Hotărârea nr. 117/2021

Hotărâre privind aprobarea “Studiului de oportunitate și de fundamentare pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare al Sectorului 4 din Municipiul București”

Download Document PDF

MUNICIPIUL BUCURESTI

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4

B-dul Metalurgie! nr. 12-18, Grand Arena, etaj x, sector 4, Bucure§ti Tel. +(4)021.335.92.30 Fax. +(4)021.337.33.10

HOTARARE prrvind aprobarea “Studialni de oportunitate §i de fundamentare pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare al Sectorului 4 din Municipiul Bucureęti”

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4,

Avand in vedere Referatul de aprobare al Primarului Sectorului 4 si Raportul de specialitate comun al Directiei Administrarea Domeniului Public si Directiei de Dezvoltare nr. P.19/5348/30.08.2021 si nr. PI 0.2448/30.08.2021;

Vazand Avizul Comisiei nr. 3 - Comisiapentru protecpa mediului inconjurator, ecologie, salubrizare, economie circulara, mobilitate urbana, gospodarire comunala si administrarea pietelor si avizul Comisiei nr. 6 — Comisia juridica, de disciplina, apararea ordinii publice, respectarea drepturilor ceta^ene^ti, resurse umane, administrarea patrimoniului, protectia consumatorului^

Tinand cont de prevederile:

- H.C.L. Sector 4 nr. 22/2007. privind aprobarea normelor privind obligatiile si responsabilitatile care revin persoanelor fizice si juridice pentru mentinerea unui mediu sanatos, cu modificarile si completarile ulterioare;
- H.C.G.M.B. nr. 82/2015 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a serviciului public de salubrizare in Municipiul Bucuresti, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordinului A.N.R.S.C. nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordonantei Guvemului nr. 21/2002, privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legii nr. 101/2006, privind serviciul de salubrizare a localitatilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legii nr. 99/2014 pentru modificarea si completarea Legii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006;
- Legii nr. 51/2006, privind seryiciile comunitare, cumodificarile si completarile ulterioare;
- Legii nr. 211/2011, privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
. - Legii nr. 24/2000, privind Normele de tełmica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legii nr. 52/2003, privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

In temeiul prevederilor art. 139, alin. (3), art.166 alin (2) lit 1) si lit o) si alin (4), art.196 alin (1) lit a) si art. 197 din ÓUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare;

HOT A R A § T E : X*

Art. 1. Se aproba Studiul de oportunitate si de fundamentare pentru delegar^& gesflui]2i^^ public de salubrizare al Sectorului 4 din Municipiul Bucuresti, conform Anexei, parte^żte^^n%fla prezenta hotarare. \

Art. 2. Prezenta hotarare intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data aducerii la cunostinta pulrlica.

Art. 3. (1) Primarul Sectorului 4. Secretarul General al Sectorului 4, Directia Administrarea Dome-niuLti Public, Directia de Dezvoltare, Directia Generała de Politie Locala, Directia Economica vor aduce la in-deplinire prevederile prezentei, conform competentelor legale.

(2) Directia Administratie Publica prin Serviciul Tehnic Comunicare Acte Administrative va asigura coirmnicarea prezentei hotarari entitatilor mentionate la alin (1), precum si Institutiei Prefectului Municipiului Buomesti.

Aceasta hotarare a fost adoptata in §edin|a ordinara a Consiliului Local al sectorului 4 din data de 10.09.2021

PREgEDINTE flE §ED

Cosmin-wonstantinBARB

Contrasemneaza Conform Codului administrativ Secretarul General al Sectorului 4 Xxxxx Xxxx Xxxxxx

NR. 117/10.09.2021

MUS .Ok .

Studiu de oportunitate si de fundamentare pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare al Sectorului 4 din Municipiul Bucuresti

: Titlu Contract:	Servicii de elaborarea studiului de fundamenta re si de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare (activitatile de coiectare, transport si sortare a deseurllor municipale) al Sectorului 4 din Municipiul Bucuresti
Beneficiar:	Primaria Sectorului 4
Prestator:	SC RomCapital lnvest SA
Document:	Studiu de fundamentare si de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare al Sectorului 4 din Municipiul Bucuresti

1. Cuprins

1. REZUMAT.EXECUTIV.,ł.-..^*ł+..ł ........ . MłlJ * ' ld~^:

2. INTRODUCERE....................

2.1. Scopul si obiectivele Studiului de fundamentare si de oportunitate

2.2. Descrierea generała a Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti

3. ASPECTE GENERALE

3.1. Cadrul legislativ

3.1.1. Legislatia nationala privind gestionarea deseurilor

3.1.2. Normę privind organizarea serviciului de salubrizare

3.1.3. Aspecte generale priyind reglementarea serviciului de salubrizare

3.1.4. Analiza aspectelor Institutionale in Municipiul Bucuresti: partajul de competente intre

Municipiul Bucuresti si Sectorul 4 privind gestionarea deseurilor municipale....

3.1.5. Activitatea de colectare din cadrul fluxului deseurilor

3.1.6. Activitatea de sortare din cadrul fluxului deseurilor

3.1.7. Integrarea activitat ilor din competenta Sectorului 4 in cadrul f luxului deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti

3.1.8. Apartenenta la Asociatiile de Dezvoitare Intercomunitara

3.1.9. Concluzie

3.2. Mecanismul Financiar

3.2.1. Tarife distincte pentru gestionarea deseurilor...............................

3.2.2. Indicatori minimi de performanta pentru activitatile serviciului de salubrizare

3.2.3. Contributia pentru economia circulara..........

3.2.4. Instrumentul economic „plateste cat arunci"

3.2.5. Raspunderea extinsa a producatorului

3.3. Situatia actuala a serviciului public de salubrizare prestat pe teritoriul Sectorului 4 al

Municipiului Bucuresti

3.3.1. Analiza cadrului contractual existent

3.3.2. Deseuri municipale generate si colectate in Sectorul 4al Municipiului Bucuresti

3.3,3. Compozitia deseurilor municipale generate si colectate in Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti 65

3.3.4. Colectarea, trata rea si eliminarea deseurilor municipale

3.4. Deficientele actualului sistem de salubrizare

4. FEZABILITATEATEHNICA......................................................................r....................

a i .u -i u . u -

4.1. Identificarea nevoilor de salubrizare

4.1.1, Grupurile interesate............................................ a-l............

H { A 0^ \ i

4.1.2. Analiza nevoilor grupurilor interesate...................H

4.2. Cantitatile de deseuri si modalitatea de prestare a serviciului, pentru fiecare dintre activitatile din cadrul contractului...........................................................................................

4.2.1. Cantitati de deseuri si modalitatea de prestare a actMtatii de colectare si transport a deseurilor municipal.......................................................................................................

4.2.2. Cantitati de deseuri si modalitatea de prestare a acth/itatii de sortare a deseurilor municipale.....................................................................................................................................88

43. Indicatorii de performanta ai serviciului

4.4. Investitii necesare pentru extinderea si modern izarea serviciului de salubrizare

4.5. Propunerea de organizare tehnica a serviciu(ui de salubrizare in Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti................................................................................................................................

5. FEZABILITATEA ECONOMICASI FINANCIARA.........................................

5.1. Motive de ordin economic si financiar privind delegarea

( j 5.2. Datę privind analiza economicoTinanciara

5.2.1. Valoarea actualizata neta si costul unitar dinamic...................

5.2.2. Costurile previzionate pe intreaga durata de viata a contractului......

5.2.3. Venituri!e previzionate pe durata de viata a contractului.......

5.2.4. Optiuni privind mecanismul financiar ai sistemului si mecanismul de piata.

5.2.5. Redeventa

5.2.6. Repartizarea financiara a inve$titiilor....

5.2.7. Regimul bunurilor

5.2.8. Valoarea estimata a contractului

6. ASPECTE DE MEDIU...........................................................................

7. ASPECTE SOCI ALE

8. ASPECTE INSTITUTIONALE

8.1. Propunerea de organizare institutionala a serviciului de salubrizare in Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti

8.1.1. Gestiune directa

8.1.2. Gestiune delegata

8.2. Stabilirea procedurii pentru atribuirea contractului de delegare.....

8.3. Conditiicontractuale....

9. SOLUTIA OPTIMA DE DELEGARE A GESTIUNIIACTMTATU DE COLECTARE, TRANSPORT SI

SORTARE DESEURI MUNICIPALE.................................................................................................

9.1. Aria delegarii..............................................................................................

9.2. Activitati ce urmeaza sa fie delegate

9.6. Tarife maxlmate...

.140

9.7. Valoareaestimataa contractului si redeventa-.^

9.7.1. Valoarea estimata

9,7.2. Redeventa..

9.9.

9,10.

9.11

Mecanismul ftnandar / mecanismul de piata Analiza si repartizarea riscurilor.....................

Tipul de contract propos............................ Procedura de atribuire...............................

140

.140

140

140 uf r

141

141

141

Anexa 1 - Matricea riscurilor

142

Anexa 2 - Legislatie aplicabila in domen iul deseurilorsf atte domenO conexe

Anexa 8 ■“Teroiene si detińitii,..,,,,

. 151

..............159

lista de tabele

Tabel 1. Documentatie privind evaluarea de mediu...................................................................... 21

Tabel 2. Tarifele practicate de operatorul de ćolećtare si transport.....................

Tabel 3. Contractele subsecvente incheiate intre Primaria Sectorului 4 si Operatorul de salubrizare 58

Tabel 4. Tarife si cantitati aplicabile la momentul elaborariiStrategiei......

Tabel 5. Cantitati de deseuri municlpale in anul 2019

Tabel 6. Cantitati de deseuri municipale colectate separat in anul 2019

Tabel 7. Estimare compozitia deseurilor......

Tabel 8. Infrastructura existenta de coletare si transport a deseurilor municipale...............

Tabel 9. Proiectia cantitatilor de deseuri municipale

Tabel 10. Alternative de colectare pentru deseuri menajere reziduale

Tabel 11. Evaluarea optiunilor tehnice prMnd colectarea separata a biodeseurilor

Tabel 12. Evaluarea optiunilor tehnice privind colectarea separata a deseurilor voluminoase

Tabel 13. Evaluarea optiunilor tehnice privind colectarea separata a deseurilor textile

Tabel 14. Evaluarea optiunilor tehnice privind colectarea separata a deseurilor periculoase..

Tabel 15. Situatia statiile de sortare la nivelul Municipiului Bucuresti si judetului llfov............

Tabel 16. Matricea de evaluare a optiunilor prMnd activitatea de sortare a deseurilor reciclabile.... 89

Tabel 17. Estimarea costurilor cu investitiile pentru actMtatea de colectare si transport

Tabel 18. Estimarea costurilor cu amenajarea punctelor de colectare...............................

Tabel 19. Estimarea costurilor cu investitiile pentru activitatea de sortare

Tabel 20. Costuri unitare O8tM

Tabel 21. Proiectia costurilor de operare si intretinere - scenariul cu proiect 2022-2030

Tabel 22. Proiectia costurilor de operare si intretinere scenariul fara proiect 2022-2030......

Tabel 23. Costuri de operare si intretinere - incrementale

Tabel 24. Calculul ratei inflatiei.................................................... .

Tabel 25. Evaluarea costurilor ajustate cu rata de inflatie cumulativa ..

Tabel 26. Costuri de investitie si costuri de operare/intretinere

Tabel 27. Valoarea actualizata neta din totalul costurilor proiectului

Tabel 28. Costurile previzionate pe intreaga durata de viata a contractului

Tabel 29. Tarife colectare deseuri din reamenajari si origine animala

Tabel 30. Venituri din contractele cu OIREP

Tabel 31. Proiectia valorii maxime a facturii de salubrizare

Tabel 32. Sustenabilitatea financiara a sistemului

Tabel 33. Analiza optiuni privind mecanismul financiaral sistemului si mecanismul de piata

Tabel 34. Redeventa

Tabel 35. Estimarea investitiilor in sarcina operatorului serviciului de salubrizare.

Tabel 36. Estimarea investitiilor pentru actMtatea de colecatre si transport

Tabel 37. Estimarea investitiilor cu amenajarea punctelor de colectare ....

Tabel 38. Estimarea investitiilor pentru actMtatea de sortare

Tabel 39. Costuri aferente activitatilorde colectare, transport si operare statie de sortare

Tabel 40. Estimare valoare contributie OIREP............................... ..

Tabel 41. Valoare estimata contract de delegare pentru actMtatile de colectare si transport, operare

statie de sortare deseuri menajere si deseuri similare dupa ce se scad veniturile OlgEP.

...... 121

122

142'

ii 151 i

159

Tabel 42. Total valoare estimata contract delegare..............................................

Tabel 43. Matricea riscurilor.................................................................................

Tabel 44. Legislatie aplicabila in domeniul deseurilor si alte domenii conexe

Tabel 45. Termene si definitii............................................. .H."

Usta de figuri

Figura Ł Harta Sectoruiui 4 al Munidpiului Bucurestu.................................... ................ 16

Figura 2. Fluxurile Onanclare...................

Figura 3. Amplasamente reciplentl precotectare selectiva pe raza Sectorułui4............................

Figura 4. Bcemplu de punct de precoteetare...............................................

Figura 5. Statia de sortare detinuta de SC ROSAL GRUP SA.................................................
Figura 6. Statia de sortare SC ECO SUD SA............................
Figura 7.M ecanism de piata priu taxa...................................

Figura 6. Mecanism de piata prin tarif..................................

Lista de abreyieri

AD1 _	- Aso ciatiejJe.dezvoltareJntercomun Stara
AFM	Administratia Fondului pentru Mediu
AM	Autoritatea de Management
ANPM	Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
ANRSC	Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice
APL	Autoritati Publice Locale
APM	Agentia pentru Protectia Mediului
CAEN	Ciasificarea ActMtatilor din Economia Nationala
CAPEX	Cheltuieli de Capital / Costuri de lnvestitie
CE	Co misia Europeana
CEE	Comunitatea Economica Europeana
CNP	Comisia Nationala Prognoza
DCD	Deseuri din Constructii si Desfiintari
DEEE	Deseuri de Echipamente Electrice si Electronice
EEE	Echipament Electric si Electronic
EIM	Evaluarea Impactului asupra Mediului
FFDM	Fracsie Fermentabile din Deseuri Menajere
GES	Gazę cu Efect de Sera
GNM	Garda Nationala de Mediu
HG	Hotarare a Guvernului
INS	Institutul National de Statistica
JASPERS	Asistenta comuna pentru sprijinirea proiectelor in regiunile europene (Joint Assistance to Support Projects in European Regions), parteneriat intre Comisia Europeana, Banca Europeana de lnvestitii si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
MM	Ministerul Mediului
MMAP	Ministerul Mediului Apelor si Padurilor
MADR	Ministerului Agriculturii si Dezvoltarli Rurale /
MDRAPFE	------ Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Eurdpene __%
ME	// f . .X\\ Ministerul Economiei , i A ^!S i ₅
MFP	Ministerul Finantelor Publice .....’.................’....................................................................^J

MS	Ministerul Sanatatii
OG	Ordonanta Guvernului
OIREP	Organizatie care Implementeaza Raspunderea Extinsa a Producatorului
OM	Ordinul Ministrului
OPEX	Cheltuieli de Operare si Intretinere
OUG	Ordonanta de Urgenta a Guvernului
OTR	Organizatie de Transfer de Responsabilitate
PAYT	Instrument economic: pay as you throw - platesti pentru cat arunci
PCB	Bifenii Policlorurati
PCT	Terfenii Policlorurati
PIB	Produs Intern Brut
PGDMB	Planul de Gestionare a Deseurilor In Municipiul Bucuresti
PMB	Primaria Municipiului Bucuresti
PNGD	Planul National de Gestionare a Deseurilor
PNPGD	Planul National de Prevenire a Generarii Deseurilor
PMPGD	Program de Prevenire a Generarii Deseurilor pentru Municipiul Bucuresti
PS4	Primaria Sectorului 4
POIM	Program Operational Infrastructura Marę
RDF	Refuse-derived fuel (combustiv derivat din deseuri)
SEAU	Statie de Epurare Ape Uzate
SIM	Sistem Integrat de Mediu
SM	Stat Membru
SMID	Sistemul de Management Integrat al Deseurilor
SNGD	Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor
SNGNE	Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare
SRF	Solid recovered fuel (combustibil solid valorificat)
TMB	Tratare Mecano-Blologica
TVA	Taxa pevaloarea adaugata
UAT	// ' '"Z 7* Unitateadministrativ-teritoriafa
UE	KW 1 ii Uniunea Europeana -Z //

1. REZUMAT EXECUTIV

Primaria Śectoruiui 4 are responsabiiitatea de a determina modalitatea in care organizeaza colectarea separata a deseurilor, pe fractii, precum si sortarea acestora, astfel incśttintele de reciclare asumate sa fie atinse la termenele stabilite, sa includa obligatiile corespunzatoare in sarcina operatorului de salubrizare, prin contractul de delegare a gestiunii activitatii de colectare-transport a deseurilor municipale si prin Regulamentul si Caietul de sarcini ale serviciului, precum si sa monitorizeze prin controale moduł in care operatora I caruia i-a delegat gestiunea acestei activitati isi indeplineste efectiv in teren aceasta obligatie de colectare separata a deseurilor.

Modalitatea de gestiune, structura contractului si activitatile de salubrizare delegate

Din punct de vedere tehnic, se propune ca actMtatea de colectare a deseurilor municipale sa se deruleze astfel:

a. Pentru locuintele unifamiliale toate pubelele vor fi dotate cu CIP-uri RFID pentru identificarea acestora;
b. In zona de blocuri, unde colectarea se face pe platformę de pre-colectare publice, propuse a fi construite in cadrul acestui proiect, se propune utilizarea containerelor pentru colectarea separata a deseurilor de plastic/metal, hartie/carton, sticla, precum si pentru fractia reziduala.

Principiul "Plateste pentru cat arunci", va putea fi aplicat dupa cum urmeaza:

- Se arondeaza un numar de blocuri (apartamente) la respectiva platforma;
- Se folosesc sisteme de inchidere ale containerelor, dotate cu cartela, pentru a preveni accesul neautorizat, dar si pentru a imbunatati, din punct de vedere estetic, imaginea platformei;
- Gurile de acces ale acestor sisteme vor fi prevazute cu un tambor de un volum predefinit (ex. 30 litri), in cazul in care se foloseste sistemul cu cartela, pentru a permite masurarea volumului utilizat de fiecare utilizator;

• Asociatiile de proprietari se vor ingriji sa puna la dispozitia locatarilor respectivi cartela.

In situatia utilizatorilor non-casnici (agent! economici si institutii publice), se disting 2 situatii: Utilizatorii non-casnici au recipiente proprii puse la dispozitie (se pot individualiza) - caz in care li se pot aplica solutii similare utilizatorilor casnici;

Utilizatorii non-casnici se afla in imobile partajate cu alti locatari, impart recipiente sau depun deseurile la platformę comune, situatie in care se vor putea determina variatn de teme de aplicare similare utilizatorilor casnici din blocurile de locuinte.

ActMtatea de colectare a deseurilor din construct ii (a me na jar i si reamenajari locuinte) si deseurilor din cadavre de animale se presteaza la cerere, cu echipamente speciale de colectare si transport, dimensionate corespunzator cererii utilizatorilor.

Tipul de echipamente si dotari va fi specificat in Caietul de Sarcini al contractului de delegare.

In ceea ce priveste activitatea de sortare, Consultantul a analizat situatia statiilor de sortare existente pe zona Municipiului Bucuresti. Din aceasta analiza a rezultat necesitatea investitiei intr-o noua statie de sortare in zona Śectoruiui 4.

Din punct de vedere al modalitatii de gestiune aleasa, din analiza de la capitolul 7.1., se recomanda organizarea sub forma gestiunii delegate si deiegarea gestiunii activitatilor componente ale serviciului de salubrizare care fac obiectul prezentului Studiu, in baza unui contract de delegare atribuit unui operator economic conform prevederilor legale.

Din analiza financiara din prezentul Studiu rezulta ca optiunea unui singur contract de delegafeJa: gestiunii pentru toate actMtatile avute in vedere in prezentul studiu catre un singur operator este solutia optima.

Solutia optima care rezulta din analiza tehnico-financiara din prezentul Studiu, in (&^c$

proiectarea si construirea platformelor digitalizate de colectare separata, este atribuirea unui contract separat pentru proiectarea si construirea acestora, inainte de atribuirea contractului de delegare pentru actiyitatea de colectare si transport.

Solutia optima in ceea ce priveste actiyitatea de sortare este construirea unei statii de sortare noi, cu finantare publica, care va face obiectul aceluiasi contract de delegare atribuit operatorului.

Repartizarea financiara a inyestitiilor

In ceea ce priveste inyestltiile operatorului de colectare si transport precum si investitiile ce urmeaza a fi efectuate de catre PS4, avem urmatorele datę:

Costurile de investitie ale operatorului de colectare si transport:

- recipientele, yaloare estimata de 6.145.946 euro;

24 de autospeciale pentru deseurile menajere, yaloare estimata de 3.600.000 euro.

Total inyestitii alocate in sarcina operatorului de salubrizare: 9.745,946 euro.

Costurile de investitie ale PS4 (bunuri de retur) au fost determinate pentru actiyitatea de colectare si transport precum si pentru actiyitatea de sortare, astfel:

achizitia a 10 autospeciale (1.500.000 euro);

constructia/modernizarea a 4.438 de puncte de precolectare digitalizate (19.731.446 euro);

constructia unui centru de colectare cu aport yoluntar (750.000 euro);

constructia unei statii de sortare cu o ca pa ci tatę de 30.000 tone/an (7,5 tone/h, in 2 schimburi) - 3.000.000 euro.

Total inyestitii in sarcina Sectorului4:24.981.446 euro.

Durata delegarii serwiciilor

Durata de delegare a seryiciilor este de 5 ani.

Tarifele maximale

In urma analizei s-a ajuns la un cost unitar dinamic de 107,55 euro/tona pentru actiyltatile de colectare si transport, operare statie de sortare precum si tratare si incinerare deseuri menajere si deseuri similare.

In consecinta, tariful maxim suportabil pentru operarea intregului sistem pentru activitatile aferente colectarii deseurilor menajere si similare va fi de 107,55 euro/tona.

In limitele acestui tarif maximal, tariful ofertat de operator trebuie sa fie funda me ntat conform Metodologie! ANRSC si altor preyederi legale aplicabile in yigoare.

Yaloarea estimata

Valoarea estimata a contractului este de 61.148.152,12 euro.

Valoarea in lei a contractului de delegare va fi calculata la cursul euro de la momentul intocmirii Caietului de Sarcini.

Redeventa

Cuantumul contributiei PS 4 din total inyestitii publice este de 2% din 24.981.446 euro = 499.628,92 euro, diferenta reprezentand contravaloarea sumelor nerambursabile din yaloarea investitei, contributia de la bugetul de stat fiind de 13% = 3.247.588 euro si cea de la UE de 85% = 21,23.4^229 \ euro

Redeventa anuala a fost determinata ca raport intre yaloarea contributiei PS4 in tmal investrtie si perioada medie de amortizare, respectiy 12 ani.

py Ce

Yaloarea redeventei anuale este de 41.635,74 euro. ki

Redeventa va reprezenta venit pentru alimentarea Fondului HD, deschis de PS 4.

Mecanismul financiar / mecanismul de piata

In urma analizei efectuate in Subsectiunea 4.2.4. sistemul de incasare a ta rifului propus este tariful perceput de operatorni serviciului direct de la utilizator, in baza unui contract incheiatcu utilizatorul.

Analiza si repartizarea riscurilor

La alocarea riscurilor a fost aplicata ca reguła generała aceea ca riscul trebuie suportat de catre partea care il poate atenua in cea mai marę masura si/sau care poate controla cel mai bine consecintele. Astfel, fiecare parte isi va asuma riscuri pe care va fi in masura sa le gestioneze in vederea optimizarii bancabilitatii proiectului.

Dupa cum se poate observa din Matricea Riscurilor prezentata in Anexa nr. 1 la prezentul Studiu, riscul de operare va fi transferat in marę parte viitorului operator de salubrizare.

Tipul de contract propus

Din analiza riscurilor reiese ca o parte semnificativa a riscului de operareeste transferata operatorului, situatie in care contractul de delegare a gestiunii sennciului de operare a sistemul ui de management integrat al deseurilor la nivelul sectorului 4 al Municipiului Bucuresti va fi considerat contract de concesiune de servicii.

Pentru atribuirea contractului vor fi aplicate prevederile Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii.

Viitorul operator isi poate desfasura activitatea numai pe baza licentei emise de A.N.R.S.C., pentru activitatea de colectare si transport a deseurilor, prestarea acestei activitati specifice serviciului de salubrizare fara licenta sau cu licenta expirata, indiferent de tipul de gestiune adoptat, fiind interzisa.

Procedura de atribuire

Procedura va fi organizata in conformitate cu prevederile HG 867/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de senricii, potrivit carora autoritatea contractanta aplica atat criterii de calificare si selectie cat si criterii de atribuire a contractului.

Concluzie

In concluzie, Sectorul 4, prin Consiliul Local, va de lega activitatile componente ale serviciului de salubrizare care fac obiectul prezentului studiu, respectiv colectare si transport pentru deseuri menajere si similare, deseuri din constructii si reamenajari, deseuri periculoase, deseurilor de echipamente electrice si electronice, deseuri din cadavre de animale si sortare, prin contract de concesiune de senricii.

Contractul va fi atribuit in urma unei proceduri de licitatie publica organizata de Sectorul 4.

Durata contractului de delegare este de 5 ani. ~-

Valoarea estimata a contractului de delegare este 61.148.152,12. euro.

2. INTRODUCERE

Primaria Sectorului 4 alMunicipiului Bucuresti (PS4) este subdiviziune"administrativ=teritoriala~a Municipiului Bucuresti. Avand in vedere prevederile art. IV din Legea nr. 99 din 4 iulie 2014 pentru modificarea si completarea Legii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, potrivit carora „Art. IV. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificariie si completarile ulterioare, in temeiul prevederilor art. 81 alin, (4) din aceeasi lege, autoritatile deliberatiwe ale sectoarelor Mu nici pi u tui Bucuresti au competente exclusive in ceea ce priveste infiintarea, organizarea, atribuirea si derularea actlwitatilor serviciului de salubrizare, cu exceptia activitatilor care sunt in competenta unitatii administrativ-teritoriale a Municipiului Bucuresti, respectiv de dezinsectie, dezinfectie, deratizare, de organizare a prelucrarii, neutralizarii si valorificarii materiale si energetice a deseurilor, de organizare a tratarii mecano-biologice a deseurilor municipale si a deseurilor stmilare, de administrare a depozitelor de deseuri si/sau instalatiilor de eliminare a deseurilor municipale si a deseurilor stmilare, precum si de coordonare, monitorizare si control al serviciului de salubrizare, destabilire si aprobarea indicatorilor de performanta ai serviciului de salubrizare, dupa dezbaterea publica a acestora. Autoritatile deliberative ale sectoarelor Municipiului Bucuresti sunt obligate sa respecte strategia locala cu privire la dezvoltarea pe termen mediu si lung a serviciului de salubrizare, aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Prin exceptie de la prevederile alin. (1), prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti pot fi preluate de catre autoritatea deliberativa a Municipiului Bucuresti, partial sau total, competentele autoritatilordeliberative alesectoarelor Municipiului Bucuresti cu privire la infiintarea, organizarea, atribuirea si derularea actMtatilor serviciului de salubrizare, la solicitarea motivata a acestora,

Primaria Sectorului 4 (PS4) a contractat SC RomCapital lnvest SA (Consultantul) pentru elaborarea studiului de fundamentare si de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare.

Principalele activitati derulate de Consultant in cadrul contractuiui sunt:

A. Analiza situatiei curente:

Analiza cadrului juridic aplicabil in domeniul serviciului de salubrizare a localitatilor; Analiza Planului National de Gestionare a Deseurilor;

Analiza Master Planului pentru sistemul integrat de management al deseurilor de gestionare a deseurilor pentru Municipiul Bucuresti;

Analiza Strategie! de dezvoltare a serviciulut de salubrizare aplicabile in Municipiul Bucuresti, a actelor de reglementare locala ce privesc serviciul de salubrizare, inclusiv a Strategie*! de dezvoltare a serviciului de salubrizare la nivelul sectorului 4 al Municipiului Bucuresti;

Analiza contractelor incheiate in legatura cu gestiunea serviciului de salubrizare in sectorul 4 al Municipiului Bucuresti incheiate de Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti si sau de operatorul actual al serviciului de salubrizare.

B. Optiuni de operare:

Elaborarea Studiului de oportunitate, inclusiv analizele de natura tehnica si financiara;

- Analiza optiunilor de gestiune a serviciului de salubrizare la nivelul Sectorului 4 propuse in urma analizei tehnice si financiare si completarea acesteia cu elemente.de natura juridica ..... ^r // -ft "-- z -si mstitutionala; .

Elaborarea matricei riscurilor asumate de partile contractuiui de^elęgare^i durata acestuia; *

PtiMUW lECraKULUl 4

Redactarea eventualelor modificari completari ulterior transmiterii primei ver$iuni a Studiului de oportunitate , in cazul in care exista intrebari sau solicitari de completare modificare diri partea beneficfa^ <

2.1. Scopul si obiectivele Studiu 1 u i de fundamentare si de oportunitate

Obiectul prezentu lui studiu il reprezinta funda mentarea necesitatii si oportunitatii de delegare a gestiunii unora dintre activitatile componente ale serviciului public de salubrizare de pe teritoriul Sectorului 4 al Munictpiului Bucuresti, respectiv:

colectarea separata si transportul separat al deseurilor municipale si al deseurilor similare provenind din actwitati comerciale din Industrie si institutii, inclusiv fractii colectate separat, fara a aduce atingere fluxului de deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori;

colectarea si transportul deseurilor provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora;

sortarea deseurilor municipale si a deseurilor similare in statiile de sortare;

colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora catre unitatile de ecarisaj sau catre instalatiile de neutralizare.

Pentru facilitarea exprimarii in cadrul prezentulul Studiu de fundamentare si de oportunitate ne vom referi la „serviciul de salubrizare", insa inteleg^nd prin aceasta formula doar activitatlle componente ale acestuia (care sunt enumerate mai sus cu denumirea lor legała astfel cum sunt ele identificate in art. 2 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare), cu excluderea celorlalte activitati componente care nu fac obiectul prezentulul document.

Tipurile de deseuri care fac obiectul studiului si codurile aferente in conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor, sunt urmatoarele:

deseuri municipale si asimilabile din comert, Industrie, institutii inclusiv fractiile colectate separat-cod 20;

deseuri de ambalaje municipale (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) -cod 15 01;

deseuri provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara - cod 17;

deseuri animale - cod 02 0102.

Elaborarea si aprobarea unui studiu de oportunitate reprezinta o etapa obligatorie in vederea stabilirii modalitatii de gestiune a serviciului de salubrizare si in vederea atribuirii unui contract de delegare a gestiunii in cazul in care reiese din analiza realizata ca aceasta este modalitatea de gestiune cea mai potrivita.

Astfel, conform Legii servicii!or comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

modalitatea de gestiune a serviciilor de utilitati publice se stabileste prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale, in baza unui studiu de oportunitate (art. 22 alin. 3), in functie de:

■ natura si starea serviciului,
■ necesitatea asigurarii celui mai bun raport pret/calitate,
■ interesele actuale si de perspectiva ale unitatilor administrativ- teritoriale
■ marimea si complexitatea sistemelor de utilitati publice;

delegarea gestiunii servictilor de utilitati publice, respectiv operarea^administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente, se poate face pentru toate"'sęu nu mai pentru o parte dintre activitatile componente ale serviciilor, pegaza uner^mtfzetehrpco-

economice si de eficienta a costurilor de operare, concretizate intr-un studiu de oportunitate (art. 29 alin. 2);

- in vederea incheierii contractelor de delegare a gestiunii, autoritatile administratiei publice locale vor asigura elaborarea si vor aproba, in termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor ori de la primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat, un studiu de oportunitate pentru fundamentarea si stabilirea solutiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum si documentatia de atribuire a contractului de delegare a gestiunii (art. 32 alin. 2).

Prin urmare, rezulta din prevederile legale mai sus amintite ca studiul de oportunitate este un document necesar si obligatoriu pentru:

- determinarea modalitatii de gestiune a serviciului de salubrizare, care va rezuita din analizele tehnico-economice si de eficienta a costurilor de operare, cuprinse in studiul de oportunitate in functie de factorii mai sus enuntati, respectiy:

■ natura si starea sen/iciului,
■ necesitatea asigurarii celui mai bun raport pret/calitate,
■ interesele actuale si de perspectiva ale unitatilor administrativ~ teritoriale
■ marimea si complexitatea sistemelor de utilitati publice.

in cazul in care din analiza acestor factori rezulta ca modalitatea cea mai potrivita este gestiunea delegata, pentru fundamentarea si stabilirea solutiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, in vederea elaborarii documentatiei de atribuire si incheierii contractului de delegare a gestiunii.

In acelasi timp, daca din optiunea optima astfel cum rezulta din analizele mai sus mentionate este gestiunea delegata, pentru identificarea procedurii concurentiale aplicabile este necesar sa se determine daca viitorul contract de delegare a gestiunii va fi un contract de achizitii publice de senricii sau un contract de concesiune de servicii.

In ambele cazuri pentru demararea procedurii de licitatie Sectorul 4 trebuie sa elaboreze un „studiu de fundamentare".

Studiul de fundamentare va include aspecte precum fezabilitatea tehnica, fezabilitatea economica si financiara, aspectele de mediu, aspectele sociale si aspectele institutionale ale proiectului in cauza. Astfel, atSt Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cat si Legea nr. 100/2016 stipuleaza ca:

„in orice situatie in care o autoritate contractanta intentioneaza sa realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care sa cuprinda fie executarea de lucrari si operarea rezultatului lucrarilor, fie prestarea, gestionarea si operarea de servicii, autoritatea contractanta are obligatia de a e la bora un studiu de fundamentare prin care se va demonstra necesitatea si oportunitatea realizarii proiectului in acest mod" (art. 229 alin. 1 din Legea nr. 98/2016), respectiv

„in orice situatie in care o autoritate/entitate contractanta intentioneaza sa realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung, care sa cuprinda fie executarea de lucrari si operarea rezultatului lucrarilor, fie prestarea, gestionarea si operarea de servicii, autoritatea/entitatea contractanta are obligatia de a elabora un studiu de fundamentare prin care se vor demonstra necesitatea si oportunitatea realizarii proiectului in acest mod" (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 100/2016).

Prezentul Studiu reprezinta a tat studiul de oportunitate impus prin prevederile Legii nr. 51/2006, cat sistudiul defundamentareprevazut deLegilenr.98/2016si nr. 100/2016-ż * ’

2,2. Descrierea generała a Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti

Sectorul 4 este o subdiviziune administrativ-teritoriala a Municipiului Bucuresti, situatin partea desud a municipiului, cuprins intre sectoarele 3 si 5.

Limite de hotar

Limita de nord: raul D3mbovita pana la circa 1800 m est de podul de pe Barzesti.

Limita de est: linia conventionala cu directia sud-vest p3na la Drumul Cheile Turzii, se continua pe Drumul Cheile Turzii, pe Str. Pechiu lon p^na la Sos. Berceni, pe Sos. Berceni pana la linia de Centura (toate inclusiv) cuprinzSnd sicimitirul Berceni. -•

Limita de sud: linia de Centura, circa 2400 m spre vest de la Sos. Berceni, cuprinzśnd si unitatea si depozitul de colectare a metalelor din cadrul fostului Ministerului Industrie! Metalurgice.

Limita sud-vestica: linia de Centura cu directia nord-vest pcina la Drumul Bercenarului, continua pe Drumul Bercenarului (inclusiv) pana la Sos. Giurgiului.

Limita de vest: Sos. Giurgiului, Calea Serban Voda pana la intersectia cu Str. Mitropolitul losif, pe Str. Mitropolitul losif, Str. Mitropolitul Veniamin Costache pcina la Str. Cutitul de Argint, Str. Cutitul de Argint, Str. Serg. major Xxxxxx Xxxx (toate inclusiv), pana la Str. Fabrica de Chibritu^{exclusiv) pcina la Str. Mitropolitul Filarety pe Str. Mitropolitul Fila ret pana la Str. GazeleUStnGązeierpąna la Calea Rahovei, Calea Rahovei (toate inclusiv) pana la Str. Antim,Str. Antim, S^SfStii Apos&pana la Str. Apolodor, Str. Apolodor (toate exclusiv) pana la P*ta Natiunilor Unitę (fnclusM^^?N \

3. ASPECTE GENERALE

3.1. Cadrul legislativ

Legislatia nationala privind gestionarea deseurilor a rezultat in urma transpunerii la nivel national a reglementarilor europene in domeniu, aceasta fiind una din principalele conditii de indeplinit In procesul de aderare al Romanie! la Uniunea Europeana.

Pe Idnga aceste acte normative care a u ca scop principal protectia mediului, serviciul de salubrizare, ca servlciu comunitar de utilitati publice, este reglementat si de legislatia specifica acestor servicii.

3.1.1. Legislatia nationala privind gestionarea deseurilor

Domeniul gestionarii deseurilor este reglementat in principal de Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Printre actele normative ulterioare, care au modificat atat Legea nr. 211/2011 cSt si alte reglementari in domeniu, amintim in special OUG nr. 74/2018, act normativ care contine prevederi referitoare la implementarea instrumentelor economice in gestionarea deseurilor, inclusiv prevederi referitoare la raspunderea extinsa a producatorilor de ambalaje.

In continuare sunt prezentate succint doar acele acte normative care cuprind prevederi de interes pentru gestionarea deseurilor municipale.

Acte normative principale:

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 pńvind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare („OUG nr. 195/2005"), aprobata cu modificari prin Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005. OUG nr. 195/2005 are ca obiect crearea unui ansamblu de reglementari juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila, si stabileste, printre attele, reguli generale privind regimul deseurilor in Romania. Gestionarea deseurilor nu face obiectul acestui act normativ, insa textul legii cuprinde prevederi cu impact asupra modului de gestionare a deseurilor.

* Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare („Legea nr. 211/2011"), care a transpus in legislatia nationala Directiva cadru privind deseurile nr. 2008/98/CE, stabileste masurile necesare pentru protectia mediului si a sanatatil populatiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea si gestionarea deseurilor si prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterea eficientei folosirii acestora. Printre principalele prevederi ale acestei legi, amintim:

■ ierarhia deseurilor;
■ valorificarea, reutilizarea si reciclarea deseurilor, precum si eliminarea deseurilor;
• responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor, obligatii de raportari, atributii si raspunderi ale autoritatilor competente ale administratiei publice centrale si locale;
■ obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a asigura colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla (art. 17 alin. (1) lit. a)), colectarea separata fiind definita drept colectarea in cadrul careia un flux de deseuri este pastrat separat in functie de tipul si natura deseurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifica a acestora (pet. 7 din Anexa nr. 1 - Semnificatia unor termeni in sensul prezentei iegi la Legea nr. 211/2011);
■ obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a include in caietele de sarcini si in contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare tarife distincte pentru actMtatile desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deseurilor reciclabile si a celorlalte tipuri de deseuri (art. 17 alin. (1) lit.
■ obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a indydeikcaiettó in contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizaresM^e^lamehtele

serviciului de salubrizare indicatori de performanta pentru fiecare activitate din cadrul sen/iciului de salubrizare, care sa cuprinda indicatorii prevazuti in Anexa nr. 7 a acestei legi * Indicatorii minlmi de performanta care trebuielhcIusiin coWactele d^^ a gestiunii serviciului de salubrizare, astfel incSt sa atinga incepSnd cu anul 2020 obiectivele de reciclare prevazute de aceasta lege, si penalitati pentru nerealizarea lor (art. 17 alin. (1) lit. d}};

■ obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a implementa instrumentul economic „plateste pentru cat arunci", bazat pe cel putin unul dintre urmatoarele elemente: volum, frecventa de colectare, greutate, saci de colectare persona lizati (art. 17 alin. (1) lit. e)), in scopul de a stimula realizarea colectarii separate a deseurilor de catre populatie;
■ listele operatiunilor de eliminare, respectiv valorificare a deseurilor, prezentate in Anexa nr. 2 - Operatiunile de eliminare si 3 Anexa nr. 3 -Operatiuni de valorificare la Legea nr. 211/2011.

Este important de amintit ca Legea nr. 211/2011 introduce ca tinta de atins in domeniul gestionarii deseurilor municipale obligatia autoritatilor administratiei publice locale ca pSna la 31 decembrie 2020 sa atinga un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare a deseurilor municipale de minimum 50% din masa totala generata, cel putin pentru deseurile de hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere sau dupa caz, din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din gospodarii (art. 17 alin. (1) lit. b)). La nivel european, metoda de calcul a acestei tinte este regiementata prin Decizia Comisiei Europęne nr. 753/2011 de stabilire a normelor si metodelor de calcul pentru verificarea respectarii obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificarile si completarile ulterioare („OUG nr. 196/2005"}, care prevede printre veniturile din care se constituie Fondul pentru mediu si contributia pentru economia circulara pentru deseurile municipale, deseuri din constructii si desfiintarl, destinate a fi eliminate prin depozitare, in cuantumul prevazut in anexa nr. 2 a OUG nr. 196/2005.

- Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare („HG nr. 856/2002"), care transpune in tegislatia nationala lista europeana a deseurilor, aprobata la nivel european prin Decizia Comisiei 2000/532/CE. Lista europeana a deseurilor, conform Anexei nr. 2 la HG nr. 856/2002, acopera 20 categorii marł de deseuri. HG nr. 856/2002 prevede*.
■ obligatia agentilor economici care genereaza deseuri de a tine o ewidenta a gestionarii acestora in conformitate cu Anexa nr. 1 la HG nr. 856/2002 si de a transmite datele centralizate anual catre autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului, la cererea acestora;
■ organizarea unei raportari statistice a miale pentru evidenta la nivel national a gestionarii deseurilor.

Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare („Legea nr. 249/2015"), care transpune prevederile Directivei 94/62/CE, modificata prin Directiva 2004/12/CE, prin Directiwa 2013/2/UE, prevederile Deciziei 97/129/CE de stabilire a sistemului de identificare a materialelor folosite pentru ambalaje si prevederile Deciziei 2005/270/CE de stabilire a tabelelor corespunzatoare sistemului de bazę de datę, Legea nu transpune prevederile Directivei (UE)2015/720 de modificare a Directivei 94/62/CE in ceea ^prjyęste reducerea consumului de pungi de transport din plastic subtire. Oble^elel^^^ de vaforificare/reciclare prevazute in Legea nr. 249/2015 sunt obiect^e pentru anuT/2008 din Directiva 94/62/EC, toate acestea trebuind atinse de Romania incepand/C^ Jegea

pkmuu Hcremui ♦

are prevederi priyind responsabilitatea extinsa a producatorilor privind indeplinirea obiectivelor de valorificare/reciclare.

Responsabilitatile pot fi realizate:

indiyidual, prin colectarea si valorificarea deseurilor de a m ba la je provenite din activitatea proprie sau preluate de la generatori sau detinatori de deseuri, statii de sortare, colectori autorizati din punct de vedere al protectiei mediului pentru colectarea si valorificarea deseurilor de ambalaje;

- prin transferarea responsabilitatilor, pe baza de contrach catre un operator economic autorizat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 5/2015 priyind deseurile de echipamente electrice si electronice, cu modificarile ulterioare, care stabileste masuri pentru protejarea mediului si a sanatatii populatiei prin prevenirea sau reducerea efectelor negative ale generarii si gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice, prin reducerea efectelor globale ale utilizarii resurselor si prin imbunatatirea eficientei utilizarii acestor resurse.

* Hotararea Guvernulul nr. 1132/2008 priyind regimul bateriilor si acumulatorilorsi al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, av$nd ca scop principal stabilirea cerintelor priyind introducerea pe piata a bateriilor si acumulatorilor si a unor reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea si eliminarea deseurilor de baterii si acumulatori.

- Legea nr. 181/2020 priyind gestionarea deseurilor nepericuloase compostabile, care va intra in yigoare de la 20 februarie 2021 si care are ca obiect stabilirea cadrului legał pentru desfasurarea actiyitatilor de gestio na re a deseurilor nepericuloase compostabile, prin reciclarea/yalorificarea acestora folosind optiunea de compostare/digestie anaeroba.

Hotararea Guvernului nr. 1061/2008 priyind transportu! deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Roman lei, cu modificarile ulterioare, stabileste procedura de reglementare si control al transportului deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei.

Hotararea Guvernului nr. 349/2005 priyind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare („HG nr. 349/2005")/ stabileste cadrul legał pentru desfasurarea actiyitatii de depozitare a deseurilor, atat pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, inchiderea si urmarirea post-inchidere a depozitelor noi, cat si pentru exploatarea, inchiderea si urmarirea post-inchidere a depozitelor existente, transpunSnd acquis-ul comunitar in domeniu. Aceasta se completeaza cu o serie de normative tehnice, respectiv:

■ Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic priyind depozitarea deseurilor, cu modificarile ulterioare si
■ Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005 priyind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurile preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri a ccepta te in fiecare clasa de depozit de deseuri, cu modificarile ulterioare.

Reglementarea are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului si a oricarui risc pentru sanatatea populatiei atat pe intreaga durata de exploatare a depozitelor, cśt si dupa expirarea acesteia.

De asemenea, prin HG nr. 349/2005 se stabilescobiective cantitative si termene in ceea ce priyeste depozitarea deseurilor biodegradabile municipale (art. 6 alin. (2)}, iar depozitarea deseurilor (inclusiy a deseurilor municipale) este permisa numai daca acestea sunt supuse in prealabil unor operatii de tratare fezabile tehnic si care contribuie la indeplinirea obiectivelor stabilite (art. 7 alin. (5)).

Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 756Z2Q04* pentru ^aprobarea

de functionare pentru instalatiile de incinerare si co-incinerare a deseurilor (atat cele periculoase, cAt si cele nepericuloase), controlul instalatiilor si monitorizarea emisiilor, precum si elemente specifice actMtatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si contro!).

Procedura de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului este condusa de autoritatile competente pentru protectia mediului (agentiile locate pentru protectia mediului si autoritatea centrala), conform Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, care transpune Directiva 2001/42/CE cunoscuta sub numele de Directiva SEA.

In acest sens pentru derularea activitatilorcare au un impact asupra mediului, cat si pentru realizarea de investitii in orice instalatii de tratare a deseurilor, este necesara obtinerea documentelor prevazute de lege, dupa caz:

Tabel 1. Documentatre priwind evaluarea de mediu

Avizul de mediu	se obtine atat pentru documentele de planificare (planurile nationale si judetene de gestionare a deseurilor), cat si pentru planurile de urbanism (PUZ, PUD). Avizul de mediu pentru planuri si programe se obtine in urma derularii procedurii de evaluare strategica de mediu (SEA). Evaluarea de mediu pentru planuri si programe (SEA) are scopul de a identifica si de a analiza efectele planurilorsau programelor asupra mediului in timpul elaborarii lor si inainte de a fi adoptate. Rezultatele evaluarii de mediu se prezinta intr-un raport de mediu elaborat de persoane acreditate. Procedura SEA se finalizeaza prin emiterea Avizului de mediu.
Acordul de mediu	este actul care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul din punct de vedere al protectiei mediului si este necesar pentru obtinerea Autorizatiei de construire. Acordul de mediu este valabil pe toata durata de realizare a lucrarilor pentru care a fost eliberat La finalizarea lucrarilor de investitii, inainte de punerea in functiune a acestora, trebuie depusa solicitarea si obtinuta Autorizatia de mediu/Autorizatia Integra ta de mediu.
Avizul/Autorizatia de gospodarire a apelor	sunt necesare pentru functionarea unui obiectiv economic ce are legatura cu apa (ex. prelevare apa din sursa subterana sau de suprafata, evacuare in cursuri de apa etc.)
Autorizatia de mediu	este un act administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare ai unei activitati existente sau a i unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea in functiune. Autorizatia de mediu se va emite pentru toate acti vi tati le prevazute in Anexa nr. 1 Lista activitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei de mediu la Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu („OM nr. 1798/2007"). OM nr. 1798/2007 precizeaza urmatoarele activitati din domeniul gestio na rii deseurilor care fac obiectul procedurii de emitere a autorizatiei de mediu: 3710 - Recuperarea deseurilor si a resturilor metal ice reciclabile (corespunzator codurilor 3831 Demontarea/dezasamblareamasinilorsi aparatelor pentru obtinerea de materiąle reciclabile^ sl;. 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate, CAE^KewzfosZ); * V

RomCapital

* WWW

lnvest

3720 - Recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile (corespunzator codulul 3832 Recuperarea, materialelor reciclabile. sortate, CAEN revizia 2);

5157 - Comert cu ridicata al deseurilor si resturilor (corespunzator codului 4677 cu aceeasi denumire, CAEN revizia 2);

- 9002 - Colectarea si tratarea altor reziduuri (corespunzator codurilor 3811 Colectarea deseurilor menajere, 3812 Colectarea deseurilor periculoase (toxice, contaminate, radioactive etc.), 3821 Tratarea si eliminarea deseurilor menajere, 3822 Tratarea si eliminarea deseurilor periculoase (toxice, contaminate, radioacth/e etc.), CAEN revizia 2);

9003 - Salubritate, depoluare si activitati similare (corespunzator codului 3811 Colectarea deseurilor menajere), CAEN revizia 2.

Autorizatia

Integrata de Mediu

este un act de reglementare emis de autoritatea competenta de protectia mediului pentru activitatile economice sau instalatiiie care se incadreaza in categoria IPPC, fiind necesar pentru obtinerea Autorizatiei de functionare. Activitatile economice/instalatiile care se incadreaza in categoria IPPC sunt prezentate in Anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale.

Avizul Natura 2000

este un act de reglementare emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de reafizare a unui plan sau proiect (PP) din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000.

Sursa: Analiza Consultantului

Legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor se completeaza cu normele tehnice aferente, precum si cu dispozitiile pńvind obiectivele, tintele si responsabilitatile prevazute in documentele de planificare strategica si alte stu dli relevante in domeniul gestionarii deseurilor: strategii, planuri si regułamente adoptate la nivel national (cadru), al Municipiului Bucuresti si al Sectorului 4. In acest sens Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti detaliaza si completeaza aceste documente, fiind principalul instrument de planificare strategica care a stat la baza elaborarii prezentului Studiu.

3.1.2. Normę privind organizarea serviciului de salubrizare

3.1.2.1. Legislatia generała din domeniul administratiei publice

Legislatia din domeniul administratiei publice nu contine prevederi specifice prin care este reglementat serviciul de salubrizare, insa stabileste regulile pe care autoritatile administratiei publice trebuie sa le respecte atunci cand adopta diverse masuri cu privire la serviciile de utilitati publice aflate in responsabilitatea lor.

Principalele acte normative din domeniul administratiei publice, aplicabile si serviciului de salubrizare sunt urmatoarele:

Codul administrativ, adoptat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019, cu modificarile si completarile ulterioare („Codul Administratiei;

Codul Civil"art. 858-875 - prevederile privind proprietatea publica;^^-"/^/ _x

Legea nr. 273/2006 prlvind finantele publice locale, cu modificaritói ćofopletM&ulterioare („Legea nr. 273/2006"); ⁷

HotarSrea Guvernului nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru si a statutului-cadru ale asociatiilor de dezvoltare internom unitara cu obiect de activitate serviciile de util itat i publice, cu modificarile si ćóm pletarile ulterióa re („HGrińr. 855/2008"); ™

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea si utilizarea Fondului de intretinere, iniocuire si dezvoltare (IID) pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene si care aproba Normele pentru constituirea, alimentarea si utilizarea Fondului IID, cu modificarile si compietarile ulterioare („OUG. nr. 198/2005").

3.1.2.2. Legislatia din domeniul serviciului de salubrizare

Principalele acte normative care guverneaza activitatea de salubrizare sunt:

Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, republicata, cu modificarile si compietarile ulterioare („Legea nr. 51/2006"), care reprezinta cadrul generał aplicabil tuturor serviciilor de utilitati publice, expres prevazute de aceasta, printre care este enumerat si serviciul de salubrizare;

Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localitatilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare („Legea nr. 101/2006"), care reprezinta cadrul special pentru infiintarea, organizarea si functionarea acestui serviciu, precum si Legea nr. 99/2014 pentru modificarea si completarea Legii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006 care cuprinde o serie de prevederi ce nu au fost incorporate in forma republicata a Legii nr. 101/2006 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale actului modificator;

Hotararea Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategie! nationale privi nd accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice („H.G. nr. 246/2006");

HotarSrea Guvernului nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licentelor in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice, cu modificarile si completarile ulterioare („H.G. nr. 745/2007");

Ordinul ANRSC nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare a localitatilor („Ordinul nr. 109/2007");

Ordinui ANRSC nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor („Ordinul nr. 82/2015");

- Ordinul ANRSC nr. 111/2007 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor („Ordinul nr. 111/2007");

Ordinul ANRSC nr. 112/2007 privind aprobarea Contractulul-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor („Ordinul nr. 112/2007") -in relatia operatorilor cu utilizatorii;

Ordinul ANRSC nr. 505/2019 privind aprobarea Regulamentului de constatare, notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementarile emise in domeniul de activitate al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice - A.N.R.S.C. („Ordinul nr. 505/2019").

33.23, Legislatia primara prwind regule de procedura pentru atribuirea contractelor de

delegare a gestiumi serviciului de salubrizare

Principalele acte normative privind regulile de procedura pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare sunt:

Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare („Legea nr. 98/2016"); _

Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de^toicii/Ću modificarile si completarile ulterioare („Legea nr. 100/2016"};

Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de śervicli, precum si pentru organizarea śi functiónarea Consiliului NatidnaL de Solutionare a Contestatiilor, cu modlficarile si completarile ulterioare („Legea nr. 101/2016");

Hotararea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cu modlficarile si completarile ulterioare („HG nr. 395/2016");

Hotararea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de sen/icii, cu modificarile si completarile ulterioare („HG nr. 867/2016").

31.2.4. Documente de planificare strategica si alte studii reievante in domeniul gestionarii deseurdor

3.1.2.4.1. Strategia nationala de gestionare a deseurilor

Legea nr. 211/2011 prevede la art. 51 printre atributiile Ministerului Mediului si elaborarea Strategie! nationale de gestionare a deseurilor (SNGD) si Planului national de gestionare a deseurilor (PNGD).

Daca in ceea ce priveste PNGD legea are prevederi referitoare la continut, monitorizare, revizuire, in ceea ce priveste SNGD, legea prevede doar cine este autoritatea responsabila pentru elaborarea acestuia.

Strategia Nationala privind Gestionarea Deseurilor 2014*2020 (SNGD) a fost aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 870/2013 privind aprobarea Strategie! nationale de gestionare a deseurilor 2014-2020. SNGD include opt obiective strategice, si anume:

Imbunatatirea calitati mediului si protectia sanatatii populatiei - prin abordarea integrata a aspectelorde mediu in gestionarea deseurilor;

Sprijinirea actMtatilor de cercetare/dezvoltare in domeniul gestionarii deseurilor - prin identificarea domeniilor de interventie, prin atragerea surselor de finantare a actMtatilor de cercetare/dezvoltare in domeniul deseurilor;

Incurajarea investitiilor verzi - prin dezvoltarea mecanismelor de sprijinire a proiectelor de investitii verzi;

Cresterea eficientei utllizarii resurselor - prin promovarea ecoinovarii, prin aplicarea responsabilitatii extinse a producatorilor;

Gestionarea durabila a deseurilor - prin aplicarea ierarhiei deseurilor in ordinea prioritatilor, abordarea analizei ciclului de viata, diversificarea utllizarii instrumentelor economice, intarirea prin reglementari a sistemului de supraveghere si controI si dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deseurilor;

Corelarea prevederilor politicilor de gestionare a deseurilor cu cele privind schimbarile climatice - prin integrarea aspectelor privind schimbarile climatice in planurile de gestionarea deseurilor, prin sustinerea investitiilor care reducamprenta decarbon;

Dezvoltarea comportamentului responsabil privind prevenirea generarii si gestionarii deseurilor - prin promovarea campaniilor de constientizare/inform^fce a-cómunitatilor, prin implicarea societatii civile;

Intarirea capacitatii institutlonale. a / 1 i )

si < * v I

Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, republicata, cu modificarile ulterioare („Legea nr. 101/2006") prevede la art. 5 ca autoritatile administratiei publice locale elaboreaza, aproba si contró^ localecupnvireladezvoltareasifunaiónareap^^

si lung a serviciului de salubrizare, tinand seama de prevederile legtslatie in vigoare. Legea prevede ca strategiile adoptate la nivelul unitatilor adminlstrativ-teritoriale trebuie sa urmareasca, printre alte obiective, si respectarea cerintelor si obiectivelor prevazute in planurile de gestionare a deseurilor la nivel national, judetean, inclusiv al Municipiului Bucuresti.

3.1.2.4.2. Strategia de dezvoitare si functionare pe termen mediu si lung a serviciului public de salubrizare in Municipiul Bucuresti

In a nul 2015, in conformitate cu prevedenle Legii nr. 101/2006, prin Hotarźirea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 82/2015 a fost aprobata Strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a serviciului public de salubrizare in Municipiul Bucuresti (SSPSMB).

Cantitatea de deseuri municipale generata in anul 2013 era estimata la 599.704 tonę.

SSPSMB prezinta in Capitolul III moduł de organizare si functionare a serviciului public de salubrizare pentru toateactivitatile componente ale serviciului desalubrizare, precumsi urmatoarele instalatiide sortare, respectiv de eliminare a deseurilor municipale aflate in prezent in operare:

- Statiile de sortare apartinSnd: S.C. URBAN RAMNICU VALCEA S.A.; S.C. SUPERCOM S.A.; S.C. ROSAL GRUP S.A, S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L.; S.C. ROMWASTE SOLUTION S.R.L.; S.C. ROMPREST SERVICE S.A. (proiect in curs de implementare pentru construirea unei statii de sortare la acea data); S.C. ECOSUD S.A. (pet. III.3.C.2.6. din Strategie, pag. 28);
- Depozitele apartinSnd: S.C. )RIDEX GROUP IMPORT~EXPORT S.R.L. Bucuresti si S.C. ECO SUD S.A. Bucuresti (pet. III.3.D.8. din Strategie, pag. 57).

Strategia mentiona la acea vreme necesitatea realizarii unei noi statii de sortare in zona de sud a municipiului Bucuresti, cu o capacitate de circa 200.000 tone/an, si a unui incinerator de deseuri municipale de cogenerare de inalta eficienta cu o capacitate minima de 150.000 tone/an (pet. II1.3.D.6. din Strategie, pag. 56).

Autoritatile executive ale sectoarelor Municipiului Bucuresti sunt obligate sa respecte strategia locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a serviciului de salubrizare, aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Nerespectarea strategie! constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei, conform art. 3 din HCGMB nr. 82/28.04.2015 de a próba re a strategie! coroborat cu art. 30 alin. (1) lit, d) din Legea nr. 101/2006.

Ordinul ANRSC nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor cuprinde, de asemenea, urmatoarele mentiuni referitoare la strategia locala de dezvoltare a serviciului:

- Strategia stabileste statiile/instalatiile de tratare la care vor fi transportate deseurile municipale colectate separat de peteritoriul unitatilor administrativ-teritoriale (art. 14);

Strategia prevede moduł de amenajare a punctelor de colectare separata a deseurilor (art. 18);

Strategia stabileste sistemul de colectare separata a deseurilor (art. 19).

Planificarea gestionarii deseurilor este guvernata, in principal, de Legea nr.211/2011 care regłementeaza moduł de elaborare a planurilor de gestionare a deseurilor (la ^elmationaj, judetean si al Municipiului Bucuresti), de elaborare a programelor de prevenire a^peraYii deseu^br^precum si evaluarea/monitorizarea si revizuirea planurilor si a programelor. # ⁹

Planu! national de gestionare a deseurilor (PNGD) se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, acopera intregul teritoriu geografie aI Romaniei si priveste toate tipurile de deseuri care intra Śub iricidenta Legii nr. 211/2011. PNGD se aprotia priń si se

notifica Comisiei Europene. PNGD si programul national de prevenire a generarii deseurilor se evalueaza cel putin o data la 6 ani si se revizuiesc, dupa caz, de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in baza raportului de monitorizare intocmit de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM). Atat PNGD, cat si programul national de prevenire a generarii deseurilor se monitorizeaza anual de catre ANPM.

3.1.2.4.3. Planul National de Gestionare a Deseurilor

In data de 20 decembrie 2018 a fost aprobat, prin Hotararea Guvernului nr. 942/20.12.2017, Planul National de Gestionare a Deseurilor revizuit (PNGD). PNGD se refera la toate tipurile de deseuri care intra sub incidenta Legii 211/2011, iar perioada de planificare este 2018 - 2025. PNGD cuprinde si primul Plan National de Prevenire a Generarii Deseurilor.

PNGD cuprinde concluziile proiectului JASPERS “Ewaluarea impactufui diferitelor instrumente economice asupra cantitatilor de deseuri reciclate/valorificate si deviate de la depozitele din Romania". Oblectivul acestui proiect a fost acela de a acorda sprijin Ministerului Mediului pentru cresterea eficientei instrumenteior economice aplicate la momentul de fata in sectorul deseurilor din Romania si de a formula propuneri de noi instrumente care sa incurajeze practicile de gestionare durabila a deseurilor si sa contribuie la respectarea obiectivelor fixate la nivel national cu privire la reciclarea si la depozitarea deseurilor.

In ceea ce priveste Municipiul Bucuresti, pe ISnga masurile legate de colectarea separata, sortare, compostare deseuri verzi, sunt prevazute doua categorii de investitii majore: instalatie/instalatii de digestie anaeroba pentru bio-deseurile colectate separat cu o capacitate estimata de circa 191.000 tone/an si instalatie de incinerare cu valorificare energetica cu o capacitate estimata de 173.000 tone/an. Aceste capacitati au fost estimate pornind de la o cantitate totala de deseuri municipale generate In Municipiul Bucuresti in anul 2014 de 632.867 tonę (datę ANPM). Darea in operare a instalatiilor noi este prevazuta in PNGD in anul 2020 in cazul instalatiei de digestie anaeroba, respectlv cel tarziu in anul 2024 in cazul instalatie de incinerare cu valorificare energetica .

Pentru asigurarea atingerii obiectwelor si a functionarii la capacitate a instalatiilor existente si noi, PNGD prevede urmatoarele masuri privind colectarea separata:

cresterea gradului de colectare separata a deseurilor reciclabile pe trei fractii (hartie si carton; plastic si metal si sticla), astfel incat sa se asigure o rata minima de capturare de 52% in fiecare judet si in municipiul Bucuresti - in anul 2020;

extinderea la nivel national a sistemului de colectare a deseurilor reciclabile din poarta in poarta, in special pentru deseuri de hartie si carton si plastic si metal in zona urbana, cu asigurarea unei ratę minime de capturare a deseurilor reciclabile in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti de 75% - in anul 2025;

cresterea eficientei de colectare separata a bio-deseurilor menajere si similare, astfel incSt sa se asigure rata minima de capturare de 45% din cantitatea totala gen era ta i n fiecare Judet si in Municipiul Bucuresti - ince pand cu anul 2020;

extinderea la nive! national a sistemului de colectare separata a deseurilor verzi din parcuri si gradini publice, astfel incat sa se asigure o rata de capturare de minim 90% in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti - incepand cu anul 2020. 7 '

In PNGD este mentionat faptul ca toate capacitatile instalatiilor p/eZ&ntate sunt^stlmath/e, determinate pe baza proiectiei de generare a deseurilor municipale. J

f i Mfn H

3.1.2.4.4. Planul de gestionare a deseurilor in Municipiul Bucuresti _r, I n

Planurile judetele de gestionare a deseurilor, respectiv Planul de gestionare a deseurilor pentru municipiul Bucuresti se elaboreaza in baza principiilor si obiectivelor din PNGD de catre consiliul judetearf in colaborare cu agentiajudeteana pentru protectia mediului, respectiv de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti in colaborare cu autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului Bucuresti. Aceste planuri privesc numai deseurile municipale si se aproba prin hotarśre a consiliului judetean (HCI), respectiv hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti (HCGMB), cu avizul agentiei pentru protectia mediului.

Planurile judetene de gestionare a deseurilor si planul de gestionare a deseurilor pentru municipiul Bucuresti, respectiv programele judetene si al Municipiului Bucuresti de prevenire a generarii deseurilor, ca parte Integranta din planurile de gestionare a deseurilor, se monitorizeaza anual, se evalueaza de catre agentia judeteana pentru protectia mediului (APM) o data la 2 ani si se revizuiesc, dupa caz, de catre consiliul judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in baza raportului de monitorizare/evaluare intocmit de APM.

Planul Municipiului Bucuresti de gestionare a deseurilor si studiile de fezabilitate care vor fi elaborate la nivelul Municipiului Bucuresti sau regional trebuie sa verifice masurile propuse in PNGD atat din punct de vedere tehnic, cat si economic, tinandu-se seama de urmatoarele:

Indicatorii de generare a deseurilor vor fi stabiliti pe baza de masuratori realizate cu ajutorul unei metodologii acceptate la nlvel national european;

Masurile referitoare la sistemul de colectare separata a deseuriior municipale care vor fi propuse si implementate la nivelul Municipiul Bucuresti si care vor fi adaptate conditiiior locale si vor asigura cel putin atingerea obiectivelor minime prevazute in PNGD in ceea ce priveste rata de capturare;

Unele instalatii de digestie anaeroba propuse prin PNGD pot fi inlocuite cu statii de compostare, daca din studiile de fezabilitate rezulta ca este mai fezabila aceasta optiune;

- Vor fi proiectate si realizate cu prioritate instalatiile de reclclare a deseurilor, respectiv statii de sortare, compostare si instalatiile de digestie anaeroba;

La planificarea si proiectarea instalatiile noi de tratare a deseurilor reziduale (instalatii de tratare mecano-biologica cu biouscare si instalatii de incinerare cu valoriflcare energetica) se va tine seama de instalatiile deja existente in aria de planificare si in judetele invecinate. La determinarea capacitatii instalatiilor se va tine seama de faptul ca input-ul sta bil it trebuie sa fie asigurat pe o perioada de 20-30 ani (durata medie de viata a instalatiilor) in conditiile de crestere a obiectivelor de reciclare fata de obiectivele prezentului PNGD. De asemenea, la planificarea si proiectarea instalatiilorTMB se va tine seama de garantarea utilizarii SRF la co-incinerare (fabrici de ciment si/sau centrale termice);

- Toate instalatiile care vor fi realizate vor respecta prevederile legale in vigoare, precum si cele mai bune tehnici disponibile;

Amplasamentele pentru toate instalatiile noi vor fi selectate in conformitate cu prevederile legale nationale si europene.

Prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti (HCGMB) nr. 353/2009 a fost aprobat Planul de gestionare a deseurilor in Municipiul Bucuresti (PGDMB), aflat in prezent inca in vigoare, cu mentiunea ca un PGDMB revizuit a fost elaborat si este in curs de aprobare.

PGDMB se refera la deseurile municipale si ia in considerare prevederile din:

Legislatia de mediu si conexa in vigoare la data de 1 decembrie2007^|^^ Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiuneą^Bucuresti-llf^'

Planul Local de Actiune pentru Mediu; // / n

Dispozitia Primarului generał nr. 1754/2007 privind actualizarea tarifului de prestatie pentru evacuarea deseurilor menajere.

Cantitatea totala de deseuri municipale generata in Municipiul Bucuresti in anul 2007 era de 908.330 tonę (Tabelul 12 - pag. 42).

In PGDMPsunt mentionate urmatoarele instalatri existente de gestionare a deseurilor municipale:

Doua statii de sortare - o statie de sortare pilot de sortare manuala apartinSnd S.C. URBAN S.A. cu o capacitate proiectata de 11.000 t/an in sectorul 6 si o statie de sortare apartinand S.C. ROSAL GRUP S.R.L.S.C. ECORECS.A., cu o capacitate proiectata de 140.000 t/an, inGlina, care deservea, in principal, sectorul 3 (Tabelul 23 - pag. 55-56);

- Trei depozite de deseuri - S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. (Depozitul Chiajna Rudeni), S.C. ECORECS.A. (Depozitul Glina) si S.C. ECO SUD S.R.L. (Depozitul Vidra).

3.1.2,4,5. Master Planul pentru sistemul de management integrat al deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti

In plus fata de documentele de planificare existente, in anul 2019 a fost aprobat prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti (HCGMB) nr. 455/27.08.2019 Master Planul pentru sistemul de management integrat al deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti,

3.1.2.4.6. Planul de gestionare a deseurilor in Municipiul Bucuresti2019-2025

Ulterior a fost elaborat un Planul revizuit de gestionare a deseurilor in Municipiul Bucuresti¹ (PGDMB revizuit), care se afla in faza finala de aprobare.

In PGDMP revizuit a fost estimat pentru anul 2020 o cantitate de deseuri municipale generate in Municipiul Bucuresti de circa 895.000 tonę. (Tabel 7-16, pag. 196).

Estimarea cantitatii s-a realizat pe baza datelor raportate de cele trei depozite de deseuri.

Confbrm alternativei selectate pentru a fi implementate in perioada de planificare 2019-2025, din PGDMB revizuit (sub-sectiunea 8.1. - pag. 235), tintele stabilite sunt:

A. Pentru colectare si transport se vor asigura ratele de capturare impuse:

Asigurarea unei ratę totale de capturare a deseurilor reciclabile colectate separat de

■ 65% in 2025
■ 78% in 2030
■ 85% in 2035

Rata de capturare de minim 45% a biodeseurilor in 2022:

■ eta pa 1 - pentru inceput colectarea separata a biodeseurilor din deseuri similare rezultate de la prepararea hranei (HoReCa) si alimente expirate din lantul comercial;
■ eta pa 2 - progresw se va implementa colectarea separata a bio-deseurilor din zona de case (rata de capturare de 54% in 2025);

Rata de capturare de minim 45% a bio-deseurilor in 2025;

Rata de capturare de minim 65% a bio-deseurilor incepand cu 2030;

Colectarea separata a bio-deseurilor din parcuri si gradiniąstfekrata de capturare de minim 90% incepśnd cu 2020.

B. Pentru tratare si eliminare, instalatiile de tratare a deseurilor municipale vor fi:

Statiile-de-sortare existente a deseurilor reciclabile colectate separatcare vor trebui modernizate pentru a putea asigura sortarea unei cantitati de 246.303 tonę in 2025;

lnstalatie/-e de tratare a deseurilor colectate in amestec (recicta bile si biodegradabile) cu o capacitate de procesare de 249.000 tonę in 2025, capacitatea de procesare urmSnd sa scada la 169.079 tonę in 2035;
lnstalatie/-ii de tratare a deseurilor bio-deseurilor colectate (prin digestie anaeroba) cu o capacitate de procesare de 123.00 tonę in 2025;
lnsta!atie/-ii de compostare a deseurilor verzi cu o capacitate de procesare de 35.006 tonę in 2025;

Instalatie de valorificare energetica (combustie, gratare) cu o capacitate de procesare de 273.000 tonę in 2025 (235.000 tonę pentru Municipiul Bucuresti si 38.000 tonę pentru judetul llfov);

Celule/depozit nou conform cu o capacitate minima anuala de 198.000 tonę incepand din 2025.

Analiza documentelor de planificare existente la nivel national, respectiv al Municipiul Bucuresti a condus la urmatoarele concluzii principale:

PNGD cuprinde o abordare noua fata de documentele nationale de planificare, avand obiectwe ambitioase atat in ceea ce priveste prevenirea generarii deseurilor, cat si in ceea ce priveste reciclarea deseurilor municipale;

Ca urmare a aprobarii PNGD, a fost revizuit si este in curs de revizuire si aprobare de asemenea Planu! de gestionare a deseurilor din municipiul Bucuresti (PGDMB).

3.1.2.4.7. Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti

Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti a fost revizuita in cursul anului 2020 si se afla in prezent in procesul de consultare publica si evaluare de mediu.

In urma derularii analizei tehnice si financiare a optiunilor, au fost propuse urmatoarele investitii:

lnvestitiile au fost estimate in baza costurilor unitare detaliate. si sunt impartite pe 2 etape:

Etapa 1:2022 - 2030 ■ lnvestitie initiala - 24.981.446 euro

- Achizitie recipiente colectare/platforme -16.131.446 euro;

Achizitia de vehicule - 5.100.000 euro;

Constructia unei statii de sortare de 30.000 tone/an - 3.000.000 euro;

Constructia unui centru de colectare cu aport voluntar - 750.000 euro.

Etapa a ll-a: 2027 ~ 2030 - Reinvestitie - 6.145.946 euro.

Investitii suplimentare necesare privind inlocuirea recipientelor de colectare - 6,145.946 euro.

Etapizarea investitiei depinde de sistemul ce urmeaza sa fie implementat si care va fi stabilit in faza Studiului de Fezabilitate.

Valoarea proiectului de dezvoltare a infrastructurii de deseuri in Sectorul 4 va fi propusa pentru finantare din Axa prioritara 3 - "Dezvoltarea infrastructurii de mediuinconditii de management eficient al resurselor" - O.S. 3.1 (proiecte integrate no i de managementaldeseuri!oQ^

85% Fondul de Coeziune - 21.234.229 euro; > \

13% buget de stat-3.247.588 euro; li [ j |

- 2% buget local - 499.629 euro. o A ^3? / I?

In conformitate cu regulile specifice proiectelorgeneratoare de venituri, aceasta structura de finantare mentionata se aplica necesarului de finantare (funding-gap) calculat pe baza rezultatelor analizei cost-beneficiu, diferenta (non-fuńding gap) p^na la incidenta totalului de costuri eligibile urmand a fi suportata de catre beneficiar.

3.1.2.5. Normele locale

Aceste normę se elaboreaza de catre autoritatile administratiei publice locale, pe baza reglementarilor ANRSC sau in aplicarea unor acte normative, se aproba prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale.

La nivelul Munlcipiului Bucuresti, mentionam existenta urmatoarelor normę locale:

Strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu $i lung a $erviciului public de salubrizare in Municipiul Bucuresti, aprobata prin HCGMB nr. 82/28.04.2015;

Regulamentul de organizare si functionare a serviciilor publice de salubrizare in Municipiul Bucuresti aprobat prin HCGMB nr. 345/13.08.2020;

Planul de gestionare a deseurilor in Municipiul Bucuresti aprobat prin HCGMB nr. 353/2009; exista in prezent un proiect de Plan de gestionare a deseurilor in Municipiul Bucuresti revizuit (proiect de „PGDMB"), care se afla in curs de aprobare. AvSnd in vedere ca este un document actualizat care acopera perioada 2019-2025 a fost luat in considerare la elaborarea Strategie! de management al deseurilor in Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti (in prezent in consultare publica) si a prezentului Studiu.

3.1,2.5.1. Regulamentului de organizare si functionare a sen/iciilor publice de salubrizare in

Municipiul Bucuresti

Regulamentului de organizare sifunctionare a serviciilor publice de salubrizare in Municipiul Bucuresti aprobat prin HCGMB nr. 345/13.08.2020 este cel mai recent document aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, stabilind obligatii (multe dintre ele sub sanctiunea amenzilor contraventionale) atat pentru sectoarele Municipiului Bucuresti, cat si pentru operatorii de salubrizare care presteaza activitati componente ale serviciului de salubrizare aflate in competenta sectoarelor.

Aceste obligatii privesc o multitudine de aspecte ale gestiunii serviciului de salubrizare, printre care:

Obligatii privind colectarea separata, sortarea deseurilor reciclabile, tintele care trebuie atinse (indicatori de performanta) si in generał respectarea fluxului deseurilor;

Obligatii legate de tarife si taxe, precum si de stabilirea acestora cu includerea principiilor legale;

Obligatii de informare si de raportare catre Primaria Municipiului Bucuresti.

3.1.2.5.2. Regulamentul de organizare si functionare a serviciului de salubrizare pentru Sectorul

4 al Municipiului Bucuresti

Regulamentul de organizare si functionare a servici ului de salubrizare pentru Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti aprobat prin HCL nr. 90/27.10.2016 a fost elaborat anterior atat Caietului de sarcini pentru contractul de delegare a gestiunii in vigoare, cat si Regulamentului serviciului aprobat la n!velul Municipiului Bucuresti in august 2020. Regulamentul cuprinde o serie de prevederi generale si unele indicatii privind fluxuI deseurilor care:

Privesc actMtati componente ale serviciului de salubrizare care nu intra in competenta Sectorului 4, ci in competenta Municipiului, prin urmare aceste prevederi ale Regulamentului nu sunt efectiv aplicabile;

Privesc aspecte legate de fluxul deseurilor care nu mai sunt actualeffdintre care cea mai importanta indicatia ca tratarea deseurilor (inclusiv sortarea^ serealiźaprinirt

instalatiilor din cadrul centrului de management integrat al deseurilor IRIDEX (de ex.: art. 38, art. 43, art. 68)

In Anexa, Regułamentul cuprinde o serie de indicatori de performanta, respectiv indicatori tehnici corelati cu tintełe, inclusiv cu prevederea de penalitati pentru neindeplinirea lor, insa cu precizarea ca Sectorul 4 poate impune aplicarea acestor indicatori si sanctiona neindeplinirea lor doar pentru activitatile care sunt in competenta sa: colectare, transport si sortare (prin urmare cu excluderea indicatorilor care au fost prevazutl pentru alte activitati de tratare a deseurilor care sunt de competenta Municipiului Bucuresti).

Acesti indicatori trebuie corelati cu indicatorii prevazuti de Regulamentul de salubrizare in Muntcipiul Bucuresti (aprobat prin HCGMB nr. 345/13.08.2020), cu cei adoptati recent prin Anexa la HCL nr. 137/2020 si in conformitate cu indicatorii prevazuti de tege, dupa caz.

Prin urmare planu! de actiuni inclus in prezenta Strategie include si masura actualizarii Reguła mentul ui de organizare si functionare a serviciului de salubrizare pentru Sectorul 4.

3.1.3. Aspecte generale privind regiementarea serviciuiui de salubrizare

Dupa cum este mentionat mai sus, in prezentarea cadrului legał aplicabil, serviciul de salubrizare este reglementat la nivei legislativ in principal de Legea nr. 51/2006 (ca lege generała) si de Legea nr. 101/2006 (ca iege speciala).

Serviciul de salubrizare face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitati publice si se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor administratiei publice locale ori ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara, in scopul salubrizarii localitatilor, fiind infiintat si organizat de catre autoritatiłe administratiei publice locale ła n ive lui comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor si al sectoareior municipiului Bucuresti, pentru satisfacerea nevoilorcomunitatilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale respectiv.

Serviciul de salubrizare se organizeaza si functioneaza pe baza urmatoarelor principii (art. 3 din Legea nr. 101/2006):

a) protectia sanatatii populatiei;
b) autonomia locala si descentralizarea serviciilor;
c) responsabilitatea fata de cetateni;
d) conservarea si protectia mediului inconjurator
e) asigurarea calitatii si continuitatii serviciului;
f) tarifarea echitabiła, corelata cu calitatea si cantitatea sen/iciului prestat;
g) nediscriminarea si egałitatea de tratament al utiłizatorilor;
h) transparenta, consultarea si antrenarea in decizii a cetatenilor;
i) administrarea corecta si eficienta a bunuriłor din proprietatea publica sau privata a unitatilor administratur- teritoriale si a banilor publici;
j) securitatea serviciului;
k) dezvoltarea durabila.

Conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, serviciul de salubrizare cuprinde urmatoarele activitati:

a) colectarea separata si transportu! separat al deseurilor municipale si al deseurilor similare provenind din activitati comerciałe din Industrie si institutii, inclusiv fractii colectate separat, fara a aduce atingere fluxuiur de deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori;

de
b) colectarea si transportu! deseurilor provenite din locuinte, generate de actwitati reamenajare si reabilltare interioara si/sau exterioara a acestora;
c) organizarea prelucrarii, neutralizarii si valorificarii materiale si energetfce a deseorjlor;.
d) operarea/administrarea statiilor de transfer pentru deseurile municipale si deseurile similare;
e) sortarea deseurilor municipale si a deseurilor similare In statiile de sortare;
f) maturatul, spalatul, stropirea si intretinerea cailor publice;
g) curatarea si transportu! zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau de inghet;
h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora catre unitatile de ecarisaj sau catre instalatiile de neutralizare;
i) organizarea tratarii mecano-biologice a deseurilor municipale si a deseurilor similare;
j) administrarea depozitelor de deseuri si/sau a instalatiilor de eliminare a deseurilor municipale si a deseurilor similare;
k) dezinsectia, dezinfectia si deratizarea.

Dintre acestea, doar activitatile prevazute la lit. a), b), e) si h) fac obiectul prezentului Studiu de oportunitate si fundamentare.

Dintre acestea, o mentiune trebuie facuta in legatura cu activitatile prevazute la lit. (b) - colectarea si transportu! deseurilor provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora si lit. (h) - colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora catre unitatile de ecarisaj sau catre instalatiile de neutralizare. Aceste activitati, cu grad redus de repeta bil itate si care se desfasoara oca zionął, eon form legii (a rt. 4 a lin. 4 din Legea nr. 101/2006) se presteaza de catre operatorii licentiati pentru desfasurarea activitatii de colectare si transport al deseurilor si se efectueaza la solicitarea producatorilor/detinatorilor de deseuri, in baza tarifelor aprobatę de catre autoritatea deliberativa a administratiei publice locale.

De asemenea, conform Legii nr. 101/2006 (art. 4), serviciul de salubrizare se realizeaza prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, impreuna cu mijloacele de colectare si transport al deseurilor, formeaza sistemul public de salubrizare a localitatilor, denumit sistem de salubrizare, care este alcatuit dintr-un ansamblu tehnołogic si functional, care cuprinde constructii, instalatii si echipamente specifice destinate prestarii serviciului de salubrizare, precum:

a) puncte de colectare separata a deseurilor;
b) statii de producere a compostului;
c) statii de transfer;
d) statii de sortare;
e) bazę de garare si intretinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubrizare;
f) depozite de deseuri;
g) incineratoare;
h) statii de tratare mecano-biologice.

Dintre acestea, avand in vedere activitatile care fac obiectul prezentului Studiu, in analiza potentialelor investitii necesare au fost avute in vedere doar acele elemente de infrastructura prevazute la lit. a), e) si d) de mai sus.

3.1.4. Analiza aspectelor institutionale in Municipiul Bucuresti: partajul de competente

intre Municipiul Bucuresti si Sectorul 4 privind gestionarea deseurilor municipale

Relatiile institutionale si partajul de competente dintre Municipiul Bucuresti' si- seętoare sunt reglementate in linii generale de Codul administrativ in ceea ce privesteor^nizareasi coinpetentele L i i „

generale ale administratiei publice locale, dar mai aleś de legile care guverneaza serviciul de salubrizare: Legea nr. 51/2006 ca lege generała si Legea nr. 101/2006 ca lege speciala.

Conform art. 166 alin. (2) din Codul Administrativ „Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita, in Principal, urmatoarele atributii: [...] h) hotarasc cu privire la concesionarea sau inchirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, in conditiile legii/', insa „numa i pe baza imputernicirii exprese datę prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti" conform alin. (3) al aceluiasi articol. De asemenea, in alin. (4) art. 166 din Codul Administrativ permite ca reguła generała consiliilor locale ale sectoarelorsa exercite„si alte atributiistabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti".

Anterior, Legea nr. 215/2001 prevedea ca reguła ca sectoarele Municipiului Bucuresti pot exercita acele competente, drepturi si obligatii in legatura cu serviciul de salubrizare daca Consiliul General al Municipiului Bucuresti („CGMB") le-a autorizat in mod expres, in prealabil, in acest sens. Legea nr. 99/2014, care a modificat si completat Legea nr. 101/2006 (legea speciala a serviciuiui de salubrizare) a derogat de la art. 81 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 la acea data, in sensul ca a stabilit expreso serie de competente pentru sectoarele Municipiului Bucuresti. Aceste competente privesc doar o parte dintre acth/itatile componente ale serviciului de salubrizare (cum vom arata in detaliu mai jos), pentru care nu mai era necesara, in baza Legii nr. 101/2006, o hotarare a CGMB pentru ca sectoarele sa aiba atributii.

In prezent, atribuirea expresa de competente pentru o serie de activitati componente ale serviciului de salubrizare, acordata sectoarelor, prin Legea nr. 99/2014 corespunde criteriului „alte atributii stabilite prin lege" care se incadreaza in art. 166 alin. (4) din Codul Administrativ.

In ceea ce priveste partajul de competente astfel cum este reglementat in prezent de Legea nr. 101/2006 si Legea nr. 99/2014, retinem urmatoarele aspecte:

- Serviciul de salubrizare poate fi organizat atat la nivelul Municipiului Bucuresti, cat si la nivelul sectoarelor din Municipiul Bucuresti, in baza art. 1 alin. (2) care stabileste cśmpul de aplicare al Legii nr. 101/2006 la „serviciul public de salubrizare a localitatilor, infiintat si organizat de catre autoritatile administratiei publice locale la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor si a! sectoarelor municipiului Bucuresti".
- Serviciul de salubrizare are mai multe acthntati componente care sunt expres enumerate la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 101/2006.
- Legea prevede competentele exclusive ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale (UAT), dar si ale sectoarelor Municipiului Bucuresti (mentionate expres) in ceea ce priveste infiintarea, organizarea, gestionarea, coordonarea si atribuirea serviciului de salubrizare (art. 6 alin. 1).
- Partajul de competente intre CGMB si consiliile locale ale sectoarelor din Municipiul Bucuresti este reglementat direct prin lege, respectiv art. IV din Legea nr. 99/2014 de modificare a Legii nr. 101/2006, care a fost preluat ca atare fara a fi integrat in numerotarea articolelor din Legea nr. 101/2006. Prin urmare nu mai este necesara o hotarare a CGMB de imputernicire a sectoarelor pentru ca acestea sa exercite competente in ceea ce priveste aceste activitati componente ale serviciului de salubrizare.
- Competentele exclusive ale CGMB si consiliilor locale ale sectoarelordin Municipiul Bucuresti sunt separate pe activitati componente ale serviciului dupa cum urmeaza:^

CGMB are competente excłu$ive pentru activitatile

Dezinsectie, dezinfectie, deratizare;

Organizarea prelucrarii, neutralizarii si valorificarii materiale si energetice a deseurilor, in aceasta activitate fiind incluse reciclarea (inclusivcompostarea si alte procese de transformare biologica cum ar fi digestiaanaeroba) si incinerarea cuvaloriftcare energeticadeseurilor;

- Organizarea tratarii mecano-biologice a deseurilor municipale si a deseurilor similare (TMB);
- Administrarea depozitelor de deseuri si/sau instalati ilor de eliminare (in aceasta activitate este inclusa si incinerarea fara valorificare energetica deseurilor) a deseurilor municipale si a deseurilor similare.

Consiliile locale ale sectoarelor din Municipiul Bucuresti au competente exclusive pentru activitatile urmatoare:

- Colectarea separata si transportu! separat al deseurilor municipale si ai deseurilor similare provenind din activitati comerciale din Industrie si institutii, inclusiv fractii colectate separat, fara a aduce atingere fluxului de deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori;
- Colectarea si transportu! deseurilor provenite din locuinte, generate de actMtati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora;

Opera rea/administrarea statillorde transfer pentru deseurile municipale si deseurile similare;

- Sortarea deseurilor municipale si a deseurilor similare in statiile de sortare;
- Maturatul, spalatul, stropirea si intretinerea cailor publice;
- Curatarea si transportu! zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau de inghet;

* Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora catre unitatile de ecarisaj sau catre instalatiite de neutralizare.

Legea permite ca prin hotarare a CGMB sa fie modificat partajul de competente, insa numai la cererea motivata a consiliilor locale ale sectoarelor din Municipiul Bucuresti si numai in sensul preluarii de catre CGMB a competentelor care erau atribuite consiliilor locale de sector.

3A.5. Activitatea de colectare din cadrul fluxului deseurilor

Avand in vedere ca Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti ii revine in baza prevederiior legale prezentate mai sus competenta exclusiva pentru organizarea activitatilor de colectare a deseurilor menajere, a celor similare acestora, a deseurilor stradale, a deseurilor din piete si a deseurilor din parcuri si gradini, rezulta ca Sectorului 4, respectw Consiliului Local al Sectorului 4, ii sunt aplicabile toate prevederile legale care instituie atributii sau obligatii pentru autoritatile administratiei publice locale in ceea ce priveste etapa de colectare din cadrul fluxului deseurilor.

Astfel, conform Legii nr. 101/2006:

- Sectorul 4, prin Consiliul Local, are obligatia sa implementeze un sistem de colectare separata pe minimum 4 (patru) fractii, respectiv hartie, masę plastice, metale si sticla si doar in situatia in care nu este posibila, din punct de vedere tehnic, economic, al protectiei mediului, al sanatatii populatiei si al respectarii standardelor de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzatoare, implementarea unui sistem de colectare separata pe minimum 4 fractii, acesta are obligatia sa implementeze un sistem de colectare separata a deseurilor municipale pe minimum 2 fractii, umed si uscat, si de sortare prin care sa obtina cel putin cele 4 (patru) fractii - art. 2 alin. (5) si (6);

Bio-deseurile colectate separat din deseurile municipale si deseurile similare, de la detinatorii de deseuri si/sau de la statiile de transfer si de sortare, se transporta catre statiile de producere a compostului ori catre alte instalatii de procesare si tratare adecvata, daca valorificarea bio-deseurilor se face fara riscuri pentru sanatatea populatiei si mediului sau se transporta in vederea eliminarii la depozitele de deseuri - art. 2 alin^(7j;jT^> ,

- Sectorul 4, prin Consiliul Local, are printre atributlile derivat(^n^competenta sa exclusiva adoptarea masurilor organizatorkę necesare pentru implementarea sistemuluf d$ colectare

separata a deseurilor, in vederea transportarii acestora catre instalatiile de tratare (art. 6 alin. (1} lit j), iar ca obligatie sa implementeze sistemul de colectare separata a deseurilor (art, 9

alin. (1) lit. h)........ ....... ’ .....■■.....” —....... -

De asemenea, conform Legii nr. 211/2011, respectiv art. 17 si art. 31, coroborate cu prevederile din Legea nr. 101/2006 si 99/2014 mai sus analizate, Sectoarele au o serie de responsabilitati legate de colectarea deseurilor municipale sia bio-deseurilor, respectiv:

- Art. 17 din Legea nr. 211/2011: „(1) Autoritatile administratiei publice locale ate unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, subdiviziunile administrativ*teritoriale ale municipiilor, respectiv asociatiile de dezvoltare intercomunitara ale acestora, a u urmatoarele obligatii:

a} sa asigure colectarea separata pentru cel putin deseurile de hdrtie, metal, plastic si stlcla din deseurile municipale, sa stabileasca daca gestionarea acestor deseuri se face in cadrul unui singur contract al serviciului de salubrizare si sa organizeze atribuirea conform deciziei luate;

b) sa atinga, pana la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala generata, cel putin pentru deseurile de hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere sau, dupa caz, din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilorcare provin din gospodarii;
c) sa includa in caletele de sarcinl si in contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, in aplicarea principiilor de la art 3 alin. (1) lit. c) si f) din Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, republicata, cu modiflcarile ulterioare, tarife distincte pentru activitatlle desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deseurilor prevazute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deseurilor, altele decSt cele prevazute la lit. a);
d) sa stabileasca si sa includa in caietele de sarcini, in contractele de delegare a gestiunii servlciului de salubrizare si in regulamentele serviciului de salubrizare indicatori de performanta pentru fiecare actlvitate din cadrul servlciu!ui de salubrizare, care sa cuprinda indicatori i prevazuti in anexa nr. 7, astfel incat sa atinga incepand cu anul 2020 obiectivele de reciclare prevazute la lit. b), si penalitati pentru nerealizarea lor; [n.n.: a se vedea tabelul cu indicatori de performanta prezentat mai jos in prezenta sectiune]
e) sa implementeze, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, dar nu mai tarziu de data de 30 iunie 2019, cu respectarea prevederilor Ordonantei Guvernuiui nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, instrumentul economic «plateste pentru cat arunci», bazat pe cel putin unul dintre urmatoarele elemente:

(i) volum;
(ii) frecventa de colectare;
(iii) greutate;
(iv) saci de colectare personalizati;

f) sa stabileasca si sa aprobe, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, dar nu mai tarziu de data de 30 iunie 2019, pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife distincte pentru gestionarea deseurilor prevazute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deseurilor, altele decśt cele prevazute la lit. a) si sanctiunile aplicate in cazul in care beneficiarul serviciului nu separa in mod corespunzator cele doua fluxuri de deseuri;
g) sa includa, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, in tarifęle preyazatejajit. f) pentru gestionarea deseurilor prevazute la lit. a) contributia flentru^conomia* circulara

(i (:

prevazuta in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr 105/2006, cu modificarile si complefarile ultenoare, numaii pentru deseurile destinate a fi eliniinate prin depozitare rezultatedin aplicarea indicatorilor de performanta prevazuti in contracte;

h) sa includa, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, in tarifele prevazute la lit. f} pentru gestionarea deseurilor, altele decat cele prevazute la lit. a), contributia pentru economia circulara prevazuta in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari $i completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru deseurile destinate a fi elimlnate prin depozitare;
i) sa stabileasca in sarcina operatorilor de salubrizare suportarea contributiei pentru economia circulara pentru cantitatile de deseuri municipale destinate a fi depozitate care depasesc cantitatile corespunzatoare indicatorilor de performanta prevazuti in contracte."

- Art. 31 din Legea nr. 211/2011: „(1) Autoritatile administratiei publice locale, potrMt prevederilor art. 4 alin. (1) - (3) si art. 20, au urmatoarele responsabilitati:

a) sa colecteze separat biodeseurile, in vederea valorificarii acestora;
b) sa trateze biodeseurile intr-un mod care asigura un inalt nivel de protectie a mediului;
c) sa foloseasca materiale sigure pentru mediu, produse din biodeseuri
d) sa incurajeze compostare a indMduala in gospodarii.

(2) Deseurile biodegradabile provenite din parcuri si gradini trebuie sa fie colectate separat si transportate la statiile de compostare sau pe platformę individuale de compostare.
(3) In cazul in care biodeseurile colectate separat contin substante periculoase, se interzice tratarea acestora in statii de compostare"'.

In ceea ce priveste deseurile biodegradabile, conform Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deseurilor nepericuloase compostabile, care va intra in vigoare la 20.02.2021, respectiv art. 2 alin. (1), devine „obligatorie colectarea separata a deseurilor biodegradabile destinate compostarii/digestiei anaerobe, inc!usiv din usa in usa, denumita in continuare U-U, sau prin aport voluntar, denumita in continuare AP".

Legea prevede la art. 4 alin. (3) urmatoarele obligatii pentru autoritatile administratiei publice locale, respectiv pentru sectoare, prin consiliul local, conform competentelor acestora defalcate pe actMtati componente ale serviciului de salubrizare, care vor trebui realizate in colaborare cu CGMB, deoarece activitatea propriu-zisa de compostare ca metoda de tratare a acestor deseuri intra in competenta Municipiului Bucuresti:

a) elaboreaza strategii si programe proprii pentru gestionarea deseurilor biodegradabile;
b) asigura si raspund pentru colectarea separata a materialelor sau deseurilor destinate compostarii/digestiei anaerobe;
c) asigura informarea cetatenilor prin mijloace adecvate si prin publicarea pe site-ul propriu asupra sistemului de gestionare al deseurilor biodegradabile destinate compostului/digestatului."

Avand in vedere ca Sectorul 4 are obligatia de a organiza colectarea separata, pe fractii, a deseurilor municipale, acesta trebuie sa se asigure, prin intermediul operatorului caruia i s-a delegat gestiunea actMtatii de colectare, ca aceasta obligatie este indeplinita, lar in echipameutele de ^ sunt depuse doar deseuri colectate separat care sa poata fi supuse fie/ś)Aarii sa^ęompostarii (cele

reciclabile), fie eliminarii finale (deseurile amestecate, a caror cantitate nu poate depasi tintele asumate).

Regulamentul serviciului in Municipiul Bucuresti cuprinde de asemenea o serie de prevederi obligatorii in legatu ra cu activitatea de colectare separata si transport sępa rat al deseurilor menajere si similare, precizand si ca Municipiul Bucuresti are „calitatea de detinator legał al deseurilor municipale si al deseurilor similare, depozitate in recipientele amplasate pe domeniul public in aria sa teritoriala" (art. 15 din Regulament, in baza Legii nr, 101/2006).

Conform Regulamentului, Sectorul 4 are „obligatia sa implementeze un sistem de colectare separata pe 5 fractii, respectiv deseuri biodegradabile, deseuri de hSrtie/carton, masę plastice, deseuri de sticla/metal si deseuri reziduaie. In situatia in care nu este posibila, din punct de vedere tehnic, economic, al protectiei mediului, al sanatatii populatiei si al respectarii standardelor de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzatoare, implementarea unui sistem de colectare separata pe 5 fractii, autoritatile locale ale sectoarelor 1-6 au obligatia sa implementeze un sistem de colectare separata a deseurilor municipale pe minimum 2 fractii, umed si uscat, urmat de un proces de sortare a fractiei uscate in urma carora sa se poata obtine cel putin 4 fractii -hartie/carton, masę plastice, deseuri de metal si deseuri reziduaie" (art. 17), nerespectarea acestei obligatii fiind sanctionata cu amenda contraventionala intre 3,000 si 5.000 lei conform art. 149 lit. d) din Regulament.

Categoriile de deseuri ce vor fi colectate sępa rat, conform art. 19 din Regulament sunt:

a) deseuri reziduaie;
b) deseuri biodegradabile;
c) deseuri reciclabile (hartie si carton, plastic si metal, sticla), inclusiv deseuri din ambalaje;
d) deseuri periculoase din deseurile menajere;
e) deseuri voluminoase provenite de la populatie, institutii publice si operatori economici.

In acest sens, Regulamentul impune primariilor sectoarelor ca, impreuna cu operatorul de salubrizare caruia i s-a delegat serviciul sa identifice toti producatorii de deseuri, indlferent de natura acestor deseuri si sa actioneze in vederea asigurarii infrastructurii necesare pentru colectare separata si transportu! separat al deseurilor municipale. Regulamentul cuprinde o serie de prevederi detaliate care stabilesc de asemenea obligatii in ceea ce priveste colectarea separata pentru fluxurile speciale de deseuri.

3.1.6. Activitatea de sortare din cadrul fluxului deseurilor

Activitatea de sortare care intra in competenta sectoarelor este strict limitata la „sortarea deseurilor municipale si a deseurilorsimilare In statiile de sortare". In aceasta activitate nu este Inclusa „trata rea mecanica" a deseurilor colectate in amestec care intra in componenta procesului de tratare mecano-biologica in cadrul instalatiilorTMB, aflate in competenta Municipiului Bucuresti.

Pentru a evita orice confuzie, in concluzie, in responsabilltatea Sectorulul 4 Intra sortarea deseurilor In cadrul statlilor de sortare, iar Municipiul Bucuresti este competent pentru tratarea mecanica a deseurilor colectate in amestec, care implica tehnic tot o operatie de sortare a acestora, dar in cadrul procesului de tratare mecano-biologica in instalatiile TMB.

Criteriul pentru departajarea acestor activitati care tin de competenta unor entitati diferite este instalatia in cadrul careia se realizeaza operatia - statia de sortare sau respectiv instalatia TMB in componenta sa de tratare mecanica.

Prin urmare, pentru deseurile colectate in amestec, ii revine Primariei Muńięiplului-Bucuresti obligatia sa informeze Primaria Sectorului4despre existenta unei instalatiiTMBja eare operatorul de colectare-

transport din Sectorul 4 sa poata preda deseurile municipale colectate in amestec din Sectorul 4, la momentul tn care o astfel de instalatie TMB va exista si va fi data in functiune.

Conform Regulamentului serviciului in Municipiul Bucuresti (art. 39) dupa colectarea separata pe doua fractii (umeda sl uscata), operatorii vorsupune obligatoriu deseurile uscate procesuluide sortare, fiind interzisa depozitare deseurilor uscate fara sortare (art. 63), sub sanctiunea amenzii contraventionale de la 3.000 la 5.000 lei (art. 149 lit. d).

Regulamentul cuprinde prevederi si obligatii, sub sanctiunea amenzilor contraventionale, privind:

Punctele de colectare, recipientele, destinatia anumitor categorii de deseuri reciclabile;

* Obligatii specifice ale operatorilor care exploateaza statiile de sortare (art. 66);
• Conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca statiile de sortare (art. 67).

3.1.7. Integrarea activitatilor din competenta Sectorului 4 in cadrul fluxului deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti

Din moduł cum sunt reglementate o serie de obligatii pe activitati componente ale serviciului de salubrizare in Regulamentul serviciului in Municipiul Bucuresti, rezulta urmatoarele linii principale:

Deseurile care nu mai pot fi reciclate vor fi supuse unui proces de prelucrare, trata re/ne utrą lizare si valorificare materiala si energetica, tehnologiile si optiunile optime pentru valorificarea materiala si energetica fiind stabilite in functie de caracteristicile si compozitia deseului municipal corelat cu tintele care trebuie atinse:

- Tratarea mecano-biologica se aplica numai fractiei umede din deseurile municipale, in cadrul statiei TMB, nefiind acceptate la tratare deseurile reciclabile colectate separat si deseurile pericuioase.

Biodeseurile (deseurile biodegradabile) colectate separat - inclusiv cele preponderent vegetale provenite din parcuri, gradini, curtl, alte spatii verzi si piete - se vor transporta la statiile de compostare ori catre aite instalatii de digestie anaeroba, fiind interzisa depozitarea lor, existand si posibilitatea, in cazul gospodariilor individuale, a operatiunii de compostare prin instalatii nepoluantesi care nu produc disconfort, amplasate in incinta gospodariei la cel putin 10 m de spatiile de locuit.

Deseurile alimentare produse de unitatile de alimentatie publica /HORECA vor fi colectate separat si supuse unui proces de valorificare/tratare/digestie anaeroba.

- Tratarea si valorificare energetica si materiala a deseurilor municipale se realizeaza dupa efectuarea colectarii sępa ratę si a sortarii deseurilor astfel incat sa se atinga tintele de reciclare stabilite prin legislatie iar deseurile care vor fi supuse procesului de tratare termica fac parte din acele deseuri care a u fost supuse colectarii sępa ratę si sortarii si care nu mai pot fi reciclate.

Depozitarea deseurilor municipale este permisa numai in depozite conforme care detin autorizatie integrata de mediu valabila.

Acest flux al deseurilor la nivel municipal este un element esential in determinarea modului de gestionare a deseurilor. Chiar daca pentru organizarea acestor actMtati componente ale serviciului de salubrizare competenta apartine Municipiului Bucuresti, nu Sectorului 4, fluxul deseurilor la nivel municipal trebuie luat in considerare la elaborarea prezentului Studiu deoarece Sectorul 4 si operatorul/operatorii de salubrizare carora acesta le deleaga gestiunea activitatilor de colectare, transport si sortare trebuie sa respecte acest flux al deseurilor, astfel cum prevede si Regulamentul la art. 53 alin. (4), „tinand cont de competentele partajate intre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Consiliile Locale ale sectoarelor 1 - 6 prin organizarea seryiciulurpubRcdę salubrizare, odata cu punerea in functiune a instalatiilor de tratare - tratare teYmica, tptare mecąpo-biologica,

digestie anaeroba - Primariile sectoarelor 1 - 6, prin operator!! de salubrizare, au obligatia ca intreaga cantitate de deseuri ce se incadreaza ta conditiile alin. (3) [n.n - conform alin. 3 -„cantitatile d _e dese u n ce vór fi supuśe procesu lu id e trata rei nl n sta la t i i care sa ge ner eźe eń ergietefm ića/e lect r Ica sunt cele ramase in urma procesului de sortare si care nu mai pot fi supuse reciclarii") sa fie transportata catre aceste instalatii de tratare", sub sanctiunea amenzii contraventionale de la 3.000 la 5.000 lei (art. 149 lit. d).

CGMB are competenta exclusiva de coordonare, monitorizare si contro! al serviciului de salubrizare, de sta bili re si aprobare a indicatorilor de performanta a i serviciului de salubrizare, dupa dezbaterea publica a acestora. In aplicarea acestei competente, Regulamentul de organizare si functionare a serviciilor publice de salubrizare in Municipiul Bucuresti prevede la art. 5 alin. (2) ca „unitatea administrativ-teritoriala a Municipiului Bucuresti asigura coordonarea, monitorizarea si controlul Serviciului Public de salubrizare in Municipiul Bucuresti, in acest sens orkę actnormativemls la nivelul autoritatilor locale ale sectoarelor 1-6 (Consiliile Locale 1-6, Primariile sectoarelor 1-6) avand ca obiect Serviciul Public de salubrizare ał localitatilor, trebuie adus la cunostinta si Primarie! Municipiului Bucuresti inainte de intrarea in vigoare a acestuia", nerespectarea acestei obligatii fiind sanctionata cu a menda contraventionala intre 3.000 si 5.000 lei conform art. 149 lit. d).

Alin. (3) al art. 5 adauga ca „orkę act normativ emis conform alin. (2) nu va fi contrar prevederilor prezentului Regulament sau Strategiei de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a servkiului public de salubrizare in Municipiul Bucuresti".

AvSnd in vedere rolul Municipiului Bucuresti de coordonare, control si monitorizare, conform competentelor sale datę prin Legea nr. 99/2014, toate sistemele de gestionare adeseurilordezvoltate la niveiul Sectorului 4 vor fi aduse la cunostinta Primariei Municipiului Bucuresti de catre primaria de sector, astfel Incatsa se asigure ca acestea respecta cerintele din Master Plan, din strategia municipala si din PGDMB, pentru functionarea coerenta si integrata a sistemului de gestiune a deseurilor la nivelul intregului municipiu.

3.1.8. Apartenenta la Asociatitle de Dezvoltare Intercomunitara

Pentru gestiunea furnizarea/prestarea in comun a serviciilor comunitare de utilitati publice si infiintarea, modernizarea, reabilitarea si/sau dezvoltarea, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente, conform art. 10 din Legea nr. 51/2006 „doua sau mai multe unitati administrativ- teritoriale, in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive, pot sa coopereze si sa se asocieze, in conditiile legii, in scopul constituirii unor asociatii de dezuoltare intercomunitara".

Aceasta posibilitate de infiintare a unor asociatii de dezvoltare intercomunitara (ADI) este reglementata in mod generał de Codul Administratur, lar in mod specia! pentru ADI avand ca scop serviciile de utilitati publice (printre care se numara si sennciul de salubrizare) de Legea nr. 51/2006.

ADI este definita de Legea nr. 51/2006 in art. 2 lit. (a) in ceea ce priveste caracteristicile sale, respectiv acea ADI „avand ca obiectiv infiintarea, organizarea, reglementarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si gestionarea in comun a serviciilor de utilitati publice furnizate/prestate pe raza de competenta a unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si realizarea in comun a unor proiecte de investitii publice de interes zonal ori regional destinate infiintarii, modernizarii si/sau dezvoltarii, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente acestor servicii", insa cu trimitere expresa la definitia unei asociatii de dezvoltare intercomunitara din legea organica generała care reglementeaza administratia publica locala - la data respectiva Legea nr. 215/2001, care a fost inlocuita intre timp de Codul administrativ.

² Art. 89 alin. (1) din Codul administratśy: „Dou5 sau ma/ mute unitS^i administnatiy-tentoriale audfeptul ca, in limitele competente! autontSfilor lor deliberative ęi executive, sS coopereze se aspeieze^ln conditiile legii, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate JundicS, d&drept ęmat. 'As^Sa^ile de^ dezvoltare intercomunitara suntpersoane juridice de utilitatepublica.” y * J V

Prin urmare, pentru o definitie completa a unei ADI trebuie coroborata definitia data de Legea nr. 51/2006 cu definitia generała a unei ADI din Codul administrativ, conform careia (art. 5 lit. i) „asociatiile de dezvóltare intefcdmun^de ćóóperarecupersonalitatejuridica,dedreptprivat si de utilitate publica, infiintate, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea in comun a unorservicii publice".

Chiar daca Sectorul 4 nu este o unitate administrativ-teritoriala, conform legii si Constitutiei, si prin urmare in baza prevederilor de mai sus, citate, din Codul Administrativ si Legea nr. 51/2006, nu ar fi pututfi membru de sinestatatoral unei ADI, Ordonanta de Urgenta nr. 172/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobarea unor masuri privind proiectele de mediu cu finantare din fonduri externe nerambursabile, precum si pentru reglementarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane („OUG nr. 172/2020"), prin art. III al sau care modifica Legea nr. 101/2006, a introdus recent o derogare in baza careia sectoarele pot deveni membre ale ADI, in anumite conditii.

Astfel, conform art. III din OUG nr. 172/2020, Legea nr. 101/2006 a fost completata dupa cum \ urmeaza:

- la art. 2 a lin. (4), a fost introdusa o definitie specifica a ADI pentru serviciul de salubrizare (si care prin urmare este aplicabila doar acelor ADI care a u ca obiect exclusiv serviciul de salubrizare): "asociatie de dezvoltare intercomunitara avand ca scop serviciul de salubrizare -asoclatia de dezvoltare intercomunitara avand ca obiectiv infiintarea, organizarea, reglementarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si gestionarea in comun a serviciului de salubrizare pe raza de competenta a unitatilor administrativ-teritoriale/subdiviziunilor administratiwteritoriale membre, precum si realizarea in comun a unor proiecte de investitii publice de interes zonal ori regional destinate infiintarii, modernizarii si/sau dezvoltarii, dupa caz, a sistemului de salubrizare aferent acestui serviciu."
- la art. 6 au fost introduse doua noi alineate (4)-{7), care reglementeaza:

O derogare de la prevederile art. 89 alin. (1) din Codul administrativ, permitand astfel sectoarelor Municipiului Bucuresti sa devina membre ale unei ADI pentru serviciul de salubrizare, chiar daca nu sunt unitati administrativ-teritoriale: „Prin derogare de la prevederile art. 89 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, sectoarele municipiului Bucuresti au dreptul, pe baza mandatului expres exprimat prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti si in limitele competentei autoritatilor lordeliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, inclusiv cu unitati administrativ-teritoriale, form^nd asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate publica, avand ca scop serviciul de salubrizare a sectoarelor municipiului Bucuresti/localitatilor." (alin. 4).

Conditiile in care sectoarele pot deveni membre ale unei astfel de ADI, dupa cum rezulta din dispozitia legała citata mai sus:

o Participarea sectoarelor la o astfel de ADI este permisa numal in baza unui mandat expres exprimat prin HCGMB - din caracterul expres al mandatului consideram ca decurgesi conditia ca acest mandat sa indice expres ADI in care sectoarele pot fi membre;

o Participarea sectoarelor la o astfel de AD i este permisa n urna i in limitele competentei autoritatilor lor deliberative si executive, respectiv doar pentru acele activitati componente ale serviciului de salubrizare care sunt in competenta lor (conform partajului de competente cu-Municipiul Bucuresti).

Finantarea ADI avand ca scop serviciul de salubrizare si dinbu^teles^ (alin. 5: „Asociatiile de dezvoltare intercomunitara avand ca yo|5 serviciul[ deśalubrizare se

finanteaza prin contributii din bugetele locale ale unitatilor ad ministra tiv-teritoriale/subdiviziunilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse".

- Moduł de reprezentare al śećtoarelor in adunareagenerala aADI:

o alin. 6: „Adunarea generała a asociatiei de dezvoltare intercomunitara avand ca scop serviciul de salubrizare este formata din reprezentantii tuturor unitatilor administrativ- teritoriale/subdiviziunilor administrativ-teritoriale asociate,";

o alin. 7: „Sectoarele municipiului Bucuresti sunt reprezentate de drept in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare avand ca scop sen/iciul de salubrizare de catre primari. Primarli pot delega calitatea lor de reprezentant! ai unitatilor administrativ* teritoriale in adunarile generale viceprimarilor, administratorilor publice precum si oricaror alte persoane din aparatul de specialitate al primarului sau din cadrul unei institutii publice de interes local".

ADI sunt, conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, structuri de cooperare cu personalitate juridica de drept privat si statut de utilitate publica recunoscut prin efectul legii, destinate exercitarii si realizarii in comun a competentelor autoritatilor administratiei publice locale referitoare la furnizarea/prestarea serviciilor de utllitat! publice, stabilite in sarcina acestora potrivit legii.

Pentru a raspunde acestui scop pentru care sunt infiintate ADI, unitatile administratiwteritoriale mandateaza asociatiile de dezvoltare intercomunitara avand ca scop serviciul de salubrizare, in conditiile stabilite prin actul constitutiv si statutul asociatiei, sa exercite, in numele si pe seama lor o serie de atributii, drepturi si obligatii legate de sen/iciul de salubrizare care tine de competenta lor. Mandatu! acordat catre ADI de membrii sai priveste, conform prevederilor legale si in functie de mandatul atribuit ADI de membrii sai prin statut conform montajului institutional agreat intre membri (de aceea este esential ca statutul sa fie discutat inainte de constituirea ADI si completat ulterior printr-un document de pozitie), dupa caz toate sau o parte dintre urmatoarele competente:

exercitarea atributiilor prevazute la articolele expres prevazute din Legea nr. 51/2006 (de exemplu: elaborarea si aprobarea strategie! de dezvoltare a sen/iciului, regulamentului si caietului de sarcini al serviciului de salubrizare, monitorizarea deruiarii proiectelor de investitii in infrastructura aferenta sen/iciului, aprobarea tarifelor/strategiei tarifare, monitorizarea executarii contractelor de delegare de catre operatori, etc.), o parte dintre acestea fiind conditionate de primirea in prealabil a unui mandat special din partea autoritatilor deHberative ale unitatilor administrativ-teritoriale membre ale ADI;

dreptul de a delega gestiunea sen/iciului de salubrizare sau activitatilor componente ale acestuia, pentru mai multe unitati administrativ-teritoriale, inclusiv dreptul de a punę la dispozitie sistemele de utilitati publice aferente, contractul de delegare a gestiunii urmand sa fie atribuit printr-o procedura organizata de ADI si semnat de ADI (in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale) cu operatorul.

Este important ca acest mandat sa nu fie confundat cu un transfer sau o delegare de competente, pentru majoritatea deciziilor luate in ADI privind sen/iciul de salubrizare, fiind necesar un mandat special care se acorda doar in baza unei hotarSri a consiliului local/judetean/general al Municipiului Bucuresti. ADI actioneaza intotdeauna ca un mandatar, titularul drepturilor si obligatiilor, precum si parte in toate contractele de delegare fiind in continuare unitatile administrativ-teritoria!e membre respectwe.

Rolul Principal al ADI ramane cel de coordonare,de interfata comuna, de organizare a licitatiilor pentru atribuirea si incheierea contractelor de delegare a gestiunii in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre, monitorizare executarii acestor cói^rącte,^^robarea unor tarife unice si a unei strategii tarifare unitare la nivel de arie de delegarmjupa caz. \ r *\

In ceea ce priveste conditionalitatile de care depinde posibilitatea Sectorului 4 de a depune o cerere de finantare dln fonduri europene pentru investitii in infrastructura aferenta actMtatilor serviciului de salu bnza re cafe su nf 'fiT^rnpete rita śa, printre aceśtea se n u ma ra si aceea ca pentru a fi el igib i le pentru proiecte, primariile sectoarelor Municipiului Bucuresti trebuie sa fie membre ale ADI.

Ca umnare a derogarii la Codul administratw instituite prin prevederile introduse de OUG nr. 172/2020 in Legea nr. 101/2006, sectoarele chiar nefiind unitati administrativ-teritoriale pot sa constituie sau sa adere la o ADI avśnd ca scop sen/iciul de salubrizare, in baza unui mandat expres in acest sens acordat prin HCGMB de Municipiul Bucuresti.

Avand in vedere ca aceasta conditie pentru finantarea din fonduri europene a fost instituita in scopul implementarii unui sistem de management integrat al deseurilor la n ivelul intregului Municipiu, solutia este participarea tuturor sectoarelor impreuna cu Municipiul Bucuresti (si eventual UAT din judetul llfov, dupa cum se va decide implementarea sau nu a unui sistem de management integrat al deseurilor interconectat intre aceste UAT) la o ADI avand ca scop serviciul de salubrizare, in baza unui mandat expres emis de CG MB, care va indica acordul Municipiului Bucuresti ca Sectorul 4 sa devina membru, pentru activitatile componente ale serviciului de salubrizare din competenta Sectorului 4, in

| ADI care va fi indicata expres de aceasta HCGMB.

Trebuie avut in vedere insa si faptul ca prin participarea la o ADI, Sectorul 4 in calitate de membru, prin semnarea statutului ADI, va acorda acesteia mandat sa exercite in numele si pe seama sa competentele legate de serviciul de salubrizare, conform prevederilor Legii nr. 51/2006.

Lista acestor competente care fac obiectui mandatului trebuie sa fie discutata si aprobata in prealabil.

De asemenea, pentru implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti va fi necesara incheierea unui document de pozitle intre Municipiu si sectoare, aprobat prin hotarśri ale CGMB si Consiliilor locale, prin care sa se convina cel putin asupra:

* competentelor pentru care ADI va primi mandat, avand in vedere ca in cazul Municipiului Bucuresti este posibil ca sectoarele sa continue sa delege individualgestiunea activitatilor din competenta lor-ipoteza pe care Sectorul4osustine, nefiind necesar in acest caz un mandat catre ADI avand ca obiect delegarea gestiunii si aprobarea tarifelor,
- investitiilor care vor fi finantate prin proiecte,
- instalatłilor de tratare a deseurilor, inclusiv regimul juridic al acestora, si
- mai aleś asupra fluxului deseurilor municipale, avand in vedere competentele partajate intre Municipiu si Sectoare si interdependenta instalatiilor de tratare si necesitatea determinarii capacitatii acestora in functie de cantitatile de deseuri municipale colectate la nivel de sectoare.

3.1.9. Concluzie

In concluzie, conform legislatiei in vigoare in prezent, partajul de competente in ceea ce priveste gestionarea deseurilor municipale in Municipiul Bucuresti trebuie interpretat dupa cum urmeaza:

CGMB are competenta pentru activitatile urmatoare:

organizarea prelucrarii, neutralizarit si valorificarii materiale si energetice a deseurilor;

organ izarea trata rii mecano-bi o logice a deseurilor municipale si a deseurilor similare (TMB);

administrarea depozitelor de deseuri si/sau instalatiilor de eliminare a deseurilor

municipale si a deseurilor similare;

Consiliile locale ale sectoarelor au competenta pentru activitatile urmatoareę3fe^K^ ^

operarea/administrarea statiilor de transfer pentru d^eurile^wddpale si\deseurile

similare; f i

H I a

v42

-⁷

sortarea deseurilor municipale si a deseurilor similare in statiile de sortare.

Acest partaj de competente este expres stipuiat in dispozitiile Legii nr. 101/2006 cu modificarile. introduse prin Legea nr. 99/2014, dęci in stadiul actual al legislatiei aplicabile nu poate face obiectul altor interpretari.

Prin urmare, in exercitarea competentelor care le are in temeiul prevederilor legale mai sus amintite, Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti are urmatoarele principale responsabilitati legate de managementul deseurilor:

- Sa organizeze colectarea separata pe 4 fractii (sau cel putin 2 fractii, in anumite situatii) a deseurilor, care trebuie sa constituie o obligatie contractuala pentru operatorul de colectare si transport cu care Sectorul 4 inchefe contractul de delegare a gestiunii activitatn de colectare a deseurilor si a carei indeplinire trebuie monitorizata de Sectorul 4 pe raza sa administrativ-teritoriala;

Sa organizeze colectarea separata a biodeseurilor si transportul acestora la statiile de compostare aferente, indicate de Primaria Municipiului Bucuresti, din momentul in care aceste statii devin functionale;

Sa identifice sistemele corespunzatoare pentru sortarea deseurilor prin intermediui statiiior de sortare, atat la nivel de investitii, c5t si ia nivel de operare a acestora (prin incheierea de delegare a gestiunii cu operatorul selectat pentru statia de sortare);

Sa tina seama, sa respecte si sa implementeze prevederile PNGD si mai aleś ale PGDMB la nivel de sistem municipal integrat de gestiune a deseurilor in realizarea investitiilor necesare pentru deruiarea activitatilor de colectare separata a deseurilor si de sortare a deseurilor reciclabile colectate separat.

In ceea ce priveste gestionarea deseurilor municipale, conform prevederilor actelor normative mentionate anterior, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti a u competente exclusive in colectarea (inclusiv colectarea separata) si sortarea deseurilor iar CGMB are competente exclusive in ceea ce priveste operatiile de tratare a deseurilor (mai putin sortarea), cum ar fi: compostarea, tratarea mecano-biologica, digestia anaeroba, incinerarea (cu sau fara valorificare energetica), depozitarea.

Este responsabilitatea Sectorului 4 sa determine modalitatea in care organizeaza colectarea separata a deseurilor, pe fractii, precum si sortarea acestora, astfel incattintele de reciclare asumate sa fie atinse la termenele sta bi lite, sa includa obligatiile corespunzatoare in sarcina operatorului de salubrizare, prin contractul de delegare a gestiunii activitatii de colectare-transport a deseurilor municipale si prin Regulamentul si Caletul de sarcini ale serviciului, precum si sa monitorizeze prin controale moduł in care operatorul caruia i-a delegat gestiunea acestei actiwitati isi indeplineste efectiv in teren aceasta obligatie de colectare separata a deseurilor.

Chiar in ipoteza aderarii Sectorului 4 la o ADI avSnd ca scop serviciul de salubrizare, impreuna cu Muntcipiul Bucuresti si celelalte sectoare, vorfi delimitate prin statutul ADI competentele pentru care ADI va primi mandat.

In situatia in care Sectorul 4 intentioneze sa pastreze exercitiul direct al competenteisale de a delega individual gestiunea activitatilor din competenta sa si aprobarea tarifelor^erent&rifr^

si in documentul de pozitie, Primaria Sectorului 4 trebuie sa precizeze^*mandatul c^tceADI nu va avea ca obiect si delegarea gestiunii si aprobarea tarifelor, f _: \

3.2, Mecanismul Financiar

Xxx Xxx de reglementare a mecanismului financiar oferent serviciului public de: salubrizare al localitatilor este alcatuit, in Principal, din actele normative enumerate mai jos, care pot fi structurate in functie de intinderea domeniului de aplicare astfel:

A. Dispozitiile legale generale, care pot fi divizate in:

dispozitii apllcabile tuturor serviciilor publice: dispozitiile din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, Legea nr. 227/2015 privind Cod ul fiscal si HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, referitoare la taxele speciale ce pot fi aprobatę pentru functionarea u nor servicii publice locale;

dispozitii aplicabile tuturor serviciilor comunitare de utilitati publice: Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 si HG nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru si a statutu I u i-cadru ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice.

B. Dispozitiile legale speciale, care pot fi divizate in:

dispozitiile legale speciale din acte normative dedicate exclusiv serviciului de salubrizare: * Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006;

* Ordinul ANRSC nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare a localitatilor;
■ Ordinul ANRSC nr. 111/2007 privind aprobarea Caietului de sarcinbcadru al serviciului de salubrizare a localitatilor;
■ Ordinul nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor;
■ Ordinul ANRSC nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor;

dispozitiile legale speciale din acte normative ce reglementeaza aspecte relevante pentru serviciul de salubrizare:

■ Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;
■ Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor

de ambalaje;

■ Ordinul Ministerului Mediului nr. 1362/2018 privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuala si de retragere a dreptului de operare a organizatiilor care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului.

Actorii principali ai mecanismului financiar aferent serviciului de salubrizare sunt¹:

unitatile administrativ-teritoriale/autoritatile administratiei publice locale (UAT²³) sau, dupa caz, asociatiile de dezvoltare intercomunitara avand ca scop serviciul de salubrizare (ADP):

operatorii de salubrizare, care pot fi persoane juridice de drept public sau privat;

utiHzatorii serviciului de salubrizare, care pot fi comunitatile locale considerate in intregul lor sau cómunitatile locale compońerite ale ADI, respectlv persóanele fizice óri jurldiće care beneficiaza individual de una sau de mai multe activitati specifice serviciului de salubrizare⁴.

Cadrui institutional prezentat mai sus este caracteristic tuturor serviciilor comunitare de utilitati publice.

Suplimentarfata de actorii mentionati, mecanismul financiarspecificsen/iciului de salubrizare include sl organizatiile care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului (OIREP), prevazute la art 16 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 249/2015.

In ceea ce priveste sursele de finantareale sen/iciului de salubrizare, din analiza coroborata a dispozitiilor Legii nr. 51/2006 si ale Legii nr. 101/2006, rezulta ca cheltuielile curente suntfinantate din yeniturile operatorilor de salubrizare, care se constituie prin⁵:

sumele achitate de utilizatori drept contravaloare a seryiciului de salubrizare; utiHzatorii achita aceste sumę, dupa caz, prin⁶:

■ tarife, in cazul prestatiilor de care beneficiaza individual, pe baza de contract de prestare a sen/iciului de salubrizare;
■ taxe speciale, in cazul prestatiilor efectuate in beneficiul intregii comunitati locale;
■ taxe speciale, in cazul prestatiilor de care beneficiaza individual fara contract;

alocatii bugetare;

In sectorul 4 al Municipiului Bucuresti, conform HCL 137/14.10.2020, incepand cu 1 ianuarie 2021, sistemul de piata va fi constituit prin contracte individuale intre operatorul de salubrizare si beneficjarii serviciiior fie persoane fizice sau juridice.

Conform cadrului legał in vigoare, cheltuielile de Capital sunt finantate din urmatoarele surse⁷:

fonduri proprii ale operatorilor si/sau fonduri de la bugetul local, in conformitate cu obligatiile asumate prin actele juridice pe baza carora este organizata si se desfasoara gestiunea sen/lciilor;

c redite bancare, ce pot fi garantate de unitatile administratiy-teritoriale, de statui roman sau de alte entitati specializate in acordarea de garantii bancare;
- fonduri nerambursabile obtinute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;
- fonduri speciale constituite pe baza unor taxe, instituite la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, potrivit legii;
- fonduri transferate de la bugetul de stat, ca participare la cofinantarea unor programe de investitii realizate cu finantare externa, precum si din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat;
- fonduri puse la dispozitie de utilizatori; alte surse, constituite potrivit legii.

In cazul investitiilor in infrastructura tehnico-edilitara aferenta sen/iciului de salubrizare, asa cum s-a analizat prin Strategia de Implementare a unui sistem de management al deseurilor pentru Primaria Sectorului 4 (ca, de altfel, in cazul tuturor celorlalte servicii comunitare de^tiljt^ finantate prin surse financiare nerambursabile din partea Uniunii Europene, aą^uirr^śte ^ufproiectelor

SMID, beneficiarii finantarii (in spęta, PS4) au obligatia constituirii, alimentarii si utilizarfi unui fond de rezerva (i.e. Fondul de intretinere, inlocuire si dezvoltare - Fondul IID, prevazut de OUG nr. 198/2005)-

U na dintre sursele pentru constituirea Fondului IID aferent infrastructurii de salubrizare o reprezinta redeventele incasate de UAT de la operator!! de salubrizare.

Capitolul 5.2.5. ~-Redeventa descrie moduł de implementare avand in vedere investitiile pe care PS4 le pregateste.

Av£nd in vedere HCL 137/14.10.2020 si cadrului legał de reglementare, mecanismul financiar aferent serviciului de salubrizare se compune din:

fluxurile financiare dintre utilizatori (in sistemul de piata tarif) si operatorii de salubrizare pe de o parte si PS4, pe de alta parte;

fluxurile financiare dintre orga nizati ile care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului (OIREP) si PS4.

Fluxurile analizate sunt urmatoarele:

A. FI uxul financiar A

Acest flux este, pe de o parte o piata efectuata de catre utilizatorii casnici si noncasnici care beneficiaza de serviciul de salubrizare in baza contractelor incheiate cu operatorii a contravalorii tarifelor aferente serviciilor prestate de operatorii de salubrizare, si pe de alta parte piata e^tuatad^ de salubrizare, a redeventei datorate PS4 pentru infrastructura pusa la dfśpozltie in vedefea prestarii serviciului de salubrizare. / ⁸ \

In ceea ce priveste natura platilor realizate catre operatorii de salubrizare, in cadrul acestui flux, trebuie mentionata urmatoarea distinctie:

Utilizatorii (rezidentiali si nerezidentiali) achita, prin tarif, contravaloarea serviciului de salubrizare de care beneficiaza individual, in baza contractelor incheiate cu operatorii.

Autoritatea locala achita, prin tarif contravaloarea activitatiL parte a serviciului de salubrizare de care beneficiaza intreaga comunitate locala respecth/ colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public

Tarifele aferente serviciilor de salubrizare se aproba de catre autoritatile administratiei publice locale, in baza fiselor de fundamentare pe elemente de cheltuieli si a memoriului tehnico-economie, intocmite de operatori in conformitate cu Normele aprobatę prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007⁹. De asemenea, ajustarea sau modificarea tarifelor se aproba de catre autoritatile administratiei publice locale, la solicitarea operatorilor de salubrizare, in conformitate cu Normele aprobatę prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007¹⁰.

Structura cheltuielilorsi veniturilor, in baza carora se determina tarifele de salubrizare, este prevazuta in Anexa nr. 1 (fisa de fundamentare pentru stabilirea tarifelor), respectiv in Anexa nr. 2 (fisa de fundamentare pentru ajustarea/modificarea tarifelor) la Normele aprobatę prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007.

Legea nr. 51/2006 prevede, in urma modificarilor aduse prin Legea nr. 225/2016, ca „la stabilirea nivelului redeventei, autoritatea publica locala va lua in considerare valoarea calculata similar amortizarii pentru mijloacele fixe aflate in proprietate publica si puse la dispozitieoperatorului odata cu ineredintarea serviciului/activitatii de utilitati publice si gradul de suportabilitate al populatiei^J,a$

In ceea ce priveste cuantumul taxei de salubrizare percepute utilizatorilor rezidentiali, trebuie evidentiat ca acesta este plafonat prin raportare la pragul de suportabilitate - valoarea tarifului nu poate depasi respectivul prag.

Conform Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, aprobatę prin HG nr. 246/2006, rata de suportabilitate recomandata pentru managementul deseurilor solide (colectarea, transportul si depozitarea) este de l%din venitul mediu pe gospodarie.

B. Fluxul financiar B

Prin Legea nr. 211/2011 si prin Legea nr. 249/2015 este reglementata raspunderea extinsa a producatorului pentru ambalajele introduse pe piata nationala, atat pe tip de materiał si pe tip de ambalaj - primar, secundar, dar si pentru transport. Indeplinirea acestor obligatii se realizeaza prin intermediul unei organizatii care implementeaza responsabilitatile privind raspunderea extinsa a producatorului (OIREP)¹⁴. Autorizarea si supravegherea implementarii indeplinirii in mod colectiv a obligatiilor privind raspunderea extinsa a producatorului se realizeaza de catre Comisia de supraveghere a raspunderii extinse a producatorilor, organizata in cadrul Ministerului Mediului, in conformitate cu Procedura aprobata prin Ordinul MM nr. 1362/2018.

Contributia OIREP aferenta costurilor de gestionare a deseurilor care fac obiectul raspunderii extinse a producatorului si care se regasesc in deseurile municipale, este virata catre PS4. Incasarea contributiei OIREP conduce la diminuarea tarifelor/tarifului de salubrizare achitat(e) de utilizatori (moduł concret in care tarifele/tariful de salubrizare se modifica fiind pjezentap^ 2.4 din Nota privind aplicarea OUG nr. 74/2018), astfel ca acest fiux financiarzifi&uehteazali^ fluxurile financiare de la lit. A sau, dupa caz, de la lit. B. ^Z

¹¹ Conform art. 26 a!in. (5) dln Legea nr. 101/2006.

” Conform art. 26 alln. (7) din Legea nr. 101/2006.

OUG nr, 74/2018 a adus o serie de modificari iegislatiei din materia deseurilor (in spęta, Legii nr. 211/2011, Legii nr. 249/2015 si OUG nr. 196/2005), cu efecte directe asupra $erviciului de salubrizare (inćIusiv asupra mecanlśfnului firiańćiar aferent). “

Principalele elemente introduse prin OUG nr. 74/2018, cu relevanta pentru finantarea serviciului de salubrizare si pentru fluxurile financiare dintre actorii implicati in prestarea acestui serviciu sunt descrise in cele ce urmeaza.

3.2.1. Tarife distincte pentru gestionarea deseurilor

In functie de costurile de gestionare (luand in considerare costurile de-a lungul intregului flux de procesare, precum si eventualele venituri obtinute prin valorificare), deseurile municipale pot fi separate in:

deseurile de hartie, metal, plastic si sticla din deseurile municipale (denumite in continuare deseuri reciclabile);

alte deseuri municipale.

In aplicarea principiului „poluatorul plateste", tarifele percepute pentru gestionarea deseurilortrebuie sa reflecte costurile.

Astfel, se impune stabilirea de tarife distincte pentru gestionarea celor doua fluxuri de deseuri, fapt ce se traduce prin doua directii de actiune aflate in sarcina UAT/ADI:

includerea, in caietele de sarcini si in contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a unor tarife distincte pentru activitatile desfasurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deseurilor reciclabile, respectiv pentru gestionarea celorlalte deseuri municipale¹¹;

stabilirea si aprobarea pentru utilizatorii serviciului de salubrizare a unor tarife distincte pentru gestionarea deseurilor reciclabile, respectiv pentru gestionarea celorlalte deseuri municipale; in cazul utilizatorilor serviciului de salubrizare, pentru a determina un comportament responsabil, se prevede si introducerea unor sanctiuni in cazul in care acestia nu separa, in mod corespunzator, cele doua fluxuri de deseuri (aceasta masura trebuie implementata incepand cu data de 1 ianuarie 2019, dar nu mai tśrziu de data de 30 iunie 2019)¹².

3.2,2. Indicatori minimi de performanta pentru activitatile serviciului de salubrizare

) Pentru a crea premisele necesare indeplinirii obiectivelor de reciclare ce trebuie atinse p^na la data de 31 decembrie 2020¹³, OUG nr. 74/2018 prevede obligatia UAT/ADI de a introduce in contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare si in regułamentele serviciului de salubrizare indicatori de performanta pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare (care sa cuprinda indicatorii prevazuti in Anexa nr. 7 la Legea nr. 211/2011).

Coroborat cu introducerea indicatorilor de performanta, UAT/ADI trebuie sa stabileasca si penalitatile aplicate in cazul neindeplinirii respectivilor indicatori.

3.2.3. Contributia pentru economia circulara

In stransa corelare cu tarifele distincte pentru gestionarea deseurilor reciclabile, respectiv pentru gestionarea celorlalte deseuri municipale, precum si cu indicatorii minimi de performanta impusi operatorilor de salubrizare, OUG nr. 74/2018 stabileste urmatoarele obiigatlLpę^raT^ UAT/ADI te au in

ceea ce priveste contributia pentru economia circulara (aceasta contributie, denumita anterior taxa la depozitare, constituie u na dintre sursele Fondului pentru mediu, iar cuantumul contributiei este pfevazut In Ari^

- sa includa contributia pentru economia circulara in tarifele platite de utilizatorii serviciului de salubrizare pentru gestionarea deseurilor reciclabile, numai pentru deseurile destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanta prevazuti in contracte (aceasta masura trebuie pusa in aplicare ince pand cu 1 ianuarie 2019p;

sa includa contributia pentru economia circulara in tarifele platite de utilizatorii serviciului de salubrizare pentru gestionarea celorlalte deseuri municipale, pentru deseurile destinate a fi eliminate prin depozitare (aceasta masura trebuie pusa in aplicare incepand cu 1 ianuarie 2O19)^1S;

sa stabileasca in sarcina operatorilor de salubrizare suportarea contributiei pentru economia circulara pentru cantitatile de deseuri municipale destinate a fi depozitate care depasesc cantitatile corespunzatoare indicatorilor de performanta prevazuti in contra etę**.

3.2.4. Instrumentu! economic „piateste cat arunci"

Introducerea acestui instrument vizeaza aplicarea concreta, in domeniul salubrizarii, a principiului „poluatorul plateste", prin crearea unei legaturi directe intre serviciile de salubrizare de care beneficiaza utilizatorii si costurile pe care acestia le achita.

Practic, prin implementarea instrumentului, utilizatorii vor achita un cost ce reflecta, intr-o masura direct proportionala, serviciile de care beneficiaza in mod efectiv, cuantificarea serviciilor urmSnd sa se realizeze prin raportare la cel putin unul dintre urmatoarele elemente:

volum;

frecventa de colectare;

greutate;

saci de colectare personalizati.

UAT, respectiv ADI au obligatia de a implementa instrumentu! economic „plateste cat arunci", incep5nd cu data de 1 ianuarie 2019, dar nu mai tarziu de data de 30 lunie 2019.

Aplicarea instrumentului va avea un dublu impact financiar asupra serviciului de salubrizare:

din perspectiva modului de prestare a serviciului: in functie de elementul/elementele luate in considerare, operatorii desalubrizare-in spęta, operatorii activitatii de colectare si transport - vor trebui sa realizeze investitii suplimentare (de exemplu, in cazul platii in functie de greutate, este necesar ca infrastructura sa permita cantarirea deseurilor colectate de la fiecare utilizator in parte) sau sa isi reorganizeze moduł de prestare a activitatii (de exemplu, in cazul platii in functie de frecventa de colectare, este necesar ca programele/traseele de colectare sa fie optimizate);

din perspectiva veniturilor: utilizatorii care beneficiaza de un volum mai marę de servicii, vor achita costuri mai ridicate.

3.2.5. Raspunderea extinsa a producatorului

OUG nr. 74/2018 a introdus si detaliat conceptul de raspundere extinsa a pro.ducatorului; daca anterior modificarilor aduse prin OUG nr. 74/2018, Legea nr. 249/2015 j^^meht^-Weśponsabilitatile operatorilor economici pentru gestionarea ambalajelor, responsabHitlti care^puteali fi realizate

Conform art. 17 atm. (1) lit. g) din Legea nr. 211/2011. i

^t? Conform art. 17 ailn. (1) lit. h) din Legea nr. 211/2011. ^.'3 4,

Conform art. 17 alln. (1) lit. i) din Legea nr, 211/2011.

individual sau prin transfer, pe baza de contract, catre un operator economic autorizat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in urma modificarilor adu$e prin OUG nr. 74/2018, Legea nr. 249/2015 regleme® a'j5fó"dS

putśnd fi realizate, incep^nd cu 1 ianuarie 2019«:

individual, de operatorii economici responsabili pentru preluarea si valorificarea de la consumatori/utilizatori finali a ambalajelor/deseurilor de ambalaje;

prin intermediul unei organizatii care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului (OlREP) (care inlocuieste, practic, operatorii economici autorizati de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu mentiunea ca atributiile Ol REP au un continut mai amplu decat cel aferent atributiilor ce reveneau operatorilor economici autorizati).

Dintre atributiile OIREP, cel mai marę impact asupra fluxurilor financiare aferente serviciului de salubrizare il are acoperirea, de catre OIREP, a sumelor corespunzatoare costurilor de gestionare pentru deseurile municipale care fac obiectul raspunderii extinse a producatorului (contributia OIREP). Moduł de stabilire a costului net si a sumelor care trebuie acoperite de catre OIREP este prevazut in Anexa nr. 6 la Legea nr. 249/2015.

Propunerile Bancii Europene de lnvestitih*cu privire la imbunatatirea metodologie! de calcul al tarifelor activitatilor aferente serviciului de salubrizare vizeaza doua aspecte:

propunerea unei metodologii detaliate de calcul al tarifelor aferente serviciului de salubrizare, cu scopul de a asigura o abordare unitara In randul tuturor SMID-urilor;

implementarea prevederilor OUG nr. 74/2018 aprobata prin Legea nr. 31/2019 cu privire la:

■ includerea in caietele de sarcini si in contractele de delegare a gestiunii sendciului de salubrizare de tarife distincte pentru activitatile desfasurate de operatorii de salubrizare;

* includerea costurilor cu contributia pentru economia circulara numai pentru deseurile destinate a fi eliminate prin depozitare.

Ministerul Mediului a emis o recomandare pentru aplicarea modificarilor legislative introduse prin OUG 74/2018. In cadrul acestui document sunt incluse machetele ca model financiar care cuprind mai multe variante de calcul. Astfel, aceste machete vor fi utilizate ca model de operatorii de salubrizare care depun oferte pentru serviciul de salubrizare.

Macheta care face obiectul delegarii serviciului de transport si colectare precum si operare statie de sortare, se afla in Anexa 1 la prezentul Studiu de Oportunitate asa cum a fost preluata din recomandarea emisa de MM.

3.3. Situatia actuala a serviciului public de salubrizare prestat pe teritoriul

Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti

Studiul de oportunitate a fost realizat tinand cont atat de legislatia in vigoare in sectorul deseurilor, catsi de prevederile documentelorstrategice ce definesc directiile generale de gestionare a deseurilor pentru Municipiul Bucuresti.

In studiul de oportunitate, sunt analizate si evaluate mai multe optiuni pentru colectarea deseurilor municipale si a fluxurilor specifice cum ar fi:

deseuri voluminoase;

Conform art. 16 alin. [5) din Legea nr. 249/2015 (referin(ele la Legea nr. 249/2015 privesc, in lips^nel st^ul^Han^e, farm^consolidatS a acestui ad normativ, care cupdnde modJflcSr le ?l completSrile aduse prin OUG nr. 74/2018, aprobata prin Leg?® nr.'3V2019). i

Raportul Bandl Europene delnvestltli prlvlnd consolldarea capadtatil InsitutiOnale sł imbunatatlffiffunctlon4lta^|spre!e3ei4 In sectorui deseurilor ____ H ....

RomCapftal 2*2

* WWW

!nvest •••

deseuń menajere periculoase;

- deseuń din echipamente electrice si electronice;
- deseuń ve rzi din grad iri ile afe rente gó spod a ri i lor.

33,1. Analiza cadrului contractual existent

Prezenta sectiune cuprinde o analiza in concret a moduluj de organizare a activitatilorcomponente ale servicłului de salubrizare care sunt in responsabilitatea Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, respectiv a cadrului contractual existent, pe baza documentelor si informatiilor care au fost furnizate Consultantului in acest sens.

33. LL Relatia contractuala intre Sectorul 4 si operatom! de coiectare transport a deseurilor

municipal

Acordul Cadru nr. 362/04.12.2018 avand ca obiect prestarea sen/lciilor de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti - ratificat prin HCL nr. 144/15.07.2019

In anul 2018 Primana Sectorului 4 a atribuit prin licitatie operatorului de salubrizare ROSAL GRUP S.A. Acordul Cadru nr. 362/04.12.2018 avand ca obiect prestarea serviciilor de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti („Acordul - cadru") - ratificat prin HCL nr. 144/15.07.2019.

Acordul - cadru a fost atribuit printr-o procedura de licitatie deschisa (conform anunt de participare nr. 173989/22.03.2017 si anunt de atribuire nr. 190464/05.12.2018), organizata in baza Legii nr. 98/2016, ca achizitie publica cu o valoare finala a contractului/contractelor de 387.423.026,64 RON, pe baza criteriului celui mai bun raport calitate-pret, pe o durata (conform Fisei de datę) de 48 de luni.

Acordul-cadru are ca baza legała indicata in preambulul sau Legea nr. 98/2016, Legea nr. 51/2006 si Legea nr. 101/2006, fiind incheiat intre Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti in calitate de Promitent-Achizitor si S.C. ROSAL GRUP S.A. in calitate de Promitent-Prestator.

In legatura cu natura acestui contract de delegare care imbraca forma unui Acord - cadru insotit de contracte subsecvente, precizam ca prin Hotarcirea civila nr. 3135/27.07.2017 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VIłba contencios administrativ si fiscal, instanta a raspuns criticii de nelegalitate privind alegerea ca modalitate contractuala a acordului-cadru pentru un contract de delegare a gestiunii in sensul ca autoritatea contractanta poate opta pentru un acord-cadru chiar si in aceasta situatie, respectiv: „Din analiza dispozitillor legale mai sus citate [n.n.: art. 22 alin. 1 si art. 28 - devenit art. 29 - alin. 8si 9 ale Legii nr. 51/2006], Curtea retine ca Legea nr. 51/2006 priwind serviciile de utilitati publice nu exclude posibilitatea autoritatilor administratiei publice locale de a delega gestiunea acestor sen/icii prin intermediul unui acord-cadru, aceasta imprejurare nefiind de altfel contestata de petenta. Catpriveste oportunitatea alegerii acestui tip de procedura, Curtea constata ca in mod corect Consiliul [National de Solutionare a Contestatiilor] a apreciat ca alegerea procedura intra in marja de apreciere a autoritatH contractante, iar alegerea facuta, in masura in care nu contravine unor dispozitii legale, nu poate fi cenzurata."

Avand insa in vedere dificultati survenite in executarea unui astfel de montaj contractual (de exemplu dificultati intcimpinate de operator la eliberarea Hcentei ANRSC in baza unor contracte care au o durata mai mica de 1 an), precum si necesitatea unei mai bune reglementari contractuale a investitiilor in infrastructura serviciului si obligatiile de serviciu public, se recomanda ca viitorul contract de delegare a gestiunii care va fi atribuit sa nu mai imbrace forma unui acord-cadru cu contracte subsecvente, ci sa fie un contract de delegare a gestiunii (sub forma unui contract de achizitii de servicii sau de concesiune, dupa cum va rezulta optiunea aleasa in baza studiului de oportunitąte care va.fi elaborat), care sa cuprinda toate clauzele contractuale obligatorii si anexele obligatorir^retfa^ute de'art.29 alin.

10 si 11 din Legea nr. 51/2006.

3.34-2- ActMtadle serviciului de salubrizare care fac obiectul Acordului ~ cadru si obligatiile aferente ale operatornie!

Sectorul 4 si ROSAL GRUP S.A. au incheiat urmatoarele acte aditionale²¹ la Acordul - cadru:

- Actul aditiona! nr. 1 inregistrat cu nr. 118/29.03.2019

- Actul aditlonal nr. 2 inregistrat cu nr. 156/23.04.2019

- Actul aditlonal nr. 3 inregistrat cu nr. 306/23.05.2019

Conform art. 2.1. din Acordul-cadru, scopul acestuia „II reprezinta stabilirea elementelor/conditiilor

esentlale care vor guverna contractele subsecvente de prestari sen/icii de salubrizare si deszapezire ce urmeaza a fi incheiate pedurata derularii prezentului acord cadru".

Pentru scopul prezentei Strategii vor fi analizate doar elementele contractuale care au ca obiect activitatile componente ale serviciului de salubrizare care au legatura cu gestiunea deseurilor municipale, neintr^nd in aceasta sfera serviciile de salubrizare stradala (cu exceptia datelor tehnice din cadrul colectarii deseurilor stradale pentru calculul cantitatilor de deseuri municipale necesare in fluxul deseurilor) si deszapezire.

Conform art. 3.1. obiectul Acordului - cadru „consta in prestarea de seruicii de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 din Municipiul Bucuresti in perioada corwenita si in conformitate cu obligatiile asumate prin prezentu! acord cadru”.

Acest obiect a fost completat cu o serie de operatiuni care fac parte din activitatea de salubrizare stradala, prin:

- Actul aditlonal nr. 1 din 29.03.2019, cu operatia de „razuit rigole” si operatia de „spalat manuał dinfurtun (cu echipajformat din lancier si 2 maturatori}"
- Actul aditional nr. 3 din 23.05.2019, cu operatia de „curatare, intretinere, igienizare si indepartare pete, vopseluri, uleiuri, alte depuneri si substante, etc., prin folosirea unor solutii spedale, de pe borduri, blocuri de granit sau piatra naturala, blocheti sau alte suprafete”

Clauza contractuala nu stipuleaza expres care sunt actMtatile componente ale serviciului de salubrizare, astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 101/2006, care fac obiectul acestul Acord - cadru, dar rezulta din analiza clauzelor contractuale (din Acordul - cadru si din Contractele subsecvente la acesta, inclusiv Caietul de sarcini) ca in obiectul acestuia intra urmatoarele activitati componente ale serviciului de salubrizare care intra in sfera gestiunii deseurilor menajere, astfel cum sunt acestea enuntate de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 101/2006:

- colectarea separata si transportu! sępa rat al deseurilor municipale si al deseurilor similare provenind din activitati comerciale din industrie sl institutii, inclusiv fractii colectate separat, fara a aduce atingere fluxului de deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori;
- colectarea si transportu! deseurilor provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora.

Printre obligatiile operatorului in baza Acordului - cadru amintlm obligatia generała a acestuia (art. 9.1.) „so presteze servicii de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului4 din Municipiul Bucuresti, in perioada convenita si in conformitate cu obligatiile asumate prin prezentul acord cadru, conform propunerilor tehnice si financlare, parte integranta la prezentul acord-cadru-,detaViata printr-o serie de obligatiile specifice (art. 9.2.) dintre care urmatoarele sunt afęrenfea^^^^ colectare -

transport deseuri municipale: // 4

------------------------- Pt ? rA 7 h

" Conform Eeglslatiel In vlgoare, modlficarile la Acordul Cadru se aproba prin HCL. HCŁ*urtie de aprobatę nu au fost puSe tódtspoelUB Consuitantulul.

- Lit. c) - „respectarea indicatorilor de performanta si calitate stabiliti prin Regulamentul de organizare si functionare a seruiciului de salubrizare pentru Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti";...........^:"⁷-........................■■ ...............-......... ’ -

Lit. e) -„prestarea seruiciilor de salubrizare cel putin la nivel cantitativ si calitativ preuazut prin caietul de sarcini, catre toate categoriiie de utilizatori de pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti (inclusiv catre autoritatea contractanta), colectarea intregii cantitati de deseuri municipale si lasarea in stare de curatenie a spatiilor destinate depozitarii recipientelor de precolectare”;

Lit. I) - „realizarea colectarii separate la sursa pentru patru fractii (hartie-carton / plastic / metal/sticla) si o fractie biodegradabil - deseu umed a deseurilor, cu respectare procedurilor stabilite in caietul de sarcini, Regulamentul de organizare si functionare a serviciului de salubrizare pentru Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti, Hotarórile Consiliului General al Municipiului Bucuresti, precum si alte acte normative, dispozitii care reglementeaza aceasta actwitate”;

Lit. m) - „dotarea utiiizatorilor cu mijloace de realizare a colectarii separate in cantitati suficiente, etanse si adecvate mijloacelor de transport aflate in dotarea operatorului de salubrizare, inclusiv amenajarea spatiilor de precolectare, dupa caz. In cazul incetarii din orice motiv a prezentului acord-cadru, Promitentul Prestator va mentine dotarea cu recipientele specifice tuturor activitatilor de salubrizare pdna la iniocuirea acestora de catre noul operator de salubrizare";

Lit. n) - „iniocuirea mijloacelor de colectare care prezinta defectiunisau neetanseitati”;

Lit. p) - „euidenta gestiunii deseurilor si raportarea situatiei periodic catre autoritatile competente, conform reglementarilor in yigoare si cerintelor contractuale”;

Lit. s) - „asigurarea dotarli proprii cu instaiatii si echipamente specifice necesare pentru prestarea activitatilor asumate prin prezentul acord-cadru”.

Acordul - cadru prevede de asemenea dreptul Sectorului 4 de a receptiona si verifica prestatiile operatorului; astfel „Promitentul - Achizitor prin reprezentanta sai desemnati in acest sens are dreptul de a verifica conformitatea situatiei de fapt cu specificatiile prevazute in oferta tehnica si oferta financiara" (art. 11.1.).

3.3.1.3. Aspectele financiare ale Acordului * cadru

Valoarea totala a seryiciilor, ofertata, este de 387.423.026,64 lei fara TVA.

Conform art. 3.2. preturiie unitare sunt cele incluse de Promitent-Prestator in oferta sa financiara¹*, parte integranta a acordului cadru.

De asemenea, conform art. 5.1. „preturiie unitare ale serwciilorcefac obiectul prezentului acord cadru sunt cele cuprinse in propunerea financiara, care face parte integranta din prezentul acord cadru, iar categoriiie de servicii aferente acestor preturise regasesc in anexa la prezentul acord cadru".

Art. 5.5. stipuleaza expres ca „preturiie unitare sunt stabilite in lei, sunt ferme si nu se ajusteaza decat in conditiile art. 6", respectiv tarifele pot fi ajustate si/$au modificate, cu aprobarea Consiliului local al Sectorului 4, la solicitarea operatorului, insotita de documentatia de funda me ntare, cu respectarea Metodologie! ANRSC (Ordinul 109/2007) la care clauza contractuala face trimitere expresa.

Partile trebuie sa incheie un act aditional la acordul-cadru pentru va!oarea ajustata/modificata a pretului (art. 6.5.).

In perioada de implementare a Acordului - cadru tarifele a u fost

** Oferta finandara nu a fost pusa la dlspozitśa Consuitantului

Actul aditional nr. 1 din 29.03.2019 -a completat cu pretul /tarlful unitar pentru operatia de „razuit rigole" - 95,56 lei fara TVA / 100 mp - si operatia de „spalał manuał din furtun (cu ecłiipdffónnafd^^^ lei fa ra fva? 100 m p ‘ ‘'

Actul aditional nr. 2 din 23.04.2019 ™ a modificat preturile /tarifele unitare conformAne^ei la acest act aditional - inclusiv pentru acth/itatile legate de gestionarea deseurilor menajec^\ respectw: /

Tabel 2.

	Acth/itate	UM	Tarifinitial lei/UM (faraTWA)	Tarifmodificat • lei/ UM, cu contribu economla circulara (foraWA)	rtiapentru	Contributia pentru economia circulara Lei/UM (faraTYA)	Cheltulefi cu depunerea la raimpa lei/UM \| (faraTVA) j l ■
LI.	Colectarea separata si gestionarea deseurilor menajere	tona	213,78	...................““I Fractie umeda - \| deseuri reziduale \| si bio-deseuri j	294,05	30,00	92,88
1.2.	Colectarea separata si gestionarea deseurilor menajere	tona	213,78	Fractie uscata -deseuri reciclablle	290,63	0,00	0,00
2X 22.	: Colectarea separata si gestionarea deseurilor similare	tona	209,04	Fractie umeda - \| deseuri reziduale \| si bio-deseuri 1	267,30	30,00	92,88
2X 22.	: Colectarea separata si gestionarea deseurilor similare	tona	209,04	Fractie uscata -deseuri reciclablle \|	341,38	0,00	0,00 j
3.	Colectarea si transportu! deseurilor ¹provenite din locuinte (generate de s activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau : exterioara a acestora)	mc	223,41	359,92		30,00	65,02
22X.	2%..... Totectarea cadavrelor animale (deseuri de origine animala)	kg	130,69	152,91		N.A.	N.A.

Sursa: Analiza Consultantului

- Actul aditional nr. 3 din 23.05.2019 a completat cu pretul /tariful unitar pentru operatia de „curatare, intretinere, igienizare si indepartare pete, vopseluri, uleiuri, alte depuneri si substante, eta, prin folosirea unor solutii speciale, de pe borduri, blócuri de granit sau piotra naturała, blochetisau a!te suprafete" - 68 lei fara TVA/mp suprafata curatata.

In ceea ce priveste piata senńciilor, in prezent aceasta se face de catre Sectorul 4 operatorului, fara a exista relatii contractuale directe intre operator si utilizatoril serviciului, pentru salubrizarea menajera. In acest sens Acordul - cadru prevede:

- Art. 9.3. - „prestatorui va emitefactura pentru serviciile prestate, in termen de 15 zile de la data incheierii perioadei confirmate. Factura vafi insotita de centralizatoarele de confirmare (rapoarte de activitate) a serviciilor prestate, semnate de reprezentanta Prestatorului si de cel ai Achizitorului".
- Art. 10.1 - „Promitentul - Achizitor se obliga sa plateasca contravaloarea serwciilor de salubrizare si deszapezire, in baza preturilor unitare aferente acordului-cadru si a centralizatoarelordeconfirmare asen/iciilorprestate"
• Art. 10.2. - „Promitentul-achizitor va confirma serviciile prestate in termenele corwenite prin caietul de sarcini. Calitatea si cantitatea prestatiei se verifica de catre reprezentanta imputerniciti ai acestuia sise consemneaza in fisele zilnice de confirmare a prestatiilor. Daca cu ocazia verificari!or se constata efectuarea superficiala a unor prestatii / sen/icii de catre Prestator, ele se vor reface pe cheltuiala Prestatorului, pe ioc sau in termenul indicat de Achizitor"

Contravaloarea serviciului de salubrizare menajera este acoperita in prezent de utilizatoril persoane fizice si persoane juridice prin achitarea unei taxe speciale catre bugetul local.

Taxele speciale initiale au fost instituite prin HCL nr. 9/2017, fund modificate ulterior in mai multe rSnduri. Nivelul actual al taxelor speciale este cel stabilit prin HCL nr. 95/2017 care a modificat HCL nr. 9/2017, in conditiile in care alte doua hotarari ale Consiliului local prin care taxele fusesera majorate (respectiv HCL 347/2017 si HCL 2/2018) au fost anulate in contencios administrativ (hotararile nr. 3800/2018 a Tribunalului Bucuresti pe fond si nr. 3926/2018 a Curtii de Apel Bucuresti in recurs, in dosarul nr. 6389/3/2018).

Astfel in prezent, conform art. II din HCL nr. 95/2017 care a modificat art. 2 din HCL nr. 9/2017. utilizatoril din Sectorul 4 platesc urmatoarele taxe speciale la bugetul local:

• Proprietari / utilizatori persoane fizice - 5,03 lei/persoana/luna;
• Proprietari / utilizatori persoane juridice - 50 lei /m³, cu exceptia societatilor cu raspundere limitata - debutant care platesc 40 lei / m³

HCL nr. 95/2017 a aprobat in anexa si un regulament care cuprinde mai multe prevederi detaliate despre moduł de depunere a declaratiilor si de moduł in care sunt impuse taxele speciale pentru salubrizare.

Precizam ca pentru anul 2019, a fost aprobata suspendarea platii acestei taxe pentru: copiii intre 0-7 ani (HCL nr. 273/2018) si ulterior pentru copiii intre 0 -7 ani si pentru veteranii de razboi (HCL nr. 13/2020).

Incepand cu anul 2021 acest sistem de plati intre Sectorul 4 - operator pentru deseurile menajere, precum si de acoperire a contrawalorit acestor servicii prin taxa platita de utilizatori va fi Inlocuit cu un sistem de piata directa a tarifelor de catre utilizatori operatorului, in baza unor contracte individuale incheiate de acestia. '

In acest sens, in vederea implementarii instrumentului economic „platestepehtru catarunaŹ prin HCL nr. 137/2020 a fost desfiintata taxa de salubrizare si a fost introdus, incepMid cu 01 Ól;2021, u rf sistem

i k T'"*. i \

lnvest

de tarifare directa a utilizatorilor de catre operatoru! licentiat de colectare-transport a deseurilor municipale si cu care Sectorul 4 are incheiat Acordul cadru de prestari sen/icii de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti nr. 362/04.12.2018. Relatia dintre operator si utilizatori se va desfasura in baza unui contract individual de prestare a serviciului de salubrizare.

Acestetarife individuale vorfi stabiliteconform Metodologie! ANRSC, pe baza propunerii operatorului, fund supuse aprobarii Consiliului local al Sectorului 4 prin Hotar^re, urmand a fi implementate, conform art. 2 alin. (3) din HCL nr. 137/2020 „prin act aditional la Acordul cadru de prestari servicii de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti nr. 362/04.12.2018”.

3,34.4. Durata Acorduiui -cadru

Durata Acordului-cadru este, conform art. 4.1., de 48 de luni de la semnarea lui de ambele parti, prin urmare perioada sa efectiva este 04.12.2019 - 04.12.2022.

Art. 4.2. introduce insa o data alternativa de expirare a acestui Acord - cadru, respectiv la atingerea valorii sale estimate: „prezentul acord cadru inceteaza sa produca efecte dupa 48 de luni calculate de la data inregistrarii acordului cadru! la Promitentul-Achizitor sau la atingerea valorii estimate a acordulut cadru”.

Aceasta valoare este una estimata, prin urmare in cazul in care aceasta nu este atinsa, conform art. 5.4.: „in conditiile in care, la incetarea acordului-cadru, valoarea estimata a acestuia, din orice motive, nu afost atinsa, promitentul - prestator nu poate pretinde de la promitentul - achizitor achitarea valorii estimate sau piata de prejudicii, indiferent de cuantumul diferentei intre valoarea estimata si valoarea contractata prin contracte subsecvente.”

Acordul - cadru prevede situatiile in care Sectorul 4 poate initia o noua procedura de atribuire, in timpul duratei de executare a acestuia, astfel conform

art. 10.4 - „Promitentul -Achizitor poate sa initieze pe durata prezentuiui acord-cadru o noua procedura de atribuire atunci cdnd:

a. este necesara asigurarea eon tin uitatii prestarii serviciului de salubrizare si deszapezire;
b. Promitentul-prestator declara ca nu are capacitatea de a raspunde solicitarilor achizitorului."

art. 12.1. - „In cazul in care Promitentul Prestator primeste o solicitare pentru incheierea unui contract subsecvent si nu are capacitatea de a raspunde acestei solicitari din propria culpa, autoritatea contractanta are dreptul de a initia o noua procedura de atribuire pentru achizitionare intregii cantitati necesare”, iar in aceasta situatie „Promitentul Prestator vaplati cu titlu de daune-interese o suma stabiiita cafiind diferenta de pręt intre pretul de achizitie a serviciilor de salubrizare si deszapezire a! operatorului economic care da curs solicitarii 33autoritatH contractante si pretul ofertat al Promitentului Prestator in culpa, raportat la cantitatea totala de seruicii aferente contractului subseeuent in cauza” (art. 12.2.)

Avand in vedere necesitatea de a asigura continuitatea serviciului de salubrizare, precum si durata pe care o implica derularea unei proceduri concurentiale (licitatie publica) pentru atribuirea unui contract, Primaria Sectorului 4 poate sa demareze procedurile de atribuire a unui nou contract de delegare a gestiunii inainte de 04.12.2022, data la care Acordul - cadru ajunge la termen, astfel incat dupa expirarea acestuia sa existe un operator selectat cu care Sectorul 4 sa poata incheia noul contract de delegare a gestiunii.

In acest sens, la incetarea prezentului Acord - cadru prin ajungere la termęń^Sector^^^ ar putea atribui direct un contract prin aplicarea procedurii de negociere fara pubtórea^realabi&^unui anunt de participare invocśnd motivul urgentei de a asigura continuitatea seroiciului deparece conform art.

104 alin. (1} din Legea 98/2016 „Autoritatea contractanta are dreptał de a aplica procedura pentru atribuirea contractelor de achizitii pubiice/acordurilor-cadru de lucrari, deproduse sau de serwicii intr-unul din urmatoareie cazuri:... c} ca o masura strict necesara, atunci cand perioadeie de aplicare a procedurilor de licitatie deschisa, lidtatie restrdnsa, negociere competitwa sau procedura simplificata nu pot fi respectate din motwe de extrema urgenta, determinate de evenimente imprevizibile si care nu se datoreaza sub nicioforma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante”, or incetarea prin ajungere la termen a unui contract nu este un eveniment imprevizibil, lar urgenta nu se poate datora inactiunii autoritatii contractante (nedemararea din timp a unei proceduri de atribuire a noului contract de delegare).

334.5. Contractele subsecvente incheiate intre Primaria Sectorului 4 si Operatorul de salubrizare

Pana in prezent au fost incheiate intre Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti (in calitate de Achizitor) si ROSAL GRUP S.A. (in calitate de Prestator / Operator de salubrizare) un nu mar de 14 contracte subsecvente in baza Acordului-Cadru nr. 362/04.12.2018 avcind ca obiect prestari de servicii de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti.

Obiectul, pretul (valoarea) si perioada pentru care a u fost incheiate, pentru fiecare dintre aceste contracte subsecvente sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 3. Contractele subsecvente incheiate intre Primaria Sectorului 4 si Operatorul de salubrizare

Contract	Nr. Inregistrare la Primaria Sector 4	Obiect (art. 4.1.)	Pretul lei fara TVA (art. 5.1.)	Perioada (art. 7.1 J
Contract subsecvent nr. 1	420/18.12.2018	Serviciile de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, conform ofertei tehnice si cu respectarea conditiilor prevazute in caietul de sarcini	23.001.834,64	3 luni (01.01.2019 - 31.03.2019)
Contract subsecvent nr. 2	113/27.03.2019	Idem	8.396.248,49	1 luna (01.04.2019 - 30.04.2019)
Contract subsecvent nr. 3	173/24.04.2019	Serviciile de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, respectiv a serviciilor de amenajare a spatiilor de precolectare	28.457.910,19	3 luni (01.05.2019 - 31.07.2019)
Contract subsecvent nr. 4	484/31.07.2019	idem	9.238.125,31	1 luna (01.08,2019 - 31.08.2019)
Contract subsecvent nr. 5	540/28.08.2019	Idem	9.239.768,51	1 luna (01.09,2019 - 30.09.2019)
Contract subsecvent nr. 6	608/30.09.2019	Serviciile de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, conform ofertei tehnice si cu	9.579.347,52 *	.1 luna W10.2019 -. 31.16.^019)
// / T X x / / s 58

		respectarea conditiilor prevazute in caietul de sarcini
Contract subsecvent nr. 7	674/31.10.2019	Idem	9.579.066,48	1 luna (01.11,2019 - 30.11.2019)
Contract subsecventnr. 8	710/23.11.2019	Idem	10.251.763,07	1 luna (01.12.2019 - 31.12.2019)
Contract subsecventnr. 9	763/20.12.2019	Idem	9.410.873,82	1 luna (01.01.2020 - 31.01.2020)
Contract subsecvent nr. 10	12/31.01.2020	Idem	9.242.263,98	1 luna (01.02.2020 - 29.02.2020)
Contract subsecventnr. 11	63/28.02.2020	Serviciile de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, respectiv prestarea actMtatii de salubrizare stradala si actMtatii de deszapezire si combaterea poleiului, conform ofertei tehnice si cu respectarea conditiilor prevazute In caietul de sarcini²⁵	20.671.938,84	3 lun! (01.03.2020 - 31.05.2020)
Contract subsecventnr. 12	64/28.02.2020	Servicille de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, respectiv prestarea activitatii de salubrizare menajera, conform ofertei tehnice si cu respectarea conditiilor prevazute in caietul de sarcini	7.056.334,16	3 luni (01.03.2020 - 31.05.2020)
Contract subsecvent nr. 13	224/29.05.2020	Serviciile de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, conform ofertei tehnice si cu respectarea conditiilor prevazute in caietul de sarcini	27.730.566,91	3 iuni (01.06.2020 - 31.08.2020)
Contract subsecwentnr, 14	439/18.08.2020	Idem	18.484.537,97	2 luni (01.09.2020 - 31.10.2020)

Sursa: Analiza Consultantului

Cuprinsul contractelor $ub$ecvente in ceea ce priveste celelalte aspecte sicIauzWędntractu^ este similar p3na la identic, prin urmare acestea pot fi prezentate impreunam cele^urme^zaiK 7

I [ b

| Ś ⁵ J

't O, '-U 0 \ 1

- \ u’ ^,Jb, -śj' -a A Jj

ⁱ⁵ Aceste activit5^ nu fac obiectul prezentei Strategii

3.3.1.5. Aspecte referitoare la obligathle operatorului m legatura cu actiyitatile servidului de

salubrizare

O bligatiile operatorului de salubrizare stipulate de contractele subsecvente sunt aceleasi obligatii care sunt stipulate in sarcina sa prin Acordul - cadru.

3.3.U. Aspecte financiare ale contractelor subsecvente

In ceea ce priveste pretul contractelor subsecvente, art. 5 al acestora prevede posibilitatea ajustarii si/sau modificarli tarifelor, in conditiile Metodologie! ANRSC, la fel ca Acordul - cadru. Conform art. 5.1. „preturile unitare ale serviciilor prestate, carefacobiectulprezentuluicontract, sunt cele prevazute in acordul cadru si In propunerea financiara, care fac parte integranta din prezentul contract, iar categoriile de servicii aferente acestor preturi se regasesc in Anexa la prezentul document.

Conform Anexei la contractul subsecvent nr. 14 din 18.08.2020, in vigoare la data elaborarii prezentei Strategii, cantitatile estimate si tarifele unitare pentru activitatile de colectare si transport a deseurilor menajere practicate de operator sunt urmatoarele:

Tabel 4. Tarife si conti ta ii aplicabile la momentu! elaborarii Strategiei_______________________________________________________

Actlvlut1 de salubrizare menajera	UM	PU	Durata (lunl)	Cant, totala	Valoare fara TUA(lel)
Colectarea separata si gestionarea deseurilor menajere	tona	294,05	2,00	16.150,00	4.748.907,50
Colectarea separata si gestionarea deseurilor similare	tona	267,30	2,00	2.960,00	791.208,00
Colectare deseuri natura animala	kg	152,91	2,00	48,00	7.339,68
Total fara TVA					5.547.455,18
Total cu TVA					6.601.471,66

Sursa: Analiza Consultantului

Printre clauzele specifice din contractele subsecvente, care au impact asupra elementeior tarifare indicam art. 5.2. alin. (3): „£a preturile serviciilor convenite conform ofertei financiare se adauga contravaloarea „contributiei pentru economia circulara pentru deseurile municlpale destinate a fi eliminate prin depozitare", Instituita prin OUG nr. 196/2005, in cuantumul preuazut de lege, cu modificarile si completarile ulterioare, platite de catre operatorul de salubrizare administratorilor de depozite ecologice. In aceasta situatie, la cererea operatorului de salubritate, la pretul contractului se va adauga separat contravaloarea acesteia la preturile serviciilor cuprinse in propunerea financiara pentru prestarea seruicfflor.”

33.1.8, Caietul de sarcini pentru atribuirea contractului dedelegare a gestiunii servidului public avand ca obiect „Salubnzarea [inclusiv deszapezirea) pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti"

Caietul de sarcini a fost aprobat prin HCL nn 28/27.02.2017, acelasi HCL prin care s-au aprobat si:

- „modalitatea de gestiune a serwciului public de salubrizare pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti prin gestiune delegata, prin atribuirea contractului de delegare de gestiune, cu licitatie deschisa, in conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 a achizitiilor publice";
- proiectele acordului-cadru si contractului subsecvent.

Conform sectiunii 2 a Caietului de sarcini („Obiectul si durata contractuluijde delegare a gestiunii serviciului de salubrizare. Activitati specifice"): „Actiwitatile specificfi^r&afitf^ in baza prezentului caiet de sarcini, precum si cantitatile prestare/executie/furnizare solicitate de catre autoritatea contractanta sunt stabilite in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, fund grupate in 4 categorii principale, dupa cum urmeaza:

Salubrizarea menajera

a) Colectarea separata si transportulseparat al deseurilor municipale pentru toate categorii/e de utilizatori (persoane fizice / persoane juridice), provenind indusiv din actiuitati comerdale/industriale/ de interes public desfasurate de operatorii economid / institutiile publice cu sediul pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, indusiv fractiile colectate separat (fara a aduce atingere fluxului de deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori);
b) Colectarea si transportul deseurilor provenite din locuinte (utilizatori casnici), generate de actwitatile de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora.

Salubrizarea stradala

c) (...)

Deszapezirea

d) /.J

Colectarea cadavrelor animale (deseuri de origine animala)

e) Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora catre unitatile de ecarisajsau catre instalatiile de neutralizare."

In aceeasi sectiune 2 a Caietului de sarcini este indicata si durata contractului de delegare, respectiv: „4 ani (48 de luni) de la data atribuirii.

In cazul atribuirii unui acord-cadru, in conformitate cu prevederile art. 107 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica / acordului - cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, durata de executie a contractelorsubsecuente poate depasi durata de valabilitate a acordului-cadru" Precizam insa ca potrivit art. 107 alin. (3) din HG nr. 395/2016 „autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contracte subsecvente numai in perioada de ualabilitate a acordului-cadru".

Caietul de sarcini cuprinde o serie de prevederi detaliate in sectiunea 3 („Cerinte organizatorice specifice") privind moduł in care operatorni este obligat sa presteze activitatile componente ale serviciului de salubrizare a caror gestiune ii este delegata.

Printre prevederile / regulile de functionare impuse de acest articol din Caietul de sarcini operatoralui mentionam (pag. 6):

„h) dotarea utilizatorilor cu mijloace de realizare a colectarii separate in cantitati suficiente, etanse si adecvate mijloacelor de transport aflate in dotarea operatorului de salubrizare;

i) inlocuirea mijloacelor de colectare care prezinta defectiuni sau neetanseitati;

m) evidenta gestiunii deseurilor si raportarea situatiei periodic catre autoritatile competente, conform reglementariłor in vigoare si a cerintefor contractuale;

p) asigurarea dotarii proprii cu instalatii si echipamente specifice necesare pentru prestarea actiwitatilorasumateprincontractulde delegareagestiuniiserviciuluidesalubrizare"

La acestea se adauga o serie de cerinte specifice referitoare la:

* 3.1. Cerinte priyind personalni si instructajul acestuta ~

„Intra asadar in responsabilitatea ofertantului sa propuna spre mobjlizare o ećhipg necesara si suficienta pentru realizarea tuturor activitatilor preuazute in caietul de^sorcini, in ęonditiile

respectarii cerintelor de calitate si a termenelor stabilite, precum $i cu incadrarea in bugetul prewzut.

Este interzisa operatorului si personalului acestuia udnzarea si/sau schimbarea traseului deseurilor colectate, fara permisiunea scrisa a autoritatii contractante." (pag. 7)

- 3.3, Cerinte privind asigurarea calitatii, protectiei mediului, controlului si monitorizarii prestatiilor

„Operatorul va realiza determinari prwind compozitia deseurilor menajere, a deseurilor similare, a deseurilor provenite din piete si a deseurilor stradale.

(...) Autoritatea contractanta are dreptał de a monitoriza/controla actwitatea operatorului," (pag. 9)

- 3.6. Cerinte privind amenajarea bazei de lucru operationale si sistemul informatic al operatorului

_w... ofertantul va prezenta in cadrul propunerii tehnice locatia propusa pentru baza de lucru operationala, care va trebui sa permita organizarea intr-o atare maniera incat sa se asigure respectarea urmatoarelor cerinte:

... operatorul trebuie sa dispuna si sa asigure implementarea unui sistem informaticcare sa detina capabiiitati de stocare si de procesare a datelor legate de prestarea activitatilor de salubrizare." (pag-12)

In cadrul acestui punct este prevazuta si obligatia „c) sortarea fractiei uscate coiectata de la utilizatori in cel putin 3 componente: hartie si carton, plastic, sticla...", insa ea exceda sferei activitatilor din sarcina operatorului, deoarece activitatea de operare a statiilor de sortare nu t-a fost delegata prin Acordul -cadru.

O serie de obligatii in sarcina operatorului reies si din sectiunea 4 („Specificatiile tehnice aferente serviciului de salubrizare"), respectiv sub-sectiunea 4.1. („Salubrizarea menajera"):

- „Colectarea separata a deseurilor se va realiza, in mod obligatoriu, cel putin pe doua fractii: umeda si uscata, prin intermediul unor reciptenti separati, pentru fiecare tip de fractie, in conformitate cu prevederile Ordinului A.N.R.S.C. nr. 82/2015" (pag. 15)
- „Punctele de cołectare vor fi dotate cu recipiente/containere marcate in culorile stabilite prin actele normatiue in vigoare si vor asigura colectarea selectiva pe tipurile de fractii mai sus mentionate (umeda si uscata), avand capacitatea de stocare corelata cu numarui de utilizatori arondati si cufrecventa de ridicare." (pag. 15)
- „Operatorul are obligatia de a punę la dispozitia generatorilor de deseuri recipientele / containerele necesare, precum si, dupa caz, sacii necesari realizarii actMtatii de precolectare separata a deseurilor, cel putin pentru cele 2 tipuri de fractii solicitate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. La finalizarea contractului de deiegare a gestiunii serviciului de salubrizare recipientele /containerele vor ramane in proprietatea autoritatii contractante, predarea-primirea acestora realizandu-se pe baza de proces-verbal, fara costuri suplimentare in sarcina autoritatii contractante. In acest scop, costurile de achizitionare a recipientelor/containerelor, precum si a sacilor necesare realizarii activitatii de precolectare se includ in tariful ofertat pentru prestarea activitatii de cołectare separata si transportul separat al deseurilor." (pag. 16)
- „Operatorul trebuiesa asigure necesarulde utilaje/instalatii/echipamente//ve^ pentru

colectarea si transportul intregii cantitati de deseuri menajere ne tarę leya utHiza pentru indepfinirea in conditii optime a activitatii avand in vedere cantizatile dy^e^epnyi frbcyenta de cołectare solicitata prin prezentul caiet de sarcini" (pag. 17) \

* „Este interzisa amestecarea deseurilor reciclabiłe colectate separat in masina de colectare. In acest sens, operatiunile de colectare sl transport al deseurilor w fi efectuate folosind autogunoiere diferite pentru cele doua fractii solicltate (umeda si uscata) si/sau prin intermediul unor autogunoiere bwolum” (pag. 17)

„To a te utilajełe/echipamentele/vehiculele prezentate in cadrul propunerii tehnice vor fi utilizate in mod exclusiv pentru prestarea sennciului pe aria teritoriala administrativa a Sectorului Ąfacand exceptie numai acelea necesare pentru transportul deseurilor periculoase din deseurile menajere si cele utilizate pentru transportul deseurilor voluminoase." (pag. 18)

- „Operatorul va prezenta un program initial pentru seruiciul de salubrizare menajera (...) urmarindu-se in special masurile concrete care vor conduce la indeplinirea urmatoarelor obiective strategice referitoare la gestionarea deseurilor municipale:

a) ualorificarea deseurilor (....)
b) indeplinirea tintelor propuse, cu accent pe tintele referitoare la depozitarea deseurilor biodegradabile, deseurile de ambalaje;
c) indeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantitatilor de deseuri depozitate la depozitele de deseuri;
d) colectarea separata si transportarea catre instalatHle de valorificare a deseurilor pe 2 fractii: umed si uscata. Din fractio uscata, operatorul are obligatia de recupera cel putin 3 componente: hartie-carton, plastic-metal si sticla;
e) impiementarea de sisteme de colectare separata la asociatiile de proprietari/iocatari, case indiuiduale, ansambluri rezidentiale etc. Aceste sisteme trebuie sa fie specifice fiecarei formę de organizare (blocuri, case, vile, ansambluri rezidentiale).

Pe parcursul executiei contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, programu! se intocmeste sise supune aprobarii autoritatii contractante, de reguła la inceputul fiecarui an sau ori de cate orieste necesar (...)" (pag. 18)

Acest tip de program nu se regaseste printre date(e puse la dispozitia Consultantului.

Caletul de sarcini cuprinde de asemenea prevederi detaliate privind: programele de colectare, frecventele de colectare, moduł de colectare si transport, caracteristicile recipientelor /containerelor (ca tip si capacitate), pe fiecare tip de deseuri.

Caietul de sarcini mai prevede printre cerintele pe care operatorul trebuie sa le indeplineasca, in sectiunea 5, respectiv punctul 5.2., o conditie importanta pentru fluxul deseurilor municipale, respectlv ofertantu! trebuia sa prezinte,,/n cadrulpropunerii tehnice cel putin urmatoarele acorduri de principia incheiote cu terti operatori economici in a caror responsabilitate va intra prestarea serviciilor specifice infavoarea acestuia dintói in wederea indeplinirii intocmai si la timp a obiectului contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare:

operatorul instalatiei de tratare care va prelua deseurile colectate in amestec (reziduale) in vederea reducerii continutului de materie bio-degradabila;

operatorul depozitului conform de deseuri care va prelua deseurile spre eliminare - deseuri reziduale, deseuri stradafe, fractiife din deseurile voluminoase si din deseurile din constructH si demolari care nu pot fi valorificate;

operatorul statiei de sortare care va prelua deseurile reciclabiłe colectate sepgfat;^

operatorul instalatiei de tratare biologica care va prelua bio-desepri'zołe^ate^sepatatin piete si in cadrul campaniilor de curatenie; f / .. \ V

operatowi instolatiei de tratare care va prelua deseurile din constructii si demolari (daca este cazul);

operatowi instolatiei de tratare care va prelua deseurile voluminoase (daca este cazul};

operatowi instolatiei de eliminare care va prelua deseurile periculoase din deseurile menajeref

3.3.2. Deseuri municipale generate sicolectate in Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti

Tipurile de deseuri care fac obiectul studiului si codurile aferente in conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind evidentagestiunii deseurilor, sunt urmatoarele:

deseuri municlpale si similare din comert, Industrie, institutii inclusiv fract iile colectate separat (ex. deseuri voluminoase, deseuri menajere periculoase) ™ cod 20;

deseuri de ambalaje (indusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) - cod 15 01 deseuri provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara - cod 17

deseuri animale

Din analiza si interpretarea datelor primite din partea reprezentantilor Primariei Sectorului 4, s-au obtinut rezultate relevante pentru estimarea cantitatilor ce vor face obiectul viitorului contract de salubrizare.

In tabelul urmator, sunt centralizate, cantitatile de deseuri raportate de catre SC Rosal Grup SA (unicul operator in zona Sectorului 4 in anul 2019).

Tabel5. Cantitati de deseurimunicipale in anul 2019

Categorii de deseuri municipale	Cantitate (tonę) An: 2019
Deseuri menajere si similare colectate in amestec, din care:	113.239,40
Deseuri menajere colectate in amestec	87.804,11
Deseuri similare colectate in amestec	25.435,29
Deseuri menajere si similare colectate separat, din care:	11.575,57
Deseuri menajere colectate separat	11.575,57
Deseuri similare colectate separat	11.575,57
Deseuri din gradini si parcuri	datę Indisponibile
Deseuri din piete	datę indisponibile
Deseuri stradale (cosuri)	706,02
Deseuri maturat strada	27.659,44
Curatare rigole	datę indisponibile
Deseuri menajere generate si necolectate	0
Total	153.180,43

Sursa: Strategia de management integrat al deseurilor in Sectorul 4

In cele ce urmeaza, se prezinta datę privind cantitatile de deseuri^ufMcIpal^ Sectorul 4 colectate separat de operatorii de salubrizare pe tlpuri, in anul ^19. \

Tabel 6. Cantitati de deseuri municipale colectate separat in anul 2019 f l I

Deseuri colectate separat de operatorll de salubrizare, din care: _________________ __________________	Cantitate (tone/an)
	An:2019 ...... - -............ ’
Hartie si carton	1.360,19
Plastic	1.258,18
Metal	260,71
Sticla	521,41
Lemn	datę indisponibile
Biodeseuri	1.062,30
Periculoase	datę indisponibile
Textile	datę indisponibile
DEEE	6,60
DCD	1.228,76
Voluminoase	datę indisponibile
Altele	44,31

Sursa: Strategia de management deseurilor in Sectorul 4

Dupa cum se observa, conform datelor raportate de actualul operator de salubrizare, 9,3% din deseurile municipale au tost colectate separat in anul 2019.

Analiza nd datele prezentate in tabeleie precedente, se pot observa urmatoarele aspecte:

indicatorul de generare a deseurilor menajere este de 0,9 kg/loc.zi, in conform itate cu „Master Planul pentru Sistemul de Management integrat al Deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti";

In ceea ce priveste deseurile DCD (provenlte din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si /sau exterioara) canitatea colectata a fost de circa 1.230 tonę, fata de un estimat^ de circa 7.100 tonę de cantitati generate;

deseuri voluminoase: nu au fost furnizate datę;

- deseuri periculoase menajere: nu au fost furnizate datę;

deseuri din echipamente electrice si electronice: 6,6 tonę colectate, ceea ce reprezinta 0,023 kg/loc-an

3.33. Compozitia deseurilor municipale generate si colectate in Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti

Compozitia deseurilor municipale a fost estimata« pentru anii 2018 ’ 2019, in lipsa altor valori, ca fiind cea din tabelul urmator:

Tabel 7. Estlmare

Compozitle deseuri (%)	2018	2019
Hartie si carton	11,90	12,40
Plastic	14,67	14,57
Metal	2,33^-,	2,44

¹⁶ Estfmarea Consultantuhil pe baza Pianulul National de Gestia ne Deseurilor.

¹⁷ Estlmarea consultantului pe baza Master Pianulul pentru Sistemul de Management integrat ai Deseurilor |ęnivełui MUnl^piuńjt^icijreętl si Plahului de Gestlurdoare a! deseurilor din Munldpiul Bucuresti J • H

Deseuri compozite	5,27	5,26
Sticla	£67	5^67
Lemn	0,83	0,83
Biodeseuri	43,00	42,10
Textile	6,86	6,86
Deseuri yoluminoase	0,67	0,67
Deseuri periculoase	1,00	1,00
Deseuri inerte	2,50	2,50
Altele	1,50	1,50
Deseuri de mici dimensiuni < 4 mm	3,80	4,20
TOTAL	100,00	100,00

Sursa: Analiza Consultantului

3.3.4. Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor municipale

In prezent actWitatea de colectare si transport a deseurilor municipale si similare (inclusiv deseurile provenind d in locuinte, generate de activitati de reamenajare si rea bilita re interioara si/sau exterioara a acestora si deseurile de origine animala) este prestata de operatorul ROSAL GRUP S.A., in baza Acordului Cadru nr. 362/04.12.2018 avand ca obiect prestarea serviciilor de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucurestl si a contractelor subsecvente la acesta.

In anul 2018 Primaria Sectorului 4 a atribuit prin licitatie deschisa operatorului de salubrizare ROSAL GRUP S.A. Acordul Cadru nr. 362/04.12.2018 avand ca obiect prestarea serviciilor de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti („Acordul - cadru") - ratificat prin HCL nr. 144/15.07.2019.

Pśna in prezent au fost incheiate intre Sectorul 4 al Municipiului Bucuresti (in calitate de Achizitor) si ROSAL GRUP S.A. (in calitate de Prestator / Operator de salubrizare) un numar de 14 contracte subsecvente in baza Acordului-Cadru nr. 362/04.12.2018 av3nd ca obiect prestari de servicii de salubrizare si deszapezire pe raza Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti.

Durata Acordului-cadru este, conform art. 4.1., de 48 de lun i de la semnarea lui de ambele parti, prin urmare perioada sa efectiva este 04.12.2018 - 04.12,2022. Art. 4.2. introduce si o data alternativa de expirare a acestui Acord - cadru, respectiv la atingerea valorii sale estimate: „prezentul acord cadru inceteaza sa produca efecte dupa 48 de luni calculate de la data inregistrarii acordului cadrul la Promitentul-Achizitor sau la atingerea walorii estimate a acordului cadru". Aceasta valoare este una estimata, prin urmare in cazul in care aceasta nu este atinsa, conform art. 5.4.: „in conditiile in care, la incetarea acordului-cadru, valoarea estimata a acestuia, din orice motive, nu a fost atinsa, promitentul - prestator nu poate pretinde de la promitentul - achizitor achitarea yalorii estimate sau piata de prejudicii, indiferent de cuantumul diferentei intre valoarea estimata si yaloarea contractata prin contracte subsecyente."

In perspectiva expirarii d u ratę i acestui Acord-cadru, Sectorul 4 intentioneaza sa demareze in cursul anului 2021 o procedura pentru asigurarea gestiunii acestui serwiciu dupa incetarea Acordului-cadru actual, conform optiunii care va rezulta din prezentul Studiu.

Avand in vedere necesitatea de a asigura continuitatea serviciului de salubrizare, precum si durata pe care o implica derularea unei proceduri concurentiale (licitatie publica) pentruatribuirea unui contract, Primaria Sectorului 4 intentioneaza sa demareze procedurilede atribuire j unui nou contract de delegare a gestiunii (dupa cum rezulta din analiza de mai jos din prezentul Studiu^estiunea

delegata este optiunea aleasa pentru organizarea acestor activitati) inainte de 04.12.2022, data la care Acordul - cadru ajunge la termen, astfel incat dupa expirarea acestuia sa existe un operator selectat cu care Sectorul 4 sa poata incheia noul contract de delegare a gestianii.

In acest sens, la incetarea prezentului Acord - cadru prin ajungere ta term en, Sectorul 4 nu ar putea atribui direct un contract prin apftcarea procedurii de negociere fara publicarea prea la bila a unui anunt de participare invocand motivul urgentei de a asigura continuitatea serviciului deoarece conform art. 104 alin. (1) din Legea 98/2016 „Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura pentru atribuirea contractelor de achizitii publice/acordurilor-cadru de lucrari, de produse sau de serwicii intr-unul din urmatoarele cazuri:... c) ca o masura strict necesara, atunci cand perioadele de aplicare a procedurilorde licitatie deschisa, licitatie restrfinsa, negociere competitiva sau procedura simplificata nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta, determinate de evenimente imprevizibile si care nu se datoreaza sub nici o forma unei actiuni sau inactiuni a a utoritatii contra eta nte", or incetarea prin ajungere la termen a unui contract nu este un eveniment imprevizibil, iar urgenta nu se poate datora inactiunii autoritatii contractante (nedemararea din timp a unei proceduri de atribuire a noului contract de delegare).

Avśnd in vedere dificultati survenite in executarea unui astfel de montaj contractual (de exemplu dificultati intampinate de operator la eliberarea licentei ANRSC in baza unorcontracte care au o d u rata mai mica de 1 an), precum si necesitatea unei mai bune reglementari contractuale a investitiilor in infrastructura serviciului si obligatiile de serviciu public, un viitor contract de delegare a gestlunii nu va mai avea forma unui acord-cadru cu contracte subsecvente, ci va fi un contract de delegare a gestiunii (sub forma unui contract de achizitii de servicii sau de concesiune, dupa cum va rezulta optiunea aleasa din prezentul Studiu), care va cuprinda toate clauzele contractuale obligatorii si anexele obligatorii prevazute de art. 29 alin. 10 si 11 din Legea nr. 51/2006.

In ceea ce priveste tratarea deseurilor municipale, dupa cum am aratat mai sus, cu exceptia activitatii de sortare (care face obiectul sectiunii urmatoare), restul activitatilor de tratare a deseurilor municipale sunt in competenta Municipiului Bucuresti, prin intermediul CGMB, prin urmare nu fac obiectul prezentului Studiu.

In prezent operatorul de colectare-transport a deseurilor municipale din Sectorul 4 are incheiat un contract cu operatorul depozitului de deseuri ecologic Vidra. Astfel, Contractul de prestari servicii nr. 2656/15.11.2017 a fost incheiat intre ROSAL GRUP S.A. (in calitate de Beneficiar) si ECO SUD S.A. (in calitate de Prestator) pe o perioada cuprinsa intre 16.11.2017 - 15.11.2019 si fost modificat prin urmatoarele acte aditionale:

- Actul Aditional nr. 2/15.02.2019
- Actul Aditional nr. 3/01.03.2019
- Actul Aditional nr. 4/15.11.2019, care printre altele a prelungit contractul nr. 2656/15.11.2017 psina la data de 15.11.2020.

Contractul initial intre ROSAL GRUP S.A. si ECO SUD S.A. a fost prelungit pana la data de 15.11.2022.

Contractul stabileste in obiectul sau ca:

ECO SUD S.A. preia la Depozitul Ecologic Vidra toate tipuriie de deseuri autorizate conform autorizatiei integrate de mediu in vederea depozitarii, cu conditia ca acestea sa se incadreze in tipuriie de deseuri care sunt enumerate in Anexa A la acest contract si sa fie in conformitate cu autorizatia integrate de mediu;

ROSAL GRUP S.A. transporta la Depozitul Ecologic Vidra in cantitateą\mipim ~garanta^ respectiv 36.000 tone/an (cantitate stipulata la art. 3.2. alin. 1) de des^uriconstandindeseuri menajere, stradale, industriale asimilabile si provenite din con&uctir^dęmolarhsi sa plateasca contravaloarea lor. [I i k

Situatia actuala prezinta insa o problema specifica constand in absenta unui contract de delegare a gestiunii intre Municipiul Bucuresti si operatorni depozitului de deseuri.

Pe termen lung este In sarcina Municipiului Bucuresti sa delege gestiunea acestei activitati, prin proceduri concurentiale, si sa indice Sectorului 4 care este depozitul de deseuri, precum si celelalte instalatii de tratare (cu exceptia sortarii) la care operatorul de salubrizare sa transporte deseurile colectate din sector, iar operatorii acestor instalatii si al depozitul sa aplice tarifele aprobatę prin HCGMB.

La momentu! realizarii acestui studiu, infrastructura de colectare a deseurilor municipale era urmatoarea:

Tabel 8. Infrastructura emitenta de cgfętgręsi transport p deseurilor municipale

Datę solicitate	Numar echipamente, descriere si amplasare
Numar puncte supraterane colectare deseuri reziduale Dotare puncte supraterane colectare deseuri reziduale	450 Dotari cu recipienti de tip containere de 1,1 mc si pubele del20 litri si 240 litri
Numar puncte subterane colectare deseuri reziduale	0
Numar puncte supraterane colectare separata deseuri reciclablle	43 (dotate cu cate 4 containere tip dopot cu sistem prindere tip ciuperca de capacitate 3mc)
Dotare puncte supraterane colectare deseuri reciclablle	Dotari cu recipienti de tip containere de 1,1 mc si pubele de!20 litri si 240 litri
Numar puncte subterane colectare separata deseuri reciclablle	0
Recipiente colectare deseuri reziduale din poarta in poarta	Dotari generale pentru colectare Biodegradabil 10 750 europubele de 1201 12 386 europubele de 2401 1 014 containere l,lmc Hartiesi Carton 10 750 europubele de 1201 2 424 europubele de 2401 794 containere l,lmc Sticla 10 750 europubele de 1201 1020 europubele de 2401 573 containere l,lmc Plastic 10 750 europubele de 1201 12 872 europubele de 2401 3 558 containere l,lmc _______ Metal A ' i 10 750 europubele dę'4201
Recipiente colectare deseuri reciclablle din poarta In poarta (pentru fiecare categorie de deseuri)

Datę sollcltate	Numar echlpamente, descriere si amplasare
- ............:^:..................::...........	1020 europubele de 2401 573 containere l,lmc
Centre de colectare voluminoase	La cerere
Centre de colectare DCD	La cerere
Centre de colectare DEEE	4
Vehicule spedale pentru DCD si DEEE	11
Masini colectare deseuri reciclabile	21
Masini colectare deseuri reziduale	20
Alte masini	48

Sursa: Strategia de management integrat al deseurilor in Sectorul 4

33.4X Colectarea si transportu! deseurilor menejere

Deseurile menajere generate de populatie sunt colectate preponderent in amestec din punctele de colectare.

In Sectorul 4 exista urmatoarele tipuri de puncte de pre-colectare:

Puncte de pre-colectare situate la parterului blocurilor. In generał acest sistem se regaseste in cazul blocurilor de 10 sau mai multe etaje;

Puncte de pre-colectare situate in exteriorul blocurilor, ce deservesc in general blocurile de 4 etaje. Un astfel punct deserveste in general mai multe scari de bloc;

Puncte de colectare indh/iduale, in zona caselor;

La momentul elaborarii prezentului studiu, pe raza sectorului 4, exista un numar dę^S^d^punęte, puncte de precolectare cu aport voluntar, dotate cu 3 containere (plastic/metą>; łiartie/cartorf si sticla), distribuite uniform la nivelul sectorului.

■C\-

¹¹ Conform datelor exlstente pe webslte-ui operatorulul Rosa! Grup

S u rsa: https://www.ro$ai.ro/colectare-selectiva-sector-4/

La momentul elaborarii prezentului Studiu, la nivelul Ministerul Mediului, Apelorsi Padurilor seafla in consultare pub lica u n proiect de HG” privind "Stabilirea sistemului de ga ra nt ie-return a re pentru ambalaje primare nereutilizabile", cu aplicabilitate incepand cu 01.04.2021.

In urma analizarii masurilor propuse prin proiectu! de HG mentionat mai sus, remarcam urmatoarele:

Proiectul de hotarare are ca obiect stabilirea cadrului legał pentru implementarea pe intreg teritoriul Romanie! a "Sistemului de Garantie-Returnare" (denumit in continuare SGR), aplicabil pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticla, plastic sau metal, cu volume cuprinse intre 0,11 si 3 I inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piata nationala bere, mixuri de bere, mixuri de bauturi alcoolice, cidru, alte bauturi fermentate, sucuri, nectaruri, bauturi racoritoare, ape minerale si ape de baut de orice fel, vinuri si spirtoase;

Dispozitiile hotarSrii se aplica tuturor ambalajelor primare nereutilizabile prevazute mai sus introduse pe piata din Romania dupa data de 31 martie 2022;

- Conform proiectului producatorii, prin intermediul administratorului SGR, sunt obligati sa realizeze urmatoarele obiective minime anuale de colectare in cadrul SGR:

• 65% sticla, 65% plastic, 65% metal in primul an calendaristic de aplicare a sistemului de garantie-returnare (primul an calendaristic de aplicare a sistemului reprezinta perioada cuprinsa intre 1 aprilie si 31 decembrie 2022);
■ 75% sticla, 80% plastic, 80% metal in al doilea an calendaristic de aplicare a sistemului de garantie-returnare;
■ 85% sticla, 90% plastic, 90% metal in al treilea si urmatorii ani calendaristici de aplicare a sistemului de garantie-returnare.

- Incepand cu data de 1 aprilie 2022 si pSna cei putin la data de 31 martie 2023 valoarea garantiei este in cuantum de 0,5 iei pentru toate tipurile de ambalaj SGR;
- IncepSnd cu data 1 aprilie 2023, administratorul SGR are dreptul de a solicita autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, modificarea valorii garantiei, inclusiv diferentiat pe tip de ambalaj;

In cazul aprobarii acestor masuri, in forma prezentata mai sus, estimam ca un procent semnificativ din deseurile de ambalaje mentlonate in acest proiect de hotarśre nu vor mai fi colectate prin recipientele de deseuri reciclabile si, implicit, nu vor mai constitui un input in statia de sortare.

3.3.4. 2. Colectarea si transportul deseurilor similare

Colectarea deseurilor similare de la operatorii economici si institutiile care isi desfasoara actMtatea pe teritoriul Sectorului 4 se realizeaza din recipientele operatorului (de volume diferite), in functie de cantitatea de deseuri generate de fiecare dintre acestia.

Deseurile similare colectate sępa rat sunt transportate la sortare (in vederea valorificarii) iar cele colectate in amestec sunt transportate la depozitare.

33.4.3. Colectarea si transportu! deseurilor din constructii si desfiintari de la populatie

Colectarea deseurilor provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora se realizeaza in containere metąlice de volum marę, puse la dispozitia generatorilor la solicitarea acestora.

33,4,4. Colectarea deseurilor voluminoa$e de la popu^ti^

Exista un sistem de colectare a deseurilor voluminoase la cerere.

* http://mmfidiu.ro/app/webroot/uploads/files/SGR%2022%20DECEMBRIE_fin81_print.docx vlzualizat !a data de 04.01.2021

3.3.4.5 . Colectarea deseurilor din piete

In sectorul4, conform datelor disponibile¹⁴¹⁵ functioneaza urmatoarele piete: ?

- In administrarea CL Sector4:

Piata Progresu I - sos. Giurgiului nr. 109A-supr. 7.943 m², 396 tara be

Piata Sudului - str. Nitu Vasile nr. 1 -supr. 9.992 m²,752 tara be

Piata Aparatorii Patriei - sos., Berceni nr. 183 b - supr. 3.816 m²,90 tarabe

Piata Covasna - Aleea Covasna nr. 3 bis - supr. Cca. 2.000 m²

- Complex Progresul - supr. 7.943 m²

Piete in asociere:

Piata Norilor-str. Radulescu Motru nr. 9, Supr. 1.630 m²

Piata Berceni-Oltenltei - sos. Berceni nr. 35 - 37, Supr. 2.576 m²

Piata Resita - str. Resita nr. 1, Supr. 2.331 m²

Piete prlvate:

Piata Timpuri Noi.

Deseurile se colecteaza in recipiente adaptate la cantitatea generata si se transporta la depozitare.

33.4.6. Colectarea deseurilor v$rzi de la populatie

In prezent nu este organizata colectarea separata a deseurilor verzi de la populatie, acestea fiind depuse de catre generatori ori in recipientele de colectare a deseurilor menajere ori abandonate pe spatiul public si colectate de catre operator impreuna cu deseurile stradale.

33.4.7. Sortarea deseurilor municipale

Nu exista din informatiile pe care le detinem, in prezent, contracte de delegare av5nd ca obiect actmtatea de sortare a deseurilor municipale, din care sa rezulte care este regimul juridic actual eventualelor statii de sortare care trateaza deseuri colectate de pe teritoriul Sectorului 4.

In anul 2019, 11.572 tonę** de deseuri colectate sępa rat din Sectorul 4 au fost sortate.

In ceea ce priveste aceste statiile de sortare, analiza nu este concludenta intruccit a avut la baza doar informatii din contractul Rosal - Eco Sud si unele informatiile disponibile in proiectul de PGDMB. Din analiza acestor informatii a rezultat urmatoarea situatie:

a. Statia de sortare detinuta de ROSAL Grup este situata in Pantelimon, Sos. de Centura 32A, si este utilizata pentru deseuri municipale colectate separat si in amestec, cu o capacitate proiectata de 55.000 tone/an.

Functioneaza in baza AM nr. 437/2012 valabila p^na la 13.12.2022.

Autorizatia de mediu prevede 25 tone/h (150.000 tone/an).

Deseurile reciclabile sortate sunt valorificate materiał la unitatile de profil, refuzul de pe banda de sortare este trimis la coincinerare la fabricile de ciment, lar refuzul de ciur este eliminat pe depozitul conform de la Vidra Ą-

Procesul de sortare se realizeaza at^t mecanizat cSt si manuał, cu 2 l^ii^e sottane si 1'6 gąsturi de lucru.

Dupa cum a fost prezentat anterior, ROSAL GRUP S.A. are incheiate cu Sectorul 4 Acordul -cadru si contractele subsecvente analizate mai sus, insa doar pentru alte activitati componente ale Serviciului, in principal colectare si transport deseuri municipale, salubrizare stradala si deszapezire, or pentru a putea presta o actwtate componenta a serviciului de salubrizare gestiunea acesteia trebuie sa fie delegata prin contract operatorului de autoritatea publica, tar activitatea respectiva sa fie in mod obligatoriu expres cuprinsa in obiectul contractului; in cazul de fata niciun document contractual dintre ROSAL GRUP S.A. si Sectorul 4 nu prevede in obiectul sau activitatea de operare a vreunei statii de sortare, nici Caletul de sarcini atasat acestor contracte nu reglementeaza activitatea de sortare;

b. Statia de sortare’’ care a fost realizata si este exploatata in prezent de operatorul depozitului de deseuri Vidra, respectiv ECO SUD S.A. dupa cum rezulta si din contractul dintre ROSAL GRUP S.A. si ECO SUD S.A. mai sus amintit.

Statia de sortare SC ECOSUD SA este amplasata in judetul llfov, iocalitatea Vidra si are o capacitate autorizata de 100.000 tone/an.

Procesul de sortare se realizeaza manuał, cu 2 linii de sortare (unul pentru deseuri menajere si unul pentru deseuri reciclabile) si 32 posturi de lucru. Programul de functionare este intr-un singi^ęhinąb, 6 zile/saptamana. Deseurile reciclabile sortate sunt valorificate de catre operatorU &ęonpmici autorizati iar refuzul de pe banda de sortare este trimis la coincinerare la fabrici de ci^nt iar refuzui < de ciur este eliminat pe depozitul conform de pe amplasament. ^v

³² Conform datelor din proiectul de PGDMB (pag. 72 $i 75)

•••

Operatorul ECO SUD S.A. nu are la rcindul sau niciun contract de delegare a gestiunii pentru actMtatea de operare a statiei de sortare.

3.4. Deficientele actuaIului sistem de salubrizare

Gestionarea deseurilor municipale reprezinta o problema importanta In ceea ce priveste protectia mediului si atingerea tintelorde reciclare obligatorii.

In conditiile in care depozitarea ramśne principala metoda de eliminare a deseurilor municipale, iar cantitatea de deseuri generata este in crestere, este necesar sa se inregistreze progrese in implementarea colectarii separate a deseurilor si in dezvoltarea activitatii de sortare a deseurilor reciclabile colectate sępa rat.

In ceea ce priveste colectarea separata si transportul deseurilor, principalele deficiente ale sistemului sunt urmatoarele:

Lipsa implementarii colectarii separate a deseurilor reciclabile, pe 3 fractii;

Cantitatea redusa de deseuri reciclabile colectate separat;

Lipsa implementarii colectarii biodeseurilor;

Sortare insuficienta a deseurilor reciclabile;

- Valorificarea redusa a deseurilor reciclabile, in principal datorita gradului marę de impurificare ; ) al acestora cu alte tipuri de deseuri;

Astfel, o parte din tintele ce trebuie indeplinite nu sunt inca atinse.

Din punct de vedere juridic, principalele deficiente sau dificultati care pot fi constatate in gestiunea deseurilor municipale sunt urmatoarele:

Lipsa, in prezent, a unui contract de delegare a gestiunii activitatii de sortare a deseurilor municipale si a deseurilor similare in statiile de sortare, intre Sectorul 4 si un operator al unei astfel de statii de sortare-aceasta deficienta va fi solutionata prin lansarea unei procedur!de licitatie pentru delegarea gestiunii activitatii, in functie de optiunea optima care va rezulta din analiza realizata in prezentul Studiu;

Lipsa, in prezent, a unui contract de delegare a gestiunii activitatii de operare a depozitelor de deseuri, in vigoare, care sa fie incheiat intre Municipiul Bucuresti si operatorii depozitelor de deseuri - aceasta deficienta, nefiind in sfera de competenta a Sectorului 4, poate fi rezolvata pe termen lung doar la nivelul Municipiului Bucuresti, la fel ca si realizarea unor instalatii adecvate de tratare a deseurilor reziduale, pentru a reduce cantitatea de deseuri eliminate prin depozitare. Chiar daca pentru o rezolvare temporara a ace$tui v^ a fost

adoptata Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucur^tPftfCGMBp^ din 23.03.2020 privind delegarea catre consiliile locale ale secjóarelor-'^ municipiului

u Ś¹ -j ■ ■

v i i ■ 74

Bucuresti a incheierii contracte lor de depozitare a deseurilor reziduale rezultate in urma procesu lui de sortare si trata re a acestora colectate de pe raza municipiului Bucuresti, aceasta dadea posibilitatea sectoarelor Municipiului Bucuresti de a Incheia contracte pentru asigurarea eliminarti deseurilor municipale generate pe teritoriul lor, pentru o perioada determinata si cu caracter temporar. HCGMB nr. 101/2020 a fost atacata de catre Prefectul Municipiului Bucuresti la instanta de contencios administrativ si este suspendata de drept in baza prevederilor art. 3 alin. (1) coroborat cu alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Pentru a ellmina neintelegerile si pentru a clarifica sensu! acestei masuri luate in scopul eliminarii deseurilor municipale si a deseurilor similare care nu mai pot fi supuse operatiunilorde sortare ori de prelucrare, neutralizare si valorificare materiala si energetica, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a adoptat ulterior HotarSrea nr. 342 / 13.08.2020 prin care consiliile locale ale sectoarelor 1-6 ale municipiului Bucuresti au fost imputernicite sa hotarasca cu privire la elimlnarea prin depozitare a deseurilor reziduale si a deseurilor bio-degradabile generate pe raza municipiului Bucuresti si sa incheie contracte pentru depozitarea lor, pentru o perioada limitata de maximum 3 ani, ca masura temporara destinata exclusiv rezolvarii unei situatii urgente si de tranzitie, pana la implementarea masurile prevazute de Master Planul pentru sistemul de management integrat al deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti.

Din analiza efectuata pentru perioada 2019-2020” se poate observa ca taxa de salubrizare pentru populatie nu acopera cheltuielile cu serviciul de salubrizare pentru colectarea separataadeseurilor menajere (provenite de la populatie), diferentele suportate de Primaria SectóruluH.4 fiind de 6.913.818,82 pentru anul 2019, respectiv 11.801.617,16 pentru anul 2020. ,

ⁿ Analiza pentru anui 2020 a cuprtns perioada lamiarie - lufie

piwku wcrwinm 4

4. FEZABIL1TATEATEHN1CA
- 4.1. ' Identlficarea nevbilor de salubrizare
  - 4,1.1. Grupurile interesate

Grupurile interesate de realizarea servicHlorde salubrizare in Sectorul 4 care pot fi identificate sunt:

- Utilizatorii serviciului de salubrizare: casnicl (persoane fizice si asociatii de locatari si/sau proprietari} si non-casnici (operatori economici, institutii publice si alte persoane juridice care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Sectorului 4);
- Autoritatile administratiei publice locale;
- Operatorii de servicii de salubrizare;

Institutii ale statuiui care au ca scop protejarea mediului si a sanatatii populatiei, precum si buna desfasurare a serviciilor de utilitati publice: Agentia de Protectie a Mediului, Garda de Mediu, Directia de Sanatate Publica, Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice,

4.1.2, Analiza nevoilor grupurilor interesate

Gestionarea deseurilor municipale este o actMtate care prezinta un impact si un risc importante atat pentru mediul inconjurator, cśtsi pentru sanatatea publica prin:

Disconfort vizual si olfactiv in cazul discontinuitatii in colectarea deseurilorgenerate in mediul urban;

Poluarea aerului fie prin neridicarea deseurilor intro perioada de timp, fie ca urmare a unor procese de tratare sau depozitare a deseurilor

Poluarea apelor de suprafata, a pcinzei freatice sau a solului in cazul depozitarii necontrolate sau neconforme,

In functie de impactul acestei activitatii, grupurile de interese identificate mai sus au o serie de nevoi in legatura cu moduł de furnizarea/prestarea a serviciului de salubrizare:

* Utilizatorii - sa beneficieze de sen/icii de salubrizare de calitate care sa le asigure traul intrun mediu sanatos si curat, la tarife care sa se incadreze in limitele de suportabilitate;

Autoritatileadministratiei publice locale-sa imbunatateasca conditiilede viata ale populatiei, sa atraga investitii profitabile in infrastructura aferenta serviciului de salubrizare si sa organizeze sen/iciul public in mod sustenabil;

Operatorii serviciului de salubrizare - sa realizeze un serviciu de calitate in conditii eficiente, care sa le asigure un profit rezonabil;

Institutlile ale statului care a u ca scop protejarea mediului si a sanatatii populatiei - sa protejeze sanatatea populatiei si mediul inconjurator, sa inlature sursele de poluare, sa asigure respectarea normelor in yigoare aplicabile de catre celelalte grupuri interesate.

4.2. CantitatHe de deseuri si modalitatea de prestare a serviciului, pentru

fiecare dintre activitatile din cadrul contractului

In aceasta sectiune sunt prezentate cantitatile de deseuri si modalitatea de prestare pentru fiecare dintre activitatile componente ale serviciului de salubrizare care fac obiectul delegarii.

4.2.1. Cantitati de deseuri si modalitatea de prestare a actiyitatii decolectare si transport

a deseurilor municipal

Pornind de la proiectia populatiei si de la evolutia indicatorului de geneza rea deseurilor me naje re, a u rezultat urmatoarele cantitati de deseuri municipale generate:

Tabel9. Praiectla cantitotiforde deseuri munlcipale

Categorll de deseuri municlpale		Cantltate (ton ej				------...—
Categorll de deseuri municlpale	2020	2021	2022	2023	2024	2025	2030
Deseuri menajere in amestec si separat	92.300	91.900	91.500	91.100	88.200	85.300	83.500
: Deseuri similare : colectate in amestec si separat	32.400	32.200	32.100	31.900	30.900	29.900	29.300
Deseuri din gradini si parcuri	400	400	400	400	400	400	400
Deseuri din piete	400	400	400	400	400	400	400
Deseuri de la maturatul stradal	700	700	700	700	700	700	700
Total deseuri municlpale colectate de operatorll de saiubrizare	126.200	125.600	125.100	124.500	120.600	116.700	114300
Deseuri de ambalaje menajere colectate de alti operatori decat j operatorii de saiubrizare i Total deseuri municipale [ generate	2.000	2.000	2.000	2.000	2.000	2.000	2.000 ^!
	128.200	127.600	127.100	126.500	122.600	118.700	116.300

Sursa: Analiza Consultantului

4.2.1.1, Metodologie si ipoteze

Pentru colectarea si transportu! deseurilor sunt propuse spre analiza alternative distincte pentru:

deseuri reziduale,

_? - deseuri reciclabile,

- deseuri voluminoase, deseuri periculoase menajere
- DEEE
- Deseuri vegetale.

Pe baza rezultatelor obtinute in urma evaluarii optiunilor, este selectata, fundamentata si recomandata cea mai buna optiune tehnica.

Pentru compararea si evaluarea alternativelor s-a utilizat un punctaj astfel: 2 sau 3 puncte sunt acordate alternativei celei mai bune si descrescator 0 puncte pentru alternativa cea mai inadecvata. In cazul in care doua alternative au punctajefoarte apropiate, ambele primesc punctajul cel mai marę dintre cele doua obtinute.

In evaluarea alternativelor au fost luate in calcul urmatoarele ipoteze:

- graduI de participare al populatiei la sistemul de colectare separata
- Conform estimarilor consultantului (in lipsa informatiilor furnizate (Jerepręzeptatii.Prima riei) numaru! caselor individuale (case si vile) de pe raza Sectorului 4 e^fa de 10.235 ia"hnumarul de blocuri este de 1.775., neputSnd fi estimat numarul de blocuri i^functi^epyh^irul&e.etaje.

ll I Tri \ V

ho Ą J i,

-- r 77

• -■>

- sistemul de colectare a deseurilor reciclabile este analizat diferit In functie de tipul de habitat, gospodarii indMduale sau blocuri.

In cazul gospoda riilor individuale, tinSnd cont de densitatea mica a populatiei si, implicite a deseurilor generate precum si de faptul ca fiecare gospodarie, individual, participa la acest sistem, practica a demonstrat ca cele mai bune rezultate in conditii financiare suportabile o reprezlnta colectarea din „usa in usa".

In cazul blocurilor, practica curenta pentru deseurile reziduale, respectiv utilizarea „toboganelor" precum si accesul uneori limitat al Jocatarilor unui imobil la camera de gunoi (ghena) reprezinta elemente importante de luat in calcul in creionarea alternativelor.

Modalitatea de colectare trebuie sa fie realizata in concordanta cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile prevazute in OUG nr. 74/2018, urmarind urmatoarele aspecte:

a tingerea obiectivu!ul de pregatire pentru reutilizare si reciclare a deseurilor municipale din anul 2020;

implementarea instrumentului "plateste pentru cat arunci";

- implementarea tarifelor distincte pentru colectarea si gestionarea deseurilor reciclabile, respectiv a deseurilor reziduale;
- acoperirea costurilor de gestionare a deseurilor de ambalaje din deseurile municipale de catre organizatiile care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorilor de ambalaje;
- introducerea indicatorilor de performanta si a penalitatilor aferente in contractele de delegare;
- implementarea contributiei pentru economia circulara.

Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 211/2011} prevede la art. 17 (1) a) si b) ca autoritatile administratiei publice locale ale UAT sau, dupa caz, subdiviziunile administrativ4eritoriale ale municipiilor, respectiv asociatiile de dezvoltare intercom unita ra ale acestora, au obligatia sa asigure colectarea separata pentru cel putin deseurile de hśrtie, metal, plastic si sticla din deseurile municipale si sa atinga un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minim 50% din cantitatea totala de deseuri municipale generata pana la 31 decembrie 2020.

In vederea atingerii obiectivului de pregatire pentru reutilizare si reciclare a deseurilor municipale trebuie luate urmatoarele masuri:

Includerea de indicatori de performanta si penalitati aferente in contractele de delegare a operarii pentru activitatiie serviciulu1 de salubrizare

Extinderea sistemului de colectare separata a deseurilor reciclabile. In conformitate cu prevederiie PNGD si pentru a asigura atingerea indicatorilor de performanta minimi pentru colectarea separata a deseurilor municipale prevazuti in Anexa nr. 7 a Legii nr. 211/2011 (Anexa 1 a OUG nr. 74/2018}, este necesar ca incepand cu anul 01.07.2019, contractele de delegare sa prevada colectarea in sistem „din poarta in poarta" in zona de case pentru deseurilor reciclabile de hairtie/carton si/sau de plastic/metal).

- Implementarea instrumentului economic „plateste pentru cat arunci"

In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, beneficiarilor servlciului de salubrizare li se va punę la dispozitie optiunea aplicarli instrumentului economic „plateste pentru cat arunci".

Rolulimplementariiacestui instrument este pe de o parte de a stimula preyęnireagęnerarii deseurilor si, pe dealta parte, stimularea colectarii separate a deseurilor reciclabile^Acestfnśtrdrnępt sę va aplica atat pentru deseurile reziduale din deseurile menajere, cśit si pentru d/seurilę^rezidyale din deseurile

similare, fie prin reducerea frecventei de colectare, fiind prin micsorarea yolumului recipientului/recipientelor de colectare...........................

In cazul utilizatorilor non-casnici (operatori economici si institutii} aplicarea mstrumentului economic „plateste pentru cat arunci" se va face in functie de volumul recipientelor de colectare a deseurilor reziduale. Astfel, taxa/tariful de salubrizare care va fi platit(a) pentru deseurilor similare va fi proportional(a) cu yolumului recipientului/recipientelorde colectare a deseurilor reziduale.

Legea nr. 211/2011 prevede la art. 17 (1) c) si f ca autoritatile administratiei publice locale ale UAT-ului au obligatia:

sa includa in caietele de sarcini si in contractele de delegare a gestiunii sendciului de salubrizare tarife/taxa distincte pentru activitatile desfasurate de operatorii de salubrizare;

sa stabileasca si sa aprobe incepand cu data de 1 iulie 2019 tarife/taxa distincte pentru beneficiarii serviciului de salubrizare pentru gestionare deseurilor reciclabile colectate separat, respectiv pentru gestionarea celorlalte categorii de deseuri.

In functie de cele de mai sus, trebuie implementate urmatoarele tarife/taxe distincte:

t arif sau taxa pentru gestionarea deseurilor reciclabile (hartie, metal, plastic si sticla) menajere si similare colectate sępa rat;
- tarif sau taxa pentru gestionarea celorlalte tipuri de deseuri menajere si similare,

Tariful/taxa pentru gestionarea deseurilor reciclabile cuprtnde tariful actiyitatii de colectare si transport, precum si tariful actiyitatii de sortare a deseurilor reciclabile colectate separat.

Tariful/taxa pentru gestionarea de deseuri menajere si similare (deseuri reziduale} include tariful/taxa actiyitatii de colectare si transport, sortare, contributia pentru economia circulara, precum si tariful de tratare/eliminare.

Beneficiarii serviciului de salubrizare sunt:

casnici - populatia;

non-casnici - operatori economici si institutii publice.

In cazul beneficiarilor casnici, tarifele/taxele distincte se calculeaza pe baza tarifelor distincte pentru actiyitatile desfasurate de operatorii de salubrizare si se exprima in lei/persoana/volum/frecventa si luna pentru gestionarea deseurilor reciclabile, respectiy pentru gestionarea celorlalte tipuri de deseuri.

In finał, beneficiarii casnici platesc un singur tarif/taxa, care reprezinta suma celor doua tarife/taxe distincte. Tarifele/taxele distincte trebuie comunicate beneficiarilor in yederea constientizarii a importantei colectarii separate a deseurilor reciclabile.

In cazul beneficiarilor non-casnici, tarifele/taxele sunt tarife/taxe distincte pentru actiyitatile desfasurate de operatorii de salubrizare.

Astfel, beneficiarilor non-casnici li se va factura separat cantitatea colectata de deseuri reciclabile, respectiy cantitatea colectata de biodeseuri si deseuri reziduale.

4.2.1 2, Descrierea alternativelor de colectare

A. Deseuri menajere reziduale

Altematiua 1

In cazul deseurilor menajere reziduale, colectarea se va realiza din „usa in usa" atat in cazul locuintelor individuale catsi in cazul asociatiilor de proprietari, astfel: .

pubele de 240 atari. Pubelele

pentru zona de case: colectarea deseurilor reziduale se va realiza din I sau 1201, lasSnd posibilitatea alegerii tipului de pubela in functie de‘

vor fi dotate cu CIP-uri si sisteme de identificare, care vor furniza informatii privind locatia, detinatorul, yolumul saucantitatea deseurilor ridicate.

pentru zona de blocuri de 4 etaje sau mai putin de 4 etaje: colectarea deseurilor se va realiza din europubele de 2401 sau euro containere de 1100 I ampiasate in spatii special realizate. Containerele vor fi dotate cu CIP-uri si sisteme de identificare, care vor furniza informatii privind locatia, detinatorul, volumul sau cantitatea deseurilor ridicate.

pentru zona de blocuri cu mai mult de 4 etaje - colectarea deseurilor reziduale se va realiza in europubele de 240 I sau 11001 dotate cu CIP de identificare de la fiecare asociatie, respectiv de la fiecare scara a blocurilor.

Ałternatiwa 2

pentru zona de case: colectarea deseurilor reziduale se va realiza din „usa in usa" in pubele de 240 I sau 120 I, prin cantarirea fiecarui recipient. Pubelele vor fi dotate cu CIP-uri si sisteme de identificare, care vor furniza informatii privind locatia, detinatorul, volumul sau cantitatea deseurilor ridicate.

pentru zona de blocuri de 4 etaje sau mai putin de 4 etaje: colectarea deseurilor se va realiza europubele de 2401 sau euro containere de 11001 prin cantarirea fiecarui recipient ampiasate In spatii special realizate. Containerele vor fi dotate cu CIP-uri si sisteme de identificare, care vor furniza informatii privind locatia, detinatorul, volumul sau cantitatea deseurilor ridicate.

pentru zona de blocuri cu mai mult de 4 etaje - colectarea deseurilor reziduale se va realiza in europubele de 2401 sau euro Container de 1100 I prin cśntarirea fiecarui recipient dotate cu CIP de identificare de la fiecare asociatie, respectiv de la fiecare scara a blocurilor.

Tabel lQ_yAltem^ pentru deseuri rrienajere reziduale

		■■ - A
lnve$titii realizate pe durata	2	1
Costuri de operare si intretinere	2	1
Costuri totale	2	1
Valoare taxa rezultata pentru deseuri menajere	2	1
Aspecte tehnice - rata de colectare si calitatea materiaielor	1	2
	1..	. .....
„ ................................................... Aspecte sociale - nivel de confort si participare a locuitorilor la ststem	1	2		i ........s:...................-
	i	> .................................. f
Cantitati apropiate de urealitate._____	i	U ? i 2 H V ó v i 4A 'w."		' f t \ '.M- ' '-i i f,
TOTAL	13 puncte	14 puncte		' f t \ '.M- ' '-i i f,
			■

pf immu itcraBuim 4

Sursa: Analiza Consultantului

Alternativa 2 a rezultarca fiind cea optima pentruactivitatea de colectare a deseurilor menajere reziduale din Sectorul 4.

Pentru DEEE, se vor respecta prevederile aferente acestui f lux, combinat cu sistemele puse la dispozitie de catre producatorii DEEE sau Ministerul Mediuiui prin AFM si se va realiza un centru cu aport voluntar pentru acest tip de deseuri pentru toata populatia Sectorului 4.

B. Deseuri menajere reciclabile

Altematiua 1

Zona case: colectarea din „usa in usa" in europubele de 120 I sau 240 pentru deseurile de hśrtie/carton si plastic/metal. Colectarea prin puncte de colectare stradale in euro containere de 1,1 mc pentru deseurile de sticla. Europubelele vorfi dotate cu CIP-uri si sisteme de identificare, care vorfurniza informatii privind locatia, detinatorul, volumul sau cantitatea deseurilor ridicate.

Zona blocurilor: Pentru asociatiile de proprietarl: colectare din „usa in usa" in europubele de 120 I si sau 2401 in puncte de colectare special amenajate pentru deseurile de hartie, carton, plastic si metal. Deseurile de sticla, se vor colecta prin puncte de colectare in euro containere de 1.1001 sau in europubele de 1201 si sau 2401. Europubelele vor fi dotate cu CIP-uri si sisteme de identificare, care vor furniza informatii privind locatia, detinatorul, volumul sau cantitatea deseurilor ridicate.

Alternatiua 2

Zona caselor: colectarea din„usa in usa" in sacide 1001 pentru deseurile de hSrtie, carton, plastic si metal si colectare prin puncte de colectare stradale in recipiente tip clopot de 2,5-5 m3 pentru deseurile de sticla. Containerele de sticla si sacii vor fi dotati cu CIP- uri/Coduri de bare si sisteme de identificare, care vor furniza informatii privind locatia, detinatorul, volumul sau cantitatea deseurilor ridicate.

Zona blocurilor: Pentru asociatiile de proprietarl: colectare din „usa in usa" in saci de 1001 pentru deseurile de hSrtie, carton, plastic si metal. Deseurile de sticla, se vor colecta prin puncte de colectare stradale in recipiente de 2,5-5 m3. Sacii/containerele vor fi inscriptionati cu cod de bare, care vor furniza informatii privind, detinatorul, volumul sau cantitatea deseurilor ridicate.

Alternatywa 3

colectarea din „usa in usa" in europubele de 120 I sau 240 pentru deseurile de hartie/carton, plastic/metal. Colectarea prin puncte de colectare stradale in euro containere de 1,1 mc pentru deseurile de sticla. Europubelele vor fi dotate cu CIP-uri si sisteme de identificare, care vor furniza informatii privind locatia, detinatorul, volumul sau cantitatea deseurilor ridicate.

Zona blocurilor: colectarea din in puncte inteligente de colectare separata. Pentru deseurile de hartie, carton, plastic, sticla si metal se vor dota punctele de colectare cu module supraterane cu sistem de inchidere si identificare a utilizatorilor.

Alternativa 3 a rezultat, in urma analizei privind costurile de investitii, precum si costurile de operare si intretinere, precum si a veniturilor obtinute din valorificarea deseurilor reciclabile, ca fii^ cea optima pentru implementare in Sectorul 4.

C. Biodeseuri '

Pentru asigurarea atingerii tintelorde reutilizare si pregatire pentru reciclare de 50%, precur^sipeptęu' asigurarea atingerii tintelor privind reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile mónjcijjale la depozitare, este necesara introducerea colectarii separate a biodeseurilor. ‘ '

Pentru colectarea separata a biodeseurilor se vor analiza doua alternative:

Afternatwa 1

Sistem de colectare separata dln poarta in poarta Implementat la hivelfiecarergospodanTpnn recipiente de colectare separata, dotate cu CIP-uri de identificare.

Ałternatiwa 2

Sistem de colectare st rada la, la punct fix, prin aport voluntar.

In zonele de case individuale, gospodarnie pot fi dotate cu pubele pentru colectarea separata a biodeseurilor, existand totodata un control asupra felului in care generatorii colecteaza sępa rat aceasta fractie.

In zonele de blocuri, colectarea separata a biodeseurilor (resturile alimentare) este greu de realizat.

Tabel ii. Evaluarea optiunilor tehnice prtyind colectarea separata a biodeseuritor

Biodeseuri	Zonę cu case IndMduale	Zonele de blocuri
Biodeseuri generate de populatie (deseuri verzi)	Se poate aplica compostarea individuala si realiza colectarea separata.	tn generał nu exista gradini si nu se genereaza deseuri verzi.
Biodeseuri generate de populatie (resturi alimentare)	Se poate realiza colectarea separata, biodeseurile colectate din zonele cu case individuale sunt de o calitate buna.	Colectarea separata nu este recomandabila, lipsa de spatiu pentru amplasarea recipientului separat, atat in fiecare locuinta de bloc, cat si pentru amplasarea recipientelor intre blocuri. Exi$ta riscul ca populatie sa nu partie! pe la colectarea separata. Exista riscul ca biodeseurile sa fie amestecate cu alte deseuri,
Biodeseuri generate de la operatorii economici (prepararea hranei si alimente expirate)	Se poate realiza colectarea separata.	Se poate realiza colectarea separata.

Sursa: Anaiiza Consultantului

Singura optiune tehnica pentru colectarea separata a biodeseurilor menajere este cole^ręardin; poartainpoarta, inzonelecu locuinteindividuale.

Chiar daca costurile de investitie si operare sunt mai mari, aceasta reprezinta singura po^ibilitaj£^eX colecta biodeseuri cu un grad scazut de impurlficare (5-10%), care sa asigure parametr^ de Gslitatę necesarl pentru a putea valorifica compostul/digestatul rezultat v '

Pentru reducerea cantitatii de deseuri generała, se va promova si compostarea indMdualad^żpne^ de case care permit acest lucru. '

Colectarea deseurilor biodegradabile de la gospodarnie indiyiduale se va realiza in pubele speciale pentru biodegradabile,.deculoare maro.............................-

Frecventa de colectare a pubelei pentru biodeseuri va fi corelata cu cantitatea generata, avSnd in yedere respectarea legislatia in vigoare.

De asemenea, sistemul de colectare din poarta in poarta este potrivit si pentru operatorii economici care genereaza biodeseuri de la prepararea hranei si alimente expirate.

Pentru deseurile din piete se recomanda a se reaiiza colectarea separata, iar pentru deseurile din parcuri si grad i ni este aplicabila compostarea in-situ si colectarea separata.

D. Deseuri din parcuri si gradini

Intretinerea parcurilor si gradinilor publice intra in responsabilitatea autoritatilor publice locale. Colectarea si transportul deseurilor verzi la statiile de compostare va fi asigurata fie de autoritati, fie de operatorul de colectare si transport a! deseurilor din zona respectiva.

E. Deseuri din piete

Acesttip de deseuri este generat de pietele comerciale. Colectarea separata a fractiei biodegradabile a acestor deseuri, trebuie inclusa in contractul care va fi incheiat cu operatorul de colectare-transport deseuri.

F. Deseuri yoluminoase

Au fost luate in considerare si analizate 3 optiuni tehnice pentru colectarea separata a deseurilor yoluminoase, si anume: colectarea din poarta in poarta la cerere, colectarea din poarta in poarta cu o frecventa stabilita anteriorsi colectarea prin aport voluntar.

Ałternati^a 1

Alternativa 1 preyede colectarea din poarta in poarta la cerere.

Afternatwa 2

Alternativa 2 preyede colectarea din poarta in poarta cu o frecventa stabilita.

Afternatwa 3

Alternativa 3vizeaza colectarea prin aport yoluntar.

Tabel 12. Ęygluarea optiunilor tehnice priyind colectarea separata a deseurilor yoluminoase

Criteriu

Optlunea 1 - Colectarea din poarta in poarta la cerere

Optlunea 2 - Colectarea din poarta in poarta cu o frecventa stabilita

Optlunea 3 - Colectare prin aport yoluntar

Protectia mediului

Operatorul de colectare se deplaseaza la cerere la locatia respectiva si preia deseurile yoluminoase, cunoscand tipul acestora.

Aceasta optiune este benefica din punct de vedere al protectiei mediului.

Operatorul de colectare se deplaseaza prin localitate si verifica daca are sau nudę ridicat deseuri yoluminoase.

Aceasta optiune nu este benefica din punct de vedere al protectiei mediului.

Generatorul de deseuri yoluminoase va duce aceste deseuri la centruj? de colectare. // '

Z* f Z

Aceasta optiune est0 b e n efica d i n punct de vedere al protectiei mediului. V " *

Confortut si Implicarea generatorului in Implementarea slstemului

Daca operatorni de

’ colectare nu preia deseurile in timp util, aceste deseuri trebuie depozitate in gospodarie, ceea ce creeaza cu confort scazut generatorului.

Referitor la eliminarea deseurilor yoluminoase, aceasta optiune prezinta un confort ridicat.

Daca operatorni de colectare nu preia deseurile in timp util, aceste deseuri trebuie depozitate in gospodarie, ceea ce creeaza cu confort scazut generatorului.

Referitor la eliminarea deseurilor voluminoase, aceasta optiune prezinta un confort ridicat.

Necesita un efortdin partea generatorilor de deseuri, deplasarea p^na la centru! de colectare.

Confort scazut.

Sursa: Analiza Consultantului

/ Solutia propusa pentru colectarea separata a deseurilor voluminoase, un sistem mixt format din toate cele 3 alternative:

Alternativa 3 colectarea prin aport yoluntar. Se recomanda constructia unui Centru de colectare cu aport yoluntara deseurilor.

In acest centru va fi prevazuta si colectarea unor deseuri voluminoase (de exemplu, saltele, mohila, coyoare, obiecte de decor, ambalaje yoluminoase, etc).

Alternatiwa 1, Alternativa 2 - Campanii de colectare derulate de yiitorii operatori de salubrizare.

G. Deseurilor texti!e

Pentru deseurile textile, au fost luate in considerare si analizate 3 alternative tehnice pentru colectarea separata a deseurilor textile pro ve ni te de la populatie si anume: colectarea din poarta in poarta la cerere, colectarea din din poarta in poarta cu o frecventa stabilita si olectarea prin aport yoluntar.

Tabel 13. Eualuarea optiunilor tehnice pri^hd colectarea separata a deseurilor textile

Criterlu

Optiunea 1 - Colectarea din poarta in poarta la cerere

Optiunea 2 - Colectarea din poarta In poarta cu o frecwenta stabilita

Optiunea 3 - Colectare prin aport yoluntar

t ' a

Protectia mediului

Operatorul de colectare se deplaseaza la cerere la locatia respectiva si preia deseurile textHe, cunoscand tipul acestora.

Aceasta optiune este benefica din punct de vedere al protectiei mediului.

Operatorul de colectare se deplaseaza prin localitate si yerifica daca are sau nu de ridicat deseuri textile.

Aceasta optiune nu este benefica din punct de yedere al protectiei mediului.

Generatorul de deseuri textile va duce aceste deseuri la centru 1 de colectare.

_: Aceasta optiune estę^/ benefica din punct^e\-^ yedere al prot^fief mediului. #

Criteriu

Optlunea 1 - Colectarea din poarta In poarta la cerere

Optlunea 2 • Colectarea din poarta In poarta cu o frecventa stablllta

Optlunea 3 - Colectare prin aport voluntar

Confortul sl implicarea generator ulu 1 In implementarea sistemulul

Daca operatorul de colectare nu preia deseurile in timp u til, aceste deseuri trebuie depozitate in gospodarie, ceea ce creeaza un confort scazut generatorului.

Referitor la eliminarea deseurilor textile, aceasta optiune prezinta un confort ridicat.

Daca operatorul de colectare nu preia deseurile in timp util, aceste deseuri trebuie depozitate in gospodarie, ceea ce creeaza cu confort scazut generatorului.

Referitor la eliminarea deseurilor textile, aceasta optiune prezinta un confort ridicat.

Necesita un efort din partea generatorilorde deseuri, deplasarea pana la centrul de colectare.

Confort scazut.

Sursa: Analiza Consultantului

Solutia propusa pentru colectarea separata a deseurilor textile consta intr-un sistem mixt, cu toate cele 3 alternative:

Alternativa 3 colectarea prin aport voluntar.

Se recomanda constructia unui Centru de colectare cu aport voluntar a deseurilor. Aceste centru va accepta si acesttip de deseu.

Alternativa 1 si Alternativa 2 - Ca m pa ni i de colectare derulate de viitorii operatori de salubrizare

H. Deseurile din constructii si desfiintari de la populatie

Deseurile din constructii si desfiintari (DCD) pot fi impartite in 2 mari categorii, dupa cum urnneaza:

i. deseuri minerale inerte;

In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri din beton rezultate din demolarea cladirilor; materiale rezultate in urma excavarib deseuri rezultate in urma constructiei drumurilor;

ii. deseuri mixte;

In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri rezultate din dezafectarea amenajarilor interioare sau aite materiale rezultate din activitatile de renovare a locuintelor precum si deseurile rezultate prin degradarea ambalajelor materialelorde constructii ambalate.

Optiunile de gestionare a deseurilor din constructii si desfiintari amestecate sunt urmatoarele:

Alternatiua 1 - Sortarea

Aceasta optiune implica separarea fractiei de deseuri periculoase din deseurile de constructii śi-desfiintari de la sursa.

Transportu! acestor deseuri amestecate la o statie de sortare si folosirea instalatiilor de sa/tare n^ste'

recomandata datorita costului ridicat. Pentru a se evita piata unui tarif pentru sortarea deseurilor se> recomanda separarea acestor deseuri de catre generator. v

Alternatwa 2 - Separarea la sursa, in santier, pe 3 componente \

\ ‘ 7?

Aceste componente sunt urmatoarele: ' -z/ ^{: k} ^9;/

PtiMMU 4

materiale reciclabile (plastic, hSrtie si carton, metale), care trebuie transportate la statie de sortare a deseurilor municipale sau »valorificate la operatorilor economfci autorizati;

- deseuri de constructii si desfiintari amestecate ramase, care trebuie transportate la un depozit de deseuri;
- deseuri periculoase (solventi, uleiuri uzate, filtre de ulei, azbest, metale grele, vopseluri, lemn tratat, sol contaminat, materiale cu PCB, care trebuie introduse in circuitul de gestionare a deseurilor periculoase;

Aiternativa 3 - Depozitarea

Depozitarea deseurilor amestecate pe depozite controlate, sau, in cazul in care acestea sunt contaminate, introducerea lor in circuitul de gestionare a deseurilor periculoase.

In cele mai multe cazuri nu exista o separare pe componente periculoase si nepericuloase pentru aceasta categorie de deseuri. Aceste deseuri nu ajung in depozite autorizate si in generał se arunca si se depoziteaza ilegal.

Ca procent, cantitatile de deseuri periculoase sunt relativ mici comparativ cu totalul deseurilor generate, dar pentru a nu contamina si restul de deseuri nepericuloase trebuie implementate masuri de separare, pentru a se putea recicla si recupera fractiile utile.

Publicul trebuie informat asupra faptului ca este necesar sa se realizeze o sortare preliminara a deseurilor din constructii si desfiintari la locul de generare.

Este de preferat ca, la locurile de generare, sa se realizeze o sortare a deseurilor din constructii si desfiintari, de catre detinatorul acestor deseuri.

Pentru a imbunatatii sistemul de gestionare a deseurilor din constructii si desfiintari este necesara cresterea gradului de colectare separata a deseurilor din constructii de catre operatorii de salubrizare/administratia publica locala/agenti economici/detinatori de autorizatii de constructie si/sau desfiintare.

Se recomanda ca aceste deseuri sa fie valorificate (de exemplu, prin utilizarea lor ca materiale de umplutura). Deseurile nereciclabile sau cele periculoase pot fi valorificate energetic sau eliminate prin depozitare (depozite de deseuri nepericuloase sau de deseuri periculoase, dupa caz) sau, in cazul anumitor deseuri, prin incinerare.

Optiunea recomandata este ca aceste deseuri din constructii si desfiintari sa fie colectate dupa ce s-a realizat separarea lor la sursa - Alternativa 2.

Pentru deseurile de constructii/desfiintari, rezultate din lucrari pentru care nu au fost necesare autorizatii de constructii, se recomanda o colectare prin aport voluntar. Aceste deseuri pot fi transportate la Centrul de colectare cu aport voluntara deseurilor propus a fi construit.

I. Deseuri periculoase menajere de la populatie

Principa lele optiuni pentru colectarea deseurilor menajere periculoase sunt urmatoarele:

Alternativa 1: direct de la populatie;

Alternativa 2: prin intermediul unitatilor mobile pentru colectarea deseurilor periculoase; .

i’⁵

Alternativa 3: prin intermediul centrelor de colectare; *

A!ternativa 4: prin intermediul containerelor publice de colectare, nesupravegheate/ r ^3 \

Alternatiua 5: Folosirea sistemelor de returnare la comercianti si producatorl^’ 9; W-f/ \

Tabel 14, Evaluarea optwnilar tehnice priyind Colectarea separata a deseurilor periculoase

Optluni ............ “

Ava ntaje/dezavantaje

Ewaluare ....... ~ ........

Alternativa 1

Colectarea deseurilor

periculoase directde la gospodarii

Operatorni de colectare preia deseurile periculoase direct de la gospodarii, in urma solicitarilor primite. Deoarece sunt colectate cantitatile mici de deseuri menajere periculoase, aceasta optiune este costisitoare si Ineflclenta.

Aceasta optiune prezinta costuri ridicate, nu este indicata.

Alternativa 2 Colectarea deseurilor periculoase prin

intermediul unitatilor mobile pentru colectarea deseurilor periculoase

Se foloseste un vehicul specializat pentru colectarea deseurilor periculoase (unitatea mobila pentru deseuri periculoase) care se opreste in locuri prestabilite in localitate (opriri).

Populatia va fi informata de traseul acestui camion specializat, data $i ora fiecarui punct de oprire.

Acest camion specializat va stationa la un punct de oprire un anumit interval si va prelua deseurile periculoase aduse de locuitori,

Aceasta optiune are o eficienta ridicata, dar prezinta un dezavantaj: deseurile periculoase trebuie pastrate in gospodarii pśna la data colectarli.

Aceasta optiune este indicata.

Alternativa 3

Centre de colectare pentru deseuri periculoase

Deseurile periculoase pot fi aduse la centrele de colectare de catre generatori, nefiind nevoie de pastrarea acestora in gospodarii.

Aceste centre de colectare necesita personalni calificat si echipamente necesare pentru stocare, ceea ce conduce la costuri mari, avand in vedere cantitatea zilnica mica de deseuri periculoase intrata in aceste centre.

Rezulta ca trebuie aleś un numar limitat de centre, iar alegere amplasamentelor trebuie facuta in asa fel incSt sa deserveasca cśt mai mufti generatori.

Aceasta optiune este indicata.

Alternativa 4,

Containere publice de colectare nesupravegheate pentru deseuri periculoase

Containerele publice nesupravegheate pentru colectarea deseurilor periculoase (mai aleś a uleiurilor uzate si medicamentele expirate) nu este o solutie bu na. Exista riscul ca in aceste containere sa fie introduse de catre generatori si alte substante chi mice, care prin reactii pot duce la accidente.

Ca o concluzie, containerele pentru colectarea deseurilor periculoase trebuie supravegheate.

Din acest motiv aceste containere pot fi amplasate la distribuitorii de produse si companii specializate, la unitatile mobile pentru colectarea deseurilor periculoase, la centrele de colectare pentru deseuri periculoase.

Aceasta optiune nu este Indicata.

// &

8 ‘ {P

Alternativa 5

Preluarea decatre

Acesta optiune este in (egatura directa cu schemele de responsabilitate a producatoruiui privind baterii uzate, uleiuri uzate.

Schemele extlnse de ~ “

responsabilitate a producatoruiui uortrebuisa fieimplementate

Optluni	Awa ntaje/deza wanta je	Evaluare
distribuitori si companil specializate	Deseurile trebuie colectate si gestlonate corespunzator de ateliere (piesele de schimb sunt schimbate si reparate In ateliere).

Sursa: Analiza Consultantului

Realizarea colectarii separate in totalitate a deseurilor menajere periculoase este un proces practic imposibil de realizat si extrem de costisitor, datorita cantitatOor relativ mici care se genereaza.

Totusi, este foarte important ca deseurile care fac parte din aceasta categorie sa fie sortate la sursa de catre generator si, astfel, separate de cele la Ite fractii de deseuri menajere.

Solutia propusa pentru colectarea separata a deseurilor menajere periculoase consta in implementarea unui sistem mixt format din Alternativele 2 si 3:

- Alternativa 3 - colectare prin aport voluntar. Pe amplasamentul de la noul Centru de colectare cu aport voluntar a deseurilor, propos a fi construit. In cadrul acestui centru va fi prevazuta colectarea u nor deseuri periculoase, cum ar fi: medicamentele, baterii uzate, uleiuri uzate, detergent!, aite deseuri cu continut periculos). In cadrul acestor centre, deseurile periculoase vor fi stocate in recipienti speciaii si vor fi predate ulterior catre reciclatori/valorificatori sau spre eliminare.
- Alternativa 2 - Campanii de colectare derulate de viitoril operatori de salubrizare

4.2.2. Cantitati de deseuri si modalitatea de prestare a activitatii de sortare a deseurilor municipale

Deseurile municipale reciclabile reprezinta circa 32.000 tone/an in perioada 2022-2030.

Av£nd in vedere ca sortarea deseurilor reciclabile este in responsabilitatea Consillilor Locale, acest lucru poate fi efectuat prin:

Optiunea 1: lnvestitia in constructia unei noi statii de sortare (care ar putea fi a poi operata de un operator sau de catre CL)

Optiunea 2: Sortarea intr-una dintre statiile de sortare existente la nivelul Mun. Bucuresti sau judetului llfov, asa cum sunt prezentate in tabelul armator:

Tabel 15- Situatia statiile de sortare !a nivelu! Municipiului Bucuresti si fiidetului llfov
Operator	Locatie	Distanta fata de centrul sector 4 (km)	Capacłtate declarata tone/an	lip sortare (amestec/ sępa rat)	ObservatH	Sunt si operator! de \| colectare / transport?
SC Urban SA	Bucuresti, Sector 6, Platf. Ind. Militari	18	150.000	separat	aut. demedtu nu prewede capacitatea statiei de sortare	DA
SC Rosal Grup SA	Pantelimon, Sos. De Centura 32A	17	55.000	amestec	aut. de mediu prewede 25 to/h (150.000 to/an)	: da
SC Supercom SA	Str. Gherghitei nr. 20B, Sector 2	12	120.000	separat	48.dejęstund^ sdttfre	-PA*. \ 1
\| i BSy ! fi • • .Sr. Ą -A

Operator	Locatle	Distanta _Lfata de central sector 4 (km)	Capa chatę dęcia rata tone/an	Tlp sortare (amestec/ separat)	Observatll	Suntsi operatorl de colectare / transport?
SC Rom waste Solution SA	com. Drago mi resti-Vale, jud. !lfov	24	230.000	ambele	aut. demediu prevede 120.000 to/an pt sortare pt colectare selectiva pe 3 fractii	NU
SC lridex Group Import Export SRL	Str. Drumul Poiana Trestiei nr. 17-27, Sector 1	20	90.000	amestec	aut. de mediu prevede 15 to/h pt sortare	NU
SC Eco SUD SA	Com. Vidra, sat Stntesti, jud. Ilfov	13	100.000	7	32 de postu ri de sortare	NU
SC EcorecSA	Com. Popesti-teordeni, jud. Ilfov	8	36.000	amestec	extlndere planificata la 70 to/h (> 300.000 to/an!)	NU
SC 3R Green SRL	Chitila, jud. Ilfov	20	90.000	amestec	16 posturide lucru	NU

Sursa: Analiza Consultantului pe baza datelor din Planul de gestionare a deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti

In tabelul de mai jos sunt analizate cele 2 optiuni privind activitatea de sortare:

Optiunea 1 - lnvestitia intr-o noua statie de sortare

Optiunea 2 - Utilizarea unei statii de sortare existente

Tabel 16. Matricea de ewlwre a optiunilor pmind actiwtateu de sortare a deseurilor reciclabile

Criterii	Optiunea 1	Optiunea 2
lnvestitii realizate pe durata	0	1
Costuri deoperare si intretinere	0	¹ 1
Valoare tarif rezultat pentru deseuri menajere	2	0
Aspecte tehnice - rata de sortare si calitatea materiale lor	1	¹ .. ________^=2^.............................................

Aspectede mediu

2......................... ..................................................

0....................................................._........_.............

(necesitatea parcurgerii unor distante suplimentare)

TOTAL

5 puncte

3 puncte

RomCapital

Sursa: Analiza Consultantului

Avand in vedere cele de mai sus, Optiunea 1 este cea recomandata, si anume investitia in constructia unei noi statii de sortare.

4.3. Indicatorii de performanta ai serviciului

Contractul de delegare va contine clauze privind indicatorii de performanta, monitorizarea acestora si eventualele penalitati contractuale pentru nerespectarea lor.

De asemenea, sunt anexe obligatorii la contractul de delegare, conform art. 29. Alin 10 din Legea 51/2006, indicatorii tehnici corelati cu tintele/obiectivele asumate la nivel national, precum si Regulamentul serviciului la nivel local care trebuie sa aiba in anexa indicatorii de performanta.

Reguiamentul serviciului la nivel local trebuie actualizat pentru a corespunde cu Regulamentul de organizare si functionare a serviciilor publice de salubrizare in Municipiul Bucuresti aprobat prin HCGMB nr. 345/13.08.2020.

Indicatorii de performanta prevazuti de contractul de delegare, conform celor de mai sus, trebuie sa corespunda indicatorilor de performanta atat de legislatia in vigoare cat si de Regulamentul Municipiului Bucuresti.

4.4. Investitii necesare pentru extinderea si modernizarea sen/iciului de salubrizare

In tabelele de mai jos sunt prezentate, pentru fiecare activitate a serviciului de salubrizare in parte, echipamentele necesare in vederea prestarii unorsen/icii de calitate.

Costurile de investitie au fost determinate pentru activitatea de colectare si transport precum si pentru actiyitatea de sortare, achlzitia de autogunoiere si centre de colectare cu aport voluntar.

Tabel 17, Esttmarea costurilor cu inuestitiile pentru activitateo de colectaresi transport
■ 1. ■ . ■■■■ ? \ . h' .:: ^: .. - Achlzitll echipamente	Nr. reclpiente (buc)	Capacltate (L)	Pręt unltar (euro)	Pręt total (euro) \|
Zonedecase
Nr. case	10.236			1
Tip redplent f
Biodeseuri	10.236	80	25	255.900
Deseuri in amestec	10.236	120	30	307.080 \|
\| Hartie/Carton	10.236	120	30	307.080 \|
5 Plastic/Metai/Compozit	10.236	120	30	307.080 \|
Sticla	205	1.100	_ 250	51.180 [
■ Textile	205	660	⁴175^	35.826 \|
L.................... Total	_______41.353 ______	___________—	y * ------	£ I d.264.146 .................................^J

Zonę cu blocurl
Nr. pet. de precolectare blocurl	4.438
Tlp reclplent
Biodeseuri		0	0
Deseuri in amestec	4.438	1.100	185	821.030
Hartie/Carton	4.438	1.100	185	821.030
P lasti c/M eta l/Co m p ozit	8.876	1.100	185	1.642.060
Sticla	4.438	1.100	185	821.030
Textile	4.438	660	175	776.650
Total	26.628			4.881.800
Autogunolere
Tip autogunolera
10 mc	10	10.000	150.000	1.500,000
10 mc	24	10.000	150.000	3.600.000
Total	34			5.100.000
Total echlpamente colectare sł transport	11.245.946

Sursa: Analiza Consuitantului

Tabel 28 Zstimarea costuritor cu amenajarea punctelor de colectare

Amenajari puncte de colectare	Nr. puncte	Suprafata (mp)	Cost unitar (euro)	Cost total (euro)
Amenajare puncte de precolectare blocuri	4.438	20	4.446	19.731.446
Centru de colectare cu aport voluntar	1	2.000	750.000	750.000
Total a mena jarl puncte de colectare				20.481.446

Tabel 19. Estimarea costuriior cu lnve$titiile pentru acbyitatea de sortare

Sortare
Constructie statie de sortare	Capacitate (tone/an)	Numar (buc)	Cost unitar (euro)	Cost total (euro)
Statle de sortare	30.000	1	3.000.000	3.000.000

Sursa: Analiza Consuitantului

ii > ^v'^;

4.5. Propunerea de organizare tehnica a serviciul u i de salubrizare in fetorcH |

4 al Municipiului Bucuresti

Elementele principale ce trebuie urmarite sunt: ^-5^

Dezvoltarea sistemului colectarii in vederea cresterii gradului de separare a fractiilor;;priri^)V-

achizitia si distribuirea de recipienti dotati cu CIP RFID;

- Implementarea unei infrastructuri digitale pentru aplicarea instrumentului economic „Plateste pentru cat arunci"

Etapizarea cerintelor legale impune, mai intai, gasirea unor solutii de implementare a instrumentului economic "Plateste pentru cat arunci", in varianta cu tehnologie digitala de monitorizare.

Necesitatea abordarii cu prioritate a acestei masuri consta in aceea ca, o data cu alegerea solutiei de aplicare, se pot ajusta/dezvolta rutele, frecventele de colectare sau echipamentele utilizate de operator, toate acestea cu impactdirect in tariful de colectare, care, la r^ndul sau, va influenta tarifele utilizatorilor.

Pentru locuintele unifamiliale toate pubelele vor fi dotate cuCIP-uri RFID pentru identificarea acestora.

In zona de blocuri, unde cotectarea se face pe platformę de pre-colectare publice, propuse a fi construite in cadrul acestui proiect, se pro punę utilizarea containerelor pentru cole eta rea separata a deseurilorde plastic/metal, hcirtie/carton, sticla, precum si pentru fractia reziduala.

principiul "Plateste pentru cat arunci'*, va putea fi aplicat dupa cum urmeaza:

- Se arondeaza un numar de blocuri (apartamente) la respective platforma;

Se folosesc sisteme de inchidere ale containerelor, dotate c u cartela, pentru a preveni accesul neautorizat, dar si pentru a imbunatati, din punct de vedere estetic, imaginea platformę!; Gurile de acces ale acestor sisteme vor fi prevazute cu un tambur de un volum predefinit (ex. 30 litri), in cazul in care se foloseste sistemul cu cartela, pentru a permite masurarea volumului utilizat de fiecare utilizator;

Asociatiile de proprietari se vor ingriji sa puna la dispozitia locatarilor respectM cartela.

In situatia utilizatorilor non-casnici (agenti economici si institutii publice), se disting 2 situatii: Utilizatorii non-casnici au recipiente proprii puse la dispozitie {se pot individualiza) - caz in care li se pot aplica solutii similare utilizatorilor casnici;

Utilizatorii non-casnici se afla in imobile partajate cu alti locatari, im part recipiente sau depun deseurile la platformę comune, situatie in care se vor putea determina variatii de teme de aplicare similare utilizatorilor casnici din blocurile de locuinte.

Rezumand, solutia colectarii propusa este urmatoarea:

.1. Pentru zona de case ...... /________________________; _ ;

A. Deseuri reziduale:

pubele cu capacitatea 1201, de culoare gri, dotate cu CIP RFID;

B, Deseuri reciclabile

hartle/carton, pubele de culoare albastra cu capacitatea de 1201, dotate cu CIP RFID; plastic/metal, pubele de culoare galbena cu capacitatea de 1201, dotate cu CIP RFID; sticla: puncte de precolectare stradale dotate cu containere cu capacitatea de 1,1 mc;

C. Biodeseuri

pubele cu capacitatea de 80 I, de culoare maro, dotate cu CIP RFID;

CSntarirea pubelelor se va efectua prin dotarea autogunoierelor cu senzori de greutate

II. Pentru zona de blocuri

Reabilitarea platformelor de precolectare astfel incat sa permita instalarea unui sistem securizat de acces, pe baza de cartela, in incinta sa doar a locuitorilorarondatiacęlui punct; Masurarea cantitatii de deseuri depusa de generator in Containerj^śfece volG$^ric, fiecare accesare a unui Container va reprezenta un volum de deseuri egapctrcel.al tcRnburului predefinit. In acest fel fiecare locatar va fi direct interesat in ą^ompącta.caW^ binebeseul

FKIKASM HCKJWLW 4

generat inainte de a-l depune in Container. "^a

Suplimentac se va efectua cSntarirea containerului in momentdt ridirai^r^^

5. FEZABILITATEA ECONOMICA SI FINANCIARA
- 5.1. Motive de ordJn economic si financiar privind delegarea

In cadrul Strategiei de management integrat al deseurilor la nivelul Sectorului 4 a fost realizata o analiza economico-financiara privind o parte din investitiile necesare implementariisistemului integrat de management al deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti astfel incat sa poate fi atinse tintele impuse de actuala legislatie.

Investitiile propuse sunt eIigibile pentru a fi finantate prin fonduri europene.

Prin analiza economico-finaciara s-a calculat Costul Unitar Dinamic (CUD), costul care acopera sistemul integrat si care tine cont de investitiile pe care PS4 urmeaza sa le efectueze.

Din punct de vedere financiar, varianta gestionarii directe in conditiile in care costurile operationale se ridica la aproximativ 12.868.828,70 euro¹⁶¹⁷ nu este o solutie fezabila.

Infiintarea unui serviciu propriu cu personalitatejuridica presupune atat un efort financiar important (investitii si cheltuieli de operare) cat si un efort institutionaI deosebit (organizarea si operationalizarea serviciului, achizitiile publice pentru echipamente si materiale specifice, obtinerea acordurilor si avizelor de functionare, obtinerea licentei de operare etc.).

Se va urmari realizarea unui raport cost/calitate cat mai bun pentru perioada de derulare a contractului de delegare a serviciului public de salubrizare si un echilibru intre riscurile si beneftciile asumate prin contrach

De asemenea unui dintre obiectivele economico-financiare va fi obtinerea unui nivel tarifar pentru utilizatori care sa reflecte costul efectiv al prestatiei cu respectarea normelor legale in vigoare. Actualizarea tarifelorse va realiza conform legislatiei in vigoare, iar modificarea tarifelorse va aproba de catre consiliul local.

5.2. Datę priyind analiza economico-financiara

In ceea ce priveste analiza economico-financiara privind investitiile necesare, s-a analizat estimarea costurilor unitare de operare si intretinere pentru scenariul cu proiect” si scenariul fara proiect, respectiv in analiza scenariului cu proiect s-au luat in calcul noile investitii pentru completarea sistemului integrat, asa cum s-a descris in textul de mai sus, scenariul fara proeict fiind situatia actuala asistemului.

Avand in vedere scenariul cu proiect, s-au luat in calcul toate costurile unui sistem integrat

h . '''

Costurile unitare utilizate la evaluarea costurilor O&M (optiunea selectata conform ań^llzei de mai sus) sunt cuprinse in tabelul urmator:

Tabel 20. Costuri unitare O&M

ActMtate	Cost unitar³⁶ In scenarlul cu proiect¹⁷(euro/tona³*)	Cost unitar In scenarlul fara proiect (euro/tona)
Colectare si transport	70	62
Statie de sortare	70
Statie de tratare mecano-biologica	40
Valorificare energetica	35
Depozitare inclusiv taxa pe economia circulara pentru scenariul cu proiect / Diferenta taxa pe economia circulara pentru scenariul fara proiect	39	10
Industrie ciment	25

Sursa: Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4

Costurile unitare O&M iau in calcu! sistemul de management integrat la nivelul Municipiului Bucuresti Incepand cu 1 ianuarie 2020, taxa pe economie circulara este de 80lei/tona.

Proiectia costurilor totale O&M ale sistemului de management integrat al deseurilor pentru scenariile „cu proiect" si „fara proiect" este prezentata in urmatoarele tabele, diferentiat in functie de activitate.

Tabel 21. Praiectia costurilor de operare si intretinere - scenarlul cu proiect 2022-2030

Denumlrea Ąętlvhatll	Valoarea totala a costurilor de operare³³ (euro)	Valoarea medie anuaia a costurilor de operare (euro)
Colectare deseuri	87.740.409	9.748.934
Tratare mecanica biologica	10.312.448	1.145.828
Statii de sortare	23.810.613	2.645.624
Valorificare energetica	18.346.980	2.038.553
Industrie ciment	1.323.129	147.014
Depozitare	8.163.941	907.105
Total costuri de operare $1 intretinere	149.697.520	16.633.058

Sursa: Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4

³⁴ Costurile unitare (eurc/tons) pentru scenarlul cu proiect sunt preluate <fln Master Planu! pentru sistemuf in Bucureęti

^a’ Scenariul f§rS proiect conpne tarifele preluate dln Flęele de Fundamentare ale operatorulul ROSAL Grup S. ¹⁸

Tabel 22. Proiectia costurilor de operare si intretinere scena nul fora proiect 2022-2030

Denumlrea AclMtatn	Valoarea totala a costurilor de operare⁴⁰ {euro)	Valoarea medie anuala a costurilor de operare (euro)
Colectare deseuri	77.111.285	8.567.921
Tratare mecanica biologica
Statii de sortare
Valorificare energetica
Industrieciment	1.323,129	147.014
Depozitare	10.493.434	1.165.937
Total costuri de operare $1 intetinere	88.927.849	9.880.872

Sursa: Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4

Proiectia costurilor de operare si intretinere ta in calcul sistemul de management integrat la nivelul Municipiului Bucuresti.

Tabel 23. Costuri de operare si intretinere - incrementale41

Denumirea Actlv1tat ii	Valoarea totala a costurilor de operare/actMtate 2022-2030	Valoarea medle anuala a costurilor de operare/actMtate
Colectare deseuri	10.629.124	1.181.014
Tratare mecanica biologica	10.312.448	1.145.828
Statii de sortare	23.810.613	2.645.624
Valorificare Energetica	18.346.980	2.038.553
Industrie ciment
Depozitare	- 2.329.493	- 258.833
Total costuri de operare $1 intretinere	60.769.672	6.752.186

Sursa: Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4

Totodata din costurile incrementafe se poate observa ca, in scenariul cu proiect costurile cu eliminarea pe prin depozitare scad cu 2.329.493 euro pentru perioada calculata, indicśnd ca tintele pentru eliminarea la depozit se vor atlnge prin crearea fluxului integrat.

5.2.1. Valoarea actualizata neta si costul unitar dinamic

Pentru a calcula Valoarea Actualizata Neta si Costul Unitar Dinamic, s-au luat in calcul urmatoarele costuri si beneficii ajustate cu rata inflatiei.

Tabel 24. Caicuiul ratei inflatiei
Anul	2020	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030
Curs valutar la 31.12.2019 (lei)	4,78	4,78	4,78	4,78	4,78	4,78	4,78	4,78	4,78_r;:	4, 78 < Ar	478
Inflatie Ron (%)	2,8	2,7	2,7	2,7	2,7	2,7	2,7	2,7	ty ”,		\
____________________________________________ h r l 5 ? i ⁴⁰ Valorlle costurilor de operare nu Indud TVA A ty, U « Costurile IncrementaEe reprezntS dWerenta intre costurile scena rlului cu proiect sl cele ale scenarlufuł f5rS proiect ty 2ty/it '■ \tyty / _v ,« ęy<z 96

RomCapital •••

* ••• lnvest

Anul

2020

2021

2022

2023 ;

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

Inflatie Euro (%)

0,3

Valori cumulative incepSnd cu

2020 (lei)

1,027

1,055

1,083

1,112

1,142

1,173

1,205

1,238

1,271

1,305

Sursa: Strategia de management a I deseurilor in Sectorul 4

Cursul valutar de referinta este luat de la data inchiderii exercitiului financiar 2019 fiind ajustat cu indicele de inflatie.

In tabelul de mai jos sunt evaluate costurile ajustate cu rata de inflatie cumulativa.

Tabel 25. £valuarea costuriior ajustate cu rato de inflatie cumulatiyg

Evaluarea Costuriior	Valoarea costuriior⁴² ajustate cu rata Inflatie 2022-2030 (euro)	Valoarea medle anuala (euro)
Inwestitii etapa 1	23.685.180	2.631.687
Reinwestitii etapa 2	4.966.211	1.241.553
Operare si Intretinere	127.321.676	14.146.853
Operare si Intretinere- valoare incrementala	51.550.332	5.727.815
Reciclabile	10.747.711	1.194.190
Reciclabile - valoare incrementala	10.747.711	1.194.190
Energie verde	w	-
Valoare reziduala	4.784.683	531.631
Granturi	28.078.363	3.119.818
Beneficii economice	-48.800.565	- 5.422.285
Cash- flow financiar	163.069.197	18.118.800
Cash flow valoare neta	114.268.632	12.696.515
Colectare si transport
Colectare deseuri	74.757.200	8.306.356
Tratare Mecanico-biologica	8.669.344	963.260
Statie de sortare	20.231.810	2.247.979
Valońficare energetica	15.540.275	1.726.697
Industrie ciment	1.125.000	125.000
Depozitare	6.998.046 .r	777.561
Costuri de operare si intretinere totale	- 127.321.676	i-i' .a, . 14.146.853/.
Sursa: Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4 \ d I H Ły 1 V* A t ■Ao -------------------^zS-_ ^,iJ<J AAA- / ⁴¹ Yalorlle costuriior de operare nu Includ TVA

Valorile rezultate reprezinta costurile de operare si intretinere calculate in O&M inclusiv beneficiile ecońomice. ..... ‘..........■............ -r - - -

Beneficiile economice sunt rezultatuI calcuiui: Economii costuri - Materiale Reciclabile; total reducere a efectelor vizuale neplacute, a mirosurilor si a riscurilor de sanatate, reduceri totale ale emisiilor de gazę cu efect de sera.

Tabel 26. Costuri de investitie sicosturi de operare/intretinere

Element de cost	Cost nominał⁴³(costuri curente) valoarea Incrementala (euro)	Valoarea Actualizata Neta (4%) (euro)	Costuri constante 2022 (euro)
Costuri de investitie Etapa 1	24.981.446	22.774.211	23.685.180
Costuri de reinvestitei Etapa 2	6.145.946	3.773.912	4.966.211
Costuri totale de investitie	31.127.392	26.548.124	28.651.391
Costuri de operare, intretinere si administrative	60.769.672	105.223.385	127.321.676
Costuri totale proiect	91.897.064	131.771.508	155.973.067

Sursa: Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4

Costul nominał (costuri curente)continevalorile incrementale iar pentru investitii si reinvestitii valorile inainte de a fi ajustate cu rata de inflatie;

Valoarea Actualizata Neta (VAN 4%) contine valorile calculate la evaluarea costurilor dupa ajustarea cu rata inflatiei la care s-a aplicat procentuI de rata de discount financiar 4% pentru Valoarea Actualizata neta asa cum este prevazut ca mod de calcul in Ghidul Analizei Cost - Beneficiu.

Costurile constante pentru anul 2022 - reprezinta costurile evaluate ajustate cu rata inflatiei;

Pentru a calcula CUD pentru noul sistem incluzSnd si valorile de investitie si reinvestitie precum si veniturile din reciclabile au fost luate in calcul valorile din evaluarea costurilor la care s-a aplicat rata de discount financiar de 4% determinSnd astfel VAN si CUD.

De precizat ca investitiile previzionat cuprind costurile necesare exlusiv pentru infrastructura si nu include cheltuieli neprevazute, costuri de proiectare, campanii de constientizare publtca, etc.

VAN se calculeaza pe baza modelului elaborat pentru proiecte de deseuri din Romania.

Aceste costuri sunt estimative si vor fi stabilite cu exactitate la nivelul Studiului de Fezabiltate.

Tpbel 27. Yaloarea actualizata neta din totalnicosturilor proięętului

; Costurl/Venlturi	Valoarea Actualizata Neta (VAN 4%) (euro)
1. Costuri de investitle
Costuri de investitie Faza 1	22.774.211
Costuri de investitie Faza 2	3.773.912
Costuri totale de inve$titie	26.548.124 - ,
2. Costuri de operare, intretinere si admini$trative
Colectare si transport	_________/... n
⁴³ Valorile costurilor de operare nu inciud TVA;	s / fi® 1 feAwZ II & - 'ą, • V no - !< a -, .A 77

Colectaredeseuri........ . . .....	61.954.488 . ......
Tratare Mecanico-biologica	7.031.159
Sortare si Valorificare energetica
Statie de sortare	16.695.962
Vaiorificare energetica	12.758.537
Industrie ciment	929.416
Depozitare	5.853.823
Costuri totale de operare si intretlnere	105.223.385
Costuri totale Proiect	131,771.508
3. Veniturl	- 34.848.838
ySnzare reciclabile, compost, etc.	-8.831.677
Granturi	-26.017.161
4. Valoare reziduala	-3.361.655
VALOARE ACTUALIZATA NETA (VAN) FNPV Valoarea actualtzata neta economica - VNAF	93.561.015
5.COST UNITAR DINAMIC - CUD (indusiw venituri)	107,55

Sursa: Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4

Costul Unitar Dinamic reprezinta costul de operare a intregului sistem la nivel integrat.

Analiza economica este elaborata in conformitate cu prevederile Ghidulul ACB, utilizand modelul economic adaptat.

Nu s-a utilizat o valoare de oportunitateglobala pentru un sen/iciu de depozitare a deseurilor nepoluant, pentru a se evita dubla cuantificare, beneficiile prin reducerea riscurilor asupra populatiei fiincMęja cbnsiderare in cadrul acestui model.

5.2,2. Costurile previzionate pe intreaga durata de viata a contra^ului

Tabel 28. Cosi unie previ2ionate pe intreaga duraw de viato a contractului

Costuri de operare	2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030 \|
Costuri operare aferente deseurilor menajere (canitatea generata * CUD 107,55 euro/tona)	9.926.865	9.883.845	9.840.82S	9.797.805	9.485.910	9.174.015	9.130.995	9.098.730	9.055.710
Costuri operare aferente deseurilor similar (canitatea generata * CUD 107,55 euro/tona}—	3.484.620	3.463.110	3.452.355	3.430.845	3.323.295	3.215.745	3.215.745	3.194.235	3.172.725

SursatfStfttegi^^ al deseurilor in Sectorul 4

Pe langa activitatea de colectare si transport a deseurilor menajere si similare precum si de operare a statiei de sortare, operatorul va mai avea in obligatiile contractuale si colectarea deseuri provenite din locuinte generate de activitatea de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara si colectarea deseuri de origine animala.

Pentru a determina tarife si cantitati, consultantul a facut o analiza pe contractele subsecvente cu actualul operator la nivelul anului 2020.

Tabel 29. Tarife cofectare deseuri din reamenajarisi origine animala

Denumirea actlvltatll	Unitate de masura	Cantltate/12 lunl	Pręt (lei)	Valoare totala contracte subsecvente 2020
Colectarea deseuri provenite din locuinte (generate de actMtatea de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara	mc	4.319,04	456,67	1.972.354,40
Colectarea deseuri de origine animala	kg	1.834,92	36,00	66.057,12
Tota! generał 2020				2.038.411,52

Sursa: Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4

5.2.3. Veniturile previzionate pe durata de viata a contractului

5.23.1. Venituri din contractele cu OIREP

In ceea ce priveste veniturile OIREP, fiecare primarie de sector trebuie sa aiba incheiat un contract/parteneriat sau alta forma de colaborare cu OIREP din aria de delegare respectiva.

In cazul in care pentru aria de delegare respectiva exista autorizate mai multe OIREP, PS4 solicita de la fiecare organizatie cantitatile de ambalaje pentru care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatoruiui si va colabora cu toate organizatiile active in zona respectiva proportional cu cantitatile de ambalaje pentru care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatoruiui.

Lista organizatiilor licentiate care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatoruiui pentru deseurile de ambalaje se regaseste pe pagina web a Ministerului Mediului.

Lista va cuprinde alaturi de denumirea operatorului economic, datele de contact, licenta de operare si zona geografica in care acesta urmeaza sa desfasoare activitatea.

Contractul/partenerialul sau alta forma de colaborare este asimilat actelor administrative si intra sub incidenta prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obiectul contractului

Va cuprinde in mod obligatoriu prevederi referitoare la:

acoperirea costurilor nete de gestionare de catre operatorii de salubrizare a deseurilor de ambalaje din deseurile municipale colectate si incredintate de catre primarii pentru reciclare sau valorificare energetica; 3 /C -

preluarea de catre OIREP la solicitarea UAT/ADI a deseurilor de ambalaje ^ir^d^seurile municipale colectate separat/sortate si raportarea ulterioara a cantitatiler4e desejurt^^ \\ ambalaje preluate care au fost reciclate; f / £ . p \ n

I i * h £.99 7, „ //

^7:77

piata pentru finantarea campaniilor de informare si educare a publicului, aferenta cantitatilor raportate catre UAT/ADI de ambalaje achizitionate de catre colectorii autorizati din Legea nr. 249/2015;

colaborarea pentru derularea de campanil de informare si educare.

Dura ta contractuluł

Durata de incheiere a contractuluł este de minim un an calendaristic. Pentru primul an, contractul se va incheia cel putin pana la incheierea anului in curs.

La stabilirea duratei contractelor, in cazul judetelor in care se implementeaza proiecte SM1D se va lua in considerare data la care acestea vor fi in operare.

Drepturile si obiigatiile partilor contractante se vor stabili cu acordul partilor in baza obligatiilor ce decurg din executia prevederilor ce constituie obiectul contractuluł.

Deoarece potrivit legie veniturile obtinute din v^nzarea materialelor ca materii prime secundare intra in calcularea costului net, in cazul in care respectivele venituri nu sunt incluse in fisa de fundamentare a tarifului, se impune includerea obligatiei PS4 de a comunica OIREP, alaturi de cantitatile de deseuri de ambalaje pentru care se solicita acoperirea costurilor nete, si veniturile totale obtinute in perioada pentru care s-a stabilit ca OIREP urmeaza sa faca platile,

In cazul in care veniturile totale obtinute din vanzarea deseurilor municipale din hartie, carton, metal, plastic sau sticla nu sunt incluse in fisa de fundamentare a tarifului, sau nu se foloseste pretul de referinta prevazut in anexa nr. 6 la Legea nr. 249/2015, se impune includerea dreptului OIREP de participare alaturi de celelalte parti interesate in vederea achizitionarii acestor materii prime secundare, pentru fiecare tip de materiał din deseurile de ambalaje pe care OIREP urmeaza sa le preia din statia de sortare sau din colectarea separata la sursa se vor stabili in contract sau intr-o anexa care face parte din contract criterii minime de calitate a deseurilor de ambalaje. In cazul in care nu sunt respectate conditiile de calitate, OIREP trebuie sa fie exonerat de obligatia de preluare a acestora.

Costurile nete de gestionare care trebuie acoperite de OIREP vor fi detaliate in contract sau intr-o anexa a acestuia care face parte din contract dupa caz, potrivit anexei aplicabile din prezentele recomandari sau prin calcularea prevazut in anexa nr. 6 la Legea 249/2015. In toate cazurile, vor fi incluse hota ranie de consiliu local prin care au fost aprobatę tarifele care au stat la baza calculelor.

OIREP platesc trimestrial costurile nete de gestionare a deseurilor deambalaje catre UAT/ADI.

Se va reglementa prin prevederile din contract moduł de piata pentru fiecare caz in parte in care OIREP trebuie sa plateasca sumę de bani catre UAT/ADI.

In lipsa determinarilor de compozitie a deseurilor municipale prevazute la art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 211/2011, cu modificarile si com pieta rile ulterioare, sau a agrearii acestora cu cel putin una dintreorganizatiile prevazute la art. 16 alin. (5) lit. b), se considera ca ponderea deseurilor de ambalaje din deseurile municipale prevazute la art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 211/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 50%.

S-a considerat ca ponderea deseurilor de ambalaje este 50% din deseurile municipale, conform Anexei 4 la OUG 74/2018.

Asa cum am prezentat in capitolele anterioare costul unitar dinamic cuprinde deja veniturile din vśnzari de reciclabile, precum si alte beneficii economice calculate conform analizei financiare.

Suplimentar, se vor lua in considerare, conform OUG 74/2018, contravaloarea sumelor pe care PS4 le incaseaza intr-un cont separat de la OIREP. _;

In cazul analizei consultantului unde s-a luat in calcu!44% din ponderea deseurilor reciciatejcu un tarif medtu de 70 euro/tona veniturile OIREP sunt urmatoarele: # X

// Ż \ ł

? Z. C- O

W/4 Y,A 102

Tabel 30. Venituridm contractele cu OIREP

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

■ * =

2030

Cantitati in tone/an pt care se calculeaza contributia OIREP

10.603

11.121

11.666

11.506

11.456

11.416

11.357

11.306

• I

Venituri OIREP 70

EURO/tona recicjata^

745.411,71

781.775,32

820.107,52

808.875,38

805.349,81

802.543,37

798.368,77

794.843,19

794.843,19 •

i S

......' tsWWO tSpacfłatOe 'piata a popiMWsi 1 taMibi ma$U portWTT^; ’^7: ’ "

Evaluarea capacitatii de piata a populatiei la nivelul municipiului s-a realizattinand cont de veniturile populatiei estimate pentru perioada 2019 - 2030.

Ipotezele si datele pe baza carora s-a efectuat estimarea capacitatii de piata a populatiei si a tarifului maxim suportabil de catre aceasta, sunt urmatoarele:

- proiectia venitului disponibil (net) pe gospodarie (euro/luna), In termeni reali pentru perioada 2019-2030, la nivelul Municipiului Bucuresti, prezentate in Proiectia privind veniturile populatiei;
- valoarea lunara maxima a facturii de salubrizare, la nivel de gospodarie {euro, inclusiv TVA). Acesta s-a determinat prin apltcarea unui procent de 1%^ la venitul disponibil pe gospodarie/persoana, reprezentśnd pragul maxim suportabil al taxei/tarifului serviciilor de salubrizare;
- valoarea maxima a facturii de salubrizare suportata de o persoana (euro, inclusiv TVA), determinata prin raportarea valorii lunare maxime a facturii de salubrizare la nivel de gospodarie la numarul mediu de persoane dintr-o gospodarie la nivelul Municipiului Bucuresti;
- determinarea taxei/tarifului maxim suportabil pe tona (euro/tona) la nivelul Municipiului Bucuresti, determinat prin raportarea produsului dintre valoarea maxima a facturii de salubrizare suportata de o persoana si populatia Municipiului Bucuresti la cantitatea de deseuri generata de catre populatie.

Mai jos sunt prezentate datele rezultate in urma analizei capacitatii de piata a populatiei Ja niyęlu{

Municipiului Bucuresti.

** * Pragul de suportabllltate pentru mediul urban conform HG 246/2006 • pentru aprobarea Strategie! najlonale prMnd accelerarea dezvolt$ril serviclllar comunitare de UtilitSti publice - Cap.6 - REORIENTAREA POLniCII DE TARIFARE $1 FlNANfARE A ACnVITATILOR OPERATIONALE $1 A JNVESTniIŁOR AFERENTE SERVICIILOR COMUNHARE DE irnUTATt PUBLICE - 6.3.5 Principal acoperlril costurilor - lit.b) managementul deęeurilar solide (c&Iectarea, transportul $i depozltarea): rata de suportabliltatc ~ 1%, prevSzut $i in „Metodologia de realizare/revizu!re a Planunlor Judetene de Gestlonare a Deęeurilor (PJGD)"

Tabel 31. Proiectia valoni maxtmea facturii de salubrizare

Denumire Indicator	UM	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030
Valoarea maxima a facturii de salubrizare la nivel de gospodarie inclusiv TVA	lei cu TVA/gosp./luna	58,43	60,60	62,84	65,35	67,96	70,68	73,51	76,45	79,51	82,69
Vaioarea maxima a facturii de salubrizare la nivel de gospodarie fara TVA	lei fara TVA/gosp./luna	49,10	50,92	52,81	54,92	: 57,11	59,39	61,77	64,24	66,82	69,49
Numar de persoane/gospodarie (Sectorul 4 Bucuresti)	pers./gosp.	2,47	2,47	2,47	2,47	2,47	2,47	2,47	2,47	2,47	2,47
Valoarea maxima a facturii de salubrizare suportata de o persoana (inclusiv TVA)	lei cu TVA/ pers./luna	23,45	24,32	25,22	26,23	27,27	28,37	29,5	30,68	31,91	3348
Valoarea maxima a facturii de salubrizare suportata de o persoana (fara TVA)	lei fara TVA/ pers./luna	19,71	20,44	21,19	22,04	22,92	23,84	24,79	25,78	26,82	27,88
Valoarea maxima a facturii de salubrizare suportata de o persoana (inclusiv TVA)	euro cu TVĄ/pers./luna	4,91	5,09	5,28	5,49	5,71	5,94	6,17	6,42	6,68	6,94
Valoarea maxtma a facturii de salubrizare suportata de o persoana, {fara TVA}	euro fara TVA/pers./luna	4,12	4,28	4,43	4,61	430	4,99	5,19	5,39	5,61	533

Sur^Sggtegia d^wnagement al deseurilor in Sectorul 4

In calculul tarifelor pentru deseurile menajere au fost luate in considerare investitia totala, costurile de.operare.si intretinera(inclusiv celealeoperatorilor), costurilecu investitiile.propuse-sireinvestitiile.

Costurile de operare si intretinere sunt estimative acestea urmand a fi definitivate in Studiu! de Fezabilitate.

Formula de calcu! aplicata este valoarea maxima a facturii de salubrizare su porta ta de o persoana in preturi in euro fara TVA/pers./luna de inmultit cu numarul populatiei prognozate 2022-2030, unde anul 2022 este considerat ca anul in care sistemul se estimeaza a fi pus in functiune cu noile lnvestitii precum si cu cele prevazute in MP pentru sistem integrat al deseurilor pe Municipiul Bucuresti;

Valoarea maxima de facturare este o estimare conform metodologie! PNGD, urmśnd ca in Studiul de Fezabilitate si Analiza Cost-Beneficiu sa fie definitivat.

5.2.3.3. Sustenabilitatea financiara a sistemului

Tabelul de mai jos cuprinde urmatoarele calcule: costurile sistemului integrat, respectiv costul unitar dinamic (CUD) 107,55 euro/tona de inmultit cu cantitatile de deseuri generate atatde populatie cat si de agenti economici in comparatie cu veniturile din incasarile de ia populatie asa cum au fost calculate in tabelele anterioare, prin diferenta intre costurile sistemului si veniturile popuiatiei a u rezultat costurile care ar trebui sa fie acoperite de catre agentii economici si institutiife publice.

In consecinta valoarea incasarilor acopera costurile de operare a sistemului integrat calculat pentru acthdtatile de gestiune a deseurilor (colectare, transfer, sortare, tratare, valorificare energetića si depozitare) de catre populatie, utilizatorii sistemului.

Tabel32, Sastenabslltatea fmanctara a sistemulaf

		2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029 J	2030
To tal cost net de operare Cost Unitar Dinamic 107.55 Euro/tona	euro + TVA/an	13.411.485,00	13.346.955,00	13.293.180,00	13.228.650,00	12.809.205,00	12.389.760,00	12.335.985,00	12.292.965,00	12.228.435,00
Venituri maximale incasate populatie		14.288.647,71	14.758.457,64	15.279.355,81	15.822.909,09	16.388.756,37	16.949.066,39	17.558.538,66	18.189.221,54	18.813.644,92
Venituri incasate OIREP		745.411,71	781.775,32	820.107,52	808.875,38	805.349,81	802.543,37	798.368,77	794.843,19	794.843,19
Venituri maximale incasate Agentie economici si institutii publice		877.162,71	3.463.110,00	3.452.355,00	3.430.845,00	3.323.295,00	3.215.745,00	3.204.990,00	3.194.235^00	3.172.725,00
Venituri maximale incasate		15.911.222,13	19.003.342,96	19.551.81833	20.062.629,47	20.517.401,18	20.967.354,76	21.561.897/43	22.178.299,73	22.781.213,11
Sustenabiłitate-financiara-	'DĄ/NU	DA	DA	DA	DA	DA	DA	DA	DA S	DA

^T2X~^?0^ mecanismurfrnanciar al sistemului si mecanismul de piata

Plata serviciilor de salubrizare poate fi perceputa de la utilizatorii serv1ciului in doua formę, respectiv doua sisteme de incasare a tarifului:

* taxa - perceputa de administratia publica locala de la utilizatoril din aria administrativa In baza unei HCL, platile catre operator fiind facute de catre administratia publica locala.
- tarif perceput de operatorul seryiciului direct de la utilizator in baza unui contract incheiat cu utilizatorul;

Optlunile privind mecanismele de piata au vizat variabila mecanismului de incasare a veniturilor sistemului (tarif/taxa).

In analiza s-a tinut cont de:

- situatia actuala a finantarii actMtatilor de salubrizare;
- prevederile legislative aplicabile sau cu impact.

Tabel 33. Analiza optiuni privind mecanismul financiaf a! sistemului si mećanismul de piata

Optiuni analizate

Avantaje

Dezavantaje

Taxa pentru I beneficiarii • casnici si non-casntci

Din datele transmise de Primaria Sectorului 4, relese ca rata de colectare a taxei pentru anii 2019 si 2020« este:

98,2% pentru persoane fizice si si 93,66 pentru persoane juridice in anul 2019

89,39% pentru persoane fizice si 57,05% pentru persoane juridice In anul 2020

In practica curenta, asa cum s-a analizat in Strategia de management integrat, din taxele incasate de la populatie si agenti economici nu se acopera costurile cu serviciul de salubrizare.

Presiune financiara ridicata asupra populatie, in cazul in care se stabileste piata taxei cu o frecventa mai redusa comparatiy cu tariful care se plateste lunar.

Tarife beneficiarii casnici si non-casnici

Nu implica niciun risc financiar pentru autoritatile locale, acestea fiind transferate la operator.

In acest sens PS4 a emis HCL 137/14.10.2020, care prevede urmatoatele: la alin (2)- In conformitate cu principiile,, tarifarea echitabila, corelata cu calitatea si cantitatea servicului prestat" si " poluatorul plaeste" si pentru aplicarea instrumentului economic "plateste cat aruncl", contravalarea serviciilor de salubrizare va fi suportata si decontata direct de catre toti utilizatorii seryiciului de salubrizare, persoane fizice si persoane juridice, pe baza de tarife, in baza contra etui u i indiyidual de prestare a

- Conform Legii nr. 101/2006, autoritatile locale sunt obligate sa instituie taxa pentru beneficiarii care refuza incheierea de contracte cu operatorul delegat, ajungSndu-se astfel la un sistem mixt

Exista

situatia

micilor

intreprinzatori care incheie contracte cu alt operator decat cel caruia i se deleaga serviciul, alegSnd pe cel cu pretul cel maiscazut.

Exista un risc de blocare a platifor catre operatorii instalatiilor de tratare in cazuUn^carejgradul de incasare a tarjfe^^ere^ poate duce la

^4S Pentru anul 2020, s-a auut (n calcul perioada 01.01.2020 - 30.07.2020.

j Optiuni

„ analizate

Avantaje

Dezavantaje

serviciului de salubriazre incheiat direct cu operatorul de salubrizare licentiat, care detine exclusivitatea prestarii servicului pe ;

raza sectorului 4 al Muncipiului Bucuresti.

- Presiune mai redusa asupra populatiei, piata realizSndu-se lunar.

suspendarea temporara a serviciului.

prestarii

In figurile de mai jos sunt reprezentate grafie cele optiuni privind modalitatile de finamare a

serviciului de salubrizare.

Colectare: 11.121 tonę

Sortare: 11.121 tonę

Depozitare: 2.224 tonę

Operator CT

TM B: 28.759 tonę Compostare: 372 tonę Incinerare: 55.018 tonę Depozitare: 4.299 tonę Coincinerare: 5.000 tonę

TMB

Statie de compostare

Operatorni de CTf

Ęuporta costuriie^ cusortarea ] deseurilor ।

redciabfle (31.592 tonę) |

Incinerator

Depozitare

Coincinerare

Figura 8. Mecamsm de piata prfn turif

Beneficiari casnici

Tarif de salubrizare (lei/pers/luna), calculat pentru:

Colectare:=125.040’11.121 tonę = 113.919 tonę

Sortare: 20.472 tonę

TMB: 28.759tone

Compostare: 372 tonę

Incinerare: 55.018 tonę

Depozitare: 4.299 tonę

Coincinerare: 5.000 tonę

Operatorni de i colectare sf | transport su porta | costurile cu = sartarea deseurilor j reciclabile l

PS4

TMB

Statie de

Colectare: 11.121 tonę

Sortare: 11.121 tonę

Depozitare: 2.224 tonę

compostare

Incinerator

Depozitare

Coincinerare

In urma analizei de optiuni privind modalitatea de piata privind taxa sau tarif, precum si a HCL 137/2020, modalitatea de piata propusa de consultant este conform scena riului 2 - mecanism de piata prin tarif.

In ceea ce priveste mecansimul financiar, utilizatorii (rezidentiali si nerezidentia li) achita, prin tarif, contravaloarea serviciului desalubrizare de care beneficiaza individual, in baza contractelor incheiate cu operatorii.

Din tariful incasat atat de la utilizatorii (rezidentiali si nerezidentiali), operatorul de salubrizare va trebui sa plateasca operatorii de instalatii pana la eliminarea finala prin depozitul conform.

Tariful luat in calcul de consultant este tariful rezultat in urma analizei economico-financiare, respectiv 107.55 euro/tona, tarif pentru intreg sistemul (operare colectare si transport, operare statie sortare, incinerare sitratare, precum si eliminarea la depozitul conform).

Pentru activitatile de colectarea si transport al deseurilor provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora si colectarea cadavrelor animalelorde pe domeniul public pentru care predarea acestora se face catre unitatile de ecarisaj sau catre instalatiile de neutralizare, tareifele a u fost calculate ca medie ponderata conform datelor din contractele subsecvente cu actualul operator.

Tariful pentru activitatile de colectarea si transport al deseurilor provenite din locuinte, generate de acthritati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara este 456,67 lei/mc;

Tariful pentru activitatilede colectarea cadavrelor animalelordepedomeniul publiceste de 36 lei/kg

Aceste activitati, cu grad redus de repeta bilitate si care se desfasoara ocazional, conform legii (art. 4 alin. 4 din Legea nr. 101/2006) se presteaza de catre operatorii Iicentiati pentru desfasurarea activitatii de colectare si transport al deseurilor si se efectueaza la solicitarea producatorilor/detinatorilor de deseuri, in baza tarifelor aprobatę de catre autoritatea deliberativa a administratiei publice.

In ceea ce priveste cuantumul tarifului de salubrizare perceput utilizatorilor rezidentiali, trebuie evidentiat ca acesta este plafonat prin raportare la pragul de su porta bil itate - yaloarea tarifului nu poate depasi respectivul prag, Conform Strategie! nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor com unita re de utilitati publice, aprobatę prin HG nr. 246/2006, rata recomanda de suportabilitate pentru managementul deseurilor solide (colectarea, transportu! si depozitarea): este de 1% din venitul mediu pe gospodarie;

Tarifele piatite de beneficjarii casnici (populatia) si non-casnici (operatori economici si institutii publice) vor fi actualizate anual, incepSnd cu anul 2021, prin modificarea componentei aferenta deseurilor reciclabile in functie de contravaloarea costurilor nete incasate de la OIREP.

Actualizarea tarifelor piatite de catre beneficiarii serviciului de salubrizare se realizeaza anual din urmatoarele considerente:

- se calculeaza pe baza tarifelor distincte pentru activitatile desfasurate de operatorii de salubrizare, care se actuaiizeaza/modifica, de reguła, annual

evitarea de fluctuatii a tarifelor/taxelor determinate de cantitatile de deseuri reciclabile valorificate variabile de la un sezon la altul.

In ceea ce priveste fluxul tehnologic, in schema eferenta mecanismul financiaj^se pot observa cantitatile aferente anului 2023, asa cum sunt ele generate si gestionate prin inst^W^ińWulsistęm integrat. # —

5.2.5. Redeyenta

Conform Coduluś Ądministrątiy, art. 307, redeyenta obtinuta prin concesionare se constituie yenit la la bugetul local.

Moduł de calcuI si de piata a redeyentei se stabileste de catre autoritatile administratiei publice locale, conform preyederilor legale, avandu-se in vedere si urmatoarele criterii, prevazute de art. 307, alin 5 din Codul Administrativ:

a. proportionalitatea redeventei cu beneficiile obtinute din exploatarea de catre operator a bunului concesionat;
b. yaloarea de piata a bunului concesionat;
c. corelarea redeventei cu durata pentru care este concesionat bunul.

Avand in vedere specificul serviciului public de salubrizare, dar si prevederile art.29 alin. (6) din Legea 51/2006 priyind serviciile comunitare de utilitati publice nr.51/2006, republicata, se retine faptul ca operatorul in calitate de delegat este obligat sa plateasca delegatarului (unitatea administatiy teritoriala) o suma de bani perioadica numita redeyenta, ca o contraprestatie pentru exploatarea bunurilor, activitatilor ori a sen/iciilor primite in concesiune.

De asemenea, avand in vedere ca se estimeaza ca investitiile realizate de delegator (Sectorul 4) sa tle in bunuri care vor fi concesionate operatorului, sa fie finantate din fonduri europene nerambursabile, la calculul redeyentei trebuie luat in considerare principiul care rezulta din practica implementarii acestui tip de proiecte si anume ca nivelul redeventei nu poate depasi contravaluarea amortizarii contributiei sectorului 4 de la bugetul local investitiilor in total investitii publice.

In fapt, redeyenta reprezinta o yaloare fixa lunara sau anuaia ce trebuie cunoscuta si mentionata in caietul de sarcini al licitatiei, pentru a fi luata in considerare de ofertanti la elaborarea si depunerea ofertelor.

Cuantumul contributiei Sectorului 4 din total investitii este de 2% din 24.981.446 euro = 499.628,92 euro, diferenta reprezentand contrayaluarea sumelor nerambursabiie din yaloarea investitei, contributia de la bugetul de stat fiind de 13% = 3.247.588 euro si cea de la HE de 85% = 21.234.229 euro.

Redeyenta anuaia a fost determinata ca raport intre yaloarea contributiei PS4 in total inyestitie si perioada medie de amortizare, respectiy 12 ani.

Valoarea redeyentei anuale este de 41.635,74 euro.

Redeyenta reprezinta o clauza obligatorie in contractul de delegare.

Av5nd in yedere prevederile Legii nr.101/2006 priyind serviciul de salubrizare a localitatllor, rezulta ca pentru serviciile publice de salubrizare, redeyenta se poate institui si folosi in dezvoltarea , modernizarea si reabilitarea infrastructurii publice. Aceasta preyedere va fi inclusa in contractele de finantare si respectiy in documentele de atribuire aferenta licitatiilor pentru atribuirea prestarii serwiciilor de salubrizare.

In cazul investitiilor in infrastructura tehnico-edilitara aferenta serviciului de salubrizare, asa cum s-a analizat prin Strategia de management al deseurilor in Sectorul 4 (ca, de altfel, in cazul tuturor celorlalte seryicii comunitare de utilitati publice), finantate prin asistenta fmanciara nerambursabila din partea Uniunil Europene, asa cum este cazul proiectelor SMID, beneficiarii de finantare (in spęta, Sectorul 4) au obligatia constituirii, alimentarii si utilizarii unui fond de intretinere, inlocuire si dezvoltare-Fondul UD, conform normelor aprobatę prinOUG nr. 198/2005, u na dintre sursele pentru constituirea Fondului IID aferent infrastructurii de salubrizare o reprezinta redeyentele incasate de UAT de la operatorii de sa lubrizare. .o T ^s

Plata redeyentei se va face in contul IID, anual asa cum va fi prevazut in caietul dejaęęini^

Redeventa nu poate depasi contravaluarea amortizarii inyestitiilor, respectiye cuantumul contributiei PS4 in total inyestitii.

Cuantumul contributiei PS4 din total inyestitii, respectiy 2% din 24.981.446 euro este egalcu 499.628,92 euro, diferenta reprezentand contravaluarea sumelor nerambursabile din yaloarea investitei, contributia de la bugetul de stat fiind de 13% = 3.247.588 euro si cea de la UE de 85% = 21.234.229 euro.

Redeventa anuala a fost determinate ca raportul intre yaloarea contributiei PS4 in total investitie SI perioada medte de amortizare, respectiv la 12 ani.

Tabel 34. Redeuenta

AN.

2023

2024

2025

2026

2027

Redeyenta

(euro/an)

41.635,74

5.2.6. Repartizarea financiara a inyestitiilor

In ceea ce priyeste investitiile operatorului de colectare si transport precum si inyestitiile ce urmeaza a fi efectuate de catre PS4, avem urmatoreie datę :

Costurile de inyestitie ale operatorului de colectare si transport:

- recipientele, valoare estimata de 6.145.946 euro;
- 24 de autospeciale pentru deseurile menajere, yaloare estimata de 3.600.000 euro

Total inyestitii alocate in sarcina operatorului de salubrizare: 9.745.946 euro

Tabel 35, Estimarea inyestitiilor in sarcina operatorului seruiciului de salubrizare
। Achizitli echlpamente	Nr. reciplente (buc).......................	Capacitate (LL	Pręt unltar (euro)__________________	Pręt total (euro)___________j
^Zonedecase
j Nr. case	10.236
\| Tip recipient
\| Biodeseuri	10.236	80	25	255.900
j Deseuri in amestec	10.236	120	30	307.080
1 Hartie/Carton	10.236	120	30	307.080
i Plastic/Metal/Compozit	10.236	120	30	307.080
" .............. § Sticla	205	1.100	250	51.180
_ł Textile	205	660	175	35.826
\ Total	41.353			1.264.146
Zonę cu blocurl
■ Nr. pet. de precolectare i blocuri	4.438
\| Tip recipient \|
1 Biodeseuri		0	0
1 Deseuri in amestec	4.438	1.100	■ 185 :	1:821.030
\| Hartie/Carton
\| Hartie/Carton	4.438	1.100	18s/, ''	821:030.. \|
s. * Y

Plastic/Metal/Compozit	8.876	1.100	185	! 1.642.060
tSticla . ’	4.438	1.100	-185	•• 1-821.030---'■■■■
\| Textile	4.438	660	175	\| 776.650
1 Total	26.628			) 4.881.800
\| Autogunoiere
! Tip autogunoiera
	Nr. reclpiente		Pręt unitar
i- 10 mc	(buc)	Capacitate (L)	(euro)	) Pręt total (euro)
	24	10.000	150.000	1 3.600.000
\| Total echlpamente	9.745.946

Sursa: Analiza Consultantului

Costurile de investitie ale PS4 (bunun de retur) a u fost determinate pentru activitatea de colectare si transport precum si pentru acthntatea de sortare, achizitia de autogunoiere si centre de colectare cu aport voluntar, astfel:

achizitia a 10 autospeciale (1.500,000 euro)

constructia/modernizarea a 4.438 de puncte de precolectare digitalizate (19.731.446 euro)

constructia unui centru de colectare cu aport voluntar (750.000 euro)

constructia unei statii de sortare cu o capacitate de 30.000 tone/an (7,5 tone/h, in 2

schimburi), 3.000.000 euro.

Total investitii in sarcina Primariei Sectorului 4:24.981.446 euro.

Tabel 36. Tsbmarea investitilior jxntru aętiyitatep de colecatre si transport....................

Autogunoiere _s _t, ;j

Tip autogunoiera

10 mc	Nr. recipiente (buc)	Capacitate (Ł)	Pręt unitar (euro)	। Pręt total (euro)
	10	10.000	150.000	\| 1.500.000

Sursa: Analiza Consultantului

Tabel 3 7. Estimarea iwesddHor cu

Amenajarl puncte de colectare	••• : --------------••........... .. •' ■ Nr. puncte	Suprafata (mp)	Cost unitar (euro)	Cost total (euro)
Amenajare puncte de precolectare biocuri	4.438	20	4.446	19.731.446
Centru de colectare cu aport voluntar	1	2.000	750.000	750,000
Total amenajarl puncte de colectare				20,481.446

Sursa: Analiza Consultantului

Tabel 38. Estimarea investltiilor pentru actiuitatea de sortare

Sortare
Constructle statle de sortare	Capacltate (tone/an)	Numar (buc)	Cost unitar (euro)	Cost total (euro)
Statie de sortare________	............30.000....................	1	3.000.000	3.000.000

Sursa: Analiza Consultantului

5.2.7. Regimui bunurilor

Moduł de repartizare a inuestitiilor se face conform legislatiei in vigoare, asa cum este prevazut la art.32 din Legea 51/2006, astfel ca exista trei categorii de bunuri care sunt folosite in executarea contractului:

bunuri de retur sunt acele bunuri care la incetarea din orice cauza a contractului revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcina delegatarului, fiind bunuri de retur at^t bunurile proprietatea publica sau privata a UAT concesionate operatorului, c^t si bunurile rezultate din investitiile obligatorii prevazute de contractul de delegare in sarcina operatorului insa acestea din urma sunt proprietatea operatorului pe durata contractului abia la incetarea contractului intrcind in proprietatea UAT⁴⁶,

- bunuri de preluare sunt acele bunuri care la incetarea contractului de delegare pot reveni delegatarului in masura in care acesta din urma isi manifesta intentia de a prelua bunurile respective in schimbul platii unei compensatii, in conditiile legii,
- bunuri proprii acele bunuri care apartin delegatului (operatorului) si care la incetarea contractului ramśn proprietatea acestuia, cu exceptia cazului in care partile convin aftfei

De asemenea, se impun urmatoarele predzari:

pe langa definirea celor trei categorii de bunuri contractul trebuie sa identifice, cel putin generic, bunurile care fac parte din fiecare categorie;

este indicat ca in contract sa se stipuleze care sunt obligatiile operatorului de investitii in intretinerea si inlocuirea bunurilor de retur;

bunurile care revin la incetarea contractului delegatarului nu pot fi calificate drept bunuri proprii (bunurile de infrastructura care sunt prevazute ca inuestitii in sarcina operatorului, nu sunt bunuri proprii ale acestuia - desi sunt in proprietatea operatorului pe perioada executarii contractului de delegare, ci bunuri de retur deoarece la incetarea contractului din orice cauza ele vor reveni delegtarului de drept, gratuit si libere de orice sarcini).

In situatia data investitiile care se fac de catre operatorul de colectare si transport, sunt in proportie de 74%, investitii in recipienti, care au o durata de viata de minim 6 si maxim 10 ani, conform HG 2139/2004 - nomenclator- durata de viata a mijloacer fixe, codul de clasificare 2,1.24.5, aceste bunuri se vor numi bunurideretur deoarece aceasta isi recupreaza contravaluarea investitiei din tarif,dupa finalizarea contractului de delegare vor ramane in proprietatea Sectorului 4.

In ceea ce priveste autogunoierele, acestea se regasesc in nomenclator la codul de clasificare 2.1.24.2, masini, utilaje si instalatii de salubritate si ingrijirea spatiilor verzi cu o durata de viata intre 6-10 ani, in functie de caracteristicile tehnice aceastea pot fi incadrate la o perioada de viata de mai marę de 6 ani, ca atare nu se pot recupera in perioada contractuala ca si investitie si vor fi considerate bunuri de preluare, respectiv, vorfi achizitionate de delegatar (Sectorul 4) daca:

* Art. 28 alin. (3) din legea nr. 101/2006: „Investi[iile tn infrastructura spedfic^ serylclllor de satubrizare care se realizeazS din fonduri proprii ale operatorilor de drept privat constituie bunuri de retur; bunurile astfel realizate rSmSn tn proprietatea operatorilor pe toatS durata contractului de delegare a gestiunii $1 reuln de drept, te exp!rarea contractului, gratuit $1 libere de orice sarcini, uniti(ltor a^nlstt fiind integrate

domenlului pubfic a!acestora. tn contractulde delegare a gestiuniise yormenfiona bunurile de retur, r^bp^thflmodul de rep^ti^ebęategoriilor de bunuri realizate de operator pSnS la incetarea, din orice cauzS, a contractului de delegare a gestiunii gerriciului desalt^z^e'^,. $

aceste bunuri sunt prevazute expres in contract ca bunuri de preluare; delegatarul isi exprima optiunea de a le achlzitiona.

In ceea ce prweste investitiile care se vor realiza de catre delegatar (Sectoful4), acestea se numesć bunuri de retur si vor fi concesionate pe intreaga perioada a contractului de delegare operatorului care va fi desemnat si vor preluate inapoi de catre delegatar (Sectorul 4) la incetarea contractului.

Investitiile care se vor realiza de catre delegatar (Sectorul 4) au tost calculate, pentru amortizare la o medie de 12 ani per totai investitie, pana la realizarea studiului de fezabiliate cSnd se vor stii specificatiile tehnice in detaliu.

Acest aspect nu afecteaza stabilirea perioadei contractului de delegare, deoarece amortizarea se va calcula si incasa intr-un cont separat de catre delegatar (Sectorul 4) de la operator pentru bunurile concesionate, mai mult av3nd calitatea de bunuri de retur vor fi preluate la finalul contractului de concesiune de catre delegatar (Sectorul 4} si vor fi din nou concesionate in urmatoarea perioada contractuala unui operator de salubrizare.

5.2.8. Valoarea estimata a contractului

In capitolele anterioare a fost determinat costul de operare ale noul sistem integrat de management al deseurilor in sectorul 4 al Municipiului Bucuresti.

In urma analizei s-a ajuns la un cost unitar dinamicde 107,55 euro/tona pentru activitatea de colectare si transport, operare statie de sortare precum si tratarea si incinerarea deseurilor menajere si deseurilor similare.

In consecinta tariful pentru operarea intregului sistem pentru activitatile aferente colectarii deseurilor menajere si similare va fi de 107,55 euro/tona.

Pentru a calcula valoarea estimata a contractului de delegare am realizat urmatoarele calcule la care se adauga conform legii si alte activitati asa cum sunt prevazute mai jos:

In tabelul de mai jos sunt calculate costurile pentru activitatile ce urmeaza sa fie realizate de operatorul care va fi delegat.

Tariful unie de 107,55 euro/tona pentru sistemul de operare a fost calculat in anal^financiara de la capitolele anterioare, celelalte tarife fiind preluate dupa analiza contractelor Jsub&^ęępte ale operatorului actual ca preturi si cantitati de referinta. '

Tabel 39. Costuri aferente actMtatilor de colectare, transport si cperare statie de sortare

...........:..........:: — -		2	3	4	5
An	2023	2024	2025	2026	2027
Cantitate deseuri menajere (tona)	91.100,00	88.200,00	85.300,00	84.900,00	84.600,00
Tarif deseuri menajere (euro/tona)	107,55	107,55	107,55	107,55	107,55
Valoare estimata colectare si transport, operare statie de sortare deseuri menajere (euro/an)	9.797.805,00	9.485.910,00	9.174.015,00	9.130.995,00	9.098.730,00
Cantitate deseuri similare (tone/an)	31.900,00	30.900,00	29.900,00	29.800,00	29.700,00
Tarif deseuri similare (euro/tona)	107,55	107,55	107,55	107,55	107,55
Valoare estimata colectare $i transport, operare statie de sortare deseuri similare (euro/an)	3.430.845,00	3.323.295,00	3.215.745,00	3.204.990,00	3.194.235,00
Total valoare costuri colectare, transport, operare statie de sortare (euro/an)^	13.228.650,00	12.809.205,00	12.389,760,00	12.335.985,00	12.292.965,00
Cantitate colectataK (mć/ańp/^^	4.319,00	4.319,00	4.319,00	4.319,00	4.319,00

Tarif ⁴⁷ (euro/mc)	93,78	93,78
Valoare estimata colectare (euro/an)	405.051,49	405.051,49
Cantitate colectata deseuri de origine animala (euro/kg)	1.835,00	1.835,00
Tarif deseuri^w\| (euro/kg)	7,39	7,39
Valoare estimata I (euro/an)	13.566,35	13.566,35
j Total valoare costuri actiwitati 1 colectare si transport (deseuri i menajere si similare, constructii, deseurideorigine:amma!a)	13.647.267,84	13.227.822,84
Su rsa Analiza Consultantului f c < A h '.l⁴ yO-A " J

i euro la 31.12.2020 = 4,8694 , teriful in te) 456,671eV4,8694 e 93,78 euro/mc

** 1 euro la 31.12.2020 ® 4,8694 , tarłful In lei 36 lef/4,8694 = 7,39 euro/mc

93,78	93,78	93,78
405.051,49	405.051,49	405.051,49
1.835,00	1.835,00	1.835,00
7,39	7,39	7,39 i
13.566,35	13.56635	13.56635 \|
12.808.377,84	12.754.60234	12.711.582,84

In tabelul de mai jos este calculata valoarea veniturilor OREP, iar aceste venituri se scad din valoarea totala a costurilor privind activitatea de colectare si transport, operare statie de sortare deseuri menajere si deseuri similare.

Formula de caicul a fost analizata in capitolele anterioare.

Tabelko. Estimare valoare cantributte OlREP

An	2023	2024	2025	2026	2027
Cantitati pentru care se calculeaza contributia OlREP (tone/an)	11.120,56	11.665,83	11.506,05	11.455,90	11.415,98
Pręt OlREP (euro/tona)	70,00	70,00	70,00	70,00	70,00
Venituri din contributia OlREP (euro/an)	778.439,15	816.607,77	805.423,56	801.913,04	799.118,58

Sursa: Analiza Consultantului

In tabelul de mai jos a fost determinata valoarea contractului de delegare pentru activitatile de^^ colectare si transport, operare statie de sortare, avand in vedere inclusive costurile priv^lratare4sk incinerarea inclusiv sortarea si veniturile din contractele cu OlREP. /

Tabel 41. Valoare estimata contraactfyitatile de colectare si transport, operare statie de sortare deseuri menajeresi deseuri simllare dupa ce se scad yeniturilę Ol REP

An	2023	2024	2025	2026	2027 4
Total valoare costuri colectare, transport, operare statie de sortare (euro/an)	13.228.650,00	12.809.205,00	12.389.760,00	i 12.335.985,00	12.292.965,00 J
- Venituri din contributia OIREP (euro/an)	778.439,15	816.607,77	805.423,56	801.913,04	799.118,58 1
: Valoare estimata contract delegare pentru activitatea de colecatre si transport, operare statie de sortare aferente deseurilor menajer si deseurilor similąre^.-^_	12.450.210,85	11.902.597,23	11.584.336,44	11.534.071,96	11.493.846,42 ■

Sursar.Analiza Cohsultantului

'€

In tabelul de mai jos a fost determinata valoarea estimata a contractului de delegare pentru toate activitatile, pe o perioada de 5 ani conform preyederilor legislativa in yigoare.

Valoarea in lei a contractului de delegare va fi calculata la cursul euro de la momentul intocmirii Caietelor de Sardni.

Tabel42. Totał valoare estimata contract delegare _______________________

\| AN	2023	2024	2025	2026	r"™™"""™¹''''¹ ■¹.—;—; ¹ 2027 T
Valoare estimata contract delegare pentru activitatea de colectare si transport, opera re statie de sortare aferente 1 deseurilor menajere si \| deseurilor similare (euro/an)	12.450.210,85	11.992.597,23	11.584.336,44	11.534.071,96	11.493.846,42
Valoare estimata colectare 1 deseuri prowenite din locuinte I (generate de acthńtatea de I reamenajare si reabilitare 1 interioara si/sau exterioara \| (euro/an)	405.051,49	405.051,49	405.051,49	405.051,49	405.051,49
Valoare estimata colectare deseuri de origine animala \| (euro/an)	13.566,35	13.566,35	13.566,35	13.566,35	13.566,35 r
Valoare estimata contract delegare toate activitatile analizate \| (euro/an)	12.868.828,70	12.411.215,07		11.952.689,81	11.912.464,27 J ■j
Total contract delegare pentru 5 ani (euro)	61.148.152,12

6. ASPECTE DE MEDIU

Cómponenfele de mediu potentiai a fi afectate prin prestarea serviciilor ce fac obiectul prezentului studiu sunt urmatoarele:

Poluarea aerului prin:

- Transportu! deseurilor de la generator catre instalatiile de tratare/eliminare;

Operarea necorespunzatoare a Centrului de colectare cu aport voluntary

Operarea necorespunzatoare a Statiei de sortare pentru deseuri reciclabile colectate sępa rat

Poluarea soluiui prin:

Puncte de colectare deseuri municipale intretinute necorespunzator;

Descarcarea necorespunzatoare a deseurilor din recipienti in vehiculele de transport deseuri;

Depozitarea ilegala a deseurilor pe spatii neautorizate;

Utilizarea u nor vehicule de transport ce nu respecta normele de functlonare;

Utillzarea in cadrui Centrului de colectare cu aport voluntar, respectiv, a Statiei de sortare a unor utilaje ce nu respecta normele de functionare;

Pentru a preveni afectarea componentelor de mediu sus mentionate si in acelasi timp pentru a asigura protejarea mediului si a sanatatii populatfei, se recomanda ca in caletul de sard ni, parte integranta din documentatia de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, sa fie cuprinse minim urmatoarele cerinte:

Colectarea deseurilor municipale se efectueaza folosindu-se autovehicule special echipate pentru transportu! lor;

Vehiculele vor fi incarcate astfel incat deseurile sa nu fie vizibile si sa nu existe posibilitatea imprastierii lor pe calea publica. Fiecarui vehicul i se va asigura personalul necesar pentru executarea operatiunilor specifice, in conditii de siguranta si de eficienta.

Incarcarea deseurilor municipale in vehiculele transportatoare se face direct din recipiente. Este interzis sa se rastoarne recipientele in curti, pe strada sau pe trotuare, in vederea reincarcarii deseurilor municipale in vehicule;

Personalul care efectueaza colectarea este obligat sa manevreze recipientele cu grtja pentru a evita deteriorarea lor, producerea prafului sau raspśindirea deseurilor in afara autovehiculelor de transport;

Dupa goiire recipientele vor fi asezate in pozitie normala, pe locul de unde au fost ridicate. Toate operatiunile vor fi efectuate astfel incat sa se evite producerea zgomotulul si a altor disconforturi pentru utilizator;

In cazul deteriorarii unor recipiente, saci de plastic si al imprastierii accidentale a deseurilor in timpul operatiunii de goiire, personalul care executa colectarea este obligat sa incarce intreaga cantitate de deseuri in autovehicul, astfel incat locul sa ramana curat

Transportatorii de deseuri vor fi autorizati de catre autoritatea publica locala, de autoritatea pentru protectia mediului si vor detine licenta din partea A.N.R.S.C. cat si licenta de transport emisa de catre Autoritatea Rutiera Romana competenta;

Deseurile municipale setransporta cu autovehicule speciale, compatibilecutipul recipientelor de precołectare si care sa nu permita imprastierea deseurilor si emanarea de noxe in timpul transportului;

Starea tehnica a autovehiculelor trebuie sa fie corespunzatoare circulatiei pe drumurile publice, fara scurgeri de carburanti, lubrifianti sau lichide speciale si sa prezinte o .buna etanseitatea benelorde incarcare;

Autovehiculele care trans porta deseuri municipale trebuie sa a i ba un aspec^Tngrijit si*sa fie personalizate. Benele si containerele vor fi spalate la cel mult doua zile si vor fi de^n|ect|t£

saptamanal in interior si la exterior, cu substante recomandate de speciaiisti autorizati in domeniu;

Personalurcare deserveste mijloacele auto folosite pentrutransportul de deseuri trebuie sa tle instruit pentru efectuarea acestuia in conditii de siguranta, sa detina toate documentele de insotire si sa nu abandoneze deseuriie pe traseu;

Pentru deplasare se vorfolosi traseele cele mai scurte, cu cel mai redus risc pentru sanatatea populatiei si a mediului, care au fost aprobatę de autoritatiie competente;

Transportatorii trebuie sa aiba dotarea tehnica si personal instruit corespunzator pentru interventie, in cazul unor defectiuni sau accidente aparute in timpul transportu lui.

Dotarea cu utilaje performante in cadrul Centrului de colectare cu aport voluntar, respectiv, a Statiei de sortare, precum si instruirea personalului in scopul utilizarii acestora in mod

corespunzator;

Prin documentatia de atribuire se poate soltcita un certificat care sa ateśtęjsiśternul.de management al calitatii ISO 9001 si al celui de management a! mediului ISO 14001. ■

7. ASPECTE SOCIALE

Exista doua categorii de persoane a caror sanatate va beneficia de pe urma proiectului, si anume:

lucratorii implicati in gestionarea deseurilor; populatia in generał.

Implementarea nouiui sistem de management al deseurilor va imbunatati semnificatiu starea de sanatate si gradul de siguranta al populatiei, reducSnd poluantii emisi in mod semnificativ din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Prin cresterea nivelului calitativ al serviciilor de salubrizare, comunitatile locale vor beneficja de o imbunatatire a calitatii mediului si implicit a sanatatii populatiei.

De asemenea, organizarea unui serviciu de salubrizare centralizat in mediul rural st inchiderea depozitelor neconforme vor conduce la cresterea gradului de satisfactie a populatiei cu privire la prestarea acestor servicii.

In cadrul procedurii de delegare a serviciiior, se a solicita operatorilor sa se certifice conform OH SAS 18001 privind sanatatea si securitatea in munca.

Extinderea activitatilor in sectorul managementului deseurilor si gradul mai ridicat de automatizare a activitatilor nu vor produce o scadere a numarului de muncitori, ci aparitia unor noi categorii de locuri de munca care necesita abilitati de un nivel mai ridicat, cu un nivel de salarizare aferent^S-<3^?

Datorita tehnicilor noi de gestionare a deseurilor implementate si in urma operańi conforme a/ instalatiilor nu vorexista grupuri de populatie afectate negativ. j

w *5^*^ -

8. ASPECTE INSTITUTIONALE

■ 8.1/ Proprmereade orgarYizareinstiWbonała-a“servrcnilttMe^

Sectorul 4 al Mumdpiului Bucuresti

Dupa cum a fost explicat anterior, sen/iciul de salubrizare se infiinteaza si se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor si al sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru satisfacerea nevoilor comunitatilor locale ale unitatilor adm i n 1 st ra tiv-terito ria I e respectiv

In ceea ce priveste gestiunea sen/iciului de salubrizare, aceasta se poate realiza in condittile Legii nr. 51/2006, prin urmatoarele modalitati:

8,1.1. Gestiune directa

Aceasta este modalitatea de gestiune in care autoritatile deliberative si executive, in numele unitatilor administrativ-teńtoriale pe care le reprezinta, isi asuma si exercita nemijlocit toate competentele si responsabilitatile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea sen/iciilor de utilitati publice, respectiv la administrarea, functionarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente acestora. Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor operator! de drept public sau privat, astfel cum sunt definiti la art. 2 lit. g), respectiv lit. h) din Legea nr. 51/2006, fara aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriafe si Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de sen/icii, care pot fi:

i. sen/icii publice de interes local sau judetean, specializate, cu personalitate juridica, infiintate sl organizate in subordinea consiliului local (in cazul unui sector al Municipiului Bucuresti), dupa caz, prin hotarare al consiliului local - gestiunea sen/iclului in acest caz se face pe baza unei hotarari de dare in administrare;
ii. societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu Capital social integral al unitatilor administrativ-teritoriale, infiintate de autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale respective - gestiunea sen/iciului in acest caz se face pe baza unui contract de delegare a gestiunii atribuit direct.

Pentru incredintarea directa catre un operator de drept privat a gestiunii sen/iciului de salubrizare sau a uneia ori mai multor activitati din sfera acestui serviciu prin atribuirea directa a contractului de delegare a gestiunii, trebuie respectate obligatoriu o serie de conditii cumulative (denumite in dreptul european si regulile in-house) ce trebuie indeplinite atat la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cat si pe toata durata acestui contract si care sunt expres prevazute de art. 28 alin. 2^ł din Legea nr. 51/2006, ce pot fi rezumate sub forma a trei criterii, in cazul unui contract atribuit de o singura unitate administrativ-teritoriala/sector, astfel:

i. criteriul controlului direct si influentei dominanta asupra deciziilor strategice si/sau semnificative ale operatorului in legatura cu sen/iciul furnizat/prestat, similar celui pe care autoritatea administratiei publice locale il exercita asupra structurilor proprii in cazul gestiunii directe;
ii. criteriul activitatii exclusive din sfera furnizarii/prestarii sen/iciilor de utilitati publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public generał ale utilizatorilor de pe raza de competenta a unitatii administrativ-teritoriale care i-a incredintat gestiunea sen/iciului;
iii. criteriul capitalului social integral public a operatorului, detinut de unitatea ad ministra tiv-terltoriala care ii atribuie contractul de delegare. . -

Pentru organizarea sen/iciului de salubrizare in aceasta forma de ges|juhedirecta/'prin^^ de dare in administrate sau cu atribuirea directa a unui contract de de lega fe trebuie dę aserhenea sa fie

respectate toate regulile din materia ajutorului de stat, tinind cont si de caracterul de serviciu de interes economic generał (SIEG) al serviciului de salubrizare.

Conform regulllor europene privind ajiitoruldestat, exlsta situatii in care compensatia pentru obligatia de serviciu pubiic** nu este considerata ajutor de stat, in functie de indeplinirea unui set de criterii. In reguła generała, pentru a analiza daca suntem in prezenta unui ajutor de stat, conform dreptului Uniunii Eu ropę ne, se va verifica daca intreprinderea care gestioneaza un SIEG beneficiaza de o compensatie pub lica si compensatia indepltneste urmatoarele 4 criterii cumulative:

a) Ajutorul este acordat prin intermediul resurselor publice
b) Compensatia confera un avantaj selectiv unei intreprinderi
c) Compensatia afecteaza concurenta
d) Compensatia afecteaza schimburile intre statele membre ale HE.

Chiar in situatia in care aceste patru criterii cumulative sunt indeplinite, compensatia pentru obligatia de sen/iciu pubiic nu constituite totusi ajutor de stat daca sunt indeplinite o serie de patru criterii stabilite de jurisprudenta, cunoscute sub denumirea de „criteriile Aitmark"⁵⁰.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene, in hotar^rea sa in cauza Aitmark, a furnizat cłarificari suplimentare cu privire la conditiile in care compensatia pentru obligatia de serviciu pubiic nu constituie ajutor de stat din cauza absentei oricarui avantaj. Conform CJUE:

„In masura in care o interventie a statului trebuie considerata a fi o compensatie care reprezinta contraprestatia serviclilor efectuate de intreprinderile beneficiare in executarea obligatiilor de serviciu pubiic, astfel incat aceste intreprinderi nu profita, in realitate, de un avantaj financiar, iar aceasta interuentie nu are ca efect plasarea acestora intr-o pozitie concurentiala mai favorabila in raport cu intreprinderile concurente, o astfel de interventle nu intra in domeniul de aplicare al articolului [107 alineatul (1) din tratat]. Cu toate acestea, pentru ca o astfel de compensare, intr-un caz concret, sa nu fie calificata drept ajutor de stat, trebuie sa fie indeplinit un anumit nu mar de conditii (Aitmark):

1. In primul rand, intreprinderea beneficiara trebuie sa fie efectiv insarcinata cu executarea unor obligatii de serviciu pubiic, iar aceste obligatii trebuie sa fie clar definite
2. In al doilea rand, parametrii pe baza carora se calculeaza compensatia trebuie stabiliti in prealabil, in mod obiectiv si transparent, pentru a evita conferirea unui avantaj economic care poate favoriza intreprinderea beneficiara fata de intreprinderile concurente. [...] Plata unei compensatii de catre un stat membru pentru pierderiłe suferite de o intreprindere fara ca parametrii acestei compensatii sa fi fost stabiliti in prealabil, atunci c^nd se constata ulterior ca exploatarea anumitor servicii in cadrul executarii obligatiilor de serviciu pubiic nu a fost viabila din punct de vedere economic, constituie, in consecinta, o masura financiara care se incadreaza in notiunea de ajutor de stat in sensul articolului [107 alineatul (1) din tratat].
3. łn al treilea rSnd, compensatia nu poate depasi ceea ce este necesar pentru acoperirea in intregime sau in parte a costurilor ocazionate de executarea obligatiilor de serviciu pubiic, tinand cont de veniturile rezultate din aceasta activitate, precum si de un profit rezonabil [...].

⁴³ Compensatia pentru obligatia de serwiciu pubiic este orice beneficiu, In special financiar, acordat operatorilor direct sau indirect din resurse de stat in perioada de punere in aplicare a unei/unor obligatii de sen/iciu pubiic sau in legśturś cu perioada respectiv5, pentru acoperirea costurilor nete aferente indeplinirli unei obligapido serylciu pubiic, inclusivun profit rezonabil. Jn sensul acestei definifii, resursele de stat sunt cele prev5zute la punctulJtl^fJleśtirśe dę statdin Comunicarea Comisiei Europene 2016/C 262/01 privind notiunea de ajutor de stat astfel cum eswnjenponatS la articolu£107 alineatul (1) din Tratatul privlnd functionarea Uniunii Europene. # \ \
⁵⁸ DupS Decizia CJUE din 24 iulie 2003, cazul 0280/00, In care au fost statuate. ł

4. In al patrulea rand, atunci cśnd alegerea intreprinderii care urmeaza $a fie insarcinata cu executarea unor obligatii de sen/iciu public, intr-un caz concret, nu se face in cadrul unei proceduri de achizitii publice, care permite selectionarea ofertantului capabil $a furnizeze serviciile respective la cel mai mic pręt pentru comunitate, nivelul compensatiei necesare trebuie determinat pe baza unei analizę a costurilor pe care o intreprindere tipi ca, bine administrata si dotata corespunzator pentru a putea satisface exigentele de serviciu public, le-ar fi suportat pentru executarea obligatiilor respective, tinSnd cont de veniturile rezultate din aceasta activitate, precum si de un profit rezonabil pentru executarea acestor obligatii."

Daca toate cele patru criterii enuntate de C1UE sunt indeplinite, atunci compensatia nu implica acordarea unui ajutor de stat.

In situatia servlciului de salubrizare (activitatile de colectare-transport si sortare a deseurilor municipale) din Sectorul 4 consideram ca din datele detinute in prezent nu poate fi demonstrata indeplinirea celui de-al patrulea criteriu Altmark, in cazul in care ar fi infiintata o societate comerciala cu Capital Integra! public detinuta de Sectorul 4 pentru gestionarea acestor activitati de serviciu public.

Prin urmare, avand in vedere ca:

a. Sectorul 4 nu are infiintat un sen/ictu cu personalitate juridica si nu detine o societate cu Capital integral public pentru a asigura serviciul de salubrizare in forma gestiunii directe, p3na in prezent serviciul de salubrizare pe raza Sectorului 4 fiind asigurat in forma gestiunii delegate;
b. Infiintarea unui serviciu propriu cu personalitate juridica presupune atat un efort financiar important (investitii si cheltuieli de operare) cat si un efort institutiona! deosebit (organizarea si operationalizarea serviciului, achizitiile publice pentru echipamente si materiale specifice, obtinerea acordurilor si avizelor de functionare, obtinerea licentei de operare etc.);
c. Din datele disponibile in prezent nu poate fi justificata indeplinirea tuturor criteriiior Altmark; In vederea verificarii indeplinirii acestui criteriu, in sensul ca operatorni in house este organizat si functioneaza ca o intreprindere tioica, bine administrata si dotata corespunzator pentru a putea satisface exigentele de sen/iciu public la cel mai mic cost pentru comunitate, acest operator ar trebui sa faca obiectul unei proceduri de benchmarking, pe baza nlvelului tarifelor si pe baza unor indicatori de performanta ai serviciului si de management, prin raportare la alti operator! de pe piata, care presteaza acth/itati de colectare-transport componente ale serviciulul de salubrizare in UAT-uri de talie simllara cu Sectorul 4 sau in celalaltfe sectoare ale Municipiului Bucuresti;

se recomanda organizarea sub forma gestiunii delegate si delegarea gestiunii activitatilor componente ale sen/iciului de salubrizare care fac obiectul prezentului Studiu, In baza unui contract de delegare atribuit unui operator economic conform prevederilor legale.

Din punct de vedere financiar, varianta gestionarii directe in conditiile in care costurile operationale se ridica la aproximativ 12.868.828,70 euro⁵⁶ nu este o solutie fezabila.

8.1.2. Gestiune delegata

Aceasta este modalitatea de gestiune in care autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale ori, dupa caz, asociatiile de dezvoltare intercomunitara av5nd ca scop sen/iciile de utilitati publice, in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori nu mai o parte din competentele si responsabilitatile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice, pe baza unui contract/denumit contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegata a sen/iciilor de utilitati publicelm^^ la dispozitia ¹⁹

operatorilor a sistemelor de utilitati publice aferente serviciilor delegate, precum si dreptul si obligatia acestora de a ad ministra si de a exploata aceste sisteme.

Delegarea gestiunii serviciului se poate face pentru toate ori doar pentru unele dintre activitatile componente ale acestuia, prin urmare activitatile componente aie serviciului de salubrizare pot fi delegate separat, prin mai multe contracte unor operator! diferiti, insa operatorul caruia ii va fi delegata gestiunea unei activitati va avea exclusMtatea acesteia pe aria Sectorului 4.

Gestiunea delegata se realizeaza numai prin intermediul unor operator! de drept privat, societati reglementate de Legea nr. 31/1990, care pot avea Capital social privat sau mixt.

Acesti operatori gestioneaza activitatile componente ale serviciului de salubrizare care le sunt delegate, in baza unui contract de delegare a gestiunii.

Contractul de delegare a gestiunii este defmit in art. 29 a lin. (7) din Legea nr. 51/2006 ca fi ind „un contract incheiat in forma scrisa, prin care unitatile administrativ- teritoriale, individual sau in asociere, dupa caz, in caiitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalitatile prevazute de lege, pe o perioada determinata, unui operator, in caiitate de delegat, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de a furniza/presta integral un sen/iciu de utilitati publice ori, dupa caz, numai unele activitati specifice acestuia, inclusiv dreptul si obligatia de a administra si de a exploata infrastructura tehnico-edilitara aferenta serviciului/activitatii furnizate/prestate, in schimbul unei redevente, dupa caz. Contractul de delegare a gestiunii poate fi incheiat de asociatia de dezvoltare intercomunitara avand ca scop serviciile de utilitati publice in numele si pe seama unitatilor administrativ- teritoriale membre, care a u calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative si intra sub incidenta prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare".

Mentionam ca in sensul legii ce reglementeaza serviciul de salubrizare, unitatea administrativ -teritoriala/sectorul (autoritatea/entitatea contractanta conform legilor din domeniul achizitiilor publice) care deleaga gestiunea serviciului poarta denumirea de ^Delegatar" iar prestatorul serviciului sau „operatorul" caruia ii este atribuit contractul de delegare poarta denumirea de "Delegat".

De asemenea, conform Legii nr. 101/2006, operatorii sen/iciului de salubrizare potgestiona activitatile specifice acestuia numai daca sunt licentiati in conditiile Legii nr. 51/2006, respectiv daca detin łicenta eliberata de ANRSC pentru activitatea respectiva pe teritoriul unei UAT (in cazul de fata pentru sub-diviziunea unei UAT, respectiv Sectorul 4). Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 101/2006: „Activitatile specifice serviciului de salubrizare se gestioneaza si se exploateaza prin intermediul unor structuri specializate, denumite in continuare operatori, licentiate in conditiile Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, republlcata, cu exceptia operatorilor care desfasoara activitatile prevazute la art. 2 alin. (3) lit. b) -e), h) si i), care sunt reglementate prin legi speciale si/sau care se desfasoara ocazional." Astfel, operatorii trebuie sa detina licenta pentru actMtatea de colectarea separata si transportul separat al deseurilor municipale si al deseurilor similare provenind din activitati comerciale din Industrie si institutii, inclusivfractii colectate separat, fara a aduce atingere fluxului de deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori (art. 2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 101/2006) care face obiectul prezentulu! Studiu. In schimb pentru celelalte activitati care fac obiectul prezentului Studiu nu este necesara detinerea unei licente eliberate de ANRSC, respectiv:

d. colectarea si transportul deseurilor provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora (art. 2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 101/2006);
e. sortarea deseurilor municipale si a deseurilor similare in statiile de sortare (art. 2 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 101/2006);
f. colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora^^ de

ecarisaj sau catre instalatiile de neutralizare (art. 2 alin. (3) lit. h) din£egea*nr. lół/sbos).

Suplimentar, conform Regulamentului sen/iciului de salubrizare in Municipiul Bucuresti (art. 13 lit. C alin. (1)) „operatorii de salubrizare carora li sa delegat activitatea de colectare separata si transport separat deśeurilor municTpale si similare pe raza municipiului Bucuresti si care au incheiat un contract inacest sens cuautoritatile localeale municipiului Bucuresti trebuie sadetina Permisde lucru eliberat de Prlmaria Municipiului Bucuresti - Directia Servicii Publice - Sen/iciul Management Deseuri, Salubritate", cu valabilitatea de 1 an cu posibilitatea prelungirii.

In cazul gestiunii delegate avantajul consta in faptul ca operatorul va fi aleś prin proceduri concurentiale iar acesta va veni cu know-how, capacitate tehnica si de personal, va dispune de cunostintele necesare in domeniul gestiunii sen/iciului de salubrizare, iar termenii si conditiile impuse prin contractul de delegare a gestiunii vor asigura respectarea de catre acest operator a continuitatii prestarii sen/iciului si a necesitatilor decalitate a acestuia si de protectie a mediului inconjurator, dupa caz putSnd fi prevazute de contractul de delegare si obligatii de investitii in sarcina operatorului respectiv.

De asemenea, prin delegarea gestiunii sen/iciului public de salubrizare se va putea obtine selectarea unui operator care sa ofere raportul optim intre tarife scazute si calitate ridicata a serviciiior care va / permite Sectorului 4 sa imbunatateasca calitatea sen/iciului de salubrizare intr-un buget comparabil.

In cazul gestiunii directe, realtzata prin intermediul unor operator! de drept public “Compartimente organizate in structura autoritatiloradministratiei publice locale sau sen/iciisubordonate “operatorii nou infiintati nu vor avea experienta necesara operarii serviciilor de cotectare, existcind riscul, mai aleś la inceputul activitatii, aparitiei de neconformitati. Astfel, in cazul gestiunii delegate, va fi vizata selectarea unor operatori cu experienta in domeniu, criteriile de selectie ce vor fi propuse in Documentatia de atribuire putand favoriza operatorii care a u implementate sisteme de management (ISO) si care vor avea o performanta ridicata in ceea ce priveste managementul mediului. Prin urmare, din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator si implicit a sanatatii populatiei, alegerea optiunii gestiunii delegate este preferata.

In ceea ce priveste igiena si securitatea muncii, alegerea optiunii gestiunii delegate este de asemenea preferata deoarece, in functie de criteriile din Documentatia de atribuire, poate asigura selectarea unor operatori care implementeaza un sistem de management care minimizeaza riscurile pentru angajati si alte part i interesate.

Modalitatea de gestiune a activitatilor componente ale serviciului de salubrizare care intra in competenta Sectorului 4 se va stabili prin hotarSre ale Consiliului localal Sectorului 4, inconformitate V ) cu strategia adoptata la nivelul Sectorului 4 si in conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, in baza prezentului Studiu de oportunitate, in functie de natura si starea sen/iciului, de necesitatea asigurarii celu i mai bun raport pret/calitate, de interesele actuale si de perspectiva ale Sectorului 4, precum si de marimea si complexitatea sistemelor de utilitati publice.

In baza argumentelor prezentate anterior se recomanda ca modalitatea de gestiune a activitatilor componente ale sen/iciului de salubrizare sa fie gestiunea delegata, prin intermediul unui operator privat care va fi selectat printr-o procedura concurentiala de atribuire a contractului de delegare a gestiunii.

AvSnd in vedere partajul legał de competente dintre Municipiul Bucuresti si Sectorul 4, astfel cum a fost descris mai sus, in prezentarea cadrului institutional actual, din punct de vedere contractual optiunile existente sunt urmatoarele, toate bazSndu-se pe atribuire de catre Sectorul 4 a unuia sau mai muitor contracte de delegare a gestiunii activitatilor componente respective ale sen/iciului de salubrizare:

Optiunea 1 - Atribuirea, catre un singur operator, a unui singur contract de delegąre a gestiunii tuturor actMtati lor componente care privesc deseurile municipale, carefacoiieHul prezentului Studiu, aflate in competenta Sectorului 4, respectiv: # / \ V.

colectarea separata si transportul separat al deseurilor municipale si al deseurilor similare provenind din actMtati comerciale din Industrie si institutii, inclusiv fractii colectate separat, fara a aduce atingere fluxului de deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori;

b. colectarea si transportul deseurilor provenite din locuinte, generate de actMtati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora;
c. sortarea deseurilor municipale si a deseurilor similare in statiile de sortare;
d. colectarea cadavreloranimalelor de pedomeniul public si predarea acestora catre unitatile de ecarisaj sau catre instalatiile de neutralizare.

Optiunea 2 - Atribuirea a doua contracte de delegare, prin procedur! separate (care pot fi c^stigate de acelasi operator sau de operatori diferiti), respectiv un contract pentru cele trei actMtati care privesc colectarea-transportul deseurilor municipale (lit. a - b si d de mai sus) si un contract pentru actMtatea de sortare (lit c de mai sus).

Din punct de vedere financiar, optiunea 1 este recomandata pentru ca faciliteaza fluxul financiar in ceea ce priveste platile care se fac catre un singur operator, fata de optiunea 2 in care exista plati catre 2 operatori si plati intre cele 2 operatori.

Optiunea 1 stimuleaza particlparea mai multor operatori la licitatie intrucat, pentru acestia, aceasta optiune prezinta un grad de profitabilitate mai ridicat, in conditiile unei evidente contabile separate pe actMtati, dar cu eficientizarea costurilor fixe.

Din analiza financiara din prezentuI Studiu rezulta ca optiunea 1, cu un singur contract de delegare a gestiunii pentru toate actMtatile avute in vedere in prezentu! studiu catre un singur operator este solutia optima identificata.

Indiferent de optiunea aleasa, in cadrul fiecarei optiuni ale alternativei prezentate mai sus, in ceea ce priveste platformele digitalizate de colectare separata, este posibila alegerea uneia dintre urmatoarele optiuni:

Optiunea (a): contractul de delegare care va avea ca obiect aceasta actMtate va include si proiectarea - construirea unor platformę digitalizate de colectare separata:

i. Fie o investitie publica a Sectorului 4 in platformę, urmSnd ca operatorul selectat prin licitatie sa proiecteze, construiasca si opereze (contract DBO) aceste platformę;
ii. Fie o investitie privata a operatorului selectat prin licitatie in construirea acestor platformę, in baza unui contract de proiectare - constructie “finantare - operare (DBFO).

Optiunea (b): contractul de delegare va cuprinde doar operarea acestor platformę (fara proiectare -constructie), platformele fiind rezultate dintr-o investitie publica care va face obiectul unui contract de lucrari separat atribuit de Sectorul 4.

In cazul investitiei in construirea acestor platformę, optiunea aleasa este atribuirea printr-un contract separat a proiectarii si executarii lucrarilor-optiunea b, deoarece pentru acest tip de lucrari nu este necesar know-how-ul operatorului de colectare si transport.

Printr-un contract separat, Sectorul 4 se poate adresa unui nu mar mai marę de operatori economici de pe piata care executa astfel de lucrari, in acest fel asigurandu-se un nivel de concurenta ridicat.

Prin aceasta optiune se asigura faptul ca aceste platformę vor fi disponibile la data atriburii contractului de delegare, deoarece contractul de lucrari poate fi scos la licitatie si executat Inainte de data intrarii in vigoare a viitorului contract de delegare.

Solutia optima astfel cum rezulta din analiza tehnico-financiara din prezentul Studiu, in ceea ce priveste proiectarea si construirea platformelor digitalizate de colectare separata este atribuirea

u nu i contract separat pentru proiectarea si construirea acestora, inainte de atribuirea contractului de delegare pentru activitatea de colectare si transport.

^*™^,*^*^tł“*^l***^,*^“***'*****^ł*“***^l****^,S*!^|W?®**^^,K4^^

Indiferent de optiunea aleasa, in cadrul fiecarei optiuni ale alternativei prezentate mai sus, in ceea ce priveste activitatea de sortare, este posibila alegerea uneia dintre urmatoarele optiuni:

Optiunea (a): contractul de delegare care va avea ca obiect aceasta activitate va include si proiectarea - construirea unei statii de sortare noi:

i. Fie o investitie publica a Sectorului 4 in statia de sortare respectiva, urmand ca opera tor ul selectat prin licitatie sa proiecteze, construiasca si opereze (contract DBO) noua statie de sortare;
ii. Fie o investitie privata a operatorului selectat prin licitatie in statia de sortare respectiva, in baza unui contract de proiectare-constructie-finantare-operare (DBFO) a statiei de sortare noi.

Optiunea (b): contractul de delegare va cuprinde doar operarea unei statii de sortare (fara proiectare - constructie) care poate fi:

i. statie de sortare existenta deja, fiind o conditie in caietul de sarcini al procedurii de atribuire ca ofertantii sa detina deja o astfel de statie de sortare adaptata necesitatilor pentru indeplinirea conditiilor contractuale; chiar si in aceasta situatie poate exista o componenta investitionala in sarcina operatorului, prin contractul de delegare, astfel incat statia de sortare existenta sa fie pusa in conformitate cu cerinte tehnice mai avansate;
ii. o statie de sortare noua, proprietate a Sectorului 4, rezultata dintr-o investitie publica, care sa faca obiectul unui contract de lucrari separat atribuit de Sectorul 4 si executat inainte de intrarea in vigoare a contractului de delegare a gestiunii acestei activitati.

Astfel cum rezulta din analiza tehnica a statiilor de sortare existente la nivelul Municipiului Bucuresti (pentru a determina daca este necesara o investitie intr-o statie de sortare noua care sa corespunda cerintelor de performanta) si din analiza financiara a variantelor de investitii (analiza cost-beneficii) din prezentul Studiu, optiunea aleasa este aceea ca activitatea de sortare sa arba in vedere o statie de sortare noua.

Optiunea aleasa este optiunea (a) respectiv atribuirea atat a proiectarii si lucrarilor, cat si a operarii statiei aceluiasi operator, astfel incat sa se scurteze durata pe care ar implica-o doua proceduri distincte de atribuire a doua contracte (un contract de lucrari pentru construirea statiei si un contract de servicii pentru operarea statiei), precum si sa se evite eventualele probleme ridicate de transferul statiei de la constructor si preluarea ei in operare de catre un operator, cu riscul unor discontinuitati legate de aspecte tehnice de know-how in exploatarea investitiei.

In ceea ce priveste finantarea statiei de sortare noi, se alege optiunea (a).i - finantare de catre Sectorul 4, deoarece aceasta investitie se incadreaza in cheltuielile eligibile finantate din fonduri europene nerambursabile (POIM, respectiv PODO) iar aceasta se reflecta tarife mai miel, deoarece acestea nu trebuiesa acoperesi eventualele costuriale unei investitii private.

Solutia optima astfel cum rezulta din analiza tehnico-financiara din prezentul Studiu, in ceea ce priveste activitatea de sortare este construirea unei statii de sortare noi, cu finantare publica, care va face obiectul aceluiasi contract de delegare atribuit operatorului,

8.2. Stabilirea procedurii pentru atribuirea contractului de delegare

Contractele de delegare a gestiunii sunt atribuite in reguła generała prin prpcedurfcompetiri^ cu exceptia celor ineredintate direct in cadrul modalitatii de gestiune direct^{cuVespectai^a conditiilor in house descrise mai sus si reglementate de art. 28 alin. 2¹ din Legea nr/5i/200^^. " m

Dupa cum s-a aratat mai sus, optiunea afeasa este cea a gestiunii delegate, care implica prin urmare organizarea unei proceduri concurentiale pentru atribuirea unui contact de delegare a gestiunii.

In cazul contractelor de delegare a gestiunii actMtatilor componente ale serviciului de salubrizare, prin apiicarea art. 30 alin. (1) coroborat cu art. 29 alin. (8) si (9) din Legea nr. 51/2006, organizarea si desfasurarea procedurilor de atribuire a contractului se fac in baza unei documentatii de atribuire elaborate de delegatar (in cazul de fata de Sectorul 4), dupa caz, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 98/2016sau ale Legii nr. 100/2016, dupa cum contractul de delegare este un contract de achlzitie publica de sen/icii sau, respectiv un contract de concesiune de sen/icii (precizam ca in domeniul serviciului de salubrizare, contractul de delegare nu poate fi calificat drept un contract de achizitii sectoriale). Criteriul pentru calificarea contractului de delegare drept contract de achizitie publica de sen/icii sau contact de concesiune de servicii este transferu! riscurilor de catre delegatar (Sectorul 4) catre operator prin contract. Calificarea in contract de achizitie publica de sen/icii sau concesiune de sen/icii nu inlatura insa calificarea contractului drept contract de delegare a gestiunii, care trebuie sa respecte in acelasi timp si toate prevederile si conditiile impuse de legislatia serviciului de salubrizare (Legile nr. 51/2006 si 101/2006).

Asadar, contractul de delegare a gestiunii care va fi atribuit poate fi:

a. Contract de achizitie publica de servicii - daca din prezentul Studiu rezulta ca o parte semnificativa a riscului de operare nu va fi transferata operatorului economic - in acest caz procedura de atribuire fiind organizata conform prevederiior Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice;
b. Contract de concesiune de sen/icii - daca din prezentul Studiu rezulta ca o parte semnificativa a riscului de operare va fi transferata operatorului economic- in acest caz procedura de atribuire fiind organizata conform prevederilor Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de sen/icii

PotrMt Legii nr. 100/2016 (art. 6}, atribuirea unei concesiuni de lucrari sau de sen/icii implica intotdeauna transferu! catre concesionar a unei parti semnificative a riscului de operare de natura economica, in legatura cu exploatarea lucrarilor si/sau a sen/iciilor respective si se considera ca o parte semnificativa a riscului de operare a fost transferata atunci cand pierderea potentiala estimata suportata de concesionar nu este una neglijabila.

Riscul de operare asociat contractului de delegare a gestiunii este riscul care indeplineste, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

este generat de evenimente care nu se afla subcontrolul partilor la contractul de concesiune; implica expunerea la fluctuatiile pietei;

ca efect al asumarii riscului de operare, concesionarului nu i se garanteaza, in conditii normale de exploatare, recuperarea costurilor investitiilor efectuate si a costurilor in legatura cu expioatarea sen/iciilor.

Riscul de operare poate consta in:

fie riscul de cerere - riscul priwind cererea reala pentru seMciile care fac obiectul concesiunii de servicii;

fie riscul de oferta - riscul legat de fumizarea sen/iciilor care fac obiectul concesiunii de sen/icii, in special riscul ca furnizarea sen/iciilor nu va corespunde cererii;

fie ambele riscuri, de cerere si de oferta.

In scopul stabilirii tipului de contract, respectiv a prevederilor legale conform carora se va face atribuirea contractului de delegare a gestiunii activitatii de salubrizare in Seę.toruLA^or fi analizate riscuriie specifice operarii cuprinse in matricea riscurilor pentru delegare di^cadrui preżjeptului Studiu -care face obiectul Anexel nr 1 la prezentul Studiu. * A

Analiza va tine cont de: 1 :

moduł propus de gestionare a riscułut;

- alocarea responsabilitatii privind gestionarea riscului_r intre_delegat_(operator)_5i delegatar (Sectorul 4);
- pierderea potentiala estimata suportata de catre delegat (operator);

masura in care potentialele pierderi suportate de delegat (operator), provocate de manifestarea riscurilor analizate, pot fi recuperate de catre acesta, prin aplicarea conditiilor contra ctuale.

La alocarea riscurilor a fostaplicata ca reguła generała aceea ca riscul trebuie suportat de catre partea care il poate atenua in cea mai marę masura si/sau care poate controla cel mai bine consecintele. Astfel, fiecare parte isi va asuma riscuri pe care va fi in masura sa le gestioneze in vederea optimizarii bancabilitatii proiectului.

Dupa cum se poate obsenra din Matricea Riscurilor prezentata in Anexa nr. 1 la prezentu! Studiu, riscul de operare va fi transferat in marę parte viitorului operator de salubrizare motiv pentru care contractul de delegare a gestiunii activitatilor componente ale serviciului de salubrizare ale A Sectorului 4 care fac oblectul prezentului Studiu va fi un contract de concesiune de servicii si va fi

' atribuit In baza unei procedur! de licitatie deschisa conform prewederilor Legii 100/2016 privind

concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii.

Pasii urmatori in vederea deiegarii serviciului de salubrizare in Sectorul 4 sunt:

revizuirea si aprobarea Reguła me ntului serviciului de. salubrizare al Sectorului 4, in conformitate cu noile conditii impuse prin viitoarea documentatie de atribuire, precum si pentru corelarea sa cu Regułamentul serviciului aprobat la nivelul Municipiului Bucuresti;

elaborarea documentatie! de atribuire, inclusiv Caietul de sarcini al serviciului de salubrizare din Sectorul 4, pentru actMtatile care vor face obiectul deiegarii, in conformitate cu Caietul de sarcini-cadru a! serviciului de salubrizare aprobat de ANRSC;

elaborarea strategiei de contractare;

organizarea si derularea procedurii si atribuirea contractului.

Documentatiile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se elaboreaza de catre delegatar (in acest caz de Sectorul 4) in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 100/2016. Existenta garantiiior r-profesionale si financiare ale operatorilor, precum si indicatorii de performanta si nivelul tarifelor aplicate privind furnizarea/prestarea serviciului in conditii de calitate si cantitate corespunzatoare constituie criteriile principale pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii, conform art. 30 din Legea nr. 51/2006. Conform alin. (5) al aceluiasi articol, „documentatia de atribuire cuprinde toate informatiile necesare pentru a asigura ofertantului o informare completa, corecta si expiicita cu prtwre la moduł de organizare, desfasurare si aplicare a procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii si include in mod obligatoriu proiectu! contractului de delegare a gestiunii si anexele obligatorii la acestea prevazute la art. 29 alin. (13)”.

Sectorul va elabora de asemenea Strategia de contractare, ca o componenta a documentatiei de atribuire, conform Hotararii de Guvern nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de seryicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii

83. Conditii contractuale

Contractul de delegare a gestiunii este definit in art. 29 alin. (7) din Legea nr. 51/2006 ca fiind „un contract incheiat in forma scrisa, prin care unitatile administrativ-teritoriale, indiyidua[sau in asociere, dupa caz, in calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre moda lita tile^preyazute de^lege, pe o perioada determinata, unui operator, in calitate de delegat, care actione^za pe riscul si rlsppnderea f \

8 l ) .-134

MA'/ " i

RomCapital

WWW

!nvest

sa, dreptul si obligatia de a furniza/presta integral un serviciu de utilitati publice ori, dupa caz, numai unele activitati specifice acestuia, inclusiv dreptul si obligatia de a administra si de a exploata infrastructura tehnico-edilitara aferenta servićiului7aćtivitatirte

redevente, dupa caz. Contractul de delegare a gestiunii poate fi incheiat de asociatia de dezvoltare intercomunitara avand ca scop serviciile de utilitati publice in numele si pe seama unitatilor administrativ- teritoriale membre, care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative si intra sub incidenta prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificarile si com pieta rile ulterioare",

Conform definitiei legale si a denumirii utilizate de legea nr. 51/2006 toate contractele prin care unitatile administrativ-teritoriale acorda operatorilor dreptul de a presta activitati de salubrizare pe teritoriul lor constituie contracte de delegare a gestiunii, iar denumirea lor conform normelor legale trebuie sa fie aceea de „contracte de delegare a gestiunii", denumire preluata de altfel si in legea nr. 101/2006. Motivul il reprezinta faptul ca in ceea ce priveste fondul, continutul acestor contracte, normele aplicabile sunt cele din legislatia serviciilor publice (legea nr. 51/2006 ca lege generała si legea nr. 101/2006 ca lege speciala).

Legea nr. 51/2006 prevede totodata expres in cadrul art. 29 alin. (11) ca un contract de delegare a gestiunii cuprinde in mod obligatoriu clauze referitoare la:

a, denumirea partilor contractante;

Sectorul 4 - in calitate de „delegata r"

Operatorul caruia i se deleaga - in calitate de „delegat"

b. obiectul contractului, cu indicarea activitatilor din sfera serviciului de utilitati publice ce urmeaza a fi furnizate/prestate in baza contractului de delegare a gestiunii, astfel cum sunt prevazute in legile speciale;

Se impune totodata precizarea ca nu pot face obiectul contractului acele activitati a caror infrastructura nu este exploatata de catre operatorul caruia i s-ar delega gestiunea activitatii prin includerea ei in obiectul contractului. Astfel, de exemplu, atunci cdnd un operator nu exploateaza nici un depozit de deseuri, activitatea de depozitare nu poate face obiectul contractului de delegare ce i se atribuie. Faptul ca acel operator transporta deseurile la depozitul exploatat de alt operator nu il transforma in prestator al activitatii de depozitare.

Pentru a se considera ca gestiunea activitatii a fost delegata prin contractul incheiat intre operator si Sectorul 4, este obligatoriu ca activitatea sau activitatile componente ale Serwiciului sa fie expres mentionate in obiectul contractului. Precizam ca potrivit art. 47 aiin. (4) lit. d¹) din Legea nr. 51/2006: „Constituie contraventie in domeniul serviciilor de utilitati publice si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei urmatoarele fapte: [...] d¹) furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice fara contract de delegare a gestiunii".

c. durata contractului;

Legea nr. 51/2006 impune o durata limitata a contractelor de delegare a gestiunii. Astfel, conform art. 32 alin. (3) din lege „Durata contractelor de delegare a gestiunii este limitata. Pentru contractele de delegare a gestiunii a caror durata estimata este mai marę de 5 ani, aceasta se stabiłeste, dupa caz, in conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 si ale Legii nr. 100/2016 si nu va depasi durata maxima necesara recuperarii investitiilor prevazute in sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. In cazul gestiunii directe, autoritatile administratiei publice locale, cu exceptia celor care sunt membre ale asociatiilor de dezuoltare interconnunifa^ ca,

periodic, respectiv o data la 5 ani, safaca analizę privind eficienta econom/ca a^n/iciulhi/rdspectiy sa schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, dupa caz." # * x ¹

Asadar, stabilirea duratei contractului de delegare a gestiunii este la latitudinea Sectorului 4 in calitatea sa de delegatar, aceasta nu trebuie insa sa depaseasca durata maxima necesara recuperarii investitiilor prevazute in sardna operatorul uL Pentru stabilirea durateicontractuluide delegare trebuie sa se tina seama de prevederile art. 16 din Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii

AvSnd in vedere ca operatorul are in sarcina investitii prMnd recipiente si partia! masini pentru colectarea si transportul deseurilor, asa cum s-a prezentat in sub*sectiunea 5.2.6. si contractul trebuie sa permita recuperare acestor investitii fara o presiune prea marę pe tarlf, se propune o durata a contractului de delegare de 5 ani.

Aceasta durata este determinata de faptul ca echipamentele sus amintite au o durata medie normata de viata de 6 ani, in conformitate cu Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin H.G. nr. 2139/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

d. aria teritoriala pe care vor fi prestate servicii!e;

Aceasta va fi aria administrativa a Sectorului 4, operatorul avand in acest sens un drept de exciusivitate pentru prestarea activitatilor componente ale serviciului de salubrizare a caror gestiune i~a fost delegata, pe acest teritoriu, utilizatorli casnici si non-casnici rezidenti in Sectorul 4 fiind obligati sa incheie contractele individuale defurnizare/prestare a acestor servicii doarcu operatorul delegat.

e. dreptanie si obligatiile partilor contractante cu privire la furnizarea/prestarea serwciului si la sistemul de utilitati publice oferent, inclusiv continutul si durata obligatiilor de serviciu public;

Conform drepturilor si obligatiilor partilor contractate astfel cum rezulta din legile aplicabile serviciului (Legea nr. 51/2006 si Legea nr. 101/2006) si din alte reglementari aplicabile in materie. Regulamentul serviciului de salubrizare in Municipiul Bucuresti cuprinde de asemenea o lista de drepturi si obligatii ale operator!lor serviciului de salubrizare „care vor fi stipulate, obligatoriu si in contractele de delegare incheiate cu autoritatile administratiilor publice locale ale Municipiului Bucuresti/sectoarelor 1 - &' (art 114).

f moduł de repartizare a riscurilor intre parti, in cazul contractelor de concesiune;

g, natura oricaror drepturi exclusive sau speciale acordate delegatului;

Se va stipula expres exclusivitatea prestarii pe teritoriul Sectorului 4 a activitatilor a caror gestiune este delegata de catre operatorul cu care se incheie contractul de delegare a gestiunii.

Mentionam ca subdelegarea de catre operator a unor actMtati componente ale serviciului ce fac obiectul contractului de delegare este interzisa prin lege, respectiv art. 29 alin. 14 din Legea nr. 51/2006 conform caruia „Subdelegarea de catre operator a gestiunii serviciului/uneia sau mai multor actiuitati din sfera serviciului de utilitati publice este interzisa. Subcontractarea de lucrari sau servicii conexe, necesare furnizarii/prestarii serviciului/uneia sau mai multor activitati din sfera serviciului de utilitati publice delegat/delegata, se face numai in conditiile prevazute de legislatia din domeniul achizitiilor publice”

h. sarcinile si responsabilitatile partilor cu privire la investitii/programele de inuestitii, precum reabilitari, modernizari, obiective noi, extinderi, inclusiv moduł definantare a acestora;

Vorfi stipulate atat obligatiile generale de investitii, catsi aceste investitii detallate (de reguła in anexe la contract care cuprind programele de investitii), cu indicarea obiectivelor de investitii, a valorii investitiilor, a termenelor de finalizare a investitiilor (cu eventuala etapizare a acestora), a repartitiei obligatiilor de investitii pentru fiecare parte contractanta, a penalitatilor si sanctiunilor contractuale pentru nerespectarea acestor obligatii.

i. indicatorii de performan ta pri vind calitatea si can titatea serviciuluisi m odul de monitorizare si eualuare a indeplinirii acestora; 3

Vor fi stipulati acesti indicatori, conform indicatorilor de performanta prevazuti de Regulamentui serviciului, care sa asigure atingerea tintelor si indicatorilor prevazuti de normele aplicabile (conform sub-sectiumi 33. diri prezeritul Studiu), cu ihduderea pehalitatilór pentru nefeśpectarea lor si a unei' procedur! de monitorizare de catre Sectorul 4 a modului de indeplinire a acestor indicatori de performanta de catre operator.

J. preturile/tarifele pe care delegatul are drepta! sa le practice la data inceperii furnizarii/prestarii serviciului, precum si regulile, principiile si/sau formulele de ajustare si modificare a acestora;

k compensatia pentru obligatiile de serviciu public in sarcina delegatului, daca este caz ul, ca indicarea parametrilor de calcu!, control si revizuire a compensatiei, precum si modalitatHe de evitare si recuperare a oricarei supracompensatii;

I, moduł de facturare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate direct utilizatorilor si/sau deiegatarului, dupa caz;
m. nivelul redeventei sau al altor obHgatii, dupa caz; la stabilirea nive!ului redeventei, autoritatea publica locala va lua in considerare valoarea calculata similar amortizaril pentru mijloacelefixe aflate in proprietate publica si puse la dispozitie operatorului odata cu incredintarea serviciului/activitatii de utilitati publice si gradul de suportabilitate al populatiei. Nlueful redeventei se stabileste in mad transparent si nediscriminatoriu pentru toti potentialii operator! de servicii de utilitati publice, utilizdndu-se aceeasi metodologie de calcul;
n. garantia de buna executie a contractului, cu indicarea valorii, modului de constituire si de executare a acesteia;
o. raspunderea contractuala;
p. forta majora;
q. conditiile de revizuire a clauzelor contractuale;
r. conditiile de restituire sau repartitie, dupa caz, a bunurilor, la incetarea din orice cauza a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a bunurilor rezultate din investitiile reaiizate;
s. mentinerea echilibrului contractual;

t cazurile de incetare si conditiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;

u. forta de munca;
v. alte clauze convenite de part!, dupa caz.

De asemenea, acelasi articol 29 din Legea nr. 51/2006, la aiin. (10), prevede expres ca un contract de delegare a gestiunii trebuie sa f le pblfeatoriu insotit de urmatoarele anexe:

C caietul de sarcini priwndfurnizarea/prestarea serviciului;

D. regulamentui serviciului;
E. inventarul bunurilor mobile si imobile, proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale, aferente serviciului;
F. procesu!-verbal de predare-preluare a bunurilor prevazute la lit c); V.
G. indicatori tehnici corelati cu tintele/obiectivele asumate la nivel ndtfontil." .

9. solu™ optima de delegare a gestiunii acwitath de

-GOŁEGTARE, TRANSPORT SI SORTA-RG DES&URIzMGNIGIPALG z :

9.1, Aria delegarii

Delegarea serviciului de salurbrizare se va realiza in scopul acoperirii intregului teritoriu al Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti.

Limite de hotar

Limita de nord: rSul Dambovita pana la circa 1800 m est de podul de pe Dambovita de pe Sos. Vitan-BSrzesti.

Limita de est: linia conventionala cu directia sud-vest p$na la Drumul Cheile Turzii, se continua pe Drumul Cheile Turzii, pe Str. Pechiu lon pana la Sos, Berceni, pe Sos. Berceni pana la linia de Centura (toate inclusiv) cuprinzand si cimitirul Berceni.

Limita de sud: linia de Centura, circa 2400 m spre vest de la Sos. Berceni, cuprinzSnd si unitatea si depozitul de colectare a metale lor din cadrul fostului Ministerului Industrie! Metalurgice.

Limita sud-vestica: linia de Centura cu directia nord-vest p^na la Drumul Bercenarului, continua pe Drumul Bercenarului (inclusM pana la Sos. Giurgiului.

Limita de vest: Sos. Giurgiului, Calea Serban Voda pana la intersectia cu Str. Mitro po Xxxx X Xxxxx, pe Str. Mitropolitul losif, Str. Mitropolitul Veniamin Costache pSna la Str. Cutitul de Argint, Str. Cutitul de Argint, Str. Serg. major Xxxxxx Xxxx (toate inclusfa), pana la Str. Fabrica de Chibrituri (exclusiv) p^na la Str. Mitropolitul Filarety pe Str. Mitropolitul Fila ret pana la Str. Gazę lei, Str.Gazelei pana la Calea Rahovei, Calea Rahovei (toate inclusiv) pana la Str. Antim,Str. Antim, Str. Sfintii Apostoli pana la Str. Apolodor, Str. Apolodor (toate exclusivj pana la P-ta Natiunilor Unitę (inclusiv).

9,2. ActMtati ce urmeaza sa fie delegate

Actiuitatile care urmeaza sa fie delegate, conform prevederilor legale in vigoare, sunt:

’ colectarea separata si transportu! separat al deseurilor menajere si al deseurilor similare provenind din activitati comerciale din Industrie si institutii, inclusiv fractii colectate separat

- colectarea si transportul deseurilor prouenite din locuinte, generate de activitati de reamenajaresi reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora;

- colectarea si transportul deseurilor periculoase

- colectarea si transportul deseurilor voiuminoase

- colectarea si transportul deseurilor de echipamente electrice si electronice

- sortarea deseurilor menajere si a deseurilor similare in statiile de sortare;
- colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora catre unitatile de ecarisaj sau catre instalatiile de neutralizare

9.3. Modalitatea de gestiune, structura contractului si actMtatile de salubrizare delegate

Este responsabilitatea Sectorului 4 sa determine modalitatea in care organizeaza colectarea separata a deseurilor, pe fractii, precum si sortarea acestora, astfel indit tintele de reciclare asumate sa fie atinse la termenele stabilite, sa includa obligatiile corespunzatoare in sarcina operatorului de salubrizare, prin contractul de delegare a gestiunii actMtatii de colectare-transport a deseurilor municipale si prin Regulamentul si Caietul de sarcini ale serviciului, precum si sa monitorizeze prin controale moduł in care operatorul caruia i-a delegat gestiunea acestei activitati isi indeplineste efectiv in teren aceasta obligatie de colectare separata a deseurilor. _s 7 . - ?-

Din punct de vedere tehnic, activitatea de colectare a deseurilor munidbare^e va derula astfel:

Pentru locuintele unifamiliale toate pubeiele vor fi dotate cu CIP-uri RFID pentru identiflcarea acestora.

In zona de blocuri, unde colectarea se face pe platforme de pre-colectare publice, propuse a fi construite In cadrul acestui proiect, se propune utilizarea containerelor pentru colectarea separata a deseurilor de plastic/metal, hSrtie/carton, sticla, precum si pentru fractia reziduala.

Principiul "Plateste pentru c§t arunci¹', va putea fi aplicat dupa cum urmeaza:

Se arondeaza un numar de blocuri (apartamente) la respective platforma;

Se folosesc sisteme de inchidere ale containerelor, dotate cu cartela, pentru a preveni accesul neautorizat, dar si pentru a imbunatati, din punct de vedere estetic, imaginea platformei; Gurile de acces ale acestor sisteme vor fi prevazute cu un tam bur de un volum predefinit (ex. 30 litri), in cazul in care sefoloseste sistemul cu cartela, pentru a permite masurarea volumului utilizat de fiecare utilizator;

Asociatiile de proprietari se vor ingriji sa puna la dispozitia locatarilor respectivi cartela.

In situatia utilizatorilor non-casnici (agenti economici si institutii publice), se disting 2 situatii: Utilizatorii non-casnici au recipiente proprii puse la dispozitie (se pot individualiza) - caz in care li se pot aplica solutii similare utilizatorilor casnici;

Utilizatorii non-casnici se afla in imobile partajate cu aiti locata ri, im part recipiente sau depun deseurile la platformę comune, situatie in care se vor putea determina variatii de teme de aplicare similare utilizatorilor casnici din blocurile de locuinte.

Activitatea de colectare a deseurilor din constructii (amenajari si reamenajari locuinte) si deseurilor din cadavre de animale se presteaza la cerere, cu echipamente speciale de colectare si transport, dimensionate coresponzator cererii utilizatorilor.

Tipul de echipamente si dotari va fi specificat in Caietul de Sarcini al contractului de delegare.

In ceea ce priveste activitatea de sortare, Consultantul a analizat situatia statiilor de sortare existente pe zona Municipiului Bucuresti.

Din aceasta analiza a rezultat necesitatea investitiei intr-o noua statie de sortare in zona sectorului 4. Din punct de vedere al modalitatii de gestiune aleasa, din analiza de la capitolul 7.1., se recomanda organizarea sub forma gestiunii delegate si delegarea gestiunii activitatilor componente ale serviciului de salubrizare care fac obiectul prezentului Studiu, in baza unui contract de delegare atribuit unui operator economic conform prevederilor legale.

Din analiza financiara din prezentu! Studiu rezulta ca optiunea unui singur contract de delegare a gestiunii pentru toate acthritatile avute in vedere in prezentul studiu catre un singur operator este solutia optima identificata.

Solutia optima astfel cum rezulta din analiza tehnico-financiara din prezentul Studiu, in ceea ce priveste proiectarea si construirea platformelor digitalizate de colectare separata este atribuirea unui contract separat pentru proiectarea si construirea acestora, inainte de atribuirea contractului de delegare pentru activitatea de colectare si transport.

Solutia optima in ceea ce priveste activitatea de sortare este construirea unei statii de sortare noi, cu finantare publica, care va face obiectul aceluiasi contract de delegare atribuit operatorului.

9.4. Repartizarea financiara a investitiilor

In ceea ce priveste investitiile operatorului de colectare si transport precum si investitiile ce urmeaza a fi efectuate de catre PS4, avem urmatorele datę:

Costurile de investitie ale operatorului de colectare si transport:

recipientele, valoare estimata de 6.145.946 euro;

24 de autospeciale pentru deseurile menajere, valoare estimata.de 3.600.000 euro

Total investitii alocate in sarcina operatorului de salubrizare: 9.745.9<6*euro_x^;* \

Costurile de investitie ale PS4 (bunuri de retur) a u fost determinate pentru activitatea de colectare si transport precum si pentru activitatea de sortare, achizitia de autogunoiere si centre de colectare cu aportvoluntar7astfel:............ - . - -

- achizitia a 10 autospeciale (1.500.000 euro)
- constructia/modernizarea a 4.438 de puncte de precolectare digitalizate (19.731.446 euro) constructia unui centru de colectare cu aport voluntar (750.000 euro) constructia unei statii de sortare cu o capacitate de 30.000 tone/an (7,5 tone/h, in 2 schimburi) - 3.000.000 euro.

Total investitii in sarcina Sectorului 4:24.981.446 euro.

9.5. Durata delegarii serviciHor

Durata de delegare a serviciilor este de 5 ani, perioada suficienta pentru recuperarea investitiei operatorului (6.145.946 euro).

9.6. Tarife maximale

In ca pitolę le anterioare a fost determinat costul de opera re ale no ul sistem integrat de management al deseurilor in sectorul 4 al M u nici ptului Bucuresti.

In urma analizei s-a ajuns la un cost unitar dinamic de 107,55 euro/tona pentru actMtatile de colectare si transport, operare statie de sortare precum si tratarea si i ncl nera rea deseurilor menajere si deseurilor similare.

In consecinta tariful maxim suportabil pentru operarea intregului sistem pentru activitatile aferente colectarii deseurilor menajere si similare va fi de 107,55 euro/tona.

In limitele acestui tarif maximal, tariful ofertat de operator trebuie sa fie fundamentat conform Metodologie! ANRSC si altor prevederi legale aplicabile in vigoare.

9.7. Valoarea estimata a contractului si redeventa
- 9.7.1. Valoarea estimata

Valoarea estimata a contractului este de 61.148.152,12 euro.

Valoarea in lei a contractului de delegare va fi calcuiata la cursul euro de la momentul intocmirii Caietului deSarcini.

9.7.2. Redeventa

Cuantumul contributiei Sectorului 4 din total investitii publice este de 2% din 24.981.446 euro = 499.628,92 euro, diferenta reprezentand contravaluarea sumelor nerambursabile din valoarea investitei, contributia de la bugetul de stat fiind de 13% = 3.247.588 euro si cea de la UE de 85% = 21.234.229 euro.

Redeventa anuala a fost determinata ca raport intre valoarea contributiei PS4 in total investitie si perioada medie de amortizare, respectiv 12 ani.

Valoarea redeventei anuale este de 41.635,74 euro.

Redeventa va deveni venit pentru alimentarea Fondului IID, deschis de Sectorul 4.

9.8. Mecanismul finandar / mecanismul de piata

Piata serviciilor de salubrizare poate fi perceputa de la utilizatorii serviciului imdóua fprme, respectiv -i________________i .

doua sisteme de incasare a tarifului:

- taxa - perceputa de administratia publica locala de la utilizatorii din aria administrativa in baza unei HCL, platile catre operator fiind facute de catre administratia publica locala.

' tarif peTcepiit de operatorul serviciului direct de la utilizator in baza uhui contract ihchelat cu utilizatorul;

In urma analizei efectuate in Subsectiunea 4.2.4. sistemul de incasare a tarifului propus este tariful perceput de operatorul serviciului direct de la utilizator in baza unui contract incheiat cu utilizatorul;

9.9. Analiza si repartizarea riscurilor

La alocarea riscurilor a fostaplicata ca reguła generała aceea ca riscultrebuie suportat de catre partea care ii poate atenua in cea mai marę masura si/sau care poate controla cel mai bine consecintele. Astfel, fiecare parte isi va asuma riscuri pe care va fi in masura sa le gestioneze in vederea optimizarii bancabilitatii proiectului.

Dupa cum se poate observa din Matricea Riscurilor prezentata in Anexa nr. 1 la prezentul Studiu, riscul de operare va fi transferat in marę parte viitorului operator de salubrizare.

9.10. Ti pul de contract propus

Din analiza riscurilor reiese ca o parte semnificativa a riscul ui de operare este transferata operatorului, situatie in care contractul de de lega re a gestiunii serviciului de operare a sistemului de management integrat al deseurilor la nivelul sectorului 4 al Municipiului Bucuresti va fi considerat contract de concesiune de sen/icii.

Pentru atribuirea contractului vor fi aplicate prevederile Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii.

Viitorul operator isi poate desfasura activitatea numai pe baza licentei emise de A.N.R.S.C., pentru activitatea de colectare si transport a deseurilor, prestarea acestei activitati specifice serviclului de salubrizare fara licenta sau cu licenta expirata, indiferent de tipul de gestiune adoptat, fiind interzisa.

In concluzie, Sectorul 4, prin Consiliul Local, va delega activitatile componente ale serviciului de salubrizare care fac obiectul prezentului studiu contract de concesiune de sen/icii.

Contractul va fi atribuit in urma unei procedur! de licitatie publica organizata de Sectorul 4.

Durata contractului de delegare este de 5 ani.

Valoarea estimata a contractului de delegare este 61.148.152,12 euro

9.11. Procedura de atribuire

Procedura va fi organizata in conformitate cu prevederile HG 867/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelorde concesiune dejucrari si concesiune de sen/icii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si^onteiyf^le^de servicii, potrivit carora autoritatea contractanta aplica atat criterii de calificare si s^^ti^cat si criterii de atribuire a contractului. u

Anexa 1 - Matricea riscurilor

In ta belu I de mai jos sunt prezentate riscurile identificate si moduł de alocare a acestora. Grad ul de risc este exprimat in valori (1 - mic; 2 - mediu; 3 r marę) raportat la consecintele (indusiv de natura economica) in cazul producerii riscului.

Tabel 43. Matricea riscurilor

Nr.

Denumirea riscului

Descrierea riscului

Alocarea riscului

Grad de risc

Managementul riscului

Delegatami (Sectorul4)

Delegatul

(Operatorni)

Riscuri generale priwind amplasamentul instaiatiiior

	1.	Restrictionarea accesului pe amplasamente	In urma unei actiuni in instanta un fost sau pretins proprietar poate obtine un ordin de restrictionare a accesului	100%		3	Autoritatea Contractanta a verificat legał itatea actelor privind proprietatea terenului. Autoritatea Contractanta isi asuma in totalitate consecintele asociate acestui risc. Operatorul are dreptul la despagubtri.
	2.	Restrictii induse de folosinta terenurilor invecinate	Pe durata concesiunii folosinta terenurilor invecinate poate suferi modificari care pot genera un impact negativ asupra proiectului.	100%		2	Autoritatea Contractanta se va asigjra ca lucrarile de infrastructura si pianuri urbanistice si de amenajare a teritoriului care vor fi promovate in zona de interes nu vor aduce atingerii bunei exploatari. \|
	3.	Astgurarea cu utilitati - sursa de apa - executie defectuoasa	In cazul exploatarii conforme a unei foraj de alimentare executat defectuos exista riscul intreruperii alimentaril cu apa a instaiatiiior de pe amplasament.	100%		2	Autoritatea Contractanta se va asigura ca pe perioada de notificare a defectiunilor aceasta probiema va fi rezolvata.
M ‘	* y - * i! f:* Bi * - * * * H	^^gurarea cu utilitati - sursa de a£Brexploatare inecon forma M ...............	In cazul exploatarii neconforme (ex. supraexploatare) a sursei subterane exista riscul intreruperii alimentarii cu apa a instaiatiiior de pe amplasament.		100%	1	Operatorul va respecta regulamentul dę exploatare si functionare. j
ę_a							j

5.	: Asigurarea cu utilitati - sursa de apa - degradarea calitatii independent de actMtatile de pe amplasament	Fara a avea nici o legatura cu activitatile desfasurate pe amplasament, calitatea apel devine improprie utilizarii, parametrii de : calitate suferind modificari fata de conditiile initiale.	50%	50%	1	Rezolvarea unei asemenea situatii implica asigurarea resurselor necesare fara a aduce atingerii celorlalte prevederi ale contractului (tariful}. <
6.	Asigurarea cu utilitati - sursa de apa - degradarea calitatii in legatura directa cu activitatile de pe amplasament	In urma operarii neconforme calitatea apei devine improprie utilizarii, parametrii de calitate suferind modificari fata de conditiile initiale.		100%	1	• 3 Operatorul va respecta regulamentul de exploataresi functionare. In cazul in care evenimentul se pro duce, remedierea situatiei este responsabilitatea doar a operatorului <
i l k 1	Asigurarea cu utilitati -epurarea apelor uzate -exploatare neconforma	Efluentii amplasamentului sa nu fie conform cu cerintele din autorizatii. Exploatare neconforma datorata operarii.		100%	1	Operatorul va respecta regulamentul de exploatare si functionare si sa asigurare resursele financiare pentru cheltpielile operationale. 5 3 Operatorul trebuie sa asigure un grad minim de conformitate al efleuntilor din pudct de vedere calitativ de 95%. j Nu poate face obiectul unei modificari a tarifului orice investltie/cheltuiala necesara respectarii conditiilor initiale de calitate ale efluentilor. i
8.	Asigurarea cu utilitati -epurarea apelor uzate - \| executie defectuoasa	Efluentii amplasamentului sa nu fie conformi cu cerintele din autorizatii din cauza instalatiilor necoresp u nzatoare.	50%	50%	2	Autoritatea Contractanta se va asigurarea pe , perioada de notificare a defectiunilor orice ! problema de aceasta natura va fi rezolvata.
	Asigurarea cu utilitati * epurarea apelor uzate - ^*1^4 modificarea conditiilor de cali€ate\	Cerinte suplimentare prlvind calitatea efluentilor.		100%	1	Operatorul trebuie sa asigure resursele necesare pentru rezolvarea rapida a solicitarii autoritatii, avand dreptul de a solicita Autoritatii contractante o modificare a tarifului.

10.	Asigurarea cu utUitati -evacuarea efluentului -interventie neautorizata	Afectarea integritatii conductei de refulare a efluentului amplasamentului ca urmare a unei interventii neautorizate. Afectarea altor proprietati.	100% ...............	1	Operatorul trebuie sa asigure re necesare interventiei si remedierii ope situatiei.	sursele ■ative a
u.	Asigurarea cu utilitati -evacuarea efluentului -defect de executie	Afectarea integritatii conductei de refulare a efluentului amplasamentului ca urmare a 1 defectelor de executie si a viciilor de proiectare. Afectarea altor proprietati.	100%	1	Operatorul trebuie sa asigure re necesare interventiei si remedierii ope situatiei. Operatorul este indreptatit la recuj cheltuielilor fara a aduce insa atingere t<	\| sursele rative a jerarea ąrifului.
12.	Asigurarea cu utilitati -evacuarea efluentului -racorduri ilegale	Afectarea integritatii conductei de refulare a efluentului amplasamentului si afectarea calitatii efluentului la punctul de descarcare in emisar cauzate de bransarea neautorizata a altor folosinte.	100%	1	1 Operatorul trebuie sa asigure resursele necesare interventiei si remedierii operątive a situatiei. Operatorul este indreptatit la recuperarea cheltuielilor fara a aduce insa atingere tarifului.
13.	Asigurarea cu utilitati - energie electrica	Necesarul energetic al amplasamentului nu este suficient pentru desfasurarea tuturor activitatilor	100%	3	La momentul semnarii contractului de lega re. Operatorul se va asigura si va certifica p inscris ca puterea furnizata este s operarii corespunzatoare a tuturor insi astfel cum au fost prezentate de Au contractanta prin documentatia de atrit In situatia in care, pe durata contractului, Operatorul constata ca e j instalarea de putere suplimentara, acea: realiza pe contul si cheltuiala exc Operatorului, fara a putea solicita modi tarif.	de ! i ■i i >rintr-un dficlenta alatiilor, tpritatea uire. derularii te cesara sta se va ; usiva a i karę de s 3

FSUŁW1* uciwuun *

						In situatia in care furnizorul de energie ęlectrica nu poate indepiini obligatiile din contractul de furnizare, Operatorul trebuie sa asigure buna desfasurare a actMtatii pe contul si cheltuiala proprie, fara a putea solicita modificare de tarif. Nu poate constitui in nicio situatie un motiv de recuperare de cheltuieli. :
H. ś	Fenomene meteo extreme -inundarea intregului amplasament	In cazut unor ploi torentiale poate avea loc inundarea amplasamentului, ducand la sistarea activitatii. Aceasta situatie nu este determinata si nici favorizata de operarea neconforma a instalatiilor.	50%	50%	2	Operatorul trebuie sa intervina asigurar^d toate categoriile de resurse pentru rezolvarea operativa a problemei. Intenrentia poate depasi perimetrul strict a amplasamentului daca^situatia o cere. ^: j Operatorul este indreptatit la recuperarea in totalitate a cheltuielilor, fiind indreptatit si la solicitare de modificare a tarifului. Modificarea • £ tarlfului va avea in vedere acpperirea corespunzatoare a riscurilor privind acpperirea acestei categorii de risc. \|
Rtscuri asociate punerii in executare a contractului 1
15.	intarzieri la autorizarea activitatii din ca u za bunurilor datę spre operare Risc de oferta	Intarzierea la autorizarea activitatii se datoreaza nefinalizarii la timp a instalatiilor datę in operare (platformele digitizate de colectare separata)	100%		3	Sectorul 4 se va asigura ca la momentul semnarii contractului, bunurilecare urmeaza sa fiedate in operare sunt achizitonate/finalizate. j
16. ^5?	Intarzieri la autorizarea activitatii din cauza proiectarli sau executarii deficitare a statielde sortare i »	Intarzieri la autorizarea activitatii din este cauzata de proiectarea sau executarea deficitare a statiei de sortare de catre operator		100%	3	d Eventualele costuri suplimentare vor fi suportate in intregime de catre Operator, fara a fi indreptatit de a solicita o modificare de tarif. i Potentiala pierdere suportata de Operator nu poate fi recuperata contractual. '

Invest; •••

L	Intarzieri la re-autorizarea activitatli din cauza operarii sau prestarii deficitare a serviciului	Intcirzierile la re-autorizarea activitatii sunt cauzate de operarea sau prestarea deficitare a serviciului de catre operator		100%	i 3	Eventualele costuri suplimentarevor fi suportate in intregime de catre Operator, fap a fi indreptatit de a soliclta o modificare de tartf. ¹ Potentiala pierdere suportata de Operator nu poate fi recuperata contractual.
Riscuri asociate activitatii de colectare si transport
19	Sustragerea deseurilor reciclabile de catre colectori neautorizati	Colectatori neautorizati sustrag deseuri reciclabile din echipamentele de colectare separata	30%	70%	3	Operatorni va anunta autoritatea si va lua masuri de securizare a punctelor de colectare. Autoritatea asigura sanctionarea jacestor colectori neautorizati. ?
20	Grad de impuritate mai marę decat cel prognozat al deseurilor colectate separat Riscuri de operare si financiare	Grad de impuritate mai marę decat _scel prognozat al deseurilor colectate separat poate impiedica atingerea tintelor	10%	90% J	2	i 3 Operatorni va identifica amplasamentele cu probleme si le va comunica autoritatii. \| Autoritatea asigura sanctionarea utilizatorilor care nu respecta obllgatiile de precolectare.
	Deseuri periculoase, deseuri din constructii si desfiintari, DEEE* uri, deseuri voluminoase $	Contaminarea cu deseuri periculoase, deseuri din constructii si desfiintari, DEEE-uri, deseuri voluminoase genereaza riscde contaminare de mediu, respingerea la instalatiile de tratare. (mediu)		100%	2	Operatorni va organ i za campanii de informare si constientizare a utilizatorilor. j Va lua masuri de organizare a colectarii pe fluxuri separate, cu o anumita frecventa. In situatia identificarii acestui tip de deseuri, va lua masuri pentru reducerea contaminarli intregil cantitati colectate. i Dupa implementarea masurilor de mai sus, operatorul va identifica amplasamentele care au in continuare probleme si sa le comunice autoritatii. Autoritatea asigura sanctionarea utilizatorilor care nu respecta obligatiile de precolectare.

22	Fluctuatia cantitatilor de deseuri menajere	Cantitatea de deseuri menajere, care trebuie colectate, este semnificativ mai marę decat cea previzionata in contract.	70%	30%	3	In prima faza, operatorul isi suplimenteaza capacitatea de colectare. Ulterior, tariful poate fi modificat la sojicitarea acestuia.
23	Fluctuatia cantitatilor de deseuri menajere	Cantitatea de deseuri menajere, care trebuie colectate, este semnificativ mai mica decat cea previzionata in contract.		100%	3	Riscul operatorulul consta in reducerea venitului operatorului.
24	Distrugerea recipienteior de colectare	Distrugerea recipienteior de colectare de la sursa.		100%	1	Inlocuirea recipientele distruse geereaza costuri suplimentare pentru operator. \|
25	Distrugerea punctelor d igitalizate de colectare	Distrugerea punctelor digitalizate de colectare.	50%	50%	2	Operatorul va incheia asigurari pentru aceste bunuri si va efectua reparatiile in ęaz de distrugeri minore⁵¹. 1 In caz de distrugere totala, autoritatea locala va reface integral punctul de colectare. ?
i Riscuri asociate operani statiei de sortare \|
26	Cantitatea de deseuri la intrarea In instalatie este mai mica decat cea planificata Risc de cerere si oferta (00	Cantitatile lunare cantarite la intrarea in instalatie sunt mai mici decat estimarile pe baza carora s-a realizat oferta de serviciu si calcularea tarifului. Scaderea cantitatii de deseuri duce in mod direct la scaderea cantitatii de materiale yalorificabile obtinute, respectiv la scaderea veniturilor.	50%	50%	3	Daca timp de minim 6 luni se inregistreaza o scadere cu mai mult de 20% a cantitatilor de deseuri fata de cele mentionate in Caietul de sarcini(pt fiecare categorie in parte), operatorul este indreptatit sa ceara tnodificarea tarifului (cu respectarea prevederilor ANR5C nr. 109/2007) : $ 1

La nivel Cale tulu i de Sarcml va fi definita categorla dlstrugerllor mlnore.

RomCapital: ••< J

. _ > WWW

lnvest i

Cantitatea de deseuri la intrarea in instalatle este mai marę decat cea planificata

Risc de cerere si oferta

Cantitatile lunare cantarite la intrarea in instalatie sunt mai mart decat estimarile pe baza carora s-a bazat oferta de servicii $i calcularea tarifului.

100%

Daca timp de min im 6 luni se inregistreaza o crestere cu mai mult de 20% a cantitaiilor de deseuri fata de cele mentionate in Caietul de sard ni (pt fiecare categorie in parte), operatorul este indreptatit sa ceara modificarea tarifului (cu respectarea prevederilor ANRSC nr. 109/2007)

28.

Grad marę de impurificare a deseurilor la intrarea in instalatie

Risc de cerere si oferta

Corelat cu performantele sistemului de colectare separata, gradul de impurificare a deseurilor la intrarea in statia de sortare poate varia.

In cazui in care gradul de impurificare este mai marę decślt cel estimat la proiectarea instalatiilor, atingerea indicatorilor _;de performanta devine dificila.

100%

Operatorul nu poate fi facut raspunzator si nici nu poate controla o asemenea situatie.

Cresterea costurilor de operare a instalatiilor (tndusiy investitii suplimentare) poate constitui un motiv de modificare a tarifului, | j

Acest risc trebuie corelat cu atingerea indicatorului de performanta pentru statia de sortare. ?

Fluctuatia pietei materialelor yalorificabile

Risc de oferta

Veniturile realizate din yalorificarea materialelor sortate pot fluctua corelat cu evolutia pietei si independent de performanta instalatiilor (In cazui operarii conforme).

Scaderea semnificativa a veniturilor realizate din yalorificarea materialelor sortate, prin raportare la yeniturile estimate la data depunerii ofertei a fi obtinute din yalorificarea materialelor sortate, duce la scaderea rentabilitatii instalatiei.

100%

2 ,

Operatorul nu poate fi facut raspunzator pentru o asemenea situatie, dar prin managęmentul pro-activ al operatorului, se pot gasi solutii rentabile de yalorificare a deseurilor (yanzarea reciclabilelor in conditii transparente, conform Legii 31/2019, utllizarea yalorii de referinta a pretului mediu pe tona de deseuri reciclabile etc)

In situatia in care toate solutiile de rentabllizare a vanzarii reciclabilelor au esuat, cresterea costurilor de operare a instalatiilor | poate constitui un motiv de modificare a tarifului, avand totusi in vedere pastrarea sustenabilitatii.

i i

Riscuri generałem 'Si

30.	Grad redus de recuperare a contravalorii serviciilor de salubrizare Risc de cerere si oferta	Riscul de neincasare de la uti lizatori i cu contracte i ndividuale		100%	2	Operatorul este responsabil pentru o ast situatie., deoarece intre el si operat colectare si transport sau alti genera generał operator! economici) exista o comerciala directa. Operatorul este responsabil pentru infc Autoritatii contractante cu privire platnicii sau la problemele ridica incheierea contractelor de prestari pentru ca Autoritatea contractanta st aplica masuri. Autoritatea contracta trebuie sa asig echilibru intre valoarea tarifuiui, col taxelor speciale si capacitatea de piata.	jmenea prii de tori (in relatie (rmarea la rau te de servicii, ij poata i i ure un ectarea
31	Riscul de refuz de incheiere de contract	Riscul de refuz de incheiere de contract	100%		2	Conform Legii 101/2006, a rt. 26 a lin 3, in cu alin 1 lit. c, autoritatile au obligatia sa o taxa utilizatorilor care nu au contract i iar din aceasta taxa sa plateasca mai tariful operatorului.	£ ipreuna nstituie rjcheiat, de parte
32	lnsolventa operatorului Risc de oferta	Constatarea intrarii in incapacitate de piata a Operatorului. Senriciul nu mai poate fi prestat.	100%		3	Identificarea unor solutii pe termer pentru prestarea sen/iciului in conditi aparute.	scurt iie nou
33	Contaminarea solului si a apelor subterane ca urmare a activitatilor desfasurate pe amplasament Risc detiferta’!?^. - f¹ \	Solul si mediul geologie (inclusiv apa subterana) sunt afectate ca urmare a operarii instalatiilor (in relatie directa cu aceste activitati). Parametrii de calitate monitorizati inregistreaza modificari in timp. In aceasta situatie autoritatile competente pentru protectia		100%	2	Conditiile initiale de calitate a mediului s specificate in Raportu! de amplasament, documentatiei necesare obtinerii Auti integrate de protectia mediului, sau, di in probele martor luate de Operato in p de mobilizare., pentru ipoteza in care ac este primul operator al serviciului.	dnt cele parte a xizatiei ipa caz, erioada .esta nu

IS<2H X" M9

J C^:' ⁵

mediului pot penaiiza si chiar dispune incetarea activitatii pe amplasament.

Orice alt document/raport privind situatie nu va fi luat in considerare ca referinta.

aceasta baza de

Modificarea cerintelor legale existente la momentul semnarii

Contractului

Risc de oferta

Modificari legislative (natlonale, 1 ocalę), inclusiv aparitia

standardelor de mediu mai restrictive.

Aceste modificari pot duce la necesitatea unor investitii

suplimentare fata de estimarile initiale.

50%

Partile vor aplica procedurile contractlale de renegociere a clauzelor afectate, astfel incat sa fie mentinut echilibrul contractual.

Forta majora

$3^

Forta majora, astfel cum este definita prin lege, impiedica realizarea contractului.

Pierderea sau avarierea activelor proiectului si

pierderea/diminuarea posibilitatii de obtinere a veniturilor preconizate.

50%

In caz de forta majora, partea careia h revin obligatiile a caror indeplinire este impiedicata de forta majora este exonerata de raspundere, rtscul revenind celeilalte parti contractuale.

i 3 i a

^: £

Su rsa: Ana lęa €oqsu Ita ntu I u i

ISO

Anexa 2 - Legislatie aplicabHa in domeniul deseurilor si alte domenii conexe

Tabel44. Legisiatleaplicab^a in domeniul deseurilor słalte domenii conę^e

Legea nr. 181/2020 va intra in vigoare de la 20februarie 2021	prh/ind gestionarea deseurilor nepericuloase compostabile
Legea nr. 31/2019	privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestlonare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru medlu
Legea nr. 87/2018	pentru modificarea si completarea Legli nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionarea ambalajelorsia deseurilordeambalaje
Legea nr. 166/2017	privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor
Legea nr. 98/2016	privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 100/2016	privind concesiunile de lucrari si concesiunile de sen/icii, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 217/2016	privind diminuarea risipei alimentare, republicata, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 249/2015	privind modalitatea de gestlonare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 212/2015	privind modalitatea de gestlonare a vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 122/2015	pentru aprobarea unor masuri in domeniul promovarii producerii energiei eiectrice din surse regenerabile de energie si privind modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 278/2013	privind emisiile industriale, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 211/2011	privind regimul deseurilor, republicata, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 101/2011	pentru prevenirea si sanctionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicata
Legea nr. 132/2010	privind colectarea selectiva a deseurilor in institutlile publice, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 287/2009	priuind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 220/2008	pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicata, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 101/2006	privind senridul de salubrizare a localitatilor, republicata,'^ ulterioare '/ ■
Legea nr. 273/2006	priuind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare W l K r i* I h ' r j

Legea nr. 51/2006	Privind serviciile comunitare de utilitati publice, republicata, cu modificarile
Legea nr. 261/2004	pentru ratificarea Conventiei privlnd poluantii organie! persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001
Legea nr. 554/2004	a contenciosului administrativ
Legea nr. 421/2002	privind regimul juridic al vehiculelor fara stapśn sau abandonate pe terenuri apartinSnd domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 213/1998	privind bunurile proprietate publica, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 10/1995	privind calitatea in constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 6/1991	pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportu lui peste frontiere al deseurilor periculoase si al elimina rii acestora
O.U.G. nr. 172/2020	pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobarea unor masuri privind proiectele de mediu cu finantare din fonduri externe nerambursabile, precum si pentru reglementarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane
O.U.G nr. 57/2019	privind Cod ul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare
O.U.G.nr. 50/2019	pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondui pentru mediu si pentru modificarea si completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje
O.U.G. nr. 74/2018	pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondui pentru mediu, cu modificarile ulterioare
O.U.G. nr.48/2017	pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondui pentru mediu, cu modificarile ulterioare
O.U.G. nr 58/2016	pentru modificarea si completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizitiilor publice, cu modificarile ulterioare
O.U.G. nr. 39/2016	pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondui pentru mediu
O.U.G. nr. 5/2015	privind deseurile de echipamente electrice si electronice, cu modificarile ulterioare
O.U.G. nr. 68/2007	privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si. repararea prejudiciulut asupra mediului, cu modificarile si pieta rile ulterjoare

O.U.G. nr. 196/2005	privind Fondul pentru mediu, cu modificarile si completarile ulterioare
O.U.G. nr. 195/2005	pnvind protectla medlului/cu modificariie si completarile ulterioare
O.U.G. nr. 195/2002	privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
O.G. nr. 82/2000	privind autorizarea operatorilor economici care desfasoara activitati de reparatii, de reglare, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz, cu modificarile ulterioare
H.G.nr. 1/2018	pentru aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite categorii de contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice
H.G. nr. 942/2017	privind aprobarea Planului national de gestionare a deseurilor
H.G.nr. 867/2016	pentru aprobarea Normelor metodologice de apticare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii
H.G. nr. 539/2016	pentru abrogarea Hotararii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si a Hotararii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase
H.G. nr. 395/2016	pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice
H.G. nr. 634/2015	privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, cu modificarile ulterioare
H.G. nr. 870/2013	privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor 2014-2020
H.G. nr. 322/2013	privind restrictiile de utilizare a anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice, cu modificarile ulterioare
H.G. nr. 243/2013	privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru prevenirea ranirilor provocate de obiecte ascutite in actMtatile din sectorul spitalicesc si cel al asistentei medicale
H.G. nr. 1079/2011	pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori
H.G. nr. 1292/2010	pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor
H.G. nr. 1453/2008	pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regularpentului Parlamentului Euro pean si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 prjvind^trans^ulde deseuri
H.G. nr. 1132/2008	privind regimul bateriilor si acumulatorilor ^i al deseqnlor de. baterii si acumulatori, cu modificarile ulterioare // r

KG. nr. 1061/2008	privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Rom3niei, cu modificarile-ulterioare.......... ...........
H.G. nr. 855/2008	pentru aprobarea actului constitutiwcadru si a statutului-cadru ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de actwitate serviciile de utilitati publice
H.G. nr. 1175/2007	pentru aprobarea Normelor de efectuare a actMtatii de transport rutier de marfuri periculoase In Romania
H.G. nr. 788/2007	privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferu! de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare
H.G. nr. 235/2007	privind gestionarea uleiuriloruzate, cu modificarile ulterioare
H.G. nr. 210/2007	pentru modificarea si completarea unoracte normativecare transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului, cu modificarile ulterioare
H.G. nr. 246/2006	pentru aprobarea Strategie! nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilorcomunitare de utilitati publice
H.G. nr. 349/2005	privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare
H.G. nr. 2293/2004	privind gestionarea deseurilor rezultate in urma procesului de obtinere a materialelor lemnoase, cu modificarile ulterioare
H.G. nr. 170/ 2004	privind gestionarea anvelopelor uzate, cu modificarile ulterioare
H.G. nr. 124/2003	privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest, cu modificarile si completarile ulterioare
H.G. nr. 856/2002	privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listę i cuprinzSnd deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare
H.G. nr. 173/2000	pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul ministrului mediului nr. 140/2019	privind aprobarea Metodologie! pentru elaborarea, monitorizarea, evaluarea si revizuirea planurilor judetene de gestionare a deseurilor si a planului de gestionare a deseurilor pentru municipiul Bucuresti
Ordinul ministrului mediului nr. 269/2019	privind aprobarea Procedurii pentru stabilirea inregistrarii, raportarii, frecventei de raportare catre Registru! national al producatorilor, precum si a modului de evidenta si de raportare a informatiilor prevazute la art. 9 alin. {4) si la art. 27 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 5/2015 privind deseurile de echipamente electrice si electronice
Ordinul ministrului mediului nr. 1362/2018	privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuala si de retragere a dreptului de operare a organizatiilor care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului
Ordinul ministrului mediului nr. 1271/2018	privind procedura si criteriile de inregistrare a operatorilor economici colectori autorizati care preiau prin achizitie deseuridę ambalaje de la populatie de la locul de generare a acestora
Ordinul ministrului mediului nr. 1196/2018	pentru aprobarea Ghiduiui de finantare a l^rograrędfui^ educatia si constientizarea publicului privind gestionarea deseurilór135 3

A O C-

V* _Ł"'p-^,z

< -l⁰^’ ■ -

Ordinul ministrului mediului nr415/2018	privind modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodarini, apelor nr_T 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
Ordinul ministrului mediului nr.228/2018	privind aprobarea derogarii pentru unele specii de fauna salbatica
Ordinul ministrului mediului nr.1078/2017	privind modificarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, aprobata prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.798/2007, precum si pentru completarea Metodologie! de atribuire in administrare si custodie a ariilor naturale protejate, aprobata prin Ordinul ministrului mediului si schimbarilor climatice nr. 1.052/2014, cu modificarile ulterioare
Ordinul ministrului mediului nr. 739/2017	privind aprobarea Procedurii de inregistrare a operatorilor economiei care nu se supun autorizarii de mediu conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor
Ordinul ministrului mediului, apelor si padurilor nr. 2413/2016	privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodarki! apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilorsi taxelor datorate la Fondul pentru mediu
Ordinul ministrului mediului, apelor si padurilor nr. 1986/ 2016	privind actualizarea anexei nr. 3 la Legea nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz
Ordinul comun al ministrului mediului, apelor si padurilor si al ministrului economiei, comertului si relatiilor cu mediul de afaceri nr. 1494/846/2016	pentru aprobarea procedurii si criteriilor de acordare a licentei de operare, revizuire, vizare anuala si anulare a licentei de operare a organizatiilor colective si de aprobare a planului de operare pentru producatorii care isi indeplinesc in mod individual obligatiile, acordarea licentei reprezentantilor autorizati, precum si componenta si atributiile comisiei de autorizare, pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, cu modificarile ulterioare
Ordinul ministrului mediului si al apelor nr. 647/2016	pentru aprobarea Listei cuprinzand standardele romśne care adopta standarde europene armonizate prevazute la art 6 a lin. (1) lit. a) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1101/2016	privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si limitare a infectnlor asociate asistentei medicale in unitatile sanitare
Ordinul Presedintelui ANRSC nr. 82/2015	privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor
Ordinul ministrului sanatatii nr.119/2014	pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei
Ordinul ministrului mediului si schimbarilor climatice nr. 1601/ 2013	pentru aprobarea listei cu aplicatii care beneficiaza de derogare de la restrictia prevazuta la art. 4 a lin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 322/2013 privind restrictiile de utilizare a anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice, cu^modifi£arile<si completarile ulterioare . .

Ordinul comun al - ministrului mediului ~slJ padurilor si al = ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri nr. * 2366/1548/2012	pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului mediului si padurilor .si al ministrului economiei, comertului sL mediului. de. afaceri nr 2.743/3.189/2011 privind aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective si de evaluare si aprobare a planului de operare pentru producatorii care isi indeplinesc in mod individual obligatiile privind gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori, precum si componenta si atributiile comisiei de evaluare si autorizare
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1279/2012	privind aprobarea Criteriilor de evaluare, a conditiilor de functionare si monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termica la temperatur! scazute a deseurilor medicale periculoase
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1226/2012	pentru aprobarea Normelortehnice priwind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale si a Metodologie! de culegere a datelor pentru baza nationala de datę privind deseurile rezultate din activitati medicale
Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 794/2012	privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje
Ordinul comun al ministrului mediului si padurilor si al ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri nr. 2743/ 3189/2011	privind aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective si de evaluare si aprobare a planului de operare pentru producatorii care isi indeplinesc in mod indMdual obligatiile privind gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori, precum si componenta si atributiile comisiei de evaluare si autorizare, cu modificarile ulterioare
Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 1441/2011	privind stabilirea metodologie! de constituire si gestionare a garantiei financiare pentru producatorii de echipamente electrice si electronice
Ordinul ministrului mediului nr. 1399/2009	pentru aprobarea Procedurii privind moduł de evidenta si raportare a datelor referitoare la baterii si acumulatori si la deseurile de baterii si acumulatori
Ordinul ministrului dezvoltarii regionale si locuintei nr. 839/2009	pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 pr!vind autorizarea executarii lucrarilorde constructii
Ordinul comun al ministrului mediului si al ministrului economiei nr. 669/1304/2009	privind aprobarea Procedurii de inregistrare a producatorilor de baterii si acumulatori, cu modificarile ulterioare
Ordinul ministrului sanatatii nr. 613/2009	privind aprobarea Metodologie! de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportu! deseurilor periculoase rezultate din actMtatea medicala, cu modificarile ulterioare
Ordinul ministrului transporturilor si infrastructurii nr. 396/2009	privind inlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.134/2005 pentru aprobarea Reglementarilor privind omologarea, agrearea si efectuarea inspectiei tehnice.pęrip^ a vehiculelor destinate transportului anumitor marfun pęgculoase - RNTR 3*\

i AW

156

PgiKUU ncTOKBlUM

	Ordinui ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 636/2008	pentru completarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.274/2005 prh/ind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilorde eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare
	Ordinui ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1798/2007	pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, cu modificarile ulterioare
	Ordinui ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1108/2007	prh/ind aprobarea Nomenclatorului lucrarilor si sen/tciilor care se presteaza de catre autoritatile publice pentru protectia mediului in regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente acestora, cu modificarile ulterioare
	Ordinui Presedintelui ANRSC nr. 112/2007	privind aprobarea Contra ct u lui-cadru de prestare a sen/iciului de salubrizare a localitatilor
	Ordinui Presedintelui ANRSC nr. 111/2007	privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al sen/iciului de salubrizare a localitatilor
3	Ordinui Presedintelui ANRSC nr. 109/2007	privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru actMtatile specifice sen/iciului de salubrizare a localitatilor
	Ordinui ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 27/2007	pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitarde mediu, cu modificarile ulterioare
	Ordinui ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 775/2006	pentru aprobarea Listei localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale in depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HotarSrii Guvernu1ui nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu com pieta rile ulterioare
	Ordinui comun al ministrului mediului si gospodaririi apelor, al ministrului economiei si comertului si al Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 556/435/191/2006	prh/ind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 31 decembrie 2006
	Ordinui ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1281/1121/2005	privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective
	Ordinui ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1274/2005	prh/ind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, cu completarile ulterioare
	Ordinui ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1119/2005	prh/ind delegarea catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a atributiilor ce revin Ministerului Mediului si Gospodaririi Ąpelor in domeniul exportului deseurilor periculoase si al transportulurdes^ nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active;sha tranzitului *
		Ż /Z\X !’ ( J ¹⁵⁷

Ordinul ministrului mediului^! gospodaririi apelor nr.1018/2005	privind infiintarea in cadrul Directiei deseuri si substante chimice periculoase a^ecretariatulul pentru compusi desemnati,xu modificarile. ulterioare.
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 108/2005	privind metodele de prelevare a probelor si de determinare a cantitatilor de azbest in mediu
Regulament Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 19/2005	de organizare si functionare a Secretariatului pentru compusi desemnati din 19.10.2005, cu modificarile ulterioare
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005	privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri, cu modificarile ulterioare
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 756/2004	pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor
Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 386/2004	pentru aprobarea Normelor privind procedura si criteriile de autorizare a activitatii de gestionare a anvelopelor uzate
Ordinul comun al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 344/708 /2004	pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, cu modificarile ulterioare ____________________________________________ .7^ ' _______

Anexa 3 -Termene si definitii

Tabeł 45; Termene stdefinftir -

...... . ..............................................."......................■ ■' • .. . Termen	Deflnitie
Am bal aj	Inseamna orice obiect, indiferent de materialul din care este confectionat ori de natura acestuia, destinat retinerii, protejarii, manipularii, distributlei si prezentarii produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producator pana la utilizatorsau consumator. Obiectul nereturnabil destinat acelorasi scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj (Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Ambalaj flexibil	Inseamna ambalaje din materiale usoare, care, atunci cand sunt umplute si sigilate, au o forma plia bila.
Ambalaj primar	Ambalaj de v3nzare, ambalaj conceput si realizat pentru a indeplini functia de unitate de vSnzare, pentru utilizatorul finał sau consumator, in punctul de achizitie (Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Ambalaj secundar	Ambalaj grupat, supraambalaj, ambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achizitie o grupare a unui numar de unitatl de vanzare, indiferent daca acesta este vandut ca atare catre utilizator sau consumatorul finał ori daca el serveste numai ca mijloc de umplere a rafturilor in punctui de vanzare; el poate fi separat de produs fara a afecta caracteristicile produsului (Legea nr. 249/2015 prwind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. n.
Ambalaj tertiar	Ambalaj pentru transport, ambalaj conceput pentru a usura manipularea si transportu! unui numar de unitati de vśnzare sau ambalaje grupate, in scopul prevenirii deteriorarii in timpul manipularii ori transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau.aeriene (Legęg nr. 249/2015 privind modalitatea^^ $ ambalajelor si a deseurilor de ambpłgje^ęu modificarile si completarile ulięrioar^Ąńexmp\ 1). \
ii .........1 j ^;- 159

\| Analiza Cost-Beneficiu	Este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor st
* £	costurilor) impactul socio-economie datorat implementarii anumitor actiuni si /sau proiecte (Ministerul Economiei si Finantelor, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Ghid national pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelorfinantate din instrumentele Structurale - realizat cu sprijin JASPERS}.
Anvelopa uzata	Inseamna orice anvelopa, de tipu 1 celor prevazute in anexa nn 2 la hotar^re, pe care detinatorul, in urma utilizarii, are intentia sau obligatia de a o scoate din uz. (HG nr, 170/ 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, Anexa nr.l}.
Baterie sau acumulator	Inseamna orice sursa de energie electrica generata prin transformarea directa a energiei chimice si constituita din una sau mai multe celule primare (nereincarcabile) ori din una sau mai multe celule secundare (reincarcabile) (HG nr. 1.132/ 2008 pńvind regimul bateriilor si acumuiatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 3).
Baterie sau acumulator portabil	Inseamna orice baterie sau acumulator, baterie tip pastila, ansamblu de baterii care este sigiiat, poate fi transportat manuał si nu este nici baterie industriala sau acumulator industrial, nici baterie ori acumulator auto (HG nr. 1.132/ 2008 priuind regimul bateriilor si acumuiatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 3).
Baterie tip pastila	Inseamna orice baterie sau acumulator portabil, de dimensiune mica si cu forma rotunda, al carui diametru este mai marę decat inaltimea si care este utilizat in scopuri specifice, cum ar fi: proteze auditive, ceasuri, echipamente portabile mici si ca rezerva de energie (HG nr. 1.132/ 2008 prwind regimul bateriilor si acumuiatorilor si al deseurilor de bateriisi acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 3).
Baterie sau acumulator auto	Inseamna orice baterie sau acumulator destinat sa alimenteze sistemele auto de pprnire, iluminat ori de aprindere (HG nr/1^ regimul bateriilor si acumulatorilocsi al ^deseurilor de H * /X X V

	baterii si acumufatori, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 3}.
Baterie sau acumulator industrial	Inseamna orice baterie sau acumulator proiectat exclusiv pentru utiiizare industriala ori profesionala sau folosit in orice tip de vehicul electric aprindere (HG nr. 1.132/ 2008 privind regimul bateńilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 3].
Biodeseuri	Inseamna deseurile biodegradabile provenite din gradini si parcuri, deseurile alimentare sau cele proyenite din bucatariile gospodariilor priyate, din birouri, cantine, restaurante, comertul cu rificata, de la firmę de catering si magazinele de yśnzare cu amanuntul, deseuri similare provenite din unitatile de prelucrare a produselor alimentare.
Colectare	Inseamna strśngerea deseurilor, inclusiv sortarea si stocarea preliminara a deseurilor in yederea transportarii la o instalatie de tratare (Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Colectare separata	Inseamna colectarea in cadrul careia un flux de deseuri este pastrat separat in functie de tipul si natura deseurilor, cu scopul de a facilita trata rea specifica a acestora (Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. If
Cele mai bune tehnici disponibile	Inseamna cele mai bune tehnici disponibile, definite la art. 3 lit. j) din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale (Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. lf
Compusi desemnati	Sunt compusi chimici sau clase de substante chimice supuse unui control special conform HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special priyind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari, cu modificarile si completarile ulterioare (HG nr. 173/2000 actualizata pentru^reglementarea regimului special priyind ^est controlul bifeniliior policlorurati siaj&altąr compusi similari,

8 1-......:.....-..................................... '...... :..................................... .......... ■ .......- 1 .....	cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa \| nr, 1). s
Cost Costuri / cheltuieli cu munca vie	Suma de bani cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun, efectuarea unei lucrari, prestarea unui serviciu etc. Cheltuielile cu munca vie inciud toate cheltuielile referitoare la persona! (salarii, contributii, bonuri de masa, instruire / speciaiizare / perfectionare, cheltuieli de deplasare, prime de asigurare etc.) (Manuał de cantabilitate analitica a costuri/or -ASE). Cheltuielile cu munca vie se fundamenteaza in functie de cheltuielile cu personalul, potrivit normelor de munca, in raport cu legislatia in vigoare si corelat cu principiul eficientei economice (Ordin AN RS C109/2007).
Costuri de operare	Inseamna totalitatea costurilor necesare functionarii unei entitati pe o anumita perioada de gestiune, de obicei un an.
Costuri de intretinere	Inseamna costurile necesare mentinerii in stare de functionare a unui sistem tehnic (intretinere curenta, revizii si reparatii planificate, reparatii neplanificate)
Costuri nete	Inseamna, in acest context, costuri de operare si intretinere din care s-au scazut veniturile din valorificarea deseurilor.
Costuri unitare	Inseamna costuri pe unitatea de bun realizat /serviciu prestat; in acest contex inseamna costuri pe tona de deseu.
Decila(e)	Indicator care imparte o serie de datę in 10 (Manuał statistica - ASE).
Depozit de deseuri	Inseamna un amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran, inclusiv: spatii, internę a deseurilor, adica depozite Jn care un producatpr^de ^e^t0^xecuta\propria
	< h W 1 162 /'/'

	eliminare a deseurilor la locul de producere; o suprafata permanent amenajata (adica pentru o perioada de peste un an) pentru stocarea temporara a deseurilor, darexdusiv: instalatii unde deseurile sunt descarcate pentru a permite pregatirea lor in vederea efectuarii unui transport ulterior in scopul recuperarii, tratarii sau eliminarii finale in alta parte; stocarea deseurilor inainte de valorificare sau tratare pentru o perioada mai mica de 3 ani, ca reguła generała, sau stocarea deseurilor inainte de eliminare, pentru o perioada mai mica de un an, (HG nr. 349/2005 priwnd depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Deseu	Inseamna orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce (Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1J
Deseuri alimentare	Se ref era la orice produs alimentar, si part ile necomestibile ale acestora, scoase din lantul de aprovizionare cu alimente in vederea valorificarii sau ełiminarii (inclusiv compostarea, digestia anaeroba, productia de bio-energie, co-generare, incinerare, eliminare in sistemul de canalizare, depozitate sau aruncate pe marę) (Conform FUSIONS 2016).
Deseuri biodegradabile	Sunt deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare ori de gradina, h^rtia si cartonul (HG nr. 349/2005 priwnd depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. ’

.. ................................................................................1

Deseuri inerte ....... I

Sunt deseuri care nu sufera nici o transformare semnificativa fizica, chimica sau biologica, nu se dizolua, nu ard ori nu reactioneaza in nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile si nu afecteaza materialele cu care vin in contact intrun mod care sa poata duce la poluarea mediului ori sa daunez^ sanatatii omului. Levigabilitatea totala si continutul de poluanti al deseurilor, precum si ecotoxicitatea levigatului trebuie sa fie nesemnificative si, in special, sa nu pericliteze calitatea apei de suprafata si/sau subterane (HG nr. 349/2005 privina depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1). <

Deseuri medicale [Sunt deseuri rezultate din actmtatile de prevenire,

|diagnostic si tratatament desfasurate in unitatile banitare.

Deseuri menajere

Sunt deseuri provenite din gospodarii/locuinte, inclusiv fractiile colectate separat, si care fac parte din categoriile 15.01 si 20 din anexa nr. 2 la

Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare (Ordinul Presedintelui ANRSC nr. 82 /2015 priwind aprobarea Regulamentului-cadru al serviclului de salubrlzare a localitatilor, art.4}

Conform Decizia 2012/753/UE de stabilire a normelor si a metodelor de calcul pentru verificarea respectarii obiectivelorfixate la articolul 11 alineatui ^f2) din Dlrectiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului, deseurile menajere sun deseurile provenite din gospodarii.

Deseuri municipale

i----------------------------------

emnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de materii si acumulatori si deseurile voluminoase, incl usiv saltelele si mobila;

Deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere.

Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fosę septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele_rsęoase din uz si deseurile provenite dijVactivitatM£*ęo^ si desfiintari.

Deseuri periculoase	Inseamna orice deseuri care prezinta una sau mai multe din proprietatile periculoase prevazute in anexa nr. 4 la legea 211/2011 (republicata) privind regimul deseurilor (Legea nr. 211/2011 pńvind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1}.
Deseu reciclabil	Inseamna orice deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri (OUG nr. 195/2005 priuind protectla medialni, cu modificarile si completarile ulterioare, art.2).
Deseuri reziduale	Inseamna deseuri in amestec de la gospodarii si din deseurile similare cu exceptia fractiilor colectate separat (cod 2003 01).
Deseuri similare	Inseamna deseuri care din punctul de vedere al naturii si al compozitiei sunt comparabile deseurilor menajere, exclusiv deseurile din Industrie si deseurile
	din agricultura si activitati forestiere (Decizia 2011/753/UE de stabilire a normelor si a metodelor de calcu! pentru verificarea respectarii obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiua 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului).
Deseuri de ambalaje	Inseamna orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerintele definitiei de deseu, exclusiv deseurile de productie, din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Deseuri de ambalaje municipale	Inseamna deseurile de ambalaje provenite din deseurile municipale (deseuri menajere, similare si deseurile din serviciile publice), cu exceptia deseurilor de ambalaje provenite~'din_Taętivitati comerciale si industriale.

1^00

PSIMAJt» UCTMUtW 4

Deseuri de azbest	Inseamna orice substanta sau obiect cu continut de azbest care este considerat deseu in conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1 (HG nr, 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controłul poluarii mediului cu azbest, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Deseu de baterie sau acumulator	Inseamna orice baterie sau acumulator care constituie deseu potrivit prevederilor pet. 9 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (HG nr. 1.132/2008 prwind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, art.3).
Deseuri de echipamente electrice si electronice	Sunt echipamentele electrice si electronice care constituie deseuri in sensul pet. 9 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata, inclusiv componentele, subansamblete si produsele consumabile care fac parte integranta din produs in momentul in care acesta devine deseu. (OUG nr. 5/2015 priuind deseurile de echipamente electrice si electronice, Anexa nr. 5).
Deseuri din constructii si desfiintari	Sunt deseuri provenite din activitati de constructie si desfiintare
l Deseurile din constructii provenite de la populatie	Sunt deseuri solide generate de activitati de reamenajare si reabiiitare interioara sl/sau exterioara a locuintelor proprietate individuala (Ordlnu! Presedintelui ANRSC nr. 82 /2015 privind aprobarea Reguiamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor, art.4).
Detinator de deseuri	Inseamna producatorul deseurilor sau persoana fizica ori juridica ce se afla in posesia acestora (Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Eliminare	Inseamna orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care u na dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante.sau de energie. Anexa nr. 2 la legea 211/2011 privind/rt^m deseurilor republicata, cu /rgodificarile sf completarile

RomCapital

_: . _{: :}	ulterioare, stabileste o lista a operatiunilor de eliminare, lista care nu este exhaustiva (tegeanr 211/2011 priwind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1/
Echipamente electrice si eiectronice	Sunt echipamente care sunt dependente de curent! eiectrici sau campuri electromagnetice pentru a functiona corespunzator si echipamente pentru generarea, transferul si masurarea acestor curenti si campuri, proiectate pentru utilizarea la o tensiune nominala de maximum 1.000 de volti, pentru curent alternativ, si 1.500 de volti, pentru curent continuu {OUG nr. 5/2015 privind deseurile de echipamente electrice si eiectronice, Anexa nr. 5).
Echipament continand PCB-uri	Sunt echipamentele si deseurile sau alte materiale ce contin compusi desemnati in concentratii de minimum 50 de parti per milion (ppm) la un volum de peste 5 dm3. Valorile minime de 50 ppm pentru concentratie si, respectiv, de 5 dm3 pentru volum ale compusilor desemnati sunt incluse impreuna sub numele de cantitati minimale. (HG nr. 173/2000 actualizata pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Echipamentul de tratare prin decontaminare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala	Este orice echipament fix destinat tratamentului termie la temperaturi seazute (105’C - 177°C) a deseurilor medicale periculoase unde are loc actiunea generała de indepartare prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) continute in deseuri; acesta include dispozitive de procesare mecanica a deseurilor (Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice prMnd gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicaie si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de datę privind deseurile rezultate din activitati medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de datę privind deseurile rezultate din actMtati medicale, Anexa nr. 1, cap. U).
Fondul pentru mediu	Este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor si programelor pentru protectia mediului/si-_x$entru atingerea obiectivelor Uniuiiy ^Europene^inJ^domeniul mediului si schimparilor^łfmaticKin conformitate

	cu dispozitiile legale In vigoare (OUG nr. 196/2005 priyind’ Sonduj pentru mediu, cu modificarije si completanie ulterioare).
\| Gestionarea deseurilor	Inseamna colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker (Legea 211/2011 privind regimu! deseurilor republicata, cu modificarije si completanie ulterioare, Anexa nr. 1).
Instalatie ।	Inseamna orice unitate tehnica stationara sau mobila precum si orice alta activitate direct legata, sub aspect tehnic, cu activitatile unitatiior stationare/mobile aflate pe acelasi amplasament, care poate produce emisii si efecte asupra mediului (OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si compfetarile ulterioare, art.2).
Instalatie de incinerare a deseurilor	Inseamna orice echipament sau unitate tehnica stationara sau mobila destinata tratarii termice a deseurilor, cu sau fara recuperarea caldurii generate, prin incinerare prin oxidare, precum si prin orice alt procedeu de tratare termica, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesele cu plasma, cu conditia ca substantele rezultate in urma tratarii sa fie incinerate ulterior (Legea nr. 278 /2013 prwindemisiile industriale, art. 3).
Instalatie de coincinerare a deseurilor	Inseamna orice unitate tehnica stationara sau mobila al carei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale si care utilizeaza deseuri drept combustibil uzual sau suplimentar ori in care deseurile sunt tratate termie in vederea eliminarii lor prin incinerare prin oxidare, precum si prin aite procedee de tratare termica, cum ar fi piroliza si gazeificarea sau procesu 1 cu plasma, in masura in care substantele care rezulta in urma^tratarii sunt incinerate ulterior (Legea^n&27§J$^^ emisiile industriale, art.^).

Introducere pe piata	Inseamna furnizarea sau punerea la dispozitia unui tert, contra cost sau gratuit, pe teritoriul Romaniei, inclusiv importul pe teritoriul vamal al Romanie! (HG nr, 1.132/ 2003 prwind regimu! bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificańle si completarile ulterioare, art 3). Inseamna furnizarea, de catre o persoana juridica cu sediul in Romania pentru prima oara, a unui produs pentru distributie, consum sau utilizare pe piata nationala in cursul unei actiwitati comerciale, in schimbui unei plati sau gratuit (Legea nr. 249/20015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare}. Inseamna actiunea de a face disponibil, cu titlu profesional, un produs pentru prima data pe piata nationala (Ordonanta de urgenta nr. 5/2015 privind deseurile de echipamente electrice si electronice}.. i
Operator! economici -referitor la ambalaje	Inseamna furnizorii de materiale de ambalare, producatorii de ambalaje si produse ambalate, importatorii, comerciantii, distribuitorii, autoritatile publice si organizatiile neguvernamentale (Legea nr. 249/2015 priwind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Pregatirea pentru reutilizare	Sunt operatiunile de werificare, curatare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produse lor care a u dewenit deseuri sunt pregatite pentru a fi reutilizate fara nicio alta preprocesarefCon/orm OUG 74/2013)
Prewenire	Inseamna masurile luate inainte ca o substanta, un materiał sau un produs sa devina deseu, care reduc: a) cantitatea de deseuri, inclusiv prin reutilizarea produselorsau prelungirea duratei de wiata a acestora; b) impactul negatiw al deseurilor generate asupra mediului si sanatatii populatiei; sau c) continutul de substante nociwe al materialelor si produselor (Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor^ ^republicata, cu modificarile si completarile Olterl^dre, Anexa nr. 1). fi ...............

Producator initial de deseuri	Inseamna orice persoana ale ca rei activitati genereaza deseurifCon/orm OUG 74/2018)
Producator de deseuri	Reprezinta producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecate sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitlei acestor deseurifCon/orm OUG 74/2018)
«Platesti pentru cat arunci»	Este un instrument economic care are drept scop cresterea ratę i de reutil Szare, recie la re si reducerea cantitatii de deseuri la depozitare prin stimularea colectarii sępa ratę a deseurilor {Legea 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1),
Producator	Inseamna orice persoana fizica sau juridica care, indiferent de tehnica de vanzare utilizata, inclusive comunicarea la distanta astfel cum este definita in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor in cadrul contractelor incheiate cu profesionistii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative (...) {OUG nr. 5/2015 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, Anexa nr. 5) Inseamna orice persoana dintr-un stat membru care, cu titlu profesional si indiferent de tehnica de vanzare utilizata, inclusiv tehnicile de comunicare la distanta, definite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor in cadrul contractelor incheiate cu profesionistii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 157/2015, introduce pentru prima data pe piata in Romania baterii sau acumulatori, inclusiv cei incorporati in aparate ori vehicule [HG nr. 1.132/ 2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si ai deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2)
Pungi de transport din plastic	Pungi de transport, cu sau fara maner, fabricate din plastic, furnizate consumatorilor la punctele de v3nzare de bunuri sau produse (Directiva 94/62/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind ambalaiele, ^ deseurile de । ambalaje, forma consollaata, art. 3).

1............ .......... , Pungi de transport din plastic subtire i. -..................- ....................... .............................................................................'.......'............. \|	Pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mica de 30 de microni (Directiva 94/62/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind ambalajele si deseurile de ambalaje, forma consolidata, art. 3}.
Pungi de transport din plastic foarte subtire	Pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mica de 15 de microni, care sunt necesare din motive de igiena sau care sunt utilizate ca ambalaje pirimare pentru produsele alimentare in vrac, atunci cand acest lucru contribuie la prevenirea risipei de alimente (Directiva 94/62/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind ambalajele si deseurile de ambalaje, forma consolidata, art. 3),
RDF (refuse derived fuel)	Este un combustibil produs din tratarea deseurilor municipale (cod 19 1210).
Rata de capturare	Inseamna ponderea cantitatii de deseuri colectate sępa rat, exclusiv impuritati, din cantitatea to ta la generata.
Raspunderea Extinsa a Producatorului	In vederea preve ni rii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul produsului, persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului. Masurile precum si alte prevederi privind raspundere extinsa a producatorului sunt prevazute in capitolul 8 al Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Reciclare	Orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetica si reprocesarea in vederea fo iosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile^deir>Sbleiere(Con/orm OUG 74/2018}

Reutilizare	Inseamna orice operatiune prin care produsele sau componentele care nu a u devenit deseuri sunt utilizate din nou in acelasi scop pentru care au fost concepute (Legea 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Regenerarea uleiurilor uzate	Inseamna orice proces de reciclare prin care uleiurile de baza pot fi produse prin rafinarea uleiurilor uzate, in special prin indepartarea contaminantilor, a produselor de oxidare si a aditivilor continuti de acestea (Legea 211/2011 prMnd regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).
Resapare	Inseamna procesul tehnologic de reconditionare prin care se reface potentialul de utilizare al anvelopei, constSnd in aplicarea unei benzi de rufare noi pe o anvelopa uzata resapabila sau pe o anvetopa uzata destinata reutilizarii care indeplineste toate conditiile tehnice pentru realizarea acestui proces (HG nr. 170/ 2004 prwind gestionarea aiwelopelor uzate, Anexa nr.l).
Risipa alimentara	Inseamna situatia in urma careia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradarii si sunt distruse, conform legislatiei in vigoare {Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, art.lf
Sistemul Integratde Mediu (SIM)	Este un sistem informatic integrat care reprezinta punctul unie de interactiune oniine a publicului cu APM/ANPM si faciliteaza: depunerea Online a cererilor de acte de reglementare, transmiterea oniine a raportariior din partea operatorilor economici, monitorizarea in timp real a indicatoriior de mediu, gestionarea siturilor nationale, inclusiv NATURA 2000.
i Schema de raspundere extinsa a producatorului	Reprezinta un set de masuri luate de stat pentru a se asigura ca producatorii de produse poarta responsabilitatea financiara sau financiara si organizatorlca pentru gestionarea stadiului de deseu din ciclul de viata al unui produsfConform OUG 74/2018)
Shredder/instalatie de tocare si maruntire	Inseamna orice instalatiĄl^ taierea in bucati sau pentru ffagrneritarea^deseurilor.

SRF	Este un combustibil solid produs din deseuri nepericuloase pentru a fi valorificat~energetic in instalatii de incinerare si coicinerare si care indeplineste conditiile de conformitate din standarde UE EN15359 (cod 19 12 10).
Tarif i	In acest context „tariful de salubrizare" -inseamna ta riful platitdecatre utilizatońi se wiciul de salubrizare - definiti conform Legii 101/2006 cu modificarile si completarile ulterioare - catre operatorul de sewicii de salubrizare autorizat de catre administratia publica locala, in baza unui contract de prestari sewicii incheiat intre utilizatorul sewiciului si operator, in cadrul contractului de delegare a gestiunii sewiciului de salubrizare.
Taxa i g 8 i	In acest context „taxa de salubrizare" - inseamna taxa locala cu destinatie speciala, ce are drept scop acoperirea cheltuielilor seryiciului de salubrizare si care se plateste de catre utilizatorii sistemului de salubrizare catre administratia publica locala. Taxa se stabileste si se aproba de catre Consiliul Local, in baza urmatoarelor prevederi legale: art. 8 a lin (3) lit. i-k, art. 9 alin. 2 lit. d, art. 10 aiin.5, art. 42 alin. 1 lit. c, art.43 alin. 4 din Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile si completarile ulterioare; art. 25 - 27 din Legea 101/2006 a se wiciu lui de salubrizare a localitatilor, cu modificarile si completarile ulterioare; art. 30 din Legea 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare; art. 454 lit. g) si art. 484 alin (1} din Legea 227/2015 privind Cod ul Fiscal.
Trata re (in sensu! obiectiuului de tratare inainte de depozitare)	Inseamna procesele fizice, termice, chimice sau biologice, inclusiv sortarea, care schimba caracteristicile deseurilor pentru a reduce volumul sau natura periculoasa a acestora, pentru a facilita manevrarea lor sau pentru a creste gradul de recuperare (Directiua 1999/31/CE privind depozitele de deseuri, art. 2 (h)}.
Tratare mecano-biologica	Inseamna tratare a deseurilor municipale colectate in amestec utilizand operatii de tratare mecanica de separare, sortare, maruntire, omogenizare, uscare si operatii de tratare biologica prin procedee aerobe~si/sau anaerobe (Ordinul Presedintelui 82/2015 prwind aprobarea Regulamędtului-cai^al serviciuiui de salubrizare a localitatilor, C$4}:

Uleiuri uzate

*■«« rłswrwsr-zwłswri-Kj ww^rwrw^-* w^T<fr- -

Sunt toate uleiurile minerale sau lubrifianti rsinteticu omule furileHndustriale~careau-devenit improprii folosintei pentru care au fost destinate initiaL cum ar fi uleiurile utilizate de la motoarele cu combustie si de la sisteme de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbinę si cele pentru sistemele hidraulice (Legea 211/2011 privind regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1}.

Valorificare

Inseamna orice operatiune care are drept rezultat principal faptul ca deseurile servesc unui scop util prin inlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate intr-un anumit scop sau faptul ca deseurile sunt pregatite pentru a putea servi scopului respectiv in intreprinderi ori in economie in generał. Anexa nr. 3 la Legea 211/2011 prhnnd regimul deseurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste o lista a operatiunilor de valorificare, lista care nu este exhaustiva (Legea 211/2011 prMnd regimul deseurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Anexa nr. 1).

In contlnuare sunt prezentami doar actorB Impllcati, direct, In fluxurile financlare aferente SMID, neflind, de exemplu, men^onatS autor itatea de reglementare competentS pentru serwiciul de salubrizare (in spetS, ANRSC), care, de$l are atribu^i de reglementare relevante pentru fiuxurile financlare (precum atributiile de reglementare referitoare la stablllrea, modlficarea ajustarea tarifelor pentru serviciile de salubrizare), nu este parte din fluxurile financlare concrete de la nivelul fij^ruiŚMIDyf^

Termenul UAT desemneazS, dupS caz $1 in funcie de context, fie unltS^e adminlstratlv-tóStoHal"et he'afetbjit5t*^ de^;iberatlve sau executive ale unltStllor admkvstratlv-teritoriale. y *

fn cadrul prezentului document, termenul AD1 desemneazS, in Upsa unei stlpulatli contrze, aSocTątiile dezvoltare

intercomunltarS av§nd ca scop prestarea serviclulul de salubrizare.

⁴

Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2006.

⁵

^? Conform art. 43 alin. (2) din Legea nr. 51/2006.

⁶

$ Conform art. 26 alin, (1) din Legea nr. 101/2006,

⁷

* Conform art. 44 alin. (2) din Legea nr. 51/2006.

⁸

^ł4> Conform art 44 ahn. (3) din Legea nr. 51/2006.

⁹

Conform art. 29 alln. (11) lit. m) Legea nr. 51/2006.

¹⁰

” Conform art. 16 alln. (5) lit. b) din Legea nr. 249/2015.

¹¹

^tS Conform art. 17 Blin. (1) lit. c) din Legea nr. 211/2011 (referlnfeJe la Legea nr. 211/2011 privesc, Ipllpsa unei^tśp^iil Ountrare.łbftna l*'’* \

consolidatS a acestui act normativ, care cuprinde modificSrife $1 completSrile aduse prin OUG nr. 74/^018, apn^iat^prm Le^eąnr. 31/2019),

¹²

¹⁵ Conform art. 17 alin. (1) Ut. f) din Legea nr. 211/2011. ‘

¹³

Minimum S0% din masa totais generatS, cel putln pentru deseurile de hśrtie, metal, p?astic?l stidS proveĄńd dln,de^eUril* menajereśau, dupS V &y w Z?

caz, din alte surse, in misura in care aceste de deseuri sunt s^mllare deseurilor care provln din gbspótl5rlf; cbnformlit. b) din

Legea nr. 211/2011. \

¹⁴

¹⁵

Conform Strategleł de management integrat a! deseurilor In Sectorul 4

¹⁶

In primul an de operare, respecth? 2023.

¹⁷

Scenariul cu proiect reprezlnta scenariul cu inuestitlHe preuizionate a fi finantate prin POIM

¹⁸

Costurile unitare nu fnclud TUA;

^M Valorile costurilor de operare nu Indud TVA

¹⁹

In primul an de operare, re$pectlve 2023.

Hotărârea nr. 117/2021

MUNICIPIUL BUCURESTICONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4

1. Cuprins

1. REZUMAT EXECUTIV

2. INTRODUCERE

2.1. Scopul si obiectivele Studiu 1 u i de fundamentare si de oportunitate

2,2. Descrierea generała a Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti

3. ASPECTE GENERALE

3.1. Cadrul legislativ

RomCapital

lnvest

3.2, Mecanismul Financiar

3.3. Situatia actuala a serviciului public de salubrizare prestat pe teritoriulSectorului 4 al Municipiului Bucuresti

RomCapftal 2*2

!nvest •••

lnvest

3.4. Deficientele actuaIului sistem de salubrizare

4. FEZABIL1TATEATEHN1CA

4.1. ' Identlficarea nevbilor de salubrizare

4.2. CantitatHe de deseuri si modalitatea de prestare a serviciului, pentrufiecare dintre activitatile din cadrul contractului

RomCapital

4.3. Indicatorii de performanta ai serviciului

4.4. Investitii necesare pentru extinderea si modernizarea sen/iciului de salubrizare

4.5. Propunerea de organizare tehnica a serviciul u i de salubrizare in fetorcH |4 al Municipiului Bucuresti

5. FEZABILITATEA ECONOMICA SI FINANCIARA

5.1. Motive de ordJn economic si financiar privind delegarea

5.2. Datę priyind analiza economico-financiara

RomCapital •••* ••• lnvest

PS4

6. ASPECTE DE MEDIU

7. ASPECTE SOCIALE

8. ASPECTE INSTITUTIONALE

■ 8.1/ Proprmereade orgarYizareinstiWbonała-a“servrcnilttMe^Sectorul 4 al Mumdpiului Bucuresti

8.2. Stabilirea procedurii pentru atribuirea contractului de delegare

83. Conditii contractuale

RomCapital

!nvest

-GOŁEGTARE, TRANSPORT SI SORTA-RG DES&URIzMGNIGIPALG z :

9.1, Aria delegarii

9,2. ActMtati ce urmeaza sa fie delegate

9.3. Modalitatea de gestiune, structura contractului si actMtatile de salubrizare delegate

9.4. Repartizarea financiara a investitiilor

9.5. Durata delegarii serviciHor

9.6. Tarife maximale

9.7. Valoarea estimata a contractului si redeventa

9.8. Mecanismul finandar / mecanismul de piata

9.9. Analiza si repartizarea riscurilor

9.10. Ti pul de contract propus

9.11. Procedura de atribuire

Anexa 1 - Matricea riscurilor

Anexa 2 - Legislatie aplicabHa in domeniul deseurilor si alte domenii conexe

Anexa 3 -Termene si definitii

RomCapital

MUNICIPIUL BUCURESTI

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4

3.3. Situatia actuala a serviciului public de salubrizare prestat pe teritoriul

Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti

4.2. CantitatHe de deseuri si modalitatea de prestare a serviciului, pentru

fiecare dintre activitatile din cadrul contractului

4.5. Propunerea de organizare tehnica a serviciul u i de salubrizare in fetorcH |

4 al Municipiului Bucuresti

RomCapital •••

* ••• lnvest

■ 8.1/ Proprmereade orgarYizareinstiWbonała-a“servrcnilttMe^

Sectorul 4 al Mumdpiului Bucuresti