MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 4 B-Xxx Xxxxxx Xxxxxx nr. 6-16 Tel. +(4)021.335.92.30 Fax. +(4)021.337.33.10

HOTĂRÂRE

privind aprobarea studiului de oportunitate în vederea alegerii formei de gestiune a serviciului de administrare a domeniului public și privat pentru activitățile de amenajare, întreținere și înfrumusețare a zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a locurilor de joacă din Sectorul 4 al municipiului București

Consiliul Local al Sectorului 4;

Având în vedere Raportul de specialitate nr. 550/11.02.2016 întocmit de Direcția Gospodărire Locală;

Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 4; în temeiul:

Ordonanței de Guvern nr. 71/2002, privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, aprobată prin Legea nr. 3/2003, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârii de Guvern nr. 955/2004, privind aprobarea reglementărilor-cadru de aplicare a Ordonanței de Guvern nr. 71/2002, cu modificările și completările ulterioare;

Legii nr. 51/2006, privind serviciile comunitare de utilități publice, cu modificările si completările ulterioare;

Ordonanței de Guvern nr.21/2002, privind gospodărirea localităților urbane și rurale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 515/2002;

Legii nr. 24/2007, privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată;

Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 308/16.12.1999, privind trecerea unor terenuri în administrarea administrațiilor domeniului public ale sectoarelor 1 *- 6;

Hotărârii Consiliului General al municipiului București nr. 304/2009, privind aprobarea Normelor de protecție a spațiilor verzi pe teritoriul municipiului București;

Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, modificată și completată;

Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare;

Art. 45 alin. (1), art. 81 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 Se aprobă studiul de oportunitate pentru fundamentarea și stabilirea formei de gestiune a serviciului de administrare a domeniului public și privat pentru activitățile de amenajare, întreținere și înfrumusețare a zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a locurilor de joacă din Sectorul 4 al municipiului București, conform anexei 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre;

Art.2 Se aprobă gestiunea serviciului de administrare a domeniului public și privat pentru activitățile de amenajare, întreținere și înfrumusețare a zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a locurilor de joacă din Sectorul 4 al municipiului București, prin „gestiune delegată”, cu atribuire directă către S.C. Amenajarea Domeniului Public și Privat 4 S.A. cu sediul în Șos. Olteniței nr. 9, sector 4, prin negociere directă.

Art.3 Prevederile prezentei hotărâri vor fi aduse la îndeplinire de Primarul Sectorului 4, Direcția Gospodărire Locală, Direcția Economică și Direcția Investiții Achiziții Publice și Dezvoltare din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 4, iar comunicarea acesteia va fi efectuată, prin grija Secretarului Sectorului 4, de Serviciul Tehnic Consiliul Local și Documente Electorale, conform competențelor legale.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința extraordinară a Consiliului Local al sectorului 4 din data de 11.02.2016.

Nr.31/11.02.2016

Mew) r

i* Wlâț' ii. ¥!. /Jj

STUDIUL DE OPORTUNITATE

privind fundamentarea și stabilirea soluțiilor optime de delegare a gestiunii serviciului de administrare a domeniului public și privat din Sectorul 4, Municipiul București

t

întocmire "Studiu de fundamentare privind aprobarea delegării gestiunii serviciului de administrare a domeniului public si privat din Sectorul 4 al Municipiului București, precum si a Caietului de sarcini, Regulamentului de organizare, Contractului de concesionare si Hotararea Consiliului Local Sector 4"

Primăria Sectorului 4, București

STUDIUL DE OPORTUNITATE privind fundamentarea și stabilirea soluțiilor optime de delegare a gestiunii serviciului de administrare a domeniului public și privat din Sectorul 4, Municipiul București

SC Ramboll South East Europe SRL

str. Turturelelor, Nr. 11A, Corp C, etaj x, Sector 3, București 030881

Telefon/fax +40 (0)21 314 83 14/ +40 21 314 31 75

01

Xxxxx Xxxxx

Xxxxxxx Xxxxxxx

Xxxxx Xxxxxxxxxx

Xxxxxxxx Xxxxxxxxxx-Xxxxx

Xxx Xxxx

Xxxxxx Xxxxxxxx

Xxxxx Xxxxxxxx

Xxxxxx Xxxxxx

Cuprins

STUDIUL DE FUNDAMENTARE......................................................................................1

1.    ABREVIERI.................................................................................................................4

2.    INTRODUCERE..........................................................................................................4

3.    ASPECTE GENERALE.................................................................................................5

3.1    Context...................................................................................................................5

3.2    Motivații de ordin tehnico-organizatoric, economico-financiare, de mediu,

sociale și instituționale....................................................................................................6

3.3    Noțiuni........................................................................................................................7

4.    SCOPUL ȘI OBIECTUL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE......................................9

5.    CADRUL LEGAL CARE A STAT LA BAZA ELABORĂRII STUDIULUI DE

FUNDAMENTARE.................................................................................................................9

5.1    Prezentare generală..............................................................................................9

5.2    Informații tehnice generale...................................................................................io

5.2.1    Spațiile verzi.....................................................................................................io

5.2.2    Situația spațiilor verzi la nivelul municipiului București, implicit pe raza

Sectorului 4.................................................................................................................14

5.2.3    Terenuri de sport, locuri de agrement și terenuri de joacă pentru copii... 17

5.2.4    Riscuri asociate................................................................................................17

5.3    Cerințe legislative și administrative în România și UE cu privire la spațiile verzi

urbane.............................................................................................................................25

5.4    Considerații generale privind modalitatea de gestiune a serviciului de

administrare a domeniului public și privat..................................................................25

6.    CONTRACTUL DE DELEGARE.................................................................................27

5.1    Cadrul legal.............................................................................................................27

6.2    Proceduri de atribuire.............................................................................................28

6.3    Conținutul Contractului..........................................................................................28

6.4    Durata Contractului................................................................................................30

6.5    Redevența................................................................................................................30

7.    FINANȚAREA ACTIVITĂȚILOR DELEGATE............................................................30

8.    CONCLUZII...............................................................................................................32

1. ABREVIERI

AC	Autoritate Contractantă
A.D.P.P.4	Amenajarea Domeniului Public și Privat 4 SA
ANRSC	Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală
APM	Agenția de Protecția Mediului
AT	Asistență Tehnică
CE	Comisia Europeană
CED	Catalogul European al Deșeurilor
CJ	Consiliu Județean
CL	Consiliu Local
CS	Caiet de Sarcini
DA	Documentație de Atribuire
HG	Hotărâre de Guvern
HCL	Hotărâre de Consiliu Local
OG	Ordonanța Guvernului
OUG	Ordonanță de urgență a Guvernului
OM	Ordin de Ministru
S	Sector

2. INTRODUCERE

Prezentul document reprezintă Studiul de fundamentare pentru stabilirea soluțiilor optime de delegare a gestiunii serviciului de administrare a domeniului public și privat din Sectorul 4, Municipiul București, întocmit în conformitate cu prevederile OG nr. 71/2002 privind organizarea șl funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local (OG nr. 71/2002).

Studiul de fundamentare are la bază prevederile legale incidente care definesc serviciile publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, respectiv:

■ OG nr. 71/2002 - lex specialîa,

■    Legea nr. 51/2006 - lex generația,

•    HG nr. 955/2004 - norme edictate în vederea punerii în aplicare a OG 71/2002,

■    Legea nr. 215/2001.

In cele ce urmează, aspectele ce vizează delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public și privat din Sectorul 4 vor fi interpretate în sensul de "proiect".

In vederea fundamentării deciziei de delegare, este necesară evaluarea următoarelor:

■    Fezabilitatea proiectului, din punct de vedere tehnic și financiar, din perspectiva implementării în regim de concesiune/ delegare;

•    Modul în care proiectul răspunde cerințelor și politicilor Autorității contractante;

" Alternative pentru realizarea proiectului;

■    Avantaje pe care le prezintă realizarea proiectului în regim de delegare/ concesiune;

■    Tipul de suport financiar de care beneficiază proiectul, inclusiv contribuții ale Autorității contractante.

3. ASPECTE GENERALE

3.1 Context

Serviciile de administrare a domeniului public și privat de interes local sunt reglementate de prevederile OG nr. 71/2002, acesta fiind organizate și funcționând cu respectarea următoarelor principii:

■    Autonomiei locale

•    Descentralizării serviciilor publice

■    Responsabilității și legalității

■    Corelării cerințelor cu resursele « Dezvoltării durabile.

Serviciile de administrare a domeniului public și privat sunt destinate satisfacerii unor nevoi ale comunității locale, contribuind la ridicarea gradului de civilizație și confort al acesteia, având ca obiect și amenajarea și întreținerea zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a terenurilor de joacă pentru copii¹.

Conform art. 3 alin. (4) din Legea nr. 51/2006, serviciile de utilități publice sunt furnizate/prestate prin intermediul unor operatori sau al unor operatori regionali definiți potrivit art. 2 lit. g), respectiv lit. h). Operatorii pot avea următorul statut:

a)    compartimente funcționale fără personalitate juridică, organizate în structura aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliilor județene;

b)    servicii publice de interes local sau, după caz, județean, fără personalitate juridică, înființate și organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective;

c)    servicii publice de interes local sau, după caz, județean, cu personalitate juridică, înființate și organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective;

¹ Art. 3 alin. (1) lit. B) din OG nr. 71/2002

d)    societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social integral a! unităților administrativ-teritoriale respective;

e)    societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social privat;

f)    societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social mixt.

Autoritățile administrației publice locale au competență exclusivă, în condițiile legii, în tot ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea, administrarea și exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilități publice {art. 8 alin. (1) din Legea nr. 51/2006).

Raporturile juridice dintre unitățile administrativ-teritoriale și operatori sunt reglementate prin: hotărâri privind darea în administrare, adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale în cazul gestiunii directe sau hotărâri privind atribuirea și încheierea contractelor de delegare a gestiunii serviciului, adoptate, respectiv aprobate, după caz, de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale ori de adunările generale ale asociațiilor, după caz, în cazul gestiunii delegate.

în anul 2002 a fost înființată societatea Amenajarea Domeniului Public și Privat 4 SA, acționariatul fiind în prezent deținut 100% de Consiliul Local Sector 4, respectiv 99,999873% din capitalul social deținut de Consiliul Local sector 4 și 0,000127% din capitalul social deținut de A.D.P.P.4 SA. Societatea are următoarele domenii de activitate: proiectare, amenajare și întreținere spații verzi; producerea și comercializarea materialului dendro-florlcol; producerea de semințe și material sădltor; exploatare forestieră, servicii anexe silviculturii și exploatării forestiere: tăierea fragmentată a arborilor, toaletare șl reducere de coroană a arborilor; activități de construcții-montaj; asanarea și îndepărtarea deșeurilor, salubritate și activități similare.

3.2 Motivații de ordin tehnico-organizatoric, economico-financiare, de mediu, sociale și instituționale

Motivații de ordin^tehnico-organizatpricj

Acestor servicii, fiind supuse regimului juridic al serviciilor publice de interes general, le sunt aplicabile obligațiile de serviciu public definite potrivit următoarelor exigențe/cerințe fundamentale:

■    universalitate și continuitate;

■    adaptabilitate la cerințele utilizatorilor și gestiune pe termen lung;

•    accesibilitate egală și nediscriminatorie la serviciul public, în condiții contractuale reglementate;

■    transparența decizională și protecția utilizatorilor;

•    satisfacerea cerințelor cantitative și calitative ale utilizatorilor, corespunzător prevederilor contractuale;

•    sănătatea populației și calitatea vieții;

■    protecția economică, juridică și socială a utilizatorilor;

•    funcționarea optimă, în condiții de siguranță a persoanelor și a serviciului, de rentabilitate și eficiență economică a construcțiilor, instalațiilor, echipamentelor și dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectați și în conformitate cu caietele de sarcini, cu instrucțiunile de exploatare și cu regulamentele serviciilor;

•    introducerea unor metode moderne de management;

■    realizarea implementării strategiilor, politicilor, programelor și/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilități publice;

■    dezvoltarea durabilă, protejarea și valorificarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale și protecția și conservarea mediului, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare;

• informarea și consultarea comunităților locale beneficiare ale acestor servicii;

■    respectarea principiilor economiei de piață, asigurarea unui mediu concurențial, restrângerea și reglementarea ariilor de monopol.

Motivații economico - financiare

■    Prin Serviciul public se va urmări să se realizeze un raport calitate/cost cât mat bun pentru perioada de derulare a contractului de delegare de gestiune și un echilibru între riscurile și beneficiile asumate prin contract.

■    Structura și nivelul tarifului practicat va reflecta costul efectiv al prestației și va fi în conformitate cu prevederile legale.

Motivații'pfivSrid impactul demediu,

■ Pe toată perioada derulării contractului de delegare de gestiune, se vor implementa cerințele ce se stabilesc prin actele normative emise de autoritățile de mediu competente, respectându-se programele de conformare la cerințele de mediu.

Motivații sociale și Instituționale

- Prin creșterea nivelului calitativ al serviciului, comunitatea locală va beneficia de o îmbunătățire a calității mediului și implicit a sănătății populației.

» Se are în vedere și faptul că fiecare grup interesat în realizarea serviciilor are diverse nevoi, după cum urmează:

Autoritatea Publică Locală:

* îmbunătățirea condițiilor de viață aie cetățenilor prin promovarea calității și eficienței serviciilor publice;

■    creșterea calității vieții cetățenilor prin întreținerea unei infrastructuri edilitare modeme;

«    dezvoltarea durabilă a unor servicii care să asigure protecția mediului înconjurător;

■    organizarea serviciilor publice astfel încât să satisfacă nevoile populației, ale instituțiilor publice și agenților economice.

Utilizatorii serviciilor:

■    să beneficieze de servicii de calitate și să locuiască într-o localitate curată.

3.3 Noțiuni

Jumătate din populația lumii trăiește în zona urbană. Orașele reprezintă sursa decisivă a creșterii economice, a consumului de resurse și a producerii de dioxid de carbon.

Conceptele de "planificare urbană" și de "oraș verde" reprezintă cheia unei dezvoltări durabile și pe termen lung, menită să răspundă provocărilor viitoare.

Atlpruii straie

Acești cinci factori sunt determinanțl pentru o dezvoltare corectă, potrivit conceptelor anterior enunțate.

Prezintă relevanță în analiza efectuată în prezentul studiu și următoarele noțiuni:

•    activități edilitar-gospodărești - ansamblul acțiunilor de utilitate și interes public local sau județean, desfășurate din inițiativa și sub organizarea autorităților administrației publice locale, prin care se asigură, intr-o concepție unitară și coerentă, buna gospodărire și modernizarea localităților, dezvoltarea durabilă a acestora și a infrastructurii edilitar-urbane, precum și condiții normale de muncă, de viață și de locuit pentru comunitățile locale]

•    domeniul privat al unităților administrativ-teritorîale - totalitatea bunurilor mobile și imobile intrate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale prin modalitățile prevăzute de lege și care nu fac parte din domeniul public al acestora;

•    domeniul public al unităților administrativ-teritoriale - totalitatea bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public local ori județean și care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public național;

■    infrastructura edilitar-urbană - ansamblul bunurilor mobile și imobile dobândite potrivit legii, constând în clădiri, construcții și instalații tehnologice, echipamente funcționale, dotări specifice și mobilier urban, inclusiv terenurile aferente, destinate desfășurării unor activități edilitar-gospodărești; infrastructura edilitar-urbană face parte din domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale și este supusă regimului juridic al proprietății publice sau private, potrivit legii;

•    mobilier stradal - aparate de joacă pentru copii, panouri de prezentare, coșuri de gunoi, mese de șah, mese de ping-pong, popice, bănci, garduri metalice pentru protecția spațiilor verzi;

■    servicii de administrare a domeniului public și privat - totalitatea acțiunilor și activităților edilitar-gospodărești prin care se asigură administrarea, gestionarea și exploatarea bunurilor din domeniul public și privat ai unităților administrativ-teritoriale, altele decât cele date, potrivit legii, în administrarea altor servicii publice locale

spațiu de joacă - perimetru delimitat și amenajat în scop de agrement, în care este instalat cel puțin un echipament pentru spațiile de joacă.

4. SCOPUL ȘI OBIECTUL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE

OG nr. 71/2002 prevede la art. 9 alin. (1) că serviciile de administrare a domeniului public și privat se înființează și se organizează în baza unor studii de fundamentare întocmite din inițiativa autorităților administrației publice locale; studiile de fundamentare vor analiza necesitatea și oportunitatea înființării serviciilor, vor evalua indicatorii tehnico-economici, vor identifica sursele de finanțare a serviciului și vor recomanda soluția optimă privind modul de organizare și gestionare a serviciilor. în conformitate cu alin. (2) al aceluiași articol, înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat se aprobă, după dezbaterea publică a studiilor de fundamentare și consultarea cetățenilor, prin hotărâri ale consiliilor locale comunale, orășenești, municipale, ale sectoarelor municipiului București, ale consiliilor județene și/sau ale Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Totodată, Legea nr. 51/2006 definește serviciile comunitare de utilități publice ca totalitatea acțiunilor și activităților reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităților locale, printre care se află și administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și altele asemenea¹.

în conformitate cu cele enunțate anterior, la baza delegării gestiunii serviciului de administrare a domeniului public și privat constând în amenajarea și întreținerea zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a terenurilor de joacă pentru copii, stă o evaluare tehnico-economică pentru identificarea unei soluții optime a modului de organizare și gestionare a serviciilor, concretizate într-un studiu de fundamentare.

Obiectul prezentului studiu îl reprezintă fundamentarea necesității și oportunității de delegare a gestiunii serviciului de administrare a domeniului public și privat Sector 4, Municipiul București.

Scopul Studiului de fundamentare este acela de a permite luarea unei decizii informate asupra delegării gestiunii serviciului de administrare a domeniului public și privat Sector 4, Municipiul București, respectiv amenajarea și întreținerea zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a terenurilor de joacă pentru copii.

Administrarea domeniului public și privat, fiind un serviciu din sfera serviciilor de utilități publice, Consiliului Local, în temeiul prevederilor art. 8 alin. (2) lit. D) din Legea 51/2006 coroborat cu art. 10 alin. (2) din OG nr. 71/2002, îi revine prerogativa de a alege forma de delegare de gestiune.

5. CADRUL LEGAL CARE A STAT LA BAZA ELABORĂRII STUDIULUI DE FUNDAMENTARE

5.1 Prezentare generală

La elaborarea Studiului s-au avut în vedere prevederile legislației naționale și europene care reglementează protecția mediului, precum și cele referitoare la organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local.

în conformitate cu normele OMS, suprafața medie a spațiului verde este de 50 mp/ locuitor, în timp ce standardul Uniunii Europene este de 26 mp/ locuitor.

Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi urbane prevede că zona verde din cadrul orașelor și municipiilor reprezintă o rețea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetație (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă și erbacee).

Din perspectivă ecologică, spațiile verzi urbane sunt un moderator al impactului activității umane asupra mediului înconjurător, având o contribuție importantă la "epurarea chimică a atmosferei".

Ca spații publice, spațiile verzi contribuie la creșterea incluziunii sociale, prin crearea de oportunități pentru ca persoanele de toate vârstele să interacționeze, putând constitui locuri de desfășurare a diverselor evenimente sociale/ culturale. De asemenea, spațiile verzi pot deveni, în anumite condiții, locuri de joacă pentru copii, contribuind la dezvoltarea fizică, mentală și socială a acestora.

Spațiile verzi au impact și în sfera vieții economice, un mediu plăcut ajutând întotdeauna la crearea unei imagini favorabile și la sporirea investițiilor.

Existența spațiilor verzi bine întreținute contribuie și la creșterea calității locuirii.

în conformitate cu Recomandarea Consiliului Europei nr. R (86) 11: "Spațiul public este o parte esențială a moștenirii urbane, un element puternic în înfățișarea arhitecturală și estetică a orașului, joacă un rol educațional important, este semnificativ din punct de vedere ecologic, este important pentru interacțiunea socială, vine în sprijinul dezvoltării comunității și este încurajator pentru obiective și activități economice. *

De-a lungul anilor, experiențele acumulate au demonstrat că neluarea în considerare a problemelor de mediu a avut un efect negativ considerabil asupra așezărilor urbane.

5.2 Informații tehnice generale

5.2.1 Spațiile verzi

Așa cum rezultă din prevederile art. 3 din Legea nr. 24/2007, spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din zonele urbane:

a)    parcuri;

b)    scuaruri;

c)    aliniamente plantate în lungul bulevardelor și străzilor;

d)    terenuri libere, neproductive din intravilan: mlaștini, stâncării, pante, terenuri afectate de alunecări, săraturi care pot fi amenajate cu plantații.

în sensul Legii nr. 24/2007, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

■    parc - spațiul verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populație;

■    scuar - spațiul verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret sau în alte locații;

■    aliniament plantat - plantațiile pe spațiul verde cu rol estetic de protecție, de ameliorare a climatului și calității aerului, amplasate în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apă.

Clasificarea funcționalității ecologice relevă principalele funcții ale spațiilor verzi, respectiv: funcția hidrologică, antierozională, climatico-sanitară, recreativă, estetică, științifică și educativă.

Funcția hidrologică se caracterizează prin efectele spațiilor verzi asupra reținerii precipitațiilor atmosferice, echilibrarea alimentării susținute a pânzei de apă freatică, reducerea și purificarea scurgerilor de apă, prevenirea torențiior.

Funcția antierozională include însușirile spațiilor verzi de a împiedica eroziunea soiului și degradarea rocilor, de a reține materialele aluvionare și a consolida malurile cursurilor de apă etc.

Funcția climatică rezidă în însușirile spațiilor verzi de a modera extremele climatice prin micșorarea vitezei vântului, sporirea umidității atmosferice, reducerea intensității radiației solare etc.

Climatul urban se distinge în toate sezoanele prin anomalii de temperatură, umiditate și lumină. Precipitațiile din oraș sunt colectate și evacuate prin canalizare, ceea ce conduce la aspectul secetos, deșertic al climatului urban. Aerul devine uscat, umiditatea relativă scăzând deseori sub 5%, ceea ce defavorizează atât oamenii cât și plantele.

Temperatura mai ridicată din oraș, în comparație cu împrejurimile, este sesizabilă încă din primăvară. Astfel, în zona centrală, liliacul, castanii, teii înfloresc cu circa 6-8 zile mai devreme decât la periferie.

Clădirile înalte, blocurile (construite îndeosebi în perioada 1970-1990) sunt adevărate oglinzi ce reflectă înspre sol o parte din razele solare și transformă străzile, vara, în cuptoare fierbinți. Temperatura medie anuală este mai ridicată cu 0,5-2°C în zona centrală față de periferii. în perioada unui timp frumos, calm, diferența de temperatură între centrul orașului (caid) și împrejurimi (răcoare) determină o circulație atmosferică, funcționând ca într-un vas închis, fenomen care generează poluare urbană.

Efectele de prospețime, răcoare, umiditate a vegetației asupra microclimatului urban se datorează fenomenului de evapo-transpirație, care transformă plantele în adevărați refrigeratori, prin evaporația puternică și foarte eficace a apei. La evaporația unui gram de apă se consumă circa 590 calorii. Un arbore mediu, solitar, transpiră vara, în jur de 500 1 apă pe zi, consumând aproximativ 300.000 kcal pe zi. Un arbore bine dezvoltat poate reduce în acest fel, local, temperatura cu până la 8-12°C față de aceea de pe o stradă fără arbori. în mijlocul unui parc, diferența poate atinge 6-8 °C. Fiecare aliniament stradal, scuar, parc sau zonă verde influențează, prin efectul răcoritor, circulația locală a aerului².

Funcția sanitară (sanitar-igienică) a spațiului verde este reprezentată de ansamblul însușirilor acestuia de a contribui la realizarea unor condiții de mediu favorabile sănătății oamenilor. Această funcție se referă la acțiunea directă asupra organismului uman prin crearea de condiții cât mai apropiate de nivelul optim existențial al ființei umane prin scăderea intensității luminii directe sau reflectate, stimularea schimburilor de aer, oxigenarea și purificarea aerului, reducerea curenților de aer³ , fixarea și chiar metabolizarea unor noxe (monoxid de carbon, dioxidul de azot, diverse metale grele), ionizarea negativă și epurarea microbiană a aerului.

Aerul din oraș este poluat de numeroase particule aflate în suspensie, produse de activitatea industrială, traficul rutier, diverse activități cotidiene. Aceste particule sunt: toxice (metale grele, cum este plumbul emis de autovehicule), caustice (clorfluorurații), cancerigene (carburi rezultate din combustii incomplete) ș.a.m.d. Particulele din atmosfera urbană poluată sunt nocive pentru aparatul respirator uman. Ele îngreunează și suprasolicită sistemul uman de apărare și exercită un efect depresiv asupra amplitudinii mișcării aparatului respirator, diminuând oxigenarea, ceea ce conduce la oboseală, devitalizare. Atmosfera urbană este, de asemenea contaminată de diverse gaze toxice. Un autovehicul degajează în medie 2-4 grame oxizi de azot la un parcurs de 1 km.

Asocierea frecventă a poluării prin particule cu poluarea gazoasă și formarea de peroxizi, cloruri etc. sunt periculoase atât pentru om cât și pentru plante. Această poluare este atenuată de foliajul arborilor; vegetația este capabilă de a fixa monoxidul de carbon, pe o alee cu arbori și arbuști absorbându-se până la 30% din monoxidul de carbon emis. Denumite și plămâni ai orașelor, spațiile verzi purifică aerul, captând în medie, vara, până la 50% din praful atmosferic, iar iarna, până la 37%^s.

Ozonul cu care se îmbogățește aerul prin oxidarea substanțelor organice din litieră și, mai ales a terebentinei din rășină, constituie un factor sanitar important. Ozonul, fiind puțin stabil, se descompune ușor, eliberând oxigenul sub formă de ioni. Fiind un oxidant mai puternic decât oxigenul în stare moleculară, el activează arderile și produce în organism un spor de vitalitate, îl fortifică și creează buna dispoziție.

Aerul ionizat exercită o acțiune pozitivă asupra organismului, având proprietăți curative și profilactice. Ionizarea mai accentuată din spațiile verzi se datorează, pe de o parte fotosintezei, prin care se eliberează electroni ce ionizează aerul din apropiere, iar pe de altă parte, faptului că vârfurile ascuțite ale frunzelor mijlocesc, în anumite condiții atmosferice, descărcarea electricității care contribuie la creșterea numerică a ionilor din atmosferă. Aeroionîi influențează organismul uman prin acțiunea asupra alveolelor pulmonare și a sistemului nervos. O parte din ioni trece în sânge și transmite sarcina ei electrică celulelor, contribuind la scăderea tensiunii arteriale, la ameliorarea formulei sanguine, la sporirea absorbției de oxigen, și implicit, la mărirea capacității de efort și atenție, ceea ce creează un sentiment de bucurie.

Spațiile verzi au, de asemenea, capacitatea de a neutraliza pulberi biologic active (radioactive), extrem de periculoase pentru sănătatea oamenilor.

Având o deosebită capacitate de epurare microbiană a aerului, spațiile verzi funcționează ca o barieră biologică. Fitoncidele emanate de stejar distrug bacilul dizenteriei, iar diferite tipuri de stafilococi sunt afectați de fitoncidele emanate de arțar, castan, paltin, plop, salcâm, pin, tuia, tisa. Un hectar de ienupăr emană, în 24 de ore, aproximativ 30 kg de fitoncide, o cantitate suficientă pentru distrugerea microorganismelor nocive din atmosfera unui mare oraș^{4 5}. Acțiunea bactericidă este mai pronunțată la rășinoase față de foioase^{6 7}.

Arborii și arbuștii produc schimbări ale condițiilor edafice, determină o creștere a cantității de humus din sol prin acumularea litierei, îmbunătățesc structura și permeabilitatea solului și modifică raportul cationilor și pH-ul^e.

Spațiile verzi contribuie la reducerea poluării fonice, acționând ca o adevărată barieră acustică. Coroanele arborilor și arbuștii reduc poluarea sonoră, absorbind în jur de 26% din energia sonoră, contribuind la starea de sănătate și confort urban. Peluzele gazonate pot diminua intensitatea zgomotului cu până la 6 decibeli. în general, în orașele mari, intensitatea zgomotului atinge frecvent 80 de decibeli în zonele intens traficate față de 45-55 de decibeli, cât este limita acceptabilă pentru un ambient urban.

Speciile cu coronament larg, frunziș bogat, ca arțarul teiul, carpenul, fagul, stejarul contribuie, în mare măsură, la reducerea intensității zgomotului⁸. Crearea perdelelor de protecție, cu lățimea de 25-30m, formate din 5-6 rânduri de arbori, asigură o atenuare a zgomotului, în medie, cu 1,8 decibeli de fiecare rând. Pentru a se mări suprafața de reflectare a energiei acustice, se recomandă ca rândurile să fie în zig-zag, iar intercalarea unui ecran opac mărește eficacitatea perdelei, cu reducerea a încă 12-17 decibeli⁹.

Importanța sanitară deosebită o au spațiile verzi asupra stării psihice, care influențează, într-o mare măsura, starea fizică a organismului uman: activitatea organelor digestive, secretoare sau cu funcții motrice, circulația sângelui, respirația, funcția endocrină etc. Se consideră că aproape jumătate din patologia umană este condiționată de psihic. De aceea, ia amenajarea spațiilor verzi se urmărește ca acestea să influențeze asupra sentimentelor, stimulând emoțiile stenice (bucurie, vioiciune) care tonifică și fortifică activitatea organismului șl să le reducă sau înlăture pe cele astenice (îngrijorare, tristețe, supărare, depresiune) care slăbesc sau dezorganizează activitatea organismului. Prin forma trunchiului, a coroanei, dispoziția ramurilor, modul lor de grupare, arborii exercită o acțiune diferită asupra stării psihice. Coroanele arborilor foioși sau rășinoși, de formă columnoasă sau conică, stimulează voința, elanul, fermitatea. Coroanele sferice contribuie la întreținerea unei stări psihice normale, creând o atmosferă liniștită, familială. Formele umbrelate au efecte calmante, degajând o atmosferă de ocrotire, apărare. Coroanele compacte cu frunziș bogat, stimulează puterea de concentrare și cea creatoare, iar coroanele transparente și contururile vagi acționează ca un factor conservativ, tradițional, de continuitate.

Gradul de luminozitate, ca și culorile diferite ale spațiilor verzi, influențează asupra stării psihice; în timp ce o poiană sau un parter de flori intens luminate imprimă un sentiment de stimulare, de dinamism, o porțiune umbrită dintr-o zonă verde constituie un mediu tipic conservant. De aceea, pentru oamenii suprasolicitați, agresați, spațiile verzi trebuie să fie în așa fel amenajate, încât dozarea luminii soarelui să fie moderată, pe când cei în stare de depresiune psihică au nevoie de mai multă lumină¹⁰.

Gama cromatică a vegetației este variată și într-o continuă modificare, după anotimp. Culoarea verde are un efect benefic asupra psihicului uman, în orice conjunctură. Culorile galben, roșu, portocaliu și nuanțele vil ale lor înviorează peisajul și favorizează buna dispoziție, iar culorile reci, precum albastru, gri, predispun la liniște, calm și pasivitate. Formele și culorile vegetației, jocurile de lumină și umbră influențează psihicul uman și starea de spirit a celor ce beneficiază de spațiile verzi, care își impun, și în acest fel, amprenta asupra calității mediului ambiant urban.

Funcția recreativă a spațiului verde se reflectă în efectele benefice resimțite de organismul uman prin activitatea în aer liber. Ca urmare a intensificării acțiunii factorilor de stres și poluanți, omul societății moderne „simte tot mai mult nevoia" de a evada în mijlocul naturii, în scopul refacerii capacității sale psihice și fizice, al relaxării, al destinderii, al recreării stării sale generale.

Spațiile verzi constituie o ambianță deosebit de favorabilă pentru practicarea a numeroase activități recreative: plimbări pe jos, practicare jogging, pescuit, picnic, fotografierea sau pictura în aer liber, observarea unor specii de arbori deosebiți etc. însăși trecerea printr-o zonă verde intravilană provoacă sentimente diferite, contrastante cu cele înregistrate atunci când se traversează peisaje urbane în care betonul, sticla, asfaltul și zgomotul predomină. în spațiile verzi, recrearea umană se realizează permanent. Aceasta poate fi de scurtă durată, în zonele aglomerate, cum sunt aliniamentele stradale sau scuarurile, sau poate fi o odihnă mai îndelungată, activă sau pasivă, ca repausul pe o bancă sau plimbare ușoară, realizate în parcurile publice sau în cele de cartier, în grădinile botanice. Spațiul verde contribuie enorm la confortul urban, ca parte componentă a unui peisaj urban optim, caracterizat de un raport echilibrat între construcții vegetație, căi de circulație.

Funcția estetică. Prin prezența lor pe un anumit teritoriu, spațiile verzi imprimă acestuia o deosebită valoare decorativă, apreciată prin satisfacția ce o realizează omul față de vegetația arborescentă, arbustivă, erbacee sau fioricolă care, datorită tulpinilor, ramurilor, frunzelor, florilor, lujerilor, fructelor ori semințelor, dau impresia unui lucru bine organizat, compus, în care părțile se îmbină între ele și se subordonează în mod armonios întregului, pentru a pune în evidență „măsura inerentă a fiecărei compoziții, ceea ce înseamnă, de fapt, frumusețe"¹².

Importanța estetică a vegetației în formarea peisajului arhitectural urban este multilaterală. în geometrismul construcțiilor, spațiile verzi introduc completări contrastante. Contururile pitorești și coloritul grupurilor constituite din vegetație, suprafețe ocupate de gazon, flori și oglinzi de apă sporesc expresivitatea artistică a ansamblurilor arhitecturale.

Valoarea estetică a spațiului verde este conferită, deci, de faptul că spațiul verde este elementul activ ce leagă atât arhitectura urbană de om, cât și activitatea umană de soluția arhitecturală a zonei, ceea ce conferă mai multă expresivitate artistică peisajelor arhitecturale, varietate și pitoresc.

Funcția educativă

Prin educarea generației tinere, începând de la primele faze de instruire, spațiul verde, vegetația, în general, și, în ultimă instanță, natura, pot deveni obiectul petrecerii plăcute a timpului liber și al ocrotirii umane, acest fapt având repercusiuni pozitive în atitudinea față de mediul înconjurător a viitorilor adulți și în perpetuarea acestei atitudini la noile generații.

Rolul spațiilor verzi și al celor de recreere în mediul urban este adesea subestimat, iar potențialul acestora de creștere durabilă a calității vieții nu este pe deplin conștientizat. în sens antropocentric, spațiile verzi sunt locuri destinate relaxării. Multe comunități/orașe au valorificat spațiile verzi drept locuri de recreere încă din trecutul îndepărtat, însă spre sfârșitul secolului XX oamenii au descoperit multe alte beneficii adiționale ale spațiilor verzi precum practicarea sportului, organizarea de concerte în aer liber etc.).

în orașe, presiunile și efectele negative asupra mediului natural sunt în continuă creștere, cele mai evidente fiind sub forma poluării aerului, zgomotului excesiv, congestiilor de trafic etc. Ritmul în care spațiile verzi din orașe sunt afectate de dezvoltarea urbană (construcții, dezvoltări imobiliare) constituie o preocupare crescândă la nivelul Uniunii Europene. Creșterea suprafeței spațiilor verzi are potențialul de a atenua într-o manieră durabilă efectele adverse ale urbanizării, asta și datorită creșterii suportului locuitorilor din orașe vizavi de extinderea acestui tip de suprafețe în orașe și în afara lor.

5.2.2 Situația spațiilor verzi la nivelul municipiului București, implicit pe raza Sectorului 4

Conform datelor rezultate din Cadastrul Verde - Registrul spațiilor verzi, finalizat la sfârșitul anului 2011, suprafața totală de spațiu verde inventariată pe domeniul public și privat al municipiului București a fost de 4.512 ha, respectiv 23,21 m2 / locuitor, din care:

■    3.174,1 ha spații verzi izolate - plantații de aliniament, spații verzi aferente ansamblurilor de locuințe, aferente unităților de învățământ, cultură, spitale, etc.;

■    669,6 ha parcuri;

■    668,4 ha păduri parc;

Distribuția pe sectoare a suprafeței de spațiu verde se evidențiază în tabelul următor: ¹¹

SECTOR	SPAȚII VERZI IZOLATE	PARCURI	PĂDURI PARC
1	5 ha	183 7 ha	668,4 ha
2	347.8 ha	96,2 ha
3	514.8 ha	134,9 ha	-
4	464,3 ha	169,3 ha	-
5	331 2 ha	38,4 ha	-
6	610,0 ha	47.0 ha	-

Totodată, prin realizarea Cadastrul Verde - Registrul spațiilor verzi s-au inventariat 1.717.339 arbori situați pe domeniul public și privat al municipalității (parcuri, scuaruri, aliniamente stradale, spații verzi aferente instituțiilor administrației publice și centrale, instituțiilor de învățământ, spitale, lăcașuri de cult, cimitire,etc.) și 110 arbori ocrotiți.

La nivelul Sectorului 4 s-au evidențiat 203.360 arbori izolați și 30.527 arbori în parcuri.

De asemenea, a fost inventariată o suprafață de 224,7 ha de terenuri degradate la nivelul Sectorului 4.

în Sectorul 4 din municipiul București, suprafața spațiului verde se prezintă astfel:

■ Parcuri: Orășelul copiiior 184.848 mp; Lumea copiilor 243.500 mp

■    Zone verzi amenajate în jurul blocurilor: 1.059.873 mp

•    Zone verzi neamenajate în jurul blocurilor: 545.362 mp

■    Suprafețe aferente locurilor de joacă în număr de 125 de amplasamente cu o suprafață totală de 106,000 mp

•    Număr total de arbori: 233.887 bucăți

în ceea ce privește populația Sectorului 4, aceasta se prezintă după cum urmează:

Număr total de persoane - 287.828¹²

Q Copil 13,946 Școlari 26,496

Adult! 202,076

Batranl 40,121

Adulti: 70,99%

Total	sub 5	05-scp	oct. 14	15 19	20-24	25-29	30-34	35-39	40-44	45- 49	50-54	55-59	60- 64	65- 69	70- 74	75- 79	80 84
Femei 154.087	6.779	5.511	4.702	5.300	10 834	12.975	14 259	12 319	14.397	8.327	11.528	12.524	9.778	6.427	6.649	5 526	38 8
Barbut! 133.741	7.167	5.816	5 043	5.313	10.243	12093	13 805	11 559	12.811	7.177	9 192	10 438	7.817	4 625	4237	3.246	20 6

Total	Superior	Superior cu licența	Postliceal	Liceal	Profesional	Gimnazial	Primar	Fara școala	Analfabet!
Bărbați 120.758	36.238	31.488	5.306	38.579	16.310	16.986	6.446	893	95
Femei 141.797	45.564	38.370	6.408	43.011	10.812	24.737	10.011	1.254	309

5.2.3 Terenuri de sport, locuri de agrement și terenuri de joacă pentru copii

în conformitate cu prevederile OG nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, Consiliul Local are obligația să asigure, în condițiile legii, amenajarea, potrivit planului urbanistic general și întreținerea spațiilor verzi, a parcurilor, grădinilor publice, terenurilor de sport și de joacă pentru copii, a celorlalte locuri publice de agrement.

Locurile de joacă reprezintă perimetrul delimitat și amenajat în scopul agrementului, în care este instalat cel puțin un echipament pentru spațiile de joacă.

5,2.4 Riscuri asociate

Riscul poate fi definit ca fiind incertitudinea veniturilor, cheltuielilor și a planificării în timp a proiectului. Pentru a avea o stimare realistă a costurilor apărute de-a lungul întregii durate de viață a unui proiect, trebuie identificate, alocate și evaluate riscurile relevante aferente proiectului.

Cea mai utilizată metodologie de identificare a riscurilor este matricea riscurilor. Aceasta reprezintă o enumerare a posibilelor riscuri aferente proiectului în ceea ce privește cheltuielile, veniturile și planificarea acestora.

Matricea riscurilor poate cuprinde:

■    Riscuri de întreținere și operare - reprezintă riscurile ce pot apărea în fiecare an pe perioada operării; sunt mai mari în primii 3 ani de la darea în folosință și includ riscul majorării cheltuielilor cu forța de muncă față de previziunile inițiale;

■    Riscuri de cerere - riscuri care influențează câștigurile reale ale proiectului prin gradul de utilizare de către populație și operatorii economici a serviciului prestat;

■    Alte riscuri - riscuri generale care nu sunt legate de nici o categorie de mai sus și care, în general, nu țin de nicluna din părțile implicate (schimbări legislative, modificarea cursului valutar etc.).

La alocarea Riscurilor, se utilizează principiul potrivit căruia riscul trebuie suportat de partea care îl poate atenua în cea mai mare măsură și care poate controla în cel mai corect mod consecințele. Astfel, fiecare parte își va asuma riscurile pe care va fi în măsură să le gestioneze corespunzător.

Managementul Riscului: Autoritatea Contractantă are obligația de a lua toate măsurile astfel încât implementarea proiectului să înceapă în condițiile și la termenele stabilite

Managementul Riscului: In cazul în care Operatorul devine insolvabil, contractul se poate rezilia

0% Autoritatea Contractantă

100% Operatorul

Managementul Riscului: Autoritatea Contractantă va analiza cu mare atenție angajamentele financiare ale viitorului Operator și concordanța cu necesitățile. In cazul in care vor exista neconcordanțe majore între aceste aspecte, Contractul poate fi reziliat 0% Autoritatea Contractantă

100% Operatorul

Managementul Riscului: In cazul in care taxele și impozitele vor suferi modificări, se va încerca contracararea acestor costuri suplimentare prin modificarea costurilor de operare

25% Autoritatea Contractantă

75% Operatorul

Managementul Riscului: Operatorul este obligat să respecte cerințele de calitate în ceea ce privește prestațiile efectuate, precum și prevederile iegale incidente

0% Autoritatea Contractantă

100% Operatorul

Grad de probabilitate: 100%

Managementul Riscului: Autoritatea Contractantă trebuie să comunice din timp Operatorului calendarul lucrărilor de infrastructură, astfel încât Operatorul să își poată organiza activitatea în mod corespunzător

Repartizarea Riscului:

50 % Autoritatea Contractantă

50 % Operatorul

Grad de probabilitate: 100%

Managementul Riscului: Operatorul este îndreptățit să solicite recuperarea costurilor suplimentare

Repartizarea Riscului:

100 % Autoritatea Contractantă

0 % Operatorul

Grad de probabilitate: 100%

Managementul Riscului: Operatorul trebuie să intervină pentru remediere Repartizarea Riscului:

0 % Autoritatea Contractantă 100 % Operatorul

Managementul Riscului: In cazul în care Operatorul devine incapabil de respectarea indicatorilor de

operare, contractul se va rezilia iar Autoritatea Contractantă va trece la organizarea unei noi delegări

0% Autoritatea Contractantă

100% Operatorul

RISCURI DC PIAȚA

î înrăutățirea î condițiilor . economice generale	Producerea unor schimbări fundamentale și neașteptate în condițiile economice generale, care conduc la reducerea cererii pentru prestațiile contractate	Venituri sub proiecțiile financiare anterioare	Managementul Riscului: Renegocierea contractului în funcție de situația reală. 0% Autoritatea Contractantă 100% Operatorul
J Inflația	Valoarea plăților în timp este diminuată de inflație	Diminuarea în termeni reali a veniturilor din proiect	Managementul Riscului: Operatorul va ajusta tarifele practicate, cu indicele de creștere a prețurilor declarat de Institutul National de Statistică 0% Autoritatea Contractantă 100% Operatorul

RISC LEGAL SI DE POLITICĂ A AUTORITĂȚII CONTRACTANTE

legisiative/de    politicii Delegatarulul, care nu

politică    poate fi anticipată la semnarea

contractului și care este adresată direct, specific și exclusiv proiectului, ceea ce conduce la costuri de capital sau operaționale suplimentare din partea Delegatului

Operatorul, din diferite motive care țin exciusivde modul său de organizare și gestionare a activității nu îndeplinește indicatorii de performanță asumați

schimbări privind monitorizarea șl limitarea schimbărilor care ar putea avea astfel de consecințe asupra proiectului. In cazul în care acest lucru nu va fi posibil, Operatorul poate proceda la ajustarea tarifelor 25% Autoritatea Contractantă

Managementul Riscului: Operatorul trebuie să depună toate eforturile necesare astfel încât serviciile prestate să fie la un nivel calitativ superior 0% Autoritatea Contractantă

Bunurile mobile și imobile vor fi asigurate în baza viitorului contract. Dacă una din părți este afectată de un eveniment de forță majoră, aceasta va depune toate eforturile pentru dezvoltare și retehnologizare pentru a asigura continuitatea serviciilor

5.3 Cerințe legislative și administrative în România și UE cu privire la spațiile verzi urbane

Protecția și gestionarea durabilă a spațiilor verzi din localitățile urbane ale României sunt obiective de interes public prevăzute în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă.

In România, spațiile verzi din cadrul zonelor urbane sunt din ce în ce mai amenințate, datorită distrugerii acestora și a impactului negativ al unor activități economice și sociale. Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007 reglementează administrarea spațiilor verzi, obiectiv de interes public, în vederea asigurării calității factorilor de mediu și stării de sănătate a populației.

Ca răspuns la problemele urbanizării contemporane, la nivel comunitar a fost elaborată Strategia tematică pentru mediul urban (2006), în baza celui de-al 6-lea Program de Acțiune pentru Mediu, principalul document programatic în acest domeniu al Uniunii Europene. Documentul urmărește îmbunătățirea performanțelor de mediu la nivelul orașelor europene. Obiectivul strategiei este de a sprijini statele membre, precum și autoritățile locale și regionale în implementarea politicilor și legislației de mediu.

Preocuparea pe plan național pentru spațiile verzi a crescut odată cu intensificarea eforturilor de aderare la Uniunea Europeană, dar mai aies după integrare.

In România, Constituția stipulează dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, statui având obligația să asigure cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept, iar persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și ameliora mediul înconjurător.

5.4 Considerații generale privind modalitatea de gestiune a

serviciului de administrare a domeniului public și privat

Gestiunea serviciilor de administrare a domeniului public și privat se poate organiza în următoarele modalități:

a)    gestiune directă;

b)    gestiune indirectă sau gestiune delegată.

Alegerea formei de gestiune a serviciilor de administrare a domeniului public și privat se face prin hotărâri ale consiliului local.

Indiferent de forma de gestiune adoptată, activitățile specifice serviciilor de administrare a domeniului public și privat se organizează și se desfășoară pe baza unui caiet de sarcini și a unui regulament de serviciu, prin care se stabilesc nivelurile de calitate și indicatorii de performanță ai serviciilor, condițiile tehnice, raporturile operator-utilizatori, precum și modul de tarifare, facturare și încasare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate

Gestiunea directă este realizată prin intermediul unor operatori furnizori/prestatori de servicii de administrare a domeniului public și privat, care pot fi compartimentele pentru administrarea domeniului public și privat, organizate în cadrul aparatului propriu al Consiliului Local sau unul sau mai multe servicii publice, specializate și autorizate conform legii, având personalitate juridică și buget propriu, organizate în subordinea Consiliului Local.

în cazul acestui tip de gestiune, autoritățile administrației publice locale își asumă nemijlocit toate sarcinile și responsabilitățile privind organizarea, conducerea, finanțarea, gestionarea și controlul funcționării serviciilor de administrare a domeniului public și privat, respectiv administrarea și exploatarea infrastructurii aferente.

Gestiunea indirectă sau gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori furnizori/prestatori de servicii de administrare a domeniului public și privat, care pot fi: a) societăți comerciale pe acțiuni cu capital al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile administrației publice locale; b) societăți comerciale pe acțiuni cu capital privat, intern sau extern; c) societăți comerciale pe acțiuni cu capital mixt, public și privat.

Astfel, în cazul gestiunii indirecte sau gestiunii delegate autoritățile administrației publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau la mai mu Iți operatori cărora le încredințează, în totalitate sau numai în parte, în baza unui contract de delegare a gestiunii, sarcinile și responsabilitățile proprii cu privire ia gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum și la administrarea și exploatarea infrastructurii edilitar-urbane necesare realizării serviciilor.

Prevederile legale din Legea nr. 51/2006 definesc delegarea gestiunii unui serviciu comunitar de utilități publice ca acțiunea prin care o unitate administrativ-teritoriala atribuie unuia sau mai multor operatori licențiați gestiunea unui serviciu sau a unei activități componente a serviciului, a cărei responsabilitate revine respectivei unități administrativ-teritoriale, precum și concesiunea infrastructurii aferente; delegarea gestiunii unui serviciu comunitar de utilități publice implică dreptul și obligația Operatorului de a administra și exploata infrastructura aferentă serviciului/activității delegat(e).

Și OG nr. 71/2002 prevede la art. 3 alin. (3) că serviciile de administrare a domeniului public și privat se realizează și se gestionează prin intermediul unor furnizori/prestatori specializați, denumiți în continuare operatori, atestați si autorizați în condițiile legii.

In ceea ce privește statutul operatorilor care pot presta serviciile în funcție de modalitatea de gestiune aleasă, aceștia sunt expres și limitativ enumerați de lege distinct pentru:

Gestiune directă - conform art. 11 alin. (2) din OG 71/2002 acești operatori pot fi:

a)    compartimentele pentru administrarea domeniului public și privat, organizate în cadrul aparatului propriu al Consiliului Local;

b)    unul sau mai multe servicii publice, specializate și autorizate conform legii, având personalitate juridică șl buget propriu, organizate în subordinea Consiliului Local.

Gestiune indirectă sau gestiune delegată - conform art. 12 alin. (2) din OG 71/2002 acești operatori pot fi:

a)    societăți comerciale pe acțiuni cu capital al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile administrației publice locale;

b)    societăți comerciale pe acțiuni cu capital privat, intern sau extern;

c)    societăți comerciale pe acțiuni cu capital mixt, public și privat.

în oricare dintre modalitatea de gestiune adoptată (gestiune directă sau delegată), activitățile specifice componente ale serviciului delegat sunt organizate și se desfășoară pe baza regulamentului serviciului și a caietului de sarcini, aprobate prin hotărâre a Consiliului Local, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (4) din OG nr. 71/2002.

Tabel 2: Diferențe între modalitățile de gestiune a serviciului

Modalitatea de 'gestiune iv* » . ..    "■    $ i	-■ Statutul Operatorului	1
		Actele juridice in baza carora Operatorul prestează serviciul/activitatea delegat (ă)	■ ■
Gestiune	■ compartimentele    pentru	■ contract de delegare	a
directă	administrarea domeniului public și	gestiunii;
	privat, organizate în cadrul aparatului propriu al Consiliului	■ licența ANRSC;
	Local;	■ regulament de organizare	Și
	• unul sau mai multe servicii publice,	funcționare a Operatorului
	specializate și autorizate conform	(aprooat prin mllj;
	legii, având personalitate juridică și	■ regulamentul și caietul	de
	buget propriu, organizate în	sarcini ale serviciului delegat
	subordinea Consiliului Local;	(aprobate prin HCL)
	{art. 11 al. 2 din OG nr. 71/2002)	(art. 10 al. 3 și 4 din OG	nr.
		71/2002)
Gestiune	■ societăți comerciale pe acțiuni	■ contract    de    delegare	a
delegată	cu    capital    al    unităților administrativ-teritoriale,	gestiunii;
	înființate    de    autoritățile administrației publice locale;	* hcl ae atriouire prin care s-a aprobat contractul de delegare;
	■ societăți comerciale pe acțiuni	* licența ANRSC;
	cu capital privat, intern sau extern;	■ regulamentul și caietul	de
	■ societăți comerciale pe acțiuni	sarcini ale serviciului delegat
	cu capital mixt, public și privat.	(aprooate prin mllj
	(art. 12 al, 2 din Legea nr. OG nr.	(art. 10 al. 3 și 4 din OG	nr.
	71/2002)	71/2002)

Indiferent de forma de gestiune adoptată, activitățile propriu-zise de gestiune, exploatare și funcționare desfășurate/prestate în cadrul serviciilor de administrare a domeniului public și privat constituie activități relevante și sunt supuse reglementărilor în vigoare privind achizițiile publice (art. 14 alin. (2) OG nr. 71/2002).

6. CONTRACTUL DE DELEGARE 6.1 Cadrul legal

Legea nr. 51/2006 - art. 29 alin. (6) - definește astfel „Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unitățile admlnistrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, pe o perioadă determinată, unui operator licențiat, în calitate de delegat, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de a furnlza/presta integrai un serviciu de utilități publice ori, după caz, numai unele activități specifice acestuia, inclusiv dreptul și obligația de a administra și de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activității furnizate/prestate, în schimbul unei redevențe, după caz. Contractul de delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociația de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative și intră sub incidența prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare."

în conformitate cu art. 13 alin. (6) din OG nr. 71/2002 în funcție de regimul juridic ce urmează să fie adoptat pentru contractul de delegare a gestiunii, formele de delegare a gestiunii pot fi:

■    contract    de    management;

■    contract de concesiune;

■    contract    de    închiriere;

■    contract    de    locație de gestiune;

■    contract    de    parteneriat public-privat.

Atribuirea contractelor de delegare a gestiunii se face cu respectarea principiilor liberei concurențe, transparenței, tratamentului egal și al confidențialității și cu respectarea prevederilor contractului-cadru de delegare a gestiunii și ale regufamentului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public și privat, aprobate prin hotărâre a Guvernului (art. 13 alin. (1)).

6.2 Proceduri de atribuire

Delegarea gestiunii serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat se poate realiza prin:

■    negociere directă, în cazul operatorilor cu capital al unităților administrativ-teritoriale, înființați de autoritățile administrației publice locale sau rezultați ca urmare a reorganizării administrative din rațiuni operaționale și economico-financiare a serviciilor de administrare a domeniului public și privat;

■    licitație publică, în cazul operatorilor societăți comerciale cu capital public, privat sau mixt. (art. 13 alin. (2)).

Pornind de la prevederile art. 13 alin. (2) din OG nr. 71/2002 coroborat cu art. 12 din Anexa 2 la HG nr. 955/2004, autoritățile administrației publice locale au obligația de a aplica procedura de negociere direct cu o singură sursă în cazul operatorilor/ prestatorilor cu capital al unităților administrative-teritoriale, înființați de autoritățile administrației publice locale, procedură prin care autoritatea se consultă și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu un singur prestator/ operator.

Astfel, în contextul existenței unui operator înființat de autoritatea administrației publice locale, al cărui capital este deținut 100% de aceasta, se creează premisele întrunirii condițiilor impuse de legiuitor la nivelul legislației speciale reprezentată de art. 13 alin. (2) lit. a) din OG nr. 71/2002, respectiv delegarea gestiunii serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat prin negociere directă.

6.3 Conținutul Contractului

In continuare, art. 13 din OG nr. 71/2002 reglementează următoarele:

Contractul de delegare a gestiunii va fi însoțit obligatoriu de următoarele anexe:

■    caietul de sarcini;

■    regulamentul de serviciu;

• inventarul bunurilor proprietate publică și privată, aferente serviciului;

■    procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor necesare realizării serviciului delegat.

Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public și privat va cuprinde în mod obligatoriu:

■    denumirea părților contractante - parte la contract este întotdeauna unitatea administrativ-teritorială, singura care are personalitate juridică conform art. 21¹³ din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, nefiind corect din punct de vedere legal ca parte în contract să fie consiliul local (care este autoritatea deliberativă a UAT) sau „primăria", cu precizarea că Legea nr. 215/2006 nici nu face vreo referire la „primării" ca autorități publice, ci la „primar" ca autoritate executivă;

■    obiectul contractului;

■    durata contractului - un contract de delegare nu poate fi încheiat pe o perioadă nedeterminată, după cum rezultă chiar din definiția sa legală;

■    drepturile și obligațiile părților;

•    programul lucrărilor de investiții (modernizări, extinderi, dezvoltări, obiective noi) și al lucrărilor de întreținere, reparații curente, reabilitări, renovări;

■    sarcinile și responsabilitățile părților cu privire la programele de investiții și programele de reabilitări, reparații și renovări;

■    indicatorii de performanță stabiliți prin caietul de sarcini și regulamentul de serviciu privind calitatea și cantitatea serviciilor prestate și modul de evaluare a acestora, condiții și garanții;

•    tarifele practicate șl procedura de stabilire, ajustare, avizare și aprobare a acestora;

■    modul de tarifare și încasare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate;

-    nivelul redevențelor;

-    răspunderea contractuală;

•    forța majoră;

■    condiții de redefinire a clauzelor contractuale;

•    condiții privind transmiterea bunurilor la expirarea contractului;

■    clauze speciale privind menținerea echilibrului contractual rezultat din licitație și de prevenire a corupției;

■    clauze de reziliere a contractului;

■    clauze privind administrarea patrimoniului public și privat încredințat;

■    clauze privind forța de muncă;

Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. c) din legea nr. 215/2001, Consiliul Local are atribuții în ceea ce privește administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului, municipiului iar în exercitarea atribuțiilor prevăzute la această literă hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii.

Potrivit art. 36 alin. (1) lit. d) din legea nr. 215/2001, consiliul local exercită atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni iar potrivit alin. 6 al aceluiași articol în exercitarea acestor atribuții asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local.

Contractul de delegare a gestiunii are ca parte intrinsecă concesionarea (transmiterea dreptului de a administra și exploata) bunurilor proprietate publică sau privată a unităților administrativ teritoriale din componența sistemelor de utilități publice pentru prestarea activităților ce fac obiectul delegării gestiunii care se transmit Operatorului spre administrare și exploatare pe perioada delegării.

6.4 Durata Contractului

Durata contractului trebuie să fie determinată și stabilită prin raportare la normele legale incidente. Astfel, durata pentru care autoritatea publică deleagă serviciul de administrare a domeniului public și privat unui singur operator devine un element esențial. Astfel, durata derulării unui astfel de contract trebuie fixată ținând cont de necesitatea garantării stabilității economice și financiare ale proiectului, în așa fel încât să nu limiteze libera concurență mai mult decât este necesar pentru garantarea amortizării investiției. în acest context, durata se propune a fi de 4 ani.

6.5 Redevența

Redevența - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, prin adresa nr. 210603 din 14.05.2014, precizează următoarele: „în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (14) Ut. j) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, în contractul de delegare a gestiunii serviclului/activității se menționează nivelul redevenței după caz.

Redevența se stabilește doar dacă prin Contractul de delegare au fost concesionate bunuri din domeniul public finanțate din surse bugetare, care conform art. 24 alin. (4) Ut. e) din Codul fiscal, reprezintă active ce nu se supun amortizării. Redevența se calculează în mod similar cu amortizarea mijloacelor fixe în vederea refacerii capitalului imobilizat supus deprecierii, prin aplicarea amortizării liniare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe neamortizabile (bunuri publice) care au fost concesionate odată cu serviciu! pe durata normată rămasă de funcționare a acestora.

De regulă, redevența este specifică acelor activități/servicii de utilități publice care se prestează/fumizează prin intermediul unei infrastructuri ce aparține domeniului public, precum rețelele de apă, rețelele de canalizare și rețelele de energie termică care potrivit Legii privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998 reprezintă bunuri care fac parte din domeniul public al unităților administrativ teritoriale. Pentru unele activități/servicii de utilitate publică care nu sunt prestate prin intermediul unei infrastructuri care aparține domeniului public, precum activitățile de măturat, spălat, stropit căi publice, deszăpezire căi publice, deratizare, dezinsecție și dezinfecție, ecarisaj și alte asemenea, nu se stabilește redevența.

Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, redevența constituie sursă de finanțare pentru înlocuirea, modernizarea și dezvoltarea bunurilor neamortizabile, se reîntoarce obligatoriu în sistem și nu poate fi utilizată în alte scopuri sau alte destinații.

Ca urmare, redevența constituie un element de cheltuieli din structura prețului/tarifului care se stabilește de autoritatea contractantă ca o valoare fixă lunară sau anuală ce trebuie cunoscută și menționată în caietul de sarcini al licitației, pentru a fi luată în considerare de ofertanți la elaborarea și depunerea ofertelor.

Potrivit art. 24 alin. 4 din Legea 571/2003 - Codul Fiscal, „nu reprezintă active amortizabile bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare".

Nivelul redevenței poate reprezenta un procent (%) din valoarea serviciilor prestate de către Operatori, dar nu mal puțin decât valorile stabilite în lei/an, respectiv decât valoarea "amortizării" elementelor patrimoniale puse la dispoziția Operatorului.

7. FINANȚAREA ACTIVITĂȚILOR DELEGATE

Finanțarea activităților delegate se va realiza din surse de la bugetul local, alte surse legal constituite, veniturile operatorului economic.

în conformitate cu art. 18 alin. (2) din OG 7/2002, finanțarea cheltuielilor curente de funcționare și exploatare ale serviciilor de administrare a domeniului public și privat se asigură astfel:

a)    din veniturile proprii ale Operatorilor sau din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, după caz, dacă serviciile de administrare a domeniului public și privat sunt gestionate direct de autoritățile administrației publice locale;

b)    din bugetele de venituri și cheltuieli ale operatorilor, dacă serviciile de administrare a domeniului public și privat sunt organizate și se realizează prin delegare de gestiune.

în cazul finanțării potrivit alin. (2) lit. b), în funcție de natura și de specificul activității ediiitar-gospodărești desfășurate/prestate și de modul de organizare și subordonare al Operatorului, se pot acorda în completare subvenții sau alocații bugetare din bugetele locale.

Cheltuielile curente pentru asigurarea funcționării propriu-zise a serviciilor de administrare a domeniului public și privat și efectuării/prestării activităților edilitar-gospodărești specifice acestora, respectiv pentru întreținerea, reabilitarea și exploatarea infrastructurii edilitar-urbane aferente, se asigură prin încasarea de la utilizatori, pe baza tarifelor, prețurilor sau taxelor locale legal aprobate, a unor sume reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate sau prin alocații bugetare, cu respectarea următoarelor condiții:

a)    organizarea și desfășurarea pe principii și criterii comerciale și concurențiale a activităților prestate;

b)    protejarea autonomiei financiare a operatorilor;

c)    reflectarea costului efectiv al furnizării/prestării serviciilor în structura și nivelul tarifelor, al prețului biletelor sau a! taxelor locale practicate;

d)    ajustarea periodică a prețurilor, tarifelor și taxelor locale și reflectarea corespunzătoare în nivelul acestora a influențelor generate de majorarea în amonte a unor prețuri și tarife;

e)    recuperarea integrală a cheltuielilor prin tarife, prețul biletelor sau taxe locale;

f)    acoperirea prin tarife, prețul biletelor și taxele locale cel puțin a sumelor investite și a cheltuielilor curente de funcționare și întreținere a serviciilor;

g)    calcularea, înregistrarea și recuperarea uzurii fizice și morale a mijloacelor fixe specifice infrastructurii edilitar-urbane aferente acestor servicii prin preț, tarif sau taxă în cazul gestiunii directe și prin redevență în cazul gestiunii delegate, (art. 19)

Finanțarea și realizarea investițiilor aferente serviciilor de administrare a domeniului public și privat se fac cu respectarea legislației în vigoare privind inițierea, fundamentarea, promovarea și aprobarea investițiilor publice, a legislației privind achizițiile publice de lucrări, bunuri și servicii și cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la calitatea și disciplina în construcții, urbanism și amenajarea teritoriului, (art. 20)

In stabilirea tratamentului contabil aplicabil procesului de delegare, Autoritatea Contractantă trebuie să țină cont de normele în vigoare emise de Ministerul Finanțelor Publice, referitoare la statutul înregistrării activelor, precum și de reglementările Uniunii Europene referitoare la tratamentul contabil al delegării.

Operatorul va respecta standardele și principiile contabile și va menține registrele și înregistrările contabile necesare conform Legii aplicabile. De asemenea, Operatorul va evidenția în contabilitate în mod separat, clar și distinct toate intrările și ieșirile contabile, în conformitate cu dispozițiile legale. Situația cheltuielilor pe ultimii trei ani:

INSTITUȚIE	Denumirea indicator	PLĂȚI
		2013	2014	2015
Primăria Sector 4	Cheltuieli materiale	43.594.191,00	48.596.174,00	26.116.058,00
	Cheltuieli de capital	20.863.426,00	40.229.125,00	1.454.754,00
Direcția de Administrare Parcuri și Zone Agrement Sector 4	Cheltuieli materiale	0,00	0,00	10.860.563,00
	Cheltuieli de capital	0,00	0,00	535.404,00
TOTAL	Cheltuieli materiale	43,594.191,00	48.596.174,00	36.976.621,00
	Cheltuieli de capital	20.863.426,00	40.229.125,00	1.990.158,00
	TOTAL GENERAL:	64.457.617,00	88.825.299,00	38.966.779,00

■ Cheltuieli de capital DAPZA

Cheltuieli materiale DAPZA S4

8. CONCLUZII

Autoritatea administrației publice locaie are obligația întreținerii în permanență a domeniului public și privat aflat în administrare.

O administrare eficientă a fondurilor publice pentru realizarea lucrărilor aferente spațiilor verzi, nu poate avea rezultate pozitive, decât prin identificarea precisă a obiectivelor ce trebuie atinse atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung.

Se impune astfel adoptarea unor soluții, materiale și tehnologii performante în vederea creșterii eficienței lucrărilor de întreținere și reparare a spațiilor verzi, ceea ce va conduce la realizarea unor lucrări cu o durată de viață mărită, cu atingerea unor indicatori minimi de performanță.

Autoritățile administrației publice au competența exclusivă, în condițiile legii, în tot ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciului, precum și în

ceea ce privește crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea și exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, aferente sistemului.

Competențele autorității publice în materia serviciilor de utilități publice sunt reglementate prin legea nr. 215/2001 care stabilește doar cadrul general în materia atribuțiilor și competentelor autorităților administrației publice locale, în materia serviciilor de utilități publice aceste dispoziții completându-se cu dispozițiile legale speciale care reglementează serviciile comunitare de utilități publice și reglementările speciale din materia serviciilor de administrare a domeniului public și privat de Interes local.

Consiliul Local al Sectorului 4 din Municipiului București este autoritatea administrației publice locale care are în responsabilitate administrarea domeniului public și privat, care se efectuează prin activități specifice de amenajare, întreținere și înfrumusețare a zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a locurilor de joacă pentru copii.

Astfel, în contextul existenței unui Operator înființat de autoritatea administrației publice locale, al cărui capital este deținut 100% de aceasta, se creează premisele întrunirii condițiilor impuse de legiuitor ia nivelul legislației speciale reprezentate de art. 13 alin. (2) lit. a) din OG nr. 71/2002, respectiv delegarea gestiunii serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat prin negociere directă.

în analiza efectuată s-au avut în vedere și următoarele premise:

■    Din punct de vedere antreprenorial rațiunile de natură economică vor avea prioritate absolută, iar Sectorul 4 va căuta să se adapteze permanent la consecințele produse în economie. Până în momentul de față, această strategie s-a dovedit a fi eficientă.

■    Opțiunea pentru o dezvoltare de tip calitativ a Sectorului 4. Pe prin plan ar fi crearea unor condiții de viață prin care să crească calitatea vieții locuitorilor din sector.

* Adaptarea Sectorului 4 la o populația care va avea nevoi dar și așteptări din ce în ce mai diferențiate și cel mai probabil și mai exigente.

■    Opțiunea pentru dezvoltarea orașului în direcția constituirii unor condiții pentru dezvoltarea viitoare și implementarea conceptului "Liveable Cities".

■    Pentru întreținerea unui mediu sănătos din punct de vedere social va fi în continuare necesar să se pună accent pe dezvoltarea calității serviciilor de producere, reproducere și aplicare a cunoașterii (învățământ, cercetare, noi tehnologii ale informației și comunicării, logistica, tehnologii)

■    Opțiunea pentru crearea unor condiții care să permită în primul rând rezolvarea problemelor sociale din oraș.

i    '

PREȘE6H-JT&

AoivA    *

33

¹

Art. 1 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 51/2006

²

   Bleahu, 2004

³

   Iliescu, 1998

⁴

   Bleahu, 2004

⁵

   Florincescu, 1999

⁶

   Muja, 1994

⁷

   Iliescu, 1998

⁸

   Muja, 1994

⁹

   Oarcea, 1977

¹⁰

   Negruțiu, 1980

¹¹

Negruțiu, 1980

¹²

Datele au la bază recensământul realizat în anul 2011

¹³

Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001: „Unitățile admlnistrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ole codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile admlnistrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum șl din

raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii"