Hotărârea nr. 33/2017

Hotărârea nr. 33/30.03.2017 privind aprobarea Strategiei pentru "Regenerare Urbană Ferentari" -"RUF".

MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL SECTOR 5

HOTĂRÂRE

Privind aprobarea Strategiei pentru „Regenerare Urbană Ferentari” - „R U F”

Având în vedere :

•    Raportul de specialitate al Direcției de Dezvoltare Durabilă nr. 12301/17.03.2017;

•    Hotararea Consiliului Local nr. 76/30.09.2016 privind aprobarea demarării proiectului de „Regenerare Urbana Ferentari” - „RUF”;

•    Hotararea Consiliului Local nr. 78/30.09.2016 privind aprobarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a Sectorului 5 al Municipiului București;

•    Raportul Comisiei Buget, Finanțe, Taxe Locale, Fonduri Europene și alte Activități Economice, Raportul Comisiei Urbanism, Lucrări Publice, Administrarea Teritoriului, Domeniului Public și Patrimoniului, Fond Funciar și Raportul Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Societate Civilă;

în temeiul art. 36, alin.(2) lit. b și alin. (6) lit. a , art. 45, art. 81 alin. (2) , lit. c , din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5 HOTĂRĂȘTE:

Art.l. Se aprobă Strategia pentru „Regenerare Urbană Ferentari” - „RUF”, potrivit Anexei 1, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Primarul Sectorului 5, prin direcțiile de specialitate, va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

CONTRASEMNEAZĂ,

SECRETAR SECTOR CRISTINA CORNELIA FEURDEAN

NR. .33^/30.03.2017





REGENERARE URBANĂ FERENTARI



CUPRINS

Introducere................................................................................................................................4

1.Prezentarea generală..............................................................................................................5

1.1.    Localizare istorică.............................................................................................................7

1.2.    Evoluție istorică secolele XVIII-XIX...................................................................................8

1.3.    Principalele caracteristici geografice.............................................................................14

1.4.    Populația și caracteristicile demografice.......................................................................16

1.5.    Patrimoniul natural........................................................................................................23

1.6.    Patrimoniul arhitectural și cultural................................................................................26

1.7.    Locuirea și accesul la utilități.........................................................................................27

1.8.    Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local).....................................43

1.8.1.    Forța de muncă.......................

1.8.2.    Caracteristici economice.........

1.8.3.Structura agenților economici

1.8.4.Perspective investiționale.......

1.9.Instituții locale și servicii publice...................................................................................52

1.10.Organizații ale societății civile.....................................................................................56

1.11.Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană.....................................58

2.Identificarea zonei urbane marginalizate vizate de Strategia de Dezvoltare Locală............60

2.1.    Prezentarea generală a teritoriului SDL.........................................................................60

2.1.1.    Principalele caracteristici geografice.......................................................................

2.1.2.    Patrimoniul natural..................................................................................................

2.1.3.    Patrimoniul arhitectural și cultural..........................................................................

2.2.    Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM).......................................63

2.2.1.Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL -

cartierul Ferentari.............................................................................................................

2.2.2.Validarea și declararea zonei urbane marginalizate................................................

2.3.Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL ..............................................................................................................................................72

2.3.1.Populația și caracteristicile demografice

43

45

45

48


61

62

63

63

66


72


2.3.2.Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială............................................................73

2.3.3. Locuire și acces la utilități.............................................................................................75

2.3.4.    Accesul la instituții și servicii publice............................................................................76

2.3.5.    Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL,

cu accent pe ZUM...................................................................................................................79

2.3.5.1.    Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, segregarea

rezidențială..................................................................................................................79

2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor..............................................................................................82

2.4.Acțiunile desfășurate anterior în cartierul Ferentari și Sectorul 5 al Municipiului București..............................................................................................................................84

3.Analiza SWOT A Cartierului Ferentari...................................................................................87

4.0biectivele Proiectului Regenerare Urbană Ferentari.........................................................90

4.1.Priorități de dezvoltare..................................................................................................92

4.1.1.    Regenerare Urbană    Ferentari -    Domeniul    Social - Societate......................................94

4.1.2.    Regenerare Urbană    Ferentari -    Domeniul    Economic...................................................96

4.1.3.    Regenerare Urbană    Ferentari -    Domeniul    Ecologic.....................................................97

5.    Planul de acțiune al proiectului Regenerare Urbană    Ferentari..........................................100

5.1.Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă........................................100

5.2.STRATEGIE DE INTERVENȚIE........................................................................................103

5.2.1.    ZONA LIVEZILOR/ZONA IACOB ANDREI/ZONA ZĂBRĂUȚI..........................................103

5.2.1.1. MĂSURI DE INTERVENȚIE..............................................................................104

5.2.1.2.    MĂSURI DE INTERVENȚIE..............................................................................111

5.2.1.3. MĂSURI DE INTERVENȚIE..............................................................................113

5.2.2.    BULEVARDUL ROCAR..................................................................................................113

5.2.3.    PLATFORMA ROCAR....................................................................................................115

5.2.4.    CONCLUZII...................................................................................................................116

6.    Monitorizare și evaluare.....................................................................................................117

Introducere

Proiectul de regenerare urbană integrată și eradicare a habitatului insalubru Ferentari își propune fie un proiect pilot pentru implementarea unui nou model de dezvoltare urbană integrată în Romania, cu accent pe problematica socială. Acest proiect dezvoltare locală va fi plasat sub responsabilitatea comunității și va fi finanțat din fonduri de la bugetul local, bugetul de stat și alte fonduri legal constituite, în perioada 2014-2020.

Incluziunea socială și economică a romilor este esențială având în vedere că România trebuie să-și atingă țintele Europa 2020. Romii sunt semnificativ mai săraci și mai vulnerabili decât ne-romii. De fapt, majoritatea vastă a romilor din România, ca și în alte țări est-europene, continuă să trăiască în sărăcie, la un nivel mult mai grav decât acela al vecinilor lor ne-romi care locuiesc în aceleași comunități sau în comunități apropiate. Circa jumătate din familiile romilor din România au o intensitate foarte redusă a muncii. Ca urmare, reducerea sărăciei în rândul romilor constituie un pas esențial pentru ca România să-și atingă ținta Europa 2020 de reducere a numărului de cetățeni confruntați cu risc de sărăcie.

Excluziunea socio-economică a romilor din România este rezultatul mai multor factori corelați care conduc la o discrepanță evidentă la nivelul șanselor, începând de la o vârstă fragedă. în încercarea de a corela recomandările de politici și de a sublinia cele mai promițătoare domenii de intervenție, ne concentrăm acțiunile pe trei dimensiuni ale excluziunii: dezvoltarea abilităților (în principal prin dezvoltarea timpurie a copiilor și prin învățământul de bază), câștigarea șanselor pentru familiile rome și servicii și condiții de locuit de bază. Aceste trei dimensiuni subliniază provocarea aferentă efortului de a obține șanse egale pentru romi, atât pentru generația actuală cât și - absolut esențial - pentru generația următoare.

Luând în considerare istoricul comunității din cartierul Ferentari, Sector 5, București, excluziunea socială a populației, împreună cu infrastructura foarte precară a zonei, toate aceste elemente dau acestui cartier specificul unei comunități închise.

Cartierul Ferentari este declarat ca fiind zonă urbană marginalizată - ZUM - zonă urbană ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii. Ferentari este o zonă intraurbană, săracă, izolată din punct de vedere social. ZUM Ferentari este considerată o adevărată pungă de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educație, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții precare de locuire adevărate „focare de infecție", ignorate de experții în sănătate. Puternica stigmatizare cu care este asociată această zonă, pe lângă lipsa sau slaba calitate a serviciilor (educație, sănătate, infrastructură) reduc drastic șansele populației de a scăpa de sărăcie.

Problemele principale ale cartierului Ferentari sunt: condițiile de locuire insalubre, infrastructura tehnico-edilitară deficitară, lipsa actelor de identitate, un număr important de persoane care locuiesc fără forme legale, nivel de instruire scăzut care conduce la acces redus pe piața forței de muncă, lipsa locurilor de muncă, lipsa asigurărilor medicale.

Proiectul de Regenerare Urbană Ferentari își propune, printre altele: creșterea calității locuirii și a spațiilor publice, soluționarea problemelor legate de absența actelor de identitate, obținerea diverselor forme de asistență socială cât și facilitarea accesului pe piața muncii, îmbunătățirea stării de sănătate a populației, susținerea incluziunii sociale a tinerilor, stimularea performanțelor școlare ale copiilor, reducerea ratei abandonului școlar și îmbunătățirea respectului de sine în rândurile copiilor și tinerilor din zonă.

1. Prezentarea generală

București este capitala României și, în același timp, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori (2011) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană.

Municipiul București se află la intersecția paralelei de 44°25' latitudine nordică cu meridianul de 26°10' longitudine estică. Orașul se întinde în Câmpia Vlăsiei, subunitate a Câmpiei Române. Câmpia Vlăsiei s-a format prin acumularea unor mari cantități de aluviuni acoperite de depozite de loess.

în arealul orașului, din cauza densității mari a construcțiilor și a amenajărilor urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunt atenuate, distingându-se greu aspectele microreliefului. Valea Dâmboviței, ce trece prin centrul orașului, străbătându-l pe direcția NV- SE, are o luncă largă de cca. 22 km lungime cu lățimea maximă de 2,5 km. Sectorul 5 este situat în partea de Sud a Capitalei având o suprafață de 2.947 ha., Sectorul 5 se învecinează cu sectoarele: 3, 4 și 6.

Ferentari este cartierul Bucureștiului, situat în extremitatea estică a Sectorului 5, ce se învecinează la est cu Cartierul Giurgiului și la vest cu cartierul Rahova. Cartierul Ferentari se întinde de-a lungul Căii Ferentarilor, respectiv a Prelungirii Ferentari, fiind limitat la vest de Șoseaua Sălaj, la est de către de fosta cale ferată București Filaret - Giurgiu și la sud de limita orașului.

Cartierul Ferentari are propria istorie în raport cu celelalte cartiere din Sectorul 5.

Etnia romă este originara din nord-vestul Indie și poate fi găsită azi în aproape toată lumea. Ei au migrat în Iran și în Asia Mediteraneană, începând din secolul V, apoi în Imperiul Bizantin în secolul IX, de unde au pătruns în sud-estul și centrul Europei, ca și în nordul Africii, în special Egipt, în secolele X - XIV. în secolul XV au ajuns până în Europa apuseană, iar din secolul XIX, în cele două Americi. Nomazi plecați din nord-vestul Indiei, cu aproximativ 1.500 de ani în urmă, ei s-au împrăștiat în toată lumea. în București, sunt menționați pentru prima oară la 1572.

Există mai multe legende, neatestate documentar, conform cărora numele cartierului ar proveni de la niște "ferentari", soldați ai lui Mihai Viteazul, care au fost

împroprietăriți de domnitor după bătălia de la Călugăreni (1595), alta susține că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru loan Cuza - ferentarii - care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului, susținută de unii istorici, se referă la originea latină a numelui: latinescul "Ferentarius" - soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane.

După dezrobirea lor, în 1856, aceștia au părăsit moșiile și au început să se adune în comunități compacte, la periferia marilor localități. In timp, s-au adăugat și șatrele nomade. Așa a apărut și comunitatea din Ferentari. Conform mențiunilor istorice, etnia din sudul Capitalei se întindea, la începutul secolului XX, din actualul bulevard Pieptănari, care derivă din meseria de "pieptănar", adică făuritor de piepteni - menționată în "Istoria Bucureștilor" a lui Constantin C. Giurăscu - până în actuala Prelungire a Ferentarilor.

înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în actuala Prelungire Ferentari erau vii și livezi, de unde și numele uneia dintre cele mai sărace străzi din acest cartier: Livezilor. După terminarea războiului, în 1945, în zonele Ferentari, Rahova, Petre Ispirescu și Sebastian se adăposteau bandele de gangsteri ai orașului.

Cartierul Ferentari are o populație tânără, o proporție crescândă a debutanților de pe piața muncii provenind din familiile rome.

La nivel național, rezultatele preliminare ale recensământului populației și locuințelor (RPL) din România, efectuat în 2011 relevă faptul că, numărul celor care sau declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2% din populația României). în profil teritorial, distribuția populației rome este neuniformă, cu ponderi variind între 1,1% și 8,8% în diferite județe. Conform comunicării CE din 201113, Consiliul Europei a estimat un număr mediu al romilor din România de 1.850.000 persoane, respectiv 8,32% din populația totală. Această cifră de referință este menționată în documentele programatice inclusiv cele referitoare la programarea fondurilor 2014 - 2020.

Structura minorității romilor din România pe genuri:

Recensământul populației și locuințelor din 2002 (raportat la 535.140 persoane, un procent de 2,46% din populație) stabilește că numărul bărbaților romi între 15-64 ani reprezintă un procent de 60,3% din totalul populației de romi de sex bărbătesc, iar cel al femeilor între aceleași vârste (15-64 ani), reprezintă un procent de 60,1%.

Structura minorității romilor din România pe vârste:

Față de populația majoritară, în cazul căreia se înregistrează tendințe de îmbătrânire, romii cu vârsta sub 20 de ani reprezintă un procent de 47,33% din populația totală de romi. Romii cu vârste de peste 30 de ani reprezintă un procent de 66,8% din populație. Romii în vârsta de 50 de ani și peste vârsta de 50 de ani reprezintă un procent de 10,8% din populație iar ponderea romilor vârstnici / dependente, este de doar 3,3%. în concluzie, populația romă este tânără.

Tineretul de etnie romă este astfel în contrast evident cu profilul de îmbătrânire rapidă a populației generale a României. în funcție de estimările populației rome, între 6% și 20% dintre debutanții de pe piața muncii din România sunt în prezent romi. în timp ce se estimează că populația generală cu vârstă de muncă din România va scădea cu 30% până în 2050, se estimează că acest segment al populației rome va crește.

Copiii și tinerii între 0-14 ani - noua generație de debutanți pe piața muncii - reprezintă circa 40% din totalul populației rome, comparativ cu 15% din populația generală. în același timp, circa 17% din populația generală din România este în vârstă de cel puțin 65 de ani, ceea ce constituie o proporție care se estimează că va crește rapid în viitorul apropiat.

1.1. Localizare istorică

Istoria sectorului 5 este legată de vatra străveche a Bucureștiului, ale cărei vestigii arheologice atestă așezări omenești încă din perioada paleoliticului. Mărturii ale unei civilizații preistorice descoperite în Dealul Mihai Vodă sau urmele culturii geto-dacilor de pe malurile Dâmboviței, bisericile și așezămintele domnești renăscute de atâtea ori din ruine, drumurile comerciale și evoluția târgului medieval până la crearea urbei moderne, toate acestea vorbesc de identitatea sectorului 5, care, alături de perimetrul sectoarelor 3 și 4 formează zona cea mai veche a Bucureștiului. Această zonă încărcată de istorie, supusă multor încercări și urgii a fost marcată de pierderea sau dislocarea unor monumente de referință pentru memoria orașului.

Cartierul Ferentari are propria istorie in raport cu celelalte cartiere din Sectorul 5. Aici înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în actuala Prelungire Ferentari erau vii și livezi, de unde și numele uneia dintre cele mai sărace străzi din acest cartier: Livezilor. După terminarea războiului, în 1945, în zonele Ferentari, Rahova, Petre Ispirescu și Sebastian se adăposteau bandele de gangsteri ai orașului.

Etnia este originară din nord-vestul Indiei, și poate fi găsită azi în aproape toată lumea. Ei au migrat în Iran și în Asia mediteraneeană, începând din secolul V, apoi în Imperiul Bizantin în secolul IX, de unde au pătruns în sud-estul și centrul Europei, ca și în nordul Africii, în special Egipt, în secolele X - XIV. în secolul XV au ajuns până în Europa apuseană, iar din secolul XIX, în cele două Americi.

Prima mențiune a etniei în București a apărut în 1572, când Oprea și Stan, "feciorii Orzii țiganul", au vândut loc de casă grecului Cuciuc. Deși erau robi, cei doi aveau drept de proprietate și de liberă folosință a proprietății. în 1727, este menționat primul țigan liber: Dumitrașco. El avea "trei case, două pivnițe cu vinuri, bani împrumutați altora, unelte de căldărar (era vătaf de căldărari) și haine".

Există mai multe legende, neatestate documentar, conform cărora numele cartierului ar proveni de la niște "ferentari", soldați ai lui Mihai Viteazul, care au fost împroprietăriți de domnitor după bătălia de la Călugăreni (1595), alta susține că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului

Alexandru loan Cuza - ferentarii - care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului, susținută de unii istorici, se referă la originea latină a numelui: latinescul "Ferentarius" - soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane.

După dezrobirea lor, în 1856, aceștia au părăsit moșiile și au început să se adune în comunități compacte, la periferia marilor localități. In timp, s-au adăugat și șatrele nomade. Așa a apărut și comunitatea din Ferentari Conform mențiunilor istorice, etnia din sudul Capitalei se întindea, la începutul secolului XX, din actualul bulevard Pieptănari, care derivă din meseria de "pieptănar", adică făuritor de piepteni - menționată în "Istoria Bucureștilor" a lui Constantin C. Giurăscu - până în actuala Prelungire a Ferentarilor.

„Ferentarul, ager și cu lungă chică,

Intră în oștime fără nici o frică.

Tare ca un leu.

Iute ca săgeata tabăra străbate:

"Ferentar sînt eu!"

Astfel ferentarul știe ca să moară:

Pentru țara dragă, pentru soțioară Cine n-ar muri?

Unul ca acela blestemat să fie!

Nimeni să nu-l plîngă, nimeni să nu-l știe Cînd el va pierii...

Junele fecioare, tineri luptători,

Pe mormîntul nostru vor culege flori I..."

Legende istorice (1865) - Dimitrie Bolintineanu - Ferentarul (Fragment dintr-un marș vechi)

1.2. Evoluție istorică secolele XVIII-XIX

Numele cartierului vine de la numele arterei principale a acestuia Calea Ferentarilor, continuarea Drumului Craiovei - in prezent Calea Rahovei, începând cu anul 1883.

Figura Ferentari - Analiza contextului local; Evoluție istorică secolul XVIII - XIX. Planul Ferdinand Ernst -1791; sursa - Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București

Teritoriul Bucureștilor, în sud în timpul secolului al XlX-lea, se întindea dincolo de linia de centură, fiind o periferie cu caracter agricol, în special podgorii și gospodării, crame, conace

în Planul Bucureștiului din 1873, remarcăm două artere incomplete care leagă orașul de teritoriul exterior de la sud, respectiv Calea Ferentarilor și Șoseaua Giurgiului. Apare și Gara Filaret, cea mai veche gară din capitală, odată cu calea ferată neelectrificată București-Giurgiu pusă în funcțiune la 7 septembrie 1869. Aceasta era folosită în principal pentru transporturile de marfă.

în 1872 este inaugurată calea ferată Filaret - Cotroceni - Gara de Nord. în 1871 apare Uzina de gaz Filaret, care asigură introducerea iluminatului stradal prin intermediul felinarelor cu gaz aerian. La acest moment Cartierul Ferentari este în continuare de tip agricol.

Pe Planul Grigore Cherchez din 1883, apare oficial Calea Rahovei și Cimitirul Șerban Vodă situat la est de a doua arteră importantă care mărginește Cartierul Ferentari și apar schimbări cadastrale în urma sistematizării Râului Dâmbovița.



Figura: Planul G.A.Orăscu; sursa - Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București

în anul 1893, pe planul G.A. Orăscu, zona cartierului Ferentari este situat în continuare în afara teriroriului administrativ al Bucureștiului, fiind nedetaliată. Planul consemnează apariția Fabricii de Chibrituri și a Fabricii de încălțăminte militară, la nord-est de cartierul Ferentari. Fabrica de chibrituri a fost inaugurată în anul 1879, în prezența domnitorului Carol I, iar Fabrica de încălțăminte militară apare ca urmare a legii încurajării industriei naționale din 1887. Se definește un viitor industrial specific al zonei, iar Cartierul Ferentari este sub impactul direct al acestei dezvoltări.

Planul Institutului Geografic al Armatei din anul 1899, se observă și se confirmă tendința de dezvoltare industrială cu prezența mai multor fabrici amplasate în teritoriul actualului sector 5.

Planul Institutului Geografic al Armatei din anul 1899 confirmă tendința de dezvoltare industrială, prezentând o serie de noi fabrici amplasate în teritoriul actualului sector 5 al Bucureștiului. Astfel, apar - Fabrica de ulei Phoenix, în anul 1894 la intersecția actualelor artere Șoseaua Viilor cu Str. Spătarul Preda, Fabrica de turnătorie, Fabrica de bere Bragadiru, înființată în anul 1895 de către negustorul Dumitru Marinescu Bragadiru, pe Calea Rahovei, Fabrica de mobilă Ferdinand Lessel, la nord-vest de Calea Rahovei și Fabrica de sticlărie înființată în anul 1888._


Figura: Planul Institutului Geografic al Armatei -1899; sursa - Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București

Deși multiplicarea fabricilor în Cartierului Ferentari aduce cu sine parcelări noi, zona se modifică în ceea ce privește țesutul construit, având însă în continuare un specific agricol. De la acest moment, Calea Ferentarilor apare cartografiată în mod oficial, deși pe o lungime mica, în intravilanul orașului. Apar cartografiate și Strada Măgurele, actuală Sălaj, asigurând accesibilitatea până la Șoseaua Viilor, continuând cu Șoseaua Giurgiului care conferă acces la

Localizarea în cadrul Municipiului București


Legendă planuri vechi ale Municipiului București



CĂI DE COMUNICAȚIE

[.......Șoseaua de centuri

.........LT~| Arteră majoră de circulație Io

l***-'".......P8**! nivelul Mun. București

I    r~l ArtcrA secundară do circulație

I **.     TT.J    Importantă la nivel local

E———t Inelul principal de circulație al

_______j    Municipiului București

UNITÂȚI administrativ teritoriale RELAȚIONATE CU SECTORUL 5/ CARTIERUL FERENTARI O Oraș

O Comună


LEGENDA

LIMITE

r ............... I Limita Intravilanului Municipiului

i    î București

« Cartierul Ferentari CAl DE COMUNICAȚIE

£■—--~~*1 Unic de cale ferată

rz-----"Ț~l Arteră majoră de circulație Io

L_Z_> nivelul Bucurcștlului In curs de

configurare

E    Arteră secundară de circulație

——___J Importanți» la nivel local In curs de configurare

|    ~7~~ț Arteră majoră de circulație la

L?.„„-___'.~J nivelul Bucurcștlului configurată

E''    "»~i Arteră secundară de circulație

_Z_—i Importantă la nivel local configurată

ELEMENTE STRUCTURANTE LA NIVELUL ORULUI

j.R3U| oămbovlța


Figura: Localizarea în cadrul Municipiului București; sursa - M.D.R.A.P. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

1.3. Principalele caracteristici geografice

Așezare geografică și relief

Ca și componentă teritorială a municipiului București, Sectorul 5 și respectiv cartierul Ferentari, păstrează toți parametrii geografici și de relief ai municipiului.

Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești la nord și Giurgiu la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureștiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E și E până la Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionări. în Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. în acest timp râurile își prelungesc cursurile și își intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia.

Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, și 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58 m și 90 m altitudine. Peste 50% din suprafața sa se încadrează în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depășesc valoarea de 20. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.

Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și văi (cu terase și lunci) care se succed de la nord către sud

Râul Dâmbovița în București, Sectorul 5.

Valea Dâmboviței este săpată în loess, având malul drept mai abrupt și înalt (aprox. 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte și 7-8 m în aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului și sunt în număr de patru. Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave și maluri abrupte. în prezent se mai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vodă) și popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare).

Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcărești) se desfășoară între Valea Dâmboviței, la nord, și de râul Sabar, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m și 80-90 m, iar densitatea fragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2.

Situat în partea de sud-vest a Bucureștiului, cu prelungiri în zona județului Ilfov, care conduc spre orașele Giurgiu și Alexandria, sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul 4, la nord cu sectoarele 1 și 3 și la vest cu sectorul 6, desfășurându-se pe o suprafață de 29 km2, cu o populație de cca 270.000 de locuitori. Pornind ca și celelalte sectoare din centrul Capitalei, acesta conturează de asemenea o parte din desenul unei flori cu șase petale care se deschid spre toate punctele cardinale ale orașului.

Pornind din centrul capitalei, suprafața acestui sector, în care predomină relieful plat de câmpie este străbătut în zona sa nordică de o porțiune a râului Dâmbovița, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai Vodă (cunoscut și sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde își avea sălașul zona istorică a capitalei dominat de străvechea mănăstire Mihai Vodă, monument emblematic al Bucureștiului. Alt relief pronunțat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi și de culturi bogate de viță de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreștilor și actuala Șosea a Viilor, alcătuind așa numita Podgorie a Bucureștiului.

Cartierul Ferentari este situat în extremitatea estică a sectorului 5, ce se învecinează la est cu Cartierul Giurgiului și la vest cu cartierul Rahova. Cartierul Ferentari este constituit de-a lungul Căii Ferentarilor, respectiv a Prelungirii Ferentari, fiind limitat la vest de Șoseaua Sălaj, la est de către de fosta cale ferată București Filaret - Giurgiu și la sud de limita orașului.

Apele, flora și fauna

Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraș medieval, este înconjurat de Grădina Cișmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Cari F. W. Meyer. Pe lângă Cișmigiu în București mai există și alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) și Grădina Botanică (cea mai mare din România și care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru loan Cuza (cunoscut și ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum și multe parcuri mai mici și spații verzi amenajate de primăriile de sector.

Parcurile din sectorul 5, București sunt: Parcul Cișmigiu, Parcul Izvor, Parcul Sebastian, Parcul Humulești, Parcul Ferentari.

Clima în București (respectiv in sectorul 5 al municipiului) este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice toate cele patru anotimpuri. Iernile în București sunt destul de blânde cu puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de până la 35 grade Celsius) și cu puține precipitații. Aceasta face ca diferențele de temperatură iarnă -vară să fie de până la 50 de grade.

1.4. Populația și caracteristicile demografice

Caracteristici demografice, sociale și economice ale zonei

Cartierul Ferentari are o populație tânără, o proporție crescândă a debutanților de pe piața muncii provenind din familiile rome.

La nivel național, rezultatele preliminare ale recensământului populației și locuințelor (RPL) din România, efectuat în 2011 relevă faptul că, numărul celor care sau declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2% din populația României). în profil teritorial, distribuția populației rome este neuniformă, cu ponderi variind între 1,1% și 8,8% în diferite județe. Conform comunicării CE din 201113, Consiliul Europei a estimat un număr mediu al romilor din România de 1.850.000 persoane, respectiv 8,32% din populația totală. Această cifră de referință este menționată în documentele programatice inclusiv cele referitoare la programarea fondurilor 2014 - 2020.

Structura minorității romilor din România pe genuri:

Recensământul populației și locuințelor din 2002 (raportat la 535.140 persoane, un procent de 2,46% din populație) stabilește că numărul bărbaților romi între 15-64 ani reprezintă un procent de 60,3% din totalul populației de romi de sex bărbătesc, iar cel al femeilor între aceleași vârste (15-64 ani), reprezintă un procent de 60,1%.

Structura minorității romilor din România pe vârste:

Față de populația majoritară, în cazul căreia se înregistrează tendințe de îmbătrânire, romii cu vârsta sub 20 de ani reprezintă un procent de 47,33% din populația totală de romi. Romii cu vârste de peste 30 de ani reprezintă un procent de 66,8% din populație. Romii în vârsta de 50 de ani și peste vârsta de 50 de ani reprezintă un procent de 10,8% din populație iar ponderea romilor vârstnici / dependente, este de doar 3,3%.. în concluzie, populația romă este tânără.


CĂI DE COMUNICAȚIE

|............Centura rutier» a Butwejtiulul

{jpîpp-} R»ț«a stradal» major» a Bucurejti Jui ELEMENTE NATURALE

(Umenlenaliralr Importante DENSITATEA POPULAȚIEI (/KMP)

[    | <1000 loc A^P

[    | SOOO locAmp

f    | 10000 locAmp

[    ] ISOOOkxAmp

I^MzOOOOtocAmp j    25000 locAmp

('    30000 loc An-p

m 40000 loc Amp I ■■ >40000 locAmp

Tineretul de etnie romă este astfel în contrast evident cu profilul de îmbătrânire rapidă a populației generale a României. în funcție de estimările populației rome, între 6% și 20% dintre debutanții de pe piața muncii din România sunt în prezent romi. în timp ce se estimează că populația generală cu vârstă de muncă din România va scădea cu 30% până în 2050, se estimează că acest segment al populației rome va crește.


•    i Cartierul FeretiUn

CĂI DE COMUNICAȚIE ■■ '■ —■ j Centura rutieri a Bucu/Uțiu'ui [ •    j Rețea unchii majori a Bucuiej'.iului

ELEMENTE NATURALE

JgJ [Icmenlp naturale impoctjnir PROCENTUL DE POPULAȚIE TANĂRA

Copiii și tinerii între 0-14 ani - noua generație de debutanți pe piața muncii - reprezintă circa 40% din totalul populației rome, comparativ cu 15% din populația generală. în același timp, circa 17% din populația generală din România este în vârstă de cel puțin 65 de ani, ceea ce constituie o proporție care se estimează că va crește rapid în viitorul apropiat.

Populație generală

1 ~

C7

... 1

r •-

i'*

. 1

I ~ "

1.............,

ț'~?t

1 ...

1 .

i

1

—f

1

——f—J



Figura: Populația romă este mai tânără decât populația generală din România;

Surse; Studiul regional privind Situația Romilor realizat de PNUD/Banca Mondială/ CE, 2011; UnitedNations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division, World Population Prospects: The 2012 Revision, DVD, 2013.

Un factor important care pune în lumină potențialele beneficii economice ale incluziunii romilor este acela că ratele de ocupare și veniturile medii în rândul romilor sunt în prezent mult inferioare celor ale populației române generale. în 2011, aveau un loc de muncă doar 66% dintre bărbați și 53% dintre femeile cu vârstă activă (15-64) din populația generală, în timp ce doar 42% și 19% dintre bărbații respectiv femeile rome aveau un loc de muncă, inclusiv locuri de muncă informale.

Mai mult, angajații romi câștigă doar o fracțiune din veniturile medii ale populației generale. Ca urmare a ratelor scăzute de ocupare și a salariilor mici, se estimează că venitul din muncă al bărbaților romi de vârstă activă din România reprezintă doar 20% din cel al populației generale; cifra aferentă pentru femeile rome este de 12%.


Zone cu disfuncționalități sunt considerate adevărate pungi de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educație, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții precare de locuire adevărate „focare de infecție", ignorate de experții în sănătate. Puternica stigmatizare cu care sunt asociate zonele respective, pe lângă lipsa sau slaba calitate a serviciilor (educație, sănătate, infrastructură) reduc drastic șansele populației de a scăpa de sărăcie.

Caracterul general de disfuncționalitate este dat de următoarele;

•    condiții de locuire insalubre;

•    infrastructura tehnico - edilitară deficitară;

•    lipsa actelor de identitate;

•    un număr important de persoane locuiesc fără forme legale;

•    nivel de instruire scăzut care conduce la acces redus pe piața forței de muncă, lipsa locurilor de muncă, lipsa asigurărilor medicale;

•    lipsa medicilor de familie și a unităților medicale care să ofere servicii populației aflate în nevoie, lipsa asigurărilor medicale;

•    risc ridicat de îmbolnăvire (HIV/SIDA, Hepatita C, TBC, etc);

•    lipsa educației sanitare care să conducă la prevenirea îmbolnăvirilor,;

•    consum de droguri injectabile în rândul tinerilor;

•    risc maxim de îmbolnăvire în rândul copiilor care de multe ori se joaca pe terenuri de joaca pline de gunoaie și seringi folosite de consumatorii de droguri;

•    infracționalitate crescută.

Zone cu potențial

Ținând cont de profilurile dominante ale activităților economice din sector, planurile de dezvoltare trebuie să genereze efecte de multiplicare și integrare, astfel prezenta administrație are în vedere 2 strategii prioritare 1. compensarea nivelului inegal de dezvoltare economico-urbanistică și 2. capitalizarea resurselor economice existente în patrimoniul sau pe teritoriul Sectorului 5.

în acest sens, prezenta administrație va promova dezvoltarea a unui Parc Științific și Tehnologic care va capitaliza resursele fixe oferite de vechile platforme industriale de pe teritoriul Sectorului, proiect ce va reprezenta o oportunitate de regenerare a platformelor industriale și vecinătăților acestora, luând în considerare și existența terenurilor virane.

Principalul impact pozitiv pe care o astfel de strategie l-ar avea, se regăsește în domeniile specifice cercetării și dezvoltării științifice, din țară și regiune. Totuși, se estimează că poate exista și un puternic efect pozitiv cu efecte de multiplicare economică asupra antreprenorilor din teritoriul Sectorului 5 ce activizează în domeniile construcțiilor, amenajărilor interioare și serviciilor de arhitectură. Aceste domenii sunt puternic reprezentate în rândul companiilor ce activează pe teritoriul Sectorului 5 din București, și ar avea ca rezultat regenerarea zonelor industriale dezafectate pentru industrii creative, crearea unui HUB de industrii creative și regenerarea urbană a zonelor Ferentari, Fabrica de Bere Rahova, etc.

Pe modelul incubatoarelor de afaceri se pot dezvolta zone de lucru pentru start-up-uri din industrii creative sau altele de nouă generație. Această strategie poate avea un impact benefic dual:

• integrarea pe piața muncii și în activități productive a unei generații profund marcate de lipsa de activitate: conform datelor oficiale, în regiunea București-llfov se înregistrează o absorbție scăzută pe piața muncii a tinerilor cu studii superioare -aprox. 40% anual. Această situație, cuplată cu evidența fenomenului de brain-drain (pierderea talentelor) dovedesc necesitatea imperioasă de a stimula activitățile economice ce pot să ocupe forța de muncă tânără calificată.

• exploatarea și specializare într-o zonă de activitate economică pentru care cererea la


R.U.F


REGENERĂRI! URBANA FEREMtARI ZONA ANALIZA FERENTARI

r “ * ZONA CU INTERVENȚII DE

I ’ EFICIEN7T2ARE SI

•. . . DEZVOLTARE A TRAMEI

STRADALA

-    lărgire a profilului străzilor

-    străpungeri

DIRECȚII OE CIRCULAȚII EF1CENTKATE, ATAT IN INTERIORUL ZONEI DE STUDIU, CAT SI CU CARTIERELE VECINE

AX PRINCIPAL DE CIRCULAȚIE SI DEZVOLTARE

ZONA CU SCHIMBARE DE DESTINAȚIE SI/SAU REFACERE PARCELAR 81 CONECTARE LA CIRCULAȚII

I ZONA CU INTERVENȚII ASUPRA I FONDULUI CONSTRUIT

EXISTENT.

-    EXPERTIZE STRUCTURALA

•    REABILITARE TERMICA

•    IGIENIZARE

-    EXPROPIERE


Primăria Sectorului 5 al Municipiului București

1.5. Patrimoniul natural

Din punct de vedere al amplasamentului, pe raza Sectorului 5 se regăsesc patru parcuri cu o suprafață totală de 38,4 ha. Singurul parc din cartier este reprezentat Parcul Ferentari, amenajat în 1949, în care se poate accede atât din Calea Ferentari cât și din Strada Bachus.

Pentru valorificarea spațiilor verzi și a parcurilor de dimensiuni mari, Sectorul 5 al Municipiului București dorește implementarea unor soluții de conectare a acestora pe cât posibil prin rute pietonale și velo. Acestea vor fi inițial de informare cu privire la situația existentă și referitor la potențialul de valorificare de către cetățeni a spațiilor verzi recreative. Ulterior conștientizării populației, se vor putea construi trasee dedicate ce conectează importantele parcuri din sector cu și prin arterele principale de circulație pietonală și velo.

Aerul și calitatea aerului.

Poluarea aerului în Sectorul 5 al municipiul București, respectiv cartierul Ferentari, are un caracter specific, datorită în primul rând condițiilor de emisie, respectiv existenței unor surse multiple, înălțimi diferite ale surselor de poluare, precum și o repartiție neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul orașului. Unul dintre factorii ce pot genera valori ridicate ale poluanților din aer sunt noxele generate în principal de traficul auto pe străzile principale ale sectorului.

Primăria Sectorului 5 nu are competențe în a interveni pe categorii de străzi administrate de către Primăria Capitalei, Sectorul 5 al Municipiului București susține masuri pentru a păstra valorile calității aerului în limitele admisibile, si va promova activ sistemele ecologice de transport public și privat.

Apa și calitatea apei.

Apa Nova București este operatorul responsabil de gestionarea resurselor de apă, tratarea și distribuția apei către consumatori, evacuarea apelor uzate și a apelor meteorice de pe teritoriul Municipiului București, Sectorul 5, cartierul Ferentari. Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul de distribuție este controlată continuu și permanent, cu analizoare automate și prin analize complexe fizico-chimice, biologice și microbiologice. Conform datelor disponibile, toate probele prelevate începând cu martie 2012 sunt conforme cu Legea calității apei potabile 458/2002, și modificările ulterioare, pentru indicatorii prevăzuți la secțiunea „monitorizare de control".

Colectarea apelor uzate se realizează prin rețeaua de canalizare construită preponderent în sistem unitar din București, care asigură colectarea, transportul, epurarea și evacuarea în emisar, atât a apelor uzate, cât și a apelor meteorice. Din punct de vedere al sistemului de colectare al apelor menajere și pluviale, pe suprafața Sectorului 5 sunt probleme cu canalizarea zonelor de la periferia sectorului care trebuiesc rezolvate. Administrația actuală trebuie sa rezolve aceste probleme pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.

Râul Dâmbovița străbate Capitala de la nord-vest către sud-vest, de-a lungul unei albii artificiale cu o lungime de aproximativ 18 km. Albia sa naturală a fost modificată pentru prima dată în anul 1985, pe o lungime de 10.6 km pe limita sudică a sectorului.

R.A.D.E.T. București este unicul gestionar al sistemului centralizat de transport și distribuție a energiei termice din Capitală. Sistemul de încălzire centralizată asigură 72% din necesarul de energie termică al orașului București prin sistemul centralizat de termoficare 68% și prin centrale termice de cvartal 4%, neexistând o raportare cu privire la distribuția sistemului pe sectoare. Din analiza capacității termice instalată în surse și densitatea de consum a zonelor arondate, rezultă că distribuitorul și-a extins arealele aferente de distribuție.

Surse de apă de suprafață

Cea mai importantă apă curgătoare care străbate limita sudică a teritoriului sectorului, curgând pe direcția NV-SE este râul Dâmbovița. Râurile Dâmbovița și Argeș reprezintă sursele de apă de suprafață, care asigură 86% din consumul capitalei.

Surse de apă subterană

Importanța ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosințele de apă din spațiul hidrografic București - Ilfov, ce se alimentează din aceste surse (excepție făcând doar alimentarea capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apă de suprafață).

Rețeaua de apă potabilă

Rețeaua de apă potabilă a Bucureștiului dispune de peste 2.000 km de conducte de transport și în jur de 500 km de branșamente. Consumul de apă rece de 200 l/locuitor/zi este mult mai ridicat decât prevăd standardele UE (de 120 litri pe cap de locuitor), fapt valabil și în cazul consumului de apă caldă de 210' litri/locuitor/zi (media UE 150 l/locuitor/zi). Ineficiența sistemului explică parțial cifrele de mai sus: în București pierderile din cauza rețelei de distribuție sunt estimate la 20% din consumul total, 35% din țevile rețelei de distribuție fiind mai vechi de 40 de ani. în București, consumul de apă este destinat în proporție de 69,7% pentru populație și uz public, restul fiind destinat industriei.

Calitatea apei potabile este inadecvată chimic și bacteriologic, având un nivel ridicat de clor. Redresarea, fie chiar și parțială a calității apelor de suprafață și subterane, se va obține prin reducerea poluanților.

Față de anii anteriori, starea de calitate a apelor de suprafață se menține la fel, sau are tendința de înrăutățire, datorită în special unor surse difuze de poluare (cantități importante de diverse deșeuri, reziduuri, pesticide, etc., aruncate direct în cursurile de apă, sau care pătrund indirect, prin spălarea locurilor în care au fost depozitate), dar și datorită unor surse fixe, de natură industrială.

Colectarea și evacuarea apelor uzate și meteorice

Rețeaua țevilor de ape reziduale este incompletă în București (15% străzi nu sunt dotate cu țevi pentru ape reziduale, deficitul fiind de APROX 536 km). Apele uzate și meteorice sunt colectate printr-o rețea de canalizare. Ajutată de 12 stații de pompare, numite SPAU (stații pompare apă uzată), această rețea unitară conduce efluenții la extremitatea sud-estică a orașului, unde se află stația de epurare de la Glina.

Această rețea de colectare a apelor este dispusă în formă de schelet de peste, având ca ax central, veritabilă coloană vertebrală, caseta situată sub râul Dâmbovița, de-a lungul Splaiului Unirii. Acest enorm colector, compus din două și apoi din trei subdiviziuni, cu o secțiune de aproape 3 m fiecare, a fost construit în același timp cu amenajarea Dâmboviței, și strânge apa din marile conducte de canalizare situate sub marile bulevarde (12 canale colectoare principale și 11 canale colectoare secundare).

Bucureștiul nu are încă un sistem de purificare a apei. în consecință, 200.000 m3 de ape reziduale sunt deversate zilnic în râurile Dâmbovița și Colentina, care primesc anual 120.006,77 tone de materiale organice.

Starea solurilor și a vegetației

Vatra Bucureștiului, este dispusă pe o terasă de luncă, alcătuită dintr-un orizont argilos sau nisip, cu o grosime medie de 3,5 m. în zona Dâmboviței orizontul de suprafață este alcătuit din nisipuri afânate. Câmpia Vlăsiei se află, atât ca poziție, cât și ca geneză, la contactul mai multor tipuri genetice de câmpii. Ca urmare caracteristica de bază a câmpiei Vlăsiei este aceea că ea cumulează caracterele tipurilor vecine de câmpii, sintetizându-le spre zona sa centrală în aspecte noi, proprii.

Solul și subsolul reprezintă o resursă naturală ce trebuie gestionată într-o manieră durabilă. Solurile municipiului București, pe lângă modificarea antropică datorită construcțiilor de tot felul, suferă un proces continuu de degradare chimică, fizică și biologică datorită emisiilor industriale, a emisiilor de la autovehiculele din traficul rutier (concentrația mare de Pb) și a celorlalte emisii caracteristice aglomerărilor urbane.

Poluarea solului și a vegetației, din cauze antropice locale, este evidentă în zonele unde sunt amplasate depozitele de deșeuri industriale.

Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. Urmare efectuării de teste de către specialiști, se constată ca Sectorul 5 are o suprafață importantă de teren degradat ce trebuie regenerat pentru asigurarea unei calități a vieții la parametri în limite normale.

1.6. Patrimoniul arhitectural și cultural

Cultură

Biblioteci. în Prelungirea Ferentari nr. 5 funcționează Biblioteca Publică „Gheorghe Șincai". Aceasta, filială a Bibliotecii Metropolitane București, este urmașa Bibliotecii Populare nr. 2 ce a purtat mai târziu numele de „Biblioteca Populară Constantin Ivănuș". Din 1961, devine Biblioteca populară „Gheorghe Șincai" cu profil enciclopedic. Aceasta, în suprafață de 104 mp, a fost modernizată între 2008 și 2009, are sală de împrumut cu acces liber la raft, punct info-documentar tip Biblionet și un microdepozit. Cele peste 6700 de documente din bibliotecă din toate domeniile cunoașterii necesare informării, cercetării, documentării sau lecturii, precum și o parte din serviciile specifice bibliotecii sunt informatizate.

Pe Calea Ferentari nr. 72 funcționează o altă filială a Bibliotecii Metropolitane București: „Filiala pentru copii și tineret Vasile Alecsandri". Aceasta a fost înființată în martie 1950 sub denumirea de Biblioteca Populară nr. 31. Prin decizia din 26 septembrie 1958 i se schimbă numele în „Biblioteca Raională Vasile Alecsandri". în perioada 1962 -1969 a îndeplinit și funcția de bibliotecă raională pentru sectorul 6. Din 1969 este cunoscută ca bibliotecă specializată pentru copii și tineret.

Cinematografe. A existat un cinematograf pe Calea Ferentari, la nr. 86. Inițial s-a numit „30 Decembrie" iar din anii '60 Cinema Ferentari. Degradarea acestuia a început înainte de 1990, situație similară cu a multor altor cinematografe din București. După 1990, clădirea acestuia a fost transformată într-un service auto pentru a fi demolat ulterior în vederea asigurării terenului necesar edificării unui centru cultural dedicat minorităților etnice.

Biserici

După primul Război Mondial a venit timpul refacerii economice, sociale și morale, inclusiv a cartierelor mărginașe, când, pe lângă apariția de noi locuri de muncă, s-a trecut la înființarea de școli, de cămine culturale și prin construirea de biserici. Până prin anii 30 cartierul Ferentari nu a avut biserică așa că locuitorii acestuia mergeau până la biserica din Șos. Giurgiului, la Cuțitul de Argint sau la biserica din Calea Rahovei.

Biserica Parohiei Ferentari - Biserica Ferentari, Calea Ferentari nr. 121. Anul 1927 aduce înființarea unei noi parohii ortodoxe în Ferentari urmată de crearea Asociației Sf. loan Botezătorul care milita pentru clădirea unui lăcaș bisericesc propriu al cartierului. Primul preot al bisericii a fost Alexandru Mieșulescu. El a fost cel care a reușit strângerea fondurilor necesare edificării acesteia și căreia i-a pus piatra de temelie pe data de 12 noiembrie 1933, în ziua prăznuirii Sfântul loan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei. Biserica, proiectată de Arh. Ion D. Trajanescu (loan Traianescu), s-a edificat într-un timp scurt, între 1935 și 1938.

Biserica Nașterea Maicii Domnului Bumbăcari - Strada Toporași nr. 70/ Prelungirea Ferentari. Biserica a fost construită între anii 1941 și 1948, Biserica a fost pictată între anii 1966 și 1967 iar intre 1996 și 1997 pictura a fost spălată și restaurată de Pr. Ion Tudorache. între anii 2000 și 2005 s-au realizat lucrări de consolidare a exteriorului bisericii și o nouă restaurare a picturii și au fost placate cu marmură Sfânta Masă și Proscomidiarul, iar geamurile au fost înlocuite cu vitralii. Biserica a fost sfințită la data de 18 septembrie 2006

Biserica Prelungirea Ferentari -Str. Drumul Sânpaul nr. 8/Strada Prelungirea Ferentari. Biserica Creștină Baptistă Providența - Str. Talazului nr. 16. începutul propriu-zis al lucrării baptiste din cartierul Ferentari s-a făcut în primăvara anului 1925. Inițial, frățietatea care locuia în Ferentari, lua parte la serviciile divine de la capela Seminarului din str. Berzei nr. 29 dar, datorită faptului că mijloacele de transport în comun erau puține, s-a născut dorința de a avea o casă proprie de rugăciune în cartier, mai ales că se strânsese un număr suficient de frați. Cu asentimentul fraților din str. Berzei s-a aprobat înființarea unei filiale în Ferentari iar numărul de membri fiind în creștere, s-a decis construirea unui lăcaș propriu.

Instituții de sănătate - Pe Str. Lacul Bucura, la nr. 40 funcționează Spitalul de ftiziopediatrie.

Baze sportive

în cartier, pe Str. Veseliei, funcționează în prezent „Stadionul Rapid II". Acesta era în perioada interbelică stadionul Ministerului Muncii și purta numele de „Stadionul Muncitoresc". După război, stadionul a fost preluat de întreprinderea Electromagnetica, aici evoluând echipa cu același nume.

în incinta complexului de blocuri din Calea Ferentari nr. 70 - 74 a existat un bazin de înot cu dimensiuni olimpice ce putea fi folosit de locatari. Acesta a fost folosit până prin 1982/1984. în prezent fostul bazin ce făcea parte dintr-un parc a fost acoperit cu ciment și parcul a fost extins.

Piețe agroalimentare

Piața Ferentari a fost construită în 1947, odată cu ansamblul de blocuri de locuințe din Calea Ferentarilor nr. 70-74. în 2008 a fost refăcută complet și azi se prezintă publicului ca o construcție modernă ce asigură bune condiții de desfacere a produselor agroalimentare.

1.7. Locuirea și accesul la utilități

Conform datelor Recensământului populației din 2011 - Sectorul 5 este sectorul cu cel mai mic număr al populației dintre cele 6 sectoare ale Bucureștiului. Cu toate acestea, în acest sector se înregistrează cea mai mare densitate la nivel de locuință, ceea ce denotă un număr relativ mic al locuințelor, raportat la celelalte sectoare. Din ultimul tabel se poate observa, totodată, slaba dotare a locuințelor din acest sector, înregistrându-se un procent sub media municipiului în ceea ce privește alimentarea cu apă, accesul la canalizare, sau dotarea locuințelor cu baie sau grup sanitar.

TABU LOCUINȚE CONVENȚIONALE DUPĂ DOTAREA CU INSTALAȚII SI DEPENDINȚE LA RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 2011 - REZULTATE PRELIMINARE ROHANIAPEJUDETE,MUNICIPHSIORASE.COMUNE

Numărul

locuințe lor convenționale

Locuințe convenționale care dispun de:

Locuințe convenționale care au:

Alimentare cu apa in locuința

Instalație de canalizare in locuința11

Instalație electrica

Incatrire centrala1*

Bucătărie in locuința

Baie in locuința

Număr

in* lata de total

Număr

in* lata de total

Număr

in * lata de cotai

Număr

bi * fațade total

Numai

in* tata

de total

Număr

in* lata de total

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

It

12

13

Hun. București

803794

777721

96.8

776382

96.6

788609

98.1

734190

913

77)235

962

765192

952

A. MUNICIPII SI ORAȘE

803794

777721

96.8

776)82

96.6

788609

98.1

734190

913

773235

962

765192

952

-Sector!

104372

97624

93.1

97441

92.9

103237

535

89505

65.6

95754

523

55374

939

•Sedor2

1535SS

147969

563

147317

95.9

149159

97.1

139711

91.0

147022

55.7

144921

94.4

-Sedor3

170205

167872

56.6

167782

53.6

16S474

59.0

161673

55.0

166111

97.6

165423

972

-Sectari

121M38

117914

97.9

117746

97.8

11&500

535

113365

94.1

117104

972

116675

96.9

•S«W5

102382

55760

935

95590

93.4

99333

55.8

82145

602

95232

94.0

93105

93.9

•SectorB

152395

150532

569

150476

53.8

151003

59.1

147491

56.3

155342

985

149550

98.3

11 Locuri» care au iistalafte de carafeare b o rețea pubto, la ui sistem propriu sau ala sSatre.

11 Terrofeam si centra* iairica pxprie.

U sub 0,05*.

în acest moment, din punct de vedere urbanistic, zona de sud a sectorului este alcătuită din locuințe de tip semi rural, zone cu funcțiuni industriale și de depozitare, zone de gospodărie comunală, zone pentru activități comerciale, zonă de locuințe colective, zona de teren agricol intravilan și o mare zonă destructurată cu teren aflat în proces de construire. în conformitate cu prevederile Planului de Urbanism General, zona ar urma să se dezvolte în zone mixte cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțime maximă P+4, locuințe individuale pe loturi subdimensionate cu sau fără rețele edilitare, subzone de unități mici și mijlocii productive și de servicii, zonă de gospodărie comunală, zonă de sere, culuare de protecție față de infrastructura tehnică.

Cadrul general existent în Sectorul 5 al Municipiului București Clădiri

Ponderea în funcție de regimul de înălțime


b Clădiri - Regim înălțime P o Clădiri - Regim înălțime P+1 □ Clădiri - Regim înălțime P+2 n Clădiri - Regim înălțime P+3 11 Clădiri - Regim înălțime P+4 r: Clădiri - Regim înălțime P+5 c Clădiri - Regim înălțime P+6 o Clădiri - Regim înălțime P+7 î Clădiri - Regim înălțime P+8 ; Clădiri - Regim înălțime P+9 r- Clădiri - Regim înălțime P+10 și pesle

Clădiri - Regim înălțime N/A

Total clădiri = 7332

Figura: Clădiri - ponderea în funcție de regimul de înălțime, Sectorul 5, Municipiul București; Sursă: D.G.A.S.P.C. Sector 5


« Clădiri ante 1919

■    Clădiri 1919-1945 o Clădiri 1946-1960 = Clădiri 1961 - 1970

■    Clădiri 1971 - 1980

■    Clădiri 1981 - 1990 u Clădiri 1991 -2000 - Clădiri 2001 - 2005

Clădiri 2006-2011 Clădiri perioada - N/A


Total clădiri = 7332


Figura: Clădiri - ponderea în funcție de anul în care au fost realizate, Sectorul 5, Municipiul București; Sursă: D.G.A.S.P.C. Sector 5

Zona Ferentari, ca parte integrantă a Sectorului 5, este delimitată geografic de câteva artere de circulație importante, după cum urmează: Șoseaua Giurgiului, Șoseaua Sălaj, Calea Rahovei și Prelungirea Ferentari. Din perspectivă istorică, această zonă s-a extins și dezvoltat în mai multe etape, dintre care, trei sunt de referință, și anume:

a) în perioada interbelică, când o parte din populația Bucureștiului, beneficiind de efectele unor reforme sociale din epocă, sau unele persoane, în calitate de luptători în Primul Război Mondial sunt împroprietăriți cu terenuri la marginea orașului București. Pe

aceste terenuri, atunci libere, au fost construite actualele zone de străzi cu locuințe individuale (case cu curte). Populația din aceste zone a fost și este alcătuită din persoane de etnie romă si de etnie română, într-un procent relativ egal;

b)    Perioada anilor 1970 - 1980, când în cadrul unui proces mai amplu de susținere și accelerare a industrializării economiei, doar pentru tinerii muncitori au fost concepute și ulterior construite tipuri de locuințe cu anumite caracteristici, locuințe de care tinerii să se folosească pentru o perioadă limitată de timp (cămine de nefamiliști, apartamente cu grad de confort inferior etc). Acest tip de locuință era destinat pentru o rezidență individuală și numai în excepții, pentru maxim 2 persoane, obligatoriu tineri necăsătoriți, sau căsătoriți și fără copii dar cu statut de muncitor îintr-o unitate ce aparținea de o anumită ramură industrială;

c)    Pe fondul transformărilor structurale socio-economice și politice, generate de Revoluția Română din anul 1989, treptat, modelul acesta de locuință își pierde utilitatea economică și socială pentru care a fost concepută inițial. Totodată, în perioada anilor 1990 - 1994, în societate se acutizează criza de locuințe, pe fondul stopării construirii acestora. în acel context și sub presiunea unor mitinguri și greve, este elaborat un nou cadru legislativ pentru mai multe măsuri de tip reparator, printre care unele vizau și fondul locativ.

Din această perspectivă, toate persoanele care se aflau în locuințele mai sus menționate, conștiente fiind că nu vor mai avea beneficiile generațiilor anterioare în sensul de a accede la un alt tip de locuință cu mai mult spațiu și grad sporit de confort, au acceptat o perioadă statutul de chiriaș și ulterior, când legislația a permis cumpărarea acestora, au inițiat demersuri pentru achiziționarea lor iar în prezent sunt proprietari de drept.

Cartierul este unul preponderent de locuințe individuale, în cadrul căruia se pot observa inserții de locuințe colective (constituite începând cu anii '50) și rezerve de teren constituite din zone industriale dezafectate.

Modul de conformare a rețelei de străzi indică felul în care a luat naștere cartierul: parcelări succesive ale terenurilor existente într-un timp relativ scurt. Suprafețele parcelelor sunt în general mici spre medii, fără a se deosebi însă de dimensiunea parcelelor din alte cartiere ale Bucureștiului.

Cartierul Ferentari se prezintă ca o aglomerare de case tipice Bucureștiului de periferie interbelic cu case mici, așezate pe una din laturile proprietății, parcela având suprafețe vegetale consistente. De altfel, zona cu locuințe individuale prezintă un pronunțat caracter rural (construcții izolate, lipsa alinierilor stradale), suprafețele parcelelor diminuându-se în urma lotizărilor succesive.


Regiunea: BucureșIMIfov Județul: București

Municipiul: București Sector 5

Legenda

□ UxvU InUtMUn

npa.1 dtcwnunmi «rfcwt* mwiWuAot* i I Zonr arapțhelomu Mocurt | '    | Zone de (p fhHoufc lotltcoloWd* mrvkerl

HĂ/'ri Zone de Bp m*h*U cu ane

rone d* Bp malul» cu «dlpottixi fcnp'OviiMt | " ' """I Zone de locuH» tocUI» modtfFlurte

t&'KaSl Zon»U>once|cenV*l»)culociin|«»od*Je>l/«*uclidtflocup*mSujl» Zonernlit»

|rajr»li) (illrtiazptx«TiV locuMotili ioni

Cartof» »Se; EWI. ArcGO 10.1

LMjd mm im/yimlKiii unt înntpcnotr nsntlt taitl il num&nAJ titmal 6t LMuUoritfo toni doar dxd fjoio aj-noufotl drebrpfr OtrUro dt cilrt outo/Hitae hxate.

Figura: Comunități defavorizate în Sector 5, Municipiul București; sursa - M.D.R.A.P.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în cadrul acestui țesut se pot identifica construcțiile colective edificate în perioada de după cel de-al doilea Război Mondial. Dintre acestea sunt de remarcat blocurile construite între 1945 și 1947 ca locuințe pentru muncitori, locuințe ieftine ce constituie blocuri tip bară cu

în zona străzilor Tunsu Petre, Livezilor, lacob Andrei, se pot observa zone de blocuri cu o tendința acută de degradare, acestea fiind în mare locurile care aduc după sine renumele negativ al cartierului. Tendința de degradarea a acestora a început înainte de 1990, dar tot acest proces s-a accelerat în ultima decadă a mileniului II și sub influența puternică a mass mediei ce a popularizat negativ, în mod excesiv, aceste zone, polarizând categoriile de cetățeni cu anumite caracteristici legate, în mod special, de gradul sporit al sărăciei.

Astfel, în zona Ferentari întâlnim mai multe cartiere de tip ghetou\ cu blocuri care au în comun următoarele caracteristici:

a) Blocuri de locuințe de proastă calitate, construite înainte de 1990 pentru muncitorii din fostele intreprinderi socialiste, foste cămine de nefamiliști sau blocuri cu apartamente cu confort redus. Zona poate include un singur bloc sau un grup de două sau mai multe blocuri cu aspect dezolant. Apartamentele sunt în proprietatea primăriei sau în proprietate privată.

Problemele principale întâlnite aici sunt supra-aglomerarea masivă, care pune presiuni serioase asupra instalațiilor comune, și datoriile la utilități (electricitate, apă, canalizare și colectarea gunoiului), condiții proaste de locuire, De obicei, apartamentele din zonele de tip ghetou au o singură încăpere de 9-15 metri pătrați, 8 fiind supraîncărcate cu mobilier și familii numeroase cu mulți copii. în general, aceste mici încăperi îndeplinesc rol de baie, sufragerie, birou și bucătărie pentru gospodării mari cu până la 11 membri. Totuși, în interior, multe din ele sunt bine organizate și curate. Băile pot fi comune (una pe palier) sau individuale. Spațiile și instalațiile comune (curent, canalizare, apă etc.) sunt învechite,

1 http://www.inforegio.ro/-Atlasul zonelor urbane marginalizate din România (2014)

deteriorate și/sau insalubre. Utilitățile fie lipsesc, fie au fost deconectate din cauza facturilor neplătite. Băile pot fi comune (una pe palier) sau individuale. Spațiile și instalațiile comune (curent, canalizare, apă etc.) sunt învechite, deteriorate și/sau insalubre. Utilitățile fie lipsesc, fie au fost deconectate din cauza facturilor neplătite. Unele ghetouri sunt situate în foste colonii muncitorești. în aceste cazuri condițiile de locuit și accesul la infrastructură sunt chiar mai problematice. Locuințele sunt adesea dărăpănate, cu cărămizi care stau să cadă, acoperișuri fisurate, și infiltrații când plouă. Condițiile de trai extrem de proaste (umezeală, igrasie, frig, mizerie, gândaci) pun în pericol sănătatea majorității locatarilor din zonă. în consecință, această situație duce la riscuri în ceea ce privește sănătatea locuitorilor. Cu toate acestea, autoritățile locale închiriază aceste clădiri cu titlu de locuințe sociale familiilor sărace. Infrastructura este aproape inexistentă.


•    Umili adrrmlilratfvi

Urniți de lector

f    i Cartierul f trenuri

CAl DE COMUNICAȚIE

•    Onturj rutieri 18ucur»|tiu!ui «'*»*»* '"tjo'l • Btxure^lul

ELEMENTE NATURALE | M| (L-mente ruturale importante DENȘTTATEA POPULApEI |/KUP,

[     j<1000loc/kmp

f    IsOCQloc/kmp

|    jlOOOOlocAmp

[    HisaxuocAmp

taaatiroosky.vH,

JSOOOkxZVnp Q ÎOOOOtecAmp II 40000 bt Timp I H >40000 locAmp

Locuitorii zonelor de tip ghetou se confruntă cu trei probleme majore: (1) plata utilităților (electricitate, apă, canalizare și salubritate), (2) teama constantă a locatarilor din locuințele sociale de a nu fi evacuați sau de a pierde locuința din cauza restanțelor și (3) rețelele de sprijin insuficient dezvoltate și proasta reputație a zonei (capital social scăzut). Plata utilităților reprezintă o provocare pentru întreaga populație, dar în special pentru persoanele din zonele de tip ghetou. în marea parte a ghetourilor, majoritatea populației are datorii la plata utilităților, unele chiar istorice. Pentru a evita creșterea datoriilor la plata chiriei pentru locuința socială, unele municipalități recurg la evacuări.

Alte probleme: lipsa sau accesul redus la infrastructură, lipsa veniturilor sau venituri reduse, poziții marginale și vulnerabile pe piața muncii, educație formală scăzută sau deloc în rândul adulților, rate ridicate ale abandonului școlar, părăsire timpurie a școlii, absenteism școlar în rândul copiilor.

b) De asemenea, în zona Ferentari întâlnim și o zonă de tip mahala, cu locuințe improvizate1, ce se caracterizează prin următoarele: care s-a extins după 1990, cu comunități extrem de sărace (rome, dar nu numai). Astfel, pe lângă casele de proastă calitate (din chirpici), au fost ridicate numeroase cocioabe și/sau adăposturi improvizate (din plastic și cartoane cu o oarecare structură din lemn) fie în curțile vechilor case, fie pe domeniul public din imediata vecinătate a cartierului. Deși casele și adăposturile sunt în general foarte mici, cu o suprafață cuprinsă între 6 și 40 de metri pătrați, în ele locuiesc familii mari, cu mulți copii. Casele sunt amplasate haotic, una lângă alta, cu foarte puțin spațiu între ele. Nu toate mahalalele sunt anexe ale vechilor cartiere. Unele au fost construite la începutul anilor '90 de oamenii din zonă care și-au pierdut apartamentele din cauza restanțelor la utilități. în majoritatea cazurilor, aceste zone includ comunități rome tradiționale ale căror membri vorbesc limba română. în zonele de tip mahala, comunitatea este răspândită pe un teritoriu întins, ceea ce îngreunează și mai mult rezolvarea problemelor lor. în unele mahalale, practic nu există nici urmă de infrastructură (în cel mai bun caz, un robinet care asigură necesarul de apă pentru întreaga zonă), iar în altele infrastructura există pe strada principală, însă nu este disponibilă în restul zonei (nici măcar curent electric). Prin urmare, multe din aceste zone sunt insalubre și expuse riscurilor climatice, cum ar fi ploile abundente sau inundațiile. Din cauza calității proaste a materialelor de construcții și a proximității locuințelor (lipite unele de altele), un incendiu cât de mic izbucnit într-o locuință poate provoca daune altor zeci de case din zonă deoarece se poate răspândi cu mare ușurință. Cu toate acestea, având în vedere dezvoltarea haotică a clădirilor și tendința de extindere continuă, investițiile în infrastructura din zonele de tip mahala necesită o cu totul altă abordare decât cea adoptată în cazul unui ghetou.

Principalele probleme pentru aceste zone, pe lângă sărăcia extremă și condițiile de trai mizere, le constituie lipsa actelor de identitate și de proprietate. Rămân zone, în special cele cu adăposturi improvizate, în legătură cu care nu se cunoaște nici măcar numărul de locuitori, în timp ce recenzorii au obținut date doar de la o parte a populației, selectate de lideri și aduse la marginea cartierului pentru a completa chestionarele. Prin urmare, aceste zone sunt de fapt cel puțin parțial "invizibile" (administrativ vorbind) atâta timp cât locuitorii din zonă nu solicită ajutoare sociale. în consecință, localnicii vorbesc despre riscul de trafic uman și prostituție, susținând că se află la voia liderilor puternici ai bandelor opozante active în zonă.

Problema actelor de proprietate asupra terenului este comună tuturor zonelor de tip mahala. în cartierele vechi, oamenii au moștenit casele de la părinți sau bunici, dar nu au acte legale pe terenul respectiv. Copiii lor și-au construit o cocioabă ca anexă sau în grădina casei vechi fără a deține însă, la rândul lor, acte de proprietate. Mult mai complicată este situația celor ce locuiesc în adăposturi din plastic și cartoane, amplasate pe domeniul public. Aceasta este considerată o problemă majoră de ordin juridic chiar și de către reprezentanții instituționali. Legislația nu permite municipalităților să le confere statutul de proprietari și dreptul legal de a folosi domeniul public. Problema poate fi soluționată doar prin intermediul legislației naționale, mai precis printr-un cadru care să permită primarilor să recurgă la această opțiune.

Principalele probleme ce trebuie rezolvate presupun fie investiții uriașe (în infrastructură și urbanism, de exemplu), fie o abordare națională, cum e cazul aspectelor juridice ce țin de proprietatea terenului. Problema participării scăzute la educație sau a abandonului școlar al copiilor ar trebui să devină o prioritate națională și trebuie abordată, în cooperare, de către primărie, școlile locale, liderii romi, experții romi, experții în educație și organizațiile societății civile. Prin urmare, aceste comunități medii spre mari, cu o importantă populație fluctuantă și tendințe de extindere, necesită un cadru național, acțiuni locale bine coordonate pe termen mediu și lung, implicarea a multor actori locali ce cunosc foarte bine situația, precum și bugete consistente.

O asemenea situație a fost identificată în zona Ferentari, pe un teren viran aflat lângă o cale ferată industrială dezafectată, unde 80 de locuitori trăiesc în 17 locuințe improvizate, 100% populație etnie romă.

In perioada februarie - martie 2014, un număr de 30 de asistenți sociali3 organizați in 15 echipe, a aplicat in teren chestionarul elaborat, dar a si identificat punctual cazuri sociale la limita, in sprijinul cărora instituția noastră a intervenit imediat. Acțiunea de strângere a datelor s-a desfășurat in 31 de blocuri din zona Aleea Livezilor.

Figura: Zona Livezilor 1,90 ha locuințe P+4; sursa - google maps

După prelucrarea datelor strânse in urma efectuării acestui recensământ social s-au obținut date statistice privind:

•    numărul populației care locuiește efectiv în Aleea Livezilor;

•    structura demografică a acestei populații (s-a evaluat numărul și structura generațiilor care conviețuiesc în cadrul familiei, s-a evaluat - structura familiilor după numărul de copii aflați în întreținere, s-a urmărit evoluția numărului de gospodării de persoane singure sau de familii monoparentale);

•    structura socio-economică a acestei populații;

•    structura ocupaționala a acestei populații;

•    date asupra veniturilor;

•    date despre starea de sănătate a acestei populații;

•    date despre condițiile de locuit ale acestei populații.

Tabel: Situație statistică, adresa: Aleea Livezilor - general, Sursă: D.G.A.S.P.C. Sector 5, elaborare proprie.

Situație statistică, adresa: Aleea Livezilor

Date:

an de construcție 1969 -1971

-    material construcție - beton armat;

-    reabilitat termic - 3 blocuri reabilitate termic;

- 28 blocuri nereabilitate termic; sistem încălzire cu sistem centralizat R.A.D.E.T., cu energie electrică, cu centrala gaze, cu butelie la aragaz;

-    alimentare cu apă potabilă - existenta;

-    alimentare cu curent electric - existent.

Apartamente și garsoniere existente: 2216

Nr. total apartamente și garsoniere recenzate

1323 (apartamente 2 si 3 camere, garsoniere)

Nr. total persoane recenzate

3384

Din

care

adulți

2732

minori

652 (școlarizați -478)

Din

care

locuiesc cu forme legale

3209

locuiesc fără forme legale

175

Existența certificat de naștere

toate persoanele au certificate de naștere.

Existența act de identitate

o singură persoană nu are act de identitate

Nr. de

persoane

Nr. de

apartamente

Nr. total de persoane

1 pers.

344

344

2 pers.

367

734

3 pers.

336

1008

4 pers.

162

648

5 pers.

64

320

6 pers.

40

240

7 pers.

3

21

8 pers.

4

32

9 pers.

1

9

10 pers.

1

10

11 pers.

0

0

12 pers.

0

0

13 pers.

0

0

14 pers.

0

0

15 pers.

0

0

16 pers.

0

0

17 pers.

0

0

18 pers.

1

18

Total

1323

3384

Sursă: D.G.A.S.P.C. Sector S, elaborare proprie.

Forma de proprietate: proprietate privată pentru toate cele 1323 de apartamente.

Forma

locuire

de

Nr. de persoane

Legală - proprietar

3061

Legală - chiriaș, coproprietar, moștenitor

148

Fără forme legale

175

Total

3384

Categorie ocupațională

Nr. pers.

Salariat cu carte de muncă

1111

Salariat fără carte de muncă (lucrător ocazional)

272

Șomer

18

Fără loc de muncă

723

Elev/student

478

Preșcolar

174

Pensionar

599

Persoană fizică autorizată

9

Total

3384

Sursă: D.G.A.S.P.C. Sector 5, elaborare proprie.

Tabel: Structura populației din Aleea Livezilor, în funcție de venitul realizat

Structura populației din Aleea Livezilor, în funcție de venitul realizat

Venituri

Nr.

persoane

0-500 RON

1627

Peste 500 RON

1515

Beneficiari de minim garantat

1

Nu au vrut să declare

241

Total

3384

Structura populației din Aleea Livezilor, pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă    Nr. de persoane

0-6 ani    174

7-18 ani    478

19-63 ani    2133

Peste 63 ani    599

Total    3384

Sursă: D.G.A.S.P.C. Sector 5, elaborare proprie.

Figura: Structura populației din Aleea Livezilor, pe grupe de vârstă; Sursă: D.G.A.S.P.C. Sector 5, elaborare proprie.

Tabel Starea de sănătate a populației din Aleea Livezilor

Starea de sănătate a populației din Aleea Livezilor

Categorie boală

Nr. pers

Boli cardio - vasculare

304

HIV/SIDA-TBC

18

Hepatita

45

Cancer

29

Alte boli

450

Total bolnavi

846

Sănătos clinic

2538

Total

3384

Total, din care

înscrise la medicul de familie

3171

fără medic de familie

213

cu grad de handicap

132

Tabel: Modul de încălzire a populației din Aleea Livezilor

Mod de încălzire.

Nr. ap.

Cu sistem centralizat RADET

708

Debranșat de la rețeaua RADET

1

Cu energie electrică

481

Cu butelie la aragaz

42

Cu gaze naturale

91

Total

1323

Sursă: D.G.A.S.P.C. Sector 5, elaborare proprie.


Tabel: Alimentarea cu apă potabilă, populația din Aleea Livezilor

Alimentare cu apă potabilă.

Nr. ap.

Apă rece și apă caldă

684

Doar apă rece

637

Debranșat de la rețea

2

Total

1323



1.8. Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local)

1.8.1. Forța de muncă

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61,0% a crescut față de 2015 cu 0,9 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca și în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbați (68,7%, față de 53,3% pentru femei) și pentru persoanele din mediul rural (61,7%, față de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%. București-llfov înregistrează anul acesta o rată a șomajului de 1,8% și 24.000 șomeri, iar în 2016 - de 1,7%, respectiv 22.000 șomeri; în 2017 de 1,5% și 20.000 șomeri, nivel similar cu cel prognozat pentru 2018. (sursa: economica.net)

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educație, scade și gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65,0% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educație.

Salariații, în scădere față de anul precedent (-107 mii persoane), dețin în continuare cea mai mare pondere (67,9%) în totalul populației ocupate. în anul 2014 lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 30,9% din populația ocupată2, (sursa INSSE)

București-llfov înregistrează anul acesta o rată a șomajului de 1,8% și 24.000 șomeri, iar în 2016 - de 1,7%, respectiv 22.000 șomeri; în 2017 de 1,5% și 20.000 șomeri, nivel similar cu cel prognozat pentru 20183.

Cererea de forță de muncă calificată este mai mare pentru regiune, astfel încât, corelat cu oportunitățile oferite de capitală - nivelul de viață citadin, cât și prestigiul -populația ocupată (în care predomină populația capitalei) are un nivel mai ridicat de instruire și calificare.

Rata șomajului în anul 2005 este scăzută (2,4%, media națională fiind de 5,9%) și posibilitatea de a găsi un loc de muncă este reală. Șomajul de lungă durată este foarte intens, iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicată - 21,2%, valoare apropiată de media națională de 21,0%, iar munca la negru (în special în sectorul terțiar) este răspândită (date din 2004).

Majoritatea șomerilor înregistrați se caracterizează prin nivele scăzute de educație, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu o cerere de forță de muncă calificată.

Din totalul populației rezidente în Sectorul 5, 46,5% este populație inactivă (126.282 locuitori), în timp ce numai un procent de 53,5% este populație activă (145.293 locuitori). Din populația activă, 93% este ocupată, ceea ce arată o rată a șomajului foarte scăzută.

Populația rezidentă a Sectorului 5 este ocupată preponderent în domeniile comerțului cu amănuntul, mecanicii auto-motodar, în domeniul industriei prelucrătoare. Alte domenii economice cu ocupare semnificativă sunt și administrarea publică, administrația penitenciarelor și apărarea, precum și activitățile profesionale, științifice și tehnice.

Tabel: Situația beneficiarilor de ajutor de șomaj

Șomeri înregistrați

Total din care

Femei

1. Numărul total

22.175

12.072

1.1 Șomeri beneficiari de indemnizație de șomaj

9.752

5.405

Structura pe studii:

- fără studii medii

3.124

1.446

- cu studii medii

3.881

2.209

- cu studii superioare

2.747

1.750

Structura pe vârstă:

- sub 25 ani

1.271

618

- 25-30 ani

696

424

- 30-40 ani

2.127

1.336

- 40-50 ani

2.593

1.640

- 50-55 ani

1.512

884

- peste 55 ani

1.553

503

1.2 Șomeri neindemnizați

12.423

6.667

Structura pe studii:

- fără studii medii

5.625

2.806

- cu studii medii

4.001

2.198

- cu studii superioare

2.797

1.663

Structura pe vârstă:

- sub 25 ani

2.070

983

- 25-30 ani

1.268

700

- 30-40 ani

2.626

1.592

- 40-50 ani

2.858

1.708

- 50-55 ani

1.555

928

- peste 55 ani

2.046

756

2. Repartizarea pe agenții teritoriale a șomerilor înregistrați:

Municipiul București

22.175

12.072

Sectorul 1

2.769

1.493

Sectorul 2

3.647

1.940

Sectorul 3

4.872

2.657

Sectorul 4

3.810

2.068

Sectorul 5

3.277

1.789

Sectorul 6

3.800

2.125

Sursa: A.N.O.F.M, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă; http://www.anofm.ro

1.8.2. Caracteristici economice

Cadru General

Economia Sectorului 5 este dominată în cea mai mare parte de funcțiile capitalei, populația activă a acestuia fiind legată de unitățile care își desfășoară activitatea aici. Regiunea București-llfov reprezintă cea mai mare aglomerare industrială a României, în care sunt prezente toate ramurile industriale. Declinul industrial treptat de după '90 a dus la pierderea a numeroase locuri de muncă, iar închiderea accelerată a multor întreprinderi ineficiente a accentuat diminuarea forței de muncă din industrie și migrarea ei către sectorul terțiar.

Comerțul, activitățile de depozitare, distribuție, administrație - gospodărie comunală, construcții au avut o evoluție rapidă, astfel încât regiunea se distanțează ca nivel de dezvoltare de celelalte regiuni, în ciuda poziției geografice nefavorabile.

Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precădere în ceea ce privește telecomunicațiile, intermedierile financiare, educația și cercetarea, transportul și depozitarea, turismul și serviciile culturale, serviciile către întreprinderi (inclusiv software) și comerțul. Având în vedere funcția de capitală pe care o îndeplinește Bucureștiul, administrația publică concentrează, de asemenea, un număr important de angajați, în anul 2005 în Regiunea București-llfov erau active 2 parcuri industriale din totalul celor 34 înregistrate la nivel național. După forma de proprietate ambele parcuri industriale sunt private, acoperind o suprafață de 33,07 ha.

1.8.3. Structura agenților economici

Bucureștiul cuprinde șase sectoare administrative, cu disparități semnificative în termeni de structura populației, ocupare, acces la educație, număr total de întreprinderi operaționale în cadrul granițelor lor și performanțe economice. Bucureștiul concentrează 54% din investițiile străine în România. Capitala generează peste 14% din produsul intern brut al țării și reprezintă zona unde sunt plasate 21% din companiile active in România. Puțin peste 40% din cifra de afaceri a activităților economice din București este concentrată în sectorul 1, 17,2% în sectorul 2 și 13,5% în sectorul 3, în timp ce aproape 30 % fiind investiții în sectoarele 4, 5 si 6 ale Municipiului București.

Unul dintre principalele avantaje ale mediului de afaceri este rata de regenerare a agenților privați. Astfel, în fiecare an ponderea companiilor nou înființate o depășește pe cea a companiilor ce ies de pe piață. în manieră generală, această situație reflectă o reactivitate bună a agenților economici, în ansamblul lor, față de cererea de pe piață.

în evidențele Registrului Comerțului București figurează un total de 29.346 firme care au sediu si ale 11.562 care au punct de lucru-filială în Sectorul 5. Numărul agenților economici care si desfășoară activitatea pe raza sectorului 5 este de 15.232 din totalul de 144.803 la nivelul Municipiului București.


• f'X M»»1

Figura: Număr agenți economici în Sector 5, raportat la Municipiul București; sursa - M.D.R.A.P. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

în economia Sectorului 5 București se observă dispariția agenților economici mari și foarte mari în favoarea unităților mijlocii și mici de producție și mai ales de prestări servicii. De aici, flexibilitatea crescută în adaptarea la regimul economiei de piață, si implicit si în asigurarea unor servicii destinate populației.

Agenti economici:activi/inactivi


Figura: Agenți economici activi/inactivi - în Sector 5, Municipiul București; sursa - M.D.R.A.P. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Principalele firme care si desfășoară activitatea pe raza Sectorului 5 sunt: RCS & RDS S.A., NN Asigurări de Viață S.A., Transenergo Corn S.A., Strabag S.R.L., Glaxosmithkline S.R.L., CHS Agritrade Romania S.R.L., Interbrands Marketing & Distribution S.R.L., United Romanian

Breweries Bereprod S.R.L., Schenker Logistics Romania S.A..

Criza economică a afectat dinamica investițiilor imobiliare și implicit ritmul de dezvoltare economică al zonei a scăzut. Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precădere în ceea ce privește telecomunicațiile, intermedierile financiare, educația și cercetarea, transportul și depozitarea, turismul și serviciile culturale, serviciile către întreprinderi (inclusiv software) și comerțul. Având în vedere funcția de capitală pe care o îndeplinește Bucureștiul, administrația publică concentrează, de asemenea, un număr important de angajați. Investițiile directe cu impact semnificativ în economie, au fost în creștere cu 40% față de perioada corespunzătoare a anilor anteriori, (Agenția Romana pentru Investiții Străine (ARIS).

în Sectorul 5 sunt dezvoltate mai multe complexe comerciale agroalimentare, respectiv: Piața agroalimentară 13 Septembrie, Piața agroalimentară Cotroceni, Piața agroalimentară Ferentari, Piața agroalimentară George Coșbuc, Piața agroalimentară Rahova.

Piața 13 Septembrie s-a confruntat timp de 8 ani cu probleme legate de revendicarea terenului. Primăria Sectorului 5 a câștigat procesul în cauza și în consecință, se vor efectua în scurt timp lucrări de modernizare și pentru această piață. La fel, se vor reabilita si celelalte piețe, fiecare dintre ele se afla într-o zonă istorică ce este necesar a fi revitalizată. S-a luat în calcul și menținerea și promovarea ideii înființării unor piețe agroalimentare volante, care să satisfacă nevoile locuitorilor prin amplasarea acestora în vecinătatea blocurilor. O astfel de piață volantă funcționează cu succes pe platoul din fața Academiei Militare.

Centrele comerciale prezente pe raza Sectorului 5 sunt: Liberty Center, Centrul Prosper, Kultho Marriott, Vulcan Value Centre.

Liberty Center a fost deschis în data de 1 noiembrie 2008, în partea de sud a Bucureștiului, la intersecția a doua bulevarde principale - Calea Rahova și Progresului — și are aproximativ 26.000 mp suprafață închiriabilă. Situat la o distanță de doar 2 km față de Piața Unirii, având acces excelent cu transportul în comun (5 linii de tramvai si 2 linii de autobuz) care facilitează legătura centrului comercial cu zonele principale ale orașului, peste 600 locuri de parcare gratuit, Liberty Center oferă o gamă completă de produse și servicii dispuse pe 3 etaje de shopping, entertainment, restaurante și servicii.

Centrul comercial Vulcan Value Center, o investiție de aproape 50 mii. euro, pentru care se estimează venituri din chirii de 4,1 mii. euro pe an, și-a propus să schimbe conceptul de vânzare în retail din zona pe care o deservește. Proiectul dezvoltat de fondul de investiții sud-african New Europe Property Investments (NEPI) in Rahova este 95% închiriat.

Prosper Piaza este un complex comercial conținând magazine fashion, electronice, bijuterii, parfumuri, bancă, supermarket, piață și multe altele.

Toate centrele comerciale și toate supermarketurile și hiper marketurile dezvoltate în sector, prezintă un mare potențial pentru crearea de locuri de munca pentru cetățenii sectorului și astfel promovarea investițiilor viitoare în teritoriu.

Zona Sectorului 5 s-a manifestat și ca un important centru economic și industrial, fiind reprezentată de întreprinderi precum uzina Vulcan, Electromagnetica, întreprinderea textilă „Unirea", S.C. Muntenia S.A., Fabrica de bere Rahova, S.C. Romtrans S.A. (aflată în una din vechile case ale complexului fostei Burse a Vămilor, din Calea Rahovei, nr. 196), precum și alte obiective de importanță majoră.

Industria Iutei a avut o dezvoltare majoră pe teritoriul sectorului 5, producând o gamă diversificată de articole naturale, ecologice și biodegradabile fabricate din fire de iută 100% sau bumbac. Având în vedere lipsa pieței de desfacere, aceasta este în proces de vânzare și pe teritoriul acesteia se va construi un centru comercial DEDEMAN, care să crească economia locală.

1.8.4. Perspective investiționale

Procesul de dezindustrializare înregistrat după 1990 a afectat puternic Sectorul 5, cauzând atât numeroase suprafețe dezafectate (surse pentru infracționalitate) cât și un număr mare de șomeri. Aceste aspecte au accentuat segregarea socială la nivelul zonei.

De altfel, activitățile economice sunt prezentate de mici ateliere, ce utilizează de regulă forță de muncă masculină, fără cerințe de pregătire profesională, iar în foarte multe cazuri fără acte (munca la negru).

în dezvoltarea economică a Sectorului 5 București se observă dispariția agenților economici mari și foarte mari în favoarea unităților mijlocii și mici de producție și mai ales de prestări servicii. De aici, flexibilitatea crescută în adaptarea la regimul economiei de piață, implicit în asigurarea unor servicii destinate populației. Un cadru oportun pentru dezvoltarea infrastructurii economice din Sectorul 5 este reprezentat de proiectele legislative în privința Parteneriatului Public Privat, precum și a infrastructurii de afaceri (parcuri industriale, incubatoare de afaceri, parcuri științifice și tehnologice și clustere).

Ținând cont de profilurile dominante ale activităților economice din sector, planurile de dezvoltare trebuie să genereze efecte de multiplicare și integrare, astfel prezenta administrație are în vedere 2 strategii prioritare 1. compensarea nivelului inegal de dezvoltare economico - urbanistică și 2. capitalizarea resurselor economice existente în patrimoniul sau pe teritoriul Sectorului 5.

în acest sens, prezenta administrație va promova dezvoltarea a unui Parc Științific și Tehnologic care va capitaliza resursele fixe oferite de vechile platforme industriale de pe teritoriul Sectorului, proiect ce va reprezenta o oportunitate de regenerare a platformelor industriale și vecinătăților acestora, luând în considerare și existența terenurilor virane.

Principalul impact pozitiv pe care o astfel de strategie l-ar avea, se regăsește în domeniile specifice cercetării și dezvoltării științifice, din țară și regiune. Totuși, se estimează că poate exista și un puternic efect pozitiv cu efecte de multiplicare economică asupra antreprenorilor din teritoriul Sectorului 5 ce activizează în domeniile construcțiilor, amenajărilor interioare și serviciilor de arhitectură. Aceste domenii sunt puternic reprezentate în rândul companiilor ce activează pe teritoriul Sectorului 5 din București, și ar avea ca rezultat regenerarea zonelor industriale dezafectate pentru industrii creative, crearea unui HUB de industrii creative și regenerarea urbană a zonelor Ferentari, Fabrica de Bere Rahova, etc.

Pe modelul incubatoarelor de afaceri se pot dezvolta zone de lucru pentru start-up-uri din industrii creative sau altele de nouă generație. Această strategie poate avea un impact benefic dual:

•    integrarea pe piața muncii și în activități productive a unei generații profund marcate de lipsa de activitate: conform datelor oficiale, în regiunea București-llfov se înregistrează o absorbție scăzută pe piața muncii a tinerilor cu studii superioare -aprox. 40% anual. Această situație, cuplată cu evidența fenomenului de brain-drain (pierderea talentelor) dovedesc necesitatea imperioasă de a stimula activitățile economice ce pot să ocupe forța de muncă tânără calificată.

•    exploatarea și specializare într-o zonă de activitate economică pentru care cererea la nivel global prezintă o creștere exponențială.

în cadrul economiei mondiale actuale, se relevă o dinamică specifică a fluxurilor de capital. Până în etapa crizei economico-financiare din 2008, majoritatea investițiilor străine (FDI) în România veneau din zona Uniunii Europene (UE) sau a Statelor Unite ale Americii (SUA). în momentul de față, factori geopolitici și economici fac ca o sursă importantă de potențiale investiții străine în România să vină din China sau Orientul Mijlociu. Investițiile chineze în România sunt parte a unei tendințe generale de inserare pe piața Europei de Est, în timp ce investițiile străine din Orientul Mijlociu survin pe fondul instabilității politice din regiune, ca urmare a evenimentelor caracterizate de „Primăvara Arabă". Astfel, în timp ce capitalul chinezesc poate fi atras prin prisma unei strategii de colaborare națională, capitalul din zona Orientului Mijlociu este mai degrabă atras prin programe de relaționare directă cu oamenii de afaceri din regiune, în căutare de investiții sigure (ex: Parteneriate Publice Private) într-o zonă stabilă atât din punct de vedere economic, cât și politic.


Figura: Analiza contextului local - Structură economică, agenți economici; sursa - M.D.R.A.P. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.


1.9. Instituții locale și servicii publice

Cartierul Ferentari nu este populată numai de cetățeni de etnie roma, însă această etnie este cea mai afectată de procesul de ghetorizare a cartierului. Aproximativ 40% din copiii romi sunt subnutriți, afectându-le semnificativ potențialul de dezvoltare cognitivă și socio -emoțională pe parcursul întregii vieți, deoarece le afectează șansele de a merge la școală, de a învăța și de a socializa. Condițiile precare de viață și accesul necorespunzător la sănătate, apă și servicii de salubrizare sunt factori-cheie care contribuie la malnutriția copiilor și cazurile aferente de diaree, precum și la boli respiratorii și alte afecțiuni infecțioase în rândul copiilor.

Instituțiile locale prezente în Sectorul 5 al Municipiului București sunt: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5, Direcția Generală De Poliție Locală Sector 5, Administrația Domeniului Public Sector 5, Administrația Piețelor Sector 5, S.A. Amenajare Edilitare Si Salubrizare, S.C. Economat S.A., Direcția Generala De Taxe și Impozite Locale Sector 5, Direcția Evidența Populației, Centrul Cultural și de Tineret "Ștefan lordache".

Protecția Socială

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5, asigură, la nivelul Sectorului 5 al Municipiului București, aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie, fiind o instituție de interes public local, care a fost acreditată și reacreditată în condițiile legii.

Numărul total al șomerilor la sfârșitul trimestrului I 2016 în Sectorul 5 a fost de 2.908 persoane din care 1.536 femei. Șomeri în plată au fost 643 persoane (382 femei), din care absolvenți 30 persoane (16 femei), respectiv șomeri neidemnizați - 2.265 persoane (1.154 femei).

în ceea ce privește persoanele vârstnice, la nivelul Sectorului 5 în trimestrul I 2016 erau 59.676 persoane pensionari de asigurări sociale, beneficiari de ajutor social (pensie) 4 persoane, iar pensionari I.O.V.R4 -14 persoane.

în prezent, în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 sunt Ansambluri Rezidențiale de Tip Familial formate din 5 apartamente sociale și Complexul de servicii pentru protecția copilului, apartamente sociale de tip familial care are în componență 4 apartamente sociale.

Serviciul asistență maternală asigură protecția copilului care necesită stabilirea unei măsuri de protecție ce impune creșterea, îngrijirea și educarea copilului de către asistentul maternal profesionist la domiciliul acestuia. Pentru a preveni abandonul școlar sau familial

în centrele de zi sunt acordate servicii sociale copiilor ce provin din familii din comunitatea locală a Sectorului 5 ce se confruntă cu grave deprivări materiale.

în ceea ce privește asigurarea protecției și promovării drepturilor persoanelor adulte și familiei, a persoanei vârstnice sau a oricărei persoane/familii aflată în nevoie, activitatea Direcției Asistență Socială a Familiei și Persoanei Adulte și Asistență Specială a Persoanelor cu Handicap s-a concretizat prin acordarea de servicii sociale de informare și consiliere, precum și prin activități care au avut ca finalitate stabilirea și acordarea unor drepturi la beneficii sociale. în acest moment, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului - Sector 5 sunt beneficiari de servicii sociale de tip rezidențial, în cadrul altor parteneriate interinstituționale sau public - privat, un număr de 81 persoane cu handicap, iar 3 sunt beneficiare ale serviciilor unui centru multifuncțional pentru activități de recuperare. La nivelul D.G.A.S.P.C. Sector 5 au fost încheiate parteneriate cu ONG-uri care desfășoară activități de economie socială, în vederea calificărilor profesionale necesare persoanelor cu handicap, și obținerea unui trai independent.

Din punct de vedere al organizării managementului economico-financiar și administrativ, unitățile de învățământ preuniversitar de stat din Sectorul 5 sunt structurate astfel: 20 de grădinițe, 25 școli gimnaziale, un Colegiu National, 3 licee teoretice, 1 liceu Tehnologic, 1 Colegiu Economic, 1 Colegiu de Industrie Alimentară, 2 Colegii Tehnice.

Instituții de educație preuniversitar din cartierul Ferentari:

Doar 37% dintre copiii romi între 3 și 6 ani sunt înscriși în învățământul preșcolar. Rată mică de înscriere în învățământul preșcolar împiedică posibilitatea copiilor romi de a fi pregătiți pentru școală și le reduce șansele de a atinge niveluri de învățământ superior și competențe necesare pentru angajare mai târziu în viață. Faptul că nu-și permit să meargă la grădiniță contribuie la ratele scăzute de înscriere în învățământul preșcolar a romilor.

în cartier școlile și grădinițele sunt distribuite uniform în teritoriu asigurând o accesibilitate optimă. Fondul construit al acestora a fost realizat după cel de-al doilea război mondial, multe dintre acestea suferind o serie de lucrări reabilitare. Unitățile de învățământ preuniversitare sunt:

•    Școala Generală nr. 2, Lacul Bucura, nr. 14;

•    Școala Generală Nr. 130, Doina, nr. 1;

•    Școala Generală nr. 134, Baciului, nr. 4;

•    Școala Generală nr. 135, Calea Ferentari, nr. 72;

•    Școala Generală nr. 136, Prel. Ferentari, nr. 68;

•    Școala Generală Nr. 148 George Călinescu, Bachus nr. 42;

•    Grădinița de copii nr. 34, Str. Lacul Bucura nr. 26;

•    Grădinița de copii nr. 54, Str. Ferentari nr. 96;

•    Grădinița de copii nr. 244, Str. Humulești nr. 31;

•    Grădinița de copii nr. 245, Str. Tunsu Petre nr. 9;

nr.

crt.

Unitatea de învățământ

număr de elevi

nr. cadre didactice

sală de sport

preșcolar

primar

gimnaziu

1

școala gimnazială nr.2

0

297

232

32

da

2

școala gimnazială nr.3

0

402

268

30

da (sală de clasă)

3

școala gimnazială nr.4

0

270

166

31

da

4

școala gimnazială nr.5

0

406

345

60

nu

5

școala gimnazială nr.6

0

269

188

42

da

6

școala gimnazială nr.7

0

261

196

30

da

7

școala gimnazială nr.8

0

343

260

46

da

Total

0

2248

1655

271

6

1

Grădinița nr. 34

240

0

0

13

da (sală de festivități)

2

Grădinița nr. 53

169

0

0

10

da

3

Grădinița nr. 54

228

0

0

15

nu

4

Grădinița nr. 205

266

0

0

13

nu

5

Grădinița nr. 204

186

0

0

10

nu

6

Grădinița nr. 245

190

0

0

11

nu

Total

1279

0

0

72

2

Tabel: Centralizarea numărului de elevi și de copii din structurile de învățământ din Cartierul Ferentari Sursa: Direcția de învățământ, Cultură, Culte, Sport și Relații cu Minoritățile, Sector 5, Municipiul București

Cultură - în Prelungirea Ferentari nr. 5 funcționează Biblioteca Publică „Gheorghe Șincai". Aceasta, în suprafață de 104 mp, a fost modernizată între 2008 și 2009. Pe Calea Ferentari nr. 72 funcționează o altă Biblioteca „Filiala pentru copii și tineret Vasile Alecsandri".

Instituții de sănătate - Pe Str. Lacul Bucura, la nr. 40 funcționează Spitalul de ftiziopediatrie Baze sportive.

în cartier, pe Str. Veseliei, funcționează în prezent „Stadionul Rapid II". Acesta era în perioada interbelică stadionul Ministerului Muncii și purta numele de „Stadionul Muncitoresc". După război, stadionul a fost preluat de întreprinderea Electromagnetica, aici evoluând echipa cu același nume.

Transportul public

La nivelul Sectorului 5, rețeaua stradală e compusă din de artere și mari bulevarde în administrarea Primăriei Municipiului București.

Pentru fluidizarea traficului se recomandă construcția de parcări, amplasate în vecinătatea zonelor aglomerate.

Din punct de vedere al transportului în comun, Sectorul 5 este deservit de rețeaua de transport public de suprafață, administrată de RATB, și rețeaua de transport subteran administrată de METROREX. Toată suprafața sectorului este acoperită de transportul public de călători, cu distanțe maxime de aproximativ 500m până prima stație de transport public din orice punct al sectorului.

Figura: Transportul public în Sectorul 5, Municipiul București; sursa - M.D.R.A.P.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

De-a lungul timpului, cartierul Ferentari a fost bine deservit de transportul public. Inițial au fost introduse autobuze ce asigurau legătura cu Piața Unirii. După 1987, odată cu amplificarea lucrărilor de constucție a noului Centru politic și administrativ din București traseele acestor linii au fost modificate radical, acestea ocolind centrul. Chiar dacă, la începutul anilor 90 a fost restabilită o legătură cu Piața Unirii de care a beneficiat publicul călător din cartierul Rahova, tramvaiele din Ferentari nu au mai ajuns niciodată acolo. Din păcate, această situație continuă și în prezent, locuitorii acestui cartier fiind privați de posibilitatea unei legături facile cu centrul orașului fapt ce poate amplifica sentimentul de izolare în cadrul orașului cu efecte privind slăbirea sentimentului de apartenență la oraș.

Pentru a ajunge la linia de centură a orașului, trebuie folosite rute ocolitoare. Lipsa accesului direct la linia de centură îngreunează transportul de mărfuri și face dificilă dezvoltarea anumitor afaceri în zonă.

Cartierul Ferentari nu este deservit de rețeaua de transport subteran, transportul realizându-se doar prin trasee de tramvai (de liniile 4, 8 și 23) și de traseele de autobuz (liniile 117, 139,141, 220 și 323).

1.10. Organizații ale societății civile

Fundația Providența

Școala Rut face parte integrantă a Proiectului Rut. Este o școală privată, pe deplin acreditata, care se ocupă de educarea copiilor de grădiniță până la clasa a 8-a. Peste 85% din elevii înscriși la Școala Ruth sunt de etnie rromă. Copiii romi se confruntă cu un nivel ridicat de discriminare în școlile publice din cauza etniei, care de multe ori duce la rate ridicate de abandon școlar și rezultate slabe la învățătură. în plus, înscrierea la școlile de stat este costisitoare pentru multe familii, unde fiecare elev trebuie să plătească taxe pentru manuale, rechizite, fonduri ale clasei și diverse alte taxe. Școala Rut urmărește să elimine cât mai multe obstacole din calea procesului de învățare pentru acești copii defavorizați economic oferindu-le posibilitatea unui viitor mai luminos.

La școala Rut fiecare copil beneficiază de: educație, rechizite școlare si manuale, prânz cald zilnic, îngrijire medicala, îmbrăcăminte și încălțăminte, meditații si program after school, activități extrașcolare, excursii si cluburi de vacanță.

Fundația Geron - servicii de îngrijire medicala si programe sociale pentru persoanele vârstnice: îngrijire la domiciliu, hrana proaspăta la domiciliu, linie telefonica de ajutor pentru vârstnici, formarea de mediatori sociali pentru comunitatea Rroma.

Fundația Policy Centerfor Roma and Minorities: PCRM

Este o organizație non-guvernamentală, non-profit, fondată în 2008, care acționează pentru a rezolva problematica incluziunii sociale a minorităților etnice, în special cea Romă, care oferă soluții programe educaționale sustenabile care luptă împotriva prejudecăților și atitudinilor negative. Dintre programele fundației, amintim:

- Clubul Mamelor are ca scop stimularea cetățeniei active prin facilitarea unui proces în care cetățenii identifică problemele din comunitatea lor și caută soluțiile pentru acestea pe cont propriu. Cuvintele cheie în acest proces sunt: organizarea comunității și participarea activă a cetățenilor. Proiectul antrenează aceste femei într-un mod productiv și semnificativ, pentru a putea deveni arhitecții schimbării în societatea în care trăiesc. Avem întâlniri săptămânale, nu doar pentru a identifica provocările, ci și pentru a conlucra la implementarea celor mai potrivite soluții. Acest proiect este unul pe termen lung și are ca scop dezvoltarea democrației la nivel

incipient, propunând schimbarea unei paradigme. în cele din urmă, comunitățile știu cel mai bine care sunt soluțiile potrivite pentru situația lor.

- Clubul de Educație Alternativă (CEA, este un program de educație non-formală început în 2010, în școala nr.136 și extins în următorii ani în două alte școli (nr.2 și nr.148) care în prezent include peste 200 de copii roma și non-roma din Ferentari. CEA are ca scop încurajarea copiilor să rupă cercul vicios al marginalizării, sărăciei și neputinței în care se află, prin sport și educație alternativă. Clubul își desfășoară activitatea într-un cartier renumit pentru consumul și traficul de droguri, prostituție, HIV/SIDA și violență domestică. Sărăcia cronică, analfabetismul, detenția și urmările acesteia sunt lucruri pe care copiii cu care lucrăm, părinții acestora și societatea în general au ajuns să le considere normale pentru această comunitate. Se întâmplă rar ca tinerii din această zonă să absolve liceul sau o facultate. Nimeni - nici părinții lor-nu consideră că pot reuși în domeniul academic. Mai mult, copiii se confruntă în fiecare zi cu discriminarea etnică și disprețul din partea populației majoritare, care îi desconsideră pentru că fac parte din comunitatea romă - discriminată puternic în România. Astfel, motivația copiilor să rămână în sistemul educațional este minimă, pentru că nici ei nu consideră că se pot descurca sau că școala îi poate ajuta să treacă peste obstacolele cu care se confruntă. Nu au modele de viață pozitive sau încurajare din partea familiilor sau a comunității și mai mult, profesorii îi discreditează frecvent.

Asociația Carusel

Asociația Carusel își propune îmbunătățirea calității vieții persoanelor consumatoare de droguri și alcool, celor care practică sexul comercial sau care au parteneri sexuali multipli, persoanelor care trăiesc pe stradă sau care provin din medii dezavantajate socio-economic și a tuturor celor care sunt la risc de îmbolnăvire, marginalizare și excluziune socială. Misiunea Asociației Carusel este crearea unui mediu social activ, pro activ și reactiv în vederea promovării și apărării drepturilor și libertăților omului.

Centrul de Reducerea Riscurilor Caracuda - Ferentari oferă servicii de reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, având ca obiectiv principal creșterea accesibilității consumatorilor de droguri la servicii socio - medicale. Toate serviciile furnizate sunt gratuite, persoanele care le solicită în cadrul Centrului neavând nevoie de acte de identitate, asigurare medicală sau trimitere de la medicul de familie.

Activitățile desfășurate în Centrul de Reducerea Riscurilor Caracuda - Ferentari: consiliere pentru reducerea riscurilor asociate consumului de droguri (injectare corectă, transmiterea și tratamentul HIV/Hepatita C/TBC, prevenirea supradozelor etc.), schimb de seringi, distribuire de materiale sterile de injectare, distribuire materiale informative, distribuire de prezervative, referire și acompaniere către alte servicii medico - sociale, asistență medicală primară.

Asociația CONI

Asociația CONIL funcționează în sectorul 5 cu 3 sedii in care se desfășoară activități de tip grădiniță, scoală primară, supraveghere și îngrijire copii, activități suport pentru învățământ de tip after school dar și cursuri pentru elevi și profesori. în toate locațiile noastre sunt integrați copii cu nevoi speciale, procentul acestora fiind de circa 40 % din efectivul fiecărei clase.

Conform statisticilor oficiale, sursa fiind CMBRAI5, numărul copiilor declarați cu CES (copii cu cerințe educative speciale) din Sectorul 5 este de 156. Din păcate, numărul acestora este cu mult mai mare, unii părinți refuzând sa îi declare ca fiind cu nevoi speciale, alții pur și simplu sunt ținuți acasă și nu sunt luați în nici o evidență. Și mai grav este însă că numărul cazurilor de nou născuți cu diverse dizabilități este și acesta în creștere.

în anul 2012, Asociația CONIL a înființat și Școala Primara CONIL, în cadrul căreia sunt școlarizați în acest moment un număr de 40 elevi cu CES, dintre care 30 având domiciliul în sectorul 5. Pe parcursul anilor 2013-2014 și 2014-2015, asociația a încheiat un parteneriat cu Primăria Sectorului 5, care și-a asumat decontarea costurilor de școlarizare, masa, program after school și terapii individuale, pentru un număr de 22 elevi cu dizabilități din școală CONIL. Având în vedere problemele medicale ale acestor copii (sindrom Down, autism, retard mediu, hyperkinezie, tulburări de vedere, hipoacuzie, etc) dar și cele psihologice, pentru acești copii terapiile sunt esențiale. în cadrul programelor de terapie, elevii lucrează unu la unu cu psihologi, kinetoterapeuți, logopezi, profesori de muzică, dans și arte.

în acest moment, în instituțiile CONIL s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de copii cu tulburări de limbaj sau comportament, care necesită logopedie sau terapie psihologică (3 din 8 copii). Extrapolând la întreaga populație a sectorului 5, este lesne de înțeles că aproape 30% din copiii sectorului au nevoie de un suport specializat în vederea corectării unor ușoare probleme.

1.11. Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană

Primăria Sectorului 5, Municipiul București a implementat, în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, proiectul "Soluții inovative și oportunități pentru asigurarea accesului, participării și succesului școlar în învățământul obligatoriu - SOS", cu o valoare totala eligibilă de 20.197.290 lei, cofinanțat din FSE prin POSDRU, proiect ce a avut ca obiectiv general facilitarea accesului la educație și creșterea nivelului de educație și formare profesională inițială a copiilor, tinerilor, adulților, după caz, contribuind la prevenirea și/sau reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, promovarea și dezvoltarea de programe educaționale pentru creșterea motivației de învățare. Totodată, Primăria

Sectorului 5 a implementat, în calitate de partener, proiectul PHARE 2001 "Accesul la educație pentru grupurile dezavantajate cu focalizare pe romi".

Proiectul "Soluții inovative și oportunități pentru asigurarea accesului, participării și succesului școlar în învățământul obligatoriu - SOS" s-a desfășurat 06.07.2010 - 05.07.2013 și a fost finanțat prin POSDRU//91//2.2/S/61460 (nr. înregistrare contract E 5464/06.07.2010) și a avut obiectivul general:

-    facilitarea accesului la educație si creșterea nivelului de educație si formare profesionala inițială a copiilor/tinerilor/adulților, prin abordarea de tipul „pe tot parcursul vieții";

-    dezvoltarea și implementarea de instrumente/soluții pentru prevenirea/reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii;

-    promovarea/dezvoltarea de programe educaționale inovative pentru creșterea motivației de învățare.

Printre rezultatele proiectului, enumerăm:

•    Dezvoltarea și furnizarea activităților de educație remediată (validarea învățării anterioare/detectarea și recuperarea lacunelor/orientare psihologica/profesională) în 30 scoli, 900 de copii și tineri reintegrați în școala în urma parcurgerii programului de educație remediată;

•    Diversificarea serviciilor de consiliere a grupului țintă/părinților pt. înțelegerea importanței educației/intervenției timpurii si sprijinirea acestora pentru finalizarea învățământului obligatoriu;

•    Realizarea de studii/analize privind cele mai bune practici în dezvoltarea și implementarea instrumentelor și metodelor pentru prevenirea și reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii și asigurarea competențelor de bază pentru grupul țintă 30 de scoli;

•    Programe dezvoltate pentru învățământul tip a doua șansă - 1200 de tineri/adulți care au absolvit programul de educație tip a doua șansă -120 de clase dezvoltate ]n programul de educație tip a doua șansă;

•    Sesiuni de formare TIC/limbi străine/antreprenoriat pentru elevii/tinerii/adulții/părinții, cu risc de părăsire timpurie a școlii - 1500 elevi/tineri/adulți/părinți, cu risc de părăsire timpurie a școlii formați pe modulele TIC/limbi străine/antreprenoriat - 40 cadre didactice formate pe bunelor practici privind prevenirea/diminuarea/corectarea abandonului școlar și creșterea motivației pentru învățare a grupului țintă la partenerul transnațional din Italia;

•    10 workshop-uri cu tema \"Activitățile de sprijin oferite elevilor în Italia pentru prevenirea abandonului școlar și identificarea de soluții viabile pentru școlile pilot;

•    4 seminarii pentru valorificarea/diseminarea studiilor/analizelor realizate în domeniul dezvoltării/implementării instrumentelor și mecanismelor de prevenire a abandonului școlar

•    Program de formare specifică pentru cadrele didactice pe conținuturile: egalitatea de gen/șanse/nediscriminare/respect pentru diversitate - 1200 cadre didactice care lucrează cu grupul țintă formate pe egalitatea de gen/șanse/nediscriminare/respect pentru diversitate;

•    6 schimburi de bune practici/vizite, pentru integrarea instrumentelor/mecanismelor de prevenire a abandonului școlar;

•    3 Conferințe regionale: lansare, intermediară, finală - 3 Comunicate de presă - 6 articole presă/publicitate la Radio/TV - 3 articole Tribuna

•    9 campanii nivel regional, pentru conștientizarea grupului țintă să participe la educație/formare profesionala inițială, pentru prevenirea/reducerea/corectarea abandonului școlar - web site-ul proiectului - web site-urile celor 30 centre.

Proiectul „Asigurarea accesului la educație a grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi", finanțat prin PHARE, s-a desfășurat în perioada august 2003 - septembrie 2004, având o valoare totală de 500.000 eur. Obiectivul general a fost: asigurarea accesului la educație pentru copii de vârsta preșcolară și școlară din comunități defavorizate, în mod special din familii de romi, diversificarea pachetului de servicii oferite de școala elevilor și părinților din comunitățile defavorizate și reducerea riscului de abandon școlar, marginalizare și excludere socială.

Rezultatele obținute: Rata de retenție și de promovabilitate în sistemul școlar s-a îmbunătățit, unitățile școlare sunt mai bine echipate pentru evitarea eșecului instituțional si s-a îmbunătățit situația socio-economie a familiilor implicate în proiect.

CAPITOLUL 2

Identificarea zonei urbane marginalizate vizate de Strategia de Dezvoltare Locală

2.1. Prezentarea generală a teritoriului SDL

Comunitatea marginalizată se referă la populația în risc de sărăcie sau excluziune socială aparținând Sectorului 5 al Municipiului București - vizat de intervențiile de dezvoltare durabilă (denumit și teritoriul SDL) ce acoperă zona urbană marginalizată Ferentari (ZUM) împreună cu zona urbană funcțională din care acestea fac parte. Prin zona urbană funcțională aferentă se înțelege zona existentă în jurul/ în proximitatea ZUM Ferentari, vizate de SDL, respectiv, cartierele Rahova, Berceni, Petre Ispirescu, Sebastian, Trafic Greu,

având un caracter unitar și funcțional din punct de vedere social, economic, demografic, etc..

2.1.1. Principalele caracteristici geografice

Situat în partea de sud-vest a Bucureștiului, cu prelungiri în zona județului Ilfov, care conduc spre orașele Giurgiu și Alexandria, Sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul IV, la nord cu sectoarele I și III și la vest cu sectorul VI, desfășurându-se pe o suprafață de 29 km2, cu o populație de cca 270.000 de locuitori. Pornind ca și celelalte sectoare din centrul Capitalei, acesta conturează de asemenea o parte din desenul unei flori cu șase petale care se deschid spre toate punctele cardinale ale orașului.

Cartierul Ferentari este situat în extremitatea estică a Sectorului 5, ce se învecinează la est cu Cartierul Giurgiului și la vest cu cartierul Rahova. Cartierul Ferentari este constituit de-a lungul Căii Ferentarilor, respectiv a Prelungirii Ferentari, fiind limitat la vest de Șoseaua Sălaj, la est de către de fosta cale ferată București Filaret - Giurgiu și la sud de limita orașului.

Cartierul Ferentari are propria istorie în raport cu celelalte cartiere din Sectorul 5. Există mai multe legende, neatestate documentar, conform cărora numele cartierului ar proveni de la niște "ferentari", soldați ai lui Mihai Viteazul, care au fost împroprietăriți de domnitor după bătălia de la Călugăreni (1595), alta susține că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru loan Cuza -ferentarii - care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului, susținută de unii istorici, se referă la originea latină a numelui: latinescul "Ferentarius" - soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane.

După dezrobirea lor, în 1856, aceștia au părăsit moșiile și au început să se adune în comunități compacte, la periferia marilor localități. In timp, s-au adăugat și șatrele nomade. Așa a apărut și comunitatea din Ferentari. Conform mențiunilor istorice, etnia din sudul Capitalei se întindea, la începutul secolului XX, din actualul bulevard Pieptănari, care derivă din meseria de "pieptănar", adică făuritor de piepteni - menționată în "Istoria Bucureștilor" a lui Constantin C. Giurăscu - până în actuala Prelungire a Ferentarilor.

înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în actuala Prelungire Ferentari erau vii și livezi, de unde și numele uneia dintre cele mai sărace străzi din acest cartier: Livezilor. După terminarea războiului, în 1945, în zonele Ferentari, Rahova, Petre Ispirescu și Sebastian se adăposteau bandele de gangsteri ai orașului.

2.1.2. Patrimoniul natural

Din punct de vedere al amplasamentului, pe raza Sectorului 5 se regăsesc patru parcuri cu o suprafață totală de 38,4 ha. Singurul parc din cartier este reprezentat Parcul Ferentari, amenajat în 1949, în care se poate accede atât din Calea Ferentari cât și din Strada Bachus.

Poluarea aerului în Sectorul 5 al municipiul București, respectiv cartierul Ferentari, are un caracter specific, datorită în primul rând condițiilor de emisie, respectiv existenței unor surse multiple, înălțimi diferite ale surselor de poluare, precum și o repartiție neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul orașului.

Calitatea apei potabile este inadecvată chimic și bacteriologic, având un nivel ridicat de clor. Redresarea, fie chiar și parțială a calității apelor de suprafață și subterane, se va obține prin reducerea poluanților. Față de anii anteriori, starea de calitate a apelor de suprafață se menține la fel, sau are tendința de înrăutățire, datorită în special unor surse difuze de poluare (cantități importante de diverse deșeuri, reziduuri, pesticide, etc., aruncate direct în cursurile de apă, sau care pătrund indirect, prin spălarea locurilor în care au fost depozitate), dar și datorită unor surse fixe, de natură industrială.

Solurile municipiului București, pe lângă modificarea antropică datorită construcțiilor de tot felul, suferă un proces continuu de degradare chimică, fizică și biologică datorită emisiilor industriale, a emisiilor de la autovehiculele din traficul rutier (concentrația mare de Pb) și a celorlalte emisii caracteristice aglomerărilor urbane. Poluarea solului și a vegetației, din cauze antropice locale, este evidentă în zonele unde sunt amplasate depozitele de deșeuri industriale, respectiv ZUM Ferentari. Sursa cea mai mare de poluare a cartierului (aer, sol, ape) o reprezintă cantitatea semnificativă de deșeuri necontrolate, cu risc implicit de provocare de epidemii.

Urmare efectuării de teste de către specialiști, se constată ca Sectorul 5, implicit cartierul Ferentari, are o suprafață importantă de teren degradat ce trebuie regenerat pentru asigurarea unei calități a vieții la parametri în limite normale.

2.1.3. Patrimoniul arhitectural și cultural

Edificii de importanță istorică deosebită situate în sectorul sunt Casa Poporului, Palatul Victoria, Palatul Cotroceni, Mitropolia, Opera Națională, Atheneul Roman, Teatrul Național, Palatul Regal.

După primul Război Mondial a venit timpul refacerii economice, sociale și morale, inclusiv a cartierelor mărginașe, când, pe lângă apariția de noi locuri de muncă, s-a trecut la înființarea de școli, de cămine culturale și prin construirea de biserici. Până prin anii 30 cartierul Ferentari nu a avut biserică așa că locuitorii acestuia mergeau până la biserica din Șos. Giurgiului, la Cuțitul de Argint sau la biserica din Calea Rahovei: Biserica Parohiei Ferentari - Biserica Ferentari, Calea Ferentari nr. 121, anul 1927, Biserica Nașterea Maicii Domnului Bumbăcari - Strada Toporași nr. 70/ Prelungirea Ferentari - construită între anii 1941 și 1948.

Pe Calea Ferentari nr. 72 funcționează o altă filială a Bibliotecii Metropolitane București: „Filiala pentru copii și tineret Vasile Alecsandri". Aceasta a fost înființată în martie 1950 sub denumirea de Biblioteca Populară nr. 31. Prin decizia din 26 septembrie 1958 i se schimbă numele în „Biblioteca Raională Vasile Alecsandri".

2.2. Comunitatea marginaiizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)

Cartierul Ferentari este declarat ca fiind zonă urbană marginaiizată - ZUM - zonă urbană ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii. Ferentari este o zonă intraurbană, săracă, izolată din punct de vedere social. ZUM Ferentari este considerată o adevărată pungă de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educație, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții precare de locuire adevărate „focare de infecție", ignorate de experțiiîn sănătate. Puternica stigmatizare cu care este asociată această zonă, pe lângă lipsa sau slaba calitate a serviciilor (educație, sănătate, infrastructură) reduc drastic șansele populației de a scăpa de sărăcie.

2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL - cartierul Ferentari

Studiu de evaluare a problemelor specifice cartierului Ferentari

Grupul de Studii Socio - Comportamentale Avangarde este un institut de cercetare socială, înființat în 2005, care realizează studii atât la nivel local, cât și la nivel regional și național. Din punct de vedere organizațional, echipa este alcătuită din sociologi și psihologi cu experiență în domeniul cercetării teoretice și empirice, având totodată și o echipă de operatori de teren numeroasă și flexibila, în funcție de tipul de cercetare solicitat.

La cererea Primăriei Sectorului 5, Avangarde a realizat un studiu de piață care evidențiază situația actuală în această zonă și calitatea serviciilor publice.

Metodologia studiului:

•    Cercetare realizată: în perioada 20.09-20.10 2016;

•    Volumul eșantionului: 1000 persoane adulte de 18 ani și peste, cu o suplimentare de 300 de chestionare în cartierul Ferentari;

•    Tipul eșantionului: Probabilist, stratificat;

•    Metoda de culegere a datelor: față-în-față cu respondentul, la domiciliul acestuia -800 chestionare. 200 de chestionare au fost culese prin metoda CATI6;

•    Eșantionare: Selecție probabilistă a punctelor de eșantionare și a persoanelor. Selecția gospodăriilor s-a făcut după metoda "random route".

•    Reprezentativitate: Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a Sectorului 5, cu o eroare maximă tolerată de +/-3,09%, pentru un interval de încredere de 95%;

•    Validare: Validarea s-a făcut pe baza datelor INS 2011.

Rezultatele studiului Avangarde a relevat următoarele probleme:

în sectorul 5 București, se observă un pesimism moderat, 44% dintre respondenți

considerând că acest sector se îndreaptă în direcția greșită. Despre situația de după ultimele alegeri locale, majoritatea, 67%, consideră că lucrurile au rămas aceleași.

Atunci când respondenții au fost întrebați despre cele mai importante 3 probleme cu care se confruntă Sectorul 5, întrebarea fiind una deschisă, putem observă faptul că 26% au menționat curățenia drept problemă, următoarea ca însemnătate fiind siguranța cetățeanului, problema menționată de 11% dintre respondenți. De asemenea, problema reabilitării termice a blocurilor a fost menționată de 6% dintre respondenți, traficul rutier de 5%, problema locurilor de parcare de 5%, parcurile și spațiile verzi, 5%. Problema transportului în comun, cea a sistemului de asistență socială și a câinilor maidanezi au fost menționate de 3% dintre respondenți. De asemenea, spațiile dejoacă au fost identificate ca domeniu unde sunt probleme de 2% dintre respondenți.

Pe scurt, principalele probleme cu care se confruntă cartierul Ferentari sunt: curățenie stradală și gunoaie aruncate pe spațiile publice neautorizate;

-    siguranța cetățeanului,;

-    sărăcia;

-    ajutoarele sociale neperformante; canalizarea;

-    reabilitarea termică a blocurilor;

-    probleme cu populația romă;

-    droguri și alcool;

-    parcurile și spatiile verzi; insuficiența locurilor de muncă.

Aspecte ale teritoriului pentru care înregistrările relevă paritate aproximativă, sunt următoarele: școli și grădinițe, administrația domeniului public, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, activitatea poliției locale, administrarea piețelor agro-alimentare, serviciul de relații publice.

întrebați de domeniul în care trebuie concentrate investițiile, 18% dintre respondenți au răspuns că ar trebui concentrate în rezolvarea stării drumurilor, 17% au menționat lipsa locurilor de muncă, 9% sistemul de canalizare, 7% curățenia, 5% mijloacele de transport în comun, 4% parcurile și spațiile verzi, câte 3% au menționat sistemul de sănătate și câinii maidanezi, câte 2% dintre respondenți s-au pronunțat asupra alimetării cu apă, costul întreținerii/taxele mari, sistemul de învățământ, siguranță cetățeanului, spațiile dejoacă, iar câte 1% dintre respondenți au menționat lipsa ajutoarelor sociale, lipsa locurilor de parcare, iluminatul public și alimentarea cu gaz.

în evaluarea gravității unor probleme din zona de rezidență a respondenților,

răspunsurile au fost distribuite după cum urmează:

-    despre acte de vandalism (distrugere a bunurilor publice), unde 66% dintre respondenți au spus că reprezintă o problemă, dintre care 18% au spus că este gravă, iar 48% nu prea gravă, iar 31% au spus că nu este deloc o problemă;

-    despre graffiti (desene, mâzgăleli pe fațadele imobilelor, gardurilor, etc.), 48% au considerat această că fiind o problemă, dintre care 14% au spus că este gravă, 34% au spus că este nu prea gravă, iar 49% nu consideră că este o problemă;

-    despre gunoaie aruncate pe stradă, pe spații publice neamenajate, 85% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 53% au spus că este gravă, 32% au spus că este nu prea gravă, iar 13% nu consideră că este o problemă;

-    despre consumul excesiv de băuturi alcoolice în public, 64% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 21% au spus că este gravă, 43% au spus că este nu prea gravă, iar 32% nu consideră că este o problemă,

-    despre furturi din mașini, 55% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 19% au spus că este gravă, 36% au spus că este nu prea gravă, iar 36% nu consideră că este o problemă;

-    despre furturi din gospodării, 54% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 18% au spus că este gravă, 36% au spus că este nu prea gravă, iar 40% nu consideră că este o problemă;

-    despre furturi personale (din buzunare, genți), 65% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 23% au spus că este gravă, 42% au spus că este nu prea gravă, iar 31% nu consideră că este o problemă.

Atunci când au fost puși să aleagă între două cuvinte opuse prin care să descrie situația actuală a Sectorului 5, 55% dintre respondenți au ales cuvântul „corupție" în detrimentul cuvântului „cinste" (16%), pentru a descrie situația, 62% au ales cuvântul „mizerie" și nu „curățenie" (21%), 64% „lipsa de civilizație", nu „civilizație" (19%), 61% au ales cuvântul „dezordine", nu „ordine" (19%).

2.2.2. Validarea și declararea zonei urbane marginalizate.

O zonă este validată ca ZUM dacă îndeplinește simultan următoarele trei condiții:

(1)    are un nivel scăzut de capital uman,

(2)    are un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și

(3)    are condiții de locuire precară,

Teritoriul SDL, respectiv Sectorul 5 al Municipiului București conține una sau mai multe ZUM (validate):

Zonele urbane "dezavantajate" sunt, prin definiție, zone din interiorul orașelor și municipiilor care nu ating un standard corespunzător pe unul sau două din criteriile menționate anterior. Zonele urbane "marginalizate" sunt definite ca zone din interiorul orașelor și municipiilor care nu satisfac un standard corespunzător pe nici unul din cele trei criterii, adică au deficit de capital uman, au un nivel scăzut de ocupare formală și oferă condiții improprii de locuire.

1.    Un sector de recensământ este definit ca având un nivel scăzut de capital uman dacă oricare doi din cei trei indicatori au valori ce depășesc pragul urban aferent, stabilit la nivel urban național. Cu alte cuvinte, un sector de recensământ este considerat dezavantajat pe dimensiunea capitalului uman dacă prezintă concentrarea a cel puțin două din următoarele categorii vulnerabile: (i) populație activă cu nivel scăzut de educație; (ii) copii; (iii) persoane cu dezabilități sau alte probleme de sănătate. „Concentrare" înseamnă o pondere a respectivei categorii în populația totală aferentă ce se încadrează în cele mai mari 20% valori din toate sectoarele de recensământ din urban.

2.    Un sector de recensământ este definit ca având un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal dacă prezintă o concentrare de șomeri și/sau persoane neîncadrate pe piața formală a muncii, unde „concentrare" înseamnă o pondere a respectivei categorii în totalul populației active din zonă ce se încadrează în cele mai mari 20% valori din toate sectoarele de recensământ din urban.

3.    Un sector de recensământ este definit ca având locuire precară dacă oricare doi din cei trei indicatori au valori ce depășesc pragul urban aferent, stabilit la nivel urban național. Cu alte cuvinte, un sector de recensământ este considerat dezavantajat pe dimensiunea locuire dacă prezintă concentrarea a cel puțin două din următoarele categorii vulnerabile: (i) persoane ce trăiesc în locuințe fără curent electric (ii) persoane ce trăiesc în spații supraaglomerate; (iii) gospodării confruntate cu nesiguranță locativă. „Concentrare" înseamnă o pondere a respectivei categorii la

nivelul zonei ce se încadrează în cele mai mari 20% valori din toate sectoarele de recensământ din urban7.

Cartierul Ferentari este declarat ca fiind zonă urbană marginalizată - ZUM - zonă urbană ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii. Ferentari este o zonă intraurbană, săracă, izolată din punct de vedere social. ZUM Ferentari este considerată o adevărată pungă de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educație, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții precare de locuire adevărate „focare de infecție", ignorate de experții în sănătate. Puternica stigmatizare cu care este asociată această zonă, pe lângă lipsa sau slaba calitate a serviciilor (educație, sănătate, infrastructură) reduc drastic șansele populației de a scăpa de sărăcie.


Regiunea: București-llfov Judelui: București

Municipiul: București Sector S

Legenda


IMU (MraUlir


Tipuri de corRuaOK •rt.tn*

|    | Zone dt «to ghr teu ta Mocuri

1    ~1 Zone de tia ț'ittrxj h foile colorii c>e muncitori

I , ‘ I Zone de dp rrwheU cu tne

I.. "'"Ț-l Zone de tip meheb cu «Upmturl Ireț»t

I. , Ț'"| Zone de locurne uxJ.il» modemlrrte

CSSiShI Zenealarke|cenV.McukxUnte«>ciJtt>Vuuakii-icKopI,»»fcurt»

|%W<1

(numiri tren»'» nimlr kxuftort h foni

Certnțra'i,: tSM, AnGiS 10.1


Figura: Comunități defavorizate în Sector 5, Municipiul București; sursa - M.D.R.A.P. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Comunitățile defavorizate din Cartierul Ferentari și numărul estimat de locuitori din zonă, așa cum au fost declarate de către autoritatea locală sunt: zonele de tip ghetou cu blocuri și zonele de tip ghetou în foste colonii de muncitori (Crizantemelor - 2900 loc.):

Zonele de tip ghetou cu blocuri sunt8:

1. Cartierul lacob Andrei, 8692 locuitori, 31 blocuri, 2173 locuințe, 90% populație etnie romă;

2.    Cartierul Aleea Livezilor, 8368 locuitori, 31 blocuri, 2087 locuințe, 90% populație etnie romă;

3.    Str. Zăbrăuți, 2320 locuitori, 7 blocuri, 464 apartamente, 90% populație etnie romă.

4.    Str. Aleea Stogu, 1440 locuitori, 3 blocuri, 240 apartamente, 50% populație etnie romă;

5.    Str. Pucheni, 1650 locuitori, 3 blocuri, 333 locuințe, 70% populație etnie romă;

6.    Intr. Recaș, 1 bloc, 444 locuitori, 100 locuințe, 70% populație de etnie romă;

7.    Se mai adaugă străzile Radu Constantin (3600 loc.), Soldat Tunsu Petre (3750 loc.) și Amurgului (6280 loc.).

Total: cca. 85 blocuri;

-    cca. 5700 locuințe;

-    cca. 36.544 locuitori9.

La nivel național, rezultatele preliminare ale recensământului populației și locuințelor (RPL) din România, efectuat în 2011 relevă faptul că, numărul celor care sau declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2% din populația României). în profil teritorial, distribuția populației rome este neuniformă, cu ponderi variind între 1,1% și 8,8% în diferite județe. Conform comunicării CE din 201113, Consiliul Europei a estimat un număr mediu al romilor din România de 1.850.000 persoane, respectiv 8,32% din populația totală. Această cifră de referință este menționată în documentele programatice inclusiv cele referitoare la programarea fondurilor 2014 - 2020.

Structura minorității romilor din România pe genuri:

Recensământul populației și locuințelor din 2002 (raportat la 535.140 persoane, un procent de 2,46% din populație) stabilește că numărul bărbaților romi între 15-64 ani reprezintă un procent de 60,3% din totalul populației de romi de sex bărbătesc, iar cel al femeilor între aceleași vârste (15-64 ani), reprezintă un procent de 60,1%.

Structura minorității romilor din România pe vârste:

Față de populația majoritară, în cazul căreia se înregistrează tendințe de îmbătrânire, romii cu vârsta sub 20 de ani reprezintă un procent de 47,33% din populația totală de romi. Romii cu vârste de peste 30 de ani reprezintă un procent de 66,8% din populație. Romii în vârsta de 50 de ani și peste vârsta de 50 de ani reprezintă un procent de 10,8% din populație iar ponderea romilor vârstnici / dependente, este de doar 3,3%.. în concluzie, populația roma este tânără.

Tineretul de etnie romă este astfel în contrast evident cu profilul de îmbătrânire rapidă a populației generale a României. în funcție de estimările populației rome, între 6% și 20% dintre debutanții de pe piața muncii din România sunt în prezent romi. în timp ce se estimează că populația generală cu vârstă de muncă din România va scădea cu 30% până în 2050, se estimează că acest segment al populației rome va crește.

Copiii și tinerii între 0 -14 ani - noua generație de debutanți pe piața muncii - reprezintă circa 40% din totalul populației rome, comparativ cu 15% din populația generală. în același timp, circa 17% din populația generală din România este în vârstă de cel puțin 65 de ani, ceea ce constituie o proporție care se estimează că va crește rapid în viitorul apropiat.

Folosind datele de recensământ, la nivel național, pot fi calculate ratele populației urbane din zonele definite ca fiind marginalizate sau dezavantajate pe locuire, ocupare sau capital uman. La nivel urban național, 3,2% din populația urbană, 2,6% dintre gospodăriile din urban și 2,5% dintre locuințele din urban se află în zone (sectoare de recensământ) marginalizate. Din totalul copiilor (0-17 ani) care trăiesc în mediul urban, 5,8% sunt în zone marginalizate, prin comparație cu 3,2% din total populație urbană. Alți 16,6% dintre copii trăiesc zone dezavantajate pe capital uman, prin comparație cu 11,7%% din total populație urbană. Doar 4,9% dintre persoanele neocupate în sectorul formal trăiesc în zone marginalizate. Dintre toate locuințele urbane neconectate la electricitate, 24,7% sunt în zone marginalizate10.

Tabel. Distribuția populației urbane în funcție de regiune, de mărimea orașului și situarea în zone urbane dezavantajate

Indicatori cheie

%

în zone

nedezavantajate

GJ

Q.

01

4-*

03

0)

Q.

01

+4

s

12 LU

C 0^

(11    M «4*

1

intajate pe

ÎL UMAN

%

în ZONE

MARGINALIZATE

%

în alte zone urbane11

%

Total urban

%

în zone dezavanta

LOCUIRE

C > O ra N N <£ -8

O.

o

o

c > O ra N N <£ -a

CAPIT/

Populația

rezidentă

67,8

5,2

9,9

11,7

3,2

2,3

100

București

- Ilfov

79,8

7,9

1,7

7,7

1,2

2,7

100

București

80,7

7,8

1,2

6,6

0,8

2,8

100

Sursă: INS, Recensământul Populației și al Locuințelor 2011


Figura: Distribuția populației urbane în funcție de regiune, de mărimea orașului și situarea în zone urbane dezavantajate;



Tabel: Ratele marginalizării pe indicatori cheie

Indicatori cheie

%

în zone

nedezavantajate

y.

în zone dezavantajate pe

LOCUIRE

în zone dezavantajate pe

OCUPARE

%

în zone dezavantajate pe

CAPITAL UMAN

%

în

ZONE

MARGINALIZATE

y.

în alte

zone

urbane

Total

urban

(«1

POPULAȚIA : (populația stabilă)

67,8

5,2

9,9

11,7

3,2

2,3

100

Romi (autoidentificați)

16,1

2,7

7.6

39,8

30,8

3,0

100

Persoane cu deficiențe fizice

65,0

6.2

5.6

15,9

3,4

3,9

100

Vârstnid de 65 de ani șl peste

73,8

3,5

10,7

9.5

1.2

1,3

100

Copii 0-17 ani

60,6

5,4

10,2

16,6

5.8

1,4

100

Populația activă (15-64 ani)

68,7

5.4

9.6

10,8

2.8

2,7

100

Populația de 15-64 ani care a absolvit maxim 8 dase

46,3

4.8

13,3

24,1

8.8 2,8

100

Șomeri cje 15-64 ani (înregistrați sau neînregistrați)

60,0

5,1

14,9

13,9

4,9    1,3

100

Lucrători vulnerabili 15-64 ani

29,1

1.8

25,7

34,0

8,2 1,2

100

Casnice și persoane întreținute de 15-64 ani

49,4

4.1

16,1

19,3

7,4    3,7

100

GOSPODĂRII

71,4

5,5

9,4

10,2

2,6 1,0

100

Gospodării cu 5 sau mai mulți membri

55,3

4.1

12,9

20,4

6,4    0,9

100

Gospodării cu situație locativă incertă

60,3

15,4

6,9

8,3

7,3    1,9

100

î    ..... .    !

LOCUINȚE

70,9

5,4

9,7

10,3

2,5    13

100

Locuințe neconectate la rețeaua de alimentare cu apă

19,0

2.3

26,7

38,4

11,9    1,8

100

. Locuințe neconectate la sistemul de canalizare

19,6

2.4

26,4

37,9

11,9    1,8

100

Locuințe fără curent electric

21,3

9.9

15,8

23,7

24,7    4,6

100

Locuințe supraaglomerate (<15,33 n?pe persoană)

65,0

8.1

10,5

11,6

4,0    0,8

100

Date: INS, Recensământul Populației și al Locuințelor 2011.

La nivel național,

Copiii (0-17 ani) reprezintă aproape

o treime (31,3%) din populația totală în zonele

marginalizate, în timp ce ponderea persoanelor vârstnice este de

doar 4,1%. Populația

autoidentificată de etnie romă

atinge un

procent

de 20,7%. Dat

fiind faptul că

unele

persoane rome sunt reticente să-și declare etnia, este de așteptat ca ponderea romilor în aceste zone să fie mai mare.

Din totalul populației urbane care s-a autoidentificat de etnie romă la recensământul din 2011, 30,8% trăiește în zone marginalizate. Alte 38,9% persoane de etnie romă locuiesc în zone dezavantajate pe capital uman. Datele arată că romii sunt suprareprezentați în aceste două tipuri de zone. Ținând cont de stigmatul social și discriminarea la care sunt supuși reprezentanții acestei etnii, proporția relativ mare de romi în aceste zone duce la provocări suplimentare în integrarea comunităților urbane marginalizate. Este necesar ca abordarea stigmatului social și a discriminării să facă parte din programele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, pentru realizarea unor intervenții eficace privind lupta împotriva marginalizării urbane.

în ZUM, dimensiunea medie a gospodăriei este de 3,2 persoane comparativ cu media națională la nivel urban de 2,53 persoane. Numărul mediu al copiilor pe gospodărie este de 1,0 în zonele marginalizate față de doar 0,37 în zonele nedezavantajate (și 0,44 media națională la nivel urban). Aproape jumătate dintre locuitorii adulți (48,9%) ai zonelor marginalizate au absolvit 8 clase sau mai puțin.

în ZUM, ponderea copiilor care merg la școală este mai scăzută decât în celelalte tipuri de zone, în special în cazul celor cu vârsta de peste 14 ani și în cel al romilor. Ponderea

persoanelor ce nu sunt nici angajate, nici cuprinse într-o formă de învățământ sau formare este de trei ori mai ridicată în rândul tinerilor de 15-19 ani ce trăiesc în zone marginalizate.

Proporția persoanelor cu un loc de muncă în rândul populației de 20-64 ani ajunge la aproape 63% la nivel național în mediul urban, dar scade la aproximativ 48% în zonele marginalizate și chiar mai mult, până la 35%, în rândul femeilor, respectiv la 31% în cazul romilor din aceste comunități.

în ceea ce privește locuințele, o mare parte din casele situate în zone marginalizate sunt realizate din materiale de construcții ieftine (de exemplu, chirpici, lemn, plastic și alte materiale neconvenționale) și sunt slab dotate cu utilități urbane: 30% nu sunt conectate la rețeaua de alimentare cu apă (comparativ cu 6,3% la nivel național în mediul urban), 33 % nu sunt conectate la un sistem de canalizare (față de 6,9%), iar 4,1% nu au curent electric (în comparație cu 0,4% cât este media urbană la nivel național). Mai mult, 24% dintre case nu se află în proprietatea personală a locatarilor, 7 o proporție aproape de trei ori mai mare decât media urbană la nivel național.

Tabel 6. Copii și tineri în zonele urbane marginalizate (%)

România - urban

Zone urbane marginalizate

Grupe de vârstă (ani)

Total

Romi

Total

Romi

Populația (% populația) totală)

0-5

6,0

13,2

11,1

15,4

6-10

4,6

10,8

8,9

12,5

11-14

3,7

7,9

6,8

8,9

15-19

4,8

8,5

7,2

8,7

Cuprins în învățământ

6-10

78,1

68,9

75,9

69,2

11-14

97,7

77,3

90,8

77,4

(% grupe de vârstă)

15-19

86,7

46,3

67,1

43,3

Angajat

15-19

3,3

4,3

4,5

4,3

NAIF12 (% grupe de vârstă)

15-19

10,0

49,4

28,4

52,3

Date: INS, Recensământul Populației și al Locuințelor 2011.

2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL 2.3.1 Populația și caracteristicile demografice

Conform recensământului INS din anul 2011, municipiul București avea o populație de 1.883.425 de locuitori. Din punct de vedere al evoluției demografice, populația Capitalei a fost într-o continuă creștere până în anul 1992 (2.067.545 locuitori), când a început să descrească, tendință manifestată la nivelul întregii țări. Tot în 2011, populația stabilă a Sectorului 5 era de 271.575 locuitori, reprezentând 14,42 % din totalul populației municipiului București.

Primăria Sectorului 5 al Municipiului București

25 ianuarie

21

februarie

15 martie

5 ianuarie

7 ianuarie

18 martie

20

octombrie

1948

1956

1966

1977

1992

2002

2011

Municipiul

București

1.025.180

1.177.661

1.366.684

1.807.239

2.067.545

1.926.334

1.883.425

Sursa: INS

Din populația sectorului, 47,50 %, respectiv 128.997 persoane erau de sex masculin, iar 52,50 %, respectiv 142.578 persoane, erau de sex feminin.

Tabel: Populația Sectorui 5, municipiul București 2011, pe categorii de gen și pe categorii de vârstă

Total

sub 5

5-9

10-

14

15-

19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-

49

50-54

55-59

60-

64

65-

69

70-74

75-79

80-

84

85

peste

Femei 142578

6982

6029

5606

6142

11308

11661

12807

11733

14238

8219

10646

10683

8118

4887

4632

4006

2806

2075

Barbati 128997

7463

6357

5937

6323

10860

11626

12615

11131

12946

7234

9241

9267

6810

3677

3129

2125

1449

807

Sursa: INS

Tabel: Populația stabilă de peste 10 ani, pe categorii de gen și după nivelul de educație

Total

Superior

Superior cu licență

Postliceal

Liceal

Profesional

Gimnazial

Primar

Fără școală

Analfabeți

Barbati

115177

28877

25268

3025

34776

16717

22107

8353

1322

331

Femei

129567

35495

30597

4145

38004

10839

27792

11777

1515

561

Sursa: INS

2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială

Forța de muncă

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61,0% a crescut față de 2015 cu 0,9 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca și în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbați (68,7%, față de 53,3% pentru femei) și pentru persoanele din mediul rural (61,7%, față de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%. București-llfov înregistrează anul acesta o rată a șomajului de 1,8% și 24.000 șomeri, iar în 2016 - de 1,7%, respectiv 22.000 șomeri; în 2017 de 1,5% și 20.000 șomeri, nivel similar cu cel prognozat pentru 2018.13

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educație, scade și gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65,0% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educație.

Salariații, în scădere față de anul precedent (-107 mii persoane), dețin în continuare cea mai mare pondere (67,9%) în totalul populației ocupate. în anul 2014 lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 30,9% din populația ocupată14, (sursa INSSE)

București-llfov înregistrează anul acesta o rată a șomajului de 1,8% și 24.000 șomeri, iar în 2016 - de 1,7%, respectiv 22.000 șomeri; în 2017 de 1,5% și 20.000 șomeri, nivel similar cu cel prognozat pentru 201815.

Cererea de forță de muncă calificată este mai mare pentru regiune, astfel încât, corelat cu oportunitățile oferite de capitală - nivelul de viață citadin, cât și prestigiul -populația ocupată (în care predomină populația capitalei) are un nivel mai ridicat de instruire și calificare.

Rata șomajului în anul 2005 este scăzută (2,4%, media națională fiind de 5,9%) și posibilitatea de a găsi un loc de muncă este reală. Șomajul de lungă durată este foarte intens, iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicată - 21,2%, valoare apropiată de media națională de 21,0%, iar munca la negru (în special în sectorul terțiar) este răspândită (date din 2004).

Majoritatea șomerilor înregistrați se caracterizează prin nivele scăzute de educație, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu o cerere de forță de muncă calificată.

Din totalul populației rezidente în Sectorul 5, 46,5% este populație inactivă (126.282 locuitori), în timp ce numai un procent de 53,5% este populație activă (145.293 locuitori). Din populația activă, 93% este ocupată, ceea ce arată o rată a șomajului foarte scăzută.

Populația rezidentă a Sectorului 5 este ocupată preponderent în domeniile comerțului cu amănuntul, mecanicii auto-motodar, în domeniul industriei prelucrătoare. Alte domenii economice cu ocupare semnificativă sunt și administrarea publică, administrația penitenciarelor și apărarea, precum și activitățile profesionale, științifice și tehnice.

în ciuda șanselor reduse, romii au aproximativ aceleași aspirații ca și ne-romii pentru ei înșiși și pentru copiii lor. Deși romii sunt adesea percepuți ca nefiind interesați de incluziunea socială, de fapt în realitate situația este contrară. Adesea băieților romi li se impune să părăsească școala pentru a-și ajuta familiile, câștigând un venit suplimentar necesar subzistenței zilnice. Familiile vulnerabile își prioritizează cheltuielile în funcție de nevoile zilnice în detrimentul transportului, îmbrăcămintei sau altor costuri pentru școală.

în ciuda accesului redus la servicii de sănătate de calitate, educație și posibilități de câștig, părinții romi își doresc ca toți copiii lor să absolvească un nivel cât mai înalt de învățământ: circa 73% din părinții romi își doresc ca toți copiii să finalizeze cel puțin învățământul gimnazial și liceal, comparativ cu 92% din părinții ne-romi care locuiesc în apropiere.

în ceea ce privește locurile de muncă, romii angajați se declară mult mai fericiți și mai mulțumiți de condițiile de viață decât cei fără un loc de muncă, iar 74% din bărbații romi și 76% din femeile rome declară că preferă „un loc de muncă sigur, plătit mai puțin" decât „un venit mai mare, dar incert și inconstant". Aceste cifre reprezintă 82% și 83% pentru bărbații și respectiv femeile ne-rome din vecinătate. Similar vecinilor ne-romi, majoritatea romilor preferă „să aibă un loc de muncă sigur, dar să fie la muncă 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână și să nu aibă libertatea de a-și gestiona timpul" decât „să aibă un loc de muncă inconstant, dar să-și gestioneze timpul în mod liber"16.

Un factor important care pune în lumină potențialele beneficii economice ale incluziunii romilor este acela că ratele de ocupare și veniturile medii în rândul romilor sunt în prezent mult inferioare celor ale populației române generale. în 2011, aveau un loc de muncă doar 66% dintre bărbați și 53% dintre femeile cu vârstă activă (15-64) din populația generală, în timp ce doar 42% și 19% dintre bărbații respectiv femeile rome aveau un loc de muncă, inclusiv locuri de muncă informale.

Mai mult, angajații romi câștigă doar o fracțiune din veniturile medii ale populației generale. Ca urmare a ratelor scăzute de ocupare și a salariilor mici, se estimează că venitul din muncă al bărbaților romi de vârstă activă din România reprezintă doar 20% din cel al populației generale; cifra aferentă pentru femeile rome este de 12%17.

2.3.3. Locuire și acces la utilități

Cartierul Ferentari se prezintă ca o aglomerare de case tipice Bucureștiului de periferie interbelic cu case mici, așezate pe una din laturile proprietății, parcela având suprafețe vegetale consistente. De altfel, zona cu locuințe individuale prezintă un pronunțat caracter rural (construcții izolate, lipsa alinierilor stradale), suprafețele parcelelor diminuându-se în urma lotizărilor succesive.

în cadrul acestui țesut se pot identifica construcțiile colective edificate în perioada de după cel de-al doilea Război Mondial. Dintre acestea sunt de remarcat blocurile construite între 1945 și 1947 ca locuințe pentru muncitori, locuințe ieftine ce constituie blocuri tip bară cu circa 600 apartamente.

în zona străzilor Tunsu Petre, Livezilor, lacob Andrei, se pot observa zone de blocuri cu o tendința acută de degradare, acestea fiind în mare locurile care aduc după sine renumele negativ al cartierului. Tendința de degradarea a acestora a început înainte de 1990, dar tot acest proces s-a accelerat în ultima decadă a mileniului II și sub influența puternică a mass mediei ce a popularizat negativ, în mod excesiv, aceste zone, polarizând categoriile de cetățeni cu anumite caracteristici legate, în mod special, de gradul sporit al sărăciei.

2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice

Serviciile sociale/ medicale/ socîo-medicale:

Numărul total al șomerilor la sfârșitul trimestrului I 2016 în Sectorul 5 a fost de 2.908 persoane din care 1.536 femei. Șomeri în plată au fost 643 persoane (382 femei), din care absolvenți 30 persoane (16 femei), respectiv șomeri neindemnizați - 2.265 persoane (1.154 femei).

în ceea ce privește persoanele vârstnice, la nivelul Sectorului 5 în trimestrul I 2016 erau 59.676 persoane pensionari de asigurări sociale, beneficiari de ajutor social (pensie) 4 persoane, iar pensionari I.O.V.R20-14 persoane.

Serviciul asistență maternală asigură protecția copilului care necesită stabilirea unei măsuri de protecție ce impune creșterea, îngrijirea și educarea copilului de către asistentul maternal profesionist la domiciliul acestuia.

Plecarea părinților la muncă în străinătate a devenit în ultimii ani un fenomen social. De multe ori s-a ajuns la concluzia că absența părinților din viața copiilor reprezintă un factor care generează atât rezultate slabe la învățătură, cât și comportamente necorespunzătoare ale acestora, ajungându-se până la delincvență juvenilă21. în ceea ce privește copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate, dinamica monitorizării acestora cunoaște o evoluție fluctuantă, explicația fiind aceea ca o parte din copii au devenit majori, sau au revenit părinții în țară, sau ca urmare a îmbunătățirii situației părinților care lucrează în străinătate și dobândirea unui statut cert aceștia au luat copiii cu ei.

Pentru a preveni abandonul școlar sau familial în centrele de zi sunt acordate servicii sociale copiilor ce provin din familii din comunitatea locală a Sectorului 5 ce se confruntă cu grave deprivări materiale.

în ceea ce privește asigurarea protecției și promovării drepturilor persoanelor adulte și familiei, a persoanei vârstnice sau a oricărei persoane/familii aflată în nevoie, activitatea Direcției Asistență Socială a Familiei și Persoanei Adulte și Asistență Specială a Persoanelor cu Handicap s-a concretizat prin acordarea de servicii sociale de informare și consiliere, precum și prin activități care au avut ca finalitate stabilirea și acordarea unor drepturi la beneficii sociale.

Serviciile de specialitate din cadrul Direcției Asistență Socială a Familiei și Persoanei Adulte și Asistență Specială a Persoanelor cu Handicap au acordat beneficii sociale după cum urmează:

Categorie

beneficiu

Număr total de beneficiari

2010

2011

2012

2013

2014

2015

lun.2016

Ajutor social

121

64

61

50

41

27

26

Ajutor financiar pentru

6

5

4

4

3

3

1

20    pensii I0VR: se acordă invalizilor și accidentaților de război, urmașilor celor morțl sau dispăruți în război, precum și urmașilor foștilor pensionari invalizi și accidentați de război și se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 49/1999 privind pensiile IOVR.

21    Monitorizarea copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate s-a realizat în baza Ordinului nr. 219/2006 al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, iar în anul 2014 monitorizarea acestei categorii de copii a fost stipulată în mod expres în Legea nr. 272/2004 republicată, fiind foarte clar menționate în normele metodologice situațiile care vor face obiectul acestei monitorizări.

prevenirea și combaterea marginalizării sociale

Ajutor de urgență

15.425

17.857

20.185

5.714

8.975

0

133

Ajutor de urgență pentru plata chiriei

48

39

51

44

39

26

25

Tichete sociale

...

...

5.200

4.700

4.410

3793

-

Alocația pentru

susținerea

familiei

2.987

169

220

259

281

355

383

Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție

2.526

2.162

2.416

2.450

2.604

2595

1287

Alocația de stat

3.071

2.828

2.857

2.758

2.742

2818

1445

Ajutorul pentru

încălzirea

locuinței

14.612

8.838

7.441

8.101

5.567

2235

2271

Educație.

Analizând situația pe cicluri de învățământ, reiese că există 20 de grădinițe de stat, 25 de școli primare și gimnaziale de stat, noua licee de stat cu profil teoretic, tehnologice de stat, un club sportiv și un club al copiilor.

Din datele privind numărul persoanelor înscrise în învățământul preuniversitar reiese că în Sectorul 5, cele 20 de grădinițe de stat numără 5.543 preșcolari, în cele 25 de școli gimnaziale învață 18.482 elevi, iar în cadrul celor 9 unități de învățământ liceal studiază 8.304 elevi. Cadrele didactice angajate în sistem (grădinițe-licee) sunt în număr de 2.041, (în medie un cadru didactic la 16 copii).

Se remarcă lipsa sălilor de sport și se dorește construcția a minimum unei săli de sport per unitate de învățământ sau modernizarea celei existente.

Existența creșelor și a structurilor de tip afterschool este de asemenea deficitară, deși unele unități școlare au deja parteneriate cu diferite ONG-uri în acest sens. Pe de altă parte, deși există cerere pentru acest tip de servicii, există familii care, deși din cauza situației materiale precare nu își permit achitarea taxelor aferente prânzului și a programului prelungit, au nevoie de servicii afterschool în vederea reintegrării părinților în câmpul muncii. Astfel, având în vedere profilul populației din Sectorul 5 și disparitățile la nivelul teritoriului, în formularea priorităților socio-culturale se vor avea în vedere construirea de structuri noi care sa ajute aceste categorii defavorizate.

în cartierul Ferentari, școlile și grădinițele sunt distribuite uniform în teritoriu asigurând accesul facil al copiilor la acestea.

La nivel național, doar 37% dintre copiii romi între 3 și 6 ani sunt înscriși în învățământul preșcolar. Rată mică de înscriere în învățământul preșcolar împiedică posibilitatea copiilor

romi de a fi pregătiți pentru școală și le reduce șansele de a atinge niveluri de învățământ superior și competențe necesare pentru angajare mai târziu în viață. Faptul că nu-și permit să meargă la grădiniță contribuie la ratele scăzute de înscriere în învățământul preșcolar a romilor.

în Ferentari există 2 creșe și 5 grădinițe, 6 școli primare și gimnaziale, din care, 4 școală după școală, terenuri și săli de sport în incinta școlilor. De asemenea funcționează în prezent „Stadionul Rapid II". în Prelungirea Ferentari nr. 5 funcționează Biblioteca Publică „Gheorghe Șincai". Aceasta, în suprafață de 104 mp, a fost modernizată între 2008 și 2009. Pe Calea Ferentari nr. 72 funcționează o altă Biblioteca „Filiala pentru copii și tineret Vasile Alecsandri".

Instituții de sănătate - Pe Str. Lacul Bucura, la nr. 40, funcționează Spitalul de ftiziopediatrie

Transportul public.

în prezent, cartierul Ferentari este deservit de liniile de tramvai 4, 8 și 23 și de liniile de autobuz 117,139,141, 220 și 323.

De-a lungul timpului, cartierul Ferentari a fost bine deservit de transportul public. Inițial au fost introduse autobuze ce asigurau legătura cu Piața Unirii. Astfel, în 1930, cartierul era deservit de liniile 33 (Șos. Măgurele, actuala Șos. Sălaj - Comuna Militari trecând pe Calea Ferentarilor - Str. Veseliei - Str. Doinei) și 45 (P-ța Ferentari - P-ța 8 Iunie, actuala P-ța Unirii - Calea Floreasca), în 1947 doar de o linie de autobuz cu un traseu ce asigura legătura cu P-ța Chirigiu trecând pe Calea Ferentarilor, pe Str. Veseliei, Str. Doinei, Str. Spătaru Preda și Șos. Viilor. în 1949 a fost introdusă linia de tramvai pe Calea Ferentarilor, până la Piața Ferentari ce a fost deservită de linia 8 care asigura o legătură cu

Cartierul Ghencea trecând prin Piața Unirii. în anii șaizeci a fost introdusă și linia 23 ce asigura legătura cu Platforma industrială din Estul orașului trecând deasemenea prin Piața Unirii. La începutul anilor optzeci linia de tramvai 23 a fost prelungită până la Str. Zețari. Oferta era deja diversificată, noi linii de autobuz fiind introduse în vederea asigurării unor condiții mai bune de transport pentru populație. în toate aceste situații legătura cartierului cu centrul orașului a fost asigurată. Totuși, după 1987, odată cu amplificarea lucrărilor de constucție a noului Centru politic și administrativ din București traseele acestor linii au fost modificate radical, acestea ocolind centrul. Chiar dacă, la începutul anilor 90 a fost restabilită o legătură cu Piața Unirii de care a beneficiat publicul călător din cartierul Rahova, tramvaiele din Ferentari nu au mai ajuns niciodată acolo. Din păcate, această situație continuă și în prezent, locuitorii acestui cartier fiind privați de posibilitatea unei legături facile cu centrul orașului fapt ce poate amplifica sentimentul de izolare în cadrul orașului cu efecte privind slăbirea sentimentului de apartenență la oraș.




Figura: Transportul public în Ferentari, Sectorul 5, Municipiul București; sursa - M.D.R.A.P.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Pentru a ajunge la linia de centură a orașului, trebuie folosite rute ocolitoare. Lipsa accesului direct la linia de centură îngreunează transportul de mărfuri și face dificilă dezvoltarea anumitor afaceri în zonă.

2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM

2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, segregarea rezidențială Persoanele în risc de sărăcie sau excluziune socială aparținând ZUM Ferentari, conform definiției Eurostat (indicatorul AROPE18), sunt persoanele care se află într-una din următoarele situații:

• în risc de sărăcie: persoane care au un venit disponibil echivalat situat sub pragul riscului de sărăcie, care este stabilit la 60% din mediana la nivel național a venitului disponibil (după transferurile sociale) per adult echivalent.

sau

•    deprivare materială severă: persoane care dispun de condiții de trai extrem de limitate datorită lipsei resurselor, la care se înregistrează cel puțin 4 din cele 9 elemente de deprivare, respectiv nu își pot permite: să plătească chiria sau facturile la utilități, să asigure încălzirea adecvată a locuinței, să facă față unor cheltuieli neprevăzute, să mănânce carne, pește sau un echivalent proteic în fiecare zi, o săptămână de vacanță departe de casă, un autoturism, o mașină de spălat, un TV color, un telefon.

sau

•    trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.

Populația Cartierului Ferentari, în special cea de etnie romă, în procent majoritar, face parte din grupul țintă pentru intervențiile propuse prin SDL Sector 5 și se încadrează în una sau mai multe dintre următoarele categorii:

•    persoane adulte șomere sau inactive;

•    persoane care nu au acte de identitate (inclusiv copii fără CNP);

•    persoane cu dizabilități;

•    persoane vârstnice aflate în situații de dependență, mai ales persoanele vârstnice care locuiesc singure și/sau nu sunt autonome și nu beneficiază de sprijin în gospodărie;

•    copii în situații de dificultate (ex. ante-preșcolari/preșcolari/ elevi, în special copii din grupurile vulnerabile, cu accent pe copiii aparținând minorității roma, copiii cu dizabilități și cu nevoi educaționale speciale, copiii din comunitățile dezavantajate socio-economic19, copiii din familii cu 3 sau mai mulți copii sau din familii monoparentale, copiii cu unul sau ambii părinți în mobilitate în afara localității de domiciliu (mai ales copiii care se confruntă cu separarea pe termen lung de părinții lor plecați la muncă în străinătate), copii în cazul cărora unul sau mai mulți adulți din gospodărie sunt privați de libertate sau sunt în supravegherea serviciilor de probațiune, copiii care au părăsit școala pentru a munci (inclusiv în gospodărie), copiii care nu au fost înscriși la școală, care au abandonat sau au părăsit timpuriu școala etc.), mame minore, adolescenți cu comportamente la risc, copii și tineri ai străzii;

•    tinerii care au părăsit instituțiile de tip rezidențial;

•    adulți cu unul sau mai mulți copii în sistemul de protecție specială;

•    părinți/ tutori/ îngrijitori informali ai ante-preșcolarilor/preșcolarilor/elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii;

•    persoane care au părăsit de timpuriu școala și care participă la programe de tip a doua șansă, din categoriile:

o tineri cu vârsta cuprinsă între 12-16 ani care au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei neabsolvite;

o tineri cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani care au un loc de muncă dar care nu au absolvit învățământul obligatoriu;

o adulți cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani care nu au absolvit învățământul obligatoriu;

•    familiile fără o situație clară cu privire la actele de proprietate asupra locuinței și/sau terenului pe care locuiesc, precum și persoanele fără adăpost;

•    copii/ tineri/ adulți/ vârstnici cu probleme de sănătate mintală, cu măsură de . protecție specială etc.;

•    victime ale violenței domestice și familiile cu risc de violență domestică, victime ale traficului de persoane.

ZUM Ferentari este declarată zonă segregată, din următoarele considerente de condiționare simultană:

•    Este o zonă izolată de structura vitală a Sectorului 5, respectiv a Municipiului București, într-o arie expusă la riscuri de mediu, date fiind cantitățile mari de deșeuri necontrolate din zonă;

•    este populată de o singură categorie de populație definită în termeni etnici, sociali, economici sau culturali (populație romă, săracă);

•    este o zonă ce prezintă un potențial redus de dezvoltare;

•    zonă care depinde de un serviciu anume, de transportul public, pentru accesarea serviciilor de bază precum locuri de muncă, servicii medicale sau educație în cazul copiilor.

Prin urmare, măsurile privind construirea de infrastructură de locuire, de mobilitatea urbană și de educație, trebuie să acorde atenție, pe lângă cerințele tehnice, următoarelor aspecte: (1) situarea geografică la nivelul teritoriului urban, (2) componența etnică, socială și economică a grupului țintă, precum și (3) activitățile de informare, consultare și educare a grupului țintă, mai ales în cazul în care se are în vedere relocare acestuia.

în ciuda gravelor probleme de sărăcie cu care se confruntă în permanență ghetourile, polarizarea comunității este foarte intensă, creându-se astfel un blocaj intern în ceea ce privește luarea de măsuri imediate pentru diminuarea fenomenului. Din punct de vedere al legăturilor și conexiunilor sociale pe care indivizii le au la dispoziție, sau posibilitatea de a veni în contact cu lumea de afara, există grave probleme. Polarizarea internă radicalizează atitudinea comunității care se traduce printr-o respingere a celor din exterior și a exteriorului în ansamblu. Pentru unii, ghetoul întruchipează șansa unei noi vieți, iar pentru alții reprezintă perpetuarea unei vieți degradante de sărăcie și adaptare la mizerie .

Totodată, ghetoul formează o societate atomizată, fragmentată, străbătută mai ales de relații și rețele de rudenie și vecinătate imediată. Insecuritatea raportată la condițiile

elementare de supraviețuire, dublată de insecuritatea difuză provenită dintr-un mediu comunitar mai degrabă ostil, generează o atitudine ambivalență: pe de o parte individualism și izolare din teama contactelor cu ceilalți, iar pe de altă parte, nevoia acută de solidaritate și suport social la nivel colectiv.

Distribuția spațială a populației în funcție de educație, șomaj, persoane necalificate sau persoane casnice și întreținute de stat și diferite organizații private, a arătat încă odată faptul că în zona ghetourilor și a cartierelor percepute ca fiind sărace de către locuitori persistă grave probleme sociale20.

Problemele cu care se confruntă ghetourile din Ferentari - în linii mari sunt:

•    lipsa spațiului locativ întrucât camerele sunt sub standardele de normalitate ale locuirii;

•    lipsa igienei și lipsa facilităților elementare de locuire (mobilier, dotare sanitară etc.);

•    lipsa actelor de identitate;

•    lipsa drepturilor de proprietate în numeroase cazuri;

•    lipsa educației și abandon școlar ridicat;

•    manifestări brutale ale violenței; conflicte intracomunitare;

•    infracționalitate crescută (furturi, taxe de protecție, amenințări, răpiri etc.);

•    prezența traficului de droguri și a persoanelor drogate;

•    absența salubrizării ce favorizează persistența gunoaielor;

•    poluarea dată de abundența gunoaielor care sunt adesea aruncate pe fereastră; adevărat dezastru ecologic urban deoarece puzderia de deșeuri a atras prezența vectorilor disipării bolilor (șobolani, gândaci etc.).

23.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor Studiu de evaluare a problemelor specifice cartierului Ferentari

La cererea Primăriei Sectorului 5, Avangarde a realizat un studiu de piață care evidențiază situația actuală în această zonă și calitatea serviciilor publice.

Rezultatele studiului Avangarde a relevat următoarele probleme:

în sectorul 5 București, se observă un pesimism moderat, 44% dintre respondenți considerând că acest sector se îndreaptă în direcția greșită. Despre situația de după ultimele alegeri locale, majoritatea, 67%, consideră că lucrurile au rămas aceleași.

Atunci când respondenții au fost întrebați despre cele mai importante 3 probleme cu care se confruntă Sectorul 5, întrebarea fiind una deschisă, putem observă faptul că 26% au menționat curățenia drept problemă, următoarea ca însemnătate fiind siguranța cetățeanului, problema menționată de 11% dintre respondenți. De asemenea, problema reabilitării termice a blocurilor a fost menționată de 6% dintre respondenți, traficul rutier de

5%, problema locurilor de parcare de 5%, parcurile și spațiile verzi, 5%. Problema transportului în comun, cea a sistemului de asistență socială și a câinilor maidanezi au fost menționate de 3% dintre respondenți. De asemenea, spațiile dejoacă au fost identificate ca domeniu unde sunt probleme de 2% dintre respondenți.

Pe scurt, principalele probleme cu care se confruntă cartierul Ferentari sunt: curățenie stradală și gunoaie aruncate pe spațiile publice neautorizate, siguranța cetățeanului, sărăcia, ajutoarele sociale insuficiente, canalizarea, reabilitarea termică a blocurilor, probleme cu populația romă, droguri și alcool, parcurile și spatiile verzi, insuficiența locurilor de muncă.

Aspecte ale teritoriului pentru care înregistrările relevă paritate aproximativă, sunt următoarele: școli și grădinițe, administrația domeniului public, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, activitatea poliției locale, administrarea piețelor agro-alimentare, serviciul de relații publice.

întrebați de domeniul în care trebuie concentrate investițiile, 18% dintre respondenți au răspuns că ar trebui concentrate în rezolvarea stării drumurilor, 17% au menționat lipsa locurilor de muncă, 9% sistemul de canalizare, 7% curățenia, 5% mijloacele de transport în comun, 4% parcurile și spațiile verzi, câte 3% au menționat sistemul de sănătate și câinii maidanezi, câte 2% dintre respondenți s-au pronunțat asupra alimetării cu apă, costul întreținerii/taxele mari, sistemul de învățământ, siguranță cetățeanului, spațiile dejoacă, iar câte 1% dintre respondenți au menționat lipsa ajutoarelor sociale, lipsa locurilor de parcare, iluminatul public și alimentarea cu gaz.

în evaluarea gravității unor probleme din zona de rezidență a respondenților,

răspunsurile au fost distribuite după cum urmează:

-    despre acte de vandalism (distrugere a bunurilor publice), unde 66% dintre respondenți au spus că reprezintă o problemă, dintre care 18% au spus că este gravă, iar 48% nu prea gravă, iar 31% au spus că nu este deloc o problemă;

-    despre graffiti (desene, mâzgăleli pe fațadele imobilelor, gardurilor, etc.), 48% au considerat această că fiind o problemă, dintre care 14% au spus că este gravă, 34% au spus că este nu prea gravă, iar 49% nu consideră că este o problemă;

-    despre gunoaie aruncate pe stradă, pe spații publice neamenajate, 85% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 53% au spus că este gravă, 32% au spus că este nu prea gravă, iar 13% nu consideră că este o problemă;

-    despre consumul excesiv de băuturi alcoolice în public, 64% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 21% au spus că este gravă, 43% au spus că este nu prea gravă, iar 32% nu consideră că este o problemă,

-    despre furturi din mașini, 55% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 19% au spus că este gravă, 36% au spus că este nu prea gravă, iar 36% nu consideră că este o problemă;

-    despre furturi din gospodării, 54% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 18% au spus că este gravă, 36% au spus că este nu prea gravă, iar 40% nu consideră că este o problemă;

-    despre furturi personale (din buzunare, genți), 65% au considerat aceasta ca fiind o problemă, dintre care 23% au spus că este gravă, 42% au spus că este nu prea gravă, iar 31% nu consideră că este o problemă.

Atunci când au fost puși să aleagă între două cuvinte opuse prin care să descrie situația actuală a Sectorului 5, 55% dintre respondenți au ales cuvântul „corupție" în detrimentul cuvântului „cinste" (16%), pentru a descrie situația, 62% au ales cuvântul „mizerie" și nu „curățenie" (21%), 64% „lipsa de civilizație", nu „civilizație" (19%), 61% au ales cuvântul „dezordine", nu „ordine" (19%).

2.4. Acțiunile desfășurate anterior în cartierul Ferentari și Sectorul 5 al Municipiului București

Tabel. Modelul de raportare a datelor despre proiectele desfășurate în teritoriul SDLÎn ultimii 5 ani

Titlul proiectului:

Soluții inovative și oportunități pentru asigurarea accesului, participării și succesului școlar în învățământul obligatoriu - "S.O.S"

Perioada:

06.07.2010 - 05.07.2013;

Bugetul (în lei):

20.197.290

Sursa de finanțare:

POSDRU//91//2.2/S/61460

Aplicantul:

I.S.M.B. - Inspectoratul Școlar al Municipiului București

Partenerii:

Primăria Sectorului 5

Principalele

activități:

Dezvoltarea și furnizarea activităților de educație remedială (validarea învățării anterioare/detectarea și recuperarea lacunelor/orientare psihologică/profesională) în 30 școli.

Diversificarea serviciilor de consiliere a grupului țintă/părinților pentru înțelegerea importanței educației/intervenției timpurii și sprijinirea acestora pentru finalizarea învățământului obligatoriu.

8 studii/analize privind cele mai bune practici în dezvoltarea și implementarea instrumentelor și metodelor pentru prevenirea și reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii și asigurarea competențelor de bază pentru grupul țintă. Programe dezvoltate pentru învățământul tip „A doua șansă".

Instrumente și proceduri specifice care se adresează celor ce părăsesc de timpuriu școala, pentru facilitarea reintegrării școlare ale acestora Microproiectul „Creativitatea tinerilor" care integrează egalitatea de șanse.

Sesiuni de formare TIC/limbi străine/antreprenoriat, pentru elevii/ tinerii/adulții/părinții cu risc de părăsire timpurie a școlii.

10 workshop-uri cu tema "Activitățile de sprijin oferite elevilor în Italia pentru prevenirea abandonului școlar și identificarea de soluții viabile pentru școlile pilot".

4 seminarii pentru valorificarea/diseminarea studiilor/analizelor realizate în domeniul dezvoltării/implementării instrumentelor și mecanismelor de prevenire a abandonului școlar - Program de formare specifică pentru cadrele didactice pe conținuturile: egalitatea de gen/șanse/nediscriminare/respect pentru diversitate -

^0^ Primăria Sectorului 5 al Municipiului București

Numărul și tipul grupului țintă

vizat:

1200 cadre didactice care lucrează cu grupul țintă, formate pe egalitatea de gen/șanse/nediscriminare/respect pentru diversitate.

6 schimburi de bune practici/vizite, pentru integrarea instrumentelor / mecanismelor de prevenire a abandonului școlar - Strategia de comunicare /informare/publicitate a proiectului Planul de valorizare a rezultatelor obținute în proiect.

3 Conferințe regionale: lansare, intermediară, finală.

3 Comunicate de presă, 6 articole presă/publicitate la Radio/TV, 3 articole în Tribuna învățământului, materiale promoționale: mape / pliante prezentare / pixuri /agende.

9 campanii la nivel regional, pentru conștientizarea grupului țintă, web site-ul proiectului, web site-urile celor 30 centre.

1200 beneficiari din programul „A doua șansă".

30 școli pilot organizate ca centre resursă pentru reintegrare în educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala,.

120 de clase dezvoltate în programul de educație tip „A doua șansă".

900 de copii și tineri reintegrați în școală în urma parcurgerii programului de educație remedială.

1500 elevi/tineri/adulți/părinți cu risc de părăsire timpurie a școlii, formați pe modulele TIC/limbi străine/antreprenoriat.

1200 cadre didactice care au lucrat cu grupul țintă, formate pe egalitatea de gen/șanse/nediscriminare/respect pentru diversitate.

40 cadre didactice formate pe bunele practici privind prevenirea / diminuarea / corectarea abandonului școlar și creșterea motivației pentru învățare a grupului țintă.

Zona distinctă din

teritoriu:

Sectorul 5, inclusiv cartierul Ferentari

Stadiul:

Finalizat

Titlul proiectului:

Asigurarea accesului la educație a grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi

Perioada:

August 2003 - Septembrie 2004.

Bugetul (în lei):

Sursa de finanțare:

PHARE

Aplicantul:

Primăria Sectorului 5

Partenerii:

I.S.M.B. - Inspectoratul Școlar al Municipiului București

Principalele

activități:

Identificarea grupurilor țintă și evaluarea nevoilor beneficiarilor direcți. Stabilirea pachetului de servicii pentru fiecare categorie de beneficiari și crearea acestor servicii în cadrul unităților implicate în proiect.

Asigurarea sprijinului educațional diferențiat pentru copii din grupul țintă. Facilitarea accesului copiilor de vârstă preșcolară din familii în dificultate și în situație de risc, la învățământul preșcolar.

Formarea de personal în domeniul educației multi și interculturale și pentru consilierea și sprijinirea copiilor și familiilor în dificultate.

Crearea de centre de zi pentru integrare școlară în școlile implicate în proiect.

Organizarea unor cursuri de formare a părinților de tip "școala părinților".

Asigurarea programelor de remediere școlară și acompaniere educațională pe toată durata proiectului.

Inițierea și organizarea unor programe educaționale extrașcolare cu implicarea părinților și a comunității locale.

Asigurarea unei mese zilnice pe întreaga durată a proiectului pentru copii din grupul țintă.

Implicarea comunității în educația copiilor pentru stabilirea unor parteneriate formalizate cu actorii comunitari pentru evitarea abandonului școlar, a marginalizării și excluderii cu precizarea de responsabilități concrete.

Responsabilizarea familiei față de situația educațională a copilului pe bază de contract pentru includerea în rândul beneficiarilor.

Numărul și tipul grupului țintă vizat:

Zona distinctă din

teritoriu:

Sectorul 5, inclusiv cartierul Ferentari

Stadiul:

Finalizat

CAPITOLUL 3. Analiza SWOT A Cartierului Ferentari

Analiza realităților și evoluțiilor la nivel local, regional, național și european arată fără dubiu că supraviețuirea și dezvoltarea colectivităților locale, depind aproape exclusiv și în egală măsură de capacitatea Consiliului Local de:

-    identificare a obiectivelor și priorităților de acțiune și dezvoltare;

-    angajare a reformelor necesare și proiectelor concrete;

-    atragere și motivare a societății civile;

-    reabilitare și dezvoltare a infrastructurilor publice, a unui cadru instituțional și a unui mediu de afaceri stimulant pentru întreprinzătorii și investitorii privați;

-    protejare și valorizare a mediului și resurselor locale și zonale;

-    amenajare a spațiului comunitar și de sporire a calității sale ambientale.

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Cartierul Ferentari se află localizat în apropierea centrului capitalei;

Procent ridicat al populației din zonă;

Rata ridicată a natalității;

Rezerve mari de teren public și privat; Densitate scăzută a populației pe km2; Potențial    mare pentru investiții

(românești sau ISD);

Existența unui proiect pilor de regenerare urbană a zonei, aflat în stare incipientă;

Interesul și colaborarea altor organisme publice, românești și europene în reasanarea zonei.

Grad mare de sărăcie;

Grad mare de infracționalitate;

Grad mare al șomajului;

Lipsa locurilor de muncă, necesitatea recalificării forței de munca;

Lipsa educației și a implicării populației în problemele zonei;

Grad mic de ocupare al școlilor;

Rată crescută a abandonului școlar în anumite școli;

Insuficiența sălilor de sport / bazinelor de înot; Neintegrarea socială a populației minoritare;

Lipsa cooperării între actorii sociali;

Calitatea slabă a locuirii, condiții de locuire insalubre;

Infrastructură tehnico - edilitară deficitară;

Lipsa spațiilor verzi și calitatea redusă a celor existente;

Cantități mari de deșeuri necontrolate / Starea insalubră prin existenta depozitelor gunoiere în zona locuințelor, cu risc mare de îmbolnăvire;

Slaba deservire cu servicii medicale - lipsa medicilor de familie și a unităților medicale care să ofere servicii populației aflate în nevoie, lipsa asigurărilor medicale;

Număr mare de consumatori de droguri injectabile în rândul tinerilor, număr mare de bolnavi infectați cu viruși (TBC, HIV etc.), cu risc pentru întreaga populație;

Existența de zone industriale private care blochează accesibilitatea;

Primăria este localizata departe de cartierul

Ferentari;

Slaba accesibilitate și lipsa mobilității urbane;

Lipsa abordării integrate a problemelor.

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

Interesul și colaborarea altor organisme publice, românești și europene în reasanarea zonei;

Existența diverselor programe cu finanțare    nerambursabilă

guvernamentale romanești, precum și a fondurilor nerambursabile ale entităților europene, la toate nivelurile - Fondurile structurale și de investiții europene: Fondul european de dezvoltare regională (F.E.D.R.), Fondul social european (F.S.E.) și Fondul de coeziune (F.C.);

Noua Administrația locală a Sectorului 5 care și-a propus să îndeplinească pe lângă    rolurile    tradiționale    de

reglementare și de implementare și pe cele de inspirator, stimulator, facilitator, coordonator.

Crearea premiselor pentru colaborarea instituțională între toate sectoarele Municipiului București precum și cu Primăria Capitalei;

Implicarea din ce în ce mai mult a societății civile și a autorităților; Parteneriate încheiate cu ONG-urile care operează în zonă, pentru dezvoltarea de programe comune pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor;

Potențial de colaborare cu instituțiile cu rol activ în dezvoltarea urbană;

Potențial proiect pilot de regenerare urbană;

Oportunități de reconversie a siturilor industriale;

Realizarea inelului median25;

Căderea gradului de atractivitate al Sectorului 5 și migrarea populației către alte sectoare din cauza deservirii deficitare a transportului în comun, din cauza lipsei accesibilității și a mobilității;

Existența Legii 73/2014- care are ca obiective principale îmbunătățirea permanentă    a

condițiilor de viață ale cetățenilor români de etnie romă; în zonă populația este mixtă și investițiile nu pot fi efectuate numai pentru o etnie, chiar dacă intervenția influențează și celelalte etnii din zonă;

Măsurile adoptate de către Inspectoratul Școlar al Municipiului București pentru integrarea copiilor - proveniți din clase social defavorizate -în comunitate și școală, să nu fie suficiente și necorelată cu problematica familiei;

Primăria este localizată departe de Cartierul Ferentari;

Riscul mare de epidemii;

Riscurile și vulnerabilitățile identificate la nivelul zonei Ferentari pot să accentueze propriile vulnerabilități ale întreg Sectorului 5;

25 Inelul median din București se va afla intre inelul principal de circulație (bd. lancu de Hunedoara, șoseaua Ștefan cel Mare, Mlhai Bracu, Calea Văcărești, șoseaua Olteniței, șoseaua Viilor, strada Progresului, șoseaua Grozăvești, Pasaj Basarab, bd. Titulescu) și șoseaua de Centură, la aproximativ 5-7 km de centrul orașului.

Dezvoltarea proiectului canal Dunăre -București;

Prelungirea străzii Progresului finalizarea străpungerii străzii Brașov;

Potențial de creștere a încrederii antreprenorilor de a se lansa pe piață, în condițiile procentului scăzut de faliment, insolvență sau lichidare al firmelor, conform statisticilor;

Capacitatea insuficientă a comunităților locale de a crea și de a implementa proiecte, în contextul unui sprijin necorespunzător acordat de la nivel central, afectează șansa multor comunități dezavantajate de a beneficia de fondurile UE.

Câțiva factori-cheie care au influențat negativ:

-    lipsa unei armonizări între legislația care reglementează implementarea instrumentelor structurale și alte acte legislative naționale relevante;

-    proceduri administrative complexe;

-    lipsa capacității administrative atât la nivelul autorităților de management cât și în rândul beneficiarilor;

-    nivelul scăzut de răspundere al autorităților locale manifestat în procesul de soluționare a problemele cu care se confruntă romii și alte comunități dezavantajate;

-    lipsa capacității de co-finanțare a autorităților locale;

-    repartizarea incertă a sarcinilor în rândul ministerelor și al altor entități publice de la nivel național.

Abordările integrate creează sinergii și pot crește eficacitatea, eficiența și sustenabilitatea intervențiilor. Se poate obține integrare la niveluri diferite și sub forme diferite. Diversele intervenții pot fi combinate pentru a atinge un obiectiv comun, de exemplu, prin combinarea intervențiilor de dezvoltare timpurie a copiilor cu intervenții privind infrastructura de bază în vederea creșterii impactului educațional.

O intervenție poate conține atât măsuri „hard" cât și măsuri „soft", de exemplu combinând infrastructura socială propriu-zisă cu instruirea furnizorilor de servicii care exploatează respectiva infrastructură. O intervenție trebuie să combine mai multe măsuri pentru a aborda atât impedimentele la nivel de ofertă (ex., lipsa furnizorilor de servicii medicale), cât și provocările la nivel de cerere (ex., lipsa informării) în vederea atingerii impactului scontat.

CAPITOLUL 4

Obiectivele Proiectului Regenerare Urbană Ferentari

Obiectivul general al proiectului REGENERARE URBANĂ FERENTARI este reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială ZUM (zona urbană marginalizată), alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în Sectorul 5 al Municipiului București.

Obiectivele specifice ale RUF sunt structurate pe următoarele sectoare: infrastructură, mobilitate urbană, spații publice urbane, locuire, ocupare, educație, acces la servicii, comunitate și imagine publică.

Strategii asumate la nivel național și la nivel local.

•    Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-202021;

•    Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-202022;

•    Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-202023;

•    Strategia Națională de Sănătate 2014-202024;

•    Strategia Națională privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități 2014-2O2O25;

•    Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2014-202026;

•    Strategia Națională pentru Promovarea îmbătrânirii Active și Protecția Persoanelor Vârstnice 2015-202027;

•    Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii28;

•    Strategia pentru învățarea pe tot Parcursul Vieții29;

•    Strategia de dezvoltare durabilă a Sectorului 5 București30;

•    Plan local de eficientizare energetică al Sectorului 5 București31;

•    Regenerare Urbană Ferentari32.

Proiectul Regenerare Urbană Ferentari (RUF) își propune soluționarea problemelor urbane ale zonei și găsirea unei îmbunătățiri de lungă durată a condițiilor economice, fizice, sociale și de mediu pentru Sectorul 5 și implicit pentru capitala României.

Regenerarea urbană - definiție : " Aducerea la viață a zonelor urbane cu efortul cooperativ al municipalităților, proprietarilor și a altor actori implicați cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai, de a crește calitatea mediului, a climatului social și de a întări economia locală."

Principiile care vor sta la baza acestui proiect sunt:

-    analiza adecvată a condițiilor locale;

-    schimbarea stării fizice a clădirilor, a structurii sociale, a bazei economice și a condițiilor de mediu să fie simultană;

-    respectarea obiectivelor dezvoltării durabile;

-    utilizarea eficientă a resurselor naturale, economice și umane disponibile;

-    să asigure participarea actorilor implicați.

Dezvoltare durabilă, sustenabilă, implică satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi; pentru ca dezvoltarea să fie durabilă, trebuie să țină seama de factorii sociali și de mediu, să evalueze consecințele pe termen lung32 33.

Metodologiile de evaluare integrată34 a propunerilor de dezvoltare urbană sunt ghidate de convingerea că sustenabilitatea presupune satisfacerea simultană a celor trei criterii -ecologic, social, economic. Folosind metodologia cunoscută sub denumirea de Sustenability Value Map (SVM)35, se poate evalua performanța procesului de regenerare urbană.

Criteriile: Societate, Economie, Ecologie - se definesc prin șase parametri, calitativi sau cantitativi, cu contribuție la sustenabilitatea proiectului și se reprezintă printr-o cartogramă denumită cercul sustenabilității.


Societate

Diversitate

Accesibilitate

Participare

Varietate spațială

Identitate

Cultura urbană

Economie

Funcționare

Potențial

Comunicare

Servicii

Activități

Costuri

Ecologie

Sol

Bioclimă

Peisaj urban

Ape

Material

Transport


4.1. Priorități de dezvoltare

Operațiunile de regenerare urbană sunt operațiuni integrate ce vizează zonele cu probleme complexe și severe, care urmăresc:

a)    Zonele rezidențiale cu calitate scăzută a locuirii și grad de vulnerabilitate crescut (de exemplu Livezilor, lacob Andrei etc);

b)    Susținerea conversiei siturilor industriale și integrarea acestora în țesutul urban, respectiv:

- adaptarea funcțiunilor și caracterului noilor dezvoltări la nevoile comunității; corelarea potențialului și nevoilor de dezvoltare economică cu nevoile comunității, (de exemplu prin integrarea în noile dezvoltări de spații și funcțiuni cu caracter public);

promovarea asigurării mobilității urbane prin asigurarea traversării siturilor industriale, pentru a crește accesibilitatea zonei;

c)    Susținerea creșterii suprafețelor spațiilor verzi și promovarea de acțiuni care să reducă consumul de energie convențională, la reducerea emisiilor de CO2 și reducerea efectului de seră;

d)    Creșterea accesibilității persoanelor cu dezabilități;

e)    încurajarea circulației pietonale;

f)    Introducerea sistemelor de calmare a traficului prin prioritizarea circulațiilor pietonale în zonele cu periculozitate ridicată.

Revitalizarea urbană va presupune și intervenții în zone cu probleme mai puțin severe,

vizând creșterea calității locuirii și a confortului urban, modelând:

a) Imaginea urbană și amenajarea spațiilor publice;

b)    Susținerea/ facilitarea amplasării unor servicii cu caracter public (de exemplu comerț, alimentație publică) în anumite zone;

c)    Crearea de spații de interacțiune socială și creare de centre de cartier-noi centralități (poate inclusiv activități economice);

d)    Dezvoltarea unui sistem de spații verzi și spații pietonale și gândirea intervențiilor asupra spațiului public la nivelul cartierului;

e)    Elaborarea unui program de amenajare și personalizare a spațiilor publice din cartier pentru definirea identității locale, care să vizeze:

-    Amenajarea spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri și locuri de joacă);

-    Crearea unui spațiu multicultural pentru promovarea tradițiilor locale și păstrarea istoriei zonei;

-    Dotarea cu mobilier urban a spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri și locuri dejoacă);

Crearea de spații verzi și plantarea de copaci;

Instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic (control centralizat, soluții de iluminat cu un consum scăzut de energie sau instalarea de panouri fotovoltaice);

-    Creșterea nivelului de siguranță în spațiul public (inclusiv prin instalarea de camere video);

în vederea creșterii atractivității pentru investiții, Sectorul 5 trebuie să se diferențieze și să își creeze o identitate puternică pentru asigurarea regenerării acestui cartier.

4.1.1. Regenerare Urbană Ferentari - Domeniul Social - Societate

1.    Recuperarea spațiilor publice și crearea de noi spații publice.

Transformarea spațiilor publice din zonele ghetorizate, în zone de promenadă și de interes, cu spații largi care să permită socializarea.

2.    Asigurarea unui climat urban (aspect și facilități), care să diminueze tendințele de enclavizare.

Demolarea blocurilor ghetorizate și a construcțiilor neautorizate, promovarea construirii de noi condominii care sa fie în concordanță cu cerințele și așteptările programului Orizont 2020.

3.    Schimbarea structurii sociale prin măsuri de gestionare a conflictelor și de integrare socială.

Capitalul uman este o resursă importantă a zonei, care trebuie păstrată, însă dezvoltată și responsabilizată.

4.    Păstrarea identității culturale a cartierului, prin valorificarea toponimiei, a reperelor culturale si istorice.

•    Utilizarea resurselor (activităților) culturale specifice zonei ca mijloc de aglutinare a societății;

•    Dezvoltarea sentimentului de apartenență la comunitate, prin promovarea valorilor locale (culturale, sportive, artistice, politice, etc.);

•    Este necesară renovarea țesutului urban alterat precum și păstrarea țesutului urban cu valoare culturală artistică semnificativă, sau din punct de vedere al vechimii.

5.    Asigurarea accesibilității și a mobilității.

•    Dotarea tuturor clădirilor ce aparțin domeniului public cu rampe de acces, astfel încât accesul să fie facil și pentru persoanele cu dezabilități fizice;

•    Identificarea zonelor unde există persoane nevăzătoare și montarea de panouri de circulație care să indice acest lucru, în scopul reducerii vitezei și a evitării accidentelor.




Figura: Regenerare Urbană Ferentari; sursa - Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București

4.1.2. Regenerare Urbană Ferentari - Domeniul Economic

1.    încurajarea activităților economice și promovarea diversificării acestora.

Susținerea activităților populației de etnie romă (meșteșug tradițional), promovarea societăților comerciale unifamiliale, care să promoveze tradițiile zonei.

2.    Asigurarea de investiții durabile.

Proiectul Regenerare Urbană Ferentari (RUF) își propune soluționarea problemelor urbane ale zonei și găsirea unei îmbunătățiri de lungă durată a condițiilor economice, fizice, sociale și de mediu pentru Sectorul 5 și implicit pentru capitala României.

Principiile care vor sta la baza acestui proiect sunt:

-    analiza adecvată a condițiilor locale;

-    schimbarea stării fizice a clădirilor, a structurii sociale, a bazei economice și a condițiilor de mediu să fie simultană;

-    respectarea obiectivelor dezvoltării durabile;

-    utilizarea eficientă a resurselor naturale, economice și umane disponibile;

-    să asigure participarea actorilor implicați.

Dezvoltare durabilă, sustenabilă, implică satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi; pentru ca dezvoltarea să fie durabilă, trebuie să țină seama de factorii sociali și de mediu, să evalueze consecințele pe termen lung36.

Metodologiile de evaluare integrată37 a propunerilor de dezvoltare urbană sunt ghidate de convingerea că sustenabilitatea presupune satisfacerea simultană a celor trei criterii -ecologic, social, economic.

3.    Folosirea resurselor umane locale.

Organizarea unui târg anual pentru comercializarea produselor realizate de meșteșugarii tradiționali și a celor create în centrul multicultural.

4.    Asigurarea diversificării locuirii.

înființarea unui centru multicultural unde să se desfășoare activități meșteșugărești tradiționale specifice persoanelor de etnie roma. în acest centru se va pune la dispoziție infrastructura necesară dezvoltării unui atelier de creație specific, (ex.: căldărarii - se ocupă cu realizarea produselor din tablă; fierarii - realizarea potcoavelor și a diverselor unelte; argintari; tinichigii etc.).

4.1.3. Regenerare Urbană Ferentari - Domeniul Ecologic

1.    Asigurarea unui sistem de transport durabil.

Să promoveze formule de transport alternativ, îmbunătățirea conexiunilor pentru transportul în comun, să stabilească trasee pietonale și pentru biciclete, realizarea unui sistem integrat de parcări etc.

2.    Promovarea măsurilor de îmbunătățire a spațiilor verzi existente și crearea de noi spatii verzi.

Implicarea elevilor din școli în ceea ce privește mentenanță spatiilor verzi din școli.

3.    Utilizarea de soluții pentru protecția mediului.

•    Diseminarea fenomenului de tip cauză-efect între mediul curat și mediul sănătos de conviețuire;

•    Amenajarea spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri și locuri de joacă);

•    Dotarea cu mobilier urban a spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri și locuri de joacă);

•    Refacerea spațiilor verzi degradate și plantarea de copaci;

•    Inserarea de resurse regenerabile de energie în clădirile publice sau aflate în administrație locală, pentru a diminua poluarea și pentru a eficientiza consumul de energie;

•    Instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic (control centralizat, soluții de iluminat cu un consum scăzut de energie sau instalarea de panouri fotovoltaice);

•    îmbunătățirea condițiilor de viață prin managementul adecvat al deșeurilor;

•    Creșterea eficientei energetice și promovarea planului de acțiuni pentru îndeplinirea obiectivelor memorandumului Orizont 2020.

4. Promovarea managementului integrat al deșeurilor.

•    Campanie de conștientizare și de educare a populației cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor;

•    Implementarea modelului optim de colectare selectivă, funcție de caracteristicile, fizice, teritoriale, urbanistice, economice ale zonei;

•    Instalarea tonomatelor pentru reciclare PET uri și alte deșeuri de ambalaje sau baterii/acumulatori, în urma cărora persoanele care reciclează vor primi bonuri valorice cu care vor putea achiziționa produse alimentare magazinele de tip Economat din Sectorul 5.

•    Gestionarea inteligentă a deșeurilor și stocarea acestora în subteran, prin platforme îngropate pentru colectare selectivă, pentru a îmbunătăți aspectul si calitatea mediul înconjurător.

Obiective prioritare

Măsuri / priorități

Obiectiv strateg DOM

ic: REGENERARE URBANĂ FERENTARI

ENIUL SOCIAL - SOCIETATE

Recuperarea spatiilor publice si crearea de noi spatii publice.

Transformarea spațiilor publice din zonele ghetorizate în zone de promenadă și de interes, cu spații largi care să permită socializarea.

Asigurarea unui climat urban (aspect și facilități) care să diminueze tendințele de enclavizare.

Demolarea blocurilor ghetorizate și a construcțiilor neautorizate, construirea de locuințe de necesitate, construirea de noi locuințe sociale, care sa fie în concordanță cu cerințele și așteptările programului Orizont 2020.

Schimbarea structurii sociale prin masuri de gestionare a conflictelor și prin măsuri de integrare socială.

Capitalul uman este o resursă importantă a zonei, care trebuie păstrată, însă dezvoltată și responsabilizată.

Păstrarea identității culturale a cartierului, prin valorificarea toponimiei, a reperelor culturale și istorice.

Utilizarea resurselor (activităților) culturale specifice zonei ca mijloc de aglutinare a societății.

Dezvoltarea sentimentului de apartenență la comunitate, prin promovarea valorilor locale (culturale, sportive,

1^?

^0^ Primăria Sectorului 5 al Municipiului București

artistice, politice, etc.).

Asigurarea accesibilității și a mobilității.

Dotarea tuturor clădirilor ce aparțin domeniului public cu rampă de acces, astfel încât accesul să fie facil și pentru persoanele cu dezabilități fizice.

Identificarea zonelor unde există persoane nevăzătoare și montarea de panouri de circulație care sa avertizeze persoanele non văzătoare, în scopul reducerii vitezei și a evitării accidentelor.

Obiectiv strategic: REGENERARE URBANĂ FERENTARI - DOMENIUL ECONOMIC

încurajarea activităților economice și promovarea diversificării acestora.

Susținerea activităților populației de etnie romă (meșteșug tradițional), promovarea societăților comerciale unifamiliare și care să promoveze tradițiile zonei.

Asigurarea de investiții durabile.

Abordarea integrată a implementării proiectului de dezvoltare urbană reflectă sustenabilitatea, pe toate cele trei criterii - ecologic, social, economic.

Folosirea resurselor umane locale.

Organizarea unui târg anual pentru comercializarea produselor realizate de meșteșugarii tradiționali și a celor create în centrul multicultural.

Asigurarea diversificării locuirii.

înființarea unui centru multicultural unde să se desfășoare activități meșteșugărești tradiționale specifice persoanelor de etnie romă. în acest centru se va pune la dispoziție infrastructura necesară dezvoltării unui atelier de creație specific.

Ex: căldărarii - se ocupă cu realizarea produselor din tablă, fierarii - realizarea potcoavelor și a diverselor unelte; argintari, tinichigii etc..

Obiectiv strategic: REGENERARE URBANĂ FERENTARI - DOMENIUL ECOLOGIC

Asigurarea unui sistem de transport durabil.

Să promoveze formule de transport alternativ, îmbunătățirea conexiunilor pentru transportul în comun, să stabilească trasee pietonale și pentru biciclete, realizarea unui sistem integrat de parcări etc..

Promovarea măsurilor de îmbunătățire a spațiilor verzi existente și crearea de noi spații verzi.

Implicarea elevilor din școli în mantenanța spațiilor verzi din școli.

99

Utilizarea de soluții pentru protecția mediului.

Diseminarea fenomenului de tip cauză-efect între mediul curat și mediul sănătos de conviețuire;

Amenajarea spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri și locuri dejoacă);

Dotarea cu mobilier urban a spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri și locuri dejoacă);

Reabilitarea termică a blocurilor prin anvelopare și izolare termică a ferestrelor.

Refacerea spațiilor verzi degradate și plantarea de copaci. Instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic (control centralizat, soluții de iluminat cu un consum scăzut de energie sau instalarea de panouri fotovoltaice); Inserarea de resurse regenerabile de energie în clădirile publice sau aflate în administrație locală, pentru a diminua poluarea și pentru a eficientiza consumul de energie; îmbunătățirea condițiilor de viață, prin managementul adecvat al deșeurilor;

Creșterea eficienței energetice și promovarea planului de acțiuni pentru îndeplinirea obiectivelor memorandumului Orizont 2020.

Promovarea managementului integrat al deșeurilor.

Campanie de conștientizare și de educare a populației cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor;

Implementarea modelului optim de colectare selectivă, funcție de caracteristicile, fizice, teritoriale, urbanistice, economice ale zonei;

Instalarea tonomatelor pentru reciclare PET uri și alte deșeuri de ambalaje sau baterii/acumulatori, în urma cărora persoanele care reciclează vor primi bonuri valorice cu care vor putea achiziționa produse alimentare magazinele de tip Economat din Sectorul 5.

Gestionarea inteligentă a deșeurilor și stocarea acestora în subteran, prin platforme îngropate pentru colectare selectivă, pentru a îmbunătăți aspectul și calitatea mediul înconjurător.

5. Planul de acțiune al proiectului Regenerare Urbană Ferentari

5.1. Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă

Definiție: inovația socială este o soluție structural nouă la o problemă socială, soluție care produce o schimbare socială în sensul unei îmbunătățiri a situației existente și a unei creșteri a calității vieții pentru grupuri de indivizi, comunități și societate în ansamblu, soluție care a fost difuzată și adoptată și al cărei principal scop nu este profitul unui grup de persoane. Grupul țintă este populația cartierului Ferentari.

Infrastructură

1.    în zonele de blocuri de tip ghetou trama stradală prezintă blocaje și discontinuități -modificarea tramei stradale, respectiv deschiderea străzilor blocate, închise între blocurile respective - accesul și intervenția rapidă a ambulanțelor, a poliției, a pompierilor în cazuri de criză, reducerea criminalității, acces și control permanent în zonele respective;

2.    Nu există accesibilitate și mobilitate urbană între punctele Pieptănari - ieșirea spre Giurgiu. De asemenea, această zonă trebuie valorificată comercial - economic, cu efect implicit de dezvoltare asupra sectorului - construirea unui bulevard care să lege zona Pieptănari și ieșirea spre Giurgiu;

3.    Existența unui număr de străzi nefuncționale - repararea și modernizarea acestor străzi, crearea infrastructurilor pe verticală a acestora.

Mobilitate urbană și locuire

1.    Nevoia de a ne alinia la obiectivele europene în materie de reducere a emisiilor de carbon ne obligă la inserarea formulelor de transport alternativ, la îmbunătățirea conexiunilor pentru transportul în comun, la realizarea traseelor pietonale și a celor pentru biciclete, la realizarea unui sistem integrat de parcări al sectorului, care să includă și cartierul Ferentari.

2.    Condițiile improprii de locuire din blocurile zonelor de ghetou - supra-aglomerarea masivă, spațiile și instalațiile comune (curent, canalizare, apă etc.) învechite, deteriorate și/sau insalubre, lipsa utilităților, condițiile de trai extrem de proaste (umezeală, igrasie, frig, mizerie, gândaci) ce pun în pericol sănătatea majorității locatarilor din zonă - Demolarea blocurilor ghetorizate și a construcțiilor neautorizate, construirea de locuințe de necesitate pentru relocarea familiilor din zonele demolate, construirea de locuințe sociale, care sa fie în concordanță cu cerințele și așteptările programului Orizont 2020.

3.    Gradul de degradare al spațiilor verzi - refacerea spațiilor verzi, amenajarea spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri și locuri de joacă), dotarea cu mobilier urban a spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri și locuri de joacă), plantarea de copaci;

4.    Nevoia de a ne alinia la obiectivele europene în materie de eficientizare energetică și, în plus, creșterea gradului de confort al populației în sectorul rezidențial -Reabilitarea termică a blocurilor prin anvelopare și izolare termică a ferestrelor, izolarea și repararea acoperișurilor blocurilor, repararea subsolurilor; instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic (control centralizat, soluții de iluminat cu un consum scăzut de energie sau instalarea de panouri fotovoltaice) în parcuri, în clădirile publice, în școli, licee, grădinițe, etc.;

Educație

1.    Nevoia de a ne alinia la obiectivele europene în materie de eficientizare energetică, îmbunătățirea infrastructurii educaționale - modernizarea și reabilitarea termică a școlilor și grădinițelor.

2.    Existența unei cereri semnificative de locuri de școlarizare și supraaglomerarea școlilor din zona centrală (datorate poziționării centrale și a gradului înalt de calitate al actului educațional), în defavoarea gradului mare de neocupare al școlilor periferice și marginalizate - soluția optimă și emergentă este construcția de noi școli și grădinițe.

3.    Atingerea obiectivului reducerii abandonului școlar, fenomen prezent în ZUM Ferentari - amenajare de cantine și implementarea programului de școală după școală în structurile în care sunt necesare.

Ocupare

Cursuri deformare si/sau reconversie profesionala

Consiliere si mediere pentru ocuparea unui loc de munca

Acces la servicii

Comunitate și imagine publică



INFRASTRUCTURĂ UTILITĂȚI:

1

Apă - canal

2

Energie electrică

3

Gaze

4

Agent termic

5

Salubritate

INFRASTRUCTURĂ TRANSPORT

1

Accesibilitate rutiera - direcția circulații

2

Transport public - RATB

INFRASTRUCTURĂ DE SECURITATE

1

Politie

2

Jandarmerie

3

Inspectorat do Urgență + Pompieri

INFRASTRUCTURĂ SANITARĂ

1

Spitale de urgentă

2

Clinică de specialitate

3

Dispensar

4

Medicină de familie

5

Sistemul de ambulață

INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIONALĂ

1

Creșă

2

Grădiniță

3

Școală Gimnazială

4

Liceu

5

Unitate de formare profesloanlâ


INFRASTRUCTURĂ LOISIRE

1

Spatii verzi

2

Locuri de Joacă

3

Spații sport - outdoor-*indoor

INFRASTRUCTURĂ CULTURALĂ

1

Centru cultural

2

Bibliotecă

3

Centru Religios

4

Spatii spectacole

5

Cinematograf - Teatru

1

NFRASTRUCTURÂ COMUNICAȚII

1

Telefonie

2

Internet

3

Postă

4

TV + radio

INFRASTRUCTURĂ ADMINISTRATIVĂ

1

Primărie - centru de Informare cetățeni

2

taxe si Impozite

INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ

1

Centru social

2

Unltati de consiliere si sprijin

ECONOMIE

1

Spații de birouri

2

Spa(ii comerciale

3

Spatii de producție

4

Servicii HORECA


Sursă: Ghid consultativ pentru dezvoltarea integrată a cartierului Ferentari, MetaSpace.


Practicile propuse în proiectul de Regenerare Urbană Ferentari sunt apreciate ca inovații sociale38 pentru că:

•    Răspund unei probleme sociale sau unei nevoi sociale deficiente, nesatisfăcute sau inexistente;

•    Sunt o soluție la problemele sociale existente - activitate sau un .serviciu inovativ, poate fi o schimbare de proces, de produs, o schimbare organizațională sau de finanțare;

•    Au un element de noutate - acțiunile vor fi percepute ca noi în contextul în care sunt aplicate;

•    Au potențialul de a produce schimbare socială. Soluția nouă trebuie să producă o schimbare structurală culturală, normativă sau regulatoare a societății;

•    Produc un beneficiu pentru grupuri de indivizi, comunități, societate în ansamblu și nu pentru indivizi particulari. Inovația socială nu este produsă cu scopul de a satisface nevoile unui individ anume sau ale grupului său de proveniență, ci are un impact dincolo de acesta, la un nivel macro;

•    Scopul principal al inovațiilor sociale din RUF nu este profitul: inovațiile sociale constau în „activități și servicii inovative motivate de scopul de a răspunde unei nevoi sociale, difuzate prin organizații, indivizi sau întreprinderi al căror scop principal este social";

•    Difuziunea și adoptarea unor soluții sunt condiții necesare pentru a defini respectiva soluție drept inovație socială.

5.2. STRATEGIE DE INTERVENȚIE:

5.2.1. ZONA LIVEZILOR/ZONA IACOB ANDREI/ZONA ZĂBRĂUȚI:

PUNCTE NEVRALGICE ALE DEZVOLTĂRII CARTIERULUI FERENTARI

Prima etapă în amplul proces de regenerare a cartierului Ferentari s-a materializat sub forma necesității de a interveni asupra a trei zone ce au fost desemnate de către Direcția Strategii Și Programe De Dezvoltare Durabilă din cadrul Primăriei sector 5 ca reprezentând principalele focare de disfuncții urbane, dar și sociale economice, sanitare, etc.

în urma analizei zonelor propuse, țesutul adiacent străzii Livezilor a fost desemnat prim punct de intervenție. Criteriile de analiză au urmărit următoarele aspecte:

•    Starea rețelei carosabile (stare de degradare | posibilitate de acces | grad de legătură cu principalele artere);

•    Starea infrastructurii tehnico-edilitare;

•    Starea locuințelor colective (degradare | compartimentare | nr. locatari / mp | însorire);

•    Starea locuințelor individuale (degradare | supraf. construită/supraf. proprietate | grad de aglomerare);

•    Starea sanitară generală a cartierului (aspect general | gradul de risc de îmbolnăvire cu boli precum SIDA | hepatită tip C | TBC, etc);

•    Spații verzi accesibile;

•    Spații de joacă pentru copii;

•    Echipamente urbane (prezența dar și relevanța lor în context);

•    Prezența agenților economici.

Criteriile descrise presupun un mod facil de cuantificare si comparare rapidă a variabilelor menționate anterior. Deși aceste criterii alese vizează în mod special aspecte ce țin de cadrul urban, dimensiunea umană este afectată în mod direct de contextul în care își desfășoară activitățile cotidiene. Coroborând studiul realizat cu indicatori ai zonelor din cartierul Ferentari, puși la dispoziție de către Direcția Strategii Și Programe De Dezvoltare Durabilă din cadrul Primăriei sector 5 rezultă nevoia de intervenție asupra infrastructurii zonei Livezilor ca fiind prioritară. Măsurile propuse pentru zona Livezilor a cartierului Ferentari pot fi extrapolate și traduse contextual și pentru zonele lacob Andrei, respectiv Zăbrăuți, cadrul urban prezentându-se în mod similar, cu aceleași probleme identificate, ceea ce diferă fiind ponderea disfuncțiilor sau gradul de risc.

5.2.I.I. MĂS U R I DE INTERVENȚIE:

(detaliere zona Livezilor)

Măsurile de intervenție se referă la etapele de regenerare urbană

Punctul spre care converg problemele principale ale zonelor în analiză este inconsecvența rețelei carosabile.

REZOLVAREA ACCESIBILITĂȚII:

Principala disfuncție a cadrului urban a zonei Livezilor este starea tramei stradale. Situația actuală se prezintă sub forma unei arii greu de penetrat, o zonă foarte puțin accesibilă unde carosabilul înregistrează o serie de întreruperi. Există o singură axă în interiorul țesutului care leagă limita de vest a zonei: Șoseaua Humulești, de limita de est: Prelungirea Ferentari, axa fiind alcătuită din străzile C. Bălan și Soldat Tunsu Petre. Pe direcție N-S nu există în prezent o axă continuă care să lege limitele ariei în studiu, (limită de nord: Str. Trompetului | limită de sud: Str. Artur Gorovei). Așadar situația actuală pentru zona Livezilor se prezintă astfel:

•    axe continue ce traversează teritoriul în analiză pe direcția N-S: 0

•    axe continue ce traversează teritoriul în analiză pe direcția E-V: 1

Se observă o lipsă a permeabilității care este specifică cartierului, în multe cazuri, străzile cu lipsă de continuitate fiind un gest voluntar al locatarilor ce au ocupat în mod abuziv domeniul public, întrerupând comunicarea rețelei carosabile.

Acest tip de situație încurajează activitatea infracțională întrucât se creează premisele generării de enclave, zone greu de penetrat, cu un grad scăzut de accesibilitate, zone ușor de controlat de către grupuri infracționale.

Situația actuală a carosabilului se caracterizează prin:

•    lipsa de ierarhizare a străzilor aflate în interiorul zonelor analizate;

•    lipsa axelor de penetrare a țesutului cartierelor;

•    întreruperea abuzivă a carosabilului prin ocuparea domeniului public cu anexe | dependințe;

•    îngustarea abuzivă a carosabilului prin ocuparea domeniului public cu anexe | dependințe;

•    dimensionarea străzilor la mai puțin de 7 metri;

•    stare generală proastă a a carosabilului;

•    lipsa legăturilor cu artere mari ale zonei.

Rețeaua de străzi pare să fie principala problemă care afectează zonele Ferentari, lacob Andrei și Zăbrăuți. Efectul unei rețele deficitare nu se traduce doar sub forma unei structuri urbane greu de penetrat și în consecință greu de controlat. Sfera socială este și ea afectată de lipsa de coerență, la fel ca și dimensiunea economică sau cea sanitară. Aceste aspecte fac ca tratarea tramei stradale să devină prioritară în procesul de regenerare urbană a cartierului Ferentari.

Consecințe ale rețelei carosabile actuale:

•    puncte nevralgice în interiorul cartierului, zone greu accesibile, cu precădere acolo unde strada nu se continuă;

•    favorizarea criminalității și a activităților grupurilor infracționale prin generarea unor spații ușor de controlat (punctele nevralgice amintite anterior) și greu de supravegheat de către autorități;

•    descurajarea activității agenților economici locali;

•    disfuncții urbane cu privire la vecinătățile imediate, supra-aglomerarea țesutului prin alăturarea de locuințe individuale în imediata apropiere a locuințelor colective

•    probleme de însorire, generate de relația de vecinătate între construcții descrisă anterior;

•    favorizarea dezvoltării unui mediu insalubru:

•    mobilitate scăzută a locatarilor.

Se determină o relație directă între modul în care trama stradală este configurată în prezent și starea generală a zonelor analizate. Lipsa intervenției asupra axelor carosabile face orice altă intervenție să devină nulă ca efect în timp foarte scurt, cauza principală fiind lipsa de permeabilitate a cartierului.

Este nevoie ca acest suport să devină coerent și permeabil, ceea ce creează premisele unor intervenții ulterioare mai puțin agresive, însă în lipsa unei trame stradale adaptată la nevoile actuale nu vor putea fi rezolvate într-un mod integrat probleme de ordin social, economic, sau sanitar, acestea fiind principalele sfere afectate în prezent de tramă.

Promotorul rezolvării carosabilului nu este reprezentat de nevoia de infrastructură pentru mijloace personale sau publice de transport. Mobilitatea este un beneficiu direct al intervenției pe structura carosabilului, însă mai importante sunt beneficiile ce țin de sfera socialului, afectarea în sens pozitiv a calității vieții locatarilor, crearea unor premise de dezvoltare ulterioară integrată, pe baza unui baze permisive care se devină adjuvant pentru măsurile viitoare.

Consecințe ale rezolvării rețelei carosabile:

•    permeabilizarea zonei;

•    creșterea siguranței populației;

•    decongestionarea cartierelor afectate de supra-aglomerare ca o consecință directă a tramei stradale deficitare;

•    străpungerea pe direcțiile N-S și E-V a țesutului supra-aglomerat și stabilirea de relații directe între teritorii ale cartierului și axele principale de delimitare;

•    încurajarea economiei locale, a agenților economici din sfera IMM-urilor;

•    creșterea mobilității populației;

•    dezvoltarea spiritului civic în relația cu un cartier aliniat la standarde sanitare actuale;

•    încurajarea dezvoltării imobiliare, regenerarea cadrului urban construit.

Beneficiile unei coerențe la nivel de rețea carosabilă depășesc în aceste cazuri aspecte ce țin de fluidizarea traficului și sporirea mobilității. Se conturează premise pentru începerea înlocuirii fondului construit, atât al celui de locuințe colective, cât și al țesutului dens, de locuințe individuale insalubre.

Doar prin obținerea unui cadru de lucru aliniat la nevoile contemporane se poate trece la o etapă următoare în procesul de regenerare urbană, care să abordeze aspecte ce țin de domeniul eficienței energetice sau de stimularea comunității ca participant activ la viața urbană.

Pentru ca implementarea unor programe de acest fel să fie facilă proiectul trebuie să fie dezvoltat în mod integrat respectând o perspectivă durabilă. Deși intervenția asupra rețelei de străzi nu pare o măsură suficient de curajoasă, implicațiile pe care le are asupra unei situații care se încadrează în parametri asemănători celor din zona Livezilor depășesc cu mult beneficiile directe, imediate.

O consecință a reconfigurării într-un mod responsabil a tramei stradale, în cazul particular al zonei Livezilor, o reprezintă obținerea chiar în centrul ariei de studiu a unu spațiu degajat, un spațiu liber ce poate fi potențat sub forma unui SPAȚIU PUBLIC viu, activ, relaționat la cadrul urban pe care va ajunge să îl reprezinte. Beneficiile unui astfel de loc se traduc de la efectul de identificare cu spațiul, la însușirea lui de către comunitate ca grup și de fiecare individ în parte în mod particular, la transformarea în loc de exprimare publică a nevoilor colectivității, etc..

Miza proiectului de regenerare urbană pentru zona Livezilor ajunge să fie tradusă sub forma valențelor pe care le poartă un spațiu public și cum acestea se pot răsfrânge asupra vecinătăților imediate, dar și mai departe de granițele parcelelor direct conectate, în condițiile în care există acel necesar suport (trama coerentă a parcelarului și a carosabilului).

Zona Livezilor, prin starea actuală în care se regăsește, a presupus o abordare etapizată a acestei prime măsuri generale, cea de permeabilizare a țesutului.

1. prima etapă propusă este identificarea parcelelor ce pot fi eliberate prin expropriere astfel încât să fie obținute o serie de axe N-S și E-V care traversează întregul țesut al cartierului, legând teritorii interioare zonei Livezilor de cartierele învecinate. Se propun intervenții minime necesare de exproprieri pentru găsirea unor trase optime care să străpungă parcelarul deficitar al zonei. în această primă etapă de intervenție se identifică și se propune rezolvarea acelor puncte nevralgice principale descrise anterior.

Se identifică discontinuități ale tramei și se propun în locurile respective punți de continuitate prin minime agresări de fond construit sau de terenuri libere, dar aflate în proprietate privată.

Sunt necesare, așa cum este menționat anterior în cadrul documentului, străpungeri atât ale țesutului de locuințe colective, cât și ale țesutului de locuințe individuale, scopul fiind crearea unei rețele permeabile ce posedă capacitatea, în această fază de dezvoltare, de a crește mobilitatea locuitorilor, asigurând în același timp un grad mai mare de siguranță al domeniului public. Cele două tipologii de intervenție (pe situri construite și respectiv pe situri neconstruite dar aflate în proprietate privată) sunt instrumente necesare în regenerarea urbană a zonei Livezilor, accesibilitatea fiind o miză importantă în cazul de față din care derivă beneficii ce aparțin sferelor sanitare, sociale, economice.

Se obține o zonă cu un grad mai mare de articulare, ce permite dezvoltări integrate ulterioare, oferind o sporită flexibilitate de potențare a spațiului disponibil.

(scenariu post-intervenție)

•    axe continue ce traversează teritoriul în analiză pe direcția N-S: 2

•    axe continue ce traversează teritoriul în analiză pe direcția E-V: 4

2.    a doua etapă propusă constă în ierarhizarea străzilor, în stabilirea de relații între străzile colectoare și țesutul adiacent, determinarea parcelelor ce vor deveni importante pentru economia zonei Livezilor, etc. Se propune în acest sens sporirea capacității celor două axe ce ajung în acest stadiu al proiectului să traverseze cartierul, fiind vorba de Strada Livezilor și strada Soldat Tunsu Petre.

Importanța axului N-S (Str. Livezilor) este generată de poziția relativă la limitele zonei desemnate, aflându-se la distanță egală de Șoseaua Humulești (vest) și Prelungirea Ferentari (est).

Strada Soldat Tunsu Petre prezintă un profil favorabil pentru a deveni o stradă colectoare majoră, nu doar prin poziția în zona de analiză, dar în special prin continuitatea pe direcția E-V pe care o stabilește cu alte cartiere învecinate.

Intersecția acestor două artere principale ale zonei generează, prin retrasarea lor, un spațiu central (relativ la zona de analiză) liber, degajat de fondul construit, spațiu ce se obține în mod natural din profilul actual al străzilor. Acest punct de inflexiune (viitor spațiu public) prezintă avantajul de a fi plasat în interiorul zonei Livezilor, ceea ce facilitează dispersia intervențiilor de regenerare urbană din centru spre zonele limitrofe.

Importanța intervenției (spațiul public) este așadar susținută de poziția în sit, fiind accesat și astfel potențat chiar centrul zonei Livezilor, ceea ce face ca rezultatul să fie mai ușor difuzat asupra vecinătăților imediate.

3.    a treia etapă în dezvoltarea rețelei carosabile a zonei Livezilor presupune o rezolvare a situației străzilor ce nu au continuitate, acestea reprezentând bariere în dezvoltarea țesutului cartierului. Conectarea la țesutul deja existent a arterelor blocate voluntar prin ocuparea abuzivă a spațiului public sau a celor prevăzute sub formă de căi de acces, cu o secțiune îngustă ce nu permit practicarea lor în mod uzual definitivează intervenția de permeabilizare a zonei, crescând potențialul de dezvoltare, implicând nu doar problema de accesibilitate ci și subiecte ce țin de dimensiunea socială sau de ordin economic (devenite deja laitmotiv al ghidului).

Ceea ce se obține într-un termen scurt, ca rezultat palpabil imediat este o relație directă între principalele zone de tranzit ale cartierului, potențate economic într-un mod sporit (axele N-S și E-V ce traversează neîntrerupt țesutul și ajung să beneficieze de un profil lărgit al străzii) și parcelele zonei ce nu beneficiază de o relație directă cu principalele rute carosabile.

Concluzii ale intervenției asupra carosabilului (zona Livezilor):

•    Propunerile de rupere a țesutului construit în scopul permeabilizării zonei prin crearea de punți între arterele ce prezintă discontinuități se face doar în cazul în care raportul efect/efort este supraunitar (se urmărește dezvoltarea organică a cartierului, iar efectul este măsurat pe termen scurt mediu și lung)

•    Se urmărește o dezvoltare în concordanță cu arterele de legătură ale zonei analizate (conectarea în special pe direcția E-V a străzilor interioare cartierului cu punctele de tangență ale arterelor exterioare cartierului, rezultând un grad crescut de mobilitate într-un sens radial, în conformitate cu specificul cadrului urban al capitalei).

•    Dezvoltarea tramei stradale este realizată în strânsă legătură cu dezvoltarea parcelelor și a fondului construit, ținând cont de indicii puși la dispoziție de către Direcția Strategii Și Programe De Dezvoltare Durabilă din cadrul Primăriei sector 5 (dezvoltare integrată).

•    Prin permeabilizarea zonei (miza principală a propunerii de regenerare a rețelei de străzi) sunt afectate în mod pozitiv aspecte ce țin de cadrul siguranței cetățeanului, aspecte de ordin social, economic, sanitar, etc.

•    Intervenția asupra carosabilului creează premisa obținerii unui spațiu public situat în centrul cartierului.

•    Sunt generate mai multe spații degajate ce pot fi potențate sub forma de spații verzi.

•    Prin intervenția asupra întregii rețele de străzi, dar cu o concentrare pe zona centrală sunt conturate premisele de dezvoltare pentru zone ce nu sunt direct afectate (raport bun efect / efort).

90k


PLAN DE ACȚIUNE -zona Livezilor-

Deoierweaproc6*uii»t d* rslocere • bszel HAT8 «I ««hlxrttonsre* (•renului Uolree incolorul


Elaborarea studrtor de IszaMMata ăl redactarea eetatetor «ta sarei»l perrtruprolevăw»» Imobilelor propuse pe terenul baze! ItATB altora Unirea Tricotam!


I Studierea cu «copul smentaril «au modificării legilor ce tacadreaza «au Influențează acțiunile propuae Propunerea de amendamente sau modificări ale legilor ce taeedrexxe sau infîvsntaaz* acțiunile propuse Coasuftarea publicului, precum al a entHaSiorcu'ta»p8csta «octjriTeconomk asu cultural le viata centanduT


300k

90k

5000k

5000k

90k

5000k

500k

GOOk


Crearea cedrului legai pentru btiereontdle propusa, prin Introducerea In noul PUZ el Sectorului S.

> reperele» de planificare urbana Identificata ta Planul «ta Atritane.    ___


Relocarea bazei RATB ai achiziția terenulutltalrea Tricotatul


Construirea locuințelor aodele al a centrului de cartier pe terenul tastei baze RATBiltora Unirea Tricolorul.


Demararea procesului da aiproplars a Imobilelor iritate In etapa 1 a atrapungorll “UvozHor”


Proiectare el autorizarea propunerilor Imobiliare pe terenul exproptata In etapa 1 a străpungerii "Livezilor"


Relocarea locatarilor Imobilelor ce tac parte din etapa 1 a străpungerii "Livezilor” In locuințele de necesitate


Exproplera si daramare 1


>r pentru prima etapa a străpungerii "UvazlloT


InterventH da optimizare a tramei stradele vitele In etapa 1 a străpungerii "Uvezllor" «I implementare dotări urbane


Cunttiuiree Imobilelor vizete ki etapa I a străpungerii "Uvezllor"


Relocarea tace tarilor din locuințele de neceelteteln noile Imobile construita


90k

5000k

500k

2500k


Demararea prooreulul de «apropiere e Imobilelor vizele In etapa 2 a străpungerii "Livezilor"


Proiectare sl autorizarea propunerilor Imobiliare pe terenul exproplate In etapa 2 a atrepungeril "Livezilor


Relocarea locatarilor Imobilelor ce fac parte din etape 2 a străpungerii "Livezilor” In locuințele de necesitat*


Exproplera al daramare Imobilelor pentru «tapa a 2-a străpungerii "UvezUor*


Intervenții da optimizare a tremei «tratata vizata In etapa 2 a străpungerii • UvezUor” el Implementare dolari urbane


Conatrulrea Imobilelor vizata In etapa 2 a străpungerii "Urărilor"


Relocarea tace terilor din locuințele da necealtataln noii» imobile construi»


Demareree procesului de «apropiere a Imobilelor vizate In etapa 3 a străpungerii "LtvezUor"


90k

5000k

1500k

SOOk


Proiectare el autorizarea propunerilor Imobiliare pe terenul exproplate In etapa 9 » străpungerii "livezilor"


Relocarea tacetarttar Imobilelor ce toc parte din etapa 3 « străpungerii "Livezilor" In locuințele de necesdaW


Exproplera al daramare imobuete» pentru etapa 3- a străpungem "Livezilor"


IntarvsntM de optimizare a tramei a bata le vizeta ta etapa 3 > străpungerii "Uveritor*


Conetnrirea (mobilelor vizate ta etapa 3 a străpungerii "Livezilor"


Relocarea locatarilor din locuințele de necesitatei» noile Imobile construita


90k


/ Demararea procesului «ta czproptare a tatobiietor vwata ta atap*< < țtraptmpdfH "LțwuBor


Proiectare sl autoritare» propunerilor Inwblltare pe terenul «zpropiete Inștapa 4» străpungerii "UvezHot”




38 840 000 Euro


Sursă: Ghid consultativ pentru dezvoltarea integrată a cartierului Ferentari, MetaSpace.

Zonele: IACOB ANDREI | ZĂBRĂUȚI

Prin extrapolare, măsurile propuse pentru proiectul pilot: Zona Livezilor - regenerare urbană, pot fi adaptate contextual și traduse material astfel încât să fie pliate după variabilele particulare ale celorlalte două puncte nevralgice din cartierul Ferentari și anume

zonele lacob Andrei și Zăbrăuți.

Problemele de fond rămân neschimbate:

•    tramă stradală necorespunzătoare;

•    fond construit nealiniat la standardele actuale;

•    lipsa echipamentelor urbane;

•    probleme de însorire;

•    supra-aglomerare;

•    probleme de vecinătate: locuințe colective - locuințe individuale;

« probleme de ordin sanitar;

•    lipsa prezenței agenților economici locali;

•    prezența grupurilor infracționale.

Ceea ce diferă este ponderea în care fiecare aspect afectează starea generală a cartierului.

PLAN DE ACȚIUNE -zona lacob Andrei

PIAN Of ACȚIUNE

ZÎÎ7

Jîi»

Z?7î

2011

Z?M

ZONA IAC0B ANDREI

1

2

J

4

1

2

J

4

1

2

)

4

1

2

3

4

1

2

3

4

1

2

>

4

DCUAAUCA CKXlSUUfl DC CIANCiCAAfc Ptli HKXTAAI ♦ CUtOAMC Sl l'.UW

«aîfhte?;»

PUC.

IDCSO.OTAAC PWKCWMI • OttAUCXC OOCUWÎMttK MCKWA • A'.'VÂUI

I

«MUUW PPOCCSUU DC «UXAAC A CAZtl AATJ.. DXOJ AMWtl (MWCAPC STMÎfGOM

ACWlTKXWUA liOUUl UAW PINTAy RUOCUCA M2O HAT»

ClAMWU STUDII OR M f GĂtUfWf Sl A CMTtlfMDC SAXONI PtNTXU SUDUIA BAZA MII

(UCU (ARCAlUOAAUW « COMIKl'iM HRIBI NOUA BAZA RAIB

10000k

MZAIXf».

WUIAXIA BAZfl RAIB • 0C2UCCIAACA CllCl DA IAC09 ANOftCI ICNAUZUI lUCRAft)

DCWAMUA PlCaSUlUIDC PMMCTAU A WWW <tKTAV K CUICH (ZIAN* WI STRAItMCA|

tUfOSUf COttWSM AWUCtUAA | MS(M«tt»MMOf(TA!«JUlW

1

(1A»W£A SHWOACt CFZAiUIAlC Sl A (MUUM Of S*A« «MIPV ONTRU K CA«1«

cuBouuAcwinBW tcwkc fikiru cernu m cakm*

«OUS W C0WUTAK A PCWATIO

woasAtfÂfffwww | AftutAttAMwauu

UtCUIAAMlUOAMW W U/ttlWMt fWIWClNIIlW W CM»M| «MUMA

2500k

ClMWMtMTin

QAUA W KXOMrt A CWÎAWW DC CAAW

0C MAMAIA PROCCSUIUI DC PMMCÎAU AIDCUWIflOR 0C MOSHAIț lUAVncUC SIMKGOI

i

CIAIOMW COVCUFS DC AAHITCCTURA 1CCSCMNUIA MOtCWUU

UASORARCA STUKAOA M HZASAJTAIC Sl A (MICIM « SUtOI FtCflUADCUWUt DC MUSIIAJC

ClASOAASfA WKemen ItWKI fTMCJ lOCUNTUC oc wasmur

W0CU DC COMUTAM A wuuriti

f*oaw>iAf»DMcr-uiA | abuuaea wofcrwui

ocnnutA nxwAtDA m cowuuai rwriu locvnriu « «avun ♦ amnamm swruu fvkx

2500k

1

«MrtnOtWJWAll

QAACA N KXDÎMTA AlOCUNTOM « WCCVttTC

HNCWHA A>U0* STRICAU ACOtO DNOC NU St WPUN CXfSOf MM |. 10CVM DC hUCAW]

1

iUtou'f* swo» MH2AMTM V A fASTti M « ÎAAOt» ROTAU rtî&ARfll iDCy*K«TIfT«* WtX

&yv^«i aicowa trama siumu w zwaiacm ««ii

AOWTKtflAUA Sl iWtîtW lOOWTHM PKWSt»« «MOUI (CCWOSM P.U2 I

1

t JtCCUWttA IVCPAUM K MV01AH * UXUWIClM COUCTWt Wl COS* «XCî AWRCI (CCW'CAU PUII

««««««îtmaaxmw i> wm kcmowuk u'AWKU*.niț»i>«e*nro»rt bcobw* uauvrio»

5000k

MWWAAUA TMMtl 1TVXUU

(MIM HKIW WW4 «'JXAM.

i

DC MAMITA PftXISUW DC PKMCtAM A HOUM tOCUNTf COtCCTRrt (UAKSlCAM SIMTCCIU)

IIABORUI CCXlCV‘5 DC WWICCTUAA IDCSCUWZA PROf CTANTUIX

CUBOAWCA STUWlM Dt FCZIÎ4JUTC SI A CMTCIOA M !A».CW1 PCNTRU NOU IOV MC COUCTrrt

1

IlAWWÎA RKKCTUOR I[W«[ PCMTWJ NOU 10OFWI CXCCIT/Î

1 ' : :

(JKVTMÎA lUOtWaM DC CMSÎWH FtSTRU HXWUC CDUCTVII♦AVtNUUl SMTU IVIilC JDICCNT |

10000k

cauiwi lociwii toitciht

DARIA N HXOSrtU A NffllO» 10CVWTC COlfOM

MMAAAACA PMWSUUA DC «10W-C A KWUntl KIA’/M2A« (fUWICAU STUTCGICAl

uxv«ncajOMwt

«MAAUCA CONSWTAAI M&Kf • PttttCTt «Fftttt K COWitAAf Sl W?<ftMA« FvSlKA

f.....B-w'1

iDCUAMNA FWCl'UUl CC ACM® 11.1WSWGW» Sl [WOPMSM

4Q000k

«10CAUA W lOOWC IC DC MOSUAJt FWUSt« KBW WA AAI8 PKWfMUTA

ttlOCAWAPCPWAIlfl

KIOCAACA lOCAÎWADMUI WHf UXIWUCCUCTM

_

34 000 000 Euro

Sursă: Ghid consultativ pentru dezvoltarea integrată a cartierului Ferentari, MetaSpace.

5.2.I.2. MĂSU Rl DE INTERVENȚIE:

(detaliere zona lacob Andrei)

Zona lacob Andrei se regăsește în mare parte într-o situație similară cu zona Livezilor însă gradul de afectare al cartierului ca întreg este mai redus, ceea ce se traduce în masuri de intervenție mai puțin agresive. Pot fi identificate ca puncte nevralgice următoarele aspecte:

•    Rețea carosabilă ce înregistrează discontinuități;

•    Gabarit necorespunzător al carosabilului;

•    Alăturări disfuncte între locuințe colective și locuințe individuale, rezultând probleme sanitare, deînsorire, etc.;

•    Lipsa mixității funcționale.

Din categoria disfuncțiilor urgente care necesită intervenții imediate deducem aceeași problemă de fond și anume lipsa transparenței cadrului urban.

Accesibilitatea revine așadar ca prim punct ce necesită rezolvare în procesul de regenerare urbană, asigurând baza necesară implementării următoarelor obiective aflate pe agenda de revitalizare integrată și durabilă a zonei.

în cazul lacob Andrei revitalizarea tramei stradale poate conduce la rezolvarea problemei economice a zonei. Nefiind corespunzător dimensionate, aleile de acces nu au contribuit la încurajarea agenților economici de a potența zona. Ceea ce diferă de zona Livezilor este existența unui teren liber ce poate concentra rezolvarea problemelor cartierului lacob Andrei.

Baza R.A.T.B. reprezintă o resursă importantă de teren ce poate avea un efect asemănător cu cel al spațiului public propus pentru zona Livezilor și anume acela de promotor al regenerării urbane zonale, asigurând menținerea constantă al acestui parcurs de revitalizare.

Dacă în cazul cartierului Livezilor este nevoie de intervenții agresive în țesut pentru a decongestiona zona și a crea oportunitatea generării unor spații noi pentru agenți economici, aducând mixitatea funcțională pe zona centrală, urmând ulterior ca cest tip de intervenție să fie dispersat, afectând parcelele învecinate, cazul lacob Andrei beneficiază deja de un teren degajat de construcții aflat de data aceasta adiacent dezvoltării dense de locuințe colective.

Așadar regenerarea urbană începe tot punctual, afectând de această dată o arie mai mare decât în cazul cartierului Livezilor. Cazul este similar, propunând pentru cartierul lacob Andrei o rezolvare a tramei stradale, ceea ce permite irigarea întregii zone, activând astfel nu doar parcele aflate în direct contact cu actuala bază R.A.T.B. ci și parcele a căror relație se realizează pe baza tramei stradale.

Problema fundăturilor este mai puțin pregnantă decât în cazul precedent, cel al zonei Livezilor, însă pentru a asigura o integrare eficientă a noilor programe propuse pentru zona lacob Andrei (centru medical, centru social, centru cultural, locuințe de necesitate) devine prioritară intervenția asupra rezolvării carosabilului, fiind și motivul pentru care subiectul primește o tratare specială în cadrul propunerii de regenerare urbană a cartierului Ferentari.

Orice tipologie de intervenție de revitalizare într-un context durabil are nevoie de un cadru ce poate susține dezvoltări ulterioare. Structura actuală a zonelor aflate în analiză nu permite implementarea într-un mod eficient a soluțiilor de resuscitare urbană. Deși efectul punctual, strict pe zona de implementare, poate fi unul pozitiv și pe termen lung, lipsa posibilității de a atrage zone tangente într-un ritm similar de dezvoltare reduce gradul de justificare a investiției.

Intervenția pe sit în starea sa actuală, indiferent de zonă (Livezilor sau lacob Andrei), atrage cu sine izolarea proiectului propus. Lipsa coerenței tramei stradale, invocată pe parcursul ghidului, anulează capacitatea de punct de inflexiune al propunerilor de revitalizare.

5.2.I.3. MĂSU Rl DE INTERVENȚIE:

(detaliere zona Zăbrăuți)

Un caz particular în proiectul de regenerare urbană îl reprezintă zona de locuințe colective Zăbrăuți. Fiind vorba de o singură parcelă situată în nordul cartierului Ferentari, nu sunt înregistrate probleme de accesibilitate sau de vecinătăți disfuncte. Sunt însă necesare intervenții pe structurile de locuințe colective. Fiecare astfel de intervenție se răsfrânge doar punctual. Se impun în acest caz rezolvări ale problemei de racord la utilități (sistem de canalizare), rezolvări ale problemelor structurale dacă expertiza tehnică indică acest lucru, recompartimentări în măsura în care sunt permise de structura existentă, cât și amenajarea parcelei pe care sunt situate locuințele.

Zona Zăbrăuți va fi ancorată și în consecință influențată de propunerile de dezvoltare ce vor acționa asupra cartierelor Livezilor și lacob Andrei, dar într-un procent mai ridicat, într-o etapă mai târzie de dezvoltare, zona va suferi modificări prin relația directă pe care o va înregistra în raport cu propunerea de bulevard Rocar.

Zona Zăbrăuți gravitează așadar în jurul intervențiilor de amploare mai mare pe care cartierul Ferentari le va înregistra, ceea ce din nou aduce în prim plan necesitatea accesibilități și în consecință a posibilității zonelor adiacente de realizare a dispersiei, odată cu implementarea proiectelor de regenerare.

Sursă: Ghid consultativ pentru dezvoltarea integrată a cartierului Ferentari, MetaSpace.

5.2.2. BULEVARDUL ROCAR:

AXĂ (RE)GENERATOARE

A doua miză în procesul de dezvoltare durabilă a zonei Ferentari o reprezintă trasarea bulevardului "Rocar".

în concordanță cu documentația disponibilă pentru zona Ferentari, se propune, în cadrul proiectului de regenerare urbană, o nouă arteră carosabilă de categoria I pe direcția N-S sub forma bulevardului Rocar (actualele străzi Brăniștari și Cladova).

Se constată următoarele oportunități de dezvoltare:

•    conturarea unei noi artere majore care să preia o parte a fluxului capitalei dinspre centru spre zona de sud (Giurgiu, Măgurele), venind ca alternativă la Șoseaua Giurgiului și la Prelungirea Ferentari.

•    racordarea unor zone ale cartierului Ferentari (lacob Andrei | Zăbrăuți) la o arteră carosabilă principală, ceea ce deschide oportunități de dezvoltare (economică și socială)

•    posibilitatea de exploatare imobiliară a terenurilor adiacente viitorului bulevard

•    activarea bazei Rocar

•    o mai bună relație pe direcția N-S, în special cu centrul Bucureștiuliui, exploatând caracterul radial al capitalei (în continuarea intervențiilor la nivel zonal unde propunerile pentru lacob Andrei și Livezilor se concentrează pe exploatarea caracterului concentric)

•    creșterea mobilității cu un grad mai mare de afectare a populației prin propunerea unei artere de gabarit important

•    definitivarea rezolvării problemei de accesibilitate a cartierului Ferentari prin intersecția viitorului bulevard Rocar cu arterele secundare dezvoltate pe direcția E-V ce leagă cartierele Livezilor și lacob Andrei, activând în același timp și zonele principale de resuscitare urbană pentru cele două zone: spațiul public propus pentru pe strada Soldat Tunsu Petre și reconversia bazei R.A.T.B. ce are ca limită de sud strada Pășunilor, racordată în vest cu strada Soldat Tunsu Petre.

Aportul principal pe care îl aduce noul bulevard propus se rezumă la rezolvarea problemei de mobilitate a locuitorilor zonei Ferentari. Principalul scop este de a facilita o orientare spre un viitor pol dezvoltat în sudul capitalei, nu de a încuraja o supra-aglomerare a centrului, deși o deschidere în acest sens este necesară pentru alinierea cartierului la cadrul urban viu al Bucureștiului.

Așadar prin bulevardul Rocar se asigură importul direcției generale de dezvoltare a Capitalei (sens N-S), iar în același timp se deschide o nouă oportunitate de exploatare a zonei de sud, asigurând accesibilitatea forței de muncă la viitoare puncte de interes, ceea ce asigură încadrarea într-o linie integrată de revitalizare urbană.

Factori implicați:

•    agenți economici majori ce pot potența zona aflată între limita de sud a cartierului

Ferentari si Măgurele

•    locatari ai zonei Ferentari din poziția asigurării unui procent important al forței de muncă

•    autorități locale prin propunerea unor parteneriate publice-private care să faciliteze dezvoltarea zonei

Unul din rezultatele implementării bulevardului Rocar este așadar stimularea economică a zonei prin prisma activării unor situri ce preiau o pondere mult mai importantă la nivel local sau chiar în raport cu întreaga arie a Capitalei.

Derivată a dezvoltării bulevardului Rocar devine și platforma Rocar, o resursă importantă de teren brut ce permite scenarii diverse de dezvoltare, adaptabile feedback-ului ce va fi primit odată cu implementarea primelor măsuri de regenerare urbană.


PLAN DE ACȚIUNE - FOSTA PLATFORMA INDUSTRIALA ROCAR

2017    2011    2019

FOSTA PLATFORMA IMDUSTIALA ROCAR

1’

4

»

3

-2|T

2

3

4

2

1    DEMARAREA OS CU HA OR CU PROPRIE TARx FOSTEI PLATFORK

i INDUSTRIALE ROCAR SI CU ALT) ACTORI IMPLICAT)

...

|2    INOKlEREA UNIX PART tNERlAT PUOUC P*WAT PRVR«I

PLAT» 0«MA ROCAR

3    J*Of7IT10'lAREATTr<EIA»XOq»«MlW«CWNCAORUt Platformei rocar

4    DEMARAREA PROCESULUI E AOROTKPUPUCA PWRNOPUZ ■ FERENTARI

(5    CLAMOAREA PUZCAKTICRFCREMTARI. CU OWCCTlVE StAftnJIE

PRIVIND FOSTA PLATFORMA INJUST MX A ROCAR

L

6    1 DEMARAREA PROCCtnOR REFERITOARE LARCrEAUtOtTTARA

, DE CLECTP-CITATC IWWlHl CU INEL

' /    OOAARAAEA mO^CTEtC*! «CACRITOARt LA RCTEAU COHfTARA

DCAFACANAltvmUNACUAPAMDVA

p    DEMARAREA PROțCTELOR REFERITOARE LA RCTfAU EOUTARA

DE C*ASÎR«l/r« OAZE • ÎMPREUNA DiSÎHlOLZ

...

î:

g IAKASAREA OE CONCURS D£ ARHITECTURA PRMhO IFDtA.

CENTRU OE CARTCR « MARI paCNÎILM ROCAR

’TO CONSULTAREA POPULATICI PniVPlO 80,UTILE REFERITOARE LA NOUL CENTRU DC CARTER ROCAR

1

11    . EXECUTAREA MOHOR 5 TARZJ PRECUM 51A REȚELEI tDUTARt

AFERENTE

1

.

î? ;OEIWAM-APnOCfSiRWf-M»«?nrCFUftJCAFW.W<D iPROECTAREANOAU CENTRU IX CARTIER ROCAR

1

șlfW

13 ClAFCttARtA LXXWeNTA't» TENNCE PENTRU ICLAU CENTRU

DC CART.ER ROCAR

1

15 i E>X CUTAREA LUCRARA OR FWrtN rARCUL ROCAR


:a:


30000k

15O0k

25000k

i15000k


~ir


I 1000k I 1000k  1000k ' 30000k

109 500 000 Euro

Sursă: Ghid consultativ pentru dezvoltarea integrată a cartierului Ferentari, MetaSpace.

5.2.3. PLATFORMA ROCAR: PLATFORMĂ URBANĂ

Proiectul de regenerare urbană integrată a cartierului Ferentari propune și activarea platformei urbane Rocar, însă nu într-o etapă incipientă a revitalizării, ci ulterior adunării de date post-implementare pentru soluțiile descrise în cadrul ghidului ce vor fi aplicate pe cadrul urban existent. Dezvoltarea platformei Rocar presupune o altă scară de intervenție și o tipologie diferită de măsuri în comparație cu teritoriile construite ale cartierului Ferentari, ceea ce generează oportunitatea de a adăuga noi valențe cartierului. Implicațiile nu se restrâng astfel doar asupra mediului construit ci redesenează identitatea teritoriului.

Scenariul A. propus (cel mai plauzibil din punct de vedere juridic) este cel al unui teritoriu în care fiecare actor participant (parteneriat public - privat) la dezvoltare își adjudecă un procent din aria platformei. Deși există în acest caz posibilitatea unui rezultat eterogen, el are potențialul, chiar prin această libertate de dezvoltare, să articuleze într-un mod organic existentul de noile propuneri. Simpla trasare a parcelarului poate genera o unitate urbanistică și un mod facil de a înțelege țesutul. Se propune în acest scenariu de revitalizare a cadrului urban ce aparține cartierului Ferentari asumarea zonei de centru a platformei Rocar, ceea ce asigură irigarea întregii arii prin caracterul public și semipublic al intervențiilor (centru de cartier | spații verzi cu acces public).

5.2.4. CONCLUZII:

Am reliefat principalele direcții de dezvoltare ale propunerii pentru proiectul de regenerare urbană, stabilind bazele acelor măsuri ce pot genera fundamentarea unui proiect integrat, implementat într-o manieră ce respectă principii ale dezvoltării durabile.

•    Se urmărește rezolvarea problemei de accesibilitate, considerată principala disfuncție a zonei, pe care o regăsim sub diverse forme: fundături de străzi | lipsă de continuitate datorată ocupării abuzive a domeniului public | dimensionarea incorectă a căilor de acces, etc. - problemă ce afectează nu doar sfera mobilității ci și contextul social, economic, sanitar.

•    Dezvoltarea tramei stradale este realizată în strânsă legătură cu etapizarea regenerării fondului construit, atât de locuințe colective, cât și cel de locuințe individuale acolo unde este cazul (intervenții de creare de punți de legătură între artere ce prezintă potențial de continuitate acolo unde raportul efect/efort se preconizează a fi supraunitar)

•    Creionarea unor potențiale spații publice vii care să devină expresii ale opiniei publice (spații de manifestare a locatarilor, suficient de flexibile astfel încât modul de utilizare să nu fie îngrădit de constrângeri fizice care nu sunt necesare (recreionarea identității colective locale).

•    Implementarea unor programe precum Centre de Cartier, Centre Sociale sau Centre culturale. Schimbarea de paradigmă la nivelul sferei sociale a cartierului Ferentari (programe cu rol de promotor al procesului de regenerare urbană)

•    Potențarea unor spații precum platforma Rocar, baza R.A.T.B. sau platforma Tricolorul în sensul de puncte de inflexiune pentru zonele adiacente. Ele devin teritorii colectoare ce activează zonele adiacente, cu un grad de dispersie mai mic sau mai mare în funcție de gabaritul intervenției.

•    Realizarea unui scenariu flexibil ce permite adaptări pe parcurs, odată cu adunarea de feedback din proiectele implementate în fazele incipiente de regenerare, fără a pierde din vedere viziunea de ansamblu, cea a unui cartier permeabil, transparent, unde siguranța locatarilor nu mai reprezintă un punct nevralgic; un cadru urban

logic, ușor de parcurs, adresat atât pietonului cât și mijloacelor diverse de transport, ce reușește să susțină și să încurajeze dezvoltări economice.

6. Monitorizare și evaluare

Structura de implementare și monitorizare.

Echipa de implementare va avea în vedere principalele disfuncționalități și nevoi ale comunității, perspectivele și potențialul de dezvoltare pentru fiecare domeniu identificat.

Procesul de monitorizare și evaluare a Strategiei.

Activitatea de monitorizare este o etapă esențială a planificării strategice pentru că permite compararea pe bază de date între obiectivele propuse, activitățile implementate și rezultatele atinse.

Un proces eficient de monitorizare contribuie la procesul de planificare strategică per ansamblu, inclusiv prin indicarea unor componente strategice care au nevoie de ajustări semnificative, cu probleme sau care, din contră, performează și au nevoie de investiții suplimentare.

Monitorizarea si evaluarea strategiei, permite analiza activităților, a rezultatelor, precum și identificarea riscurilor ce pot apărea în etapa de implementare a proiectelor.

Având în vedere perioada de 4 ani de planificare strategică pentru Sectorul 5, se impune efectuarea unor analize intermediare, care să indice în ce măsură operațiunile programului se desfășoară conform programării și la timp, precum revizuirea programului în cazul identificării unor disfuncționalități.

Procesul de monitorizare a implementării strategiei va urmări pașii stabiliți. Această sarcină asigură culegerea datelor exacte legate de activitățile implementate, în vederea facilitării procesului de monitorizare, se va forma un Grup de Monitorizare. Grupul va asigura activitatea de analiză primară a tuturor datelor primite, pe obiective strategice, și informarea conducerii executive în legătură cu progresul procesului de implementare a Strategiei, întocmirea unor rapoarte sintetice privind stadiul activităților. Pentru monitorizarea obiectivelor principale ale Strategiei este necesară parcurgerea următoarelor etape:

•    Identificarea obiectivului/obiectivelor generale;

•    Definirea indicatorilor ce cuantifică atingerea obiectivelor;

•    Stabilirea procentului de realizare si încheierea raportului de monitorizare a obiectivelor;

•    Estimarea datei la care se consideră îndeplinite obiectivele cu stabilirea datei la care se va face monitorizarea;

•    Identificarea potențialelor variații față de reperele stabilite inițial;

•    Stabilirea strategiilor de acțiune și de remediere a factorilor perturbatori.

Monitorizarea activităților Strategiei are ca baza punctele importante in desfășurarea proiectelor: perioada, conexiunile între activități, resursele financiare, umane, bugetul alocat.

Monitorizarea financiară a Strategiei în etapa de implementare se face corelând bugetul cheltuit și bugetul aprobat - punctul de referință pentru monitorizarea Strategiei.

Metodologia de implementare și control a Strategiei va ține cont de asigurarea unui management eficient al timpului pentru activități și proiecte, monitorizarea riscurilor de natură financiară sau legate de procesele de achiziții publice și de utilizarea resurselor umane la maximum pentru asigurarea în proiecte a unui personal adecvat obiectivelor și activităților implementate.





1

http://www.lnforegio.ro/-Atlasul zonelor urbane marginalizate din România (2014)

2

   http://www.insse.ro

3

   http://www.economica.net

4

pensii IOVR: se acordă invalizilor și accidentaților de război, urmașilor celor morți sau dispăruți în război, precum și urmașilor foștilor pensionari invalizi și accidentați de război și se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 49/1999 privind pensiile IOVR.

5

CMBRAI - Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională;

6

CATI este o metodă de cercetare de marketing care presupune o intervievare telefonică asistată de o aplicație software pe computer. CATI - computer assisted telephone interviewing, este o metodă de cercetare cantitativă de marketing, prin care operatorii de interviu urmăresc un scenariu oferit de aplicația software. Aceasta aplicație software urmărește diferite variante de întrebări, în funcție de ce răspund consumatorii sau diențli intervievați, sau în funcție de datele care sunt cunoscute deja despre consumatorii sau clienții intervievați.

7

   www.inforegio.ro - Atlasul zonelor urbane marginalizate din România.

8

   Sursa: D.G.A.S.P.C. Sector 5, municipiul București.

9

Sursa: D.G.A.S.P.C. Sector 5, municipiul București, 2011 - pentru perioada 2011 - 2016, trebuie luate în considerare: libera circulația a cetățenilor în Europa, persoane care locuiesc fără acte de identitate, locuințe care s-au abandonat, locuințe care au devenit între timp indisponibile, etc.

10

   www.inforeeio.ro-Atlasul zonelor urbane marginalizate din România. Date: INS, Recensământul Populației și al Locuințelor 2011.

11

   Alte zone urbane se referă la sectoarele de recensământ cu mai puțin de 50 de locuitori și la cele cu diverse instituții (de exemplu, pensiuni, aziluri, penitenciare, mănăstiri etc.) fără sau cu un număr foarte redus de gospodării.

12

NAIF - nici angajat, nici cuprins într-o formă de învățământ sau formare.

13

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2014r.pdf

14

   http://www.insse.ro

15

   http://www.economica.net

16

   sursa: The World Bank: Studiu de diagnosticare si consultanta pentru politicile de sprijinire a incluziunii romilor din Romania.

17

   Surse: EU-SILC (2008), pentru informații despre veniturile populației generale; Eurostat (2012), pentru 2011 trimestrul 2; și Studiul Regional privind Situația Romilor al PNUD/Banca Mondială/CE (2011).

18

At risk of poverty or social exclusion.

19

Această categorie de grup țintă vizează măsurile care urmăresc creșterea accesului și participării la educația timpurie/ învățământ primar și secundar și reducerea părăsirii timpurii a școlii.

20

http://www.academia.edu/4223200/București

21

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/StrategyVollRO_web.pdf

22

http://www.ms.gov.ro/documente/Anexa%201%20-%20Strategia%20Nationala%20de%20Sanatate_886_1761.pdf

23

http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-ll-2014.pdf24http://www.ms.gov.ro/documente/Anexa%201%20-

24

%20Strategia%20Nationala%20de%20Sanatate_886_1761.pdf

25

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/4076-2015-10-08-proiecthg-strateg-diz

26

http://www.copii.ro/anpdca-content/uploads/2015/01/Anexa-l-Strategia-nationala-aprobata-de-Guvern.pdf

27

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/2015-07-

15_Anexal_ProiectHG_SIA.pdf

28

   http://www.edu.ro/index.php/articles/23306

29

   http://www.edu.ro/index.php/articies/23305

30

   http://www.sector5.ro/proiecte/politici-publice/

31

   http://www.sector5.ro/proiecte/politici-publice/; http://www.sector5.ro/media/1562/hcl-77-30092016.pdf

32

   http://www.sector5.ro/media/1561/hcl-76-30092016.pdf

33

   Definiție formulată de Comisia Brundtland (The World Commision on Environment and Development, 1987);

(http://en.wikipedia.org/wiki/Brundtland_Commission sau http://ec.europa.eu/environment/eussd/).

34

33 în ultimele două decenii evaluarea complexă, în perspectiva sustenabilității globale a proiectelor însoțește analiza, proiectarea, planificarea și decizia în profil urban; Sistemul de evaluare SpeaR; procedura japoneză cunoscută ca "3-STAR" etc

35

Metodologia SVM a fost elaborată de Chris Butters pentru Institutul GAIA International și aplicată, cu adaptări metodologice necesare, și în analiza unor situații existente.

36

   Definiție formulată de Comisia Brundtland (The World Commision on Environment and Development, 1987);

(http://en.wikipedia.org/wiki/Brundtland_Commission sau http://ec.europa.eu/environment/eussd/).

37

   în ultimele două decenii evaluarea complexă, în perspectiva sustenabilității globale a proiectelor însoțește analiza, proiectarea, planificarea și decizia în profil urban; Sistemul de evaluare SpeaR; procedura japoneză cunoscută ca "3-STAR" etc

38

Inovația socială - o hartă tematică, Aura Matei, Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Sursa: Revista Inovația Socială nr. 2/2009 (lulie-decembrîe)    pp.    86-107    http://www.inovatiasociala.ro/index.php/jurnal/article/view/49,

http://www.inovatiasociala.ro/pdf/art_1361646173.pdf