Hotărârea nr. 49/2022

Hotărâre privind asumarea și însușirea Strategiei de dezvoltare locală a comunității marginalizate din Sectorul 4 Giurgiului-Berceni și declararea zonelor urbane marginalizate

Download Document PDF

MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4 Bd. George Coșbuc nr. 6-16, sector 4, București

Tel. +40-21-335.92.30 / Fax. +40-21-337.07.90

HOTĂRÂRE

privind asumarea și însușirea Strategiei de dezvoltare locală a comunității marginalizate din Sectorul 4 Giurgiului-Berceni și declararea zonelor urbane marginalizate

Consiliul Local al Sectorului 4^-

Având în vedere Referatul de aprobare al Primarului Sectorului 4 al Municipiului București și Raportul de specialitate comun al Direcției de Dezvoltare - Serviciul Accesare Finanțări si Implementare programe nr. P. 10.4/339/25.03.2022 și al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 nr. 13424/28.03.2022;

Văzând avizul Comisiei nr. 7 - Comisia pentru muncă, sănătate, familie, protecție socială, protecția copilului, minorități și relația cu societatea civilă;
Ținând cont de prevederile Legii nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030;

în temeiul prevederilor art.139 alin. (3), art.166 alin.(2), lit. 1), o), p), alin.(4), art.196 alin. (1) lit. a) și art. 197 din OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 Se asuma și însușește Strategia de dezvoltare locală a comunității marginalizate din Sectorul 4 Giurgiului-Berceni și dedarea zonelor urbane marginalizate, confom Anexei la prezenta Hotărâre.

Art.2 (1) Primarul Sectorului 4 și Direcțiile din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 4 vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri, conform competențelor.

(2) Direcția Administrație Publică prin Serviciul Tehnic Comunicare Acte Administrative va asigura comunicarea prezentei hotărâri entităților menționate la alin (1), precum și Instituției Prefectului Municipiului București.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului Local al sectorului 4 din data de 31.03.2022 ___-

BO^DE ȘEDINȚĂ, nstandn BĂRBĂLĂU

Contrasemnează

Conform Codului administrativ

Secretarul General âl Sectorului 4

Nr. 49/31.03.2022

fwsxo-

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

A COMUNITĂȚII MARGINALIZATE f

DIN SECTORUL 4 GIURGIULUI-BERCENI

Cuprins

1. Prezentarea generală a Sectorului 4 al Municipiului București

1.1 Principalele caracteristici geografice............

1.3 Patrimoniul natural

1.4 Patrimoniul arhitectural și cultural

1.5 Locuirea și accesul ta utilități

1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local)

1.7 Instituții locale șî servicii publice................................................................................

1.8 Organizații ale societății civile

1.9 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană

2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC ...20

2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului

2.1.2 Principalele caracteristici geografice.................

2.1.3 Patrimoniul natural

2.1.4 Patrimoniul arhitectural și cultural

2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)

2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL

2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane margînaiizate

2.3.1 Populația și caracteristicile demografice

2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială

2.3.3 . Locuire și acces la utilități

2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice.....................

2.3.5 . Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu

accent pe ZUM.......................................................................................................................32

23.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială

2.3.5.2 , Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/ instituțiilor.. 34

2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL

2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL

3. Analiza SWOT................................................... .

4. Procesul de implicare a comunității................

4.1 . Organizarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4

4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/ facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie

sau excluziune socială din teritoriul SDL

4.2.1 Animarea partenerilor locali.................................
4.2,2 Mobilizarea/ facilitarea persoanelor aflate în risc

5. Obiectivele SDL................................................................

■■

6. Planul de acțiune SDL...

6.1 Ce măsuri sunt necesare

6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă

6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană

6.1.3 Contribuția măsurilor la temele secundare FSE .....

6.1.4 Contribuția măsurilor la temele orizontale

6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale...........

6.1.6 Asigurarea sustenabilîtății intervenției DLRC..........

6.2 Măsuri prioritare

6.2.1 Prioritizarea măsurilor

6.2.2 Abordarea integrată

6.3 Lista indicativă de intervenții

7. Monitorizare și evaluare

7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă
7.2 . Evaluarea de impact

8. Planul financiar.............
9. Lista de anexe ale SDL....

Introducere

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) este un concept utilizat de Comisia Europeană pentru a descrie o abordare a politicii de dezvoltare, în care populația este implicată și formează un parteneriat local, cu scopul elaborării și punerii în aplicare a unei strategii de dezvoltare integrată. Această strategie urmărește valorificarea punctelor forte și a oportunităților sociale, de mediu și economice ale comunității, iarîn acest scop, parteneriatul poate beneficia de finanțare pe termen lung și deține puterea de decizie cu privire la modul în care sunt cheltuite resursele materiale disponibile.

Instituția locală cu cea mai mare implicare în problematica asistenței sociale este Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, care are rolul de a realiza și de a implementa o strategie de dezvoltare a serviciilor sociale, în vederea combaterii sărăciei și a excluziunii sociale, menită să conducă la sprijinirea persoanelor dezavantajate și reducerea decalajelor de la nivel local. La nivelul Sectorului 4, aplicarea instrumentului DLRC este orientată către zone cu populație aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială, astfel încât prin Strategia de Dezvoltare Locală a comunității marginalizate, să implementeze măsuri care să diminueze acțiunea factorilor ce generează aceste fenomene.

Teritoriul vizat de această strategie de dezvoltare locală este denumit generic „Teritoriul Comunității Giurgiului-Berceni" datorită amplasării sale teritoriale și este constituit din 4 zone urbane marginalizate, respectiv: ZUM 1 Reșița-Giurgiului, ZUM 2 Turnu Măgurele, ZUM 3 Olteniței și ZUM 4 Boccaccio și două zone funcționale: ZF 1 Grand Arena, ZF 2 Găzarului. Dintre acestea, ZUM 4 Boccaccio se suprapune cu o parte din sectoarul de recensământ identificat ca fiind zonă marginalizată în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate (Strada Giovanni Boccaccio nr. 99), fără a se limita însă la acesta.

Toate zonele marginalizate au fost identificate și validate în urma Studiului de referință și analizei diagnostic la nivelul teritoriului SDL Giurgiului - Berceni, prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime de validare și declarare a zonelor urbane marginalizate.

Teritoriul SDL se află în partea de Sud a Sectorului 4, învecinându-se la Vest cu Sectorul 5, la Est cu Parcul Natural Văcărești, continuându-se spre Sud cu teritoriul GAL Gândim și Acționăm Local în Sectorul 4. Acesta acoperă zone urbane intens construite în anii '60 - '70, cu cele mai multe blocuri de patru, opt și zece etaje, cunoscute sub numele de Piața Progresu, Reșița, Găzarului, Berceni Metalurgiei, Cultural, Olteniței și câteva zone de case care altădată se aflau spre ieșirea din București.

Teritoriul SDL este amplasat în partea sudică a Sectorului 4, fiind format din două cartiere mari, respectiv Giurgiului la Vest și Berceni la Est. Teritoriul analizat este caracterizat de elementele care definesc o zonă marginalizată, respectiv: deficit de capital uman (nivelul de educație, starea de sănătate, mărimea și compoziția gospodăriei), nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții de locuire precare. Zonele tip „mahala" din zona industrială a Sectorului 4 nu au fost dezvoltate sau modernizate, în jurul lor construindu-se locuințe noi și astfel, acestea^par- cajnsule în zone urbanizate. De altfel, coexistența zonelor tip „mahala" ca cele cuprinse nou-

construite, d.eținuțe de persoane cu venituri medii sau peste medie ^te*un fenenqen caracteristic Municipiului București. , h f ț

Conform datelor deținute de APL Sector 4 privind populația, tipul de locuire (locuințele imobile individuale și comune) după drumuri și străzi (august 2021), în teritoriul delimitat sunt cuprinse 108 străzi cu 2.144 numere administrative imobile de locuit șî 142.338 locuitori.

Populația marginalizată din zonele identificate în teritoriul SDL, dispune de facilități precare destinate utilizării publice, cum sunt: infrastructura de bază slab dezvoltată și învechită, clădiri și terenuri nefolosite sau aflate în anumite stadii de degradare, care ar putea fi valorificate prin reconversîe funcțională, lipsa de locuri de joacă amenajate pentru copii, a spațiilor de petrecere a timpului liber sau a infrastructurii de agrement.

Condițiile de locuire sunt, de cele mai multe ori, improprii unui trai decent, pornind de ia lipsa utilităților de bază, supraaglomerarea spațiilor de locuit, nesiguranța locativă și până la lipsa izolației termice, lipsa igienizării subsolurilor sau aspectul degradat al interioarelor blocurilor.

De asemenea, lipsa oportunităților de angajare a populației din teritoriului SDL, în raport cu abilităților cerute de piața muncii sau lipsa spiritului antreprenorial, are impact direct asupra nivelului de bunăstare a locuințelor.

Sărăcia și lipsa motivației de a continua școala sunt principalele bariere privind accesul și participarea la educație la nivel preșcolar și școlar, mai ales în comunitățile enclavizate (cum este de exemplu ZUM 4 Boccaccio).

Percepția asupra zonelor marginalizate este, în general, una negativă, iar comunitățile marginalizate au un nivel de coeziune mai scăzut. Membrii comunității nu reușesc să se mobilizeze, să reacționeze sau să colaboreze, cu scopul atingerii unui obiectiv comun. Populația zonelor analizate, resimte fenomenul de discriminare, mai ales în școli și la momentul angajării, menționând de multe ori în discuții existența „discriminării după venituri".

Astfel, contextul dat de situația actuală a teritoriului vizat, stabilește o serie de obiective specifice, în vederea dezvoltării zonelor urbane marginalizate identificate în zona de Sud a Sectorului 4, respectiv:

> dezvoltarea infrastructurii de bază din zonele urbane marginalizate ale Sectorului 4;
> creșterea funcțională a spațiilor publice urbane în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor din teritoriul SDL;
> creșterea condițiilor de locuire pentru persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, identificate în teritoriul SDL;
> creșterea ocupării prin formarea profesională a resurselor de muncă disponibile în teritoriul

SDL;

> creșterea accesului la educație al populației din comunitățile marginalizate din teritoriul SDL;
> creșterea accesului persoanelor din comunitățile defavorizate la servicii medicale, sociale, comunitare, agrement și sport;
> promovarea multiculturalismului, a înțelegerii reciproce precum și prevenirea și combaterea discriminării.

Atingerea obiectivelor specifice propuse mai sus, reprezintă calea spre îndepllpjrea obiectivului general, care urmărește diminuarea numărului de persoaneîn risc de^ra&^fiî^ socială, prin acțiuni de creștere a calității vieții și de dezvoltare a sectoruli^con^ie^n^e™ vizat de Strategia de Dezvoltare Locală a comunității marginalizate din Sectorul 4,f A ț

1. Prezentarea generală a Sectorului 4 al Municipiului București
- 1.1 Principalele caracteristici geografice

Sectorul 4 este amplasat în partea de Sud a capitalei României, având o suprafață de 34 km²' respectiv 14,91% din suprafața totală a Municipiului București.

Teritoriul se învecinează la Nord cu Sectorul 3, la Est cu localitatea Popești Leordeni (Ilfov), la Sud cu localitatea Berceni (Ilfov), la SV cu localitatea Jilava (Ilfov) și la Vest cu Sectorul 5. Prin urmare, Sectorul 4 se desfășoară de la Piața Unirii (Nord) până la Șoseaua de Centură (Sud) și de la Șoseaua Giurgiului (Vest) până în comuna Popești-Leordeni (Est) și cuprinde cartierele Berceni, Olteniței, Timpuri Noi, Tineretului, Văcărești, Apărătorii Patriei și o parte din cartierele Vitan și Giurgiului.

Sursa: prelucrare consultant Conectivitatea Sectorului 4 cu localitățile învecinate este asigurată prin intermediul drumurilor naționale DN4 și DNS, iar legătura cu celelalte sectoare este posibilă datorită rețelei de transport rutier și feroviar, calea ferată subterană urbană (metrou) fiind și cel măi important mijloc de transport public, întrucât aceasta face legătura atât cu centrul orașului și punctele de interes zonale, cât și cu zonele industriale.

Forma de relief reprezentativă pentru Sectorul 4 este câmpia joasă cu terase, respectiv Câmpia Vlăsiei, iar altitudinea absolută este cuprinsă între 70 și 90 m deasupra nivelului mării. Relieful de luncă se întinde de-a lungul Râului Dâmbovița, fiind delimitat în partea estică de o cornișă prelungă, din care se desprind Dealul Mitropoliei și Dealul Văcărești.

în Sectorul 4 se manifestă o climă temperat-continentaiă, cu patru anotimpuri. Iernile sunt blânde, cu puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, iar verile sunt foarte calde, cu precipitații reduse.

Vegetația Sectorului 4 este reprezentată atât de specii de plante de sîlvostepă care s-au adaptat climatului urban, cât și de o serie de specii alohtone cum sunt stejarul roșu american, frasinul, tuia, pinul, molidul sau magnolia. De asemenea, în Sectorului 4 este prezentă vegetația specifică zonelor umede (Delta Văcărești), reprezentată de arbori, arbuști și numeroase șepcii de flori.

în ceea ce privește rețeaua hidrografică, principalul curs de apă care străbaterea pe direcția NV-SE este Râul Dâmbovița, cu un debit mediu la vărsare de 17 m³/s. în afefaS^^âtA^iJlbovița sunt prezente lacurile antropice din parcurile Tineretului, Carol sau ^(^reștLu^oritațSa cu rol i/ f * u

peisagistic și de agrement. £ $$$$ * g

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

Adâncimea la care se regăsește pânza freatică variază în funcție de caracteristicile reliefului și a depozitelor acvifere și atât apele de suprafață cât și cele freatice, nu corespund standardelor de utilizare pentru consumul populației sau pentru activități economice și sociale.

La nivelul Sectorului 4, principala resursă naturală este Parcul Natural Văcărești, prima arie naturală urbană protejată a țării și cel mai mare spațiu verde compact de la nivelul municipiului București, cu o suprafață de 183 hectare.¹

1.2 Populația și caracteristicile demografice

La nivelul anului 2020, populația după domiciliu a Sectorului 4 a fost de 334.749 persoane, respectiv 15,50% din totalul populației municipiului București². Analizând evoluția numărului de locuitori, se observă că față de anul 2000, efectivul populației la nivelul Sectorului 4 a crescut cu 3,27% în anul 2020. De asemenea, în ultimii 5 ani populația după domiciliu prezintă o tendință generală de creștere, astfel că față de anul 2015, numărul de locuitori a crescut cu 4,03%în anul 2020.

Figura 2 Evoluția populației Sectorului 4, perioada 2000-2020

în ceea ce privește repartizarea populației Sectorului 4 pe categorii de vârstă, ponderea cea mai mare revine locuitorilor cu vârste cuprinde între 35 și 64 ani (46,84%), urmată de categoria celor cu vârste cuprinse între 15 și 34 ani (22,04%) și a celor de peste 65 ani (17,66%), pe ultimul loc clasându-se cei cu vârste cuprinse între O și 14 ani (13,47%)³. Structura pe vârste a locuitorilor Sectorului 4 evidențiază accentuarea procesului de maturizare și îmbătrânire a populației, ponderea mică a persoanelor tinere fiind specifică populației cu tendință demografică regresivă.

Structura populației este echilibrată din punctul de vedere al împărțirii pe sexe, astfel, în iulie 2020 populația Sectorului 4 era formată din 178.943 persoane de sex feminin, reprezentând 53,46% din total populație și un număr de 155.806 persoane de sex masculin, respectiv o pondere de 46,54%. Existența unui mic excedent feminin poate influența, în sens ușor pozitiv, natalitatea.

Referitor la structura populației pe etnii, majoritatea locuitorilor din Sectorul 4 sunt români

(88,76%), principala minoritate întâlnită în comunitate fiind cea a romilor (0, pentru 9,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.⁴ în ceea ce privește confesiunea religioasă, predomină credincioșii ortodocși, în pondere de 86,60%, în timp ce-10,76% dintre persoane nu și-au declarat religia.⁵

La nivelul anului 2020, în Sectorul 4 au fost înregistrați 2.911 născuți vii, în scădere cu 9,09% față de anul 2000. De aseamenea, pentru perioada 2015-2020, se observă o evoluție fluctuantă a numărului de născuți vii, valoarea cea mai mare fiind atinsă în anul 2017 (3.249 persoane), cu 11,61% mai mare față de cea înregistrată în anul 2020.

în ceea ce privește numărul de decese, acesta este în creștere în 2020 (3.961 persoane) atât față de anul 2000 (+22,29%), cât și față de anii 2015 (+19,78%) și 2019 (+14,84%). Având în vedere contextul epidemiologie care a caracterizat anul 2020, creșterea numărului de decese poate fi pusă și pe seama complicațiilor apărute în urma infectării cu virusul SARS CoV-2.

Prin urmare, deși sporul natural al populației a fluctuat în ultimii ani, în perioada 2015-2020 a înregistrat doar valori negative, fapt ce indică o scădere naturală a numărului de locuitori ai Sectorului 4.

Figura 3 Natalitate, Mortalitate și Spor natural, Sector 4, 2015-2020

5.0)0			3.399	3.433 ----	3.408	3.390	3.961
	4.000	3.307	3.399	3.433 ----	3.408	3.390	3.961
^— 1 Născuți vii	3.000 2.000	— 2.883	3.003	3.249	3.161	3.171	2.911
in i»i. ii Dacedați	1000
™<s=. Sper nawrai	0		. .... .. .

	-1.000 -Z0Q0		■398	■134	•247	-219	4.050
		2015	2016	2017	2018	2019	2020

Sursa: INS, Documentar Statistic Sectorul 4,2021 în ceea ce privește structura populației pe categorii de studii absolvite, la nivelul anului 2011⁶, dintre cei 262.555 locuitori ai Sectorului 4, 31,16% au studii superioare, 4,46% studii posliceale, 31,08% studii liceale, 10,33% studii profesionale, 15,89% studii gimnaziale, 6,27% studii primare și 0,82% nu au absolvit nicio fărmă de învățământ (0,15% persoane analfabete).

1.3 Patrimoniul natural

La nivelul anului 2019, suprafața spațiilor verzi din Sectorul 4 a fost de 634,2 hectare, din care 169,3 hectare ocupate cu parcuri.⁷ Suprafața spațiilor verzi aflate în administrarea Sectorului 4 este ocupată de parcurile Orășelul Copiilor și Lumea Copiilor și de spațiile verzi urbane (grădini de blocuri, aliniamente stradale etc.). Pe lângă cele două parcuri, pe teritoriul admninistrativ al Sectorului 4 există altele trei, aflate în administrarea Consiliului General al Municipiului-București, prin

Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București: Parcul Natural Parcul Ca rol.

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

în ceea ce privește infrastructura de agrement și sport, pe lângă Parcul Lumea Copiilor care dispune de 20 de terenuri de sport moderne, la nivelul Sectorul 4 sunt amenajate și două ștranduri: Ștrandul Copiilor-Văcărești și Ștrandul Berceni, stadioane și baze sportive.

Referitor la ariile naturale protejate, la nivelul Sectorului 4 există Parcul Natural Văcărești, prima arie naturală urbană protejată din România. Aici s-a dezvoltat un ecosistem umed cu întinderi de mlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, cuiburi de plopi, perdele de trestie și stuf, care constituie habitatul a numeroase specii de păsări de apă, dar și al multor specii de reptile, insecte, amfibieni și chiar mamifere. în Parcul Natural Văcărești sunt permise activități de turism, educație, cercetare științifică, cu respectarea regulilor de vizitare a parcului.⁸

Calitatea aerului la nivelul Sectorului 4 este monitorizată cu ajutorul stației amplasate pe Șoseaua Berceni, în incinta Spitalului Obregia. Astfel, parametrii de calitate a aerului pot fi urmăriți în timp real cu ajutorul site-ului www.calitateaer.ro.

Figura 4 Calitate aer Sector 4

Map Satelhte '

Bucharest

C r s țtld Cop3tfl(

'Sun Pis, 3

Popești Leo«feni

înțepi

. CepStrtC«ntt»! T

5*5 Dumii fana

- Ternei

Sursa: www.calitateaer.ro

Prin urmare, se observă un nivel acceptabil al calității aerului, principalele surse de poluare fiind CET Progresul, din cauza modului de funcționare cu combustibili lichizi, centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, ce funcționează pe combustibil lichid/ solid, întreprinderile poluatoare: Electromontaj, Romprim SA etc. și zona de Sud a Sectorului 4 (IMGB) ca urmare a activităților economice deosebit de poluante țoțelărie, turnătorie, combustie industrială, sudură etc.).

Calitatea apelor de suprafață este influențată în mod direct de evacuările de ape uzate, neepurate sau insuficient epurate. Impactul acestor surse de poluare asupra receptorilor naturali depinde de debitul apei și de încărcarea acesteia cu substanțe poluante. Poluarea apelor este un proces de alterare a calității fizice, chimice sau biologice a acesteia, produsă de o activitate umană, în urma căreia apele devin improprii pentru folosință.

Referitor ia supravegherea calității apei potabile, furnizorul Apa Nova București SA³ pune la dispoziția locuitorilor rapoarte detaliate cu privire la calitatea apei de la robinet de pe raza Sectorului

4, iarîn urma analizei ultimelor rapoarte rezultă că apa respectă parametrii dexalițate și siguranță, fiind potabilă, cu un pH ce oscilează între 7,54 și 7,71. .

în ceea ce privește calitatea apelor subterane, acestea nu coresp^ pentru consumul populației sau pentru activități economice și social^.

stilizare

■un

--------- u

⁸ Sursa: apmbuc-old.anpm.ro;
⁹ Sursa: https://www.apanovabucuresti.ro/informatli-utile/buletine-analiza; Calitatea apei lacurilor antropice din Sectorul 4, respectiv Lacul Carol, Lacul Tineretului și Lacul Văcărești este una bună, acestea având rol peisagistic și de agrement, fiind amplasate în parcurile cu același nume.

Referitor la poluarea fonică, zgomotul urban influențează starea de sănătate a populației, iar Sectorul 4 se numără printre cele mai zgomotoase zone ale municipiului București, depășind chiar și cu 20 db nivelul admis.⁸

în ceea ce privește pericolele de mediu, la nivelul Sectorului 4 singurele zone inundabile sunt de-a lungul Râului Dâmbovița, doar în cazul producerii de fenomente extreme.

1.4 Patrimoniul arhitectural și cultural

Municipiul București este cel mai imoprtant centru istoric și cultural al țării, iar pe teritoriul Sectorului 4 se regăsesc 282 monumente istorice⁹, printre care case memoriale, biserici, așezări, fântâni, statui, monumente funerare etc.

Turnul de apă „Cetatea lui Țepeș Vodă" (Castelul Vlad Țepeș), situat în Parcul Carol, a fost construit de regele Carol I, având ca destinație inițială crearea unui turn de apă care să alimenteze Expoziția Generală Română (1905-1906).

Mănăstirea Radu Vodă¹⁰ a fost ctitorită de voievodul Alexandru al ll-lea Mircea (1568-1577) și doamna sa, Ecaterina, cu gândul de a fi Mitropolia Capitalei.

Ansamblul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române¹¹ este așezat pe vatra mănăstirii „Sfinții împărați Constantin și Elena", ctitorie și danie domnească făcută Mitropoliei Țării Românești de Xxxxxxxxxx Xxxx Xxxxxx {1654-1658).

Ansamblul Bisericii Cărămidarii de Jos¹² s-a înălțat pe un loc sfințit încă din secolul al XVlll-lea, mai exact în anul 1711 lângă „Crucea lui Xxxx Xxxx", în vecinătatea bisericii „Slobozia".

Biserica „Schimbarea la Față" Cuțitul de Argint a fost ridicată între 1906-1910 pe locul Bisericii Bărbătescu-Nou, zidită la 1796 de ctitorul Radu Balasache.

Casa Memorială George și Xxxxxx Xxxxxxx, imobil în care a locuit poetul George Bacovia în perioada 1933-1957, devenit muzeu încă din anul 1958, la un an după moartea peotului și casă memorială în anul 1966.¹³

Casa Memorială Tudor Arghezi („Mărțișor"), imobil în care a locuit poetul începând cu anul 1930 și care, conform dorinței testamentare a scriitorului, începând cu anul 1974, a devenit casă memorială.¹⁴

Parcul Caroi I¹⁵ a fost inaugurat în anul 1906, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I și 25 de ani de la proclamarea Regatului României. Cel mai cunoscut și monument din parc este Mausoleul, inauguratîn 1963 șiînchinatîn cinstea memoriei Eroului Necunoscut. Alte elemente de patrimoniu de pe raza Parcului Carol I sunt: Fântâna Zodiac, Muzeul Național Tehnic Dimitrie

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

Leonida, cele două statul denumite Giganții, Statuia Frumoasa Adormită, Turnul lui Xxxx Xxxxx, Arenele Romane, Xxxxxxx Xxxxxxxxxxx sau Observatorul Astronomic.

Muzeul Tehnic Dimitrîe Leonida, primul muzeu tehnic din România, a fost înființat în anul 1909 de inginerul Dimitrie Leonida, în prezent, este cel mai important muzeu tehnic din România. Muzeul este organizat în sectoare pe ramuri de activitate tehnico—științifică, printre care mecanică, fizică atomică, energetică, transporturi rutiere, iluminat, telecomunicații, aviație și aerospațial etc.¹⁶Cimitirul Bellu, deschis în 1858, la inițiativa lui C,A. Rosetti, pe un teren donat de baronul Xxxxx Xxxxx și de vecinii săi, călugării Mănăstirii Văcărești, este unul dintre cele mal cunoscute cimitire din România, după Cimitirul Vesel de la Sapânța.¹⁷

Pe lângă patrimoniul construit, viața culturală a Sectorului 4 are la bază Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu"¹⁸, serviciu public aflat în subordinea Consiliului Local și Primăriei Sectorului 4, ce are ca principal obiect de activitate derularea de proiecte culturale locale, naționale și internaționale. Oferta de servicii cultural-artistice este diversificată și cuprinde: spectacole de teatru pentru adulți și copii, expoziții, concerte, spectacole, ateliere de creație, fastivaluri de teatru etc.

Principalele forme de turism parcticate la nivelul Sectorului 4 sunt turismul de afaceri și de evenimente, turismul de sănătate și cel religios. De asemenea, Sectorul 4 are potențial de dezvoltare a ecoturismului (Delta Văvărești), a cicloturismului (Parcul Văcărești), a turismului de tranzit, a turismului cultural (Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu") sau a turismului sportiv (cluburi sportive).

Referitor la stucturile de prîmîmîre turistică, la începutul anului 2022¹⁹ pe raza Sectorului 4 erau în funcțiune 68 de unități, dintre care 45 apartamente și camere de închiriat, 11 hoteluri (dintre care doar unul de 5 stele), 9 hosteluri, 2 vile turistice și o pensiune turistică. Cele 68 de unități dispun de 771 spații de cazare, cumulând un număr total de 1.887 locuri de cazare.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune în structurile de primire turistică, la nivelul anului 2020 a ajuns la 426.628 locuri-zile²⁰, în scădere cu 60,58% față de anul 2020 și cu 18,94% față de anul 2019. De asemenea, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în structurile de primire turistică a ajuns la 12,5% în anul 2020, în scădere cu 67,28% față de anul 2019 (38,2%), dar în creștere cu 28,87% față de anul 2010 (9,5%).

în ceea ce privește sosirile turiștilor, la nivelul anul 2020 au fost înregistrate 29.426 sosiri, dintre care 24.184 turiști români și 5.242 turiști străni. Evoluția numărului de sosiri ale turiștilor arată că numărul acestora a scăzut la nivelul anului 2020 cu 54,07% față de anul 2010 și cu 71,71% față de anul 2019. Totodată, se observă faptul că în perioada 2015-2019 numărul total de sosiri a cunoscut o creștere susținută, valorile mici din anul 2020 putând fi puse pe seama restricțiilor de călătorie și de organizare evenimente impuse de contextul epidemiologie actual. Ca și în cazul sosirilor, se observă scăderi ale numărului de înnoptări ale turiștilor, astfel că în 2020 au fost înregistrate 53.357 înnoptări, cu 49,12% mai puține față de anul 2010 și cu 73,49% mai puține față de anul 2019.

Perioada analizată arată că cele mai mai scăderi au fost înregistrate în cazul turiștilor străini, în special în anul 2020 raportat la anul 2019. Astfel că numărul sosirilor turiștilor străini este de 5.242 (-89,59% față de 2019), iar numărul de înnoptări ale turiștilor străini este de 13.693 (-87,96% față de 2019).

1.5 Locuirea și accesul la utilități

La nivelul anului 2021, fondul locativ al Sectorului 4 este constituit din 15.920gospodării individuale (case) și 4.150 blocuri de locuințe. în același an, Primăria Sectorului 4 a eliberat 367 autorizații de construire și 908 certificate de urbanism²¹.

Rețeaua de locuințe din Sectorul 4 este reprezentată de zone compacte, cu clădiri construite din materiale nedurabile, multe dintre acestea aflându-se într-o stare avansată de uzură. Locuințele necorespunzătoare ca stare sunt atât apartamente în blocuri, cât și case individuale. Cele mai multe apartamente sunt încadrate în categoriile de confort 2 și 3, suprafața locuibilă/ cap de locuitor fiind sub cea necesară.

Pe lângă locuințele vechi, pe raza Sectorului 4 există 20 de ansambluri rezidențiale, printre care: Carol City Parc, Berceni Sun Park, Mega Residence, Smart Resîdence - Apărătorii Patriei, Berceni Residence, Metalurgiei Park Residence etc.

La sfârșitul anului 2021, Sectorul 4 avea în administrare 120 (72+48) de unități locative recepționate de tip ANL,în Șos. Olteniței nr. 219 (Cartier Toniza) și 238 de apartamente sociale în Aleea Nehoiu.²²Ultima recepție ANL s-a realizat în septembrie 2017, pentru 48 de locuințe pentru tineri, destinate

închirierii.

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

De asemenea, la nivelul anului 2020, au fost înregistrate 53 de cereri pentru închirierie locuințe de tip ANL și 108 cereri pentru atribuirea locuințelor sociale.²³

Infrastructura de bază a Sectorului 4 cuprinde rețele de apă, canalizare, energie electrică și gaze naturale, iar conform RPL 2011²⁴, 97,9% dintre locuințele convenționale dispun de alimentare cu apă, 97,8% au instalații de canalizare, 98,5% instalație electrică și 94,1% încălzire centrală. De asemenea, 97,2% dintre locuințe au bucătărie și 96,9% baie proprie.

Sectorul 4 este racordat la sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă, producerea acesteia, epurarea apelor uzate și asigurarea calității apei fiind servicii asigurate de furnizorul Apa Nova București. Având în vedere gradul ridicat de dotare a locuințelor cu apă potabilă și canalizare, riscul infestării și îmbolnăvirilor cauzate de consumului de apă din pânza freatică sau folosirii de fose septice, este unul scăzut, având posibilitatea controlului asupra calității apei.

Rețeaua de termoficare a Sectorului 4 este un sistem de instalații termoenergetice bine definit, prin care se asigură încălzirea și apa caldă de consum pentru 95% din populație. Compania Municipală Termoenergetica București SA este unicul gestionar al sistemului centralizat de transport și distribuție a energiei termice din capitală.

Energia electrică este asigurată de E-Distribuție Muntenia SA, operatorul de rețea pentru București, Giurgiu și Ilfov.

La nivelul Sectorului 4 au fost realizate demersuri pentru eficientizarea iluminatului public, în urma cărora au fost instalate sau au fost înlocuite corpurile vechi de iluminat cu sodiu cu corpuri de iluminat LED. începând cu ianuarie 2020, serviciul de iluminat public a trecut în grija Companiei Municipale Iluminat Public București.

Sectorul 4 beneficiază de servicii de date, respectiv rețele de internet, servicii voce fixe și mobile și cablu TV.

în ceea ce privește serviciul de salubritate, responsabilul pentru Sectorul 4 este ROSAL. Astfel, utilizatorii casnici plătesc serviciul de salubritate raportat la numărul de persoane pentru care se prestează acest serviciu, iar utilizatorii non-casnici adică agenții economici și instituțiile publice, plătesc serviciul de salubritate în funcție de cantitatea colectată.²⁵

1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local)

Conform www.listafirme.ro, în perioada 1990-2020, în Sectorul 4 au fost înregistrate la Registrul Comerțului 66.860 firme, dintre care au rămas în funcțiune 31.788. în ceea ce privește numărul de firme active, în anul 2020, Sectorul 4 concentra 17.307 unități, respectiv 11,16% dîn totalul înregistrat la nivelul Municipiului București. De asemenea, în anul 2020, au fost înregistrați 86.270 angajați, care au generat o cifră de afaceri de 39.820.141.941 lei, respectiv 6,75% din totalul capitalei.

Potrivit aceleiași surse, la nivelul anului 2020,93,48% dintre firmele active sunt microîntreprinderi, 5,28% întreprinderi mici, 1,02% întreprinderi mijlocii și 0,23% întreprinderi mari. Totodată, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ponderea cea mai mare revine întreprinderilor mari, respectiv 45,79% din totalul înregistrat la nivelul Sectorului 4, în timp ce microîntreprinderile sunt cele care concentrează cel mai mare număr de angajați, respectiv 36,11%

în ceea ce privește profilul economic al Sectorului 4, cele mai multe firme (26,13%) își desfășoară activitatea în domeniul comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, urmate de cele care desfășoară activități profesionale științifice și tehnice (16,49%) șl de construcții (10,94%). De asemenea, firmele care activează în domeniul comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor sunt și cele care generează cea mai mare cifră de afaceri, respectiv 32,18% din totalul la nivelul Sectorului 4 în anul 2020, urmate de firmele din producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (23,68%) șî de cele din industria prelucrătoare (14,21%).

Referitor la preferința pentru specializare, cel mai mare număr de angajați este concentrat în sectorul comercial (20,33%), urmat de industria prelucrătoare (14,01%), sectorul administrației (12,70%) și cel al construcțiilor (12,58%).

Sectorul primar - Agricultură, silvicultură și pescuit: în anul 2020, la nivelul Sectorului 4, activau 113 firme în sectorul economic primar, dintre care 100 microîntreprinderi, 12 întreprinderi mici și o întreprindere mare, cele mai multe dintre acestea desfășurând activități conform CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase (31 firme), CAEN 0322 Acvacultura în ape dulci (12 firme) și CEAN 0150 Activități în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor). Referitor Ia cifra de afaceri, top trei domenii CAEN cu cea mai mare cifra la nivelul anului 2020 au fost: 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase (124.282.752 lei), 0147 Creșterea păsărilor (23.647.987 lei) și 0112 Cultivarea orezului (6.787.150 lei). Totodată, primele două clasate în top cea mai mare cifră de afaceri, se regăsesc și în cazul celui mai mare număr de angajați, respectiv 0111 (211 angajați) și 0147 (115 angajați).

Din datele analizate, reiese faptul că, pe baza suprafeței restrânse de terenuri agricole din teritoriu, agricultura nu reprezeintă un element important în economia Sectorului 4, activitățile specifice sectorului primar generând doar 0,45% din total cifră de afaceri la nivelul anului 2020.

Sectorul secundar - Industrie și construcții în anul 2020, la nivelul Sectorului 4, activau 2.949firme în sectorul economic secundar, dintre care 2.551 microîntreprinderi, 321 întreprinderi mici, 63 întreprinderi mijlocii și 14 întreprinderi mari, cele mai multe dintre acestea desfășurând activități conform CAEN: 4120 Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (673 firme), 4322 Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat (319 firme) și 4110 Dezvoltare (promovare) imobiliară (271 firme).

în ceea ce privește numărul de angajați, în top trei activități care concentrează cel mai mare efectiv de personal se regăsesc codurile CAEN: 4120 Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (4.287 angajați), 3530 Furnizarea de abur și aer condiționat (3.012 angajați) și 3522 distribuția combustibililor gazoșl, prin conducte (2.663 angajați).

De asemenea, top trei coduri CAEN care au generat cea mai mare cifră de afaceri la nivelul anului 2020 sunt: 3523 Comercializarea combustibililor gazosl, prin conducte (6.817.931.842 lei), 4120 Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (1.353.754.653;l£ÎW^^ Furnizarea de abur și aer condiționat (1.258.539.554 lei).

Din datele analizate, se observă ponderea semnificativă a industriei« 47,96% în total cifră de afaceri realizată la nivelul anului 2020 în Sectorul Sector terțiar - Comerț și servicii în anul 2020, la nivelul Sectorului^ sectorul economic terțiar, dintre care 13.503 microîntreprinderi, 57 întreprinderi mijlocii și 25 întreprinderi mari, cele mai multe dintre acestea desfășurând activități conform CAEN: 7022 activități de consultanță pentru afaceri și management (800 firme), 4791 comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet (728 firme) și 4711 comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (521 firme).

Analizând numărul de angajați, în top trei activități care concentrează cei mai mare efectiv de personal se regăsesc codurile CAEN: 8010 activități de protecție și gardă (5.970 angajați), 9200 activități de jocuri de noroc și pariuri (2.729 angajați) și 4773 comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate (2.630 angajați).

Totodată, top trei coduri CAEN care au generat cea mai mare cifră de afaceri ia nivelul anului 2020 în comerț și servicii sunt: 4773 comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate (1.753.590.929 lei), 4690 comerț cu ridicata nespecializat (1.180.452.043 lei) șî 4511 comerț cu autoturisme și autovehicule ușoare (sub.3,5 tone) (1.128.980.858 lei).

Datele prezentate mai sus arată faptul că sectorul terțiar este cel care generează cea mai mare cifră de afaceri, respectiv 48,73% din totalul înregistrat în anul 2020 la nivelul Sectorului 4 și, în același timp, cea mai mare pondere, 82,14% din totalul firmelor active, desfășoară activități de servicii și comerț, concentrând 48,73% din totatul angajaților.

Sectorul cuaternar - cercetare, dezoltare, inovare în anul 2020, la nivelul Sectorului 4, activau 29 firme în domeniul CDI, dintre care 25 microîntreprinderi, 3 întreprinderi mici și o întreprindere mijlocie. Activitatea celor 29 de firme este împărțită pe trei coduri CAEN, respetiv: 7219 cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie (20 firme și 97 angajați), 7220 cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste (5 firme și 18 angajați) și 7211 cercetare-dezvoltare în bîotehnologie (4 firme și 51 angajați).

Referitor la cifra de afaceri, sectorul CDI din Sectorul 4 a generat 28.645.827 lei în anul 2020, dintre care 40,48% CAEN 7211,33,92% CAEN 7219 și 25,60% CAEN 7220.

La nivelul municipiului București, este concentrată cea mai importantă piață a forței de muncă din țară, aici fiind prezente toate ramurile industriale, însă, tendințele din ulimii ani arată o reorientare masivă a forței de muncă, în special înspre domeniul serviciilor. în ceea ce privește Sectorul 4 al Municipiului București, numărul de angajați prezintă creșteri susținute în perioada 2015-2019 (+16,42% în 2019 față de 2015), însă în anul 2020 numărul acestora a scăzut cu 2,38% față de anul 2019, ajungând la 88.723 persoane (38,48% în totalul populației apte de muncă -15-64 ani). în toată perioada analizată, sectorul serviciilor este cel care concentrază cel mai mare număr (43,62% din total angajați în 2020), urmat de industrie (24,17%) șî comerț (19,43%).

Figura 6 Evoluție număr angajați 2015-2020, Sector 4

100.000

80.000

60.000

20.000

2015

90.00^

85.000

80.000

75.000

70.000

2017

2019

2020

MM Agricultură I^M Industrie MMM Construcții MESE Comerț MM Servicii

Sursa: wwwJistaflrme.ro

Datele disponibile cu referire la numărul șomerilor înregistrați²⁶ în Sectorul'4 arată că la 31 decembrie 2020, efectivul acestora a fost de 2.760 persoane, din care 1.462 femei și 1.874 șomeri neindemnizați. De asemenea, în funcție de nivelul de instruire, 701 persoane au studii superioare. Evoluția numărului de șomeri în perioada 2010-2020 prezintă o tendință generală de scădere, astfel, în 2020 față de 2010, efectivul a înregistrat o scădere cu 45,86%. Totodată, spre deosebire de anul 2019, efectivul șomerilor înregistrați la sfârșitul anului 2020, a crescut cu 3,10%.

Dinamica investițiilor private la nivelul Sectorului 4 în ultimii 10 ani este una pozitivă, atât din perspectiva numărului de firme, în creștere cu 107,20% în 2020 față de 2010, cât și din punctul de vedere al evoluției cifrei de afaceri, în creștere cu 89,31% în 2020 față de anul 2010.

Referitor la investițiile publice, Primăria Sectorului 4 are o serie de proiecte implementate cu succes, dar și unele aflate în desfășurare, finanțate din fonduri europene. Astfel, printre cele mai importante investiții publice din Sectorul 4 au în vedere proiecte de infrastructură rutieră, proiecte de modernizare/ reabilitare/ extindere unități de învățământ, proiecte construire și reabilitare clădiri sau proiecte în vederea dezvoltării infrastructurii medicale.

1.7 Instituții locale și servicii publice

în vederea exercitării tuturor atribuțiilor prevăzute de legislație ca fiind în sarcina autorităților publice locale, la nivelul Sectorului 4 al Municipiului București, funcționează mai multe servicii publice de interes local, sub forma unor direcții cu personalitate juridică, aflate în subordinea Consiliului Local, după cum urmează: Direcția de Mobilitate Urbană Sector 4, Direcția Generală de Administrare a Unităților de învățământ și de Sport Sector 4, Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4, Direcția Generală de Evidență a Persoanelor Sector 4, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 și Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu"²⁷

La nivelul anului 2022, în Sectorul 4 al capitalei funcționează 100 de unități.de învățământ acreditate și autorizate, dintre care: Clubul sportiv școlar (prorietate publică), Clubul copiilor (prorietate publică), Palatul copiilor (prorietate publică), 6 colegii (prorietate publică), 7 licee (prorietate publică), o școală postliceală (privată), o școală profesională specială (privată), 29 școli gimnaziale (23 publice din care 2 speciale și 4 private), 4 școli primare (private), 48 grădinițe (18 publice și 30 private) și o creșă (proprietate publică).²⁸

Direcția Generală de Administrare a Unităților de învățământ și de Sport Sector 4 are ca principal obiect de activitate gestionarea infrastructurii rețelei de învățământ preuniversitar de stat din Sectorul 4, care, Ia nivelul anului 2022 se compune din 13 grădinițe, 26 școli (25 școli gimnaziale și o școală profesională specială), 7 licee și 6 colegii.²⁹

în ceea ce privește populația școlară, la nivelul anului școlar 2019-2020 au fost înscriși 1.133 copii în ciclul antepreșcolar, 7.878 copii în ciclul preșcolar, 24.145 elevi în ciclurile primar și gimnazial, 7.150 elevi în licee și școli profesionale și 463 elevi în școlile postliceale și de maiștri. Astfel, efectivul populației școlare la nivelul anului școlar 2019-2020, în Sectorul 4 a ajuns la 34.369 persoane, în scădere cu 7,90% față de anul școlar 2015-2016.³⁰

Referitor la personalul didactic, în anul școlar 2019-2020, în Sectorul 4, au profesat 2.511 dascăli, dintre care 65 în creșe, 548 în grădinițe, 1.329 în școlile primare și gimnaziale și 569 în licee și școli profesionale.

în ceea ce privește sistemul de sănătate, la nivelul Sectorului 4 funcționează 5 spitale private, 6 spitale în subordinea Ministerului Sănătății, 2 spitale în subordinea Primăriei Municipiului București și 6 unități de transfuzie sanguina.³¹

Spitale subordonate Ministerului Sănătății³²: Spitalul Clinic de Urgență „Sf. loan", Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni", Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Xxxxx Xxxxxxxxxx Curie", Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, Centrul Național Medical de Recuperare Neuropsîho-Motorie pentru Copii „Dr. Xxxxxxx Xxxxxxxxx" și Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovicf"

Spitale subordonate Primăriei Municipiului București: Spitalul de Boli Cronice și Geriatrie „Sf. Luca" și Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Ai. Obregia".

în ceea ce privește serviciile sociale, în Sectorul 4 al Municipiului București acestea sunt furnizate atât de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, cât și de furnizori privați. Astfel, la nivelul anului 2022, în Sectorul 4 funcționează: 9 Cămine pentru persoane vârstnice licențiate, 2 Cantine sociale licențiate, 1 Serviciu de îngrijire ia domiciliu licențiat și 3 Centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoanele fără adăpost.³³

De asemenea, în ceea ce privește serviciile sociale oferite de DGASPC Sector 4, acestea se pot clasifica astfel³⁴:

> Protecția Drepturilor Copilului: 5 centre de zi, 2 centre rezidențiale, 7 centre sociale multifuncționale și alte servicii;
> Protecția Drepturilor Persoanelor Adulte: un centru de zi, un adăpost de noapte, un centru de asistență și suport pentru integrare pe piața muncii și un serviciu de asistență și suport pentru persoane adulte cu dîzabilități - ARCA;
> Prestații și beneficii: prestații sociale pentru persoane cu handicap, ajutoare materiale și nonmateriale, ajutor social și ajutor de urgență, alocație pentru susținerea familiei, alocație de stat, indemnizație pentru creșterea copilului, stimulent inserție și ajutoare pentru încălzirea locuinței.

în ceea ce privește infrastructura de petrecere a timpului liber, la nivelul Sectorului 4 există 5 parcuri mari - Parcul Natural Văcărești, Parcul Carol I, Parcul Tineretului, Parcul Lumea Copiilor și Orășelul Copiilor - care oferă o varietate de opțiuni recreative cum sunt: locuri dejoacă special amenajate pentru copii, terenuri de sport și zone de agrement.

De asemenea, în Sectorul 4 funcționează două ștranduri (Berceni și Văcărești), Sala Polivalentă, Arenele Romane și centru comercial Sun Piaza în cadrul căruia funcționează un cinematograf cu 15

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginaiizate din Sectorul 4

săli de proiecție cu aer condiționat, capabile să găzduiască 2.835 de spectatori. Cinematograful are cea mar mare sală din România, respectiv sala 15 cu 403 locuri³⁵.

Complexul de parcaje în zonele de reședință și publice din Sectorul 4 este gestionat de Direcția Mobilitate Urbană Sector 4. Astfel, în ceea ce privește parcarea, la nivelul anului 2022 există 46.610 locuri de parcare de reședință, dintre care 5.706 locuri noi.³⁶ De asemenea, 99% dintre locurile de parcare disponibile sunt retrasate.

Referitor la parcarea publică, în prezent în Sectorul 4 sunt amenajate 5.817 locuri de parcare, cu un grad de ocupare de 97%. Totodată, funcșionează și 31 locuri pentru stașiile electrice.³⁷

Mobilitatea în cadrul Sectorului 4 și legătura acestuia cu sectoarele vecine este asigurată de rețeaua de transport public subteran, respectiv metrou (Ml, M2 și M3) și de suprafață, respectiv tramvai, autobuz și troleibuz. Rețeaua de transport public este administrată de compania Metrorex SA, în timp ce rețeaua de suprafață este administrată de Societatea de Transport București (STB).

Printre elementele de eMobilitate din Sectorul 4, putem aminti încurajarea cetățenilor de a cumpăra și utiliza autovehicule electrice prin aplicații și facilități, promovarea transportului public electric sau dezvolatrea infrastructurii parcajelor de tip Park&Ride.

1.8 Organizații ale societății civile

Conform Registrului Național ONG, la începutul anului 2022, în Sectorul 4 erau active 103 asociații, 31 fundații și o uniune.

Cele mai importante organizații care au desfășurat activități în domeniul susținerii comunităților vulnerabile sau aflate în situații de risc din Sectorul 4, se numără:

Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială (ADIS) este o organizație neguvernamentală a cărei misiune este promovarea dialogului social, respectarea valorilor și intereselor civice în procesul de elaborare și implementare a politicilor publice pentru incluziunea socială a grupurilor dezavantajate, în general și a minorității rome, în special. ADIS își propune să elaboreze și să implementeze proiecte și programe în domeniul sănătății, educației șî drepturilor omului, care să contribuie la îmbunătățirea incluziunii sociale, precum și la creșterea nivelului de trai al comunităților de romi din România³⁸

Asociația Centrul European pentru Sprijinirea Incluziunii Sociale a Romilor din România (CESIRR) are ca scop promovarea și susținerea integrării psiho-sociale și culturale a romilor în societatea în care trăiesc, prin derularea de programe de informare, educare și conștientizare a popoarelor despre istoria, tradiția și cultura romilor, dar și o mai bună cunoaștere a valorilor morale, sociale, științifice, economice și politice, specifice fiecărei țări în contextul incluziunii sociale.³⁹

Fundația pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale (FDSS), înființată în anul 2009, are drept scop principal susținerea, promovarea și dezvoltarea serviciilor sociale precum și a serviciilor de asistență socială de calitate. în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 și cu Fundașia Sera România, FDSS are în derulare proiectul „Dezvoltarea de servicii sociale

inovative pentru reducerea riscului de instituționalizare în Sectorul 4" ce are drept obiectiv elaborarea de măsuri inovative pentru prevenirea separări^^âU^JB^^ dezvoltarea de

* _ CI™ i>

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

servicii sociale alternative de sprijin în Sectorul 4, precum și îmbunătățirea sprijinului acordat tinerilor pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă. Prin implementarea acestui proiect, se urmărește și derularea de campanii de informare cu privire la drepturile copilului, precum și promovarea egalității de șanse și nediscriminăriiîn Sectorul 4.⁴⁰

Fundația Estuar a fost fondată în anul 1993 și este prima organizație din România care a creat pentru adulții cu probleme de sănătate mintală o rețea de servicii de îngrijiri comunitare de zi și locative, acreditate și recunoscute la nivel local, național și internațional. Misiunea Fundației Estuar este aceea de a oferi opțiuni sociale și alternative adulților cu probleme de sănatăte mintală pentru incluziunea acestora în comunitatea romanească.⁴¹ Fundația desfășoară, în partenerîat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, „Serviciul de asistență și suport pentru persoane cu dizabilități ARCA", destinat persoanelor adulte, cu domiciliul în Sectorul 4, cu probleme de sănătate mintală. Două dintre obiectivele acestui partenerîat se referă la combaterea izolării, asigurarea unui spațiu și a unui context pentru socializare și integrare socială și la oferirea de suport psiho-social, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirea riscului de excluziune socială și creșterea calității vieții.⁴²

Asociația Diaconia urmărește reducerea violenței, îmbunătățirea calității vieții copiilor și a familiilor aflate în dificultate, scăderea gradului de marginalizare/ excluziune a acestor persoane și prevenirea unor fenomene sociale cum ar fi: abandonul familial, abandonul școlar, delincvența juvenilă sau violența domestică. Sub egida Asociației Diaconia Filiala Sector 4, funcționează Cantina Socială Sf. Filofteia ce oferă hrană caldă, consiliere spirituală și socială pentru 37 persoane. Beneficiarii sunt persoane și familii aflate în dificultate, cu risc crescut de marginalizare sau excluziune socială: copii proveniți din familii numeroase care trăiesc în condiții precare, familii monoparentale, familii sărace de romi, persoane fără adăpost, vârstnici fără sprijin familial și cu venituri mici, persoane cu handicap.⁴³

Alte parteneriate ale DGASPC Sector 4: Organizația umanitară „CONCORDIA", Asociația „THE SOCIAL INCUBATOR", Fundația „PRINCIPESA MARGARETA A ROMÂNIEI", BIOVET IMPEX SRL, Asociația „PRO ACT SUPORT", Asociația „SFÂNTUL TOM A", CLINICA HOPE SRL, ACTIV ORTOPEDIC SRL, UPA TEAM SERVICE ROMÂNIA, Asociația „ATELIERE FĂRĂ FRONTIERE", Fundația MOT1VAT1ON, Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copii etc.

1.9 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană

Proiectul „Prevenirea excluziunii sociale - acțiuni și măsuri la nivel local" finanțat în cadrul Programului RO10- Copii și tineri în situații de risc și Inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților naționale și promovarea incluziunii sociale, are ca scop îmbunătățirea accesului la serviciile publice al comunităților defavorizate și al grupurilor vulnerabile; îmbunătățirea măsurilor de combatere a discriminării; îmbunătățirea pregătirii personalului autorităților publice în domeniul egalității de șansă și non-discriminării; îmbunătățirea situației populației de etnie romă prin dobândirea de cunoștințe necesare integrării lor sociale. Valoarea totală eligibilă a proiectului este

de 1.026.548,00 lei din care.85% GrantSEE și 15% cofinanțarejaybl^^^ României). Grupul

țintă al proiectului este alcătuit din 220 de beneficiari din care 90 de persoane aparținând grupurilor vulnerabile (romi}/⁶

Proiectul „Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități" cofînanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 este implementat de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, informațional și comunicațional, în vederea creșterii șanselor de ocupare și a ponderii persoanelor cu dizabilități angajate pe piața liberă a muncii. Data de începere a proiectului a fost 23.05.2019, iar datade finalizare este 23.05.2022. Valoarea totală a proiectului este de 111.978.816,40 lei, din care 94.549.862,89 lei cofinanțare UE.⁴⁴

Proiectul „Dezvoltarea de servicii sociale inovative pentru reducerea riscului de instituționalizare în Sectorul 4", cofînanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, are ca obiectiv elaborarea de măsuri inovative pentru prevenirea separării copilului de familie, dezvoltarea de servicii sociale alternative de sprijin în Sectorul 4, precum și îmbunătățirea sprijinului acordat tinerilor pentru dezvoltarea deprinderilor de viața Independentă. Prin implementarea acestui proiect, se urmărește și derularea de campanii de informare cu privire la drepturile copilului precum și promovarea egalității de șanse și nediscriminării în Sectorul 4. Data de început a proiectului este 08.05.2020, având o durată de 27 de luni.

Valoarea totală a proiectului este de 5,833,137.21 lei, din care valoare confinantare UE: 4,666,509.77 lei și valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul național, 1,115,999.73 lei,⁴⁵

Proiectul „TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor", finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, urmărește creșterea calității sistemului de asistență socială și a numărului de asistenți maternali la nivelul comunității, prin introducerea de instrumente și proceduri și prin îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sistem. Proiectul este implementat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în parteneriat cu cele 47 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București. Durata de implementare este de 120 de luni (ianuarie 2014-decembrie 2023), iar valoarea totală a acestuia este de 2.657.162.612,32 Iei, din care 2.243.584.251,47 lei contribuția financiară din partea Uniunii Europene, 332.365.653,29 lei buget național și 81.212.707,56 lei contribuție proprie a beneficiarului/ partenerilor.⁴³

M-este-£^7

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC
- 2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL

Potrivit Atlasului zonelor urbane marginalizate din România, ia nivelul Sectorului 4 al Municipiului București, în anul 2011, dintr-un total de 287.828 locuitori, 7,39% reprezintă populație în zone dezavantajate pe locuire, 0,74% populație în zone dezavantajate pe ocupare, 3,62% populație în zone dezavantajate pe capital uman și 0,45% populație în zone marginalizate. Același document arată că la nivelul Sectorului 4, autoritățile locale au declarat două comunități marginalizate, una în Vest, cu un număr estimativ de 527 locuitori și una în Sud, cu un număr estimativ de 144 locuitori. De asemenea, comunitatea marginalizată din Sudul Sectorului 4 este amplasată într-o zonă de tip ghetou în foste colonii de muncitori.

2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului

Teritoriul SDL se află în partea de Sud a Sectorului 4, învecînându-se la Vest cu Sectorul 5, la Est cu Parcul Natural Văcărești, continuându-se spre Sud cu teritoriul GAL Gândim și Acționăm Local în Sectorul 4. Acesta acoperă zone urbane intens construite în anii '60 - '70, cu cele mai multe blocuri de patru, opt și zece etaje, cunoscute sub numele de Piața Progresu, Reșița, Găzarului, Berceni Metalurgiei, Cultural, Olteniței șl câteva zone de case care altădată se aflau spre ieșirea din București.

Suprafața teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității marginalizate Giurgiului - Berceni este delimitată de un perimetru format din străzi, bulevarde și șosele, în cea mai mare parte urmărind un traseu delimitat de intersecțiile mari ale cartierului.

Perimetrul teritoriului vizat începe din intersecția Șoseaua Giurgiului cu Strada Drumul Găzarului, continuând până la intersecția Șoseaua Giurgiului cu Strada Luică, care se continuă cu Strada Turnu Măgurele până la intersecția Apărătorii Patriei, apoi cu Strada Sergent Ion Iriceanu până la intersecția cu Șoseaua Olteniței, continuându-se până la Piața Sudului, continuând cu Șoseaua Berceni până la intersecția cu Aleea Tomeștî, continuând pe Strada Moldovița până la intersecția cu Strada Emil Racoviță, continuându-se pe Strada Emil Racoviță până Ia intersecția cu Strada Străduinței, continuându-se pe Strada Străduinței până la Bulevardul Alexandru Obregia, continuând pe Bulevardul Alexandru Obregia până la intersecția cu Aleea Someșul Mic, continuându-se pe Aleea Someșul Mic și apoi cu Strada Covasna până la Bulevardul Constantin Brâncoveanu, continuându-se pe acesta până ia Strada Soldat Mincă Dumitru, apoi pe Strada Soldat Mincă Dumitru, cu Strada Prașilei și cu Strada Peroni până la Strada Giovanni Boccaccio, pe care se continuă până la Strada Podul înalt, apoi pe Strada Podul înalt până la Strada Melinești, continuându-se pe aceasta apoi pe Strada Priboiului și pe Strada Rămășagului până la Strada Drumul Găzarului, continuând pe Strada Drumul Găzarului până la intersecția cu perimetrul se închide.

Prin Studiul de referință și Analiză diagnostic a nevoilor și problemelor populației din zonele din teritoriul SDL (în special a ZUM) s-au identificat 4 zone urbane margînalizate (ZUM) și 2 zone funcționale (ZF), una în partea de Sud a treitoriului (Grand Arena) și una în partea de Vest (Găzarului), astfel:

ZUM 1 Reșița - Giurgiului are următoarea delimitare: Vest-Șoseaua Giurgiului, Nord - Str. Drumul Găzarului, Str. Izvorul Rece, Est- Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Sud - Str.' Luică.

ZUM 2 Turnu Măgurele are următoarea delimitare: Vest - Bulevardul Alexandru Obregia, Nord -Str. Aliorului, Str. Moldovița, Aleea Tomești, Est-Șoseaua Berceni, Sud - Str.Turnu Măgurele.

ZUM 3 Olteniței are următoarea delimitare: Vest - Șoseaua Berceni, Nord - Intrarea Nețea, Est -Șoseaua Olteniței, Sud - Str. Sergent Ion Iriceanu.

ZUM 4 Boccaccio are următoarea delimitare: Vest-Str. Băcia, Nord-Str. Giovanni Boccaccio, Est-Str. Peroni, Sud - Str. Melinești.

ZF 1 Grand Arena are următoarea delimitare: Vest - Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Nord - Str. Covasna, Aleea Șomeșul Mic, Est - Bulevardul Alexandru Obregia, Sud - Str. Turnu Măgurele șt cuprinde următoarele străzi: Bulevardul Alexandru Obregia, Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Covasna (Strada), Dorohoi (Alee), Dorohoî (Strada), Someșul Mare (Alee), Stupilor (Strada), Stupilor (Alee), Turnu Măgurele.

ZF 2 Găzarului are următoarea delimitare: Vest - Str. Podului, Str. Melinești, Nord - Str. Vulturenî, Str. Soldat Minca Dumitru, Est - Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Sud - Str. Luică și cuprinde următoarele străzi: Amara, Ciucaș, Frt.

ie Marinescu, De

Priboiului, Rămăș^t^Ș^Salinei, ?g/&yram Petcu, Sg. Xxxx

Xxx Xxxx Xxxxxxxx, Petrolului, Prasilei, David, Sold. Xxxxxxx Xxxxx, Vultureni.

Mp#

să >

2.1.2 Principalele caracteristici geografice

Teritoriul SDL analizat este situat în partea de Sud a Municipiului București și a Sectorului 4, având următoarele coordonate geografice: Nord-Est-Șoseaua Olteniței; Sud-Strada Luică și Strada Turnu Măgurele; Sud-Est-Strada Sergent Ion Iriceanu; Vest-Șoseaua Giurgiului. Astfel, teritoriul SDL este parte din cartierul Giurgiului, la Vest și parte din cartierul Berceni la Est.

Cartierul Berceni, împreună cu artera Șoseaua Berceni, datează încă din anii 1945. Teritoriul pe care s-a dezvoltat actualul cartier Berceni reprezintă partea sudică a fostei comune Șerban Vodă, din vecinătatea localităților Progresul și Apărătorii Patriei. Până la construcția blocurilor, în anii 1960, zona avea aspect de mahala bucureșteană interbelică, locuințele având un singur nivel. în viziunea urbanistică sepecîfică epocii, Berceniul a fost gândit ca un cartier-dormitor pentru oamenii care lucrau la platforma industrială lMGB,în uzinele „Timpuri Noi"⁴⁶ și pe platforma industrială Jilava. Cartierul Giurgiului este localizat în extremitatea sudică a Bucureștiului, fiind tăiat în două de una dintre cele mai importante artere ale capitalei, Șoseaua Giurgiului. Până în anii 1914, cartierul a fost un maidan, proprietate a mai multor persoane care au început so ofere oamenilor nevoiași din diferitele colțuri ale țării parcele de pământ pe care aceștia să-și poată construi case. O proprietate în această zonă avea între 250 și 450 de 'm², iar casele erau în general construite din lut și pământ. Cu timpul, aceste cătune s-au dezvoltat și au devenit, la început, o comună și mai apoi cartierul Giurgiului de astăzi, un cartier aglomerat, plin de blocuri construite în timpul perioadei comuniste, cu străzi mici și dese, aparținând în cea mai mare parte a sa Sectorului 4.⁴⁷

2.1.3 Patrimoniul natural

Din punct de vedere al patrimoniului natural, teritoriul SDL este parte din Câmpia Vlăsiei, neavând un refief variat. De asemenea, teritoriul nu este străbătut de cursuri de apă și nici nu prezintă întinderi de ape stătătoare. în ceea ce privește suprafața spațiilor verzi, nu au fost identificate date exacte pentru teritoriul SDL analizat, însă media în Sectorul 4 este de 21,12 m²/ cap de locuitor.

Problema poluării atmosferice nu este specifică teritoriului SDL, ci mai degrabă caracterizează întreg Sectorul 4, unde nivelul calității aerului este acceptabil. Principalele surse de poluare amplasate în apropiere teritoriului SDL sunt CET Progresul și zona IMGB. Referitor la supravegherea calității apei, în urma analizei ultimelor rapoarte efectuare de Apa Nova SA, rezultă că apa respectă parametrii de calitate și siguranță, fiind potabilă, cu un pH ce oscilează între 7,54 și 7,71. Referitor la poluarea fonică, zgomotul urban influențează starea de sănătate a populației, iar Sectorul 4 se numără printre cele mai zgomotoase zone ale municipiului București, depășind nivelul admis. Totodată, în teritoriul SDL, nu au fost identificate bariere (naturale sau construite) care separă SDL sau ZUM de restul Sectorului 4 sau de Municipiul București.

2.1.4 Patrimoniul arhitectural și cultural

Conform Listei Monumentelor Istorice, elaborată de Ministerul Culturii, pe raza teritoriului SDL, nu au fost identificate monumente înscrise în Patrimoniul Cultural al României.

De asemenea, teritoriul SDL nu se suprapune cu teritoriul vreounei arii naturale peotejate, în schimb, au fost identificate o serie de edificii religioase cum sun: Bîseric^fâ^tul^aniel, Biserica Sfântul Dan iii Sihastrul, Biserica Șerban Vădă, Cimitirul Buna Verstire.T^p*^^^^,

2.2 . Comunitatea marginaiîzată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)
- 2.2.1. Studiul de referința reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL

în vederea elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală, a fost realizat un „Studiu de referință și analiză diagnostic la nivelul teritoriului SDL" (atât al zonelor urbane marginalizate, cât și al zonelor funcționale aferente), fundamentat pe o metodologie de eșantionare și pe utilizarea unor instrumente de cercetare adecvate - realizându-se un sondaj și o anchetă sociologică pe bază de chestionar, aplicat prin operatori (au fost utilizată o echipă de 20 operatori care au fost instruiți și coordonați, timp de nouă zile), cât și a unor consultări directe care au necesitat activități de cercetare pe teren, cu implicarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.

La realizarea analizei teritoriului SDL, au contribuit datele statistice exacte, puse la dispoziție de entități relevante precum: Institutul Național de Statistică prin Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, Primăria Sectorului 4 prin direcțiile de specialitate etc. sau obținute prin aplicarea instrumentelor de cercetare de interogare și colectare de date.

Elaborarea Studiului de referință și analizei diagnostic s-a realizat în perioada februarie - martie 2022 și a cuprins etapele de colectare a datelor, de analiză și elaborare a studiului, a căror perioade s-au desfășurat în mare parte simultan în timp.

Studiul de referință este reprezentativ, din punct de vedere statistic, la nivelul locuințelor din teritoriul SDL, cu un număr suficient de mare de cazuri, astfel încât să permită o analiză a fiecărei zone distincte de li mita te în teritoriul SDL. Unitatea de cercetare a fost locuința, înțeleasă ca spațiul locuit de una sau mai multe persoane membrii ai familiei sau ai grupului care locuiesc împreună. Astfel, au fost validate 729 chestionare aplicate pe unitatea de cercetare, pe un eșantion multistratificat aleatoriu, structurat pe a) aria de cercetare (au fost stabilite 9 arii de aplicare echilibrate din punct de vedere al suprafeței) și b) tipul locuinței (casă sau bloc), fiind utilizat un pas statistic diferit pentru fiecare categorie. Au fost colectate date valide pentru 1.910 persoane locuitori ai locuințelor investigate.

în vederea colectării datelor și analizării acestora, au fost utilizate mai multe tipuri de instrumente (chestionare pentru culegerea datelor, utilizate în teren, întâlniri, dezbateri cu focusgrupuri, consultări publice, ancheta și analize secundare ale datelor și documentelor) și o agendă prestabilită de lucru pe teren, după cum urmează: chestionare pentru culegerea datelor, întâlniri de lucru, vizite în teren, interviuri, consultări publice, discuții de grup sau focusgrupuri.

Au fost utilizate trei tipuri de chestionare, având următoarele caracteristici:

> cu operator, pe teren, destinate locatarilor, cu scopul identificării condițiilor de locuire, ocupare a capitalului uman, nivelului de trai și relațiilor comunitare - februarie - martie 2022;
> fără operator, online, destinate locatarilor, cu scopul identificării problemelor și nevoilor din teritoriul investigat-februarie - martie 2022;
> mixt, pe teren și online, destinat asociațiilor de .proprietari și locatari, reprezentanților de bloc, cu scopul identificării condițiilor, nevoilor și problemelor la^vȘU^ -februarie-martie 2022.

Ancheta pe bază de chestionar completat prin intermediul operatorilorjDe^r^ta^^ de

o echipă de operatori distribuiți în teritoriul de cercetare, astfel încât*să

identificate. Au fost realizate 865 de chestionare din care au validate 82$la

în partea de Sud a Sectorului 4, până la limita cu teritoriul GAL „Gândim și Acționăm Local în Sectorul 4". Dintre acestea 729 de chestionare au fost realizate pe toată suprafața teritoriului comunității Giurgiului-Berceni cu accent pe ZUM-uri.

Ancheta pe bază de chestionar completată exclusiv online a fost realizată prin urmarea instrucțiunilor pentru scanarea codului QR sau a link-ului promovate printr-o campanie de animare a comunității, în care au fost lipite și distribuite afișe în teritoriu prin postări pe website-ul Primăriei Sectorului 4, respectiv pagina de Facebook, etc. Au fost realizate 574 chestionare valide din care 404 în ZUM-uri.

Ancheta pe bază de chestionar destinată reprezentanților de bloc (administratori și președinți) a fost realizată atât pe teren prin intermediul operatorilor, cât și prin urmarea instrucțiunilor pentru scanarea codului QR sau utilizarea link-ului de pe fișele de colectare distribuite. Au fost completate 79 de fișe de colectare, dintre care 61 din zonele identificate.

Sondajul a fost realizat de o echipă de operatori distribuiți pe teritoriul de cercetare, astfel încât să acopere toate zonele identificate.

A fost utilizat un mix de metode, atât cantitative, cât și calitative, pentru a avea acces la o varietate de informații, experiențe, atitudini și percepții de la locuitorii și cu privire la zonele investigate.

2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate

Cele 4 zone urbane marginalizate incluse în teritoriul SDL analizat sunt validate în urma verificării și validării indicatorilor cheie prin Studiul de referință și analiza diagnostic, în condiția recomandărilor metodologice de identificare, validare și declarare a teritoriului SDL și zonelor urbane marginalizate, prevăzute în "Atlasul zonelor urbane marginalizate din România" al WordBank și cele privind realizarea Strategiilor de Dezvoltare Locală - „Model Cadru pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală" - orașe /municipii cu populație de peste 20.000 locuitori, prin îndeplinirea cerințelor următoare:

Criterii Dimensiune	Indicatori cheie	Nivel indicator ZUM1	Nivel indicator ZUM 2	Nivel indicator ZUM3	Nivel indicator ZUM4	Praguri minimale
Capital uman	Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)	6,49%	2,88%	1,99%	16,67%	22%
	Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice	16,9	11,5	15,1	16,7	8%
	Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală	21,4%	25,5%	22,6%	25%	20,5%
Ocuparea forței de	Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă \| sau lucrează oficial pe cont	26,7%	27%	^9,6%,	„-^44% *	22,5%

Criterii Dimensiune	Indicatori cheie	Nivel indicator ZUM1	Nivel indicator ZUM2	Nivel indicator ZUM3	Nivel indicator ZUM4	Praguri minimale
	propriu, cu sau fără angajați -patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ
Locuire	Proporția locuințelor supraaglomerate (<15,33 m²/persoana)	64,6%	69,9%	59,6%	70,6%	54%
Locuire	Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală	8,1%	5,3%	2,8%	23,5%	12%

Indicatorii analizați în tabelul de mai sus au rezultat în urma cercetării din teren, prin intermediul căreia s-au identificat nevoile comunității din teritoriul SDL, rezultând ulterior validarea acesteia drept comunitate marginalizată. în acest scop, s-a utilizat un mix de metode, atât cantitative, cât și calitative, pentru a avea acces la o varietate de experiențe, atitudini și percepții cu privire la zonele investigate, iar tehnicile utilizate au fost următoarele: chestionar și recensământ (metode eminamente cantitative), focus-grup și observație în teren (metode calitative). îmbinarea acestora a permis colectarea de date obiective, direct măsurabile (nivel de educație, suprafață spațiu locativ pe persoană etc.), dar și de date subiective (detalii de viață cotidiană a locuitorilor, atitudini și credințe.

ZUM 1 Reșița - Giurgiului are următoarea delimitare: Vest-Șoseaua Giurgiului, Nord - Str. Drumul Găzarului, Str. Izvorul Rece, Est - Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Sud - Str. Luică și cuprinde următoarele străzi: Almașu Mare, Almașu Mic, Argeșelu, Călineștî, Cetatea Veche Constantin Brâncoveanu, Coștila, Crevedia, Dolina, Drumul Găzarului, Șoseaua Giurgiului, Gornești, Grădiștea, Huedin, Izvorul Crișului, Izvorul Mureșului, Izvorul Oltului, Izvorul Rece, izvorul Trotușului, Jepilor, Lamotești, Luică, Xxxxx Xxxxxxxx, Moldoveni, Râul Șoimului, Reșița, Semenic, Sg. Xxxxx Xxxxx, Slătioara, Spinîș, Straja, Tebea, Ucea, Uioara și Urziceni.

ZUM 1 Reșița - Giurgiului are o populație de 69.558 locuitori, fiind zona cu cel mai mare număr de locuitori din teritoriul SDL analizat. Din populația cercetată în cadrul Studiului, 1,4% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul teritoriului). Această Zonă urbană marginalizată a fost validată prin justificarea încadrării zonei ca fiind ZUM prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime prezentate în tabelul de mai jos (condiția b): nivel scăzut de capital uman, nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții de locuire precară.

ZUM 2 Turnu Măgurele are o populație de 18.742 locuitori. Di

în cadrul

Studiului, 0,4% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul într^giRui tei^^tdui). Acostă zonă urbană marginalizată a fost validată prin justificarea încadrării zonpi ca fiific^^^i^n demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime prezentate mai jos (condiția b}; de validare și declarare a zonei/ zonelor urbane marginalizate conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România.

ZUM 3 Olteniței are următoarea delimitare: Vest - Șoseaua Berceni, Nord - Intrarea Nețea, Est-Șoseaua Olteniței, Sud - Str. Sergent Ion Iriceanu și cuprinde următoarele străzi: Xxxxx Xxxxxxxxx, Barza, Șoseaua Berceni, Călțunași, Cap. Xxxxxxxxxx Xxxxxxxxx, Cap. Xxxxxxxx Xxx, Ciochina, Frumușani, Garnitei, Govora, Măriuca, Șoseaua Olteniței, Panselelor, Parincea, Sg. Maj. Xxxx Xxxxx, Sg. Xxx Xxxxxxxx, Sg. Maj. Xxxxxxx Xxxxxxx, Sg. Maj. Xxxxxx Xxxxxxx, Slt. Erou Xxxxxxxx Xxxxxxx, Soldanului, Stânjeneilor, Tulnici, Vegetației, Voila, Vulcănești.

ZUM 3 Olteniței are o populație de 38.986 locuitori, fiind a doua ca număr de locuitori din teritoriu. Din populația cercetată în cadrul Studiului, 2,1% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul întregului teritoriului). Această Zonă urbană margînalizată a fost validată prin justificarea încadrării zonei ca fiind ZUM prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime prezentate în tabelul de mai jos (condiția b): nivel scăzut de capital uman, nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții de locuire precară,

ZUM 4 Boccaccio are următoarea delimitare: Vest - Str. Băcia, Nord - Str. Giovanni Boccaccio, Est-Str. Peroni, Sud - Str. Melinești și cuprinde următoarele străzi: Strada Giovanni Boccaccio, Strada Melinești și Strada Podul înalt.

ZUM 4 Boccaccio are o populație de 898 locuitori, fiind cea mai mică zonă margînalizată din teritoriu. Din populația cercetată în cadrul Studiului, 5,9% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul întregului teritoriului). Această zonă include și o zonă identificată de „Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România", localizată pe strada Giovanni Boccaccio - cod de mapă 179178370 -Mapă margînalizată, cu o populație totală de 157 locuitori români.

Această zonă urbană margînalizată a fost validată prin justificarea încadrării zonei ca fiind ZUM prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime privind nivelul indicatorilor cheie (condiția b) de validare și declarare a zonei/ zonelor urbane marginalizate conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România.

Toate cele patru zone urbane marginalizate sunt validate prin demonstrarea îndeplinirii următoarelor cerințe minime:

1. nivel scăzut de capital uman: doi din cei trei indicatori corespunzători au valori ce depășesc pragul minimal aferent, în toate cele 4 ZUM-uri;
2. nivel scăzut de ocupare în sectorul formal:
3. condiții de locuire precară.

2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL

2.3.1 Populația și caracteristicile demografice

Conform datelor deținute de APL Sector 4, populația teritoriului analizat este de 142.338 locuitori, respectiv 49,5% din totalul populației la nivel de sector.

același timp, la nivel de zone urbane marginalizate, la nivelul ZUM 1 pj^Serea-^g^și mar^evine populației de peste 55 de ani, în timp ce pentru ZUM 2 (45,6%), ZUNJ 3 (43^2^^^uM 4 (5g,6%), ponderea cea mai mare aparține populației cu vârste cuprinse între

Prin urmare, structura populației pe vârste relevă accentuarea procesului de maturizare și îmbătrânire a populației, ponderea mare a persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 54 de ani fiind specifică populației cu tendință demografică regresivă.

Procentul persoanelor care s-au declarat de etnie romă în contextul anchetei de teren din cadrul Studiului de referință este de 1,2% din totalul populației chestionate, sub cel de 10% caracteristic comunităților rome. Astfel, în ceea ce privește structura pe etnii, cei mai mulți dintre locuitorii de etnie romă se regăsesc în ZUM 4, respectiv 5,9% din populația analizată și cei mai puțini în ZUM 2, respectiv 0,4%.

Structura pe gen a persoanelor din teritoriul SDL arată o pondere majoritară a celor de sex feminin, respectiv 64,9% din totalul subiecților din anchetă. Se păstrează proporții asemănătoare atât în zonele funcționale, cât și în zonele urbane marginalizate, excepție făcând ZUM 4, unde ponderea persoanelor de sex masculin este de 52,9%.

în ceea ce privește nivelul de educație, la nivelul întregului teritoriu SDL, ponderea cea mai mare (41,09%) aparține persoanelor care au studii liceale, în timp ce ponderea cea mai mică (2,25%) aparține celor fără studii, printre care se regăsec și copiii cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani. Această tendință apare și în cazul ZF 1 (42,02%), în timp ce în ZF 2, ponderea cea mai mare aparține populației cu studii gimnaziale (24%). Rezultatele obținute în urma analizei răspunsurilor populației din zonele urbane marginalizate, evidențiază faptul că ponderea cea mai mare revine, în toate cele 4 ZUM-urî, persoanelor cu studii liceale, la polul opus clasându-se persoanele fără studii. Având în vedere ultimul nivel de studii absolvit, nivelul de calificare poate crește în toate cele patru zone marginalizate din teritoriul SDL, prin participarea locuitorilor la cursuri de calificare sau reclafilicare și chiar la cursuri de dezvoltare a competențelor antreprenoriale.

Analizând datele din studiu, în teritoriul SDL, peste 98% dintre persoane cu vârste școlare merg la grădiniță/ școlă, având o frecvență bună, în proporție de 96%, prin urmare, atât rata abandonului școlar, cât și cea de părăsire timpurie a școlii sunt scăzute. Cazuri de abandon școlar au fost identificate în ZU M1 (1,71% - toate persoanele din locuință au abandonat școala) și în ZU M 2 (2,79% din cazuri - doar câteva persoane din locuință au abandonat școala). Printre motivele care conduc la abandonul școlar seînscriu cele care țin de boală (ex. schizofrenie), cazuri deosebite în familie (ex. decesul tatălui) sau legate de conduită (ex. lipsa disciplinei, lipsa voinței).

Referitor la proporția populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu), pe întreg teritoriul SDL, aceasta reprezintă 4,01% din totalul populației analizate. La nivelul zonelor urbane marginalizate, situația se prezintă astfel: ZUM 1 - 6,48%, ZUM 2-2,88%, ZUM 3 -1,99%, ZUM 4-16,67%. Astfel, se observă că ponderea cea mai mare a populației de 15-. 64 de ani care a absolvit maxim 8 clase se înregistează la nivelul ZUM 4. Comparativ în ZF 1, unde ponderea este de 1,26%, la nivelul ZF 2 ajunge la 14%.

Referitor la ponderea persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice, în urma cercetării de teren, s-au identificat mai multe cazuri de persoane cu dizabilități care trăiesc doar din ajutorul social. în urma evaluării răspunsurilor, s-au calculat următoarele ponderi: la nivelul întregului teritoriu SDL, în78,8% dintre goșpodarii^espondenților există cel puțin o persoană cu dizabilități, distribuite astfel: 73,3% - 23,4% - 2

persoane/ locuință și 3,3% - 3 persoane/ locuință. De asemenea, analizate în

sondaj, la nivelul teritoriului SDL, o pondere de 14,3% este reprezentată cu dizabilități,

boli comice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice, ia" procbitH^C^fe pentru diferite grade de handicap deținute de persoanele cu dizabilitățî este de 27,2% la nivelul întregului teritoriu.

în ceea ce privește ponderea persoanelor cu dizabilitățî la nivelul zonelor funcționale și a zonelor urbane margînalizate, în urma analizei datelor, reies următoarele:

> ZUM1: în 33,8% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilitățî și 16,9% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilitățî;
> ZUM2: în 24,8% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilitățî și 11,5% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilitățî;
> ZUM3: în 35,5% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilitățî și 15,1% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilitățî;
> ZUM4: în 29,4% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilitățî și 16,7% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilitățî;
> ZF1: în 20,8% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilitățî și 13,8% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilitățî;
> ZF2: în 23,5% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilitățî și 14% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilitățî.

în ceea ce privește proporția copiilor (0-17 ani) din total populație cercetată prin metoda cantitativă, la nivelul întregului teritoriu SDL, aceștia reprezintă 22,9%, la nivelul ZUM 1, proporția copiilor reprezintă 21,4% (cei mai mulții fiind cei cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani); la nivelul ZUM 2, ponderea copiilor este de 25,5% (9,6% se încadrează în categoria 11-14 ani); la nivelul ZUM 3, în total populație cercetată, ponderea celor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani este de 22,6% (9,2% se încadrează în categoria 11-14 ani); în ZUM 4, populația cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani, reprezintă 25% din total populație cercetată, unde 13,9% (ceî mai mulți) sunt copii cu vârste între 3 și 6 ani. în cazul zonelor funcționale, ZF1 reprezintă 19,2%, iar la nivelul ZF 2, 24%.

2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială

La nivelul întregului teritoriu SDL, ponderea persoanelor fără ocupație, cu vârste cuprinse între 14 și 64 de ani, în total populație analizată, este de 27,8%, structura ocupațîonală indicând o pondere de 50,8% ce revine angajaților, o pondere de 11,6% pentru elevi/ studenți și o pondere de 8,5% pentru pensionari. De asemenea, la nivelul zonelor funcționale, ponderea persoanelor fără ocupație, cu vârste între 15 și 64 ani, este de 27,6% pentru ZF 1 și de 22,9% pentru ZF 2; Ia nivelul ZF 1, 50,4% sunt angajați, 11% pensionari și 10,2% elevi/ studenți; la nivelul ZF 2, 45,7% sunt angajați, 17,1% pensionari și 5,7% elevi/ studenți.

La nivelul zonelor urbane margînalizate, în urma analizei răspunsurilor, reies următoarele: dacă ZUM 2 concentrează cel mai mare număr de angajați, respectiv 52,9%, ZUM 4 concentrează cel mai mic număr de angajați (36%). în același timp, ZUM 4 concentrează cele mai multe persoane fără ocupație (44%), în timp ce pentru ZUM 1 ponderea este de 26,7%, pentru ZUM 2, de 27% și pentru ZUM 3, de 29,6%.

De asemenea, la nivelul zonelor funcționale, ponderea persoanelor fără ocupație, cu vârste între 15 și 64 ani, este de 27,6% pentru ZF 1 și de 22,9% pentru ZF 2; la nivelul ZF 11%

pensionari și 10,2%. elevi/ studenți; la nivelul ZF 2, 45,7% sunt angajațO7,l% ^ension^n^l 5,7% elevi/ studenți..... / |

Referitor Ia. populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani care nu este^c^dj^t^^ fornfelă a muncii, la nivelul teritoriului SDL, ponderea acesteia este de 27,8%

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

Dintre cele patru zone urbane marginalizate, în ZUM.4 sunt cele mai multe persoane din această categorie, respectiv 44%, urmată de ZUM 3 cu 29,6%, ZUM 2 cu 27% și ZUM 1 cu 26,7%.

în ceea ce privește tinerii (16-24 ani) care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau formare, din totalul populației analizate la nivelul teritoroiului SDL, acesția reprezintă 1,1%. Din cele patru zone urbane marginalizate, doar în ZUM 1 (1,1%) și în ZUM 2 (2,3%) există persoane aflate în această situație.

De asemenea, în 76% dintre gospodăriile din teritoriul SDL, analizate în cadrul studiului, există cel puțin o persoană care nu are loc de muncă, iar în 62,5% dintre acestea, există cel puțin o persoană care caută activ un loc de muncă. Referitor la persoanele casnice sau întreținute, la nivelul ZUM 4, în toate gospodăriile analizate există câte o persoană care face parte din această categorie, media pentru întreg teritoriul SDL fiind de 84,3%.

în ceea ce privește afacerile din teritoriul SDL analizat, predomină activitățile specifice comerțului, construcțiilor și serviciilor, iar referitor la percepția locuitorilor asupra ofertei de muncă, o apreciere pozitivă se înregistrează în ZUM 2 și ZUM 3, în timp ce în ZUM 1 și ZUM 4, aprecierea este una mai degrabă negativă. Dintre motivele care îngreunează găsirea unui loc de muncă, cel mai des invocat a fost cel legat de lipsa unei calificări sau a studiilor necesare, dar și lipsa accesului la informații referitor la oferte de muncă.

La nivelul ZUM 1, veniturile cuprinse de intervalul 1.001-3.000 iei reprezintă 45,20%. La nivelul ZUM 2, peste jumătatate dintre venituri depășesc 3.000 lei, la fel și în cazul ZUM 3. La nivelul ZUM 4 situația este diferită, astfel că ponderea cea mai mare este reprezentată de cei cu venituri cuprinse între 1.001 și 3.000 lei (58,80%). Tot la nivelul ZUM 4, se înregistrează și cea mai mare pondere a persoanelor cu venituri de sub 100 lei (5,9%).

Principala sursă de venit la nivelul gospodăriilor analizate din teritoriul SDL este pensia (48,7%), urmată de salariu (39,7%) și veniturile din alocații la care se asociază și alte venituri cum sunt ajutorul social, muncile ocazionale, bursele etc. (11,5%). Aceeași situație apare și în cazul ZUM 1, ZUM 2 și ZUM 3, excepție făcând ZUM 4, unde salariul este principala sursă de venit (47,4%), urmat de pesnie (42,1%).

Proveniența veniturilor	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	SDL
Salariu	32,1%	47,8%	41,4%	40,1%	40,1%	47,4%	39,7%
Pensie	50,0%	39,1%	47,8%	48,4%	51,6%	42,1%	48,7%
Alocații copii	15,7%	13,0%	10,1%	9,4%	7,7%	10,5%	10,3%
Ajutor social	0,0%	0,0%	0,7%	1,7%	0,0%	0,0%	0,7%
Burse	2,1%	0,0%	0,0%	0,3%	0,5%	0,0%	0,5%

Referitor la măsura în care veniturile acoperă nevoite unare, pentru 66,3% din totalul populației analizate, acestea acoperă cu greu cheltuielile cu întreținerea, mâncarea, medicamente, chirie și altele, în timp ce peste 10% declară că sunt nevoîți să se împrumute pentru a face față acestora.

2.3.3 . Locuire și acces la utilități

Numerele administrative în teritoriul SDL analiza multe sunt concentrate în ZUM 1 și cele mai chestionare pentru'729 de locuințe, care acestora.

*MLblocuri și case, dintre care cele mai în ZUM î î^cadrul Studiului au fost realizate ai

Din punctul de vedere al tipologiei lor, majoritatea locuințelor din teritoriul studiat (98,35%) sunt în blocuri, iar din punctul de vedere al vechimii lor, acestea au fost construite în perioada 1960-1990. La nivelul teritoriului SDL, 93,6% dintre locuințele analizate sunt proprietate personala a celor care locuiesc în ele, ponderi ridicate înregistrându-se și la nivelul zonelor funcționale, dar și la nivelul zonelor urbane marginalizate. Astfel, dintre cele 4 ZUM-uri analizate, ponderea cea mai mare a locuințelor proprietate personală a fost identificată în ZUM 3 (96,5%), în timp ce, ponderea cea mai mare a lucuințelor care nu sunt proprietate personală (23,%) se regăsește în ZUM 4. Totodată, nesiguranța locativă poate fi pusă pe seama lipsei actelor de proprietate pentru locuințe, situație în care se regăsesc 17,6% din total locuitori analizați din ZUM 4. Răspunsurile celor care indică faptul că dețin acte pentru locuință, includ și persoane care locuiesc cu contract de închiriere formalizat și înregistrat sau locuiesc legal în spațiul existent (93,8% din total populație analizată aparținând teritoriului SDL).

Din răspunsurile obținute la momentul realizării studiului, reiese faptul că, la nivelul teritoriului SDL analizat, 63,1% dintre locuințe sunt supraaglomerate, având o suprafață mai mică de 15,33 m²/ cap de locuitor. La nivelul ZF 1 ponderea locuințelor supraaglomerate este de 51,9%, în timp ce pentru ZF 2, ponderea cea mai mare revine locuințelor cu peste 15,33 m²/ cap de locuitor. în ceea ce privește zonele urbane marginalizate, în toate cele patru cazuri, ponderea locuințelor supraaglomerate o depășește pe cea a locuințelor cu peste 15,33 m²/ cap de locuitor, astfel: ZUM 1 - 64,4%, ZUM 2 - 69,9%, ZUM 3 - 59,6% și ZUM 4 - 70,6%. Se observă astfel că ZUM 4 are cea mai mică pondere a locuințelor care depășesc 15,33 m²/ cap de locuitor. De asemenea, structura locuirii după numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie din teritoriul SDL, indică un număr ridicat al locuințelor cu 2 persoane (29,2%) și a celor cu 4 persoane (20,9%). La nivelul ZUM 2, în cele mai multe dintre locuințe sunt declarate câte 4 persoane (33,6%), în ZUM 3 predomină locuințele cu 2 persoane (33,3%), iar în ZUM 1 (28,4%) și ZUM 4 (47,1%), a fost declarată o singură persoană per locuință.

Mare parte a locuințelor din teritoriul SDL analizat, nu au fost reabilitate în ultimii ani, iar din analiza spațiilor comune locuințelor realizată prin consultarea administratorilor de blocuri, se remarcă, în majoritatea cazurilor, lipsa camerelor de supraveghere sau a serviciului de protecție asigurat preventiv de un paznic/ portar. La nivelul teritoriului analizat, spațiile utilitare disponibile sunt în general în stare funcțională, nu neapărat bună, elemente de degradate fiind semnalate în ceea ce privește acoperișul/terasa blocului, spațiile comune (etajele, holurile), ghena de gunoi sau subsolul. Nu sunt diferențe notabile la nivel de ZUM.

în ceea ce privește gradul de confort, la nivelul teritoriului analizat, 99% dintre locuințele analizate sunt dotate cu baie proprie, 98,5% au bucătărie proprie șî 75,4% sunt prevăzute cu spații de depozitare. La nivelul ZUM 2,2,2% dintre locuințele analizate nu au baie proprie și 4,5% au bucătăria la comun, iar la nivelul ZUM 4, 76,5% dintre locuințe nu sunt prevăzute cu spații de depozitare.

în privința dotărilor locuinței, acestea sunt dotate în mod frecvent cu televizor, frigider, aragaz, aspirator și mașină de spălat în cele mai multe cazuri, la nivelul zonelor urbane marginalizate, locuințele nu sunt dotate cu automobil, iar în cazul ZUM 1 și kUM 4, peste 50%-djn.locuințe nu sunt dotate cu calculator/laptop.

Analizând rezultatele studiu lui,, se oberyă ca locuințele.din cele patru ^M-uri jiiș4^itoriwW sunt conectate în proporție de 100% la rețeaua de apă și la sistemul de car^lizare^^^&cazul V electrice și a serviciului de salubrizare locală. în ceea ce privește siștgțn^p^^^”

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marglnalizate din Sectorul 4

1,8%/ în ZUM 2 -4,5% și în ZUM 3-0,7% dintre locuințele analizate nu sunt încălzite. Există și unele cazuri deosebite de imobile deconectate din cauza unor litigii și acumulării de datorii ale unor asociații de locatari.

în urma consultării administratorilor de bloc cu privire la gradul de mulțumire privind situația utilităților, la nivelul întregului teritoriu analizat se remarcă un grad mai ridicat de nemulțumire în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor.

în privința datoriilor, la nivelul teritoriului analizat, 3,35% din locuitori înregistrează datorii la plata chiriei locuinței, în valoare de până la 6.700 lei, majoritatea persoanelor care înregistrează astfel de datorii fiind din ZUM 2 (88,89%). Pentru plata utilităților, înregistrează datorii 15,28% dintre respondenți, cei mai mulți fiind din ZUM 1 (67,39%), urmați de locuitorii din ZUM 2 (26,09%), Cazuri izolate se întâlnesc și în ZF 2, ZUM 3 și ZUM 4. Valoarea acestor datorii ajung la până la 3.500 lei pentru fiecare locuință.

în urma analizei declarațiilor intervievărilor și a datelor culese din teritoriul analizat, nu au fost identificați copii și tineri ai străzii sau persoane fără adăpost în nluciuna dintre zonele urbane marginalizate acoperite de studiu.

2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice

Din categoria serviciilor sociale, pe raza teritoroul SDL analizat apar următoarele tipuri de servicii, aflate în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4: Centrul de zi „Casa Speranței" și Centrul multifuncțional „Micii Magicieni" (ZUM 3), Centrul de Zi „Eu și Prietenii Mei" și Centrul multifuncțional „Mica Sirenă" (ZUM 2).

Accesul populației din teritoriul SDL analizat la serviciile medicale este asigurat unitățile sanitare de pe raza acestuia, respectiv: Spitalul Cline de Urgență Bagdasar-Arseni, Spitalul de Boli Cronice Sfântul Luca, Institutul de Boli Cerebro-vasculare, cabinete medicale de familie, laboratoare de analize și farmacii. De asemenea, din totalul persoanelor cuprinse de studiu, la nivelul întregului teritoriu SDL, 78,5% au asigurare de sănătate și 91,6% au medic de familie. Zona urbană marginalizată cu cele mai puține persoane care dețin o asigurare de sănătate este ZUM 2 (48,9%), poziție ce se menține și în cazul celor înscrise la un medic de familie (90,1%). De asemenea, 8,3% din populația ZUM 2 nu reușește să-și plătească medicamentele și echipamentele necesare și 16,7% din populația ZUM 4 analizată este reprezentată de bătrâni care nu se descurcă singuri și trebuie îngrijiți.

în ceea ce privește serviciile educaționale, cu excepția ZUM 4, în toate celelalte zone identificate în teritoriul SDL analizat, funcționează unități de învățământ atât pentru preșcolari, cât și pentru ciclurile primar și gimnazial, iar în perimetrul ZUM 1 și ZUM 2 funcționează și creșele „Micii Magicieni" și „Mica Sirenă". Astfel, cele mai reprezentative unități de învățământ de pe raza teritoriului SDL analizat sunt: Școala Gimnazială Avram lancu (ZF 1), Școlile Gimnaziale nr. 119, nr. 99, nr. 129, Școala Gimnazială Ionel Teodoreanu, Școala Gimnazială George Topârceanu, Grădinița Floare Albastră (ZUM 1), Școala Generală nr. 189, Școala Gimnazială Emil Racoviță (ZUM 2), Școala Gimnazială nr. 133 (ZUM 3). De asemenea, pe teritoriul ZUM 2 sunt amplasate Facultatea de Educație Fizică și Sport și Facultatea de Științe Juridice și Științe Administrative din cadrul Unievrsității Spiru Hareț.

în toate zonele analizate, accesul la servicii culturale și recreaționale, Jă^J^âMÎâuri’âte agrement și sport este unul limiat și dacă la nivelul ZUM 1 există, pe lângă pprJ&ri sp^|ț»^e joa^ special amenajate pentru copii, un ștrand, la nivelul ZUM 4 nu sunt amenajate astfe^^aȘi recreaționale sau destinate practicării sportului. Pe de altă parte, accesul locuitorfi^r din Xyp^îș'zof^lȘ^^ și la piețe este unul relativ facil, în special pentru ZUM 1 - Piața Reșița, ZUM 2 Piața Berceni Sud și ZUM 3 - Piața Berceni-Oltenița. De asemenea, cele mal apropiate centre comerciale de cele patru zone urbane marginalîzate sunt Grand Arena sau Sun Piaza. Prin urmare, în urma analizei teritoriului SDL, dar și a celor patru ZUM-uri individual, se observă că în ZUM 4 serviciile culturale și recreaționale, spațiile de recreere și de petrecere a timpului liber, parcurile, terenurile de sport și locurile dejoacă pentru copii sunt, practic, inexistente.

în cele mai multe dintre cazuri, pe teritoriul analizat, locurile de parcare deja amenajate sunt fucționale, dar necesită modernizare, iar în ceea ce privește accesul la transportul public, acesta este unul dificil, având în vedere că stațiile de autobuz/ troleibuz și tramvai se află pe străzile principale. în ceea ce privește accesul la metrou, ZUM 4 este singurul teritoriu conectat direct la transportul feroviar subteran (M Apărarorii Patriei - M Piața Sudului).

23.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM
- 23,5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială

în urma realizării cercetării pe baza chestionarelor, componenta unei gospodării Ia nivelul teritoriului analizat este următoarea:

> Naționalitate - peste 98% români;
> Etnie -1,2% romi declarați;
> Femei - peste 64%;
> Vârsta între 25 și 54 de ani - peste 39%;
> Nu au fost identificate cazuri în care părinții să fie plecați în străinătate;
> Copii care au fost dați în îngrijire sau alte forme de plasament - 27,3%;
> Persoane cu dizabilități, probleme fizice sau psihice - 72,7%;
> Gospodării cu persoane casnice sau întreținute: 100%.

Conform definiției Eurostat (indicatorul AROPE), persoanele în risc de sărăcie sau excluziune socială sunt persoanele care se află într-una din următoarele situații:

(A) persoanele aflate în risc de sărăcie sunt acelea care au un venit disponibil echivalat situat sub pragul riscului de sărăcie. La nivelul teritoriului SDL analizat, cei care au venituri cuprinse între 0 și 500 lei reprezintă o pondere de 2,8%, în timp ce veniturile care se încadrează între 501 ți 1.000 lei reprezintă 1,7%. Spre deosebire de ZUM 3, unde nu există venituri mai mici de 1.001 lei, la nivelul ZUM 2 se înregistrează cea mai mare pondere a celor cu venituri care nu depășesc 500 lei, respectiv 7% din total populație analizată, urmat de ZUM 4, cu 5,9%. De asemenea, veniturile cuprinse între 0 și 1.000 lei, reprezintă o pondere de 9,8% la nivelul ZUM 2, urmată de ZUM 4, cu 5,9% șî ZUM 1, cu 3,2%.
(B) persoanele care se confruntă cu o deprîvare materială severă sunt acelea care dispun de condiții de trai extrem de limitate din cauza lipsei resurselor. Astfel, la nivelul ZUM 1, încă există persoane care nu au televizor, aragaz, aspirator sau mașină de spălat, la nivelul ZUM 2, există persoane care nu au televizor, frigider, aspirator sau mașină de spălat, Ia nivelul care nu

televizor și aspirator, iar lăhiVelul ZUM 4, există persoane care nu aspirator și mașfeă de spălat.

Elemente de deprivare materială	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Teritoriu SDL
Lipsă televizor	0,5%	0,5%	1,4%	0%	0,8%
Lipsă frigider	0%	0,5%	0%	0%	0,4%
Lipsă aragaz	0,5%	0%	0%	0%	0,3%
Lipsă aspirator	8,3%	3,3%	2,1%	25%	5,3%
Lipsă mașină de spalat	2,7%	3,3%	0%	5,9%	2,3%
Lipsă calculator (PC)	50,8%	42,3%	23,2%	57,1%	39,6%
Lipsă automobil	63,2%	55,4%	52;1%	57,1%	55,9%

De asemenea. Ia nivelul ZUM 4 există cea mai mare pondere a persoanelor care nu au calculator (57,1%) și la nivelul ZUM 1, cea mai mare pondere a celor care nu dețin un automobil (63,2%). Așadar, apariția unor cheltuieli neprevăzute, consumul de carne, pește sau un echivalent proteic în fiecare zi sau o săptămână de vacanță departe de casă, sunt adevărate provocări pentru majoritatea persoanelor din teritoriul SDLși, în special, pentru cele din zonele urbane marginalizate analizate.

Persoane adulte șomere sau inactive	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Teritoriu SDL
Persoane adulte șomere sau inactive	26,7%	27,0%	29,6%	44,0%	27,8%

Ponderea persoanelor adulte șomere la nivelul teritoriului SDL este de 27,8%, însă la nivelul ZUM 4, aceasta ajunge la 44%, intensitatea munciiîn rândul populației analizate fiind una extrem de redusă, în ceea ce privește situația actelor din teritoriul SDL analizat, doar în ZUM 2 și în ZUM 4 există câte o persoană fără carte de identitate, iar în ZUM 1 (1 persoană) șî în ZUM 2 (2 persoane) există persoane fără- certificat de căsătorie.

Dintre intervievați, 14,3% au indicat prezența în familie a persoanelor cu dizabilități. Cea mai puțin favorabilă situație se înregistrează în ZUM 1 și ZUM 4, unde peste 16% dintre respondenți au indicat prezența în familie a persoanelor cu dizabilități.

Persoane cu dizabilități	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Teritoriu SDL
Persoane cu dizabilități	16,9%	11,5%	15,1%	16,7%	14,3%

Deși populația care predomină în teritoriul SDL analizat are vârste cuprinse între 18 și 54 de ani, persoanele de 65 ani șt peste reprezintă 23,7% din populație. Din analiza datelor studiului, au fost identificare persoane vârstnice care nu se mai descurcă singure și trebuie îngrijite doar la nivelul

ZUM Iși ZUM 2.

în teritoriul SDL și în zonele urbane marginalizate analizate există atât coph care nu au fost înscriși la școală sau la grădiniță, ponderea cea mai mare fiind înregistrată în ZUM 2, cât și cazuri de repetenție, ponderea cea mai mare în ZUM 1 și copii cu cerințe educaționale speciale, ponderea cea mai mare în ZUM 4. în mare parte, aceste cazuri au apărut din cauza sărăciei și a lipsei de interes

pentru educație;' Au fost identificați în cadrul studiului 1,5% cazuri grădiniță îhziÎM 2,1,2% cazuri de repetenție în ZUM 1 și 0,5% îi educaționale speciale 0,6% în ZUM 1,2,4% cazuri în ZUM

Cazurile de abandon școlar sunt izolate, fiind identificate câteva astfel de situații în ZUM 1 și ZUM2. Printre motivele care conduc la abandonul școlar se înscriu cele care țin de boală (ex. schizofrenie), cazuri deosebite în familie (ex. decesul tatălui) sau legate de conduită (ex. lipsa disciplinei, lipsa voinței).

Rare sunt și cazurile de persoane care nu au fost niciodată la școală în ZUM 1 (1,12% - nicio persoană din locuință nu a fost niciodată la școală) și ZUM 2 (în 0,46% din cazuri majoritatea persoanelor din locuință nu au fost niciodată la școală; 0,46% din cazuri - doar câteva persoane din locuință nu au fost niciodată la școală), iarîn privința copiilor cu vârstă școlară sau preșcolară care nu au fost înscriși Ia școală, doar în ZUM 2 au fost înregistrate astfel de cazuri, într-o proporție foarte scăzută (1,01%).

2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/ instituțiilor

în cadrul studiului de referință, calitatea locuințelor a fost analizată atât din punctul de vedere al funcționării anumitor facilități, cât și din punctul de vedere al gradului de mulțumire a locuitorilor cu privire la o serie de aspecte care țin de locuință și de zona de locuit. Astfel: peste 63% dintre locuințe nu sunt izolate termic (cele mai multe în ZUM 1 și ZUM 2), lipsesc camerele de supraveghere (cu precădere în ZUM 1 și ZUM 4), în peste 88% dintre locuințele din ZUM 4 nu există spații de depozitare, peste 69% dintre respondenții din ZUM 3 susțin că subsolul blocului se află în stare degradată/ foarte degradată, peste 62% dintre respondenții din ZUM 4 au amintit de lipsa locurilor de parcare, starea degradată a acoperișului/ terasei blocului în toate cele patru ZUM-uri analizate, în ZUM 1 nu există lift, iar în ZUM 1 lipsește în proporție de 77,4%.

în ceea ce privește gradul de mulțumire a locuitorilor cu privire la calitatea locuirii din teritoriul analizat, au rezultat aprecieri în general negative cu privire la: numărul grădinițelor și al creșelor existente în teritoriu, oportunitățile de angajare, accesul greoi al mașinilor la carosabil, accesul greoi al pietonilor pe trotuare și aleile dintre blocuri, lipsa locurilor de joacă pentru copii, calitatea/ lipsa spațiilor verzi din jurul blocurilor, numărul redus de parcuri și modalități limitate de petrecere a timpului liber.

De asemenea, respondenții au indicat ca probleme foarte serioase zgomotul produs de traficul autoturismelor și poluarea aerului (noxe), lipsa locurilor de parcare, depozitarea necurespunzătoare a gunoaielor și calitatea apei potabile.

Probleme comunitare semnalate la nivelul administrațiilor de bloc au fost analizate pentru fiecare zonă urbană marglnalizată în parte, astfel:

> ZUM 1: liftul lipsește în 50% dintre imobile, iar 37,50% se află într-o stare degradată/ foarte degradată; 43,80% din teritoriu nu este dotat cu sistem de supraveghere video, iar pentru 62,50% dintre blocuri, starea acoperișului/ terasei blocului este una degradată/foarte degradată; în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor, gradul general de nemulțumire este de 37,60%.
> ZUM 2: pe 50% din teritoriu nu există camere de supraveghere video, 33,30% dintre blocuri nu sunt dotate cu boxe/ anexe, 44,40% dintre acoperișurile/ terasele blocurilor se află în stare.degradată/-foarte degradată; gradul general de nemulțumirej^ceea ce privește racordarea la rețeaua de apă este de 38,90%, iarîn ceea ce prM^ș^&Wiar^ a dese urilor, este de 66,60% (în 33,30% din teritoriu lipsește). /*
> ZUM 3: principala problemă este reprezentată de ghena def gunoi/ 13,64%vdintre blocuri nu exită, iarîn 40,91% dintre blocuri se află într-o staredegna'd^^fâarte degradată;

45,45% dintre blocuri au acoperiș/ terasă aflate într-o stare degradată/ foarte degradată; gradul general de nemulțumire în cazul colectării selective a deșeurilor este de 63,60%.

> ZUM 4: 75% din teritoriu nu dispune de camere de supraveghere video, 75% dintre blocuri nu au boxe/ anexe, lipsesc locurile de parcare, ghena de gunoi și liftul, spațiile comune sunt în proporție de 100% degratate, la fel și subsolurile de bloc; gradul general de nemulțumire este de 50% în cazul racordării la rețeaua cu apă, racordării la rețeaua electrică și în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor; dintre toate cele 4 ZUM-uri, peste 50% dintre locuințele din ZUM4 nu sunt racordate la rețeaua de gaze.

2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL

Dezvoltarea durabilă a Sectorului 4 reprezintă o prioritate a autorităților locale și poate fi susținută de o comunitate ce promovează un mediu înconjurător sănătos prin utilizarea eficienă a resuselor în sensul dezvoltării unei economii locale viabile. Scopul fina! al guvernării și al politicilor publice este acela de a asigura prosperitatea și competitivitateaîntr-un mod sustenabll din punct de vedere economic, social, al serviciilor și protecției mediului înconjurător, iar calitatea politicilor publice poate fi evaluată prin raportarea la eficiență și ia capacitatea de a răspunde nevoilor identificate la nivelul unei comunități.

în ultimii ani, politicile de dezvoltare locală din teritoriul SDL au fost adoptate în vederea respectării condițiilor de împlinire umană și socio-economică a locuitorilor Sectorului 4, prin coordonarea eficientă a tuturor serviciilor de susținere a mijloacelor corespunzătoare de muncă și de trai sănătos, iar munca, recreerea, transportul, sănătatea și educația să fie la îndemâna cetățenilor, la calitatea așteptată de aceștia.

Titlul proiectului:	„Sprijinirea capacității unităților de învățământ preuniversitar de stat pentru gestionarea crizei SARS-CoV-2”
Perioada:	2021
Bugetul (în Iei):	20.764.461,80
Sursa de finanțare:	Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM)
Aplicantul:	Sectorul 4 al Municipiului București
Principalele activități:	achiziție 9.501.912 măști de protecție și 113.118 litri de gel dezinfectant
Numărul șl tipul grupului țintă vizat:	Elevii și cadrele didactice din unitățile de învățământ preuniversitar de stat aflate în subordinea și administrarea Consiliului Local al Sectorului 4 al Municipiului București
Zona distinctă din teritoriu:	ZUM 1, ZUM 2, ZUM 3
Stadiul:	Finalizat

Prin implementarea acestui proiect s-a avut în vedere creșterea nivelului de prevenție medicală și a calității vieții elevilor șl a cadrelor didactice din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, aflate în subordinea și administrarea Consiliului Local al Sectorului 4, prin^^tarea^ru echipamente necesare, în vederea consolidării capacității de gestionare a crizei sa; a prevenirii

în timp util și eficient a extinderii pandemiei. / ✓gT'X

Titlul proiectului:	„Creșterea Performanței Energetice pentru blocurile de locuințe din Sectorul 4 al Municipiului București - CPE 3"
Perioada:	23.10.2018-31.03.2021
Bugetul (în lei):	Valoarea totală 14,637,390.74 lei, din care finanțare nerambursabilă în valoare de 8,720,341.48 lei
Sursa de finanțare:	Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR)
Aplica ntul:	Sectorul 4 al Municipiului București
Principalele activități:	Creșterea eficienței energetice pentru 9 clădiri rezidențiale (blocuri de locuințe) și îmbunătățirea condițiilor de viață ale locatarilor acestora, promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice, mai competitive prin gestionarea inteligentă a energiei în condițiile unei dezvoltări durabile
Numărul și tipul grupului țintă vizat:	Locuitorii Sectorului 4
Zona distinctă din teritoriu:	ZUM 3
Stadiul:	Finalizat

Realizarea proiectului îmbunătățește condițiile de viață ale locatarilor, prin creșterea confortului termic (atât iarna cât și vara), reducerea costurilor de întreținere pentru încălzirea spațiilor de locuit și pentru consumul de apă caldă menajeră (prin reabilitarea instalației de distribuție din subsol), realizare de economii la bugetele familiilor locatare ale condominiului.

Titlul proiectului:	„Dezvoltarea de servicii sociale inovative pentru reducerea riscului de instituționafizare în Sectorul 4"
Perioada:	08.05.2020-07.08.2022
Bugetul (în lei):	5.833.137,21
Sursa de finanțare:	Fondul Social European, Buget DGASPC Sector 4
Aplica ntul:	FDSS
Parteneri	DGASPC Sector 4 Fundația SERA
Principalele activități:	Sprijinirea persoanelor cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, beneficiare de servicii de informare și consiliere profesională, medierea muncii sau formare profesională, înregistrate la AJOFM, în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asîstive și tehnologii de acces, în vederea creșterii șanselor de ocupare
Numărul și tipul grupului țintă vizat:	Persoane încadrate în grad de handicap
Zona distinctă din teritoriu:	ZUM l_t ZUM 2, ZUM 3, ZUM 4
Stadiul: ' ' “	în desfășurare 7 beneficiari cu dizabilități care au primit youcherul pentru achiziționarea de tehnologii asistive; Lei; 4 dosare depuse la ANPDPD (demersuț^g fulare p&^r^bținere Voucher). ff

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă elaborarea de măsuri inovative pentru prevenirea separării copilului de familie, dezvoltarea de servicii sociale alternative de sprijin în Sectorul 4 precum și îmbunătățirea sprijinului acordat tinerilor pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.⁴⁸ Prin implementarea acestui proiect se urmărește și derularea de campanii de informare cu privire la drepturile copnuiui precum și promovarea egalității de șanse și nediscriminării în Sectorul 4.

Titlul proiectului:	„Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități"
Perioada:	23.05.2019-31,07.2023
Bugetul (în lei):	111.978.816,40
Sursa de finanțare:	POCU Axa prioritară 3
Aplicantul:	ANDP DCA
Parteneri	AN0M DGASPC Sector 4
Principalele activități:	A.l. Activități specifice managementului proiectului A.2. Furnizarea de servicii integrate în vederea asigurării tranziției de la servicii de îngrijire instituționalizată către servicii Ia nivelul comunității A.3. Dezvoltarea de programe de identificare și monitorizare a situațiilor de risc de separare de de familie A.4. Campanii de informare și conștientizare, acțiuni de promovare a egalității de șanse și nediscriminare
Numărul și tipul grupului țintă vizat:	400 de copii aflați în dificultate
Zona distinctă din teritoriu:	ZUM l_f ZUM 2, ZUM 3, ZUM 4
Stadiul:	în desfășurare (50%)

Durata proiectului este de 36 luni, iar obiectivul general îl reprezintă asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, informațional și comunicațional, în vederea creșterii șanselor de ocupare și a ponderii persoanelor cu dizabilități angajate pe piața liberă a muncii.⁴⁹

2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL

în urma analizei aspectelor teritoriale, a calității locuirii, accesul la servicii comunitare diverse, a stării de segregare comunitară, a aspectelor de conviețuire în comunitate și a altor aspecte relevante pentru teritoriul SDL și, în mod special, pentru cele 4 ZUM-uri, a fost evidențiată structura nevoilor și problemelor teritoriului SDL Giurgiului-Berceni, cât și un set de măsuri pentru atingerea unor obiective ce vizează recuperarea decalajelor și diminuarea numărului de persoane în risc de sărăcie și excluziune socială.

După identificarea și definirea nevoilor de intervenție la nivelul ficărui ZUM, s-au organizat întâlniri în zum-uri în vederea completării și verificării tabloului nevoițpr^^!^^ soluțiilor Un alt aspect important, are în vedere localizarea teritoriului SDL în Regiunea de dezvoltare București-llfov, regiune mai dezvoltată, comparativ cu celelalte regiuni ale României. în acest context, localizarea într-o zonă mai dezvoltată a presupus luarea în considerare a unor intervenții și modalități de susținere adecvate a diferitelor proiecte și inițiative de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală.

Un alt aspect particular l-a constituit abordarea modului de organizare a parteneriatului local interesat de dezvoltarea teritoriului SDL Giurgiu lui-Berceni. în cadrul discuțiilor consultative ale actorilor interesați (reprezentanți ai APL Sector 4, ai DGASCP, mediului asociativ și membrii ai GAL Gândim și acționăm local Sectorul 4) a fost manifestat interesul extinderii parteneriatului în cadrul Grupului de Acțiune Locala (GAL), cu scopul promovării dezvoltării durabile a Sectorului 4, prin intervenții în zonele urbane marginalizate identificate de Studiul de referință, care să permită combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, să valorifice potențialul de dezvoltare local și să ducă la dezvoltarea economică și socială a comunității. A fost subliniat faptul că extinderea parteneriatului GAL poate fi benefică din perspectiva experienței privind propunerea și implementarea unor proiecte care, prin implementarea lor să faciliteze incluziunea socială a grupurilor defavorizate. De asemenea, unul dintre obiectivele parteneriatului trebuie să urmărească creșterea calității vieții locuitorilor din teritoriul SDL și sporirea atractivității acestuia, prin valorificarea potențialului natural, arhitectural, cultural, social și economic al acestuia, ceea ce implică capacitatea locuitorilor de a conlucra în scopuri comune, respectând principiul dezvoltării durabile.

3. Analiza SWOT

Dimensiune: Poziționarea geografică:

Puncte tari:

> teritoriul SDL este parte din Regiunea de dezvoltate București-llfov, cu acces la cel mai important nod de transport intermodal;
> acces la una dintre cele mai importante artere ale capitalei, Șoseaua Giurgiului;
> accesibilitate ridicată dată de mijloacele de transport în comun (metrou, autobuz, tramvai etc.);

Puncte slabe:

> stare nesatisfăcătoare a străzilor orășenești;
> amplasarea geografică periferică;
> suprafața redusă a spațiilor verzi;

Oportunități:

> localizarea teritoriului în capitala României oferă un cadru propice de dezvoltare a relațiilor de parteneriat;
> valorificarea terenurilor degradate sau neutilizate;

Riscuri:

> extinderea gradului de marginalizare la nivelul sectorului;
> riscuri de mediu (poluare IMGB, poluare trafic).

Dimensiune: Populația și caracteristicile demografice:

Puncte tari:

> pondere semnificativă a populației care are asigurare de sănătate și este înscrisă la un medic de familie;
> pondere echilibrată în ceea ce privește repartizarea populației în funcție de gen;

Puncte slabe:

> cazuri izolate de copii care au dîzabilități, probleme fizice sau psihice sau care au fost dați în îngrijire sau alte forme de plasament;

Oportunități:

> existența surselor de finanțare nerambursabilă pentru intervenții în domeniul acordării de asistență juridică pentru reglementări acte;
> existența surselor de finanțare nerambursabifă pentru intervenții care vizează capitalul

uman

Riscuri:

> accentuarea fenomenului de discriminare și segregare a populației din comunitățile marginalizate;
> tendința demografică regresivă conduce la un deficit al forței de muncă.

Dimensiune: Ocuparea, mediul de afaceri la nivel local și protecția socială:

Puncte tari:

> forță de muncă disponibilă;
> pondere scăzută a tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani sunt încadra^Jn muncă

și nici nu sunt înscriși într-o formă de educație

Puncte slabe:

> lipsa calificării profesionale în rândul populației;
> acces limitat Ia cursursuri de formare/ reconversie profesională și șanse scăzute în găsirea unui ioc de muncă;
> lipsa cunoștințelor și a banilor pentru inițierea unei afaceri;
> veniturile acoperă cu greu cheltuielile, o parte din populație fiind nevoită să se împrumute;
> lipsa oportunităților de angajare;

Oportunități:

> promovarea ocupării forței de muncă, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
> cursuri de calificare/ recalificare profesională;
> cursuri TIC și dezvoltarea competențelor antreprenoriale;
> stimularea angajatorilor pentru încadrarea șomerilor și a absolvenților;

Riscuri:

> neadaptarea forței de muncă la tendințele actuale de pe piața muncii;
> discriminarea angajatorilor aplicată populației de etnie romă;
> agravarea riscului de sărăcie pe fondul unei posibile crize economice;
> creșterea gradului de margînalizareîn condițiile accesului dificil pe piața forței de muncă, ca urmare a lipsei calificări sau a studiilor necesare.

Dimensiune: Educația:

Puncte tari:

> apreciere pozitivă asupra zonei de locuit din punctul de vedere al unităților de învățământ și al accesului la acestea;
> diversitatea unităților de învățământ (universitate, licee, școli, grădinițe, creșe);

Puncte slabe:

> analfabetismul și nivelul scăzut de educație al adulților;
> discriminare etnica la înscrierea copiilor la școli și grădinițe;
> cazuri de abandon școlar;

Oportunități:

> asigurarea transportului școlar gratuit pentru copiii care merg la școlile din afara zonei;
> existența programelor de protecție socială desfășurate în unitățile de învățământ;
> creșterea accesului și diversității programelor de formare profesională continuă;

Riscuri:

> insuficiența veniturilor crește riscul de abandon școlar;
> părăsirea timpurie a școlii și frecvența redusă la programele de studii conduc la creșterea expunerii la riscul de sărăcie;
> lipsa pregătirii cadrelor didactice pentru copiii cu CES crește riscul abandonului școlar.

Dimensiune: Locuirea și accesul la utilități: ⁵⁰

> varietatea mijloacelor de transport în comun, inclusiv metrou;

Puncte slabe:

> zgomot urban puternic;
> majoritatea locuințelor nu sunt reabilitate termic;
> starea precară a locuirii: locuințe degradate, supra-aglomerate, deprivare materială severă;
> infrastructura de bază slab dezvoltată și degradată;
> lipsa curățeniei;
> lipsa trotuarelor, alei pietonale și căi de acces neamenajate;
> lipsa locurilor de parcare (în special în ZUM 4);
> grad scăzut de colectare selectivă a deșeurilor;
> grad scăzut de mulțumire cu privire la sistemul de colectare selectivă a deșeurilor;
> majoritatea locuințelor nu sunt reabilitate termic;
> pierderi mari în ceea ce provește distribuția apei, a gazului și a agentului termic din cauza gradului ridicat de uzură al rețelelor;
> sistem de iluminat public insuficient energetic;
> suprafețe reduse de spații verzi;
> lipsa facilităților pentru petrecerea timpului liber: ex: locuri dejoacă amenajate pentru copii, facilități pentru activități recreaționale sau de agrement;

Oportunități:

> accesul la surse de finanțare în vederea îmbunătățirii condițiilor de locuit;

Riscuri:

> accentuarea procesului de deteriorare a locuințelor crește riscul de separare a zonelor marginalizate de restul municipiului;
> accentuarea problemelor de sănătate a locuitorilor pe fundalul condițiilor insalubre de locuire și a lipsei curățeniei în spațiile publice.

Dimensiune: Accesul Ea instituții și servicii publice (în principal servicii sociale, medicale/ medico-sociale):

Puncte tari:

> acces facil la infrastructura de sănătate și la cea educațională;
> acces facil la servicii comerciale (magazine, piețe, hypermarketuri, centre comerciale);

Puncte slabe:

> lipsa de informare în ceea ce privește accesul la servicii medicale, sociale, educaționale etc.;
> facilități precare destinate utilizării publice precum: suprafețe reduse de spații verzi, lipsa/ număr redus de locuri de joacă amenajate pentru copii, facilități precare pentru activitățile recreaționale etc.;
> lipsește infrastructura culturală, comunitară și de agrement;
> colectarea deșeurilor menajere este insuficientă;

'ÎS

Oportunități: \

> existența surselor de finanțare în domeniul infrastructural întegfaie/.j^^ șl a

furnizării de servicii sociale;

Riscuri:

> birocrația îngreunează accesul ia serviciile medicale, educaționale, sociale etc.;
> lipsa calității serviciilorsociale determică riscul marginaiizării persoanelor aflate în situații vulnerabile și scade șansele încadrării lor în societate.

Dimensiune: Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul

Puncte tari:

> implicarea APL în dezvoltarea comunităților marginalizate din teritoriu;

Puncte slabe:

> lipsa curățeniei se reflectă atât asupra stării de sănătate a populației, cât și asupra imaginii publice a comunității;

Oportunități:

> îmbunătățirea iluminatului stradal și implementarea sistemului de monitorizare video;

Riscuri:

> creșterea infracționalîtății;
> recuperarea greoaie a decalajelor dintre ZUM-urî și restul teritoriului;

Dimensiune: Proiecte desfășurate anterior în zonă

Puncte tari:

> APL a implementat proiecte în comunitățile marginalizate;
> implicarea societății civile care desfășoară proiecte în ZUM-uri;

Puncte slabe:

> deratizări/ dezinsecții insuficiente;

Oportunități:

> existența unor fonduri dedicate special investițiilor în zonele urbane marginalizate;
> sprijinirea acțiunilor de mediu;

Riscuri:

> lipsa sustenabilității proiectelor și orientarea lor doar către

4. Procesul de implicare a comunității
- 4.1 . Organizarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4

Instituția inițiatoare a demersurilor de acțiune în vederea sprijinirii populației dezavantajate și de recuperare a decalajelor privind nivelul de trai dintre locuitorii teritoriului, dar și a animării actorilor locali instituționali publici și privați cât și a comunității, este DGASCP Sector 4.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 este o instituție publică, cu personalitate juridică, înființată în subordinea Consiliului Local al Sectorului 4 al Municipiului București, la data de 01.01.2005, în baza Hotărârii de Guvern, nr. 1434/2004 republicată și a Hotărârii Consiliului Local Sector 4 cu nr. 14/2005, cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabîlități, precum și a altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială, cu rol în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale.

în vederea realizării atribuțiilor prevăzute de lege, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 are, în principal, următoarele atribuții:

> de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei și a planului anual de dezvoltare a serviciilor sociale, pe care le supune spre aprobare Consiliului Local Sector 4, respectiv Consiliului General al Municipiului București;
> de coordonare a activităților de asistență socială și de protecție a familiei și a drepturilor copilului, a persoanelor cu dizabîlități, a victimelor violenței în familie, persoanelor vârstnice etc., precum și a măsurilor de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare și excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunități la nivelul Sectorului 4 al Municipiului București;
> de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziție;
> de comunicare și colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și instituțiilor care au responsabilități în domeniul asistenței sociale, cu serviciile publice locale de asistență socială, precum și cu reprezentanții societății civile, care desfășoară activități în domeniu, cu reprezentanții furnizorilor privați de servicii sociale, precum și cu persoanele beneficiare;
> de execuție, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale șl financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acțiunile antisărăcle, prevenirea și combaterea marginalizării sociale, precum și pentru soluționarea urgențelor sociale individuale și colective la nivelul Sectorului 4;
> de reprezentare a Consiliului Local al Sectorului 4, pe plan intern și extern, în domeniul asistenței sociale șl protecției copilului;
> de promovare a drepturilor omului, a unei imagini pozitive a persoanelor, familiilor, grupurilor vulnerabile.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 coordonează următoarele categorii de servicii:

> Protecția Dșrepțurllor Copilului: centre de zi, centre multifuncționale, alte servicii;
> Protecția Drepturilor Persoanelor Adulte: management de caz pentru persoane adulte, obținere certificat de încadrare în grad de handicap, prevenire marginalizare socială, servicii rezidențiale și de îngrijire persoane vârstnice și Biroul de Ambulanță Socială
> Presații și beneficii: prestații sociale pentru persoane cu handicap, ajutoare materiale și nonmateriale, ajutor social și ajutor de urgență, alocație pentru susțlnera familiei, alocație de stat, indemnizații de creștere copil, stimulent inserție, ajutor pentru încălzirea locuinței;
> Paraclisul Adormirea Maicii Domnului și Sf, Ier. Nectarie al Direcției Generale de Asistenta Sociala si Protecția Copilului Sector 4;
> Relația cu ONG,

4,2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/ facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL
- 4.2.1 Animarea partenerilor locali

în vederea analizei principalelor caracteristici ale comunității vizate și a realizării tabloului nevoilor și problemelor comunității, cât și a stabilirii obiectivelor de dezvoltare a teritoriului în vederea creșterii nivelului de trai și recuperării decalajelor, a fost organizat un intens proces consultativ cu respectarea principiului participării, comunicării și dialogului, în vederea stabilirii unui consens în ceea ce privește viitorul comunității. Astfel, principalele acțiuni întreprinse pentru animarea/ consultarea reprezentanților instituțiilor publice, a sectorului privat, a ONG-urilor și a altor reprezentanți ai societății civile și a persoanelor fizice au constat în:

> în data de 18.03.2022 a fost organizată o primă întâlnire a grupului de acțiune locală, inițiat în vederea extinderii parteneriatului la nivelul teritoriului SDL, cu tema „Structura problemelor și nevoilor identificate în zonele analizate și particularități ale grupurilor analizate"

în cadrul acestei dezbateri au participat nouă persoane, dintre care: reprezentanți ai Primăriei Sectorului 4, reprezentanți ai Direcției pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, reprezentanți ai Asociației de Dezvoltare Comunitară în Mediul Rural, sociologi și alți membrii din .

mediul privat ai GAL-ului.

în cadrul acestei ședințe au fost prezentate și analizate ZUM-urile care vor forma teritoriul aferent

Strategiei de Dezvoltare Locală. De asemenea a fost realizată o evaluare generală a comunității și

verificarea modalităților de investigare pentru ca acestea să cuprindă toate zonele despre care erau informații că sunt locuite de populații marginalizate, în special a activităților și a vizitelor în teren, cât și investigarea oportunității extinderii parteneriatului Grupului de Acțiune Locală existent în

cadrul Sectorului 4. în urma analizei au fost validate și declarate zonele urbane marginalizate de la

nivelul Sectorului 4, care împreună cu zonele funcționale aferente și zonele distincte vor forma

teritoriul aferent Strategiei de Dezvoltare Locală din perspectiva studiului de referință.

> în data de 18.03.2022 a fost organizată întâlnirea cu specialiștii și reprezentanții

instituționali cu tema „Identificarea nevoilor și problemelor comunității marginalizate Giurgiului - Berceni" ___

în cadrul acestei ședințe au participat șapte persoane, dintre Primăriei

Sectorului 4, experți din cadrul DGASCP Sector 4 și sociologi. Cu această ocazie au fost colectate date suplimentare și în special clarificate diverse situații mai ales în ceea ce privește educația, accesul la educație, asistența socială și serviciile sociale/ medicale, infrastructura (investițiile realizate) în zonele identificate.

Obiectivele întrunirilor publice au vizat consultarea specialiștilor privind profilul beneficiarilor de asistență socială din zonele identificate, relațiile la nivelul comunități și din afara ei, accesul la serviciile publice, veniturile și cheltuielile, nivelul de educație din comunitate și infrastructura imobilelor.

> în data de 22.03.2022 a fost organizată o a doua întâlnire al grupul de acțiune locală cu tema „Principalele rezultate ale analizei diagnostic a nevoilor, problemelor și resurselor identificate în teritoriul SDL și propunerea unei strategii de dezvoltare a comunității Giurgiului-Berceni".

în cadrul acestei ședințe, au participat șapte persoane, dintre care: reprezentanți ai Primăriei Sectorului 4, reprezentanți ai Direcției pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, reprezentanți ai Asociației de Dezvoltare Comunitară în Mediul Rural și sociologi.

De asemenea, au fost prezentate concluziile preliminare ale analizei diagnostic a nevoilor, problemelor și resurselor identificate în teritoriul SDL și specific în ZUM, pe baza datelor din Studiul de referință și a fost prezentată propunerea de dezvoltare strategică a teritoriului Giurgiului-Berceni. Cea de-a doua întâlnire a fost centrată pe problematicile specifice identificate, la care s-au adăugat teme despre nevoi ale comunității, raporturile cu instituțiile, raporturile de muncă și cu ceilalți membrii ai comunității, comportamente sociale particulare comunității.

4.2.2 Mobilizarea/ facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială

Analiza relațiilor intra și extra comunitare

Referitor la percepția persoanelor asupra relațiilor din comunitate, asupra relației comunității cu autoritățile locale (tipul și calitatea comunicării, impactul intervențiilor anterioare, satisfacția cetățenilor în ceea ce privește activitatea autorităților, accesul la și calitatea serviciilor existente, încredere în autoritățile locale etc.), asupra relației comunității cu societatea civilă {cu precădere din prisma intervențiilor anterioare), precum și a relației comunității cu presa locală, rezultatele Studiului de referință reflectă faptul că atât relațiile intracom unitare cât șl cele cu autoritățile publice locale și cu orice altă instituție sau entitate din Sectorul 4, sunt, în general, mulțumitoare.

Activități de mobilizare, organizare, facilitare de dezvoltare comunitară desfășurate în teritoriu Mobilizarea comunității este elementul principal al proiectelor bazate pe metodologia CLLD. Prin urmare, în acest context, facilitatorul comunitar a fost principalul responsabil de activitățile de mobilizare, organizare, facilitare de dezvoltare comunitară la nivelul teritoriului SDL, cu accent pe ZUM.

Procesul de animare a comunității vizate de SDL a fost parcurs de către facilitatorul desemnat de către DGASPC Sector 4, care a identificat resursele umane și liderii comunității, în vederea implicării acestora în procesul de identificare și rezolvare a problemelor comunității.

Astfel:

> în data de 10.03,2022 au fost organizate patru dezbateri cons^lț.ativef^^ fiecărui ZUM cu tematicile de grupându-se în domeniile: infrastru^d^^^Ml^ de

educație din comunitate (educația copiilor, educația și statal oc^^fOQal al a^ilților), veniturile și cheltuielile gospodăriilor, accesul la serviciil^fublițe^e^^ medicale etc.), organizarea și relațiile de la nivelul comunității și din afara ei (cu restul localității, cu autoritățile locale etc,) și imaginea publică a zonei.

în cadrul acestor dezbateri, au participat locatari, administratori și președinți de bloc: în ZUM 1, opt persoane, în ZUM 2, cinci persoane, în ZUM 3, șase persoane și în ZUM 4, patru persoane.

> în data de 11.03.2022 au fost organizate alte patru dezbateri consultative în cadrul fiecărui ZUM cu obțindând informații ce complementează pe cele relatate anterior de participanții din întâlnirea de pe 10.03.2022, în ceea ce privește domeniile de interes: gospodării, educație, surse de venit, accesul la serviciile publice, relațiile ia nivelul

comunității și din afara ei (cu restul localității, cu autoritățile locale etc.) și imaginea publică a zonei.

La aceste consultări au participat locatari, administratori și președinți de bloc:

persoane, în ZUM 2, nouă persoane, în ZUM 3, opt persoane și în ZUM 4, opt persane.

5. Obiectivele SDL

Obiectivul generai al SDL este reducerea până în anul 2027 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în zonele urbane marginalizate ale Sectorului 4, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL.

Atingerea obiectivului general al SDL va fi realizată prin obiectivele specifice organizate pe următoarele sectoare:

1. Infrastructură - Obiectiv specific 1: Dezvoltarea Infrastructurii de bază în zonele urbane marginalizate ale Sectorului 4;
2. Spații publice urbane - Obiectiv specific 2: Creșterea funcțională a spațiilor publice urbane în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor;
3. Locuire - Obiectiv specific 3: Creșterea condițiilor de locuire pentru persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială;
4. Ocupare - Obiectiv specific 4: Creșterea ocupării prin formarea profesională a resurselor de muncă disponibile;
5. Educație - Obiectiv specific 5: Creșterea accesului la educație al populației din comunitățile marginalizate;
6. Acces la servicii - Obiectiv specific 6: Creșterea accesului persoanelor din comunitățile defavorizate la servicii medicale, sociale, comunitare, agrement și sport;
7. Comunitate și imagine publică - Obiectiv specific 7: Promovarea spiritului comunitar, a înțelegerii reciproce precum și prevenirea și combaterea discriminării.

Cele 7 obiective specifice au fost stabilite în urma procesului consultativ, pornind de la analiza de nevoi și evaluarea problemelor și a resurselor sociale, economice și de mediu din teritoriu. Abordarea este una integrată, centrată pe problemele ce trebuie soluționate, având în vedere totodată și atuurîle existente și potențiale ale zonei analizate.

în context regional, o serie de documente strategice sunt aplicabile și acoperă zona vizată de strategia de dezvoltare locală a comunității marginalizate din Sectorul 4 Giurgiului Berceni. Astfel, Strategia de Dezvoltare a Sectorului 4 pentru perioada 2020-2024 răspunde Priorității 7:0 regiune atractivă și incluzivă prin obiectivul strategic 0S10: Protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și stimularea dezvoltării infrastructurilor care contribuie Ia incluziunea socială în comunitate -

prevăzută de Programul Operațional Regional pentru Regiunea București-Jlfov 2021-2027. Obiectivul general al acestui program are în vedere dezvoltarea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă în vederea îmbunătățirii standardului de viață și creșterii rezilienței față de provocările societale. De asemenea, POR Bl 2021-2027 contribuie la îndeplinirea obiectivelor regionale de dezvoltare stabilite în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027 și în Strategia de Specializare Inteligentă R1S3 București-lflov.

Obiectivele prezentei strategii sunt în concordanță cu obiectivele și direcțiile de acțiune stabilite de Strategia de Dezvoltare a Sectorului 4 pentru perioada 2020-2024. Obiectivul general al SDL se subscrie viziunii de dezvoltare, asumată prin Strategia de Dezvoltare a^ecȘFi^q^^ perioada 2020-2024: „Sectorul 4 - un centru urban „smart" cu un mediu ecp^oSfic local piftefoic dezvoltat, cu condiții de viață și locuire moderne, susținute de o administra^ publk^J^^ și implicata.

■ li

în ceea ce privește sinergia obiectivelor specifice SDL cu obiectivele strategice și axele prioritare specifice stabilite în Strategia de Dezvoltare a Sectorului 4 pentru perioada 2020-2024, au fost identificate următoarele complementarități:

Obiectivul specific 1: Dezvoltarea infrastructurii de bază în zonele urbane marginalizate ale Sectorului 4 răspunde Obiectivului strategic 4T: Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii urbane, Axa 4.1 Dezvoltarea infrastructurii rețelelor de infrastructură urbană de bază (apă, canalizare, electricitate, distribuție gaze, piețe, siguranța cetățenilor, situații de urgență);

Obiectivul specific 2: Creșterea funcțională a spațiilor publice urbane în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor răspunde Obiectivului strategic 4T: Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii urbane. Axa 4.2 Dezvoltarea mobilității, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport urban, conectarea între rețelele de transport și cu spațiul periurban, creșterea gradului de acces la spațiile de interes mare (școli, spitale, piețe, spații comerciale etc.).

Obiectivul specific 3: Creșterea condițiilor de locuire pentru persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială răspunde Obiectivului strategic 3T: Creșterea calității locuirii, Axa 3.1 Modernizarea fondului locativ, construirea unor ansambluri de locuințe noi,

Obiectivul specific 4: Creșterea ocupării prin formarea profesională a resurselor de muncă disponibile răspunde Obiectivului strategic IM: Susținerea mediului de afaceri existent, Axa 1.3 Sprijin acordat pentru dezvoltarea clusterelor, centrelor de afaceri, parteneriatelor cu accent pe cercetare și inovare și crearea de noi locuri de muncă.

Obiectivul specific 5: Creșterea accesului la educație al populației din comunitățile marginalizate răspunde Obiectivului strategic 3T: Creșterea calității locuirii, Axa 3.2 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale în oraș (noi servicii educaționale, programe pentru copii, stimularea formării și perfecționării cadrelor didactice etc.), sprijinirea adaptării sistemului educațional la cerințele angajatorilor.

Obiectivul specific 6: Creșterea accesului persoanelor din comunitățile defavorizate la servicii medicale, sociale, comunitare, agrement și sport răspunde Obiectivul strategic 3T: Creșterea calității locuirii, Axa 3.3 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de sănătate (sprijinul oferit spitalelor, serviciul de urgențe, program de atragere a cadrelor medicale) și Axa 3.4 Dezvoltarea serviciilor sociale și reducerea decalajelor zonelor marginalizate, Axa 3.5 Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber, a programelor culturale, sportive și de agrement a locuitorilor.

Obiectivul specific 7: Promovarea spiritului comunitar, a înțelegerii reciproce precum și prevenirea și combaterea discriminării corespunde Inițiativei strategice 71: Modernizarea administrației publice, Axa 7.3 Dinamizarea vieții societății civile din comunitate, implicarea cetățenilor prin procese consultative în prioritizarea unor proiecte.

Pe lângă Strategia de Dezvoltare a Sectorului 4, la nivel local a fost elaborată Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale 2019-2024⁵⁴, în corelare cu Strategia Locală privind incluziunea socială și reducerea sărăciei în Municipiul București 2017-2021⁵⁵ și cu strategiile naționale privind incluziunea socială șl reducerea sărăciei și incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Strategia are ca obiectiv general identificarea și soluționarea urgențelor sociale indiyidjLtale^și^olective ale

---------------------------;—■---:---:----- y

^w Sursa: https://dgaspc4.ro/Transparenta/STRATEGIA_DSASPC_SECTOR%204_HCL_259_,X \ £

⁵⁵ Sursa: http://dgas.ro/wp-content/uploads/2017/07/PROIECT-DE-STRATE6!E-LOCAL%C^82-PRl\^NQⁱlj^

SOCIAL%C4%82-%C5%9EI-REDUCEREA-S%C4%82R%C4%82CIEI-%C3%8EN-MUNICIPIUL-BUGJ4R^&^ȘJ^ comunității, prin implementarea acțiunilor antisăracie, de prevenire și combatere a marginalizării sociale.

Pe plan național, Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 este structurată pe trei piloni: echitate socială, creștere economică, iar excluziunea socială este identificată ca o provocare majoră la adresa implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă stabilite la nivel internațional. în SNDD România 2030 se pune accentul pe susținerea incluziunii persoanelor cu dizabilități, a tinerilor și a femeilor în politicile de dezvoltare. Eradicarea sărăciei reclamă oportunități decente de angajare, iar prevenirea și evitarea excluziunii sociale necesită politici de coeziune socială.⁵⁶în ceea ce privește corespondența obiectivelor stabilite în prezenta strategie cu obiectivele strategiilor relevante la nivel național, au fost identificate următoarele:

Obiectivul specific 3: Creșterea condițiilor de locuire pentru persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială asumat în prezenta strategie este în total acord cu Obiectivul General: Reducerea cu cel puțin 7% față de anul 2020 a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, până în anul 2027 prevăzut de Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2021-2027, fundamentată pe o viziune viziune integrată și unitară, ce include abordarea fenomenului sărăciei pe parcursul ciclului de viață, necesitatea întreruperii ciclului intergenerațional al sărăciei, precum și o puternică dimensiune preventivă cu scopul creșterii capacităților și oportunităților necesare oamenilor și familiilor pentru a trăi decent și de a se dezvolta.

Obiectivul specific 4: Creșterea ocupării prin formarea profesională a resurselor de muncă disponibile se subsumează Obiectivul Specific 1 - Integrarea durabilă pe piața muncii a forței de muncă disponibile și Obiectivului Specific 4 - Consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii, argumentate în Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027.

Obiectivele specifice 3,4, 5 și 6 se subscriu scopului și obiectivelor Strategiei Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Rome pentru perioada 2021-2027, care își propune ca obiectiv general creșterea calității vieții cetățenilor români aparținând minorității rome, fundamentată pe cetățenie activă, incluziune socio-economică și valorizarea patrimoniului cultural rom.

Având în vedere faptul că persoanele cu dizabilități reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, măsurile propuse de Obiectivele specifice 6 și 7 vizează creșterea accesului la servicii publice care să răspundă nevoilor specifice ale acestui grup țintă. Astfel, SDL este complementară Strategiei Naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027, care are ca obiectiv general asigurarea participării depline și efective a persoanelor cu dizabilități, bazată pe libertatea de decizie, în toate domeniile vieții șiîntr-un mediu accesibil și rezilient.

Pe plan internațional, Politica de Coeziune a Uniunii Europene, principeiJ^politiGl^e investiții a UE propune 5 obiective/ priorități investiție na le, dintre care QEuropă m^duzivă, prin

implementarea Pilonului european al drepturilor sociale prin impj^^ntap$<^ al

drepturilor sociale.

________________ I

^5S Sursa: https://www.mae.ro/node/35919;

De asemenea, Strategia europeană pentru tineret 2019-2027 stabilește că ar trebui acordată o

atenție deosebită tinerilor care riscă să fie marginalizați pe baza potențialelor surse de discriminare, în cadrul acesteia, au fost definite 11 obiective europene, o viziune pentru o Europă care le permite

tinerilor să își realizeze pe deplin potențialul și identifică domenii intersectoriale care afectează viețile tinerilor și indică care sunt provocările care trebuie abordate.

6. Planul de acțiune SDL
- 6.1 Ce măsuri sunt necesare
  - 6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă

Problema 1 (INFRASTRUCTURĂ): Infrastructura de bază slab dezvoltată

Infrastructura rutieră din zonele urbane marginalizate este în cea mai mare parte degradată, ceea ce poate conduce la izolarea populației defavorizate, îngreunând accesul locuitorilor Ia zonele și serviciile de interes precum instituții și servicii publice, zone comerciale, piețe, infrastructura de petrecere a timpului liber etc. Utilitățile de bază la scară mică sunt mai slab dezvoltate față de restul zonelor din Sectorul 4, existând locuințe neracordate la rețeaua de gaze naturale.

în prezent, aproximativ 90% din străzile din teritoriul analizat sunt asfaltate, însă necesită modernizări pentru a ajunge la o stare corespunzătoare. Pe lângă străzile nemodernizate, trebuie amintite și lipsa trotuarelor amenajate și a aleilor pietonale, dar și lipsa locurilor de parcare, în special în ZUM 4.

Nevoile de acces la infrastructura de bază identificate la nivelul comunităților marginalizate impun o serie de măsuri concentrate în vederea realizării OS1 al SDL precum reabilitarea infrastructurii rutiere (la care se adaugă măsurile de creștere a accesibilității și a mobilității prin crearea a 2 pasaje rutiere supraterane, propuse prin SDL Sector 4 2020 - 2024), a trotuarelor și aleilor pietonale, acțiuni de creștere a siguranței rutiere, reabilitarea și extinderea infrastructurii de asigurare a utilităților

Problema 2 (SPAȚII PUBLICE): Spatii publice urbane degradate

Populația marginalizată din zonele identificate dispune de facilități precare destinate utilizării publice precum: suprafețe reduse de spații verzi, lipsa locurilor de joacă amenajate pentru copii sau facilități precare pentru activitățile recreaționale sau de agrement. Zonele'marginalizate sunt preponderent insalubre, iar colectarea deșeurilor menajere este insuficientă.

Deși au mai existat încercări punctuale de rezolvare a curățeniei, problema salubrizării zonelor persistă, fiind necesar un efort conjugat atât din partea serviciului public de salubritate, cât mai ales din partea comunității locale. Măsurile propuse pentru atingerea OS2 al SDL vizează: amenajarea zonelor verzi și a terenurilor abandonate din zonele defavorizate, inclusiv program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonelor marginalizate, cu participarea comunității în parteneriat cu serviciul public de salubrizare pentru ridicarea gunoiului menajer și instalarea de containere, amenajarea de platforme la sol și platforme îngropate pentru colectarea deșeurilor; construirea de spații urbane de recreere și petrecere a timpului liber pentru comunitate, dar și pentru restul municipiului; creșterea securității și siguranței locuitorilor; program de educare și responsabilizare a cetățenilor în ceea ce privește păstrarea curățeniei ’în zonă, colectarea selectivă a deșeurilor și utilizarea infrastructurii și spațiului public; mobilizarea comunității prin acțiuni de implicare civică.

Problema 3 (LOCUIRE): Condiții de locuire precare

Una dintre cele mai comune probleme cu care se confruntă poplația din zonele urbane marginalizate din Sectorul 4 este reprezentată de condițiile precare locuințelor (locuințe degradate), supraaglomerarea spa deșeurilor. Deși în Sectorul 4 a existat o preocupare soluționarea problemei, condițiile de locuire precare și cele mai grave șî urgente nevoi aie populației. Măsurile ț

țiilor de lot^^^Ji^y^ul^ a constanta-’X^u^rit^ punice pentru supraagl^f^rarea^c^ râgș|n printre centru aiurarea de

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Margînalizate din Sectorul 4

locuire sunt cuprinse de 0S3 ai SDL, care vizează reabilitarea în continuare a structurilor existente, a infrastructurii de drumuri, a clădirilor (inclusiv reabilitarea termică a acestora); campanii de informare (ex. pentru consumul de utilități, pentru combaterea segregării rezidențiale), programe de consiliere, finalizarea modernizării infrastructurilor de utilități și a infrastructurii necesare transportului public, multe dintre investițiile realizate până în prezent rezolvând probleme vechi ale infrastructurii sectorului.

Problema 4 (OCUPARE): Nivelul scăzut de ocupare pe pia^a muncii

în zonele urbane margînalizate din Sectorul 4, rata de ocupare a populației este extrem de scăzută, iar dintre cei care lucrează, foarte puțini au un loc de muncă stabil. Dintre cei care au locuri de muncă stabile, cei mai mulți lucrează ca muncitori necalificați. Șansele de a intra pe piața muncii scad din cauza nivelului scăzut de educație, a lipsei calificărilor și pe seama discriminării din partea angajatorilor.

Pentru dezvoltarea resurselor umane și creșterea ratei de ocupare și, implicit, a veniturilor populației din comunitățile margînalizate, trebuie avut în vedere un pachet integrat de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă stabil, care să includă: informarea și consilierea persoanelor, organizarea de cursuri de formare profesională pentru calificări cerute pe piața locală, organizarea de târguri de locuri de muncă, acordarea de subvenții pentru angajarea de persoane vulnerabile, campanii de informare pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor din grupurile margînalizate și combaterea discriminării la locul de muncă, inclusiv la angajare. De asemenea, trebuie sprijinite inițiativele antreprenoriale, inclusiv în contextul economiei sociale, având în vedere că în rândul populației defavorizate există interesul de a dezvolta mici afaceri, dar principalele impedimente invocate se referă la lipsa cunoștințelor și a banilor pentru inițierea unei afaceri. Măsurile vizate sunt cuprinse în OS4 al SDL.

Problema 6 (ACCES LA SERVICII): Accesul redus la servicii

Membrii comunității margînalizate au acces relativ redus la servicii sociale, medicale și educaționale. Măsurile pentru creșterea accesului la servicii educaționale sunt prevăzute de OS5 al SDL și includ: măsuri de îmbunătățire a infrastructurii și a serviciilor de educație pentru toate nivelurile de învățământ, inclusiv pentru îndeplinirea prevederilor legale privind siguranța persoanelor, transportul elevilor, programe de formare profesională, programe tip școală-după-școală, cursuri de alfabetizare și programe tip "a doua șansă", programe de educație și formare antreprenorială/ orientare în carieră, măsuri pentru prevenirea abandonului școlar. Măsurile pentru creșterea accesului la servicii sociale sau medicale sunt prevăzute de OS6 al SDL și includ: înființarea centrelor în care se desfășoară activități destinate populației defavorizate și oferirea de servicii sociale, culturale, comunitare, de agrement si sport, asistență juridică pentru reglementarea actelorreabllitatea/ modernizarea centrelor comunitare integrate șî oferirea de pachete de servicii medico-sociale, campanii de informare, organizarea de caravane medicale, asigurarea accesului persoanelor defavorizate la servicii sociale și îmbunătățirea calității acestora.

Problema 7 (COMUNITATE Șl IMAGINE PUBLICĂ): Lipsa de, coeziune la nivelul comunității și imaginea negativă a zonei.

Percepția generală as'upra zonelor urbane margînalizate analizate, cu precădere populația de etnie romă resimte j precădere în școli/ grădinițe și în momentul angajării sau la

itia zonelor ^ninare, cu

♦ ^**^“^u*^ fenomen^ c

Măsurile posibile pentru atingerea 0S7 al SDL au în vedere implicarea activă șî voluntariat ale membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea, identificarea șî consolidarea de partenerîate pentru soluționarea problemelor comunităților marginalizate, organizarea unor evenimente/ manifestări cultural-artistice și promovarea valorilor interetnice comune.

6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană

în vederea dezvoltării unui transport modern, eficient și accesibil, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 București șî Ilfov, propune proiectul „Reabilitare și extindere rețea drumuri, inclusiv drumuri județene".

Măsura propusă în SDL privind modernizarea străzilor orășenești din teritoriul analizat, este complementară măsurilor de mobilitate urbană propuse în PMUD, de reabilitare a rețelei de drumuri, îmbunătățirea infrastructurii rutiere contribuind la combaterea segregării zonelor marginalizate prin creșterea accesibilității și mobilității locuitorilor din zonele izolate atât către locul de muncă cât și către către instituțiile publice și de interes din zona centrală, dar mai ales către clădirile destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale și recreative, centre/ clădiri sociale, unități medicale, unități de învățământ din aceste zone.

Măsurile din strategie contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective strategice PMUD⁵¹: ACCESIBILITATE (tuturor cetățenilor le sunt oferite opțiuni de transport ce le facilitează accesul la destinații și servicii esențiale), SIGURANȚĂ și SECURITATE (îmbunătățirea siguranței și securității în circulație), MEDIU (reducerea poluării aerului și a zgomotului, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie), EFICIENȚĂ ECONOMICĂ (îmbunătățirea eficienței și a eficacității economice a transportului de persoane și mărfuri) și CALITATEA MEDIULUI URBAN (contribuie la creșterea atractivității și calității mediului urban și a designului urban în beneficiul cetățenilor, al economiei și al societății, în ansamblu).

6.1.3 Contribuția măsurilor la temele secundare FSE

Măsurile avute în vedere în cadrul SDL, contribuie la următoarele teme secundare FSE:

> Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiență

din punct de vedere al utilizării resurselor:

Măsurile care vor avea ca rezultat creșterea eficienței energetice în clădirile din teritoriul SDL, sunt în acord cu ținta stabilită în Strategia Energetică a Municipiului București⁵² privind reducerea consumului energetic cu cel puțin 25% până în anul 2028, față de anul 2008 și vizează: reabilitarea termică (termoizolare anvelopă și modernizare a instalațiilor termice a locuințelor sociale degradate în vederea reducerii pierderilor de căldură și a consumurilor energetice, reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire și apă caldă, reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie, păstrarea valorii arhitecturale, ambientale și de integrare cromatică în mediul urban, respectarea standardelor privind eficiența energetică pentru clădirile nou construite).

> Inovare socială

Intervențiile propuse în cadrul SDL includ măsuri inovative de rezolva a nevoilor sociale ale comunității defavorizate din Sectorul 4: ff

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

o SDL are o dimensiune intens participativă, promovându-se principiile dialogului, comunicării și consultării, concretizată prin crearea de parteneriate relevante pentru soluționarea diverselor probleme cu care se confruntă persoanele aflate în risc de sărăcie și excluziune socială;

o Pe tot parcursul procesului de elaborare a SDL a existat o permanentă implicare și consultare a comunității locale și, în mod special, a populației din ZUM, astfel încât au putut fi identificate soluții inovative, viabile, agreate de către membrii comunității vizate. Astfel, în cadrul Afișului utilizat ca instrument pentru colectarea datelor din teren, locuitorii din ZUM au avut posibilitatea scanării unui cod Q.R, în vederea expunerii principalelor nevoi și probleme, cu scopul identificării celor mal potrivite metode de intervenție, care să reducă decalajele de dezvoltare dintre ZUM-uri și celelalte zone ale Sectorului 4.

o SDL include metode inovative de combatere a discriminării și segregării, respectiv: realizarea de parteneriate cu mass-media locală pentru construirea unui mesaj pozitiv despre zonă, organizarea anuală de ateliere de lucru cu scopul de a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate (cu accent pe persoanele de etnie romă), organizarea anuală manifestări cultural-artistice pentru promovarea valorilor culturale interetnice, cu participarea persoanelor de etnie romă cu scopul de a promova într-un mod interactiv principiul recunoașterii reciproce a valorilor diverselor culturi etc.

o Metode Inovative de prevenire a abandonului școlar: copiii vor participa la activități extra-curriculare și vor beneficia de servicii de de asistență socială, psihologică și juridică. Pentru familii vor fi organizate periodic întâlniri de informare cu privire la importanța educației și la parcursul școlar al copiilor.

o Valorificarea oportunităților locale: vor fi organizate programe de ucenicie la locul de muncă și programe de stagii pentru absolvenți la întreprinderile din localitate, vor fi sprijinite inițiativele antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă.

> Nediscrîminare

Acțiunile integrate țintite către combaterea sărăciei la nivelul comunităților marginalizate vor fi susținute prin campanii de conștientizare și acțiunile specifice pentru creșterea responsabilității sociale și promovarea inițiativelor de voluntariat și a incluziunii active, pentru combaterea tutror formelor de discriminare și promovarea egalității de șanse. Acțiunile care vizează creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, prin promovarea de proiecte integrate (cuprinzând servicii educaționale, sociale, medicale, de locuire etc.) se adresează în mod direct nevoilor specifice ale persoanelor din aceste grupuri, contribuind la o mai bună inserție socio-profesională a acestor persoane și protejarea acestora împotriva discriminării și a abuzurilor la care acestea sunt supuse. Campaniile de conștientizare și acțiunile specifice pentru creșterea responsabilității sociale și promovarea incluziunii active vor contribui la combaterea tuturor forrr^o^'dd^i^ț^ inclusiv a celor pe bază degeri. \

6.1.4 Contribuția măsurilor la temele orizontale

Măsurile din SDL care contribuie la temele orizontale:

Dezvoltare durabilă: SDL are la bază respectarea principiului dezvoltării durabile a comunității marginalizate prin urmărirea unui echilibru între aspectele legate de mediu, coeziune socială și creștere economică.

Vor fi implementate măsuri integrate privind îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a zonelor marginalizate ce vor contribui la promovarea coeziunii sociale prin îmbunătățirea mediului construit și prin activități complexe care vizează ocuparea forței de muncă, creșterea educației, îmbunătățirea asistenței medicale șl a serviciilor sociale, dezvoltare comunitară și siguranță publică. Abordarea integrată va contribui la ameliorarea stării de sănătate a populației, la dezvoltarea comunitară, la integrarea socio-profesională și culturală a comunităților defavorizate. Pentru îmbunătățirea calității mediului înconjurător, în cadrul SDL au fost prevăzute:

o măsuri specifice de reabilitare a spațiilor publice urbane din cadrul ZUM-urilor, cum ar fi: ecologizarea/ salubrizarea/ igienizarea zonei și amenajarea spațiilor verzi, construirea de spații urbane de recreere și petrecere a timpului liber pentru comunitate, dar și pentru restul orașului, amenajare spațiu de joacă pentru copii, care să fie accesat de toată comunitatea;
o eficientizarea energetică;
o campanii de conștientizare și educare a populației cu privîre la protecția mediului și a unui mod de viață sănătos, ceea ce va contribui la integrarea socială a grupurilor vulnerabile.

Egalitate de șanse, non-discriminare, egalitate între femei și bărbați

Toate intervențiile propuse în cadrul SDL promovează egalitatea de șanse, combaterea discriminării pe criterii de origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală și a dificultăților de acces de orice tip și asigurarea accesului egal la serviciile de interes general:

o intervențiile în domeniul educației vor contribui la asigurarea egalității de șanse în ceea ce privește participarea la educație (pre)școlară pentru copiii din zonele marginalizate;
o reîntoarcerea în sistemul de educație al adulților care nu și-au finalizat studiile minime și participarea la programe de formare profesională reduc riscul de discriminare și excludere socială și îmbunătățesc șansele de angajare a adulților cu vârsta de muncă;
o măsurile în domeniul ocupării forței de muncă vor încuraja integrarea pe piața muncii a femeilor și a persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani, având în vedere nivelul mai ridicat al șomajului în rândul acestor categorii de populație.

Acțiunile vizate de SDL includ măsuri de acompaniere și de acordare de sprijin financiar astfel încât să faciliteze integrarea socio-economică, intervențiile fiind orientate către creșterea ocupării, promovarea incluziunii sociale și îmbunătățirea nivelului de educație și competențe și au în vedere minimizarea efectelor negative ale factorilor externi, care duc la persistența inegalităților.

6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale

Din cauza unor factori precum amplasarea geografică periferică în cadroporaguluj^ infrastructura rutieră deteriorată, lipsa/ insuficiența mijloacelor de transport în Sectorul 4

al Municipiului, București sunt separate de restul comunității fiin^uten^a^ de^egregarea rezidențială. Astfel, îmbunătățirea infrastructurii rutiere este p^clpafa s|l care va

contribui la combaterea segregării rezidențiale a accesibilității și mobilității locuitorilor din zonele izolate către instituțiile publice și de interes din zona centrală, dar mai ales către activități educative, culturale și recreative, centre sociale, unități medicale, unități de învățământ. Investițiile propuse în amenajarea spațiului urban degradat, ecologizarea/ salubrizarea/ igienizarea zonelor defavorizate și reabilitarea locuințelor vor contribui la schimbarea imaginii negative a zonelor. Alte măsuri „hard" care vor avea ca efect combaterea segregării rezidențiale au în vedere: amenajarea de spații de joacă pentru copii, dotarea infrastructurii educaționale, crearea unui centru multifuncțional comunitar care va găzdui servicii culturale, agrement și de sport, sociale, construirea de spații urbane de recreere șl petrecere a timpului liber pentru comunitate, dar și pentru restul orașului. Măsurile „hard" sunt completate într-o abordare integrată de măsuri de tip „soft" cum sunt: suport în găsirea unui loc de muncă, care să permită ieșirea din sărăcie și risc de excluziune socială, programe de educație și responsabilizare a locuitorilor pentru păstrarea curățeniei în zonă și utilizarea infrastructurii și spațiului public.

^Vqnza^ o ri n|^ creșterea

Toate intervențiile „soft" propuse în SDL includ acțiuni de integrare în societate a persoanelor din grupurile vulnerabile și de schimbare a atitudinii comunității. Vor fi realizate campanii de informare care vizează desegregarea școlară, programe de instruire a diriginților claselor gimnaziale pentru dezvoltarea abilităților de a promova diversitatea și incluziunea copiilor marginalizați, campanii de combatere a discriminării la locul de muncă și la angajare.

Anual vor fi organizate ateliere de lucru cu scopul de a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate (cu accent pe persoanele de etnie romă), de a îmbunătăți competențele și modalitățile de abordare a acestora de către restul comunității și de a combate stereotipurile și prejudecățile membrilor comunității, în vederea facilitării procesului de desegregare și integrare a grupurilor marginalizate în societate.

Vor fi organizate evenimente/ manifestări cult ural-artistice și ale valorilor interetnice comune, cu participarea persoanelor de etnie romă cu scopul de a promova într-un mod interactiv principiul recunoașterii reciproce a valorilor diverselor culturi, inclusiv elementele culturii rome tradiționale, precum și promovarea unei imagini pozitive a persoanelor marginalizate social.

6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC

Planul de acțiune SDL include un set de activități de construire și întărire a comunității marginalizate, bazate pe participarea voluntară a rezidențllor, respectiv:

> Responsabilizarea cetățenilor în ceea ce privește utilizarea infrastructurii și a spațiului public prin întocmirea și distribuirea de coduri de conduită în parcuri și locuri dejoacă pentru copii. Măsura contribuie la formarea unui comportament unitar, bazat pe respect reciproc și la crearea unor așteptări unitare privind comportamentul în comunitare, la responsabilizarea utilizării spațiilor publice și va fi aplicată prin Implicarea rezidenților în distribuirea regulamentelor și urmărirea aplicării acestora;

> Implicarea activă și voluntariat al membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea. Măsura contribuie la încurajarea rezidenților care formulează o

problemă comunitară prin mijloacele de comunicare disponbile, de a se implica în

soluționarea acesteia. «-

Implicarea sectorului privat este asigurată prin aplicarea măsuriloreferente obiectului specific care vizează sectorul de ocupare, mediul privat fiind implicat în vederea de

ucenicie la locul de muncă șl/sau a programelor de stagii și motifâ-priri acordatea de^sâbvenții

pentru angajatorii care angajează persoane din grupurile vulnera bilej

Societatea civilă va fi implicată în derularea intervențiilor integrate prin implicarea în măsura de organizare anuală de ateliere de lucru cu scopul de a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate (cu accent pe persoanele de etnie romă), de a îmbunătăți competențele și modalitățile de abordare a acestora de către restul comunității și de a combate stereotipurile și prejudecățile membrilor comunității.

Implicarea comunității marginalizate este asigurată pe tot parcursul proiectului, prin planificarea activităților cu caracter intangibil („soft"}/ în special cele de dezvoltare comunitară, de-a lungul întregii perioade de implementare.

Un alt element esențial care contribuie la asigurarea sustenabilității intervenției DLRC se referă la faptul că măsurile propuse vor fi integrate cu intervenții în domeniul combaterii discriminării și promovării multiculturalismului: campanii de informare și conștientizare/ acțiuni specifice în domeniul combaterii discriminării și acțiuni de implicare activă și voluntariat al membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea/ acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de parteneriate.

6.2 Măsuri prioritare
- 6.2.1 Prioritizarea măsurilor

Pentru fiecare din problemele identificate și analizate în capitolul anterior, au fost sintetizate măsurile propuse pentru rezolvarea acestora. De asemenea, pentru asigurarea integrării cu documentele strategice aplicabile teritoriului, au fost luate în considerare și măsurile propuse în acele documente care vizează teritoriul comunității marginalizate din Scetorul 4 Giurgiului -Berceni. Prioritizarea măsurilor s-a realizat printr-un proces de implicare a comunității în stabilirea măsurilor prioritare care a constat în solicitarea punctelor de vedere ale membrilor comunității (inclusiv în cadrul întâlnirii publice dedicate acestui subiect) cu privire la importanța acordată măsurilor propuse. Factorilor de interes local - membri ai comunității, reprezentanți ai autorității publice locale și ai sectorului privat, li s-a solicitat aprecierea fiecărei măsuri din lista celor propuse pentru soluționarea problemelor comunitare, ca fiind de prioritate ridicată, medie sau scăzută. Termenul de realizare a tuturor măsurilor este anul 2027, responsabil de implementarea acestora fiind parteneriatul extins la nivelul teritoriului SDL al comunității Giurgiului-Berceni pentru tot orizontul de implementare a SDL care acoperă perioada 2022-2027, iar resursele financiare implicate vor fi din cadrul programelor PNRR, POR precum șt din bugetul Consiliului Local al Sectorului 4 și alte surse de finanțare. Modalitatea de prioritizare a măsurilor este evidențiată în continuare, alături de corelarea cu obiectivele specifice; denumirea măsurilor este prezentată succint, iar codificarea utilizată este următoarea:

> Măsurile prioritare sunt marcate prin evidențierea/ marcarea textului

> R = prioritate ridicată; M = prioritate medie; S = prioritate scăzută.

Nr. crt.	Obiectiv specific	Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL	& <	ZUM	SP&SC
1.	OS1	Reabilitarea infrastructurii rutiere/ jpcKîsiv infridMucțura adiacentă (trotuare și alei pieton^e) ⁴	R	R	R
2.	OS1	Acțiuni de creștere a siguranței rutiere î 11	M	M	M

I I

I I i *

Nr. crt.	Obiectiv specific	Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL	—i Q.	ZUM	SP&SC
3.	OS1	Reabilitatea și extinderea infrastructurii de asigurare a utilităților	R	R	R
4.	0S1	Lucrări de îmbunătățire a infrastructurii rutiere din Sectorul 4 al Municipiului București prin: Construcția a două pasaje rutiere supraterane (intersecția BId. Metalurgiei - Str. Turnu Măgurele - BId. Alexandru Obregia și în intersecția Șos. Berceni - Str. Srg. Xxx Xxxxxxxx - Str. Turnu Măgurele)	R	M	M
5.	OS2	Dezvoltarea infrastructurii de agrement și de petrecere a timpului liber, inclusiv amenajare locuri de joacă pentru copii	R	R	R
6.	OS2	Măsuri de creștere a cooperării dintre comunitate și serviciul public de salubrizare	R	M	s
7.	OS2	Programe de ecologizare/ salubrizare în ZUM-uri	R	R	M
8.	OS2	Creșterea securității și siguranței cetățenilor prin implementarea de sisteme de supraveghere video, control, acces și monitorizare prin senzori a spațiilor publice, unităților de învățământ, piețelor publice, parcărilor și integrarea acestor date în sistemul de management intern	R	R	R
9.	OS 2	Amenajare platforme la sol și platforme îngropate pentru colectare selectivă a deșeurilor pe raza Sectorului 4	R	R	R
10.	OS 2	Crearea/ Extinderea spațiilor verzi, inclusiv prin acțiuni de implicare civică	R	R	R
11.	OS 2	Identificare terenuri, suprafețe și clădiri degradate, vacante sau neutilîzate și revîtalizarea acestora	R	R	R
12.	OS3	Construcția, reabilitarea și modernizarea locuințelor sociale, inclusiv în parteneriat public-privat	R	R	R
13.	OS 3	Continuarea lucrărilor de reabilitare termică a imobilelor de locuințe din Sectorul 4.al Municipiului București	R	R	R
14.	OS3	Campanii informare privind consumul de utilîăți	M	S	S
15.	OS3	Program de consiliere pentru beneficiarii locuințelor sociale	S	S	S
16.	OS3	Campanii informare - combaterea segregării rezidențiale	M	S	S
17.	OS4	Programe de ucenicie la locul de muncă și stagii	M	s	S
18.	OS4	Subvenții pentru angajatori	M	s	S
19.	OS4	Servicii personalizate pentru înființarea de afaceri	M	s	S
20.	OS4	Dezvoltarea structurilor de economie socjajă	S	s	S
21.	OS4	Campanii.,, de informare - intrarea perenelor defavorizate și combaterea discrimij^rii	R	R	R

Nr. crt.	Obiectiv specific	Masurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriu) SDL	—I o.	ZUM 1_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________	SP&SC
22.	OS4	Suport local pentru susținerea programelor de formare și reconversie	M	M	M
23.	OS4	Sprijin pentru părinți în vederea găsirii unui loc de muncă potrivit competențelor/ studiilor. Suport pentru reintegrare socială	M	R	S
24.	0S4	Creșterea numărului de persoane cu dizabilități integrate pe piața muncii	M	R	S
25.	0S5	îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor de educație pentru toate nivelurile de învățământ inclusiv antepreșcolar	R	R	R
26.	0S5	Asigurarea transportului gratuit la/de ia grădiniță/ școală	S	R	s
27.	0S5	Programe de tip școală după școală/ aftershool	M	R	S
28.	OS5	Cursuri alfabetizare și programe de tip a doua șansă pentru persoanele adulte	R	R	R
29.	OS5	Creearea unor programe de educație și formare antreprenorială / orientare în carieră, destinate liceenilor	M	R	S
30.	OS5	Suport local pentru dezvoltarea de programe de educație si formare privind calificările și abilitățile cerute de industriile și serviciile locale	M	R	S
31.	OS5	Servicii de proiectare și lucrări de modernizare, reabilitare și amenajări obținere aviz ISU pentru unitățile de învățământ preuniversitar	M	R	s
32.	OS5	Lucrări de construire și lucrări de reabilitare, dotare și extindere pentru unitățile de învățământ antepreșcolar și preșcolar în Sectorul 4	R	R	R
33.	OS5	Prevenirea abandonului școlar și acordarea de servicii de consiliere psihologică și socială, sprijinind pregătirea pentru școală	R	R	R
34.	OS6	Reabilitarea/ modernizarea centrelor comunitare integrate și oferirea de pachete de servicii medico-sociale	R	R	R
35.	OS6	Reabilitarea și extinderea clădirilor în care se desfășoară activități sociale, comunitare, agrement, sport	R	R	R
36.	OS6	Servicii sociale, comunitare, agrement și sport, pentru persoane defavorizate	R	R	R
37.	OS6	Acordarea de asistență juridică. pentru reglementarea ^or-.	R	R	R
38.	OS6 .	^Campanii .de informare pentru creșt^ea accesuluf^'¹serviciile sociale, asistență juridică pejpru regîep^^ actelor și combaterea nediscriminării U ( ferS J		R	R

Strategia de Dezvoltare Locala a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

Nr. crt.	Obiectiv specific	Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL	APL	ZUM	SP&SC
39.	OS6	Organizarea unei caravane medicale în zone urbane marginalizate oferind acces la serviciile socio-medicale de bază	R	R	R
40.	OS6	Extinderea numărului de servicii sociale licențiate la nivelul Sectorului 4	R	R	R
41.	OS6	Realizarea de parteneriate cu ONG-urile locale în probleme de asistență socială și integrare socială	R	R	R
42.	OS6	Facilitarea accesului familiilor adulților cu probleme sociale la sistemul de beneficii sociale și la programele guvernamentale de securitate socială și reducere a sărăciei	R	R	R
43.	OS6	Asigurarea și facilitarea accesului persoanelor vârstnice la sistemul de servicii și beneficii sociale	R	R	R
44.	OS7	Evenimente cultu ral-a rtistice și ale valorilor interetnice comune	R	R	R
45.	OS7	Ședințe publice periodice pentru consultarea comunității	R	R	R
46.	OS7	Ateliere de lucru pentru a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate	R	R	R
47.	OS7	Crearea unei aplicații software pentru semnalarea problemelor de către cetățenii din comunitatea marginal izată.	R	R	R
48.	OS7	Continuarea si dezvoltarea activităților cultural artistice la nivel local	R	R	R
49.	OS7	informarea membrilor comunității locale cu privire la efectele marginalizării asupra copiilor	R	R	R
50.	OS7	Dezvoltarea unui program pentru combaterea discriminării șî promovarea bunelor practici în domeniul serviciilor sociale	R	R	R

6.2.2 Abordarea integrată

Planul de acțiune cuprinde un set de măsuri prioritare pentru dezvoltarea teritoriului SDL, respectiv pentru atingerea obiectivului general de reducere până în anul 2027 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în zonele urbane marginalizate ale Sectorul 4 din Munclplului București, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL.

Pornind de ia analiza nevoilor identificate la nivelul comunităților marginalizate, în urma unui larg proces consultativ de implicare a comunității, a autorităților pubHcj„Jpca^ societății civile și a mediului privat, în care au fost identificate și evadate ^b'^meJe și resursele umane, sociale, economice și de mediu din teritoriu, au fost stamiite obiectivele sp^c|fice și lista exhaustivă de măsuri pentru soluționarea problemelor. Lista de/7măsurf pen&u fiecare obiectiv specific, a condus la realizarea Planului de acțiune al SDL, respectiv setul de măsuri care, implementate într-o abordare integrată, să conducă la atingerea obiectivelor asumate în SDL. Planul de acțiune are un caracter integrat la nivelul teritoriului SDL, astfel:

o măsurile propuse pentru rezolvarea unor probleme comune ale populației marginalizate vizează soluționarea nevoilor la nivelul tuturor zonelor SDL afectate, în funcție de gravitatea acestora. De exemplu, măsurile propuse pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire (reabilitarea locuințelor existente) vizează populația din ZUM în care această problemă este considerată vitală;

o acțiunile de amenajare a spațiilor publice degradate, inclusiv programele de ecologizare/ salubrizare a zonelor cu participarea membrilor comunității se vor implementa la nivelul tuturor zonelor marginalizate, având în vedere că lipsa curățeniei este o problemă care afectează toate zonele marginalizate și contribuie la imaginea negativă a acestora;

o măsurile propuse pentru îmbunătățirea nivelului de educație a populației, creșterea ratei de ocupare, creșterea accesului persoanelor defavorizate la servicii, reducerea discriminării și a fenomenului de segregare vizează populația de pe întreg teritoriu SDL afectată de sărăcie și risc de excluziune socială.

Măsurile incluse în Planul de acțiune au un caracter multisectorial, contribuind concomitent la soluționarea mai multor nevoi cu care se confruntă grupul țintă:

o modernizarea infrastructurii rutiere va permite facilitarea accesului în/din zonele marginalizate - Sector Infrastructură, dar în același timp, va contribui la îmbunătățirea accesului la infrastructura de educație (creșe, grădinițe/școală, after-school) și Ea reducerea abandonului școlar - Sector Educație; va permite accesul mai facil la locurile de muncă disponibile în Sectorul 4;

o măsurile privind amenajarea spațiilor publice degradate {zone verzi și terenuri abandonate, locuri de joacă, program de ecologizare) contribuie atât la dezvoltarea funcțională a spațiilor publice - Sector Spații publice urbane, cât șl la asigurarea unor spații de petrecere a timpului liber și chiar la îmbunătățirea stării de sănătate a populației - Sector Acces la servicii, precum și la îmbunătățirea imaginii publice a zonelor marginalizate - Sector Comunitate;

o măsurile privind dezvoltarea resurselor umane și sprijin în găsirea unui loc de muncă - Sector Ocupare, vor permite creșterea nivelului de trai și implicit a condițiilor de locuire - Sector Locuire, reducerea ratei de neparticîpare școlară avînd în vedere că sărăcia este principala cauză a abandonului școlar ~ Sector Educație;

o la atingerea obiectivului specific de îmbunătățire a imaginii publice a zonelor marginalizate -Sector Comunitate, vor contribui măsuri prioritare în rezolvarea unor probleme complementare: campaniile de informare și prevenire a desegregării școlare - Sector Educație, campaniile de conșientizare a desegregării ocupaționale - Sector Ocupațional, programe de educare șî responsabilizare a cetățenilor în ceea ce privește păstrarea curățeniei în zonă - Sector Spații publice urbane.

Pentru soluționarea problemelor comunității vulnerabile^ Planul de acțiune Jpcludș intervenții complementare în infrastructura de tip FEDR și măsuri „soft" de tip FSE:^^

o cu scopul îmbunătățirii accesului la educație al populațieLdefavo^a^ fos^incluse intervenții de îmbunătățire a infrastructurii educaționale de^fFErfRțdâ^^ educațională, inclusiv a școlilor speciale șî măsuri „soft" dâtip FSE^^țki^^ în domeniul educației și combaterii discriminării: sprijin pentru participarea la educație timpurie și învățământ școlar, programe de tip zone prioritare de educație/ școală după școală, cursuri de alfabetizare și programe de tip a doua șansă pentru persoanele adulte, campanii de informare pentru combaterea abandonului școlar;

o creșterea accesului persoanelor din comunitățile defavorizate la servicii se va face prin intervenții de îmbunătățire a infrastructurii de tip FEDR (înființare centru multifuncțional în care se desfășoară activități sociale, comunitare, agrement, sport), concomitent cu intervenții „soft" de tip FSE (oferirea de pachete de servicii medico-sociale, oferirea de pachete de servicii medico-sociale, acordarea de asistență juridică pentru reglementarea actelor);

o restul intervențiilor POR în infrastructură, spații publice urbane și locuire, sunt complementare măsurilor „soft" de tip FSE în domeniul ocupării forței de muncă și combaterii discriminării, precum și intervenției POIDS cu acțiuni integrate în domeniul dezvoltării/ furnizării de servicii (sociale/ medicale/ medico-sociale) și acordării de asistență juridică pentru reglementarea actelor.

Distribuția măsurilor pe zonele din teritoriul SDL:

	Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL (sinteza măsurilor de la secțiunea 6.1.1 priorîtîzate în secțiunea 6.2.1)	Teritoriul SDL	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
1	Reabilitarea infrastructurii rutiere, inclusiv infrastructura adiacentă (trotuare și alei pietonale)	■	■	■	8	a
2	Acțiuni de creștere a siguranței rutiere	■	■	/ a	a	a
3	Reabilitatea și extinderea infrastructurii de asigurare a utilităților	■				a
4	Lucrări de îmbunătățire a infrastructurii rutiere din Sectorul 4 al Municipiului București prin: Construcția a două pasaje rutiere supraterane (intersecția Bld, Metalurgiei - Str. Turnu Măgurele - Bld. Alexandru Obregia și în intersecția Șos. Bercenl - Str. Srg. Xxx Xxxxxxxx - Str. Turnu Măgurele)	■		a	a
5	Dezvoltarea infrastructurii de agrement și de petrecere a timpului liber, inclusiv amenajare locuri de joacă pentru copii	■	■	■	a	a
6	Măsuri de creștere a cooperării dintre comunitate și serviciul public de salubrizare	■
7	Programe de ecologizare/ salubrizare în ZUM-uri	■	■	a	a	a
3	Creșterea securității și siguranței cetățenilor prin implementarea de sisteme de supraveghere video, control, acces și monitorizare prin senzori a spațiilor publice, unităților de învățământ, piețelor publice, parcărilor și integrarea acestor date în sistemul de management intern	■	■	a	a	a
9	Amenajare platforme la sol și platforme îngropate pentru colectare selectivă a deșeurilor pe raza Sectorului 4	■				a
10	Crearea/ Extinderea spațiilor verzi, inclusiv prin acțiuni de implicare qyică	■				a
11	Identificare terenuri, suprafețe și clădiri degradate, vacante sau^neștiilzat^și revitalizarea acestora	■	■	a	a	a
12	Construcția, reabilitarea și modernizarea locuințelor s^alt^indușho^ partener iat public-privat	■		\|

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

	Masurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL (sinteza măsurilor de la secțiunea 6.1.1 prioritizate în secțiunea 6.2.1)	Teritoriul SDL	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
13	Continuarea lucrărilor de reabilitare termică a imobilelor de locuințe din Sectorul 4 al Municipiului București	■	■	■	M	■
14	Campanii informare privind consumul de utiliați	■	■	■	■	■
15	Program de consiliere pentru beneficiarii locuințelor sociale	■
16	Campanii informare - combaterea segregării rezidențiale	■
17	Programe de ucenicie la locul de muncă și stagii	■
18	Subvenții pentru angajatori	a
19	Servicii personalizate pentru înființarea de afaceri	■	■	■	K	■
20	Dezvoltarea structurilor de economie socială	■
21	Campanii de informare - integrarea persoanelor defavorizate și combaterea discriminării pe piața muncii	■	■	■	■	■
22	Suport local pentru susținerea programelor de formare și reconversie	■
23	Sprijin pentru părinți în vederea găsirii unui loc de muncă potrivit competențelor/ studiilor. Suport pentru reintegrare socială	■	■		■	■
24	Creșterea numărului de persoane cu dizabiiități integrate pe piața muncii	■
25	îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor de educație pentru toate nivelurile de învățământ, inclusiv antepreșcolar	■	■	■	■
26	Asigurarea transportului gratuit la/de la grădiniță/ școală	■	■	■	■	■
27	Programe de tip școală după școală/ aftershoo!	■	a	■	■	■
28	Cursuri alfabetizare și programe de tip a doua șansă pentru persoanele adulte	■
29	Creearea unor programe de educație și formare antreprenorială/ orientare în carieră, destinate liceenilor	■
30	Suport local pentru dezvoltarea de programe de educație si formare privind calificările și abilitățile cerute de industriile și serviciile locale	■ ‘
31	Servicii de proiectare și lucrări de modernizare, reabilitare și amenajări obținere aviz ISU pentru unitățile de învățământ preuniversitar	■
32	Lucrări de construire și lucrări de reabilitare, dotare și extindere pentru unitățile de învățământ antepreșcolar și preșcolar în Sectorul 4	■	■	■
33	Prevenirea abandonului școlar și acordarea de servicii de consiliere psihologică și socială, sprijinind pregătirea pentru școală	■	■	■	K	■
34	Reabilitarea/ modernizarea centrelor comunitare integrate și oferirea de pachete de servicii medico-sociale	■
35	Reabilitarea și extinderea clădirilor în care se desfășoară activități sociale, comunitare, agrement, sport	■
36	Servicii sociale, comunitare, agrement și sport, pentru persoane defavorizate	■
37	Acordarea de asistență juridică pentru reglementarea actelor	■
38	Campanii de informare pentru creșterea accesului la serviciile sociale, asistență juridică pentru reglementarea actelor și combaterea nediscriminării	■	■	■		■
39	Organizarea unei caravane medicale în zone urbane marginalizate oferind acces la serviciile socio-medicale de bază __	■
40	Extinderea numărului de servicii sociale licențiate la nivelul	■
41	Realizarea de parteneriate cu ONG-urile locale în probieme^^istență socială ș^ integrare socială	.n

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

	Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL (sinteza măsurilor de la secțiunea 6.1.1 prioritizate în secțiunea 6.2.1)	Teritoriul. SDL	ZUM1	i ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
42	Facilitarea accesului familiilor adulților cu probleme sociale Ia sistemul de beneficii sociale și la programele guvernamentale de securitate socială și reducere a sărăciei	■	■	■	M	■
43	Asigurarea și facilitarea accesului persoanelor vârstnice la sistemul de servicii și beneficii sociale	■
44	Evenimente cultura l-artistice și ale valorilor inter etnice comune	■	■	■	M	■
45	Ședințe publice periodice pentru consultarea comunității	■
46	Ateliere de lucru pentru a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate	■
47	Crearea unei aplicații software pentru semnalarea problemelor de către cetățenii din comunitatea marginalizată	■
48	Continuarea și dezvoltarea activităților cultural artistice la nivel local	■
49	Informarea membrilor comunității locale cu privire la efectele marginallzârii asupra copiilor	■
50	Dezvoltarea unui program pentru combaterea discriminării și promovarea bunelor practici în domeniul serviciilor sociale	■

Distribuția măsurilor pe sectoare și tipuri de investiții

	Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL (sinteza măsurilor de la secțiunea 6.1.1 prioritizate în secțiunea 6.2.1)	v Tangibile (Hard)			■ Intangibile (Soft)
		Infrastructură	Mobilitate urbană	Locuire	Ocupare	rEducație	Sănătate & social ... .	1 întărirea comunității
1	Reabilitarea infrastructurii rutiere, inclusiv infrastructura adiacentă (trotuare și alei pîetonale)		■
2	Acțiuni de creștere a siguranței rutiere		■
3	Reabilltatea și extinderea infrastructurii de asigurare a utilităților	■
4	Lucrări de îmbunătățire a infrastructurii rutiere din Sectorul 4 al Municipiului București prin: Construcția a două pasaje rutiere supraterane (intersecția Bld. Metalurgiei - Str. Turnu Măgurele - Bld. Alexandru Obregia și în intersecția Șos. Bercenî - Str. Srg. Xxx Xxxxxxxx - Str. Turnu Măgurele)		■
5	Dezvoltarea infrastructurii de agrement și de petrecere a timpului liber, inclusiv amenajare locuri de joacă pentru copii	X		■		ll	t /
6	Măsuri de creștere a cooperării dintre comunitate și serviciul public de salubrizare	■
7	Programe de ecologîzare/ salubrizare în ZUM-uri	■					■ * ■	'..•■••tiv V<, ;i ’
8	Creșterea securității și siguranței cetățenilor prin implementarea de sisteme de supraveghere video, control,			■

	Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL (sinteza măsurilor de la secțiunea 6.1.1 prioritizateîn secțiunea 6.2.1)	■ Tangibile (Hard)			■ Intangibile (Soft)
		i Infrastructură	Mobilitate urbană	1 ¹ Locuire 1-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------	Ocupare	j Educație	Sănătate & social	întărirea comunității
	acces și monitorizare prin senzori a spațiilor publice, unităților de învățământ, piețelor publice, parcărilor șt integrarea acestor date în sistemul de management intern
9	Amenajare platforme la sol și platforme îngropate pentru colectare selectivă a deșeurilor pe raza Sectorului 4	■
10	Crearea/ Extinderea spațiilor verzi, inclusiv prin acțiuni de implicare civică			■
11	Identificare terenuri, suprafețe și clădiri degradate, vacante sau neutilizate și revitalizarea acestora			■
12	Construcția, reabilitarea și modernizarea locuințelor sociale, inclusiv în parteneriat public-privat						■
13	Continuarea lucrărilor de reabilitare termică a imobilelor de locuințe din Sectorul 4 al Municipiului București			■
14	Campanii informare privind consumul de utiliăți							■
15	Program de consiliere pentru beneficiarii locuințelor sociale							■
16	Campanii informare - combaterea segregării rezidențiale							■
17	Programe de ucenicie la locul de muncă și stagii				■
18	Subvenții pentru angajatori				■
19	Servicii personalizate pentru înființarea de afaceri				*
20	Dezvoltarea structurilor de economie socială				■
21	Campanii de informare - integrarea persoanelor defavorizate și combaterea discriminării pe piața muncii							■
22	Suport local pentru susținerea programelor de formare și reconversie				■
23	Sprijin pentru părinți în vederea găsirii unui loc de muncă potrivit competențelor/ studiilor. Suport pentru reintegrare socială				■
24	Creșterea numărului de persoane cu dizabilități integrate pe piața muncii				■
25	îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor de educație pentru toate nivelurile de învățământ, inclusiv antepreșcolar					■
26	Asigurarea transportului gratuit la/de la grădiniță/ școală					■
27	Programe de tip școală după școală/ aftershool					■
28	Cursuri alfabetizare și programe de tip a doua șansă pentru persoanele adulte					■
29	Creearea unor programe de educație și formare - antreprenorială / orientare în carieră, destinate liceenilor		< ,1 A >			■
30	Suport local pentru dezvoltarea de programe de educație,^ formare privind calificările și abilitățile cerute de industriile și serviciile locale g _;					■

	Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL (sinteza măsurilor de la secțiunea 6.1.1 prioritizate în secțiunea 6.2.1)	■ Tangibile (Hard}			■ Intangibile (soA)
		Infrastructură	Mobilitate urbană	Locuire	Ocupare	Educație	Sănătate & social	întărirea comunității
31	Servicii de proiectare și lucrări de modernizare, reabilitare și amenajări obținere aviz ISU pentru unitățile de învățământ preuniversitar					■
32	Lucrări de construire și lucrări de reabilitare, dotare șl extindere pentru unitățile de învățământ antepreșcolar și preșcolar în Sectorul 4					■
33	Prevenirea abandonului școlar și acordarea de servicii de consiliere psihologică și socială, sprijinind pregătirea pentru școală					■
34	Reabilitarea/ modernizarea centrelor comunitare integrate și oferirea de pachete de servicii medico-sociale						■
35	Reabilitarea și extinderea clădirilor în care se desfășoară activități sociale, comunitare, agrement, sport						■
36	Servicii sociale, comunitare, agrement și sport, pentru persoane defavorizate						■
37	Acordarea de asistență juridică pentru reglementarea actelor						■
38	Campanii de informare pentru creșterea accesului la serviciile sociale, asistență juridică pentru reglementarea actelor și combaterea nediscriminării						■
39	Organizarea unei caravane medicale în zone urbane marginalizate oferind acces la serviciile socio-medicale de bază						■
40	Extinderea numărului de servicii sociale licențiate la nivelul Sectorului 4						■
41	Realizarea de parteneriate cu ONG-urile locale în probleme de asistență socială și integrare socială						■
42	Facilitarea accesului familiilor adulților cu probleme sociale la sistemul de beneficii sociale și la programele guvernamentale de securitate socială și reducere a sărăciei						■
43	Asigurarea și facilitarea accesului persoanelor vârstnice la sistemul de servicii și beneficii sociale						■
44	Evenimente cultural-artistice și ale valorilor interetnice comune							■
45	Ședințe publice periodice pentru consultarea comunității							■
46	Ateliere de lucru pentru a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate	<			cir			■
47	Crearea unei aplicații software pentru semnalarea problemelor de către cetățenii din comunitatea marginalizată		/					■
48	Continuarea si dezvoltarea activităților cultural artistice la nivel local			• 6		--t---	a $	■

	Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL (sinteza măsurilor de la secțiunea 6.1.1 prioritizateîn secțiunea 6.2.1)	■ Tangibile (Hard)			■ Intangibile (Soft)
		Infrastructură	Mobilitate urbană	Locuire	Ocupare	Educație	Sănătate & social	întărirea comunității
49	Informarea membrilor comunității locale cu privire la efectele marginali zării asupra copiilor							■
50	Dezvoltarea unui program pentru combaterea discriminării și promovarea bunelor practici în domeniul serviciilor sociale							■

6.3 Lista indicativă de intervenții

Lista indicativă de intervenții pentru finanțarea măsurilor din Planul de acțiune al SDL și în baza căreia se vor dezvolta viitoarele proiecte POR, POIDS, POEO, PNRR etc. care răspund nevoilor de dezvoltare identificate pentru soluționarea problemelor zonelor urbane margînalizate vizate prin SDL:

1. Intervenție POR în infrastructură: OS1 Infrastructură

acțiuni destinate infrastructurii rutiere în scopul decongestionării traficului;

✓ construirea/ extinderea/ modernizarea/ infrastructurii de piste/ trasee pentru biciclete și modernizarea/ extinderea traseelor pietonaie;

2. Intervenție POR în vederea dezvoltării funcționale a spațiilor publice urbane OS2 Spații publice urbane

✓ crearea/ extinderea/ modernizarea infrastructurilor verzi;
✓ îmbunătățirea mediului urban prin regenerarea spațiilor publice;

3. Intervenție din surse proprii în vederea dezvoltării funcționale a spațiilor publice urbane OS2 Spații publice urbane

✓ educarea și responsabilizarea populației privind păstrarea curățeniei în zonă și utilizarea infrastructurii și spațiului public;

4.

5.

6.

Intervenție POR în vederea îmbunătățirii condițiilor de locuire: OS3 Locuire

✓ creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale;

Intervenție PNRR în vederea îmbunătățirii condițiilor de locuire: 0S3 Locuire

S creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale pentru comunități expuse riscului de sărăcie și excluziune socială (izolarea termică a anvelopei și părților vitrate ale clădiri, reabilitarea și modernizarea sistemelor de încălzire, rețelelor și instalațiilor clădirii, reabilitarea șrmotfewiarșă sistemului de iluminat și de management energetic al clădirii etc.^x * * *

Intervenție POEO în vederea creșterii ocupării locuitorilor din ^^iiri^tîle defavorizate OS4Ocupare

f înființarea întreprinderilor sociale de inserție, pentru susținerea tinerilor, cu accent pe tineri NEET, inactivi, șomeri și șomeri de lungă durată;

furnizarea de pachete prestabilite de măsuri de ocupare, în vederea integrării socioprofesionale a persoanelor din grupuri dezavantajate pe piața muncii;

7. Intervenție POR în infrastructura de educație: OS5 Educație

crearea și modernizarea de infrastructuri educaționale pentru învățământul timpuriu, primar și secundar, profesional și tehnic, superior;

8. Intervenție POEO în infrastructura de educație: OS5 Educație

S promovarea accesului egal la educație șî formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora;

f prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională;
✓ facilitarea transportului elevilor către/ de la unitățile școlare;
✓ programe de informare și conștientizare privind participarea la educație, educația încluzivă;

dezvoltarea și extinderea Programului „A doua șansă" (ADS);

S măsuri de prevenire și combatere a abandonului universitar pentru grupurile dezavantajate;

9. Intervenție POR în vederea creșterii accesului la servicii a comunității defavorizate OS6 Acces la servicii

/ dezvoltarea infrastructurilor de agrement, petrecere a timpului liber, sport și interacțiune socială în zonele urbane;

conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și a infrastructurilor destinate activităților culturale în zonele urbane;

10. Intervenție POIDSÎn vederea creșterii accesului la servicii a comunității defavorizate OS6 Acces Ia servicii

dezvoltarea infrastrucurii pentru locuințe sociale;

J dezvoltarea serviciilor suport pentru ocupare, dezvoltarea serviciilor de educație'șî îngijire copii, dezvoltarea serviciilor sociale în GAL-urile urbane;

11. Intervenție din surse proprii în vederea promovării multiculturalismului și^comț^atei^ discriminării OS7 Comunitate și imagine publică.

7. Monitorizare și evaluare

7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă

Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 este responsabilă de reușita implementării SDL. Monitorizarea și evaluarea sunt instrumente de management importante pentru planificarea și implementarea strategiei. Monitorizarea și evaluarea oferă informații pentru a planifica eficient activitățile, pentru alocarea rațională a resurselor, estimarea eficienței fondurilor alocate, impactul activităților finanțate și asigurarea durabilității.

Monitorizarea este procesul de colectare periodică și analiză a informației, cu scopul de fundamenta procesul de luare a deciziei de către cei abilitați, asigurând transparența în luarea deciziei și furnizând o bază pentru viitoarele acțiuni de evaluare.

Monitorizarea permite supravegherea implementării strategiei oferind posibilitatea revizuirii periodice a planificării strategice, actualizării și corectării termenilor avuți în vedere la momentul planificării, dar și anticiparea eventualelor probleme prin efectuarea de corecții și ajustări.

Procesul de monitorizare implică următoarele resurse, documente și instrumente:

> Procedura de monitorizare și evaluare - reprezintă descrierea detaliată a procesului de monitorizare, fiind liantul care agregă celelalte instrumente de monitorizare.
> Inventarul indicatorilor - lista cu indicatorii care se folosesc la monitorizarea implementării strategiei.
> Tabloul de bord - este un format tabelar derivat din Planul de Acțiune al SDL. în funcție de nivelul de analiză, va conține ca rubricație: Obiectivul, Stadiul realizare sau valoarea curentă a indicatorului; Indicatorii} pentru măsurare obiectiv; Responsabilul pentru realizarea obiectivului; Termenul de realizare a obiectivului.
> Reuniunile transversale - sunt reuniuni între top-managementul DGASPC Sector 4 și personalul implicat în implementarea strategiei, responsabili cu realizarea obiectivelor și a acțiunilor.
> Calendarul de monitorizare - se stabilesc datele Ia care urmează să fie înregistrate valorile indicatorilor și elaborarea rapoartelor de monitorizare șî/sau reuniunile transversale.
> Rapoartele periodice - sunt descrieri sintetice ale stadiului în care se află procesul de implementare a strategiei.

Procesul de monitorizare implică și primirea unei reacții din partea comunității vizate de Strategia de Dezvoltare Locală, cu precădere comunitatea marginalizată - ca formă de supraveghere publică a modului în care SDL este implementată. Astfel, la nivelul DGASPC Sector 4 este necar un instrument prin care să fie monitorizată implementarea SDL, cu ajutorul comunității.

Monitorizarea furnizează informația necesară evaluării, așadar următoarea etapă a procesului de monitorizare este Evaluarea strategiei de dezvoltare locală. Evaluarea se referă la aprecierea activităților și rezultatelor implementării SDL, utilizând informațiile obținute pe parcursul monitorizării, pentru determinarea nivelului de atingere a obiectivelor. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei și a eficienței acesteia. în acest sens, vor fi utilizate următoarele tipuri de evaluare:

> Evaluarea anuală - pe baza rapoartelor anuale de monitorizare*

> Evaluarea intermediară - pentru a introduce schimbările n^cesai situația o impune; ii.

tihni Ie corective, dacă

k k k k

k li i

I k k

i i

I I i I

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

> Organizarea de întâlniri anuale-cu participarea personalului DGSPC Sector 4, a partenerilor locali, reprezentanți ai beneficiarilor și ai comunității, în care vor fi comunicate și evaluate rezultatele implementării SDL. De asemenea, se vor prezenta măsurile luate pentru soluționarea mesajelor primite din partea comunității implicate în activitatea de monitorizare a strategiei;
> Evaluarea finală (la finalizarea implementării SDL) - cu participarea tuturor factorilor interesați, pentru a urmări măsura în care au fost realizate obiectivele;
> Evaluarea ex-post - activitate menită să identifice efectele pe termen lung și sustenabilîtatea efectelor pozitive ale intervenției DLRC.

Suplimentar, față de indicatorii propuși pentru prioritățile finanțate, sistemul de monitorizare și evaluare de la nivelul DGASPC Sector 4 va avea în vedere dezvoltarea de indicatori specifici pentru fazele implementării SDL după cum urmează:

> Lansarea apelurilor de propuneri de proiecte și evaluarea și selecția proiectelor;

indicatori: număr de apeluri de propuneri lansate, număr de sesiuni de evaluare, număr de proiecte aprobate pentru finanțare, număr de acțiuni de animare a teritoriului etc.

> Monitorizarea și evaluarea implementării proiectelor finanțate;

indicatori: rapoarte aprobate de Consiliul Director, nivelul de contractare și de plată etc.

7.2 . Evaluarea de impact

Indicatorii de rezultat (outcome) folosiți pentru măsurarea atingerii obiectivelor SDL sunt prezentați în tabelul următor. Măsurarea acestora se va realiza prin verificarea rezultatelor proiectelor implementate de beneficiarii selectați în urma apelurilor de propuneri de proiecte și prin reluarea studiului de referință Ia nivelul teritoriului SDL.

INDICATORI DE REZULTAT	UM	Nivel de bază	An de bază	Țintă 2027
OBIECTIV GENERAL
Reducerea ratei sărăciei în rândul rezidenților din zonele urbane marginalizate	%	100%	2021	80%
Obiectiv specific 1 (INFRASTRUCTURĂ)
Străzi modernizate	străzi	0	2021	4
Persoane care vor avea acces la drumuri pavate/asfaltate prin SDL	persoane	0	2021	2.000
Persoane care vor avea acces la infrastructura apă-canal	persoane	0	2021	100
Obiectiv specific 2 (SPAȚII PUBLICE URBANE)
Nr. de spații urbane de recreere și petrecere a timpului liber pentru comunitate, create	spații	0	2021	1
Nr. de spați[,de-joacă pentru copii nou create	spații	0	2021	2
Nr. cambii Ife^e^nsabilizare a cetățenilor în . ... r ceea de privește-^ilizar^a infrastructurii și spațiului	A %	0	2021	4
/ $ Obiectiv specific 3 (LOCUIRE)
Nr.	unități	0	2021	40

INDICATORI DE REZULTAT	UM	Nivel de bază	An de baza	Țintă 2027
Nr. campanii de responsabilizare a cetățenilor în ceea ce privește utilizarea locuințelor sociale	persoane	0	2021	6
Obiectiv specific 4 (OCUPARE)
Persoane care beneficiază de măsuri integrate de ocupare	persoane	0	2021	300
Persoane care participă la cursuri de calificare	persoane	0	2021	100
Persoane careîși găsesc un loc de muncă, inclusiv care desfășoară activități Independente	persoane	0	2021	80
Nr. de târguri de locuri de munca organizate pentru grupuri vulnerabile	târg	0	2021	4
Nr. campanii de informare și conștientizare pentru nediscriminare pe piața muncii	persoane	0	2021	6
Obiectiv specific 5 (	:ducație)
Număr de creșe/ grădinițe înființate	unități	0	2021	1
Număr de școli reabilitate/ modernizate	școli	0	2021	4
Scăderea procentului de copii care nu au fost înscriși la școală sau la grădiniță	%	1,5%	2021	0,5%
Persoane care participă la programe de tip „A doua șansă"	persoane	0	2021	20
Nr. campanii de informare privind desegregarea școlară și combaterea abandonului școlar	persoane	0	2021	4
Obiectiv specific 6 (ACCES LA SERVICII)
Nr. persoane din comunitățile marginalizate care beneficiază de servicii sociale	persoane	0	2021	600
Nr. campanii de informare care vizează creșterea accesului la serviciilor sociale și combaterea nediscriminării	campanii	0	2021	4
Obiectiv specific 7 (COMUNITATE Și IMAGINE PUBLICĂ)
Nr. de voluntari din comunitate implicați în acțiuni pentru atingerea unor obiective comunitare	Persoane	0	2021	100
Nr. parteneriate încheiate pentru soluționarea problemelor comunităților marginalizate	Parteneriate	0	2021	1
Ateliere de lucru în scopul de a schimba atitudinea socială privind grupurile marginalizate	ateliere de lucru	0	2021	4
Nr. articole in mass media locală care transmit un mesaj pozitiv despre zonă și transformarea acesteia	parteneriate	0	2021	12
Aplicație software pentru semnala^eg p^^lem^loj^ • de către cetățenii din comunității mar^ăKi§tĂ ²¹	\ aplicație V	0	2021	1
Acțiuni de instruire a dirigințilorclaselor ^i)'ă\|i^e pentru dezvoltarea abilităților	5 . . $ acțiuni	0	2021	⁶

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

INDICATORI DE REZULTAT	UM	Nivel de bază	An de bază	Țintă 2027
diversitatea și incluziunea copiilor marginalizați, inclusiv a copiilor de etnie romă
Nr. ședințe publice pentru a informa și^-consuita comunitatea cu privire la actlvits^dfestâșftațeîn zonă, rezultatele și problemelefegăVe^^cestea^:	ședințe	0	2021	6

ÎO

8. Planul financiar

TPURI DE INTERVENȚII	DURATA (ANI)	POR (EUR) (FEDR + cofinanțare națională)	PNRR (EUR)	POIDS (EUR) (FSE + cofinanțare națională)	ALTE FONDURI (EUR)	COST TOTAL ESTIMAT (EUR)
0S1: „Dezvoltarea infrastructurii de bază din zonele urbane marginalizate ale Sectorului 4 al Municipiului București”	5 ani	16.000.000		0	6.123	16.006.123
11 - Intervenție POR în infrastructură: acțiuni destinate infrastructurii rutiere în scopul decongestionării traficului; > construirea/ extinderea/ modernizarea/ infrastructurii de piste/ trasee pentru biciclete și modernizarea/ extinderea traseelor pîetonale;	5 ani	16.000.000		0	6.123	16.006.123
OS2: „Dezvoltarea funcțională a spațiilor publice urbane pentru îmbunătățirea calității vieții în folosul unei comunități responsabile"	5 ani	12.600.000			100.000	12.800.00
12 - Intervenție POR în vederea dezvoltării funcționale a spațiilor publice urbane: > crearea/ extinderea/ modernizarea infrastructurilor verzi; îmbunătățirea mediului urban prin regenerarea spațiilor publice;	5 ani	12.600.000			100.000	12.700.00
13 - Intervenție din surse proprii în vederea dezvoltării funcționale a spațiilor publice urbane: > educarea și responsabîlizarea populației privind păstrarea curățeniei în zonă și utilizarea infrastructurii și spațiului public	5 ani	X* te	> * 'A	K	100.000	100.000

0 w

B B P

I I

B P P P P P P P I I P I I

TPURI DE INTERVENȚII	DURATA (ANI)	POR (EUR) (FEDR + cofinanțare națională)	PNRR (EUR)	POIDS (EUR) (FSE + cofinanțare națională)	ALTE FONDURI (EUR)	COST TOTAL ESTIMAT (EUR)
0S3: „îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială”	5 ani	70,000.000	70.000.000	0	200.000	140.200.000
14 - POR în vederea îmbunătățirii condițiilor de locuire: > creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale;	5 ani	70.000.000			100.000	70.100.000
15 - PNRR în vederea îmbunătățirii condițiilor de locuire: > creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale muitlfamiliale pentru comunități expuse riscului de sărăcie și excluziune socială;	5 ani		70.000.000		100.000	70.100.000
OS4: „Dezvoltarea resurselor umane și creșterea ocupării"	Bani	0		1.125.000	0	1.125.000
15 • Intervenție POEO în vederea creșterii ocupării locuitorilor din comunitățile defavorizate > înființarea întreprinderilor sociale de inserție, pentru susținerea tinerilor, cu accent pe tineri NEET, inactivi, șomeri și șomeri de lungă durată; > furnizarea de pachete prestabilite de măsuri de ocupare, în vederea integrării socîoprofesionale a persoanelor din grupuri dezavantajate pe piața muncii;	5 ani			1.125.000	0 -J -ta C w	1.125.000 « Rn;<
OSS: „îmbunătățirea nivelului de educație a populației din comunitățile marginalizate”		35.000.000	4 35.000.000	500.000	100.000	70.600.000
17 - Intervenție POR în infrastructura de educație:	5 ani	35.000.000	35.000.000		100.000	70.100.000

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

TPURI DE INTERVENȚII	DURATA (ANI)	POR (EUR) (FEDR + cofinanțare națională)	PNRR(EUR)	POIDS (EUR) (FSE + cofinanțare națională)	ALTE FONDURI (EUR)	COSTTOTAL ESTIMAT (EUR)
crearea și modernizarea de infrastructuri educaționale pentru învățământul timpuriu, primar și secundar, profesional și tehnic, superior;
18 - Intervenție POEO în infrastructura de educație: > promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora; > prevenirea părăsirii timpurii a școlii șî creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională; > facilitarea transportului elevilor către/ de la unitățile școlare; > programe de informare și conștientizare privind participarea la educație, educația induzivă; > dezvoltarea și extinderea Programului „A doua șansă" (ADS); > măsuri de prevenire și combatere a abandonului universitar pentru grupurile dezavantajate;	5 ani			500.000		500.000
OS6: „Creșterea accesului persoanelor din comunitățile defavorizate la servicii medicale, sociale, comunitare, agrement și sport¹*		500.000		500.000	50.000	540.000
19 - Intervenție POR în vederea creșterii accesului Ia servicii a comunității defavorizate > dezvoltarea infrastructurilor de agrement, petrecere a timpului liber, sport și	5 ani	300.000	'V 11 s<l	• W \ ■ ¹ V V* <<	;; 20.000 4 j! J	320.000

TPURI DE INTERVENȚII	DURATA (ANI)	POR (EUR) (FEDR + cofinanțare națională)	PNRR (EUR)	POIDS (EUR) (FSE + cofinanțare națională)	ALTE FONDURI (EUR)	COST TOTAL ESTIMAT (EUR)
interacțiune socială în zonele urbane; > conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și a infrastructurilor destinate activităților culturale în zonele urbane;					W	î2i j
110 - Intervenție POIDS în vederea creșterii accesului la servicii a comunității defavorizate > dezvoltarea infrastrucurii pentru locuințe sociale; > dezvoltarea serviciilor suport pentru ocupare, dezvoltarea serviciilor de educație și îngijire copii, dezvoltarea serviciilor sociale în GAL-urîle urbane;	5 ani			200.000	20.000	ev» _t 220.000
OS7: „Promovarea spiritului comunitar, a înțelegerii reciproce precum și prevenirea și combaterea discriminării"		0		0	25.000	25.000
111 - Intervenție din surse proprii pentru îmbunătățirea Imaginii publice șj combaterea discriminării	5 ani				25.000	25.000
TOTALSDL		134.100.000	105.000.000	2.125.000	481.123	228.496.123

9. Lista de anexe ale SDL

ANEXAI: Planul cu delimitarea teritoriului vizat de SDL, pe modelul PUG, și fotografii relevante din zonele marginalizate vizate

ANEXA 2: Studiul de referință și analiza diagnostic a Teritoriului SDL Giurgîuluî-Berceni

ANEXA 3: Metodologia de cercetare folosită în Studiul de referință

ANEXA 4: Metodologia și instrumentele de cercetare (chestionarul/chestionarele șî ghidările de interviu ri/focus grup) folosite în Studiul de referință

ANEXA 5: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință, în format .XLSX (Excel)

I 1

i i

I l l

ELABORATOR

RomActiv

WSs ~ R11 c; • n m ' C ta ri < 11 i i! * f;

ot i

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LO(S^^^

A COMUNITĂȚII MARGINALIZATE *

DIN SECTORUL 4 GIURGIULUI-BERCENI

STUDIUL DE REFERINȚĂ SI ANALIZA DIAGNOSTIC f 9

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

Cuprins

Introducere.......................

1. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC

1.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL................................................................

1.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului

1,1.2 Principalele caracteristici geografice

1.1.3 Patrimoniul natural

1.1.4 Patrimoniul arhitectural și cultural

1.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)

1.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL

1.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate

1.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL

1.3.1 Populația și caracteristicile demografice

1.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială

1.3.3 . Locuire și acces la utilități

1.3.4 Accesul la instituții și servicii publice

1.3.5 . Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM

1.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL

1.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL.............,

2. Analiza SWOT

Dimensiune: Poziționarea geografică:

Dimensiune: Populația și caracteristicile demografice:........................................................

Dimensiune: Ocuparea, mediul de afaceri la nivel local și protecția socială:.......................

Dimensiune: Educația:..........................................................................................................

Dimensiune: Locuirea și accesul la utilități:..........................................................................

Dimensiune: Accesul la instituții și servicii publice (în principal servicii sociale, medicale/ medico-soclale):....................................................................................................................

Dimensiune: Organizarea si coeziunea comunității si relațiile cu„exteriorul:......................

Dimensiune: Proiecte desfășurate anterior in zona:.........................................

..60

Introducere

Studiul de referință este reprezentativ, din punct de vedere statistic, la nivelul locuințelor din teritoriul SDL, cu un număr suficient de mare de cazuri, astfel încât să permită o analiză a fiecărei zone distincte delimitate în teritoriul SDL. Unitatea de cercetare a fost locuința, înțeleasă ca spațiul locuit de una sau mai multe persoane membrii ai familiei sau ai grupului care locuiesc împreună. Astfel, au fost validate 729 chestionare aplicate pe unitatea de cercetare, pe un eșantion multistrațifîcat aleatoriu, structurat pe a) aria de cercetare (au fost stabilite 9 arii de aplicare echilibrate din punct de vedere al suprafeței) și b) tipul locuinței (casă sau bloc), fiind utilizat un pas statistic diferit pentru fiecare categorie. Au fost colectate date valide pentru 1.910 persoane locuitori ai locuințelor investigate.

în vederea colectării datelor și analizării acestora, au fost utilizate mai multe tipuri de instrumente (chestionare pentru culegerea datelor, utilizate în teren, întâlniri, dezbateri cu focusgrupuri, consultări publice, ancheta și analize secundare ale datelor și documentelor) și o agendă prestabilită de lucru pe teren, după cum urmează: chestionare pentru culegerea datelor,întâlniri de lucru, vizite în teren, interviuri, consultări publice, discuții de grup sau focusgrupuri.

Astfel, a fost utilizat un mix de metode, atât cantitative, cât și calitative, pentru a avea acces Ia o varietate de informații, experiențe, atitudini și percepții de la locuitorii și cu privire la zonele investigate.

1. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC

Potrivit Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România, la nivelul Sectorului 4 al Municipiului București, în anul 2011, dintr-un total de 287.828 locuitori, 7,39% reprezintă populație în zone dezavantajate pe locuire, 0,74% populație în zone dezavantajate p^cu(&r£'§;62% populație în zone dezavantajate pe capital uman și 0,45% populație în zone n^rginalizcefași document arată că la nivelul Sectorului 4, autoritățile locale au declarat două&^ujYjtXîr^ una în

Vest, cu un număr estimativ de 527 locuitori și una în Sud, cu un De asemenea, comunitatea marginalizată din Sudul Sectorului 4 este amplasată într-o zonă de tip ghetou în foste colonii de muncitori.

Teritoriul SDL se află în partea de Sud a Sectorului 4, învecinandu-se la Vest cu Sectorul 5, la Est cu Parcul Natural Văcărești, continuându-se spre Sud cu teritoriul GAL Gândim și Acționăm Local în Sectorul 4. Acesta acoperă zone urbane intens construite în anii '60 - '70, cu cele mai multe blocuri de patru, opt și zece etaje, cunoscute sub numele de Piața Progresu, Reșița, Găzarului, Berceni Metalurgiei, Cultural, Olteniței și câteva zone de case care altădată se aflau spre ieșirea din București.

Teritoriul SDL delimitat îndeplinește cumulativ următoarele cerințe:

a. cerințe privind dimensiunea teritoriului vizat

> aparține unui municipiu cu peste 20.000 locuitori,în Sectorul 4 având domiciliul o populație de 287.828⁵³ persoane;
> vizează o populație de 143.703 persoane⁵⁴ cuprinsă între 10.000 și 150.000 de locuitori (conform Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, art. 33 alin 6).

b. cerințe privind coerența specifică DLRC

> vizează 6 zone urbane coerente din punct de vedere economic, social și fizic, prin coerență înțelegându-se „funcționalitatea” acestora în sensul susținerii obiectivelor strategiei.

Teritoriul vizat de Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității marginalizate Giurgiului-Berceni din Sectorul 4 este format din patru zone urbane marginalizate și două zone funcționale aflate în proximitatea zonelor urbane marginalizate, asigurând un caracter unitar și funcțional din punct de vedere social, economic, demografic teritoriului.

Cele patru zone urbane marginalizate sunt identificate și demonstrate în cadrul prezentului Studiu de referință și Analiza diagnostic la nivelul teritoriului SDL. Una dintre acestea (ZUM 4} include și o zonă identificată de „Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România", respectiv cea localizată pe strada Giovanni Boccaccio.

1.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL

Teritoriul delimitat este parte a Sectorului 4 al Municipiului București. Sectorul 4 este situat în partea de Sud a capitalei, având o suprafață de 32 km⁵⁴ din totalul de 228 km⁵⁴ cât reprezintă suprafața Bucureștiuluî și o populație de 287.828, dintre care⁵⁵ 202.076 sunt adulțî, 40.121 sunt bătrâni și restul copii și școlari, reprezentând 15,58% din populația Bucureștiuluî. Populația la nivel de sector este preponderent feminină (154.087 de persoane), această categorie cuprinzând peste 30.000 de femei divorțate sau văduve față de media bărbaților de aproximativ 9.000 de persoane

din aceleași categorii.

le pe^grdp^ de varsta, sexe.

Potrivit datelor privind etnia, peste 88% dintre lăcuitori sunt români, minoritatea roma numărând aproximativ 2.204 de persoane, luate în calcul în urma autodeclarării.

După nivelul de educație, sunt peste 16.457 de persoane care au doar 8 clase finalizate, la care se adaugă 2.147 persoane care nu au frecventat deloc cursuri și 404 sunt analfabeți, 13% din populație nu are un nivel de pregătire redus și foarte redus până la analfabeți.

Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România la nivelul Sectorului 4 există 21.267 de persoane încadrate pe mapa dezavantajată de locuire din care 308 romi; un număr de 2.122 de persoane încadrate pe mapa dezavantajată de ocupare, din care 80 romi; un număr de 10.423 de persoane încadrate pe mapa dezavantajata de capital uman, din care 385 romi; un număr de 1.284 de persoane încadrate pe mapa marginalizata, din care 118 romi.

în Sectorul 4 sunt menționate 4 zone urbane marginalizate, astfel;

Figura 1 Zone Urbane Marginalizate Sector 4

Județ	SIRSUP	SIRUTA	Denumire localitate	Pop. rec. 2011	Cod mapă recensământ	Tip marginalîzare/ dezavantajare	Populație mapă	Nr. pers, etnie romă/ mapă
Municipiul București	179132	179178	MUNICIPIUL BUCUREȘTI	1883425	1791780209	Mapă marginalizata	101	23
Municipiul București	179132	179178	MUNICIPIUL BUCUREȘTI	1883425	1791780370	Mapă marginalizata	157	i>
Municipiul București	179132	179178	MUNICIPIUL BUCUREȘTI	1883425	1791781012	Mapă marginalizata	291	51
Municipiul București	179132	179178	MUNICIPIUL BUCUREȘTI	1883425	1791781014	Mapă marginalizata	735	44

Sursa: Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România

Dintre acestea, cea aferentă mapei 1791780370 se află în interiorul teritoriului SDL al comunității marginalizate Giurgiului-Berceni.

1.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului

Suprafața teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității marginalizate Giurgiului - Bercenî este delimitată de un perimetru format din străzi, bulevarde și șosele, în cea mai mare parte urmărind un traseu delimitat de intersecțiile mari ale cartierului.

Soldat Mincă Dumitru, cu Strada.Prașilei și cu Strada Peroni pâra care se continuă până la Strada Podul înalt, apoi pe Strada PqHi

înni B^ccaccio, pe [Straț^Melinești,

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

continuându-se pe aceasta apoi pe Strada Priboiului și pe Strada Rămășagului până la Strada Drumul Găzarului, continuând pe Strada Drumul Găzarului până la intersecția cu Șoseaua Giurgiului, unde perimetrul se închide.

Prin Studiul de referință și Analiză diagnostic a nevoilor și problemelor populației din zonele din teritoriul SDL (în special a ZUM) s-au identificat 4 zone urbane marginalizate (ZUM) și 2 zone funcționale (ZF), una în partea de Sud a treitoriului (Grand Arena) și una în partea de Vest (Găzarului), astfel:

ZUM 1 Reșița - Giurgiului are următoarea delimitare: Vest-Șoseaua Giurgiului, Nord -Str. Drumul Găzarului, Str. Izvorul Rece, Est-Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Sud-Str. Luică.

ZUM 2 Turnu Măgurele are următoarea delimitare: Vest - Bulevardul Alexandru Obregia, Nord -Str. Aliorului, Str. Moldovița, Aleea Tomești, Est-Șoseaua Berceni, Sud - Str. Turnu Măgurele.

ZUM 3 Olteniței are următoarea delimitare: Vest - Șoseaua Berceni, Nord - Intrarea Nețea, Est -Șoseaua Olteniței, Sud -Str. Sergent Ion Iriceanu.

ZUM 4 Boccaccio are următoarea delimitare: Vest - Str. Băcia, Nord - Str. Giovanni Boccaccîo, Est -Str. Peroni, Sud-Str. Melinești.

ZF 1 Grand Arena are următoarea delimitare: Vest - Bulevardul Constanțjn^BEâficpveanu, Nord -Str. Covasna, Aleea Șomeșul Mic, Est-Bulevardul Alexandru Obregi^^^^teTiîrS^Măgurele și cuprinde următoarele străzi: Bulevardul Alexandru Obregia, Bule}/ I Coqstaqtin Brâncoveanu,

Covasna (Strada), Dorohoî (Alee), Dorohoi (Strada), Someșul Mar (Alee), Turnu Măgurele.

ZF 2 Găzarului are următoarea delimitare: Vest -Str. Podului, Str. Melînești, Nord - Str. Vultureni, Str. Soldat Mînca Dumitru, Est - Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Sud - Str. Luică și cuprinde următoarele străzi: Amara, Ciucaș, Frt. Xxxxxxxx Xxxxxxxxx, Drumul Găzarului, Xxxxxxxx Xxxxxxxxx, Xxx Xxxx Xxxxxxxx, Petrolului, Prasilei, Priboiului, Rămășagului, Salinei, Sg. Xxxxx Xxxxx, Sg. Xxxx Xxxxx, Sold. Xxxxxxx Xxxxx, Vultureni.

Teritoriul delimitat cuprinde o populație de 143.703 persoane și se suprapune cu nouă dintre cele 18 circumscripții de recensământ din carul studiului realizat în cadrul Recensământului Populației din 2011. Circumscripțiile de recensământ din teritoriul delimitat sunt: 1791780008,1791780009, 1791780010, 1791780011, 1791780012, 1791780013, 1791780014, 1791780016, 1791780017, 1791780018.

Conform datelor deținute de APL Sector 4 privind populația, tipul de locuire (locuințele imobile individuale și comune) după drumuri și străzi (august 2021) în teritoriul delimitat sunt cuprinse 108 străzi cu 2144 numere administrative imobile de locuit și 142338 locuitori.

Distribuția pe zonele urbane identificate (patru zone urbane marginalizate și două zone funcționale) este următoarea:

Zone	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF1	ZF2	Total
Populație	69558	18742	38986	898	9574	4580	142338
Numere administrative*	643	232	520	13	122	614	2144
Număr de străzi	39	14	25	4	9	17	108

* numere administrative imobile individuale și colective (blocuri) conform APL Sector 4

Raportat la toată populația Sectorului 4, populația din Teritoriul SDL reprezintă aproximativ 49%

Categorie	Total	%
Populația totală a Sectorului 4 (TEMPO-onlinelNSSE)	287828	100%
Populația din Teritoriul SDL	142338	49,5% din populația S4
Populație in zonele marginalizate	128184	90,1% din Teritoriul SDL
Populație zonele funcționale	14154	9,9% din teritoriul SDL

cu următoarea distribuție pe zonele identificate:

ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF 1-	ZF2	Total
48,9%	13,2%	27,4%	0,6%	6,7%	3,2%	100%

1.1.2 Principalele caracteristici geografice

Teritoriul SDL analizat este situat în partea de Sud a Municipiului București și a Sectorului 4, având următoarele coordonate geografice: Nord - Șoseaua Olteniței; Sud - Strada Luică și Strada Turnu Măgurele; Est - Strada Sergent Ion Iriceanu; Vest - Șoseaua Giurgiului. Astfel, teritoriul SDL este parte din cartierul Giurgiului, la Vest și parte dîn cartierul Berceni ta Est.

zona avea aspect de mahala bucureșteană interbelică, locuințele^ând ufLswigur n^dk în viziunea îi f

urbanistică specifică epocii, Berceniul a fost gândit ca un cartier-dormitor pentru oamenii care lucrau Ia platforma industrială IMGB și în uzinele „Timpuri Noi".⁵⁶

Cartierul Giurgiului este localizat în extremitatea sudică a Bucureștiului, fiind tăiat în două de una dintre cele mai importante artere ale capitalei. Șoseaua Giurgiului. Până în anii 1914, cartierul a fost un maidan, proprietate a mai multor persoane care au început să ofere oamenilor nevoiași din diferitele colțuri ale țării parcele de pământ pe care aceștia să-și poată construi case. O proprietate în această zonă avea între 250 și 450 de m², iar casele erau în general construite din lut și pământ. Cu timpul, aceste cătune s-au dezvoltat și au devenit, la început, o comună și mal apoi cartierul Giurgiului de astăzi, un cartier aglomerat, plin de blocuri construite în timpul perioadei comuniste, cu străzi mici și dese, aparținând în cea mai mare parte a sa Sectorului 4.⁵⁷

1.1.3 Patrimoniul natural

1.1.4 Patrimoniul arhitectural și cultural

Conform Listei Monumentelor Istorice, elaborată de Ministerul Culturii, pe raza teritoriului SDL, nu au fost identificate monumente înscrise în Patrimoniul Cultural al României.

De asemenea, teritoriul SDL nu se suprapune cu teritoriul vreunei arii naturale protejate, în schimb, au fost identificate o serie de edificii religioase precum: Biserica Sfântul Daniel, Biserica Sfântul Daniil Sihastrul, Biserica Șerban Vodă, Cimitirul Buna Verstîre.

1.2 . Comunitatea marginalîzată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)
- 1.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL

„Studiul de referință și analiză diagnostic la nivelul teritoriului SDL" (atât al zonelor urbane marginalizate, cât și al zonelor funcționale aferente) este fundamentat pe o metodologie de eșantionare și pe utilizarea unor instrumente de cercetare adecvate - realizându-se un sondaj și o anchetă sociologică pe bază de chestionar, aplicat prin operatori (au fost utilizată o echipă de 20 operatori care au fost instruiți și coordonați, timp de nouă zile), cât și a unor consultări directe care au necesitat activități de cercetare pe teren, cu Implicarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Studiul de referință este reprezentativ, din punct de vedere statistic, la nivelul locuințelor din teritoriul SDL, cu un număr suficient de mare de cazuri, astfel încât să permită o analiză a fiecărei zone distincte delimitate în teritoriul SDL. Unitatea de cercetare a fost locuința, înțeleasă ca spațiul locuit de una sau mai multe persoane membrii ai familiei sau ai grupului care locuiesc împreună. Astfel, au fost validate 729 chestionare aplicate pe unitatea de cercetare, pe un eșantion multlstratificat aleatoriu, structurat pe a) aria de cercetare (au fost stabilite 9 arii de aplicare echilibrate din punct de vedere al suprafeței) și b) tipul locuinței (casă sau bloc), fiind utilizat un pas statistic diferit pentru fiecare categorie. Au fost colectate date valide pentru 1.910 persoane locuitori ai locuințelor investigate.

Au fost utilizate trei tipuri de chestionare, având următoarele caracteristici:

> cu operator, pe teren, destinate locatarilor, cu scopul identificării condițiilor de locuire, ocupare a capitalului uman, nivelului de trai și relațiilor comunitare -februarie - martie 2022;
> fără operator, online, destinate locatarilor, cu scopul identificării problemelor și nevoilor din teritoriul investigat-februarie - martie 2022;
> mixt, pe teren și online, destinat asociațiilor de proprietari și locatari, reprezentanților de bloc, cu scopul identificării condițiilor, nevoilor și problemelor la nivelul imobilului -februarie - martie 2022.

Ancheta pe bază de chestionar completat prin intermediul operatorilor pe^țerea^fost realizată de o echipă de operatori distribuiri în teritoriul de cercetare, astfel în^^^t&^re^ate zonele identificate. Au fost realizate 865 de chestionare din care au validatr^9 la extins

în partea de Sud a Sectorului 4, până la limita cu teritoriul GAL„Gâripim și Âcriorâ^nlocal îfeectorul 4". Dintre acestea 729 de chestionare au fost realizate pe toată suprafața teritoriului comunității Giurgiului-Berceni cu accent pe ZUM-uri.

Ancheta pe bază de chestionar completată exclusiv online a fost realizată prin urmarea instrucțiunilor pentru scanarea codului QR sau a link-ului promovate printr-o campanie de animare a comunității, în care au fost lipite și distribuite afișe în teritoriu prin postări pe website-ul Primăriei Sectorului 4, respectiv pagina de Facebook, etc, Au fost realizate 574 chestionare valide din care 404 în ZUM-uri.

Sondajul a fost realizat de o echipă de operatori distribuiri pe teritoriul de cercetare, astfel încât să acopere toate zonele identificate.

1.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate

Cele 4 zone urbane marginalizate incluse în teritoriul SDL analizat sunt validate în urma verificării și validării indicatorilor cheie prin Studiul de referință și analiza diagnostic, în condiția recomandărilor metodologice de identificare, validare și declarare a teritoriului SDL șî zonelor urbane marginalizate, prevăzute în „Atlasul zonelor urbane marginalizate din România" al WordBank și cele privind realizarea Strategiilor de Dezvoltare Locală - „Model Cadru pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală" - orașe/ municipii cu populație de peste 20.000 locuitori, prin îndeplinirea cerințelor următoare:

Criterii Dimensiune	indicatori cheie	Nivel indicator ZUM1	Nivel indicator ZUM2	Nivel indicator ZUM3	Nivel indicator ZUM4	Praguri minimale
Capital uman	Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)	6,49%	2,88%	1,99%	16,67%	22%
	Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice	16,9	11,5	15,1	16,7	8%
	Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populațiajotală	21,4%	25,5%	22,6%	25%	20,5%
Ocuparea forței de	^țrs^nelor de 15- 3 64 ani-eam-nu sunț încadrate pe pîa^^krggț^'a muncii (sa la ^pnțract de muncă'saiiffi^az^oficial pe -----:— 5-----------	26,7%	27%	29,6%	44%	22,5%

Criterii Dimensiune	Indicatori cheie	Nivel indicator ZUM1	Nivel indicator ZUM2	Nivel indicator ZUM3	Nivel indicator ZUM4	Praguri minimale
	cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ
Locuire	Proporția locuințelor supraaglomerate (<15,33 m²/persoană)	64,6%	69,9%	59,6%	70,6%	54%
Locuire	Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală	8,1%	5,3%	2,8%	23,5%	12%

ZUM 1 Reșița - Giurgiului are următoarea delimitare: Vest-Șoseaua Giurgiului, Nord -Str. Drumul Găzarului, Str. Izvorul Rece, Est - Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Sud - Str. Luică și cuprinde următoarele străzi: Almașu Mare, Almașu Mic, Argeșelu, Călineștr, Cetatea Veche Constantin Brâncoveanu, Coștila, Crevedia, Dolina, Drumul Găzarului, Șoseaua Giurgiului, Gornești, Grădiștea, Huedin, Izvorul Crișului, Izvorul Mureșului, Izvorul Oltului, Izvorul Rece, Izvorul Trotușului, Jepilor, Lamoteștî, Luică, Xxxxx Xxxxxxxx, Moldoveni, Râul Șoimului, Reșița, Semenic, Sg. Xxxxx Xxxxx, Slătioara, Spiniș, Straja, Tebea, Ucea, Uioara și Urziceni.

justificarea încadrării zonei ca fiind ZUM prin demonstrare " minime

prezentate în tabelul de mai jos (condiția b): nivel scăzut de capi i. ocupare

în sectorul formal și condiții de locuire precară.

ZUM 2 Turnu Măgurele are următoarea delimitare: Vest - Bulevardul Alexandru Obregia, Nord -Str. Aliorului, Str. Moldovița, Aleea Tomești, Est - Șoseaua Berceni, Sud - Str. Turnu Măgurele și cuprinde următoarele străzi: Alexandru Obregia (Bulevard), Aliorului, Berceni, Ciceu, Democrației, Emil Racoviță, Moldovița (Strada), Moldovița (Alee), Niculițel, Ornamentului, Râul Sadului, Râul Târgului, Someșul Cald, Tomești, Turnu Măgurele.

ZUM 2 Turnu Măgurele are o populație de 18.742 locuitori. Din populația cercetată în cadrul Studiului, 0,4% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul întregului teritoriului). Această zonă urbană marginalizată a fost validată prin justificarea încadrării zonei ca fiind ZUM prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime prezentate mai jos (condiția b); de validare și declarare a zonei/ zonelor urbane marginalizate conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România.

ZUM 3 Olteniței are următoarea delimitare: Vest - Șoseaua Berceni, Nord - Intrarea Nețea, Est -Șoseaua Olteniței, Sud - Str. Sergent Ion Iriceanu și cuprinde următoarele străzi: Xxxxx Xxxxxxxxx, Barza, Șoseaua Berceni, Călțunași, Cap. Xxxxxxxxxx Xxxxxxxxx, Cap. Xxxxxxxx Xxx, Ciochina, Frumușani, Garnitei, Govora, Măriuca, Șoseaua Olteniței, Panselelor, Parincea, Sg. Maj. Xxxx Xxxxx, Sg. Xxx Xxxxxxxx, Sg. Maj. Xxxxxxx Xxxxxxx, Sg. Maj. Xxxxxx Xxxxxxx, Slt. Erou Xxxxxxxx Xxxxxxx, Soldanuiui, Stânjeneiior, Tulnici, Vegetației, Voila, Vulcănești.

ZUM 3 Olteniței are o populație de 38.986 locuitori, fiind a doua ca număr de locuitori din teritoriu. Din populația cercetată în cadrul Studiului, 2,1% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul întregului teritoriului). Această Zonă urbană marginalizată a fost validată prin justificarea încadrării zonei ca fiind ZUM prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime prezentate în tabelul de mai jos (condiția b): nivel scăzut de capital uman, nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții de locuire precară.

ZUM 4 Boccaccîo are următoarea delimitare: Vest - Str. Băcia, Nord - Str. Gipvanni Boccaccio, Est -Str. Peroni, Sud - Str. Melinești și cuprinde următoarele străzi: Strada Giovanni Boccaccio, Strada Melinești și Strada Podul înalt.

ZUM 4 Boccaccio are o populație de 898 locuitori, fiind cea mai mică zonă marginalizată din teritoriu. Din populația cercetată în cadrul Studiului, 5,9% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul întregului teritoriului). Această zonă include și o zonă identificată de „Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România", localizată pe strada Giovanni Boccaccio - cod de mapă 179178370 -Mapă marginalizată, cu o populație totală de 157 locuitori români.

Această zonă urbană marginalizată a fost validată prin justificarea încadrării zonei ca fiind ZUM prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime privind nivelul indicatorilor cheie (condiția b) de validare și declarare a zonei/ zonelor urbane marginalizate conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România.

Toate cele patru zone urbane marginalizate sunt validate prin demonstrarea îndeplinirii următoarelor cerințe minime:

> nivel scăzut de capital uman: doi din cei trei indicatori corespunzători au^î^ce depășesc pragul minimal aferent, în toate cele 4 ZUM-uri; Jp- * V
> nivel scăzut de ocupare în sectorul formal: J

> condiții de locuire precară.

1.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL
- 1.3.1 Populația și caracteristicile demografice

> numărul de locuitori, structura populației pe categorii de vârstă, gen, etnie

La nivelul Sectorului 4, structura demografică pe sexe și etnii a populației, din datele disponibile conform RPL 2011 este următoarea: 287.828 persoane, din care 133.741 bărbați și 154.087 femei și 2.204 persoane de etnie romă.

ClfCtimscrfpda de recensământ	Sexul	POPULAȚIA REZIDENTA TOTAL	ETNIA
ClfCtimscrfpda de recensământ	Sexul	POPULAȚIA REZIDENTA TOTAL	Romanț	o» £	Romi	\| Ucraînan j	1 <5	Turci	Ruii-Lipoveni	\| Tauri	Sârbi \|	Slovaci \|	Bulgari \|	Croa.ll \|	Greci j	I \|u«lini	Evrei	Cehi \|	Polonei! \|	Chinezi j	\|	Ceangal \|	§ ] £	Alta etnie	informați n rnJIiuo-
A	B	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19	20	21	22	23	24

SECTORUL 4	Ambele soxe	287828	255485	496	2204	34	174	449	146	66	20	8	31	4	79	46	160	9	26	10	61	7	20	645	27658
	Masculin	133741	118452	197	1104	9	76	281	A	18	8	6	14	4	50	36	94	3	10	8	30	4	9	493	12792
	Feminin	154087	137033	299	1100	25	98	168	103	38	12		17		29	10	66	6	16		31	3	11	152	14866
1731750098	Ambele «axe	5178	4761	9	35		2	5	2							1	1				1			4	353
	Masctlln	2362	2176	3	19			3	1															4	151
	Feminin	2816	2584	6	16		2	1																	202
1791780009	Ambele sexe	21349	19277	29	89	3	8	12	3	3						3	5				3			26	1880
	Masculin	10094	9103	12	42			k								3	5							24	890
	Feminin	11255	10174	17	47		6	4		3															990
1791780010	Ambele sexe	16545	14921	26	78		3	7	8								8		3		3			14	1466
	Masculin	7674	6901	10	38			5									4							11	691
	Feminin	8872	8020	16	40				6								4							3	772
1791780011	Ambele sexe	22863	20558	34	95		4	38	â														3	40	2075
	MascuGn	10943	9830	14	53			25	3															28	982
	Feminin	11920	10728	20	42			13	6															12	1093
1791780012	Ambele sexe	11923	10780	37	32	8	9	10	8	5		4			8		4				4			16	996
	Masculin	5359	4840	9	15	3	4	6				3			4						3			13	465
	Feminin	6554	5940	28	17	5	5	4		4					4		3							3	531
1791780013	Ambele sexe	16428	14838	18	56		6	5	4							3	6				4			23	1460
	Masculin	7^50	6845	7	29		3	5									3							23	630
	Feminin	8878	7993	11	27		3										3							3	830
1791780014	Ambele sexe	7184	6535	16	16		5	9	2	4	2					2	4	2			2			8	579
	Masculin	3237	2938	a	8		3	6		2						2								7	260
	Feminin	3948	3597	8	8		2	4		2							3							2	320
1791780016	Ambele sexe	16266	14&H	20	82	6	8	12													7			23	1467
	Masculin	7661	”68)8	B	35		4	9													4			14	700
	Feminin	8605	7749	12	47	4	4	3													3			9	767
1791780017	Ambele sexe	10577	9542	17	38		8	8	11	5							3				3			10	924
	Masculin	4659	4218	5	20			3																9	391
	Feminin	5918	5324	i2	18		6	5	9	3															533
1791780018	Ambele sexe	15389	13839	11	121		8	6	12						s									11	1370
	Masculin	7223	6471	3	66		4	6	3						4									9	655
	Feminin	8166	7368	8	55		4		9																715
Teritoriu SDL	Ambele sexe	143703	129678	3’7	642		61	112																175	12570
	MascuBn	66772	60200	79	325			76																139	5818
	Feminin	76932	69477	138	317																				5753

Conform datelor deținute de APL Sector 4 privind populația, tipul de locuire (locuințele imobile individuale și comune) după drumuri și străzi (august 2021) în teritoriul delimitat sunt cuprinse 108 străzi cu 2.144 numere administrative imobile de locuit și 142.338 locuitori. Populația teritoriului analizat reprezintă 49,5% din totalul populației la nivelul Sectorului 4.

Ponderea populației care se declară de etnie romă este de 0,4% din toată populația cuprinsă în teritoriu, din populația feminină declarându-se 0,4% de etnie romă, iar din cea masculină

Procentul persoanelor care s-au declarat de etnie romă în contextul anchetei de tererion cadrul^ studiului de referință este de 1,2% din totalul populației chestionate, sub cel de 10%^gctef$^ comunităților roma.

în ceea ce privește Zonele Urbane Marginalizate datele privind populația indică:

Zone	Populație (nn persoane)	Sexe		Categorii de vârstă			Etniei
Zone	Populație (nn persoane)	Masculin (%)	Feminin (%)	0-17 ani (%)	18-54 ani (%)«	55 ani și peste (%)	Români (%)	Romi (%)	ĂlteTe (%)
ZF1	106	33,96%	66,04%	0,00%	39,62%	60,38%	99,06%	0,94%	0,00%
ZF2	17	47,06%	52,94%	0,00%	52,94%	47,06%	100,00%	0,00%	0,00%
ZUM 1	222	33,33%	66,67%	1,80%	36,04%	62,16%	98,20%	1,35%	0,45%
ZUM 2	226	30,09%	69,91%	0,44%	52,21%	47,35%	99,56%	0,44%	0,00%

Zone	Populație (nr. persoane)	Sexe		Categorii de vârstă			■Etnie
Zone	Populație (nr. persoane)	Masculin (%)	Feminin (%)	0-17 ani (%}	18-54 ani (%)	55 ani șt peste (%)	Români (%)	Romi (%)	Altele (%)
ZUM 3	141	43,26%	56,74%	0,00%	51,06%	48,94%	97,87%	2,13%	0,00%
ZUM 4	17	52,94%	47,06%	0,00%	64,71%	35,29%	94,12%	5,88%	0,00%
Total	729	35,12%	64,88%	0,69%	45,54%	53,77%	98,63%	1,23%	0,14%

Referitor la structura pe grupe de vârstă a populației investigate în studiul de referință, la nivelul întregului teritoriu SDL, predomină cei cu vârste cuprinse între 18 și 54 de ani (42,2%), urmați de cei de peste 55 de ani (34,9%), ponderea cea mai mică revenind copiilor sub 17 ani, respectiv 22,9%. în același timp, la nivel de zone urbane marginalizate, la nivelul ZUM 1 ponderea cea mai mare revine populației de peste 55 de ani, în timp ce pentru ZUM 2 (45,6%), ZUM 3 (43,2%) șî ZUM 4 (55,6%), ponderea cea mai mare aparține populației cu vârste cuprinse între 18 și 54 de ani.

Procentul persoanelor care s-au declarat de etnie romă în contextul anchetei de teren din cadrul Studiului de referință este de 1,2% din totalul populației chestionate, sub cel de 10% caracteristic comunităților rome. Astfel, în ceea ce privește structura pe etnii, cei mal mulți dintre locuitorii de etnie romă se regăsesc în ZUM 4, respectiv 5,9% din populația analizată și cei mai puțini în ZUM 2, respectiv 0,4%.

> nivelul de educație și calificare a adulților;

în toate ZUM analizate nivelul educației este scăzut, cei mai mulți respondenți având doar studii medii, un nu măr important al populației fiind fără studii, în special în ZUM4 (5,6%).

Zone	Fără studii	Școala primară (4 clase)	Școala generală (8 clase)	Liceu	Școala postliceală	Școala profesională	Studii superioare
ZF1	2,10%	5,46%	14,29%	42,02%	10,08%	5,88%	20,17%
ZF2	2,00%	20,00%	24,00%	22,00%	4,00%	12,00%	16,00%
ZUM 1	1,60%	13,00%	18,00%	35,90%	4,50%	15,30%	11,70%
ZUM 2	2,87%	7,66%	14,67%	47,85%	4,15%	11,16%	11,64%
ZUM 3	2,23%	4,71%	16,38%	40,69%	5,21%	11,91%	18,86%
ZUM 4	5,60%	11,10%	25,00%	27,80%	5,60%	13,90%	11,10%
Total	2,25%	8,70%	16,40%	41,09%	5,24%	11,95%	14,36%

în ceea ce privește nivelul de educație, la nivelul întregului teritoriu SDL, ponderea cea mai mare (41,09%) aparține persoanelor care au studii liceale, în timp^^gg^jrea cea mal mică (2,25%) aparține celor fără studii, printre care se regăsesc și copiii du ♦ârste^uprin’^îKțre 0 șl 6 ani. Această tendință apare și în cazul ZF 1 (42,02%), în timp ce î populației cu studii gimnaziale (24%). j

iai mare aparține

Rezultatele obținute în urma analizei răspunsurilor populației din zonele urbane marginalizate, evidențiază faptul că ponderea cea mai mare revine, în toate cele 4 ZUM-uri, persoanelor cu studii liceale, la polul opus clasăndu-se persoanele fără studii.

Referitor la proporția populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu), pe întreg teritoriul SDL, aceasta reprezintă 4,01% din totalul populației analizate. La nivelul zonelor urbane marginalizate, situația se prezintă astfel: ZUM 1 - 6,48%, ZUM 2 - 2,88%, ZUM 3 -1,99%, ZUM 4 -16,67%. Astfel, se observă că ponderea cea mai mare a populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase se înregistează la nivelul ZUM 4. Comparativ în ZF 1, unde ponderea este de 1,26%, ta nivelul ZF 2 ajunge la 14%.

Având în vedere ultimul nivel de studii absolvit, nivelul de calificare poate fi îmbunătățit în toate cele patru zone marginalizate din teritoriul SDL, prin participarea locuitorilor la cursuri de calificare sau reclafilicare și chiar la cursuri de dezvoltare a competențelor antreprenoriale.

> participarea Ia educație a copiilor (0-17 ani), rata abandonului școlar și rata părăsirii timpurii a școlii, motivele abandonului școlar și ale părăsirii timpurii a școlii;

în privința rezultatelor școlare, în majoritatea cazurilor (99,52%) la nivelul teritoriului analizat nu există cazuri de repetenție. Câteva excepții au fost înregistrate în ZUM 1 și ZUM 2.

Zona	Nicio persoană	Doar câteva persoane	Toate persoanele
ZF1	100,00%	0,00%	0,00%
ZF2	100,00%	0,00%	0,00%
ZUM1	98,84%	.. . 0,58% . <	■ . .0,58% ^;
ZUM 2	99,53%	' ' 6,47% " ’ .	0,00%
ZUM 3	100,00%	0,00%	0,00%
ZUM 4	100,00%	0,00%	0,00%
Total	99,52%	0,32%	.0,16%

în teritoriul SDL, peste 98% dintre persoane cu vârste școlare merg la grădiniță/ școlă, având o frecvență bună, în proporție de 96%, prin urmare, atât rata abandonului școlar, cât și cea de părăsire timpurie a școlii sunt scăzute. Cazuri de abandon școlar au fost identificate în ZUM 1 (1,71% - toate persoanele din locuință au abandonat școala) și în ZUM 2 (2,79% din cazuri - doar câteva persoane din locuință au abandonat școala). Printre motivele care conduc la abandonul școlar se înscriu cele care țin de boală (ex. schizofrenie), cazuri deosebite în familie (ex. decesul tatălui) sau legate de conduită (ex. lipsa disciplinei, lipsa voinței).

Zona	Bună	Medie	Redusă
ZF1	100,00%	0,00%	0,00%
ZF2	100,00%	0,00%	0,00%
ZUM 1	95,04%	1,65% .	3,31%
ZUM 2	100,00%	0,00%	0,00%
ZUM 3	100,00%	0,00%	0,00%
ZUM 4	66,67%	0,00%	33,33% ....
Total	96,02%	0,88%	3,10%

Cazurile de abandon școlar sunt astfel izolate, au fost identificate câte^'^tf^cfeșițu^^ în ZUM1 (1,71% din cazuri toate persoanele din locuință au abandonat școal^i ZUM212^9^^ cazuri -doar câteva persoane din locuință au abandonat școala). Printre mo^gle cgfeg^ș^c la abandonul

școlar se înscriu motive care țin de boală (ex. schizofrenie), cazuri deosebite în familie (ex. decesul tatălui) sau legate de conduită (ex. lipsa disciplinei, lipsa voinței).

Există dintre persoanele cu care locuiți cazuri în care au abandonat școala?	ZF 1	/ ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	%din teritoriu
Nicio persoană	97,03%	100,00%	98,29%	97,21%	100,00%	100,00%	98,15%
Doar câteva persoane	0,99%	0,00%	0,00%	2,79%	0,00%	0,00%	1,08%
Majoritatea persoanelor	0,00%	0,00%	0,00%	0,00%	0,00%	0,00%	0,00%
Toate persoanele	1,98%	0,00%	:^: 1,71%	0,00%	0,00%	0,00%	0,77%

La fel de izolate sunt cazurile de persoane care nu au fost niciodată la școală în ZUM 1 (1,12% -nicio persoană din locuință nu a fost vreodată la școală) și ZUM 2 (în 0,46% din cazuri majoritatea persoanelor din locuință nu au fost niciodată la școală; 0,46% din cazuri - doar câteva persoane din locuință nu au fost niciodată la școală).

Există persoane care nu au fost niciodată la școală?	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	%din teritoriu
Nicio persoană	100,00%	100,00%	98,88%	98,15%	100,00%	100,00%	99,08%
Doar câteva persoane	0,00%	0,00%	0,00%	0,46%.	0,00%	0,00%	0,15%
Majoritatea persoanelor	0,00%	0,00%	0,00%	;0,46%	0,00%	0,00%	0,15%
Toate persoanele	0,00%	0,00%	- 1,12%	0,93%	0,00%	0,00%	0,61%

în ceea ce privește proporția copiilor (0-17 ani) din total populație cercetată prin metoda cantitativă, la nivelul întregului teritoriu SDL, aceștia reprezintă 22,9%, la nivelul ZUM 1, proporția copiilor reprezintă 21,4% (cei mai mulții fiind cei cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani); la nivelul ZUM 2, ponderea copiilor este de 25,5% (9,6% se încadrează în categoria 11-14 ani); la nivelul ZUM 3, în total populație cercetată, ponderea celor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani este de 22,6% (9,2% se încadrează în categoria 11-14 ani); în ZUM 4, populația cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani, reprezintă 25% din total populație cercetată, unde 13,9% (cei mai mulți) sunt copii cu vârste între 3 și 6 ani. în cazul zonelor funcționale, ZF1 reprezintă 19,2%, iar la nivelul ZF 2,24%.

Vârsta/Zona	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF1	ZF2	% din Teritoriu
Populație 0-17ani	21,4%	25,5%	22,6%	25,0%	19,2%	24,0%	22,9%

Proporția categoriilor de vârstă de la 0 la 17 ani din populația investigată:

Vârsta/Zona	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF1	ZF2	% din Teritoriu
0 - 2 ani	0,7%	1,8%	1,5%	5,6%	2,1%	2,0%	1,5%
3-6 ani	3,6%	2,7%	2,0%	13,9%	1,7%	6,0%	3,0%
7-10 ani	5,4%	3,2%	3,0%	0,0%	3,3%	6,0%	3,8%
11-14 ani	6,8%	9,6%	9,2%	0,0%	7,1%	6,0%	8,1%
15 ani	0,9%	0,0%	0,2%	2,8%	0,0%	0,0%	0,4%
16 ani	1,3%	7,8%	5,7%	0,0%	3,8%	2,0%	4,7%
17 ani	2,7%	0,5%	1,0%	2,8%	1,3%	2,0%	1,4%
TOTAL 0-17ani	21,4%	25,5%	22,6%	25,0%	19,2%	24,0%	22,9%

în privința copiilor cu vârstă școlară sau preșcolară care nu au fost însc^^c^ală, numai în ZUM 2 au fost înregistrate astfel de cazuri, într-o proporție foarte scăzuti,S%). ₍.

în gospodărie sunt copii de vârstă școlară sau preșcolară care nu au fost înscriși la școală sau grădiniță?	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din Teritoriu
DA	0,0%	0,0%	0,0%	1,5%	0,0%	0,0%	0,5%
NU	100,0%	100,0%	100,0%	98,5%	100,0%	100,0%	99,5%

Cazuri de copii cu cerințe educaționale speciale se întâlnesc în special în ZUM 4 (6,67%), dar șî în ZUM 1 (0,56%) și ZUM 2 (2,39%).

în gospodărie sunt copii cu cerințe educaționale speciale?	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	%din Teritoriu
DA	0,00%	0,00%	0,56% .	2,39%	0,00%	6,67%	1,10%
NU	100,00%	100,00%	99,44%	97,61%	100,00%	93,33%	98,90%

Printre situațiile speciale în care se regăsesc copiii, în ZUM 1, ZUM 2 și ZUM 3 sunt cazuri izolate de copii care au dizabilități, probleme fizice sau psihice, iar în ZUM 1 se regăsesc cazuri izolate de copii care au fost dațiîn îngrijire sau alte forme de plasament.

Nu s-au înregistrat cazuri de copii lăsațiîn grija altor persoane (ex. părinți plecați temporar la muncă în străinătate), care au sub un an și nu sunt la nivelul de dezvoltare al vârstei sau care au comis infracțiuni.

Sunt între persoanele cu care locuiți, copii care:	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	%dîn Teritoriu
sunt lăsați în grija altor persoane (părinți plecați temporar la muncă în străinătate)	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
au dizabilități, probleme fizice sau psihice	0,0%	0,0%	1,8%	0,9%	1,4%.	0,0%	1,1%
au sub 1 an care și nu sunt Ia nivelul de dezvoltare al vârstei	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
au fost dați în îngrijire sau alte forme de plasament	0,0%	0,0%	■ 1,4%	0,0%	0,0%	0,0%	. ■ 0,4%
copii care au comis infracțiuni	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%

> tendințele demografice: adulți/ copii/ persoane peste 54 ani, persoane vârstnice etc.

Structura populației pe vârste relevă accentuarea procesului de maturizare și îmbătrânire a populației, ponderea mare a persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 54 de ani fiind specifică populației cu tendință demografică regresivă.

în ceea ce privește proporția copiilor (0-17 ani) din total populație cercetată prin metoda cantitativă, la nivelul întregului teritoriu SDL, aceștia reprezintă 22,9%, Ia nivelul ZF 1 reprezintă 19,2%, iar la nivelul ZF 2,24%. De asemenea, Ia nivelul ZUM 1, proporția copiilor reprezintă 21,4% (cei mai mulțli fiind cei cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani); la nivelul ZUM 2, ponderea copiilor este de 25,5% (9,6% se încadrează în categoria 11-14 ani); la nivelul ZUM 3, în total populație cercetată, ponderea celor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani este de 22,6% (9,2% se încadrează în categoria 11-14 ani); în ZUM 4, populația cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani, reprezintă 25.% din total populație cercetată, unde 13,9% (cei mai mulți) sunt copii cu vârste între 3 și 6 ani. (W.c*

Proporția tinerilor cu vârste între 18 și 39 ani este de 18,7% la nivelu^teritor^ui^L, cea

mai ridicată a tinerilor regăsindu-se în cadrul ZUM 4 (30,40%). La niv^i^Zf/pOndețee tinerilor are

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

valori similare (ZF 1 - 20,1% și ZF 2 -10%), în timp ce la nivelul ZUM 1 se regăsește ponderea cea mai scăzută de la nivelul zonelor analizate {ZUM 1-17,30%; ZUM 2-18,30%; ZUM 3-19,40%).

Proporția adulțîlor cu vârste între 40 și 64 ani este de 34,70% la nivel de SDL și predomină în toate zonele analizate, mai puțin ZF 1.

Vârstnicii cu vârste de peste 65 de ani reprezintă 23,70% la nivel de SDL. La nivelul ZF 1, această categorie a populației are ponderea cea mai mare, respectiv 34,3%.

Vârsta/Zona	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF1	ZF2	% din Teritoriu
0 -17 ani	21,40%	25,60%	22,60%	25,10%	19,30%	24,00%	22,90%
18 - 39 ani	17,30%	18,30%	19,40%	30,40%	20,10%	20,00%	18,70%
40 - 64 ani	31,90%	38,50%	37,40%	27,80%	26,30%	40,00%	34,70%
65 ani și peste	29,40%	17,60%	20,60%	16,70%	34,30%	16,00%	23,70%
TOTAL	100,00%	100,00%	100,00%	100,00%	100,00%	100,00%	100,00%

> proporția populației de 15 - 64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)

Referitor la ponderea populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu), pe întreg teritoriul SDL, aceasta reprezintă 4,01% din totalul populației analizate. Comparativ, față de ZF 1, unde ponderea este de 1,26%, Ia nivelul ZF 2 ajunge la 14%.

La nivelul zonelor urbane marginalizate, situația se prezintă astfel: ZUM 1 - 6,48%, ZUM 2 - 2,88%, ZUM 3 -1,99%, ZUM 4-16,67%. Astfel, se observă că ponderea cea mai mare a populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase seînregistează la nivelul ZUM 4.

Zone	Maxim școala generală (8 clase)
ZF1	1,26%
ZF2	14,00%
ZUM1	6,48%
ZUM 2	2,88%
ZUM 3	1,99%
ZUM 4	16,67%
Total	4,01%

> proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice

în urma evaluării răspunsurilor, s-au calculat următoarele ponderi: la nivelul întregului teritoriu SDL, în 28,8% dintre gospodăriile respondențiior există cel puțin o persoană cu dizabilități, cele mal multe regăsind'u-se în ZUM 3 (35,5%) și ZUM 1 (33,8%):

Zona:

ZUM1

ZUM 2

ZUM 3

ZUM 4

ZF1

ZF2

%din Teritoriu

Ponderea locuințelorjn^re^ persoane cu^dizabwați, bo1i?!^nke,^ alte afecțiuni căre le * V

activitățiloffzi 1 nice/\ \\

— li- 3--7T

33,8%

24,8%

35,5%

29,4%

20,8%

23,5%

28,8%

Astfel:

> ZUM1: în 33,8% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilîtăți și 16,9% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilîtăți;
> ZUM2: în 24,8% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilîtăți și 11,5% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilîtăți;
> ZUM3: în 35,5% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilități și 15,1% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilîtăți;
> ZUM4:în 29,4% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilîtăți și 16,7% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilîtăți;
> ZF1: în 20,8% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilități și 13,8% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilități;
> .ZF2: în 23,5% dintre locuințele respondenților există cel puțin o persoană cu dizabilități și 14% dintre persoanele participante în sondaj sunt persoane cu dizabilități.

Din totalul populației analizate, la nivelul teritoriului SDL, o pondere de 14,3% este reprezentată de persoane cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice.

Distribuția persoanelor cu dizabilități, boli cronice, alte afecțiuni care limitează activitățile zilnice pe o locuință	Total	%
o persoană în locuință	200	73,3%
două persoane într-o locuință	64	23,4%
trei persoane într-o locuință	9	3,3%
Total _______ __	14,3% din populația investigată

Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice, alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice pe zone și în întreg teritoriul delimitat este următoarea:

Zona	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF1	ZF2	Teritoriu
% persoane cu dizabilități, boli cronice, alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice	s				13,8%	14,0%	14,3%

Procentul certificatelor pentru diferite grade de handicap deținute de persoanele cu dizabilități este de 27,2% la nivelul întregului teritoriu, distribuite astfel:

Zona	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF1	ZF2	Teritoriu
% certificate de handicap deținute	23,2%	19,4%	41,8%	66,7%	16,0%	40,0%	27,2%

Deși lă nivelul SDL,în majoritatea cazurilor (78,52%) toate persoanele dintr-o locuință

de sănătate, aspect care se regăsește în majoritatea zonelor analizate, se remarcă o sila nivelul ZUM4 unde un procent semnificativ al populației (47,95%) nu deține asigur;

Zone	Nicio persoană	Doar câteva persoane	Majoritatea persoanelor	4 V MW
ZF1	10,68%	0,00%	0,00%
ZF2	0,00%	5,88%	0,00%	94,12&^UW
ZUM 1	5,74%	1,44%	1,44%	91,39%
ZUM 2	47,95%	2,28%	0,91% ,.	48,86%
ZUM 3	0,00%	1,60%	1,60%	96,80%
ZUM 4	12,50%	0,00%	0,00%	87,50%
Total	18,87%	1,60%	1,02%	78,52%

Și în cazul înscrierii la medicul de familie, se regăsește o situație similară; astfel, în majoritatea cazurilor (91,56%), la nivel de din SDL, toate persoanele din locuință sunt înscrise la un medic de familie, cazuri izolate regăsindu-se la nivelul ZUM2 unde 8,11% din respondenți semnalează faptul că nicio persoană din locuință nu este înscrisă la medicul de familie, dar și la nivelul ZF1, unde această situație este semna lată în 12,62% din cazuri.

Zone	Nicio persoană	Doar câteva persoane	Majoritatea persoanelor	Toate persoanele
ZF1	. 12,62%	0,00%	0,00%	87,38%
ZF2	0,00%	0,00%	0,00%	100,00%
ZUM 1	6,05%	0,93%	1,86%	91,16%
ZUM 2	8,11%	1,35%	.0,45%	90,09%
ZUM 3	2,38%	0,79%	0,00%	96,83%
ZUM 4	5,88%	0,00%	0,00%	94,12%
Total	6,87%	0,86%	0,72%	91,56%

Printre motivele indicate privind lipsa înscrierii la un medic de familie se remarcă lipsa asigurării sau lipsa interesului (ex. nu și-a căutat medic).

1.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială

> total populație ocupată (distribuția pe sexe, categorii de vârstă, sector de activitate);

De asemenea, la nivelul zonelor funcționale, ponderea persoanelor fără ocupație, cu vârste între 15 și 64 ani, este de 27,6% pentru ZF1 și de 22,9% pentru ZF 2; la nivelul ZF1,50,4% sunt angajați, 11% pensionari și 10,2% elevi/ studenți; la nivelul ZF 2, 45,7% sunt angajați, 17,1% pensionari și 5,7% elevi/ studenți.

Ocupație	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF1	ZF2	% din teritoriu
Angajat/ă	52,3%	52,9%	48,2%	36,0%	50,4%	45,7%	50,8%
Antreprenor	0,3%	0,5%	0,4%	4,0%	0,0%	5,7%	0,6%
Pensionar/ă	10,3%	5,2%	9,5%	4,0%	11,0%	17,1%	8,5%
Elev/ă/Student/ă	10,0%	14,1%	11,9%	4,0%	10,2%	5,7%	11,6%
Fără ocupație	26,7%	27,0%	29,6%	44,0%	27,6%	22,9%	27,8%
N/r	0,3%	0,2%	0,4%	8,0%	0,8%	2,9%	0,6%
Total	100%	100%	100%	100%	100%	100%	100%

La nivelul zonelor urbane marginalizate, în urma analizei răspunsurilor, reies următoarele: dacă ZUM 2 concentrează cel mai mare număr de angajați, respectiv 52,9%, ZUM 4 concentrează cel mai mic număr de angajați {36%). în același timp, ZUM 4 concentrează cele mai multe persoane fără ocupație (44%), în timp ce pentru ZUM 1 ponderea estede 26 ZUM 3, de 29,6%. ' • * .

De asemenea, la nivelul zonelor funcționale, ponderea pe și 64 ani, este de 27,6% pentru ZF 1 și de 22,9% pentru ZF

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

pensionari și 10,2% elevi/ studenți; la nivelul ZF 2, 45,7% sunt angajați, 17,1% pensionari și 5,7% elevi/ studenți.

£> tineri (16-24 ani) care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau formare, șomeri, persoane inactive;

De asemenea, în 76% dintre gospodăriile din teritoriul SDL, analizate în cadrul studiului, există cel puțin o persoană care nu are Ioc de muncă, iar în 62,5% dintre acestea, există cel puțin o persoană care caută activ un loc de muncă. Referitor la persoanele casnice sau întreținute, la nivelul ZUM 4, în toate gospodăriile analizate există câte o persoană care face parte din această categorie, media pentru întreg teritoriul SDL fiind de 84,3%.

Din gospodărie fac parte tineri cu vârste între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați în muncă și nici nu sunt înscriși într-o formă de educație?

	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
DA	0,0%	0,0%	1,1%	2,3%	0,0%	0,0%	1,1%
NU	100,0%	100,0%	98,9%	97,7%	100,0%	100,0%	98,9%

> proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați -patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ

Referitor la populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani care nu este încadrată pe piața formală a muncii, la nivelul teritoriului SDL, ponderea acesteia este de 27,8% din total persoane analizate. Dintre cele patru zone urbane marginalizate, în ZUM 4 sunt cele mai multe persoane din această categorie, respectiv 44%, urmată de ZUM 3 cu 29,6%, ZUM 2 cu 27% și ZUM 1 cu 26,7%,

De asemenea, în 7,8% dintre gospodăriile din teritoriul SDL, analizate în cadrul studiului, există cel puțin o persoană care nu are loc de muncă, ponderea acestor persoane Ia nivel de ZUM fiind mai ridicată în ZUM 2 (10,6%) și ZUM 4 (11,8%).

La nivelul ZUM4,în 11,8% din locuințe, 2 persone nu au un loc de muncă.

Din gospodărie câte persoane...?

Nu au loc de muncă	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
0 persoane	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
1 persoană	0,0%	11,8%	9,5%	' 10,6%	5,7%	11,8%	7,8%
2 persoane	3,8%	0,0%	1,8%	1,8%	2,8%	11,8%	2,5%

La nivelul teritoriului analizat, 1,4% dintre acestea, există ceb puțin o persc&D&gțge caută activ un

loc de muncă iar în 0,8% din cazuri, 2 persoane. La nivelul ZUM4

^fa cazuri de

lucrători familiali neremunerați (11,8%). £

Din gospodărie câte persoane ...?

Nu sunt înregistrate ca șomere, dar caută activ un Ioc de muncă	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	%din teritoriu
0 persoane	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
1 persoană	0,0%	5,9%.	1,4%	1,8%	1,4%	0,0%	1,4%
2 persoane	0,0%	0,0%	0,9%	0,0%	1,4%	11,8%	0,8%
Sunt lucrători familiali neremunerați sau lucrează în agricultură	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
0 persoane	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
2 persoane	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	11,8%	0,3%

Referitor la persoanele casnice sau întreținute, la nivelul ZUM4, în 11,8% din gospodăriile analizate există câte o persoană care face parte din această categorie, ponderea pentru întreg teritoriul SDL fiind de 5,9%, în timp ce, la nivel de SDL cel puțin 2 persoane sunt casnice sau întreținute în 1,1% din cazuri.

Din gospodărie câte persoane...?

Sunt persoane casnice sau întreținute	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
0 persoane	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
1 persoană	5,7%	5,9%	7,2%	6,2%	2,8%	ii,8%	5,9%
2 persoane	1,9%	0,0%	0,9%	0,9%	1,4%	0,0%	1,1%

> afacerile locale și situația locurilor de muncă;

Referitor la percepția locuitorilor asupra ofertei de muncă, o percepție preponderent pozitivă (părere bună și foarte bună) se înregistrează în ZUM2 și ZUM3, în timp ce în celelalte zone analizate, percepția asupra ofertei de locuri de muncă este una negativă sau indiferentă ("așa și așa") în cazul ZUM3.

ra carității zonei se 1 jrit <

remarcă în ceea ce privește ZUM4 și ZF2.

IBS

Cum apreciați oferta locurilor de muncă din zona dumneavoastră:

	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte slabă	19,0%	11,8%	8,7%	8,2%	2,1%	11,8%	8,9%
Slabă	5,7%	5,9%	17,4%	6,4%	10,0%	23,5%	10,8%
Așa și așa	8,6%	5,9%	11,9%	7,3%	40,7%	23,5%	15,8%
Bună	1,0%	11,8%	9,6%	16,9%	20,0%	0,0%	12,4%
Foarte bună	1,0%	0,0%	1,4%	0,5%	1,4%	0,0%	1,0%
Nu știu/ Nu răspund	64,8%	64,7%	50,9%	60,7%	25,7%	41,2%	51,1%
Total	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%.	=100,0%	100,0%

în cadrul studiului de referință asupra teritoriului, a mai. fost ana^^^șraîi cu privire la oportunitățile de a găsi un loc de muncă. Percepțij/mii slabei . . ....... â * f

Cum apreciați calitatea zonei în care locuiți cu privire la „.?

Oportunitățile de a găsi un loc de muncă	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	0,0%	6,7%	5,2%	6,6%	2,2%	0,0%	4,1%
Destul de bună	21,6%	13,3%	26,6%	25,5%	46,4%	11,8%	28,9%
Așa și așa	61,8%	40,0%	42,2%	49,0%	42,0%	52,9%	47,4%
Destul de proastă	13,7%	333%	17,2%	12,8%	8,0%	. 29,4%	14,1%
Foarte proastă	2,9%	6,7%	8,9%	6,1%	1,4%	5,9%	5,5%

în ceea ce privește accesul la locul de muncă, este perceput în general ca fiind facil, însă în cazul zonelor ZF2 (26,7%) și ZUM4 (26,7%), sunt semnalate dificultăți în ceea ce privește accesibilitatea locului de muncă.

De unde locuiți, cât de ușor vă este să ajungeți în următoarele locuri dacă ați avea nevoie?

Locul de muncă	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	%din teritoriu
Foarte greu	0,0%	6,7%	1,0%	2,8%	0,7%	0,0%	1,5%
Destul de greu	9,7%	.26,7#	8,7%	1,9%	1,4%	26,7%	6,0%
Așa și așa	5,8%	6,7%	8,2%	11,7%	6,5%	20,0%	8,8%
Destul de ușor	5,8%	13,3%	15,9%	28,2%	31,9%	6,7%	21,2%
Foarte ușor	19,4%	13,3%	15,4%	11,7%	26,8%	0,0%	16,8%
Nu e cazul/ Nu știu	59,2%	33,3%	50,8%	43,7%	32,6%	46,7%	45,7%

Dintre motivele care îngreunează găsirea unui loc de muncă, cel mai des invocat a fost cel legat de lipsa unei calificări sau a studiilor necesare (3% din persoanele care s-au confruntat cu acest aspect), deși cei mai mulți (89,1%) nu au avut astfel de experiențe. Lipsa unei calificări sau a studiilor necesare este motivul invocat cel mai des în fiecare din cele 4 ZUM (ZUM1 - 2,4%, ZUM2 - 3,2%, ZUM3 - 6,8%, ZUM4 - 5,3%) iar la nivelul ZUM3 și ZUM4 se remarcă și lipsa de accesului la informații referitor la oferte de muncă (ZUM3 - 4,5%, ZUM4 - 5,3%).

Vă rugăm să ne spuneți care credeți că este motivul principal pentru care ați găsit greu un loc de muncă sau nu ați găsit un Ioc de muncă

	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Total
Locul de muncă găsit presupunea activitate înjositoare	0,0%	0,0%	0,6%	0,5%	1,1%	0,0%	0,5%
Condițiile de lucru oferite erau foarte dificile	0,0%	0,0%	1,8%	1,6%	1,1%	5,3%	1,4%
Locul de muncă prezenta riscuri de îmbolnăvire mari	0,0%	0,0%	0,6%	0,5%	0,0%	5,3%	0,5%
Distanța mare până la locul de muncă	0,0%	0,0%	1,8%	2,1%	4,5%	5,3%	2,1%
Lipsa experienței în muncă	0,0%	0,0%	1,8%	2,1%	0,0%	0,0%	1,2%
Lipsa de accesului la informații referitor la oferte de muncă	0,0%	5,9%	1,8%	1,6%	4,5%	5,3%	2,1%
Lipsa unei calificări sau a studiilor necesare	0,0%	0,0%	2,4%	3,2%	6,8%	5,3%	3,0%
Nu este cazul	100,0%	94,1%	89,2%	88,4%	81,8%	73,7%	89,1%

> principalele surse de venit ale populației și situația financiară (ven^ufrșȚ^heltuieli). Principala sursa de venit la nivelul gospodăriilor analizate din terito^U SDL esț^pensi^41

urmată de salariu (39,7%) și veniturile din alocații la care se asceză șiM ajutorul social, muncile ocazionale, bursele etc. (11,5%). Aceeași sîțpație 3paî ZUM 2 și ZUM 3, excepție făcând ZUM 4, unde salariul este principala sursă de venit (47,4%), urmat de pesnie (42,l%).făcând ZUM 4, unde salariul este principala sursă de venit (47,4%), urmat de pesnîe (42,1%).

im sunt

&m i,

Proveniența veniturilor	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	SDL
Salariu	32,1%	47,8%	41,4%	40,1%	40,1%	47,4%	39,7%
Pensie	.5.0,0%	39,1%	47,8%	48,4%	51,6%	42,1%	48,7%
Alocații copii	15,7%	13,0%	10,1%	9,4%	7,7%	10,5%	10,3%
Ajutor social	0,0% ”¹	0,0%	0,7%	1,7%	0,0%	0,0%	0,7%
Burse	2,1%	0,0%	0,0%	0,3%	0,5%	0,0%	0,5%

La nivelul ZUM 1, veniturile cuprinse de Intervalul 1.001-3.000 lei reprezintă 45,20%. La nivelul ZUM 2, peste jumătatate dintre venituri depășesc 3.000 lei, la fel șl în cazul ZUM 3. La nivelul ZUM 4 situația este diferită, astfel că ponderea cea mai mare este reprezentată de cel cu venituri cuprinse între 1.001 și 3.000 lei (58,80%). Tot la nivelul ZUM 4, se înregistrează și cea mai mare pondere a persoanelor cu venituri de sub 100 lei (5,9%).

Referitor la măsura în care veniturile acoperă nevoile lunare, pentru 66,3% din totalul populației analizate, acestea acoperă cu greu cheltuielile cu întreținerea, mâncarea, medicamente, chirie și altele, în timp ce peste 10% declară că sunt nevoițî să se împrumute pentru a face față acestora.

Venituri	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	SDL
Sub 100 lei	1,0%	5,9%	0,0%	1,9%	0,0%	5,9%	1,0%
101-1.000 lei	1,00%	0,00%	3,20%	7,90%	0,00%	0,00%	3,50%
1.001-3.000 lei	26,70%	35,40%	45,20%	32,40%	40,30%	58,80%	37,70%
3.001-7.000 lei	63,70%	58,80%	49,70%	50,10%	53,20%	35,30%	52,50%
Peste 7.001 lei	7,6%	0,0%	1,8%	7,5%	6,5%	0,0%	5,2%

în ceea ce privește beneficiarii de ajutoare sociale, o pondere mai mare de beneficiari se regăsește la nivelul ZUM1 (7,76%) și ZUM4 (5,88%). Tipurile de ajutor social primite de beneficiari sunt: pensie de invaliditate, de handicap (ex. pentru dializă), ajutor pentru căldură/ electricitate, ajutor social îngrijitor persoana vârstnică, indemnizație creștere copil.

Vă rugăm precizați măsura tn care veniturile acoperă cheltuielile lunare (întreținere, mâncare, medicamente, chirie și altele)

	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Mă îndatorez, este necesar ajutorul apropiațilorsau altor persoane	1,9%	23,5%	14,6%	16,3%	1,4%	11,8%	10,8%
Veniturile acoperă cu greu cheltuielile	55,2%	52,9%	68,0%	64,2%	75,0%	82,4%	66,3%
Veniturile sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile	42,9%	23,5%	17,4%	19,5%	23,6%	5,9%	22,9%
Total	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%

1.3.3 . Locuire și acces la utilități

numărul total de locuințe, din care locuințe sociale sau locuințe ieftine/ cu caracter social/ închiriate de autoritatea publică locală sau cu titlu gratuit

Din punctul de vedere al tipologiei lor, majoritatea locuințelor din teritoriul studiat (98,35%) sunt în blocuri. în ZUM4, aproximativ 12,8% din persoane locuiesc la casă.

Zona / Locuința dumneavoastră este:	în bloc	La casă
ZF1	99,06%	0,94%
ZF2	52,94%	47,06%
ZUM 1	99,55%	0,45%
ZUM 2	100,00%	0,00%
ZUM 3	100,00%	0,00%
ZUM 4	88,24%	11,76%
Total	98,35%	1,65%

Din punctul de vedere al vechimii lor, locuințele din teritoriul analizat au fost construite în perioada 1960-1988.

Nr. blocurilor după anul de construcție, pe zone

; ZUM 4	1978,1 1382,1
ZUM 3	.53 sl 9^ t g 1 9
. ZUM 2	1387,1
ZUM I	^: 1982,1 1973,1

2P1

0 5 10 15 20 25

M 1962 «1964 n 1967 ■ 1958 ■ 1969 ra 1970 ■ 1971 B1972 ■ 1973 B 1974 ■ 1975 ■ 1976 ■ 1973 a 19S0 fi 1981 a1982 M 1983 îî 1984 ■ 1986 111987 a 1974

> tipurile de locuințe; starea și calitatea locuințelor

Ponderea acțiunilor de reabilitare sau modernizare realizate asupra locuințelor din zonele urbane marginalizate analizate:

Au existat anterior acțiuni de reabilitare sau modernizare?	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Da	6,25%	27,78%	22,73%	0,00%
Nu	93,75%	72,22%	77,27%	100,00%

Nota: Datele provin din chestionarelor aplicate administratorilor de blocuri

Marea parte a locuințelor din ZUM nu au fost reabilitate în ultimii ani. ZUM4 este cea în care nu s-a înregistrat în ultimii ani nicio astfel de intervenție. —7=^

Din analiza spațiilor comune locuințelor realizată prin consultarea se

remarcă, în majoritatea cazurilor, lipsa camerelor de supravegheri sau ^^jsrtțlui ae^rotecție asigurat preventiv de un paznic/portar. La nivelul teritoriului anal^gat, sp^țf^JtiȘli^re disponibile sunt în general în stare funcțională, nu neapărat bună, elemente în ceea ce privește acoperișul/ terasa blocului, spațiile comune (etajele, holurile), ghena.de gunoi sau subsolul. Nu sunt diferențe notabile la nivel de ZUM.

> proprietatea asupra locuințelor; nesiguranța locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală;

La nivelul teritoriului SDL, 93,6% dintre locuințele analizate sunt proprietate personală a celor care locuiesc în ele, ponderi ridicate înregistrandu-se și la nivelul zonelor funcționale, dar și la nivelul zonelor urbane marginalizate. Astfel, dintre cele 4 ZUM-uri analizate, ponderea cea mai mare a locuințelor proprietate personală a fost identificată în ZUM 3 (96,5%), în timp ce, ponderea cea mai mare a locuințelor care nu sunt proprietate personală (23,%) se regăsește în ZUM 4.

Ponderea gospodăriilor a căror locuință este proprietate personală pe zone și în teritoriu:

% tip locuință/ Zone	ZF 1	ZF2	ZUM1	ZU M 2	ZUM 3	ZUM 4	% teritoriu
Locuință proprietate personală	95,3%	88,2%	91,9%	94,2%	96,5%	76,5%	93,6%
Locuința NU este proprietate personală	3,8%	11,8%	8,1%	5,3%	2,8%	23,5%	6,0%
NR	0,9%	0,0%	0,0%	0,4%	0,7%	0,0%	0,4%

Totodată, nesiguranța locativă poate fi pusă pe seama lipsei actelor de proprietate pentru locuințe, situație în care se regăsesc 17,6% din total locuitori analizați din ZUM 4. Răspunsurile celor care indică faptul că dețin acte pentru locuință, includ și persoane care locuiesc cu contract de închiriere formalizat și înregistrat sau locuiesc legal în spațiul existent (93,8% din total populație analizată aparținând teritoriului SDL).

Ponderea celor care locuiesc în chirie la nivelul teritoriului analizat și pe fiecare zonă identificată:

% categorie persoane/ Zone	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Persoane care locuiesc cu chirie	2,8	5,9	4,1	2,7	0,7	17,6	3,2
Persoane care nu locuiesc cu chirie	95,3	94,1	91,0	93,4	97,9	82;4	93,6
NR	1,9	0,0	5,0	4,0	1,4	0,0	3,3

Ponderea gospodăriilor care dețin acte pentru locuință:

% categorie/ Zone	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Există/dețin acte pentru locuință*	95,3	94,1	91,0	95,1	97,2	76,5	93,8
NU există/NU dețin acte	4,7	0,0	5,9	4,4	1,4	17,6	4,5
NR	0,0	5,9	3,2	0,4	1,4	5,9	1,6

* răspunsurile celor care indică faptul că există/dețin acte pentru locuință, includ și persoane care locuiesc cu contract de închiriere formalizat și înregistrat, sau locuiesc lega! în spațiul existent

> proporția locuințelor supraaglomerate

Din răspunsurile obținute la momentul realizării studiului, reiese faptul că, la nivelul teritoriului SDL

analizat, 63,1% dintre locuințe sunt supraaglomerate, având o suprafață mai mică de 15,33 m²/ cap de locuitor. La nivelul ZF1 ponderea locuințelor supraaglomerate este de 51,9%, în timp ce pentru ZF 2, ponderea cea mai mare revine locuințelor cu peste 15,33 m^ca^dedlQcuitor. în ceea ce privește zonele urbane marginalizate, în toate cele* patru^Sfeî^ locuințelor

supraaglomerate o depășește pe cea a locuințelor cu peste 15

:uitd^astfel: ZUM că^Ujvi 4 are cea

1 - 64,4%, ZUM 2 - 69,9%, ZUM 3 - 59,6% și ZUM 4 - 70,6%|Se ob<eț mai mică pondere a locuințelor care depășesc 15,33 m²/ cap dă locuitei

‘4

Zona	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF1	ZF2	. Total Teritoriu
Ponderea locuințelor supraaglomerate (15,33 m²/ persoană)	64,4%	69,9%	59,6%	70,6%	51,9 %	47,1 %	63,1%
Ponderea locuințelor cu peste 15,33 m²/persoană	35,6%	30,1%	40,4%	29,4%	48,1 %	52,9 %	36,9%

De asemenea, structura locuirii după numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie din teritoriul SDL, indică un număr ridicat al locuințelor cu 2 persoane (29,2%) și a celor cu 4 persoane (20,9%). La nivelul ZUM 2, în cele mai multe dintre locuințe sunt declarate câte 4 persoane (33,6%), în ZUM 3 predomină locuințele cu 2 persoane {33,3%), iar în ZUM 1 (28,4%) și ZUM 4 (47,1%), a fost declarată o singură persoană per locuință.

Persoane care locuiesc:	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF1	ZF2	Total
singure	28,4%	19,0%	13,5%	47,1%	23,6%	11,8%	21,9%
cu 1 persoană	26,6%	24,3%	33,3%	17,6%	39,6%	41,2%	29,2%
cu 2 persoane	21,2%	17,7%	19,9%	11,8%	25,5%	0,0%	19,8%
cu 3 persoane	11,3%	33,6%	22,0%	17,6%	10,4%	35,3%	20,9%
cu 4 persoane	9,9%	3,1%	9,9%	5,9%	0,9%	11,8%	6,4%
cu 5 persoane	2,7%	1,3%	1,4%	0,0%	0,0%	0,0%	1,5%
cu 6 persoane	0,0%	0,9%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,3%
Total	100%	100%	100%	100%	100%	100%	100%

> starea și calitatea locuințelor;

în privința dotărilor locuinței, acestea sunt dotate în mod frecvent cu televizor, frigider, aragaz, aspirator și mașină de spălat. în cele mai multe cazuri, la nivelul ZUM, locuințele nu sunt dotate cu automobil, iar în cazul ZUM 1 și ZUM 4, peste 50% din locuințe nu sunt dotate cu calculator/laptop.

Zona	Automobil		Televizor		Frigider		Aragaz		Aspirator		Mașînăde spălat		Calculator
Zona	Da	Nu	Da	Nu	Da	Nu	Da	Nu	Da	Nu	Da	Nu	Da	Nu
ZF1	50.52 %	49,48 %	98,10%	1.90 %	98,08%	1,92 %	99,05%	0,95 %	98,06 %	1,94%	98,10%	1,90 %	63,83 %	36,17 %
ZF2	56.25 %	43,75 %	100,00 %	0,00 %	100,00 %	0.00 %	100,00 %	0,00 %	82,35 %	17.65 %	100,00 %	0,00 %	75,00 %	25,00 %
ZUM1	36.84 %	63,16 %	99,54%	0,46 %	100,00 %	0.00 %	99,54%	0,46 %	91,67 %	8,33%	97,26%	2,74 %	49,22 %	50,78 %
ZUM 2	44.59 %	55,41 %	99,53%	0.47 %	99,54%	0,46 %	100,00 %	0.00 %	96,67 %	3,33%	95.68%	3,32 %	57,74 %	42,26 %
ZUM 3	47.86 %	52,14 %	98,56%	1,44 %	100,00 %	0.00 %	100,00 %	0.00 %	97,86 %	2,14%	100,00 %	0,00 %	76,81 %	23,19 %
ZUM 4	42,86 %	57,14 %	100,00 %	0,00 %	100,00 %	0,00 %	100,00 %	0.00 %	75,00 %	25,00 %	94.12%	5.88 %	42,86 %	57,14 %
% din teritoriu	44,1%	55,9%	99,2%	0,8%	99,6%	0,4%	99,7%	0,3%	94,7%	5,3%	97,7%	2,3%	60,4%	39,6%

în privința izolării termicele remarcă faptul că în cele mai multe ZUM, locuințele sunt preponderent neizolate. Situații cu izola re. termică degradată și foarte degradată ZUM 3

șiZUM4. , _;

Izolarea termică

% din teritoriu zum 4 ZUM 3 'Mmn«MȘHm!«l<«««MMM«qmi@ss£i8»ss&&es^2^%»a«33ffîâ^^ ZUM 2 zum 1

ZF 2 «^MH«ȘMmH««4MMMHMMM«««|fO%fflHMtt2BjS%««BMMQ«««M«aM9a*WHMMHațW«

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

«Nu există «Stare foarte degradată a Stare degradată ■ Stare funcțională ■ Stare bună

Spațiile de depozitare (cămări, debarale, magazii) lipsesc în marea parte a locuințelor în special în ZUM 1 și ZUM 4, în timp ce la nivelul ZUM 3, acestea au o stare degradată și foarte degradată.

Spațiile de depozitare (cămări, debarale, magazii)

% din teritoriu

ZUM 4

zum 3 iwnwii iimnww.....iiiij»mmr4*&%«MMMhwBm««mMM«M««MW«)WMmMMiMMț»i6

ZUM 2

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Nu există « Stare foarte degradată s Stare degradată ■ Stare funcțională ■ Stare bună

Camerele de supraveghere lipsesc în marea parte a teritoriului analizat, însă acolo unde sunt prezente, sunt preponderent în stare funcțională.

Subsolul reprezintă o facilitate a locuirii aflată în cele mai multe cazuri înt^&sstar^egradată (ZF 2 - 35,3%; ZUM 1 - 40,8%; ZUM 3 - 59%; ZUM 4 - 41,2%), însă iipsește$d|ă^^ ori în ZF 2

și ZUM 4. X

Subsolul

Boxele/anexele reprezintă o facilitate a locuirii aflată într-o stare degradată în ZUM 1 (313%) și ZUM 3 (56,1%)/ deși în 31,2% din cazuri la nivel de teritoriu, această facilitate nu există.

Boxe/anexe

. % din teritoriu

ZUM 4

zum 3

ZUM 2

ZUM 1

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Nu există M Stare foarte degradată s Stare degradată «Stare funcțională ■ Stare bună

în privința locurilor de parcare, a uscătoriei, a casei scărilor șî a ghenei de gunoi, percepția este în general una pozitivă.

Lipsa locurilor de parcare este semnalată în ZF 2 (75%) și ZUM 4 (62,5%).

Locuri de parcare

% din teritoriu

ZUM 4

ZUM 3 qMRKWir n

ZUM 2

ZUM 1

ZF2

ZF1

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Nu există «Starefoarte degradată s Stare degradată «Stare funcțională «Stare bună

Uscătoria nu există ca facilitate a blocurilor de locuit în ZF

^88,2%).

Casa scării

% din teritoriu

ZUM 4

ZUM 2

ZUM 1

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

W Nu există ■ Stare foarte degradată 3 Stare degradată ■ Stare funcțională ■ Stare bună

Ghena de gunoi nu este identificată ca fiind disponibilă în special în ZF 2 (94,1%), ZUM 1 (54,9%) și ZUM 4 (76,5%). Starea mai degradată a ghenelor de gunoi este semnalată în ZUM 3.

Ghena de gunoi

% din teritoriu

ZUM 4

ZUM 3

ZUM 2

ZUM 1

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Nu există ■ Stare foarte degradată ■ Stare degradată ■ Stare funcțională ■ Stare bună

Acoperișul/ terasa blocului se află într-o stare mal degrabă degradată decât funcțională în

majoritatea zonelor din teritoriul analizat, cu excepția ZF 1. Situațiile ți apreciată ca fiind „foarte degradată" sunt identificate la nivul ZUM^

este

Acoperișul/ terasa blocului

% din teritoriu

ZUM 4

zum 3 imn mnTF'—^TrT'^^—irrrji m im rw r i t~" ■■■■■M««M«;0m—■—«»î~:

zum 2

zum i

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Nu există ■ Stare foarte degradată 0 Stare degradată ■ Stare funcțională « Stare bună

Grădina blocului este în stare funcțională, singura excepție fiind înregistrată în cazul ZF 2 (29,4% -stare degradată), însă în această zonă locuitorii nici nu identifică prezența grădinilor.

Grădina blocului

% din... ^0B)HHMWE6î»aHNm0M00M«NHHMM0^aHMqNMll^HMM0MaM0MiMH|nM

ZUM 4

ZUM 3 2|M»8SH^nMM0HBHBHBBHn0M0MH0a000MHM0V

ZUM 2 ip0*Hrai'Oi3WHn0IMHMHMH000IMB«MHMlMB0HWMHI ; : : : I ’ :

ZF 2 ■BMIM«H4MB00MHMMpraHK^4n0HBMMH!W%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Nu există ■ Stare foarte degradată sa Stare degradată 0 Stare funcțională ■ Stare bună

Serviciul poștal este în general considerat funcționai în toate zonele din teritoriul analizat.

Serviciul poștal

ZUM 4

ZUM 3O>Km^WHMHHHH00WHHM0N*HHMHHMHHMHBM00ț% ZUM

ZUM lOlpffi;9%&mnHBMBiMIMHțBH0MH0MHMH^HH000N0i

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Nu există «Stare foarte degradată S Stare degradată «Stare funcțională «Stare bună

Iluminatul casei scării este în stare funcțională, cu câteva excepții semnalate în ZUM 3 (18,1% -locuitorii apreciază ca fiind în stare degradată) iar l anivelul ZF fiind inexistent

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

Iluminatul casei scării

ZUM 4

ZUM

ZUM ÎO^KMOM^IUMBM

ZF2 ■MMMMMM

ZFiy

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Nu există ■ Stare foarte degradată 8 Stare degradată 8 Stare funcțională ■ Stare bună

în ceea ce privește liftul, este apreciat ca fiind în stare funcțională acolo unde există, însă în majoritatea zonelor analizate, această facilitate este mai degrabă inexistentă.

Funcționarea liftului

% din...

ZUM 4

ZUM 3

ZUM 2

ZUM 1

ZF1

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

8 Nu există 8Stare foarte degradată P Stare degradată 8 Stare funcțională 8 Stare bună

în privința gradului de mulțumire al locuitorilor cu privire la calitatea locuirii, se constată următoarele:

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0%

8 Foarte mulțumit c- Mai degrabă mulțumit îi Nici muițumit, nici nemulțumi^t⁵⁸Mai degrabă nei

ț. ■ Foarte nemulțumit

• în privința zonei de locuit

' Grad de mulțumire privind - Zona de locuit

■ din teritoriu 7.L'. 777742,9%. 77 .. 7/7'7

ZUM 4 R»7:7;7217.7.27:7:M2%7777J7:7'7 7

ZUM 3 7 7775£1£7 .77.7'7~^,..''7.7^^

ZUM 2 bMMMMM*HBMHHHHIM7:777:77:2W-77:7:77'::£B&iS3^W‘âi35£gSm^

ZUM 1 MHMRMHBh77777777/.. 7 30,7% 72' .7■-7

ZF2 |■■|M^Z77:±77777?777..72±.7W<“7::..~^^^^

ZF1 ■■MH^ÎHHMH777. .77.7777.7 :777:777753K.Ț.7.r^

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,056 70,0% 80,0% 90,0% 100,056

■ Foarte mulțumit a Mai degrabă mulțumit □ Nici muițumit, nici nemulțumit UMai degrabă nemulțumit ■ Foarte nemulțumit

• în privința modului în care este încălzită locuința

Grad de mulțumire privind - Modul în care este încălzită locuința

’ % din teritoriu MWBPHBM777777,7 7 7 772 36, zum 4 .

ZUM3 m^««Bîl7777:.7£772777~:;:48;i%7.“7-.:7^^^

■ ' ; i j : i i î î ’

zum 2 ■HV77:777 ZUM 1 27 7777777 729,37% 277 777 ' - ?'WMBBaaa&^aMW^^ -------TT|B

ZF 20,0% 77.77 7.7271'77 77., 74Z;K7 ‘.±.77777' ZF 1 ■■■^■■«■■■■■■■.'7. :777553%77...... 77.1E5î8%I3*«%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,056 60,0% 70,056 80,0% 90,0% 100,056

■ Foarte mulțumit □ Mai degrabă mulțumit h Nici mulțumit, nici nemulțumit a Mai degrabă nemulțumit ■ Foarte nemulțumit

• în privința modulul în care funcționează instalația de apă

Grad de mulțumire privind - Modul în care funcționează instalația de apă

. 56 din teritoriu : 1 7.;. .7.„ 7.7,....77 77143#62227,7’...7’777 77777 27

ZUM 4 . 7/7777 77.35,3% 7:.777/7 77:7I^g£SlZ^%S3=s!gEî£7X7:S£S£7SES^

► I I J , ■ I * *

ZUM 3 MUM 777777777772 7’77..' ’56,1% 7.72 2 7.7777 .777..77777 7E^^^^S^2«^^^^!^E7Ș9%070% zum 2 7. ..7.77.73779% .27 ...7.7:772

ZUM 1 ■M|M^77 77777 / ' asy ’ 7 ~

ZF 23,0% 72777-2.27.7. .7 735,3% 77 7. .7.777 ’7.7.

ZF 1 ■■lll^■■■|■■IM■■i7 77. 7.7'62,1%. .7. . 7..77777772.:mfc6

0,056 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

• în privința modului în care funcționează sistemul de canalizare

Grad de mulțumire privind - Modul în care funcționează sistemul de canalizare

% din teritoriu ■■^■>^^■■■■■..7. ........ 7 7,45,8%'_7

zum4 7.7..... . .7,.7.7.7764,7%:'77777/ • j:i• /j

zum3 MM777.:......

zum z

zumi ■mhhimmhh.?.

zfx,o%7...:::.../::77:735,3%:'7:77^^

zf i 2:1;57,8?c: w«țjis&

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Foarte mulțumit ,j Mai degrabă mulțumit a.Nici mulțumit, nici nemulțumit H Mai degrabă nemulțumit ■ Foarte nemulțumit

• în privința modului în care funcționează instalația electrică

Grad de mulțumire privind - Modul în care funcționează instalația electrică

. % din te ritoriu 177.5J%7i:T7~45ț;i%^ ;77.;.::777L72™72:„7

zum 4 zum3 zum z 7:7777.7777%? 7773 9,o%777

zumi zf 20,^7; ~-x:r:35;3%77:7\~:7;j:iJ\7fiK5Ma®^»3®®^^

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Foarte mulțumit Mai degrabă mulțumit a Nici mulțumit, nici nemulțumit « Mai degrabă nemulțumit ■ ■ Foarte nemulțumit

• în privința amplasării apartamentului în bloc/ amplasării casei în cartier

Grad de mulțumire privind - Amplasarea apartamentului în bloc/ Amplasarea casei în cartier

% din teritori u ■MMPMMM....7 . . 77748;5% 7777

ZUM 4 y:/777/7. .7777..735,3% 7 '.7.7.‘.777777.7.'.

zum 3 77.7...

ZUM 2 7 ~. 732^9% '7"'7

ZUM 1 ■■■■■^^■■■7.77/7 7 7.777 5 7.40,3% . 77.77 ■ 7 ^J

zf z)_j6%._7...7,'.7_.7'7..7.'7 7.77,7750,o%7.7.

zfi ,_?7. 7_r7:::777_/7%.7';:.7.::..7::7:::.:"7L::j7

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 4Q0ÎS 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Foarte mulțumit ■; Mai degrabă mulțumit s Nici mulțumit, nici nemulțumit D Mai degrabă nemulțumit N Foarte nemulțumit

• în privința modului în care locuința este luminată în timpul zilei

Grad de mulțumire privind - Amplasarea apartamentului în bloc/Amplasarea casei în cartier

. % din te ritoriu . ’ ’ 77 ’. 7 7177117 ... 7'46,4%77’ %

ZUM 4 .77’7.’

zum3 _:hbhm|Mb^h 7. ......t..59p96^'.

ZUM 2 zum i ■■■■MMi'':'..: 7’::..: 7^23%. ’::~r.7’.77777.^^

ZF •■ —43;g%—.......... - ■ • -: :.........

ZF1 ■■■■^■■■■■1J7 77.7 77777717777:77.7777’77;74;0%7:Z777'.777^

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Foarte muițumit :.: Mai degrabă mulțumit Ei Nici mulțumit, nici nemulțumit s Mai degrabă nemulțumit ■ Foarte nemulțumit

• în privința modului în care locuința vă protejează de zgomotele din exterior

Grad de mulțumire privind - Modul în care locuința vă protejează de zgomotele din exterior

^: % din te ritoriu 7 7'7771 7. 71;.'735,8%: 17777.7

; zum 4 MMr7;:us%y7:warawBffiMgs%5!caaBBeggE^^

ZUM3 ■■■■■^■^■»77'7777’:7777.7’7^“~7.5i;4fc777:7’:^

ZUM 2 277777233% 777. l.i:7'.S8Sâiî£^^g;6%^j£2£gS^7i£i£^^

: ¹ ; ■ ] ^T ; : ’■ ■ ¹ .

zumi ■■obî™:~/27::77.:i~3>3K777:;™

■ f - ^: » i

ZF 3,0%77177.7.7129,4%1. 71777 ’

ZF1 ■MMPMM 77177 7' 17 777749,5% 7’1”: T^-7 7 J717771177’

03% 103% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

x Foarte mulțumit ?; Mai degrabă mulțumit ts Nici mulțumit, nici nemulțumit s Mai degrabă nemulțumit ■ Foarte nemulțumit

• în privința curățeniei din spațiile comune

Grad de mulțumire privind - Curățenia spațiilor comune

% din teritoriu 77777 :/7’777.’::.71.’7'7.‘4S,2%1.7’777.777777.1777.77^

ZUM 4 1777 171717” 1313%777717.7:7

ZUM 3 MHM^HBMi^H:7777i7 llll 77.^ 71717.7.7 ‘160j4%’ 777.77 711.77.7.77.7'71’.

ZUM 2 77.771777. .32,9% 1711 .1...777:74S5^Ș262%17Ș^

ZUM 1 MH^HTl 7777’7’...33,6% 1 ’7 7777 7.7

ZF 20,0% 1777771’7777'7.71777’563%1.....77.7 .7:1.7777.: 7 7 7

ZF 1 77 177.77.7 ” .7.777.7.777174,8%.71111777.777777i;777.777’:7’72771Ș9S®â

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

■ Foarte mulțumit t: Mai degrabă mulțumit c Nici mulțumit, nici nemulțumit ti Mai degrabă nemulțumit «Foarte nemulțumit

• în privința aspectului exterior și interior ai blocului

Grad de mulțumire privind Aspectul exterior și interior al blocului

în cele mai multe cazuri (89,5%), nu sunt semnalate probleme deosebite cu accesul la apartament din diverse motive (ex. scările, defecțiuni ale liftului sau iluminatul impropriu). Astfel de probleme sunt semnalate cel mai mult în ZUM4. Marea parte a problemelor se referă la lipsa liftului, dar au fost semnalate și probleme legate de iluminatul scărilor sau de lipsa rampei de acces.

Dumneavoastră sau cineva din gospodărie aveți probleme cu accesul la apartament din diverse motive, cum ar fi scările pe care trebuie să le urcați, liftul care se defectează prea des sau iluminatul impropriu?

	ZF 1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
DA	0,0%	17,6%	15,7%	15,4%	0,7%	25,0%	10,5%
NU	100,0%	82,4%	84,3%	84,6%	99,3%	75,0%	89,5%

> dotarea locuințelor cu bucătărie și baie;

în ceea ce privește gradul de confort, la nivelul teritoriului analizat, 99% dintre locuințele analizate sunt dotate cu baie proprie, 98,5% au bucătărie proprie și 75,4% sunt prevăzute cu spații de depozitare. La nivelul ZUM 2,2,2% dintre locuințele analizate nu au baie proprie și 4,5% au bucătăria la comun, iar la nivelul ZUM 4, 76,5% dintre locuințe nu sunt prevăzute cu spații de depozitare.

Locuința dumneavoastră are:

Locuința are bale proprie	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	%din teritoriu
DA	99,0%	93,8%	100,0%	97,8%	100,0%	100,0%	99,0%
NU	1,0%	6,3%	0,0%	2,2%	0,0%	0,0%	1,0%
Locuința are bucătărie	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
DA	99,0%	100,0%	100,0%	95,5%	100,0%	100,0%	98,5%
NU	1,0%	0,0%	0,0%	4,5%	0,0%	0,0%	1,5%
Locuința are spațiu de depozitare	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	%din teritoriu
DA	90,3%	81,3%	61,8%	71,7%	97,1%	23,5%	75,4%
NU	9,7%	18,8%	38,2%	28,3%	2,9%	76,5%	24,6%

> conectarea locuințelor la utilități

Analizând rezultatele studiului, se obervă că locuințele din cele patru

conectate în proporție de 100% la rețeaua de apă și la sistemul de^analizare^h fe energiei electrice și a serviciului de salubrizare locala. In ceea ce privește sjstejȚT^^ ZUM 1 -1,8%, în ZUM 2 - 4,5% și în ZUM 3 - 0,7% dintre locuințe J

cazul

■re, în

R I H

I I I

I i

i I «

I I I

Locuința dumneavoastră este conectată la:

Este conectată la rețeaua de apă	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Da	99,1%	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%	99,9%
Nu	0,9%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,1%
Este conectată la sistemul de canalizare	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Da	99,1%	100,0%	100,0%	99,6%	100,0%	100,0%	99,7%
Nu	0,9%	0,0%	0,0%	0,4%	0,0%	0,0%	0,3%
Este conectată ta instalația electrică	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Da	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%	100,0%
Nu	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
Este încălzită	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Da	100,0%	100,0%	98,2%	95,5%	99,3%	100,0%	97,9%
Nu	0,0%	0,0%	1,8%	4,5%	0,7%	0,0%	2,1%

în privința surselor de încălzire, o proporție semnificativă dintre locuințe beneficiază de acces la sistemul centralizat de termoficare (70%).

Zona	Gaz	Lemne	Energie electrică	Surse de energie regenerabilă (geotermală, etc..)	Sistem centralizat de termoficare
ZF1	6,80%	0,97%	0,00%	0,00%	92,23%
ZF2	10,53%	31,58%	10,53%	0,00%	47,37%
ZUM 1	23,66%	0,00%	0,45%	3,13%	72,77%
ZUM 2	41,89%	0,45%	6,31%	0,00%	51,35%
ZUM 3	14,29%	0,00%	0,00%	0,75%	84,96%
ZUM 4	11,76%	5,88%	0,00%	5,88%	76,47%
Total	24,78%	1,34%	2,54%	1,34%	70,00%

în urma consultării administratorilor de blocuri cu privire la gradul de mulțumire privind situația utilităților, la nivelul întregului teritoriu analizat se remarcă un grad mai ridicat de nemulțumire în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor.

% teritoriu	Foarte nemulțumit	Nemulțumit	Așa și așa	Mulțumit	Foarte mulțumit	Inexistent
Racordarea la rețeaua de apă	5,0%	16,7%	25,0%	46,7%	6,7%	0,0%
Racordarea la rețeaua de gaze	3,3%	1,7%	10,0%	70,0%	11,7%	3,3%
Racordarea la sistemul de canalizare	3,3%	8,3%	18,3%	60,0%	10,0%	0,0%
Racordarea la rețeaua electrică	1,6%	11,5%	19,7%	59,0%	8,2%	0,0%
Internet/ TV	1,7%	5,1%	8,5%	45,8%	39,0%	0,0%
Colectarea selectivă a deșeurilor		KS	3,3%	23,0%	4,9%	19,7%

La nivel de zone, se remarcă un nivel mai ridicat de nemulțumire în privința, colectării selective a deșeurilor în cazul ZUM2 și ZUM3. # ^x‘

•a

B-

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

ZUMl	Foarte nemulțumit	Nemulțumit	Așa șl așa	Mulțumit	Foarte mulțumit	Inexistent
Racordarea la rețeaua de apă	12,5%	6,3%	25,0%	37,5%	18,8%	0,0%
Racordarea la rețeaua de gaze	12,5%	0,0%	6,3%	56,3%	25,0%	0,0%
Racordarea la sistemul de canalizare	12,5%	0,0%	6,3%	56,3%	25,0%	0,0%
Racordarea la rețeaua electrică	6,3%	0,0%	6,3%	62,5%	25,0%	0,0%
Internet/TV	6,3%	0,0%	0,0%	62,5%	25,0%	0,0%
Colectarea selectivă a deșeurilor	18,8%	18,8%	0,0%	25,0%	18,8%	18,8%
ZUM 2	Foarte nemulțumit	Nemulțumit	Așa șt așa	Mulțumit	Foarte mulțumit	Inexistent
Racordarea la rețeaua de apă	5,6%	33,3%	22,2%	33,3%	5,6%	0,0%
Racordarea la rețeaua de gaze	0,0%	5,6%	16,7%	61,1%	16,7%	0,0%
Racordarea la sistemul de canalizare	0,0%	22,2%	22,2%	44,4%	11,1%	0,0%
Racordarea la rețeaua electrică	0,0%	27,8%	33,3%	33,3%	5,6%	0,0%
Internet/ TV	0,0%	11,1%	22,2%	44,4%	22,2%	0,0%
Colectarea selectivă a deșeurilor	l . / ’ : •.		5,6%	27,8%	0,0%	33,3%
ZUM 3	Foarte nemulțumit	Nemulțumit	Așa și așa	Mulțumit	Foarte mulțumit	Inexistent
Racordarea la rețeaua de apă	0,0%	4,8%	33,3%	61,9%	0,0%	0,0%
Racordarea la rețeaua de gaze	0,0%	0,0%	4,8%	95,2%	0,0%	0,0%
Racordarea la sistemul de canalizare	0,0%	0,0%	28,6%	71,4%	0,0%	0,0%
Racordarea la rețeaua electrică	0,0%	0,0%	22,7%	77,3%	0,0%	0,0%
Internet/TV	0,0%	0,0%	0,0%	28,6%	71,4%	0,0%
Colectarea selectivă a deșeurilor	•'<		4,5%	13,6%	0,0%	9,1%
ZUM 4	Foarte nemulțumit	Nemulțumit	Așa șî așa	Mulțumit	Foarte mulțumit	Inexistent
Racordarea la rețeaua de apă	0,0%	50,0%	0,0%	50,0%	0,0%	0,0%
Racordarea la rețeaua de gaze	0,0%	0,0%	25,0%	25,0%	0,0%	50,0%
Racordarea la sistemul de canalizare	0,0%	25,0%	0,6%	75,0%	0,0%	0,0%
Racordarea la rețeaua electrică	0,0%	50,0%	0,0%	50,0%	0,0%	0,0%
Internet/TV	0,0%	25,0%	25,0%	■ 50,0%	0,0%	0,0%
Colectarea selectivă a deșeurilor	0,0%	50,0%	0,0%	50,0%	0,0%	0,0%

> situația datoriilor la utilități (dacă este cazul).

în privința datoriilor, la nivelul teritoriului analizat, 1,23% din locuitori înregistrează datorii la plata chiriei locuinței, în valoare de până la 6.700 lei, majoritatea persoanelor care înregistrează astfel de datorii fiind din ZUM2 (3,54%). Pentru piața utilităților, înregistrează datorii 6,31% dintre respondenți, cei mai mulți fiind din ZUM1 (13,96%), urmați de locuitorii din ZUM2 (5,31%). Cazuri izolate se întâlnesc și în ZF2 (5,88%), ZUM3 (0,71%) și ZUM4 (5,88%). Valoarea acestor datorii ajung la până la 3.500 lei de locuință.

Zone	% locuitori cu datorii le plata chiriei locuinței	% locuitori cu datorii le plata utilităților (curent, gaz, apă, salubritate)
ZF1	0,00%	0,00%
ZF2	0,00%	5,88%
ZUMl	0,45%	.13,96% •
ZUM 2	3;54% ’ b?. V	5,31%
ZUM 3	0,00%	0,71%
ZUM 4	0,00%	5,88%
Total	1,23%	6,31%

copii și tineri ai străzii, persoane fără adăpost din raza respectivă: în urma analizei declarațiilor intervievaților și a datelor culese din teritoriul analizat, nu au fost identificați copii și tineri ai străzii sau persoane fără adăpost în niciuna dintre zonele urbane

marginalizate acoperite de studiu.

Gradul de siguranță perceput de locuitori este relativ bun atât în excepții semnalate în ZUM4, unde 12,5% dintre respodenți se sir

în ce măsură vă simțiți în siguranță în ...?

Locuința dumneavoastră	ZF 1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Total
Complet în siguranță	20,2%	5,9%	12,0%	26,2%	14,5%	0,0%	17,6%
Destul de în siguranță
Nu prea în siguranță	1,0%	0,0%	6,9%	3,7%	3,6%	12,5%	4,4%
Deloc în siguranță	0,0%	0,0%	0,5%	1,4%	0,0%	0,0%	0,6%
Cartierul în care locuiți	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Grand Total
Complet în siguranță	2,9%	5,9%	11,1%	25,0%	13,7%	0,0%	14,2%
Destul de în siguranță
Nu prea în siguranță	0,0%	0,0%	8,8%	2,8%	3,6%	12,5%	4,5%
Deloc în siguranță	0,0%	0,0%	0,5%	0,9%	0,0%	0,0%	0,4%

în ceea ce privește speranța pentru viitor, se remarcă o încredere ridicată cu privire la faptul că situația cartierului se va îmbunătăți, în timp ce situația locuinței va rămâne la fel:

în următorii trei ani, credeți că situația ...?

Locuinței dvs.	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Total
Nu știu/ Nu pot aprecia	17,5%	31,3%	25,9%	25,2%	29,0%	12,5%	24,9%
Se va îmbunătăți		18,8%
Va rămâne la fel					13,0%
Se va înrăutăți	0,0%	0,0%	2,8%	1,4%	0,0%	0,0%	1,3%
Cartierului în care locuiți	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Total
Nu știu/ Nu pot aprecia	22,3%	31,3%	24,9%	30,0%	29,0%	12,5%	26,7%
Se va îmbunătăți		\|50ÎQ%
Va rămâne la fel	4,9%	18,8%	14,3%	73%	11,6%	25,0%	10,7%
Se va înrăutăți	0,0%	0,0%	7,8%	1,9%	0,0%	0,0%	3,0%

Acest nivel de încredere în viitor se remarcă și în privința opțiunii de mutare din bloc sau din cartier, având în vedere că majoritatea respondenților nu intenționează să își schimbe domiciliul. Câteva excepții sunt înregistrate în ceea ce privește ZUM4.

în următorii trei ani, dumneavoastră aveți intenția sa vă mutați din...?

Blocul în care locuiți	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Total
DA	7,7%	11,8%	8,3%	10,8%	7,2%	25,0%	9,2%
NU	74,0%	88,2%	86,1%	77,0%	66,9%	68,8%	77,4%
Nu știu/ Nu pot aprecia	18,3%	0,0%	5,6%	12,2%	25,9%	6,3%	13,3%
Cartierul în care locuiți	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Total
DA	6,7%	11,8%	6,9%	6,1%	5,8%	<18,8%	6,8%
NU	73,1%	88,2%	86,6%	82,5%	67,6%	75,0%	79,4%
Nu știu/ Nu pot aprecia	20,2%	0,0%	6,5%	11,3%	26,6%	6,3%	13,8%

1.3.4 Accesul Ia instituții și servicii publice

> serviciile sociale/ medicale/ socio-medicale;

Din categoria serviciilor sociale, pe raza teritoriul SDL analizat apar ujm^oăi^W^ri de servicii, aflate în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Proteja Copijuluj^ect^A^Centrul de zi „Casa Speranței" și Centrul multifuncțional „Micii Magicieni^UWlX^^^I de?zft „Eu și

Prietenii Mei" și Centrul multifuncțional „Mica Sirenă" (ZUM 2). Accesul populației din teritoriul SDL analizat la serviciile medicale este asigurat unitățile sanitare de pe raza acestuia, respectiv: Spitalul Cline de Urgență Bagdasar-Arseni, Spitalul de Boli Cronice Sfântul Luca, Institutul de Boli Cerebro-vasculare, cabinete medicale de familie, laboratoare de analize și farmacii.

Din punctul de vedere al locuitorilor, accesul la dispensar sau cabinet medical este perceput ca fiind "destul de greu" în proporție semnificativă în cazul ZF2 (43,8%) și ZUM4 (25%).

De unde locuiți, cât de ușor vă este să ajungeți în următoarele locuri dacă ați avea nevoie?

Dispensar sau cabinet medical/ Spital	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte greu	0,0%	12,5%	1,4%	0,5%	0,0%	0,0%	0,9%
Destul de greu	6,8%	43,8%	10,1%	0,5%	0,0%	25W	5,8%
Așa și așa	16,5%	12,5%	27,2%	10,3%	3,6%	56,3%	16,2%
Destul de ușor	19,4%	25,0%	33,6%	39,4%	46,8%	18,8%	35,4%
Foarte ușor	54,4%	6,3%	26,3%	49,3%	48,2%	0,0%	40,6%
Nu e cazul/Nu știu	2,9%	0,0%	1,4%	0,0%	1,4%	0,0%	1,1%

De asemenea, din totalul persoanelor cuprinse de studiu, la nivelul întregului teritoriu SDL, 78,5% au asigurare de sănătate și 91,6% au medic de familie. Zona urbană marginalizată cu cele mai puține persoane care dețin o asigurare de sănătate este ZUM 2 (48,9%), situație ce se menține și în cazul celorînscrise la un medic de familie (90,1%).

Câte dintre persoanele cu care locuiți au asigurare de sănătate?	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Doar câteva persoane	0,00%	5,88%	1,44%	2,28%	1,60%	0,00%	1,60%
Majoritatea persoanelor	0,00%	0,00%	1,44%	0,91%	1,60%	0,00%	1,02%
Nicio persoană	10,68%	0,00%	5,74%	47,95%	0,00%	12,50%	18,87%
Toate persoanele	89,32%	94,12%	91,39%	48,86%	96,80%	87,50%	78,52%
Persoanele cu care locuiți sunt înscrise la un medic de familie?	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Nicio persoană	12,6%	0,0%	6,0%	8,1%	2,4%	5,9%	6,9%
Doar câteva persoane	0,0%	0,0%	0,9%	1,4%	0,8%	0,0%	0,9%
Majoritatea persoanelor	0,0%	0,0%	1,9%	0,5%	0,0%	0,0%	0,7%
Toate persoanele	87,4%	100,0%	91,2%	90,1%	96,8%	94,1%	91,6%

De asemenea, 8,3% din populația ZUM 2 nu reușește să-și plătească medicamentele și echipamentele necesare și 16,7% din populația ZUM 4 analizată este reprezentată de bătrâni care nu se descurcă singuri și trebuie îngrijiți.

> serviciile educaționale în ceea ce privește serviciile educaționale, cu excepția ZUM 4, în toate celelalte zone identificate în teritoriul SDL analizat, funcționează unități de învățământ atât pentru preșcolari, cât și pentru ciclurile primar și gimnazial, iar în perimetrul ZUM 1 șkZUM 2 funcționează și creșele „Micii Magicieni" și „Mica Șirenă". •

Cele mai reprezentative unități de învățământ de pe raza tqfjtoi Teodoreanu, Școala Gimnazială George Topârceanu, Grădinița Floare Albastră (ZUM 1), Școala Generală nr. 189, Școala Gimnazială Emil Racoviță (ZUM 2), Școala Gimnazială nr. 133 (ZUM 3). De asemenea, pe teritoriul ZUM 2 sunt amplasate Facultatea de Educație Fizică și Sport și Facultatea de Științe Juridice și Științe Administrative din cadrul Unievrsității Spiru Haret.

malizat^unt: Școala aja Gimnazială Ionel

Analizând datele din studiu cu referire la abandonul școlar, în teritoriul SDL, reiese faptul că peste 98% dintre persoane merg la școlă, având o frecvență bună în proporție de 96%.

Percepția locuitorilor în privința școlilor, grădinițelor și creșelor existente la nivelul teritoriului este în general una bună. Un anumit grad de nemulțumire se remarcă însă în privința unităților educaționale din ZUM4 și ZF2.

Cum apreciați calitatea zonei în care locuiți cu privire la ...?

Școlile existente	ZF1	2F2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	9,6%	0,0%	16,0%	26,4%	10,1%	0,0%	16,2%
Destul de bună	88,5%	35,3%	43,2%	53,8%	69,1%	41,2%	58,0%
Așa și așa	1,9%	23,5%	36,6%	19,8%	18,0%	41,2%	22,5%
Destul de proastă	0,0%	.415%.	3,8%	0,0%	1,4%	, 17,6%	2,8%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	0,5%	0,0%	1,4%	0,0%	0,4%
Grădinițele sau creșele existente	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	9,6%	0,0%	15,0%	27,2%	7,2%	0,0%	15,6%
Destul de bună	88,5%	35,3%	45,1%	52,6%	63,3%	35,3%	56,9%
Așa și așa	1,9%	23,5%	35,7%	19,7%	25,2%	29,4%	23,3%
Destul de proastă	0,0%	41,2%.	4,2%	0,5%	2,9%	. 29,4%	3,7%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	1,4%	5,9%	0,4%

Din punctul de vedere al locuitorilor, accesul la școală este perceput ca fiind "destul de greu" într-o proporție semnificativă în cazul ZF2 (26,7%) și ZUM4 (20%).

De unde locuiți, cât de ușor vă este să ajungeți în următoarele locuri dacă ați avea nevoie?

Școală	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte greu	0,0%	6,7%	0,0%	0,5%	0,0%	0,0%	0,3%
Destul de greu	0,0%	26,7%	2,4%	0,0%	0,0%	20,0%	1,7%
Așa și așa	0,0%	13,3%	9,2%	8,5%	2,9%	33,3%	7,0%
Destul de ușor	5,0%	20,0%	22,3%	32,9%	30,4%	6,7%	24,3%
Foarte ușor	36,0%	6,7%	26,7%	28,2%	30,4%	0,0%	28,2%
Nu e cazul/ Nu știu	59,0%	26,7%	39,3%	30,0%	36,2%	40,0%	38,4%

> servicii culturale și recreaționale; spațiile de recreere și de petrecere a timpului liber, parcurile, terenurile de sport, locurile de joacă pentru copii

în toate zonele analizate, accesul Ia servicii culturale și recreaționale, ta infrastructura de agrement și sport este unul limiat și dacă la nivelul ZUM1 există, pe lângă parcuri și spații de joacă special amenajate pentru copii, un ștrand, la nivelul ZUM4 nu sunt amenajate astfel de spații recreaționale

sau destinate practicării sportului.

Din analiza percepției locuitorilor în ceea ce privește accesul la timpului liber se remarcă un anumit grad de nemulțumire în ZUM4,

Cum apreciați calitatea zonei în care locuiți cu privire la...?

Locuri dejoacă pentru copii	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	3,0%	0,0%	16,7%	31,0%	2,9%	0,0%	15,5%
Destul de bună	83,2%	11,8%	35,2%	46,9%	57,2%	23,5%	49,3%
Așa și așa	13,9%	29,4%	23,3%	22,1%	30,4%	29,4%	23,3%
Destul de proastă	0,0%	58,8%	20,0%	0,0%	8,0%	41,2%	10,1%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	4,8%	0,0%	1,4%	5,9%	1,9%
Spațiile verzi din jurul blocului	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	8,7%	0,0%	12,7%	25,8%	2,9%	0,0%	13,6%
Destul de bună	75,7%	13,3%	39,9%	47,9%	51,8%	12,5%	48,8%
Așa și așa	15,5%	26,7%	22,1%	25,4%	35,3%	31,3%	25,0%
Destul de proastă	0,0%	53,3%	19,7%	0,5%	7,9%	•50,6%	10,0%
Foarte proastă	0,0%	6,7%	5,6%	0,5%	2,2%	6,3%	2,6%
Parcuri, modalități de petrecere a timpului liber	ZF 1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	5,8%	0,0%	12,7%	26,8%	2,2%	0,0%	13,2%
Destul de bună	69,9%	11,8%	33,3%	47,4%	52,5%	17,6%	45,9%
Așa și așa	24,3%	35,3%	24,4%	25,4%	35,3%	29,4%	27,2%
Destul de proastă	0,0%	47,1%	22,1%	0,5%	8,6%	47^%	10,8%
Foarte proastă	0,0%	5,9%	7,5%	0,0%	1,4%	5,9%	2,8%

> Accesul la alte servicii publice și facilități ale zonelor din teritoriul analizat

Accesul locuitorilor din ZUM la zonele comerciale și la piețe este unul relativ facil, în special pentru ZUM1- Piața Reșița, ZUM2 Piața Berceni Sud și ZUM3 - Piața Berceni-Oltenița. De asemenea, cele mai apropiate centre comerciale de cele patru zone urbane marginalizate sunt Grand Arena sau Sun. Piaza.

Locuitorii din teritoriul analizat apreciază calitatea zonei din punctul de vedere al accesului la servicii comerciale (ex. magazine), precum și piețe și centre comerciale, ca fiind una destul de bună.

Cum apreciați calitatea zonei în care locuiți cu privire la...?

Servicii comerciale (magazine, piețe alimentare)	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	11,5%	0,0%	21,7%	31,8%	11,6%	0,0%	20,3%
Destul de bună	84,6%	50,0%	54,4%	50,9%	76,8%	52,9%	62,0%
Așa și așa	3,8%	31,3%	22,6%	17,3%	10,9%	41,2%	16,6%
Destul de proastă	0,0%	18,8%	1,4%	0,0%	0,7%	5,9%,	1,1%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
Piețe și centre comerciale	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	9,8%	0,0%	12,6%	26,4%	10,9%	5,9%	15,6%
Destul de bună	85,3%	41,2%	59,3%	55,7%	75,4%	41,2%	64,3%
Așa și așa	4,9%	41,2%	22,9%	17,9%	12,3%	47,1%	17,7%
Destul de proastă	0,0%	17,6%	4,2%	0,0%	1,4%	5,9%	2,1%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	0,9%	0,0%	0,0%	0,0%	0,3%

Din punctul de vedere al locuitorilor, accesul la Magazinera produșe'^qecesjțațe curenta și la Supermarket/ Piața agro-alîmentară este perceput ca fiind "de^uN^e greu^nt^-n proporție semnificativă în cazul ZF2 (47,1%) și ZUM4 (20%). h \

De unde locuiți, cât de ușor vâ este să ajungeți în următoarele locuri dacă ați avea nevoie?

Magazine cu produse de necesitate curentă	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte greu	0,0%	11,8%	0,5%	0,5%	0,0%	0,0%	0,6%
Destul de greu	0,0%	47,1%	5,5%	0,0%	0,0%	20,0%	3,3%
Așa și așa	1,0%	11,8%	22,1%	10,3%	2,2%	. 40,0%	11,6%
Destul de ușor	30,8%	23,5%	37,3%	38,8%	41,6%	33,3%	37,2%
Foarte ușor	68,3%	5,9%	33,6%	50,5%	54,7%	6,7%	46,7%
Nu e cazul/ Nu știu	0,0%	0,0%	0,9%	0,0%	1,5%	0,0%	0,6%
Super market/ Piață agro-alimentară	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte greu	0,0%	11,8%	0,9%	0,5%	0,0%	0,0%	0,7%
Destul de greu	0,0%	47-1%	5,1%	0,5%	0,0%	- • 25,0%:	3,4%
Așa și așa	1,9%	11,8%	20,3%	11,2%	2,2%		11,7%
Destul de ușor	34,6%	23,5%	41,0%	37,9%	42,4%	25,0%	38,6%
Foarte ușor	63,5%	5,9%	32,3%	50,0%	54,7%	0,0%	45,3%
Nu e cazul/ Nu știu	0,0%	0,0%	0,5%	0,0%	0,7%	0,0%	0,3%

în cele mai multe dintre cazuri, pe teritoriul analizat, locurile de parcare deja amenajate sunt fucțîonale, dar necesită modernizare, iar în ceea ce privește accesul la transportul public, acesta este unul dificil, având în vedere că stațiile de autobuz/ troleibuz și tramvai se află pe străzile principale. în ceea ce privește accesul la metrou, ZUM 4 este singurul teritoriu conectat direct la transportul feroviar subteran (M Apărătorii Patriei - M Piața Sudului).

Zonele în care se remarcă un grad mai ridicat de nemulțumire cu privire la locurile de parcare sunt ZUM4 și ZF2; în ZF2 o pondere semnificativă a locuitorilor din ZF2 se declară nemulțumiți și în privința transportului în comun.

Cum apreciațî calitatea zonei în care locuiți cu privire la...?

Transportul în comun	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	9,7%	0,0%	17,5%	18,8%	5,8%	0,0%	13,6%
Destul de bună	85,4%	17,6%	49,5%	50,2%	81,9%	35,3%	60,3%
Așa și așa	3,9%	41,2%	31,1%	25,4%	12,3%	52,9%	22,4%
Destul de proastă	0,0%	41,2%	1,4%	1,4%	0,0%	11,8%	2,1%
Foarte proastă	1,0%	0,0%	0,5%	4,2%	0,0%	0,0%	1,6%
Locuri de parcare	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	1,0%	0,0%	9,5%	7,2%	3,0%	0,0%	5,8%
Destul de bună	51,0%	13,3%	34,8%	31,7%	70,4%	17,6%	42,4%
Așa și așa	22,5%	26,7%	27,6%	32,7%	17,8%	29,4%	26,5%
Destul de proastă	12,7%	33,3%	15,2%	9,6%	5,9%	17,6%	11,8%
Foarte proastă	12,7%	26,7%	12,9%	. 18,8%.	3,0%	35,3%	13,5%

Din punctul de vedere al locuitorilor, accesul la Stația de autobuz sau alt mijloc de transport în comun este perceput ca fiind "destul de greu" într-o proporție semnificativă în cazul ZF2 (47,1%) șl ZUM4 (25%).

De unde locuiți, cât de ușor vă este să ajungeți în următoarele locuri daca ați avea nevoie?

Stație de autobuz sau alt mijloc de transport în comun	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	%din teritoriu
Foarte greu	0,0%	11,8%	0,5%	0,9%	0,0%	0,0%	0,7%
Destul de greu	0,0%	47,1%.	4,2%	0,0%	0,0%	25,0%	3,0%
Așa și așa	0,0%	11,8%	23,1%	10,9%	2,2%	50,0%	12,2%
Destul de ușor	36,5%	17,6%	27,8%	36,5%	41,7%	25,0%	34,2%
Foarte ușor	55,8%	5,9%	42,0%	51,2%	55,4%	0,0%	47,6%
Nu e cazul/Nu știu	7,7%	5,9%	2,4%	0,5%	0,7%	0,0%	2,3%

Zonele din teritoriul analizat sunt apreciate în ceea ce privește accesul la serviciile financiar-bancare, singura excepție o reprezintă ZF2 unde un procent semnificativ dintre locuitori (23,5%) percep calitatea zonei ca fiind "destul de proastă" din acest punct de vedere.

Cum apreciați calitatea zonei în care locuiți cu privire la...?

Servicii financiar-bancare	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	5,8%	0,0%	14,4%	20,8%	9,4%	11,8%	13,6%
Destul de bună	91,3%	52,9%	49,1%	56,6%	78,4%	52,9%	63,5%
Așa și așa	2,9%	23,5%	30,1%	21,2%	11,5%	35,3%	19,7%
Destul de proastă	0,0%	<23>5^:	3,2%	1,4%	0,7%	0,0%	2,1%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	3,2%	0,0%	0,0%	0,0%	1,0%

Aspectele care țin de mobilitatea locuitorilor (accesul mașinilor la carosabil, accesul pietonilor pe trotuare și aleile dintre blocuri) sunt în general apreciate, cu câteva excepții în ZF2 și ZUM4, unde percepția cu privire la calitatea zonei din punctul de vedere al accesului pietonilor pe trotuare și aleile dintre blocuri este "destul de proastă" pentru un procent semnificativ dintre locuitorii intervievați (ZF2 -56,3%, ZUM4 - 35,3%). Același aspect se remarcă și în ceea ce privește accesul mașinilor (a carosabil în cazul ZF2 (52,9% dintre locuitori au o părere "destul de proastă" despre calitatea zonei din acest punct de vedere).

Cum apreciați calitatea zonei în care locuiți cu privire la

Accesul mașinilor la carosabil	ZF 1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	3,9%	0,0%	12,9%	15,6%	3,6%	0,0%	9,9%
Destul de bună	63,1%	5,9%	47,1%	40,8%	76,1%	35,3%	52,0%
Așa și așa	22,3%	35,3%	22,9%	35,5%	18,8%	17,6%	26,0%
Destul de proastă	10,7%	52,9%	16,2%	6,2%	0,7%	35,3%	10,6%
Foarte proastă	0,0%	5,9%	1,0%	1,9%	0,7%	11,8%	1,4%
Accesul pietonilor pe trotuare și aleile dintre blocuri	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	4,9%	0,0%	9,7%	17,3%	2,2%	0,0%	9,4%
Destul de buna	60,2%	12,5%	42,1%	40,2%	69,1%	29,4%	48,5%
Așa și așa	22,3%	25,0%	22,7%	33,6%	24,5%	17,6%	26,2%
Destul de proastă	12,6%	56,3%	18,5%	5,6%	3,6%	1 35,3%	12,1%
Foarte proastă'	0,0%	6,3%	6,9%	3,3%	0,7%	17,6%	3,8%

în privința altor elemente analizate, respectiv iluminatul stradal, colectarea gunoiului, liniște și ordine publică sau aspectul general, se remarcă: ^r

> Percepție în general pozitivă asupra calității zonelor în d^ea ce general

în toate zonele teritoriul analizat; ‘ |

> Nemulțumiri izolate în privința colectării gunoiului și liniștii șî ordinii publice în ceea ce privește ZF2 și ZUM4;
> Nemulțumiri în ceea ce privește aspectul general al zonelor ZF 2 și ZUM 1.

Cum aprecîați calitatea zonei în care locuiți cu privire la

iluminatul stradal	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	9,7%	11,8%	20,7%	32,9%	8,8%	11,8%	20,0%
Destul de bună	87,4%	41,2%	59,6%	48,8%	75,2%	64,7%	63,1%
Așa și așa	2,9%	41,2%	17,8%	16,9%	14,6%	17,6%	15,3%
Destul de proastă	0,0%	5,9%	1,9%	0,9%	1,5%	5,9%	1,4%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	0,0%	0,5%	0,0%	0,0%	0,1%
Colectarea gunoiului	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	4,9%	0,0%	10,2%	16,0%	2,9%	0,0%	9,2%
Destul de bună	77,7%	35,3%	46,0%	54,0%	65,9%	47,1%	56,8%
Așa și așa	17,5%	47,1%	34,9%	25,4%	21,7%	41,2%	27,3%
Destul de proastă	0,0%	17,6%	6,0%	1,4%	5,1%	:/M,8%	4,0%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	2,8%	3,3%	4,3%	0,0%	2,7%
Liniște și ordine publică	ZF 1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	5,9%	5,9%	13,0%	21,2%	6,5%	0,0%	12,7%
Destul de bună	89,2%	41,2%	56,0%	42,5%	74,8%	58,8%	60,2%
Așa și așa	4,9%	41,2%	23,6%	30,2%	16,5%	29,4%	22,0%
Destul de proastă	0,0%	îl,8%	3,2%	5,2%	2,2%	1X8%	3,6%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	4,2%	0,9%	0,0%	0,0%	1,6%
Aspectul general	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Foarte bună	12,5%	0,0%	8,5%	14,0%	5,1%	11,8%	10,0%
Destul de bună	55,8%	29,4%	23,6%	44,9%	73,5%	29,4%	44,9%
Așa șt așa	29,8%	52,9%	28,3%	32,2%	19,9%	52,9%	29,3%
Destul de proastă	1,9%	17,6%'	26;4%	7,0%	1,5%	5,9%	11,3%
Foarte proastă	0,0%	0,0%	13,2%	1,9%	0,0%	0,0%	4,6%

Minimul de date privind accesul populației din teritoriul SDL la servicii publice și infrastructură socială

		Zona distinctă identificată pe teritoriul SDL	Existență DA/NU	Dacă se bifează DA, indicați numărul	Dacă se bifează NU, indicați distanța în km de la centru! zone! distincte până la cel mai apropiat
ZUM 1 Reșița - Giurgiului
Medica!	Spital/ Cabinete medicale		Da/Da	ICentrut de Sănătate Mintață Sector 4 ICabînet Stomatologic
	Medic		Da	2 medici
	Dentist		Da	1 medic
învățământ	Preșcolar, din care:		Da	4
	> Creșă		Da	ICreșa Micii Magicieni
	> Grădiniță		Da	3 (Grădinița nr. 4, Grădinița înșir'te Mărgărite, Grădinița Floarea Albastră)	•^^y
	Primar		Da	6
	Gimnazial		Da	6

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

		Zona distinctă identificată pe teritoriul SDL	Existență DA/NU	Dacă se bifează DA, indicați numărul	Dacă se bifează NU, indicați distanța în km de la centrul zonei distincte până la ce! mai apropiat
	Școala după școală		Nu		-
	Liceal/ Universitar		Nu/Nu		1,6 km - Colegiul Național Octav Onicescu/ 3,2 km -Universitatea Spiru Haret
Dotări sportive/ recreative	Teren de sport		Nu		1 km - stadionul ROCAR
	Sală de sport		Da	1 Maxîmus Gym
	Infrastructură de agrement/ cinematografe		Da	Summer Park Ștrand Berceni/ Nu	3 km - Complex Comercial Sun Piaza (cinematograf) 2 km - Complex Comercial Grand Arena (patinoar)

		Zona distinctă identificată pe teritoriul SDL	Existență DA/NU	Dacă se bifează DA, indicați numărul	Dacă se bifează NU, indicați distanța în km de la centrul zonei distincte până la cel mai apropiat
ZUM 2 Turnu Măgurele
Medical	Spital/ Cabinete medicale		Nu/Nu		0,5 km - Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni 0,6 km Spitalul de Boli Cronice Sfântul Luca
	Medic		Nu		0,5 km - Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni 0,6 km Spitalul de Boli Cronice Sfântul Luca
	Dentist		Nu		i km - Ododent
învățământ	Preșcolar, din care:		Da	2
	> Creșă		Da	1 Creșa Mica Sirenă
	> Grădiniță		Da	1 Grădinița nr. 193
	Primar		Da	2
	Gimnazial		Da	2 (Școala Gimnazială nr. 189 și Școala Gimnazială Emil Racoviță)
	Școală după școală		Nu		-
	Liceal/ Universitar		Nu/Da	1 Universitatea Spîru Haret	2 km - Colegiul Național Octav Onicescu
Dotări sportive/ recreative	Teren de sport		Nu		1,5 km - Baza sportivă Romprim
	Sală de sport		Da	1 Maximus Gym
	Infrastructură de agrement/ cinematografe		Nu/Nu	& n	1,5 km - Complex Comercial Grand Arena (patinoar) / 2 km - Complex Comercial Sun Piaza (cinematograf)

		Zona distinctă identificată pe teritoriul SDL	Existență DA/NU	Dacă se bifează DA, indicați numărul	Dacă se bifează NU, indicați distanța în km de la centrul zonei distincte până la cel mai apropiat
ZUM 3 Olteniței
Medicei	Spital/ Cabinete medicale		Nu/Da	1 Cabinet pediatric 1 Centru medical privat	0,5 km - Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni 0,5 km Spitalul de Boli Cronice Sfântul Luca
	Medic		Nu		0,5 km - Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni 0,5 km Spitalul de Boli Cronice Sfântul Luca
	Dentist		Da	1 DentArt Express
învățământ	Preșcolar, din care:		Da	1
	> Creșă		Nu		0,8 km Creșa Mica Sirenă
	î> Grădiniță		Da	1 Grădinița nr. 166 Panseluța
	Primar		Da	2
	Gimnazial		Da	2 (Școala Gimnazială nr. 113 și Școala Gimnazială nr. 133)
	Școală după școală		Nu		-
	Liceal/ Universitar		Nu/Nu		1,5 km - Liceul Tehnologic Dacia/1 km Universitatea Spiru Ha ret
Dotări sportive/ recreative	Teren de sport		Nu		0,5 km - Baza sportivă Romprim
	Sală de sport		Nu		0,5 km - Baza sportivă Romprim
	Infrastructură de agrement/ cinematografe		Nu / Nu		1,5 km - Complex Comercial Grand Arena (patinoar) / 2 km - Complex Comercial Sun Piaza (cinematograf)

		Zona distinctă identificată pe teritoriul SDL	Existență DA/NU	Dacă se bifează DA, indicați numărul	Dacă se bifează NU, indicați distanța în km de la centrul zonei distincte până la cel mai apropiat
ZUM 4 Boccacio
Medical	Spital/ Cabinete medicale		Nu/Nu		0,7 km - Spitalul Mărie Curie
	Medic		Nu		0,7 km - Spitalul Mărie Curie
	Dentist		Nu	V.	1 km - Denta Stil
învățământ	Preșcolar, din care:		Nu
	> Creșă		Nu		1 km Creșa Micii Magicieni
	> Grădiniță		Nu îi iî	} fi	0,3 km Grădinița Orășelul Magic
46

		Zona distinctă identificată pe teritoriul SDL	Existență DA/NU	Dacă se bifează DA, indicați numărul	Dacă se bifează NU, indicați distanța în km de la centrul zonei distincte până la cel mai apropiat
	Primar		Nu		1 km Școala Gimnazială George Topârceanu
	Gimnazial		Nu		1 km Școala Gimnazială George Topârceanu
	Școală după școală		Nu		-
	Liceal/ Universitar		Nu/Nu		2 km - Colegiul Național Octav Onicescu/ 3,5 km Universitatea Spiru Haret
Dotări sportive/ recreative	Teren de sport		Nu		2,5 km - Baza sportivă Romprim
	Sală de sport		Nu		2,5 km - Baza sportivă Romprim
	Infrastructură de agrement/ cinematografe		Nu		3 km - Complex Comercial Grand Arena (patinoar) / 2 km - Complex Comercial Sun Piaza (cinematograf)

1.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM

13.5.1, Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială

în urma realizării cercetării pe baza chestionarelor, componenta unei gospodării la nivelul teritoriului analizat este următoarea:

> Naționalitate - peste 98% români;
> Etnie -1,2% romi declarați;
> Femei - peste 64%;
> Vârsta între 25 și 54 de ani - peste 39%;
> Nu au fost identificate cazuri în care părinții să fie plecați în străinătate;
> Copii care au fost dațiîn îngrijire sau alte forme de plasament-27,3%;
> Persoane cu dizabilități, probleme fizice sau psihice - 72,7%;
> Gospodării cu persoane casnice sau întreținute: 100%.

Conform definiției Eurostat (indicatorul AROPE), persoanele în risc de sărăcie sau excluziune socială sunt persoanele care se află într-una din următoarele situații:

(A) persoanele aflate în risc de sărăcie sunt acelea care au un venit disponibil echivalat situat sub pragul riscului de sărăcie. La nivelul teritoriului SDL analizat, cei care au venituri cuprinse între 0 și 500 lei reprezintă o pondere de 2,8%, în timp ce veniturile care se încadrează între 501 ți 1.000 lei reprezintă 1,7%. Spre deosebire de ZUM 3, unde nu există.venîturbmaj mici de 1.001 Iei, la nivelul ZUM 2 se înregistrează cea mai mare pondere a celor cu venituri câ^n'^eț^e^ lei, respectiv 7% din total populație analizată, urmat de ZUM 4, cu 5,9%. ETe asemeje^yeniturile cuprinse între 0 și 1.000 lei, reprezintă o pondere de 9,8% la nivelul ZUM^jurmatțhe^ 4, cug,9% și ZUM 1, cu 3,2%.

Venituri (Lei)

ZUM1

ZUM2

ZUM3

ZUM4

Teritoriu SDL

0-500

0,9%

7%

0%

5,9%

2,8%

501-1.000

2,3%

2,8%

0%

0%

1,7%

(B) persoanefe care se confruntă cu o deprîvare materială severă sunt acelea care dispun de condiții de trai extrem de limitate din cauza lipsei resurselor. Astfel, la nivelul ZUM 1, încă există persoane care nu au televizor, aragaz, aspirator sau mașină de spălat, la nivelul ZUM 2, există persoane care nu au televizor, frigider, aspirator sau mașină de spălat, la nivelul ZUM 3 există persoane care nu televizor șl aspirator, iar la nivelul ZUM 4, există persoane care nu au au aspirator și mașină de spălat

Elemente de deprivare materială	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Teritoriu SDL
Lipsă televizor	0,5%	0,5%	1,4%	0%	0,8%
Lipsă frigider	0%	0,5%	0%	0%	0,4%
Lipsă aragaz	0,5%	0%	0%	0%	0,3%
Lipsă aspirator	8,3%	3,3%	2,1%	25%	5,3%
Lipsă mașină de spalat	2,7%	3,3%	0%	5,9%	2,3%
Lipsă calculator (PC)	50,8%	42,3%	23,2%	57,1%	39,6%
Lipsă automobil	63,2%	55,4%	52,1%	57,1%	55,9%

De asemenea, la nivelul ZUM 4 există cea mai mare pondere a persoanelor care nu au calculator (57,1%) și la nivelul ZUM 1, cea mai mare pondere a celor care nu dețin un automobil (63,2%). Așadar, apariția unor cheltuieli neprevăzute, consumul de carne, pește sau un echivalent proteic în fiecare zi sau o săptămână de vacanță departe de casă, sunt adevărate provocări pentru majoritatea persoanelor din teritoriul SDL și, în special, pentru cele din zonele urbane marginalizate analizate.

Persoane adulte șomere sau inactive	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Teritoriu SDL
Persoane adulte șomere sau inactive	26,7%	27,0%	29,6%	44,0%	27,8%

> persoane care nu au acte de identitate (inclusiv copii fără CNP);

în ceea ce privește situația actelor la nivel de gospodărie, în teritoriul SDL, cei intervievați au declarat că 33,3% dintre persoanele cu care locuiesc nu au carte de identitate șl 66,7% nu au certificat de căsătorie, însă toți locuitorii din grupul analizat deșin un certificat de naștere.

persoane cu dizabilitățî;

Nu mai puțin de 14,3% dintre intervievați au indicat prezența în familie a persoanelor cu dizabilitățî. Cea mai puțin favorabilă situație se înregistrează în ZUM 1 și ZUM 4, unde peste 16% dintre respondenți au indicat prezența în familie a persoanelor cu dizabilitățî.

Persoane cu dizabilitățî	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Teritoriu SDL
Persoane cu dizabilitățî	16,9%	11,5%	15,1%	16,7%	14,3%

> persoane vârstnice aflate în situații de dependență, mai ales persoanele vârstnice care locuiesc singure și/sau nu sunt autonome și nu beneficiază de sprijin în gospodărie;

Deși populația care predomină în teritoriul SDL analizat are vârste cuprinse între 18 și 54 de ani, persoanele de 65 ani și peste reprezintă 23,7% din populație, iar cele mai multe persoane vârstnice care nu se mai descurcă singure și trebuie îngrijite se rezgăsesc pe raza ZUM 4 (16,7% din total populație analizată). Ponderea acestei categorii de populație în ZUM 1 este de 3,7%, iar în ZUM 2 și ZUM 3 nu au fost identificate persoane de peste 65 de ani aflate în situații de dependență.

> copii în situații de dificultate

în teritoriul SDL și în zonele urbane marginalizate analizate există atât copii care nu au fost înscriși la școală sau la grădiniță, ponderea cea mai mare fiind înregistrată în ZUM 2, cât și cazuri de repetenție, ponderea cea mai mare în ZUM 1 și copii cu cerințe educaționale speciale, ponderea cea mai mare în ZUM 4. în mare parte, aceste cazuri au apărut din cauza sărăciei și a lipsei de interes pentru educație.

Categorie	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	Teritoriu SDL
Copii neînscriși la școală/ grădiniță	0%	1,5%	0%	0%	0,5%
Cazuri de repetenție	1,2%	0,5%	0%	0%	0,5%
Copii cu cerințe educaționale speciale	0,6%	2,4%	0%	6,7%	1,1%

> persoane care au părăsit de timpuriu școala și care participă la programe de tip a doua șansă, din categoriile:

Cazurile de abandon școlar sunt astfel izolate, au fost identificate câteva astfel de situații în ZUM1 (1,71% din cazuri toate persoanele din locuință au abandonat școala) și ZUM2 (2,79% din cazuri -doar câteva persoane din locuință au abandonat școala). Printre motivele care conduc la abandonul școlar se înscriu motive care țin de boală (ex. schizofrenie), cazuri deosebite în familie (ex. decesul tatălui) sau legate de conduită (ex. lipsa disciplinei, lipsa voinței).

La fel de izolate sunt cazurile de persoane care nu au fost niciodată la școală în ZUM 1 (1,12% - nîcîo persoană din locuință nu a fost niciodată la școală) și ZUM 2 (în 0,46% din cazuri majoritatea persoanelor din locuință nu au fost niciodată la școală; 0,46% din cazuri - doar câteva persoane din locuință nu au fost niciodată la școală).

în privința copiilor cu vârstă școlară sau preșcolară care nu au fost înscriși la școală, numai în ZUM2 au fost înregistrate astfel de cazuri, într-o proporție foarte scăzută (1,01%).

> familiile fără o situație dară cu privire la actele de proprietate asupra locuinței și/sau terenului pe care locuiesc, precum și persoanele fără adăpost;

în urma analizei declarațiilor intervîevaților și a datelor culese din teritoriul analizat, nu au fost identificați copii și tineri ai străzii sau persoane fără adăpost în niuciuna dintre zonele urbane marginalizate acoperite de studiu.

copii/ tineri/ adulțt/ vârstnici cu probleme de săhătate mintală, cu măsură de protecție specială etc.;

Alte situații de dificultate care au fost identificate în ceea ce prive: teritoriului analizat se referă Ea copii cu dizabilități, probleme fizice ș

la nivelul ZUM1 (1,8%), ZUM2 (0,9%), ZUM3 (1,4%) și copii ca re au fost d ați în îngriji re sau alte forme de plasament la nivelul ZUM1 (1,4%).

Sunt între persoanele cu care locuiți, copii care:	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
sunt lăsațiîn grija altor persoane (părinți plecați temporar la muncă în străinătate)	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
au dizabilități, probleme fizice sau psihice	0,0%	0,0%	•		\ 1,4%	0,0%	.1,1%
au sub 1 an care și nu sunt la nivelul de dezvoltare al vârstei	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%
au fost dați în îngrijire sau alte forme de plasament	0,0%	0,0%	1,4%	0,0%	0,0%	0,0%	: . i;0,4%
copii care au comis infracțiuni	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%	0,0%

victime ale violenței domestice și familiile cu risc de violență domestică, victime ale traficului de persoane.

Nu au fost identificate situații care să vizeze victime ale violenței domestice și familiile cu risc de violență domestică, victime ale traficului de persoane la nivelul teritoriului analizat.

13.5.2, Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor

Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor au fost analizate pe zone și pe tipuri de probleme, astfel:

> Actele de vandalism (distrugere a bunurilor publice) reprezintă o problemă într-o proporție mică (peste 10% dar sub20%) în ZUM3 (11,7%) și ZUM4 (12,5%)

în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

Acte de vandalism (distrugere a bunurilor publice)

ZF1

ZF2

ZUM1

ZUM 2

ZUM 3

ZUM 4

% din teritoriu

Nu e deloc o problemă

Este o problemă

Este o problemă foarte serioasă

86,1%

4,6%

88,8%

4,7%

86,9% a

87,5%

89,3%

> Desene și mâzgăleli pe fațadele blocurilor reprezintă o problemă într-o proporție relativ semnificativă (peste 20% dar sub 50%) în ZUM1 (20,3%), ZUM2 (27,1%) și ZUM4 (31,3%) în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

Desene și mâzgăleli pe fațadele blocurilor	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Nu e deloc o problemă			76,4%	" 69,2%		68,8%	78,0%
Este o problemă	10,p%'
Este o problemă foarte serioasă	MitKcJ96i

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

> Furturile din mașini reprezintă o problemă într-o proporție mică (peste 1Q% dar sub 20%)înZUM4 (18,8%).

în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

Furturi din mașini	\| ZF 1	ZF2	\| ZUM 1 \| ZUM 2 [ ZUM 3 \| ZUM 4 [ % din teritoriu
Nu e deloc o problemă
Este o problemă
Este o problemă foarte serioasă

> Furturile din locuințe, violențele asupra persoanelor, câinii vagabonzi nu sunt semnalate ca probleme Ia nivelul zonelor din teritoriul analizat.

în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

Furturi din locuințe	ZF1	ZF2	ZUM 1 \|	ZUM 2	ZUM3 \|	ZUM 4	% din teritoriu
Nu e deloc o problemă
Este o problemă				Si!
Este o problemă foarte serioasă
Violențe asupra persoanelor	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM3	ZUM 4	% din teritoriu
Nu e deloc o problemă
Este o problemă
Este o problemă foarte serioasă
Câini vagabonzi	ZF1	ZF2	\| ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Nu e deloc o problemă
Este o problemă			\| 3;2% ;	BH	O®
Este o problemă foarte serioasă

> Conflictele între vecini reprezintă o problemă într-o proporție mică (peste 10% dar sub 20%) în ZUM3 (13,8%) și ZUM4 (12,5%).

în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

Conflicte între vecini

Nu e deloc o problemă Este o problemă______ Este o problemă foarte serioasă

ZF1 ZF 2 ZUM 1

ZUM 2 ZUM 3

ZUM 4

% din teritoriu

W-

* k k k i

1 I 1

l l > l

> Probleme cu persoane de alte etnie reprezintă o problemă într-o proporție mică (peste 10% dar sub 20%) în ZUM4 (12,5%).

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

Probleme cu persoane de alte etnie

Este o problemă foarte serioasă

ZF1

ZF2

ZUM1

ZUM 2

ZUM 3

ZUM 4

% din teritoriu

> Zgomotul produs de traficul autoturismelor reprezintă o problemă într-o proporție semnificativă (peste 25% dar sub 50%) în aproape toate zonele din teritoriul analizat.

în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

Zgomotul produs de traficul autoturismelor	ZF 1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Nu e deloc o problemă	52,9%		m	l59£%?		.50,0%.
Este o problemă		29,4%	26^%'	17,0%.			28,4%
Este o problemă foarte serioasă			2,8%	13,7%			5,1%.

> Vecinii zgomotoși reprezintă o problemă într-o proporție semnificativă (peste 25% dar sub 50%) în ZUM4 (37,5%).

în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

ZUM 2 ZUM 3

ZUM 4 | % din teritoriu

^16,0%	/16i9%t
li®		■mi

Relația cu vecinii este apreciată ca fiind una bună sau foarte bună în toate zonele din teritoriul analizat:

în general cum vă înțelegeți cu vecinii dumneavoastră?	ZF1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM , 4	%din teritoriu
Foarte rău	0,0%	0,0%	0,5%	0,0%	0,0%	6,3%	0,3%
Destul de rău	0,0%	0,0%	0,5%	0,0%	0,0%	0,0%	0,1%
Așa și așa	8,7%	11,8%	11,1%	3,7%	14,5%	6,3%	9,1%
Bine Foarte bine	21,2% I 17,6% I 213% 1 27,1% \| 12,5% .26,8%

> Poluarea aerului (noxe) reprezintă o problemă într-o proporție relativ mare (peste 50%) în ZF1 (59,6%) și ZF2 (56,3%), dar și ZUM3 (64%) și ZUM4 (73,3%) și este semnalată ca o problemă foarte serioasă în ZUM 1 (22,4%) și ZUM 2 (35%).

în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

Poluarea aerului (noxe)	ZF1	ZF2	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Nu e deloc o problemă	39,4%	373%	40,2%	42,1%	32,4%	20,0%	38,6%
Este o problemă				22,9%			MMM
Este o problemă foarte serioasă		.63%	22,4%	k35$%^:	3,6%	6,7%	18,7%

> Depozitarea necorespunzâtoare a gunoaielor reprezintă o problemă într-o proporție relativ semnificativă (peste 20% dar sub 50%) în majoritatea zonelor, cu excepția ZF1.

în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

Depozitarea necorespunzătoare a gunoaielor	ZF 1	ZF2	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Nu e deloc o problemă
Este o problemă						325®
Este o problemă foarte serioasă				? 3,7%.	3,6%		. . 3,4%

> Calitatea apei potabile reprezintă o problemă foarte serioasă într-o proporție relativ mare (peste 50%) în ZUM4 (56,3%), dar este semnalată și în ZF2 (35,3%) și ZUM1 (24,2%).

în zona în care locuiți cât de serioase considerați că sunt următoarele probleme?

Calitatea apei potabile \|	ZF1 \| ZF2	ZUMl	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	% din teritoriu
Nu e deloc o problemă \|	■■>30%				31,3%
Este o problemă				325#%	12,5%
Este o problemă foarte serioasă \|	■13®	324®		; '2, 8%

în ceea ce privește problemele comunitare semnalate de locuitori, se remarcă lipsa izolării termice

a blocurilor de locuințe menționată în 48,44% din respondenții care au formulat probleme, urmată de lipsa curățeniei în cartier sau în spațiile comune, menționată în 12,5% din cazuri, în special în ZUM2.

Categorii de problemele semnalate de locuitori (%)

Situația canalizării

Starea degradată a subsolului

Calitatea slabă a sistema lui de termoficare

Locuri parcare insuficiente

Lipsă spații verzi

Lipsă izolare termică

Lipsă lift, rampă de acces

Iluminatul scărilor

Lipsa curățeniei

Colectarea selectivă

■ 1,56%

■■ 3,13% ’

■i 4,69%

■■■ 7,81%

MMNH 9,38%

6,25%

MM 3,13% ;

■■ 3,13% '

12,50%.

48,44%

0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00%

Probleme comunitare semnalate la nivelul administrațiilor de bloc au fost analizate pentru fiecare zonă urbană marginallzatăîn parte, astfel:

> ZUM1: liftul lipsește în 50% dintre imobile, iar37,50% degradată/

foarte degradată; 43,80% din teritoriu nu este dotat de supraveghere video,

iar pentru 62,50% dintre blocuri, starea acoperitul/ ț^^^^^culuimește una degradată/foarte degradată; în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor, gradul general de nemulțumire este de 37,60%.

> ZUM2: pe 50% din teritoriu nu există camere de supraveghere video, 33,30% dintre blocuri nu sunt dotate cu boxe/ anexe, 44,40% dintre acoperișurile/ terasele blocurilor se află în stare degradată/ foarte degradată; gradul general de nemulțumire în ceea ce privește racordarea ia rețeaua de apă este de 38,90%, iar în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor este de 66,60% (în 33,30% din teritoriu lipsește).
> ZUM3: principala problemă este reprezentată de ghena de gunoi, care în 13,64% dintre blocuri nu exită, iar în 40,91% dintre blocuri se află într-o stare degradată/foarte degradată; 45,45% dintre blocuri au acoperiș/ terasă aflate într-o stare degradată/ foarte degradată; gradul general de nemulțumire în cazul colectării selective a deșeurilor este de 63,60%.
> ZUM4: 75% din teritoriu nu dispune de camere de supraveghere video, 75% dintre blocuri nu au boxe/ anexe, lipsesc locurile de parcare, ghena de gunoi șl liftul, spațiile comune sunt în proporție de 100% degratate, la fel și subsolurile de bloc; gradul general de nemulțumire este de 50% în cazul racordării la rețeaua cu apă, racordării la rețeaua electrică și în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor; dintre toate cele 4 ZUM-uri, peste 50% dintre locuințele din ZUM4 nu sunt racordate la rețeaua de gaze.

1.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL

Dezvoltarea durabilă a Sectorului 4 reprezintă o prioritate a autorităților locale și poate fi susținută de o comunitate ce promovează un mediu înconjurător sănătos prin utilizarea eficienă a resuselor în sensul dezvoltării unei economii locale viabile. Scopul final al guvernării și al politicilor publice este acela de a asigura prosperitatea și competitivitatea într-un mod sustenabil din punct de vedere economic, social, al serviciilor și protecției mediului înconjurător, iar calitatea politicilor publice poate fi evaluată prin raportarea la eficiență și la capacitatea de a răspunde nevoilor identificate la nivelul unei comunități.

Titlul proiectului:	„Sprijinirea capacității unităților de învățământ preuniversitar de stat pentru gestionarea crizei SARS-CoV-2"
Perioada:	2021
Bugetul (în leî):	20.764.461,80
Sursa de finanțare:	Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM)
Aplicantul:	Sectorul 4 al Municipiului Bycurești,.
Principalele activități:	achiziție 9.501.912 măsț^de vrot^e^și. 113.118 litri de gel dezinfectant $ S* \\

Numărul și tipul grupului țintă vizat:	Elevii și cadrele didactice din unitățile de învățământ preuniversitar de stat aflate în subordinea și administrarea Consiliului Local al Sectorului 4 al Municipiului București
Zona distinctă din teritoriu:	ZUM 1, ZUM 2, ZUM 3
Stadiul:	Finalizat

Prin implementarea acestui proiect s-a avut în vedere creșterea nivelului de prevenție medicală și a calității vieții elevilor și a cadrelor didactice din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, aflate în subordinea și administrarea Consiliului Local al Sectorului 4, prin dotarea cu echipamente necesare, în vederea consolidării capacității de gestionare a crizei sanitare COV1D-19 și a prevenirii în timp util și eficient a extinderii pandemiei.

Titlul proiectului:	„Creșterea Performanței Energetice pentru blocurile de locuințe din Sectorul 4 al Municipiului București - CPE 3"
Perioada:	23.10.2018-31.03.2021
Bugetul (în lei):	Valoarea totală 14,637,390.74 lei, din care finanțare nerambursabilă în valoare de 8,720,341.48 lei
Sursa de finanțare:	Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR)
Aplicantul:	Sectorul 4 a! Municipiului București
Principalele activități:	Creșterea eficienței energetice pentru 9 clădiri rezidențiale (blocuri de locuințe) și îmbunătățirea condițiilor de viață ale locatarilor acestora, promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice, mai competitive prin gestionarea inteligentă a energiei în condițiile unei dezvoltări durabile
Numărul și tipul grupului țintă vizat:	Locuitorii Sectorului 4
Zona distinctă din teritoriu:	ZUM 3
Stadiul:	Finalizat

Realizarea proiectului îmbunătățește condițiile de viață ale locatarilor, prin creșterea confortului termic (atât iarna cât și vara}, reducerea costurilor de întreținere pentru încălzirea spațiilor de locuit și pentru consumul de apă caldă menajeră (prin reabilitarea instalației de distribuție din subsol), realizare de economii la bugetele familiilor locatare ale condominiului.

Titlul proiectului:	„Dezvoltarea de servicii sociale înovatîve pentru reducerea riscului de instituțîonalizare în Sectorul 4"
Perioada:	08.05.2020-07.08.2022
Bugetul (în lei):	5.833.137,21
Sursa de finanțare:	Fondul Social European, Buget DGASPC Sector 4
Aplicantul:	FDSS
Parteneri	DGASPC Sector 4 Fundația SERA
Principalele activități:	Sprijinirea persoanelor cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, beneficiare de servicii de informare șkc'o^Were-profesională, medierea muncii sau formare profesionai\|L'ÎQ^rsYrM^ în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive așwtive'Si teKnofbgii de fi / \ "Vi acces, în vederea creșterii șanselor de ocupare / $

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

Numărul și tipul grupului țintă vizat:

Persoane încadrate în grad de handicap

Zona distinctă din teritoriu:

ZUM 1, ZUM 2, ZUM 3, ZUM 4

Stadiul:

în desfășurare

7 beneficiari cu dizabilități care au primit voucherul pentru achiziționarea de tehnologii asistive; Valoare totală: 161,000 Lei;

4 dosare depuse la ANPDPD (demersuri în derulare pentru obținere Voucher).

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă elaborarea de măsuri inovative pentru prevenirea separării copilului de familie, dezvoltarea de servicii sociale alternative de sprijin în Sectorul 4 precum și îmbunătățirea sprijinului acordat tinerilor pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.6 Prin implementarea acestui proiect se urmărește și derularea de campanii de informare cu privire la drepturile copilului precum și promovarea egalității de șanse și nediscriminării în Sectorul 4.

Titlul proiectului:	„Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități"
Perioada:	23.05.2019 - 31.07.2023
Bugetul (în lei):	• 111.978.816,40
Sursa de finanțare:	POCII Axa prioritară 3
Aplica ntul:	ANDP DCA
Parteneri	AN0M DGASPC Sector 4
Principalele activități:	A.l. Activități specifice managementului proiectului A.2. Furnizarea de servicii integrate în vederea asigurării tranziției de la servicii de îngrijire instituționalizată către servicii la nivelul comunității A.3. Dezvoltarea de programe de identificare și monitorizare a situațiilor de risc de separare de de familie A.4. Campanii de informare și conștientizare, acțiuni de promovare a egalității de șanse și nediscriminare
Numărul și tipul grupului țintă vizat:	400 de copii aflați în dificultate
Zona distinctă din teritoriu:	ZUM 1, ZUM 2, ZUM 3, ZUM 4
Stadiul:	în desfășurare (50%)

1.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL în urma analizei aspectelor teritoriale, a calității locuirii, accesul la servicii comunitare diverse, a stării de segregare comunitară, a aspectelor de conviețuire *în comunitate și a altor aspecte relevante pentru teritoriul SDL și, în mod special, pentrujce^^ZJLJM-uri, a fost evidențiată structura nevoilor și problemelor teritoriului SDL Giurgîului-Bgrcdbi, cât și măsuri pentru atingerea

⁶ Sursa: https://www.fclss.ro/proiecte/proiecte-in-derulare/;
⁷ Sursa: http://anpd.g0v.r0/web/de5pre-n0i/pr0grame-si-strategit/j

unor obiective ce vizeazâ recuperarea decalajelor și diminuarea numărului de persoane în risc de sărăcie și excluziune socială.

După identificarea și definirea nevoilor de intervenție la nivelul ficărui ZUM, s-au organizat întâlniri în zum-uri în vederea completării și verificării tabloului nevoilor locale și a validării soluțiilor identificate pentru incluziunea persoanelor, aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Un alt aspect important, are în vedere localizarea teritoriului SDL în Regiunea de dezvoltare București-llfov, regiune mai dezvoltată, comparativ cu celelalte regiuni ale României. în acest context, localizarea într-o zonă mai dezvoltată a presupus luarea în considerare a unor intervenții și modalități de susținere adecvate a diferitelor proiecte și inițiative de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală.

Un alt aspect particular l-a constituit abordarea modului de organizare a parteneriatului local interesat de dezvoltarea teritoriului SDL Giurgiului-Berceni. în cadrul discuțiilor consultative ale actorilor interesați (reprezentanți ai APL Sector 4, ai DGASCP, mediului asociativ și membrii ai GAL Gândim și acționăm local Sectorul 4) a fost manifestat interesul extinderii parteneriatului în cadrul Grupului de Acțiune Locală (GAL), cu scopul promovării dezvoltării durabile a Sectorului 4, prin intervenții în zonele urbane marginalizate identificate de Studiul de referință, care să permită combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, să valorifice potențialul de dezvoltare local și să ducă la dezvoltarea economică și socială a comunității. A fost subliniat faptul că extinderea parteneriatului GAL poate fi benefică din perspectiva experienței privind propunerea și implementarea unor proiecte care, prin implementarea lor să faciliteze incluziunea socială a grupurilor defavorizate. De asemenea, unul dintre obiectivele parteneriatului trebuie să urmărească creșterea calității vieții locuitorilor din teritoriul SDL și sporirea atractivității acestuia, prin valorificarea potențialului natural, arhitectural, cultural, social și economic al acestuia, ceea ce implică capacitatea locuitorilor de a conlucra în scopuri comune, respectând principiul dezvoltării durabfieo^AĂj^^

2. Analiza SWOT

Dimensiune: Poziționarea geografică:

Puncte tari	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Teritoriul SDL este parte din Regiunea de dezvoltate București-Ilfov, cu acces la cel mai important nod de transport intermodal	X	X	X	X	X
Acces la una dintre cele mai importante artere ale capitalei, Șoseaua Giurgiului	X	X
Accesibilitate ridicată dată de mijloacele de transport în comun (metrou, autobuz, tramvai etc.)	X	X	X	X	X

Puncte slabe	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Stare nesatisfăcătoare a străzilor orășenești •	X
Amplasarea geografică periferică	X
Suprafața redusă a spațiilor verzi	X

Oportunități	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Localizarea teritoriului în capitala României oferă un cadru propice de dezvoltare a relațiilor de parteneriat	X
Valorificarea terenurilor degradate sau neutilizate	X

Ricuri	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Extinderea gradului de marginalizare la nivelul sectorului	X
Riscuri de mediu (poluare IMGB, poluare trafic)	X

Dimensiune: Populația și caracteristicile demografice:

Puncte tari	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Pondere semnificativă a populației care are asigurare de sănătate și este înscrisă la un medic de familie	X	X		X	X
Pondere echilibrată în ceea ce privește repartizarea populației în funcție de gen	X

Puncte slabe	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Pondere ridicată a populației de peste 55 de ani		X
Cazuri izolate de copii care au dizabilități, probleme fizice sau psihice sau care au fost dați în îngrijire sau alte forme de plasament		X	X	X

Oportunități

Teritoriu

ZUM1

ZUM 2

ZUM 3

ZUM 4

Existența surselor de finanțare nerambursabilă pentru intervenții în domeniul acordării de asistență juridică pentru reglementări acte

. — 4

■

\ ■

Existența surselor de finanțare nerambursabilă pentru intervenții care vizează capitalul uman

f £ *

\ ;

U--

Ricuri	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Accentuarea fenomenului de discriminare și segregare a populației din comunitățile marginalizate					X
Tendința demografică regresivă conduce la un deficit al forței de muncă	X	X

Dimensiune: Ocuparea, mediul de afaceri la nivel local și protecția socială:

Puncte tari	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Forță de muncă disponibilă	X
Peste 50% din populația cu vârste între 15 șî 64 ani are statut de angajat	X	X	X
Pondere scăzută a tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați în muncă și nici nu sunt înscriși într-o formă de educație	X	X	X	X	X
Locuri de muncă disponibile			X	X

Puncte slabe	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Pondere semnificativă a populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani care nu este încadrată pe piața formală a muncii	X	X	X	X	X
Lipsa calificării profesionale în rândul populației	X	X	X	X	X
Acces limitat la cursuri de formare/ reconversie profesională și șanse scăzute în găsirea unui loc de muncă	X				X
Principala sursa devenita populației este reprezentată de pensie	X	X	X	X
Veniturile acoperă cu greu cheltuielile, o parte din populație fiind nevoită să se împrumute	X	X	X	X	X
Lipsa oportunităților de angajare				X	X
Acces dificil către locul de muncă				X	X

Oportunități	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Promovarea ocupării forței de muncă, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei	X	X	X	X	X
Cursuri de calificare/ recalificare profesională	X	X	X	X	X
Cursuri TIC și dezvoltarea competențelor antreprenoriaie	X	X	X	X	X
Stimularea angajatorilor pentru încadrarea șomerilor și a absolvenților	X	X	X	X	X

Ricuri	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Neadaptarea forței de muncă la tendințele actuale de pe piața muncii				X	X
Discriminarea angajatorilor aplicată populației de etnie romă					X
Agravarea riscului de sărăcie peTon&Ul imgLgosibil? crize economice // /	X *	X	X	X	X

I I

I I ) I

Ricuri	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM3	ZUM 4
Creșterea gradului de marginalizare în condițiile accesului dificil pe piața forței de muncă, ca urmare a lipsei calificări sau a studiilor necesare	X			X	X

Dimensiune: Educația:

Puncte tari	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Apreciere pozitivă asupra zonei de locuit din punctul de vedere al unităților de învățământ și al accesului la acestea	X	X	X	X
Diversitatea unităților de învățământ (universitate, licee, școli, grădinițe, creșe)	X	X	X

Puncte slabe	Teritoriu	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Analfabetismul și nivelul scăzut de educație al aduIților;					X
Pondere semnificativă a populației fără studii	X				X
Pondere relativ semnificativă a populației care a absolvit maxim 8 clase					X
Frecvența de participare redusă la studii		X			X
Cazuri izolate de persoane care nu au fost niciodată la școală		X	X
Cazuri izolate de copiilor cu vârstă școlară sau preșcolară care nu au fost înscriși la școală			X
Discriminare etnică la înscrierea copiilor la școli și grădinițe					X
Prezența cazurilor de abandon școlar		X	X

Oportunități	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Asigurarea transportului școlar gratuit pentru copiii care merg la școlile din afara zonei	X
Existența programelor de protecție socială desfășurate în unitățile de învățământ	X				X
Creșterea accesului și diversității programelor de formare profesională continuă	X

Ricuri	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Insuficiența veniturilor crește riscul de abandon școlar	X			X	X
Părăsirea timpurie a școlii și frecvența redusă la programele de studii conduc la creșterea expunerii la riscul de sărăcie;		X			X
Lipsa pregătirii cadrelor didactice pentru copiii cu CES crește riscul abandonului școlar		X	X		X

Dimensiune: Locuirea si accesul la utilități

.. .. x
Puncte tar^ * ------	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Calitatea bună a apei potabile ^F ?	X	X	X	X
Locuințele sunt dotate în frecventare ikvizor, frigider, aragaz, aspirator și m^^de\sp^§V /	g X	X	X	X	X
					60

Strategia de Dezvoltare Locala a Comunității Marginaiizate din Sectorul 4

Puncte tari	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Locuri de parcare în stare funcțională	X	X		X
Grad de siguranță ridicat perceput de populația din teritoriu atât în locuință cât și în cartier	X	X	X	X
Acces facil la infrastructura de sănătate	X	X	X	X
Varietatea mijloacelor de transport în comun, inclusiv metrou	X	X	X	X

Puncte slabe	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Zgomot urban puternic	X
Majoritatea locuințelor nu sunt reabilitate termic	X	X	X	X	X
Pondere semnificativă a locuințelor supraaglomerate (sub 15,33 m²/persoană)	X	X	X	X	X
Peste 50% din locuințe nu sunt dotate cu calculator/laptop		X			X
Izolare termică deficitară a locuințelor				X	X
Acces dificil la infrastructura de sănătate					X
Acces greoi la transportul în comun					X
Aspect general deficitar al zonei		X
Infrastructura de bază slab dezvoltată și degradată;		X	X		X
Lipsa trotuarelor, alei pietonale și căi de acces neamenajate	X	X	X	X	X
Grad scăzut de mulțumire cu privire la sistemul de colectare selectivă a deșeurilor;	X		X	X
Pierderi mari în ceea ce provește distribuția apei, a gazului și a agentului termic din cauza gradului ridicat de uzură al rețelelor;	X
Sistem de iluminat public insuficient energetic;	X

Oportunități	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Accesul la surse de finanțare în vederea îmbunătățirii condițiilor de locuit	X

Ricurî	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Accentuarea procesului de deteriorare a locuințelor crește riscul de separare a zonelor marginalizate de restul municipiului	X	X	X		X

I I

Dimensiune: Accesul la instituții și servicii publice (în principal servicii sociale, medicale/ medico-sociale):

Puncte tari	Teritoriu	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Apreciere pozitivă asupra zonei de locuit din punctul de vedere al locurilor dejoacă pentru copii; Spațiilor verzi din jurul blocului, Parcurilor, modal itățiloriâ’dp'Mc^e re a timpului liber și al accesului Ia£c«stea__	X *	X	X	X
Apreciere pozitivă asupra zonetfâe locu^dif^nbtul de vedere al existenței de servicșcomeifciț^j^agazine, piețe și centre comerciale)	1^xfi* — ~	X	X	X	X

Puncte slabe	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Lipsa de informare în ceea ce privește accesul la servicii medicale, sociale, educaționale etc.;	X
Facilități precare destinate utilizării publice precum: suprafețe reduse de spații verzi, lipsa/ număr redus de locuri de joacă amenajate pentru copii, facilități precare pentru activitățile recreaționale etc.;	X	X	X	X	X
Lipsește infrastructura culturală, comunitară și de agrement;	X	X	X	X	X
Colectarea deșeurilor menajere este insuficientă;	X	X	X	X	X

Oportunități	Teritoriu	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Existența surselor de finanțare în domeniul infrastructurii integrate medico-sociale și a furnizării de servicii sociale	X

Ricuri	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Birocrația îngreunează accesul la serviciile medicale, educaționale, sociale etc	X
Lipsa calității serviciilor sociale determică riscul marginalizării persoanelor aflate în situații vulnerabile (ex. cu dizabîlități) și scade șansele încadrării [or în societate (ex. copii proveniți din centrele de plasament)		X	X	X

Dimensiune: Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul:

Puncte tari	Teritoriu	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Implicarea APL în dezvoltarea comunităților marginalizate din teritoriu	X

Puncte slabe	Teritoriu	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Lipsa veniturilor și veniturile mici se reflectă atât asupra stării de sănătate a populației, cât și asupra imaginii publice a comunității	X			X	X

Oportunități	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
îmbunătățirea iluminatului stradal și implementarea sistemului de monitorizare video	X			X	X

Ricuri	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Creșterea infracționalității	X
Recuperarea greoaie a decalajelorj^ii^re^b'F^ restul teritoriului //		X	X	X	X

Strategia de Dezvoltare Locala a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

Dimensiune: Proiecte desfășurate anterior în zonă:

Puncte tari	Teritoriu	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
APL a implementat proiecte în comunitățile marginalizate	X
Implicarea societății civile care desfășoară proiecte în ZUM-uri	X

Puncte slabe	Teritoriu	ZUM 1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Deratizări/ dezinsecții insuficiente	X

Oportunități	Teritoriu	ZUM1	ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4
Eexistența unor fonduri dedicate special investiții lor în zonele urbane marginalizate	X
Sprijinirea acțiunilor de mediu	X

Ricuri

Teritoriu

ZUM1

ZUM 2

ZUM 3

ZUM 4

Lipsa sustenabilității proiectelor și orientarea lor doar către infrastructură

LAiAf* .

•«8 •

I I

V *

I ■

I V

p I

I I

I I I I 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMl)^gg?/ MARGINALIZATE DIN SECTORUL 4 GlURGIULUI-BERCElMI

ELABORATOR

RomActiv

MMM

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNITĂȚII MARGINALIZATE

DIN SECTORUL 4 GIURGIULUI-BERCENI

TERITORIUL SDL GIURGIULUI-BERCENI Z* PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE TERITORIULUI S Șl ALE ZUM-URILOR IDENTIFICATE

4./

Cuprins

CARACTERISTICI ALE TERITORIULUI SDL...............................................................................2

11.

ZONE URBANE MARGINALIZATE................................................................................................4

ZUM 1 Reșița - Giurgiului..................................................................................................................4

ZUM 2 Turnu Măgurele.....................................................................................................................8

ZUM 3 Olteniței.................................................................................................................................11

ZUM 4 Boccaccio......................................................... 14

ZF Zonele Urbane Funcționale..........................................................................17

III.

CONSIDERAȚII FINALE................................£........ 18

I *8

/ li

I. CARACTERISTICI ALE TERITORIULUI SDL

Teritoriul vizat de Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității marginalizate Giurgiului-Berceni din Sectorul 4 este format din patru zone urbane marginalizate si două zone funcționale aflate în proximitatea zonelor urbane marginalizate, asigurând un caracter unitar și funcțional din punct de vedere social, economic și demografic teritoriului. Cele patru zone urbane marginalizate au fost identificate și demonstrate în cadrul Studiului de referință si Analiza diagnostic ia nivelul teritoriului SDL Zona urbană marginalizată 4 Boccaccio include și o zonă identificată de "Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România", respectiv cea localizată pe strada Giovanni Boccaccio.

★delimitare pe harta UTR

Teritoriul SDL se află în partea de sud a sectorului învecinându-se la vest cu Sectorul 5, la est cu Parcul natural Văcărești, continuându-se spre sud cu teritoriul GAL Gândim și Acționăm Local în Sectorul 4. Acesta acoperă zone urbane intens construite în anii 60-70, cu cele mai multe blocuri de patru, opt și zece etaje cunoscute sub numele de Piața Progresu, Reșița, Găzarului, Berceni Metalurgiei, Cultural, Olteniței și câteva zone de case care altădată se aflau spre ieșirea din București.

Suprafața teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității marginalizate Giurgiului-Berceni este delimitată de un perimetru format din străzi:buleyarde. și șosele, în cea mai mare parte urmărind un traseu delimitat de intersecțiile mcm^&afer&

■Perimetrul teritoriului vizat începe, din intersecția.Șoseaua Giurgiului cu Drumul Găzarului^?continuând până ia intersecția Șoseaua Giurgiului cu Strada Luică, care se continuă cu’Strada -Tumu Măgurele până la intersecția Apărătorii Patriei, apoi cu Strada Sergent Ion Ificeănu (ă intersecția cu Șoseaua Olteniței, contihuâpdu-se până la Piața Sudului, continuând cir Șoseaua B.erceni până, la intersecția cu Aleea Tomești continuând pe Strada Mpldpviță până ■ la intersecția cu Stradă. Emil Racoviță, continuându-se pe Strada Emil Racoviță până ia; Intersecția cu Strada Străduinței, continuându-se pe Strada Străduinței până la .Bulevardul Alexandru Obregia', continuând pe Bulevardul Alexandru Obregia până Ia intersecția cu Aleea' Someșul. Mic, continuându-se pe Aleea Someșul Mic și apoi cu Strada Covasna până lâ Bulevardul Coristaritin Brâncoveanu continuându-se pe acesta până la Strada Soldat Mincă. Dumitru, apoi pe.Strada Spldăț Xxxxx Xxxxxxx, cu Strada Praștiei și cu.Strada Peroni până lâ; Stradă Giovanrii Boccaccio, pe care se continuă până la Strada Podul înalț^apo.i pe Strada Podul înalt până lă Strada Mefiriești/coritiriuându^se pe aceasta apoi pe. Stradă Pribpita Strada Rămășaguluipâriă la Stradă Drumul Găzarului, continuând pe Strada Drdriiul Găzarului până îa intersecția cu Șoseaua Giurgiului, unde perimetrul se închide, '. ^{: :} \ -

Distribuția pe zonele urbane identificate (patru zone urbane marginalizate și două zone funcționale) este următoarea:

Zone	ZUM 1	ZUM2	ZUM 3	ZUM 4	ZF 1	ZF 2	Total :
Populație	69558	18742	38986	898	9574	4580	142338
Numere administrative*	643	232	520	13	122	614	2144
Număr de străzi	39	14	25	4	9	17	108

★numere administrative imobile individuale și colective (blocuri) conform APL Sector 4

Raportat la toată populația Sectorului 4, populația din Teritoriul SDL reprezintă aproximativ 49%

■ .Categorie_:. ^: ; •	Total	- ■ / ■ % . ' ■' ..
Populația totală a Sectorului 4 (TEMPO-onlinelNSSE)	287828	100%
Populația din Teritoriul SDL	142338	49,5% din populația S4
Populație in zonele marginalizate	128184	90,1% din Teritoriul SDL
Populație zonele funcționale	14154	9,9% din teritoriul SDL

Cu următoarea distribuție pe zonele identificate:

ZUM 1	. ZUM 2	ZUM 3	ZUM 4	ZF 1	ZF2	Total .
48,9%	13,2%	27,4%	0,6%	6,7%	3,2%	100%

II. ZONE URBANE MARGINALIZATE

La nivelul teritoriului analizat au fost identificate patru zone urbane marginalizate si două zone funcționale. Una dintre zonele marginalizate identificate - Zona Urbană Marginalizată 4 Boccaccio, include și o zonă identificată ca fiind marginalizate în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, fără însă a se suprapune exact cu aceasta. Toate zonele marginalizate au fost identificate și validate în urma Studiului de referință și analizei diagnostic la nivelul teritoriului SDL Giurgiului - Berceni, prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime de validare și declarare a zonelor urbane marginalizate.


ZUM1	Almașu Mare, Almașu Mic, Argeșelu, Călineștî, Cetatea Veche, Constantin Brâncoveanu, Coștila, Crevedia, Dolina, Găzarului, Giurgiului, Gornești, Grădiștea, Huedin (Strada), Huedin (Alee), Izvorul Crișului, Izvorul Mureșului, Izvorul Oltului, Izvorul Rece, Izvorul Trotușului, Jepilor,
Reșița-Giurgiului	Lamotești (Strada), Lamotești (Aleea), Xxxxx Xxxxxxxx,-Moldoveni, Râul
	Șoimului, Reșița, Reșița A, Reșița B, Reșița C J^ițaJ^Șgmenic, Sg. Xxxxx Xxxxx,S lăți oara, Spiniș, Straja, Țebea, Ucea (Strada), Uă&tfAlee), Uioara (Strada), Uioara (Alee), Urziceni.

lî 4

1.2. Structura populației ZUM 1 Reșița-Giurgiului (numărul de locuitori)

Zona Reșița-Giurgîului are o populație de 69558 locuitori fiind zona cu cel mai mare număr de locuitori din teritoriul SDL. Din populația cercetată în cadrul Studiului, 1,4% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul teritoriului)

Această Zonă urbană marginalizată a fost validată prin justificarea încadrării zonei ca fiind ZUM prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime prezentate mai jos (condiția b); de validare și declarare a zonei/zonelor urbane marginalizate conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România

Nivelul indicatorilor cheie verificați de Studiul de referință și analiza diagnostic a zonei:

Criterii 1 Dimensiune	Indicatori cheie		Praguri minimale
Capital uman	Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)		22%
	Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice	■■■	8%
	Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală		20,5%
Ocuparea forței de muncă	Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați -patron sau administrator de firmă, PFA, AP, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ		22,5%
	Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m² pe persoană)		54%
Locuire	Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală	\|i\|I Of	12%

Zona Reșița-Giurgîului este validată ca Zonă Urbană Marginalizată prin îndeplinirea simultan a condițiilor:

(1) Are nivel scăzut de capital liman, indicatorii

doi din cei trei indicatori corespunzători din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent -proporția persoanelor cu dizabilități este 16,9% și proporția copiilor și adolescenților este 21,4%

(2) nivel scăzut de ocupare în sectorul formal, indicatorul persoane 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală ă muncii este: 26,7% peste pragul minimal de 22,5%

(3) condiții de locuire precară,.indicatorii .

unul din indicatorii corespunzători depășește pragul minirppfl *aferen propoțjj'â^ jocuînțelor

supraaglomerate este de 64,4%

1.3. Particularități dominante privind ZUM 1 Reșîța-Giurgiului (indicatori care au un nivel semnificativ și orice element considerat relevant și descoperit în timpul cercetării)

Zona Marginalizată Reșița-Giurgiului este în mare parte o zonă de blocuri străbătută de o rețea de străzi dispuse între trei mari artere care sunt principalele căi de acces din și spre aceasta, dar și de ieșire din București (Șoseaua Giurgiului, Strada Reșița și Bulevardul Constantin Brâncoveanu) în zonă nu sunt suprafețe verzi întinse, însă sunt amenajate locuri dejoacă și spații verzi între blocuri, iar terenurile de sport se găsesc în proximitatea școlilor din zonă. Pe lângă punctele comerciale și magazinele din cartier, există două piețe mari, Piața Reșița și Piața Progresu, frecventate și de alți locuitori ai Bucureștiului.

Din datele culese în teren rezultă că proporția persoanelor de 15-64 ani care a absolvit maxim opt clase, din zonă, este de 6,49%, proporție sub pragul minim de 22% caracteristic zonelor marginalîzate. Acest procent al lipsei studiilor generale, mai scăzut decât al altor zone urbane dezavantajate este datorat cel mai probabil dezvoltării infrastructurii educaționale și a necesității mai ridicate de competențe certificate solicitate de o piață a muncii cu nevoi de specializare mai mari indiferent de domeniu.

Populația persoanelor sub 17 ani este de 21,4% din populația zonei, procent nu foarte ridicat și care privit în raport cu populația de peste 65 ani, de 29,4% indică o structură îmbătrânită a populației. Dacă luăm în considerare intervalul de peste 40 ani al populației zonei, care este de 61,3% se remarcă o piramidă a vârstelor cu baza constituită din segmentele de vârstă înaintate.

Proporția peroanelor cu dizabilitățî, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice este de 16,9%. Dintre acestea se remarcă persoanele vârstnice dependente, dintre care multe fără vreun ajutor din partea rudelor.

Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ este de 26,7%, procent care reflectă o serie de factori cauzali cumulați, datorați procentului semnificativ de persoane în vârstă (aproximativ 10% pensionari) și evoluției economice din perioada ultimilor ani ai pandemiei de coronavirus.

în zonă nu au fost identificate imobile neracordate la apă, curent electric sau la rețeaua de distribuție a gazului metan.

Ponderea gospodăriilor a căror locuință este proprietate personală în ZUM este de 90,9%, proporția celor care nu dețin locuința în proprietate personală fiind de 8,9%.

Condițiile de locuit pentru o parte dintre locuitori sunt precare, familiile locuiesc în garsoniere de aproximativ 9 m2 locuibili, cu bucătării improvizate, blocuri construite în anii 60-70 (majoritatea nereabilitate) cu balcoane improvizate (construite fără autorizații). Chiar dacă există locuințe reabilitate, scările de bloc sunt multe într-o stare precară, iar majoritatea apartamentelor se confruntă cu igrasie.

Pentru că majoritatea blocurilor au fost construite în aceea^p^^dă,- .garsonierele și apartamentele sunt mici, neatingând limita acceptată astăzi motiv pentru care 64,4% dintre locuitori stau în spații supraag

1.4. Principalele probleme cu care se confruntă comunitatea din ZUM 1 Reșița-Giurgiuiui Inventarul problemelor cu care se confruntă zone este rezultatul mai multor modalități de investigație, inclusiv urmare a discuțiilor directe cu locuitorii din ZUM:

a) Infrastructură și locuire

Precaritatea condițiilor de locuit, inclusiv supraaglomerarea;

Locuințe degradate, spații comune neamenajate, vechi și deteriorate

Scări de bloc degradate;

Inundații frecvente în scările de bloc;

Accesul dificil la ghenele de gunoi

Locuințe lipsite de confortul termic (fără apă caldă și încălzire interioară;

Lipsa spațiilor de joacă pentru copii;

Lipsa parcurilor/cluburilor pentru pensionari;

Blocuri unde liftul lipsește în 50% dintre imobile, iar 37,50% se află într-o stare degradată/ foarte degradată;

43,80 % din teritoriu nu este dotat cu sistem de supraveghere video,

Pentru 62,50% dintre blocuri, starea acoperișului/ terasa blocului este una degradată/foarte degradată;

37,60 % sunt nemulțumiți de depozitarea deșeurilor (ghenă) și colectarea lor

b) Educație și statutul ocupațîonal al adulților

Prețul recuzitelor școlare ridicat;

Lipsa dotărilor în unitățile școlare apropriate

Lipsa locurilor la grădiniță;

Lipsa programei "Șansa a Doua”;

Lipsa programelor Școală după Școală pentru copii;

Lipsa locurilor de muncă (de obicei angajați sezonier/zilieri ca zugravi, electricieni etc.).

c) Veniturile și cheltuielile din gospodării

Venituri Insuficiente pe fondul lipsei locurilor de muncă stabile.

Venituri sub medie (majoritatea locatarilor au salariul minim/ pensie de 1.200 lei și le este foarte greu să își plătească utilitățile)

d) Accesul la servicii publice (sociale, medicale etc.)

Accesul dificil la asistență medicală (persoane înregistrate cu diabet).

Unitățile sanitare sunt accesibile ca și unitățile educaționale, ca distanță față de zona de locuire, însă locuitorii reclamă costurile consultațiilor și a medicamentelor lunare care depășesc veniturile familiilor.

Specific acestei zone este faptul că mulți dintre pensionarii existenți sunt foști lucrători ai fostei platforme industriale Jilava, ai fostelor întreprinderi de prelucrare chimică a pielii și a celor de prelucrare a cauciucului și au diverse afecțiuni dobândite în urma activităților profesionale.

Nici accesul la zonele de petrecere a timpului nu este facil pentru locuitorii acestei Zone. Sunt necesare spații amenajate pentru joacă/sport pentru copii și tineri, dar și pentru pensionari.

ganizarea și relațiile de la nivelul comunități}/* ⁴ V.

Relațiile cu vecinii deficitare cu precădererpe considȘf^e de^tâtut social (sărăcie);

	Si'■ XLdbaKz^ străziJ/r ?^:”
ZUM 2 Turnu Măgurele	Alexandru Obregia (Bulevard), Aliorului, Berceni, Ciceu, Democrației, Emil Racoviță, Moldovița (Strada), Moldovița (Alee), Niculițel, Ornamentului, Râul Sadului, Râul Târgului, Someșul Cald, Tomești, Turnu Măgurele

2.2. Structura populației ZUM 2 Turnu Măgurele (numărul de locuitori)

Zona Turnu Măgurele are o populație de 18742 locuitori. Din populația cercetată în cadrul

Studiului, 0,4% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul întregului teritoriului)

Nivelul indicatorilor cheie verificați de Studiul de referință și analiza diagnostic a zonei:

Criterii / Dimensiune	Indicatori cheie	^ridicătorilor?:-. f. K-;	Praguri minimale
Capital uman	Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)	>^41 \ T>. > „	22%
	Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice	W;. :?•' i	8%
	Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală	v : v *	20,5%
Ocuparea forțeî de muncă	Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați -patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ	? ’t; ⁺'-''	22,5%
	Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m² pe persoană)		54%
Locuire	Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală		12%

Zona 2 Turnu Măgurele este validată ca Zonă Urbană Marginaiizată prin îndeplinirea simultan a condițiilor:

(4) Are nivel scăzut de capital uman, indicatorii

doi din cei trei indicatori corespunzători din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent -proporția persoanelor cu dizabilități este 11,5% și proporția copiilor și adolescenților este 25,5%

(5) nivel scăzut de ocupare în sectorul formal, indicatorul persoane 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii este: 27% peste pragul minimal de 22,5%

(6) condiții de locuire precară, indicatorii

unul din indicatorii corespunzători depășește pragul minimal aferent - proporția locuințelor supraaglomerate este de 69,9%

2.3. Particularități dominante privind ZUM 2 Turnu Măgurele (indicatori care au un nivel semnificativ și orice element considerat relevant și descoperit în timpul cercetării)

Zona Marginaiizată Turnu Măgurele este dominată de asemenea de locuințe colective de tipul blocurilor. în aceasta zonă populația de declară în majoritate de etnie română. O particularitate a acestei zone este dominată de populația tânără, mai ales a segmentului de adolescenți (aproximativ 18% între 12-17ani), populația peste 65 ani reprezentând 17,7%.

Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim p^*clSi^est^^2\88%, indicând faptul că nu sunt decalaje educaționale semnificative care tr^ouie recuțjgrate. Ac^tMucru este în

I I I 1

I I

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunității Marginalizate din Sectorul 4

corelație cu structura de vârste a populației, unde procentul persoanelor în vârstă este mai mic, în general populația din categoriile de vârstă înaintată fiind caracterizată de o medie a studiilor absolvite mai coborâtă.

Proporția copiilor și adolescenților din ZUM 2 Turnu Măgurele este 25,5%, peste pragul minim caracteristic zonelor urbane marginalizate.

în ZUM 2 a fost identificat un procent de 11,5% persoane cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care Ie limitează activitățile zilnice. ZUM 2 are cel mai redus procent de persoane cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care Ie limitează activitățile zilnice, dintre toate zonele identificate.

Analiza structurii ocupării pe piața forței de muncă indică un procent de 27% din populația între 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ. Un procent semnificativ fiind reprezentat de populația ocupată (52,9%) și de cel ai elevilor/studenților 14,1 %.

Proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală este de 5,3%, marea majoritate a locuitorilor deținând proprietate personală.

Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m2 pe persoană) este de 69,9% în condițiile unor locuințe tipice anilor 60-70 cu suprafețe mici. în această zonă fiind identificat și cel mai mare procent de familii cu trei membrii care locuiesc împreună.

2.4. Principalele probleme cu care se confruntă comunitatea din ZUM 2 Turnu Măgurele Tabloul problemelor identificate cu care se confruntă zone este și rezultatul consultărilor directe cu locuitorii din ZUM:

a) Infrastructură șt locuire

Lipsa curățeniei pe străzi;

Lipsa sistemelor de supraveghere;

Lipsa siguranței pe tip de noapte;

Lipsa locurilor de parcare;

Lipsa boxelor/ anexelor;

O parte din acoperișurile/ terasele blocurilor se află în stare degradată/ foarte degradată;

Izolarea fonică a blocurilor;

Izolarea termică a imobilelor;

Opinia nemulțumită privind racordarea la rețeaua de apă;

Lipsa spațiilor dejoacă pentru copii;

Fațadele blocurilor aflate într-o stare precară;

Zone în care lipsește infrastructura colectării selectivă a deșeurilor;

Lipsa condițiilor pentru persoane cu dizabilități și bătrâni;

Ghenele de gunoi sunt foarte îndepărtate de locuințe.

Educație și statutul ocupațional al adulților

Lipsa locurilor în școli (anual sunt 10 copii pe un loc);- •

Lipsa infrastructurii școlare. '

/'__

Veniturile și cheltuielile din gospodării ’l

Venituri sub medie (majoritatea locatarilor au salariul minim/ pensie de 1.200 lei și le este foarte greu să își plătească utilitățile).

d) Accesul la servicii publice (sociale, medicale etc.)

Accesul dificil la infrastructura școlară;

Mulți respondenți nu au medic de familie;

Accesul dificil la piețe.

e) Organizarea și relațiile de la nivelul comunității

Relațiile cu administratorii de bloc sunt bune, dar insuficiente;

Lipsa infrastructurii de petrecere a timpului liber, parcuri și locuri dejoacă.

ZUM	Localizare pe străzi
	Xxxxx Xxxxxxxxx, Barza, Berceni, Călțunași, Cap. Xxxxxxxxxx Xxxxxxxxx,
ZUM 3 Olteniței	Cap. Xxxxxxxx Xxx, Ciochina, Frumușani, Garniței, Govora, Măriuca, Olteniței, Panselelor, Parincea, Sg. Maj. Xxxx Xxxxx, Sg. Xxx Xxxxxxxx, Sg. Maj. Xxxxxxx Xxxxxxx, Sg. Maj. Xxxxxx Xxxxxxx, Slt. Erou Xxxxxxxx Xxxxxxx, Șoldanului, Stânjeneilor, Tulnici, Vegetației, Voila, Vulcănești

3.2. Structura populației ZUM 3 Olteniței (numărul de locuitori)

Zona Olteniței are o populație de 38986 locuitori, fiind a doua ca număr de locuitori din teritoriu. Din populația cercetată în cadrul Studiului, 2,1% s-au declarat de ețpi^omă (1,2% la nivelul întregului teritoriului). z*

Nivelul indicatorilor cheie verificați de Studiul de referință și analiza diagnostic a zonei:

Criterii / Dimensiune	Indicatori cheie		Praguri minimale
Capital uman	Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)		22%
	Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care ie limitează activitățile zilnice		8%
	Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală		20,5%
Ocuparea	Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați -patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ
forței de muncă			22,5%
	Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m² pe persoană)	Im	54%
Locuire	Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală		12%

Zona 3 Olteniței este validată ca Zonă Urbană Marginalizată prin îndeplinirea simultan a condițiilor:

(7) Are nivel scăzut de capital uman, indicatorii

doi din cei trei indicatori corespunzători din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent -proporția persoanelor cu dizabilități este 15,1 % și proporția copiilor și adolescenților este 22,6%

(8) nivel scăzut de ocupare în sectorul formal, indicatorul persoane 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii este: 29,6% peste pragul minimal de 22,5%

(9) condiții de locuire precară, indicatorii

unul din indicatorii corespunzători depășește pragul minimal aferent - proporția locuințelor supraaglomerate este de 59,6%. _

3.3. Particularități dominante privind ZUM 3 Olteniței (indicatori care au un nivel semnificativ si orice element considerat relevant și descoperit în timpul cercetării)

Zona Marginalizată Olteniței este așezată în extremitatea sud - estică a teritoriului SDL, este o zonă de preponderent de blocuri care are în interior și câteva străzi cu case. Blocurile care mărginesc zona la cele trei mari artere, Șoseaua Berceni, Șoseaua Olteniței și Strada Sg. Ion Iriceanu sunt blocuri mari majoritatea cu mai multe scări și opt și zece etaje. O parte dintre acestea au fost renovate, însă în interiorul acestora sunt multe alte imobile degradate care nu au fost vreodată renovate.

O particularitate a acestei zone este numărul relativ mare al persoanelor vârstnice care trăiesc singure și care determină un procent mai mic față de celelalte zone, al indicatorului de aglomerare locativă, de 59,6%, deși suprafețele locuințelor sunt mici, tipice construcțiilor dinainte anilor nouăzeci. Proporția copiilor și adolescenților de până la 17 ani din populația zonei este de 22,6%.

Proporția populației de 15-64 de ani din zonă care a absolvit maxim opt clase este de 1,99%, indicând faptul că participarea la educație a copiilor este destul de bună.

A fost identificat un procent de 15,1% persoane cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice, constitut dintr-un număr important de cazuri de bătrâni singuri care au nevoie de îngrijire și solicită sprijin pentru activitățile zilnice.

Procentul persoanelor de 15-64 ani care nu suntîncadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ este de 29,6%.

Proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală din ZUM 3 Olteniței este de 2,8%, cea mai mare parte deținând locuință proprietate personală.

3.4. Principalele probleme cu care se confruntă comunitatea din ZUM 3 Olteniței

a) Infrastructură și locuire

Precaritatea condițiilor de locuit;

Degradarea drumurilor de acces (mai ales cele dintre blocuri);

Lipsa spațiilor dejoacă pentru copii;

Lipsa spațiilor de petrecere a timpului liber pentru vârstnici;

Inexistența sau starea degradată a ghenelor de gunoi;

Starea degradată a acoperișului/ terasei;

Anveloparea blocurilor;

Lipsa infrastructurii pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

b) Educație și statutul ocupațional al adulților

Supraaglomerarea unităților educaționale de tip grădiniță.

c) Accesul la servicii publice (sociale, medicale etc.) Lipsa/ accesul dificil Ia parcuri și locuri dejoacă.
d) Organizarea și relațiile de la nivelul comunității

Relațiile cu autoritățile sunt considerate bune, major

W*⁵

ita^j^rvievs^lor.

W) 1 13

Zona Boccaccio are o populație de 898 locuitori, fiind cea mai mică zonă marginalizată din teritoriu. Din populația cercetată în cadrul Studiului, 5,9% s-au declarat de etnie romă (1,2% la nivelul întregului teritoriului). Această zonă include și o zonă identificată de "Atlasul Zonelor

Urbane Marginalizate din România" ca fiind zonă marginalizată, localizată pe strada Giovanni Boccaccio - cod de mapă 179178370 - Mapă marginalizată.

Această Zonă urbană marginalizată a fost validată prin justificarea încadrării zonei ca fiind ZUM prin demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime prezentate mai jos (condjția declarare a zonei/zonelor urbane marginalizate conform Atlasului zone din România

Nivelul indicatorilor cheie verificați de Studiul de referință și analiza diagnostic a zonei:

Criterii / Dimensiune	Indicatori cheie		Praguri minimale
Capital uman	Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)		22%
	Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice	MM	8%
	Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală	lA	20,5%
Ocuparea forței de muncă	Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați -patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ	mm	22,5%
	Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m² pe persoană)		54%
Locuire	Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală		12%

Zona 4 Boccaccio este validată ca Zonă Urbană Marginalizată prin îndeplinirea simultan a condițiilor:

(10}Are nivel scăzut de capital uman, indicatorii

doi din cei trei indicatori corespunzători din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent -proporția persoanelor cu dizabilități este 16,7% și proporția copiilor și adolescenților este 25%

(11) nivel scăzut de ocupare în sectorul formal, indicatorul persoane 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii este: 44% peste pragul minimal de 22,5%

(12)condițîl de locuire precară, indicatorii

indicatorii corespunzători depășește pragul minimal aferent - proporția locuințelor supraaglomerate este de 70,6% șî proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală 23,5%

4.3. Particularități dominante privind ZUM 4 Boccaccio (indicatori care au un nivel semnificativ și orice element considerat relevant și descoperit în timpul cercetării)

Zona Marginalizată Boccaccio este o zonă formată dintr-un grup de blocuri mai vechi din

prefabricate, cunoscute pe vremuri ca fiind "locuințe pentru nefamilișțix,încon jurată de o zonă de case de tipul mahalalei, cu garduri căzute și acoperișuri aflațe’în^făgiriâ^re.-pare se află și câteva construcții de după anii ’90. ^z *

Zona are cel mai mare procent al persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii, de 44%, în situația unei populații între 25 și 54 ani de 55,6%. Acest lucru trebuie privit și în contextul unui procent al populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim opt clase de 16,67%, cel mai ridicat dintre toate zonele teritoriului,

Proporția copiilor și adolescenților de până la 17 ani din populația zonei Boccaccio este de 25%, un procent semnificativ, în contrast cu populația de peste 65 ani care este de 16,7%, de altfel populația în vârstă de peste 55 de ani este de 19,5%.

Ponderea persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice din ZUM este de 16,7%.

în zonă 23,5% dintre gospodării nu dețin locuința în proprietate personală, iar proporția locuințelor supraaglomerate (care au sub 15,33 m2 pe persoană) este de 70,6%. Acest lucru este datorat locuințelor foarte mici tipice "blocurilor de nefamiliști” de pe vremuri.

4.4. Principalele probleme cu care se confruntă comunitatea din ZUM 4 Boccaccio

a) Infrastructură și locuire

Precaritatea condițiilor de locuit, inclusiv supraaglomerarea;

Degradarea interioară a blocurilor;

Lipsa camerelor de supraveghere;

Lipsa boxelor și anexelor,

Lipsa locurilor de parcare;

Starea degradat a ghenei de gunoi;

Lipsa funcționării corespunzătoare a liftului;

Lipsa spațiilor de recreere pentru copii;

Starea foarte degradată a spațiilor comune (etaje, holuri);

Lipsa mobilierului urban;

Starea degradată a subsolurilor de bloc;

Lipsa spațiilor de petrecere a timpului liber pentru vârstnici;

Nemulțumiri privind calitatea racordării la rețeaua de apă;

Nemulțumiri privind calitatea racordării la rețeaua electrică;

Nemulțumiri a privind calitatea racordării la rețeaua de gaze;

Dezinsecția spațiilor publice;

Izolarea fonică a blocurilor;

Izolarea termică a imobilelor;

Lipsa infrastructurii pentru persoane cu deficiențe și bătrâni (rampe de acces);

Lipsa infrastructurii pentru realizarea colectării selective a deșeurilor.

b) Veniturile și cheltuielile din gospodării

Venituri insuficiente, locuitorii din zonă au slujbe sezoniere iar mulți sunt pensionari.

c) Accesul la'servicii publice (sociale, medicale etc.) Lipsa/ accesul dificil la piețe și zone comerciale.

— X Z-X- — - ■_____ •_____l .l________

a) Organizarea si relațiile de la nivelul comunității

Relațiile cu autoritățile sunt considerate bune, de majoritatea intervievafilor.

Locuitori în timpul consultărilor au ținut să arate interiorul imobilelor (casa scărilor este degradată, tencuială Interioară este pe cale să cadă), și au solicitat notarea unor probleme cum sunt: lipsa parcurilor, lipsa îngrădirii curților de bloc și lipsa mobilierului urban (coșuri de gunoi stradale, bănci pentru repaus). în mod repetat au menționat veniturile mici ale pensionarilor și ale angajaților cu venituri foarte modeste, care nu reușesc să-și acopere cheltuielile de întreținere șî cele pentru procurarea alimentelor necesare supraviețuirii zilnice.

La nivelul teritoriului vizat au fost identificate două zone funcționale care fac legătura între zonele teritoriului și asigură omogenitatea iui teritorială și funcțională.

Zona Funcțională 1 face legătura între ZUM 1 Reșița-Giurglului și ZUM 2 Turnu Măgurele, are o populație de 9574, cu imobile blocuri dispuse pe 9 străzi, incluzând un centru comercial o scoală, o grădiniță și o biserică. Populația din această zonă este cu cel mai mare procent de persoane de peste 65 ani 34,3% din teritoriu, populația sub 17 ani fiind de aprox. 19%. Structura populației polarizată pe segmentul vârstnicilor și al adulților generează și un profil al problemelor specific acestor categorii.

Zona Funcțională 2 practic include ZUM 4 Boccaccio în teritoriu,..fiind alcătuită în cea mai mare parte din case, dispuse pe 17 străzi și are o popuțație^^feȘ^^ Este o zonă în care domină populația de vârstă adultă, populația sub LZa^TTeprezentân^Z^/o, populația între 18-64 ani 60% și populația peste 65 ani reprezentând 10^ /^^^X \

III. CONSIDERAȚII FINALE

Cele 4 Zone Urbane Marginalizate se caracterizează în general ca fiind zone cu o populație aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială, cu probleme grave la nivel de capital uman, ocuparea forței de muncă și locuire. De multe ori aceste probleme fac ca populația să se simtă marginalizată social și să refuleze atât în relația dintre diferite grupuri, cu statute sociale ușor diferite, sau percepute a fi diferite, cât și în relația cu autoritățile.

Problema 1 (INFRASTRUCTURĂ): Infrastructura de bază slab dezvoltată

Utilitățile de bază la scară mică sunt mai slab dezvoltate față de restul zonelor din Sectorul 4, existând cazuri de locuințe neracordate la rețeaua de gaz/ electricitate/ apă și canalizare/ salubrizare din diverse motive, unele ținând de datorii și litigii istorice.

în prezent, cea mai mare parte din străzile din teritoriul analizat sunt asfaltate, însă necesită modernizări pentru a ajunge la o stare corespunzătoare. Pe lângă străzile nemodernizate, trebuie amintite și lipsa trotuarelor amenajate și a aleilor, lipsa locurilor de parcare, inclusiv reabilitarea/ modernizarea utilităților publice, zone verzi neamenajate, terenuri abandonate, zone pietonale și comerciale etc.;

Sunt necesare măsuri pentru reabilitarea/ modernizarea unităților de învățământ preunîversitar (creșe, grădinițe, școli), a centre comunitare integrate medico-sociale și spațiilor pentru servicii sociale.

, ^J fc*» *

Problema 2 (SPAȚII PUBLICE): Spatii publice urbane degradate

Populația marginalizată din zonele identificate dispune de facilități precare destinate utilizării publice precum: suprafețe reduse de spații verzi, lipsa locurilor de joacă amenajate pentru copii sau infrastructură pentru petrecerea timpului liber. în multe locuri a fost reclamată infrastructura pentru colectarea deșeurilor menajere ca fiind insuficient dezvoltată sau lipsește.

Măsurile necesare trebuie să vizeze: amenajarea zonelor verzi și a terenurilor abandonate din zonele defavorizate, inclusiv program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonelor marginalizate, cu participarea comunității în parteneriat cu serviciul public de salubrizare pentru ridicarea gunoiului menajer și instalarea de containere; construirea de spații urbane de recreere și petrecere a timpului liber pentru comunitate, dar și pentru restul orașului; program de educare și responsabilizare a cetățenilor în ceea ce privește păstrarea curățeniei în zonă, colectarea selectivă a deșeurilor și utilizarea infrastructurii și spațiului public.

Problema 3 (LOCUIRE): Condiții de locuire precare

Una dintre cele mai comune probleme cu care se confruntă populația din zonele urbane marginalizate din Sectorul 4 este reprezentată de condițiile precare de locuire, în special: starea șî calitatea locuințelor (locuințe degradate), supraaglomerarea spațiilor de locuit și în unele cazuri situația branșamentelor la utilități.

Multe din funcționalitățile imobilelor prezintă diferite stadii de degra^^^^^frdUpse. la nivelul acoperișului/ terasei, boxelor/ anexelor, spațiilor comune (etaje, hdltiri) sau^ghenefer'cie gunoi.

Deși în Sectorul 4 a existat o preocupare constantă a autorităților publice pentru soluționarea problemei, condițiile de locuire precare și supraaglomerarea continuă rămân printre cele mai grave și urgente nevoi ale populației.

Măsurile pentru asigurarea unor condiții decente de locuire trebuie să vizeze construirea/ reabilitarea/ modernizarea locuințelor, reabilitarea și modernizarea clădirilor publice inclusiv a spațiilor tehnice existente.

Problema 4 (OCUPARE): Nivelul scăzut de ocupare pe piața muncii

în zonele urbane marginalizate din Sectorul 4, rata de ocupare a populației este scăzută, iar dintre cei care lucrează puțini au un loc de muncă stabil. Cei mai mulți lucrează ca zilieri sau fără contracte individuale de muncă. Dintre cei care au locuri de muncă stabile, cei mai mulți lucrează ca muncitori necalificați, făcând curățenie în scările de bloc. Șansele de a intra pe piața muncii scad din cauza nivelului scăzut de educație și a lipsei calificărilor.

Pentru dezvoltarea resurselor umane și creșterea ratei de ocupare și, implicit, a veniturilor populației din comunitățile marginalizate, trebuie avut în vedere un pachet integrat de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă stabil, care să includă: informarea și consilierea persoanelor, organizarea de cursuri de formare profesională pentru calificări cerute pe piața locală, organizarea de târguri de locuri de muncă, inclusiv sprijinirea inițiativelor antreprenoriale, având în vedere că în rândul populației defavorizate există interesul de a dezvolta mici afaceri.

Măsurile de creștere a ocupării trebuie să aibă în vedere și sprijinul pentru participarea la educație a grupurilor vulnerabile și chiar modalități de recuperare prin creșterea accesului și participării la educația timpurie/învățământ primar și secundar, inclusiv a doua șansă, măsuri pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, oferirea de sprijin pentru a minimiza ratele de repetenție și abandon școlar, etc.

Problema 5 (ACCES LA SERVICII): Accesul redus Ia servicii

Membrii comunității au acces redus la servicii sociale, medicale și educaționale. Prin urmare, lipsa unor centre multifuncționale în care se pot desfășura diverse activități educaționale, social-culturale, comunitare, de agrement și sport și chiar a unor centrelor de formare profesională, contribuie și mai mult la marginalizarea comunității,

Măsurile pentru creșterea accesului la servicii trebuie să includă: înființarea centrelor în care se desfășoară activități destinate populației defavorizate și oferirea de servicii sociale, culturale, comunitare, de agrement și sport, asistență pentru reglementarea actelor.

Este necesară o acordare a serviciilor sociale, de suport, îngrijire, și chiar socio-medicale, cu. structura actuală a populației și cu nevoile categoriilor vulnerabile, în condițiile existenței unui segment îmbătrânit de populație fără ajutor, care locuiește singură, a nevoii de servicii de îngrijire pentru copii care să permită părinților să lucreze și a necesității continue de creștere a calității serviciilor oferite persoanelor vulnerabile și cu dizabilități.

Problema 6 (COMUNITATE Șl IMAGINE PUBLICĂ): Lipsa de coeziune la nivelul comunității și imaginea negativă a zonei

Percepția generală asupra zonelor urbane marginalizate este unaT^atiuăv populația zonelor analizate, cu precădere populația cu venituri mici și foarte mici-' r^ăSrnte pârernfe^nomenul de discriminare, cu precădere în școli/ grădinițe și în momentul ^gajăriiș^r^cu*^

Măsurile necesare pentru reducerea decalajului dintre nivelul de viață al diferitelor comunități, trebuie însoțite de campanii de informare și conștientizare/ acțiuni specifice în domeniul combaterii discriminării, inclusiv implicarea activă/ voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea.

pfi_JGSG6/'/j7& (

- 0^7%

MARG1NALIZATE DIN SECTORUL 4 GIURGIUL

ELABORATOR

RomActiv

MMM Business Consulting

Sursa: https://parcnaturalvacarestr.ro/parcul/;

Sursa: INS (POP108D) * 2.159.276 persoane la 1 iulie 2020;

Sursa: Institutul Național se Statistică, Direcția Regională i 2021;

⁴

Sursa: RPL 2011 (Tab. 8 Populația stabilă după etnie);

⁵

Sursa: RPL 2011 (Tab. 13 Populația stabilă după religie);

⁶

Sursa: RPL20U (TablG. Populația stabilă de 10 ani și peste pe sexe, după nivelul de educație-județe, municipii, orașe, comune);

⁷

Sursa: Raport de mediu - Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București 2020-2025;

⁸

Sursa: Strategia de dezvoltare a Sectorului 4 pentru perioada 2020-2024;

⁹

Sursa: https://patrimonlu.ro/irnages/lrni-2015/LMi-B.pdf;

¹⁰

Sursa: https://manastî rea rad uvoda.ro/istorlcul-manastirii,

¹¹

Sursa: http://patriarhia.ro/palatul-patriarhiei-778.html;

¹²

Sursa: https://parohiacaramidariidejos.ro/lstorlc/;

¹³

Sursa: https://mnlr.ro/case-memoriale/casa-memoriala-george-si-Xxxxxx-Xxxxxxx/;

¹⁴

¹⁵ Sursa: https://rhnlr.ro/case-memoriale/casa-meinoriala-tudor-arghezi-martisor/;

¹⁵

Sursa: https://www.cmpgb.ro/page/169;

¹⁶

Sursa: http://mnt-leonida.ro/_startO.html;

¹⁷

^w Sursa: https://www.cre5tinortodox.ro/biserici-manastiri/cimitirul-bellu-96739.html;

¹⁸

Sursa; https://ccunb.ro/prezentare/;

¹⁹

Sursa: http://turism.gov.ro/web/autorizare-turlsm/-actualizare 18.02.2022;

²⁰

Sursa: institutul Național se Statistică, Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar 2021;

²¹

Sursa: https://ps4.ro/urbanism/autorizatii-de-construire-si-certificate

²²

^M Sursa: https://www.anl.ro/ro/locuinte-pentru-tineri/iiste/;

²³

Sursa: https://ps4.ro/spatiu-locativ/informatii-sl-anunturi/;

²⁴

Sursa: https://www.recensa ma ntromanta. ro/wp-content/u p!oads/2021/ll/TSl^§

²⁵

Sursa: https://wwvArosal.ro/Sinfo_utile

²⁶

Sursa: Institutul Național se Statistică, Direcția Regională de Statistică a Municipiului Bucure: 2021;

²⁷

Sursa: https://ps4.ro/consiliul-local/institutii-subordonate/;

²⁸

Sursa: https://www.sllir.edu.ro/carto/;

²⁹

Sursa: https://dgauis.ro/listare-unitati/;

³⁰

Sursa: Institutul Național se Statistică, Direcția Regională de Statistică a Mi 2021;

³¹

Sursa: https://dspb.ro/informatii-publice/servicii-publice-dsp/;

³²

Sursa: https://dspb.ro/dspb-uploads/2022/02/spitale-suhordonate-MS.pdf

³³

Sursa: https://www.servicii-soclale.gov.ro/ro/registrul-electronic-unic;

³⁴

Sursa: https://dgaspc4.ro/servicli;

³⁵

Sursa: https://www.clnemacity.rO/cinemas/bucurestl-sun-plaza/1807#/fadfitfes;

³⁶

Sursa: https://www.mobilltateurbana4.ro/parcafi-de-resedinta/;

³⁷

³³ Sursa: https://www.mobilitateurbana4.ro/parcari-puhlice/;

³⁸

Sursa: https://www.adis.org.ro/;

³⁹

Sursa: http.7/asociatia-cesirr.ro/despre-noi.html#;

⁴⁰

Sursa: https://www.fdss.ro/proiecte; /

⁴¹

Sursa: https://www.estuar.org/afla-mai-multe-despre-fundatia-estuar; ț

⁴²

Sursa: https://dgaspc4.ro/servicîi/protectia-drepturilor-persoanelor-adult^^^,Q<’

⁴³

Sursa: https://asocîatiadiaco nia. ro/fllia la-sector-4/; X?

⁴⁴

Sursa: http://andpdca.gov.rO/w/wp-content/uploads/2021/07/Comunicat-presa-lunie-202i

⁴⁵

Sursa: https://dgaspc4.ro/proiecte-in-derulare;

⁴⁶

Sursa: https://turismistoric.ro/;

⁴⁷

Sursa: https://istoriebucuresteana.wordpress.com/;

⁴⁸

Sursa: https://www.fd5s.ro/proiecte/proiecte-in-derulare/;

⁴⁹

Sursa: http://anpd.gov.ro/web/despre-noi/programe-si-strategii/;

⁵⁰

Puncte tari:

> calitatea bună a apei potabile; ff

> locuințele sunt dotate în mod frecvent cu televizor, frigider, araga^â^r^tor și fyașînă de spălat; * f

⁵¹

Sursa: https://doc.pmb.ro/servlcii/transporturi_drumuri/docs/planul_de_mobilitate

⁵²

⁵³ Sursa: http://www.amrsp.com.ro/images/Partea%20Lpdf;

⁵³

Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO-online, POPULAȚIA DUPĂ Di județe si localitati, interogare la data de 16.11.2017.

⁵⁴

Conform datelor Institutul Național de Statistică - Populația rezidenta a de recensământ

⁵⁵

Conform datelor Institutul Național de Statistică

⁵⁶

Sursa: https://turismistoric.ro/;

⁵⁷

Sursa: https://istoriebucuresteana.wordpress.coi

⁵⁸

în privința locuinței, deși marea parte a locuitorilor sunt mulțumiți, se remarcă un procent de 29,4% în ZUM 4 și ZF 2 care se declară „mai degrabă nemulțumiți”

Grad de mulțumire privind - Locuința

% din teritoriu 777^.777 7.77’.7..7:7742;s%;77‘7:'77.77^

zum 4 77z:::X::: 741,2% ;7:::_77 77

ZUM 3 .7777777 .7.77777~777.775$l%Z7777i7T7X^

ZU M 2 7. 77 77 B0,495 7 7......

ZUM 1 77777’.733,2% ...777.777. .77

ZF 2 ■■MIBBBC/7'77777:. .7.773S;3%777777 77 7

ZF1 77 77777777777770>%' 7777’7 7"7..77777.7'777777...2^»

Venituri (Lei)	ZUM1	ZUM2	ZUM3	ZUM4	Teritoriu SDL
0-500	0,9%	7%	0%	5,9%	2,8%
501-1.000	2,3%	2,8%	0%	0%	1,7%

Hotărârea nr. 49/2022

MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4 Bd. George Coșbuc nr. 6-16, sector 4, București

Cuprins

1. Prezentarea generală a Sectorului 4 al Municipiului București

2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC

3. Analiza SWOT

4. Procesul de implicare a comunității

5. Obiectivele SDL

6. Planul de acțiune SDL

7. Monitorizare și evaluare

8. Planul financiar

9. Lista de anexe ale SDL

Cuprins

‘4

2. Analiza SWOT

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNITĂȚII MARGINALIZATEDIN SECTORUL 4 GIURGIULUI-BERCENI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNITĂȚII MARGINALIZATE

DIN SECTORUL 4 GIURGIULUI-BERCENI