Hotărârea nr. 44/2010

Hotărârea Consiliului Local nr. 44 / 2010

                                                                                                      

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

 

 

HOTĂRÂRE

prin care se ia act de Studiul privind reanalizarea Capitolului VII „Durata estimată a delegării gestiunii” din studiul de fezabilitate aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 1 nr. 360/2007, în conformitate cu Decizia Consiliului Concurenţei nr. 58/2009 şi cu clauzele contractului J077/S/30.06.2008

 

 

 

Văzând Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum şi Raportul de specialitate al Direcţiei Juridice;

Ţinând seama de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Luând în considerare prevederile serviciului de salubrizare a localităţilor  nr. 101/2006 cu modificările şi completările ulterioare;

Având în vedere dispoziţiile Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 1 nr.360/21.11.2007 privind aprobarea studiului de fezabilitate în vederea delegării gestiunii serviciului public de salubrizare a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti;

În conformitate cu Decizia Consiliului Concurenţei nr. 58/13.11.2009 referitoare la încălcarea art. 9, alin. (1) din Legea Concurenţei nr.21/1996, republicată, de către autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti, prin intervenţiile acestora pe piaţa serviciului de salubrizare a localităţilor;

În temeiul art.45, alin.(1), art.80, art.81, alin.(1) şi art.115,  alin.(1), lit.”b” din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

HOTĂRĂŞTE:

 

Art.1. Se ia act de Studiul privind reanalizarea Capitolului VII „Durata estimată a delegării gestiunii” din studiul de fezabilitate aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 1 nr. 360/2007, în conformitate cu Decizia Consiliului Concurenţei nr. 58/2009 şi cu clauzele contractului J077/S/30.06.2008, conform Anexei nr. 1, care face parte integrantă din  prezenta hotărâre, în sensul că termenul de 25 de ani al contractului este în deplină concordanţă cu perioada necesară amortizării investiţiilor efectuate de către operatorul de salubrizare.

 

Art.2.  Primarul Sectorului 1, Direcţia Juridică şi Serviciul Secretariat General, Audienţe vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

 

 

 

            PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                                        CONTRASEMNEAZĂ,

                                Ion Brad

                                                                                                               SECRETAR

                                                                                                     Bogdan Nicolae Grigorescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Nr.:    44

            Data: 16.03.2010

 

 

    Anexa nr.1

la Hotărârea Consiliului Local

           nr.44/16.03.2010

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

     Ion Brad

 

 

 

 

 

 

REANALIZAREA CAP. VII “DURATA ESTIMATA A DELEGARII GESTIUNII” DIN STUDIUL DE FEZABILITATE APROBAT PRIN HCL NR. 360/2007, IN CONFORMITATE CU DECIZIA CONSILIULUI CONCURENTEI NR.58/2009 SI CU CLAUZELE CONTRACTULUI J077/S/30.06.2008

 

 

Documentul in baza caruia a fost initiata procedura  de achizitie publica a fost „Studiul de fezabilitate pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare a sectorului 1 al municipiului Bucuresti”.  In acesta erau estimate investitii in utilaje si autospeciale pentru executarea prestatiilor si in infrastructura de salubrizare, in baza carora s-a evaluat o durata a contractului de 25 de ani. Studiul a constituit suportul tehnico-stiintific pentru elaborarea Documentatie de Atribuire  in baza careia a avut loc licitatia deschisa. Documentatia a preluat si transpus concluziile studiului, impunand ofertantilor cerinte investitionale in vederea realizarii obiectului contractului, iar la acestea, ofertantii au raspuns prin ofertele lor. Compania Romprest a fost desemnata castigatoare a licitatiei si a fost incheiat un contract cu durata stabilita in Studiul de Fezabilitate si Documentatia de Atribuire.

Urmare a deciziei Consiliului Concurentei, s-a procedat la o reanalizare a duratei contractului, raportat la estimarile initiale, investitiile prevazute in documentele anexa la Contract si investitiile efectiv realizate sau in curs de realizare.

Prezanta reanalizare este structurata in doua capitole, primul capitol cuprinde motivatii de natura financiara, iar cea de-a doua parte motivatii de natura juridico-economica cu privire la durata de 25 de ani a contractului de delegare a gestiunii.

Astfel, au rezultat urmatoarele:

 

CAPITOLUL I – MOTIVATII DE NATURA FINANCIARA

 

Dotare cu utilaje si autospeciale pentru prestarea serviciului

 

In studiul de fezabilitate s-a estimat ca pentru prestarea serviciului de salubrizare operatorul trebuie sa detina mai multe categorii de utilaje, stabilindu-se si cantitatile orientative corespunzatoare fiecarei categorii. In Caietele de Sarcini, intocmite dupa modelul impus de ANRSC prin Ordinul 111/2007, s-a solicitat, conform prevederilor ordinului amintit, ca fiecare operator sa calculeze necesarul minim de mijloace de transport pentru prestarea serviciilor în funcţie de dotările proprii care vor acţiona pe aria sectorului 1 şi/sau de dotările pe care poate dovedi că are capacitatea de a le achiziţiona până la data încheierii contractului, cu respectarea formulelor date de Caietul de Sarcini – Cadru.

Caietul de Sarcini pentru activitatea de colectarea şi transportul deşeurilor municipale din Sectorul 1 contine urmatoarele prevederi:

 

(2) Fiecare operator va calcula necesarul minim de mijloace de transport pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere în funcţie de dotările proprii care vor acţiona pe aria sectorului 1 şi/sau de dotările pe care poate dovedi că are capacitatea de a le achiziţiona până la data încheierii contractului, cu respectarea relaţiei de mai sus.

(3) Calculele vor fi prezentate explicit, specificându-se parametrii a, b, c, d ,e pentru fiecare tip de mijloc de transport în parte.

(4) Pentru fiecare tip mijloc de transport în parte se vor prezenta copii ale documentelor care să ateste veridicitatea paramentrilor utilizaţi în formulă.

(5) Utilajele destinate operaţiunilor de colectare şi de transport al deşeurilor menajere vor fi altele decât cele utilizate la activitatea de precolectare, colectare, transport şi depozitare a deşeurilor stradale.

 

 

    Breviarul de calcul nr. 4

 

    Determinarea necesarului minim de mijloace de transport pentru
colectarea şi transportul deşeurilor municipale

 

    Pentru a putea participa la delegarea activităţii de colectare şi transport al deşeurilor municipale trebuie îndeplinită următoarea relaţie:

   

            i=n

            ____

N x I(m)    \

──────── <= /___ a(i) x b(i) x c(i) x d(i) x e(i)

  ro         i=1

 
 

    unde:

    N - numărul de locuitori din localitate;

    Im - indicele mediu de producere a deşeurilor menajere ce se ia în calcul, fiind egal cu 0,8 kg/locuitor/zi în mediul urban şi 0,15 kg/locuitor/zi în mediul rural, dacă la nivelul localităţii nu a fost stabilit prin măsurători şi înregistrări statistice un alt indice;

    ro - greutatea specifică a deşeurilor menajere se ia egală cu circa 350 kg/mc, dacă la nivelul localităţii nu a fost stabilită prin măsurători şi înregistrări statistice o altă greutate specifică a deşeurilor;

   a(i) - numărul de utilaje de aceeaşi capacitate şi grad de compactare;

   b(i) - capacitatea de transport a utilajului; [m3]

   c(i) - gradul de compactare;

   d(i) - numărul de curse efectuate/schimb;

   e(i) - numărul de schimburi/zi.

 

Conform acestui breviar s-a calculat in Oferta operatorului ca pentru colectarea si transportul deseurilor menajere sunt necesare urmatoarele utilaje:

 

  • Autogunoiera cu capacitatea de transport de 5 m3    - 9
  • Autogunoiera cu capacitatea de transport de 12 m3  - 7
  • Autogunoiera cu capacitatea de transport de 16 m3  - 13

 

totalizand un numar de 29 de utilaje.

Calculele sunt redate in Anexa 1

 

Caietul de Sarcini pentru activitatea de colectarea şi transportul deşeurilor stradale din Sectorul 1 contine urmatoarele prevederi:

 

(2) Fiecare operator va calcula necesarul minim de mijloace de transport pentru colectarea şi transportul deşeurilor stradale în funcţie de dotările proprii care vor acţiona pe aria sectorului 1 şi/sau de dotările pe care poate dovedi că are capacitatea de a le achiziţiona până la data încheierii contractului, cu respectarea relaţiei de mai sus.

(3) Calculele vor fi prezentate explicit, specificându-se parametrii a, b, c, d ,e pentru fiecare tip de mijloc de transport în parte.

(4) Pentru fiecare tip mijloc de transport în parte se vor prezenta copii ale documentelor care să ateste veridicitatea paramentrilor utilizaţi în formulă.

(5) Utilajele destinate operaţiunilor de colectare şi de transport al deşeurilor stradale vor fi altele decât cele utilizate la activitatea de precolectare, colectare, transport şi depozitare a deşeurilor municipale.

 

    Breviarul de calcul nr. 5

 

    Determinarea necesarului minim de mijloace de transport pentru colectarea şi transportul deşeurilor stradale

 

    Pentru a putea participa la delegarea activităţilor de colectare şi de transport al deşeurilor stradale trebuie îndeplinită următoarea relaţie:

   

            i=n

            ____

S x I(s)    \

──────── <= /___ a(i) x b(i) x c(i) x d(i) x e(i)

  ro         i=1

 
 

    S - suprafaţa stradală deservită; [m2]

   I(s) - indicele mediu de producere a deşeurilor stradale luat în calcul de 175 kg/10.000 m2/zi, dacă la nivelul localităţii nu a fost stabilit prin măsurători şi înregistrări statistice un alt indice;

   a(i) - numărul de utilaje de aceeaşi capacitate şi grad de compactare;

   b(i) - capacitatea de transport a utilajului; [m3]

   c(i) - gradul de compactare;

   d(i) - numărul de curse efectuate/schimb;

   e(i) - numărul de schimburi/zi.

    Utilajele destinate activităţilor de colectare şi de transport al deşeurilor stradale vor fi altele decât cele utilizate la activitatea de precolectare, colectare, transport şi depozitare a deşeurilor municipale, dacă se efectuează acest serviciu.

 

Conform acestui breviar s-a calculat in Oferta operatorului ca pentru colectarea si transportul deseurilor stradale sunt necesare urmatoarele utilaje:

 

  • Autogunoiera cu capacitatea de transport de 5 m3    - 1
  • Autogunoiera cu capacitatea de transport de 12 m3  - 9

 

totalizand un numar de 10 de utilaje.

Calculele sunt redate in Anexa 1

 

Caietul de Sarcini pentru activitatea de măturat mecanic stradal in Sectorul 1 contine urmatoarele prevederi:

 

(2) Fiecare operator va calcula necesarul minim de mijloace de măturat mecanic în funcţie de dotările proprii care vor acţiona pe raza sectorului 1 şi/sau de dotările pe care poate dovedi că are capacitatea de a le achiziţiona până la data încheierii contractului, cu respectarea relaţiei de mai sus.

(3) Vor fi prezentate copii ale documentelor care demonstrează caracteristicile tehnice ale mijloacelor de măturat mecanic.

 

 

    Breviarul de calcul nr. 6

 

    Determinarea necesarului minim de mijloace de măturat mecanic stradal

 

    Pentru a putea participa la delegarea activităţii de măturat mecanic stradal trebuie îndeplinită următoarea relaţie:

   

     6,5 x N(u) x V

L <= ──────────────

          n

    unde:

    L - lungimea totală a străzilor pentru care se asigură serviciul; [km]

   N(u) - numărul de utilaje aferente serviciului;

    V - viteza de deplasare a utilajului; [km/h]

    n - numărul de treceri pe aceeaşi stradă/schimb.

 

Conform acestui breviar s-a calculat in Oferta operatorului ca pentru maturatul mecanizat al strazilor sunt necesare urmatoarele utilaje:

 

  • Automaturatoare cu capacitatea de transport de 5 m3    - 8

 

totalizand un numar de 8 de utilaje.

Calculele sunt redate in Anexa 1

 

Caietul de Sarcini pentru activitatea de spălat/stropit mecanic stradal din Sectorul 1 contine urmatoarele prevederi:

 

 

(2) Fiecare operator va calcula necesarul minim de mijloace mecanice de spălat/ stropit în funcţie de dotările proprii care vor acţiona pe raza sectorului 1 şi/sau de dotările pe care poate dovedi că are capacitatea de a le achiziţiona până la data încheierii contractului, cu respectarea relaţiei de mai sus.

(3) Vor fi prezentate copii ale documentelor care demonstrează caracteristicile tehnice ale mijloacelor de mecanice de spălat/ stropit.

 

    Breviarul de calcul nr. 7

 

    Determinarea necesarului minim de mijloace de spălat/stropit mecanic stradal

 

    Pentru a putea participa la delegarea activităţii de spălat/stropit stradal trebuie îndeplinită următoarea relaţie:

   

     5.500 x N(u) x V x l

S <= ──────────────────── [m2]

               n

 
 

    unde:

    l - lăţimea de acţiune a utilajului; [m]

   N(u) - numărul de utilaje aferente serviciului;

    V - viteza de deplasare a utilajului; [km/h]

    n - numărul de treceri pe aceeaşi stradă/schimb.

 

Conform acestui breviar s-a calculat in Oferta operatorului ca pentru operatiunile de spalat  si stropit stradal sunt necesare urmatoarele utilaje:

 

  • Autostropitoare   - 25

 

totalizand un numar de 25 de utilaje.

Calculele sunt redate in Anexa 1

 

Caietul de Sarcini pentru activitatea de curăţare şi transport al zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiunea acestora pe timp de polei sau îngheţ din Sectorul 1 contine urmatoarele prevederi:

 

 

(2) Fiecare operator va calcula necesarul minim de mijloace mecanice de deszăpezire în funcţie de dotările proprii care vor acţiona pe aria sectorului 1 şi/sau de dotările pe care poate dovedi că are capacitatea de a le achiziţiona până la data încheierii contractului, cu respectarea relaţiei de mai sus.

(3) Calculele vor fi prezentate explicit, specificându-se parametrii a, b, c, d ,e pentru fiecare tip de mijloc de transport în parte.

(4) Pentru fiecare tip mijloc de transport în parte se vor prezenta copii ale documentelor care să ateste veridicitatea paramentrilor utilizaţi în formulă.

   

 

Breviarul de calcul nr. 8

 

    Determinarea numărului minim de utilaje pentru activităţile de curăţare şi transport al zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau îngheţ

 

    Pentru a putea participa la delegarea activităţilor de deszăpezire, transportul zăpezii şi combaterea poleiului trebuie îndeplinite următoarele relaţii:

   

                     7.500 x N(c) x V x l

     S(c) <= ────────────────────  [m2]

                          n

                       5.500 x N(p) x V x l

     S(p) <= ────────────────────  [m2]

                             N
 
 
 
 
 
                    i=n

                    ____

                    \

                   /___  N(i) x b(i) x d(i) x e(i)

                   i=1

S(c) <= ───────────────────────────────  [m2]

                        2 x h(m)

 
 

    unde:

   S(c) - suprafaţa stradală de pe care se curăţă zăpada; [m2]

   S(p) - suprafaţa stradală pe care se asigură prevenirea poleiului; [m2]

   N(c) - numărul de utilaje utilizate pentru curăţarea zăpezii;

   N(p) - numărul de utilaje utilizate pentru prevenirea poleiului;

   N(i) - numărul de utilaje pentru transportul zăpezii;

   h(m) - înălţimea medie multianuală a stratului de zăpadă conform datelor preluate de la Administraţia Naţională de Meteorologie; [m]

   b(i) - capacitatea de transport a utilajului; [m3]

   d(i) - numărul de curse efectuate/schimb;

   e(i) - numărul de schimburi/zi;

    l - lăţimea de acţiune a utilajului; [m]

    V - viteza de deplasare a utilajului; [km/h]

    n - numărul de treceri pe aceeaşi stradă/schimb.

 

Conform acestui breviar s-a calculat in Oferta operatorului ca pentru operatiunile de deszapezire sunt necesare urmatoarele utilaje:

 

  • Autospeciale pentru deszapezire dotate cu plug - 40
  • Autoutocisterne cu sistem de imprastiere a materialului antiderapant solid  - 21
  • Autobasculante pentru transportul zapezii  - 18

 

totalizand un numar de 79 de utilaje.

Calculele sunt redate in Anexa 1

 

In urma centralizarii rezultatelor calculelor rezulta urmatorul necesar minim de autospeciale si utilaje:

 

o   Autogunoiere pentru colectarea deseurilor menajere si stradale:

 

29 + 10 = 39

 

o   Automaturatoare pentru maturat mecanic

 

8

 

o   Mijloace mecanice pentru stropit si spalat stradal

 

25

 

o   Autospeciale pentru curatarea zapezii

 

40

 

o   Autocisterne cu sistem de imprastiere a materialului antiderapant

 

21

 

o   Utilaje pentru transportul zapezii

 

18

 

 

In vederea realizarii practice a activitatilor mentionate Compania Romprest a suplimentat parcul minim de masini si utilaje cu rezerve si utilaje suplimentare necesare pentru activitatile cuprinse in Caietele de Sarcini, dar pentru care ANRSC nu a prevazut formule de calcul. Necesarul de utilaje a fost estimat de Compania Romprest, pe  baza susmentionate si a situatiei practice din teren. Redam mai jos lista cu masinile si utilajele angajate in prestarea serviciului de salubrizare, cu precizarea ca ea contine autospecialele minim necesare, conform calculelor, utilajele de rezerva si cele suplimentare:

 

o   Autogunoiere pentru colectarea deseurilor menajere si stradale:

 

numar: 59

valoare de achizitie: 18 028 524,62 lei

 

o   Automaturatoare pentru maturat mecanic

 

numar: 14

valoare de achizitie: 5 132 679 lei

 

o   Autospeciale pentru stropit si spalat stradal, pentru deszapezire, pentru  imprastiere a materialului antiderapant si pentru transportul zapezii

 

Deoarece aceste activitati sunt sezoniere, iar utilajele sunt folosite in functie de sezon, fiind dotate cu supra structuri adecvate sezonului, dotarea nu poate fi redata defalcat, insa vom explica modul in care sunt folosite aceste utilaje

 

§  AUTOSASIU TIP HOOKLIFT – este folosit pe timp de vara cu cisterna si instalatie de stropit/spalat, iar pe timp de iarna cu cisterna, instalatie de imprastiere a materialului antiderapant si plug de deszapezire

numar: 21

valoare de achizitie: 7 037 993,79

 

§  AUTOBASCULANTE – sunt folosite pe timp de vara pentru transportul deseurilor din constructii, sau, prin adaugarea unei cisterne si instalatii de stropit/spalat. Pe timp de iarna sunt dotate cu plug pentru deszapezire si sunt folosite si pentru transportul zapezii

numar: 41

valoare de achizitie: 13 430 936,50

 

§  AUTOSPECIALA MULTIFUNCTIONALA UNIMOG – pe timp de vara sunt dotate cu cisterne si instalatii de stropit/spalat, iar pe timp de iarna sunt dotate cu plug de deszapezire si instalatie de imprastiere de material antiderapant

numar: 24

valoare de achizitie: 7 276 710,35

 

§  TRACTOARE – sunt folosite pe timp de iarna pentru deszapezirea strazilor inguste, pe care nu pot petrunde utilajele mari

numar: 23

valoare de achizitie: 3 400 984,13

 

§  INSTALATIE STROPIT/SPALAT

numar: 26

valoare de achizitie: 1 238 348,26

 

§  PLUGURI DE DESZAPEZIRE

numar: 97

valoare de achizitie: 3 244 850,73

 

§  SARARITE

numar: 67

valoare de achizitie: 4 051 659,98

 

§  SUPRASTRUCTURI DE SPALARE

numar: 23

valoare de achizitie: 1 973 056,78

 

 

 

§  ALTE DOTARI:

 

§  ASPIRATOR STRADAL

numar: 4

valoare de achizitie: 35.420

 

§  AUTOBUZE

numar: 3

valoare de achizitie: 316.248,48

 

§  AUTOUTILITARE

numar: 24

valoare de achizitie: 2 395 109,12

 

§  AUTOTURISME

numar: 60

valoare de achizitie: 1.891.687,94

 

§  AUTOVIDANJE

numar: 1

valoare de achizitie: 354.916,20

 

§  BULDOEXCAVATOARE

numar: 2

valoare de achizitie: 482 575,49

 

§  INCARCATOR FRONTAL

numar: 7

valoare de achizitie: 285 657,22

 

 

§  PORTCONTAINIERE

numar: 8

valoare de achizitie: 1 537 269,89

 

 

Valoarea totala a acestor investitii este de 58.683.709,78 lei, insemnand cca. 13.972.311,85 Euro calculat la un curs de 4,2 lei/Euro. In Anexa 2 sunt redate detaliile legate de tip, marca si valoare individuala de achizitie pentru fiecare bun alocat prestatiei.

La masinile si utilajele enumerate se adauga si o serie de alte bunuri necesare pentru organizarea activitatii si prestarea serviciilor: licente software si echipamente hardware,rezervoare de combustibil, containere, carucioare, toalete ecologice si diverse obiecte de inventar, care nu sunt cuprinse in prezenta expunere, insa se regasesc in Anexa 2. Durata de amortizare pentru aceasta categorie de bunuri este de 8 ani, in conformitate cu Catalogul privind clasificarea si duratele de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin HG 2139/2004 modificata prin HG 1496/2008.

 

 

Infrastructura de salubrizare

 

La CAP. VII. - DURATA  ESTIMATA A DELEGARII GESTIUNII Studiul de fezabilitate prevede:

 

 

 

“Motivare durata contractuala 25 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

14.109.29eu

Conform studiu Fezabilitate investitie imediata

 

 

 

 

 

 

 

nr.

mp

cantitate

euro/mp

 

Cost Total

Motiv

 

 

 

 

 

 

 

1

10 - 14.000

 

200

 

2800000

Teren garaj, sediu social

2

5000

 

2000

 

10000000

Construire garaj

3

1500

 

1500

 

2250000

Sediu administrativ

4

1000

4

500

 

2000000

Baze de plecare

5

200

4

800

 

800000

Constructie baze

6

10000

 

100

 

1000000

Statie reciclare

7

 

 

 

 

5000000

Utilaje statie

 

Total euro

 

23850000

          Amortizare in ~ 50 ani

 

 

TRATAND PONDERAL VALOAREA TOTALA A INVESTITIILOR

 

.......................................................................

{.......................................................................} amortizarea investiilor din primii 5 ani incepe la construcii din momentul procesului verbal de receptie putem estima ca o durata a contractului de prestari servicii de 25 ani.

 

Durata estimata a contractului este de 25 de ani. (OUG nr. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr.  101/2006, cu modificarile si completarile ulterioare);”

Conform Studiului de Fezabilitate si raportat la necesitatile practice, investitiile au fost puse in opera, dupa cum urmeaza

 

 

Garaje, parcari, facilitati pentru intretinerea autovehiculelor, autospecialelor si utilajelor

 

Studiul de fezabilitate prevede necesitatea construirii de garaje, parcari, facilitati pentru intretinerea autovehiculelor, autospecialelor si utilajelor estimand la valoarea de 12 800 000 Euro.

 Parcul de masini si utilaje insumeaza un numar de 270 de unitati. Prestarea serviciului de salubrizare obliga la continuitate, iar o mare parte dintre acestea impun si dezvoltarea capacitatii de interventie rapida. Avand in vedere suprafata si traficul din Sectorul 1, cat si specificul serviciilor, un nivel satisfacator al capacitatii de interventie poate fi realizat doar daca prestatorul dispune de un sistem de dispecerizare si asigura prezenta cvasipermanenta a autospecialelor si utilajelor pe teritoriul sectorului. Activitatea de deszapezire, interventiile pentru salubrizarea zonelor in care au avut loc incidente sau evenimente generatoare de deseuri sau care au afectat aspectul salubru al zonei sau activitatea de colectare a cadavrelor de animale de pe domeniul public necesita interventii in termene scurte.

Pe langa aceste aspecte, parcarea utilajelor pe teritoriul sectorului, sau in imediata vecinatate prezinta avantaje economice si operationale.

Intotdeauna, un parc atat de mare necesita o intretinere prodigioasa, fiind obligatorie existenta in spatiul destinat acestuia a unor facilitati de intretinere, constand in:

Ø   statie de spalare si decontaminare – activitatea consta, in mare parte, in operatiuni legate de rezidurile biologice, chimice sau de alta natura, iar, in urma contactului cu acestea rezulta contaminari si murdariri, motiv pentru care deplasarea pana la locul de spalare si decontaminare trebuie sa fie cat mai scurta, iar frecventa acestor operatiuni trebuie sa fie mare

Ø   atelier service – repararea si mentinerea utilajelor in stare de functionare

Ø   statie ITP – verificarea operativa a parametrilor tehnici ai utilajelor

 

 In afara motivelor economice, un motiv pentru care se recomanda evitarea deplasarii pe distante mari a utilajelor si a reducerii frecventei operatiunilor de intretinere este caracterul perisabil si periculos al incarcaturii acestora. In principiu, o suprastructura care transporta deseuri trebuie sa fie ermetica. Deseurile preluate au un continut de substante biologice, care la momentul incarcarii se afla in grade mai mult sau mai putin avansate de putrefactie sau fermentatie. Inchiderea lor intr-un recipient metalic ermetic si presarea repetata si progresiva, determinata de procesul de colectare, are ca efect accelerarea fenomenului de fermentatie cu producerea de levigat si gaze de fermentatie. In timp, acestea au efect coroziv asupra suprastructurilor, a elementelor hidraulice si a altor elemente ale utilajelor. Din aceste motive se impune o frecventa ridicata a operatiunilor spalare, decontaminare, curatare, gresare sau schimbari de consumabile.

 

Compania Romprest a efectuat urmatoarele investitii(defalcate pe baze):

 

STRAULESTI

Ø  amenajare parcare vehicule  - 3400 mp pavele – Cladire administrativa Straulesti

·         valoare – 22 096 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  60 ani

 

CHITILA 1

 

Ø  amenajare spalatorie auto - 210 mp S1

·         valoare – 130 049 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  24 ani

 

Ø  asfaltare curte(parcari) si drum acces baza operationala S1

·         valoare – 93 076 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  30 ani

 

CHITILA 2

 

Ø  amenajare drum de acces si spatii de parcare

·         valoare – 911 145 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  30 ani

 

Ø  statie ITP,atelier de reparatii auto;compartim. hala(modernizare/amenajare gestiuni)

·         valoare – 381 536 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  60 ani

 

Valoarea investitiei este de 1 537 901 Euro, iar ea este redata defalcat in Anexa 3.

La acestea se adauga investitia aferenta terenului.

 

Sedii

 

Costurile estimate pentru sedii in studiul de fezabilitate sunt de 2 250 000 Euro

 

Activitatea de salubrizare a Sectorului 1 are un caracter complex si implica gestionarea unui volum mare de resurse. Suportul pentru gestiunea resuselor este asigurat, cel putin, prin urmatoarele activitati:

 

1.            Gestiunea resurselor umane:

-                    recrutarea,

-                    angajarea,

-                    evidentele specifice,

-                    salarizarea personalului,

-                    protectia muncii.

In activitate sunt angrenati:

-                           manager

-                           inspectori resurse umane

-                           responsabil protectia muncii

-                           operatori salarizare

 

2.            Contabilitatea si operatiunile financiare:

-                    operatiunile de capital,

-                    amortizarea mijloacelor fixe,

-                    fluxurile de numerar,

-                    asigurarea finantarii neintrerupte prin linii si alte facilitati de credit,

-                    plata obligatiilor fiscale etc.

In activitate sunt angrenati:

-                           manageri

-                           contabili

-                           functionari

 

3.            Managementul calitatii:

-                    proiectarea proceselor conform standardelor,

-                    auditarea interna periodica,

-                    controlul conformitatii

In activitate sunt angrenati:

-                           manager

-                           responsabili calitate

 

4.            Protectia mediului:

-                    relatia cu autoritatile si institutiile din domeniu,

-                    controlul implementarii standardelor si normelor de mediu

In activitate sunt angrenati:

-                           manager

-                           responsabili mediu

 

5.            Informatica:

-                    informatizarea activitatii,

-                    administrarea retelelor si aparaturii IT

In activitate sunt angrenati:

-                           manager

-                           tehnicieni

-                           operatori

 

6.            Activitati administrative:

-                    aprovizionare,

-                    achizitii mijloace,

-                    intretinerea cladirilor proprii

-                    activitati de logistica generala

In activitate sunt angrenati:

-                           manager

-                           functionari

-                           personal administrativ

 

7.            Juridic:

-                    contracte,

-                    disciplina muncii si litigii,

-                    litigiile firmei,

-                    suport juridic pentru toate activitatile

In activitate sunt angrenati:

-                           avocati

-                           juristi

 

8.            Top - management:

-                    organizarea generala a activitatii,

-                    politica si strategiile firmei,

-                    relatiile externe

 

Toate aceste activitatii implica existenta de sedii in care angajatii sa isi desfasoare activitatea, iar pentru relatia cu publicul, operatorul de salubrizare trebuie sa aiba un sediu usor accesibil cetatenilor.

Compania Romprest a efectuat urmatoarele investitii(defalcate pe baze):

 

STRAULESTI

 

Cladire administrativa Straulesti:

Ø  containere pt birouri - 70 containere pt birou operational/comercial S1

·         valoare – 340 523 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  60 ani

 

Ø  dotare complex containere pentru operational S1

·         valoare – 64 543 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  60 ani

 

 

Ø  Sistem telefonie Wirless - Cladire administrativa Straulesti

·         valoare – 6 407 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  60 ani

 

Ø  Retea de date Wirless

·         valoare – 4 546 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  60 ani

 

Complex  containere -4 containere tip birou operational S1

·         valoare – 52 716 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  24 ani

 

CHITILA 1

Cladire administrativa

Ø  amenajare complex containere verzi -  containere tip birou

·         valoare – 151 423 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  60 ani

 

Ø  amenajare complex containere mecanizare - 18 containere  S1

·         valoare – 60 655 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  60 ani

 

Valoarea investitiei este de 680 805 Euro, iar ea este redata defalcat in Anexa 3.

La acestea se adauga investitia aferenta terenului.

 

 

 

 

 

Statie reciclare

 

Costul unor facilitati, apte sa proceseze fluxul de deseuri provenit din Sectorul 1, este estimat in studiul de fezabilitate la cca. 6 000 000 Euro.

 

Regulamentul de salubrizare contine urmatoarele prevederi:

Art. 27. (1) Pentru reducerea volumului, a cantităţii, facilitând manevrarea, şi pentru creşterea gradului de recuperare, deşeurile destinate depozitării trebuie sortate.

(2) Paralel cu sortarea, operatorul va asigura transportul corespunzător tipurilor de materiale sortate, la depozitul propriu de stocare a acestor materiale sau la depozitele gestionate de operatori economici specializaţi.

(3) Depozitele de stocare a materialelor recuperate trebuie să fie autorizate de către autorităţile care gestionează problemele de protecţie a mediului şi de sănătate publică.

Art.29. Operatorul care asigură activitatea de sortare a deşeurilor are şi următoarele obligaţii specifice:

a)    să deţină spaţii special amenajate pentru depozitarea temporară a deşeurilor, inclusiv pentru anvelope, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

b)   să evite formarea de stocuri de deşeuri ce urmează să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintă riscuri de incendiu faţă de vecinătăţi;

c)    să folosească, pentru sortarea deşeurilor, tehnologii şi instalaţii care îndeplinesc condiţiile legale privind funcţionarea acestora;

d)   să se îngrijească de depozitarea sau incinerarea reziduurilor rezultate din procesul de sortare a deşeurilor.

Secţiunea III.  Organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor

Art.32. (1) Indiferent de natura deşeurilor, acestea vor fi supuse unui proces de prelucrare, neutralizare şi valorificare materială şi energetică, într-o etapă viitoare dacă nu este posibil în acest moment,.

(2) Operatorii serviciului de salubrizare trebuie să organizeze activitatea de prelucrare şi neutralizare a deşeurilor în instalaţii proprii sau ale unor terţi autorizaţi pentru aceste activităţi.

 

Directivele europene si legislatia interna, in scopul prezervarii mediului si conservarii resurselor, impun implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor, care sa aiba ca rezultat reducerea drastica a eliminarii deseurilor prin metode distructive. In cadrul acestui sistem, salubrizarea are un loc bine definit, urmarindu-se ca deseurile municipale si cele asimilate sa fie reintroduse in circuitul economic, sau valorificate intr-un fel, in masura in care este posibil. In acest context, in ierarhia metodelor de recuperare a deseurilor, reciclarea ocupa un loc important, iar pentru deseurile municipale legislatia impune sortarea in scopul reciclarii si valorificarii deseurilor reciclabile. Datorita continutului eterogen al deseurilor municipale si a numarului mare de materiale continute, colectarea selectiva nu poate fi organizata pe atatea fractii, cu fluxurile aferente, in asa fel incat fiecare fractie sa reprezinte un material. Chiar daca s-ar face un efort financiar si material atat de mare, materialele ar trebui sa fie supuse unui proces de sortare dupa diverse criterii: culoare, tip etc. pentru a putea urma un flux de reciclare si valorificare. De exemplu: PET-urile trebuiesc sortate pe culori, cartonul se separa de hartie si se sorteaza pe tipuri etc. Deci, pentru reciclare sunt necesare spatii si utilitati necesare sortarii, balotarii(ambalarii),depozitarii provizorii si transportului la reciclatorul final.

Astfel, operatorul trebuie sa dispuna de spatii amenajate, statie de sortare si depozite pentru materiale.

  Compania Romprest a efectuat urmatoarele investitii:

 

BUFTEA – CHITILA

 

Ø  achizitie terenuri 12 ha

·         valoare – 10 804 794 Euro

·         durata de recuperare a investitiei este nedeterminata

 

Ø  achizitie teren  0.5 ha

·         valoare – 282 700 Euro

·         durata de recuperare a investitiei este nedeterminata

 

Ø  nivelare si compactare teren

·         valoare – 22 013 Euro

·         durata de amortizare a investitiei - 

 

Ø  achizitie statie sortare Germania

·         valoare –6 000 000 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  18 ani

 

Ø  amenajare, implementare  statie sortare Germania

·         valoare – 2 550 000 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  18 ani

 

Valoarea investitiei este de 19 659 507 Euro, iar ea este redata defalcat in Anexa 3.

 

Baze de plecare

 

Pentru sustinerea activitatii operationale sunt necesare baze de plecare ale utilajelor in care acestea se alimenteaza cu materiale consumabile aferente prestatiei. Costul acestora a fost estimat in studiul de fezabilitate la 2 800 000 Euro.

 

Pentru activitatea de deszapezire sunt necesare:

-               instalatie de clorura amplasata in hala inchisa(cu depozit aferent pentru stoc tampon)

-               depozite de material antiderapant

-               banda transportoare pentru materialul antiderapant

Pentru activitatile de spalat si stropit stradal sunt necesare:

-               sursa de apa

-               instalatie apa – pompe si sistem de alimentare cu curent electric

-               bazine apa pentru stoc tampon

 

Compania Romprest a efectuat urmatoarele investitii(defalcate pe baze):

 

STRAULESTI

 

Cladiri depozitare si distributie

Ø  Instalatii electrice baza operationala S1

·         valoare – 23.246 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  48 ani

 

Ø  canalizare

·         valoare –4.168 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  48 ani

 

Alte amenajari

Ø  imprejmuire si delimitare gard baza operationala S1

·         valoare –29.021 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  30 ani

 

Ø  amenajare hala instalatie clorura

·         valoare –6.289 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  48 ani

 

CHITILA 1

 

Cladiri depozitare si distributie

Iluminat

·         valoare –16.441 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  48 ani

 

amenajare hala material anti derapant - 1320 mp S1

·         valoare –180.199 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  48 ani

 

Alte amenajari

Imprejmuire si delimitare cu gard - 740 mp liniari

·         valoare –5.606 Euro

·         perioada de amortizare a investitiei -  30 ani

 

Instalatie apa - 1 hidrofor cu grup electrogen

·         valoare –6.771 Euro

·         perioada de amortizare a investitiei -  18 ani

 

dotare cu banda transportoare pt material antiderapant

·         valoare –21.308 Euro

·         perioada de amortizare a investitiei -  10 ani

 

Sistem recirculare apa Cris Fontis pt spalatorie

·         valoare –20.398 Euro

·         perioada de amortizare a investitiei -  10 ani

 

CHITILA 2

 

Cladiri depozitare si distributie

retea iluminat

·         valoare –11.940Euro

·         perioada de amortizare a investitiei -  24 ani

 

Alte amenajari

Imprejmuire si delimitare cu gard baza operationala S1

·         valoare –8.788 Euro

·         perioada de amortizare a investitiei -  30 ani

 

amenajare centrala termica

·         valoare –14.783 Euro

·         perioada de amortizare a investitiei -  30 ani

 

sistem de alimentare cu apa cisterne

·         valoare –6.951Euro

·         perioada de amortizare a investitiei -  18 ani

 

 

Costuri aferente terenului

·         valoare – 9.735.000 Euro

·         perioada de recuperare a investitiei este nedeterminata

 

Valoarea investitiei este de 10 090 907 Euro, iar ea este redata defalcat in Anexa 3.

 

Pubele si containere

 

(2) Operatorii împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor din subordinea Consiliului Local al Sectorului 1 cu competenţe în domeniu vor asigura condiţiile materiale pentru realizarea precolectării selective, în paralel cu conştientizarea utilizatorilor asupra tratării cu responsabilitate a problemei deşeurilor.

 

Costurile pubelelor si containerelor au fost estimate la valoarea de 3 684 915 Euro

 

Punctele de precolectare, atat cele de pe domeniul public cat si cele aflate pe proprietati private au fost dotata de de catre operatorul de salubrizare cu precolectare:

-               pubele

-               containere

-               containere pentru colectare selectiva (clopote)

-               containere metalice

 

Compania Romprest a efectuat urmatoarele investitii(defalcate pe baze):

 

Ø  achizitie pubele

·         valoare –2.331.727 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  3 ani

 

Ø  achizitie containere 1.1

·         valoare –479.270 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  3 ani

 

Ø  achizitie containere colectare selectiva (clopote)

·         valoare –45.177 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  10 ani

 

Ø  achizitie containere metalice

·         valoare –426.995 Euro

·         durata de amortizare a investitiei -  10 ani

 

Investitia totala in infrastructura de salubrizare aferenta Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti insumeaza 35.339.845,58 Euro.

Daca la aceasta valoare adaugam valoarea autospecialelor si utilajelor rezulta un efort investitional concentrat in  primii 5 ani de contract de 49.312.157,43 Euro la care se adauga si pierderile determinate de fluctuatiile cursului valutar (cea mai mare parte a bunurilor provine din import). Aceasta suma ar trebui recuperata in urmatorii 20 de ani de contract.

In plus, costurile operationale implicate de tranzitia de la un sistem de colectare amestecata a deseurilor la un sistem de colectare selectiva care sa faciliteze o reciclare cu target crescator de la an la an. Practica a demonstrat ca veniturile obtinute din reciclarea deseurilor sunt departe de a acoperii costurile generate de implementarea colectarii selective, iar nivelul de colectarea selectiva a deseurilor creste foarte greu, indiferent de eforturile operatorului, deoarece implica o participare voluntara a populatiei. Practic, colectarea selectiva nu are o traditie in tara noastra, iar in Sectorul 1 a fost preluata de la zero. La momentul preluarii serviciului de catre Compania Romprest, nu numai ca deseurile erau colectate vrac, ci erau colectate doar de la mei putin de 70% din populatie. De la peste 30% din populatie nu erau colectate deseurile, ele fiind aruncate in locuri virane unde se formau imense depozite necontrolate de deseuri. Pornind de la acest nivel si stabilindu-ne ca scop implementarea unui sistem de management al deseurilor de nivel european, a fost necesar un volum mare de investitii, iar costurile operationale sunt mari, deoarece a trebuit sa se inceapa cu asigurarea de recipiente de precolectare adecvate pentru colectarea selectiva pentru toata populatia. Numarul de recipiente a fost mult mai mare decat cel necesar pentru colectarea vrac. In plus colectarea selectiva implica mai multe fluxuri de deseuri, fiind necesar ca pentru fiecare fractie de deseuri sa fie realizat un program de colectare. Suplimentar intervine si atitudinea neconforma a unei mase mari de cetateni care nu precolecteaza corect deseurile, amestecand deseuri biodegradabile cu deseuri reciclabile in recipientele de deseuri reciclabile si compromitand astfel rezultatele programelor. Amestecarea deseurilor reduce considerabil posibilitatea de recilare, si face foarte dificila misiunea operatorului de a atinge target-urile, generand costuri mari si diminuand pana la excludere valoarea adaugata a activitatii, atat din punct de vedere calitativ, cat si din punct de vedere pecuniar. Acesta este un alt motiv pentru care durata contractului trebuie sa fie mai mare, pentru ca operatorul nu dispune de metode eficiente de constrangere, iar educatia individului pentru conformare se face doar prin punerea la dispozitie a unui sistem de colectare adecvat si perseverenta in mentinerea lui la aceleasi standarde in timp. Orizontul de timp in care vor incepe sa se arate beneficiile sistemului nu poate fi preconizat, incat contractul capata si un caracter aleatoriu, in conditiile in care grabirea succesului nu poate fi realizata prin acte sau fapte ale operatorului. Ca sa ne exprimam mai clar, operatorul strange gunoiul asa cum este el aruncat, chiar daca a asigurat toate conditiile pentru precolectare selectiva.

Pe perioada derulare a contractului sunt planificate teste pilot. legate de diversele modalitati de colectare, cu durata de pana la 18 luni. La sfarsitul acestor perioade, rezultatele testelor sunt evaluate si, in functie de rata de succes, se procedeaza la extinderea modalitatii de colectare. Aceste teste presupun o dezvoltare logistica importanta atat pe timpul testului, cat si ulterior pentru extindere. Toate acestea inseamna costuri neplanificate, deoarece ele nu pot fi prevazute la momentul initierii studiului. Aceasta se datoreaza faptului ca nu se poate proceda la implementarea unei metode testate, modalitatea de colectare a deseurilor privind o influentare a comportamentului social al individului. Practic, separarea deseurilor la sursa trebuie sa inceapa la momentul producerii lor, in bucatarie sau in alte locuri din gospodaria individuala. Obiceiul vechi al fiecarui membru al familiei de a arunca deseurile intr-un recipient aflat intr-un loc prestabilit trebuie inlocuit cu acela de a separa deseurile si a le depune in recipiente speciale. In plus, modalitatile de colectare difera dupa specificul zonelor, find omogene in raport de tipurile de cladiri de locuit din zonele respective.

Experienta occidentala a demonstrat ca implicatiile modalitatii de colectare a deseurilor sunt majore, in ciuda aparentelor de simplitate, iar succesul a aparut dupa termene mai lungi de 10 ani, fiind insa succese partiale, ratele de colectare selectiva si reciclare fiind si in momentul de fata reduse in intreaga Europa. Nu este de neglijat faptul ca UE preconizeaza atingerea obiectivului final (0 deseuri depozitate) dupa anul 2050, in ciuda progresului tehnologic galopant.

 

 

 

CAPITOLUL II – MOTIVATII DE NATURA JURIDICO-ECONOMICA

 

 

LEGISLATIA

 

TRATATUL DE LA ROMA(pentru instituirea comunitatii europene), in forma consolidata prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, prevede in PARTEA A TREIA - Politica Comunitatii, TITLUL 1 - Dispozitii comune, Capitolul 1 - Normele privind concurenta, in Art.90 :

(1) In ceea ce priveste intreprinderile aflate in proprietate publica si intreprinderile carora le acorda drepturi speciale sau exclusive, statele membre nu adopta si nu mentin nici o masura contrara normelor prezentului tratat, si in special celor prevazute la articolul 7 si articolele 85-94.

(2) Intreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezinta caracter de monopol fiscal se supun dispozitiilor prezentului tratat, si in special normelor privind concurenta, in masura in care aplicarea acestor norme nu impiedica realizarea, in drept sau in fapt a misiunii speciale care le-a fost incredintata. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie sa fie afectata intr-o masura care contravine intereselor Comunitatii.

  Articolul 85

(1) Sunt incompatibile cu piata comuna si interzise orice acorduri intre intreprinderi, orice decizii ale asocierilor de intreprinderi si orice practici concertate care pot aduce atingere comertului dintre statele membre si care au ca obiect sau efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei in interiorul pietei interne, si in special cele care:

..........................

(3) Cu toate acestea, pot fi declarate ca exceptate de la aplicarea alineatului 1:

  orice acorduri sau categorii de acorduri intre intreprinderi;

  orice decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de intreprinderi;

  orice practici concertate sau categorii de practici concertate care contribuie la imbunatatirea productiei sau distributiei de marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurand consumatorilor un avantaj corespunzator celui realizat de parti si care:

(a) nu impun intreprinderilor in cauza restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
(b) nu dau intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe o parte substantiala a pietei produselor in cauza.

 

Delegarea gestiunii serviciilor de utilitate publica, in conformitate cu art.7 din Legea 51/2006, trebuie sa asigure:

   a) satisfacerea cerintelor cantitative si calitative ale utilizatorilor, corespunzator prevederilor contractuale;

   b) sanatatea populatiei si calitatea vietii;

   c) protectia economica, juridica si sociala a utilizatorilor;

   d) functionarea optima, in conditii de siguranta a persoanelor si a serviciului, de rentabilitate si eficienta economica a constructiilor, instalatiilor, echipamentelor si dotarilor, corespunzator parametrilor tehnologici proiectati si in conformitate cu caietele de sarcini, cu instructiunile de exploatare si cu regulamentele serviciilor;

   e) introducerea unor metode moderne de management;

   f) introducerea unor metode moderne de elaborare si implementare a strategiilor, politicilor, programelor si/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilitati publice;

   g) dezvoltarea durabila, protejarea si valorificarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale si protectia si conservarea mediului, in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare;@

   h) informarea si consultarea comunitatilor locale beneficiare ale acestor servicii;

   i) respectarea principiilor economiei de piata, asigurarea unui mediu concurential, restrangerea si reglementarea ariilor de monopol.

    

Iar, conform Legii 101/2006 care reglementeaza serviciul public de salubrizare a localitatilor, acesta se organizeaza si functioneaza pe baza urmatoarelor principii

a) protecţia sănătăţii populaţiei;

b) autonomia locală şi descentralizarea serviciilor;

c) responsabilitatea faţă de cetăţeni;

d) conservarea şi protecţia mediului înconjurător;

e) asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;

f) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat;

g) nediscriminarea şi egalitatea de tratament al utilizatorilor;

h) transparenţa, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor;

i) administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativteritoriale şi a banilor publici;

j) securitatea serviciului;

k) dezvoltarea durabilă.

Drepturile speciale si exclusive sunt, in general, legate de un interes public major, cum este in cazul nostru: salubrizarea localitatilor. Ratiunea pentru care se acorda este tocmai faptul ca o concurenta necontrolata in domeniu ar putea avea ca rezultat nerealizarea interesului public. In cazul in care interesul public trebuie sa isi gaseasca forma de realizare prin actiunea unei societati comerciale, este absolut necesar sa fie luata in calcul si eficienta economica a activitatii. Nici daca activitatea este prestata direct de catre autoritatea publica, eficienta economica nu poate fi neglijata. In principiu serviciul trebuie sa se desfasoare pe criterii de eficienta. Daca sistemul de salubrizare nu exista, iar el trebuie realizat de operator, in situatia in care autoritatea nu a gestionat, pana in prezent, acest serviciu in conditiile tehnice impuse de legislatia actuala, modul de implementare este cu atat mai important.

Prin contractul de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare s-au acordat Companiei Romprest drepturi speciale si exclusive, insa aplicarea unor norme legate de concurenta impiedica realizarea, in drept sau in fapt a misiunii speciale care i-a fost incredintata. Asa cum prevede Legea 101/2006 activitatea de salubrizare vizeaza protectia sanatatii populatiei alaturi de conservarea si protectia mediului inconjurator. O durata redusa a contractului este de natura sa impiedice realizarea acestor deziderate, motivat de perioada necesara pentru optimizarea serviciului, in conditii care nu afecteaza mediul si nu produce disconfort, deoarece tocmai aceste conditii implica o investitie mare si o durata mare de amortizare a acestora.

In expunerea sa, Consiliul Concurentei afirma ca Studiul de fezabilitate “are un caracter general si se raporteaza la intreaga activitate de salubrizare de la nivelul municipiului Bucuresti, fara a contine o identificare clara a investitiilor efective pe care trebuie sa le faca operatorul privat pentru desfasurarea activitatilor concrete ce fac obiectul contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare”. Aceasta afirmatie este in totalitate eronata, deoarece, studiul nu numai ca precizeaza intr-un tabel care sunt investitiile necesare, dar estimeaza, atat valoarea acestora – defalcata pe obiective - , cat si durata de amortizare necesara, raportat la legislatie si la costurile reale.

Singurul motiv al solicitarii reanalizarii duratei contractului fiind acesta, intemeiat si pe prevederile Legii 101/2006, care leaga durata contractului de durata amortizarii investitiilor, in conditiile in care am aratat ca realitatea contrazice acest motiv, reanalizarea duratei contractului ar putea sa apara ca nejustificata. In ciuda acestui fapt, am procedat la o noua analiza si am constatat ca operatorul deruleaza un program de investitii conforme studiului de fezabilitate, acestea sunt realizate in proportie de 70%, iar 30% sunt in derulare. Aceste investitii sunt de natura sa duca la realizarea scopului pentru care au fost proiectate, iar durata de amortizare, impusa de lege, depaseste durata contractului de delegare a gestiunii.

 

Durata de 25 de ani este cu mult mai scurta decat durata maxima de 49 de ani, impusa de legislatie si este justificata pe deoparte de valoarea investitiilor, iar parte de alta parte de scopul si specificul contractului. 

 

  Legea 51/2006 prevede: Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste cadrul juridic si institutional unitar, obiectivele, competentele, atributiile si instrumentele specifice necesare infiintarii, organizarii, gestionarii, finantarii, exploatarii, monitorizarii si controlului furnizarii/prestarii reglementate a serviciilor comunitare de utilitati publice.

Deci, se face referire la cadrul juridic si institutional unitar, ceea ce inseamna ca normele juridice si institutiile care reglementeaza serviciile publice sunt strict cele cuprinse in lege, fiecare institutie avand in domeniu strict atributiile conferite de aceasta lege.  

(2) In intelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilitati publice, denumite in continuare servicii de utilitati publice, sunt definite ca totalitatea actiunilor si activitatilor reglementate prin care se asigura satisfacerea nevoilor de utilitate si interes public general ale colectivitatilor locale

Aceste servicii intra in categoria activitatilor care fac obiectul unui drept exclusiv si implica realizarea unor scopuri speciale, asa cum am aratat mai sus, aceste scopuri, determinate obiectiv de realitatea cotidiana, find intarite prin forta legii prin prevederea lor distincta si precisa in textul normativ.

   (3) Prevederile prezentei legi se aplica serviciilor comunitare de utilitati publice definite la alin. (2), infiintate, organizate si furnizate/prestate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor, municipiului Bucuresti si, dupa caz, in conditiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, sub conducerea, coordonarea, controlul si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale.

   (4) Serviciile de utilitati publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general si au urmatoarele particularitati:

   a) au caracter economico-social;

   b) raspund unor cerinte si necesitati de interes si utilitate publica;

   c) au caracter tehnico-edilitar;

   d) au caracter permanent si regim de functionare continuu;

   e) regimul de functionare poate avea caracteristici de monopol;

   f) presupun existenta unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;

   g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orasenesti, municipale sau judetene;

   h) sunt infiintate, organizate si coordonate de autoritatile administratiei publice locale;

   i) sunt organizate pe principii economice si de eficienta;

   j) pot fi furnizate/prestate de catre operatori care sunt organizati si functioneaza fie in baza reglementarilor de drept public, fie in baza reglementarilor de drept privat;

   k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului «beneficiarul plateste»;

   l) recuperarea costurilor de exploatare ori de investitie se face prin preturi si tarife reglementate sau taxe speciale.

Caracteristica monopolista a serviciilor publice este instituita prin lege, iar aria de acoperire a unui astfel de monopol se poate extinde pana la nivelul unui judet. In acest fel, din motive pur subiective, s-ar putea afirma ca este afectata concurenta pe piata respectivului serviciu prin indisponibilizarea acestuia pentru o arie teritoriala foarte mare, insa aceasta ar implica sa facem abstractie de lege, care defineste ariile administrative in care se poate institui un asfel de monopol.

Daca este delegat serviciul de salubrizare al unui intreg judet s-ar putea considera ca este necesara interventia Consiliului Concurentei, care sa impuna Autoritatii Contractante sa restranga aria administrativa pentru care a fost delegata gestiunea serviciului si sa impuna introducerea unor noi operatori in zona respectiva?

Desigur ca nu, o astfel de interventie intrand in contradictie cu legea. Daca legea a stabilit un nivel maxim pentru aria teritoriala a serviciului, atunci nu este posibila o reducere a acesteia din motive care tin de concurenta.

La fel sta situatia si cand este vorba de durata. Motivul imperativ care a impus o anumita durata a contractului de delegare nu poate fi suprimat de interesul comercial al agentilor economici de pe piata relevanta. Durata este o conditie de fond si tine de esenta contractului. Scopul delegarii de gestiune este tocmai atragerea capitalului privat. Acest capital trebuie sa acopere atat nevoia de infrastructura specifica a serviciului definita prin Legea 101/2006 la art .4:

   Art. 4. - (1) Serviciul de salubrizare se realizeaza prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, impreuna cu mijloacele de colectare si transport al deseurilor, formeaza sistemul public de salubrizare a localitatilor, denumit in continuare sistem de salubrizare.

   (2) In sensul prezentei legi, sistemul de salubrizare este alcatuit dintr-un ansamblu tehnologic si functional, care cuprinde constructii, instalatii si echipamente specifice destinate prestarii serviciului de salubritate, precum:

   a) puncte teritoriale de colectare si preselectare a deseurilor;

   b) grupuri de salubritate;

   c) statii de transfer;

   d) constructii si instalatii destinate sortarii, neutralizarii, valorificarii si depozitarii deseurilor;

   e) baze de intretinere a autovehiculelor de salubritate;

   f) centre teritoriale de colectare si reciclare a materialelor;

   g) puncte teritoriale privind activitatea de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

   (3) Activitatile specifice serviciului de salubrizare se gestioneaza si se exploateaza prin intermediul unor structuri specializate, denumite in continuare operatori, licentiate in conditiile Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, cu exceptia operatorilor care desfasoara activitatile prevazute la art. 2 alin. (3) lit. h)-j), care sunt reglementate prin legi speciale.

 

Pe langa aceasta infrastructura este necesara si o dotare tehnica specifica proprie, a operatorului de salubrizare, formata din masini si utilaje specializate.

La data initierii delegarii de gestiune, ca si in present, Sectorul 1 nu detinea nici infrastructura si nici parcul de masini si utilaje. Aceasta a constituit un aport de capital, in natura, al operatorului, iar acest capital trebuie retribuit, recuperarea si retribuirea realizandu-se strict din pretul platit pentru prestatie. Un contract pe termen scurt nu este apt de a asigura recuperarea si retribuirea acestui capital.

Trebuie sa se tina seama si de concurenta existenta intre Autoritatile Contractante. Un contract de delegare a gestiunii, cu cerinte atat de complexe cum este cazul nostru, trebuie sa aiba si calitatea de a fi atractiv pentru operatorii de salubritate activi in piata. Ori aceasta atractivitate este, in mare parte, generata prin durata, deoarece pretul face obiectul licitarii, iar Autoritatea urmareste o reducere maxima a acestuia, transformandu-l in element neatractiv al contractului. Aria administrativa in care s-ar presta serviciul este similara cu aceea a unui oras mediu spre mic, daca ne raportam la situatia demografica din UE. Astfel, elementul de baza care determina atractivitatea fata de un operator din spatiul comunitar, tinanad seama si de mediul economic din Romania este durata, in care operatorul isi poate optimiza profiturile, avand in vedere si capitalul initial, materializat in investitii imediate si investitii realizate in termen relativ  scurt. Practic, necesitatea Autoritatii Contractante de a realiza un sistem de management integrat al deseurilor municipale, la un nivel demn de o capitala europeana, impunea indisponibilizarea unui capital cifrat de cca. 50 milioane de euro, incluzand, pe langa investitiile in infrastructura, si aportul de bunuri proprii ale operatorului constand in masini si utilaje specializate.

Avantajele contractului, mai ales cel legat de durata, nu numai ca nu au fost determinante, dar putem spune ca nu au avut nicio o influenta legata de desemnarea castigatorului licitatiei. Acesta ar fi putut fi oricare dintre competitori, iar avantajele ar fi fost perfect identice, ca si dezavantajele. Competitia comerciala nu a fost in niciun fel distorsionata de durata contractului.

 

   Legea 51/2006 :Art. 3. - (1) Serviciile de utilitati publice sunt in responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale si se infiinteaza, se organizeaza si se gestioneaza potrivit hotararilor adoptate de autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale, in functie de gradul de urbanizare, de importanta economico-sociala a localitatilor, de marimea si de gradul de dezvoltare ale acestora si in raport cu infrastructura tehnico-edilitara existenta

   (2) In organizarea, functionarea si dezvoltarea serviciilor de utilitati publice interesul general al comunitatilor locale este prioritar. Prevederile prezentei legi vizeaza satisfacerea cat mai completa a cerintelor utilizatorilor, protejarea intereselor acestora, intarirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunitatilor locale, precum si dezvoltarea durabila a unitatilor administrativ-teritoriale.

La adoptarea hotararilor legate de un serviciu public, autoritatile deliberative ale Sectorului 1 au tinut seama de:

1.    Gradul de urbanizare,

Sectorul este cel mai dezvoltat sector al capitalei, insa structura sa este marcata de o serie de contradictii:

-        are cea mai mare suprafata, dubla fata de media celorlalte sectoare, insa are cea mica populatie determinand si o densitate scazuta;

-        numarul persoanelor care locuiesc la blocuri este relativ egal cu cel al persoanelor care locuiesc la case;

-        doar o parte dintre case sunt locuinte individuale, altele fiind locuinte comune;

-        din punct de vedere al nivelului de trai, populatia este foarte eterogena, existand cartiere rezidentiale, dar si cartiere sarace;

-        in ciuda suprafetei mari, aceasta se extinde in continuare datorita cererii mari de locuinte in zona

Toate aceste contradictii determina si un caracter complex al serviciului de salubrizare. Zona foarte extinsa de case implica o colectare dificila a deseurilor, impunand cheltuieli mari pentru colectare de cantitati reduse. Randamentul prestatiei este redus. In zonele de blocuri colectarea are un randament mai mare, iar aceasta situatie implica moduri diferite de realizare a prestatiei. De asemenea, exista foarte multe bulevarde mari, care ofera front de lucru pentru prestarea mecanizata cu utilaje mari a serviciilor, dar exista si multe stradute mici pe care se poate lucra doar cu utilaje mici. De aici si necesarul mare de utilaje diversificate, implicit si costuri mari.

2.    Importanta economico-sociala a ariei administrative,

In sector sunt practic concentrate cele mai importante institutii nationale si internationale din tara, reprezentantele celor mai mari firme. De asemenea, cele 2 mari aeroporturi Baneasa si Otopeni sunt pe teritoriul si in imediata vecinatate a Sectorului. Se poate spune ca Sectorul 1 este una dintre cele mai dezvoltate daca nu cea mai dezvoltata zona de pe teritoriul Romaniei. In consecinta si sistemul de salubrizare al deseurilor trebuie sa corespunda acestui nivel. Construirea unei astfel de infrastructuri, pornind de la 0, implica, cel putin in aceasta prima parte, stabilitatea operatorului, care realizeaza si investitia pentru o mai mare perioada de timp

3.    De marimea si de gradul de dezvoltare ale ariei administrative - la care am facut referire

4.    Infrastructura tehnico-edilitara, care nu exista la data delegarii de gestiune

Respectand prevederile art. 3, pct. 2, Autoritatea a acordat prioritate satisfacerii cat mai complete a cerintelor utilizatorilor, protejarii intereselor acestora, intaririi coeziunii economico-sociale la nivelul comunitatilor locale, precum si dezvoltarii durabile a unitatilor administrativ-teritoriale.

Necesitatea optimizarii serviciului pentru a satisface cele mai inalte standarde in domeniu, in conditii de costuri minime vine in contradictie cu alternanta si instabilitatea operatorilor.

   Art. 23. - (1) Gestiunea serviciilor de utilitati publice reprezinta modalitatea de organizare, functionare si administrare a serviciilor de utilitati publice in scopul furnizarii/prestarii acestora in conditiile stabilite de autoritatile administratiei publice locale.

   (2) Gestiunea serviciilor de utilitati publice se organizeaza si se realizeaza in urmatoarele modalitati:

   a) gestiune directa;

   b) gestiune delegata.

   (3) Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilitati publice se stabileste prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale, in functie de natura si starea serviciului, de necesitatea asigurarii celui mai bun raport pret/calitate, de interesele actuale si de perspectiva ale unitatilor administrativ-teritoriale, precum si de marimea si complexitatea sistemelor de utilitati publice.

 

Modalitatea de gestiune a serviciului public se stabileste de catre Autoritate, ea putand opta pentru gestiunea directa, caz in care serviciile nu intra in circuitul comercial.

 

   Art. 29. - (1) Gestiunea directa este modalitatea de gestiune in care autoritatile deliberative si executive, in numele unitatilor administrativ-teritoriale pe care le reprezinta, isi asuma si exercita nemijlocit toate competentele si responsabilitatile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice, respectiv la administrarea, functionarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente acestora.

   (2) Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor operatori de drept public infiintati la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, in baza hotararilor de dare in administrare adoptate de autoritatile deliberative ale acestora; acesti operatori pot fi:

   a) compartimente functionale organizate in structura aparatului de specialitate al primarului sau, dupa caz, al consiliilor judetene;

   b) servicii publice de interes local sau judetean, fara personalitate juridica, infiintate si organizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale;

   c) servicii publice de interes local sau judetean, cu personalitate juridica, infiintate si organizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale.

 

Operarea serviciului, in cazul gestiunii directe nu este facuta de societati comerciale, iar activitatea nu este supusa niciunui fel de presiune concurentiala. Optiunea de a introduce, sau scoate, intr-un, sau dintr-un circuit comercial a acestor servicii apartine exclusiv Autoritatii Contractante, ele neaflandu-se in mod natural in circuitul comercial.

Autoritatea Contractanta poate sa tina in afara oricarui circuit comercial intreaga gama de servicii de salubrizare, fara sa i se impuna vreo limitare sau restrictie si fara sa existe posibilitatea interventiei Consiliului Concurentei de a interveni.

 In aceste conditii, daca legea permite Autoritatii sa sustraga serviciile de la orice concurenta, cu atat mai mult ii permite sa incheie, in urma aplicarii unei proceduri concurentiale, un contract pe termen lung. Aceasta constituie o aplicare a argumentului a fortiori: a majori ad minus. Altfel spus, daca legea permite mai mult, adica neintroducerea sau scoaterea definitiva a unor servicii din orice circuit comercial, atunci permite si mai putin, adica, dupa aplicarea unei proceduri concurentiale, sa se procedeze la indisponibilizarea acestor servicii pe un termen de 25 de ani pentru alti prestatori, ca urmare a incheierii unui contract de prestare a lor cu un operatorul castigator al procedurii, pentru perioada respectiva.

 

   Art. 30. - (1) Gestiunea delegata este modalitatea de gestiune in care autoritatile administratiei publice locale de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, asociatiile de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice, in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competentele si responsabilitatile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice, precum si concesiunea sistemelor de utilitati publice aferente serviciilor, respectiv dreptul si obligatia de administrare si de exploatare a acestora, pe baza unui contract, denumit in continuare contract de delegare a gestiunii.

   (2) Delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice, respectiv operarea, administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente, se poate face pentru toate sau numai pentru o parte dintre activitatile componente ale serviciilor, pe baza unor analize tehnico-economice si de eficienta a costurilor de operare, concretizate intr-un studiu de oportunitate.

   (3) Contractele de delegare a gestiunii se aproba prin hotarari de atribuire adoptate de autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale si se semneaza de primari, de presedintii consiliilor judetene sau, dupa caz, de presedintii asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice, in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre, in baza mandatului acestora.

 

Prin delegarea de gestiune se urmareste ca responsabilitatile si competentele sa fie atribuite unui operator, iar autoritatea nu se afla in pozitia unui beneficiar direct, beneficiarul fiind comunitatea. Practic, autoritatea are pozitia furnizorului serviciului, care este prestat de un operator, ea trnsmitand drepturile si obligatiile sale cu caracter exclusiv.

(6) Contractul de delegare a gestiunii este un contract incheiat in forma scrisa, prin care una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale, individual sau in asociere, in calitate de delegatar, atribuie, pe o perioada determinata, unui operator licentiat, in calitate de delegat, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de a furniza/presta un serviciu de utilitati publice sau, dupa caz, activitati din componenta acelui serviciu, inclusiv dreptul si obligatia de a administra si de a exploata infrastructura tehnico-edilitara aferenta serviciului/activitatilor furnizate/prestate, in schimbul unei redevente, dupa caz. Contractul de delegare a gestiunii poate fi incheiat de asociatia de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative si intra sub incidenta prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004:

c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice

Deoarece contractul are caracter de act administrativ, nu se poate admite ca durata pentru care se instituie regulile, drepturile si obligatiile impuse prin acesta poate fi afectata de interesele concurentiale ale operatorilor de servicii. Actul administrativ serveste interesul public general si nu cel particular al operatorilor din piata, iar actul vizeaza punerea in executare a legii, ceea ce nu poate cunoaste o limitare in timp, daca aceasta nu este expres prevazuta de lege. Durata de punere in aplicare a unui act administrativ, atata vreme cat el pune in aplicare legea nu poate fi revizuita decat odata cu legea pe care el o pune in aplicare. Cata vreme legea in baza caruia a fost emis un act administrativ este in vigoare, o prevedere a actului nu poate fi revizuita decat in masura in care ea contravine legii pe care o pune in aplicare si, in nici un caz, pe baza aprecierii subiective ca ar afecta concurenta intre operatorii economici. Daca actul pune in executare legea, iar legea impune o resrangere a concurentei, nu se poate invoca legislatia privitoare la concurenta impotriva respectivului act.

 

(8) Procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilitati publice sunt:

   a) licitatia publica deschisa - procedura la care orice operator licentiat interesat are dreptul de a depune oferta;

   b) negocierea directa - procedura prin care unitatile administrativ-teritoriale sau, dupa caz, asociatiile de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice, in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre, negociaza clauzele contractuale, inclusiv redeventa, cu unul sau mai multi operatori licentiati interesati.

   (12) In cazul serviciilor de utilitati publice prevazute la art. 1 alin. (2) lit. e), f) si g), procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se stabileste in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul serviciului de transport public local prevazut la art. 1 alin. (2) lit. h), atribuirea contractelor de delegare a gestiunii se face in baza Normelor-cadru elaborate de A.N.R.S.C. potrivit prevederilor legii speciale privind transportul public local.

 

Legea indica precis procedura prin care concurenta se manifesta in domeniul serviciilor de utilitati publice si nu lasa loc vreunei interpretari conform careia concurenta in domeniu s-ar putea manifesta in alt fel. Legea nu precizeaza, insa, ca la terminarea unui contract incheiat in urma unei proceduri, este obligatorie initierea unei noi proceduri, deci, la terminarea contractului, drepturile si obligatiile delegate revin din nou Autoritatii Contractante si este decizia acesteia daca va delega din nou gestiunea sau daca va gestiona direct serviciul.

 

Astfel, reducerea duratei unui contract de servicii, cu scopul ca aceste servicii sa devina disponibile pentru piata, apare ca inutila, cata vreme, pentru ca respectivele contracte sa poata fi incheiate, este necesara o hotarare a Autoritatii si initierea unei noi proceduri. Altfel spus, daca se va reduce contractul de delegare a gestiunii cu o perioada de timp oarecare, nu exista nici o certitudine ca la finalul contractului va exista vreo manifestare concurentiala, aceasta fiind conditionata strict de necesitatea si vointa Autoritatii, care poate la momentul respectiv sa indisponibilizeze provizoriu sau definitiv serviciul. Practic, ceea ce se considera de catre Consiliul Concurentei scos din circuitul comercial pe durata contractului, poate sa iasa definitiv din circuitul comercial la finalizarea contractului, avand exact efectul opus celui urmarit de Consiliul Concurentei. O masura care nu va avea neindoielnic rezultatul scontat, ba chiar exista probabilitatea sa aiba rezultatul opus, nu este indicat a se aplica.

 

   Art. 311. ……………………………………

   (3) Durata unui contract de delegare a gestiunii nu poate fi mai mare de 49 de ani, la stabilirea acesteia luandu-se in calcul durata necesara amortizarii investitiilor in sarcina operatorului/operatorului regional. Aceasta durata poate fi prelungita doar o singura data, pentru o perioada care nu poate depasi jumatate din durata initiala, cu conditia ca durata totala sa nu depaseasca 49 de ani.@

   (4) Prelungirea va fi aprobata, in conditiile alin. (3), de autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale. Contractul de delegare va fi prelungit, in conditiile legii, printr-un act aditional incheiat intre operator, respectiv operatorul regional, si unitatile administrativ-teritoriale, respectiv asociatia de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice, in baza mandatului primit.@

 

 LEGEA CONCURENTEI Nr. 21 din 10 aprilie 1996 prevede la Art. 9 alin.1, invocat de Consiliul Concurentei:

(1)Sunt interzise orice acţiuni ale organelor administraţiei publice centrale sau locale, având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, în special:

o a)să ia decizii care limitează libertatea comerţului sau autonomia agenţilor economici, ce se exercită cu respectarea reglementărilor legale;

o b)să stabilească condiţii discriminatorii pentru activitatea agenţilor economici.

 

Litera  a) se refera la limitarea libertatii comertului sau autonomiei agentilor economici, in conditiile in care acestea se exercita cu respectarea reglementarilor legale. Legat de limitarea autonomiei agentilor economici, consideram ca aceasta nu poate avea nici o legatura cu durata contractului pus in discutie. Agentii economici ,care opereaza pe aceasta piata, isi vor pastra autonomia indiferent de durata contractului nostru.

Dorim sa subliniem faptul ca argumentarea noastra, intemeiata pe interpretarea textului legii, nu trebuie sa conduca la concluzia ca nu sunt indeplinite conditiile legate de stabilirea concreta a investitiilor si de durata de amortizare a acestora, pentru ca vom arata ca aceste conditii sunt indeplinite, insa vrem sa facem cunoscut ca, si din punct de vedere strict juridic, durata de 25 de ani a contractului este perfect justificata.

 

 

CONTRACTUL

 

Pe de alta parte, conditiile legate de durata contractului la data initierii procedurii de atribuire a contractului au fost identice pentru toti ofertantii. Ideea ca aceasta conditie ar favoriza un ofertant este falsa, ea trebuind sa ramana neschimbata indiferent care dintre ofertanti ar fi fost ofertantul desemnat castigator al procedurii. Astfel nu exista nicio discriminare intre ofertanti.

Concurenta pe piata serviciilor de salubrizare a localitatilor se manifesta in cadrul procedurilor de licitatie, insa aceasta nu poate constitui un motiv pentru a stabili o anumita frecventa a licitatiilor, cata vreme frecventa este stabilita de necesitatea Autoritatii Contractante, iar, in baza prevederilor Legii 101/2006, criteriul de stabilire a duratei unui contract este stabilit ca fiind durata de amortizare a investitiilor.

Decizia contine un punct de vedere al ANRSC, insusit de Consiliul Concurentei, conform caruia investitiile necesare si durata de amortizare a acestora se stabilesc de la caz la caz, in functie de situatia locala a serviciului, pe baza unor analize tehnico-economice si de eficienta a costurilor de operare.

La data initierii procedurii, ca si la momentul de fata, Sectorul 1 al Municipiului Bucuresti nu detinea nici un fel de bun specific infrastructurii de salubrizare sau vreun utilaj specific de salubrizare. Astfel, intreaga structura si infrastructura specifica serviciului reprezinta aport investitional al operatorului, de la recipientele de precolectare, pana la garaje, sedii, statii de tratare a deseurilor etc. Practic, operatorul trebuia sa implementeze serviciul “de la 0”. In aceste conditii, volumul investitional este foarte mare si justifica o durata mai lunga a contractului.

In plus, in conformitate cu prevederile Planului National de Gestionare a Deseurilor, ale OUG 78/2000 coroborate cu prevederile Legii 51/2006 si ale Legii 101/2006, in etapa actuala se impune o modalitate noua de gestionare a deseurilor, in speta: realizarea unui sistem integrat de management al deseurilor, care, aplicat la deseurile municipale, implica implementarea colectarii selective in scopul realizarii sortarii si reciclarii ulterioare a acestora. In acest scop, implementare a sistemului are o durata mai mare, fiind vorba de crearea unei infrastructuri noi, de implementarea unui mod de lucru si a unor masuri complexe. Experienta Autoritatii in activitatea desfasurata in noile conditii nu exista. Nici chiar operatorii nu au experienta colectarii selective si a reciclarii, astfel incat va fi necesar un termen mai lung pentru a putea fi realizate obiectivele delegarii de gestiune specifice serviciului de salubrizare. In aceasta situatie, schimbarea operatorului de salubrizare intr-un termen scurt, dupa ce a implementat noul sistem de salubrizare poate sa nu aiba efecte benefice.  

Contractul de delegarea a gestiunii prezinta o serie de particularitati fata de alte contracte cu caracter comercial, in special cel de prestare a serviciilor de salubrizare, care presupune o continuitate a activitatii, in speta, prestatia nu poate fi intrerupta, iar parametrii activitatii trebuiesc mentinuti, astfel, la schimbarea operatorului serviciului nu poate fi evitata o bulversare a calitatii prestatiei cu efecte asupra mediului si sanatatii publice (sau, cel putin, un astfel de risc nu poate fi exclus). Acesta este unul dintre motivele pentru care nu este recomandata o frecventa mare a schimbarii operatorilor. Practic, efectul “manifestarii concurentei” ar fi negativ pe termen scurt. Orice operator are nevoie de o perioada de timp pentru optimizare, iar efectele tranzitiei vor fi resimtite de beneficiari.

Pe langa continuitate, activitatile de salubrizare prezinta si un caracter de ciclicitate, in sensul ca volumul si caracteristicile serviciilor sunt influientate de anotimpuri, iar normele de lucru constructive ale utilajelor nu sunt acoperite efectiv pe toata durata anului, iar o parte dintre prestatii pot varia cantitativ de la un an la altul, astfel incat incasarile anuale ale operatorului nu sunt constante, in timp ce cheltuielile fixe raman constante. Intr-un an ploios, volumul operatiunilor de stropire a strazilor si maturat stradal este mai redus, ca si operatiunile de deszapezire in anii fara zapada. Dealtfel, operatorii calculeaza tarifele de salubrizare raportat la cantitati estimate, neputandu-se calcula cu precizie cantitatile reale, variatiile acestora depinzand de factori imprevizibili cum ar fi vremea, nivelul de trai ori evolutia demografica. Deci incasarile sunt variabile de la un altul facand posibila realizarea echilibrului contractual in mai multi ani de prestatie.

 

PIATA

Cererea specifica pe piata serviciului de salubritate are si caracteristica de a nu putea fi extinsa ca urmare a strategiilor concurentiale aplicate de un operator al serviciului, fiind relativ neconcurentiala din acest punct de vedere. Indiferent de conduita operatorului, cererea de servicii de salubrizare nu poate fi influentata, volumul de servicii ramanand relativ constant, singurele cresteri si descresteri ale cererii fiind determinate de factori independenti de operator. In principiu, activitatile de salubrizare nu ar avea eficienta daca ar fi executate fragmentar. De exemplu, activitatile de curatenie stradala se desfasoara pe o anumita suprafata, dupa un anumit program. Daca suprafata ar fi fragmentata, chiar in sensul in care doua strazi paralele ar fi deservite de doi operatori separati, costurile de executie ar fi mult mai mari decat in situatia in care prestatia ar fi executata de un singur operator, deoarece acesta ar avea front de lucru compact. Mai in detaliu, putem spune ca, daca o automaturatoare poate matura intr-o ora cca. 15 km de strada, in conditiile in care lungimea strazilor se masoara in sute de metri, atunci eficienta ei este maxima daca i se poate stabili un traseu continuu pe strazi aflate una in apropierea celeilalte si scade pe masura ce strazile de maturat se afla la distanta una de alta, distanta care trebuie parcursa de utilaj, reducandu-se astfel suprafata de lucru in raport de timpul necesar pentru a ajunge de la o srada la alta. De asemenea, itinerariul pe care trebuie sa-l parcurga o autogunoiera pentru ca suprastructura sa sa fie umpluta cu deseuri ar fi mult mai lung si ar implica consumuri de resurse mai mari, daca in zona deservita ar actiona mai multi operatori, astfel incat imobilele de la care ar ridica gunoiul nu ar fi unul langa altul, constituind o zona compacta si ar fi dispersate, motivat tocmai de faptul ca in zona lucreaza mai multi operatori. In plus, mai multi operatori intr-o zona implica si un numar mai mare de autospeciale care se deplaseaza pe acelasi traseu, cu tot disconfortul aferent.

Ideea ca in Municipiul Bucuresti piata serviciilor de salubrizare ar putea fi neconcurentiala este falsa.

In primul rand, Municipiul Bucuresti are 6 Sectoare, pentru care se pot incheia 6 contracte diferite, iar Compania Romprest a incheiat contract doar pentru un singur sector pana in prezent.

Companiei Romprest nu i s-a delegat gestiunea tuturor activitatilor care fac parte din serviciul de salubrizare si o parte dintre aceste servicii sunt prestate de catre alti operatori.

Primaria Municipiului Bucuresti si ANRSC au autorizat mai multi operatori pentru a presta serviciul de salubrizare pentru agenti economici si institutii, iar piata acestor beneficiari este perfect libera, contractandu-se liber serviciile pentru beneficiari privati si prin proceduri de achizitii pentru beneficiarii din sectorul public. Putem afirma ca pe teritoriul Sectorului 1 activeaza in prezent cel putin 5 operatori de salubritate, insa nu putem stabili cu precizie numarul acestora, piata fiind libera, asa cum am aratat.

Serviciul delegat Companiei Romprest priveste doar persoanele fizice si domeniul public, lasand loc pentru libera concurenta pe teritoriul sectorului.

 

In Romania, ca si in Europa, exista o practica de incheiere a contractelor in domeniul serviciilor de utilitate publica pe termene lungi. Astfel, putem enumera:

 

-        Contractul pentru servicii de apa si canalizare intre Apa Nova si Municipiul Bucuresti are o durata de 25 de ani;

-        Contractul pentru servicii de iluminat public intre Luxten si Municipiul Bucuresti are o durata de 15 de ani cu posibilitatea prelungirii cu inca jumatate din durata initiala;

-        Contractul pentru servicii de iluminat public intre Luxten si Municipiul Oradea are o durata de 20 de ani cu posibilitatea prelungirii cu inca jumatate din durata initiala;

-        Contractul pentru servicii de iluminat public intre Luxten si Municipiul Ploiesti are o durata de 15 de ani cu posibilitatea prelungirii cu inca jumatate din durata initiala;

-        Contractul pentru servicii de dezinfectie, dezinsectie si deratizare – activitati care fac parte din serviciul public de salubrizare – intre 3D Romania si Municipiul Bucuresti a intrat in vigoare in anul 1996 si a fost prelungit in 2009 cu inca 50 de luni;

-        Contractul pentru servicii de salubrizare a Municipiului Constanta are o durata de 25 de ani cu posibilitatea prelungirii cu inca jumatate din durata initiala;

-        Contractul pentru servicii DDD a Municipiului Constanta are o durata de 25 de ani cu posibilitatea prelungirii cu inca jumatate din durata initiala;

-        Contractul pentru servicii de salubrizare a Municipiului Piatra Neamt are o durata de 12 de ani cu posibilitatea prelungirii cu inca jumatate din durata initiala;

 

In Studiul de fezabilitate s-au stabilit concret investitiile care ar urma sa fie facute, valoarea lor si durata de amortizare pe baza careia s-a stabilit si durata contractului. Subliniem faptul ca aceasta durata reprezinta doar jumatate din durata maxima admisa de lege si ea a fost stabilita in urma unui studiu de fezabilitate, care a definit cu precizie investitiile care ar urma sa fie facute de viitorul operator. Pentru conformitate redam tabelul si modul in care a fost justificata durata contractului:

Investitii luate in calcul in „Studiul de fezabilitate pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare a sectorului 1 al municipiului Bucuresti

„Motivare durata contractuala 25 ani

14.109.29eu

Conform studiu Fezabilitate investitie imediata

 

 

 

 

 

 

 

nr.

mp

cantitate

euro/mp

Cost Total

Motiv

 

 

 

 

 

 

 

 

1

10- 14.000

 

200

2800000

Teren garaj, sediu social

 

2

5000

 

2000

10000000

Construire garaj

 

3

1500

 

1500

2250000

Sediu administrativ

 

4

1000

4

500

2000000

Baze de plecare

 

5

200

4

800

800000

Constructie baze

 

6

10000

 

100

1000000

Statie reciclare

 

7

 

 

 

5000000

Utilaje statie

 

 

Total euro

                              23850000

          Amortizare in ~ 50 ani

 

TRATAND PONDERAL VALOAREA TOTALA A INVESTITIILOR

 

 

[........................................................................................] amortizarea investiilor din primii 5 ani incepe la constructii din momentul procesului verbal de receptie putem estima ca o durata a contractului de prestari servicii de 25 ani.

Durata estimata a contractului este de 25 de ani. (OUG nr. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr.  101/2006, cu modificarile si completarile ulterioare);”

 

In tabelul anexat sunt prezentate investitiile realizate, cele in curs de realizare,  sursele din care acestea sunt finantate si durata pentru amortizarea fiecarei investitii. Subliniem faptul ca cea mai mare parte dintre acestea au durata de amortizare mai mare de 20 de ani, iar realizarea lor dureaza intre 1 si 5 ani, astfel incat amortizarea integrala a acestora nu se va realiza pe durata contractului, insa valoarea ramasa neamortizata se poate compensa cu profitul realizat pe seama mijloacelor care nu necesita inlocuire amortizate inainte de terminarea contractelor. Riscul financiar al nerecuperarii integrale a investitiilor revine operatorului serviciului.

Cu privire la ideea ca  S.C. Compania Romprest ar fi sustinut, intr-un material remis catre Consiliul Concurentei, ca durata amortizarii investitiilor realizate in cadrul unui contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare ar fi de 10 – 16 ani, putem afirma ca este doar partial adevarata.

La data de 26.06.2008  a fost primita la Companie Adresa nr. D.S. 685 din partea Consiliului Concurentei, prin care se solicita – printre altele – estimarea volumului investitiilor necesare pentru prestarea serviciilor de salubrizare pe teritoriul Municipiului Bucuresti si o opinie cu privire la perioada de recuperare a acestora. Raspunsul formulat de Companie a fost larg si nuantat, continand referiri la tipurile de investitii si durata de amortizare si precizand clar ca „pentru constructii (garaje, birouri etc.) perioada de amortizare poate depasi 30 de ani”, iar perioada de 16 ani era legata investitiile in utilaje, a caror cantitate si numar o estimaseram anterior. Dealtfel, raspunsul Companie are mari similitudini cu punctul de vedere al ANRSC, are caracter de maxima generalitate si nu poate fi aplicat ad literam cu privire la Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a sectorului 1. La formularea raspunsului, Compania nu a consultat Primaria Sectorului 1, deoarece a considerat ca acesta nu are legatura directa cu contractul de delegare a gestiunii incheiat intre Sectorul 1 si Compania Romprest si vizeaza un cadru mult mai larg, de principiu.

In aceasta cauza atributia de a sesiza Consiliul Concurentei revenea ANRSC, insa ANRSC nu a sesizat Consiliul Concurentei, iar la solicitarea acestuia de a-si prezenta punctul de vedere, ANRSC a aratat ca:”durata optima a delegarii se stabileste in cadrul studiului de oportunitate...........cu conditia ca acesta durata sa nu depaseasca durata prevazuta de lege.....investitiile necesare si durata de amortizare a acestora se stabilesc de la caz la caz, in functie de situatia locala a serviciului, pe baza unor analize tehnico-economice si de eficienta a costurilor de operare.”

Asa cum am mai aratat, durata contractului nostru este cu mult mai mica decat durata maxima prevazuta de lege si se intemeiaza pe analizele tehnico-economice din Studiul de fezabilitate.

 

 

CONCLUZII:

 

Durata de amortizare a bunurilor angrenate in realizarea obiectului contractului variaza de la 3 la 60 de ani, in conformitate cu prevederile Catalogului privind clasificarea si duratele de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin HG 2139/2004 modificata prin HG 1496/2008. Astfel, durata de amortizare a unor bunuri poate ajunge pana la 60 de ani, ceea ce depaseste durata maxima admisa de Legea 101/2006 pentru un contract de delegare a gestiunii. In aceste conditii, conform legii, ar fi fost justificata chiar si o durata de 49 de ani a contractului, insa aceasta a fost redusa pana la 25 de ani. Dorim sa subliniem faptul ca bunurile respective sunt imobile(constructii) aferente infrastructurii de salubrizare, pe care nu le detineam, trebuind sa fie puse in opera de catre operator, cu toate costurile impuse de aceasta.

Deci, durata contractului reprezinta jumatate din durata maxima admisa de lege, nu acopera termenele legale pentru amortizarea investitiilor, din punct de vedere economic probabilitatea recuperarii investitiilor intr-un termen mai scurt decat durata actuala a contractului este extrem de redusa, iar din punct de vedere operational-calitativ, target-urile stabilite au nevoie de o perioada lunga de timp pentru a putea fi atinse, in conditiile in care ele cresc de la un an la altul pe toata durata contractului.

Prin urmare, termenul contractului este justificat, atat prin raportare la Legea 101/2006, cat si la clauzele efective ale contractului, asigurandu-se concordanta intre termenul contractului si amortizarea investitiilor conform Codului Fiscal si Catalogului privind clasificarea si duratele de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin HG 2139/2004 modificata prin HG 1496/2008.