Hotărârea nr. 177/2010

Hotărârea Consiliului Local nr. 177 / 2010

MUNICIPIUL BUCUREŞTI                                                                     

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Proiectului  „Green culture”,  cu finanțare nerambursabilă,

precum şi a cheltuielilor legate de implementare

 

 

Ținând seama de Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum si Raportul de specialitate întocmit de Compartimentul  Imagine, Cultură, Presă și Informatică din cadrul aparatului de specialitate al Primarului  Sectorului 1;

Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale şi al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor  şi patrimoniu  ale Consiliului Local al Sectorului 1;

Văzând dispoziţiile Legii nr.339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu modificările și completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile art. 53 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile  Legii nr.24/2000 privind  Normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr.260/2009;

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului României nr.759/11.07.2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

Văzând prevederile Hotărârii Guvernului României nr.457/21.04.2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale;

Luând în considerare Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivitaţii României ca destinaţie turistică”, Operațiunea – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice.

Ținând seama de oportunitatea accesării de fonduri europene prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, Operațiunea – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice.

În temeiul art.45, alin.(2), lit.”d”, art.81, alin.(2), lit.”j” şi art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

HOTĂRĂŞTE:

 

            Art.1.  Se aprobă Proiectul „Green culture”, cu finanțare nerambursabilă, precum şi cheltuielile legate de implementare.

            Art.2. (1) Se aprobă studiul de marketing, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și susţinerea cofinanţării din bugetul local al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti pentru pregătirea şi implementarea corespunzătoare a Proiectului  „Green culture”.

 

(2) Cofinanţarea Proiectului constă în :

-          Contribuţia proprie aferentă costurilor eligibile ale Proiectului în valoare de  15.108,42 lei;

-          Costuri neeligibile ale Proiectului în valoare de 36.425,22 lei,  la care se adaugă plata taxei pe valoare adăugată (TVA) în valoare de 190.043,06 lei.

            (3) Valoarea totală a Proiectului este de 981.889,13 lei, din care finanțare nerambursabilă de 740.312,43  lei

 

Art.3. Se împuterniceşte doamna Ioana Costescu – Serviciul Cabinet Primar să semneze cererea de finanţare şi anexele aferente acesteia, contractul de finanţare, precum şi orice alte acte care sunt necesare în vederea derulării şi implementării Proiectului „Green culture”  .

 

Art.4. Primarul Sectorului 1, iar în lipsa acestuia înlocuitorul său de drept, Direcţia Management Economic, Direcţia Investiții, Compartimentul Imagine, Cultură, Presă și Informatică şi Serviciul Secretariat General, Audienţe vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

 

 

            PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                             CONTRASEMNEAZĂ,

                           Ion Brad

                                                                                                          SECRETAR

                                                                                             Bogdan Nicolae Grigorescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Nr.:    177

            Data: 26.08.2010

 

 

Anexa 5

 

Plan de marketing

Green Culture

 

  1. Rezumat

 

Rolul, importanţa şi efectele multiple ale turismului intern sînt reflectate pe o multitudine de planuri: de la valorificarea superioară a elementelor atractive şi funcţionale ale ofertei turistice la îmbunătăţirea confortului populaţiei ţării de referinţă; de la stimularea creşterii economice la ameliorarea structurii sociale, crearea de noi locuri de muncă şi reducerea sărăciei.

În condiţiile reducerii timpului liber şi a veniturilor relativ modeste, cererea populaţiei locale pentru turism la distanţe mari şi în condiţii de confort înalt este joasă. În acest context, turismul intern devine o ofertă atractivă pentru o mare parte din populaţia locală, consumatori efectivi şi potenţiali.

Cercetările de ultimă oră denotă faptul că turismul intern are un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi culturilor de referinţă. Avantajul esenţial al turismului intern îl reprezintă atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare şi, implicit, atenuarea şomajului. Pe lîngă impactul economic, turismul intern are şi o profundă semnificaţie socio-culturală, efectele sale fiind resimţite pe diferite planuri: consumul, utilizarea timpului liber, instruirea şi educaţia populaţiei, ridicarea calităţii mediului înconjurător, conservarea tradiţiilor şi culturilor locale, şi, implicit intensificarea toleranţei şi înţelegerii turistice. Importanţa economică şi socială a turismului intern, contribuţia acestuia la cresterea calităţii vieţii denotă actualitatea  cercetării şi necesitatea promovării acestui sector.

Necesitatea valorificării acestor oportunităţi în condiţii de eficienţă presupune elaborarea unor demersuri strategice de marketing adecvate potenţialului, maturităţii pieţei şi structurii ei.

Acest plan de marketing isi propune o  apropiere cu grupul tinta turisti de toate varstele, in special turistilor care le place sa faca turism cu tinta prin participarea lor la activitatile propuse prin planul de marketing participand la diverse manifestari stiintifice.

Planul de marketing va consta în dezvoltarea unei strategii din care să rezulte un produs turistic bazat pe punerea în valoare a patrimoniului cultural local, prin includerea unor obiective într-un circuit turistic ce va fi promovat către turiştii interni şi internaţionali care vizitează sau tranzitează oraşul în scop de agreement sau de afaceri. Promovarea obiectivelor culturale şi integrarea acestora într-un circuit turistic va avea ca efect reducerea ritmului de degradare a patrimoniului cultural local.

Strategia de marketing va avea în vedere o serie de activităţi specifice pentru a promova turismul cultural către categorii speciale de vizitatori şi locuitori ai oraşului: angajaţii din companiile multinaţionale, expaţi, participanţi la diverse evenimente de anvergura (conferinţe, summituri, concerte). Această strategie va avea de asemenea ca rezultat scoaterea unor obiective culturale din anonimat.

Strategia va include şi o serie de evenimente prin care vor fi puse în valoare tradiţiile locale, ceea ce va genera venituri în mediul rural adiacent zonei de desfăşurare a proiectului.

Strategia de marketing va trebui să aibă în vedere, pe lângă generarea de locuri de muncă în domeniul turismului, o serie de activităţi de comunicare care:

·         să ducă la dezvoltarea locală durabilă

·         să atragă tinerii către specializări în domeniul turismului cultural (de exemplu formarea de ghizi specializaţi)

·         să crească gradul de conştientizare a autorităţilor, mass mediei, comunităţii locale asupra necesităţii promovării patrimoniului cultural local

Pentru a avea rezultate imediate, planul de acţiune va trebui să se deruleze într-un interval de timp relativ scurt (6 – 12 luni), începând într-o primă etapă cu derularea unui proiect pilot, concentrat pe promovarea unui număr limitat de obiective culturale (6 – 7 obiective, selecţionate astfel încât accesul turiştilor să fie relativ facil).

În paralel vor trebui derulate o serie de studii (de exemplu: profilul turistului, studiu de impact al proiectului etc.), cu rolul de a acoperi lipsa de informaţii şi date statistice de actualitate. În funcţie de concluziile şi recomandările studiilor, strategia de marketing va fi ajustată pentru a obţine cele mai bune rezultate în etapele ce se vor derula ulterior.

Bugetul proiectului a fost proiectat astfel încât să acopere cheltuielile necesare promovării şi creşterii vizibilităţii obiectivelor turistice selectate, ţinând cont de obiectivele propuse şi de modul de comunicare specific fiecărei categorii de beneficiari ai proiectului. Astfel, bugetul va acoperi costurile pentru:

  • Crearea identităţii vizuale a proiectului
  • Crearea unui website dedicat proiectului şi promovarea acestuia prin mijloace specifice marketingului online
  • Crearea de materiale de prezentare a proiectului şi a fiecărui obiectiv cultural în parte (broşuri, pliante, hărţi turistice, afişe, bannere, CD-uri, obiecte promoţionale etc), ţinând cont atât de identitatea vizuală a proiectului, cât şi de identitatea vizuală a Programului Operaţional Regional
  • Promovarea outdoor şi indoor, prin inserţii publicitare şi spoturi radio şi tv, evenimente şi alte activităţi de promovare şi publicitate
  • Articole şi interviuri în presa scrisă, radio, tv
  • Managementul proiectului
  • Auditul în vederea acoperirii tuturor cerinţelor impuse prin contractul de finanţare

Echipa de implementare a proiectului va prezenta echipei de management rapoarte după încheierea fiecărei acţiuni din cadrul proiectului, de exemplu:

  • Raport de presă după conferinţele de presă
  • Raport de monitorizare a numărului de vizionări ale website-lui
  • Monitorizarea distribuţiei materialelor promoţionale etc

Echipa de management al proiectului va avea întâlniri periodice, ordinare, în care va analiza rezultatele şi le va compara cu indicatorii propuşi în cadrul proiectului şi în funcţie de concluzii, dacă este cazul, va face recomandări de acţiuni specifice fiecărei activităţi a proiectului. De asemenea, echipa de proiect va avea în vedere şi întâlniri extraordinare, dacă se constată necesitatea acestora.

Experienţa echipei de implementare şi de monitorizare a proiectului, planul de acţiune structurat şi abordarea managementului de proiect prin obiective sunt o garanţie pentru depăşirea riscurilor şi atingerea rezultatelor anticipate prin planul de marketing.

 

  1. Justificarea produsului specific/ evenimentului care face obiectul promovării

Municipiul București, principalul centru economic, politic, administrativ și cultural-artistic al țării oferă multiple posibilități de dezvoltare a turismului.

 

Municipiul București se caracterizează printr-un potențial turistic deosebit, determinat de numeroasele vestigii deținute, la care se pot adăuga avantajele de a fi o capitală europeană.

 

De-a lungul timpului, municipiul București a dobândit o importantă zestre de monumente istorice, lăcașuri de cultură, monumente de arhitectura, obiective religioase ce oferă Capitalei un potențial turistic ridicat, reprezentând baza dezvoltării și creșterii atractivității capitalei din punct de vedere turistic.

 

Bucureștiul a fost și este un oraș european, ale cărui monumente istorice și de arhitectură, muzee reprezintă repere de bază ce justifică aceasta.

 

De altfel, în cadrul municipiului se întâlnesc la tot pasul, o largă varietate de resurse turistice antropice: muzee, monumente, edificii religioase, elemente de etnografie și folclor precum și o mare diversitate de parcuri și complexe de agrement.

Observatorul Astronomic

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu" este singurul observator public al municipiului Bucureşti. Clădirea actualului Observator Astronomic din Bucuresti a aparținut amiralului Vasile Urseanu, un mare pasionat al astronomiei. El a construit această clădire în anul 1910, sub forma unei corăbii ancorate în centrul Bucureștiului. Casa amiralului a fost inaugurată în toamna anului 1910, iar atestarea sa documentară este menționată în paginile revistei „Orion”, prima revistă română de astronomie. Casa a fost proiectată cu scopul de a fi locuită. Familia Urseanu tăia în această clădire, care era însă și un loc de pelerinaj pe care amiralul îl transformase astfel pentru iubitorii astronomiei și observării stelelor. De-a lungul timpului, Vasile Urseanu a colecționat numeroase documente și obiecte legate de pasiunea sa.
Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în același timp când fac observații cu luneta, să am senzația că plutesc și pe mare", spunea amiralul Vasile Urseanu în memoriile sale.

În timpul vieții, amiralul organiza serate și petreceri speciale la care principala atracție o reprezenta observarea corpurilor cerești cu luneta instalata in cupola clădirii. Dupa moartea amiralului, în 1926, soția acestuia, Ioana Urseanu a avut grijă de clădire câțiva ani, însă în 1933 o donează municipalității orașului București, care instalează aici sediul pinacotecii, unde erau pastrate colecții de tablouri. Toate materialele care faceau referire la pasiunea amiralului, astronomia, sunt mutate în subsolul cladirii. În anul 1950 are loc Deschiderea Muzeului Stiintelor Experimentale și în colaborare cu I.O.R. ecuatorialul și luneta au fost remontate în cupola.

Instrumentul principal al observatorului este un ecuatorial „Zeiss” de 150 mm diametru și 2695 mm distanța focală a obiectivului. Calitatea acestuia este remarcabilă: obiectivul (tip A, semiapochomat) ne-a permis observarea stelelor duble cu distanța unghiulară între componente de 0",75 ceea ce constituie o cifră importantă pentru diametrul său. Ecuatorialul este prevăzut cu o serie de oculare Huygens și ortoscopice, care dau grosismente între 45 și 540 de ori. Un grup de oculare (54, 108, 216 și 300 de ori) pot fi folosite și pentru viziune binoculară, cu ajutorul unei prisme „Zeiss”.

În 1957 a fost procurat un micrometru de pozitie, având cercul de poziție (divizat din grad în grad) cu diametrul de 15 cm, prevăzut cu vernier ce permite citirea zecimii de grad. Pasul șurubului micrometric este de 0,5 mm; el este utilizat deocamdată pentru observațiile planetare efectuate în observator. Începând cu anul 1951, ecuatorialul a fost înzestrat cu o serie de aparate anexă.

În 1951 a fost instalată o cameră fotografică prevazută cu un obiectiv Petzval-Hermagis de 105 mm diametru și 500 mm distanța focală, care servește la fotografierea câmpurilor stelare, cometelor, etc. Tot în 1951 a fost construită prima formă a unui spectroscop pentru observarea protuberanțelor solare, din piese de binoclu cu prisme, iar în același an a fost construită o cameră fotografică format 9/12 cm care se atașează la ocularul ecuatorialului, în scopul fotografierii planetelor și Lunii. O a doua cameră fotografică la ocular a fost construită în 1956.

În anul 1957, ca urmare a experienței efectuate, a fost instalat un heliograf, compus dintr-o lunetă Bardou de 108 mm diametru, prevazută cu un ocular de 25 mm distanță focală și o cameră fotografică tip „Contesa Nethel”, cu care au fost obținute o serie de clișee ale Soarelui de o mare finețe. Imaginea Soarelui, pe placă, este de 75 mm diametru. În paralel, pentru observarea vizuală a Soarelui, a fost construit un ecran, pe care se obțin proiecții ale discului solar de 250 mm diametru.

Activitatea muzeului este axată în special pe popularizarea astronomiei. Astfel, sub forma unui rezumat al principalelor cunoștințe de astronomie, la 23 decembrie 1956, a fost deschisă expoziția permanentă de astronomie. Ea este un rezultat al celor 3 expoziții de astronomie executate de colectivul de amatori astronomi în anii 1952, 1953 și 1954.

La Observatorul Astronomic din Bucuresti au loc și cursuri de astronomie. Acest curs are o tradiție de peste 20 de ani și începe în luna noiembrie și se desfășoară cu o frecvență de o ședinta pe săptămână. Cursul de adresează atât începătorilor, cât și celor ce dețin deja cunoștinte de astronomie. Ședintele despre sistemul solar, galaxii, de astrofizică și cosmologie vor fi însoțite de aplicații și observații astronomice.

 

Clădirea actualului Observator Astronomic din București a aparținut amiralului Vasile Urseanu, un mare pasionat al astronomiei. El a construit această clădire în anul 1910, sub forma unei corăbii ancorate în centrul orașului București. Casa amiralului a fost inaugurată în toamna anului 1910, iar atestarea sa documentară este menționată în paginile revistei "Orion", prima revistă română de astronomie.

 

Casa a fost proiectată cu scopul de a fi locuită. Familia Urseanu își avea reședința în această clădire, care era însă și un loc de pelerinaj pe care amiralul îl transformase astfel pentru iubitorii astronomiei și observării stelelor.

 

De-a lungul timpului, Vasile Urseanu a colecționat numeroase documente și obiecte legate de pasiunea sa. "Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în același timp când fac observații cu luneta, să am senzația că plutesc și pe mare", spunea amiralul Vasile Urseanu în memoriile sale.

 

În timpul vieții, amiralul organiza serate și petreceri speciale la care principala atracție o reprezenta observarea corpurilor cerești cu luneta instalată în cupola clădirii.
Dupa moartea amiralului, în 1926, soția acestuia, Ioana Urseanu are grijă de clădire cațiva ani, însă în 1933 o donează municipalității orașului București, care instalează aici sediul pinacotecii, unde erau păstrate colecții de tablouri.
Toate materialele care făceau referire la pasiunea amiralului, astronomia, sunt mutate în subsolul clădirii.

 

În anul 1950, clădirea își găsește adevărata menire, aceea de Observator Astronomic.

 

Muzeul de arheologie „Vasile Pârvan”

 

Casa Macca adăpostește astăzi Institul de arheologie - Muzeul de arheologie „V. Pârvan”. Csa are însă o istorie frumoasă, chiar dacă astăzi se află într-o stare avansată de degradare.

În 1912, după moartea Elenei Macca, soția col. Petre Macca (ofițer de intendență în timpul războiului de independență de la 1877-1878), imobilul „reședinta din strada Cosma” (acum strada Henri Coandă, fostă I.C. Frimu) revine Case Școalelor (Ministerul Educației). Casa a fost construită după 1890, perioada în care încă nu exista Bulevardul Dacia. Arhitect a fost, probabil, I. D. Berindey. Casa apare într-o fotografie din albumul lui Frederic Dame „Bucureștiul la 1906”. Stilul în care este construită casa a dus la presupunerea ca I.D. Berindey este arhitectul - stil eclectic, cu o mare varietate de forme și ornamente, încărcată cu element stil art nouveau (mai ales feroneria). Clădirea are 4 niveluri - subsol, parter, etaj și un pod de 370 m2. Fațada este decorată în abundență cu elemente baroce: frontoane deasupra ferestrelor, parapete traforate, decoraţii cu mascheroni, îngeraşi, capete de madone şi de lei, ghirlande, cochilii şi elemente heraldice doar pe faţade. Ferestrele sunt ample, înalte iar deasupra ca şi chei de boltă au elemente decorative vegetale şi îngeraşi. Acoperişul nu mai păstrează lucarnele, care corespundeau fiecărui gol din faţadă. Intrarea principală nu este la stradă ci se face prin lateral, fiind strajuită de 2 atlanți care susțin balconul de la etaj. În interior încăperile sunt dispuse simetric in jurul axului imaginar ce unește parterul cu mansarda, printr-un gol central de formă unei elipse, creat la etaj, cu rol de balcon. La parter se ajunge printr-un vestibul a cărui scară este de marmură. Plafonul este pictat şi reprezintă o compoziţie alegorică, iar pereţii sunt decoraţi cu panouri stucate şi pictate şi câte o uşă cu ancadramente realizate cu motive figurative în ronde-bosse. Foișoarele de sticla sunt și ele într-o strare proastă.

Până în 1931 casa a găzduit Biblioteca Pedagogică dar profesorul N. Iorga, în calitate de prim-ministru, a repartizat casa Muzeului Național de Antichități. Acesta exista din 1834 și nu avea un sediu stabil. Fusese găzduit printre alte locuri și de Academia „Sf. Sava” sau de Universitate. Colecţia, organizată de V. Pârvan şi I. Andrieşescu, a rămas la Universitate pînă în anul 1931 şi cuprindea primele colecții Mavros donată în 1862 și alte obiecte vechi.

Cei doi soți Macca, creatorii case se află înmormântați în partea de miazăzi a cimitirului mănăstirii Pasărea. Acolo se află un frumos monument din marmură neagră unde se găsesc înmormântaţi colonelul P. Macca (1844-1905), militant de seamă în războiul de independenţă de la 1877. De asemeni este înmormântată şi soţia sa Elena născută în anul 1842 şi adormită în Domnul în anul 1912. Doamna Elena Macca este amintită și printre ajutătorii Sfintei Mănăstiri. Ea a dăruit 12.000 lei în anul 1896.

Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române păstrează marca unei bogate tradiții, dezvoltată pe parcursul unei istorii ale cărei începuturi se situează către mijlocul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, odată cu donarea către stat a primei colecții de antichități de către banul Mihalache Ghica.

 

Muzeul de istorie naturală și antichități este recunoscut ca atare printr-un document oficial, semnat la 3 noiembrie 1834, de către domnitorul Alexandru Ghica și funcționa  pe lângă Eforia Școalelor Naționale, cu sediul în cadrul Colegiului Sf. Sava, situat pe locul ocupat astăzi de universitatea bucureșteană.

 

În această etapă a acumularilor, de la seria de curiozități naturale, piese arheologice, sculpturi și monede greco-romane și bizantine, aflate în grija conservatorului Carol (Scarlat) Wallenstein, curând după constituire, Muzeul Național avea să devină destinatarul de drept al tuturor descoperirilor arheologice întâmplătoare efectuate între hotarele Țării Românești, fiind autorizat și cu supravegherea oricăror săpături făcute „pentru a scoate obiecte de antichitate...”

 

Îmbogățindu-și neîncetat colecțiile, fie prin descoperiri arheologice curente, fie prin primirea altor donații din partea colecționarilor de antichități (cea mai bogată a fost cea a generalului Nicolae Mavros, înregistrată la 22 ianuarie 1862), instituția a intrat într-o nouă etapă de activitate în urma Decretului lui Alexandru Ioan Cuza din 25 noiembrie 1864 privind aprobarea „Regulamentului pentru administrarea și organizarea Muzeului de Antichități din București”.

 

Muzeul National de Antichități (MNA) va acumula, prin donații sau achiziții, o serie de colecții particulare prestigioase (Pappazoglu, Bolliac, Sturza, Rosetti, Kretzulescu, Cantilli,  Casotti, Kogălniceanu, Enciulescu, Beldiceanu, Butculescu, Zamfirescu, Lens, Solacolu, Vendelin, Ardos, Mititelu, Slobozianu, Lucaciu, Tzigara-Samurcas), colecția de vase grecești de la muzeul Kalinderu, unele piese din colecția M. Sutzu preluate de la Academia Română, obiecte din vechile colecții ale Universității, din colecția muzeului Saint Georges etc.

 

Obținerea, din 1932, a unui nou sediu pentru MNA, Casa Macca (imobilul din str. Henri Coanda nr. 11, rămas sediul Institutului de Arheologie), permite reorganizarea muzeului, datorată în principal lui Vladimir Dumitrescu, expoziția propriu-zisă, în cadrul căreia se regăsesc secțiunile de preistorie, greco-romană și medievală, fiind completată cu un cabinet numismatic și un important depozit de inscripții amplasat în curtea clădirii, în vederea amenajării unui lapidariu, deziderat, din pacate,  încă actual.

 

În 1949, alături de alte institute de cercetare știintifica din țară, MNA intră în structura Academiei RPR, inițial în subordinea Institutului de Istorie, mai târziu ca unitate de sine stătătoare.


În prezent, Institutul de Arheologie, revenit printre institutele Academiei a devenit, din 1992, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

 

Funcţionarea Muzeului Naţional de Antichităţi, sector integrat institutului, ca urmare a Hotărârii Biroului Prezidiului Academiei Române din 22 mai 1990, oferă un cadru actualizat recuperării instituţionale a unei tradiţii ilustre a vieţii ştiinţifice româneşti şi regenerării uneia dintre cele mai accesibile căi de realizare a educaţiei publicului român prin şi pentru cultură.

 

Din colecţiile donate în primii ani de existenţă ai MNA au rămas în proprietatea Institutului de Arheologie colecţia de antichităţi egiptene (cea mai numeroasă din ţară), de vase miceniene, cipriote, italiote şi attice, de opaiţe şi sticlărie romane, de inscripţii şi piese numismatice.

 

Patrimoniul arheologic actual cuprinde importante descoperiri de piese arheologice, păstrând organizarea în colecţii de studiu, pe criterii topografice şi cronologice, de la uneltele paleolitice până la artefactele medievale târzii, precum şi piese epigrafice, arhitecturale, sculpturale, numismatice, fiind îmbogăţit prin donaţiile şi achiziţiile adăugate fondului iniţial şi prin continuarea programului de săpături arheologice al Institutului.

 

Colegiul Național „Sf. Sava”

Colegiul Național „Sf. Sava” este cea mai veche școală din Țara Românească. Instituția a fost de mai multe ori reorganizată și a funcționat în mai multe sedii. Școala de la „Sf. Sava” este urmașa „Academiei Domneşti“ care funcţionase, de la sfârşitul celui de-al XVII-lea veac, la mănăstirea Sf. Sava. Academia a fost creată în 1688 la initiațiva stolnicului Constantin Cantacuzino. Academia Domnească și-a început activitatea în București la mănăstirea Sf. Sava, fiind de-a lungul timpului cea mai importantă școală din Țările Române, cu predare în limbile greacă și latină. Academia Domnească a fost reorganizată de Constantin Brancoveanu în 1707, de Alexandru Ipsilanti în 1776 și de Ion Caragea în 1814-1817. A fost una dintre cele mai importante academii din Balcani, alături de Academia din Phanar şi Şcoala Superioară a Patriarhiei Constantinopolului, ambele în Istanbul.

În 1818, la iniţiativa lui Gheorghe Lazăr, învăţământul a început să se facă în limba română la toate nivelele. Colegiul cuprindea în 1831 treptele de „umanioare„ (gimnaziu) (patru ani), de „învăţături complementare” (trei ani) şi de „cursuri speciale” (învăţământ superior, trei ani). Academia s-a divizat în anul 1864 la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ramura academică fiind convertită în Universitatea din București, iar cea de educaţie secundară fiind organizată în ceea ce va fi numit mai târziu Colegiu Naţional „Sfântul Sava”.

Colegiul Naţional „Sf. Sava” funcţionează în acest loc de la 1881. Înainte de acesta a funcționat în vechile case de la Măgureanu ale lui Pârvu Cantacuzino și în localul de lângă biserica Sf. Sava, dărâmată pentru a face loc statuii lui Mihai Viteazu, bulevardului Carol și noii clădiri a Universității. Înainte de acest local funcționase, la începutul secolului al XIX-lea, pe lângă biserica Domnița Bălașa, așezăminte construite odată cu biserica dar dărâmate la cutremurul din 1802.

Mulți dintre cei care au frecventat cursurile Academiei Domnești, s-au afirmat printr-o prodigioasă activitate bisericească, culturală și politică. Unii au fost reprezentanți de seama ai bisericii, oameni de cultură, angajați în marile frământări politice din sec. al XVIII-lea și de la începutul sec. al XIX-lea, mitropoliți ai Ugrovlahiei (Grigore de la Colțea, Grigore de la Căldărușani, Neofit), episcopi (Chesarie de la Râmnic, Chesarie de la Buzau, Ilarion de la Argeș, Iorotei al Dristrei). Alții s-au afirmat în viața politică a țării, desfățurând și o valoroasă activitate culturală: Ianache Văcărescu, Nicolae Văcărescu, Grigore Brâncoveanu, Constantin Câmpineanu, Ștefan Bălăceanu, Ștefan Nestor, Iordache Golescu, Constantin Golescu, Constantin Dapontes, I. Riyos Neroulus, etc.

Mii de dascali au pornit de aici spre scolile din Muntenia sau Moldova. Gheorghe Lazar, I. Heliade Radulescu, Eufrosin Poteca, Simion Marcovici, Costache Moroiu, Petrache Poenaru, Teodor Pallade, Raducanu Mainescu, Gheorghe Ioanid, Grigore Plesoianu, Stanciu Capatineanu, Dumitru Jianu, Nicolae Simonide – iata numai cateva dintre numele celor care au educat noua generatie, care au luptat pentru recucerirea drepturilor pierdute, pentru afirmarea si infaptuirea idealurilor poporului roman.

 

Este descendentul direct al Colegiului Sfântul Sava, divizat în 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în Universitatea din Bucureşti şi prezentul colegiu. Din 1948 până în 1990 colegiul a purtat numele de „Liceul Nicolae Bălcescu”, după numele revoluţionarului paşoptist, elev al acestui liceu.

A fost fondat în 1694, la îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu sub numele de Academia Domnească de la Sfântul Sava şi era dispus iniţial în clădirile Mănăstirii Sfântul Sava, astăzi Universitatea din Bucureşti. Curând va deveni una dintre cele mai importante academii din Balcani, alături de Academia din Phanar şi Şcoala Superioară a Patriarhiei Constantinopolului, ambele în Istanbul.

Limba folosită în cadrul procesului de educaţie era cea greacă, până în 1818, când la iniţiativa lui Gheorghe Lazăr, învăţământul a început să se facă în limba română la toate nivelele. Colegiul cuprindea prin 1831 treptele de "umanioare"(gimnaziu) (patru ani), de "învăţături complementare" (trei ani) şi de "cursuri speciale" (învăţământ superior, trei ani).

Academia s-a divizat în anul 1864 la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ramura academică fiind convertită în Universitatea din Bucureşti, iar cea de educaţie secundară fiind organizată în ceea ce va fi numit mai târziu Colegiu Naţional „Sfântul Sava” (instituţia va purta mai multe nume, de-a lungul deceniilor).

 

Pasajul Victoria

Pasajul Victoria, numit și pasajul „Imobiliara” sau „Bossel” face legătura între str. Academiei și Calea Victoriei. Clădirea din Calea Victoriei nr. 48-50, străbătută de Pasajul Victoriei a fost construită de societatea „Imobiliara“ după 1906. La parter, în sala Teatrului de Păpuşi „Ţăndărică“ a funcţionat unul din vechile şi celebrele cinematografe ale Bucureştilor – Cinema „Select“. Pe acelaşi loc, mult înainte, fusese cunoscută Sală Bossel, după numele unui tapiţer sas anume Friederich Bossel care cumpărase casa la 1839 „la mezat” corpul nordic al caselor Ghica plus un teren, ce se găseau pe Podul Mogosoaiei, in curtea vechiului Palat Dumitrache Ghica. Bossel modifica cladirea si o extinde transformand-o intr-un han sau hotel care avea un singur etaj. De la Iancu Ghica a mai cumpărat, după 1847, şi locul unde a construit un lung şir de case cu etaj, în continuarea Sălii Bossel adăpostită la catul întâi al unei clădiri cu arhitectură deosebită, în stil gotic. Era locul unde vreme de trei decenii, începând cu 1849, se organizau „balurile cele mai nobile şi singurele spectacole de teatru din Bucureşti cu cele de la Teatrul Naţional“ (Gh. Crutzescu), drept pentru care bucureştenii îi spuneau şi „Teatrul cel Mic“.

Sala Bossel si mai vechea Sala Slatineanu erau singurele locuri selecte pentru spectacole si baluri din Bucurestii acelor ani [Sala Slatineanu fusese ridicata in 1828 de  italianul Momolo in curtea caselor Slatineanu - functiona la etajul viitoarei Case Capsa - si s-a numit si Sala Momolo. Pe la 1875 Grigore Capsa desfiinteaza sala si amenajeaza camere de hotel.

Evenimentele revolutionare din vara anului 1848 au provocat ocuparea Bucurestilor de catre trupele turcesti, la care s-au adaugat apoi si cele ruse. Caimacamia Munteniei a organizat in Sala Bossel un bal in cinstea ocupantilor : “Sciri Ofitiale … Bucuresci … La 30 ale incetatei luni [octombrie 1848] Excelenta Sa dl. Marele Logofat al Dreptatii C. Cantacuzino, Caimacamul tarii [conducator interimar], a dat un  bal maret in frumoasa sala ce … s-a cladit de dl. Bossel … Aceasta incapere precum si apartamentele de langa dansa erau decorate si luminate cu tot luxul putincios … Inaltele persoane locuitoare astazi in capitala noastra, reprezenatantii celorlalte puteri cu amploiatii cei mai insemnati ai cantelariilor lor, staburile amandurora armiilor cu ofiterii lor de toate gradurile, clasa de sus a societatii, un numar de slujbasi si de negustori se adunasera aci … Cucoanele noastre se intreceau in eleganta la toaleta si in nobleta in maniere …”

In 1850, in timp ce peste drum Teatrul National era in plina constructie, in Casa Bossel isi stabileste pravalia cofetarul italian Giovanni care va deveni foarte apreciat in capitala noastra. Cofetarul adusese in Bucuresti delicioasele sortimente de inghetata italiana (peste ani, cofetaria Giovanni se va muta in fata Palatului Domnesc, iar apoi, la parterul Casei Fialkowsky).

Intre anii 1855-1859 Frederik Bossel cumpara in apropiere, tot pe Podul Mogosoaiei, un teren al lui Pericle Ghica si construieste Pasajul Roman care timp de cateva decenii va gazdui cafenele celebre si edituri de prima marime; pe locul pasajului avem azi Magazinul Muzica. Sala Bossel organiza saptamanal baluri, precum si spectacole tinute de trupe romanesti sau straine. Gh. Crutzescu evoca : “Sala Bossel avea 22 de loje, 330 de staluri, iar deasupra avea o galerie unde biletul era doar 1 leu. Opereta franceza si germana, scamatorii … “. Iata cum isi faceau reclama unii din artistii de la Sala Bossel: ” … d-l Humpf, flautist distins care a avut onoarea sa se produca in fata M.S. Imperiale Sultanul la chioscul de la Top-Hane si care, in semn de inalta pretuire a primit de la M.Sa o tabachera cu diamante …”, ” … d-l Apollinaire de Kontzky, prima vioara solo a Imparatului Rusiei”.

Constantin Bacalbasa ne povesteste : “La Sala Bossel juca mai mult Matei Millo cu trupa lui comedii si vodeviluri, axa Strazii Matei Millo este situata intre fostul Teatru National si fosta Sala Bossel, pentru ca actorul a jucat pe ambele scene, in timp ce M. Pascaly juca mai mult la Teatrul National” … ” … Cand am venit in Bucuresti [1871] era un singur bal mascat de elita, acesta era balul de la Sala Bossel … Intr-o duminica seara fusesem la teatru [National] in companie, dar la iesire ne opriram in fata Salii Bossel. Era aproape miezul noptii : mastile [tinere fete mascate], unele intrau si altele ieseau. Pe strada tinerii le apostrofau si  “se legau de ele”. Mastile ripostau si mergeau repede. In serile de bal mascat, joile si duminicile, era un spectacol pe care nu-l mai vedem azi pe Calea Victoriei … Aveam 18 ani cand am intrat prima oara la Bossel. Cu toate ifosele ce-mi dadeam ca sa ma arat degajat, cu toate ca-mi luam aere de Don Juan rafinat, masculitele experimentate m-au cunoscut dintr-o ochire ca sunt ageamiu. Doua masti in domino negru m-au luat in primire … m-au dus la bufet si m-au silit sa le platesc un cornet de bomboane. Costa 4 lei. [apoi, mastile vindeau inapoi chelnerului cornetul cu numai 2 lei, castigandu-si astfel existenta].

Balurile, mai ales cele mascate, erau gustate chiar mai mult decat comediile si vodevilurile. Grup de tineri pregatiti sa mearga la balul mascat, in 1888.

In 1863 Casa si Sala Bossel au fost cumparate de bancherul Isaac Menachem care le-a lasat mostenire bancherului Leon Mercus. Cladirea se va numi o vreme Hanul Mercus. In 1875 la Sala Bossel are loc intrunirea publica de deschidere a campaniei electorale liberale pentru alegerile de la Camera : “… Sala nu era mare, ar fi putut incape 500-800 de oameni. Inauntru, mai mult tineret din licee si un numar de studenti universitari. Bineanteles ca toata agentura rosie era acolo”. ["rosii" erau fractiunea liberalilor radicali ; liberalii au castigat alegerile, atat la Camera cat si la Senat si apoi au guvernat tara timp de 12 ani, impunandu-si reformele].

In luna decembrie a aceluiasi an, la Sala Bossel se prezinta “marea pantomima gimnastica si spectaculoasa in un act si sapte tablouri” intitulat  “Hotul de closca sau Furtul nereusit de la Muzeu” [in 1875 tezaurul de la Pietrosa denumit "Closca cu puiii de aur" fusese furat din Muzeul National care se gasea in incinta Universitatii ; a fost recuperat dupa numai doua zile].

Unul din primii chiriasi ai cladirii a fost, in anii 1841-1842, Casa Orasului (Primaria Generala); in acei ani localul Primariei era in constructie (dupa proiectul lui Villacrosse) si se va ridica  in vecinatatea Hanului Manuc (Hala Ghica va fi construita ulterior, in spatiul dintre Primarie si han). Apoi, etajul Casei Bossel a functionat ca hotel, iar in spatiile de la parter erau pravalii. La parter se găseau prăvăliile lui C. A. Rosetti (autointitulat „librar şi comisionar din Calea Mogoşoaiei no 18, casa Bossel“), adică magazinul de vinuri şi librăria.

Lipită de clădirea Imobiliara, la nr. 52, se află Casa Resch construită în anul 1855 de giuvaergiul Joseph Resch care sosise de la Viena în anul 1837 şi a cărui firmă a contribuit la formarea unei întregi generaţii de giuvaergii, printre care şi Karl Storck, cunoscutul sculptor de mai târziu. Casa, unde a trăit şi s-a stins din viaţă gazetarul francez îndrăgostit de Bucureşti Ulysse de Marsillac, a fost vândută în anul 1885 lui Grigore Eliade zis Cârciumărescu, personaj „incult, dar deştept şi întreprinzător“, care o transformă în „Hotelul English“. Cu acest prilej a fost realizat şi elegantul (pe atunci) Pasaj Englez care leagă Calea Victoriei de strada Academiei şi unde astăzi puţini sunt cei care intră datorită aspectului său neîngrijit.

Lângă Casa Resch francezul Donat Hugues deschisese, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, primul hotel de pe Podul Mogoşoaiei - Hotelul Hugues (la nr. 54), care, împreună cu vestitul său restaurant, se numărau printre cele mai luxoase şi mai costisitoare din capitală. Pe la 1868, într-o cameră aflată în spatele hotelului locuia Mihai Eminescu împreună cu Mihai Pascaly (acesta îl angajase „sufleur II şi copist“ peste drum, la Teatrul Naţional). Mai târziu, după 1900, pe acest loc au funcţionat cafeneaua şi cofetăria Riegler. Deşi pare surprinzător, ambele clădiri – Resch şi Hugues – s-au păstrat cu mici modificări, până astăzi, constituind cele mai vechi edificii de pe Calea Victoriei.

Într-un subsol al Pasajului Imobiliara s-a înființat în 1940 localul Fu-Chang, primul restaurant cu specific chinezesc din București. Datorită situării sale la adăpost de bombardamente, devine în 1944 local de lux, frecventat de bogatașii capitalei. Restaurantul a funcționat până în anii ‘50. Tot in Pasaj s-a deschis în 1933 birtul „Mercur”, nuimt de bucureșteni și „Mer-popou”, vestit pentru specialitățile din carne și pentru cea mai buna ciorbă de burtă din București. La începutul anilor ‘50 este menționată la subsolul din centrul Pasajului parfumeria „La Panaitopol”, de unde bărbații „cu staif” își puteau achiziționa colonia la moda „Paciuli”, importată din India.

In anul 1906, Societatea Imobiliara devine proprietara cladirii [era o societate anonima cu capital romanesc, specializata in constructii de edificii ; aceasta societate a furnizat comenzi de proiectare lui Arghir Culina si altor arhitecti de valoare ]. In 1913 societatea demoleaza vechile cladiri ale lui Bossel si construieste Palatul Imobiliara. O contributie importanta la arhitectura imobilului a avut Paul Smarandescu. La inceputul anilor ‘20, Pasajul Imobiliara a inceput sa fie de numit si “Victoria”. Magazine de prestigiu au fost chiriasii Palatului Imobiliara. Firma “RULETA”  s-a mutat aici dupa ce Piata Sf Gheorghe a fost reconfigurata pe locul vechiului magazin s-a construit Magazinul "Pop si Bunescu", apoi nationalizat si denumit din 1950 Magazinul "Bucuresti". Salonul de coafor si infrumusetare  “VICTOR”  vine dupa multi ani sa inlocuiasca vechiul  “Coiffeur Paris”  care se gasea in Casa Bossel intre vinaria si libraria lui Rosetti.

In perioada interbelica, la strada, la parterul cladirii a fost multi ani magazinul lui Jean Feder, specializat in instrumente muzicale, partituri, editura muzicala, gramofoane si placi de patefon, activitati de impresariat artistic Jean Feder a fost ucenicul lui Constantin Ghebauer, cel care a deschis primul magazin de articole muzicale in Bucuresti si care devenise furnizor al Curtii Regale. Intamplator sau nu, azi avem in locul lui Feder, Magazinul Yamaha, cu acelasi specific. La etajele cladirii a avut pentru un timp redactia ziarul de orientare legionara “Cuvantul” al lui Nae Ionescu. Unul din cele mai vechi cinematografe din Bucuresti, si pentru o vreme, cea mai eleganta sala, Cinema “Select” a functionat aici. In imaginea de la inceputul anilor ‘30, reclama unui film american cu celebra actrita Constance Bennet.

Dupa instalarea regimului comunist, sala de cinema a fost alocata Teatrului “Tandarica” [Teatrul "Tandarica" s-a infiintat dupa razboi si primul sau local a fost in Sala Liedertafel ce se gasea pe locul aripii noi a Arhitecturii].

 

3.            Analiza SWOT a turismului în zonă

 

PUNCTE TARI

 

Bucureşti-Ilfov – un pol naţional al creşterii

economice şi creării de locuri de muncă.

 

Cel mai mare volum al investiţiilor străine directe din România (56% din total în anul 2004).

 

O structură economică în care domină sectorul servicii (63,4%), precum şi un important sector al industriei prelucrătoare.

 

Cel mai mare număr de IMM la nivel naţional

Regiunea este lider naţional în ceea ce priveşte capacitatea de inovare.

 

Nivel ridicat de calificare a forţei de muncă şi cel mai ridicat nivel de salarizare din ţară.

 

Cel mai important nod de transport din România, aflat în inima a două coridoare de transport pan-europene (coridoarele multi-modale IV şi IX).

 

Concentrare mare de întreprinderi active în sectorul telecomunicaţiilor.

 

Pondere mare a persoanelor cu studii superioare, precum şi a facilităţilor de cercetare.

 

 

 

 

Existenţa unei oferte turistice (în special de afaceri, dar şi culturale, recreaţionale şi sportive).

 

 

PUNCTE SLABE

 

Niveluri scăzute de participare la activitatea

economică, câştiguri şi venituri relativ scăzute, precum şi productivitatea muncii scăzută.

 

Niveluri relativ ridicate ale şomajului în rândul tinerilor (sub 25 de ani) – 21,2%.

 

Trenduri demografice negative (rată de dependenţă demografică ridicată, ponderea scăzută a populaţiei în vârstă de 0-20 ani în total populaţie).

 

Grad de modernizare scăzut al drumurilor publice (52,4%), trafic intens în zona urbană (circa 1.500.000 maşini circulă zilnic în Municipiul Bucureşti) care determină blocarea arterelor principale.

 

Şoseaua de centură din jurul Bucureştiului nefinalizată.

 

Majoritatea infrastructurii de sănătate şi educaţie necesită reabilitări/îmbunătăţiri.

 

Investiţii insuficiente în cercetare şi dezvoltare tehnologică.

 

Pondere mare a populaţiei rurale în judeţul Ilfov cu acces scăzut la serviciile de bază.

 

 

 

Degradare socială şi excluziune, mai ales în zonele urbane afectate de o masivă restructurare economică.

 

Cartiere mărginaşe cu condiţii precare de locuit.

 

Infrastructură de mediu inadecvată, care nu sprijină dezvoltarea economică şi socială.

 

Degradarea patrimoniului cultural-turistic.

 

 

OPORTUNITĂŢI

 

Investiţiile private concentrate în domeniul afacerilor imobiliare (clădiri de birouri, spaţii de depozitare).

 

Dezvoltarea industriilor indigene, mai ales în

sectoarele cu înaltă valoare adăugată şi nişe de piaţă.

 

Dezvoltarea sectorului IMM – o potenţială sursă de creştere economică şi creare de locuri de muncă.

 

Noi calificări, produse şi procese derivate din

cooperarea dintre universităţi, institutele de cercetare şi mediul de afaceri.

 

Noi activităţi bazate pe tehnologia informaţională.

 

Creşterea alocărilor financiare UE pentru

infrastructura de transport şi mediu.

 

Servicii mai bune pentru populaţie şi agenţi economici.

 

Reintroducerea României în circuitul turistic

Internaţional.

 

AMENINŢĂRI

 

Migrarea forţei de muncă calificate/educate.

 

Creşterea costurilor serviciilor publice pentru

populaţie şi agenţi economici.

 

Abandonarea activităţilor agricole din cauza

veniturilor scăzute şi excluziunii sociale din mediul rural.

 

Riscul închiderii multor întreprinderi din cauza intrării în UE.

 

Incapacitatea de a dezvolta, printr-o planificare spaţială adecvată, infrastructura fizică şi socială necesară, pentru a facilita dezvoltarea regională.

 

Creşterea numărului problemelor medicale ca urmare a procesului de îmbătrânire a populaţiei şi condiţiilor precare de mediu.

 

 

 

4.            Analiza curentă a pieţei

 

 

În analiza pieţei turistice, cu potenţial pentru turismul cultural, se disting două mari categorii, turismul internaţional şi cel intern, cele două categorii fiind evaluate prin metode şi indicatori diferiţi.

Statisticile turistice din România sunt elaborate şi furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele furnizate de INS prezintă o serie de dezavantaje:

  • Cifrele sosirilor de la frontieră nu fac diferenţa între vizitatorii de zi şi vizitatorii de noapte. Nu există deci nici un mod de evaluare a numărului de turişti în cadrul definiţiei UNWTO, pentru vizitatorii care petrec cel puţin 24 de ore în ţară.
  • Pentru determinarea cererii din sectorul turismului, autorităţile din România folosesc fişele de cazare – aşa cum sunt înregistrate în datele UNWTO. Astfel, cazările în unităţi neînregistrate nu sunt estimate.
  • Datele furnizate sunt vechi (la nivelul anului 2006).

Controalele la frontieră sau de imigraţie la graniţă între România şi ţările membre ale UE sunt în prezent în tranziţie, urmând ca în scurt timp să fie total desfiinţate. Acest lucru va avea drept rezultat pierderea mecanismului fundamental de colectare a datelor privind sosirile şi plecările vizitatorilor. Acesta este un motiv pentru lipsa de informaţii actualizate, fiind deja necesară o soluţie alternativă.

O altă sursă importantă pentru datele analizate o reprezintă rapoartele publicate de către Ministerul Turismului pe site-ul oficial.

Cu toate aceste dezavantaje, se poate evalua un potenţial al pieţei, prin corelarea datelor furnizate de diverse instituţii sau studii private.

 

A.  Turismul internaţional. Volumul şi valoarea sosirilor

 

Tabelele de mai jos prezintă modelul sosirilor de vizitatori internaţionali şi câştigurile din operaţiuni de schimb valutar aferente acestora, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică din România şi respectiv de Banca Naţională a României pentru perioada 2000 - 2006.

 

 

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Sosiri

(mii)

5.264

4.938

4.794

5.595

6.600

5.839

6.037

Valoare

(milioane Euro)

359

362

335

396

406

852

1.034

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România şi Banca Naţională a României

Datele includ şi operaţiunile de schimb valutar al valutei repatriate în România de numeroşi cetăţeni români care au avut posibilitatea să lucreze în străinătate, ca urmare a relaxării regimului vizelor în 2004 pentru persoanele care lucrează în Uniunea Europeană, ceea ce face ca acest tip de evaluare să fie aproximativă.

Creşterea numărului de sosiri se datorează şi continuării creşterii accentuate a sosirilor de vizitatori internaţionali folosind transportul aerian şi, deşi sosirile pe cale rutieră continuă sa fie predominante, această poziţie începe să slăbească.

Cea mai semnificativă schimbare în utilizarea mijloacelor de transport a fost creşterea cu 71% a sosirilor folosind transportul aerian şi un declin de aproape 55% în utilizarea transportului feroviar.

Între 2000 şi 2006, volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii de zi – din România a înregistrat o creştere medie anuală de doar 2,3%. Statisticile privind unităţile de cazare oferă probabil o imagine mai precisă privind sosirile de turişti străini în România, arătând o creştere medie anuală de 8% din 2000, însă aceste date includ numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu, astfel că cifra de 1,4 milioane de cazări pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de turişti străini – din ceea ce se cunoaşte.

Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit este în creştere, ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple, însă nu există date statistice astfel încât putem doar aprecia faptul că în sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală a numărului de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri de turişti străini.

 

  1. Turismul intern. Volumul şi valoarea sosirilor

 

Cifrele sunt înregistrate în Studiul anual al gospodăriilor din România, care este întocmit pentru Institutul Naţional de Statistică din România. Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea că furnizează un suport statistic elocvent pentru scăderea accentuată, conform raportărilor, a interesului faţă de vacanţele în ţară, în favoarea vacanţelor în afara graniţelor ţării. Călătoriile interne în scop turistic (inclusiv călătorii în scop de afaceri) şi înnoptările în cadrul sejururilor au scăzut cu 25% si respectiv 26%, în timp ce călătoriile şi înnoptările în scop de vacanţă au scăzut cu 23%.

Pentru produsul turistic promovat, această tendinţă reprezintă o oportunitate, prin faptul ca o mare parte a turiştilor români tranzitează Bucureştiul spre alte destinaţii.

Numărul de turişti, călătorii şi înnoptări pe plan intern în 2005 si 2006 (mii)

 

Turişti

2005

Călătorii

2005

Înnoptări

2005

Turişti

2006

Călătorii

2006

Înnoptări

2006

Vacanţă

6.469

8.357

38.667

5.333

6.440

29.848

Afaceri

218

379

940

161

248

769

Altele

638

691

7.844

442

407

4.280

TOTAL

7.325

9.427

47.451

5.936

7.095

34.897

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România / Studiul Naţional al Gospodăriilor

Tabelul de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul Naţional al Gospodăriilor, prezintă distribuţia înnoptărilor în ţară atât în scop de vacanţă, cât şi în scop de afaceri, în diferite zone turistice. Aceste cifre demonstrează importanţa relativă a Bucureştiului pentru atragerea vizitatorilor cu înnoptări în cadrul sejururilor în turismul intern.

Înnoptări aferente sejururilor in turismul intern pe zone turistice, in 2005 si 2006 (mii)

ZONA TURISTICĂ

2005

2006

Litoral

7.438

5.492

Montană

8.106

6.398

Balneară

1.101

1.251

Delta Dunării

256

199

Circuite turistice

546

361

Alte zone (inclusiv Bucureşti)

22.160

16.917

TOTAL

39.607

30.618

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din Romania / Studiul Naţional al Gospodăriilor

Tabelele următoare prezintă estimări ale valorii brute a cheltuielilor interne şi internaţionale în turism, în milioane Euro, şi contribuţia acestora la PIB în economia României în anul 2005. Baza de calcul şi estimările din spatele acestor cifre se găsesc in secţiunea „Impactul economic” prezentată într-un raport al Ministerului Turismului, dar în mare parte ele au fost preluate din analiza şi interpretarea datelor limitate extrase din cele două studii în sectorul turismului ale USAID şi Studiul naţional anual al gospodăriilor.

Se disting tipurile de piaţă internă şi internaţională, dar acestea se pot diferenţia şi în funcţie de tipul structurilor de cazare utilizate (înregistrate sau neînregistrate), având în vedere că Institutul Naţional de Statistică ţine evidenţa numai a vizitatorilor din structuri de cazare înregistrate, în timp ce Studiul naţional al gospodăriilor înregistrează vizitatorii interni din toate tipurile de cazare: înregistrate, neînregistrate, prieteni, rude şi o a doua reşedinţă.

Cheltuielile din tabelul următor, descompuse pe piaţa internă şi cea externă, se consideră a fi, în fiecare caz, cheltuieli ‘totale’, adică reprezintă un număr compus care include cheltuielile pentru cazare, masă, transport în Romania, divertisment şi cumpărături - suveniruri etc.

Valoarea estimată a cheltuielilor din turismul intern şi internaţional în 2005, în milioane Euro

 

Cheltuieli pe tip de piaţă 2005 (milioane Euro)

Vizitatori internaţionali în structuri de cazare înregistrate       

877

Vizitatori interni în structuri de cazare înregistrate       

820

Vizitatori interni în structuri de cazare neînregistrate şi VFR      

1058

TOTAL CHELTUIELI       

2755

Sursa: Rapoartele USAID, Studiul naţional al gospodăriilor şi Estimările din raportul Ministerului Turismului

Cheltuielile vizitatorilor internaţionali sunt considerate deci a contribui cu aproximativ 1,1% la PIB-ul României, iar cheltuielile vizitatorilor interni cu mai mult decât dublu, adică cu peste 2,4%, iar împreună reprezintă o contribuţie mult mai importantă, de 3.5%.

În ceea ce priveşte estimarea mărimii cheltuielilor în turism asociate structurilor de cazare neînregistrate, este clar că trebuie să existe forţă de muncă angajată suplimentar în acest sector, care nu este cuprinsă în statisticile oficiale. Se consideră totuşi că forţa de muncă suplimentară ar putea să reprezinte peste 20.000 de locuri de muncă.

Se poate aprecia că după 2007 a avut loc o îmbunătăţire a valorilor prezentate anterior, urmată de o scădere, odată cu criza financiară declanşată în 2008, urmată de perioada de recesiune, care continuă şi în prezent. Acestea sunt şi concluziile prezentate la nivelul economiei de către analişti. Astfel, se poate concluziona că se poate efectua o analiză obiectivă pornind de la datele prezentate anterior.

  1. Segmente de piaţă şi profilul vizitatorilor

 

Nu există date în prezent care să permită o analiză a segmentării pieţei cu accent pe vizitatorii străini. Singura sursă este reprezentată de o serie de studii ad hoc – detaliate mai jos – precum şi datele statistice oficiale conţinute în Datele Statistice privind Turismul Romanesc, ediţia 2006, Institutul Naţional de Statistică:

  • Analiza Profilului Vizitatorului, noiembrie 2006 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un eşantion de 2.268 turişti străini intervievaţi în august 2006 în cinci centre de turism din România
  • Analiza Profilului Vizitatorului, decembrie 2005 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un eşantion de 625 turişti străini intervievaţi în octombrie 2005 la Aeroportul Henri Coandă Bucureşti
  • Programul de Cercetare a Pieţei – Analiză Cantitativă şi Calitativă a Cererii de Servicii Turistice, 2004/2005 – INCDT (Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism)

Ca punct de plecare, se poate realiza un grafic al vizitatorilor străini pe baza înregistrărilor de turişti şi a înnoptărilor, după zona de amplasare. Peste 70% din înregistrări şi aproape trei cincimi din înnoptările vizitatorilor străini sunt în Bucureşti şi în alte oraşe reşedinţă de judeţ. Acest lucru indică faptul că o mare parte a vizitatorilor străini sunt în călătorii de afaceri, deşi aici pot fi incluşi şi călătorii de tranzit care înnoptează în drumul lor în/din România.

Cifrele includ nu doar vizitatorii în scop de afaceri sau oficiali şi pe cei care se cazează în drum spre alte destinaţii, ci şi vizitatorii străini pentru călătorii scurte pentru cumpărături, participare la evenimente sau pentru vizitarea de obiective turistice, pe cei care se află în tururi pentru vizitarea obiectivelor culturale / de patrimoniu, pe cei implicaţi în activităţi de ecoturism şi vizitatori care vin la prieteni sau rude (VFR).

În practică însă, procentul reprezentat de sectorul de afaceri în încasările totale din turism este probabil undeva între 40%, estimat pe baza statisticilor privind cazările, şi 12%, aşa cum reiese din rezultatele studiilor USAID. Bucureştiul poate fi încadrat la limita superioara a intervalului.

Datele referitoare la profilul vizitatorului din studiului USAID pot fi rezumate după cum urmează:

  • Profilul tânărului cu vârste cuprinse între 20 si 29 ani, reprezentând 31% din eşantionul total, şi încă 25% cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani.
  • 60% din eşantion se aflau la prima lor vizită în România; dacă se iau în considerare doar turiştii de ocazie, acest procent creste la 76%.
  • Comparând sursele de informaţii despre călătorii accesate atât pentru călătoriile în străinătate cât şi pentru călătoriile în România, se arată faptul că, deşi internetul a fost sursa de informare cel mai des folosită, importanţa sa pentru România a fost ceva mai scăzută, mai importante fiind recomandările prietenilor/rudelor şi ale ghidurilor de călătorii.
  • În cazul turiştilor de ocazie, 24% din cei intervievaţi au folosit internetul pentru a obţine date privind călătoriile în România, faţă de 28% în cazul planificării călătoriilor în străinătate. Diferenţa este mai mare în cazul călătoriilor de afaceri – 24% pentru informarea despre călătorii în România faţă de 34% pentru alte destinaţii.
  • În oraşele reşedinţă de judeţ: raportul dintre vizitatorii români şi cei străini era de 56:44.
  • Principalele ţări sursă de vizitatori străini sunt: Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, SUA şi Olanda. Grupul de vârstă medie cuprins între 35-49 de ani este cel mai important pentru vizitatorii străini şi reprezintă 49% - fapt ce reflectă importanţa călătoriilor de afaceri pentru aceste locaţii – în timp ce pentru români, principalele grupe de vârstă sunt 20-34 cu 39% si 35-49 cu 38%.

 

În concluzie, se cere dezvoltarea în continuare şi creşterea diversităţii modurilor de petrecere a timpului liber şi a altor servicii adiacente.

  1. Resurse locale

 

Date oficiale despre resursele naţionale sunt furnizate pe larg în Master planul pentru dezvoltarea turismului de pe site-ul ministerului de resort. Dintre acestea, o mare pare prezintă interes ca resurse locale, de o importanţă vitală pentru dezvoltarea turismului cultural.

1)    Patrimoniul cultural

a)    Monumente istorice

Lista de patrimoniu a Ministerului Culturii şi Cultelor cuprinde aproape 30.000 monumente (cca 2600 în Bucureşti), din care 6.614 sunt desemnate drept obiective de interes naţional şi internaţional. Acestea includ sit-uri arheologice, clădiri de interes istoric şi arheologic inclusiv structuri, monumente şi statui de cult şi laice.

b)    Muzee şi galerii de artă

Institutul de Memorie Culturala IMeC a identificat 740 muzee şi colecţii publice în 2006. Există 28 de muzee identificate în mod oficial ca fiind de importanţă naţională, şi alte 14 de importanţă regională şi 41 de importanţă judeţeană.

Jumătate din muzeele naţionale se află în capitală.

Există, de asemenea, aproximativ 220 galerii de artă autorizate. Deşi prezintă colecţii şi piese de muzeu fascinante, cu puţine excepţii, majoritatea muzeelor au exponate şi tehnici de interpretare şi de expunere învechite. În general, acestea nu folosesc exponate şi tehnici de prezentare moderne pentru a putea oferi vizitatorilor o experienţă plăcută şi pentru a-i educa în acelaşi timp. Acest lucru le face mai puţin atractive şi interesante pentru turişti.

c)    Patrimoniul religios

Începând din 1990, odată cu eliminarea restricţiilor de ordin religios, s-a constatat nu numai o extindere a practicilor religioase, dar şi efectuarea unor investiţii semnificative în restaurarea clădirilor şi instituţiilor istorice religioase. Multe din vechile mănăstiri reprezintă mai degrabă exemple de locaţii locuite, însufleţite, decât de arhitectură deteriorată.

Din aproximativ 12.800 de clădiri de religie ortodoxă din ţară, incluzând peste 380 de mănăstiri, circa 2.400 au fost identificate ca având semnificaţie istorică sau arhitecturală. Există în plus multe clădiri interesante care aparţin altor culte, precum şi moschee şi sinagogi. Sunt încă necesare lucrări de restaurare , dar acestea reprezintă un punct de atracţie pentru vizitatori.

Nu se cunoaşte numărul de vizitatori ai clădirilor religioase în cadrul circuitelor turistice, dar numărul acestora este semnificativ. Astfel, şi patrimoniul local poate fi valorificat în contextul în care existenţa unor obiective deosebite la nivel local nu este singulară şi se poate dezvolta o industrie la scară naţională.

 

2)    Piaţa de conferinţe şi expoziţii

Principalele facilităţi pentru conferinţe si expoziţii din România se află predominant localizate în capitală. Asociaţia Naţională a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii deţine o bază de date cu privire la spaţiile de conferinţe şi expoziţii din întreaga ţară. O analiză a acestor date şi a numărului de săli de conferinţă cu diferite capacităţi indică existenţa chiar şi în capitală a unui număr insuficient de astfel de facilităţi care să permită organizarea de întruniri de mare anvergură.

O analiză a bazei de date a Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii privind centrele de conferinţe ilustrează o relativă lipsă de centre cu capacitate medie şi mare. Nu sunt disponibile statistici cu privire la numerele şi dimensiunea întrunirilor care au loc. Totuşi, în ultimii ani s-a remarcat o creştere clară a numărului de întruniri de mici dimensiuni având ca scop instruirea sau motivarea personalului.

Piaţa internaţională de conferinţe cuprinde trei mari segmente

·         conferinţe de afaceri

·         conferinţe guvernamentale

·         conferinţe ale asociaţiilor.

Segmentul de piaţă al conferinţelor de asociaţii este mobil şi poate fi atras către o varietate de destinaţii. Poate fi de asemenea luată în considerare atât în ce priveşte numărul de conferinţe cât şi în ce priveşte numărul de participanţi şi puterea de cumpărare relativ mare a acestora. Capacitatea României de a atrage acest segment de piaţă este relativ salbă, totuşi mai bine reprezentată la nivelul capitalei.

În analiza sa cu privire la conferinţele internaţionale organizate de către membrii săi în 2005, de exemplu, Asociaţia Internaţională de Congrese si Conferinţe (ICCA) identifică 5315 conferinţe internaţionale organizate în aproape 100 de ţări. Din acestea 12 au fost organizate în România. Acest lucru situează Romania pe locul 53 între ţările gazdă. Există două motive pentru această performanţă slabă.

În primul rând, România nu are multe centre de conferinţe special destinate acestui scop care să corespundă cerinţelor de pe piaţa internaţională de conferinţe şi expoziţii – atât pe segmentul asociaţiilor, guvernamental, cât şi de afaceri.

Al doilea motiv este acela că, în ciuda eforturilor îndrăzneţe ale Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii, se face simţită o lipsă a studiilor de piaţă şi a activităţii de promovare pentru asigurarea conferinţelor la nivel internaţional.

Asociaţia naţională a Organizatorilor Profesionişti de conferinţe si expoziţii (RCB) încearcă să promoveze România ca o destinaţie pentru sectorul de conferinţe şi expoziţii şi acţionează ca o casă de clearing pentru contactarea organizatorilor de conferinţe şi expoziţii care caută spaţii corespunzătoare. RCB este membră a asociaţiei internaţionale de Congrese şi conferinţe (ICCA), însă este singurul organizator de conferinţe şi expoziţii membru al asociaţiei care este pur privat.

3)    Reţeaua strategică

Romania este aşezată la intersecţia mai multor coridoare de transport europene, care leagă Europa de sud-est cu nordul şi vestul. Aceste coridoare formează „coloana vertebrală” strategică a legăturilor terestre interne şi externe din România şi reprezintă principalele investiţii în artere de infrastructură, astfel:

  • Coridorul VII, Dunărea, care leagă Marea Neagră de Marea Nordului
  • Coridorul IV, un coridor rutier şi feroviar care face legătura dintre Germania în vest şi Europa de sud-est. După ce trece prin Germania, Austria, Slovacia şi Ungaria, coridorul se ramifică în trei artere cu punct terminus la Istanbul, Salonic şi respectiv Constanţa.
  • Coridorul IX, un coridor rutier şi feroviar care face legătura între Finlanda, Lituania în nord şi Grecia în sud. Această arteră de transport trece prin Minsk, în Belarus, Moscova, Moldova, România şi Bulgaria spre Grecia. În Romania, coridorul trece prin Albiţa la graniţa cu Moldova, Focşani, Buzău, Bucureşti şi intră în Bulgaria la Giurgiu.

Oraşul Bucureşti beneficiază de poziţia avantajoasă pe traseul ultimelor două coridoare menţionate.

Infrastructura aeriană

În 2004, volumul total de pasageri din traficul aerian a fost de 3.405.710 reprezentând o creştere de 9% faţă de 2003. Punctul central pe plan intern şi internaţional este Bucureşti Henri Coandă (Otopeni). În 2006 Aeroportul Henri Coandă Bucureşti a fost cel mai aglomerat aeroport din România, cu un trafic de aproximativ 3 milioane pasageri.

Aeroportul internaţional Henri Coandă, Bucureşti, care este cel mai aglomerat din ţară, acoperind aproximativ 75% din totalul traficului de pasageri. În 2005 aeroportul a înregistrat circa 3.035.311 pasageri şi 53.496 curse aeriene. Se estimează ca în 2007 aeroportul va primi 4,4 milioane de pasageri.

Există planuri de legare a aeroportului cu oraşul prin autostrada M3 şi linia de metrou M6 din Bucureşti, precum şi o legătură uşoară pe calea ferată cu Gara de Nord, deja realizată. În prezent, lipsa unei linii transport speciale cu un tren suburban pentru deservirea aeroportului, precum şi lipsa unor servicii de informare clară reprezintă principalele impedimente pentru sosirea turiştilor.

Cel de-al treilea aeroport aglomerat din Romania este Aeroportul Bucureşti Aurel Vlaicu. Astăzi, Aeroportul Aurel Vlaicu, care este amplasat mai aproape de centru oraşului, şi-a dezvoltat rolul de punct de legătură pentru aviaţia comercială şi companiile low cost. În 2005 Aurel Vlaicu a înregistrat un trafic de circa 375.000 pasageri.

S-a stabilit o listă iniţială de căi turistice sau puncte de dezvoltare a grupărilor zonale, care urmează a fi studiate ulterior în detaliu. Centrele identificate sunt:

  • Bucureşti, cale de acces internaţională pentru servicii internaţionale de aeroport şi cale ferată.
  • Coridoarele trans-europene de transport IV şi IX.
  • Capitala ţării, centru administrativ, de afaceri şi cultural, destinaţie de turism tip city break şi de afaceri.

 

Telecomunicaţiile

Sistemul de telecomunicaţii din România a reprezentat pană în ultimii ani un monopol de stat şi a avut de suferit de pe urma lipsei investiţiilor şi a concurenţei. Înainte de începutul anului 1997 era o singură societate naţională de telecomunicaţii. De atunci, industria a fost privatizată şi, la fel ca şi pe celelalte pieţe europene, s-a putut observa pătrunderea unui număr mare de operatori privaţi, a concurenţei, însoţită de îmbunătăţirea nivelului serviciilor şi de scăderea preţului pentru aceste servicii.

După 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, călătorii din spaţiul intracomunitar pot beneficia de tarife de roaming promoţionale.

Liberalizarea a permis de asemenea României să investească în infrastructură pentru a realiza un sistem IT modern şi competitiv, care în prezent este în expansiune într-un ritm impresionant. Se estimează că piaţa de IT din România înregistrează o creştere de 4 miliarde euro la o rată de creştere de aproximativ 19%1 în 2007.

Pe lângă impactul în dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii – condiţie eliminatorie astăzi pentru o mare parte dintre turişti – amploarea acestei industrii înseamnă şi un aport semnificativ de potenţiali turişti de afaceri, cu un profil potrivit atragerii lor către turismul cultural.

 

4)    Servicii

Cazarea

Datele oficiale reflectă numărul structurilor de cazare înregistrate oficial. Se consideră că există un mare număr de structuri de cazare "neoficiale", în special de unităţi de capacitate mai redusă. Creşterea capacităţilor principalelor categorii de cazare în ultimii ani este semnificativă.

Sistemul de clasificare care constă în acordarea de stele şi margarete se bazează aproape în întregime pe existenţa fizică a facilităţilor. Se acordă puţină atenţie calităţii facilităţilor şi serviciilor. În consecinţă, poate exista un spectru larg al calităţii şi preţului în cadrul unei categorii de stele.

 

Facilităţi şi servicii turistice

Există 2.638 companii cu autorizaţii atât de tur operatori, cât şi de agenţii de turism, şi încă 184 companii autorizate doar ca agenţi de turism. Numărul mare de tur operatori este justificat de calificările suplimentare relativ de mică importanţă necesare pentru ca un agent de turism să fie desemnat tur operator. Majoritatea "tur operatorilor" nu îndeplinesc această funcţie.

În Bucureşti numărul acestor companii este de 909.

 

 

Calitatea serviciilor

Aptitudinile în ce priveşte prestarea serviciilor din sectorul ospitalităţii, atât profesional, cât şi la nivel de comportament, sunt încă slab dezvoltate şi necesită o atenţie deosebită în anii următori. De asemenea îmbunătăţirea atitudinii faţă de servicii şi a mentalităţii reprezintă un aspect ce necesită atenţie urgentă.

Nivelul de competenţă din sectorul ospitalităţii şi turismului este redus, ca urmare a lipsei standardelor de performanţă, a standardelor de muncă adecvate şi actualizate, şi a standardelor adecvate educaţionale şi de pregătire.

Pregătirea organizată pentru prestarea de servicii în domeniul ospitalităţii şi turismului nu este încă suficient dezvoltată. Cursurile de pregătire profesională specializate pentru sectorul ospitalităţii pentru pregătirea personalului în vederea ocupării locurilor de muncă în acest sector sunt aproape absente, iar pregătirea în turism este integrată în cursurile şcolare speciale gimnaziale şi în cele universitare.

Criza de personal calificat se datorează doar parţial faptului că un număr mare de oameni părăsesc România pentru a lucra în străinătate, după ce au obţinut diploma de liceu sau universitate (însă nu sunt suficient pregătiţi!), sau după ce au lucrat într-un hotel pentru scurt timp.

Această criză de personal are o serie de motivaţii:

  • Programele de instruire curente nu sunt axate pe formarea unor competenţe şi aptitudini şi nu respectă standardele. Numeroşi furnizori de cursuri de pregătire eliberează diplome şi certificate necesare pentru angajare fără a asigura o instruire completă şi corespunzătoare.
  • Un număr considerabil de tineri părăsesc sectorul ospitalităţii şi turismului pentru a merge să lucreze în străinătate ca urmare a modului precar în care este văzută  o slujbă în sectorul ospitalităţii şi a nivelului scăzut al salarizării.
  • Conducerea şi forurile de supervizare nu posedă aptitudinile specifice unei pregătiri interne la locul de muncă pentru a păstra aceste deprinderi la nivelul cerut de standarde şi pentru a menţine dorinţa de performanţă.
  • Nu există o pregătire continuă adecvată locului de muncă pentru a ţine pasul cu necesarul de aptitudini şi cunoştinţe al personalului existent din sectorul ospitalităţii la diferite niveluri.

Ghidul de turism are de asemenea un rol important de prezentare şi ar trebui să îi ajute pe interlocutorii săi să înţeleagă şi să aprecieze ţara. Acesta trebuie să prezinte realităţile ţării in cel mai frumos şi viu mod cu putinţă. Sarcina ghidului de turism este prin urmare nu doar aceea de a repeta o înşiruire de fapte oferind informaţii ca o bandă audio, ci de a crea o imagine a ţării pentru vizitatori într-un mod corect şi atrăgător.

Ghidul de turism trebuie să aibă o serie de calificări, în special abilităţi lingvistice şi cunoştinţe generale de istorie, geografie, artă şi arhitectură, economie, politică, religie şi sociologie.

Ghidul de turism este mult mai mult decât o persoană care informează, prezintă, îndrumă şi oferă instrucţiuni în timpul vizitelor. Pentru majoritatea vizitatorilor străini, ghidul de turism este persoana, cu naţionalitatea ţării respective, cu care aceştia au contactul cel mai prelungit.

Informarea corespunzătoare a turiştilor reprezintă unul din cele mai importante aspecte ale succesului dezvoltării unui turism puternic. Persoanele care se află într-un mediu diferit şi nefamiliar, fie că sunt în străinătate sau în propria ţară, au întotdeauna nevoie de informaţii. Vizitatorii au nevoie de informaţii despre o serie de teme, ca de exemplu unde să meargă, unde să stea, unde să ia masa, ce să facă, ce să cumpere etc.

Multe informaţii sunt oferite din timp prin internet sau în ghidurile turistice, însă vizitatorii unui loc, ai unei regiuni sau ţări caută adesea Centrele de Informare Turistică.

Îndeosebi într-o ţară precum Romania, în care majoritatea vizitatorilor străini nu cunosc limba şi nu pot citi toate indicatoarele, asistenţa şi informaţiile oferite într-o limbă de circulaţie internaţională sunt de importanţă critică.

Oferirea de informaţii turistice este un serviciu cheie pentru toţi vizitatorii. Oferirea de informaţii adecvate reprezintă un factor cheie în experienţa turistică generală şi, de asemenea, în satisfacţia vizitatorilor. Oferirea de informaţii turistice adecvate este o specializare aparte. Producerea, prezentarea, manipularea, distribuirea, comunicarea şi managementul diferitelor tipuri de informaţii turistice reprezintă aptitudini de specialitate, care necesită pregătire.

În principiu, oferirea de informaţii turiştilor reprezintă un serviciu, dar nu este nevoie să fie întotdeauna şi un serviciu gratuit. Din ce în ce mai multe centre de informare turistică din Europa sunt nevoite să funcţioneze pe baze comerciale, vânzând produse şi servicii contracost. Acest lucru înseamnă că reprezentanţii centrelor de informare turistică de mâine trebuie de asemenea să cunoască tehnicile de vânzare şi gândirea comercială. Puţini vizitatori ai zilelor noastre se mai aşteaptă să primească broşuri în mod gratuit atunci când vizitează un centru de informare turistică. Aceştia se aşteaptă să primească materiale de informare simple, directe si precise, ce pot fi imprimate ca materiale de informare la cerere.

Autorităţile locale de urbanism, autorităţile regionale şi naţionale de planificare din aproape toate ministerele şi departamentele sunt într-un fel direct sau indirect implicate în organizarea şi dezvoltarea turismului. Unele decizii de urbanism contravin obiectivelor de dezvoltare a turismului; unele strategii de dezvoltare afectează dezvoltarea sigură a turismului, cu un puternic impact mai ales asupra turismului cultural.

Dezvoltarea turismului este un aspect extreme de sensibil, deoarece turismul reprezintă una din cele mai competitive activităţi economice din lume. Dezvoltarea turismului nu se produce automat, deoarece este legată de imagine şi de reputaţie. Turismul de succes şi durabil necesită o cooperare între toţi factorii de răspundere şi necesită formarea de parteneriate între reprezentanţi ai sectorul public, care trebuie să sprijine turismul, şi ai sectorului privat, care trebuie să ofere facilităţile şi serviciile pentru diferite pieţe şi segmente de piaţă. Fără înţelegerea obiectivelor şi a problemelor reciproce turismul nu se va dezvolta în mod satisfăcător şi benefic.

5)    Resurse umane şi formare profesională

Dezvoltarea de succes şi durabilă a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv, de obiective culturale de valoare, de facilităţile turistice, ci şi de serviciile competitive şi de calitate. Sectorul ospitalităţii şi turismului este o unul pentru oameni.

Fiind una din cele mai competitive activităţi economice din lume, turismul necesită înţelegere, profesionalism, angajare, organizare şi o strategie eficientă de dezvoltare a resurselor umane.

Sectorul ospitalităţii şi turismului implică în egală măsură facilităţi si servicii. Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal bine pregătit şi specializat, cu o atitudine corespunzătoare, cu mentalitatea corectă, cu comportamentul corespunzător şi cu performanţe corespunzătoare.

Crearea unei forţe de muncă instruite şi calificate necesită pregătire, educaţie de bază şi cursuri de pregătire profesională, precum şi pregătire practică la locul de muncă.

Ospitalitatea în sensul modern al acestui termen implică satisfacerea cerinţelor vizitatorilor şi competenţele dobândite pentru a întruni – şi chiar depăşi – aşteptările vizitatorilor. Dacă aşteptările create prin activitatea de marketing şi promovare a turismului nu pot fi satisfăcute ca urmare a lipsei de forţă de muncă calificată, turismul nu se poate dezvolta durabil. Aceasta nu se referă doar la turiştii străini care vin în Romania, ci şi la românii, ca turişti în propria ţară; se referă la turismul internaţional şi în egală măsură la turismul intern.

Conform statisticilor disponibile pentru 2006, peste 80% din înnoptări au fost cumpărate de către turişti români şi mai puţin de 20% de către turişti străini. Ambele categorii de turişti merită să beneficieze de servicii de calitate, adecvate şi de ospitalitate.

Ghizi de turism trebuie să se califice la Centrul naţional de învăţământ Turistic (CNIT) sau alte instituţii autorizate de stat în acest scop. Există 937 de ghizi de turism înregistraţi de ANT. Ei cuprind următoarele categorii:

Naţionali

758

Locali

93

Montan

56

Religios

26

Echitaţie

1

Sport

1

Animaţie

1

Ecoturism

1

Total

937

Surse: ANT

 

Deşi competenţa academică a ghizilor şi cunoaşterea subiectelor sunt în general la nivel ridicat, instruirea acestora pentru deprinderea capacităţilor de lucru cu vizitatorii este foarte redusă. Se remarcă de asemenea lipsa totală din statistică a turismului cultural.

 

6)    Cererea de produse turistice

Au fost realizate o serie de studii pentru a se stabili cererea de turism intern, la nivel naţional:

  • Rotravel 2003 – studiu la nivel naţional realizat de către Institutul naţional de Sondare a Opiniei si Marketing (INSOMAR)
  • Studiul INCDT

 

Caracteristicile cheie ale turismului de agrement din zonă sunt:

  • preferinţa de a călători in grupuri – familie, prieteni, colegi
  • divertisment –expresie a spiritului latin
  • preferinţa pentru lucrurile de bună calitate – tradiţionale – mâncăruri şi băuturi
  • interes ridicat în a cunoaşte mai multe despre propria ţară – ceea ce duce la o rată de dezvoltare viitoare bună pentru turismul de circuit.
  • scăderea interesului pentru staţiunile balneare care va fi oprită doar prin dezvoltarea şi direcţionarea diferitelor operaţii către segmentele specifice de piaţă, de exemplu către segmentele de divertisment, afaceri sau cultural.

 

În ceea ce priveşte vizitatorii străini, au fost luate în considerare cercetările întreprinse de către Birourile de Turism Român cu tour operatori străini.

Există diferenţe considerabile între ţări în ceea ce priveşte percepţia României. În unele ţări, precum Marea Britanie şi Franţa, se fac asociaţii negative cu România, determinate în special de campania din mass-media din aceste ţări. Procentele înregistrate privind atitudinea  negativă, neutră şi pozitivă din rândul cetăţenilor francezi au fost de 49%, 32% (restul nu au manifestat o opinie), deşi trei pătrimi din cei intervievaţi s-au considerat prost informaţi cu privire la posibilităţile de petrecere a concediilor în România. Exemplul francez este însă unul extrem.

În general vorbind, percepţia pieţei nu este covârşitor negativă, ceea ce înseamnă că, deşi asocierea cea mai spontană a României în rândul cetăţenilor britanici a fost de sărăcie/austeritate, această imagine a fost împărtăşită doar de mai puţin de unul din cinci persoane intervievate, iar asocierile pozitive precum cele legate de cultură/folclor/istorie, schi/munţi şi de Marea Neagră / Delta Dunării au fost de asemenea prezente. În Germania avem aceeaşi imagine – 15% din cei intervievaţi au asociat România cu imaginea sărăciei, însă acesta este un număr mai mic decât procentul de 18% care au asociat, de exemplu, ţara cu Marea Neagră.

Principalele rezultate obţinute în urma studiilor sunt că percepţia României ca destinaţie turistică este neclară; nu are o reputaţie bună ca destinaţie pentru turiştii de ocazie. Aceasta este cauzată în parte de:

  • deficienţe în marketingul şi promovarea destinaţiei
  • absenţa sprijinului guvernamental pentru turism
  • practici neprofesionale în sectorul turismului de afaceri
  • standarde scăzute ale serviciilor pentru vizitatori
  • infrastructură turistică, facilităţi şi moduri de petrecere a timpului neadecvate.

Cele mai pozitive percepţii faţă de Romania sunt în rândul israelienilor, peste un sfert din aceştia au remarcat „frumuseţea peisajului” ca o primă impresie si doar 2% au observat „sărăcia”.

Există o diferenţă considerabilă între atitudinile celor care au trăit direct experienţa turistică a României după ce au vizitat ţara şi cei care nu au trăit acest lucru. Primii au o percepţie mult mai puternică a României decât cel de-al doilea grup. Pentru a vă oferi un exemplu, maghiarii care au vizitat România au remarcat faptul că infrastructura turistică şi frumuseţea peisajelor de provincie şi căldura şi ospitalitatea le-au depăşit aşteptările. Prin contrast, cei care nu au vizitat Romania au o percepţie negativă în ce priveşte drumurile, unităţile de cazare, siguranţa publică, igiena şi nivelul serviciilor.

Cercetările din Austria au arătat faptul că vizitatorii au fost „plăcut surprinşi” în călătoria lor în Romania. Chiar şi în rândul francezilor, constatarea a fost că România câştigă teren în ceea ce priveşte imaginea. Însă vizitatorii în România au remarcat de asemenea nivelul aparent redus al protecţiei mediului.

Preţurile sunt percepute pe toate pieţele ca fiind mici în România. Acest aspect poate fi atât un avantaj pentru dezvoltarea turismului, cât şi o problemă. Deşi preţurile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinaţia care devine cunoscută pretutindeni ca o destinaţie ieftină, va întâmpina dificultăţi pe termen lung în atragerea atenţiei pieţei în cazul în care încearcă să se diversifice în categorii mai ridicate de atracţii si facilităţi.

Preţurile mici nu ar trebui să constituie o componentă importantă a strategiei de marketing.

Slaba informare şi cunoaştere a atracţiilor turistice din România şi a ofertei de produse a are o consecinţă asupra faptului că motivaţiile de călătorie sunt relativ scăzute comparativ cu destinaţiile concurente. Din cei intervievaţi fără o experienţă în vizitarea României, mult mai puţin de jumătate sunt în mod clar interesaţi de vizitarea României în concediul următor, şi anume:

  • britanici 27% (cu încă 27% care „ar putea fi interesaţi”, faţă de 45% pentru Bulgaria, 40% pentru Croaţia, 38% pentru Republica Cehă, 36% pentru Rusia, 32% pentru Ungaria si 28% pentru Polonia)
  • francezi 39% (faţă de 60% pentru Ungaria, 59% pentru Croaţia, 53% pentru Rusia, 52% pentru Polonia, 50% pentru Bulgaria si 49% pentru Republica Cehă)
  • italieni 16% (cu încă 16% care au răspuns prin „poate”)
  • germani 3% în următorii trei ani (plus 16% “poate”)
  •  unguri 32% pentru toate scopurile (“categoric” sau “probabil”)
  •  austrieci 20% (cu încă 38% care au răspuns prin „posibil”)
  • israelieni 35%
  • danezi 37% din cei care nu au fost anterior în România (50% care au vizitat anterior România)

Analiza motivelor intenţiilor persoanelor care nu au vizitat încă ţara oferă răspunsuri importante legate de:

  • lipsa de informaţii / cunoştinţe.
  • absenţa marketingului destinaţiilor pozitive
  • temerile legate de infrastructura turistică, de facilităţile şi serviciile turistice.

 

Perspective de dezvoltare

Planul Naţional de Dezvoltare a Turismului identifică principalele aspecte-cheie care trebuie remediate în vederea unei creşteri în viitor a turismului, ca fiind următoarele:

  • Instabilitatea cadrului instituţional cu responsabilităţi în dezvoltarea strategiilor şi politicilor de turism;
  • Lipsa cooperării între tur-operatori;
  • Slaba contribuţie a turismului la PIB;
  • Insuficienta informare a turiştilor şi promovare;
  • Infrastructură nedezvoltată în general, mai ales în ceea ce priveşte transportul, comunicaţiile şi serviciile;
  • Un mare număr de structuri de cazare învechite;
  • Grad redus de ocupare a structurilor de cazare;
  • Dezvoltare insuficientă a întreprinderilor mici şi mijlocii care pot începe să funcţioneze;
  • Insuficientă dezvoltare a produselor turistice şi slabă concentrare asupra structurilor de cazare si unităţilor de alimentaţie publică.

Concluziile raportului pentru România întocmit de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor sunt în acord cu aspectele-cheie (de mai sus) menţionate in Planul Naţional de Dezvoltare.

Ordonanţa nr. 58 din 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România stabileşte următoarele obligaţii în domeniul turismului pentru consiliul municipiului Bucureşti:

  • Inventarierea principalelor resurse turistice;
  • Administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
  • Redactarea propunerilor de dezvoltare, care reprezintă baza programului anual de dezvoltare turistică;
  • Contribuţia la creşterea calităţii produselor turistice;
  • Supravegherea activităţii de turism, astfel încât operatorii să aibă acces la resursele turistice.

  

Există o serie de factori importanți ce au determinat dezvoltarea fără precedent a turismului contemporan. Factorii indentificați în acest sens sunt:

 

 

o    Dezvoltarea mijloacelor de transport.

 

o    Creșterea timpului liber.

 

o    Modificări socio-demografice.

 

o    Schimbarea motivațiilor de călătorie.

 

o    Creșterea cererii pentru călătorii de afaceri.

 

o    Creșterea veniturilor populației.

 

 

În ultimii ani în capitală, a fost creată o importantă infrastructură turistică, dublată fiind de numeroase facilităţi de afaceri, fapt ce a condus la creşteri importante ale indicatorilor cererii turistice, creşteri puse de altfel pe seama dezvoltării turismului de afaceri.

 

Pe de altă parte, lipsa unei viziuni unitare de dezvoltare şi a unor parteneriate active între factorii interesaţi, a condus la o promovare ineficientă a oraşului, la valorificarea ineficientă a unor obiective culturale, la insuficiente măsuri de protejare şi conservare a monumentelor culturale la absenţa oraşului de pe pieţele externe sau la lipsa unor facilităţi adecvate turiştilor. Prin urmare, numărul turiştilor sosiţi exclusiv pentru petrecerea timpului liber este destul de redus.

 

 

5.            Stabilirea obiectivelor generale de marketing

     

Obiectivul-țintă al proiectului „Green Culture” este promovarea și valorificarea Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei.

Obiectivele specifice ale proiectului „Green Culture” sunt:

o                            valorificarea potențialului turistic și științific al Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei

o                            îmbunătățirea imaginii Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei

o                            o apropiere cu turiști de toate vârstele interesați de turism în vederea participării la diverse manifestări științifice din cadrul acestui proiect.

 

 

 

 

6.            Strategii pentru implementarea obiectivelor generale de marketing                                                 

În vederea atingerii obiectivelor proiectului „Green Culture”, se propune realizarea următoarelor activități de promovare tradiționale, dar și moderne:

§          Promovarea obiectivelor Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei prin inserarea unui anunț publicitar sau reclamă în cadrul unui ziar de circulație națională.

§          Promovarea Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei prin crearea unui portal online care să găzduiască informații despre acestea.

§          Promovarea Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei prin realizarea și inserarea de broșuri dedicate acestor obiective în cadrul unui ziar/revistă dedicat/ă sectorului turistic.

 

7.            Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing

 

Planul de acțiune pentru implementarea acțiunilor de promovare propuse:

 

§        O primă acțiune pentru promovarea Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei este inserarea unui anunț publicitar sau o reclamă în cadrul unui ziar de circulație națională.  

Conținutul anunțului publicitar sau al reclamei, va fi conceput de către specialiști în marketing turistic, cu scopul de a promova aceste obiective și manifestările legate de acestea într-o manieră originală și modernă.

 

§        O altă acțiune a planului de acțiune propus este crearea unui portal online dedicat Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei și manifestărilor legate de acestea.

 

Portalul online va oferi vizitatorilor infomații generale și specifice cu privire la Observatorul Astronomic, Muzeul de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiul „Sf. Sava”, Pasajul Victoria din Sectorul 1 al Capitalei, informații despre istoria fiecărui obiectiv menționat anterior, un calendar al evenimentelor etc.

Portalul online va fi disponibil în limba română și în limba engleză.

Portalul online va dispune de o structură ierarhică a paginilor, ușor de accesat, o interfață grafică originală și plăcută, iar conținutul va fi creat și actualizat periodic de către specialiști IT și specialiști în marketing turistic.

 

Portalul online dedicat Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei va fi compus din următoarele secțiuni:

 

§          HOME

Această secțiune reprezintă pagina de introducere în portalul online și va dispune de o structură simplă prin care se vor putea accesa secțiunile sale principale:

 

-                                       DESPRE OBIECTIVE

Această secțiune generală conține informații de prezentare a obiectivelor, respectiv a Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei. Aceasta este o secțiune principală a portalului online, dedicată acestor obiective. Secțiunea  va fi organizată pe obiective, astfel încât vizitatorul va putea selecta unul din aceste obiective, și vizualiza prezentarea aferentă acestuia într-o fereastră nouă.

 

-                                       CALENDAR

În această secțiune specifică, vizitatorii pot accesa calendarul evenimentelor precum și manifestările științifice legate de obiectivele promovate.

 

-                                       ȘTIRI

În această secțiune specifică, vizitatorii pot vizualiza articole din presă dedicate obiectivelor promovate, comunicate de presă, noutăți etc. cu privire la obiective, având posibilitatea sa își exprime opiniile prin rubrica de comentarii, de la sfârșitul fiecărui articol, comunicat, știre etc.

-                                       ALBUM IMAGINI

În această secțiune, vizitatorii pot vizualiza imagini ale obiectivelor promovate. Albumul foto va fi structurat pe categorii și subcategorii, respectiv pe obiective și subcategorile acestora.

 

-                                       ȘTIAȚI CĂ...

Această secțiune va fi dedicată prezentării unor informații specifice ale obiectivelor promovate, informații cu caracter educativ pentru a stârni interesul vizitatorilor și îmbogăți cultura generală a acestora.

 

-                                       PROGNOZA METEO

În această rubrică generală, vizitatorii vor afla prognoza meteo zilnică pentru București.

 

-                                       CĂUTARE

Această rubrică permite efectuarea de căutări prin cuvinte-cheie, precum și efectuarea de căutari avansate, în cadrul portalului pentru a facilita accesul utilizatorilor la informații de interes.

 

-                                       ÎNREGISTRARE

Prin această secțiune generală, vizitatorii își pot crea un cont de utilizator prin completarea unui formular, ulterior putând să se autentifice utilizând numele de utilizator și parola aferente contului creat.

 

-                                       NEWSLETTER

Această secțiune permite vizitatorilor să se înscrie în vederea primirii în mod periodic de informații de interes, evenimente, noutăți, etc. cu privire la obiectivele promovate.

 

-                                       INFORMAȚII UTILE

În această secțiune vizitatorii vor găsi date de contact utile și link-uri către site-uri de interes, cum ar fi datele de contact ale Primăriei Sectorului 1 (telefon, fax, e-mail, adresă website), ale instituțiilor publice din domeniul turistic.

-                                       CONTACT

În această secțiune vizitatorii vor găsi datele de contact ale obiectivelor promovate, orar de vizitare, precum și o hartă a Sectorului 1 cu localizarea acestor obiective.

 

§        Promovarea Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei prin distribuirea de materiale cu conținut promoțional.

Materialele cu conținut promoțional ce urmează a fi distribuite în cadrul acestor târguri sunt reprezentate de instrumente digitale de tip stick USB.   

Acest instrument digital va dispune de spațiu pentru conținutul promoțional, dar va oferi utilizatorilor și posibilitatea de a utiliza spațiul rămas pentru stocarea documentelor proprii.

De asemenea, cu ajutorul acestui instrument utilizatorul va putea accesa și portalul online dedicat promovării Observatorului Astronomic, Muzeul de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei.

Accesarea portalului se va putea efectua în două moduri, astfel: având conexiune la internet se va accesa versiunea actualizată a portalului online, iar în cazul în care utilizatorul nu are acces la internet, poate vizualiza versiunea neactualizată a portalului, offline.

Utilizatorul nu are posibilitatea de a șterge sau de a modifica conținutul promoțional multimedia (software, text, imagini, portal web etc.) pe care instrumentul digital îl conține, ci doar de a-l vizualiza, acesta fiind în format read-only.

 

§        Promovarea Observatorului Astronomic, Muzeului de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiului „Sf. Sava”, Pasajului Victoria din Sectorul 1 al Capitalei prin realizarea și inserarea de broșuri în cadrul unui ziar/revistă dedicat/ă sectorului turistic.

Conținutul broșurii de prezentare a obiectivelor menționate anterior va fi unul original, acesta fiind conceput de către specialiști în marketing turistic, cu scopul de a promova Observatorul Astronomic, Muzeul de arheologie „Vasile Pârvan”, Colegiul „Sf. Sava”, Pasajul Victoria din Sectorul 1 al Capitalei, acoperind nevoia de informație a publicului într-un mod atractiv.

Broșura va conține informații generale despre aceste obiective, în scopul captării interesului turiștilor și se va distribui prin inserarea în cadrul unui ziar/revistă de circulație națională, dedicat/ă sectorului turistic.

De asemenea, va conține datele de contact ale obiectivelor și ale Primăriei Sectorului 1 (adresă, telefon, e-mail), precum și adresa portalului online dedicat promovării obiectivelor și o hartă, în care vor fi punctate aceste obiective turistice.

 

Aceste strategii de marketing stabilite pentru implementare în cadrul proiectului „Green Culture” se adresează publicului larg interesat de turism, turiști de toate vârstele.

 

Beneficii:

o                       Distribuirea de materiale de promovare cu o structură și un conținut original cu impact asupra publicului, turiști de toate vârstele, la nivel național.

o                       Adresarea acțiunilor de promovare către un public interesat de sectorul turistic.

o                       Utilizarea în promovare atât a conceptelor moderne cât și a celor clasice, tradiționale.

o                       O vizibillitate crescută a campaniei de promovare, prin utilizarea mai multor canale: promovare în mediu online, promovarea prin intermediul unei publicații dedicate sectorului turistic, precum și a unui ziar de circulație națională.

 

8.            Bugetul planului (corelat cu activităţile din planul de acţiune).

Nr crt

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

Total cheltuieli

TVA

TOTAL

1

2

3

4

5

1

Cheltuieli pentru portal de informatii de turism

 

 

1.1

Cheltuieli pentru realizarea si administrarea portal de informatii de turism

                   20.793,55    

                 4.990,45    

           25.784,00    

 

 TOTAL CAPITOL

               20.793,55    

                4.990,45    

          25.784,00    

2

Cheltuieli pentru publicitate si reclama a destinatiilor si produselor turistice romanesti

 

 

2.1

Cheltuieli pentru realizarea materialelor publicitare

                  370.809,96    

                88.994,39    

          459.804,35    

2.2

Inserţii publicitare

                   86.431,00    

                20.743,44    

          107.174,44    

2.3

Publicitate outdoor

                   15.306,45    

                 3.673,55    

           18.980,00     

2.4

Promovare prin intermediul posturilor de televiziune

                   49.758,08    

                11.941,94    

           61.700,02    

2.5

Cheltuieli pentru traducere

                     6.838,71    

                 1.641,29    

             8.480,00    

 

TOTAL CAPITOL

             529.144,20    

            126.994,61    

        656.138,80    

3

Cheltuieli aferente implementarii proiectului

 

 

3.1

Cheltuieli de publicitate si informare

                  160.967,10    

                38.632,10    

          199.599,20    

3.2

Cheltuieli de audit

                   44.516,00    

                10.683,84    

           55.199,84    

 

TOTAL CAPITOL

             205.483,10    

              49.315,94    

        254.799,04    

4

Cheltuieli aferente echipei de implementare a proiectului

                          36.425,22    

                 8.742,05    

           45.167,27    

 

TOTAL CAPITOL

               36.425,22    

                8.742,05    

          45.167,27    

 

TOTAL GENERAL

             791.846,07    

            190.043,06    

        981.889,12    

 

9.            Rezultate preconizate.

 

În urma implementării acestor acțiuni de promovare se estimează următoarele efecte pozitive:  

 

o                       Creșterea vizibilității obiectivelor din cadrul proiectului „Green Culture”.

o                       Definirea unor metode moderne și originale de promovare a obiectivelor din cadrul proiectului „Green Culture”.

o                       Stabilirea unei noi imagini a obiectivelor din cadrul proiectului „Green Culture”.

o                       Creșterea numărului de turiști de toate vârstele, români și străini.

 

Monitorizarea rezultatelor:

 

o                       Se va monitoriza numărul de articole publicitare și reclame, distribuite prin intermediul mass-media (ziar de circulație națională).

o                       Se va monitoriza numărul de accesări ale portalului online dedicat promovării obiectivelor din cadrul proiectului „Green Culture”.

o                       Se va monitoriza numărul de vizitatori ai târgurilor și expozițiilor naționale de turism la care va participa Primăria Sectorului 1.

o                       Se va monitoriza numărul de obiecte cu conținut promoțional, distribuite în cadrul târgurilor și expozițiilor naționale de turism la care va participa Primăria Sectorului 1. 

o                       Se va monitoriza numărul de broșuri de prezentare și promovare, distribuite prin intermediul unui ziar/revistă din sectorul turistic de circulație națională.  

o                       Statistici oficiale ale Institutului Național de Statistică cu privire la sectorul turistic.