Hotărârea nr. 221/2023

Hotărârea nr. 221/25.10.2023privind aprobarea Studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici, a unor obligații și a cheltuielilor aferente proiectului ”Locuințe nZeb pentru tineri în Sectorul 5 al Municipiului București”

Download Document PDF

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CONSILIUL LOCAL SECTOR 5

Strada Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, Sector 5, București

Tel.: 021.314.46.80 021.314.43.18

Fax: 021.314.49.90 021.311.04.65

Cod Fiscal: 4433953 www.sectorâ. ro

E-mail: xxxxxxxx@xxxxxxxxxx

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Studiului de fezabilitate, a indicatorilor tchnico-economici, a unor obligații și a cheltuielilor aferente proiectului "Locuințe nZeb pentru tineri în Sectorul 5 a! Municipiului București”

Având în vedere:

• Referatul de aprobare al Primarului Sectorului 5, înregistrat cu nr. 217223/19.10.2023;
• Raportul de specialitate comun nr. Dl 1463/19.10.2023, al Direcției Generale de Dezvoltare și Resurse Umane și Direcției Generale Tehnice;
• Avizul Comisie de Buget, Finanțe, Taxe Locale, Fonduri Europene și alte Activități Economice,
• Avizul Comisiei pentru Urbanism, Lucrări Publice, Administrarea Teritoriului, Domeniul Public și Privat al Sectorului 5, Patrimoniului și Fondului Funciar;
• Ordinul Prefectului Municipiului București nr. 440 din 26.06.2023;
• Contractul de finanțare nr. 138215 din 07.12.2022 în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10- Fondul Local, 1.2, aferent proiectului "Locuințe nZebpentru tineri in Sectorul 5 al Municipiului București" și a cheltuielilor aferente in cadrul apelului de proiecte prin Programul Național de Redresare și Reciliență - PNRR/2022/C10/1/A. 1.2.;
• Hotărârea Consiliului General al Muncipiului București nr. 136/27.04.2023 privind schimbarea destinației imobilului, situat în Municipiului București, Sector 5, Șos. Viilor nr. 52, din destinația actuală de "întreținere, reparare și garare a întregului utilaj de transport de către Administrația Domeniului Public Sector 5 și Societatea Comercială Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A.” în cea de "imobil cu funcțiunea locuințe sociale, locuințe pentru tineri, locuințe pentru specialiști, precum și alte clădiri de utilitate publică”;
• Dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instuțional si financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență necesare României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență necesare României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismul de Redresare și Reziliență, componenta CIO - Fondul Local - Ghidul Solicitantului, aferent Planului Național de Redresare și Reziliență;

Potrivit prevederilor art. 3 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Ținând cont de art. 41, art. 44 și art. 45 din Legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale.

în temeiul:

- art. 139 alin. (1), art. 140 alin. (I), art. 166 alin. (4) si ale art. 243 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5 HOTĂRĂȘTE:

Art. 1. (1) Se aprobă Studiul de fezabilitate pentru proiectul "Locuințe nZeb pentru tineri în Sectorul 5, al Municipiului București” în valoare totală de 124.751.627,31 lei (inclusiv TVA), din care valoare construcții-montaj (C+M) este 112.050.248,17 lei, conform Anexei nr. 1, parte integrantă a prezentei hotărâri.

(2) Se aprobă contribuția proprie a Sectorului 5 al Municipiului București. în valoare de 50.258.553,76 lei (inclusiv TVA), reprezentând achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului "Locuințe nZeb pentru tineri în Sectorul 5, al Municipiului București".
(3) Se aprobă indicatorii tehnico-economici, pentru proiectul "Locuințe nZeb pentru tineri în Sectorul 5, a! Municipiului București", astfel:

a) Valoarea investiției este de 124.751.627,31 lei inclusiv TVA
b) Conform Ghidului de finanțare indicatorii obiectivului de investiții conform PNRR este:

• Număr de metri pătrați construiți locuințe pentru tineri din comunități marginalizate și grupuri vulnerabile: 14,049.00 mp;
• Număr unități de locuit pentru tineri din comunități marginalizate și grupuri vulnerabile: aproximativ 177 de unități locative;

Art. 2. Se aprobă valoarea totală a proiectului "Locuințe nZeb pentru tineri în Sectorul 5, al Municipiului București". în cuantum de 124.751.627,31 lei inclusiv TVA, conform Anexei nr.2 -Devizul general al proiectului, parte integrantă a prezentei hotărâri.

Art. 3. Sumele reprezentând cheltuieli conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului "Locuințe nZeb pentru tineri în Sectorul 5, a! Municipiului București”, precum și pentru cheltuielile care nu sunt finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență în vederea derulării proiectului în condiții optime, se vor asigura din Bugetul Local al Sectorului 5 al Municipiului București.

Art. 4 Se împuternicește Primarul Sectorului 5 al Municipiului București, domnul Xxxxxxx Xxxxxxxx-Xxxxxx Xxxxxxx, să semneze toate actele necesare și contractul de finanțare în numele și pentru Sectorul 5 al Municipiului București.

Art. 5 Primarul Sectorului 5 al Municipiului București, prin aparatul de specialitate, Direcția Generală de Dezvoltare și Resurse Umane, Direcția Generală Tehnică și Direcția Asistență Tehnică și Juridică - Serviciul Evidență Acte Administrative, vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Nr. /25.10.2023

P EDINTE DEȘEDINȚĂ, Xxxxxxxx Xxxxx Xxxxxxxxx

Contrasemnează pentru legalitate, Secretar General Sector 5, Mătiuc Florin

ANEXA 1 la H.C.L. Sector 5 nr. /25.10.2023

STUDIU DE FEZABILITATE - PROIECT "LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI ÎN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI" - 236 FILE

Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:

" Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București” Lucrările propuse se vor finanța in cadrul

PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

PNRR/2022

COMPONENTA CIO - FONDUL LOCAL INVESTIȚIA 1.2 - CONSTRUIREA DE LOCUITE NZEB PLUS PENTRU TINERI/ LOCUINȚE DE SERVICIU PENTRU SPECIALIST! DIN SANATATE SI INVATAMANT

INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI

a. INDICATORI MAXIMALI

I Valori art.l din HCL

	UM	Valoare
Valoare totala inclusiv TVA	Lei	124.751.627,32
Valoare totala exclusiv TVA	Lei	104.998.673,49
C+M inclusiv TVA	Lei	1 12.050.248,18
C+M exclusiv TVA_________________________	_______Lei_______	94.159.872,42

VALOAREA TOTALA A INVESTIȚIEI (INV) II inclusiv TVA

Valoarea totala a investiției (INV) inclusiv TVA	Lei	124.751.627,32
C+M	Lei	112.050.248,18
Echipamente cu montaj	Lei	5.765.038,20
Echipamente fara montaj	Lei	963.900,00
Dotări	Lei	62.760,60
Alte cheltuieli	Lei	5.909.680,34
EȘALONAREA INVESTIȚIEI (INV/C+M)	tara TVA
Anul 1	INV (Lei)	298.000,00
Anul 1	C+M (Lei)
Anul 2	INV (Lei)	46.791.736,16
Anul 2	C+M (Lei)	44.453.533,64
Anul 3	INV (Lei)	57.908.937,33
Anul 3	C+M (Lei)	49.706.338,78

Nr. crt	DEVIZE PE OBIECT	UM	Valoare
DOI	CLĂDIRE BLOC NZEB 6 buc	lei fara TVA	92.485.722,86
DO2	Instalații in incinta	lei fara TVA	2.351.328,73
DO3	Construcții dotări incinta	lei fara TVA	3.160.583,27
DO4	Statii incarcare	lei fara TVA	377.449,98
DO5	Loc de joaca	lei fara TVA	90.870,79

b. INDICATORI MINIMALI

FUNCȚIUNE	L0CU1N1	T COLECTIVE
CU	587-V	21.08.2023
Nr. Cad/Nr. CF	244798
Suprafața teren	14231.90	mp
Regim de inaltime	S+P+5E
H maxim la comisa	17.20	m
H maxim la atic retras	17.70	m
Suprafața construita la sol pentru un corp de clădire	407.68	mp
Suprafața construita desfasurata pentru un corp de clădire	2368.77	mp
Suprafața construita TOTALA la sol (6 corpuri)	2446.08	mp
Suprafața construita desfasurata TOTALA (6 corpuri)	14212.62	mp
Suprafața pietonala	5065	mp
Suprafața carosabila	3685	mp
Din care suprafața parcari	937.5	mp
Nr. Locuri parcare (la nivelul terenului)	75	buc
Din care pentru persoane cu dizabilitati	4	buc
Nr. Locuri parcare (la nivelul subsolurilor S1+S2)	147	buc
Din care pentru persoane cu dizabilitati	17	buc
Suprafața spatii verzi amenajate	4620	mp
Suprafața spatii verzi amenajate	32.50	%
Suprafața loc de joaca pentru copii	220.00	mp
POT	17	%
CUT	1

c. INDICATORI SOCIO ECONOMICI DE IMPACT

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii (de rezultat)	Valoare la finalul implementării proiectului
Consumul anual de energie finala in clădirea publica (tep)	19,98
Consumul anual specific de energie primara din surse neregenerabile (fosile) (kWh/m2/an) total, din care:	69.39
- pentru incalzire	16.49
- pentru apa calda	37.57
- pentru iluminat	10.60
- pentru ventilare	1.28
- pentru răcire	3.45
Consumul anual specific de energie primara din surse regenerabile (kWh/m2/an) total, din care:	33.16
- pentru incalzire	5.25
- pentru apa calda	13.31
- pentru iluminat	9.50
- pentru ventilare	1.30
- pentru răcire	3.80

Durata de realizare a lucrărilor 32 luni

SF 5 luni

Licitatii 3 luni

Proiectare PT - 3 luni

Activitatea de execuție a lucrărilor se va efectua pe parcursul a 19 luni calendaristice.

Recepția lucrărilor (la finalul lucrărilor) - 1 - 2 zile (1 săptămâna)

STUDIU DE FEZABILITATE

“Locuințe nZeb pentru tineri in Sectorul 5 al Mun. București”

ELABORATOR:

BENEFICIAR:

ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.

București, Str. Drumul Nisipoasa, Nr. 46-52, CUI 34813792; J40/27/2022

Unitatea Administrativ Teritorială a

Sectorului 5, Municipiul București

DATA ELABORĂRII: Iulie 2023

FAZA DE PROIECTARE: Studiu de Fezabilitate

Arhitect:

Inginer Civile:

PAGINĂ DE SEMNĂTURI:

Arh. Xxxxxx Xxxxx Xxxxx ^.7

•" WÎ4 *

Inginer instalații electrice:

Inginer instalații termice și sanitare:

Inginer Geotehnician:

Inginer topometrist:

Auditor energetic pentru clădiri nZEB:

BORDEROU:

A. PIESE SCRISE
B. PIESE DESENATE

A01_Plan de încadrare

A02_Plan de situație existent

A03_Plan de situație propus

A03.1 Racord carosabil str. Progresului

A03.2_Racord carosabil str. Constantina Istrati

ARHITECTURA

A04_Plan parter

A05_Planetaj 1

A06_Plan etaj x

A07_Plan etaj x

A08_Plan etaj x

A09_Plan etaj x

A10_Plan terasa

Al l_Plan subsol 1 - plan de anasamblu

A12_Plan subsol 1.1- nord

Al3 Plan subsol 1.2 - sud

A14_Plan subsol 2

A15_Fatada principala est

A16_Fatada laterala sud

A17_Fatada posrerioara vest

Al 8_Fatada laterala nord

A19_Sectiune caracteristica - etaje parțial retrase

A20_Sectiune caracteristica - casa liftului

A21_Sectiune caracteristica - casa scării

A22_Sectiune caracteristica - adapost de protecție civila

A23_Sectiune caracteristica - adapost de protecție civila

STRUCTURI DE REZISTENTA

R.Ol Plan fundatii 1

R.02_Plan fundatii 2

R.03_Plan cofraj planseu peste subsol 1

R.04_Plan cofraj planseu peste subsol 2

R.05_Plan cofraj planseu peste parter

R.06_Plan cofraj planseu peste etaj l-etaj x

R.07_Plan cofraj planseu peste etaj x

R.08_Plan cofraj planseu peste etaj x

R.09_Plan cofraj planseu peste etaj x

R.10_Vederi izometrice structura de rezistenta

INSTALAȚII ELECTRICE

IE-01_Schema generala de aliemntare cu energie electrica

INSTALAȚII SANITARE

IS-01_Schema instalație sanitara

IS-02_Instalatii sanitare plan parter

IS-03_Instalatii sanitare plan etaj I-V

INSTALAȚII TERMICE

IT-01_ Schema coloanelor instalatii termice

IT-02_ Schema termomecanica CT instalatii termice

INSTALAȚII DE STINS INCENDII CU HIDRANTIINETRIORI SI EXTERIORI

IH-01_ Schema statie de pompare

IH-02_ Plan hidranti interiori si exteriori

IH-03_ Schema hidranti interiori plan subsol 1

IH-04_ Schema hidranti interiori plan subsol 2

INSTALAȚII DE FILTROVENTILATII ADAPOST DE PROTECȚIE CIVILA

FV-01 Schema filtroventilatii ALA

A. PIESE SCRISE CUPRINS:

1.1. Denumirea obiectivului de investiții

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)

1.4. Beneficiarul investiției

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții Pentru fiecare scenariu/opțiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:

3.1. Particularități ale amplasamentului:

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:24 3.3. Costurile estimative ale investiției:

3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

3.5. Grafice orientative de realizare a investiției

3.1.2. Particularități ale amplasamentului:

3.2.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:

3.3.2. Costurile estimative ale investiției:

3.4.2. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

3.5.2. Grafice orientative de realizare a investiției

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico-economic(e) propus(e)

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință

4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

4.3. Situația utilităților și analiza de consum:

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:
4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții78
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară...81
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza

cost-eficacitate

4.8. Analiza de senzitivitate

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

4.10. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

4.11. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)

4.12. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:

4.13. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:
4.14. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice.....................146
4.15. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse

legal constituite

5. Urbanism, acorduri și avize conforme

5.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

5.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege

5.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

5.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților

5.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

5.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice

6. Implementarea investiției

6.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

6.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare

6.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

6.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

7. Concluzii și recomandări...........

1. Informații generale privind obiectivul de investiții
- 1.1. Denumirea obiectivului de investiții

“LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTOR UL 5 AL MUN. BUCUREȘTI”

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

Unitatea Administrativ Teritorială a Sectorului 5, Municipiul București

Strada Fabrica de Chibrituri 9-11

www.sector5.ro

1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)

Nu este cazul

1.4. Beneficiarul investiției

Unitatea Administrativ Teritorială a Sectorului 5, Municipiul București

Strada Fabrica de Chibrituri 9-11

www.sector5.ro

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.

Cu sediul în București, Str. Drumul Nisipoasa, Nr. 46-52

CUI 34813792; Nr. în Registrul Comerțului J40/27/2022

2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții
- 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

Nu este cazul

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale si financiare

Contractul al cărui inițiator si beneficiar este UAT Sector 5, București este finanțat din Planul National de Redresare si Rezilienta, Componenta 10 - Fondul local, investiția 12 -Construirea de locuințe pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ - “Locuințe nZeb pentru tineri in Sectorul 5 al Municipiului București”.

Proiectul vine în întâmpinarea obiectivului PNRR, Pilonul IV - Coeziune socială și teritorială, Componenta 10 - Fondul Local, prin implementarea unor măsuri strategice, bazate pe datele din Strategia de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 și va conduce la îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru tinerii care provin din comunități și grupuri vulnerabile, corelat cu măsurile complementare din domeniul social/educație/piața forței de muncă.

Noile unități de locuit vor fi conforme cu ținta privind atingerea pragului de minim 20% consum primar de energie, în comparație cu cerințele privind construcțiile NZEB, stipulate în reglementările naționale, reflectate în certificatele de performanță energetică.Noile unitati de locuit vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primara cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale.

Proiectul vizează construirea de locuințe pentru tineri, complementar cu măsuri din domeniul social/educție/piața forței de muncă, vizând următoarele activități finanțate prin PNRR, Componenta 10 (ce se încadrează la codul 025ter - Construction of new energy efficient buildings):

Lucrări pentru amenajarea terenului, lucrări de demolare pentru eliberarea terenului pentru construcția de locuințe;

Lucrări de construire și dotare a obiectivului de investiții;

Asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții;

- Asigurarea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice;

Proiectare și asistență tehnică - doar dacă nu este utilizat proiectul tip: cheltuieli pentru (documentații suport) și obținere avize, acorduri, autorizații;

Alte cheltuieli (cote, taxe, avize, diverse și neprevăzute, organizare șantier).

Investiția reprezintă o investiție de bază, necesară atât orașelor aflate în creștere, cât și celor aflate în contracție, ce trebuie să asigure oportunități pentru tineri (inclusiv pentru tinerii artiști care ar putea aduce inovație și creativitate, fiind recomandată construcția unor astfel de locuințe în zonele centrale). Locația propusă pentru prezenta investiție are o suprafață de 14,231.90 metri pătrați.

Locația propusă pentru prezenta investiție este la adresa: Municipiul București, Sectorul 5, Șoseaua Viilor nr. 52.

Prezentul proiect se află în deplină concordanță atât cu legislația națională în vigoare, cât și cu întregul context strategic la nivelul Uniunii Europene și al României. în acest sens, amintim următoarele documente relevante, cât și modul în care proiectul se supune prevederilor acestora:

în ceea ce privește politicile europene, Directiva nr. 32/2006 are ca scop susținerea atingerii în 2025 a obiectivului de 20% reducere a consumului de energie primară și de a pregăti calea pentru eficiența energetică sporită în anii următori acestei date. Aceasta are la bază Directivele precedente privind cogenerarea și serviciile energetice, pe care le reunește într-un instrument legislativ cuprinzător, ce abordează eficiența energetică la nivelul furnizării energiei, precum și la nivelul consumului final al energiei.

Această directivă a fost transpusă în legislația națională prin adoptarea Ordonanței nr. 22 / 2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a resurselor regenerabile de energie. Aceasta se aplică la nivelul autorităților și administratorilor clădirilor din proprietatea publică, aceștia fiind nevoiți să realizeze Măsuri și programe de îmbunătățire a eficienței energetice precum și să utilizeze eficient sistemele existente.

în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2025, proiectul vizează reducerea costurilor beneficiarilor cu încălzirea și îmbunătățirea condițiilor de viață a acestora prin creșterea performanței energetice a clădirilor, dar și utilizarea eficientă a consumului de energie prin reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie.

Proiectul se poate finanța prin PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ PNRR/2022 CIO - FONDUL LOCAL INVESTIȚIA 1.2 - CONSTRUIREA DE LOCUINȚE NZEB PLUS PENTRU TINERI/ LOCUINȚE DE SERVICIU PENTRU SPECIALIST! DIN SANATATE SI INVAT AMANT.

AXA DE INVESTIȚII 1: SCHEMA DE GRANTURI PENTRU EFICIENTĂ ENERGETICĂ SI REZILIENȚĂ ÎN CLĂDIRI REZIDENȚIALE MULTIFAMILIALE

Obiectivul general al PNRR este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Obiectivul specific al PNRR este de a atrage fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin NextGeneration EU în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții.

Obiectivele generale:

• Ol - Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România prin investiții în infrastructura locală care vor susține reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean.
• 02 - Asigurarea cadrului pentru reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale.

Obiectiv specific, axe de investiții și ținte ale componentei

COMPONENTA 10 - Fondul local cuprinde patru (4) investiții, sintetizate după cum urmează:

1.1 - Mobilitate urbană durabilă, care conține patru subinvestiții:
- 1.1.1 - înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante);
- 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - ITS/alte infrastructuri TIC (sisteme inteligente de management urban/local);
- 1.1.3 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - puncte de reîncărcare vehicule electrice;
- 1.1.4 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - piste pentru biciclete la nivel local/metropolitan;
1.2 - Construirea de locuințe nZEB plus - pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ.
1.3 - Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale.
1.4 - Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Activitățile/lucrările realizate în cadrul proiectului contribuie la unul dintre cele șase obiective de mediu sunt considerate conforme cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH - „Do No Significant Harm”), prevăzute în Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2O21/C58/01).

Potrivit Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență, principiul DNSH trebuie interpretat în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 („Regulamentul privind taxonomia”), conform căruia noțiunea de „prejudiciere în mod semnificativ” pentru cele șase obiective de mediu vizate de Regulamentul privind taxonomia se definește astfel:

1. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES); -Nu e cazul
2. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor; - Nu e cazul
3. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine; - Nu e cazul
4. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la inefîciențe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului; - Nu e cazul
5. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ prevenirea și controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol; - Nu e cazul
6. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiția bună și reziliență ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune. - Nu e cazul

Referitor Ia obiectivul de mediu 3. Utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine și obiectivul de mediu 6. Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, se consideră că activitățile/lucrările de renovare energetică au un impact previzibil nesemnificativ asupra acestor obiective de mediu, ținând seama atât de efectele directe, cât și de cele primare indirecte pe întreaga durată a ciclului de viață.

Referitor la lucrările de creștere a eficienței energetice, pentru a realiza o evaluare de fond conform principiului DNSH în ceea ce privește obiectivele de mediu 1, 2, 4 și 5, sunt prezentate măsurile care trebuie să respecte principiul DNSH pentru a indica faptul că obiectivul de mediu specific nu face obiectul prejudicierii în mod semnificativ.

Proiectul nu conduce la emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES)

Renovarea energetică a clădirilor existente are o influență global pozitivă asupra obiectivelor de mediu, fiind în conformitate totală cu DNSH pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice, conducând Ia reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și la creșterea eficienței energetice, cu respectarea criteriilor de eficiență energetică, din anexa la Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un coeficient al schimbărilor climatice de 100 %.

Investițiile realizate au scopul de a reduce consumul de energie, de a crește eficiența energetică, conducând la o îmbunătățire substanțială a performanței energetice a clădirilor în cauză, respectiv creșterea eficienței energetice a sistemelor tehnice, astfel:

- reducerea consumului anual specific de energie finală pentru încălzire de cel puțin 50% față de consumul anual specific de energie pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri (cu excepția clădirilor cu valoare arhitecturală deosebită stabilite prin documentațiile de urbanism, clădirilor din zone construite protejate aprobate conform legii).
- reducerea consumului de energie primară și a emisiilor de CO2, situată în intervalul 30% - 60% pentru proiectele de renovare energetică moderată, respectiv peste 60% pentru proiectele de renovare energetică aprofundată, în comparație cu starea de pre-renovare.

în cazul în care intervenția se încadrează într-o investiție pentru care nu se preconizează nicio contribuție substanțială la acest obiectiv de mediu, cerințele DNSH care trebuie îndeplinite sunt următoarele:

- clădirea nu este utilizată pentru extracția, depozitarea, transportul sau producția de combustibili fosili (pct. 1 din Lista de verificare privind aplicarea DNSH).

Proiectul nu conduce la creșterea efectului negativ al climatului actual și viitor asupra măsurii în sine, persoanelor, naturii sau asupra clădirilor.

Pentru adaptarea clădirilor la schimbările climatice generate de valuri de căldură, prin proiect se asigură obligația optimizării sistemelor tehnice din clădirile renovate pentru a oferi confort termic ocupanților chiar și în temperaturile extreme respective.

Proiectul nu va cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului în ceea ce privește economia circulară.

Prin proiect se va asigura că cel puțin 70% (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări (cu excepția materialelor naturale menționate în categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantier vor fi pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări.

Prin proiect se va asigura limitarea generării de deșeuri în activitățile de construcție și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări și luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și folosind demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclare de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, folosind sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

Pentru echipamentele destinate producției de energie din surse regenerabile care pot fi instalate, se stabilesc specificații tehnice în ceea ce privește durabilitatea și potențialul lor de reparare și de reciclare. în special, operatorii vor limita generarea de deșeuri în procesele aferente construcțiilor și demolărilor, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări.

Prin proiect se prevede ca tehnicile de construcție sprijină circularitatea, astfel încât să fie mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, adaptabile, flexibile și demontabile.

Situație de lucrări cu defalcarea următoare (unde este cazul):

Cantitate de materiale desființate mc/mp

Cantitate de materiale reutilizate mc/mp

Cantitate de materiale reciclate mc/mp

Cantitate de deșeuri mc/mp 525 tone moloz deșeuri diverse in execuție

Firma de execuție are contract cu firme de management deșeuri si cu firma de colectare selectiva deșeuri, tot ce rezulta din reabilitare se recondiționează si/sau se elimina de firme specializate

Proiectul nu va conduce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol.

Nivelul de creștere a performanței energetice a clădirii impus prin proiect va conduce la reduceri semnificative ale emisiilor în aer și la o îmbunătățire a sănătății publice.

Prin proiect se vor asigura măsuri privind calitatea aerului din interior, prin evitarea utilizării de materiale de construcție ce conțin substanțe poluante, precum formaldehida din placaj și substanțele ignifuge din numeroase materiale sau radonul care provine, atât din soluri, cât și din materialele de construcție.

Prin proiect se va asigura că materialele de construcție și componentele utilizate nu conțin azbest și nici substanțe identificate pe baza listei substanțelor supuse autorizării prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Prin proiect se va asigura că materialele de construcție și componentele utilizate, care pot intra în contact cu ocupanții, emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de material sau componentă și mai puțin de 0,001 mg de compuși organici volatili cancerigeni din categoriile IA și 1B pe m3 de material sau componentă, în urma testării în conformitate cu CEN/xx xxxxx și ISO 16000-3 sau cu alte condiții de testare standardizate și metode de determinare comparabile.

Prin proiect se recomandă utilizarea materialelor de construcții care conduc la reducerea zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de renovare.

Prin proiect se recomandă utilizarea materialelor cu conținut scăzut de carbon, prin folosirea materialelor disponibile cât mai aproape de locul construcției și a celor al căror proces de producție este cât se poate de prietenos cu mediul. Trebuie avută în vedere utilizarea produselor de construcții non-toxice, reciclabile și biodegradabile, fabricate la nivelul industriei locale, din materii prime produse în zonă, folosind tehnici care nu afectează mediul.

2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Proiectul "Locuințe nZeb pentru tineri in Sectorul 5 al Municipiului București" este complementar din punct de vedere tehnic si funcțional cu proiectele de investitii publice finalizate ce abordeaza deficientele actuate si imbunatateste disponibilitatea, calitatea si relevanta fondului locativ pentru tineri, la nivelul Sectorului 5 al Municipiului București.

în ceea ce privește locuirea la nivelul Sectorului 5, în la nivelul anului 2011 era prezentată următoarea evoluție a datelor statistice:

9-2K»

Distribuția fondului locativ in Sectorul 5, pe tipologii fi vârste la nivelul, 2011

O problemă a sectorului în prezent este faptul că a lipsit cu desăvârșire o abordare favorabilă asupra eficienței energetice și a adoptării obiectivelor nZEB, la clădirile orașului. Ba mai mult, o mare parte a clădirilor, atât cele pentru locuire colectivă cât și clădirile publice și-au depășit ciclul de funcționare, fiind necesară o regenerare rapidă a acestor clădiri.

Sectorul 5 este o zonă urbană în care există o delimitare destul de clară referitor la locuirea colectivă și locuirea individuală. Locuirea colectivă este dezvoltată de-a lungul arterelor principale: spre exemplu Șoseaua Alexandriei, Calea 13 Septembrie. Locuirea individuală este prezentă spre limita teritorială a Sectorului 5 cu județul Ilfov, bineînțeles existând situații specifice referitor la locuirea colectivă, zone precum Sălaj, Ferentari și Strada lacob Andrei.

La nivelul Sectorului 5, Serviciile din cadrul Primăriei țin evidența locuințelor sociale. Situația locuințelor sociale de la nivelul anului 2021 era următoarea: 115 apartamente și 3 locuințe sociale, din care doar pentru 42 de unități locative există contracte de închiriere. în ceea ce privește solicitările formulate de către tineri, în anul 2021, Primăria Sectorului 5 al Mun. București a înregistrat un număr de 806 cereri pentru locuințe sociale.

Cererile fonnulate de către tineri sunt relativ reduse având în vedere imposibilitatea Primăriei Sectorului 5 de a soluționa cererile fonnulate în anii anteriori. Având în vedere acest aspect, cât și promisiunile neîndeplinite ale autorității locale în perioada 2016-2020, transmiterea solicitărilor din partea populației a fost influențată negativ, prin urmare, interesul în formularea unor noi solicitări din partea tinerilor s-a redus considerabil.

Potrivit datelor furnizate de Primăria Sectorului 5, există multe apartamente și case vechi care nu corespund standardelor de confort medii din Uniunea Europeană.

Situația accesului la utilități la nivelul sectorului se prezintă în felul următor: în cadrul Analizei SWOT de la nivelul Strategiei de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 a fost identificat ca punct slab lipsa rețelei integrale de apă, canalizare și a stației de epurare.

Sectorul 5 se confruntă la nivel local cu următoarele provocări ce țin de locuire: calitate redusă a locuirii, oferta de locuințe pentru tineri este redusă și nu acoperă cererea, tinerii sunt în imposibilitatea financiară de achiziționare a unei locuințe.

Așasar, se identifică următoarele nevoi de dezvoltare a fondului locativ la nivelul Sectorului 5:

- Numărul redus de locuințe aflate în proprietate publică de la nivelul sectorului, care nu poate satisface cererea ridicată de locuințe sociale, pentru tineri și specialiști; Ponderea ridicată a locuințelor (apartamentelor) construite în perioada comunistă și amplasate în blocuri cu confort redus, eficiență energetică scăzută și spații adiacente de slabă calitate.

De asemenea, la nivelul Sectorului 5, principalele tendințe sociale identificate sunt: tendința de migrare a populației care convețuiesc în locuințe colective către locuințe individuale de la periferia sectorului sau din localități rurale;

creșterea numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (vârstnici, copii ai căror părinți lucrează în străinătate, tineri aflați în căutarea unui loc de muncă, persoane cu handicap, etc.) și tendința de segregare socială a marilor ansambluri de locuințe colective, care tind să concentreze populația săracă;

- scăderea și îmbătrânirea populației, ca urmare a scăderii natalității și a migrației externe;

creșterea parcului auto și a congestionării traficului în zona marilor ansambluri de locuințe.

Printre proiectele de investitii publice privind fondul locativ, se numără: PROIECT 104925 - „Fii COOL - Fii Competitiv-Organizat-Orientat-Lucrativ”

- PROIECT 104923 - Dezvoltăm Profesori - Dezvoltăm Viitorul
- Administrație inteligentă în contextul digitalizării, cod SMIS 154822 #FAPTE: înființare clase antepreșcolari la Grădinița Electromagnetica, cod SMIS 133236.

O primărie mai aproape de oameni la doar un click distanta, cod SMIS 128825.

- FAPTE: înființare grupe de antepreșcolari la Grădinița Nr. 54, Grădinița Nr. 34 și Grădinița Nr. 245, cod SMIS 133237

FAPTE: înființare grupe de antepreșcolari la Grădinița Nr. 53, Școala Gimnazială cu Grădiniță Nr. 144 și Grădinița Nr. 169 Paradisul Verde,, cod SMIS 133239

- FAPTE: înființare grupe de antepreșcolari la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara Xxxxxxx Xxxxx, cod SMIS 133240.

FAPTE - Regenerare Urbana Amurgului, cod SMIS 128464.

„Educația de astăzi, viitorul de mâine”

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

Cererea de locuințe pentru tineri este foarte mare si, mai ales de locuințe care corespund normelor si normativelor in vigoare, cu un confort decent al spațiului de locuit.

Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investitii: Proiectul vizeaza crearea de noi spatii conforme ce vor putea asigura o locuire decenta si un confort necesar desfășurării activitatilor.

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Strategia de dezvoltare locala a Sectorului 5 cuprinde si Imbunatatirea condițiilor de locuire pentru tinerii care provin din comunități si grupuri vulnerabile si pentru gospodăriile

ARI

din care fac parte, inclusiv prin masuri pentru integrarea sociala si economica a grupurilor tinta.

Se vor realiza spatii pentru locuințe pentru aproximativ 318 persoane.

Se va avea in vedere realizarea a: 6 tronsoane, 6 scări cu cate 180 apartamente, regim de Înălțime S+P+5E

Documentația va viza inclusiv sistemul de management al clădirii ce reprezintă o soluție automatizata complex care integrează si gestionează toate subsistemele si echipamentele aferente unei clădiri: iluminatul interior si exterior, incalzirea, ventilarea si climatizarea, sistemele de securitate ale clădirii (control acces, protecție la incendiu, supraveghere si sonorizare), centrala termica si auxiliare, sistemul de alimentare cu energie electric (tablouri electrice, grupuri electrogene, UPS-uri), alte echipamente conexe ale clădirii.

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții Pentru fiecare scenariu/opțiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:

SCENARIUL 1 DE INTERVENȚIE

3.1. Particularități ale amplasamentului:

o descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituti, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații /obligații/ constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);

Zona studiată propusă pentru reconfigurare, în suprafață totală de 14.231,90mp, este localizata in Sectorul 5 al Mun. București, Șoseaua Viilor nr. 52.

Terenul are o formă neregulată cu orientare predominant Vest-Est, deschidere de cca. 79.00 m la Strada Progresului si cca. 138.00 m la Strada Doctor Constantin Istrati si Șoseaua Viilor.

Conform CF nr. 244798, terenul este:

Teren intravilan parțial împrejmuit cu gard din beton si gard metalic, Categorie folosință: curți construcții

Intabulare, drept de PROPRIETATE, dobândit prin Lege, cota actuala 1/1: MUNICIPIUL BUCUREȘTI, CIF:42671I7

Intabulare, drept de administrare

CONSILIUL LOCAL SECTOR 5, CIF:4433953

SARCINI - nu sunt

Conform Certificatului de Urbanism nr. 587-V din 21.08.2023:

Regimul juridic - intravilan

Terenul intravilan in suprafața de 14.231,90 mp situat in intravilanul Municipiului București si construcțiile edificate pe acesta, se afla in proprietatea Municipiului București si dat in administrarea Consiliului Local Sector 5 prin Administrația Domeniului Public Sector 5, in baza prevederilor H.C.G.M.B. nr. 237/24.09.2001 siH.C.G.M.B. nr. 136/27.04.2023.

Imobilul nu este înscris in Lista monumentelor istorice actualizată in 2015 si nu se afla in raza de protecție a unui imobil înscris in respectiva list.

Regimul economic

Situația actuala: teren si construcții - conf. documentație cadastrală anexată;

Se solicita: obținerea Certificatului de urbanism pentru elaborare studiu de fezabilitate aferent proiectului „Locuințe nZEB pentru tineri in Sectoral 5 al Municipiului București”

Destinația: Conform R. G. U. aferent P. U. G. - Municipiul București, aprobat cu H.C. G.M.B nr. 269/2000, cu modificările si completările ulterioare, amplasamentul este inclus in UTR A 2b

Regimul tehnic:

ARTICOLUL 5-AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE ALINIAMENT - Prin P. U.Z. se vor preciza retragerile de la aliniamente spre străzile perimetrale si interioare, ele vor fi insa obligatoriu mai mari de : -10,00 metri pe străzile de categoria l-a si a Il-a; - 6,00 metri pe străzile de categoria a IlI-a.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

- conform prevederilor viforului P. U.Z., cu următoarele condiționări: - clădirile pot fi alipite de constructile de pe parcelele alaturate cu funcțiuni similare, situate pe limita de proprietate, in cazul in care acestea nu prezintă incompatibilități (trepidații, risc tehnologic); - in toate celelalte cazuri, clădirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanta egala cu jumătate din inalime, dar nu mai puțin de 6.00 metri; - in toate cazurile retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi de minim 6.00 metri; - in cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unitati teritoriale de referința decât A, se interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei către aceste alte zone; -

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNILE FATĂ DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELA - distanta intre clădiri va fi egala cu jumătate din inaltimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puțin de 6,00 metri; - distanta de mai sus se poate reduce la jumătate daca pe fațadele opuse nu sunt accese in clădire si/sau daca nu sunt ferestre care sa lumineze incaperi in care se desfasoara activitatipermanente;- in toate cazurile se va tine seama de condițiile de protecție fata de incendii si de alte norme tehnice specifice

ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLĂDIRILOR - in conformitate cu viforul P. U.Z., cu următoarele condiționări: - se vor respecta inaltimi maxime ale clădirilor de 20 m.

ARTICOLUL 14 - IMPREJMUTRI - împrejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60 m. si vor fi dublate cu un gard viu.

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPAREA TERENULUI (POT) - P.O.T. max. = 80%

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZAREA TERENULUI - C. UT.

max. = 75

o relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;

Imobilul se învecinează:

N - imobile cu funcțiuni diverse (industriale si servicii) - service-uri auto, parcari, ateliere, depozite. P si P+l

E - Strada Doctor Constantin Istrati si Șoseaua Viilor;
S - service-uri auto, parcari, depozite, cu regim de inaltime P.
V - Strada Progresului;

In acest moment, accesul la proprietate se face din Strada Doctor Constantin Istrati amplasat pe partea de SUD-EST a terenului. Circulația pietonala se realizează in principal prin intermediul trotuarelor din perimetrul studiat. Pe suprafața terenului studiat nu sunt amenajate alei pietonale sau cai de circulație carosabila.

o orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite;

Cele 6 tronsoane au o forma rectangurala in plan, cu cele 4 fațade avand o geometrie relativ similara.

- Cl-NV-SE
- C2-NV-SE
- C3-NE-SV
- C4 - NV-SE
- C5-NE-SV
o surse de poluare existente în zonă;

Nu este cazul

o date climatice și particularități de relief;

Clima:

Bucurestiul este caracterizat in general de clima continentala, ceea ce inseamna ca verile sunt uscate si călduroase si iernile fruguroase.

Datorita altitudinii si poziției sale geografice, in oraș in timpul iernii pot fi vânturi aspre, chiar daca unele vânturi sunt atenuate de către clădirile inalte. Temperaturile din timpul iernii ajung sub 0°C, chiar daca rar scad sub -10°C. Vara, temperatura medie pentru lunile iulie si august este de 23°C, cu toate ca in ultimii ani temperaturile au depășit 40°C la orele prânzului.

Media precpitatiilor si a umidității in timpul verii este scăzută, dar ocazional apar furtuni violente. In timpul verii si toamnei, temperaturile variaza intre 18-22°C, iar precipitațiile in aceasta perioada tind sa creasca, fiind perioade mai frecvente dar blânde de ploi.

Clima municipiului București este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de 10-11°C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si călduroase, a unor zile de iama blânde sau a unor primăveri timpurii, Acest climat moderat-continental prezintă unele diferențieri ale temperaturii aerului, specifice orașelor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a rețelei stradale, de arderile de combustibil, de radiația exercitata de zidurile clădirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zăpezi abundente, insotite deseori de viscole.

Temperatura medie lunara cea mai scăzută se înregistrează in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3°C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23°C, uneori atinge chiar 35-40°C. Pe fondul variațiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificări termice locale, generate de structura si funcționalitatea orașului, punând in evidenta unele diferențieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O prima constatare, in acest sens, se refera la oscilațiile termice diurne: dimineața, temperaturile medii orare cele mai scăzute apar in oraș la Filaret cu o ora mai târziu decât la Baneasa.

Relief

Bucureștiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 96.3 m și este străbătut de două râuri, Dâmbovița și Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor, împart orașul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre și terase. Prezența a două terase locale (2 - 4 m și 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul orașului.

Lunca Dâmboviței a fost modificată prin lucrări de canalizare.

Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acțunii de eroziune, transport și depunere a cursului inferior al râului Dâmbovița care străbate zona mediană a Bucureștiului pe direcția aproximativă NV-SE, precum și a râului Colentina. Solul din centrul Bucureștiului s-a format și dezvoltat sub influența factorilor naturali și umani.

în zona orașului și a împrejurimilor, defrișarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. în condițiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acțiunii apei de suprafață.

Din punct de vedere litologic, zona Bucureștiului face parte din tipul de câmpie joasă cu terase, caracterizată prin prezența numeroaselor terase desfășurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuatemare reprezentate prin loess și depozite loessoide.

o existența unor:

- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;

Nu este cazul

- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existentei unor zone protejate sau de protecție;

Nu este cazul

- terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică si siguranță națională;

Nu este cazul

o caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:

i. date privind zonarea seismică;

In conformitate cu prevederile Codului de proiectare seismica - partea I, "Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ PI00/1- 2013, pentru amplasamentul studiat s-au stabilit, valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare ag=0.30g.

Zonarea teritoriului României din punct de vedere al accelerației terenului pentru proiectare si a perioadei de colt este redata in figurile 4.2 si 4.3 [P100-1 /2013].

ii. date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională și nivelul maxim al apelor freatice;

Pe amplasamentul cercetat, terenul de fundare este alcătuit din argila plastic vartoasa, care in conformitate cu prevederile Np 112/2014 se incadreaza in grupa pământurilor fine cu plasticitate mare-medie.

In conformitate cu prevederile normativului NP 112/2014, presiunea convenționala pentru gruparea fundamentala, funcție de adincime, are următoarele valori:

Hf= l.OOm

Pconv = 135 KPa;

Hf= 1.50m

Pconv= 150 KPa;

Hf= 2.00m

Pconv = 180 KPa;

Hf= 2.50m

Pconv = 195 KPa;

Hf=3.00m

Pconv = 210 KPa;

Valorile corespund pentru fundatii avind latimea B= l.OOm.

Pentru alte lățimi ale fundației, presiunea convenționala se calculează cu relația de la punctul 2.1 din anexa D din normativul NP 112/2014.

Săpătură generala se va putea executa cu taluz vertical pana la adancimea de 2.00m. Peste aceasta adâncime săpătură se va executa cu taluz cu panta 1 :0.50.

Pamantul rezultat din săpătură se poate folosi pentru umpluturi.

Terenul de fundare: ARGILA

Soluti fundare: DIRECT

iii. date geologice generale;

Din punct de vedere geologic - structural, zona cercetata face parte din marea unitate de vorland denumita Platforma Moesica.

Depozitele din cuvertura sunt de vista holocen superiora si se caracterizează prin existenta formațiunilor argiloase depuse peste pietrișurile de Colentina, asa cum rezulta si din foaia geologica București, scara 1:200.000

iv. date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz;

Fisele geotehnice se regăsesc in studiul geotehnic anexat prezentei documentatii.

Terenul de fundare: depozite argiloase

Soluti fundare: direct

v. încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;

încadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare a ariei pe care se gaseste amplasamentul studiat, se va face in conformitate cu Legea 575/2001: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-Sectinea a V-a:zone de risc natural. Riscul este o estimare matematica a probabilității produceri de pierderi mane si material pe o perioda de referința vitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc care se au in vedere sunt:cutremurele de pamant, inundatile si alunecările de teren.

1. Cutremurele de pamant:Zona de intensitate seismica 8, scara

MSK si perioada de revenire de 50 de ani.

2.I nundatii: Nu este cazul

3.Alunecări de teren: Potențial de producer a alunecarilor-scazut, Probabilitate de alunecare-practic zero.

v i. caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.

Referindu-ne strict la sectoarele de râu care străbat Capitala sau zonele înconjurătoare trebuie să remarcăm în primul rând faptul că ele străbat o regiune de câmpie, cu pante reduse, care imprimă caracteristici distincte scurgerii apelor și bazinelor hidrografice.

Râul Argeș este principalul organism fluviatil, deși se situează la 20 km distanță de oraș. El curge pe direcție NV-SE, având o lungime de 36,4 km între Malu Spart și 30 Decembrie, ceea ce reprezintă 10,4% din lungimea sa totală. Pe acest sector, albia minoră a Argeșului este flancată de maluri bine conturate și prezintă numeroase despletiri de brațe secundare, care cuprind în interiorul lor ostroave stabile, cu vegetație lemnoasă, precum și bancuri nisipoase care-și schimbă conturul și suprafața după evoluția zilnică și lunară a debitelor de apă.

Debitul mediu anual al Argeșului pe acest tronson este de 38,5 m3/s (în regim amenajat), acoperind doar parțial albia minoră. Debitele maxime se produc după ploile abundente, când în 48 de ore se depășesc 80-90 1 de apă pe metru pătrat. O astfel de situație s-a semnalat în iunie 1979, când la Malu Spart s-a înregistrat debitul maxim istoric cu valoarea de 1 520 m3/s.

Albia majoră se întinde pe ambele maluri. Pe dreapta râului ea este mărginită de un versant cu o înălțime de 20-30 m care apără de inundații întreaga Câmpie a Neajlovului. Pe malul stâng, versantul care delimitează lunca este mult mai jos, având doar câțiva metri înălțime.

Cumpăna de apă a bazinului Argeșului în această zonă este aproximativ paralelă cu râul. Ea urmărește cele mai mari înălțimi din Câmpia Bucureștiului și Câmpia Neajlovului având o formă cvasi-rectilinie, și închide în interiorul ei o suprafață bazinală de 194 km2, ceea ce reprezintă 1,54% din întreg arealul bazinului hidrografic. Altitudinea medie a acestui sector bazinal este de 84,5 m.

Scurgerea apelor se realizează în condițiile existenței unei pante medii de l,2%o, punctul cel mai înalt al albiei pe acest sector fiind la Malu Spart (108 m), iar cel mai coborât, în dreptul localității 30 Decembrie (61 m). Din cauza pantei reduse râul meandrează accentuat, coeficientul de sinuozitate având valoarea de 1,17.

Râul Sabar, își adună apele din Piemontul Cândești și după ce străbate o distanță de 174 km se varsă în Argeș lângă localitatea Izvoarele.

Numeroasele canale de derivație i-au afectat regimul hidrologic și au făcut ca suprafața bazinului său hidrografic să se extindă pe 1 346 km2.

în zona orașului București cursul Sabarului are o lungime de 58,1 km și se desfășoară între localitățile Florești și Sintești. Albia minoră are o pantă de 0,8%o, fapt ce se reflectă în procesul de scurgere al apelor, și un coeficient de sinuozitate de 1,47.

Cumpăna de ape se desfășoară între 105 și 55 m altitudine, fiind destul de clară spre Dâmbovița și foarte slab exprimată spre Argeș. Bazinul hidrografic pe sectorul menționat are o suprafață de 142 km2, ceea ce reprezintă 10,5% din total, și se desfășoară în Câmpia Bucureștiului.

Regimul de scurgere se caracterizează prin debite mici de apă în regim natural (3,05 m3/s, la postul Vidra) și cu mult mai mari în regim amenajat (8,5 m3/s, la același post hidrometric). După ploi abundente debitul Sabarului poate crește foarte mult, așa cum s-a întâmplat în iulie 1979, când a atins valoarea de 515 m3/s.

Râul Ciorogârla este unul din principalii afluenți ai Sabarului. Este un organism hidrografic care-și are cursul și bazinul în cadrul Câmpiei Bucureștiului. Cei mai mulți hidrologi consideră cursul Ciorogârlei o fostă albie a râului Dâmbovița. La începutul secolului al XlX-lea a fost regularizată printr-un canal, iar Dâmbovița a intrat pe vechiul și actualul ei curs.

Izvorul Ciorogârlei se consideră a fi în dreptul localității Brezoaiele, punct aflat la o altitudine de 127 m. De aici și până la vărsarea în Sabar, în dreptul localită-ților Măgurele și Jilava, ea străbate o lungime de 127 km. Punctul de confluență se află la 62 m altitudine.

Albia minoră, săpată în formațiunile de vârstă holocenă, permite scurgerea unui debit însemnat de apă, deoarece prin canalul Brezoaiele se deversează surplusul din Dâmbovița.

Panta medie a râului este de 1 %o, iar gradul de sinuozitate este foarte accentuat (1,51). Cumpăna de apă are o altitudine medie de 98 m și delimitează o suprafață bazinală de 149 km2.

Râul Dâmbovița în zona Municipiului București, mai precis între Brezoaiele (127 m alt.) și Plătărești (50 m alt.), are o lungime de 65,9 km și prezintă o pantă de l,2%o. înainte de regularizare panta redusă împiedica scurgerea rapidă a apei, ceea ce făcea ca adesea Dâmbovița să inunde orașul. Pe acest sector, coeficientul de sinuozitate al albiei este moderat (1,27), iar cumpăna de apă, care delimitează o suprafață bazinală de 213 km2 (7,54% din întreg bazinul), are o altitudine medie de 88 m.

Debitul mediu anual al Dâmboviței la Lungulețu este de 9,59 m3/s în regim natural și 10,8 m3/s în regim amenajat. Debitele maxime pot depăși însă cu mult debitul mediu anual. De exemplu, în luna iunie 1979, în urma ploilor abundente căzute s-a înregistrat debitul maxim istoric cu valoarea de 546 m3/s.

Râul Colentina poate fi considerat un sistem fluviatil ce aparține orașului București, întrucât 60% din lungimea sa și aproape 50% din suprafața bazinului se află în această zonă. Pe tronsonul cuprins între Ciocănești și Bălăceanca apele Colentinei străbat o lungime de 60 km. Albia minoră este foarte meandrată (coeficient de sinuozitate 1,50), iar panta de curgere prezintă o valoare scăzută (1 ,l%o).

Cumpăna de apă care delimitează bazinul Colentinei de bazinul Dâmboviței și cel al râului Pasărea are înălțimi cuprinse între 121 și 56 m. Ea închide în interior o suprafață de 316 km2, care reprezintă 49,1% din suprafața totală a bazinului hidrografic.

Râul Pasărea este afluent al Dâmboviței, cu care confluează la Fundeni, la o altitudine de 40 m.

Datorită celor 24 de iazuri care au fost amenajate în cadrul albiei minore și pe afluentul ei Șindrilița, ea prezintă un aspect de “mostiște”.

Pasărea, care curge la est de Capitală, are o lungime de 48 km și un bazin hidrografic de 254 km2, delimitat

Extras din „MANAGEMENTUL APEI ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI" de Xxxxxxxx Xxxxx

PARTEA a III-a: SISTEMELE HIDROGRAFICE DIN ZONA CAPITALEI

Editura Ars Docendi - 2006

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitecturai și tehnologic:

- caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;

Se propune: Construire LOCUINȚE COLECTIVE - “ Locuințe nZeb pentru tineri in Sectorul 5 al Mun. București”, locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ.

Funcțiune principală: LOCUINȚE COLECTIVE

Se propune realizarea a 6 corpuri de clădire cu funcțiunea de locuințe colective, regim de inaltime S+P+5Et.

Fiecare dintre cele 6 tronsoane va cuprinde un număr de 30 de apartamente, insumand un număr total de 180 de unitati locative. Clădirile vor fi prevăzute cu subsol pentru acomodarea locurilor de parcare necesare, a spatiilor tehnice si adăposturilor ALA.

Atât accesul pietonilor cat si cel al autovehiculelor se va face pe latura de Vest din Strada Progresului pentru corpurile CI; C2; C3; C4 si din Strada Constantin Istrati pentru Corpurile C5 si C6.

Se va realiza racordul carosabil la Strada Progresului in partea de Vest si Xxxxxxxxxx Xxxxxxx la Est, pentru accesul mașinilor in ansamblu. Accesul carosabil va fi monitorizat / controlat prin intermediul barierelor de acces auto.

Circulațiile carosabile interioare se vor realiza prin intermediul unui drum de incinta cu dublu sens cu o secțiune transversala de 5.50m.

Accesul autovehiculelor in parcările amenajate la nivelul celor doua subsoluri se va realiza prin intermediul a doua rampe drepte cu dublu sens de mers cu o lățime de 5.50m. Racordul rampelor se va face de la nivelul terenului +/- O.OOm pana la -2.95 pe o lungime de 17.50m, rezultând o inclinatie de 18% pe o lungime de 13.50m si 5% pe o lungime de 4.00m.

Cele doua subsoluri vor fi deschise. Intradosul plăcii peste nivelul subsolului fiind termoizolat cu lamele din vata minerala bazaltica 15cm. încăperile de la nivelul subsolului vor fi protejate cu termoizolatie vata bazaltica 15 cm.

CI, C2, C3, C4, C5, C6 - LOCUINȚE COLECTIVE

Se propune construirea a 6 corpuri de clădire pentru locuințe colective cu regim de înălțime S+P+5E ce vor cuprinde 180 de apartamente și alte funcțiuni conexe.

Accesul în clădire: Accesul principal pentru zona de locuire dinspre parcari se va realiza pe latura de Sud-Vest pentru CI, Nord-Est pentru C2, C4, C5, respectiv Nord-Vest pentru C3 si C6.

Circulațiile verticale interioare se vor realiza prin scări din beton armat si lifturi, de la nivelul subsolului pana la Etajul x.

Clădirile sunt organizate astfel:

PARTER:

- Patru apartamente cu doua camere
- Un apartament cu o camera
- Unul dintre apartamentele de la parter va fi dotat cu obiecte sanitare pentru persoane cu dizabilitati. Oricare dintre apartamentele de la parter poate fi adaptat pentru persoane cu dizabilitati
- Centrala termica va fi amplasata Ia nivelul subsolului pentru fiecare corp de clădire
- Holul de acces se va amplasa de asemenea in zona mediana a clădirii
- Holul comun de distribuție cu acces la scara si lift

ETAJ x;2;3

- Trei apartamente cu doua camere
- Un apartament cu trei camere
- Un apartament cu o camera
- Holul comun de distribuție cu acces la scara si lift

ETAJ x

- Doua apartamente cu o camera si terasa
- Un apartament cu o camera
- Un apartament cu doua camere
- Un apartament cu 3 camere
- Holul comun de distribuție cu acces la scara si lift

ETAJ x

- Doua apartamente cu doua camere si terasa
- Trei apartamente cu o camera
- Holul comun de distribuție cu acces la scara si lift

SUBSOL 1 si 2

- Centrale termice
- Adăposturi de protecție civila ALA
- Spatii tehnice
- Casele de scara cu holuri de acces si SAS-uri
- Suprafețe carosabile si parcaje

TOTAL: 180 apartamente

60 apartamente cu o camera

1 02 apartamente cu doua camere
1 8 apartamente cu trei camere

Numărul locurilor de parcare necesar conform HCGMB 66 din 06.04.2006: 216

Numărul total al locurilor de parcare amenajate: 234 din care:

- 75 de locuri de parcare la nivelul terenului
- 159 de locuri de parcare in cele doua subsoluri amenajate din care:
- 21 de locuri de parcare pentru persoane cu dizabilitati
- 50 de locuri de parcare prevăzute cu statii de incarcarea autovehiculelor electrice.

Vor fi realizate 4 adăposturi de protecție civila la nivelul subsolului corpurilor C2, C3, C4 si C6. Acestea sunt realizate din beton armat, la nivelul subsolului clădirilor de locuințe propuse.

Gradul de protecție al adăposturilor:

II P = 0,5 daN/cm2 (la clădiri din municipii si de la agentii economici)

Capacitatea necesara de adapostire, determinata de numărul maxim de utilizatori ai clădirilor, este de 318 persoane după cum urmeaza:

- ALA C2 - 78.32mp utili - 75 persoane adăpostite
- ALA C3 - 69.30mp utili - 65 persoane adăpostite
- ALA C4 - 99.20mp utili - 88 persoane adăpostite
- ALA C6 - 110.87mp utili - 90 persoane adăpostite

Cele 4 adăposturi au fost compartimentate astfel incat fiecare incapere de adăpostit din cadrul adăposturilor sa gazduiasca un număr maxim de 50 de persoane.

La proiectarea amenajării adăposturilor se tine seama de alocarea unei suprafețe utile minime de 1 mp si un volum de 2,5 mc de persoana.

înălțimea libera a incaperilor este de 2.50m.

Au fost asigurate ieșiri de salvare in afara zonei de daramaturi, distanta reprezentând minim 1/3 din inaltimea maxima a construcțiilor, respectiv 17.70m

- ALA C3 - ieșire L=6.75m
- ALA C4 - ieșire L=7.75m
- ALA C6 - ieșire L=7.75m

Colectarea selectivă a deșeurilor în cadrul ansamblului de 6 clădiri de locuințe, va fi realizat prin 2 platforme de colectare, dotate cu pubele pentru depozitarea selectiva a deșeurilor.

Organizarea eficientă a procesului de colectare și gestionare a deșeurilor, pentru a promova reciclarea și reducerea impactului asupra mediului.

Platforme de colectare:

Se vor amenaja două platforme centrale de colectare, pentru accesibilitatea tuturor rezidenților.

Pe fiecare platformă, vor fi plasate pubele distincte pentru diferite categorii de deșeuri, cum ar fi hârtie/carton, sticlă, plastic, metal și deșeuri menajere.

Transport și sortare:

Deșeurile colectate trebuie transportate la centrele de sortare și reciclare corespunzătoare, unde vor fi procesate pentru a fi refolosite sau reciclate.

Deșeurile menajere care nu pot fi reciclate sau reutilizate vor fi eliminate în mod sigur și ecologic.

Din cadrul clădirii se vor evacua în rețeaua de canalizare exterioară a orașului, următoarele categorii de ape uzate:

Ape uzate menajere provenite din funcționarea lavoarelor si a WC-urilor, dușuri, căzi de baie, spălătoare;

Ape pluviale colectate de pe suprafața teraselor;

Apele uzate menajere menționate mai sus, vor fi evacuate gravitațional in rețeaua de canalizare publica prin intermediul unor cămine de racord.

Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitațional la coloane de canalizare menajeră care vor fi deviate sub nivelul ±0.00 al parterului către rețeaua de canalizare exterioara.

Apele meteorice care provin din ploi sau din topirea zăpezilor de pe terasele clădirii sunt evacuate într-o rețea de canalizare care se compune din următoarele elemente:

- receptoare de ape meteorice, care colectează apa de pe o anumită suprafață, prevăzute cu sistem degivrare (cablu cu autoreglare, invelit in manta cu protecție la UV);
- coloanele de canalizare pluvială izolate;
- conductele orizontale de legătura, de la coloane la căminele exterioare de canalizare.

Apele pluviale preluate de pe drumuri și parcări vor fi colectate cu ajutorul unor guri de scurgere si trecute printr-un separator de hidrocarburi inainte de a fi evacuate in rețeaua de canalizare.

PARAMETRI URBANISTICI

Funcțiunea principala: clădiri de locuințe colective.

Funcțiuni secundare si conexe: Holuri comune de acces si de distribuție, circulatii verticale prin scări din beton armat si lifturi, parcare la nivelul subsolurilor, camere tehnice si adăposturi de protective civila.

FUNCȚIUNE	LOCUINȚE COLECTIVE
CU	587-V	21.08.2023
Nr. Cad/Nr. CF	244798
Suprafața teren	14231.90	mp
Regim de inaltime	S+P+5E
H maxim la comisa	17.20	m
H maxim la atic retras	17.70	m
Suprafața construita la sol pentru un corp de clădire	407.68	mp

Suprafața construita desfasurata pentru un corp de clădire	2368.77	mp
Suprafața construita TOTALA la sol (6 corpuri)	2446.08	mp
Suprafața construita desfasurata TOTALA (6 corpuri)	14212.62	mp
Suprafața pietonala	5065	mp
Suprafața carosabila	3685	mp
Din care suprafața parcari	937.5	mp
Nr. Locuri parcare (la nivelul terenului)	75	buc
Din care pentru persoane cu dizabilitati	4	buc
Nr. Locuri parcare (la nivelul subsolurilor S1+S2)	159	buc
Din care pentru persoane cu dizabilitati	17	buc
Suprafața spatii verzi amenajate	4620	mp
Suprafața spatii verzi amenajate	32.50	%
Suprafața loc de joaca pentru copii	220.00	mp
POT	17	%
CUT	1

Extras din Studiu privind fezabilitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență și cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB)

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii (de rezultat)	Valoare la finalul implementării proiectului
Consumul anual de energie finala in clădirea publica (tep)	19.98
Consumul anual specific de energie primara din surse neregenerabile (fosile) (kWh/m2fan) total, din care:	69.39
- pentru încălzire	16.49
- pentru apa calda	37.57
- pentru iluminat	10.60
- pentru ventilare	1.28
- pentru răcire	3.45
Consumul anual specific de energie primara din surse regenerabile (kWh/m2/an) total, din care:	33.16
- pentru incalzăre	5.25
- pentru apa calda	13.31
- pentru iluminat	9.50
- pentru ventilare	1.30
- pentru răcire	3 80

In urma calculelor, a rezultat un consum anual de energie primara totala unitara de 102.55 KWh/mp.an si o emisie de CO2 de 9.28 kg/mp.an.

Prin solutile propuse se asigura 32.34% energie din sure regenerabile.

- varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;

ARHITECTURA

CI, C2, C3, C4, C5, C6 - LOCUINȚE COLECTIVE

Se propune construirea unei ansamblu de clădiri pentru locuințe colective cu regim de înălțime S+P+5E cu un număr total de 180 de apartamente și alte funcțiuni conexe. Ansamblul cuprinde sase tronsoane supraterane si doua subsoluri.

Construcția va fi conformată astfel: Structura va fi realizată din stâlpi, grinzi și planșee din beton armat. Pereții exteriori vor fi din zidărie de cărămidă cu goluri de 20cm cu termosistem de vata minerala de 15cm grosime. Tâmplăria va fi termoizolantă din PVC cu șapte camere si trei foi de geam.

Acoperirea va fi de tip terasa necirculabila, unde vor fi montate panourile solare si fotovoltaice.

Accesul în clădire:

Pentru CI; C2; C3 si C4, accesul in incinta se face din strada Progresului, urmând caile pietonale amenajate. Intrarea principala in CI se realizează din fațada S-V; C2 N-E; C3 N-V; C4 N-E.

Pentru C5 si C6, accesul in incinta se face din strada Constantin Istrati, urmând caile pietonale amenajate. Intrarea principala in C5 se realizează din fațada N-E, iar pentru C6, din N-V.

Accesul in apartamente se face prin holul de distribuție care se regăsește la fiecare nivel in care se afla scara din beton armat in doua rampe si liftul prin care se realizează circulațiile pe verticala.

Construcția va fi conformată astfel:

Infrastructura

Se va realiza cu fundatii continue din beton armat

Suprastructura

Se va realiza cu stâlpi, grinzi si plansee din beton armat.

Acoperișul

Se va realiza cu planseu din beton armat.

PREZENTAREA ANVELOPEI CLĂDIRII

Pereții exteriori - partea opaca a anvelopei

• tencuiala interioara de 2,5 cm grosime;
• zidărie din cărămidă cu goluri de 20 cm grosime;
• termoizolatie vata bazaltica 15 cm grosime (conductivitate teimica max. 0.035W/mK)
• tencuială exterioara de 2,5 cm grosime.

La etajele superioare, 4 si 5, in anumite zone tencuiala exterioara va fi inlocuita cu tabla faltuita.

Pereții incaperilor inchise ale subsolurilor deschise vor vi termoizolate si tencuite conform soluției descrise anterior.

Planseul peste subsolurile deschise va fi termoizolat cu termosistem realizat din placaje / lamele din vata minerala bazaltica de lOcm.

Termosistem vata minerala clasa de reacție la foc A2-Sl,d0

- mortar adeziv;
- teimoizolatie vata minerala clasa de reacție la foc A2-Sl,d0;

o Efortul de compresiune al plăcilor la o deformatie de 10% - CS(10), min. 30 kPa

o Clasa de reacție la foc: Al sau A2 - sl ,d0

o Conductivitatea termica de calcul 0,035 W/mK.

- strat de protecție a termoizolatiei, din mortar mineral aditivat, armat cu plasa din fibra de sticla;
- Finisaj exterior - tencuiala decorativa gri si alb

Tamplaria exterioara - partea vitrata a anvelopei

• ferestrele sunt termoizolante din PVC cu șapte camere si trei foi de geam Tamplaria exterioara va fi termoizolanta din PVC de culoare gri antracit. Ferestre si ușile vor avea tamplarie performanta energetic cu șapte camere clasa A cu geam triplu termoizolant Solar4S + Low-e6 + Clar (4-16-6-14-4), clasa de reacție la foc C-s2, dO , va avea suprafața tratata cu un strat reflectant avand un coeficient de emisie (e < 0,10) si cu un coeficient de transfer termic maxim U=0,8 W/m²K, cu profile metalice galvanizate de ranforsare și cu rupere de punte termica cu spațiul dintre geamuri umplut cu argon, cu garnituri de etanșare între toc și cercevele și pe conturul geamurilor termoizolante, culoarea RAL 7016.

Tamplaria va fi dotata cu dispozitive higroreglabile pentru aerisirea controlata a spatiilor ocupate si evitarea apariției condensului pe elementele de anvelopa. Glafurile exterioare vor fi din tablă, iar glafurile interioare din PVC. In cele doua spatii dintre foile de sticla se va introduce Argon. Acest gaz este foarte important pentru ca ajuta la imbunatatirea coeficientului de tranfer termic "U".

După montarea tamplariei se va avea in vedere:

• etansarea la infiltratii de aer rece a rosturilor de pe conturul tamplarie , dintre toc si glafurile golului din perete cu o folie de etanșare la exterior din plasa din fibra de sticla; completarea spatiilor ramase cu spuma poliuretanica si închiderea rosturilor cu tencuiala.
• etansarea hidrofuga a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale: chituri siliconice, folie de etanșare din plasa din fibra de sticla, mortare hidrofobe).
• se vor prevedea lacrimare la glaful orizontal exterior de la partea superioara a golurilor din pereți.
• crearea sau desfundarea găurilor de la partea inferioara a tocurilor, destinate indepartarii apei condensate intre cercevele.

Invelitoare

Acoperirea va fi de tip terasa necirculabila:

- hidroizolație termosudabilă din membrană bituminoasă;
- șapăb.a.;
- termoizolație vată minerală 25cm;
- barieră de vapori cu strat de difuzie;
- beton de pantă;
- planșeu din beton armat - cf. proiect de rezistență

Pereți interiori

Compartimentările se vor realiza din zidărie de cărămidă cu diferite rezistente la foc, cu grosime de 15cm, 20cm si 30cm.

Pereții din zidărie de cărămidă se vor finisa cu tencuieli pentru interior peste care se va realiza stratul de glet de ipsos si se va finisa cu vopsea lavabila pentru interior.

Finisaje interioare:

Vor fi prevăzute finisaje de calitate pentru asigurarea durabilității in timp. Culorile folosite pentru suprafețele verticale nu vor fi stridente, preferandu-se albul si griul. Pentru suprafețele orizontale se va prefera nuanța betonului sau griuri pentru plăcile ceramice si culoarea stejarului natural pentru parchet.

Pardoseli:

- Beton elicopterizat cu cuart in spatiile tehnice si adăposturile ALA
- Pardoseli tip terazzo pentru holurile comune de circulație si accesuri
- Pardoseala din gresie portelanata rectificată antiderapanta, 60x30x1 cm, montata cu adeziv elastic pe baza de ciment pe sapa Ml00, gri deschis cu aspect de piatra naturala, inchis perimetral cu plinta ceramica (in holuri, grupuri sanitare, bucătării)
- Parchet pentru trafic redus, culoare stejar, inchis perimetral cu plinte din polipropilena Pereți:
- Vopsitorie lavabila
- Placi ceramice glazurate culoarea gri inchis si alb cu aspect de piatra naturala 60x30x1 cm, montata cu adeziv elastic pe baza de ciment (în grupurile sanitare si vestiare).
- Beton aparent pentru anumite spatii tehnice si adăposturile ALA

Plafoane:

- Beton aparent
- Vopsitorie lavabila

Tâmplarii interioare:

- Usi metalice rezistente la foc pentru încăperile tehnice
- Usi cu cerințe antiincendiu: toc si foaie din metal, durata de rezistenta la foc 90 minute. Usa este complet galvanizata si vopsita in câmp electrostatic, are mâner din inox satinat si este prevăzută cu sistem de auto-inchidere.
- Usi duble din PVC intre holul de acces si holul de distribuție de la parter
- Usi metalice pentru accesul in fiecare dintre apartamente
- Usi din lemn in pereții de compartimentare interioara.
- Usi UME; UE; OME pentru adăposturile ALA

Balustrade metalice interioare

- Balustrada metalica cu montanti verticali la pas de lOcm si mana curenta din lemn.

Pardoseli exterioare:

- Placaje ceramice antiderapante de exterior culoarea gri inchis, cu aspect de piatra naturala, inchis cu plinta ceramica către peretele clădirii
- Gresie portelanata rectificată antiderapanta, 60x60x1.2cm, montata cu adeziv elastic hidroizolant pe baza de ciment pe sapa Ml00,
- Padoseli tip terazzo.
- Tratamente tehnologice pentru parcari si suprafețe carosabile (pardoseli epoxidice)

STRUCTURA FUNCȚIONALA

	PARTER
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	P.O1	Windfang	7.35	11.2	2.6
	P.02	Hol	49.73	45.4	2.6
	P.03	Casa scării	15.66	17	2.6
AP.l	P.04	Hol	9.62	12.7	2.6
	P.05	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.06	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	P.07	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	P.08	Living	23.49	19.9	2.6
		Terasa AP.l	14.22
AP.x	P.09	Hol	9.62	12.7	2.6
	P.10	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.ll	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	P.12	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	P.13	Living	23.49	19.9	2.6
		Terasa AP.x	7.56
AP.x	P.14	Hol	5.67	9.9	2.6
	P.15	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.16	Living	23.37	20.5	2.6
	P.17	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
AP.x	P.18	Hol	9.62	12.7	2.6
	P.19	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.20	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	P.21	Bucătărie	6.21	10.5	2.6

	P.22	Lîving	23.48	19.9	2.6
		Terasa AP.x	14.22
AP.x	P.23	Hol	9.62	12.7	2.6
	P.24	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.25	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	P.26	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	P.27	Lîving	23.48	19.9	2.6
		Terasa AP.x	7.56

	ETAJ x
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	E1.01	Casa scării	15.66	17	2.6
	E1.02	Hol	40.12	36	2.6
AP.l	E1.03	Hol	9.62	12.7	2.6
	E1.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	El.05	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E1.06	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E1.07	Living	23.49	19.9	2.6
AP.x	E1.08	Hol	9.62	12.7	2.6
	E1.09	Baie	4.5	8.6	2.6
	El. 10	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	El.ll	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E1.12	Living	23.49	19.9	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	El.13	Hol	5.67	9.9	2.6
	El.14	Baie	4.5	8.6	2.6
	El.15	Living	23.37	20.5	2.6
	El.16	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E1.17	Hol	9.62	12.7	2.6
	El.18	Baie	4.5	8.6	2.6
	E1.19	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E1.20	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E1.21	Living	23.48	19.9	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E1.22	Hol	11.69	15	2.6
	E1.23	Baie	4.5	8.6	2.6
	E1.24	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E1.25	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E1.26	Living	23.48	19.9	2.6

E1.27	Dormitor	14.05	15	2.6
E1.28	Baie	4.5	8.6	2.6
	Balcon AP.x	3.9

	ETAJ x
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	E2.01	Casa scării	15.66	17	2.6
	E2.02	Hol	40.12	36	2.6
AP.l	E2.03	Hol	9.62	12.7	2.6
	E2.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.05	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E2.06	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E2.07	Living	23.49	19.9	2.6
		Balcon AP.l	3.9
AP.x	E2.08	Hol	9.62	12.7	2.6
	E2.09	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.10	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E2.ll	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E2.12	Living	23.49	19.9	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E2.13	Hol	5.67	9.9	2.6
	E2.14	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.15	Living	23.37	20.5	2.6
	E2.16	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E2.17	Hol	9.62	12.7	2.6
	E2.18	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.19	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E2.20	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E2.21	Living	23.48	19.9	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E2.22	Hol	11.69	15	2.6
	E2.23	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.24	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E2.25	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E2.26	Living	23.48	19.9	2.6
	E2.27	Dormitor	14.05	15	2.6
	E2.28	Baie	4.5	8.6	2.6

ETAJ x

COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
E3.01	Casa scării	15.66	17	2.6
E3.02	Hol	40.12	36	2.6

AP.l	E3.03	Hol	9.62	12.7	2.6
	E3.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.05	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E3.06	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E3.07	Living	23.49	19.9	2.6
		Balcon AP.l	3.9
AP.x	E3.08	Hol	9.62	12.7	2.6
	E3.09	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.10	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E3.ll	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E3.12	Living	23.49	19.9	2.6
AP.x	E3.13	Hol	5.67	9.9	2.6
	E3.14	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.15	Living	23.37	20.5	2.6
	E3.16	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E3.17	Hol	9.62	12.7	2.6
	E3.18	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.19	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E3.20	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E3.21	Living	23.48	19.9	2.6
AP.x	E3.22	Hol	11.69	15	2.6
	E3.23	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.24	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E3.25	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E3.26	Living	23.48	19.9	2.6
	E3.27	Dormitor	14.05	15	2.6
	E3.28	Baie	4.5	8.6	2.6
		Balcon AP.x	3.9

	ETAJ x
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	E4.01	Casa scării	15.66	17	2.6
	E4.02	Hol	40.12	36	2.6
AP.l	E4.03	Hol	5	9	2.6
	E4.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.05	Bucătărie	13.63	14.8	2.6

	E4.06	Living	23,11	19.6	2.6
		Terasa AP.l	12.6
AP.x	E4.07	Hol	9.41	15.6	2.6
	E4.08	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.09	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E4.10	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E4.ll	Living	23.48	19.9	2.6
AP.x	E4.12	Hol	5.67	9.9	2.6
	E4.13	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.14	Living	23.37	20.5	2.6
	E4.15	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
APA	E4.16	Hol	4.37	8.5	2.6
	E4.17	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.18	Living	20.87	19	2.6
	E4.19	Bucătărie	5.83	9.7	2.6
		Terasa APA	24.5
AP.x	E4.20	Hol	11.7	15	2.6
	E4.21	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.22	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E4.23	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E4.24	Living	23.48	19.9	2.6
	E4.25	Dormitor	14.05	15	2.6
	E4.26	Baie	4.5	8.6	2.6

	ETAJ x
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	2.6
	E5.01	Casa scării	15.66	17	2.6
	E5.O2	Hol	40.12	36	2.6
AP. x	E5.03	Hol	5	9	2.6
	E5.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	E5.05	Bucătărie	13.63	14.8	2.6
	E5.06	Living	23.11	19.6	2.6
AP.x	E5.07	Hol	4.82	13.2	2.6
	E5.08	Baie	4.5	8.6	2.6
	E5.09	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E5.10	Bucătărie	6.05	10	2.6
	E5.ll	Living	22.02	19.9	2.6
		Terasa AP.x	12.6
AP.x	E5.12	Hol	5.67	9.9	2.6
AP.x	E5.13	Baie	4.5	8.6	2.6

ARI

	E5.14	Living	23.37	20.5	2.6
	E5.15	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
AP.x	E5.16	Hol	4.37	8.5	2.6
	E5.17	Baie	4.5	8.6	2.6
	E5.18	Living	20.87	19	2.6
	E5.19	Bucătărie	5.83	9.7	2.6
AP.x	E5.20	Hol	9.87	12.9	2.6
	E5.21	Baie	4.5	8.6	2.6
	E5.22	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E5.23	Bucătărie	6.55	10.7	2.6
	E5.24	Living	29.42	23.3	2.6
		Terasa AP.x	16.2

	SUBSOL 1
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	S1.01	Suprafața Carosabila Subsol 1	3667.19	328.81	2.6
TI	SI.02	CS TI	15.39	16.8	2.6
	SI.03	SAS CS TI	9.99	12.8	2.6
	S1.04	SAS Lift TI	6.47	10.7	2.6
	S1.05	SAS Punct termic TI	2.64	6.5	2.6
	SI.06	Punct termic TI	55.86	31	2.6
T3	S1.07	CST3	15.39	16.8	2.6
	S1.08	SAS CS T3	9.99	12.8	2.6
	S1.09	SAS Lift T3	6.48	10.7	2.6
	S1.10	Spațiu tehnic T2	2.63	6.5	2.6
	Sl.ll	SAS Punct termic T3	28.86	23	2.6
	S1.12	ALAT3	69.3	36.2	2.6
	SI.13	Punct termic T3	34.2	23.4	2.6
T4	SI. 14	CST4	15.39	16.8	2.6
	S1.15	SAS CS T4	9.99	12.8	2.6
	SI.16	SAS Lift T4	6.48	10.7	2.6
	S1.17	Spațiu tehnic T4	2.64	6.5	2.6
	SI.18	ALAT4	99.2	46.2	2.6
	S1.19	Punct termic T4	34.2	23.4	2.6
T2	S1.20	CST2	15.39	16.8	2.6
	S1.21	SAS CS T2	9.99	12.8	2.6
	S1.22	SAS Lift T2	6.48	10.7	2.6
	S1.23	SAS Punct termic T2	2.64	6.5	2.6
	51.24	Punct termic T2	19.95	18.4	2.6
	S1.25	ALA T2	78.32	38.6	2.6

	SUBSOL 2
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	S2.01	Suprafața Carosabila Subsol 2	1052.23	196.78	2.6
T5	S2.02	CS T5	15.38	16.8	2.6
	S2.03	SAS CS T5	9.98	12.8	2.6
	S2.04	SAS Lift T5	6.48	10.71	2.6
	S2.05	Spațiu tehnic T5	82.26	39.41	2.6
	S2.06	SAS Punct termic T5	2.64	6.51	2.6
	S2.07	Punct termic T5	55.88	31.01	2.6
T6	S2.08	CST6	15.37	16.79	2.6
	S2.O9	SAS CS T6	9.98	12.79	2.6
	S2.10	SAS Lift T6	6.47	10.7	2.6
	S2.ll	SAS Punt termic T6	2.63	6.5	2.6
	S2.12	Punct termic T6	19.94	18.4	2.6
	S2.13	SAS ALA T6	2.99	6.99	2.6
	S2.14	ALAT6	116.18	51.2	2.6

STRUCTURI DE REZISTENTA

INFORMAȚII GENERALE

Terenul pe care se va realiza obiectivul de investiții, la care face referire prezenta documentație, este situat in intravilanul municipiului București si este alcătuit din șase corpuri de clădire cu funcțiunea principala de locuințe colective.

( Prezentul proiect respecta exigentele de calitate cerute conform legii nr. 10 modificata

si reactualizata si este supus verificării autorizate de către verificatori atestați MLPAT pentru următoarea exigenta: Al - rezistenta si stabilitate pentru construcții din beton, beton armat, zidărie, lemn.

Verificarea calității lucrărilor pe timpul execuției acestora se va efectua conform „Programului de control al calității lucrărilor pe faze determinante¹⁴, in acord cu H.G.R. 272/14.07.1994 „Regulament privind controlul de stat al calității in construcții⁴⁴, H.G.R. 273/14.07.1994 „Regulament de recepție a lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora⁴⁴ si Legea 10 din 1995 modificata si reactualizata.

CLASA SI CATEGORIA DE IMPORTANTA

Conform codului de proiectare seismica PI00/1-2013, cele șase corpuri de clădire, cu structura de rezistenta similara, se încadrează in clasa III de importanta pentru care coeficientul yl =1,00.

Conform H.G. 766/97 Anexa 3 și a Regulamentului din B.C. 4/96, construcțiile se încadrează in categoria “C” de importanta.

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR GRAVITAȚIONALE: încărcările gravitaționale au fost evaluate după cum urmează:

• încărcări permanente - conform SR EN 1991-1-1:2004 si SR EN 1991-1-l:2004/NA: 2006.
• încărcări variabile, utile - conform SR EN 1991-1-1:2004 si SR EN 1991-1-l:2004/NA: 2006 si specificațiilor tehnice ale beneficiarului.
• încărcare variabila din zăpadă - Evaluarea încărcării din acțiunea zăpezii s-a făcut conform normativului CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”. Pentru amplasamentul analizat valoarea caracteristica a încărcării din zăpadă la nivelul solului este Sk=2.5kN/m2. Aceasta valoare corespunde unui interval mediu de recurenta de 50 ani.

f In tabelul de mai jos sunt specificate valorile încărcărilor permanente si variabile

aplicate la proiectarea structurii de rezistenta pentru imobilele din cadrul proiectului „LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL 5 AL MUN. BUCUREȘTI”. Tabelele nu includ si valorile încărcărilor din greutatea proprie a elementelor structurale.

Compartimentările dintre apartamente, dintre apartamente si spatiile comune si pereții exteriori de fațada se vor realiza elemente nestructurale cu comportare fragila atașate structuri, si anume din blocuri ceramice din zidărie sau BCA.

încărcări considerate in calcul structurii de rezistenta:

Zona	Tip încărcare	Unitate de măsură	Valoare
Zona rezidențiala -	Utila, cf.SREN 1991-1-1	KN/m2	1,5
apartamente	Permanenta	KN/m2	4,50
Zona terasa	Zăpadă	KN/m2	2,0
Zona terasa	Permanenta	KN/m2	4,0
Zona de circulații spatii comune locatari	Utila, cf.SREN 1991-1-1	KN/m2	3,0
Zona de circulații spatii comune locatari	Permanenta	KN/m2	2,25

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR DIN ACȚIUNEA SEISMICA:

Conform codului de proiectare P100-1 /2013, mișcarea seismica intr-un punct de la suprafața terenului este reprezentata prin spectrul de răspuns elastic pentru accelerații absolute. Spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute, pentru componentele orizontale ale mișcării terenului in amplasament, S_e(T) [m/s²], este definit prin următoarea ecuație:

S_e(T)=a_gMT)

in care ^ag reprezintă accelerația terenului iar T) spectrul normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor absolute. Valorile accelerațiilor terenului pentru proiectare corespund unui interval mediu de recurenta de IMR=225 ani.

Spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute pentru componentele orizontale ale mișcării terenului, in amplasamentul orașului București este indicat in figura 4.1.

Zonarea teritoriului României din punct de vedere al accelerației terenului pentru proiectare si a perioadei de colt este redata in figurile 4.2 si 4.3 [P100-1 /2013].

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR DIN ACȚIUNEA VÂNTULUI:

Evaluarea încărcării din acțiunea vântului s-a făcut in conformitate cu normativul CR 1-1-4/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor”. Pentru amplasamentul analizat presiunea de referința a vântului este qref=0.5kN/m2. Aceasta valoare se obține din medierea pe 10 minute la lOm deasupra solului pentru un interval mediu de recurenta de 50 ani.

GRUPĂRI DE ÎNCĂRCĂRI

Grupările de încărcări utilizate la calculul structurii sunt in conformitate cu prevederile normativului CR 0/2012 “Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor”.

Verificările au fost efectuate pentru Starea Limita de Serviciu si Starea Limita Ultima, folosind valori de proiectare ale acțiunilor si factori t conform codului de proiectare.

Combinarea acțiunilor pentru proiectarea la Starea Limita Ultima este clasificată in următoarele tipuri de grupări:

• Gruparea Fundamentala: n

^Ed= Ygj ^Gkj⁺ Y_p^p+ Vq, 1 Qk. i⁺Yq,i %,/ Qkj

• Gruparea Accidentala: n

^Ed= £ sau^₂ ^Q_k ^y w_2iQ_klt

i=y

• Gruparea Seismica: n

^Ed= £ ^Gk.J^+P+AEd⁺Y. *2.1 Qk.i

j= 1

Combinarea acțiunilor pentru proiectarea la Starea Limita de Serviciu este clasificată in următoarele tipuri de grupării:

• Gruparea caracteristica: n

Ed=^ ^Gk.j^+P+Qk.i⁺Y. %.i^Qk,i ”

• Gruparea frecventa: n

X ^Gk,j^{+P+ ip}2 iQ_k j

• Gruparea cvasipermanenta: n

^Ed= Z ^Gk.j^+P+^ ^2.i^Gk,i

DESCRIEREA STRUCTURII PRINCIPALE DE REZISTENTA

Obiectivul de investiții va fi alcătuit din șase corpuri de clădire identice, poziționate patru pe un subsol comun si doua pe alt subsol comun in cadrul amplasamentului, in conformitate cu planul de situație elaborat. Cu excepția subsolului cu destinația de parcaj, la toate nivelurile clădirilor sunt prevăzute spatii locative.

Pentru fiecare clădire in parte, structura principala de rezistenta va fi realizata in soluție cu stâlpi si pereți conectați prin intermediul grinzilor interioare si perimetrale si placi cu descărcare bidirecționala.

Clădirea prezintă o suprafața regulata in plan- figura 6.1, cu retrageri la ultimele doua etaje.

Sistemul structural a fost ales in concordanta cu cerințele de arhitectura si este conceput astfel încât sa asigure un răspuns favorabil al structurii la acțiuni gravitaționale si seismice, conform PI00-1/2013.

Sistemul structural propus este alcătuit din cadre de beton armat - figura 7.1. Stâlpii au secțiuni tip L sau T cu grosimea de 30cm si lungimea maxima de lOOcm. Pe colturile structurilor stâlpii au secțiunea pătrata 55x55cm. Pereții structurali au grosimea de 30cm si lungimile cuprinse intre 190cm si 420cm.

Grinzile de beton armat au secțiunea de 30x50cm si 30x80. Sistemul de planșeu este alcătuit dintr-o placa din beton armat monolit cu descărcare bidirecționala, ce reazemă pe grinzi si/sau pe elementele verticale de tip stâlpi. Placa are grosimea de 15cm.

Elementele de compartimentare nu fac parte din cadrul proiectului de rezistenta, acestea fiind tratate ca elemente nestructurale - a se vedea capitolul 7 al prezentului document. Elementele nestructurale de compartimentare utilizate in cadrul prezentului proiect nu fac parte din cadrul "componentelor nestructurale ce contribuie la rigiditatea de ansamblu a structurii’’ cf. PI00-1/2013.

Elementele structurale principale cu rol in preluarea forțelor laterale cauzate de acțiunea seismica sunt cadrele de beton armat. Astfel, transmiterea momentelor de răsturnare pe structură este asigurata de grinzile perimetrale si interioare prin efectul indirect al forțelor axiale care se mobilizează in elementele verticale si prin momentelor încovoietoare de la baza elementelor verticale la cota de incastrare (deasupra plăcii de peste subsol).

Structura de rezistenta a clădirii a fost proiectata astfel încât sa răspundă neliniar (post elastic) sub acțiunea seismica de proiectare, având clasa de ductilitate H (DCH).

S-a urmărit impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei seismice. Acest obiectiv a fost îndeplinit prin dirijarea zonelor solicitate în domeniul post-elastic cu prioritate în elementele structurale ale suprastructurii care prin natura comportării posedă o capacitate de deformare neliniara semnificativa (din încovoiere). Prin deformarea neliniară din încovoiere a elementelor structurale se obține disiparea energiei induse de acțiunea seismică si se limitează eforturile care ar putea conduce la cedări fragile ale elementelor structurale.

Sistemul de fundare este alcătuit dintr-o radier de beton armat cu grosime variabila.

Sistemul de fundare de tip radier este calculat sa rămână in domeniul de comportare cvasi-elastic, acesta fiind dimensionat pe baza eforturilor maxime din suprastructură asociate mecanismului de plastificare al structurii.

Valorile deplasărilor relative de nivel se încadrează in limitele specificate in PI 00-

1/2013, Anexa E. Dritul admisibil la SLS are valoarea de 0,005, iar pentru SLU valoarea este de 0,025. Valorile admisibile ale drfitului țin cont de tipul elementelor de compartimentare, conform PI00-1/2013, Anexa E, si anume: "componente nestructurale din materiale cu comportare fragila atașate structurii”.

Conform SR EN 1992 -1-1 pentru asigurarea funcționalității generale a structurii, deformațiile calculate ale grinzilor, plăcilor si consolelor sub încărcări cvasi-permanente nu depășesc valoare 1/250, in care 1 reprezintă deschiderea.

Au fost limitate si deformațiile susceptibile sa deterioreze elementele nestructurale aflate in contact cu elementele structurale. Pentru aceasta, deformația după execuția finisajelor, sub acțiunea valorii cvasipermanente a încărcărilor utile nu depășește valoarea 1/500.

PREVEDERI PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUȚIA COMPONENTELOR NESTRUCTURALE

Toate componentele nestructurale din clădire, CNS conform capitolului 10.1 din PI 00-1/2013, cum ar fi: componente arhitecturale (finisaje si placaje, copertine, balustrade, reclame, atice), elemente de închidere si de compartimentare, inclusiv tavane suspendate (pereți de compartimentare, pereți perimetrali de închidere vitrați sau opaci, pardoseli înălțate, garduri de incinta), sisteme de instalații, echipamente si alte dotări vor fi proiectate si executate cu respectarea prevederilor capitolului 10 din P100-1/2013. Suplimentar in cazul utilizării pereților de compartimentare din zidărie se va tine cont si de prevederile codului de proiectare pentru structuri din zidărie, CR6-2013.

MATERIALE UTILIZATE

Beton

Tip element	Material	STANDARD
Beton de egalizare	C8/10	SR EN 1992-1-1
Beton infrastructura si suprastructura	C30/37	SREN 1992-1-1

Otel pentru beton armat

Tip element	Material / Grupa	Clasa de ductilitate	STANDARD
Toate elementele de beton armat	BST500s	C	SREN 1992-1-1

INSTALAȚII ELECTRICE DE ILUMINAT, PRIZE, PUTERE ȘI PROTECȚIE Date generale

în cadrul proiectului „Locuințe nZeb pentru tineri in Sectorul 5 al Mun. București” se prevăd următoarele instalații electrice:

Instalațiile electrice de iluminat;

Instalații electrice de prize și putere;

Instalații electrice de protecție împotriva descărcărilor atmosferice;

Pentru stabilirea soluțiilor s-a ținut cont de prevederile Normativului 17-2011 privind alegerea materialelor și aparatajului, la fel și modul de fixare a acestora. Toate componentele instalațiilor electrice de protecție: conductoare, aparataj electric, vor fi de tip omologat conform normelor CE si ISO.

Alimentarea cu energie electrică, distribuția și tablouri electrice de distribuție

Alimentarea cu energie electrică a imobilului se va face din rețeaua de joasă tensiune din zonă.

Rețeaua interioară va fi în conexiune de tip TN-S și se va conecta la priza generală de pământ.

Componentele active și părțile de siguranță vor fi acoperite. Se va face obligatoriu o inscripționare unitară și durabilă a zonelor de curent și a aparatelor aferente.

Etichetarea circuitelor trebuie făcută astfel încât să se asigure identificarea facilă a receptoarelor alimentate pe circuitele respective.

în tabloul electric destinat parcării se va prevedea o bară pentru receptoarele vitale, care va avea dublă alimentare, unda de bază, alimentată de la rețeaua e joasă tensiune existentă în zonă și alta de la un grup electrogen de 30kVA, montat la exterior. Din această bară se vor aliementa receptoarele electrice ale sistemului de desfumare, stației de pompare, si al sistemului de presurizare.

Cablurile necesare circuitelor și coloanelor ce compun sistemul de desfumare, presurizare și stației de pompare vor fi rezistente la foc 180 min.,conform SR EN 50200 și SR EN 50362, și vor fi pozare aparent pe perete prin cleme metalice care îndeplinesc aceeași caracteristici de rezistență la foc. Raza de curbură a acestor cabluri este de min. 5 diametre.

Comanda pornirii sistemului de desfumare și a sistemului de presurizare se va face, atât automat prin centrala de detecție(presurizare) și semnalizare incendiu cât și manual prin butomul amplasat pe carcasa tabloului.

Instalații electrice pentru iluminat de siguranță

Iluminatul pentru evacuare trebuie să asigure identificarea și folosirea în condiții de securitate a căilor de evacuare. Corpurile de iluminat vor fi de tip casetă luminoasă echipat cu kit de emergenta 1 ore, cu sursă LED de 2W.

Se prevăd aparate de iluminat de siguranță pe căile de evacuare la toate nivelele, pe culoare, holuri, scări de evacuare dar și în partea exterioară a căilor de evacuare. Aparatele de iluminat de siguranță vor fi tip luminobloc cu acumulator și invertor și vor fi inscripționate cu “IEȘIRE” de culoare verde.

Iluminatul de securitate pentru intervenții a fost prevăzut conform art.7.23.6.1 din 17/11 si 7.199, lit. a) din 113-2015 în spațiul unde va fi montată centrala termică (pompe de căldură). Corpurile de iluminat vor fi de același tip cu cele pentru iluminatul normal și vor fi echipate cu kit de emergenta 1 oră.

Instalații electrice pentru iluminat

Nivelurile de iluminare prevăzute a se realiza în diferitele încăperi sunt conform cu reglementările în vigoare, a prescripțiilor tehnice în vigoare, precum și solicitărilor beneficiarului.

Circuitele de iluminat interior pentru apartamente se vor executa din conductor MYF l,5mm2, montate în tuburi de protecție tip IPY îngropate sub tencuială, derivațiile se vor realizata numai în doze de legătură.

Circuitele de iluminat interior pentru spațiile comune (casa scării, holuri), aflate la parter si etajele superioare se vor executa din conductor MYF 1,5mm2, montate în tuburi de protecție tip IPY îngropate sub tencuială sau în tuburi de protecție tip IPEY montate aparent. Pentru circuitele de iluminat de la subsol si parcare se vor folosi cabluri de tip cyy-f sau n2xh introduse in tuburi de protecție rigide, montate aparent pe structura. Toate derivațiile se vor realiza numai în doze de legătură.

Pentru iluminatul spațiilor interioare se vor folosi corpuri de iluminat cu LED, cu consum redus de energie și randament ridicat, iar în grupurile sanitare se vor folosi corpuri de iluminat cu grad de protecție mărit minim IP 44.

Comanda iluminatului se face local de Ia întreruptoare simple sau duble, 10A/250V cu montaj îngropat și grad de protecție specific categoriei de mediu a spațiului în care sunt montate. Toate întreruptoarele se vor monta la minim 1,20 m de la pardoseala finită. în spațiile comune, comanda iluminatului se va face prin senzori de mișcare 360°.

Protecția circuitelor se va realiza cu întreruptoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare cu protecție magnetotermică și protecție diferențială 30mA, montate în tablourile de distribuție. Conductoarele, tuburile de protecție, corpurile de iluminat și aparatajul vor fi de tip omologat, conform normelor CE și ISO.

Instalații electrice pentru prize $i putere

Circuitele de prize din apartamente se vor executa cu conductor MYF 2,5mm2 pozate în tuburi de protecție tip IPY, montate îngropat sub tencuială. înălțimea de montare a prizelor va fi de minim 0,4 m de la nivelul pardoselii finite.

Coloanele de alimentare ale teblourilor apartamentelor se vor executa din cablu de tip CYY-F introduse în tuburi de protecție tip IPY montate îngropat in zidărie.

Toate prizele vor avea contact de protecție legat la conductorul de protecție (măsură principală) și la priza generală de pământ (măsură secundară) prin intermediul tablourilor electrice de distribuție. Prizele vor avea grad de protecție specific categoriei de mediu a spațiului în care vor fi montate.

în tablouri s-au prevăzut circuite de rezervă pentru apariția de noi receptoare în viitor. Cablurile, conductoarele, tuburile de protecție și aparatajul vor fi de tip omologat, conform normelor CE și ISO.

Instalații de protecție împotriva șocurilor electrice

Regula fundamentală a protecției împotriva șocurilor electrice constă în aceea că:

- părțile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiții normale de funcționare. Aceasta se realizează prin protecția de bază (protecție la atingere directă);
- părțile conductoare accesibile ce accidental ar ajunge sub tensiune să nu devină părți active periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizează prin “protecția la defect" (“protecție la atingere indirectă”).

Măsuri tehnice și organizatorice pentru protecția de bază (protecția împotriva atingerilor directe):

Măsurile tehnice de protecție sunt:

- izolația de bază a părților active ;
- bariere sau carcase ;
- obstacole (destinate protejării persoanelor calificate sau instruite - nu sunt destinate persoanelor obișnuite);
- amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere ;
- limitarea tensiunii de alimentare, care să nu depășească limitele TFJ (conform recomandărilor din SR CEI / xx xxxxx);
- folosirea mijloacelor individuale de protecție electroizolante certificate;
- alte măsuri ce respectă regula fundamentală.

Ca măsură tehnică suplimentară se utilizează protecția cu dispozitive de curent diferențial rezidual (DDR) de cel mult 30mA.

Măsurile organizatorice sunt:

- scoaterea de sub tensiune a instalației la care se lucrează ;
- executarea intervențiilor la instalațiile electrice numai de către persoane calificate;
- executarea intervențiilor în baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006;
- elaborarea unor instrucțiuni de lucru;

Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la pământ. Dacă punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la pământ.

Părțile conductoare accesibile ale instalației trebuie conectate printr-un conductor la bara principală de legare la pământ a instalației (PEN, PE) care trebuie conectată la punctul de legare la pământ a sistemului electric de alimentare.

Dacă există alte legări la pământ se recomandă, dacă este posibil, conectarea conductoarelor de protecție la astfel de puncte. Legarea la pământ la puncte suplimentare, distribuite cât se poate de uniform, poate fi necesară pentru a se asigura ca potențialele conductoarelor de protecție rămân, în caz de defect, cât se poate de aproape de cel al pământului.

Se recomandă ca legarea la pământ a conductoarelor de protecție (PE și PEN) să se facă acolo unde acestea intră în clădire sau dependințe, ținând seama de orice posibili curenți electrici derivați prin conductorul neutru.

Instalații de protecție

Instalații exterioare de protecție împotriva trăsnetului

Instalația de protecție împotriva trăsnetului, ce face obiectul prezentei documentații, constituie un ansamblu complet de elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de origine atmosferică și transmiterea acestora la pământ.

Dispozitivul de captare și conductoarele de coborâre trebuie să fie fixate solid astfel încât să se împiedice ruperea sau desprinderea conductoarelor ca urmare a forțelor electrodinamice sau a forțelor mecanice accidentale (de exemplu vibrații, alunecare a straturilor de zăpadă, dilatare termică etc.)

Elementul de captare a trăsnetului va fi de tip PDA (protecție împotriva trăsnetului cu dispozitiv de amorsare) și va fi amplasat pe acoperiș, astfel încât volumele zonelor de protejat, descrise de suprafețele de revoluție care au aceeași axă cu PDA și sunt delimitate de razele de protecție Rp, să conțină în întregime toate clădirile pentru care este necesară protecția.

Dispozitivul de amorsare (PDA) va fi legat la priza de pământ prin intermediul a 4 (patru) conductoare de coborâre. Conductoarele de coborâre vor conectate la priza de pamant, iar parcursul va fi cel mai scurt. Conductoarele de coborâre vor fi naturale, Pe conductorul de coborâre cu traseul cel mai scurt se va monta un contor de lovituri de trăsnet (CLT). Traseul va fi pe cât posibil rectiliniu și fără cotituri bruște, cu raze de curbură mai mari de 20cm.

Prin urmare fiecare conductor de coborâre va fi conectat printr-o piesă de separație la priza de pământ generală, formată din electrozi de OlZn, d=2 'A”, 1=1,5m, legați între ei, prin prinderi mecanice, cu platbandă din OlZn 40x4mm. Fiecare legătură a conductoarelor de coborâre la priza de pământ va fi prevăzută cu o cutie de vizitare și piesa de control (piesa de separație) pentru a permite măsurătorile necesare. Se va evita proximitatea conductoarelor electrice. Dacă încrucișarea nu poate fi evitată, traseul de cabluri se va blinda metalic pe 1 m de ambele părți ale coborârii și se va lega blindajul la coborâre.

Pentru protecția împotriva șocurilor electrice prin legare la pământ s-a prevăzut o priză de pământ naturală a cărei rezistență de dispersie (Rp) nu trebuie să depășească valoarea de 1 ohm (Rp= max.l Ohm) întru-cât priza de pământ va fi comună pentru instalația electrică interioară și pentru instalația de protecție împotriva trăsnetului. Dacă rezistența de dispersie măsurată este mai mare decât rezistența de dispersie maximă atunci priza de pământ naturală se va completa cu o priză artificială pe contur executată din electrozi din țeava de oțel zincat (OlZn) cu diametrul de 2 A" și lungime de 1,5 m, legați prin platbandă de oțel zincat (OlZn) de 40*4 mm, care se va suda de priza de pământ naturală și se vor reface măsurătorile.

Legăturile dintre priza de pământ (PP) și instalația electrică interioară se vor face astfel: între priza de pământ (PP) și tabloul electric general (TE-G) prin paltbada OlZn 40x4mm.

La bara PE din tablourile electrice se vor lega toate părțile metalice ale aparatelor electrice și contactele de protecție din prize, prin conductoare din cupru în manta din PVC de culoare galben-verde, special prevăzute pentru fiecare circuit.

Instalațiile de protecție constau în legarea la conductorul de protecție a instalațiilor și a tablourilor electrice prin intermediul conductorului de protecție.

Pentru legarea la pământ a instalațiilor electrice se va utiliza priza de pământ generală.

Se vor respecta distanțele minime ale prizei de pământ față de elementele metalice ale instalațiilor pozate în pământ, dacă acestea nu se află conectate la legătura echipotențială principală a construcției.

Conform normativului 17/2011, instalația de protecție împotriva trăsnetului, a fost dimensionată pentru nivelul de protecție I în consecință se impune ca și soluție de protecție sistemul cu un dispozitiv de amorsare (PDA) montate pe catarg metallic h= 4m și raza de protecție Rp=28,2m, la 3m sub PDA, având următoarele caracteristici: AT=60Ds.

ART

Dispozitiv de amorsare:

Dispozitiv de amorsare tip PDA, cu o rază de protecție certificată de minim 28,2 m, calculată la 3 m sub PDA, corespunzător nivelului de protecție Iși timp de avans de amorsare (determinat cu factor dublu de securitate) de 60 microsecunde, conform standardul xx xxxxx /UNE 21186/17-2011.

Dispozitivul de amorsare va fi montat pe acoperiș pe un catarg din oțel galvanizat cu înălțimea de 4 m, montat pe strucutura clădirii prin piesă de fixare corespunzătoare și ancorat în mod corespunzător.

Conform normativului 17/2011,dispozitivul de amorsare trebuie să fie cu cel puțin 2 m deasupra oricărui obiect aflat în raza lui de protecție.

Conductoarele de coborâre:

Patru conductoare de coborâre vor fi poziționate pe drumul cel mai scurt de la dispozitivul de amorsare la pământ conform 17-2011.

Conductoarele de coborâre vor fi tip conductor OL RD8mm și se vor conecta pe acoperiș la structura metalică a stâlpilor din beton armat și vor fi conectate la priza de pământ prin piese de separație.

Instalație interioară de protecție împotriva trăsnetului

IPT interioară trebuie să evite apariția scânteilor periculoase în structura de protejat datorită curentului de trăsnet care circulă în IPT exterioară sau în alte elemente conductoare ale structurii.

Scântei periculoase pot apărea între IPT exterioară și alte componente ca: instalații din metal;

sisteme interioare;

elemente conductoare și linii racordate la structură.

Scânteile care apar în structuri cu risc de explozie sunt totdeauna periculoase. în acest caz sunt necesare măsuri de protecție suplimentare.

Scânteile periculoase între elemente diferite se vor evita prin echipotențializare, realizată prin interconectarea IPT cu:

scheletul metalic al structurii,

instalații metalice,

sisteme interioare,

elemente conductoare exterioare și linii conectate la structură.

Mijloacele de interconectare vor fi:

conductoare de echipotențializare, dacă continuitatea electrică nu este asigurată de legături naturale,

dispozitive de protecție la supratensiuni și supracurenți (SPD)

Este important modul în care este realizată legătura de echipotențializare și trebuie discutată cu operatorul rețelei de telecomunicații, cu operatorul rețelei electrice și cu alți operatori sau cu autoritățile implicate, datorită faptului că pot fi prescripții conflictuale.

SPD vor fi astfel instalate încât să permită inspectarea lor.

Măsuri de protecție a muncii

în proiectare au fost prevăzute următoarele măsuri de protecție a muncii:

întregul echipament și toate materialele prevăzute pentru instalațiile electrice au fost alese corespunzător condițiilor de mediu;

Au fost prevăzute verificări ale întregului echipament electric din tablourile electrice, precum și a rezistenței de dispersie a prizei de pământ.

Măsurile de protecție a muncii prezentate, nu sunt limitative, în execuție și exploatare putând fi luate și alte măsuri corespunzătoare.

Se vor respecta toate prevederile NRPM referitoare la instalațiile electrice. Reparațiile și reviziile instalațiilor electrice, precum și eventualele completări ale instalațiilor electrice cu alte instalații necesare, se va face de către PERSONAL CALIFICAT, instruit corespunzător, dotat cu scule și echipamente adecvate, NUMAI ÎN LIPSA TENSIUNII.

Condiții generale de recepție

în cadrul recepției se va verifica aspectul estetic și funcțional al lucrărilor prevăzute. Procesul verbal de verificare întocmit cu ocazia recepției, conform SR EN 60947, trebuie să cuprindă: data efectuării verificării; funcția, calitatea și numele persoanei care a efectuat verificarea; defectele observate la elementele instalațiilor supuse verificării; observații privind înlăturarea defectelor constatate, precum și declarația că toate legăturile electrice au fost executate.

Procesul verbal de verificare descris mai sus se întocmește la recepție, respectiv la darea în exploatare a instalației și ori de câte ori se fac modificări la instalație sau se constată defecțiuni.

Se menționează că orice fel de modificări aduse proiectului de instalații electrice se pot face numai cu acordul proiectantului de specialitate.

Echipamentele instalației electrice interioare vor avea grad de protecție minim IP20, iar cele ale instalației electrice exterioare, minim IP44. Instalațiile electrice se vor racorda prin intermediul tablourilor de distribuție la priza generală de pământ.

Este interzis a se lucra la instalații electrice sub tensiune. în execuție și exploatare se vor respecta prevederile Normativului 17/2011, ale celorlalte norme și normative în vigoare, astfel încât să se elimine pericolele de incendiu, ale șocurilor electrice și alte accidente de muncă.

INSTALAȚII TERMICE

DESCRIEREA SOLUȚIEI TEHNICE PENTRU SURSA DE CĂLDURĂ

Pentru asigurarea cu agent termic necesar încălzirii spatiilor pe perioada rece a anului și a preparării a.c.c. au fost prevăzută montarea a cinci pompe de căldură aer- apa monobloc, de temperatură ridicată cu puterea termica de 40 kW.

Schema de funcționare aleasă și performanțele echipamentelor permit funcționarea fără supraveghere permanentă, instalația fiind condusă în temperatură de un sistem de automatizare, compus dintr-un regulator electronic de temperatură, și senzori de temperatură.

Schema tehnologica aleasa pentru preparare agentului termic pentru incalzire este prevăzută cu cinci pompe de căldură aer -apă și cu puffer aceasta utilizează două categorii de circuite pentru agentul termic:

- un circuit primar: pompe de căldură - puffer- pompe de căldura
- un circuit secundare: puffer, pompe - consumatori (circuitul de incalzire), butelie de egalizare a presiunii.

Supravolumul de apa rezultat din dilatare, si protecția întregii instalatii de încălzire la suprapresiune din dilatare este asigurat prin intermediul a unui vas de expansiune închis, cu membrana cu volumul de 300 1 și a supapelor de siguranță montate pe pompa de căldură.

Alimentare cu apa a instalației se face la rețea prin intermediul unei statii de dedurizare cu capacitatea de 1 mc/h.

PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM (A.C.C.)

Imobilul va avea ca sursa de enrgie pentru prepararea a.c.c. agentul termic de provenit de la pompele de căldură.

Prepararea a.c.c. cu ajutorul panourilor solare se va realiza prin intermediul a unui boiler cu serpentina cu capacitatea de 20001 montate in camera tehnică.

INSTALAȚIE DE ÎNCĂLZIRE

Proiectarea sistemului s-a făcut în concordanta cu prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea instalațiilor de încălzire centrala, indicativ 1.13-2015. Acest normativ va fi de asemenea respectat la punerea în opera a prezentului proiect.

încălzirea pe peroada rece a anului se va face utilizând un sistem de incalzire prin pardoseala Parametrii tehnici de funcționare pe încălzire a pardoselii radiante: temperatura tur 40°C, temperature retur 35 °C, temperatura pardoselii 29,7 °C fluxul termic cedat 80-100 W/mp.

Alimentarea cu agent termic a încălzirii prin pardoseala se realizează prin intermediul a câte unui distribuitoat-colectoar (pentru fiecare apartament în parte) montat îngropat in cutie de distribuție amplasate in nise tehnice practicate in zidărie. Pentru scăderea temperaturii pe turul încălzirii în pardoseala și pentru asigurarea temperaturilor interioare dorite, pe ciruitul de incalzire in pardoseala se va monta o vana cu trei cai de amestec. Modul de pozare al țevilor este tip melc cu dimensiuni 17x2,0 mm, din polietilena reticulata peroxidic la un pas de 10 cm. Modul de pozare se va realiza conform planurilor desenate. Automatizare sistemului de incalzire prin pardoseala are următoarea componente:

Modul de automatizare

Transformator de rețea 220 V/24 V AC 9 daca este cazul)

Set senzori S-HC (- 1 senzor NTC tur si 1 senzor NTC retur (cu tecile aferente), 1 senzor de temperatura exterioara AT-HC, 1 senzor de temperatura si umiditate incapere HT-HC, 1 senzor de temperatura a pardoselii FT-HC)

Senzori de temperatura din incapere.

Pe lângă sistemul de încălzire prin pardoseala in băi se va monta un corp de incalzire portprosop, cu presiune nominală Pn 6 bar.

DISTRIBUȚIA

Fiecare apartament este alimentat cu agent termic de la coloanele de distribuție montate in hol mascate in ghema, unde vor fi prevăzute si contoarele de energie termica si robinet de echilibrare hidraulica. Legaturile de la coloana la distribuitoare/colectoare de apartament se fac cu conducte de polipropilenă PP-R cu fibra compozita. Coloanele de distribuție a agentului termic este prevazutaa cu robineti de golire, ventile automate de aerisire, robineti

de separație generali, robineti de separație pe fiecare apartament in parte, aceștia din urma avand rolul de reglaj (echilibrare hidraulica).

INSTALAȚIE DE VENTILARE

în vederea asigurării condițiilor de microclimat, conform normativelor în vigoare și a temei primite de la beneficiar, camera de zi va fi dotate cu instalații de ventilare 100% aer proaspăt cu recuperare de căldură cu dublu flux.

Principiul de funcționare al recuperatorului este următorul: aerul cald evacuat cedează căldura aerului rece admis prin pereții schimbătorului de căldură din cupru, în același timp menținând un nivel optim de umiditate în încăpere. Iar datorită faptului că admisia și evacuarea sunt separate, fluxurile de aer nu se amestecă. Elementul principal al recuperatorului este schimbătorul de căldură din cupru, prin care trec fluxurile de admisie și evacuare a aerului, care permit un transfer termic cu randament maxim pe toată durata de funcționare. Iar viteza mare a fluxurilor de aer permite eliminarea de pană la 90% a umidității condensate din încăpere. Sistemul face posibilă recuperarea și reutilizarea căldurii în încăpere până la un coeficient de eficiență energetică de 91%, menținând totodată nivelul optim de umiditate în încăpere.

Alimentarea electrică : AC 230±10%V. Clasa de izolație II. Gradul de protecție IP 24. Sistem de control: telecomandă sau variator Carcasa este termoizolată. Sistemul este prevăzut cu protecție dublă contra formării curenților de aer frontali si funcția suplimentară: «PREÎNCĂLZIRE». Sistemul este proiectat pentru funcționarea continuă, cu condiția temperaturii ambiante cuprinse între +5 și +35 ⁰ C, și intervalul de temperatură exterioară de la -25 ⁰ C (cu activarea funcției «PREÎNCĂLZIRE» -30 ⁰ C) până la +45 ⁰ C.

Funcția «element de încălzire» Este o funcție opțională care poate fi adăugată la recuperatoarele utilizate în încăperi cu un nivel foarte ridicat de umiditate, sau în zone geografice cu temperaturi predominant scăzute. Pornește împreună cu funcția «PREÎNCĂLZIRE» și funcționează în paralel. Se activează automat în condițiile formării de gheață pe canalele de evacuare a condensului. Regimul pasiv Este regimul de funcționare în care capacul este deschis însă motoarele recuperatorului sunt oprite. Presupune un flux necontrolat de aer prin recuperator datorită diferențelor de presiune și temperatură a aerului din interior și exterior. Poate fi folosit atunci când diferența de temperatură a aerului din interior și exterior nu este mai mare de 5 o C.

INSTALAȚIILE DE VENTILAȚIE IN SUPRAPRESIUNE

Instalația de ventilație in suprapresiune se reglementează in PI 18 capitolul 2.5. NP 127-09 art. 87,114; 129 si de la 177 la 130, in SR CEN/xx xxxxx-5 si in SR CEN/xx xxxxx-6.

Soluția pentru SAS-urile de la casa scărilor, lifturi si camerele tehnice, pentru tronsonul situat la subsolul, este introducerea mecanica a aerului prin intermediul unor ventilatoare cu debitul de 1800 mc/h si AP=300 Pa.

Astfel încăperile tampon vor fi prevăzute cu un sistem de realizare a suprapresiuni de 80 Pa compus din tubulatura de introducere a aerului, ventilator axial de introducere cu traductoare de presiune diferențiala si clapet antifoc.

Toate ventilatoarele aferente traseelor de suprapresiune se echipează cu convertizoare de frecventa iar comanda convertizoarelor se face prin intermediul senzorilor de presiune diferențiala cu măsură in zonele supra-presurizate dar si prin intermediul centralei de incendiu.

Clapetele de fum (voleții) trebuie sa funcționeze la primirea unui semnal care este emis de sistemul de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu. Toate clapetele(voletii) de control al fumului din acea parte a sistemului de ventilare care corespunde zonei de control al fumului afectate , trebuie sa intre in funcțiune ,in pozițiile lor operaționale in caz de incendiu, simultan cu ventilatoarele de suprapresiune.

- Acționarea automată a dispozitivelor de închidere/deschidere a golurilor(voleții) de admisie a aerului se dublează cu comandă manuală.
- Gurile de refulare aer proaspăt sunt dispuse la partea inferioara a încăperii având partea lor cea mai înalta la maxim 1.0 m de pardoseala. Dispozitivele de protecție a golurilor se realizează din materiale CO (CAI) etanșe la foc, pentru cele de introducere a aerului având rezistența la foc normată (dar cel puțin egală cu a canalului pe care sunt montate).

INSTALAȚII SANITARE

Alimentarea cu apa rece potabila

Pentru alimentarea cu apă a fiecărui bloc se va realiza printr-un branșament din PEHD Pn 10 De 63 mm, pe care se va monta un cămin de apometru. Căminul de apometru va fi dotat cu contor pentru măsurarea consumului de apă montat între doi robineți cu sferă.

Pentru funcționarea in condiții optime de debit si masurarea consumului de apa s-a prevăzut o coloana de polipropilena in holul blocului la care se va racorda fiecare apartament. Pe racordul fiecărui apartament a fost prevăzut un apometru Dn 15 incadrat de doi robineți de închidere Dn 20.

Alimentare cu apa calda menajera

Prepararea a.c.c. se face prin intermediul unui boiler cu capacitatea de 2000 având presiune maxima de lucru circuit apa calda menajera: 10 bar; temperatura maxima de lucru apa calda menajera: 95 grade Celsius amplasate in centrala termica. Distribuția a.c.c. se va realiza prin intermediul unei coloane din plipropilena la care se va racorda fiecare apartament. Pe racordul fiecărui apartament a fost prevăzut un apometru Dn 15 incadrat de doi robineți de închidere Dn 20. Pe langa colana de a.c. exista si o coloana pentru recircularea a.c.c. realizata din PP-R cu fibra compozita

Distribuția apei reci si a apei calda menajera

Conductele interioare de apă rece și caldă se vor executa cu țevi de polipropilena SDR 11 pentru apa rece si SDR 7,4 cu fibra compozita pentru cele de apa calda si recirculare a.c.c., montate îngropat in sapa sau în șlițuri practicate în zidărie și vor fi obligatoriu izolate pentru prevenirea condensului și a înghețului.

Echiparea cu obiecte sanitare se realizează conform planurilor de arhitercură. Obiectele sanitare împreună cu bateriile și robineții de utilizare, precum și ventilele și sifoanele de scurgere ale acestora au fost alese în urma consultării cu arhitectul.

Instalația cuprinde de asemenea robineți cu obturator sferic montați pe distribuitor și robineți colțar de închidere și reglaj montați pe legăturile cu obiectele sanitare.

Țevile din polipropilenă se vor îmbina între ele cu fitinguri speciale prin termofuziune, tehnologia de îmbinare fiind obligatoriu omologată/agrementată.

La trecerea conductelor prin planșee și pereți se vor monta tuburi de protecție.

Instalația de canalizare menajeră și canalizare pluvială

Din cadrul clădirii se vor evacua în rețeaua de canalizare exterioară a orașului, următoarele categorii de ape uzate:

Ape uzate menajere provenite din funcționarea lavoarelor si a WC-urilor, dușuri, căzi de baie, spălătoare;

Ape pluviale colectate de pe suprafața teraselor;

Apele uzate menajere menționate mai sus, vor fi evacuate gravitațional in rețeaua de canalizare publica prin intermediul unor cămine de racord.

Racordurile de la obiectele sanitare s-au prevăzut constructiv cu dimensiunile și pantele normale prevăzute în STAS 1795-87.

Instalația interioara de canalizare va fi executata din tuburi de PP pentru canalizare, etansarea se va face pe inele de cauciuc la montaj. La realizarea instalației interioare de canalizare se va tine seama de pantele de montaj spre coloane si de racordarea acestora la colectorii <D 110 mm, ce vor ieși din clădire spre căminele de racord a rețelei de canalizare. Colectorii <I> 110 mm, vor avea pante normale de montaj si vor ieși din clădire sub adâncimea minima de îngheț. Aceste pante de montaj vor asigura o viteza de curgere a apei menajere, cuprinsa între viteza minima de autocurătire (0.7m/s) si viteza maxima admisa (vmax = 4 m/s).

Coloanele de canalizare vor fi prevăzute cu piese de curățire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificații și la fiecare nivel. înălțimea de montaj a piesei de curățire va fi de 0,40 -0,80 m față de pardoseală, urmând ca în dreptul acesteia să se prevadă ușițe în ghenele de mascare ale coloanelor verticale de canalizare.

Pentru buna funcționare a instalației interioare de canalizare se va avea in vedere asigurarea ventilării acesteia. Conductele de ventilare vor depăși nivelul acoperișului cu 0.5 m si vor fi prevăzute cu piesa de capăt a conductei de ventilare. In elaborarea proiectului s-a urmărit respectarea criteriilor stabilite prin Legea 10, privind calitatea lucrărilor de construcții si instalatii respectiv, siguranța in exploatare si siguranța la foc.

Pentru instalațiile interioare îngropate și cele exterioare de canalizare menajeră instalațiile se execută din tuburi si piese de legătură din PVC-KG.

Apele meteorice care provin din ploi sau din topirea zăpezilor de pe terasele clădirii sunt evacuate într-o rețea de canalizare care se compune din următoarele elemente:

- receptoare de ape meteorice, care colectează apa de pe o anumită suprafață, prevăzute cu sistem degivrare (cablu cu autoreglare, invelit in manta cu protecție la UV);
- coloanele de canalizare pluvială izolate;
- conductele orizontale de legătura, de la coloane la căminele exterioare de canalizare.

INSTALAȚII DE STINS INCENDII CU HIDRANTI INTERIORI SI EXTERIORI

HIDRANTI INTERIORI

Echiparea cu instalatii de combatere a incendiilor, incadrarea in normative

In conformitate cu scenariul de siguranța la foc, parcările de la subsol si demisol necesita hidranti interiori si se va prevedea instalație de stins incendiu cu hidranti interiori. Datorita faptului ca parcările nu sunt prevăzute cu sistem de incalzire s-a prevăzut o instalație de hidranti interiori aer -apa.

S-au prevăzut o rețea ramnificata din conducte realizata din țeavă zincata de oțel la care se vor racord cei 12 hidranti interiori de stins incendii conform STAS 1478-90, art. 14.52 ce vor răspunde următoarelor cerințe :

In cele doua niveluri de parcari s-au prevăzut o rețea ramnificata realizata din țeavă zincata de oțel la care se vor racord cei 12 hidranti interiori de stins incendii sase la demisol si sase la parter conform PI 18/2-2013 ce vor răspunde următoarelor cerințe :

Debitul specific minim al unui jet: qih = 2,10 1 / sec;

Numărul de jeturi in funcțiune simultana pe clădire (anexa 4 - Pil 8/2) :2

Numărul de jeturi pe punct (art. 4.37 din PI 18/2): 1

Lungimea minima a jetului pulverizat: Ip = 6 m.;

Lungimea jetului compact: lc=l 0 m

Debitul de calcul al instalației: Qih = 4.2 1 / sec.

Timpul teoretic de funcționare a hidranților interiori este, in baza PI 18/2-2013, de 30 minute

Necesar minimă necesară de apă 7,56 mc

Sursa : rezeva intangibilă;

Iluminat de siguranță pentru marcarea hidranților interior cu parametrii: timp de intrare în funcțiune 5 s , timp de funcționare 1 h

Hidrantii interiori se vor amplasa conform planșelor desenate astfel incat fiecare punct al clădirii sa fie atins de 2 jeturi.

Hidrantii interiori se vor dota conf. prescripțiilor SR EN 671-2, cu:

- robinet de hidant, manual, □ 2", PV 10 bari;
- tambur rabatabil;
- furtun plat tip C, O 50 mm, de 20 m lungime prevăzut la capete cu racorduri tip C. țeava de refulare universala avand robinet de inchidere si comutator jet compact sau pulverizat.

Alimentarea hidranților interior, se va face din rețeaua de hidranti exteriori prin intermediu a cate uni racord realizat din conducta de PEHD Pn 10 De 75 pentru fiecare parcare.

Deoarece sistemul este de tip apa -aer in camerele tehnice de Ia subsolul clădirii ( acestea sunt prevăzute cu sistem de incalzire), este prevăzută cu un robinet cu sfera de sectionare(21/2”) montat normal deschis si o electrovana actionata din interiorul prin intern ediul butoanelor amplasate langa fiecare hidrant, si robine de golire (1”) montat după robinetul de secționare.

Rezerva de apa, (egala cu necesarul de apa pentru stingerea unui incendiu) s-a stabilit conf PI 18/2. in funcție de debitul de calcul al instalațiilor de hidranti si timpul teoretic de funcționare a acestora, astfel după cum reiese din calculul de mai jos:

Qii = 4,2 1/s =>15,12 mc/h => 7,56 mc/30 min

HIDRANTI EXTERIORI

In conformitate cu normativul PI 18/2-2013 si NP127-2009 In cele doua niveluri de parcari si pentru blocul de locuințe este obligatorie prevederea stingerii din exterior a incendiilor. Acestea se va asigura de la hidratii exteriori de incendiu care vor avea un debit de 10 litri/sec, acesta fiind asigurat de la rețeaua publica

Hidrantii exteriori vor fi racordati pe reteau publica de apa, care asigura presiunea necesara utilizării lor pentru stropirea directa a clădirilor, raza de acțiune a hidrantului exterior fiind de maxim 120m. Pe baza datelor de mai sus a rezultat necesitatea amplasari unui număr de 4 hiranti exteriori Dn 80.

Dimensionarea acesteia s-a făcut ținând cont de caracteristicile constructive ale obiectivului si de prevederiile PI 18/2-2013 si NP127-2009, pentru un debit de 10 1/s.

- tipul hidrantilor: supraterani 4 x DN 80 mm
- debitul unui guri de hidrant: 51/sec
- timpul teoretic de funcționare 3 ore
- debitul total de calcul =101/sec
- rezerva de apa - 3 ore x 3600 x 10 1/sec = 1080001.

REZERVA DE APĂ PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

Volumul de apa pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori si exteriori, amplasat in gospodăria de apa a obiectivului, aceasta fiind calculat in conformitate cu cerințele P 118/2-2013.

Timpul teoretic de funcționare a instalațiilor de stingere a incendiilor, stabilit corespunzător PI 18/2-2013, este de:

- 30 min. pentru hidranți interiori conform art. 4.35.;
- 180 min. pentru hidranti exteriori conform art. 6.19.

Rezerva de apa este calculata conform breviarului de calcul:

Un rezervor pentru instalațiile de hidranti interiori si exteriori cu volumul util:

Vine = Vhidranti interiori + Vhidranti exteriori+V apa rece

Qie = 101/s => 36 mc/h => 108 mc/3ore

Qii = 4,2/s => 7,56 mc/30min

Vrez = 108+7,56=115,56 mc

Se va asigura posibilitatea alimentării autopompelor formațiilor de pompieri din rezervorul de acumulare a apei pentru stingerea incendiilor cu hidranti, prin prevederea unui punct de alimentare cu racord exterior Storz Dn 100 mm. Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine sau rezervoare exterioare sunt amplasate la minimum 10 m de clădirile cu nivel de stabilitate la incendiu I-IL.

Pentru supravegherea permanenta a alimentarii cu apa a rezervorului, se vor prevedea instalații pentru semnalizarea optică și acustică a nivelelor rezervelor de incendiu, cu transmiterea semnalizării la dispeceratul de securitate și pompieri din parter, în concordanță cu prevederile PI 18/2-2013.

Racordarea rezervorului la instalații

Rezervorul va fi prevăzut cu următoarele conducte si racorduri la instalatii:

- una conducta de alimentare cu apa;
- doua conducte de aspirație pentru pompele hidrantilor exteriori si interiori
- o conducta de aspirație pentru pompele de alimentare cu apa rece a spatiilor de servicii
- conducta de preaplin;
- conducta de golire;
- o conducta de intoarcere a apei in rezervor pentru verificarea funcționarii pompelor de incendiu;

conducte de ventilație a spațiului din rezervor peste nivelul apei;

- conducta de racord la alimentari cu apa a pompele mobile (autocisterne de pompieri)

Conductele care traversează pereții rezervorului s-au prevăzut cu piese dc trecere etanșe.

Alimentarea cu apa a rezervorului se va face printr-o conducta din polietilena Pn 10 De 90 pe care se va monta doi robineti cu plutitor Dn 65.

Golirea, preaplinul si accesoriile rezervorului.

Rezervorul este prevăzut cu preaplin si conducta de golire

Conductele de preaplin si golire a rezervorului se va realiza gravitațional prin legarea acestor conducte la canalizarea pluviala a incintei.

STAȚIA DE POMPE

S-a prevăzut un rezervor subteran pentru rezerva de incendiu cu un volum total util de 115,56 mc si o statie de pompe pentru asigurarea debitului pentru stingerea incendiilor si una pentru apa rece din zona spatiilor de servicii. Pentru amplasarea grupului de pompare se va construi o camera a pompelor ingropata realizată in beton armat.

Pentru instalațiile de stingere a incendiilor cu hidranti interiori si exteriori, va fi prevăzut un grup de pompare pentru hidranti (1F+1R+1P) avand următoarea configurație:

IxPompa Funcțiune:

Qp=36.0 m3/h;

Hp=55 mCA;

IxPompa Rezerva:

Qp=36.0 m3/h;

Hp=55 mCA;

IxPompa Pilot (J):

Qp=3.6 m3/h

Hp=65 mCA

Agregatele de pompare sunt prevăzute a fi livrate de furnizori cu tablouri electrice si automatizare, proprii de distribuție si comanda, aparatura de comanda (presostate si semnalizatoare nivel) si cabluri de legătură de la tablou la acestea.

Pompele intră în funcțiune automat, funcție de presiunea din instalație și sunt oprite manual din stația de pompe, conform Indicativul PI 18/2-2013.

Pentru incercarea periodica a pompelor, se va asigura posibilitatea intoarcerii apei in rezervorul de incendiu, conform normativului PI 18/2-2013, art. 13.15.

ADĂPOST DE PROTECȚIE CIVILĂ

Se propune realizarea a 4 adăposturi de protecție civila la nivelul subsolului corpurilor C2, C3, C4 si C6. Acestea sunt realizate din beton armat, la nivelul subsolului clădirilor de locuințe propuse.

Gradul de protecție al adăposturilor:

II P = 0,5 daN/cm2 (la clădiri din municipii si de la agentii economici)

Capacitatea necesara de adapostire, determinata de numărul maxim de utilizatori ai

clădirilor, este de 318 persoane după cum urmeaza:

ALA C2 - 78.32mp utili

ALA C3 - 69.30mp utili

ALA C4 - 99.20mp utili

ALA C6 - 110.87mp utili

-75 persoane adăpostite — 65 persoane adăpostite - 88 persoane adăpostite - 90 persoane adăpostite

Cele 4 adăposturi au fost compartimentate astfel incat fiecare incapere de adăpostit din cadrul adăposturilor sa gazduiasca un număr maxim de 50 de persoane.

La proiectarea amenajării adăposturilor se tine seama de alocarea unei suprafețe utile minime de 1 mp si un volum de 2,5 mc de persoana.

Inaltimea libera a incaperilor este de 2.50m.

Au fost asigurate ieșiri de salvare in afara zonei de daramaturi, distanta reprezentând minim 1/3 din inaltimea maxima a construcțiilor, respectiv 17.70m

- ALA C3 - ieșire L=6.75m
- ALA C4 - ieșire L=7.75m
- ALA C6 - ieșire L=7.75m

In cazul ieșirilor de salvare pentru ALA C2, s-a optat pentru doua cai de evacuare tip „săritură de lup” pentru a fi evitata evacuarea in suprafața carosabila.

încăperile subsolurilor au fost prevăzute cu pardoseli simple cu suprafața rugoasa (nesclivisita). Pereții si planseele nu se finisează.

Au fost prevăzute inchideri cu usi metalice etanșe UME 0 pentru accesul in adapost, UE pentru separearea spatiilor de adăpostit din cadrul adăposturilor si obloane metalice etanșe OME 0 pentru ieșirile de salvare.

Conform Norme tehnice privind proiectarea si executarea adăposturilor de protecție civila in subosolul construcțiilor noi:

al.9. Adăposturile din cadrul construcțiilor cu destinație de locuința sunt considerate adăposturi familiale.

al.20. Subsolurile amenajate ca adăposturi familiale sau cele care au suprafața mai mica de 100 m2 se pot executa fara SAS si grup sanitar, ieșirea de salvare fiind considerata al doilea acces.

al.26. In situația când, din punct de vedere tehnic, nu este posibila executarea ieșirii de salvare in condițiile articolului 24, se admite inlocuirea acesteia cu doua cai de evacuare de tipul „săritură de lup”

al.28. Se recomanda ca încăperile de adăpostit sa fie dimensionate la o capacitate de pana la 50 persoane fiecare, ținând seama de compartimentarea impusa de structura de rezistenta.

Golurile de acces in aceste incaperi vor avea dimensiuni minime de 0,80 x 1,80 m si vor fi prevăzute cu usi metalice.

Inaltimea incaperilor, masurata de la cota superioara a pardoselii pana la intradosul planseului va fi de minimum 2,20 m.

INSTALAȚII DE FILTROVENTILARE

Instalația de ventilare are drept scop asigurarea condițiilor de microclimat si funcționează in doua regimuri:

- regim de ventilare mecanica normala in care aerul introdus in adapost este curatat de praf si impurități;

regim de filtroventilare in care aerul introdus in adapost este curatat de praf, impurități, substanțe toxice, radioactive de lupta si de agenti patogeni.

Aerul proaspăt este introdus în încăpere printr-o tubulatură rectangulară cu ajutorul ventilatoarelor.

Aspirația aerului din exterior se face printr-o priza de aer, care se ia pentru trei din cele patru adăposturi de apărare civilă din tunelul ieșirii de salvare iar pentru al patrulea priza de aer se scoate in afara zonei de daramaturi, la o distanta H/3.

Viteza de trecere a aerului prin conducta de aspirație pana la ventilator, se considera de maximum 12 m/s. Prizele de aer se prevăd cu minimum 2 coturi, iar pentru protecție impotriva pătrunderii corpurilor străine la căpătui exterior se montează o plasa de sarma.

Prizele de aer pana la vanele antisuflu se executa din conducte de otel etanșe 0 159 x 4,5 mm.

Pentru evitarea introducerii de vibrații, au fost montate pe ramificațiile tubulaturii, racorduri elastice.

Evacuarea aerului viciat din interiorul adăpostului se face in subsolul clădirii, casa scării sau exterior cu supape de suprapresiune tip S-00. Supapele de suprasiune se montează la o inaltime de 1.80 m din ax la pardoseala si se dispun astfel incat sa se asigure o circulație optima a aerului si o ventilare cat mai uniforma a tuturor spatiilor de adapostire.

Pentru a se menține un aport de aer proaspăt în permanență, instalația s-a calculat în suprapresiune de circa 10-15 mm H2O, debitul de aer introdus fiind mai mare decât cel evacuat.

Grupurile sanitare si sasurile vor fi prevăzute obligatoriu cu supape de suprapresiune de diametrul 0 100 mm.

Supapele de suprapresiune vor fi amplasate si în pereți exteriori supraterani ai adăpostului si se prevăd cu stuțuri cu pipă intoarsă scoase în exterior la inaltimea de 1,00 m, lângă pereți.

Debitul de aer necesar pentru o persoana adapostita se considera de 5-7 m3/h in regim de ventilare mecanica normala si de 2 m3/h in regim de filtro-ventilare. Funcție de numărul de persoane din adăposturile de protecție civilă s-a ales numărul de instalatii de filtroventilare pentru asigurarea debitelor necesare, rezultând cate un agregat pentru fiecare bloc.

Instalația de filtroventilare aleasa este de tip IFV2 - 750 ( avand un debit de 750mc/h pentru acționare electrica cu filtrare mecanica, filtrare chimica by-pass-ata; un debit de 300 mc/h pentru acționare electrica cu filtrare chimica si mecanica; un debit de 600 mc/h pentru acționare manuala cu filtrare mecanica; un debit de 300 mc/h pentru acționare manuala cu filtrare chimica si mecanica) pentru echiparea adăposturilor de protecție civila cu o capacitate de maxim 150 persoane.

AMENAJAREA TERENULUI

Amenajare circulații pietonale, circulatii auto, parcări.

Zone de odihnă, loc de joaca si amenajare peisageră.

Ansamblul se va amenaja cu circulatii pietonale si trotuare perimetrele blocurilor de locuințe cu pavele de 6cm pe strat de nisip de 5cm si balast de 25cm.

Atât accesul pietonilor cat si cel al autovehiculelor se va face pe latura de Vest din Strada Progresului pentru corpurile CI; C2; C3; C4 si din Strada Constantin Istrati pentru Corpurile C5 si C6.

Circulațiile carosabile interioare se vor realiza prin intermediul unui drum de incinta cu dublu sens cu o secțiune transversala de 5.50m.

Numărul locurilor de parcare necesar conform HCGMB 66 din 06.04.2006: 216

Numărul total al locurilor de parcare amenajate: 234

La nivelul terenului se vor amenaja 75 locuri de parcare, din care 4 locuri pentru persoane cu dizabilitati. La nivelul celor doua subsoluri SI si S2, vor fi amenajate 159 de locuri de parcare, din care 17 pentru persoane cu dizabilitati.

La nivelul terenului vor fi amenajate 8 locuri de parcare pentru incarcarea autovehiculelor electrice, 4 stații de încărcare 2X22KW curent alternativ cu 2 prize. In subsoluri vor fi prevăzute alte 42 de locuri de parcare pentru incarcarea autovehiculelor electrice, 21 stații de încărcare 2X22KW curent alternativ cu 2 prize.

Numărul total al locurilor de parcare:

234 din care 21 pentru persoane cu dizabilitati si 50 prevăzute cu statii de incarcarea autovehiculelor electrice.

Se va amenaja un loc de joaca complet echipat compus din leagan, castel cu tobogane, plasa de catarare, perete de catarare, căluți, balansoar etc cu suprafața de calcare din tartan.

Ansamblul se va dota cu banei din lemn incastrate in jardiniere din beton si coșuri de gunoi cu cate trei recipiente pentru colectare selectiva a deșeurilor.

PEISAGISTICĂ

Amenajarea spatiilor verzi este o artă aplicativă, cu reguli proprii si maniere stilistice diferite, teoretizate de diferiti creatori si concretizate în numeroasele grădini si parcuri, îmbinarea arhitecturii si peisajului exprimă obiectul si mijloacele acestei stiinte: organizarea si construirea după anumite principii si tehnici a spatiilor exterioare prin asocierea elementelor naturale de peisaj (teren, roci, ape, vegetație) cu elementele artificiale (circulatii, construcții decorative si utilitare, mobilier s.a.) în vederea îndeplinirii anumitor funcțiuni ale acestor spatii.

Spațiile verzi din localitățile urbanizate au o influență majoră asupra calității vieții cetățenilor. Spațiile verzi sunt importante pentru biodiversitatea din localitati. Prin amenajarea spațiilor verzi se poate da posibilitatea locuitorilor să intre în contact cu specii din flora locala, astfel încât aceasta interacțiune sa conducă si la creșterea conștientizării problemelor de mediu.

Zonele verzi reprezintă in mare parte delimitarea traseelor de circulație, insule de verde in zona obiectelor principale de desfășurare a activitatii. Aceste zone vor fi amenajate cu gazon combinate cu arbori si arbuști. In vedera îngrijirii spatiilor verzi s-a proiectat un sistem de irigat cu aspersoare;

Spațiul verde studiat este impartit in 2 tipuri de zone distincte, deservind doua tipuri de funcții diferite. Amenajare de tip stradal, care se regăsește in insulele verzi de mici dimensiuni rezultate din trasarea circulației din cadrul parcării, are funcție de umbrire si de sporire a calitatii peisajului întregului ansamblu. Amenajarea de tip parc/gradina verde, care se regăsește atat in zona C1-C4 cat si C5-C6 in interiorul curții, are funcție atat de sporire a calitatii peisajului cat si de promenada si ședere.

Amenajarea de tip stradal este formata din aliniamente de arboiri si tipuri de plantari unitare, cu varietati de plante reduse. Cu ajutorul acestui tip de amenajare se creeaza linii vizuale si ziduri vegetale ce sunt menite sa separe ambiental peisajul din interiorul ansamblului de cel exterior. In selecția plantelor pe acest tip de zone s-a tinut cont de varietatea cromatica si varietatea taliilor plantelor pentru a crea o dinamica vizuala.

Amenajarea de tip parc este realizata intr-un mod mai liber si cu mix variat de plante. Intenția acestui tip de amenajare este aceea de a crea doua spatii plăcute de sedere/recreere intr-un cadru predominant construit, pentru a imbunatati calitatea experienței persoanelor ce folosesc autobaza. In realizarea acestui tip de amenajare sunt propuse circulatii, principale si secundare. Circulațiile deservesc funcția de promenada. Totodată, pe suprafața spatiilor verzi de tip gradina, sunt propuse zone de ședere, formate fiecare din module din beton, in forme organice si banei din beton cu șezut din lemn.

Ambele tipuri de spatii verzi au denivelări artificiale, in linii organice si cu inaltimi reduse (50-60cm cm) ce vor conferii dinamica amenajării.

Tipurile de plante alese sunt adaptate condițiilor de mediu locale. Sunt propuse plante perene de diferite habitusuri si talii. Vegetația aleasa este gandita pentru a avea impact decorativ pe tot timpul anului.

Ierburi Ornamentale

BARBA ȘARPELUI (Ophiopogon planiscapus Niger)

TRESTIE ORNAMENTALA (Pennisetum alopecuroides)

STUF CHINEZESC (Miscanthus sinensis Strictus)

IARBA ALBASTRA (Festuca glauca)

Bambusuri

BAMBUS Phyllostachys aureosulcata

Arbuști

ARȚAR JAPONEZ ORANGE DREAM (Acer palmatum Orange Dream)

Arbori

Mesteacăn (Betula pendula)

PICEA PUNGENS

LIQUIDAMBAR

CERCIS CANADENSIS

Pomi fructiferi

Vegetația aleasa este pe trei niveluri de inaltimi care, prin suprapunere, creaza perdele vegetale. In amenajarea peisagistica s-a urmărit o suprapunere cromatica dinamica, un joc de contraste si de forme, de lumini si de umbre. Amenajarea realizata conferă un cadru mai plăcut autobazei sporind valoarea sa vizuala. In proiect sunt prevăzute si spatii de ședere, atat pe suprafața spatiilor verzi. Cu ajutorul vegetației si a zonelor de ședere sunt create zone de recreere cu o puternica valoare vizuala.

LUCRĂRI

Lucrările ce vor fi executate în vederea realizării compoziției peisagistice vor fi următoarele:

Amenajarea de circulatii pietonale

Realizarea unui sistem de irigatii cu o atentă programare a aportului de apa;

Curatarea terenului de vegetația deteriorata

Decopertarea a unui strat de 10 cm de panant existent Astemerea, maruntirea si nivelarea pământului vegetal Plantarea de arbori și arbuști Insamantarea gazonului

Realizarea unor spații de ședere

Amenajările peisagere se vor realiza prin curatarea terenului, plantarea de arbori și arbuști si însămânțarea cu gazon. La plantarea arborilor și arbuștilor se vor folosi puieți de talie mare sau arbori tineri care se extrag din plantațiile silvice sau din pepiniere dendrologice. Plantarea arbuștilor și a arborilor se vă face în perioada de repaus vegetativ (primăvara sau toamna) atunci când solul nu este înghețat iar în aer exista o temperatura de minim 5° C.

Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiul lor si al varietatii. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu rădăcini viguroase. Plantele nu trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe.

Copacii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumătate din partea inferioara a tulpini trunchiul fiind bine inramurit, si sa fie drept. Aceasta cerința se refera la soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracteristica de creștere, vor fi acceptate.

Plantele trebuie sa fie exact cum este menționat pe eticheta. înlocuirea cu plante de aceeași calitate, tip si mărime va fi aprobata de Beneficiar fara nici o schimbare la prețul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este

disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Beneficiar cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare.

Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un conținut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de rădăcinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie si deșeuri. Cel puțin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata susține si favoriza germinația vegetației.

Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii specializate Înregistrate. Ingrasamintele nu trebuie sa conțină cioburi de sticla sau metale. Orice material din plastic sau alt material confecționat de om nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai puțin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. Ingrasamintele vor ajuta creșterea si dezvoltarea vegetației.

LUCRĂRI DE DRUM

Pentru drumurile din incintă cât și pentru spațiile de parcare s-a ales următoarea structură proiectată:

4 cm strat de uzură din bal6
6 cm asfalt - binder
20 cm strat superior de pietriș 30 cm strat de fundație din balast

- echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse.

LISTA CU CANTITATILE DE UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE, INCLUSIV DOTĂRI

Nr. Crt.	Cod Denumirea	U/M	Cantitatea
1	Obiect 4.2 Montaj utilaje si echip tehnol a) Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj
	Categorie: 1 M U Instalații electrice
	CLT CONTOR DE LOVITURI DE TRĂSNET	BUCATA	6,00
	PDA60 DISPOZITIV DE AMORSARE PDA 60MS	BUCATA	6,00
	Categorie: 2 M U filtroventilatie presuriza
	INSTALAȚIA DE FILTROVENTILATIE IFV2-750	BUCATA	4,00
	VENTILATOARE CU DEBITUL DE 1800 MC/H SI P=3O0 PA	BUCATA	12,00
	Categorie: 3 M U Instalații termice/HVAC
	POMPA DE CĂLDURĂ AER/APA MONOBLOC, DE TEMPERATURA RIDICATA	BUCATA	30,00
	VAS DE EXPANSIUNE ÎNCHIS 300 LITRI	BUCATA	6,00
	VAS DE EXPANSIUNE ÎNCHIS 50 LITRI A.C.C.	BUCATA	6,00
	POMPA PENTRU CIRCUIT ÎNCĂLZIRE Q=15,5 M³/H, H=7,0 MH O	BUCATA	6,00
	POMPA RECIRCULARE A.C.C Q=0,35 M’/H. H=4.0 MH O	BUCATA	6,00
	SISTEM DE VENTILARE DUBLU FLUX RECUPERARE CĂLDURĂ 70MC/H	BUCATA	254.00
	STATIE COMPACTA PENTRU DEDURIZAREA APEI	BUCATA	6,00
	BOILER CU SERPENTINA DUBLA CU CAPACITATEA DE MINIM 2000 L	BUCATA	6,00
	CONTOR ENERGIE TERMICA DN 20	BUCATA	96,00
	CONTOR ENERGIE TERMICA DN 40	BUCATA	12,00

PUFFER 2000 L		BUCATA	6,00
	Categorie: 5 M U Inst sanitare hidranti	BUCATA	6,00
	GRUP POMPARE HIDRANTI INTERIORI EXTERIORI (1 A+1R+1P) Q=54MC	BUCATA	1,00
	VAS DE EXPANSIUNE CU MEMBRANA 500 L	BUCATA	1,00
	REZERVOR APA INCENDIU CU VOLUMUL UTIL DE 120 MC	BUCATA	1,00
	Categorie: 6 Lift
	LIFT	BUCATA	6,00
	b) Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport
	30KW CENTRALA ELECTRICA FOTOVOLTAICA 30KWP	BUCATA	6,00
1	Obiect 4.3 Instalații incinta
	a) Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj
	Categorie: 03 Echipamente electrice incinta
	GE30 GRUP ELECTROGEN 30KVA	BUCATA	1,00
	Categorie: 15 Echip sanitare incinta
	SEPARATOR DE HIDROCARBURI 70US	BUCATA	1,00
	SEPARATOR DE HIDROCARBURI 15 VS	BUCATA	1,00
1	Obiect 4.4 Loc joaca
	c) Dotări
	CASTEL 2 TOPOGNE, 2 TURNURI SCARA	BUCATA	1,00
	ANSAMBLU CATARARE PLASA SI PERETE	BUCATA	1,00
	ANSAMBLU LEAGANE	BUCATA	1,00
	BALANSOAR PE ARC	BUCATA	2,00
	CĂLUȚI	BUCATA	2,00
3	Obiect 4.7 Statii incarcare 26b
	a) Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj
	STATIE DE INCARCARE VEHICULE ELECTRICE	BUCATA	26,00
1	Obiect 4.8 Bariera acces
	a) Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj
	BARIERE DE CONTROL ACCES CAROSABIL	BUCATA	2,00
1	Obiect 4.9 Dotări containere coșuri
	c) Dotări
	COȘURI DE GUNOI CU 4 COMPARTIMENTE COLECTARE SELECTIVA	BUCATA	23,00
	CONTAINERE COLECTARE SELECTIVA DEȘEURI 4 CONTAINERE 1 MC	BUCATA	2,00

3.3. Costurile estimative ale investiției:

Scenariul I - nerecomandat

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA*	TVA	Valoare cu TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
TOTAL GENERAL	12.727.809,71	2.398.862,87	15.126.672,58
din care C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)	9.292.33137	1.765.542,96	11.057.874,33

Scenariul II - recomandat

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de	Valoare fara TVA*	TVA	Valoare cu TVA
cheltuieli	lei	lei	lei

TOTAL GENERAL	13.639.335,27	2.570.249,87	16.209.585,14
din care C+M(L2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)	10.154.944,01	1.929.439,36	12.084.383,37

3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

— studiu topografic;

ELABORAT: DORECAD SOL SRL

- studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;

ELABORAT: SC. GEO 7 S.R.L. Slobozia

- studiu hidrologic, hidrogeologic;

Nu este cazul

- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficientă ridicată pentru creșterea performantei energetice;

Studiu privind fezabilitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență și cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) ELABORAT: auditor energetic Xxxxxxxx Xxxxxxx

- studiu de insorire;

Conform Studiului de insorire, solicitat prin Certificatul de Urbanism 587-V din 21.08.2023 ELABORAT: Arhitect Xxxxxx Xxxxx Xxxxx

- studiu de trafic și studiu de circulație;

Nu este cazul

- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investitii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;

Nu este cazul

- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spatii verzi și peisajere;

Nu este cazul

- studiu privind valoarea resursei culturale;

Nu este cazul

- studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.

3.5. Grafice orientative de realizare a investiției

ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.

ARI

București, Str. Drumul Nisipoasa, Nr. 46-52,

CUI 34813792

J40/27/2022

GRAFICUL ACTMTATILOR - GRAFICUL GANTT

	Activitatea	tir luni	Anuil												And;												Arid 3
	Activitatea	tir luni	1	2	2	4	5	6	7	0		10	n	12	1	2	3	4	5	6	7	8	p	10	11	12	«	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1. AcHrHMi realizate înainte de depunerea documentației tehnice la lan SF
«ffv f. r	Acti'.ifoteo ce pregătire o prolettuîui te iir-ntitii In bazo Centratuluf 517023	5									■
SubKlk. 1.1.1	Elaborarea studii teren	2
Sub» fie. 1.1.2	Elaborare audit energetic final si certificat da parfomanta entfgeUc final	1
Subactlv. 1.1.1	Obținerea certlflcatiAsI de urbanism. Elaborarea doeunwitettitot necesare obținerii acordurile/, azizetr si autor fraților afnente obiectivului de Investiție, faza 5F $1 obținerea de avke/KorMfautorizații de principiu	î
Subactt/. 1.1.4	Ebbsr&iea SF	5
Subactlv. i.1.5	Elaborarea Cererii de finanțare	1
11. Actiritati ce se vor realiza după depunerea aprobarea finanțării obtecthuiui
Sttectfv. 11.2.1	Elaborarea dxunveritatiibr de atribuire, derularea procedurilor de atribuire sl simrurea antractelor cu prestatori /furnizori pentru servkll (management de proiect, informare sl publicitate, audil financiar. diligente de șantier, verificarea proiectării) sl execuție lucrări si furnizare echipamente	3											X	X
xrt/7. ll. 1	KeoliZMtaDTAC, PTC5DX, Inclusiv \rrifkarea proiectării	3
Subactiv. 11.1.1	Intoc mir ea dncvmrataliitor de ari», obținerea avizelor, întocmirea DTAC sl obținerea Autorizației de Construcție	3
Subactiv. 11.1.2	Realizarea PT«CS*DDE, Indusfv verificarea protectorii	3
Activ. 11.2	^testarea serviciilor te mhleata tehn'co Cin parteapo'rctan'ului	4																			t*	■				>5	■5					ti	iM		15	15
Subeclte. 11.2.1	Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului	4																				15											15			15
Artk II 3	ftnforeu ser.ieiUa te r£rigtatle te șantier	19																									■
Subactiv. M.XI	Prestai ea sat riefiitor de dirigentie de șantier	19
Xdfc 11.4	^ciMfofea de retezare a Investiției de bura	19																						■
Subactiv. ll.a. i	Construcții sl bstetetil * hdusfv si trensaniente si amtnajari de mediu	19																				■
Subactiv. 11.4.2	Livrare echipamente indusiv menta) echipamente Iv» monte) Dolari	5																					...
Subactiv. n.a.î	Lucrări te cens troctii sl instalații aferente erganltaril de șantier	19
Subactiv. 11.4.4	Organizare de sarrUir - cheltuieli ccntxf	19
Subactiv. U.4.5	Comisioane, cote. taxe, rostul creditului	19
Subacth. 11.4.6	Cheltuieli diverse sl neprevăzute	19
Âtlfv. ll.5	M0.v3femeMul proFecnXuf	27
Subactiv. 11.5.1	Monitorizarea Implementai li protedukrl si a con trac telor de achiziție inchefate si activitatea de raportare in cadrul proiectului	4
Subactiv. 11.5.2	Activitatea de ulkltEre cereri te plata sl/sau rambursare a dirUufflibf proiectului	3
Activ. 11.6	Dftufarea atMatflor obllpatorlf de informare sl pMfcitate In codruț prcvecfiZu	3
Subactiv. IL6.1	Public itate cu privire ta începerea proiectului	1
Subactk. IL6.2	Futlicitate cu privire la promovarea protecției	1
Subactiv. 11.6.3	fubUdtate cu privire te renalele proirctiAil	1
Activ. t!J	Auditor ro pr Certului	1
Subactiv. 11.7.1	Realizare rzpoarte de eudit intermediar sl audil linii	1
Mtf. n.6	întocmirea ri depunerea cererii de rambursare finale	1
Sutoctb. 11.8.1	tntormlrea sl depunerea cererii de rambursare fkwle	1

SCENARIUL 2 DE INTERVENȚIE

3.1.2. Particularități ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului

Nu există modificări față de scenariul anterior.

b) reiatii cu zone învecinate, accesuri existente si/sau căi de acces posibile;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

c) orientări propuse fată de punctele cardinale si fată de punctele de interes naturale sau construite;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

d) surse de poluare existente în zonă;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

e) date climatice $i particularități de relief:

Nu există modificări față de scenariul anterior.

f) existența unor:

- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenta condiționărilor specifice în cazul existentei unor zone protejate sau de protecție;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică si siguranță națională;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:

(i) date privind zonarea seismică;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională și nivelul maxim al apelor freatice;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

(iii) date geologice generale;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

(iv) date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare si consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz:

Nu există modificări față de scenariul anterior.

(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.

Nu există modificări față de scenariul anterior.

3.2.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:

- caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia: Scenariul 2 de intervenție presupune ca anvelopanta clădirilor sa fie realizata in sistem

de fațada ventilata compus din termosistem vata minerala de 15cm si placi din fibrociment.

- echiparea si dotarea specifică funcțiunii propuse Nu există modificări față de scenariul anterior.

3.3.2. Costurile estimative ale investiției:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investitii, cu luarea în considerare a costurilor unor investitii similare, ori a unor standarde de cost pentru investitii similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investitii, cu luarea în considerare a costurilor unor investitii similare, ori a unor standarde de cost pentru investitii similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investitii;

Scenariul I si Scenariul II

Pentru ambele scenarii, evaluarea costurilor investiției a fost realizata pe baza preturilor unitare din baza de date program devize si oferte de preț echipamente dotări si mijloace de transport, având la baza oferte de materiale si preturi preluate de pe internet, nefiind identificate lucrări recente similare cu cele propuse prin prezentul proiect de investiții. Nu exista investiții similare cu cea propusa prin prezentul proiect Devizele generale pentru cele doua variante constructive propuse sunt atașate la finalul documentației, si devizele pe obiect pentru varianta selectata.

Scenariul I - recomandat

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA*	TVA	Valoare cu TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
TOTAL GENERAL	104.998.673,49	19.752.953,82	124.751.627,31
din care C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)	94.159.872,42	17.890.375,75	112.050.248,17

Scenariul II - nerecomandat

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA*	TVA	Valoare cu TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
TOTAL GENERAL	115.167.675,90	21.664.652,08	136.832.327,98
din care C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)	103.926.479,73	19.746.031,15	123.672.510,88

- costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice.

Pe lângă costurile de investiție, proiectul generează și cheltuieli pe termen lung, asociate întreținerii și reparațiilor infrastructurii create, reprezentând cheltuieli ulterioare etapei de implementare.

Costurile de operare sunt reprezentate de costurile cu mentenanța, costurile asociate lucrărilor periodice de reparații și costurile cu utilitățile.

Costurile de operare pe durata normala de viata/de amortizare sunt prezentate in cadrul analizei financiare.

Conform HOTĂRÂRE Nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe pentru a stabili durata normală de funcționare a unei construcții se va căuta în clasificare:

- grupa 1. Construcții;
- subgrupa 1.6 Construcții de locuințe si social culturale
- clasa 1.6.2 Construcții pentru învățământ; știință; cultură și arta

Astfel la codul 1.6.2 se citește o durată normală de funcționare cuprinsă între 40 - 60 ani, limite între care se poate stabili, numai la punerea în funcțiune, durata normală de funcționare a mijlocului fix.

| Grupai. CONSTRUCȚII

I I

| 1.6. | Construcții de locuințe și social-culturale.

I_____________________________________________________________________I___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

| 1.6.1. | Clădiri de locuit, hoteluri și cămine, în afară de:| 40-60 |

Costurile au fost preluate din datele pentru o clădire similara si estimate costuri operaționale pe toate tipurile de servicii pe o durata de 14 ani, in baza cărora s-a calculat analiza financiara a proiectului, mai jos a fost preluați parțial pana in anul in care începe reducerea costurilor datorita imbunatatirilor propuse.

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	CLĂDIRE BLOC NZEB 6 buc	92.485.722,86	17.572.287,34	110.058.010,20
2	Instalații in incinta	2.351.328,73	446.752,46	2.798.081,19
3	Construcții dotări incinta	3.160.583,27	600.510,82	3.761.094,09
4	Statii incarcare	377.449,98	71.715,50	449.165,48
5	Loc de joaca	90.870,79	17.265,45	108.136,24
	TOTAL	98.465.955,63	18.708.531,57	117.174.487,20

Durata amortizare ani 40-60 20-30 20-31 20-32 5-10

CHELTUIELI OPERAȚIONALE - estimate

1.1 [Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele consumabile			110.346,00 \|
^r 1.1.1	consum de materii prime		ol
" 1.1.2	preț unitar materii prime
1.1.3	consum de materiale consumabile		1
1.1.4	preț unitar materiale consumabile	Lei/an	110.346,00
1.1.4.1	Energie electrica ascensor	Lei Z an	2.700,00
1.1.4.2	lAateriale pentru curățenie	LeiZan	66.669.00 \|
1.1.4.3	Alte bunuri pentru intretinere si funcționare	Lei/an	39.447,00 ।
1.1.4.4	Obiecte de inventar	Lei/an	1.530.00

1.3	Cheltuieli cu incalzirea	Lei/an	216.000,00
	cantitatea consumata (unitati de măsură specifice)	kWh/an	681.130,17
	tariful de furnizare unitar	Lei/kWh	0.317
1.4	Cheltuieli cu energia electrica	Lei/an	549.585.00
	cantitatea consumata (unitati de măsură specifice)	UM/an	477.900
	tariful de furnizare unitar	Lei/UM	1,15
1.5	Cheltuieli cu apa	Lei/an	157.248.00
	cantitatea consumata (unitati de măsură specifice)	UM/an	24.192.00
	tariful de furnizare unitar	Lei/UM	6.50
1.6	Alte cheltuieli din afara (cu utilitatî)	Lei/an	182.815,35
	cantitatea consumata (unitati de măsură specifice) -general	UMZ an	1
	tariful de furnizare unitar - general	Lei/UM	182.815,35
	cantitatea consumata (unitati de măsură specifice) - salubritatea	UM/an	1
	tariful de furnizare unitar - salubritatea	Lei/UM	9.928.00
	cantitatea consumata (unitati de măsură specifice) - apa meteo	UM/an	8.133,08
	tariful de furnizare unitar - apa meteo	Lei/UM	4,60
	cantitatea consumata [unitati de măsură specifice) - canal	UM/an	24.192,00 i
	tariful de furnizare unitar - canal	Lei/UM	5,60
1	Total cheltuieli materiale		1.215.994.35 '
2.1	Cheltuieli cu personalul angajat	Lei/an	187.968,00 \|
2.1.1	număr de angajati	pers.	4\|
2.1.2	salariul de baza prognozat/luna	Lei/luna	3.916.00 i
2.1.7	număr de luni/an	nr.luni	12!
2	Cheltuieli de personal	Lei/an	187.968.00

3	Cheltuieli de intretiner e si reparatii capitale	Lei/an	44.868,00 '
3.1	cantitatea necesara de servicii mentenanta	UM	1
3.2	tariful / unitatea de măsură specifica	Lei/UM	44.868.00
			\|
	Total Cheltuieli Operaționale	Lei/an	1.448.830,35

3.4.2. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

- studiu topografic;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- studiu hidrologic, hidro geologic;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficientă ridicată pentru creșterea performanței energetice:

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- studiu de trafic si studiu de circulație;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investitii care se referă la amenajări spatii verzi și peisajere;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- studiu privind valoarea resursei culturale;

Nu există modificări față de scenariul anterior.

- STUDII DE SPECIALITATE NECESARE ÎN FUNCȚIE DE SPECIFICUL INVESTIȚIEI.

Nu există modificări față de scenariul anterior.

3.5.2. Grafice orientative de realizare a investiției

Nu există modificări față de scenariul anterior.

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico-economic(e) propus(e)
- 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință

Scenariul I si Scenariul II

Proiectul se poate finanța prin PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ PNRR/2022/ COMPONENTA CIO - FONDUL LOCAL INVESTIȚIA 1.2 -CONSTRUIREA DE LOCUINȚE NZEB PLUS PENTRU TINERI/ LOCUINȚE DE SERVICIU PENTRU SPECIALIST! DIN SANATATE SI INVATAMANT.

Obiectivele generale;

• Ol -Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România prin investiții în infrastructura locală care vor susține reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean.
• 02 - Asigurarea cadrului pentru reformarea și digitalizarea instrumentelor de

planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale.

Obiectiv specific, axe de investiții și ținte ale componentei

COMPONENTA 10 - Fondul local cuprinde patru (4) investiții, sintetizate după cum urmează:

1.1 - Mobilitate urbană durabilă, care conține patru subinvestiții:
- 1.1.1 - înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante);
- 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - ITS/alte infrastructuri TIC (sisteme inteligente de management urban/local);
- 1.1.3 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - puncte de reîncărcare vehicule electrice;
- 1.1.4 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - piste pentru biciclete la nivel local/metropolitan;
1.2 — Construirea de locuințe nZEB plus - pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ.
1.3 - Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale.
1.4 — Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Analiza cost-eficacitate s-a realizat pe baza ghidurilor, normelor și reglementărilor în vigoare la nivel național, conformându-se de asemenea, și cu recomandările Comisiei Europene privind acest tip de analiză.

Analiza cost-eficacitate are ca scop demonstrarea faptului că proiectul de investiții este pe de o parte, necesar din punct de vedere economic și contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale ale Uniunii Europene, iar pe de altă parte pentru a arăta necesitatea intervenției financiare pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar.

Obiectivul Analizei cost-eficacitate este acela de a identifica și măsura din punct de vedere monetar impactul proiectului și de a determina costurile și beneficiile aduse de acesta.

în cadrul Analizei cost-eficacitate perioada pe care se analizează fiecare scenariu este diferită de durata de viață fizică sau economică, fiind denumită perioada de referință sau orizontul de timp.

Perioada de referință (orizontul de analiză) este numărul de ani pentru care se fac previziunile fluxului de numerar. Perioada de referință aleasă este de 14 ani de la începerea investiției. Pentru ambele scenarii s-a considerat ca scenariu de referință păstrarea situației existente, considerând consumuri anuale similare anului de referință 2023

Analiza financiară pentru proiectul de investiții propus a fost întocmită în baza Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficiu pentru Proiectele de investiții - Instrument de evaluare economică pentru Politica de Coeziune 2014-2020 elaborat de Comisia Europeană, a Regulamentului (CE) nr.480/2014, cât și a recomandărilor prezentate în cadrul Modelului D - „Macheta privind analiză și previziunea financiară”.

Analiza financiară are ca scop demonstrarea faptului că proiectul de investiții este pe de o parte, necesar din punct de vedere economic și contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale ale Uniunii Europene, iar pe de altă parte pentru a arăta necesitatea intervenției financiare nerambursabile pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar.

Obiectivul Analizei Cost-Beneficiu este acela de a identifica și măsura din punct de vedere monetar impactul proiectului și de a determina costurile și beneficiile aduse de acesta.

în acest sens, s-a alcătuit o serie de tabele incluse într-un model Excel care furnizează informații cu privire la detalierea calculelor pentru costul investiției, sursele de finanțare ale acestora, cheltuielile și veniturile de operare ulterioare.

De asemenea, analiza financiară va evalua profitabilitatea financiară a investiției ce va fi determinată cu indicatorii de performanță financiară precum: fluxul de numerar cumulat, valoarea netă actualizată corespunzătoare. Acești indicatori sunt prezentați în Anexa 1 -Scenariul I - Scenariu Recomandat.

De menționat este faptul că, în conformitate cu Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu pentru Proiectele de investiții - Instrument de evaluare economică pentru Politica de Coeziune 2021-2025 elaborat de Comisia Europeană, analiza financiară se impune a fi realizată prin includerea valorii TVA în cadrul costurilor și veniturilor operaționale dacă aceasta este nedeductibilă.

Beneficiarul investiției propuse nu este înregistrat că plătitor de TVA (mai exact, pentru care TVA-ul nu este recuperabil), în consecință în cadrul analizei financiare costurile și veniturile operaționale includ valoarea TVA. De asemenea, valoarea TVA este luată în considerare pentru verificarea sustenabilității financiare a proiectului.

Rata de actualizare utilizată este rata reală recomandată de Comisia Europeană în cadrul Ghidului pentru Analiza Cost Beneficiu și de Modelul D - Macheta privind analiza și previziunea financiară - de 4%.

Fiind o rată reală, datele previzionate au fost fundamentate în valori reale, s-au utilizat prețuri constante, fără a lua în calcul impactul inflației.

Previziunile realizate în cadrul analizei financiare a proiectului se bazează pe prognoze disponibile de la Institutul Național de Statistica (INS).

Perioada de referință aleasă este de 14 ani. Pentru ambele scenarii s-a considerat ca scenariu de referință păstrarea situației existente, considerând consumuri anuale similare anului de referință 2022.

Analiza este realizată incremental cu scopul de a evidenția efectul investiției asupra funcționării normale a clădirii.

De remarcat că investiția presupune, pe lângă măsurile de reabilitare energetică, măsuri cu impact financiar pozitiv direct și măsuri care au impact financiar negativ dar care sunt necesare ca urmare a necesităților de conformare la nevoile persoanelor cu dizabilități sau a prevederilor normativului de protecție la incendiu.

Prin urmare, impactul total este negativ rezultând o valoare neta actualizata negativa.

Din punct de vedere strict al costurilor operaționale, impactul este pozitiv; acestea vor scădea rezultând economii la bugetul localității.

Perioada de referință reprezintă numărul maxim de ani pentru care se realizează previziuni în cadrul analizei cost-beneficiu. Previziunile sunt realizate pentru o perioadă apropiată de viața economică a investiției, dar suficient de îndelungată pentru a permite manifestarea impactului pe termen mediu și lung al acesteia.

Având in vedere perioadele de referința recomandate pentru diferite sectoare de activitate, precum si cu practica uzitata, s-a considerat o perioada de referința de 14 ani.

Scenariul de referința consta in construirea unui centru de furnizare de servicii de invatamant antescolar, asigurarea utilitarilor necesare funcționarii, precum si dotarea cu echipamente.

Perioada de referință

Perioada de referință este de 14 ani.

Această perioadă este împărțită în două etape:

> Etapă de implementare a proiectului - cu durata de 3 ani (19 de luni execuția lucrărilor)
> Etapă de operare a proiectului - cu durata de 11 ani, respectiv 2026 - 2036.

Analiza opțiunilor

în cadrul acestui subcapitol se va realiza o analiză a opțiunilor posibile pentru prezentul obiect de investitii si se va concluziona prin precizarea alternativei selectate.

Pentru proiectul de investitii “LOCUINȚE ANL SECTOR 5 - REGIM DE

ÎNĂLȚIME S+P+5E BUCUREȘTI” s-au luat în considerare trei variante:

1. varianta zero (varianta fără investiție)
2. varianta cu investiție (varianta cu investiție medie)
3. varianta cu investiție (varianta cu investiție maximă)

Varianta zero (alternativa fără investiție)

în scopul îndeplinirii obiectivului proiectului propus, alternativă zero sau varianta fără investiție reprezintă acea opțiune în care se utilizează infrastructura existentă.

Varianta zero nu asigură îndeplinirea obiectivului principal al proiectului de investiție având in vedere că clădirea în cauză reprezintă o investiție noua, drept urmare această variantă nu este recomandată a fi selectată.

Varianta cu investiție medie

Alternativa cu investiție medie este acea opțiune care propune amenajarea bloc NZEB la care propune alt tip de fațada cu toate echipamentele, racordări la utilitati si amenajari in incinta pentru funcționarea fara Întreruperea activitatii.

Scenariul I - recomandat

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA*	TVA	Valoare cu TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
TOTAL GENERAL	104.998.673,49	19.752.953,82	124.751.627,31
din care C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1 +4.2+5.1.1)	94.159.872,42	17.890.375,75	112.050.248,17

Varianta cu investiție maximă

Alternativa cu investiție maximă presupune amenajarea bloc NZEB la care propune fațada ventilata cu toate echipamentele dotările, racordări la utilitati si amenajari in incinta pentru funcționarea fara intreruperea activitatii.

Din punct de vedere al investiției de baza acestea alternativa adauga variantei de mai sus următoarele costuri:

Scenariul II - nerecomandat

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA*	TVA	Valoare cu TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
TOTAL GENERAL	115.167.675,90	21.664.652,08	136.832.327,98
din care C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1 +4.2+5.1.1)	103.926.479,73	19.746.031,15	123.672.510,88

în urma analizării alternativelor s-a constatat că ambele variante conduc la creșterea calitatii vieții locuitorilor prin crearea unui nou spațiu de tip bloc NZEB. Din punct de vedere tehnico-economic s-a decis că cea mai bună variantă este aceea care asigură condițiile optime pentru beneficiarii propuși.

In concluzie varianta cu investiție medie este varianta aleasă.

4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

Factori de risc antropici: Acțiuni mecanice, Incendiu

Factori de risc naturali: Seisme, vânturi, ploi, inghet

4.3. Situația utilităților și analiza de consum:

- necesarul de utilități și de relocare/protejare, după caz;

Descrierea tipurilor de instalatii interioare de incalzire si alcătuirea acestora, apa calda menajera , iluminat si climatizare.

încălzirea este asigurata prin PC aer-apa.

Apa calda este asigurata prin PC aer-apa.

- Alimentarea cu căldură se considera in regim continuu.
- Necesarul total de căldură rezultat din calcule este de aproximativ 200 kW calculat in condițiile nominale, (asigurat de cinci pompe de căldură aer- apa monobloc)
- Instalația de iluminat interior are o putere de aproximativ 4.1 KW.

Prin realizarea investiției se vor înregistra consumuri mai mici de electricitate si energie termica, prin materialele si echipamentele propuse.

Apa: consumul de apa se rezuma la cel necesar uzului menajer. Se va folosi branșamentul proiectat la rețeaua de apa.

Canalizare: Apa uzata menajera rezultata de la grupurile sanitare este colectata de instalații interioare proiectate conform necesităților calculate si evacuata in conducta existenta prin racordul proiectat pentru prezenta investiție

Evacuarea apelor pluviale se va face la teren.

Energie electrica: se racordează prin branșamentul electric conform soluție Electrica de pe plan local.

Internet si telefonie se racordează conform soluție furnizor de pe plan local.

Energie termica: Spatiile amenajate vor fi încălzite cu ventiloconvectoare prin pardoseala cu agent termic provenit de la centrala proprie.

Modul de depozitare a deșeurilor PUBELE AMPLASATE PE PLATFORMA BETONATA IN INCINTA, RIDICARE PERIODICA DE CĂTRE FIRMA SPECIALIZATA PE BAZA DE CONTRACT

Nu sunt necesare demolări sau relocări de instalații sau conducte.

ART

Pereți exteriori de fațadă cu R = 5,65 m²K/W

Calculul pentru coeficientul de reducere r și rezistența termică corectată R'- PE1

L! 231 89 W/K

r=0.44

R - 2.49 mpK/W.

Planseu subsol R = 3.45 m2K/W

Calculul pentru coeficientul de reducere r și rezistența termica corectată RPDs Li lj= 55.84 W/K.

r = 0 68

R'= 2.33 mpK/W.

Planșeu Terasa R = 6.76 m²K/W

Calculul pentru coeficientul de reducere r și rezistența termică corectată R¹- TE1

L( 1)= 32.08 W/K.

r = 0.65

R’= 4.38 mpK/W.

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii (de rezultat)	Valoare la finalul implementării proiectului
Consumul anual de energie finala in clădirea publica (tep)	19.98
Consumul anual specific de energie primara din surse neregenerabile (fosile) (kWh/m2/an) total, din care:	69.39
- pentru încălzire	16.49
- pentru apa calda	37.57
- pentru iluminat	10.60
- pentru ventilare	1.28
- pentru răcire	3.45
Consumul anual specific de energie primara din surse regenerabile (kWh/m2/an) total, din care:	33.16
- pentru incalzîrc	5.25
- pentru apa calda	1331
- pentru iluminat	9.50
- pentru ventilare	1.30
- pentru răcire	3.80

(Extras din Studiu privindfezabilitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență și cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero)

In urma calculelor, a rezultat un consum anual de energie primara totala unitara de 102.55 KWh/mp.an si o emisie de CO2 de 9.28 kg/mp.an.

Prin solutile propuse se asigura 32.34% energie din sure regenerabile.

In zona exista in exploatare sau prevăzute a fi dezvoltate rețele:

- Rețea electrica;
- Rețea de gaze naturale;
- Rețea de apa si canalizare;
- Rețea de energie termica;
- Rețea telefonica si de televiziune;

Pe acoperișul fiecărei clădiri se va monta un sistem de 80 panouri fotovoltaice de 32.8 kWp

Imobilul va avea ca sursa de energie pentru prepararea a.c.m. un sistem de panouri solare montate pe acoperișul fiecărei scări $i agentul termic provenit de la pompele de căldură.

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:

a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;

Lucrări pentru amenajarea terenului, lucrări de demolare pentru eliberarea terenului pentru construcția de locuințe;

Lucrări de construire și dotare a obiectivului de investiții;

Asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții;

Asigurarea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice;

Proiectare și asistență tehnică - doar dacă nu este utilizat proiectul tip: cheltuieli pentru (documentații suport) și obținere avize, acorduri, autorizații;

Alte cheltuieli (cote, taxe, avize, diverse și neprevăzute, organizare șantier).

Proiectul nu va avea un impact cultural. Cu toate acestea, impactul social va fi unul benefic, întrucât reducerea consumului de energie termică va duce și la scăderea costurilor întreținerii apartamentelor pe parcursul sezonului rece.

Strategia de dezvoltare locala a Sectorului 5 cuprinde si Imbunatatirea condițiilor de locuire pentru tinerii care provin din comunități si grupuri vulnerabile si pentru gospodăriile din care fac parte, inclusiv prin masuri pentru integrarea sociala si economica a grupurilor tinta.

Se vor realiza spatii pentru locuințe pentru aproximativ 318 persoane.

Locația propusă pentru prezenta investiție este la adresa: Municipiul București, Sectorul 5, Șoseaua Viilor nr. 52.

b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare;

In faza de implementare vor fi create cca. 40 locuri de munca

In faza de operare vor fi create cca. 2 locuri de munca

c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz;

Clădirile vor fi amplasate pe un teren ce in momentul de fata este utilizat preponderent ca parcare, depozitare si zone dedicate service-urilor auto, fara spatii verzi amenajate.

Pe amplasament se vor amenaja spatii verzi.

Conform Certificatului de Urbanism, amplasamentul nu se afla in perimetrul de protecție a monumentelor istorice.

se vor reduce cantitatile de combustibili convenționali pentru încălzire datorita centralei performante prevăzuta in prezentul proiect si a panourilor solare

- va scădea simțitor emisia noxelor de la centralele existente ceea ce va avea un efect pozitiv asupra mediului

d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz.

Clădirile propuse au un impact pozitiv la nivel urban in zona, imbunatatind cadrul antropic existent.

Prin amenajarea spatiilor verzi cu vegetație inalta, medie si joasa, obiectivul imbunatateste raportul spatiilor verzi integrate urban in zona.

4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

Noile unități de locuit vor fi conforme cu ținta privind atingerea pragului de minim 20% consum primar de energie, în comparație cu cerințele privind construcțiile NZEB, stipulate în reglementările naționale, reflectate în certificatele de performanță energetică.Noile unitari de locuit vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primara cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale.

Lucrări pentru amenajarea terenului, lucrări de demolare pentru eliberarea terenului pentru construcția de locuințe;

- Lucrări de construire și dotare a obiectivului de investiții;

Asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții;

Asigurarea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice;

Proiectare și asistență tehnică - doar dacă nu este utilizat proiectul tip: cheltuieli pentru (documentații suport) și obținere avize, acorduri, autorizații;

Alte cheltuieli (cote, taxe, avize, diverse și neprevăzute, organizare șantier).

Locația propusă pentru prezenta investiție este la adresa: Municipiul București, Sectorul 5, Șoseaua Viilor nr. 52.

în ceea ce privește locuirea la nivelul Sectorului 5, în la nivelul anului 2011 era prezentată următoarea evoluție a datelor statistice:

Cererile formulate de către tineri sunt relativ reduse având în vedere imposibilitatea Primăriei Sectorului 5 de a soluționa cererile formulate în anii anteriori. Având în vedere acest aspect, cât și promisiunile neîndeplinite ale autorității locale în perioada 2016-2020, transmiterea solicitărilor din partea populației a fost influențată negativ, prin urmare, interesul în formularea unor noi solicitări din partea tinerilor s-a redus considerabil.

Potrivit datelor furnizate de Primăria Sectorului 5, există multe apartamente și case vechi care nu corespund standardelor de confort medii din Uniunea Europeană.

Așasar, se identifică următoarele nevoi de dezvoltare a fondului locativ la nivelul Sectorului 5:

Numărul redus de locuințe aflate în proprietate publică de la nivelul sectorului, care nu poate satisface cererea ridicată de locuințe sociale, pentru tineri și specialiști;

Ponderea ridicată a locuințelor (apartamentelor) construite în perioada comunistă și amplasate în blocuri cu confort redus, eficiență energetică scăzută și spații adiacente de slabă calitate.

scăderea și îmbătrânirea populației, ca urmare a scăderii natalității și a migrației externe;

creșterea parcului auto și a congestionării traficului în zona marilor ansambluri de locuințe.

Cererea de locuințe pentru tineri este foarte mare si, mai ales de locuințe care corespund normelor si normativelor in vigoare, cu un confort decent al spațiului de locuit.

Se vor realiza spatii pentru locuințe pentru aproximativ 318 persoane.

4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

Scenariul I si Scenariul II

Beneficiarul investiției trebuie să demonstreze că intervenția propusă este sustenabilă din punct de vedere financiar și nu va periclita capacitatea sa de a îndeplini toate obligațiile financiare pe parcursul perioadei de referință.

Sustenabilitatea financiară implică existența unui flux de numerar cumulat pozitiv.

Analiza financiară pentru proiectul de investiții propus a fost întocmită în baza Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficiu/Eficacitate pentru Proiectele de investiții -Instrument de evaluare economică pentru Politica de Coeziune 2021-2025 elaborat de Comisia Europeană, a Regulamentului (CE) nr.480/2014

Obiectivul Analizei Cost-Beneficiu/Cost eficacitate este acela de a identifica și măsura din punct de vedere monetar impactul proiectului și de a determina costurile și beneficiile aduse de acesta.

De asemenea, valoarea TVA este luată în considerare pentru verificarea sustenabilității financiare a proiectului.

Rata de actualizare utilizată este rata reală recomandată de Comisia Europeană în cadrul Ghidului pentru Analiza Cost Beneficiu 2021-2025 - de 4%.

Fiind o rată reală, datele previzionale au fost fundamentate în valori reale, s-au utilizat preturi constante, fără a lua în calcul impactul inflației.

Previziunile realizate în cadrul analizei financiare a proiectului se bazează pe prognoze disponibile de la Institutul National de Statistica (INS).

Analiza este realizată incremental cu scopul de a evidenția efectul investiției asupra funcționării normale a clădirii.

Prin urmare, impactul total este negativ rezultând o valoare neta actualizata negativa. Din punct de vedere strict al costurilor operaționale, impactul este pozitiv; acestea vor scădea rezultând economii la bugetul orașului.

Din analiza fluxurilor de numerar înregistrate la sfârșitul fiecărui an reiese faptul că proiectul este viabil prin disponibilitatea surselor de finanțare pentru acoperirea costurilor proiectului.

Fluxul net de numerar este pozitiv pe întreaga perioada de analiză.

VAFN calculata la fluxurile de numerar generate in perioada de referința (implementare + operare) este negativa asta însemnând ca rata interna de rentabilitate este mai mica de 4%.

In Anexa 1 - Scenariul I - Scenariu Recomandat pot fi găsite tabele detaliate ale calculelor de profitabilitate financiară realizate pentru scenariul I.

Unitățile de invatamant publice nu sunt generatoare de venituri. Astfel, administrației locale ii revine obligația asigurării fondurilor necesare bunei funcționari ale acestor unitati. Prin urmare analiza sustenabilitatii financiare se rezuma la a constata ca Sectorul 5 a avut si are in continuare disponibilitatea financiara pentru susținerea cheltuielilor, mai ales in cazul de fata in care prin implementarea proiectului de investiții se vor obține economii la cheltuielile cu utilitățile.

Costuri cu investiția:

Costul cu investiția cuprinde: cheltuieli privind amenajarea teritoriului, cheltuieli de proiectare și inginerie, cheltuieli cu execuția construcției, cheltuieli cu achizițiile publice, cheltuieli cu asistența tehnică, dirigenția de șantier, cheltuieli pentru servicii de consultanță, informare și publicitate,

ART

cheltuieli diverse și neprevăzute. Componentele majore ale proiectului sunt prezentate în tabelul următor:

Scenariul I - recomandat

	Activitatea	Valoare totala (Lei fara TVA)
1. Activități realizate înainte de depunerea documentației tehnice la faza SF
Activ. 1.1	Activitatea de pregătire a proiectului de investitii in baza Contractului SF2O23
Subactiv. 1.1.1	Elaborarea studii teren	50.000,00
Subactiv. 1.1.2	Elaborare audit energetic final si certificat de perfomanta energetic final	-
Subactiv. 1.1.3	Obținerea Certificatului de urbanism. Elaborarea documentațiilor necesare obținerii acordurilor, avizelor si autorizațiilor aferente obiectivului de investiție, faza SF si obținerea de avize/acorduri.'autorizatii de principiu	18.000,00
Subactiv. 1.1.4	Elaborarea SF	200.000,00
Subactiv. 1.1.5	Elaborarea Cererii de finanțare	30.000,00
li. Activități ce se vor realiza după depunerea aprobarea finanțării obiectivului
Subactiv. 11.2.1	Elaborarea documentațiilor de atribuire, derularea procedurilor de atribuire si semnarea contractelor cu prestatori /furnizori pentru servicii (management de proiect, informare si publicitate, audit financiar, dirigentie de șantier, verificarea proiectării) si execuție lucrări si furnizare echipamente	-
Activ. 11.1	Realizarea DTAC, PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării
Subactiv. 11.1.1	întocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizelor, întocmirea DTAC si obținerea Autorizației de Construcție	65.000,00
Subactiv. 11.1.2	Realizarea PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării	425.000,00
Activ. 11.2	Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului
Subactiv. 11.2.1	Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului	90.000,00
Activ. 11.3	Prestarea serviciilor de dirigentie de șantier
Subactiv. 11.3.1	Prestarea serviciiilor de dirigentie de șantier	90.000,00
Activ. 11.4	Activitatea de realizare a investiției de baza
Subactiv. 11.4.1	Construcții si instalatii * inclusiv si branșamente si amenajați de mediu	93.085.892,97
Subactiv. II.4.2	Livrare echipamente inclusiv montaj echipamente fata montaj Dotări	6.421.073,45
Subactiv. II.4.3	Lucrări de construcții si instalatii aferente organizării de șantier	360.215,92
Subactiv. II.4.4	Organizare de șantier - cheltuieli conexe	16.423,57
Subactiv. II.4.5	Comisioane, cote, taxe, costul creditului	1.035.758,59
Subactiv. II.4.6	Cheltuieli diverse si neprevăzute	3.011.308,99
Activ. 11.5	Managementul proiectului
Subactiv. 11.5.1	/.tonitorizarea implementării proiectului si a contractelor de achiziție încheiate si activitatea de raportare in cadrul proiectului	31.500,00
Subactiv. II.5.2	Activitatea de solicitare cereri de plata si/sau rambursare a cheltuielilor proiectului	24.500,00
Activ. II. 6	Derularea activităților obligatorii de informare s publicitate in cadrul proiectului
Subactiv. 11.6.1	Publicitate cu privire la începerea proiectului	980,00
Subactiv. II.6.2	Publicitate cu privire la promovarea proiectului	450,00
Subactiv. II. 6.3	Publicitate cu privire la rezultatele proiectului	23.570,00
Activ. 11.7	Audi tarea proiectului
subactiv. n.7.1	Realizare rapoarte de audit intermediar si audit final	5.000,00
Activ. 11.8	întocmirea si depunerea cererii de rambursare finale
Subactiv. 11.8.1	întocmirea si depunerea cererii de rambursare finale	14.000,00
TOTAL GENERAL FARA TVA		104.998.673,49

Scenariul II - nerecomandat

	Activitatea	Valoare totala (Lei fara TVA)
1. Activități realizate înainte de depunerea documentației tehnice la faza SF
Activ. 1.1	Activitatea de pregătire a proiectului de investitii in baza Contractului SF2O23
Subactiv. L1.1	Elaborarea studii teren	50.000,00
Subactiv. 1.1.2	Elaborare audit energetic final si certificat de performanta energetic final	-
Subactiv. 1.1.3	Obținerea Certificatului de urbanism. Elaborarea documentațiilor necesare obținerii acordurilor, avizelor si autorizațiilor aferente obiectivului de investiție, faza SF si obținerea de avize/acorduri/autorizatii de principiu	18.000.00
Subactiv. 1.1.4	Elaborarea SF	200.000,00
Subactiv. 1.1.5	Elaborarea Cererii de finanțare	30.000.00
II. Activități ce se vor realiza după depunerea aprobarea finanțării obiectivului
Subactiv. 11.2.1	Elaborarea documentațiilor de atribuire, derularea procedurilor de atribuire si semnarea contractelor cu prestatori /furnizori pentru servicii (management de proiect, informare si publicitate, audit financiar, dirigentie de șantier, verificarea proiectării) si execuție lucrări si furnizare echipamente	-
Activ. 11.1	Realizarea DTAC, PTCSDD£, inclusiv verificarea proiectării
Subactiv. 11.1.1	întocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizelor, întocmirea DTAC si obținerea Autorizației de Construcție	65.000.00
Subactiv. 11.1.2	Realizarea PTCSDDE, inclusiv verificarea proiectării	425.000,00
Activ. 11.2	Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului
Subactiv. 11.2.1	Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului	90.000,00
Activ. 11.3	Prestarea serviciilor de dirigentie de șantier
Subactiv. 11.3.1	Prestarea serviti iilor de dirigentie de șantier	90.000,00
Activ. 11.4	Activitatea de realizare a investiției de baza
Subactiv. H.4.1	Construcții si instalații * inclusiv si branșamente si amenajați de mediu	102.816.478,69
Subactiv. H.4.2	Livrare echipamente inclusiv montaj echipamente fara montaj Dotări	6.421.073,45
Subactiv. 11.4.3	Lucrări de construcții si instalatii aferente organizării de șantier	396.237,51
Subactiv. H.4.4	Organizare de șantier - cheltuieli conexe	19.468,41
Subactiv. 11.4.5	Comisioane, cote, taxe, costul creditului	1.143.191,28
Subactiv. 11.4.6	Cheltuieli diverse si neprevăzute	3.303.226,56
Activ. 11.5	Managementul proiectului
Subactiv. 11.5.1	Atonitorizarea implementării proiectului si a contractelor de achiziție încheiate si activitatea de raportare in cadrul proiectului	31.500,00
Subactiv. 11.5.2	Activitatea de solicitare cereri de plata si/sau rambursare a cheltuielilor proiectului	24.500.00
Activ. 11.6	Derularea activităților obligatorii de informare si publicitate in cadrul proiectului
Subactiv. 11.6.1	Publicitate cu privire la începerea proiectului	980,00
Subactiv. II.6.2	Publicitate cu privire la promovarea proiectului	450,00
Subactiv. II.6.3	Publicitate cu privire la rezultatele proiectului	23.570,00
Activ. 11.7	Auditarea proiectului
Subactiv. 11.7.1	Realizare rapoarte de audit intermediar si audit final	5.000,00
Activ. 11.6	întocmirea si depunerea cererii de rambursare finale
Subactiv. 11.8.1	întocmirea si depunerea cererii de rambursare finale	14.000,00
TOTAL GENERAL FARA TVA		115.167.675,90

Costuri de exploatare

Pe lângă costurile de investiție, proiectul generează și cheltuieli pe termen lung, asociate mentenanței sistemului implementat, reprezentând cheltuieli ulterioare etapei de implementare.

Costurile de exploatare au fost prognozate pe perioada ulterioara implementării proiectului și constau în: costuri materiale legate care vor fi generate de lucrări de reparații și întreținere a clădirii Bloc NZEB, pentru rețelele de alimentare cu apa și canalizare menajera, electrice, pompe de căldură.

Venituri din exploatare

Proiectul de fata la fel ca si unitatea de invatamant la care se refera nu va genera venituri ca urmare acoperirea costurilor de operare se va realiza din surse bugetare alocate de către administrația publica locala.

Fluxul de numerar = Total intrări - Total ieșiri

Total intrări = Resurse financiare pentru investiție + Venituri din exploatare (venituri de la bugetul local al beneficiarului pentru acoperirea cheltuielilor privind mentenanța investiției, inclusiv TVA)

Total ieșiri = Costuri cu investiția + Costuri cu întreținere și operarea

(costuri de exploatare)

Resurse financiare pentru investiție = Finanțare nerambursabila + Contribuție beneficiar

Astfel, privind global întreaga infrastructura modernizata, proiectul prevede în cadrul analizei financiare venituri sub forma sumelor alocate de la bugetul local strict pentru acoperirea cheltuielilor de operare ulterioare.

Sustenabilitatea financiara este verificata dacă fluxul de numerar cumulat, în fiecare an, este mai mare sau egal cu zero.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra viabilității proiectului de investiții este necesara previzionarea evoluției intrărilor și ieșirilor aferente acestuia pe termen lung. Având în vedere natura proiectului și ținând cont de recomandarea Ghidului solicitantului, s-a considerat un orizont de timp de 14 de ani.

Element	Ipoteze
Perioada proiectului	Perioada de referința recomandata de Ghidul solicitantului acestui domeniu, este de 14 de ani.
TVA	în cadrul devizului general al investiției a fost calculata Taxa pe valoarea adăugată de 19%. TVA nu s-a aplicat cotelor ISC și CSC și a taxelor pentru emiterea avizelor și autorizațiilor, din cadrul capitolului 5 al devizului general al investiției deoarece acestea nu sunt purtătoare de TVA.
Costuri materiale luate in calcul	Costurile materiale au avut Ia baza preturile practicate pe piața materialelor folosite in program WINDEV. S-a considerat o creștere a preturilor egala cu o variație anuala rezultata ca urmare a variației evoluției PIB-ului și ca urmare a creșterii preturilor din industrie, comparativ cu anul precedent. Aceste variații sunt în conformitate cu previziunile Comisia Naționala de Prognoza, previziunilor Comisiei Naționale de Prognoza - "Proiecția principalilor indicatori macroeconomici pana in anul 2021-2025 " Prognozei 2023 -Proiectul de buget 2023. folosit la costuri si Bloc NZEB luate in calcul in bazele opex actuale si previzionale de-a lungul celor 14 ani de analiza financiara.

Element	Ipoteze
	Detalii cu privire la aceste calculații se regăsesc în Analiza financiara a proiectului - Anexa a Studiului de fezabilitate

Profitabilitatea financiara a investiției

Rata interna de rentabilitate (a investiție) este sub rata de actualizare, VAFN este negativ și raportul cost/beneficiu nu poate fi calculat.

Acest tip de investiții nu sunt rentabile, ele având în principal un caracter social.

In concluzie, indicatorii financiari calculați se încadrează în următoarele limite:

Scenariul I nerecomandat

Rentabilitatea financiară a investiției (RIRF/C)	%	#DIV/0!
Venitul net actualizat al investiției (VAFN / C)	Lei	-10.171.452,43

Scenariul II adoptat

Rentabilitatea financiară a investiției (RIRF/C)	%	#DIV/0!
Venitul net actualizat al investiției (VAFN / C)	Lei	-11.210.629,37

Faptul ca VAFN/C este negativ si rentabilitatea nu poate fi calculata #DIV arata ca proiectul necesita intervenție financiara din fonduri nerambursabile pentru a fi viabil.__________________

Rata Interna de rentabilitate financiara

#DIV/0! Imposibil de calculat. Fluxurile de numerar își schimbă semnul mai mult de o singură dată pe durata perioadei de referință (ceea ce este perfect fezabil în cazul proiectului de față). - aceasta fiind o investiție neaducatoare de profit

Valoarea Actualizata Neta

Valoarea este negativa arătând ca proiectul nu este fezabil din punct de vedere financiar. Necesita finanțare din fonduri

nerambursabile

Sustenabilitatea financiara a proiectului

Scenariul I - recomandat

[Tabelul nr. 5 - SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ A PROIECTULUI	SJM	Anul 1	Arul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Anul 6
încasări aferente ven iturilor opera Horele	Lel/an		-		1.654.108,13	1.824^45.31	1.849.723.42 \|
Plăți aferente cheltuielilor operaționale	Lel/an				1.384.108,13	1.527 845.31	1.523.023.42 \|
Flux numerar dlnactivttitea do exploatare (operațional)_________ ___	i«l7m	•	-	•	_ .270.000,00	297.000,00	326.700,00 I
Investiție	LeVan	295.120.00	55.048.447,77	68^08.059,57		—	...
Flux de numerar din activitatea de Investiții	Lel/an	(295.120,00)	(55.048.447,77)	(68.808.059,57)	■
Flux de numerar - activitatea de exploatare ?(de Investiții	lel/an	(295.120,00)	(55.548.447,77)	(68.808.OS9.S7)	270.000,00	297.000,00	326.700,00
Surse de finanțare	lei/an	295.120.00	55.648.447,77	6S.S08 059.57	-		—
Flux de numerar din activitatea de finanțare	Lel/an	295.120,00	55.648.447,77	68.808.059,57	>		•
Flux de numerar total	Lel/an	•			270.000,00	297.000,00	325.700,00
Flux de numerar total cumulat	Lel/an			*	270.000,00	567.000,00	893.700,00
?.h «mco ____________________________	_________	DA	DA	0A	PA	DA__	DA

Scenariul II - nerecomandat

T.UIui nr. S - SUSTINASIUTATCA HNAWC1ARĂ A PAOttCrUlU1	UM	A nul 3	Ajiuî J	Anul 3	AOul 4	Anul 5	Anul 6 l
încasări aferente veniturilor operaționale	Lel/an	-	-		1.654.108.13	1.824 845.31	1449.723.42 •
Plăți aferente cheltuielilor operaționale	Lel/an	-	-	-	1.384.108.13	1.527.845.31	1.523.023.42 \|
Flux da numerar din «ctivitata» do exploatare (operațional)__	UI/»	-			___270.000,00	______297.000,00	___326.700,00
Investiție	Le Van	295.120.00	61.370.834.92	75.166.323.07		—
Flux da numerar din activitatea de investiții	Lei/an	(295.120,00)	(61.370.884,92)	(75.166.323,07)
Flux de numerar - activitatea de exploatare ?i de Investiții	lel/an	(295.120,00)	(61.370.884,92)	(75.166.323,07)	270.000,00	297.000,00	326.700,00
Surse de finanțare	UVaa	295.12040	61470484.92	75.166.323.07
Flux da numerar din activitatea de finanțare	LeJ/an	295.120,00	61.370.884.92	75.166.323,07		-
Flux do numerar total	Lei/an		-		270.000,00	297.000,00	326.700,00
Flux de numerar total cumulat	Lei/an	-			27O.00O.0D	567.000,00	893.700,00
VcrtfictBv suflcnobUitareo jinonctorO__________		DA	0A	0A	_________	DA	DA

Scenariul I recomandat

1 Tabelul nr. 4 - SURSE DE FINANȚARE	UM	Anul 1	Anul 2	Anul 3
Asistența financiară necesara	Lel/an	295.120,00	55.648.447,77	68.808.059,57 I
Valoarea totală exclusiv TVA	Lei/an	298.000.00	46.791.736,16	57.908.937,33
TVA	Lei/an	(2.880,00)	8.856.711,61	10.899.122.24
Valoarea totală inclusiv TVA cumulata	Lei/an	295.120,00	55.943.567,77	124.751.627,34

Scenariul II necomandat

Tabelul nr. 4 - SU RSE DE FINANȚARE	UM	Anul 1	Anul 2	Anul 3 j
Asistența financiară necesara	Lel/an	295.120,00	61.370.884,92	75.166.323,07
Valoarea totală exclusiv TVA	Lel/an	298.000,00	51.608.632,04	63.261.043.86
TVA	Lei/an	(2.880,00)	9.762.252,88	11.905.279.21 1
Valoarea totală inclusiv TVA cumulata	Lei/an	295.120,00	61.666.004,92	136.832.327,99 '

4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate

Scenariul I si Scenariul II

Conform legislației in vigoare, analiza economică este obligatorie doar în cazul investițiilor publice majore.

în concluzie, drept urmare celor menționate anterior, pentru proiectul propus nu este ( necesar a se elabora o analiză economică.

De asemenea, in cadrul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, in cuprinsul articolului 100 se menționează definiția proiectului major si anume:

„[...] o operațiune care include un ansamblu de lucrări, activitati sau servicii, destinate sa îndeplinească prin ele insele o funcție indivizibila cu caracter economic sau tehnic precis, care urmărește obiective clar identificate si al cărei cost total eligibil depășește 50 000 000 EUR si, in cazul operațiunilor care contribuie la obiectivul tematic prevăzut la articolul 9 primul paragraf punctul 7, al cărei cost total eligibil depășește 75 000 000 EUR[...].”

Putem concluziona ca, drept urmare celor menționate anterior, proiectul propus nu reprezintă o investiție publica majora si, astfel, nu este necesar a se elabora o analiza economica.

In conformitate cu prevederile legale, pentru aceasta investiție trebuie evaluat raportul cost-eficacitate.

Tabelul nr. 7 - ANALIZA COST EFICACITATE	UM	Anul 1 i
Număr beneficiari deserviti	nr	540
VAN Număr persoane deservite	nr	5705,00
Opțiunea bloc de locuințe inteligent	..................................
Costuri actualizate totale anuale incrementale	lei
VAN costuri totale de întreținere si operare scenariu ales	lei	88.490.016,28 lei
Raportul ACE opțiunea A	lei/beneficiar	15.510,96 lei
Cost total actualizat - incremental reducere după 11 ani	Lei	88.490.016,28
Reducerea de gaze cu efect de sera (11 ani)	tCO2	5.424,96
Raportul ACE	Lei/1 COZ	16.311,65

Opțiunea înființare bloc de locuințe scenariul nerecomandat
VAN costuri totale de întreținere si operare scenariu alternativ	lei	98.069.970,28 iei
Raportul ACE opțiunea B	lei/beneficîar	17.190.18 lei
Cost total actualizat - incremental reducere după 11 ani	Lei	98.069.970,28
Reducerea de gaze cu efect de sera (11 ani)	tcoz	5.424,96;
Raportul ACE	Lei/1 COZ	18.077,56

Se urmărește in special prin realizarea investiției:

> Asigurarea unei infrastructuri adecvată/corespunzătoare pentru locuit
> Reducerea facturilor la utilitari
> Reducerea CO2 eliminat in atmosfera de combustibilii tradiționali

4.1. Analiza de senzitivitate

Scenariul I si Scenariul II

Conform legislației in vigoare, analiza de senzitivitate este obligatorie doar în cazul investițiilor publice majore.

în concluzie, drept urmare celor menționate anterior, pentru proiectul propus nu este necesar a se elabora o analiză de senzitivitate.

De asemenea, in cadrul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, in cuprinsul articolului 100 se menționează definiția proiectului major si anume:

Putem concluziona ca, drept urmare celor menționate anterior, proiectul propus nu reprezintă o investiție publica majora si, astfel, nu este necesar a se elabora o analiza de senzitivitate.

Conform LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice cu modificări și completări ulterioare

Aprobarea proiectelor de investiții publice Articolul 42(1) Documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții noi, documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiții incluse la poziția C «Alte cheltuieli de investiții» care se finanțează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă de către:

a) Guvernul, pentru valori mai mari de 40 de milioane lei;(la 24-03-2020, Litera a) din Alineatul (1), Articolul 42 , Secțiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 207 din 18 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 238 din 24 martie 2020)
b) ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 7 milioane lei și 40 de milioane lei;(la 24-03-2020, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 42 , Secțiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 207 din 18 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 238 din 24 martie 2020 )
c) ceilalți ordonatori de credite, pentru valori până la 7 milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.(la 24-03-2020, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 42 , Secțiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 207 din 18 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 238 din 24 martie 2020 )

Notă

Reproducem mai jos prevederile articolului unic din HOTĂRÂREA nr, 207 din 18 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 238 din 24 martie 2020:

Articolul unic

Limitele valorice privind competențele de aprobare a documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții noi, a documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenții, respectiv a notelor de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiții incluse la poziția C „Alte cheltuieli de investiții" care se finanțează, potrivit legii, din fonduri publice, prevăzute în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

a) Guvernul, pentru valori mai mari de 40 de milioane lei; b) ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 7 milioane lei și 40 de milioane lei; c) ceilalți ordonatori de credite, pentru valori până la 7 milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.(2) Reaprobarea documentației tehnico-economice a unui obiectiv/proiect de investiții, a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, respectiv a notelor de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiții incluse la poziția C «Alte cheltuieli de investiții» se face potrivit prevederilor alin. (11.(3) Aprobarea sistării execuției unui obiectiv/proiect de investiții sau a lucrărilor de intervenții, precum și a unor obiecte sau capacități din cadrul acestora se face de către autoritatea care a aprobat/reaprobat documentația tehnico-economică.(4) Limitele valorice privind competențele de aprobare prevăzute la alin. (11 se pot modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția indicilor de prețuri.(la 21-10-2013, Art. 42 a fost modificat de pot. 57 al art. I din LEGEA nr. 270 din 15 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 18 octombrie 2013.) Condiții pentru includerea proiectelor de investiții în proiectul de buget

4.2. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Numim risc nesiguranța asociată oricărui rezultat. Nesiguranța se poate referi la probabilitatea de apariție a unui eveniment sau la influenta, la efectul unui eveniment în cazul în care acesta se produce.

Riscul apare atunci când:

• un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur
• efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariția evenimentului este nesigură
• atât evenimentul cât și efectul acestuia sunt incerte.

Managementul riscului presupune următoarele etape:

• Identificarea riscului
• Analiza riscului
• Reacția la risc

Identificarea riscului - se realizează prin întocmirea unor liste de control.

Pentru identificarea riscului se va realiza matricea de evaluare a riscurilor.

Analiza riscului - utilizează metode cum sunt: determinarea valorii așteptate, simularea Monte Carlo și arborii decizionali.

Aceasta etapă este utilă în determinarea priorităților în alocarea resurselor pentru controlul și finanțarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare a importanței riscurilor precum și aplicarea lor pentru riscurile identificate.

Pentru această etapă, esențială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcție de probabilitatea de apariție și impactul produs.

Reacția la Risc - cuprinde măsuri și acțiuni pentru diminuarea, eliminarea sau repartizarea riscului.

Tehnicile de control a riscului recunoscute în literatura de specialitate se împart în următoarele categorii:

• Evitarea riscului - implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina apariția riscului
• Transferul riscului - împărțirea impactului negativ al riscului cu o terță parte (contracte de asigurare, garanții)
• Reducerea riscului - tehnici care reduc probabilitatea și/sau impactul negativ al riscului
• Planuri de contingență - planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul apariției riscului.

________________Matricea riscurilor în implementarea proiectului____________________

ris c

Decriere risc

Impact

Proba -bilitate

Punctaj risc

Soluții de contracarare / atenuare propuse

întârzieri in execuție

Mare 5

Mica 2

Stabilirea unui plan de comunicare eficient intre Beneficiar si

Implementator asupra

progresului proiectului de implementare acivitatilor, pentru a putea lansa atenționări la timp asupra oricărui element ce poate conduce la devieri ale activitatilor si punctelor de control stabilite.

Incapacitatea Furnizorilor selectati pentru oferirea de produse si servicii de a implementa rezultatele proiectului conform

cerințelor si in timpul agreat.

Mare 5

Mic

Monitorizarea permanenta a livrărilor in conformitate cu graficul de

implementare si aplicarea de penalitati financiare in cazul întârzierilor.

ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.

București, Str. Drumul Nisipoasa, Nr. 46-52,

CUI 34813792

J40/27/2022

Nr • ris c	Decriere risc	Impact	Proba -bilitate	Punctaj risc	Soluții de contracarare / atenuare propuse
3.	Dificultăți sau divergente de comunicare eficienta cu toate părțile implicate in implementarea proiectului	Mediu 3	Mediu 2	6	Stabilirea unui set de proceduri de comunicare ce vor fi comunicate tuturor membrilor echipelor de proiect. Monitorizarea permanenta de către echipa de management al proiectului, in cadrul ședințelor de proiect.
4.	Lipsa expertizei la nivel de excelenta din partea Implementatorului pentru livrarea serviciilor / produselor la termenele stabilite	Mare 5	Mic 1	5	Verificarea competentelor echipei de experti cu experiența relevanta in specializările cerute si impunerea de masuri corective in cazul in care se demonstreaaza ca aceștia nu Îndeplinesc cerințele solicitate in documentația tehnica de atribuire.
5.	Instabilitate instituționala /legislativa	Mare 4	Mic 1	4	Monitorizarea permanenta a stadiului proiectului si actualizarea permanenta a planului de răspuns la risc astfel incat sa poata exista o situație clara a modului de desfășurare a activitatilor in contextul legislativ aferent perioadei de implementare. Semnalarea si informarea factorilor de decizie cu privire la posibilele efecte asupra bunei desfășurări a contractului prin prezentarea planului de risc actualizat si a masurilor identificate pentru eliminarea riscurilor.

Nr • ris c	Decriere risc	Impact	Proba -bilitate	Punctaj risc	Soluții de contracarare / atenuare propuse
6.	Management de program ineficient Acesta este considerat un risc pentru proiect deoarece orice problema de comunicare in cadrul echipei de proiect sau intre echipa de proiect si Implementator poate duce la intarzirei si abateri de la graficul de execuție al proiectului ceea ce poate avea consecințe in recuperarea finanțării nerambursabile. Acesta este un risc care poate aparea pe toata perioada de desfășurare a activitatilor din proiect.	Mediu 3	Mic 1	3	Existenta unor structuri si proceduri interne de coordonare, de monitorizare, control si raportare a fiecărei activitati, in conformitate cu metodologia de management de proiect, in sprijinul structurilor de gestionare a proiectului din cadrul contractului. Suplimentarea echipei de proiect din partea Beneficiarului și Consultantului, în cazul unei încărcări prea mari a membrilor echipei.
7.	întârzieri in derularea procedurilor de achiziție publica din cauza unor contestatii la caietele de sarcini	Mare 4	Medie 3	12	Respectarea stricta a legislației in domeniul achizițiilor publice si intocmirea conformă a documentației de achiziție, cu implicarea autorității contractante astfel încât să nu existe motive de contestare a documentației.
8.	întârzieri in recuperarea rambursării cheltuielilor efectuate (daca este cazul)	Mediu 3	Mediu 3	9	Cu toate ca termenele de rambursare sunt bine stabilite de către finanțator, poate aparea situația unor intarzieri in rambursarea cheltuielilor. Implementatorul va prezenta beneficiarului situația financiara actualizata din punctul de vedere al cheltuielilor realizate si va propune un plan pentru continuarea proiectului pana la

Nr ris c	Decriere risc	Impact	Proba -bilitate	Punctaj risc	Soluții de contracarare / atenuare propuse
					recuperarea platilor efectuate (renegocierea termenelor de plata cu furnizorii, reducerea unor costuri mai puțin relevante pentru implementare si alocarea fondurilor pentru activitatile critice a fi implementate, credit bancar etc)
9.	Indisponibilitate financiara a beneficiarului pentru efectuarea platilor pana la recuperarea cheltuielilor efectuate (la ramburasare).	Mediu 3	Mediu 3	9	Implementatorul va prezenta beneficiarului situația financiara actualizata din punctul de vedere al cheltuielilor realizate si va propune un plan pentru continuarea proiectului pana la recuperarea platilor efectuate (renegocierea termenelor de plata cu furnizorii, reducerea unor costuri mai puțin relevante pentru implementare si alocarea fondurilor pentru activitatile critice a fi implementate, credit bancar etc)
10.	Planificare greșită a resurselor, a timpului alocat, a planificării activităților.	Mediu 3	Mare 4	12	Echipa de management din partea Beneficiarului va fi alcătuită din personal cu experiență în derularea de proiecte similare, care să monitorizeze eficient respectarea graficului de implementare și să ia măsuri în cazul unor devieri de la acesta. Suplimentarea cu personal in cazul in care se constata încărcări ale membrilor echipei de proiect.

Nr ris c	Decriere risc	Impact	Proba -bilitate	Punctaj risc	Soluții de contracarare / atenuare propuse
11.	Supraîncărcarea echipei responsabile cu managementul proiectului	Mediu 3	Mică 2	6	Echipa de management din partea beneficiarului va fi alcătuită din personal instruit corespunzător, ce deține o experiență vastă în domeniu; Monitorizarea permanenta a incarcarii membrilor echipei de proiect si suplimentarea acesteia cu personal support in cazul in care se constata a fi necesar.
12.	Lipsa de coordonare / comunicare intre Beneficiar - Consultant - Furnizor si/sau deficiente de înțelegere a proiectului sau a scopului acestuia, cu impact direct asupra derulării proiectului.	Mediu 3	Mica 1	3	Colaborarea cu echipele responsabile cu prestarea de servicii si livrările de echipamente si implementarea sistemului va fi asigurată la un nivel optim prin proceduri de comunicare stabilite de la începutul perioadei de implementare. Monitorizarea atenta a livrărilor in conformitate cu graficul de prestare propus de Implementator si agreat de Beneficiar si impunerea de penalitati financiare in cazul in care se constata întârzieri in execuție.
13.	Neprezentarea nici unui furnizor la licitația de implementare din cauza solicitărilor de înalt nivel tehnic in condiții de limitări bugetare conform proiectului aprobat la finanțare.	Mare 5	Mică 1	5	Se va avea in vedere popularizarea procedurii de achiziție si alegerea de criterii de achiziție suficient de accesibile astfel incat sa poata participa la procedura suficient de multi ofertanti.

ris c

Decriere risc

Impact

Proba -bilitate

Punctaj risc

Soluții de contracarare / atenuare propuse

14.

Dificultăți in obținerea avizelor si/sau a

autorizatilor de lucrări de la instituții externe (isu-pompieri, sts etc)

Mare

Mică

Informarea Furnizorului cu privire la posibilitatea necesității avizării/autorizării lucrărilor suplimentare, in funcție de necesarul identificat prin oferta tehnica si demararea lucrărilor de avizare/ autorizare inca de la semnarea contractului,

astfel incat toate

demersurile sa se incheie in timp util si fara sa afecteze derularea

proiectului conform

graficului de

implementare.

15,

Riscuri privind

fenomene extreme de tip forța majora, Înregistrate la beneficiar indiferent de voința sau controlul acestuia (incendiu,

inundație, cutremur,

fenomene sociale, furt, vandalism, sabotaj etc.) si care pot intrerupe activitatea de

implementare a

proiectului.

Mare 4

Mica

Previzionarea lucrărilor pe fiecare perioada de timp cu o rezerva operaționala realista (estimata la cca, 2 saptamani) si care permite asigurarea unui interval de timp suficient astfel incat in cazul apariției unor fenomene de tip forța majora sa asigure un interval suficient pentru eliminarea efectelor

acestora si continuarea lucrărilor fara afectarea in mod semnificativ a graficului de implementare a proiectului.

în cadrul acestui capitol au fost prezentate riscurile ce pot apărea pe parcursul derulării implementării proiectului precum și masurile ce pot fi aplicate pentru reducerea acestora.

Descriere	întârzieri in atribuirea contractului de achiziție publica de lucrări
Masuri de reducere	Echipa UI va coopera îndeaproape cu departamentele specializate ale Beneficiarului astfel incat toate secțiunile documentației de atribuire sa fie cat mai claie si sa

	reducă riscul solicitărilor de clarificări sau al contestațiilor. Beneficiarul va asigura personal de specialitate cu experiența astfel incat sa nu apară erori in evaluarea ofertelor, erori ce pot duce la contestații.
Tip risc	Juridic	Probabilitate	Medie	Importanta	Mare

Descriere	Gestionarea deficitara a fondurilor alocate proiectului
Masuri de reducere	Membrii UI vor verifica permanent modul in care vor fi cheltuite fondurile aferente proiectului in vederea respectării încadrării in liniile bugetare, cu accent pe evaluarea eligibilității cheltuielilor.
Tip risc	Financiar	Probabilitate	Mica \| Importanta	Mare

Descriere	Neincadrarea in termenele propuse pentru execuția lucrărilor
Masuri de reducere	Abaterile de la temenele stabilite conform graficului de execuție a lucrarilor vor fi evitate prin monitorizarea periodica a stadiului acestora. In contractul de execuție lucrări vor fi prevăzute termene si obligații extrem de stricte, cu penalizări corespunzătoare astfel incat executantul sa realizeze lucrarea in termenul convenit.
Tip risc	Tehnic	Probabilitate	Medie	Importanta	Mare

Descriere	Aplicarea de corecții financiare
Masuri de reducere	Echipa UI va superviza in permanenta toate aspectele ce pot genera corecții financiare din partea finanțatorului, si anume: respectarea întocmai a prevederilor legislației de achiziții publice, respectarea obligațiilor contractuale de către operatorii economici, respectarea cerințelor tehnice si de calitate ale proiectului de către executant, etc.
Tip risc	Financiar	Probabilitate	Medie	Importanta	Mare

Descriere	întârzieri mari in primirea sumelor solicitate prin cereri de plata / cereri de rambursare
Masuri de reducere	Echipa UI va acorda o atenție deosebita întocmirii cererilor de plata si de rambursare in conformitate cu procedurile de lucru ale finanțatorului. In cazul in care întârzierile se datorează unor motive externe beneficiarului cum ar fi instabilitatea politica la nivel guvernamental, se vor aloca fonduri suplimentare din bugetul local pana la remedierea situației.
Tip risc	Financiar	Probabilitate	Mica	Importanta	Medie

Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

4.3. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

Din punct de vedere tehnic

Scenariul I - recomandat

Fațada clădirii este simpa cu tencuiala decorativa

Scenariul II - nerecomandat

Fațada va fi fațada de tip ventilata in reste celelalte instalatii dotări si echipamante raman neschimbate

Restul amenajărilor raman neschimbate ca in scenariul I recomandat de proiectant

Lucrările propuse in cadrul prezentului proiect sunt in principiu următoarele:

Scenariul 1	Scenariul 2
Finisarea fațadei cu tennosistem cu tencuiala decorativa	Finisarea fațadei cu un sistem tip fațada ventilata cu placaj din fibrociment
Avantaje	Avantaje
Materiale prietenoase cu mediul Tencuiala decorativa este impermeabila Timp de uscare scăzut Rezistenta indelungata la razele ultraviolete Rezistenta la ciuperci, bacterii,mucegaiuri	Asigura ventilarea naturala a pereților exteriori, nepermitand apariția mucegaiului Sistemul asigura permeabilitate la vapori Sistemul asigura izolație fonica sporita Timp scurt de montare, mai puține erori in montare Durata de viata si perioada de intervenții mai mari Costuri de intretinere mai reduse Finisaje arhitecturale Plăcile deteriorate se pot inlocui ușor Nu retine praful
Dezavantaje	Dezavantaje
Se deteriorează mai repede sub acțiunile climatice (ploi, inghet, dezgheț, vânt) Rezistenta scăzută la acțiuni mecanice Aspect comun, fara personalitate arhitecturala In cazul unor eventuale reparatii in faza de operare, acestea devin evidente Este mai sensibila la agenti chimici Se deformează in cazul temperaturilor extreme Implica manopera calificata si tehnologie controlata de aplicare Este sensibil la factori antropici (acte de vandalism) Suprafața rugoasa retine praful;	Principalul dezavantaj este prețul ridicat in faza inițiala de investiție dar, avand in vedere durabilitatea materialelor utilizate (mai mare de 50 de ani), intretinerea si reparațiile, in final investiția devine cea mai rentabila varianta Necesita manopera calificata

SCENARIU RECOMANDAT, S-A STABILIT A FI SOLUȚIA I, DEOARECE VALOAREA DE INVESTIȚIE ESTE CEA MAI FAVORABILA ALEGERE DIN PUNCT DE VEDERE COSTURI DUPĂ PUNEREA IN FUNCȚIUNE.

DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC

Soluțiile de intervenție iau calcul variante alternative pentru asigurarea condițiilor optime de dezvoltare a copiilor intr-un mediu adecvat

Scenariul I - recomandat

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA*	TVA	Valoare cu TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
TOTAL GENERAL	104.998.673,49	19.752.953,82	124.751.627,31
din care C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1 +4.2+5.1.1)	94.159.872,42	17.890.375,75	112.050.248,17

Scenariul II - nerecomandat

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare fara TVA*

TVA

Valoare cu TVA

lei

TOTAL GENERAL

115.167.675,90

21.664.652,08

136.832.327,98

din care C+M

(1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)

103.926.479,73

19.746.031,15

123.672.510,88

EVALUAREA LUCRĂRILOR DETALIATA IN TABELELE DE MAI SUS, CONDUCE LA CONCLUZIA CA SOLUȚIA I, ESTE CEA MAI INDICATA DIN PUNCT DE VEDERE INVESTITIONAL

Scenariul I - recomandat

\|Tabelul nr. S • SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ A PROIECTULUI	UM	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Mul 6 \|
încasări aferente veniturUcwoperaționae	leî/en	-	•		1.654.103.13	1424.84531	1.849.723.42 j
P!3d aferente cheltuielilor operaționale	lel/an		.		1.334.108.13	1.527345.31	1-523.023,42
Flux do numerar din activitatea do *xplontar« (operațional)	teV»		•	a	270.000,00	297.000,00	326.700,00 1
Investiție____ Ww do număr» r din aetiviutța de Investiție_______	Leî/an	295.120,00 (295.120X0)	SS. 648.447.77 (55.648.447,77)	68808.059,57 (63.808.059,571	-------—	—
Rtfx da numerar ■ eetMtatee de exploatare șl de investiții___	Lel/an	1295.120X01 ----’G	(55.648.447,77)	(64808-059,571	270X00,00	___ 297.000.00	326.700,00 \|
Surse de finanțară	Lei/an	29S.12O.OO	55.648447.77	6S4O6.O59.57	-
Flux de numerar din activitatea do finanțare	Lei/an	295.120,00	$5.648.447,77	65.808.059,57
Flux de numerar total	Lel/an		-		270.000.00	257.000.00	320.700.00
Flux de numerar total cumulat	Lel/an	*	-		270.000,00	$67.000,00	893.7OC.O0 \|
VertfkQfe uiitcnabillictea financiarj _______\| _		DA	DA	DA	DA	___1»____	___0*_

Scenariul II - nerecomandat

Tabelul nr. 5 -SUSTOlABIUTAnA riNJWCIARA » PROIECTUmi	KM	Anul I	Anul J	Anul 3	Antit4	Anul 5	Anul 6 f
îr.casJrî aferente veniturilor operaționale	LeVan	*	•		1.654.108,13	1X24X45,31	1.849.723.42
Plăți aferente chectulelllor operaționale	lei/an		-	-	1384.108.13	1-527.845.31	1.523X23,42
flux de numerar dl n activitatea de exploatare (operațional)	ui/»	*	•	•	270.000.00	297.000,00	926.700,00
Investiție	lel/an	295.120.00	61-370-884.92	75.166323X7	.	—	..........-
flux de numerar din activitatea de Investiții	lel/an	(295.120,00)	(61.370.884,92)	(75.166.323,07)
flux de numerar • activitatea do exploatare șl do Investiții	Lel/an	(295.120,00)	(61.370.884,92)	(75.266.329,07)	270.000,00	297.000,00	.. 326.700X0
Surse de finanțare	UI/m	295.120.00	61 370 884.92	75.166.323.07
flux de numerar din activitate» do finanțare	lel/an	295.120,00	61.370.884,92	75.166.323X7	•	.
flux de numerar total	Ul/en		-		270.000.00	297.000,00	326.700,00
flux de numerar iota! cumulat	Lel/an	•	•		270.000,00	567X00.00	893.700.00
V?' ‘L^ort unt ‘nab^iatea tmanc^ard_________________________________		DA	DA	DA	DA		0A

SUSTENABILITATEA DETALIATA IN TABELELE DE MAI SUS, CONDUC LA CONCLUZIA CA SOLUȚIA I ESTE CEA MAI INDICATA COSTURILE DE ÎNTREȚINERE SUNT MAI MICI

DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR

Rata interna de rentabilitate (a investiție) este sub rata de actualizare, VAFN este negativ și raportul cost/beneficiu nu poate fi calculat.

Scenariul I recomandat

Rentabilitatea financiară a investiției (RIRF/C)	%	#DIV/0!
Venitul net actualizat al investiției (VAFN / C)	Lei	-109.490.268,25

Scenariul II necomandat

Rentabilitatea financiară a investiției (RIRF/C)	%	#DIV/0!
Venitul net actualizat al investiției (VAFN / C)	Lei	-120.433.456,17

Faptul ca VAFN/C este negativ si rentabilitatea nu poate fi calculata #DIV arata ca proiectul necesita intervenție financiara din fonduri nerambursabile pentru a fi viabil.

Scenariul I recomandat

1 Tabelul nr. 4 - SURSE DE FINANȚARE	UM	Anul 1	Anul 2	Anul 3 (
Asistența financiari necesara	lei/an	295.120,00 \|	55.648.447,77	68.808.059,57 \|
Valoarea totală exclusiv TVA	lei/an	298.000.00 j	46.791.736.16	57.908.937,33 1
TVA	lei/an	(2.880,00) \|	8.856.711.61	10.899.122^4
Valoarea totală inclusiv TVA cumulata	____________________________________Lei/an	295.120,00 \|	55.943.567.77	124.751.627,34

Scenariul II necomandat

Tabelul nr. 4 - SURSE DE FINANȚARE	UM	Anul 1	Anul 2	Anul 3 \|
Asistența financiară necesara	Lei/an	_______295.120,00	61.370.884,92	75.166.323,07
Valoarea totală exclusiv TVA	Lei/an	298.000.00	51.608.632.04’	63^61.043,86
TVA	Lei/an	(2.880.00)	9.762.252.88	11505.279,21
Valoarea totală inclusiv TVA cumulata_________	Lei/an	_______295.120,00	61.666.004.92	136.832.327,99

INDICATORII FINANCIARI DETALIATI IN TABELUL DE MAI SUS SI IN ANALIZA FINANCIARA A PROIECTULUI, CONDUC LA CONCLUZIA CA REALIZAREA SOLUȚIA 1 ESTE CEA MAI BUNA

DIN PUNCT DE VEDERE AL RISCURILOR

Analiza de risc realizată scoate în evidentă principalele riscuri la care este supus proiectul, precum si măsurile de prevenire si soluționare a situațiilor nedorite, în cazul în care acestea survin.

în continuare sunt prezentati o serie de factori de risc calitativi, care sunt descriși si pentru care sunt prevăzute o serie de măsuri de diminuare a riscului asociat acestora.

Pentru evaluarea probabilității de apariție a situațiilor de risc este utilizată unnătoare clasificare:

• Foarte puțin probabil - probabilitate de 0-10%
• Puțin probabil - probabilitate de 10-33%
• Posibil - probabilitate de 33-66%
• Probabil - probabilitate de 66-90%
• Foarte probabil - probabilitate de 90-100%

Pentru evaluarea severitătii/impactului potențial al situațiilor de risc probabile este utilizată următoarea clasificare:

• I - fără un efect relevant asupra proiectului chiar în condițiile în care nu se iau măsuri de diminuare/eliminare;
• II - impact potențial redus, existând posibilitatea unor aplicării unor măsuri eficiente de diminuare/eliminare;
• III - impact potențial moderat, în principal de natură financiară, existând posibilitatea aplicării unor măsuri eficiente de eliminare a efectelor nedorite;
• IV - impact potentia critic, poate conduce la neindeplinirea parțială a obiectivelor proiectului, situație în care efectele nedorite nu pot fi eliminate complet;

• V - impact potențial catastrofal, putând conduce chiar la eșecul proiectului prin neindeplinirea obiectivelor propuse.

Riscuri	Probabilitate risc	Severitate	Măsuri de prevenire/eliminare
Riscul de depășire a costurilor prevăzute Duratele prevăzute pentru derularea diverselor etape ale proiectului pot conduce la situația în care estimarea bugetului proiectului să nu corespundă cu necesarul financiar din faza de implementare a proiectului.	Posibil	III	Bugetul estimativ realizat a tinut cont de aceste riscuri, utilizându-se preturi actuale si standardele de cost relevante pentru structura investiției, care probabil că nu vor suferi schimbări semnificative în intervalul de timp până la demararea implementării proiectului. în plus, datorită faptului ca achizițiile în cadrul proiectului se vor deraia în condiții de competiție publică conform prevederilor legale în vigoare, concurenta rezultată va contribui din plin la asigurarea executării bugetului proiectului în condiții optime din punct de vedere financiar.
Riscul de intarziere Există riscul ca perioada prevăzută pentru finalizarea proiectului să nu poată fi respectată din motive mai mult sau mai puțin obiective.	Puțin probabil	IV	Considerarea în realizarea graficului de implementare a unor durate acoperitoare pentru activitățile prevăzute.
Riscul tehnologic Este reprezentat de posibilitatea ca soluția tehnologică aleasă să devină inadecvată datorită uzurii morale până la finalizarea implementării proiectului.	Foarte puțin probabil	in	Selectarea atentă si pe baza unor criterii tehnice riguroase a infrastructurii propuse spre realizare în cadrul proiectului, ceea ce va asigura noutatea si actualitatea tehnologiei realizate. Proiectarea infrastructurii propuse spre realizare în cadrul proiectulu a fost realizată tinându-se cont de nevoile specifice solicitantului finanțării, precum si de constrângerile tehnice externe existente.
Riscul de management Posibilitatea ca managementul proiectului să nu poata fi asigurat în mod eficient, ceea ce va conduce la întârzieri în derularea proiectului si poate chiar conduce la nerespectarea termenului de execuție prevăzut.	Puțin probabil	II	Extemalizarea managementului de proiect către un prestator de servicii specializat, care dispune de capacitate fizică si financiară, precum si de experiența necesară asigurării unui management de proiect adecvat. Valoarea acestui serviciu este inclusă în bugetul proiectului.

4.4. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)

în urma analizării celor două scenarii s-a ales ca soluție optimă SCENARIUL 1, acesta evidențiindu-se ca fiind mai eficient din analizarea criteriilor luate în considerare, în raport cu necesitățile proiectului.

Soluția I - varianta adoptata de proiectant, prezintă avantajul unor costuri de intretinere mai reduse.

Scenariul recomandat este scenariul I, deoarece:

• va deveni unul din primele blocuri NZEB din localitate
• costul de investiție este ușor mai mic fata de scenariul II
• costurile suportate de beneficiari la intretinere vor fi considerabil reduse fata de blocurile traditionale/vechi

CONCLUZII PENTRU ALEGEREA SCENARIULUI RECOMANDAT -REALIZAREA SOLUȚIA I

• Caracteristicile tehnice menționate mai sus, conduc la concluzia ca realizarea lucrărilor in scenariul propus de proiectant este cea mai indicata.
• Evaluarea lucrărilor detaliata in tabelele de mai sus, arata ca scenariul propus de proiectant este cea mai indicata din punct de vedere investițional fiind cea mai buna

4.5. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a ) obținerea și amenajarea terenului;

Descrierea scenariului 1 recomandat se regăsește la punctul 3

b ) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;

In zona exista in exploatare sau prevăzute a fi dezvoltate rețele:

- Rețea electrica;
- Rețea de gaze naturale;
- Rețea de apa si canalizare;
- Rețea de energie termica;
- Rețea telefonica si de televiziune;

c ) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși;

Se propune: Construire LOCUINȚE COLECTIVE - “ Locuințe nZeb pentru tineri in Sectorul 5 al Mun. București”, locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ.

Funcțiune principală: LOCUINȚE COLECTIVE

Se propune realizarea a 6 corpuri de clădire cu funcțiunea de locuințe colective, regim de inaltime S+P+5Et.

Atât accesul pietonilor cat si cel al autovehiculelor se va face pe latura de Vest din Strada Progresului pentru corpurile CI; C2; C3; C4 si din Strada Constantin Istrati pentru Corpurile C5 si C6.

Circulațiile carosabile interioare se vor realiza prin intermediul unui drum de incinta cu dublu sens cu o secțiune transversala de 5.50m.

CI, C2, C3, C4, C5, C6 - LOCUINȚE COLECTIVE

Se propune construirea a 6 corpuri de clădire pentru locuințe colective cu regim de înălțime S+P+5E ce vor cuprinde 180 de apartamente și alte funcțiuni conexe.

Accesul în clădire: Accesul principal pentru zona de locuire dinspre parcari se va realiza pe latura de Sud-Vest pentru CI, Nord-Est pentru C2, C4, C5, respectiv Nord-Vest pentru C3 si C6.

Circulațiile verticale interioare se vor realiza prin scări din beton armat si lifturi, de la nivelul subsolului pana la Etajul x.

Clădirile sunt organizate astfel:

PARTER:

- Patru apartamente cu doua camere
- Un apartament cu o camera
- Unul dintre apartamentele de la parter va fi dotat cu obiecte sanitare pentru persoane cu dizabilitati. Oricare dintre apartamentele de la parter poate fi adaptat pentru persoane cu dizabilitati
- Centrala termica va fi amplasata la nivelul subsolului pentru fiecare corp de clădire
- Holul de acces se va amplasa de asemenea in zona mediana a clădirii
- Holul comun de distribuție cu acces la scara si lift

ETAJ x; 2; 3

- Trei apartamente cu doua camere
- Un apartament cu trei camere
- Un apartament cu o camera
- Holul comun de distribuție cu acces la scara si lift

ETAJ x

- Doua apartamente cu o camera si terasa
- Un apartament cu o camera
- Un apartament cu doua camere
- Un apartament cu 3 camere
- Holul comun de distribuție cu acces la scara si lift

ETAJ x

- Doua apartamente cu doua camere si terasa
- Trei apartamente cu o camera
- Holul comun de distribuție cu acces la scara si lift

SUBSOL 1 si 2

- Centrale termice
- Adăposturi de protecție civila ALA
- Spatii tehnice
- Casele de scara cu holuri de acces si SAS-uri
- Suprafețe carosabile si parcaje

TOTAL: 180 apartamente

6 0 apartamente cu o camera
1 02 apartamente cu doua camere
1 8 apartamente cu trei camere

Numărul locurilor de parcare necesar conform HCGMB 66 din 06.04.2006:

216

Numărul total al locurilor de parcare amenajate:

234

din care:

- 75 de locuri de parcare la nivelul terenului
- 159 de locuri de parcare in cele doua subsoluri amenajate din care:
- 21 de locuri de parcare pentru persoane cu dizabilitati
- 50 de locuri de parcare prevăzute cu statii de incarcarea autovehiculelor electrice.

Vor fi realizate 4 adăposturi de protecție civila la nivelul subsolului corpurilor C2, C3, C4 si C6. Acestea sunt realizate din beton armat, la nivelul subsolului clădirilor de locuințe propuse.

Gradul de protecție al adăposturilor:

II P = 0,5 daN/cm2 (la clădiri din municipii si de la agentii economici)

Capacitatea necesara de adapostire, determinata de numărul maxim de utilizatori ai clădirilor, este de 318 persoane după cum urmeaza:

- ALA C2 - 78.32mp utili - 75 persoane adăpostite
- ALA C3 - 69.30mp utili - 65 persoane adăpostite
- ALA C4 - 99.20mp utili - 88 persoane adăpostite
- ALA C6 - 110.87mp utili - 90 persoane adăpostite

Cele 4 adăposturi au fost compartimentate astfel incat fiecare incapere de adăpostit din cadrul adăposturilor sa gazduiasca un număr maxim de 50 de persoane.

La proiectarea amenajării adăposturilor se tine seama de alocarea unei suprafețe utile minime de 1 mp si un volum de 2,5 mc de persoana.

înălțimea libera a incaperilor este de 2.50m.

Au fost asigurate ieșiri de salvare in afara zonei de daramaturi, distanta reprezentând minim 1/3 din inaltimea maxima a construcțiilor, respectiv 17.70m

- ALA C3 - ieșire L=6.75m
■ ALA C4 - ieșire L=7.75m
- ALA C6 - ieșire L=7.75m

Colectarea selectivă a deșeurilor în cadrul ansamblului de 6 clădiri de locuințe, va fi realizat prin 2 platforme de colectare, dotate cu pubele pentru depozitarea selectiva a deșeurilor.

Organizarea eficientă a procesului de colectare și gestionare a deșeurilor, pentru a promova reciclarea și reducerea impactului asupra mediului.

Platforme de colectare:

Se vor amenaja două platforme centrale de colectare, pentru accesibilitatea tuturor rezidenților.

Pe fiecare platformă, vor fi plasate pubele distincte pentru diferite categorii de deșeuri, cum ar fi hârtie/carton, sticlă, plastic, metal și deșeuri menajere.

Transport și sortare:

Deșeurile colectate trebuie transportate la centrele de sortare și reciclare corespunzătoare, unde vor fi procesate pentru a fi refolosite sau reciclate.

Deșeurile menajere care nu pot fi reciclate sau reutilizate vor fi eliminate în mod sigur și ecologic.

Din cadrul clădirii se vor evacua în rețeaua de canalizare exterioară a orașului, următoarele categorii de ape uzate:

Ape uzate menajere provenite din funcționarea lavoarelor si a WC-urilor, dușuri, căzi de baie, spălătoare;

Ape pluviale colectate de pe suprafața teraselor;

Apele uzate menajere menționate mai sus, vor fi evacuate gravitațional in rețeaua de canalizare publica prin intermediul unor cămine de racord.

Apele meteorice care provin din ploi sau din topirea zăpezilor de pe terasele clădirii sunt evacuate într-o rețea de canalizare care se compune din următoarele elemente:

- receptoare de ape meteorice, care colectează apa de pe o anumită suprafață, prevăzute cu sistem degivrare (cablu cu autoreglare, invelit in manta cu protecție la UV);
- coloanele de canalizare pluvială izolate;
- conductele orizontale de legătura, de la coloane la căminele exterioare de canalizare.

PARAMETRI URBANISTICI

Funcțiunea principala: clădiri de locuințe colective.

FUNCȚIUNE	LOCUINȚE COLECTIVE
CU	587-V	21.08.2023
Nr. Cad/Nr. CF	244798
Suprafața teren	14231.90	mp
Regim de înălțime	S+P+5E
H maxim la comisa	17.20	m
H maxim la atic retras	17.70	m
Suprafața construita la sol pentru un corp de clădire	407.68	mp
Suprafața construita desfasurata pentru un corp de clădire	2368.77	mp
Suprafața construita TOTALA la sol (6 corpuri)	2446.08	mp
Suprafața construita desfasurata TOTALA (6 corpuri)	14212.62	mp
Suprafața pietonala	5065	mp
Suprafața carosabila	3685	mp
Din care suprafața parcari	937.5	mp
Nr. Locuri parcare (la nivelul terenului)	75	buc
Din care pentru persoane cu dizabilitati	4	buc
Nr. Locuri parcare (la nivelul subsolurilor S1+S2)	159	buc
Din care pentru persoane cu dizabilitati	17	buc
Suprafața spatii verzi amenajate	4620	mp
Suprafața spatii verzi amenajate	32.50	%
Suprafața loc de joaca pentru copii	220.00	mp
POT	17	%
CUT	1

Extras din Studiu privind fezabilitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență și cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB)

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii (de rezultat)	Valoare la finalul implementării proiectului
Consumul anual de energie finala in clădirea publica (tep)	19.98
Consumul anual specific de energie primara din surse neregenerabile (fosile) (kWh/m2/an) total, din care:	69.39
- pentru încălzire	16.49
- pentru apa calda	37.57
- pentru iluminat	10.60
- pentru ventilare	1.28
- pentru răcire	3.45
Consumul anual specific de energie primara din surse regenerabile (kWIVm2/an) total, din care:	33.16
- pentru incalzirc	5.25
- pentru apa calda	13.31
- pentru iluminat	9.50
- pentru ventilare	1.30
- pentru răcire	3.80

In urma calculelor, a rezultat un consum anual de energie primara totala unitara de 102.55 KWh/mp.an si o emisie de CO2 de 9.28 kg/mp.an.

Prin solutile propuse se asigura 32.34% energie din sure regenerabile.

- varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;

ARHITECTURA

CI, C2, C3, C4, C5, C6 - LOCUINȚE COLECTIVE

Acoperirea va fi de tip terasa necirculabila, unde vor fi montate panourile solare si fotovoltaice.

Accesul în clădire:

Pentru CI; C2; C3 si C4, accesul in incinta se face din strada Progresului, urmând caile pietonale amenajate. Intrarea principala in CI se realizează din fațada S-V; C2 N-E; C3 N-V; C4N-E.

Pentru C5 si C6, accesul in incinta se face din strada Constantin Istrati, urmând caile pietonale amenajate. Intrarea principala in C5 se realizează din fațada N-E, iar pentru C6, din N-V.

Construcția va fi conformată astfel:

Infrastructura

Se va realiza cu fundații continue din beton armat

Suprastructura

Se va realiza cu stâlpi, grinzi si plansee din beton armat.

Acoperișul

Se va realiza cu planseu din beton armat.

PREZENTAREA ANVELOPEI CLĂDIRII

Pereții exteriori - partea opaca a anvelopei

• tencuiala interioara de 2,5 cm grosime;
• zidărie din cărămidă cu goluri de 20 cm grosime;
• termoizolatie vata bazaltica 15 cm grosime (conductivitate termica max. 0.035W/mK)
• tencuială exterioara de 2,5 cm grosime.

La etajele superioare, 4 si 5, in anumite zone tencuiala exterioara va fi inlocuita cu tabla faltuita.

Pereții incaperilor inchise ale subsolurilor deschise vor vi termoizolate si tencuite conform soluției descrise anterior.

Planseul peste subsolurile deschise va fi termoizolat cu termosistem realizat din placaje / lamele din vata minerala bazaltica de lOcm.

Termosistem vata minerala clasa de reacție la foc A2-Sl,d0

- mortar adeziv;
- termoizolatie vata minerala clasa de reacție la foc A2-S1 ,d0;

o Efortul de compresiune al plăcilor la o deformatie de 10% - CS(10), min. 30 kPa

o Clasa de reacție la foc: Al sau A2 - sl ,d0 o Conductivitatea termica de calcul 0,035 W/mK.

- strat de protecție a termoizolatiei, din mortar mineral aditivat, armat cu plasa din fibra de sticla;
- Finisaj exterior - tencuiala decorativa gri si alb

Tamplaria exterioara - partea vitrata a anvelopei

• ferestrele sunt termoizolante din PVC cu șapte camere si trei foi de geam

Tamplaria exterioara va fi termoizolanta din PVC de culoare gri antracit. Ferestre si ușile vor avea tamplarie performanta energetic cu șapte camere clasa A cu geam triplu termoizolant Solar4S + Low-e6 + Clar (4-16-6-14-4), clasa de reacție la foc C-s2, dO , va avea suprafața tratata cu un strat reflectant avand un coeficient de emisie (e <0,10) si cu un coeficient de transfer termic maxim U=0,8 W/m²K, cu profile metalice galvanizate de ranforsare și cu rupere de punte termica cu spațiul dintre geamuri umplut cu argon, cu garnituri de etanșare între toc și cercevele și pe conturul geamurilor termoizolante, culoarea RAL 7016.

După montarea tamplariei se va avea in vedere:

• etansarea la infiltratii de aer rece a rosturilor de pe conturul tamplarie, dintre toc si glafurile golului din perete cu o folie de etanșare la exterior din plasa din fibra de sticla; completarea spatiilor ramase cu spuma poliuretanica si închiderea rosturilor cu tencuiala.
• etansarea hidrofuga a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale: chituri siliconice, folie de etanșare din plasa din fibra de sticla, mortare hidrofobe).
• se vor prevedea lacrimare la glaful orizontal exterior de la partea superioara a golurilor din pereți.
• crearea sau desfundarea găurilor de la partea inferioara a tocurilor, destinate indepartarii apei condensate intre cercevele.

Invelitoare

Acoperirea va fi de tip terasa necirculabila:

- hidroizolație termosudabilă din membrană bituminoasă;
- șapă b.a.;
- termoizolație vată minerală 25cm;
- barieră de vapori cu strat de difuzie;
- beton de pantă;
- planșeu din beton armat - cf. proiect de rezistență

Pereți interiori

Compartimentările se vor realiza din zidărie de cărămidă cu diferite rezistente la foc, cu grosime de 15cm, 20cm si 30cm.

Pereții din zidărie de cărămidă se vor finisa cu tencuieli pentru interior peste care se va realiza stratul de glet de ipsos si se va finisa cu vopsea lavabila pentru interior.

Finisaje interioare:

Pardoseli:

- Beton elicopterizat cu cuart in spatiile tehnice si adăposturile ALA
- Pardoseli tip terazzo pentru holurile comune de circulație si accesuri
- Pardoseala din gresie portelanata rectificată antiderapanta, 60x30x1 cm, montata cu adeziv elastic pe baza de ciment pe sapa Ml00, gri deschis cu aspect de piatra naturala, inchis perimetral cu plinta ceramica (in holuri, grupuri sanitare, bucătării)
- Parchet pentru trafic redus, culoare stejar, inchis perimetral cu plinte din polipropilena Pereți:
- Vopsitorie lavabila
- Placi ceramice glazurate culoarea gri inchis si alb cu aspect de piatra naturala 60x30x1 cm, montata cu adeziv elastic pe baza de ciment (în grupurile sanitare si vestiare).
- Beton aparent pentru anumite spatii tehnice si adăposturile ALA

Plafoane:

- Beton aparent
- Vopsitorie lavabila

Tâmplarii interioare:

- Usi metalice rezistente la foc pentru încăperile tehnice
- Usi cu cerințe antiincendiu: toc si foaie din metal, durata de rezistenta la foc 90 minute. Usa este complet galvanizata si vopsita in câmp electrostatic, are mâner din inox satinat si este prevăzută cu sistem de auto-inchidere.
- Usi duble din PVC intre holul de acces si holul de distribuție de la parter
- Usi metalice pentru accesul in fiecare dintre apartamente
- Usi din lemn in pereții de compartimentare interioara.
- Usi UME; UE; OME pentru adăposturile ALA

Balustrade metalice interioare

- Balustrada metalica cu montanti verticali la pas de lOcm si mana curenta din lemn.

Pardoseli exterioare:

- Placaje ceramice antiderapante de exterior culoarea gri inchis, cu aspect de piatra naturala, inchis cu plinta ceramica către peretele clădirii
- Gresie portelanata rectificată antiderapanta, 60x60x1.2cm, montata cu adeziv elastic hidroizolant pe baza de ciment pe sapa Ml00,
- Padoseli tip terazzo.
- Tratamente thnologice pentru parcari si suprafețe carosabile (pardoseli epoxidice)

STRUCTURA FUNCȚIONALA

PARTER
COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
P.01	Windfang	7.35	11.2	2.6
P.02	Hol	49.73	45.4	2.6

ART

CONCEPT

BU1LD1NG

	P.03	Casa scării	15.66	17	2.6
AP.l	P.04	Hol	9.62	12.7	2.6
	P.05	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.06	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	P.07	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	P.08	Living	23.49	19.9	2.6
		Terasa AP.l	14.22
AP.x	P.09	Hol	9.62	12.7	2.6
	P.10	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.ll	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	P.12	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	P.13	Living	23.49	19.9	2.6
		Terasa AP.x	7.56
AP.x	P.14	Hol	5.67	9.9	2.6
	P.15	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.16	Living	23.37	20.5	2.6
	P.17	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
AP .4	P.18	Hol	9.62	12.7	2.6
	P.19	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.20	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	P.21	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	P.22	Living	23.48	19.9	2.6
		Terasa AP.x	14.22
AP.x	P.23	Hol	9.62	12.7	2.6
	P.24	Baie	4.5	8.6	2.6
	P.25	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	P.26	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	P.27	Living	23.48	19.9	2.6
		Terasa AP.x	7.56

	ETAJ x
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	INALTIME
	E1.01	Casa scării	15.66	17	2.6
	E1.02	Hol	40.12	36	2.6
AP.l	E1.03	Hol	9.62	12.7	2.6
	E1.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	E1.05	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E1.06	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E1.07	Living	23.49	19.9	2.6
AP.x	E1.08	Hol	9.62	12.7	2.6

	E1.09	Baie	4.5	8.6	2.6
	El.10	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	El.ll	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	El.12	Living	23.49	19.9	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E1.13	Hol	5.67	9.9	2.6
	El.14	Baie	4.5	8.6	2.6
	E1.15	Living	23.37	20.5	2.6
	El.16	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
		Balcon AP.x	3.9
APA	El.17	Hol	9.62	12.7	2.6
	El.18	Baie	4.5	8.6	2.6
	El.19	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E1.20	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E1.21	Living	23.48	19.9	2.6
		Balcon APA	3.9
AP.x	E1.22	Hol	11.69	15	2.6
	E1.23	Baie	4.5	8.6	2.6
	E1.24	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E1.25	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E1.26	Living	23.48	19.9	2.6
	E1.27	Dormitor	14.05	15	2.6
	E1.28	Baie	4.5	8.6	2.6
		Balcon AP.x	3.9

	ETAJ x
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	E2.01	Casa scării	15.66	17	2.6
	E2.02	Hol	40.12	36	2.6
AP.l	E2.03	Hol	9.62	12.7	2.6
	E2.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.05	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E2.06	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E2.07	Living	23.49	19.9	2.6
		Balcon AP.l	3.9
AP.x	E2.08	Hol	9.62	12.7	2.6
	E2.09	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.10	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E2.ll	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E2.12	Living	23.49	19.9	2.6

		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E2.13	Hol	5.67	9.9	2.6
	E2.14	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.15	Living	23.37	20.5	2.6
	E2.16	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E2.17	Hol	9.62	12.7	2.6
	E2.18	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.19	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E2.20	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E2.21	Living	23.48	19.9	2.6
		Balcon AP.x	3.9
AP.x	E2.22	Hol	11.69	15	2.6
	E2.23	Baie	4.5	8.6	2.6
	E2.24	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E2.25	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E2.26	Living	23.48	19.9	2.6
	E2.27	Dormitor	14.05	15	2.6
	E2.28	Baie	4.5	8.6	2.6

	ETAJ x
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	E3.01	Casa scării	15.66	17	2.6
	E3.02	Hol	40.12	36	2.6
AP.l	E3.03	Hol	9.62	12.7	2.6
	E3.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.05	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E3.06	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E3.07	Living	23.49	19.9	2.6
		Balcon AP.l	3.9
AP.x	E3.08	Hol	9.62	12.7	2.6
	E3.09	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.10	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E3.ll	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E3.12	Living	23.49	19.9	2.6
AP.x	E3.13	Hol	5.67	9.9	2.6
	E3.14	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.15	Living	23.37	20.5	2.6
	E3.16	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
		Balcon AP.x	3.9

AP.x	E3.17	Hol	9.62	12.7	2.6
	E3.18	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.19	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E3.20	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E3.21	Living	23.48	19.9	2.6
AP.x	E3.22	Hol	11.69	15	2.6
	E3.23	Baie	4.5	8.6	2.6
	E3.24	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E3.25	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E3.26	Living	23.48	19.9	2.6
	E3.27	Dormitor	14.05	15	2.6
	E3.28	Baie	4.5	8.6	2.6
		Balcon AP.x	3.9

	ETAJ x
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	E4.01	Casa scării	15.66	17	2.6
	E4.02	Hol	40.12	36	2.6
AP.l	E4.03	Hol	5	9	2.6
	E4.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.05	Bucătărie	13.63	14.8	2.6
	E4.06	Living	23.11	19.6	2.6
		Terasa AP.l	12.6
AP.x	E4.07	Hol	9.41	15.6	2.6
	E4.08	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.09	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E4.10	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
	E4.ll	Living	23.48	19.9	2.6
AP.x	E4.12	Hol	5.67	9.9	2.6
	E4.13	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.14	Living	23.37	20.5	2.6
	E4.15	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
AP.x	E4.16	Hol	4.37	8.5	2.6
	E4.17	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.18	Living	20.87	19	2.6
	E4.19	Bucătărie	5.83	9.7	2.6
		Terasa AP.x	24.5
AP.x	E4.20	Hol	11.7	15	2.6
	E4.21	Baie	4.5	8.6	2.6
	E4.22	Dormitor	13.28	14.6	2.6

E4.23	Bucătărie	6.21	10.5	2.6
E4.24	Living	23.48	19.9	2.6
E4.25	Dormitor	14.05	15	2.6
E4.26	Baie	4.5	8.6	2.6

	ETAJ x
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	2.6
	E5.01	Casa scării	15.66	17	2.6
	E5.02	Hol	40.12	36	2.6
AP. x	E5.03	Hol	5	9	2.6
	E5.04	Baie	4.5	8.6	2.6
	E5.05	Bucătărie	13.63	14.8	2.6
	E5.06	Living	23.11	19.6	2.6
AP.x	E5.07	Hol	4.82	13.2	2.6
	E5.08	Baie	4.5	8.6	2.6
	E5.09	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E5.10	Bucătărie	6.05	10	2.6
	E5.ll	Living	22.02	19.9	2.6
		Terasa AP.x	12.6
AP.x	E5.12	Hol	5.67	9.9	2.6
	E5.13	Baie	4.5	8.6	2.6
	E5.14	Living	23.37	20.5	2.6
	E5.15	Bucătărie	7.31	11.5	2.6
AP.x	E5.16	Hol	4.37	8.5	2.6
	E5.17	Baie	4.5	8.6	2.6
	E5.18	Living	20.87	19	2.6
	E5.19	Bucătărie	5.83	9.7	2.6
AP.x	E5.20	Hol	9.87	12.9	2.6
	E5.21	Baie	4.5	8.6	2.6
	E5.22	Dormitor	13.28	14.6	2.6
	E5.23	Bucătărie	6.55	10.7	2.6
	E5.24	Living	29.42	23.3	2.6
		Terasa AP.x	16.2

	SUBSOL 1
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	51.01	Suprafața Carosabila Subsol 1	3667.19	328.81	2.6
TI	S1.02	CST1	15.39	16.8	2.6
	51.03	SAS CS TI	9.99	12.8	2.6
	51.04	SAS Lift TI	6.47	10.7	2.6

	S1.05	SAS Punct termic TI	2.64	6.5	2.6
	SI.06	Punct termic TI	55.86	31	2.6
T3	SI.07	CST3	15.39	16.8	2.6
	SI.08	SAS CS T3	9.99	12.8	2.6
	S1.09	SAS Lift T3	6.48	10.7	2.6
	S1.10	Spațiu tehnic T2	2.63	6.5	2.6
	Sl.ll	SAS Punct termic T3	28.86	23	2.6
	S1.12	ALAT3	69.3	36.2	2.6
	SI. 13	Punct termic T3	34.2	23.4	2.6
T4	SI. 14	CST4	15.39	16.8	2.6
	SI.15	SAS CS T4	9.99	12.8	2.6
	SI.16	SAS Lift T4	6.48	10.7	2.6
	S1.17	Spațiu tehnic T4	2.64	6.5	2.6
	SI. 18	ALAT4	99.2	46.2	2.6
	SI. 19	Punct termic T4	34.2	23.4	2.6
T2	S1.20	CST2	15.39	16.8	2.6
	S1.21	SAS CS T2	9.99	12.8	2.6
	S1.22	SAS Lift T2	6.48	10.7	2.6
	S1.23	SAS Punct termic T2	2.64	6.5	2.6
	51.24	Punct termic T2	19.95	18.4	2.6
	S1.25	ALAT2	78.32	38.6	2.6

	SUBSOL 2
	COD	FUNCȚIUNE	SUPRAFAȚA	PERIMETRU	ÎNĂLȚIME
	S2.01	Suprafața Carosabila Subsol 2	1052.23	196.78	2.6
T5	S2.02	CST5	15.38	16.8	2.6
	S2.03	SAS CS T5	9.98	12.8	2.6
	S2.04	SAS Lift T5	6.48	10.71	2.6
	S2.05	Spațiu tehnic T5	82.26	39.41	2.6
	S2.06	SAS Punct termic T5	2.64	6.51	2.6
	S2.07	Punct termic T5	55.88	31.01	2.6
T6	S2.08	CST6	15.37	16.79	2.6
	S2.09	SAS CS T6	9.98	12.79	2.6
	S2.10	SAS Lift T6	6.47	10.7	2.6
	S2.ll	SAS Punt termic T6	2.63	6.5	2.6
	S2.12	Punct termic T6	19.94	18.4	2.6
	S2.13	SAS ALA T6	2.99	6.99	2.6
	S2.14	ALAT6	116.18	51.2	2.6

STRUCTURI DE REZISTENTA

INFORMAȚII GENERALE

Prezentul proiect respecta exigentele de calitate cerute conform legii nr. 10 modificata si reactualizata si este supus verificării autorizate de către verificatori atestați MLPAT pentru următoarea exigenta: Al - rezistenta si stabilitate pentru construcții din beton, beton armat, zidărie, lemn.

Verificarea calității lucrărilor pe timpul execuției acestora se va efectua conform „Programului de control al calității lucrărilor pe faze determinante⁴⁴, in acord cu H.G.R. 272/14.07.1994 „Regulament privind controlul de stat al calității in construcții⁴⁴, H.G.R. 273/14.07.1994 „Regulament de recepție a lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora⁴⁴ si Legea 10 din 1995 modificata si reactualizata.

CLASA SI CATEGORIA DE IMPORTANTA

Conform codului de proiectare seismica PI00/1-2013, cele șase corpuri de clădire, cu structura de rezistenta similara, se încadrează in clasa III de importanta pentru care coeficientul yl = 1,00.

Conform H.G. 766/97 Anexa 3 și a Regulamentului din B.C. 4/96, construcțiile se încadrează in categoria “C” de importanta.

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR GRAVITAȚIONALE:

încărcările gravitaționale au fost evaluate după cum urmează:

• încărcări permanente - conform SR EN 1991-1-1:2004 si SR EN 1991-1-l:2004/NA: 2006.
• încărcări variabile, utile - conform SR EN 1991-1-1:2004 si SR EN 1991-1-1:2004/NA: 2006 si specificațiilor tehnice ale beneficiarului.
• încărcare variabila din zăpadă - Evaluarea încărcării din acțiunea zăpezii s-a făcut conform normativului CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”. Pentru amplasamentul analizat valoarea caracteristica a încărcării din zăpadă la nivelul solului este Sk=2.5kN/m2.

Aceasta valoare corespunde unui interval mediu de recurenta de 50 ani.

In tabelul de mai jos sunt specificate valorile încărcărilor permanente si variabile aplicate la proiectarea structurii de rezistenta pentru imobilele din cadrul proiectului „LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL 5 AL MUN. BUCUREȘTI”. Tabelele nu includ si valorile încărcărilor din greutatea proprie a elementelor structurale.

încărcări considerate in calcul structurii de rezistenta:

Zona	Tip încărcare	Unitate de măsură	Valoare
Zona rezidențiala -	Utila, cf. SREN 1991-1-1	KN/m2	L5
apartamente	Permanenta	KN/m2	4,50
Zona terasa	Zăpadă	KN/m2	2,0
Zona terasa	Permanenta	KN/m2	4,0
Zona de circulații spatii comune locatari	Utila, cf. SR EN 1991-1-1	KN/m2	3,0
Zona de circulații spatii comune locatari	Permanenta	KN/m2	2,25

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR DIN ACȚIUNEA SEISMICA:

Conform codului de proiectare P100-1/2013, mișcarea seismica intr-un punct de la suprafața terenului este reprezentata prin spectrul de răspuns elastic pentru accelerații absolute. Spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute, pentru componentele orizontale ale mișcării terenului in amplasament, S_e(T) [m/s²], este definit prin următoarea ecuație:

S_e(T>a_g/3(T)

in care ^ag reprezintă accelerația terenului iar @(J) spectrul normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor absolute. Valorile accelerațiilor terenului pentru proiectare corespund unui interval mediu de recurenta de IMR=225 ani.

Spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute pentru componentele orizontale ale mișcării terenului, in amplasamentul orașului Bucursti este indicat in figura 4.1.

Zonarea teritoriului României din punct de vedere al accelerației terenului pentru proiectare si a perioadei de colt este redata in figurile 4.2 si 4.3 [PI00-1/2013].

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR DIN ACȚIUNEA VÂNTULUI:

GRUPĂRI DE ÎNCĂRCĂRI

Grupările de încărcări utilizate la calculul structurii sunt in conformitate cu prevederile normativului CR 0/2012 “Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor”.

Verificările au fost efectuate pentru Starea Limita de Serviciu si Starea Limita Ultima, folosind valori de proiectare ale acțiunilor si factori t conform codului de proiectare.

Combinarea acțiunilor pentru proiectarea la Starea Limita Ultima este clasificată in următoarele tipuri de grupări:

• Gruparea Fundamentala: n

^Ed= Z Yg.j G_kJ+ Y_p p+ Y_q, i Q_k, 1⁺ț Y_Q,i Q_kj

• Gruparea Accidentala: n

• Gruparea Seismica:

^Ed= Z ^.j+P+AEd+Ș. ~

Combinarea acțiunilor pentru proiectarea la Starea Limita de Serviciu este clasificată in următoarele tipuri de grupării:

• Gruparea caracteristica: n

^Ed~^_ P⁺^k,^^_ %,i^k,l

• Gruparea frecventa: n

^Ed= Z ^GM^+P+y/1.1^G*,1 ⁺ ^ ^2,i^k,i

• Gruparea cvasipermanenta: n

^Ed= z ^Gm^+p+Z ^.i^k,! j= 1

DESCRIEREA STRUCTURII PRINCIPALE DE REZISTENTA

Clădirea prezintă o suprafața regulata in plan- figura 6.1, cu retrageri la ultimele doua etaje.

Elementele de compartimentare nu fac parte din cadrul proiectului de rezistenta, acestea fiind tratate ca elemente nestructurale - a se vedea capitolul 7 al prezentului document. Elementele nestructurale de compartimentare utilizate in cadrul prezentului proiect nu fac parte din cadrul ” componentei or nestructurale ce contribuie la rigiditatea de ansamblu a structurii” cf. PI00-1/2013.

Structura de rezistenta a clădirii a fost proiectata astfel încât sa răspundă neliniar (post elastic) sub acțiunea seismica de proiectare, având clasa de ductilitate H (DCH).

Sistemul de fundare este alcătuit dintr-o radier de beton armat cu grosime variabila.

Valorile deplasărilor relative de nivel se încadrează in limitele specificate in P100-1/2013, Anexa E. Dritul admisibil la SLS are valoarea de 0,005, iar pentru SLU valoarea este de 0,025. Valorile admisibile ale drfitului țin cont de tipul elementelor de compartimentare, conform PI00-1/2013, Anexa E, si anume: ”componente nestructurale din materiale cu comportare fragila atașate structurii”.

PREVEDERI PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUȚIA COMPONENTELOR NESTRUCTURALE

Toate componentele nestructurale din clădire, CNS conform capitolului 10.1 din PI 00-1/2013, cum ar fi: componente arhitecturale (finisaje si placaje, copertine, balustrade, reclame, atice), elemente de închidere si de compartimentare, inclusiv tavane suspendate (pereți de compartimentare, pereți perimetrali de închidere vitrați sau opaci, pardoseli înălțate, garduri de incinta), sisteme de instalații, echipamente si alte dotări vor fi proiectate si executate cu respectarea prevederilor capitolului 10 din PI00-1/2013. Suplimentar in cazul utilizării pereților de compartimentare din zidărie se va tine cont si de prevederile codului de proiectare pentru structuri din zidărie, CR6-2013.

MATERIALE UTILIZATE

3eton

Tip element	Material	STANDARD
Beton de egalizare	C8/10	SREN 1992-1-1
Beton infrastructura si suprastructura	C30/37	SREN 1992-1-1

Otel pentru beton armat

Tip element	Material / Grupa	Clasa de ductilitate	STANDARD
Toate elementele de beton armat	BST500s	C	SREN 1992-1-1

INSTALAȚII ELECTRICE DE ILUMINAT, PRIZE, PUTERE ȘI PROTECȚIE Date generale

în cadrul proiectului „Locuințe nZeb pentru tineri in Sectorul 5 al Mun. București” se prevăd următoarele instalații electrice:

Instalațiile electrice de iluminat;

Instalații electrice de prize și putere;

Instalații electrice de protecție împotriva descărcărilor atmosferice;

Alimentarea cu energie electrică, distribuția și tablouri electrice de distribuție

Alimentarea cu energie electrică a imobilului se va face din rețeaua de joasă tensiune din zonă.

Rețeaua interioară va fi în conexiune de tip TN-S și se va conecta la priza generală de pământ.

Componentele active și părțile de siguranță vor fi acoperite. Se va face obligatoriu o inscripționare unitară și durabilă a zonelor de curent și a aparatelor aferente.

Etichetarea circuitelor trebuie făcută astfel încât să se asigure identificarea facilă a receptoarelor alimentate pe circuitele respective.

Instalații electrice pentru iluminat de siguranță

Iluminatul de securitate pentru intervenții a fost prevăzut conform art.7.23.6.1 din 17/11 si 7.199 , lit. a) din 113-2015 în spațiul unde va fi montată centrala termică (pompe de căldură). Corpurile de iluminat vor fi de același tip cu cele pentru iluminatul normal și vor fi echipate cu kit de emergenta 1 oră.

Instalații electrice pentru iluminat

Nivelurile de iluminare prevăzute a se realiza în diferitele încăperi sunt conform cu reglementările în vigoare, a prescripțiilor tehnice în vigoare, precum și solicitărilor beneficiarului.

Circuitele de iluminat interior pentru spațiile comune (casa scării, holuri), aflate la parter si etajele superioare se vor executa din conductor MYF l,5mm2, montate în tuburi de protecție tip IPY îngropate sub tencuială sau în tuburi de protecție tip IPEY montate aparent. Pentru circuitele de iluminat de la subsol si parcare se vor folosi cabluri de tip cyy-f sau n2xh introduse in tuburi de protecție rigide, montate aparent pe structura. Toate derivațiile se vor realiza numai în doze de legătură.

Comanda iluminatului se face local de la întreruptoare simple sau duble, 10A/250V cu montaj îngropat și grad de protecție specific categoriei de mediu a spațiului în care sunt montate. Toate întreruptoarele se vor monta la minim 1,20 m de la pardoseala finită. în spațiile comune, comanda iluminatului se va face prin senzori de mișcare 360°.

Instalații electrice pentru prize și putere

Coloanele de alimentare ale teblourilor apartamentelor se vor executa din cablu de tip CYY-F introduse în tuburi de protecție tip IPY montate ingropat in zidărie.

Instalații de protecție împotriva șocurilor electrice

Regula ftindamentală a protecției împotriva șocurilor electrice constă în aceea că:

- părțile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiții normale de funcționare. Aceasta se realizează prin protecția de bază (protecție la atingere directă);
- părțile conductoare accesibile ce accidental ar ajunge sub tensiune să nu devină părți active periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizează prin “protecția la defect“ (“protecție la atingere indirectă”).

Măsuri tehnice și organizatorice pentru protecția de bază (protecția împotriva atingerilor directe):

Măsurile tehnice de protecție sunt:

- izolația de bază a părților active ;
- bariere sau carcase ;
- obstacole (destinate protejării persoanelor calificate sau instruite - nu sunt destinate persoanelor obișnuite);
- amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere ;
- limitarea tensiunii de alimentare, care să nu depășească limitele TFJ (conform recomandărilor din SR CEI / xx xxxxx);
- folosirea mijloacelor individuale de protecție electroizolante certificate;
- alte măsuri ce respectă regula fundamentală.

Ca măsură tehnică suplimentară se utilizează protecția cu dispozitive de curent diferențial rezidual (DDR) de cel mult 30mA.

Măsurile organizatorice sunt:

- scoaterea de sub tensiune a instalației la care se lucrează ;
- executarea intervențiilor la instalațiile electrice numai de către persoane calificate;
- executarea intervențiilor în baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006;
- elaborarea unor instrucțiuni de lucru;

Instalații de protecție

Instalații exterioare de protecție împotriva trăsnetului

Prin urmare fiecare conductor de coborâre va fi conectat printr-o piesă de separație la priza de pământ generală, formată din electrozi de OlZn, d=2 A”, 1=1,5m, legați între ei, prin prinderi mecanice, cu platbandă din OlZn 40*4mm. Fiecare legătură a conductoarelor de coborâre la priza de pământ va fi prevăzută cu o cutie de vizitare și piesa de control (piesa de separație) pentru a permite măsurătorile necesare. Se va evita proximitatea conductoarelor electrice. Dacă încrucișarea nu poate fi evitată, traseul de cabluri se va blinda metalic pe Im de ambele părți ale coborârii și se va lega blindajul la coborâre.

Pentru protecția împotriva șocurilor electrice prin legare la pământ s-a prevăzut o priză de pământ naturală a cărei rezistență de dispersie (Rp) nu trebuie să depășească valoarea de 1 ohm (Rp= max.l Ohm) întru-cât priza de pământ va fi comună pentru instalația electrică interioară și pentru instalația de protecție împotriva trăsnetului. Dacă rezistența de dispersie măsurată este mai mare decât rezistența de dispersie maximă atunci priza de pământ naturală se va completa cu o priză artificială pe contur executată din electrozi din țeava de oțel zincat (OlZn) cu diametrul de 2 ‘A" și lungime de 1,5 m, legați prin platbandă de oțel zincat (OlZn) de 40x4 mm, care se va suda de priza de pământ naturală și se vor reface măsurătorile.

Legăturile dintre priza de pământ (PP) și instalația electrică interioară se vor face astfel: între priza de pământ (PP) și tabloul electric general (TE-G) prin paltbada OlZn 40><4mm.

Instalațiile de protecție constau în legarea la conductorul de protecție a instalațiilor și a tablourilor electrice prin intermediul conductorului de protecție.

Pentru legarea la pământ a instalațiilor electrice se va utiliza priza de pământ generală.

Dispozitiv de amorsare:

Conform normativului 17/2011,dispozitivul de amorsare trebuie să fie cu cei puțin 2 m deasupra oricărui obiect aflat în raza lui de protecție.

Conductoarele de coborâre:

Patru conductoare de coborâre vor fi poziționate pe drumul cel mai scurt de la dispozitivul de amorsare la pământ conform 17-2011.

Instalație interioară de protecție împotriva trăsnetului

Scântei periculoase pot apărea între IPT exterioară și alte componente ca: instalații din metal;

sisteme interioare;

elemente conductoare și linii racordate la structură.

Scânteile care apar în structuri cu risc de explozie sunt totdeauna periculoase. în acest caz sunt necesare măsuri de protecție suplimentare.

Scânteile periculoase între elemente diferite se vor evita prin echipotențializare, realizată prin interconectarea IPT cu:

scheletul metalic al structurii,

instalații metalice, sisteme interioare, elemente conductoare exterioare și linii conectate la structură.

Mijloacele de interconectare vor fi:

conductoare de echipotențializare, daca continuitatea electrică nu este asigurată de legături naturale,

dispozitive de protecție la supratensiuni și supracurenți (SPD)

SPD vor fi astfel instalate încât să permită inspectarea lor.

Măsuri de protecție a muncii

în proiectare au fost prevăzute următoarele măsuri de protecție a muncii:

întregul echipament și toate materialele prevăzute pentru instalațiile electrice au fost alese corespunzător condițiilor de mediu;

Au fost prevăzute verificări ale întregului echipament electric din tablourile electrice, precum și a rezistenței de dispersie a prizei de pământ.

Măsurile de protecție a muncii prezentate, nu sunt limitative, în execuție și exploatare putând fi luate și alte măsuri corespunzătoare.

Condiții generale de recepție

Se menționează că orice fel de modificări aduse proiectului de instalații electrice se pot face numai cu acordul proiectantului de specialitate.

INSTALAȚII TERMICE

DESCRIEREA SOLUȚIEI TEHNICE PENTRU SURSA DE CĂLDURĂ

Pentru asigurarea cu agent termic necesar incalzirii spatiilor pe perioada rece a anului și a preparării a.c.c. au fost prevăzută montarea a cinci pompe de căldură aer- apa monobloc, de temperatură ridicată cu puterea termica de 40 kW.

Schema tehnologica aleasa pentru preparare agentului termic pentru Încălzire este prevăzută cu cinci pompe de căldură aer -apă și cu puffer aceasta utilizează două categorii de circuite pentru agentul termic:

- un circuit primar: pompe de căldură - puffer- pompe de căldura
- un circuit secundare: puffer, pompe - consumatori (circuitul de incalzire), butelie de egalizare a presiunii.

Alimentare cu apa a instalației se face la rețea prin intermediul unei statii de dedurizare cu capacitatea de 1 mc/h.

PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM (A.C.C.)

Imobilul va avea ca sursa de enrgie pentru prepararea a.c.c. agentul termic de provenit de la pompele de căldură.

Prepararea a.c.c. cu ajutorul panourilor solare se va realiza prin intermediul a unui boiler cu serpentina cu capacitatea de 20001 montate in camera tehnică.

INSTALAȚIE DE ÎNCĂLZIRE

Modul de automatizare

Transformator de rețea 220 V/24 V AC 9 daca este cazul)

Set senzori S-HC (-1 senzor NTC tur si 1 senzor NTC retur (cu tecile aferente), 1 senzor de temperatura exterioara AT-HC, 1 senzor de temperatura si umiditate incapere HT-HC, 1 senzor de temperatura a pardoselii FT-HC)

Senzori de temperatura din incapere.

Pe lângă sistemul de încălzire prin pardoseala in băi se va monta un corp de incalzire portprosop, cu presiune nominală Pn 6 bar.

DISTRIBUȚIA

INSTALAȚIE DE VENTILARE

Principiul de funcționare al recuperatorului este următorul: aerul cald evacuat cedează căldura aerului rece admis prin pereții schimbătorului de căldură din cupru, în același timp menținând un nivel optim de umiditate în încăpere. Iar datorită faptului că admisia și evacuarea sunt separate, fluxurile de aer nu se amestecă. Elementul principal al recuperatorului este schimbătorul de căldură din cupru, prin care trec fluxurile de admisie și evacuare a aerului, care permit un transfer termic cu randament maxim pe toată durata de funcționare. Iar viteza mare a fluxurilor de aer permite eliminarea de pană la 90% a umidității condensate din încăpere. Sistemul face posibilă recuperarea și reutilizarea căldurii în încăpere până la im coeficient de eficiență energetică de 91%, menținând totodată nivelul optim de umiditate în încăpere.

Alimentarea electrică : AC 230±10%V. Clasa de izolație II. Gradul de protecție IP 24. Sistem de control: telecomandă sau variator Carcasa este termoizolată. Sistemul este prevăzut cu protecție dublă contra formării curenților de aer frontali si funcția suplimentară: «PREÎNCĂLZIRE». Sistemul este proiectat pentru funcționarea continuă, cu condiția temperaturii ambiante cuprinse între +5 și +35 ⁰ C, și intervalul de temperatură exterioară de la -25 ° C (cu activarea funcției «PREÎNCĂLZIRE» -30 ° C) până la +45 ⁰ C.

INSTALAȚIILE DE VENTILAȚIE IN SUPRAPRESIUNE

Instalația de ventilație in suprapresiune se reglementează in PI 18 capitolul 2.5. NP 127-09 art. 87,114; 129 si de la 177 la 130, in SR CEN/xx xxxxx-5 si in SR CEN/xx xxxxx-6.

Clapetele de fiim (voleții) trebuie sa funcționeze la primirea unui semnal care este emis de sistemul de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu. Toate clapetele(voletii) de control al fumului din acea parte a sistemului de ventilare care corespunde zonei de control al fumului afectate , trebuie sa intre in funcțiune ,in pozițiile lor operaționale in caz de incendiu, simultan cu ventilatoarele de suprapresiune.

- Acționarea automată a dispozitivelor de închidere/deschidere a golurilor(voleții) de admisie a aerului se dublează cu comandă manuală.

Gurile de refulare aer proaspăt sunt dispuse la partea inferioara a încăperii având partea lor cea mai înalta la maxim 1.0 m de pardoseala. Dispozitivele de protecție a golurilor se realizează din materiale CO (CAI) etanșe la foc, pentru cele de introducere a aerului având rezistența la foc normată (dar cel puțin egală cu a canalului pe care sunt montate).

INSTALAȚII SANITARE

Alimentarea cu apa rece potabila

Alimentare cu apa calda menajera

Prepararea a.c.c. se face prin intermediul unui boiler cu capacitatea de 2000 având presiune maxima de lucru circuit apa calda menajera: 10 bar; temperatura maxima de lucru apa calda menajera: 95 grade Celsius amplasate in centrala termica. Distribuția a.c.c. se va realiza prin intermediul unei coloane din plipropilena la care se va racorda fiecare apartament. Pe racordul fiecărui apartament a fost prevăzut un apometru Dn 15 încadrat de doi robineți de închidere Dn 20. Pe langa colana de a.c. exista si o coloana pentru recircularea a.c.c. realizata din PP-R cu fibra compozita

Distribuția apei reci si a apei calda menajera

Conductele interioare de apă rece și caldă se vor executa cu țevi de polipropilena SDR 11 pentru apa rece si SDR 7,4 cu fibra compozita pentru cele de apa calda si recirculare a.c.c., montate ingropat in sapa sau în șlițuri practicate în zidărie și vor fi obligatoriu izolate pentru prevenirea condensului și a înghețului.

Instalația cuprinde de asemenea robineți cu obturator sferic montați pe distribuitor și robineți colțar de închidere și reglaj montați pe legăturile cu obiectele sanitare.

Țevile din polipropilenă se vor îmbina între ele cu fitinguri speciale prin termofuziune, tehnologia de îmbinare fiind obligatoriu omologată/agrementată.

La trecerea conductelor prin planșee și pereți se vor monta tuburi de protecție.

Instalația de canalizare menajeră si canalizare pluvială

Din cadrul clădirii se vor evacua în rețeaua de canalizare exterioară a orașului, următoarele categorii de ape uzate:

Ape uzate menajere provenite din funcționarea lavoarelor si a WC-urilor, dușuri, căzi de baie, spălătoare;

Ape pluviale colectate de pe suprafața teraselor;

Apele uzate menajere menționate mai sus, vor fi evacuate gravitațional in rețeaua de canalizare publica prin intermediul unor cămine de racord.

Racordurile de la obiectele sanitare s-au prevăzut constructiv cu dimensiunile și pantele nonnale prevăzute în STAS 1795-87.

Instalația interioara de canalizare va fi executata din tuburi de PP pentru canalizare, etansarea se va face pe inele de cauciuc la montaj. La realizarea instalației interioare de canalizare se va tine seama de pantele de montaj spre coloane si de racordarea acestora la colectorii $ 110 mm, ce vor ieși din clădire spre căminele de racord a rețelei de canalizare. Colectorii O 110 mm, vor avea pante normale de montaj si vor ieși din clădire sub adâncimea minima de îngheț. Aceste pante de montaj vor asigura o viteza de curgere a apei menajere, cuprinsa între viteza minima de autocurătire (0.7m/s) si viteza maxima admisa (vmax = 4 m/s).

Pentru instalațiile interioare îngropate și cele exterioare de canalizare menajeră instalațiile se execută din tuburi si piese de legătură din PVC-KG.

Apele meteorice care provin din ploi sau din topirea zăpezilor de pe terasele clădirii sunt evacuate într-o rețea de canalizare care se compune din următoarele elemente:

- receptoare de ape meteorice, care colectează apa de pe o anumită suprafață, prevăzute cu sistem degivrare (cablu cu autoreglare, invelit in manta cu protecție la UV);
- coloanele de canalizare pluvială izolate;
- conductele orizontale de legătura, de la coloane la căminele exterioare de canalizare.

INSTALAȚII DE STINS INCENDII CE HIDRANTI INTERIORI SI EXTERIORI

HIDRANTI INTERIORI

Echiparea cu instalatii de combatere a incendiilor, Încadrarea in normative

Debitul specific minim al unui jet: qih = 2,10 1 / sec;

Numărul de jeturi in funcțiune simultana pe clădire (anexa 4 - PI 18/2) :2

Numărul de jeturi pe punct ( art. 4.37 din Pil 8/2): 1

Lungimea minima a jetului pulverizat: Ip = 6 m.;

Lungimea jetului compact: lc=10 m

Debitul de calcul al instalației: Qih = 4.2 1 / sec.

Timpul teoretic de funcționare a hidranților interiori este, in baza PI 18/2-2013, de 30 minute

Necesar minimă necesară de apă 7,56 mc

Sursa: rezeva intangibilă;

Iluminat de siguranță pentru marcarea hidranților interior cu parametrii: timp de intrare în funcțiune 5 s , timp de funcționare 1 h

Hidrantii interiori se vor amplasa conform planșelor desenate astfel incat fiecare punct al clădirii sa fie atins de 2 jeturi.

Hidrantii interiori se vor dota conf. prescripțiilor SR EN 671-2, cu:

- robinet de hidant, manual, □ 2", PV 10 bari;

tambur rabatabil;

furtun plat tip C, O 50 mm, de 20 m lungime prevăzut la capete cu racorduri tip C.

țeava de refulare universala avand robinet de închidere si comutator jet compact sau pulverizat.

Alimentarea hidrantilor interior, se va face din rețeaua de hidranti exteriori prin intermediu a cate uni racord realizat din conducta de PEHD Pn 10 De 75 pentru fiecare parcare.

Deoarece sistemul este de tip apa -aer in camerele tehnice de la subsolul clădirii ( acestea sunt prevăzute cu sistem de incalzire), este prevăzută cu un robinet cu sfera de secționare(21/2”) montat normal deschis si o electrovana actionata din interiorul prin intemediul butoanelor amplasate langa fiecare hidrant, si robine de golire (1”) montat după robinetul de secționare.

Qii = 4,21/s => 15,12 mc/h => 7,56 mc/30 min

HIDRANTI EXTERIORI

Hidrantii exteriori vor fi racordati pe reteau publica de apa, care asigura presiunea necesara utilizării lor pentru stropirea directa a clădirilor, raza de acțiune a hidrantului exterior fiind de maxim 12Om. Pe baza datelor de mai sus a rezultat necesitatea amplasari unui număr de 4 hiranti exteriori Dn 80.

Dimensionarea acesteia s-a făcut ținând cont de caracteristicile constructive ale obiectivului si de prevederiile PI 18/2-2013 si NP 127-2009, pentru un debit de 101/s.

- tipul hidrantilor: supraterani 4 x DN 80 mm
- debitul unui guri de hidrant: 51/sec
- timpul teoretic de funcționare 3 ore
- debitul total de calcul = 10 1/sec
- rezerva de apa - 3 ore x 3600 x 101/sec = 1080001.

REZERVA DE APĂ PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

Volumul de apa pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori si exteriori, amplasat in gospodăria de apa a obiectivului, aceasta fiind calculat in conformitate cu cerințele P 118/2-2013.

Timpul teoretic de funcționare a instalațiilor de stingere a incendiilor, stabilit corespunzător P118/2-2013, este de:

- 30 min. pentru hidranți interiori conform art. 4.35.;
- 180 min. pentru hidranti exteriori conform art. 6.19.

Rezerva de apa este calculata conform breviarului de calcul:

Un rezervor pentru instalațiile de hidranti interiori si exteriori cu volumul util:

Vine = Vhidranti interiori + Vhidranti exteriori+V apa rece

Qie = 101/s => 36 mc/h => 108 mc/3ore

Qii = 4,2/s => 7,56 mc/30min

Vrez = 108+7,56=115,56 mc

Racordarea rezervorului la instalatii

Rezervorul va fi prevăzut cu următoarele conducte si racorduri la instalatii:

- una conducta de alimentare cu apa;
- doua conducte de aspirație pentru pompele hidrantilor exteriori si interiori
- o conducta de aspirație pentru pompele de alimentare cu apa rece a spatiilor de servicii
- conducta de preaplin;
- conducta de golire;
- o conducta de întoarcere a apei in rezervor pentru verificarea funcționarii pompelor de incendiu;

conducte de ventilație a spațiului din rezervor peste nivelul apei;

-conducta de racord la alimentari cu apa a pompele mobile (autocisterne de pompieri)

Conductele care traversează pereții rezervorului s-au prevăzut cu piese de trecere etanșe.

Alimentarea cu apa a rezervorului se va face printr-o conducta din polietilena Pn 10 De 90 pe care se va monta doi robineti cu plutitor Dn 65.

Golirea, preaplinul si accesoriile rezervorului.

Rezervorul este prevăzut cu preaplin si conducta de golire

Conductele de preaplin si golire a rezervorului se va realiza gravitațional prin legarea acestor conducte la canalizarea pluviala a incintei.

STAȚIA DE POMPE

Pentru instalațiile de stingere a incendiilor cu hidranti interiori si exteriori, va fi prevăzut un grup de pompare pentru hidranti (1F+1R+1P) avand următoarea configurație:

IxPompa Funcțiune:

Qp=36.0 m3/h;

Hp=55 mCA;

IxPompa Rezerva:

Qp=36.0 m3/h;

Hp=55 mCA;

IxPompa Pilot (J):

Qp=3.6 m3/h

Hp=65 mCA

Pompele intră în funcțiune automat, funcție de presiunea din instalație și sunt oprite manual din stația de pompe, conform Indicativul PI 18/2-2013.

Pentru încercarea periodica a pompelor, se va asigura posibilitatea intoarcerii apei in rezervorul de incendiu, conform normativului PI 18/2-2013, art. 13.15.

ADĂPOST DE PROTECȚIE CIVILĂ

Gradul de protecție al adăposturilor:

II P = 0,5 daN/cm2 (la clădiri din municipii si de la agentii economici)

Capacitatea necesara de adapo știre, determinata de numărul maxim de utilizatori ai clădirilor, este de 318 persoane după cum urmeaza:

ALA C2 - 78.32mp utili ALA C3 - 69.3 Omp utili ALA C4 - 99.20mp utili ALA C6 - 110.87mp utili

- 75 persoane adăpostite - 65 persoane adăpostite - 88 persoane adăpostite — 90 persoane adăpostite

Cele 4 adăposturi au fost compartimentate astfel incat fiecare incapere de adăpostit din cadrul adăposturilor sa gazduiasca un număr maxim de 50 de persoane.

La proiectarea amenajării adăposturilor se tine seama de alocarea unei suprafețe utile minime de 1 mp si un volum de 2,5 mc de persoana.

Inaltimea libera a încăperilor este de 2.50m.

Au fost asigurate ieșiri de salvare in afara zonei de daramaturi, distanta reprezentând minim 1/3 din inaltimea maxima a construcțiilor, respectiv 17.70m

- ALA C3 - ieșire L=6.75m
- ALA C4 - ieșire L=7.75m
- ALA C6-ieșire L=7.75m

In cazul ieșirilor de salvare pentru ALA C2, s-a optat pentru doua cai de evacuare tip „săritură de lup” pentru a fi evitata evacuarea in suprafața carosabila.

încăperile subsolurilor au fost prevăzute cu pardoseli simple cu suprafața rugoasa (nesclivisita). Pereții si planseele nu se finisează.

Au fost prevăzute închideri cu usi metalice etanșe UME 0 pentru accesul in adapost, UE pentru separearea spatiilor de adăpostit din cadrul adăposturilor si obloane metalice etanșe OME 0 pentru ieșirile de salvare.

Conform Norme tehnice privind proiectarea si executarea adăposturilor de protecție civila in subosolul construcțiilor noi:

al.9. Adăposturile din cadrul construcțiilor cu destinație de locuința sunt considerate adăposturi familiale.

al.20. Subsolurile amenajate ca adăposturi familiale sau cele care au suprafața mai mica de 100 m2 se pot executa fara SAS si grup sanitar, ieșirea de salvare fiind considerata al doilea acces.

al.26. In situația când, din punct de vedere tehnic, nu este posibila executarea ieșirii de salvare in condițiile articolului 24, se admite înlocuirea acesteia cu doua cai de evacuare de tipul „săritură de lup”

al.28. Se recomanda ca incaperile de adăpostit sa fie dimensionate la o capacitate de pana la 50 persoane fiecare, ținând seama de compartimentarea impusa de structura de rezistenta.

Golurile de acces in aceste incaperi vor avea dimensiuni minime de 0,80 x 1,80 m si vor fi prevăzute cu usi metalice.

Înălțimea incaperilor, masurata de la cota superioara a pardoselii pana la intradosul planseului va fi de minimum 2,20 m.

INSTALAȚII DE FILTROVENTILARE

Instalația de ventilare are drept scop asigurarea condițiilor de microclimat si funcționează in doua regimuri:

- regim de ventilare mecanica normala in care aerul introdus in adapost este curatat de praf si impurități;

regim de filtroventilare in care aerul introdus in adapost este curatat de praf, impurități, substanțe toxice, radioactive de lupta si de agenti patogeni.

Aerul proaspăt este introdus în încăpere printr-o tubulatură rectangulară cu ajutorul ventilatoarelor.

Viteza de trecere a aerului prin conducta de aspirație pana la ventilator, se considera de maximum 12 m/s. Prizele de aer se prevăd cu minimum 2 coturi, iar pentru protecție împotriva pătrunderii corpurilor străine la căpătui exterior se montează o plasa de sarma.

Prizele de aer pana la vanele antisuflu se executa din conducte de otel etanșe 0 159 x 4,5 mm.

Pentru evitarea introducerii de vibrații, au fost montate pe ramificațiile tubulaturii, racorduri elastice.

Pentru a se menține un aport de aer proaspăt în permanență, instalația s-a calculat în suprapresiune de circa 10-15 mm H2O, debitul de aer introdus fiind mai mare decât cel evacuat.

Grupurile sanitare si sasurile vor fi prevăzute obligatoriu cu supape de suprapresiune de diametrul 0 100 mm.

Debitul de aer necesar pentru o persoana adapostita se considera de 5-7 m3/h in regim de ventilare mecanica normala si de 2 m3/h in regim de filtro-ventilare. Funcție de numărul de persoane din adăposturile de protecție civilă s-a ales numărul de instalatii de filtro ventil are pentru asigurarea debitelor necesare, rezultând cate un agregat pentru fiecare bloc.

Instalația de filtroventilare aleasa este de tip IFV2 - 750 (avand un debit de 750mc/h pentru acționare electrica cu filtrare mecanica, filtrare chimica by-pass-ata; un debit de 300 mc/h pentru acționare electrica cu filtrare chimica si mecanica; un debit de 600 mc/h pentru acționare manuala cu filtrare mecanica; un debit de 300 mc/h pentru acționare manuala cu filtrare chimica si mecanica) pentru echiparea adăposturilor de protecție civila cu o capacitate de maxim 150 persoane.

AMENAJAREA TERENULUI

Amenajare circulații pietonale, circulatii auto, parcări.

Zone de odihnă, loc de joaca si amenajare peisageră.

Ansamblul se va amenaja cu circulatii pietonale si trotuare perimetrele blocurilor de locuințe cu pavele de 6cm pe strat de nisip de 5cm si balast de 25cm.

Atât accesul pietonilor cat si cel al autovehiculelor se va face pe latura de Vest din Strada Progresului pentru corpurile CI; C2; C3; C4 si din Strada Constantin Istrati pentru Corpurile C5 si C6.

Circulațiile carosabile interioare se vor realiza prin intermediul unui drum de incinta cu dublu sens cu o secțiune transversala de 5.5Om.

Accesul autovehiculelor in parcările amenajate la nivelul celor doua subsoluri se va realiza prin intermediul a doua rampe drepte cu dublu sens de mers cu o lățime de 5.50m. Racordul rampelor se va face de la nivelul terenului +/- O.OOm pana la -2.95 pe o lungime de 17.50m, rezultând o înclinație de 18% pe o lungime de 13.50m si 5% pe o lungime de 4.00m.

Numărul locurilor de parcare necesar conform HCGMB 66 din 06.04.2006: 216

Numărul total al locurilor de parcare amenajate: 234

Numărul total al locurilor de parcare:

234 din care 21 pentru persoane cu dizabilitati si 50 prevăzute cu statii de incarcarea autovehiculelor electrice.

Se va amenaja un loc de joaca complet echipat compus din leagan, castel cu tobogane, plasa de catarare, perete de catarare, căluți, balansoar etc cu suprafața de calcare din tartan.

Ansamblul se va dota cu banei din lemn încastrate in jardiniere din beton si coșuri de gunoi cu cate trei recipiente pentru colectare selectiva a deșeurilor.

PEISAGISTICĂ

Zonele verzi reprezintă in mare parte delimitarea traseelor de circulație, insule de verde in zona obiectelor principale de desfășurare a activitatii. Aceste zone vor fi amenajate cu gazon combinate cu arbori si arbuști. In vedera ingrijirii spatiilor verzi s-a proiectat un sistem de irigat cu aspersoare;

Totodată, pe suprafața spatiilor verzi de tip gradina, sunt propuse zone de ședere, formate fiecare din module din beton, in forme organice si banei din beton cu șezut din lemn.

Ambele tipuri de spatii verzi au denivelări artificiale, in linii organice si cu inaltimi reduse (50-60cm cm) ce vor conferii dinamica amenajării.

Ierburi Ornamentale

BARBA ȘARPELUI (Ophiopogon planiscapus Niger)

TRESTIE ORNAMENTALA (Pennisetum alopecuroides)

STUF CHINEZESC (Miscanthus sinensis Strictus)

IARBA ALBASTRA (Festuca glauca)

Bambusuri

BAMBUS Phyllostachys aureosulcata

Arbuști

ARȚAR JAPONEZ ORANGE DREAM (Acer palmatum Orange Dream)

Arbori

Mesteacăn (Betula pendula)

PICEA PUNGENS

LIQU1DAMBAR

CERCIS CANADENSIS

Pomi fructiferi

LUCRĂRI

Lucrările ce vor fi executate în vederea realizării compoziției peisagistice vor fi următoarele:

Amenajarea de circulatii pietonale

Realizarea unui sistem de irigatii cu o atentă programare a aportului de apa;

Curatarea terenului de vegetația deteriorata

Decopertarea a unui strat de 10 cm de panant existent Astemerea, maruntirea si nivelarea pământului vegetal Plantarea de arbori și arbuști Insamantarea gazonului

Realizarea unor spații de ședere

Plantele trebuie sa fie exact cum este menționat pe eticheta. Înlocuirea cu plante de aceeași calitate, tip si mărime va fi aprobata de Beneficiar fara nici o schimbare la prețul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Beneficiar cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare.

Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii specializate Înregistrate. Ingrasamintele nu trebuie sa conțină cioburi de sticla sau metale. Orice material din plastic sau alt material confecționat de om nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai puțin de 1% din greutatea uscata totala a îngrășămintelor. Ingrasamintele vor ajuta creșterea si dezvoltarea vegetației.

LUCRĂRI DE DRUM

Pentru drumurile din incintă cât și pentru spațiile de parcare s-a ales următoarea structură proiectată:

4 cm strat de uzură din ba 16
6 cm asfalt - binder
20 cm strat superior de pietriș
30 cm strat de fundație din balast

- echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse.

Statii incarcare lenta/rapida pentru autoturisme

Jardiniere cu banei de lemn incastrate

Coșuri de gunoi cu 4 compartimente pentru colectare selectiva Containere colectare selectiva deșeuri

Bariere de control acces carosabil

Loc de joaca complet echipat

LISTA CU CANTITATILE DE UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE, INCLUSIV DOTĂRI

Nr.	Cod	U/M	Cantitatea
Crt.	Denumirea
1	Obiect 4.2 Montaj utilaje si echip tehnol a) Utilaje, echipamente telinologice si funcționale care necesita montaj
	Categorie: 1 M U Instalații electrice
	CLT CONTOR DE LOVITURI DE TRĂSNET	BUCATA	6,00
	PDA60 DISPOZITIV DE AMORSARE PDA 60MS	BUCATA	6,00
	Categorie: 2 M U fîltroventilatie presuriza
	INSTALAȚIA DE FÎLTROVENTILATIE IFV2-750	BUCATA	4,00
	VENTILATOARE CU DEBITUL DE 1800 MC/H SI P=300 PA Categorie: 3 M U Instalații termice/HVAC	BUCATA	12,00
	POMPA DE CĂLDURĂ AER/APA MONOBLOC, DE TEMPERATURA RIDICATA	BUCATA	30,00
	VAS DE EXPANSIUNE ÎNCHIS 300 LITRI	BUCATA	6,00
	VAS DE EXPANSIUNE ÎNCHIS 50 LITRI A.C.C.	BUCATA	6,00
	POMPA PENTRU CIRCUIT ÎNCĂLZIRE Q=15,5 M’/H, H=7,0 MH O	BUCATA	6,00
	POMPA RECIRCULARE A.C.C Q=0,35 M’/H, H=4,0 MH O	BUCATA	6,00
	SISTEM DE VENTILARE DUBLU FLUX RECUPERARE CĂLDURĂ 70MC/H	BUCATA	254,00
	STAT1E COMPACTA PENTRU DEDURIZAREA APEI	BUCATA	6,00
	BOILER CU SERPENTINA DUBLA CU CAPACITATEA DE MINIM 2000 L	BUCATA	6,00
	CONTOR ENERGIE TERMICA DN 20	BUCATA	96,00
	CONTOR ENERGIE TERMICA DN 40	BUCATA	12,00
	PUFFER 2000 L	BUCATA	6,00
	Categorie: 5 M U Inst sanitare hidranti
	GRUP POMPARE HIDRANTI INTERIORI EXTERIORI (1 A+1R+1P) Q=54MC	BUCATA	1,00
	VAS DE EXPANSIUNE CU MEMBRANA 500 L	BUCATA	1,00
	REZERVOR APA INCENDIU CU VOLUMUL UTIL DE 120 MC	BUCATA	1,00
	Categorie: 6 Lift
	LIFT	BUCATA	6,00

b) Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

30KW CENTRALA ELECTRICA FOTOVOLTAICA 30KWP	BUCATA	6,00
1 Obiect 4.3 Instalații incinta
a) Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj
Categorie: 03 Echipamente electrice incinta
GE30 GRUP ELECTROGEN 30KVA	BUCATA	1,00
Categorie: 15 Echip sanitare incinta
SEPARATOR DE HIDROCARBURI 70US	BUCATA	1,00
SEPARATOR DE HIDROCARBURI 15 L/S	BUCATA	1,00
1 Obiect 4.4 Loc joaca
c) Dotări
CASTEL2 TOPOGNE. 2 TURNURI SCARA	BUCATA	1,00
ANSAMBLU CATARARE PLASA SI PERETE	BUCATA	1,00
ANSAMBLU LEAGANE	BUCATA	1,00
BALANSOAR PE ARC	BUCATA	2,00
CĂLUȚI	BUCATA	2,00

Obiect 4.7 Statii incarcare 26b

a) Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

STATIE DE INCARCARE VEHICULE ELECTRICE BUCATA 26,00

Obiect 4.8 Bariera acces

a) Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

BARIERE DE CONTROL ACCES CAROSABIL BUCATA 2,00

Obiect 4.9 Dotări containere coșuri

c) Dotări

COȘURI DE GUNOI CU 4 COMPARTIMENTE COLECTARE SELECTIVA BUCATA 23,00

CONTAINERE COLECTARE SELECTIVA DEȘEURI 4 CONTAINERE 1 MC BUCATA 2,00

d) probe tehnologice și teste.

Nu e cazul

4.6. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj _____(C+M), în conformitate cu devizul general;

I Valori art.l din HCL

	UM	Valoare
Valoare totala inclusiv TVA	Lei	124.751.627,32
Valoare totala exclusiv TVA	Lei	104.998.673,49
C+M inclusiv TVA	Lei	112.050.248,18
C+M exclusiv TVA________________________	______Lei______	94.159.872,42

VALOAREA IOT Al A A 1 Ni \' 1ISI L1 11 I (INV) II inclusiv TVA

Valoarea totala a investiției (INV) inclusiv TVA	Lei	124.751.627,32
C+M	Lei	112.050.248,18
Echipamente cu montai	Lei	5.765.038,20
Echipamente fara montaj	Lei	963.900,00
Dotări	Lei	62.760,60
Alte cheltuieli	Lei	5.909.680,34
EȘALONAREA INVESTI HM (INV O M)	fara TVA
Arm1 1	INV (Lei)	298.000,00
/inui i	C+M (Lei)
Anul 9	INV (Lei)	46.791.736,16
/mui»	C+M (Lei)	44.453.533,64
Anul 9	INV (Lei)	57.908.937,33
/U1U1 □	C+M (Lei)	49.706.338,78

Nr.

crt.

DEVIZE PE OBIECT

Valoare

DOI

CLĂDIRE BLOC NZEB 6 buc

lei fara TVA

92.485.722,86

DO2

Instalații in incinta

lei fara TVA

2.351.328,73

b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;

Din energia primara necesara asigurării consumului electric pentru incalzire, prepararea, apa calda, iluminat si ventilare, avem un procent de aproximativ 32% ca fiind produsa din surse regenerabile, deci se poate concluziona că această exigență, conform careia energia primara totala consumata sa fie produsa in proporție de minim 30% cu energie din surse regenerabile, este îndeplinita pentru clădirea studiată.

LOCUINȚE COLECTIVE cuprinzând un total de 180 apartamente

60 apartamente cu o camera

102 apartamente cu doua camere

18 apartamente cu trei camere

FUNCȚIUNE	LOCUINȚE COLECTIVE
CU	587-V	21.08.2023
Nr. Cad/Nr. CF	244798
Suprafața teren	14231.90	mp
Regim de inaltime	S+P+5E
H maxim la comisa	17.20	m
H maxim la atic retras	17.70	m
Suprafața construita la sol pentru un corp de clădire	407.68	mp
Suprafața construita desfasurata pentru un corp de clădire	2368.77	mp
Suprafața construita TOTALA la sol (6 corpuri)	2446.08	mp
Suprafața construita desfasurata TOTALA (6 corpuri)	14212.62	mp
Suprafața pietonala	5065	mp
Suprafața carosabila	3685	mp
Din care suprafața parcari	937.5	mp
Nr. Locuri parcare (la nivelul terenului)	75	buc
Din care pentru persoane cu dizabilitati	4	buc
Nr. Locuri parcare (la nivelul subsolurilor S1+S2)	159	buc
Din care pentru persoane cu dizabilitati	17	buc
Suprafața spatii verzi amenajate	4620	mp
Suprafața spatii verzi amenajate	32.50	%
Suprafața loc de joaca pentru copii	220.00	mp
POT	17	%
CUT	1

c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii (de rezultat)	Valoare la finalul implementării proiectului
Consumul anual de energie finala in clădirea publica (tep)	19.98
Consumul anual specific de energie primara din surse neregenerabile (fosile) (kWh/m2/an) total, din care:	69.39
- pentru încălzire	16.49
- pentru apa calda	37.57
- pentru iluminat	10.60
- pentru ventilare	1.28
- pentru răcire	3.45
Consumul anual specific de energie primara din surse regenerabile (kWh'm2/an) total, din care:	33.16
- pentru încălzire	5.25
- pentru apa calda	13.31
- pentru iluminat	9.50
- pentru ventilare	1.30
- pentru răcire	3.80

d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.

19 luni

Durata de realizare a lucrărilor 32 luni

SF 5 luni

Licitatii 3 luni

Proiectare PT - 3 luni

Activitatea de execuție a lucrărilor se va efectua pe parcursul a 19 luni calendaristice.

Recepția lucrărilor (la finalul lucrărilor) - 1 - 2 zile (1 săptămâna)

4.7. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

Principiile de proiectare avute in vedere pentru Îndeplinirea acestor cerințe sunt precizate in memori si in planșele de specialitate.

A. Rezistenta Mecanica si Stabilitate

Nivelurile de performanță asociate satisfacerii cerinței de rezistență și stabilitate sunt cele corespunzătoare construcțiilor din clasa de importanță III conform STAS 10100/0.

Sistemul constructiv este proiectat astfel incat sa preia sarcinile seismice si sarcinile climaterice (vânt, zapada) conform normativelor in vigoare. Proiectul Îndeplinește cerințele de rezistenta si stabilitate in conformitate cu prevederile legii privind calitatea in construcții nr. 10/1995.

B. Siguranța in exploatare

Prezentul proiect este in conformitate cu prevederile normativului privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranța in exploatare, indicativ NP 068-02.

Cerința de siguranță în exploatare implica la protecția utilizatorilor clădirilor civile împotriva riscului de accidentare în timpul exploatării clădirii precum și în timpul utilizării spațiului imediat înconjurător, respectiv: Zonele avute în vedere:

Spațiul public din imediata vecinătate a incintei, inclusiv Accesurile în incintă

Incinta clădirii, inclusiv zonele de acces în clădire, spațiul interior al clădirii

• Siguranța cu privire Ia circulația pedestră.

Condiții de proiectare a scărilor de acces si evacuare

scările au mai puțin de 16 trepte intre podește si minim 3 trepte succesive;

dimensiunile treptelor respecta formula 2h +1 = 62 / 64, cu latimea minima de 28cm

- latimea scărilor a fost calculata pentru a se asigura evacuarea tuturor persoanelor; suprafața treptelor este antiderapanta

scările sunt prevăzute cu balustrade de protecție cu inaltimea de 0.90 m

toate scările interioare sunt luminate si ventilate natural

Caile pietonale de circulație exterioara

Pe caile de circulație exterioara pietonale, protecția împotriva riscului de accidentare a fost asigurata prin:

Masuri împotriva alunecării: Stratul de uzura al cailor pietonale nealunecos nici in condiții de umiditate iar panta cailor pietonale are o inclinate de maxim 5% in profil longitudinal si de maxim 2% in profil transversal.

- Masuri Împotriva impiedicarii: Nu exista denivelări mai mari de 2.5 cm si rosturile pavajelor vor fi de maxim 1.5 cm

Masuri împotriva coliziunii cu obstacole laterale sau frontale: Inaltimea libera de trecere pe sub obstacole izolate amplasate pe caile pietonale este de minim 2.10 m iar ușile si ferestrele adiacente cailor pietonale sunt poziționate astfel incat sa nu constituie un obstacol in calea pietonilor.

Masuri împotriva coliziunii cu vehicule aflate in mișcare: Intre clădire si carosabil a fost prevăzut un trotuar. Toate caile pietonale sunt bine diferențiate de cele carosabile atat prin marcaj cat si printr-o diferența de nivel de max 0.20 cm, asigurandu-se local, in dreptul intersecțiilor posibilitatea accesului persoanelor blocate in scaun rulant.

Rampe, trepte exterioare si de acces

Pe rampe, trepte exterioare si de acces in clădire, protecția importiva riscului de accidentare a fost asigurata prin:

- Masuri importiva oboselii excesive: Panta rampei de acces in clădire pentru persoanele aflate in scaun rulant este < 8%.
- Masuri importiva căderii si impiedicarii: Rampele pentru persoane cu dizabilitati sunt prevăzute cu un rebord lateral cu inaltimea de 10 cm iar treptele sunt astfel conformate incat sa se evite Împiedicarea prin agatare cu vârful piciorului.
- Masuri impotriva alunecării: Finisajul rampelor si scărilor va fi realizat astfel incat sa se evite aluncarea chiar si pe vreme umeda precum si staționarea apei si formarea unui strat de gheata

Caile de circulație interioara

Pe caile de circulație interioara, protecția impotriva riscului de accidentare a fost asigurata prin:

- Masuri impotriva alunecării: Stratul de uzura al pardoselilor va fi realizat astfel incat sa se evite alunecarea
- Masuri impotriva impiedicarii: Nu exista denivelări mai mari de 2.5 cm si nici trepte izolate (denivelări de o singura treapta)
- Masuri impotriva contactului cu elemente verticale laterale pe caile de circulație: Suprafețele pereților nu prezintă proeminente, muchii ascuțite sau alte surse de lovire, agatare, rănire.
- Masuri impotriva contactului cu suprafețele vitrate: Suprafețele integral vitrate precum si cele a căror vitraj incepe la mai puțin de 0,90 m fata de sol, sunt realizate din geam de siguranța.
- Masuri impotriva coliziunii cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente: Piesele de mobilier adiacente cailor de circulație nu prezintă colturi, muchii ascuțite sau alte surse de agatare, lovire sau rănire. Ușile interioare dela incaperile principale au latimea libera de: min. 0.90 m.
- Masuri impotriva producerii de panica: Traseul fluxurilor de circulație este clar, liber si comod. De asemenea, se asigura un sistem informațional si de alarma pe tot traseul fluxurilor de circulație iar caile de evacuare se vor atenționa prin marcaje corespunzătoare. Toate ușile cailor de evacuare se deschid in sensul evacuării.

Scări si rampe

Siguranța cu privire la deplasarea pe scări si rampe a fost asigurata prin:

- Masuri impotriva oboselii excesive: Dimensiunile treptelor respecta formula lui Blondelle : 2h+l = 62-64 cm, iar numărul de trepte al unei rampe de scara este de maxim 18 trepte.

Masuri impotriva căderii in gol: Scările, rampele si podestele sunt prevăzute cu balustrada/parapet de protecție avand inaltimea de siguranța 0.90m, l.OOm, respectiv 1.10m, in funcție de locul in care sunt amplasate. Mana curenta este conformată astfel incat sa fie ușor cuprinsa cu mana avand diametru intre 4 si 5 cm. Scările sunt corespunzător si uniform luminate, fara a produce fenomentul de orbire.

- Masuri împotriva alunecării: Finisajul scărilor, rampelor si podestelor este realizat astfel incat sa se evite caderea prin alunecare.
- Masuri împotriva lovirii la partea superioara: Inaltimea libera de circulație de la nasul treptei perpendiculara la linia de flux este de minim 2.10 m. Spațiul de sub scara este astfel rezolvat incat inaltimea libera de circulație pe sub scara sa fie minim 2.10 m.

Siguranța circulației persoanelor cu dizabilitati

Amenajările exterioare si interiorul clădirii sunt accesibile si utilizabile de către toate persoanele indiferent de capacitatile lor fizice, senzoriale si cognitive.

Locurile de parcare amplasate la parter, precum si cele amenajate in cele doua subsoluri vor avea intre ele o banda cu latimea de l,20m care va avea un marcaj de atenționare cu linii diagonale, pentru a asigura transferul si circulația persoanei care se deplasează in fotoliul rulant. Locurile de parcare vor avea desenat marcajul consacrat pe carosabil, precum si un panou de informare cuprinzând însemnul P pentru parcare si însemnul consacrat - persoana in fotoliu rulant.

Rampele de acces pietonal vor fi amplasate intre trotuar si carosabil.

Diferența de nivel intre carosabil si trotuar: 15cm, va fi preluata printr-o rampa cu panta de 8%. Sunt prevăzute marcaje cu suprafețe de atenționare tactile-vizuale pe rampa sau inainte de muchia planului inclinat.

Pentru pesoanele cu deficiente de vedere vor fi prevăzute benzi de ghidaj tactile-vizuale cu amprente diferite si in culori contrastante pe toata lungimea traseului pietonal, cu indicarea zonelor de intersecție sau schimbarea direcției, pentru a facilita orientarea.

Accesul si intrările sunt vizibile si sunt ușor de localizat din zonele adiacente clădirii.

Rampele de acces asigura o diferența de nivel mai mica de 20cm, avand o panta de max.15%, latimea rampei de minim 1,20 m. Platformele orizontale de la începutul si sfârșitul rampelor au o suprafața de avertizare tactile-vizuala de 60cm pe toata latimea rampei. In zona intrării, rampa ajunge pe o platforma libera cu dimensiuni de l,50m x l,50m, pentru a permite manevrarea fotoliului rulant.

Deschiderea libera a ușii este de min. 80cm, iar usa nu va avea prag.

Pentru a facilita parcurgerea traseelor de către persoanele cu handicap vizual, circulațiile au delimitări detectabile prin suprafețe de avertizare tactile vizuale, precum si prin informatii audio-tactile.

Partea inferioara a pereților si ușilor va fi protejata cu materiale rezistente la lovire cu piciorul, vârful bastonului sau roata fotoliului.

Spațiul interior este adaptat cerințelor pesoanelor cu dizabilitati. Ușile au deschidere libera de min. 80cm, spre exterior. Spațiul liber in lateralul vasului wc este de min.90cm, bateriile de alimentare cu apa, monocomanda. Sistemul de alarmare este accesibil atat din poziția sezand cat si de la nivelul pardoselii.

Siguranța cu privire la riscuri provenite din instalații

Siguranța cu privire la riscuri provenite din instalatii presupune asigurarea protecției utilizatorilor, împotriva riscului de accidentare sau stres, provocat de posibila funcționare defectoasa a instalațiilor electrice, termice, de ventilație sau sanitare.

Masuri de protecție pentru atingere directa: toate elementele conducătoare de curent, care fac parte din circuitele curentilor de lucru, vor fi făcute inaccesibile atingerii intamplatoare prin izolarea pârtilor active, prevederea de bariere sau carcase, in interiorul carora se se gaseasca părțile active (protecție completa), instalarea unor obiecte care sa

împiedice atingerile intamplatoare cu părțile active, instalarea pârtilor active in afara zonei de accesibilitate. Tensiunile nominale de lucru sunt de maxim 220V pentru corpurile de iluminat si maxim 400 V pentru utilaje electrice.

Temperatura suprafețelor elementelor de instalatii este maxim 90 °C pentru suprafețe vizibile dar neaccesibile nemetalice (80 °C pentru cele metalice); maxim 80 °C pentru suprafețe atinse accidental in condiții normale de folosire nemetalice (70 °C pentru cele metalice) si maxim 60 °C pentru suprafețe ce pot fi atinse continuu nemetalice (50 °C pentru cele metalice).

Temperatura apei calde menajre este de maxim 60 °C.

Masuri de protecție impotriva arsurii- corpurile de iluminat cu lămpi de incandescenta accesibile utilizatorilor se vor proteja cu elemente de protecție corespunzătoare conform normativ 17, STAS 66-16/1,2,3 si STAS 12249.

Siguranța cu privire la lucrările de întreținere

întreținerea vitrajelor

Siguranța cu privire la întreținerea vitrajelor presupune asigurarea protecției impotriva riscului de accidentare prin cădere de la inaltime, in timpul lucrărilor de curățire, vopsire, reparare a ferestrelor, a fațadelor vitrate si a luminatoarelor. Ferestrele fixe de la etajele aflate la mai mult de 4.00 m inaltime vor fi intretinute de persoane autorizate, care vor fi asigurate in timpul lucrului, prin sisteme speciale de susținere si ancorare. Utilajele fixe, aflate la inaltime, sunt prevăzute cu balustrade si parapeti de protecție avand h = 1.10 m

întreținerea acoperișului

Siguranța cu privire la întreținerea acoperișurilor: Acoperișurile vor fi prevăzute cu sisteme de securanti acolo unde este cazul.

Securitate cu privire la intruziuni și efracții

Complexul va fi dotat cu paza, sisteme de monitorizare

C. Securitatea la incendiu

Cerința de calitate a construcțiilor, privind siguranța la foc, impune ca soluțiile adoptate prin proiectare și menținute în exploatare, sâ asigure, în caz de incendiu, următoarele:

Protecția ținând seama de starea lor de sănătate precum și riscul de incendiu;

Limitarea pierderilor de vieți omenești și de bunuri materiale; împiedicarea extinderii incendiului la vecinătăți;

Prevenirea avariilor la construcții și instalații învecinate, în cazul prăbușirii clădirii incendiate;

Protecția echipelor de intervenție și a serviciilor mobile de pompieri care acționează pentru stingerea incendiilor, evacuarea ocupanților și a bunurilor materiale.

Concretizarea cerințelor utilizatorilor în ceea ce privește siguranța la foc se va face funcție de situația concretă determinată de condițiile specifice existente, corelată cu performanțele clădirii referitoare la siguranța la foc.

Condițiile performante specifice și cuantificarea acestora, pentru fiecare caz concret, va fi stabilit de către proiectantul de investiție pe baza scenariilor de siguranță la foc elaborate conform reglementărilor de specialitate (conform Norme tehnice de proiectare și realizare a construcțiilor privin/d protecția la acțiunea focului).

Sunt propuse masuri pentru securitate la incendiu conform normativului PI 18.

D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protecția mediului

Cerința de igienă, sănătate și protecție a mediului implică conceperea și realizarea spațiilor precum și a părților componente astfel încât șă nu fie periclitată sănătatea și igiena ocupanților, urmarindu-se în același timp și protecția mediului înconjurător.

Necesitățile utilizatorilor, în cazul acestei grupe de cerințe, se referă la:

IGIENA MEDIULUI EXTERIOR

B. Igiena apei
C. Igiena evacuării rezidurilor lichide
D. Igiena evacuării rezidurilor solide
E. Protecția mediului

IGIENA MEDIULUI INTERIOR

Se referă la:

1. Mediul higrotennic
2. Igiena aerului
3. Igiena finisajelor
4. Igiena vizuală

REFACEREA SI PROTECȚIA MEDIULUI

Cerința privind refacerea și protecția mediului implică conceperea și realizarea construcțiilor astfel încât pe toată durata de viață (execuție, exploatare, postutilizare) să nu afecteze în nici un fel, echilibrul ecologic și să nu dăuneze sănătății, liniștii sau stării de confort a oamenilor prin modificarea calității factorilor naturali sau creați prin activități umane.

Asigurarea evitării poluării aerului exterior

Concentrațiile maxim admisibile pentru potențialii poluanți emiși în atmosferă vor avea valori corespunzătoare conform prevederii STAS 10574.

Asigurarea evitării poluării solului și apei

Măsuri de prevenire

Apele uzate provenite de la clădiri si parcari se vor evacua numai prin sisteme (rețele) proprii de canalizare, ce trebuie să respecte condițiile prevăzute in normative

Colectarea selectivă a deșeurilor în cadrul ansamblului de 6 clădiri de locuințe, va fi realizat prin 2 platforme de colectare, dotate cu pubele pentru depozitarea selectiva a deșeurilor.

Organizarea eficientă a procesului de colectare și gestionare a deșeurilor, pentru a promova reciclarea și reducerea impactului asupra mediului.

Platforme de colectare:

Se vor amenaja două platforme centrale de colectare, pentru accesibilitatea tuturor rezidenților.

Pe fiecare platformă, vor fi plasate pubele distincte pentru diferite categorii de deșeuri, cum ar fi hârtie/carton, sticlă, plastic, metal și deșeuri menajere.

Marcare și instrucțiuni:

Pubelele de colectare trebuie să fie bine marcate și etichetate, astfel încât rezidenții să poată identifica ușor categoria corectă de deșeuri.

Se vor amplasa instrucțiuni clare și ilustrative pentru a ghida rezidenții cu privire la ce pot și nu pot depune în fiecare tip de pubelă.

Colectare periodică:

Un program regulat de colectare a deșeurilor reciclabile și menajere trebuie să fie stabilit și comunicat rezidenților.

Serviciile de colectare trebuie să fie realizate de o echipă specializată sau de către autoritățile locale, în funcție de structura de gestionare aleasă.

Transport și sortare:

Deșeurile colectate trebuie transportate la centrele de sortare și reciclare corespunzătoare, unde vor fi procesate pentru a fi refolosite sau reciclate.

Deșeurile menajere care nu pot fi reciclate sau reutilizate vor fi eliminate în mod sigur și ecologic.

Monitorizare și educație:

Se poate implementa un sistem de monitorizare pentru a urmări cantitățile de deșeuri reciclabile colectate și pentru a evalua eficiența programului de colectare selectivă.

Educația continuă a rezidenților cu privire la beneficiile colectării selective și a reciclării este esențială pentru menținerea angajamentului lor în acest proces.

Amendamente și îmbunătățiri constante:

Sistemul de colectare selectivă trebuie să fie flexibil și să poată fi ajustat în funcție de nevoile comunității și de evoluțiile tehnologice și legislative.

Prin implementarea unei astfel de infrastructuri și a unei educații corespunzătoare, ansamblul de clădiri de locuințe poate contribui semnificativ la protejarea mediului și la promovarea reciclării, reducând astfel impactul negativ al deșeurilor asupra mediului înconjurător.

Din cadrul clădirii se vor evacua în rețeaua de canalizare exterioară a orașului, următoarele categorii de ape uzate:

Ape uzate menajere provenite din funcționarea lavoarelor si a WC-urilor, dușuri, căzi de baie, spălătoare;

Ape pluviale colectate de pe suprafața teraselor;

Apele uzate menajere menționate mai sus, vor fi evacuate gravitațional in rețeaua de canalizare publica prin intermediul unor cămine de racord.

Apele meteorice care provin din ploi sau din topirea zăpezilor de pe terasele clădirii sunt evacuate într-o rețea de canalizare care se compune din următoarele elemente:

- receptoare de ape meteorice, care colectează apa de pe o anumită suprafață, prevăzute cu sistem degivrare (cablu cu autoreglare, invelit in manta cu protecție la UV);
- coloanele de canalizare pluvială izolate;
- conductele orizontale de legătura, de la coloane la căminele exterioare de canalizare.

E. Izolație termica, hidrofuga si economie de energie;

Cerința privind izolarea termică, izolarea hidrofuga si economia de energie se refera la asigurarea unei conformări generale și de detaliu a clădirii, astfel incât consumul energetic să poată fi limitat, in condițiile obținerii unui confort termic minim admisibil

Consumurile de căldură sunt calculate la instalațiile de utilizare.

Se impun măsuri de limitare a consumurilor energetice care in principal se referă la: •eficiența sistemelor adoptate si performanțele energetice ale elementelor utilizate (randamente, consumuri specifice etc).

•măsuri de recuperare a energiei si utilizarea acesteia ca sursă secundară de căldură •introducerea circuitelor separate de încălzire pe zone ce beneficiază de același regim termic, sistem de cedare a căldurii și programe de funcționare.

•izolarea termică a conductelor pentru diverși agenți termici și a canalelor de aer cald și rece, •utilizarea în măsura posibilităților a surselor neconvenționale de căldură.

•contorizarea energiei termice.

F. Protecție împotriva zgomotului;

Cerința privind protecția împotriva zgomotului implică conformarea spațiilor, respectiv a elementelor lor delimitatoare astfel încât zgomotul provenit din exteriorul clădirii sau din camerele alăturate perceput de către ocupanții clădirii, să se păstreze la un nivel corespunzător condițiilor în care sănătatea acestora să nu fie periclitată, asigurându-se totodată în interiorul spațiilor o ambianță acustică minim acceptabilă.

G. Utilizare sustenabila a resurselor naturale se realizează prin:

Instalația de termoventilatie se va realiza cu pompe de căldură.

Apa calda va fi produsa prin sistemul cu panouri solare

Energia electrica va fi produsa prin sistemul de panouri fotovoltaice.

Elementele instalațiilor vor fi din materiale preponderent reciclabile (conducte metalice si din mase plastice) si vor avea clasa energetica ridicata;

Materialele prevăzute in prezentul proiect se vor achiziționa numai de la furnizori atestati si vor fi insotite de următoarele:

• Marcaj CE;
• Agrement tehnic;
• Declaratii de conformitate;
• Instrucțiuni de instalare, utilizare si întreținere - in limba romana;
• Documentatii tehnice - in limba romana.

4.8. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de Ia bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.

Finanțare PNRR

Valori art.l din 1ICL

	UM	Valoare
Valoare totala inclusiv TVA	Lei	124.751.62731
Valoare totala exclusiv TVA	Lei	104.998.673,49
C+M inclusiv TVA	Lei	112.050.248,17
C+M exclusiv TVA	Lei	94.159.872,42
VALOAREA FOI ALA A INVESTIȚIEI <INV) inclusiv TVA

Valoarea totala a investiției (INV) inclusiv TVA	Lei	124.751.627,31
C+M	Lei	112.050.248,17
Echipamente cu montaj	Lei	5.765.038,20
Echipamente fara montaj	Lei	963.900,00
Dotări	Lei	62.760,60
Alte cheltuieli	Lei	5.909.680,34
1 S'M.owtl X INVESTIT 1! 1 (INV C<M)	tara 1 VA	1
Anul 1	INV (Lei)	298.000,00
Anul 1	C+M (Lei)
Anul 2	INV (Lei)	46.791.736,16
Anul 2	C+M (Lei)	44.453.533,64
Anul 3	INV (Lei)	57.908.937,33
Anul 3	C+M (Lei)	49.706.338,78

llabelul nr. 4 - SURSE DE FINANȚARE	UM	Anul 1	Anul ?	Anul 3
Asistența financiară necesara ____________	Lei/an	295.120,00	55.648.447,77	68.808.059,57
Valoarea totală exclusiv TVA	Lei/an	298.000,00	46.791.736.16	57508.93733
TVA	Lei/an	(2.880,00)	8.856.711,61	10.899.122,24
Vaoarea totală inclusiv TVA cumulata	Lei/an	295.120,00	55.943.567,77	124.751.627,34 j

5. Urbanism, acorduri și avize conforme
- 5.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire
- 5.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
- 5.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică
- 5.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților
- 5.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
- 5.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de

investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice

6. Implementarea investiției
- 6.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este UAT Sector 5, București.

6.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare

Durata de execuție a lucrărilor este de 19 luni.

Eșalonarea investiției este anexata prezentului memoriu.

	Activitatea	TOTAL AM 1 (Lei fora TVA)	TOTAL AN 2 (Lei fara TVA)	rom aii 3 (UI tm TVA)	TOTAL GENERAL
1. Activități realizate Înainte de depunerea documentația! tehnice la faza SF
Activ. 1.1	Activitatea de pregătire a proiectului defm^titJi in baia Contractului SF2O23
Subactiv. ti 4	Elaborarea studii teren	50.000,00		-	50.000,00
Subactiv. Li .2	Elaborare audit energetic final st certificat de performanta energetic final	-	-	-	•
Subactiv. L1.3	obținerea Certificatului de urbanism. Elaborarea docum entatlllor necesare obținerii acordurilor, avizelor si autorizațiilor aferente obiectivului de investiție, faza SF $1 obținerea de avize^acorduri/autorizatll de principiu	18.000.00	•	•	18.000,00
Subactiv. Li .4	Elaborarea SF	200.000.00	-	•	200.000,00
Subactiv. Li.5	Elaborarea Cererii de finanțare	30.000.00	-	-	30.000,00
II. Activitati ce se vor realiza după depunerea aprobarea finanțării obiectivului
Subactiv. IL2.1	Elaborarea documentațiilor de atribuire, derularea procedurilor de atribuire si semnarea contractelor cu prestatori /furnizori pentru servicii (management de proiect, informare si publicitate, audit financiar, dirigontle de șantier, verificarea proiectării] si execuție lucrări si furnizare echipamente	-	-		•
Activ. H.î	Reolîasrea dtac, PTCSDDE,		-	•	-
Subactiv. 11,1.1	Întocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizelor, întocmirea DTAC si obținerea Autorizației do Construcție		65.000.00	- ^!	65.000,00
Subactiv. IL1.2	Realizarea PTCSDDE, Inclusiv verificarea proiectării		425.000,00		425.000,00
Activ. 11.2	Prestarea serâdllcr de asistenta tehnica din partea prciectantutei		-		•
Subactiv. IL2.1	Prestarea serviciilor de asistente tehnica din partea proiectantului		45.000.00	<5.000.00	90.000,00
Activ. 11.3	Prestarea serviciilor de dirfgentie de sardier		-	•	•
Subactiv. 11.3.1	Prestarea servfciiibr de dirigentfe de șantier		42.631.58	47.368,42	90.000,00
Activ, n.4	Activitatea de realizare a investiției de baza		-	-	-
Subactiv. 11.4.1	Construcții si instalatii * inclusiv si branșamente si amenajarl de mediu		44.093.317,72	<8.992.575.25	93.085.892,97
Subactiv. 11.4.2	Livrare echipamente inclusiv montaj echipamente fara montaj Dolari		-	6.<2t.073.<5	6.421.073,45
Subactiv. 11.4.3	Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier		170.628,59	189.587.33	360.215,92
Subactiv. 11.4,4	Organizare de șantier - cheltuieli conexe		7.779,59	8.643.98	16.423,57
Subactiv. IU.5	Comisioane, cote, taxe, costul creditului!		490.622,49	545.136,10	1.035.758,59
Subactiv. 11,4.0	Cheltuieli diverse si neprevăzute		t.426.409,52	1.584.899.47	3.011.308,99
Acte 11.5	Managementul proiectului		-	•	-
Subactiv. IL5.1	Monitorizarea implementării proiectului si a contractelor de achiziție încheiate si activitatea de raportare in cadrul proiectului		15.750.00	15.750,00	31.500,00
Subactiv. n.5.2	Activitatea de solicitare cereri de plata sl/sau rambursare a cheltuielilor proiectului		8.166.67	16.333.33	24.500,00
Activ. tt.6	Derularea acti^tctilor obligatorii de informare si publicitate in cadrul proiectului		-	•
Subactiv. 11.6.1	Publicitate cu privire la Începerea proiectului		980.00	-	980,00
Subactiv. 11.6.2	Publicitate cu privire la promovarea proiectului		450,00		450,00
Subactiv. D.d.3	Publicitate cu privire la rezultatele proiectului		-	23.570,00	23.570,00
Activ. 11.7	Auditoreo prefectului		- I	-	-
Subactiv, h.7.1	Realizare rapoarte de audit intermediar si audit final		-	5.000.00	5.000,00
Activ. II.S	/«tocmirea si depunerea cereri! de rambursare finale		.	-
Subactiv. H.8.1	întocmirea si depunerea cererii de rambursare finale		■	14.000,00	14.000,00
TOTAL GENERAL FARA TVA		298.OG0.0O	46.791.736,16	57.908.937,33	104.998.673,49

Implementarea va fi monitorizata de către echipa de implementare a proiectului, desemnata de către Beneficiar, care va avea si responsabilitatea raportării tehnice si

financiare. Lucrările in șantier vor fi monitorizate de către dirigintii de șantier. Entitatile cu responsabilități in implementarea proiectului sunt:

• Beneficiarul (monitorizare si controlul execuției lucrărilor, coordonarea implementării, alocarea resurselor);
• Proiectantul (furnizarea de asistenta tehnica pe durata realizării lucrărilor);
• Executantul (punerea in opera a variantei selectate)
• Dirigintele de șantier (monitorizarea activitatii executantului si a conformării la prevederile legale).

Activitățile de monitorizare, implementare si control ale desfășurării proiectului se vor realiza pe amplasament si la sediul UAT Sector 5 București.

6.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

Exploatarea/operarea investiției va fi realizata de către cei care vor locui in imobil. Accesul la infrastructura va fi liber si nu va fi restricționat pentru nicio categorie de utilizatori. Beneficiarul va asigura paza obiectivelor de investitii, si de asemenea, mentenanta acestuia, care va fi realizata fie cu personal intern, fie cu ajutorul unor firme specializate.

Beneficiarul va urmări comportamentul in exploatare al investiției, urmând sa solicite remedierea oricăror elemente se degradează, pe durata garanției lucrărilor, urmând ca ulterior sa elaboreze si sa aplice un plan propriu de mentenanta si intretinere.

Resursele necesare pentru exploatarea/operarea si intretinerea investiției se compun din resurse umane (locurile de munca nou create pentru funcționarea imobilului, precum si personalul din cadrul compartimentului de specialitate al UAT Sector 5, București) si resurse financiare necesare acoperirii costurilor de operare identificate in cadrul analizei cost-eficacitate.

6.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

Pe perioada de realizare a investiției se recomanda constituirea unei echipe de implementare, care sa cuprindă cel puțin următoarele posturi:

• Manager de proiect
• Responsabil implementare si proceduri
• Responsabil tehnic
• Responsabil financiar
• Responsabil achiziții publice

Pe perioada de operare a investiției se recomanda constituirea unei echipe de operare, care sa cuprindă cel puțin următoarele posturi:

• Responsabil mentenanta si intretinere

7. Concluzii și recomandări

Se vor realiza spatii pentru locuințe pentru aproximativ 318 persoane.

Se va avea in vedere realizarea a: 6 tronsoane, 6 scări, 180 apartamente, regim de inaltime S+P+5E.

Așasar, se identifică următoarele nevoi de dezvoltare, acoperite prin prezentul demers, a fondului locativ la nivelul Sectorului 5:

- Numărul redus de locuințe aflate în proprietate publică de la nivelul sectorului, care nu poate satisface cererea ridicată de locuințe sociale, pentru tineri și specialiști;

scăderea și îmbătrânirea populației, ca urmare a scăderii natalității și a migrației externe;

creșterea parcului auto și a congestionării traficului în zona marilor ansambluri de locuințe.

RESPECTAREA EXIGENTELOR NZEB PRIVIND CLĂDIREA STUDIATA

Se impun următoarele condiții clădirilor noi rezidențiale, conform noii metodologii Mc 001/2022.

a) Valorile limită maxim admise ale consumului total de energie primară (din surse regenerabile și neregenerabile) - conform tabel 2.10a;

Tabel 2 10b. 1 utanle Urnită iimxini uJnihe ale iw^umului Mai de energie primară tdiu surse regenerabile u ți trie ent/wlur cdnivleurc de CO; pentru raunvrca nitrjorâ a dutfirilttr existente

Zaua climaticii	Orizmit	Clădiri de birouri		Clădiri des tina ic im â\|5mâ olului		Clădiri de tecuil cxdcdhc		Clădiri de Incult indii iduale
Zaua climaticii	Orizmit	Energic prim. lOtAIÂ \|k\s h.m^n\|	Emisii «Itiv țkg.'ni²u»n\|	Energie prim. tOlAlÂ \|kUhm^:a»n\|	Emhil echh co.	Energic prim. IOIA1.Â \|kVMim^n\|	Emisii cdih CQ. \|ks 'm^l	Energic prim. 1OIALÂ \|k\* ll'lU^ill	lunKUcdih ^(<h \|kg^!m^:.an\|
1	2022	1133	15.4	723	10.9	IIM	17.9	143.2	22.1
1!	2022	1173	163	782	12.0	121.2	19.1	149.1	263
HI	2022	116.9	17.2	82.7	13.1	123.1	19.9	156.8	253
IV	2022	117.7	112	8S.6	14.4	126.4	21.1	164.1	27.5
V	2022	1193	192	94.4	15.6	IÎ0.0	223	171.6	29.5

Zaua climatică	Orizont	Clădiri dcMiciwk* shkniului solnița r		Clădiri dwliuale turismului		Spufii comerciale		Clădiri diMinalv adh iEHilw sprliic
Zaua climatică	Orizont	Energie prim. IO1AI.Ă \|kW h m’jnl	Emisii echh CU, IKgta'.anl	Energie pi im. IOIALX IkUh-m^n]	Emisii tchh cp. Ikgni'jHl	Energic prim. ioialA \|kWhm^:jn\|	EmhScchh <O. \|k_BmUa\|	Energie prim. IOIALĂ \|kMh'm^s^n\|	Emisii cchh co, \|kg m’aral
1	2022	191.9	28.4	113.0	17.4	113.1	163	1112	15.7
11	2022	198.4	30.1	117.8	113	121.1	ISJ	116.2	16.9
llt	2022	199.6	313	120.4	W4	1253	10.7	117.9	17.9
IV	2022	202.9	32.9	1243	20.6	132.7	21H	121.3	19.1
V	2022	206.8	343	128.4	21.7	1593	233	124.6	203

Pentru clădirea de locuit colectiva aflată în zona climatică III:

Q_an_max= 123.1 [kWh/m²an]

Pentru clădirea subiect avem: q_primar_an_totai= 110[kWh/m²an] < qan_max_totai= 123.1 [kWh/m²an

Această exigență este îndeplinită pentru clădirea studiată.

b) valorile limită maxim admise ale emisiilor echivalente de CO2 - conform tabel 2.10a;

Pentru clădirea de locuit colectiva aflată în zona climatică III ico2_max = 19.9 [kgCO2/m²an] Pentru clădirea subiect avem: ico2_totai= 1 [kgCO2/m²an] < ico2an_max _total ~ 9.28 kgCO2/m²an]

Această exigență este îndeplinită pentru clădirea studiată.

c) consumul de energie primară totală care să provină în proporție de minim 30% din surse regenerabile, inclusiv din surse regenerabile instalate la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii.

Din energia primara necesara asigurării consumului electric pentru incalzire, prepararea, apa calda, iluminat si ventilare, avem un procent de aproximativ 32.34% ca fiind produsa din surse regenerabile, deci se poate concluziona că această exigență, conform careia energia primara totala consumata sa fie produsa in proporție de minim 30% cu energie din surse regenerabile, este îndeplinita pentru clădirea studiată.

în vederea respectării Legii 101/2020 actualizare și completare a Legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, se recomandă prin prezentul studiu următoarele măsuri, menite a se implementa împreună cu proiectele de specialitate:

1. Pentru a se evita pierderile termice excesive și problemele locale de formare a condensului pe suprafețele reci, termoizolatia va fi continua, iar punțile termice se vor limita, mai ales in jurul ferestrelor si ușilor, la intersecția dintre elementele de construcție.
2. Panourile solare pentru prepararea apei calde menajere vor fi montate pe acoperișul tuturor scărilor de bloc, in zone fara umbra spre sud, cu un anumit unghi de inclinatie, astfel încât radiația solară să cadă perpendicular în momentul când soarele se află la amiază.

Panourile solare simt o investiție rentabilă, deoarece energia solară poate acoperi 50 pana la 70% din consumul de încălzire si apa caldă, iar vara poate ajunge chiar și la 100%. în plus, panourile solare au o durată de viață de aproximativ 25 - 30 de ani.

3. Montarea sistemelor de panouri fotovoltaice pe acoperișul clădirii, se va face astfel incat acestea sa fie orientate către sud sau est, pentru a beneficia de cat mai multa lumina.

Pentru montarea panourilor fotovoltaice sunt necesare următoarele resurse:

• acoperiș domensionat astfel incat sa susțină si greutatea panourilor;
• protecții speciale antiincendiu;
• branșament electric de putere 380V pentru asigurarea stabilității funcționării echipamentelor electronice cu rezistivități sensibile la fluctuații
• contract cu prestator servicii de întreținere anuală (spălare, reglare, verificări ale parametrilor).

ANEXA 1 - DEVIZ GENERAL. DEVIZE PE OBIECT

DEVIZ GENERAL al obiectivului de investiții

Locuințe ANL Sector 5 - Regim de înălțime S+P+5E București

Detaliere Eligibil neeligibil

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului
1.1	Obținerea terenului	-	-	-
1.2	Amenajarea terenului	-	-	-
1.3	Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială - NEELIGIBIL	748.239,16	142.165,44	890.404,60
1.4	Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților	-	-	-
TOTAL CAPITOL 1		748.239,16	142.165,44	890.404,60
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții
2	Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții	292.771,63	55.626,61	348.398,24
TOTAL CAPITOL 2		292.771,63	55.626,61	348398,24
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3.1	Studii	50.000,00	9.500,00	59.500,00
3.1.1	Studii de teren	25.000,00	4.750,00	29.750,00
3.1.2	Raport privind impactul asupra mediului	-	-	-
3.1.3	Alte studii specifice	25.000,00	4.750,00	29.750,00
3.2	Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații	18.000,00	3.420,00	21.420,00
33	Expertizare tehnică	-	-	-
3.4	Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor la final	-	-	-
3.5	Proiectare	690.000,00	131.100,00	821.100,00
3.5.1	Temă de proiectare	-	-	-
3.5.2	Studiu deprefezabilitate	-	-	-
3.5.3	Studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții și deviz general	200.000,00	38.000,00	238.000,00
3.5.4	Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizațîilor	65.000,00	12.350,00	77.350.00
3.5.5	Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție	75.000,00	14.250,00	89.250,00
3.5.6	Proiect tehnic și detalii de execuție	350.000,00	66.500,00	416.500,00
3.6	Organizarea procedurilor de achiziție	-	-	-
3.7	Consultanță	105.000,00	19.950,00	124.950,00

3.7.1	Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții -NEELIGIBIL	100.000,00	19.000,00	119.000,00
3.7.2	Auditul financiar - NEELIGIBIL	5.000,00	950,00	5.950,00
3.8	Asistența tehnică	180.000,00	34.200,00	214.200,00
3.8.1	Asistenfă tehnică din partea proiectantului	90.000,00	17.100,00	107.100,00
3.8.1.1	pe perioada de execuție a lucrărilor	65.000,00	12.350,00	77.350,00
3.8.1.2	pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții	25.000,00	4.750,00	29.750,00
3.8.2	Dirigen{ie de șantier	90.000,00	17.100,00	107.100,00
TOTAL CAPITOL 3		1.043.000,00	198.170,00	1.241.170,00
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	92.044.882,18	17.488.527,61	109 533.409,79
	Bloc nZEB - 6 blocuri	86.664.010,11	16.466.161,92	103.130.172,03
	Instalații exterioare	2.207.438,55	419.413,32	2.626.851,87
	Amenajări exterioare	3.173.433,52	602.952,37	3.776.385,89
	Eligibil	47.955.188,78	9.111.485,87	57.066.674,65
	Neeligibil	45.082.763,67	8.565.725,10	53.648.488,77
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	713.763,53	135.615,07	849-378,60
	Instalații interioare	660.892,83	125.569.64	786.462.47
	Instalații exterioare	15.320,38	2.910,87	18.231.25
	Statii incarcare eligibil	35.041,25	6.657.84	41.699.09
	Dotări ■ neeligibil	2.509,07	476.72	2.985,79
4-3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	4.844.569,92	920.468,28	5.765.038,20
	Instalații interioare	4.350.819.92	826.655,78	5.177.475,70
	Instalații exterioare	175.250.00	33.297,50	208.547,50
	Statii incarcare eligibil	318.500.00	60.515,00	379.015.00
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	810.000,00	153.900,00	963.900,00
4.5	Dotări incinta - neeligibile	52.740,00	10.020,60	62.760,60
4.6	Active necorporale	-	-	-
TOT AI. CAPITOL 4		98.465.955,63	18.708.531,56	117.174.487,19
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1	Organizare de șantier - nceligibil	376.639,49	71.561,50	448.200,99
5.1.1	Lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier	360.215.92	68.441,02	428.656.94
5.1.2	Cheltuieli conexe organizării șantierului	16.423,57	3.120,48	19.544,05
5.2	Comisioane, cote, taxe, costul creditului - nceligibil	1.035.758,59	-	1.035.758,59
5.2.1	Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare	-	-	-
5.2.2	Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții	470.799.36	-	470.799,36
5.2.3	Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții	94.159,87	•	94.159,87
5.2.4	Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor	470.799,36	-	470.799,36
5.2.5	Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire/dcsființare	-	-	-
5.3	Cheltuieli diverse și neprevăzute (3%* 1.2,1.3.1.4,2.3.5,3.8,4)-nccligibil	3.011-308,99	572.148,71	3.583.457,70
5.4	Cheltuieli pentru informare și publicitate	25.000,00	4.750,00	29.750,00

TOTAL CAPITOL 5		4.448.707,07	648.460,21	5.097.167,28
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste
6.1	Pregătirea personalului de exploatare	-	-	-
6.2	Probe tehnologice și teste	-	-	-
TOTAL CAPITOL 6		-	-	-
TOTAL GENERAL		104.998.673,49	19.752.953,82	124.751.62731
Din care C+M (1.2, 13,2,4.1, 4.2 și 5.1.1)		94.159.872,42	17.890.375,75	112.050.248,17
Data: 25.09.2023 Beneficiar/Investitor, SECTOR 5 BUCUREȘTI		întocmit, S.C. ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.
	ELIGIBIL	54.912.255.77	19.580.817,78	74.493.073.55
	NEELIGIBIL	50.086.417,72	172.136,04	50.258.553,76
	Suprafața desfasurata MP	14.212,62	794	euro/mp

DEVIZUL OBIECTULUI 1/5

CLĂDIRE BLOC NZEB 6 buc

Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	86.664.010,11	16.466.161,93	103.130.172,04
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	1.903.099,14	361.588,84	2.264.687,98
4.1.2	Rezistență	25.502.501,43	4.845.475,27	30.347.976,70
4.1.3	Arhitectură	37.933.888,05	7.207.438,73	45.141.326,78
4.1.4	Instalații	21.324.521,49	4.051.659,08	25.376.180,57
	Instalații electrice	8.359.919,71	1.588.384,74	9.948.304,45
	Instalații termice	8.536.964,11	1.622.023,18	10.158.987,29
	Instalații sanitare	4.427.637,67	841.251,16	5.268.888,83
TOTAL I - subcap. 4.1		86.664.010,11	16.466.161,92	103.130.172,03
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	660.892,83	125.569,64	786.462,47
TOTAL II - subcap. 4.2		660.892,83	125.569,64	786.462,47
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	4.350.819,92	826.655,78	5.177.475,70
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	810.000,00	153.900,00	963.900,00
4.5	Dotări	0,00	0,00	0,00
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6		5.160.819,92	980.555,78	6.14U75,70
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)		92.485.722,86	17.572.287,34	110.058.010,20

DEVIZUL OBIECTULUI 2/5

Instalații in incinta

Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	2.207.438,55	419.413,33	2.626.851,88
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	399.415,98	75.889,04	475.305,02
4.1.2	Rezistență	305.989,72	58.138,05	364.127,77
4.1.3	Arhitectură	0,00	0,00	0,00
4.1.4	Instalații	1.502.032,85	285.386,24	1.787.419,09
	Instalații electrice	956.406,98	181.717,33	1.138.124,31
	Instalații sanitare	456.596,92	86.753,41	543.350,33
	Instalații irigatii	89.028,95	16.915,50	105.944,45
TOTAL I - subcap. 4.1		2.207.438,55	419.413,33	2.626.851,88
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	13.640,18	2.591,63	16.231,81
TOTAL II - subcap. 4.2		13.640,18	2.591,63	16.231,81
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	130.250,00	24.747,50	154.997,50
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	0,00	0,00	0,00
4.5	Dotări	0,00	0,00	0,00
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6		130.250,00	24.747,50	154.997,50
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)		2.351.328,73	446.752,46	2.798.081,19

DEVIZUL OBIECTULUI 3/5 Construcții dotări incinta Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	Iei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	3.076.952,87	584.621,04	3.661.573,91
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	275.955,41	52.431,53	328.386,94
4.1.2	Rezistență	2.800.997,46	532.189,51	3.333.186,97
4.1.3	Arhitectură	0,00	0,00	0,00
4.1.4	Instalații	0,00	0,00	0,00
TOTAL I - subcap. 4.1		3.076.952,87	584.621,04	3.661.573,91
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	1.790,40	340,18	2.130,58
TOTAL II - subcap. 4.2		1.790,40	340,18	2.130,58
43	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	45.000,00	8.550,00	53.550,00
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	0,00	0,00	0,00
4.5	Dotări	36.840,00	6.999,60	43.839,60
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6		81.840,00	15.549,60	97.389,60
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)		3.160.583,27	600.510,82	3.761.094,09

întocmit,

Proiectant, S.C. ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.

DEVIZUL OBIECTULUI 4/5 Statii încărcare Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	23.908,73	4.542,66	28.451,39
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	4.120,33	782,86	4.903,19
4.1.2	Rezistență	19.788,40	3.759,80	23.548,20
4.1.3	Arhitectură	0,00	0,00	0,00
4.1.4	Instalații	0,00	0,00	0,00
TOTAL I - subcap. 4.1		23.908,73	4.542,66	28.451,39
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	35.041,25	6.657,84	41.699,09
TOTAL II - subcap. 4.2		35.041,25	6.657,84	41.699,09
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	318.500,00	60.515,00	379.015,00
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	0,00	0,00	0,00
4.5	Dotări	0,00	0,00	0,00
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL HI - subcap. 43+4.4+4.5+4.6		318.500,00	60.515,00	379.015,00
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)		377.449,98	71.715,50	449.165,48

întocmit,

Proiectant^Ți?^:

S.C. ARTCONCEPT BUILDING S.R.L ’s-V

DEVIZUL OBIECTULUI 5/5 Loc de joaca Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	72.571,92	13.788,66	86.360,58
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	7.339,63	1.394,53	8.734,16
4.1.2	Rezistență	65.232,29	12.394,13	77.626,42
4.1.3	Arhitectură	0,00	0,00	0,00
4.1.4	Instalații	0,00	0,00	0,00
TOTAL I - subcap. 4.1		72.571,92	13.788,66	86.360,58
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	2.398,87	455,79	2.854,66
TOTAL II - subcap. 4.2		2.398,87	455,79	2.854,66
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	0,00	0,00	0,00
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	0,00	0,00	0,00
4.5	Dotări	15.900,00	3.021,00	18.921,00
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.S+4.6		15.900,00	3.021,00	18.921,00
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total 111)		90.870,79	17.265,45	108.136,24

ANEXA 2 - DEVIZ GENERAL. SCENARIUL ALTERNATIV

DEVIZ GENERAL al obiectivului de investitii Scenariul II NERECOMANDAT Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București

Nr.crt.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA*	TVA	Valoare cu TVA
Nr.crt.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	lei	Ici	lei
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului
1.1	Obținerea terenului	0	0	0
1.2	Amenajarea terenului	0	0	0
1.3	Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala	748.239,16	142.165,44	890.404,60
1.4	Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților	0	0	0
Total capitol 1		748.239,16	142.165,44	890.404,60
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investitii
Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare		292.771,63	55.626,61	348.39824
Total capitol 2		292.771,63	55.626,61	348.398,24
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1	Studii	50.000,00	9.500,00	59.500,00
3.1.1	Studii teren	25.000,00	4.750,00	29.750,00
3.1.2	Raport privind impactul asupra mediului	0	0	0
3.13	Alte studii specifice	25.000,00	4.750,00	29.750,00
3.2	Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizatii	18.000,00	3.420,00	21.420,00
3.3	Expertizare tehnica		-	-
3.4	Certificarea performantei energetice si auditul energetic al clădirilor final
3.5	Proiectare	690.000,00	131.100,00	821.100,00
3.5.1	Tema de proiectare	0	0	0
3.5.2	Studiu de prefczabilitate	0	0	0
3.53	Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general	200.000,00	38.000,00	238.000,00
3.5.4	Documentatii tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor	65.000,00	12.350,00	77.350,00
3.5.5	Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție	75.000,00	14.250,00	89.250,00
3.5.6	Proiectul tehnic si detalii de execuție	350.000,00	66.500,00	416.500,00
3.6	Organizarea procedurilor de achiziție	-
3.7	Consultanta	105.000,00	19.950,00	124.950,00
3.7.1	Managementul dc proiect pentru obiectivul de investitii	100.000,00	19.000,00	119.000,00
3.7.2	Auditul financiar	5.000,00	950,00	5.950,00
3.8	Asistenta tehnica	180.000,00	34.200,00	214.200,00
3.8.1	Asistenta tehnica din partea proiectantului	90.000,00	17.100,00	107.100,00
3.8.1.1	pe perioada de execuție a lucrărilor	65.000,00	12.350,00	77.350,00

3.8.1.2	pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către ISC	25.000,00	4.750,00	29.750,00
3.8.2	Dirigentie de șantier	90.000,00	17.100,00	107.100,00
Total capitol 3		1.043.000,00	198.170,00	1.241.170,00
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de baza
4.1	Construcții si instalatii	101.775.467,90	19.337.338,90	121.112.806,80
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale	713.763,53	135.615,07	849.378,60
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj	4.844.569,92	920.468,28	5.765.038,20
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport	810.000,00	153.900,00	963.900,00
4.5	Dotări	52.740,00	10.020,60	62.760,60
4.6	Active necorporale	0	0	0
Total capitol 4		108.196.54135	20357342.85	128.753.884,20
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1	Organizare de șantier	415.705,92	78.984,13	494.690,05
5.1.1	Lucrări de construcții si instalatii aferente organizării de șantier	396.237,51	75.285,13	471.522,64
5.1.2	Cheltuieli conexe organizării șantierului	19.468,41	3.699,00	23.167,41
5.2	Comisioane, cote, taxe, costul creditului	1.143.191,28	0	1.143.191,28
5.2.1	Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare		0	0
5.2.2	Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții	519.632,40	0	519.632,40
5.23	Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții	103.926,48	0	103.926,48
5.2.4	Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor -CSC	519.632,40	0	519.632,40
5.2.5	Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfiintarc		0	0,00
5.3	Cheltuieli diverse si neprevăzute 3% x(1.2,1.3, 1.4, 2, 3.5, 3.8,4)	3.303.226,56	627.613,05	3.930.839,61
5.4	Cheltuieli pentru informare si publicitate	25.000,00	4.750,00	29.750,00
Total capitol 5		4.887.123,76	711347,18	5.598.470,94
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1	Pregătirea personalului de exploatare	0	0	0
6.2	Probe tehnologice si teste	0	0	0
Total capitol 6		0	0	0
TOTAL GENERAL		115.167.675,90	21.664.652,08	136.832327,98
din careC+M (1.2+13+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1)		103.926.479,73	19.746.031,15	123.672.510,88

ANEXA3-STUDIU nZEB

STUDIUL PRIVIND FEZABILITATEA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, ECONOMIC SI AL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR A UTILIZĂRII SISTEMELOR ALTERNATIVE DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ

Beneficiar:

Primăria Sectorului 5, București

Proiectant elaborator:

ARTCONCEPT BUILDING SRL

Titlul proiectului:

LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL 5 AL MUN. BUCUREȘTI

Data:

August 2023

STUDIU SRE

ji n

ROM \X1 \

SI I l RISMl M I

Wj L ' .'vic uium ..IV.

in i u-' v p ‘‘Jiua .li H CVUC

Li pmp t iuiumci J

’ I' I . ! I . .. .1. ' . . . _ .

;il in

3] Drăgușin D.. CiB.rian-P^

m rut

România

iudcr.it ik- pi.’h

I uk^-..' -

< Joimr di.! r : Mc KonidJiicâ

București

AUDITOR ENERGETIC PENTRU CLĂDIRI

GKXDtl l’KOH s|i)\\l I (unu)

construcții și instalatii (AFci)

Xxxxx Xxxxxxxx l DREA

O m'

--?.L^" —=2——n- i—■- । uruSZ—2^-——. • -——------— \HMsnm i m zvoi ivrii iu ghimi i- și khminisi r \un min k

m. ri ’KWW

I 7M»b2')46452' |v< IMK \ I • s I M I t»fti»H I M l«.V ♦ »• »‘f ' «Ut • I \>>(HI

!itt . •• jrr’ • ♦

IM | ! ■ ’

1' «

Pagina 4 din 40

MIMSfI RI I Dl/VOi.l arh RH.IO\,\| I șf WMIMstr VH1 ) IH HI H |

I I<€UTIM \ ( II

Sctin

ARTCONCEPT BUILDING SRL

LISTA SI SEMNATURILE PROIECTANTILOR:

Numele si prenumele

Partea de proiect pentru care răspunde

Elaborator studiu si inginer proiectant instalatii

Semnătură

STUDIU SRE

CUPRINS

1. GENERALITĂȚI

1.1 Caracteristici geometrice si de alcătuire a clădirii

1.1.1 Descrierea arhitecturala a clădirii.

1.1.2 Descrierea alcătuirii elementelor de construcție si structurii de rezistenta

1.1.3 Descrierea tipurilor de instalatii interioare de incalzire si alcătuirea acestora, apa calda menajera, iluminat si climatizare....

1.1.4 Regimul de ocupare al clădirii

1.1.5 Anvelopa clădirii si volumul încălzit al clădirii

2. EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE

[ RAPORT DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA]

2.1 . Caracteristici termice - BREVIAR DE CALCUL TERMOTEHNIC
- 2.1.1 Calculul rezistentelor termice unidirecționale
- 2.1.2 Calculul rezistentelor termice corectate
2.2 Parametri! climatici.............................
- 2.2.1 Temperatura convenționala exterioara de calcul
- 2.2.2 Intensitatea radiației solare si temperaturile exterioare medii lunare

2.3

2.3.1

Temperaturi de calcul ale spatiilor interioare Temperatura interioara predominanta a inca

2.4

2.5

2.6

2.7

2.8

2.9

2.3.2 Temperatura interioara a spatiilor neincalzty
2.3.3 Coeficient de pierderi de căldură prin venti

Programul de funcționare si regimul de f Consumul de energie pentru încălzire Qi Consumul de energie pentru prepararea Consumul de energie pentru iluminat...... Energia primara si emisiile de CO2........... ESTIMARE CERTIFICARE ENERGETICA

2. ENERGIA EOLIANA
- - 1.1.6 2.1. Caracteristicile energiei eoliene
  - 1.1.7 2.2. Calculul Factorului de capacitate a locației
3. ENERGIA SOLARA PV (FOTOVOLTAICA)

1.1.8

1.1.9

3.1. Caracteristicile energiei solare ..
3.2. Evaluarea nivelului de insolatie.

4. ENERGIE SOLARĂ - TERMICA (colector solar plan sau cu tuburi vidate)
5. BIOMASĂ.............................
6. ENERGIE HIDROLOGICA
7. ENERGIE GEOTERMALA
8. POMPE DE CĂLDURĂ AER-APA

9 ANALIZA ECONOMICA A VARIANTELOR FEZABILE TEHNIC.............................................................37

10 CONCLUZII...........................................................................................................................................39

STUDIU SRE

1. GENERALITĂȚI

Problematica energiei a devenit primordială în ultimii ani din cauza epuizării resurselor de combustibili fosili, a variațiilor prețului acestora și a dependenței politice de națiunile care le livrează. In plus, schimbările condițiilor climatice impun reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prevede scăderea consumului de energie primară cu 20% și că energia alternativă obținută din surse regenerabile ar trebui să reprezinte 20 % din totalul consumului de energie al Uniunii Europene până în anul 2020.

în acest sens a fost introdus termenul de clădire „near zero energy building" (nZEb) care se traduce in legislația romaneasca in domeniu prin "clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero". O astfel de clădire poate fi descrisa ca o clădire cu performanta energetica ridicată, ia care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit, in proporție de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, incluziv cu energie din surse regenerabile produsa la fata locului sau in apropiere. Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează in baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Excepție fac clădirile noi aflate in proprietatea/administrarea autoritarilor administrației publice, care vor trebui sa respecte aceleași prevederi, dar cu aplicare de la data de 31 decembrie 2018.

împreuna cu ultimele modificări aduse legii 372/2005 prin Ordinul 386 al Ministerului Dezvoltării Regionale si Administrației Publice din 28/03/2016, au fost aduse modificări Normativului CI07-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor. Se modifica Anexa D - Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă prin introducerea unei a 5-a zone climatice cu temperatura exterioara -24°C. Se introduce Anexa L - Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Anexa D - Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă

STUDIU SRE

Pentru clădirea analizata, zona climatica este zona II, caracterizata de temperaturi exterioare de calcul de -15°C.

Tabel 2JUu. I uhnitv maxim titlmhe tflc < imwmnhii tonal de energic primară Itlin simt* regenerabile 'i neregenciubilci țiuit cmisUlui rihh iih'iiie tic ( (h prntrit ihttlirilr WLH

Zona clinuilică	1 mepand vil	Clădiri de liiioiiri		CEtdh i dcslinulc im amâni uhu		('lădiri de locuit colective		( lădiri dv locuit individuale
Zona clinuilică	1 mepand vil	1.aci "ie pi im. tot u i \|k\Mi m'.anl	l.mhn rchh ( (h \|k« ni\;in\|	Lnrmic prhtu IOI XI X \|KM h m'jiiiil	1.misii vclm < O_; \|ku in \:i«\|	1 nergiv prim. IO! XI \ \| kU h nruiuj	Lmhii vdih ( ()_; Ika nr.ani	l.nviuie prim. IOI u \ \|kV h uram)	l.miMi vehh < O. \|kp m'-Mitl
1	2022	•U."	ltt.1	61.6		MU. \|	12.0	120.1	14."
II	2022	■>x,4	10.0		XI	ui’.‘	12.x	12“ .9	16.0
III	2022		11.5	71.11	x.s	105.9	13.5	I33J	17.1
n	2022	l «tu»	12.2	76.5	9."	HM.5	14.3	I4o,i.	IS.5
V	2022	\|O2.6	I3.lt	s2.o	10.6	113.1	15.1	14“.o	\|Q,Q

Znna cit mutica	începând cu	Clădiri destinate sistemului similar		( lădiri devlinatc turismului		Spații comerciale		( lădiri destinate activ itățilm sportive
Znna cit mutica	începând cu	l.iursîiv prim. IOI m X \|k3V li ui".an)	Linhii cdih < < h	l.ner"iv prim. IOI MĂ \|k 33I. m'.an\|	Emisii velin < \|k« in'.unl	Encruiv prim. IOI \l Â ] k'X li »r.;m\|	Emisii crhh < ()₂\|kg nr.au)	l.ncrgk- prim. IOI M Ă \|kVVh m'..ui\|	1 misii rchh < «h \|ku nr.;m\|
1	2i£2	162.5	19.0	M6.5	11.7	95.5	11.0	93.4	10.4
II	2022	1 6X.X	202	101.11	12.5	1 02.9	122	os.2	113
III	2022	1 "0.9	21.1	103."	13.1	10"."	13.3	100.3	I2.o
IV	2022	I74.X	**** >	ur.4	13.9	114.5	14.6	103.x	12.9
3	2022	1 79.3	23.5	II 1.6	14."	121.4	16.11	107.5	13."

Tabel cu limitele clădirii NZEB pentru clădiri noi.

Tubei 2. iOh. I ahirile Umilii nnixim udmhc ide itmunmuiui imul de energie primarii tdin Mine regenerabile m neregenerabile) vi iile emhiîlm echivalente de l O; pentru rentnimiu nuijurâ ii ctădirilur exhtente

Zona climatică	Oi izonl	( lădiri de birouri		Clădiri dcslinutc irivă\|ămâiitului		( lădiri dv luvuit colectiv e		( lădiri de locuil individuale
Zona climatică	Oi izonl	l.licruiv pi im. IOI \i.\ \|kW Ir nrum)	Emisii vdn\ < <>! \|k” nr.anl	Envr^îv prim. IOI AL \ \|k\\ h m'.ati\|	I misii vebis (<>_:\|ku m\an\|	i inT»iv prim. IOI \l \ \|k\\ 11 in’-mj	Jmisii vdiis < <h \|k»	Invrniv prim. IOI MĂ \|kUh nr.an\|	(misii vehh ((h \|l»s tu‘.an\|
1	2022	113.5	15.4	7^ >	1(1.9	11(>.4	17.9	143.2	22.1
1)	2022	1173	I6J	782	12.0	1212	19.1	149.1	263
III	2022	1 1<>.9	17.2	82.7	13.)	123.1	19,9	156.X	25.5
n	2022	117.7	1X2	XS.6	14.4	126.4	21.1	164.1	2“.5
V	2022	119.3	19.2	94.4	15.6	130.0	22.3	171.6	29.5

Zona climatică	Orizont	( lădiri dcstiiiiilc siMeuiitlui sanitar		( lădiri destinate turismului		Spatii comerciale		( lădiri destinate activ itâlilor sportive
Zona climatică	Orizont	1 nernie prim. IOI MĂ IkXMi m^:.;m\|	1 misii evlriv ( (K \|k” ih .an\|	1 nvrjiie prim. IOI MĂ \|kM h m'ainl	(misii ev biv <O_:\|k» m^:.au\|	Kncrjie prim. IOI MĂ \|k\3 h m^!u>n\|	Emisii echiv ( O. \|kv urainl	1 mrviv prim. IOI MĂ \|k\3 U in'.an\|	1 misii vMriv ( O. \|k" ur.an\|
1	2022	191.9	2S.4	1 13.0	17.4	1)3.1	16.5	111.2	15.7
II	2022	19S.4	30.1	1 I7.S	1X5	121.1	IX„3	1162	ixo
III	2022	199.6	31.3	120.4	19.4	125,X	19.7	117.0	17.9
B	2022	202.9	?25	124.3	20.6	132.7	21.6	121.3	19.1
V	2022	206.S	343	12S.4	21.7	1	23.5	124.6	20.3

Tabel cu limitele clădirii NZEB pentru clădiri existente care se renovează major.

STUDIU SRE

Sursele de energie alternativă trebuie evaluate în funcție de mai mulți factori, cum ar fi:

o disponibilitatea în timp a resurselor;

o repartiția geografică;

• ponderea în producție;

«> stabilitatea prețurilor;

• statutul juridic și comercial;

o fiabilitatea surselor;

• efectele economico - sociale ale exploatării;

» efectele de natură ecologică.

Sursele regenerabile de energie nu produc gaze cu efect de seră, spre deosebire de combustibilii fosili, care prin ardere elimina in atmosfera compuși organici care dauneaza calitatii aerului si implicit au un impact major asupra vieții de zi cu zi a oamneilor.

Lista documentelor utilizate la elaborarea studiului SRE este prezentata in continuare:

° Legea nr. 372 din 13/12/2005 privind performanta energetica a clădirilor, cu modificările ulterioare;

^B Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcții;

° Legea 50 din 1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările si completările ulterioare;

° Mc001 - 2022 Metodologia de calcul a performantei energetice a clădirilor;
• NP 008-97 Normativ privind igiena compoziției aerului in spatii cu

d iverse destinatii, in funcție de activitatile desfășurate in regim de iarna-vara;
ⁿ MP 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor pentru construcții;
* GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a clădirilor existente si a instalațiilor de încălzire si preparare a apei calde menajera aferente acestora;
■ GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare analizării termoenergetice a construcțiilor si instalațiilor aferente;
° GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica al elementelor de construcție la clădiri existente in vederea reabilitării termice;
■ GT 041-02 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereților si pardoselilor clădirilor civile;

° GT 043-02 Ghid privind imbunatatirea calităților termoizolatoare ale ferestrelor la clădirile civile existente;

■ C107/3-2010 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

construcție ale clădirilor;

■ C 107/5-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

construcție in contact cu solul;

° SR 4839-1997 Instalații de incalzire. Numărul anual de grade-zile;

^B SR 1907/1-2014 Instalații de incalzire. Necesarul de căldură de calcul.

Beneficiar :Primaria Sectorului 5, București

Locuințe nZEB pentru tineri in sectorul 5 al Mun. București

Nr. Proiect:

STUDIU SRE

Prescripții de calcul;

° SR 1907/2-1997 Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare convenționale de calcul;

» STAS 11984-2002 Instalații de încălzire centrala. Suprafața echivalenta termic a corpurilor de încălzire;

■ STAS 7462/2 Fizica construcțiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori;

= STAS 6472/4 Fizica construcțiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de construcții la difuzia vaporilor de apa. Prescripții de calcul;

^B STAS 6472/6 Fizica construcțiilor. Proiectarea elementelor de construcții cu punți termice;

^B STAS 4908-1985 Clădiri civile, industriale si agrozootehnice. Arii si volume convenționale;

⁰ 15-2022 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalațiilor de ventilare si climatizare;
^B I 9-2022 Normativ privind proiectarea, execuția si exploatarea instalațiilor sanitare aferente clădirilor;

■ E - 1981 Indicator de norme de deviz pentru lucrări de instalatii de încălziri;
■ I - 1981 Indicator de norme de deviz pentru lucrări de instalatii electrice;

° IZ - 1981 Indicator de norme de deviz pentru izolatii;

^B S -1981 Indicator de norme de deviz pentru lucrări de instalatii sanitare;

° RpC-1981 Indicator de norme de deviz pentru lucrări de reparatii in construcții;

^B RpE-1981 Indicator de norme de deviz pentru lucrări de reparatii la instalatii electrice;

° RPI-1981 Indicator de norme de deviz pentru lucrări de reparatii la instalatii de încălzire centrala;
ⁿ RpS-1981 Indicator de norme de deviz pentru lucrări de reparatii la instalatii sanitare;

° Ordinul 2641/2017 privind modificarea si completarea reglementarii tehnice "Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor”

1.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE SI DE ALCĂTUIRE A CLĂDIRII.
- 1.1.1 Descrierea arhitecturala a clădirii

Clădirea analizata este bloc C1, situat in Str. Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, sector 5, București (figura 1).

STUDIU SRE

Datele geometrice si constructive ale clădirii, care au stat la baza întocmirii prezentului studiu SRE, au fost furnizate de către proiectantii de specialitate ai societății ce intocmeste proiectul.

Obiectul prezentului proiect il reprezintă bloc C1 care are ca regim de înălțime S+P+5E.

Sinteza obtinuta prin analiza termica si energetica a clădirii oferă informatii legate de performanta energetica a clădirii, atat din punctul de vedere al protecției termice a clădirii cat si al gradului de utilizare a energiei la nivelul instalațiilor aferente acesteia.

1.1.2 Descrierea alcătuirii elementelor de construcție si structurii de rezistenta.

Structura de rezistență este : cadre din beton armat.

1.1.3 Descrierea tipurilor de instalatii interioare de incalzire si alcătuirea acestora , apa calda menajera , iluminat si climatizare.

încălzirea este asigurata prin PC aer-apa.

Apa calda este asigurata prin PC aer-apa.

Alimentarea cu căldură se considera in regim continuu.

Necesarul total de căldură rezultat din calcule este de aproximativ 78.42 kW calculat in condițiile nominale.

Instalația de iluminat interior are o putere de aproximativ 4.1 KW.

1.1.4 Regimul de ocupare al clădirii

Alimentarea cu căldură se considera in regim continuu. Clădirea nu este echipata cu sisteme de ventilare mecanica. Clădirea nu este echipata cu sistem de climatizare.

1.1.5 Anvelopa clădirii si volumul incalzit al clădirii

Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcție ale clădirii, care închid direct sau indirect, volumul incalzit.

Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea suprafețelor elementelor de construcție perimetrele, care delimitează volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spații neîncălzite din exteriorul clădirii.

Volumul încălzit al clădirii reprezintă volumul delimitat de suprafețele perimetrele care alcătuiesc anvelopa clădirii, cuprinzând atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire), cât și încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dar la care căldura pătrunde prin pereții adiacenți, lipsiți de o termoizolație semnificativă. în acest sens se consideră ca făcând parte din volumul incalzit al clădirii: cămări, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scării, puțul liftului și alte spații comune, unde e cazul.

Nr. Proiect:

Beneficiar :Primaria Sectorului 5, București

Locuințe nZEB pentru tineri in sectorul 5 al Mun. București

STUDIU SRE

IDENTIFICAREA STRUCTURII CONSTRUCTIVE A CLĂDIRII: 0 Pereți exteriori opaci:

PE	Descriere	Arie [m²]	Straturi componente (i — e)
PE	Descriere	Arie [m²]	Material	Grosime [m]
PE1	Perete exterior 1	1,034.97	tencuiala cărămidă vata tencuiala	0.03 0.2 0.2 0
PE2	Perete exterior 2	0.00	tencuiala cărămidă polistiren BCA	0 0 0 0
Arie totală a pereților exteriori opaci		1,034.97	-	-

O Planșcu sub terasa:

TEI	Descriere	Arie [m²]	Straturi componente (i — e)
TEI	Descriere	Arie [m²]	Material	Grosime [m]
TEI	Terasa 1	399.91	tencuiala beton vata	0.03 0.15 0.25
TE2	Terasa 2	0
d Aria totală a terasei		399.91	-	-

O Planșe» sub pod:

PP	Descriere	Arie [m²]	Straturi componente (i — e)
			Material	Grosime [m]
PP1	mansarda 1	0
PP2	mansarda 2	0
o Aria totală a planșeului sub pod		⁰	-	-

FE/ UE

Descriere

Arie [m²]

Tipul tâmplăriei

Grad etanșare

Prezență oblon (i / e)

STUDIU SRE

FE1	Fereastra 1	0.00	Lemn	slab	Nu
FE2	Fereastra 2	396.63	PVC	bun	Nu
FE3	Fereastra 3	0.00	Metal	foarte slab	Nu
UE1	Usa 1	0.00	Lemn	slab	Nu
UE2	Usa 2	8.40	PVC	bun	Nu
UE3	Usa 3	0.00	Metal	foarte slab	Nu

2. EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE

[ RAPORT DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA]

(conform "Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor" MC nr. 001/3 - 2006)

Rezultatele obținute pe baza expertizei termo-energetice a clădirii si instalațiilor aferente acesteia servesc la certificarea energetica a clădirii precum si la identificarea soluțiilor tehnice optime de creștere a eficientei energetice prin reabilitare/modernizare a elementelor de construcție si a sistemului de instalatii, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului constructie-instalatie, in vederea creșterii eficientei termoenergetice a acestuia.

2.1. CARACTERISTICI TERMICE - BREVIAR DE CALCUL TERMOTEHNIC
- 2.1.1 Calculul rezistentelor termice unidirecționale.

R= RSi +I6i/Ăj'+ RSE [ m²K/w ]

Pereți exteriori,

Nr.crt.	Nume strat	â	Ă		X’	R
		grosime	conduct» v itate termica	coef corecție vechime	conduct ivitate corectat	rezistenta termica a stratului
		(m)	(W/mK)		(W/mK)	(mpK/W)
1	aer int (o i=8)					0.13
2	tencuiala	0.03	0.93	1.1	1.023	0.03
3	cărămidă	0.2	0.7	1.1	0.77	0.26
4	vata	0.2	0.035	1.1	0.0385	5.19
5	tencuiala	0	0.93	1.1	1.023	0.00
6	aer ext (ae=24)					0.04

					Total	5.65

STUDIU SRE

Planseu spre subsol,

Nr.crt.	Nume strat	5	Ă		Ă'	R
1,	aerint (ai=6)					0.17
2	tencuiala	0.03	0.93	1.1	1.023	0.03
3	beton	0.15	2.03	1.1	2.233	0.07
4	polistiren	0.15	0.044	1.1	0.0484	3.10
5	aerext(ae=12)					0.08

					Total	3.45

Planseu spre terasa,

Nr.crt.	Nume strat	6	Ă		Ă’	R
1	aer int (ai=8)					0.13
2	tencuiala	O.O3	0.93	1.1	1.023	0.03
3	beton	0.15	2.03	1.1	2.233	0.07
4	vata	0.25	0.035	1.1	0.0385	6.49
5		0	3	1	3	0.00
6		0	2.03	1	2.03	0.00
7		0	0.17	1	0.17	0.00
8	aerext (ae=24)					0.04

					Total	6.76

2.1.2 Calculul rezistentelor termice corectate

Rezistentele termice corectate R’ pentru elementele opace se obțin prin inmultirea rezistentei termice unidirecționale R cu un coeficient subunitar adimensional ce tine cont de influenta punților termice. Valorile rezultate sunt prezentate mai jos (pentru fiecare tip de element de construcție).

R’ = r. R

unde r reprezintă coeficientul de reducere a rezistentei termice totale, unidirecționale

1/R’=1/R+Ztpl/S+Zx/S

R- rezistenta termica totala, unidirecționala, aferenta ariei S;

/- lungimea punților liniare de același fel, din cadrul suprafeței S.

.ip- transmitanta termica liniara a punții termice liniare

-X- transmitanta termica punctuala

STUDIU SRE

1. Pereți exteriori de fațadă cu R = 5.65 m²K/W

Calculul pentru coeficientul de reducere r și rezistența termică corectată R'- PE1

L(/<l)=231.89 W/K.

r = 0.44

R’= 2.49 mpK/W.

3. Planseu subsol R = 3.45 m2K/W

Calculul pentru coeficientul de reducere r și rezistența termică corectată R PDs

^(_r^l)= 55.84 W/K.

r = 0.68

R - 2.33 mpK/W.

5. Planșeu Terasa R = 6.76 m²K/W

Calculul pentru coeficientul de reducere r și rezistența termică corectată R'- TEI

^(^l)= 32.08 W/K.

r = 0.65

R - 4.38 mpK/W.

2.2 PARAMETRII CLIMATICI
- 2.2.1 Temperatura convenționala exterioara de calcul

Pentru iarna temperatura convenționala de calcul a aerului exterior se considera pentru zona in care se afla localitatea București ( zona II), conform STAS 1907/1, astfel: te= -15 °C.

2.2.2 Intensitatea radiației solare si temperaturile exterioare medii lunare

Au fost stabilite in conformitate cu Mc001-PI, anexa A9.6., respectiv SR 4839, pentru localitatea București.

2.3 TEMPERATURI DE CALCUL ALE SPATIILOR INTERIOARE
- 2.3.1 Temperatura interioara predominanta a incaperilor incalzite

Conform Metodologiei Mc001-PI (1.9.1.1.1.), temperatura predominanta pentru clădiri cu destinația Bloc este: ti= + 19.75 °C.

2.3.2 Temperatura interioara a spatiilor neincalzite

Conform Metodologiei, temperatura interioara a spatiilor neincalzite de tip subsol si casa scărilor, se calculează pe baza de bilanț termic, daca sunt diferente mai mari de 4 grade intre spatii.

2.3.3 Coeficient de pierderi de căldură prin ventilare

Numărul de schimburi orare de aer se stabilește funcție de categoria clădirii, clasa de adapostire si clasa de permeabilitate si expunere simpla sau dubla la vânt. Numărul mediu de schimburi de aer este 0.60 sch/h. Se tine cont daca exista recuperare de căldură pe partea de ventilatii.

2,4 PROGRAMUL DE FUNCȚIONARE SI REGIMUL DE FURNIZARE A AGENTULUI TERMIC

Clădirea are un program de funcționare continuu, avand un regim de furnizare a agentului termic continuu pe intreaga perioada de incalzire.

2.5 CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE Qfh

Durata si temperatura medie exterioara pe sezonul de incalzire se stabilesc conform metodologiei, ca medie ponderata a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu incalzire ale fiecărei luni.

Rezistenta termica corectata medie pe toata anvelopa clădirii: R= 1.99 (m²K/W)

Temperatura interioara de calcul: 0i= 19.75 °C

Temperatura de echilibru a clădirii: 0ed= 16.05 °C

Numărul corectat de grade zile; NGZ= 2494.65 grade-zile.

H=2256.80 [W/K] Factorul global de cuplaj termic al clădirii

Durata sezonului de incalzire: Dz = 228 zile.

Necesarul de căldură pentru incalzirea spatiilor ( Qh) se obține facand diferența intre pierderile de căldură ale clădirii si aporturile totale de căldură corectate.

Qh = Ql - tjQg.

Ql = H( 0i - 0e) * t,

t = număr de ore perioada de încălzire
t = 228 x 24 = 5472 h

H = Hv+Ht [W/Kj, unde

STUDIU SRE

H = coeficient de pierderi de căldură al clădirii

Hv = coeficient de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare

Ht = coeficient de pierderi de căldură prin transmisie

Hv = 1,252.21 [W/K]

Ht = 1,004.59 [W/K]

H= 2256.80 [W/K]

în final s-au determinat valorile pe baza carora se va clasifica din punct de vedere energetic clădirea.

pierderi de căldură prin transmisie si infiltratii degajările interioare de căldură

Ql= 180.17 MWh/an.

<W= 5.33kW;

0s=2.91kW;

aporturi solare

Q_g = <D_g x t = 8.24 x 228 zile x 24h/10³ MWh/an

<|>g=^i+<t>si [W]

aporturile totale de căldură

Q_g= 45.10 MWh/an;

Qh=135.12 MWh/an;

Qem— 8.07 MWh/an;

Qrwh— 36.41 MWh/an;

necesarul de energie pentru încălzirea clădirii pierderile sistemului de transmisie

pierderi distribuție Qd= 54.62 MWh/an

energia recuperata pe partea de agent termic

Qfh=Qh+Qth-Qrwh,

Qth=Qem+Qd

In final s-au determinat valorile pe baza carora se va clasifica din punct de vedere energetic clădirea.

Rezulta un consum total anual de energie pentru incalzire (Qfh) de 175,428 KWh/an, respectiv un consum specific pentru incalzire de 86.58 kW/m²an.

2.6 CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM

Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea apei calde menajera se determina in conformitate cu metodologia Mc001/PII.3. si se bazeaza pe valorile consumurilor (75 l/pers,zi) si pierderilor de apa calda (5 l/pers,zi) estimate conform anexei II.3.A din metodologie.

Temperatura medie anuala a apei reci este tar= + 10°C. Temperatura apei calde menajera furnizata de sistemul centralizat este tac = + 60°C.

o Număr de persoane : Np= 80 persoane

• Necesar specific zilnic de apa calda de consum: 75 l/om*zi

® Numărul zilnic de ore de livrare a apei calde: 24 ore/zi

® Consumul anual de apa calda de consum: Vac= 2190.00 m³/an

• Volum de apa calda risipita: Vacr= 146 m³/an

S-au calculat:

• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajera efectiv utilizate, de 127,324.17 KWh/an;
• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajeră pierdute, de 8,488 KWh/an;
• cantitatea de energie disipată de la conductele de distribuție si de la coloanele de distribuție din clădire, de 3,690.60 KWh/an.

In final s-au determinat valorile pe baza carora se va clasifica din punct de vedere energetic clădirea:

Qacc⁼ Qnec⁺Q pierderi

Consumul de căldură pentru apa calda de consum anual total de Qacc=139,503.05 KWh/an, respectiv consumul specific anual de q_acc=68.85 KWh/n^an.

2.7 CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ILUMINAT

Calcularea necesarului de energie pentru iluminat se face conform metodologiei de calcul.

A rezultat, pentru sistemul de iluminat, un consum iota! anual de 24,625.44 KWh/an, respectiv un consum specific de energie electrica de 12.15 kWh/m2an

2.8 ENERGIA PRIMARA SI EMISIILE DE CO2

Pe baza necesarului anual de energie termica si electrica se determina energia primara consumata pentru asigurarea confortului si cantitatea de CO2 emisa.

STUDIU SRE

Breviar calcul clădire fara surse regenerabile:

Tip energie	Consum [kWh/anj	Factor de conversie neregencrabil	Factor dc conversie regenerabil	Energie primara neregencrabila [kWh/an)	Energie primara regenerabila (kWh/an]	Energie primara totala (kWh/an}	Consum specific energic primara totala [kWh/mp.an]	Clasa energetica	Factor emisie CO2	Emisie CO2 (kg/an 1
Încălzirea principala - PC aerapa	58,476	2	0.5	116,952	29,238	146.190	72.15	B	0.107	15.642
Incalzirea secundara - NU	0	0	0	0	0				0.000	0
încălzire cu PC, aport din PV	0	0	1	0	0				0.000	0
încălzire secundara cu panouri solare termice	0	0	1	0	0				0.000	0
Apa calda principala - PC aer-apa	46,501	2	0.5	93,002	23.251	116.253	5737	C	0.107	12.439
Apa caidii secundara - NU	0	0	0	0	0				0.000	0
Apa calda cu PC, aport din PV	0	0	1	0	0				0.000	0
Apa calda cu panouri solare	0	0	1	0	0				0.000	0
iluminat clasic	24.625	2	0.5	49.251	12.313	61,564	30 38	D	0.107	6.587
Iluminat, aport din PV	0	0	1	0	0	61,564	30 38	D	0.000	0
Ventilare	17,020	2	0.5	34.041	8.510	42,551	21.00	E	0.107	4.553
Ventilare, aport din PV	0	0	1	0	0	42,551	21.00	E	0.000	0
Răcire	0	2	o.s	0	0	0	0.00	-	0.107	0
Răcire, aport din PV	0	0	1	0	0	0	0.00	-	0.000	0

Rezulta o energie primara totala de 366,557 kWh/an, specific fiind 180.91 kWh/an.mp.

De asemenea se determina emisiile anuale de CO2. Cantitatea de CO2 emisa este de 19.36 kg/m²an si total de 39,221.59 kg/an.

2.9 ESTIMARE CERTIFICARE ENERGETICA

Notarea energetica a clădirii se face in funcție de consumurile specifice de energie primara si a emisiilor de CO2.

Consumul anual specific de energie primara pentru incalzirea spatiilor

qinc= 72.15 kWh/m²an

Clasa B

Consumul anual specific de energie primara pentru prepararea apei calde de consum

C]acm⁼ 57.37 kWh/m²an

Clasa C

STUDIU SRE

Consumul anual specific de energie primara pentru iluminat

Wii= 30.38 kWh/m²an

Clasa D

Consumul total anual specific de energie

qtot= 180.91 kWh/m²an

b^ Clasa B

Emisii CO2

19.36 kg/ m²an

b^ Clasa B

SOLUȚII DE SURSE REGENERABILE

2. ENERGIA EOLIANA
- - 1.1.6 2.1. Caracteristicile energiei eoliene

Intermitența, variabilitatea și inpredictibilitatea vântultui

Intermitența, variabilitatea și impredictibilitatea vântultui au fost și încă mai sunt principalii factori de limitare a răspândirii energiei eoliene. Din toate studiile parcurse până la o limita maximă, în jur de 15-20% din total, energia eoliană poate fi administrată fără creșteri de costuri semnificative.

ICEMENERG a împărțit, din punctul de vedere al energiei eoliene, teritoriul României în cinci regiuni.

Pentru simularea eficientei unei turbine, vom considera vitezele medii ale vântului la 50 m înălțime cuprinse între 4 și 6 m/s.

1) Nu tot spectrul de viteze al vântului este util, există o limită inferioară (cut in speed) sub care o turbină nu produce energie, și o limită superioară (cut out speed) peste care turbina se autofrânează, în ideea de a se autoproteja împotriva distrugerii. Fiecare producător de turbine eoliene are definite aceste limite tehnologice. în general limita inferioară este in jur de 3-4 m/s (10-12km/h), iar limita superioară este înjur de 25m/s (90km/h)
2) în histograma următoare se arată distribuția vitezei vântului pe zone, cu reprezentarea mediei orare anuale fara dinamica curenților de aer.

STUDIU SRE

Se remarcă pentru fiecare zonă variația vitezei vântului precum și durata de timp (ore/an) în care acesta bate cu viteza respectivă.

Totalul anual disponibil fiind de 8760 ore, fiecare zona are caracteristică un anumit număr de ore în care aceasta poate teoretic să producă energie . Prin urmare, dacă eliminăm din cele 8760 h ale unui an perioadele in care nu suflă vântul sau când suflă prea slab, sub limita inferioară și când suflă prea tare, peste limita superioară, obținem perioada utilă care în nici o situație nu se poate considera peste 35% din numărul total de ore dintr-un an.

în literatura de specialitate această perioadă de utilizare se cheamă și factor de capacitate iar optimul fezabil este cuprins între 30% și 35%. Factorul de capacitate a unei locații eoliene indica potențialul eolian al acestei locații.

în locații cu factorul de capacitate eolian sub 20% nu se mai discută despre utilizarea fezabila a energiei eoliene. Din analizarea hărții, se observa că viteza medie a vântului este situata sub plaja optima de funcționare a turbinelor eoliene (10-15 m/s).

1.1.7 2.2. Calculul Factorului de capacitate a locației

Calculul Factorului de capacitate a locației se realizează in funcție de caracteristicile locației si anume:

Forma de relief:	câmpie
Locația:	București
Altitudine: Coordonate geo:	68 m
Tipul turbinei: Inaltimea de montaj:	Necunoscut Recomandat - 15-20 m
Obstrucții:	Minore - existenta curenti turbionari

STUDIU SRE

Se va tine seama de reducerea desitatii aerului odata cu creșterea altitudinii, astfel pentru o altitudine fata de nivelul marii de 90m, energia vântului este redusa la cca 96% din potetialul maxim

Factor de Capacitate : 30%

n ar - ■. xsut 'al uhi• t 5 awwioto iscăli

SptwJ " 4ier.M

Cu>ntSpHd 5 in^rrs persKond‘<»:r-;u i) Cut-wi Spwd 14 :a«m stw td n- tu 25111 t»> Tnrx:*.»££e«icv 30 ptutat 1101050^)

Ara.’îun* 2 jr 541-4 ț; u*l .

C&feaukWh P --iii. ..-Or^r

18.4-9 kWh

Power to gnd (Waiis)

m 100%

^M!>- 80%

«⁹- 60%

40%

146- 20%

o l S------, -------1-------■------>------i

01246678 10 11 12

Wrndspccd (mJscc)

Soluția de implementare a unei turbine eoliene este fezabila din punct de vedere tehnic, dar nu se justifica prin prisma costului investiției si al duratei de amortizare. Trebuie tinut cont ca exista Limitări impuse de planul urbanistic. Astfel nu se mai poate vorbi de utilizarea eficienta a energiei eoliene.

STUDIU SRE

3. ENERGIA SOLARA PV (FOTOVOLTAICA)
- - 1.1.8 3.1. Caracteristicile energiei solare

Energia solară poate fi utilizată pentru:

o încălzirea aerului sau a apei, folosind panouri termice, în vederea aplicațiilor industriale de dimensiuni mici și medii;
• încălzire și climatizare a locuințelor sau a clădirilor de mari dimensiuni;
• Producerea de energie electrică prin panouri fotovoltaice (PV).

Energia electrică PV poate fi injectată în rețeaua națională de transport în cazul sistemelor conectate la rețea sau poate fi stocată în acumulatori in cazul sistemelor autonome. Energia stocată poate fi utilizată pentru consum curent sau pentru a alimenta diferite instalații ca fântânile, stâlpii de iluminat, antenele aflate în locuri izolate etc.

1.1.9 3.2. Evaluarea nivelului de insolatie

Pentru evaluarea potențialului solar sunt utile atât date privind radiația solară cât și date meteorologice. Factorii cei mai importanți care influențează distribuția temperaturii aerului pe o suprafață mare sunt: poziția geografică, înălțimea deasupra nivelului mării respectiv distanța marină.

Pornind de ia datele disponibile s-a intocmit harta cu distribuția în teritoriu a radiației solare în România. Harta cuprinde distribuția fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente pe suprafața orizontala pe teritoriul României.

Sunt evidențiate 5 zone, diferențiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se constată că mai mult de jumătate din suprafața tării beneficiază de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2.

Harta solară a fost realizata prin utilizarea si prelucrarea datelor furnizate de către: ANM precum și NASA, JRC, Meteotest. Datele au fost comparate și au fost excluse cele care aveau o abatere mai mare decât 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate in kWh/m2/an, in plan orizontal,

STUDIU SRE

aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicațiile energetice atat pentru cele solare fotovoltaice cat si termice.

Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicațiile electroenergetice ale energiei solare in tara noastra sunt:

o Primul areal, care include suprafețele cu cel mai ridicat potențial acoperă Dobrogea și o mare parte din Câmpia Română;

o Al doilea areal, cu un potențial bun, include nordul Câmpiei Române, Podișul Getic, Subcarpatii Olteniei și Munteniei o bună parte din Lunca Dunării, sudul și centrul Podișului Moldovenesc și Câmpia și Dealurile Vestice și vestul Podișului Transilvaniei, unde radiația solară pe suprafață orizontală se situează între 1300 și 1400 MJ / m2;

o Cel de-al treilea areal, cu potențialul moderat, dispune de mai puțin de 1300 MJ/m2 și acoperă cea mai mare parte a Podișului Transilvaniei, nordul Podișului Moldovenesc și Rama Carpatică;

- Se propune o instalație de panouri fotovoltaice. Aceasta va asigura iluminatul, aport la încălzire, aport la preparare apa calda menajera, racirea spatiilor, ventilarea spatiilor. Aportul s-a calculat cu 150 mp de panouri fotovoltaice. Acestea vor avea o putere de aproximativ 30kW.

4. ENERGIE SOLARĂ - TERMICA (colector solar plan sau cu tuburi vidate)

STUDIU SRE

Unghiul de panta: 35 grade Panouri pe acoperiș

Orientarea: Sud-Est

Nr de utilizatori: 80 persoane

Temp apei cald: 50°C

Obstrucții: Minore

Instalațiile solare sunt conectate la un sistem de producere a apei calde menajere (cazan, centrală termică, rezistență electrică pe boiler, etc). Stratul selectiv de pe interiorul tuburilor vidate transformă energia solară în energie termică și transferă căldură țevilor heatpipe prin intermediul aripioarelor. Lichidul din țevile heatpipe se transformă în vapori care se ridică în condensator, căldura trece prin schimbătorul de căldura și vaporii se transformă din nou în lichid, întorcându-se la baza țevii heatpipe. Căldura ajunge la fluidul caloportor (antigel sau apă) prin țeava de cupru. Acest transfer de căldură către fluidul caloportor crează o circulație continuă în țeava heatpipe cât timp colectorul este încălzit de soare.

In Imagine este prezentat un sistem standard de preparare si gestionare a apei calde menajere

Sistemul de panouri solare pentru energie termică poate fi folosit pentru producerea de apă caldă menajeră, pentru acoperirea necesarului zilnic de apă caldă dar și pentru încălzirea spațiului de

Locuit pe perioada sezonului rece, dacă clădirea este dotată cu o instalație de încălzire de joasă temperatură, de tipul încălzire în pardoseală sau prin plafon radiant.

Nu se propune o instalație de panouri solare.

Nr. Proiect:

Beneficiar :Primaria Sectorului 5, București

Locuințe nZEB pentru tineri in sectorul 5 al Mun. București

STUDIU SRE

Pagina 30 din 40

5. BiOMASÂ

Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului. Energia înglobată în biomasa se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din urmă, reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezența oxigenului molecular, proces prin excelență exergonic).

Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanți):

• Arderea directă cu generare de energie termică.
• Arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2).
• Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- în cazul fermentării produșilor zaharați; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie internă.
• Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool și generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) și glicerol. în etapa următoare, biodieselul purificat se poate arde în motoarele diesel.
• Degradarea enzimatică a biomasei cu obținere de etanol sau biodiesel.
• Celuloza poate fi degradată enzimatic la monomerii săi, derivați glucidici, care pot fi ulterior fermentați la etanol.

Biomasa reprezintă componentul vegetal al naturii. Ca formă de păstrare a energiei soarelui în formă chimică, biomasa este unul din cele mai populare și universale resurse de pe Pământ.

Biomasa este utilizată în scopuri energetice din momentul descoperirii de către om a focului Astăzi combustibilul din biomasa poate fi utilizat în diferite scopuri - de la încălzirea clădirilor până producerea energiei electrice și combustibililor pentru automobile.

Din punct de vedere al potențialului energetic al biomasei, teritoriul României a fost impartit in opt regiuni si anume:

1. Delta Dunării - rezervație a biosferei
2. Dobrogea
3. Moldova
4. Munții Carpati (Estici, Sudici, Apuseni)
5. Platoul Transilvaniei
6. Campia de Vest
7, Subcarpatii
8. Campia de Sud

Tehnologii si echipamente pentru biomasa

Tehnologiile de cel mai mare interes în prezent sunt:

o Arderea directă în cazane.
• Conversia termică avansată a biomasei într-un combustibil secundar, prin gazeificare termică sau piroliză, urmată de utilizarea combustibilului într-un motor sau într-o turbină.
• Conversia biologică în metan prin digestia bacteriană aerobă.

« Conversia chimică și biochimică a materiilor organice în hidrogen, metanol, etanol sau combustibil diesel.

STUDIU SRE

Diferitele tehnologii care pot fi aplicate pentru a obține energie din biomasă sunt prezentate mai jos:

Proces	Produs	Aplicații
Combustie	Gaze f emoți	•cazan • motor pe abur	• încălzire spat u căldură de proces • apă fierbinte electricitate / căldură
Gazeiftcare	Gaz combustibil	• cazan motcrpegaz • turbină pe gaz • celule combustie	■ căldură • electricitate: căldură
Gazeiftcare	Gaz de sinteză	• gaz natural sintetic • combustibil lichid • chimicale	• căldură • transport
Piros zâ	Gaz combustibil	• motor	• electricitatecăldură
Piros zâ	Combustibil i chid Combustibil solid	• cazan • motor	• electricitate. căldură ■ transport

Potențialul Bioenergetic - Biomasa al României

Deși pentru București, se constata ca 96,4% din potențialul biomasei provine din domeniul agricol, si doar 3,6% din domeniul forestier, vom tine cont de amplasare, astfel vom considera prezenta mai abundenta a resurselor de biomasa forestiera. Se poate lua in calcul proiectarea si construirea unei centrale termice folosind ca sursa de energie biomasa forestiera prin combustie directa.

Nu se propune folosirea biomasei.

STUDIU SRE

6. ENERGIE HIDROLOGICA

Resursele de apă datorate râurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 42 miliarde m³/an, dar în regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 milioane m’/an, din cauza fluctuațiilor de debite ale râurilor.

VALORII |( \RL \ MIC ROI’OI LX I IAU I l I HIDROI- XI RGL 1 l<

Resursele de apă din interiorul țării se caracterizează printr-o mare variabilitate, atât în spațiu, cât și în timp. Astfel, zone mari și importante, cum ar fi Câmpia Română, podișul Moldovei și Dobrogea, sunt sărace în apă. De asemenea apar variații mari în timp a debitelor, atât în cursul unui an, cât și de la an la an. în lunile de primăvară (martie-iunie) se scurge peste 50% din stocul anual, atingându-se debite maxime de sute de ori mai mari decât cele minime. Toate acestea impun concluzia necesității realizării compensării debitelor cu ajutorul acumulărilor artificiale.

Se poate observa ca in zona studiata nu este nici o apa curgătoare.

Costul ridicat al unei astfel de centrale este un impediment major.

Costurile unei astfel de lucrări sunt foarte mari si se justifica daca mai multe clădiri din zona doresc folosirea unei astfel de resurse, asfel costurile investiției sa se imparta intre mai multi beneficiari.

STUDIU SRE

7. ENERGIE GEOTERMALA

Energia geotermică este o formă de energie regenerabilă obținută din căldura aflată în interiorul Pământului. Apa fierbinte și aburii, captați în zonele cu activitate vulcanică și tectonică, sunt utilizați pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea electricității.

Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această dată pe glob pentru transformarea puterii apei geotermale în electricitate: uscat, flash și binar, depinzând după starea fluidului: vapori sau lichid, sau după temperatura acestuia.

o centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizează abur din izvorul geotermal.

o centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de 182 °C (364 °F), injectând-o la presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.

o centralele cu ciclu binar diferă față de primele două, prin faptul că apa sau aburul din izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosită atinge temperaturi de până la 200 °C (400 °F).

Mai jos este prezentata harta distribuției resurselor geotermale in România.

STUDIU SRE

Sui vu IGR 20X

Principalii parametri ai sistemelor geotermale identificate in Romania (in exploatare) sunt prezentate mai jos.

Parametru¹geotermic	U’M	Oradea	Borș	Campia de .'est	'.'alea Oltului	Nord București
Tipul petrografic de System geotermai		Carbonatite fisurate	Ca-bonatlte fisurate	Gresii	Congomerate	Carbonatite
Suprafața	Kmp	75	12	2500	16	300
Adâncimea	Km	2.2-3.2	2.4-2 6	0.8-2.1	2.1-2.4	1.9-2.6
Sonde sapate	(total)	14	6	88	3	11
Sonde active		12	5	37	2	5
Temperatura la talpa sondei	“c	60-110	120	60-90	90-95	60-80
Gradlentul temperaturii	^cC km	35-43	45-50	38-50	45-48	26-34
Total săruri dizolvate	S^!	0.8-1.4	12.0-14.0	2.0-7.0	13 0	22
Economia anuala de combustibil convențional	toe	9700	3200	18500	2600	1900
Total putere disponibila pentru sondele existente	f.M't	58	25	210	18	32
Rezerve exploatabile ;pentru 20 anii	MW. zi	570	110	4700	190	310

Din acest tabel si din harta prezentata pe pagina anterioara se poate observa ca nu exista surse de energie geotermala in zona. De asemenea, costul unei astfel de investiții poate ajunge la 80-100 mii de Euro, jumătate din acea sumă reprezentând forajul propriu-zis, iar restul sunt folosiți pentru studii geologice și echipamente pentru producerea energiei.

Deasemeni, soluția de incalzire adoptata la incalzirea clădirilor (incalzire cu panouri radiante cu temperaturi 80-60°C ) nu se pretează unei soluții de incalzire cu pompa de căldură utilizând căldură geotermala care utilizează un regim scăzut al agentului termic (aproximativ 40”C)

Aceasta soluție nu se poate aplica din punct de vedere tehnic si economic.

STUDIU SRE

8. POMPE DE CĂLDURĂ AER-APA

Pompa de căldură este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate transporta căldură de la o locație ("sursă") la o altă locație ("radiator" sau "schimbător de căldură") folosind lucru mecanic, de obicei în sens invers direcției naturale de mișcare a căldurii Majoritatea pompelor de căldură sunt folosite pentru a muta căldura de la o sursă cu temperatură mai mică la un radiator cu temperatură mai mare. Cele mai comune exemple de astfel de pompe se regăsesc în frigidere, congelatoare, aparate de aer condiționat și invertoare de căldură.

Funcționarea pompelor de căldură se bazează pe proprietățile unui fluid la schimbarea stării de agregare, mai precis la lichefiere si evaporare.

Pompele de căldură aer-apa reprezintă unul dintre cele mal eficiente (din punct de vedere tehnico-economic) sisteme de incatzire si producere a apei calde care utilizează in acest scop căldură stocata in aerul exterior. Aceasta energie care se gaseste gratuit in mediul inconjurator si acopera aproape 75% din necesarul de căldură livrat de pompa, numai 25 % din acest necesar fiind acoperit din surse externe (electricitate) si numai pentru perioade de aprox. 2% din timpul total de utilizare. Căldură necesara este extrasa din aer prin niște schimbătoare de căldură după care aceasta căldură parcurge un ciclu special in interiorul pompei pentru a fi adusa la parametrii necesari instalației pentru incalzire.

O clădire incalzita cu pompa de căldură consuma mai putina energie primara, fiind considerata sursa de căldură folosind energie regenerabila, fiind acceptata la nivel european.

Pompele de căldură, surse termice regenerabile, vor avea o contribuție decisiva la realizarea acestor obiective deoarece:

• au o eficienta energetica mare, generând energie cu pana la de 4 ori fata de cat consuma
• nu emit CO2 la locul de instalare
■ utilizează energie regenerabila din aer

In plus, cu același sistem, utilizând ventilo-convectoare, se poate si raci spațiul, fara o investiție suplimentara si automat cu costuri reduse.

Se propune folosirea pompelor de căldură aer-apa.

STUDIU SRE

9 ANALIZA ECONOMICA A VARIANTELOR FEZABILE TEHNIC

Tabel consumuri comparative:

Clădirea	Tip consum	încălzire	ACM	Iluminat	Ventilare	Răcire	Total
Reala	Consum energie finala (KWh/an)	175.427.92	139.50305	24.625.44	17.020.33	0.00	356.576.73
	Consum unitar energie finala (KWh/mp.an)	86 58	68.85	12 15	8.40	ooo	175 98
	Consum energie primara totala (KWh/an)	146.189.93	116,252.54	61.563.61	42,550.82	0 00	366.556.90
	Consum unitar energie primara totala (KWh/mp.an)	72.15	57.37	30.38	21.00	0.00	180.91
	Emisii CO2 (kg/an)	15,642.32	12.439.02	6.587.31	4.552.94	0.00	39,221.59
	Emisii unitare CO2(kg/mp.an)	7.72	6.14	3.25	2.25	0.00	19.36
Sl-izolare peren	Consum energic finala (KWh/an)	150.870.71	139,503.05	24,625.44	17,020.33	000	332.019.52
	Consumunltarenergie finala (KWh/mp.an)	74.46	68.85	12.15	8.40	000	163.86
	Consum energie primara totala (KWh/an)	125,725.59	116,252.54	61,563.61	42.550.82	0.00	346.092.55
	Consum unitar energie primara totala (KWh/mp.an)	62.05	57.37	30.38	21.00	0.00	170.81
	Emisii CO2 (kg/an)	13,452.64	12,439.02	6.587.31	4,552.94	000	37,031.90
	Emisii unitare COZ (kg/mp.an)	6.64	6.14	3.25	2.25	0.00	18.28
52-schimbare tamptane	Consum energie finala (KWh/an)	178,249.43	139.503.05	24.625.44	17.020.33	0.00	359.39S.24
	Consum unitar energie finala (KWh/mp.an)	87.97	68-85	12.15	8.40	0.00	177.37
	Consum energie primara totala (KWh/an)	148.541.19	116.252.54	61.563.61	42.550.82	000	368.908.15
	Consum unitar energie primara totala (KWh/mp.an)	73.31	57 37	30.38	21.00	0.00	182 07
	Emisii CO2 (kg/an)	15,893.91	12.439,02	6.587.31	4,552.94	0.00	39.47317
	Emisii unitare COZ (kg/mp.an)	7.84	6.14	3.25	2.25	0.00	19.48
S3.1-izolare terasa	Consum energie finala (KWh/an)	170,506.86	139,503.05	24,625.44	17.020.33	0.00	351.65568
	Consum unitar energie finala (KWh/mp.an)	84.15	68.85	12.15	8.40	0.00	173.55
	Consum energie primara totala (KWh/an)	142.089.05	116,252.54	61.563.61	42.550.82	0.00	362,456.02
	Consum unitar energie primara totala (KWh/mp.an)	7012	57.37	30.38	21.00	0.00	178.88
	Emisii CO2(kg/an)	15,203.53	12.439.02	6.587 31	4.552 94	000	38.782.79
	Emisii unitare COZ (kg/mp.an)	7.50	6.14	3.25	2.25	000	19.14
54-izolare subsol	Consum energie finala (KWh/an)	172.835.24	139.503.05	24,625.44	17.020 33	0.00	353.984.06
	Consum unitar energie finala (KWh/mp.an)	85.30	68.85	12.15	8.40	0.00	174.70
	Consum energie primara totala (KWh/an)	144.029.37	116,252.54	61.563.61	42.550.82	0.00	364.396.33
	Consum unitar energie primara totala (KWh/mp.an)	71.08	57.37	30.38	21.00	0.00	179.84
	Emisii CO2 (kg/an)	15,411.14	12.439.02	6,587.31	4.552.94	0.00	38.990.41
	Emisii unitare CO2 (kg/mp.an)	7.61	6.14	3.25	2 25	0.00	19.24
Pachet 11 -soluție instalații	Consum energie finala (KWh/an)	103.44622	138.001.32	24.625.44	2,340.30	9,258 96	277,672.25
	Consum unitar energie finala (KWh/mp.an)	5105	68.11	12.15	1.16	4.57	137.04
	Consum energie primara totala (KWh/an)	81.665 79	103,098 65	40,734.32	3,062.78	14.224 57	242.786.12
	Consum unitar energie primara totala (KWh/mp.an)	40.30	50.88	20.10	1.51	7.02	119.82
	Emisii CO2 (kg/an)	8,414.43	10.182.51	2,872.75	128.84	885.53	22,484.07
	Emisii unitare CO2(kg/mp.an)	4.15	5.03	1.42	0.06	0.44	11.10

Beneficiar :Primaria Sectorului S, București

Locuințe nZEB pentru tineri in sectorul 5 al Mun. București

STUDIU SRE

Clădirea	Tip consum	încălzire	ACM	Iluminat	Ventilare	Răcire	Total
Reala	Consum energie primara fosila (KWh/an)	116,951.95	93,002.03	49,250.89	34,040.66	0.00	293,245.52
	Consum unitar energie primara fosila (KWh/mp.an)	57.72	45.90	24.31	16.80	0.00	144.72
	Consum energie primara regenerabila (KWh/an)	29,237.99	23,250 51	12,312 72	8,510.16	0.00	73,311.38
	Consum unitar energie primara regenerabila 4KWh/mo.an)	14.43	11.47	6.08	4.20	000	36.18
	Consum energie primara totala (KWh/an)	146,189.93	116,252.54	61,563.61	42.550.82	0.00	366,556.90
	Consum unitar energie primara totala (KWh/mp.an)	72.15	57.37	30.38	21.00	0.00	180.91
SI-izolare pereți	Consum energie primara fosila (KWh/an)	100,580.47	93,002.03	49,250 89	34.040.66	0.00	276.874 04
	Consum unitar energie primara fosila (KWh/mp.an)	49.64	45.90	24.31	16.80	0.00	136.64
	Consum energie primara regenerabila (KWh/an)	25.145.12	23.250.51	12,312.72	8,510.16	0.00	69,21851
	Consum unitar energie primara regenerabila fKWh/mn.anl	12.41	11.47	6.08	4.20	0.00	34.16
	Consum energie primara totala (KWh/an)	125,725.59	116,252.54	61,563.61	42,550.82	0.00	346.092.55
	Consum unitar energie primara totala (KWh/mp.an)	62.05	57.37	30.38	21.00	0.00	170.81
S2-schimbare tamptarie	Consum energie primara fosila (KWh/an)	118,832.95	93,002.03	49,250.89	34.040.66	0.00	295.126.52
	Consum unitarenergie primara fosila (KWh/mp.an)	58.65	45.90	24.31	16.80	0.00	145.65
	Consum energie primara regenerabila (KWh/an)	29,708.24	23.250.51	12,312.72	8.510.16	0.00	73.781.63
	Consum unitar energie primara regenerabila fKWh/mn.anl	14.66	11.47	6.08	4.20	0.00	36.41
	Consum energie primara totala (KWh/an)	148,641.19	116,252.54	61.563.61	42,550.82	0.00	368,908.15
	Consum unitarenergie primara totala (KWh/mp.an)	73.31	57.37	30.38	21.00	0.00	182.07
53.1-izolare terasa	Consum energie primara fosila (KWh/an)	113,671.24	93.002.03	49,250.89	34,040.66	0.00	289,964.81
	Consum unitarenergie primara fosila (KWh/mp.an)	56.10	45.90	24.31	16.80	0.00	143.11
	Consum energie primara regenerabila (KWh/an)	28,417.81	23,250.51	12,312.72	8 510.16	o.oc	72,49120
	Consum unitarenergie primara regenerabila (KWh/mo.an)	14.02	11.47	6.08	4.20	0.00	35.78
	Consum energie primara totala (KWh/an)	142,089.05	116,252.54	61,563.61	42,550.82	0.00	362,456.02
	Consum unitarenergie primara totala (KWh/mp.an)	70.12	57.37	30.38	21.00	0.00	178.88
54-izolare subsol	Consum energie primara fosila (KWh/an)	115.223.49	93,002.03	49.250.89	34,040.66	0.00	291,517.06
	Consum unitarenergie primara fosila (KWh/mp.an)	56.87	45.90	24.31	16.80	0.00	143.87
	Consum energie primara regenerabila (KWh/an)	28.805.87	23.250.51	12,312.72	8.510.16	0.00	72,879.27
	Consum unitarenergie primara regenerabila IKWh/mn.an)	14.22	11.47	6.08	4.20	o.oc	35.97
	Consum energie primara totala (KWh/an)	144,029.37	216,252.54	61,563.61	42.550.82	0.00	364,396.33
	Consum unitarenergie primara totala (KWh/mp.an)	71.08	57.37	30.38	21.00	0.00	179.84
Pachet 11-solutie Instalații	Consum energie primara fosila (KWh/an)	62.911.62	76.130.95	21,478 50	963.32	6,620.81	168,105 20
	Consum unitarenergie primara fosila (KWh/mp.an)	31.05	37.57	10.60	0.48	3.27	82.96
	Consum energie primara regenerabila (KWh/an)	18,754.17	26,967.70	19,255.82	2.099.47	7,603.76	74.680.92
	Consum unitarenergie primara regenerabila (KWb/mo.anl	9.26	13.31	9.50	1.04	3.75	3686
	Consum energie primara totala (KWh/an)	81,665.79	103.098.65	40,734.32	3.062.78	14,224.57	242,786.12
	Consum unitarenergie primara totala (KWh/mp.an)	40.30	50.88	20.10	1.51	7.02	119.82

Măsura	Cost specific	Cost lucrări lei	Cost lucrări euro	Economie de energie finala totala	Reducere procentuala energie finala totala	Economie de CO2	Reducere procentuala COZ	Clasa energetica
	iei/mp	lei	euro	KWh/an	%	kg/an	%
reala				0	0	0	0	B
51	297.00	307,385	62.098	24,557.21	6.89%	2,189.68	5.58%	C
52	1,782.00	721,763	145,811	•2.821 51	-0.79%	■251.58	■0.64%	C
53.1	247.50	98,978	19.996	4.921.05	1.38%	438.79	1.12%	C
S4	237,60	95,019	19.196	2.592.68	0.73%	231 18	0.59%	C
11	838.69	1,699.376	343,308	78,904.48	22.13%	16,737.52	42.67%	B

Clădirea	Descriere	Consum termic	Consum electric	Investiția	Durata viata	Cost unitar energie termica	Cost unitar energie electrica	Economie financiara
		KWh/an	KWh/an	tei	ani	lei/KWh	lei/KWh	Lei/on
Reala		0.00	146,622.76	-	-	-	-	•
51	51 - itoiare pereți	0.00	138.437.02	307,385	20	0.50	1.30	10.641
52	S2- schimbare tamptarîe	0.00	147,563.26	721,763	20	0.50	1.30	-1,223
53.1	S3.1-i20larc terasa	000	144,982.41	98,978	15	0.50	1.30	2,132
S4	$4- izolare subsol	0.00	145,758.53	95.019	ÎS	050	1.30	1,123
11	Pachet 11-solutie instalatii	0.00	116,707.22	1,699,376	20	0.50	1,30	38,890

Soluția	Durata de viata (DV)	co	△ E termic	△E electric	c termic	c electric		Avna		Nr
r		Ici	KWh/an	KWh/an	lei/KWh	lei/KWh	Ici/ari	tel	lei/KWh	ani

Beneficiar :Primaria Sectorului 5, București

Locuințe nZEB pentru tineri in sectorul 5 al Mun. București

Nr. Proiect:

STUDIU SRE

° La toate lucrările se va respecta conceptul DNSH - „Do No Significant Harm” (“A nu prejudicia în mod semnificativ”), astfel cum este prevăzut la Articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile, prin crearea unui sistem de clasificare (sau „taxonomie”) pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului.

° Se vor adopta măsuri obligatorii și suplimentare privind asigurarea imunizării climatice și aplicarea principiului DNSH în cadrul proiectelor:

A. imunizarea infrastructurii la schimbările climatice

1. Identificarea aspectelor care pot afecta sau determina un impact semnificativ;
2. Măsuri de atenuare/reducere a riscului identificat.

B. Respectarea principiului DNSH

1. Aspecte legate de obiectivele de mediu;
2. Identificarea aspectelor care pot afecta sau determina un impact semnificativ;
3. Măsuri minime obligatorii de atenuare/reducere a riscului identificat;
4. Măsuri suplimentare de atenuare/reducere a riscului identificat.

• Se vor prevedea statii de incarcare pentru mașini electrice conform prevederilor Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată.

10 CONCLUZII

- Se propune ventilație cu recuperator de căldură cu o eficienta de minim 75%.
- Se propune sistem răcire aer-apa.
- Se propune o instalație de panouri fotovoltaice. Aceasta va asigura iluminatul, aport la încălzire, aport la preparare apa calda menajera, racirea spatiilor, ventilarea spatiilor. Aportul s-a calculat cu 150 mp de panouri fotovoltaice. Acestea vor avea o putere de aproximativ 30kW.

In continuare va prezentam un breviar de caicul cu consumurile estimate:

Tip energie	Consum (kWh/an]	Factor de conversie neregenerabil	Factor de conversie regenerabil	Energie primara neregenerabila (kWh/an)	Energie primara regenerabila [kWh/an]	Energie primara totala IkWh/an]	Consum specific energie primara totala (kWh/mp.an]	Clasa energetica	Factor emisie CO2	Emisie CO2 [kg/anj
încălzirea principala - PC aer-apa	16,703	2	0.5	33.405	8.351	44,044	21.74	A*	0.107	4.468
încălzirea secundara • NU	0	0	0	0	0				0 000	0
încălzire cu PC. aport din PV	2.287	0	1	0	2.287				0.000	0
încălzire secundara cu panouri solare termice	0	0	1	0	0				0.000	0
Apa calda principala - PC aer-apa	38,065	2	0.5	76,131	19.033	103,099	50 88	8	0.107	10,183
Apa calda secundara - NU	0	0	0	0	0				0.000	0
Apa calda cu PC. aport din PV '	7.93S	0	1	O	7.935				0.000	0
Apa calda cu panouri solare	0	0	1	0	0				0.000	0
Iluminat clasic	10.739	2	0.5	21.479	5.370	40,734	20.10	C	0.107	2,873
Iluminat, aport din PV	13.886	0	1	0	13,886	40,734	20.10	C	0.000	0
Ventilare	1.293	2	0.5	2.585	645	5,215	2.57	A*	0.107	346
Ventilare, aport din PV	1.984	0	1	0	1,984	5,215	2.57	A*	0.000	0
Răcire	3.499	2	0.5	6.999	1,750	14.699	7.25	A*	0.107	936
Răcire, aport din PV	5.951	0	1	0	5.951	14.699	7.25	A*	0.000	0

STUDIU SRE

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii (de rezultat)	Valoare la finalul implementării proiectului
Consumul anual de energie finala in clădirea publica (tep)	19.98
Consumul anual specific de energie primara din surse neregenerabile (fosile) (kWh/m2/an) total, din care:	69.39
- pentru incalzire	16.49
- pentru apa calda	37.57
- pentru iluminat	10.60
- pentru ventilare	1.28
- pentru răcire	3.45
Consumul anual specific de energie primara din surse regenerabile (kWh/m2/an) total, din care:	33.16
- pentru incalzire	5.25
- pentru apa calda	13.31
- pentru iluminat	9.50
- pentru ventilare	1.30
- pentru răcire	3.80

In urma calculelor, a rezultat un consum anual de energie primara totala unitara de 102.55 KWh/mp.an si o emisie de CO2 de 9.28 kg/mp.an.

Prin soluțiile propuse se asigura 32.34% energie din surse regenerabile.

CONCEPT

BUILDING

ARTCONCEPT BUILDING S.R.L. București, Str. Drumul Nisipoasa, Nr. 46-52, CUI 34813792 J40/27/2022

ANEXA 4 - STUDIU GEOTEHNIC

Nr. Proiect:

STUDIU SRE

STUDIU GEOTEHNIC

1. Date generale:
- 1.1 Denumirea si amplasarea lucrării

Investiția pentru care s-a întocmit prezentul studiu geotehnic are următoarea denumire: "Locuințe nZeb pentru tineri in sectorul 5 al Municipiului București".

Obiectivul este situat pe Șoseaua Viilor, nr.52, sector 5, Municipiul București.

1.2 Investitor/Beneficiar:

Primăria sectorului 5 București.

1.3

1.4

studiu geotehnip^^ș^

Datele privind caracteristice le fizico-mecanice al

fundare au fost furnizate de sondajele executate,

fiecare unitate locativa. Terenul de fundare e prafoasa/nisipoasa.

1.5 Date tehnice furnizate de proiectant:

Prin datele puse la dispoziție de proiectant, se dorește

realizarea a sase unitati cu regim de inaltime S+P+5E.

2. Date privind terenul din amplasament:
- 2.1 Date privind zonarea seismica:

In conformitate cu prevederile Codului de proiectare seismica-partea I, "Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P100/1-2013, pentru amplasamentul studiat s-au stabilit, valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare, a_g=0.30_g

si valoarea perioadei de control a spectrului de răspuns Tc=1.6s.

2.2 Date privind acțiunea vântului:

In conformitate cu prevederile Codului de proiectare privind bazele proiectării si acțiuni asupra construcțiilor, "Acțiunea vântului" indicativ CR 1-1-4-2012, presiunea de referința a vântului mediata lOmin. la lOm, pe interval de 50ani de recurenta este de 0.5KPa.

2.3 Date privind acțiunea zapeziti

In conformitate cu prevederile Codului de proiectare, "Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor", indicativ CR 1-1-3-2012, valoarea caracteristica a încărcării din zapada pe sol este de

2.4 Date privind adancimea de inghet:

In conformitate cu prevederile STAS 6054 -București, adancimea de inghet este de 90cm de sistematizat.

2.5 Date geologice generale:

Din punct de vedere geologic - structural, zona cercetata face parte din marea unitate de vorland denumita Platforma Moesica.

Depozitele din cuvertura sunt de virsta holocen superioara si se caracterizează prin existenta formațiunilor argiloase depuse peste pietrișurile de Colentina, asa cum rezulta si din foaia geologica București, scara 1:200.000.

2.6 Cadru geomorfologic,hidrografic si hidrogeologic:

Din punct de vedere morfologic amplasamentul aparține Câmpiei Române. Amplasamentul este situat pe câmpia cunoscuta in literatura de specialitate Cotroceni-Vacaresti.

Amplasamentul cercetat este cvasiorizontal, fără semne de instabilitate.

Hidrologia zonei este reprezentata de prezent^-mzș^urilor acvifere din stratele de Colentina si stratele de Frat££^ ^c '£^

2.7 Date geotehnice: țj^' /rf\ vpt y

-prezentarea lucrărilor de teren efectuateK^ei'petaresP _;terenului, s-a făcut conform solicitării proiectantului genera^ pana 1$ adancimea de lO.OOm. S-a executat catez un sondaj pe amplasamentul fiecărei unitati locative.

-metodele, utilajele si aparatura folosita: ' Sondajele s-au executat cu dispozitiv roto percutor, foreza Edelman si penetrometrul cu energie variabila PANDA.

-datele calendaristice intre care s-au efectuat lucrările de teren si laborator: Lucrările in teren s-au efectuat in data de: 17.08.2023.

-metodele folosite pentru recoltarea, transportul si depozitarea probelor: Din sondajele executate s-au recoltat probe tulburate reprezentative, in pungi din material plastic. Probele s-au

Terenul de fundare este (prafoase/nisipoase).

alcătuit din depozite argiloase

se caracterizează printr-o

Depozitele argiloase

compresibilitate mare, conform prevederilor STAS 1243-SS^-.

2.8 Istoricul amplasamentului si situația actuala: //&

Nu se cunosc date despre istoricul realizării'^

Din informațiile culese in teren, in incinta, exista^- cffig^cti"^ subterana, tip tunel cu orientare aproximativa N-S, existerfea de Iți; activitatea interbelica in zona. x’* \

In prezent destinația incintei cercetate este de cura&co>stdîfeKX^

2.9 Condiții referitoare la vecinătăți: ■ ^£===5^

Nu deținem informatii privitoare la rețelele edilitare subterane din zona.

2.10 încadrarea in zone de risc:

încadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare a ariei pe care se gaseste amplasamentul studiat, se va face in conformitate cu Legea 575/2001: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-Sectiunea a V-a:zone de risc natural. Riscul este o estimare matematica a probabilității producerii de pierderi umane si material pe o perioada de referința viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc care se au in vedere sunt:cutremurele de pamant, inundațiile si alunecările de teren.

1 .Cutremurele de pamant:Zona de intensitate seismica 8i scara MSK si perioada de revenire de 50 de ani.

2 .Inundatii:Nu este cazul
3 .Alunecări de teren:Potențial de producer a alunecarilor-scazut, Probabilitate de alunecare-practic zero.

3. Prezentarea informațiilor geotehnice:

Prelucrarea datelor obținute din sondajele executate ne-au permis stabilirea următoarelor coloane litologice:

FI:

0.00m-0.80m Sol vegetal + umplutura,

0.80m-1.80m Argila prafoasa,

1.80m-5.40m Argila nisipoasa,

5.40m-8.00m Argila prafoasa, 8.00m-10.00m Argila nisipoasa.

F2:

0.00m-1.20m Sol vegetal + platforma beton + umplutura,

1.20m-5.40m Argila nisipoasa,

5.40m-8.00m Argila prafoasa, 8.00m-10.00m Argila nisipoasa.

F3:

0.00m-0.80m Platforma beton +

0.80m-6.00m Argila nisipoasa,

5.40m-8.00m Argila prafoasa, 8.00m-10.00m Argila nisipoasa.

F4:

0.00m-0.80m Sol vegetal + umplutura,

0.80m-1.80m Argila prafoasa,

1.80m-5.40m Argila nisipoasa,

5.40m-8.00m Argila prafoasa, 8.00m-10.00m Argila nisipoasa.

F5:

0.00m-0.80m Sol vegetal + umplutura,

0.80m-1.50m Argila prafoasa, 1.50m-5.00m Argila nisipoasa, 5.00m-8.00m Argila prafoasa, 8.00m-10.00m Argila nisipoasa.

. z & .. .. te ' 2: ' z ■ ■ ■' .. . -. l : l ■. . . . .. ..... ^:

ACREA; SOSEACA FIILOR. NR. >2. SECTOR 5. RUCLRESTI

BENEFICI. F: PRIM. IRIA SECTORL LU5

F6:

O.OOm-l.OOm Sol vegetal + umplutura,

l .OOm- 2.00m Argila nisipoasa,
2 .00m- 8.00m Argila prafoasa,
8 .00m- lO.OOm Argila nisipoasa.

Orizontul freatic nu a fost interceptat.

Valorile principalelelor caracteristici fizico mecanice sunt prezentate in fisele anexate.

4. Evaluarea informațiilor geotehnice:
- 4.1 Categoria geotehnica:

Categoria geotehnica exprima riscul geotehnic si se stabilește in conformitrate cu prevederile normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare indicativ NP074/2022, luând in considerare următorii factori: -condiții de teren:teren bun punctaj 2;

- apa subterana:sapaturi fara epuizmente punctaj 1;
- categoria de importanta a construcției:normala punctaj 3;
- vecinătăți:fara riscuri punctaj 1;
- risc seismic a_g>0.25 punctaj 3;

Total 10 puncte, fapt ce incadreaza amplasamentul in categoria 2 de risc moderat.

Terenul bun de fundare se considera adancimea de 1.00 m si se menține pe prospectata.

In conformitate cu prevederile NP 1 convenționala pentru gruparea fundamentala, are următoarele valori:

Hf = l.OOm

Pconv = 135 KPa,

Hf = 1.50m

Pconv = 150 KPa,

Hf = 2.00m

Pconv = 180 KPa,

Hf = 2.50m

Pconv = 195 KPa,

Hf = 3.00m

Pconv = 210 KPa,

Valorile corespund pentru fundatii avand latimea B=1.00m. Pentru alte lățimi ale fundației, presiunea convenționala se calculează cu relația de la punctul D2.1 din anexa D din normativul NP 112/2014.

Deoarece nu dispunem de date privind caracteristicile construcțiilor care se vor construi, pentru stabilirea presiunii convenționale pentru dimensionarea fundațiilor, am ales metoda

prescriptiva, metoda care se bazeaza pe folosirea unor valori tabelare, valori care satisfac atat condițiile SLU cat si SLE.

Prezenta construcției subterane precum si existenta rețelelor de utilitati, impun soluția de fundare pe teren imbunatatit cu o perna din piatra sparta/balast/concasat, a cărei grosime si modul de deformatie liniara se vor stabili astfel incat la baza acesteia presiunea convenționala sa nu depaseasca valorile corespunzătoare adâncimii, valori indicate mai sus.

Săpătură generala se va putea executa cu taluz vertical pana la adancimea de 2.00m.

Peste aceasta adâncime săpătură se va executa cu taluz cu panta 1:0.50.

Pamantul rezultat din săpătură se poate folosi selectiv pentru umpluturi.

Pe amplasamentul cercetat, terenul de fundare este alcătuit din argila prafoasa/misipoasa care, in conformitate cu prevederile Np 112/2014, se incadreaza in grupa pământurilor fine cu plasticitate mare-medie.

In conformitate cu PD 1077-2001: Normativ pentru diminesionarea sistemelor rutiere suple si semirigide, STAS 1709/2-90: Prevenirea si remedierea degradărilor din inghet-dezghet si STAS 2914-84: Lucrări de drumuri: Terasamente, pamantul de sub straturile rutiere se incareaza astfel:

SR EN ISO 14688-2004

PD 177/2001

Tipul de pamant

Pentru excavatii manuale si/sau mecanic amplasament se incadreaza conform tabelului de

Nr. crt.	Denumirea pământurilor și a altor roci dezagregate	Proprietăți coezive	Categoria de teren după modul de compactare la săpat			Greutatea medie in situ (în săpătură) kg/mc	Afâriârea după executare a săpăturii %
			Manual	Mecanizat
			Cu lopata, cazma, târnăcop	Excavator cu lingură sau draglină	Buldozer, autogreder, greder cu tractor
1	Pământ vegetal cu grosimi peste 30 cm	Teren tare	Slab coeziv	Cat. IV	Cat. II	1400 -1600	14-16%
2	Argila	Teren mijlociu	Coeziv	Cat. III	Cat. III	1800-1900	29 - 30 %

4.2 Monitorizarea geotehnica:

In conformitate cu prevederile normativului C169-88, pe parcursul executării lucrărilor, constructorul are obligația de a solicita prezența proiectantului geotehnician pe șantier ori de câte

: v ^: ec rc .. 5

ori se constat neconcordanțe între prevederile studiului geotehnic și dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului și caracterului apelor subterane.

4.3 Modelul terenului:

In conformitate cu prevederile normativului NP 074/2022, modelul terenului este o reprezentare a condițiilor topografice, geologice, tectonice, hidrogeologice și geotehnice relevante dintr-un amplasament dat, care se bazează pe rezultatele investigațiilor de teren și alte date relevante. Modelul terenului este principalul rezultat al investigației geotehnice și reprezintă baza de dezvoltare a modelului geotehnic de proiectare.

Pe amplasamentul cercetat, terenul este cvasiorizontal si nu

prezintă fenomene de instabilitate.

Terenul de fundare este alcătuit din argila prafoasa/hisipc

Soluția de fundare pe teren imbunatatit cu p

sparta/balas/concasat din beton s-a impus datorita

subterane, tunel si rețele. /

Adâncimea de fundare va tine seama de adancimea osîngheț' de 90cm de la CTS asa cum este stabilit in STAS 6054/77; U

Intocmit;<^^c-

S.C.GEO 7 s.r.l.

Laborator geotehnic gradul II Autorizație nr.2546/ISC/2020

FISE FORAJ F6

Denumire investiție:

LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Cota/Adincimi

								QJ	ti		Compoziția granutometrica					•§ -S		a ■S £	ci		Indice po7~i	3	Indici de compresib Uitate			Rezistenta la taiere
NH	Grosime	STRATIFICATIE		Nr.proba	Adincime	Limita de curgere	Limita de framinta’i	Indice de plasticita	Indice de consistent	Argila	Praf	Nisip fin	Nisip mediu	Nisip mare	Pietriș	Coeficient neunijbrmita	Umiditate	Greutate volwi	Creictate volui uscata	Porozitatt	Indice po7~i	Grad de umidita	jnpojf	Coeficient de compres.	Tasare specifica la umezire	Unghi de frecare	Coeziune
m	m				m	W_L%	Wp %	^IP	Ic		□ k a c S c	^{10 c} w 6 c		00 Z		d10	w %	Y W/mo	Y u KN/mc	n	e	s_r		^-3 1/KPd	im3 cm/m		C KPa
	1.00	■■	Sol vegetal si umplutura		1.00
	1.00		Argila nisipoasa		2.00	30	16	16	0.9	46	17	38					16	18.8		47	0.88		12440
					3.00
					4.00	33	16	16	0.9	44	39	17					17.6	19.3		49	0.96		3746			17	2
	6.00	----------------	Argila prafoasa cu intercalatii		5.00
	6.00		nisipoase		6.00												18	18.4		49	0.96		4138
		—			7.00											—
					0.00
	2.00	—	Argila nisipoasa		9.00	33	17	16	0.9	44	15	41					18	17.8		48	0.92		7780
	2.00	-----;---- -			10.00

		fio																									—

'eri

Ing.

S.C.GEO 7 s.r.l.

Laborator geotehnic gradul II Autorizație nr.2546/ISC/2020

FISE FORAJ F5

Denumire investiție:

LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

1 i ■a £	NH	Grosime	STRATIFICATIE		Nr.proba	Ădincime	Limita de curgere	Limita de framintare	Indice de plasticitate	Indice de consistenta	Compoziția granulometrica						Coeficient de neuniformitcde	! Umiditate naturala__	Greutate volumica	Greutate volumica , uscata	Porozitate	Indice pori :	Q)	Indici de compresibilitate			Rezistenta la taiere
											Argila	Praf	Nisip fin	Nisip mediu	Nisip mare	Pietriș
																							Grad de umidita	azj>;auLopa T^P⁰^	Coeficient de compres.	Tasare specifica la umezire	Unghi de frecare	Coeziune
	m	m				m	Wl %	Wp %			O «J >O C O o o vq o d d d d cm						^U d10	W %	y (H/nu	KN/mn	n	e	S_T	0]	^3 1/KPa	^mă cm/m	a>	C KPa
		0.60		Sal vegetate si umplutura		0.60 1.00
		0.90	-----	Argila prujba-sa
						1.60 2.00	38	18	20	0.9	44	39	17					19	18.6		48	0.92		9300
		3.60	—	Argila nisipoasa
			---— -			3.00
			--_:-------			4.00					46	10	44					17.6	19.3		47	0.88		12404
						5.00
		2.60		Argila prufiasa		6.00												18	18.4		47	0.88		6930

			—

			------------.—			7.00


			_______________
						8.00



		2.00	'i’i’i'i'i'i'i^{11 1111111} ! i	Argila nisipoasa		9.00	33	17	16	0.9	44	17	39					18	18.9		47	0.88		8990
						10.00

		70^ RT ) cy

Ing.

S.C.GEO 7 S.T.l.

Laborator geotehnic gradul II Autorizație nr. 2546/ISC/2020

FISE FORAJ F4

Denumire investiție:

LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Cota/Adincimt	NH	Grosime	STRATIFICATIE		Nr.proba	Adincime	Limita \| de curgere	ap	Indice de plasticitate	Indice de consistenta	Compoziția granulome trie a						■35		1	1 li			u	Indici de compresib Uitate			Rezistenta la taiere
																								Indici de compresib Uitate			Rezistenta la taiere
											Argila	Praf	Nisip fin	Nisip mediu	Nisip mare	£	Coeficient neuniformitc	Umiditate naturala	Greutate volu	Greutate volu uscata	d N £ £	Indice po‘	Grad de umidita	Modul edometric	3 II I¹	Tasare specifica la umezire	Unghi de frecare	Coeziune
	m	m				m	n %	Wp %		4		41 a >o io c a O Q 0 Q 6 c			OO'Z		„dSO ^dio	W %	Y Of/nu	Iu KN/mo	n	e	Sr	Co	1/KPa	imS cm/m	<P	C KPa
		0.80		Sol vegetak si umplutura		0.80 1.00
		1.00		Argila prajbasa		0.80 1.00
		1.00	-------	Argila prajbasa		1.80 2.00	33	18	16	0.9	44	39	17					19	18.5		47	0.88		9300
		3.60		Argila nisipoasa		1.80 2.00	33	18	16	0.9	44	39	17					19	18.5		47	0.88		9300
			------'—			3.00
						4.00				0.9	44	39	39					17.6	19.3		47	0.88		9300			35	13
						5.00
						5.40 6.00												18	18.4		48	0.92		8790
		2.60	----	Argila prajbasa		5.40 6.00												18	18.4		48	0.92		8790
			—			7.00
						8.00
		2.00	Pi i i'i 111 lllll lllll li III । II ¹1¹1¹1' 1¹1¹1¹1¹। । ^{1 11}i!i!i!iIi!i!i!i	Argila nisipoasa		9.00	33	17	16	0.9	44	39	39					18	17.8		47	0.88		6180
		2.00		Argila nisipoasa		10.00
		--
		--

Sef di

Ing. Pet

S.C.GEO 7 s.r.l.

Laborator geotehnic gradul II Autorizație nr.2646/ISC/2020

Țp T O Zp Ii¹/") PAT TT Q Denumire investiție: I ¹ 1 O LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL S AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI __________ SOSEAUA VIILOR, NR. 52, SECTOR 5, BUCUREȘTI
Cota/Adincimt	NH	Grosime	STRATIFICATIE		Nr. proba	Adâncime	Limita de curgere	Limita de frământare	Indice de plasticitate	Indice de consistenta	Compoziția granulometrica						Coeficient de neunifbrmitate	Umiditate naturala	Greutate volumica	Greutate volumica ziscata	Porozitate	Indice pori	Grad, de umiditate	Indici de compresibilitate			Rezistenta la taiere
											Argila	Praf	Nisip fin	Nisip mediu	Nisip mare	Pietriș								Modid edometric	Coeficient de compres.	Tasare specifica la umezire	Unghi de frecare	Coeziune
	m	m				m	m %	%		A,	0.006 n ne		Ui o o »O O Q 6 CM				,.d50 d10	W %	1 W/mc	KN/vw	n	e	s_r	M₂-₃ KPa	^-s 1/KPd	im3 cm/m	O	C KPa
		0.80		Platforma din beton + umplutura		0.80 1.00 2.00	34	16	18	0.8	44	16	40				—	19	13.6		47	0.38		9200
		5.20	— - ------	Argila nisipoasa
			lpllp l'l l'î ! I li			3.00
			^11111111111 1 1 I I ! i 1 1 ¹ i' !i\|i\|i\|i!i\|i\|i\|i\|i\|i!i\|i			4.00					44	17	39					18	19.3		48	0.92		9500
						6.00
						6.00												18	18.4		48	0.92		8790
		2.00		Argila prajbasa		7.00


			________—__—---
						8.00
			—


		2.00	—	Argila nisipoasa		9.00	33	17	16	0.9	44	39	39					18	17.8		47	0.88		6180
						10.00
		7/

întocmit, Ina. Xxxxxxxx Xxxxxxxx

S.C.GEO 7 s.r.l.

Laborator geotehnic gradul II Autorizație nr.254G/ISC/2020

FISE FORAJ F2

Denumire investiție:

LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Ina. Petresc

'.ta

Cota/Adincirru	NH	Grosime	STRATIFICATIE		Nr.proba	1	Limita de curgere	Limita de framintare	Indice de plasticitate	Indice de consistenta	Compoziția granulometrica						Coeficient de neuniformitate	Umiditate naturala	Greutate volumica ;	a ■3 I “ a a § £	Parazitate	Indice pori ; 1	Grad de umiditate !	Indici de compresibilitate			Rezistenta la taiere
Cota/Adincirru	NH	Grosime	STRATIFICATIE		Nr.proba	1	Limita de curgere	Limita de framintare	Indice de plasticitate	Indice de consistenta	Argila	Praf	Nisip fin	Nisip mediu	Nisip mare	Pietriș	Coeficient de neuniformitate	Umiditate naturala	Greutate volumica ;	a ■3 I “ a a § £	Parazitate	Indice pori ; 1	Grad de umiditate !	Modul edometric	sazdmoo ap Țuazo-țJaoj	Tasare specifica la umezire	Unghi de frecare	Coeziune
	m	TIL				m	Hi %	%	Ip	^c		S »o «o c s o k S o o c			G ) O		„ d60 dIO	W %	Y (N/ma	Y u KH/mo	n	e		^2-3 KPa	1/KPd	imS cm/m		C KPa
		1.20		Sol vegetak + platjbrma din beton + umpluturta.		1.00
		1.20		Sol vegetak + platjbrma din beton + umpluturta.		1.20 2.00	29	14	16	0.8	43	36	22					17	18.6		47	0.88		9300
		4.20	—	Argila nisipoasa		1.20 2.00	29	14	16	0.8	43	36	22					17	18.6		47	0.88		9300
						3.00
			II 11 1II llll 1 III			4.00					44	39	39					17.6	18.6		47	0.88		9300			35	13
						6.00
						5.40 6.00												18	18.4		48	0.92		8790
		2.60		Argila prafoasa		5.40 6.00												18	18.4		48	0.92		8790
			—			7.00					44	35	21
						8.00
		2.00	—	Argila nisipoasa		9.00					44	39	39					18	17.8		47	0.88		6180
		2.00	^{1111 11,1 1111} ¹¹¹ ¹¹¹	Argila nisipoasa		10.00
		fa
		fa

S.C.GEO 7 s.r.l.

Laborator geotehnic gradul II

Autorizație nr.2546/ISC/2020

FISE FORAJ F1

Denumire investiție:

LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI SOSEAUA VIILOR, NR. 52, SECTOR 5, BUCUREȘTI

Cota/Adincimi	NH	, Grosime	STRATIFICATIE		Nr. proba	Adincime	Limita de curgere	Limita de framintare	Indice de plasticitate	Indice de consistenta	Compoziția granul ometrica					Coeficient de neunifbrmitate	Umiditate naturala	Greutate volumica	Greutate volumica uscata	Porozitate	Indice pori	Grad de umiditate ,	Indici de compresibilitate			Rezistenta la taiere
Cota/Adincimi	NH	, Grosime	STRATIFICATIE		Nr. proba	Adincime	Limita de curgere	Limita de framintare	Indice de plasticitate	Indice de consistenta	Argila	Praf	Nisip fin	Nisip mediu	Nisip mare	Coeficient de neunifbrmitate	Umiditate naturala	Greutate volumica	Greutate volumica uscata	Porozitate	Indice pori	Grad de umiditate ,	Modul edometric	Coeficient de compres.	Tasare specifica la umezire	Unghi de frecare	Coeziune
	m	771				7TL	W_L%	W_P%	'p	'o		9Z'O 90'0 znn-n			2.00	.. _d60 d10	W %	Y W/nw	KN/mc	n	e		^2-3 KPa	^-3 1/KPa	im3 cm/m	<D	C KPa
		o.so		Sol vegetat si umplutura		0.80 1.00
		1.00		Argila pmjbasa		0.80 1.00
		1.00	. ----- ----- ----- —	Argila pmjbasa		1.80 2.00	33	18	16	0.9	44	39	17				19	18.6		47	0.88		9300
		3.60		Argila nisipoasa		1.80 2.00	33	18	16	0.9	44	39	17				19	18.6		47	0.88		9300
			¹¹¹¹ ¹¹¹¹ ¹¹¹¹ ¹¹¹¹ T T I'piT			3.00
			pp" PiU H 'iTITIT Tl ^11111111 I¹!¹! 1 riTl¹II । ^{11 11}			4.00				0.9	44	39	39				17.6	19.3		47	0.88		9300			35	13
						5.00
						5.40 6.00											18	18.4		48	0.92		8790
		2.60	----------------------------------------------------	Argila pmfoasa		5.40 6.00											18	18.4		48	0.92		8790
			—			7.00
						8.00
		2.00		Argila nisipoasa		9.00	33	17	16	0.9	44	39	39				18	17.8		47	0.88		6180
		2.00		Argila nisipoasa		10.00

întocmit,

Sef de laborator, Tmn DnirmcMt Ronrnotn

Numele si prenumele verificatorului atestat

Xxxxxxxx Xxxxx

Legitimație: Seria ]

Adresa? ,blJ ,sc„ ,,ap/

REFERAT privind verificarea de calitate la cerința Af

a documentației: Studiu geotehnic

pentru lucrarea: LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI IN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

1 DATE DE IDENTIFICARE

-beneficiar: PRIMĂRIA SECTORULUI 5

-proictant de specialitate: S.C.GEO 7 S.R.L.

-amplasament obiectiv: SECTOR 5, SOSEAUA VIILOR, NR.52, MUNICIPIUL BUCUREȘTI.

2 ÎNDEPLINIREA EXIGENTELOR

La elaborarea studiului geotehnic s-au respectat prevederile următoarelor normative si standarde: P100-1/2013, STAS 11.100/1-93, CR 1-1-4/2012, CR1-1-3-2012, STAS 6054/77, STAS 1243-88, NP-074/2022, NP 112/2014, CI 69-88, GP 129/2014.

3 .DOCUMENTE CE SE PREZINTĂ LA VERIFICARE

Piese scrise si desenate, elaborate de proiectantul de specialitate.

4 .CONCLUZII ASUPRA VERIFICĂRII

Teren de fundare:ARGILA PRAFOASA/ARGILA NISIPOASA.

Soluție de fundare:DIRECTA.

Studiul geotehnic răspunde cerințelor exigentei Af.

Am primit 2(doua)exemplare, Investitor/Proiectant

Am predat 2(doua)exemplare, Verificator atestat,'

£26 »«£*4

CE RTIFICAT DE

“ ATKSIAKE S utui KZdH

TEHNICO-PROFESIONALA m

'■ în baza Legii nr. 10/1995 privind 8® ț

rtt * t t” rr ’ i ®

H^rf 4 -'H |*/^^^cai^^{ea in construc}tⁿ» ^cu modificările ■ ulterioare și ale actelor normative

M e/o . . .

; Sa /«® subsecvente acesteia referitoare la

subsecvente acesteia referitoare la

atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții,

îⁿ urma cererii din dosarul nr.^?^r„ înregistrat la MTCT cu Iși

concluziilor Comisiei de examinare nr. ,Z&. din

i n Vil 9 y'/'^ \

72^ se emite prezentul certificat.

PRIVIND CERINȚELE ESENȚIALE :

Seria B Nr.

06842

MINISTRUL®!

PENTRU LUCRĂRI PUBLjâ

l7d

REA TERITORIULUI

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

PeuHinfr / Dumnul

Cod numeric personal; ,[

Profesie ..W.G.^...........

_ _ ATEStat

Pentru competența:

. in domeniile: ................................ _v......................

................................

în specialitatea: ..............7T7.......................................

6 i .................................... """”'

Comisia de examinare Nr. .Za^?...

Data eliberării:

Ptczciitu lc£iini:.i|ie twl« viilubihl Tnsoțitn deccnlflcauil de atestare tcbm'ffrprofestorinlîcntis i.tbaza

Legii nr. 1(1'1095 privind nulitatea tu construcții, cu modificările ulterioare.

Seria

Nr.

•LEOITIMATIE

Seria . Nr.

DEVIZ GENERAL - PROIECT "LOCUINȚE NZEB PENTRU TINERI ÎN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI" - 11 FILE

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

Xxxxxxxx Xxxxxx-Xxxxxxxxx

DEVIZ GENERAL al obiectivului de investiții

Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+SE București

Detaliere Eligibil neeligibil

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL I Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului
1.1	Obținerea terenului	-	-	-
1.2	Amenajarea terenului	-	-	-
1.3	Amenajări pentru ptotecția mediului șt aducerea terenului la starea inițială - NEELIGIBIL	74 8 2 39,16	142.165.44	890 404.60
1.4	Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților	-	-	-
TOTAL CAPITOL 1		748.239,16	142.165,44	890.404,60
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții
2	Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții	292.771,63	55.626.61	348.398.24
TOTAL CAPITOL 2		292.771,63	55.626,61	348.398,24
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3.1	Studii	50.000,00	9.500,00	59.500,00
3.1.1	Studii de teren	25.000,00	4.750,00	29.750,00
3.1.2	Raport privind impactul asupra mediului	-	-	-
3.1.3	Alte studii specifice	25.000,00	4.750,00	29.750,00
3.2	Documentafii-suport ți cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri ți autorizații	18.000,00	3.420,00	21.420,00
3.3	Expertizare tehnică	-	-	-
3.4	Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor la final	-	-	-
3.5	Proiectare	690.000.00	131.100,00	821.100,00
3.5.1	Temă de proiectare	•	-	-
3.5.2	Studiu de prcfezabilitate	-	-	-
3.5.3	Studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții și deviz general	200.000,00	38.000,00	238.000,00
3.5.4	Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizațiilor	65.000,00	12.350.00	77.350.00
3.5.5	Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție	75.000,00	14.250,00	89.250,00
3.5.6	Proiect tehnic și detalii de execuție	350.000,00	66.500,00	416.500,00
3.6	Organizarea procedurilor de achiziție	-	-	•
3.7	Consultanță	105000,00	19.950,00	124.950,00

3.7.1	Managementul de proiect pentiu obiectivul de investiții • NEEl.IGJBIL	100.000,00	19.000,00	119.000,00
3.7.2	Auditul financiar - NEELIGIBIL	5.000,00	950,00	5.950,00
3.8	Asistență tehnică	180.000,00	34200,00	214.200,00
3.8.1	Asistentă tehnică din partea proiectantului	90.000,00	17.100,00	107.100,00
3.8.1.1	pe perioada de execuție a lucrărilor	65.000,00	12.350,00	77.350,00
3.8.1.2	pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții	25.000,00	4.750,00	29.750,00
3.8.2	Dirigenfie de șantier	90.000,00	17.100.00	107.100,00
TOTAL CAPITOL 3		1.043.000,00	198.170,00	1241.170,00
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	92.044.882,18	17.488.527,61	109.533.409,79
	Bloc nZEB - 6 blocuri	86.664.010,11	16.466.161,92	103.130.172.03
	Instalata exterioare	2.207.438.55	419.413.32	2.626.851.87
	Amenajări exterioare	3.173.433.52	602.952.37	3.776.385.89
	Eligibil	47.955.188,78	9.111.485,87	57.066.674,65
	Neeligibil	45.082.763,67	8.565.725,10	53.648.488,77
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	713.76333	135.615,07	849.378,60
	Instalații interioare	660.892.83	125.569.64	786.462.47
	Instalații exterioare	15.320.38	2.910,87	18.231.25
	Stătu incarcare eligibil	35.041.25	6.657,84	41.699.09
	Dotări neeligibil	2 509.07	476,72	2.985,79
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	4.844.569,92	920.468,28	5.765.038,20
	Instalații interioare	4.350.819.92	826.655,78	5.177,475.70
	Instalații exterioare	175.250.00	33.297.50	208.547,50
	Statii incarcare eligibil	318.500.00	60.515.00	379.015,00
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	810.000,00	153.900,00	963.900,00
4.5	Dotări incinta - necligibilc	52.740,00	10.020,60	62.760,60
4.6	Active nccorporale	-	-	-
TOTAL CAPITOL 4		98.465.955,63	18.708.531,56	117.174.487,19
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1	Organizare de șantier - nceligibil	376.639,49	71.561,50	44820039
5.1.1	Lucrări de construcții și instalații aferente organizării dc șantier	360.215.92	68.441,02	428.656,94
5.1.2	Cheltuieli conexe organizării șantierului	16.423,57	3.120.48	19.544.05
5.2	Comisioane, cote, taxe, costul creditului - nceligibil	1.035.758,59	-	1.035.758,59
5.2.1	Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare	-	-	-
5.2.2	Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor dc construcții	470.799,36	-	470.799,36
5.2.3	Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții	94.159,87	-	94 1 59,87
5.2.4	Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor	470.799,36	-	470.799,36
5.2.5	Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire/dcsființare	-	-	-
53	Cheltuieli diverse $i neprevăzute 1.3, 1.4,2,3.5,3.8,4) - nceligibil	3.011.308,99	572.148,71	3.583.457,70
5.4	Cheltuieli pentru informare și publicitate	.25.000,00	4.750,00	29.750,00

DEVIZUL OBIECTULUI 1/5 CLĂDIRE BLOC NZEB 6 buc Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	86.664.010,11	16.466.161,93	103.130.172,04
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	1.903.099,14	361.588,84	2.264.687,98
4.1.2	Rezistență	25.502.501,43	4.845.475,27	30.347.976,70
4.1.3	Arhitectură	37.933.888,05	7.207.438,73	45.141.326,78
4.1.4	Instalații	21.324.521,49	4.051.659,08	25.376.180,57
	Instalații electrice	8.359.919,71	1.588.384,74	9.948.304,45
	Instalații termice	8.536.964,11	1.622.023,18	10.158.987,29
	Instalații sanitare	4.427.637,67	841251,16	5.268.888,83
TOTAL I - subcap. 4.1		86.664.010,11	16.466.161,92	103.130.172,03
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	660.892,83	125.569,64	786.462,47
TOTAL II - subcap. 4.2		660.892,83	125.569,64	786.462,47
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	4.350.819,92	826.655,78	5.177.475,70
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	810.000,00	153.900,00	963.900,00
4.5	Dotări	0,00	0,00	0,00
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6		5.160.819,92	980.555,78	6.141.375,70
Total deviz pe obiect (Total I + Total Ii + I otal 111)		92.485.722,86	17.572.287,34	110.058.010,20

întocmit, Proiectant, S.C. ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.

DEVIZUL OBIECTULUI 2/5

Instalații in incinta

Locuințe ANL Sector 5 - Regim de înălțime S+P+5E București

Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	2.207.438,55	419.413,33	2.626.851,88
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	399.415,98	75.889,04	475.305,02
4.1.2	Rezistență	305.989,72	58.138,05	364.127,77
4.1.3	Arhitectură	0,00	0,00	0,00
4.1.4	Instalații	1.502.032,85	285.386,24	1.787.419,09
	Instalații electrice	956.406,98	181.717,33	1.138.124,31
	Instalații sanitare	456.596,92	86.753,41	543.350,33
	Instalații irigatii	89.028,95	16.915,50	105.944,45
TOTAL I - subcap. 4.1		2.207.438,55	419.41333	2.626.851,88
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	13.640,18	2.591,63	16.231,81
TOTALII-subcap. 4.2		13.640,18	2.591,63	16.231,81
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	130.250,00	24.747,50	154.997,50
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	0,00	0,00	0,00
4.5	Dotări	0,00	0,00	0,00
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6		130.250,00	24.747,50	154.997,50
Total deviz pe obiect (1 otal I + Total II + Total III)		2.351.328,73	446.752,46	2.798.081,19

întocmit, Proiectant, S.C. ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.

DEVIZUL OBIECTULUI 3/5 Construcții dotări incinta Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București

Nr. crt	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	3.076.952,87	584.621,04	3.661.573,91
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	275.955,41	52.431,53	328.386,94
4.1.2	Rezistență	2.800.997,46	532.189,51	3.333.186,97
4.1.3	Arhitectură	0,00	0,00	0,00
4.1.4	Instalații	0,00	0,00	0,00
TOTAL I - subcap. 4.1		3.076.952,87	584.621,04	3.661.573,91
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	1.790,40	340,18	2.130,58
TOTAL 11 - subcap. 4.2		1.790,40	340,18	2.130,58
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	45.000,00	8.550,00	53.550,00
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	0,00	0,00	0,00
4.5	Dotări	36.840,00	6.999,60	43.839,60
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6		81.840,00	15.549,60	97389,60
Total deviz pe ohiect (Total I + Total 11 + Total III)		3.160.583,27	600.510,82	3.761.094,09

întocmit. Proiectant, S.C. ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.

DEVIZUL OBIECTULUI 4/5 Statii incarcare Locuințe ANL Sector 5 - Regim de înălțime S+P+5E București

Nr. crt	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	23.908,73	4.542,66	28.451,39
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	4.120,33	782,86	4.903,19
4.1.2	Rezistență	19.788,40	3.759,80	23.548,20
4.1.3	Arhitectură	0,00	0,00	0,00
4.1.4	Instalații	0,00	0,00	0,00
TOTAL I - subcap. 4.1		23.908,73	4.542,66	28.451,39
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	35.041,25	6.657,84	41.699,09
TOTAL II - subcap. 4.2		35.041,25	6.657,84	41.699,09
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	318.500,00	60.515,00	379.015,00
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	0,00	0,00	0,00
4.5	Dotări	0,00	0,00	0,00
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.S+4.6		318.500,00	60.515,00	379.015,00
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)		377.449,98	71.715,50	449.165,48

întocmit,

Proiectant, S.C. ARTCONCEPT BUILDING S.R.L.

DEVIZUL OBIECTULUI 5/5 Loc de joaca Locuințe ANL Sector 5 - Regim de inaltime S+P+5E București

Nr. crt	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fără TVA	TVA	Valoare cu TVA
Nr. crt	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	lei	lei	lei
1	2	3	4	5
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1	Construcții și instalații	72.571,92	13.788,66	86.360,58
4.1.1	Terasamente, sistematizare pe verticală și amenajări exterioare	7339,63	1.394,53	8.734,16
4.1.2	Rezistență	65.232,29	12.394,13	77.626,42
4.1.3	Arhitectură	0,00	0,00	0,00
4.1.4	Instalații	0,00	0,00	0,00
TOTAL I - subcap. 4.1		72.571,92	13.788,66	86360,58
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale	2398,87	455,79	2.854,66
TOTAL 11 - subcap. 4.2		2398,87	455,79	2.854,66
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj	0,00	0,00	0,00
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport	0,00	0,00	0,00
4.5	Dotări	15.900,00	3.021,00	18.921,00
4.6	Active necorporale	0,00	0,00	0,00
TOTAL III - subcap. 43+4.4+4.5+4.6		15.900,00	3.021,00	18.921,00
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)		90.870,79	17.265,45	108.136,24

întocmit, Proiectant, S.C. ARTCONCEPT BUILDING S.R.L,

ANEXA 2- DEVIZ GENERAL. SCENARIUL ALTERNATIV

DEVIZ GENERAL al obiectivului de investitii Scenariul II NERECOMANDAT

Locuințe ANL Sector 5 - Regim de înălțime S+P+5E București

Nr.crt.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA*	TVA	Valoare cu TVA
Nr.crt.	Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli	Iei	lei	lei
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului
1.1	Obținerea terenului	0	0	0
1.2	Amenajarea terenului	0	0	0
1.3	Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului Ia starea inițiala	748.239,16	142.165,44	890.404,60
1.4	Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților	0	0	0
Total capitol 1		748.239,16	142.165,44	890.404,60
CAPI I OLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investitii
Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare		292.771.63	55.626,61	348.398.24
Total capitol 2		292.771,63	55.626,61	348.398,24
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1	Studii	50.000,00	9.500,00	59500,00
3.1.1	Studii teren	25.000.00	4.750,00	29.750,00
3.1.2	Raport privind impactul asupra mediului	0	0	0
3.13	Alte studii specifice	25.000.00	4.750,00	29.750,00
3.2	Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizatii	18.000,00	3.420,00	21.420,00
3.3	Expertizare tehnica	-
3.4	Certificarea performantei energetice si auditul energetic al clădirilor final
3.5	Proiectare	690.000,00	131.100,00	821.100,00
35.1	Tema de proiectare	0	0	0
3.5.2	Studiu de prefezabilitatc	0	0	0
3.5.3	Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general	200.000.00	38.000,00	238.000,00
35.4	Documentatii tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor	65.000,00	12.350,00	77.350,00
3.55	Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție	75.000,00	14.250,00	89.250,00
3.5.6	Proiectul tehnic si detalii de execuție	350.000.00	66.500,00	416.500,00
3.6	Organizarea procedurilor de achiziție	-
3.7	Consultanta	105.000,00	19.950,00	124.950,00
3.7.1	Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii	100.000.00	19.000,00	119.000,00
3.7.2	Auditul financiar	5.000,00	950,00	5.950,00
3.8	Asistenta tehnica	180.000,00	34.200,00	214.200,00
3.8.1	Asistenta tehnica din partea proiectantului	90.000.00	17.100,00	107.100.00
3.8.1.1	pe perioada de execuție a lucrărilor	65.000,00	12.350,00	77.350,00

3.8.1.2	pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de către ISC	25.000.00	4.750.00	29.750.00
3.8.2	Dirigentie de șantier	90.000.00	17.100,00	107.100,00
Total capitol 3		1.043.000,00	198.170,00	1.241.170,00
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de baza
4.1	Construcții si instalatii	101.775.467,90	19.337.338,90	121.112.806,80
4.2	Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale	713.763,53	135.615,07	849.378,60
4.3	Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj	4.844.569,92	920.468,28	5.765.038,20
4.4	Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport	810.000,00	153.900,00	963.900,00
4.5	Dotări	52.740.00	10.020.60	62.760.60
4.6	Active necorporale	0	0	0
Total capitol 4		108.196.541,35	20.557342,85	128.753.884,20
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1	Organizare de șantier	415.705,92	78.984,13	494.690,05
5.1.1	Lucrări de construcții si instalatii aferente organizării de șantier	396.237.51	75.285,13	471.522,64
5.1.2	Cheltuieli conexe organizării șantierului	19.468.41	3.699.00	23.167,41
5.2	Comisioane, cote, taxe, coslul creditului	1.143.191,28	0	1.143.191,28
5.2.1	Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare		0	0
5.2.2	Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții	519.632.40	0	519.632.40
52.3	Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor dc construcții	103.926.48	0	103.926.48
5.2.4	Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor -CSC	519.632,40	0	519.632,40
52.5	Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfiintarc		0	0.00
5.3	Cheltuieli diverse si neprevăzute 3%x(12, 1.3, 1.4, 2, 3.5, 3.8, 4 )	3.303226,56	627.613,05	3.930.839,61
5.4	Cheltuieli pentru informare si publicitate	25.000,00	4.750,00	29.750,00
Total capitol 5		4.887.123,76	711347,18	5.598.470,94
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1	Pregătirea personalului de exploatare	0	0	0
62	Probe tehnologice si teste	0	0	0
Total capitol 6		0	0	0
T OT AL GENERAL		115.167.675,90	21.664.652,08	136.832.327,98
din care C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1+42+5.1.1)		103.926.479,73	19.746.031,15	123.672310,88

Hotărârea nr. 221/2023

BORDEROU:

AUDITOR ENERGETIC PENTRU CLĂDIRI

STUDIU GEOTEHNIC

: v : ec rc .. 5

FISE FORAJ F6

CE RTIFICAT DE

06842

•LEOITIMATIE

: v ^: ec rc .. 5