Hotărârea nr. 176/2010

Hotărârea Consiliului Local nr. 176 / 2010

MUNICIPIUL BUCUREŞTI                                                         

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Proiectului  „Bucureştiul la vedere”, 

cu finanțare nerambursabilă, precum şi a cheltuielilor legate de implementare

 

 

Ținând seama de Expunerea de motive a Primarului Sectorului 1, precum si Raportul de specialitate întocmit de Compartimentul  Imagine, Cultură, Presă și Informatică din cadrul aparatului de specialitate al Primarului  Sectorului 1;

Având în vedere Raportul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, impozite şi taxe locale şi al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor  şi patrimoniu  ale Consiliului Local al Sectorului 1;

Văzând dispoziţiile Legii nr.339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu modificările și completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile art. 53 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile  Legii nr.24/2000 privind  Normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr.260/2009;

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului României nr.759/11.07.2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

Văzând prevederile Hotărârii Guvernului României nr.457/21.04.2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale;

Luând în considerare Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivitaţii României ca destinaţie turistică, Operațiunea – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice.

Ținând seama de oportunitatea accesării de fonduri europene prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, Operațiunea – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice.

În temeiul art.45, alin.(2), lit.”d”, art.81, alin.(2), lit.”j” şi art.115, alin.(1), lit.”b” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1

 

HOTĂRĂŞTE:

 

 

            Art.1. Se aprobă Proiectul „Bucureştiul la vedere”, cu finanțare nerambursabilă, precum şi cheltuielile legate de implementare.

            Art.2. (1) Se aprobă studiul de marketing, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și susţinerea cofinanţării din bugetul local al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti pentru pregătirea şi implementarea corespunzătoare a Proiectului „Bucureştiul la vedere”.

(2) Cofinanţarea Proiectului constă în :

-          Contribuţia proprie aferentă costurilor eligibile ale Proiectului în valoare de  15293,03 lei;

-          Costuri neeligibile ale Proiectului în valoare de  39.876,08 lei,  la care se adaugă plata taxei pe valoare adăugată (TVA) în valoare de 192.541,93 lei.

            (3) Valoarea totală a Proiectului este de 994.266,34 lei, din care finanțare nerambursabilă de 746.712,58  lei.

 

Art.3. Se împuterniceşte doamna Ioana Costescu – Serviciul Cabinet Primar să semneze cererea de finanţare şi anexele aferente acesteia, contractul de finanţare, precum şi orice alte acte care sunt necesare în vederea derulării şi implementării ProiectuluiBucureştiul la vedere” .

 

Art.4. Primarul Sectorului 1, iar în lipsa acestuia înlocuitorul său de drept, Direcţia Management Economic, Direcţia Investiții, Compartimentul Imagine, Cultură, Presă și Informatică şi Serviciul Secretariat General, Audienţe vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

 

 

 

            PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                             CONTRASEMNEAZĂ,

                           Ion Brad

                                                                                                          SECRETAR

                                                                                             Bogdan Nicolae Grigorescu

 

 

 

 

 

 

 

 

            Nr.:    176

            Data: 26.08.2010

 

 

 

 



                                                       

Plan de marketing

Bucurestiul la vedere

 

 

Se vor urmări următoarele capitole:



  1. Rezumat

 

Rolul, importanţa şi efectele multiple ale turismului intern sînt reflectate pe o multitudine de planuri: de la valorificarea superioară a elementelor atractive şi funcţionale ale ofertei turistice la îmbunătăţirea confortului populaţiei ţării de referinţă; de la stimularea creşterii economice la ameliorarea structurii sociale, crearea de noi locuri de muncă şi reducerea sărăciei.

În condiţiile reducerii timpului liber şi a veniturilor relativ modeste, cererea populaţiei locale pentru turism la distanţe mari şi în condiţii de confort înalt este joasă. În acest context, turismul intern devine o ofertă atractivă pentru o mare parte din populaţia locală, consumatori efectivi şi potenţiali.

Cercetările de ultimă oră denotă faptul că turismul intern are un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi culturilor de referinţă. Avantajul esenţial al turismului intern îl reprezintă atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare şi, implicit, atenuarea şomajului. Pe lîngă impactul economic, turismul intern are şi o profundă semnificaţie socio-culturală, efectele sale fiind resimţite pe diferite planuri: consumul, utilizarea timpului liber, instruirea şi educaţia populaţiei, ridicarea calităţii mediului înconjurător, conservarea tradiţiilor şi culturilor locale, şi, implicit intensificarea toleranţei şi înţelegerii turistice. Importanţa economică şi socială a turismului intern, contribuţia acestuia la cresterea calităţii vieţii denotă actualitatea  cercetării şi necesitatea promovării acestui sector.

Necesitatea valorificării acestor oportunităţi în condiţii de eficienţă presupune elaborarea unor demersuri strategice de marketing adecvate potenţialului, maturităţii pieţei şi structurii ei.

Acest plan de marketing isi propune o  apropiere cu grupul tinta turisti de toate varstele, cu precadere cei tineri care sa participe la activitatile propuse prin proiect astfel contribuind la cresterea numarului de turisti care apreciaza patrimoniul cultural  cat si educarea noii generatii in aprecierea actului cultural

Planul de marketing va consta în dezvoltarea unei strategii din care să rezulte un produs turistic bazat pe punerea în valoare a patrimoniului cultural local, prin includerea unor obiective într-un circuit turistic ce va fi promovat către turiştii interni şi internaţionali care vizitează sau tranzitează oraşul în scop de agreement sau de afaceri. Promovarea obiectivelor culturale şi integrarea acestora într-un circuit turistic va avea ca efect reducerea ritmului de degradare a patrimoniului cultural local.

Strategia de marketing va avea în vedere o serie de activităţi specifice pentru a promova turismul cultural către categorii speciale de vizitatori şi locuitori ai oraşului: angajaţii din companiile multinaţionale, expaţi, participanţi la diverse evenimente de anvergura (conferinţe, summituri, concerte). Această strategie va avea de asemenea ca rezultat scoaterea unor obiective culturale din anonimat.

Strategia va include şi o serie de evenimente prin care vor fi puse în valoare tradiţiile locale, ceea ce va genera venituri în mediul rural adiacent zonei de desfăşurare a proiectului.

Strategia de marketing va trebui să aibă în vedere, pe lângă generarea de locuri de muncă în domeniul turismului, o serie de activităţi de comunicare care:

·         să ducă la dezvoltarea locală durabilă

·         să atragă tinerii către specializări în domeniul turismului cultural (de exemplu formarea de ghizi specializaţi)

·         să crească gradul de conştientizare a autorităţilor, mass mediei, comunităţii locale asupra necesităţii promovării patrimoniului cultural local

Pentru a avea rezultate imediate, planul de acţiune va trebui să se deruleze într-un interval de timp relativ scurt (6 – 12 luni), începând într-o primă etapă cu derularea unui proiect pilot, concentrat pe promovarea unui număr limitat de obiective culturale (6 – 7 obiective, selecţionate astfel încât accesul turiştilor să fie relativ facil).

În paralel vor trebui derulate o serie de studii (de exemplu: profilul turistului, studiu de impact al proiectului etc.), cu rolul de a acoperi lipsa de informaţii şi date statistice de actualitate. În funcţie de concluziile şi recomandările studiilor, strategia de marketing va fi ajustată pentru a obţine cele mai bune rezultate în etapele ce se vor derula ulterior.

Bugetul proiectului a fost proiectat astfel încât să acopere cheltuielile necesare promovării şi creşterii vizibilităţii obiectivelor turistice selectate, ţinând cont de obiectivele propuse şi de modul de comunicare specific fiecărei categorii de beneficiari ai proiectului. Astfel, bugetul va acoperi costurile pentru:

  • Crearea identităţii vizuale a proiectului
  • Crearea unui website dedicat proiectului şi promovarea acestuia prin mijloace specifice marketingului online
  • Crearea de materiale de prezentare a proiectului şi a fiecărui obiectiv cultural în parte (broşuri, pliante, hărţi turistice, afişe, bannere, CD-uri, obiecte promoţionale etc), ţinând cont atât de identitatea vizuală a proiectului, cât şi de identitatea vizuală a Programului Operaţional Regional
  • Promovarea outdoor şi indoor, prin inserţii publicitare şi spoturi radio şi tv, evenimente şi alte activităţi de promovare şi publicitate
  • Articole şi interviuri în presa scrisă, radio, tv
  • Managementul proiectului
  • Auditul în vederea acoperirii tuturor cerinţelor impuse prin contractul de finanţare

Echipa de implementare a proiectului va prezenta echipei de management rapoarte după încheierea fiecărei acţiuni din cadrul proiectului, de exemplu:

  • Raport de presă după conferinţele de presă
  • Raport de monitorizare a numărului de vizionări ale website-lui
  • Monitorizarea distribuţiei materialelor promoţionale etc

Echipa de management al proiectului va avea întâlniri periodice, ordinare, în care va analiza rezultatele şi le va compara cu indicatorii propuşi în cadrul proiectului şi în funcţie de concluzii, dacă este cazul, va face recomandări de acţiuni specifice fiecărei activităţi a proiectului. De asemenea, echipa de proiect va avea în vedere şi întâlniri extraordinare, dacă se constată necesitatea acestora.

Experienţa echipei de implementare şi de monitorizare a proiectului, planul de acţiune structurat şi abordarea managementului de proiect prin obiective sunt o garanţie pentru depăşirea riscurilor şi atingerea rezultatelor anticipate prin planul de marketing.

 

 

  1. Justificarea produsului specific/ evenimentului care face obiectul promovării

 

Municipiul București, principalul centru economic, politic, administrativ și cultural-artistic al țării oferă multiple posibilități de dezvoltare a turismului.

 

Municipiul București se caracterizează printr-un potențial turistic deosebit, determinat de numeroasele vestigii deținute, la care se pot adăuga avantajele de a fi o capitală europeană.

 

De-a lungul timpului, municipiul București a dobândit o importantă zestre de monumente istorice, lăcașuri de cultură, monumente de arhitectura, obiective religioase ce oferă Capitalei un potențial turistic ridicat, reprezentând baza dezvoltării și creșterii atractivității capitalei din punct de vedere turistic.

 

Bucureștiul a fost și este un oraș european, ale cărui monumente istorice și de arhitectură, muzee reprezintă repere de bază ce justifică aceasta.

 

De altfel, în cadrul municipiului se întâlnesc la tot pasul, o largă varietate de resurse turistice antropice: muzee, monumente, edificii religioase, elemente de etnografie și folclor precum și o mare diversitate de parcuri și complexe de agrement.

 

 

Muzeul “Krikor Zambaccian” este un muzeu de artă din Sectorul 1 al Capitalei, aflat în apropiere de Piaţa Dorobanţilor, pe strada cu același nume. Este situat în fosta casă a lui Krikor Zambaccian (1889 -1962), un om de afaceri român de etnie armeană, reputat critic şi colecţionar de artă. Muzeul a fost fondat în 1947, piesele expuse aparţinând impresionantei colecţii de artă donate de Krikor Zambaccian statului român, împreună cu clădirea. Muzeul a fost închis de către regimul lui Nicolae Ceauşescu în 1977, când exponatele au fost mutate în altă locaţie, şi redeschis în 1992, în sediul iniţial. În prezent, este o filială a Muzeului Naţional de Artă al României. Operele de artă expuse cuprind lucrări de pictură, sculptură, grafică şi mobilier.

Muzeul Zambaccian se află „la Șosea”, pe strada cu același nume. Muzeul a fost înființat în 1947 și adăpostește colecția particulară, cuprinzând pictură, sculptură, grafică şi mobilier, pe care bogatul negustorul armean Krikor H. Zambaccian (1889-1962), colecţionar, critic de artă, un adevărat Mecena al vremurilor sale, a adunat-o de-a lungul întregii sale vieți și pe care a donat-o statului român. Pentru eforturile şi generozitatea sa, donatorul a fost decorat de către Regele Mihai. Clădirea a fost încă de la început construită pentru a adăposti o bogată colecţie de artă. Casa lui Zambaccian, proiectată de arhitectul C.D. Galin, fusese special concepută nu numai ca spaţiu de locuit, ci şi ca spaţiu expoziţional pentru opere de artă. Casa era deschisă o zi pe săptămână pentru publicul amator de artă încă de la terminarea construcţiei, în 1942. Donaţia către statul român s-a făcut în trei etape succesive: 1947, 1957 şi 1962. Actul de donaţie stipula ca sediu casa lui Zambaccian, unde se afla deja colecţia. Muzeul a fost inaugurat la 1 martie 1947. Construcţia a fost extinsă în 1957, pentru a mări spaţiul de expunere.

După cutremurul din 1977, în 1978, deşi nu se produsese nici o deteriorare detectabilă a clădirii muzeului, guvernul comunist a folosit pretextul pentru a încălca prevederile actului de donaţie şi a muta colecţia de artă de la Muzeul Zambaccian la Muzeul Colecţiilor de Artă, nou înfiinţat, format din colecţiile unor mici muzee şi din colecţii particulare expropriate. Colecţia Zambaccian a putut fi vizitată ca o secţiune în cadrul Muzeului Colecţiilor de Artă până după Revoluţia română din 1989. Clădirea a fost returnată locaţiei istorice în anul 1992, iar muzeul a fost redeschis. Din anul 1996 Muzeul Zambaccian a fost reamenajat şi redeschis în clădirea originală conform dorinţei fondatorului său.

Muzeul adăpostește 310 lucrări de artă, majoritatea picturi (165) dar și lucrări de grafică (71), sculpturi (40) și piese de mobilier (16). Operele de artă erau semnate de nume mari ale picturii franceze precum Renoir, Pissarro, Sisley, Cezanne, Matisse, Bonnard, Utrillo sau Marquet, care se alătură colecției de artă românească aparținând unor artiști precum Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Jean Al. Steriadi, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Corneliu Baba, Ion Țuculescu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea sau Constantin Brancu.

Operele prezentate alcătuiesc o veritabilă istorie a picturii româneşti moderne în capodopere. Sunt prezente lucrări de vârf ale maeştrilor secolului al XIX-lea sau de la începutul secolului al XX-lea: Aman (Autoportret), Grigorescu (Intrare în pădurea Fontainbleau, Peisaj din Bretagne, Portret de femeie), Andreescu (Iarna la Barbizon), Luchian (Lăutul, Scară cu flori, Tufănele în ulcică). Alături de aceştia se regăsesc lucrări ale artiştilor din perioada interbelică: Tonitza (Katiuşa lipoveanca, Nina în verde), Pallady (Natură statică cu mănuşă neagră), Petraşcu (Autoportret cu beretă roşie, Natură statică, Portretul lui Zambaccian), Iser, Dărăscu, Ressu etc.

Zambaccian a descoperit şi a lansat pictori şi sculptori, a achiziţionat cele mai valoroase opere ale multora dintre ei şi deseori a dat comenzi speciale unor artişti aflaţi la începutul carierei, artişti al căror talent îl aprecia în mod deosebit, precum Alexandru Padina, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Horia Damian. Sculpturi de Brâncuşi (Cap de copil), Paciurea (Bust de femeie), Miliţa Petraşcu, Oscar Han (Arcaşul) şi Cornel Medrea întregesc expunerea.

În urma lucrărilor de renovare a casei, spaţiul de expunere a fost extins. Sunt prezentate acum în totalitate cele 19 pânze aparţinând maeştrilor şcolii franceze: Delacroix, Corot, Renoir, Sisley, Pissarro, Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, Laprade, Campigli. Aceasta este cea mai substanţială şi valoroasă grupare de pictură franceză dintr-o colecţie publică românească.

Muzeul “Krikor Zambaccian” este constituit din 310 lucrări care includ picturi, lucrări de grafică, sculpturi și piese de mobilier. Sunt prezente lucrări de vârf ale maeștrilor secolului al XIX-lea sau de la începutul secolului al XX-lea. Piesele din colecție includ lucrări ale pictorilor români și ale pictorilor francezi.

Colecția Muzeului “Krikor Zambaccian” se remarcă prin calitatea excepționala a lucrărilor de artă românească care reflectă gustul desăvârșit al colecționarului. Operele prezentate alcătuiesc o veritabilă istorie a picturii românești moderne în capodopere.

Muzeul Național al Hărților și Cărților Vechi este un muzeu unic în peisajul cultural al României și al patrulea muzeu de acest gen de Europa. Acest muzeu este deschis de doar șapte ani, însă are o colecție impresionantă de exponate extrem de valoroase.

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi a fost inaugurat în anul 2002. Cladirea în care se afla în prezent muzeul a fost construită în 1942 și a aparținut unui armean bogat care a cedat locuința statului argentinian. În clădire a funcționat Consulatul General al Argentinei, apoi ambasada Pakistanului. Muzeul adăposteşte peste 900 de exponate – hărţi, gravuri, litografii – cu valoare de patrimoniu, donate de fostul prim-ministru Adrian Năstase. Muzeul este alcătuit din 16 încăperi, se întinde de la parter până la un al doilea cat, în care exponatele (hărți vechi înrămate, gravuri, litografii) sunt așezate într-o ordine istoric-cronologică. Există și obiecte care nu fac parte din colecția propriu-zisă, cu ajutorul cărora se urmarește recrearea atmosferei de odinioară, din secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea (bufetul din lemn, cu sculpturi migaloase, sau globul pământesc uriaș de la parter donat de Ion Iliescu, pe care acesta l-a primit în timpul mandatului său de la președintele francez, Francois Mitterrand). Ferestrele au vitralii cu o cromatică intensă, tavanele încăperilor muzeului sunt acoperite de picturi reprezentand, de exemplu, desene astrologice.

Cea mai veche hartă din colecția muzeului este harta Daciei realizată de Lorenz Friez în anul 1522. Harta lui Lorenz Fries este o gravură pe lemn și este o reprezentare a Europei Centrale cu Ungaria, Prusia, Rusia, Valahia și Polonia. În această hartă, punctele cardinale sunt inversate, iar munții sunt reprezentați cu vârful în jos. Alte piese valoroase ale colecției sunt și hărțile marilor geografi din secolul al XVI-lea. Hărțile lui Piri Rheis, Gerard Mercator, Abraham Ortelius sau Sebastian Munster sunt doar câteva dintre exponatele de valoare din muzeul din capitală. Muzeul este plin de busturi ale geografilor sau exploratorilor.

În anul 2008, când Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi a împlinit cinci ani de existență, EUROPEAN MUSEUM FORUM - aflat sub patronajul Majestatii Sale, Regina Fabiola a Belgiei și sub auspiciile Consiliului Europei, a nominalizat și lăudat instituția pentru reușitele sale în ceea ce privește calitatea și organizarea colecțiilor. Muzeul National al Hărților și Cărții Vechi este mentionat și in Ghidul verde, Michelin, pentru Romania, 2008:Geografii și amatorii de hărți vechi vor fi în al noualea cer deoarece acolo există, pe trei etaje, într-o clădire neogothică, în camere luminate cu frumoase vitralii, hărți vechi, povestind Bucureștiul, România, lumea, spațiul și istoria...”.

 

Cu o colecție de peste 900 de exponate, muzeul este unul dintre cele mai frumoase din capitală, atât datorită clădirii în care se află, cât și frumuseții și valorii exponatelor, de o calitate excelentă.

 

În cele 16 încăperi de expunere, vizitatorul are ocazia să vadă hărți, gravuri, desene și litografii vechi, dispuse tematic într-o suită care îmbină rigoarea științifică cu principiile artistice. Vizitatorii pot urmări astfel evoluția realizărilor cartografice pe întregul mapamond și mai ales pe teritoriul țării noastre.

Cele peste 900 de hărți care se regăsesc pe pereții Muzeului Național al Hărților și Cărților Vechi sunt grupate pe categorii, în ordine cronologică. Pe lângă hărți, vizitatorul mai poate vedea și numeroase gravuri și pasteluri cu peisaje și câteva obiecte de mobilier vechi, care te introduc în atmosfera de altădată. Un punct de atracție al muzeului îl reprezintă uriașul glob pamantesc. Vitraliile somptuoase și tavanele cu picturi astrologice întregesc frumusețea muzeului.

Piese unice, hărți rare, sisteme de navigație, mijloace de orientare, construiesc pas cu pas fabuloasa atmosferă a aventurii cunoașterii. Vizionari, curajoși, curioși, însuflețiți de dorința de a depăși limitele deja atinse, visători sau oameni de știință, au facut totul pentru a păstra și transmite generațiilor viitoare comorile dobândite.

Muzeul Aerului

Imediat după războiul cel mare, bătrânii aviatori şi-au manifestat dorinţa pentru imortalizarea în bronz a eroismului colegilor lor, căzuţi la postul lor de onoare şi al victoriei Aviaţiei Române. Încercările lor n-aveau sorţi de izbândă şi mergeau foarte greu până în anul 1924, când A.S.R. Principele Carol, Moştenitorul Tronului - Inspector General al Aeronauticii - ia Preşedinţia unui Comitet restrâns, hotărât a aduce la îndeplinire acest dor sfânt al tuturor aeronaviganţilor. Acest Comitet a fost constituit în anul 1923. S-a urmărit de la început ca acest monument să fie o operă naţională, care să reprezinte „Sacrificiul Aviatorilor şi Victoria Aviaţiei”.

Monumentul Eroilor Aerului este amplasat în mijlocul Pieței Aviatorilor și a fost realizat între anii 1930 și 1935 de către artista și sculptorița Lidia Kotzebuie, sculptoriţă născută într-un sat de pe Volga ce a absolvit strălucit, în 1914, Academia de Belle Arte din Moscova şi s-a stabilit la Bucureşti după Primul Război Mondial, şi Iosif Fekete. Monumentul are o înălțime totală de 20m și este compus din sculpturi de bronz, aşezate pe un postament de piatră, format dintr-un obelisc, situat la rândul său pe o structură realizată din patru prisme trapezoidale lipite între ele prin arcuri de cerc. Tot acest complex este fixat pe o bază circulară din piatră.

Deasupra obeliscului este aşezată o sculptură, înaltă de 5 m, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile desfăşurate. La baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentaţi trei aviatori căzuţi. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar şi numele aviatorilor căzuţi între 1930-1935, sculptate în 13 plăci.

În anul 1927 s-a format un comitet pentru construirea Monumentului Aviatorilor. Din acest consiliu au făcut parte: prof. dr. I. Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu. Consiliul a lansat un concurs pentru construirea monumentului, şi a invitat toţi artiştii, pictorii, sculptorii să participe. cu trei premii în valoare totală de 40.000 lei. S-au prezentat 20 de proiecte, care au fost expuse la Ateneul Român pentru a permite publicului să voteze în mod secret proiectul câştigător. Comitetul a premiat trei, şi anume: D-l Faur (Schmidt). D-na L. Kotzebue şi D-l Spiridon Georgescu. Nici una dintre machetele prezentate nu erau în vederile Comitetului; atunci s-a făcut apel prin Ataşaţii Militari, la Sculptorii străini pentru un concurs internaţional. În cele din urmă a fost deckarat câștigător proiectul Kotzebuie.

Proiectul câştigător, cel al arhitectei Lidia Kotzebuie, a folosit pentru a reprezenta trupul aviatorului imaginea boxerului Joe Louis, prezent în acele zile la Bucureşti, iar pentru cap a folosit o imagine dintr-un catalog al piloţilor renumiţi. Din acest moment începe goana după o serie de fapte importante de îndeplinit şi anume: contractele pentru execuţie; adunarea fondurilor care erau prea mici; căutarea şi intervenţiuni pentru acceptarea locului pentru monument; materialul de construcţie; piatră şi obţinerea bronzului, fundaţia etc. Împrejurări defavorabile şi neprevăzute fac, ca realizarea acestor îndepliniri să meargă foarte greu sau deloc! Lucrările aproape stagnau din lipsa de fonduri şi puţina bunăvoinţă a autorităţilor. Comitetul cu greu se străduia pentru a continua lucrările.

În iulie 1927, comitetul a cerut autoarei să realizaze lucrarea la o pătrime din mărimea reală, până în 1 octombrie. În 27 octombrie 1927 comitetul a aprobat definitiv lucrarea Lidiei Kotzebuie. În 1930, cu ajutorul Ministerului Aerului a fost adus la Uzina Malaxa, locul în care urma să fie turnată statuia, material din râul Argeş. În mai 1930, la Uzinele Malaxa, în prezenţa arhitectei, statuia este turnată în bronz, după o machetă realizată în ipsos.

În 20 iulie 1935 are loc inscripţionarea monumentului cu Monumentul „Eroilor Aerului”, inscripţie păstrată până în prezent. La inaugurarea monumentului a participat toată conducerea statului, miniştrii şi reprezentaţi ai autorităţii aeronautice, au fost susţinute cuvântări şi au fost adresate felicitări arhitectei şi tuturor celor care au particpat la înfăptuirea monumentului. Evenimentul a fost încheiat cu o Paradă Militară, formată din gărzile de onoare şi aviatori şi au fost prezentate onoruri militare zburătorilor menţionaţi în listele de pe monument.

 

Muzeul Memorial “Prof. dr. Victor Babeș” a luat ființă în anul 1954 pe baza donației făcute de Mircea V. Babeș. Colecța evocă personalitatea marelui savant Victor Babeș, ale cărui realizări l-au înscris în istoria universală a medicinii, cu merite speciale în domeniile bacteorologiei și seroterapiei.

Pe strada Andrei Mureșanu, la Nr. 14A se află Muzeul Memorial „Prof. dr. Victor Babeş”. Casa în care se gasește muzeul a fost construită între anii 1928-1929 după planurile arhitecților Felgel și Mellinger. În această casă nu a locuit niciodată savantul, ea a aparținut lui Mircea Babes, fiul savantului Victor Babes. Mircea Babeș a facut și prima donație, mai mult sau mai puțin forțată, ce a constituit Muzeul Babeș până în 1986, când acesta s-a completat cu a doua donație, cea a doamnei Sofia M. Babeș. Muzeul a fost organizat în 1955 și facilitează cunoașterea multiplei personalități a savantului medic Victor Babeș (1856-1926). Savantul era fiul avocatului și publicistului Vincențiu Babeș, unul dintre fruntașii Partidului Național Român din Transilvania.

Muzeul a fost înființat în 1954 datorită donației făcute de Mircea V. Babes și a fost inaugurat în 1955. Printre exponate se găsesc manuscrise și lucrări ale lui Victor Babes, cursuri de anatomie patologică însoțite de excelente desene, precum și adrese oficiale, memorii, acte legate de înființarea, dotarea și funcționarea Institutului de bacteriologie, anchete sociale, conferințe publice, comunicări ale Academiei, Congrese și intruniri internationale, corespondență, fotografii, medalii și decorații, obiecte personale, mobilier de artă, porțelanuri, pictură de sec. al XVII-lea, etc. Camerele înalte, luminoase, sunt săli de expoziție, ce construiesc pas cu pas o atmosfera aparte, elegantă, punand in valoare exponatele. Vizitatorul descoperă o latură aparte a personalității savantului, cea artistică

Mobilierul este spectaculos, grandios, iar unele piese de aici au fost executate chiar după planurile și desenele lui Victor Bebeș. Biroul din lemn de mahon, la care a petrecut atâtea momente de frământare și studiu, a fost lucrat la München, oraș prin care au trecut mulți artiști români. Pictura cuprinde tablouri extrem de valoroase, atât ale autorilor români, dar și ale școlii italiene din secolul al XVII-lea. Colecția muzeului cuprinde un număr mare de covoare și tapițerii, dar și argintărie deosebită, porțelanuri de Sèvres și Saxa, obiecte din sticlă de Murano sau Galle, corpuri de iluminat Art Nouveau sau Art Deco, sculptură, artă decorativă, precum și un cufăr din secolul al XVII-lea.

Mobilierul reprezintă un capitol aparte pentru cunoscători, o colecție bogată, în care stilurile care au reprezentat gloria epocii se întâlnesc într-o deplină armonie. Salonul Chippendale invită la o dicuție elevată, biblioteca cu triciclu de oglinzi surprinde preț de o secundă admirația vizitatorului, iar sufrageria grea, cu ornamente dantelate în spirală ne ajută să înțelegem adevărata măsură a eleganței de odinioară. Inevitabil, privirea este atrasă de o splendida masa din bronz și porțelan de Sèvres, o operă de artă semnată Potven. Impresionează numărul mare de cărți, fotografii, plachete, medalii, onoruri și distincții ce construiesc pas cu pas viața și opera profesorului Victor Babes.

 

Muzeul Memorial “Prof. dr. Victor Babeș” păstreză amintirea unuia dintre cei mai de seamă savanți români, întemeietor al Institutului de Bacteriologie ce-i poartă și astăzi numele, biolog și precursor al seroterapiei moderne, și care a desfășurat timp de patru decenii o vastă activitate de certetare, concretizată în descoperiri de valoare excepțională.

 

În cadrul acestui muzeu sunt expuse numeroase lucrări originale ale lui Victor Babeș, manuscrise, corespondență, fotografii inedite, planșe și desene ce prezintă sistematic semnificațiile operei sale, decorații, titluri, diplome și medalii cu care a fost distins, precum și obiecte personale și de studiu.

 

 

3.            Analiza SWOT a turismului în zonă

 

 

PUNCTE TARI

  • Bucureşti-Ilfov – un pol naţional al creşterii economice şi creării de locuri de muncă

 

  • Cel mai mare volum al investiţiilor străine directe din România (56% din total în anul 2004) structură economică în care domină sectorul servicii (63,4%)

 

  • Cel mai mare număr de IMM la nivel naţional

 

  • Regiunea este lider naţional în ceea ce priveşte capacitatea de inovare

 

  • Nivel ridicat de calificare a forţei de muncă şi cel mai ridicat nivel de salarizare din ţară

 

  • Cel mai important nod de transport din România, aflat în inima a două coridoare de transport pan-europene (coridoarele multi-modale IV şi IX)
  • Concentrare mare de companii multinaţionale
  • Pondere mare a persoanelor cu studii superioare, precum şi a facilităţilor de cercetare
  • Existenţa unei oferte turistice (în special de afaceri, dar şi culturale, recreaţionale şi sportive)
  • Trasee  cu costuri reduse pentru turisti (peatonale)
  • Existenta de multe restaurante si cafenele care sa creeze premisa plimbarilor la sosea

 

PUNCTE SLABE

  • nivel relativ ridicat al şomajului în rândul tinerilor (sub 25 de ani) – 21,2%

 

  • Trenduri demografice negative (rată de dependenţă demografică ridicată, ponderea scăzută a populaţiei în vârstă de 0-20 ani în total populaţie)

 

  • Grad de modernizare scăzut al drumurilor publice (52,4%), trafic intens în zona urbană (circa 1.500.000 maşini circulă zilnic în Municipiul Bucureşti) care determină blocarea arterelor principale

 

  • Şoseaua de centură din jurul Bucureştiului nefinalizată

 

  • Majoritatea infrastructurii de sănătate şi educaţie necesită reabilitări/îmbunătăţiri
  • Investiţii insuficiente în cercetare şi dezvoltare tehnologică
  • Pondere mare a populaţiei rurale în judeţul Ilfov cu acces scăzut la serviciile de bază
  • Cartiere mărginaşe cu condiţii precare de locuit
  • Infrastructură de mediu inadecvată, care nu sprijină dezvoltarea economică şi socială
  • Degradarea patrimoniului cultural-turistic

 

OPORTUNITĂŢI

  • Investiţiile private concentrate în domeniul afacerilor imobiliare (clădiri de birouri, spaţii de depozitare)
  • Dezvoltarea industriilor indigene, mai ales în sectoarele cu înaltă valoare adăugată şi nişe de piaţă
  • Dezvoltarea sectorului IMM – o potenţială sursă de creştere economică şi creare de locuri de muncă
  • Noi calificări, produse şi procese derivate din cooperarea dintre universităţi, institutele de cercetare şi mediul de afaceri
  • Noi activităţi bazate pe tehnologia informaţională
  • Creşterea alocărilor financiare UE
  • Reintroducerea României în circuitul turistic internaţional

AMENINŢĂRI

  • Migrarea forţei de muncă calificate/educate
  • Creşterea costurilor serviciilor publice pentru populaţie şi agenţi economici
  • Abandonarea activităţilor agricole din cauza veniturilor scăzute şi excluziunii sociale din mediul rural
  • Riscul închiderii multor întreprinderi din cauza intrării în UE
  • Incapacitatea de a dezvolta, printr-o planificare spaţială adecvată, infrastructura fizică şi socială necesară, pentru a facilita dezvoltarea regională
  • Creşterea numărului problemelor medicale ca urmare a procesului de îmbătrânire a populaţiei şi condiţiilor precare de mediu

 

 

 

4.            Analiza curentă a pieţei

În analiza pieţei turistice, cu potenţial pentru turismul cultural, se disting două mari categorii, turismul internaţional şi cel intern, cele două categorii fiind evaluate prin metode şi indicatori diferiţi.

Statisticile turistice din România sunt elaborate şi furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele furnizate de INS prezintă o serie de dezavantaje:

  • Cifrele sosirilor de la frontieră nu fac diferenţa între vizitatorii de zi şi vizitatorii de noapte. Nu există deci nici un mod de evaluare a numărului de turişti în cadrul definiţiei UNWTO, pentru vizitatorii care petrec cel puţin 24 de ore în ţară.
  • Pentru determinarea cererii din sectorul turismului, autorităţile din România folosesc fişele de cazare – aşa cum sunt înregistrate în datele UNWTO. Astfel, cazările în unităţi neînregistrate nu sunt estimate.
  • Datele furnizate sunt vechi (la nivelul anului 2006).

Controalele la frontieră sau de imigraţie la graniţă între România şi ţările membre ale UE sunt în prezent în tranziţie, urmând ca în scurt timp să fie total desfiinţate. Acest lucru va avea drept rezultat pierderea mecanismului fundamental de colectare a datelor privind sosirile şi plecările vizitatorilor. Acesta este un motiv pentru lipsa de informaţii actualizate, fiind deja necesară o soluţie alternativă.

O altă sursă importantă pentru datele analizate o reprezintă rapoartele publicate de către Ministerul Turismului pe site-ul oficial.

Cu toate aceste dezavantaje, se poate evalua un potenţial al pieţei, prin corelarea datelor furnizate de diverse instituţii sau studii private.

 

A.  Turismul internaţional. Volumul şi valoarea sosirilor

 

Tabelele de mai jos prezintă modelul sosirilor de vizitatori internaţionali şi câştigurile din operaţiuni de schimb valutar aferente acestora, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică din România şi respectiv de Banca Naţională a României pentru perioada 2000 - 2006.

 

 

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Sosiri

(mii)

5.264

4.938

4.794

5.595

6.600

5.839

6.037

Valoare

(milioane Euro)

359

362

335

396

406

852

1.034

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România şi Banca Naţională a României

Datele includ şi operaţiunile de schimb valutar al valutei repatriate în România de numeroşi cetăţeni români care au avut posibilitatea să lucreze în străinătate, ca urmare a relaxării regimului vizelor în 2004 pentru persoanele care lucrează în Uniunea Europeană, ceea ce face ca acest tip de evaluare să fie aproximativă.

Creşterea numărului de sosiri se datorează şi continuării creşterii accentuate a sosirilor de vizitatori internaţionali folosind transportul aerian şi, deşi sosirile pe cale rutieră continuă sa fie predominante, această poziţie începe să slăbească.

Cea mai semnificativă schimbare în utilizarea mijloacelor de transport a fost creşterea cu 71% a sosirilor folosind transportul aerian şi un declin de aproape 55% în utilizarea transportului feroviar.

Între 2000 şi 2006, volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii de zi – din România a înregistrat o creştere medie anuală de doar 2,3%. Statisticile privind unităţile de cazare oferă probabil o imagine mai precisă privind sosirile de turişti străini în România, arătând o creştere medie anuală de 8% din 2000, însă aceste date includ numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu, astfel că cifra de 1,4 milioane de cazări pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de turişti străini – din ceea ce se cunoaşte.

Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit este în creştere, ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple, însă nu există date statistice astfel încât putem doar aprecia faptul că în sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală a numărului de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri de turişti străini.

 

  1. Turismul intern. Volumul şi valoarea sosirilor

 

Cifrele sunt înregistrate în Studiul anual al gospodăriilor din România, care este întocmit pentru Institutul Naţional de Statistică din România. Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea că furnizează un suport statistic elocvent pentru scăderea accentuată, conform raportărilor, a interesului faţă de vacanţele în ţară, în favoarea vacanţelor în afara graniţelor ţării. Călătoriile interne în scop turistic (inclusiv călătorii în scop de afaceri) şi înnoptările în cadrul sejururilor au scăzut cu 25% si respectiv 26%, în timp ce călătoriile şi înnoptările în scop de vacanţă au scăzut cu 23%.

Pentru produsul turistic promovat, această tendinţă reprezintă o oportunitate, prin faptul ca o mare parte a turiştilor români tranzitează Bucureştiul spre alte destinaţii.

Numărul de turişti, călătorii şi înnoptări pe plan intern în 2005 si 2006 (mii)

 

Turişti

2005

Călătorii

2005

Înnoptări

2005

Turişti

2006

Călătorii

2006

Înnoptări

2006

Vacanţă

6.469

8.357

38.667

5.333

6.440

29.848

Afaceri

218

379

940

161

248

769

Altele

638

691

7.844

442

407

4.280

TOTAL

7.325

9.427

47.451

5.936

7.095

34.897

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România / Studiul Naţional al Gospodăriilor

Tabelul de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul Naţional al Gospodăriilor, prezintă distribuţia înnoptărilor în ţară atât în scop de vacanţă, cât şi în scop de afaceri, în diferite zone turistice. Aceste cifre demonstrează importanţa relativă a Bucureştiului pentru atragerea vizitatorilor cu înnoptări în cadrul sejururilor în turismul intern.

Înnoptări aferente sejururilor in turismul intern pe zone turistice, in 2005 si 2006 (mii)

ZONA TURISTICĂ

2005

2006

Litoral

7.438

5.492

Montană

8.106

6.398

Balneară

1.101

1.251

Delta Dunării

256

199

Circuite turistice

546

361

Alte zone (inclusiv Bucureşti)

22.160

16.917

TOTAL

39.607

30.618

Sursa: Institutul Naţional de Statistică din Romania / Studiul Naţional al Gospodăriilor

Tabelele următoare prezintă estimări ale valorii brute a cheltuielilor interne şi internaţionale în turism, în milioane Euro, şi contribuţia acestora la PIB în economia României în anul 2005. Baza de calcul şi estimările din spatele acestor cifre se găsesc in secţiunea „Impactul economic” prezentată într-un raport al Ministerului Turismului, dar în mare parte ele au fost preluate din analiza şi interpretarea datelor limitate extrase din cele două studii în sectorul turismului ale USAID şi Studiul naţional anual al gospodăriilor.

Se disting tipurile de piaţă internă şi internaţională, dar acestea se pot diferenţia şi în funcţie de tipul structurilor de cazare utilizate (înregistrate sau neînregistrate), având în vedere că Institutul Naţional de Statistică ţine evidenţa numai a vizitatorilor din structuri de cazare înregistrate, în timp ce Studiul naţional al gospodăriilor înregistrează vizitatorii interni din toate tipurile de cazare: înregistrate, neînregistrate, prieteni, rude şi o a doua reşedinţă.

Cheltuielile din tabelul următor, descompuse pe piaţa internă şi cea externă, se consideră a fi, în fiecare caz, cheltuieli ‘totale’, adică reprezintă un număr compus care include cheltuielile pentru cazare, masă, transport în Romania, divertisment şi cumpărături - suveniruri etc.

Valoarea estimată a cheltuielilor din turismul intern şi internaţional în 2005, în milioane Euro

 

Cheltuieli pe tip de piaţă 2005 (milioane Euro)

Vizitatori internaţionali în structuri de cazare înregistrate       

877

Vizitatori interni în structuri de cazare înregistrate       

820

Vizitatori interni în structuri de cazare neînregistrate şi VFR      

1058

TOTAL CHELTUIELI       

2755

Sursa: Rapoartele USAID, Studiul naţional al gospodăriilor şi Estimările din raportul Ministerului Turismului

Cheltuielile vizitatorilor internaţionali sunt considerate deci a contribui cu aproximativ 1,1% la PIB-ul României, iar cheltuielile vizitatorilor interni cu mai mult decât dublu, adică cu peste 2,4%, iar împreună reprezintă o contribuţie mult mai importantă, de 3.5%.

În ceea ce priveşte estimarea mărimii cheltuielilor în turism asociate structurilor de cazare neînregistrate, este clar că trebuie să existe forţă de muncă angajată suplimentar în acest sector, care nu este cuprinsă în statisticile oficiale. Se consideră totuşi că forţa de muncă suplimentară ar putea să reprezinte peste 20.000 de locuri de muncă.

Se poate aprecia că după 2007 a avut loc o îmbunătăţire a valorilor prezentate anterior, urmată de o scădere, odată cu criza financiară declanşată în 2008, urmată de perioada de recesiune, care continuă şi în prezent. Acestea sunt şi concluziile prezentate la nivelul economiei de către analişti. Astfel, se poate concluziona că se poate efectua o analiză obiectivă pornind de la datele prezentate anterior.

  1. Segmente de piaţă şi profilul vizitatorilor

 

Nu există date în prezent care să permită o analiză a segmentării pieţei cu accent pe vizitatorii străini. Singura sursă este reprezentată de o serie de studii ad hoc – detaliate mai jos – precum şi datele statistice oficiale conţinute în Datele Statistice privind Turismul Romanesc, ediţia 2006, Institutul Naţional de Statistică:

  • Analiza Profilului Vizitatorului, noiembrie 2006 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un eşantion de 2.268 turişti străini intervievaţi în august 2006 în cinci centre de turism din România
  • Analiza Profilului Vizitatorului, decembrie 2005 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un eşantion de 625 turişti străini intervievaţi în octombrie 2005 la Aeroportul Henri Coandă Bucureşti
  • Programul de Cercetare a Pieţei – Analiză Cantitativă şi Calitativă a Cererii de Servicii Turistice, 2004/2005 – INCDT (Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism)

Ca punct de plecare, se poate realiza un grafic al vizitatorilor străini pe baza înregistrărilor de turişti şi a înnoptărilor, după zona de amplasare. Peste 70% din înregistrări şi aproape trei cincimi din înnoptările vizitatorilor străini sunt în Bucureşti şi în alte oraşe reşedinţă de judeţ. Acest lucru indică faptul că o mare parte a vizitatorilor străini sunt în călătorii de afaceri, deşi aici pot fi incluşi şi călătorii de tranzit care înnoptează în drumul lor în/din România.

Cifrele includ nu doar vizitatorii în scop de afaceri sau oficiali şi pe cei care se cazează în drum spre alte destinaţii, ci şi vizitatorii străini pentru călătorii scurte pentru cumpărături, participare la evenimente sau pentru vizitarea de obiective turistice, pe cei care se află în tururi pentru vizitarea obiectivelor culturale / de patrimoniu, pe cei implicaţi în activităţi de ecoturism şi vizitatori care vin la prieteni sau rude (VFR).

În practică însă, procentul reprezentat de sectorul de afaceri în încasările totale din turism este probabil undeva între 40%, estimat pe baza statisticilor privind cazările, şi 12%, aşa cum reiese din rezultatele studiilor USAID. Bucureştiul poate fi încadrat la limita superioara a intervalului.

Datele referitoare la profilul vizitatorului din studiului USAID pot fi rezumate după cum urmează:

  • Profilul tânărului cu vârste cuprinse între 20 si 29 ani, reprezentând 31% din eşantionul total, şi încă 25% cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani.
  • 60% din eşantion se aflau la prima lor vizită în România; dacă se iau în considerare doar turiştii de ocazie, acest procent creste la 76%.
  • Comparând sursele de informaţii despre călătorii accesate atât pentru călătoriile în străinătate cât şi pentru călătoriile în România, se arată faptul că, deşi internetul a fost sursa de informare cel mai des folosită, importanţa sa pentru România a fost ceva mai scăzută, mai importante fiind recomandările prietenilor/rudelor şi ale ghidurilor de călătorii.
  • În cazul turiştilor de ocazie, 24% din cei intervievaţi au folosit internetul pentru a obţine date privind călătoriile în România, faţă de 28% în cazul planificării călătoriilor în străinătate. Diferenţa este mai mare în cazul călătoriilor de afaceri – 24% pentru informarea despre călătorii în România faţă de 34% pentru alte destinaţii.
  • În oraşele reşedinţă de judeţ: raportul dintre vizitatorii români şi cei străini era de 56:44.
  • Principalele ţări sursă de vizitatori străini sunt: Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, SUA şi Olanda. Grupul de vârstă medie cuprins între 35-49 de ani este cel mai important pentru vizitatorii străini şi reprezintă 49% - fapt ce reflectă importanţa călătoriilor de afaceri pentru aceste locaţii – în timp ce pentru români, principalele grupe de vârstă sunt 20-34 cu 39% si 35-49 cu 38%.

 

În concluzie, se cere dezvoltarea în continuare şi creşterea diversităţii modurilor de petrecere a timpului liber şi a altor servicii adiacente.

  1. Resurse locale

 

Date oficiale despre resursele naţionale sunt furnizate pe larg în Master planul pentru dezvoltarea turismului de pe site-ul ministerului de resort. Dintre acestea, o mare pare prezintă interes ca resurse locale, de o importanţă vitală pentru dezvoltarea turismului cultural.

1)    Patrimoniul cultural

a)    Monumente istorice

Lista de patrimoniu a Ministerului Culturii şi Cultelor cuprinde aproape 30.000 monumente (cca 2600 în Bucureşti), din care 6.614 sunt desemnate drept obiective de interes naţional şi internaţional. Acestea includ sit-uri arheologice, clădiri de interes istoric şi arheologic inclusiv structuri, monumente şi statui de cult şi laice.

b)    Muzee şi galerii de artă

Institutul de Memorie Culturala IMeC a identificat 740 muzee şi colecţii publice în 2006. Există 28 de muzee identificate în mod oficial ca fiind de importanţă naţională, şi alte 14 de importanţă regională şi 41 de importanţă judeţeană.

Jumătate din muzeele naţionale se află în capitală.

Există, de asemenea, aproximativ 220 galerii de artă autorizate. Deşi prezintă colecţii şi piese de muzeu fascinante, cu puţine excepţii, majoritatea muzeelor au exponate şi tehnici de interpretare şi de expunere învechite. În general, acestea nu folosesc exponate şi tehnici de prezentare moderne pentru a putea oferi vizitatorilor o experienţă plăcută şi pentru a-i educa în acelaşi timp. Acest lucru le face mai puţin atractive şi interesante pentru turişti.

c)    Patrimoniul religios

Începând din 1990, odată cu eliminarea restricţiilor de ordin religios, s-a constatat nu numai o extindere a practicilor religioase, dar şi efectuarea unor investiţii semnificative în restaurarea clădirilor şi instituţiilor istorice religioase. Multe din vechile mănăstiri reprezintă mai degrabă exemple de locaţii locuite, însufleţite, decât de arhitectură deteriorată.

Din aproximativ 12.800 de clădiri de religie ortodoxă din ţară, incluzând peste 380 de mănăstiri, circa 2.400 au fost identificate ca având semnificaţie istorică sau arhitecturală. Există în plus multe clădiri interesante care aparţin altor culte, precum şi moschee şi sinagogi. Sunt încă necesare lucrări de restaurare , dar acestea reprezintă un punct de atracţie pentru vizitatori.

Nu se cunoaşte numărul de vizitatori ai clădirilor religioase în cadrul circuitelor turistice, dar numărul acestora este semnificativ. Astfel, şi patrimoniul local poate fi valorificat în contextul în care existenţa unor obiective deosebite la nivel local nu este singulară şi se poate dezvolta o industrie la scară naţională.

 

2)    Piaţa de conferinţe şi expoziţii

Principalele facilităţi pentru conferinţe si expoziţii din România se află predominant localizate în capitală. Asociaţia Naţională a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii deţine o bază de date cu privire la spaţiile de conferinţe şi expoziţii din întreaga ţară. O analiză a acestor date şi a numărului de săli de conferinţă cu diferite capacităţi indică existenţa chiar şi în capitală a unui număr insuficient de astfel de facilităţi care să permită organizarea de întruniri de mare anvergură.

O analiză a bazei de date a Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii privind centrele de conferinţe ilustrează o relativă lipsă de centre cu capacitate medie şi mare. Nu sunt disponibile statistici cu privire la numerele şi dimensiunea întrunirilor care au loc. Totuşi, în ultimii ani s-a remarcat o creştere clară a numărului de întruniri de mici dimensiuni având ca scop instruirea sau motivarea personalului.

Piaţa internaţională de conferinţe cuprinde trei mari segmente

·         conferinţe de afaceri

·         conferinţe guvernamentale

·         conferinţe ale asociaţiilor.

Segmentul de piaţă al conferinţelor de asociaţii este mobil şi poate fi atras către o varietate de destinaţii. Poate fi de asemenea luată în considerare atât în ce priveşte numărul de conferinţe cât şi în ce priveşte numărul de participanţi şi puterea de cumpărare relativ mare a acestora. Capacitatea României de a atrage acest segment de piaţă este relativ salbă, totuşi mai bine reprezentată la nivelul capitalei.

În analiza sa cu privire la conferinţele internaţionale organizate de către membrii săi în 2005, de exemplu, Asociaţia Internaţională de Congrese si Conferinţe (ICCA) identifică 5315 conferinţe internaţionale organizate în aproape 100 de ţări. Din acestea 12 au fost organizate în România. Acest lucru situează Romania pe locul 53 între ţările gazdă. Există două motive pentru această performanţă slabă.

În primul rând, România nu are multe centre de conferinţe special destinate acestui scop care să corespundă cerinţelor de pe piaţa internaţională de conferinţe şi expoziţii – atât pe segmentul asociaţiilor, guvernamental, cât şi de afaceri.

Al doilea motiv este acela că, în ciuda eforturilor îndrăzneţe ale Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii, se face simţită o lipsă a studiilor de piaţă şi a activităţii de promovare pentru asigurarea conferinţelor la nivel internaţional.

Asociaţia naţională a Organizatorilor Profesionişti de conferinţe si expoziţii (RCB) încearcă să promoveze România ca o destinaţie pentru sectorul de conferinţe şi expoziţii şi acţionează ca o casă de clearing pentru contactarea organizatorilor de conferinţe şi expoziţii care caută spaţii corespunzătoare. RCB este membră a asociaţiei internaţionale de Congrese şi conferinţe (ICCA), însă este singurul organizator de conferinţe şi expoziţii membru al asociaţiei care este pur privat.

3)    Reţeaua strategică

Romania este aşezată la intersecţia mai multor coridoare de transport europene, care leagă Europa de sud-est cu nordul şi vestul. Aceste coridoare formează „coloana vertebrală” strategică a legăturilor terestre interne şi externe din România şi reprezintă principalele investiţii în artere de infrastructură, astfel:

  • Coridorul VII, Dunărea, care leagă Marea Neagră de Marea Nordului
  • Coridorul IV, un coridor rutier şi feroviar care face legătura dintre Germania în vest şi Europa de sud-est. După ce trece prin Germania, Austria, Slovacia şi Ungaria, coridorul se ramifică în trei artere cu punct terminus la Istanbul, Salonic şi respectiv Constanţa.
  • Coridorul IX, un coridor rutier şi feroviar care face legătura între Finlanda, Lituania în nord şi Grecia în sud. Această arteră de transport trece prin Minsk, în Belarus, Moscova, Moldova, România şi Bulgaria spre Grecia. În Romania, coridorul trece prin Albiţa la graniţa cu Moldova, Focşani, Buzău, Bucureşti şi intră în Bulgaria la Giurgiu.

Oraşul Bucureşti beneficiază de poziţia avantajoasă pe traseul ultimelor două coridoare menţionate.

Infrastructura aeriană

În 2004, volumul total de pasageri din traficul aerian a fost de 3.405.710 reprezentând o creştere de 9% faţă de 2003. Punctul central pe plan intern şi internaţional este Bucureşti Henri Coandă (Otopeni). În 2006 Aeroportul Henri Coandă Bucureşti a fost cel mai aglomerat aeroport din România, cu un trafic de aproximativ 3 milioane pasageri.

Aeroportul internaţional Henri Coandă, Bucureşti, care este cel mai aglomerat din ţară, acoperind aproximativ 75% din totalul traficului de pasageri. În 2005 aeroportul a înregistrat circa 3.035.311 pasageri şi 53.496 curse aeriene. Se estimează ca în 2007 aeroportul va primi 4,4 milioane de pasageri.

Există planuri de legare a aeroportului cu oraşul prin autostrada M3 şi linia de metrou M6 din Bucureşti, precum şi o legătură uşoară pe calea ferată cu Gara de Nord, deja realizată. În prezent, lipsa unei linii transport speciale cu un tren suburban pentru deservirea aeroportului, precum şi lipsa unor servicii de informare clară reprezintă principalele impedimente pentru sosirea turiştilor.

Cel de-al treilea aeroport aglomerat din Romania este Aeroportul Bucureşti Aurel Vlaicu. Astăzi, Aeroportul Aurel Vlaicu, care este amplasat mai aproape de centru oraşului, şi-a dezvoltat rolul de punct de legătură pentru aviaţia comercială şi companiile low cost. În 2005 Aurel Vlaicu a înregistrat un trafic de circa 375.000 pasageri.

S-a stabilit o listă iniţială de căi turistice sau puncte de dezvoltare a grupărilor zonale, care urmează a fi studiate ulterior în detaliu. Centrele identificate sunt:

  • Bucureşti, cale de acces internaţională pentru servicii internaţionale de aeroport şi cale ferată.
  • Coridoarele trans-europene de transport IV şi IX.
  • Capitala ţării, centru administrativ, de afaceri şi cultural, destinaţie de turism tip city break şi de afaceri.

 

Telecomunicaţiile

Sistemul de telecomunicaţii din România a reprezentat pană în ultimii ani un monopol de stat şi a avut de suferit de pe urma lipsei investiţiilor şi a concurenţei. Înainte de începutul anului 1997 era o singură societate naţională de telecomunicaţii. De atunci, industria a fost privatizată şi, la fel ca şi pe celelalte pieţe europene, s-a putut observa pătrunderea unui număr mare de operatori privaţi, a concurenţei, însoţită de îmbunătăţirea nivelului serviciilor şi de scăderea preţului pentru aceste servicii.

După 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, călătorii din spaţiul intracomunitar pot beneficia de tarife de roaming promoţionale.

Liberalizarea a permis de asemenea României să investească în infrastructură pentru a realiza un sistem IT modern şi competitiv, care în prezent este în expansiune într-un ritm impresionant. Se estimează că piaţa de IT din România înregistrează o creştere de 4 miliarde euro la o rată de creştere de aproximativ 19%1 în 2007.

Pe lângă impactul în dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii – condiţie eliminatorie astăzi pentru o mare parte dintre turişti – amploarea acestei industrii înseamnă şi un aport semnificativ de potenţiali turişti de afaceri, cu un profil potrivit atragerii lor către turismul cultural.

 

4)    Servicii

Cazarea

Datele oficiale reflectă numărul structurilor de cazare înregistrate oficial. Se consideră că există un mare număr de structuri de cazare "neoficiale", în special de unităţi de capacitate mai redusă. Creşterea capacităţilor principalelor categorii de cazare în ultimii ani este semnificativă.

Sistemul de clasificare care constă în acordarea de stele şi margarete se bazează aproape în întregime pe existenţa fizică a facilităţilor. Se acordă puţină atenţie calităţii facilităţilor şi serviciilor. În consecinţă, poate exista un spectru larg al calităţii şi preţului în cadrul unei categorii de stele.

 

Facilităţi şi servicii turistice

Există 2.638 companii cu autorizaţii atât de tur operatori, cât şi de agenţii de turism, şi încă 184 companii autorizate doar ca agenţi de turism. Numărul mare de tur operatori este justificat de calificările suplimentare relativ de mică importanţă necesare pentru ca un agent de turism să fie desemnat tur operator. Majoritatea "tur operatorilor" nu îndeplinesc această funcţie.

În Bucureşti numărul acestor companii este de 909.

 

 

Calitatea serviciilor

Aptitudinile în ce priveşte prestarea serviciilor din sectorul ospitalităţii, atât profesional, cât şi la nivel de comportament, sunt încă slab dezvoltate şi necesită o atenţie deosebită în anii următori. De asemenea îmbunătăţirea atitudinii faţă de servicii şi a mentalităţii reprezintă un aspect ce necesită atenţie urgentă.

Nivelul de competenţă din sectorul ospitalităţii şi turismului este redus, ca urmare a lipsei standardelor de performanţă, a standardelor de muncă adecvate şi actualizate, şi a standardelor adecvate educaţionale şi de pregătire.

Pregătirea organizată pentru prestarea de servicii în domeniul ospitalităţii şi turismului nu este încă suficient dezvoltată. Cursurile de pregătire profesională specializate pentru sectorul ospitalităţii pentru pregătirea personalului în vederea ocupării locurilor de muncă în acest sector sunt aproape absente, iar pregătirea în turism este integrată în cursurile şcolare speciale gimnaziale şi în cele universitare.

Criza de personal calificat se datorează doar parţial faptului că un număr mare de oameni părăsesc România pentru a lucra în străinătate, după ce au obţinut diploma de liceu sau universitate (însă nu sunt suficient pregătiţi!), sau după ce au lucrat într-un hotel pentru scurt timp.

Această criză de personal are o serie de motivaţii:

  • Programele de instruire curente nu sunt axate pe formarea unor competenţe şi aptitudini şi nu respectă standardele. Numeroşi furnizori de cursuri de pregătire eliberează diplome şi certificate necesare pentru angajare fără a asigura o instruire completă şi corespunzătoare.
  • Un număr considerabil de tineri părăsesc sectorul ospitalităţii şi turismului pentru a merge să lucreze în străinătate ca urmare a modului precar în care este văzută  o slujbă în sectorul ospitalităţii şi a nivelului scăzut al salarizării.
  • Conducerea şi forurile de supervizare nu posedă aptitudinile specifice unei pregătiri interne la locul de muncă pentru a păstra aceste deprinderi la nivelul cerut de standarde şi pentru a menţine dorinţa de performanţă.
  • Nu există o pregătire continuă adecvată locului de muncă pentru a ţine pasul cu necesarul de aptitudini şi cunoştinţe al personalului existent din sectorul ospitalităţii la diferite niveluri.

Ghidul de turism are de asemenea un rol important de prezentare şi ar trebui să îi ajute pe interlocutorii săi să înţeleagă şi să aprecieze ţara. Acesta trebuie să prezinte realităţile ţării in cel mai frumos şi viu mod cu putinţă. Sarcina ghidului de turism este prin urmare nu doar aceea de a repeta o înşiruire de fapte oferind informaţii ca o bandă audio, ci de a crea o imagine a ţării pentru vizitatori într-un mod corect şi atrăgător.

Ghidul de turism trebuie să aibă o serie de calificări, în special abilităţi lingvistice şi cunoştinţe generale de istorie, geografie, artă şi arhitectură, economie, politică, religie şi sociologie.

Ghidul de turism este mult mai mult decât o persoană care informează, prezintă, îndrumă şi oferă instrucţiuni în timpul vizitelor. Pentru majoritatea vizitatorilor străini, ghidul de turism este persoana, cu naţionalitatea ţării respective, cu care aceştia au contactul cel mai prelungit.

Informarea corespunzătoare a turiştilor reprezintă unul din cele mai importante aspecte ale succesului dezvoltării unui turism puternic. Persoanele care se află într-un mediu diferit şi nefamiliar, fie că sunt în străinătate sau în propria ţară, au întotdeauna nevoie de informaţii. Vizitatorii au nevoie de informaţii despre o serie de teme, ca de exemplu unde să meargă, unde să stea, unde să ia masa, ce să facă, ce să cumpere etc.

Multe informaţii sunt oferite din timp prin internet sau în ghidurile turistice, însă vizitatorii unui loc, ai unei regiuni sau ţări caută adesea Centrele de Informare Turistică.

Îndeosebi într-o ţară precum Romania, în care majoritatea vizitatorilor străini nu cunosc limba şi nu pot citi toate indicatoarele, asistenţa şi informaţiile oferite într-o limbă de circulaţie internaţională sunt de importanţă critică.

Oferirea de informaţii turistice este un serviciu cheie pentru toţi vizitatorii. Oferirea de informaţii adecvate reprezintă un factor cheie în experienţa turistică generală şi, de asemenea, în satisfacţia vizitatorilor. Oferirea de informaţii turistice adecvate este o specializare aparte. Producerea, prezentarea, manipularea, distribuirea, comunicarea şi managementul diferitelor tipuri de informaţii turistice reprezintă aptitudini de specialitate, care necesită pregătire.

În principiu, oferirea de informaţii turiştilor reprezintă un serviciu, dar nu este nevoie să fie întotdeauna şi un serviciu gratuit. Din ce în ce mai multe centre de informare turistică din Europa sunt nevoite să funcţioneze pe baze comerciale, vânzând produse şi servicii contracost. Acest lucru înseamnă că reprezentanţii centrelor de informare turistică de mâine trebuie de asemenea să cunoască tehnicile de vânzare şi gândirea comercială. Puţini vizitatori ai zilelor noastre se mai aşteaptă să primească broşuri în mod gratuit atunci când vizitează un centru de informare turistică. Aceştia se aşteaptă să primească materiale de informare simple, directe si precise, ce pot fi imprimate ca materiale de informare la cerere.

Autorităţile locale de urbanism, autorităţile regionale şi naţionale de planificare din aproape toate ministerele şi departamentele sunt într-un fel direct sau indirect implicate în organizarea şi dezvoltarea turismului. Unele decizii de urbanism contravin obiectivelor de dezvoltare a turismului; unele strategii de dezvoltare afectează dezvoltarea sigură a turismului, cu un puternic impact mai ales asupra turismului cultural.

Dezvoltarea turismului este un aspect extreme de sensibil, deoarece turismul reprezintă una din cele mai competitive activităţi economice din lume. Dezvoltarea turismului nu se produce automat, deoarece este legată de imagine şi de reputaţie. Turismul de succes şi durabil necesită o cooperare între toţi factorii de răspundere şi necesită formarea de parteneriate între reprezentanţi ai sectorul public, care trebuie să sprijine turismul, şi ai sectorului privat, care trebuie să ofere facilităţile şi serviciile pentru diferite pieţe şi segmente de piaţă. Fără înţelegerea obiectivelor şi a problemelor reciproce turismul nu se va dezvolta în mod satisfăcător şi benefic.

5)    Resurse umane şi formare profesională

Dezvoltarea de succes şi durabilă a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv, de obiective culturale de valoare, de facilităţile turistice, ci şi de serviciile competitive şi de calitate. Sectorul ospitalităţii şi turismului este o unul pentru oameni.

Fiind una din cele mai competitive activităţi economice din lume, turismul necesită înţelegere, profesionalism, angajare, organizare şi o strategie eficientă de dezvoltare a resurselor umane.

Sectorul ospitalităţii şi turismului implică în egală măsură facilităţi si servicii. Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal bine pregătit şi specializat, cu o atitudine corespunzătoare, cu mentalitatea corectă, cu comportamentul corespunzător şi cu performanţe corespunzătoare.

Crearea unei forţe de muncă instruite şi calificate necesită pregătire, educaţie de bază şi cursuri de pregătire profesională, precum şi pregătire practică la locul de muncă.

Ospitalitatea în sensul modern al acestui termen implică satisfacerea cerinţelor vizitatorilor şi competenţele dobândite pentru a întruni – şi chiar depăşi – aşteptările vizitatorilor. Dacă aşteptările create prin activitatea de marketing şi promovare a turismului nu pot fi satisfăcute ca urmare a lipsei de forţă de muncă calificată, turismul nu se poate dezvolta durabil. Aceasta nu se referă doar la turiştii străini care vin în Romania, ci şi la românii, ca turişti în propria ţară; se referă la turismul internaţional şi în egală măsură la turismul intern.

Conform statisticilor disponibile pentru 2006, peste 80% din înnoptări au fost cumpărate de către turişti români şi mai puţin de 20% de către turişti străini. Ambele categorii de turişti merită să beneficieze de servicii de calitate, adecvate şi de ospitalitate.

Ghizi de turism trebuie să se califice la Centrul naţional de învăţământ Turistic (CNIT) sau alte instituţii autorizate de stat în acest scop. Există 937 de ghizi de turism înregistraţi de ANT. Ei cuprind următoarele categorii:

Naţionali

758

Locali

93

Montan

56

Religios

26

Echitaţie

1

Sport

1

Animaţie

1

Ecoturism

1

Total

937

Surse: ANT

 

Deşi competenţa academică a ghizilor şi cunoaşterea subiectelor sunt în general la nivel ridicat, instruirea acestora pentru deprinderea capacităţilor de lucru cu vizitatorii este foarte redusă. Se remarcă de asemenea lipsa totală din statistică a turismului cultural.

 

6)    Cererea de produse turistice

Au fost realizate o serie de studii pentru a se stabili cererea de turism intern, la nivel naţional:

  • Rotravel 2003 – studiu la nivel naţional realizat de către Institutul naţional de Sondare a Opiniei si Marketing (INSOMAR)
  • Studiul INCDT

 

Caracteristicile cheie ale turismului de agrement din zonă sunt:

  • preferinţa de a călători in grupuri – familie, prieteni, colegi
  • divertisment –expresie a spiritului latin
  • preferinţa pentru lucrurile de bună calitate – tradiţionale – mâncăruri şi băuturi
  • interes ridicat în a cunoaşte mai multe despre propria ţară – ceea ce duce la o rată de dezvoltare viitoare bună pentru turismul de circuit.
  • scăderea interesului pentru staţiunile balneare care va fi oprită doar prin dezvoltarea şi direcţionarea diferitelor operaţii către segmentele specifice de piaţă, de exemplu către segmentele de divertisment, afaceri sau cultural.

 

În ceea ce priveşte vizitatorii străini, au fost luate în considerare cercetările întreprinse de către Birourile de Turism Român cu tour operatori străini.

Există diferenţe considerabile între ţări în ceea ce priveşte percepţia României. În unele ţări, precum Marea Britanie şi Franţa, se fac asociaţii negative cu România, determinate în special de campania din mass-media din aceste ţări. Procentele înregistrate privind atitudinea  negativă, neutră şi pozitivă din rândul cetăţenilor francezi au fost de 49%, 32% (restul nu au manifestat o opinie), deşi trei pătrimi din cei intervievaţi s-au considerat prost informaţi cu privire la posibilităţile de petrecere a concediilor în România. Exemplul francez este însă unul extrem.

În general vorbind, percepţia pieţei nu este covârşitor negativă, ceea ce înseamnă că, deşi asocierea cea mai spontană a României în rândul cetăţenilor britanici a fost de sărăcie/austeritate, această imagine a fost împărtăşită doar de mai puţin de unul din cinci persoane intervievate, iar asocierile pozitive precum cele legate de cultură/folclor/istorie, schi/munţi şi de Marea Neagră / Delta Dunării au fost de asemenea prezente. În Germania avem aceeaşi imagine – 15% din cei intervievaţi au asociat România cu imaginea sărăciei, însă acesta este un număr mai mic decât procentul de 18% care au asociat, de exemplu, ţara cu Marea Neagră.

Principalele rezultate obţinute în urma studiilor sunt că percepţia României ca destinaţie turistică este neclară; nu are o reputaţie bună ca destinaţie pentru turiştii de ocazie. Aceasta este cauzată în parte de:

  • deficienţe în marketingul şi promovarea destinaţiei
  • absenţa sprijinului guvernamental pentru turism
  • practici neprofesionale în sectorul turismului de afaceri
  • standarde scăzute ale serviciilor pentru vizitatori
  • infrastructură turistică, facilităţi şi moduri de petrecere a timpului neadecvate.

Cele mai pozitive percepţii faţă de Romania sunt în rândul israelienilor, peste un sfert din aceştia au remarcat „frumuseţea peisajului” ca o primă impresie si doar 2% au observat „sărăcia”.

Există o diferenţă considerabilă între atitudinile celor care au trăit direct experienţa turistică a României după ce au vizitat ţara şi cei care nu au trăit acest lucru. Primii au o percepţie mult mai puternică a României decât cel de-al doilea grup. Pentru a vă oferi un exemplu, maghiarii care au vizitat România au remarcat faptul că infrastructura turistică şi frumuseţea peisajelor de provincie şi căldura şi ospitalitatea le-au depăşit aşteptările. Prin contrast, cei care nu au vizitat Romania au o percepţie negativă în ce priveşte drumurile, unităţile de cazare, siguranţa publică, igiena şi nivelul serviciilor.

Cercetările din Austria au arătat faptul că vizitatorii au fost „plăcut surprinşi” în călătoria lor în Romania. Chiar şi în rândul francezilor, constatarea a fost că România câştigă teren în ceea ce priveşte imaginea. Însă vizitatorii în România au remarcat de asemenea nivelul aparent redus al protecţiei mediului.

Preţurile sunt percepute pe toate pieţele ca fiind mici în România. Acest aspect poate fi atât un avantaj pentru dezvoltarea turismului, cât şi o problemă. Deşi preţurile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinaţia care devine cunoscută pretutindeni ca o destinaţie ieftină, va întâmpina dificultăţi pe termen lung în atragerea atenţiei pieţei în cazul în care încearcă să se diversifice în categorii mai ridicate de atracţii si facilităţi.

Preţurile mici nu ar trebui să constituie o componentă importantă a strategiei de marketing.

Slaba informare şi cunoaştere a atracţiilor turistice din România şi a ofertei de produse a are o consecinţă asupra faptului că motivaţiile de călătorie sunt relativ scăzute comparativ cu destinaţiile concurente. Din cei intervievaţi fără o experienţă în vizitarea României, mult mai puţin de jumătate sunt în mod clar interesaţi de vizitarea României în concediul următor, şi anume:

  • britanici 27% (cu încă 27% care „ar putea fi interesaţi”, faţă de 45% pentru Bulgaria, 40% pentru Croaţia, 38% pentru Republica Cehă, 36% pentru Rusia, 32% pentru Ungaria si 28% pentru Polonia)
  • francezi 39% (faţă de 60% pentru Ungaria, 59% pentru Croaţia, 53% pentru Rusia, 52% pentru Polonia, 50% pentru Bulgaria si 49% pentru Republica Cehă)
  • italieni 16% (cu încă 16% care au răspuns prin „poate”)
  • germani 3% în următorii trei ani (plus 16% “poate”)
  •  unguri 32% pentru toate scopurile (“categoric” sau “probabil”)
  •  austrieci 20% (cu încă 38% care au răspuns prin „posibil”)
  • israelieni 35%
  • danezi 37% din cei care nu au fost anterior în România (50% care au vizitat anterior România)

Analiza motivelor intenţiilor persoanelor care nu au vizitat încă ţara oferă răspunsuri importante legate de:

  • lipsa de informaţii / cunoştinţe.
  • absenţa marketingului destinaţiilor pozitive
  • temerile legate de infrastructura turistică, de facilităţile şi serviciile turistice.

 

Perspective de dezvoltare

Planul Naţional de Dezvoltare a Turismului identifică principalele aspecte-cheie care trebuie remediate în vederea unei creşteri în viitor a turismului, ca fiind următoarele:

  • Instabilitatea cadrului instituţional cu responsabilităţi în dezvoltarea strategiilor şi politicilor de turism;
  • Lipsa cooperării între tur-operatori;
  • Slaba contribuţie a turismului la PIB;
  • Insuficienta informare a turiştilor şi promovare;
  • Infrastructură nedezvoltată în general, mai ales în ceea ce priveşte transportul, comunicaţiile şi serviciile;
  • Un mare număr de structuri de cazare învechite;
  • Grad redus de ocupare a structurilor de cazare;
  • Dezvoltare insuficientă a întreprinderilor mici şi mijlocii care pot începe să funcţioneze;
  • Insuficientă dezvoltare a produselor turistice şi slabă concentrare asupra structurilor de cazare si unităţilor de alimentaţie publică.

Concluziile raportului pentru România întocmit de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor sunt în acord cu aspectele-cheie (de mai sus) menţionate in Planul Naţional de Dezvoltare.

Ordonanţa nr. 58 din 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România stabileşte următoarele obligaţii în domeniul turismului pentru consiliul municipiului Bucureşti:

  • Inventarierea principalelor resurse turistice;
  • Administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
  • Redactarea propunerilor de dezvoltare, care reprezintă baza programului anual de dezvoltare turistică;
  • Contribuţia la creşterea calităţii produselor turistice;
  • Supravegherea activităţii de turism, astfel încât operatorii să aibă acces la resursele turistice.

  

Există o serie de factori importanți ce au determinat dezvoltarea fără precedent a turismului contemporan. Factorii indentificați în acest sens sunt:

 

 

o    Dezvoltarea mijloacelor de transport.

 

o    Creșterea timpului liber.

 

o    Modificări socio-demografice.

 

o    Schimbarea motivațiilor de călătorie.

 

o    Creșterea cererii pentru călătorii de afaceri.

 

o    Creșterea veniturilor populației.

 

 

În ultimii ani în capitală, a fost creată o importantă infrastructură turistică, dublată fiind de numeroase facilităţi de afaceri, fapt ce a condus la creşteri importante ale indicatorilor cererii turistice, creşteri puse de altfel pe seama dezvoltării turismului de afaceri.

 

Pe de altă parte, lipsa unei viziuni unitare de dezvoltare şi a unor parteneriate active între factorii interesaţi, a condus la o promovare ineficientă a oraşului, la valorificarea ineficientă a unor obiective culturale, la insuficiente măsuri de protejare şi conservare a monumentelor culturale la absenţa oraşului de pe pieţele externe sau la lipsa unor facilităţi adecvate turiştilor. Prin urmare, numărul turiştilor sosiţi exclusiv pentru petrecerea timpului liber este destul de redus.

 

 

 

           

5.            Stabilirea obiectivelor generale de marketing

 

Având în vedere bogăția elementelor de patrimoniu cultural în cadrul Sectorului 1 al Capitalei, obiectivul general al acestui proiect, “Bucureștiul la vedere” constă în promovarea și punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu cultural cu potențial turistic însemnat din acest sector, în mod specific a Muzeului “Krikor Zambaccian”, Muzeului Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeului Aerului, Muzeului Memorial “Prof. dr. Victor Babeș”, în scopul aprecierii valorii sale.

 

De asemenea, pentru acest proiect s-au identificat ca obiective specifice:

 

§          Valorificarea potențialului turistic al obiectivelor: Muzeul “Krikor Zambaccian”, Muzeul Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeul Aerului, Muzeul Memorial “Prof. dr. Victor Babeș”.

 

§          Creșterea gradului de informare al publicului larg asupra obiectivelor: Muzeul “Krikor Zambaccian”, Muzeul Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeul Aerului, Muzeul Memorial “Prof. dr. Victor Babeș”.

 

§          Creșterea vizibilității obiectivelor: Muzeul “Krikor Zambaccian”, Muzeul Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeul Aerului, Muzeul Memorial “Prof. dr. Victor Babeș”.

 

§        Educarea noii generații în aprecierea patrimoniului cultural.

 

§        Creșterea numărului de turiști care apreciază patrimoniul cultural.

 

 

Proiectul “Bucureștiul la vedere” se adresează unui grup țintă reprezentat de:

 

Ø         Turiști de toate vârstele.

 

Ø         Turiști tineri, cu precădere.

 

Ø         Publicul larg, în general.

 

 

6.            Strategii pentru implementarea obiectivelor generale de marketing

 

Pentru implementarea strategiei de promovare se vor realiza o serie de activități, în concordanță cu principalele probleme identificate și în vederea realizării obiectivelor propuse.

 

            Astfel, activitățile de marketing propuse în cadrul strategiei sunt:

 

i.                                            Conceperea, realizarea și distribuirea de pliante de promovare a obiectivelor cu potențial turistic-cultural: Muzeul “Krikor Zambaccian”, Muzeul Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeul Aerului, Muzeul Memorial “Prof. dr. Victor Babeș” din Sectorul 1 al Capitalei.

 

 

 

ii.                                          Realizarea unui web site on-line în vederea promovării resurselor cultural turistice: Muzeul “Krikor Zambaccian”, Muzeul Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeul Aerului, Muzeul Memorial “Prof. dr. Victor Babeș” din Sectorul 1 al Capitalei.

 

iii.                                        Dispozitiv digital (stick memorie USB) cu conţinut multimedia promoțional în scopul promovării potențialului cultural turistic al Muzeului “Krikor Zambaccian”, Muzeului Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeului Aerului, Muzeului Memorial “Prof. dr. Victor Babeș”.

 

iv.                                        Participarea Primăriei Sectorului 1 la târguri şi expoziţii naţionale de turism cu un stand expoziţional de promovare a potențialului cultural turistic al Muzeului “Krikor Zambaccian”, Muzeului Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeului Aerului, Muzeului Memorial “Prof. dr. Victor Babeș”.

 

 

7.            Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing

 

Acțiunile de promovare din cadrul strategiei de marketing aferentă proiectului “Bucureștiul la vedere” sunt:

 

§        Conceperea, realizarea și distribuirea de pliante de promovare a obiectivelor cu potențial cultural turistic, respectiv a Muzeului “Krikor Zambaccian”, Muzeului Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeului Aerului și Muzeului Memorial “Prof. dr. Victor Babeș” din Sectorul 1 al Capitalei.

 

Se vor concepe și realiza pliante triptice în format A4 cu date și informații de interes referitoare la obiectivele menționate anterior. Astfel, aceste pliante vor conține câteva informații principale despre obiectivele promovate, poze reprezentative, servicii și facilități, hartă cu localizarea obiectivelor, date de contact.

 

Rolul acestor pliante va fi unul de informare și comunicare în scopul promovării obiectivelor vizate.

 

Aceste pliante vor fi distribuite împreună cu o publicație (ziar/revistă) din domeniul turistic cu tiraj la nivel național, având ca grup țintă publicul larg din țară, potențiali turiști de toate vîrstele.

 

Impactul acestei activități va fi la nivel național prin intermediul publicației (ziar/revistă) turistice, distribuită la nivelul întregii țări.

 

În urma realizării acestei activități rezultatele așteptate sunt:

 

o                       Creșterea vizibilității obiectivelor cu potențial cultural turistic, respectiv a Muzeului “Krikor Zambaccian”, Muzeului Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeului Aerului și Muzeului Memorial “Prof. dr. Victor Babeș” din Sectorul 1 al Capitalei.

 

o                       Creșterea numărului de turiști care apreciază patrimoniul cultural.

 

o                       Creșterea nivelului de conștientizare și informare a publicului larg cu privire la valoarea patrimoniului cultural, respectiv a Muzeului “Krikor Zambaccian”, Muzeului Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeului Aerului și Muzeului Memorial “Prof. dr. Victor Babeș” din Sectorul 1 al Capitalei.

 

Aceste rezultate vor fi identificate prin intermediul a diverși indicatori precum: statistici oficiale cu privire la circulația turistică de la Institutul Național de Statistică, respectiv numărul de pliante distribuite.

 

 

§        Realizarea unui portal web on-line de promovare a Muzeului “Krikor Zambaccian”, Muzeului Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeului Aerului și Muzeului Memorial “Prof. dr. Victor Babeș” din Sectorul 1 al Capitalei.

 

Se va realiza un portal web on-line în vederea promovării acestor obiective și a potențialului lor cultural turistic.

 

Principalele caracteristici ale portalului web on-line sunt:

 

Ø            Este un instrument modern și eficient de promovare, utilizat din ce în ce mai frecvent în prezent.

 

Ø            Poate fi accesat oricând și de oriunde.

 

Ø            Interfață grafică și structură atractivă, intuitivă și ușor de folosit atât pentru noii utilizatori cât și pentru cei ce îl vor vizita cu regularitate.

 

Ø            Va permite utilizatorului, prin opțiunea de selectare a limbii de afișare a conținutului portalului, vizualizarea conținutului atât în limba română cât și în limba engleză.

 

Ø            Posibilitatea de administrare a utilizatorilor și a permisiunilor acestora.

 

Ø            Posibilitatea de a monitoriza numărul de vizitatori ai web site-ului.

 

Ø            Sistem de autentificare pentru utilizatorii portalului.

 

 

Elementele principale din cadrul portalului vor fi: 

 

à                                                          Prima pagină – aceasta va reprezenta punctul de legătură către informațiile principale din întregul portal. Astfel în cadrul acestei pagini utilizatorul va vizualiza meniul portalului cu acces către principalele categorii de informații.

 

à                                                          Obiective turistice – acest element va face legătura către pagina fiecărui obiectiv turistic promovat.

 

 

Astfel fiecare obiectiv turistic va avea o pagină ce va conține diverse secțiuni cu informații relevante precum:

 

ü                 Istoric – va conține un scurt istoric al obiectivului promovat.

 

ü                 Descriere – va conține informații de prezentare a obiectivului promovat, date cu privire la particularitățile sale, facilități, servicii, colecții, program de vizitare etc.

 

ü                 Poze – va conține o galerie de imagini a obiectivului promovat. Pozele vor fi structurate pe categorii. Imaginile vor putea fi vizualizate inițial la o dimensiune redusă sub forma unei galerii, care ulterior prin accesare va putea fi vizualizată în format original.

 

ü                 Agenda – va conține informații referitoare la evenimente și activități legate de obiectivul cultural turistic promovat. Utilizatorii vor avea posibilitatea de a vizualiza un calendar cu aceste evenimente și activități.

 

ü                 Localizare și contact – va conține informații cu privire la localizarea obiectivului cultural promovat, o hartă cu localizarea fiecărui obiectiv cultural precum și datele de contact ale obiectivului.

 

 

à                                                          Știri – element ce va conține noutăți, știri, articole sau comunicate de presă etc. referitoare la obiectivele cultural turistice promovate.

 

à                                                          Turist Info – va oferi utilizatorilor informații cu privire la prognoza meteo din Capitală aferentă zilei în curs, moneda locală și cursul valutar al zilei.

 

à                                                          Știați că…? - va oferi utilizatorilor periodic informații cu privire la particularități, elemente specifice etc. ale obiectivelor promovate cu scopul de a lărgi orizontul de cultură al vizitatorilor și de a crește atractivitatea acestor obiective din patrimoniul cultural național.

 

à                                                          Newsletter – element prin care se vor transmite utilizatorilor abonați mesaje electronice cu informații relevante despre obiectivele promovate: evenimente, știri, articole de presă etc.

 

à                                                          Căutare și căutare avansată – ce va oferi utilizatorului prin intermediul unor formulare facilitatea de a găsi rapid informațiile dorite cu ajutorul cuvintelor-cheie și a unor criterii diverse.

 

à                                                          Contact – va oferi utilizatorilor posibilitatea de a transmite mesaje electronice cu sugestii, opinii, întrebări, etc., către Primăria Sectorului 1 prin intermediul unui formular de contact.

 

 

 

Acest formular de contact va conține atât câmpuri obligatorii cât și câmpuri facultative.

 

De asemenea, această secțiune va oferi și informații cu privire la alte mijloace de comunicare precum telefon, fax, adresă poștală, e-mail.

 

à                                                          Autentificare – secțiune ce va oferi utilizatorilor opțiunea de a se înregistra, având astfel posibilitatea de a accesa toate paginile din cadrul portalului. În cadrul procesului de înregistrare utilizatorul se va putea abona de asemenea și la newsletter. Utilizatorul se va putea autentifica în cadrul portalului pe baza unui nume de utilizator și a unei parole valide obținute în urma procesului de înregistrare.

 

Portalul web va dispune de instrumente de management al utilizatorilor oferind și posibilitatea de administrare a permisiunilor utilizatorilor. De asemenea, website-ul va trebuie să fie capabil să afișeze un conținut adecvat profilului și permisiunilor utilizatorului care îl accesează.

 

Portalul web va fi actualizat periodic de către specialiști în turism prin intermediul sistemului de management al conținutului ce va dispune de o interfață intuitivă și ușor de folosit, făra a necesita abilități de programare.

 

Portalul web va utiliza tehnologii de ultimă oră ce vor permite scalabilitatea și flexibilitatea pentru eventuale cerințe viitoare.

 

Principalul beneficiu al acestui instrument de promovare este acela că poate fi accesat oricând și de oriunde.  Astfel acesta este accesibil publicului larg, independent de locație prin Internet. În contextul actual Internetul a devenit principalul centru de informare pentru public, fiind un puternic instrument de promovare disponibil 24h/zi, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an.

 

Utilizarea acestui instrument va avea un impact atât la nivel național cât și la nivel internațional, permițând astfel lărgirea orizontului de promovare a proiectului și la nivel internațional, către turiști străini. De asemenea acest instrument de promovare se adresează turiștilor tineri, cu precădere, aceștia fiind un public larg și frecvent utilizator al Internetului, și noilor tehnologii în general.

 

Rezultatele preconizate în urma implementării acestui instrument sunt:

 

o                                 Creșterea vizibilității obiectivelor promovate.

 

o                                 Îmbunătățirea imaginii obiectivelor promovate.

 

o                                 Promovarea obiectivelor turistice la nivel național și internațional.

 

o                                 Creșterea numărului de turiști români și străini.

 

Având în vedere aceste rezultate, pentru a le putea urmări portalul va avea implementat un contor de trafic ce va oferi statistici cu privire la vizitatorii săi (numărul de vizitatori, numărul de vizitatori străini, etc.) De asemenea, se vor monitoriza și statisticile oficiale furnizate de către Institutul Național de Statistică.

 

 

§        Dispozitiv digital (stick memorie USB) cu conţinut multimedia de promovare a obiectivelor culturale: Muzeul “Krikor Zambaccian”, Muzeul Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeul Aerului, Muzeul Memorial “Prof. dr. Victor Babeș” din Sectorul 1 al Capitalei. Aceste stick-uri de memorie USB vor avea un design atractiv, cu un logo şi o formă personalizată pentru un plus de atractivitate.

 

Stick-ul de memorie va permite încărcarea de conţinut promoțional în diverse formate digitale, precum documente (doc., pdf.), imagini (jpg., gif., png.), aplicații software, precum şi portalul de promovare. Astfel la fiecare utilizare, prin conectarea sa la oricare din diferitele echipamente ce permit acest lucru (PC/Laptop/TV digital etc.) prin funcţia sa de autorun se va lansa în mod automat conţinutul de promovare (documente, imagini, website etc.) inserat.

 

Pentru a fi protejat, conţinutul de promovare nu va putea fi şters sau modificat de către utilizator ci doar vizualizat.

 

În cazul în care utilizatorul, în momentul conectării acestui dispozitiv la oricare din echipamentele menționate, va avea conexiune la internet și aceasta va fi dectată, se va lansa o fereastră cu portalul online de promovare al obiectivelor culturale, cu informaţii actualizate. În cazul în care nu este detectată conexiunea la internet se va lansa într-o fereastră nouă portalul în varianta neactualizată, offline.

 

De asemenea, în cazul existenţei conexiunii la Internet prin intermediul unei aplicaţii conţinute de stick-ul de memorie USB se va putea urmări numărul de accesări al portalului prin intermediul acestui dispozitiv, ceea ce va oferi informații utile monitorizării rezultatelor sale.    

 

Acest dispozitiv va avea o capacitate de stocare ce va oferi utilizatorului său posibilitatea de a stoca conţinut personal ceea ce îi oferă o utilitate ridicată şi un avantaj major, intrucât conţinutul de promovare inserat va fi expus de fiecare dată când va fi utilizat.

 

Principalele beneficii ale acestui instrument inovativ, modern şi atractiv sunt:

 

·                     Dublul său rol, în scop de promovare dar şi cu o utilizare practică;

·                     Un nivel mai ridicat de reţinere a conţinutului promovat;

·                     Expunere repetată a conţinutului promovat datorită folosirii pe termen lung a stick-ului de memorie USB, mulțumită utilității sale practice.

 

 

 

 

Rezultatele aşteptate în urma promovării prin intermediul acestui instrument sunt:

 

·                     Creşterea vizibilităţii șI îmbunătățirea imaginii obiectivelor culturale promovate;

·                     Atragerea unui număr ridicat de vizitatori în cadrul standului expoziţional de la târgurile şi expoziţiile la care va participa Primăria Sectorului 1;

·                                                         Creşterea numărului de vizitatori ai portalului;

·                                                         Creşterea numărului de turişti, cu precădere cei tineri.

 

Aceste rezultate vor fi urmărite cu ajutorul unor indicatori de măsurare precum numărul de stick-uri de memorie realizate şi distribuite, numărul vizitatorilor în cadrul târgurilor şi expoziţiilor la care participă Primăria Sectorului 1, numărul de accesări al portalului prin intermediul stick-ului de memorie USB, statistici oficiale de la Institutul Naţional de Statistică cu privire la circulaţia turistică din Capitală.

 

În cadrul unor manifestări se vor distribui materiale promoționale de promovare, precum stick-uri de memorie USB cu conținut multimedia (text, imagini, portal web etc.) pentru a spori atractivitatea și crește interesul potențialilor turiști de toate vârstele pentru obiectivele culturale promovate.

 

Un avantaj major al acestor manifestări este comunicarea directă cu grupul țintă. Astfel prin participarea Primăriei Sectorului 1 la târguri şi expoziţii naţionale de turism cu un stand expoziţional se propune promovarea obiectivelor culturale, respectiv a Muzeului “Krikor Zambaccian”, Muzeului Național al Hărților și Cărților Vechi, Muzeului Aerului, Muzeului Memorial “Prof. dr. Victor Babeș”.

 

 

 

8.            Bugetul planului (corelat cu activităţile din planul de acţiune).

 

c

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

Total cheltuieli

TVA

TOTAL

1

2

3

4

5

1

Cheltuieli pentru portal de informatii de turism

 

 

1.1

Cheltuieli pentru realizarea si administrarea portal de informatii de turism

                   20.193,55    

                 4.846,45    

           25.040,00    

 

 TOTAL CAPITOL

               20.193,55    

                4.846,45    

          25.040,00    

2

Cheltuieli pentru publicitate si reclama a destinatiilor si produselor turistice romanesti

 

 

2.1

Cheltuieli pentru realizarea materialelor publicitare

                  383.440,72    

                92.025,77    

          475.466,50    

2.2

Inserţii publicitare

                   86.431,00    

                20.743,44    

          107.174,44    

2.3

Publicitate outdoor

                   13.306,45    

                 3.193,55    

           16.500,00    

2.4

Promovare prin intermediul posturilor de televiziune

                   47.258,08    

                11.341,94    

           58.600,02    

2.5

Cheltuieli pentru traducere

                     5.838,71    

                 1.401,29    

             7.240,00    

 

TOTAL CAPITOL

             536.274,96     

            128.705,99    

        664.980,95    

3

Cheltuieli aferente implementarii proiectului

 

 

3.1

Cheltuieli de publicitate si informare

                  160.967,10    

                38.632,10    

          199.599,20    

3.2

Cheltuieli de audit

                   44.516,00    

                10.683,84    

           55.199,84    

 

TOTAL CAPITOL

             205.483,10    

              49.315,94    

        254.799,04    

4

Cheltuieli aferente echipei de implementare a proiectului

                 39.876,08    

                 9.570,26    

           49.446,34    

 

TOTAL CAPITOL

               39.876,08    

                9.570,26    

          49.446,34    

 

TOTAL GENERAL

             801.827,69    

            192.438,65    

        994.266,34    

 

 

 

9.            Rezultate preconizate.

 

În urma implementării strategiei de marketing se așteaptă ca rezultate principale ale proiectului “Bucureștiul la vedere”:

 

·                     Realizarea și distribuirea unui număr însemnat de materiale și instrumente de promovare cu un conținut atractiv și de calitate.

·                     Dezvoltarea turismului cultural în Capitală.

·                     Creşterea vizibilităţii și îmbunătățirea imaginii obiectivelor culturale promovate.

·                     Creşterea numărului de turişti români și străini în Capitală.

 

Indicatorii identificați pentru monitorizarea rezultatelor proiectului “Bucureștiul la vedere” sunt:

 

·                                                         Statistici oficiale de la Institutul Național de Statistică.

·                     Numărul de materiale promoționale și de informare realizate șI distribuite.

·                     Statistici furnizate de portalul online dedicat promovării obiectivelor cultural turistice ale proiectului “Bucureștiul la vedere” .

·                                                         Numărul de vizitatori la târgurile și expozițiile naționale de turism la care a  participat Primăria Sectorului 1.