Hotărârea nr. 183/2010

Hotărârea Consiliului Local nr. 183 / 2010

MUNICIPIUL BUCUREŞTI                                 

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Proiectului  „Oameni şi locuri”,  cu finanțare nerambursabilă,

precum şi a cheltuielilor legate de implementare

 

 

Ținând seama de Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum si Raportul de specialitate întocmit de Compartimentul  Imagine, Cultură, Presă și Informatică din cadrul aparatului de specialitate al Primarului  Sectorului 1;

Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale şi al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor  şi patrimoniu  ale Consiliului Local al Sectorului 1;

Văzând dispoziţiile Legii nr.339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu modificările și completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile art. 53 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile  Legii nr.24/2000 privind  Normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr.260/2009;

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului României nr.759/11.07.2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

Văzând prevederile Hotărârii Guvernului României nr.457/21.04.2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale;

Luând în considerare Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivitaţii României ca destinaţie turistică”, Operațiunea – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice.

Ținând seama de oportunitatea accesării de fonduri europene prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, Operațiunea – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice.

În temeiul art.45, alin.(2), lit.”d”, art.81, alin.(2), lit.”j” şi art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

HOTĂRĂŞTE:

 

            Art.1.  Se aprobă Proiectul „Oameni şi locuri”, cu finanțare nerambursabilă, precum şi cheltuielile legate de implementare.

Art.2. (1) Se aprobă studiul de marketing, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și susţinerea cofinanţării din bugetul local al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti pentru pregătirea şi implementarea corespunzătoare a Proiectului  „Oameni şi locuri”.

 

(2) Cofinanţarea Proiectului constă în :

-          Contribuţia proprie aferentă costurilor eligibile ale Proiectului în valoare de  15486,02 lei;

-          Costuri neeligibile ale Proiectului în valoare de 18.600,28 lei,  la care se adaugă plata taxei pe valoare adăugată (TVA) în valoare de 190.296,26 lei.

            (3) Valoarea totală a Proiectului este de 983.197,34 lei, din care finanțare nerambursabilă de 758.814,78 lei.

 

Art.3. Se împuterniceşte doamna Ioana Costescu – Serviciul Cabinet Primar să semneze cererea de finanţare şi anexele aferente acesteia, contractul de finanţare, precum şi orice alte acte care sunt necesare în vederea derulării şi implementării Proiectului „Oameni şi locuri” .

 

Art.4. Primarul Sectorului 1, iar în lipsa acestuia înlocuitorul său de drept, Direcţia Management Economic, Direcţia Investiții, Compartimentul Imagine, Cultură, Presă și Informatică şi Serviciul Secretariat General, Audienţe vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

 

 

 

            PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                             CONTRASEMNEAZĂ,

                           Ion Brad

                                                                                                          SECRETAR

                                                                                             Bogdan Nicolae Grigorescu

 

 

 

 

 

 

 

 

            Nr.:    183

            Data: 26.08.2010

 

 

 

 

 

Plan de marketing

Oameni si locuri

 

Se vor urmări următoarele capitole:



  1. Rezumat

Rolul, importanţa şi efectele multiple ale turismului intern sînt reflectate pe o multitudine de planuri: de la valorificarea superioară a elementelor atractive şi funcţionale ale ofertei turistice la îmbunătăţirea confortului populaţiei ţării de referinţă; de la stimularea creşterii economice la ameliorarea structurii sociale, crearea de noi locuri de muncă şi reducerea sărăciei.

În condiţiile reducerii timpului liber şi a veniturilor relativ modeste, cererea populaţiei locale pentru turism la distanţe mari şi în condiţii de confort înalt este joasă. În acest context, turismul intern devine o ofertă atractivă pentru o mare parte din populaţia locală, consumatori efectivi şi potenţiali.

Cercetările de ultimă oră denotă faptul că turismul intern are un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi culturilor de referinţă. Avantajul esenţial al turismului intern îl reprezintă atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare şi, implicit, atenuarea şomajului. Pe lîngă impactul economic, turismul intern are şi o profundă semnificaţie socio-culturală, efectele sale fiind resimţite pe diferite planuri: consumul, utilizarea timpului liber, instruirea şi educaţia populaţiei, ridicarea calităţii mediului înconjurător, conservarea tradiţiilor şi culturilor locale, şi, implicit intensificarea toleranţei şi înţelegerii turistice. Importanţa economică şi socială a turismului intern, contribuţia acestuia la cresterea calităţii vieţii denotă actualitatea  cercetării şi necesitatea promovării acestui sector.

Necesitatea valorificării acestor oportunităţi în condiţii de eficienţă presupune elaborarea unor demersuri strategice de marketing adecvate potenţialului, maturităţii pieţei şi structurii ei.

Acest plan de marketing isi propune o  apropiere cu grupul tinta turisti de toate varstele, pentru promovarea valorile nationale si culturale prin personalitatile reprezentate de povestile fiecarei case  care acum este declarata moment istoric si face parte din patrimoniul cultural national.

Planul de marketing va consta în dezvoltarea unei strategii din care să rezulte un produs turistic bazat pe punerea în valoare a patrimoniului cultural local, prin includerea unor obiective într-un circuit turistic ce va fi promovat către turiştii interni şi internaţionali care vizitează sau tranzitează oraşul în scop de agreement sau de afaceri. Promovarea obiectivelor culturale şi integrarea acestora într-un circuit turistic va avea ca efect reducerea ritmului de degradare a patrimoniului cultural local.

Strategia de marketing va avea în vedere o serie de activităţi specifice pentru a promova turismul cultural către categorii speciale de vizitatori şi locuitori ai oraşului: angajaţii din companiile multinaţionale, expaţi, participanţi la diverse evenimente de anvergura (conferinţe, summituri, concerte). Această strategie va avea de asemenea ca rezultat scoaterea unor obiective culturale din anonimat.

Strategia va include şi o serie de evenimente prin care vor fi puse în valoare tradiţiile locale, ceea ce va genera venituri în mediul rural adiacent zonei de desfăşurare a proiectului.

Strategia de marketing va trebui să aibă în vedere, pe lângă generarea de locuri de muncă în domeniul turismului, o serie de activităţi de comunicare care:

·         să ducă la dezvoltarea locală durabilă

·         să atragă tinerii către specializări în domeniul turismului cultural (de exemplu formarea de ghizi specializaţi)

·         să crească gradul de conştientizare a autorităţilor, mass mediei, comunităţii locale asupra necesităţii promovării patrimoniului cultural local

Pentru a avea rezultate imediate, planul de acţiune va trebui să se deruleze într-un interval de timp relativ scurt (6 – 12 luni), începând într-o primă etapă cu derularea unui proiect pilot, concentrat pe promovarea unui număr limitat de obiective culturale (6 – 7 obiective, selecţionate astfel încât accesul turiştilor să fie relativ facil).

În paralel vor trebui derulate o serie de studii (de exemplu: profilul turistului, studiu de impact al proiectului etc.), cu rolul de a acoperi lipsa de informaţii şi date statistice de actualitate. În funcţie de concluziile şi recomandările studiilor, strategia de marketing va fi ajustată pentru a obţine cele mai bune rezultate în etapele ce se vor derula ulterior.

Bugetul proiectului a fost proiectat astfel încât să acopere cheltuielile necesare promovării şi creşterii vizibilităţii obiectivelor turistice selectate, ţinând cont de obiectivele propuse şi de modul de comunicare specific fiecărei categorii de beneficiari ai proiectului. Astfel, bugetul va acoperi costurile pentru:

  • Crearea identităţii vizuale a proiectului
  • Crearea unui website dedicat proiectului şi promovarea acestuia prin mijloace specifice marketingului online
  • Crearea de materiale de prezentare a proiectului şi a fiecărui obiectiv cultural în parte (broşuri, pliante, hărţi turistice, afişe, bannere, CD-uri, obiecte promoţionale etc), ţinând cont atât de identitatea vizuală a proiectului, cât şi de identitatea vizuală a Programului Operaţional Regional
  • Promovarea outdoor şi indoor, prin inserţii publicitare şi spoturi radio şi tv, evenimente şi alte activităţi de promovare şi publicitate
  • Articole şi interviuri în presa scrisă, radio, tv
  • Managementul proiectului
  • Auditul în vederea acoperirii tuturor cerinţelor impuse prin contractul de finanţare

Echipa de implementare a proiectului va prezenta echipei de management rapoarte după încheierea fiecărei acţiuni din cadrul proiectului, de exemplu:

  • Raport de presă după conferinţele de presă
  • Raport de monitorizare a numărului de vizionări ale website-lui
  • Monitorizarea distribuţiei materialelor promoţionale etc

Echipa de management al proiectului va avea întâlniri periodice, ordinare, în care va analiza rezultatele şi le va compara cu indicatorii propuşi în cadrul proiectului şi în funcţie de concluzii, dacă este cazul, va face recomandări de acţiuni specifice fiecărei activităţi a proiectului. De asemenea, echipa de proiect va avea în vedere şi întâlniri extraordinare, dacă se constată necesitatea acestora.

Experienţa echipei de implementare şi de monitorizare a proiectului, planul de acţiune structurat şi abordarea managementului de proiect prin obiective sunt o garanţie pentru depăşirea riscurilor şi atingerea rezultatelor anticipate prin planul de marketing.

 

2.            Justificarea produsului specific/ evenimentului care face obiectul promovării

Orașul București deține un patrimoniu arhitectural unic, cu nimic inferior marilor capitale europene ca importanță și valoare. Clădirile vechi reprezintă trecutul ajuns până la noi, iar prezența și frumusețea lor ne influențează existența la un nivel subtil.

 

Proiectul „Oameni și locuri” încearcă să „deschidă ochii” turiştilor, dar şi bucureştenilor, în ceea ce priveşte valorile naționale și culturale prin personalitățile reprezentate de poveștile fiecărei case, în mod specific a Casei Lenș-Vernescu, Casei Cleopatrei Trubețkoi, Casei Dissescu, Casei Prințesei Elisabeta, Casei Dinu Lipatti, Palatului Barbu Știrbei, care în prezent sunt declarate monumente istorice și fac parte din patrimoniul cultural național.

 

Casa Lenș Vernescu

 

Casa Lenş-Vernescu este o clădire în Bucureşti situată pe Calea Victoriei, ridicată în jurul anului 1820, în stilul eclectic pe care arhitecţii francezi au reuşit să-l impună într-o serie de ţări europene, pe acea vreme.

Casa Lenș-Vernescu se află pe Calea Victoriei la Nr. 133. Ea a fost construită pe la 1821 de vornicul, marele vistiernic şi logofăt al Dreptăţii Filip Lenş (1779-1885), „o impostură genealogică“, după cum scrie de Em. Hagi Mosco în cartea sa, „Amintirile unui oraş“. Fiu natural al unui francez, Jean Baptiste Linchou, secretar particular al domnului muntean Alexandru Ipsilante, rezultat dintr-o legătură cu o roabă ţigancă a boierului Dumitrache Hriscoscoleu Buzoianu, Lenş a luat în căsătorie pe fata unui boier, având ştiinţa de a dobândi o avere fabuloasă prin „joc, intrigi, şi apoi prin câteva speculaţiuni fericite“.

In 1821 el va construi casa de pe Podul Mogosoaiei, casa ce va fi darul sau de nunta pentru Elisabeta Balotescu-Carpinisanu. Era una dintre cele mai frumoase case la ora aceea in Bucuresti, casa ce purta amprenta arhitectilor ce incepusera sa vina din Occident. La 1822 casa va fi cuprinsa de un incendiu, astfel ca va fi nevoit sa o refaca.

Despre casa pe care şi-o ridicase, von Kreuchely, consului Prusiei la Bucureşti spunea că e una „dintre cele mai frumoase şi a celei mai mari case din Bucureşti“. Pe vremea Războiului Crimeei, saloanele ocupate astăzi de mesele de joc ale Cazinoului ce poartă numele celui de-al doilea proprietar au adăpostit Marele Cartier General al armatei ţariste condusă de cneazul Gorceakov care îl primeşte aici, le 17 martie 1854, pe tânărul locotenent Lev Nicolaevici Tolstoi (marele scriitor de mai târziu) mobilizat la Armata a 12-a de la Dunăre şi trimis în Principate, pe care îl tratează cu deosebită căldură ca pe o rudă ce îî era.

În urma folosirii ei de catre trupele rusesti in timpul Razboiului Crimeei casa nu a mai prezentat interes deosebit pentru urmasii lui Filip Lenș si, proprietari fiind, au incheiat intelegere pentru gazduirea Ministerului de Razboi.

In 1882 un nou incendiu devasteaza casa fapt ce va face ca la 1886 mostenitorii familiei Lens sa o vanda unui om politic important, Gheorghe „Guţă”  DimitrieVernescu (1829 – 1900) jurist, doctor in drept, cu studii facute la Bucuresti si Paris. Este unul dintre cei care la 24 mai 1875 alaturi de Ion. C. Bratianu, Mihail Kogalniceanu, A. Golescu, Alexandru Candiano-Popescu, Anastase Stolojan si altii, isi pune semnatura pe programul care reprezinta actul de nastere al Partidului National Liberal. Programul va fi publicat la 4 iunie 1875 in ALEGATORUL LIBER.

La un an dupa ce achizitioneaza casa Guta Vernescu va lua legatura cu arhitectul lon Mincu pentru reconstructia casei, iar pentru picturile interioare va apela la un alt artist renumit – pictorul George Demetrescu Mirea, cel care va face adevarate alegorii pe tavanul cladirii. In urma lucrarilor, intre 1886 – 1889, casa va fi mult timp cea mai frumoasa de pe Calea Victoriei, un nou punct de atractie pentru lumea buna a Bucurestiului. Vernescu nu a precupetit nici un efort in a face din aceasta casa o adevarata bijuterie, iar spre deosebire de zilele noastre, cei bogati erau si mari consumatori si cunoascatori de arta de bun gust. Ca decoratiuni apar din loc in loc aproape de tavan nume ale unor scriitori celebri, clasici ai vremurilor lor – Seneca, Pascal, Shakespeare, Byron, etc. 

Ajuns la fundul sacului si aproape de capatul zilelor, Guta Vernescu va vinde casa statului roman, iar pana aproape de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aici isi vor avea sediul o multime de ministere, ba chiar si Guvernul Romaniei. In 1944 casa este ocupata iar de trupele rusesti, Armata Rosie de data aceasta. Avand in vedere rafinamentul cladirii, aceasta nu va beneficia de un tratament aparte, ci va fi exact cel intrat in tipic – cladirea va fi batjocorita iar picturile murale vor fi in cea mai mare proportie distruse. Si asta doar din amuzament. Din acest moment a parte din aerul aristocratic al casei se va pierde pentru totdeauna. Dupa razboi casa este preluata de guvernul Groza, si iar o multime de ministere si–au avut locul in  cladire. In 1990, in urma unei Hotarari de Guvern a guvernului Petre Roman, casa Vernescu devine sediul Uniunii Scriitorilor din Romania.

Din 1993 casa a fost supusa unui amplu proces de renovare si restaure, destul de costisitor iar acum această capodoperă de arhitectură a fostt retrocedată și găzduiește renumitele Casino Palace Bucharest și Restaurant Casa Vernescu.

 

Potrivit mărturiilor epocii, această construcţie a fost una dintre cele mai arătoase din Bucureştii primului sfert al secolului al XIX-lea. Ea a aparţinut, la început, marelui logofăt al dreptăţii Filip Lenş pentru ca după moartea lui să se instaleze aici o unitate militară, apoi Ministerul de război. În anul 1886 edificiul a devenit proprietatea unui politician al vremii, Gună Vernescu, la solicitarea căruia arhitectul Ion Mincu a efectuat o restaurare (1887 -1889) iar pictorul G.D. Mirea i-a împodobit interioarele.

 

 

Casa Lenş-Vernescu a fost locul celor mai vestite baluri și serate mondene. Armonia marmurei cu decorațiuni aurite pe tavane și pereți, vitraliile și oglinzile masive au conferit casei grandoare.

 

Stilul eclectic, barocizant, a fost completat în anul 1890 cu picturile lui G.D. Mirea, care au adus un surplus de frumusețe. Atmosfera acelor ani, cu trăsurile elegante, rochiile de bal, jobenele, bijuteriile și conversațiile de salon ale elitei bucureștene, care au dat strălucire locului, este refăcută astăzi de noua clientelă care provine din aceeași clasă socială. Chiar dacă vremurile s-au schimbat și balurile se desfășoară altfel, esența acestui loc s-a conservat în mod miraculos, grandoarea fiind comandată de clădirea-monument. Chiar dacă picturile murale au fost distruse de Armata Roșie, mare parte din decoruri s-a păstrat însă, iar Casa Vernescu oferă astăzi aceleași interioare pline de fast ca la începuturile funcționării sale, cărora li se adaugă echipamentele contemporane de ultimă generație și serviciile la standarde internaționale.

 

Trăsuri elegante, fracuri, jobenuri, rochii de seară foșnitoare și luxoase, baluri și serate extravagante și picturi murale impresionante, toate acestea sunt doar câteva dintre atracțiile celei mai frumoase case a Bucureștiului de altădată, Casa Vernescu.

 

Casa Vernescu este una dintre monumentele arhitectonice, simbol ale capitalei, un loc încărcat de istorie și magie.

 

Casa Lenş-Vernescu este un veritabil muzeu care amintește de epoci apuse ale căror mărturii se pot admira încă și un loc unde trecutul și prezentul se îmbină într-un mod fascinant.

 

 

Casa Cleopatra Trubețkoi

 

Pe partea dreaptă a Căii Victoriei, la nr. 194, aproape de capătul dinspre Piaţa Victoriei, aflăm o casă care nu iese aproape deloc în evidenţă nici prin proporţii, nici prin înfăţişare. E o clădire mai degrabă modestă, dacă e să o comparăm cu celelalte mult mai răsărite şi mai impunătoare care o înconjoară: Palatul Nababului, casa avocatului Costică Dissescu, casa Grădişteanu-Ghica sau cea care a aparţinut mai întâi lui Filip Lenş şi apoi lui Gună Vernescu, unul dintre membrii fondatori ai Partidului Liberal.

Spre Calea Victoriei casa arată o faţadă simplă, lipsită de opulente ornamentaţii, vopsită în galben-pal. Deasupra, pe fronton, se poate desluşi, înscrisă într-un medalion, monograma utimului proprietar, bogatul negustor Zaharia Nenciu. Aceeaşi literă – N –o vedem şi pe feroneria porţii ce deschide cale spre curtea interioară, în capătul căreia, pe o palmă de loc râd în soare crăiţe, gladiole şi conduraşi. În această casă a concertat Franz Liszt și tot aici au locuit două dintre cele mai rafinate şi elegante femei ale protipendadei bucureştene din veacul al nouăsprezecelea

Prima a fost Cleopatra Trubeţkoi, fiica lui Costache Ghica (zis Brigadierul deoarece servise în armata Rusă unde căpătase gradul de general de brigadă), soră a doi domni, Grigore Ghica IV şi Alexandru Dim. Ghica, devenită prinţesă prin căsătoria cu Serghei Trubeţkoi, un prinţ foarte avut din Rusia. După cum o arată un portret de epocă, dar şi o veche fotografie, ajustată în tempera, recent descoperită în colecţiile Academiei Române, Cleopatra Trubeţkoi era o femeie foarte frumoasă, cu „un obraz alb ca laptele, încadrat de zulufii unui păr negru şi mătăsos“, aşa cum o descrie George Potra în cartea sa, „Din Bucureştii de ieri“. După moartea soţului ei, a locuit o vreme la Paris unde îşi deschisese un salon literar, frecventat chiar de Lamartine. Revenită în ţară a cumpărat casa de pe Calea Victoriei pe care a renovat-o şi redecorat-o şi pe care a mobilat-o luxos, urmând moda pariziană. Cultă şi foarte manierată, şi-a continuat şi aici preocupările artistice, deschizând în casa sa un salon literar unde se asculta şi muzică aleasă. De altfel, oaspete de seamă i-a fost, între decembrie 1846 şi ianuarie 1847, marele pianist Franz Liszt, care poposise pentru scurt timp în Principate, în călătoria sa spre Sankt Petersburg (la Iaşi avea să-l cunoască, impresionat, pe Barbu Lăutaru). După moartea prinţesei în anul 1878, casa e cumpărată de un negustor de origine probabil bulgară, pe nume Nenciu, a cărui fiică, Nyka, născută la Craiova, era socotită de Gheorghe Crutzescu cea mai „elegantă femeie din Bucureştii sfârşitului veacului trecut“. Femeie extraordinar de frumoasă, înclinată spre lux, dar şi nestatornică la fire, ea a fost căsătorită de mai multe ori, trecând şi prin multe alte aventuri. Despre extravaganţele ei povesteşte acelaşi Gh. Crutzescu în cartea „Bucureştii de altădată“, spunând lămurit că Nyka „avea nu numai cingătoarea muscalului asortată cu culoarea rochiei pe care o purta, dar şi căptuşeala trăsurii“. Fix la ora cinci după-masă ea se urca în luxosul ei landou, comandat la Paris şi ieşea în plimbare la Şoseaua Kiseleff, pentru a fi admirată şi a stârni invidia protipendadei.

Pe la mijlocul veacului trecut casa a servit ca sediu al Asistenţei şi Ocrotirilor Sociale, apoi cămin pentru studente, iar in prezent adăposteşte Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectologice al Academiei Române.

La numărul 194 pe Podul Mogoşoaiei de altădată se află o casă care nu atra­ge privirile, însă n-ai cum să nu fii fascinat când îi afli povestea. Este construită în prima jumătate a seco­lului 19. Aici au locuit două femei celebre în epocă. Cleopatra Trubeţkoi, fiica lui Costache Ghica-Brigadier devenită prinţesă prin căsătoria cu Serghei Trubeţkoi, a cumpărat casa de la paharnicul Manolache Faca, a renovat-o şi a redecorat-o.

 

La sfârşitul anului 1846 în camerele acestei case l-au avut ca oaspete pe nimeni altul decât marele pianist Franz Liszt, venit să concerteze în Bucureşti: la Palat şi la Sala Momolo.

După moartea prinţesei casa a intrat în posesia lui Zaharia Nenciu, un bogat moşier a cărui fiică, Nica Capita­novici, era socotită de Gheorghe Crutzescu cea mai "elegantă femeie din Bucureştii sfârşitului veacului trecut". Se spune că avea nu numai cingătoarea muscalului asortată cu culoarea rochiei pe care o purta, dar şi căptuşeala trăsurii.

 

Casa Dissescu

 

Casa Dissescu este situată la intersecţia Căii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu şi este monument istoric de clasa A (importanţă naţională). Actualmente, aici funcţionează Institutul de Istorie a Artei.

Casa Dissescu este situată la intersecţia Căii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu. Actualmente, aici funcţionează Institutul de Istorie a Artei. Casa în stil românesc a fost construită către sfârşitul secolului al XIX-lea de familia Lahovary și a intrat la 1910 în posesia strălucitului avocat Constantin G. Dissescu (1854 - 1932), profesor universitar, autor al primului curs românesc de drept constituţional, fost totodată - pentru scurt timp - ministru de justiţie.

Acesta o şi renovează (1910-1912) apelând la arhitecţii Grigore Cerchez şi A. C. Clavel. Aici mai locuise şi Beizadea Viţel (prinţul Sturdza) care a oferit casa avocatului Dissescu drept onorariu pentru câştigarea unui proces.

Edificiul se impune atenţiei prin echilibrul proporţiilor sale şi, mai ales, prin elemente tradiţionale de arhitectură românească, în mod judicios integrate în plastica sa de autorii construcţiei :arhitectul român Grigore Cerchez şi cel francez A.C. Clavel. În faţada dinspre Calea Victoriei este inclusă o loggie în spiritul arhitecturii brâncoveneşti. Interesant tratată este şi faţada dinspre strada Lt. Dumitru Lemnea. Aici se află corpul intrării care are trei arcade sprijinite pe coloane cu caneluri răsucite şi unite la bază prin balustrade de piatră sculptată cu bogate motive ornamentale.

 

Constantin Dissescu, om politic în Partidul Național Liberal, de formație jurist, absolvind cursurile Facultății de Științe Juridice din Paris (a făcut și Istoria), doctorand în drept. A predat diverse discipline la Universitatea din București sau cea din Iași. În 1885 se retrage din Partidul Național Liberal și trece la Conservatori, pentru ca în 1923 să revină în rândurile liberalilor. Este unul dintre cei care au participat la Constituția lui Fințescu (1923).

 

Casa Dissescu se impune atenţiei prin echilibrul proporţiilor sale şi, mai ales, prin elemente tradiţionale de arhitectură românească, în mod judicios integrate în plastica sa de autorii construcţiei: arhitectul român Grigore Cerchez şi cel francez A.C. Clavel.
În faţada dinspre Calea Victoriei este inclusă o loggie în spiritul arhitecturii brâncoveneşti. Interesant tratată este şi faţada dinspre strada Lt. Dumitru Lemnea. Aici se află corpul intrării care are trei arcade sprijinite pe coloane cu caneluri răsucite şi unite la bază prin balustrade de piatră sculptată cu bogate motive ornamentale.

 

 

Casa Prințesei Elisabeta

 

Tot pe Calea Victoriei, la Nr. 163 se găsește o casă care găzduiește restaurantul „Mărul de Aur“. Casa a fost construită sau reamenajată de arhitectul George Matei Cantacuzino la 1925 pentru Marie Angèle Massart care a vândut-o în anul 1927 principesei Elisabeta, sora lui Carol al II-lea şi efemeră regină a Greciei, după ce aceasta s-a întors în țară.

Dupa venirea comunistilor la putere, fostul Palat Elisabeta din Calea Victoriei a devenit Casa Ziaristilor, iar ulterior, din anii '80, restaurantul „Marul de aur".

Palatul Elisabeta este reşedinţa oficială din Bucureşti a Regelui Mihai al României.

Palatul a fost proiectat în 1930 de către arhitectul Duiliu Marcu într-o combinaţie de stil maur şi brâncovenesc. A fost construit în 1936 pentru Regina Elisabeta a Greciei, născută Principesă a României, prima fiică a Regelui Ferdinand I al României şi a Reginei Maria a României, soră a Regelui Carol al II-lea al României. Palatul nu a fost locuit prea mult de către fosta regină a Greciei, deoarece aceasta s-a retras la reşedinţa ei de la ţară, Castelul Banloc. După bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei, la 24 august 1944, Regele Mihai I a cerut permisiunea mătuşii sale de a-şi muta curtea, temporar, în palatul Elisabeta. Într-unul dintre saloanele de la etaj, Regele Mihai a fost forţat să abdice, la 30 decembrie 1947.

Palatul Elisabeta a fost martorul tăcut al ultimelor șapte decenii din istoria României. Inaugurat în 1937, palatul a fost construit de către arhitectul Corneliu M. Marcu ca reședinţă a Principesei Elisabeta, fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, fosta Regină a Greciei și mătușa Regelui Mihai.

Interiorul este ocupat de mai multe saloane, unele ce poartă nume a membrilor familiei regale, cum sunt Salonul Ferdinand și Maria și Salonul Carol și Elisabeta, săli de recepție și două galerii de artă.

În zilele noastre, Palatul Elisabeta își definește această  identitate publică găzduind zeci de evenimente, întalniri, dinee, mese rotunde, interviuri care aduc împreună personalități          ale sectorului public, artistic și cultural, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile, ai comunităților regionale. Salonul Alb, Sala Regilor, Salonul Regina Elena, Salonul cu barne și Sufrageria mare sunt, de regulă, spațiile unde au loc aceste reuniuni. Aici se schimbă opinii, se nasc idei de proiecte și parteneriate, uneori chiar și controverse constructive.

Muzeu nu a avut niciodată ocazia să ajungă, deoarece din 2001 clădirea a reintrat în posesia Familiei Regale, fiind în prezent reședința Principesei Margareta și a Principelui Radu.

 

Palatul este, de asemenea, gazda membrilor Familiilor Regale europene care vin sa viziteze Bucurestiul, la invitatia Principesei Margareta si a Principelui Radu. De aici sunt gestionate sutele de angajamente publice, proprietățile și proiectele de dezvoltare ale Familiei Regale.

În Palatul Elisabeta, Familia Regală a României continuă tradiția strămoșilor săi prin angajamente de lungă durată în sprijinul dezvoltării și modernizării României.

Palatul rămâne un spațiu viu, care se metamorfozează cu fiecare operă de artă, cu fiecare piesă de mobilier adusă, dar mai ales cu fiecare dintre oamenii care îi trec pragul.

 

Casa Dinu Lipatti

 

Casa se afla pe bulevadul Lascar Catargiu la numarul 12, este opera a arhitectului Petre Antonescu, a fost construita la 1902 si este inscrisa in lista de monumente ale Bucurestiului, ca multe alte case de pe aceasta strada. Este diferita de creațile lui Petre Anotnescu, avand in vedere ca stilul predilect al arhitectului este cel neoromanesc. De data aceasta abordeaza un stil cu elemente art nouveau în stil eclectic cu vizibile influenţe baroce – o casa reprezentativa a Micului Paris. A fost unul dintre primele proiecte ale arhitectului Petre Antonescu. Scriitorul francez Paul Valery împarte casele în trei categorii: unele care nu spun nimic, cele care vorbesc şi acelea care cântă. Între ultimele poate fi inclusă şi reşedinţa Lipatti din Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12, atât datorită arhitecturii sale, cât şi pentru că această familie a fost dominată de muzică, "Euterpe a fost divinitatea tutelară a casei noastre", obişnuia să spună Valentin Lipatti.

Privind această clădire astăzi, este uşor să îţi închipui "plescăitul misterios şi ritmic al copitelor cailor de la trăsuri mergând întins spre Capul Podului" sau "strigătele precupeţilor", familiare lui Valentin Lipatti.

Cum reşedinţa Lipatti era de obicei "bântuită de muzică şi de muzicieni", vrăjiţi, probabil, oamenii se opreau să asculte din stradă câteva acorduri. Dinu Lipatti obişnuia să organizeze "concerte de cameră" în casa din Bulevardul Lascăr Catargiu, unde în afara familiei erau invitaţi şi apropriaţi. Acestea se desfăşurau adesea "la două piane sau piano la patru mâini", scria Miron Soarec. Familia Lipatti a avut mai multe reședințe în București. Prima a fost cea din Strada Grigore Alexandrescu nr. 17, unde s-a născut Dinu, apoi cea din Povernei 23, unde s-a născut Valentin, care există şi astăzi. "În 1927 ne-am mutat într-o vilă spaţioasă din Şoseaua Bonaparte, pe locul unde se înalţă acum blocurile de lângă Cinematograful Volga - actual Martin. Prin 1930 ne-am mutat din nou, de data aceasta în locuinţa mare a tatălui meu din Bulevardul Lascăr Catargiu 12. Bunicul i-o cumpărase tatei pe la 1900. Era o clădire cam ciudată, care există şi astăzi, fiind cunoscută drept Casa Lipatti. Fusese construită de Petre Antonescu, pe atunci june arhitect descins de la Paris. O casă de un rococo bastard, elegantă şi totodată disproporţionată, care parcă stă în genunchi. Seamănă cu un om cu torsul mare şi cu picioare scurte, fiind lipsită de acele nobile proporţii, care se mai pot întâlni în Bucureşti la unele case vechi", scria Valentin Lipatti în memoriile sale.

Astăzi, din "grădina plină de flori şi de miresme de altădată" nu a mai rămas nimic. "Din spatele casei a dispărut şi grădina plină de crini roşii a doamnei Codrea, loc pe care s-a înălţat, înainte de război, imobilul cu mai mai multe etaje al generalului Rădulescu", scria fratele pianistului. Clădirea se înscrie în liniile ecletismului, accentele principale fiind de origine barocă. Ancadramentele ferestrelor şi portalul intrării oficiale sunt elegant decorate cu elemente vegetale şi nu numai.  Intrând descoperi o locuinţă burgheză tipică, a cărei ambianţă interioară aminteşte de Bucureştiul sfârşitului de secol al XIX-lea. Odinioară, pereţii erau decoraţi cu lambriuri din lemn sau acoperiţi cu mătase pe schelet de lemn.
Salonul avea o mică estradă, unde era amplasat pianul, la care adolescentul Dinu Lipatti repeta, compunea sau dădea concerte. Se păstrează sobele, ancadramentele uşilor, decoraţia plafoanelor şi, parţial, mobilierul original încastrat. Încăperile cu funcţiuni domestice sunt situate de-a lungul unui coridor lung care conduce spre intrarea secundară dinspre Strada Visarion. Imobilul are o mansardă generoasă, unde erau situate camerele servitorilor. Ana Lipatti descrie sumar locuinţa: "Casa noastră din Bucureşti era totdeauna scăldată în lumină", amintind că odaia lui Dinu "era exact lângă a mea, cea a soţului meu mai departe, pentru că el întârzia noaptea cântând la vioară". Familia Lipatti avea guvernantă, bonă, bucătăreasă şi şofer. Dar dintre toţi, bucătăreasa Mariana din Selo Oreş, lângă Russe, a fost cea mai apropiată copiilor. Nedespărţită de această familie, aceasta a trăit "şaizeci de ani într-o cameră din mansarda casei".

Casa se află pe bulevadul Lascăr Catargiu la numărul 12, este opera arhitectului Petre Antonescu, a fost construită la 1902 și este înscrisă în lista de monumente ale Bucureștiului, ca multe alte case de pe aceasta stradă. Este puțin diferită față de ce ne-a obișnuit Petre Anotnescu, având în vedere că stilul predilect al arhitectului este cel neoromânesc. De data aceasta abordează un stil cu elemente art nouveau – o casă reprezentativă a Micului Paris.

 

Dinu Lipatti obişnuia să organizeze "concerte de cameră" în casa din Bulevardul Lascăr Catargiu, unde în afara familiei erau invitaţi şi apropriaţi.

 

Clădirea se înscrie în liniile ecletismului, accentele principale fiind de origine barocă. Ancadramentele ferestrelor şi portalul intrării oficiale sunt elegant decorate cu elemente vegetale şi nu numai.  Intrând descoperi o locuinţă burgheză tipică, a cărei ambianţă interioară aminteşte de Bucureştiul sfârşitului de secol al XIX-lea. Odinioară, pereţii erau decoraţi cu lambriuri din lemn sau acoperiţi cu mătase pe schelet de lemn.


Salonul avea o mică estradă, unde era amplasat pianul, la care adolescentul Dinu Lipatti repeta, compunea sau dădea concerte. Se păstrează sobele, ancadramentele uşilor, decoraţia plafoanelor şi, parţial, mobilierul original încastrat.

Încăperile cu funcţiuni domestice sunt situate de-a lungul unui coridor lung care conduce spre intrarea secundară dinspre Strada Visarion. Imobilul are o mansardă generoasă, unde erau situate camerele servitorilor.

 

Casa Dinu Lipatti, în prezent este parte din patrimoniul arhitectural al Bucureştiului.

 

 

Palatul Barbu Știrbei

 

Pe partea stângă a Căii Victoriei, după intersecţia cu strada Banului (numele se trage de la marele ban Costache Ghica proprietar al unor locui în această zonă), se gaseste frumoasa clădire a Palatului Ştirbei, contemporan cu Palatul Şuţu de pe Bulevardul I. C. Brătianu. Pentru ridicarea acestui palat între 1833-1835 domnitorul Barbu Ştirbei (1799-1869) a apelat la serviciile arhitectului francez Mihai Sanjouand care utilizează aici stilul neoclasic. „Vestitorul Românesc“, dar şi o gravură de Dossault (din albumul „Moldo-Valaque“, 1848) oferă descriu „balul strălucit“ dat la 22 iunie 1843 în onoarea Prinţului Albert al Prusiei, fratele regelui Friedrich-Wilhelm. „Crăiasca sa mărire“ (Seine Königliche Hochheit), cum îl numea presa vremii, sosise la Bucureşti întorcându-se de la Constantinopol la Dresda dintr-o călătorie de plăcere. În seara zilei amintite, la palatul lui Barbu Ştirbei „veniseră toţi consulii şi o parte din boieri cu damele şi demoazelele lor.“, iar prinţul şi vodă au fost întâmpinaţi de „marele logofăt Barbu“ şi de „dumneaei logofeteasa Ştirbei“. Putem să ne imaginăm fastul care îmbrăca acest eveniment – saloanele fuseseră decorate cu gust, bufetul era bogat, iar grădina luminată „semăna a farmec“. Fiul lui Barbu Ştirbei, Alexandru, a găsit de cuviinţă să aducă ceva modificări palatului spre a se potrivi mai bine gusturilor sale. De data aceasta este vorba de un arhitect austriac, Friedrich Hartmann, care a înălţat corpul central, cu încă un etaj a cărui faţadă e flancată de patru cariatide şi turnul pe două nivele de pe partea dreaptă. În spatele palatului se afla o vastă grădină „închisă din toate părţile râspândind miros de liliac şi de salcâm, plină de micşunele…“ după cum îşi aminteşte povesteşte nepoata domnitorului, Eliza, soţia lui Ionel Brătianu. Tot în curtea din spate se găsea depozitul de vinuri, demolat de curând, la fel ca şi grajdurile. În faţa palatului era un elegant scuar, iar în partea dreaptă, către nord, precedând palatul, era o clădire în forma unui templu grecesc, dispărută în perioada interbelică, unde se găsea corpul de gardă.

În anul 1881, fiul domnitorului, principele Alexandru B. Stirbey, va modifica palatul după proiectul arhitectului austriac J. Hartmann – prin ridicarea, deasupra corpului central decroşat, a celui de-al doilea etaj (a cărui faţadă este decorată cu patru cariatide) şi, pe latura de nord-est, a unui turn cu două niveluri, care a stricat echilibrul arhitectonic al întregii clădiri.

In anul 2001 castelul a fost castigat in instanta de Gheorghe Tataranu, nepotul printului Barbu Stirbei, si de verii sai iar palatul a fost scos la vanzare.

Palatul Știrbei (1835) construit la comanda lui Barbu Dimitrie Știrbei, mare logofat, în stil neoclasic, după planurile arhitectului francezului Sanjouand este un edificiu suplu și elegant, cu elemente grecești, ce a aparținut o vreme și familiei princiare Știrbei.

 

Inaugurat în 1985, muzeul este adăpostit în palatul de ceremonii al domnitorului Barbu Știrbei (1848-1856) - el însuși un valoros exponat, operă a arhitecților Sanjouand și Hartmann.

 

Tematica muzeului reliefează virtuțile artistice ale prelucrării lutului, începând cu vesela de uz curent și terminând cu realizările artistice din sticlă sau porțelan.

În timpul domniei sale, din anii 1849 - 1856, Barbu Știrbei a folosit acest palat ca reședință domnească. În anul 1852, palatul este restaurat de arhitecții Xavier Villacrosse și Moritz Von Ott.

În anul 1882, Alexandru Știrbei, fiul domnitorului, schimbă fațada palatului dinspre Calea Victoriei. În această perioadă este construit turnul și etajul cu cariatidele, realizate de arhitectul Friederic Hartmann.

Palatul Stirbei era conoscut de elita secolului al XIX-lea pentru balurile care se oragnizau aici. La aceste baluri erau invitate personalități de marcă ale epocii, politicieni, oameni de stat sau negustori celebri. Balurile de la Palatul Știrbei erau caracterizate drept cele mai selecte evenimente ale sezonului.

Parcul era împodobit cu cascade, grote, iar interiorul palatului era mobilat cu lux. Plafoanele erau pictate, iar sobele erau aduse de la Viena și din Lombardia.

Palatul Știrbei a ramas în posesia familiei Știrbei până în anul 1948, atunci când a început naționalizarea, iar palatul și toate anexele sale au intrat în patrimoniul Întreprinderii de industrializare a vinului. De-a lungul timpului, palatul suferă numeroase deteriorări.

Între anii 1954 - 1977, palatul găzduiește Muzeul de Artă Populară, iar la începutul anilor '80 se deschide Muzeul Ceramicii și Sticlei, care funcționează până în anul 1994.

În perioada sa de glorie, Palatul Știrbei avea și o gradină luxuriantă, grajduri și multe alte anexe, realizate în același stil neoclasic. Palatul impresiona și prin pivnițele pe care le avea. Subsolul boltit era folosit pentru depozitarea vinului de pe podgoriile familiei Știrbei. Producția și comercializarea vinului a fost una dintre activitățile economice ale familiei Știrbei.

După ce afli asemenea poveşti nu mai poţi trece nepăsător pe lângă locurile şi casele „vechi” din oraş.

 

 

3.            Analiza SWOT a turismului în zonă

 

PUNCTE TARI

 

 

Bucureşti-Ilfov – un pol naţional al creşterii

economice şi creării de locuri de muncă.

 

Cel mai mare volum al investiţiilor străine directe din România (56% din total în anul 2004).

 

O structură economică în care domină sectorul servicii (63,4%), precum şi un important sector al industriei prelucrătoare.

 

Cel mai mare număr de IMM la nivel naţional

Regiunea este lider naţional în ceea ce priveşte capacitatea de inovare.

 

Nivel ridicat de calificare a forţei de muncă şi cel mai ridicat nivel de salarizare din ţară.

 

Cel mai important nod de transport din România, aflat în inima a două coridoare de transport pan-europene (coridoarele multi-modale IV şi IX).

 

Concentrare mare de întreprinderi active în sectorul telecomunicaţiilor.

 

Pondere mare a persoanelor cu studii superioare, precum şi a facilităţilor de cercetare.

 

Existenţa unei oferte turistice (în special de afaceri, dar şi culturale, recreaţionale şi sportive).

 

 

PUNCTE SLABE

 

 

Niveluri scăzute de participare la activitatea

economică, câştiguri şi venituri relativ scăzute, precum şi productivitatea muncii scăzută.

 

Niveluri relativ ridicate ale şomajului în rândul tinerilor (sub 25 de ani) – 21,2%.

 

Trenduri demografice negative (rată de dependenţă demografică ridicată, ponderea scăzută a populaţiei în vârstă de 0-20 ani în total populaţie).

 

Grad de modernizare scăzut al drumurilor publice (52,4%), trafic intens în zona urbană (circa 1.500.000 maşini circulă zilnic în Municipiul Bucureşti) care determină blocarea arterelor principale.

 

Şoseaua de centură din jurul Bucureştiului nefinalizată.

 

Majoritatea infrastructurii de sănătate şi educaţie necesită reabilitări/îmbunătăţiri.

 

Investiţii insuficiente în cercetare şi dezvoltare tehnologică.

 

 

Pondere mare a populaţiei rurale în judeţul Ilfov cu acces scăzut la serviciile de bază.

 

Degradare socială şi excluziune, mai ales în zonele urbane afectate de o masivă restructurare economică.

 

Cartiere mărginaşe cu condiţii precare de locuit.

 

Infrastructură de mediu inadecvată, care nu sprijină dezvoltarea economică şi socială.

 

Degradarea patrimoniului cultural-turistic.

 

 

OPORTUNITĂŢI

 

Investiţiile private concentrate în domeniul afacerilor imobiliare (clădiri de birouri, spaţii de depozitare).

 

Dezvoltarea industriilor indigene, mai ales în

sectoarele cu înaltă valoare adăugată şi nişe de piaţă.

 

Dezvoltarea sectorului IMM – o potenţială sursă de creştere economică şi creare de locuri de muncă.

 

Noi calificări, produse şi procese derivate din

cooperarea dintre universităţi, institutele de cercetare şi mediul de afaceri.

 

Noi activităţi bazate pe tehnologia informaţională.

 

 

 

Creşterea alocărilor financiare UE pentru

infrastructura de transport şi mediu.

 

Servicii mai bune pentru populaţie şi agenţi economici.

 

Reintroducerea României în circuitul turistic

Internaţional.

 

AMENINŢĂRI

 

Migrarea forţei de muncă calificate/educate.

 

Creşterea costurilor serviciilor publice pentru

populaţie şi agenţi economici.

 

Abandonarea activităţilor agricole din cauza

veniturilor scăzute şi excluziunii sociale din mediul rural.

 

Riscul închiderii multor întreprinderi din cauza intrării în UE.

 

Incapacitatea de a dezvolta, printr-o planificare spaţială adecvată, infrastructura fizică şi socială necesară, pentru a facilita dezvoltarea regională.

 

Creşterea numărului problemelor medicale ca urmare a procesului de îmbătrânire a populaţiei şi condiţiilor precare de mediu.

 

 

 

4.            Analiza curentă a pietei

În analiza pieţei turistice, cu potenţial pentru turismul cultural, se disting două mari categorii, turismul internaţional şi cel intern, cele două categorii fiind evaluate prin metode şi indicatori diferiţi.

Statisticile turistice din România sunt elaborate şi furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele furnizate de INS prezintă o serie de dezavantaje:

  • Cifrele sosirilor de la frontieră nu fac diferenţa între vizitatorii de zi şi vizitatorii de noapte. Nu există deci nici un mod de evaluare a numărului de turişti în cadrul definiţiei UNWTO, pentru vizitatorii care petrec cel puţin 24 de ore în ţară.
  • Pentru determinarea cererii din sectorul turismului, autorităţile din România folosesc fişele de cazare – aşa cum sunt înregistrate în datele UNWTO. Astfel, cazările în unităţi neînregistrate nu sunt estimate.
  • Datele furnizate sunt vechi (la nivelul anului 2006).

Controalele la frontieră sau de imigraţie la graniţă între România şi ţările membre ale UE sunt în prezent în tranziţie, urmând ca în scurt timp să fie total desfiinţate. Acest lucru va avea drept rezultat pierderea mecanismului fundamental de colectare a datelor privind sosirile şi plecările vizitatorilor. Acesta este un motiv pentru lipsa de informaţii actualizate, fiind deja necesară o soluţie alternativă.

O altă sursă importantă pentru datele analizate o reprezintă rapoartele publicate de către Ministerul Turismului pe site-ul oficial.

Cu toate aceste dezavantaje, se poate evalua un potenţial al pieţei, prin corelarea datelor furnizate de diverse instituţii sau studii private.

 

A.  Turismul internaţional. Volumul şi valoarea sosirilor

 

Tabelele de mai jos prezintă modelul sosirilor de vizitatori internaţionali şi câştigurile din operaţiuni de schimb valutar aferente acestora, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică din România şi respectiv de Banca Naţională a României pentru perioada 2000 - 2006.

 

 

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Sosiri

(mii)

5.264

4.938

4.794

5.595

6.600

5.839

6.037

Valoare

(milioane Euro)

359

362

335

396

406

852

1.034

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România şi Banca Naţională a României

Datele includ şi operaţiunile de schimb valutar al valutei repatriate în România de numeroşi cetăţeni români care au avut posibilitatea să lucreze în străinătate, ca urmare a relaxării regimului vizelor în 2004 pentru persoanele care lucrează în Uniunea Europeană, ceea ce face ca acest tip de evaluare să fie aproximativă.

Creşterea numărului de sosiri se datorează şi continuării creşterii accentuate a sosirilor de vizitatori internaţionali folosind transportul aerian şi, deşi sosirile pe cale rutieră continuă sa fie predominante, această poziţie începe să slăbească.

Cea mai semnificativă schimbare în utilizarea mijloacelor de transport a fost creşterea cu 71% a sosirilor folosind transportul aerian şi un declin de aproape 55% în utilizarea transportului feroviar.

Între 2000 şi 2006, volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii de zi – din România a înregistrat o creştere medie anuală de doar 2,3%. Statisticile privind unităţile de cazare oferă probabil o imagine mai precisă privind sosirile de turişti străini în România, arătând o creştere medie anuală de 8% din 2000, însă aceste date includ numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu, astfel că cifra de 1,4 milioane de cazări pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de turişti străini – din ceea ce se cunoaşte.

Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit este în creştere, ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple, însă nu există date statistice astfel încât putem doar aprecia faptul că în sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală a numărului de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri de turişti străini.

 

  1. Turismul intern. Volumul şi valoarea sosirilor

 

Cifrele sunt înregistrate în Studiul anual al gospodăriilor din România, care este întocmit pentru Institutul Naţional de Statistică din România. Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea că furnizează un suport statistic elocvent pentru scăderea accentuată, conform raportărilor, a interesului faţă de vacanţele în ţară, în favoarea vacanţelor în afara graniţelor ţării. Călătoriile interne în scop turistic (inclusiv călătorii în scop de afaceri) şi înnoptările în cadrul sejururilor au scăzut cu 25% si respectiv 26%, în timp ce călătoriile şi înnoptările în scop de vacanţă au scăzut cu 23%.

Pentru produsul turistic promovat, această tendinţă reprezintă o oportunitate, prin faptul ca o mare parte a turiştilor români tranzitează Bucureştiul spre alte destinaţii.

Numărul de turişti, călătorii şi înnoptări pe plan intern în 2005 si 2006 (mii)

 

Turişti

2005

Călătorii

2005

Înnoptări

2005

Turişti

2006

Călătorii

2006

Înnoptări

2006

Vacanţă

6.469

8.357

38.667

5.333

6.440

29.848

Afaceri

218

379

940

161

248

769

Altele

638

691

7.844

442

407

4.280

TOTAL

7.325

9.427

47.451

5.936

7.095

34.897

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România / Studiul Naţional al Gospodăriilor

Tabelul de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul Naţional al Gospodăriilor, prezintă distribuţia înnoptărilor în ţară atât în scop de vacanţă, cât şi în scop de afaceri, în diferite zone turistice. Aceste cifre demonstrează importanţa relativă a Bucureştiului pentru atragerea vizitatorilor cu înnoptări în cadrul sejururilor în turismul intern.

Înnoptări aferente sejururilor in turismul intern pe zone turistice, in 2005 si 2006 (mii)

ZONA TURISTICĂ

2005

2006

Litoral

7.438

5.492

Montană

8.106

6.398

Balneară

1.101

1.251

Delta Dunării

256

199

Circuite turistice

546

361

Alte zone (inclusiv Bucureşti)

22.160

16.917

TOTAL

39.607

30.618

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din Romania / Studiul Naţional al Gospodăriilor

Tabelele următoare prezintă estimări ale valorii brute a cheltuielilor interne şi internaţionale în turism, în milioane Euro, şi contribuţia acestora la PIB în economia României în anul 2005. Baza de calcul şi estimările din spatele acestor cifre se găsesc in secţiunea „Impactul economic” prezentată într-un raport al Ministerului Turismului, dar în mare parte ele au fost preluate din analiza şi interpretarea datelor limitate extrase din cele două studii în sectorul turismului ale USAID şi Studiul naţional anual al gospodăriilor.

Se disting tipurile de piaţă internă şi internaţională, dar acestea se pot diferenţia şi în funcţie de tipul structurilor de cazare utilizate (înregistrate sau neînregistrate), având în vedere că Institutul Naţional de Statistică ţine evidenţa numai a vizitatorilor din structuri de cazare înregistrate, în timp ce Studiul naţional al gospodăriilor înregistrează vizitatorii interni din toate tipurile de cazare: înregistrate, neînregistrate, prieteni, rude şi o a doua reşedinţă.

Cheltuielile din tabelul următor, descompuse pe piaţa internă şi cea externă, se consideră a fi, în fiecare caz, cheltuieli ‘totale’, adică reprezintă un număr compus care include cheltuielile pentru cazare, masă, transport în Romania, divertisment şi cumpărături - suveniruri etc.

Valoarea estimată a cheltuielilor din turismul intern şi internaţional în 2005, în milioane Euro

 

Cheltuieli pe tip de piaţă 2005 (milioane Euro)

Vizitatori internaţionali în structuri de cazare înregistrate       

877

Vizitatori interni în structuri de cazare înregistrate       

820

Vizitatori interni în structuri de cazare neînregistrate şi VFR      

1058

TOTAL CHELTUIELI       

2755

Sursa: Rapoartele USAID, Studiul naţional al gospodăriilor şi Estimările din raportul Ministerului Turismului

Cheltuielile vizitatorilor internaţionali sunt considerate deci a contribui cu aproximativ 1,1% la PIB-ul României, iar cheltuielile vizitatorilor interni cu mai mult decât dublu, adică cu peste 2,4%, iar împreună reprezintă o contribuţie mult mai importantă, de 3.5%.

În ceea ce priveşte estimarea mărimii cheltuielilor în turism asociate structurilor de cazare neînregistrate, este clar că trebuie să existe forţă de muncă angajată suplimentar în acest sector, care nu este cuprinsă în statisticile oficiale. Se consideră totuşi că forţa de muncă suplimentară ar putea să reprezinte peste 20.000 de locuri de muncă.

Se poate aprecia că după 2007 a avut loc o îmbunătăţire a valorilor prezentate anterior, urmată de o scădere, odată cu criza financiară declanşată în 2008, urmată de perioada de recesiune, care continuă şi în prezent. Acestea sunt şi concluziile prezentate la nivelul economiei de către analişti. Astfel, se poate concluziona că se poate efectua o analiză obiectivă pornind de la datele prezentate anterior.

  1. Segmente de piaţă şi profilul vizitatorilor

 

Nu există date în prezent care să permită o analiză a segmentării pieţei cu accent pe vizitatorii străini. Singura sursă este reprezentată de o serie de studii ad hoc – detaliate mai jos – precum şi datele statistice oficiale conţinute în Datele Statistice privind Turismul Romanesc, ediţia 2006, Institutul Naţional de Statistică:

  • Analiza Profilului Vizitatorului, noiembrie 2006 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un eşantion de 2.268 turişti străini intervievaţi în august 2006 în cinci centre de turism din România
  • Analiza Profilului Vizitatorului, decembrie 2005 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un eşantion de 625 turişti străini intervievaţi în octombrie 2005 la Aeroportul Henri Coandă Bucureşti
  • Programul de Cercetare a Pieţei – Analiză Cantitativă şi Calitativă a Cererii de Servicii Turistice, 2004/2005 – INCDT (Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism)

Ca punct de plecare, se poate realiza un grafic al vizitatorilor străini pe baza înregistrărilor de turişti şi a înnoptărilor, după zona de amplasare. Peste 70% din înregistrări şi aproape trei cincimi din înnoptările vizitatorilor străini sunt în Bucureşti şi în alte oraşe reşedinţă de judeţ. Acest lucru indică faptul că o mare parte a vizitatorilor străini sunt în călătorii de afaceri, deşi aici pot fi incluşi şi călătorii de tranzit care înnoptează în drumul lor în/din România.

Cifrele includ nu doar vizitatorii în scop de afaceri sau oficiali şi pe cei care se cazează în drum spre alte destinaţii, ci şi vizitatorii străini pentru călătorii scurte pentru cumpărături, participare la evenimente sau pentru vizitarea de obiective turistice, pe cei care se află în tururi pentru vizitarea obiectivelor culturale / de patrimoniu, pe cei implicaţi în activităţi de ecoturism şi vizitatori care vin la prieteni sau rude (VFR).

În practică însă, procentul reprezentat de sectorul de afaceri în încasările totale din turism este probabil undeva între 40%, estimat pe baza statisticilor privind cazările, şi 12%, aşa cum reiese din rezultatele studiilor USAID. Bucureştiul poate fi încadrat la limita superioara a intervalului.

Datele referitoare la profilul vizitatorului din studiului USAID pot fi rezumate după cum urmează:

  • Profilul tânărului cu vârste cuprinse între 20 si 29 ani, reprezentând 31% din eşantionul total, şi încă 25% cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani.
  • 60% din eşantion se aflau la prima lor vizită în România; dacă se iau în considerare doar turiştii de ocazie, acest procent creste la 76%.
  • Comparând sursele de informaţii despre călătorii accesate atât pentru călătoriile în străinătate cât şi pentru călătoriile în România, se arată faptul că, deşi internetul a fost sursa de informare cel mai des folosită, importanţa sa pentru România a fost ceva mai scăzută, mai importante fiind recomandările prietenilor/rudelor şi ale ghidurilor de călătorii.
  • În cazul turiştilor de ocazie, 24% din cei intervievaţi au folosit internetul pentru a obţine date privind călătoriile în România, faţă de 28% în cazul planificării călătoriilor în străinătate. Diferenţa este mai mare în cazul călătoriilor de afaceri – 24% pentru informarea despre călătorii în România faţă de 34% pentru alte destinaţii.
  • În oraşele reşedinţă de judeţ: raportul dintre vizitatorii români şi cei străini era de 56:44.
  • Principalele ţări sursă de vizitatori străini sunt: Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, SUA şi Olanda. Grupul de vârstă medie cuprins între 35-49 de ani este cel mai important pentru vizitatorii străini şi reprezintă 49% - fapt ce reflectă importanţa călătoriilor de afaceri pentru aceste locaţii – în timp ce pentru români, principalele grupe de vârstă sunt 20-34 cu 39% si 35-49 cu 38%.

 

În concluzie, se cere dezvoltarea în continuare şi creşterea diversităţii modurilor de petrecere a timpului liber şi a altor servicii adiacente.

  1. Resurse locale

 

Date oficiale despre resursele naţionale sunt furnizate pe larg în Master planul pentru dezvoltarea turismului de pe site-ul ministerului de resort. Dintre acestea, o mare pare prezintă interes ca resurse locale, de o importanţă vitală pentru dezvoltarea turismului cultural.

1)    Patrimoniul cultural

a)    Monumente istorice

Lista de patrimoniu a Ministerului Culturii şi Cultelor cuprinde aproape 30.000 monumente (cca 2600 în Bucureşti), din care 6.614 sunt desemnate drept obiective de interes naţional şi internaţional. Acestea includ sit-uri arheologice, clădiri de interes istoric şi arheologic inclusiv structuri, monumente şi statui de cult şi laice.

b)    Muzee şi galerii de artă

Institutul de Memorie Culturala IMeC a identificat 740 muzee şi colecţii publice în 2006. Există 28 de muzee identificate în mod oficial ca fiind de importanţă naţională, şi alte 14 de importanţă regională şi 41 de importanţă judeţeană.

Jumătate din muzeele naţionale se află în capitală.

Există, de asemenea, aproximativ 220 galerii de artă autorizate. Deşi prezintă colecţii şi piese de muzeu fascinante, cu puţine excepţii, majoritatea muzeelor au exponate şi tehnici de interpretare şi de expunere învechite. În general, acestea nu folosesc exponate şi tehnici de prezentare moderne pentru a putea oferi vizitatorilor o experienţă plăcută şi pentru a-i educa în acelaşi timp. Acest lucru le face mai puţin atractive şi interesante pentru turişti.

c)    Patrimoniul religios

Începând din 1990, odată cu eliminarea restricţiilor de ordin religios, s-a constatat nu numai o extindere a practicilor religioase, dar şi efectuarea unor investiţii semnificative în restaurarea clădirilor şi instituţiilor istorice religioase. Multe din vechile mănăstiri reprezintă mai degrabă exemple de locaţii locuite, însufleţite, decât de arhitectură deteriorată.

Din aproximativ 12.800 de clădiri de religie ortodoxă din ţară, incluzând peste 380 de mănăstiri, circa 2.400 au fost identificate ca având semnificaţie istorică sau arhitecturală. Există în plus multe clădiri interesante care aparţin altor culte, precum şi moschee şi sinagogi. Sunt încă necesare lucrări de restaurare , dar acestea reprezintă un punct de atracţie pentru vizitatori.

Nu se cunoaşte numărul de vizitatori ai clădirilor religioase în cadrul circuitelor turistice, dar numărul acestora este semnificativ. Astfel, şi patrimoniul local poate fi valorificat în contextul în care existenţa unor obiective deosebite la nivel local nu este singulară şi se poate dezvolta o industrie la scară naţională.

 

2)    Piaţa de conferinţe şi expoziţii

Principalele facilităţi pentru conferinţe si expoziţii din România se află predominant localizate în capitală. Asociaţia Naţională a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii deţine o bază de date cu privire la spaţiile de conferinţe şi expoziţii din întreaga ţară. O analiză a acestor date şi a numărului de săli de conferinţă cu diferite capacităţi indică existenţa chiar şi în capitală a unui număr insuficient de astfel de facilităţi care să permită organizarea de întruniri de mare anvergură.

O analiză a bazei de date a Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii privind centrele de conferinţe ilustrează o relativă lipsă de centre cu capacitate medie şi mare. Nu sunt disponibile statistici cu privire la numerele şi dimensiunea întrunirilor care au loc. Totuşi, în ultimii ani s-a remarcat o creştere clară a numărului de întruniri de mici dimensiuni având ca scop instruirea sau motivarea personalului.

Piaţa internaţională de conferinţe cuprinde trei mari segmente

·         conferinţe de afaceri

·         conferinţe guvernamentale

·         conferinţe ale asociaţiilor.

Segmentul de piaţă al conferinţelor de asociaţii este mobil şi poate fi atras către o varietate de destinaţii. Poate fi de asemenea luată în considerare atât în ce priveşte numărul de conferinţe cât şi în ce priveşte numărul de participanţi şi puterea de cumpărare relativ mare a acestora. Capacitatea României de a atrage acest segment de piaţă este relativ salbă, totuşi mai bine reprezentată la nivelul capitalei.

În analiza sa cu privire la conferinţele internaţionale organizate de către membrii săi în 2005, de exemplu, Asociaţia Internaţională de Congrese si Conferinţe (ICCA) identifică 5315 conferinţe internaţionale organizate în aproape 100 de ţări. Din acestea 12 au fost organizate în România. Acest lucru situează Romania pe locul 53 între ţările gazdă. Există două motive pentru această performanţă slabă.

În primul rând, România nu are multe centre de conferinţe special destinate acestui scop care să corespundă cerinţelor de pe piaţa internaţională de conferinţe şi expoziţii – atât pe segmentul asociaţiilor, guvernamental, cât şi de afaceri.

Al doilea motiv este acela că, în ciuda eforturilor îndrăzneţe ale Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii, se face simţită o lipsă a studiilor de piaţă şi a activităţii de promovare pentru asigurarea conferinţelor la nivel internaţional.

Asociaţia naţională a Organizatorilor Profesionişti de conferinţe si expoziţii (RCB) încearcă să promoveze România ca o destinaţie pentru sectorul de conferinţe şi expoziţii şi acţionează ca o casă de clearing pentru contactarea organizatorilor de conferinţe şi expoziţii care caută spaţii corespunzătoare. RCB este membră a asociaţiei internaţionale de Congrese şi conferinţe (ICCA), însă este singurul organizator de conferinţe şi expoziţii membru al asociaţiei care este pur privat.

3)    Reţeaua strategică

Romania este aşezată la intersecţia mai multor coridoare de transport europene, care leagă Europa de sud-est cu nordul şi vestul. Aceste coridoare formează „coloana vertebrală” strategică a legăturilor terestre interne şi externe din România şi reprezintă principalele investiţii în artere de infrastructură, astfel:

  • Coridorul VII, Dunărea, care leagă Marea Neagră de Marea Nordului
  • Coridorul IV, un coridor rutier şi feroviar care face legătura dintre Germania în vest şi Europa de sud-est. După ce trece prin Germania, Austria, Slovacia şi Ungaria, coridorul se ramifică în trei artere cu punct terminus la Istanbul, Salonic şi respectiv Constanţa.
  • Coridorul IX, un coridor rutier şi feroviar care face legătura între Finlanda, Lituania în nord şi Grecia în sud. Această arteră de transport trece prin Minsk, în Belarus, Moscova, Moldova, România şi Bulgaria spre Grecia. În Romania, coridorul trece prin Albiţa la graniţa cu Moldova, Focşani, Buzău, Bucureşti şi intră în Bulgaria la Giurgiu.

Oraşul Bucureşti beneficiază de poziţia avantajoasă pe traseul ultimelor două coridoare menţionate.

Infrastructura aeriană

În 2004, volumul total de pasageri din traficul aerian a fost de 3.405.710 reprezentând o creştere de 9% faţă de 2003. Punctul central pe plan intern şi internaţional este Bucureşti Henri Coandă (Otopeni). În 2006 Aeroportul Henri Coandă Bucureşti a fost cel mai aglomerat aeroport din România, cu un trafic de aproximativ 3 milioane pasageri.

Aeroportul internaţional Henri Coandă, Bucureşti, care este cel mai aglomerat din ţară, acoperind aproximativ 75% din totalul traficului de pasageri. În 2005 aeroportul a înregistrat circa 3.035.311 pasageri şi 53.496 curse aeriene. Se estimează ca în 2007 aeroportul va primi 4,4 milioane de pasageri.

Există planuri de legare a aeroportului cu oraşul prin autostrada M3 şi linia de metrou M6 din Bucureşti, precum şi o legătură uşoară pe calea ferată cu Gara de Nord, deja realizată. În prezent, lipsa unei linii transport speciale cu un tren suburban pentru deservirea aeroportului, precum şi lipsa unor servicii de informare clară reprezintă principalele impedimente pentru sosirea turiştilor.

Cel de-al treilea aeroport aglomerat din Romania este Aeroportul Bucureşti Aurel Vlaicu. Astăzi, Aeroportul Aurel Vlaicu, care este amplasat mai aproape de centru oraşului, şi-a dezvoltat rolul de punct de legătură pentru aviaţia comercială şi companiile low cost. În 2005 Aurel Vlaicu a înregistrat un trafic de circa 375.000 pasageri.

S-a stabilit o listă iniţială de căi turistice sau puncte de dezvoltare a grupărilor zonale, care urmează a fi studiate ulterior în detaliu. Centrele identificate sunt:

  • Bucureşti, cale de acces internaţională pentru servicii internaţionale de aeroport şi cale ferată.
  • Coridoarele trans-europene de transport IV şi IX.
  • Capitala ţării, centru administrativ, de afaceri şi cultural, destinaţie de turism tip city break şi de afaceri.

 

Telecomunicaţiile

Sistemul de telecomunicaţii din România a reprezentat pană în ultimii ani un monopol de stat şi a avut de suferit de pe urma lipsei investiţiilor şi a concurenţei. Înainte de începutul anului 1997 era o singură societate naţională de telecomunicaţii. De atunci, industria a fost privatizată şi, la fel ca şi pe celelalte pieţe europene, s-a putut observa pătrunderea unui număr mare de operatori privaţi, a concurenţei, însoţită de îmbunătăţirea nivelului serviciilor şi de scăderea preţului pentru aceste servicii.

După 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, călătorii din spaţiul intracomunitar pot beneficia de tarife de roaming promoţionale.

Liberalizarea a permis de asemenea României să investească în infrastructură pentru a realiza un sistem IT modern şi competitiv, care în prezent este în expansiune într-un ritm impresionant. Se estimează că piaţa de IT din România înregistrează o creştere de 4 miliarde euro la o rată de creştere de aproximativ 19%1 în 2007.

Pe lângă impactul în dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii – condiţie eliminatorie astăzi pentru o mare parte dintre turişti – amploarea acestei industrii înseamnă şi un aport semnificativ de potenţiali turişti de afaceri, cu un profil potrivit atragerii lor către turismul cultural.

 

4)    Servicii

Cazarea

Datele oficiale reflectă numărul structurilor de cazare înregistrate oficial. Se consideră că există un mare număr de structuri de cazare "neoficiale", în special de unităţi de capacitate mai redusă. Creşterea capacităţilor principalelor categorii de cazare în ultimii ani este semnificativă.

Sistemul de clasificare care constă în acordarea de stele şi margarete se bazează aproape în întregime pe existenţa fizică a facilităţilor. Se acordă puţină atenţie calităţii facilităţilor şi serviciilor. În consecinţă, poate exista un spectru larg al calităţii şi preţului în cadrul unei categorii de stele.

 

Facilităţi şi servicii turistice

Există 2.638 companii cu autorizaţii atât de tur operatori, cât şi de agenţii de turism, şi încă 184 companii autorizate doar ca agenţi de turism. Numărul mare de tur operatori este justificat de calificările suplimentare relativ de mică importanţă necesare pentru ca un agent de turism să fie desemnat tur operator. Majoritatea "tur operatorilor" nu îndeplinesc această funcţie.

În Bucureşti numărul acestor companii este de 909.

 

Calitatea serviciilor

Aptitudinile în ce priveşte prestarea serviciilor din sectorul ospitalităţii, atât profesional, cât şi la nivel de comportament, sunt încă slab dezvoltate şi necesită o atenţie deosebită în anii următori. De asemenea îmbunătăţirea atitudinii faţă de servicii şi a mentalităţii reprezintă un aspect ce necesită atenţie urgentă.

Nivelul de competenţă din sectorul ospitalităţii şi turismului este redus, ca urmare a lipsei standardelor de performanţă, a standardelor de muncă adecvate şi actualizate, şi a standardelor adecvate educaţionale şi de pregătire.

Pregătirea organizată pentru prestarea de servicii în domeniul ospitalităţii şi turismului nu este încă suficient dezvoltată. Cursurile de pregătire profesională specializate pentru sectorul ospitalităţii pentru pregătirea personalului în vederea ocupării locurilor de muncă în acest sector sunt aproape absente, iar pregătirea în turism este integrată în cursurile şcolare speciale gimnaziale şi în cele universitare.

Criza de personal calificat se datorează doar parţial faptului că un număr mare de oameni părăsesc România pentru a lucra în străinătate, după ce au obţinut diploma de liceu sau universitate (însă nu sunt suficient pregătiţi!), sau după ce au lucrat într-un hotel pentru scurt timp.

Această criză de personal are o serie de motivaţii:

  • Programele de instruire curente nu sunt axate pe formarea unor competenţe şi aptitudini şi nu respectă standardele. Numeroşi furnizori de cursuri de pregătire eliberează diplome şi certificate necesare pentru angajare fără a asigura o instruire completă şi corespunzătoare.
  • Un număr considerabil de tineri părăsesc sectorul ospitalităţii şi turismului pentru a merge să lucreze în străinătate ca urmare a modului precar în care este văzută  o slujbă în sectorul ospitalităţii şi a nivelului scăzut al salarizării.
  • Conducerea şi forurile de supervizare nu posedă aptitudinile specifice unei pregătiri interne la locul de muncă pentru a păstra aceste deprinderi la nivelul cerut de standarde şi pentru a menţine dorinţa de performanţă.
  • Nu există o pregătire continuă adecvată locului de muncă pentru a ţine pasul cu necesarul de aptitudini şi cunoştinţe al personalului existent din sectorul ospitalităţii la diferite niveluri.

Ghidul de turism are de asemenea un rol important de prezentare şi ar trebui să îi ajute pe interlocutorii săi să înţeleagă şi să aprecieze ţara. Acesta trebuie să prezinte realităţile ţării in cel mai frumos şi viu mod cu putinţă. Sarcina ghidului de turism este prin urmare nu doar aceea de a repeta o înşiruire de fapte oferind informaţii ca o bandă audio, ci de a crea o imagine a ţării pentru vizitatori într-un mod corect şi atrăgător.

Ghidul de turism trebuie să aibă o serie de calificări, în special abilităţi lingvistice şi cunoştinţe generale de istorie, geografie, artă şi arhitectură, economie, politică, religie şi sociologie.

Ghidul de turism este mult mai mult decât o persoană care informează, prezintă, îndrumă şi oferă instrucţiuni în timpul vizitelor. Pentru majoritatea vizitatorilor străini, ghidul de turism este persoana, cu naţionalitatea ţării respective, cu care aceştia au contactul cel mai prelungit.

Informarea corespunzătoare a turiştilor reprezintă unul din cele mai importante aspecte ale succesului dezvoltării unui turism puternic. Persoanele care se află într-un mediu diferit şi nefamiliar, fie că sunt în străinătate sau în propria ţară, au întotdeauna nevoie de informaţii. Vizitatorii au nevoie de informaţii despre o serie de teme, ca de exemplu unde să meargă, unde să stea, unde să ia masa, ce să facă, ce să cumpere etc.

Multe informaţii sunt oferite din timp prin internet sau în ghidurile turistice, însă vizitatorii unui loc, ai unei regiuni sau ţări caută adesea Centrele de Informare Turistică.

Îndeosebi într-o ţară precum Romania, în care majoritatea vizitatorilor străini nu cunosc limba şi nu pot citi toate indicatoarele, asistenţa şi informaţiile oferite într-o limbă de circulaţie internaţională sunt de importanţă critică.

Oferirea de informaţii turistice este un serviciu cheie pentru toţi vizitatorii. Oferirea de informaţii adecvate reprezintă un factor cheie în experienţa turistică generală şi, de asemenea, în satisfacţia vizitatorilor. Oferirea de informaţii turistice adecvate este o specializare aparte. Producerea, prezentarea, manipularea, distribuirea, comunicarea şi managementul diferitelor tipuri de informaţii turistice reprezintă aptitudini de specialitate, care necesită pregătire.

În principiu, oferirea de informaţii turiştilor reprezintă un serviciu, dar nu este nevoie să fie întotdeauna şi un serviciu gratuit. Din ce în ce mai multe centre de informare turistică din Europa sunt nevoite să funcţioneze pe baze comerciale, vânzând produse şi servicii contracost. Acest lucru înseamnă că reprezentanţii centrelor de informare turistică de mâine trebuie de asemenea să cunoască tehnicile de vânzare şi gândirea comercială. Puţini vizitatori ai zilelor noastre se mai aşteaptă să primească broşuri în mod gratuit atunci când vizitează un centru de informare turistică. Aceştia se aşteaptă să primească materiale de informare simple, directe si precise, ce pot fi imprimate ca materiale de informare la cerere.

Autorităţile locale de urbanism, autorităţile regionale şi naţionale de planificare din aproape toate ministerele şi departamentele sunt într-un fel direct sau indirect implicate în organizarea şi dezvoltarea turismului. Unele decizii de urbanism contravin obiectivelor de dezvoltare a turismului; unele strategii de dezvoltare afectează dezvoltarea sigură a turismului, cu un puternic impact mai ales asupra turismului cultural.

Dezvoltarea turismului este un aspect extreme de sensibil, deoarece turismul reprezintă una din cele mai competitive activităţi economice din lume. Dezvoltarea turismului nu se produce automat, deoarece este legată de imagine şi de reputaţie. Turismul de succes şi durabil necesită o cooperare între toţi factorii de răspundere şi necesită formarea de parteneriate între reprezentanţi ai sectorul public, care trebuie să sprijine turismul, şi ai sectorului privat, care trebuie să ofere facilităţile şi serviciile pentru diferite pieţe şi segmente de piaţă. Fără înţelegerea obiectivelor şi a problemelor reciproce turismul nu se va dezvolta în mod satisfăcător şi benefic.

5)    Resurse umane şi formare profesională

Dezvoltarea de succes şi durabilă a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv, de obiective culturale de valoare, de facilităţile turistice, ci şi de serviciile competitive şi de calitate. Sectorul ospitalităţii şi turismului este o unul pentru oameni.

Fiind una din cele mai competitive activităţi economice din lume, turismul necesită înţelegere, profesionalism, angajare, organizare şi o strategie eficientă de dezvoltare a resurselor umane.

Sectorul ospitalităţii şi turismului implică în egală măsură facilităţi si servicii. Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal bine pregătit şi specializat, cu o atitudine corespunzătoare, cu mentalitatea corectă, cu comportamentul corespunzător şi cu performanţe corespunzătoare.

Crearea unei forţe de muncă instruite şi calificate necesită pregătire, educaţie de bază şi cursuri de pregătire profesională, precum şi pregătire practică la locul de muncă.

Ospitalitatea în sensul modern al acestui termen implică satisfacerea cerinţelor vizitatorilor şi competenţele dobândite pentru a întruni – şi chiar depăşi – aşteptările vizitatorilor. Dacă aşteptările create prin activitatea de marketing şi promovare a turismului nu pot fi satisfăcute ca urmare a lipsei de forţă de muncă calificată, turismul nu se poate dezvolta durabil. Aceasta nu se referă doar la turiştii străini care vin în Romania, ci şi la românii, ca turişti în propria ţară; se referă la turismul internaţional şi în egală măsură la turismul intern.

Conform statisticilor disponibile pentru 2006, peste 80% din înnoptări au fost cumpărate de către turişti români şi mai puţin de 20% de către turişti străini. Ambele categorii de turişti merită să beneficieze de servicii de calitate, adecvate şi de ospitalitate.

Ghizi de turism trebuie să se califice la Centrul naţional de învăţământ Turistic (CNIT) sau alte instituţii autorizate de stat în acest scop. Există 937 de ghizi de turism înregistraţi de ANT. Ei cuprind următoarele categorii:

Naţionali

758

Locali

93

Montan

56

Religios

26

Echitaţie

1

Sport

1

Animaţie

1

Ecoturism

1

Total

937

Surse: ANT

 

Deşi competenţa academică a ghizilor şi cunoaşterea subiectelor sunt în general la nivel ridicat, instruirea acestora pentru deprinderea capacităţilor de lucru cu vizitatorii este foarte redusă. Se remarcă de asemenea lipsa totală din statistică a turismului cultural.

 

6)    Cererea de produse turistice

Au fost realizate o serie de studii pentru a se stabili cererea de turism intern, la nivel naţional:

  • Rotravel 2003 – studiu la nivel naţional realizat de către Institutul naţional de Sondare a Opiniei si Marketing (INSOMAR)
  • Studiul INCDT

 

Caracteristicile cheie ale turismului de agrement din zonă sunt:

  • preferinţa de a călători in grupuri – familie, prieteni, colegi
  • divertisment –expresie a spiritului latin
  • preferinţa pentru lucrurile de bună calitate – tradiţionale – mâncăruri şi băuturi
  • interes ridicat în a cunoaşte mai multe despre propria ţară – ceea ce duce la o rată de dezvoltare viitoare bună pentru turismul de circuit.
  • scăderea interesului pentru staţiunile balneare care va fi oprită doar prin dezvoltarea şi direcţionarea diferitelor operaţii către segmentele specifice de piaţă, de exemplu către segmentele de divertisment, afaceri sau cultural.

 

În ceea ce priveşte vizitatorii străini, au fost luate în considerare cercetările întreprinse de către Birourile de Turism Român cu tour operatori străini.

Există diferenţe considerabile între ţări în ceea ce priveşte percepţia României. În unele ţări, precum Marea Britanie şi Franţa, se fac asociaţii negative cu România, determinate în special de campania din mass-media din aceste ţări. Procentele înregistrate privind atitudinea  negativă, neutră şi pozitivă din rândul cetăţenilor francezi au fost de 49%, 32% (restul nu au manifestat o opinie), deşi trei pătrimi din cei intervievaţi s-au considerat prost informaţi cu privire la posibilităţile de petrecere a concediilor în România. Exemplul francez este însă unul extrem.

În general vorbind, percepţia pieţei nu este covârşitor negativă, ceea ce înseamnă că, deşi asocierea cea mai spontană a României în rândul cetăţenilor britanici a fost de sărăcie/austeritate, această imagine a fost împărtăşită doar de mai puţin de unul din cinci persoane intervievate, iar asocierile pozitive precum cele legate de cultură/folclor/istorie, schi/munţi şi de Marea Neagră / Delta Dunării au fost de asemenea prezente. În Germania avem aceeaşi imagine – 15% din cei intervievaţi au asociat România cu imaginea sărăciei, însă acesta este un număr mai mic decât procentul de 18% care au asociat, de exemplu, ţara cu Marea Neagră.

Principalele rezultate obţinute în urma studiilor sunt că percepţia României ca destinaţie turistică este neclară; nu are o reputaţie bună ca destinaţie pentru turiştii de ocazie. Aceasta este cauzată în parte de:

  • deficienţe în marketingul şi promovarea destinaţiei
  • absenţa sprijinului guvernamental pentru turism
  • practici neprofesionale în sectorul turismului de afaceri
  • standarde scăzute ale serviciilor pentru vizitatori
  • infrastructură turistică, facilităţi şi moduri de petrecere a timpului neadecvate.

Cele mai pozitive percepţii faţă de Romania sunt în rândul israelienilor, peste un sfert din aceştia au remarcat „frumuseţea peisajului” ca o primă impresie si doar 2% au observat „sărăcia”.

Există o diferenţă considerabilă între atitudinile celor care au trăit direct experienţa turistică a României după ce au vizitat ţara şi cei care nu au trăit acest lucru. Primii au o percepţie mult mai puternică a României decât cel de-al doilea grup. Pentru a vă oferi un exemplu, maghiarii care au vizitat România au remarcat faptul că infrastructura turistică şi frumuseţea peisajelor de provincie şi căldura şi ospitalitatea le-au depăşit aşteptările. Prin contrast, cei care nu au vizitat Romania au o percepţie negativă în ce priveşte drumurile, unităţile de cazare, siguranţa publică, igiena şi nivelul serviciilor.

Cercetările din Austria au arătat faptul că vizitatorii au fost „plăcut surprinşi” în călătoria lor în Romania. Chiar şi în rândul francezilor, constatarea a fost că România câştigă teren în ceea ce priveşte imaginea. Însă vizitatorii în România au remarcat de asemenea nivelul aparent redus al protecţiei mediului.

Preţurile sunt percepute pe toate pieţele ca fiind mici în România. Acest aspect poate fi atât un avantaj pentru dezvoltarea turismului, cât şi o problemă. Deşi preţurile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinaţia care devine cunoscută pretutindeni ca o destinaţie ieftină, va întâmpina dificultăţi pe termen lung în atragerea atenţiei pieţei în cazul în care încearcă să se diversifice în categorii mai ridicate de atracţii si facilităţi.

Preţurile mici nu ar trebui să constituie o componentă importantă a strategiei de marketing.

Slaba informare şi cunoaştere a atracţiilor turistice din România şi a ofertei de produse a are o consecinţă asupra faptului că motivaţiile de călătorie sunt relativ scăzute comparativ cu destinaţiile concurente. Din cei intervievaţi fără o experienţă în vizitarea României, mult mai puţin de jumătate sunt în mod clar interesaţi de vizitarea României în concediul următor, şi anume:

  • britanici 27% (cu încă 27% care „ar putea fi interesaţi”, faţă de 45% pentru Bulgaria, 40% pentru Croaţia, 38% pentru Republica Cehă, 36% pentru Rusia, 32% pentru Ungaria si 28% pentru Polonia)
  • francezi 39% (faţă de 60% pentru Ungaria, 59% pentru Croaţia, 53% pentru Rusia, 52% pentru Polonia, 50% pentru Bulgaria si 49% pentru Republica Cehă)
  • italieni 16% (cu încă 16% care au răspuns prin „poate”)
  • germani 3% în următorii trei ani (plus 16% “poate”)
  •  unguri 32% pentru toate scopurile (“categoric” sau “probabil”)
  •  austrieci 20% (cu încă 38% care au răspuns prin „posibil”)
  • israelieni 35%
  • danezi 37% din cei care nu au fost anterior în România (50% care au vizitat anterior România)

Analiza motivelor intenţiilor persoanelor care nu au vizitat încă ţara oferă răspunsuri importante legate de:

  • lipsa de informaţii / cunoştinţe.
  • absenţa marketingului destinaţiilor pozitive
  • temerile legate de infrastructura turistică, de facilităţile şi serviciile turistice.

 

Perspective de dezvoltare

Planul Naţional de Dezvoltare a Turismului identifică principalele aspecte-cheie care trebuie remediate în vederea unei creşteri în viitor a turismului, ca fiind următoarele:

  • Instabilitatea cadrului instituţional cu responsabilităţi în dezvoltarea strategiilor şi politicilor de turism;
  • Lipsa cooperării între tur-operatori;
  • Slaba contribuţie a turismului la PIB;
  • Insuficienta informare a turiştilor şi promovare;
  • Infrastructură nedezvoltată în general, mai ales în ceea ce priveşte transportul, comunicaţiile şi serviciile;
  • Un mare număr de structuri de cazare învechite;
  • Grad redus de ocupare a structurilor de cazare;
  • Dezvoltare insuficientă a întreprinderilor mici şi mijlocii care pot începe să funcţioneze;
  • Insuficientă dezvoltare a produselor turistice şi slabă concentrare asupra structurilor de cazare si unităţilor de alimentaţie publică.

Concluziile raportului pentru România întocmit de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor sunt în acord cu aspectele-cheie (de mai sus) menţionate in Planul Naţional de Dezvoltare.

Ordonanţa nr. 58 din 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România stabileşte următoarele obligaţii în domeniul turismului pentru consiliul municipiului Bucureşti:

  • Inventarierea principalelor resurse turistice;
  • Administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
  • Redactarea propunerilor de dezvoltare, care reprezintă baza programului anual de dezvoltare turistică;
  • Contribuţia la creşterea calităţii produselor turistice;
  • Supravegherea activităţii de turism, astfel încât operatorii să aibă acces la resursele turistice.

  

Există o serie de factori importanți ce au determinat dezvoltarea fără precedent a turismului contemporan. Factorii indentificați în acest sens sunt:

 

 

o    Dezvoltarea mijloacelor de transport.

 

o    Creșterea timpului liber.

 

o    Modificări socio-demografice.

 

o    Schimbarea motivațiilor de călătorie.

 

o    Creșterea cererii pentru călătorii de afaceri.

 

o    Creșterea veniturilor populației.

 

 

În ultimii ani în capitală, a fost creată o importantă infrastructură turistică, dublată fiind de numeroase facilităţi de afaceri, fapt ce a condus la creşteri importante ale indicatorilor cererii turistice, creşteri puse de altfel pe seama dezvoltării turismului de afaceri.

 

Pe de altă parte, lipsa unei viziuni unitare de dezvoltare şi a unor parteneriate active între factorii interesaţi, a condus la o promovare ineficientă a oraşului, la valorificarea ineficientă a unor obiective culturale, la insuficiente măsuri de protejare şi conservare a monumentelor culturale la absenţa oraşului de pe pieţele externe sau la lipsa unor facilităţi adecvate turiştilor. Prin urmare, numărul turiştilor sosiţi exclusiv pentru petrecerea timpului liber este destul de redus.

 

 

 

 

  1. Stabilirea obiectivelor generale de marketing

     

Obiective generale:

În prezent, turismul poate fi definit ca o modalitate de relaxare, de cunoaștere, de descoprire a obiceiurilor, tradițiilor și istoriei unei comunități, sau de a face schimb de viziuni, opinii etc.  

Acest proiect își propune, ca obiectiv general, promovarea valorilor naționale și culturale prin personalitățile reprezentate de poveștile fiecărei case, în mod specific a Casei Lenș-Vernescu, Casei Cleopatrei Trubețkoi, Casei Dissescu, Casei Prințesei Elisabeta, Casei Dinu Lipatti, Palatului Barbu Știrbei, care în prezent sunt declarate monumente istorice și fac parte din patrimoniul cultural național, prin implementarea unor strategii de promovare atât clasice cât și moderne.

 

Obiective specifice:

Obiectivele specifice al acestui proiect sunt:

§  Creșterea vizibilității monumentelor istorice promovate.

§  Creșterea numărului de turiști care își petrec timpul liber în spații culturale, fie     

      pentru recreere, fie pentru dezvoltarea cunoștiințelor culturale.

§  Dezvoltarea turismului de tip cultural, prin promovarea monumentelor istorice din cadrul proiectului „Oameni și locuri”, monumente istorice ce fac parte din patrimoniul cultural național.

 

Public-țintă:

Atât strategiile de promovare, cât și instrumentele promoționale utilizate în cadrul acestui proiect, se adresează unui public-țintă, format din turiști români sau străini, de toate vârstele persoane care călătoresc frecvent, persoane interesate de aceste monumente, pasionate de istorie, cultură, civilizația comunităților etc., sporind astfel posibilitatea de promovare și punere în valoare a potențialului turistic al Casei Lenș-Vernescu, Casei Cleopatrei Trubețkoi, Casei Dissescu, Casei Prințesei Elisabeta, Casei Dinu Lipatti și Palatului Barbu Știrbei.

 

  1. Strategii pentru implementarea obiectivelor generale de marketing                                                 

Strategiile de promovare din cadrul acestui proiect, influențează în mod direct și eficient creșterea vizibilității monumentelor istorice promovate și implicit creșterea circulației turistice.

 

Astfel, în cadrul acestui proiect se vor implementa următoarele strategii de marketing:

 

a.       Realizarea și distribuirea de broșuri cu informații despre monumentele istorice promovate.

b.      Crearea unui portal web dedicat promovării monumentelor istorice din cadrul acestui proiect.

c.       Distribuirea de dispozitive digitale cu conținut multimedia de promovare a monumentelor istorice din cadrul acestui proiect.

d.      Participarea la târguri și expoziții de turism organizate în România.

 

  1. Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing

 

Strategiile de promovare din cadrul acestui proiect, sunt următoarele:

 

a.       Realizarea și distribuirea de broșuri cu informații despre monumentele istorice promovate:

 

Această strategie de promovare constă în realizarea unei broșuri cu un conținut atractiv, în care se vor regăsi informații cu privire la monumentele din cadrul proiectului  „Oameni și locuri” (scurtă prezentare, fotografie de prezentare, locația,  hartă cu localizarea lor, date contact, etc.).

Grafica și conținutul broșurii vor fi concepute de către specialiști în marketing și turism.

Broșurile vor fi distribuite prin intermediul unui ziar de profil turistic de circulație națională.

Această modalitate de promovare se concentrează asupra unui public interesat de domeniul turistic, potențiali turiști de toate vârstele.

 

b.      Crearea unui portal web online al obiectivului:

 

Această strategie de promovare constă în realizarea unui portal web online, dedicat monumentelor istorice din cadrul proiectului  „Oameni și locuri”, cu următoarele caracterisitici:

 

§  Va permite accesarea din orice locație, în orice moment.  

 

§  Va permite utilizatorilor vizualizarea conținutului în limba română sau engleză, prin selectarea opțiunii dorite.

 

§  Va dispune de o interfață grafică atractivă și o structură intuitivă și ușor de folosit.

 

§  Va permite efectuarea atât de statistici pentru stabilirea numărului de accesări ale portalului, cât și pentru profilul utilizatorilor pe baza datelor completate de utilizatori în urma procesului de creare a unui cont de utilizator pentru portalul web.

 

§  Pentru a avea acces la conținutul portalului web dedicat promovării monumentelor din cadrul proiectului  „Oameni și locuri”, utilizatorii vor folosi un nume de utilizator și parolă. Contul de utilizator se va crea prin completarea unui formular de înregistrare cu datele aferente utilizatorului (nume, prenume, vârstă, sex, adresă, e-mail etc.).

 

§  Structura, design-ul grafic și conținutul portalului web vor fi realizate de specialiști în tehnologia informației și specialiști în turism.

 

§  Actualizarea periodică a conținutului portalului web dedicat promovării monumentelor din cadrul proiectului  „Oameni și locuri”. Astfel, prin această procedură se vor actualiza informațiile, calendarul evenimentelor, știrile etc., din cadrul portalului web dedicat acestor monumente.

 

Structura portalului web online este alcătuită din următoarele pagini:

 

§  Acasă:

Aceasta este pagina principală a portalului web, funcționând ca o pagină de legătură cu celelalte pagini ale portalului web.  

 

Din această pagină, utilizatorii pot accesa celelalte pagini ale portalului: Despre „Oameni și locuri”, Hartă, Știri, Arhivă, Contact, etc.

Tot în cadrul acestei pagini utilizatorii vor avea acces și vor putea vizualiza rubrici specifice precum secțiunea de Logare, Căutare, Newsletter, Info turist, Legături.

 

§  Despre „Oameni și locuri”:

Această pagină va fi o pagină de legătură către pagina fiecărui monument promovat. În cadrul acestei pagini vor putea fi vizualizate pictograme ale monumentelor promovate iar în momentul selectării unei pictograme aferentă unui monument utilizatorul va accesa pagina dedicată acestui monument.

Pagina dedicată fiecăruia dintre monumentele promovate va cuprinde următoarele secțiuni:

 

o    Despre monument - va prezenta informații generale cu privire la monument, un scurt istoric precum și date despre personalitatea legată de acest monument precum și o fotografie reprezentativă.

 

o    Album foto - în această secțiune, utilizatorii vor regăsi fotografii ale monumetului. Fotografiile pot fi vizualizate sub forma unei galerii, împărțită pe categorii. Fotografiile se vor accesa în format original prin selectare, urmând astfel a se deschide ca fereastră nouă și vizualiza în formatul original. De asemenea, fotografiile vor fi însoțite de o scurtă descriere. 

 

o    Calendar - În această secțiune utilizatorul va regăsi calendarul evenimentelor legate de monument.

 

o    Contact - În această secțiune utilizatorul va putea vizualiza datele de contact aferente monumentului (adresă, etc.).

 

§  Hartă

Această pagină a portalului web va prezenta o hartă cu localizarea fiecărui monument promovat în cadrul proiectului „Oameni și locuri”.

 

§  Știri

În această secțiune, utilizatorii pot accesa cele mai recente știri, articole apărute în presă, comunicate de presă etc. legate de monumentele din cadrul proiectului „Oameni și locuri”.

 

§  Arhivă

În această secțiune, utilizatorii pot accesa informații despre evenimentele anterioare, sau pot citi știri mai vechi legate de monumentele din cadrul proiectului „Oameni și locuri”.

 

§  Contact

În această secțiune, utilizatorii pot găsi datele de contact ale instituțiilor implicate în proiectul  „Oameni și locuri” (telefon, fax, e-mail, adresă etc.). De asemenea va include un formular  de contact prin intermediul căruia utilizatorii vor putea transmite mesaje, sugestii, întrebări etc.

Această secțiune este foarte importantă, întrucât permite monitorizarea opiniilor utilizatorilor și interacționarea directă cu aceștia.

 

§  Legături

Această secțiune va cuprinde legături către pagini web recomandate, precum, de exemplu, pagini web ale instituțiilor publice din sectorul turistic, ale centrelor de informare turistică etc.

 

Rubricile generale din cadrul portalului sunt următoarele:

 

§  Logare

Va fi o rubrică dedicată introducerii datelor de logare, respectiv nume utilizator și parolă valide, aferente utilizatorului în vederea autentificării în cadrul portalului web și accesării conținutului său.

 

§  Căutare

Va fi o rubrică destinată căutării în mod rapid a informațiilor din cadrul portalului. Căutarea se va realiza pe baza de cuvinte-cheie și cu ajutorul unor formulare de căutare avansată pe baza de diverse criterii.

 

§  Buletin de știri (Newsletter)

Această secțiune permite utilizatorilor să se aboneze la un buletin de știri (newsletter),  fiind astfel la curent cu cele mai noi informații despre evenimentele prezente și viitoare legate de monumentele promovate. De asemenea, mai pot primi articole din presă, link-uri către website-uri de interes, comunicate de presă, etc. relaționate de aceste monumente. Pentru abonare la newsletter utilizatorii vor trebui să menționeze adresa de e-mail pe care doresc să îl primească.

§  Info turist

Va fi o rubrică ce va conține informații utile turiștilor precum prognoza meteo, cursul valutar, moneda locală etc.

 

Avantajele principale acestui instrument de promovare sunt:

 

§  Portalul web oferă utilizatorilor posibilitatea de a obține informațiile cu privire la monumentele din cadrul proiectului „Oameni și locuri” într-un mod rapid și accesibil oricând și de oriunde.

 

§  Acest portal web se adresează tuturor utillizatorilor care doresc informații cu privire la monumentele promovate, ceea ce crește posibilitatea ca acest portal web să trezească interesul celor care nu au vizitat încă aceste monumente.

 

§  Acest portal web își propune să impulsioneze utilizatorii pentru a-și dezvolta cunoștiintele culturale, de asemenea, își propune să determine conștientizarea publicului asupra potențialului patrimoniului național cultural al orașului București.

 

c.       Distribuirea de dispozitive digitale cu conținut promoțional:

 

Această strategie constă în distribuirea de dispozitive digitale cu conținut promoțional, în cadrul târgurilor și expozițiilor din țară, la care va participa Primăria Sectorului 1.

Această modalitate de promovare aduce un plus de  eficiență în strategia de marketing, utilizând un material promoțional modern și atractiv.

Această metodă este eficientă și din punct de vedere al adresării către un public-țintă, format din turiști români sau străini și persoane interesate de domeniul turistic.

Dispozitivului digital promoțional va dispune de 2 secțiuni:

§  Spațiu dedicat conținutului promoțional ce se deschide în mod automat la utilizarea dispozitivului, conținut ce nu poate fi șters sau modificat, utilizatorul putând doar să îl vizualizeze.

§  Spațiu dedicat utilizatorului pe care utilizatorul îl poate folosi ca spațiu de stocare personal.

Dispozitivul permite și accesarea portalului web dedicat monumentelor din cadrul proiectului „Oameni și locuri”, fie offline, în cazul în care utilizatorul nu are acces la internet, fie va putea accesa versiunea online, în cazul în care acesta dispune de conexiune la internet.

Avantajul acestor dispozitive digitale este utilitatea lor ridicată, ceea ce va determina utilizatorii sa le folosească pe termen lung, și va conduce implicit la creșterea numărului de accesări ale portalului, prin legătura către acesta și de asemenea la creșterea vizibilității și a numărului de turiști care vizitează monumentele din cadrul proiectului „Oameni și locuri”.

 

 

  1. Bugetul planului (corelat cu activităţile din planul de acţiune).

Nr crt

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

Total cheltuieli

TVA

TOTAL

1

2

3

4

5

1

Cheltuieli pentru portal de informatii de turism

 

 

1.1

Cheltuieli pentru realizarea si administrarea portal de informatii de turism

                   22.563,55    

                 5.415,25    

           27.978,80    

 

 TOTAL CAPITOL

               22.563,55    

                5.415,25    

          27.978,80    

2

Cheltuieli pentru publicitate si reclama a destinatiilor si produselor turistice romanesti

 

 

2.1

Cheltuieli pentru realizarea materialelor publicitare

                  381.069,91    

                91.456,78    

          472.526,68    

2.2

Inserţii publicitare

                   96.431,00    

                23.143,44    

          119.574,44    

2.3

Publicitate outdoor

                   16.656,45    

                 3.997,55    

           20.654,00    

2.4

Promovare prin intermediul posturilor de televiziune

                   47.258,08     

                11.341,94    

           58.600,02    

2.5

Cheltuieli pentru traducere

                     4.838,71    

                 1.161,29    

             6.000,00    

 

TOTAL CAPITOL

             546.254,15    

            131.101,00     

        677.355,14    

3

Cheltuieli aferente implementarii proiectului

 

 

3.1

Cheltuieli de publicitate si informare

                  160.967,11    

                38.632,11    

          199.599,22    

3.2

Cheltuieli de audit

                   44.515,99    

                10.683,84    

           55.199,83    

 

TOTAL CAPITOL

             205.483,10    

              49.315,94    

        254.799,04    

4

Cheltuieli aferente echipei de implementare a proiectului

                          18.600,28    

                 4.464,07    

           23.064,35    

 

TOTAL CAPITOL

               18.600,28    

                4.464,07    

          23.064,35    

 

TOTAL GENERAL

             792.901,08    

            190.296,26     

        983.197,33    

 

 

  1. Rezultate preconizate.

 

Rezultatele estimate în urma implementării proiectului „Oameni și locuri” de promovare a monumentelor din cadrul său sunt următoarele:  

 

§  Distribuirea unui număr semnificativ de materiale promoționale atractive și interesante cu scopul promovării monumentelor.

 

§  Creșterea vizibilității și a numărului de vizitatori ai monumentelor promovate.

 

§  Un nivel ridicat de accesări ale portalului web dedicat monumentelor din cadrul proiectului „Oameni și locuri”.

 

§  Schimbarea imaginii turismului de tip cultural practicat în București.

 

§  Un nivel mai ridicat și o metodă mai eficientă de promovare a monumentelor din cadrul proiectului „Oameni și locuri”.

 

Modalitatea de monitorizare a rezultatelor  proiectului:

 

§  Se va monitoriza numărul de broșuri de promovare a monumentelor din cadrul proiectului „Oameni și locuri” distribuite.

 

§  Efectuarea de statistici cu privire la profilul utilizatorilor portalului web, dedicat monumentelor din cadrul proiectului „Oameni și locuri”.

 

§  Se va monitoriza numărul de accesări ale portalului web.

 

§  Se va monitoriza numărul de dispozitive digitale distribuite de către Primăria Sectorului 1, în cadrul târgurilor și expozițiilor organizate în țară, la care Primăria va participa. 

 

§  Statistici oficiale de la autorități în domeniul turismului.