MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4 Bd. George Coșbuc nr. 6-16, sector 4, București

Tei. +40-21-335.92.30 / Fax. +40-21-337.07.90

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea ” Strategiei privind măsuri în vederea îmbunătățirii calității aerului și reducerea amprentei de carbon în Sectorul 4 al Municipiului București”

Consiliul Local al Sectorului 4

Având în vedere Referatul de aprobare al Primarului Sectorului 4 al Municipiului București și Raportul de specialitate al Direcției de Dezvoltare, nr. P. 10/267/20.01.2022;

Văzând avizul Comisiei nr. 3 - Comisia pentru protecția mediului înconjurător, ecologie, salubrizare, economie circulară, mobilitate urbană, gospodărire comunală și administrarea piețelor;

Ținând cont de prevederile Legii nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul prevederilor art.139 alin. (3), art.166 al in. (2) lit. o), alin.(4) și art.196 alin.(l) lit. a) și art 197 din OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. Se aprobă "Strategia privind măsuri în vederea îmbunătățirii calității aerului și reducerea amprentei de carbon în Sectorul 4 al Municipiului București”, conform Anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. (1) Primarul Sectorului 4, Secretarul General al Sectorului 4, Direcția de Dezvoltare și Direcția Economică, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei, conform competențelor legale.

(2) Direcția Administrație Publică prin Serviciul Tehnic Comunicare Acte Administrative va asigura comunicarea prezentei hotărâri entităților menționate la alin. (1), precum și Instituției Prefectului Municipiului București.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului Local al sectorului 4 din data de 31.01.2022

Contrasemnează

Conform Codului administrativ

Secretarul General al Sectorului 4 Xxxxxxx Xxxxxx

Strategie Privind Masuri in Vederea îmbunătățirii Calitatii Aerului si Reducerea Amprentei de Carbon in Sectorul 4 al Municipiului București

ROMANIA

PRIMĂRIA SECTOR 4 BUCUREȘTI

Str. Bd. George Cosbuc, nr. 6-16, sector 4, București

Telefon: 021.335.92.30/021.335.92.36/021.335.92.38, Fax: 021.337.07.90

www.ps4.ro

Strategie privind masuri in vederea imbunatatirii

calitatii aerului si reducerii amprentei de carbon in

Sectorul 4 al Municipiului București

2022-2026

BENEFICIAR

PRIMĂRIA SECTOR 4 BUCUREȘTI

Elaborat

SC. IVA COMUNICATION & RESEARCH SRL

Contract

654/19.10.2021

Colectiv de elaborare

Manager de proiect Ec.

Experti de specialitate Dr.,

Dr. ____

Expert strategie

Ec. _

CUPRINS

• 1 . INFORMAȚII GENERALE

• 1.1    Conceptul de calitate a aerului

• 1.2    Calitatea aerului si COVID-19

• 1.3    Cadrul legal

• 1.4    Elaborarea Strategiei Privind Masuri in Vederea îmbunătățirii Calitatii Aerului si Reducerii

Amprentei de Carbon in Sectorul 4 al Municipiului București

• 2    PARTICULARITĂȚILE MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - SECTOR 4

• 2.1    Localizare geografica si istoric administrativ

• 2.2    Profil topografic

• 2.3    Profil climatic

• 2.4    Date demografice

• 2.5    Biodiversitate si habitate naturale

• 2.6    Situația spatiilor verzi

• 3    POLUANTII SI EFECTELELE LOR - CARACTERIZARE

• 3.1    Calitatea factorilor de mediu

• 3.2    Identificarea poluantilor si caracterizarea acestora

• 3.3    Categorii afectate de poluare si moduri de afectare

• 3.3.1    Efectele asupra sanatatii populației

• 3.3.2    Efecte asupra plantelor si animalelor

• 4    PRINCIPALELE SURSE DE EMISIE RESPONSABILE DE DEPĂȘIREA VALORILOR

POLUANTILOR

• 4.1    Clasificarea surselor de poluare

• 4.2    Identificarea surselor de emisii din cadrul aglomerărilor urbane, precum Municipiul București... 48

• 4.2.1    Surse de poluare aferente activitatilor industriale

• 4.2.2    Surse de poluare aferente traficului auto

• 4.2.3    Surse de poluare aferente șantierelor de construcții

  50

  51

  
  
  
  

• 4.2.4    Surse de poluare aferente termocentralelor elect™^

ACET-urile

B Surse difuze de combustie

• 4.2.5    Influenta deșeurilor

• 5    ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA AERULUI

• 5.1    Poluanti vizati

• 5.2    Statia măsurare

• 5.3    Reprezentări grafice ale valorilor poluantilor vizati si principalii factori ce ii afecteaza

• 5.4    Identificarea principalelor surse de emisie din Sectorul 4

  
  

• 5.5    Analiza SWOT privind calitatea aerului in Sectorul 4 al Municipiului București

• 6    LEGĂTURĂ CU ALTE STRATEGII SI PLANURI LA NIVEL LOCAL/NATIONAL

• 6.1    Strategia de Dezvoltare Locala a Sectorului 4 pentru perioada 2020-2024

• 6.2    Planul de Mobilitate Urbana Durabila 2016-2030 Regiunea București Ilfov

• 6.3    Planul Urbanistic General București

• 6.4    Planul Integrat de Dezvoltare Urbana București

• 6.5    Strategia Naționala pentru Dezvoltarea Durabila a României 2030

• 6.6    Planul Local de Acțiune pentru Mediu pentru Municipiul București (PLAM)

• 6.7    Hărțile Strategice de Zgomot si Planul de Acțiune pentru Diminuarea Zgomotului in Municipiul

București

• 6.8    Masterplanul General de Transport al României

• 7    MASURI RECOMANDATE IN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII CALITATII AERULUI SI

REDUCERII AMPRENTEI DE CARBON

• 7.1    Proiectul „Pasaj rutier intersecția dintre str. Turnu Măgurele - B-dul Metalurgiei - B-dul Alexandru

Obregia”

• 7.2    Proiectul „Amenajare Parc Bulevardul Metalurgiei”

• 7.3    Alte masuri privind fluidizarea traficului si trecerea la mobilitatea activa

• 7.4    Masuri privind parcurile si zonele verzi

• 7.    5 Masuri privind educarea si conștientizarea populației in legătură cu calitatea aerului

• 7.6    Masuri pentru reducerea producerii de energie electrica si termica poluante

• 7.7    Masuri privind refolosirea si reciclarea materialelor

  
  

  114

  114

  115

  
  

• 7.8    Masuri ce vizeaza agentii economici.......................

• 7.9    Alte masuri:............................................................

INVENTAR FIGURI

• Figura 1 - Sustenabilitatea urbana...................................................................................................................

Figura 2 - Beneficiarii serviciilor Primăriei Sector 4........................................................................................ Figura 3 - Harta Municipiului București......................................................................................................... Figura 4 - Evoluția temperaturii minime si maxime pentru 2016-2021 ............................................................ Figura 5 -Distribuția categoriilor de varsta a ale populației din sectorul 4........................................................ Figura 6 - Gradul de școlarizare a populației din sectorul 4............................................................................. Figura 7 - Distribuția categoriilor de varsta a ale populației din sectorul 4....................................................... Figura 8 - Statie de măsurare parametri atmosferici sector 4............................................................................ Figura 9 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 -2016......... Figura 10 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2017........ Figura 11 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2018........ Figura 12 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2019........ Figura 13 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2020........ Figura 14 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 -2021 ....... Figura 15 - Nivelul de PM10 înregistrat in sectorul 4, in intervalul 2016-2021................................................ Figura 16 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis deNO2 - 2016........... Figura 17-Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis deNO2 - 2017........... Figura 18 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 - 2018........... Figura 19 - Evoluția temperaturii si cantitatii dePMlO, corelat cu nivelul maxim admis deNO2 - 2019........... Figura 20-Evoluția temperaturii si cantitatii dePMlO, corelat cu nivelul maxim admis deNO2 - 2020........... Figura 21 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 — 2021.......... Figura 22 -Nivelul de PM10 înregistrat in sectorul 4, in intervalul 2016-2021............................................... Figura 23 - Evoluția cantitatii de PM10 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2016... Figura 24 - Evoluția cantitatii de PM10 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2017... Figura 25 - Evoluția cantitatii de PM10 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2018... Figura 26 - Evoluția cantitatii de PM10 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2019... Figura 27-Evoluția cantitatii de PM10 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2020... Figura 28 - Evoluția cantitatii de PM10 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2021... Figura 29 - Evoluția cantitatii de NCh si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 - 2016........ Figura 30 - Evoluția cantitatii de NO2 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 - 2017........ Figura 31 - Evoluția cantitatii de NO2 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 - 2018........ Figura 32 - Evoluția cantitatii de NO2 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 - 2019........ Figura 33 - Evoluția cantitatii de NCh si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de NCh - 2020........ Figura 34 - Evoluția cantitatii de NO2 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 - 2021........ Figura 35 - Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 -2016 Figura 36 - Distribuția concetratiei de PM10 in funcție de direcția vântului - 2016.......................................... Figura 37 - Distribuția concetratiei de NO2 in funcție de direcția vântului - 2016............................................. Figura 38 - Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2017. Figura 39 - Distribuția concetratiei de PM10 in funcție de direcția vântului -2017.......................................... Figura 40 - Distribuția concetratiei de NO2 in funcție de direcția vântului - 2017............................................. Figura 41 - Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2018. Figura 42 - Distribuția concetratiei de PM10 in funcție de direcția vântului -2018..........................................

Figura 43 - Distribuția concetratiei de NO2 in funcție de direcția vântului - 2018 Figura 44-Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelat cu nivelul

Figura 45 - Distribuția concetratiei de PM10 in funcție de direcția vântului

Figura 46 - Distribuția concetratiei de NO2 in funcție de direcția vântului - 2019

Figura 47 - Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2020

Figura 48 - Distribuția concetratiei de PM10 in funcție de direcția vântului - 2020

Figura 49 - Distribuția concetratiei de NO2 in funcție de direcția vântului - 2020

Figura 50 - Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2021

Figura 51 - Distribuția concetratiei de PM10 in funcție de direcția vântului - 2021

Figura 52 - Distribuția concetratiei de NO2 in funcție de direcția vântului - 2021

Figura 53 - Repartizarea procentuala a numărului de blocuri de locuințe aflate in diferite stadii de execuție in ceea ce

privește „Creșterea eficientei energetice a blocurilor de locuințe din sectorul 4 al municipiului București”

Figura 54 - Repartiția geografica a blocurilor destinate creșterii eficientei energetice

Figura 55 - Repartiția blocurilor ce sunt in programul „Creșterea eficientei energetice a blocurilor de locuințe din

sectorul 4 al municipiului București”

Figura 56 - Identificarea zonei de contructie a pasajului suprateran

Figura 57 - Scenarii posibile, anul 2025

Figura 58 - Scenarii posibile, anul 2025

Figura 59 - Identificarea geografica a zonei unde s-a va realiza proiectul „Amenajare Parc Bulevardul Metalurgiei”

• 1.    INFORMAȚII GENERALE

  • 1.1    Conceptul de calitate a aerului

Calitatea aerului asigura calitatea vieții pe termen scurt, mediu si lung. In multe tari din Europa, calitatea aerului s-a imbunatatit in ultimele decenii, datorita legislației, tehnologiei si renunțării treptate la utilizarea combustibililor fosili cu capacitate de poluare mare. Cu toate acestea, exista in continuare un număr mare de persoane care sunt afectate in mod negativ de poluarea aerului, indeosebi in zonele urbane. Fiind un aspect cu o complexitate ridicata, combaterea poluării aerului impune luarea unor masuri coordonate la mai multe niveluri. In Europa, calitatea aerului a inceput sa se imbunatateasca din momentul in care Uniunea Europeana si statele membre au introdus politici si masuri privind calitatea aerului, in anii '70. Emisiile de poluanti atmosferici provenite din multe dintre sursele majore, de exemplu transport, industrie si generarea de energie electrica, sunt reglementate in prezent si, in general, sunt iri scădere, insa nu Întotdeauna conform așteptărilor. Concentrațiile mari de poluanti atmosferici continua sa aiba un impact semnificativ asupra sanatatii europenilor.

Rapoartele Agenției Europene de Mediu privind calitatea aerului releva faptul ca majoritatea oamenilor care trăiesc in orașele europene sunt inca expuși la niveluri ale poluării atmosferice considerate nocive de Organizația Mondiala a Sanatatii. Potrivit raportului, concentrațiile de pulberi fine in suspensie au cauzat 428000 de decese premature in 41 de tari europene in 2014,

dintre care aproximativ 399000 in UE-28.

Slaba calitate a aerului are, de asemenea, si un impact economic considerabil, ducând la: creșterea costurilor medicale; reducerea productivității lucratorilor; provocarea de daune solului, culturilor, pădurilor, lacurilor si râurilor. Cu toate ca

Strategie Privind Masuri in Vederea îmbunătățirii Calitatii Aerului si Reducerea Amprentei de Carbon in Sectorul 4 al Municipiului București

vârfuri si episoade de poluare, expunerea pe termen lung la doze mai mici constituie o amenințare la fel de grava la adresa sanatatii umane si a naturii.

Imbunatatirea calitatii aerului si masurile luate pentru reducerea emisiilor de poluanti cu ciclu de viata scurt cu efect nociv asupra climei, precum carbonul negru, metanul, ozonul sau precursori ai ozonului, aduc beneficii atat sanatatii umane, cat si climei, contribuind la combaterea schimbărilor climatice si la conservarea ecosistemelor. Gazele cu efect de sera si poluantii atmosferici provin din aceleași surse de emisii. In consecința, se pot obține beneficii potențiale, inclusiv reducerea costurilor, prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera sau a poluantilor atmosferici. De asemenea, trebuie avut in vedere ca si schimbările climatice pot agrava, la rândul lor, problemele legate de poluarea atmosferica.

Din cauza ca zonele urbane se caracterizează prin grad mare de industrializare si aglomerare, ele înregistrează o scădere semnificativa a calitatii factorilor de mediu, ca urmare a a emisiilor de substanțe nocive din diverse surse existente la nivel urban, generarea de deșeuri, evacuarea de ape uzate, restrângerea spatiilor naturale/seminaturale etc.

Orașele si zonele urbane, in general, interactioneaza si au influenta asupra zonelor învecinate, fiind in măsură a genera unde de reverberație ce afecteaza mediul pe o suprafața extinsa. Dezvoltarea acestora este determinata si de factori externi, precum schimbările demografice, nevoia de mobilitate, globalizarea si schimbările climatice. Se preconizează amplificarea presiunilor asupra mediului in următoarele decenii, din cauza a numeroși factori.

Consumul ridicat de energie, resurse, transporturi si terenuri, duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de sera si poluării atmosferice si fonice, la niveluri care deseori depasesc limitele impuse prin instrumente juridice sau limitele de siguranța umana recomandate de documente si studii ce vizeaza sanatatea publica.

Orașele sunt sisteme complexe, care reunesc comunitățile si mediul intr-un cadru viu, aflat in continua evoluție. Sunt centre sociale, culturale si economice integrate in regiunile care le înconjoară. Dincolo insa de aceste aspecte comune, fiecare oraș este unic in felul sau. De-a lungul istoriei, ele si-au format trasaturi distincte modelate de geografie, de locuitori si de sistemele socio-politice. Din acest motiv, si provocările cu care se confruirta^f^^ftfci$^^            In același

IVA

COMMUKlCAnOft WSEAHCH

timp, toate orașele trebuie sa contribuie la realizarea obiectivelor de neutralitate climatica, economie circulara si biodiversitate, asigurând totodată un mediu mai curat si mai sănătos si oferind oportunități sociale si economice mai bune pentru locuitorii lor.

Tot mai multe aglomerări urbane sunt caracterizate de fenomene precum consumul global, necesar ridicat de energie, risipa de apa, producerea in exces a deșeurilor. Raportul AEM privind extinderea urbana arata ca mai mult de un sfert din teritoriul Uniunii Europene a fost afectat in mod direct de utilizarea terenurilor urbane. Conceptul de amprenta ecologica face trimitere, printre altele, la suprafața de teren si cantitatea de apa de care este nevoie pentru a produce, intr-un oraș sau tara, resursele pe care acesta/aceasta le consuma si pentru a absorbi deseurile pe care le produce.

Poluarea aerului in Europa in perioada 1990-2004 a aratat ca in ciuda reducerilor de emisii, concentrațiile ridicate de particule fine si ozonul de la nivelul solului mai cauzeaza inca probleme in multe orașe si zone adiacente. Pulberile fine in suspensie, prezente in aerul Înconjurător, sunt recunoscute ca fiind principala amenințare pentru sanatatea umana. Organizația Mondiala a Sanatatii estimează ca aproximativ 100.000 de decese pe an ar putea fi puse in legătură cu poluarea aerului inconjurator din orașele din Europa, ce este de asemenea responsabila de o scurtare a speranței de viata in medie cu un an.

O cauza majora a poluării atmosferice si a problemelor de zgomot o reprezintă creșterea traficului motorizat, care determina si reducerea spațiului verde (ca urmare a nevoii de zone carosabile si a locurilor de parcare) si a zonei de liniște din centrele orașelor. Aceasta ii determina pe oameni sa se mute de la oraș in suburbii. Noile zone urbane de densitate scăzută duc la utilizarea pe scara mai larga a mijloacelor de transport individuale, care accentuează problemele existente.

Poluantii sunt substanțe care pot avea forme gazoase, lichide sau solide, care au fost emise in atmosfera si care se găsesc in concentratii destul mari pentru a fi considerate periculoase pentru mediu si sanatatea oamenilor, a plantelor si animalelor, avand efecte daunatoare la scara locala, regionala sau globala.

Agenția Europeana de Mediu a stabilit un cadru menit sa ajute autoritatile orașelor si responsabilii de elaborarea politicilor sa proiecteze tranziția ^Oftb^a^litate, analizand

sustenabilitatea urbana din sase perspective diferite: orașul circular, orașul rezilient, orașul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, orașul verde, orașul incluziv si orașul sănătos. De la crearea unor zone verzi si albastre in centrul orașului, pana la integrarea transportului public in sisteme de mobilitate activa, precum ciclismul si mersul pe jos, sau realizarea unor sisteme de reciclare mai eficace, soluțiile pe care le pot adopta orașele in tranziția către sustenabilitate urbana sunt nenumărate. Adoptarea pe scara mai larga a unor inovații tehnologice precum vehiculele electrice sau munca la distanta poate sa accelereze procesul. De asemenea, capitalele europene verzi ne arata in mod clar ca o viziune coerenta pe termen lung, sprijinita de structurile de guvernanta relevante, precum si de cunoștințe si date, poate sa transforme cu adevarat un oraș in cateva decenii.

Economia circulara este un model de producție si consum care implica partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea si reciclarea materialelor si produselor existente cat mai mult posibil, ilustrat in figura 1. In acest fel, ciclul de viata al produselor este extins. In practica, aceasta implica reducerea Ia minimum a deșeurilor. Economia circulara se abate de la modelul economic tradițional, liniar, care se bazeaza pe un model de ia-fa-consuma-arunca. Acest model se bazeaza pe cantitati mari de materiale si energie ieftine, ușor accesibile; de asemenea, o parte a acestui model este programarea uzurii - conceperea unui produs pentru a avea o durata limitata de viata pentru a încuraja consumatorii sa cumpere unul nou. Parlamentul European a solicitat masuri de combatere a acestei practici.

Orașul arcular

sănătos -rezilient I

Orașul                                    cu:

incluziv                         COZ redus

brasul verde ^

Orașele cresc mai repede decât populația, deoarece sunt slab planificate si sunt din ce in ce mai răspândite si scapate de sub control. Daca in prezent suprafața construita reprezintă aproximativ 3% din suprafața totala a terenului, in 2050 ar putea ocupa 4% sau 5% din suprafața terestra a lumii, potrivit Worldwatch Institute. In următorii 15 ani, unele orașe pot creste cu 150%, in timp ce populația va creste doar cu 20%. Pericolul este crearea de orașe haotice, dezumanizate si fara resurse. Cheia este modul in care aceasta creștere este gestionata si modul in care orașele devin mai puțin daunatoare pentru sanatatea oamenilor.

Orașele trebuie sa se reinventeze, sa devină reziliente. Rezilienta este capacitatea de a se adapta cu succes la circumstanțe nefavorabile. Prin urmare, un oraș rezilient este unul capabil sa faca fata inegalității si nevoii de munca si locuințe, supraaglomerării, nesiguranței, poluării, congestionarii mașinilor, accesului la energie si apa si capabil sa oprească schimbarea climatica. Soluția este regandirea orașele si acționarea din perspectiva durabilității. Un oraș durabil este unul care este capabil sa-si reducă consumul de energie, apa, alimente si alte resurse, in echilibru cu ciclurile naturale ale planetei. In noul model de oraș durabil, zonele urbane se îmbina cu natura din jur, astfel incat copacii si plantele, captori de CO2, sa fie mai aproape de sursele de emisii de gaze cu efect de sera.

IVA

COHMUWCAnONMESfARCH

• 1.2    Calitatea aerului si COVID-19

Restricțiile impuse in pandemie, in primavara anului 2020, au curatat rapid aerul. După relaxarea masurilor, insa, poluarea a revenit, iar in unele orașe situația actuala este mai grava decât inainte de pandemie.

Poluarea aerului cauzeaza boli care determina rate mai mari de deces in urma imbolnavirii de Covid-19, potrivit Organizației Mondiale a Sanatatii.

Experiența pandemiei si previziunile referitoare la aceasta trebuiesc avute in vedere in cadrul oricărui demers privind calitatea aerului.

Parlamentul European, in raportul din martie 2021 referitor la punerea in aplicare a directivelor privind calitatea aerului inconjurator (Directiva 2004/107/CE si Directiva 2008/50/CE), a declarat ca pandemia de COVID-19 constituie un exemplu al legăturii indisolubile dintre sanatatea umana si sanatatea ecosistemelor; masurile de izolare introduse de majoritatea tarilor UE pentru a controla pandemia au dus la reduceri semnificative ale emisiilor de poluanti atmosferici, in special ale emisiilor cauzate de transportul rutier, aerian si maritim internațional; de asemenea, exista dovezi ca expunerea pe termen lung la poluarea atmosferica creste vulnerabilitatea la COVID-19, in principal din cauza deteriorării sistemului respirator si imunitar si a exprimării proteinelor care permit virusului sa intre in celule.

Astfel, Parlamentul menționează următoarele, referitor la COVID-19 si poluarea atmosferica:

S-a constatat ca masurile de izolare pentru a controla raspandirea pandemiei au condus la o reducere temporara drastica a traficului si a activitatii industriale si, in consecința, au

IVA

COM MUN1CATÎ ON &RESCARCH

determinat o scădere fara precedent a emisiilor si a poluării aerului la scara continentala, concentrațiile de poluanti situandu-se cu mult sub limitele legale si recomandările OMS, demonstrând astfel in mod clar impactul activitatilor umane asupra mediului. Parlamentul propune ca toate masurile sa fie analizate pentru a intelege impactul acestora.

• •    S-a constatat ca expunerea continua si pe termen lung la poluarea aerului agraveaza impactul bolilor respiratorii, cum ar fi COVID-19.

• •    Parlamentul avertizează cu privire la amanarea sau anularea masurilor locale care vizeaza reducerea poluării aerului si subliniază faptul ca reducerea substanțiala a poluării atmosferice pe termen lung ar avea beneficii importante pentru sanatatea umana, precum si pentru agricultura si ecosistemele naturale. De asemenea, subliniază ca planul de redresare al UE trebuie sa acorde prioritate combaterii poluării aerului si ca niște cerințe obligatorii in materie de calitate a aerului la nivelul UE, aplicate eficient, sunt esențiale pentru a garanta sanatatea cetățenilor si pentru a creste rezilienta acestora in fata viitoarelor amenințări la adresa sanatatii.

• •    Parlamentul indeamna statele membre sa dea dovada de mai multa ambiție in politicile lor privind aerul curat.

• •    Parlamentul subliniază ca este necesar sa se tina cont de lecțiile invatate cu privire la poluarea aerului in urma pandemiei de COVID-19, in momentul elaborării de noi politici.

• •    S-a constatat ca criza provocata de pandemia de COVID- 19a aratat ca reducerea traficului motorizat si modificarea modelelor de mobilitate reprezintă un instrument eficace de reducere a poluării aerului in orașe. Prin urmare, trebuiesc promovate bunele practici, cum ar fi cumpărăturile in magazinele de proximitate, munca voluntara de la distanta, administrarea electronica sau programul de lucru eșalonat.

COMMLTNTCATTOMUESEARtH

• 1.3    Cadrul legal

Poluarea aerului este o problema la nivel local, paneuropean si al emisferei. Poluantii atmosferici emisi intr-o tara pot fi transportati in atmosfera, contribuind sau ducând la o calitate scăzută a aerului in alte zone. Aerul este factorul de mediu care formează cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluantilor in mediu. Poluarea atmosferica este daunatoare pentru sanatatea umana si pentru ecosisteme. O mare parte a populației nu locuiește intr-un mediu sănătos, potrivit standardelor actuale. Pentru a urma o cale sustenabila, legislația trebuie in permanent actualizata si adaptata evoluțiilor situației privind poluarea si efectele ei. Din aceste motive, se acorda in ultima perioada o atentie in creștere activitatilor de supraveghere, menținere si de imbunatatire a calitatii aerului.

In acest domeniu, obiectivul UE pe termen lung este de a atinge niveluri ale calitatii aerului care sa nu afecteze sau sa inducă riscuri inacceptabile pentru sanatatea umana si mediu. UE actioneaza pe mai multe niveluri pentru a reduce expunerea la poluarea aerului: prin legislație; prin cooperarea cu sectoarele responsabile cu poluarea aerului, precum si cu autoritatile internaționale, naționale si regionale, cu organizațiile neguvemamentale si prin cercetare. Politicile UE au scopul de a reduce expunerea la poluarea aerului prin reducerea emisiilor si prin stabilirea limitelor si a valorilor tinta pentru calitatea aerului.

Agenția Europeana de Mediu (AEM) reprezintă centrul de date privind poluarea aerului al Uniunii Europene si sprijină punerea in aplicare a legislației UE privind emisiile atmosferice si calitatea aerului. AEM contribuie, de asemenea, la evaluarea politicilor UE privind poluarea aerului si la dezvoltarea de strategii pe termen lung pentru imbunatatirea calitatii aerului In Europa.

Legislația europeana in domeniul calitatii aerului Înconjurător cuprinde:

o Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul si hidrocarburile aromatice policiclice in aerul inconjurator

o Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului inconjurator si un aer mai curat pentru Europa

o Decizia 2011/850/CE de stabilire a normelor pentru Directivele 2004/107/CE si 2008/50/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului in ceea ce privește schimbul reciproc de informatii si raportarea privind calitatea aerului inconjurator

o Directiva 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015 de modificare a mai multor anexe la Directivele 2004/107/CE si 2008/50/CE ale Parlamentului European si ale Comisiei prin care se stabilesc normele privind metodele de referința, validarea datelor si amplasarea punctelor de prelevare pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator.

Legislația naționala in domeniul calitatii aerului inconjurator cuprinde:

o Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011 Prin aceasta lege au fost

transpuse in legislația naționala prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului inconjurator si ^Uniunii Europene

IVA

COMMUMCATION&RfSțAHCH

(JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 si ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice in aerul Înconjurător publicata in Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr, L 23 din 25 ianuarie 2005

o Hotararea Guvernului nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt si a planurilor de menținere a calitatii aerului

o Hotararea Guvernului nr. 336/2015 pentru modificarea anexelor nr. 4 si 5 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului Înconjurător

o Ordinul ministrului mediului, apelor si pădurilor nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale Întocmite in urma incadrarii in regimuri de gestionare a ariilor din zonele si aglomerările prevăzute in anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului Înconjurător

o Ordinul ministrului mediului, apelor si pădurilor nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite in urma incadrarii in regimurile de evaluare a ariilor din zonele si aglomerările prevăzute in anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului Înconjurător

o Hotararea Guvernului nr. 806/2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 si 7 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului Înconjurător

o Ordinul 598/2018 privind privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale intocmite in urma incadrarii in regimuri de gestionare a ariilor din zonele si aglomerările prevăzute in anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului Înconjurător.

o Legea nr. 278/2013, ce transpune Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale.

Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător are ca scop protejarea sanatatii umane si a mediului ca intreg. prin reglementarea masurilor destinate menținerii calitatii aerului înconjurător, acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege si imbunatatirea acesteia in celelalte cazuri. Reducerea emisiilor de poluanti evacuate in atmosfera de activitatile umane este considerata una dintre principalele cai de îmbunătățire a calitatii aerului si este realizata atat prin stabilirea de norme privind emisiile la nivel național, cat si prin reglemetari specifice unor surse sau domenii de activitate .

Legea nr. 278/2013 stabilește condițiile specifice de desfășurare a activitatilor pentru fiecare instalație cu potențial major de poluare din domenii cum sunt industria energetica, producția si prelucrarea metalelor, industria materialelor de construcții, industria chimica, creșterea intensiva a animalelor, gestionarea deșeurilor, industria lemnului, industria alimentara etc., precum si condiții speciale pentru instalațiile de ardere cu puteri mai mari de 50 MW, instalațiile de incinerare si coincinerare a deșeurilor, instalațiile care produc dioxid de titan si anumite instalatii si activitati care utilizează solventi organici. Principalele cerințe care trebuie respectate fac referire la: prevenirea poluării, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, reducerea, reciclarea si eliminarea deșeurilor, eficienta energetica, prevenirea riscurilor de accidente si limitarea efectelor acestora.

Stabilirea unor limite sau tinte ale concentrațiilor de poluanti in aerul inconjurator si crearea condițiilor ca acestea sa nu fie depășite reprezintă cel mai important mijloc legislativ prin care se asigura prevenirea si reducerea efectelor poluantilor din aer asupra sanatatii populației si mediului.

Legislația cuprinde prevederi referitoare la:

o definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator destinate sa evite si sa prevină producerea unor evenimente daunatoare si sa reducă efectele acestora asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg

o modul evaluare a calitatii aerului inconjurator pe intreg teritoriul tarii pe baza unor metode si criterii comune, stabilite la nivel european

o obținerea informațiilor privind calitatea aerului Înconjurător pentru a sprijini procesul de combatere a poluării aerului si a disconfortului cauzat de acesta, precum si pentru a monitoriza pe termen lung tendințele si imbunatatirile rezultate in urma masurilor luate la nivel național si european

o garantarea faptului ca informațiile privind calitatea aerului Înconjurător sunt puse la dispoziția publicului

o modul de acțiune pentru menținerea sau imbunatatirea calitatii aerului in funcție de nivelurile de poluanti rezultate in urma evaluării

o promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene in vederea reducerii poluării aerului

o îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordurile, convențiile si tratatele

internaționale la care Romania este parte.

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător se aplica pentru principalii poluanti atmosferici care afecteaza sanatatea populației si mediului, respectiv dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie (PMiosi PMa.s), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, mercur, nichel, PAH.

Conform acestui act normativ, respectarea valorilor limita sau a valorilor tinta impuse se realizează prin evaluarea si gestionarea calitatii aerului pe arii ale teritoriului național, delimitate ca zone si aglomerări si încadrate in funcție de nivelul existent al poluantilor in regimuri de evaluare si regimuri de gestionare. Responsabilitatea privind evaluarea calitatii aerului la nivel național si încadrarea zonelor si aglomerărilor in regimuri de evaluare si gestionare revine autoritatilor publice pentru protecția mediului, care iau in considerare in acest scop, atat rezultatele studiilor de modelare a dispersiei emisiilor de poluanti in aer, cat si datele privind concentrațiile de poluanti in aer obținute prin măsurători continue in puncte fixe. Clasificarea in regimuri de evaluare se revizuiește cel puțin o data la 5 ani sau ori de cate ori se produc modificări semnificative ale activitatilor care au

In toate ariile din zone si aglomerări in care, in urma evaluării calitatii aerului, s-au constatat niveluri ale poluantilor care depasesc valorile limita sau valorile tinta prevăzute de lege, trebuie elaborate planuri de calitate a aerului care sa conducă la realizarea obiectivelor de calitate a aerului, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului Înconjurător.

Pentru punerea in aplicare a legii calitatii aerului Înconjurător a fost infiintat Sistemul National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului (SNEGICA), care asigura cadrul organizatoric, instituțional si legal de cooperare a autoritatilor si instituțiilor publice cu competente in domeniu, in scopul evaluării si gestionarii calitatii aerului inconjurator in mod unitar pe intreg teritoriul României, precum si pentru informarea populației si a organismelor europene si internaționale privind calitatea aerului inconjurator.

SNEGICA cuprinde, ca parti integrante, următoarele doua sisteme:

o Sistemul National de Monitorizare a Calitatii Aerului (SNMCA) si

o Sistemul National de Inventariere a Emisiilor de Poluanti Atmosferici (SNIEPA).

Autoritățile si instituțiile publice cu competente in realizarea atribuțiilor SNEGICA sunt:

• •    autoritatea publica centrala pentru protecția mediului si autoritatile publice care funcționează in subordinea, sub autoritatea si in coordonarea sa

• •    autoritatea publica centrala care răspunde de silvicultura si autoritatile publice care funcționează in subordinea si sub autoritatea sa

• •    autoritatea publica centrala pentru sanatate si autoritatile publice care funcționează in subordinea si sub autoritatea sa

• •    autoritatea publica centrala pentru transporturi si autoritatile publice care funcționează in subordinea si sub autoritatea sa

• •    autoritatea publica centrala pentru industrie

• •    autoritatea publica centrala pentru comerț

• •    autoritatea publica centrala pentru agricultura_.si autoritatile publice care funcționează in subordinea si sub autoritate

S.C. IVA COMMUNICATION&RESEACH S.R.L.

Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector 1, București,

COMMUNICAnoNUESEAftCH

• •    autoritatea publica centrala pentru amenajarea teritoriului si lucrări publice

• •    autoritatea publica centrala pentru administrație publica si autoritatile publice care funcționează in subordinea sa

• •    autoritatea publica centrala pentru ordine publica si siguranța naționala si autoritatile publice care funcționează in subordinea sa

• •    consiliile județene si Consiliul General al Municipiului București

• •    primăriile, primăriile sectoarelor municipiului București, consiliile locale si consiliile locale ale sectoarelor municipiului București

• • Institutul National de Statistica si direcțiile teritoriale din subordinea sa

Conform art. 22 din Legea nr. 104/2011, primarii au următoarele atribuții si responsabilități: o asigura, la nivel local, respectarea dispozițiilor prezentei legi aflate in sfera lor de responsabilitate

o integrează cerințele prezentei legi si ale altor acte normative in vigoare din domeniu in strategia de dezvoltare durabila la nivel local

o asigura elaborarea planurilor de calitate a aerului si Ie supun aprobării consiliului local in termen de 30 de zile după avizarea acestora de către autoritatea publica teritoriala pentru protecția mediului

o participa la elaborarea planurilor de menținere a calitatii aerului si pune in aplicare masurile prevăzute in plan care intra in responsabilitatea lor

o participa la elaborarea planului de acțiuni pe termen scurt si aplica masurile prevăzute in plan, in cazul in care activitatile care conduc la apariția unui risc de depășire a pragurilor de alerta si/sau a pragului de informare sunt in responsabilitatea autoritatii administrației publice locale

o transmit, anual, autoritatii publice teritoriale pentru protecția mediului raportul privind realizarea masurilor cuprinse in planul de calitate a aerului

o furnizează autoritatilor teritoriale pentru protecția mediului informațiile si documentația necesare in vederea evaluării si gestioparilcalitatii aerului inconjurator

o realizează masurile din planurile de menținere a calitatii aerului si din planurile de calitate a aerului si/sau masurile si acțiunile din planurile de acțiune pe termen scurt, care intra in responsabilitatea lor, si asigura fonduri financiare in acest scop

o includ amplasamentul punctului fix de măsurare si zona de protecție aferenta in planurile de urbanism

o marcheaza prin panouri de avertizare limita zonei de protecție a punctelor fixe de măsurare

o la solicitarea autoritatii publice centrale pentru protecția mediului, iau toate masurile necesare pentru amplasarea punctelor fixe de măsurare si a punctelor de măsurare indicative, astfel incat poziționarea si distribuirea lor sa corespunda cerințelor si criteriilor de amplasare prevăzute in prezenta lege

o asigura informarea publicului cu privire la calitatea aerului Înconjurător, la nivel local, potrivit prevederilor cap. V.

Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului (CECA) furnizează datele referitoare la calitatea aerului din Romania către baza de date europeana a calitatii aerului. CECA realizează periodic rapoartele către Agenția Europeana de Mediu sau către Comisia Europeana pentru Îndeplinirea obligatiior de raportare ale României din domeniul calitatii aerului, conform legislației in vigoare.

Respectând criteriile de clasificare impuse de Uniunea Europeana, in scopul evaluării calitatii aerului, pe teritoriul României, au fost stabilite, conform prevederilor Anexei nr.2 din Legea nr. 104/2011:

• o    13 aglomerări: Bacau, Baia Mare, Brașov, Braila, București, Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Ploiești si Timișoara

• o    41 zone, identificate la nivel de județ.

• 1.4 Elaborarea Strategiei Privind Masuri in Vederea îmbunătățirii Calitatii Aerului si Reducerii Amprentei de Carbon in Sectorul 4 al Municipiului București

Prezenta strategie se subordonează misiunii, viziunii si valorilor Primăriei Sector 4.

Obținerea unei sinergii cat mai mari constituie, in general, scopul demersului de elaborare a unei strategii. Finalitatea strategiei o constituie generarea unei valori adaugate cat mai substanțiale, recunoscute de beneficiarii serviciilor Primăriei Sector 4: locuitorii Minicipiului București care locuiesc sau lucrează in Sectorul 4, precum si persoanele care tranzitează Sectorul: alti locuitori ai Municipiului București, turiști, elevi care invata in unitățile de invatamant din Sector, beneficiari ai serviciilor oferite de firme si instituții din Sector etc., conform figurii 2.

Figura 2 - Beneficiarii serviciilor Primăriei Sector 4

La baza abordării strategiei se afla principiul echifinalitatii. Potrivit acestuia, exista mai multe modalitati sau combinatii de resurse si acțiuni, prin care se poate asigura atingerea unui anumit obiectiv. In consecința, atat in elaborarea, cat si in implementarea strategiei, nu trebuie absolutizată o singura combinație. In funcție de variabilele endogene si exogene implicate, se poate folosi una din mai multele combinatii eficace, prin care se realizează finalitatea acesteia.

Obiectivul prezentei strategii il constituie asiguraregs^aliisjjiaerului, ca o componenta a calitatii vieții pe termen scurt, mediu si lung.

• 2    PARTICULARITĂȚILE MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - SECTOR 4

  • 2.1    Localizare geografica si istoric administrativ

Regiunea București Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare urbana din Romania si cel mai important centru industrial si comercial al tarii. Ea este unica la nivel național, avand cea mai mare valoare a densității populației, cel mai ridicat grad de urbanizare, cea mai accelerata dezvoltare economica din tara, cu o rata de ocupare a populației de aproape 90%, insa cu o performanta redusa a competitivității la nivel european (Regiunea București Ilfov ocupa in 2019 locul 151 din 268 de regiuni europene). București se numără printre marile orașe ale Uniunii Europene, fiind unul dintre cele mai importante noduri de transport din Europa de Est. Unele estimări arata ca populația sa reprezintă aproximativ 9%-10% din populația totala a României, respectiv in jur de 17% din populația urbana a tarii.

Municipiul București - figura 3 (a) are o suprafața de 228 km² fiind impartit intr-un număr de sase sectoare.

Sectorul 4 - figura 3(c) - ocupa o suprafața de 34 km², (14,91% din cea a municipiului București), este situat in partea de sud a orașului, si este delimitat de comuna Popesti-Leordeni, cartierele Bercenî, Progresul si o parte din cartierul Vitan (Est), Șoseaua Giurgiui (Vest), Șoseaua de Centura (Sud), Piața Unirii (Nord).

In luna iulie 2019, populația stabila a Sectorului 4 era de 331.408 locuitori, reprezentând 18,7% din totalul populației Municipiului București.

Câmpia Bucurestiului reprezintă o subunitate a Câmpiei Vlasiei, ce se extinde la E, N-E până la Valea Pasarea, la S, S-E până la Câmpul Câlnaului si Lunca Arges-Sabar, la S-V până la Lunca Arges-Sabar iar spre N-V până la Câmpia Titu.

Poluarea aerului in municipiul București are un caracter specific, datorita condițiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, inaltimi diferite ale surselor de poluare, precum si o repartiție neuniforma a acestora pe intreg teritoriul orașului, principalii operatori economici care generează gradul cel mai ridicat de poluare fiind repartizati astfel:

• •  sectorul 1-5 societăți

• •  sectorul 2 - 4 societăți

• •    sectorul 3-13 societăți

• •  sectorul 4-6 societăți

• •  sectorul 5-2 societăți

• •    sectorul 6-13 societăți

Aerul este supus unei poluări locale intense in zonele unde au fost construite si funcționează unitati industriale, pentru materiale de construcții, unde tehnologiile sunt depășite, nu dețin instalatii de epurare a gazelor, sau coexista ambele situatii. Nu in ultimul rând, principala sursa de poluare a Bucurestiului il reprezintă traficul rutier.

• 2.2    Profil topografic

Câmpia Bucurestiuluî este formata din altitudini cuprinse intre 100-115 m, in partea de N-V si de 50-60 m, in zona de S-E, in lunca Dâmbovitei. Bucurestiul este străbătut de râul Dâmbovita, râu ce se varsa in Argeș, acesta fiind un afluent al Dunării.

Sectorul 4 este poziționat in mare parte in Valea Dâmbovitei. Râul Dambovita are malurile asimetrice, malul drept fiind înalt si abrupt (aproximativ 10-15 m), iar malul stâng mai coborât (4-5 m in amonte si 7-8 m in aval). Prezintă terase ample, preponderent pe partea stânga a râului, in număr de patru. înainte de amenajarea cursului Dâmbovitei, in lunca se puteau zări piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave si maluri abrupte. In momentul de fata se mai pastreaza doar cateva piscuri (zona Uranus-Xxxxx Xxxx) si popine (zona Dealul Mitropoliei, zona Colina Radu Vodă, zona Movila Mare).

Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcărești) se intinde intre Valea Dâmbovitei, in partea de Nord, si de râul Sabar, zona sudica. Altitudinea descrește de la Vest (90 m) la Est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m si 80-90 m, frecventa fragmentarii ajungând pana la 0,5-1 km/km².

• 2.3    Profil climatic

Sectorul 4, se afla intr-un climat temperat-continental, ce face parte din sectorul climatic central al Câmpiei Române. Prin prisma dinamici atmosferice, masele de aer ce predomina sunt de origine polar maritima si continentala, urmate de cele tropical-maritima si tropical-continentala. Aceasta frecventa a maselor de aer are ca rezultat influente continentale, oceanice, submediteraneene, cele din urma avand o freventa mai redusa. Acest tip de climat este caracterizat prin patru anotimpuri cu anumite specificități.

Zona are un climat tranzitoriu, de la ariditate in partea de est la influentele oceanice si submediteraneene in partea de vest.

Strategie Privind Masuri in Vederea îmbunătățirii Calitatîi Aerului si Reducerea Amprentei de Carbon in Sectorul 4 al Municipiului București

Controlul climatic in oraș este determinat de existenta zonelor verzi de pădure (Padurea Cemica si Padurea Branesti), a suprafețelor de beton, asfalt, cărămidă, tabla, sticla, materiale care măresc capacitatea de inmagazinare a căldurii, accelarand procesul de evapo-transpiratie si reducând infiltrarea apei in sol. Bazinele artificiale de apa au o influenta asupra microclimatului la nivel local. In interiorul orașului exista o circulație specifica determinata de construcțiile inalte, de direcția stradala precum si de vegetație. Direcția vântului dominant este nord-est. Fenomenul atmosferic cel mai intâlnit in București este ceata.

Direcțiile estice ale vântului imprima climei variatii excesive de temperatura, intre verile fierbinți si iernile uneori aspre, iar direcțiile determina prezenta toamnelor lungi si călduroase, a zilelor blânde de iama sau a unor primăveri timpurii.

Mediile multianuale de temperatura arata valori mai mari cu 1,5 - 2° C la stafia Filaret decât la stafia Baneasa. Temperatura medie anuala este de 11,5°C. In luna iulie, media termica depășește 23°C, iar in ianuarie variaza intre 1,5°C si -5,4°C. Temperaturile extreme pot depăși 40°C vara, iar iarna pot ajunge si pana la -30°C. Primele înghețuri au loc după data de 1 noiembrie, iar ultimele zile de inghet sunt la 1 aprilie. Cea mai friguroasa luna este ianuarie, avand o medie de - 2,9°C, iar cea mai călduroasa este iulie, cu o medie de 22,8° C.

In tabelul 1, se pot observa valorile temperaturii din zona sectorului 4, înregistrate de către stafia de monitorizare a parametrilor de mediu din sectorul 4.

Tabel 1 - Media temperaturilor înregistrate in perioada 2010-2021 la statia meteo din sectorul 4-Bucuresti

Nr. Crt.	An	Valoarea medie CC)	Valoarea minima (data)	Valoarea maxima (data)
1	2016	14.10	-3.94 (19.12.2016)	30.93 (29.07.2016)
2	2017	13.19	-10.83 (08.01.2017)	31.74 (06.08.2017)
3	2018	13.49	-8.80 (01.03.2018)	28.34 (13.06.2018)
4	2019	14.42	-6.75 (08.01.2019)	29.60 (02.07.2019)
5	2020	14.92	-2.55 (22.01.2020)	31.19 (30.07.2020)
6	2021	14.71	-5.79 (19.01.2021)	32.43 (02.08.2021)

S.C. iVA COMMUNICATION&RESEACH S.R.L.         #

ti &

Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector 1, București,

CUI RO385O6235, J40/19340/2017                 U

Conform reprezentării grafice din figura 4 - se poate spune ca valoarea medie minima pentru anii 2016 - 2021 înregistrata a fost in jurul valorii de -6°C (-6.44°C), temperatura situata sub limita de inghet (0°C), specifica anotimpului rece. In același timp, temperatura medie maxima pentru același interval s-a situat in jurul valorii de 37°C (37.15°C), specifica sezonului cald.

Figura 4 - Evoluția temperaturii minime si maxime pentru 2016-2021

Nebulozitatea medie si numărul mediu anual de zile cu cer acoperit au crescut de la 120 zile/an la 140 zile/an (in ultimii 80 de ani). Radiația solara depășește 125 kcal/cm², determinând peste 60 de zile tropicale in cursul anului.

IVA

CCWMUN1CATI0NM ECTARCH

Regimul precipitațiilor

Precipitațiile atmosferice sunt mai ridicate deasupra Bucurestiului, cu o medie pe intervalul 1901-1990 de 578,6 mm la Baneasa, si de 589,3 mm la Filaret, fata de 560,8 in afara orașului, la Fundulea. Valorile mai mari decât media, Înregistrate in Sectorul 4, se datoreaza amplasării sale pe direcția dominanta a circulației atmosferice, cu o concentrația mai mare de particule de praf si fum.

In cursul anului se înregistrează un maxim de precipitatii in iunie, cu același regim de variație teritoriala, valori mai mari in oraș (97,1 mm la Filaret) si mai reduse spre periferie (92 mm la Baneasa si Afumati). Luna cu cele mai mici cantitati de precipitatii este luna februarie (33,3 mm la Filaret; 27,5 mm la Baneasa). In timpul verii, ploile au adesea caracter torențial si uneori sunt insotite de grindina. Trebuie remarcat ca in interiorul orașului, in raport cu direcția de advectie a maselor de aer, ca si cu convectia termica, precipitațiile se repartizează neuniform, producându-se diferențiat sau numai pe unele areale.

Tabel 2 - cantitatea anuala de precipitații

Nr. crt	An	Cantitatea totala de precipitații (mm)	Valoarea maxima/data	Numărul zilelor cu precipitatii
1	2016	149.4	22.2/22.08.2016	36
2	2017	324.2	27.4/07.10.2017	85
3	2018	258.6	18.2/14.02.2018	110
4	2019	184.8	14.8/13.04.2019	86
5	2020	184.8	20.2/04.09.2020	71
6	2021	256.2	15.4/20.05.2021	107

• 2.4    Date demografice

In anul 2019, sectorul 4 avea o populație stabila de 331.408 locuitori, in creștere cu 3 % fata de anul 2015 (321.787 locuitori) si cu 2% fata de populația din 2000.

Populația sectorului 4 reprezintă 18,7% din totalul populației Municipiului București, sectorul fiind pe locul 4 la nivel de municipiu, după numărul locuitorilor.

Evoluția anuala a populației ilustrează o scădere a populației in Sectorul 4 in anii 2000-2016, urmata de o creștere după anul 2017, evoluție pe care o regăsim si in cazul Municipiului București.

Structura populației pe grupe de vârsta

Structura populației pe grupe de vârsta este ilustrata ca o piramida care arata cea mai tânără grupa de vârsta in partea de jos - figura 5.

Structura pe grupe de vârsta si evoluția acesteia in ultimii ani confirma un proces de imbatrânire a populației in Sectorul 4.

80'84 ani

70-74 ani

60-64 ani

50-54 ani

40-44 ani

30-34 ani

20-24 ani

10-14 ani

0-5 ani

-20000   -15000   -10000    -5000       0       5000     10000    15000    20000

■ Barbati E Femei

Figura 5 -Distribuția categoriilor de varsta a^ol^populatiei din sectorul 4

Figura 6 - Gradul de școlarizare a populației din sectorul 4

Totodată, in figura 6, se poate identifica gradul de școlarizare a populației sectorului 4, observandu-se faptul ca un procent de doar 0.75% nu au frecventat sistemul de invatamant obligatoriu.

• 2.5    Biodiversitate si habitate naturale

B io diversitatea reprezintă variabilitatea organismelor vii: diversitatea speciilor, a sistemelor ecologice, genetica, si diversitatea etno-culturala a populației umane.

Biodiversitatea joaca un rol important in asigurarea si producerea resurselor regenerabile.

Resursele alimentează sistemele socio-economice si asigura servicii ca:

• •    epurarea apelor

• •    calitatea aerului - reglarea compoziției chimice a atmosferei

• •    procesarea deșeurilor - influențează si modulează clima

• •    controlul circuitului hidrologic - ceea ce ar duce la reducerea precipitatilor.

  amplitudinilor

  
  

  dar si valoare

  
  

Biodiversitatea are o valoare directa prin oferta de resurse regenerabile,

indirecta, prin oferta de servicii, valoarea etica, estetica, educaționala si științifica, economica, culturala si recreativa.

IVA

COMMUMICATrONUUSEAACH

In cadrul Municipiului București nu exista habitate naturale, deoarece solurile au fost puternic modificate antropic.

Orașul deține o zona ce este incadrata in categoria ariilor protejate (arii terestre sau marine dedicate special protecției si menținerii biodiversității prin mijloace legale).

„Lacul Văcărești” este un lac antropic aflat in cartierul Văcărești București, situat in sectorul 4, avand suprafața de 189 ha. Acesta este delimitat de Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzesti si Splaiul Dâmbovitei (intre târgul auto Vitan si podul de la fostul Abator).

Lacul Văcărești are o istorie ce incepe din perioada comunista. Anul 1986 repezinta momentul inceperii lucrărilor de amenajare, motiv suficient pentru a se demola Manastirea Văcărești, ansamblu arhitectonic construit perioada 1716-1736 in stil brâncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București. Acesta a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului Dâmbovita, impreuna cu Lacul Morii, insa doar cel din urma a fost finalizat. Din anul 1988 pana in anul 2015 au existat mai multe tentative de amenajare a zonei respective, propunandu-se mai multe planuri de realizare unor clădiri cu diferite destinații, insa nu a fost initiat si finalizat niciunul.

In data de 5 iunie 2012, cu ocazia sărbătoriri Zilei Mondiale a Mediului, ministrul mediului la acea data vizitează zona Lacului Văcărești, supranumita „Delta Capitalei”, insotit de ambasadorul Argentinei in România, Xxxxxxx Xxxxx Paladino, precum si de reprezentanti ai ONG-urilor de protecție a mediului. Profitând de aceasta conjunctura, ambasadorul Argentinei in România a prezentat situația unei zone similare din Buenos Aires, Costanera Sur, ce a fost declarata arie protejata. Londra, Berlin sau Chicago dețin si ele astfel de zone iar Praga coexista cu 88 de arii protejate.

Anul 2012 vine in ajutorul zonei deoarece fotograful Xxxxxx Xxxxx publica in ediția in limba româna a revistei National Geographic, nr. 109, din mai 2012, p. 41, fotografii reprezentând păsări sălbatice (rate, lisite, lebede, gâște), si mamifere (vidre, dihori, bizami, vulpi) care s-au stabilit in acest ecosistem specific unei delte. In anul 2014, au fost realizate mai multe fotografii cu exemplare de vidra (Lutra lutra) specie protejata. Prezenta acestui mamifer in zona Văcărești prezintă o garanție a sanatatii ecosistemului.

IVA

COMMVNlCATlONaRESEARCH

In anul 2014, luna iunie, Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice initiaza o dezbatere publica asupra Hotărârii de Guvern care instituie regimul de protecție (parc natural - categoria V IUCN) la Văcărești. In data de 28 mai 2015 - Zona primește Avizul Consiliul General al Municipiului București in unanimitate, pentru declararea sale ca parc natural de către Guvern pentru ca Hotărârea de Guvern nr. 349/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 371 din 13 mai 2016, sa declare zona naturala ^Acumulare Văcărești” ca parc natural, cu denumirea „Parcul Natural Văcărești” fiind instituit regimul de arie naturala protejata pentru zona naturala „Acumulare Văcărești”, devenind in acest fel primul parc natural urban din România si prima arie naturala protejata din municipiul București.

• 2.6    Situația spatiilor verzi

Spatiile verzi reprezintă un factor important in privința absorbției si reducerii poluării atmosferice. O supfarata de masa verde cat mai mare are un impact foarte important asupra diminuării poluării din zona in care se afla aceasta. Drept urmare. Ordonanța de Urgenta 195/2005 - privind protecția mediului - stipulează necesitatea unei suprafețe de minim 26 m² de spațiu verde pentru fiecare locuitor, in condițiile in care Organizația Mondiala a Sanatatii, recomanda ca suprafața de spațiu verde per locuitor sa fie de 50 m2. La nivelul Municipiului București, Registrul Spatiilor Verzi a fost realizat in 2011 si nu a mai fost actualizat (Sursa: Primăria Municipiului București, Registrul Spatiilor Verzi); acesta atribuie o supfarata de 8.89 m² de spațiu verde, fiecărui locuitor al municipiului București. In paralel cu acest lucru, in cadrul Sectorului 4, suprafața medie de spațiu verde atribuita ficarui locuitor este superioara mediei municipale, aceasta fiind de 14.29 m². Acest nivel se situează, insa, sub limita minima setata de prevederile naționale de mediu.

Diminuarea drastica a suprafețelor verzi din sector s-a produs urmare a unor factori precum: creșterea traficului rutier si acumularea de monoxid de carbon si de plumb, dezvoltarea de activitati economice de mărime medie si mica in parcuri si in grădini publice, extinderea suprafețelor construite.

• 3    poluantii SI EFECTELELE LOR - CARACTERIZARE

  • 3.1    Calitatea factorilor de mediu

Fenomenul de poluare a devenit tot mai prezent in ultimii ani, datorându-se in principal creșterii cantitatii si numărului de poluanti.

Printre tipurile de poluare se regăsesc:

• •    poluarea atmosferei

• •    poluare industriala

• •    poluarea apei

• •    deseurile

• •    poluarea solului

• •    poluarea fonica.

In ultima perioada au mai aparut cateva forme de poluare, acestea fiind:

• •    poluarea radio electric a

• •    poluarea cu lumina si cea cu radiatii ionizante (ultraviolete, radioactivitatea naturala).

București intra in categoria așezărilor urbane de mari dimensiuni, prin numărul populației si complexitatea activitatilor economice. Problematica mediului incepe sa fie din ce in ce mai importanta.

• 3.2    Identificarea poluantilor si caracterizarea acestora
  
  Oxizi de azot NOx (NO / NO2)

Caracteristici generale

Oxizii de azot reprezintă un grup de gaze reactive, ce au in compoziție azot si oxigen.

Principalii oxizi de azot sunt:

• •    monoxidul de azot (NO) - gaz incolor si inodor;

• •    dioxidul de azot (NO2) - gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios.

In momentul in care dioxidul de azot intra in combinație cu particule de aer, exista posibilitatea formarii unui strat brun-roscat.

Lumina solara poate determina favorizarea de reacții chimice, oxizii de azot reacționând cu hidrocarburile din aer, obtinandu-se in acest fel oxidanti fotochimici.

Surse antropice:

Oxizii de azot apar in procesul ardere a combustibililor solizi, lichizi si gazosi in diferite instalatii rezidențiale, comerciale, instituționale, la temperaturi inalte, insa aceștia apar si in cazul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii de energie electrica.

IVA

COMMUHlCAnOMWKtAaCH

Metode de măsurare

Metoda de masurarea dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevăzută in standardul SR EN 14211 ..Aer înconjurător. Metoda standardizata pentru masurarea concentrației de dioxid de azot si monoxid de azot prin chemiluminescenta

Norme

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

Oxizi de azot - NOx

Prag de alerta	400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafața de cel puțin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mica.
Valori limita	200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protecția sanatatii umane care nu trebuie depășită mai mult de 18 ori/an. 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protecția sanatatii umane
Nivel critic	30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetației

Strategie Privind Masuri in Vederea îmbunătățirii Calitatii Aerului si Reducerea Amprentei de Carbon in Sectorul 4 al Municipiului București

Particule PM 2,5 si PM 10

Caracteristici generale

Particulele PM 2.5 si PM 10 constituie un amestec de substanțe solide si lichide ce pot conține particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan, etc.), oxizi de fier, sulfați, ale căror dimensiune nu poate fi văzută cu ochiul liber.

Sursele acestor particule pot fi:

• •    Naturale - furtuni de nisip, eroziunea rocilor, eruptii vulcanice, dispersia polenului.

• •    Antropice - centralele termoelectrice, sistemul de incalzire a populației, activitatea industriala, șantiere de construcții, haldele si depozitele de deșeuri industriale si municipale. Traficul rutier este contributor la poluare prin generare de pulberi obținute din ffanarea pneurilor mașinilor, dar si prin realizarea de arderi incomplete ale combustibilului.

Metode de măsurare

Metoda pentru prelevarea si masurarea PM2.5 si PMio este cea prevăzută in standardul EN 12341 „Aer înconjurător. Metoda standardizata pentru masurarea gravimetrica pentru determinarea fracției masice de PM10 sau PM2_f5 a particulelor in suspensie”.

Norme

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

Particule in suspensie - PM10

Valori 50 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protecția sanatatii umane limita           care nu trebuie depășită mai mult de 35 ori/an.

40 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protecția sanatatii umane

S.C. IVA COMMUNICAT1ON&RESEACH S.R.L.

CUI RO38506235, J40/19340/2017

IVA

COHMUWCAnO«â«$EARCH

Ozonul (O3)

Ozonul se gaseste in mod natural in concentratii foarte mici in troposfera (atmosfera joasa). Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viata impotriva acțiunii radiațiilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins intre sol si 8-10 km inaltime si cunoscut si sub numele de ozon la nivelul solului sau ozon de nivel scăzut) este deosebit de toxic, avand o acțiune puternic iritanta asupra cailor respiratorii, ochilor si are potențial cancerigen. De asemenea, ozonul are efect toxic si pentru vegetație, determinând inhibarea fotosintezei si producerea de leziuni foliare,

necroze.

Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alti poluanti, nu este emis direct de vreo sursa de emisie, ci se formează sub influenta radiațiilor ultraviolete, prin reacții foto chimice in lanț intre o serie de poluanti primari, precursori ai ozonului: oxizi de azot (NO_X), compuși organici volatili (COV), monoxid de carbon (CO), etc.

Precursorii ozonului provin atat din surse antropice (arderea combustibililor, traficul rutier, diferite activitati industriale), cat si din surse naturale (compuși organici volatili biogeni dificil de cuantificat, emisi de plante si sol, in principal izoprenul emis de păduri). O alta sursa naturala de ozon in atmosfera joasa este reprezentata de mici cantitati de ozon din stratosfera, care in anumite condiții meteorologice migrează ocazional către suprafața pământului. Formarea fotochimica a ozonului depinde in principal de factorii meteorologici si de concentrațiile de precursori. In atmosfera au loc reacții in lanț complexe, multe dintre acestea concurente, in care ozonul se formează si se consuma, astfel incat concentrația lui la un moment dat depinde de o multitudine de factori, precum raportul dintre monoxidul de azot si dioxidul de azot din atmosfera, prezenta compușilor organici volatili necesari inițierii reacțiilor, dar si de factori meteorologici: temperaturi ridicate si intensitatea crescută a radiației solare (care favorizează reacțiile de formare a ozonului) si precipitatii (care contribuie la scăderea concentrațiilor de ozon din aer).

Atunci când nivelurile de ozon si de alti poluanti ai aerului, cum sunt oxizii de azot (NO_X) si substanțele in particule, sunt ridicate, combinația dintre ele sejiansforma intr-un smog dăunător. Cu toate acestea, cele mai ridicate concentratii de ozoj^^^                 in centrele

a*     —   ♦ v

urbane in care se emit poluantii care creeaza ozon. Acest lucru se explica prin faptul ca abundenta de oxid de azot provenita din trafic contracarează deseori formarea ozonului. Dat fiind insa faptul ca ozonul poate fi transportat de vânt pe distante de pana la 400-500 km pe zi, incidentul ecologic legat de ozon poate sa se producă in regiunile suburbane si rurale aflate la mare distanta de sursa poluantilor.

Ca urmare a complexității proceselor fîzico-chimice din atmosfera si a strânsei lor dependente de condițiile meteorologice, a variabilitatii spațiale si temporale a emisiilor de precursori, a creșterii transportului ozonului si precursorilor sai la mare distanta, inclusiv la scara intercontinentala in emisfera nordica, precum si a variabilitatii schimburilor dintre stratosfera si troposfera, concentrațiile de ozon in atmosfera joasa sunt foarte variabile in timp si spațiu, fiind totodată dificil de controlat.

Concentrațiile de ozon din aerul Înconjurător se evalueaza raportandu-le la valoarea tinta pentru protecția sanatatii umane (120 mg/m³) calculata ca valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore (medie mobila), care nu trebuie depășită mai mult de 25 ori/an, pragul de informare (180 mg/m3 ) calculat ca medie a concentrațiilor orare si pragul de alerta (240 mg/m³) calculat ca medie a concentrațiilor orare.

Dioxidul de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf este un gaz puternic reactiv, provenit in principal din arderea combustibililor fosili sulfurosi (cărbuni, păcură) pentru producerea de energie electrica si termica si a combustibililor lichizi (motorina) in motoarele cu ardere interna ale autovehiculelor rutiere. Dioxidul de sulf poate afecta atat sanatatea oamenilor prin efecte asupra sistemului respirator, cat si mediul in general (ecosisteme, materiale, construcții, monumente) prin efectul de acidifiere.

Concentrațiile de SO2 din aerul Înconjurător se evalueaza raportandu-le la valoarea limita orara pentru protecția sanatatii umane (350 mg/m³ ), care nu trebuie depășită mai mult de 24 ori/an si valoarea limita zilnica pentru protecția sanatatii umane (125                  trebuie depășită

mai mult de 3 ori/an.                                     ff *    ___

Monoxidul de carbon (CO)

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afecteaza capacitatea organismului de a retine oxigenul, in concentratii foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau naturale, care implica arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibila: in instalatii energetice, industriale, in instalatii rezidențiale (sobe, centrale termice individuale), din arderi in aer liber (arderea miriștilor, deșeurilor, incendii etc.) si din trafic.

Concentrațiile de monoxid de carbon din aerul inconjurator se evalueaza raportandu-le la valoarea limita pentru protecția sanatatii umane (10 mg/m³ ), calculata ca valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore (medie mobila).

Benzenul (CeHe)

Benzenul este o substanța toxica, cu potențial cancerigen, provenita in principal din traficul rutier, din depozitarea, incarcarea / descărcarea benzinei (depozite, terminale, statii de distribuție a carburanților), dar si din diferite alte activitati cu produse pe baza de solventi (lacuri, vopsele, etc), arderea controlata sau in aer liber a combustibililor fosili, a lemnului si a deșeurilor lemnoase.

Concentrațiile de benzen din aerul inconjurator se evalueaza raportandu-le Ia valoarea limita anuala pentru protecția sanatatii umane (5 pg/m³).

Benzo(a)pirenul (C20H12)

Benzo(a)pirenul, (BaP), este o hidrocarbura aromatica policiclica formata din cinci nuclee benzenice condensate, provenita in principal din combustia incompleta (300°C - 600°C) a combustibililor fosili (cărbune, păcură, motorina), a lemnului sau a unor materii vegetale. Principalele surse atmosferice a BaP sunt atat antropogene (incalzirea rezidențiala cu lemne sau cărbune, motoarele diesel cu motorina, distilarea cărbunilor din industria cocsului, obținerea mangalului, industria petrochimica, prepararea aluminiului, incinerarea deșeurilor, fumatul, industria alimentara, etc.), cat si naturale (incendiile naturale forestiere sau de vegetație).

Deoarece BaP este prezent in majoritatea emisiilor de amestecuri de hidrocarburi aromatice policiclice, este utilizat ca indicator al prezentei acestor hidra^arWM *m4^noW'era.

IVA

COHMUMCAHONIRESEARCH

Concentrațiile de BaP din aerul înconjurător se evalueaza raportandu-le la valoarea tinta, pentru conținutul total din fracția PMio mediata pe un an calendaristic (lng/m³).

Fenomenul insulei de căldură

Din cauza suprafețelor betonate mari, se Înregistrează la nivelul solului (dar si a orașului in general) fenomenul insulei de căldură: temperaturile sunt mai mari cu 3-4 grade Celsius decât in zona preurbana. La nivelul suprafețelor betonate sau acoperite cu materiale asfaltice inchise la culoare, temperatura poate fi cu peste 20°C mai mare decât la nivelul suprafețelor verzi.

Combaterea fenomenului insulei de căldură se poate face prin: plantarea de tufișuri si arbuști (care rezista si in mediile secetoase) la nivel stradal. Aceasta asigura o scădere a temperaturii la nivelul solului cu cel puțin 10°C. Tufele sunt esențiale si pentru supraviețuirea păsărilor de talie mica. Acestea, la rândul lor, se hrănesc cu insecte (tantari, muște etc.), ceea ce reduce si necesitatea folosirii de insecticide poluante in mediul urban; transformarea spatiilor abandonate sau neutilizate in mici oaze de verdeața. Spatii relativ mici, de cativa metri patrati, pot fi reamenajate pentru a întrerupe suprafețele betonate extinse de la nivelul străzii; transformarea acoperișurilor clădirilor in acoperișuri verzi asigura atat o izolare mult mai buna a clădirii, cat si beneficii diverse (scăderea temperaturii la nivelul acoperișului cu cel puțin 20°C pe timpul verii si izolarea fata de temperaturile extreme pe timpul iernii; reținerea apelor pluviale in condiții de aversa, ceea ce permite scurgerea controlata a acestora si evitarea fenomenului de inundație; crearea unui mediu propice pentru polenizatori si păsări, fapt care contribuie la bio diversitatea urbana; reducerea costurilor de reabilitare a blocului respectiv, pentru ca un acoperiș verde necesita înlocuirea membranei la circa 50 de ani, fata de 20 de ani in mod normal).

IVA

CQMMUNIOVnON Mt£S£AfteH

• 3.3    Categorii afectate de poluare si moduri de afectare
  
  3.3.1    Efectele asupra sanatatii populației

Sanatatea populației reprezintă un aspect foarte important atunci când este vorba de poluarea mediului Înconjurător.

Conform figurii 7, unde se poate observa distribuția populației sectorului 4 in funcție de categoria de varsta, un segment important il reprezintă copiii, școlarii si batranii, ce insumeaza un procent de aproape 30% (29,01%) din totalul populației, segment care, privit din perspectiva medicala, este cel ce este cel mai vulnerabil in fata poluantilor atmosferici.

9 COP"   13,946

O       20.496

Adjîti 202,076

Baîrani 40,121

Figura 7 - Distribuția categoriilor de varsta a ale populației din sectorul 4

Totodată, nu putem afima ca adultii nu sunt afectati de poluare, insa aceștia, avand un sistem imunitar mai bine dezvoltat, pot tolera mai ușor anumite tipuri de substanțe si particule din atmosfera. Intr-un final, toate persoanele sunt afectate de poluare, intr-o măsură mai mica sau mai mare, important fiind faptul ca putem alege sa luam acele decizii ce au ca rezultat diminuarea sau chiar eliminarea factorilor poluanti.

In funcție de categoria tipului de acestea fiind enumerate mai jos.

IVA

C0MMUMICATI0N1RESEAACH

Oxizi de azot NOx (NO / NOz)

• •    Dioxidul de azot este încadrat in categoria gazelor toxice pentru oameni si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot).

• •    Expunerea la concentratii reduse de dioxid de azot duce la afectarea țesutului pulmonar prin apariția dificultăților respiratorii, disfunctionalitati ale plămânilor, distrugere de țesuturi pulmonare cu posibilitatea dezvoltării emfizem pulmonar, iar expunerea la

(                concentratii ridicate de dioxid de azot poate conduce la deces.

• •    Persoanele cele mai vulnerabile la expunerea acestui poluant sunt copiii.

Particule PM 2,5 si PM 10

Dimensiunea particulelor este strâns legata de potențialul cauzator de efecte. Particulele cu diametrul mai mic de 10 micrometri pot trece cu ușurința prin caile respiratorii, patruzand in alveolele pulmonare si provoacă inflamatii si intoxicări, fiind responsabile si pentru decesele premature prin atac cerebral.

• •    Persoanele ce suferă de boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, vârstnicii si astmaticii, sunt cei mai afectati

• (             • Un pericol mai mare exista la copii cu vârsta mai mica de 15 ani, aceștia inhalând mai mult

aer, si in același timp, mai multi poluanti. Un copil tinde sa respire mai repede decât un adult si in același timp, respira mai mult pe gura, evitând in acest fel filtrul natural din zona nasului. Copiii sunt mai vulnerabili, deoarece plămânii nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar ce se dezvolta in copilărie este mai sensibil.

• •    Astmul este inrautatit de poluarea cu pulberi, prin provocarea de tuse, dureri in piept si dificultăți de respirație.

• •    Expunerea pe termen lung la o moartea prematura.

  
  

Dioxidul de sulf (SO2)

In funcție de concentrație si perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane. Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. Expunerea la o concentrație redusa de dioxid de sulf, pe termen lung, poate avea ca efect infectii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.

Ozonul (O3)

Concentrația de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea funcției respiratorii.

Monoxid de carbon (CO)

Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular.

La concentratii relativ scăzute, afecteza sistemul nervos central, slabeste pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit in organism, reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica; expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta, poate cauza dificultăți respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare, determina iritabilitate, migrene, respirație rapida, lipsa de coordonare, greața, amețeala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populație cel mai afectat de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector 1, Bucun(SftSt&șW/             43

CUI RO38506235, J40/19340/2017

Strategie Privind Masuri in Vederea îmbunătățirii Calitatii Aerului si Reducerea Amprentei de Carbon in Sectorul 4 al Municipiului București

Benzo(a)pirenul (C20H12)

Benzo(a)pirenul este o substanța toxica cu un efect puternic cancerigen si mutagen, avand efecte nocive asupra sistemelor nervos, respirator, reproductive, cat si asupra imunității.

• 3.3.2 Efecte asupra plantelor si animalelor

Sanatatea mediului inconjurător este la fel de importanta ca cea a populației. Prezentam in continuare efectele agentilor poluanti asupra plantelor si animalelor.

Oxizi de azot NOx (NO / NO2)

Prezenta oxizilor de azot in atmosfera determina apariția ploilor acide, ce afecteaza suprafața terestra, precum si ecosistemul acvatic, dar si asupra construcțiilor si monumentelor. Smogul este tot o consecința a prezentei oxizilor de azot, aceasta avand ca efect si reducerea vizibilității in zonele populate.

• •    Expunerea la acest poluant conduce la vatamarea serioasa a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reduce ritmul de creștere.

• •    Expunerea la oxizii de azot provoacă boli pulmonare animalelor, similare cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot reduce imunitatea acestora, provocând boli precum pneumonia si gripa.

  
  

IVA

eOMMt/WCAHONMEStAUCH

Dioxidul de sulf (SO2)

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra vegetației si solului. Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor. Oxizii de sulf pot erodai piatra, zidaria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea si componentele electrice.

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.

Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii si negre, frasinul alb, lucerna, murele.

Ozonul (O3)

Este responsabil de daune produse vegetației prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

Monoxidul de carbon (CO)

La concentratii monitorizate in mod obișnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Benzo(a)pirenul (C20H12)

Benzo(a)pirenul este o substanța toxica cu un efect puternic cancerigen si mutagen, avand efecte nocive asupra sistemelor nervos, respirator, reproductiv, cat si asupra imunității.

IVA

COMMUWCAnON mfsearch

• 3.3.3 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii

Degradarea componentelor biodiversitatii scade opțiunile viitoare ale umanitatii si amenința insasi posibilitatea continuității societății umane. Factorii importanti pentru aceste efecte sunt:

• •    Exploatarea agresiva a resurselor, dublata de creșterea accelerata a populației

• •    Utilizarea de tehnologii inadecvate

• •    Distrugerea habitatelor, in speța condițiile fizice, chimice, biologice ce stau la baza supraviețuirii speciilor

• •    Introducerea de specii exotice care afecteaza populațiile native, ducând chiar la eradicarea lor

• •    Poluarea cu organisme modificate genetic

• •    Poluarea

• •    Defrișarea si eliminarea spatiilor verzi

• •    Cosmetizarea inadecvata a arborilor a dus la dispariția spațiului de cuibărit

• •    Creșterea suprafețelor ocupate de instalatii, suprafețe construite, terenuri private

S.C. IVA COMMUNICATION&RESEACH S.R.L 11 t IW J

Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector 1, Bucul

CUI RO38506235, J40/19340/2017

IVA

COMMUMICAnCWUlE£EAR€H

4 PRINCIPALELE SURSE DE EMISIE RESPONSABILE DE DEPĂȘIREA VALORILOR POLUANTILOR

• 4.1    Clasificarea surselor de poluare

Principalele surse de emisii de poluanti ai aerului cu impact asupra sanatatii populației

sau asupra ecosistemelor pot fi clasificate astfel:

• • Surse de tip urban, asociate unor activitati precum:

• o    incalzire rezidențiala, instituționala si comerciala si prepararea apei calde, cu sisteme proprii sau in sistem centralizat

• o    trafic rutier, trafic feroviar si trafic aerian

• o    prepararea hranei in sistem casnic sau in sistem de alimentație publica

• o    stocarea si distribuirea produselor petroliere

• o    distribuirea gazelor naturale

• o    servicii diverse: spălătorii, depozitarea deșeurilor municipale

• o    construirea de clădiri cu diverse destinatii, demolări, reabilitări construcții

• o    construirea, reabilitarea si intretinerea elementelor infrastructurii de transporturi: străzi, lucrări de arta, pasaje subterane sau supraterane, poduri, cai ferate (linii, triaje, depouri), piste aeroporturi

• o    construirea, reabilitarea si intretinerea rețelelor edilitare si mobilierului urban

• o    intretinerea parcurilor si a altor spatii verzi

• • Surse de tip industrial, asociate următoarelor activitati:

• o    producerea de energie electrica si/sau termica;

• o    arderi in procese industriale;

• o    procese industriale diverse;

• o    industrie mica

IVA

C0MMWUCAT10N1R ESEARCM

O alta clasificare imparte sursele de poluare in:

o Surse staționare (sursele punctiforme, reprezentate in special de coșurile de emisie din activitati industriale si arderi industriale)

o Surse mobile (reprezentate de sursele din transporturi)

o Surse de suprafața (reprezentate de sursele de emisii difuze si in special de cele rezidențiale, depozite de deșeuri, agricole, șantiere, construiri/modernizari de drumuri, depozite carburanți, etc.)

• 4.2 Identificarea surselor de emisii din cadrul aglomerărilor urbane, precum Municipiul București

Concentrarea industrial - urbana a Capitalei, cu larga sa diversitate de activitati antropice, prezintă si dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activitati. Sursele de poluare ale aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticala), circulația auto, in special de-a lungul marilor artere, incluzând si traficul greu. Fata de sursele de poluare naturale, cum ar fi agentii alergizanti (granule de polen, sporii, aerosolii), cele artificiale (activitati antropice - urbanizare si industrializare) contribuie semnificativ la deteriorarea calitatii aerului.

• 4.2.1    Surse de poluare aferente activitatilor industriale

Nevoia imediata de cazare a forței de munca a generat apariția rapida a marilor ansambluri de locuințe colective, dimensionate in medie pentru 250.000 locuitori. Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximității cu zonele industriale, in ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea si reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relația de vecinătate dintre zonele de locuințe si cele industriale, constituind sursa principala de

disconfort pentru locuire. Astfel, in jurul unităților indus ‘ le sau a altor surse de poluare exista

IVA

COMMUNlCATIQNWESeARCM

perimetre, corespunzătoare zonelor de protecție reglementate, in care locuințele sunt potențial expuse poluării.

Substanțele evacuate in mediu, din procesele tehnologice, pot fi: pulberi organice si anorganice care au si conținut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solventi organici, funingine.

• 4.2.2    Surse de poluare aferente traficului auto

Poluarea aerului determinata de traficul auto reprezintă un amestec de 150 de compuși si grupe de compuși. Masurarea tuturor acestor poluanti nu este posibila, motiv pentru care evidențierea se face doar pentru poluantii ce au cel mai mare impact asupra sanatatii umane sau pot fi considerati indicatori.

Poluantii ce sunt urmăriți in mod curent in momentul in care se dorește evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calitatii aerului, sunt încadrați in mai multe categorii:

• •    gazele anorganice: o oxizii de azot o dioxidul de sulf o oxidul de carbon o ozonul;

• •    pulberi:

o particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 2.5 gm

o particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 pm

o fumul negru

o componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb

• •    compuși organici volatili: benzen, butadiena.

IVA

COMMUNICAnONKRESEAHCH

Arderea completa a combustibililor are ca rezultat:

o vapori de apa (13 %),

o dioxid de carbon (13 %)

o azot (74 %).

In realitate insa, arderea este incompleta, gazele mai importante ce rezulta fiind vapori de apa, CO, Na, O2, NOx, SOx. Cu excepția vaporilor de apa (azotul si oxigenul fiind parte componenta a atmosferei), toate celelalte substanțe sunt considerate emisii poluante.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei in motoarele autovehiculelor produc emisia a peste 100 compuși chimici.

Nivelurile de poluare ale aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile in timp si spațiu.

Un impact mai mare apare in zonele construite si ce conțin artere supraaglomerate, dispersia poluantilor fiind dificil de realizat. Concentrațiile mari ale poluantilor atmosferici apar in zonele in care arterele de trafic sunt realizate in proximitatea clădirilor înalte si compacte, împiedicând in acest fel dispersia.

La nivelul străzii, 60%-70% din poluarea periculoasa provine de la mașinile diesel, prin micro particulele cancerigene PM2,5. Restul este compus din microparticule create in urma uzurii anvelopelor si a plăcutelor de frana. Peste 50% din particulele periculoase sunt prezente in aer prin fenomenul de resuspensie, adica ridicarea la nivelul cailor respiratorii in urma trecerii mașinilor. Fenomenul este amplificat de absenta copacilor si de suprafețele betonate mari, care amplifica incalzirea la nivelul solului si cresc cantitatea de praf uscat care se ridica la nivelul cailor respiratorii.

• 4.2.3    Surse de poluare aferente șantierelor de construcții

Cu toate ca ponderea activitatilor de construcții este mult scăzută după anul 1990, in prezent se constata o creștere importanta a volumului de construcții, realizate in zonele aglomerate ale capitalei, aceste șantiere si betoniere de la periferie reprez^Jafid^rse de poluare a aerului, in mod special cu pulberi.                               Z»

Strategie Privind Masuri in Vederea îmbunătățirii Calitatii Aerului si Reducerea Amprentei de Carbon in Sectorul 4 al Municipiului București

• 4.2.4    Surse de poluare aferente termocentralelor electrice

A CET-urile

CET - urile - surse majore de poluare a aerului, utilizează combustibili lichizi, ce au un conținut ridicat de sulf, eliberând in atmosfera cantitati mari de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenușa volanta. Deși exista instalatii de filtrare si reținere a principalilor poluanti chimici, NOx si SO2, alegandu-se variante constructive ce prevăd dispersia prin coșuri inalte ducând in acest fel la obținerea de concentratii locale diminuate, amplifica efectele de poluare la distanta, starea de uzura si problemele de etansare a coșurilor favorizează evacuarea gazelor la inaltimi intermediare cu efecte asupra zonei Învecinate.

B Surse difuze de combustie

Centralele termice uzinale, de cvartal sau de bloc, multe funcționând pe combustibil lichid (chiar si solid), reprezintă o sursa similara celei enunțate anterior, avand insa dezavantajul lipsei instalațiilor de epurare si avantajul dispersiei prin coșuri inalte. Combustia este de cele mai multe ori incompleta, datorita lipsei sistemelor de automatizare a arderii, randamentului redus, a unei supravegheri precare, determinând in acest fel degajări de noxe care se dispersează in zonele de locuințe intens populate.

La nivelul Municipiului București, Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Termoenergetica București - Ilfov are ca asociati Municipiul București, Orașul Popești - Leordeni si Comuna Chiajna. A fost constituita in scopul infiintarii, organizării, reglementarii, exploatării, monitorizării si gestionarii in comun a unor activitati ale serviciului de termoficare pe raza de competenta a unităților administrative-teritoriale membre prin intermediul unui operator regional infiintat de asociati. Activitățile ce fac obiectul asocierii sunt: producerea, transportul, distribuția si furnizarea energiei termice pentru incalzirea locuj^^OT^sdUmobilelor cu alta destinație din

IVA

C0MMUN1CA7WN UlESEARCM

Municipiul București si din localitățile membre ale Asociației; prepararea si distribuția apei calde menajere; promovarea si implementarea de soluții energetice moderne, (sursa: site-ul Asociației de Dezvoltare Intercomunitara Termoenergetica București - Ilfov)

De asemenea, Compania Municipala Termoenergetica București S.A. (CMTEB) este, incepand din 2019, operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termica in arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Termoenergetica Bucuresti-Ilfov, in baza contractului de delegare a gestiunii directe a serviciului public de alimentare cu energie termica incheiat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Termoenergetica Bucuresti-Ilfov.

CMTEB are in exploatare:

• • Sistemul de transport si distribuție, compus din:

o 954 km conducte - rețele termice primare

o 2963 km conducte - rețele termice secundare

o Obiective: 1027 Puncte Termice, Statii Centralizatoare, module termice

• o    47 Centrale Termice cvartal

• o    1 Centrala Termica de Zona Casa Presei (sursa: site-ul CMTEB)

• 4.2.5 Influenta deșeurilor

Combustia (arderea) neautorizata, in aer liber, a unor deșeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deșeuri stradale in perimetrul urban, neintretinerea salubrității domeniului public, depozitarea inadecvata a reziduurilor industriale si a deșeurilor menajere se constituie, prin cumul, o sursa globala de poluare permanenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales in condiții meteorologice nefavorabile (ceata, calm atmosferic, inversiune termica).

IVA

COMMUKICAnQNUESEARtH

• 5 ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA AERULUI

• 5.1    Poluanti vizati

Pulberile in suspensie, dioxidul de azot si ozonul de la nivelul solului sunt recunoscuti in prezent drept cei trei poluanti care afecteaza cel mai grav sanatatea umana. Expunerile pe termen lung si cele maxime la acești poluanti variaza ca gravitate si impact, de la efectele minore asupra sistemului respirator pana la decesul prematur. Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din Europa sunt expuși la poluanti in concentratii peste nivelurile de calitate a aerului considerate daunatoare pentru sanatate. Pulberile fine in suspensie (PM2,5) din aer reduc speranța de viata in UE cu peste opt luni. Benzopirenul este un poluant cancerigen din ce in ce mai ingrijorator care, in mai multe zone urbane, in special din Europa centrala si de est, este prezent in concentratii care depasesc pragul stabilit pentru protecția sanatatii umane.

Poluanti vizati: Dioxid de azot/Oxid de azot (NO2/NO_X) si particule in suspensie (PM10)

LEGEA nr. 104 din 15 Iunie 2011 Dioxid de azot/oxizi de azot - NOz/NOx
Prag de alerta	400 pg/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru 0 suprafața de cel puțin 100 km2 sau pentru 0 intreaga zona sau aglomerare oricare dintre acestea este mai mica
Valori limita	200 pg/m3 NO2 ~ valoarea limita orara pentru protecția sanatatii umane, a nu se depăși mai mult de 18 ori intr-un an calendaristic 40 pg/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protecția sanatatii umane
Nivel critic	30 pg/m3 NOx - nivel critic anual pentru protecția vegetației
Particule in suspensie - PM10
Valori limita	50 pg/m3 - valoarea limita zilnica pentru protecția sanatatii umane, a nu se depăși mai mult de 35 ori intr-un an calendaristic 40 pg/m3 - valoarea limita anuala pentru protecția sanatatii umane

Valori limita depășite:

NO2 - 40 pg/m³ - valoarea limita anuala pentru protecția sanatatii umane PM10 - 40 pg/m³ - valoarea

IVA

COMMUWCATTOMlRfSeAACH

• 5.2    Statia măsurare

In vederea caracterizării situației actuale, au fost utilizate date ce au parvenit de la o statie de măsurare a parametrilor atmosferici, situata in sectorul 4 - figura 8.

Perioada reprezentativa pentru acest studiu a fost 2016-2021, anii anteriori acestei perioade avand date incomplete pentru estimarea nivelului poluării.

In continuare se va analiza situația actuala a calitatii aerului, in ceea ce privesc cantitatile de suspensii in aer (PM 10), precum si a NCh, gaz poluant ceare efecte importante asupra sanatatii mediului Înconjurător, inclusiv aspura sanatatii om

• 5.3    Reprezentări grafice ale valorilor poluantilor vizati si principalii factori ce ii afecteaza
  
  Temperatura + PM10 (2016)

  
  

Figura 9 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PMK) - 2016

Temperatura + PM10 (2017)

120.00

[HTfWnWnwWVT ■"»

—■ ¹ PM 10 [pg/m³]    .......■■■■ Limita PM10 [pg/m³]

Figura 10- Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2017

Temperatura + PM10 (2018)

35.00 30.00

Figura 11 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2018

Temperatura + PM10 (2019)

Temperatura + PM10 (2020)

Figura 13 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2020

Temperatura + PM10 (2021)

-10.00

MM Temperatura aer [°C]    ~......... PM 10 [pg/m³]    ■ ........Limita PM10 [pg/m³]

Figura 14 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, cord^$$^H nfaxbMidmis de PM10 - 2021

XVA

COMMUNlCATTCmtRUEARai

Conform figurilor 9-14 ce reprezintă variația temperaturii si a cantitatii de zilnice de PM10, se poate spune ca temperaturile scăzute influențează cantitatea de PM 10 din atmosfera prin faptul ca in sezonul rece creste proporția imobilelor ce folosesc sisteme de încălzire (centrale, sobe etc), contribuind in acest fel la acumularea de PM10 in proximitatea locuințelor ce folosesc aceste sisteme de incalzire. In favoarea acestei afirmatii vine si dovada grafica a faptului ca in momentul in care temperatura atmosferica scade sub 15°C, depășirea limitei pentru cantitatea de PM10 in atmosfera este tot mai frecventa.

Evoluția nivelului de PM10 In intervalul 2016-2021

180.00 —-

Conform graficului cumulat pentru anii 2016-2021 - figura 15 - putem afirma faptul ca pe intreg intregul interval de timp, valorile cantitatii de PM10 depasesc 50% din valoarea impusa, de 40 pg/cm³. Confom fluctuațiilor nivelului concentrației de PM10, se poate vedea ca exista valori ce se apropie de pragul de 40 pg/cm³, precum si depășiri ale acestui nivel, ceea ce induce concluzia ca este afectata calitatea aerului, indicând un grad de poluare avansat.

Temperatura 4- NO₂ (2016)

Temperatura + NO₂ (2017)

Temperatura + N0₂(2020)

Figura 20- Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 - 2020

Temperatura + NO₂(2021)

r 35.00 30.00

25.00

20.00

15.00

10.00

5.00

0.00

-5.00

-10.00

Figura 21 - Evoluția temperaturii si cantitatii de PM10, coreii

Graficele 16-21 cumulează variația temperaturii si a cantitatii de zilnice de NO2, ceea ce indica o comportare similara cu cea indicata pentru temperaturile scăzute, explicația fiind aceea ca in zonele respective exista trafic rutier, eliberând in aceste fel noxe, cantitati de NO2 in atmosfera, indicând o prezenta mai ridicata a vehiculelor in zona respectiva.

Graficul cumulat pentru anii 2016-2021 - figura 22 - arata faptul ca pe intreg intregul interval de timp valorile concentrațiile de NO2 depasesc 50% din valoarea impusa, de 40 pg/cm³, indicând totodată faptul ca exista depășiri ale nivelului maxim admis, mai ales in lunile reci, avansand ideea ca generarea acestor gaze apare in zone cu densitate mare de populație, datorita intensificării gradului de folosire a sistemelor de incalzire precum si a intesificarii nivelului traficului aferent deplasărilor.

Figurile 23-28 reprezintă variația cantitatii de PM10 in funcție de cantitatea de precipitatii înregistrata in aceeași perioada. Se poate observa ca in momentul in care exista zile in care se

înregistrează cantitati de precipitatii, cantitatea de PM10 scade proporțional cu acestea. Acest lucru demonstrează faptul ca agentul poluant PM10 este diminuat in condiții de ploaie.

Precipitatii + PM10 (2016)

Precipitatii + PM10 (2017)

Precipitații + PM10 (2018)

Figura 25 - Evoluția cantitatii de PM10 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2018

Precipitații + PM10 (2020)

Figura 27 - Evoluția cantitatii de PM10 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2020

Figurile de la 29 la 34 arata influenta precipitațiilor asupra concentrației de NO2. Astfel, se poate vedea ca pe măsură ce apar zile in care cantitatea de precipitatii creste, valoarea concentrației de NO2 scade, explicația fiind aceea de combinare chimica a apei cu NO2, avand ca rezultat curatarea atmosferei.

Precipitații + NO₂ (2016)

Precipitatii + NO₂ (2017)

45.00

Figura 30 — Evoluția cantitatii de NO2 si a precipitațiilor, corelat

Precipitații + N0₂ (2018)

Figura 31 - Evoluția cantitatii de NO? si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de NO? - 2018

Precipitatii + NO₂ (2019)

Precipitații + NO₂ (2020)

70.00                                                                                                        25.0

Figura 33 - Evoluția cantitatii de NOi si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 - 2020

Precipitatii + NO₂ (2021)

Figura 34 - Evoluția cantitatii de NO2 si a precipitațiilor, corelat cu nivelul maxim admis de NO2 — 2021

In figurile 35-52, putem observa faptul ca viteza vântului influențează in mod direct cantitatea de poluanti din atmosfera (NO2 si PM10). Perioadele in care s-au Înregistrat valori mari precum si depășiri a limitei admise au coincis cu momentele in care viteza vântului a fost aproape de 0 m/s (calm atmosferic). In același timp, direcția vântului, S-V si S-E determina imprastierea si distribuirea cantitatilor si concentrațiilor de PM10 si NO2, avand ca rezultata concentratii ușor mai mari fiind pe direcția S-V ceea ce coincide si cu momentele in care a fost depășită si limita admisa de PM10 si deNOz.

PM10 + Viteza vântului (2016)

140.00                                                                                                   2.5

120.00

100.00

80.00

60.00

40.00

20.00

0.00

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

-----PM 10 [pg/m³] «^—Limita PM10 [pg/m³]   -----Viteza vântului [m/s]

Figura 35 - Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2016

Distribuția concentrației (%)

B-i.421 - NO2-Va!ort or.ite perioada: 20:6/01/01 oo:oi;co 2016/12/31 23.59:00

Seni pentru direcția vantuluiiB -i MTX- Direcția vântului Valon orare

Clasa de stabilitate: Toate; Total ore; 87S-1;

Date vahde:3735: Date neva!idc:29i; Date Iipsa:47j7: Date ignoratei

Figura 37 - Distribuția concetratiei de NO? in funcție de direcția vântului - 2016

B4 - PM10 + Viteza vântului (2017)

Distribuția concentrației (%)

B-4-GRAV. 10 - PM 10-vaton or.rre

Perioada: 2017/01X01 00:01:00 2017/12/31 23:59:00

Seni pentru direcția vancului:B 4Mrx - Direcția vântului Va lori orare

Clas-a de stabilitate: Toate; Total ore: 87E-0:

Date valid e:7599: Date neva!ide:4; Date kpsa:ll56; Date ignorate:!}

H ■■        -           ■    r-v...-

• - ~      -•  «    '■   t..-     --    »

Figura 39 - Distribuția concetratiei de PMIO in funcție de direcția vântului - 2017

Distribuția concentrației (%)

g.4-42i. NO2-Valori orare

Perioada: 2017/01/01 00:01:00-2017/12/31 23.59:00

Seni pentru direcția vântului:B a MTX Direcția vântului Valori orare Clasa de stabilitate; Toate; Total ore: 8760.

Date vatidc;8203: Date nevahde:40B; Date lipsa: ;-îg; Date ignorate:Q

Figura 40 - Distribuția concetratiei de NO2 in funcție de direcția vântului - 2017

B4 - PM10 + Viteza vântului (2018)

90.00

80.00

70.00

60.00

50.00

40.00

30.00

20.00

10.00

0.00

Figura 41 — Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2018

Distribuția concentrației (%}

B-A-GIÎAV. 1C - PM lO-Vritori pr.ne Perioada: ?OWQ1/Ot oo:ci-.go sotaywji 23:59:CC Serii pentru direcția vantulurB -1MTX Direcția vântului Valon orare Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: H76O.

Date valid c:8009; Date nevahde:3; Date Irpsa:7-î7; Dare ignorate:O

Figura 42 - Distribuția concetratiei de PM10 in funcție de direcția vântului - 2018

Distribuția concentrației (%}

8-^~42i - NO2-V.ilon orare

Perioada: 20ÎS/01/01 D0:Q1:CC-?aiS/t2731 23:59:00

Serii pentru direcția vantulut:B^MTX • Direcția vântului-Valon orare Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: 3760;

Dateval5de:e353; Date nevahdc:37î: Date lipsarS: Date ignorate:©

Figura 43 - Distribuția concetratiei de NO2 in funcție de direcția vântului - 2018

PM10 + Viteza vântului (2019)

90.00

80.00

70.00

60.00

50.00

40.00

30.00

20.00

10.00

0.00

Figura 44 - Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului,

Vi."»; •*

Distribuția concentrației (%) B-4-GRAV. 10 - PM 10-Valon orare Perioada: 2019/01/01 00:01:00.2019/12/31 23:59:00 Serii pentru direcția vantu1ui:B'S.MTX ■ Direcția vântului Valon orare Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: S7€O: Date vaîide:7i 19; Date nevaiide:0; Date lipsa:! W0: Date ignorate:0

Figura 45 - Distribuția concetratiei de PM10 in funcție de direcția vântului - 2019

Distribuția concentrației (%)

8-4-421 - fJO2-V.i!ort orare Perioada: 2019/01/01 00:01:00 2019/12/31 23:59:00 Serii pentru direcția vantuluizB *1 MTX Direcția vântului Valon orare Clasa de stabilitate; Toate; Total ore: 8760, Date vahde:43&8: Date nevabde:!?!; Date iipsa:42M: Date ignorare:0

&       V.,:— W

PM10 + Viteza vântului (2020)

180.00 160.00

140.00

120.00

100.00

80.00

60.00

40.00

20.00

0.00

Figura 47 - Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelat cu nivelul maxim admis de PM10 - 2020

Distribuția concentrației (%)

B-4-GRAV. 10 - PM 10-74lon or .ne

Perioada: 2020/01/01 00:01^0-2020/12/31 23:59:00

Serii oentru direcția van tulii rB -t wrx Direcția vântului Valon orare

Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: 373-1;

Date vaiiae:7277; Date nevalidezZ; Date lipsa: 1304; Dace ignorateiO

Distribuția concentrației (%)

S-4_.ț2r - NOZ-Vaicn orare

Penoaca: 2C2O/(WG1 &D:01:00-2020/î2/3l 23:55:00

Seni pentru direcția vantu)ui:B-l.lJTX Direcția vântului Valon orare Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: S7S-1;

Date vahdc:75lZ' Date nevalide 13&5: Dare !ipsa:&03; Date ignorate:C

Figura 49 - Distribuția concetratiei de NO2 in funcție de direcția vântului - 2020

PM10 + Viteza vântului (2021)

Figura 50 - Evoluția cantitatii de PM10 si a vitezei vântului, corelatjzu nivelul maxim admis de PM10 - 2021

IVA

COMMUHICATION*RE5EARCH

Figura 51 - Distribuția concetratiei de PM10 in funcție de direcția vântului - 2021

Distribuția concentrației (%)

3-4-521 - NO2-Va!ori orare

Perioada: ?0?VDV0! 00:01:00 2C2V1IMO 23.55.00

Sertr pentru curenta ventulucB IMrx Direcția vântului Va for i orare Clasa de stabilitate: Toate; Total ore: 7536;

Date valide:0557: Date nevahde^îo; Date lipsa:242; Date ignoratei

Figura 52 - Distribuția concetratiei de NO? in nctie de direcția vântului - 2021

• 5.4    Identificarea principalelor surse de emisie din Sectorul 4

Printre sursele de poluare majora in cadrul Sectorului 4 se afla:

Surse de poluare aferente activităților industriale: întreprinderile poluatoare ale aerului din sector: Electromontaj, Romprim S.A. etc., precum si zona de Sud a Sectorului 4 (I.M.B.G.), ca urmare a activitatilor economice deosebit de poluante desfășurate aici: otelarie, turnatorie, combustie industriala, sudura etc.

Surse de poluare aferente traficului auto

Surse de poluare aferente șantierelor de construcții

Surse de poluare aferente centralelor electrice:

o CET-uri: CET Progresul, din cauza modului de funcționare cu combustibili lichizi, care au conținut ridicat de sulf si emit in atmosfera importante cantitati de SO2, N0_x, CO, CO2, pulberi, fum, cenușa volanta

o Surse difuze de combustie: centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, ce funcționează pe combustibil lichid/solid

Surse de poluare aferente deșeurilor

In analiza poluării existente la nivelul Sectorului 4, insa, trebuie avuta in vedere inclusiv situația zonelor învecinate, datorita fenomenului de poluare importata din alte regiuni. Astfel, pentru Sectorul 4, este importanta si situația existenta la nivelul întregii Capitale, precum si a zonelor invecinate acesteia, luând in considerare fenomenul mai sus menționat, precum si legaturile foarte strânse dintre Sectorul 4 si restul Regiunii București Ilfov (din numeroase puncte de vedere: economic, social, cultural, educațional, al transporturilor, turistic, etc). Intr-un cadru mai larg, poate fi avuta, de asemenea, în vedere, poluarea transfrontaliera. Convenția de la Geneva privind poluarea atmosferica transfrontaliera pe distante lungi definește aceasta poluare ca fiind eliberarea, directa sau indirecta din cauza activitatii umane, a substanțelor in aer, care au efecte

adverse asupra sanatatii umane sau a mediului din alta tara si pentru care nu se pot distinge contribuțiile surselor sau ale grupurilor de surse individuale deemisii. Pentru a diminua acest tip de poluare, unele tari au intenționat introducerea de

masuri semnificative pentru combaterea schimbărilor climatice si pentru reducerea poluării. Potrivit unui raport intocmit de Rhodium Group, China a emis 27% din gazele cu efect de sera ale lumii in 2019. SUA a fost al doilea cel mai mare emitator, cu 11%, in timp ce India a fost al treilea cu 6,6%.

• 5.5    Analiza SWOT privind calitatea aerului in Sectorul 4 al Municipiului București

Prezentam in continuare analiza SWOT privind calitatea aerului in Sectorul 4 al

Municipiului București.

Puncte tari (S)

Puncte slabe (W)

-    Existenta a numeroase masuri ce pot fi implementate, la diferite nivele si pe diverse domenii de aplicare -    Buna comunicare si cooperare cu alte entitati implicate -    Existenta unor mijloace de transport in comun mai puțin poluante (metrou, tramvaie, troleibuze, autobuze hibrid) -    Interesul unei parti dintre cetateni pentru implicarea in imbunatatirea calitatii aerului - Susținere din partea forurilor europene si internaționale Existenta catorva facilitati pentru autovehiculele electrice -    Existenta unor ecosisteme (Delta Văcărești etc) -    Reabilitarea termica a unei parti din clădirile situate in Sectorul 4 -    Este probabil ca masurile sa faciliteze noi investitii in tehnologia de vârf -    Existenta unui punct de informare referitor la calitatea aerului, pentru cetățenii Sectorului 4 -    Sistem implementat pentru colectarea si reciclarea deșeurilor, in special a deșeurilor electrice si electronice

-    Lipsa datelor la nivelul Sectorului 4 si slaba dotare cu instrumente de măsurare a calitatii aerului -    Dispunerea de instrumente limitate pentru punerea in practica a unora dintre masurile privind imbunatatirea calitatii aerului -    întârzieri in adaptarea la necesitățile privind imbunatatirea calitatii aerului, datorate proceselor complicate de elaborare si aprobare -    Resurse financiare limitate, precum, si insuficienta personalului in vederea implementării masurilor privind calitatea aerului -    Slaba informare a populației -    Lipsa standardizării la nivelul rețelei de reincarcare electrica -    Lipsa siguranței biciclistilor in trafic, datorata inexistentei pistelor special dedicate acestora -    Legislația insuficienta privind spatiile verzi -    Distribuția inegala a spatiilor verzi si a accesului populației la acestea -    Degradarea vegetației majore prin creșterea suprafețelor construite si diminuarea spatiilor verzi

IVA

COMMUMICATION&R£S£ARCH

-    Existenta parcurilor si zonelor verzi aflate in intretinerea Sectorului 4 si a lacurilor, cu rol de reglare a climei si menținere a calitatii aerului -    Proiect pilot de amenajarea unui perete verde care poate fi multiplicat in scopul extinderii suprafeței aferente spatiilor verzi	-    Colectarea si reciclarea deficitara a deșeurilor -    Insuficienta dotare a transportului public, astfel incat acesta sa reprezinte o alternativa viabila la transportul cu vehicule individuale - Fondul natural existent favorizează existenta pulberilor in suspensie si sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian etc.) -    Absenta unui sistem de prognoza, alertare si monitorizare la scara locala in condițiile creșterii nivelului de poluare asociat condițiilor meteorologice nefavorabile -    Absenta unui sistem de mediatizare a efectelor poluării asupra stării de sanatate a populației si a calitatii aerului, precum si a principalelor surse de poluare a aerului din Sectorul 4 -    Extinderea insulei de căldură in municipiului București, datorita diminuării suprafețelor verzi -    Marea majoritate a organizărilor de șantier generează, prin activitatea desfasurata, praf si zgomot -    Campanii reduse de conștientizare a problemelor de mediu, prin mijloace media - Sectorul industrial (de stat si privat) manifesta inca o disponibilitate financiara redusa pentru investitii de mediu -    Solurile, modificate antropic, nu sunt favorabile ca suport pentru spatii verzi, plantarea necesitând costuri suplimentare
Oportunități (O)	Amenințări (T)
-    Urmarea unor bune practici, modele si soluții ale altor orașe / comunități -    Identificarea si implicarea de persoane calificate in domeniu -    Solicitarea de consultanta din partea forurilor europene/internationale in domeniu -    Promovarea de proiecte si investitii	-    Dinamica foarte accelerata a schimbărilor climatice -    Creșterea densității populației, prin migrarea către Capitala a persoanelor din zonele situate inafara acesteia -    Creșterea numărului de autovehicule cu grad mare de poluare -    Agravarea pr0J2lgffldfiI.de trafic

IVA

COMMUNlCATlONARESfAflCH

• -    Posibilități de transformare a Sectorului 4 intr-un sector verde, cu economie circulanta si sustenabila, astfel incat asa devină un exemplu pentru celelalte sectoare

Exploatarea beneficiilor mobilității electrice si a transportului activ

• -    Utilizarea de fonduri si programe europene si guvernamentale

• -    Promovarea unor proiecte publice si private bazate pe tehnologii curate sau verzi (case pasive, clădiri eco, garduri verzi, panouri solare, spatii verzi, etc.)

• -    Identificarea de masuri prin care Primăria Sector 4 poate fi un exemplu privind calitatea aerului (dotare cu vehicule electrice, montare de panouri fotovoltaice, digitalizare etc)

• -    Contextul pandemic COVID-19 a constituit un exemplu privind impactul activitatilor umane asupra mediului si a incurajat tipuri de activitati precum munca la distanta

  Schimbarea comportamentului

  
  

mentalităților si populației privind

transportul activ si alte directii de imbunatatire a calitatii aerului

• -    Renaturarea terenurilor actual neintretinute - Existenta alternativelor mai eficiente si mai puțin costisitoare pentru spatii verzi (tufișuri, arbuști, plante de tip sedum in locul gazonului)

• -    Transformarea spatiilor din jurul blocurilor in oaze verzi, eficiente dpdv ecologic

• -    Posibilități de creare de spatii verzi pe verticala (acoperișuri verzi, grădini verticale

• -    Posibiltati de creștere a spatiilor verzi in jurul Capitalei

• -    Existenta alternativelor ecologice de producție a energiei electrice

• -    Alternative ecologice de colectare si reciclare / de reducere a deșeurilor

• -    Oportunități de inovare si de afaceri asociate cu masurile privind calitatea aerului

• -    Modelul depășit al infrastructurii actuale, ceea ce face dificila introducerea de modificări in vederea îmbunătățirii, mai ales in perspectiva modificării modelelor de mobilitate

• -    Amenințări privind deteriorarea / dispariția unor zone verzi

• -    Creșterea cantitatilor de deșeuri

• -    Masurile pot intra in conflict cu atingerea altor obiective, ale altor politici

• -    Este posibil ca unele masuri sa nu fie acceptate cu ușurința de către părțile interesate

• -    Nivelul redus de educație al populației in raport cu problemele de mediu

• - Intervenția necontrolata si abuziva asupra mediului natural

• -    Extinderea necontrolata a infrastructurilor construite in detrimentul infrastructurilor verzi

• -    Dezechilibrul dintre dezvoltarea socio-economica a orașului si conservarea capitalului natural de care dispune

• -    Creșterea populației de specii invazive

• -    Corelarea deficitara a planificării de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism, precum si cu alte planuri/programe sectoriale

• -    Deficitul unor funcții urbanistice in raport cu necesitățile actuale ale Sectorului 4 (spatii verzi, spatii de agrement, spatii de parcare)

• -    Nerespectarea integrala de către agentii economici a prevederilor legale in vigoare privind protecția mediului

• -    Extinderea arealului insulei de căldură

IVA

COMMUMCAHONMESfAJÎCJi

- Eficacitatea masurilor poate creste daca sunt insotite de o activitate promotionala suficienta

Pentru transformarea punctelor slabe si a amenințărilor in puncte tari si oportunități, pe langa masurile propuse in capitolul „Masuri in vederea îmbunătățirii calitatii aerului si reducerii amprentei de carbon in Sectorul 4 al Municipiului București” din cadrul Strategiei, pot fi identificate si alte acțiuni, precum:

• o    Identificarea de noi surse de finanțare (guvernamentale, europene sau internaționale)

• o    Promovarea, in prima etapa, a masurilor cu cele mai mici costuri

• o    Corelarea masurilor cu obiectivele altor politici, astfel incat sa nu intre in conflict cu acestea.

IVA

COHMUNICATION fcRtSEARCH

• 6 LEGĂTURĂ CU ALTE STRATEGII SI PLANURI LA NIVEL LOCAL/NATIONAL

• 6.1    Strategia de Dezvoltare Locala a Sectorului 4 pentru perioada 2020-2024

In cadrul analizei SWOT privind infrastructura si echiparea teritoriala, din Strategia de Dezvoltare Locala a Sectorului 4 pentru perioada 2020-2024, printre punctele slabe identificate se numără problemele de trafic, precum si fondurile insuficiente pentru finanțarea lucrărilor de infrastructura. De asemenea, la capitolul amenințări, au fost identificate, printre altele: agravarea problemelor de trafic, creșterea gradului de poluare si preocuparea redusa a agentilor economici pentru respectarea normelor privind mediul.

• 6.2    Planul de Mobilitate Urbana Durabila 2016-2030 Regiunea București Ilfov

Planul de Mobilitate Urbana Durabila conturează strategii, inițiative de politici, proiecte cheie si priorități in vederea unui transport durabil, care sa susțină dezvoltarea sustenabila, din punct de vedere economic, social si al protecției mediului in Regiunea Bucuresti-Ilfov. Acesta a fost structurat pornind de la șapte politici: intarirea capacitatii instituționale; imbunatatirea transportului public; promovarea deplasărilor nemotorizate; siguranța rutiera; transport rutier si politica integrata de parcare; integrarea mobilității cu planificarea urbana; managementul mobilității.

Printre masurile prevăzute investitii ale Metrorex, investitii pentru drumurile naționale, investitii privind infrastructura rutiera si transportul public de suprafața din Capitala:

Modernizarea rețelei de mijloace de transport public prin înnoirea parcului auto Modernizarea, extinderea infrastructurii sistemului rutier si a liniilor de tramvai

Modernizarea, extinderea si imbunatatirea liniilor de metrou

Construcția de parcari de tip Park & Ride la stațiile cheie de transport public Investiții pentru drumuri naționale, străzi si drumuri locale

Construcția de parcari subterane

IVA

dWMUNlCAnON*R£SFAAeH

• - Amenajarea infrastructurii utilitare pentru biciclete (piste de bicicletesi locuri de parcare pentru biciclete), precum si extinderea sistemului de inchiriere biciclete (bike sharing) Crearea de noi zone cu prioritate pentru pietoni si biciclisti in centrul orașului Imbunatatirea sistemului de management al traficului

Introducerea de benzi de circulație cu prioritate pentru transportul public.

• 6.3    Planul Urbanistic General București

Planul Urbanistic General cuprinde cinci obiective strategice de dezvoltare economica si sociala, si anume:

Accentuarea identității Municipiului București in concordanta cu aspirația sa de a deveni o metropola europeana, realizabila prin atragerea unor instituții si companii internaționale, reabilitarea imaginii externe si dezvoltarea turismului cultural si de afaceri, precum si prin creșterea competitivității prin diversificare funcționala si prin crearea de noi specializări de excelenta in domenii de vârf

Susținerea vitalitatii si atractivitatii Municipiului București potrivit rolului de Capitala a României

• - Dezvoltarea Capitalei ca o aglomerație urbana avand un rol activ si stimulativ la nivel regional si metropolitan

Ridicarea calitatii vieții locuitorilor, care presupune creșterea prosperității economice si crearea de locuri de munca odata cu asigurarea integrării sociale si a securității, a imbunatatirii condițiilor de locuire si a cadrului natural si construit

Protejarea si valorificarea potențialului natural, arhitectural si urbanistic.

W                                          Strategie Privind Masuri in Vederea îmbunătățirii Calitatii Aerului si

g %                           Reducerea Amprentei de Carbon in Sectorul 4 al Municipiului București

COMMUMCATTOKMESEARCH

• 6.4    Planul Integrat de Dezvoltare Urbana București

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana București include, printre priorități: promovarea formelor de transport alternativ in centrul orașului, prin ameliorarea conexiunilor de transport in comun si crearea unei rețele de străzi cu prioritate pentru biciclisti si pietoni care sa strabata centrul; crearea unui sistem integrat de parcari; recuperarea spatiilor publice.

• 6.5    Strategia Naționala pentru Dezvoltarea Durabila a României 2030

r

Printre obiectivele implicând dimensiunea de mediu ale Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabila a României 2030 se numără: pregătirea unor planuri de contingența pentru prevenirea si limitarea efectelor previzibile ale schimbărilor climatice; imbunatatirea calitatii aerului; creșterea gradului de pregătire a societății pentru reutilizare si reciclare prin aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor; conștientizarea iminentei schimbărilor climatice atât la nivelul politic al instituțiilor statului, cât si in rândul tuturor cetățenilor, indiferent de vârsta; atragerea si cointeresarea comunităților locale si a organizațiilor neguvernamentale, in acțiunile de conservare a habitatelor sensibile si a biodiversitatii.

• 6.6    Planul Local de Acțiune pentru Mediu pentru Municipiul București (PLAM)

/

Planul Local de Acțiune pentru Mediu pentru Municipiul București reprezintă strategia pe termen scurt, mediu si lung pentru soluționarea problemelor de mediu prin abordarea principiilor dezvoltării durabile in concordanta cu Planul National de Acțiune pentru Mediu si cu Programele de Dezvoltare Locale si Regionale. Acest plan este complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor locale si reflecta opinia publicului in ceea ce privește problemele prioritare de mediu, precum si acțiunile identificate ca necesare in domeniul protecției mediului pentru:

Imbunatatirea condițiilor de mediu in cadrul comunității locale prin implementarea

IVA

CWMUNJCAnOKMlțSMAJlCH

Promovarea conștientizării publice a responabilitatilor in domeniul protecției mediului si creșterea sprijinului public pentru strategiile alese

• -    Identificarea, evaluarea si stabilirea priorităților de mediu pentru care este necesar a se acționa

Promovarea unui parteneriat intre cetaterii, autoritatile locale ONG-uri, oameni de stiinta si oameni de afaceri, invatarea modului de a conlucra in soluționarea problemelor comunității.

Procesul de revizuire a PLAM a presupus o atentie sporita acordata calitatii aerului, protecției atmosferei si schimbărilor climatice, protecției naturii, biodiversității si pădurilor, fiind stabilite in acest sens masuri care se regăsesc in cuprinsul Planului de Menținere a Calitatii Aerului cum ar fi:

• -    Stimularea utilizării transportului nepoluant (biciclete, vehicule electrice / hibride, vehicule cu biocombustibil)

Stimularea Înlocuirii combustibililor solizi pentru incalzirea rezidențiala

Conservarea, ameliorarea si extinderea spatiilor verzi publice

Extinderea suprafețelor de spatii verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene.

• 6.7    Hărțile Strategice de Zgomot si Planul de Acțiune pentru Diminuarea Zgomotului in Municipiul București

In cadrul acestui plan de acțiune sunt prezentate soluțiile de combatere a zgomotului in funcție de sursele de zgomot, zonele de conflict si/sau zonele/punctele cu depășiri semnificative ale limitelor/recomandarilor indicatorilor acustici.

Masurile propuse pentru reducerea zgomotului sunt masuri de tipul: administrative, de management al traficului tehnice de reducere a zgomotului la sursa de reducere a zgomotului la receptor.

IVA

CWMUN] CATION UU5EAHCH

• 6.8    Masterplanul General de Transport al României

Masterplanul General de Transport al României, document strategic care stabilește principalele directii de dezvoltare a infrasstructurii de transport din Romania pe toate modurile de transport vizeaza doua perioade de programare consecutive: 2014-2020 si 2020-2030. Acesta va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabila a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legaturi create prin combinarea tuturor modurilor de transport) intre regiuni, facilitarea accesului populației si al sectorului economic la rețeaua de transport si susținerea dezvoltării regiunilor cu potenttial de creștere economica.

• 6.9    Descrierea masurilor prevăzute pentru reducerea emisiilor in cadrul încălzirii rezidențiale

Conform directivei 2002/91/EC, privind performanta energetica a clădirilor este creat un cadru comun pentru promovarea îmbunătățirii performantei energetice a clădirilor ce face parte din cadrul inițiativelor actuale ale Comunității Europene cu privire la modificările climatice (acordurile protocolului Kyoto) si securității alimentarii cu energie. Directiva susține si aplica exigentele de izolare termica, pentru un confort interior imbunatatit si economia energiei consumate pentru încălzire.

Potențialul de economisire a energiei pentru încălzire, apa calda, aer-conditionat sau iluminat este de 22% din consumul prezent in 2010 in EU-25 impreuna cu o creștere anuala neta de 1,5% in ceea ce privește modernizarea si reabilitarea clădirilor existente.

Anul 2009 aduce obligativitatea certificării energetica a clădirilor private (clasificare încadrata intre Al <25 kWh/mp/an si G > 450 kWh/mp/an).

• •    Extinderea programului de reabilitare termica si energetica a clădirilor.

• •    Promovarea realizării clădirilor pasive (energetic)

• •    Program de monitorizare si analiza a rezultatelor proiectelor de eficientizare energetica

IVA

COMMUMCAnON RESEARCH

Comisia europeana împreuna cu Guvernul României au deschis o axa de finanțare nerambursabila, tocmai pentru îndeplinirea obiectivelor asumate in protocolul de la Kyoto. Obiectivul domeniului major de intervenție 1.2 - „Sprijinirea investițiilor in eficienta energetica a blocurilor de locuințe” îl reprezintă crearea/mentinerea de locuri de munca si promovarea coeziunii sociale, prin sprijinirea îmbunătățirii eficientei energetice a blocurilor de locuințe din România, in conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, ceea ce va conduce la creșterea/menținerea ratei de ocupare a forței de munca, consum redus de energie si limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Clădirile rezidențiale reprezintă aproximativ 95,4% din totalul clădirilor. Clădirile rezidențiale existente sunt vechi - peste jumătate din clădirile rezidențiale fiind construite inainte de anul 1970. Proprietăți termice a acestor clădiri sunt scăzute - cerințele anuale medii pentru incalzire fiind cuprinse intre 137-220 kWh/m². Consumul de energie termica utilizata la încălzire si apa calda menajera in gospodarii reprezintă aproximativ 80% din consumul total de energie in clădiri. Potențialul de economisire a energiei in clădirile rezidențiale este estimat la 38%, care poate însemna economii de combustibil convențional. Important de menționat eset faptul ca in clădirile din România consumul specific de căldură si apa calda menajera este dublu fata de cele din Europa de Vest, avand ca efect o rata ridicata de emisii de poluare.

Investițiile in eficienta energetica a blocurilor de locuințe contribuie la reducerea sărăciei energetice (fuel poverty) in România, prin scăderea costurilor încălzirii populației, mai ales a celor cu venituri reduse, îmbunătățind in acest fel puterea de cumpărare a categoriilor sociale defavorizate. Astfel, a fost stabilit un mecanism de selecție a blocurilor de locuințe destinate reabilitării termice, pentru a ajuta in prima faza, aceasta categorie de populație.

Implementarea masurilor de eficienta energetica in blocurile de locuințe va duce la îmbunatatîrea condițiilor de viata ale populației, prin:

• •    Creșterea calitatii condițiilor de confort interior;

• •    Scăderea consumurilor energetice;

• •   Scăderea costurilor de întreținere pentru incalzire si apa c aida, apenaj era;

  suinul de energie.

  
  

Reducerea emisiilor poluante generate de producere^tr;

Ținând cont de toate aceste aspecte in anul 2009, sectorul 4 demareaza lucrările „Creșterea eficientei energetice a blocurilor de locuințe din sectorul 4 al municipiului București'. Pana in momentul de fata, cele 1175 de cereri de eficientizare energetica sunt in diferite faze de execuție. Conform ultimilor date furnizate de site-urile de monitorizare a acestor lucrări, un procent de 20.85% dintre acestea se afla in diferite stadii de execuție. Un procent de 10.99% sunt finalizate in proporție de 100%, 3.55% sunt intr-un stadiu avansat de finalizare (peste 90%) iar 6.31% se afla in stadiul de execuție. Restul de 79.43% se afla fie pe lista de proiectare (13.13%) sau in așteptare (66.03%), asa cum se poate observa in figura 53.

Figura 53 - Repartizarea procentuala a numărului de blocuri de locuințe aflate in diferite stadii de execuție in ceea ce privește „Creșterea eficientei energetice a blocurilor de locuințe din sectorul 4 al municipiului București”

IVA

COMMU?<XCATlCM»RESFAAeH

Figura 54 întregește tabloul creșterii eficientei energetice a blocurilor de locuințe din sectorul 4, prin indicarea spațiala a poziționării blocurilor.

Figura 54 - Repartiția geografica a blocurilor destinate creșterii eficientei energetice

In figura 55 se poate vedea repatizarea geografica, la nivelul Sectorului 4 a blocurilor ce fac parte din programul „Creșterea eficientei energetice a blocurilor de locuințe din sectorul 4 al municipiului București”, ce se afla in diferite stadii de execuție, acestea contribuind in mare măsură la scăderea amprentei de cabon a Sectorului 4.

eficientei energetice aflate in execuție in proporție <90% eficientei energetice aflate in proiectare

eficientei energetice aflate pe lista de așteptare

Figura 55 - Repartiția blocurilor ce sunt in programul ,, Creșterea eficientei energetice a blocurilor de locuințe din sectorul 4 al municipiului București”

O 4

si

CO^UNICATION&RESEACH S.R.L.

8-10, cam 3, mansarda, sector 1, București,

235, J40/19340/2017

IVA

COMMUNTCATÎONi R£SfAR CH

Extinderea utilizării energiei solare

Energia electrica obtinuta din cea solara reprezintă o alternativa viabila pentru viitor mai ales ca oferă o independenta fata de sistemul public de distribuție.

Energia solara, ce se gaseste sub forma de căldură si lumina, este gratuita, fiind disponibila zilnic. Puterea acesteia este de ca. 1 kW/m² iar ce pot valoridica aceasta energie devin tot mai accesibile. Creșterea prețului energiei electrice va duce utilizarea tot mai frecventa a energiei solare.

IVA

COMMU NICAnONMESEAaCH

7 MASURI RECOMANDATE IN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII CALITATII AERULUI SI REDUCERII AMPRENTEI DE CARBON

In acest capitol sunt prezentate masurile recomandate in vederea îmbunătățirii calitatii aerului si reducerii amprentei de carbon. Dintre acestea, detaliem doua proiecte de infrastuctura cu cel mai ridicat impact in zona de interes estimate a fi implementate in perioada imediat următoare: proiectul „Pasaj rutier intersecția dintre str. Tumu Măgurele - B-dul Metalurgiei - B-dul Alexandru Obregia” si proiectul „Amenajare Parc Bulevardul Metalurgiei”.

De asemenea, se vor anexa la prezentul document fise conținând principalele masuri punctuale trasate in vederea îmbunătățirii calitatii aerului si reducerii amprentei de carbon in Sectorul 4 al Municipiului București.

• 7.1    Proiectul „Pasaj rutier intersecția dintre str. Turnu Măgurele - B-dul Metalurgiei - B-dul Alexandru Obregia”

Proiectul „Pasaj rutier intersecția dintre str. Turnu Măgurele - B-dul Metalurgiei - B-dul Alexandru Obregia”, beneficiar fiind Primăria Sectorului 4, va deserve zona str. Tumu Măgurele - B-dul Metalurgiei - B-dul Alexandru Obregia prin decongestionarea si fluidificarea traficului in zona indicata. Conform datelor de trafic si a simulărilor efectuate, au fost obținute informatii unde se poate vedea previziunea pentru anul 2025 a zonei indicate din privința consumului de combustibil si a întârzierii in trafic a automobilelor. Harta zonei indicate se afla reprezentata in figura 56.

Figura 57 prezintă doua scenarii posibile, pentru anul 2025 - scenariul „a” - evoluția consumului de combustibil in zona intersecției fara realizarea investiției si scenariul „b” - evoluția consumului de combustibil in zona intersecției cu realizarea investiției (intersecție semaforizata acces Selgros semaforizat doar cu ieșire dreapta). După cum se poate observa, scenariul „a” indica o posibila creștere a consumului de combustibil pe segmentul analizat, cu un procent de 23,18%, ceea ce duce la marirea cantitatii de noxe emise in locația respectiva. Conform scenariului „b”, pentru aceeași zona, se preconizează o scădere de 40.51% a cantitatii de combustibil utilizat pentru tranzitul zonei fata de estimarea făcută pentru anul 2025 - scenaiul „a”.

Combustibil consumat Combustibil consumat 2025 fara realizarea   2025 cu realizarea

investiției investiției (Intersecție a            semaforizata acces

Se [gros semaforizat doar cu ieșire dreapta) b

Figura 57 - Scenarii posibile, anul 2025

Scenariul „a” - evoluția consumului de combustibil in zona intersecției fara realizarea investiției Scenariul „b” - evoluția consumului de combustibil în zona intersecției cu realizarea investiției (intersecție semaforizata acces Selgros semaforizat doar cu ieșire dreapta).

Tendința prezentata anterior se menține si pentru figura 58 ce prezintă cele doua scenarii posibile, pentru anul 2025 din perspectiva timpului de staționare. Scenariul „a” - evoluția timpului de intarziere a vehicolului fara realizarea investiției si scenariul „b” - evoluția timpului de intarziere a vehicolului in zona intersecției cu realizarea investiției (intersecție semaforizata acces

Selgros semaforizat doar cu ieșire dreapta).

SX. IVA COMMUN1CATION&RESEACH S.R.L.

Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector 1, Bucur

CUI RO38506235, J40/19340/2017

Conform datelor colectate, se poate observa, scenariul „a” indica o posibila creștere a Întârzierii vehicolului pe segmentul analizat, cu un procent de 15,46%, timp ce are ca rezultat direct, emiterea unor volume mai mari de noxe si anume poluare mai intensa a zonei de tranziție. In cazul scenariului „b”, pentru aceeași zona, se va Înregistra o scădere cu 11.32% a Întârzierii autovehiculelor. Acest lucru se traduce prin tranzitarea mai rapida a zonei si evitarea poluării excesive.

800 700

600

500

400

300

200

100

0

întârzieri vehicul 2025 întârzieri vehicul 2025 fara realizarea investiției cu realizarea investiției a                   (Intersecție

semaforizata acces

Selgros semaforizat doar cu ieșire dreapta) b

Figura 58 - Scenarii posibile, anul 2025

Scenariul „a” - evoluția timpului de intarziere a vehicolului în zona intersecției fara realizarea investiției Scenariul „b” - evoluția timpului de intarziere a vehicolului in zona intersecției cu realizarea investiției (intersecție semaforizata acces Selgros semaforizat doar cu ieșire dreapta).

• 7.2    Proiectul „Amenajare Parc Bulevardul Metalurgiei”

Proiectul „Amenajare Parc Bulevardul Metalurgiei”, al cărei beneficiar este Primăria Sectorului 4, si in final populația orașului București, in mod particular sectorul 4, vine in sprijinul necesității de a avea cat mai multe zone verzi. Terenul, neamenajat, identificat de primăria sectorului 4, are o suprafața de 27.627 m² va fi reconfigurat prin integrarea de zone pietonale, realizarea unei parcari supraterane ce va ocupa o suprafața construita la sol de 1037.87 m², restructurarea vegetației existente, plantarea de vegetație noua, creșterea numărului de arbori prin gruparea acestora intr-o structura “tip pădure”.

Zona identificata - figura 59 - face parte din subzona M2, subzona mixta situata in afara limitelor zonei protejate, cu clădiri inalte si foarte inalte, cu accente, având regim de construire continuu sau discontinuu, in care Regulamentul Local de Urbanism urmărește intarirea mixitatii funcționale ca o prelungire a zonei centrale a orașului spre alte zone de interes urban - in teritoriile structurate si încurajarea schimbării actuale a terenului necorespunzatoare cu situarea in cadrul orașului in teritoriile destructurate.

In prezent, in zona studiata exista mai multe tipuri de poluare, acestea fiind: poluarea solului cu deșeuri menajere depozitate necorespunzator; poluarea fonica generata de traficul auto pe B-dul Metalurgiei; poluarea aerului cu noxe, accentuata, asemenea poluării fonice, cu precădere in zona bulevardului.

In momentul de fata, una dintre sursele majore de poluare a aerului la nivelul municipiului București este reprezentata de traficul auto, responsabil de emisiile de noxe, care produc concentratii superioare de poluanti in marile intersecții si pe arterele majore de circulație, cu valori critice Ia orele de vârf ale zilei. In contextul creșterii permanente a numărului de autovehicule si a incarcarii arterelor cu trafic de tranzit, este de așteptat o creștere a emisiilor si deci o accentuare a efectelor nocive ale poluării aerului. Aceasta amenajare va conduce diminuarea acestor efecte, contribuind in același timp la creșterea procentului de spațiu verde alocata fiecărui locuitor al Bucurestiului.

• 7.3    Alte masuri privind fluidizarea traficului si trecerea la mobilitatea activa

Date privind rețeaua de transport in Sectorul 4 / in Municipiul București

Sectorul 4 deține o rețea de străzi, dintre care, conform HCLMB nr. 23 5/20.10.2005, o parte revin in administrarea Primăriei Generale a Municipiului București, iar restul, revin in administrarea Primăriei Sectorului 4.

Rețeaua de transport in comun este bine dezvoltata si in continua expansiune. Reorganizarea si imbunatatirea acesteia nu tine de competenta primăriei de sector ci de cea a municipiului, in colaborare cu Societatea de Transport București. Problema transportului de pasageri o reprezintă calitatea scăzută a mijloacelor de transport si dificultatea de asigurare a transportului periurban pe intreaga arie necesara.

Referitor la transportul public de suprafața al Capitalei, acesta se afla in responsabilitatea Societății de Transport București S.A. (STB), principalul operator de transport public de persoane din municipiul București si Județul Ilfov. STB S.A. deține una dintre cele mai intinse rețele de transport din Europa, cu o lungime a traseelor de 1651 km cale dubla. Rețeaua de transport acopera o suprafața de 633 km², din care 228 km² numai in zona urbana.

STB S.A. dispune de aproximativ 2000 de vehicule (autobuze, troleibuze si tramvaie) care efectuează, anual, peste 700 milioane de calatorii.

Pe suprafața Sectorului 4 sunt situate 2 autobaze (Obregia si Giurgiului) dintre cele 8 ale STB, 1 depou de tramvaie (Giurgiului) dintre cele 7 ale STB si 1 depou de troleibuze (Berceni) dintre cele doua ale STB. STB mai deține, pe langa cele numite mai sus, un depou comun tramvaie si troleibuze in Sectorul 1 si un depou comun troleibuze si autobuze hibrid in Sectorul 6.

Transportul public subteran in București este asigurat de Societatea Comerciala de Transport cu Metroul București „Metrorex”, o societate comerciala cu capital integral de stat, ce funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Lungimea rețelei de metrou a municipiului București se intinde pe 71.00 km, distribuiti pe patru linii magistrale si 53 de statii.

Cele patru magistrale existente înainte de datarea recenta in folosința acelei de a cincea (Râul Doamnei - Eroilor) asigurau transportul zilnic a peste 600.000 de calatori, aproape in toate zonele orașului. Metroul oferă un transport rapid, comod si economic, isi menține cota de piața deținuta, numărul calatorilor transportati cu metroul reprezentând aproximativ 20 % din numărul total al celor ce utilizează mijloacele de transport in comun, in timp ce lungimea rețelei de metrou reprezintă circa 4 % din totalul rețelei de transport public a Municipiului București. O fracțiune a Magistralei 2 (Berceni - Pipera) se afla pe arealul Sectorului 4.

Este cunoscut faptul ca aerul din rețeaua de metrou (statii, vagoane, pasaje etc) are un grad de poluare foarte ridicat, cel puțin in privința particulelor PMw si PM2,5, precum si a dioxidului de carbon. De asemenea, el conține cantitati mari de particule de fier si de alte metale, generate de frecarea roților pe sine.

Situația traficului rutier si efectele acestuia asupra mediului, in Capitala

Costurile anuale generate la bugetul sanatatii in Romania de bolile provocate de poluarea din traficul rutier se ridica ia 1,12 miliarde euro. Dintre acestea, 70% reprezintă poluarea din produsa de mașinile diesel. Jumătate dintre autoturismele existente in Romania au motoare Diesel. Emisiile motoarelor Diesel sunt carcinogene de grup 1, reprezentând una dintre cauzele cancerului pulmonar, conform Organizației Mondiale a Sanatatii. De asemenea, motoarele Diesel produc emisii poluante de NO_X si PM considerabil mai mari decât cele pe benzina, conform Agenției Europene a Mediului. In 2017, Romania a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand, peste 70% dintre acestea fiind diesel-uri poluante. Aceasta este o cota deosebit de mare fata de celelalte tari (o treime in Bulgaria si 40% in Polonia).

De asemenea, in ceea ce privește traficul rutier, conform Indexului de Trafic TomTom (https://www.tomtom.com/en_gb/traffic-index/ranking/), București se situează, in clasamentul privind congestiile urbane, ca avand al 8-lea cel mai congestionat trafic din Europa (după Moscova, Istanbul, Kiev, Odessa, Sankt Petersburg, Kharkiv si Lodz) si, respectiv, al 18-lea cel mai congestionat trafic din lume. Aceste situatii pot fi imbunatatite prin introducerea de masuri pentru fluidizarea traficulu si reducerea autovehiculelor poluante, prezentate mai jos. Mai menționam ca, potrivit unei analize New York Times, in întreaga lume, ultimii ani au adus o conștientizare a rolului vehiculelor electrice - oricare ar fi natura lor - in menținerea unei mobilități urbane sustenabile si sanatoase. Așadar, se vind tot mai multe autobuze electrice, tramvaiele revin in locuri de unde fuseseră eliminate, iar unele orașe au lansat si feriboturi cu baterii sau chiar si sisteme ample de telegondole in locuri cu relief accidentat. O serie de orașe au decis ca pot reduce emisiile poluante nu doar punind interdicții pentru automobilele diesel, ci si investind pentru electrificarea transportului public. Spre exemplu, Berlin, Lisabona si Dublin se numără printre capitalele europene care au investit in noi linii de tramvai.

Prezentam in continuare masuri pentru fluidizarea traficului si trecerea la mobilitatea activa. Fluidizarea traficului poate avea si efect advers: populația va fi incurajata sa isi cumpere /utilizeze autovehicule, ceea ce va duce la creșterea traficului. De aceea, el trebuie corelat cu Încurajarea trecerii la mobilitatea electrica si reducerea vehiculelor poluante.

Construirea unui pasaj rutier suprateran, in intersecția dintre Str. Turnu Măgurele -Bdul Metalurgiei - Bdul Alexandru Obregia. Acesta va avea ca efecte: fluidizarea traficului, reducerea timpilor de așteptare a vehiculelor, imbunatatirea calitatii aerului, reducerea consumului de carburanți / energie

Crearea de pasaje pentru pietoni, supraterane sau subterane, in locul unor treceri de pietoni situate pe străzi cu trafic intens si pe care sunt situate numeroase treceri de pietoni încurajarea mobilității electrice, inclusiv la nivelul transportului in comun, prin:

o Dezvoltarea rețelei de statii de incarcare electrice

o Facilitati pentru deținătorii de vehicule electrice: mediatizarea privind gratuitatea parcării acestora in parcajele publice de utilitate generala de pe teritoriul Sectorului 4; introducerea menținerii de locuri libere de parcare destinate exclusiv utilizării de către deținătorii vinietelor de parcare gratuita pentru autovehicule electrice si hibrid; mediatizarea programului Rabla Plus; scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (exemple de tari europene care au astfel de scutiri: Belgia, Franța); propunerea introducerii numerelor verzi pentru vehiculele electrice, care sa inlesneasca acordarea de facilitate

o Subvenționarea costurilor de incarcare a mașinilor electrice pentru cetățenii SEctorului 4 care au in proprietate un autovehicul electric

o Dotarea Primăriei Sector 4 cu autovehicule electrice/hibride, pe măsură innoirii autovehiculelor din dotarea Primăriei

o Dotarea instituțiilor subordonate Primăriei Sectorului 4 cu autovehicule electrice/hibride

o Introducerea unui sistem de senzori de parcare care sa determine in timp real disponibilitatea locurilor de parcare, fiind redus traficul in zona respectiva si diminuandu-se astfel amprenta de carbon

o Creșterea cu 20% a numărului anual de pasageri care utilizează transportul public

o Introducerea de zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respecta standarde ridicate privind poluarea

o Interzicerea folosirii motoarelor diesel in interiorul Sectorului 4 / in anumite zone / in anumite intervale orare (exemple de orașe europene care au interzis total sau parțial motoarele diesel: Paris, Londra, Atena, Bruxelles, Berlin, Stuttgard, Madrid, Barcelona, Milano; alte numeroase orașe urmeaza sa treaca la astfel de masuri in anii următori) sau taxarea majorata a motoarelor diesel

o Limitarea accesului autovehiculelor neelectrice / autovehiculelor cu capacitatae de poluare mare, in anumite zone / in anumite intervale orare

• o    Stimulente financiare pentru renunțarea la mașinile vechi

Taxe de congestie/aglomeratie in zonele cu trafic intens (exemple de orașe europene care au introdus astfel de taxe: Londra, Stockholm)

• -    Implementarea de noi benzi cu prioritate pentru transportul public

Interzicerea accesului autovehiculelor de mare tonaj in zonele din Sector situate in centrul Municipiului

Taxe de parcare crescute pentru zonele din Sector 4 situate in centrul Municipiului

Introducerea unei zile pe an, “Ziua Verde”, dedicata mijloacelor de transport nepoluante, in care sa fie interzisa circulația autovehiculelor, cu excepția autovehiculelor electrice sau hibrid, a tramvaielor, troleibuzelor si a rețelei de metrou (exceptând autovehiculele ce funcționează in regim de urgenta: Salvare, Poljjj

Modernizarea arterelor de circulație (permițând creșterea vitezei de deplasare si diminuarea timpului necesar transportului)

Reduceri/ bonusuri pentru tranziția la mersul cu bicicleta si pentru tranziția la transportul in comun

• -    Imbunatatirea calitatii serviciilor de transport in comun, astfel incat acesta sa fie o alternativa atragatoare pentru populație, in locul transportului individual

• -    Participarea la acțiuni de genul oferirii de legitimatii de transport in schimbul unei anumite cantitati de materiale reciclabile

Introducerea de programe de bike sharing sau car sharing

Introducerea de afîsaje electronice ale secundelor ramase pana la schimbarea culorii semaforului

Sincronizarea semaforizării

înaintarea de propuneri pentru imbunatatirea sistemului de aerisire, ventilație si filtrare a aerului din spatiile rețelei de metrou, in vederea imbunatatirii calitati aerului in timpul călătoriei cu acest mijloc de transport in comun

Propunerea unor masuri ce pot fi luate, la nivel de Municipiu / Sector, in cazul constatării depășirii, timp de 5 zile consecutive, a valorii de 50 pg/m3 a concentrației de PMio. Masurile pot consta in limitarea, completa sau parțiala, a circulației autovehiculelor diesel sau incadrate in clase cu grad mare de poluare

Facilitarea si promovarea transportului activ (cu bicicleta / mersul pe jos):

o Creșterea lungimii totale a pistelor de biciclete si a benzilor dedicate pentru acestea,

in special in zonele de agrement si pe rutelecareLduc spre centrele corporative si in

S.C. IVA COMMUNICATION&RESEACH S.R.L.            H

Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector 1, București,

CUI RO38506235, J40/19340/2017

IVA

CMMUtaCATTOfiMSSVlPCH

zonele cele mai aglomerate din punctul de vedere al traficului. Aceasta propunere ar putea ușura decizia multor oameni care folosesc in mod uzual mașini, de a schimba mijlocul de transport de la unul pasiv la unul activ, daca exista infrastructura potrivita

o Inițiative de utilizare in comun a bicicletelor sau sprijin pentru programele private. Primăria isi poate incepe propriul proiect, oferind cetățenilor un astfel de program local de acces comun la biciclete sau poate continua sa colaboreze cu inițiative private prin creșterea capacitatii existente: numărul de biciclete, numărul de zone in care aceste biciclete pot fi preluate

o Dezvoltarea infrastructurii adiacente pentru biciclete, pentru a creste aderenta la utilizarea acestora (parcari pentru biciclete etc.)

o Creșterea siguranței rutiere pentru modurile de transport active (piste pentru biciclete separate, limita de viteza mai mica pentru vehicule, crearea de circuite pentru biciclete). Pentru a imbunatati utilizarea mijloacelor de transport active, este necesar sa se asigure si siguranța celor care vor face tranziția. Chiar daca lungimea pistelor de biciclete este un element important, ceea ce merita menționat este partea de sporire a siguranței prin asigurarea pistelor de biciclete separate

o Zone dedicate pentru moduri de transport active in weekend pentru a creste gradul de absorbție a acestor tipuri de transport si pentru a reduce poluarea. Pentru inceput, in timpul weekendului, se pot stabili zone specifice in cadrul Sectorului, in care sa poata fi utilizate doar mijloace de transport active, cu accent pe zonele cele mai frecventate de localnici. Chiar daca este o măsură incipienta, poate fi un instrument intermediar in educarea cetățenilor si diminuarea poluării

o Stransa comunicare si cooperare cu ONG-uri si alte organizatii preocupate de promovarea bicicletelor si a mobilității nepoluante

o Susținerea unei legislații care sa vina in sprijinul utilizării bicicletelor si sa asigure

Conștientizarea faptului ca avantajele utilizării bicicletei converg cu masurile recomandate privind limitarea pandemiei COVID-19:

• •    Distanțare sociala in condițiile necesității derulării activitatilor economice

• •    Dezvoltarea unei infrastructuri de sute de ori mai ieftine decât cea rutiera (pentru același volum de trafic)

• •    Costuri scăzute pentru utilizatori (fata de deplasarea motorizata)

• •    Creșterea eficientei utilizării spațiului stradal (stiindu-se faptul ca rețeaua stradala nu are cum sa permită circulația tuturor cu autoturismele, iar capacitatea spatiilor de parcare este mult sub nevoi, lucru cunoscut dinaintea pandemiei. Parcările pentru biciclete pot ocupa de cel puțin 10 ori mai puțin spațiu decât parcările pentru autovehicule.)

• •    O mare parte dintre autoritatile europene au anuntat masuri suplimentare de Încurajare a deplasărilor cu bicicleta, ca răspuns la actuala situație pandemica: desfasurarea activitatilor economice impune deplasarea persoanelor, insa este necesara continuarea regulilor de distanțare sociala

• •    Introducerea de zone pietonale extinse

• •    Conservarea si modernizarea zonelor pietonale existente

• •    Campanii publice de conștientizare a cetățenilor cu privire la beneficiile pentru sanatate ale transportului activ si la oportunitățile oferite de Primărie. Bicicletele reprezintă cel mai sănătos mijloc de transport, fiind eficient in special in acele orașe așezate in zone de câmpie, cum este si cazul Capitalei.

• •    Stimulente financiare (tichete pentru achiziționarea de biciclete sau trotinete electrice) sau stimulente sociale (inițiative care promovează exemple de buna practica, recunoaștere sociala si apartenența la comunitate etc.), care măresc absorbția utilizării regulate a

mijloacelor de transport active. Pentru a implica cetățenii, este important sa se utilizeze stimulente comportamentale.

• 7.4 Masuri privind parcurile si zonele verzi

Se cunoaște rolul spatiilor verzi, acestea fiind considerate adevarate perdele de protecție impotriva poluării fonice si a aerului, data fiind capacitatea acestora de imbunatatire a compoziției si temperaturii aerului, de reducere a emisiilor din procesul de eroziune eoliana, precum si de reducere a poluării sonore. Diminuarea suprafeței de spațiu verde duce implicit la o deteriorare a ( calitatii aerului.

Prezentam mai jos masurile privind conservarea sau creșterea zonelor verzi. Unele dintre acestea, cum ar fi inlocuirea gazonului irigat cu plante de tip sedum, au ca efecte inclusiv eficientizarea zonelor verzi, dar si reducerea costurilor de intretinere.

• •    Inventarierea anuala a suprafețelor de spatii verzi din Sectorul 4; calcularea indicelui de spațiu verde pe cap de locuitor la nivelul Sectorului 4; setarea unui plafon de creștere anuala a suprafeței de spatii verzi, astfel incat indicele de spațiu verde pe cap de locuitor al Sectorului 4 sa ajunga cel puțin la valoarea prevederilor minime naționale, de 26 de metri patrati pe cap de locuitor, precum si urmărirea respectării indicelui prevăzut de legislația in vigoare, pentru cartierele / clădirile nou construite

• •    Conservarea si ameliorarea spatiilor verzi existente; intretinerea si reamenajarea, unde ^!.                  este necesar, a parcurilor; protecția mediului natural - inclusiv a Parcului Natural

Văcărești

• •    Identificarea de spatii si terenuri actual nefolosite / neintretinute / supuse eroziunii eoliene si transformarea acestora in spatii verzi (plantarea, pe acestea, de arbori / tufișuri si arbuști / plante rezistente la lipsa apei si care nu necesita multe lucrări de intretinere),

respectiv trecerea acestora in regim de spațiu verde; inventarierea acestora, inclusiv a situației lor juridice; impozite majorate pentru clădirile si terenurile neîngrijite Extinderea spatiilor verzi / crearea de noi spatij

• •    Plantarea de tufișuri si arbuști pentru delimitarea zonei carosabile de zona pietonala (acestea sunt mult mai eficiente decât spatiile cu gazon; nu necesita irigare repetata si opresc mult mai bine valul de poluare din zona traficului urban)

• •    Crearea de spatii verzi in zona șinelor de tramvai (In ultimii ani, numeroase, orașe europene au luat inițiativa neașteptata sa planteze gazon atit intre linii, cit si pe marginea lor, plus copaci sau arbuști pe traseul acestora. Un număr insemnat de orașe europene a reușit sa-si „ecologizeze” liniile de tramvai: Lyon, Nysa, Saint-Etienne, Strasbourg, Freiburg, Frankfurt, Barcelona, Milano, Varșovia si altele. Iarba are proprietatea de a absorbi zgomotul produs de tramvai, constituie un filtru natural pentru praf si, de asemenea, face ca o suprafața sa capete dimensiuni estetice deosebite.)

• •    Construirea de parcari subterane sau supraetajate, astfel incat suprafața economisită sa ramana disponibila pentru spatii verzi

• •    Igienizarea spatiilor verzi din jurul blocurilor

• •    Studierea ecosistemelor urbane existente, in vederea stopării pierderii acestora si in vederea refacerii lor

• •    Studierea distribuției spatiilor verzi si a accesului populației la acestea, in vederea imbunatatirii lor, avand in vedere ca acestea reprezintă un factor important pentru sanatatea populației

• •    încurajarea populației si firmelor privind amenajarea de spatii verzi pe terase / acoperișuri / acoperișuri verzi / grădini verticale

• •    Instalarea de grădini verticale / acoperișuri verzi pe imobile publice

• •    înlocuirea gazonului irigat cu plante de tip sedum, rezistente la seceta si intemperii (Gazonul necesita intretinere costisitoare si irigare; exista numeroase specii de plante verzi care pot Înfrumuseța spatiile publice fara sa mai aiba nevoie de cantitati mari de apa sau de intervenții repetate. Multe dintre acestea pot filtra poluarea chiar mai bine

decât gazonul.)

Participarea la reimpaduriri in jurul BucurestiuluijJ                   Sectorului 4

• •    Inițierea si participarea la proiecte de tipul centura verde a orașului

• •    Interzicerea utilizării pesticidelor sintetice / insecticidelor cu grad mare de poluare, in oraș

• •    Propunerea de acțiuni de tipul creării de “superblocuri”, pe modelul orașului Barcelona. Pentru a combate poluarea aerului, consiliul municipal al Barcelonei a creat „superblocuri”, care limitează trecerea vehiculelor si recuperează spațiul pentru pietoni. Superblocurile sunt celule urbane de aproximativ 400 x 400 de metri, in interiorul carora traficul vehiculelor este redus considerabil pentru a recupera spațiul public pentru pietoni

• •    Promovarea conceptelor de “cartiere ecologice” / “livezi urbane”

• •    Combaterea fenomenului insulei de căldură, inclusiv prin:

o plantarea de tufișuri si arbuști (care rezista si in mediile secetoase) la nivel stradal o transformarea spatiilor abandonate sau neutilizate in mici oaze de verdeața o transformarea acoperișurilor clădirilor in acoperișuri verzi

• 7 . 5 Masuri privind educarea si conștientizarea populației in legătură cu calitatea aerului

  
  

Romania este una dintre cele opt tari in care emisiile de NO_X si PMio au crescut intre anii 1990 si 2018.

29.230 de romani mor anual din cauza bolilor provocate de poluare, tara noastra aflandu-se pe locul 7 la nivel european in ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare la mia de locuitori, conform Air Quality in Europe 2020, Agenția Europeana de Mediu. Poluarea aerului provoacă boli precum cancer pulmonar, boala cardiaca ischemica, accident vascular cerebral, infectii respiratorii inferioare si boala pulmonara obstructiva cronica. Poluarea omoara de 15 ori mai multi romani decât accidentele rutiere.

Romania se afla pe locul 15 in topul celor mai poluate tari din Europa, conformul Raportului Mondial despre Calitatea Aerului din 2020.

La nivel european, tara noastra are cele mai ridicate costuri sociale anuale pe cap de locuitor datorate poluării (1.810 euro), conform Health costs of air pollution in European cities and the linkage with transport - 2020, CE DELFT. Bucurestiul este orașul european cu cele mai mari costuri sociale pe cap de locuitor din cauza impactului poluării aerului asupra sanatatii. Fiecare bucurestean pierde anual 3.004 euro din cauza poluării.

Conform datelor Agenției Europene a Mediului, 23.960 decese premature s-au produs in 2016 in Romania din cauza poluării cu particule in suspensie.

Media anuala a României in privința concentrațiilor de PM se situa, in 2018, peste media UE, conform Organizației Mondiale a Sanatatii si Curții de Conturi Europene.

In octombrie 2018, Ministerul Mediului a fost notificat de Curtea Europeana de Justiție cu privire la inceperea procesului pe care Comisia Europeana l-a intentat României pentru ca nu rezolva problema particulelor in suspensie din aerul respirat in București.

Pentru a asigura implicarea cetățenilor, este esențial ca acestora sa li se furnizeze informatii de actualitate, intr-un mod transparent si accesibil, precum si instrumente eficiente de intervenție si de participare activa la imbunatatirea calitatii aerului. Prezentam mai jos masurile privind educarea si conștientizarea populației in legătură cu calitatea aerului, astfel incat toate categoriile de locuitori ai Sectorului 4 / locuitori ai Municipiului București care lucrează in Sectorul 4 sa participe activ la reducerea poluării si la imbunatatirea calitatii aerului.

• •    Campanii de informare, conștientizare si avertizare a cetățenilor cu privire la importanta calitatii aerului, efectele nocive ale poluării, legislația in domeniu, mijloacele de monitorizare a calitatii aerului, acțiunile pe care aceștia le pot intreprinde in vederea imbunatatirii calitatii aerului; utilizarea, pentru informare, de: pliante, broșuri, afișe, internet (inclusiv site-ul Primăriei Sectorului 4), mass-media etc (de ex: broșura “10 lucruri pe care le poți face pentru a imbunatati calitatea aerului in sectorul tau”)

• •    Campanii de comunicare cu privire la calitatea aerului in ultimii 2 ani, in corelare cu prevederile si recomandările Uniunii Europene si ale Organizației Mondiale a Sanatatii

• •    înlocuirea stațiilor vechi de monitorizare a Indicelui Calitatii Aerului din Sectorul 4

• •    Includerea datelor privind nivelurile de poluare la nivelul Sectorului 4 in diverse site-uri sau aplicatii care furnizează gratuit informatii de acest gen, in timp real (Exemplu: site-ul Agenției Europene a Mediului, https://www.eea.europa.eu/themes/air/air-quality-index)

• •    Gestionarea eficienta si transparenta a calitatii aerului

• •    încurajarea inițiativelor comune in parteneriat cu societatea, care promovează comportamentul responsabil fata de mediu al locuitorilor

• •    Deschiderea unui punct de informare cetateni si primire reclamatii si sesizări cu privire la calitatea aerului in Sectorul 4 - fizic / telefonic / pe internet, pe site-ul Primăriei Sectorului 4

• •    Implicarea cetățenilor, prin procese consultative, in prioritizarea proiectelor

• •    Programe de educare in scoli

• •    Conștientizarea, la nivelul locuitorilor, a faptului ca prevenirea poluării este mult mai eficienta si are costuri mai mici decât reducerea după ce s-a produs

• •    Digitalizarea serviciilor instituțiilor administrației locale si simplificarea accesului la acestea a beneficiarilor, inclusiv in legătură cu probleme ce tin de calitatea aerului

• •    Acțiuni de conștientizare a populației pentru reducerea deținerii mai multor autoturisme in cadrul familiei si pentru creșterea gradului de ocupare a autoturismelor (de exemplu, introducerea unei taxe suplimentare începând cu al doilea autoturism detinut in cadrul familiei; popularizarea aplicației BlaBlaCar; sprijinirea altor inițiative de partajare a mașinilor pe baza de închiriere)

• •    încurajarea consumului de produse locale, care conduce la reducerea traficului, intrucat nu mai este necesar ca produsele sa fie transportate pe distante mari

• •    încurajarea cumpărăturilor in magazinele de proximitate

• •    Realizarea unei acțiuni prin care cetățenii pot propune acțiuni de imbunatatire a calitatii aerului in Sectorul 4

• •    Participarea la programe privind consecințele negative ale fumatului asupra mediului si reducerea sau stoparea acestuia

• •    Promovarea acțiunilor de voluntariat pentru imbunatatirea calitatii aerului

• •    Aducerea la cunoștința locuitorilor Sectorului 4 a prezentei Strategii, după aprobarea acesteia

• •    Eficient izarea controlului masurilor aplicate

• 7.6    Masuri pentru reducerea producerii de energie electrica si termica poluante

  
  

Prezentam mai jos masurile pentru reducerea producerii de energie electrica si termica poluante si Încurajarea trecerii la producerea de energie verde, precum si masuri pentru reducerea sau optimizarea consumului de energie electrica si termica:

Reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice

Continuarea lucrărilor de reabilitare termica a clădirilor rezidențiale si instituționale

Modernizarea centralelor termice, dotarea acestora cu arzatoare cu emisii reduse de poluanti

Promovarea si utilizarea de surse de energie regenerabile / verzi (panouri solare etc)

• -    Impozitarea diferențiata in cazul deținătorilor de centrale termice de apartament, excepție facand sistemele pe current, pompe de căldură si energie regenerabila

• -    încheierea, pentru imobilele in care Primăria Sector 4 isi desfasoara activitatea, de contracte cu companii care furnizează energie electrica din surse regenerabile

• -    Montarea si utilizarea de instalatii fotovoltaice pentru imobile in care Primăria Sector 4 isi desfasoara activitatea sau ]

  
  

• 7.7    Masuri privind refolosirea si reciclarea materialelor

Refolosirea sau reciclarea materialelor duce la enconomisirea resurselor necesare pentru producere, dar si la o calitate mai buna a aerului, prin eliminarea gazelor cu efect nociv care s-ar fi produs in urma proceselor tehnologice de fabricație.

Colectarea selectiva si reciclarea deșeurilor

Acțiuni pentru reducerea utilizării plasticelor

Realizarea unor sisteme de reciclare mai eficace

încurajarea eliminării deșeurilor chiar din faza de concepție / proiectare (produsele trebuie proiectate sa se potrivească unui ciclu material, sa poata fi ușor dezmembrate si/sau recondiționate)

Accesul operatorilor la informatii suficiente cu privire la prezenta, amplasarea si concentrarea substanțelor chimice periculoase in produsele si materialele recuperate din deșeuri

Afișarea, la punctele de colectare, de instrucțiuni privind condițiile in care trebuiesc depuse materialele spre a fi colectate si reciclate

Popularizarea beneficiilor reciclării materialelor

• 7.8    Masuri ce vizeaza agentii economici

Intre sectoarele Capitalei, Sectorul 4 se situează pe locul 5 din punct de vedere al numărului de firme (13,67% din firmele cu sediul in București se regăsesc in sectorul 4) si al cifrei de afaceri generate (6,99% din cifra de afaceri a Municipiului București este generata de către societățile din sectorul 4). (sursa: https://www.topfirme.com/judet/bucuresti/localitate/sector%204/)

Prezentam mai jos cateva masuri ce vor fi implementate la nivelul agentilor economici.

• -    Identificarea de metode de cointeresare a agentilor economici privind respectarea normelor privind mediul

• -    Identificarea si promovarea oportunităților de inovare si de afaceri asociate cu masurile luate pentru asigurarea calitatii aerului

• -    încurajarea muncii voluntare la distanta

Inițierea de acțiuni pentru acordarea de facilitate pentru stimularea transportului in comun al angajatilor

Efectuarea de controale la societățile industriale in vederea respectării normelor si prevederilor privind calitatea aerului

• 7.9    Alte masuri:

Pot fi identificate numeroase masuri privind imbunatatirea calitatii aerului in Sectorul 4, insa este necesara cooperarea tuturor entităților locale si centrale, precum si a cetățenilor. Prezentam mai jos alte cateva masuri pe care Primăria Sectorului 4 isi propune sa le implementeze.

• •    Crearea unei rețele proprii de senzori de măsurare a calitatii aerului si utilizarea datelor pentru informarea cetățenilor, in contextul implementării conceptului de Smart Environment

• •    Comandarea, către operatori economici inscrisi in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului, de studii de calitate a aerului pentru arealul Sectorului 4 si crearea unei comisii tehnice care sa studieze rezultatele acestor studii si sa propună masuri suplimentare pentru imbunatatirea calitatii aerului

• •    Planificare urbana

Propuneri de creștere a amenzilor aplicate in cazul afectării calitatii mediului Identificarea marilor poluanti industriali sau producători de energie din cadrul Sectorului 4 (fabrici, puncte de incinerare a deșeurilor, generatori de compuși organici volatili, instalatii mari de ardere etc) si efectuarea de conțroalejn vederea respectării standardelor,

legislației si normelor privind calitatea aerului / solicitarea acestor informatii si rapoarte de la entitatile responsabile / utilizarea informațiilor oferite de site-uri precum https://industrv.eea.europa.eu/explore/explore-data-map/map sau apelarea la furnizori de audit de mediu

• •    Identificarea de acțiuni de prevenire si control integrat al poluării

• •    Monitorizarea indicatorilor de zgomot, in vederea reducerii poluării fonice

• •    Masuri suplimentare de protecție a grupurilor sensibile ale populației, inclusiv a copiilor

• •    Efîcientizarea salubrizării străzilor, prin: renunțarea la utilizarea suflantelor; renunțarea

parțiala la maturatorii stradali; efîcientizarea metodelor de maturare si spalare; aspirarea carosabilului; spalarea stradala in locul stropirii stradale (spalarea carosabilului cu jet puternic de apa diminuează cu cel puțin 50% concentrația microparticulelor periculoase, pentru ca impiedica fenomenul de resuspensie)

• •    Acțiuni privind eliminarea deșeurilor stradale provenite de la animale de companie (aplicarea de amenzi; conștientizarea populației etc)

• •    Reglementari specifice pentru zonele de construcții; salubrizarea șantierelor de construcții; solicitarea de planuri de calitate a aerului pentru fiecare șantier deschis; activitati de control la nivelul șantierelor, pentru respectarea prevederilor privind calitatea aerului

• •    Obligativitatea depozitarii deșeurilor din construcții si demolări in containere speciale, acoperite in incinta șantierelor

• •    Interzicerea arderii deșeurilor menajere si vegetale; colectarea deșeurilor vegetale din gospodăriile particulare in perioada primavara - toamna

• •    Creșterea administrării electronice la nivelul activitatilor Primăriei Sectorului 4, astfel incat sa se reducă deplasările populației

• •    Limitarea vitezei autovehiculelor la nivele care sa reducă poluarea fonica

• •    Dezvoltarea unei aplicatii pentru telefon si calculator care sa furnizeze date in timp real despre: nivelul poluantilor si alergenilor din aer; previziuni ale acestora; riscuri asociate

ti

pentru sanatate; recomandări pentru rute mai curate de deplasare sau pentru protecție impotriva efectelor poluării; alerte personalizate; vârfuri ale poluării si, respectiv, ale scăderii nivelurilor de poluare - informatii furnizate pe cartiere / străzi. O astfel de aplicație este utila pentru populație in general si in special pentru persoanele cu probleme respiratorii, astm, alergii. Exista orașe care au dezvoltat astfel de aplicatii (ex: Hong Kong). Exista deja aplicatii internaționale care oferă acest tip de informatii pentru numeroase zone din întreaga lume, inclusiv București, insa este necesar un grad mai mare de acuratețe si de detaliere, precum si o interfața in limba romana.

• •    Introducerea conceptului de grădinărit urban, pe modelul orașului Berlin. Locuitorii cultiva legume si fructe pe anumite loturi de teren acordate de Primărie in acest sens, situate in diverse zone din oraș sau chiar in cadrul parcurilor. Aceste grădini urbane pot avea si funcțiile unui parc, respective pot găzdui evenimente, workshopuri etc.

• •    Propuneri privind crearea unui tren metropolitan

• •    Inițierea unui proiect privind introducerea de autobuze / microbuze pentru deplasarea elevilor la școala

• •    Colaborea cu ONG-uri de mediu, firme de consultanta in domeniu, celelalte primarii de sector, Primăria Capitalei si alti factori responsabili la nivel central si local; actualizarea prezentei Strategii si corelarea cu alte programe derulate la nivel local / regional

• •    Promovarea soluțiilor administrative, sociale si economice, care tin cont de protejarea mediului, dezvoltarea durabila si sustenabila si incurajarea punerii in practica a acestora

• •    Monitorizarea implementării masurilor cuprinse in prezenta Strategie

BIBLIOGRAFIE

• -    https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul Natural V%C4%83c%C4%83re%C8%99ti

• -  http://www.romania-actualitati.ro/editiile din 12 si 13 mai-40881

- https://evz.ro/reportaj-exclusiv-evz-intre-blocuri-de-lux-stapanii-deltei-urbane-duc-o-viata-salbatica.html

- https://adevarul.ro/news/bucuresti/reportai-legile-nescriseale-deltei-vacaresti-e-facut-parcul-natural-l 5790cf445ab6550cb8131d34/index.html

https://www.gandul.ro/stiri/lacul-vacaresti-poate-fi-declarat-arie-naturala-protejata-14356093

Site-ul Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice: http://www.mmediu.ro/

Site-ul de legislație http://legislatie.just.ro/

Site-ul Agenției Europene a Mediului (European Environment Agency): https://www.eea.europa.eu/

Site-ul Institutului European din Romania: http://ier.gov.ro/

Site-ul Parlamentului European: https://www.europar 1.europa.eu/po rtal/en

Site-ul https://op.europa.eu/en/. site oficial al Uniunii Europene

Site-ul ORS (Observatorul Romana de Sanatate): https://observatoruldesanatate.ro/home/

Site-ul https://www.topfirme.com/

Site-ul OPTAR (Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania): https://optar.ro/

Site-ul Greenpeace Romania: https://www.greenpeace.org/romania/

- Site-ul https://aerlive.ro

S.C. IVA C0MMUNICAT!0N8iRESEACH S.R.L.

Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector 1, Bucu

CUI RO385O6235, J40/19340/2017

IVA

coMNUNrovnoN&ftmAftot

ANEXE

Măsură 1	Construire pasaje rutier suprateran
Sector sursa afectat	Transport
. Descriere măsură	Construire pasaje rutiere pe “inelul median” în zona de sud a Municipiului București in zona intersecțiilor Str. Turnu Măgurele x Bulevardul Metalurgiei x Bulevardul Alexandru Obregia, respectiv Șos. Berceni x Str. Ion Iriceanu x Str. Turnu Măgurele. In contextul creșterii accentuate a traficului pe aceste artere, cat si pe rețeaua de drumuri adiacente acestora, cat si in contextual dezvoltărilor imobiliare accentuate din zona, este necesara realizarea unei artere de circulație care sa permită o circulație fluenta si in condiții de siguranța a tuturor participantilor la trafic, atat a autovehiculelor, cat si pietoni si biciclisti. Printre obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investițiilor se Numără reducerea timpului de călătorie si creșterea vitezei medii de deplasare.
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Finalizarea proiectului si darea in folosința
Unitate de măsură indicator	Finalizarea proiectului si darea in folosința
Valoare indicator realizata in scenariu	Finalizarea proiectului si darea in folosința
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2024
Mod evaluare măsură	Fluidizarea traficului si încurajarea tuturor mijloacelor de transport, inclusiv a celor nepoluante (biciclete) vor duce Ia scăderea emisiilor de noxe
Costuri implementare	Conform documentației tehnico-economice
Surse potențiale de finanțare	Buget local și/sau alte surse legal constituite

Măsură 2	Amenajare parc (pe un teren neamenajat in prezent), incluzând si o parcare supraetajata
Sector sursa afectat	Surse de suprafața
Descriere măsură	Amenajarea unui parc pe terenul actualmente neamenajat aflat la intersecția dintre Bulevardul Metalurgiei si Strada Drumul Dealul Bisericii Zona studiata este reprezentata in momentul de fata de spatii verzi cu caracter destructurat, cu vegetație spontana, remarcandu-se lipsa coerentei si a unor principii de organizare spațiala. Amplasamentul si suprafața generoasa au potențialul de a oferi un răspuns nevoilor permanente ale locuitorilor referitoare la cadrul fizic si la activitatile in aer liber. Obiectivele preconizate a fi atinse: La nivel macro-zonal: Crearea unui spațiu reper prin amenajarea diversa din punct de vedere funcțional si peisagistic Preluarea unui caracter deja existent (livezi peri-urbane, structura fostelor terenuri agricole, serele adiacente) si dezvoltarea acestuia in cadrul parcului Crearea unui potentator economic pentru dezvoltarea zonei La nivel micro-zonal: Realizarea unor spatii verzi publice destinate petrecerii timpului liber, evenimente culturale sau sportive Integrarea in cadrul amenajării a unei parcari semi-deschise desfasurata pe 3 niveluri care sa asigure necesarul de locuri atat pentru funcțiunea nou creata (proiect tip integrat), cat si pentru intreaga zona Realizarea unor alei pietonale si a unei ample zone de promenada in zona mediana a parcului Realizarea unui skatepark si a unei zone dotate cu echipamente destinate exercitiilor fizice, pentru incurajarea activitatilor sportive Amplasarea unor dotări tip chioșc care sa activeze zona Dotarea cu mobilier urban de calitate cu un design unitar pe toata aria amenajării, care sa accentueze specificul zonei Creșterea calitatii ambientale, dar si sustenabile a amenajării peisagistice îmbinarea mineralului cu vegetalului intr-un dialog coerent, prin suprapunerea unui grid ordonat de arbori noi, pentru a oferi un mediu prietenos si umbrit pe timpul verii împădurirea spațiului urban, crearea unei „livezi urbane” accesibile pietonal in mijlocul orașului, pentru a incuraja mobilitatea pietonala in zona Inserarea de obiecte - atractori urbani iconici care conferă caracter si funcțiune locului in spațiul public nou create
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect

Indicator de monitorizare a progreselor	Realizarea investiției si darea in folosința
Unitate de măsură indicator	Realizarea investiției si darea in folosința
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	Realizarea investiției si darea in folosința
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2024
Mod evaluare masura	n.a.
Costuri implementare	Conform documentației tehnico-economice
Surse potențiale de finanțare	Bugetul local, alte surse legal constituite

Masura 3	Achiziționarea si montarea de statii de incarcare electrice
Sector sursa afectat	Transport
Descriere masura	Identificarea de locații pentru amplasare, achiziționarea si montarea unui număr de 40 statii de reincarcare pentru autovehicule electrice, in vederea incurajarii populației de a achiziționa astfel de autovehicule, întrucât rețeaua insuficient dezvoltata descurajează achiziția si utilizarea acestora.
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Număr de statii montate
Unitate de masura indicator	Număr de slatii montate
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	40
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care masura este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2023
Mod evaluare masura	Migrarea către transportul electric va duce la scăderea emisiilor de noxe
Costuri implementare	Conform documentației tehnico-economice
Surse potențiale de finanțare	Fonduri de mediu , buget local, alte surse legal constituite

IVA

CDMMUNICAYIONUU5EARO<

Măsură 4	Crearea de piste de biciclete
Sector sursa afectat	Transport
Descriere măsură	Construirea de piste noi de biciclete, pe raza Sectorului 4
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Lungime piste de biciclete nou create
Unitate de măsură indicator	Km realizati / an
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	10 km
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2026
Mod evaluare măsură	Reducere traficului motorizat mediu zilnic, in corelație cu numărul de calatori cu autoturismul care vor decide sa calatoreasca cu bicicleta; astfel, migrarea către transportul activ va duce la scăderea emisiilor de noxe
Costuri implementare	Conform documentației tehnico-economice
Surse potențiale de finanțare	Bugetul local și/sau alte surse legal constituite

Măsură 5	Amenajarea unor areale cu prioritate pentru pietoni si biciclisti
Sector sursa afectat	Transport
Descriere măsură	Amenajarea unor areale cu prioritate pentru pietoni si biciclisti, in zonele Tineretului si Berceni
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Suprafața arealelor create
Unitate de măsură indicator	Suprafața arealelor create
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	10.000 m2
Data de incepere	2022

IVA

COMNUMCATIONiMSEAaCH

Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2026
Mod evaluare măsură	n.a.
Costuri implementare	n.a.
Surse potențiale de finanțare	Bugetul local și/sau alte surse legal constituite

IV/\

COMKUMICAnON&RESEARCH

Măsură 6	Inventarierea anuala a suprafețelor de spatii verzi
Sector sursa afectat	Surse de suprafața
Descriere măsură	Inventarierea anuala a suprafețelor de spatii verzi si revitalizarea acestora Setarea unui plafon de creștere anuala a suprafeței de spatii verzi, astfel incat indicele de spațiu verde pe cap de locuitor al Sectorului 4 sa ajunga cel puțin la valoarea prevederilor minime naționale
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Suprafața de spațiu verde creata sau revitalizata
Unitate de măsură indicator	Inventar spatii verzi realizat / an
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	1
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2026
Mod evaluare măsură	n.a.
Costuri implementare	După caz
Surse potențiale de finanțare	Buget local și/sau alte surse legal constituite, după caz

Măsură 7	Transformarea altor terenuri nefolosite in spatii verzi
Sector sursa afectat	Surse de suprafața
Descriere măsură	Identificarea de spatii si terenuri actual nefolosite / neintretinute / supuse eroziunii eoliene Inventarierea acestora, inclusiv a situației lor juridice Transformarea acestora in spatii verzi, prin plantarea de arbori / tufișuri si arbuști / plante rezistente la lipsa apei si care nu necesita multe lucrări de intretinere Trecerea acestora in regim de spațiu verde Impozite majorate pentru clădirile si terenurile neîngrijite
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect

SX. iVA COMMUNICATION&RESEACH S.R.L.

Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector 1, B

CUI RO38506235, J40/19340/2017

Indicator de monitorizare a progreselor	Numărul terenurilor transformate in spațiu verde
Unitate de măsură indicator	Numărul terenurilor transformate in spațiu verde / an
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	2
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2026
Mod evaluare măsură	n.a.
Costuri implementare	2.000.000 lei
Surse potențiale de finanțare	Buget local și/sau alte surse legal constituite

Măsură 8	Crearea de spatii verzi in zona șinelor de tramvai
Sector sursa afectat	Transport
Descriere măsură	Crearea de spatii verzi in zona șinelor de tramvai, pe modelul numeroaselor orașe europene care au luat aceasta inițiativa Plantarea de gazon atit intre linii, cit si pe marginea lor, plus copaci sau arbuști pe traseul acestora
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, Administrația Străzilor București, Societatea de Transport București
Indicator de monitorizare a progreselor	Lungimea liniilor de tramvai amenajate conform celor de mai sus
Unitate de măsură indicator	Lungimea liniilor de tramvai amenajate / an
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	10
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2026
Mod evaluare măsură	Iarba are proprietatea de a absorbi zgomotul produs de tramvai si costituie un filtru natural pentru praf
Costuri implementare	300.000 lei
Surse potențiale de finanțare	Bugetul local și/sau alte surse let^akcoxistituite

S.C. IVA COMMUNICATION&RESEACH S.R.L. k ' // *

Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector 1, Budiresti, CUI RO38506235, J40/19340/2017               u

Măsură 9	Campanii de educare a cetățenilor in domeniul calitatii aerului
Sector sursa afectat	Transport, suprafața, staționar
Descriere măsură	Derularea de campanii de informare, conștientizare si avertizare a cetățenilor cu privire la importanta calitatii aerului, efectele nocive ale poluării, legislația in domeniu, mijloacele de monitorizare a calitatii aerului, acțiunile pe care aceștia le pot intreprinde in vederea imbunatatirii calitatii aerului Campaniile se vor derula: in instituții de invalamant, in spațiul public, in spațiul virtual, precum si prin intermediul mass-media Se vor utiliza, in acest scop: pliante, broșuri (de exemplu: o broșura “10 lucruri pe care le poți face pentru a imbunatati calitatea aerului in sectorul tau”), afișe, internet (inclusiv site-ul Primăriei Sectorului 4), mass-media
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Număr de sesiuni de informare Număr de materiale printate distribuite
Unitate de măsură indicator	Număr de sesiuni de informare / an Număr de materiale printate distribuite / an
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	2 sesiuni 5000 materiale / an
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2026
Mod evaluare măsură	n.a.
Costuri implementare	100.000 lei
Surse potențiale de finanțare	Buget 1 Local al Sectorului 4

Măsură 10 (coroborata cu Strategia de Dezvoltare Sector 4)	Reabilitare termica clădiri (eficientizare energetica)
Sector sursa afectat	Sursa de suprafața
Descriere măsură	Continuarea lucrărilor de reabilitare termica a clădirilor rezidențiale si instituționale .

S.C. IVA COMMUNICATION&RESEACH S.R.L Str. Horatiu nr. 8-10, cam 3, mansarda, sector CUI RO38506235, J40/19340/2017

IVA eOMMUNÎCATTOMWUSțARCH

Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Număr de clădiri reabilitate
Unitate de măsură indicator	Număr de clădiri reabilitate
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	300
Data de incepere	2021
Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2030
Mod evaluare măsură	n.a.
Costuri implementare	Conform documentației tehnico-economice
Surse potențiale de finanțare	Fonduri externe nerambursabile și/sau rambursabile, fonduri guvernamentale, buget local

Măsură 11	Efectuarea de controale la societățile industriale in vederea respectării normelor si prevederilor privind poluarea aerului
Sector sursa afectat	Surse staționare
Descriere masura	Efectuarea de controale la societățile industriale, referitor la respectarea condițiilor din autorizația de mediu, precum si a prevederilor aplicabile in domeniul calitatii aerului
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Număr de controale efectuate la societăți
Unitate de masura indicator	Număr de controale efectuate / an
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	10
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care masura este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2026
Mod evaluare masura	n.a.

Costuri implementare	Nu necesita bugete suplimentare fata de cele alocate pentru efectuarea controalelor
Surse potențiale de finanțare	Nu este cazul

Măsură 12	Crearea unei rețele proprii de senzori de măsurare a calitatii aerului
Sector sursa afectat	Surse de suprafața, transport, surse staționare
Descriere masura	Crearea unei rețele proprii de senzori de măsurare a calitatii aerului si utilizarea datelor pentru informarea cetățenilor si dezvoltarea durabila a mediului urban, in contextul implementării conceptului de Smart Environment
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Crearea rețelei de senzori
Unitate de masura indicator	Crearea rețelei de senzori
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care masura este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2024
Mod evaluare masura	In urma implementării măsurii, va creste gradul de control asupra calitatii aerului, si, ca urmare, pot fi intreprinse acțiuni pentru imbunatatirea acesteia
Costuri implementare	n.a.
Surse potențiale de finanțare	Bugetul local și/sau alte surse legal constituite

Masura 13	Creșterea eficientei salubrizării străzilor
Sector sursa afectat	Surse de suprafața
Descriere masura	Eficientizarea salubrizării străzilor, prin: renunțarea la utilizarea suflantelor; renunțarea parțiala la maturatorii stradali; eficientizarea metodelor de maturare si spalare; aspirarea carosabilului; spalarea stradala in locul stropirii stradale
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Lungime strazi
Unitate de masura indicator	Km / an
Valoare indicator realizata in scenariul	100

implementării măsurii
Data de incepere	2022
Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2026
Mod evaluare măsură	Prin salubrizarea eficienta a străzilor, emisiile de prticule din resuspensie se reduc cu 50% in cazul spălării mecanice si cu peste 90% in cazul spălării urmate de aspirare
Costuri implementare	Conform strategiei de salubrizare și a caietului de sarcini aprobate de Consiliul Local al Sectorului 4
Surse potențiale de finanțare	Buget local

Măsură 14	Implementarea strategiei de stabilire a direcțiilor de dezvoltare a serviciului public de salubrizare, prevăzute pentru perioada 2016-2030
Sector sursa afectat	Surse de suprafața
Descriere măsură	Strategia vizeaza inclusiv masuri de intervenție precum: colectarea separata si transportul separat al deșeurilor menajere si al deșeurilor similare provenind din activitati comerciale din industrie si instituții - colectarea si transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora -organizarea prelucrării, neutralizării si valorificării materiale si energetice a deșeurilor operarea/administrarea stațiilor de transfer pentru deseurile municipale si similare sortarea deșeurilor municipale si a deșeurilor similare in stațiile de sortare maturatul, spălatul, stropirea si intretinerea cailor publice
Responsabil / responsabili	Sectorul 4 al Municipiului București, alte autorități implicate direct sau indirect
Indicator de monitorizare a progreselor	Implementarea masurilor de intervenție
Unitate de măsură indicator	Implementarea masurilor de intervenție
Valoare indicator realizata in scenariul implementării măsurii	Implementarea masurilor de intervenție
Data de incepere	2022

Data de finalizare / Data la care măsură este prevăzută sa intre pe deplin in vigoare	2026
Mod evaluare măsură	Prin salubrizarea eficienta a străzilor, emisiile de prticule din resuspensie se reduc cu 50% in cazul spălării mecanice si cu peste 90% in cazul spălării urmate de aspirate
Costuri implementare	n.a.
Surse potențiale de finanțare	Bugetul local