațiului urban și dezvoltare exagerată a activităților urbane ci pentru o dezvoltare sustenabilă a orașului.

în acest sens conceptul de smart city care se dezvoltă și implementează la nivel european constituie o bună practică ce se poate aplica și la nivelul Sectorului 5 și care va avea rezultate dorite pe termen mediu și lung.

Strategia de Smart City a Sectorului 5 nu se vrea un document care să revoluționeze domeniul smart city, ci un document strategic care să schimbe în bine viața cetățenilor Sectorului 5 cu impact pozitiv asupra mediului și societății.

Strategia de Smart City a Sectorului 5 este parte din strategiile adoptate de administrația publică locală și care au ca referință principală Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 ca parte integrantă din Strategia Integrată de Dezvoltare urbană a Municipiului București.

• 2.    Aspecte metodologice și cadrul conceptual

  • 2.1    Conceptul Smart City

în conformitate cu Strategia națională pentru dezvoltare durabilă, conceptul de "Smart City” este definit ca un oraș inovator care utilizează soluții în domeniul tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor, a datelor colectate în timp real de la echipamentele utilizate și prin proiectarea inteligentă a dezvoltării localității pentru îmbunătățirea calității vieții, eficiența serviciilor urbane și competitivitatea.

Comisia Europeană îl definește ca fiind “un loc în care rețelele și serviciile tradiționale sunt făcute mai eficiente prin utilizarea soluțiilor digitale în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri”.

Strategia de dezvoltare a orașului inteligent (Strategia Smart City) are rolul de a oferi cadrul strategic de implementare a proiectelor cu rol determinant în cele 6 componente ale conceptului de smart city (economie, cetățeni, administrație, mod de viață, mediu și mobilitate) și de a facilita și accelera colaborarea între administrația publică, furnizorii de servicii, firme și cetățeni. Pentru a crește gradul de eficientizare a investițiilor și oportunităților se va urmări integrarea soluțiilor, sistemelor și tehnologiilor digitale pentru crearea unei abordări unitare de care să beneficieze toți actorii implicați în dezvoltarea sustenabilă a Sectorul 5 al Municipiului București.

Conceptul de Smart City a evoluat foarte mult în România în ultimii ani, în special în zonele urbane (cu o dezvoltare puternică în polii de creștere și în municipiile reședință de județ) deși, în privința existenței unei societăți și economii digitale, aspect măsurat prin indicele economiei și societății digitale (DEȘI), România se clasează pe antepenultima poziție pe plan european. Indicele economiei și societății digitale (DEȘI) are în componența sa un set de indicatori ce integrează 5 dimensiuni diferite: servicii publice digitale, integrarea tehnologiei digitale, utilizarea internetului, conectivitatea, capitalul uman. Principalii factori care au determinat accelerarea rapidă a dezvoltării conceptului de srnart city sunt urbanizarea puternică și progresul tehnic (dezvoltarea unor tehnologii suport pentru implementarea funcționalităților orașului inteligent).

în viziunea de dezvoltare urbană promovată de Comisia Europeană, conceptul de Srnart City se bazează pe 6 componente principale, acest model putând fi adaptat la nevoile locale. în cazul Strategiei de srnart city a Sectorului 5 al Municipiului București au fost considerate 10 componente srnart ale modelului de smart-city. Iar aceste componente sunt susținute de 5 piloni (quintuple helix) care susțin dezvoltarea celor 10 componente și care, de fapt sunt, forțele necesare implementării conceptului în Sectorul 5:

Cei 5 piloni sunt extremi de importanți pentru susținerea și implementarea unui model de srnart city și sunt factorii care definesc un mediu inovator în care se poate dezvolta orașul inteligent.

Succesul implementării strategiei de srnart city și a planului de acțiuni și măsuri asociat strategiei de srnart city depinde de implicarea actorilor principali și, în special, de implicarea activă a cetățenilor. Strategia de Srnart City are efecte asupra tuturor componentelor sistemului urban și trebuie integrată cu toate celelalte documente strategice la nivelul orașului: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București și cea a Sectorului 5 (completate de alte strategii sectoriale naționale regionale și locale), Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului București, Planul Urbanistic General al municipiului București (completat de PUZ-urile generate la nivelul Sectorului 5).

Abordarea propusă în cadrul prezentei strategii vizează analiza celor 10 componente de srnart city prin prisma atingerii celor 4 obiective generale și 16 obiective specifice asociate acestora.

Integrarea serviciilor și sistemelor de tip srnart city la nivelul Sectorului 5 și zonei metropolitane a Municipiului București se poate realiza prin dezvoltarea unei platforme digitale de srnart city care să asigure atât integrarea și interoperabilitatea dintre sistemele de srnart city cât și creșterea eficienței utilizării resurselor digitale și, implicit, a resurselor orașului inteligent. Prin această abordare integrată se va asigura funcționalitatea extinsă a sistemelor asupra tuturor componentelor sistemului urban.

Implementarea acestui concept de platformă de srnart city are avantajul creării de la început a unei viziuni comune și integratoare a tuturor sistemelor suport pentru toate cele 10 componente așa cum sunt ele prezentate în strategie.

Componentele și subcomponentele prezentate anterior, precum și sistemele suport care vor fi implementate vor fi integrate la nivelul sectorului și zonei metropolitane pentru a crește eficiența utilizării acestora și pentru creșterea nivelului nivelului de serviciu a sistemelor implementate.

Se propune următoarea abordare în ceea ce privește nivelul de dezvoltare și integrare a sistemelor existente sau care vor fi implementate la nivelul Sectorului 5 din punct de vedere al domeniului „Srnart City”² care pornește de la situația actuală în care sunt implementate sisteme izolate cu un număr redus de funcționalități de tip srnart city și care va avea ca țintă nivelul V, în care toate sistemele, subsistemele, componentele și modulele sunt integrate în cadrul unei platforme srnart city.

Fig. 2.2. Niveluri de dezvoltare și integrare a componentelor existente la nivelul Sectorului 5

Tab. 2.1. Nivelurile de dezvoltare ale sistemelor suport pentru orașul inteligent

Nivel                  Indicator                          Descriere

Nivel 1	Nivel de integrare cu alte sisteme - Sisteme izolate	Sunt dezvoltate sisteme suport pentru componentele orașului inteligent dar acestea funcționează izolat fără a schimba date cu alte sisteme (sisteme izolate).
Nivel II	Nivel de integrare cu alte sisteme - Cooperare între sisteme	Sunt dezvoltate sisteme suport pentru componentele orașului inteligent și acestea pot schimba date cu alte sisteme (sisteme cooperative).
Nivel III	Nivel de integrare cu alte sisteme - Sisteme integrate	Sunt dezvoltate sisteme suport pentru componentele orașului inteligent și acestea sunt proiectate și dezvoltate pronind de la concepte și arhitecturi comune. Schimbul de date între sisteme fiind implementat în mod natural (sisteme integrate).
Nivel IV	Nivel de integrare cu alte sisteme - Sisteme integrate incluse în platforme digitale parțiale	Sunt dezvoltate sisteme suport pentru componentele orașului inteligent și acestea sunt grupate pe arii funcționale. Sistemele aferente unei arii funcționale sunt dezvoltate integrat și gestionate de o platformă integrată la nivel de arie funcțională (platformă digitală parțială).
Nivel V	Nivel de integrare cu alte sisteme - Platformă integrată	Sunt dezvoltate sisteme suport pentru componentele orașului inteligent și acestea sunt incluse în pltaforma digitală de tip smart City. Sistemele aferente tuturor ariilor funcționale sunt dezvoltate integrat și gestionate de o platformă integrată la nivel de arie funcțională (platformă digitală parțială).

Prin urmare, un oraș inteligent și tehnologizat, în funcție de nivelul de dezvoltare și integrare, aduce beneficii pentru cetățeni în domeniul educației, sănătății, transportului, mediului, al interacțiunii cu autoritățile administrației publice locale, dar și oportunități sporite pentru mediul de afaceri, toate acestea contribuind la îmbunătățirea calității vieții. 5                                          »                    5

• 2.2    Contextul european, național și regional

• 2 .2.1. Context european

România ca stat membru al Uniunii Europene are un rol foarte important în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a societății, în general, și a dezvoltării urbane în particular, atât prin prisma provocărilor geo-politice cât și prin cea a istoriei și tradițiilor românești. în acest sens analiza contextului european este foarte importantă pentru implementarea conceptului de smart city în Sectorul 5, atât în ceea ce privește racordarea acestuia la rețelele urbane europene, cât și prin modelele de dezvoltare și bunele practici care pot fi utilizate.

La nivel european prioritățile strategice de dezvoltare sunt stabilite prin mai multe documente strategice, regulamente, și recomandări, o parte dintre acestea sunt prezentate în continuare:

• ►    New European Bauhaus - inițiativă europeană care leagă Pactul Verde European de spațiile de locuit;

• ►    Cartea albă: Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor - Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor, 2001;

• ►    Declarația ministerială de la Taliinn privind guvernarea electronică, 2017;

• ►    Tratatul de la Lisabona;

• ►    Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune, 29 mai 2018 (conține obiectivele Politicii de Coeziune pentru perioada de programare 2021-2027);

• ►    Politicile și regulamentele europene în domeniul dezvoltării regionale și urbane; ► Politicile și regulamentele europene în domeniul mobilității și transporturilor;

• ►    Politici și regulamente europene în domeniile tranziției digitale și e-guvernanței; ► Planurile de acțiune ale Parteneriatelor ce constituie Agenda urbană pentru UE;

• ►    Obiectivele Noii Agende Urbane - Habitat III, 2017;

• ►    Strategia Europa 2020;

• ►    Mobilitate urbană durabilă: politici europene, practici și soluții, 2017;

• ►    Keep Europe moving - Sustainable mobility for our continent. Mid-term review ofthe European Commission’s 2001 Transport White Paper

• ►    Agenda digitală pentru Europa 2020;

• ►    Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020;

• ►    Ghlduri, instrumente, politici elaborate de Parteneriatul European pentru inovare în privința orașelor și comunităților inteligente (EIP-SCC);

• ►    Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport;

  
  
  
  

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 • *

• ►    Alte documentații strategice aprobate sau în curs de aprobare, privitoare la domenii sinergice locale.

în stabilirea obiectivelor strategice de tip smart city pentru perioada 2021-2027 trebuie avute în vedere și obiectivele de politică propuse și în documentul „Romania Catching-Up Regions - Dezvoltare urbană sustenabilă 2021-2027', emis de Banca Mondială, Comisia Europeană și Guvernul României, respectiv:

• >    Obiectivul de politică 1: O Europă mai inteligentă - Transformare industrială inovatoare și inteligentă

• >    Obiectivul de politică 2: O Europă cu emisii scăzute de carbon și mai ecologică - Tranziția către o energie nepoluantă și echitabilă, investiții verzi și albastre, economia circulară, adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor

• >    Obiectivul de politică 3: O Europă mai conectată - mobilitate și conectivitate regională a tehnologiei informației șl comunicațiilor

• >    Obiectivul de politica 4: O Europă mai socială - implementarea pilonului european al drepturilor sociale

• >    Obiectivul de politică 5: O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale șl de coastă și a inițiativelor locale.

Din punct de vedere al asigurării unei dezvoltări bazate pe soluții durabile și tehnologii verzi, la nivel european a fost realizat Pactul Verde European, care are ca obiectiv neutralitatea climatică până în anul 2050. în acest sens la nivel european se vor susține operatorii economici și care vor utiliza soluții ce susțin tranziția către o economie verde. Astfel, printre principalele provocări ale următoarei decade, transpuse în seturi de măsuri de politică în cadrul Pactului Verde European, se regăsesc o serie de elemente direct relevante pentru prioritizarea intervențiilor de tip oraș inteligent:

• a    Energie curată - se urmărește atingerea unui nivel cât mai înalt din punct de vedere al eficienței energetice bazate pe surse regenerabile, concomitent cu reducerea contribuției cărbunelui și gazului natural;

• A . Industrie durabilă - se urmărește modernizarea si creșterea eficientei, în special în industriile mari consumatoare de energie, cu scopul transformării industriale la nivel european;

• a    Construirea și renovarea - scăderea consumului energetic și scăderea cantităților de emisii CO2 prin investiții în domeniul clădirilor rezidențiale și publice;

Mobilitatea durabilă - se urmărește reducerea cantităților de emisii CO2, emisiilor cu cel puțin 90% prin realizarea unui transport public ecologic, pentru a contribui semnificativ la atingerea obiectivelor privind neutralitatea climatică.

în mod fundamental un oraș inteligent este despre oameni. în acest moment orașele se află în competiție globală pentru investiții, locuri de muncă și inovare. Capacitatea creativă a orașului este determinată de măsura în care putem să exploatăm sustenabil potențialul uman, identitatea locală și resursele astfel încât să devenim competitivi și atractivi.

• 2 .2.2. Context național și regional

Viziunea dezvoltării orașului inteligent Sectorul 5 este conectată la rolul acestuia în dezvoltarea regională și națională și integrarea în rețeaua urbană națională. Astfel, la nivel național prioritățile de dezvoltare sunt stabilite prin mai multe documente strategice, regulamente, și recomandări, respectiv:

• ►    Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

• ►    Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030;

• ►    Strategia națională pentru dezvoltare regională 2014-2020;

• ►    Ghidul SMART City pentru România, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale;

• ►    Planul de Dezvoltare Regională 2021 - 2027 al Regiunii București-llfov;

• ►    Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii București-llfov 2021 - 2027;

• ►    Strategia Integrată de Dezvoltare Teritorială a Regiunii București-llfov 2021 -2027;

• ►    Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului București;

• ►    Politicile de dezvoltare regională.

Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, document strategic național cu impact asupra politicilor de digitalizare si de dezvoltare a soluțiilor inteligente prin s-au definit mai mulți indicatori până în anul 2020, cei mai importanți fiind: Cetățeni care utilizează servicii de e-Guvernare - 35%, Cetățeni care returnează formulare completate - 20%, IMM-uri care vând online - 20%, Populație care cumpără online trans-frontalier - 5%, Populație care cumpără online - 30%. Valorile tintă ale acestor indicatori indică o direcție în dezvoltarea si utilizarea soluțiilor digitale la nivelul României care se va reflecta și în dezvoltarea soluțiilor și platformelor digitale la nivelul Sectorului 5.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 - prevede măsuri de asigurare a conectivității în mediile de locuire, încurajarea transportului sustenabil și obligativitatea elaborării planurilor de mobilitate, cu scopul de creștere a mobilității și de asigurare a conectivității și accesibilității naționale. De asemenea, se prevăd

o

măsuri de identificare și implementare a unor soluții optime pentru asigurarea unei accesibilități locale și regionale care să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Politicile regionale prevăzute în Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii București-llfov, sunt raportate la cele cinci obiective de politică europene, iar indicatorii de monitorizare sunt adaptați la cei menționați în propunerile noilor regulamente europene aferente perioadei 2021 - 2027.

Ghidul SMART City pentru România este un document strategic cu incidență în dezvoltarea și implementarea soluțiilor de SMART City, care are prevăzute măsuri de integrare a soluțiilor IT în politicile de dezvoltare la nivel național și local.

Planul de Dezvoltare Regională 2021 - 2027 a Regiunii București-llfov -se concentrează pe șase priorități cheie (definite ca domenii strategice), care în parte sau împreună, contribuie la atingerea următoarelor obiective:

• ♦    Dezvoltare teritorială, dezvoltare urbană durabilă;

• ♦    Competitivitate economică, cercetare-dezvoltare și inovare;

• ♦    Resurse umane, incluziune socială, ocupare și sănătate;

• ♦    Mediu, eficiență energetică și schimbări climatice;

+ Turism și patrimoniu cultural;

• ♦    Dezvoltarea rurală, agricultura și silvicultura.

Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii București-llfov 2021 -2027 (R/S3 - Research and Innovation Strategy for Smart Specialisation a Regiunii București-llfov 2021-2027) - prevede următoarele elemente de viziune care determină intervențiile publice la nivelul regiunii:

’Z Creșterea nivelului de cercetare, dezvoltare și inovare tehnologică și generarea de produse și servicii competitive și cu valoare adăugată ridicată;

J Generarea de produse și servicii competitive atât pe plan intern cât și extern, precum și de activități conexe ce favorizează incluziunea;

J Stimularea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare, transfer tehnologic și în celelalte ramuri ale economiei regionale;

S Creșterea atractivității regiunii pentru piețele externe, atât de producție cât și de desfacere;

J Crearea unui context favorabil pentru o dezvoltare durabilă la nivel regional și național.

<> v‘

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * f *

Strategia Integrată de dezvoltare Teritorială a Regiunii București-llfov 2021-2027- instrument de politică regională complementar pentru soluționarea disparităților și inegalităților. Prezentul document strategic, propune măsuri de intervenții în domeniul IT cu scopul soluționării disparităților atât la nivel urban cât și rural, precum:

• ♦    Fructificarea avantajelor digitaUzării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor;

• ♦    îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluării;

• ♦    Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile;

• ♦    Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității în zonele urbane.

• 2.3    Metodologia pentru realizarea strategiei și participarea activă a cetățenilor

__________________y

Strategia de Smart City a Sectorului 5 are în prim plan cetățeanul și nevoile acestuia, din acest motiv nucleul principal al acestui document strategic îl constituie identificarea cerințelor locuitorilor sectorului 5 în ceea ce privește dezvoltarea acestuia.

Pentru identificarea cât mai exactă a cerințelor cetățenilor au fost utilizate două instrumente pentru colectarea datelor: un chestionar aplicat unui număr de 995 cetățeni și realizarea unor focus grupuri.

• 2.3.1.    Aplicarea chestionarului în rândul cetățenilor și concluzii

Strategia a avut ca punct de plecare implicarea activă a cetățenilor și identificarea principalelor nevoi și cerințe ale acestora legate de conceptul de smart city si elementele specifice Percepția despre Administrația Publică a                        ’

Sectorului 5                         acestuia.

locale ceea ce constituie un element principal în implementarea strategiei și încrederii pe care o au cetățenii în legătură cu soluțiile propuse de planul de acțiuni. Ponderea mare de încredere poate fi considerată un resort pentru susținerea și implicarea activă a cetățenilor în implementarea proiectelor de smart-city. Administrația publică locală are rolul de coordonare a planului de acțiune al strategiei de smart city și este foarte importantă încrederea pe care o au cetățenii în instituțiile implicate în dezvoltarea și implementarea conceptului de smart-city.

Un alt aspect important îl constituie

implementării proiectelor din cadrul planului de acțiuni. Infrastructura de comunicații constituie o altă prioritate de care trebuie să se țină cont în dezvoltarea urbană sustenabilă a Sectorului 5.

Utilizarea serviciilor online relevă, pe de o parte, faptul că cetățenii sectorului 5 utilizează într-o proporție mare serviciile comerciale și publice online și, pe de altă parte, că locuitorii sectorului sunt deschiși pentru noi servicii publice online și vor accepta transformarea digitală a proceselor specifice activităților urbane. Ca exemplu, plata taxelor și impozitelor pe Internet constituie un prim pas important făcut de administrația publică locală în digitalizarea serviciilor și transformarea digitală a proceselor.

Existența unui ghișeu virtual unic în care cetățenii pot găsi integrate toate

serviciile publice și datele de care aceștia au nevoie în relația cu autoritățile publice locale și centrale.

Existența Ghișeul ui virtual umc                       Dezvoltarea functionalitătilor unei

7                               7

astfel de platforme digitale care să susțină implementarea unui ghișeu virtual unic este importantă și necesită o serie de acțiuni care vor avea ca rezultat dezvoltarea infrastructurii digitale dar și a serviciilor și aplicațiilor digitale.

Ghișeul unic virtual va fi însotit de o serie de aplicații online care vor fi utilizate de către cetățeni și/sau angajații administrației publice locale.

Dezvoltarea unor astfel de aplicatii Online este văzută ca fiind foarte utila sau

populație va avea o serie de măsuri asociate care vor conduce la acceptarea aplicațiilor online de către acest segment.

Accesarea informațiilor disponibile online este relevantă și pentru determinarea serviciilor online care sunt utilizate în acest moment de către cetățenii sectorului 5 și metode de plată de către cetățenii sectorului 5 și, inclusiv, utilizarea unor servicii online, acest aspect constituie o altă componentă importantă a prezenței cetățenilor pe platformele digitale. Plata online și plata cu cârdul bancar (sau alte forme similare de plată) trebuie avute în vedere și la extinderea și dezvoltarea unor platforme digitale specifice implementării conceptului de smart city care trebuie să aibă și funcționalități legate de plata electronică.

Interacțiunea cu administrația publică locală și cu serviciile publice disponibile în Sectorul 5 se face prin intermediul unor documente emise și transmise de către cetățeni și unele emise și transmise de către autoritățile publice locale. în acest sens utilizarea documentelor în format electronic (mai mult de 51% dintre respondenți utilizează zilnic documente în format electronic, sau digitalizate) facilitează transformarea digitală a unor procese specifice administrației publice locale în relația cu cetățenii și permite extinderea serviciilor online existente precum și dezvoltarea unor platforme digitale noi.

Digitalizarea proceselor specifice administrației publice locale din Sectorul 5 trebuie însoțită si de dezvoltarea competențelor digitale atât ale angajaților din administrația publică cât și ale cetățenilor, în special cele legate de utilizarea documentelor electronice și de autentificare prin semnătură digitală. Aceste aspecte vor accelera transformarea digitală și acceptarea serviciilor digitale.

Implementarea conceptului de smart-city este legată de tehnologiile digitale dar și de modul în care trăiesc cetățenii și modul în care aceștia participă la diferitele activități urbane. Unul dintre cele mai importante aspecte ale abordării sustenabile a orașului cu impact ridicat asupra implementării conceptului de oraș inteligent în Sectorul 5 îl reprezintă managementul deșeurilor, respectiv colectarea selectivă a acestora. Aproximativ 60% dintre cetățenii intervievați au răspuns că, întotdeauna, colectează deseurile selectiv. Soluții si platformele digitale de economie circulară și management al deșeurilor vor constitui o prioritatea pentru administrația publică locală și vor fi implementate o serie de proiecte care va contribui la transformarea inteligentă a Sectorului 5 într-un spațiu urban cu un impact negativ cât mai redus asupra mediului.

Calitatea vieții în sectorul 5 este legată de mai multe variabile, una dintre cele mai importante fiind nivelul de poluare perceput de către cetățenii sectorului 5. Astfel, 68,5% dintre cetățenii participanți la interviu consideră că sectorul 5 este un sector poluat. Pentru reducerea poluării în sectorul 5 trebuie luate măsuri atât în ceea ce privește monitorizarea nivelului de poluare și calitatea aerului în sector dar și de identificare a principalelor surse de poluare și de reducere a poluării (în această

categorie intră și poluarea fonică, respectiv zgomotul). Măsurile identificate și propuse în această strategie vor fi corelate cu cele ale primăriei municipiul București și a localităților cu care se învecinează sectorul 5 pentru asigurarea unui impact pozitiv ridicat al acestora (Bragadiru și Măgurele).

Percepția locuitorilor sectorului 5 legată de aspectele pozitive trebuie să constituie punctul de plecare al implementării strategiei de smart city prin focalizarea acțiunilor pe aceste aspecte pozitive și prin aplicarea unor măsuri care să reducă sau să elimine aspectele negative. Unul dintre cele mai atractive aspecte ale Sectorului 5 îl constituie existența parcurilor, spațiilor verzi și a locurilor de joacă. Acesta putând fi un pilon al dezvoltării sustenabile a sectorului 5.

Cel mai atractiv aspect al Sectorului 5

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0%

Sectorul 5 ca spațiu urban inteligent trebuie să se raporteze la modul în care

înțeleg în acest moment cetățenii sectorului conceptul de smart-city. 33,6% dintre respondenți consideră că cea mai importantă trăsătură a unui oraș inteligent o

reprezintă oamenii inteligenți (de aici reiese nevoia ca unul dintre obiectivele strategiei de smart city la nivel local.

• 2.3.2.    Analiza bazată pe Focus-Grupuri

A fost efectuată o analiză pe baza răspunsurilor participanților (locuitori ai Sectorului 5) la 3 focus-grupuri din care au reieșit asocieri despre smart-city și atitudinea acestora față de soluții smart-city. Cel mai important citat din discuțiile avute cu participanții la focus grupuri: „Smart-city este orașul tehnologizat, digitalizat care ajută oamenii, pentru oameni”. Acesta putând fi considerat motto-ul acestei strategii și direcția principală a măsurilor care vor fi aplicate.

Structura³ grupurilor și organizarea lor:

• ❖    Grupul 1, Persoane între 18-35 ani: 4 bărbați și 4 femei. Din care: 3 persoane cu studii medii și 5 persoane cu studii superioare. Desfășurare: 7 noiembrie 2023, online, 1h35min;

• ❖    Grupul 2, Persoane între 36-50 ani: 3 bărbați și 5 femei. Din care: 2 persoane cu studii medii și 6 persoane cu studii superioare. Desfășurare: 8 noiembrie 2023, online, 1h40min;

• ❖    Grupul 3, Persoane între peste 50 ani: 2 bărbați și 5 femei. Din care: 3 persoane cu studii medii și 4 persoane cu studii superioare. Desfășurare: 10 noiembrie 2023, fată în fată, 1h50min.

Principalele concluzii care au reieșit din analizele efectuate pe parcursul discuțiilor celor 3 grupuri au fost următoarele (acestea ajutând la fundamentarea strategiei și a planului de acțiuni aferent):

^A Toate grupurile, indiferent de vârstă, chiar și cei aflați la pensie, consideră că tehnologia internetului a devenit parte din viața lor, chiar cu riscurile sau problemele care apar de aici.

^A Utilitatea principală se regăsește în comunicare cu cei dragi, acces la informație și simplificarea unor activități.

^A Un oraș smart/inteligent, indiferent de câte de simple sau complexe sunt investițiile, este considerat smart/inteligent dacă rezolvă problemele oamenilor de zi cu zi - deplasarea în oraș, siguranța pe stradă, calitatea mijloacelor de transport în comun, să nu mai fie puși degeaba pe drumuri de către autorități. Oamenii asociază spontan un smart-city automat cu alte orașe care sunt foarte dezvoltate. Așadar, smart-city înseamnă și o creștere masivă a calității vieții, ca urmare a aplicării acestor soluții.

^A Soluțiile bazate pe tehnologie sunt considerate inutile dacă în spatele lor nu sunt oameni din administrație care să știe să le utilizeze si să facă, în acest fel, sistemul funcțional.

J

La nivelul Sectorului 5 sunt percepute unele evoluții pozitive în viața urbei, dar sunt puține lucruri pe care participanții le pot identifica care să aibă legătură cu smart-city. în general, toate categoriile de participanți în focus-grupuri confundă instrumente de la alte niveluri ale administrației sau nu le pasă exact cine le implementează, câtă vreme le sunt de ajutor - exemplu: orarul online al STB, ghișeul.ro sau platforme ANAF.

^x Tema majoră de preocupare și interes, comună în toate grupurile, legată de smart-city, este felul în care se poate simplifica relația oamenilor cu administrația.

^x Există două teme secundare pentru utilizarea tehnologiei, una care apare spontan - rezolvarea problemelor de transport și trafic și alta, de preocupare dar pasivă, care domină discuțiile atunci când este ridicată - siguranța publică. Structura pe vârste a grupurilor a confirmat că vârsta este un criteriu major pentru a diferenția publicul și segmentele de public din Sectorul 5 - pentru a determina nevoile, respectiv modul în care tehnologia și internetul sunt prezente în viața oamenilor. Diferențele sunt semnificative și vor fi punctate pe parcursul acestui raport. Pentru persoanele tinere tehnologia ș internetul sunt un fapt firesc, de zi cu zi, inseparabil, în timp ce pentru persoanele mai în vârstă aceste soluții inteligente, bazate pe internet, sunt chestiuni punctuale, care pot ajuta.

^x Impedimentele majore pentru adoptarea unor soluții smart, bazate pe tehnologie și internet, sunt: sentimentul nesiguranței față de fraudele online și rămânerea în urmă cu înțelegerea și accesul la tehnologie, care poate duce în final la marginalizare (mai ales pentru persoanele în vârstă). Este nevoie, așadar, de adaptarea acestor soluții și pentru persoanele care nu pot ține pasul cu înțelegerea și adopția soluțiilor tehnologice. O strategie smart-city trebuie așadar să asigure incluziunea largă pentru a nu eșua.

^x Siguranța accesului la tehnologie, atât software cât și hardware, dar și explicarea ei sunt impedimentele pe care o strategie de smart-city trebuie să le ia în calcul în relația cu publicul.

• 3.    Prezentarea generală a Sectorului 5 al Municipiului București

SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI este parte integrantă din Regiunea București-Ilfov, una dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României în a cărei componență intră Municipiul București și Județul Ilfov.

REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV are un caracter aparte față de celelalte regiuni de dezvoltare din România, în sensul în care deși are cea mai mică suprafață (1.823 km²), concentrează 13,43% din populația țării, fiind cea mai dens populată regiune (1.436, 6 locuitori/km²) și cu cel mai ridicat grad de urbanizare (90, 6% din populație).

Conform clasificării EUROSTAT, prin Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică (NUTS), regiunea este încadrată pe palierul NUTS 2, împreună cu celelalte regiuni de dezvoltare ale țării, acestea fiind incluse, la rândul lor, în unități teriotoriale statistice mai mari (NUTS 1). Regiunea București-llfov împreună cu Regiunea Sud-Muntenia, formează Macroregiunea 3 a României.

Suprafața totală a Regiunii București-llfov este de 1.823 km², din care 13,17% (240 km²) reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului București și 86,83% (1.583 km²) al județului Ilfov. Cele două entități care alcătuiesc regiunea sunt, totodată, și cele mai mici unități teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii.

Din perspectivă administrativă, Regiunea București-llfov se compune din 42 UAT-uri: Municipiul București - împărțit în 6 sectoare și județul Ilfov - format din 8 orașe și 32 de localități rurale. Municipiul București, capitala țării, este împărțit în 6 subunități administrativ-teritoriale cu autonomie proprie, delimitate teritorial, care au propriile autorități ale administrației publice locale, consilii locale și primării, au patrimonii - bugetele locale proprii, sunt titulare de drepturi și obligații proprii, au competențe exclusive, competențe partajate și competențe delegate în raport cu Municipiul București.

MUNICIPIUL BUCUREȘTI este cel mai important centru urban al Regiunii București-llfov, fiind un centru polarizator tradițional situat în partea de sud-est a României, între Ploiești, la nord și Giurgiu, la sud. Istoric, se consideră că Bucureștiul a fost construit pe șapte dealuri - Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii, Dealul Cotrocenilor, Dealul Arsenalului, Dealul Filaretului, Dealul Văcărești și Colina Radu Vodă -

o

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 *

asemenea celor șapte coline ale Romei. Cu excepția Dealului Mitropoliei, restul pantelor din București sunt rezultatul eroziunii fluviale a celor două cursuri principale de apă care îl străbat. Bucureștiul are o suprafață de 240 km², ceea ce înseamnă că orașul ocupă 0,08% din întreg teritoriul României.

Altitudinea variază de la 57,1 m în zona podului de la Cățelu, în partea de sud-est a orașului, până la aproximativ 93 m în Bucureștii Noi - Mogoșoaia. Raportat la coordonatele geografice, Municipiul București se regăsește la intersecția paralelei de 44°24'49" (ca Belgrad, Geneva, Bordeaux și Minneapolis), cu meridianul de 26°5'48", meridian ce străbate, de asemenea, Helsinki și Johannesburg. Orașul are o formă aproximativ rotundă, cu centrul situat la intersecția axelor imaginare nord-sud și est-vest din Piața Universității. Monumentul pentru kilometrul zero al României este plasat chiar la sud de Piața Universității, în fața Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Piața Sf. Gheorghe. Raza Bucureștiului, din Piața Universității până la periferie în toate direcțiile, variază de la 10 la 12 km.

Conform clasificării realizate de Legea 351/2001, Municipiul București este singura localitate urbană de rang 0 a României, având o populație de 2.160.169 persoane la începutul anului 2023. Unitățile administrativ-teritoriale din județul Ilfov sunt exclusiv de rang III (orașe cu populație cuprinsă între 5 000 și aprox. 40 000 de locuitori): Voluntari, Măgurele, Popești-Leordeni, Pantelimon, Buftea, Bragadiru, Otopeni și Chitila, de rang IV și V, respectiv sate reședință de comună și sate componente ale comunelor și sate aparținând orașelor.

O    V

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 *         *

La nivel general, regiunea București-llfov prezintă o bună conectivitate⁴, comparativ cu celelalte regiunii ale României, atât la rețeaua TEN-T rutieră, cât și la cea feroviară. Municipiul București este străbătut de autostrăzile Al - București-Pitești; A2 - București-Constanța și A3 - București-Ploiești, de drumurile naționale DN5 și DN6 părți componentele ale rețelei TEN-T centrale, precum și de DN2 aparținând rețelei TEN-T globale. Prin acestea este înlesnită legătura rutieră cu alte capitale și orașe europene. Totodată, conexiunile la nivel național sunt susțiute de infrastructura feroviară, întrucât spre capitală converg patru magistrale feroviare (300, 500, 800 și 900) și o linie secundară (902) parte a rețelei feroviare TEN-T centrale.

Rețeaua de drumuri interurbane din România este extinsă, dar lipsită de o ierarhie diferențială, cu aproape 80% din lungimea rețelei reprezentată de drumuri județene sau comunale. Dintre autostrăzi, peste 20% sunt în regiunea București-llfov, dar cu toate acestea 66% din lungimea rețelei rutiere suburbane din regiune este alcătuită din drumuri județene și comunale.

Sistemul major de circulație al Municipiului București este dezvoltat pe o structură radial-concentrică de-a lungul axelor de circulație, cu rol în preluarea principalelor drumuri ce converg spre București. Sistemul major de circulație al Bucureștiului cuprinde: artere inelare - inelul central ( I), inelul principal ( II), inelul

median ( III) - artera de centură ( IV), artere radiale diametrale (diametrala nord-sud, diametrala est-vest, diametrala NV-SE, diametrala SV-NE) și artere radiale tangente la zona centrală ( tangenta SV-SE, tangenta NE-SV, tangenta NV, E). Rețeaua stradală principală a Municipiului București (sistemul major de circulație) are o lungime de 453 km, din care o parte consistentă sunt aferenți rețelei stradale a Sectorului 5 (conform PIDU Sector 5).

Oficial, centrul Bucureștiului (precum și Kilometrul Zero al României) se află în Piața Sfântul Gheorghe. în practică, principalele artere ale orașului se întâlnesc în Piața Unirii, câteva sute de metri mai la sud. Cele mai multe obiective de interes se află pe axa nord-sud sau în apropierea acesteia.

Referitor la dispunerea rețelei de cale ferată în cadrul regiunii, din cele 40 de unități administrativ teritoriale care compun județul Ilfov 17 localități sunt străbătute de cale ferată aparținând rețelei TEN-T centrală și globală (dintre acestea 4 UAT-uri nu au stații amenajate), 8 UAT-uri sunt străbătute exclusiv de cale ferată națională, iar 15 comune nu sunt străbătute de cale ferată.

Rețeaua Transeuropeană este completată de căile de transport feroviare - în cadrul acesteia sunt cuprinse magistralele 300, 500, 800, 900, 902, 1000, dar și inelul feroviar din jurul capitalei ca parte a TEN-T centrale și linia secundară 901/902 aparținând rețelei TEN-T globale (comprehensive). Ca imagine de ansamblu, spre Municipiul București converg șase din cele nouă magistrale feroviare, principalele stații feroviare fiind București Nord și Gara Basarab. Regiunea București-llfov este străbătută de 279 km cale ferată în întregime linii cu ecartament puțin peste jumătate (50,9%) sunt linii cu o sigură cale, iar restul linii cu două căi. Din lungimea totală a căilor ferate 92,83% (259 km) sunt de cale ferată electrificată - cea mai mare pondere la nivelul României.

Transporturile aeriene de care beneficiază regiunea sunt susținute de o infrastructură specifică formată din două aeroporturi care deservesc curse interne și externe: Aeroportul Internațional Henrie Coandă și Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (fost Băneasa). Raportat la totalul național, Aeroportul Internațional Henrie Coandă București deține o pondere de 49,5% din totalul pasagerilor îmbarcați și 46,2% din totalul de mărfuri încărcate. Ca urmare a închiderii Aeroportului Aurel Vlaicu (Băneasa) - cel mai vechi aeroport din România - pentru cursele comerciale în anul 2012, transportul aeroportuar la nivelul regiunii București-llfov s-a realizat până în anul 2022 strict prin intermediul Aeroportului Henri Coandă (Otopeni). Aeroportul se va redeschide pentru zboruri comerciale după 9 ani în care a fost folosit doar pentru curse ocazionale sau VIP si vor fi zboruri charter către destinatii de vacantă.

în ceea ce privește transportul naval, prin racordarea Municipiului București la fluviul Dunărea se va permite legătura directă a Bucureștiului cu alte mari centre de dezvoltare (precum Belgrad, Budapesta, Viena, Frankfurt, Rotterdam etc.) printr-o cale cu o capacitate de transport de peste 24 milioane tone/an, mai nepoluantă decât transportul feroviar și rutier, respectiv mult mai eficientă economic.

SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, este o subdiviziune a Municipiului București, situat în partea de sud-vest a Buciireștiului, cu prelungiri în zona județului Ilfov, care conduc spre orașele Giurgiu și Alexandria și se învecinează la est cu Sectorul 4, la nord cu Sectoarele 1 si 3 si la vest cu Sectorul 6.

Pornind ca și celelalte sectoare din centrul capitalei, Sectorul 5 conturează și el o parte din desenul unei flori cu șase petale, care se deschid spre toate punctele cardinale ale orașului.

Suprafața acestui sector, în care predomină relieful plat de câmpie, este străbătută în zona sa nordică de o porțiune a râului Dâmbovița, care are pe malul drept Dealul Xxxxx Xxxx (cunoscut și sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) dominat de străvechea mănăstire Xxxxx Xxxx, monument emblematic al Bucureștiului. Alt relief pronunțat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi și de culturi bogate de viță de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreștilor și actuala Șosea a Viilor, alcătuind așa numita "Podgorie a Bucureștiului".

Delimitarea sectorului începe de la intersecția B-dul. Regina Elisabeta cu Calea Victoriei, astfel: ⁵

'^N%

Limita de est a sectorului urmează traseul: Calea Victoriei până la Piața Națiunile Unite (ambele inclusiv), Str. Apolodor până la Str. Sfinții Apostoli, pe Str. Sfinții Apostoli până la Str. Antim, Str. Antim (toate inclusiv) până la Str. George Georgescu (fostă Calea Rahovei), Str. George Georgescu (fostă Calea Rahovei), traversează B-dul. Libertății, Calea Rahovei până la intersecția cu Str. Gazele/, pe Str. Gazelei, pe Str. Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) până la Str. Fabrica de Chibrituri, pe Str. Fabrica de Chibrituri (inclusiv), Str. Serg. major Xxxxxx Xxxx, pe Str. Cuțitul de Argint până la Str. Mitropolitul Veniamin Costache, pe Str. Mitropolitul Veniamin Costache până la Str. Mitropolitul losif, pe Str. Mitropolitul losif, Calea Șerban Vodă, Șos. Giurgiului (toate exclusiv), până la linia de cale ferată București-Giurgiw,

Limita sud-estică este formată de o linie convențională spre vest de la intersecția căii ferate București-Giurgiu cu Șos. Giurgiului până la Str. Orșova, pe Str. Orșova (inclusiv) până la Șos. București-Măgurele. Limita continuă cu o linie convențională de la intersecția Șos. București-Măgurele cu Str. Orșova, spre nord-vest până la drumul ce face legătura cu Gara Vîrteju; se continuă pe acest drum cu direcția nord-est până la Str. Botorca, pe Str. Botorca (inclusiv) până la Str. Simfoniei', de la Str. Simfoniei spre sud-vest pe drumul ce face legătura cu Str. Piatra Șoimului, pe Str. Drăganul (exclusiv) intersectând Șos. Alexandriei în dreptul km. 8, apoi urmează Str. Ghidiceni spre sud-vest, circa 800 m, de unde continuă cu o linie convențională până la Prelungirea Ghencea la intersecția cu Intrarea Floarea Galbenă.

Spre nord, limita sectorului urmează traseul: Prelungirea Ghencea de la Intrarea Floarea Galbenă până la Str. Brașov, pe B-dul. Ghencea până la intersecția cu Calea 13 Septembrie, de unde se înscrie pe Drumul Sării, B-dul. Geniului, Șos. Cotroceni până la Râul Dâmbovița (toate exclusiv), de unde urmează firul râului Dâmbovița până la Podul Elefterie, în continuare pe B-dul. Regina Elisabeta (inclusiv) până la intersecția cu Calea Victoriei.

Suprafața totală pe care se întinde Sectorul 5 este de aprox. 30 km² (2.916 ha) . Cu toate că Sectorul 5 este cel mai mic, acesta oferă unele dintre cele mai bune oportunități de investiții din București datorită existenței uneia dintre cele mai mari rezervații de terenuri nedezvoltate, la o distanță relativ mică de centrul orașului, și în plus deține un teren cu o poziție strategică, în suprafață de aprox. 110 hectare - Zona Antiaeriană. Acesta va fi unul dintre cele mai importante locuri pentru atragerea de investiții din București în perioada următoare.

Totodată, Sectorul 5 al Municipiului București este divizat în următoarele cartiere/zone: Cotroceni, Izvor, Palatul Parlamentului, 13 Septembrie, Uranus, Viilor, Sebastian, Antiaeriană, Pieptănari, Rocar, Giurgiului, Ferentari, Rahova, Ghencea, Alexandria-Odăi, Sălaj și Progresului.

CARTIERUL COTROCENI

Cartierul Cotroceni se află în sectorul 5 al Capitalei, în partea de vest a municipiului București, dar foarte aproape de centru. Cartierul se întinde de la Dâmbovița, din fața Operei, până la Grădina Botanică și Palatul Cotroceni, fiind delimitat de strada Dr. Staicovici, de Șoseaua Panduri, dar si de Facultatea de Medicină Veterinară.

Construirea Cartierului Cotroceni a început o dată cu venirea regelui Carol I și ridicarea Palatului Regal în jurul Mănăstirii Cotroceni. Mai târziu, aici au fost ridicate mai multe case de locuit pentru personalul regal, în special cel militar. Cu trecerea anilor, cartierul s-a întins în jurul zonei prezidențiale a Palatului Cotroceni. în timp, cartierul s-a dezvoltat ca o zonă foarte cochetă, deși nu neapărat de bogătași. Aici au locuit artiști precum Ion Minulescu, Marin Preda, Xxx Xxxxx, sau Liviu Rebreanu. Cotroceniul este unul din cele mai verzi cartiere, unde nu găsești blocuri. Așa se face că zona păstrează încă un aer distins, dat de construcțiile elegante, din perioada interbelică, dar și de Grădina Botanică și Palatul Cotroceni. Cartierul dispune de toate utilitățile necesare (apă, canalizare, gaze, telefon, internet).

în cartier sunt câteva parcuri importante - Romniceanu, Eroilor, Operei și Academiei - există Facultatea de Medicină ”Carol Davila" și Academia Militară, precum și Spitalul Municipal, Stadionul Cotrocenl și Arenele BNR.

Cel mai important obiectiv din cartier este Palatul Cotroceni, care este și muzeu, dar și reședința președintelui României. Istoria acestui loc începe în anul 1679, când domnitorul Xxxxxx Xxxxxxxxxxx a construit pe Dealul Cotrocenilor o mănăstire. Peste mai bine de 200 de ani, în 1888, Carol I al României a ridicat în incinta mănăstirii un palat care să-i servească drept reședință în București. Din anul 1991, aripa veche a Palatului Cotroceni a devenit prin hotărâre guvernamentală Muzeul Național Cotroceni.

CARTIERUL 13 SEPTEMBRIE

Este un cartier situat în partea de sud a sectorului 5, aproape de centrul Capitalei. Zona 13 Septembrie este delimitată la est de B-dul. Libertății, la vest de Drumul Sării, la nord de Palatul Parlamentului si Piața Răzoare, iar la sud de Piața Chirigiu. Numele cartierului vine de la cea mai importantă stradă din zona: Calea 13 Septembrie, numită astfel pentru că, pe 13 septembrie 1848 pompierii români, conduși de căpitanul Xxxxx Xxxxxxxxx s-au luptat pe Dealul Spirii cu trupele otomane conduse de Xxxxx Xxxx. Turcii veniseră să înăbușe Revoluția de la 1848 din Tara Românească. în mod surprinzător, românii au reușit să respingă atacul, iar ziua de 13 septembrie a devenit Ziua Pompierilor.

Apartamentele din Cartierul 13 Septembrie sunt printre cele mai noi din București, fiind construite la sfârșitul anilor 80. Atunci a fost remodelat centrul Bucureștiului pentru realizarea unui nou centru civic. Blocurile cu 8 sau 10 etaje ridicate de-a lungul marilor bulevarde din zonă, inclusiv 13 Septembrie, au apartamente foarte spațioase, cu 2 sau 3 camere. Multe dintre aceste locuințe au fost terminate după 1990 și au fost recompartimentate și utilate de către proprietari conform propriilor aspirații.

CARTIERUL FERENTARI

Cartierul Ferentari are propria istorie în raport cu celelalte cartiere din Sectorul 5. Aici înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în actuala Prelungire Ferentari erau vii si livezi, de unde si numele uneia dintre cele mai sărace străzi din acest cartier: Livezilor. După terminarea războiului, în 1945, în zonele Ferentari, Rahova, Petre Ispirescu și Sebastian se adăposteau bandele de gangsteri ai orașului.

Nomazii plecați din nord-vestul Indiei, cu aproximativ 1.500 de ani în urmă, s-au împrăștiat în toată lumea. Prima mențiune a etniei în București a apărut în 1572, când Oprea și Stan, "feciorii Orzii țiganul", au vândut loc de casă grecului Cuciuc. Deși erau robi, cei doi aveau drept de proprietate și de liberă folosință a proprietății. în 1727, este menționat primul țigan liber. Dumitrașco . El avea "trei case, două pivnițe cu vinuri, bani împrumutați altora, unelte de căldărar (era vatafde căldărari) și haine''.

Există mai multe legende, neatestate documentar, conform cărora numele cartierului ar proveni de la niște "ferentari", soldați ai lui Xxxxx Xxxxxxxx, care au fost împroprietăriți de domnitor după bătălia de la Calugăreni (1595); alta susține că e posibil ca numele de "Calea Ferentarilor” să fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru loan Cuza - ferentarii - care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au aratat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului, susținută de unii istorici, se referă la originea latină a numelui: latinescul “Ferentarius"- soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane.

După dezrobirea lor, în 1856, aceștia au părăsit moșiile și au început să se adune în comunități compacte, la periferia marilor localități. în timp, s-au adăugat și șatrele nomade. Așa a apărut și comunitatea din Ferentari. Conform mențiunilor istorice, etnia din sudul Capitalei se întindea, la începutul secolului XX, din actualul Bulevard Pieptănari, care deriva din meseria de "pieptănar¹', adică făuritor de piepteni - menționată în "Istoria Bucureștilor" a lui Xxxxxxxxxx X. Xxxxxxxx - până în actuala Prelungire a Ferentarilor.

CARTIERUL RAHOVA

înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, zona se dezvoltase destul de mult, fiind înființate Marile Antrepozite Comunale, Fabrica de încălțăminte Millet, Fabrica de Ulei Phoenix, Fabrica de Chibrite și Timbre, etc., iar in perioada interbelică aici se găsea Metalurgia Rahova.

în urma industrializării capitalei, Calea Rahovei a devenit parte a unui sector industrial, cuprins între Arsenalul Armatei din Dealul Spirii și Șoseaua Panduri și delimitat de Gara Filaret și Cotroceni. Aici erau concentrate cel puțin 20 de întreprinderi industriale care produceau diverse bunuri, ca: bazalt artificial, sticlărie, încălțăminte, bere, metalurgie, frânghii, chibrituri, etc. în aceasta zonă a fost ridicată Fabrica de Spirt Bragadiru, cunoscută mai târziu ca Fabrica de Bere.

După 1950, cartierul a intrat în declin, pe de o parte din cauza faptului că era cea mai îndepărtată zonă față de centrul orașului, căreia îi lipsea infrastructura, iar pe de altă parte din cauza existenței în zonă a Penitenciarului Rahova.

Până în 1980, teritoriul era ocupat de case mici, specifice cartierelor mărginașe capitalei. în anii '80, cartierul se transformă radical, datorită în principal construirii Centrului Civic și a Palatului Parlametului, ce a presupus demolarea parțială a clădirilor aflate pe Dealul Arsenalului și distrugerea aproape în totalitate a cartierului llranus. înainte de începerea lucrărilor de sistematizare și construire a blocurilor actuale, zona era deservită de circa 130 de artere de circulație, majoritatea pietruite si fără utilitățile necesare. J                                        J

După 1980, cartierul a trecut printr-o restructurare majoră. La momentul sistematizării, pe o suprafață de aprox. 3 ha a fost amenajat actualul Parc Sebastian.

CARTIERUL GIURGIULUI

Cartierul Giurgiului este un cartier din sudul orașului București, situat parțial în Sectorul 5 și Sectorul 4 între cartierele Ferentari (la vest) și Olteniței și Berceni (la est). Cartierul măsoară aprox. 2,60 km lungime și o lățime medie de aprox. 1 km, astfel că suprafața ocupată este de aprox. 2,6 km². Cartierul și-a căpătat numele după artera DN5 (Șoseaua București-Giurgiu) care duce către orașul-port Giurgiu.

Cartierul s-a dezvoltat de-a lungul Șoselei Giurgiului ce asigura legătura Bucureștiului cu portul de la Giurgiu și localitatea Ruse din Bulgaria.

Aflată inițial (începutul secolului XX) la marginea comunei Șerban Vodă în proprietatea unor oameni înstăriți, zona a început progresiv să fie parcelată și astfel au luat naștere primele străzi: Xxxxxxxx Xxxxxx, Xxxxx Xxxx, Puțul cu Tei, Stejărișului, Făgetului, Nucetului, Ulmetului, Sălcetului, Cornetului, Brădetului, actuala George Bacovia si Alunisului. Ulterior dezvoltarea s-a extins si către est luând astfel ființă străzi precum: Aron Pumnul și Nehoiași.

în timpul regimului comunist, cartierul a fost schimbat radical, culturile agricole (livezile în mod special) fiind înlocuite cu blocuri de apartamente. Planul de sistematizare a zonei a fost inclus în amplul proiect de construcție de clădiri locative care era dedicat magistralei Nord-Sud. în primă fază (1961) au fost realizate construcțiile din zona bulevardului Dimitrie Cantemir, urmând ca apoi să fie edificat Ansamblul de locuințe "Șoseaua Giurgiului" alături de Complexul Agroalimentar Piața Progresul.

Astfel, Giurgiului a devenit unul dintre cartierele moderne, trainice și omogene ale vremii alături de Titan, Drumul Taberei și Berceni. în trecut, cartierul atrăgea mulți oameni datorită faptului că era liniștit, curat și abundent in spații verzi.

CARTIERUL GHENCEA

Cartierul Ghencea este un cartier situat în sectorul 5 si sectorul 6 al Bucureștiului. Aici se află stadionul echipei de fotbal Steaua București. Cartierele vecine sunt Drumul Taberei si Rahova si noul cartier rezidențial, Cartierul Latin. Cartierul Ghencea este împărțit preponderent în 2 zone și anume cea veche (blocurile construite în anii 70) și zona nouă ce se dezvoltă în continuare de-alungul bulevardului Ghencea și Drumului Cooperativei cu străzile aferente.

Cartierul Ghencea își are numele de la mahalaua Ghencea, apărută pentru prima dată pe o hartă în anul 1852, pe harta realizată de către maiorul A. Borroczyn. O altă ipoteză ar fi că numele cartierului provine de fapt de la neamul boierilor Burnăzești, care au ctitorit Biserica Ghenciim anul 1820 (vezi Biserica Sfânta Treime "Ghencea”). Totuși, se pare că în timpul domniei fanariote au apărut detașamentele de arnăuți, alcătuite din mercenari de origine sârbă, greacă sau albaneză. Acești mercenari arnauți din alaiul domnesc aveau un comandat numit în limba turcă ghenci-

O

^C^A. •' ’ aga, nume ce însemna șeful voinicilor, și de aici legătura cu numele cartierului aflat în sud-vestul Bucureștiului.

Construcția blocurilor din zonă a început în anii '50. Fabrica de textile Tricodava și Fabrica de plastic Munplast au fost construite aici de către regimul comunist. Tricodava a fost demolată în 2007, iar în locul fostei fabrici s-a construit un ansamblu rezidențial. >

CARTIERUL (FOST) IZVOR

Pe malul drept al Dâmboviței, între Piața Operei și strada Uranus, se întindea cartierul Izvor, un ansamblu de construcții de mare valoare arhitectonică. în 1986, din ordinul personal al lui Ceaușescu, a fost demolat abuziv, deși distrugerea sa nu fusese prevăzută în nici un proiect. Așadar, cartierul gravita în jurul străzii Izvor, care la pod avea o altitudine joasă, dar începea să urce lent, iar spre stadion prezenta o rampă abruptă.

Pe strada Izvor au existat linii de tramvai (în 1963 se circula pe acolo), după care șinele au fost scoase (posibil în momentul începerii construirii metroului), vehiculele fiind direcționate toate pe Uranus. Tramvaiele care veneau dinspre Rahova și Militari au fost deviate prin Piața Unirii, apoi pe Splai, după care intrau pe bd. Schitu Măgureanu în dreptul fostului Pod de la Izvor. între Podul Izvor și Podul Hașdeu, un splendid nucleu de vile urmărea cheiul, prelungindu-și contururile spre strada Puțul cu Apă Rece. Aici, pe străzile Curiați, Simonide, Crăițelor, Șoimăreștilor, V.A. Urechia, era adunat un mănunchi de case frumoase ridicate între cele două războaie mondiale.

Un obiectiv majorai cartierului Izvor era Stadionul Republicii. Inaugurat în 1926, în prezența regelui Ferdinand și a familiei sale, el a constituit o bază sportivă de primă însemnătate pentru București și pentru întreaga țară, aici aflându-se sediul ANEF (Academia Națională de Educație Fizică). Imediat după stadion se afla Muzeul Militar Central, mutat aici în 1959 în clădirea fostei școli de ofițeri, după ce inițial sediul său fusese în Parcul Carol. Odată cu demolarea Muzeului Militar (1985), dispar și clădirile ce au adăpostit Teatrul Armatei, Cazarma Regimentului de Garda “Xxxxx Xxxxxxxx”, precum și Tipografia Armatei și a Buletinului Oficial. La colțul parcului Izvor se afla Facultatea de Chimie, clădire masivă cu 3 etaje, ce făcea parte din șirul de clădiri universitare de pe malul drept al Dâmboviței, începând dinspre Operă: Medicină Veterinară, Biologie, Inst. V. Babeș, Inst. Cantacuzino. Imobilul nu mai exista în momentul distrugerii cartierului, deoarece se prăbușise la cutremurul din 1977, ulterior terenul respectiv rămânând viran. După demolarea cartierului Izvor, a fost dezafectat și Podul Hașdeu, ceea ce a produs enorme perturbări traficului auto din zonă, până la reconstrucția sa completă, în 1992.

Din punct de vedere al evoluției demografice, potrivit Documentarului Statistic al Sectorului 5, realizat în anul 2022 de Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, la nivelul anului 2021 populația Sectorului 5 cifra 305.261 locuitori - 159.780 femei și 145.481 bărbați - repartizați în mod inegal în cartierele

o

sectorului. în timp ce cartierul Rahova figurează ca fiind cel mai aglomerat cartier din sector, cartierul Cotroceni se situează pe ultimele poziții în rândul cartierelor cu aglomerație urbană din Sectorul 5.

Dacă analizăm evoluția acestui indicator, după cum se observă în graficul de mai jos, a fost determinat un trend continuu de scădere a populației sectorului începând cu anul 2010 până în anul 2017, urmat de o creștere până în anul 2021, an în care se înregistrează un mic declin. Trendul înregistrat este similar celui de la nivelul întregului municipiu în perioada analizată. Se poate observa că per ansamblu tendința a fost crescătoare, însă dacă în anul 2000 populația totală era de 284.240 locuitori, în anul 2021 s-au înregistrat cu doar 21.021 mai mulți locuitori față de anul de referință. 5

Astfel, ca urmare a fenomenului de migrație și de scădere a natalității și a sporului natural, populația Sectorului 5 al Mun. București a înregistrat o creștere a populației de doar 7,40% (anul 2000 comparativ cu anul 2021).

Totodată, se poate afirma faptul că Sectorul 5 a cunoscut o creștere în evoluția numerică a populației în principal și din cauza prețurilor mai scăzute pe piața imobiliară față de restul sectoarelor Municipiului București, deși în ultimii ani datorită construcțiilor noi, apartementele și terenurile au crescut cu aproximativ 15% din costul normal.

⁶ Sursa: Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 al Mun. București 2022-2027 - Prelucrare date Direcția Regională de Statistică a Municipiului București - Documentar Statistic Sector 5, anul 2022

• 4.    Analiza SWOT generală

Analiza SWOT generală are ca obiectiv poziționarea Sectorului 5 față de conceptul de smart city și evidențiază aspectele legate în special de digitalizare și transformare digitală. Aceasta este corelată cu analizele efectuate în Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 pentru perioada 2022-2027. Este axată în special pe elementele care intră în responsabilitatea administrației publice locale și care au ca efect implementarea unor proiecte ce pot fi gestionate sau susținute de administrația publică locală a Sectorului 5.

Puncte tari (S)

• 3    Deschiderea către dezvoltarea durabilă a orașului și implementarea conceptului de smart city/oraș inteligent;

O Specializarea angajaților și funcționarilor din primărie și din instituțiile care sunt sub coordonarea primăriei și consiliului local în domenii precum digitalizarea, proiecte europene;

O Experiența în proiecte europene și implementarea acestor proiecte la nivelul Sectorului 5;

• □ Implementarea unor componente de smart city pentru digitalizarea activității administrației publice locale;

O Proiecte derulate împreună cu consiliul municipal/județean și alte unități administrative care demonstrează deschiderea pentru cooperarea interinstitutională si inter-administrativă;

• 3    Deschiderea către mediul economic prin susținerea activă a investițiilor și a întreprinderilor mici și mijlocii in parteneriat cu ADR București Ilfov;

O Sprijinire mediu de afaceri prin susținerea și dezvoltarea unor parcuri industriale;

• □    Proiecte în direcția implementării conceptului de economie circulară care va facilita implementarea unor soluții în direcția dezvoltării orașului inteligent;

S Sprijinirea tinerilor antreprenori și a start-upurilor.

Puncte slabe (W)

S Digitalizarea parțială a proceselor din cadrul administrației publice locale și accesul relativ întârziat al locuitorilor la rezultatele și deciziile politicilor locale;

O Nevoia de instruire și perfecționare a angajaților Primăriei Sector 5 și instituțiilor din subordine în utilizarea soluțiilor digitale și a noilor tehnologii în activitățile specifice administrației locale;

O Lipsa unei platforme digitale care să integreze procesele și datele specifice diferitelor servicii;

> V

O Există o integrarea parțială a procedurilor, proceselor și serviciilor specifice diferitelor compartimente și instituții ale administrației publice locale din Sectorul 5;

O Nu există niveluri decizionale conectate direct cu cetățenii pentru administrarea problemelor străzilor sau cartierelor și dezvoltarea unor structuri decizionale participative cu implicarea directă a cetățenilor;

C Un număr relativ redus de firme mici și mijlocii și accesul limitat al acestora la servicii dedicate în scopul creșterii activității acestora;

• □    Domeniile de activitate care necesită specializări inteligente sunt relativ restrânse ca număr;

O Accesul relativ limitat la informații și servicii digitale în scopul înregistrărilor noilor firme si de dezvoltare a activităților acestora;

O Lipsa unor platforme permanente de formare și de informare a tinerilor antreprenori și susținerea studenților și tinerilor în crearea de noi afaceri;

O Lipsa informațiilor legate de investițiile economice majore și de nevoia de servicii și produse din industriile orizontale precum și nevoia de forță de muncă.

Oportunități (O)

O Existența programelor operaționale PO Educație și Ocupare, PO Asistență Tehnică, digitalizare și instrumente financiare și PO Regionale;

O Existența cadrului european și asistența din partea unor instituții europene;

O înfrățirea cu orașe europene și schimbul de informații și bune practici cu alte orașe și organizații europene (ex. Consiliul European al orașelor și regiunilor și Asociația Municipiilor din România);

O Dezvoltarea unui puternic corp al funcționarilor publici la nivel național (atragerea funcționarilor publici și perfecționarea acestora în cadrul structurilor specifice);

• □    Deschiderea ADR București Ilfov și implicarea orașelor din regiune în definirea priorităților care vor face obiectul POR 2021-2027;

O Creșterea economică înregistrată în ultima perioadă și previziunile de creștere economică;

O Orientarea investițiilor și politicilor guvernamentale către susținerea IMM-urilor și a digitalizării acestora;

• □    Existența unor programe naționale și europene în direcția dezvoltării economice;

O Existența unor investiții în Sectorul 5 și nevoia de servicii și produse din industriile orizontale;

O Derularea unor proiecte de investiții pentru infrastructura de transport la nivel național și județean;

O Sectorul 5 este unul dintre cele 6 sectoare ale municipiului București -Regiunea București Ilfov - cea mai dezvoltată regiune a României și conectivitatea cu Europa pe modurile de transport aerian, rutier și feroviar.

Amenințări (T)

• □    Schimbări legislative nepredictibile și cu impact mare asupra administrației locale;

• 3 Trecerea la regiunile administrative și lipsa unor proceduri și procese definite în cadrul administrativ nou creat;

• 3 Izolarea la nivel politic a administrației locale prin modificarea spectrului politic;

O Lipsa colaborării sau colaborarea defectuoasă dintre Primărie, Consiliul Local și cel al Municipiului București (și Consiliul Județean Ilfov);

O Creșterea economică sub valorile estimate poate genera niveluri mai reduse ale bugetelor locale și imposibilitatea accesării anumitor fonduri europene care necesită cofinanțare;

• 3 Lipsa de interes a cetățenilor și antreprenorilor locali pentru programe și proiecte la nivel național orientate către susținerea IMM-urilor și a digitalizării acestora;

• 3 Existența unor investiții în Sectorul 5 la care nevoia de servicii și produse din industriile orizontale să nu fie orientată către producătorii și prestatorii locali din acest sector al municipiului București;

• 3 Derularea unor proiecte de investiții pentru infrastructura de transport Ia nivel metropolitan care să fie derulate cu resurse din afara Sectorului 5.

• 5.    Misiunea si viziunea y

Sectorul 5 al Municipiului București joacă și va juca un rol important în dezvoltarea metropolei cu un impact considerabil asupra economiei naționale și cu rezultate importante în implementarea conceptului de "oraș inteligent" și a tranziției către orașele sustenabile. Sectorul 5 București va fi un model de transformare urbană pentru celelalte sectoare ale Municipiului București și pentru regiunea București-llfov per ansamblu, iar prin proiectele europene și parteneriatele cu alte localități europene, un model la nivel european.

Prin implementarea conceptului de smart city, Sectorul 5 dorește o poziționare la nivel european în ceea ce privește administrația inteligentă cu accent pe creșterea calității vieții cetățenilor, a deschiderii către investiții și mediul economic, precum și a orientării către decarbonizarea activităților urbane.

Sectorul 5 București, pe baza experiențelor acumulate în implementarea conceptului de oraș inteligent și ale rezultatelor planurilor de acțiuni va promova economia circulară urbană și tranziția către orașele neutre din punct de vedere al amprentei de carbon.

Pentru atingerea acestor obiective este importantă orientarea către cetățean și nevoile acestuia, definirea unor directii de dezvoltare urbană care să conducă la creșterea calității vieții în Sectorul 5 și implicarea activă a cetățenilor pentru identificarea soluțiilor specifice orașelor inteligente în scopul dezvoltării urbane durabile.

VIZIUNE

Sectorul 5 al Municipiului București va juca un rol important în dezvoltarea integrată și sustenabilă a municipiului și implicit a regiunii București Ilfov, cu impact asupra dezvoltării economiei naționale și cu rezultate considerabile în transformarea zonelor urbane în zone urbane inteligente - smart comunity. Prin implementarea conceptului de smart city, Sectorul 5 București dorește creșterea calității vieții cetățenilor, deschiderea către mediul economic, în special către micii întreprinzători și industriile creative precum și orientarea spre economia circulară și reducerea impactului asupra mediului natural

Abordarea Sectorului 5 București ca ”smart-comunity” este strâns legată de o abordare integrată a funcțiunilor unui oraș și implică direct deschiderea către investiții sustenabile și către mediul economic cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii și industriile creative.

Activitățile urbane au impact foarte ridicat asupra mediului natural și biodiversității, acest aspect fiind foarte important în dezvoltarea orașului și în alegerea soluțiilor care să susțină această dezvoltare durabilă. Impactul asupra mediului trebuie să constituie un criteriu important în alegerea soluțiilor de implementare a diferitelor proiecte și sisteme astfel încât, atât pe durata implementării, cât și ulterior pe durata operării sistemele să aibă un impact cât mai mic sau să fie neutre din punct de vedere al impactului.

Sistemele și tehnologiile suport pentru dezvoltarea orașului inteligent au capacitatea de a colecta și stoca volume mari de date și care, prin intermediul tehnicilor moderne de tip data mining și big data pot furniza informații utile activităților urbane. Cheia dezvoltării sistemului urban de gestionare a datelor este deschiderea datelor și utilizarea acestora de toate entitățile publice sau private în scopul eficientizării prelucrării și stocării datelor.

"Smart-comunity” Sector 5 va fi accesibil tuturor cetățenilor săi și va furniza serviciile necesare conectării activităților si funcțiunilor urbane.

J              »                     J

Două dintre cele mai importante direcții vitale pentru dezvoltarea unui comunități inteligente sunt educația (care poate fi generală sau specializată pe anumite domenii importante) și inovarea ca rezultat atât al educației, cât și al cadrului deschis oferit de Municipiul București ca metropolă de rang zero.

Pornind de la direcțiile de dezvoltare se poate contura o traiectorie în dezvoltarea Sectorului 5 ca ”smart-comunity" și se pot identifica măsurile și acțiunile ce trebuie implementate.

• 6.    Obiective generale și specifice

  • 6.1    Obiective generale

Pornind de la viziunea de dezvoltare a Sectorului 5 și de la faptul că strategia de smart city este o strategie orientată către dezvoltare urbană sustenabilă, au fost definite următoarele obiective generale:

• ♦    OG1. Cetățenii pe primul loc - Sectorul 5 trebuie să fie dezvoltat pentru oameni cu scopul de a asigura un nivel ridicat al calității vieții în zonele urbane. Interesele și nevoile cetățenilor trebuie să primeze iar funcționalitățile orașului și serviciile publice trebuie adaptate, dezvoltate și integrate pentru asigurarea unui mediu urban deschis și atractiv pentru locuitorii sectorului.

• ♦    OG2. Mediul de afaceri ca motor al dezvoltării urbane - Sectorul 5 Smart (S5S) va fi susține investițiile și va promova mediul de afaceri atât prin angrenarea afacerilor locale cât și prin implicarea activă a locuitorilor în viața economică a sectorului. Mediul economic trebuie să aibă aceleași obiective principale, dezvoltarea urbană sustenabilă și creșterea calității vieții locuitorilor Sectorului 5.

• ♦    OG3. Impact minim asupra mediului natural - în contextul provocărilor generate de schimbările climatice și cele specifice dezvoltării urbane accentuate la nivel european și mondial este necesară dezvoltarea unui mediu urban sănătos cu un impact negativ cât mai mic și tranziția către un oraș neutru din punct de vedere climatic. Un alt punct important al acestui obiectiv îl constituie orientarea către natură și identificarea soluțiilor cât mai apropiate de mediul natural.

• ♦    OG4. Transformarea digitală și date deschise - procesele și activitățile urbane, inclusiv cele specifice administrației publice locale din Sectorul 5 vor fi remodelate, adaptate și transformate în conformitate cu cerințele conceptului de smart city. Accesul liber și deschis la datele generate, prelucrate și stocate de sistemele digitale va facilita optimizarea utilizării acestora și identificarea unor valențe noi care pot accelera dezvoltarea orașului inteligent.

• 6.2    Obiective specifice

Pentru fiecare dintre obiectivele generale descrise anterior sunt definite obiective specifice care vor fi atinse prin implementarea acestei strategii, respectiv prin implementarea proiectelor propuse în lista de acțiuni prin coordonarea activă a Primăriei Sector 5 București.

• OG1. Cetățenii pe primul loc

OS1.1 Servicii publice accesibile pentru cetățeni

Dezvoltarea platformelor digitale prin intermediul cărora cetățenii vor beneficia de servicii publice digitalizate, reducerea timpilor de răspuns și creșterea nivelului de satisfacție privind utilizarea serviciilor publice și activitatea administrației publice locale.

OS1.2 Participarea activă a cetățenilor

Dezvoltarea platformelor digitale prin intermediul cărora cetățenii vor participa activ la luarea deciziilor în Sectorul 5 și vor fi implicați în procese de co-creare a soluțiilor privind problemele locale.

OS1.3 Asigurarea unui nivel ridicat al mobilității urbane pentru cetățeni

Dezvoltarea platformelor digitale pentru managementul mobilității (sau componente ale acestora - managementul parcărilor publice și de reședință) și dezvoltarea coridoarelor sustenabile de mobilitate (pentru transportul cu bicicleta și mersul pe jos, pentru acesta din urmă se vor dezvolta componente de mobilier urban pentru susținerea acestui mod activ de transport).

OS1.4 Spații publice accesibile și atractive

Dezvoltarea platformelor digitale de monitorizare și management al activităților privind spațiile publice și instalarea de mobilier urban inteligent pentru atragerea cetățenilor în spațiile publice și organizarea unor activități urbane.

OG2. Mediul de afaceri ca motor al dezvoltării urbane

OS2.1 Servicii publice accesibile pentru mediul economic

Dezvoltarea platformelor digitale prin intermediul cărora antreprenorii vor beneficia de servicii publice digitalizate, reducerea timpilor de răspuns și creșterea nivelului de satisfacție privind utilizarea serviciilor publice și activitatea administrației publice locale.

OS2.2 Participarea activă a companiilor în special a IMM-urilor

Dezvoltarea platformelor digitale prin intermediul cărora antreprenorii vor participa activ la luarea deciziilor în Sectorul 5, la implementarea proiectelor și vor fi implicați în procese de co-creare a soluțiilor privind problemele locale.

OS2.3 Asigurarea unui nivel ridicat al calității logisticii urbane și transporturilor comerciale și speciale

Dezvoltarea platformelor digitale prin intermediul cărora vor fi gestionate locurile de parcare destinate transportului de marfă și transporturile speciale (inclusiv cele din construcții).

OS2.4 Spații dedicate mediului de afaceri și antreprenorilor

Dezvoltarea platformelor digitale de monitorizare și management al activităților privind hub-urile de business și resursele pentru antreprenori inclusiv pentru antreprenorii digitali și nomazii digitali.

OG3. Impact minim asupra mediului natural

OS3.1 Reducerea consumului de energie și optimizarea acestuia

Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea și scăderea consumului de energie din clădirile administrației publice locale a Sectorului 5 și ale instituțiilor subordonate acesteia (inclusiv școli). Se va avea în vedere și utilizarea surselor de energie regenerabilă (panouri fotovoltaice și pompe de căldură).

OS3.2 Implementarea conceptului de economie circulară

Dezvoltarea unor aplicații care să susțină implementarea conceptului de economie circulară și includerea lor într-o platformă de economie circulară (aplicații pentru reciclarea și reutilizarea materialelor și produselor, donarea de echipamente electrocasnice, reducerea consumului de alimente etc.)

OS3.3 Reducerea poluării chimice și fonice

o > v'

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * •      *

Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea calității aerului (inclusiv integrarea cu platformele existente) și monitorizarea zgomotului (inclusiv monitorizarea surselor de zgomot).

OS3.4 Creșterea suprafețelor și întreținerea spațiilor verzi

Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea spațiilor verzi (inclusiv rețele de senzori - de exemplu umiditate) și implementarea registrului digital al spațiilor verzi inclusiv implicarea activă a cetățenilor în plantarea copacilor (adoptarea unui copac și monitorizarea stării acestuia).

OG4. Transformarea digitală și date deschise

OS3.1 Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice

Reproiectarea proceselor specifice activităților administrației publice locale și implementarea platformelor digitale specifice acestor activități, inclusiv dezvoltarea și extinderea celor existente.

OS3.2 Implementarea conceptului de digital twin city

Dezvoltarea elementelor unui digital twin (ca sistem de suport al deciziilor) de la rețele de senzori și integrarea diferitelor surse de date, dezvoltarea platformelor digitale capabile să prelucreze și să stocheze date și până la realizarea unor interfețe active cu utilizatorii și integrarea acestora cu soluții GIS.

OS3.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme

Platformele digitale dezvoltate în cadrul implementării conceptului de smart city vor fi interoperabile și vor putea furniza date publice deschise prin intermediul unor interfețe de tip API care vor permite schimbul de date în ambele sensuri. Datele publice vor fi accesibile pentru dezvoltarea unor aplicații noi de către terți.

OS3.4 Competențe digitale

Implementarea conceptului de smart city, utilizarea aplicațiilor și platformelor digitale și transformarea digitală la nivelul Sectorului 5 nu se pot realiza fără ca cetățenii și angajații administrației publice locale să dețină o serie de competențe digitale. în acest sens se vor realiza centre pentru training și cursuri online pentru competențe digitale.

• 7.    Diagnostic Smart City Sector 5

Primul pas pentru implementarea conceptului de smart city îl constituie definirea unei stări de referință la care se vor raporta toate implementările și proiectele din planul de acțiune asociat acestei strategii. Starea de referință a orașului inteligent Sectorul 5 va rezulta în urma unei analize de tip diagnostic (pe cele 10 componente ale orașului inteligent - și subcomponentele aferente acestora).

Scopul diagnosticării orașului inteligent este acela, pe de o parte, de a identifica stadiul dezvoltării tuturor componentelor unui oraș inteligent pentru crearea unei imagini de început a orașului în vederea implementării strategiei de smart city și de măsurare ulterioară a efectelor acțiunilor specifice implementate în următorii ani și, pe de altă parte, de a identifica acele componente ale modelului de smart city care ar trebui dezvoltate cu prioritate pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare urbană durabilă.

Imaginea orașului inteligent înainte de implementarea strategiei de smart city este utilizată ca referință în tot ceea ce privește dezvoltarea orașului inteligent și identificarea soluțiilor optime pentru atingerea unui nivel acceptabil de dezvoltare a conceptului de smart city.

Pentru derularea activității de diagnosticare a stării de dezvoltare a orașului inteligent Sectorul 5 au fost definiți următorii indicatori de performanță (se va utiliza un set de indicatori generali, urmând ca pe parcursul implementării proiectelor de smart city acești indicatori generali să fie descompuși în indicatori specifici pentru o mai bună acuratețe a determinării nivelului de dezvoltare a orașului inteligent):

Diagnostic Smart City Sector 5

Fig. 7.1. Instrument de diagnosticare smart city

Au fost alocate note indicatorilor care definesc stadiul implementării conceptului de smart city (fiind un concept relativ nou este vorba de un stadiu incipient) pentru nivelul acestora la momentul elaborării acestei strategii (2023), pentru anul 2026 și pentru anul 2030.

Sistemul de notare utilizat în măsurarea indicatorilor de performanță a nivelului de implementare a conceptului de smart city în Sectorul 5 este următorul:

• 0    - nicio acțiune nu este luată în vederea implementării conceptului de smart city;

• 1    - există documente strategice în care sunt menționate diferite aspecte ale dezvoltării și implementării conceptului de smart city și a celor 6 componente ale acestuia;

• 2    - exista un plan de măsuri concrete care este în faza de implementare;

• 3    - există măsuri izolate implementate;

• 4    - există mai multe măsuri implementate;

• 5    - măsurile sunt implementate și integrate sub conceptul de smart city.

Pornind de la imaginea din figura anterioară (radarul de diagnosticare a nivelului de implementare a conceptului de smart city) pe baza rapoartelor anuale asupra progresului înregistrat în implementarea proiectelor și măsurilor de smart city, se va actualiza această imagine.

în diagrama de tip radar construită vor fi afișate atât valorile indicatorilor celor 10 componente pentru starea actuală a dezvoltării conceptului de smart city în Sectorul 5, cât și valorile propuse ca ținte de dezvoltare pentru anii 2026 și 2030, aceste ținte fiind definite orientativ la acest moment, urmând ca, pe măsură ce sunt implementate noi proiecte, să fie ajustate și corelate cu situația de la acel moment.

După cum se poate observa pe imaginea radar a diagnosticării implementării conceptului de smart city, ținta definită prin această strategie pentru anul 2030 este acea de a se obține nota maximă (4,5) prin implementarea măsurilor pe componentele de utilități publice smart și economie smart (celelalte componente având nevoie de o durata mai mare de implementare a proiectelor).

Capacitatea administrativă smart și amenajarea teritoriului smart sunt componente care țin în mare parte de acțiunile directe ale administrației publice locale din Sectorul 5 și vor avea o notă de 4 (din 5) care corespunde situației cu mai multe măsuri implementate, următorul pas fiind acela de a integra complet și de a dezvolta digital twin Sector 5.

Notele mai mici de 4 sau 4,5 (din 5) se datorează în special termenului lung sau foarte lung de implementare a proiectelor și acțiunilor.

• 8.    Economie Smart

  • 8.1    Prezentarea situației existente ___________________________________________________________J______________________________

Noțiunea de Economie Inteligentă (Smart Economy) surprinde mai multe aspecte din interiorul unui oraș, precum: capital uman, social, urbanism, infrastructură, IT, etc.). Astfel, Economia SMART reprezintă intersecția dintre mediul economic și orașele inteligente.

Prioritățile din sfera economică care trebuie avute pentru atingerea dezideratului de Economie SMARTsunt:

• ♦    Dezvoltarea inteligentă, bazată pe cunoaștere și inovare;

• ♦    Dezvoltarea sustenabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente și mai competitive;

• ♦    Dezvoltarea intensivă, prin promovarea unei economii cu rate ridicate de angajare a resurselor umane.

Pentru atingerea acestor deziderate, Economia SMART se concentrează pe următoarele domenii, ce pot asigura soluții inteligente pentru creșterea calității vieții: 3

Antreprenoriat/productivitate/competitivitate;

Turism atractiv si interconectat;

Flexibilitate și ocuparea forței de muncă.

Analizând situația actuală, în Sectorul 5, la sfârșitul anului 2021 se aflau în evidența Oficiului Național al Registrului Comerțului București 18.547 profesioniști neradiați la finele anului, adică societăți care nu și-au declarat suspendarea activității și nu se află în niciuna din stările ce pot duce la pierderea personalității juridice (firme radiate/dizolvate/intrate în insolvență, faliment, reorganizare judiciară/alte stări), indiferent dacă au realizat sau nu cifră de afaceri în anul respectiv.

Structura agenților economici activi din punct de vedere juridic din Sectorul 5 București, pe forme juridice, respectă aceeași pondere în total profesioniști de la nivelul municipiului, respectiv:

societăți pe acțiuni (SA) -147; societăți comerciale cu răspundere limitată (SRL)- 26.626;

persoane fizice autorizate (PFA) - 3.345;

întreprinderi Individuale (II) - 233;

întreprinderi familiale (IF) -158;

societăți cooperative (SC) - 6;

alte forme - 52. ⁶

Repartiția după starea firmei a profesioniștilor din Sectorul 5 se prezintă astfel:

în funcțiune - 30.567;

în dizolvare - 1.364;

în insolvență /faliment - 557;

radiată - 34.880.

Repartiția agenților economici din Sectorul 5 pe principalele sectoare economice și domenii de activitate este prezentată sintetic în graficul de mai jos. De menționat faptul că, activitatea agenților economici din Sectorul 5 reprezintă 11,3% din activitatea economică la nivel municipal.

Fig. 8.1. Numărul firmelor din Sectorul 5 București după domeniul de activitate, anii 2020 și 2021 ⁷

Totodată, dintre indicatorii economici ce caracterizează mediul de afaceri, unul dintre cei mai relevanți este cifra de afaceri realizată, în anul 2021 principalele aporturi fiind aduse comerț (52,03%), urmat în ordine descrescătoare a contribuției de sectorul construcții (47,50%), industria prelucrătoare (38,33%) și domeniul informații

și comunicații (17,31%). Per ansamblu, aportul adus de cifra de afaceri realizată de unitățile care funcționează în Sectorul 5 la cifra cde afaceri totală realizată la nivelul Capitalei este de 6,7%.

Ponderea sectoarelor economice, după cifra de afaceri, Sector 5 București

Fig. 8.2. Ponderea sectoarelor economice, după cifra de afaceri, Sectorul 5 București, anii 2020 și

2021 ⁹

Din punct de vedere al profitului realizat de societățile comerciale din Sectorul 5, situația este similară municipiului, în sensul în care și Sectorul 5 a încheiat anul 2021 cu un profit net de circa 5,5 mld. lei, în creștere cu 39% față de aceeași perioadă din 2020, când economia s-a prăbușit pe fondul crizei pandemice de coronoravirus.

Ponderea sectoarelor economice, după profitul net, Sector 5 București

0,00%L0,00%0,00®0,00%0,00%0,00%0,00%0,00^0,00^0,00%

2021 «2020

Fig. 8.3. Ponderea sectoarelor economice, după profitul net, Sectorul 5, anii 2020 și 2021 ¹⁰

Populația activă a unui oraș se consideră a fi alcătuită din toate persoanele de peste 15 ani, care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, incluzând populația ocupată și șomerii, care la nivelul Sectorului 5 al Municipiului București totaliza în anul 2021 un număr de 122.674 salariați - ceea ce a reprezentat aproximativ 13% din totalul de angajați din municipiul București - și aproximativ 2.300 șomeri, reprezentând doar 17% din numărul total al șomerilor din Capitală (potrivit Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă București -Agenția Locală Sector5).

Din punct de vedere al evoluției în timp a numărului de salariați din Sectorul 5, evidențiată în graficul de mai jos, se constată o situație fluctuantă la începutul intervalului de analiză, pentru ca începând cu anul 2018 tendința să fie de creștere a numărului de salariați față de anul de bază (2,7%), chiar dacă pe anumite paliere situația s-a degradat în anul 2020 pe fondul restructurărilor de personal impuse de Criza Coronavirus.

După cum se poate observa din analiza efectuată în Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 al Mun. București, domeniul de activitate Transport și depozitare a avut cel mai mare număr de angajați și anume 28.706 salariați. Pe următoarele locuri în topul domeniilor de activitate au fost: Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate cu 18.330 salariați, IT&C cu 15.618 angajați, Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidentiale cu 13.251 salariați, Activitățile profesionale, științifice și tehnice și cele de spectacole, culturale și recreative fiecare cu câte 5.000 de salariați, domeniul HoReCa cu 2.746 salariați și Sănătate și asistență socială cu 2.544 salariați.

« Industria prelucrătoare

« Construcții

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor Transport și depozitare

• ■ Informații și comunicații

Activități de servicii administrative și activități de servicii suport

Fig. 8.5. Distribuția salariaților din Sectorul 5 București la nivel de secțiuni CAEN Rev.2, anul 2021¹²

Totodată, la nivel Regiunii București-llfov se înregistrează prezența unui număr important de structuri de sprijin pentru afaceri, atât publice, cât și private, cu specializări în diverse sectoare economice și oferind o pluralitate de servicii, de la transfer tehnologic la suport logistic și spații. Acestea includ: 4 parcuri industriale, 4 incubatoare tehnologice și de afaceri, 1 centru incubator de afaceri, 11 centre de transfer tehnologic, 3 centre de informare tehnologică, două parcuri științifice și tehnologice, 1, o gamă largă de centre de afaceri, 18 hub-uri de afaceri, 1 Digital Innovation Hub și 76 de clustere.

La nivel comunitar, noile orientări strategice aferente perioadei de programare 2021-2027 accentuază importanța acordată cercetării, inovării și transferului tehnologic. Astfel, în propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, unul dintre cele cinci obiective de politică este „O Europă mai inteligentă - transformare industrială inovatoare și inteligenta” și urmează să-i fie alocate cel puțin 35% din fondurile dedicate politicii de coeziune.

Regiunea deține principala poziție din perspectiva activităților de inovare și cercetare, concentrând la nivelul anului 2018, 40% (1.691 întreprinderi) din întreprinderile inovatoare ale țării, la o distanță importantă de celelate 7 regiuni, următoarea poziție fiind ocupată de regiunea Nord-Vest (22,3%). Totuși, comparativ cu anul 2011, scorul obținut de regiune a cunoscut o scădere cu 4,0 puncte.

• 8.2 Analiza SWOT

Puncte tari (S)

• 3 Deschiderea către mediul economic prin susținerea activă a investițiilor și a întreprinderilor mici și mijlocii in parteneriat cu ADR București Ilfov;

• 3 Sprijinire mediu de afaceri prin susținerea și dezvoltarea unor parcuri industriale;

O Proiecte în direcția implementării conceptului de economie circulară care va facilita implementarea unor soluții în direcția dezvoltării orașului inteligent;

• 3 Sprijinirea tinerilor antreprenori și a start-upurilor.

Puncte slabe (W)

O Un număr relativ redus de firme mici și mijlocii și accesul limitat al acestora la servicii dedicate în scopul creșterii activității acestora;

O Domeniile de activitate care necesită specializări inteligente sunt relativ restrânse ca număr;

O Accesul relativ limitat la informații și servicii digitale în scopul înregistrărilor noilor firme si de dezvoltare a activităților acestora;

O Lipsa unor platforme permanente de formare și de informare a tinerilor antreprenori și susținerea studenților și tinerilor în crearea de noi afaceri;

• 3 Lipsa informațiilor legate de investițiile economice majore și de nevoia de servicii și produse din industriile orizontale precum și nevoia de forță de muncă.

Oportunități (O)

• 3 Creșterea economică înregistrată în ultima perioadă și previziunile de creștere economică;

O Orientarea investițiilor și politicilor guvernamentale către susținerea IMM-urilor și a digitalizării acestora;

O Existența unor programe naționale și europene în direcția dezvoltării economice;

O Existența unor investiții în Sectorul 5 și nevoia de servicii și produse din industriile orizontale;

O Derularea unor proiecte de investiții pentru infrastructura de transport la nivel național și județean;

O Sectorul 5 este unul dintre cele 6 sectoare ale municipiului București -Regiunea București Ilfov - cea mai dezvoltată regiune a României și conectivitatea cu Europa pe modurile de transport aerian, rutier și feroviar.

Amenințări (T)

O Creșterea economică sub valorile estimate poate genera niveluri mai reduse ale bugetelor locale și imposibilitatea accesării anumitor fonduri europene care necesită cofinantare;

O Lipsa de interes a cetățenilor și antreprenorilor locali pentru programe și proiecte la nivel național orientate către susținerea IMM-urilor și a digitalizării acestora;

• □ Existența unor investiții în Sectorul 5 la care nevoia de servicii și produse din industriile orizontale să nu fie orientată către producătorii și prestatorii locali din acest sector al municipiului București;

O Derularea unor proiecte de investiții pentru infrastructura de transport la nivel metropolitan care să fie derulate cu resurse din afara Sectorului 5.

• 8.3 Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind economia smart ca parte din conceptul de smart city.

Componentele principale ale politicii locale privind economia smart sunt:

^A Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

• ^x    Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

Consultarea cetățenilor;

Implementarea proiectelor;

Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind economia smart;

• ^x    Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a impactului;

Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind economia smart:

• ►    OG2. Mediul de afaceri ca motor al dezvoltării urbane;

• ►    OG3. Impact minim asupra mediului natural;

• ►    OG4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind economia smart:

• >    OS2.1 Servicii publice accesibile pentru mediul economic;

• >    OS2.2 Participarea activă a companiilor în special a IMM-urilor;

• >    OS2.3 Asigurarea unui nivel ridicat al calității logisticii urbane și transporturilor comerciale și speciale;

• >    OS2.4 Spații dedicate mediului de afaceri și antreprenorilor;

• >    OS3.1 Reducerea consumului de energie și optimizarea acestuia;

• >    OS3.2 Implementarea conceptului de economie circulară;

• >    OS3.3 Reducerea poluării chimice și fonice;

• >    OS3.2 Implementarea conceptului de digital twin city;

• >    OS3.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme;

• >    OS3.4 Competențe digitale.

• 8.4 Direcții de acțiune/programe

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta de economie Smart (ECO Smart) sunt:

ECO1. Accesul facil al firmelor la serviciile publice ale administrației publice locale;

• J ECO2. Susținerea antreprenoriatului local și dezvoltarea mediului de afaceri;

J ECO3. Participarea activă a mediului de afaceri în implementarea conceptului

de smart city.

• 8.5 Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

• □ ECO1. Accesul facil al firmelor la serviciile publice ale administrației publice locale:

• ♦    ECO1.1 Dezvoltarea platformelor digitale actuale;

• ♦    ECO1.2 Integrarea platformelor digitale pentru mediul de afaceri cu alte platforme digitale ale administrației publice locale;

• ♦    ECO1.3 Dezvoltarea unor noi platforme digitale pentru asigurarea unor servicii si funcționalități noi.

O ECO2. Susținerea mediului de afaceri: r

• ♦    EC02.1. Dezvoltarea unor platforme digitale pentru proiecte și resurse disponibile antreprenorilor;

• ♦    ECO2.2. Dezvoltarea unor hub-uri de inovare și de susținere a start-up-urilor (inclusiv susținerea antreprenoriatului digital);

• ♦    ECO2.3. Dezvoltarea unei platforme digitale pentru resurse umane -inclusiv componenta de cursuri de formare și instruire.

• □    ECO3 Participarea activă a mediului de afaceri în implementarea conceptului de smart city:

• ■    ECO3.1. Dezvoltarea platformelor digitale pentru guvernanță participativă - implicarea activă a mediului economic în deciziile administrației publice locale;

• ■    ECO3.2. Participarea împreună cu mediul de afaceri în proiecte cu finanțare națională și europeană pentru dezvoltarea mediului economic în sectorul 5;

• ■    ECO3.3. Deschiderea datelor publice și facilitarea accesului la servicii și informații publice pentru susținerea antreprenorilor digitali.

• 9. Protecția mediului/eficiență energetică Smart

• 9.1    Prezentarea situației existente _____________________________________________f_________________________

Un mediu curat este esențial pentru sănătatea umană si bunăstare. Totuși, interacțiunile dintre mediu si sănătatea umană sunt extrem de complexe și dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului precauției să fie extrem de utilă.

Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătății se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei și la igienă insuficientă. Se cunosc mult mai puține despre impacturile substanțelor chimice periculoase asupra sănătății. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate și de mediu. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversității și degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană.

în Europa, preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de poluarea aerului în interior și în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară și produsele chimice periculoase. ⁸

Sectorul 5 al Municipiul București poate fi calificat ca prezentând probleme specifice rezultate din activitatea industrială. Există și alte aspecte deranjante precum poluarea produsă de depozitarea deșeurilor în locuri neamenajate sau transportul rutier. Totuși situația în acest domeniu este una rezonabilă, problema principală fiind cea a conservării stării mediului înconjurător.

Pentru asigurarea integrității elementelor cadrului natural, conservării, protejării și dezvoltării spațiilor verzi este necesar să fie luate următoarele măsuri:

’Z crearea unor strategii locale coerente șl a unul program concret pentru asigurarea, din terenul intravilan, a unei suprafețe de spațiu verde de minimum 26 m²/locuitor;

J inventarierea tuturor suprafețelor de spații verzi și realizarea Registrului local al spațiilor verzi la nivelul localităților urbane;

J Interzicerea schimbării destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism;

interzicerea reducerii suprafețelor ori a strămutării spațiilor verzi, indiferent de regimul juridic al acestora;

v' Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * <x * /■

menținerea integrității spațiilor verzi și a cadrului natural, prin respectarea regulamentelor de urbanism avizate de autoritățile pentru protecția mediului;

• V    identificarea zonelor urbane deficitare în spații verzi și realizarea de lucrări pentru extinderea suprafețelor acoperite cu vegetație;

J instituirea măsurilor de regenerare, extindere și ameliorare compoziției și a calității spațiilor verzi;

J ș.a.m.d.

Conform datelor rezultate din Cadastrul Verde - Registrul spațiilor verzi, finalizat la sfârșitul anului 2011, suprafața totală de spațiu verde inventariată pe domeniul public și privat al municipiului București a fost de 4.512 ha, respectiv 23,21 mp/locuitor. între componentele infrastructurii verzi a municipiului București au fost considerate: Pădurea Băneasa, Parcul Natural Văcărești, parcurile municipiului București și celelalte componente verzi (grădini ale complexelor rezidențiale, aliniamente stradale, squaruri, etc.).

Deși Sectorul 5 beneficiază de o serie de parcuri de dimensiuni mici sau medii (2-10 ha) care reușesc să deservească cea mai mare parte a populației, acesta duce lipsă de spații verzi publice amenajate de mare importanță cum sunt cele amplasate în celelalte sectoare (Herăstrău, Tineretului, Titan, etc.). Acestea se găsesc în zonele cu o densitate foarte mare a populației cum ar fi cartierele Izvor și 13 Septembrie.

în conformitate cu datele colectate și prelucrate în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 al Municipiului București, principalele cursuri de ape care traversează regiunea București-llfov și implicit Sectorul 5, se află în gospodărirea SGA Ilfov-București structura în subordinea Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea (A.B.A. Argeș -Vedea) și sunt cuprinse în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeș și Ialomița, suprafața sa fiind de 865 kmp.

în București sunt 2 cursuri de apă :

• >    Râul Dâmbovița cu o lungime de albie regularizată de 10,80 km din 16,80 km, cu 9 Noduri Hidrografice (NH) din totalul de 11;

• >    Râul Colentina cu o lungime de 26,30 km din cursul total amenajat între barajul

Buftea și barajul Cernica.

Cea mai mare parte a spațiilor acvatice urbane din municipiul București este reprezentată de lacuri (89,2%), care au un regim hidrologic parțial sau total controlat antropic.

Activitatea de supraveghere a calității apei s-a realizat prin monitorizarea parametrilor fizico-chimici și biologici în cadrul laboratorului de calitatea apei din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Ilfov-București.

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 •         *

'’O/țUL

în ceea ce privește calitatea apelor subterane, pe teritoriul Municipiului București au fost identificate, delimitate și descrise un număr de 3 corpuri de apă subterană {ROAG03, R0AG11, R0AG13).

Nu s-a înregistrat nici o depășire a valorilor prag/standardelor de calitate, motiv pentru care se consideră că cele 3 corpuri de apă subterană sunt în stare calitativă (chimică) bună.

în ceea ce privește solurile inițiale din cadrul intravilanului municipiului București s-au format și au evoluat în strânsă legătură cu factorii de mediu și au fost modificate profund de cei antropici. Condițiile naturale de relief, rocă, climă și vegetație au dus la formarea în zonă a solurilor brun-roșcate din clasa solurilor argiloiluviale.

în cadrul municipiului București, învelișul edafic cuprinde atât soluri brun-roșcate aflate în diferite stadii de degradare, corespunzând sectoarelor de terenuri virane și parcuri, cât și protosoluri antropice care dețin cea mai mare parte din teritoriu.

în perimetrul analizat solurile cunosc cele mai diverse folosințe, de la terenuri virane, grădini de legume, spații verzi, la diferite categorii de construcții (locuințe, unități industriale, spații comerciale, depozite, căi de comunicație).

O caracteristică a zonei este degradarea solurilor prin acoperirea cu plăci de ciment sau depozitarea deșeurilor de diferite proveniențe.

Potrivit Raportului privind starea factorilor de mediu pe anul 2021 în Municipiul București, realizat de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) București, nu există date pentru municipiul București în ceea ce privește terenurile afectate de diverși factori limitativi, zone afectate de procese naturale și nici pentru pentru indicatorul RO 15- CSI 15- Progresul înregistrat în managementul siturilor contaminate.

Aerul este factorul de mediu care condiționează în cea mai mare măsură existența vieții pe pământ. Totodată, este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanților, deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în mediul înconjurător, acesta fiind motivul pentru care supravegherea calității aerului este de primă importanță.

în scopul gestionării calității aerului, în fiecare zonă sau aglomerare, se delimitează arii care se clasifică în regimuri de gestionare (I sau II) în funcție de rezultatul evaluării calității aerului înconjurător. Regimurile de gestionare sunt prevăzute în art. 42 din Legea nr. 104/2011 {Municipiul București este încadrat în regim de gestionare II).

în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) din Legea nr. 104/2011, APM București, în calitate de autoritate teritorială pentru protecția mediului, are obligația de a pune la dispoziția publicului, anual, un raport privind calitatea aerului înconjurător, referitor la poluanții monitorizați care intră sub incidența legii. Informațiile publice privind calitatea aerului sunt puse permanent la dispoziția publicului pe site-

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 • f ul național www.calitateaer.ro, conținând detalii despre parametrii de calitate a aerului, monitorizați în cele 148 de stații automate și 11 stații mobile de pe toată suprafața României care alcătuiesc Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA).

Monitorizarea continuă a calității aerului (imisii) în aglomerarea București - Municipiul București și anumite zone din jud. Ilfov - se face în conformitate cu Legea 10412011 privind calitatea aerului înconjurător, prin intermediul a 11 stații fixe de monitorizare, la care se adaugă alte 10 puncte fixe de monitorizare (doar pentru PM10 și PM 2.5, destinate informării publicului). Principalii poluanți măsurați și monitorizați la aceste stații (conform Legii 104/2011) sunt: dioxidul de azot, dioxidulde sulf, monoxidul de carbon, ozonul, Particule PM10 și PM 2.5, metale (plurnb, cadmiu, nichel) și benzen.

în Municipiul București există o singură stație de supraveghere a poluării de fond urban, amplasată în zona Crângași (incinta Agenției pentru Protecția Mediului București).

în ceea ce privește poluarea de impact, sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar și intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulația auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând și traficul greu.

Pe teritoriul Sectorului 5 nu există încă amplasate stații fixe de monitorizare a calității aerului. începând cu anul 2022 a fost amplasat un punct fix de monitorizare PM10/PM 2.5 pe Bd. Libertății, în fața Ministerului Mediului - Punctul B12. Acesta este destinat doar informării publicului, întrucât PM10 și PM 2.5 nu se măsoară prin metoda de referință (gravirmetric).

La nivelul metropolitan s-a elaborat Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București 2018-2022 (P.I.C.A.), în conformitate cu prevederile Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare ce transpune în legislația națională Directiva 2008/50/EC privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa și având la bază H.G. nr. 257/2015 privind aprobarea metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului. P.I.C.A., aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 325/14.06.2018, cuprinde măsuri în vederea încadrării/menținerii concentrației poluanților atmosferici în valorile limită/țintă, prevăzute de legislația în vigoare și conformarea cu cerințele Uniunii Europene.

în domeniul energiei, provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană includ aspecte cum ar fi creșterea dependenței de importuri, nivelul ridicat al prețurilor la energie și volatilitatea acestora, creșterea cererii de energie la nivel global, diversificarea limitată, amenințările din ce în ce mai mari provocate de schimbările climatice, riscurile de securitate care afectează țările producătoare și pe cele de tranzit, progresul lent în ceea ce privește eficiența energetică, provocările care decurg

o

din ponderea tot mai mare a energiei regenerabile, precum și nevoia de o mai mare transparență și de o mai bună integrare și interconectare pe piețele de energie.

în data de 30 noiembrie 2016, Comisia Europeană a prezentat o Propunere de regulament privind guvernanța uniunii energetice, în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”adoptat oficial de Parlament în noiembrie 2018 și de Consiliul European în decembrie 2018 [Regulamentul (UE) 2018/1999], în acest context, actuala agendă politică este determinată de politica integrată și cuprinzătoare privind clima și energia, adoptată de către Consiliul European în octombrie 2014, revizuită în decembrie 2018, al cărei obiectiv este de a realiza, până în anul 2030, următoarele:

• >    reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990;

• >    creșterea cu 32% a ponderii energiilor regenerabile în consumul de energie;

• >    îmbunătățirea cu 32,5%> a eficienței energetice;

• >    interconectarea a cel puțin 15% din sistemele de energie electrică ale UE. ⁹

în prezent, România are asumată o Strategie Energetică pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1069/2007. Ministerul Energiei a elaborat, în anul 2016, un Proiect de Strategie Energetică pentru perioada 2016-2030 și orizont de timp 2030-2050. Viziunea Strategiei Energetice a României este de creștere a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate. România are resursele necesare creșterii sistemului energetic, iar acesta trebuie să fie pregătit să susțină dezvoltarea industriei și a agriculturii, a economiei în ansamblul său, precum și îmbunătățirea calității vieții atât în mediul urban, cât si în mediul rural. Valorificarea acestor resurse reprezintă baza dezvoltării sustenabile, dezvoltarea sectorului energetic fiind parte a procesului de dezvoltare a României.

Strategia Energetică stabilește faptul că România își va menține poziția de producător de energie în regiune și va avea un rol activ și important în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional. Și administrațiile locale, precum Sector 5 București, ca nivel de guvernanță cel mai apropiat de cetățeni, sunt cel mai bine plasate pentru a aborda chestiunile legate de climă, într-un mod cuprinzător, structurile de guvernanță locală a orașelor deținând un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât 80% din consumul de energie și din emisiile de gaze cu efect de seră sunt asociate cu activitățile urbane.

De asemenea, similar cu perspectiva Uniunii Europene de a construi politica sa energetică și de mediu la orizontul anului 2030 în jurul a cinci piloni, România a proiectat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC 2021-2030) pe o serie de elemente constitutive, esențiale pentru definirea rolului și contribuției naționale la consolidarea Uniunii Energetice.

în acest context, în luna decembrie 2018, a fost transmisă propunerea țintelor României privind contribuția la atingerea obiectivelor Uniunii, la orizontul anului 2030, astfel:

Eficientă Energetică (% fată de proiecția PRIMES 2007 la nivelul anului 2030)

• 37,5% ’___________________’            _______________________________________

Emisii ETS (% fată de 2005)

44%

Ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consum final brut de energie 27,7%

Municipiul București a aderat la Convenția Primarilor privind Energia și Clima în luna mai 2011.

îmbunătățirea eficienței energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice naționale, datorită contribuției majore pe care o are la realizarea siguranței alimentării cu energie, a dezvoltării durabile și competitivității, la economisirea resurselor energetice primare, precum și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Programul de îmbunățățire a eficienței energetice trebuie să se integreze în Planul Național de Dezvoltare (PND) și să se coreleze cu Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).

BIGII MDRAP

în acest context, Primăria Sectorului 5 București a elaborat Programul de îmbunățățire a eficienței energetice la nivelul Sectorului 5 al Municipiului București, care s-a impus ca o necesitate în abordarea integrată a resurselor

disponibile la nivel local precum și a consumurilor energetice, în vederea coordonării investițiilor și planificării corespunzătoare a resurselor financiare. Rezolvarea problemelor de eficientizare energetică constituie o prioritate a politicilor de dezvoltare social și economică.

Stabilirea obiectivelor pe termen de cel puțin 3-6 ani, contribuie la creșterea capabilității departamentelor și structurilor de execuție aflate sub autoritatea Consiliului local al localității de a gestiona problematica energetică și, în același timp, de a adopta o abordare flexibilă, orientată către piață și către consumatorii de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economică a localității și de a asigura protecția corespunzătoare a mediului.

în PIEE au fost cuprinse acele măsuri pentru care Primăria și Consiliul Local sunt eligibile să intervină conform legii, respectiv poate aloca fonduri din bugetul local, poate accesa fonduri structurale, este eligibil să facă împrumuturi, să acceseze fonduri din alte surse, altele.

Autoritățile administrației publice locale au inclus în PIEE toate sectoarele relevante, din perspectiva consumului de energie pentru Sectorul 5. Astfel, s-au avut în vedere, după caz:

• ♦    clădiri publice aflate sub autoritatea administrației locale;

• ♦    clădiri rezidențiale;

• ♦    producerea energiei electrice și termice.

Obiectivele Programului de îmbunătățire a Eficienței Energetice:

Reducerea consumului total de energie termică și electrică în clădirile publice cu 5% până în anul 2023;

Introducerea prevederilor legate de eficiența energetică în proiectele tehnice pentru clădirile publice noi, astfel încât acestea să corespundă unor standarde înalte de eficiență;

Achiziționarea de electronice utilizate în administrația locală care să răspundă cerințelor de eficiență energetică în vigoare;

Creșterea eficienței energetice pentru clădirile care sunt reabilitate prin schimbarea lărmpilor de iluminat cu unele eficiente energetic, prin menținerea unei temperaturi ambientale de 19 grade iarna și de 23 grade vara, conform recomandărilor Uniunii Europene;

Reducerea consumurilor de energie la nivelul populației și agenților economici; Modernizarea și eficientizarea din punct de vedere energetic a fondului de locuințe prin atragerea de fonduri europene, cât și crearea de ansambluri locuibile pentru specialiști și tineri;

a» Crearea unei infrastructuri pentru transportul cu bicicleta și promovarea acestuia în cadrul comunității,

&° Promovarea vehiculelor hibride și electrice la nivelul comunității, prin implementarea stațiilor de încărcare electrică - atât prin intermediul PNRR cât și prin AFM;

Creșterea gradului de conștientizare a comunității locale (populație și agenți economici) cu privire la problemele energetice locale și soluțiile de eficientizare energetică disponibile;

Promovarea unui comportament eco-eficient în cadrul comunității locale.

Instituțiile reprezentative la nivel local au un rol extrem de important în desfășurarea și implementarea Programul de îmbunățățire a eficienței energetice la nivelul Sectorului 5 al Municipiului București. Scopul principal al autorității publice locale este de a încuraja toți oamenii care trăiesc, lucrează și investesc în Sectorul 5 să utilizeze în mod durabil resursele naturale și să dobândească o atitudine de protejare a mediului și a teritoriului local odată cu dezvoltarea economică.

Energia regenerabilă se bucură de asemenea de multă atenție, fiind considerată a avea un rol important în creșterea securității energetice. în plus, aceasta permite reducerea eficientă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

în acest sens, la nivelul sectorului 5 se află în curs o propunere de implementare a unor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și stimularea utilizării energiei regenerabile prin montarea a unor centrale fotovoltaice la un număr de 40 de unități de învățământ de pe raza Sectorului 5.

Investiția urmează a se realiza conform Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritoră 11: Măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și stimularea ulilizării energiei regenerabile, Obiectivul Specific 11.2: Utilizarea energiei din surse regenerabile la nivelul autorităților publice locale.

Principalul rezultat urmărit este: Creșterea nivelului de independență energetică a autorității publice locale prin obținerea de energie din surse regenerabile (energie solară), pentru consumul propriu al acestora. Acest rezultat va contribui și la:

• >    creșterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investițiilor de creștere a puterii instalate de producere a energiei electrice din surse regenerabile mal puțin exploatate;

• >    reducerea emisiilor de carbon în atmosferă prin înlocuirea unei părți din cantitatea de combustibili fosili consumați în fiecare an (cărbune, gaz natural).

• 9 .2 Analiza SWOT

Puncte tari (S)

O Sectorul 5 a elaborat PIEE (Programul de îmbunătățire a Eficienței Energetice) si a identificat o serie de măsuri în această direcție;

O Dezvoltarea proiectelor pentru eficientizarea energetică a clădirilor -reabilitarea termică a blocurilor de locuințe;

• □ Susținerea inițiativelor privind sursele de energie alternativă, inclusiv la nivel strategic prin adoptarea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice pentru Sectorul 5;

O Măsuri de reducere a poluării prin proiecte de mobilitate și prin proiecte complexe de eficiență energetică.

Puncte slabe (W)

O Viteza redusă de implementare a acțiunilor specifice trecerii la economia circulară în Sectorul 5 și lipsa unei strategii de implementare a conceptelor economiei circulare la nivelul Sectorului 5 București;

O Identificarea unor verigi lipsă din procesele de gestionare a deșeurilor și implicarea relativ scăzută a locuitorilor orașului;

O Izolații termice cu performanțe reduse ale clădirilor și lipsa unor reguli privind eficiența energetică a clădirilor noi;

O Dezvoltarea cu viteză redusă a surselor de energie alternativă din Sectorul 5;

O Lipsa unor exemple de reducere a consumului de energie a clădirilor care aparțin administrației publice locale.

Oportunități (O)

O Măsuri de sprijin la nivel european prin intermediul Acordului Verde (Green Deal) și măsurile de susținere ale acestuia;

O Impunerea prin legislația națională a unor limitări în ceea ce privește poluarea si utilizarea unor soluții tehnice adecvate acestor măsuri;

O Existența unor programe de finanțare gestionate de către Ministerul Mediului și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5;

O Existența unor programe/proiecte la nivel național pentru susținerea achiziției de autovehicule electrice și a stațiilor de încărcare pentru acestea.

Amenințări (T)

O Lipsa capacității tehnice la nivel național de atragere a fondurilor specifice măsurilor de sprijin la nivel european prin intermediul Acordului Verde European (European Green Deal) și măsurile de susținere ale acestuia;

O Impunerea prin legislația națională a unor limitări în ceea ce privește poluarea si utilizarea unor soluții tehnice adecvate acestor măsuri care nu sunt adecvate ritmului de implementare a proiectelor și soluțiilor locale;

O Lipsa capacității tehnice la nivelul administrației centrale, ceea ce nu ar permite implementarea unor programe de finanțare gestionate de către Ministerul Mediului și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5;

O Lipsa personalului calificat pentru implementarea unor astfel de soluții pentru protecția mediului și eficiență energetică.

• 9 .3 Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind protecția mediului și eficiență energetică ca parte din conceptul de smart city.

Componentele principale ale politicii locale privind protecția mediului/eficiență energetică smart (PME Smart) sunt:

Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

Consultarea cetățenilor;

Implementarea proiectelor;

Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart;

• ^x Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a impactului;

Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart:

• ►    OG1. Cetățenii pe primul loc

• ►    OG3. Impact minim asupra mediului natural

• ►    OG4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart:

• >    OS1.2 Participarea activă a cetățenilor

• >    OS1.4 Spații publice accesibile și atractive

• A    OS3.1 Reducerea consumului de energie și optimizarea acestuia

• >    OS3.2 Implementarea conceptului de economie circulară

• >    OS3.3 Reducerea poluării chimice și fonice

• >    OS3.4 Creșterea suprafețelor și întreținerea spațiilor verzi

• >    OS4.2 Implementarea conceptului de digital twin city

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme.

• 9.4 Direcții de acțiune/programe

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta de protecție a mediului/eficiență energetică Smart (PME Smart) sunt:

• Z PME1. Monitorizarea poluării, calității aerului și zgomotului;

• V PME2. Managementul și controlul consumului de energie;

PME3. Eficientizarea și optimizarea consumului de energie.

• 9.5 Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

O PME1. Monitorizarea poluării, calității aerului și zgomotului:

• ♦    PME1.1 Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea calității aerului și integrarea cu platformele existente - inclusiv instalarea de senzori specifici și implementarea unor instrumente GIS pentru realizarea hărții calității aerului; ’ > '

• ♦    PME1.2 Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea zgomotului și integrarea cu platformele existente - inclusiv instalarea de senzori specifici și implementarea unor instrumente GIS pentru realizarea hărții de zgomot (integrarea la nivelul municipiului);

• ♦    PME1.3 Implementarea unui registru digital al poluatorilor și al zonelor poluate.

O PME2. Managementul și controlul consumului de energie:

• ♦    PME2.1 Implementarea unor soluții digitale de smart-metering pentru clădirile administrației publice locale;

• ♦    PME2.2 Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea consumului de energie și conectarea cu alte platforme existente -inclusiv conectarea cu sursele locale de energie;

• ♦    PME2.3 Implementarea unor soluții de Inteligență Artificială care să determine evoluția consumului de energie și mixul de energie (în funcție de surse) pentru un impact cât mai mic asupra mediului.

• □    PME3. Eficientizarea și optimizarea consumului de energie:

• ♦    PME3.1 Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea clădirilor administrației publice locale și automatizarea unor procese și activități specifice acestora (BMS - Building Management System);

• ♦    PME3.2 Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea consumului de energie și determinare a rutelor optime pentru vehiculele implicate în furnizarea serviciilor publice;

• ♦    PME3.3 Implementarea unui registru digital al marilor consumatori de energie și monitorizarea impactului măsurilor de eficientizare a consumului de energie.

• 10. Utilități publice Smart

• 10.1    Prezentarea situației existente ______________________________________________________________________9______________________________

  
  

Sectorul 5 al Municipiul București este dotat edilitar cu rețea de alimentare cu apă potabilă și canalizare, rețea de gaz metan și rețea de distribuție a energiei electrice.

Principalele surse de apă ale Municipiului București sunt râurile Argeș și Dâmbovița, apa brută fiind captată din râul Dâmbovița prin priza de captare Brezoaele, iar din râul Argeș prin priza de captare Crivina.

Sursele de apă ale Bucureștiului au un debit total estimat la 1.600.000 m3/zi, din care 90% sunt din surse de suprafață (Argeș, Dâmbovița, Colentina) și 10% este din surse subterane.

Municipiul București dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă care deservește consumatorii casnici, consumatorii publici și o parte din consumatorii industriali.

Calitatea apei extrase din foraje corespunde standardelor Legii apei potabile nr. 458/2002 și Normelor CE 98/83 din 1998 privind indicatorii de calitate pentru apa destinată consumului uman.

Alimentarea cu apă potabilă a Capitalei este asigurată de către trei uzine de tratare a apei brute transportate de la prizele sus-menționate, cu o capacitate nominală totală de 1.430.000 m3/zi: Uzinele Roșu (520.000 m³/zi, singura uzină de tratare și producere a apei potabile de pe teritoriul administrativ al municipiului București), Arcuda (745.000 m³/zi conform date Apa Nova, 650.000 m³/zi conform Mașter Plan - cea mai mare stație de tratare din țară) și Crivina (realizată în 2006, capacitate nominală 260.000 m³/zi).

Alimentarea cu apă a locuitorilor Sectorului 5 se realizează din sistemul centralizat al municipiului București, prin intermediul Stației de Pompare Sud, situată în partea de sud-est a sectorului în proximitatea Cimitirului Progresul, pe str. Șinei. Stația a fost modernizată în perioada 2002 - 2009. Stația este alimentată cu apă potabilă din Nodul Hidrotehnic Bragadiru, alimentat la rândul său din stația de tratare Arcuda și frontul de puțuri Bragadiru. Apa potabilă este adusă în Stație prin Apeductul NH Bragadiru - SP Sud, care are trei fire, două canale circulare din beton armat, cu diametre de 1500 mm, 1650 mm și un canal din beton precomprimat și beton armat de 2000/2200 mm.

Conform datelor INSSE, lungimea rețelei simple de distribuție a apei potabile în municipiul București era, în anul 2021, de 2.522,1 km, alcătuită din conducte magistrale principale cu pondere 20%, conducte secundare, cu pondere 50% și conducte terțiare (de legătură), cu pondere 30%. Evoluția rețelei de distribuție a apei potabile s-a remarcat prin extinderi importante în intervalul 2012-2021 (+255 km, în termeni absoluți, respectiv +11,25%), realizate în special odată cu demararea, în anul 2009, a "Programului Bucur de extindere a rețelei de apă și canalizare”.

Cu toate acestea, aproximativ 34% din rețeaua de distribuție este alcătuită din conducte de peste 50 de ani vechime, ce ar trebui să intre urgent într-un program de reabilitare. Astfel, 526 km reprezintă conducte de fontă mai vechi de 50 de ani, prin care se asigură distribuția apei mai ales în zona centrală a municipiului. Secțiunile de transport reduse ale acestor conducte, determinate de depuneri, generează probleme privind calitatea apei, reducerea capacității de transport și numeroase avarii. Conform statisticilor Apa Nova, prezentate în cadrul Mașter Planului serviciului de alimentare cu apă și canalizare al municipiului București, cele mai multe avarii se produc la branșamente (62%), urmate de conductele de serviciu (30%) și conductele principale (arterele) - cu 8% din numărul de avarii.

în ceea ce privește cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din Municipiul București se observă o reducere cu 60,51% a cantității totale de apă distribuită, respectiv de la 349.250 mii metri cubi în anul 2012, până la valoarea de 137.903 mii metri cubi în anul 2021. Situație similară și din punct de vedere al cantității de apă destinată consumului casnic, care a înregistrat aceeași scădere - la fel de consistentă (52%) - din anul 2012 până în anul 2021, de la 192.098 mii metri cubi în anul 2012, la 92.426 mii metri cubi în anul 2021. Scăderea consumului poate fi explicată prin creșterea randamentului rețelei de distribuție (scăderea continuă a volumului de apă pierdut).

în municipiul București, colectarea apelor uzate și meteorice se realizează printr-o rețea de canale de serviciu și canale colectoare, sistemul de canalizare funcționând predominant gravitațional, fiind preponderent unitar/mixt (sunt colectate în același sistem atât apele uzate, cât și apele meteorice).

în privința lungimii rețelei simple de canalizare din București, aceasta a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare semnificativă în perioada 2012-2021, creșterea fiind de 91,7% (de la 1.919 km la 3.678,6 km).

Sistemul de canalizare al Sectorului 5 face parte din sistemul centralizat de canalizare al municipiului București. Rețeaua de canalizare a apelor uzate din Sectorul 5 deservește cca. 80% din suprafața totală a sectorului.

Partea de nord a sectorului, pe Splaiul Independenței, este traversată de către colectorul general al rețelei orașului (caseta). Colectoarele principale (magistrale de canalizare) sunt amplasate pe arterele Calea 13 Septembrie, Bd. Progresul, Bd. Libertății, Str. Mihail Sebastian, Calea Rahovei, Șos Sălaj, Șos. Giurgiului și o

A ^lN/x

magistrală care străbate sectorul din zona de vest pornind de la intersecția Bd.

Ghencea cu Strada Brașov, până în Str. Zețarilor.

în ceea ce privește alimentarea cu energie termică a Municipiului București, aceasta este realizată prin:

• ❖    sistem de alimentare centralizată cu energie termică, denumit SACET;

• * > sistem descentralizat, compus din 46 centrale termice de cartier, fiecare centrală având propria rețea de distribuție agent termic secundar și apă caldă pentru consum menajer;

• ❖    sistem local, în care încălzirea se realizează cu centrale termice individuale (ce funcționează cu gaze naturale în principal) sau cu sobe (utilizând gazele naturale în principal, dar și lemne - situație a locuințelor individuale neracordate la sistemul de distribuție gaze naturale).

Bucureștiul are cel mai mare sistem centralizat de încălzire din țară, reprezentând cca. 50% din totalul consumatorilor de încălzire în sistem centralizat din România și acoperă aprox. 72% din necesarul total de căldură (rezidențial și nerezidențial), din care încălzirea rezidențială reprezintă 88%.

Sectorul 5 este alimentat cu energie termică din sistemul centralizat prin magistrale de termoficare (rețele de transport agent termic) și prin rețele de distribuție agent termic secundar.

Sectorul 5 este deservit de rețeaua de termoficare în proporție mare, pricipalele conducte aflându-se de-a lungul areterelor principale de circulație (Calea Ferentari, Calea Rahovei, Str. Mihail Sebastian, Str. Nuțu Ion, Calea 13 Septembrie, Str. Petre Ispirescu, Str. Dumbrava Nouă, Str. Buzoieni, Șos. Alexandriei, Șos. Panduri, Șos. Cotroceni, Bdul. Eroii Sanitari, Bdul. Națiunile Unite, Bdul. Unirii, Bdul. Libertății, Splaiul Independenței, Șos. Sălaj, Str. Dunavăț, Str.Buzoieni, str. Malcoci).

Rețelele de termoficare pentru transportul apei fierbinți sunt amplasate în cea mai mare parte subteran, și numai într-o mică măsură, în zone neconstruite și în incinte industriale s-a adoptat soluția de amplasare aeriană. în apropierea Sectorului 5 funcționează CET Progresul, CET Grozăvești și CET București Vest (Sectorul 6), care alimentează o mare parte din conductele magistrale care trec prin sector.

Rețeaua de gaze naturale pentru București este compusă din trei inele concentrice de presiune. Inelul de înaltă presiune, care se află în principal în afara Șoselei de centură este o parte din rețeaua națională de transport gaze naturale. Din acest inel este alimentat cu gaze naturale inelul de medie presiune prin intermediul unor stații de reducere a presiunii. Inelul principal de presiune medie este situat în apropierea Șoselei de centură.

Rețeaua de transport gaze naturale cuprinde magistrale dispuse în afara Bucureștiului. Rețeaua de distribuție gaze naturale acoperă majoritatea teritoriului intravilan al Bucureștiului, inclusiv pe cel al Sectorului 5.

O V'

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * f * %

Consumul de gaze naturale a crescut cu aproximativ 30% în ultimul deceniu ca urmare a tranziției către sistemele individuale de încălzire a locuinței, pe fondul debranșărilor de la sistemul centralizat de termoficare. De asemenea, din punctul de vedere al presiunilor de funcționare acestea au înregistrat o îmbunătățire semnificativă în special după dispariția unor mari consumatori industriali, cât și prin creșterea lucrărilor de înmagazinare și de import survenite după anul 1995. Necesarul tot mai redus de gaze naturale pentru activitățile economice creează un disponibil în capacitatea instalată pentru preluarea unor noi consumatori din zonele cu străzi pe care nu sunt încă montate conducte de distribuție a gazelor, precum și în cele de dezvoltare a municipiului.

Cu toate acestea, la nivelul Municipiului București s-au remarcat o serie de disfunctionalităti printre care scăderea consumului de gaze naturale pentru utilizări industriale, sau racordarea necorespunzățoare a noilor , ansambluri de locuințe dezvoltate în ultimii ani. De asemenea, în Municipiul București există o serie de zone cu disfunctionalităti în alimentarea cu gaze naturale produse de modul de concepție si realizare, deficitare din punct de vedere al asigurării presiunii în sezonul rece sau din punct de vedere al dotării cu rețele de distribuție.

Rețeaua existentă este într-o anumită măsură cu un grad de vechime care depășește durata normată fiind construită în mare majoritate din oțel cu excepția extinderilor de conducte făcute după adoptarea conductelor din polietilenă, ca urmare a normativelor de specialitate apărute începând cu anul 1997.

Sistemul de distribuție al Municipiului București este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic Național. Capacitatea rețelei este suplimentată de cele 5 centrale electrice de termoficare (CET), respectiv CET București Sud, GET București Vest, CET Progresu, CET Grozăvești și CET Titan. Exista 5 substații de intrare: București Sud, Fundeni, Domnești, Mostiștea și Ghizdaru care împreună cu centralele electrice de termoficare (CET) alimentează o rețea de distribuție în întreg Municipiul București. Tensiunile principale de alimentare sunt 400 kV, 220 kV și 110 kV în principal pe linii electrice aeriene (LEA). Tensiunile principale de distribuție sunt de 20 kV, 10 kV și 6 kV în principal prin cabluri subterane.

în prezent, ca urmare a condițiilor specifice de dezvoltare economică în zona București s-a constatat o creștere a consumului de energie electrică mai ridicată decât media pe țară.

în ceea ce privește rețeaua de energie electrică la nivelul Sectorului 5, aceasta este alcătuită din stații de transformare (puncte de transformare sau transformatoare) din care pleacă magistrale electrice majore și după aceea conducte secundare si terțiare. ,            3

Principalele stații de transformare de pe teritoriului Sectorului 5 și din imediata vecinătate a acestuia sunt:

> Statia Cotroceni - 110/10kV - 80 MVA; r                                                                                                           ’

> Statia Panduri -110/20kV - 50 M VA; f                                                                                                    ’

> Statia Vulcan -110/1 OkV - 40 MVA si 110/20kV - 40 MVA; r                                                                                                  i                                                                ’

• >    Statia Filaret -110/1 OkV - 120 MVA si 110/20kV - 25 MVA;

• >    Stația Sălaj -110/1 OkV - 40 MVA și 110/20kV - 40 MVA;

• >    Statia Drumul Taberei -110/1 OkV - 10OMVA;

• >    Stația Toporași -110/1 OkV - 10 MVA.

Pentru conturarea evoluției consumului intern de energie electrică și a soluțiilor de acoperire a acestuia, inclusiv din surse regenerabile de producere ce caracterizează Scenariul de Referință, s-au considerat datele incluse în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030, elaborat în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, în vederea atingerii la nivelul anului 2030 a unei ponderi de minim 30,7% a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al țării.

La nivelul Municipiului București s-au evidențiat o serie de disfuncționalități, cum ar fi: statii de distribuție uzate moral si fizic, statii de transformare cu deficit de putere (Statia Laromet, Statia Cotroceni, Statia Nord, Statia Fundeni, Statia Mihai Bravu, Statia Drumul Morarilor, Statia Pipera) sau circuite ale liniei București Sud-Fundeni care sunt încărcate datorită consumului mare.

Alte disfuncții ale rețelei de electricitate sunt reprezentate de zonele cu rețea electrică subdimensionată unde este necesară înlocuirea posturilor de transformare și zonele în care rețeaua electrică trebuie înlocuită datorită stării foarte deteriorate.

Rețelele și serviciile de telefonie fixă și mobilă, comunicațiile prin internet și serviciile conexe acestora au înregistrat în ultimii ani un avans indiscutabil, în linie cu tendințele de la nivel național și mondial. Regiunea București-llfov este străbătută de o serie de magistrale de telecomunicații care interconectează capitala cu restul țării. Astfel din București, nod național, pleacă magistrale din fibră optică către nodurile regionale din Ploiești, Târgoviște, Slobozia, Giurgiu. Aceste magistrale sunt pozate subteran de-a lungul drumurilor naționale.

Regiunea București-llfovînregistrează cea mai mare pondere, în profil teritorial, a gospodăriilor care au acces la internet - mai exact 96% dintre acestea. Conform datelor statistice furnizate de Eurostat doar 10% din locuitorii Regiunii București-llfov nu au utilizat niciodată un calculator - valoarea este comparabilă cu a altor capitale europene (Regiunea capitalei Bruxelles - 8%, Regiunea Madrid - 11% sau Aria Metropolitană a Lisabonei - 12%), dar mult mai scăzută față de media României, de 27%.

Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică asupra societății informaționale, arată că Regiunea București-llfov se remarcă și în ceea ce privește numărul întreprinderilor care dețin website propriu - respectiv 52,1% din totalul întreprinderilor active în 2018, în scădere semnificativă față de anul precedent când valoarea depășea 68%.

în schimb, Regiunea București-llfov prezintă un deficit important în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice în totalitatea lor. Conform Eurostat, procentul populației care interacționează cu administrația publică prin intermediul internetului este de 21% (anul 2019) la nivelul regiunii București-llfov - sub nivelul altor capitale europene (Budapesta - 56%, Praga - 75%, Viena - 63% etc.), deși cu mult peste media națională (12%).

Municipiul București beneficiază de un avantaj competitiv important în ceea ce privește viteza internetului broadband (conexiuni fixe), situându-se în anul 2015 pe locul 7 la nivel global în Ookla Net Index, cu o viteză de download de 95,18 Mbps.

în anul 2006, Primăria Municipiului București a demarat realizarea documentației necesare Proiectului Netcity - rețeaua metropolitană de comunicații care să ofere servicii de telecomunicații pentru orice utilizator interesat. în urma investițiilor realizate în anul 2019 de NETCITY TELECOM, rețeaua s-a extins cu 537 de străzi, care acoperă cea mai mare parte a zonelor încă nedeservite: Șos. Fundeni, Șos. Andronache, Șos. Gherase (pentru zona de nord-est), Șos. Chitilei, B-dul Bucureștii Noi, Șos. București-Târgoviște, Șos. lonescu-Șisești (pentru zona de nord), Bulevardele Lacu Tei și Ghica Tei (pentru cartierul Tei), B-dul Pieptănari, B-dul Uverturii, B-dul Eroilor și B-dul Dr. George Marinescu (pentru cartierul Cotroceni). Etapele finalizate până la sfârșitul anului 2022 includ cca. 2.070 de km de infrastructură, distribuita în 77 de bucle funcționale ce reprezintă zone omogene din București, acoperite de tronsoane continue de infrastructură subterană.

Serviciul de salubrizare așa cum se specifică prin Legea 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, modificată de Legea 99/2014, art. 4, alin 2, se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare și transport al deșeurilor, formează sistemul public de salubrizare a localităților, denumit si sistem de salubrizare.

Managementul deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operații. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul „poluatorul plătește" sau după caz, producătorilor, în conformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului". Gestionarea acestora este o problemă acută la nivelul României, din punct de vedere al protecției mediului, mai ales în contextul cererii crescânde pentru toate produsele alimentare și nealimentare.

Managementul integrat al deșeurilor continuă să fie una dintre problemele de mediu prioritare ale Regiunii București-llfov. în prezent, serviciile de salubrizare sunt privatizate. Colectarea și gestionarea tuturor deșeurilor sunt responsabilitatea tuturor administrațiilor publice locale de a efectua acest lucru în numele lor de către operatori

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 •         *

\jpr ^UL

specializați. Conform datelor prezentate de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului ¹⁰, din cantitatea totală de deșeuri municipale colectată de operatorii de salubritate, aprox. 70% este reprezentată de deșeurile menajere și asimilabile.

Pentru îndeplinirea obiectivului general, prevăzut în legea cadru privind deșeurile, respectiv ruperea legăturii între creșterea economică și impactul asupra mediului asociat gestionării deșeurilor, în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor s-a stabilit ca obiectiv strategic în ceea ce privește deșeurile municipale: "Reducerea cantității de deșeuri menajere și similare generate pe locuitor în anul 2025 cu cel puțin 10% raportat la anul 2019, respectiv reducerea indicelui de generare a deșeurilor menajere și similare de la 251 kg/locuitor/an în 2019 la 225 kg/locuitor/an în 2025”.

în București, gradul de conectare la serviciul de salubritate, se situează la procentul maxim de 100% (începând cu anul 2014). Gradul de conectare al populației (rural + urban) din județul Ilfov la serviciul de salubritate a crescut treptat de la an la an, astfel că în anul 2017 acesta se situează la cca. 97,7%.

Deșeurile menajere colectate de pe raza Bucureștiului și a județului Ilfov sunt depozitate în trei locații:

• ♦    Depozitul IRIDEX, București, Sector 1, Drumul Rudeni-Chitila nr.10. Depozitul este format din 5 celule care ocupă aproximativ 16,5 ha dintr-o suprafață totală de 27 ha. în octombrie 2021, gradul de utilizare/umplere al depozitului era de 93,26%; Din august 2021 depozitează doar deșeurile proprii rezultate din stația de sortare;

• ♦    Depozitul VIDRA-ECOSUD, județul Ilfov - se depune întreaga cantitate de deșeuri colectată din București;

• ♦    Depozitul GLINA-ECOREC, județul Ilfov - are activitatea suspendată din februarie 2019.

în paralel cu depozitarea directă, o parte din deșeuri este supusă operațiilor de sortare și balotare, reducând considerabil cantitatea de deșeuri depozitată pe depozitul ecologic. De asemenea, deșeurile rezultate în urma sortării sunt procesate în stația și trimise spre valorificare, inclusiv în instalațiile de coincinerare din țară, fără a mai ajunge pe depozite. Spre exemplu, la Stația S.C. URBAN S.A. din Sector 6, o parte din deșeurile sortate (cele ce nu pot fi valorificate) sunt procesate sub forma de floof și trimise spre valorificare prin coincinerare la fabricile de ciment din țară.

Conform datelor din Mașter Planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor din Municipiul București, tratarea deșeurilor municipale din București se face, pe lângă cele 3 depozite de deșeuri, în alte 7 stații de sortare pentru deșeuri colectate în amestec și deșeuri reciclabile colectate separat, cu o capacitate totală de circa 871.000 tone / an (8 stații cu cea de la depozitul Vidra).

Conform Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul București, programele de salubrizare menajeră, stradală și serviciul de iarnă sunt aprobate de către Primăriile de sector și avizate de către Primăria Municipiului București, următoarele activități fiind asigurate prin serviciul public de salubrizare:

• z    Activitatea de salubrizare stradală;

• v    Activitatea de iarnă;

s Activitatea de salubrizare menajeră;

• v    Managementul integrat al deșeurilor.

Pe baza Regulamentului cadru adoptat la nivelul PMB, fiecare Primărie de Sector și-a adoptat propriul Regulament privind organizarea și funcționarea serviciului public de salubritate.

în ceea ce privește situația managementul deșeurilor în Sectorul 5 București pentru anul 2022, aceasta se prezintă astfel.

• ►    Salubrizare Sector 5 S.A. a implementat până în prezent 1.242 eurocontainere de 1,1 mc și module de precolectare selectivă în număr de 31 baterii a câte 3 unități în școli/ licee, grădinițe, puncte comerciale, instituții publice, intersecții;

• ►    21.490 buc. Europubele de 240 litri;

3000 buc. coșuri stradale;

• ►    Agenții economici dețin prin comodat: 1.260 pubele galbene de 240 litri, containere de 1.100 litri albastre - 95 buc, containere 1100 litri galbene -357 buc, prescontainer 22mc-1 buc. pt reciclarea si valorificarea deșeurilor,

• ►    Pentru colectarea și transportul deșeurilor municipale și stradale, Serviciul Public de Salubrizare al Sectorului 5 dispune de un parc auto format din: 60 autovehicule pentru gunoi; 42 de autovehicule pentru gunoi autocamioane și compactoare; 21 de autostropltoare (cu sau fără mătură); 10 automăturătoare colectoare și 44 autovehicule pentru dezăpezire.

Cantitatea de deșeuri colectate separat din cantitatea totală generată în anul 2022 este de 4.188,66 tone, dintr-un total de 110.206,07 tone/2022, reprezentând un procent de 4%. Prin contractul de prestări servicii încheiat cu Operatorul Eco Sud S.A. acesta este responsabil cu sortarea și reciclarea propriu-zisă a deșeurilor.

în etapa de elaborare a Planului de Gestionare al Deșeurilor din Municipiul București 2020-2025, Primăria Municipiului București a analizat utilizarea a două amplasamente în zona de N și NV a Muncipiului București pentru construirea viitoarelor instalatii, urmând a fi identificat si un teren în zona de SV. Ca urmare, amplasamentele finale ale noilor investiții vor fi stabilite în cadrul Studiului de Fezabilitate pe baza unei analize multicriteale care trebuie să ia în considerare minim: infrastructură, aspecte de mediu și sociale, aspecte financiare și în cadrul Studiului de Evaluare a Impactului.

Pentru implementarea Planului de Gestionare al Deșeurilor din Municipiul București în perioada 2020-2025 sunt necesare măsuri și acțiuni care să asigure îndeplinirea obiectivelor și atingerea țintelor stabilite. Aceste măsuri și acțiuni cât și termenul de îndeplinire, responsabilii și sursa de finanțare sunt cuprinse în Planul de acțiune care se întocmește pentru: deșeurile municipale, deșeuri de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri din construcții și desființări, deșeuri rezultate din activitățile unităților sanitare si din activități veterinare, deșeurile industriale, deșeuri din agricultură, silvicultură și pescuit.

• 10.2    Analiza SWOT

Puncte tari (S)

• □    Sectorul 5 a înființat o societate pentru furnizarea serviciului public de salubrizare;

• □    O pondere ridicată din populația sectorului 5 are acces la Internet (96%) și la rețelele de comunicații (voce și date);

O Acoperirea rețelelor de utilități este foarte bună la nivelul sectorului 5;

• □    Existența regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare la nivelul Sectorului 5, corelat cu cel de la nivelul municipiului București;

O O pondere ridicată a locuințelor este conectată la rețeaua de termoficare centralizată a municipiului București.

Puncte slabe (W)

O Vechimea infrastructurii specifice rețelelor de utilități, în special cea de apă, agent termic și canalizare;

O Verigi lipsă din procesele de gestionare a deșeurilor și implicarea relativ scăzută a locuitorilor orașului;

O Lipsa monitorizării corelate și integrate a intervențiilor și reparațiilor rețelelor de utilităti;

O Lipsa monitorizării în timp real a zonelor care gestionează deșeuri și a surselor principale de deșeuri;

• □    Lipsa unor exemple de reducere a generării de deșeuri care sunt specifice activităților administrației publice locale.

Oportunități (O)

O Măsuri de sprijin la nivel european prin intermediul Acordului Verde (Green Deal) și măsurile de susținere ale acestuia;

O Impunerea prin legislația națională a unor acțiuni în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și utilizarea unor soluții tehnice adecvate acestor măsuri, precum și existența unor surse de finanțare;

O Existența unor programe de finanțare gestionate de către Ministerul Mediului și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5;

O Existența unor programe/proiecte la nivel național pentru susținerea modernizării rețelelor de utilităti.

Amenințări (T)

O Impunerea unor măsuri și reguli foarte stricte cu privire la gestionarea deșeurilor și consumul de apă potabilă;

O Lipsa capacității tehnice la nivel național de atragere a fondurilor specifice măsurilor de sprijin la nivel european prin intermediul Acordului Verde European (European Green Deal) și măsurile de susținere ale acestuia;

O Impunerea prin legislația națională a unor limitări în ceea ce privește economia circulară și impunerea unor soluții tehnice specifice acestor măsuri care nu sunt adecvate ritmului de implementare a proiectelor și soluțiilor locale;

O Lipsa capacității tehnice la nivelul administrației centrale, ceea ce nu ar permite implementarea unor programe de finanțare gestionate de către Ministerul Mediului și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5;

O Dezvoltarea zonelor rezidențiale în vecinătatea Sectorului 5 care va pune presiune pe rețelele de utilități ale sectorului.

• 10.3    Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

O > V'

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * f *

'^UL

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind utilitățile publice smart ca parte din conceptul de smart city.

Componentele principale ale politicii locale privind utilitățile publice smart sunt:

Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

• ^A Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

Consultarea cetățenilor;

Implementarea proiectelor;

• ^A Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart;

Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a impactului;

Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind utilitățile publice smart:

• ►    OG1. Cetățenii pe primul loc

• ►    OG3. Impact minim asupra mediului natural

• ►    OG4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind utilitățile publice smart:

• >    OS 1.1 Servicii publice accesibile pentru cetățeni

• >    OS1.2 Participarea activă a cetățenilor

• >    OS1.4 Spații publice accesibile și atractive

• >    OS3.2 Implementarea conceptului de economie circulară

• >    OS3.3 Reducerea poluării chimice și fonice

• >    OS4.1 Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice

• >    OS4.2 Implementarea conceptului de digital twin city

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme.

o      v¹

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * f * %   ./

• 10.4 Direcții de acțiune/programe

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta de utilități publice Smart (UTP Smart) sunt:

• ✓ UTP1. Gestionarea si monitorizarea deșeurilor;

• J UTP2. Optimizare activitățile privind rețelele de utilități;

• J UTP3. Acces la servicii publice de calitate.

• 10.5 Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

O UTP1. Gestionarea si monitorizarea deșeurilor:

• ♦    UTP1.1 Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea activității de gestionare a deșeurilor;

• ♦    UTP1.2 Implementarea soluțiilor de monitorizare video a zonelor în care se depozitează sau se prelucrează deșeuri;

• ♦    UTP1.3 Dezvoltarea unei platforme pentru cetățeni cu privire la gestionarea deșeurilor și implicarea activă a cetățenilor (inclusiv identificare nevoilor de gestionare a deșeurilor).

• □ UTP2. Optimizare activitățile privind rețelele de utilități:

• ♦    UTP2.1 Dezvoltarea unei platforme digitale care să integreze date de la sistemele SCADA ale operatorilor care administrează rețele de utilități publice;

• ♦    UTP2.2 Dezvoltarea unei componente digitale care să permită gestionarea activităților de întreținere și reparații ale rețelelor de utilități si informarea cetățenilor;

• ♦    UTP2.3 Implementarea unei componente de tip GIS pentru monitorizarea activităților privind rețelele de utilități publice.

O UTP3. Acces la servicii publice de calitate:

• ♦    UTP3.1 Dezvoltarea unei platforme digitale în care cetățenii să poată găsi informații despre rețelele de utilități și să poată intra în contact cu administratorii rețelelor, inclusiv suport pentru contractarea serviciilor;

♦ UTP3.2 Implementarea unor soluții digitale pentru monitorizarea rețelelor de utilități și a consumului pentru cetățeni.

• 11.    Locuire Smart

  • 11.1    Prezentarea situației existente ___________________________________________________________f___________________________

Sfera de locuințe este o parte componentă importantă a economiei naționale. Cu toate acestea, asigurarea populației cu locuințe este o sarcină socială, legată de crearea condițiilor, necesare pentru activitatea vitală a fiecărui om. în legătura cu aceasta, procesele de reproducere ale fondului locativ au o importanță esențială pentru succesul în efectuarea reformelor economice și exercită influență directă la formarea proporțiilor macroeconomice și dezvoltarea economică.

Indicatorii care se referă la fondul locativ sunt extrem de sugestivi atât în evaluarea calității vieții, cât și pentru analiza evoluției acesteia. Astfel, conform graficului următor se poate observa faptul că Regiunea București-llfov se situează pe locul III în clasamentul pe regiuni la acest capitol (13,77% din total), cu un număr de 1.320.747 locuințe în anul 2021.

Locuințe existente pe forme de proprietate ia niveinaționai

Regiunea NORD-VEST

Regiunea CENTRU

Regiunea NORD-EST

• ■ Regiunea SUD-EST

• - Regiunea SUD-MUNTENIA

Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Regiunea VEST

*

'''Op

Fig. 11.1. Numărul de locuințe, în profil teritorial, în anul 2021 ¹¹

Evoluția fondului locativ în ultimii ani a fost una pozitivă la nivelul regiunii (în trend cu evoluția fondului de locuințe la nivel național), astfel că și în Municipiul București situația locuințelor existente a înregistrat o evoluție ascendentă, mai ales a locuințelor aflate în proprietate privată, însoțită și de o creștere mai accentuată a suprafeței locuibile. Acest lucru se concretizează în condiții mai bune de locuire, atât printr-o suprafață locuibilă per locuință mai ridicată, cât și raportată la numărul de locuitori.

De asemenea, în ultimii ani, tot mai multi dezvoltatori imobiliari construiesc ansambluri rezidențiale noi în București. Oferta este una variată, iar bucureștenii pot opta pentru ansambluri rezidențiale de sector sau pentru cele construite în imediata vecinătate a capitalei. în schimb, deși numărul de locuințe a crescut într-un ritm relativ accentuat, noile dezvoltări nu sunt întotdeauna însoțite de dotări de interes cotidian, utilităti sau infrastructură adecvată.

J

Dacă ne referim la Sectorul 5 al Municipiului București, fondul de locuințe convenționale este constituit din 102.382 locuințe, blocuri și case individuale, dintre care 100.739 sunt proprietăți private, cu o pondere de 79% din totalul locuințelor din sector și 1431 locuințe de stat, cu o pondere de 1,4% din total locuințe sector 5. în plus, mai sunt înregistrate 212 locuințe private de grup, asociative și a aparținând cultelor religioase. ¹²

Cadrul general al locuirii în sector, este dat de următoarele caracteristici:

• ♦    moștenirea urbană: zone compacte cu clădiri construite din materiale nedurabile și în stare avansată de uzură, zone compacte de mahala în partea central - sudică a sectorului, zone de blocuri ghetouri (13 zone identificate, conform Atlasului Zonelor Marginalizate);

• ♦    pondere relativ mică de locuințe neracordate la canalizare sau care nu au baie în clădire;

• ♦    suprafața locuibilă / persoană este sub norme;

• ♦    amenajarea unul număr apreciabil de locuri de joacă și mini părculețe între blocuri;

• ♦    noi ansambluri rezidențiale private și continuarea programului "Prima casă”;

• ♦    demararea programului de reabilitare termică a blocurilor.

în ultimii ani a existat o expansiune urbană în zone precum Ghencea și Odăi, unde încă există terenuri neconstruite, dar cu funcțiuni rezidențiale, dar si zone mici zone mixte de comerț, cum este de exemplu cartierul Rahova. După cum am menționat, în ceea ce privește dezvoltarea recentă, zona cu cea mai accentuată dinamică se întâlnește în partea de sud-vest a Sectorului 5, în cartierul Ghencea, unde predomină locuințele rezidențiale și mai puțin zonele de afaceri.

Regimul de înălțime al locuințelor colective variază între locuințe P+3 și P+10, cele de tip P+10 fiind prezentate în apropierea Bulevardelor principale.

Sectorul 5 este o zonă urbană în care există o delimitare destul de clară referitor la locuirea colectivă și locuirea individuală. Locuirea colectivă este dezvoltată de-a lungul arterelor principale: spre exemplu Șoseaua Alexandriei, Calea 13 Septembrie. Locuirea individuală este prezentă spre limita teritorială a Sectorului 5 cu județul Ilfov, bineînțeles existând situații specifice referitor la locuirea colectivă, zone precum Sălaj, Ferentari și Strada lacob Andrei.

în ceea ce privește calitatea fondului construit, aceasta este una bună spre foarte bună în zonele nou construite, cum ar fi cartierul Ghencea. în schimb, în cartierele vechi, constituite de mai bine de un secol, calitatea fondului construit este una mult mai slabă dat fiind faptul că asupra clădirilor cu o valoare arhitecturală crescută nu s-au mai făcut intervenții si nu s-au mai consolidat clădirile.

• 7        7

în plus, calitatea slabă a vieții locuitorilor determină și probleme la nivelul fondului construit, fapt resimțit în aspectul particular al clădirilor, dar și cel general al cartierelor. Marile ansambluri de locuințe se confruntă cu probleme tipice tuturor cartierelor de locuințe colective construite în perioada comunistă. în primul rând, fațadele blocurile sunt deteriorate și împânzite de instalații electrice sau cabluri improvizate, fiind doar parțial reabilitate și adesea inestetice, prin paleta de culori diversă care a fost utilizată de proprietari.

De asemenea, eficiența energetică redusă a acestor blocuri executate din prefabricate mari de beton, cu tehnologia din anii 60-80, face ca cheltuielile cu asigurarea necesarului de energie termică să fie substanțiale. în perioadele anterioare de programare s-au derulat proiecte de reabilitare termică pentru o serie de blocuri, însă numărul de apartamente incluse în proiecte de reabilitare este nesemnificativ în comparație cu cele peste numărul total de apartamente din sector, proprietarii fiind reticenți în a asigura cota lor de cofinanțare pentru astfel de lucrări, în pofida campaniilor de informare și de conștientizare derulate de autoritatea publică locală.

Nu în ultimul rând, deși beneficiază de grad rezonabil de deservire (centre de cartier cu spații comerciale, inclusiv la parterul blocurilor, locuri de joacă, spații verzi, locuri de parcare, etc ), unele spații publice din jurul blocurilor sunt degradate, multe nefiind în administrarea asociațiilor de proprietari. Astfel, unele spații verzi existente sunt neigienizate și ocupate de construcții improvizate (de ex. magazii, chioșcuri), zonele pietonale și aleile sunt degradate, iluminatul public este uzat, locurile de parcare și de joacă pentru copii sunt insuficiente sau deteriorate, lipsesc spațiile de socializare, informare, etc.

De asemenea, zonele cu valoare istorică se regăsesc în mare parte în zona de nord, însă acest fapt nu exclude calitatea scăzută a construcțiilor aflate în stare de degradare din zona central-sudică a Sectorului 5, care nu au valoare istorică. Cele

mai multe clădiri de acest timp sunt lăsate să se degradeze din lipsa fondurilor, a interesului și a lipsei unei economii puternice care să ajute la creșterea calității vieții.

Din punct de vedere seismic, situația din Sectorul 5 este preponderent periculoasă pentru cei care locuiesc în clădirile clasa I de risc seismic din zona centrală, în cadrul Inelului Principal.

Astfel, la nivelul marilor cartiere de locuințe colective din Sectorul 5 se impun proiecte integrate de regenerare urbană, care să includă reabilitarea termică și reabilitarea fațadelor blocurilor, concomitent cu regândirea și modernizarea spațiilor publice din jurul acestora, pentru a le face din nou atractive pentru locuitori, mai ales în condițiile în care acestea găzduiesc cea mai mare parte a populației sectorului.

La nivelul Sectorului 5, evidenta locuințelor sociale este tinută de serviciile din cadrul Primăriei Sectorului 5. Situația locuințelor sociale de la nivelul anului 2021 era următoarea: 115 apartamente și 3 locuințe sociale, din care doar pentru 42 de unități locative există contracte de închiriere. în ceea ce privește solicitările formulate de către tineri, în anul 2021, Primăria Sectorului 5 al Mun. București a înregistrat un număr de 806 cereri pentru locuințe sociale.

Cererile formulate de către tineri sunt relativ reduse având în vedere imposibilitatea Primăriei Sectorului 5 de a soluționa cererile formulate în anii anteriori. Având în vedere acest aspect, cât și promisiunile neîndeplinite ale autorității locale în perioada 2016-2020, transmiterea solicitărilor din partea populației a fost influențată negativ, prin urmare, interesul în formularea unor noi solicitări din partea tinerilor s-a redus considerabil.

Sectorul 5 se confruntă la nivel local cu următoarele provocări ce țin de locuire: calitate redusă a locuirii (există multe apartamente și case vechi care nu corespund standardelor de confort medii din Uniunea Europeană), oferta de locuințe pentru tineri este redusă și nu acoperă cererea, tinerii sunt în imposibilitatea financiară de achiziționare a unei locuințe.

J                                                                 J

Tocmai prin prisma acestor considerente, Sectorul 5 a inițiat în cadrului apelului de proiecte PNRR: 1.2.Construirea de locuințe pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ proiectul "Locuințe nZeb pentru tineri în Sectorul 5 al Municipiului București”, proiect cu impact social, care vizează creșterea accesului la locuințe de calitate pentru tinerii aflați în dificultate.

Proiectul vine în întâmpinarea obiectivului PNRR, Pilonul IV - Coeziune socială și teritorială, Componenta 10 - Fondul Local, prin implementarea unor măsuri strategice, bazate pe datele din Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 și va conduce la îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru tinerii care provin din comunități și grupuri vulnerabile, corelat cu măsurile complementare din domeniul social/educație/piața forței de muncă. Noile unități de locuit vor fi conforme cu ținta privind atingerea pragului de minim 20% consum primar de energie, în comparație cu cerințele privind construcțiile NZEB, stipulate în reglementările naționale, reflectate în certificatele de performanță energetică.

• 11.2 Analiza SWOT

Puncte tari (S)

O Existența proiectelor de reabilitare a clădirilor rezidențiale pentru creșterea calității vieții cetățenilor;

O Existența pe website-ul Primăriei Sector 5 a informațiilor legate de activitatea asociațiilor de proprietari;

O Susținerea inițiativelor privind construirea locuințelor cu grad ridicat de confort și impact cât mai mic asupra mediului;

O Măsuri de creștere a locurilor de petrecere a timpului liber și al spațiilor verzi din jurul locuințelor sau blocurilor de locuințe.

Puncte slabe (W)

• □    Lipsa de coordonare între dezvoltatorii de locuințe și administrația publică pentru asigurarea unor spații verzi și al unor facilități de petrecere a timpului liber;

• □    Verigi lipsă din procesele de gestionare a implementării proiectelor de reabilitare a locuințelor;

O Lipsa unor instrumente digitale care să faciliteze gestionarea fondului locativ, inclusiv furnizarea datelor necesare luării deciziilor și selectării proiectelor;

3 Lipsa unor platforme digitale de informare și de schimb de date cu locuitorii sectorului în ceea ce privește nevoile legate de fondul locativ.

Oportunități (O)

O Măsuri de sprijin la nivel european prin intermediul Acordului Verde (Green Deal) și măsurile de susținere ale acestuia;

O Programe europene de finanțare gestionate la nivel național (PNRR) care susțin dezvoltarea si îmbunătățirea fondului locativ al Sectorului 5;

S Impunerea prin legislația națională a unor reguli în ceea ce privește locuințele și utilizarea unor soluții tehnice adecvate acestor măsuri care să permită dezvoltarea de noi spații de locuit;

• 3 Existența unor programe de finanțare gestionate de către administrația publică centrală și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5;

• 3 Existența unor companii private care vor să dezvolte spații de locuit în Sectorul 5 și dezvoltarea anumitor zone.

Amenințări (T)

• □ Lipsa capacității tehnice la nivel național de atragere a fondurilor specifice măsurilor de sprijin la nivel european prin intermediul Acordului Verde European (European Green Deal) și măsurile de susținere ale acestuia, inclusiv PNRR;

• 3 Impunerea prin legislația națională a unor limitări în ceea ce privește poluarea și utilizarea unor soluții tehnice adecvate acestor măsuri care nu sunt adecvate ritmului de implementare a proiectelor și soluțiilor locale;

• 3 Lipsa capacității tehnice la nivelul administrației centrale, ceea ce nu ar permite implementarea unor programe de finanțare gestionate de către administrația publică centrală și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5.

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * f

*                           'Jk

• 11.3 Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind locuirea smart ca parte din conceptul de smart city.

Componentele principale ale politicii locale privind locuirea smart sunt:

Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

• ^x Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

Consultarea cetățenilor;

Implementarea proiectelor;

Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart;

Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a impactului;

• ^x Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind locuirea smart:

• ►    OG1. Cetățenii pe primul loc

• ►    OG2. Mediul de afaceri ca motor al dezvoltării urbane

• ►    OG4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind locuirea smart:

> OS1.1 Servicii publice accesibile pentru cetățeni > OS1.2 Participarea activă a cetățenilor

• >    OS2.2 Participarea activă a companiilor în special a IMM-urilor

• >    OS2.4 Spații dedicate mediului de afaceri și antreprenorilor

• >    OS4.1 Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice

• >    OS4.2 Implementarea conceptului de digital twin city

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme.

• 11.4 Direcții de acțiune/programe

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta de locuire Smart (PME Smart) sunt:

• LOC1. Monitorizarea spațiilor de locuit;

S LOC2. Gestionarea nevoilor cetățenilor cu privire la spațiile de locuit și implicarea activă a cetățenilor;

• LOC3. Realizarea de proiecte comune public privat.

• 11.5 Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

O LOC1. Monitorizarea spațiilor de locuit.

• ♦    LOC1.1 Dezvoltarea unei platforme digitale cu componente G/S pentru monitorizarea fondului locativ la nivelul Sectorului 5 - inclusiv starea locuințelor și imobilelor (instrument pentru decizii privind politicile sociale);

• ♦    L0C1.2 Integrarea platformei digitale cu alte platforme și sisteme de monitorizare pentru optimizarea consumului de energie și apă și minimizarea impactului asupra mediului.

O LOC2. Gestionarea nevoilor cetățenilor cu privire la spațiile de locuit și implicarea activă a cetățenilor:

• ♦    LOC2.1 Dezvoltarea unor platforme digitale pentru colectarea nevoilor privind spațiile de locuit și implementarea unor funcționalități de co-creare a soluțiilor și bugetare participativă, inclusiv gestionarea relației cu asociațiile de proprietari;

• ♦    LOC2.2 Dezvoltarea unui portal cu servicii pentru creșterea calității spațiilor de locuit și implicarea administrației publice locale în controlul calității lucrărilor.

□ LOC3. Realizarea de proiecte comune public-privat:

• ♦    LOC3.1 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru gestionarea proiectelor comune (dezvoltarea spațiilor de locuit și asigurarea utilităților și a altor funcționalități urbane);

• ♦    LOC3.2 Platformă digitală pentru realizarea parteneriatelor public-privat pentru atragerea finanțărilor în domeniul locuirii smart.

• 12.    Dezvoltare socială si sănătate Smart 3

  • 12.1    Prezentarea situației existente ________________________________________________________________f______________________________

Asistența socială, componentă a sistemului național de protecție socială, cuprinde serviciile sociale și prestațiile sociale acordate în vederea dezvoltării capacităților individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială.

Unul dintre cele mai importante concepte în cadrul asistenței sociale este incluziunea socială, ce este compusă, în viziunea Uniunii Europene, din construirea unei piețe a muncii inclusive, asigurarea unei locuințe decente pentru toți indivizii, eliminarea discriminărilor indivizilor cu dizabilități, a imigranților sau a minorităților etnice. Nevoia socială individuală sau de grup este contracarată de asistența socială prin prestația socială, în bani sau în natură, ce cuprinde alocațiile familiale, ajutoarele sociale și speciale către familii sau persoane, în funcție de nevoile și veniturile acestora.

Obiectivul intervenției asistenței sociale este de a-i sprijini pe cei aflați în dificultate să obțină condițiile necesare unei vieți decente, ajutându-i să-și dezvolte propriile capacități și competente.

Responsabilitatea dezvoltării și administrării serviciilor sociale revine autorităților administrației publice locale. Serviciile sociale specializate sunt dezvoltate si finanțate de către Direcția Generală de Asistentă Socială si Protecția Copilului, iar Serviciul Public de Asistență Socială local are responsabilitatea administrării și gestionării serviciilor sociale primare.

în perioada 2009-2017, cadrul legislativ în domeniul serviciilor sociale a fost îmbunătățit prin aprobarea unor măsuri care au vizat reglementarea, funcționarea și finanțarea serviciilor sociale, precum:¹³

• elaborarea unor noi standarde minime de calitate pentru toate tipurile de servicii sociale;

S aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale;

• V crearea Nomenclatorului serviciilor sociale;

o > V

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-20.30 * fVT •

îmbunătățirea procedurii de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și a procedurii de licențiere a serviciilor;

J îmbunătățirea regulamentelor de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială;

S continuarea derulării de programe de finanțare a serviciilor sociale.

Țintele care se doresc a fi atinse la orizontului anului 2030 sunt:

• ►    Eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii;

• ►    Reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă;

• ►    Consolidarea sistemului național unitar a serviciilor de intervenție de urgență, reabilitare ulterioară și compensare a pierderilor în caz de calamități naturale, accidente Industriale sau evenimente climatice extreme.

Și Sectorul 5 al Municipiului București trebuie să se adapteze la noile politici în domeniu și să încerce din timp să se pregătească pentru a beneficia cu prioritate de programele finanțate din fonduri guvernamentale și europene care vor fi disponibile în perioada următoare.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C.) Sector 5 București este o instituție publică cu personalitate juridică în subordonarea Consiliului oCal Sector 5 care asigură aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul: protecției copilului, familiei, persoanelor cu dizabilități, precum și altor categorii de persoane aflate în situații de risc.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 București are implementat și menține un sistem de management al calității conform cerințelor SR EN ISO 9001:2015 pentru desfășurarea activităților de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie în centrele specializate aflate în subordine: unități rezidențiale de tip familial, centre de primire în regim de urgență, centre maternale, centre de zi pentru consiliere, sprijin și resurse pentru părinți și copii, centre sociale comunitare, echipa mobilă de Intervenție pentru persoane aflate în situații de risc, locuință temporară pentru persoanele adulte fără adăpost, ș.a.m.d.

Pe baza analizei informațiilor calitative și a datelor statistice existente la nivelul D.G.A.S.P.C. Sector 5și în baza prevederilor art.3, alin.(3), lit. a din Anexa nr. I la HGR nr.797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de assitență socială și a structurii orientative de personal, a fost elaborată Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale în perioada 2019 - 2024 la nivelul DGASPC Sector 5, care are ca obiectiv general diversificarea și dezvoltarea serviciilor de asistență socială prin asigurarea aplicării politicilor sociale din domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârsnice, persoanelor cu dizabilități, precum

și altor persoane, grupuri sau comunități defavorizate în vederea asigurării de servicii sociale de calitate care să aibă o abordare integrată a nevoilor, în relație cu situația economică, starea de sănătate, nivelul de educație si mediul social de viată al beneficiarilor.

DGASPC Sector 5 își asumă integral rolul legal de a organiza și acorda serviciile sociale ce-i revin în sfera de atribuții și competențe, precum și de a planifica dezvoltarea acestora, în funcție de nevoile identificate ale persoanelor din comunitate, de prioritățile asumate, de resursele disponibile și cu respectarea celui mai ericient raport cost/beneficiu.

Astfel, obiectivele generale și specifice din domeniul social pe care le vizează Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale se referă cu prioritate la:

Protecția și promovarea drepturilor fundamentale ale copiilor din sectorul 5 prin creșterea investițiilor (financiare, materiale, umane) în dezvoltarea și bunăstarea copilului, pe baza unei abordări holistice și integrate de către toate instituțiile si autoritățile locale, în colaborare cu cele centrale ale statului, în condițiile respectării drepturilor copilului, satisfacerii nevoilor acestuia, precum și accesului universal la servicii:

• *    Protecția și promovarea drepturilor copiilor și tinerilor din comunitatea locală a Sectorului 5;

• *    îmbunătățirea continuă a sistemului de protecție a drepturilor copilului/creșterea calității serviciilor sociale oferite copiiilor;

• *    Identificarea de resurse materiale, logistice ș i umane pentru scăderea numărului de copii din sistemul rezidențial și integrării acestora în servicii de tip familial;

• *    Dezvoltarea serviciilor pentru coplii/tineril care părăsesc sistemul de protecție;

• 4 * Promovarea adopției ca soluție permanentă de protecție a copilului;

• 4    Dezvoltarea serviciilor sociale pentru copiii cu dizabilități;

• *    Prevenirea si combaterea consumului de droguri, alcool sau alte substanțe toxice în rândul copiilor și tinerilor din comunitatea locală Sector 5;

• 4    Creșterea calității serviciilor oferite prin intennediul Centrului de Primire în Regim de Urgență, "Cireșarii II" și a Adăpostului de Zi și de Noapte pentru Copiii Străzii;

• *    îndrumarea factorilor locali în vederea dezvoltării de servicii la nivel comunitar care să conducă la prevenirea separării copilului de familie;

4* Ș.a.m.d.

ff Asigurarea protecției/ asistenței sociale a persoanelor singure sau familiilor aparținând grupurilor vulnerabile, prin garantarea unui nivel minim de venituri pentru populația săracă, furnizarea de beneficii de asistență socială si dezvoltarea rețelei locale de servicii sociale de bună calitate, distribuite adecvat în teritoriu si accesibile tuturor celor de la nivelul comunității locale a sectorului 5:

• *    Implementarea unitară și coerentă a prevederilor legale din domeniul asistenței sociale, corelate cu nevoile și problemele sociale ale categoriilor de beneficiari;

• *    Dezvoltarea unor atitudini proacrlve și participative în rândul comunității locale și a beneficiarilor de servicii sociale;

• *    Diversificarea serviciilor sociale individualizate bazate pe nevoile persoanelor vârstnice și creșterea calității serviciilor sociale oferite vârstnicilor, cu respectarea identității, integrității și demnității acestora;

• *    înființarea Centrului Multifuncțional pentru Persoane Vârstnice;

• *    Susținerea persoanelor adulte fără adăpost pentru depășirea situației de criză;

• * > Ș.a.m.d.;

Creșterea calității vieții persoanelor cu dizabilități și participarea acestora cu drepturi depline și șanse egale la viața socio-economică și cultural-civică a comunității locale a sectorului 5:

• *    Participarea activă și integrarea persoanelor cu dizabilități în comunitate prin identificarea nevoilor prioritare ale persoanelor cu dizabilități;

• *    Asigurarea accesului la serviciile publice, pe bază de egalitate cu ceilalți cetățeni prin continuarea implementării standardelor de accesibilizare a infrastructurii cu destinație publică;

• • > Asigurarea unor modalități de comunicare și informare accesibile persoanelor cu dizabilități;

Sprijinirea, încurajarea și promovarea accesului la muncă al persoanelor cu dizabilități - dezvoltarea de servicii de informare, consiliere vocatională si asistare la locul de muncă;

• *    Respectarea autonomiei personale și asigurarea unei vieți independente prin crearea unui Centru de zi pentru adulții cu dizabilități;

• *    Ș.a.m.d.;

^Prevenirea violenței în familiile care fac parte din comunitatea locală a sectorului 5 precum și protecția victimelor violenței în familie și responsabilizarea agresorilor prin construirea unui cadru instituțional integrat și adoptarea/aplicarea unor programe și măsuri specifice la nivel local:

• *    Identificarea potențialului de violență domestică;

• *    Prevenirea și combaterea violenței domestice în familiile cu risc;

• *    Sustținerea Echipei Intersectoriale Locale și interinstituționale privind combaterea exploatării prin muncă a copiilor și a prevenirii violenței domestice;

'O^U>

Creșterea incluziunii socio-economice a cetățenilor români aparținând minorității rome și asigurarea de șanse egale prin inițierea și aplicarea unor programe și măsuri în domenii precum educația, formarea profesională, sănătatea, locuirea si mica infrastructură, cultura, infrastructura socială locală, prevenirea și combaterea discriminării etnice (în domeniul protecției copilului):

• *    îmbunătățirea accesului la serviciile sociale ale cetățenilor de etnie romă;

• * > Integrarea socială și educațională a copiilor care provin din familii de etnie romă;

( Reducerea îmbătrânirii fizice premature prin măsuri care să încurajeze populația vârstnică din sectorul 5 să lucreze mai mult timp și să își aducă contribuția la viața comunității locale prin activități civice:

• *    Creșterea speranței de viață și a îmbătrânirii active în condiții optime de sănătate, stimularea rămânerii cât mai îndelungate în activitate a segmentelor vulnerabile ale populației în vârstă expuse unut risc ridicat de șomaj și ocupării sporadice;

• g: Creșterea capacității administrative a DGASPC Sector 5, inclusiv prin promovarea cooperării intersectoriale și susținerea parteneriatului cu societatea civilă și a parteneriatului public-privat în implementarea programelor si măsurilor în domeniul asistentei sociale.

Prin implementarea Strategiei se va asigura creșterea calității vieții copiilor și persoanelor aflate în situații de risc, urmărindu-se ca toate serviciile să respecte standardele minime naționale prevăzute prin reglementări legale, care pot fi verificate în mod periodic într-un sistem competent, coerent și unitar.

Concluzionând, Direcția de Asistență Socială vine în sprijinul cetățenilor, prin intermediul structurilor componente, asigurând acces facil la informații, consiliere în formularea solicitărilor, găsind soluții pe termen lung sau scurt, particularizând în funcție de nevoia fiecărui cetățean, pentru a depăși situațiile dificile și a îndepărta pericolul marginalizării sociale.

îmbunătățirea serviciilor si accesului la asistenta medicală de calitate este esențială pentru funcționarea unei societăți durabile centrate pe pacient și prevenție. Trebuie asigurat un cadru adecvat pentru promovarea unui mod de viață sănătos și proactiv, favorizarea activităților sociale și prevenția și educația medicală. Abordarea sănătății și bunăstării populației trebuie să includă și abordarea bolilor psihice și a dizabilitătilor.

în România există deosebiri semnificative ale situației numărului de unități sanitare între regiunile de dezvoltare și între mediul urban și rural. Astfel, în privința numărului de unități sanitare, Regiunea București-llfovse situează pe locul I, deținând 18,61% din totalul unităților sanitare la nivel național (65.009).

în anul 2021, la nivelul regiunii București-llfov, serviciile medicale erau asigurate de un număr de 17.012 de medici, 4.464 medici stomatologi, 5.132 farmaciști și 25.802 cadre sanitare medii. Comparativ cu anul 2012, se observa o creștere de aprox. 40% a numărului de medici, cu aprox. 70% a stomatologilor, cu 20% a farmaciștilor și cu 43% a personalului mediu sanitar.

în domeniul sănătății, Municipiul București se caracterizează prin indicatori foarte buni comparativ cu majoritatea localităților țării. Astfel, la nivelul Capitalei, din cele 10.884 unități sanitare, cel mai mare număr este reprezentat de cabinetele stomatologice - 3.316 (3.314 în proprietate privată), cabinetele medicale de specialitate (2.168 în proprietate privată), urmate de cabinetele medicale de familie - 1.370 (1.368 în proprietate privată), laboratoare medicale - 1.041 (395 în proprietate publică și 646 în proprietate privată), farmacii - 918 (59 în proprietate publică și 859 în proprietate privată), centre medicale de specialitate (549 în proprietate privată), centre medicale școlare (464 în proprietate publică), spitale -76 (50 în proprietate publică și 26 în proprietate privată), ambulatorii integrate spitalului - 44, ambulatorii de specialitate - 31 (6 în proprietate publică și 25 în proprietate privată).

în același timp policlinicile (9), centrele de sănătate mintală (7), centrele de dializă (7), dispensarele medicale (6), centrele de sanatate (2) centrele de transfuzii (3) sunt foarte slab reprezentate.

Dintre spitalele publice, cele mai multe (23) sunt subordonate Ministerului Sănătății, 19 sunt gestionate de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) și 9 spitale aparțin altor ministere sau instituții ale administrației publice.

Sectorul 5 al Municipiul București beneficiază de o mare concentrare de unități medicale la nivelul Municipiului București și unele din cele mai mari bugete locale destinate investițiilor în infrastructura medicală. Este, de asemenea, principalul loc de destinație pentru accesul la numeroase specialități medicale, preluând pacienți de pe tot cuprinsul țării.

în Sectorul 5 al Municipiul București funcționează unități sanitare publice și private, care acoperă în mare parte toate specialitățile medicale, precum și institute de cercetare în domeniul medical, dintre care menționăm: ’                                                          J

Unități sanitare publice:

Spitalul Universitar de Urgență București

Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta”

Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. "Prof. Dr. D.

Hociotă"

Spitalul Clinic de Urologie ’Prof. Dr. Theodor Burghele”

Centrul Clinic de Boli Reumatismale „Dr. Xxx Xxxxx”

* Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Doctor Nicolae Kretzulescu

• ❖    Policlinici: Eforie, Rahova, Panduri, Policlinica cu Plată Nr. 1 și Nr. 3

• ❖    Complexul Multifuncțional „ Sf. Andrei” Sector 5

• ❖    Institutul Național de Sănătate Publică

• ❖    Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă

• ❖    Institutul Național de Expertize Criminalistice

• ❖    Institutul Național de Medicină Complementară și Alternativă București

• ❖    Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „ Victor Babeș”.

Unități sanitare private:

• ❖    Centrul Medical Medsana Cotroceni

• ❖    Spitalul Hipocrat Rahova

• ❖    Clinica Medicală Romclinic

• ❖    Centrul Medical Flziorein

• ❖    Medyclinic

• ❖    Speranța Bioxim - Firma Medicina Muncii

• ❖    AIS CLINICS & HOSPITAL SRL București

• * > CRR Grai Malcoci

• ❖    Centrul Medical Romar SRL

• ❖    Diviodent - Clinica de radiologie dentară București

• ❖    Clinica Stomatologică Trident București

• *    PROF MEDICA SRL București

• ❖    Clinica Brotac Medical Center - București 1. >

Se poate concluziona faptul că și Sectorul 5 al Municipiul București urmează același trend național, și mai ales municipal, care după anul 1990 a cunoscut prefaceri profunde în domeniul ocrotirii sănătății:

• ►    apariția inițiativei private prin înființarea de cabinete și laboratoare particulare;

• ►    organizarea asistenței sanitare pentru populație prin medici de familie;

• ►    înființarea unor societăți comerciale care au ca obiect de activitate preocupări medicale precum distribuția de medicamente, recoltarea și condiționarea plantelor medicale, întreținerea și distribuirea aparaturii și echipamentelor sanitare.

Disparitățile în accesul la serviciile sanitare apar din cauza diferențelor etnice, economice (coplăți, costurile tratamentelor și transportului, timpii de așteptare, etc.), de așezare geografică (distanța față de unitățile medicale) și de calitatea inegală a serviciilor de același tip. De asemenea, nivelul scăzut al calității serviciilor medicale este determinat de calitatea precară a infrastructurii specifice, de numărul redus al personalului medical specializat, dar și de nivelul de salarizare, în continuare foarte redus în acest domeniu.

• 12.2 Analiza SWOT

Puncte tari (S)

• O Existența unei Strategii de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul Sectorului 5;

• □ Experiența în implementarea proiectelor de asistența socială cu impact ridicat asupra populației din Sectorul 5;

• 3 Existenta si buna funcționare a Direcției Generale de Asistentă Socială si Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C.) Sector 5 București;

• 2 Existența și funcționarea Complexului Multifuncțional Sfântul Andrei înființat de

Administrația Publică a Sectorului 5

J

Puncte slabe (W)

• O Lipsa unor instrumente de gestionare a măsurilor specifice Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul Sectorului 5;

O Verigi lipsă din procesele de gestionare a măsurilor specifice domeniului asistentă socială si sănătate;

O Lipsa unei acoperiri uniforme a serviciilor de asistență medicală la nivelul Sectorului 5;

O Existența unui număr relativ mare de persoane care au nevoie de asistență socială si de asistentă medicală si care nu au acces la aceste servicii.

• 3                                                   3                                                  3

Oportunități (O)

O Existența la nivelul municipiului București a unui număr ridicat de cadre medicale si de unităti sanitare;

O Impunerea prin legislația națională a unor măsuri în ceea ce privește asistența socială si sănătatea însoțite de instrumente de finanțare;

O Existența unor programe de finanțare gestionate de către Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii si Solidarității Sociale si de Ministerul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5.

Amenințări (T)

> V

^UL

O Lipsa capacității tehnice la nivel național de atragere a fondurilor specifice măsurilor de sprijin la nivel european prin intermediul Acordului Verde European (European Green Deal) și măsurile de susținere ale acestuia;

• □ Scăderea economiei naționale și impactul negativ asupra cetățenilor Sectorului

• 5 prin creșterea numărului de persoane care au nevoie de sprijin privind asistenta socială si sănătatea;

O Lipsa capacității tehnice la nivelul administrației centrale, ceea ce nu ar permite implementarea unor programe de finanțare gestionate de către ministerele implicate în asistența socială și sănătate și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5;

• □ Factorul demografic care se poate exprima prin lipsa personalului calificat pentru implementarea unor astfel de soluții pentru asistență socială și sănătate.

• 12.3 Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind protecția socială și sănătatea smart ca parte din conceptul de smart city.

Componentele principale ale politicii locale privind protecția socială și sănătatea smart sunt:

Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

• ^x Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

• ^x Consultarea cetățenilor;

Implementarea proiectelor;

Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart;

^A Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a impactului;

Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind protecția socială și sănătatea smart:

• ►    OG1. Cetățenii pe primul loc

• ►    OG4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind protecția socială și sănătatea smart:

• >    OS1.1 Servicii publice accesibile pentru cetățeni

• >    OS 1.2 Participarea activă a cetățenilor

• >    OS4.1 Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme

• >    OS4.4 Competențe digitale.

• 12.4   Direcții de acțiune/p rog rame

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta de protecție socială și sănătate smart sunt:

S PSS1. Dezvoltarea unor servicii sociale de calitate;

S PSS2. Dezvoltarea unor servicii medicale și acțiuni privind sănătatea cetățenilor;

J PSS3. Transformarea digitală a serviciilor de asistență socială și de sănătate la nivelul Sectorului 5.

• 12.5    Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

O PSS1. Dezvoltarea unor servicii sociale de calitate:

• ♦    PSS1.1 Dezvoltarea platformei digitale pentru asistență socială - pentru accesul cetățenilor la aceste servicii - inclusiv a unor interfețe pentru utilizatorii cu competențe digitale reduse;

• ♦    PSS1.2 Dezvoltarea platformei digitale pentru gestionarea serviciilor de asistență socială - inclusiv monitorizarea persoanelor asistate sau cu risc de a fi asistate pentru creșterea eficienței măsurilor de asistare;

• ♦    PSS1.3 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru implicarea activă a voluntarilor și a societății civile (ONG-uri cu activitate în asistența socială) și dezvoltarea de proiecte comune.

• □    PSS2. Dezvoltarea unor servicii medicale și acțiuni privind sănătatea cetățenilor:

• ♦    PSS2.1 Dezvoltarea platformei digitale pentru asistență medicală (inclusiv telemedicină) - pentru accesul cetățenilor la aceste servicii -inclusiv a unor interfețe pentru utilizatorii cu competențe digitale reduse;

• ♦    PSS2.2 Dezvoltarea platformei digitale pentru gestionarea serviciilor de asistență medicală - inclusiv monitorizarea persoanelor cu probleme medicale sau cu risc ridicat (bolnavi cronici sau în faze terminale) pentru creșterea eficientei măsurilor de asistare;

• ♦    PSS2.3 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru implicarea activă a voluntarilor și a societății civile (ONG-uri cu activitate în asistența medicală, inclusiv pentru îngrijire paleativă) și dezvoltarea de proiecte comune.

O PSS3. Transformarea digitală a serviciilor de asistență socială și de sănătate la nivelul Sectorului 5:

• ♦    PSS3.1 Reproiectarea și implementarea unor procese noi pentru activitățile legate de asistența socială care să permită utilizarea platformelor digitale;

• ♦    PSS3.2 Organizarea de cursuri pentru competențe digitale legate de platformele digitale pentru asistență socială - pentru personalul implicat în operarea platformelor și a celui implicat în prestarea serviciilor publice;

• ♦    PSS3.3 Organizarea de cursuri pentru competențe digitale legate de platformele digitale pentru asistență socială - pentru echipele de voluntari și personalul organizațiilor care participă în proiecte comune cu administrația publică locală.

• 13. Amenajarea teritoriului și planificare urbană Smart

• 13.1    Prezentarea situației existente

______________________________________________________________________J__________________________________

O problemă importantă căreia trebuie să-i facă față dezvoltarea metropolitană durabilă este expansiunea necontrolată a zonelor urbane și periurbane înconjurătoare. Extinderea urbană este o problemă generală în România iar mecanismele de contracarare și dirijare a acesteia continuă să lipsească sau să fie insuficiente. Planurile de amenajare a teritoriului zonei metropolitane ar putea coordona proiecte de dezvoltare a terioriului metropolitan. Faptul că planurile urbanistice generale și zonale nu sunt actualizate în mod regulat are un impact negativ asupra unei dezvoltări controlate și armonioase.

Modelul conceptual de dezvoltare spațială pornește de la configurația actuală a teritoriului si existenta unor centre ce concentrează funcțiuni rezidențiale si logistice în zona centurii Bucureștiului. Atât abordarea integrată, cât și dezvoltarea policentrică susțin dimensiunea teritorială a dezvoltării municipiul București și necesitatea cooperării la scară metropolitană pentru întărirea rolului pe care orașul îl joacă în teritoriul său de influență.

Fig. 13.1. Modelul conceptual de dezvoltare spațială al Municipiului București ¹⁴

Evoluția urbanistică a unei așezări este descrisă în cadrul unui Plan Urbanistic General (PUG), în cazul Sectorului 5 conform Planului Urbanistic General (PUG) al Municipiului București și a Regulamentului Local de Urbanism, aprobat cu H. C. G. M.B. nr. 269/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Planul Urbanistic General (PUG) reprezintă documentul cu caracter de reglementare, care constituie baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare la nivel local. Existența unui PUG actualizat, care să exprime în mod realist condițiile și nevoile în continuă schimbare de la nivel local, reprezintă o precondiție semnificativă pentru o dezvoltare locală armonioasă.

Documentația Planului Urbanistic General este realizată în baza art. 47 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, în scopul coordonării dezvoltării urbanistice integrate prin corelarea, detalierea și actualizarea prevederilor PUG București și regulamentului aferent cu:

X Documentele strategice ulterioare PUG al Municipiului București;

S Documentațiile de urbanism PUZ și PUD aflate în vigoare sau care au produs efecte, în funcție de situația existentă si de dinamica urbană;

S Nevoile și tendințele de dezvoltare ale Municipiului București, identificate pe baza studiilor de fundamentare;

S Solicitări argumentate ale societății civile, cetățenilor interesați, autorităților și instituțiilor publice.

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Administrativ al Sectorului 5 al Municipiului București, suprafața teritoriului administrativ este de 2.916 ha, toate terenurile situate pe raza administrativ-teritorială a Sectorului 5 fiind situate în intravilanul acestuia.

Totodată, pe teritoriul Sectorului 5 nu sunt terenuri amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare si nici terenuri cu destinație forestieră sau terenuri care să facă parte din fondul forestier național.

Pentru o mai bună operativitate în folosirea Regulamentului Local de urbanism și a urmăririi prescripțiilor cuprinse în acesta, teritoriul intravilan s-a împărțit în unități teritoriale de referință - U.T.R.-uri - și cuprinde prescripții de construibilitate specifice zonelor și subzonelor funcționale precum și reglementările U.T.R.-ului respectiv. Fiecare U.T.R. în parte a fost delimitat pe baza următoarelor criterii:

a- Funcțiune predominantă existentă;

împărțiri și arondări existente (administrative, funcționale);

Cadrul natural;

& Criterii istorice și socio-culturale.

Din punct de vedere al relaționării între funcțiuni, teritoriul administrativ al Sectorului 5 este constituit dintr-o varietate de tipuri de proprietate, fiind compus din imobile aparținând domeniului privat al persoanelor fizice / juridice, din imobile aparținând domeniului public / privat al statului / unităților teritorial - administrative.

în zona Sectorului 5, predomină o mixitate de funcțiuni repartizată pe diferite zone, fiecare cartier având specificul lui. Astfel, s-a făcut o analiză la nivelul cartierelor privind repartizarea zonelor de locuit în funcție de cartier, prezentată în figura de mai jos:

Astfel, există o diferență la nivelul tuturor zonelor, respectiv cartierelor în funcție de specificul lor. De exemplu, cartierul 13 Septembrie a fost puternic dezvoltat în ultimii ani în zona serviciilor, devenind astfel un pol important la nivelul Bucureștiului prin faptul că atrage forța de muncă către zonele de birouri, inclusiv populația situată în localitățile vecine din Ilfov. Un alt cartier recunoscut ca fiind bazat pe servicii este Cartierul Cotroceni, dar si Cartierul Izvor.

între zonificarea din Planul Urbanistic General și situația actuală, se poate observa cum în ultimii ani, zonele 13 Septembrie și Cotroceni și-au schimbat profilul funcțional, fiind implementate o serie de conversii ale fostelor zone industriale în zone destinate serviciilor și birourilor. Acest fapt s-a datorat scăderii nevoii de industrie precum și cererii de noi locuri de muncă în domeniul quaternar.

Pe de altă parte, zonele preponderent rezidențiale sunt recunoscute ca fiind: Cartierul Giurgiului, Cartierul Odăi și Cartierul Ghencea. în ultimii ani, a existat o expansiune urbană în zone precum Ghencea și Odăi, unde încă există terenuri neconstruite. Acestea au funcțiuni rezidențiale, dar si mici zone mixte de comerț. Ca și expansiune comercială, cartierul Rahova este singurul care prezintă astfel de zone. în ceea ce privește dezvoltarea recentă, zona cu cea mai accentuată dinamică se întâlnește în partea de sud vest a Sectorului 5, în cartierul Ghencea, unde predomină locuințele rezidențiale și mai puțin zonele de afaceri. însă, potențial de dezvoltare a zonei există întrucât în zona Antiaeriană se propune dezvoltarea unui astfel de cartier.

De altfel, cartierele recunoscute la nivel sectorial ca fiind mixte sunt: Cartierul Ghencea, Cartierul Viilor și Cartierul Uranus. Aceste zone mixte sunt preponderant situate de-a lungul arterelor principale de circulație și în principiu nu pot fi definite clar într-o anumită zonă sau cartier, pentru ca sunt zone mixte cu servicii, locuire, comerț sau alte tipuri de activități.

Structura și organizarea ecosistemului urban aferent Sectorului 5 al Municipiului București se referă la modul de organizare a vetrei, centrul civic cu unitățile administrative și culturale, zonele în care sunt amplasate obiectivele industriale, cartierele de locuit, infrastructura urbană, configurația tramei stradale, etc.

Astfel, nucleul urban grupează funcțiunile cu caracter de centralitate de la nivelul sectorului, respectiv:

• ►    Instituții publice și servicii de interes general;

• ►    Construcții reprezentative, dintre care unele cu importanță istorică;

• ►    Locuințe multifamiliale cu o configurație spațială deosebită;

• ►    Spații amenajate cu expresivitate și importanță deosebită;

• ►    Spații reprezentative pentru turism, agrement, promenadă și activități tradiționale;

• ►    Elemente importante de semnalizare și de informare;

• ►    Rețea carosabilă și pietonală specifică acestui conglomerat funcțional.

Arealul urban al Sectorului 5, cuprinde o serie de elemente distinctive ce necesită să fie valorificate pentru a-și atinge potențialul socio-economic, printre care se numără: zona nordică, delimitată la nord de Splaiul Independenței, poli principali de acces către zona centrală: Zona 13 Septembrie, Zona Sebastian și Progresul. Aceste zone sunt reprezentative la nivelul sectorului, cuprinzând o serie de trăsături particulare care au potențial de forțe generatoare a unei dezvoltări eficiente, eficace și dinamice.

Zona nordică este cea mai reprezentativă zonă în cadrul Municipiului București atât din punct de vedere cultural, educațional, social, cât și economic, deoarece aceasta concentrează un număr larg de monumente istorice, instituții, obiective de utilitate publică, ansambluri arhitecturale și urbanistice semnificative. Structura urbană caracteristică este una organică, dezvoltată în timp, aici regăsindu-se vatra veche a orașului. Fiecare sector deține o parte din zona centrală, în sectorul 5 regăsindu-se suprafața cuprinsă între o parte din limita de sud și o parte din limita de sud-vest a acestuia. Această zonă deține un țesut istoric valoros, prin prezența unui număr mare de monumente (clasa A și B) și zone protejate, dar în același timp este marcată de prezența unui număr ridicat de clădiri expertizate cu risc seismic, care pretind un grad de protecție maxim, în care singurele intervenții permise sunt cele care conservă și potențează valorile existente. Principala activitate regăsită în zonă, este cea rezidențială, individuală, urmată de activitățile de servicii (birouri, comerciale și de alimentație publică).

Zona Unirii - împreună cu Cotroceni, este unul dintre cele mai vechi cartiere ale orașului. înființat în secolul 19, a avut cel mai mult de suferit în timpul regimului comunist în anii ’80, când peste 10.000 de case au fost demolate pentru a face loc ridicării Casei Poporului, în prezent Palatul Parlamentului. Zona este presărată cu blocuri de apartamente de-a lungul Bulevardului Unirii, în timp ce case mai vechi pot fi încă găsite pe străzile secundare, majoritatea fiind învechite, dar cu un mare potențial de regenerare urbană. Zona Unirii este una ultracentrală, dar îi lipsesc zonele verzi în imediata apropiere și deși sunt disponibile loturi mari de teren, pot exista probleme privind titlurile de proprietate.

Resursele importante de tipul clădirilor abandonate sau a lacunelor în țesutul urban, au fost valorificate prin dezvoltări imobiliare noi, de tipul: corpuri de birouri, clădiri rezidențiale (colective/individuale), hoteluri/hosteluri, sau renovarea și conversia unor clădiri cu valoare arhitecturală, în restaurante și cafenele, galerii de artă, transformate în spații active socio- economic. Totuși zona este caracterizată de o vitalitate economică relativ scăzută, de clădiri în mare măsură degradate și de o populație cu nivel socio-economic modest.

Clădirile abandonate concentrate în zona centrală a Bucureștiului, reprezintă un potențial de găzduire a noi funcțiuni, care lipsesc și prezintă interes turistic. Ele devin locuri de popas de-a lungul traseelor turistic-culturale din Sectorul 5.

Din punct de vedere economic, zona centrală are un rol important la nivelul orașului, dar și la nivelul țării, datorită potențialului de brand, dar cu toate acestea potențialul nu este maximizat.

Din punct de vedere funcțional, zona este caracterizată de două funcțiuni incompatibile, principala funcțiune fiind rezidențială, urmată de zonele de depozitare post industriale, astăzi aflate în declin economic (sau parțial convertite în alte zone de servicii și depozitare) care însă nu valorifică infrastructura de transport feroviar.

Platformele industriale din Zona 13 Septembrie și Zona ROCAR reprezintă resurse de teren valoroase pentru posibile dezvoltări, cu implicații importante atât pentru sector cât și pentru Municipiul București. însă, din cauza complexității zonei, constituită de infrastructura feroviară, de loturi de dimensiuni foarte mari rezultate în urma dezafectării zonei industriale, de prezența unor industrii în declin, este necesar realizarea unui masterplan, pentru a evita dezvoltarea unei zone incoerente din punct de vedere spațial și funcțional cu utilizări maxime ale terenurilor în interesul sectorului

o ^v

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2Q30 * <      *

% Vf'

privat, în detrimentul spațiului public compus dintr-un sistem de circulații/spații pietonale și carosabile robust, adecvat unei dezvoltări de asemenea anvergură.

Dezvoltarea urbană a Bucurestiului este susținută de o structură policentrică cu nucleul zonei centrale și poli secundari, formați în mod strategic tangent inelului central și a axelor radiale de circulație. în limita sectorului 5 se află 4 astfel de poli secundari de dezvoltare și anume: Progresul, Cotroceni, Zona Vulcan și Zona Antiaeriană-Alexandriei, fiecare dintre aceste nuclee urbane au acces la cel puțin două infrastructuri de transport public în comun, fără a avea o bună corelare a acestor mijloace de transport în comun. Dezvoltarea acestor poli urbani trebuie să accentueze identitatea zonei, scopul fiind acela de a dezvolta mai multe zone de birouri, zone rezidențiale, astfel încât utilizarea terenului să fie eficientă, având în vedere că beneficiază de infrastructură rutieră solidă. Ar trebui să se urmărească ideea densificării pentru a combatere efectul de "urban sprawl” urmărind principiile fundamentale de dezvoltare urbană în care integrarea economică contribuie la dezvoltarea unui sistem urban policentric susținută de nevoia de mobilitate. Pe întregul teritoriu al Sectorului 5 există zone industriale dezafectate (ROCAR) sau nevalorificate la potențialul maxim (RAHOVA-URANUS) care reprezintă resurse de teren cu potențial de dezvoltare a unor noi poli urbani. Astfel, creșterea valorii zonei se poate produce prin intermediul unor programe de regenerare urbană, precum ar fi conversia, renovarea, reabilitarea, restructurarea.

Râul Dâmbovița, element de cadru natural extrem de valoros la nivelul municipiului, împreună cu rezervele de teren adiacente, monumentele istorice și Parcul Izvor constituie unele dintre elementele distinctive ale sectorului, și un potențial coridor ecologic cu valoare peisagistică foarte ridicată. Acest coridor verde poate fi valorificat pentru a echilibra decalajul socio- economic dintre zona de nord și cea de sud a sectorului, utilizând rezervele de teren considerabile pentru o creștere urbană controlată în care dezvoltările punctuale combat procesul de împrăștiere urbană, prin densificarea intravilanului de-a lungul acestei axe, funcționând în același timp și ca un catalizator economic, social si de mediu.

în prezent, structura urbană adiacentă este caracterizată de numeroase fracturi, reprezentând terenuri nedezvoltate, post industriale, în timp ce majoritatea zonelor de locuire au un caracter de periferie. Existența și persistența fenomenului de deteriorare socială și de mediu, este susținută de prezența proprietăților subutilizate, a celor abandonate sau a terenurilor virane. Totodată, obiectivele de utilitate publică la nivelul Sectorului 5 al municipiului București acoperă o gamă largă și foarte variată de nevoi ale populației, beneficiind de dotări educaționale, comerciale, de sănătate, agreement, turistice, loisir și de petrecere a timpului liber, instituționale, administrative, de muncă.

De asemenea, în cadrul teritoriului administrativ al Sectorului 5 al Municipiului București se regăsesc 15 zone construite protejate, localizate concentrat în cadrul zonei centrale, respectiv: B-dul Haussmannian - Xxxxxxxxx X- Xxxxxxxxxxxx; B-dul Haussmannian - Regina Maria; strada simbol a orașului - Calea Victoriei; parcelarea

Cotroceni; parcelarea Inter (Filaret); parcelarea învoirii; parcelarea Tăcu; Intrarea

Viilor; parcelarea Oțelul Roșu; Biserica Mihai Vodă- Sapienței; Academia Militară;

Palatul Cotroceni; Antlm; Bucur și Facultatea de Medicină.

Pe raza sectorului 5 au fost localizate 7 situri arheologice, înscrise în L.M .1. 2015 și/sau R.A.N., respectiv reperate: Situl arheologic de la București-Cotroceni - B-1 -s- 17890; Răzoare; Necropola Mănăstirii Antim - B-1 -s- B- 17891; Vânători; Stația de Pompare Sud; Mănăstirea Sf. Spiridon Vechi -179132.83 și Biserica llie Gorgani -179132.141.

• 13.2    Analiza SWOT

Puncte tari (S)

O Sectorul 5 are un Regulament local de urbanism care este subordonat regulamentelor municipiului București, respectiv PUG București;

O Există la nivelul administrației publice locale direcțiile, serviciile și compartimentele care gestionează problemele din domeniul amenajării teritoriale și al dezvoltării urbane;

O Există personalul calificat și experiența gestionării aspectelor privind domeniul amenajării teritoriale și al dezvoltării urbane;

O Derularea unor proiecte privind dezvoltarea urbană și implicarea activă în soluțiile dezvoltate de investitori privați;

O Dezvoltarea unei componente online pentru informarea cetățenilor și accesul la documentele necesare în format electronic;

3 Existența unor proiecte de regenerare urbană cu impact puternic asupra activității urbane din Sectorul 5 (Palatul Bragadiru).

Puncte slabe (W)

O Lipsa unor instrumente digitale și a unor soluții GIS specifice pentru amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbană;

O Nu există platforme digitale suport pentru informarea și furnizarea de documente și suport cetățenilor legate de aspecte ale amenajării teritoriului și dezvoltare urbană;

O Integrarea insuficientă cu alte servicii publice și administrația publică locală a entităților aparținând administrației publice locale care gestionează aspectele legate de amenajarea teritorială și dezvoltarea urbană,

• □ Implementarea cu viteză relativ redusă a retro-digitalizării documentelor specifice domeniul amenajării teritoriale și al dezvoltării urbane.

Oportunități (O)

_s*'%, > V

O Dezvoltarea noii versiuni a Planului Urbanistic General al Municipiului București cu componentele specifice Sectorului 5;

O Măsuri de sprijin la nivel european prin intermediul instrumentelor specifice (inclusiv direcțiile de finanțare ale DG Regio) și măsurile de susținere ale acestuia;

3 Măsuri de sprijin la nivel național/european prin intermediul PNRR și acțiunilor asociate acestui program;

O Implementarea unor proiecte la nivelul Municipiului București cu impact asupra amenajării teritoriului și dezvoltării urbane la nivelul Sectorului 5.

Amenințări (T)

O Lipsa capacității tehnice la nivel național de atragere a fondurilor specifice măsurilor de sprijin la nivel european prin intermediul instrumentelor specifice (de exemplu cele gestionate de DG Regio);

O Lipsa de implicare a dezvoltatorilor imobiliari și a investitorilor în proiecte de regenerare urbană și de dezvoltare urbană;

O Lipsa capacității tehnice la nivelul administrației centrale, ceea ce nu ar permite implementarea unor programe de finanțare gestionate prin PNRR și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5.

• 13.3    Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind amenajarea teritoriului și dezvoltare urbană smart ca parte din conceptul de smart city.

5^ ^lW^ O >

Componentele principale ale politicii locale privind amenajarea teritoriului și dezvoltare urbană smart sunt:

Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

• ^x    Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

• ^A    Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

Consultarea cetățenilor;

Implementarea proiectelor;

• ^x    Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart;

• ^x    Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a impactului;

• ^x    Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind amenajarea teritoriului și dezvoltare urbană smart:

• ►    OG1. Cetățenii pe primul loc

• ►    OG2. Mediul de afaceri ca motor al dezvoltării urbane

• ►    OG3. Impact minim asupra mediului natural

• ►    OG4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind amenajarea teritoriului și dezvoltare urbană smart:

• >    OS1.1 Servicii publice accesibile pentru cetățeni

• >    OS1.2 Participarea activă a cetățenilor

• >    OS 1.4 Spații publice accesibile și atractive

• >    OS2.1 Servicii publice accesibile pentru mediul economic

• >    OS2.2 Participarea activă a companiilor în special a IMM-urilor

• >    OS3.4 Creșterea suprafețelor și întreținerea spațiilor verzi

• >    OS4.1 Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice

• >    OS4.2 Implementarea conceptului de digital twin city

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme.

O 1

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * ț ^l/L

• 13.4   Direcții de acțiune/programe

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta privind amenajarea teritoriului și dezvoltare urbană smart sunt:

• ✓ ADU1. Amenajarea teritoriului;

ADU2. Dezvoltare urbană;

ADU3. Regenerare urbană și participare activă.

• 13.5    Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

• O    ADU1. Amenajarea teritoriului:

• ♦    ADU1.1 Dezvoltarea unui Registru digital al teritoriului Sectorului 5 cu elementele urbane specifice;

• ♦    ADU1.2 Dezvoltarea unei platforme digitale, inclusiv a unei componente GIS, pentru gestionarea problemelor legate de amenajarea teritoriului și sprijinirea deciziilor în acest domeniu;

• ♦    ADU1.3 Dezvoltarea unei platforme digitale cu funcționalități adresate cetățenilor în ceea ce privește amenajarea teritoriului.

• □    ADU2. Dezvoltare urbană:

• ♦    ADU2.1 Proiect de retro-digitalizare a documentelor și hărților care există în arhiva Sectorului 5;

• ♦    ADU2.2 Dezvoltarea unei platforme digitale, inclusiv a unei componente GIS, pentru gestionarea problemelor legate de dezvoltarea urbană și sprijinirea deciziilor în acest domeniu - inclusiv o interfață care să permită accesul cetățenilor la documentele disponibile în forma digital;

• ♦    ADU2.3 Dezvoltarea portalului existent cu privire la relația cu cetățenii pentru dezvoltare urbană și urbanism.

• 3 ADU3. Regenerare urbană și participare activă:

• ♦    ADU3.1 Dezvoltarea unui registru digital al clădirilor și spațiilor Sectorului 5 care pot fi subiectul unor proiecte de regenerare urbană;

Cf > V'

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * < v' *

^(A

• ♦    ADU3.2 Dezvoltarea unei platforme digitale, inclusiv a unei componente GIS, pentru gestionarea problemelor legate de regenerare urbană, sprijinirea deciziilor în acest domeniu și participarea activă a cetățenilor;

• ♦    ADU3.3 Dezvoltarea unei platforme digitale, inclusiv a unei componente GIS, pentru gestionarea proiectelor de regenerare urbană și implicarea mediului privat (dezvoltatori imobiliari și Investitori).

• 14. Mobilitate urbană Smart

• 14.1    Prezentarea situației existente

__________________________________________________________/___________________________

Pilonii principali ai rețelei de transport europene sunt reprezentați de coridoarele TEN-T (The Trans-European Transport NetWork) care se compune din două niveluri: rețeaua globală care acoperă toate regiunile europene și rețeaua primară (centrală) care cuprinde principalele conexiuni din rețeaua globală leagând cele mai importante noduri, respectiv 9 coridoare de transport ce se desfășoară de-a lungul întregului continent, dintre acestea Coridorul Orient/Mediterana de Est și Coridorul Rin - Dunăre traversează România și cel din urmă include Regiunea București-llfov.

Regiunea București-llfov prezintă o bună conectivitate, atât la rețeaua TEN-T rutieră, cât și la cea feroviară.

Din punct de vedere al rețelei rutiere, Municipiul București este conectat direct la autostrăzile A1, A2 și A3, precum și la drumurile naționale DN5 și DN6, care sunt părți componente ale rețelei TEN-T centrale, precum și la DN2, care aparține rețelei TEN-T globale.

Sectorul 5 al Municipiului București este traversat în partea nordică de un segment aparținând E81, care reprezintă artera principală de legătură pe axa Est-Vest a Municipiului București, precum și de porțiuni ale DN6 și DN5.

Rețeaua de circulații rutiere a Bucureștiului este una de tip radial-concentrică, fiind formată dintr-o serie de bulevarde majore, care asigură legătura principalelor cartiere de locuințe cu zona centrală.

J

o v^v

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 *         *

Pe raza administrativ teritorială a Sectorului 5 se află 984 străzi, dintre care 602 se află în administrarea Consiliului Local Sector 5, iar 382 în administrarea Consiliului General al Municipiului București.

Principalele artere rutiere sunt: Șos. Alexandriei, Calea Rahovei, Bd. George Coșbuc, Șos. Giurgiului, care asigură legătura dintre cartierele de locuințe și zona centrală, precum și Splaiul Independenței, Bd. Regina Elisabeta și Bd. Mihail Kogălniceanu, în zona centrală inclusă în cadrul sectorului.

Alte artere importante, care asigură legătura între străzile secundare și arterele majore specificate anterior sunt: Str. Zețari, Prelungirea Ferentari, Calea Ferentari, Șos. Viilor, Str. Progresului, Șos. București-Măgurele, Str. Antiaeriană, Str. Mărgeanului, Str. Mihail Sebastian, Calea 13 Septembrie, Șos. Panduri, Bd. Eroilor.

Așa cum a fost specificat anterior, și la nivelul Sectorului 5 o serie de străzi secundare au fost reglementate ca străzi cu sens unic, astfel încât să permită o circulație mai fluentă, precum și asigurarea de locuri de parcare suplimentare.

Din punct de vedere al conectivității feroviare, spre capitală converg 6 magistrale feroviare - Magistrala 300: București (nord)-Brasov-Cluj Napoca-Oradea; Magistrala 500: București (nord)-Ploiesti (sud)-Bacău-Suceava-Vicsani; Magistrala 700: București (nord)-Urziceni-Brăila-Galati; Magistrala 800: București (nord)-Constanta-Mangalia; Magistrala 900: București (nord)-Craiova-Caransebes-Timisoara (nord); Magistrala 1000: București (nord)-Ploiesti (sud)-Ploiesti (vest) - si 3 linii secundare (801, 901, 902), părți ale rețelei feroviare TEN-T centrale.

în Sectorul 5 nu există nicio gară operațională. Accesul la transportul feroviar este asigurat, totuși, prin linii de transport public.

în ceea ce privește accesibilitatea aeriană, Municipiul București este deservit de cel mai important aeroport la nivel național, cel de la Otopeni, Aeroportul Internațional "Henri Coandă" Otopeni reprezentând principala poartă aeriană de intrare în Capitală dinspre Europa și alte continente.

în ceea ce privește rețeaua de transport public a Regiunii București-llfov este compusă din mai multe tipuri de mijloace de transport: metrou, tramvai, autobuz și troleibuz, care sunt suplimentate de linii de autobuz regionale.

%_UL

Societatea de Transport București STB S.A. este principalul operator de transport public de persoane din Municipiul București și Județul Ilfov, având una dintre cele mai întinse rețele de transport din Europa, cu o lungime a traseelor de 1.651 km cale dublă. Rețeaua de transport acoperă o suprafață de 633 km², din care 228 km² numai în zona urbană. Gestionarea serviciului public de transport este asigurată de STB în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transportul Public Bucuresti-llfov.

Conform site-ului STB, aceasta operează următoarele linii de transport public:

• >    22 linii tramvaie;

• >    13 linii troleibuze;

• >    111 linii autobuz;

• >    21 linii de noapte.

Și la nivelul Sectorului 5 București regăsim toate tipurile de transport de suprafață (troleibuz, tramvai și autobuz).

De la 1 august 2021, sistemul de transport din întreaga Regiune București-llfov a fost schimbat în mod substanțial, prin implementarea conceptului de linii metropolitane (care reunește toate liniile urbane, regionale și expres), precum și prin aplicarea tarifului temporal, crearea mai multor tipuri de abonamente și integrarea ofertei tarifare cu cea a metroului. Practic, introducerea conceputului de linii metropolitane și aplicarea tarifului temporal permite călătorilor să utilizeze mai multe mijloace de transport public în același interval de timp, prin validarea unei singure călătorii, fără costuri suplimentare. în plus, integrarea cu metroul permite călătorilor să schimbe modul de transport de suprafață cu cel subteran, fără a plăti în plus pentru această facilitate.

Pe lângă transportul de suprafață, un rol extrem de important pentru transportul de călători îl ocupă metroul, operat de Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" S.A.

Conform informațiilor disponibile pe site-ul Metrorex, principalele caracteristici ale rețelei de metrou sunt următoarele: !

• ♦    Unii de metrou: 5

• ♦    Lungimea rețelei: 77,00 kmcale dublă

• ♦    Număr km total (km desfasurati): M1-M4: 172,747, M5: 15.672, Total: 188,419;

• ♦    Număr depouri: 6;

• *    Număr de statii: 63;

• ♦    Distanta medie intre doua statii; 1.177 km;

• *    Lungimea unei statii: 135- 175 m.

^[N^

'''O^

Rețeaua de metrou deservește o parte considerabilă din cartierele cu cea mai mare densitate de locuitori sau locuri de muncă. Totuși, cartierele de locuințe colective din partea sudică a capitalei, inclusiv cele din Sectorul 5, cu densități de peste 250 loc/ha, nu sunt deservite de rețeaua de metrou.

în ceea ce privește mijloacele alternative de mobilitate, problematica zonelor pietonale este strâns legată de cea a parcărilor. Parcarea ilegală pe trotuar este deja un fenomen caracteristic Capitalei și este vizibil mai ales în cartierele de locuințe colective54 sau în zonele cu o densitate ridicată a locurilor de muncă / a populației.

Bicicleta a fost și rămâne un mijloc de deplasare ieftin, comod și accesibil tuturor. Tocmai de aceea, pe zi ce trece, crește neîncetat și numărul celor ce se deplasează cu asemenea mijloace de transport. Cu toate acestea, la fel cum este cazul majorității orașelor din România, și în Capitală infrastructura pentru mersul cu bicicleta este mult subdezvoltată în relație cu nevoile locuitorilor.

în prezent, traseele care prevăd piste pentru biciclete în Municipiul București și sunt corespunzătoare din punct de vedere al funcționalității/semnalizării rutiere sunt următoarele:¹⁵

• ♦    Calea Victoriei (ambele sensuri);

• ♦    Splaiul Independenței (pe tronsonul cuprins între Calea Victoriei și Pod Basarab - ambele sensuri);

• ♦    Bd. Aviatorilor (ambele sensuri);

• ♦    Bd. Mareșal Constantin Prezan (ambele sensuri);

• ♦    Șos. Pipera (pe tronsonul cuprins între Str. Nicolae G. Caramfil și Str. Aviației);

• ♦    Str Fabrica de Glucoză(ambele sensuri);

• ♦    Câmpia Libertății (pe tronsonul Str. Baba Novac - Bd. Liviu Rebreanu);

• ♦    Str. Baba Novac - Str. C-tin. Brâncuși (pe tronsonul Str. Câmpia Libertății -acces parcul Al. I. Cuza).

Totodată, la nivelul Municipiului București mai există o serie de piste amenajate sau în curs de amenajare care prezintă premisele asigurării circulației bicicletelor, dar în prezent sunt afectate de unele deficiențe.

Așa cum se observă din enumerarea de mai sus, în Sectorul 5 se regăsesc piste de biciclete doar pe un tronson amplasat pe Splaiul Independenței.

Municipiul București a realizat, până în prezent, 32,55 kilometri de pistă de biciclete, însă o serie de alte proiecte totalizează aproximativ 60 de kilometri.

Vehiculele electrice și hibrid reprezintă, de asemenea, o variantă de mobilitate alternativă, numărul acestora crescând din ce în ce mai mult, în special în Municipiul București.

în prezent, gestiunea parcării este realizată în paralel de PMB și de cele 6 Sectoare (prin delegarea serviciului către servicii publice specializate din subordinea Consiliului Local - ADP sau prin direcții din aparatul propriu al Primarului). PMB administrează, prin Compania Municipală Parking, parcările publice cu taxă la stradă din lungul marilor bulevarde (inclusiv străzile cu transport public) și în centrul istoric, iar Primăriile de sector sunt responsabile de parcarea pe străzile secundare și în incintele locuințelor colective (preponderent, parcări de reședință și de tip ”Parl&Ride”).

Modul de utilizare al parcărilor variază în primul rând în funcție de scopul acestora:

• ♦    Parcări de reședință > /

• ♦    Parcări de serviciu

• ♦    Parcări în centre comerciale

• ♦    Parcări publice (aferente obiectivelor de interes)

• ♦    Parcări de transfer (de la autovehicule către alte mijloace de deplasare).

Pe site-u/ Administrației străzilor din cadrul Primăriei Municipiului București sunt identificate 266 locații parcări publice, fiind indicate inclusiv numărul de locuri de parcare și localizarea amplasamentului.

în ceea ce privește sistemul de management al traficului din Municipiul București, entitatea care gestionează sistemul de management al traficului este Compania Municipală Managementul Traficului București (CMMTB S.A.), societate comercială pe acțiuni, înființată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr 98/29.03.2017 reconfirmată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr.409/31.07.2019.

în ceea ce privește siguranța circulației, aceasta a fost analizată în raport cu accidentele înregistrate în perioada 2017-2022. Valorile prezentate în continuare se referă la accidentele produse pe raza municipiului București.¹⁶

Cauzele cele mai frecvente pentru producerea accidentelor sunt: neacordarea priorității pentru vehicule/pietoni, traversări neregulamentare ale pietonilor, precum și nerespectarea distanței între vehicule.

• 14.2 Analiza SWOT

Puncte tari (S)

O Existența unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) (2016 și actualizarea începând cu 2024 a acestuia) permite dezvoltarea durabilă a sistemului de transport urban și implementarea unor soluții care să accelereze dezvoltarea Sectorului 5 inteligent (exemple: sistemul de management al traficului, autobuzele electrice și sistemul de e-ticketing);

O Implementarea unor proiecte de mobilitate din PMUD și măsurarea impactului acestora asupra dezvoltării orașului;

O Participarea activă a Administrației Publice Locale a Sectorului 5 la proiectele dezvoltate de primăria capitalei și de ADI TP Bl (a se vedea sistemul de informare a călătorilor - componenta sistemului ITS pentru transportul public);

O Susținerea transportului nemotorizat - o componentă bine reprezentată în PMUD București-llfov atât pe parte de infrastructură pentru biciclete, cât și în cea privind transportul pietonal (asigurarea iluminatului public pentru principalele coridoare pietonale la nivelul Sectorului 5).

Puncte slabe (W)

O Integrarea parțială a serviciilor de transport din cadrul sistemului de transport urban al Sectorului 5;

• □    Dezvoltarea incipientă a sistemelor suport (imposibilitatea interconectării și integrării acestora la nivel informațional) pentru sistemul și platforma de Mobilitate ca Serviciu (MaaS - Mobility as a Service);

S Acoperirea parțială a infrastructurii de transport alternativ - coridoare și piste pentru biciclete;

O Integrarea parțială a sistemelor de transport pentru diferite soluții de mobilitate (în special a soluțiilor de e-ticketing);

• □    Integrarea limitată cu sistemele de transport interurban și cu alte sisteme de transport dezvoltate în orașe și localități din aria de dezvoltare a Sectorului 5;

O Lipsa unei abordări integrate a logisticii urbane durabile (inclusiv regimul accesului vehiculelor de marfă și hub-urile multimodale).

Oportunități (O)

O Existența cadrului legislativ care va accelera soluțiile de mobilitate la nivelul Sectorului 5 (Legea mobilității urbane 155/2023);

O Măsuri de sprijin la nivel european prin intermediul instrumentelor specifice (inclusiv direcțiile de finanțare ale DG Regio) și măsurile de susținere ale acestora la nivel național;

• 5                     ’

<5v

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * CXS * %

O Măsuri de sprijin la nivel național/european prin intermediul PNRR și acțiunilor asociate acestui program;

O Implementarea unor proiecte la nivelul Municipiului București cu impact asupra amenajării teritoriului și dezvoltării urbane la nivelul Sectorului 5;

• □    Implementarea unor proiecte de către Ministerul Transporturilor care vor avea impact și asupra mobilității la nivelul Sectorului 5 (Autostrada AO, trenul metropolitan și o nouă line de metrou spre orașul Bragadiru).

Amenințări (T)

O Lipsa deschiderii din partea Primăriei Municipiului București și Ministerului Transporturilor pentru rezolvarea principalelor probleme legate de mobilitatea călătorilor și a mărfurilor;

S Dezvoltarea urbană accelerată a localităților din județul Ilfov cu impact asupra mobilității din Sectorul 5;

O Lipsa capacității tehnice la nivelul administrației centrale, ceea ce nu permite implementarea unor programe de finanțare gestionate prin PNRR și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5;

• 3    Dezvoltarea segmentată a infrastructurii de transport la nivel regional care nu va permite corelarea soluțiilor locale de mobilitate cu cele la nivel regional.

• 14.3    Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind mobilitatea urbană smart ca parte din conceptul de smart city.

Componentele principale ale politicii locale privind mobilitatea urbană smart sunt:

Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

x Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

Consultarea cetățenilor;

Implementarea proiectelor;

Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart;

Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a Impactului;

Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind mobilitatea urbană smart:

• ►    OG1. Cetățenii pe primul loc

• ►    OG2. Mediul de afaceri ca motor al dezvoltării urbane

• ►    OG3. Impact minim asupra mediului natural

• ►    OG4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind mobilitatea urbană smart:

• >    OS1.2 Participarea activă a cetățenilor

• >    OS1.3 Asigurarea unui nivel ridicat al mobilității urbane pentru cetățeni r

• >    OS1.4 Spații publice accesibile și atractive

• >    OS2.1 Servicii publice accesibile pentru mediul economic

• >    OS2.2 Participarea activă a companiilor în special a IMM-urilor

• >    OS2.3 Asigurarea unui nivel ridicat al calității logisticii urbane și transporturilor comerciale și speciale

• >    OS3.1 Reducerea consumului de energie și optimizarea acestuia

• >    OS3.3 Reducerea poluării chimice și fonice

• >    OS4.1 Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice

• >    OS4.2 Implementarea conceptului de digital twin city

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme.

• 14.4    Direcții de acțiune/programe

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta de mobilitate urbană smart sunt:

/ M0B1. Mobilitatea călătorilor;

J M0B2. Mobilitatea mărfurilor;

S MOB3. Educație rutieră si mobilitate urbană durabilă, f                      >

• 14.5    Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

O MOB1. Mobilitatea călătorilor:

• ♦    M0B1.1 Dezvoltarea unei platforme pentru managementul locurilor de parcare la nivelul Sectorului 5 și integrarea cu platformele care gestionează locurile de parcare ale Primăriei Municipiului București -inclusiv componenta GIS;

• ♦    MOB1.2 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru monitorizarea coridoarelor pietonale și a celor pentru biciclete și integrarea cu cele similare de la nivelul Municipiului București și sectoarele 4 și 6- inclusiv componenta GIS;

• ♦    M0B1.3 Dezvoltarea unei platforme digitale de management al mobilității în care să fie integrate componentele gestionate la nivelul administrației publice a Sectorului 5 și integrarea cu cele de la nivelul municipiului București - inclusiv componenta GIS.

O MOB2. Mobilitatea mărfurilor:

• ♦    M0B2.1 Dezvoltarea unei platforme pentru managementul locurilor de parcare pentru vehiculele de marfă la nivelul Sectorului 5 și integrarea cu platformele care gestionează locurile de parcare ale primăriei Municipiului București - inclusiv componenta G/S și component de rezervare și alocare a parcărilor;

• ♦    MOB2.2 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru monitorizarea transportului de marfă la nivelul Sectorului 5 (Inclusiv transportul materialelor de construcții și deșeurilor) și integrarea cu cele similare de la nivelul Municipiului București și sectoarele 4 și 6 - inclusiv componenta GIS;

• ♦    MOB2.3 Dezvoltarea unor componente specifice transportului de marfă și integrarea în platforma de management al mobilității.

PME3. Educație rutieră si mobilitate urbană durabilă: f                      r

• ♦    M0B3.1 Dezvoltarea unor aplicații și/sau a unei platforme digitale pentru educația rutieră și cea legată de mobilitate urbană durabilă pentru elevi și cetățenii Sectorului 5;

• ♦    MOB3.2 Dezvoltarea unui portal de informare cu privire la situația mobilității urbane inclusiv indicatori cu impact asupra comportamentului legat de mobilitate al cetățenilor (număr de accidente, zone poluate, cantitate de C02 etc.);

• ♦    MOB3.3 Dezvoltarea unor programe de conștientizare, co-creare și de atragere a principalilor actori din domeniul siguranței rutiere, inclusiv voluntariat - componentă a platformei digitale pentru voluntariat și participare activă a cetățenilor și mediului economic.

• 15.    Capacitate administrativă Smart

  • 15.1    Prezentarea situației existente ________________________________________________________________J______________________________

Cerințele privind dezvoltarea capacității administrative sunt subliniate în orientările strategice ale Uniunii Europene privind coeziunea, în Strategia de la Lisabona revizuită și în Strategia pentru Dezvoltare Durabilă reînoita a UE.

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 stabilește următoarele obiective naționale de urmat:

Dacă obiectivul național Orizont 2020 a presupus: „definitivarea procesului de reformă în administrația publică și reducerea substanțială a decalajelor față de nivelul mediu de performanță al administrației centrale și locale și al serviciilor publice din celelalte state membre ale UE; creșterea gradului de încredere și satisfacție al cetățenilor în raporturile cu autoritățile administrației publice centrale și locale.”

Obiectivul național Orizont 2030 are în vedere: „apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în privința performanței administrației publice centrale și locale în furnizarea serviciilor publice”.

Consolidarea capacității administrative este esențială pentru asigurarea unor servicii publice de calitate, în condiții de eficiență și accesibile beneficiarilor finali.

Descentralizarea și autonomia locală reprezintă elemente constitutive ale oricărui stat democratic. Prin împărțirea puterii în stat între autoritățile centrale și cele locale devine posibilă respectarea specificului și a intereselor particulare ale județelor, orașelor și comunelor, iar cetățenilor li se acordă posibilități sporite de a se manifesta pe plan politic, economic și social.

Autoritățile administrației publice din Sectorul 5 al Municipiului București sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativă si Primarul, ca autoritate executivă. Primarul, viceprimarii, administratorul public, secretarul Sectorului 5 și aparatul de specialiate al Primarului constituie structura funcțională numită Unitatea Administrativ Teritorială Sectorul 5 al Municipiului București.

în ceea ce privește Aparatul de specialitate al Primarului Sectorul 5 al Municipiului București este organizat pe compartimente, potrivit structurii organizatorice aprobată prin Hotărârea de Consiliu Local din anul 2022, asigurând ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Local Sector 5 București, dispozițiilor Primarului Sectorului 5 București, precum și a altor atribuții stabilite prin lege. Primarul conduce serviciile publice locale în condițiile prevăzute de Articolul 3 - Autoritățile administrației publice locale - al Codului administrativ adoptat în anul 2019, parte integrantă din Ordonanța de urgență 57/2019.

în activitatea sa, Aparatul de specialitate al Primarului Sectorului 5 București răspunde de executarea lucrărilor potrivit atribuțiilor stabilite in Regulamentul de Organizare și Funcționare, asigurând aducerea la îndeplinire a actelor normative adoptate de Parlamentul și Guvernul României, a hotărârilor Consiliului Local Sector 5 București, precum și a Dispozițiilor Primarului Sectorului 5 București.

în acest sens, în anul 2022, au fost aprobate pentru Primăria Sectorului 5 București organigrama, statul de funcții și numărul de personal prin Hotărârea de Consiliu Local nr.27/28.12.2022, după cum urmează:

• ► Aparatul de specialitate al Primarului Sectorului 5 București are în componența sa 785 posturi, din care:

• * Funcții publice de conducere - 92 posturi:

• « Funcții publice de execuție - 626 posturi, la care se adaugă 70 posturi ocupate de personal contractual;

• - Funcții contractuale de conducere - 4 posturi ocupate de personal.

• ►    Funcții de demnitate publică - 3 posturi

* Primar

- Viceprimar I

* Viceprimar II.

Organigrama a fost structurată pe direcții, servicii, birouri și compartimente, după cum urmează:¹⁷

Direcții/Servicii/Birouri/Compartimente în subordinea Primarului:

Primarul Sectorului 5 al Municipiului București este șeful administrației publice locale din Sectorul 5 și al aparatului de specialitate, pe care îi conduce și îi controlează.

Primarul Sectorului 5 București îndeplinește, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, următoarele categorii principale de atribuții: ¹⁸

• ►    atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii;

• ►    atribuții referitoare la relația cu consiliul local;

• ►    atribuții referitoare la bugetul local;

O V'

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * <•

• ►    atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor;

• ►    alte atribuții stabilite prin lege.

Directii: 3

• ♦    SERVICIUL AUDIT PUBLIC INTERN

• ♦    DIRECȚIA DE TRANSPARENȚĂ

* Serviciul Reiatii cu Mass Media r

" Serviciul Promovare Instituțională r

" Compartiment “Relația cu Mediul de Afaceri”.

• ♦    ARHITECT ȘEF

• •    Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului

• •    Serviciul Urbanism si Autorizatii de Construire 3                             >

• •    Compartimentul Autorizare Panouri Publicitare și Firme

Luminoase

• • Compartimentul Prognoze și Strategii Urbanistice.

• ♦ DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC

SI PRIVAT

• •    Serviciul Patrimoniu

• •    Biroul Autorizare Activități Comerciale

• •    Serviciul Spații de Locuit și Spații cu Altă Destinație

• "    Biroul Avize Utilități Publice.

• ♦    DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

" Direcția de Reiatii Publice >                         f

• •    Serviciul Evidență Electorală

• •    Compartimentul Experți Etnie Rromă

• •    Compartimentul Relații de Cooperare cu Unitățile de Cult

• •    Biroul Management Informațional

• •    Biroul Relații cu Publicul

• »    Serviciul Relații cu Asociațiile de Proprietari/Locatari.

• ♦    DIRECȚIA GENERALĂ TEHNICĂ

" Direcția de Utilități Publice

• •    Serviciul Spații verzi

• •    Serviciul Salubrizare

O

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * f * X$

• •    Direcția de Investiții

• •    Direcția de Investiții f                               r

• •    Serviciul Planificare si Investiții în Lucrări Edilitare } >

• •    Serviciul Urmărire Contracte și Realizare Lucrări

DIRECȚIA GENERALĂ DE DEZVOLTARE SI RESURSE UMANE r                                                                                     f

* Direcția de Dezvoltare

• •    Serviciul Accesare Fonduri Europene

• •    Serviciul Implementarea și Monitorizarea Proiectelor

• •    Serviciul Cultură, Tineret șl Sport

• •    Compartiment Monitorizare Contracte și Urmărire Proiecte Post Implementare

* Direcția de Resurse Umane r

• •    Serviciul Managementul Calității și Perfecționării

• •    Serviciul Organizarea Muncii și Managementul Calității Muncii

• •    Compartimentul de Securitate și Sănătate în Muncă

DIRECȚIA GENERALĂ DE ACHIZIȚII Șl ADMINISTRATIVĂ

" Direcția Administrativă f

• •    Serviciul Administrativ

• •    Compartimentul întreținere Transport

" Direcția de Achiziții Publice f                             ,

• •    Serviciul Achiziții Publice

• •    Compartimentul Achiziții Directe.

DIRECȚIA GENERALĂ DE CONTROL GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ

SI STATISTICĂ

• •    Direcția Corpul de Control al Primarului

• •    Serviciul Corp de Control

• •    Compartimentul Control Instituții Publice Subordonate CLS5

• •    Direcția de Guvernanță Corporativă și Statistică

• •    Serviciul de Statistică

• •    Compartimentul pentru Guvernanță Corporativă.

DIRECȚIA GENERALĂ ECONOMICĂ s

• •    Serviciul Buget

• *    Serviciul Urmărire Execuție Bugetară

" Serviciul Financiar-Contabilitate.

DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ *

• • Serviciul Contencios Administrativ

» Serviciul Juridic, Legalitate Acte

• •    Serviciul îndrumare Juridică Si Evidenta Contravențiilor.

SECRETAR GENERAL AL SECTORULUI

• •    Direcția de Asistentă Tehnică si Juridică 9                             9

• •    Serviciul Evidentă Acte Administrative 9

• *    Serviciul Secretariat, Registratură și Arhivă.

DIRECȚIA GENERALĂ DE EVIDENTĂ A PERSOANELOR 9

• •    Serviciul Evidenta Persoanelor 9

• "    Serviciul Stare Civilă.

DIRECȚIA GENERALĂ DE POLITIE LOCALĂ 9

• •    Serviciul Logistică, Transport și Dotare Specială

• "    Compartimentul Documente Clasificate și Protecția Datelor cu Caracter Personal

• •    Direcția de Ordine Publică și Circulație pe Drumurile Publice

• •    Serviciul Ordine Publică (1)

• •    Serviciul Ordine Publică (2)

• •    Serviciul Ordine Publică (3)

• •    Serviciul Ordine Publică (4)

• •    Serviciul Circulație pe Drumurile Publice

• •    Serviciul Operațiuni Rapide

• •    Serviciul Vehicule Abandonate pe Domeniul Public.

• •    Direcția Inspecție și Control General

• •    Serviciul Control Activități Comerciale

• •    Serviciul Disciplină în Construcții

• •    Compartimentul Punere în Executare Hotărâri Judecătorești

• •    Serviciul Protecția Mediului și Ecologie Urbană.

• "    Direcția de Evidentă a Persoanelor si Prevenire si Combatere a 9                            9                                      9                           9

Violentei 9

• •    Serviciul Evidența Persoanelor

• •    Serviciul Prevenire si Combatere a Violentei în Mediul Școlar. }                                                                9                                      9

O,o j h ^0 "

* Direcția Dispecerat, Situații de Urgență și Poliția Animalelor

• •    Serviciul Prevenire Situații de Urgență

• •    Serviciul Dispecerat

• •    Compartimentul Poliția Animalelor.

|J CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI se compune din consilieri locali aleși în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Numărul membrilor fiecărui Consiliu local se stabilește prin ordin al Prefectului, în funcție de numărul locuitorilor municipiului/sectorului/ orașului/ comunei, conform populației raportate, în funcție de domiciliu, de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile.

Conform Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, Consiliul Local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.

Structurile aflate sub autoritatea Consiliul Local al Sectorului 5 al Municipiului București sunt: ¹⁹

O DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Șl PROTECȚIA

COPILULUI SECTOR 5;

O AMENAJARE EDILITARĂ S5 S.A.

3 DIRECȚIA IMPOZITE Șl TAXE LOCALE SECTOR 5 BUCUREȘTI

O ADMINISTRAȚIA PIEȚELOR SECTOR 5

O ECONOMAT S.R.L.

O S.C.INFRASTRUCTURĂ S5 S.A.

• □ S.C. SALUBRIZARE SECTOR 5 S.A.

O COMPLEXUL MULTIFUNCȚIONAL „SE ANDREI” SECTOR 5

O CENTRUL CULTURAL SI DE TINERET "ȘTEFAN I0RDACHE"

O DIRECȚIA DE ADMINISTRARE A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECTOR 5 O ADMINISTRAȚIA DEZVOLTARE URBANĂ SECTOR 5.

• 15.2 Analiza SWOT

Puncte tari (S)

O Structura organizatorică actuală a administrației publice locale corespunde cerințelor privind implementarea planului de acțiuni al strategiei de smart city;

O Specializarea angajaților și funcționarilor din primărie și din instituțiile care sunt sub coordonarea primăriei și consiliului local în domenii precum digitalizarea, proiecte europene;

• □ Experiența în proiecte europene și implementarea acestor proiecte la nivelul Sectorului 5;

O Implementarea unor componente de smart city pentru digitalizarea activității administrației publice locale;

O Proiecte derulate împreună cu Consiliul județean și alte unități administrative care demonstrează deschiderea pentru cooperarea interinstituțională și inter-administrativă;

O Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală care sprijină dezvoltarea și implementarea conceptului de smart city împreună cu strategiile dezvoltate la nivelul Municipiului București.

Puncte slabe (W)

O Digitalizarea parțială a proceselor din cadrul administrației publice locale și accesul relativ întârziat al locuitorilor la rezultatele și deciziile politicilor locale;

O Nevoia de instruire și perfecționare a angajaților Primăriei Sector 5 și instituțiilor din subordine în utilizarea soluțiilor digitale și a noilor tehnologii în activitățile specifice administrației locale;

O Lipsa unei platforme digitale care să integreze procesele și datele specifice diferitelor servicii;

O Existența unui număr mare de niveluri decizionale între cetățeni și conducerea administrației publice locale din Sectorul 5 pentru administrarea problemelor străzilor sau cartierelor și dezvoltarea unor structuri decizionale participative cu implicarea directă a cetățenilor.

Oportunități (O)

O Existența programelor operaționale PO Educație și Ocupare, PO Asistență Tehnică, digitalizare și instrumente financiare și PO Regionale;

O Existența cadrului european și asistență din partea unor instituții europene;

O înfrățirea cu orașe europene și schimbul de informații și bune practici cu alte orașe și organizații europene (ex. Consiliul European al orașelor și regiunilor și Asociația Municipiilor din România);

• 3 Dezvoltarea unui puternic corp al funcționarilor publici la nivel național (atragerea funcționarilor publici și perfecționarea acestora în cadrul structurilor specifice);

• 3 Deschiderea ADR București-llfov și implicarea localităților din regiune în definirea priorităților care vor face obiectul PR 2021-2027.

Amenințări (T)

• 3 Schimbări legislative nepredictibile și cu impact mare asupra administrației locale;

• 3 Trecerea la regiunile administrative și lipsa unor proceduri și procese definite în cadrul administrativ nou creat;

• 3 Lipsa colaborării sau colaborarea defectuoasă dintre Primărie, Consiliul Local și cel al Municipiului București (și Consiliul Județean Ilfov);

O Migrarea unui segment de populație bine pregătit și al firmelor către alte sectoare sau orașe din Europa.

• 15.3 Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind capacitatea administrativă smart ca parte din conceptul de smart city.

Componentele principale ale politicii locale privind capacitatea administrativă smart sunt:

Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

Consultarea cetățenilor;

Implementarea proiectelor;

Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart;

Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a impactului;

^x Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind capacitatea administrativă smart:

• ►    OG1. Cetățenii pe primul loc

• ►    OG2. Mediul de afaceri ca motor al dezvoltării urbane

• ►    OG3. Impact minim asupra mediului natural

• ►    OG4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind capacitatea administrativă smart:

• >    OS 1.1 Servicii publice accesibile pentru cetățeni

• >    OS1.2 Participarea activă a cetățenilor

A OS2.1 Servicii publice accesibile pentru mediul economic

• >    OS2.2 Participarea activă a companiilor în special a IMM-urilor

• >    OS3.1 Reducerea consumului de energie și optimizarea acestuia

• >    OS3.2 Implementarea conceptului de economie circulară

• >    OS4.1 Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice

• >    OS4.2 Implementarea conceptului de digital twin city

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme

• >    OS4.4 Competențe digitale.

• 15.4 Direcții de acțiune/programe

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta de capacitate administrativă smart sunt:

• ✓ CAD1. Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice locale Sector 5 și digitalizarea relației cu cetățenii

• J CAD2. Optimizarea activității administrației publice locale

• V CAD3. Competențe digitale ale angajaților administrației publice și cetățenilor.

f

• 15.5 Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

O CĂDI. Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice locale Sector 5 și digitalizarea relației cu cetățenii:

• ♦    CAD1.1 Redefinirea procedurilor interne și implementarea conceptului de administrație digitală;

• ♦    CĂDI.2 Dezvoltarea unei platforme digitale care să gestioneze toate procesele și activitățile interne și care să permită implementarea procedurilor (implementarea conceptului de digital twin) - inclusiv conectarea acestuia la alte sisteme și proiecte existente;

• ♦    CAD1.3 Dezvoltarea unei platforme digitale care să permită implementarea tuturor serviciilor publice cu care Interacționează locuitorii Sectorului 5;

• ♦    CAD1.4 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru siguranță publică -extinderea sistemelor actuale prin instalarea de camere CCTV și senzori - inclusiv participarea activă a cetățenilor (sesizări) și hartă GIS cu nivelul de siguranță și punctele negre.

O CAD2. Optimizarea activității administrației publice locale:

• ♦    CAD2.11mplementarea soluțiilor de tip GRP/ERP (governance resource planning/enterprise resource planning) la nivelul administrației publice locale;

• ♦    CAD2.2 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru susținerea achizițiilor verzi sau specifice economiei circulare;

• ♦    CAD2.3 Implementarea unor soluții de tip IA (inteligență artificială) pentru automatizarea unor procese și transformarea altora în procese autonome.

© CAD3. Competențe digitale ale angajaților administrației publice și cetățenilor: r

• ♦    CAD3.1 Programe de instruire și perfecționare a angajaților administrației publice locale pentru utilizarea platformelor și instrumentelor digitale

• ♦    CAD3.2 Programe de instruire și perfecționare a cetățenilor pentru utilizarea platformelor și instrumentelor digitale și a serviciilor digitale

• ♦    CAD3.3 Organizarea de evenimente dedicate digitalizării pentru informarea și co-crearea de soluții (de tip hackathlon).

• 16.    Cultură, culte, sport și agrement Smart

  • 16.1    Prezentarea situației existente __________________________________________________________f___________________________

„Dezvoltarea durabilă ca obiectiv strategic fundamental presupune încetățenirea unor practici și Instrumente libere și diverse de acces la educație și cunoaștere, la tezaurul cultural al propriei națiuni și al umanității în ansamblu, la toate resursele care pot dezvolta creativitatea și spiritul novator. Este vorba de asigurarea șansei pentru toți indivizii de a deveni producători de cultură, depășind astfel statutul de simpli consumatori de divertisment. în esență, principiile dezvoltării durabile se aplică în egală măsură patrimoniului cultural ca și capitalului natural, fiind vorba de resurse moștenite de care trebuie să beneficieze și generațiile următoare. întrucât avem de-a face cu resurse neregenerabile, eventuala lor irosire, din ignoranță sau neglijență, devine astfel irecuperabilă și ireversibilă”. ²⁰

Contextul strategic în domeniul cultural la nivelul Regiunii de dezvoltare București-llfov impune:

• ►    conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural;

• ►    cercetarea, evidența, prezervarea și valorificarea patrimoniului imaterial;

• ►    susținerea ofertei culturale locale și implicit a interesului comunităților de a participa la viața culturală;

• ►    realizarea și promovarea bunurilor culturale și activităților care exprimă identitatea culturală a comunităților etnice și religioase;

• ►    extinderea turismului cultural prin valorizarea potențialului cultural de care dispun județele din regiune.

Potențialul turistic al Regiunii București-llfov este legat de patrimoniul cultural, care cuprinde vestigii istorice, edificii religioase și culturale, monumente și muzee.

Regiunea București-llfov deține un patrimoniu construit protejat deosebit de bogat. Astfel, în conformitate cu inventarul realizat de Ministerul Culturii în anul 2015, în cadrul regiunii București-llfov există un număr de 3.381 monumente, dintre care 730 se regăsesc la nivelul județului Ilfov și 2.651 în municipiul București.

Municipiul București are un număr de 98 de Zone Construite Protejate. Cele mai numeroase ZCP se află în subzone funcționale de tipul L2b și sunt de tipul „Parcelare reglementată”. Mult mai puțin numeroase sunt Zonele încadrate în subzone L1b, care sunt de tipul „Țesut tradițional difuz”. în cadrul acestor zone protejate, Bucurestiul concentrează 273 de monumente de interes național si 2.378 de interes local. în ceea ce privește natura monumentelor, la nivelul municipiului, există 42 de monumente arheologice de interes național, 191 de monumente de arhitectură de interes național si 24 de monumente memoriale si funerare de interes național. De asemenea, conform Listei Monumentelor Istorice, 2015 (LMI B 2015), Municipiul București are un patrimoniu format din: 186 monumente categoria I, 2108 categoria II, 116 categoria III și 241 categoria IV.

în cadrul teritoriului administrativ al Sectorului 5 al Municipiului București se regăsesc 28 de Zone Construite Protejate, dintre care 24 sunt localizate concentrat în cadrul zonei centrale și 4 care sunt amplasate dispersat în cadrul teritoriului analizat

Infrastructură de transport rutier

Autostradă

Drmi natoo.il /arteră ptincoaiă

Dura (udaipan / arteră secundară

S trAri ItikhIh

'‘"4.

c V

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 *         *

Vi''"’’

Fig. 16.1. Distribuția spațială a monumentelor din Municipiul București, cf. LMI 2015, și parcelele protejate ²⁷

Astfel, dacă ne referim la patrimoniul imobil al Municipiului București, aici au fost identificate 2.651 de clădiri de patrimoniu, construcții școlare, monumente de artă plastică și memorială, lăcașe de cult, monumente și vestigii. Monumentele catalogate cu valențe istorice și discutate în cazul de față sunt reprezentate de monumente de arheologie, arhitectură fortificată, arhitectură religioasă, arhitectură civilă, sau vestigii de pictură și sculptură monumentală care se regăsesc pe teritoriul municipiului. Cercetând fondul arhitectonic al orașului, se observă că majoritatea monumentelor istorice au fost ridicate în secolul al XlX-lea și începutul secolului al XX-lea. însă, arhitectura specifică acestei perioade se completează cu arhitectura monumentelor istorice construite înainte de secolul XIX.

Parte din aceste clădiri monument - înscrise în Patrimoniul cultural național al României - se regăsesc și pe teritoriul Sectorului 5 al Municipiului București, după cum figurează în Lista monumentelor istorice (LMI) revizuită de Ministerul Culturii în anul 2015.

Dintre vestigiile istorice și religioase, muzeele, casele memoriale și monumentele existente pe teritoriul administrativ al Sectorului 5 București și care îl califică ca destinație pentru turismul cultural la nivelul Municipiului București, reprezentative sunt următoarele:

• 4-    Palatul Parlamentului

• 4-    Catedrala Mântuirii Neamului

• -4-    Palatul Cotroceni

• 4    Muzeul Național Cotroceni

• 4-    Mănăstirea Cotroceni

• 4-    Palatul Bragadiru

• 4-    Grădina Palatului Bragadiru

• 4-    Opera Națională București

• 4-    Arhivele Naționale ale României

• 4-    Muzeul Memorial Gheorghe Tăttărescu

• 4-    Muzeul Mitropolit Antim Ivireanul din curtea Mănăstirii Antim Ivireanu

• 4-    Casa memorială Tudor Arghezi

• 4-    Colegiul Național "Gheorghe Lazăr"

• 4-    Mănăstirea Xxxxx Xxxx

• 4-    Biserica Sfântul Elefterie Vechi

• ²⁷ Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 al Mun. București 2022-2027 - Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București pentru perioada 2021-2030

• 4-    Biserica Sfântul Elefterie Nou

• 4-    Biserica Sfântul llie Gorgani

• 4    Monumentul Xxxxxxxx Xxxxxx din curtea Bisericii Domnitei Bălasa

• 4-    Monumentul Eroilor Sanitari

• 4-    Statuia lui George Enescu

• 4-    Statuia lui Mihail Kogalniceanu.

Sectorul 5 București este important nu numai ca subzonă istorică și culturală de prestigiu a Municipiului București, ci și din punct de vedere edilitar. Astfel, obiectivele prezentate consolidează potențialul diversificat prin care Capitala constituie un centru turistic de sine stătător, dar care poate fi inclus în cadrul unor trasee sau circuite de promovare a regiunii per ansamblu. Aceste obiective oferă personalitate și creează un ambient relaxant, prețuit în egală măsură de turiștii care vizitează orașul, cât și de localnici. Din nefericire, în pofida reabilitării unor spații publice din zona centrală, aceasta nu este încă suficient de atractivă pentru turiști și nici chiar pentru locuitori, fiind necesare investiții și la nivelul clădirilor aflate în proprietate privată (mai ales a celor în risc de colaps) în vederea consolidării și refacerii fațadelor acestora.

în ceea ce privește componenta de agrement, este cea mai frecventă formă de turism practicată la nivelul județului Ilfov, incluzând oferta pentru practicarea activităților sportive, dar care presupune o perioadă relativ scurtă de ședere a vizitatorilor (în multe cazuri aceștia nu înnoptează) cu o influență negativă asupra dezvoltării infrastructurii turistice.

Și în Municipiul București se regăsesc atracții turistice ce pot reprezenta locații pentru petrecerea timpului liber, reprezentative pentru Sectorul 5 find : Parcul Izvor, Parcul Cișmigiu și Parcul Eroilor.

Turismul de week-end se desfășoară atât în sezonul estival, cât și în sezonul de iarnă și înglobează mai multe forme de turism, precum: vizita obiectivelor culturale, escapade relaxante în complexurile de agrement, spa, fitness, în restaurantele, cafenelele, mall-urile existente, precum și locații în aer liber pentru practicarea diverselor sporturi. Această formă de turism este facilitată în special de existența a numeroase activitati specifice unui city-breack.

în ultima perioadă, Sectorul 5 s-a diferențiat de celelalte sectoare ale Municipiului București demonstrând un profil turistic diferit, aceasta fiind o adevărată destinație de afaceri și city-break, sau chiar sugerând că există un potențial bogat ca acest sector să genereze produse și oferte care să conducă la perioade mai mari de ședere a vizitatorilor.

Patrimoniul cultural imaterial este reprezentat și de tradiții, obiceiuri, inclusiv tradiții orășenești, care contribuie la exploatarea valorilor artistice, sentimentale și

%?_uu

memoriale create de generațiile trecute. Parte din îndeletnicirile de bază ale vremurilor străvechi erau țesutul și cusutul, păstrarea costumului popular autentic al fiecărei regiuni, dansurile populare, formații artistice vocale care transmit cântecele moștenite, etc.

Infrastructura culturală a Municipiului București se remarcă drept cea mai complexă și dezvoltată la nivel național, aici fiind localizate atât sediile unor instituții naționale, cât și numeroase alte spații administrate de instituții culturale publice, sectorul antreprenorial sau sectorul independent. Acestea acoperă o paletă variată de sectoare culturale și tipologii de echipamente, dedicate teatrului, lecturii, artelor vizuale, spectacolelor, muzicii, operei, expozițiilor sau domeniilor creative.

Oferta culturală a Municipiului București joacă un rol deosebit de important în definirea identității Capitalei României, fiind unul dintre principalii factori care contribuie la atractivitatea orașului atât pentru locuitori, cât și pentru vizitatori.

în ceea ce privește dotările culturale din Municipiul București, acestea fac parte în principal din infrastructura culturală tradițională (muzee, biblioteci, teatre, săli de concerte, operă și operetă, spații de expoziție, cinematografe, librării, etc.), în ultimii ani însă dezvoltându-se din ce în ce mai mult și o serie de spații culturale alternative. Astfel, Bucureștiul oferă o gamă largă de obiective culturale, având 50 de muzee, 8 teatre de stat și 6 private, Circul Național, Opera Națională, expoziții și un număr impresionant de cinematografe, ș.a.m.d.

Strict pe teritoriul administrativ al Sectorului 5 București, activitățile culturale, educative si de turism cultural se desfășoară în instituții de cultură precum:

/â* Muzeul Național de Artă Contemporană;

Muzeul Costumelor Populare din România;

Muzeul Memorial Gh. M. Tăttărescu;

Muzeul Memorial "Dimitrie și Xxxxxxx Xxxxxx";

Muzeul Mitropolit Antlm Ivireanul;

Muzeul Național Tehnic ”Prof. ing. Dimitrie Leonida”;

Casa Memorială Tudor Arghezi;

Colecția de Artă plastică "Ligia și Xxxxxxxx Xxxxxxx”

& Opera Națională București;

Teatrul Bulandra - Sala Xxxxx Xxxxxx;

Teatrul Elisabeta;

Teatrul Independet "Unteatru”;

& Teatrul Godot;

The Light Cinema - în cadrul mall-ului Liberty Center;

"E-Uranus - cinema in aer liber";

"Cinemateca Română - Sala Xxxx Xxxxxxxxx";

Cinematograf "Festival";

Cinema "Glendale Studio"

’^UL^

Eurocinema "Tinerimea Română”;

Biblioteca Metropolitană București - Filiala Vasile Alecsandri;

Biblioteca Metropolitană București - Filiala Gheorghe Șincai;

Biblioteca de Psihologie și Științele Educației - Filiala Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”;

Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural a Municipiului București;

Centrul Cultural și de Tineret "Ștefan lordache";

Cui Tur Ed - Direcția Cultură, învățământ, Turism a Municipiului București;

Centrul Cultural "Lumina”.

Sportul și activitățile recreative dețin un rol important în viața socială cu un impact major asupra stării de sănătate în general și în special în ceea ce privește bolile cardiovasculare. Dimensiunea economică este dată de potențialul sportului ca motor al creșterii economice și în combaterea șomajului.

Rolul sportului în procesul de educare a tinerei generații și a formării personalității acestora este de asemenea important. Sporturile locale și tradiționale, trebuie conservate întrucât acestea fac parte din propriul patrimoniu cultural, și trebuie susținute cu accent pe participarea voluntară și pe valorile pozitive, fiind un simbol al diversității culturale.

La nivelul activității sportive bucureștene, organizarea instrumentelor disponibile se face prin intermediul Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București (DSTMB).

Direcția pentru Sport șl Tineret a Municipiului București este serviciu public deconcentrat al Ministerului Tineretului și Sportului, cu personalitate juridică și are ca obiect principal de activitate organizarea și desfășurarea acțiunilor de și pentru tineret, a acțiunilor culturale, artistice, distractive, educative, turistice interne și internaționale, sportive și de agrement pentru copii și tineri.

în ceea ce privește infrastructura sportivă, Municipiul București se bucură de o diversitate ridicată a dotărilor sportive existente care permit practicarea a numeroase discipline precum fotbal, volei, handbal, rugby, natație, șah, atletism, box, ciclism, arte marțiale, scrimă, baschet, tir sportiv, canotaj, motociclism, lupte, polo, tenis, tenis de masă, gimnastică și fitness, dansuri, badminton, sport pentru persoane cu nevoi speciale, patinaj, haltere, judo, karate, sambo, taekwondo, etc.

Deși nu există o bază de date integrată cu infrastructura sportivă din Capitală, nivelul de dotare, capacitatea și starea acesteia, pot fi identificate principalele echipamente disponibile în București, respectiv: baze și complexuri sportive, terenuri de sport, stadioane și bazine de înot, aflate în mare parte în proprietatea unor instituții publice precum Primăria Municipiului București, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației Naționale, Asociațiile Municipale sportive, etc., dar și în proprietatea sau administrarea unor cluburi sportive sau actori privați. La acestea se adaugă și principalele dotări pentru sportul de masă cum este cazul sălilor de sport / fitness private sau dotările aferente unităților de învățământ.

Diversitatea de activități sportive este promovată și de numeroasele structuri sportive existente în Municipiului București ce desfășoară activități în peste 80 de ramuri sportive:²¹

• ♦    1.276 asociații și cluburi sportive, dintre care 29 de Asociații Municipale,

• ♦    3 ligi profesioniste;

• ♦    68 de federații sportive.

în funcție de specificul lor, aceste evenimente au loc fie în spații dedicate sportului, precum Sala Polivalentă, Arena Națională, bazele cluburilor sportive sau Sala de Atletism Xxxx Xxxxx, fie în spații neconvenționale, în cazul activităților dedicate publicului larg, cum ar fi mall-urile, parcurile sau arterele de circulație ale Capitalei. O mare diversitate se remarcă și în cadrul organizatorilor acestor manifestații, de la instituții publice precum Primăria Municipiului București, Clubul pentru Tineret al Municipiului București, Asociațiile Municipale sportive, Ministerul Tineretului și Sportului, PROEDUS sau Primăriile de Sector la actori independenți și privați precum asociațiile si fundațiile, băncile, mall-urile, etc.

în ceea ce privește tipologiile de dotări de petrecere a timpului liber existente pe teritoriul Municipiului București, acestea se grupează în general în cadrul unor categorii principale în funcție de interesul utilizatorilor. Astfel, cele mai răspândite sunt dotările de alimentație publică - restaurante, baruri, cafenele - care în funcție de specificul și localizarea lor, pot fi frecventate atât de locuitorii, cât și de vizitatorii din Capitală.

Pe lângă aceste dotări, activitățile în aer liber sunt printre cele mai des practicate de bucureșteni, parcurile, spațiile verzi și locurile dejoacă pentru copii fiind în topul preferințelor acestora, deși Bucureștiul încă se confruntă cu existența unor areale extinse fără acces facil la un spațiu verde major. O altă activitate preferată a locuitorilor din Capitală este reprezentată de frecventarea spațiilor comerciale, atât pentru cumpărături, cât și pentru mix-ul de oferte pe care aceste locații le oferă, de la zone de luat masa, la servicii de proximitate (precum salon de înfrumusețare, bănci, săli de gimnastică etc.) și chiar la activități culturale (cinematografe, concerte, spectacole, etc.). Nu în ultimul rând, acestora li se alătură o serie de alte facilități de agrement precum cluburile de noapte, parcurile de distracții, cluburile de wellness sau escape room-urile, care însă în general se regăsesc într-un număr mai redus.

• 16.2 Analiza SWOT

Puncte tari (S)

O Sectorul 5 are pe teritoriul său un număr mare de atracții existente și potențiale culturale, turistice și de agrement, precum și un număr important de așezăminte de cult.

O Existenta unui număr mare de instituții de cultură, multe dintre acestea având dezvoltate și instrumente digitale de informare (acestea putând fi integrate cu ușurință)

• □    Existența structurilor specializate la nivelul administrației locale sector 5 cu privire la problematicile specifice domeniului cultură, culte, sport și agrement

O Existența unor parcuri cu potențial de valorificare ridicat precum și organizarea unor evenimente culturale și sportive cu tradiție.

Puncte slabe (W)

O Lipsa integrării informațiilor specifice domeniului cultură, culte, sport și agrement pentru furnizarea unor servicii utile cetățenilor și vizitatorilor sectorului 5

S Nivelul redus de digitalizare al instituțiilor de cult și informarea redusă a cetățenilor

• □    Lipsa informațiilor actualizate și integrate cu privire la domeniul cultură, culte, sport și agrement

O Implicarea relativ redusă a administrației publice locale în proiecte comune cu societatea civilă în domeniul cultură, culte, sport și agrement.

O Lipsa unor legături între școlile și liceele din sectorul 5 și instituțiile din domeniul cultură, culte, sport și agrement

Oportunități (O)

O Existența programelor regionale cu componenta de digitalizare precum și componente legate de refacerea patrimoniului cultural și dezvoltarea bazelor sportive pentru cetățeni.

O Existența cadrului european de dezvoltare locală și regională și asistența din partea unor instituții europene.

O Deschiderea ADR București Ilfov și implicarea sectorului 5 în proiecte dezvoltate la nivelul municipiului București în definirea priorităților care vor face obiectul PR 2021-2027.

O Existența unor numeroase instituții publice care pot susține implementarea unor proiecte la nivelul sectorului 5.

Amenințări (T)

• 3    Lipsa capacității tehnice la nivel național de atragere a fondurilor specifice măsurilor de sprijin la nivel regional și european prin măsurile de finanțare alocate domeniului cultură, culte, sport și agrement

• □    Lipsa capacității tehnice la nivelul administrației centrale care să nu permită implementarea unor programe de finanțare gestionate de către ministerele de resort și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5.

• 5    Lipsa personalului calificat pentru implementarea unor astfel de soluții pentru domeniul cultură, culte, sport și agrement.

• 16.3    Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind cultura, cultele, sportul și agrementul smart ca parte din conceptul de smart city.

Componentele principale ale politicii locale privind cultura, cultele, sportul și agrementul smart sunt:

Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

• ^x Consultarea cetățenilor;

Implementarea proiectelor;

Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart;

3 r <

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * f *

Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a impactului;

Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind cultura, cultele, sportul și agrementul smart:

• ►    OG1. Cetățenii pe primul loc

• ►    OG2. Mediul de afaceri ca motor al dezvoltării urbane

• ►    OG3. Impact minim asupra mediului natural

• ►    0G4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind cultura, cultele, sportul și agrementul smart:

• >    OS1.1 Servicii publice accesibile pentru cetățeni

• >    OS1.2 Participarea activă a cetățenilor

• >    OS1.4 Spații publice accesibile și atractive

• >    OS 2.2 Participarea activă a companiilor în special a IMM-urilor

• >    OS3.4 Creșterea suprafețelor și întreținerea spațiilor verzi

A OS4.1 Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme.

• 16.4    Direcții de acțiune/programe

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta de cultură, culte, sportul și agrement smart sunt:

CCS1. Cultură si culte

J CCS2. Turism și agrement

S CCS3. Sport și stil de viață sănătos.

• 16.5    Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

• O    CCS1. Cultură si culte:

• ♦    CCS1.1 Dezvoltarea unei platforme digitale care să informeze cetățenii Sectorului 5 în legătură cu evenimentele culturale organizate pe teritoriul Sectorului 5 șl Integrarea cu alte platforme similare;

• ♦    CCS1.2 Dezvoltarea unei platforme digitale cu informații despre lăcașurile de cult din Sectorul 5 (proiect realizat în parteneriat cu BOR și alte culte) și evenimentele organizate de către acestea;

• ♦    CCS1.3 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru derularea proiectelor culturale (administrația publică, instituții de cultură, ONG-uri, voluntari, instituții de învățământ).

O CCS2. Turism și agrement:

• ♦    CCS2.1 Dezvoltarea unei platforme digitale care să Informeze cetățenii Sectorului 5 în legătură cu serviciile de agrement și atracțiile turistice din Sectorul 5;

• ♦    CCS2.2. Dezvoltarea unei platforme digitale pentru derularea proiectelor privind evenimentele organizate (cu impact asupra turismului local).

O CCS3. Sport și stil de viață sănătos:

• ♦    CCS3.1 Dezvoltarea unei platforme digitale care să informeze cetățenii Sectorului 5 în legătură cu abordarea unui stil de viață sănătos bazat pe activități sportive, prezentarea facilităților sportive din Sectorul 5 sau cele la care cetățenii pot ajunge cu ușurință;

• ♦    CCS3.2 Dezvoltarea unei platforme digitale care să informeze cetățenii Sectorului 5 în legătură cu alimentația sănătoasă (parteneriat cu medici nutriționiști și furnizori de produse specifice, inclusiv promovarea produselor naturale din piețele publice).

• 17.    Educație Smart ___________________________________l__________________________

  • 17.1    Prezentarea situației existente

________________________________________________________________J______________________________

Potrivit UNESCO, educația pentru dezvoltare durabilă reprezintă „un instrument cheie pentru realizarea ODD-urilor”. Dezvoltarea Durabilă reprezintă o paradigmă bazată pe etică și educație pentru Dezvoltare Durabilă și are ca scop dezvoltarea competențelor care ajută indivizii să reflecteze la propriile lor acțiuni, ținând seama de impacturile lor actuale și viitoare, sociale, culturale, economice și de mediu.²²

Analiza populației școlare pe vârste, nivele de educație, medii de rezidență și sexe poate contribui la identificarea situațiilor existente ce necesită măsuri active, imediate.

Regiunea București-llfov cuprinde toate formele de învățământ, ocupând locul 2 după Regiunea Nord-Est din punct de vedere al numărului populației școlare, pe toate nivelurile de educație. Conform bazei de date a Institutului National de Statistocă, în anul școlar 2021 - 2022 numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar era de 347.824 elevi (11,82% din totalul național), iar în învățământul superior, în cele 31 de centre universitare își desfășurau studiile 176.408 studenți, reprezentând 31,84% din numărul total la nivel național. La nivelul regiunii se constată o tendință de creștere constantă a populației școlare, total opusă tendenței de la nivel național și a celorlalte regiuni.

în ceea ce privește analiza sistemului educațional din Municipiul București, aceasta pornește de la măsurarea gradului de atingere a obiectivelor formulate în planul managerial pentru anul școlar 2021-2022, prin raportare la indicatorii de evaluare a calității și a eficienței interne a sistemului. Astfel, se poate remarca o creștere a numărului de absolvenți (de toate nivelurile), fapt datorat, pe de o parte numărului mai mare de elevi înscriși în unitățile de învățământ, iar pe de altă parte reducerii ratei de abandon școlar. Unele fluctuații care apar în special în cazul învățământului profesional și liceal se datorează și schimbării legislației (desființarea/reînființarea învățământului profesional).

Raportul profesor/elev a rămas neschimbat în anul școlar 2021-2022 față de 2020-2021: unu la 15, deși în ultimul an a fost modificat numărul de elevi dintr-o clasă,

dar a crescut numărul de elevi cu 1.200 de la un an la altul, dar și numărul de cadre didactice de la 25.172 persoane în anul 2015, la 27.243 în anul 2021.

în ceea ce privește diagnoza sistemului educațional din Sectorul 5 al Municipiului București, prioritatea a fost concentrată pe îmbunătățirea actului educațional din fiecare unitate școlară, elevii fiind beneficiari directi ai eforturilor umane și financiare realizate de instituțiile abilitate și responsabile în mod direct.

Numărul de copii/elevi pe niveluri de învățământ din Sectorul 5 București, în anul școlar 2021-2022, a fost structurat astfel: ²³

>antepreșcolar (0-3 ani): 208 copii

fpreșcolar (4-6 ani): 5.348 preșcolari

primar și gimnazial (clasa pregătitoare și clasele l-VIII): 16.372 elevi

jp liceal și profesional (clasele IX- XII): 10.835 elevi

Sîpostliceal, inclusiv învățământ de maiștri: 47 elevi.

Fig. 17.1. Ponderea populației școlare pe niveluri de învățământ din Sectorul 5 București, în anul școlar 2021-2022 ²⁴

Astfel, în sistemul de învățământ existent în Sectorul 5 au fost înscriși în anul școlar 2021 - 2022 un număr de 32.805 elevi, din care ponderea cea mai mare o au elevii înscriși în învățământul primar și gimnazial (49,91%), urmat fiind de cei din învățământul liceal și profesional (33,03%) și preșcolarii în proporție de 16,30%.

La nivelul Sectorului 5 București, declinul demografic general, accentuat pentru populația tânără, are efect și asupra populației de vârstă școlară, după cum se observă și din tabelul și graficul de mai jos:

Tab. 17.1. Populația școlară în Sectorul 5 București în perioada 2015-2021 ³²

Indicatori (nr.)	2015	2016	2017	2018	2019	2020	2021
Copii înscriși în creșe	267	278	313	308	309	203	208
Copii înscriși în grădinițe (inclusiv învățământul special)	5.686	5.318	5.504	5.563	5.755	5.322	5.348
Elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial (inclusiv a doua șansă / exclusiv învățământul special)	20.820	20.398	20.655	20.539	20 200	19.585	16.372
Elevi înscriși în învățământul liceal și profesional (inclusiv a doua șansă / exclusiv învățământul special)	8.777	8.499	8.299	8.316	8.523	8.876	10.835
Elevi înscriși în învățământul postliceal și de maiștri	152	146	138	73	36	47	47

Fig. 17.2. Evoluția populației școlare la nivelul Sectorului 5 București (nr. Persoane) ²⁵

'^N'*r

La nivelul Sectorului 5 se constată un trend diferit de cel al Bucureștiului, în sensul în care cu excepția numărului elevilor cuprinși în învățământul liceal și profesional care a crescut în anul 2021 comparativ cu anul 2015, copii și elevii cuprinși în celelalte stadii de învățământ au înregistrat un trend continuu descrescător în perioada analizată.

Sectorul 5 este penultimul în funcție de numărul de locuitori și înregistrează cel mai mic număr de elevi în cadrul învățământului preșcolar, primar, gimnazial și postliceal. Totuși, acest sector are cea mai ridicată pondere a populației de 0-14 ani din totalul locuitorilor, iar ca număr de dotări publice de învățământ a înregistrat valori medii. Particularitățile sectorului sunt numărul mic de grădinițe private și lipsa liceelor private. Situația poate fi explicată prin lipsa atractivității infrastructurii educaționale din Sectorul 5 la nivel municipal, pe fondul percepției negative a acestuia (criminalitate, dezavantajare) și a gradului mai mic de înscriere a copiilor în sistemul de educație -situație specifică zonelor cu procente mari de marginalizare, cum este cazul Sectorului 5.

în ceea ce privește numărul de cadre didactice din Sectorul 5 al Municipiului București, în anul școlar 2021-2022, situația se prezintă astfel: Total personal didactic: 1.504 persoane

X Personal didactic în învățământ preșcolar- 404 persoane;

X Personal didactic în învățământ primar și gimnazial (inclusiv a doua șansă / exclusiv învățământul special) - 1.093 persoane;

X Personal didactic în învățământ liceal și profesional (inclusiv a doua șansă / exclusiv învățământul special) - 547 persoane;

X Personal didactic în învățământ postliceal și de maiștri - date lipsă.

1200

1112-.__               ..^6^-—--1689———««—---1693

1000

800

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021

.....Personal didactic în învățământ preșcolar

• —— Personal didactic în învățământ primar și gimnazial

— Personal didactic în învățământ liceal și profesional

Fig. 17.3. Evoluția personalului didactic la nivelul Sectorul 5 al Municipiului București (nr. persoane)²⁶

Ca urmare a analizei efectuate, se constată faptul că în ansamblu numărul cadrelor didactice din școlile Sectorului 5 București a cunoscut în perioada de timp analizată un trend ascendent la toate niveluri și formele de învățământ, cu excepția anului pandemic 2020.

Dacă ne referim la infrastructura școlară din Sectorul 5 al Municipiului București, din punct de vedere statistic, în anul școlar 2021-2022, aceasta este următoarea: ²⁷

UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂT

• ❖ Grădinițe de copii: Grădinița nr. 33 Sector 5, București; Grădinița nr. 34 Sector 5, București; Grădinița nr. 35 Sector 5, București; Grădinița nr. 53 Sector 5, București; Grădinița nr. 54 Sector 5, București; Grădinița nr. 72 Sector 5, București; Grădinița nr. 73 Sector 5, București; Grădinița nr. 168 Sector 5, București; Grădinița nr. 178 Sector 5, București; Grădinița nr. 185 Sector 5,

București;Grădinița nr. 205 Sector 5, București; Grădinița nr. 242 Sector 5,

București; Grădinița nr. 244 Sector 5, București; Grădinița nr. 245 Sector 5,

București; Grădinița nr. 268 Sector 5, București; Grădinița nr. 269 Sector 5,

București; Grădinița nr. 271 Sector 5, București; Grădinița "Paradisul Verde”

Sector 5, București; Grădinița "Floarea Soarelui” Sector 5, București; Grădinița "Căsuța Fermecată” Sector 5, București; Grădinița "Electromagnetica” Sector 5, București. ⁷ /

❖ Școli din învățământul primar și gimnazial: Școala Gimnazială "Principesa Margareta” Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 2 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 103 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 115 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 124 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 125 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 126 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 127 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 128 Sector 5, București; Școala Gimnazială "Luceafărul” Sector 5, București; Școala Gimnazială "Grigore Tocilescu” Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 131 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 134 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 135 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 136 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 143 Sector 5, București; Școala Primară nr. 144 Sector 5, București; Școala Gimnazială "Mircea Sântimbreanu” Sector 5, București; Școala Gimnazială ”1. C. Brătianu” Sector 5, București; Școala Gimnazială ”1. G. Duca” Sector 5, București; Școala Gimnazială "Petrache Poenaru" Sector 5, București; Școala Gimnazială

"George Călinescu” Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 150 Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 188, Sector 5, București; Școala Gimnazială nr. 280, Sector 5, București. ^{7 7} }

• ❖ Licee: Colegiul Național ” Gheorghe Lazăr” Sector 5, București; Liceul Teoretic "Ștefan Odobleja” Sector 5, București; Liceul Teoretic "Ion Barbu” Sector 5, București; Liceul Teoretic "Dimitrie Bolintineanu” Sector 5, București; Liceul Tehnologic "Dimitrie Guști” Sector 5, București; Colegiul Tehnologic "Grigore Cerchez” Sector 5, București; Colegiul Economic "VilloT’ Sector 5, București; Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Xxxxxxx Xxxxx" Sector 5, București; Colegiul Tehnic "Energetic" Sector 5, București.

Sectorul 5 al Municipiului București deținea, în anul 2021, aproximativ 8,06% din cele 682 de unități de învățământ din București.

în ceea ce privește evoluția numărului de unități școlare din Sectorul 5 București, aceasta este prezentată în tabelul de mai jos:

Tab. 17.2. Evoluția unităților școlare din Sectorul 5 al Municipiului București, în per. 2015-2021 ³⁶

Niveluri de educație f	Anul 2015	Anul 2016	Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019	Anul 2020	Anul 2021
Antepreșcolar	1	2	1	1	1	1	1
Preșcolar 9	25	27	27	26	26	24	21
Primar și gimnazial (inclusiv învățământ special)	28	27	30	29	29	29	24
Liceal și profesional	10	10	10	9	9	10	9
Postliceal și tehnic de maiștri	-	-	-	-	-	-	-

Reprezentanții ISMB menționează ca punct tare al infrastructurii de educație preuniversitară din București faptul că toate școlile și liceele beneficiază de sisteme de supraveghere video și de cabinete medicale școlare - în schimb o problemă este faptul că nu există medici în toate unitățile care au cabinete medicale.

La nivelul Sectorului 5, cele mai mici valori ale scorului mediu al facilităților au fost obținute de: Liceul Teoretic "Ștefan Odobleja", Școala Gimnazială "Petrache Poenaru", Școala Gimnazială "Grigore Tocilescu", Școala Gimnazială nr. 135, Grădinița nr. 72 și Grădinița nr. 271.

Deși în ultimii ani au fost alocate sume împortante pentru reabilitarea unităților de învățământ, fie prin intermediul unor programe guvernamentale, fie cu sprijin financiar european sau al Băncii Mondiale, infrastructura continuă să nu corespundă

• ³⁶ Sursa: Prelucrare date Direcția Regională de Statistică a Municipiului București - Documentar Statistic Sectorul 5 anul 2022

o >

exigențelor unui învățământ performant. Mai există clădiri vechi și în stare proastă de funcționare, cu precădere în în zonele defavorizate. Prin implementarea unor programe guvermanentale se execută permanent lucrări de reabilitare a unităților de învățământ, construirea unor săli de sport la standarde europene, precum și utilarea cu mobilier a multor unităti școlare. 5      >

• 17.2    Analiza SWOT

Puncte tari (S)

O Experiența administrației publice locale în implementarea proiectelor de reabilitare si de dotare a unităților de învățământ din Sectorul 5;

O Existenta unei bune colaborări între unitățile de învățământ si administrația publică locală a Sectorului 5;

O Susținerea inițiativelor privind sursele de energie alternativă și de optimizare a consumului de energie și de resurse la nivelul instituțiilor de învățământ din Sectorul 5;

3 Experiență și maturitate în determinarea bugetului instituțiilor de învățământ și atragerea finanțărilor suplimentare pentru acest domeniu.

Puncte slabe (W)

O Viteza relativ redusă de implementare a acțiunilor specifice domeniului educației datorată lipsei de sincronizare între instituțiile publice;

O Puncte sensibile (lipsa comunicării, birocrație excesivă etc.) în cadrul proceselor de gestionare a resurselor necesare funcționării instituțiilor de învățământ;

O Utilizarea în proporție redusă a instrumentelor și platformelor digitale în cadrul procesului educațional;

S Competențe digitale limitate ale cadrelor didactice și personalului care este implicat în activitatea didactică;

O Lipsa unor instrumente avansate pentru generarea de conținut atractiv bazat pe IA, Realitate Virtuală și Realitate Augmentată.

Oportunități (O)

O Existența programelor regionale cu componenta de digitalizare, în special orientate către educație și specializări inteligente;

O Existența cadrului european de dezvoltare locală și regională și asistența din partea unor instituții europene;

o > V

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 • f *

O Deschiderea ADR București-llfov și implicarea Sectorului 5 în proiecte dezvoltate la nivelul Municipiului București în definirea priorităților care vor face obiectul PR 2021-2027;

• □    Existența unor numeroase instituții publice care pot susține implementarea unor proiecte de educație la nivelul Sectorului 5;

• □    Dorința mediului economic de a se implica în procesul educațional într-un mod activ.

Amenințări (T)

O Lipsa capacității tehnice la nivel național de atragere a fondurilor specifice măsurilor de sprijin la nivel regional și european prin măsurile de finanțare alocate domeniului educației;

O Lipsa capacității tehnice la nivelul administrației centrale care să nu permită implementarea unor programe de finanțare gestionate de către ministerele de resort și atragerea acestora în proiecte implementate în Sectorul 5;

O Lipsa personalului calificat pentru implementarea unor astfel de soluții pentru domeniul educațional;

O Lipsa personalului calificat pentru implementarea unor astfel de soluții pentru crearea de platforme digitale educaționale și generarea de conținut digital.

• 17.3    Politica locală

Politicile publice locale cu privire la implementarea conceptului de smart-city la nivelul Sectorului 5 reprezintă setul de decizii, acțiuni și proiecte (aferente celor 10 componente ale modelului de smart-city) care trebuie luate și puse în practică de administrația publică locală pentru a atinge obiectivele prezentei strategii (inclusiv asumarea responsabilităților și alocarea resurselor într-un orizont stabilit de timp). Astfel pentru fiecare componentă se poate contura o politică publică locală acompaniată de direcții de acțiune și proiecte.

Pentru punerea în practică, implementarea, politicilor publice aferente conceptului de smart city la nivelul Sectorului 5 se va utiliza modelul participativ (celelalte modele teoretice sunt: modelul autoritar, modelul de coaliție a actorilor și modelul de învățare continuă).

Strategia de smart city reprezintă unul dintre documentele de politici publice atât pentru politica generală de implementare a conceptului de smart city cât și pentru politica privind educația ca parte din conceptul de smart city.

Componentele principale ale politicii locale privind educația smart sunt:

• ^x Consultarea inițială a cetățenilor (model participativ de elaborare și implementare a politicii publice locale);

Definirea obiectivelor generale și specifice - ca parte a conceptului de smart city;

• ^A Definirea direcțiilor de acțiune/programe;

Stabilirea și definirea proiectelor prioritare;

• ^A Consultarea cetățenilor;

• ^x Implementarea proiectelor;

Evaluarea impactului proiectelor în atingerea obiectivelor politicii publice locale privind protecția mediului și eficiență energetică smart;

Implementarea măsurilor de corecție sau creștere a impactului;

• ^Â Abordarea ciclică - reluarea etapelor precedente.

Obiectivele generale ale strategiei de smart city Sector 5 cu impact asupra politicii publice locale privind educația smart:

• ►    OG1. Cetățenii pe primul loc

• ►    OG2. Mediul de afaceri ca motor al dezvoltării urbane

• ►    OG3. Impact minim asupra mediului natural

• > ■ OG4. Transformarea digitală și date deschise.

Obiectivele specifice asociate obiectivului/obiectivelor generale cu impact asupra politicii publice locale privind educația smart:

• >    OS1.1 Servicii publice accesibile pentru cetățeni

• >    OS1.2 Participarea activă a cetățenilor

• >    OS2.2 Participarea activă a companiilor în special a IMM-urilor

• >    OS3.1 Reducerea consumului de energie și optimizarea acestuia

• >    OS3.2 Implementarea conceptului de economie circulară

• >    OS4.1 Transformarea digitală a proceselor specifice administrației publice

• >    OS4.2 Implementarea conceptului de digital twin city

• >    OS4.3 Deschiderea datelor publice și interoperabilitate cu alte sisteme

• >    OS4.4 Competențe digitale.

• 17.4 Direcții de acțiune/programe

Principalele direcții de acțiune/programe propuse pentru componenta de educația smart sunt:

EDU1. Spații de învățământ și administrare

• •J EDU2. Conținut educațional și perfecționarea profesorilor

S EDU3. Participarea activă a elevilor.

17.5 Proiecte

Principalele proiecte de smart city propuse sunt:

• □ EDU1. Spații de învățământ și administrare:

• ♦    EDU1.1 Dezvoltarea unei platformei digitale de administrare a spațiilor școlare și alocare bugetară;

• ♦    EDU1.2 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru gestionarea consumului energetic și implementarea unor măsuri de reducere a consumului de energie;

• ♦    EDU1.3 Platformă digitală de monitorizare a mediului în care se desfășoară activitățile educaționale (calitatea aerului, iluminat, zgomot etc.).

O EDU2. Conținut educațional și perfecționarea profesorilor:

• ♦    EDU2.1 Dezvoltarea platformelor digitale existente și adăugarea noilor funcționalități - e-learnlng și conținut interactiv - inclusiv integrarea cu platforme existente;

• ♦    EDU2.2 Dezvoltarea de conținut educațional pentru școli și licee -parteneriate cu firmele și instituțiile publice relevante;

• ♦    EDU2.3 Organizarea cursurilor de instruire și perfecționare pentru utilizarea platformelor educaționale digitale.

O EDU 3. Participarea activă a elevilor:

• ♦    EDU3.1 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru participarea activă a elevilor la realizarea procesului educațional;

• ♦    EDU3.2 Platformă digitală de VR și AR pentru generarea de conținut educațional cu participarea activă a elevilor- democratizarea procesului educațional și abordarea participativă;

• ♦    EDU3.3 Dezvoltarea unei platforme digitale pentru susținerea procesului educațional în școlile vocationale.

1                         !                                 3

• 18. Implementarea și monitorizarea strategiei

• 18.1    Structura de monitorizare

în vederea monitorizării strategiei de smart city se propune înființarea unei structuri organizatorice de implementare și monitorizare (SOIM) care poate să se suprapună cu cea de monitorizare și evaluare a SDL (și pe unele componente cu cea responsabilă de implementarea PMUD) dar și cu alte strategii sectoriale.

SOIM va avea discuții comune cu AMPR (în acest caz ADR Bl) pentru procesul de selecție a proiectelor ce vor fi eligibile pentru acest tip de finanțare, și va fi alcătuită din experți tehnici din aparatul administrativ care vor identifica, în baza unei proceduri de prioritizare și selecție (similară cu cea utilizată în cadrul acestei strategii), proiectele care pot fi finanțate.

în plus, față de componența acestei structuri SOIM, este necesară implicarea unei echipe interdisciplinare din cadrul Primăriei Sector 5 ale cărei responsabilități se vor axa pe monitorizarea implementării strategiei de smart city, respectiv a proiectelor / măsurilor propuse, conform procedurii de evaluare prezentate anterior. Se recomandă ca echipa de monitorizare să fie responsabilă și de implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 și a elementelor care țin de Sectorul 5 din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București-llfov.

Din echipa respectivă vor face parte reprezentanți ai administrației publice locale și actori cheie implicați în procesul de implementare a strategiei de smart city și a celorlalte două strategii (în continuare sunt prezentate recomandări privind personalul implicat, acesta poate avea unul sau mai multe roluri), astfel:

Manager Strategie de smart city, SDL și PMUD - componentele aferente sectorului 5 - administrator public

S Asistent manager din partea Serviciului Proiecte cu Finanțare Internațională / manager public;

Responsabil comunicare și relații publice (vizibilitate) - din partea Serviciului Proiecte cu Finanțare Internațională / manager public;

Coordonator tehnic: Director executiv

'A Coordonator financiar (Director General Direcția Generală Economică)

'A Coordonator achiziții publice (Șef Serviciu Achiziții Publice).

Activitățile principale ale echipei de monitorizare a implementării strategiei de smart city sunt:

Implementarea strategiei de smart city: urmărirea introducerii în programele de investiții anuale/multianuale a proiectelor prevăzute în strategie, monitorizarea pregătirii proiectelor si a achizițiilor necesare, monitorizarea progresului implementării proiectelor, monitorizarea fondurilor bugetare necesare;

Asigurarea bunei gestiuni a procesului de implementare;

^x Realizarea ajustărilor necesare în Planul de acțiune, în funcție de evoluția în procesul de implementare;

Identificarea surselor de finanțare disponibile;

^A Actualizarea programelor de investiții și acțiuni pe termen scurt, mediu si lung, in funcție de evoluția factorilor socio-economici din municipiu;

Asigurarea cooperării cu instituții la nivel regional și național;

Informarea și implicarea cetățenilor în realizarea acțiunilor și proiectelor;

Monitorizarea indicatorilor de progres pentru estimarea evoluției atingerii obiectivelor stabilite prin strategie;

Colectarea datelor necesare pentru evaluarea implementării strategiei si actualizarea planului de acțiuni.

• 18.2    Implementarea strategiei

Implementarea strategiei, respectiv atingerea obiectivelor propuse în cadrul acesteia, se va face prin punerea în practică a planului de acțiuni, respectiv prin implementarea proiectelor din acest plan.

Proiectele vor fi evaluate în primele 3 luni ale implementării strategiei pentru ierarhizarea acestora. în acest scop se propune o analiză multicriterială care să permită o ierarhizare obiectivă a proiectelor. Analiza multicriterială pentru ierarhizarea proiectelor va avea cel puțin următoarele criterii: percepția cetățenilor asupra proiectului (sau rolul pe care îl are proiectul în creșterea calității vieții cetățenilor - pentru cazul proiectelor complexe sau foarte tehnice), raportarea la schimbările climatice, eficientizarea activității în domeniul de aplicare al proiectului, accelerarea dezvoltării economice la nivel local sau regional, existența surselor de finanțare și integrarea cu alte sisteme.

După ierarhizarea proiectelor, se va face o grupare a acestora pe domenii sau programe (pentru unele cazuri pot fi acceptate și portofolii de proiecte) pentru o simplificare a abordării (se pot păstra programele propuse în cadrul acestei strategii pe cele 10 componente ale conceptului de smart city) în funcție de contextul organizatoric și financiar din acel moment.

Fiecare proiect considerat eligibil va fi prezentat cetățenilor și se vor face discuții în clustere sau workshopuri specializate pentru identificarea soluției optime pentru proiectul sau proiectele analizate.

După implementarea fiecărui proiect se va face o analiză a impactului rezultatelor proiectului asupra obiectivelor strategiei de smart city și se vor propune măsuri de amplificare a impactului sau de corectare a rezultatelor.

Pentru fiecare proiect care va fi propus se vor urmări următoarele aspecte:

• ►    Impactul asupra realizării obiectivelor strategiei de smart city;

• ►    Existența interfețelor (de exemplu, de tip API) în cadrul platformelor digitale care vor fi dezvoltate în cadrul proiectului pentru a asigura interoperabilitatea cu alte sisteme și platforme digitale;

• ►    Impactul proiectului asupra cetățenilor;

• ►    Impactul proiectului asupra administrației publice locale;

• ►    Posibilitate extinderii sistemului sau a dezvoltării de funcționalități noi -respectiv propunerea unor proiecte în acest sens;

• ►    Impactul asupra mediului și existența unor măsuri de luptă împotriva schimbărilor climatice.

• 18.3    Monitorizarea implementării

Monitorizarea implementării Strategiei de Smart City - Sector 5 Smart 2023-2030 este necesară pentru asigurarea următoarelor:

• ♦    Evaluarea indicatorilor de rezultat si a corespondenței acestora cu valoarea estimată a indicatorilor;

• ♦    Adaptarea implementării, în scopul ajustării ritmului de implementare si, daca este cazul, a masurilor si proiectelor propuse, în funcție de rezultatele evaluate periodic;

• ♦    Menținerea sprijinului politic;

• ♦    Adaptarea implementării și a priorităților stabilite, în funcție de sursele de finanțare identificate;

• ♦    Actualizarea strategiei, în baza performanțelor reale ale diferitelor măsuri și a efectelor acestora.

Evaluarea strategiei va fi realizată prin urmărirea periodică a indicatorilor de performanță și a criteriilor de evaluare a schimbărilor produse în diferitele componente ale conceptului de smart city (cele 10 componente + platforma de integrare a soluțiilor digitale - digital twin - în procente din soluția finală).

Monitorizarea și evaluarea implementării acțiunilor propuse în cadrul strategiei se va realiza continuu în perioada 2023 - 2030. Ținând cont de modul de desfășurare al Programului Regional la nivelul regiunii pentru perioada 2022-2027, tabelul de mai jos prezintă acțiunile de monitorizare necesare în perioada 2022-2027 cu extindere pe perioada 2027-2030. Raportul de început din primul trimestru al anului 2024 va prezenta organizarea și planificare implementării proiectelor pe baza surselor existente de finanțare și strategia de implementare a măsurilor de smart city la nivelul Sectorului 5.

	Name	2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
1	Lansarea Strategiei și organizarea structurii de monitorizare
2	Faza 12023-2025
3	Monitorizare anul 1	30 Dec 2024 at 08:00
4	Monitorizare anul 2	30 Dec 2025 at 08:00
5	Monitorizare faza I	27 Feb 2026 at 08:00
6	Revizie I Strategie Smart City S5	27 Feb 2026 at 08:00 *
7	Faza II2026-2028
8	Monitorizare anul 3	30 Dec 2026 at 08:00
9	Monitorizare anul 4	3 Jan 2028 at 08:00
10	Monitorizare anul 5	1 Jan 2029 at 08:00
11	Monitorizare faza II	’    1 Jan 2029 at 08:00
12	Revizie II Strategie Smart City S5	1 Jan 2029 at 08:00
13	Faza III 2029-2030
14	Monitorizare anul 6	31 Dec 2029 at 08:00
15	Monitorizare anul 7	31 Dec 2030 at 08:00
16	Monitorizare faza III	31 Dec 2030 at 08:00
17	Noua strategie de Smart City	31 Dec 2030 at 08:00

Fig. 18.1. Diagrama Gantta activităților de implementare, monitorizare și actualizare a strategiei

Pentru monitorizarea implementării strategiei, se propune următorul set minimal de indicatori și valori țintă preconizate pentru anul 2030, descrise în tabelul de mai jos:

Tab. 18.1. Indicatori de monitorizare a implementării proiectelor de smart city

Cod

Indicator

UM

Valoare țintă 2023 - 2025 Faza 1

Valoare țintă 2026 - 2028 Faza 2

Valoare țintă 2029 - 2030 Faza 3

Sursa datelor

Frecvența monitorizării

IA1	Platforme digitale Implementate	Bucăți	2	3	4	Primărie	Fază
IA2	Proiecte de digitalizare susținute de primărie	Bucăți	3	6	8	Primărie	Anuală
IA3	Evenimente pentru susținerea implementării conceptului de smart city	Număr de evenimente organizate	4	8	12	Primărie	Anuală
IA4	Angajați ai primăriei instruiți în utilizarea instrumentelor digitale	Număr de persoane	10	20	40	Primărie	Anuală
IA5	Interfețe pentru accesul deschis la date	Bucăți	2	3	4	Primărie	Fază
IA6	Aplicații mobile / website pentru cetățeni - noi sau îmbunătățite	Bucăți	2	2	3	Primărie	Fază
IA7	Locuitori ai Sectorul 5 care utilizează servicii digitale	Creștere în % față de anul 2023	50	100	200	Primărie	Anuală
IA8	Platformă integrată de smart city	Nivel de dezvoltare	Nucleu + funcții de bază	Nucleu + funcții de bază + funcții	Nucleu + funcții de bază + funcții extinse	Primărie	Anuală
IA9	Departamente și instituții publice interconectate	Număr	4	5	7	Primărie	Anuală

Pentru o monitorizare și evaluare corectă a implementării strategiei sunt necesare menținerea și actualizarea documentației, astfel încât aceasta să includă:

• ►    Proiectele dezvoltate de companii private sau ONG-uri;

• ►    Modificări ale sistemelor gestionate de furnizorii de utilități;

• ►    Modificări ale aparatului administrativ;

• ►    Oricare alte modificări semnificative rezultate în urma implementării proiectelor din cadrul strategiei.

• 19. Planul de acțiune ____________________________________________________z______________

• 19.1    Plan de acțiune _______________________________________________3___________

Portofoliul de proiecte propus pentru atingerea obiectivelor strategice a fost elaborat pe baza măsurilor de smart city identificate în cadrul studiului care fundamentează această strategie și are ca obiectiv principal implementarea conceptului de smart city în Sectorul 5 al Municipiului București în conformitate cu ținta definită în capitolul de diagnosticare a nivelului de implementare a conceptului de smart city.

Alegerea proiectelor a fost efectuată în primă fază pe baza studiilor realizate în cadrul proiectului de elaborare a Strategiei Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București și a fost definitivată în urma consultării publice a locuitorilor sectorului 5 astfel încât soluțiile identificate să fie acceptate de către locuitorii orașului și să contribuie la atingerea obiectivelor strategice.

Proiectele au fost definite pentru fiecare dintre cele 10 componente ale conceptului de smart city care va fi implementat la nivelul Sectorului 5 iar la acestea au mai fost adăugate proiecte orizontale cu rol de integrare a soluțiilor digitale sau ca infrastructură suport..

Tab. 19.1. Lista proiectelor propuse

Nr.	Componenta        Direcții de        Cod                  .   _ . . . . Denumirea Proiectului smart city      actiune/programe proiect
1	Dezvoltarea platformelor digitale actuale lnte9rarea platformelor digitale pentru
2	mediul de afaceri cu alte platforme

digitale ale administrației publice locale

3	Dezvoltarea unor noi platforme digitale pentru asigurarea unor servicii și funcționalități noi.
4	Dezvoltarea unor platforme digitale 8^ '                                pentru proiecte și resurse disponibile antreprenorilor

'°eu

5	Economie Smart     dezvoltarea (ECO)         mediului de     EC afaceri			Dezvoltarea unor hub-uri de inovare și de susținere a start-up-urilor (inclusiv susținerea antreprenoriatului digital)
6			EC	Dezvoltarea unei platforme digitale pentru resurse umane - inclusiv componenta de cursuri de formare și instruire.
7		EC Participarea ____		Dezvoltarea platformelor digitale pentru guvernanță participativă - implicarea activă a mediului economic în deciziile administrației publice locale.
		activă a mediului		Participarea împreună cu mediul de
8		de afaceri în implementarea conceptului de		afaceri în proiecte cu finanțare națională și europeană pentru dezvoltarea mediului economic în sectorul 5.
9		smart City. EC		Deschiderea datelor publice și facilitarea accesului la servicii și informații publice pentru susținerea antreprenorilor digitali.
10	D       A	PM		Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea calității aerului și integrarea cu platformele existente -inclusiv instalarea de senzori specifici și implementarea unor instrumente GIS pentru realizarea hărții calității aerului.
11 12		Monitorizarea poluării, calității aerului și zgomotului PM		Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea zgomotului și integrarea cu platformele existente - inclusiv instalarea de senzori specifici și implementarea unor instrumente GIS pentru realizarea hărții de zgomot (integrarea la nivelul municipiului). Implementarea unui registru digital al poluatorilor și al zonelor poluate.
13		PM		Implementarea unor soluții digitale de smart-metering pentru clădirile administrației publice locale.
14	r rvicuiic a mediului/eficiență energetică Smart Managementul și pM (PME)            controlul         ’ consumului de			Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea consumului de energie și conectarea cu alte platforme existente -inclusiv conectarea cu sursele locale de energie.
15		viivi yiv PM		Implementarea unor soluții de Inteligență Artificială care să determine evoluția consumului de energie si mixul
				de energie (în funcție de surse) pentru un impact cât mai mic asupra mediului
16		PM Eficientizarea și optimizarea		Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea clădirilor administrației publice locale și automatizarea unor procese și activități specifice acestora (B‘MS - Building Management System).
17		consumului de energie PM		Dezvoltarea platformelor digitale pentru monitorizarea consumului de energie și ^9^ determinare a rutelor optime pentru vehiculele implicate în furnizarea serviciilor publice.

89	Platformă integrată Digital Twin	Implementarea platformei integrate Smart-City împreună cu sistemul suport pentru implementarea cârdului CityCard asociat contului unic al cetățeanului și integrarea sistemelor de plăți electronice și dezvoltarea unor instrumente     pentru     stimularea participării active a cetățenilor
90	Participare activă și conștientizare	Acțiuni de implicare activă a cetățenilor, companiilor și ONG-urilor în proiecte de digitalizare și acceptarea soluțiilor digitale de către aceștia

19.2 Calendar

Calendarul implementării planului de acțiuni cu alocarea proiectelor pe faze are ca prim obiectiv o distribuție în timp a efortului de implementare și de constituire a unei referințe pentru viitoarele acțiuni de ierarhizare. Au fost luate în considerare sursele potențiale de finanțare dar și nevoile comunității Sectorului 5.

Nr.	Cod proiect	Faza 12023-2025	Faza II2026-2028	Faza III 2029-2030
1	EC01.1	X
2	EC01.2		X
3	EC013	X	X
4	ECO2.1		X	X
5	ECO2.2		X	X
6	ECO2.3		X	X
7	ECO3.1	X	X
8	ECO3.2	X	X	X
9	ECO3.3	X	X	X
10	PME1.1	X	X	X
11	PME1.2		X	X
12	PME1.3	X
13	PME2.1	X	X	X
14	PME2.2		X	X
15	PME2.3		X	X
16	PME3.1		X
17	PME3.2		X	X
18	PME3.3	X	X
19	UTP1.1	X	X
20	UTP1.2	X	X	X
21	UTP1.3		X
22	UTP2.1		X	X
23	UTP2.2	X	X
24	UTP2.3		X	X
25	UTP3.1	X
26	UTP3.2		X	X

V

’^UL

27	LOC1.1		X	X
28	LOC1.2		X
29	LOC2.1	X
30	LOC2.2		X
31	LOC3.1		X	X
32	LOC3.2	X	X
33	PSS1.1		X	X
34	PSS1.2		X
35	PSS1.3		X
36	PSS2.1	X	X
37	PSS2.2	X	X
38	PSS2.3		X
39	PSS3.1		X
40	PSS3.2	X	X
41	PSS3.3	X	X
42	ADU1.1		X
43	ADU1.2	X
44	ADU1.3		X
45	ADU2.1	X	X	X
46	ADU2.2		X	X
47	ADU2.3	X	X
48	ADU3.1		X	X
49	ADU3.2		X	X
50	ADU3.3		X	X
51	M0B1.1	X
52	M0B1.2	X	X
53	M0B1.3	X	X
54	M0B2.1	X	X
55	MOB2.2	X	X
56	MOB2.3		X	X
57	M0B3.1	X	X
58	MOB3.2		X
59	MOB3.3	X	X	X
60	CAD1.1	X	X
61	CAD1.2		X	X
62	CAD1.3		X	X
63	CAD1.4	X	X
64	CAD2.1	X	X
65	CAD2.2		X	X
66	CAD2.3	X	X
67	CAD3.1	X	X	X
68	CAD3.2	X	X	X
69	CAD3.3	X	X	X
70	CCS1.1		X
71	CCS1.2		X
72	CCS1.3		X
73	CCS2.1		X
74	CCS2.2		X
75	CCS3.1		X	X
76	CCS3.2		X	X

O V'

Strategia Smart City a Sectorului 5 al Municipiului București 2023-2030 * f *

77	EDU1.1	X	X
78	EDU1.2	X	X
79	EDU1.3	X	X
80	EDU2.1	X	X	X
81	EDU2.2	X	X	X
82	EDU2.3	x	X	X
83	EDU3.1	X	X	X
84	EDU3.2	X	X	X
85	EDU3.3	X	X	X
86	COO1	X	X	X
87	COO2		X	X
88	COO3	X
89	COO4		X	X
90	COO5	X	X	X

• 19.3 Surse de finanțare _________________________________________________________J________

Principalele posibilități de finanțare la nivel european care pot fi accesate pentru susținerea financiară a implementării proiectelor din planul de acțiuni propus în cadrul strategiei de smart city.

Proiectele propuse sunt proiecte multidisciplinare care au componenta de digitalizare dar care sunt, în același timp, și specifice uneia dintre cele 10 componente ale conceptului de smart city implementat la nivelul Sectorului 5.

Politica de coeziune (sau regională) sprijină coeziunea economică, socială și teritorială în regiunile eligibile pentru finanțare.

Fondurile structurale și de investiții europene sunt cele 5 fonduri principale care acționează în paralel pentru a sprijini dezvoltarea economică în toate țările UE:

J

O Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale în UE, prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. Fondul sprijină investițiile ce vizează următoarele domenii prioritare: dezvoltarea regională (în special prin investiții în infrastructură), agenda digitală, creșterea competitivității IMM-urilor, eficiența energetică și energia regenerabilă, cercetarea și inovarea, dezvoltarea urbană durabilă. FEDR sprijină și cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană;

O Fondul social european (FSE) - este principalul instrument prin care Europa susține crearea de locuri de muncă, ajută oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai echitabile pentru toți cetățenii europeni. Fondul funcționează prin investiții în capitalul uman al Europei -

angajații, tinerii și toți cei aflați în căutarea unui loc de muncă (inclusiv grupuri defavorizate) și sprijină consolidarea capacității instituționale. Fondul Social European urmărește promovarea în cadrul Uniunii a facilităților de ocupare a forței de muncă și a mobilității geografice și profesionale a lucrătorilor, precum și facilitarea adaptării la transformările industriale și la evoluția sistemelor de producție, în special prin formare și reconversie profesională;

• □    Fondul de coeziune (FC) - finanțează proiecte de infrastructură de mediu, energie și transport, prin creșterea eficienței energetice, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susținerea intermodalității, consolidarea transportului public etc. Banii din acest fond sunt destinați Statelor Membre care au un venit național brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE.

Alte posibilități de finanțare:

O Organismele publice pot obține finanțare și prin intermediul unor noi programe precum Mecanismul de redresare și reziliență (PNRR) și programul în domeniul sănătății („UEpentru sănătate”);

O Programul Orizont Europa este deschis și organismelor publice care încurajează inovarea și îmbunătățirea serviciilor publice;

O Autoritățile locale și regionale și anumite organisme administrative pot solicita finanțare pentru proiecte prin Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE);

• □    Organismele publice pot acționa ca autorități contractante pentru posibilitățile de finanțare în domeniul dezvoltării. în funcție de program, astfel de organisme pot, de asemenea, să participe la cereri de propuneri pentru a primi granturi în contextul acțiunii externe a UE;

O Finanțarea și asistența tehnică sunt disponibile prin intermediul Instrumentului de asistentă tehnică si schimb de informații (TAIEX), al SIGMA și al Twinning;

O Programul LIFE pentru mediu și politici climatice oferă, la rândul său, unele oportunități de finanțare pentru organismele publice;

O O altă posibilitate de finanțare a organismelor publice este programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”;

O Organismele publice pot candida pentru proiecte finanțate de Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital (HaDEA);

O Există și posibilități de finanțare dedicate orașelor.

Pentru fiecare proiect din planul de acțiuni se va face o analiză a surselor de finanțare după cel puțin următoarele criterii:

Z Existența unei componente de digitalizare;

J Existența unei componente de inovare - cercetare;

J Specificul proiectului și domeniul principal în care va fi implementat;

J Mixul de finanțări care poate fi atras de către proiect singur sau împreună

cu alte proiecte complementare;

S Impactul asupra Sectorului 5 prin prisma intensității finanțării și rezultatelor proiectului.

20. Bibliografie

Bibliografia prezentată este una selectivă care include, în special referințe bibliografice cu caracter științific sau care prezintă principii și idei legate de conceptul de smart-city.

• [1]    L. J. R. Lopez and A. I. G. Castro, “Sustainability and Resilience in Smart City Planning: A Review,” Sustain. 2021, Voi. 13, Page 181, voi. 13, no. 1, p. 181, Dec. 2020.

• [2]    Y. J. Wu and J. C. Chen, “A structured method for smart city project selection,” Int. J. Inf. Manage., voi. 56, p. 101981, Feb. 2021.

• [3]    R Neirotti, A. De Marco, A. C. Cagliano, G. Mangano, and F. Scorrano, ‘Current trends in Smart City initiatives: Some stylised facts,” Cities, voi. 38, pp. 25-36, Jun. 2014.

• [4]    C. Balakrishna, “Enabling technologies for smart city Services and applications,” Proc. - 6th Int. Conf. Next Gener. Mob. Appl. Serv. Technol. NGMAST 2012, pp. 223-227, 2012.

• [5]    F. C. Nemtanu, J. Schlingensiepen, D. Buretea, and V. lordache, “Mobility as a service in smart cities” in ICEIRD 2016   - RESPONSIBLE

ENTREPRENEURSHIP VISION, DEVELOPMENT AND ETHICS, 2016, pp. 425-435.

• [6]    G. White, A. Zink, L. Codecâ, and S. Clarke, “A digital twin smart city for Citizen feedback” Cities, voi. 110, p. 103064, Mar. 2021. ~

• [7]    L. Calderoni, D. Maio, and S. Rovis, “Deploying a network of smart cameras for traffic monitoring on a ‘city kernel” Expert Syst. Appl., voi. 41, no. 2, pp. 502-507, 2014.

• [8]    R. Jalali, K. El-Khatib, and C. McGregor, “Smart city architecture for community level Services through the internet of things” 2015 18th Int. Conf. Intell. Next Gener. Networks, ICIN 2015, pp. 108-113, Mar. 2015.

• [9]    T. Nam and T. A. Pardo, “Conceptualizing smart city with dimensions of technology, people, and institutions” in Proceedings of the 12th Annual International Digital Government Research Conference on Digital Government Innovation in Challenging Times - dg.o ’11, 2011, p. 282.

• [10]    G. Masik, I. Sagan, and J. W. Scott, “Smart City strategies and new urban development policies in the Polish context” Cities, voi. 108, p. 102970, Jan. 2021.

• [11]    M. Kashef, A. Visvizi, and O. Troisi, “Smart city as a smart service system: Human-computer interaction and smart city surveillance Systems” Comput. Human Behav., voi. 124, p. 106923, Nov. 2021.

• [12]    R. Mangiaracina, A. Perego, G. Salvadori, and A. Tumino, “A comprehensive view of intelligent transport systems for urban smart mobility” https://doi.org/10.1080/13675567.2016.1241220, voi. 20, no. 1, pp. 39-52, Jan. 2016.

• [13]    S. Myeong, Y. Kim, and M. J. Ahn, “Smart City Strategies—Technology Push or Culture Puii? A Case Study Exploration of Gimpo and Namyangju, South Korea” Smart Cities 2021, Voi. 4, Pages 41-53, voi. 4, no. 1, pp. 41-53, Dec. 2020.

• [14]    P. Lombardi, S. Giordano, H. Farouh, and W Yousef, “Modelling the smart city

performance” Innov. Eur. J. Soc. Sci. Res., voi. 25, no. 2, pp. 137-149, Jun. 2012.

W. Rong, Z. Xiong, D. Cooper, C. Li, and H. Sheng, “Smart city architecture: A technology guide for implementation and design challenges” China Commun., voi. 11, no. 3, pp. 56-69, 2014.

• C. Benevole, R. R Dameri, and B. D’Auria, “Smart Mobility in Smart City” Springer, Cham, 2016, pp. 13-28.

• A. Gaur, B. Scotney, G. Parr, and S. McCIean, “Smart City Architecture and its Applications Based on loT” Procedia Comput. Sci., voi. 52, no. 1, pp. 1089-1094, Jan. 2015.

• M. Lom and O. Pribyl, “Smart city model based on systems theory” Int. J. Inf. Manage., voi. 56, p. 102092, Feb. 2021.

  
  

  PCCA

  
  
  
  

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă ’ 2014-2020

SOLUȚII DIGITALE PENTRU SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI cod proiect 155759

Primăria Sector 5 Municipiul București

Noiembrie 2023

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Material distribuit gratuit

¹

' Extras din analiza discuțiilor cu cetățenii sectorului 5 în cadrul focus grupurilor

²

Sursă: Series Y: Clobal Information Infrastructure, Internet Protocol Aspects, Next-Ceneration Networks, Internet Of Things And Smart Cities

³

în selectarea participanților a fost utilizat un chestionar prin care au fost eliminate din selecție persoanele care spuneau că nu se pricep deloc la tehnologie sau care nu aveau nici un interes față de viața orașului sau sectorului

⁴

Sursa: Planul de Dezvoltare Regională București-llfov 2021 - 2027

⁵

Sursa: Planul Urbanistic Zonal Sector 5, Municipiul București

⁶

Sursa: Date furnizate de Oficiul Registrului Comerțului București, anul 2023

⁷

Sursa: Prelucrare datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului București

⁸

Sursa: Agenția Europeană de Mediu - http://www.eea.europa.eu

⁹

'⁴ Sursa: https://ec.europa.eu/energy/en/news/commission-proposes-new-rules-consumer-centred-clean-energy-transition

'⁵ Sursa: https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/68/politica-energetica-principii-generale

¹⁰

Sursa: Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 al Mun. București 2022-2027 - Planul Local de Acțiune pentru Mediu al Municipiului București - revizuit în anul 2021

¹¹

Sursa: Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 București 2022-2027

¹²

Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011

¹³

’⁹ Sursa: Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030

¹⁴

Sursa: Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 București 2022-2027/Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București 2021-2030

¹⁵

Sursă: https://bpr.politiaromana.ro/ro/sistematizare/piste-pentru-biciclete

¹⁶

Sursa: Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București

¹⁷

Sursa: Pagina oficială de web a Primăriei Sectorului 5 Municipiului București -https://primariasect0r5.ro/directii-si-servicii/

¹⁸

Sursa: Regulamentul de Organizare și Funcționare al Aparatului de Specialitate al Primarului Sectorului 5 al Municipiului București

¹⁹

Sursa: Pagina oficială de web a Primăriei Sectorului 5 Municipiului București -https://primariasector5.ro/institutii-subordonate/

²⁰

Sursa: Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030

²¹

Sursa: Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 al Mun. București 2022-2027 - Registrul Sportiv al Ministerului Tineretului și Sportului

²²

Sursa: Educație pentru Obiectivele Dezvoltării Durabile: Obiective de învățare - UNESCO

²³

Sursa: Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 al Mun. București 2022-2027 - Date și informații puse la dispoziție de Inspectoratul Școlar al Municipiului București pentru anul școlar 2021-2022

²⁴

Sursa: Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 al Mun. București 2022-2027 - Date și informații puse la dispoziție de Inspectoratul Școlar al Municipiului București pentru anul școlar 2021-2022

²⁵

Sursa: Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 al Mun. București 2022-2027 - Prelucrare date Direcția Regională de Statistică a Municipiului București - Documentar Statistic Sectorul 5 anul 2022

²⁶

Sursa: Prelucrare date Direcția Regională de Statistică a Municipiului București - Documentar Statistic Sectorul 5 anul 2022

²⁷

Sursa: Date și informații puse la dispoziție de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) pentru anul școlar 2021-2022