Hotărârea nr. 181/2010

Hotărârea Consiliului Local nr. 181 / 2010

MUNICIPIUL BUCUREŞTI                     

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Proiectului  „Bucureştiul te vrea în teneşi”,

  cu finanțare nerambursabilă, precum şi a cheltuielilor legate de implementare

 

 

Ținând seama de Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum si Raportul de specialitate întocmit de Compartimentul  Imagine, Cultură, Presă și Informatică din cadrul aparatului de specialitate al Primarului  Sectorului 1;

Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale şi al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor  şi patrimoniu  ale Consiliului Local al Sectorului 1;

Văzând dispoziţiile Legii nr.339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu modificările și completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile art. 53 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile  Legii nr.24/2000 privind  Normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr.260/2009;

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului României nr.759/11.07.2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

Văzând prevederile Hotărârii Guvernului României nr.457/21.04.2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale;

Luând în considerare Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea si promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operațiunea – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice.

Ținând seama de oportunitatea accesării de fonduri europene prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operațiunea – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice.

În temeiul art.45, alin.(2), lit.”d”, art.81, alin.(2), lit.”j” şi art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

HOTĂRĂŞTE:

 

Art.1. Se aprobă Proiectul Bucureştiul te vrea în teneşi”, cu finanțare nerambursabilă, precum şi cheltuielile legate de implementare.

Art.2. (1) Se aprobă studiul de marketing, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și susţinerea cofinanţării din bugetul local al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti pentru pregătirea şi implementarea corespunzătoare a Proiectului  Bucureştiul te vrea în teneşi”  .

(2) Cofinanţarea proiectului constă în :

-          Contribuţia proprie aferentă costurilor eligibile ale proiectului în valoare de  15.042,86 lei;

-          Costuri neeligibile ale proiectului în valoare de 31.224,16 lei  la care se adaugă plata taxei pe valoare adăugată (TVA) în valoare de 188.008,17 lei.

(3) Valoarea totala a Proiectului este de 971.375,55 lei, din care finanțare nerambursabilă de 737.100,36 lei

 

Art.3. Se împuterniceşte doamna Ioana Costescu – Serviciul Cabinet Primar să semneze cererea de finanţare şi anexele aferente acesteia, contractul de finanţare, precum şi orice alte acte care sunt necesare în vederea derulării şi implementării ProiectuluiBucureştiul te vrea în teneşi” .

 

Art.4. Primarul Sectorului 1, iar în lipsa acestuia înlocuitorul său de drept, Direcţia Management Economic, Direcţia Investiții, Compartimentul Imagine, Cultură, Presă și Informatică şi Serviciul Secretariat General, Audienţe vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

 

 

 

            PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                             CONTRASEMNEAZĂ,

                           Ion Brad

                                                                                                          SECRETAR

                                                                                             Bogdan Nicolae Grigorescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Nr.:    181

            Data: 26.08.2010

 

 

 

 



                                                       

Plan de marketing

Bucurestiul te vrea în tenisi

 

 

 

Se vor urmări următoarele capitole:



  1. Rezumat

 

Rolul, importanţa şi efectele multiple ale turismului intern sînt reflectate pe o multitudine de planuri: de la valorificarea superioară a elementelor atractive şi funcţionale ale ofertei turistice la îmbunătăţirea confortului populaţiei ţării de referinţă; de la stimularea creşterii economice la ameliorarea structurii sociale, crearea de noi locuri de muncă şi reducerea sărăciei.

În condiţiile reducerii timpului liber şi a veniturilor relativ modeste, cererea populaţiei locale pentru turism la distanţe mari şi în condiţii de confort înalt este joasă. În acest context, turismul intern devine o ofertă atractivă pentru o mare parte din populaţia locală, consumatori efectivi şi potenţiali.

Cercetările de ultimă oră denotă faptul că turismul intern are un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi culturilor de referinţă. Avantajul esenţial al turismului intern îl reprezintă atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare şi, implicit, atenuarea şomajului. Pe lîngă impactul economic, turismul intern are şi o profundă semnificaţie socio-culturală, efectele sale fiind resimţite pe diferite planuri: consumul, utilizarea timpului liber, instruirea şi educaţia populaţiei, ridicarea calităţii mediului înconjurător, conservarea tradiţiilor şi culturilor locale, şi, implicit intensificarea toleranţei şi înţelegerii turistice. Importanţa economică şi socială a turismului intern, contribuţia acestuia la cresterea calităţii vieţii denotă actualitatea  cercetării şi necesitatea promovării acestui sector.

Necesitatea valorificării acestor oportunităţi în condiţii de eficienţă presupune elaborarea unor demersuri strategice de marketing adecvate potenţialului, maturităţii pieţei şi structurii ei.

Acest plan de marketing isi propune o  apropiere cu grupul tinta adolescenti, sau fata de cei care se simt inca adolescenti si care sa participe la activitatile propuse prin proiect astfel contribuind la cresterea numarului de turisti care apreciaza turismul „in tenesi”.

Planul de marketing va consta în dezvoltarea unei strategii din care să rezulte un produs turistic bazat pe punerea în valoare a patrimoniului cultural local, prin includerea unor obiective într-un circuit turistic ce va fi promovat către turiştii interni şi internaţionali care vizitează sau tranzitează oraşul în scop de agreement sau de afaceri. Promovarea obiectivelor culturale şi integrarea acestora într-un circuit turistic va avea ca efect reducerea ritmului de degradare a patrimoniului cultural local.

Strategia de marketing va avea în vedere o serie de activităţi specifice pentru a promova turismul cultural către categorii speciale de vizitatori şi locuitori ai oraşului: angajaţii din companiile multinaţionale, expaţi, participanţi la diverse evenimente de anvergura (conferinţe, summituri, concerte). Această strategie va avea de asemenea ca rezultat scoaterea unor obiective culturale din anonimat.

Strategia va include şi o serie de evenimente prin care vor fi puse în valoare tradiţiile locale, ceea ce va genera venituri în mediul rural adiacent zonei de desfăşurare a proiectului.

Strategia de marketing va trebui să aibă în vedere, pe lângă generarea de locuri de muncă în domeniul turismului, o serie de activităţi de comunicare care:

·         să ducă la dezvoltarea locală durabilă

·         să atragă tinerii către specializări în domeniul turismului cultural (de exemplu formarea de ghizi specializaţi)

·         să crească gradul de conştientizare a autorităţilor, mass mediei, comunităţii locale asupra necesităţii promovării patrimoniului cultural local

Pentru a avea rezultate imediate, planul de acţiune va trebui să se deruleze într-un interval de timp relativ scurt (6 – 12 luni), începând într-o primă etapă cu derularea unui proiect pilot, concentrat pe promovarea unui număr limitat de obiective culturale (6 – 7 obiective, selecţionate astfel încât accesul turiştilor să fie relativ facil).

În paralel vor trebui derulate o serie de studii (de exemplu: profilul turistului, studiu de impact al proiectului etc.), cu rolul de a acoperi lipsa de informaţii şi date statistice de actualitate. În funcţie de concluziile şi recomandările studiilor, strategia de marketing va fi ajustată pentru a obţine cele mai bune rezultate în etapele ce se vor derula ulterior.

Bugetul proiectului a fost proiectat astfel încât să acopere cheltuielile necesare promovării şi creşterii vizibilităţii obiectivelor turistice selectate, ţinând cont de obiectivele propuse şi de modul de comunicare specific fiecărei categorii de beneficiari ai proiectului. Astfel, bugetul va acoperi costurile pentru:

  • Crearea identităţii vizuale a proiectului
  • Crearea unui website dedicat proiectului şi promovarea acestuia prin mijloace specifice marketingului online
  • Crearea de materiale de prezentare a proiectului şi a fiecărui obiectiv cultural în parte (broşuri, pliante, hărţi turistice, afişe, bannere, CD-uri, obiecte promoţionale etc), ţinând cont atât de identitatea vizuală a proiectului, cât şi de identitatea vizuală a Programului Operaţional Regional
  • Promovarea outdoor şi indoor, prin inserţii publicitare şi spoturi radio şi tv, evenimente şi alte activităţi de promovare şi publicitate
  • Articole şi interviuri în presa scrisă, radio, tv
  • Managementul proiectului
  • Auditul în vederea acoperirii tuturor cerinţelor impuse prin contractul de finanţare

Echipa de implementare a proiectului va prezenta echipei de management rapoarte după încheierea fiecărei acţiuni din cadrul proiectului, de exemplu:

  • Raport de presă după conferinţele de presă
  • Raport de monitorizare a numărului de vizionări ale website-lui
  • Monitorizarea distribuţiei materialelor promoţionale etc

Echipa de management al proiectului va avea întâlniri periodice, ordinare, în care va analiza rezultatele şi le va compara cu indicatorii propuşi în cadrul proiectului şi în funcţie de concluzii, dacă este cazul, va face recomandări de acţiuni specifice fiecărei activităţi a proiectului. De asemenea, echipa de proiect va avea în vedere şi întâlniri extraordinare, dacă se constată necesitatea acestora.

Experienţa echipei de implementare şi de monitorizare a proiectului, planul de acţiune structurat şi abordarea managementului de proiect prin obiective sunt o garanţie pentru depăşirea riscurilor şi atingerea rezultatelor anticipate prin planul de marketing.

 

 

2.            Justificarea produsului specific/ evenimentului care face obiectul promovării

 

Parcul Herăstrău este situat pe malul lacului Herăstrău, în partea de nord a municipiului Bucuresti. Datorită poziției potrivite pentru plimbare și distracții, zona lacului Herăstrau a atras mulți bucureșteni încă din secolul XIIX. Mai târziu, către sfârșitul secolului XIX și până în 1930, parcul de pe malul Herăstrăului, care a primit între timp numele de Parcul Național, a devenit un loc obișnuit de promenadă și conversații pentru bucureșteni.

 

Parcul Herăstrău a fost amenajat între 1936-1939 și deține vegetație arboricolă de salcii, plopi, arțari, frasini și tei. Începând din 1948, plăcutul loc de agrement a primit numele de Parc Herăstrău, numarând azi, printre atracțiile sale, un teatru de vară, pavilioane de expoziții, terase și restaurante.

Parcul Herăstrău este cel mai mare parc al capitalei. La început parcul se întindea pe 74 de ha. De-a lungul timpului s-a extins și astăzi are o suprafață de 110 ha. Parcul a fost înființat în 1936 de către regele Carol al II-lea cu ocazia expoziției „Luna Bucureștilor”. Locul era apreciat încă din veacul al XVIII-lea, când domnitorul fanariot Alexandru Ipsilanti a amenajat aici pe la 1780 un chioșc de vară din lemn pentru „taifas și petrecere”. Domnul venea aici însoțit de Ecaterina, Doamna sa. Vodă „sta în pavilion cu boierii, iar Doamna se plimba cu fetele ei, într-o barcă frumoasă, pe baltă; pe mal le cânta meterhaneaua”. Construcția parcului a fost începută prin hotărârea regelui Carol I de oferi bucureștenilor o zonă verde în nordul capitalei. Au fost executate importante lucrări de asanare a văii mlăștinoase a Colentinei. La 21 aprilie 1912, prin donații de teren aparținând Domeniilor Regale, a fost înființat Parcul Național și a început organizarea lacurilor din nordul capitalei. Pentru a se amenaja parcul a fost asanată o nouă suprafață din zona lacului între anii 1930-1935. Lacul Herăstrău face parte din salba de lacuri a râului Colentina (Mogoșoaia, Tei, Fundeni, Pantelimon, Cernica) care străbat capitala de la NV la SE.

De-a lungul timpului parcul a avut mai multe denumiri. Inițial s-a numit „Parcul Național” apoi a fost numit „Parcul Carol al II-lea”. În primii ani ai regimului comunist parcului i-a fost schimbat din nou numele în Parcul de Cultură și Odihnă „I.V. Stalin”.

În anii 1935-1940, între 9 mai și 9 iunie, în timpul domniei regelui Carol al II-lea, în parcul Herăstrău au fost organizate numeroase serbări populare cunoscute sub numele de „Luna Bucureștilor”. Manifestările aveau un caracter popular. Se organizau evenimente culturale dar și concursuri sportive, artistice, sociale (cea mai numeroasă familie sau cel mai bătrân localnic), chiar comerciale de reduceri de prețuri, demonstrații superlative: cea mai mare orchestră - pe Insula Trandafirilor, zboruri cu hidroavioane,

experimente cu laser sau prima transmisie de televiziune.

Parcul Herăstrău are mai multe subdiviziuni: Expoflora (15 ha), Insula Trandafirilor, Muzeul Satului, Parcul Herăstrău-Kiseleff, Parcul Herăstrău-Nord și Parcul Bordei. La proiectarea și realizarea parcului au contribuit mari arhitecti – Doicescu, Creanga, Jojea, Gr. Ionescu, Fonescu și mari sculptori – Baraschi, Jalea, Medrea.

 

Aleea Cariatidelor este opera renumitului Constantin Baraschi amplasată în Parcul Herăstrău, lansată la sărbătoarea “Lunii Bucureștilor” din anul 1939.

La ieșirea din parcul Herăstrău, spre Piaţa Charles de Gaulle, pășim pe eleganta Alee a Cariatidelor. Parcul Herăstrău devenise din 1936 centrul manifestărilor expoziţionale pe plan intern şi international. De notat că aici a avut loc, în 1938, prima transmisie TV în prezenţa Regelui Carol al II-lea pentru Serbările Zilei Bucureştiului. Complexul este opera sculptorului Constantin Baraschi și a fost realizat în anul 1939. Cele 20 de cariatide asezate de-o parte și de alta a aleii reprezintă țăranci din Muscel și Mehedinți cu ulcioare pe cap. La capăt se afla statuia Modura, o femeie despre care legenda spune ca i-a oferit apa lui Carol al II-lea atunci cand acesta a aterizat fortat in comuna Vadu Crisului, Bihor. Regele a emis si o moneda înfățișând-o pe Modura.

În timpul regimului comunist complexul a fost distrus pentru a face loc statuii lui Stalin. Aleea este astazi o reconstituire realizată de sculptorul Ionel Stoicescu, în anii 2005 și 2006, pe baza fragmentelor păstrate de scriitorul Paul Everac și după fotografii contemporane. Din același complex făcea parte și statuia Modurei realizată de același Baraschi în 1939. Statuia originală a fost descoperită în cimitirul Belu, împreună cu o cariatidă, după ce 50 de ani s-a crezut că au fost distruse. Dan Ghelase povestește Din 2006, de când am căutat și găsit în cimitirul Bellu cariatida dupa care s-au facut mulajele cariatidelor din Herastrau, mi-am propus să găsesc statuia Modurei. Noi căutam mormântul familiei Grant și am dat peste Modura din întâmplare”.

Aleea Cariatidelor constă din două şiruri de câte 10 statui pe fiecare parte a aleii. Statuile reprezintă ţărănci românce îmbrăcate în port popular şi purtând pe cap un ulcior. Ţărăncile reprezentate sunt de două feluri care diferă între ele prin poziţia mâinilor. Lucrarea a fost amplasată în Herăstrău în 1936 dar ceea ce vedem noi azi nu este originalul, distrus în anii cinzeci pentru a face loc statuii lui Stalin, ci o reconstrucţie realizată în 2005 după matriţele originale ale sculptorului Baraschi.

 

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” (sau pe scurt Muzeul Satului) este una dintre cele mai mari atracţii turistice ale Bucureştiului. Muzeul, o creaţie a folcloristului şi sociologului Dimitrie Gusti, a fost inaugurat în 1936.

 

În 1936, a fost creat pe teritoriul Parcului Herastrau, prin eforturile renumitului sociolog Dimitrie Gusti, Muzeul Satului, una dintre cele mai mari instituții de acest tip din Europa. Muzeul Satului pune în valoare, prin mijloace specifice, toata bogăția etnografică și folclorică a oamenilor din diferite regiuni rurale ale Romaniei. În anii ’30 existau în Europa doar doua muzee în aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) și Muzeul Bigdo din Lillehamer (Norvegia). Cu o tematică apropiată exista în acea vreme la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul „Hoia” fondat in 1929 de catre profesorul Romulus Vuia. Ideea înființării unui muzeu în aer liber era mai veche, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1867, Alexandru Odobescu, eminent om de cultură, propune prezentarea, in cadrul Expozitiei Universale de la Paris (unde a fost expusă și „Cloșca cu pui de aur”), într-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectură populară.

Crearea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” este rodul unor cercetări intense teoretice și de teren, ca și a unor experimente muzeografice coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al SȘolii Sociologice din București. Ca șef al catedrei de sociologie din cadrul Universității București, Gusti a organizat între anii 1925-1935, cu specialiști din diverse domenii și cu studenții săi, campanii de cercetări monografice, cu caracter interdisciplinar, într-un numar relativ mare de sate (Fundu Moldovei - jud. Suceava, Nereju - jud. Vrancea, Dragus - jud.Brasov, Dragomiresti - jud. Maramures, Clopotiva - jud. Hunedoara, Runcu - jud. Gorj, Rusetu - jud. Buzău etc.). La încheierea acestor campanii de teren se realizau expoziții, unele chiar în satele cercetate, altele în sălile Universității București. Din inițiativa profesorului Gusti și a colaboratorilor săi au fost organizate, cu obiecte aduse din teren, două mari expoziții de interioare țărănești: la sediul Fundatiei Regale „Principele Carol” (1934) și în cadrul Pavilionului Regal din Parcul Carol (1935), ca un preludiu al viitorului muzeu în aer liber din București.

Pe baza acestor experiențe, a unei munci asiduue de concepție și a sprijinului moral și material al Fundației Regale „Principele Carol”, din martie 1936, în numai doua luni, s-a putut construe o operă muzeografică de excepție: Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. În acest scurt interval de timp, echipele de specialiști și de studenți au achiziționat din satele cercetate construcții țărănești (case, anexe gospodărești, biserici, instalații tehnice) și obiecte de interior (mobilier, ceramică, țesături, unelte etc.), considerate ca reprezentative pentru locurile lor de origine.

Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezenta regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o săptămâna mai tarziu, la 17 mai 1936. În discursul inaugural, profesorul D. Gusti sublinia că Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” este un muzeu original, care nu a fost creat după modelul muzeelor în aer liber existente la acea vreme în Europa. Noul muzeu trebuia „să placă nu numai ochiului, ci și să înfățișeze lucruri adevărate”, el fiind, în viziunea sa „un muzeu sociologic al satului românesc de azi”, „un sat-muzeu”, sinteză a tuturor satelor din întreaga Românie.

La început, între 1936-1940, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 6,5 ha de teren. Pe acest teren au fast amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe gospodărești, o biserică (din Dragomirești, jud. Maramures), troițe, instalații tehnice, fântâni și un scranciob. Dispunerea lor s-a facut dupa un plan elaborat de dramaturgul si scenograful V. I. Popa care tindea să reproducă harta României, prin gruparea monumentelor de arhitectură și de tehnica populară după criteriul vecinătății geografice a localităților de proveniență, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale țării.

În timpul războiului unule gospodării din muzeu au fost locuite de refugiați din Basarabia și Bucovina. Acest lucru a dus la degradarea pieslor de muzeu. În 1948 familiile au fost evacuate iar muzeul și-a redeschis porțile pentru public. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a reușit să supraviețuiască regimului comunist, ba mai mult, în anumite privințe muzeul s-a dezvoltat. Au fost fundamentate direcțiile de dezvoltare a muzeului: istoric (reprezentarea habitatului tradițional între secolele XVII-XX), social (astăzi discutabil), geografic (gruparea monumentelor pe provincii istorice), economic (tipologia gospodăriei în funcție de ocupații și meșteșuguri), artistic (prezența esteticului ca valoare implicită sau explicită), al autencității și tipicității.

În anul 1978, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a fost unit cu Muzeul de Artă Populară al R.S.R., sub titulatura de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și de Artă Populară.

În anul 1990 începe o nouă etapă în viața muzeului, caracterizată prin extinderea teritoriului, efectuarea de restaurari masive, completarea patrimoniului cu noi monumente valoroase, organizarea de expozitii, publicarea de studii etc. Din păcate Muzeul a avut de suferit de pe urma a două incendii în septembrie 1997 și februarie 2002.

În prezent, expoziția permanentă cuprinde 121 de complexe distincte, totalizând 338 de monumente, iar patrimoniul mobil însumează 53828 obiecte. Aceasta a însemnat nu numai o creștere a patrimoniului, ci și o diversificare a lui.

 

Este un muzeu în aer liber înconjurat de verdeaţă şi lacuri, oferă pe o suprafaţă de 30 de hectare 70 de gospodării, cu ustensilele tradiţionale, precum şi o moară de apă, una de vânt, o presă de ulei, etc., adunate din toate provinciile ţării.

 

Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o săptămână mai târziu, 17 mai 1936. În discursul inaugural, profesorul D. Gusti sublinia că Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" este un muzeu original, care nu a fost creat dupa modelul muzeelor in aer liber existente la acea vreme în Europa, acestea fiind, dupa opinia lui, “prea etnografice” și “în mare masură romantice”. Noul muzeu trebuia “să placă nu numai ochiului, ci și să infățișeze lucruri adevărate”, el fiind, în viziunea sa “un muzeu sociologic al satului românesc de azi”, “un sat-muzeu”, sinteză a tuturor satelor din întreaga Românie. Totodată, după cum preciza Henry H. Stahl , muzeul urma să-și exercite și funcția de principal mijloc “... de acțiune al pedagogiei sociale”.

 

Viaţa în mediul rural şi obiceiurile rurale au o însemnătate majoră în istoria României. În primele secole ale acestei ere, colonizarea romană a trebuit să aibă un caracter rural, iar înainte de prima jumătate a secolului trecut, XX, mare parte din populaţia României trăia la sat.

 

Comunităţile rurale erau organizate în aşa fel încât să satisfacă toate nevoile zilnice. Hainele erau făcute manual. Pentru a construi Muzeul Satului pe care Dimitrie Gusti obişnuia să îl numească „sunetul trist al clopotelor istoriei României”, casele au fost dezasamblate, bucată cu bucată, transportate cu trenul, căruţa sau cu barca până la Bucureşti unde au fost asamblate la loc pe suprafaţa muzeului de astăzi aflată pe malul lacului Herăstrău. Cea mai veche casă este construită în secolul al XVII-lea, iar cea mai recentă aparţine secolului al XIX-lea.

 

 

 

3.            Analiza SWOT a turismului în zonă

 

 

PUNCTE TARI

  • Bucureşti-Ilfov – un pol naţional al creşterii economice şi creării de locuri de muncă

 

  • Cel mai mare volum al investiţiilor străine directe din România (56% din total în anul 2004) structură economică în care domină sectorul servicii (63,4%)

 

  • Cel mai mare număr de IMM la nivel naţional

 

  • Regiunea este lider naţional în ceea ce priveşte capacitatea de inovare

 

  • Nivel ridicat de calificare a forţei de muncă şi cel mai ridicat nivel de salarizare din ţară

 

  • Cel mai important nod de transport din România, aflat în inima a două coridoare de transport pan-europene (coridoarele multi-modale IV şi IX)
  • Concentrare mare de companii multinaţionale
  • Pondere mare a persoanelor cu studii superioare, precum şi a facilităţilor de cercetare
  • Existenţa unei oferte turistice (în special de afaceri, dar şi culturale, recreaţionale şi sportive)
  • Trasee  cu costuri reduse pentru turisti (peatonale)
  • Existenta de multe restaurante si cafenele care sa creeze premisa plimbarilor la sosea

 

PUNCTE SLABE

  • nivel relativ ridicat al şomajului în rândul tinerilor (sub 25 de ani) – 21,2%

 

  • Trenduri demografice negative (rată de dependenţă demografică ridicată, ponderea scăzută a populaţiei în vârstă de 0-20 ani în total populaţie)

 

  • Grad de modernizare scăzut al drumurilor publice (52,4%), trafic intens în zona urbană (circa 1.500.000 maşini circulă zilnic în Municipiul Bucureşti) care determină blocarea arterelor principale

 

  • Şoseaua de centură din jurul Bucureştiului nefinalizată

 

  • Majoritatea infrastructurii de sănătate şi educaţie necesită reabilitări/îmbunătăţiri
  • Investiţii insuficiente în cercetare şi dezvoltare tehnologică
  • Pondere mare a populaţiei rurale în judeţul Ilfov cu acces scăzut la serviciile de bază
  • Cartiere mărginaşe cu condiţii precare de locuit
  • Infrastructură de mediu inadecvată, care nu sprijină dezvoltarea economică şi socială
  • Degradarea patrimoniului cultural-turistic

 

OPORTUNITĂŢI

  • Investiţiile private concentrate în domeniul afacerilor imobiliare (clădiri de birouri, spaţii de depozitare)
  • Dezvoltarea industriilor indigene, mai ales în sectoarele cu înaltă valoare adăugată şi nişe de piaţă
  • Dezvoltarea sectorului IMM – o potenţială sursă de creştere economică şi creare de locuri de muncă
  • Noi calificări, produse şi procese derivate din cooperarea dintre universităţi, institutele de cercetare şi mediul de afaceri
  • Noi activităţi bazate pe tehnologia informaţională
  • Creşterea alocărilor financiare UE
  • Reintroducerea României în circuitul turistic internaţional

AMENINŢĂRI

  • Migrarea forţei de muncă calificate/educate
  • Creşterea costurilor serviciilor publice pentru populaţie şi agenţi economici
  • Abandonarea activităţilor agricole din cauza veniturilor scăzute şi excluziunii sociale din mediul rural
  • Riscul închiderii multor întreprinderi din cauza intrării în UE
  • Incapacitatea de a dezvolta, printr-o planificare spaţială adecvată, infrastructura fizică şi socială necesară, pentru a facilita dezvoltarea regională
  • Creşterea numărului problemelor medicale ca urmare a procesului de îmbătrânire a populaţiei şi condiţiilor precare de mediu

 

 

  1. Analiza curentă a pieţei

 

În analiza pieţei turistice, cu potenţial pentru turismul cultural, se disting două mari categorii, turismul internaţional şi cel intern, cele două categorii fiind evaluate prin metode şi indicatori diferiţi.

Statisticile turistice din România sunt elaborate şi furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele furnizate de INS prezintă o serie de dezavantaje:

  • Cifrele sosirilor de la frontieră nu fac diferenţa între vizitatorii de zi şi vizitatorii de noapte. Nu există deci nici un mod de evaluare a numărului de turişti în cadrul definiţiei UNWTO, pentru vizitatorii care petrec cel puţin 24 de ore în ţară.
  • Pentru determinarea cererii din sectorul turismului, autorităţile din România folosesc fişele de cazare – aşa cum sunt înregistrate în datele UNWTO. Astfel, cazările în unităţi neînregistrate nu sunt estimate.
  • Datele furnizate sunt vechi (la nivelul anului 2006).

Controalele la frontieră sau de imigraţie la graniţă între România şi ţările membre ale UE sunt în prezent în tranziţie, urmând ca în scurt timp să fie total desfiinţate. Acest lucru va avea drept rezultat pierderea mecanismului fundamental de colectare a datelor privind sosirile şi plecările vizitatorilor. Acesta este un motiv pentru lipsa de informaţii actualizate, fiind deja necesară o soluţie alternativă.

O altă sursă importantă pentru datele analizate o reprezintă rapoartele publicate de către Ministerul Turismului pe site-ul oficial.

Cu toate aceste dezavantaje, se poate evalua un potenţial al pieţei, prin corelarea datelor furnizate de diverse instituţii sau studii private.

 

A.  Turismul internaţional. Volumul şi valoarea sosirilor

 

Tabelele de mai jos prezintă modelul sosirilor de vizitatori internaţionali şi câştigurile din operaţiuni de schimb valutar aferente acestora, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică din România şi respectiv de Banca Naţională a României pentru perioada 2000 - 2006.

 

 

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Sosiri

(mii)

5.264

4.938

4.794

5.595

6.600

5.839

6.037

Valoare

(milioane Euro)

359

362

335

396

406

852

1.034

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România şi Banca Naţională a României

Datele includ şi operaţiunile de schimb valutar al valutei repatriate în România de numeroşi cetăţeni români care au avut posibilitatea să lucreze în străinătate, ca urmare a relaxării regimului vizelor în 2004 pentru persoanele care lucrează în Uniunea Europeană, ceea ce face ca acest tip de evaluare să fie aproximativă.

Creşterea numărului de sosiri se datorează şi continuării creşterii accentuate a sosirilor de vizitatori internaţionali folosind transportul aerian şi, deşi sosirile pe cale rutieră continuă sa fie predominante, această poziţie începe să slăbească.

Cea mai semnificativă schimbare în utilizarea mijloacelor de transport a fost creşterea cu 71% a sosirilor folosind transportul aerian şi un declin de aproape 55% în utilizarea transportului feroviar.

Între 2000 şi 2006, volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii de zi – din România a înregistrat o creştere medie anuală de doar 2,3%. Statisticile privind unităţile de cazare oferă probabil o imagine mai precisă privind sosirile de turişti străini în România, arătând o creştere medie anuală de 8% din 2000, însă aceste date includ numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu, astfel că cifra de 1,4 milioane de cazări pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de turişti străini – din ceea ce se cunoaşte.

Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit este în creştere, ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple, însă nu există date statistice astfel încât putem doar aprecia faptul că în sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală a numărului de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri de turişti străini.

 

  1. Turismul intern. Volumul şi valoarea sosirilor

 

Cifrele sunt înregistrate în Studiul anual al gospodăriilor din România, care este întocmit pentru Institutul Naţional de Statistică din România. Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea că furnizează un suport statistic elocvent pentru scăderea accentuată, conform raportărilor, a interesului faţă de vacanţele în ţară, în favoarea vacanţelor în afara graniţelor ţării. Călătoriile interne în scop turistic (inclusiv călătorii în scop de afaceri) şi înnoptările în cadrul sejururilor au scăzut cu 25% si respectiv 26%, în timp ce călătoriile şi înnoptările în scop de vacanţă au scăzut cu 23%.

Pentru produsul turistic promovat, această tendinţă reprezintă o oportunitate, prin faptul ca o mare parte a turiştilor români tranzitează Bucureştiul spre alte destinaţii.

Numărul de turişti, călătorii şi înnoptări pe plan intern în 2005 si 2006 (mii)

 

Turişti

2005

Călătorii

2005

Înnoptări

2005

Turişti

2006

Călătorii

2006

Înnoptări

2006

Vacanţă

6.469

8.357

38.667

5.333

6.440

29.848

Afaceri

218

379

940

161

248

769

Altele

638

691

7.844

442

407

4.280

TOTAL

7.325

9.427

47.451

5.936

7.095

34.897

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România / Studiul Naţional al Gospodăriilor

Tabelul de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul Naţional al Gospodăriilor, prezintă distribuţia înnoptărilor în ţară atât în scop de vacanţă, cât şi în scop de afaceri, în diferite zone turistice. Aceste cifre demonstrează importanţa relativă a Bucureştiului pentru atragerea vizitatorilor cu înnoptări în cadrul sejururilor în turismul intern.

Înnoptări aferente sejururilor in turismul intern pe zone turistice, in 2005 si 2006 (mii)

ZONA TURISTICĂ

2005

2006

Litoral

7.438

5.492

Montană

8.106

6.398

Balneară

1.101

1.251

Delta Dunării

256

199

Circuite turistice

546

361

Alte zone (inclusiv Bucureşti)

22.160

16.917

TOTAL

39.607

30.618

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din Romania / Studiul Naţional al Gospodăriilor

Tabelele următoare prezintă estimări ale valorii brute a cheltuielilor interne şi internaţionale în turism, în milioane Euro, şi contribuţia acestora la PIB în economia României în anul 2005. Baza de calcul şi estimările din spatele acestor cifre se găsesc in secţiunea „Impactul economic” prezentată într-un raport al Ministerului Turismului, dar în mare parte ele au fost preluate din analiza şi interpretarea datelor limitate extrase din cele două studii în sectorul turismului ale USAID şi Studiul naţional anual al gospodăriilor.

Se disting tipurile de piaţă internă şi internaţională, dar acestea se pot diferenţia şi în funcţie de tipul structurilor de cazare utilizate (înregistrate sau neînregistrate), având în vedere că Institutul Naţional de Statistică ţine evidenţa numai a vizitatorilor din structuri de cazare înregistrate, în timp ce Studiul naţional al gospodăriilor înregistrează vizitatorii interni din toate tipurile de cazare: înregistrate, neînregistrate, prieteni, rude şi o a doua reşedinţă.

Cheltuielile din tabelul următor, descompuse pe piaţa internă şi cea externă, se consideră a fi, în fiecare caz, cheltuieli ‘totale’, adică reprezintă un număr compus care include cheltuielile pentru cazare, masă, transport în Romania, divertisment şi cumpărături - suveniruri etc.

Valoarea estimată a cheltuielilor din turismul intern şi internaţional în 2005, în milioane Euro

 

Cheltuieli pe tip de piaţă 2005 (milioane Euro)

Vizitatori internaţionali în structuri de cazare înregistrate       

877

Vizitatori interni în structuri de cazare înregistrate       

820

Vizitatori interni în structuri de cazare neînregistrate şi VFR      

1058

TOTAL CHELTUIELI       

2755

Sursa: Rapoartele USAID, Studiul naţional al gospodăriilor şi Estimările din raportul Ministerului Turismului

Cheltuielile vizitatorilor internaţionali sunt considerate deci a contribui cu aproximativ 1,1% la PIB-ul României, iar cheltuielile vizitatorilor interni cu mai mult decât dublu, adică cu peste 2,4%, iar împreună reprezintă o contribuţie mult mai importantă, de 3.5%.

În ceea ce priveşte estimarea mărimii cheltuielilor în turism asociate structurilor de cazare neînregistrate, este clar că trebuie să existe forţă de muncă angajată suplimentar în acest sector, care nu este cuprinsă în statisticile oficiale. Se consideră totuşi că forţa de muncă suplimentară ar putea să reprezinte peste 20.000 de locuri de muncă.

Se poate aprecia că după 2007 a avut loc o îmbunătăţire a valorilor prezentate anterior, urmată de o scădere, odată cu criza financiară declanşată în 2008, urmată de perioada de recesiune, care continuă şi în prezent. Acestea sunt şi concluziile prezentate la nivelul economiei de către analişti. Astfel, se poate concluziona că se poate efectua o analiză obiectivă pornind de la datele prezentate anterior.

  1. Segmente de piaţă şi profilul vizitatorilor

 

Nu există date în prezent care să permită o analiză a segmentării pieţei cu accent pe vizitatorii străini. Singura sursă este reprezentată de o serie de studii ad hoc – detaliate mai jos – precum şi datele statistice oficiale conţinute în Datele Statistice privind Turismul Romanesc, ediţia 2006, Institutul Naţional de Statistică:

  • Analiza Profilului Vizitatorului, noiembrie 2006 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un eşantion de 2.268 turişti străini intervievaţi în august 2006 în cinci centre de turism din România
  • Analiza Profilului Vizitatorului, decembrie 2005 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un eşantion de 625 turişti străini intervievaţi în octombrie 2005 la Aeroportul Henri Coandă Bucureşti
  • Programul de Cercetare a Pieţei – Analiză Cantitativă şi Calitativă a Cererii de Servicii Turistice, 2004/2005 – INCDT (Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism)

Ca punct de plecare, se poate realiza un grafic al vizitatorilor străini pe baza înregistrărilor de turişti şi a înnoptărilor, după zona de amplasare. Peste 70% din înregistrări şi aproape trei cincimi din înnoptările vizitatorilor străini sunt în Bucureşti şi în alte oraşe reşedinţă de judeţ. Acest lucru indică faptul că o mare parte a vizitatorilor străini sunt în călătorii de afaceri, deşi aici pot fi incluşi şi călătorii de tranzit care înnoptează în drumul lor în/din România.

Cifrele includ nu doar vizitatorii în scop de afaceri sau oficiali şi pe cei care se cazează în drum spre alte destinaţii, ci şi vizitatorii străini pentru călătorii scurte pentru cumpărături, participare la evenimente sau pentru vizitarea de obiective turistice, pe cei care se află în tururi pentru vizitarea obiectivelor culturale / de patrimoniu, pe cei implicaţi în activităţi de ecoturism şi vizitatori care vin la prieteni sau rude (VFR).

În practică însă, procentul reprezentat de sectorul de afaceri în încasările totale din turism este probabil undeva între 40%, estimat pe baza statisticilor privind cazările, şi 12%, aşa cum reiese din rezultatele studiilor USAID. Bucureştiul poate fi încadrat la limita superioara a intervalului.

Datele referitoare la profilul vizitatorului din studiului USAID pot fi rezumate după cum urmează:

  • Profilul tânărului cu vârste cuprinse între 20 si 29 ani, reprezentând 31% din eşantionul total, şi încă 25% cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani.
  • 60% din eşantion se aflau la prima lor vizită în România; dacă se iau în considerare doar turiştii de ocazie, acest procent creste la 76%.
  • Comparând sursele de informaţii despre călătorii accesate atât pentru călătoriile în străinătate cât şi pentru călătoriile în România, se arată faptul că, deşi internetul a fost sursa de informare cel mai des folosită, importanţa sa pentru România a fost ceva mai scăzută, mai importante fiind recomandările prietenilor/rudelor şi ale ghidurilor de călătorii.
  • În cazul turiştilor de ocazie, 24% din cei intervievaţi au folosit internetul pentru a obţine date privind călătoriile în România, faţă de 28% în cazul planificării călătoriilor în străinătate. Diferenţa este mai mare în cazul călătoriilor de afaceri – 24% pentru informarea despre călătorii în România faţă de 34% pentru alte destinaţii.
  • În oraşele reşedinţă de judeţ: raportul dintre vizitatorii români şi cei străini era de 56:44.
  • Principalele ţări sursă de vizitatori străini sunt: Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, SUA şi Olanda. Grupul de vârstă medie cuprins între 35-49 de ani este cel mai important pentru vizitatorii străini şi reprezintă 49% - fapt ce reflectă importanţa călătoriilor de afaceri pentru aceste locaţii – în timp ce pentru români, principalele grupe de vârstă sunt 20-34 cu 39% si 35-49 cu 38%.

 

În concluzie, se cere dezvoltarea în continuare şi creşterea diversităţii modurilor de petrecere a timpului liber şi a altor servicii adiacente.

  1. Resurse locale

 

Date oficiale despre resursele naţionale sunt furnizate pe larg în Master planul pentru dezvoltarea turismului de pe site-ul ministerului de resort. Dintre acestea, o mare pare prezintă interes ca resurse locale, de o importanţă vitală pentru dezvoltarea turismului cultural.

1)    Patrimoniul cultural

a)    Monumente istorice

Lista de patrimoniu a Ministerului Culturii şi Cultelor cuprinde aproape 30.000 monumente (cca 2600 în Bucureşti), din care 6.614 sunt desemnate drept obiective de interes naţional şi internaţional. Acestea includ sit-uri arheologice, clădiri de interes istoric şi arheologic inclusiv structuri, monumente şi statui de cult şi laice.

b)    Muzee şi galerii de artă

Institutul de Memorie Culturala IMeC a identificat 740 muzee şi colecţii publice în 2006. Există 28 de muzee identificate în mod oficial ca fiind de importanţă naţională, şi alte 14 de importanţă regională şi 41 de importanţă judeţeană.

Jumătate din muzeele naţionale se află în capitală.

Există, de asemenea, aproximativ 220 galerii de artă autorizate. Deşi prezintă colecţii şi piese de muzeu fascinante, cu puţine excepţii, majoritatea muzeelor au exponate şi tehnici de interpretare şi de expunere învechite. În general, acestea nu folosesc exponate şi tehnici de prezentare moderne pentru a putea oferi vizitatorilor o experienţă plăcută şi pentru a-i educa în acelaşi timp. Acest lucru le face mai puţin atractive şi interesante pentru turişti.

c)    Patrimoniul religios

Începând din 1990, odată cu eliminarea restricţiilor de ordin religios, s-a constatat nu numai o extindere a practicilor religioase, dar şi efectuarea unor investiţii semnificative în restaurarea clădirilor şi instituţiilor istorice religioase. Multe din vechile mănăstiri reprezintă mai degrabă exemple de locaţii locuite, însufleţite, decât de arhitectură deteriorată.

Din aproximativ 12.800 de clădiri de religie ortodoxă din ţară, incluzând peste 380 de mănăstiri, circa 2.400 au fost identificate ca având semnificaţie istorică sau arhitecturală. Există în plus multe clădiri interesante care aparţin altor culte, precum şi moschee şi sinagogi. Sunt încă necesare lucrări de restaurare , dar acestea reprezintă un punct de atracţie pentru vizitatori.

Nu se cunoaşte numărul de vizitatori ai clădirilor religioase în cadrul circuitelor turistice, dar numărul acestora este semnificativ. Astfel, şi patrimoniul local poate fi valorificat în contextul în care existenţa unor obiective deosebite la nivel local nu este singulară şi se poate dezvolta o industrie la scară naţională.

 

2)    Piaţa de conferinţe şi expoziţii

Principalele facilităţi pentru conferinţe si expoziţii din România se află predominant localizate în capitală. Asociaţia Naţională a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii deţine o bază de date cu privire la spaţiile de conferinţe şi expoziţii din întreaga ţară. O analiză a acestor date şi a numărului de săli de conferinţă cu diferite capacităţi indică existenţa chiar şi în capitală a unui număr insuficient de astfel de facilităţi care să permită organizarea de întruniri de mare anvergură.

O analiză a bazei de date a Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii privind centrele de conferinţe ilustrează o relativă lipsă de centre cu capacitate medie şi mare. Nu sunt disponibile statistici cu privire la numerele şi dimensiunea întrunirilor care au loc. Totuşi, în ultimii ani s-a remarcat o creştere clară a numărului de întruniri de mici dimensiuni având ca scop instruirea sau motivarea personalului.

Piaţa internaţională de conferinţe cuprinde trei mari segmente

·         conferinţe de afaceri

·         conferinţe guvernamentale

·         conferinţe ale asociaţiilor.

Segmentul de piaţă al conferinţelor de asociaţii este mobil şi poate fi atras către o varietate de destinaţii. Poate fi de asemenea luată în considerare atât în ce priveşte numărul de conferinţe cât şi în ce priveşte numărul de participanţi şi puterea de cumpărare relativ mare a acestora. Capacitatea României de a atrage acest segment de piaţă este relativ salbă, totuşi mai bine reprezentată la nivelul capitalei.

În analiza sa cu privire la conferinţele internaţionale organizate de către membrii săi în 2005, de exemplu, Asociaţia Internaţională de Congrese si Conferinţe (ICCA) identifică 5315 conferinţe internaţionale organizate în aproape 100 de ţări. Din acestea 12 au fost organizate în România. Acest lucru situează Romania pe locul 53 între ţările gazdă. Există două motive pentru această performanţă slabă.

În primul rând, România nu are multe centre de conferinţe special destinate acestui scop care să corespundă cerinţelor de pe piaţa internaţională de conferinţe şi expoziţii – atât pe segmentul asociaţiilor, guvernamental, cât şi de afaceri.

Al doilea motiv este acela că, în ciuda eforturilor îndrăzneţe ale Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii, se face simţită o lipsă a studiilor de piaţă şi a activităţii de promovare pentru asigurarea conferinţelor la nivel internaţional.

Asociaţia naţională a Organizatorilor Profesionişti de conferinţe si expoziţii (RCB) încearcă să promoveze România ca o destinaţie pentru sectorul de conferinţe şi expoziţii şi acţionează ca o casă de clearing pentru contactarea organizatorilor de conferinţe şi expoziţii care caută spaţii corespunzătoare. RCB este membră a asociaţiei internaţionale de Congrese şi conferinţe (ICCA), însă este singurul organizator de conferinţe şi expoziţii membru al asociaţiei care este pur privat.

3)    Reţeaua strategică

Romania este aşezată la intersecţia mai multor coridoare de transport europene, care leagă Europa de sud-est cu nordul şi vestul. Aceste coridoare formează „coloana vertebrală” strategică a legăturilor terestre interne şi externe din România şi reprezintă principalele investiţii în artere de infrastructură, astfel:

  • Coridorul VII, Dunărea, care leagă Marea Neagră de Marea Nordului
  • Coridorul IV, un coridor rutier şi feroviar care face legătura dintre Germania în vest şi Europa de sud-est. După ce trece prin Germania, Austria, Slovacia şi Ungaria, coridorul se ramifică în trei artere cu punct terminus la Istanbul, Salonic şi respectiv Constanţa.
  • Coridorul IX, un coridor rutier şi feroviar care face legătura între Finlanda, Lituania în nord şi Grecia în sud. Această arteră de transport trece prin Minsk, în Belarus, Moscova, Moldova, România şi Bulgaria spre Grecia. În Romania, coridorul trece prin Albiţa la graniţa cu Moldova, Focşani, Buzău, Bucureşti şi intră în Bulgaria la Giurgiu.

Oraşul Bucureşti beneficiază de poziţia avantajoasă pe traseul ultimelor două coridoare menţionate.

Infrastructura aeriană

În 2004, volumul total de pasageri din traficul aerian a fost de 3.405.710 reprezentând o creştere de 9% faţă de 2003. Punctul central pe plan intern şi internaţional este Bucureşti Henri Coandă (Otopeni). În 2006 Aeroportul Henri Coandă Bucureşti a fost cel mai aglomerat aeroport din România, cu un trafic de aproximativ 3 milioane pasageri.

Aeroportul internaţional Henri Coandă, Bucureşti, care este cel mai aglomerat din ţară, acoperind aproximativ 75% din totalul traficului de pasageri. În 2005 aeroportul a înregistrat circa 3.035.311 pasageri şi 53.496 curse aeriene. Se estimează ca în 2007 aeroportul va primi 4,4 milioane de pasageri.

Există planuri de legare a aeroportului cu oraşul prin autostrada M3 şi linia de metrou M6 din Bucureşti, precum şi o legătură uşoară pe calea ferată cu Gara de Nord, deja realizată. În prezent, lipsa unei linii transport speciale cu un tren suburban pentru deservirea aeroportului, precum şi lipsa unor servicii de informare clară reprezintă principalele impedimente pentru sosirea turiştilor.

Cel de-al treilea aeroport aglomerat din Romania este Aeroportul Bucureşti Aurel Vlaicu. Astăzi, Aeroportul Aurel Vlaicu, care este amplasat mai aproape de centru oraşului, şi-a dezvoltat rolul de punct de legătură pentru aviaţia comercială şi companiile low cost. În 2005 Aurel Vlaicu a înregistrat un trafic de circa 375.000 pasageri.

S-a stabilit o listă iniţială de căi turistice sau puncte de dezvoltare a grupărilor zonale, care urmează a fi studiate ulterior în detaliu. Centrele identificate sunt:

  • Bucureşti, cale de acces internaţională pentru servicii internaţionale de aeroport şi cale ferată.
  • Coridoarele trans-europene de transport IV şi IX.
  • Capitala ţării, centru administrativ, de afaceri şi cultural, destinaţie de turism tip city break şi de afaceri.

 

Telecomunicaţiile

Sistemul de telecomunicaţii din România a reprezentat pană în ultimii ani un monopol de stat şi a avut de suferit de pe urma lipsei investiţiilor şi a concurenţei. Înainte de începutul anului 1997 era o singură societate naţională de telecomunicaţii. De atunci, industria a fost privatizată şi, la fel ca şi pe celelalte pieţe europene, s-a putut observa pătrunderea unui număr mare de operatori privaţi, a concurenţei, însoţită de îmbunătăţirea nivelului serviciilor şi de scăderea preţului pentru aceste servicii.

După 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, călătorii din spaţiul intracomunitar pot beneficia de tarife de roaming promoţionale.

Liberalizarea a permis de asemenea României să investească în infrastructură pentru a realiza un sistem IT modern şi competitiv, care în prezent este în expansiune într-un ritm impresionant. Se estimează că piaţa de IT din România înregistrează o creştere de 4 miliarde euro la o rată de creştere de aproximativ 19%1 în 2007.

Pe lângă impactul în dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii – condiţie eliminatorie astăzi pentru o mare parte dintre turişti – amploarea acestei industrii înseamnă şi un aport semnificativ de potenţiali turişti de afaceri, cu un profil potrivit atragerii lor către turismul cultural.

 

4)    Servicii

Cazarea

Datele oficiale reflectă numărul structurilor de cazare înregistrate oficial. Se consideră că există un mare număr de structuri de cazare "neoficiale", în special de unităţi de capacitate mai redusă. Creşterea capacităţilor principalelor categorii de cazare în ultimii ani este semnificativă.

Sistemul de clasificare care constă în acordarea de stele şi margarete se bazează aproape în întregime pe existenţa fizică a facilităţilor. Se acordă puţină atenţie calităţii facilităţilor şi serviciilor. În consecinţă, poate exista un spectru larg al calităţii şi preţului în cadrul unei categorii de stele.

 

Facilităţi şi servicii turistice

Există 2.638 companii cu autorizaţii atât de tur operatori, cât şi de agenţii de turism, şi încă 184 companii autorizate doar ca agenţi de turism. Numărul mare de tur operatori este justificat de calificările suplimentare relativ de mică importanţă necesare pentru ca un agent de turism să fie desemnat tur operator. Majoritatea "tur operatorilor" nu îndeplinesc această funcţie.

În Bucureşti numărul acestor companii este de 909.

 

 

Calitatea serviciilor

Aptitudinile în ce priveşte prestarea serviciilor din sectorul ospitalităţii, atât profesional, cât şi la nivel de comportament, sunt încă slab dezvoltate şi necesită o atenţie deosebită în anii următori. De asemenea îmbunătăţirea atitudinii faţă de servicii şi a mentalităţii reprezintă un aspect ce necesită atenţie urgentă.

Nivelul de competenţă din sectorul ospitalităţii şi turismului este redus, ca urmare a lipsei standardelor de performanţă, a standardelor de muncă adecvate şi actualizate, şi a standardelor adecvate educaţionale şi de pregătire.

Pregătirea organizată pentru prestarea de servicii în domeniul ospitalităţii şi turismului nu este încă suficient dezvoltată. Cursurile de pregătire profesională specializate pentru sectorul ospitalităţii pentru pregătirea personalului în vederea ocupării locurilor de muncă în acest sector sunt aproape absente, iar pregătirea în turism este integrată în cursurile şcolare speciale gimnaziale şi în cele universitare.

Criza de personal calificat se datorează doar parţial faptului că un număr mare de oameni părăsesc România pentru a lucra în străinătate, după ce au obţinut diploma de liceu sau universitate (însă nu sunt suficient pregătiţi!), sau după ce au lucrat într-un hotel pentru scurt timp.

Această criză de personal are o serie de motivaţii:

  • Programele de instruire curente nu sunt axate pe formarea unor competenţe şi aptitudini şi nu respectă standardele. Numeroşi furnizori de cursuri de pregătire eliberează diplome şi certificate necesare pentru angajare fără a asigura o instruire completă şi corespunzătoare.
  • Un număr considerabil de tineri părăsesc sectorul ospitalităţii şi turismului pentru a merge să lucreze în străinătate ca urmare a modului precar în care este văzută  o slujbă în sectorul ospitalităţii şi a nivelului scăzut al salarizării.
  • Conducerea şi forurile de supervizare nu posedă aptitudinile specifice unei pregătiri interne la locul de muncă pentru a păstra aceste deprinderi la nivelul cerut de standarde şi pentru a menţine dorinţa de performanţă.
  • Nu există o pregătire continuă adecvată locului de muncă pentru a ţine pasul cu necesarul de aptitudini şi cunoştinţe al personalului existent din sectorul ospitalităţii la diferite niveluri.

Ghidul de turism are de asemenea un rol important de prezentare şi ar trebui să îi ajute pe interlocutorii săi să înţeleagă şi să aprecieze ţara. Acesta trebuie să prezinte realităţile ţării in cel mai frumos şi viu mod cu putinţă. Sarcina ghidului de turism este prin urmare nu doar aceea de a repeta o înşiruire de fapte oferind informaţii ca o bandă audio, ci de a crea o imagine a ţării pentru vizitatori într-un mod corect şi atrăgător.

Ghidul de turism trebuie să aibă o serie de calificări, în special abilităţi lingvistice şi cunoştinţe generale de istorie, geografie, artă şi arhitectură, economie, politică, religie şi sociologie.

Ghidul de turism este mult mai mult decât o persoană care informează, prezintă, îndrumă şi oferă instrucţiuni în timpul vizitelor. Pentru majoritatea vizitatorilor străini, ghidul de turism este persoana, cu naţionalitatea ţării respective, cu care aceştia au contactul cel mai prelungit.

Informarea corespunzătoare a turiştilor reprezintă unul din cele mai importante aspecte ale succesului dezvoltării unui turism puternic. Persoanele care se află într-un mediu diferit şi nefamiliar, fie că sunt în străinătate sau în propria ţară, au întotdeauna nevoie de informaţii. Vizitatorii au nevoie de informaţii despre o serie de teme, ca de exemplu unde să meargă, unde să stea, unde să ia masa, ce să facă, ce să cumpere etc.

Multe informaţii sunt oferite din timp prin internet sau în ghidurile turistice, însă vizitatorii unui loc, ai unei regiuni sau ţări caută adesea Centrele de Informare Turistică.

Îndeosebi într-o ţară precum Romania, în care majoritatea vizitatorilor străini nu cunosc limba şi nu pot citi toate indicatoarele, asistenţa şi informaţiile oferite într-o limbă de circulaţie internaţională sunt de importanţă critică.

Oferirea de informaţii turistice este un serviciu cheie pentru toţi vizitatorii. Oferirea de informaţii adecvate reprezintă un factor cheie în experienţa turistică generală şi, de asemenea, în satisfacţia vizitatorilor. Oferirea de informaţii turistice adecvate este o specializare aparte. Producerea, prezentarea, manipularea, distribuirea, comunicarea şi managementul diferitelor tipuri de informaţii turistice reprezintă aptitudini de specialitate, care necesită pregătire.

În principiu, oferirea de informaţii turiştilor reprezintă un serviciu, dar nu este nevoie să fie întotdeauna şi un serviciu gratuit. Din ce în ce mai multe centre de informare turistică din Europa sunt nevoite să funcţioneze pe baze comerciale, vânzând produse şi servicii contracost. Acest lucru înseamnă că reprezentanţii centrelor de informare turistică de mâine trebuie de asemenea să cunoască tehnicile de vânzare şi gândirea comercială. Puţini vizitatori ai zilelor noastre se mai aşteaptă să primească broşuri în mod gratuit atunci când vizitează un centru de informare turistică. Aceştia se aşteaptă să primească materiale de informare simple, directe si precise, ce pot fi imprimate ca materiale de informare la cerere.

Autorităţile locale de urbanism, autorităţile regionale şi naţionale de planificare din aproape toate ministerele şi departamentele sunt într-un fel direct sau indirect implicate în organizarea şi dezvoltarea turismului. Unele decizii de urbanism contravin obiectivelor de dezvoltare a turismului; unele strategii de dezvoltare afectează dezvoltarea sigură a turismului, cu un puternic impact mai ales asupra turismului cultural.

Dezvoltarea turismului este un aspect extreme de sensibil, deoarece turismul reprezintă una din cele mai competitive activităţi economice din lume. Dezvoltarea turismului nu se produce automat, deoarece este legată de imagine şi de reputaţie. Turismul de succes şi durabil necesită o cooperare între toţi factorii de răspundere şi necesită formarea de parteneriate între reprezentanţi ai sectorul public, care trebuie să sprijine turismul, şi ai sectorului privat, care trebuie să ofere facilităţile şi serviciile pentru diferite pieţe şi segmente de piaţă. Fără înţelegerea obiectivelor şi a problemelor reciproce turismul nu se va dezvolta în mod satisfăcător şi benefic.

5)    Resurse umane şi formare profesională

Dezvoltarea de succes şi durabilă a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv, de obiective culturale de valoare, de facilităţile turistice, ci şi de serviciile competitive şi de calitate. Sectorul ospitalităţii şi turismului este o unul pentru oameni.

Fiind una din cele mai competitive activităţi economice din lume, turismul necesită înţelegere, profesionalism, angajare, organizare şi o strategie eficientă de dezvoltare a resurselor umane.

Sectorul ospitalităţii şi turismului implică în egală măsură facilităţi si servicii. Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal bine pregătit şi specializat, cu o atitudine corespunzătoare, cu mentalitatea corectă, cu comportamentul corespunzător şi cu performanţe corespunzătoare.

Crearea unei forţe de muncă instruite şi calificate necesită pregătire, educaţie de bază şi cursuri de pregătire profesională, precum şi pregătire practică la locul de muncă.

Ospitalitatea în sensul modern al acestui termen implică satisfacerea cerinţelor vizitatorilor şi competenţele dobândite pentru a întruni – şi chiar depăşi – aşteptările vizitatorilor. Dacă aşteptările create prin activitatea de marketing şi promovare a turismului nu pot fi satisfăcute ca urmare a lipsei de forţă de muncă calificată, turismul nu se poate dezvolta durabil. Aceasta nu se referă doar la turiştii străini care vin în Romania, ci şi la românii, ca turişti în propria ţară; se referă la turismul internaţional şi în egală măsură la turismul intern.

Conform statisticilor disponibile pentru 2006, peste 80% din înnoptări au fost cumpărate de către turişti români şi mai puţin de 20% de către turişti străini. Ambele categorii de turişti merită să beneficieze de servicii de calitate, adecvate şi de ospitalitate.

Ghizi de turism trebuie să se califice la Centrul naţional de învăţământ Turistic (CNIT) sau alte instituţii autorizate de stat în acest scop. Există 937 de ghizi de turism înregistraţi de ANT. Ei cuprind următoarele categorii:

Naţionali

758

Locali

93

Montan

56

Religios

26

Echitaţie

1

Sport

1

Animaţie

1

Ecoturism

1

Total

937

Surse: ANT

 

Deşi competenţa academică a ghizilor şi cunoaşterea subiectelor sunt în general la nivel ridicat, instruirea acestora pentru deprinderea capacităţilor de lucru cu vizitatorii este foarte redusă. Se remarcă de asemenea lipsa totală din statistică a turismului cultural.

 

6)    Cererea de produse turistice

Au fost realizate o serie de studii pentru a se stabili cererea de turism intern, la nivel naţional:

  • Rotravel 2003 – studiu la nivel naţional realizat de către Institutul naţional de Sondare a Opiniei si Marketing (INSOMAR)
  • Studiul INCDT

 

Caracteristicile cheie ale turismului de agrement din zonă sunt:

  • preferinţa de a călători in grupuri – familie, prieteni, colegi
  • divertisment –expresie a spiritului latin
  • preferinţa pentru lucrurile de bună calitate – tradiţionale – mâncăruri şi băuturi
  • interes ridicat în a cunoaşte mai multe despre propria ţară – ceea ce duce la o rată de dezvoltare viitoare bună pentru turismul de circuit.
  • scăderea interesului pentru staţiunile balneare care va fi oprită doar prin dezvoltarea şi direcţionarea diferitelor operaţii către segmentele specifice de piaţă, de exemplu către segmentele de divertisment, afaceri sau cultural.

 

În ceea ce priveşte vizitatorii străini, au fost luate în considerare cercetările întreprinse de către Birourile de Turism Român cu tour operatori străini.

Există diferenţe considerabile între ţări în ceea ce priveşte percepţia României. În unele ţări, precum Marea Britanie şi Franţa, se fac asociaţii negative cu România, determinate în special de campania din mass-media din aceste ţări. Procentele înregistrate privind atitudinea  negativă, neutră şi pozitivă din rândul cetăţenilor francezi au fost de 49%, 32% (restul nu au manifestat o opinie), deşi trei pătrimi din cei intervievaţi s-au considerat prost informaţi cu privire la posibilităţile de petrecere a concediilor în România. Exemplul francez este însă unul extrem.

În general vorbind, percepţia pieţei nu este covârşitor negativă, ceea ce înseamnă că, deşi asocierea cea mai spontană a României în rândul cetăţenilor britanici a fost de sărăcie/austeritate, această imagine a fost împărtăşită doar de mai puţin de unul din cinci persoane intervievate, iar asocierile pozitive precum cele legate de cultură/folclor/istorie, schi/munţi şi de Marea Neagră / Delta Dunării au fost de asemenea prezente. În Germania avem aceeaşi imagine – 15% din cei intervievaţi au asociat România cu imaginea sărăciei, însă acesta este un număr mai mic decât procentul de 18% care au asociat, de exemplu, ţara cu Marea Neagră.

Principalele rezultate obţinute în urma studiilor sunt că percepţia României ca destinaţie turistică este neclară; nu are o reputaţie bună ca destinaţie pentru turiştii de ocazie. Aceasta este cauzată în parte de:

  • deficienţe în marketingul şi promovarea destinaţiei
  • absenţa sprijinului guvernamental pentru turism
  • practici neprofesionale în sectorul turismului de afaceri
  • standarde scăzute ale serviciilor pentru vizitatori
  • infrastructură turistică, facilităţi şi moduri de petrecere a timpului neadecvate.

Cele mai pozitive percepţii faţă de Romania sunt în rândul israelienilor, peste un sfert din aceştia au remarcat „frumuseţea peisajului” ca o primă impresie si doar 2% au observat „sărăcia”.

Există o diferenţă considerabilă între atitudinile celor care au trăit direct experienţa turistică a României după ce au vizitat ţara şi cei care nu au trăit acest lucru. Primii au o percepţie mult mai puternică a României decât cel de-al doilea grup. Pentru a vă oferi un exemplu, maghiarii care au vizitat România au remarcat faptul că infrastructura turistică şi frumuseţea peisajelor de provincie şi căldura şi ospitalitatea le-au depăşit aşteptările. Prin contrast, cei care nu au vizitat Romania au o percepţie negativă în ce priveşte drumurile, unităţile de cazare, siguranţa publică, igiena şi nivelul serviciilor.

Cercetările din Austria au arătat faptul că vizitatorii au fost „plăcut surprinşi” în călătoria lor în Romania. Chiar şi în rândul francezilor, constatarea a fost că România câştigă teren în ceea ce priveşte imaginea. Însă vizitatorii în România au remarcat de asemenea nivelul aparent redus al protecţiei mediului.

Preţurile sunt percepute pe toate pieţele ca fiind mici în România. Acest aspect poate fi atât un avantaj pentru dezvoltarea turismului, cât şi o problemă. Deşi preţurile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinaţia care devine cunoscută pretutindeni ca o destinaţie ieftină, va întâmpina dificultăţi pe termen lung în atragerea atenţiei pieţei în cazul în care încearcă să se diversifice în categorii mai ridicate de atracţii si facilităţi.

Preţurile mici nu ar trebui să constituie o componentă importantă a strategiei de marketing.

Slaba informare şi cunoaştere a atracţiilor turistice din România şi a ofertei de produse a are o consecinţă asupra faptului că motivaţiile de călătorie sunt relativ scăzute comparativ cu destinaţiile concurente. Din cei intervievaţi fără o experienţă în vizitarea României, mult mai puţin de jumătate sunt în mod clar interesaţi de vizitarea României în concediul următor, şi anume:

  • britanici 27% (cu încă 27% care „ar putea fi interesaţi”, faţă de 45% pentru Bulgaria, 40% pentru Croaţia, 38% pentru Republica Cehă, 36% pentru Rusia, 32% pentru Ungaria si 28% pentru Polonia)
  • francezi 39% (faţă de 60% pentru Ungaria, 59% pentru Croaţia, 53% pentru Rusia, 52% pentru Polonia, 50% pentru Bulgaria si 49% pentru Republica Cehă)
  • italieni 16% (cu încă 16% care au răspuns prin „poate”)
  • germani 3% în următorii trei ani (plus 16% “poate”)
  •  unguri 32% pentru toate scopurile (“categoric” sau “probabil”)
  •  austrieci 20% (cu încă 38% care au răspuns prin „posibil”)
  • israelieni 35%
  • danezi 37% din cei care nu au fost anterior în România (50% care au vizitat anterior România)

Analiza motivelor intenţiilor persoanelor care nu au vizitat încă ţara oferă răspunsuri importante legate de:

  • lipsa de informaţii / cunoştinţe.
  • absenţa marketingului destinaţiilor pozitive
  • temerile legate de infrastructura turistică, de facilităţile şi serviciile turistice.

 

Perspective de dezvoltare

Planul Naţional de Dezvoltare a Turismului identifică principalele aspecte-cheie care trebuie remediate în vederea unei creşteri în viitor a turismului, ca fiind următoarele:

  • Instabilitatea cadrului instituţional cu responsabilităţi în dezvoltarea strategiilor şi politicilor de turism;
  • Lipsa cooperării între tur-operatori;
  • Slaba contribuţie a turismului la PIB;
  • Insuficienta informare a turiştilor şi promovare;
  • Infrastructură nedezvoltată în general, mai ales în ceea ce priveşte transportul, comunicaţiile şi serviciile;
  • Un mare număr de structuri de cazare învechite;
  • Grad redus de ocupare a structurilor de cazare;
  • Dezvoltare insuficientă a întreprinderilor mici şi mijlocii care pot începe să funcţioneze;
  • Insuficientă dezvoltare a produselor turistice şi slabă concentrare asupra structurilor de cazare si unităţilor de alimentaţie publică.

Concluziile raportului pentru România întocmit de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor sunt în acord cu aspectele-cheie (de mai sus) menţionate in Planul Naţional de Dezvoltare.

Ordonanţa nr. 58 din 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România stabileşte următoarele obligaţii în domeniul turismului pentru consiliul municipiului Bucureşti:

  • Inventarierea principalelor resurse turistice;
  • Administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
  • Redactarea propunerilor de dezvoltare, care reprezintă baza programului anual de dezvoltare turistică;
  • Contribuţia la creşterea calităţii produselor turistice;
  • Supravegherea activităţii de turism, astfel încât operatorii să aibă acces la resursele turistice.

  

Există o serie de factori importanți ce au determinat dezvoltarea fără precedent a turismului contemporan. Factorii indentificați în acest sens sunt:

 

 

o    Dezvoltarea mijloacelor de transport.

 

o    Creșterea timpului liber.

 

o    Modificări socio-demografice.

 

o    Schimbarea motivațiilor de călătorie.

 

o    Creșterea cererii pentru călătorii de afaceri.

 

o    Creșterea veniturilor populației.

 

 

În ultimii ani în capitală, a fost creată o importantă infrastructură turistică, dublată fiind de numeroase facilităţi de afaceri, fapt ce a condus la creşteri importante ale indicatorilor cererii turistice, creşteri puse de altfel pe seama dezvoltării turismului de afaceri.

 

Pe de altă parte, lipsa unei viziuni unitare de dezvoltare şi a unor parteneriate active între factorii interesaţi, a condus la o promovare ineficientă a oraşului, la valorificarea ineficientă a unor obiective culturale, la insuficiente măsuri de protejare şi conservare a monumentelor culturale la absenţa oraşului de pe pieţele externe sau la lipsa unor facilităţi adecvate turiştilor. Prin urmare, numărul turiştilor sosiţi exclusiv pentru petrecerea timpului liber este destul de redus.

 

 

 

5.            Stabilirea obiectivelor generale de marketing

 

Obiectivul principal al proiectului Bucureștiul te vrea în teneși, constă în promovarea specificului obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, obiective cu un ridicat potențial turistic în vederea creșterii numărului de turiști, cu precădere a celor adolescenți  sau a celor ce se simt încă adolescenți, ce apreciază turismul „în teneși”.

 

 

Către acest obiectiv general se îndreaptă următoarele obiective specifice:

 

Ø             Îmbunătățirea imaginii obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”.

 

Ø             Valorificarea potențialului turistic al obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”.

 

Ø             Un nivel ridicat de informare a publicului cu privire la potențialul turistic al obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”.

 

6.            Strategii pentru implementarea obiectivelor generale de marketing

 

Strategia de marketing pentru atingerea obiectivelor acestui proiect constă în promovarea obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din Sectorul 1 al Municipiului București, prin intermediul unor instrumente de marketing tradiționale, dar și prin instrumente inovative, moderne și atractive. 

 

Instrumentele tradiționale de marketing utilizate vor fi:

 

    • Pliante de promovare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din Sectorul 1 al Capitalei.

 

    • Participarea la târguri și expoziții de turism din țară.

 

În ceea ce privește instrumentele de promovare inovative, moderne și atractive ce vor fi utilizate, acestea sunt:

 

    • Dispozitive digitale de promovare personalizate (stick-uri USB).

 

    • Portal online de promovare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din Sectorul 1 al Capitalei.

 

 

7.            Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing

 

Planul de acțiune pentru implementarea strategiilor de marketing conține activități de promovare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din Sectorul 1 al Municipiului București, activități corelate cu obiectivele propuse pentru acest proiect și având în vedere principalele dificultăți identificate.

 

Astfel, planul de acțiune va conține următoarele acțiuni de promovare a Parcului Herăstrău, Aleii Cariatidelor, Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti”:

 

 

ü  Crearea și distribuirea de pliante publicitare de promovare.

 

Se vor concepe, realiza și distribui pliante publicitare de promovare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”. Aceste pliante vor fi concepute de către specialiști în domeniul turistic și vor avea un design atractiv și un conținut de calitate.

 

Conținutul pliantelor va cuprinde următoarele informații:

 

ü  Scurtă prezentare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din Sectorul 1 al Municipiului București;

 

ü  Imagini reprezentative ale obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din Sectorul 1 al Municipiului București;

 

ü  Descriere elemente specifice de atractivitate ale obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”din Sectorul 1 al Municipiului București;

 

ü  Evenimente specifice în cadrul proiectului „Bucureștiul te vrea în teneși”

 

ü  Facilități, orar de vizitare etc.

 

ü  Harta și detalii de localizare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din Sectorul 1 al Municipiului București; căi și mijloace de acces.

 

ü  Date de contact – adresă, telefon, e-mail, adresă pagina web etc.

 

ü  Pliantele promoționale vor fi distribuite în cadrul unui ziar/revistă de profil turistic cu tiraj la nivel național.

 

ü  Avantajele principale ale acestei modalități de promovare sunt:

 

ü  Promovare cu impact la nivel național.

 

ü  Adresare direct către publicul larg, interesat de turism.

 

 

 

 

 

 

 

 

ü  Realizarea și distribuirea de materiale promoționale, stick-uri memorie USB personalizate, de promovare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din Sectorul 1 al Municipiului București.

 

Vor fi realizate și distribuite ca materiale promoționale stick-uri de memorie USB cu un design atractiv și personalizat.

 

Acestea vor avea inserat un conținut multimedia de promovare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din Sectorul 1 al Municipiului București. Conținutul inserat va fi realizat de către specialiști în domeniul turistic și specialiști IT.

 

Conținutul multimedia ce va putea fi inserat este de mai multe tipuri:

 

  • Tip documente în diverse formate digitale (Word, PDF, etc.)

 

  • Tip Imagini în diverse formate digitale (JPG., GIF., etc.)

 

  • Tip Web – portal web în mod offline sau cu conexiune către portalul online. În momentul conectării stick-ului de memorie USB la calculator se va deschide în mod automat portalul web de promovare și utilizatorul va putea accesa versiunea offline (neactualizată) a acestuia dacă nu este detectată conexiunea la Internet, iar dacă acesta dispune de conexiune la Internet va fi direcționat către versiunea online a portalului, cu conținut actualizat.

 

Conținutul de promovare inserat în cadrul stick-urilor de memorie USB va  fi protejat astfel încât acesta să nu poată fi șters sau modificat.

 

Stick-urile de memorie USB vor avea o capacitate de stocare care va permite inserarea conținutului de promovare dar care va oferi utilizatorului și posibilitatea de a insera conținut propriu, având astfel și o utilitate practică.

 

Aceste stick-uri de memorie USB vor avea rolul de materiale promoționale ce vor fi distribuite prin intermediul standului expozițional al Primăriei Sectorului 1 din cadrul târgurilor și expozițiilor de turism din țară la care va participa.

 

Avantajele principale ale acestui mijloc de promovare sunt:

 

  • Este un instrument de promovare modern, inovativ, atractiv și util.

 

  • Are un impact pe termen lung prin vizualizare repetată a conținutului său promoțional.

 

 

Grupul țintă căruia i se adresează această acțiune este reprezentat de vizitatorii târgurilor și expozițiilor de turism, potențiali turiști români sau străini interesați de oferta turistică, cu precădere adolescenți sau cei care se simt încă adolescenți și care apreciază turismul „în teneși”.

 

Grupul țintă căruia i se adresează această activitate este reprezentat de publicul larg, direct interesat de turism și oferta sa, cu precădere adolescenți sau cei care se simt încă adolescenți și care apreciază turismul „în teneși”.

 

Avantajele principale ale acestei acțiuni sunt:

 

  • Obiectivele promovate vor fi cunoscute de un număr ridicat de potenţiali turiști;

 

  • Comunicarea și relaționarea directă cu cei interesați de obiectivele promovate;

 

  • Posibilitatea de a distribui materiale promoționale unui public larg, direct interesat de oferta de turism.

 

 

  • Portal web online de promovare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”.

 

În economia cunoșterii Internetul a devenit un instrument foarte important datorită faptului că este, în același timp un mediu de comunicare, un canal de distribuţie, tehnologie, instrument de dezvoltare cu implicaţii foarte mari asupra societăţii umane.

 

Spaţiul virtual reprezintă o modalitate de dezvoltare şi poate genera avantaje majore pe piaţa globală.

 

În acest context portalul web online reprezintă un instrument de marketing strategic. Portalul web online va fi o modalitate bună de informare și promovare prin care vizitatorul, potențial turist se poate informa rapid asupra obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” și a evenimentelor legate de acestea prin simpla accesare a paginii.

 

 

Principalele avantaje oferite de portalul web online sunt următoarele:

 

ü  Poate fi accesat de oriunde și în orice moment.

 

ü  Mijloc de promovare la nivel global.

 

ü  Instrument modern și puternic de promovare.

 

ü  Interactivitate și comunicare în dublu sens.

 

 

Portalul web va avea o grafică și un design atractiv și va fi intuitiv și ușor de folosit. Conținutul portalului web va fi realizat de către specialiști în turism și specialiști IT. 

 

Portalul web de promovare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” va fi structurat pe mai multe secțiuni astfel:

 

ü  Obiective turistice – această secțiune va cuprinde informații despre fiecare din obiectivele promovate, respectiv Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”. Astfel vizitatorul va putea să afle un scurt istoric al obiectivului, descrierea generală, elemente specifice și va putea vizualiza o imagine reprezentativă a obiectivului.

 

ü  Album – această secțiune va conține o galerie de imagini ale obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, imagini din cadrul evenimentelor de promovare. Imaginile vor fi grupate pe categorii pentru a facilita accesul vizitatorilor către imaginile dorite.

 

ü  Calendar evenimente – în cadrul acestei secțiuni vor fi prezentate evenimentele și activitățile legate obiectivele promovate.

 

ü  Știri – va fi o secțiune ca va ține la curent vizitatorii cu principalele noutăți, știri, articole de presă legate de obiectivele promovate.

 

ü  Contact – vor fi furnizate datele de contact aferente obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”: adresă, telefon, fax, e-mail etc. De asemenea, această secțiune va include o hartă cu localizarea fiecărui obiectiv turistic și modalitate de acces către acestea.

 

Portalul web va conține de asemenea și secțiuni cu informații de interes general precum prognoza meteo, moneda locală, curs valutar.

 

Portalul web va oferi vizitatorilor posibilitatea de a efectua căutări prin intermediul unui motor de căutare avansat pentru a facilita găsirea rapidă în cadrul portalului a informațiilor dorite.

 

 

De asemenea, portalul web va dispune de o secțiune de înregistrare pentru vizitatori. Prin intermediul acestei secțiuni utilizatorii își vor putea crea un cont de utilizator cu nume și parolă ca date de autentificare în cadrul portalului. Prin intermediul acestui proces de înregistrare vizitatorii se vor pot abona și la Newsletter (buletin de știri), ce le va oferi avantajul de a fi la curent cu ultimele noutăți, știri, evenimente și alte informații cu privire la obiectivele promovate. 

 

Un element de interactivitate de care va dispune portalul web va fi secțiunea de Feedback ce va oferi vizitatorilor posibilitatea de a-și exprima opiniile, transmite sugestii sau întrebări cu privire la obiectivele: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” și evenimentele legate de acestea din cadrul proiectului „Bucureștiul te vrea în teneși”.

 

 

8.            Bugetul planului (corelat cu activităţile din planul de acţiune).

Nr crt

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

Total cheltuieli

TVA

TOTAL

1

2

3

4

5

1

Cheltuieli pentru portal de informatii de turism

 

 

 

1.1

Cheltuieli pentru realizarea si administrarea portal de informatii de turism

                   19.193,55    

                 4.606,45    

           23.800,00     

 

 

 TOTAL CAPITOL

               19.193,55    

                4.606,45    

          23.800,00    

 

2

Cheltuieli pentru publicitate si reclama a destinatiilor si produselor turistice romanesti

 

 

 

2.1

Cheltuieli pentru realizarea materialelor publicitare

                  374.632,33    

                89.911,76    

          464.544,09    

 

2.2

Inserţii publicitare

                   86.431,00    

                20.743,44    

          107.174,44    

 

2.3

Publicitate outdoor

                   13.306,45    

                 3.193,55    

           16.500,00    

 

2.4

Promovare prin intermediul posturilor de televiziune

                   47.258,08    

                11.341,94    

           58.600,02    

 

2.5

Cheltuieli pentru traducere

                     5.838,71    

                 1.401,29    

             7.240,00    

 

 

TOTAL CAPITOL

             527.466,57    

            126.591,98    

        654.058,55    

 

3

Cheltuieli aferente implementarii proiectului

 

 

 

3.1

Cheltuieli de publicitate si informare

                  160.967,10    

                38.632,10    

          199.599,20    

 

3.2

Cheltuieli de audit

                   44.515,99    

                10.683,84    

           55.199,83    

 

 

TOTAL CAPITOL

             205.483,09    

              49.315,94    

        254.799,03    

 

4

Cheltuieli aferente echipei de implementare a proiectului

                          31.224,16    

                 7.493,80    

           38.717,96    

 

 

TOTAL CAPITOL

               31.224,16    

                7.493,80    

          38.717,96    

 

 

TOTAL GENERAL

             783.367,37    

            188.008,17    

        971.375,54    

 

 

 

9.            Rezultate preconizate.

 

Pentru acest proiect se preconizează ca rezultate:

 

                       Dezvoltarea turismului.

 

                       Un număr crescut de turiști români și străini care apreciază turismul „în teneși”.

 

                       Un grad ridicat de informare a publicului cu privire la obiectivele: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”.

 

                       Punerea în valoare a potențialului obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”.

 

Aceste rezultate vor fi monitorizate prin intermediul unor indicatori ca:

 

o                            Numărul de materiale de promovare a obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”.

 

o                            Statistici turistice de la autorități oficiale.

 

o                            Statistici portal web (numărul de vizitatori, etc.).

 

o                            Numărul de vizitatori la târgurile și expozițiile turistice din țară la care se va partcipa pentru promovarea obiectivelor: Parcul Herăstrău, Aleea Cariatidelor, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” și a evenimentelor legate de acestea.