Hotărârea nr. 159/2023

Hotărârea nr. 159/24.07.2023 pentru modificarea HotărâriiConsiliului Local al Sectorului 5 al Municipiului București nr.215/29.11.2022 privind aprobarea depunerii proiectului și a Studiuluide fezabilitate, indicatorilor tehnico-economici rezultați dinStudiul de fezabilitate, a unor obligații și a cheltuieliloraferente proiectului”Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentruasigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”,cu modificările și completările ulterioare.

Download Document PDF

Strada Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, Sector 5, București

Tel.: 021.314.46.80 021.314.43.18 021.314.28.37 Cod fiscal: 4433953

Fax: 021.314.49.90 021.311.04.65 E-mail: xxxxxxxx@xxxxxxxxxx

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 5 al Municipiului București nr. 215/29.11.2022 privind aprobarea depunerii proiectului și a Studiului de fezabilitate, indicatorilor tehnico-economici rezultați din Studiul de fezabilitate, a unor obligații și a cheltuielilor aferente proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”, cu modificările și completările ulterioare

Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Primarului Sectorului 5, înregistrat cu nr. 182239/20.07.2023;
- Raportul comun de specialitate nr. DI 1084/20.07.2023, al Direcției Generale Tehnice, al Direcției Generale Economice si al Direcției Generale de Dezvoltare si Resurse 9 5 5 5

Umane;

- Avizul Comisie pentru Buget, Finanțe, Taxe Locale, Fonduri Europene și alte Activități Economice;
- Avizul Comisiei pentru Ecologie, Protecția Mediului, Salubrizare, Reciclarea Deșeurilor;
- Solicitarea de clarificări înregistrată cu nr. 174543/28.06.2023, transmisă de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene;
- Ordinul Prefectului Municipiului București nr. 440 din 26.06.2023;
- Ghidul Solicitantului pentru Codul apel POIM/6/3/l/Reducerea numărului de depozite neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 - 2020, Axa prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific 3.1 - Reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România;
- Ținând cont de prevederile Ghidul Solicitantului pentru Codul apel POIM/6/3/l/Reducerea numărului de depozite neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 - 2020, Axa prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific 3.1 -Reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România;

în temeiul prevederilor:

- art. 58 și art. 59 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- art. 139 alin.(l),art. 140 alin. (1), art. 166 alin. (4) si art. 243 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL SECTOR 5

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Strada Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, Sector 5, București

Tel.: 021.314.46.80 021.314.43.18 021.314.28.37 Cod fiscal: 4433953

Fax: 021.314.49.90 021.311.04.65 E-mail: xxxxxxxx@xxxxxxxxxx

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 Se modifică art. 2 al Hotărârii Consiliului Local Nr. 215/29.11.2022 și va avea următorul cuprins:

„Se aprobă Studiul de fezabilitate actualizat și indicatorii tehnico-economici pentru proiectul ”Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5 ” în valoare totală de 62,699,023.45 lei (inclusiv TVA), din care valoare construcții-montaj (C+M) este 0 (zero), conform Anexei nr. 1 ce conține 233 pagini și face parte integrantă din prezenta hotărâre. ”

Art. 2 Se modifică Anexa 2 a Hotărârii Consiliului Local Nr. 215/29.11.2022, respectiv Planul de evoluție al tarifelor pentru proiectul Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5” , potrivit Anexei 2 a prezentei hotărâri, parte integrantă a acesteia.

Art. 3 (1) Se modifică art. 4 al Hotărârii Consiliului Local Nr. 215/29.11.2022 și va avea următorul cuprins:

„Se aprobă valoarea totală a proiectului "Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”, în cuantum de 62,699,023.45 lei inclusiv TVA (12,590,165.35 euro inclusiv TVA).

(2) Se aprobă cofinanțarea proiectului "Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”, ce va fi suportată de către Consiliul Local Sector 5 București, în valoare de 21,391,431.53 lei, (4,295,468.18 euro), din care:

10,537,651.00 lei (2,115,994.18 euro), contribuția la finanțarea deficitului de finanțare - contribuția eligibilă (20%),

843,012.08 lei (169,279.53 euro) contribuția la finanțarea costurilor din veniturile nete actualizate-contribuție eligibilă (2%));

10,010,768.45 lei (2,010,194.47 euro) reprezentând Taxa pe valoarea adăugată (TVA), cheltuială neeligibilă în cadrul apelului de proiecte;

(3) Creditele bugetare și creditele de angajament, în limita sumei necesare finanțării valorii corespunzătoare activităților din proiect, vor fi alocate din bugetul Sectorului 5 al Municipiului București',

Strada Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, Sector 5, București

Tel.: 021.314.46.80 021.314.43.18 021.314.28.37

Fax: 021.314.49.90 021.311.04.65

Cod fiscal: 4433953

E-mail: xxxxxxxx@xxxxxxxxxx

Art. 4. Se modifică art. 5 al Hotărârii Consiliului Local Nr. 215/29.11.2022 și va avea următorul cuprins:

„Sumele reprezentând Taxa pe valoare adăugată (TVA), cheltuială neeligibilă în cadrul apelului de proiecte, în cuantum de 10.010.768,45 lei (2,010,194.47 euro) se vor asigura din bugetul Sectorului 5 al Municipiului București. ”

Art. 5. Se modifică art. 7 al Hotărârii Consiliului Local Nr. 215/29.11.2022 și va avea următorul cuprins:

„ Se împuternicește Primarul Sectorului 5 al Municipiului București să semneze toate actele necesare și contractul de finanțare în numele și pentru Sectorul 5 al Municipiului București ”.

Art. 6. Celelalte prevederi ale Hotărârii Consiliului Local Nr. 215/29.11.2022 cu modificările și completările ulterioare, rămân neschimbate.

Art. 7. Primarul Sectorului 5, prin aparatul de specialitate, va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

PREȘEDINTE Xxx Xxxxx

Contrasemnează pentru legalitate, Secretar General Sector 5, Xxxxx Xxxxxx

Nr.

/24.07.2023

Strada Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, Sector 5, București

Tel.: 021.314.46.80 021.314.43.18 021.314.28.37 Cod fiscal: 4433953

Fax: 021.314.49.90 021.311.04.65 E-mail: xxxxxxxx@xxxxxxxxxx

Anexa 1 la H.C.L. Sector 5 nr. 15$ /24.07.2023

STUDIUL DE FEZABILITATE

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE COLECTARE PENTRU ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN SECTORUL 5

STUDIU DE FEZABILITATE

PENTRU PROIECTUL

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE COLECTARE PENTRU ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN SECTORUL 5 9

Beneficiar: Consiliul Local al Sectorului 5 al Municipiului București

Elaborator: Geomatica SRL

Echipa de elaborare:

......../• • ••■ *............
Aia GeptO Bot»	Lider de feipa/MaM^er proiect
Bmgae feri»	Adjunct lider de echipa
Uie Marian	fepfert fÎMciar
.Bmft Claudiu

Nr. yehiunC	Baia traăiiteii	filaboratA	Verificai de	Aprobat de
1	24.10.2022	Xxxxx Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	Xxx Xxxxxx Xxxxxx
2	08.11.2022	Xxxxx Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	Xxx Xxxxxx Xxxxxx
3	09.02.2023	Xxxxx Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	Xxx Xxxxxx Xxxxxx
4	06.04.2023	Xxxxx Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	Xxx Xxxxxx Xxxxxx
5	18.05.2023	Bn'tu Claudiu	2¹ agne Xxxxxx	Xxx Xxxxxx Xxxxxx
6	30.05.2023	Xxxxx Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	Xxx Xxxxxx Xxxxxx
7.	17.07.2023	Xxxxx Xxxxxxx	Xxxxxx Xxxxxx	Xxx Xxxxxx Xxxxxx

Cuprins

1. DATE GENERALE

2. Contextul legislativ și părțile implicate în proiect

2.1. Identificarea proiectului

2.2. Contextul proiectului

2.3. Documente strategice

2.4. Legislația europeană privind deșeurile

2.5. Legislația națională privind deșeurile

2.6. Părți implicate

3. Justificarea necesității proiectului. Proiectul. Analiza instituționala

3.1. Aria proiectului

3.2. Date socio economice

3.3. Deșeuri municipale

3.4. Metodologii și ipoteze

3.5. Proiecția socio-economică

3.6. Proiecția generării deșeurilor municipale

3.7. Proiecția deșeurilor din construcții si desființări

3.8. P lecția deșeurile- sortate

3.9. Proiecția generării deșeurilor stradale

3.10 Proiecția generării deșeurilor reziduale/menajere periculoase.. 67

3.11 Analiza instituțională și rezultatele ei

4. DATE STATISTICE, PROGNOZE ȘI PROIECȚII...............

4.1. Analiza cererii

4.2. Analiza de opțiuni

4.3. Descrierea alternativei recomandate

4.4. Mecanism de plata

4.5. Plan tarifar și de suportabilitate

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR. OBIECTIVE ȘI PARAMETRII DE PROIECTARE

5.1. Analiza alternațivelor/opțiunilor

5.2. Colectarea separată a deșeurilor reciclabile

5.3. Colectarea deșeurilor reziduale/menajere reziduale...............

5.4. Strategia nămolului

5.5. Obiective și opțiuni tehnice

5.6. Frecvența de colectare a deșeurilor reziduale/menajere......

5.7. Transportul deșeurilor

5.8. Activitatea de sortare a deșeurilor

6. GRAFICUL DE IMPLEMENTARE ȘI ASISTENȚA TEHNICĂ

6.1. Graficul de implementare

6.2. Asistența tehnică

7. ANALIZA FINANCIARĂ

7.1. Analiza financiară

7.2. Costuri de investitii

7.3. Costuri de operare și întreținere

7.4. Rezultatele analizei financiare si economice

7.5. Funding gap și finanțarea

7.6. Analiza economică

7.7. Analiza de risc și senzivitate

8. REZULTATELE EVALUĂRILII IMPACTULUI ASUPRA 203 MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE.........................

8.1 Conformarea proiectului cu cadrul legislativ european și național privind politicile și legislația de mediu inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice

8.2 Conformarea proiectului cu principiile fondatoare ale politicii de mediu

8.3 încadrarea proiectului în raport cu Directiva SEA

8.4 Evaluarea impactului asupra mediului

9. STRATEGIA DE ACHIZIȚII ȘI PLAN DE 207 IMPLEMENTARE.........................................................................

9.1 Strategia de achiziții

9.2 Forme de contractare și planificarea achizițiilor

9.3 Proceduri de atribuire pentru implementarea proiectului........

9.4 Plan de achiziții si implementare

9.5 Documente necesare pentru implementarea proiectului...........

9.6 Ipoteze si riscuri

9.7 Concluzii si recomandări

ANEXA nr.l - Legislația europeană și legislația națională privind deseurile

LISTĂ FIGURI

Fig 2-1 Principalele etape ale gestionării deșeurilor la nivelul Sectorului 5

Fig 3-1 -Localizarea ariilor naturale protejate din municipiul București și județul Ilfov.

Fig 3-2 Grafic pondere deșeuri Sectorul 5

Fig 3-3 Grafic prognoza deșeuri din construcții

Fig 3-4 Grafic prognoza deșeuri menajere asimilate

Fig 3-5 Grafic prognoza deșeuri menajere reziduale

Fig 3-6 Grafic prognoza deșeuri din sticlă

Fig 3-7 Grafic prognoza deșeuri metal-platic

Fig 3-8 Grafic prognoza deșeuri platic

Fig 3-9 Grafic prognoza deșeuri metal

Fig 3-10 Grafic prognoza deșeuri hârtie-carton

Fig 3-11 Grafic prognoza deșeuri hârtie-carton

Fig 3-12 Grafic prognoza deșeuri servicii municipale

Fig 3-13 Grafic prognoza deșeuri menajere si aasimilate + deșeuri municipale

Fig 3-14 Grafic prognoza total general deșeuri municipale generate

Fig 3-15 Grafic prognoză deseu lemn

Fig 4-1. Ponderea deșeurilor

Fig 4-2. Compoziția deșeurilor

Fig 4-3. Compoziția deșeurilor din parcuri și grădini

Fig 4-4. Compoziția deșeurilor din piețe

Fig 4-5. Compoziția deșeurilor stradale

Fig 4-6. Prognoză total deșeuri municipale defalcate S5

Fig 4-7. Prognoză total deșeuri manajere reziduale-

Fig 4-8. Prognoză total deșeuri sticla-

Fig 4-9. Prognoză total deșeuri plastic-metal

Fig 4-. Prognoză total deșeuri hârtie -carton

Fig 4- x i. Prognoză total deșeuri

Fig 4-12 Grafic prognoză cantități de deșeuri de echipamente electrice și electronice

Fig 4-13 Grafic prognoză cantități de deșeuri de deșeuri din construcții și desființări

Fig 4-14 Principalele etape ale gestionării deșeurilor și mecanisme de plată

LISTĂ TABELE

Tabel 3-1 Evoluție estimată a populației și a deșeurilor generate

Tabel 3-2 Evoluție estimată a populației

Tabel 3-3 Principalii indicatori macro-economici București, perioada 2017-2021

Tabel 3-4 Analiză- evoluție indicatori macro-economici perioada 2017-2021

Tabel 3-5 Tabel evoluție rata șomaj România și București

Tabel 3-6 Tabel evoluție venituri si cheltuieli 2017-2021

Tabel 3-7 Evoluția câștigului salarial mediu net lunar în perioada 2017 - 2021

Tabel 3-8 Deșeuri generate de o persoană/zi (kg/zi), 2021-2031

Tabel 3-9.Structura deșeurilor municipale (anul 2022)

Tabel 3-10. Total deșeuri municipale defalcate

Tabel 3-11 Tendințe (1) -Indicatori macroeconomici România și mun. București

Tabel 3-12 Tendințe (2) -Indicatori macroeconomici România și mun. București

Tabel 3-13 Evoluția populației României și a Mun București

Tabel 3-14 Tabel previziuni pe termen lung- venituri și tarife maxim suportabile perioada 2022-2031

Tabel 3-15 Cantitățile medii de deșeuri,

Tabel 3-16 Prognoza deșeuri din construcții 2024-2030

Tabel 3-17 Cantitățile medii de deșeuri de ambalaje introduse pe piață, la nivel

Mun București si sectorului 5

Tabel 3-18 Prognoza, pentru perioada 2023-2030- deșeuri manajere asimilate

Tabel 3-19 Prognoza, pentru perioada 2023-2030- deșeuri manajere reziduale

Tabel 3-20 Prognoza, pentru perioada 2023-2030- deșeuri sticlă

Tabel 3-21 Prognoza, pentru perioada 2023-2030- deșeuri plastic-metal

Tabel 3-22 Prognoza, pentru perioada 2023-2030- deșeuri plastic

Tabel 3-23 Prognoza, pentru perioada 2023-2030- Deșeu metal

Tabel 3-24 Prognoza, pentru perioada 2023-2030- deșeuri hîrtie-carton

Tabel 3-25 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri

menaj ere+sticlă+plastic-metal+ hârtie carton

Tabel 3-26 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri din servicii municipale

Tabel 3-27 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri menajere si asimilate + deșeuri municipale

Tabel 3-28 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- Total general deșeuri municipale generate

Tabel 3-29 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- Deșeu lemn

Tabel 3-30 Proiecție 2023-2030 - Deșeuri stradale

Tabel 3-31 Tabel evoluție 2023-2030 DEEE

Tabel 4-1. Pondere deseri

Tabel 4-2 Proiecția populației Sectorului 5, București

Tabel 4-3 Total deșeuri municipale-defalcare 2022-2031

Tabel 4-4 tabel prognoză cantități de deșeuri de echipamente electrice și electronice

Tabel 4-5 tabel prognoză cantități de deșeuri din construcții și desființări

Tabel 4-6 Tipuri de fracții colectate, conf ADIGIDMB nr.26 din 12.09.2022 și 32 din 18.10.2022

Tabel 4-7 Situația cantităților de deșeri generată de populație /I zi (kg)

Tabel 4-8 Calcule pentru fundamentarea necesarului de europubele pentru populația de la case- deseu menajer umed

Tabel 4-9 Calcule pentru fundamentarea necesarului de europubele pentru populația de la case- deseu hărtie-carton

Tabel 4-10 Calcule pentru fundamentarea necesarului de europubele pentru populația de la case- deseu plastic-metal

Tabel 4-11. Gradul de umplere al europubelelor

Tabel 4-12 Calcule pentru fundamentarea necesarului de eurocontainere pentru deșeru menajer casnic-umed

Tabel 4-13 Calcule pentru fundamentarea necesarului de eurocontainere pentru deseru sticlă

Tabel 4-14 Calcule pentru fundamentarea necesarului de eurocontainere pentru deșeru plastic-metal

Tabel 4-15 Calcule pentru fundamentarea necesarului de eurocontainere pentru deseru hârtie-carton

Tabel 4-16 matrice calcul europubele (1)

Tabel 4-17 matrice calcul europubele (2)

Tabel 4-18 matrice calcul europubele (3)

Tabel 4-19 matrice calcul europubele -soluție recomandată

Tabel 4-20 Tabel volume deșeuri

Tabel 4-21 Tabel calcul autogunoiere—deșeru menajer/umed

Tabel 4-22 Tabel calcul autogunoiere—deșeru sticlă

Tabel 4-23 Tabel calcul autogunoiere—deșeru plastic-metal

Tabel 4-24 Tabel calcul autogunoiere—deșeru hâtie-carton

Tabel 4-25 Tabel calcul autogunoiere—centralizator (1)

Tabel 4-26 Tabel calcul autogunoiere—centralizator (2)

Tabel 4-27 Tabel calcul autogunoiere—centralizator (1)

Tabel 4-28 Componentele alternativei recomandate (euro, prețuri constante 2023)

Tabel 4-29 Evoluția estimată a indicatorilor macro-economici

Tabel 4-30 Colcul taxă maxima suportabilă

Tabel 4-31 Tarif /taxă salubrizare- utlizatori casnici

Tabel 4-32 Structura tarifului utilizatori non-casnici

Tabel 4-33 Structure tarifului utilizatori casnici-fă/ă proiect

Tabel 4-34 valoare tarife utilizatori non-casnici

Tabel 5-1 Tipuri de fracții colectate, conf ADIGIDMB nr.26 din 12.09.2022 și 32 din 18.10.2022

Tabel 5-2 Tabel comparativ privind alegerea tipului de soluție referitoare la colectarea deșeurilor reciclabile

Tabel 5-3 elemente comparative privind alegerea tipului de autogunoiere care să asigure transportul deșeurilor

Tabel 5-4 Alegerea alternativelor optime

Tabel 5-5. Alternativa aleasă

Tabel 6-1 Tabel privind investițiile ce sunt propuse a fi realizate din POIM.

Tabel 6-2 Planul de implementare a măsurilor planificate a se realiza prin proiect Tabel 7-1 Costul de investiții al proiectului, pe categorii de cheltuieli - în lei, în prețuri constante

Tabel 7-2 Costul de investitii al proiectului, pe categorii de cheltuieli - in euro, in preturi curente

Tabel 7-3 Costuri de operare și întreținere - în prețuri constante ale anului 2022 -scenariul ”cu proiect”-lei

Tabel 7-4 Costuri de operare și întreținere - în prețuri constante ale anului 2022 -scenariul ”fară proiect”-lei

Tabel 7-5 Costuri de investiție in lei

Tabel 7-6 Costul de investiții al proiectului, pe categorii de cheltuieli în euro

Tabel 7-7 Estimarea veniturilor operaționale scenariu/ "cu proiect”

Tabel 7 -8 Estimarea veniturilor operaționale scenariu/ "fărăproiect”

Tabel 7-9 privind calculul deficitului de finanțare

Tabel 7-10. Structura de finanțare a proiectului (prețuri lei)

Tabel 7-11 Contribuția europeană este eșalonată pe ani

Tabel 7-12 Plan financiar

Tabel 7-13 Soldul final cumulat al fluxului de numerar

Tabel 7-14 Tarifele distincte pentru utilizatorii non-casnici, in scenariul cu proiect

Tabel 7-15 tarifele distincte pentru utilizatorii non-casnici, in scenariul fără proiect

Tabel 9-1 Contractele / procedurile de atribuire

LISTA DE ABREVIERI

POIM - Programul Operațional Infrastructura Mare

ANRSC - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice

PNGD - Planul National ae Gestionare a Deșeurilor 2018-2025

DEEE - Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice

DCD - Deșeuri din Construcții si desființări

UIP - Unitatea de Implementar. - droiectului

AT - Asistenta Tehnica

OIREP - Organizațiile care Implementează Răspunderea Extinsă a Producătorilor

ANCPI -Agenția Naționala de Cadastru si Publicitate Imobiliara

CEC - Contribuția pentru economia circulară

CAPITOLUL 1.

DATE GENERALE

Denumire proiect

Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5

Autoritatea contractantă

Consiliul Local al Sectorului 5 al Municipiului București

Beneficiarul investiție

Sectorul 5 al Municipiului București

Adresa poștală Strada Fabrica de Chibrituri 9-11

Persoana contact:

Telefon 021/314.43.18,021/314.46.80

Fax

E-mail

Elaboratorul studiului de fezabilitate:

Geomatica SRL, CUI 16887040, J15/970/2004, Adresa: Jud. Dâmbovița, mun.

Târgoviște, bld. Libertății, NR.3-5, bl. Complex Cooperație, Et.l.

CAPITOLUL 2.

CONTEXTUL LEGISLATIV ȘI PĂRȚILE IMPLICATE ÎN PROIECT

Gestionarea deșeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confrunta Municipiul București în ceea ce privește protecția mediului. Aceasta se referă la activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor. Depozitarea constituie principala metodă de eliminare a deșeurilor municipale. Cantitatea de deșeuri municipale generată în perioada de analiză 2014-2022 prezintă o ușoară tendință crescătoare, tendință care se menține și pentru următorii 8 ani, media fiind de aproximativ 2%/an, în timp ce colectarea separată a deșeurilor și reciclarea acestora înregistrează progrese lente, în anul 2020 colectarea separată a deșeurilor municipale reprezentând 1,1% din cantitatea de deșeuri municipale colectată.

Legislația românească referitoare la gestionarea deșeurilor, armonizată cu cea a Uniunii Europene, a avut un impact pozitiv în ultimii ani, dar sunt necesare, în continuare, eforturi considerabile în vederea asigurării conformării cu standardele europene. Ritmul de realizare a țintelor europene pentru orizontul 2020-2025 este foarte scăzut față de procentele stabilite.

In ceea ce privește colectarea și transportul deșeurilor, principalele deficiente ale sistemului actual din Sectorul 5 sunt următoarele:

• gradul redus de colectare separată a deșeurilor reciclabile din deșeurile municipale colectate principala cauză fiind reprezentată de implicarea redusă a generatorilor (în special populație) în ceea ce privește utilizarea sistemelor de colectare separată existente, dar și lipsa unei infrastructuri adecvate pentru colectarea separată a deșeurilor;
• acțiuni reduse de informare și conștientizare a populației;
• lipsa aplicării amenzilor (atât pentru necolectarea separată a deșeurilor cât și pentru abandonarea deșeurilor);
• gradul redus de colectare separată a deșeurilor din construcții și desființări;
• necolectarea separată a deșeurilor voluminoase reziduale/menajere și similare, deși există implementat un sistem de colectare separată prin campanii lunare;
• necolectarea separată a deșeurilor periculoase reziduale/menajere, acestea fiind de obicei colectate în amestec cu alte categorii de deșeuri;

Primăria Sectorului 5 și Consiliul Local realizează necesitatea adoptării directivelor europene și a legislației naționale care implementează Directivele în cauză în scopul implementării conceptului lansat prin “Pachetul pentru economie circulară ”, care include propuneri de modificare a 6 Directive, dintre care, cele cu efect direct asupra sistemelor de gestionare a deșeurilor: Directiva cadru a deșeurilor (2008/98/CE), Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (94/62/CE)! și Directiva privind depozitele de deșeuri (1999/31/CE) care prin natura lor vor influența semnificativ.

în domeniul pregătirii pentru reciclare și reutilizare a deșeurilor reziduale și similare conform Directivei Cadru a deșeurilor (2008/98/EC), nevoile de investiții din București sunt reflectate în planul Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) cu modificările și completările ulterioare, în special în ceea ce privește: cuantificarea țintelor privind prevenirea generării deșeurilor, contribuția Municipiului București la realizarea obiectivelor naționale de reciclare de 50%.’

Obiectivul general al proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5” îl reprezintă creșterea standardului de viață al populației și îmbunătățirea calității mediului din Sectorul 5 al Municipiului București, prin optimizarea sistemului de gestionare al deșeurilor, în conformitate cu cerințele legislative din domeniu, cu prevederile pachetului economiei circulare și cu angajamentele asumate prin sectorul de mediu, în contextul Axei prioritare 3 POIM/Obiectiv tematic 3.1.

Obiectivul specific al proiectului și indicatorii de rezultat sunt:

Obiectivi specific al proiectului este în concordanță cu Planul de gestionare al deșeurilor din Municipiul București-PGDMB pentru perioada 2020-2025, tabel 6-1 respectiv: reutilizare și reciclare a deșeurilor cu țintă 50% din cantitatea de deșeuri din hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn d . 'Eseurile menajere și deșeurile similare, inclusiv din servicii publice, cu termen de îndeplinire 2024.

Țintele asumate și dezvoltate prin prezentul studiu de fezabilitate sunt conforme cu cadrul normativ în domeniu, inclusiv cel care stabilit prin Hotărârea nr. 32/18.10.2022 prin care s-a decis ca în perioada de tranziție către SMID Integrat, ADIGIDMB va delega către instalațiile existente in etapa tranzitorie colectarea separata a biodeșeurilor din deșeurile menajere, in cadrul unui proiect pilot, pentru sectoarele 1, 2 si 6.

Totodată, achizițiile care vor fi asumate prin proiect asigură delimitarea de alte cerințe stabilite prin PNRR dar, vor asigura o primă etapă care să permită evoluția gestionării deșeurilor la nivelului Sectorului 5 către predictibilitatea cerută de cadrul normativ în domeniu.

Pe cale de consecință, prin Studiul de fezabilitate se documentează nevoile imediate și care să creeze premisele de dezvoltare ulterioară astfel încât Sectorul

5 să atingă, într-o perioadă de timp rezonabilă, țintele impuse sectoarelor 1,2,6 pentru gestionarea deșeurilor.

Astfel, în contextul impus de POIM în Studiului de Fezabilitate au fost identificate, la nivelul Sectorului 5, următoarele nevoi imediate realizabile:

1. Achiziția echipamentelor care permit colectarea separată de deșeurilor la nivelul populației care locuiește la case, precum și stradal în zona de blocuri;
2. Achiziția de mijloace tehnice (autogunoiere) care vor preluarea și transportul deșeurilor cu preponderență a celor colectare selectiv din locurile de depozitare primară de la populație care locuiește la case (hârtie-carton; plastic-metal) sau stradal în proximitatea blocurilor (hârtie-carton; plastic-metal, sticlă) la care se adaugă deșeurile menajere umede de la populația care locuiește la case respectiv la bloc- ca sistem complementar a celui existent pentru cetățenii de la blocuri;
3. Creșterea gradului de conștientizare publică prin campanii de promovare și publicitate în contextul elementelor de particularitate a populației care locuiește în Sectorul 5.

Achizițiile care vor fi asumate prin proiect asigură delimitarea și eliminarea confuziilor cu alte cerințe stabilite prin PNRR dar, vor asigura o primă etapă care să permită evoluția gestionării deșeurilor la nivelului Sectorului 5 către predictibilitatea cerută de cadrul normativ în domeniu.

Totodată, achizițiile propuse prin proiect au fost dimensionate luând în considerare timpul deosebit de scurt avut la dispoziție pentru implementare.

Achizițiile proiectului sunt în concordanță cu etapele de dezvoltare în domeniul gestionării deșeurilor, inclusiv așa cum sunt stabilite prin prevederile ADIGIDMB nr.26 din 12.09.2022 si 32 din 18.10.2022, la nivelul sectorului 5, colectarea separată se va realiza pe următoarele fracții, după cum urmează:

Tip fracție	Colectare de către populația de la case	Colectare stradală prin aport voluntar
Hârtie-carton	X	X
Plastic-metal	X	X
Sticla	-	X

Rezidual/ menajere	X	X
Desen voluminos	Campanii organizate de operatorii de salubritate, la cererea utilizatorilor, centre de coletare cu aport voluntar
Textile	Cel târziu pînă la 01.01.2025	Cel târziu pînă la 01.01.2025

Referitor la tratarea și depozitarea deșeurilor colectate separat prin proiectul Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în Sectorul 5 se urmărește creșterea capacității de colectare și transport a deșeurilor. Proiectul este unul de tip C2 și este proiectat complementar proiectului tip CI (proiect integrat de gestionare a deșeurilor reziduale pentru București-Ilfov și tratarea deșeurilor colectate, astfel încât să se asigure implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul Mun. București, în conformitate prevederile Planului de Gestionare a Deșeurilor pentru Municipiul București (PGDMB).

In acest moment (începutul anului 2023) pentru proiectul de tip CI nu a început pregătirea și ținând cont de prevederile Planului de Gestionare a Deșeurilor pentru Municipiul București, precum și obligativitatea legală de extindere a sistemului de colectare separată în scopul asigurării atingerii obiectivelor de pregătire pentru neutralizare și reciclare a deșeurilor municipale, etapa C2- reprezintă o etapă tranzitorie până la implementarea completă a sistemului integrat de management al deșeurilor la nivelul min. București

2.1 .Identificarea proiectului

Proiectul va fi implementat în sectorul 5 al Municipiului București.

Situat in partea de sud-vest a Mun. București, cu prelungiri in zona județului Ilfov, care conduc spre orașele Giurgiu si Alexandria, Sectorul 5 se Învecinează la Est cu Sectorul 4, la Nord cu Sectoarele 1 și 3 și la Vest cu Sectorul 6.

Pornind ca și celelalte sectoare exact din centrul capitalei, respectiv Piața Unirii, sectorul 5 conturează și el o parte din desenul unei flori cu șase petale care se deschid spre toate punctele cardinale. Relieful plat de câmpie este străbătut in zona nordică de o porțiune a râului Dâmbovița, care avea pe malul ei drept Dealul Xxxxx Xxxx (cunoscut sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde iși avea sălașul zona istorică a capitalei dominată de străvechea Mănăstire Xxxxx Xxxx, monument emblematic al Bucureștiului. Tot in partea nordică a Sectorului 5 se af'^A ’/ealul Cotidienilor, odinioară acoperit de intinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi și de culturi ae vită de vie care se prelungeau pană spre Dealul Patriarhiei Radu Vodă, Dealul Vacărestilor si actuala Șosea a Viilor, alcătuind renumita " Podgorie a Bucureștiului"

Potrivit prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari și ordonatori terțiari. La nivelul autorităților locale, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităților administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor municipiului București și președinții consiliilor județene. Pe cale de consecință, la nivelul sectorului 5, primarul de sector are rol de ordonator principal de credite, potrivit competențelor.

Potrivit prevederilor Codului Administrativ, Primarul Sectorului 5, în calitate de ordonator principal de credite poate delega această calitate, de regulă, viceprimarilor în calitate de înlocuitori de drept sau, după caz, altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, Primarul sectorului 5, în calitate de ordonator principal de credite vor preciza limitele și condițiile delegării. Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetul sectorului 5, sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz. Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

Direcțiile și serviciile Primăriei sectorului 5 sunt: > ’ SERVICIUL AUDIT PUBLIC INTERN

> SERVICIUL RELAȚII CU MASS MEDIA

> DIRECȚIA DE RESURSE UMANE

Serviciul managementul funcției publice	Serviciul organizarea muncii și managementul calității muncii
Compartimentul de securitate și sănătate în muncă	Compartimentul pregătire și perfecționare

>__DIRECȚIA ADMINISTRATIVĂ

Serviciul administrativ

Serviciul întreținere, transport

>____DIRECȚIA CORPUL DE CONȚROL AL PRIMARULUI

Serviciul corp de control

Serviciul control instituții publice subordonate CLS5

> DIRECȚIA GENERALĂ EVIDENȚA PERSOANELOR

Serviciul evidența populației__J__Serviciul stare civilă

> ARHITECTUL ȘEF

Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului	Serviciul Urbanism și Autorizații de Construire
Biroul Autorizare Panouri Publicitare și Firme Luminoase	Compartimentul Cadastru, Registru Agricol
Compartimentul Prognoze și St-Megii Urbanistice
> DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT AL SECTORULUI 5
Direcția Identificare și Monitorizare Locală	Biroul avize utilități publice
Direcția Administrare a Domeniului Public	Serviciul Parcare Auto de Reședință
Serviciul Spații Verzi	Serviciul Salubrizare
Biroul Autorizare Activități Comerciale	Serviciul Identificare și Stabilire Lucrări Edilitare
Serviciul de Patrimoniu
> DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
Direcția Reiatii Publice » *	Serviciul Reiatii cu Asociațiile de Proprietari/Locatari
Serviciul Spații de Locuit și Spații cu altă destinație	Biroul Management Informațional
Biroul Reiatii cu Publicul ■»	Compartimentul Experți Etnie RRoină

Compartimentul Relații de Cooperare cu Unitățile de Cult

DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÂNT, CULTURĂ ȘI SPORT

Serviciul Administrare Unități de învățământ	Serviciul Urmărire -Derulare Contracte Unităti de învățământ
Serviciul Cultură Tineret și Sport
> DIRECȚIA GENERALĂ DE ACHIZIȚII ȘI INVESTIȚII
Direcția de achiziții publice	Serviciul achiziții publice
Serviciul accesare fonduri europene	Direcția de investiții
Serviciul politici de dezvoltare durabilă	Serviciul implementarea și monitorizarea proiectelor
Serviciul investiții
> DIRECȚIA GENERALĂ ECONOMICĂ
Serviciul buget	Serviciul urmărire execuție bugetară
Serviciul financiar-conțabilițațe
> DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ
Serviciul contencios administrativ \| Serviciul juridic, legalitate acte
Serviciul îndrumare juridică și evidența contravențiilor
> SECRETAR GENERAL Al	L SECTORULUI 5
Direcția de asistență tehnică și juridică	Serviciul evidentă acte administrative »
Serviciul secretariat, registratură și arhivă	Compartimentul pentru aplicarea legii nr.550/2002
Compartimentul pentru aplicarea ordonanței 109/2011	Serviciul evidență electorală
Serviciul autoritate tutelară	Biroul fond funciar
> DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ
Serviciul Logistică, Transport și Dotare Specială	Compartiment Documente Clasificate si Protecția Datelor cu Caracter Personal
Compartimentul dotare specială	Direcția Ordine publică și Circulație pe Drumurile Publice
Serviciul de Ordine Publică nr. 1	Serviciul Circulație pe Drumurile Publice
Serviciul de Ordine Publică nr.2	Serviciul Operațiuni Rapide
Serviciul de Ordine Publică nr.3	Serviciul Vehicule Abandonate pe Domeniul Public
Serviciul de Ordine Publică nr.4	Direcția inspecție și control general
Serviciul Control Activități Comerciale	Serviciul Disciplină în Construcții
Compartimentul Punere în Executare Hotărâri Judecătorești	Serviciul Protecția Mediului și Ecologie Urbană
Direcția de Evidență a Persoanelor și Prevenire și Combatere a Violenței	Serviciul Evidența Persoanelor

Serviciul Prevenire si Combatere a Violenței în Mediul Școlar	Direcția Dispecerat, Situații de Urgență și Poliția Animalelor
Serviciul Prevenire Situații de Urgentă	Serviciul Dispecerat
Compartimentul Poliția Animalelor

Evidențierea aparatului de lucru al Primăriei Sectorului 5 ne arată că prin existența unor structuri specializate sau conexe domeniului general al protecției mediului și al salubrizării se pot implementa concepții și planuri de acțiune care în final să contribuie la eficientizarea colectării deșeurilor de orice natură și pe cale de consecință creșterii gradului de confort urban și nu în ultimul rând la reducerea poluării și participarea la efortul general de protecție a mediului și reducere a schimbărilor climatice.

Activitatea structurilor aparatului de lucru al primăriei Sectorului 5 printr-o reală atragere de persoane competente, dotare și bugetare pe termen mediu și lung pot potența activitatea în acest domeniu. Totodată sprijinul entităților din subordinea Consiliului Local al Sectorului 5 este esențială.

2.2 .Contextul proiectului

Politica și legislația europeană privind deșeurile se subscrie unor politici și programe comunitare mai ample, inclusiv Programul de acțiune pentru mediu 7, Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic și Inițiativa privind materiile prime.

In noiembrie 2013, Parlamentul European și Consiliul European au adoptat Al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu - 2020 “Să trăim bine în limitele planetei noastre” (“Living well, within ⁴¹ ~ limits of on. planet”). Viziunea acestui program, care își propune să ghideze acțiunile UE în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice până în 2020 prevede că “în 2050 noi vom trăi bine în limitele ecologice ale planetei. Prosperitatea noastră și sănătatea mediului rezultă dintr-o economie circulară inovativă unde nimic nu este irosit/aruncat și unde resursele sunt gestionate sustenabil.^r’

Al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu stabilește obiectivele prioritare ale politicii UE în domeniul gestionării deșeurilor, respectiv:

■ reducerea cantităților de deșeuri generate;
■ maximizarea reutilizării și reciclării;

• limitarea incinerării la materialele care nu sunt reciclabile;
- limitarea progresiva a depozitării la deșeuri care nu pot reciclate sau valorificate;
■ asigurarea implementării depline a obiectivelor politicii privind deșeurile, în toate statele membre.

Transformarea deșeurilor într-o resursă reprezintă cheia economiei circulare, noul concept de dezvoltare durabilă a statelor membre UE.

Dacă se asigură recuperarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor și dacă deșeurile dintr-o industrie devin materie primă a altei industrii, se asigură trecerea la o economie circulară în care se gestionează sustenabil deșeurile și resursele sunt utilizate într-un mod eficient și durabil. Pachetul economiei circulare, adoptat de Comisia Europeană în decembrie 2015 include propuneri de revizuire a legislației privind deșeurile, precum și un plan de acțiune aferent care completează aceste propuneri stabilind măsuri ce au ca scop închiderea buclei economiei circulare și care vizează toate etapele ciclului de viață al unui produs: de la producție și consum, până la gestionarea deșeurilor și la piața materiilor prime secundare.

în cadrul Uniunii Europene domeniul gestionării deșeurilor reprezintă o parte esențială a tranziției la o economie circulară fiind bazată pe "ierarhia deșeurilor" care stabilește următoarea ordine prioritară în elaborarea politicii privind deșeurile și gestionarea deșeurilor la nivel operațional: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclare, recuperare și, cea mai puțin preferată opțiunea, eliminarea (care include depozitarea și incinerarea fără recuperare de energie).

Obiectivele și țintele stabilite în legislația europeană reprezintă factorii cheie pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor, stimularea inovării în ceea ce privește reciclarea, limitarea utilizării depozitării deșeurilor și crearea de stimulente pentru schimbarea comportamentului consumatorilor.

îmbunătățirea gestionării deșeurilor contribuie la reducerea problemelor legate de sănătate și mediu, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (direct prin reducerea emisiilor de la depozitele de deșeuri și indirect prin reciclarea materialelor care pot fi extrase și prelucrate) și evitarea impactului negativ la nivel local cum ar fi: alterarea peisagistică datorată depozitelor de deșeuri, poluarea locală a apei și a aerului, precum și împrăștierea deșeurilor.

în 2015 Comisia Europeană a lansat “Pachetul pentru economie circulară”, care include propuneri de modificare a 6 Directive, dintre care, cele cu efect direct asupra sistemelor de gestionare a deșeurilor: Directiva cadru a deșeurilor (2008/98/CE), Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (94/62/CE)l și Directiva privind depozitele de deșeuri (1999/31/CE) care prin natura lor vor influența semnificativ sistemele de gestionare a deșeurilor.

Pachetul pentru economie circulară a fost pus în aplicare începând din 2018 prin adoptarea următoarelor Directive:

- Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile;
- Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje;
- Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri;
- Directiva (UE) 2018/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice

în sprijinul implementării corecte a Directivelor privind deșeurile, au fost adoptate o serie de acte normative complementare referitoare la modul de calcul a țintelor privind deșeurile:

- Decizia Comisiei din 18 noiembrie 2011 de stabilirea a normelor si a metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la art. 11 alineatul 1(2) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului;
- Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1004 a Comisiei din 7 iunie 2019 de stabilire a normelor pentru calculul, verificarea și raportarea datelor privind deșeurile în conformitate cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare C(2012) 2384 a Comisiei;
- Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1885 a Comisiei din 6 noiembrie 2019 de stabilire a normelor pentru calculul, verificarea și raportarea datelor referitoare la depozitele de deșeuri municipale în conformitate cu Directiva 1999/31/CE a Consiliului și de abrogare a Deciziei 2000/738/CE a Comisiei.

La nivel național este transpusă întreaga legislație comunitară privind gestionarea deșeurilor, pe lângă acestea fiind în vigoare și o serie de reglementări naționale specifice, cuprinse în următoarele grupe:

■ Legislația cadru privind deșeurile;
■ Legislația privind tratarea deșeurilor;
* Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri;
■ Legislația privind serviciile de salubrizare;
* Legislația privind deșeurile medicale

în ceea ce privește instituțiile responsabile cu gestionarea deșeurilor, la nivelul Sectorului 5 din Mun București legislația evidențiază, printre altele că Politica locală privind managementul atșeurilor la nivelul sectorului 5 se realizează în acord cu Politica elaborată la nivelul Mun București. în acest context cadrul normativ general este stipulat în OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ și de legile care reglementează această categorii de servicii/activități, după cum urmează: Legea nr. 51/2006 ca lege generală și Legea nr. 101/2006 ca lege specială

Potrivit Legii 99/2014, Primăria Sectorului 5, are obligativitatea informării Municipiului București cu privire la totalitatea sistemelor de gestionare a deșeurilor dezvoltate la nivelul sectorului. Această prevedere legislativă vizează în fapt asigurarea implementării cerințelor Strategiei Municipale și Planului de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București pentru perioada 2020-2025 în scopul asigurării funcționării unitare și integrate a sistemului de gestiune a deșeurilor la nivelul întregului municipiu.

Pe cale de consecință, primăria Sectorului 5 trebuie să dețină și să notifice către Primăria Mun București despre existența următoarelor:

• Echipamentele existente și utilizate (tipologie și cantități) pentru colectarea în amestec, respectiv separată a deșeurilor municipale și a celor similare;
• Stațiile de sortare care sunt în funcțiune, indicând: operatorul care exploatează aceste stații și baza sa contractuală, capacitatea stațiilor, cantitățile de deșeuri primite și cele de deșeuri trimise spre reciclare, pe categorii, sursele din care respectivele stații primesc deșeuri colectate separat în vederea sortării.

Conceptual, principalele etape ale gestionării deșeurilor Ia nivelul Sectorului 5 sunt:

Pentru o imagine mai clară a fluxului deșeurilor colectate de pe raza sectorului 5 pentru perioada au fost realizate următoarele scheme de principiu

1. Generarea deșeurilor de către populație și operatori economici
2. Precolectarea deșeurilor de către populație/operatori economici

-prin colectarea în amestec (fără a avea ca obiectiv existența a mai multor fracții)

-prin colectarea de 3-4 fracții (obiectiv al proiectului)

3. Colectarea deșeurilor de către firmele autorizate cu ajutorul autogunoierelor și a altor categorii de autospeciale prin:
- colectarea în amestec ( fără a avea ca obiectiv esistența a mai multor fracții)
- colectarea pe 3-4 fracții (obiectiv al proiectului)

4.Transportul deșeurilor stațiile de colectare și sortare

S.Sortarea deșeurilor (ștatii sortare)

6. Depozitarea deșeurilor

7.Recilclare

Fig 2-1 Principalele etape ale gestionării deșeurilor la nivelul Sectorului 5

Potrivit cadrului normativ existent, Primăria Sectorului 5 are obligația de a organiza colectarea separată, pe fracții, a deșeurilor de pe raza administrativ teritorială a sectorului.

Potrivit legislației Primăria Sectorului 5 trebuie să se asigure, prin intermediul operatorilor cărora li s-a delegat gestiunea activității de colectare, că această obligație este îndeplinită, iar în echipamentele de colectare sunt depuse doar deșeuri colectate separat care să poată fi supuse fie sortării sau compostării (cele reciclabile), fie eliminării finale (deșeurile amestecate, a căror cantitate nu poate depăși țintele asumate).

Totodată, primăriei Sectorului 5, pentru suprafața administrativ teritorială proprie, îi revine responsabilitatea să stabilească modalitatea în care va organiza colectarea separată a deșeurilor, pe fracții, astfel încât țintele de reciclare asumate să fie atinse la termenele stabilite.

Sectorul 5, pentru suprafața sa administrativ teritorială, are competența exclusivă pentru organizarea gestiunii activității de colectare și transport a deșeurilor. Primăria și consiliul local al Sectorului 5 fiind, sunt obligate să asigure realizarea țintei de pregătire pentru reutilizare și reciclare stabilite prin Planului de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București pentru perioada 2020-2025 precum și țintelor de performanță asumate de România, prin furnizarea cantităților corespunzătoare de deșeuri colectate separat. In cazul neîndeplinirii țintelor stabilite Primăria Sectorului este pasibilă să îi fie imputabile eventualele sancțiuni care sunt o consecință a neatingerii acestor ținte.

Cele prezentate mai sus evidențiază încă odată nevoia perfecționării sistemului de gestionare a deșeurilor prin dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșerturilor în Sectorul 5, prin implicarea tuturor actorilor (populație, operatori economici, operatori de salubritate), în sensul creșterii gradului de colectare selectivă, gestionare eficientă a deșeurilor și creștere a confortului cetățeanului și nu în ultimul rând al protejării mediului ambiant în toate mediile (aer, sol, apă).

Primăria Sectorului 5 are o serie de responsabilități legate de colectarea deșeurilor locale.

Astfel, Art. 17 din Legea nr. 211/2011, stipulează următoarele:

„(1) Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv primăriile de sector au următoarele obligații:

C să asigure colectarea separată pentru cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale;

C să atingă, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de mmimum 50% din masa totală generată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile reziduale/menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din gospodării;

C să includă în caietele de sarcini și în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, în aplicarea principiilor de la art. 3 alin. (1) lit. c) și f) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată, cu modificările ulterioare, tarife distincte pentru activitățile desfășurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deșeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a);

C să stabilească și să includă în caietele de sarcini, în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare și în regulamentele serviciului de salubrizare, indicatori de performanță pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare care să cuprindă atât indicatorii prevăzuți în anexa nr. 7, astfel încât să atingă începând cu anul 2020 obiectivele de reciclare prevăzute la lit. b), cât și penalități pentru nerealizarea lor;

să implementeze, începând cu data de 1 ianuarie 2019, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instrumentul economic "plăteștepentru cât arunci", bazat pe cel puțin unul dintre următoarele elemente:

o volum;

o frecvență de colectare;

o greutate;

o saci de colectare personalizați;

să stabilească și să aprobe, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife distincte pentru gestionarea deșeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), și sancțiunile aplicate în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător cele două fluxuri de deșeuri;

să includă, începând cu data de 1 ianuarie 2019, în tarifele prevăzute la lit. f) pentru gestionarea deșeurilor prevăzute la lit. a) contribuția pentru economia circulară prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, numai pentru deșeurile destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte;

să includă, începând cu data de 1 ianuarie 2019, în tarifele prevăzute la lit. f) pentru gestionarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), contribuția pentru economia circulară prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru deșeurile destinate a fi eliminate prin depozitare;

S să stabilească în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea contribuției pentru economia circulară pentru cantitățile de deșeuri municipale destinate a fi depozitate care depășesc cantitățile corespunzătoare indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte.” In sopul accelerării procesului de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România, cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile și a tranziției la economia circulară a fost adoptată OUG 133/2022¹.

Totodată, actul normativ mai sus menționat răspunde necesității asigurării unui management integrat al deșeurilor că unul dintre domeniile-țintă care

¹ OUG 133/2022 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 958 din 30 septembrie 2022 contribuie la promovarea intereselor și obiectivelor politicii de mediu privind conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, precum și a sănătății umane.

începând cu anul 2023, potrivit cadrului normativ adoptat prin OUG 133/2022 pentru modificarea și completarea OUG nr.92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și a Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 completat cu ordinul 620/2022 - privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare,

Potrivit OUG 133/2022, autoritățile administrației publice locale au o serie de responsabilități modificate, după cum urmează:

- au obligația să implementeze instrumentul economic «plătește pentru cât arunci» în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (5) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare.
- pot implementa și sisteme de abonamente, bazate pe pachete cu un număr anual de ridicări ale containerelor/recipientelor. Diferențele în plus sau în minus ale costurilor aferente se regularizează anual, conform prevederilor din regulamentul local.
- Autoritățile contractante au obligația să prevadă în caietul de sarcini faptul că toate tarifele ofertate în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii activității/activităților de salubrizare care se desfășoară pe fluxul deșeurilor municipale se fundamentează și se stabilesc obligatoriu în lei/tonă, în caz contrar oferta fiind considerată neconformă, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind ach’ „."L publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările ș, completările ulterioare, sau, după caz, ale art. 89 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2016.

Potrivit OUG 133/2022, autoritățile administrației publice locale au o serie de responsabilități după cum urmează:

- să implementeze un sistem de gestionare, pe 4 fracții, a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale, format din stații de transfer și stații de sortare, după caz, împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din «poartă în poartă», centre de colectare prin aport voluntar dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a respectivelor deșeuri, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de transfer deșeuri municipale și contractele de delegare a gestiunii activității de sortare;
- să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile;
- să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile reziduale/ menajere.”

Potrivit OUG 133/2022, la art 24 se prevede că populația are ca responsabilitate colectarea separată a deșeurilor pe care le-au generat în propria gospodărie sau ca urmare a activităților lucrative pe care le desfășoară, în recipientele distinct inscripționate, individuale sau amplasate în punctele de colectare și, după caz, la centrele de colectare prin aport voluntar a deșeurilor

Atingerea țintelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare (ținte aferente anilor 2025, 2030 respectiv 2035) este, pentru suprafața administrativ teritorială proprie, obligația Sectorului 5.

Consiliul local al Sectorului 5 are atribuții exclusive pentru următoarele activități:

colectarea și transportul deșeurilor;

- A sortarea deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare.

Pentru managementul deșeurilor, Primăria Sectorului 5 este sprijinită, așa cum reiese din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București pentru perioada 2020-2025 de către Consiliul General al Municipiului București prin activități de monitorizare, control și îndrumare respectiv, prin acțiuni concrete care se materializează prin:

■ A organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor;
a dministrarea depozitelor de deșeuri și/sau instalațiilor de eliminare a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare;
s tabilire și aprobare a indicatorilor de performanță pentru fiecare Sector;

Activitatea de salubrizare, la nivelul autorităților locale sau cu diferite competențe de monitorizare, control, îndrumare sau intervenție este stabilită prin Legea nr. 101/2006 modificată și completată prin Legea nr. 224/2008 și actele normative subsecvente.

In vedere aplicării prevederilor din Legea nr. 101/2006, Sectorul 5 îi revine obligația:

• să implementeze un sistem de colectare separată pe minimum 4 fracții, respectiv hârtie, mase plastice, metale și sticlă;
• să adopte măsurile organizatorice necesare pentru implementarea sistemului de colectare separată a deșeurilor, în vederea transportării acestora către instalațiile de tratare - art. 6 alin. (1) lit. j), iar conform art. 9 alin. (1) lit. h) tot Sectoarele au ca obligație să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor. 3

2.3. Documente strategice

în realizarea Studiului de fezabilitate s-a ținut cont de prevederile următoarelor documente strategice:

a. Planul de Gestionare a Deșeurilor pentru Municipiul București (PGDMB) aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr.260/01.09.2021, acoperă perioada 2020-2025
b. Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 82/2015.
c. Strategia de dezvoltare locală de dezvoltare durabilă a Sectorului 5 al Municipiului București a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 5 nr. 78/30.09.2016

2.4. Legislația europeană privind deșeurile

Principalele acte de reglementare la nivelul Uniunii Europene în sectorul gestionării deșeurilor municipale, relevante pentru prezentul proiect sunt:

• Legislația cadru a deșeurilor:

- Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (Directiva cadru privind deșeurile);
- Decizia 2000/532/CE de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Directive 94/04/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase și Decizia 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului -aplicate ca atare in toate statele membre EU;
• Legislația europeană nrivind operațiile de tratare a deșeurilor:
- Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea de deșeurilor;
- Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale;
• Legislația europeană privind fluxurile speciale de deșeuri:
- Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje;
- Directiva 86/278/CEE privind protecția mediului și, în special, a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură;
- Directiva 219/904/CEE privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului ale cărei prevederi prevalează în cazul în care intră în conflict cu mențiunile Directivelor 94/62/CE sau 2008/98/CE.

Detalii în Anexa nr.l- Legislația europeană și legislația națională privind deșeurile

2.5. Legislația națională privind deșeurile

La nivel național, principalele acte de reglementare în sectorul gestionării deșeurilor sunt următoarele:

• Legislația cadru privind deșeurile:

- OUG nr.33/2022 pentru modificarea și completarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și a Legii serviciiului de salubritate a localităților nr. 101/2006
- OUG nr.92/2021 privind regimul deșeurilor;
- HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României;

* Legislația privind tratarea deșeurilor:

- OG nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor;
- Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;

* Legislația privind serviciile de salubrizare:

- Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri:

- Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare; - OUG nr. 5/02.04.2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice;
- HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură;
- Legea numărul 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile.

Legislația națională transpune prevederile legislației comunitare în _ „c ml gestionării deșeurilor.

Planul National de Gestionare a Deșeurilor, aprobat prin HG nr. 942/20.12.2017, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis. Acest Plan conține și Programul National de Prevenire a Generării Deșeurilor. Pe lângă legislația de mediu privind deșeurile (în principal, legislație comunitară transpusă în legislație națională), există o serie de reglementări naționale care impun măsuri și obligații privind gestionarea deșeurilor.

Detalii în Anexa nr. 1- Legislația europeană și legislația națională privind deșeurile

O scurtă analiză a cadrului normativ evidențiat mai sus scoate în evidență multidisciplinaritatea legislației care are legătură directă cu domeniul protecției mediului și pe cale de consecință a gestionării deșeurilor.

Totodată, actorii implicați în gestionarea deșeurilor aparțin tuturor categoriilor de persoane juridice și fizice, în funcție de domeniul de activitate și categoriile de deșeuri pe care le produc.

Putem afirmă că în acest moment cadrul normativ național, care este deosebit de diversificat, asigură condițiile implementării unor mecanisme acționale care pot contribui la eficientizarea colectării deșeurilor și pe cale de consecință a reducerii poluării factorilor de mediu și nu în ultimul rând dezvoltarea economiei circulare la nivelul Sectorului 5.

2.6.Părți implicate

Principalele entități implicate în implementarea proiectului "Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5” sunt:

• Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în Municipiul București înființată în februarie 2022, fiind înscrisă în registrul special al Asociațiilor și Fundațiilor la Judecătoria Sector 5 București, sub nr. 5/A/2022/18.02.2022, având ca asociați Municipiul București si cele 6 sectoare;
• Consiliul Local al sectorului 5 beneficiarul direct al investițiilor și membru ADI;
• Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (AM POIM) organizată ca structură în subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. AM POIM are numeroase atribuții, dintre care amintim:
- elaborează ghidurile solicitantului, în vederea selectării operațiunilor din cadrul programului operațional gestionat;
- asigură monitorizarea implementării POIM;
- asigură monitorizarea implementării proiectelor finanțate în cadrul POIM;
- verifică îndeplinirea condițiilor pentru plata refinanțării către beneficiari, autorizează și eiectuează plata acesteia, după caz, și, ulterior, asigură recuperarea refinanțării;
- elaborează și încheie contracte de finanțare cu beneficiarii proiectelor aprobate, prin care se asigură de respectarea condițiilor specifice referitoare la implementarea proiectului, în conformitate cu regulamentele UE aplicabile și cu legislația națională în vigoare;
- autorizează cheltuielile declarate de către beneficiar, efectuează, după caz, plățile către beneficiar, în urma verificărilor efectuate în conformitate cu prevederile regulamentelor CE și UE, și elaborează și transmite autorității de certificare declaratii de cheltuieli.
• JASPERS asigură asistența tehnică. Acesta oferă consultanță independentă țărilor beneficiare pentru a le ajuta să pregătească proiecte majore de înaltă calitate, care urmează să fie cofinanțate din două fonduri structurale și din investitii ale UE. 5

Contributia/implicarea JASPERS în cadrul acestui proiect a constat în acordarea de sprijin și asistență pentru considerarea problemelor cheie legate de pregătirea și prezentarea proiectului și recomandări privind îmbunătățirile necesare pentru atingerea nivelului de maturitate necesar pentru aprobarea sa.

• Echipa de Implementare a Proiectului (UIP)

Prin Dispoziție a Primarului sectorului 5 nr 4158/1412 /2022 a fost constituita Echipa de Implementare a Proiectului, care este alcătuită din următorii membri:

- Manager de proiect

- Asistent manager

- Responsabil Financiar

- Responsabil Achiziții

- Xxxxx X- Xxxxx Xxxxxxxxx

X- Xxxx Xxxxxxx
X- Xxxxxxxx Xxxxx ian

-Negru Xxxxxxx

X- Xxxx Xxxx

- Responsabil Juridic

-Xxxxxxx Xxxxxxx

X-Xxxxxxxx Xxxxxxx

-Responsabil Tehnic

-Xxxxxxxx Xxxxx

X-Xxxxx Xxxxxx Xxxxxx

CAPITOLUL 3.

JUSTIFICAREA NECESITĂȚII PROIECTULUI.

PROIECTIL ANALIZA INSTITUȚIONALĂ ■» ,

3.1. Aria geografică a proiectului

Bucureștiul este situat în sud-estul țării, la o distanță de 125 km sud de Carpații Orientali, 64 km nord de Fluviul Dunărea și la 250 km vest de Marea Neagră. împreună cu județul Ilfov formează Regiunea de dezvoltare București -Ilfov, care este cea mai dens populată regiune a României, având o populație de peste 2.500.000 locuitori domiciliați (cu o densitate de aproximativ 1200 locuitori pe km¹) 1 la care se adaugă studenții și persoanele care lucrează în regiune și nu au domiciliul aici. Municipiul București este împărțit în 6 sectoare administrative, fiecare fiind condus de o Primărie proprie și reprezentat de un Consiliu Local.

Situat în partea de sud-vest a Bucureștiului, cu prelungiri în zona județului Ilfov, care conduc spre orașele Giurgiu și Alexandria, sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul IV, la nord cu sectoarele I si III si la vest cu sectorul VI, desfașurându-se pe o suprafață de 29 km¹, cu o populație de cca 263.154 de locuitori¹. Suprafața acestui sector, în care predomină relieful plat de câmpie este străbătut în zona sa nordică de o porțiune a râului Dîmbovița, care avea pe malul ei drept Dealul Xxxxx Xxxx (cunoscut și sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde își avea sălașul zona istorică a capitalei dominat de străvechea mănăstire Xxxxx Xxxx, monument emblematic al Bucureștiului. Alt relief pronunțat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi și de culturi bogate de viță de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreștilor și actuala Șosea a Viilor, alcătuind așa numita Podgorie a Bucureștiului.

Limitele sectorului 5 sunt:

• începând de la intersecția B-dul. Regina Elisabeta cu Calea Victoriei • Limita de est a sectorului urmează traseul: Calea Victoriei până la P-ța Națiunile Unite (ambele exclusiv), Str. Apolodor până la Str. Sfinții Apostoli, pe Str. Sfinții Apostoli până la Str. Antim, Str. Antim (toate inclusiv) până la Str. George Georgescu (fostă Calea Rahovei), Str. George Georgescu (fostă Calea Rahovei), traversează Bulevardul Libertății, Calea Rahovei până la intersecția cu Str. Gazelei, pe Str. Gazelei, pe Str. Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) până la

Str. Fabrica de Chibrituri, pe Str. Fabrica de Chibrituri (inclusiv), pe limita dintre fostele incinte ale I.T.A. București și I.T.A. Ilfov (lângă Autogara Filaret), Str. Serg. major Xxxxxx Xxxx, pe Str. Cuțitul de Argint până la strada Mitropolitul Veniamin Costache, pe Str. Mitropolitul Veniamin Costache până la Str. Mitropolitul losif, pe Str. Mitropolitul losif, Calea Șerban Vodă, Șos. Giurgiului (toate exclusiv), până la linia de cale ferată București-Giurgiu.

• Limita sud-estică este formată de o linie convențională spre vest de la intersecția căii ferate București-Giurgiu cu Șos. Giurgiului până la Str. Orșova, pe Str. Orșova (inclusiv) până la Șos. București-Măgurele. Limita continuă cu o linie convențională de la intersecția șoselei București-Măgurele cu Str. Orșova, spre nord-vest până la drumul ce face legătura cu Gara Vîrteju; se continuă pe acest drum cu direcția nord-est până la Str. Botorca, pe Str. Botorca (inclusiv) până la Str. Simfoniei; de la Str. Simfoniei spre sud-vest pe drumul ce face legătura cu Str. Piatra Șoimului, pe Str. Drăganul (exclusiv) intersectând Șos. Alexandriei în dreptul km. 8, apoi stația de pompare a întreprinderii canal-apă București, urmează Str. Ghidiceni spre sud-vest, circa 800 m, de unde continuă cu o linie convențională până la Prel. Ghencea la intersecția cu intrarea Floarea Galbenă, cuprinzând și Stațiunea experimentală de plante medicinale București.
• Spre nord limita sectorului urmează traseul: Prel. Ghencea de la intrarea Floarea Galbenă până la Str. Brașov, pe Bd-ul. Ghencea până la intersecția cu Calea 13 Septembrie, de unde se înscrie pe Drumul Sării, B-dul. Geniului, Șos. Cotroceni până la râul Dâmbovița (toate exclusiv), de unde urmează firul râului Dâmbovița până la podul Elefterie, în continuare pe B-dul. Regina Elisabeta (inclusiv) până la intersecția cu Calea Victoriei.

3.1.1 . Condiții de mediu

3.1.1.1 Clima

Caractersticile climatice din Sectorul 5 al Municipiului București sunt specifice climatului temperat continental cu caracter de ariditate, favorabil secetelor, dar și climatului de câmpie ce aduce crivățul, apoi ca topoclimat, cel de luncă, ce se manifestă prin temperaturi tropicale, în special în luna iulie și microclimatul urban, ce se evidențiază prin contribuția cu 1° sau 2°C față de mediile lunare.

Conform acestui tip de climat, temperatura medie anuală este 11-12°C, temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -2°C, iar cea a lunii iulie de 25°C.

Cantitățile de precipitații sunt extrem de fluctuante pe parcursul unui an, sau chiar de la un an la altul, mediile anuale depășind, în general, 600 mm. Totuși, datorită poziției centrale a Municipiului București în ansamblul Câmpiei Române, clima este mai moderată față de partea estică (Bărăgan) și mai continentalizată față de cea vestică (Oltenia), deci are caracter de tranziție. în general, însă, principalii parametri climatici au valori relativ asemănătoare pe întreg teritoriul.

Rețeaua stradală, prin orientarea sa, ca și poziția și dimensiunile clădirilor influențează și ele frecvența și intensitatea unor direcții ale vântului. Calmul atmosferic are medii anuale de 36,5% în centrul capitalei și sub 20 % la periferie.

Subliniind caracterul continental al climei în cadrul acestor aspecte generale, trebuie menționate ploile cu caracter torențial, ce pot da naștere unor viituri importante cu efecte negative, în zona capitalei.

3.1.1.2 Relief

Situat în partea de sud a țării, în cadrul întinsei câmpii cunoscută sub numele de Câmpia Română și anume într-un compartiment al acesteia numit Câmpia Vlăsiei, înregistrează altitudini absolute cuprinse între 90 m dNM și 70 m dNM. Terasele locale, versanții, luncile și văile de pe teritoriu alcătuiesc un relief variat, erodat de factorii climatici și modificat de intervenția omului pentru sistematizarea urbană și lucrări de regularizare, drenare sau asanare a unor râuri sau lacuri, umplerea unor crovuri din vatra orașului.

Din punct de vedere al reliefului, orașul fiind așezat în Câmpia Vlăsiei, are în sud subdiviziunea numită Câmpia Bucureștiului, iar în nord Câmpia Snagovului, și este traversat de văile Colentinei și a Dâmboviței.

3.1.2 Geologie și hidrologie

3.I.2.I. Geologie

Din punct de vedere litologic, zona Bucureștiului face parte din tipul de câmpie joasă caracterizată prin prezența numeroaselor terase desfășurate de-a lungul râurilor ce o drenează. Zona este alcătuită din depozite exclusiv cuatemare reprezentate prin loess.

In formațiunile cuaternare s-au format importante acvifere exploatabile de apă potabilă. In ansamblu, acviferul multistratat București este unitar însă litologia variază pe distanțe relativ mici. Astfel, începând de la bază spre suprafață au fost delimitate în cuaternar următoarele fi'n.iatiuni:

• Stratele de Frățești;
• Complexul Argilo-Marmos;
• Nisipurile de Mostiștea;
• Depozitele Intermediare;
• Pietrișurile de Colentina;
• Depozitele Argilo-loessoide.

Sistemul de văi ca forma de relief, conduce implicit la stabilirea sistemului de interfluvii, astfel:

• Interfluviul Dâmbovita-Sabar;
• Interfluviul Dâmbovita-Colentina;
• Interfluviul Colentina Mostistea.

Cele trei interfluvii din cuprinsul Capitalei, constituie relieful de acumulare pleistocenă în care urmele suprafeței inițiale rezultate din acumulările fiuvio-lacustre, aluvionare și deluvio-eoliene s-au păstrat în cea mai mare parte.

3.1.2.2. Hidrologie

Apele care străbat orașul aparțin de bazinele hidrografice ale Argeșului (cursul inferior) și ale lalomiței (cursul mediu). Cele mai importante cursuri de apă din București sunt Râul Dâmbovița și Râul Colentina. Dâmbovița străbate orașul de la nord-vest la sud-est râu pe o distanță de 22 de km, iar Colentina pe o distanță de 34,7 km urmând aceași direcție precum Dâmbovița.

Deși este principala sursă de apă în alimentarea Bucureștiului, râul Dâmbovița a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din traversarea orașului: inundații, înmlăștiniri. Ca urmare a acestor fenomene, cursul râului a suferit o serie de amenajări, în prezent întregul său curs fiind canalizat.

Colentina izvorăște din dealurile Târgoviștei (din zona Sotanga-Doicești), este afluent al Dâmboviței și parcurge un traseu de 98 de km, dintre care 37,4 km pe aria Municipiului București. în zona de intrare a Bucureștiului, Colentina formează o salbă de lacuri naturale: Mogoșoaia, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon.

3.1.3 . Ecologie și arii protejate

în trecut, teritoriul Municipiului București era ocupat de păduri de foioase. Din aceste întinderi mari de pădure s-au mai păstrat, până în prezent, pădurile

Băneasa si Tunari, restul suprafețelor au fost defrișate în scop agricol și pentru construcția de

imobiliare si alte investiții.

în Sectorul 5 nu există arii naturale protejate de interes comunitar și național, în Figura de mai jos este prezentată localizarea ariilor naturale protejate din municipiul București și județul Ilfov.

Fig 3-1 -Localizarea ariilor naturale protejate din municipiul

București și județul Ilfov.

3.1.4 Infrastructura de transport

3.I.4.I. Rețeaua de drumuri

• începând de la intersecția B-dul. Regina Elisabeta cu Calea Victoriei
• Limita de est a sectorului urmează traseul: Calea Victoriei până la P-ța Națiunile Unite (ambele exclusiv), Str. Apolodor până la Str. Sfinții Apostoli, pe Str. Sfinții Apostoli până la Str. Antim, Str. Antim (toate inclusiv) până la Str.

George Georgescu (fostă Calea Rahovei), Str. George Georgescu (fostă Calea Rahovei), traversează Bulevardul Libertății, Calea Rahovei până la intersecția cu Str. Gazelei, pe Str. Gazelei, pe Str. Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) până la Str. Fabrica de Chibrituri, pe Str. Fabrica de Chibrituri (inclusiv), pe limita dintre fostele incinte ale I.T.A. București și I.T.A. Ilfov (lângă Autogara Filaret), Str. Serg. major Xxxxxx Xxxx, pe Str. Cuțitul de Argint până la strada Mitropolitul Veniamin Costache, pe Str. Mitropolitul Veniamin Costache până la Str. Mitropolitul losif, pe Str. Mitropolitul losif, Calea Șerban Vodă, Șos. Giurgiului (toate exclusiv), până la linia de cale ferată București-Giurgiu.

• Limita sud-estică este formată de o linie convențională spre vest de la intersecția căii ferate București-Giurgiu cu Șos. Giurgiului până la Str. Orșova, pe Str. Orșova (inclusiv) până la Șos. București-Măgurele. Limita continuă cu o linie convențională de la intersecția șoselei București-Măgurele cu Str. Orșova, spre nord-vest până la drumul ce face legătura cu Gara Vîrteju; se continuă pe acest drum cu direcția nord-est până la Str. Botorca, pe Str. Botorca (inclusiv) până la Str. Simfoniei; de la Str. Simfoniei spre sud-vest pe drumul ce face legătura cu Str. Piatra Șoimului, pe Str. Drăganul (exclusiv) intersectând Șos. Alexandriei în dreptul km. 8, apoi stația de pompare a întreprinderii canal-apă București, urmează Str. Ghidiceni spre sud-vest, circa 800 m, de unde continuă cu o linie convențională până la Prel. Ghencea la intersecția cu intrarea Floarea Galbenă, cuprinzând și Stațiunea experimentală de plante medicinale București.
• Spre nord limita sectorului urmează traseul: Prel. Ghencea de la intrarea Floarea Galbenă până la Str. Brașov, pe Bd-ul. Ghencea până la intersecția cu Calea 13 Septembrie, de unde se înscrie pe Drumul Sării, B-dul. Geniului, Șos. Cotroceni până la râul Dâmbovița (toate exclusiv), de unde urmează firul râului Dâmbovița până la podul Elefterie, în continuare pe B-dul. Regina Elisabeta (inclusiv) până la intersecția cu Calea Victoriei.

3.1. 1.2. Rețeaua de căi ferate

în ultimii ani lungimea căilor ferate la nivelul României, a scăzut, prin scoaterea din circuit a unor tronsoane. Aceasta se datorează scăderii importanței transportului feroviar în detrimentul celui rutier și aerian.

Deși transportul feroviar, atât pentru călători, cât și pentru mărfuri este mai ieftin decât celelalte menționate, totuși viteza scăzută de circulație a trenurilor (din cauza vechimii locomotivelor și a rețelelor) diminuează progresiv importanța transportului feroviar.

3.I. 4.3. Transportul public

Transportul public în comun la nivelul Municipiului București este asigurat de către Societatea e Transport București STB SA. STB operează un număr de 186 de trasee de autobuz, troleibuz și tramvai.

3.2. Date socio-economice
- 3.2.1 Date demografice

Evoluția demografică recentă din România a fost puternic marcată de procesul de transformare socială și economică datorat schimbărilor politice de la începutul anilor 1990.

Conform datelor statistice cu privire la populație, pe baza recensămintelor efectuate, populația României a atins în anul 1992 nivelul maxim, urmând o descreștere în anii următori. 5

	2022	2023	2024	2025	2026
Populație	265.123	264.137	263.154	262.175	261.200
% evoluție populație din aria de proiect	-0,4%	-0,4%>	-0,4%>	-0,4%	-0,4%
TOTAL locuitori' rezidenți în aria de proiect	264.137	263.154	262.175	261.200	260.228

	2027	2028	2029	2030	2031
Populație	260.228	259.260	258.296	257.335	256.378
% evoluție populație din aria de proiect	-0,4%	-0,4%	-0,4%	-0,4%>	-0.4%
TOTAL locuitori' rezidenți în aria de proiect	259.260	258.296	257.335	256.378	255.424

Tabel 3-1 Evoluție estimată a populației și a deșeurilor generate

Pe de altă parte, Municipiul București este cel mai important pol economic și universitar din România și va reprezenta mereu un punct de atracție al populației tinere din toată țara. Totuși, din cauza puterii slabe de cumpărare a locuințelor, mulți dintre tineri locuiesc în apartamente închiriate și nu se domiciliază în municipiu, prin urmare datele nu exprimă mereu o situație reală a grupelor de vârstă care folosesc spațiul urban.

Pentru Municipiul București și sectorarele acestuia, prognoza populației pe perioada de pre, „ h ne este prezentata in tabelul următor:

Zona	Populație (nr. de persoane)
Zona	2020	2021	2022	2023	2024	2025
Iota! Municipiul București	1.838.680	1.831.841	1.825.026	1.818.237	1.811.473	1.804.733
București Sector 1	220.097	219.278	218.462	217.649	216.839	216.032
București Sector 2	337.165	335.911	334.661	333.416	332.176	330.940
București Sector 3	376.282	374.882	373.488	372.099	370.715	369.336
București Sector 4	280.990	279.945	278.904	277.867	276.833	275.803
București Sector 5	265.123	264.137	263.154	262.175	261.200	260.228
București Sector 6	359.023	357.688	356.357	355.031	353.710	352.394

Tabel 3-2 Evoluție estimată a populației

³ Potrivit datelor provizorii din 2020 (evidențiate în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al mun București
⁴ Potrivit datelor provizorii din 2020 (evidențiate în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al mun București 33

în anul 2023, populația Sectorului 5, are un număr de 263154 persoane, existând un număr mediu de 2,56 pers/familie, după cum urmează:

-populația care locuiește la case: 21500 familii cu 94600 persoane, ceea ce corespunde unei medii de 4,4 pers/familie;
- populația care locuiește la case: 73284 familii cu 168554 persoane, ceea ce corespunde unei medii de 2,3 pers/familie.

3.2.2 Date economice

Economia României, per ansamblu a cunoscut o creștere importantă, cu un

ritm de creștere susținut, după cum se poate vedea în tabelul următor. Ritmul de

creștere economică a regiunii București-Ilfov este apropiat de cel mediu pe țară.

Valorile principalilor indicatori ai dezvoltării economice în București îl

situează pe locul 1 la nivel național.

_____Tabelul următor prezintă principalii indicatori macro-economici.

Indicator		2017	2018	2019	2020	2021
PIB (miliarde lei in preturi curente)	România	858,66	949,69	1059,8	1040,8	1116,8
	Reg. București-Ilfov	233,07	251,3	284,5	282,3	297,7
	București	210,0	226,2	253,7	251,9	265,0
PIB/ capita (euro)	România	9.573	10.420	11.527	11.162	11.904
	Reg. București-Ilfov	22.237	23.408	25.854	25.082	26.022
	București	25.158	26.596	29.175	28.435	29.562

Tabel 3-3 Principalii indicatori macro-econo.. ici București, perioada

2017-2021

în perioada analizată (2017 - 2021), principalii indicatori macro-economici au înregistrat următoarea evoluție:

Indicator	UM	2017	2018	2019	2020	2021
Rata inflației la lei	%	1,34	4,63	3,83	2,63	5,1
Curs de schimb leu/euro	Lei/ lEuro	4,5681	4,6535	4,7452	4,8371	4,9495
Creștere reală PIB	%	6,9%	4,4%	4,1%	-4,4%	4,3%
Creștere reală PIB -Regiunea București-Ilfov	%	5,4%	3,2%	3,7%	-3,4%	4,4%
Creșterea reală PIB -București	%	5,3%	2,9%	3,4%	-3,4%	2,1%

Tabel 3-4 Analiză- evoluție indicatori macro-economici perioada 2017-2021

Banca Națională a României (BNR) a estimat ca inflația a treacut de 11% în perioada aprilie-iunie 2022, după expirarea măsurilor de plafonare și compensare a facturilor la gaze și energie electrică. Scumpirile vor continua și în primele luni de toamnă, perioadă în care inflația va rămâne peste 10%, estimează BNR.

După cum se poate observa, inflația a fost în creștere, ajungând, în 2021, la un vârf de 5,1%. La aceasta a contribuit și creșterea cursului valutar, de la 4,5681 lei pentru un euro în 2017, la 4,7452 lei/euro in 2019, respectiv 4,9495 în 2021.

După cum se observă, indicatorii la nivelul mun. București pentru perioada 2017 - 2022 au o evoluție descrescătoare în perioada 2017-2020 și crescătoare în perioada 2020-2021.

In 2017 PIB-ul mun. București reprezenta 24,45% din PIB național. Aportul mun. București a scăzut, astfel încât în 2021 PIB al mun. București reprezintă 23,73% din PIB național.

Rata șomajului în municipiul București este scăzută, mult mai mică decât media regională: _____ __ __ __

Indicator		UM	2017	2018	2019	2020	2021
Rata șomajului	România	%	4,0%	3,3%	3,0%	3,5%	3,6%
	Regiunea București-Ilfov	%	1,4%	1,2%	1,1%	1,2%	1,2%
	București	%	1,5%	1,3%	1,2%	1,3%	1,3%

Tabel 3-5 Tabel evoluție rata șomaj România și București

Rata șomajului în municipiul București urmează tendința de creștere începând cu anul 2019 până în prezent. Numărul șomerilor înregistrați a fost de 15.200 persoane în 2019, 15.500 persoane în 2020 și 15.700 persoane în 2021.

3.2.3 Veniturile și cheltuielile populației

In vederea identificării puterii de cumpărare a populației din regiunea București-Ilfov, respectiv municipiul București, a fost analizat venitul mediu pe gospodărie pe perioada de analiză 2017 - 2021.

Trebuie menționat că Institutul National de Statistică furnizează informatii despre veniturile și cheltuielile populației numai la nivel regional. Tabelul următor sintetizează informațiile referitoare la veniturile gospodăriilor populației pentru perioada 2017- 2021._____ ____________________

Indicator		2017	2018	2019	2020	2021......
Veniturile populației venitul brut pe gospodărie medie (lei/lună)	Nivel național	3.392	4.251	4.790	5.216,38	5.683
	Regiunea București-Ilfov	4.797,8	6.358,5	6.960,6	7.822,4	8.546,6
Creșterea reală a venitului brut, față de anul anterior			32,53%	9,47%	12,38%	3,7%

Tabel 3-6 Tabel evoluție venituri si cheltuieli 2017-2021 , *

în ceea ce privește diferențierea veniturilor pe regiuni, cele mai mari venituri medii lunare s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (7.822,4 lei pe gospodărie în anul 2020, respectiv 8.546,6 în 2021).

în anul 2019, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 6.960,6 lei lunar pe gospodărie și de 2.748,2 lei pe persoană. în anul 2020, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 7.822,4 lei lunar pe gospodărie și de 3.099,2 lei pe persoană, în creștere cu 12,38%, respectiv, cu 12,77% față de anul 2019. în 2021 veniturile totale au fost de 8.546,6 lei lunar pe gospodărie.

Veniturile gospodăriilor populației au înregistrat o creștere și în termeni reali: veniturile reale au crescut în 2018 cu 32,53% față de 2017, în 2019 cu 9,47% față de 2018 și în 2020 cu 12,38% față de 2019, respectiv cu 3,7% în 2021 față de 2020.

Tabelul următor prezintă evoluția câștigului salarial mediu net lunar în

perioada 2017 - 2021.

Indicator		UM	2017	2018	2019	2020	2021
Câștigul salarial mediu net lunar (lei/salariat)	România	lei/ lună	2.338	2.642	3025	3.180	3.448
	Regiunea București-Ilfov	lei/ lună	3.186	3.559	3.947	4.157	4.556
	București România	lei/ lună	3.272	3.666	4.068	4.289	4.713
Creșterea reală a câștigului salarial mediu net lunar	București România	%	14,3%	13,0%	14,50%	5,12%	7,2%
	Regiunea București-Ilfov	%	11,7%	11,7%	10,9%	5,32%	6,9%
	București	%	12%	12,04%	10,96%	5,43%	6,9%

Tabel 3-7 Evoluția câștigului salarial mediu net lunar în perioada 2017

- 2021

în ceea ce privește salariul mediu net 1 •, acesta a cunoscut o creștere

constantă și în linie cu creșterea la nivel național, se menține la un nivel peste media națională și sub media regională.

Toate aceste informații au un impact important in determinarea nivelului maxim suportabil al tarifului / taxei pentru serviciul de salubrizare.

3.3. Deșeuri municipale

3.3.1. Metodologie

Informațiile privind deșeurile municipale sunt structurate astfel:

• Prezentarea evoluției cantității de deșeuri municipale generate în Sectorul 5 Municipiul București în perioada 2017-2020;
• Structura deșeurilor municipale;
• Compoziția deșeurilor;
• Infrastructura existentă pentru gestionarea deșeurilor municipale la nivelul anului 2022;

Tipurile de deșeuri care fac obiectul studiului și codurile aferente în conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor, sunt următoarele:

- deșeuri municipale și similare din comerț, industrie, instituții inclusiv fracțiile colectate separat (ex. deșeuri voluminoase, deșeuri reziduale/menaj ere periculoase) - cod 20;
• deșeurile de ambalaje municipale colectate separat - cod 15 01;
• deșeuri provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară si/sau exterioară - cod 17.

Conform definiției din Anexa nr. 1 a Ordonanței de Urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, deșeurile municipale sunt:

a. deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv hârtia și cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, lemnul, textilele, ambalajele, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii si acumulatori si deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
b. deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din alte surse în cazul în care deșeurile respective sunt similare ca natură și compoziție cu deșeurile rezidual e/menaj ere.

Deșeurile municipale nu includ deșeurile de producție, agricultură, silvicultură, pescuit, fose septice și rețeaua de canalizare și tratare, inclusiv nămolul de epurare, vehiculele scoase din uz și deșeurile provenite din activități de construcție si desființări.

Deșeurile municipale generate iau în calcul atât deșeurile generate și colectate (în amestec sau separat), cât și deșeurile generate și necolectate. în general, deșeurile generate și necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deșeurile reziduale/menajere din zonele în care populația nu este conectată la serviciile de salubrizare.

3.3.2.Generarea deșeurilor municipale

Evoluția deșeurilor municipale colectate de către operatorii de salubrizare în Sectorul 5 al municipiului București în perioada 2018-2021 sunt prezentate în Deșeurile municipale nu includ deșeurile de producție, agricultură, silvicultură, pescuit, fose septice și rețeaua de canalizare și tratare, inclusiv nămolul de epurare, vehiculele scoase din uz și deșeurile provenite din activități de construcție si desființări.

Cu titlu informativ, sunt prezentate informații referitoare la deșeurile din construcții și desființări, întrucât pot avea impact asupra cantităților de deșeuri valorificate/depozitate.

Având în vedere faptul că în prezent gradul de conectare la serviciile de salubrizare la nivel de municipiu București este 100%, putem considera pentru anul de referință (2021), că deșeurile municipale generate sunt egale cu cantitățile deșeurilor municipale colectate.

Tipurile de deșeuri care fac obiectul studiului și codurile aferente în conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor, sunt următoarele:

• deșeuri municipale și similare din comerț, industrie, instituții inclusiv fracțiile colectate separat (ex. deșeuri voluminoase, deșeuri reziduale/menajere periculoase) - cod 20;
• deșeurile de ambalaje municipale colectate separat - cod 15 01;

Cu titlu informativ, sunt prezentate informații referitoare la deșeurile din construcții și desființări, întrucât pot avea impact asupra cantităților de deșeuri valori ficate/depozitate.

Deșeurile sunt generate de populația sectorului 5 (aprox. 263.154 pers-conform date deținute la nivelul anului 2021) la care se adaugă aproximativ 39.000 persoane care desfășoară activități zilnice în sectorul 5; operatori economici (11.181); instituții publice (181).

Totodată, populația Sectorului 5 reprezintă aproximativ 14,2 % din populația Mun. București.

Datele, mai sus menționate, indică că din totalul deșeurilor de pe raza Sectorului 5 au fost colectate, în medie, în perioada 2014-2019, în medie 129.381 to deșeuri

în ultimii ani, cantitățile colectate au fost

- 2019= 132.000 to
- 2020= 133.000 to
- 2021 = 109.000 to

Practic, în cifre absolute, anual există o medie 129.381 to/an de deșeuri generate anual la nivelul sectorului 5 și o creștere anuală de cca 2 % față de anul anterior, excepție făcând anul 2021.

Indicii de generare a deșeurilor în sectorul 5

Indicatorul de generare a deșeurilor municipale este utilizat, pe plan intern, pentru monitorizarea planurilor de acțiune în domeniul gestiunii deșeurilor (la nivel național, regional și județean) și pentru dezvoltarea strategiilor de tratare a deșeurilor municipale. Indicatorul depinde de gradul de organizare a colectării și gestiunii deșeurilor. Variațiile acestuia reflectă diferențe în modul de consum și dezvoltarea economică a regiunilor.

Deșeuri generate în perioada 2014-2021 și de perspectivă pana în 2030

Deșeuri generate de o persoană/zi (kg/zi) ______________

2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031
1,255	1,355	1,387	1,421	1,455	1,490	1,526	1,563	1,60	1,60

Tabel 3-8 Deșeuri generate de o persoană/zi (kg/zi), 2021-2031

3.3.3.Structura deșeurilor municipale (anul 2022)

Tip deseu	Cantitate (to)	medie %
DEȘEURI BIODEGRADABILE/BIODESEURI din care:	98738	75.10
Deșeuri menajere si asimilate	89098	67.77
Deseu din servicii municipale (stradal, piețe, gradin parcuri și spații verzi)	9640	7.33
DEȘEURI RECILABILE din care	12000	9,13
Hârtie -Carton	1300	0.99
Plastic -Metal	5400	4.11
Sticilă	5300	4.03
DESEU TEXTIL	3544	2.70
DEȘEURI VOLUMINOASE	8920	6.78
DEȘEURI PERICULOASE din care	1028	0,78
DEȘEURI ELECTRICE ȘI ELECTRONICE	608	0.46
Alte tipuri de deșerui	420	0.32
ALTE CATEGORII	7248	5,51
DEȘEURI DIN CONSTRUCȚII ȘI DESFINȚARI	6000	4.56
DESEU LEMN	896	0.68
Alte categorii	352	0.27
TOTAL GENERAL DEȘEURI SECTOR 5	131478	100%

Tip deseu	pondere %
DEȘEURI BIODEGRADABILE/BIODESEURI	75.10
DEȘEURI RECILABILE (TOTAL)	9.13
Hârtie -Carton	0.99
Plastic -Metal	4.11
Sticilă	4.03
DESEU TEXTIL	2.70

DEȘEURI VOLUMINOASE	6.78
DEȘEURI PERICULOASE	0.78
ALTE CATEGORII	5.51

Tabel 3-9.Structura deșeurilor municipale (anul 2022)

Aceste categorii de deșeuri se impart în:

- 42,35 % Deșeuri recilabile colectate separat, în care intră Hârtie-carton, Plastic-Metal, Sticlă, DEE, DCS, deseu lemn la care se adaugă desuri recilcabile care se regăsesc în deșeuri menajere și asimilate care nu sunt colectate seprat
- 7,33% Biodeșeuri
- 2,70% deșeuri textile
- 6,78% deșeuri voluminoase
- 0,32% alte tipuri de deșeuri periculoase
- 40,52 % Alte categorii de deșeuri

TOTAL DEȘEURI MUNICIAPALE-DEFALCARE

SECTORUL 5	2014- 2022	2023	2024	2025	2026
deșeuri menajere si asimilate din care: [TOTAL 1+2+3+4)	120500	129683	132277	134974	137777
deșeuri menajere reziduale-fracția umedă (to) si aite deșeuri -TOTAL 1	108500	117443	119792	122184	124732
deseu menajer de ia populație	68713	74377	75864	77381	78929
deseu similar colectat in amestec	28365	30703	31317	31943	32682
deseu recilabil din menajare si similar, colectat separat	3257	3525	3595	3667	3741
deseu biodegradabil colectat seprat	5216	5645	5758	5874	5991
deseu voluminos colectat seprat	565	613	626	635	651
deseu recilabil de la populație prin alte sisteme decât cel de salubrizare	2384	2580	2632	2684	2738
desuri din sticlă TOTAL 2	1300	1326	1353	1380	1407
deseu metal-plastic (to) TOTAL 3	5400	5508	5618	5731	5845
deseu hartie-carton (to) TOTAL 4	5300	5406	5514	5680	5793
deseu din servicii municipale total, din care (TOTAL 5	9640	10375	10582	10798	11022
deseu stradal	7171	7703	7856	8018	8178
desuri din piețe	553	599	611	623	635
deșeuri din grădini, parcuri si spatii verzi	1916	2073	2115	2157	2201
deseu SGR (TOTAL 6)	1338	1344	1348	1255	1279
TOTAL 1 deșeuri manajere si asimilate+ deșeuri servicii municiapte (TOTAL 1+2+3+4+5)	130140	140058	142859	145772	148799
TOTAL GENERAL deșeuri municipale generate (TOTAL 1 f 2+3+4+Ș+6)-	131478	141402	144207	147027	150078

continuare

SECTORUL 5

2027

2028

2029

2030

2031

deșeuri menajere si asimilate din care: (TOTAL 1+2+3+4)	139488	143288	146224	149212	149212
deșeuri menajere reziduale-fracția umedă (to) și alte deșeuri I O l AI. 1	126125	129657	132260	134906	134906
deseu menajer de la populație	80508	82118	83760	85435	85435
deseu similar colectat in amestec	32239	33894	34581	35275	35275
deseu recilabiî din menajare si similar, colectat separat	3816	3892	3970	4049	4049
deseu biodegradabil colectat seprat	6111	6233	6358	6485	6485
deseu voluminos colectat seprat	658	671	685	698	698
deseu recilabiî de la populație prin alte sisteme decât cel de salubrizare	2793	2849	2906	2964	2964
desuri din sticlă TOTAL 2	1435	1464	1493	1523	1523
deseu metal-plastic (to) TOTAL 3	5962	6081	6203	6327	6327
deseu hartie-carton (to) TOTAL 4	5966	6086	6268	6456	6456
deseu din servicii municipale total, din care (TOTAL 5	11159	11463	11698	11937	11937
deseu stradal	8347	8514	8689	8868	8868
desuri din piețe	648	661	674	688	688
deșeuri din grădini, parcuri si spatii verzi	2244	2289	2335	2381	2381
deseu SGR (TOTAL 6)	1255	1230	1242	1262	1262
TOTAL 1 deșeuri manajere si asimilate+ deșeuri servicii municiaple (TQȚAL 1+2+3+4 +5) ___	150647	154751	157922	161149	161149
TOTAL GENERAL deșeuri municipale generate (TO TAL 1+2+3+4+5+6)-	151902	155981	159164	162411	162411

Tabel 3-1C "otal deșeuri municipale defalcate

Fig 3-2 Grafice pondere deșeuri Sectorul 5

3.3.4. Gestionarea deșeurilor municipale în Sectorul 5 Municipiul București

Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora, conform principiului „poluatorul plătește” sau după caz, producătorilor, în conformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului”.

Acest capitol poate fi considerat unul dintre elementele importante care pot fi avute vedere în procesul de planificare necesar eficientizării gestionării deșeurilor la nivelul sectorului 5.

Deșeurile sunt bunuri pe care oamenii le consideră inutile și la care renunță. Acestea sunt transformate materii prime pentru alte produse sau, după caz, sunt distruse. Există posibilitatea ca ele să fie prelucrate de către o firmă specializată.

Deșeurile rezultate pe raza administrativ teritorială a Sectorului 5 sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor reziduale/menajere și asimilare acestora generate în gospodării, instituții, unități comerciale și de la operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri din construcții și desființări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii de salubrizare.

Conform definiției aprobate prin noile reglementări în domeniul gestionării deșeurilor (OUG nr. 74/2018), în categoria de deșeuri municipale sunt incluse:

a ) deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv hârtia și cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, lemnul, textilele, ambalajele, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii si acumulatori si deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobilă;
b ) deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din alte surse în cazul în care deșeurile respective sunt similare ca natură și compoziție cu deșeurile reziduale/menaj ere.

în conformitate cu legislația în vigoare, toți oneratorii de salubrizare și ceilalți operatori economici autorizați pentru colectarea anumitor tipuri de deșeuri de la populație, precum și operatorii instalațiilor de gestionare a deșeurilor raportează anual, la agențiile pentru protecția mediului, datele privind gestionarea deșeurilor, în baza unor chestionare stabilite la nivel național.

Plecând de la obiectivele UE în privința deșeurilor în contextul implementării conceptului de economie circulară se urmărește ca gradual se să se folosească anumite deșeuri în procesul de producție (în calitate de materii prime) Totodată se urmărește creșterea gradului de colectare la principalele deșeuri astfel: ambalaje din plastic (50% până în 2025); ambalaje din lemn (25% până în 2025); ambalaje din materiale feroase (70% până în 2025); ambalaje materiale din aluminiu (50% până în 2025); ambalaje din sticlă (70% până în 2025); ambalaje din hârtie și carton (75 % până în 2025);

Este cunoscut că la nivelul sectorului 5 există operator de salubritate SC SALUBRIZARE SECTOR 5 SA care în procesul de management al deșeurilor din acționează în sensul colectării deșeurilor reziduale/menajere, preluarea și transportul acestora către spațiile de tratare, tratarea acestora și eliminarea sau valorificarea lor.

Un alt aspect important este cel al interesului redus al populației pentru un management mai eficient al deșeurilor. Acesta a fost în mare parte cauzat de modul în care firmele de salubritate nu au investit în infrastructuri adecvate si nu au oferit sprijin financiar pentru colectarea selectivă. Abia în ultimii ani se observă o schimbare de abordare a acestora, deși contextul pandemic face destul de dificilă conturarea unor schimbări importante.

Fără a considera ca sunt concluzii putem spune încă de la începutul analizei noastre că există următoarele probleme care necesită soluții:

- există cantități mari de deșeuri generate și reciclate, care sunt eliminate prin depozitare;
- suportul acordat asociațiilor de proprietari în scopul identificării celor mai bune soluții nu este de calitate;
- educarea și conștientizarea populației în legătură cu reducerea cantităților de deșeuri nu este la un nivel corespunzător;

La data elaborării prezentului studiu de fezabilitate, Compania de salubritate deținută de Consiliul Local al Sectorului 5 colectează deșeurile pe două fracții - reziduale/menajere și uscată (reciclabile) - de la circa 21.500 pers fizice și aproximativ 1.675 de asociații de lo catar i/proprietari din cele 1.850 existente.

în contracte sunt declarate 165.000 persoane fizice comparativ cu populația declarată la nivelul Sectorului 5.

Salubrizare Sector 5 colectează de la populație pe două fracții - umedă și uscată, iar pentru colectarea deșeurilor se utilizează 34 de autogunoiere cu compactor, după cum urmează:

- 11 (9 cu compactor cu o capacitate de 16 m³ și aouă mașini cu o capacitate de 7 m³).
- 23 de mașini cu compactor de 24 mc.

Toate deșeurile colectate în Sectorul 5, atât cele din fracția umedă, cât și cele din fracția uscată ajung la depozitul de deșeuri Eco Sud din Vidra. Depozitul are și o linie unde sunt sortate deșeurile provenite din fracția uscată.

Totodată, deșeurile reciclabile din fracția uscată sunt colectate atât de la sursă (blocuri și case), cât și prin intermediul containerelor stradale.

3.3.5. Operatori de salubritate

Operatori de salubrizare care își desfășoară activitatea pe teritoriul Sectorului 5 sunt:

1. SC SALUBRIZARE SECTOR 5 SA

Contract de delegare/ valabilitate-, H.C.L. SECTOR 5 NR. 8/23.01.2020, contract de delegare cu valabilitate de 5 ani, începând cu data de 01.03.2020;

Categorie deșeuri municipale colectate-, deșeuri reziduale/menajere, similare

Activități derulate:

- Colectare separată și transportul separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori;
- Colectarea și transportul provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioara și /sau exterioară a acestora;
- Măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice;
- Curățarea și transportul zăpezii pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;
- Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea unitațiilor de ecarisaj;

Autorizație de mediu: Nr.384/16.09.2020 cu viză anuală

Licență: Licență nr.0203128 Valabilă până la data de 04.03.2030

2. ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC SECTOR 5

Categorie deșeuri municipale colectate'. Deșeuri din parcuri și grădini

Activități derulate: Amenajarea și întreținerea spațiilor verzi

3. ADMINISTRAȚIA PIEȚELOR SECTOR 5

Categorie deșeuri municipale colectate: Deșeuri din piețe

Activități derulate: Colectarea deșeurilor din piețe

Colectarea și transportul deșeurilor municipale

Sistemul de salubrizare al sectorului 5 este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional, care cuprinde construcții, instalații și echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare.

Pentru colectarea unor anumite fluxuri de deșeuri periculoase (ex: deșeurile de baterii și acumulatori), sistemul de colectare este asigurat de către producători, conform legislației în vigoare, iar pentru altele (cum sunt uleiurile uzate alimentare) se realizează de operatori economici autorizați, care pot fi sprijiniți în asigurarea unei infrastructuri adecvate colectării deșeurilor de la populație (puncte de lucru pe domeniul public, sprijin în realizarea de campanii periodice de colectare etc.).

Colectarea deșeurilor reziduale/menajere și similare în amestec -in Sectorul 5 se realizează, în cea mai mare parte, în amestec. Deșeurile reziduale/menajere în amestec se colectează astfel:

• în zonele de blocuri cu peste 4 etaje deșeurile sunt colectate prin sistem tubular și depozitate în europubele/eurocontainere în subsolul blocurilor;
• în zonele cu blocuri de 4 etaje sunt amplasate puncte de colectare prin aport voluntar.
• în zonele cu locuințe individuale colectarea prin sistemul “din poartă în poartă“.

Deșeurile similare în amestec se colectează după același sistem ca deșeurile reziduale/menajere utilizându-se infrastructura de colectare a deșeurilor în amestec (puncte de colectare și recipiente) aparținând operatorilor de salubrizare, autorităților administrațiilor publice locale, respectiv generatorilor.

Compania de salubritate deținută de Consiliul Local al Sectorului 5 colectează deșeurile pe două fracții - umedă (reziduale/menajere) și uscată (reciclabile) - de la circa 21.500 pers fizice și aproximativ 1.675 de asociații de proprietari/locatori. La acestea se adaugă operatorii economici și instituțiile care își desfășoară activitatea pe raza Sectorului 5.

Conform SC Salubrizare sector 5 SA 90% dintre numărul de gospodării și asociații de proprietari/locatari au încheiate contracte cu operatorul de salubritate

3.4. Metodologii și ipoteze

Acesta secțiune cuprinde proiecția socio-economică pentru Sectorul 5 al Municipiului București precum și proiecția de generare a deșeurilor municipale și a compoziției acestora pe perioada de planificare a proiectului.

3.4.1. MetodoIogie și ipoteze privind proiecția socio-economică Ipoteze privind proiecția indicatorilor macroeconomici

Proiecțiile socio-economice iau în considerare cele mai recente prognoze publicate de Comisia Națională de Prognoză (Prognoza 2020 - 2024 varianta de iarnă 2021 pentru fundamentarea bugetului pe 2021, publicată în februarie 2021, ca și publicațiile anterioare și Proiecția principalilor indicatori economico -sociali în profil teritorial până în 2024 pentru fundamentarea bugetului pe 2021 -februarie 2021), lucrarea Institutului Național de Statistică "Proiectarea populației României în profil teritorial la orizontul 2070” (publicată în 2020) și estimările Consultantului.

In ceea ce privește indicatorii macroeconomici la nivel național (evoluție PIB, rata inflației și cursul de schimb), documentele menționate anterior prezintă proiecții numai până în anul 2024. Pentru a evita supraaprecierile, valorile unor indicatori economici au fost limitate la valorile estimate pentru anul 2024. Pentru perioada 2025 — 2050, neavând la dispoziție alte informații oficiale, în proiectarea indicatorilor macroeconomici au fost luate în calcul următoarele ipoteze:

• creșterea PIB în termeni reali, față de anul anterior, va fi de 2,6% în fiecare an;
• pentru rata inflației anuale, prognoza va lua în considerare o medie stabilă de 2,4%;
• pentru cursul de schimb, prognoza va lua în considerare un curs de schimb stabil de 5,00 lei/euro.

în ceea ce privește prognozele socio-economice pe termen lung la nivelul Municipiului București, consultantul consideră o evoluție similara a indicatorilor socio-economici cu cea de la nivel național.

Ipoteze privind proiecția veniturilor populației

Ca baza pentru estimarea capacității potențiale de contribuție a gospodăriilor și agenților economici, a fost utilizat venitul mediu disponibil (net) pe gospodărie (fără taxa pe venit și contribuțiile sociale) și cifra de afaceri a întreprinderilor. Datele Statistice pentru proiecția acestor indicatori au fost obținute de la Institutul Național de Statistică (INS) și Comisia Națională de Prognoză (CNP). Acolo unde nu s-au găsit informații oficiale, acele date au fost estimate pe baza celor disponibile la nivel național și respectiv regional.

In conformitate cu HG 246 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, punctul 6.3.5 din Strategie, lit b, în determinarea tarifelor / taxelor va fi luat în considerare un nivel maxim de 1% din venitul unei gospodării medii.

Ținând cont ca pentru Municipiul București informațiile sunt la nivelul Municipiului și nu al sectoarelor, pentru realizarea proiecției veniturilor populației au fost parcurși următorii pași:

• proiecția venitului nominal brut pe gospodărie și pe persoană, pentru familia medie; pentru acesta s-au utilizat următoarele ipoteze:
- la nivel regional, proiecția veniturilor la nivel de gospodărie și pe persoană constă în ajustarea valorilor înregistrate în anul 2020 cu valorile indicelui Creșterea reală a PIB regional estimată pentru perioada 2021 - 2031;
- valorile de referință pentru venitul brut pe gospodărie și pe persoană se regăsesc în publicația statistică Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2020;
- la nivelul Municipiului București, proiecția veniturilor la nivel de gospodărie și pe persoană constă în ajustarea veniturilor brute proiectate la nivel de regiune cu un factor de corecție specific, calculat ca raport dintre nivelul regional și cel județean al creșterii salariului net;
- venitul mediu al unei gospodării medii crește, în termeni reali, cu o rată egală cu creșterea reală a PIB pe județ; venitul mediu al unei gospodării crește, în termeni nominali ci . t? reală de creștere a PIB pe județ înmulțită cu un rata inflației;
• proiecția veniturilor reale disponibile:

- pentru proiecția veniturilor reale disponibile (nete) ale populației pentru familia medie se menține constantă proporția venitului disponibil în totalul veniturilor populației înregistrată la nivelul anului 2020, de 69,40%.

3.4.2. Metodologie și ipoteze privind proiecția generării deșeurilor municipale

Proiecția generării deșeurilor municipale pentru perioada de planificare (2022-2030) reprezintă baza de calcul pentru estimarea capacităților viitoarelor obiective necesar a fi realizate în cadrul sistemului de management integrat al deșeurilor. In această secțiune este prezentată proiecția deșeurilor municipale estimate a se genera pe perioada de planificare cu evidențierea fluxurilor speciale de deșeuri din deșeurile municipale, deșeuri reziduale/menajere periculoase și deșeuri voluminoase.

Pe lângă deșeurile municipale este prezentată și evoluția generării deșeurilor din construcții și desființări provenite de la populație. Această categorie de deșeuri nu face obiectul Studiului de Fezabilitate însă având în vedere că o parte din cantitatea generată va fi transportată la centrele de colectare și stocare temporară și că o parte din acestea vor fi depozitate, este importantă cunoașterea evoluției cantităților pe perioada de planificare.

Metodologia și ipotezele considerate pentru evoluția deșeurilor municipale

Evoluția deșeurilor municipale s-a determinat distinct pentru fiecare categorie de deșeuri și anume deșeuri reziduale/menajere, deșeuri similare, deșeuri din piețe, deșeuri din parcuri și grădini și deșeuri stradale.

Evoluția deșeurilor reziduale/menajere s-a determinat pe baza:

• evoluției populației;
• rata de conectare la servicii de salubrizare;
• indicatorului de generare deșeuri reziduale/menajere - determinat pe baza datelor privind situația existentă în 2021 și a căror evoluție depinde pe de o parte de creșterea sau scăderea economică, iar pe de altă parte de implementarea măsurilor privind prevenirea generării deșeurilor;
• pe baza presupunerii că primul an de operare completa a noului sistem va fi 2024.

Ipotezele considerate pentru evoluția fluxurilor speciale de deșeuri

Proiecția de generare a deșeurilor municipale periculoase se calculează pe baza indicatorilor de generare estimați de consultant și a proiecției populației, întrucât indicatorii menționați reprezintă o medie europeană actuală, se consideră că aceștia rămân constanți pe toacă perioada de planificare.

Evoluția cantității de deșeuri voluminoase a fost determinată pe baza evoluției deșeurilor reziduale/menajere și similare și a compoziției deșeurilor (respectiv evoluția ponderii deșeurilor voluminoase din deșeurile reziduale/menajere și similare).

Proiecția de generare a deșeurilor din construcții și desființări a fost realizată pe baza proiecției populației și a indicilor de generare a DCD în mediul urban, pornind de la datele Eurostat privitoare la generare acestui deșeu pentru perioada 2014-2018 în România. Indicatorii de generare stabiliți se consideră că își păstrează valoarea constantă pe întreaga perioadă de planificare.

Proiecția generării deșeurilor textile a fost stabilită pornind de la evoluția deșeurilor municipale și a ponderii deșeurilor textile în masa deșeurilor reziduale/menajere, similare și din piețe, conform compoziției estimate a deșeurilor. 5

Proiecția socio-economică

Această secțiune cuprinde proiecția socio-economică pentru Municipiul București pe perioada de planificare a proiectului și anume 2022-2031.

3.5. Proiectia socio-economică

Această secțiune cuprinde proiecția socio-economică pentru Municipiul București pe perioada de planificare a proiectului și anume 2022-203 L

Tendințe macroeconomice

Pe baza ipotezelor prezentate în secțiunea 4.1, au fost estimați principalii indicatori macro-economici. Sinteza valorilor acestora este prezentata in tabelul

Indicator	UM	2020	2021	2022 an de bază	2023	2024	2025
indicatori macro-economici
Rata inflației la lei	%	2.6%	5.1%	12.6%	8.2%	5.3%	3.2%
Curs de schimb leu/euro	lei/1 euro	4.8371	4.9204	4.9080	4.9800	5.0400	5.1000
PI]			B (în preturi curente)
Romania	mld lei	1.040,8	1181,9	1327,9	1460,7	1581,8	1700,3
Regiunea București-Ilfov	mld lei	282,3	321,9	361,7	397,9	430,7	462,9
Municipiul București	mld lei	251,9	287,1	322,3	354,3	383,4	412,0
Creștere reală PIB
Romania	%	-3.7%	5.9%	3.5%	3.7%	4.7%	4.5%
Regiunea București-Ilfov	%	-3.7%	5.9%	3.5%	3.7%	4.7%	4.5%
Municipiul București	%	-3.7%	5.9%	3.5%	3.7%	4.7%	4.5%
PIB per capita
Romania	euro/ capita	12.357	12.532	14.050	15.377	16.587	17.761
Regiunea București-Ilfov	euro/ capita	25.082	28.044	31.196	33.871	36.270	38.524
Municipiul București	euro/ capita	28.435	31.938	35.522	38.658	41.419	44.048
Rata șomajului înregistrat
Romania	%	3,5%	2,7%	2,5%	2,4%	2,3%	2,2%
Regiunea București-Ilfov	%	1,2%	1,0%	1,0%	0,9%	0,8%	0,8%
Municipiul București	%	1,3%	1,1%	1,1%	1,0%	0,9%	0,9%
Câștigul salarial mediu net lunar
Romania	lei/Iuna	3.180	3.448	3.822	4.176	4.507	4.837
Regiunea	lei/luna	4.157	4.556	5.042	5.490	5.903	6.316

Indicator	UM	2020	2021	2022 an de bază	2023	2024	2025
București-Ilfov
Municipiul București	lei/luna	4.289	4.713	5.217	5.685	6.121	6.554
Creșterea reală a câștigului salarial mec					iu net lunar
Remania	%	4.9%	2.0%	-1.2%	2.2%	4.7%	4.6%
Regiunea București-Ilfov	%	4.9%	2.0%	-1.2%	2.2%	4.7%	4.6%
Municipiul București	%	4.9%	2.0%	-1.2%	2.2%	4.7%	4.6%

Tabel 3-11 Tendințe (1) -Indicatori macroeconomici România și mun. București

După cum se poate observa, Municipiul București are cel mai mare PIB/capita, ritmul său de dezvoltare este mai mare decât al regiunii București-Ilfov și depășește media pe țară.

Pentru perioada 2026 - 2031, neavând la dispoziție alte informații oficiale, au fost luate in calcul următoarele ipoteze:

Prognoze 2026 2027 2028 2029 2030 2031

macroeconomice__________

Creșterea inflației medii anuale	%	2.9%	2.9%	2.9%	2.9%	2.9%	2.9%
Creșterea în termeni reali a produsului intern brut	%	4.5%	4.5%	4.5%	4.5%	4.5%	4.5%
creșterea în termeni reali a salariilor	%	4.5%	4.5%	4.5S	4.5%	4.5%	4.5%
Indicele de cost în construcții	%	2.7%	2.7%	2.7%	2.7%	2.7%	2.7%
Cursul de schimb mediu	Lei/euro	5.1600	5.1600	5.1600	5.1600	5.1600	5.1600

Tabel 3-12 Tendințe (2) -Indicatori macroeconomici România și mun. București

în ceea ce privește prognozele socio-economice pe termen lung la nivelul Municipiului București, putem considera că indicatorii socio-economici vor avea o evoluție similară cu cea de la nivel național.

Prognoza populației

în stabilirea evoluției populației din Sectorul 5, pentru perioada 2022 -2031, s-au avut în vedere indicatorii din studiul "Proiectarea populației României pe regiuni de dezvoltare și județe, la orizontul anului 2070”;

Analizând actuala situație demografică în profil județean/municipiul București, caracterizată prin nivelul și tendințele înregistrate în ultimii ani de natalitate, mortalitate, migrația internă și migrația internațională (cu stabilirea reședinței pentru o perioadă de cel puțin 12 luni), scenariile de proiectare a populației rezidente se prezintă în cinci variante, prin care se apreciază că s-ar putea prefigura evoluția imediată și de perspectivă a populației rezidente la nivelul județului/municipiului București.

Estimările studiului INS în funcție de varianta aleasă sunt următoarele:

• Varianta medie - este prognozată o creștere a populației cu 3,3% în perioada 2020 - 2030;
• Varianta intermediară - este prognozată o creștere a populației cu 3,6% în perioada 2020 - 2030;
• Varianta optimistă - este prognozată o creștere a populației cu 4,3% în perioada 2020-2030;
• Varianta pesimistă - este prognozată o creștere a populației cu 2,7% în perioada 2020 - 2030;
• Varianta constantă - este prognozată o creștere a populației cu 3,3% în perioada 2020 - 2030.

Potrivit acestui scenariu, populația României ar avea următoarea evoluție până la mijlocul secolului (în milioane): _______________________________

AN	2019	2025	2030	2035	2040	2045	2050
Populație (mln locuitori)	19,4	18,5	17,8	17,2	16,6	16,0	15,5

Pentru Municipiu	București și sectoarele acestuia se vor avea în vedere
Zona	Populație (nr. de persoane)
Zona	2020	2021	2022	2023	2024	2025
Total Municipiul București	1.838.680	1.831.841	1.825.026	1.818.237	1.811.473	1.804.733
București Sector I	220.097	219.278	218.462	217.649	216.839	216.032
București Sector 2	337.165	335.911	334.661	333.416	332.176	330.940
București Sector 3	376.282	374.882	373.488	372.099	370.715	369.336
București Sector 4	280.990	279.945	278.904	277.867	276.833	275.803
București Sector 5	265.123	264-137	263.154	262.175	261.200	260.228
București Sector 6	359.023	357.688	356.357	355.031	353.710	352.394

Tabel 3-13 Evoluția populației României și a Mun București

Schimbările anuale negative ale indicatorilor demografici majori, întinse pe cele trei decenii din acest secol, au căpătat o anumită rutină în aprecieri (înaintea pandemiei) și simpla lor extrapolare poate contura degradarea în continuare a demografiei țării. Depopularea masivă estimată este aproape generală. Județul Ilfov este estimat să fie singurul județ în care populația ar urma să crească.

Activitatea pieței imobiliare s-a redus semnificativ pe perioada stării de urgență, principalul factor determinant fiind contracția cererii, dar există semnale privind revenirea acesteia în perioada următoare. Astfel, tranzacțiile de imobile rezidențiale s-au redus în perioada martie-aprilie 2020 cu aproximativ 20 la sută față de primele două luni ale anului și cu peste 15 la sută față de aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor ANCPI privind tranzacțiile de locuințe individuale. Lucrările de construcții rezidențiale au continuat, însă, în ritm susținut pe perioada pandemiei.

însă, gradul mare de opacitate al pieței, în special pe segmentul imobiliar comercial, îngreunează evaluarea riscurilor dinspre această piață. Investițiile în piața imobiliară sunt de natură a genera riscuri importante asupra economiei.

în acest context, se apreciază o abordare prudentă dar optimă de a fi avut în vedere la calculul proiecției populației Sectorului 5 și proiecția fondului locativ care va fi dată în folosință în următorii 3 ani, conform autorizațiilor de funcționare emise și a cererilor pentru eliberarea de certificat de urbanism înregistrate la Direcția de Urbanism, Cadastru și Gestionare Teritoriu din cadrul Primăriei Sectorului 5.

Prognoza veniturilor familiei

în conformitate cu HG 246 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, punctul 6.3.5 din Strategie, lit b, în determinarea tarifelor / taxelor va fi ^.at în considerare un nivel minim de 1% din venitul unei gospodării medii.

Pentru a fundamenta politica tarifară este necesar să se estimeze evoluția veniturilor gospodăriilor populației. Ultimul an pentru care au fost disponibile date statistice de la INS privind venitul gospodăriilor la nivel național și regional este 2020, deci anul de baza pentru previziunile privind veniturile gospodăriilor populației este anul 2020. După o perioada în care creșterea veniturilor populației a fost mai mică decât creșterea PIB, începând cu anul 2017, creșterea veniturilor populației, în termeni reali, a depășit cu mult creșterea PIB. Din motive de prudență, în previzionarea veniturilor populației pentru orizontul de analiză am considerat că acestea vor creste în același ritm cu creșterea PIB.

In anul 2018 contribuțiile salariaților la asigurările sociale și de sănătate au fost introduse in salariile brute, astfel venitul disponibil ajungând să reprezinte 69,8% din venitul brut.

In anul 2019 venitul disponibil a reprezentat 69,10% din venitul brut, iar în anul 2020 a reprezentat 69,40%. Pe baza acestor date și a ipotezelor prezentate în secțiunea 4.1. a fost estimat anul 2020 și au fost făcute previziunile pentru perioada 2021 - 2031.

Rezultatele previziunilor pe termen lung sunt prezentate în tabelul următor.

Indicator	UM	2023	2024	2025	2026	2027
Venitul mediu disponibil (net)	lei/luna/ gosp	5,946.9	6,232.4	6,544.0	6,838.4	7,146.2
Venitul disponibil pentru servicii de salubritate (1%)	lei/luna/ gosp	59.5	62.3	65.4	68.4	71.5
Dimensiunea unei gospodării	pers.	2.56	2.56	2.56	2.56	2.56
Tarif maxim suportabil, fără TVA	lei/luna/ pers	23.2	24.3	25.6	26.7	27.9

Indicator	UM	2028	2029	2030	2031
Venitul mediu disponibil (net)	lei/luna/ gosp	7,467.8	7,803.8	8,155.0	8,522.0
Venitul disponibil pentru servicii de salubritate (1%)	lei/luna/ gosp	74.7	78.0	81.5	85.2
Dimensiunea unei gospodării	pers.	2.56	2.56	2.56	2.56
Tarif maxim suportabil, fără TVA	lei/luna/ pers	29.2	30.5	31.9	33.3

Tabel 3-14 Tabel previziuni pe termen lung- venituri și tarife maxim

suportabile perioada 2022-2031

Proiecțiile veniturilor gospodăriilor stau la baza determinării tarifului maxim suportabil pe tona de deșeu, care include toate operațiile din cadrul unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, de la colectare până la eliminare.

3.6. Proiecția generării deșeurilor municipale

Pentru proiecția generării deșeurilor municipale pentru perioada 2023 -2031 s-au utilizat următoarele ipoteze:

• indicele de generare a deșeurilor menajere - au fost luate în considerare efectele implementării măsurilor ue prevenire a generării deșeurilor, măsuri care fac parte din Planul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor, aprobat împreună cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor 2018-2025.
♦ evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare - este de 100% pe întreaga perioadă de planificare);
♦ deșeurile similare reprezintă 8% din deșeurile menajere pentru întreaga perioadă de planificare;
• deșeurile din piețe rămân constante, la valoarea estimată pentru anul 2022;
• deșeurile stradale rămân constante, la valoarea estimată pentru anul 2022.

3.6.1.Proiecția compoziției deșeurilor municipale

TOTAL DEȘEURI MUNICIAPALE-DEFA

LCARE

SECTORUL 5

2014-

2022

2023

2024

2025

2026

deșeuri menajere si asimilate din care: (TOTAL 1+2+3+4)	120500	129683	132277	134974	137777
deșeuri menajere reziduale-fracția umedă (to) si alte deșeuri -TO TAL 1	108500	117443	119792	122184	124732
deseu menajer de la populație	68713	74377	75864	77381	78929
deseu similar colectat in amestec	28365	30703	31317	31943	32682
deseu recilabil din menajare si similar, colectat separat	3257	3525	3595	3667	3741
deseu biodegradabil colectat seprat	5216	5645	5758	5874	5991
deseu voluminos colectat seprat	565	613	626	635	651
deseu recilabil de la populație prin alte sisteme decât cel de salubrizare	2384	2580	2632	2684	2738
desuri din sticlă TOTAL 2	1300	1326	1353	1380	1407
deseu metal-plastic (to) TOTAL 3	5400	5508	5618	5731	5845
deseu hartie-carton (to) TOTAL 4	5300	5406	5514	5680	5793
deseu din servicii municipale total, din care (TOTAL 5	9640	10375	10582	10798	11022
deseu stradal	7171	7703	7856	8018	8178
desuri din piețe	553	599	611	623	635
deșeuri din grădini, parcuri si spatii verzi	1916	2073	2115	2157	2201
deseu SGR (TOTAL 6)	1338	1344	1348	1255	1279
TOTAL 1 deșeuri manajere si asimilate+ deșeuri servicii municiaple (TOTAL 1+2+3+4+5)	130140	140058	142859	145772	148799
TOTAL GENERAL deșeuri municipale generate (TOTAL 1+2+3+4+5+6)-	131478	141402	144207	147027	150078

continuare

SECTORUL 5	2027	2028	2029	2030	2031
deșeuri menajere si asimilate din care: (TOTAL 1+2+3+4)	139488	143288	146224	149212	149212
deșeuri menajere reziduale-fracția umedă (to) si alte deșeuri -TOTAL 1	126125	129657	132260	134906	134906
deseu menajer de la populație	80508	82118	83760	85435	85435
deseu similar colectat in amestec	32239	33894	34581	35275	35275
deseu recilabil din menajare si similar, colectat separat	3816	3892	3970	4049	4049
deseu biodegradabil colectat seprat	6111	6233	6358	6485	6485
deseu voluminos colectat seprat	658	671	685	698	698 \|
deseu recilabil de la populație prin alte sisteme decât cel de salubrizare	2793	2849	2906	2964	2964
desuri din sticlă TOTAL 2	1435	1464	1493	1523	1523
deseu metal-plastic (to) TOTAL 3	5962	6081	6203	6327	6327
deseu hartie-carton (to) TOTAL 4	5966	6086	6268	6456	6456
deseu din servicii municipale total, din care (TOTAL 5	11159	11463	11698	11937	11937
deseu stradal	8347	8514	8689	8868	8868
desuri din piețe	648	661	674	688	688
deșeuri din grădini, parcuri si spatii verzi	2244	2289	2335	2381	2381
deseu SGR (TOTAL 6)	1255	1230	1242	1262	1262
TOTAL 1 deșeuri manajere si jasimllate+ deșeuri servicii municiaple (TOTAL 1+2+3+4+5)	. 150647	154751	157922	161149	161149

TOTAL GENERAL deșeuri municipale generate (TOTAL 11213+41516)

151902

155981

159164

162411

Tabel 3-15 Cantitățile medii de deșeuri,

Sursa: estimare Consultant pe baza evoluției populației, a indicatorului de generare deșeuri menajere, a ponderii deșeurilor similare și a structurii deșeurilor din anii 2014-2022

3.7. Proiecția deșeurilor din construcții și desființări

Categoriile de deșeuri care fac obiectul sunt următoarele: Beton; Cărămizi; Țigle și materiale ceramice; Amestecuri sau fracții separate de beton, cărămizi, țigle sau materiale ceramice cu conținut de substanțe periculoase ; Lemn; Sticlă; Materiale plastice; Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conținut de/sau contaminate cu substanțe periculoase; Cupru, bronz, alamă; Aluminiu; Plumb; Zinc; Fier și otel; Cabluri cu conținut de ulei, gudron sau alte substanțe periculoase și altele asemenea.

Potrivit documentelor de planificare existente, s-au estimat următoarele cantității de DCD generate:

• 250 kg/locuitor x an pentru mediul urban;
• 80 kg/locuitor x an pentru mediul rural

La nivelul Muncipiului București, media cantităților de DCD colectate, 2014-2021 este: 55.700 to/an, ceea ce pentru sectorul 5 reprezintă aproximativ 8900 to/an

Tendința generală este de reducere a deșeurilor din construcții cu cca 5-10%, însă există perioade de creștere, urmată de unele de scădere. Putem afirma că din punct de vedere statistic există o ușoară scădere z-c v za 20% k m interval de 5 ani, urmând ca ulterior să avem parte de un platou constant de 4o.000 to/an

Conform datelor din chestionare, majoritatea deșeurilor de DCD, au fost preluate de către operatorii autorizați la nivelul Sectoru'.ui 5, pentru valorificare respectiv eliminate

In perioada 2014-2020, deșeurile din construcții și desființări -DCD nepericuloase și valorificare (cod R5;R10;R12) au avut o medie de 17585 to/an pentru întreg mun București ceea ce pentru Sectorul 5 reprezintă în medie 2800 to/an

Deșeurile din construcții și desființări - DCD nepericuloase care au fost eliminate (perioada 2014-2020) au avut o medie de 37.900 to la nivel Mun București. Pentru Sectorul 5 valoarea deșeurilor din construcții si desființări care au fost eliminate au reprezentat o medie de 6.000 to.

Operațiunile prin care DCD colectate, în general sunt valorificabile în următoarele domenii:

• R 5 - reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice. Aceasta include și tehnologiile de curățire a solului care au ca rezultat operațiuni de valorificare a solului și de reciclare a materialelor de construcție anorganice;
• R 10 - tratarea terenurilor având drept rezultat beneficii pentru agricultură sau pentru îmbunătățirea ecologică;
• R 12 - schimbul de deșeuri în vederea expunerii la oricare dintre operațiunile numerotate de la R 1 la R 11.

Cifrele privind deșeurile din construcții și desființări au o evoluție constantă cu o ușoară creștere de aproximativ 3-5% pe an.

Total deșeurilor din construcl

ii și desființări -DCD (prognoză 2024-2031)

ANUL

2014-

2020

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

2031

DCD (to/an-medie)

6000

6300

6461

6590

6788

6957

7096

7238

7456

Tabel 3-16 Prognoza deșeuri din construcții 2024-2031

2000

X ^{2023 2024}

2025 2026 2027 2027 2029 2030

—•—DCD (to/an-medie) 6000 6300 6461 6590 6788 6957 7096 7238 7456

Fig 3-3 Grafic prognoza deșeuri din construcții 2024-2031

Eficientizarea gestionării deșeurilor din construcții și demolări (DCD) ar putea presupune, printre altele următoarele:

- Acceptarea la depozitele de deșeuri municipale a DCD în condițiile în care acestea ar putea fi tratate/valorificare. Această practică descurajează orice inițiativă de valorificare a DCD, mai ales în condițiile costului încă scăzut al depozitării;
■ Capacități de tratare (concasare) insuficiente;
- Lipsa depozitelor pentru deșeuri inerte;
■ Lipsa normelor privind calitatea materialului rezultat în urma tratării deșeurilor din construcții și desființări (încetarea statutului de deșeu);
■ Control scăzut din partea autorităților privind abandonarea deșeurilor din construcții si desființări.

> 3 >
• creșterea controlului și monitorizării cantităților de DCD generate de populație la nivelul Sectorului 5 pentru colectarea separată, inclusiv prin investiții pentru colectare și transport;
• construirea unui centru sau a mai multor centre pentru tratarea și valorificarea DCD

CONCLUZII PARȚIALE

Analizând principalele cifre referitoare la categorii de deșeuri rezultă că în următorii 8 ani vom avea la nivelul sectorului 5 categorii de deșeuri la care creșterea estimată anuală va fi de aproximativ 2% (media de creștere anuală estimată).

Aceste aspecte ne determină să afirmăm că la nivelul Sectorului 5 se impune o redimensionare a întregului ansamblu de activități care vizează salubrizarea.

Creșterea volumelor de deșeuri ne determină să afirmăm că așa cum este dimensionat la nivelul anului 2022, în viitor serviciul de salubritate poate deveni greu funcțional și pe alocuri nefuncțional.

Dacă luăm în considerare inclusiv tintele naționale în domeniul gestionării deșeurilor rezultă fără echivoc că se impune dezvoltarea imediată a infrastructurii de management destinate colectării selective a deșeurilor.

In acest context, opinăm că pentru eficientizarea sistemului de salubrizare al Sectorului 5 trebuie luate în considerare, printre altele următoarele:

- dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor în funcție de particularitățile locurilor în care este posibilă amplasarea;
- dezvoltarea sistemului de colectare selectivă, în funcție de necesități atât în zonele cu densitate mare a populației (zona blocurilor) cât și a zonelor in care se locuiește la case prin creșterea numărului de puncte de colectare supraterane;

3.8.Proiectia deșeurilor sortate

Cantitățile medii de deșeuri de ambalaje introduse pe piață, la nivel Mun. București și sectorului 5, sunt prezentate în tabelul de mai jos:__________________

Detalii	Medie București	Medie estimată Sector 5
Hârtie/carton	33.360 to/an	5.300 to/an
Sticla	8.081 to/an	1.300 to/an
Plastic	27.000 to/an	4.300 to/an
Metal	7.400 to/an	1.100 to/an
Lemn	5.600 to/an	896 to/an
TOTAL	81.700 to/an	13.000 to/an

Tabel 3-17 Cantitățile medii de deșeuri de ambalaje introduse pe piață, la nivel Mun București si sectorului 5

Din analize rezultă o creștere constantă a cantității de ambalaje puse pe piață, cu o medie de peste 2%/an (Analiza efectuată a ținut cont și de anumite fluctuații de raportare).

în fiecare an din perioada de analiză, pe primul loc se află ambalajele de hârtie și carton, urmate de ambalajele de plastic.

Prognoza, pentru perioada 2023-2031 ar fi următoarea

Deșeuri menajere asimilate

Prognoza 2023-2030

anul	2014-2022	2023	2024	2025	2026
Cantitate (to)	120500	129683	132277	134974	137777
anul	2027	2028	2029	2030	2031
Cantitate (to)	139488	143288	146224	149212	149212

Tabel 3-18 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri manajere asimilate

Fig 3-4 Grafic prognoza deșeuri menajere asimilate 2024-2031

Deșeuri menajere reziduale- fracția umedă și alte deșeuri

Prognoza 2023-2031

anul	2014-2022	2023	2024	2025	2026
Cantitate (to)	108500	117443	119792	122188	124632

anul	2027	2028	2029	2030	2031
Cantitate (to)	127125	129667	132260	134906	134906

Tabel 3-19 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri manajere reziduale

Fig 3-5 Grafic prognoza deșeuri menajere reziduale

Deșeuri stilcă

Prognoza 20^7 7931

anul	2014-2022	2023	2024	2025	2026
Cantitate (to)	1300	1326	1353	1380	1407
anul	2027	2028	2029	2030	2031
Cantitate (to)	1435	1464	1493	1523	1523

Tabel 3-20 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri sticlă

Deșeuri platic -metal Prognoza 2023-2030

anul	2014-2022	2023	2024	2025	2026
Cantitate (to)	5400	5508	5618	5731	5845
anul	2027	2028	2029	2030	2031
Cantitate (to)	5962	6081	6203	6327	6327

Tabel 3-21 Prognoza, pentru perioada 2023-2030- deșeuri plastic-metal

Fig 3-7 Grafic prognoza deșeuri metal-platic

Pe componente repartizarea deșeurilor de plastic, respectiv metal este evidențiată mai jos.

Detaliere pentru deseu deșeuri plastic- (prognoză 2023-2030)
ANUL		2014-2020	2023	2024	2025	2026
plastic	(to/an)	4300	4386	4474	4563	4654

ANUL	2014-2020	2027	2028	2029	2030	2031
plastic (to/an)	5300	4748	4842	4939	5038	5038

Tabel 3-22 Prognoza, pentru perioada 2023-2030- deșeuri plastic

5200

DEȘEURI DIN PLASTIC PROGNOZA 2023-2030

4200

4000

2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031

desuri din plastic 4386 4474 4563 4654 4748 4842 4939 5038 5139

Fig 3-8 Grafic prognoza deșeuri platic

Detaliere pentru deșeuri metal (prognoză 2023-2031)
ANUL	2014-2020	2023	2024	2025	2026
metal (to/an-medie)	1100	1122	1144	1167	1191

continuare

anul	2014-2020	2027	2028	2029	2030	2031
metal (to/an-medie)	1100	1214	1239	1264	1289	1289

Tabel 3-23 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- Deșeu metal

DEȘEURI DIN METAL PROGNOZA 2022-2030

1050 —......

1000 ......-.............................-...............................-................................................................................................

2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031

—desuri din metal 1122 1144 1167 1191 1214 1239 1264 1289 1315

Fig 3-9 Grafic prognoza deșeuri metal

Deșeuri hartie-carton Prognoza 2023-2030

anul	2014 2022	2023	2024	2025	2026
Cantitate (to)	5300	5406	5514	5680	5793
anul	2027	2028	2029	2030	2031
Cantitate (to)	5966	6086	6268	6456	6456

Tabel 3-24 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri hîrtie-carton

deseu hartie-carton°(to)

1000 —

0 ...........................................-........................ .........................

2014-

^{2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030}

deseu hartie-carton (to) 5300 5406 5514 5680 5793 5966 6086 6268 6456

Fig 3-10 Grafic prognoza deșeuri hartie-carton

TOTAL Deșeuri menajere+sticlă+plastic-metal+ hartie-carton Prognoza 2023-2031

anul	2014-2022	3033	2024	2025	2026
Cantitate (to)	120500	129683	132277	134978	137677
anul	2027	2028	2029	2030	2031
Cantitate (to)	140488	143298	146224	149212	149212

Tabel 3-25 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri menajere+sticlă+plastic-metal+ hârtie carton

Fig 3-11 Grafic prognoza deșeuri hârtie-carton

TOTAL deseu din servicii municipale Prognoza 2023-2031

anul	2014 2022	2023	2024	2025	2026
Cantitate (to)	20880	22601	23053	23514	23984
anul	2027	2028	2029	2030	2031
Cantitate (to)	24464	24953	25452	25961	25961

Tabel 3-26 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri din servicii

municipale

—total deseu din servicii municipale

Fig 3-12 Grafic prognoza deșeuri servicii municipale

TOTAL - deșeuri menajere si asimilate+ deșeuri servicii municiaple Prognoza 2023-2031

anul	2014-2022	2023	2024	2025	2026
Cantitate (to)	130140	140058	142858	145772	148791
anul	2027	2028	2029	2030	2031
Cantitate (to)	150728	154752	157922	161149	161149

Tabel 3-27 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- deșeuri menajere si asimilate + deșeuri municipale

Fig 3-13 Grafic prognoza deșeuri menajere si aasimilate + deșeuri municipale

TOTAL GENERAL deșeuri municipale generate Prognoza 2023-2031

anul	2014-2022	2023	2024	2025	2026
Cantitate (to)	131487	141402	144206	147027	150070
anul	2027	2028	2029	2030	2030
Cantitate (to)	151983	155982	159164	162411	162411

Tabel 2-28 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- Total general deșeuri municipale generate

Fig 3-14 Grafic prognoza total general deșeuri municipale generate

a) Pentru deșeuri lemn (prognoză 2023-2031)

ANUL	2014-2022	2023	2024	2025	2026
lemn (to/an-medie)	896	914	932	951	970

continuare

ANUL	2027	2028	2029	2030	2031
lemn (to/an-medie)	989	1009	1029	1040	1040

Tabel 3-29 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- Deșeu lemn

DESEU LEMN

Fig 3-15 Grafic prognoză deseu lemn

3.9. Proiecția generării deșeurilor stradale

Deșeurile din deșeurile municipale sunt reprezentate de deșeuri alimentare, deșeuri de lemn și deșeuri de hârtie și carton din deșeurile rez.iduale/menajere, similare, piețe, parcuri și grădini și stradale.

Proiecția generării acestora s-a determinat pe baza proiecției cantității de deșeuri municipale generate și a ponderii fracțiilor pentru deșeuri reziduale/menaj ere, similare, din piețe și deșeuri din coșurile stradale.

Vis a vis de deșeurile stradale și a celor din parcuri și grădini, estimăm că în sectorul 5 cantitățile de deșeuri stradale sunt cu un trend de creștere de cca 2% pe an.

	2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030 2031
deseu din servicii municipale total, din care (TOTAL 5)	9640	1037	1058	1079	1101	1123	1146	1169	1193
deseu stradal	7171	7703	7856	8018	8178	8347	8514	8689	8868
desuri din piețe	553	599	611	623	635	648	661	674	688
deșeuri din grădini, parcuri si spatii verzi	1916	2073	2115	2157	2201	2244	2289	2335	2381

Tabel 3-30 Proiecție 2023-2031 - Deșeuri stradale

Cunoscând ritmul de creștere a acestor deșeuri (min 2%/an) coroborat cu lipsa infrastructurii necesare pentru colectare, transport și depozitare rezultă nevoia dezvoltării unui sistem eficient de colectare selectivă.

Pe cale de consecință în astfel de locuri trebuie:

- implementat/dezvoltat un sistem eficient de colectare selectivă, bine amplasat astfel încât să "convină” cetățeanului care este din ce în ce mai comod în a se deplasa până la locul de colectare; *
- un sistem de afișare vizuală care să încurajeze și conștientizeze colectarea selectivă;

Infrastructura de colectare separată a deșeurilor reciclabile nu este suficient dezvoltată și destul de puțin utilizată de către generatori.

Pe cale de consecință în astfel de locuri (zona piețelor) trebuie:

- implementat/dezvoltat un sistem eficient de colectare selectivă, bine amplasat astfel încât să "convină” cetățeanului care este din ce în ce mai comod în a se deplasa până la locul de colectare;
- un sistem de afișare vizuală care să încurajeze și conștientizeze colectarea selectivă;

3.10. Proiecția generării deșeurilor reziduale/menajere periculoase

Deșeurile de echipamente electrice și electronice rezultă din echipamentele puse pe piață de producătorii/importatorii din România. Conform legislației în vigoare, pot introduce pe piață echipamente electrice și electronice (EEE) numai producătorii înregistrați în Registrul Producătorilor și Importatorilor de EEE, constituit la ANPM. Conform ultimei actualizări ANPM (29.05.2020) privind producătorii de EEE înregistrați, la nivelul Municipiului București, sunt înregistrați 1.114 de producători Tipuri de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), conform Listei Europene a Deșeurilor, sunt următoarele:

* 20 CI 21* - tuburi fluorescente si alte deșeuri cu conținut de mercur;
■ 20 01 23* - echipamente abandonate cu conținut de CFC;
■ 20 01 35* - echipamente electrice și electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21 și 20 01 23 cu conținut de componente periculoase;
■ 20 01 36 - echipamente electrice și electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 și 20 01 35.

Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice

Din baza de date privind cantitățile de DEEE colectate a rezultat următoarea medie anuală (pentru perioada 2013-2021) de cantități pentru Municipiul București și Sectorul 5, după cum urmează:

Detalii

Medie București

Medie estimată Sector 5

DEEE COLECTATĂ (tone)

3900 tone/an

608 to/an

CANTITATEA DEEE

TRATATĂ (tone)

3900 tone/an

608 to/an

Datele prezentate nu reprezintă, neapărat distribuția la nivel municipal a generării DEEE, având în vedere faptul că DEEE generate la nivelul Municipiului București pot fi colectate și tratate în alte zone.

Analiza cifrelor absolute evidențiază perioade de scădere și creștere, existând o creștere de circa 10-14% la un interval de 5 ani, ceea ce corespunde unei medii de cca 3%/an.

Dacă luam în considerare că recliclarea în acest domeniu este cel puțin la nivelul a 50% din normal (deoarece există operatori economici cu astfel de profil) putem spune că în mod normal putem vorbi de cca 2%

ANUL

2014-

2020

2023

2024

2025

2026

DEEE (to/an-medie)

608

620

633

645

658

continuare

ANUL	2027	2028	2029	2030	2031
DEEE (to/an-medie)	671	685	698	705	705

Tabel 3-31 Tabel evoluție 2023-2031 DEEE

Pentru eficientizarea colectării acestor categorii de deșeuri se impune:

- reorganizarea serviciului public de colectare a DEEE organizat de administrația Sectorului 5 prin creșterea centrelor/punctelor de colectare în proximitatea locuințelor;
- integrarea centrelor de colectare ale operatorilor economici autorizați în scopul colectării eficiente a DEEE;
- organizarea de acțiuni de colectare periodică, cu operatori desemnați, cei puțin o dată pe trimestru, în special în zonele locuite la case;

-Amplasarea centrelor de colectare la 25.000-30.000 locuitori, față de actuala prevedere care este de 1 centru la 50.000 locuitei:

- Amplasarea centrelor de colectare mobile care -"fie rotite la 3 luni de la un punct la altul astfel încât să fie accesibil cu predilecție celor care locuiesc la case;
- Dezvoltarea cooperării cu operatorii economici care sunt autorizați pentru colectarea DEEE în sectorul 5.

3.11 Analiza instituțională si rezultatele ei

Conform Ghidului Solicitantului aferent POIM 3.1, scopul analizei instituționale este de a se asigura de existența unui cadru instituțional adecvat pentru o bună implementare a proiectelor și o bună exploatare a infrastructurii realizate din fonduri nerambursabile.

In acest sens, analiza instituțională aferentă proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”, anexă la cererea de finanțare, a fost structurată în capitole dedicate următoarelor subiecte:

a) analiza situației existente privind gestionarea deșeurilor municipale în sectorul 5, în cadrul căreia sunt sintetizate principalele aspecte referitoare la modalitatea în care este prestat, în prezent, serviciul public de salubrizare la nivelul sectorului 5, în special, din perspectiva contractelor de delegare a gestiunii, în vigoare, si a mecanismului de plată aplicat în prezent (vezi 3.11.1 al SF);
b) analiza cadrului instituțional aferent implementării proiectului, care este alcătuit din:

- Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea integrala a deșeurilor municipale din Municipiul București, constituită din cele șase sectoare împreună cu Municipiul București;
- Primăria Sectorului 5, la nivelul căruia este organizată și funcționează Unitatea de Implementare a Proiectului (vezi 3.11.2 al SF);

c) conformitatea cu aspectele privind ajutorul de stat (vezi 3.11.3 al SF);.
d) concluzii și recomandări (vezi 3.11.3 al SF)

3.11.1 Analiza situației existente

Scopul elementelor prezentate în această parte a Studiului de Fezabilitate descrierii situației actuale este de a identifica starea actuală privind tipurile și cantitățile de deșeurilor astfel:

■ Generarea deșeurilor;
* Colectarea și transportul deșeurilor;
* Sortarea, tratarea și valorificarea deșeurilor;
* Eliminarea deșeurilor.

Acest capitol poate fi considerat unul dintre elementele importante care pot fi avute vedere în procesul de planificare necesar eficientizării gestionării deșeurilor la nivelul sectorului 5.

Deșeurile rezultate pe raza administrativ teritorială a Sectorului 5 sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor reziduale/menaj ere și asimilare acestora generate în gospodării, instituții, unități comerciale și de la operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri din construcții și desființări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii de salubrizare.

Conform definiției aprobate prin noile reglementări în domeniul gestionării deșeurilor (OUG nr. 74/2018), în categoria de deșeuri municipale sunt incluse:

a) deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv hârtia și cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, lemnul, textilele, ambalajele, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii și acumulatori și deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobilă;
b) deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din alte surse în cazul în care deșeurile respective sunt similare ca natură și compoziție cu deșeurile reziduale/menaj ere.

în conformitate cu legislația în vigoare, toți operatorii de salubrizare și ceilalți operatori economici autorizați pentru colectarea anumitor tipuri de deșeuri de la populație, precum și operatorii instalațiilor de gestionare a deșeurilor raportează anual, la agențiile pentru protecția mediului, datele privind gestionarea deșeurilor, în baza unor chestionare stabilite la nivel național.

Fără a considera ca sunt concluzii putem spune încă de la începutul analizei noastre că există următoarele probleme care necesită soluții:

- există cantități mari de deșeuri generate și reciclate, care sunt eliminate prin depozitare;
- suportul acordat asociațiilor de proprietari în scopul identificării celor mai bune s^.-.iii nu este de calitate;
- educarea și conștientizarea populației în legătură cu reducerea cantităților de deșeuri nu este la un nivel corespunzător,

In contracte sunt declarate 165.000 persoane fizice comparativ cu populația declarată la nivelul Sectorului 5.

Totodată, Salubrizare Sector 5 are încheiate contracte cu persoanele juridice (agenți economici) de pe raza administrativ teritorială (aproximativ 11.181 operatori economici și 181 instituții publice

Fracția umedă este colectată cu o frecvență de minim o dată pe săptămână, iar fracția uscată minim o dată la două săptămâni, dar în aceeași zi în care este colectat și deșeul rezidual/menajer.

Salubrizare Sector 5 colectează de la populație pe două fracții - umedă și uscată.

Pentru colectarea deșeurilor (fracție uscată și umedă) se utilizează 34 autospeciale, după cum urmează:

-Pentru fracția uscată, Salubrizare Sector 5 folosește 11 autospeciale (9 autospeciale cu compactor cu o capacitate de 16 m³ și două mașini cu o capacitate de 7 m³).
-Pentru fracția umedă, flota auto a operatorului cuprinde 23 de mașini cu compactor.

3.11.2 Analiza cadrului instituțional de implementare a proiectului

în consecință, cadrul instituțional aferent implementării proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5” este alcătuit din:

A. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea integrata a deșeurilor municipale in Municipiul București Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea integrata a deșeurilor municipale in Municipiul București (ADI București) a fost înregistrată în Registrul special al asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei Târgoviște cu nr.26005/302/2021, fiind constituită pe o durată de funcționare nelimitată.

ADI București are, la data redactării prezentului document, un număr de 7 de asociați, reprezentând toate cele șase sectoare si Municipiul București.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în Municipiul București (ADIGIDMB) este înscrisă în registrul special al Asociațiilor și Fundațiilor sub nr. 5/18.02.2022, fiind înființată în conformitate cu prevederile legislative aplicabile la nivel național. Conform statutului său, ADIGIDMB a fost constituita in scopul:

- conformării cu cerințele legislației europene și naționale din sectorul serviciului de gestionare a deșeurilor;
- realizării unor investiții pentru asigurarea unui sistem de management integrat al deșeurilor la nivelului Mun. București, pentru care se va solicita finanțare prin programe operaționale, respectiv infrastructura de colectare selectivă a deșeurilor, stații de sortare a deșeurilor, instalație de tratare mecano-biologică a deșeurilor și de recuperare materială, instalație pentru gestionarea deșeurilor de construcții și demolări din Mun. București, un centru de aport voluntar al deșeurilor voluminoase precum și o capacitate de depozitare finală corespunzătoare.

ADIGIDMB va avea responsabilitatea de a încheia contractele de delegare cu operatorii, în numele și pe seama membrilor săi, de a monitoriza executarea contractelor de delegare, informând regulat membrii săi despre aceasta, de a urmări îndeplinirea obligațiilor asumate de operatori și de a aplica penalități contractuale, dacă este cazul

Sectorul 5 al Municipiului București este membru al ADIGIDMB și va participa cu drepturi egale cu ceilalți membri. Totodată, acesta, în calitate de solicitant al finanțării prin POIM și de beneficiar al proiectului, va asigura managementul proiectului și va informa, după caz, Adunarea Generală a ADIGIDMB.

Sectorul 5 al Municipiului București este subdiviziune administrativ-teritoriala, conform art. 5, lit. mm) din OUG 57/2019, privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Sectoarele Municipiului București sunt delimitate prin Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Sectorul 5 al Municipiului București este titular de buget local, conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, execuția de casă a bugetelor locale efectuăndu-se prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului. Sectorul 5 este persoana juridica de drept public având personalitate juridica potrivit art. 25 alin. (3) NCC. Toate bunurile mobile, respectiv echipamentele pentru colectarea separată și transportul deșeurilor, vor intra în domeniul public al Municipiului București, conform prevederilor Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pe întreaga durată a Proiectului, Sectorul 5 al Municipiului București va beneficia de un drept de administrare a acestora, prin intermediul operatorului/operatorilor care le va/vor utiliza în vederea prestării activității serviciului de salubrizare pe raza Sectorului 5

Astfel, la nivelul Sectorului 5, în primă etapă, activitatea de sortare a deșeurilor se va realiza în facilitățile existente, urmând ca ulterior, după finalizarea capacității de sortare a mun București, activitatea să fie preluată centralizat la nivelul Municipiului..

Pentru asigurarea careului instituțional necesar, ADIGIDMB a emis următoarele hotărâri:

- Hotărârea nr. 32/18.10.2022 prin care s-a decis ca in perioada de tranziție către SMID Integrat, ADIGIDMB va delega către instalațiile existente in etapa tranzitorie colectarea separata din deșeurile reziduale/menajere.
- Hotărârea nr. 35/03.11.2022 prin care ADIGIDMB își asuma sa întreprindă toate demersurile necesare pentru a acorda suportul necesar și monitorizarea procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii activității de colectare și transport a deșeurilor derulate de fiecare subdiviziune administrativ-teritorială (sector) în parte.

Menționam faptul ADIGIDMB a emis si Hotărârea nr. 34/18.10.2022 prin care a aprobat proiectul acordului de asociere dintre Asociația de Dezvoltare Intercomunitara pentru gestionarea integrata a deșeurilor municipale in Municipiul București si Asociația de dezvoltare intercomunitara pentru gestionarea integrata a deșeurilor Ilfov si Județul Ilfov - Consiliul Județean.

Intenția comuna a celor doua entități asociate este de a pune bazele instituționale pentru dezvoltarea in comun a infrastructurii de tratare si eliminare a deșeurilor care sa deservească atât Municipiului București cat si Județul Ilfov.

Hotărârile ADI mai sus menționate coroborate cu ultimele modificări legislative incidente prin OUG 133/2022 au fost premisele care au fost avute in vedere in dezvoltarea prezentului proiect de investiții

B. Unitatea de implementare a proiectului

Conform Ghidului Solicitantului aferent POIM 3.1, managementul de proiect se poate realiza, în funcție de opțiunea solicitantului:

- fie cu personal propriu;
- fie cu personal mixt (i.e. personal propriu și experți externi contractați pentru a oferi asistență în implementarea proiectului).

Indiferent de formula aleasă pentru personalul implicat în implementarea proiectului, personalul propriu al solicitantului trebuie să fie organizat sub forma unei Unități de Implementare a Proiectului (UIP), constituită la nivelul solicitantului.

Conform Ghidului Solicitantului aferent POIM 3.1, în vederea implementării proiectului, beneficiarul finanțării trebuie să facă dovada existenței UIP. Din punct de vedere instituțional, poate fi înființată o UIP dedicată proiectului sau pot fi extinse atribuțiile și componența unei UIP existente, astfel încât aceasta să fie adaptată nevoilor pe care le presupune noul proiect.

Prin Dispoziție a Primarului sectorului 5 nr 4158/1412 /2022 a fost constituita Echipa de Implementare a Proiectului, care este alcatuita din următorii membri:

- Manager de proiec. - Xxxxx X- Xxxxx Xxxxxxxxx
- Asistent manger - Xxxx Xxxxxxx
- Responsabil Financiar - Xxxxxxxx Xxxxxxxx
- Responsabil Achiziții -Negru Xxxxxxx

X- Xxxx Xxxx

- Responsabil Juridic -Xxxxxxx Xxxxxxx

X-Xxxxxxxx Xxxxxxx

-Responsabil Tehnic -Xxxxxxxx Xxxxx

X-Xxxxx Xxxxxx Xxxxxx

UIP va asigura managementul proiectului și va îndeplini sau, după caz, va coordona/monitoriza îndeplinirea tuturor demersurilor juridice, tehnice, administrative și financiare, pe care le presupune implementarea proiectului.

UIP îndeplinește atribuții specifice fiecăreia dintre cele două etape ale dezvoltării și implementării proiectului:

I. Etapa de elaborare a cererii de finanțare

In această etapă, UIP îndeplinește următoarele atribuții sau, după caz, în funcție de obiectul asistenței tehnice contractate, coordonează/monitorizează modul în care sunt îndeplinite următoarele atribuții:

- monitorizarea procesului de elaborare a cererii de finanțare și a documentațiilor anexate la aceasta;
- informarea, în mod regulat, a factorilor de decizie implicați în elaborarea cererii de finanțare și în aprobarea proiectului, cu privire la stadiul activităților;
- colectarea/obținerea informațiilor și a documentelor necesare pentru elaborarea cererii de finanțare și a documentațiilor anexate la aceasta;
- punerea la dispoziția consultantului contractat a informațiilor și a documentelor necesare pentru elaborarea cererii de finanțare și a documentațiilor anexate la aceasta;
- asigurarea obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare pentru depunerea cererii de finanțare;
- asigurarea parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului;
- colectarea/obținerea documentelor suport, solicitate de finanțator;
- acordarea de asistență pentru elaborarea Documentului de poziție privind implementarea SMID București, în conformitate cu obiectivele de investiții și aranjamentele instituționale specifice proiectului;
- acordarea de asistență în vederea obținerii documentelor de aprobare a proiectului, precum și a cofmanțării proiectului (de exemplu, hotărâri ale Consiliului Local al Sectorului 5 dar si hotărâri ale Adunării Generale a ADI București);
- completarea declarațiilor ce trebuie atașate cererii de finanțare și asigurarea semnării acestora de către reprezentantul legal al solicitantului;

elaborarea/obținerea și transmiterea, către AM POIM, a clarificărilor/documentelor solicitate pe parcursul procedurii de pregătire a portofoliului de proiecte, precum și, dacă este cazul, revizuirea c' 'espunzătoare cererii de finanțare si a anexelor la aceasta;

elaborarea/obținerea și transmiterea, către AM POIM, a clarificărilor/documentelor solicitate pe parcursul evaluării cererii de finanțare, precum și, dacă este cazul, revizuirea corespunzătoare cererii de finanțare și a anexelor la aceasta;

- transmiterea, către AM POIM, a documentelor necesare pentru semnarea contractului de finanțare (cum ar fi, certificate de atestare fiscală, certificat de cazier fiscal, certificat de cazier judiciar);
- asigurarea semnării contractului de finanțare, de către reprezentantul legal al beneficiarului, și asigurarea transmiterii, către AM POIM, a exemplarelor originale de pe contractul de finanțare ce trebuie retumate finanțatorului;
- asigurarea schimbului permanent de informații cu AM POIM/DRI București.

II. Etapa de implementare a proiectului

- monitorizarea implementării proiectului, prin raportare la graficul de activități;
- informarea, în mod regulat, a factorilor de decizie implicați în implementarea proiectului, cu privire la stadiul activităților;
- dacă este cazul, modificarea/actualizarea graficului de activități în conformitate cu evoluția implementării proiectului (cu respectarea perioadei de implementare a proiectului);
- întocmirea raportărilor aferente implementării proiectului (raportul de început, rapoartele de progres, fișele de monitorizare, raportul final);
- elaborarea documentațiilor de atribuire pentru contractele de achiziție publică, ce vor fi încheiate în cadrul proiectului;
- evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, ce vor fi încheiate în cadrul proiectului;
- încheierea contractelor de achiziție publică aferente implementării proiectului;
- transmiterea, către AM POIM/DRI București, a dosarelor achizițiilor publice organizate în cadrul proiectului;
- monitorizarea si verificarea modului de execuție a contractelor de achiziție publică, încheiate în cadrul proiectului;
- sesizarea structurilor abilitate din cadrul beneficiarului, cu privire la situațiile în care se constată nerespectarea, de către contractanți, a obligațiilor asumate prin contractele de achiziție publică, încheiate în cadrul proiectului;
- aplicarea și/sau monitorizarea aplicării măsurilor dispuse în situațiile în care se constată nerespectarea, de către contractanți, a obligațiilor asumate prin contractele de achiziție publică, încheiate în cadrul proiectului;
- verificarea documentelor tehnice, financiare și juridice, prezentate de contractanți/elaborate pe parcursul execuției contractelor de achiziție publică, încheiate în cadrul proiectului;
- elaboxarea/completarea/obținerea documentelor financia^-contabile aferente implementării proiectului;
- realizarea dosarelor aferente cererilor de rambursare/plată (i.e. obținerea/colectarea/compilarea/organizare documentelor tehnice, financiare și juridice, necesare pentru justificarea cererilor de rambursare/plată);
- întocmirea cererilor de rambursare și, după caz, a cererilor de plată și a cererilor de rambursare aferente cererilor de plată;
- monitorizarea respectării graficului de rambursare a cheltuielilor eligibile și, dacă este cazul, inițierea demersurilor pentru modificarea acestuia;
- monitorizarea modului în care cheltuielile efectuate în implementarea proiectului se încadrează în bugetul proiectului (i.e. în liniile bugetare stabilite pe categorii/subcategorii de cheltuieli) și, dacă este cazul, inițierea demersurilor pentru modificarea bugetului proiectului (după caz, prin notificare sau prin act adițional la contractul de finanțare);
- dacă este cazul, întocmirea propunerilor de acte adiționale la contractul de finanțare, cu justificările corespunzătoare;
- transmiterea cererilor, documentelor, raportărilor, comunicărilor și notificărilor aferente implementării proiectului, către AM POIM/DRI București, prin intermediul aplicației informatice MySMIS sau/și prin alte modalități de comunicare stabilite de finanțator;
- implementarea măsurilor de informare și publicitate;
- asigurarea schimbului permanent de informații cu AM POIM/DRI București;
- punerea la dispoziția AM POIM/DRI București sau a oricărui alt organism abilitat de lege documentele și/sau informațiile necesare pentru verificarea modului de utilizare a finanțării nerambursabile;
- înregistrarea, în registrul de corespondență al instituției/proiectelor, a tuturor documentelor referitoare la implementarea proiectului;
- îndosarierea, păstrarea și arhivarea corespunzătoare a exemplarelor originale ale tuturor documentelor proiectului;
- asigurarea unei pistei de audit adecvate a proiectului.

3.11.3 Conformitatea cu aspectele privind ajutorul de stat

Prin raportare la modul de operare a obiectivelor de investiții din ce vor fi realizate în cadrul proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5 ” se pot trage următoarele concluzii cu privire la conformitatea cu aspectele privind ajutorul de stat:

a) finanțarea prin POIM a investițiilor în echipamentele de colectare și transport ce vor fi predate viitorului operator al activității de colectare și transport al deșeurilor municipale din Sectorul 5, nu constituie ajutor de stat, având în vedere că acest operator va fi selectat în urma unei proceduri de licitație descnisă, organizată în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 100/2016 (este important de avut în vedere că o condiție pentru lipsa unui avantaj financiar o reprezintă obligația operatorului de a achita redevența corespunzătoare pentru echipamentele puse la dispoziție asa cum este deja pred documentația de atribuire).
b) finanțarea prin POIM a investițiilor în echipamentele de colectare și transport, nu va constitui ajutor de stat, având în vedere că operatorul selectat pentru activitatea de colectare si transport a deșeurilor de pe raza Sectorului 5 al Municipiului București va face obiectul unui contract de concesiune ce va fi atribuit prin procedură de licitație (conform cerințelor din Ghidul Solicitantului aferent POIM 3.1), asigurăndu-se astfel îndeplinirea criteriului Altmark referitor la selectarea operatorului în urma rezultatul unei proceduri de achiziții publice.

3.11.4 . Concluzii si recomandări

Analiza instituțională a impus, inclusiv, o analiză SWOT care să poată fundamenta prioritizarea eficientizării sistemului de colectare a deșeurilor.

Analiza SWOT este prezentată mai jos

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

1 .Existența unui cadru legislativ privind managementul deșeurilor;
2 . Capacitatea de intervenție operativă pentru colectarea și transportul deșeurilor, generate la un nivel acceptabil;
3 .Capacitatea de a asigura beneficiarilor asistenta de calitate în domeniul colectării deșeurilor, 4.Existența unor reguli și reglementări bine structurate privind gestionarea deșeurilor;
5 .Calitatea bună a personalului, din punct de vedere moral-volitiv și al atitudinii față de muncă;
6 . Asigurarea a fluxului

informațional între echipele din teren și dispeceratul operatorului;

7 . Asigurarea transparenței și deschiderii către mass-media și societatea civilă;
8 .Capacitatea de a atrage, de a coordona, implementa și

monitoriza resurse financiare externe;

9 .Cadru legislativ coerent în domeniul gestionării deșeurilor în etapele precolectare deșeuri, colectare deșeuri, transport deșeuri;
10 .Transparență și deschidere către societatea civilă;
11 .Au fost elaborate unele materiale de educare a populației;

1 .Neasigurarea colectării deșeurilor pe mai multe fracții. Neasigurarea populației cu europubele care să permită colectarea selectivă;
- 2.I nsuficienta locurilor de colectare selectivă a deșeurilor prin aport voluntar

3.Dotare deficitară cu autospeciale necesare intervenției pentru precolectarea deșeurilor și transportul acestora către stafiile de colectare si sortare
4.Slaba educare a populației cu privire la colectarea selectivă;
5.Incapacitatea de prelucrare în timp real a datelor care vizează precolectarea și transportul deșeurilor

6 .Comunicarea deficitară cu populația;
7 .Gradul de înzestrare cu mijloace și echipamente deficitar, ca urmare a lipsei fondurilor necesare pentru înlocuirea materialelor cu termenul de exploatare depășit;

8 .Imposibilitatea derulării unei campanii eficiente de informare publică la nivel local, care să producă efecte clare în domeniul educației preventive a cetățenilor și comunităților;

9.Insuficienta acoperire cu resurse umane și materiale necesare gestionării deșeurilor pe întreaga suprafață a sectorului;

lO .Mijloace tehnice/autospeciale transport deșeuri care nu permit accesul în zone greu accesibile;
11 .Mijloace tehnice/autogunoiere pentru transport deșeuri care sunt puternic poluante;
12 .Distanțe deosebit de mari între punctele de colectare stradală, nedi spunerea adecvată pe teren, fapt ce descurajează colectarea voluntară

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

13 .Procedurile legale de achiziții publice de bunuri și servicii care conduc la perioade prea lungi de timp între declanșarea procedurii și efectuarea achiziției sau serviciului propriu-zis.
14 .Nerespectarea de către populației și operatori economici a legislației privind colectarea selectivă a deșeurilor;
15 .Progres foarte lent al procesului de reabilitare și modernizare a spațiilor unde pot fi colectate deșeurile reciclabile

Analiză mediu extern

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

1 .Implementarea corectă a cadrului legislativ care vizează colectarea selectivă a deserturilor si atingerea obiectivelor asumate la nivel național si Mun. București;
2 .Achiziționarea de europubele care să fie distribuită populației și care să permită colectarea sel 2 -⁺îvă;
3 . înființa, ca de locuiri judicios amplasate care să permită populației colectarea selectivă prin aport voluntar;
4 .Achiziționarea de mijloace și utilaje specializate, performante care să permită precolectarea deșeurilor, colectarea deșeurilor si

transportul acestora la stațiile de colectare si sortare;

5 .îmbunătățirea gradului de

conștientizare publică a

populației vis a vis de colectarea selectivă cu impact imediat asupra mediului și condițiilor de viată >

6.1mplementarea la nivelul Sectorului prin identificarea unui nou

1 .Necolectarea, potrivit prevederilor legale a deșeurilor
2 .Menținerea actualului concept de colectare care pentru marea majoritate a populației nu presupune colectarea selectivă;
3 .Afecte pe termen scurt, mediu și lung asupra mediului;
4 .Posibilitatea neatigerii ținutelor

naționale privind colectarea

deșeurilor;

5 .Exisienta riscului sancțiuni

J >

internaționale pentru

nerespectarea directivelor

europene în domeniu;

6-Percepția deformată a unor reprezentanți ai autorităților administrației publice privind rolul și responsabilitățile serviciilor de salubritate

7 . volume mari de deșeuri necolectate selectiv cu impact asupra imaginii generale a sectorului;

8,Tendinta mass-media de a evidenția aspectele negative în defavoarea celor pozitive.

OPORTUNITĂȚI

operator economic care să asigure la nivel calitativ superior gestionarea deșeurilor;

7 .Asigurarea unui serviciu de salubrizare de calitate si costuri suportabile pentru marea masă a populației
8 .Creșterea capacității de a avea acces în zone aglomerate cu autogunoiere cu compactor/ autospeciale/ echipamente de capacități mai reduse
9 .Creșterea capacității de gestionare a datelor privind deșeurile, locul autospecialelor, cantitățile de deșeuri si alte asemenea într-un cadru unitar
10 .Posibilitatea accesării altor surse de finanțare în afara celor bugetare în vederea derulării ritmice a planurilor logistice multianuale;
11 .Implementarea standardelor, procedurilor și bunelor practici existente, în acord cu legisl-ția europeană și națională în domeniu
12 .Posibilitatea accesării fondurilor externe nerambursabile;
13 .Fructificarea interesului mass-media pentru domeniul de activitate pentru transmiterea de mesaje către populație.
14 .1ntegrarea, chiar și cu caracter temporar, în câmpul muncii a unor tineri

1 5.Interesul acordat de către Uniunea Europeana pentru elaborarea si implementarea unor direcții unitare in managementul gestionării deșeurilor

AMENINȚĂRI

9 .Restrângerile și limitările bugetare pentru asigurarea sustenabilității Planului de implementare, derularea proiectelor de investiții și încadrării cu personal;
10 .Complexitatea procedurilor de achiziții poate determina prelungirea de la un an la altul a acestei activități și pierderea bugetului alocat achizițiilor;
11 .Repeziciunea cu care se succed schimbările nu oferă timpul necesar reacției și există riscul apariției unei incompetențe cauzate de faptul că ne propunem mai mult decât putem face.

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

16.Cooperarea și colaborarea inter și intra- instituțională în domeniul gestionării deșeurilor.

Experiența în gestionarea colectării deșeurilor generate de populației și operatorii economici a condus la identificarea unor puncte slabe, după cum urmează:

1. Neasigurarea colectării deșeurilor pe mai multe fracții. Neasigurarea populației cu europubele care să permită colectarea selectivă;
2. Insuficiența locurilor de colectare selectivă a deșeurilor prin aport voluntar
3. Dotare deficitară cu autogunoiere cu compactor/autospeciale necesare intervenției pentru precolectarea deșeurilor și transportul acestora către stafiile de colectare si sortare
4. Slaba educare a populației cu privire la colectarea selectivă;
5. Incapacitatea de prelucrare în timp real a datelor care vizează precolectarea și transportul deșeurilor
6. Comunicarea deficitară cu populația;
7. Gradul de înzestrare cu mijloace și echipamente deficitar, ca urmare a lipsei fondurilor necesare pentru înlocuirea materialelor cu termenul de exploatare depășit;
8. Imposibilitatea derulării unei campanii eficiente de informare publică la nivel local, care să producă efecte clare în domeniul educației preventive a cetățenilor și comunităților;
9. Insuficienta acoperire cu resurse umane și materiale necesare gestionării deșeurilor pe întreaga suprafață a sectorului;
10. Mijloace tehnice/autospeciale/autogunoiere pentru transport deșeuri care nu permit accesul în zone greu accesibile;
11. Mijloace tehnice/autospeciale transport deșeuri care sunt puternic poluante,;
12. Distanțe deosebit de mari între punctele de colectare stradală, nedispunerea adecvată pe teren, fapt ce descurajează colectarea voluntară
13. Procedurile legale de achiziții publice de bunuri și servicii care conduc la perioade prea lungi de timp între declanșarea procedurii și efectuarea achiziției sau serviciului propriu-zis.
14. Nerespectarea de către populației și operatori economici a legislației privind colectarea selectivă a deșeurilor;
15. Progres foarte lent al procesului de reabilitare și modernizare a spațiilor unde pot fi colectate deșeurile reciclabile

Recomandări

în urma analizei cadrului legal, corelat cu responsabilitățile ce revin fiecărei instituții, precum și a rezultatelor privind implementarea și respectarea reglementărilor în domeniu, a fost constatată nevoia eficientizării gestionării deșeurilor

în urma analizei modului de gestionare a deșeurilor la nivelul sectorului 5 au rezultat necesitatea accesării fondurilor europene, conform Ghidului Solicitantului aferent POIM 3.1.

Derularea cu succes a acestui proiect ar permite:

1. Implementarea corectă a cadrului legislativ care vizează colectarea selectivă a deșerturilor și atingerea obiectivelor asumate;
2. Achiziționarea de europubele care să fie distribuite populației și care să permită colectarea selectivă;
3. Achiziționarea de mijloace și utilaje specializate, performante care să permită precolectarea deșeurilor, colectarea deșeurilor și transportul acestora la stațiile de colectare și sortare;
4. îmbunătățirea gradului de conștientizare publică a populației vis a vis de colectarea selectivă cu impact imediat asupra mediului și condițiilor de viată;
5. Asigurarea unui serviciu de salubrizare de calitate și costuri suportabile pentru marea masă a populației;
6. Creșterea capacității de a avea acces în zone aglomerate cu autospeciale/echipamente de capacități mai reduse
7. Creșterea capacității de gestionare a datelor privind deșeurile, locul autospecialelor, cantitățile de deșeuri și alte asemenea într-un cadru unitar;
8. Implementarea standardelor, pi^_ jduiilor și bunelor practici existente, în acord cu legislația europeană și națională în domeniu;
9. Posibilitatea accesării fondurilor externe nerambursabile;
10. Fructificarea interesului mass-media pentru domeniul de activitate pentru transmiterea de mesaje către populație;
11. Integrarea, chiar și cu caracter temporar, în câmpul muncii a unor tineri;
12. Interesul acordat de către Uniunea Europeană pentru elaborarea și implementarea unor direcții unitare în managementul gestionării deșeurilor;
13. Cooperarea și colaborarea inter și intra-instituțională în domeniul gestionării deșeurilor.

Din analiza instituțională și cea SWOT putem afirma că acest proiect trebuie să asigure următoarele beneficii imediate și ulterioare:

- implementarea colectării sepatate pe mai multe fracții;
- crearea condițiilor pentru trecerea la implementarea conceptului ”plătește pentru cât arunci
- crearea unei imagini confortabile ochiului în ceea ce privește colectarea selectivă și o colectarea stradală efcicentă;
- realizarea complementarității între colectarea de la nivelul asociațiilor de proprietari și cea stradală cu sisteme modulare de colectare selectivă;
- eficientizarea colectării deșeurilor de la punctele de colectare stradală sau cetățeni cu autogunoiere moderne;
- creșterea performanței managmentului colectării și transporturilor deșeurilor;
- înoirea parcului de autovehicule;
- dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă prin alocarea de euopubele către cetățenii de la case și sistemele modulare de colectare selectivă dispunse stradal;
- eficientizarea managementului colectării și transportului deșeurilor la nievlul primăriei și operatorului de salubitate care va gestiona echipamentele și materialele achiziționate prin proiect;
- conservarea resurselor regenerabile și facilitarea introducerii, mai rapid, în circuitul economic;
- conștientizarea publică referitor la necesitatea, oportunitatea și plus valoarea asigurată prin colectarea selectivă.

CAPITOLUL 4.

DATE STATISTICE, PROGNOZE ȘI PROIECȚII

4.1. Analiza cererii

Prognoza cererii, respectiv a cantității de deșeuri de municipale generate în Sectorul 5 al Municipiului București s-a determinat pe baza: situației existente, a proiecției populației, a gradului de conectare a populației la serviciile de salubrizare și a ipotezelor privind evoluția indicatorilor de generare a deșeurilor.

Beneficiarul proiectului în numele populației sectorului este Consiliul Local al Sectorului 5.

Pentru o gestionare mai eficientă a viitoarelor resurse disponibile pentru gestionarea deșeurilor pe raza Sectorului 5, vor fi realizate servicii privind implementarea proiectului și colectarea deșeurilor, transportul/transferul deșeurilor, tratarea și eliminarea deșeurilor în baza procedurilor.

In mod concret, grupurile interesate de realizarea eficientizarea serviciilor de salubrizare din Sectorul 5 sunt utilizatori / beneficiari ai serviciilor de salubrizare, după cum urmează:

o Populația

■ persoane fizice și/sau asociații de proprietari de pe raza Sectorului 5
■ persoane fizice care sunt angajați/învață pe raza SectOiului 5

o Operatorii economici- care își desfășoară activitatea pe teritoriul Sectorului 5

o Instituții publice cu sedii sau filiale în Sectorul 5

Structura beneficiarilor finali Ia nivelul Sectorului 5 este următoarea: > Număr Populație 263.154 > Operatori Economici 11.181

> Instituții Publice 181

Structura populației la nivelul Sectorului 5 este prezentată în tabelul de mai jos

Populație S5	Nr mediu membrii familie	Nr. familii
Total populație= 263154, din care:	2.56	94784
1.Populație care locuițete la case= 94600	4.4	21500
2. Populație care locuițete la bloc= 168554	2.3	73284

In general, la nivelul Sectorului 5 se consideră că deșeurile se numără printre obiectivele recunoscute ca fiind cele mai mari generatoare de impact și risc pentru mediu și sănătatea publică.

Principalele forme de impact și risc determinate de deșeurile din Sectorul 5, în ordinea în care sunt percepute de populație, sunt:

- modificări de peisaj și disconfort organoleptic și/sau visual;
- poluarea aerului;
- poluarea apelor de suprafață/ poluarea pânzei freatice — prin infiltrații de substanțe dăunătoare rezultate din reacțiile chimice ce au loc în depozitele neconforme, mai ales la temperaturi ridicate;
- modificări ale fertilității solurilor și ale compoziției biocenozelor pe terenurile învecinate, în cazul depozitării neautorizate direct pe pământ.

Din aceste motive, grupurile interesate în realizarea activității de salubrizare au diverse nevoi, după cum urmează:

Utilizatorii serviciilor de salubrizare:

- să nu fie nevoiți sa respire aerul infestat di. cauza depozitării clandestine de deșeuri;
- sa conviețuiască într-un mediu înconjurător curat și plăcut. ^z Prestatorul de servicii de salubrizare:
- să asigure servicii de calitate.
- să realizeze profit în urma prestării serviciilor de salubrizare;
- să mențină și asigure un nivel înalt de calitate a serviciilor de salubrizare.

Instituțiile statului (Garda de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului, Direcția de Sănătate Publică, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală) sunt interesate de:

- îmbunătățirea calității vieții cetățenilor prin menținerea unui mediu igienic;
- protejarea mediului înconjurător;
- înlăturarea surselor de poluare a aerului și apelor provenite de la depozitele de deșeuri

Putem afirma că, efiicientizarea operării de către serviciului de salubritate asigură respectarea legislației interne privind protecția mediului și a sănătății populației, precum și legislația conexă.

Nu în ultimul rând trebuie reținut că populația care locuiește în sectorul 5, precum și operatorii economici sunt, la rândul lor, cei care suportă serviciul de salubritate, menținând în viată și rentabilitate economică operatorii de salubritate.

Beneficiarii serviciului de salubrizare sunt cei care asigură, de regulă, componenta financiară a operatorilor de salubritate, după cum urmează:

- beneficiarii casnici - populația;
- beneficarii non-casnici - operatori economici și.instituții publice.

în cazul beneficiarilor casnici, tarifele/taxele distincte se calculează pe baza tarifelor distincte pentru activitățile desfășurate de operatorii de salubrizare și se exprimă în lei/persoană/volum/frecvență și lună pentru gestionarea deșeurilor reciclabile, respectiv pentru gestionarea celorlalte tipuri de deșeuri. în final, beneficiarii casnici plătesc un singur tarif/taxă, care reprezintă suma celor doua tarife/taxe distincte. Tarifele/taxele distincte trebuie comunicate beneficiarilor în vederea conștientizării a importanței colectării separate a deșeurilor reciclabile.

Populația Sectorului 5 reprezintă aproximativ 14,2 % din populația Mun. București.

Datele, mai sus menționate, indică că din totalul deșeurilor de pe raza Sectorului 5 au fost colectate, în medie, în perioada 2014-2019, în medie 129.381 to deșeuri

în ultimii ani, cantitățile colectate au fost

- 2019= 132.000 to
- 2020= 133.000 to
- 2021 = 109.000 to

Practic, în cifre absolute, anual există o medie 129.381 to/an de deșeuri generate anual la nivelul sectorului 5 ș’ creștere anuală de cca 2 % față de anul anterior, excepție făcând anul 2021.

Indicii de generare a deșeurilor în sectorul 5

Indicatorul de generare a deșeurilor municipale este utilizat, pe plan intern, pentru monitorizarea planurilor de acțiune în domeniul gestiunii deșeurilor (la nivel național, regional, județean/subdiviziune municipiul București) și pentru dezvoltarea strategiilor de tratare a deșeurilor municipale. Indicatorul depinde de gradul de organizare a colectării și gestiunii deșeurilor. Variațiile acestuia reflectă diferențe în modul de consum și dezvoltarea economică a regiunilor.

Compoziția deșeurilor municipale

Estimarea privind compoziția deșeurilor este părezentată în tabelul de mai jos și tine seama inclusiv d edatele cuprinse în Raportul tehnic privind cercetare pentru determinări privind compoziția deșeurilor

Tip desen	Pondere deșeuri %
DEȘEURI BIODEGRADABILE/BIODESEURI din care:	75.10
Deșeuri menajere si asimilate	67.77
Deseu din servicii municipale (stradal, piețe, gradin parcuri și spații verzi)	7.33
DEȘEURI RECILABILE din care	9.13
Hârtie -Carton	0.99
Plastic -Metal	4.11
Sticilă	4.03
DESEU TEXTIL	2.70
DEȘEURI VOLUMINOASE	6.78
DEȘEURI PERICULOASE din care	0.78
DEȘEURI ELECTRICE ȘI ELECTRONICE	0.46
Alte tipuri de deșerui	0.32
ALTE CATEGORII	5.51
DEȘEURI DIN CONSTRUCȚII ȘI DESFINȚARI	4.56
DESEU LEMN	0.68
Alte categorii	0.27
TOTAL GENERAL DEȘEURI SECTOR 5	100

Țip deseu	pondere %
DEȘEURI BIODEGRADABILE/BIODESEURI	75.10
DEȘEURI RECILABILE (TOTAL)	9.13
DESEU TEXTIL	2.70
DEȘEURI VOLUMINOASE	6.78
DEȘEURI PERICULOASE	0.78
ALTE CATEGORII	5.51
TOTAL	100%

Tabel 4-1. Pondere deseri

pondere deșeuri %

ALTE CATEGORII

DEȘEURI PERICULOASE

1 0,78

DEȘEURI VOLUMINOASE

DESEU TEXTIL

■ 2,70

Sticilă

Plastic -Metal

Hârtie -Carton

| 0,99

DEȘEURI REGLABILE (TOTAL)

9,13

DEȘEURI BIODEGRADABILE/BIODESEURI

75,10

0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00 80,00

DEȘEURI

BIODEGR DEȘEURI ADABILE/ REGLABIL BIODESEU E (TOTAL)

Hârtie -Carton

Plastic -Metal

Sticilă

DESEU

TEXTIL

■ medie %

75,10 9,13

0,99

4,11

4,03

2,70

OASE

6,78

DEȘEURI DEȘEURI ALTE

VOLUMIN PERICULO CATEGORI

ASE

0,78

5,51

Fig 4-1. Ponderea deșeurilor

Din perspectivă sectorială, poderea deșeurilor este evidențiată în cele ce urmează:

Pentru deșeurile din pi. \fost utilizate datele medii existente la nivel național.

COMPOZIȚIE DEȘEURI

» COMPOZIȚIE DEȘEURI »

U Plastic 15 %

« Lemn 0,5 %

Textile 3,7 %

» Voluminoase 1 %

Altele 18.40 %

Fig 4-2. Compoziția deșeurilor

în ceea ce privește compoziția deșeurilor din piețe, stradale și parcuri și grădini, aceasta nu a putut fi identificată din datele statistice existente și se vor lua în considerare compozițiile estimate în cadrul PNGD.

Compoziția deșeurilor din parcuri și grădini, este următoarea²:

COMPOZIȚIE DEȘEURI DIN PARCURI Si GRĂDINI

Fig 4-3. Compoziția deșeurilor din parcuri și grădini

Compoziție deșeuri din piețe

■ Hârtie și carton ■ Metale w Lemn

■ 'Voluminoase a Altele □ Materiale plastice

■ Sticlă * Biodegradabile ■ Textile

Fig 4-4. Compoziția deșeurilor din piețe

COMPOZIȚIE DEȘEURI STRADALE

k « Hârtie și carton a Materiale plastice : Metale

« Sticlă » lemn » Biodegradabile ■ Voluminoase

■ Textile a Altele

Fig 4-5. Compoziția deșeurilor stradale

Putem concluziona că deșeurile depind de mai mulți factori, fiind influențați de:

-Anotimp;

- Modalitatea de colectare;
- Implementarea colectării separate;
- Educație și mod de viață;
- Veniturile populației;
- Turismul din zonă;
- Tipul de locuință (casă, bloc) și mărimea acesteia;
- Sărbători naționale sau locale;
- Gradul de conștientizare ale populației și autorităților locale

în stabilirea evoluției populației Sectorului 5, pentru perioada 2022-2030, s-au avut în vedere următoarele documente:

• prognozele elaborate de către Institutul Național de Statistică publicate în anul 2020 în studiul "Proiectarea populației României pe regiuni de dezvoltare și județe, la orizontul anului 2070”;
• statisticile cu privire la proiecția populației României pe județe, publicate de EUROSTAT în iulie 2021.

•s-ăââ&ț&s		. cs» caisn	2023	2024 . .	2025	2026
Zona Urbana	Nr. Loc.	265.123	264.137	263.154	262.175	261.200
% evoluție populație din zona urbana	%	-0,4%	-0,4%	-0,4%	-0,4%	-0,4%
TOTAL POPULAȚIE REZIDENTA IN ARIA DE PROIECT	Nr. Loc.	264.137	263.154	262.175	261.200	260.22%

Continuare

Proiecția populației rezidente		2027	2028	2029	2030	2031
Zona Urbana	Nr. Loc.	260.228	259.260	258.296	257.335	256.378
% evoluție populație din zc urbana	%	-0,4%	-0,4%	-0,4%>	-0,4%	-0.4%
TOTAL POPULAȚIE REZIDENTA IN ARIA DE PROIECT	Nr. Loc.	259.260	258.296	257.335	256.378	255.424

Zona	Populație (nr. de persoane)
Zona	2020	2021	2022	2023	2024	2025
lotal Municipiul București	1.838.680	1.831.841	1.825.026	1.818.237	1.811.473	1.804.733
București Sector 1	220.097	219.278	218.462	217.649	216.839	216.032
București Sector 2	337.165	335.911	334.661	333.416	332.176	330.940
București Sector 3	376.282	374.882	373.488	372.099	370.715	369.336
București Sector 4	280.990	279.945	278.904	277.867	276.833	275.803
București Sector 5	265.123	264.137	263.154	262.175	261.200	260.228
București Sector 6	359.023	357.688	356.357	355.031	353.710	352.394

Tabel 4-2 Proiecția populației Sectorului 5, București

Pentru proiecția cantității de deșeuri municipale generate în perioada 2024-2031 au fost utilizate următoarele ipoteze:

• indicele de generare a deșeurilor reziduale/menajere - au fost luate în considerare efectele implementării măsurilor de prevenire a generării deșeurilor, măsuri care fac parte din Planul National de Prevenire a Generării Deșeurilor, aprobat împreuna cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor 2018-2025.
• evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare - este de 100% pe întreaga perioadă de planificare);
• deșeurile similare reprezintă 8% din deșeurile reziduale/mena_u- • pentru întreaga perioadă de planificare;
• deșeurile din piețe rămân constante, la valoarea estimată pentru anul 2021;
• deșeurile stradale rămân constante, la valoarea estimată pentru anul 2023.

TOTAL GENERAL DEȘEURI SECTORUL 5- PROGNOZA

SECTORUL 5	2014- 2022	2023	2024	2025	2026
deșeuri menajere si asimilate din care: (TOTAL 1+2+3+4)	120500	129683	132277	134974	137777
deșeuri menajere reziduale-fracția umedă (țo) și alte deșeuri -TOTAL 1	108500	117443	119792	122184	124732
deseu menajer de la populație	68713	74377	75864	77381	78929
deseu similar colectat in amestec	28365	30703	31317	31943	32682
deseu recilabil din menajare si similar, colectat separat	3257	3525	3595	3667	3741
deseu biodegradabil colectat seprat	5216	5645	5758	5874	5991

deseu voluminos colectat seprat	565	613	626	635	651
deseu recilabil de la populație prin alte sisteme decât cel de salubrizare	2384	2580	2632	2684	2738
desuri din sticlă TOTAL 2	1300	1326	1353	1380	1407
deseu metal-plastic (to) TOTAL 3	5400	5508	5618	5731	5845
deseu hartie-carton (to) TOTAL 4	5300	5406	5514	5680	5793
deseu din servicii municipale total, din care (TOTAL 5	9640	10375	10582	10798	11022
deseu stradal	7171	7703	7856	8018	8178
desuri din piețe	553	599	611	623	635
deșeuri din grădini, parcuri si spatii verzi	1916	2073	2115	2157	2201
deseu SGR (TOTAL 6)	1338	1344	1348	1255	1279
TOTAL 1 deșeuri mauajere si asiniilateT deșeuri servicii municiaple (TOTAL 1+2+3+4+5)	130140	140058	142859	145772	148799
TOTAL GENERAL deșeuri municipale generate (TOTAL 1+2+3+4+5+6)-	131478	141402	144207	147027	150078

continuare

SECTORUL 5	2027	2028	2029	2030	2031
deșeuri menajere si asimilate din care: (TOTAL 1+2+3+4)	139488	143288	146224	149212	149212
deșeuri menajere reziduale-fracția umedă (to) și alte deșeuri -TOTAL 1	126125	129657	132260	134906	134906
deseu menajer de la populație	80508	82118	83760	85435	85435
deseu similar colectat in amestec	32239	33894	34581	35275	35275
deseu recilabil din menajare si similar, colectat separat	3816	3892	3970	4049	4049
deseu biodegradabil colectat seprat	6111	6233	6358	6485	6485
deseu voluminos colectat seprat	658	671	685	698	698
deseu recilabil de la populație prin alte sisteme decât cel de salubrizare	2793	2849	2906	2964	2964
desuri din sticlă TOTAL 2	1435	1464	1493	1523	1523
deseu metal-plastic (to) TOTAL 3	5962	6081	6203	6327	6327
deseu hartie-carton (to) TOTAL 4	5966	6086	6268	6456	6456
deseu din servicii municipale total, din care (TOTAL 5	11159	11463	11698	11937	11937
deseu stradal	8347	8514	8689	8868	8868
desuri din piețe	648	661	674	688	688
deșeuri din grădini, parcuri si spatii verzi	2244	2289	2335	2381	2381
deseu SGR (TOTAL 6)	1255	1230	1242	1262	1262
TOTAL 1 deșeuri manajere si asimilate+ deșeuri servicii municiaple .(TOTAL H2+3+4+5)	150647	154751	157922	161149	161149
TOTAL GENERAL deșeuri municipale generate ( TOTAL 1+2+3+4+5+6)	151902	155981	159164	162411	162411

Tabel 4-3 Total deșeuri municipale-defalcare 2022-2031

Sursa: estimare Consultant pe baza evoluției populației, a indicatorului de generare deșeuri menajere, a ponderii deșeurilor similare și a structurii deșeurilor din anii 2014-2022

TOTAL Deșeuri municipale-defalcare

180000

■ deșeuri menajere si asimilate din care: (TOTAL 1+2+3+4)

deșeuri menajere reziduale-fracția umedă (to) si alte deșeuri TOTAL 1

desuri din sticlă TOTAL 2

deseu metal-plastic (to) TOTAL 3

M deseu hartie-carton (to) TOTAL 4

Fig 4-6. Prognoză total deșeuri municipale defalcate S 5

deseu menajer rezidual prognoza

Fig 4-7. Prognoză total deșeuri manajere reziduale

deseu din sticlă

1550

1500

1450

1400

1350

1300

1250

1200

1150 ....................-............-.........................................----------------------------------------------------------------------.......—................-......-.....

2022' ^{2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030}

—deseu din sticlă 1300 1326 1353 1380 1407 1435 1464 1493 1523

Fig 4-8. Prognoză total deșeuri sticlă-

5000

4800

2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030

deseu hârtie carton

prognoza

“—deseu hârtie carton 5300 5406 5514 5680 5793 5966 6086 6268 6456

..... " W»... — — MM .......».«».. J -l.......... .................... ....... M ........... ... -- ...... .. . ........

Fig 4-10. Prognoză total deșeuri hârtie -carton

Fig 4-11. Prognoză total deșeuri

Indicii de generare a deșeurilor în sectorul 5

Indicii de generare constituie elemente de mare importanță pentru verificarea plauzibilității datelor pe perioada 2023-2030 dar și pentru estimarea cantităților de deșeuri prognozate pe perioada de planificare următoare.

Deșeruri generate în perioada 2014-2021 și de perspectivă pana în 2030

Deșeuri generate de o persoană/zi (kg/zi)

2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031
1,255	1,355	1,387	1,421	1,455	1,490	1,526	1,563	1,60	1,60

In ceea ce privește deșeurile stradale și a celor din parcuri și grădini, estimăm că în sectorul 5 cantitățile de deșeuri stradale au un trend de creștere de min 2% pe an.

Vis a vis de deșeurile din piețe este cunoscut faptul că responsabilitatea pentru implementarea de sisteme de colectare separată a deșeurilor este în sarcina Primăriei Sectorului 5. In ceea ce privește modul de desfășurare a serviciilor de salubrizare, la nivelul Sectorului 5, de regulă deșeurile reziduale/menajere și similare sunt colectate de mai mulți operatori, astfel, nu este respectat principiul exclusivității.

Se consideră că, la nivelul unui an calendaristic, cantitatea de deșeuri de ambalaje generate este egală cu cantitatea de ambalaje puse pe piață.

Din analize rezultă o creștere constantă a cantității de ambalaje puse pe piață. Analiza efectuată a ținut cont și de anumite fluctuații de raportare.

în fiecare an din perioada de analiză, pe primul loc se află ambalajele de hârtie și carton, urmate de ambalajele de plastic.

Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice

Din baza de date privind cantitățile de DEEE colectate a rezultat următoarea medie anuală (pentru perioada 2013-2021) de cantități pentru Municipiul București și Secțoru£5, după cum urmează: ...............

Detalii

Medie București

Medie estimată Sector 5

DEEE COLECTATĂ (tone)

3900 tone/an

608 to/an

CANTITATEA DEEE

TRATATĂ (tone)

3900 tone/an

608 to/an

ANUL

2014-

2020

2023

2024

2025

2026

DEEE (to/an-medie)

608

620

633

645

658

continuare

ANUL	2027	2028	2029	2030	2031
DEEE (to/an-medie)	671	685	698	705	705

Tabel 4-4 tabel prognoză cantități de 'eseuri de echipamente electrice și electronice

prognoză DEE -electrice și electronice

-o-deseu DEE (electrice si electronice

Fig 4-12 Grafic prognoză cantități de deșeuri de echipamente electrice si electronice

Total deșeurilor din consi

tructii si desființări -DCD

'prognoză 2023-2031

ANUL

2014-

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

2031

DCD (to/an-medie)

6000

6120

6242

6367

6495

6624

6757

6892

6961

7005

Tabel 4-5 tabel prognoză cantități de deșeuri din construcții și desființări

deseu DCD -Deseu din construcții si desfintari

5400

2022

—deseu DCD Deseu din construcții si desfintari

6000 6120 6242 6367 6495 6624 6757 6892 6961 7005

Fig 4-13 Grafic prognoză cantități de deșeuri de deșeuri din construcții și desființări

4.2. Analiza de opțiuni

Analiza alternativelor s-a realizat din perspectiva fiecărui tip de echipament, respectiv au fost analizate opțiunile disponibile pe piață la momentul actual, pentru a defini cerințele beneficiarului în ceea ce privește colectarea și transportul deșeurilor colectate separat.

Nefiind vorba de investiții în instalații de tratare a deșeurilor, nu au fost analizate alternative de amplasament și nu a fost dezvoltată o analiză pentru alternativele sistemului.

Deoarece sistemul de management al deșeurilor este integrat la nivelul Municipiului București, iar acest proiect are în aria de cuprindere doar colectarea separată și transportul deșeurilor din sectorul 5 al Municipiului București, nu a fost făcută nici analiza alternativelor la nivelul întregului sistem integrat a municipiului București.

Totodată bugetul alocat proiectului nu permite implementarea/dezvoltarea tuturor conceptelor organizatorice și soluțiilor tehnice necesare pentru eficentizarea integrală a sistemului de management al deșeurilor la nivelul Sectorului 5.

Creșterea ratei de reciclare a deșeurilor în Sectorul 5, vor fi realizate prin achizițiile și acțiunile desfășurate în cadrul proiectului, după cum urmează:

- achiziția echipamentelor care permit colectarea separată de deșeurilor la nivelul populației care locuiește la case, stradal în zona de blocuri, precum și, pentru persoanele cu dizabilități;
- achiziția de mijloace tehnice (autogunoiere) care vor preluarea și transportul deșeurilor cu preponderență a celor colectare selectiv din locurile de depozitare primară de la populație care locuiește la case (hârtie-carton; plastic-metal) sau stradal în proximitatea blocurilor (hârtie-carton; plastic-metal, sticlă) la care se adaugă deșeurile menajere de la populația care locuiește la case respectiv la bloc- ca sistem complementar a celui existent pentru cetățenii de la blocuri;
- creșterea gradului de conștientizare publică prin campanii de promovare și publicitate în contextul elementelor de particularitate a populației care locuiește în Sectorul 5.

Tip fracție	Colectare de către populația de la case	Colectare stradală prin aport voluntar
Hârtie-carton	X	X
Plastic-metal	X	X
Sticla	-	X
Rezidual/ menajere	X	X
Deseu voluminos	Campanii organizate de operatorii de salubritate, la cererea utilizatorilor, centre de coletare cu aport voluntar
Textile	Cel târziu pînă la 01.01.2025	Cel târziu pînă la 01.01.2025

Tabel 4-6 Tipuri de fracții colectate, conf ADIGIDMB nr.26 din 12.09.2022 și 32 din 18.10.2022

Evaluarea opțiunilor tehnice s-a realizat având în vedere următoarele criterii de evaluare:

• Aspecte tehnice;
• Aspecte sociale și de acceptare a populației;
• Posibilitatea de a fi utilizate în zonele rezidențiale ale Sectorului 5 București;
• Probleme de mediu (prevăzute);
• Cost.

4.2.1. CALCUL JUSTIFICATIV PENTRU COLECTARE DEȘEURI DE LA POPULAȚIA CARE LOCUIIEȘTE LA CASE- "COLECTARE DIN POARTĂ ÎN POARTĂ”

Necesarul de europubele care vor fi alocate, prin proiect, către cetățenii de la case este următorul:

N 21500 pubele a 240 litri (0,24 mc) pentru deșeurile menajere umede/similar;

21500 pubele a 60 litri (0,06 mc) pentru deșeurile menajere recilabile din plastic metal;

21500 pubele a 60 litri (0,06 mc) pentru deșeurile menajere recilabile din hârtie carton.

La baza dimensiunării numărului și volumului pubelelor pentru cetățenii care locuise la case au fost luate în considerare următoarele date de intrare:

Populația care locuiște la case 94.600 persoane, în 21500 locuințe rezultând un mumăr mediu de membrii de familie de 4,4 ;

C Cantitate de deșeuri genetară de fiecare cetățean;

S Densitatea deșerului meanjer

S Periodicitatea ridicării deșeurilor

Situația cantităților de deșeuri este evidențiată în tambelul de mai jos

Tip deșeu manjer produs de 1 pers/zi	Anul și cantitatea (kg)
Tip deșeu manjer produs de 1 pers/zi	2014- 2022	2023		2024	2025	2026
deseu menajer	1.12961	1.22728		1.25650	1.28641	1.31705
deseu sticla	0.01353	0.01386		0.01419	0.01452	0.01^87
deseu PM-platic metal	0.05622	0.05756		0.05893	0.06033	OC'^V
deseu HC hartie-carton	0.05518	0.05649		0.05784	0.05980	0.06122
Continuare
	Anul și cantitatea (kg)
Tip deșeu manjer produs de 1 pers/zi	2027	2028	2029		2030- 2031
deseu menajer	1.34841	1.38050	1.41337		1.44703
deseu sticla	0.01522	0.01559	0.01596		0.01634
deseu PM-platic metal	0.06324	0.06474	0.06629		0.06786
deseu HC hartie-carton	0.06328	0.06479	0.06698		0.06925

Tabel 4-7 Situația cantităților de deșeri generată de populație /I zi (kg)

DESEU MENAJER FRACȚIE UMEDĂ/SIMILAR

Din calulele efectuate au rezultat următoarele informatii referititoare la cantitățile și volumele de deșeuri care sunt generate de o familie care locuiește la casă, pentru un interval de timp de 7 zile ( pentru deșeu menajer fracție umedă/similar)

Din datele rezultate ca urmare a • aplicării formulelor matematice corespunzătoare a rezultat că din considerente de rentabilitate, igienă și prevenirea unor riscuri de natură epidimiologică rezultă că nu se justifică ca ridicarea deșeurilor menajere umede să se facă la intevale de timp mai mari de 7 zile.

Matematic, a rezultat că pubela de 120 litri (0,12 mc) este insuficientă pentru următorii ani, adică după anul 2028. Totodată, este cert că, în mod concret, se vor depozita deșeuri care sunt mai voluminoase ceea ce ar genera disconfort și incapacitate de depozitare.

In concluzie, prin studiul de fezabilitate se recomandă alocarea pentru fiecare familie a unei europubele cu capacitate de 240 litri (0,24 mc) în care vor fi colectate deșeurile menajere umede /similar iar perioda de ridicare a acestui deșeu ”din poartă în partă ” va fi de maxim 7 zile.

Deșeru menajer umed/similar

	2014- 2022	2023	2024	2025	2026
TOTAL deseu manajer densitate 350 kg/mc	108500	117443	119792	122184	124732
desen / zi/ pers = cant to* 1000/ (263154*365)	1.12961	1.22728	1.25650	1.28637	1.31810
deseu/sapt/pers= cant to* 10007/(populatie conf statistica365)	7.90724	8.59095	8.79549	9.00459	9.22672
deșeuri 1 familie case pt 1 sapt (cant/zi74.4) kg	34.7919	37.8002	38.7001	39.6202	40.5976
deșeuri 1 familie case pt 2 sapt (cant/zi* 14*4.4) kg	69.5837	75.6003	77.4003	79.2404	81.1952
volum deșeuri 1 familie case pt 7 zile (cantitate deșeuri kg/350 kg/mc)	0.09941	0.10800	0.11057	0.11320	0.11599
volum deșeuri 1 familie case pt 14 zile (cantitate deșeuri kg/350 kg/mc)	0.19881	C ■'1600	0.22114	0.22640	0.23199
total volum deșeuri menajere populație case 1/zi	305	332	340	348	356
total volum deșeuri emajere case/an	111440	121076	123959	126906	130037
necesar pubele (volum 1 familie/0,240 mc)- la 7 zile	0.41419	0.45000	0.46072	0.47167	0.48330
necesar pubele (volum 1 familie/0,240 mc)- la 14 zile	0.82838	0.90000	0.92143	0.94334	0.96661
necesar pubele (volum 1 familie/0,120 mc) la 7 zile	0.83	0.90	0.92	0.94	0.97
RECOMANDARE -PUBELA 240 Litri/famiiie-ridicare ia 1 sapt	1	1	1	1	1

continuare

	2027	2028	2029	2030	2031
TOTAL deseu manajer densitate 350 kg/mc	126125	129657	132260	134906	134906
deseu / zi/ pers = cant to1000/ (263154365)	1.33780	1.38040	1.41337	1.44703	1.44703
deseu/sapt/pers= cant to10007/(populatie conf statistica*365)	9.36459	9.66278	9.89357	10.12919	10.12919
deșeuri 1 familie case pt 1 sapt (cant/zi74.4) kg	41.2042	42.5163	43.5317	44.5684	44.5684
deșeuri 1 familie case pt 2 sapt (cant/zi* 14*4.4) kg	82.4084	85.0325	87.0634	89.1369	89.1369
volum deșeuri 1 familie case pt 7 zile (cantitate deșeuri kg/350 kg/mc)	0.11773	0.12148	0.12438	0.12734	0.12734
volum deșeuri 1 familie case pt 14 zile (cantitate deșeuri kg/350 kg/mc)	0.23545	0.24295	0.24875	0.25468	0.25468

total volum deșeuri menajere populație case 1/zi	362	373	382	391	391
total volum deșeuri emajere case/an	131980	136182	139435	142755	142755
necesar pubele (volum 1 familie/0,240 mc)- la 7 zile	0.49053	0.50615	0.51823	0.53058	0.53058
necesar pubele (volum 1 familie/0,240 mc)- la 14 zile	0.98105	1.01229	1.03647	1.06115	1.06115
necesar pubele (volum 1 familie/0,120 mc) la 7 zile	0.98	1.01	1.04	1.06	1.06
RECOMANDARE -PUBELA 240 Litri/iămiiie-tidicare la 1 sapt	1	1	1	1	1

Tabel 4-8 Calcule pentru fundamentarea necesarului de europubele pentru populația de la case- deseu menajer umed

DESEU HÂRTIE-CARTON

Din calculele efectuate au rezultat următoarele informatii referititoare la cantitățile și volumele de deșeuri care sunt generate de o familie care locuiește la casă pentru un interval de timp de 14 zile ( pentru deșeu menajre de hârtie-carton).

Matematic a rezultat că pubela de 60 litri (0,06 mc) este suficientă pentru colectarea acestor categorii de deșeuri. Totodată, este cert că în mod concret se vor depozita deșeuri care sunt mai voluminoase ceea ce va genera discofort și incapacitate de depozitare.

In concluzie, prin studiul de fezabilitate se recomandă alocarea pentru fiecare familie a unei europubele cu capacitate de 60 litri (0,06 mc) în care vor fi colectate deșeurile de hârtie-carton iar perioda de ridicare a acestui deșeu "din poartă în partă ” va fi de 14 zile.

Hartie-Carton	2014- 2022	2023	2024	2025	2026
cantitate in tone	5300	5406	5514	5680	5793
deseu HC /pers (kg) = deseu* 1000/(263154*365)	0.0551 8	0.0564 9	0.0578 4	0.0598 0	0 0612 2
deșeuri 1 familie case pt 1 sapt (nr case74,4)	1.70	1.74	1.78	1.84	1.89
deșeuri 1 familie case pt 2 sapt (nr case74,4)	3.40	3.48	3.56	3.68	3.77
volum deseu 1 familie/1 sapt = cant /densitate 100 kg/mc	0.02	0.02	0.02	0.02	0.02
volum deseu 1 familie/2 sapt = cant /densitate 100 kg/mc	0.03	0.03	0.04	0.04	0.04
volum HC pentru 21500 familii la 2 sapt	731	748	766	792	811
volum anual HC- îa case= consmum zilnic94600365/100	19053	19506	19970	20648	21138
cantitate pubele 120 litri (0,12 mc) = volum/0,12	0.14	0.14	0.15	0.15	0.16
cantitate pubele 60 litri (0,06 mc) = volum/0,06	0.28	0.29	0.30	0.31	0.31
grad umplere pubele 60 1 = ridicare 1 /sapt	0.28	0.29	0.30	0.31	0.31

grad umplere pubele 60 1 = ridicare 1 / 2 sapt	0.57	0.58	0.59	0.61	0.63
RECOMANDARE PUBELA 60 L -ridicare la 2 sapt	1	1	1	1	1

Continuare

Hartie-Carton	2027	2028	2029	2030- 2031
cantitate in tone	5966	6086	6268	6456
deseu HC /pers (kg) = deseu* 1000/(263154*365)	0.06328	0.06479	0.06698	0.06925
deșeuri 1 familie case pt 1 sapt (nr case74,4)	1.95	2.00	2.06	2.13
deșeuri 1 familie case pt 2 sapt (nr case74,4)	3.90	3.99	4.13	4.27
volum deseu 1 familie/1 sapt = cant /densitate 100 kg/mc	0.02	0.02	0.02	0.02
volum deseu 1 familie/2 sapt = cant /densitate 100 kg/mc	0.04	0.04	0.04	0.04
volum HC pentru 21500 familii la 2 sapt	838	858	887	917
volum anual HC- la case= consmum zilnic* 94600* 365/100	21850	22373	23128	23911
cantitate pubele 120 litri (0,12 mc) = volum/0,12	0.16	0.17	0.17	0.18
cantitate pubele 60 litri (0,06 mc) = volum/0,06	0.32	0.33	0.34	0.36
grad umplere pubele 60 1 = ridicare 1 /sapt	0.32	0.33	0.34	0.36
grad umplere pubele 60 1 = ridicare 1 / 2 sapt	0.65	0.67	0.69	0.71
RECOMANDARE PUBELA 60 L -ridicare la 2 sapt	1	1	1	1

Tabel 4-9 Calcule pentru fundamentare coșarului de europubele pentru populația de la case- deseu hărtie-carton

DESEU PLASTIC-METAL

Din calulele efectuate au rezultat următoarele informatii referititoare la cantitățile de și volumele de deșeuri care sunt generate de o familie care locuiește la casă pentru un interval de timp de 14 zile ( pentru deșeu menajere de plastic-metal)

Matematic a rezultat că pubela de 60 litri (0,06 mc) este suficientă pentru colectarea acestor categorii de deșeuri. Totodată, este cert că în mod concret se vor depozita deșeuri care sunt mai voluminoase ceea ce ar genera discofort și incapacitate de depozitare.

In concluzie, prin studiul de fezabilitate se recomandă alocarea pentru fiecare familie a unei europubele cu capacitate de 60 litri (0,06 mc) în care vor fi colectate deșeurile de plastic-metal iar perioda de ridicare a acestui deșeu ”din poartă în partă ” vafi de 14 zile.

DESEU din PLASTIC-METAL (denitate 150 kg/mc)	2014- 2022	2023	2024	2025	2026
TOTAL Plastic-metal	5400	5508	5618	5731	5845
deseu plastic-metal /pers/zi (cant-to* 1000/(263154*365)	0.05622	0.05756	0.05893	0.06033	0.06177
deșeuri 1 familie case pt 1 sapt (nr case74,4 pers/fam) -kg	1.73158	1.77280	1.81501	1.85822	1.90247
deșeuri 1 familie case pt 2 sapt (nr case74,4 pers/fam) -kg	3.46315	3.54561	3.63002	3.71643	3.80493
VOLUM deșeuri PMc 1 familie/ sapt = cant kg/150 kg/mc	0.01154	0.01773	0.01815	0.01858	0.01902
VOLUM deșeuri PMc 1 familie/ 2 sapt = cant kg/150 kg/mc	0.02309	0.03546	0.03630	0.03716	0.03805
VOLUM deseu xx xxxxx familii /2 spat	496	762	780	799	818
cantitate PM petru 21500 familii a 4,4 pers/sapt	37229	38115	39023	39952	40903
cantitate PM petru 21500 familii a 4,4 pers/2 sapt	74458	76231	78045	79903	81806
grad umplere pubele plastic 60 1 (0.06 mc)— ridicare l/scnt	0.19	0.30	0.30	0.31	0.32
grad umplere pubele plas'60 1 (0.06 mc)— ridicare 1/ 2 sapt	0.38	0.59	0.61	0.62	0.63
RECOMANDARE PUBELA 60 L - ridicare la 2 sapt	1	1	1	1	1

continuare

DESEU din PLASTIC-METAL (denitate 150 kg/mc)	2027	2028	2029	2030	2031
TOTAL Plastic-metal	5962	6081	6203	6327	6327
deseu plastic-metal /pers/zi (cant-to* 1000/(263154*365)	0.06324	0.06474	0.06629	0.06786	0.06786
deșeuri 1 familie case pt 1 sapt (nr case74,4 pers/fam) -kg	1.94776	1.99413	2.04161	2.09022	2.09022
deșeuri 1 familie case pt 2 sapt (nr case74,4 pers/fam) -kg	3.89551	3.98826	4.08321	4.18043	4.18043 .
VOLUM deșeuri PMc 1 familie/ sapt = cant kg/150 kg/mc	0.01948	0.01994	0.02042	0.02090	0.02090

VOLUM deșeuri PMc 1 familie/ 2 sapt = cant kg/150 kg/mc	0.03896	0.03988	0.04083	0.04180	0.04180
VOLUM deseu xx xxxxx familii /2 spat	838	857	878	899	899
cantitate PM petru 21500 familii a 4,4 pers/sapt	41877	42874	43895	44940	44940
cantitate PM petru 21500 familii a 4,4 pers/2 sapt	83754	85748	87789	89879	89879
grad umplere pubele plastic 60 1 (0.06 mc)- ridicare 1/sapt	0.32	0.33	0.34	0.35	0.35
grad umplere pubele plastic 60 1 (0.06 mc)— ridicare 1/2 sapt	0.65	0.66	0.68	0.70	0.70
RECOMANDARE PUBELA 60 L - ridicare la 2 sapt	1	1	1	1	1

Tabel 4-10 Calcule pentru fundamentarea necesarului de europubele pentru populația de la case- deseu plastic-metal

Din analiza recomandărilor de mai sus, se desprinde concluzia că varinata optimă pentru celectarea deșeurilor menajere umede, respectiv a fracțiilor de hârtie-carton și platic-metal o reprezintă colectarea în următoarele categorii de pubele:

- pubele de 240 litri, pentru deșeru menajer umed, cu colectare la 7 zile;
- pubele de 60 litri, pentru deșeru hârtie-carton, cu colectare la 14 zile;
- pubele de 60 litri, pentru deșeru plastic-metal, cu colectare la 14 zile;

Gradul de umplere al europubelelor este evidențiat în tabelul de mai jos:

detalii	Anul și gradul de uiiplere al europubelei
detalii	2014- 2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2032 2031
deseu menajer -pubele 240 litri la 1 sapt(%)	41.42	45.00	46.07	47.17	48.29	49.44	50.62	51.82	53.06
deseu PM -pubele 601 Ia2sapt(%)	56.65	58.00	59.38	61.39	62.85	64.97	66.52	68.77	71.09
deseu HC -pubele 60 1 la 2sapt (%)	56.65	58.00	59.38	61.39	62.85	64.97	66.52	68.77	71.09
grad mediu de umplere (%)	51.57	53.67	54.94	56.65	58.00	59.79	61.22	63.12	65.08

Tabel 4-11. Gradul de umplere al europubelelor

După cum se poate observa, în analiza recomandării se au în vedere:

- timpul de depozitare temporară în europubele a deșeului menajer umed, care nu trebuie să depășescă 7 zile;
- gradul de umplere a pubelelor, potrivit calculelor matematice;
- posibilitatea reală ca deșeurile de tipul plastic-metal și hârtie-carton să atingă valori mult mai mari ca urmare a limitărilor determinate de forma și volumul acestora;
- modul de ambalare excesivă cu materiale de tipul plastic sau carton a unor produse livrate prin curierat sau, după caz, chiar achiziționate din magazinele de profil;
- lipsa culturii reciclării potrivit căreia se impune presarea și mărunțierea deșeurilor de hârtie-carton și plastic-metal;;

Apreciem că în condițiile în care, chiar dacă matematic rezultă, pentru deșeruile de hârtie-carton și plastic-metal este necesară o ridicare la 14 zile, în mod concret periodicitatea poate să fie, în timp, în multe situații de 7 zile.

Aprecierea se bazează pe faptul că în multe situații volumele reale ale deșeurilor vor fi mai mari decât cele stabilite prin normativ ca urmare a unor factori care pot fi:

- lipsa de cultură a colectării la nivelul populației;
- depozitarea în pubele (cele de 60 litri) a unor recipiente, cutii (similar) fără a fi suficent de bine presate sau mărunțite;
- alți factori de natură tehnică care nu au fost abordate în prezentul studiu de feabilitate.

4.2.2. CALCUL JUSTIFICATIV PENTRU COLECTARE DEȘEURI COLECTATE PRIN SISTEME MODULARE PENTRU COLECTARE SELECTIVĂ

In analiza efectuată si in varinatele de implementare a opțiunilor s-a avut in vedere ca propunerile să nu fie asimilitate noțiunii de insulă ecologică digitalizată st IC prin OUG 133/2022 - punct de colectare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat, compus dintr-un set de containere subterane sau supraterane, protejat antivandalism și împotriva accesului neautorizat si digitalizat pentru acces cu cârd pentru persoanele arondate, dotat cu cântar pentru determinarea cantității aruncate de fiecare utilizator.

Astfel, au fost prevăzute mijloace care nu au acces digitalizat cu cârd pentru persoane arondate si nici sistem de cântărire propriu.

Calculul necesarului de sisteme modulare colective are în vedere 3 variante constructive

a)varianta constructiva cu 6 eurocontainere de 1,1 mc cu următoarea structură:

- 2 eurocontainere pentru deșeuri menajere umed/smiliar
- 1 eurocontainer pentru deseu sticlă
- 1 eurocontainer pentru deseu hartie-carton
- 2 eurocontainere pentru deseu plastic-metal

bjvarianta constructiva cu 5 eurocontainere de 1,1 mc cu următoarea structură:

- 1 eurocontainer pentru deșeuri menajere umed/smiliar
- 1 eurocontainer pentru deseu sticlă
- 1 eurocontainer pentru deseu hartie-carton
- 2 eurocontainere pentru deseu plastic-metal

cjvarianta constructivă cu 4 eurocontainere de 1,1 mc cu următoarea structură

- 1 eurocontainer pentru deșeuri menajere umed/smiliar
- 1 eurocontainer pentru deseu sticlă
- 1 eurocontainer pentru deseu hartie-carton
- 1 eurocontainer pentru deseu plastic-metal

La baza dimensionării numărului eurocontainerelor în cadrul sistemelor modulare de colectare, au fost luate în considerare următoarele date de intrare:

Populația care locuiște la bloc 168.554 persoane, rezultând un mumăr

mediu de membrii de familie de 2,3 persoane ;

Cantitate de deșeuri generată de fiecare cetățean.

Densitatea deșeurilor

S Periodicitatea ridicării deșeurilor

Analiza din perspectiva deșeurilor menajere/umede

	2014- 2022	2023	2024	2025	2026
TOTAL deseu manajer densitate 350 kg/mc	108500	117443	''9792	122184	124732
deseu / zi/ pers = cant to* 1000/ (263154*365)	1.12961	1.22728	1.25650	1.28637	1.31810
total deseu la blocuri pt 1 zi (pentru 168554 pers)	190400	206863	211788	216823	222172
total deseu menajer la bloc pt 7 zile	1332797	1448038	1482514	1517759	1555201
total deseu la blocuri pt 3,5 zile (ridicare de 2 ori/sapt)	666398	724019	741257	758880	777601
volum deșeuri la bloc pt 1 zi (cant 7 zile/350 kg/mc)	544	591	605	619	635
volum deșeuri la bloc pt 3,5 zile (cant pe 3,5 zile/350 kg/mc)	1904	2069	2118	2168	2222
volum deșeuri la bloc pt 7 zile (cant 7 zile/350 kg/mc)	3808	4137	4236	4336	4443
necesar pubele la bloc de 1,1 mc pt ridicare gunoi la 1 zi si 300 puncte colectare	0.30	0.32	0.33	0.34	0.35
necesar pubele la bloc de 1,1 mc pt ridicare gunoi la 2 ori/sapt si 300 puncte colectare	1.04	1.13	1.16	1.18	1.21
necesar pubele Ia bloc de 1,1 mc pt ridicare gunoi la 1/sapt si 300 puncte colectare	2.08	2.26	2.31	2.37	2.42

Deșeu Platic metal	7
Deșeu Hărtie-Carton		3
TOTAL GENERAL	27	24
	58

Tabel 4-26 Tabel calcul autogunoiere—centralizator (2)

Media poderată a transportului de deșeuri este următoarea: (15*14+15*22)/30=18 mc

Din perspectiva utilizării autogunoierelor rezultă următoarea încărcare zilnica

a) Pentru deșeurile de la case=102 locații/zi
b) Pentru deșeurile din zona de bloc= 10 locații /zi

Achiziția autogunoiere cu compactor mai sus menționate va sigura transportul deșeurilor reciclabile după cum urmează:

- deșeuri hârtie -carton_atât prin colectarea prin "sistemul din poartă în poartă” cât și prin intermediul sistemelor modulare modulare;
- deșeu plastic -metal atât prin colectarea prin "sistemul din poartă în poartă” cât și prin intermediul sisteme modulare;
- Sticlă- doar prin intermediul sisteme modulare;
- deșeu menajer/alimentar/asimilat/nereciclat atât prin colectarea prin "sistemul din poartă în poartă” cât și prin intermediul sistemelor modulare

Recomandarea efectuată prin prezentul studiu de fezabilitate este de a se achizționa un număr de 30 autogunoiere (15 a 14 mc și 15 a 22 mc), acestea reprezentând 51,7% din necesarul calculat mai sus.

RECOMANDAREA ACHIZIȚIEI A 30 AUTOGUNOIERE DINTRE CARE 15 a 14 mc și 15 a 22 mc ARE LA BAZĂ CONSTRÂNGERILE DETERMINATE DE TIMPUL LIMITAT AVUT LA DISPOZIȚIE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Deci, potrivit justificărilor matematice rezultă următoarele RECOMANDĂRI:

1. Achiziția de 21500 europubele de 240 litri deșeurile menajere umede/similar
2. Achiziția de 21500 europubele de 60 litri pentru deșeurile menajere de hartie-carton
3. Achiziția de 21500 europubele de 60 litri pentru deșeurile menajere plastic-metal
4. Achiziția a 150 sisteme modulare cu 5 eurocontainare pentru următoarele tipuri de deșerui

- 1 eurocontainer de 1,1 mc pentru deșeu meanjer umed
- 1 eurocontainer de 1,1 mc pentru deșeu sticlă
- 1 eurocontainer de 1,1 mc pentru deșeu hârtie-carton
- 2 eurocontainere de 1,1 mc pentru deșeu platic-metal

5.Achiziția a 30 autogunoiere, după cum urmează:

-15 autoguniere de 14 mc
-15 autogunoiere de 22 mc

4.3.Descrierea alternativei recomandate

Colectare separată si transportul / transferul deșeurilor municipale

Colectarea deșeurilor reciclabile

Se propune implementarea unui sistem de colectare separată a deșeurilor reciclabile care să fie extins cu colectarea din poartă în poartă pe mai multe fracții, în vederea creșterii cantităților de deșeuri reciclabile colectate precum și în vederea scăderii gradului de impurificare a deșeurilor în recipientele de colectare.

Altfel, în zonele de blocuri, dotate cu pubele dispuse în interiorul sau, după caz, proximitatea imediată a blocurilor, colectarea deșeurilor reciclabile se va realiza prin aport voluntar pe trei fracții (hârtie-carton; plastic-metal și sticlă).

Propunerile sunt în concordanță, inclusiv cu prevederile OUG I33/2022³care a avut ca obiectiv accelerarea procesului de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România, cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile și a tranziției la economia circulară.

Totodată, propunerile propuse prin prezentul studiu de fezabilitate răspund necesității asigurării unui management integrat al deșeurilor ca unul dintre domeniile-țintă care contribuie la promovarea intereselor și obiectivelor politicii de mediu privind conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, precum și a sănătății umane.

Astfel, în mod concret se vor realiza următoarele achiziții specifice:

a)Pentru colectarea din poartă în poartă a deșeurilor reciclabile de la case se vor achiziționa 64.500 europubele dintre care 43.000 a 60 litri pentru deșeuri reciclabile (carton-hărtie și plastic-metal) și 21.500 a 240 litri pentru gunoi reziduale/menajer. în acest fel se va asigura colectarea selectivă pe 3 fracții.

S-a avut în vedere faptul că volumul deșeurilor de sticlă care pot fi colectate în mod real va fi influențat de implementarea sistemului de garanție la returnare. In mod real, însă, nu excludem faptul că, poate, mulți cetățeni nu vor accesa sistemul de garanție la returnare din diverse motive, cum ar fi, spre exemplu-distanța față de centrele care vor facilita aplicarea acestui concept.

Pe cale de consecință estimăm că unii dintre cetățenii care locuiesc la case vor accesa modalitatea de reciclare a deșeurilor din sticlă prin utilizarea Sistemelor modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor care se regăsesc în proximitatea locuințelor la casă.

Alocarea de europubele de 240 litri are în vedere volumele/cantitățile de deșeuri rezidual/menajere iar cele de 60 litri vizează deșeurile reciclabile (carton-hârtie și plastic-metal) care nu se colectează în volume/cantități mari. Din considerente de spațiu și o bună rezistență la manipulare, considerăm că europubele de 60 litri asigură eficientizarea păstrării și manipulării deșeurilor reciclabile concomitent cu o rată mai redusă de colectare.

bjPentru colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile -stradal în zona proximitate a blocurilor

Pentru încurajarea colectării separate, Primăria Sectorului 5 va pune la dispoziția populației de la blocuri Sisteme modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor cu 3 fracții reciclabile (carton-hârtie; plastic-metal; sticlă) la care se adaugă deșeurile menajere/reziduale.

Sistemul modular pentru colectare selectivă a deșeurilor trebuie privit ca un punct de colectare judicios amplasat astfel încât să asigure preluarea prin aport voluntar a deșeurilor de tipul hârtie-carton, plastic-sticlă și sticlă, precum și pentru preluarea deșeurilor menajere/reziduale generate de populația din sectorul 5.

Sistemul modular de colectare selectivă a deșeurilor este format din 5 euro containere de 1100 litri, amplasate în structuri metalice containerizare. Acestea pot fi individuale sau comasate.

Cele 5 eurocontainere asigură colectarea următoarelor fracții: hărtie-carton (1 eurocontainer); plastic-metal (2 eurocontinere); stică (1 eurocontienr); deșeuri menajere/reziduale (1 container).

In acest scop se vor achiziționa mijloacele necesare pentru realizarea unui număr de 150 astfel de amplasamente.

Rolul Sistemelor modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor (dispuse în apropierea cvartirurilor de blocuri) asigură prin distanțele față de blocuri și tipul/ categoria de deșeuri creșterea capacității de colectare selectivă prin aport voluntar în contextul în care, colectarea la asociațiile de proprietari nu asigură astfel de facilități.

Amplasarea judicioasă, la distanțe rezonabile una față de alta, în punctele cele mai eficiente vor asigura confortul celor care se deplasează pe distanțe scurte de la locuință la locul de reciclare și pe cale de consecință creșterea gradului de colectare.

în scopul creșterii cantităților de deșeuri reciclabile colectate precum și în vederea scăderii gradului de impurificare a deșeurilor în recipientele de colectare, acest sistem de colectare a deșeurilor reciclabile se va aplica din primul an de operare al noului sistem (2024).

In analiza efectuata și in propunerile de implementare a opțiunilor s-a avut in vedere ca propunerile sa nu fie asimilitate noțiunii de insulă ecologică digitalizată stabilită prin OUG 133/2022 - punct de colectare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat, compus dintr-un set de containere subterane sau supraterane, protejat antivandalism și împotriva accesului neautorizat și digitalizat pentru acces cu cârd pentru persoanele arondate, dotat cu cântar pentru determinarea cantității aruncate de fiecare utilizator.

Astfel, au fost prevăzute mijloace care nu au acces digitalizat cu cârd pentru persoane arondate și nici sistem de cântărire propriu.

c) transportul deșeurilor colectate de la populație cu autospeciale -autogunoiere

Pentru creșterea parcului de autospeciale și necesare transportului vor fi achiziționate următoarele autogunoiere cu compactoare obișnuite (neelectrice) după cum urmează:

o 75 autogunoiere cu compactoare cu capacitate 14 mc

o 75 autogunoiere cu compactoare cu capacitate de 22 mc

Ținând cont de volumele de deșeuri care trebuie transportate, numărul de treceri planificate pentru ridicarea deșeurilor menajere, capacitățile de trecere prin zone/spații mai înguste și capacitatea autogunoierelor (14 sau 22 mc), cele 30 autogunoiere care vorfi achiziționate prin proiect, vorfi utilizate, de principiu, după cum urmează:

Tip deșeru	Gunoieră 14 mc	Gunoieră 22 mc
Deseu meajer umed/similar	11	13
Deseu stică	4
Deșeu Platic metal	4
Deșeu Hărtie-Carton		2
TOTAL GENERAL •	15	15__ 30

Tabel 4-27 Tabel calcul autogunoiere—centralizator (1)

In ceea ce privește utilizarea autogunoierelor cu compactor achiziționate prin proiect rezultă următatea matrice de utilizare a resurselor:

-colectare deșeuri de cetățenii care locuiesc la case: 102 locuri de ridicare a deșeurilor/zi/autogunoieră, asigurându-se în medie 1 trecere / săptămnă pentru locuințele la case.

-colectare deșeuri de la cele 150 Sisteme modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor', minim 10 treceri/zi

Pentru colectarea deșeurilor reziduale din zona de blocuri se vor utiliza Sistemul modular de colectare selectivă a deșeurilor.

Sistemele modulare de colectare selectivă a deșeurilor sunt complementare sistemului de colectare a deșeurilor menajere la care se adaugă facilitatea de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile pe următoarele fracții: hârtie-carton, plastic-metal și sticlă, la care se adaugă o componentă de deșeuri menajere.

Pentru colectarea din poartă în poartă a deșeurilor reziduale de la gospodăriile individuale (case) se vor utiliza containere având diverse capacități, în funcție de numărul persoanelor care locuiesc în gospodărie.

Pentru punerea in aplicare a instrumentului „plătește pentru cât arunci” (PPCA), este necesar ca pe circuitul de trasabilitate să poată stabili cantități/volume însă cu precizarea că din această ecuație nu se face legătura directă cu cetățeanul. Totuși, pentru o etapă de dezvoltare ulterioară trebuie luat în considerare faptul că pentru o mai bună gestionare a tuturor categoriilor de date și informații (tipuri de deșeuri, cantități/volume colectate), recipientele vor fi dotate cu componentele specifice care să permită accesarea acestor categorii de informații.

In actuala etapă, prin proiect nu se poate realiza această cerință, însă conceptul urmărit prin Studiul de Fezabilitate vizează faptul că în viitor să poată fi implementate elementele tehnice necesare care să permită cântărire, măsurare și identificare pe întreg lanțul trasabilității care presupune:

1. Selectarea deșeurilor de către cetățean
2. Depozitarea temporară (pubele/europubele/eurocontainer)
3. Transportul cu autogunoiere
4. Preluarea și gestionarea deșeurilor pe fluxul reglementat, dar care nu face obiectul prezentului proiect.

Agenții economici, cu sediul/punctul de lucru în blocuri de locatari vor adera la sistemul de colectare separată propus și implementat pentru populație.

Pentru agenții economici/instituțiile cu sediul/punctul de lucru în locații individuale colectarea deșeurilor reciclabile se va realiza din poartă în poartă, în recipientele deținute. Colectarea separată a deșeurilor reciclabile din deșeurile similare se va realiza pe cinci fracții.

Trebuie luat în considerare că în această etapă nu vor fi achiziționate materiale și echipamente pentru cei 11.181 operatori economici și cele 18^ instituții publice, acestea utilizând europubelele/containerele existente ss " după caz, își vor achiziționa prin efort bugetar propriu astfel de europubele/containere.

Asociațiile de proprietari vor recicla prin aport voluntar la Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor care vor fi amplasate în cele 150 locații din sectorul 5.

In acest context, Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor dispuse stradal asigură creșterea capacității de colectare selectivă prin aport voluntar în contextul în care, colectarea la asociațiile de proprietari nu asigură astfel de facilități.

Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor trebuie privite ca un punct de colectare judicios amplasat astfel încât să asigure preluarea prin aport voluntar a deșeurilor de tipul hârtie-carton, plastic-metal și sticlă, precum și pentru preluarea deșeurilor reziduale/menajere generate de populația din sectorul 5 sau desfășoară activități temporare în zona.

Transportul deșeurilor

Pentru transportul deșeurilor la instalațiile de depozitare autorizate, se vor achiziționa prin proiect mijloace tehnice specializate de diferite capacități care să permită accesul în spații înguste dar și a unor mijloace tehnice de capacitate mai mare. Totodată se are în vedere achiziționarea de autogunoiere cu compactoare performante.

Autogunoierele cu compactoare achiziționate vor fi predate operatorului de salubritate cu care primăria/Consiliul Local al Sectorului 5 va încheia contract de delegare derulat printr-o procedura de selecție.

Complexitatea autogunoierelor cu compactoare, cu impact asupra prețului estimat pentru achiziție este determinat de:

- standardul ridicat al autoșasiului care are o normă redusă de poluare și nivel scăzut de zgomot în contextul în care operează în zone intens circulate cu poluare și nivel de zgomot ridicate;
- capacitate de lucru la variațiuni termice;
- instalație electrică complexă;
- nivel ridicat de automatizare și informatizare;
- rezistența ridicată la medii deosebit de ostile de lucru și lovituri;
- capacitate mare de transport și sisteme complexe oferite de elemente hidraulice, concasări, presare și altele asemenea.;
- interfețe pentru tractare și sisteme auxiliare dedicate;

Pentru creșterea parcului de autospeciale necesare transportului vor fi achiziționate următoarele autogunoiere cu compactoare (neelectrice) după cum urmează:

o 15 autogunoiere cu compactoare cu capacitate 14 mc

o 15 autogunoiere cu compactoare cu capacitate de 22 mc

Totodată, phțs valoarea achiziției autogunoierelor cu compactor este dată și de următoarele elemente:

- capacitatea celor 30 autospeciale propuse a se achiziționa în mc =540 mc;
- posibilități diferite de transport deșeuri (14 și 22 mc) fapt ce permite o mai bună utilizare, în funcție de nevoi și tipul deșeurilor, astfel încât să se asigure o bună eficientă a utilizării;
- clasa superioară de poluare (EURO 6) care va permite reducerea noxelor emise pe timpul activității de colectare a deșeurilor

Referitor la necesitatea dezvoltării infrastructurii de mijloace specializate, trebuie luate în considerare următoarele:

- Achiziția de autogunoiere performante (neelectrice) vor asigura reducerea poluării într-un sector în care traficul este deosebit de intens iar ritmul deplasării este destul de lent. Este deosebit de important să evidențiem faptul că din cauza poluării produse diferitele vehicule, în mun. București, Comisia Europeană are începute 2 proceduri de infringement pentru România.

-Circulația pe drumurile publice existente in Sectorul 5 se realizează preponderent cu autovehicule poluante. Creșterea accentuata a parcului de mașini la nivelul zonei a determinat uzura fizică și morală a infrastructurii rutiere, implicit a coridoarelor deservite de transport public, precum și o creștere continuă a nivelului de poluare.

-Nivelul ridicat de CO2 din atmosfera se datorează in principal arderii petrolului, cărbunelui si gazelor naturale. Plecând de la situația de fapt ca aproximativ 90% din combustibili sunt fosili, reprezentând aproximativ 90% din consumul mondial de energie, este normal sa nu fie ușor de a rezolvat această situație. 25% din consumul total de combustibili provine din sectorul transportului, acesta fiind responsabil de cca. 20% din emisiile totale de CO2 eliminate in atmosfera.

- In aceste condiții, proiectarea, planificarea, calibrarea si operarea flotei auto (inclusiv în ceea ce privește transportul deșeurilor) sunt criterii de performanță deosebit de importante, care trebuie să satisfacă cerințele de planurilor de dezvoltare locală, precum si creșterea gradului de satisfacție a comunității in legătură cu acest serviciu public.

Trasabilitatea deșeurilor municipale în sectorul 5

Pentru o imagine mai clară a fluxului deșeurilor colectate de pe raza sectorului 5 pentru perioada au fost realizate următoarele scheme de principiu

Conceptual, principalele etape ale gestionării deșeurilor la nivelul Sectorului 5 sunt:______

1. Generarea deșeurilor de către populație și operatori economici
2. PrecoP ^area deșeurilor de către populație/operatori economici

-prin cc%. .^rea în am... ec (fără a avea ca obiectiv existența a mai multor fracții)

-prin colectarea de 3-4 fracții (obiectiv al proiectului)

3. Colectarea deșeurilor de către firmele autorizate cu ajutorul autogunoierelor cu compactoare și a altor mijloace tehnice

-prin colectarea în amestec ( fără a avea ca obiectiv esistența a mai multor fracții)
-prin colectarea pe 3-4 fracții (obiectiv al proiectului, 3 la populație 4 prin intermediul Sistemelor modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor)

.1 ......... ......... .......- -.....

4.Transportul deșeurilor stațiile de colectare și sortare

Ș.Sortarea deșeurilor (statii sortare)

6. Depozitarea deșeurilor

7.ReciIclare

1. Colectarea și selectarea deșeurilor în locuințe 3

-hârtie-carton

-plastic -metal

-deșeuri menajer

2. Transport deșeuri la pubelă/europubele de către cetățeni

Ridicarea deșeurilor din locurile stabilite

-din poartă în poartă
-zona de blocuri

-zona de amplasare a Sistemelor modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor________ Transportul deșeurilor către stații de sortare , depozitare și reciclare

Fig 4-14 Principalele etape ale gestionării deșeurilor și mecanisme de plată

Campania de informare și publicitate va asigura informarea publicului asupra beneficiilor rezultate ca urmare a colectării selective și a faptului că un astfel de comportament contribuie la creșterea standardului de viață al populației și îmbunătățirea calității mediului.

Creșterea gradului de conștientizare publică prin campanii de promovare și publicitate în contextul elementelor de particularitate a populației care locuiește în Sectorul 5.

Particularitățile sectorului 5 au determinat factorii de decizie să acorde pe viitor o mai mare atenție acestei componente educative.

Ținând cont de obiectivele stabilite prin proiect, mesajul campaniei trebuie să fie imul care să încurajeze colectarea separată a deșeurilor mai ales pentru că cele două mari motive (lipsa containerelor speciale și percepția că infrastructura actuală de colectare a deșeurilor nu permite ridicarea separată a deșeurilor de către operatorii de salubritate) pentru care populația nu separă deșeurile la momentul acest, vor fi rezolvate prin implementarea acestui sistem de management al deșeurilor. în plus mesajul principal va fi dublat de indicarea culorilor specifice deșeurilor care vor fi colectate separat.

O campanie de informare și conștientizare publică va necesita următoarele paliere de abordare:

- distribuirea de materiale promoționale din care să rezulte necesitatea de recelare cu avantajele de termen scurt, mediu și lung (fluturași; pliante; afișe)
- acțiuni de informare directă a publicului, în măsură să transmită mesaje corecte și coerente referitor la probelematica gestionării și colectării selective a deșeurilor de către populație, inlclusiv prin aportul voluntar
- campanie media prin acțiuni de mediatizare în presă, site-ul primăriei și altele asemenea

Considerăm că schimbarea comportamentului legat de gestionarea responsabilă a deșeurilor prin colectarea separată a acestora se va realiza pas cu pas, o dată cu înțelegerea corectă a acestui proces și, mai ales, prin imitarea unui comportament văzut la alții. Ne așteptăm ca, în primă fază, cea mai mare parte a populației să nu adopte instant metoda de colectare separată a deșeurilor comunicată prin intermediul campaniei de promovare, chiar daca au auzit de ea.

Obiectivele specifice ale Campaniei sunt:

• Stimularea spiritului civic și participativ al populației (elevilor, cadrelor didactice, membrilor familiei în rezolvarea problemei deșeurilor din cadrul comunității;
• Asigurarea accesului comunităților vizate la informații privind beneficiile colectării selective a deșeurilor și reciclarea acestora;
• însușirea unor deprinderi în spiritul protecției mediului, mai ales în rândul tinerei generații, precum și a întregii comunități;
• Reducerea treptată a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi;

• Creșterea ponderii deșeurilor reciclabile colectate selectiv și asigurarea valorificării finale a acestora.

Tabelul următor include principalele componente ale alternativei recomandate:

Descriere măsură	Total investiții prioritare	Cheltuieli eligibile LEI prețuri constante	Cheltuieli non-eligibile	TVA non-eligibil	Total	An implementare
Colectare si transport deșeuri menajere reciclabile menajere, similare si piețe (extinderea sistemului)
Containere si pubele	20,385,585.00	20,385,585.00	0.00	3,873,261.15	24,258,846.15	2023
Mijloace de transport	31,082,670.00	31,082,670.00	0.00	5,905,707.30	36,988,377.30	2023
Colectare si transport biodeseuri menajere, similare si piețe
Containere si pubele
Mijloace de transport
Colectare si transport deșeuri menajere reziduale case
Containere si pubele		0.00		0.00	0.00	2023
Software pentru cântărire, monitorizare si control
Software pentru cântărire, monitorizare si control	0.00	0.00	0.00	0.00	0.00	2023
Alte active corporale
Centru de monitorizare	0.00	0.00	0.00	0.00	0.00	2023
SUB-TOTAL INVESTIȚII	51,468,255.00	51,468,255.00	0.00	9,778,968.45	61,247,223.45
Planificare (studii teren, EIA, studiu compoziție deșeuri, studiu posibilitate colectare biodeseuri, alte studii si expertizej/Proiectare -Studiul de fezabilitate si documentația de achiziție	395,000.00	395,000.00		75,050.00	470,050.00	2023
Asistenta Tehnica	270,000.00	270,000.00		51,300.00	321,300.00	2023
Conștientizare Publica	255,000.00	255,000.00	0.00	48,450.00	303,450.00	2023
AT organizare proceduri achiziție contracte servicii, furnizare,lucrări	260,000.00	260,000.00		49,400.00	309,400.00	2023
Suport Beneficiar	0.00	0.00		0.00	0.00	2023
Audit financiar	40,000.00	40,000.00		7,600.00	47,600.00	2023
SUB TOTAL INTAGIBILE	1,220,000.00	1,220,000.00	0.00	231,800.00	1,451,800.00
Total fara TVA	52,688,255.00	52,688,255.00	0.00	10,010,768.45	62,699,023.45

TOTAL TVA	10,010,768.45
TOTAL cu TVA	62,699,023.45

abel 4-28 Componentele alternativei recomandate (euro, prețurile anu ui 2023)

4.4. Mecanismul de plată

în cazul Sectorului 5, autoritatea locală a decis implementarea mecanismului de plată a serviciului de salubrizare pe bază de TARIF.

Acesta urmează, ca începând cu anul 2023 să aibă la bază conceptele și principiile stabilite inclusiv prin OUG 133/2022 și ordinul 640/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare.

Potrivit cadrului conceptual stabilit prin OUG 133/2022 și ordinul 640/2022 de aplicare a acesteia⁷, operatorii care desfășoară activități pe fluxul deșeurilor municipale fundamentează corespunzător activității prestate, următoarele tarife pentru activitatea de colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale:

- tarif pentru colectarea separată și transportul separat al deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale;
- tarif pentru colectarea separată și transportul separat al deșeurilor reziduale, wr'usiv a reziduurilor menajere și similare și al altor deșeuri colectate separat decât cele de hârtie, metal, plastic și sticlă;

La data elaborării studiului de fezabilitate mecanismul propus de plată al serviciului de salubrizare presupune ca operatorul privat, căruia îi va fi delegată, prin procedura de achiziție publica activitatea de colectare și transport a deșeurilor municipale, să colecteze contravaloarea serviciilor de salubrizare de la utilizatorii casnici și non-casnici prin intermediul tarifului de salubrizare. Utilizatorii casnici și non-casnici vor plăti tariful de salubrizare direct operatorului serviciului de salubrizare conform contractelor de servicii pe care acesta le va încheia cu utilizatorii, pe baza facturii fiscale emise de operator.

La fel ca în situația prezentă, operatorul privat va asigura plata operatorilor instalațiilor de tratare, inclusiv pentru deșeurile netratate transportate direct la depozit.

Utilizatorii casnici și non-casnici vor plăti tarif de salubrizare doar pentru activitățile serviciului de salubrizare, care fac obiectul delegării de gestiune către

⁷ Ordinul 640/2022 a Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice,

operatorul privat și anume colectarea separată și transportul separat al deșeurilor reziduale/menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori.

Referitor la mecanismul de aplicare a penalităților contractuale în situația nerespectării indicatorilor de performanță, operatorul privat va asigura din resurse proprii costurile suplimentare cu tratarea, depozitarea și contribuția pentru economia circulară aferentă cantității de deșeuri reziduale, colectată suplimentar peste cantitatea rezultată din aplicarea indicatorului de performanță privind colectarea separată.

4.5. Plan tarifar si suportabilitate

Taxele percepute generatorilor de deșeuri pentru managementul deșeurilor reprezintă principalul venit al sistemului de management al deșeurilor și, prin urmare, au un impact decisiv asupra finanțării noului sistem de gestionare a deșeurilor și vor determina sustenabilitatea financiară a acestuia.

In mod ideal tarifele propuse trebuie să îndeplinească următoarele trei criterii (în ordine descrescătoare a importanței):

1. trebuie să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului de management al deșeurilor;
2. trebuie să fie suportabile;
3. trebuie să evolueze într-un mod sistematic.

La nivelul Sectorului 5 al Municipiului București a fost realizat un Studiu de Oportunitate pentru delegarea serviciului public de salubrizare, aprobat de Consiliul Local al Sectorului 5 prin HCL 67 din 23.03.2020, modificat prin HCL 174 din 30.09.2021.

Acest studiu, în Anexa 1, face referire la evoiuția tarifelor de salubrizare în capitulul 3.6 "Stabilirea tarifelor și mecanismul de plată", iar Tariful de salubrizare pentru utilizatorii finali a fost stabilit pe baza următoarelor aspecte:

• durata optimă a contractului, pentru a asigura echilibrul financiar al acestuia în funcție de investițiile realizate, este recomandata a fi de 10 ani;
• tariful se stabilește atat pentru utilizatorii casnici plecând de la aceeași valoare a tarifului serviciului de salubrizare, care este o valoare agregata a tarifelor activitatilor serviciului de salubrizare), exprimata in lei/tona;
• tariful pentru utilizatorii casnici se stabilește in lei/persoana/luna, în funcție de indicii de generare ai deșeurilor menajere (kg/loc si zi);
• tariful pentru utilizatorii non-casnici se stabilește in lei/mc;
• pentru utilizatorii casnici tariful de salubrizare nu trebuie sa depaseasca limita de suportabilitate;
• tariful de salubrizare pentru utilizatorii finali reprezintă suma a trei tarife distincte: tariful distinct pentru deseurile reciclabile, tariful distinct pentru biodeseurile colectate separat si tariful distinct aferent celorlalte categorii de deșeuri municipale.

Tariful de salubrizare pentru utilizatorii casnici, ce urmeaza a fi stabilit de către Sectorul 5, trebuie sa acopere toate costurile activitatii de colectare separata si transportul separat al deșeurilor municipale, de la colectare pana la tratarea si eliminarea acestor deșeuri, dar nu trebuie sa depaseasca capacitatea de plata a populației.

Plecând de la aceste elemente, valoarea tarifului de salubrizare pentru utilizatorii casnici va fi stabilita parcurgând următoarele etape :

• primul pas consta in determinarea nivelului maxim al tarifului ce ar putea fi suportat de către populație, din punct de vedere social. Tariful instituit si plătit de utilizatorii casnici nu va putea depăși acest nivel;
• al doilea pas consta in determinarea nivelului tarifului de salubrizare care sa acopere costurile serviciului de salubrizare, in conformitate cu metodologia din Ordinul ANRSC nr. 109/2007. Stabilirea unei valori mai mici pentru tariful de salubrizare decât acest nivel nu asigura sustenabilitatea financiara a serviciului.

Stabilirea capacitatii maxime de plata a utilizatorilor casnici

Potrivit informațiilor preluate din Metodologia pentru elaborarea, monitorizarea, evaluarea si revizuirea planurilor județene de gestionare a deșeurilor si a planului de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București, elaborata de Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor in anul 2019, in vederea determinării capacitatii de plata a populației referitoare la serviciul de salubrizare, se recomanda parcurgerea etapelor descrise in continuare.

Prima etapa consta in proiecția venitului mediu lunar disponibil (net) pe gospodărie exprimat in lei, in termeni reali pentru perinda 2022 - 2031, la nivelul municipiului București. Veniturile sunt determinate - ' ."-meni reali deoarece pe baza lor se determina tariful maxim suportabil care va fi comparat cu costurile sistemului, costuri care sunt calculate in preturi constante.

Etapa a doua consta in determinarea valorii lunare maxime a facturii de salubrizare, la nivel de gospodărie. Pentru aceasta, se parcurg următorii pași:

• la venitul mediu lunar disponibil (net) pe gospodărie, stabilit la Etapa 1, se aplica un procent de 1% reprezentând pragul maxim suportabil in ceea ce privește tariful serviciului de salubrizare ;
• din valoarea rezultata la punctul anterior, se elimina valoarea aferenta TVA.

Etapa a treia consta in calculul tarifului maxim suportabil, exprimat in lei/tona, la nivelul municipiului București. Pentru acest calcul se vor avea in vedere următoarele variabile:

• valoarea lunara maxima a facturii de salubrizare, stabilita la etapa 2;
• numărul de persoane dintr-o gospodărie la nivel de municipiu/sector;
• cantitatea de deșeuri generata de către populație.

Pentru determinarea proiecției veniturilor disponibile ale populației Municipiului București in perioada 2022 - 2031 au fost utilizate informațiile din publicațiile INS si CNP, utilizandu-se următoarelor ipoteze:

• venitul mediu disponibil (net) pe gospodărie la nivel național la momentul elaborării acestui studiu, la nivelul anului 2022 este 3.925,9 lei/ gospodărie; In acest sens, proiecția venitului mediu disponibil (net) pe gospodărie si pe persoana, s-a realizat pe baza următoarelor ipoteze:
• câștigul salarial mediu brut (lei/persoana/luna) pentru Municipiul București este de 7,681.51ei la nivelul anului 2022. Datele sunt preluate de la Comisia Naționala de Strategie si Prognoza / Proiecția principalilor indicatori macroeconomici 2022-2026 /Prognoza-pe-termen- mediu-2022-2026-varianta-de-vara-2022 .
• a nivelul municipiului București, proiecția veniturilor medii disponibile la nivel de gospodărie a constat in ajustarea venitului mediu disponibil la nivel național cu un factor de corecție;
• proiecția veniturilor medii disponibile la nivel de gospodărie pe perioada de analiza a constat in ajustarea valorilor Înregistrate in anul de referința (anul 2023) cu valorile indicilor de creștere a salariilor pe perioada de analiza (cf. input Model simplificat Analiza Cost- Beneficiu).

Prognoze 202 i 2022 2023 2024 2025

macroeconomice

Creșterea inflației medii anuale	%	5.4%	13.0%	8.2%	5.3%	3.2%
Creșterea în termeni reali a produsului intern brut	%	5.9%	4.6%	2.8%	4.8%	5.0%
creșterea în termeni reali a salariilor	%	1.1%	-2.0%	1.7%	4.7%	4.9%
Indicele de cost în construcții	%	12.1%	20.2%	0.0%	0.0%	3.3%
Cursul de schimb mediu	Lei/euro	4.9200	4.9080	4.9800	5.0400	5.1000

Prognoze 2026 2027 2028 2029 2030 203 i

macroeconomice

Creșterea inflației medii anuale	%	2.9%	2.9%	2.9%	2.9%	2.9%	2.9%
Creșterea în termeni reali a produsului intern brut	%	4.5%	4.5%	4.5%	4.5%	4.5%	4.5%
creșterea în termeni reali a salariilor	%	4.5%	4.5%	4.5%	4.5%	4.5%	4.5%
Indicele de cost în construcții	%	2.7%	2.7%	2.7%	2.7%	2.7%	2.7%
Cursul de schimb mediu	Lei/euro	5.1600	5.1600	5.1600	5.1600	5.1600	5.1600

Tabel 4-29 Evoluția estimată a indicatorilor macro-economici

în vederea stabilirii venitului mediu disponibil (net) la nivel de persoana, s-a impartit venitul mediu disponibil (net) la nivel de gospodărie, calculat conform pașilor anterior, la numărul mediu de persoane dintr-o gospodărie la nivelul Sectorului 5, respectiv 2,56 persoane/gospodarie, după cum urmează:

-populația care locuiește la case: 21500 familii cu 94600 persoane, ceea ce corespunde unei medii de 4,4 pers/familie;

- populația care locuiește la case: 73284 familii cu 168554 persoane, ceea ce corespunde unei medii de 2,3 pers/familie.

		2022	2023	2024	2025	2026
Venitul mediu disponibil (net) la nivel național	lei/ gosp.	3,925.9
Câștigul salarial nominal mediu brut la nivel național	lei/pers/ luna	5,213.0
Câștigul salarial nominal mediu brut la nivelul judetului/municipiului București in care se implementează proiectul	lei/pers/ luna	7,681.5
Venitul mediu disponibil (net) la nivelul localității in care se implementează proiectul	lei/gosp.	5,784.9	5,946.9	6,232.4	6,544.0	6,838.4
Venitul mediu disponibil (ne' ’a nivelul localității in ca.. s implementează proiectul - zona urbana	lei/gosp.	5,784.9	5,946.9	6,232.4	6,544.0	6,838.4
Venitul mediu disponibil (net) la nivelul localității in care se implementează proiectul - zona rurala	lei/gosp.	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0
Venitul disponibil pentru servicii de salubritate (1%) -zona urbana	lei/gosp.	57.8	59.5	62.3	65.4	68.4
Venitul disponibil pentru servicii de salubritate (1%) -zona rurala	lei/gosp.	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0
Dimensiunea unei gospodarii - zona urbana	nr pers/gosp.	2.56	2.56	2.56	2.56	2.56
Dimensiunea unei gospodarii - zona rurala	nr pers/gosp.
Taxa maxima suportabila - zona urbana	lei/pers/ luna	22.6	23.2	24.3	25.6	26.7
Taxa maxima suportabila - zona rurala	lei/pers/ luna	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0

continuare

		2027	2028	2029	2030	2031
Venitul mediu disponibil (net) la nivel național	lei/ gosp.
Câștigul salarial nominal mediu brut la nivel național	lei/pers/ luna
Câștigul salarial nominal mediu brut la nivelul j udetului/municipiului București in care se implementează proiectul	lei/pers/ luna
Venitul mediu disponibil (net) la nivelul localității in care se implementează proiectul	lei/gosp.	7,146.2	7,467.8	7,803.8	8,155.0	8,522.0
Venitul mediu disponibil (net) la nivelul localității in care se implementează proiectul - zona urbana	lei/gosp.	7,146.2	7,467.8	7,803.8	8,155.0	8,522.0
Venitul mediu disponibil (net) la nivelul localității in care se implementează proiectul - zona rurala	lei/gosp.	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0
Venitul disponibil pentru servicii de salubritate (1%) -zona urbana	lei/gosp.	71.5	74.7	78.0	81.5	85.2
Venitul disponibil pentru servicii de salubritate (1%) -zona rurala	lei/gosp.	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0
Dimensiunea unei gospodarii - zona urbana	nr pers/gosp.	2.56	2.56	2.56	2.56	2.56
Dimensiunea unei gospodarii - zona rurala	nr pers/gosp.
Taxa maxima suportabila - zona urbana	lei/pers/ luna	27.9	29.2	30.5	31.9	33.3
Taxa maxima suportabila - zona rurala	lei/pers/ luna	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0

Tabel 4-30 Colcul taxă maxima suportabilă

Astfel, a rezultat, o limită de suportabilitate la nivelul anului 2023 de 23,2 (lei/pers/luna), în creștere până la 33,3 lei in anul 2031. Pentru anul 2024, primul an estimat al operării de către operatorul privat căruia i se atribuie contractul, nivelul suportabil al tarifului de salubrizare pentru populație, se estimează a fi de 24,3 lei/persoana/luna (evoluția pe întreaga perioadă în tabelul de mai sus).

Pentru a se asigura o recuperare echitabila a costurilor se presupune ca:

• tarifele se vor baza pe taxe stabilite, exprimate in RON/tona de deșeuri colectate, si vor fi la fel pentru toti utilizatorii;
• in cazul gospodăriilor, acestea vor fi transformate in taxe fixe exprimate in RON/(persoana din gospodarie)/luna (sau an).

Este important de menționat: se presupune ca gospodăriile vor fi taxate pentru deșeuri in funcție de deseurile colectate, si nu de cele generate. In acest sens, tariful mediu, in special pentru populația din sector, va reflecta faptul ca aceasta va contribui major la atingerea țintelor stabilite conform PNGD.

S-a presupus ca tariful mediu pentru populația din sector va fi aplicat pentru deseurile colectate, si nu pentru deseurile generate, in conformitate cu principiul echității si cu principiul "poluatorul plătește", recunoscandu-se importanta colectării selective ca soluție ce elimina necesitatea unor masuri costisitoare care sa garanteze redirectionarea deșeurilor la stațiile de sortare. "Deșeuri colectate" inseamna atat deseurile reziduale, cat si deseurile reciclabile colectate selectiv. Nu ar fi corect sa fie taxata numai pentru colectarea deșeurilor reziduale, din moment ce colectarea reciclabilelor este mai scumpa - mai scumpa decât a reziduurilor, chiar după scăderea veniturilor din vanzarea materialelor, si normal este ca producătorul acestor deșeuri sa plateasca.

Este de dorit ca numai gospodăriile participante la Îndeplinirea indicatorilor de colectare selectiva sa beneficieze de reducerea costurilor medii pentru deseurile menajere, pentru ca este si in conformitate cu principiul „poluatorul plătește" si pentru ca o astfel de reducere (cu mai bine de jumătate) ar fi un stimulent major pentru participarea gospodăriilor.

1. STRATEGIA DE TARIFARE IN SCENARIUL CU PROIECT

Sunt stabilite tarife distincte utilizatori: casnici si non-casnici.

Stabilirea nivelului maxim al tarifului de salubrizare pentru utilizatorii casnici

Pe baza tarifelor maxime pentru activitatea de colectare separata si transport a deșeurilor municipale si a indicilor de generare a deșeurilor au fost calculate tarifele maxime de salubrizare pentru populația Sectorului 5, exprimate in lei/persoana/luna.

Tarifele distincte pentru utilizatorii casnici ai serviciului de salubrizare sunt cele prevăzute de OUG nr. 92/2021. De asemenea, la calculul tarifelor distincte pentru utilizatorii serviciului de salubrizare, Primăria Sectorului 5 va avea in vedere veniturile din valorificarea deșeurilor (inclusiv sumele virate de OIREP-uri reprezentând costurile nete de gestionare a deșeurilor din ambalaje) realizate in Sectorul 5, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Tarifele plătite de utilizatorii serviciului de salubrizare trebuie sa ofere un stimulent eficient pentru reducerea generării deșeurilor. Acest lucru se poate intampla numai daca generatorul de deșeuri percepe legătură dintre suma pe care o plătește si cantitatea de deșeuri produse.

De asemenea, tarifele stabilite pe baza principiului de recuperare integrala a costurilor, trebuie verificate sub aspectul suportabilitatii, respectiv Încadrarea acestor tarife in nivelul maxim suportabil pentru utilizatorii casnici, stabilit ca un procent din venitul mediu disponibil (net) al unei gospodarii.

UILIZATORI CASNICI - MEDIUL URBAN		2022	2023	2024	2025	2026
Tarif/taxa distincta pentru deseurile reciclabile	lei/pers si luna	3.1	3.0	2.6	3.4	3.6
Tarif/taxa distincta pentru biodeseuri	lei/pers si luna	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0
Tarif/taxa distincta pentru alte categorii de deșeuri	lei/pers si luna	14.1	13.8	9.6	9.6	9.6
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE (cu TVA si fara redeventa)	lei/pers si luna	20.5	20.0	14.5	15.5	15.7
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE MAXIM SUPORTABILA	lei/pers si luna	22.6	23.2	24.3	25.6	26.7
Redeventa calculata pentru utilizatorii casnici - mediul urban	lei/pers si luna	0.0	0.0	0.0	2.3	2.3
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE (cu TVA si redeventa suportabila)	lei/pers si luna	20.5	20.0	14.5	17.7	17.9

continuare

UILIZATORI CASNICI - MEDIUL URBAN		2027	2028	2029	2030	2031
Tarif/taxa distincta pentru deseurile reciclabile	lei/pers si luna	3.7	3.8	3.9	4.0	4.1
Tarif/taxa distincta pentru ’^iodeseuri	lei/pers si luna	0.0	0.3	0.3	0.3	0.3
Tarif/taxa distincta pentru uite categorii de deșeuri	lei/pers si luna	9.5	9.5	9.4	9.5	9.6
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE (cu TVA si fara redeventa)	lei/pers si luna	15.8	16.1	16.2	16.5	16.6
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE MAXIM SUPORTABILA	lei/pers si luna	27.9	29.2	30.5	31.9	33.3
Redeventa calculata pentru utilizatorii casnici - mediul urban	lei/pers si luna	2.3	2.3	2.3	2.3	2.3
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE (cu TVA si redeventa suportabila)	lei/pers si luna	18.0	18.4	18.5	18.8	18.9

Tabel 4-31 Tarif /taxă salubrizare- utlizatori casnici

Tarifele previzionate țin cont de limita de suportabilitate (maxim 1% din venitul mediu disponibil net) asa cum este calculat la nivelul anului 2023 de 23,2 (lei/pers/luna), in creștere pana la 33,3 lei în anul 2031. Pentru anul 2024, primul an estimat al operării de către operatorul privat caruia i se atribuie contractul, nivelul suportabil al tarifului de salubrizare pentru populație, se estimează a fi de

24,3 lei/persoana/luna. Asa cum reiese, tarifele planificate pentru utilizatorii casnici se incadreaza sub acest prag de suportabilitate.

Valoarea maxima a tarifelor distincte pentru utilizatorii casnici ai serviciului de salubrizare, reglementate la art. 17, alin. (5), litera i) din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, este prevăzută in tabelul anterior.

Structura tarifului utilizatori non-casnici:

Valoarea tarifelor distincte pentru utilizatorii non-casnici ai serviciului de salubrizare este prognozata astfel:

UILIZATORI NON-CASNICI		2022	2023	2024	2025	2026
Tarif/taxa distincta pentru deseurile reciclabile (inclusiv redeventa)	lei/tona	1,366.1	687.9	241.3	338.3	317.7
Tarif/taxa distincta pentru alte categorii de deșeuri (inclusiv redeventa)	lei/tona	430.6	411.9	341.9	401.3	405.2

UILIZATORI NON-CASNICI		2027	2028	2029	2030	2031
Tarif/taxa distincta pentru deseurile reciclabile (inclusiv redeventa)	lei/tona	301.6	298.6	282.9	281.6	284.7
Tarif/taxa distincta pentru alte categorii de deșeuri (inclusiv -edeventa)	lei/tona	410.4	1423.68	1024.99	781.03	732.47

Tabel 4-32 Structura tarifului utilizatori non-casnici

2. STRATEGIA DE TARIFARE IN SCENARIUL FARA PROTECT Structure tarifului utilizatori casnici:

UiLIZATORI CASNICI - MEDIUL URBAN		2022	2023	2024	2025	2026
Tarif/taxa distincta pentru deseurile reciclabile	lei/pers si luna	4.1	4.3	4.5	4.6	4.7
Tarif/taxa distincta pentru biodeseuri	lei/pers si luna	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0
Tarif/taxa distincta pentru alte categorii de deșeuri	lei/pers si luna	14.1	14.1	14.5	14.6	15.0
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE (cu TVA)	lei/pers si luna	21.7	21.9	22.5	22.9	23.5
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE MAXIM SUPORTABILA	lei/pers si luna	22.6	23.2	24.3	25.6	26.7

TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE (cu TVA)

lei/pers si luna

21.7

21.9

22.5

22.9

23.5

UILIZATORI CASNICI - MEDIUL URBAN		2027	2028	2029	2030	2031
Tarif/taxa distincta pentru deseurile reciclabile	lei/pers si luna	4.9	5.0	5.3	5.4	5.6
Tarif/taxa distincta pentru biodeseuri	lei/pers si luna	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0
Tarif/taxa distincta pentru alte categorii de deșeuri	lei/pers si luna	15.5	15.9	16.4	16.9	17.1
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE (cu TVA)	lei/pers si luna	24.2	24.9	25.8	26.6	26.9
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE MAXIM SUPORTABILA	lei/pers si luna	27.9	29.2	30.5	31.9	33.3
TARIFUL/TAXA DE SALUBRIZARE (cu TVA)	lei/pers si luna	24.2	24.9	25.8	26.6	26.9

Tabel 4-33 Structure tarifului utilizatori casnici-fără proiect

In aceasta situație, nu exista redeventa cuprinsa in taxa de salubrizare.

Structure tarifului utilizatori non-casnici:

Valoarea tarifelor distincte pentru utilizatorii non-casnici ai serviciului de salubrizare este prognozata astfel:

UILIZATORI NON-CASNICI		2022	2023	2024	2025	2026
Tarif/taxa distincta pentru deseurile reciclabile (inclusiv redeventa)	lei/tona	1,843.5	1,004.4	1,011.2	1,014.3	1,019.3
Tarit/taxa distincta pentru alte categorii de deșeuri (inclusiv redeventa)	lei/tona	419.3	420.9	419.4	420.8	422.3

continuare

UILIZATORI NON-CASNICI		2027	2028	2029	2030	2031
Tarif/taxa distincta pentru deseurile reciclabile (inclusiv redeventa)	lei/tona	1,025.3	1,031.0	1,055.8	1,061.7	1,086.6
Tarif/taxa distincta pentru alte categorii de deșeuri (inclusiv redeventa)	lei/tona	423.7	427.8	429.3	434.1	419.3

Tabel 4-34 valoare tarife utilizatori non-casnici

143

CAPITOLUL 5.

ANALIZA ALTERNATIVELOR. OBIECTIVE ȘI PARAMETRII DE PROIECTARE.

5.1. Analiza alternativelor/opțiunilor

Proiectul descris prin prezentul studiu de fezabilitate își propune achiziționarea de echipamente de colectare și transport destinate colectării separate a deșeurilor din Sectorul 5 al Municipiului București. Activitatea de colectare și transport a deșeurilor din Sectorul 5 este parte componentă a sistemului de management integrat al deșeurilor aplicabil întreg Municipiului București, conform PGDMB. Deoarece există obiective legale privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale, care se aplică atât la nivel de sector cât și pentru ansamblul Municipiului București dar, pe de altă parte, procesul de definitivare a sistemului de management integrat al deșeurilor al Municipiului nu este definitivat, masurile prevăzute prin prezentul proiect reprezintă o etapă tranzitorie până la implementarea completă a SMID București.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociației de Dezvoltare Intercomunitara pentru gestionarea integrata a deșeurilor municipale in Municipiul București numărul 25/29.08.2022 s-a decis de către reprezentanții tuturor sectoarelor Municipiului București ca toate sistemele de colectare a deșeurilor la nivelul Municipiuhf București să aibă o abordare unitara si sa fie confonne cu prevederile PGDML.

Deoarece acest proiect nu include decât achiziție de echipamente, nu a fost dezvoltată o analiză propriu-zisa a alternativelor.

Analiza alternativelor s-a realizat din perspectiva fiecărui tip de echipament, respectiv au fost analizate opțiunile disponibile pe piață la momentul actual, pentru a definii cerințele beneficiarului în ceea ce privește colectarea și transportul deșeurilor colectate separat.

Nefiind vorba de investitii în instalatii de tratare a deșeurilor sau ale lucrări de construcție, nu a fost necesar a fi analizate alternative de amplasament și nu a fost dezvoltată o analiză pentru alternativele sistemului.

Astfel, la nivelul Sectorului 5, în primă etapă, activitatea de sortare a deșeurilor se va realiza în facilitățile existente, urnind ca ulterior, după finalizarea capacității de sortare a municipiului București, activitatea să fie preluată centralizat la nivelul Municipiului.

Astfel, acest capitol prezintă analiza opțiunilor tehnice pentru colectarea și transportul deșeurilor, respectiv pentru următoarele activități:

• Colectarea separată a deșeurilor reciclabile reziduale/menajere, similare și din piețe;
• Colectarea separată a deșeurilor reziduale reziduale/menajere, similare și din piețe;

Evaluarea opțiunilor tehnice s-a realizat având în vedere următoarele criterii de evaluare:

- Aspecte tehnice;
- Aspecte sociale și de acceptare a populației;
- Posibilitatea de a fi utilizate în zonele rezidențiale ale Sectorului 5 București;
- Probleme de mediu (prevăzute);
- Cost.

Colectarea separată a deșeurilor

Opțiunea 1 — colectarea deșeurilor reziduale/menajere și similare pe 4 fracții separate:

■ O fracție de hârtie și carton - ambalaje și non-ambalaje
■ O fracție de plastic și metal împreună - ambalaje și non-ambalaje
■ O fracție de sticlă - ambalaje de diferite culori
■ O fracție reziduală - restul de deșeuri care se generează într-o gospodărie

Opțiunea 2 - colectarea deșeurilor pe 3 fracții separate:

■ O fracție pentru deșeurile reciclabile amestecate
■ O fracție pentru deșeurile reziduale;
■ O fracție pentru deșeurile colectate separat.

Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea separată a deșeurilor

Opțiunea 1 - Colectarea

separată a deșeurilor municipale pe 4 fracții

Opțiunea 2 - Colectarea separată a deșeurilor municipale pe 3 fracții

Disponibilitate pentru

utilizator/administrație publică

locală- Destul de dificil de atins, având în vedere că necesită amplasarea a cel puțin 4 recipiente diferite care să fie la dispoziția populației; foarte ridicat riscul ca să nu existe spațiu suficient disponibil

Disponibilitate pentru

utilizator/adm inistrație publică

locală- Cea mai ușoară’modalitate de colectare care asigură o separare a deșeurilor

Confortul pentru utilizator-Relativ ridicat - utilizatorul trebuie să pre-colecteze în locuință numai pe 3 fracții - -----5............ .......

Confortul pentru utilizator-Destul de redus; presupune ca utilizatorului să-și asigure în locuință spațiu suficient pentru pre-colectarea a 4 fracții separate

Calitatea colectării și valorificării ulterioare- Calitate bună a deșeurilor colectate, randamentul sortării este bun, si gradul de reciclare este mai ridicat.

Costuri de investiție- Ridicate -investiții în 4 recipiente și mașini de colectare separată; costuri de amenajare pentru locațiile de amplasare a recipientelor

Costuri de colectare- Ridicate -costurile de colectare ridicate, personal mai numeros (costuri cu salariile mai mari)

Calitatea colectării și valorificării ulterioare- Calitate scăzută a deșeurilor colectate, ceea ce duce la un randament al sortării la fel de scăzut Gradul de reciclare va fi scăzut, valorificarea materialelor reciclabile este greoaie, conformitatea cu economia circulară este slabă Costurile de sortare a deșeurilor sunt mai ridicate

Costuri de investiție- Reduse

Costuri de colectare- Reduse

Având în vedere prevederile ADIGIDMB nr.26 din 12.09.2022 și 32 din 18.10.2022, la nivelul sectorului 5, rezultă următoarele:

Tip fracție	Colectare de către populația de la case	Colectare stradală prin aport voluntar
Hârtie-carton	X	X
Plastic-metal	X	X
Sticla	-	X

Rezidual/ menajere	X	X
Deseu voluminos	Campanii organizate de operatorii de salubritate, la cererea utilizatorilor, centre de coletare cu aport voluntar
Textile	Cel târziu pînă la 01.01.2025	Cel târziu pînă la 01.01.2025

Tabel 5-1 Tipuri de fracții colectate, conf ADIGIDMB nr.26 din 12.09.2022 si 32 din 18.10.2022

In această situație la nivelul sectorului 5 cel mai eficient este realizarea unui sistem mixt de colectare care să asigure:

a)colectarea separată a deșeurilor pe 3 fracții pentru locuințe individuale și ridicarea acestora din poartă

b ) colectarea separată a deșeurilor pe 4 fracții prin crearea de Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor judicios repartizate care sunt dispuse în proximitatea blocurilor de locuință

Pentru asociațiile de proprietari se recomandă colectarea selectivă prin aport voluntar la sistemele modulare pentru colectare selectivă din zonă

Rolul sistemelor modulare pentru colectare selectivă dispuse stradal (cu un plus pentru cele dispuse în apropierea cvartarurilor de blocuri) asigură creșterea capacității de colectare selectivă prin aport voluntar în contextul în care, colectarea la asociațiile de proprietari nu asigură astfel de facilități.

5.2. Colectarea separată a deșeurilor reciclabile

5.2.1. Deșeuri de hârtie-carton

Având în vedere prevederile legale naționale în vigoare, colectarea amestecată a deșeurilor reciclabile nu mai trebuie luată în considerare ca opțiune viabilă. Deșeurile de hârtie/carton trebuie colectate separat din motive de evitare a contaminării care ar conduce la imposibilitatea reciclării acestei categorii. Deșeurile de sticlă trebuie colectate separat din motive de siguranță a manipulării. Deșeurile de plastic și metal pot fi colectate împreună.

Din perspectiva tehnică există două opțiuni principale de organizare a colectării separate:

Opțiunea 1: Sistem de colectare din ușă în ușă;

Opțiunea 2: Sistem de colectare cu aport voluntar.

Ambele tipuri de scheme de colectare au fost implementate cu succes în diferite orașe europene. Decizia privind implementarea schemelor de colectare cu aport voluntar sau din poartă în poartă depinde în principal de procentele de colectare de atins și de asemenea de cum este organizat sistemu’ de colectare a deșeurilor, de tarife, comportamentul oamenilor, de colectorii in^rmali și mulți alți factori. Alegerea sistemului de colectare are un impact important asupra costurilor și calității deșeurilor colectate.

Capacitățile containerelor pentru colectarea separată a deșeurilor care trebuie furnizate depind de:

■ numărul de persoane deservite de un container;
• cantitatea de material reciclabil generate pe persoană;
- frecvența de colectare - săptămânal, o dată la două săptămâni, etc.

Containerele de colectare trebuie să fie compatibile cu mecanismele de acționare a vehiculelor 3

Opțiunea 1: Sistem de colectare separată din poartă în poartă, cu recipiente separate

In cazul acestui sistem fiecare gospodărie individuală primește unul sau mai multe containere pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile iar în zona de blocuri numărul de containere se stabilește în funcție de numărul de persoane și frecvența de colectare a deșeurilor reciclabile.

Opțiunea 2: Sistem de colectare prin aport voluntar, înființarea de -sisteme stradale de containere integrate judicios repartizate

în fiecare punct de colectare sunt amplasate unul sau mai multe containere, pentru asigurarea colectării pe 4 fracții iar locuitorii vor aduce deșeurile la containerele de colectare. Numărul și mărimea containerelor vor fi adaptate cerințelor sistemului de colectare, volumului disponibil și necesarului de capacitate pentru deșeurile generate și colectate. Alegerea sistemelor va fi făcută astfel încât conținutul containerul să nu permită sustragerea materialului reciclabil depus în interiorul containerului.

Rolul containerelor integrate dispuse stradal (cu un plus pentru cele dispuse în apropierea cvartarurilor de blocuri) asigură creșterea capacității de colectare selectivă prin aport voluntar în contextul în care, colectarea la asociațiile de proprietari nu asigură astfel de facilități.

Evaluarea opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reciclabile de hărtie/carton

Opțiunea 1: Sistem de colectare “din poartă în poartă ”

Opțiunea 2: Sistem de colectare prin aport voluntar

Confort pentru utilizator și participarea acestuia- Confort ridicat referitor la colectarea separată, pentru că deșeurile sunt colectate direct de la generatori.

Capacitate disponibilă-

europubele de 60 1 de culoare albastră. Europubele trebuie să aibă neapărat capac.

Alocarea de europubelele de 240 litri are în vedere volumele/cantitătile de deșeuri reziduale/menajere iar cele de 60 litri vizează deșeurile recilabile (carton-hărtie și plastic-metal) care nu se colectează în volume/cantităti mari. Din considerente de spațiu și o bună rezistență la manipulare, consideram că europubele de 60 litri asigură eficientizarea păstrării și manipulării deșeurilor reciclabile concomitent cu o rată mai redusă de colectare.

Rata de colectare si calitatea materialelor reciclabile colectate

Confort pentru utilizator și participarea acestuia- Confort redus, pentru că sistemele cu aport voluntar necesită un efort mai mare din partea cetățenilor, deplasarea până la containere și punerea deșeurilor în containere în funcție de fracție

Capacitate disponibilă-

europubele de 240 1 /containere publice, private sau stradale, eurocontainere de 1,1 mc sau igloo-uri de capacități de la 1,1 la 3 mc, de culoare albastră.

Alocarea de europubelele de 1100 litri are în vedere volumele/cantitătile de deșeuri reziduale/menajere precum și cele care vizează deșeurile recilabile (striclă, carton-hârtie și plastic-metal) care nu se colectează în volume/cantităti mari. Din considerente de spațiu și o bună rezistență la manipulare, consideram că europubele de 1100 litri asigură eficientizarea păstrării și manipulării

(gradul de impurificare)- Rate de colectare mai ridicate. Materialele colectate sunt de calitate mai bună, cu grad de impurificare mai redus, responsabilitatea generatorului este mai ridicată

Costuri colectare (investiții și operare)- Sistemul necesită multe recipiente (dacă se implementează colectarea în europubele) și vehicule de colectare specializate. Costurile recipientelor pot fi variabile având în vedere varietatea de recipienți sau europubele.

Costuri sortare (investiție și operare)- Opțiunea prezintă avantajul că scade costurile de sortare ulterioare într-o instalație specializată. De asemenea, pot crește veniturile din activitatea de sortare prin obținerea unor materiale reciclabile foarte specifice (ex: hârtie și carton amestecat (sortate) (1.02), hârtie și carton ondulat din supermarket (1.04), hârtie de tipar sortată, pentru eliminarea tușului (1.11))

deșeurilor recilabile concomitent cu o rată mai redusă de colectare.

Rata de colectare și calitatea materialelor reciclabile colectate (gradul de impurificare)- Există un potențial de contaminare cu impurități și reziduuri, care poate fi prea puțin controlat. Impurificarea deșeurilor duce la cantităti mai reduse de deșeuri reciclabile colectate (pentru reciclare) si cantităti mai mari de refuzuri de la sortare.

Costuri colectare (investiții și operare)- Costuri mai mici de investiții, containerele pentru punctele de colectare nu sunt cu mult mai scumpe decât europubelele

individuale. Pentru punctele de colectare subterane (a se vedea opțiunea de colectare a deșeurilor reziduale) costurile de investiții și operare pot fi semnificativ mai mari.

Costuri sortare (investiție și operare)- Costurile de investiție sunt mai ridicate pentru că presupun mai multe echipamente de sortare care să ducă la categorii specifice de materiale reciclabile din a'Mași materie primă. Costuri de sorti - .nai ridicate, legate atât de efortul de sortare cât si de gestionare a reziduurilor din sortare

In acestă situație, colectarea deșeurilor de hârtie-carton, Ia nivelul sectorului 5 cel mai eficicent este realizarea unui sistem mixt de colectare care să asigure:

a)colectarea separată a deșeurilor pe 3 fracții, dintre care una de hărtie-carton, in europubele de 60 litri, pentru locuințe individuale și ridicarea acestora din poartă

b)colectarea separată a deșeurilor pe 4 fracții, dintre care una de hărtie-carton, prin crearea de Sisteme modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor judicios repartizate

Pentru asociațiile de proprietari se recomandă ca colectarea selectivă să se facă prin aport voluntar la Sistemele modulare de colectare selectivă a deșeurilor din zonă, unde există europubele pentru hărtie-carton

5.2.2. Deșeuri plastic-metal

Evaluarea opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reciclabile de plastic/metal_______________

Opțiunea 1: Sistem de colectare “din poartă în poartă”

Opțiunea 2: Sistem de colectare prin aport voluntar

Confort pentru utilizator și participarea acestuia- Confort ridicat referitor la colectarea separată, pentru că deșeurile sunt colectate direct de la generatori. Aplicabil la zonele de case

Capacitate disponibilă-

europubele de 60 1 , toate de culoare galbenă. Europubelele trebuie să aibă neapărat capac.

Alocarea de europubelele de 60 litri are în vedere vizează deșeurile recilabile (carton-hârtie și plastic-metal) care nu se colectează în volume/cantități mari. Din

considerente de spațiu și o bună rezistență la manipulare, consideram că europubele de 60 litri asigură eticientizarea păstrării și manipulării deșeurilor recilabile concomitent cu o rată mai redusă de colectare.

Rata de colectare si calitatea materialelor reciclabile colectate- Rate de colectare mai ridicate. Materialele colectate sunt de calitate mai bună, cu grad de impurificare mai redus, responsabilitatea generatorului este mai ridicată.

Costuri colectare (investiții și operare)- Sistemul necesită multe recipiente (dacă se implementează colectarea în europubele) și vehicule de colectare specializate. Costurile

Capacitate disponibilă-

Europubele de 240 1 publice, private sau stradale, eurocontainere de 1,1 mc sau igloo-uri de capacități de la 1,1 la 3 mc, de culoare galbenă.

Alocarea de europubelele de 1100 litri are în vedere volumele/cantitătile de deșeuri rezidual e/menaj ere precum și

deșeurile recilabile (carton-hârtie și plastic-metal) care nu se colectează în volume/cantităti mari. Din

considerente de spațiu și o bună rezistență la manipulare, consideram că europubele de 1100 litri asigură eficientizarea păstrării și manipulării deșeurilor recilabile concomitent cu o rată mai redusă de colectare.

Rata de colectare si calitatea materialelor reciclabile colectate-Există un potențial de contaminare cu impurități și reziduuri, care poate fi prea puțin controlat. Impuri ficarea deșeurilor duce la cantităti mai reduse

recipientelor pot fi variabile având în vedere varietatea de recipienți / europubele.

Costuri sortare (investiție și operare)- Opțiunea prezintă avantajul că scade costurile de sortare ulterioare într-o instalație specializată. De asemenea, pot crește veniturile din activitatea de sortare prin obținerea unor materiale reciclabile foarte specifice (ex: PET, folie, alte plasticuri, doze aluminiu, cutii conserve etc).

de deșeuri reciclabile colectate (pentru reciclare) și cantități mai mari de refuzuri de la sortare

Costuri colectare (investiții și operare)- Costuri mai mici de investiții, containerele pentru punctele de colectare nu sunt cu mult mai scumpe decât europubelele

individuale. Pentru punctele de colectare subterane (a se vedea opțiunea de colectare a deșeurilor reziduale) costurile de investiții și operare pot fi semnificativ mai mari.

Costuri sortare (investiție și operare)- Costurile de investiție sunt mai ridicate pentru că presupun mai multe echipamente de sortare care să ducă la categorii specifice de materiale reciclabile din același materie primă. Costuri de sortare mai ridicate, legate atât de efortul de sortare cât si de gestionare a reziduurilor din sortare

în acestă situație, colectarea deșeurilor de plastic-metal, la nivelul sectorul»?i 5 cel mai eficicent este realizarea unui sistem mixt de colectare care să L.^ure:

a)colectarea separată a deșeurilor pe 3 fracții, dintre care una de plastic-metal, in europubele de 60 litri⁴, pentru ^cuinte individuale și ridicarea acestora din poartă

b) colectarea separată a deșeurilor pe 4 fracții, dintre care una de plastic-metal, prin crearea de Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor judicios repartizate.

Pentru asociațiile de proprietari se recomandă ca colectarea selectivă să se facă prin aport voluntar la Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor din zonă, unde există europubele pentru plastic-metal

5.2.3. Deșeuri sticlă

Evaluarea opțiunilor tehnice de colectare a deșeurilor reciclabile de

sticlă

Opțiunea l: Sistem de colectare “din poartă în poartă”

Opțiunea 2: Sistem de colectare prin aport voluntar

Confort pentru utilizator și participarea acestuia- Confort ridicat referitor la colectarea separată, pentru că deseurile sunt colectate direct de la generatori. Există riscul de rănire la manipularea manuală a deșeurilor în recipienți. Introducerea sistemului depozit pentru ambalajele de sticlă (și posibilitatea obținerii de venituri din acestea) ar putea surmonta confortul ridicat.

Alocarea de europubelele nu este rentabilă și nu este prevăzută la nivelul locuințelor individuale »

Capacitate disponibilă-

europubele de 240 1 publice, private sau stradale, eurocontainere de 1,1 mc sau igloo-uri de capacități de la 1,1 la 3 mc, de culoare verde.

Alocarea de europubelele de 1100 litri are în vedere volumele/cantitătile de deșeuri reziduale/menajere , precum și cele care vizează deseurile recilabile (striclă, carton-hărtie șiplastic-metal) care nu se colectează în volume/cantităti mari. Din

considerente de spațiu și o bună rezistență Ia manipulare, consideram că europubele de 1100 litri asigură eficientizarea păstrării și manipulării deșeurilor recilabile concomitent cu o rată mai redusă de colectare.

Rata de colectare si calitatea materialelor reciclabile colectate- Rata de colectare destul de bună. Există un potențial mic de contaminare cu impurități și reziduuri. Riscul de colectare al unor ambalaje de sticlă sparte, care nu se pot valorifica prin reutilizare

Costuri colectare (investiții și operare)- Costuri mai mici de

investiții, containerele pentru punctele de colectare nu sunt cu mult mai scumpe decât europubelele

individuale. Pentru punctele de colectare subterane (a se vedea opțiunea de colectare a deșeurilor reziduale) costurile de investiții și operare pot fi semnificativ mai mari

Costuri sortare (investiție și operare)- Costurile de investiție sunt mai ridicate pentru că presupun mai multe echipamente de sortare care să ducă la categorii specifice de materiale reciclabile din același materie primă. Costuri de sortare mai ridicate, legate atât de efortul de sortare cât si de gestionare a reziduurilor din sortare. Costurile de sortare cresc odată cu gradul de mărunțire al deșeurilor

In această situație, colectarea deșeurilor de sticlă, la nivelul sectorului 5 cel mai eficient este realizarea unui sistem de colectare care să asigure:

a)colectarea separată a deșeurilor pe 4 fracții (hartie-carton, plastic-metal, sticlă și deșeuri menajere), prin Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor Rolul containerelor dispuse stradal (cu un plus pentru cele dispuse în apropierea cvartarurilor de blocuri) asigură creșterea capacității de colectare selectivă prin aport voluntar în contextul în care, colectarea la asociațiile de proprietari nu asigură astfel de facilități.

S-a avut în vedere faptul că volumul deșeurilor de sticlă care pot fi colectate în mod real va fi influențat de implementarea sistemului de garanție la returnare. In mod real, însă nu excludem faptul că, poate, mulți cetățeni nu vor accesa sistemul de garanție la returnare din diverse motive, cum ar fi, spre exemplu-distanța față de centrele care vor facilita aplicarea acestui concept.

Pentru asociațiile de proprietari se recomandă colectarea selectivă să se facă prin aport voluntar la Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor din zonă

Sistemul modular de colectare selectivă a deșeurilor este format din 5 eurocontainere de 1100 litri, amplasate în structuri metalice containerizare. Acestea pot fi individuale sau comasate.

Cele 5 euro containere asigură colectarea următoarelor fracții: hârtie-carton (1 euro container); plastic-metal (2 euro conținere); sticlă (1 euro containere); deșeuri menajere/reziduale (1 euro container).

Rolul Sistemelor modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor (dispuse în apropierea cvartarurilor de blocuri) asigură prin distanțele față de blocuri și tipul/ categoria de deșeuri creșterea capacității colectare selectivă prin aport voluntar în contextul în care, colectarea la asociațiile de proprietari nu asigură astfel de facilități.

Totodată, instalarea Sistemelor modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor inclusiv în zone în care există multe case permite colectarea selectivă a sticlei concomitent cu fracțiile reciclabile carton-hârtie; plastic-metal

a) Pentru locuințe individuale (case), în aplicarea legislației existente, nu este rentabilă colectarea sticlei. Aceasta poate fi valorificată potrivit cadrului normativ în domeniu sau colectată prin aport voluntar la Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor

S-a avut în vedere faptul că volumul deșeurilor de sticlă care pot fi colectate în mod real va fi influențat de implementarea sistemului de garanție la returnare. In mod real, însă nu excludem faptul că, poate, mulți cetățeni nu vor accesa sistemul de garanție la returnare din diverse motive, cum ar fi, spre exemplu-distanța față de centrele care vor facilita aplicarea acestui concept.

Pe cale de consecință estimăm că unii dintre cetățenii care locuise la case vor accesa modalitatea de recitare a deșeurilor din sticlă prin utilizarea Sistemelor modulare pentru dectare selectivă a deșeurilor care se regăsesc în proximitatea locuințelor la .ă.

5.3. Colectarea deșeurilor reziduale/menajere reziduale

Opțiunile tehnice pentru colectarea deșeurilor reziduale generate sunt următoarele:

• Opțiunea 1 - Din poartă în poartă - colectarea deșeurilor în saci;
• Opțiunea 2 - Din poartă în poartă — colectarea deșeurilor în europubele;

In cazul acestui sistem, fiecare gospodărie individuală/asociație de proprietari/asociație de locatari este dotată cu pubele de 120,240 litri. Europubele respective pot fi în proprietatea autorităților locale sau a generatorilor. Avantajele acestui sistem sunt:

• Pubela este în responsabilitatea unei singure gospodării astfel încât gospodăria respectivă are controlul deșeurilor;
• Se poate calcula tarif diferențiat în funcție de cantitatea, calitatea deșeurilor generate (ex. implementarea instrumentului economic “Plătește pentru cât arunci”)

Alocarea de europubelele de 240 litri are în vedere volumele/cantitățile de deșeuri reziduale/menajere iar cele de 60 litri vizează deșeurile recilabile (carton-hârtie și plastic-metal) care nu se colectează în volume/cantități mari. Din considerente de spațiu și o bună rezistență la manipulare, consideram că europubele de 60 litri asigură eficientizarea păstrării și manipulării deșeurilor recilabile concomitent cu o rată mai redusă de colectare.

Blocurile cu regim de înălțime mai mare sunt dotate cu ghene sau tobogane. La fiecare etaj există o trapă/ușă la ghenă/tobogan pe unde sunt aruncate deșeurile care sunt colectate în europubele (de obicei un volum de 240 1) amplasate la subsolul blocurilor.

Deșeurile sunt colectate periodic, în cazul blocurilor cu mai mult de patru etaje la până de trei ori pe săptămână. Colectarea din poartă în poartă poate fi aplicată și la blocurile cu regim de înălțime mic (ex. P+4) în cazul clădirilor care dețin o cameră pentru colectarea deșeurilor.

Cel mai frecvent recipiente utilizate sunt europubelele de 240 1. Pentru societățile mai mari, zone comerciale și piețe pot fi utilizate europubele/eurocontainere mai mari, cu o capacitate de 1,1 m³ (din metal sau plastic, cu mențiunea că europubele/eurocontainere de metal sunt mai robuste).

• Opțiunea 3 - Aport voluntar, puncte de colectare plurifamiliale (supraterane și subterane) amenajate în interiorul cartierelor.

Punctele de colectare amenajate în interiorul cartierelor pot fi situate suprateran sau subteran.

în fiecare punct sunt amplasate unul sau mai multe containere, iar cetățenii vor aduce deșeurile la containerele de colectare (punctele de colectare).

Numărul și capacitatea containerelor trebuie să fie adaptate cerințelor sistem' /ui de colectare, volumului disponibil și necesarului de capacitate pentru deșeurile colectate.

Frecvența de colectare se stabilește în funcție de cantitatea de deșeuri care se colectează. Capacitatea containerelor, ce urmează a fi puse la dispoziție, depinde de:

• numărul de persoane deservite de un container;
• cantitatea de deșeuri generată de o persoană;
• frecvența de colectare - zilnic, la fiecare două zile, săptămânal etc.

Evaluarea detaliată a diferitelor opțiuni menționate anterior s-a realizat având în vedere următoarele criterii de evaluare:

■ aspecte tehnice;
■ aspecte sociale și de acceptare a populației;
* cost;
" posibilitatea de a fi utilizate în zone rezidențiale obișnuite;

* probleme (de mediu) prevăzute
• Opțiunea 4 - Aport voluntar, puncte de colectare ale Sistemelor modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor din zonă

Sistemul modular de colectare selectivă a deșeurilor este format din 5 eurocontainere de 1100 litri, amplasate în structuri metalice containerizare. Acestea pot fi individuale sau comasate.

Evaluare opțiuni tehnice de colectare deșeuri reziduale

Opțiunea 1 - „Din poartă în poartă” colectarea deșeurilor în saci

Opțiunea 2 - „Din poartă în poartă” -europubele și containere individuale la fiecare generator

Capacitate disponibilă-Europubele de 60 litri și 240 litri

Confortul pentru utilizator-Confort ridicat în ceea ce privește colectarea datorită faptului că deșeurile sunt colectate direct de la generatori. Confort redus din cauza faptului că este posibil să nu existe spațiu suficient pentru stocarea temporară

Probleme ce ar putea să apară- Dacă nu se respectă programul de colectare iar saci sunt scosi în zona de stocare cu mai mult de 1 oră înainte de ora stabilită pentru colectare, există pericolul de a fi împrăștiat conținutul acestora. »

1.1. Zona de colectare: Blocuri- Acest sistem de colectare nu este aplicabil în cazul blocurilor, pentru că nu exista spațiul necesar pentru amplasarea sacilor. Dacă deșeurile municipale sunt scoase în fata blocului cu mai mult de o oră înainte de colectare, sacii conținând deșeurile ar putea fi răscoliți și deșeurile împrăștiate de colectori informali sau de animale
1.2. Zona de colectare: Case- Acest sistem este aplicabil

Capacitate disponibilă- Sunt disponibile europubele de 90 1, 1201 și 240 litri din plastic (culorile consacrate sunt negru și gri). Pentru casele cu mai multe locuințe, pot fi utilizate și containere de 1,1 m³ din plastic sau metal.

Alocarea de europubelele de 240 litri are în vedere volumele/cantitătile de deșeuri reziduale/menajere iar cele de 60 litri vizează deșeurile recilabile (carton-hârtie și plastic-metal) care nu se colectează în volume/cantităti mari. Din considerente de spațiu și o bună rezistență la manipulare, consideram că europubele de 60 litri asigură eficientizarea păstrării și manipulării deșeurilor recilabile

concomitent cu o rată mai redusă de colectare.

Confortul pentru utilizator- Confort ridicat în ceea ce privește colectarea datorită faptului că deșeurile sunt colectate direct de la generatori Confort redus în ceea ce privește spațiul necesar din cauza faptului că europubelele/containerele sunt de obicei amplasate la locul de generare. în această opțiune sunt luate în considerare și blocurile cu regim mare de înălțime dotate cu ghenă/tobogane

- Probleme ce ar putea să apară- în cazul blocurilor cu regim mare de înălțime, Municipiul București și autoritățile locale vor realiza ghiduri de bune practici pe care

în cazul caselor. Dacă deșeurile reziduale sunt scoase în fata casei cu mai mult de o oră înainte de colectare, sacii conținând

deșeurile ar putea fi deteriorați și deșeurile împrăștiate de colectori informali sau de animale

administratorul blocului le transmite locatariilor.

Investiții pentru colectare (utilaje)-Numărul de vehicule este impus de frecvența de colectare. Tipul de vehicule depinde de lățimea drumului de acces

1.1 .Zona de colectare: Blocuri-Acest sistem de colectare nu este întotdeauna aplicabil în cazul blocurilor (mai ales în cazul celor cu regim de înălțime P+4), pentru că nu este disponibil spațiul necesar pentru amplasarea recipientelor corespunzătoare fiecărui generator (în acest caz generatorul este considerat fiecare scară de bloc).

în general, în zona blocurilor sunt achiziționate prin grija asociațiilor de proprietari sau, după caz, alocate o europubelă de 240 litri la un unumăr de 14-16 sau chiar pentru mai multe persoane. Practica a demonstrat că în multe situatii numărul pubelelor este insuficient fapt ce generează situații în care deșeurile sunt depozitate lângă pubele. Efortul și timpul destinat curățării locului la momentul încărcării în autogunoi..^ determin^ timp pierdut și uneori imposibilitatea cc A stării potrivit graficului. Totodată, aspectele care vizează disconfort, senzație de lipsa de organizare și altele asemenea sunt evidente.

1.2 Zona de colectare: Case-, Acest sistem de colectare este foarte potrivit în cazul caselor pentru că există suficient spațiu pentru amplasarea europubelei în fiecare casă. Pubela va fi amplasată în afara casei numai spre a fi descărcate deșeurile

Evaluare opțiuni tehnice de colectare deșeuri reziduale

Opțiunea 3 - Puncte de colectare în interiorul cartierelor

Opțiunea 4 - Aport voluntar, puncte de colectare ale Sistemelor modulare pentru colectare selectivă a

deșeurilor din zonă

Capacitate disponibilă- Pot fi utilizate containere de plastic sau metal de 1,1 m³. Este de preferat folosirea de containere de metal pentru a preveni deteriorarea acestora

Confortul pentru utilizator- Confort mediu legat de colectare la blocuri: deșeurile trebuie duse la container care poate fi la distanță de 100 m. Confort scăzut în zonele rezidențiale cauzat de distantele mari până la containere/gura de alimentare. Confort sporit legat de spațiu necesar deoarece containerele sunt amplasate în spațiul public

Probleme ce ar putea să apară -Generatorul de deșeuri trebuie să conștientizeze faptul că deșeurile se depozitează numai în containere adecvate. în zonele rezidențiale, punctele de colectare trebuie securizate. Practic nu poate fi nimeni responsabilizat pentru accesul nepermis al animalelor sau a colectorilor informali, pentru roțile stricate sau unitățile corodate după un timp sr pentru deșeurile plasate lângă container. xn cazul colectării subterane, problemele de mediu (miros, curățenie etc) sunt eliminate, dar întreținerea cuvelor este mai dificilă

1.1.Zona de colectare: Blocuri- Acest sistem poate fi aplicat în cazul blocurilor (P+4, P+8), din moment ce spațiul necesar pentru amplasarea europubelelor / containerelor este disponibil numai în spațiile previzionate pentru punctele de colectare a deșeurilor.

Sistemul modular de colectare selectivă a deșeurilor este format din 5 eurocontainere de 1100 litri, amplasate în structuri metalice containerizare.

Acestea pot fi individuale sau comasate.

Cele 5 eurocontainere asigură colectarea

următoarelor fracții: hărtie-carton (1 eurocontainer); plastic-metal (2

eurocontinere); stică (1 eurocontienr); deșeuri

menajere/reziduale (1

containere).

Facilitățile conferite de Sistemul modular de colectare selectivă asigură mai multe avanteje în ceea ce privește populația de la bloc:

-reducerea volumelor de deșeuri depozitate în proximitatea blocurilor prin accesarea posibilității de recilare voluntară a deșeurilor de plastic-metal, hârtie-carton și sticlă;

-posibilitatea ca o paete din deșeurile menajere-umede să poată fi depozitate la sistemul modular — care în acest context oferă o complementaritate cu ceea ce există la blocuri;

-menținerea unei stări generale de curățemie,

pubele. Efortul și timpul destinat curățării locului la momentul încărcării în autogunoiere determină timp pierdut și uneori imposibilitatea colectării potrivit graficului. Totodată, aspectele care vizează disconfort, senzație de lipsa de organizare și altele asemenea sunt evidente.

1.2.Zona de colectare: Case- Acest sistem nu poate fi aplicat în cazul caselor pentru că un container de aproximativ 1,1 m³ va deservi în jur de 30 case, ceea ce înseamnă o distanță mare de parcurs până la container.

igienă, confort estetic și utlizarea corectă a pubelelor

In acesta situație, colectarea deșeurilor reziduale/menajere, Ia nivelul sectorului 5 cel mai eficicent este realizarea unui sistem de colectare mixt care să asigure pentru asociațiile de proprietari următoarele variante:

a) Variata de bază va fi în continuare -puncte de colectare în interiorul cartierelor (cele dispuse în proximitatea blocurilor)

în general, în zona blocurilor sunt achiziționate prin grija asociațiilor de proprietari sau, după caz, alocate o europubelă de 240 litri la un unumăr de 14-16 sau chiar pentru mai multe persoane. Practica a demonstrat că în multe situații numărul pubelelor este insuficient fapt ce generează situații în care deșeurile sunt depozitate lângă pubele. Efortul și timpul destinat curățării locului la momentul încărcării în autogunoiere determină timp pierdut și uneori imposibilitatea colectării potrivit graficului. Totodată, aspectele care vizează disconfort, senzație de lipsa de organizare și altele asemenea sunt evidente.

b)Variantă complementară -utilizare" europubelelor pentru deșeuri menajere reziduale instalate în cadrul Sistemelor modulare pentru colectarea a deșeurilor

Facilitățile conferite de Sistemul modular de colectare selectivă asigură mai multe avanteje în ceea ce privește populația de la bloc:

- reducerea volumelor de deșeuri depozitate în proximitatea blocurilor prin accesarea posibilității de recilare voluntară a deșeurilor de plastic-metal, hârtie-carton și sticlă;
- posibilitatea ca o paete din deșeurile menajere-umede să poată fi depozitate la sistemul modular — care în acest context oferă o complementaritate cu ceea ce există la blocuri;

-menținerea unei stări generale de curățemie, igienă, confort estetic și utlizarea corectă a pubelelor

Concluzie:

Utlizarea unui sistem mixt - puncte de colectare în interiorul cartierelor (cele dispuse în proximitatea blocurilor) și utilizarea europubelelor pentru deșeuri menajere reziduale instalate în cadrul Sistemelor modulare pentru colectarea a deșeurilor permite:

- reducerea volumelor de deșeuri depozitate în proximitatea blocurilor prin accesarea posibilității de recilare voluntară a deșeurilor de plastic-metal, hărtie-carton și sticlă;
- posibilitatea ca o parte din deșeurile menajere-umede să poată fi depozitate la sistemul modular — care în acest context oferă o complementaritate cu ceea ce există la blocuri;
- menținerea unei stări generale de curățemie, igienă, confort estetic și utlizarea corectă a pubelelor

-eficeinzitarea sistemului de colectare din aceste zone, în care densitatea populației/km,p. este ridicată

5.4. Strategia nămolului

Deoarece proiectul vizează numai infrastructura de colectare separată, ceea ce presupune numai achiziția de echipamente, proiectul nu tratează strategia nămolului rezultat de la stațiile de epurare. Aceasta nu poate fi considerată decât la nivelul Municipiului București.

5.5. Obiective și opțiuni tehnice

5.5.1. Obiective

Primăria Sectorului 5 și Consiliul Local realizează necesitatea adoptării directivelor europene și a legislației naționale care implementează Directivele în cauză în scopul implementării conceptului lansat prin “Pachetul pentru economie circulară”, care include propuneri de modificare a 6 Directive, dintre care, cele cu efect direct asupra sistemelor de gestionare a deșeurilor: Directiva cadru a deșeurilor (2008/98/CE), Direcf .. privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (94/62/CE)l și Directiva privim. depozitele de deșeuri (1999/31/CE) care prin natura lor vor influenta semnificativ.

Conștientizând eforturile care sunt nenecesare pentru atingerea obiectivelor naționale mai sus menționate, Primăria Sectorului 5 a înțeles că metoda cea mai eficientă pentru atragerea fondurilor necesare eficientizării sistemului de gestionare a deșeurilor îl reprezintă atragerea de fonduri europene.

In acest context, a fost identificată ca sursă de finanțare Programul Operațional Infrastructură Mare- Axa Prioritară 3- Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor.

în domeniul pregătirii pentru reciclare și reutilizare a deșeurilor reziduale și similare conform Directivei Cadru a deșeurilor (2008/98/EC), nevoile de investiții din București sunt reflectate în planul Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) cu modificările și completările ulterioare, în special în ceea ce privește: cuatificarea țintelor privind prevenirea generării deșeurilor, contribuția Municipiului București la realizarea obiectivelor naționale de reciclare de 50%.

Obiectivul specific al proiectului este:

Este în concordanță cu Planul de gestionare al deșeurilor din Municipiul București-PGDMB pentru perioada 2020-2025, tabel 6-1 respectiv: reutilizare și reciclare a deșeurilor cu țintă 50% din cantitatea de deșeuri din hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn din deșeurile menajere și deșeurile similare, inclusiv din servicii publice, cu termen de îndeplinire 2024

5.5.2. Opțiuni tehnice

Este cunoscut faptul că la nivelul Sectorului 5 structura beneficiarilor finali ai unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor la nivelul Sectorului 5, este compus din:

> Număr Populație 263154⁵
> Operatori Economici 11.181
> Instituții Publice 181
• estimativ 50.000 persoane, reprezentând pe vei care tempoarar desfășoară activități zilnice în Sectorul 5.

Un alt element cunoscut este acela că în acest moment Compania de salubritate deținută de Consiliul Local al Sectorului 5 colectează deșeurile pe două fracții - umedă (rezidual/menajer) și uscată (reciclabile) - de la circa 21.500pers fizice și aproximativ 1.675 de asociații de locatari/proprietari din cele 1.850 existente. Totodată în contracte sunt declarate 165.000 persoane fizice comparativ cu populația declarată la nivelul Sectorului 5

Colectarea deșeurilor în Sectorul 5 este deficitară, cu o infrastructură care, acolo unde există, este învechită, ineficientă în contextul actual - unde cerințele Uniunii Europene sunt stricte, iar necesitățile comunității nu sunt respectate în totalitate

In cele ce urmează, vom analiza aspecte comparative privind alegerea tipului de soluție referitoare la colectarea deșeurilor reciclabile, având la baza următoarele criterii:

- Europubele /eurocontainere publice, private sau Sisteme modulare de colectare selectivă a deșeurilor

-platformele subterane,

-platformele supraterane obișnuite

Aspecte comparative privind alegerea tipului de soluție referitoare la colectarea deșeurilor reciclabile sunt evidențiate în tabelul următor

Nr. crt.	Detalii	Tipul punctelor de colectat
Nr. crt.	Detalii	modular	I	Suprateran-standard
1	Colectarea selectivă a deșeurilor	DA	DA	DA
2	Pot fi inscripționate cu tipul de deșeu colectat	DA	DA	DA
3	Protecție miros neplăcut	DA	DA	NU
4	NU necesită conectarea la rețeaua de canalizare	DA	DA	NU
5	Protecție la apariția dăunătorilor	DA	DA	NU
6	Mai ușor de folosit	DA	DA	DA
7	Pot fi folosite de toate categoriile de populație, inclusiv copii, bătrâni și persoane cu dizabilități (dimeniune redusă)	DA	DA	NU
8	Aspect plăcut, modem, ce se încadrează perfect în orice peisaj arhitectural urban și chiar și rural	DA	DA	NU
9	Eficiente în îndepărtarea accesului persoanelor fără adăpost și a animalelor fără stăpân	DA	DA	NU
10	Containerele ies la suprafață prin intermediul unui sistem hidraulic doar în momentul în care mașina de gunoi vine să le golească	NU	DA	NU
11	Există software care oferă informații în timp real referitoare la gradul de umplere al fiecărui container de gunoi,	DA	DA	NU
12	Eliminarea operațiunilor de deratizare	DA	DA	NU
13	Oferă economii de pana la 66% a volumului de deșeuri si costurile de eliminare	DA	NU	NU
14	Produs foarte durabil, care oferă opțiunea de a amplasa compactorul in interior, fie in exterior.	DA	NU	NU
15	Compactarea acestor materiale într-un balot ordonat, gestionabil	DA	NU	NU

i Nr. cit.	Detalii	Tipul punctelor de colectat
i Nr. cit.	Detalii	i	R a i $ Oi	L g . țâ .a
16	Funcționarea este asigurata de un sistem electro-hidraulic	... DA	NU	NU
17	Construcție robusta din tabla, cu finisaj rezistent la intemperii si factori externi	DA	DA	NU
18	Diferite volume ale recurenților de depozitate	DA	DA	DA
19	Necesită o sursa de energie electrica de 220 V/50 Hz, este conectat printr-o priza standard si necesita spațiu foarte limitat	NU	NU	NU
20	Impact ridicat asupra mediului	DA ++	DA+	NU
21	Funcționează direct în coșul de gunoi, maximizând ușurință in utilizare si confortul operatorului	DA	DA	DA
22	Reducerea la jumătate a spațiului de depozitare a deșeurilor	DA	NU	NU
23	Conține: wireless, senzor de nivel de gunoi, alertă automată și asigură compactare a gunoiului de până la 90%	NU	NU	NU
24	Alerta de detectare a incendiilor	NU	NU	NU
25	Evitarea lucrărilor de construcții care necesită săpături în adâncime	DA	NU¹⁰	DA
25	Utilizarea lor obișnuite pentru ridicarea deșeurilor	DA	NU¹¹	DA

Tabel 5-2 Tabel comparativ privind alegerea tipului de soluție referitoare la colectarea deșeurilor reciclabile

Pe cale de consecință echiparea și dotarea constructivă pentru soluția identificată- Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor trebuie să asigure următoarele:

- colectarea selectivă a deșeurilor;
- inscripționarea cu tipul de deșeu colectat;
- să poată fi folosite de toate categoriile de populație, inclusiv copii, bătrâni și persoane cu dizabilități (dimensiune redusă);
- aspect plăcut, modem, ce se încadrează perfect în orice peisaj arhitectural urban și chiar și rural;

¹⁰ Containerele subterane necesită săpături cu următoarele dimensiuni: lățime=2 m Lungime=5 m, Adâncime=2 m ¹' Necesită autospeciale dotate cu un sistem pentru ridicarea platformelor circa 70.000 de euro autospeciala Containerele subterane necesită golire prin mecanism hidraulic sau, după caz, autospecială cu braț ridicător

- eficiența în îndepărtarea accesului persoanelor fără adăpost și a animalelor fără stăpân;
- informații în timp real referitoare la gradul de umplere al fiecărui container de gunoi,
- durabilitate, care să ofere opțiunea de a amplasa compactorul in interior, fie in exterior;
- compactarea deșeurilor într-un balot ordonat, gestionabil;
- evitarea lucrărilor de construcții care necesită săpături în adâncime

Opțiuni tehnice pentru transport- preluarea deșeurilor cu ajutorul autogunoierelor

Transportul deșeurilor se realizează cu autogunoiere de diferite capacități.

Acestea ar trebui să asigure o capacitate de concasare și transport care să asigure ridicarea întregii cantități de deșeuri însă concomitent cu reducerea numărului de km care să fie parcurși într-o zi (în prezent este de aproximativ 80 km/zi).

Pentru a rezolva problemele determinate de necesitatea transportului de la pubele/sisteme modulare pentru colectarea deșeurilor la există opțiuni tehnice de colectare de transport care pot integra una sau mai multe soluții, după cum urmează:

Opțiunea tehnică nr. 1.

- achiziționarea autogunoierelor electrice (prietenoase cu mediul) care să asigure transportul deșeurilor colectate

Opțiunea tehnică nr. 2.

- achiziționarea autogunoierelor (neelectrice) care să asigure transportul deșeurilor colectate.

In cele ce urme—', sunt prezentate câteva elemente comparative privind alegerea tipului de autogunoiere care să asigure transportul deșeurilor sunt evidențiate în tabelul următor: 5

Nr. crt	Detalii	Gunoiere electrice	Gunoiere neelectrice
1	Foarte prietenoase cu mediul	DA	NU
2	Preț acceptabil	NU	DA
3	Posibilitate de alimentare facilă	NU	DA
4	Număr ridicat de carosieri	NU	DA
5	Gamă variată de caroserie	NU	DA
6	Posibilitatea montării instalției speciale	DA	DA
7	Posibilitatea instalării componentelor de cântărire	DA	DA
8	Posbilitate instalării sistemelor de suport (monitorizare, GPS etc)	DA	DA

Tabel 5-3 elemente comparative privind alegerea tipului de autogunoiere care să asigure transportul deșeurilor

Autogunoierele au următoarele caracteristici

Echipamentul consta intr-o caroserie si suprastructura de colectare deșeuri de maxim 24m³, cu încărcare prin spate si un dispozitiv de evacuare in interiorul caroseriei. Instalația hidraulică si mecanismul de control, toate funcțiunile, si distribuirea încărcăturii, sunt montate in mod convenabil, in concordanta cu specificația tehnica a sașiului de camion pe care acestea sunt montate.

Corpul colector va avea, în principiu, următoarele specificații

- volum - 16--24 m³;
- cuva colectare-minim 1.5m³
- capac glisant
- garnitura de cauciuc etanșa spate pe corpul collector pentru evitarea scurgerilor de levigat
- usa spate din otel, actionata de doi cilindrii hidraulici
- dotat cu dispozitiv de siguranța
- podeaua si pereții laterali confecționați din otel special cu rezistenta mare la uzura/coroziune

Lift-

- Lift destinat descărcării recipientelor standard EN840, cu 2 si 4 roti, cu capacitatea de: 120,240,1 lOOlitri
- Acționarea sistemului tip lift va fi controlat atat manual cat si automat, prevăzut cu sisteme de siguranță

ALEGEREA ALTERNATIVELOR OPTIME

Din datele prezentate mai sus, se desprind următoarele alternative

Detalii

Alternativa 1

Alternativa 2

Alternativa 3

Numărul fracțiilor de reciclare pentru case

5 fracții: -Hârtie-carton -Plastic-metal -sticlă

-deșeu menajer -biodeșeu

3 fracții: -Hârtie-carton -Plastic-metal -deșeu menajer

4 fracții: -Hârtie-carton -Plastic-metal -sticlă -deseu menajer

Numărul fracțiilor de reciclare la colectarea deșeurilor -stradal

5 fracții: -Hârtie-carton -Plastic-metal -sticlă

-deșeu menajer -biodeșeu

4 fracții: -Hârtie-carton -Plastic-metal -sticlă -deșeu menajer

3 fracții: -Hârtie-carton -Plastic-metal -deseu menajer

Detalii	Alternativa 1	Alternativa 2	Alternativa 3
Volum Pubele deseu "hârtie carton” pentru populația de la case	120 litri	60 litri	240 litri
Volum Pubele deseu ”plastic-metal” pentru populația de la case	120 litri	60 litri	240 litri
Volum Pubele deseu "sticlă” pentru populația de la case	60 litri	Nu este cazul	120 litri
Volum Pubele deseu "menajer” pentru populația de la case	120 litri	240 litri	1100 litri
Volum pubele/europubele colectarea deșeurilor -stradal	240 litri	1100 litri	1100 litri
soluție referitoare la colectarea deșeurilor -stradal	Platforme subterane	Sistem modular colectare deșeu	Platforme supraterane obișnuite
Soluție tehnică autogunoieră	electric	neelectric	neelectric

Tabel 5-4 Alegerea alternativelor optime

Din matricea de opțiuni prezentată mai sus, rezultă că cea mai eficientă este Alternativa 2 care constă în:

Detalii	Alternativa 2
Numărul fracțiilor de reciclare pentru case	3 fracții: -Hartie-carton -Plastic-metal -deșeu menajer
Numărul fracțiilor de reciclare la colectarea deșeurilor -stradal	4 fracții: -Hârtie-carton -Plastic-metal -sticlă -deșeu menajer
Volum Pubele deșeu "hârtie carton” pentru populația de la case	60 litri
Volum Pubele deșeu "plastic-metal” pentru populația de la case	60 litri

Detalii	Alternativa 2
Volum Pubele deșeu ”sticlă” pentru populația de la case	Nu este cazul
Volum Pubele deșeu "menajer” pentru populația de la case	240 litri
Volum pubele/europubele colectarea deșeurilor -stradal (sunt în compunerea sistemelor modulare)	1100 litri
soluție referitoare la colectarea deșeurilor -stradal > 3	Sistem modular colectare deșeu
Soluție tehncă autogunoieră	neelectric

Tabel 5-5. Alternativa aleasă

Analizând cele de mai sus, considerăm că varianta constructivă cea mai eficientă din perspectiva creșterii calității deșeurilor în Sectorul 5 este reprezentată de ALTERNATIVA MIXTA, care presupune:

a) gospodării individuale (case)

Asigurarea în totalitate a Europubelelor de 60 l (pentru fracțiile carton-hârtie, plastic-metal) și 240 l (pentru deșeuri reziduale/menajere) necesare colectării selective pe 3 fracții. La amplasare se va lua în considerare asigurarea condițiilor care permit amplasarea, elemente de monitorizare și alte măsuri de siguranță

Alocarea de europubelele de 240 litri are în vedere volumele/cantitățile de deșeuri reziduale/menajere iar cele de 60 litri vizează deșeurile recilabile (carto n-hârtie și plastic-metal) care nu se colectează în volume/cantități mari. Din considerente de spațiu și o bună rezistență la manipulare, consideram că pubele de 60 litri asigură eficientizarea păstrării și manipulării deșeurilor recilabile concomitent cu o rată mai redusă de colectare.

In acest context, după aproximativ 5-8 ani, probabil că se va impune să se înlocuiască toate europubelele (ca urmare a deteriorării) ceea ce presupune o rată de înlocuire de 12% pe an.

Pentru colectarea din poartă în poartă la cele 21.500 gospodării/locuințe individuale, a deșeurilor reciclabile se vor achiziționa 64.500 europubele dintre care 43.000 buc de 60 1 (pentru fracțiile carton-hartie și metal-plastic) și alte 21.500 buc a 240 1 (pentru deșeu rezidual/menajer).

b) zone stradale din zona blocurilor și locurilor intenns

Achiziționarea de Sistemele modulare de colectare selectivă a deșeurilor > ♦ pe 4 fracții care vor fi amplasate în 150 de locații stabilite de primărie. La amplasare se va lua în considerare asigurarea condițiilor care permit accesul facil al populației și alte măsuri de siguranță.

în general, în zona blocurilor sunt achiziționate prin grija asociațiilor de proprietari sau, după caz, alocate o europubelă de 240 litri la un unumăr de 14-16 sau chiar pentru mai multe persoane. Practica a demonstrat că în multe situații numărul pubelelor este insuficient fapt ce generează situații în care deșeurile sunt depozitate lângă pubele. Efortul și timpul destinat curățării locului la momentul încărcării în autogunoiere determină timp pierdut și uneori imposibilitatea colectării potrivit graficului. Totodată, aspectele care vizează disconfort, senzație de lipsa de organizare și altele asemenea sunt evidente.

Sistemul modular de colectare selectivă a deșeurilor este format din 5 euro- containere de 1100 litri, amplasate în structuri metalice containerizare. Acestea pot fi individuale sau comasate.

Cele 5 euro-containere asigură colectarea următoarelor fracții: hârtie-carton (1 eurocontainer); plastic-metal (2 euro-conținere); sticlă (1 eurocontienr); deșeuri menajere/reziduale (1 eurocontainer).

- reducerea volumelor de deșeuri depozitate în proximitatea blocurilor prin accesarea posibilității de recilare voluntară a deșeurilor de plastic-metal, hârtie-carton si sticlă;
- posibilitatea ca o parte din deșeurile menajere-umede să poată fi depozitate la sistemul modular - care în acest context oferă o complementaritate cu ceea ce există la blocuri;
- menținerea unei stări generale de curățemie, igienă, confort estetic și utlizarea corectă a pubelelor
- eficeinzitarea sistemului de colectare din aceste zone, în care densitatea populației/km.p. este ridicată

c) achiziționarea de autogunoiere (neelectrice) cu compactor de diferite capacității - de la 14 mc la 22 mc pentru transportul deșeurilor reciclabile colectate

Autogunoierele (neelectrice) cu compactor de diferite capacității de la 14 mc la 22 mc pentru transportul deșeurilor reciclabile și a deșeurilor menajere colectate dispun de un echipament care consta într-o caroserie si suprastructura de colectare deșeuri cu dimensiuni cuprinse între 14 mc și 22 mc, cu încărcare prin spate si un dispozitiv de evacuare in interiorul caroseriei. Instalația hidraulica si mecanismul de control, toate funcțiunile, si distribuirea încărcăturii, sunt montate in mod convenabil, in concordanta cu specificația tehnica a sașiului de camion pe care acestea sunt montate.

Utilizarea pentru transportul deșeurilor in zonele urbane a unei flote de autogunoiere cu compactoare și a altor mijloace tehnice- autospeciale ecologice prezintă o serie întreaga de avantaje: reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, a poluării aerului, precum si a poluării sonore, toate acestea cu implicații asupra sănătății publice.

Astfel, se vor asigura pe de o parte necesarul complet de astfel de mijloace tehnice și, după caz, înlocuirea celor cu durata de viață expirată, sau, după caz, uzate fizic sau moral;

Achiziționarea de noi mijloace este în concordanță cu prognozele de deșeuri estimate și nevoia de transport care va rezulta din acestea, traficul în continuă creștere și nevoia de a accesa spații cu acces limitat

5.6. Frecvența de colectare a deșeurilor reziduale/menajere

Creșterea numărului autospecialelor pentru transportul deșeurilor -autogunoiere cu compactor- vor trebui să asigure, de principiu, colectarea deșeurilor reziduale/menajere se va realiza cu următoarele frecvențe:

Deșeuri menajere-umede (similar):

- în zona de case: o dată pe săptămână
- în zona de bloc: zilnic

Deșeuri striclă:

- în zona de case: nu este cazul
- în zona de bloc: la 14 zile

Deșeuri plastic-metal:

- în zona de case: la 14 zile
- în zona de bloc: la 3,5 zile

Deșeuri hârtie-carton:

- în zona de case: la 14 zile
- în zona de bloc: la 7 zile
• Deșeurile textile de la populație vor fi colectate prin aport voluntar la punc .t< de colectare pentru fluxurile speciale de deșeuri (10 locații).

Operatorul de salubritate trebuie să își organizeze activitatea astfel încât să asigure transportul deșeurilor colectate conform următorului flux de deșeuri:

• deșeurile reciclabile colectate separat (reziduale/menajere, similare, din piețe) vor fi transportate la o stație de sortare autorizată din apropierea municipiului București;
• deșeurile voluminoase (reziduale/menajere și similare) vor fi transportate la operatorii de tratare și/sau la depozitul conform fie direct de la utilizatori fie de la cele 5 centre de colectare cu aport voluntar;
• deșeurile periculoase (reziduale/menajere) vor fi transportate (utilizând sau nu spațiile de stocare temporară de la Bazele de lucru) la operatorii de eliminare;
• deșeurile textile vor fi transportate (utilizând sau nu spațiile de stocare temporară de la Bazele de lucru) la operatorii de reciclare;
• deșeurile din construcții și demolări (de la populație) vor fi transportate la operatorii de tratare și/sau la depozitul conform fie direct de la utilizatori fie de la cele 5 centre de colectare cu aport voluntar;
• deșeurile din coșurile stradale vor fi transportate la o stație de sortare autorizată din apropierea municipiului București;
• deșeurile de la măturatul stradal vor fi transportate la depozitul conform.

5.7. Transportul deșeurilor

Acest Studiu de fezabilitate a fost elaborat pornind de la ipoteza realizării instalației modeme complexe de valorificare materială pentru toate categoriile de deșeuri colectate din Municipiul București și operaționalizării acesteia începând cu anul 2024, așa cum este prevăzut în PGDMB. Pentru acest motiv și considerând atât corelarea intre cele doua documente de planificare (PGDMB si Studiul de fezabilitate pentru prezentul proiect) cat și planificarea acestui proiect, s-a estimat că noul operator de colectare și transport își va începe activitatea din 2024 astfel încât perioada de tranziție va fi una foarte scurta.

La nivelul Sectorului 5, în primă etapă, activitatea de sortare a deșeurilor se va realiza în facilitățile existente, urmând ca ulterior, după finalizarea capacității de sortare a mun București, activitatea s fie preluată centralizat la nivelul Municipiului.

Totuși, ținând cont de stadiul actual al proiectului instalației complexe de la nivelul Municipiului București, se consideră, în mod realist, ca operarea în noul sistem (cu proiect) să se facă în doua etape:

1. etapa I tranzitorie, pana la definitivarea investițiilor din PGDMB și
2. etapa II ulterioara finalizării acestor investiții.

în continuare sunt prezentate fluxurile de deșeuri corespunzătoare etapei I - tranzitorie la stabilirea cărora s-a tinut cont de:

• OUG nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor care prevede la art. 8 (6) că depozitarea deșeurilor este permisă numai dacă deșeurile sunt supuse în prealabil unor operații de tratam fezabile tehnic și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor legislative.
• Hotărârea Curții Europene de Justiție în cazul C-323/13 (Malagrotta) care clarifică cerințele art. 6 (a) al Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri; astfel toate deșeurile care pot fi pre-tratate trebuie să fie pretratate înaintea depozitării. Excepții sunt permise numai pentru deșeurile inerte, dacă pre-tratarea nu este fezabilă tehnic, și pentru alte deșeuri, dacă pre-tratarea nu ar contribui la protecția sănătății umane sau a mediului prin reducerea cantității de deșeuri sau a caracterului periculos al acestora. Metoda de tratare trebuie să pună în aplicare ierarhia de gestionare a deșeurilor și să urmărească cel mai bun rezultat privind mediul.

Operatorul care va fi. delegat va transporta deșeurile colectate conform următorului flux de deșeuri- deșeurile reciclabile colectate separat (reziduale/menajere, similare, din piețe) vor fi transportate la o stație de sortare autorizată din apropierea municipiului București;

Având in vedere Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 5 al Municipiului București prin care se acorda mandat special către Asociația de

Dezvoltarea Intercomunitara pentru gestionarea integrata a deșeurilor municipale din Municipiul București, pentru delegarea, in numele si pe seama Sectorului 5 al Municipiului București, a activităților specifice preluate temporar, conform OUG nr 38/2022, pentru deșeurile generate si colectate de pe raza administrativ teritoriala a Sectorului 5 pentru etapa I tranzitorie ADI va derula activitățile de pregătire a documentațiilor de atribuire si de derulare a procedurilor de achiziție pentru activitățile de tratare a deșeurilor de pe raza Sectorului 5.

• deșeurile voluminoase (reziduale/menajere și similare) vor fi transportate la operatorii de tratare și/sau la depozitul conform fie direct de la utilizatori fie de la cele 3 centre de colectare cu aport voluntar;
• deșeurile periculoase (reziduale/menajere) vor fi transportate (utilizând sau nu spațiile de stocare temporară de la Bazele de lucru) la operatorii de eliminare;
• deșeurile textile vor fi transportate (utilizând sau nu spațiile de stocare temporară de la Bazele de lucru) la operatorii de reciclare;
• deșeurile din construcții și demolări (de la populație) vor fi transportate la operatorii de tratare și/sau la depozitul conform fie direct de la utilizatori fie de la cele 3 centre de colectare cu aport voluntar;
• deșeurile din coșurile stradale vor fi transportate la o stație de sortare autorizată din apropierea municipiului București;
• deșeurile de la măturatul stradal vor fi transportate la depozitul conform.

Prin aceeași HCL se acordă mandat special către Asociația de Dezvoltare Intercomunitara pentru gestionarea integrată a deșeurilor municipale din Municipiul București sa elaboreze și sa aprobe documentațiile de atribuire pentru serviciile de depozitare, in termen de maxim 30 de zile de la adoptarea hotărârii, urmând ca si pentru restul activităților preluate temporar si pentru care se acorda mandat către Asociația de Dezvoltarea Intercomunitara pentru gestionarea integrata a deșeurilor municipale din Municipiul București aceasta sa pregătească documentațiile de atribuire si sa deruleze procedurile respective.

Necesarul de utilaje de calculează⁶ folosind relația matematică de mai jos:

Sxlfs) ^_i=n

< > a (i)x b(i)^x c(i)x d(i)^{x e} (0 q

S-Suprafața de pe care se produc deșeurile și este necesară intervenția de colectare deșeuri si salubrizare (m.pm)

L(s) Indicele mediu de producere a deșeurilor stradale luat în calcul de 175 kg /10.000 m.p./zi a(i) -numărul de utilaje de aceiași capacitate b(i)- capacitatea de transport a utilajului (mc) c(i) - gradul de compactare d(i)- numărul de curse efectuate/schimb e(i)- numărul de schimburi/zi q-densitatea deșeurilor stradale

Pentru Sectorul 5 se vor lua in considerare următorii indicatori

S= 29.000.000 mp

L(s)= 0,0175 mp/zi b(i) = 7mc c(i)= 1 d(i>l e(i)= 1 q = 550

Din perspectiva autospecialelor care asigură transportul deșeurilor, la nivelul Sectorului 5 operează 34 autospeciale

Pentru o eficientă activitate de colectare și transport deșeuri, la nivelul sectorului 5 sunt necesare aproximativ 131 autospeciale

Având în vedere resursele limitate ale proiectului, faptul că multe dintre cele existente sunt îmbătrânite sau, după caz, uzate fizic si moral, estimăm că pentru o eficientă acoperire a tuturor punctelor de colectare a gunoiului reziduale/menajere se impune achiziționarea a 30 mijloace tehnice noi. Acestea vor asigura o bună și eficientă colectare și transport a tuturor categoriilor de deșeuri.

în acest fel, la finele proiectului, la nivelul sectorului 5 vor opera 64 autospeciale transport gunoi (neelectrice), după cum urmează:

- autospeciale cu compactor gunoi cu capacitatea de 16 mc= 9 buc - autospeciale cu compactor gunoi cu capacitatea de 7 mc = 2 buc - autospeciale c" -^mpactor <>• uoi cu capacitatea de 14mc =15 buc - autospeciale cu compactor gunoi cu capacitatea de 22mc = 38 buc

Dintre cele 30 autospeciale, propunem a se achiziționa, după cum urmează:

Tip autospecială	propunere
- autogunoiere cu compactor (neelectrice) cu capacitatea de 14 mc	15 buc
- autogunoiere cu compactor (neelectrice) cu capacitatea de 22 mc	15 buc
TOTAL	30 buc

5.8. Activitatea de sortare a deșeurilor

Operatorul căruia i se va delega activitatea de colectare și transport al deșeurilor va asigura transportul deșeurilor reciclabile colectate separat (reziduale/menajere, similare, din piețe și din coșurile stradale), în vederea sortării, la o instalație de sortare, care poate fi în proprietatea operatorului sau a unei terțe părți așa cum va rezulta din procedura ce urmează a fi derulata de către ADI Deșeuri Municipiul București pana la intrarea in operare a instalației complexe la nivelul Municipiului București iar ulterior vor fi transportate la acesta.

CAPITOLUL 6

GRAFICUL DE IMPLEMENTARE ȘI ASISTENȚA TEHNICĂ

6.1. Graficul de implementare

în figura de mai jos este prezentat planul de implementare al măsurilor prevăzute a se realiza prin proiect, respectiv:

• Faza de planificare (elaborarea Aplicației de Finanțare și aprobarea acesteia) - anul 2022 și 2023;
• Faza de implementare (achiziție de echipamente de colectare si transport, asistență tehnică și furnizare echipamente) - anul 2023.
• în paralel cu achiziția și furnizarea echipamentelor se va desfășura procedura de delegare a serviciului de colectare și transport, ast^fel încât acesta să poată începe la începutul anului 2024.

Tabel 6-1 Tabel privind investițiile ce sunt propuse a fi realizate din POIM.

Descriere măsură	Total investiții prioritare	Cheltuieli eligibile EURO prețuri constante	Cheltuieli non-eligibilc	TVA non- eligibil	Total	An implemcntar e
Colectare si transport deșeuri menajere reciclabile menajere, similare si piețe (extinderea sistemului)
Containere si pubele	20,385,585.0 0	20,385,585.0 0	0.00	3,873,261.15	24,258,846.1 5	2023
Mijloace de transport	31,082,670.0 0	31,082,670.0 0	0.00	5,905,707.30	36,988,377.3 0	2023
Colectare si transport biodeseuri menaiere, similare si piețe
Containere si pubele
Mijloace de transport
Colectare si transport deșeuri menajere reziduale case
Containere si pubele		0.00		0.00	0.00	2023
Softwarepentru cântărire, monitorizare si control
Software pentru cântărire, monitorizare si control	0.00	0.00	0.00	0.00	0.00	2023
Alte active corporale
Centru de monitorizare	0.00	0.00	0.00	0.00	0.00	2023
SUB-TOTAL INVESTIȚII	51,468,255.0 0	51,468,255.0 0	0.00	9,778,968.45	61,247,223.4 5


Planificare (studii teren, EIA, studiu compoziție deșeuri, studiu posibilitate colectare biodeseuri, alte studii si expertize)/Proiectare - Studiul de fezabilitate si documentația de achiziție	395,000.00	395,000.00		75,050.00	470,050.00	2023
Asistenta Tehnica	270,000.00	270,000.00		51.300.00	321,300.00	2023
Conștientizare Publica	255,000.00	255,000.00	0.00	48,450.00	303.450.00	2023
AT organizare proceduri achiziție contracte servicii, furnizare, lucrări	260,000.00	260,000.00		49,400.00	309,400.00	2023
Suport Beneficiar	0.00	0.00		0.00	0.00	2023
Audit financiar	40,000.00	40,000.00		7,600.00	47,600.00	2023
SUB TOTAL INTAGIBILE	1,220,000.00	1,220,000.00	0.00	231,800.00	1,451,800.00
Total fara TVA	52,688,255.0 0	52,688,255.0 0	0.00	10,010,768.45	62,699,023.4 5
TOTAL TVA	10,010,768.4 5
TOTAL cu TVA (PRETURI CONSTANTE)	62,699,023.4 5
TOTAL fara TVA (PRETURI CURENTE)	52,688,255.0 0
TVA (preturi curente)	10,010,768.4 5
TOTAL cu TVA (PRETURI CURENTE)	62,699,023.4 5

♦Notă

CS 1 - asistență tehnică va cuprinde următoarele categorii de cheltuieli (conform Anexei 5, la Ghidul Solicitantului OS 3.1): 9 - cheltuieli aferente managementului de proiect, 14 - cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

Planul de implementare a măsurilor prevăzute a se realiza prin proiect este prezentat în tabelul următor

Denumire contract	Tip contract	Activități	2022												2023
Denumire contract	Tip contract	Activități	1	2	3	⁴	S	6	7	8	9	10	11	12	1	2	3	4	5	6	8	9	10	11	12
PLANIFICARE, ATR			BU1RE s		IMPLEMENTARE CONTRACTE SERVICII si FURNIZARE
CS - AT pregătire SF si ACB	Servicii	Elaborare si finalizare Studiului de Fezabilitate
CS - AT pregătire și depunere aplicație	Servicii	Elaborare și depunere Aplicație de Finanțare
CSI - Asistență tehnică pentru organizare proceduri achiziție	Servicii	Elaborare documentație tehnică CS 1 și derulare procedura de achiziții
	Servicii	Derularea activitatilor de asistență tehnică
CS 2 Managementul proiectului	Servicii	Elaborare documentație tehnică CSI și derulare procedura de achiziții
CS 2 Managementul proiectului	Servicii	Derularea activitatilor de management de proiect																							1
CS3 - Campanie de informare și conștientizare publică, publicitate proiect*	Servicii	Elaborare documentație tehnică CS2 și derulare procedura de achiziții
	Servicii	Derularea activitatilor de informare și conștientizare publică, publicitate proiect

*Notă

1. CS 1 - asistență tehnică organizare proceduri achiziție contracte servicii, furnizare va cuprinde următoarele categorii de cheltuieli (conform Anexei 5, la Ghidul Solicitantului OS 3.1): 14 - cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
2. CS 2 - Managementul proiectului - va cuprinde următoarele categorii de cheltuieli (conform Anexei 5, la Ghidul Solicitantului OS 3.1): 9 - cheltuieli aferente managementului de proiect
2. CS3 - Campanie de informare și conștientizare publică, publicitate proiect va cuprinde următoarele categorii de cheltuieli (conform Anexei 5, la Ghidul Solicitantului OS 3.1): 8 - cheltuieli de informare, comunicare și publicitate
3. CS 4 - Servicii de Audit al proiectului va cuprinde următoarele categorii de cheltuieli (conform Anexei 5, la Ghidul Solicitantului OS 3.1): 7 - cheltuieli cu auditul achiziționat de beneficiar pentru proiect
4. CF1 Furnizare echipamente de colectare, CF2 Furnizare autospeciale de transport va cuprinde următoarele categorii de cheltuieli (conform Anexei 5, la Ghidul Solicitantului OS 3.1): 15 - cheltuieli pentru investiția de bază

Tabel 6-2 Planul de implementare a măsurilor prevăzute a se realiza prin proiect

6.2. Asistența tehnică

In prezent se derulează contractul privind elaborarea unor documente obligatorii prevăzute în aplicația de finanțare destinate colectării selective a deșeurilor, ale cărui costuri se vor deconta din bugetul proiectului. In cadrul acestui contract se realizează următoarele:

• Elaborare Studiu de Fezabilitate;
• Elaborare Analiza Cost Beneficiu;

De asemenea, având în vedere complexitatea Proiectului este imperios necesară asigurarea unui management al achizițiilor adecvat acestui tip de proiect. în acest sens, Autoritatea contractantă a încheiat un contract de servicii care are ca scop (achiziție directă, conform Legii 98/2016) realizarea de către un consultant a serviciului de Asistență tehnică privind organizarea procedurilor de achiziție contracte servicii, furnizare.

Asistenta tehnică ce urmează a fi angajată în vederea managementului proiectului va trebui să asigure beneficiarului, Primăria Sector 5 București, sprijinul calificat necesar pentru implementarea în bune condiții a acestui Proiect. Aceasta va asigura suportul necesar pentru managementul implementării Proiectului, prin realizarea următoarelor activități:

• planificarea corespunzătoare activităților referitoare la asistența tehnică pentru raportare;
• monitorizare și raportare în cadrul proiectului;
• elaborarea și depunerea cererilor de plata si de rambursare a cheltuielilor proiectului, inclusiv a cererii de rambursare finale.
• asistență tehnică de specialitate pe perioada desfășurării procedurilor de atribuire până la atribuirea contractelor de achiziție publică și semnarea contractelor respective.
• sprijin pentru UIP în procesul de implementare a Proiectului;
• asistență tehnică pentru îmbunătățirea capacității instituționale a beneficiarului;

CAPITOLUL 7

ANALIZA FINANCIARĂ

7.1. Analiza financiară

Analiza cost beneficiu (ACB) a fost efectuată în conformitate cu prevederile stabilite în Regulamentul Consiliului 1303/2003 și urmează principiile prezentate în Regulamentului UE 2015/207 al Comisiei din 20 ianuarie 2013 - Anexa III Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu și în “Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu al proiectelor de investiții.

Instrument de analiză pentru politica de coeziune 2014-2020” emis de Comisia Europeana în Decembrie 2014 și pe baza modelului financiar pus la dispoziție de JASPERS, ” Anexa 11 CBA Model simplificat parolat.xlsx”.

Scopul principal al analizei financiare este demonstrarea durabilității financiare pe termen lung a proiectului. Prin aceasta se realizează următoarele:

(i) estimarea veniturilor și costurilor proiectului și implicațiile acestora în ceea ce privește fluxul de numerar;
(ii) definirea structurii de finanțare a proiectului, precum și rentabilitatea sa financiară;
(iii) verificarea suficienței fluxului de numerar proiectat pentru a asigura funcționarea adecvată a sistemelor și pentru a îndeplini toate obligațiile privind investițiile și operarea conformă.

Analiza financiară a Proiectului este realizată utilizând metoda incrementală, pe baza a două scenarii: două scenarii, “cu proiect” și “fără proiect” (contrafactual).

Rata de actualizare financiară este 4%. Anul de referință este 2023. Analiza este dezvoltată pentru perioada 2023 - 2031, anul implementării este 2023. Valoarea investiției este determinată în prețurile constante ale anului 2023. Analiza a fost dezvoltată în lei, conform modelului furnizat de către JASPERS.

Conform recomandărilor, orizontul de analiză trebuie să fie de 30 ani, dar investițiile propuse au durată economică de viață de 8 ani, iar durata propusă a contractului de delegare este și ea de 8 ani (2024 - 2031). în consecință, orizontul de analiză este de 9 ani (2023 - 2031), din care un an pentru implementare (2023) și 8 ani pentru operare (2024 -2031).

Cursul de schimb utilizat în prețurile constante este cel din elaborarea Devizului general: 1 euro = 4,98 lei cursul mediu BNR pentru anul 2023.

Costurile totale de investiție sunt de 12,590,165.35 euro, inclusiv TVA, in preturi curente,.

Valoarea, fără TVA a cheltuielilor eligibile este 10,579,970.88 euro iar a cheltuielilor neeligibile este de 2,010,194.47 euro.

Costurile de operare au fost determinate în conformitate cu metodologia și ipotezele utilizate în elaborarea Studiului de oportunitate pentru delegarea serviciului de salubrizare.

Pentru scenariul "fără proiect” acestea au fost elaborate pe baza informațiilor din Fișele de fundamentare a tarifelor practicate de către operatorul actual.

Costurile au fost determinate pe baza necesarului de personal a consumurilor specifice ale utilajelor și echipamentelor. Ele sunt împărțite în două categorii costuri fixe și costuri variabile (care depind de volumul de deșeuri). Pentru determinarea costurilor fixe, pe baza experienței Consultantului, au fost utilizați o serie de indici. Similar s-a procedat și pentru costurile de întreținere. Costurile sunt determinate pe baza cantităților medii anuale de deșeuri ce vor fi colectate pe perioada de planificare (2024-2031).

Costurile de operare și întreținere sunt în medie de 58,22 milioane lei pe an în scenariul cu proiect și de 72,31 milioane lei pe an pentru scenariul fără proiect.

Proiectul propus spre finanțare are următoarele surse de acoperire a costurilor: veniturile din tarif.

7.2. Costuri de investiții

Estimarea costurilor autogunoierelor cu compactoare, Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor, software specializat, europubele și eurocontainere, conștientizare publică și altele asemenea au la bază informațiile site-urilor de specialitate și complexitatea acestor mijloace tehnice.

Astfel, costul acestor mijloace specializate este determinat de:

- costul caroseriei;

-costul instalațiilor speciale

- costul elementelor software independente sau, după caz instalate pe autogunoiere

-costul integrării instalației speciale (autogunoiere) pe caroserie.

- costul diferitelor materiale, echipamente și servicii

Nu în ultimul rând un rol important îl are evoluția prognozată a prețurilor cu materiile prime, transportul și manopera.

In continuare sunt prezentate costurile de investiții, așa cum sunt ele cerute prin Ghidul Solicitantului, dar și grupate pe componente ale sistemului.

Devizul general al Proiectului "Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”, dezvoltat în conformitate cu HG 907/2016, ca si devizele pentru fiecare componenta a sistemului (obiect), sunt dezvoltate în preturi constante. Devizele în prețuri constante au fost întocmite în prețurile anului 2023, utilizând cursul mediu al euro pentru anul 2023, în conformitate cu Ghidul solicitantului, și anume un curs euro/leu de lEuro= 4,98 lei.

Pentru determinarea costurilor de investiție în prețuri curente s-a ținut cont de estimările privind inflația din publicația Comisiei Naționale de Prognoză ” PROIECȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 2021 - 2025 - prognoza de primăvară 2022” (publicată în aprilie 2022). Ipotezele privind evoluția inflației și a cursului de schimb publicate de CNP sunt următoarele:

	2023	2024
Creștere prețuri construcții, lei	0,0%	0,0%
index	1,0	1,0
curs euro	4,98	5,04

Pe baza acestor informații și a planificării implementării proiectului a fost determinat un indice pentru determinarea valorii proiectului în prețuri curente. Acest indice este 1,0 deoarece planul de implementare al investiției prevede ca aceasta să se finalizeze până la finalul anului 2023 .

Tabelele următoare prezintă costul total și costul eligibil al proiectului, în prețuri constante, lei și euro. Având în vedere faptul că indicele pentru determinarea valorii proiectului în prețuri curente este 1, nu s-a mai determinat costul total și costul eligibil al proiectului, în prețuri curente (lei și în euro).

Tabel 7-1 Costul de investiții al proiectului, pe categorii de cheltuieli - în Iei, în prețuri constante

	Investiții	Costuri totale (A)	Costuri neeligibile (B)	Costuri eligibile (C) = (A)-(B)	Procent din costurile eligibile totale
i	Onorarii legate de planifîcare/proiectare	395,000.00	0.00	395,000.00	0.75%
2	Cumpărare terenuri		-
3	C.ădiri și construcții		-
4	Instalații și mașini sau echipamente	51,468,255.00	0.00	51,468,255.00	97.68%
5	Cheltuieli neprevăzute		-	-	-
6	Ajustarea prețurilor (dacă este cazul)	-	-	-	-
7	Campanie de publicitate, informare si conștientizare	255,000.00	0.00	255,000.00	0.48%
8	AT organizare proceduri achiziție contracte servicii, furnizare, lucrări	260,000.00	0.00	260,000.00	0.49%
9	Asistență tehnică	270,000.00	0.00	270,000.00	0.51%
10	Audit financiar	40,000.00	0.00	40,000.00	0.08%
10	Subtotal	52,688,255.00	0.00	52,688,255.00	100%
11	(TVA)	-	10,010,768.45
12	TOTAL cu TVA (PRETURI constante)	62,699,023.45	0.00	-

Costul de investiții al proiectului, pe categorii de cheltuieli - în euro, în prețuri constante

	Investiții	Costuri totale (A)	Costuri neeligibile (B)	Costuri eligibile (C) = (A)-(B)	Procent din costurile eligibile totale
1	Onorarii legate de planificare/proiectare	79,317.27	0.00	79,317.27	0.75%
2	Cumpărare terenuri		-		0.00%
3	Clădiri și construcții		-		0.00%
4	Instalații și mașini sau echipamente	10,334,990.96	0.00	10,334,990.96	97.68%
5	Cheltuieli neprevăzute		-	-	-
6	Ajustarea prețurilor (dacă este cazul)	-	-	-	-
7	Campanie de publicitate, informare si conștientizare	51,204.82	0.00	51,204.82	0.48%
8	AT organizare proceduri achiziție contracte servicii, furnizare, lucrări	52,208.84	0.00	52,208.84	0.49%
9	Asistență tehnică	54,216.87	0.00	54,216.87	0.51%
10	Audit financiar	8,032.13		8,032.13	0.08%
10	Subtotal	10,579,970.88	0.00	10,579,970.88	100%
11	(TVA)	-	2,010,194.47	-
12	TOTAL cu TVA (PRETURI constante euro)	12,590,165.35	0.00	-

Tabel 7-2 Costul de investitii al proiectului, pe categorii de cheltuieli - in euro, in preturi curente

Toate costurile și veniturile considerate în determinarea indicatorilor financiari ai proiectului au fost calculate în prețurile constante ale anului 2023. Orizontul de analiză este de 8 ani, din care un an implementarea (2024) și 8 ani operare.

Valoarea totala estimata a proiectului este de 12,590,165.35 euro, inclusiv TVA, valoarea totala fara TVA este de 2,010,194.47 euro, ambele în preturi constante.

Din cauza faptului că activitățile deservite de proiect intră în sfera TVA, acesta nu este eligibil. Se estimează că implementarea proiectului va începe în 2023, iar în tabelul următor este prezentată eșalonarea costurilor eligibile pe perioada de implementare, corelată cu graficul de eșalonare a lucrărilor.

In preturi constante

	.2022	2023	Cheltuieli eligibile totale .	Cheltuieli neeligibile țotale
Euro	79,317.27	10,500,653.61	10,579,970.88	2,010,194.47
%	0.75%	99.25%	84.03%	15.97%

7.3. Costuri de operare și întreținere

7.3.1 Costurile de înlocuire

Deoarece durata de operare a proiectului coincide cu durata utilă de viață a echipamentelor (8 ani) nu sunt prevăzute costuri de reinvestire.

7.3.2 Costurile de operare și întreținere - costurile unitare

Costurile anuale de operare și întreținere, pentru activitatea de colectare și transport a deșeurilor municipale din Sectorul 5, au fost stabilite luând în considerare următoarele categorii de costuri:

• Costuri directe de operare și mentenanță asociate activității de colectare și transport, care includ costurile curente ale operatorului pentru execuția zilnică a serviciului contractat: cheltuieli de personal, cheltuieli cu combustibilii și lubrifianții, cheltuieli cu utilitățile, cheltuieli cu întreținerea și reparațiile bunurilor și instalațiilor, etc. Aceste costuri se împart în costuri fixe și costuri variabile (care depind de cantitate).

In vederea stabilirii costurilor variabile, pe baza cantităților de deșeuri estimate a fi colectate din aria proiectului și a frecvențelor propuse, au fost estimate numărul de curse necesare pentru fiecare situație (blocuri, case/gospodări în dividuale, persoane juridice). In funcție de tipul și capacitatea echipamentelor estimate (recipiente și vehicule) au fost determinate costurile cu combustibilul și cu personalul (munca vie).

Costurile fixe au fost stabilite în funcție de practica pieței, respectiv pentru:

- costurile administrative un procent de aproximativ 8% din costuri variabile;
- costurile cu asigurarea un procent de 0,7% din costuri variabile;
- întreținerea curentă a vehiculelor în procent de 0,8% din valoarea de achiziție;
- întreținerea curentă a recipientelor de colectare în cuantum de 5% din valoarea de achiziție.

• Costuri aferente campaniei de conștientizare a publicului;
• Costu» l cu contractarea și gestionarea contractelor cu utilizatorii finali ai serviciului;
• Costuri cu determinarea compoziției;
• Costuri cu investiții solicitate operatorului, necesare pentru buna desfășurare a serviciului;
• Costuri cu sortarea pentru deșeurile reciclabile menajere și similare (inclusiv piețe), stabilite în funcție de tarifele practicate în prezent pe piață, care includ costurile cu depozitarea și contribuția pentru economia circulară și care presupun trasabilitate și materiale reciclabile in contul Primăriei Sectorului 5 a fost utilizat un cost de 220 lei, în prețurile constante ale anului 2023;
• Costurile cu tratarea mecanica („sortarea" deșeurilor colectate în amestec) a deșeurilor reziduale menajere și similare (inclusiv piețe), care includ costurile cu depozitarea și contribuția pentru economia circulară, a fost utilizat un cost de 270 lei, în prețurile constante ale anului 2023;
• Costurile cu compostarea (tratarea biologică) biodeșeurilor colectate separat de la populație, de la agenți economici și din piețe, care includ costurile cu depozitarea și contribuția pentru economia circulară, a fost utilizat un cost de 250 lei, în prețuri constante ale anului 2023;
• Costurile cu depozitarea (inclusiv contribuția pentru economia circulară), pentru deșeurile colectate de la utilizatorii casnici și non-casnici, stabilite în conformitate cu prevederile H.C.L. 174/2021; costurile cu depozitarea sunt de 120,318 lei/mc, adică 376 lei/tonă;
• Costurile de eliminare a deșeurilor periculoase colectate de la populație;

• Costurile cu tratarea si concasarea deșeurilor din construcții colectate de la populație;
• Contribuția ANRSC în cuantum de 0,2% în conformitate cu prevederile din Ordinul ANRSC nr. 79/2017.

In costurile de operare nu este inclusă și valoarea redevenței pe care operatorul o va plăti proprietarului (Sector 5 București), deoarece în analiza cost-beneficiu aferentă studiului de fezabilitate sunt incluse costurile proprietarului cu investiția, iar includerea redevenței va însemna o dublă contabilizare; în plus ceea ce este un cost pentru operator (redevența) constituie un venit pentru proprietar (UAT Sector 5 București), astfel ca fluxul net devine zero.

De asemenea, în costurile activității de colectare și transport au fost incluse costurile cu tratarea, depozitarea și contribuția pentru economia circulară aferente deșeurilor voluminoase și deșeurilor textile colectate de la utilizatorii casnici și non-casnici, precum și costurile de eliminare a deșeurilor periculoase colectate de la populație.

A fot determinat un cost operațional pentru deșeurile reciclabile colectate separat și un cost operațional pentru alte categorii de deșeuri. Pe baza acestor costuri, a fost determinat un cost operațional total.

Potrivit cadrului de reglementare nou aprobat prin OUG 133/2022 și normele de aplicare ale acesteia, aprobate prin ordi..ul 640/2022 pentru perioada imediat următoare, adică finalul anului 2022 și primul trimestru al anului 2023, pentru stabilirea tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare se vor lua în considerare, de către operatori, structura elementelor de cheltuieli prevăzută în fișa de fundamentare dedicată activității/prestației de salubrizare.

Cheltuielile cu amortizarea anuală au fost luate în considerare.

Cota de profit rezonabil a operatorilor care prestează activitățile specifice serviciului, în gestiune directă, se stabilește astfel încât să nu depășească nivelul ratei swap relevante pentru serviciile de interes economic general, publicată pe site-ul Consiliului Concurenței, corespunzătoare duratei actului de atribuire și monedei naționale, la care se adaugă 100 de puncte procentuale (1%), în cazul în care operatorul nu are asumate prin contractul de delegare sau, după caz, prin hotărârea de dare în administrare realizarea de investiții în sistemul public de salubrizare din fondurile proprii ale acestuia. Pe toată durata actului de atribuire cota de profit rezonabil nu va depăși rata swap pentru România, plus 1%. (Pentru România este 5,46%.)

7.3.3. Proiecția costurilor de operare și întreținere

Costurile au fost estimate pentru anul 2023 iar proiecția lor pentru orizontul de analiză a fost ajustată cu ritmul de creștere în termeni reali a indicatorilor macroeconomici.

Costurile unitare au fost înmulțite cu cantitățile de deșeuri municipale, estimate a se colecta în fiecare an, iar la valorile rezultate au fost adăugate investițiile puse în seama operatorului sub formă de anuitate, costurile cu campania de informare și conștientizare a populației, costurile cu determinarea compoziției deșeurilor, costurile cu contractarea și gestionarea contractelor.

De asemenea, în costurile activității de colectare și transport au fost incluse costurile cu tratarea, depozitarea și contribuția pentru economia circulară aferente deșeurilor municipale.

Valoarea anuității a fost calculată pe baza valorii investițiilor în recipiente și autogunoiere, puse în seama operatorului de salubrizare și împărțită la durata economică de viață de 8 ani, o durată care se încadrează în intervalul de funcționare stabilită pentru activele încadrate în subclasa ”2.1.24.2. Mașini, utilaje și instalații de salubritate și îngrijirea spațiilor verzi”, în conformitate cu Catalogul privind clasificarea si duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe conform HG nr. 2139/2004.

Sumarul costurilor de operare și întreținere

Tabelul următor prezintă un sumar al proiecției costurilor de operare și întreținere. Costurile sunt brute. Din acestea se scad veniturile din valorificarea materialelor reciclabile, respectiv a compostului și contribuția OIREP.

Tabel 7-3 Costuri de operare și întreținere - în prețuri constante ale anului 2022 - scenariul ”cu proiect’-lei

	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031
Costuri colectare, transport și tratare deșeuri reciclabile menajere și similare
Cantități (tone)	14,686	35,958	39,782	43,732	47,451	48,762	53,083	54,170	54,170
Costuri variabile (lei/tonă)	185	78	73	69	66	67	63	63	65
Costuri fixe (mii lei/an)	2,346	4,110	5,690	5,820	5,955	6,098	6,248	6,405	6,570
Costuri cu sortarea (mii lei/an)	3,231	7,911	8,752	9,621	10,439	10,728	11,678	11,917	11,917

Costuri colectare, transport și tratare biodeșeuri
Cantități (tone)	0	0	0	0	0	1,013	1,723	2,930	3,516
Costuri variabile (lei/tonă)	0	0	0	0	0	544	329	199	171
Costuri fixe (mii lei/an)	0	0	0	0	0	696	704	713	722
Costuri cu sortarea (mii lei/an)	0	0	0	0	0	223	379	645	774

Costuri colectare, transport și tratare alte deșeuri
Cantități (tone)	114,179	95,505	93,304	92,119	90,125	90,774	88,635	89,277	88,691
Costuri variabile (lei/tonă)	32	11	12	12	13	12	13	14	15
Costuri fixe (mii lei/an)	1,351	3,657	5,707	5,781	5,859	5,246	5,324	5,405	5,491
Costuri cu sortarea (mii lei/an)	25,119	21,011	20,52/	20,266	19,827	19,970	19,500	19,641	19,512

	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031
Costuri colectare, transport și tratare deșeuri reciclabile menajere și similare	6,936,548	13,396,897	15,872,466	16,911,073	17,897,896	18,347,155	19,453,612	19,854,299	20,021,992
Costuri colectare, transport și tratare biodeșeuri	0	0	0	0	0	1,246,871	1,270,981	1,295,962	1,321,847
Costuri colectare, transport și tratare alte deșeuri	37,281,854	34,687,537	36,835,734	36,787,005	36,503,379	36,054,607	35,714,905	36,133,942	36,177,651
Costuri cu analiza compoziției	49,870	52,364	54,982	57,731	60,617	63,648	66,831	70,172	73,681
Costuri cu contractarea si gestionarea contractelor	2,222,390	2,333,510	2,450,185	2,572,694	2,701,329	2,836,395	2,978,215	3,127,126	3,283,482
Costuri cu campania de conștientizare a populației	127,500	133,875	140,569	147,597	154,977	162,726	170,862	179,405	188,376

Tabel 7-4 Costuri de operare și întreținere - în prețuri constante ale anului 2022 - scenariul ”fără proiect”-lei

	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031
Costuri colectare, transport și tratare deșeuri reciclabile menajere și similare
Cantități (tone)	14,686	14,982	15,301	15,619	15,931	16,255	16,589	16,928	16,928
Costuri variabile (lei/tonă)	170	173	177	179	181	183	184	185	191
Costuri fixe (mii lei/an)	4,266	4,479	4,703	4,938	5,185	5,444	5,716	6,002	6,302
Costuri cu sortarea (mii lei/an)	3,231	3,296	3,366	3,436	3,505	3,576	3,649	3,724	3,724

Costuri colectare, transport și tratare alte deșeuri
Cantități (tone)	114,179	116,480	117,785	120,232	122,639	125,133	127,698	130,312	130,312
Costuri variabile (lei/tonă)	30	30	31	32	32	32	33	33	34
Costuri fixe (mii lei/an)	5,795	6,084	6,389	6,708	7,043	7,396	7,765	8,154	8,561
Costuri cu sortarea (mii lei/an)	25,119	25,626	25,913	26,451	26,981	27,529	28,094	28,669	28,669

	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031
Costuri colectare, transport și tratare deșeuri reciclabile menajere și similare	15,083,716	15,448,318	15,776,766	16,135,648	16,503,577	16,880,303	17,613,971	18,015,933	18,359,765
Costuri colectare, transport și tratare alte deșeuri	46,525,950	47,585,372	48,347,207	49,445,247	50,545,653	51,679,309	53,191,252	54,389,450	54,871,594
Costuri cu analiza compoziției	49,870	52,364	54,982	57,731	60,617	63,648	66,831	70,172	73,681
Costuri cu contractarea si gestionarea contractelor	2,222,390	2,333,510	2,450,185	2,572,694	2,701,329	2,836,395	2,978,215	3,127,126	3,283,482
Costuri cu campania de conștientizare a populației	1,755,115	1,842,871	1,935,014	2,031,765	2,133,353	2,240,021	2,352,022	2,469,623	2,593,104
TOTAL COSTURI	65,637,041	o7,262,434	68,564,154	70,243,086	71,944,529	73,699,676	76,202,291	78,072,303	79,181,626

TOTAL COSTURI

46,618,162 50,604,182 55,353,936 56,476,100

57,318,198 58,711,403 59,655,407 60,660,906 61,067,027

7.4.Rezultatele analizei financiare si economice

Analiza cost-beneficiu a proiectului a fost realizată în conformitate cu:

* Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor de Investiții pentru perioada 2014-2020;
• Regulamentului UE 2015/207 al Comisiei din 20 ianuarie 2013 - Anexa III Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu;
• Hotărârea Guvernului României nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;
• Modelul financiar” Anexa 11 CBA Model simplificat parolat.xlsx” furnizat de către JASPERS pentru această categorie de proiecte. în continuare sunt prezentate principalele rezultate ale acesteia

Scopul principal al analizei financiare este demonstrarea durabilității financiare pe termen lung a proiectului” Infrastructură de colectare separată pentru atingerea obiectivelor de reciclare a deșeurilor din Sectorul 5, Municipiul București”.

Pentru aceasta se realizează următoarele:

(i) estimarea veniturilor și costurilor proiectului și implicațiile acestora în ceea ce privește fluxul de numerar;
(ii) definirea structurii de finanțare a proiectului, precum și rentabilitatea sa financiară; si
(iii) verificarea suficienței fluxului de numerar proiectat pentru a asigura funcționarea adecvată a sistemelor și pentru a îndeplini toate obligațiile privind investițiile și operarea conformă. în final, în scopul pregătirii cererii de finanțare, analiza financiară va oferi baza pentru calcularea deficitului de finanțare (Funding gap - FG).

Proiectul se desfășoară regiunea cea mai dezvoltată din punct de vedere economic în comparație cu media la nivel național iar veniturile gospodăriilor sunt semnificativ mai mari decât media la nivel național. în dezvoltarea analizei cost-beneficiu a fost utilizată metoda incrementală; în Raportul Analizei Cost-Beneficiu sunt prezentate în detaliu caracteristicile celor două scenarii, “cu proiect” și “facă proiect” (contrafactual).

Trebuie menționat că acest proiect include numai o parte din SMID, deoarece sistemul integrat este dezvoltat la nivelul Municipiului București, iar informațiile referitoare la celelalte sectoare și la gestionarea deșeurilor la nivelul municipiului nu sunt disponibile în totalitate, dat fiind gradul de maturitate a proiectelor referitoare la celelalte componente ale SMID.

Analiza financiară a fost dezvoltată cu ajutorul unui modelului Excel furnizat de JASPERS, ”Anexa 11 CBA Model simplificat parolat.xlsx”, calibrat pentru proiectul Sectorului 5 al Municipiului București, model ce include foile de calcul necesare determinării rezultatelor analizei.

Modelul primit este dezvoltat în lei, deci și analiza pentru acest proiect a fost dezvoltată tot în lei. Unele rezultate ce sunt cerute in Cererea de finanțare în euro au fost convertite în euro, utilizând cursul de schimb al proiectului.

Ipotezele principale utilizate în analiză

Rata de actualizare financiară este 4%. Anul de referință este 2023. Analiza este dezvoltată pentru perioada 2023 - 2031, dar anul implementării este 2023. Specific acestui proiect, orizontul de analiză este de 9 ani, din care un an este pentru implementare (2023) și 8 ani operare (2024 - 2031).

Cursul de schimb utilizat în prețurile constante este cel din elaborarea Devizului general: 1 euro = 4,98 lei, curs mediu BNR pentru anul 2023.

Costurile de investiție și de operare

Estimarea costurilor autogunoierelor (neelectrice) cu compactoare, Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor, software specializat, europubele și eurocontaninre, conștientizare punclică și altele asemenea au la bază informațiile site-urilor de specialitate și complexitatea acestor mijloace tehnice.

Astfel, costul acestor mijloace specizlizate este determinat de:

-costul caroseriei;

-costul instalațiilor speciale

-costul elementelor software independente sau, după caz instalate pe autogunoiere

-costul integrării instalației speciale (auocompactoare) pe caroserie.

-costul diferite

Nu în ultimul rând un rol important îl are evoluția prognozată a prețurilor cu materiile prime, transportul și manopera.

Secțiunile anterioare au prezentat în detaliu estimarea costurilor de investiție.

Centralizarea acestora este prezentata în tabelul următor:

Tabel 7-5 Costuri de investiție in ei_____________________________________________________________

	Investiții	Costuri totale (A)	Costuri neeligibile (B)	Costuri eligibile (C) = (A)-(B)	Procent din costurile eligibile totale
1	Onorarii legate de planificare/proiectare	395,000.00	0.00	395,000.00	0.75%
2	Cumpărare terenuri		-
3	Clădiri și construcții		-
4	Instalații și mașini sau echipamente	51,468,255.00	0.00	51,468,255.00	97.68%
5	Cheltuieli neprevăzute		-	-	-
6	' •■•ea prețurilor (dacă este cazul)	-	-	-	-
7	Campanie de publicitate, informare si conștientizare	255,000.00	0.00	255,000.00	0.48%
8	AT organizare proceduri achiziție contracte servicii, furnizare, lucrări	260,000.00	0.00	260,000.00	0.49%
9	Asistență tehnică	270,000.00	0.00	270,000.00	0.51%
10	Audit financiar	40,000.00	0.00	40,000.00	0.08%
10	Subtotal	52,688,255.00	0.00	52,688,255.00	100%
11	(TVA)	-	10,010,768.45	-
12	TOTAL cu TVA (PRETURI CONSTANTE)	62,699,023.45	0.00	-

Costul de investiții al proiectului, pe categorii de cheltuieli în euro

	Investiții	Costuri totale (A)	Costuri neeligibile (B)	Costuri eligibile (C) = (A)-(B)	Procent din costurile eligibile totale
1	Onorarii legate de planifica re/proiectare	79,317.27	0.00	79,317.27	0.75%
2	Cumpărare terenuri		-		0.00%
3	Clădiri și construcții		-		0.00%
4	Instalații și mașini sau echipamente	10,334,990.96	0.00	10,334,990.96	97.68%
5	Cheltuieli neprevăzute		-	-	-
6	Ajustarea prețurilor (dacă este cazul)	-	-	-	-
7	Campanie de publicitate, informare si conștientizare	51,204.82	0.00	51,204.82	0.48%
8	AT organizare proceduri achiziție contracte servicii, furnizare, lucrări	52,208.84	0.00	52,208.84	0.49%
9	Asistență tehnică	54,216.87	0.00	54,216.87	0.51%
10	Audit financiar	8,032.13		8,032.13	0.08%
10	Subtotal	10,579,970.88	0.00	10,579,970.88	100%
11	(TVA)	-	2,010,194.47	-
12	TOTAL cu TVA (PRETURI CONSTANTE)	12,590,165.35	0.00

Tabel 7-6 Costul de investiții al proiectului, pe categorii de cheltuieli în euro

Toate costurile si veniturile considera.^ în determinarea indicatorilor financiari ai proiectului au fost calculate în prețurile constante ale anului 2023. Orizontul de analiză este de 9 ani, din care 1 an implementare (2023) și 8 ani operare.

Veniturile

Proiectul propus spre finanțare are ca sursă de acoperire a costurilor veniturile din tarif. Ponderea deșeurilor din ambalaje din deșeuri reciclabile s-a estimat, potrivit prevederilor legale, la 50%.

Veniturile din valorificare subproduse

Proiectul propus spre finanțare are următoarele surse de acoperire a costurilor:

• veniturile din valorificare subproduse;
• veniturile de la organizațiile de transfer al responsabilității, conform în conformitate cu prevederile Legii 31/2019 de aprobare a OUG 74/2018 și

• veniturile din tarif.

VENITURI OPERAȚIONALE		2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031
Venituri din tarife/taxe la utilizatorii casnici din mediul urban	lei/an	62,897,224	45,508,160	55,425,294	55,799,688	55,911,297	56,853,609	56,925,712	57,666,608	57,990,434
Venituri din tarife/taxe la utilizatorii casnici din mediul rural	lei/an	0	0	0	0	0	0	0	0	0
Venituri din tarife/taxe la utilizatorii non-casnici	lei/an	4,576,076	3,347,808	4,145,591	4,180,108	4,194,226	4,283,906	4,298,991	4,358,273	4,383,626
Venituri din valorificarea deșeurilor reciclabile	lei/an	2,496,677	6,112,804	6,762,936	7,434,481	8,066,618	8,289,562	9,024,144	9,208,862	9,208,862
Venituri din valorificarea compostului	lei/an	0	0	0	0	0	10,634	18,088	30,764	36,917
Venituri din contribuția OIREP	lei/an	4,599,290	2,988,585	4,296,312	4,356,781	4,419,224	4,492,751	4,549,460	4,626,813	4,713,423
TOTAL VENITURI OPERAȚIONALE	lei/an	74,569,265	57,957,357	70,630,132	71,771,057	72,591,365	73,930,462	74,816,396	75,891,320	76,333,263

Tabel 7 -8 Estimarea veniturilor operaționale scenariu/ "fărăproiect"

VENITURI OPERAȚIONALE		2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031
Venituri din tarife/taxe la utilizatorii casnici din mediul urban	lei/an	68,948,109	70,656,537	71,480,840	73,232,181	75,008,871	76,841,678	79,447,329	81,398,049	82,552,708
Venituri din tarife/taxe la utilizatorii casnici din mediul rural	lei/an	0	0	0	0	0	0	0	0	0
Venituri din tarife/taxe la utilizatorii non-casnici	lei/an	4,992,560	5,1 15,154	5,208,749	5,336,137	5,463,459	5,594,779	5,782,616	5,924,183	6,007,007
Venituri din valorificarea deșeurilor reciclabile	lei/an	1,064,759	1,086,221	1,109,305	1,132,353	1,155,017	1,178,504	1,202,666	1,227,284	1,227,284
Venituri din valorificarea compostului	lei/an	0	0	0	0	0	0	0	0	0
Venituri din contribuția OIREP	lei/an	2,059,647	2,118,378	2,171,377	2,229,783	2,290,504	2,352,935	2,470,929	2,538,333	2,609,954
TOTAL VENITURI OPERAȚIONALE	lei/an	77,065,075	78,976,290	79,970,271	81,930,454	83,917,851	85,967,897	88,903,541	91,087,849	92,396,953

Indicatorii de performanta financiara ai proiectului

Profitabilitatea proiectului a fost determinata cu și fara asistenta financiara comunitara.

Aceste rezultate sunt prezentate mai jos:

	Indicatori financiari	FARA sprijinul Uniunii		CU sprijinul Uniunii
1	Rata interna de rentabilitate financiara	-22.57%	(FRR/C)	-2.24%	(FRR/K)
2	Valoarea actualizata neta financiara	-38,706,037	(FNPV/C)	-4,245,694	(FNPV/K)

Conform informațiilor din tabelul de mai sus, se observa faptul ca rata interna de rentabilitate financiara (FRR/C) este negativa, mai mica decât rata de actualizare de 4%, iar valoarea actualizata neta este negativa, valorile celor doi indicatori demonstrând necesitatea finanțării nerambursabile.

Determinarea deficitului de finanțare

Deficitul de finanțare este calculat pe baza metodologiei furnizate de "Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor de Investiții. Instrument de evaluare economica pentru politica de coeziune 2014-2020", emis de Comisia Europeană în decembrie 2014.

Calculul deficitului de finanțare este realizat in cadrul modelului financiar pentru ACB, in foaia de calcul "IRR-FG" secțiunea Financing gap:

Venituri incrementale		lei/an
Costuri incrementale		lei/an
Reinvestitii		lei/an
Venituri nete actualizate		lei/an

Costurile de investiție (fara TVA si fara diverse si neprevăzute)		lei/an

COSTURI ELIGIBILE (EC, preturi curente)		lei

RATA DE FUNDING GAP (R )		%

SUMA DE DECIZIE (DA = R X EC)		lei

GRANT UE (DA X rata de co-finantare)		lei

Tabel 7-9 privind calculul deficitului de finanțare

[email protected]%

-94,368,265 106,339,203 0

11,970,939

-50,676,976

52,688,255

80%

42,150,604

35,828,013

Nivelul deficitului de finanțare, calculat la o rată de actualizare de 4%, este de 80,00%

Structura de finanțare a proiectului

Conform Programului Operațional Infrastructură Mare, mixtul de finanțare pentru deficitul de finanțare are următoarele surse de finanțare:

• Grant UE pentru axa prioritara: 85.00%;
• Contribuție Buget de Stat: 13.00%;
• Contribuție Buget Local: 2.00%

Determinarea contribuției din partea UE este prezentată mai jos:

	Articol	Valoare lei	Valoare euro
1.	Total costuri eligibile ale proiectului	52,688,255.00	10,579,970.88
2.	Rata deficitului de finanțare	80%	80%
3.	Valoarea de decizie	42,150,604.00	8,463,976.71
4.	Rata de co-finantare corespunzătoare obiectivului specific (%)	85,0%	85%
5.	Contribuția europeana (in euro) = (3)*(4)	35,828,013.40	7,194,380.20

Tabel 7-10. Structura de finanțare a proiectului (prețuri lei) este prezentată în tabelul următor:

lei euro

Contribuția UE - FC	35,828,013.40	7,194,380.20
Contribuție Buget de stat	5,479,578.52	1,100,316.97
Contribuție CL Sector 5 București la deficitul de finanțare -contribuția . ..„"Sila	843,012.08	169,279.53
ContributC or5-venitu “te actualizate-contribuția neeligibila	10,537,651.00	2,115,994.18
Total	52,672,255.00	10,579,970.88
Alte cheltuieli neeligibile	0.00	0.00
TVA ne-eligioila, rambursabila din bugetul MIFE	10,010,768.45	2,010,194.47

Contribuția proprie a Consiliului Local al sectorului 5 București va fi de

4,295,468.18 euro, respectiv 21,391,431.53 lei, după cum se arată mai jos:

Contribuția CL Sector 5	lei	euro
Contribuție Buget Local (2%)- contribuție la deficitul de finanțare	843,012.08	169,279.53
Contribuție beneficiar (Contribuție CL Sector 5)	10,537,651.00	2,115,994.18
Total contribuție la costuri eligibile	11,380,663.08	2,285,273.71
Alte cheltuieli neeligibile	0.00	0.00
Costuri ne-eligibile ( TVA recuperabil)	10,010,768.45	2,010,194.47

Tabel 7-11 Contribuția europeană este eșalonată pe ani după cum urmează
ANII	2022	2023	Cheltuieli eligibile totale	Cheltuieli neeligibile totale
Euro	79,317.27	10,500,653.61	10,579,970.88	2,010,194.47
%	0.75%	99.25%	84.03%	15.97%

Sursa de acoperire a costurilor investitionale totale (lei)
Total costuri investitionale (H.1.12 (A))	Asistenta Comunitara (H.2.1.5)	National Public (sau echivalent)	National privat	Alte surse (specificati)
a)= b)+c)+d)+e)	b)	c)	d)	e)
52,688,255	35,828,013	16,860,242		-

Sursa de acoperire a costurilor investitionale totale (Euro)
Total costuri investiti cnale	Asistenta Comunitara (H.2.1.5)	National Public (sau echivalent)	National privat	Alte surse fsoeci ficați)
a)= b)+c)+d)+e)	b)	c)	d)	e)
10,579,971	7,194,380	3,385,591		-

Luând in considerare elementele prezentate mai sus, rezulta următorul Plan financiar (prețuri curente lei):

Total valoare proiect (Total costuri* eligibile * neeligibile)

6Z699.023

100.0%

Costuri eligibile

5Z688.255

840%

0(1

Deficit de finanțare

42.150.604

80.00%

of 1.1

GRANT UE

35.8284)13

85.00% of 1.1.1

Contribuția Guvernului României

5,479,579

13.00% of 1.1.1

Contribuția de la bugetul local

843,012

2.00% of 1.1.1

Cof-finantar e beneficiar

10.537,651

z'0.00% of 1.1

Costuri nedigibile (alte categorii decât cele eligibile)

10.010.768

16.0%

Of1

Bugetul locd

10,010,768

1OCtO% of 1.2

TVA

10,010,768

100.0%

Rambursabil

104)10,768

1G0.0%

Nerambursabil

0.0%

Alte costuri neefiaibile 0

0.0%

Plan financiar (prețuri curente euro)

Total valoare proiect (Total costuri = eligibile + neeiigibile)

12,590,165

100.0%

Costuri eligibile

10,579,971

84.0% of 1

Deficit de finanțare

8,463,977

80.00%

of 1.1

Grant UE

7,194,380

85.00% of 1.1.1

Contribuția Guvernului României

1,100,317

13.00% of 1.1.1

Contribușia de la Bugetul local

169,280

2.00% of 1.1.1

Co-finanțare beneficiar 2,115,994 20.00% of 1.1

Costuri ne-eltgibile

2,010,194

16.0% of 1

Bugetul local

2,115,994

105.3% of 1.2

TVA

2,010,194

95.0%

Rambursabil 2,010,194 100.0% 100% 0 0.0%

0.0%

Tabel 7-12 Plan financiar

Soldul final cumulat al fluxului de numerar prezintă valori pozitive pentru toți anii analizei, ceea ce indică sustenabilitatea implementării și operării._______________________________________________________________________

FLUXUL DE NUMERAR NET ANUAL	lei/ an	2023	2024	2025	2026
FLUXUL DE NUMERAR NET ANUAL	lei/ an	10,432,339	7,355,878	15,276,197	15,294,957
FLUXUL DE NUMERAR NET CUMULAT	Lei /an	10,432,339	17,788,217	33,064,414	48,359,370

Continuare

FLUXUL DE NUMERAR NETANUAL	lei/ an	2027	2028	2029	2030	2031
FLUXUL DE NUMERAR NETANUAL	lei/ an	15,273,166	15,219,059	17/60,990	15,230,414	15,266,235
FLUXUL DE NUMERAR NET CUMULAT	Lei /an	63,632,536	78,851,595	94,012,585	109,242,999	124,509,234

Tabel 7-13 Soldul final cumulat al fluxului de numerar

Valoarea fluxului de numerar cumulat în ultimul an al orizontului de analiză, exprimat în prețurile constante ale anului 2023, este de aproximativ 25,00 milioane euro.

7.5. Funding gap și finanțarea

Strategia de tarifare

Legislația in vigoare nu include o metodologie concreta pentru determinarea cuantumului taxelor/tarifelor pentru utilizatorii serviciului de salubrizare, UAT-urile avand libertatea de a decide modul de determinare al taxelor/tarifelor si, implicit, valoarea tarifului/taxei de salubrizare. Referitor la tariful pentru utilizatorii serviciului de salubrizare, raționamentul este mai simplu, el fiind calculat de operatorul activitatii de colectare si transport pe baza tarifului de gestionare a serviciului de salubrizare si este aprobat de UAT.

In mod firesc, determinarea cuantumului tarifelor/taxelor pentru utilizatorii serviciului de salubrizare se realizează prin raportare la valoarea tarifelor distincte de gestionare a serviciului de salubrizare (exprimate in lei/tona), pe care UAT-urile le calculează, după caz, pe baza tarifelor pentru activitatile serviciului de salubrizare.

Strategia de tarifare a tinut cont de limitarea in ceea ce privește suportabilitatea tarifului - valoarea tarifului/taxei nu poate depăși respectivul prag de suportabilitate. A fost determinat un tarif maxim suportabil plecând de la un procent de 1% din venitul mediu disponibil al unei gospodarii medii, conform Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilitati publice, aprobate prin H.G. nr. 246/2006.

Un alt aspect de noutate introdus prin OUG 92/2021 si care are impact asupra metodologiei de calcul a tarifelor/taxelor pentru utilizatorii serviciului de salubrizare, este obligativitatea ca UAT sa stabilească si sa aprobe pentru utilizatorii serviciului de salubrizare tarife/taxe distincte pentru gestionarea celor doua mari categorii de deșeuri municipale:

• deseurile de hârtie, metal, plastic si sticla din deseurile municipale (denumite in continuare deșeuri reciclabile);
• celelalte deșeuri municipale.

Strategia de tarifare a tinut cont de limitarea in ceea ce privește suportabilitatea tarifului. A fost determinat un tarif maxim „ portabil p'=eand de la un procent de 1% din venitul mediu disponibil al unei gospou^ri medii, dibuie tinut cont ca anul 2020, ca si anul 2021, au dus la scăderi ale veniturilor populației, cauzate, in principal, de pandemie.

Pentru a determina strategia de tarifare s-a tinut cont de urmatorele:

• Reglementările in vigoare referitoare la tarifele distincte pentru diverse categorii de deșeuri;
• Acoperirea integrala a costurilor de oeprare si iintretinere;
• Veniturile din valorificarea materialelor reciclabile si a compostului;
• Veniturile de la OIREP;
• Includerea redeventei ce urmeaza sa o plateasca operatorul; pentru utilizatorii casnici, aceasta va fi inclusa astfel incat sa nu se depaseasca limita de suportabilitate.

Trebuie menționat ca tarifele prezentate nu includ TVA, iar tariful pentru utilizatorii casnici este exprimat in lei/pers/luna si reprezintă suma tarifelor distincte. Pentru utilizatorii casnici a fost asigurata suportabilitatea acestui tarif prin includerea redeventei in acesta astfel incit sa nu fie depășită limita de suportabilitate definita anterior.

Tabelul următor prezintă strategia de tarifare propusa pentru utilizatorii casnici, in scenariul cu proiect (tabel 7-11):

	2023	2024	2025	2026
Tarif pentru populație cu TVA și cu redevența calculată pentru utilizatorii casnici	20.0	14.5	17.7	17.9

Tabel'		2027	2028	2029	2030	2031
Tabel'	Tarif pentru populație cu TVA și cu redevența calculată pentru utilizatorii ^snici	18.0	18.4	18.5	18.8	18.9

Tabelul următor (tabel 7-14) prezintă tarifele distincte pentru utilizatorii non-casnici, in scenariul cu proiect

	2023	2024	2025	2026
Tarif distinct pentru deseurile reciclabile	687.9	241.3	338.3	317.7
Tarif distinct pentru alte categorii de deșeuri	411.9	341.9	401.3	405.2

	2027	2028	2029	2030	2031
Tarif distinct pentru deseurile reciclabile	301.6	298.6	282.9	281.6	284.7
Tarif distinct pentru alte categorii de deșeuri	410.42	1423.68	1024.99	781.03	732.47

In scenariul "fara proiect" s-a propus o evoluție a tarifelor plecând de la aceleași principii si avand aceeași abordare.

Tabelul următor prezintă strategia de tarifare propusa pentru utilizatorii casnici, in scenariul fara proiect

	2023	2024	2025	2026
Tarif pentru populație cu TVA	21.9	22.5	22.9	23.5

	2027	2028	2029	2030	2031
Tarif pentru populație cu TVA	24.2	24.9	25.8	26.6	26.9

Tabelul următor prezintă tarifele distincte pentru utilizatorii non-casnici, in scenariul tară proiect (tabel 7-15)

	2023	2024	2025	2026
Tarif distinct pentru dseurile reciclabile	1,004.4	1,011.2	1,014.3	1,019.3
Tarif distinct pentru alte categorii de deșeuri	419.3	420.9	419.4	420.8

	2027	2028	2029	2030	2031
Tarif distinct pentru deseurile reciclabile	1,025.3	1,031.0	1,055.8	1,061.7	1,086.6
Tarif distinct pentru alte categorii de deșeuri	422.3	423.7	427.8	429.3	434.1

7.6 Analiza economică

Conform regulamentulului (UE) 1303/2013, în conformitate cu art 61 alin 3 Ut a), analiza economica se realizează pentru a determina contribuția proiectului la bunăstarea socilaa. Scopul analizei economice este sa demonstreze daca proiectul este benefic din punctul de vedere al societății. Ea compara beneficiile economice ale proiectului cu costul economic (impactul) al acestuia. Analiza economica este realizata cu ajutorul valorilor economice, reflectând costul de oportunitate social al bunurilor si serviciilor.

Trebuie remarcat ca acest proiect se inscrie in categoria excepțiilor pentru care analiza economica se poate inlocui cu a analiza simplificata, respectiv cu o analiza cost eficienta.

Astfel, in conformitate cu precizările din HG 907/2016, analiza economica nu este necesara pentru acest proiect.

în conformitate cu punctul 2.3.4 ” Analiza economică simplificată în cazuri speciale ” din ANEXA III Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu din Regulamentul 207/2015, acest proiect se încadrează la excepții, fiind un proiect ce este motivat de necesitatea de a asigura respectarea legislației UE. în acest caz poate fi efectuată o analiză cost- eficacitate (ACE).

ACE este efectuată prin calcularea costului pe unitate al beneficiilor „nemonetizate” și trebuie să cuantifice beneficiile fără a fixa un preț monetar sau o valoare economică.

Drept criteriu de analiză pentru determinarea eficacității proiectului s-a ales valoarea economiilor cu resursele pe tona de deșeu colectat (intrată în sistem).

Acest indicator s-a calculat astfel:

Raportul ACE = VAN (economii de resurse) / VAN (cantități totale de deșeuri colectate).

Economiile de resurse însumează valorile rezultate din valorificarea subproduselor (deșeuri reciclabile, respectiv compost).

A fost calculat Raportul ACE pentru scenariul cu proiect și comparat cu Raportul ACE pentru scenariul fără proiect, rezultând faptul că proiectul aduce beneficii societății, mai mari decât în cazul păstrării sistemului existent (scenariul ”fară proiect”).

7.7. Analiza de risc si senzivitate

După cum se prevede la articolul 101 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, analiza cost-beneficiu include o evaluare a riscurilor. Aceasta este necesara pentru a face fata incertitudinii care caracterizează proiectele de investitii, inclusiv riscurile legate de aspectele de mediu și schimbările climatice. Evaluarea riscurilor permite sa se înțeleagă mai bine modul în care impacturile estimate ar putea evolua daca anumite variabile-cheie ale proiectului se dovedesc a fi diferite de cele așteptate.

Evaluarea riscurilor cuprinde doua etape:

1. analiza de senzitivitate, care stabilește variabile „critice"/parametrii „critici" ai modelului, și anume cele/"' ’ ⁷ le căror variatii, pozitive sau negative, au cel mai mare impact asupra indicatorilor de performanta ai proiectului;
2. a . ’ba calitativa a riscurilor, cum s-a menționat anterior, p, ^tectul, prin dimensiunea sa se inscrie la excepții si in conformitate cu precizările din HG 907/2016, analiza de senzitivitate nu este necesara.

Raportul ACB include o evaluare cantitativă și calitativă a riscurilor și Matricea riscurilor corespunzătoare. Analiza calitativa a riscului a fost realizata pentru a determina riscurile ce pot aparea ca urmare a implementării proiectului, în special pentru sustenabilitatea financiară a proiectului pe termen scurt și lung și pentru a identifica măsurile de atenuare sau prevenire a riscului.

Analiza calitativa a riscurilor include următoarele elemente:

• efectele negative generate de proiect;
• nivelele de probabilitate (de exemplu, foarte puțin probabil, puțin probabil, relativ probabil, probabil, foarte probabil) a apariției și a gravitaiții impactului;
• nivelul de risc (și anume combinația dintre probabilitate și impact);
• identificarea masurilor de prevenire și atenuare, inclusiv a entitaiții însărcinate cu prevenirea și reducerea principalelor riscuri, și a procedurilor standard, după caz și luând în considerare cele mai bune practici, atunci când este posibil, care trebuie sa fie aplicate pentru a reduce expunerea la risc, atunci când se consideră necesar;
• interpretarea matricei de risc, inclusiv evaluarea riscurilor reziduale după aplicarea masurilor de prevenire și atenuare.

Analiza calitativă a riscului a fost elaborata conform "Ghidului pentru analiza cost/beneficiu pentru proiectele de investiiie. Evaluare economica pentru politica de coeziune 2014-2020".

O probabilitate (P) sau posibilitatea de apariție este atribuita fiecărui eveniment advers. Fiecărui efect îi este asociat un impact de severitate (S) pe o scara de la I la

IV (catastrofal), pe baza costurilor sau/și a beneficiilor sociale generate de Proiect. Aceste numere permit o clasificare a riscurilor, asociate cu probabilitatea de apariție a fiecăruia. Nivelul riscului este o combinație a probabilității cu severitatea impactului (P*S).

Principaalele riscuri identificate sunt prezentate mai jos:

Risc: deșeurile generate sunt mai mici decât estimările ect: Venituri mai mici cu impact asupra sustenabilitatii

Masuri: Creșteri de tarif pentru a acoperi lipsa de venituri

R: Control insuficient al fluxului de deseuri/liv. ?re insuficienta de deșeuri

E: Venituri mai mici ce pot duce la probleme Gc sustenabi_litate

M: Masuri de monitorizare a fluxurilor de deșeuri de-către Primăria Sector 5, penalitati aplicate operatorilor în caz de nerespectare a fluxurilor deșeurilor.

R: Studii si investigatii inadecvate - n/a

R: Estimări inadecvate ale costului de proiectare

E: Costuri cu investițiile mai mari decât estimat

M: Finanțarea depășirilor din bugetul propriu al Sector 5

R: întârzieri procedurale referitoare la achizițiile publice

E: întârzieri in atribuirea contractelor

M: Includerea in planul de implementare a unor rezerve de timp pentru procedurile de atribuire. In timpul procedurilor de atribuire, consultantul de AT va oferi sprijin echipei UIP

R:Depasiri ale costului proiectului si intarzieri in ceea ce privește construcția -n/a

R: Compoziția deșeurilor este diferita de cea estimata sau prezintă variatii neașteptat de mari

E: impact asupra costurilor sistemului

M: realizarea studiului privind determinarea compoziției deșeurilor municipale realizat inainte de începerea proiectului și reluarea periodica a acestuia

R: Costuri de întreținere si de reparatii mai mari decât cele estimate., defecțiuni tehnice repetate
E: Costuri mai mari pentru furnizarea serviciului

M: Includerea unor clauze in contracte care sa prevada obligațiile furnizorului privitoare la garantii, furnizarea pieselor de schimb, polițe de asigurare etc.

R Nivelul taxei / tarifului creste mai incet decât s-a estimat

E: Venituri mai mici ce pot duce la probleme de sustenabilitate

M:. Planul de evoluție a tarifelor va fi inclus, in Contractul de Finanțare si in Documentul de poziție (Documentul cadru de implementare).

R: Rata colectarea tarifelor este mai scăzută decât cea estimata

E: Venituri mici ce pot duce la probleme de sustenabilitate

M: In aceste condiții, conform OUG 114/2019, autoritatile publice locale vor plati sumele corespunzătoare serviciilor prestate direct din bugetul propriu

R:Modificari ale cerințelor de mediu si ale instrumentelor economice side reglementare (de exemplu, introducerea unei taxe pentru depozitele de deșeuri, interzicerea depozitarii deșeurilor)

E: Resurse financiare mai scăzute ce pot afecta sustenabilitatea sistemului

M: Solicitarea unor acte adiționale corespunzătoare la Contractul de finanțare si la Documentul de poziție; introducerea acestor riscuri in contractele de delegare

R Opoziția publicului

E: întârzieri in implementarea investițiilor; Probleme in operarea investițiilor

M: Activitati si campanii de conștientizare pentru creșterea nivelului social de acceptare

R: Riscuri de mediu si schimbări climatice

E: Creștere costuri operare și întreținere

M: Sunt propuse și integrate masuri de adaptare in ceea ce privește riscul la disponibilitatea apei, inundatii, incendii și cutremure iar costurile aferente au fast incluse in costurile totale de investiție. Costul masurilor luate pentru a reduce și / sau a compensa efectele negative asupra mediului sunt incluse in costurile ⁺otale de investiție.

Pentru toate riscurile identificate, entitatea responsabila cu implementarea masurilor este in principal Primăria Sector 5 București.

Analiza dezvoltata demonstrează robustețea proiectului si in cel mai pesimist scenariu, iar Matricea riscurilor prezintă masurile pentru atenuarea impactului acestor riscuri.

Matricea riscurilor si interpretarea sa sunt prezentate in detaliu in Raportul Analiză cost-beneficiu.

CAPITOLUL 8.

REZULTATELE EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ȘI SCHIMNĂRILOR CLIMATICE

8.1 Conformarea proiectului cu cadrul legislativ european și național privind politicile și legislația de mediu inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice

Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute de:

• Directiva 2018/851/CE Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (Directiva cadru privind deșeurile) modificată de Directiva (UE) 2018/851/CE în special prin extinderea și optimizarea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile în vederea atingerii țintelor de reciclare prevăzute pentru anii 2025, 2030 si 2035, ² 3 ⁷
• Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje modificată de Directiva (UE) 2018/852 prin reciclarea și valorificarea deșeurilor reciclabile de ambalaje,
- Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea de deșeurilor modificată de Directiva (UE) 2018/850/CE prin reducerea cantității de deșeuri și prin reducerea cantității de deșeuri eliminate în depozitele de deșeuri raportat la cantitatea totală de deșeuri eliminată,
• Directivei 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică - implementarea proiectului va duce la îmbunătățirea calității factorilor de mediu asigurând astfel protejarea biodiversității și conformarea cu prevederile directivei.
• OUG 133/2022 pentru modificarea si completarea OUG nr.92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și a Legii se ^dui de salubrizare a localităților nr. 101/2006 completat cu ordinul 620/2022 - privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionareadeșeurilor și a taxelor de salubrizare,

In ceea privește schimbările climatice, proiectul contribuie la reducerea gazelor de efect de seră prin promovarea valorificării materiale și energetice a deșeurilor.

8.2 Conformarea proiectului cu principiile fondatoare ale politicii de mediu

Principiul precauției - proiectul respectă prevederile documentelor de planificare sub incidența cărora intră, respectiv POIM, SNGD și PNGD, planuri care au făcut obiectului SEA. Proiectul a făcut obiectul procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului (EIA) având ca rezultat stabilirea de măsuri concrete de reducere a impactului proiectului asupra mediului. Măsurile stabilite prin actele de reglementare aferente procedurilor SEA și EIA precum și cele stabilite prin avizele de gospodărire a apelor sunt integrate în proiect.

Principiul acțiunii preventive - proiectul prevede aplicarea instrumentului "Plătește cât arunci” care are ca scop pe lângă creșterea gradului de colectare separată și a ratei de reciclare inclusiv stimularea prevenirii generării deșeurilor. Mai mult, legislația națională prevede aplicarea taxei pe depozitare pentru a descuraja pe de o parte depozitarea iar pe de altă parte pentru stimularea prevenirii generării deșeurilor și a reciclării. Prin proiect s-au alocat resurse financiare pentru realizarea de acțiuni de informare și conștientizare în ceea ce privește prevenirea și gestionarea rațională a deșeurilor.

Principiul conform căruia daunele aduse mediului trebuie remediate la sursă -prin proiect este propusă colectarea separată a deșeurilor reciclabile direct la sursă.

Principiul „poluatorul plătește” - proiectul prevede tarife distincte suportate de către utilizatori și determinate pe baza tarifului pentru toate operațiile serviciului, de la colectare, tratate până la eliminare.

8.3 încadrarea proiectului în raport cu Directiva SEA

Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) POIM a parcurs procedura de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) în conformitate cu prevederile EG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe (MO nr. 707/5.08.2004), care transpune în legislația românească Directiva SEA - Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului). Raportul de mediu a fost elaborat în cadrul contractului „Evaluarea ex-ante a Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020”.

Raportul de mediu a fost pregătit cu sprijinul reprezentanților autorităților interesate de efectele implementării programului operațional, în cadrul a 4 întâlniri ale Grupului de lucru SEA, special constituit pentru POIM 2014-2020, întâlniri care au avut loc în perioada martie 2014 - noiembrie 2014 (3 întâlniri), respectiv iunie 2015. Raportul de mediu a evaluat trei versiuni ale POIM (iulie 2014, octombrie 2014 și iunie 2015). Dezbaterea publică POIM 2014-2020 a avut loc în data de 19 ianuarie 2015

Pentru program fost de asemenea elaborat Studiul de evaluare adecvată, în conformitate cu prevederile art. 6 (3) al Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și flora sălbatică și ale Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

Varianta finală a raportului de mediu se află la următorul link: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Raport%20de%20mediu_POlM_re v01.pdf

Iar Studiului de evaluare adecvată la linkul: http://www. mmediu. ro/app/webroot/uploads/fi.les/2014-1 1-04_Studiu.pdf

Programul a primit avizul de mediu nr 3/20.08.2015: http://www.fonduri-ue. ro/images/files/programe/INFRASTRUCTURA/POIM/2017/29.06.2017/Aviz_de_m e diu_POIM.pdf

Strategia Națională de gestionare a Deșeurilor 2014-2020

Strategia Națională de gestionare a Deșeurilor (SNGD) a făcut obiectul procedurii SEA obținând Avizul de mediu nr. 46/14.12.2017 disponibil pe următorul link: http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/06/2013-06-

14_A VIZ_MEDIU_Strategia_Nationala_Gestionarea_Deseurilor_2014-2020.pdf Varianta finală a raportului de mediu se află la următorul link: http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/09/2012-09-Q7-raport-mediu-SNGD.pdf

Planul National de Gestionare al Deșeurilor

Planul National de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) care include și Programul Național de prevenire a generării deșeurilor, aferent perioadei 2014-2025, a făcut obiectul procedurii SEA obținând Avizul de mediu nr. 46/14.12.2017 disponibil pe următorul link: http://www. mmediu. ro/app/webroot/uploads/files/A viz-de-mediu-46_14.12.2017- PNGD.PDF

Varianta finală a raportului de mediu se află la următorul link: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/RM_SEA_PNGD_v4.pdf.

8.4 Evaluarea impactului asupra mediului

8.4.1 Conformarea cu Directiva 2014/52/EU privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului

LEGISLAȚIA DE MEDIU APLICABILA

1. O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;
2. O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice;
3. Legea 292/03.12.2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului;
4. Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție speciala avifaunistica ca parte integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
5. Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
6. Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
7. OM nr. 864/2002 (MO nr. 397/09.06.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontiera si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera în continuare sunt descrise etapele procedurii de mediu parcurse cu evidențierea în paralel a conformării cu prevederile Directivei EIA

8.4.2 Descrierea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

Procedura de mediu a fost demarată prin depunerea de către Primăria Sectorului 5 a cererii de solicitare a acordului de mediu pentru proiect. Cererea va fi însoțită de o Notificare.

în urma analizării documentației, APM a emis Decizia etapei de evaluare inițială prin se va decide daca proiectul intră sub incidența Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Având in vedere ca proiectul propus conține doar achiziționarea de echipamente de colectare si transport fara lucrări de construcții pentru realizarea de instalatii pentru tratarea sau eliminare^ deșeurilor, acesta nu se incadreaza in Anexa 2 a Legii nr 292/2018.

In ceea ce privește încadrarea în prevederile art. 28 din OUG nr. ^7/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, - ^r' y ei și faunei, după cum este evidențiat in Harta Natura 2000 atașata documentației, pe raza Aectorului 5 nu se afla nici o arie protejata de interes comunitar.

Mai mult decât atat, proiectul nu prevede realizarea de lucrări de construcție a unor instalatii de tratare sau eliminare a deșeurilor ci doar achiziționarea de echipamente si utilaje mobile pentru colectarea si transportul deșeurilor generate pe raza sectorului 5. Astfel nu sunt necesare nici lucrări pentru asigurarea utilităților ( alimentare cu apa, canalizare)

CAPITOLUL 9.

STRATEGIA DE ACHIZIȚII ȘI PLAN DE IMPLEMENTARE

în această secțiune sunt prezentate opțiunile pentru implementarea contactelor de servicii și furnizare aferente Proiectului și sunt identificate elementele cheie care trebuie respectate în activitatea de achiziții publice.

Prin urmare, în cele ce urmează sunt prezentate Strategia de achiziții și Planul de implementare a acesteia.

9.1 Strategia de achiziții

în acest capitol sunt analizate opțiunile de achiziție a serviciilor și bunurilor care au fost identificate ca investiții prioritare în proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”.

9.1.1 Generalități

Implementarea Proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5” va fi finanțată din fonduri publice (bugetul local, bugetul de stat) și cu sprijin financiar din instrumente de finanțare ale Comunității Europene, respectiv Fondul de Coeziune, prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare - Axa prioritară 3, Obiectiv Specific 3.1.

Investițiile propuse includ achiziția de utilaje / echipamente de colectare și transport al deșeurilor, în vederea atingerii obiectivelor de reciclare a deșeurilor în Sectorul 5 al Municipiului București. De asemenea, sunt prevăzute servicii de asistență tehnică pentru managementul Proiectului și, respectiv pentru auditul Proiectului.

Pornind de la premisa că se obține aprobarea pentru finanțare din Fondul de Coeziune, procesul de implementare a componentelor Proiectului trebuie să respecte cu strictețe legislația națională în materia achizițiilor publice. Astfel, se vor respecta cerințele legale cu privire la calitatea și conținutul documentațiilor de atribuire, etapele procesului de achiziție, termenele legale pentru licitare, evaluare și atribuire, precum și abordarea formală a tuturor activităților de licitare și contractare.

Principalele obiective urmărite prin formularea Strategiei de achiziții sunt:

• Gruparea diferitelor componente ale Proiectului în cel mai convenabil mod posibil, în contextul respectării (i) legislației naționale de achiziții publice și a (ii) cerințelor CE;
• Participarea la procedurile de atribuire să fie deschisă operatorilor economici stabiliți în State Membre ale UE și din țări eligibile (în conformitate cu Acordul privind Achizițiile Publice - AAP - al OMC);
• Transparență și imparțialitate în toate etapele procesului de achiziție, conform cerințelor legislației naționale și europene;
• Respectarea standardelor europene, naționale și internaționale recunoscute în specificațiile tehnice;
• Utilizarea unor condiții contractuale acceptate pe plan național și european;
• Selectarea unor contractant! cu calificare și competente corespunzătoare;
• Utilizarea optimă a fondurilor alocate.

Investițiile vor fi realizate prin intermediul a două tipuri distincte de contracte:

• Contracte de furnizare - pentru utilaje / echipamente;
^e Contracte de servicii - Asistenta Tehnică pentru Managementul Proiectului, Auditul Proiectului.

9.2 Forme de contractare și planificarea achizițiilor

9.2.1 Criterii de grupare a procedurilor de atribuire

Natura investițiilor care se vor realiza în cadrul Proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”, impune achiziția de:

• contracte de achiziție publică de servicii;
• contracte de achiziție publică de produse.

In conformitate cu prevederile legislației naționale de achiziții publice, în particular Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, având totodată în vedere și practica în domeniu, se preconizează aplicarea următoarelor proceduri de atribuire:

• Licitație deschisă
• Procedură simplificată.

Forma de contractare și condițiile contractuale aplicabile fiecărui contract (de servicii, lucrări, produse) prevăzut pentru implementarea Proiectului sunt detaliate în cele ce urmează.

9.2.2 Contracte de servicii

O parte din serviciile necesare pentru a asigura implementarea în bune condiții a Proiectului sunt incluse în contractul de servicii 192/213682/12.09.2022 „Consultanță pentru depunere cerere de finanțare containere destinate colectării selective a deșeurilor”, atr^;"”>i de bene^r’ aur (Primăria Sector 5) și implementat incepand cu luna septembrie 2022 de S.C. Geomatica S.R.L., după cum urmează:

• Elaborare Studiu de Fezabilitate;
• Elaborare Analiza Cost Beneficiu;

Primăria Sectorului 5 a încheiat un contract de prestare servicii elaborarea Aplicației de finanțare, inclusiv documentele suport și întocmirea documentațiilor de atribuire a contractelor de achiziții publice privind infrastructura de gestionare a deșeurilor în Sectorul 5.

In cadrul acestui contract sunt cuprinse următoarele:

• întocmirea Aplicației de finanțare si a documentației suport;
• Asistenta tehnica pe parcursul evaluării Aplicației.

Având în vedere complexitatea Proiectului este imperios necesară asigurarea unui management adecvat al acestuia. In acest sens, Autoritatea contractantă va lansa procedura de achiziție (procedură simplificată, conform Legii 98/2016) pentru contractarea serviciului de Asistență tehnică. Asistenta tehnică ce urmează a fi angajată în vederea managementului proiectului va trebui să asigure beneficiarului, Primăria Sector 5 București, sprijinul calificat necesar pentru implementarea în bune condiții a acestui Proiect. Aceasta va asigura suportul necesar pentru managementul implementării Proiectului, prin realizarea următoarelor activități:

• planificarea corespunzătoare activităților referitoare la asistența tehnică pentru raportare;
• monitorizare și raportare în cadrul proiectului;
• organizarea procedurilor de achiziții publice;
• elaborarea și depunerea cererilor de plata si de rambursare a cheltuielilor proiectului, inclusiv a cererii de rambursare finale.
• asistență tehnică de specialitate pe perioada desfășurării procedurilor de atribuire până la atribuirea contractelor de achiziție publică și semnarea contractelor respective.
• sprijin pentru UIP în procesul de implementare a Proiectului;
• asistență tehnică pentru îmbunătățirea capacității instituționale a beneficiarului;

9.2.3 Contracte de furnizare

Proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5” include o componentă de achiziționare de dotări/utilaje/echipamente destinate colectării și transportului deșeurilor municipale.

In acest context s-au identificat următoarele necesități de investiții:

- 43.000 europubele cu capacitate de 60 litri
- 21.500 europubele cu capacitate de 240 litri;
- 150 Sistemele modulare pentru colectare selectivă a deșeurilor cu eurocontainere pentru colectare selectivă
- 15 autogunoiere cu comp actor cu capacitatea de 14 mc
- 15 autogunoiere cu comp actor cu capacitatea de 22 mc

La aceste achiziții trebuie avută în vedere, în mod prioritar o bună/foarte bună campanie de publicitate și conștientizare publică

Condiții de contractare

Condițiile de contractare vor urmări formatul standard pentru contracte de furnizare de echipamente.

Pentru abordarea optimă a unor aspecte contractuale cum ar fi modalitățile de livrare a bunurilor/echipamentelor, transferul riscurilor sau repartizarea între vânzător și cumpărător a cheltuielilor aferente transportului mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii, contravaloarea transportului), se recomandă utilizarea în condițiile de contractare a termenilor comerciali INCOTERMS 2010.

9.2.4 Planificarea achizițiilor si încadrarea in termene

Procesul de achiziție propus pentru Proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”, are în vedere achiziția următoarelor contracte:

• 6 contracte de servicii

o Servicii de asistență tehnică pentru întocmirea Studiului de fezabilitate și a Analizei Cost Beneficiu

o Servicii de asistenta tehnică pentru întocmirea Aplicației de Finanțare;

o Servicii de asistență tehnică privind organizarea procedurilor de achiziție contracte servicii, furnizare

o Asistenta tehnică pentru Beneficiar privind asigurarea managementului de proiect (CS 1 - asistență tehnică va cuprinde următoarele categorii de cheltuieli (conform Anexei 5, la Ghidul Solicitantului OS 3.1): 9 - cheltuieli aferente managementului de proiect);

o Campanie de informare și conștientizare publică, publicitate proiect;

o Serviciu de audit al Proiectului;

• 2 contract de furnizare

o Furnizare echipamente de colectare;

o Furnizare autospeciale de transport

Pentru atribuirea contractelor din cadrul Proiectului se preconizează utilizarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă și procedura simplificată, conform prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Duratele efective de derulare a procedurilor de atribuire depind atât de termenele reglementate de prevederile Legii nr. 98/2016, cât și de evenimente ale căror (i) probabilitate de apariție, respectiv (ii) impact asupra perioadei de derulare sunt demonstrate de experiența ultimilor ani - este vorba, în particular, despre notificări prealabile / contestații depuse în perioada de pregătire a ofertelor, determinând suspendarea procedurii; prelungirea perioadei de evaluare a ofertelor; contestarea rezultatului procedurii, determinând întârzierea semnării contractului.

La nivelul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), prin intermediul căruia este finanțată implementarea Proiectului, se aplică regula „n+3”, care obligă beneficiarii să respecte cu strictețe termenele stabilite pentru propriile proiecte, astfel încât Autoritatea de Management să poată transfera la timp fondurile alocate la nivel de program operațional în anul „n”.

Termene aferente derulării procedurilor de atribuire

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare (în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și la nivel național, în S.E.A.P./SICAP) un anunț de intenție, în cazul în care dorește să beneficieze de reducerea termenelor de depunere a ofertelor (în cazul licitației deschise). Anunțul de intenție poate fi utilizat ca invitație la procedura concurențială de ofertare atunci când contractul de achiziție publică este atribuit prin licitație restrânsă sau negociere competitivă. în acest caz, anunțul trebuie (i) să se refere în mod specific la produsele, lucrările sau serviciile care vor face obiectul contractului ce urmează să fie atribuit; (ii) să menționeze că atribuirea contractului se va face prin licitație restrânsă sau negociere competitivă și că operatorii economici interesați sunt invitați să își exprime interesul; (iii) să fie trimis spre publicare într-o perioadă cuprinsă între 35 de zile și 12 luni înainte de data la care este trimisă invitația de confirmare a interesului.

în cazul procedurilor de licitație deschisă și licitație restrânsă, propuse pentru achiziția principalelor contracte din cadrul Proiectului, anunțul de participare trebuie să fie publicat în S.E.A.P. și, după caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru categoria în care se încadrează Autoritatea Contractantă, publicarea anunțului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie pentru contracte de produse sau de servicii cu o valoare estimată egală ori mai mare decât pragul valoric prevăzut în Legea nr. 98/2016, art. 7, alin. (1), respectiv 1 042 3631ei.

Anunțul de participare va fi publicat în cazul procedurilor de licitație deschisă (utilizată cu precădere) în conformitate cu prevederile Art. 7 din Legea nr. 98/2016:

• Dacă valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mare decât valoarea indicată în Art. 7, alin. (1), perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel puțin 35 de zile (Art. 74), putând fi redusă la cel puțin 15 zile daca sunt Îndeplinite in mod cumulativ următoarele condiții:

a)anunțul de intenție a inclus toate informațiile necesare pentru anunțul de participare, în măsura în care informațiile respective erau disponibile în momentul publicării anunțului de intenție;

b)anunțul de intenție a fost transmis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între 35 de zile și 12 luni înainte de data transmiterii anunțului de participare.

(3)In cazul în care o situație de urgență, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada prevăzută la alin. (1), autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii spre publicare a anunțului de participare.

(4)Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada pentru depunerea ofertelor prevăzută la alin. (1) în cazul în care acceptă depunerea ofertelor prin mijloace electronice, în condițiile prezentei legi.

• In cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este mai mică decât cea prevăzută la art. 7 alin. (2), autoritatea contractantă poate aplica o procedură simplificată pentru atribuirea contractului, caz în care se initiaza prin publicarea in SEAP a unui anunț de participare Amplificat, insotit de documentația de atribuire aferenta. Aucoritatea contractantă a. obligația a stabili perioada de depunere a ofertelor în funcție de complexitatea contractului de achiziție publică/acordului-cadru și de cerințele specifice, astfel încât operatorii economici interesați să beneficieze de un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare și selecție, dacă sunt solicitate prin documentele achiziției. De asemenea, Autoritatea contractantă poate decide desfășurarea procedurii simplificate, fie într-o etapă fie în mai multe etape care presupun atât selecția candidaților, cât și negocierea și evaluarea ofertelor.

Autoritatea contractantă aplică procedura simplificată în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (2).

Procedura simplificată se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț de participare simplificat, însoțit de documentația de atribuire aferentă.

Autoritatea contractantă are obligația de a stabili perioada de depunere a ofertelor în funcție de complexitatea contractului de achiziție publică/acordului-cadru și de cerințele specifice, astfel încât operatorii economici interesați să beneficieze de un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare și selecție, dacă sunt solicitate prin documentele achiziției.

Autoritatea contractantă poate decide desfășurarea procedurii simplificate:

a)fie într-o etapă;

b)fie în mai multe etape care presupun atât selecția candidaților, cât și negocierea Conform alin. (4) lit. a) și fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (3), perioada minimă între data transmiterii anunțului de participare la procedura simplificată și data-limită de depunere a ofertelor este de cel puțin:

a) 10 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție publică de servicii sau produse;
b) 6 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție publică de produse de complexitate redusă;
c) 15 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție publică de lucrări.

în cazul în care o situație de urgență, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioadele prevăzute la alin. (5) sau alin. (9), autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor, care nu poate fi mai mică de 6 zile de la data transmiterii spre publicare a anunțului de participare, respectiv transmiterii invitației de participare, în cazul atribuirii unui contract de achiziție publică de servicii sau produse, respectiv de 9 zile, în cazul unui contract de achiziție publică de lucrări.Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunțul de participare/simplificat/de concurs, conform Art. 160 alin (1). Autoritatea contractantă stabilește prin anunțul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar și complet tuturor solicitărilor de clarificare/informațiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege. Astfel cum se prevede la art. 161 alin (1) in măsura în care solicitările de clarificări sau informații suplimentare au fost adresate în termen -i prevăzut în anunțul de participare/de concurs, răspunsm autorității contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel puțin 10 zile, respectiv 5 zile în situațiile de urgență demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă.

Atribuirea contractelor de achiziție publică va fi realizată conform prevederilor Cap. IV al Legii nr. 98/2016. Anunțul de atribuire se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și la nivel național, în SEAP, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de achiziție publică în urma finalizării procedurii de atribuire, atribuirii unui contract de achiziție publică printr-un sistem dinamic de achiziții si închiderii unui sistem dinamic de achiziții. în cazul contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru atribuite printr-un sistem dinamic de achiziții, autoritatea contractantă are dreptul de a grupa trimestrial anunțurile de atribuire și are obligația de a transmite spre publicare anunțurile de atribuire, astfel grupate, în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru. Anunțul de atribuire se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și la nivel național, în conformitate cu prevederile art. 146-148.

9.3 Procduri de atribuire pentru implementarea proiectului

în tabelul de mai jos sunt prezentate contractele / procedurile de atribuire propuse ca parte a procesului de achiziții pentru implementarea Proiectului "Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”.

Cod contract	Descriere contract	Valoare estimata, faraTVA(lei)	Valoare estimata, fara I VA (euro)	Forma de contractare	Procedura de atribuire
S5-CS	Servicii de întocmire Studiu de fezabilitate	135.000	27.108,43	Contractul de servicii nr. 192/213 682 dinl2.09.2 022	Atribuit prin Atribuire directa cf. Legii 98/2016
S5-CS	Servicii de asistență tehnică pentru pregătirea Aplicației de finanțare	260.000	52.208,84	Contractul de servicii nr.247/233 396 din 03.11.2022	Atribuire directa cf. Legii 98/2016
S5 - CS 1	Servicii de asistență tehnică privind organizarea procedurilor de achiziție contracte servicii, furnizare	260.000	52.208,84	Contractul de servicii nr.56/1391 80 din 21.03.2023	Atribuire directa cf. Legii 98/2016
S5-CS2	Asistenta tehnică pentru Beneficiar privind realizarea managementului proiectului	270.000	54.216,87	Servicii	Procedură simplificată cf. Legii 98/2016
S5-CS3 -Cheltuieli pentru informare si publicitate pentru proiect	Campanie de informare și conștientizare publică, publicitate proiect (Cheltuieli pentru informare si publicitate pentru proiect, care rezultă din obligațiile beneficiarului)	255,000.00	51,204.82	Servicii	Atribuire directa cf. Legii 98/2016
S5-CS 4	Servicii de audit al proiectului	40.000	8.032,13	Servicii	Atribuire directa cf. Legii 98/2016
S5-CF1	Furnizare echipamente de colectare	20,385,585.00	4,093,490.96	Furnizare	Licitație deschisă cf. Legii 98/2016
S5-CF2	Furnizare autospeciale de transport	31,082,670.00	6,241,500.00	Furnizare	Licitație deschisă cf. Legii 98/2016

Tabel 9-1 Contractele / procedurile de atribuire

9.4 Plan de achiziții și implementare

Din considerentele expuse în sub-capitolul “Procesul de achiziții”, si avand in vedere dimensiunea celor trei contracte ce vor trebui atribuite se poate anticipa, realist, că perioada de derulare a procedurii de licitație pentru fiecare contract care urmează să fie atribuit va dura aproximativ 3-4 luni.

întrucât impactul temporal al anumitor aspecte cu implicații asupra pregătirii și derulării procedurilor de atribuire (de exemplu, întârzieri în aprobarea documentațiilor de atribuire, contestații depuse de operatori economici / ofertanți) sau a derulării propriu-zise a contractelor atribuite (de exemplu, întârzieri în aprobarea proiectelor întocmite de Antreprenori, întârzieri în execuție, din diverse cauze) nu poate fi estimat în momentul definirii acestei programări, datele propuse pentru:

• inițierea procedurilor de atribuire,
• începerea execuției contractelor, și
• finalizarea contractelor (în special a contractelor de lucrări.

trebuie considerate ca fiind date provizorii și care pot necesita ajustări pe parcursul implementării Proiectului.

Totodată, planul de achiziții și graficul de implementare depind de mai mulți factori, dintre care cei mai semnificativi sunt:

• perioadele legale (în conformitate cu reglementările legislației de achiziții publice, pe de o parte, dar și în conformitate cu cerințele emitenților avizelor și autorizațiilor, pe de altă parte) și perioadele de realizare din punct de vedere tehnic (timpul necesar pentru întocmirea documentațiilor / ofertelor) care trebuie respectate / considerate în derularea procedurilor de atribuire;
• ordinea de implementare necesară din punct de vedere tehnic;
• capacitatea autorității contractante de a administra mai multe proceduri de atribuire în același timp.

Planul de achiziții este conceput luând în considerare pe cât posibil făclii de mai sus, urmărindu-se obținerea de beneficii maxime, cu cele mai scăzute f _ "i de implementare.

Programul de investiții are în vedere anul 2023, cu o valoare totală de 52.688.255 lei fără TVA, investiinclud bugetele pentru contractele de servicii, furnizare și nu includ cheltuielile mverse si neprevăzute, cheltuielile cu taxe pentru avize, acorduri si autorizații, cheltuielile beneficiarului aferente managementului de proiect.

In condițiile art. 221 din Legea 98/2016, pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. Autoritatea contractantă precizează atât în documentația de atribuire, cât și în contractul de achiziție publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri.

Autoritatea contractantă:

a) are dreptul să includă clauze de ajustare/revizuire a prețului, în conformitate cu prevederile art. 164 alin. (3), pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depășește 6 luni.
b) este obligată să includă clauze de ajustare/revizuire a prețului, în conformitate cu prevederile art. 164 alin. (3), pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depășește 24 luni.

De asemenea, Valoarea Contractului va fi ajustată pentru a ține seama de orice creștere sau diminuare a Costului rezultat din modificarea Legii (inclusiv adoptarea unor Legi noi și abrogarea sau modificarea Legilor existente), publicate ulterior Datei de Referință, care îl va afecta pe Antreprenor în îndeplinirea obligațiilor sale potrivit prevederilor Contractului.

In cazul în care modificarea Legii rezultă în diminuarea Costului suportat de Antreprenor, Beneficiarul va fi îndreptățit, cu condiția respectării prevederilor clauzei 69b [Revendicările Beneficiarului], la diminuarea corespunzătoare a Valorii Contractului.

Cod contract	Descriere contract	Suma	Procedura de atribuire	Demarare procedură de atribuire	începere contract	Finalizare contract	Perioada de garanție
S5-CS	Servicii de întocmire Studiu de fezabilitate și Analiza Cost Beneficiu	135.000	Atribuire directa cf. Legii 98/2016		09.2022	07.2023
S5-CS	Servicii de asistență tehnică pentru pregătirea Aplicației de finanțare	260.000	Atribuire directa cf. Legii 98/2016		11.2022	07.2023
S5-CS 1	Servicii de asistență tehnică privind organizarea procedurilor de achiziție contracte servicii, furnizare	260.000	Atribuire directa cf. Legii 98/2016		15.02.2023	12.2023
S5-CS2	Asistenta tehnică pentru Beneficiar (privind asigurarea managementului proiectului)	270.000	Atribuire directa cf. Legii 98/2016	07.2023	08.2023	12.2023	-
S5-CS3 (Clieltuieli pentru informare si publicitate pentru proiect)	Campanie de informare și conștientizare publică, publicitate proiect (Cheltuieli pentru informare si publicitate pentru	255.000	Atribuire directa cf. Legii 98/2016	07.2023	08.2023	12.2023

Cod contract	Descriere contract	Suma	’------- Procedura de atribuire	Demarare procedură de atribuire	--X-------------- începere contract	Finalizare contract	Perioada de garanție
	proiect, care rezultă din obligațiile beneficiarului)
S5-CS4	Servicii de audit al proiectului	40.000	Atribuire directa cf. Legii 98/2016	07.2022	06.2023	12.2023
S5-CF1	Furnizare echipamente de colectare	20,385,585.00	Licitație deschisă cf. Legii 98/2016	07.2022	08.2023	12.2023	24 LUNI
S5-CF2	Furnizare autospeciale de transport	31,082,670.00	Licitație deschisă cf. Legii 98/2016	07.2022	08.2023	12.2023	24 LUNI

9 .5 Documemte necesare pentru implementarea proiectului

Elaborarea tuturor documentațiilor de atribuire pentru contractele din cadrul Proiectului se va face cu respectarea prevederile legislației românești aplicabile privind achiziția contractelor de achiziție publică, respectiv:

• Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
• Hotărârea Guvernului (H.G.) nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
• Hotărârea Guvernului (H.G.) nr. 866/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 aprobate prin HG nr. 394/2016, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016, aprobate prin HG nr. 395/2016;
• Ordonanța de Urgență (O.U.G.) nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice;
• Hotărârea Guvernului (H.G.) nr. 419/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex-ante al procesului de atribuire a contractelor / acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor / acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 și a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2016;
• Hotărârea Guvernului (H.G.) nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor / proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;
• Hotărârea Guvernului (H.G.) nr. 1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice;
• Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor;
• Instrucțiuni / recomandări / notificări ANAP privind completarea documentelor standard aferente documentațiilor de atribuire.

în Cap. II, Secțiunea a 4-a, art. 20 din HG nr. 395/2016 și Cap. IV, Secțiunea a 4-a, art. 154-157 din Legea nr. 98/2016 sunt definite reguli de elaborare a documentației de atribuire pentru contractele de achiziție publică. Astfel, documentația de atribuire trebuie să conțină cel puțin următoarele secțiuni/documente și informații:

• instrucțiuni către ofertanti:

o detalii referitoare la formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire

o modul în care operatorii economici trebuie să structureze informațiile ce urmează a fi prezentate pentru a răspunde cerințelor din anunțul de participare/simplificat

o aspectele/cerințele care pot face obiectul Documentului Unic de Achiziții European

o criteriile de calificare și selecție, dacă este cazul

o informații privind garanțiile solicitate

o instrucțiuni privind modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară

o criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat și, după caz, factorii de evaluare aplicați pentru stabilirea ofertei câștigătoare

o termenele procedurale ce trebuie respectate

o căile de atac ce pot fi utilizate.

• caietul de sarcini:

o informații generale privind cadrul de derulare a contractului

o obiectivele generale/specifice ale contractului

o rezultate preconizate

o ipoteze considerate și riscuri care pot afecta derularea contractului

o specificații tehnice - descrierea serviciilor / lucrărilor / produselor care fac obiectul contractului

o aspecte logistice ale derulării contractului

o cerințe de asigurare cu personal de specialitate

o cerințe de raportare

o indicatori de monitorizare și evaluare

• clauze contractuale obligatorii:

o proiect de acord contractual

o definirea termenilor contractuali

o clauze contractuale obligatorii.

• formulare și modele de documente pentru întocmirea ofertei:

o formulare pentru documentele însoțitoare ale ofertei (scrisoare de înaintare, garanție de participare, împuterniciri)

o formulare pentru demonstrarea modului de îndeplinire a cerințelor de calificare o formulare pentru prezentarea propunerii tehnice

o formulare pentru prezentarea propunerii financiare.

9.5.1 Contracte de servicii

Documentațiile de atribuire a contractelor de servicii vor conține următoarele secțiuni:

• Anunț de participare;
• Capitolul 0 - Instrucțiuni către ofertanți și Formulare
• Capitolul I - Condiții contractuale
• Capitolul II - Caiet de sarcini / Termeni de referință
• Capitolul III - Informații care nu fac parte din contract / Anexe

9.5.2 Contract de furnizare

Documentația de atribuire a contractului de furnizare vor conține următoarele secțiuni:

• Anunț de participare;
• Capitolul 0 - Instrucțiuni către ofertanți și Formulare
• Capitolul I - Condiții contractuale
• Capitolul II - Caiet de sarcini / obiectivații tehnice
• Capitolul III - Informații care nu fac parte din contract / Anexe.

9.6 Ipoteze și riscuri

9.6.1 Ipoteze

• Investițiile stabilite în Studiul de Fezabilitate sunt integral finanțate;
• Documentațiile de atribuire sunt realizate în mod corespunzător;
• Un număr adecvat de personal înalt calificat implicat in procedura de achiziții in cadrul UIP;
• Sumele bugetate pentru implementarea Proiectului sunt adecvate pentru a atrage un număr mare de ofertanți;
• Procedurile de at^buire se desfășoară corect, neexistând situată de natură să atragă contestații din partea ofertanților (care ar determina întârzieri în atribuirea contractelor).

9.6.2 Riscuri

• Management inadecvat al procesului de achiziții, rezultat în principal din întârzieri în luarea deciziilor;
• Personal UIP insuficient sau fără experiența in derularea unor proceduri de achiziție de o asemenea complexitate si amploare;
• Procedurile de atribuire pentru desemnarea contractanților (furnizare, servicii) se încep cu întârzieri din diverse motive, neputându-se asigura atribuirea contractelor conform planului de achiziții aprobat;
• Incapacitatea Antreprenorilor selectați de a respecta graficele de execuție ale contractelor, capacitatea acestora de a depăși eventuale întârzieri în fluxul de numerar, inabilitatea de a mobiliza resursele umane și materiale necesare în timp util, inabilitatea de a recupera eventualele întârzieri cauzate de piedici interne / externe;
• Fluxul de numerar poate fi blocat din cauza unor întârzieri în efectuarea plăților către contractanți;
• Termenele de execuție stabilite nu reflectă complexitatea lucrărilor.

9.7 Concluzii si recomandări

Implementarea prezentei Strategii de achiziții este condiționată de obținerea aprobării pentru finanțare din fonduri UE a Proiectului ” Dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru asigurarea unui management integrat al deșeurilor în sectorul 5”.

Având in vedere complexitatea Proiectului, se recomandă ca, în timpul procesului de achiziții publice și perioadei de implementare a Proiectului, Entitatea Contractantă să ia în considerare următoarele aspecte:

* Finalizarea documentațiilor de licitație trebuie făcută cât mai rapid posibil, pentru toate contractele de lucrări.
• Gruparea obiectivelor a fost făcută "eficient din punct de vedere al costului" in Planul de Achiziții, pentru a le face suficient de cuprinzătoare, încât să fie atractive pentru companiile medii și mari. Companiile de dimensiuni mai mici au dreptul, conform regulamentelor de licitație, să se asocieze in vederea participării la procedurile de atribuire.
• Trebuie să fie create condiții egale adecvate și companiilor naționale și celor internaționale, permițându-le să participe la licitații; prin urmare, trebuie alocat timp suficient pentru pregătirea și eventuala traducere a propunerilor tehnice în limba română.
• Fiind posibile diferite combinații sau opțiuni, este necesar să se găsească un echilibru intre situațiile de valori de contract mari, probabil mai interesante pentru contractorii internaționali, dar care au un impact negativ asupra implementării Proiectului în caz de eșec, și situații de valori mici de contract, care pot să nu fie atractive pentru licitație și având de asemenea un impact negativ asupra perioadei necesare pentru licitație, evaluare și gestionare in timpul implementării.
• Contractele trebuie să fie atribuite conform planului de achiziții, astfel încât să se respecte termenele limită pentru implementarea Proiectului.
• In timpul disponibil pentru implementarea Proiectului, Entitatea Contractantă trebuie să ia în considerare perioade mai lungi decât cele minime, prevăzute de Legea 99/2016, pentru a reduce perioadele de atribuire a contractelor, anunțurile orientative periodice/notificările contractului trebuie să fie publicate cât mai rapid posibil in SEAP (SICAP) / JOUE.
• Membrii UIP și echipa care va administra contractele trebuie să fie clar stabiliți înainte de începerea contractelor de lucrări si sa aibă experiența in implementarea unor contract de si proiecte de asemenea dimensiune si complexitate.
• Suportul de cea mai înaltă calitate de la Asistenta Tehnică, pentru Managementul de Proiect pentru UIP, este obligatoriu, date fiind constrângerile la care este supus Proiectul.
• Pentru a realiza obiectivele Proiectului in termenul stabilit, Entitatea Contractantă trebuie să aibă o înțelegere deplină a condițiilor stipulate in Decizia de finanțare a Comisiei Europene și Contractul de finanțare. Cu alte cuvinte, cei implicați trebuie să depună toate eforturile pentru a cunoaște toate detaliile tehnice, contractuale, instituționale si financiare ale proiectului si pentru a realiza un management al proiectului de cea mai buna calitate, să aibă un control eficient asupra tuturor activităților.

Anexa nr. 1

Legislația europeană și legislația națională privind deșeurile

l.LEGISLAȚIA EUROPEANĂ PRIVIND DEȘEURILE

Principalele acte de reglementare la nivelul Uniunii Europene în sectorul gestionării deșeurilor municipale, relevante pentru prezentul proiect sunt:

• Legislația cadru a deșeurilor:

- Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (Directiva cadru privind deșeurile);
- Decizia 2000/532/CE de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Directive 94/04/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase și Decizia 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului - aplicate ca atare in toate statele membre EU;
• Legislația europeană privind operațiile de tratare a deșeurilor:
- Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea de deșeurilor;
- Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale;
• Legislația europeană privind fluxurile speciale de deșeuri:
- Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje;
- Directiva 86/278/CEE privind protecția mediului și, în special, a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură;
- Directiva 219/904/CEE privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului ale cărei prevederi prevalează în cazul în care intră în conflict cu mențiunile Directivelor 94/62/CE sau 2008/98/CE.

Pachetul economiei circulare

Pachetul privind economia circulară cuprinde patru directive adoptate de Parlamentul European la 18 aprilie 2018 și de Consiliul UE din 22 mai 2018. Directivele au fost publicate în Jurnalul Oficial (JO L 150, 14 iunie 2018) și au intrat în vigoare la 4 iulie 2018, iar statele membre ar trebui să pună în aplicare directivele în termen de doi ani.

Pachetul legislativ modifică:

• Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98/CE);
• Directiva privind depozitarea deșeurilor (1999/31/CE);
• Directiva privind deșeurile din ambalaje (94/62/CE);
• Directivele privind vehiculele scoase din uz (2000/53/CE), privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori (2006/66/CE) și privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (2012/19/CE).

Modificări ale Directivei privind depozitele de deșeuri

Directiva (UE) 2018/850/CE de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor impune statelor membre să reducă în mod semnificativ eliminarea deșeurilor prin depozitare. Statele membre vor trebui să se asigure că, începând cu anul 2030, deșeurile adecvate pentru reciclare sau alte recuperări, în special conținute în deșeurile municipale, nu vor fi autorizate să fie eliminate în depozitele de deșeuri.

în plus, până în 2035, cantitatea de deșeuri municipale eliminate în depozitele de deșeuri se va reduce la 10% sau mai puțin din cantitatea totală de deșeuri municipale generate.

Modificări ale Directivei-cadru privind deșeurile

Directiva (UE) 2018/851/CE de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile cere statelor membre să-și îmbunătățească sistemele de gestionare a deșeurilor, să îmbunătățească eficiența utilizării resurselor și să se asigure că deșeurile sunt evaluate ca resurse. Printre alte domenii de interes, amendamentele se referă la:

• Stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor, cum ar fi taxele de depozitare și incinerare sau schemele de plată;
• Cerințe minime de funcționare pentru sistemele extinse de responsabilitate a producătorului;
• Implementarea colectării separate pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și de sticlă;
• Obligativitatea organizării colectării separate a deșeurilor reziduale/menajere periculoase până la 1 ianuarie 202o.

Amendamente la Directiva privind deșeurile de ambalaje

Directiva (UE) 2018/852 vizează creșterea reciclării și valorificării deșeurilor de ambalaje.

Printre alte domenii de interes, amendamentele se referă:

• Instrumentele economice și alte măsuri ar trebui utilizate pentru a oferi stimulente pentru implementarea ierarhiei deșeurilor;
• Creșterea cotei de ambalaje reutilizabile introduse pe piață și a sistemelor de reutilizare a ambalajelor într-o manieră ecologică;

Modificări ale directivelor privind vehiculele scoase din uz, privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și privind deșeurile de echipamente electrice și electronice Directiva (UE) 2018/849/CE instituie în primul rând cerințe de monitorizare și raportare pentru statele membre în ceea ce privește obiectivele de refolosire și recuperare a vehiculelor scoase din uz și obiectivele de colectare pentru bateriile, acumulatorii și echipamentele electrice și electronice uzate.

Strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară

Strategia privind materialele plastice, adoptată de Comisia Europeană în ianuarie 2018, se înscrie în eforturile de tranziție către o economie mai circulară. în acest document, Comisia a identificat materialele plastice ca fiind o prioritate majoră și s-a angajat să elaboreze „o strategie menită să răspundă provocărilor generate de materialele plastice de-a lungul lanțului valoric și să analizeze întregul ciclu de viață al acestora”.

Strategia are ca obiectiv principal de a pune bazele unei noi economii a materialelor plastice, în cadrul căreia proiectarea și producerea materialelor plastice și a produselor din plastic să îndeplinească pe deplin nevoile de reutilizare, reparare și reciclare, și în care să fie dezvoltate și promovate materiale mai durabile.

Pentru atingerea priorităților stabilite prin strategie, se propune un set de măsuri structurat pe patru teme prioritare:

• îmbunătățirea aspectelor economice și a calității reciclării materialelor plastice;
• Reducerea deșeurilor din plastic și a aruncării deșeurilor pe domeniul public;
• Orientarea inovării și a investițiilor către soluții circulare;
• Valorificarea acțiunii la nivel global.

Comisia Europeană a propus în mai 2018 noi norme la nivelul UE care vizează cele 10 produse din plastic de unică folosință cele mai des întâlnite pe plajele și în mările Europei.

în 13 septembrie 2018, Parlamentul European a aprobat rezoluția privind o strategie europeană pentru plastice într-o economie circulară.

Directi /a 2019/904/CE în contextul economiei circulare

în urma demersului anterior menționat, în iulie 2019 a intrat în vigoare Directiva 2019/904/CE privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.

Produsele care iac ooiectul directivei sunt echipamentele de pescuit și primele dintre cele mai întâlnite articole pe plastic de unică folosință. Mențiunile actului normativ vizează:

• Reducerea consumului pentru anumite tipuri de plastic, cum ar fi paharele pentru băuturi, recipiente pentru alimente destinate consumului imediat
• Restricții referitoare la introducerea pe piață a anumitor produse de plastic de unică folosință precum tacâmuri, farfurii, paie și agitatoare pentru băuturi, bețișoare de urechi, bețe pentru susținerea baloanelor, recipiente din polistiren expandat destinate alimentelor gata de consum, precum și a tuturor produselor fabricate din plastic oxodegradabil;
• Cerințe legate de produs, cum ar fi obligativitatea ca sticlele de plastic de unică folosință cu un volum mai mic de 31 să păstreze capacele atașate ori stabilirea unor praguri minime pe plastic reciclat conținut in sticlele PET;
• Cerințe privind marcarea;
• Răspunderea extinsă a producătorilor prin care producătorii de produse de plastic de unică folosință (inclusiv echipamente de pescuit) specificate in Directivă trebuie sa acopere costurile de:

- Sensibilizare;
- Colectare (din sistemele publice, sau in general, în funcție de caz), transport si tratare a deșeurilor provenite din respectivele produse;
- Curățare a deșeurilor rezultate din produsele menționate;
• Colectarea separată pentru anumite recipiente de plastic de unică folosință, in speță sticle pentru băuturi mai mici de 3 litri, in scopul reciclării:
- 77% din greutatea produselor introduse pe piață într-un an până în 2025;
- 90% din greutatea produselor introduse pe piață într-un an până în 2029;
• Sensibilizarea consumatorilor/utilizatorilor echipamentelor de pescuit;

Directiva are statutul de lex specialis în raport cu Directivele 94/62/CE si 2008/98/CE.

Directiva 2019/904/CE a fost transpusă în legislația națională prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.

Noul Plan de acțiune privind economia circulară

In martie 2020, Comisia Europeană a lansat un nou plan de acțiune privind economia circulară care "vizează accelerarea schimbărilor radicale cerute de Pactul verde european, bazându-se pe acțiunile în domeniul economiei circulare puse în aplicare începând cu 2015”. Planul propune un cadru de politică privind produsele sustenabile și este orientat în special către echipamentele electrice și electronice, baterii și vehicule, ambalaje, produsele de plastic, inclusiv microplasticul, materialele textile, construcții, dar și reducerea risipei alimentare și gestionarea sustenabilă a apei și nutrienților. Măsurile propuse de document sunt canalizate c^6Tce prevenirea generării de deșeuri si către circularitate. 3 3

2. LEGLDLAȚIA NAȚIONALA PRIVIND DEȘEURILE

La nivel național, principalele acte de reglementare în sectorul gestionării deșeurilor sunt următoarele:

• Legislația cadru privind deșeurile:

- OUG nr.33/2022 pentru modificarea și completarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și a Legii serviciiului de salubritate a localităților nr. 101 /2006
- OUG nr.92/2021 privind regimul deșeurilor;
- HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României;

• Legislația privind tratarea deșeurilor:

- OG nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor;

- Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;

• Legislația privind serviciile de salubrizare:

- Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri:

- Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare;
- OUG nr. 5/02.04.2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice;
- HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură;
- Legea numărul 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile.

Legislația națională transpune prevederile legislației comunitare în sectorul gestionării deșeurilor.

Ordonanța de urgență nr 133/2022 pentru modificarea și completarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și a Legii serviciiub'.i de salubritate a localităților nr. 101/2006

Actul normativ urmărește:

-accelerarea procesului de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România, cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile și a tranziției la economia circulară,

- realizarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de colectare separată a deșeurilor municipale, în contextul atingerii noilor obiective de pregătire, reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale în conformitate cu Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, precum și a contribuției acestor investiții la redresarea și reziliența activităților economice și sociale,
- instituirea urgentă a cadrului legal pentru asigurarea sustenabilității serviciului de salubrizare, asigurarea dreptului la servicii de salubrizare și operaționalizarea instrumentelor economice la contribuția pentru economia circulară, responsabilitatea extinsă a producătorului și instituirea principiului "plătește pentru cât arunci",
- dezvoltarea cadrului legislativ pentru stabilirea politicii tarifare în domeniul gestionării deșeurilor, inclusiv a responsabilităților financiare ce revin autorităților administrațiilor publice locale și asociațiilor de dezvoltare intercomunitară în ceea ce privește finanțarea serviciului de salubrizare, inclusiv rolul Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice în implementarea politicii tarifare a proiectelor de investiții dezvoltate în sistemele de management integrat al deșeurilor din fonduri externe nerambursabile,
- redefmirea cadrului de reglementare economică a serviciilor de salubrizare care să aibă în vedere efîcientizarea prestării acestor servicii prin tarife stabilite pe baza indicatorilor minimi de performanță aferenți activităților prestate de operatori, precum și stimularea colectării separate a deșeurilor municipale de către utilizatori, prin implementarea principiului "plătește pentru cât arunci",
- crearea unui cadru juridic strategic pentru tranziția către economia circulară prin modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, a Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 109/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților, într-un termen cât mai scurt, astfel încât România să se conformeze cu reformele asumate în cadrul Planului național de redresare și reziliență pentru componenta managementul deșeurilor, având termen de conformare trimestrul trei 2022.

Ordonanța de urgență nr 92/2021 privind regimul deșeurilor

Actul normativ transpune în legislația națională prevederile Directivei cadru 2008/98/CE și modificările sale ulterioare (regulamentul nr 1357/2014, Directiva 2015/1127/CE, Regulamentul 2017/997, Directiv.. 2018/851). OUG abrogă prevederile Legii nr 211/2011 cu modificările și comp_A.,«iiiie acesteia.

OUG 92/2021 stabilește ierarhia acțiunilor aplicate cu prioritate în privința gestionării deșeurilor:

• Prevenirea;
• Pregătirea pentru utilizare;
• Reciclarea;
• Alte operațiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică;
• Eliminarea.

Conform actului normativ, producătorii și deținătorii de deșeuri au obligația de a colecta separat deșeurilor și de a nu le amesteca cu alte materiale sau deșeuri cu proprietăți diferite. De asemenea, colectorii / transportatorii de deșeuri trebuie să preia separat deșeurile colectate selectiv și să nu le amestece în timpul transportului.

In privința deșeurilor municipale, principalele obligații practice prevăzute de OUG sunt orientate către:

• Autoritățile publice locale / asociațiile de dezvoltate intercomunitară care:

- Trebuie să asigure colectarea separată cel puțin a deșeurilor din metal, hârtie, plastic și sticlă din deșeurile municipale
- Stabilesc modalitatea de gestionare a deșeurilor prin unul sau mai multe contracte și organizează atribuirea conform deciziei luate;
- Au obligația de a atinge un nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclare de cel puțin 50% din masa totală generată de deșeuri de metal, hârtie, plastic și sticlă. Nivelurile minime de pregătire pentru reutilizare și reciclare se modifică ulterior, astfel încât vor fi raportate la masa totală a deșeurilor municipale, valorile necesar a fi atinse fiind de 55%, 60%, 65% până în anii 2025, 2030, respectiv 2035.

Notă: prin derogare, conform art. 18, atingerea țintelor poate fi amânată cu până la 5 ani, iar valorile acestora pentru anii 2025, 2030, 2035 pot fi reduse cu 5%.

- Includ in caietele de sarcini și în contractele de delegare a serviciului de salubrizare tarife distincte pentru deșeurile reciclabile (metal, hârtie, plastic și sticlă) și pentru alte deșeuri;
- Includ în caietele de sarcini, contractele de delegare a serviciului de salubrizare și în regulamentele de salubrizare indicatori de performanță și penalități, în conformitate cu specificațiile menționate;
- Implementează instrumentul economic "plătește pentru cât arunci”;
- Stabilesc și aprobă taxe/tarife distincte pentru deșeuri reciclabile și alte deșeuri, care includ contribuția pentru economia circulară pentru deșeurile necesar a fi eliminate;
- Includ prevederi contractuale (aplicabile operatorilor de salubrizare) referitoare la suportarea contribuției pentru economia circulară pentru deșeurile depozitate care depășesc indicatorii de performanță;
- Iau în calcul, la elaborarea documentelor strategice și la aprobarea investițiilor, principiul autonomiei și al proximității, Iară a încălca prevederile PNGD și SNGD;
- Trebuie să organizeze colectarea separată a deșeurilor periculoase provenite din gospodării până la 1 ianuarie 2025;
- încheie contracte cu OIREP pentru îndeplinirea obiectivelor legale;
- Solicită OIREP acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor municipale care fac obiectul REP.

• Autoritățile publice locale care:

- Asigură și sunt răspunzătoare de colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv a celor periculoase;
- Asigură spații pentru colectarea separată a deșeurilor, astfel încât populația să se poată debarasa fără plată de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilă;
- Asigură spații pentru colectarea separată a deșeurilor reziduale/menajere periculoase;
- Informează locuitorii, inclusiv prin postare pe site-ul propriu, privind sistemul local și modalitățile practice de gestionare a deșeurilor;
- acționează pentru refacerea prejudiciului adus mediului în urma gestionării defectuoase a deșeurilor;

• Producătorii/OIREP care:

- Acoperă costurile de gestionare a deșeurilor din deșeurile municipale pentru care se aplică răspunderea extinsă a producătorului;

Pe lângă aceste obligații generale, OUG cuprinde obligații specifice în legătură cu colectarea separată, astfel:

• Autoritatea centrală pentru protecția mediului instituie colectarea separată a deșeurilor;
• Producătorii/deținătorii de deșeuri sunt obligați să colecteze separat cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă, iar de la 01.01.2025 și deșeurile textile.

De asemenea, OUG prevede obligativitatea colectării, transportului și stocării separate a deșeurilor periculoase și a uleiurilor uzate;

• Titularii autorizațiilor de construire/desființare trebuie să sorteze cel puțin deșeurile de lemn și materiale minerale (beton, cărămizi, gresie și ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic si ghips) și de a promova demolările selective, în vederea valorificării materialelor, eliminării în siguranță a deșeurilor periculoase și a eliminării corespunzătoare a materialelor nevalorificabile. De asemenea, aceștia trebuie să asigure un nivel de valorificare de minim 70% din masa DCD nepericuloase;
• Autoritățile publice locale au obligația de a asigura colectarea separată cel puțin pentru deșeuri din metal, hârtie, plastic și sticlă din deșeurile municipale.

S-a avut în vedere faptul că volumul deșeurilor de sticlă care pot fi colectate în mod real va fi influențat de implementarea sistemului de garanție la returnare. In mod real, L nu excludm faptul că, poate, mulți cetănei nu vor accesa sistemul de garanție la returnare din diverse motive, cum ar fi, spre exemplu- distanța față de centrele care vor facilita aplicarea acestui concept.

OUG 92/2021 stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească producătorii și organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor (REP).

Actul normativ face referire și la operatorii economici din întreg lanțul alimentar, așa cum sunt definiți aceștia de Legea nr 217/2016, care au obligația de a lua măsuri pentru reducerea generării de deșeuri alimentare în cadrul producției, prelucrării și comerțului și pentru încurajarea donațiilor sau redistribuirii de produse alimentare, cu prioritate pentru consum uman și animal față de prelucrarea în produse nealimentare.

Ordonanța nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor

Ordonanța nr. 2/2021 transpune prevederile Directivei 1999/31, modificată prin Regulamentul CE nr 1882/2003, Regulamentul CE nr 1137/2008 și prin Directiva UE 2018/850.

OG stabilește cadrul legal pentru depozitarea deșeurilor, urmărind reducerea progresivă a eliminării prin depozitare a deșeurilor reciclabile/valorificabile, prevenirea și reducerea efectelor negative asupra mediului și a sănătății populației.

Prevederile actului normativ indică obiectivele naționale privind depozitarea deșeurilor:

• Neacceptarea în depozitele de deșeuri a niciunui deșeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special când este vorba de deșeuri municipale, începând din anul 2030;
• Cantitatea totală a deșeurilor municipale eliminate anual prin depozitare este redusă la 10% sau mai puțin din totalul deșeurilor municipale generate, până în anul 2030;

o Notă: ANPM poate amâna cu maxim 5 ani termenul pentru atingerea acestei ținte dacă au fost eliminate prin depozitare peste 60% din deșeurile municipale generate în 2013. în această situație, până în 2035, cantitatea totală a deșeurilor municipale eliminate anual prin depozitare este redusă la 25% sau mai puțin din totalul deșeurilor municipale generate.

• Depozitarea deșeurilor este permisă numai dacă deșeurile sunt supuse în prealabil unor operații de tratare fezabile tehnic și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind depozitarea.

Ordonanța stabilește de asemenea regulile generale privind depozitarea deșeurilor, tipurile de deșeuri care pot fi depozitate în fiecare categorie de depozit, procedurile de acceptare a deșeurilor în depozite, cerințele specifice de emitere a acordului/autorizației/autorizației integrate de mediu, măsuri de control și monitorizare în faza de exploatare, procedurile de închidere și urmărire post închidere a depozitelor.

Conform OG 2/2021, principalele responsabilități, obligații și drepturi ale autorităților administrației publice locale (Consilii Locale) sunt:

• Respectarea PNGD și a planurilor județene de gestionare a deșeurilor în ceea ce privește realizarea depozitelor de deșeuri municipale. Aceste depozite trebuie să deservească cel puțin 150.000 de locuitori;
♦ Pot construi depozite de deșeuri numai pe terenuri aflate în proprietatea lor;
• Pot delega operarea serviciului de depozitare unui operator economic;
• Iau măsuri ca toate costurile pentru construirea și exploatarea unui depozit de deșeuri municipale, cele de închidere și monitorizare post închidere, fondul pentru închidere și garanția financiară de mediu să fie incluse în tariful operatorului depozitului;
• Impun prin contractele de delegare a activității de depozitare constituirea fondului pentru închiderea și monitorizarea post închidere a depozitului;
• Constituirea fondului de închidere/monitorizare post închidere, dacă operatorul depozitului nu îl constituie integral timp de 2 luni consecutive, cu obligația de recuperare ulterioară a sumelor de la operator;
• Asigură transparența informațiilor legate de costul depozitării deșeurilor și a celor privind realizarea depozitului de deșeuri;
• Au obligația de a lua măsuri pentru deschiderea unui nou depozit de deșeuri municipale atunci când depozitul existent în operare atinge pragul de 75% din capacitatea proiectată.

Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje cu modificările și completările ulterioare

Legea 249/2015 transpune în legislația națională prevederile Directivei 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cu modificările ulterioare, Decizia 97/129/CE a Comisiei din 28 ianuarie 1997 de stabilire a sistemului de identificare a materialelor folosite pentru ambalaje, în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile provenite din ambalaje, Decizia 2005/270/CE a Comisiei din 22 martie 2005 de stabilire a tabelelor corespunzătoare sistemului de baze de date, în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare

Fondul pentru mediu a fost înființat prin Legea 73/2000 ca instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării cu prioritate a proiectelor cuprinse în Planul național de acțiune pentru protecția mediului.

De-a lungul timpului legea a suferit numeroase modificări, fiind înlocuită de OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare (OUG 196/2005), care, la rândul său a fost modificată în repetate rânduri.

In prezent, Fondul pentru mediu este definit ca un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor și programelor pentru protecția mediului și pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului și schimbărilor climatice.

Unitatea care răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu este Administrația Fondului pentru Mediu, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului.

Bugetul de venituri și cheltuieli al Fondului pentru mediu și al AFM se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Mediului.

Potrivit Hotărârii 26/12.09.2022 a Asociației de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea integrată a deșeurilor municipale în mun București, s-a hotărât ca sistemul de colectare separată a deșeurilor reziduale/menajere și similare va include următoarele fracții:

1. Hârtie-carton
2. Plastic-metal
3. Sticlă
4. Deșeuri reziduale

In zona de case (din poartă în poartă), se colectează:

1. Hârtie-carton ^=====^

CONSILIUL LOCAL SECTOR 5

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Strada Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, Sector 5, București

Tel.: 021.314.46.80 021.314.43.18 021.314.28.37

Cod fiscal: 4433953

E-mail: xxxxxxxx@xxxxxxxxxx

Fax: 021.314.49.90 021.311.04.65

Anexa 2 la H.C.L. Sector 5 nr. /24.07.2023

Planul de evoluție a tarifelor serviciului de salubrizare

PLAN DE EVOLUȚIE A TARIFELOR SERVICIULUI DE SALUBRIZARE

Tarif pentru populație		2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031
Tarif pentru populație (lei/persoană și lună) (fără TVA)		17.19	16.80	12.20	13.01	13.16	13.24	13.54	13.61	13.87
Redeventa calculata pentru utilizatorii casnici		0.0	0.0	0.0	2.3	2.3	2.3	2.3	2.3	2.3
Tarif pentru populație (lei/persoană și lună) (cu TVA si redeventa suportabila)		20.5	20.0	14.5	17.7	17.9	18.0	18.4	18.5	18.8
Tarif pentru utilizatori non-casnici	Tarif/taxa distincta pentru deseurile reciclabile (inclusiv redeventa) Lei/tonă	1,366.1	687.9	241.3	338.3	317.7	301.6	298.6	282.9	281.6
Tarif pentru utilizatori non-casnici	Tarif7taxa distincta pentru alte categorii de deșeuri (inclusiv redeventa) Lei/tonă	430.6	411.9	341.9	401.3	405.2	410.4	1423.68	1024.99	781.03

Plan tarifar, tariful unic lei/tonă

E ȘEDINȚĂ, - RAMONA

Potrivit datelor provizorii din 2020 (evidențiate în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al mun București

Planul de gestionare a deșeurilor din Mun București (2020 - 2025)

OUG 133/2022 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 958 din 30 septembrie 2022

⁴

Europubele le vor fi dotate cu sistem de identificare

⁵

Potrivit datelor provizorii din 2020 (evidențiate în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Mun București, populația S 5 este 263154 cu o densitate de 10.544 pers/km.p , reprezentând 14,2% din populația mun București (2.151.240 locuitori)

⁶

Ordin ANRSC 111/2007

⁷

lista cu riscurile la care este expus proiectul;

• matrice de rise care prezintă, pentru fiecare risc identificat: -posibilele cauze ale eșecului; - legătură cu analiza de senzitivitate, daca este cazul;

OPORTUNITĂȚI	AMENINȚĂRI
16.Cooperarea și colaborarea inter și intra- instituțională în domeniul gestionării deșeurilor.

Hotărârea nr. 159/2023

CONSILIUL LOCAL SECTOR 5MUNICIPIUL BUCUREȘTI

STUDIUL DE FEZABILITATE

STUDIU DE FEZABILITATE

Cuprins

LISTĂ FIGURI

LISTĂ TABELE

LISTA DE ABREVIERI

CAPITOLUL 1.

DATE GENERALE

CAPITOLUL 2.CONTEXTUL LEGISLATIV ȘI PĂRȚILE IMPLICATE ÎN PROIECT

2.1 .Identificarea proiectului

2.2 .Contextul proiectului

Fig 2-1 Principalele etape ale gestionării deșeurilor la nivelul Sectorului 5

2.4. Legislația europeană privind deșeurile

2.5. Legislația națională privind deșeurile

• Legislația cadru privind deșeurile:

• Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri:

2.6.Părți implicate

CAPITOLUL 3.JUSTIFICAREA NECESITĂȚII PROIECTULUI.

PROIECTIL ANALIZA INSTITUȚIONALĂ ■» ,

3.1. Aria geografică a proiectului

3.1.1 . Condiții de mediu3.1.1.1 Clima

3.1.1.2 Relief

3.1.2 Geologie și hidrologie3.I.2.I. Geologie

3.1.2.2. Hidrologie

3.1.3 . Ecologie și arii protejate

3.1.4 Infrastructura de transport3.I.4.I. Rețeaua de drumuri

3.1. 1.2. Rețeaua de căi ferate

3.I. 4.3. Transportul public

Tabel 3-1 Evoluție estimată a populației și a deșeurilor generate

Tabel 3-2 Evoluție estimată a populației

3.2.2 Date economice

3.2.3 Veniturile și cheltuielile populației

- 2021

3.3. Deșeuri municipale3.3.1. Metodologie

3.3.2.Generarea deșeurilor municipale

Tabel 3-9.Structura deșeurilor municipale (anul 2022)Aceste categorii de deșeuri se impart în:

3.3.4. Gestionarea deșeurilor municipale în Sectorul 5 Municipiul București

Colectarea și transportul deșeurilor municipale

3.4. Metodologii și ipoteze

3.4.1. MetodoIogie și ipoteze privind proiecția socio-economică Ipoteze privind proiecția indicatorilor macroeconomici

3.4.2. Metodologie și ipoteze privind proiecția generării deșeurilor municipale

Metodologia și ipotezele considerate pentru evoluția deșeurilor municipale

3.5. Proiectia socio-economică

Tendințe macroeconomice

Prognoza veniturilor familiei

3.6. Proiecția generării deșeurilor municipale

3.7. Proiecția deșeurilor din construcții și desființări

Tabel 3-17 Cantitățile medii de deșeuri de ambalaje introduse pe piață, la nivel Mun București si sectorului 5

DEȘEURI DIN PLASTIC PROGNOZA 2023-2030

Fig 3-8 Grafic prognoza deșeuri platic

DEȘEURI DIN METAL PROGNOZA 2022-2030

deseu hartie-carton°(to)

Tabel 3-29 Prognoza, pentru perioada 2023-2031- Deșeu lemn

DESEU LEMN

Fig 3-15 Grafic prognoză deseu lemn3.9. Proiecția generării deșeurilor stradale

3.10. Proiecția generării deșeurilor reziduale/menajere periculoase

3.11 Analiza instituțională si rezultatele ei

3.11.1 Analiza situației existente

3.11.2 Analiza cadrului instituțional de implementare a proiectului

B. Unitatea de implementare a proiectului

3.11.3 Conformitatea cu aspectele privind ajutorul de stat

3.11.4 . Concluzii si recomandări

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

CAPITOLUL 4.DATE STATISTICE, PROGNOZE ȘI PROIECȚII

4.1. Analiza cererii

Fig 4-3. Compoziția deșeurilor din parcuri și grădini

Tabel 4-2 Proiecția populației Sectorului 5, București

TOTAL Deșeuri municipale-defalcare

Fig 4-6. Prognoză total deșeuri municipale defalcate S 5

deseu din sticlă

Fig 4-8. Prognoză total deșeuri sticlă-

deseu hârtie cartonprognoza

prognoză DEE -electrice și electronice

4.2. Analiza de opțiuni

DESEU MENAJER FRACȚIE UMEDĂ/SIMILAR

DESEU HÂRTIE-CARTON

DESEU PLASTIC-METAL

CONSILIUL LOCAL SECTOR 5

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CAPITOLUL 2.

CONTEXTUL LEGISLATIV ȘI PĂRȚILE IMPLICATE ÎN PROIECT

CAPITOLUL 3.

JUSTIFICAREA NECESITĂȚII PROIECTULUI.

3.1.1 . Condiții de mediu

3.1.1.1 Clima

3.1.2 Geologie și hidrologie

3.I.2.I. Geologie

3.1.4 Infrastructura de transport

3.I.4.I. Rețeaua de drumuri

3.3. Deșeuri municipale

3.3.1. Metodologie

Tabel 3-9.Structura deșeurilor municipale (anul 2022)

Aceste categorii de deșeuri se impart în:

Fig 3-15 Grafic prognoză deseu lemn

3.9. Proiecția generării deșeurilor stradale

CAPITOLUL 4.

DATE STATISTICE, PROGNOZE ȘI PROIECȚII

deseu hârtie carton

prognoza

5.2. Colectarea separată a deșeurilor reciclabile

5.2.1. Deșeuri de hârtie-carton

5.5. Obiective și opțiuni tehnice

5.5.1. Obiective

7.3. Costuri de operare și întreținere

7.3.1 Costurile de înlocuire

• Costurile de eliminare a deșeurilor periculoase colectate de la populație;

• Costurile cu tratarea si concasarea deșeurilor din construcții colectate de la populație;

7.5. Funding gap și finanțarea

Strategia de tarifare

8.4 Evaluarea impactului asupra mediului

8.4.1 Conformarea cu Directiva 2014/52/EU privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului

CAPITOLUL 9.

STRATEGIA DE ACHIZIȚII ȘI PLAN DE IMPLEMENTARE

9.2 Forme de contractare și planificarea achizițiilor

9.2.1 Criterii de grupare a procedurilor de atribuire

9.6 Ipoteze și riscuri

9.6.1 Ipoteze