Hotărârea nr. 247/2020

HOTARAREnr. 247 din 2020-06-18 PENTRU MODIFICAREA HOTARARII CONSILIULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI NR. 176/23.04.2019 MODIFICATA PRIN HOTARAREA CONSILIULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI NR. 688/18.12.2019 PRIVIND APROBAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE SI A INDICATORILOR TEHNICO - ECONOMICI PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII "REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI MODIFICA HCGMB NR. 176/2019 NOTA INDREPTARE EROARE MATERIALA: DIN EROARE LA INLOCUIREA ANEXEI NR. 2 CURSUL VALUTAR A FOST SCRIS 1 EURI=4,775 LEI IN LOC DE CURSUL VALUTAR 1 EURO=4,7550 LEI

Consiliul General al Municipiului București

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 176/23.04.2019 modificată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 688/18.12.2019 privind aprobarea

Studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico - economici pentru realizarea obiectivului de investiții "Reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului București

Având în vedere referatul de aprobare al Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate al Direcției Generale Management Proiecte cu Finanțare Externă nr. 4104/17.06.2020;

Văzând avizul Comisiei pentru utilități publice nr. 12/17.06.2020 și avizul Comisiei juridice și de disciplină nr. 267/17.06.2020 din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

Luând în considerare:

  • -  Avizul nr. 11/17.06.2020 al Consiliului Tehnico - Economic al Companiei Municipale Termoenergetica București S.A.;

  • -   Avizul nr. 36/721/18.06.2020 al Consiliului Tehnico - Economic din cadrul Primăriei Municipiului București;

în conformitate cu prevederile:

  • -   Art. 8 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • -   Art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal - bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul - cadru al documentațiilor tehnico - economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;

Ghidului solicitantului aferent Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020, Axa prioritară 7 Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate, Obiectiv Specific 7.2 Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București;

Cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit. b) și lit. d), alin. (4) lit. d), alin. (7) lit. n) și art. 139 alin. (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.l Anexa nr. 1 la Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 176/23.04.2019

modificată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 688/18.12.2019 privind


aprobarea Studiului de Fezabilitate și a indicatorilor tehnico - economici pentru realizarea obiectivului de

investiții "Reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului București” se modifică care face parte integrantă din prezenta hotărâre.



Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod poștal 050013, sector 5, București, România; tel.: +4021 305 55 00;

Art.ll Anexa nr. 2 la Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 176/23.04.2019 modificată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 688/18.12.2019 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate și a indicatorilor tehnico - economici pentru realizarea obiectivului de investiții "Reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului București” se modifică conform anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.lll Celelalte prevederi ale Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 176/23.04.2019, modificată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 688/18.12.2019 rămân nemodificate.

Art.IV Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de 18.06.2020.



mH. I IfCGkk /**. 2)^1$

RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag.

1/225

PROIECT NR. 7135

REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

STUDIU DE FEZABILITATE



RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag.

2/225


PROIECT NR. 7135


Denumirea proiectului REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Faza

Studiu de Fezabilitate

Client

Primăria Municipiului București

Proiectant

R.A.D.E.T. - DEPARTAMENT PROIECTARE, TEHNIC Șl AVIZE

Volum UNIC

Părți scrise și desenate


LISTA DE SEMNATURI


DEPARTAMENT PROIECTARE, TEHNIC Șl AVIZE

SEF PROIECT




PROIECTANTI SPECIALITATE


REȚELE TERMICE

CONSTRUCȚII

DEVIZE

TOPO





202jO



RHD=T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:


7135


Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag. 3/225


BORDEROU

  • A. PIESE SCRISE

Foaie de capăt

Listă de semnături

Borderou

Memoriu Tehnic

  • 1.  Date Generale

    • 1.1 Denumirea obiectului de investiție

    • 1.2 Ordonator principal de credite

    • 1.3 Ordonator de credite (secundar / terțiar)

    • 1.4 Beneficiarul investiției

    • 1.5 Elaboratorul studiului

  • 2.  Situația existentă și necesitatea realizării proiectului de investiții

  • 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză,

  • 2.1.1 Situația actuală

  • 2.1.2 Necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții

  • 2.1.3 Scenariile tehnico - economice identificate și propuse spre analiză

  • 2.2.  Prezentarea contextului, politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

  • 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

  • 2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

  • 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

  • 3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții

  • 3.1. Particularități ale amplasamentului

  • 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic

  • 3.3. Costurile estimative ale investiției

  • 3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz

  • 3.5. Grafice orientative de realizare a investiției

  • 4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico-economic(e) propus(e)

  • 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință

  • 4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropic! și naturali, inclusiv de

schimbări climatice, ce " ~r~    !



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag.

4/225

  • 4.3.2.2 Canalizare

  • 4.3.3.3 Alimentarea cu energie electrică

  • 4.3.3.4. Alimentarea cu gaze naturale

4.4 Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții

  • 4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

  • 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

  • 4.7. Analiza economică*3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate

  • 4.8. Analiza de senzitivitate

  • 4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

  • 5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

  • 5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

  • 5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)

  • 5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind

  • 5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:

  • 5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

    • 5.6 Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare si economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite

  • 6. Urbanism, acorduri si avize conforme

    • 6.1 Certificatul de Urbanism emis in vederea obținerii autorizației de construire

    • 6.2 Extras de carte funciară cu excepția cazurilor speciale, express prevăzute de lege

    • 6.3 Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare. Modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

    • 6.4 Avize conforme privind asigurarea utilităților

    • 6.5 Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara

    • 6.6 Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice

  • 7. Implementarea investiției

    • 7.1 Informații despre entitatea responsabilă cujmplementarea investiției

    • 7.2 Strategia de implementare cuprinzapdfâui^ta"de implementare a obiectivului de investiții

(in luni calendaristice), durata de execuți/,graficul de/ implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare / O /        \   \

  • 7.3 Strategia de exploatare/operare sidntretinere: etape, (fietode si resurse necesare

  • 8. Concluzii și recomandări Cy / ,V* x               <7

c--y\

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 5/225

B. PIESE DESENATE


1.

Sistemul de termoficare al Municipiului București

scara %

2.

Plan de încadrare în zonă (25 Obiective)

scara 1: 2000

T0

3.

Plan de situație (25 Obiective)

scara 1:500

TI

4.

Schema hidraulică Magistrala II Sud

OBIECTIV 1 - Cămine CS5 ( Bobocica ) - C4MB

OBIECTIV 2- Cămine C4MB-CV16

OBIECTIV 3- Cămine CB5/C-CM 18

OBIECTIV 4- Cămine C4MB-CM43

OBIECTIV 5 - Cămine CO2 - CC3' - CS6 (Ștefan cel Mare)

OBIECTIV 6 - Cămine CC3' - CFT5 - CFT3

scara %

T2

5.

Schema hidraulică Magistrala ll-lll Grozăvești

OBIECTIV 7 - Cămine PO3 - CG16

OBIECTIV 8 - Cămine C7/1 ( UMAS ) - C15/20

OBIECTIV 9 - Cămine C9 (Spital Militar) - C28 ( Cuza )

OBIECTIV 10 - Cămine CS12 - CFT5

OBIECTIV 11 - Bretele de legătură

scara %

T3

6.

Schema hidraulică Magistrala V Grozăvești

OBIECTIV 12 - Cămine PO3 - CF9

OBIECTIV 13 - Cămine PO3 - CD3

OBIECTIV 14 - Cămine CP3 - CD2

OBIECTIV 15 - Cămine CP1 - CP5

OBIECTIV 16 - Bretele de legătură

scara %

T4

7.

Schema hidraulică Magistrala Progresu Berceni OBIECTIV 17 - Cămine CSI ( CET ) - CS10 - CB6 OBIECTIV 18 - Cămine CS10 - CS8 - CG7 OBIECTIV 19 - Cămine CS17 - FP6 OBIECTIV 20-Cămine CS24-CS2

OBIECTIV 21 - Cămine CS17 - CFD3

scara %

T5

OBIECTIV 22 - Cămine CO5 - CS6 OBIECTIV 23 - Cămine CI10 - CC4 OBIECTIV 24 - Bretele de legătură Schema hidraulică Magistrala II Vest OBIECTIV 25 - Cămine CM14 - CM14/7


8.


C. ANEXE


Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5



N scara %


Schemă de principiu a sistemului de termo

Grafic piezometric magistrale termoficare

Sistemul de alimentare cu energie termică. Prezentare generala.

Sistemul de alimentare cu energie termică.Situația actualei de perspectivă Pierdere apă de adaos pe magistralele


Prezentul document este proprietatea RADETși nu poate fi copiat, folosit cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 6/225

Anexa 6 Schema de principiu a unui P.T.

Anexa 7 Schema de funcționare a unui M.T.

Anexa 8 Kpi - Indicator de performanță

Anexa 9 Motivul schimbării etapei de retehnologizare

Anexa 10 Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul București - analiza scenariilor-

Anexa 11 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE II SUD - LOT 2 ( OBIECTIV 1)

CS5 (Bobocica) - C4MB

Anexa 12 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE II SUD - LOT 3 ( OBIECTIV 2 )

C4MB-CV16

Anexa 13 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE II SUD - LOT 4 ( OBIECTIV 3 )

CB5/C-CM18

Anexa 14 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE II SUD - LOT 5 ( OBIECTIV 4 )

C4MB-CM43

Anexa 15 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE II SUD - LOT 7 ( OBIECTIV 5 )

CO2 - CC3' - CS6 ( Ștefan cel Mare)

Anexa 16 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE II SUD - LOT 8 ( OBIECTIV 6 )

CC3' - CFT5 - CFT3

Anexa 17 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE ll-lll GROZĂVEȘTI - LOT 1

( OBIECTIV 7 ) PO3'-CG 16

Anexa 18 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE ll-lll GROZĂVEȘTI - LOT 2

( OBIECTIV 8 ) C7/1 ( UMAS ) - C15/2O

Anexa 19 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE ll-lll GROZĂVEȘTI - LOT 3

( OBIECTIV 9 ) C9 ( Spital Militar) - C28 ( Cuza )

Anexa 20 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE ll-lll GROZĂVEȘTI - LOT 5

(OBIECTIV 10 CS12 - CFT5

Anexa 21 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE ll-lll GROZĂVEȘTI - LOT 7

(OBIECTIV 11) Bretele de legătură

Anexa 22 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI - LOT 1 (OBIECTIV 12)

PO3-CF9

Anexa 23 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI - LOT 2 (OBIECTIV 13)

PO3 - CD3

Anexa 24 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI - LOT 3 (OBIECTIV 14 )

CP3 - CD2

Anexa 25 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI - LOT 4 (OBIECTIV 15 )

CP1-CP5

Anexa 26 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI - LOT 5 (OBIECTIV 16 )

Bretele de legătură

Anexa 27 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI - LOT 1 (OBIECTIV 17 )

CSI ( CET ) - CS/O’ ... \

- STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI - LOT 2 (OBIECTIV 18 )

.                                                               n.KBCT.A țț /1            __fi


Anexa 28

CS10 - CS8 - d

J OlRECȚtA


x /

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag.

7/225

Anexa 29 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI - LOT 3 (OBIECTIV 19)

CS17-FP6

Anexa 30 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI - LOT 4 (OBIECTIV 20)

CS24 - CS2

Anexa 31 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI - LOT 5 (OBIECTIV 21) CS17-CFD3

Anexa 32 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI - LOT 7 (OBIECTIV 22)

CO5 - CS6

Anexa 33 - STRUCTURĂ MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI - LOT 8 (OBIECTIV 23)

CI10-CC4

Anexa 34 STRUCTURĂ LOTULUI 9 MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI (OBIECTIV

24) Bretele de legătură

Anexa 35 STRUCTURĂ LOTULUI 9 MAGISTRALĂ DE TERMOFICARE II VEST (OBIECTIV 25)

Cămin CM14-CM14/7

Anexa 36 - Pierdere de căldură prin transmisie /Pierdere masică de agent termic - opțiuneal Anexa 37 - Pierdere de căldură prin transmisie /Pierdere masică de agent termic - opțiunea2 Anexa 38 - Pierdere de căldură prin transmisie /Pierdere masică de agent termic - opțiunea3 Anexa 39 - Disponibil presiune pentru PT-urile alimentate din Magistrala II Sud ( Vmax)

Anexa 40 - Disponibil presiune pentru PT-urile alimentate din Magistrala II - III Grozăvești( Vmax) Anexa 41 - Disponibil presiune pentru PT-urile alimentate din Magistrala V Grozăvești( Vmax) Anexa 42 - Disponibil presiune pentru PT-urile alimentate din Magistrala Progresu Berceni( Vmax) Anexa 43 Evaluare investiție de bază (25 Obiective)-opțiunea 1

Anexa 44 Evaluare investiție de bază (25 Obiective)-opțiunea 2

Anexa 45 Evaluare investiție de bază (25 Obiective)- opțiunea 3

Anexa 46 Deviz General-opțiuneal

Anexa 47 Deviz General - opțiunea2

Anexa 48 Deviz General - opțiunea3

Anexa 49 Grafic Gantt OBIECTIV 1

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD,Cămine CS5 ( Bobocica ) - C4MB

Anexa 50 Grafic Gantt OBIECTIV 2

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD, Cămine C4MB - CV16

Anexa 51 Grafic Gantt OBIECTIV 3

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD, Cămine CB5/C - CM18

Anexa 52 Grafic Gantt OBIECTIV 4

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD, Cămine C4MB - CM43

Anexa 53 Grafic Gantt OBIECTIV 5

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD, Cămine CO2 - CC3' - CS6 ( Ștefan cel Mare)

Anexa 54


Anexa 55


Anexa 56


Grafic Gantt OBIECTIV 6

MAGISTRALA DE TERMOFICARE I

Grafic Gantt OBIECTI 7

MAGISTRALA DE TERMOFIG/r€>I

Grafic Gantt OBIECTIV 8

MAGISTRALA DETERMOFI



Prezentul docutfienfeste proprietatea RADET și nu ț) cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.



(te fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția


RHD


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :


7135


Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag.

8/225


Anexa 57 Grafic Gantt OBIECTIV 9

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II - III GROZĂVEȘTI,Cămine C9 ( Spital Militar) - C28 (

Cuza )

Anexa 58 Grafic Gantt OBIECTIV 10

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II - III GROZĂVEȘTI, Cămine CS12-CFT5

Anexa 59 Grafic Gantt OBIECTIV 11

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II - III GROZĂVEȘTI, Bretele de legătură

Anexa 60 Grafic Gantt OBIECTIV 12

MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI,Cămine PO3 - CF9

Anexa 61 Grafic Gantt OBIECTIV 13

MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI,Cămine PO3 - CD3

Anexa 62 Grafic Gantt OBIECTIV 14

MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI, Cămine CP3 - CD2

Anexa 63 Grafic Gantt OBIECTIV 15

MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI, Cămine CP1 - CP5

Anexa 64 Grafic Gantt OBIECTIV 16

MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI, Bretele de legătură

Anexa 65 Grafic Gantt OBIECTIV 17

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CSI ( CET ) - CS10 - CB6

Anexa 66 Grafic Gantt OBIECTIV 18

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CS10 - CS8 - CG7

Anexa 67 Grafic Gantt OBIECTIV 19

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CS17 - FP6

Anexa 68 Grafic Gantt OBIECTIV 20

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CS24 - CS2

Anexa 69 Grafic Gantt OBIECTIV 21

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CS17 - CFD3

Anexa 70 Grafic Gantt OBIECTIV 22

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CO5 - CS6

Anexa 71 Grafic Gantt OBIECTIV 23

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CI10 - CC4

Anexa 72 Grafic Gantt OBIECTIV 24

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Bretele de legătură

Anexa 73 Grafic Gantt OBIECTIV 25

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II VEST, Cămine CM14 - CM14/7

Anexa 74 - Soluții constructive pentru realizarea rețelelor de termoficare existente și nou proiectate

Anexa 75 - Raport privind calitatea apei din sistemul de termoficare

Anexa 76 - Vitezele indicate pentru dimensionarea conductelor conform NP-058-02

Anexa 77 - Tipodimensiuni pentru conducte pre'/olat^cu rrfanta standard/ manta intarita

Anexa 78 - Densitate liniara de căldură pentru fiecare puncturban

Anexa 79 - Model certificat de performanță Energetică pentru clădire rezidențială £


Anexa 78

Anexa 79

Anexa 80

Anexa 81


Anexa 80


Model certificat Zone unitare de


rba


Anexa 81 - Structura tarifelor pentru căldură m luna ianuarie .20 J;

________________________________________________________________i sil____________________________________________


c> #

I

iiatffolosit sau făcu


altor persoane, cu excepția


cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag.

9/225

Tabele capitolul 2

Tabel 1 - Surse de producere energie termică

Tabel 2 - Echipamente actuale și date tehnice CET București Sud

Tabel 3 - Echipamente actuale și date tehnice CET București Vest

Tabel 4 - Echipamente actuale și date tehnice CET Grozăvești

Tabel 5 - Echipamente actuale și date tehnice CET Progresu

Tabel 6 - Echipamente actuale și date tehnice CET Grivița SRL

Tabel 7 - Echipamente actuale și date tehnice CET Vest Energo SA

Tabel 8 - Echipamente actuale și date tehnice CTZ Casa Presei

Tabel 9 - Capacitățile disponibile pentru cele 6 CTE-uri și pentru CT Casa Presei Libere

Tabel 10 - Situația cazanelor montate în CT Cvartal și lungimea de canal distanță aferentă

Tabel 11 - Valorile înregistrate în cadrul ELCEN pentru emisiile de NOX, SO2, pulberi precum și de CO2

Tabel 12 - Dotare RADET circuit primar

Tabel 13 - Tronsoane reabilitate circuit primar (lungime si pondere)

Tabel 14 - Evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de transport în perioada 2013-2017.

Tabel 15 - Dotare RADET circuit secundar

Tabel 16 - Tronsoane reabilitate circuit secundar (lungime si pondere)

Tabel 17 - Evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de distribuție în perioada 2013-2017.

Tabel 18 - Evoluția pierderilor de căldură ale SACET în perioada 2013-2017.

Tabel 19 - Cantitatea de apă de adaos precum și cantitatea de căldură înglobată în aceasta

Tabel 20/1-20/5 - Bilanțuri energetice ale SACET BUCUREȘTI

Tabel 21 - Etapa 1 de modernizare SACET BUCUREȘTI

Tabel 22 - Etapa 2 de modernizare SACET BUCUREȘTI

Tabel 23 - Sumar date consum 1993

Tabel 24 - Evoluția consumului începând din anul 2006

Tabel 25 - Distribuția consumului în funcție de modul de furnizare și tipul de consumatori

Tabel 26 - Distribuția procentuală detaliată a livrărilor în funcție de modul de furnizare a căldurii

Tabel 27- Distribuția procentuală a livrărilor în funcție de modul de furnizare a căldurii

Tabel 28 - Structura consumatorilor casnici

Tabel 29 -Date climateice

Tabel 30 - Valori comparative ale rezistențelor termice corectate

Tabel 31 - Consumuri specifice pentru încălzire și coeficientul global de izolare termică

Tabel 32- Necesarul de căldură de calcul la limita consumatorilor

Tabel 33 - Număr persoane în municipiul București

Tabel 34 - Produsul intern brut regional (PIBR) - total Regiunea București - Ilfov

Tabel 35-Prognoza PIB-ului regional pentru București realizată de Comisia Națională de Prognoză

Tabel 36 - Câștigul salarial mediu brut lunar - lei/salariat


Tabel 37 -Câștigul salarial mediu net lunar - prognoză CNP ț<Buc  Tabel 38 - Evoluția temperaturii medii exterioare și ă Qumărulm< Tabel 39 -Prognoza cererii de căldură și vânzările li^SACET în Gc Tabel 40 - Prognoza cererii și livrărilor de căldură p^nțru întreguhșik

Prezentul document este proprietatea RA cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 10/ 225

Tabel 40-1 Balanța de căldură SACET, scenariul cu proiect

Tabel 40-2 Performanțele energetice în scenariul cu proiect - PIP

Tabel 40-3 Centralizare cerere și vânzări în scenariul cu proiect (PIP)

Tabel 40-4 Centralizare cerere și vânzări în scenariul cu proiect (PIP), incluzând cele 46 CT cvartal.

Tabel 40-5 Bilanțul energetic al SACET în scenariul BAU

Tabel 40-6 performanțele energetice în scenariul cu proiect - BAU

Tabel 40-7 Diferențele de indicatori între PIP și BAU (PIP minus BAU)

Tabele capitolul 3

Tabel 41 - Proprietăți termofizice ale apei fierbinți

Tabel 42 - Caracteristicile țevilor ce alcătuiesc rețeaua de transport a apei fierbinți

Tabel 43 - Disponibil de presiune din CET-uri

Tabel 44 - Diagrama de reglaj atemperaturii apei fierbinți

Tabel 45 - Pierderi specifice de presiune conform NP-058-02

Tabel 46 - Costuri SIP

Tabel 47 - Date comparative

Tabel 48 - Dimensiuni conducte utilizate

Tabel 49 - Dimensiuni conducte utilizate

Tabele capitolul 4

Tabel 50- Ponderea de energie livrată către sistem

Tabel 51-Situația apartamentelor conectate la RADET

Tabel 52- Fluxuri de energie termică

Tabel 53 - Factori de influență ai cererii de energie termică

Tabel 54- Costurile de investiție în termeni reali

Tabel 55 - Costurile cun investiția în cadrul celor trei opțiuni

Tabel 56 - Valoarea reziduală

Tabel 57- Consumul de gaz în Scenariul BAU

Tabel 58 - Căldură achiziționată de la terți

Tabel 59 - Costurile cu păcura în Scenariul BAU

Tabel 60- Pierderile de apă în Scenariul BAU

Tabel 61 - Costurile cu intervențiile în Scenariul BAU

Tabel 62- Costurile fixe în cadrul Scenariului BAU

Tabel 63-Tabel 64 -Tabel 65 -Tabel 66-

Tabel67-Tabel 68-


Structura altor costuri fixe Consumul de gaz în Scenariul PIP Căldură achiziționată de la terți în Pierderile de apă în Scenariul PIP Costurile cu intervențiile în Costurile variabile în


Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit

cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 11/ 225

Tabel 69 - Factori de influență ai cererii în Scenariul BAU

Tabel 70- Vânzări energie termică în Scenariul BAU

Tabel 71 - Factori de influență ai cererii în Scenariul BAU

Tabel 72 - Vânzări energie termică în Scenariul PIP

Tabel 73 - Rezultatele analizei financiare

Tabel 74 Raportul de conversie a emisiilor de poluanți

Table 75. Reducerea emisiilor de poluanți 2020-2044 ca efect al implementării proiectului

Tabel 76 - Rezultatele analizei economice în Scenariul 1 pe cele trei Opțiuni

Tabel 77-Analiza de senzitivitate pentru indicatorii de performanță financiară -CAPEX

Tabel 78 - Analiza de senzitivitate pentru indicatorii de performanță financiară - REVENUES și OPEX

Tabel 79-Analiza de senzitivitate pentru indicatorii de performanță economică - 1%

Tabel 80-Analiza de senzitivitate pentru indicatorii de performanță economică-5%

Tabel 81 - Analiza de senzitivitate pentru indicatorii de performanță economică - 10%

Tabel 82 - Clasificarea riscurilor în funcție de severitatea lor

Tabel 83 - Nivelul de risc

Tabel 84 - Tipul de acțiuni de remediere necesare

Tabel 85-Analiza calitativă a riscurilor

Tabele capitolul 5

Tabel 86 - Indicatori

Tabel 87 - Indicatorii financiari și socio-economici

Tabel 88 - Indicatorii financiari și socio-economici (per total interval de analiză)

Table 89- Structura de finanțare cheltuieli eligibile

Tabel 90 - Analiza deficitului de finanțare

Tabel 91 - Planul de Finanțare

Figuri capitolul 2

Figura 1 - Localizarea surselor de producere a energie termice

Figura 2 - Lungime conducte modernizate rețele de transport apa fierbinte

Figura 3 - Pondere conducte modernizate rețele de transport apa fierbinte

Figura 4 - Presiuni medii anuale rețele de transport apa fierbinte

Figura 5- Evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de transport în perioada 2013-2017.

Figura 6- Lungime conducte modernizate rețele de distribuție

Figura 7- Pondere conducte modernizate rețele de distribuție

Figura 8- Pierdere totală de căldură în sistemul de termoficare (Gcalan)

Figura 9- Pierdere totală de căldură în sistemul de termoficare(%)

Figura 10-

Cantitatea de apă de adaos

Cantitatea de căldură înglobată în apă de adaos' Energia termică introdusă în sistemul de tra Variația energiei termică introdusă în siste



Figura 11-

Figura 12-

Figura 13-

Figura 14- Consum gaz cu putere calorifju} inferioară

Prezentul document este proprietatea nu poate fi copia cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 12/ 225

Figura 15- Energie electrică produsă

Figura 16- Energie electrică utilizată pentru consum propriu

Figura 17- Energie electrică livrată în sistem

Figura 18- Evoluția numărului de apartamente branșate SACET între anii 2006 și 2017.

Figura 19 - Evoluția livrărilor din SACET către populație și către agenți economici

Figura 20- Distribuția densității liniare de căldură pe puncte termice

Figura 21- Variația gradului de folosire a puterii nominale a radiatoarelor în funcție de emperatura exterioară.

Figura 22- Evoluția demografică a populației în București

Figura 23 - Evoluția PIB național între anii 2000 și 2014

Figura 24 - Prognoza PIB-ului regional București-llfov pentru perioada 2014 - 2019

Figura 25 - Prognoza CNP - câștigul salariat mediu brut

Figura 26 - Câștigul salarial mediu net lunar - prognoză CNP - București - Ilfov

Figura 27 - Evoluția temperaturii exterioare

Figura 28- Evoluția numărului de grade zile pentru încălzire

Figura 29 - Scenarii parcurse ale ratelor de renovare

Figuri capitolul 4

Figura 30 - Balanța de căldură SACET

Figura 31 - Evoluția tarifelor vânzare a energiei termice

Figura 32 - Evoluția tarifelor de vânzare a energiei electrice

Figura 33 - Evoluția veniturilor totale operaționale incrementale

Figura 34. Reducerea emisiilor de poluanți în 2020-2044 ca efect al implementării proiectului


ABREVIERI

ACB       - Analiză Cost Beneficiu

A.C.C.     - Apă caldă de consum

ANRE     - Autoritatea Națională de Reglementare în

ANRSC    - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

APM -Agenția pentru Protecția Mediului

APA NOVA - Societate Comercială ce are ca principal obiect de activitate gestiunea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare pe terit

iul Municipiului București


BAU - Business As Usual = scenariul fără proiect CAF - Cazan de Apă Fierbinte (surse de vârf) CTE - Centrală Termoelectrică; produce energie produs secundar.

electric^ îN condtensație, căldura fiind un /rftogenerare energie electrică și energie înfiază după cererea de căldură.

\ X. V---/


CET       - Centrală Electrică de Termoficare; produce

termică pentru uz casnic sau industrial. Functk

CT        - Centrală Termică

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag.

13/

225

CTZ       - Centrală Termică de Zonă

EAD       - Echipament Achiziție Date

ELCEN    - ELECTROCENTRALE București

GES       - Gaze cu Efect de Seră

MWe     - Megawatt electric

MWt     - Megawatt termic

NP        - Normativ Proiectare

PMB      - Primăria Municipiului București

PT        -Punct Termic

RADET - Regia Autonomă de Distribuție cu Energie Termică

SEN       - Sistem Energetic Național

SACET - Sistem de Alimentare Centralizat cu Energie Termică

POIM- Program Operațional Infrastructură Mare

PIP - Propgramul de Investiții Prioritare

Canal termic -Construcție nevizitabilă din beton armat în care sunt montate conductele de termoficare

Galerie termică - Construcție vizitabilă din beton armat în care sunt montate conductele de termoficare

LEGISLAȚIE

2001/80/CE - Directiva europeană privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în atmosferă proveniți din instalațiile mari de ardere.

HG 322/2005 - Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea HG541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor anumitor poluanți în atmosferă proveniți din instalațiile mari de ardere.Transpune în legislația românească 2001/80/CE.

HG 907/2016 -Hotărâre de Guvern privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice

STAS 1478    - Instalații sanitare. Alimentarea cu apă la construcții civile și industriale.

Prescripții fundamentale de proiectare.

SR 1907-1


- Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Metodă de calcul.


SR 1907-2


- Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare convenționale de


NP-058-02




- Normativ privind proiectarea și execuf;

cu energie termică - rețele și puncte termice


Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folo cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.


RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 14/ 225

MEMORIU TEHNIC             ZW/U/

0.SUMAR EXECUTIV

01. SITUAȚIA EXISTENTA A SACET BUCUREȘTI

Primăria Municipiului București este proprietarul legal al Sistemului de Transport și Distribuție a căldurii din Municipiul București. Primăria Municipiului București stabilește tariful căldurii pe care ANRE îl analizează și aprobă anual în concordanță cu legislația în vigoare (ex. Ordinul nr. 126 / 2017 pentru 2018). Primăria Municipiului București poate beneficia de un proiect de

cofinanțare tip grant din partea Uniunii Europene și va fi responsabilă pentru implementarea și sustenabilitatea proiectului.

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București este o organizație autonomă aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București. RADET exploatează și întreține sistemele de transport și distribuție a căldurii din Municipiul București, cumpărând energie termică de la S.C. Electrocentrale București (ELCEN) și de la producătorii independenți de energie termică, pe care o vinde apoi consumatorilor sub formă de energie termică pentru încălzire și apă caldă pentru consum. RADET deține și exploatează surse proprii de producere a energiei termice cum sunt: Centrala Termică de Zonă Casa Presei (CTZ), precum și 46 Centrale Termice de Cvartal. Deasemenea în administrarea RADET se află și un număr de 592 Puncte Termice aflate în proprietatea Primăriei Municipiului București (exceptând punctele termice industriale). RADET este operatorul sistemului de transport și distibuție a energiei termice din Municipiul București în baza Deciziei nr. 1200/1990 a

Consiliul General al P.M.B.

ELCEN aparține Ministerului Energiei și deține și operează în București următoarele patru termocentrale echipate cu grupuri energetice în cogenerare și instalații de vârf (CAF-uri) folosind combustibili sub formă de gaze naturale: CET GROZĂVEȘTI, CET VEST, CET PROGRESU și CET SUD. ELCEN produce apă fierbinte pe care o pompează apoi, prin intermediul pompelor de circulație, în rețeaua de transport a sistemului de termoficare. Din punct de vedere al producției de energie electrică, ELCEN asigură, prin cele patru unități menționate anterior, 10% din cota de piață la nivel național. Contractul de prestări servicii între ELCEN și RADET este încă în vigoare și extins la fiecare 5 ani, pe baza unui contract-cadru.

Doi operatori privați, SC Vest Energo SA, care deține CET Vest Energo și GRIRO SA, care deține CET Grivița, furnizează deasemenea, energie termică în rețeaua de transport a sistemului de termoficare din Municipiul București, în conformitate cu contractele de servicii încheiate cu RADET și valabile până în anul 2026.

Cele două companii ELCEN și RADET se află în prezent în cadrul unei proceduri de insolvență. Prin urmare, în anul 2019 s-a stabilit ca TERMOENERGETICA BUCUREȘTI SA, companie deținută 99,999% de PMB; 0,0005% de Comuna Chiajna și 0,0005% de Orașul Popești-Leordeni să preia activitatea RADET. în planul de restructurare, este prevăzută și preluarea personalului RADET de către TERMOENERGETICA.


Sistemul de alimentare centralizată cu energie^!

componente principale:

țllXl) sunt asigurate la nivelul componență


1.Sursele de producere a energiei termice pentru

Municipiului București, în proporție de circa de către ELCI

Prezentul document este proprietatea RADET și/u cazului în care există o autorizare scrisă din partea refl iei.

RflD-T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de


Pag. 15/ 225


Fezabilitate

patru centrale electrice de termoficare: CET SUD, CET PROGRESU, CET VEST și CET GROZĂVEȘTI. Restul de circa 8,61% din energia termică necesară pentru alimentarea consumatorilor, este produsă în surse aflate in administrare privată, respectiv CET Grivița SRL și CET Vest Energo SA (5,8%) precum și în Centrala Termică de Zonă Casa Presei (CTZ) aflată în administrarea RADET (2,6%).

Capacitatea termică instalată a celor 6 CET-uri și a Centralei Termice de Zonă Casa Presei este de cca. 1970 MWt, iar a celor 46 CT-uri este de cca 236 MWt.

2. Rețelele termice primare (rețele de transport), ce asigură transportul energiei termice prin intermediul apei fierbinți de la sursele de căldură la punctele termice.

Structura sistemului de rețele termice primare este una mixtă (inelar - radială), care pe lângă un inel magistral, prezintă o serie de magistrale de distribuție radiale.

Această structură permite ca în cazul unei avarii pe una dintre ramurile principale ale rețelei, sau a uneia dintre sursele de alimentare cu căldură existente, să poată fi alimentați în continuare toți consumatorii, cu excepția celor cuprinși între vanele care izolează tronsonul avariat.

In ultimii 15 ani din cauza numeroaselor avarii apărute ca urmare a stării precare a conductelor, prin investiția PMB au fost modernizate 20% din rețeua de transport a apei fierbinți, utilizând-se atât conducte clasice din oțel cât și conducte din oțel preizolate. Procentul de aproximativ 80% din conductele de agent termic primar rămas nemodernizat, prezintă o stare avansată de uzură și se confruntă cu mari probleme în exploatare necesitând luarea unor măsuri urgente de reabilitare.

în anul 2018 pierderile de apă fierbinte au fost de aprox. 12,04 milioane m3 ceea ce reprezintă echivalentul a aprox. 1374 m3/h. Lungimea de traseu a rețelei de transport a apei fierbinți este de 472 km din care aprox. 105,97 km (ce prezintă cel mai mare risc în exploatare din cauza stării precare în care se află) vor fi reabilitate în proiectul PIP. în 2018, pierderile de căldură pe rețeaua de transport sunt de aprox. 21,7%, pe traseul cuprins între sursele de căldură și consumatorii finali. Mai mult decât atât, în ultimii ani, numărul avariilor a crescut de la 420 în anul 2013 la 991 în anul 2018 și la 1274 în 2019, concomitent crescând și pierderile totale de căldură de la 14,3% la 20,2% pentru aceeași perioadă.

3. Punctele termice/module termice urbane, aflate în proprietatea PMB, primesc energie termică de la sistemul de termoficare (primar) și prepară agent termic secundar pentru încălzire și apă caldă de consum pentru consumatorii urbani și dotații.

Până în prezent, toate echipamentele din punctele termice urbane au fost înlocuite sau modernizate urmând ca în etapa de finalizare a modernizării punctelor termice să fie înlocuite conductele din interiorul acestora, să fie efectuate reparații interioare și exterioare la elementele de construcție, precum și să fie refăcute instalațiile de canalizare interioară ale acestora.

în PT-urile modernizate au fost montate instalații de automatizare care asigură funcțiile de reglare a PT-ului și achiziție date de la pompe, sisteme de expansiune, stații de dedurizare urmând ca în final toate _aceste date să fie transmise unui sistem dispecer tip SCADA necesar RADET București pentru stiprayejghbrea și conducerea operativa a sistemului de termoficare din Municipiul București.

4. Rețelele termice secundare asigură distribuția energiei termice prin intermediul apei calde pentru încălzire și a apel,calde de consum, de la punctele termice la consumatorii finali.

consu


Rețelele terinice secundare sunt constituite din 4 conducte, încălzire tur/retur^apă caldă de c¥ având o lungime de traseu de aprox. 703 km.


v __O c

RAD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag.

16/

225

în ultimii 15 ani din cauza numeroaselor avarii apărute ca urmare a stării precare a conductelor, prin investiția PMB au fost modernizate circa 16 % din rețeua de distribuție a apei calde, utilizând-se conducte preizolate din oțel, respectiv conducte preizolate din PEX-a.

Pierderile de căldură pe rețelele termice secundare sunt estimate a fi de aprox. 8,4%.

5. Consumatorii finali, beneficiari ai serviciilor de alimentare cu energie termică furnizată de RADET București sunt formați din :

consumatori casnici (apartamente, case, vile),

consumatori industriali și agenți economici,

instituții socio-culturale (școli, grădinițe, spitale, cinematografe, etc).

Din totalul de 1,85 milioane de locuitori ai Municipiului București, aprox. 1,2 milioane sunt racordați la sistemul centralizat de alimentare cu căldură reprezentând aprox. 61%, restul de 39% din populație fiind beneficiarii unor sisteme individuale de alimentare cu căldură.

în vederea reducerii consumului de energie la nivel național cu 19% până în anul 2020, în conformitate cu prevederile Legii nr. 121 / 2014, în Municipiul București au fost luate măsuri complexe pentru reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și a instalațiilor ce le deservesc.

Aceste măsuri prevăd:

- înlocuirea conductelor rețelelor de încălzire și a.c.c. și realizarea unor scheme de distribuție care să permită contorizarea consumurilor de căldură la nivel de scară de bloc,

montarea pe corpurile de încălzire din apartamente a repartitoarelor de costuri și a robinetelor cu termostat pentru a putea diferenția regimurile termice pe încăperi / apartamente,

reechilibrarea hidraulică a instalațiilor de încălzire, anveloparea clădirilor.

CTE-urile și Centralele Termice din Municipiul București generează în atmosferă, prin arderea combustibilului, emisii poluante in principal de CO2, NOx, C dar și SO2, și pulberi (ultimei două în urma arderii păcurii utilizată drept combustibil alternativ în anumite situații).

Directiva 2010/75/CE a PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 24 noiembrie 2010 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari, a impus elaborarea unor programe în scopul reducerii emisiilor poluante și care permit respectarea valorilor limită de emisie prevăzute în HG nr. 541/2003 (privind stabilirea unor măsuri privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari), modificată și completată prin HG nr. 322/2005.

Valorile calculate ale emisiei de CO2 pentru întregul SACET pentru anul 2017 sunt estimate la aprox. 2,23 milioane tone / an , înjj ce emisiile de NOx se estimează că vor atinge valoarea de  2000 tone / an. Odată cu implemeni^rea rnășurilor recomandate în PIP, se estimează o reducere cu 6,7% a emisiilor poluante.


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza:

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 17/ 225

02. CEREREA DE CĂLDURA

Având în vedere toate sursele de căldură ale SACET (cu excepția celor 46 CT cvartal), bilanțul de căldură al sistemului pentru anul 2017 este ilustrat în următoarea diagramă Sankey:

Cotele procentuale din diagrama de mai sus se referă la căldura totală furnizată SACET (deci fără cele 46 de centrale de cvartal care sunt în afara SACET). Ponderile procentuale exacte ale căldurii injectate în sistemul centralizat în anul 2017 de către producători, sunt rezumate în tabelul de mai jos

Unitatea

Cota

Descriere

ELCEN

91.61%

Producătorul deținut de Min. Energiei

Vest Energo și Grivita

5.8%

Două unități de cogenerare private

CT Casa Presei

2.6%

Centrală termică deținută de RADET

Tabelul ES-1 Cotele de căldură injectate în SACET în anul 2017

Pierderile de căldură evidențiate mai sus, în combinație cu pierderile mari de apă pe rețeaua de transport înregistrate în anul 2017, care au fost de 10,85 milioane m3 (9,2 milioane EUR / an), indică necesitatea urgentă de reabilitare a sistemului de transport.

Densitatea liniară de căldură

Acesta este unr'HTdicator empiric dat de raportul dintre vânzările anuale de căldură în MWh și lungimea totală a canalului^efelelor de transport, exprimate în metri. în timp ce regula de bază pentru sistemele centralizate indică faptul că o densitate mai mare de 2 MWh/m este o dovadă a viabilității u iui astfel de sistem, p ntru București acest indicator a avut valoarea de/3j74.MWh/m în anul 2017. I * \                    ///. /                                              M

________\ /\//___--------------------------<-- Prezentul document^șt^proprietat^rfPAȚET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 18/ 225

Determinarea cererii de energie termică pentru anul 2018

Pe baza datelor disponibile privind numărul consumatorilor rezidențiali și comerciali, cererea de căldură a fost determinată pentru anul 2018 prin respectarea standardelor tehnice, a normelor și reglementărilor românești privind cererea de căldură normalizată atât pentru încălzirea zonelor de locuit, cât și pentru producerea apei calde de consum. Consumul prognozat al utilizatorilor comerciali se bazează pe consumul mediu istoric pe perioada 2013-2017. Prognoza consumului pentru gospodării ia în considerare atât clădirile reabilitate cât și cele nereabilitate. Tabelul de mai jos prezintă numărul de apartamente alimentate de RADET la sfârșitul anului 2017:

Număr total de apartamente alimentate, din care:

562.008

Apartamente branșate la cele 46 centrale de cvartal:

19.123

Apartamente conectate la SACET, din care:

542.885

Reabilitate termic:

197.768

Nereabilitate termic:

345.117

Tabelul ES-2 Numărul de apartamente alimentate de RADET

în aceste condiții, cererea totală de căldură la nivelul consumatorilor, pentru anul 2018, doar la nivelul SACET, a fost determinată după cum urmează:________________

Necesarul pentru încălzire:

2.609.527 Gcal

Necesarul pentru apă caldă de consum:

1.041.797 Gcal

Necesarul agenților economici:

348.732 Gcal

Cererea totală de căldură a SACET:

4.000.056 Gcal

Tabel ES-3 Necesarul de căldură SACET la nivelul consumatorilor, pentru 2018

Adăugând la cele de mai sus, cererea de căldură existentă la nivelul celor 46 centrale termice de cvartal, cererea anuală totală de căldură în anul 2018 se ridică la 4.127.599 GcaL

în ceea ce privește debitul de căldură necesar la nivelul consumatorului, calculele efectuate doar pentru SACET în conformitate cu Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București - document elaborat de AMRSP și aprobat prin HCGMB nr. 260/2017, au generat următoarele rezultate enumerate în tabelul de mai jos:

TOTAL

Unitate

Necesar la nivelul consumatorului, pentru:

încălzire

Apă caldă

Total

Maxim iarna

Gcal/h

1772

192

1964

Mediu iarna

Gcal/h

828

192

1020

Mediu vara

Gcal/h

0

192

192

Tabel ES-4 Calculul necesarului de căldură la nivelul SACET

Necesitatea reducerii capacității proiectate a rețelei


diu de fezabilitate, se prevede reducerea diametn alorile revizuite ale cererii de căldură.


Pe baza informațiilor menționate mai sus, capacitatea actuală a rețelei de transport este de aproximativ 4200 Gcal/h, ceea ce înseamnă că sistemul de transport esț^ în prezent supradimensionat. în acest noile diametre bazându-se p


RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 19/ 225

Acoperirea cererii de căldură între anii 2013 și 2017

în timp ce cererea anuală de căldură a SACET pentru anii 2013-2017 a fost similară cu cea prognozată pentru anul 2018, RADET nu a reușit să acopere această cerere, din cauza numărului tot mai mare de incidente care au dus la întreruperea frecventă a furnizării de căldură. întrucât interacțiunea comercială dintre RADET și ELCEN sa deteriorat din cauza creșterii rapide a datoriei RADET, lipsa fondurilor pentru înlocuirea completă a segmentelor de conducte care au generat pierderi uriașe după anul 2013, a devenit un factor major în împiedicarea acoperirii cererii de căldură.

Scenarii considerate în prezentul studiu

PIP - Programul de investiții prioritare - scenariul cu proiect: prevede înlocuirea a 211,94 km conducte ale rețelei de transport, conținute în canale termice totalizând 105,97 km, cu conducte preizolate având diametrele reduse cu unul până la două trepte de diametru. Principalele beneficii sunt reducerea pierderilor de căldură, consumul de gaze pentru producerea de căldură și emisiile asociate. Se consideră că performanța îmbunătățită a sistemului va atrage noi branșări, în timp ce numărul deconectărilor pe an va rămâne constant și egal cu cel înregistrat în 2017. Implementarea viitoare a zonelor unitare de încălzire garantează interzicerea în continuare a deconectărilor. Diferența actuală între cererea și oferta de energie termică se va reduce la zero până în anul în 2023.

BAU - Scenariul fără proiect: Este identic cu PIP în ceea ce privește măsurile administrative de transfer a activității RADET către Termoenergetica SA. în scenariul fără proiect, nu va avea loc niciun proiect de reabilitare care vizează sistemul SACET (cu excepția Fazei 1: reabilitarea a 31,62 kilometri). Pierderile de căldură vor continua să crească și nu există perspectiva branșării de noi consumatori, întrucât zonele de încălzire unitare vor fi oricum implementate, numărul de deconectări este același ca în scenariul cu proiect. Cererea actuală de căldură neacoperită, va fi acoperită până la sfârșitul anului 2023, deși cu costuri ridicate suportate de PMB.

Factori care influențează cererea de căldură

Tabelul de mai jos sumarizează impactul principalilor factori de influență asupra cererii de căldură, pentru amble scenarii: cu proiect și fără proiect:________________________________

Factor

Cu proiect

Fără proiect

Evoluția demografică:

Nu are impact semnificativ

Creșterea veniturilor:

Nu are impact semnificativ

încălzirea globală

- 5.204 Gcal/an

- 5.204 Gcal/an

Reabilitarea termică a clădirilor:

-16.324 Gcal/an

-16.324 Gcal/an

Debranșările:

- 903,7 Gcal/an

- 903,7 Gcal/an

Rebranșări / noi branșări:

+ 4219,3 Gcal/an

0 Gcal/an

Total:

-18.213 Gcal/an

-22.432 Gcal/an

RPlD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 20/ 225

  • • Contribuția centralei termice Casa Presei la cererea totală de căldură va crește ușor de la nivelul

său de 2,85% în anul 2017 și va rămâne constantă la 3,3% din cererea totală de căldură la nivelul surselor;

  • • Contribuția combinată la cererea totală de căldură a celor doi producători privați Vest Energo și

Grivita, va scădea ușor de la 5,76% la o cotă cvasi-constantă de aproximativ 4,46% din cererea totală de căldură la nivelul surselor pentru intervalul 2018-2023, după care contribuția lor combinată la SACET va crește până la cca. 11,4% din cererea totală de căldură la nivelul generării datorită necesității de a dezafecta unele dintre facilitățile ELCEN.

  • • Ponderea vânzărilor de căldură din sistemul de transport va fi constantă la nivelul de 5,75% din

totalul vânzărilor SACET;

  • • Se preconizează că vânzările de căldură din cele 46 centrale de cvartal vor reprezenta o cotă

constantă de 3,0% din totalul vânzărilor RADET (în 2017 aceasta era de 2,83%);

  • • Vânzările de căldură vor acoperi cererea de căldură în anul 2023, atât pentru pentru scenariul

cu proiect cât și pentru cel fără proiect;

  • • Ponderea pierderilor de căldură ale rețelei de distribuție din căldura furnizată punctelor

termice va rămâne constantă în următorii 25 de ani și va fi egală cu ponderea înregistrată în anul 2017, care a fost de 11,12% (această valoare reprezintă 8,4% din căldura livrată în sistemul de transport în anul 2017);

  • • Sistemul de transport intră în faza 1 a lucrărilor de reabilitare prin înlocuirea a 63,4 km

conductă conținută în canale și galerii termice totalizând 31,62 km. Etapa, care va fi finalizată până la sfârșitul anului 2020, are drept scop reducerea pierderilor de căldură pe rețeaua de transport de la valoarea înregistrată de 1.079.134 Gcal în anul 2018 la 972.676 Gcal și pierderile de apă de la 12.039.405 m3 în 2018 la 9.505.266 m3 până la sfârșitul anului 2020. Performanțele sistemului la sfârșitul acestei prime etape de reabilitare constituie date de intrare pentru ambele scenarii - cu și fără proiect, analizate în cadrul prezentului studiu.

  • • Pentru segmentele rețelei de transport rămase nereabilitate la sfârșitul perioadei de

implementare a proiectului, cota lor de pierderi de căldură din căldura totală injectată în SACET va crește constant într-un ritm incremental de 0,72% pe an.

  • • Pentru segmentele rețelei de transport reabilitate, cota lor de pierderi de căldură în căldura

totală injectată în SACET va rămâne constantă și egală cu nivelul atins în anul 2023.

03. ANALIZA OPȚIUNILOR

în strategia PMB de reabilitare și dezvoltare a SACET București, au fost analizate trei scenarii:

  • 1. Reabilitarea și modernizarea întregului sistem centralizat de producere, transport șl distribuție a energiei termice,

  • 2. Renunțare.; ia rețeaua de transport a energiei termice și transformarea punctelor termice in centrale termice de cvartal,


  • 3. Renunțarea             entralizat de alimentare cu căldură a consumatorilor și dotarea

acestora cu centrale


RPID^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 21/ 225

Din analiza multicriterială a celor trei scenarii privind reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică din Municipiul București, făcută de AMRSP, a rezultat că Scenariul 1 - este scenariul optim.

Strategia de reabilitare și dezvoltare a SACET București precum și rezultatul analizei celor trei scenarii, au fost aprobate de către Consiliul General al PMB pe data de 30 iunie 2017 și a condus la programul de investiții pe termen lung pentru reabilitarea a 250 km de traseu rețea de transport. Conform programului, reabilitarea celor 250 km de traseu (împărți în 67 de loturi) se va face în trei faze după cum urmează:

  • - în prima etapă de modernizare a SACET București, PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 31,62 km de traseu rețele de transport apă fierbinte ( 7 loturi) cu fonduri proprii PMB, lucrări preconizate a fi executate în perioada 2019-2020.

în etapa a doua de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 105,97 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 25 loturi) în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), axa prioritară 7.2 "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București". Acest program vizează promovarea investițiilor în eficiența energetică a sectorului de termoficare din Municipiul București.

  • - în etapa a treia de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 112,41 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 35 loturi).

Stabilirea tronsoanelor ce urmează a fi reabilitate în cele trei faze a fost făcută în baza unei analize multicriteriale K.P.I. (Key Performance Indicator), analiză detaliată în subcapitolul

"2.1. PROGRAMUL DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG". Prezentul proiect tratează etapa a doua de modernizare a rețelei de transport a apei fierbinți, respectiv modernizarea a aprox. 105,97 km de traseu în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM).

Pentru reabilitarea celor 25 de loturi din etapa a 2-a, au fost efectuate calcule de redimensionare a rețelelor de transport apă fierbinte având la bază 3 opțiuni și anume:

OPȚIUNEA 1 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -

REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard ( vezi Anexa 76 și Anexa 77)

OPȚIUNEA 2 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația întărită ( vezi Anexa 76 și Anexa 77)

OPȚIUNEA 3 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte /avâpd valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA ^EXECUTAREA STEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUIyCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard { vezi j|ț^ța 76 și Anexa 77)

RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 22/ 225


Calculele efectuate in cadrul acestei ultime variante au scos in evidență necesitatea montării in anumite cazuri a unor stații intermediare de pompare, situații ce ar crea complicații majore privind locația acestora. Deasemenea reducerea diametrelor conductelor datorată creșterii vitezei de circulație a apei fierbinți, ar bloca posibilitățile de extindere a rețelei de termoficare spre zone aflate în plină dezvoltare urbanistică.

Comparând d.p.d.v. tehnico/economic rezultatele celor trei opțiuni a rezultat faptul că opțiunea 1 poate fi promovată în continuare în cadrul proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare al Municipiului București deoarece opțiunea 2 oferă cea mai slabă soluție d.p.d.v. economic, iar opțiunea 3 oferă cea mai bună soluție d.p.d.v. economic, dar prezintă anumite restricții d.p.d.v. tehnic.

Avantajele PIP

După finalizarea implementării proiectului, pentru scenariul PIP, în anul 2023 vor putea fi observate următoarele efecte în raport cu scenariul fără proiect (BAU):

Reducerea necesarului de căldură de la surse:                       472.273 Gcal;

Reducerea pierderilor de căldură:                                   493.370 Gcal;

Reducera consumului de gaze naturale la nivelul surselor de căldură: 1.026.757 MWh;

Reducerea pierderilor de apă:                                     5.440.842 m3;

Reducerea emisiilor de CO2                                       207.405 tone;

Reducerea emisiilor de NOx                                       190 tone.

Analizând evoluția acestor parametri de-a lungul perioadei de referință, se obțin următoarele valori mediate pe 25 de ani, ale reducerilor totale pe întreg orizontul de timp, ca și diferență medie anuală constantă între scenariile cu proiect (PIP) și fără proiect (BAU):

Reducerea necesarului de căldură de la surse:                       446.015 Gcal / an;

Reducerea pierderilor de căldură:                                   505.086 Gcal / an;

Reducera consumului de gaze naturale la nivelul surselor de căldură: 969.670 MWh / an;

Reducerea pierderilor de apă:                                     5.876.314 m3 / an;

Reducerea emisiilor de CO2                                       195.873 tone / an;

Reducerea emisiilor de NOx                                       179 tone / an.

Mai mult decât atât, ca urmare a cumulării efectelor etapei întâi de reabilitare, la sfârșitul anului 2023 pierderile totale de căldură vor fi reduse de la 29,8% în anul 2018 la 22,7% din totalul cantității de căldură livrată întregului sistem de termoficare, fapt ce face sustenabilă demararea celei de-a treia faze de reabilitare a SACET București la începutul anului 2024.

Presupunând că vânzarea de căldură va fii în 2023 egală cu cea din 2017, în toate cele vreo 50 de SACET-uri din țară, atunci, dată în anul 2023 toate sistemele de termoficare din țară vor fi fost reabilita e astfel încât fiecare dintre ele să ardă fix 15% căldură, (și deci peț - 15% la nivel



ea jtADETși nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția


Prezentul document este propri cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 23/ 225

național), contribuția municipiului București la atingerea acestui indicator ar fi de 58,8%, calculat in tabelul de mai jos:

Gcal

Actual

Ipotetică reducere la nivel naționa

la 15%

Qsurse

Qvândut

Q pierdere

Qsurse 15%

Q pierdere 15%

Reducere pierdere

Contribuție la reducere

0

1

2

3=1-2

4=2/0,85

5=4-2

6=3-5

7

București

5.259.179

3.784.836

1.474.343

4.452.748

667.912

806.431

58,8%

Restul țării

7.048.787

5.512.066

1.536.721

6.484.784

972.718

564.003

41,2%

Total

12.307.966

9.296.902

3.011.064

10.937.532

1.640.630

1.370.434

100,0%

Sursa datelor MLPDA și INS pentru anul 2017, în coloanele 1 + 3 ale tabelului

  • 1.DATE GENERALE

    • 1.1 Denumirea obiectului de investiție:

„ REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

  • 1.2 Ordonator principal de credite :

Primarul General al municipiului București / Primăria Municipiului București

  • 1.3 Ordonator de credite (secundar / terțiar)

  • 1.4 Beneficiarul investiției:

Primăria Municipiului București

  • 1.5 Elaboratorul studiului:

RADET- Regia Autonoma de Distribuție Energie Termică


Compania de Dezvoltare Durabila - Analiza Cost Beneficiu

2.Situația existentă și necesitatea realizării proiectului de investiții

  • 2.1. Concluziile studiului de p e abilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitațpaX și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

Conform HG9Q7/2016 studiul de prefezabilitate se elaborează pentru obiective/ proiecte majore de investiții, cu ekceptia cazurilor în c^x^npcesitateașiop ort unitatea realizării acestor

RAD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 24/ 225

obiective de investiții au fost fundamentate în cadrul unor strategii, unor mașter planuri, unui plan de amenajare a teritoriului ori în cadrul unor planuri similare în vigoare, aprobate prin acte normative.

Reabilitarea sistemului de termoficare al municipiului Bucureste face parte din „Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul București" elaborată de către AMRSP în care au fost analizate comparativ trei scenarii de alimentare cu energie termică a consumatorilor din municipiul București:

• Scenariul I - sistemul centralizat existent în care se vor realiza investiții de reabilitare și modernizare a surselor de producere a energiei electrice și termice în cogenerare precum și a rețelelor de transport și distribuție a energiei termice, a punctelor termice și va fi finalizat dispecerul de termoficare.

  • • Scenariul II - sisteme centralizate distribuite, cu centrale termice amplasate în Punctele Termice (PT) existente. în acest scenariu se consideră că punctele termice aferente consumatorilor urbani vor fi transformate in centrale termice de zonă. Astfel, vor fi construite 456 de centrale termice de zonă, în acest scenariu, vor dispărea rețelele de transport apă fierbinte și se va extinde rețeaua de alimentare cu gaze naturale.

  • • Scenariul III - sisteme individuale. în acest scenariu se consideră că sistemul centralizat se

desființează, fiecare apartament fiind dotat cu o centrală termică individuală cu funcționare pe gaze naturale. Astfel vor fi montate 562.516 centrale termice de apartament. în acest scenariu, vor dispărea rețelele de transport apă fierbinte și distribuție apă caldă, concomitent cu extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale.

Obiectivul de bază avut în vedere la elaborarea analizei scenariilor a constat în identificarea

unui sistem care, funcționând în condiții de eficiență energetică și de protecție a mediului, să asigure necesarul de energie termică al consumatorilor, la un cost cât mai scăzut.

Pentru scenariile analizate au fost determinate reducerile/creșterile de emisii de NOx și CO2 față de situația fără proiect.

Aplicând aceste economii/cheltuieli indirecte la calculul economic, s-au determinat valoarea netă actualizată economică (VNAE/C) și rata de rentabilitate economică (RIRE) pentru fiecare scenariu

Rezultatele analizei economice pentru scenariile analizate evidențiază următoarele:

- în scenariul 1 se înregistrează reduceri ale emisiilor de NOx și CO2, în timp ce în scenariile 2 și 3 emisiile de NOx și CO2 cresc comparativ cu situația fără proiect.

- Datorită acestor efecte, în scenariul 1 se observă o îmbunătățire a indicatorilor economici comparativ cu indicatorii financiari, ceea ce arată impactul pozitiv al realizării proiectului conform propunerii din Scenariul 1.

în baza rezultatelor obținute atât în cadrul analizei financiare cât și în cadrul analizei economice rezultă că Scenariul 1 - sistem centralizat este scenariul optim de reabilitare și

modernizare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiul București.


roiect de reabilitare a rețelelor de transport apă fierbinte se încadrează în Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul București


ele de mai sus nu a fost necesar a se întocmi Studiul de Prefezabilitate


Având; în vedere pentru prezentul proiect.

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 25/ 225


  • 2.1.a Situația actuală

RADET, furnizează energie termică la nivelul Municipiului București prin intermediul a două sisteme distincte:

  • I.      Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (S.A.C.E.T.), alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional unitar, constând din construcții, instalații, echipamente, dotări specifice și mijloace de măsurare, destinat producerii, transportului și distribuției energiei termice.

  • II.      Sistemul descentralizat, compus la nivelul anului 2016, din 46 de centrale termice de cartier, fiecare cu rețelele proprii de distribuție.

în principiu, un sistem de alimentare centralizată cu energie termică, are următoarele componente principale:

  • 1)    Sursele de producere a energiei termice;

  • 2)    Rețelele termice primare (rețele de transport), ce asigură transportul energiei termice prin intermediul apei fierbinți de la sursele de căldură la punctele termice;

  • 3)    Rețelele termice secundare (rețele de distribuție), ce asigură distribuția energiei termice prin intermediul apei calde pentru încălzire și a apei calde de consum, de la punctele termice la consumatorii finali;

  • 4)    Punctele termice/module termice - asigură transferul energiei termice între agentul termic din circuitul primar și agentul termic din circuitul secundar;

  • 5)    Consumatorii finali - clădiri rezidențiale, agenți economici, instituții publice.

Energia termică sub formă de apă fierbinte produsă la sursă (agent primar), este transportată prin rețelele termice primare până la punctele termice.

La nivelul punctelor termice are loc transferul de căldură dintre agentul termic primar și agentul termic secundar, acesta din urmă fiind apoi distribuit, prin intermediul rețelelor termice secundare, până la consumatorii finali.

Există și posibilitatea alimentării cu căldură a unor consumatori direct din rețelele termice primare, caz în care transferul de căldură dintre agentul termic primar și instalațiile consumatorilor finali are loc fie în module termice (minipuncte termice), amplasate la nivel de bloc, scară de bloc, instituții sau locuințe individuale fie în stații termice centralizate care alimentează cu apă caldă menajeră consumatorii pentru care agentul termic secundar pentru încălzire este preparat în schimbătoare de căldură prin amestec (hidroelevatoare) racordate direct la rețeaua termică primară.

Stațiile termice centralizate dotate cu hidroelevatoarele sunt destinate pentru a funcționa într-un regim hidraulic constant, continuu și încadrat valoric în anumite limite.

Deoarece funcționarea hidroelevatoarelor în regimuri variabile de debit este defectuoasă, acestea au început să fie înlocuite cu module termice prin proiectele de modernizare.


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 26/ 225

  • 2.1.1 SURSE DE PRODUCERE ENERGIE TERMICĂ

Sursele de producere a energie termice, la nivelul Municipiului București, sunt prezentate în Tabelul 1. Se poate observa că CET-urile aparținând ELCEN, împreună cu CT Casa Presei Libere aparținând RADET, asigură 91,6 % din energia termică livrată S.A.C.E.T..

SURSE DE PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE

ENERGIA TERMICĂ LIVRATĂ ÎN ANUL 2017 ÎN BUCUREȘTI

Doar SACET

%

Gcal

%

ELCEN

89,08%

4.673.685

91,61%

CET Grivita, CET Vest Energo, CTZ Casa Presei

8,16%

428.061

8,39%

46 CT-uri

2,76%

144.906

0%

TOTAL

100,00%

5.246.852

Tabel 1 - Surse de producere energie termică

în ceea ce privește bilanțul căldurii livrate către SACET (deci fără cele 46 CT cvartal care nu sunt conectate la rețeaua de termoficare), structura căldurii livrate de producători între anii 2016 -2018, defalcată pe tipul producerii - cogenerare sau surse de vârf (CAF) și respectiv CT Casa Presei, este prezentată în tabelul 1-1:

Gcal

Căldură produsă prin:

2016

2017

2018

Total 3 ani

Cogenerare

3.805.003

4.324.855

3.957.017

12.086.874

Instalații termice de vârf (cazane)

1.219.025

776.892

1.013.953

3.009.870

Căldură livrată către SACET

5.024.026

5.101.746

4.970.970

15.096.743

% Cogenerare

75,74%

84,77%

79,60%

80,06%

% CAF sau alte surse

24,26%

15,23%

20,40%

19,94%

Tabel 1-1: Structura livrărilor după tipul producției:

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 27/ 225

Localizarea surselor de producere a energie termice, este prezentată în Figura 1.




RflDsjT

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 28/ 225

2.1.1.1 SURSE ELCEN

  • 2.1.1.1.1 CET București Sud

Centrala Termoelectrică București Sud este amplasată pe strada Releului nr. 2B, sector 3, București.

CTE București Sud a fost pusă în funcțiune în 1964.

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 2

Tabel 2

NR. CRT

ECHIPAMENT

CTE SUD

STARE

1

Cazane de abur

4 x 420 t/h (140 bar, 540°C) - tip TGM 84 -A

  • - trei cazane de abur sunt încă în funcțiune, dar sunt depășite fizic și moral, din cauza vechimii lor (au fost puse în funcțiune între anii 1966 - 1968).

  • - un cazan de abur a fost oprit atât din cauza reducerii semnificative a cererii de energie termică sub formă de abur tehnologic cât și din cauza uzurii și a scăderii randamentului energetic a acestuia.

în stare necorespunzătoare de funcționare

2x 525 t/h (152 bar, 540°C) - tip TLMACE

  • - un cazan de abur este în stare de funcționare, dar este depășit fizic și moral, din cauza vechimii lui (a fost puse în funcțiune în anul 1975);

  • - un cazan de abur a fost oprit atât din cauza reducerii semnificative a cererii de energie termică sub formă de abur tehnologic cât și din cauza uzurii și a scăderii randamentului energetic a acestuia.

Dezafectate

2

Turbine cu abur

2x 50 MW - tip VPT-50

- turbină în condensație, dezafectată datorită vechimii mari în exploatare (a fost pusă în funcțiune între anii 1965 -1966).

Dezafectate

2x 100 MW-typeVTlOO

- turbine în condensație cu câte două prize de presiune. Turbinele au un grad ridicat de uzură fizică și morală, fiind montate între anii 1967-1969.

în stare necorespunzătoare de funcționare

2x 125 MW - tip VT 135-141

- turbine în condensație cu câte două prize de presiune. O turbină este în stare de funcționare, dar prezintă un grad ridicat de uzură fizică și morală, fiind montată în anul 1975, cealaltă turbină este dezafectată.

Dezafectate

3

Cazane de apă fierbinte. / /

_____1 f

4x100 Gcal/h

- la data la care a fost făcută analiza stării fizice a echipamentelor, 4 din cele 12 cazane de apă fierbinte erau în funcțiune, 6 cazane de apă fierbinte erau scoase din uz, iar cazane de apă fierbinte erau dezafectate.

în stare bună de funcționare

RClD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de


Pag. 29/ 225


Fezabilitate

Condițiile de livrare a energiei termice de către CET BUCUREȘTI SUD sunt prezentate în continuare:

Tipul agentul termic: apă fierbinte Presiune                     TUR          RETUR

  • -  nominală conform Studiului de Regimuri Hidraulice și termice (SRHT);

  • -  maximă                      12,5 bar        3,5 bar

  • -  minimă                      5 bar          2 bar

Temperatura

  • -  nominală conform Diagramei de Reglaj

  • -  maximă                     110 °C              58 °C

  • -  minimă temperatura de gardă pentru prevenirea înghețului circuitelor.

Debitul orar de energie termică minim tehnologic:

  • -  iarna:        232,6 MW

  • -  vara:         69,8 MW

Debitul hidraulic maxim:

  • -  instalat        25.000 t/h

  • -  absorbit       conf. SRHT

Debitul hidraulic minim tehnologic al sistemului de transport / distribuție:

  • -  vara           3.000 t/h

  • -  iarna          7.500 t/h

Energia termică produsă de CET SUD, este livrată consumatorilor, prin intermediul a trei magistrale (exploatate de RADET), în următoarele zone:

  • • Magistrala I: Șulea-Placare, zona industrială Anticorozivul, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd. Liviu Rebreanu, Tomis, lancului, Baicului Fântânica, Socului, Colentina, Delfinului, Policlinica Titan, Muncii, Vatra Luminoasă, Pantelimon, D-na Ghica, Fundeni, Lacul Tei, Institutul de Construcții, 17-18 Petricani, Cosmos, Vergului, Pantelimon, Balta Albă, Granitul, zona Faur;

  • • Magistrala II: Fizicienilor, Dristor, Tomis, Mihai Bravu, Matei Voievod, Sulea Nord, Cățelu, C. Brâncuși, Vaselor, Avrig, Aversa, Mecanică Fină, Bucur Obor, Teiul Doamnei, Ramuri Tei, Ștefan cel Mare, Policlinica Dr. Grozovici;

  • • Magistrala III: Berceni Oltenița, Oltenița Nord, Mărășești, Unirea, Theodor Speranția, Călărași, Labirint, Foișor, serele Leoser.

Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor I, II și III Sud sunt evidențiate in Anexa 3.

  • 2.1.1.1.2 CTE BUCUREȘTI VEST

Centrala Termoelectrică București Vest este amplasată pe bulevardul Timișoara nr. 106, sector 6, București.

CTE București Ve’st-a fost pusă în funcțiune în anul 1972, fiind a patra centrală care intră în  componența Electrocentrale București.




Echipamentele actuale

ora sunt prezentate in Tabe


it este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția orizare scrisă din partea regiei.

RPlD—T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 30/ 225

Tabel 3

NR. CRT

ECHIPAMENT

CTE VEST

STARE

1

Cazane de abur

2 x 525 t/h (152 bar; 540 °C) - type TLMACE

- cazane de abur cu circulație naturală și tambur de abur. Un cazan este în funcțiune, dar prezintă un grad avansat de uzură fizică și morală datorită vechimii mari în exploatare (anul instalării: 1975), cel de-al doilea cazan fiind oprit datorită reducerii cererii de abur tehnologic, a stării avansate de uzură și a randamentului energetic scăzut.

Dezafectate

2

Turbine cu abur

2 x 125 MW - type VT 135-141 -turbine în condensație și prize reglabile, din care una este în funcțiune, dar prezentând un grad avansat de uzură (anul punerii în funcțiune: 1974), iar cea de-a doua fiind scoasă din funcțiune.

Dezafectate

3

Cazane de apă fierbinte

2 x 100 Gcal/h - type 4/ type 8A

- la data la care a fost făcută analiza stării fizice a cazanelor de apă fierbinte, două dintre ele erau în stare de funcționare, iar cinci fuseseră dezafectate

în stare bună de funcționare

4

Ciclu combinat

Turbină cu gaz 1 x 135 MW-type MS9001E/PG9171E

- turbina este în stare bună de funcționare, instalată în anul 2008.

în stare bună de funcționare

Turbină cu abur 1 x 60 MW - tip MTD40B

- turbină cu contrapresiune și priză reglabilă, în stare de funcționare, instalată în anul 2008.

în stare bună de funcționare

Cazan recuperator 1 x 266 t/h - tip CE&E

- cazan recuperator cu arzător suplimentar, în stare bună de funcționare, instalat în anul 2008,

în stare bună de funcționare

Condiții

e de livrare a energiei termice de către CET BUCUREȘTI VEȘTsunt prezentate în continuare:

Tipul agentul termic: apă fierbinte

Presiune                     TUR          RETUR

  • -  nominală conform Studiului de Regimuri Hidraulice și termice (SRHT);

  • -  maximă                      12,5 bar        3,5 bar

  • -  minimă                      5 bar           2 bar

Temperatura

  • -  nominală conform Diagramei de Reglaj

  • -  maximă                     110 °C              58 °C

  • -  minimă temperatura de gardă pentru prevenirea înghețului circuitelor.

Debitul orar de energie termică minim tehnologic:


  • -  iarna:


  • -  vara:          &9,/81v

Debitul hidraul c maxim:

  • -  instalat ( 15.000 t/h

  • -  absorbită conf. SRHT 7

    RClD^T

    Denumire proiect: REABILITAREA

    SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Nr. Pr.:

    7135

    Faza :

    Studiu de

    Fezabilitate

    Pag. 31/ 225

Debitul hidraulic minim tehnologic al sistemului de transport / distribuți:

  • -  vara           3.000 t/h

  • -  iarna          4.500 t/h

Energia termică produsă de CET VEST, este livrată consumatorilor, prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), în următoarele zone:

  • • Magistrala I - III: Drumul Taberei, Giulești, Crângași;

  • • Magistrala II: Militari, Politehnica până la CS6 Leu, Valea Cascadelor.

Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor I - III și II sunt evidențiate in Anexa 3.

  • 2.1.1.1.3 CTE GROZĂVEȘTI

Centrala Termoelectrică Grozăvești este amplasată pe strada Splaiul Independenței nr. 229, sector 6, București.

CTE Grozăvești a fost înființată în anul 1912, fiind una dintre primele de acest tip din țară.

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 4.

Tabel 4

NR. CRT

ECHIPAMENT

CTE GROZĂVEȘTI

STARE

1

Cazane de abur

1 x 210 t/h (140 bar; 540 °C) - tip IBZKG

- cazan de abur cu circulație naturală, încă în funcțiune, uzat fizic și moral având în vedere vechimea acestuia (a fost pus în funcțiune în anul 1966).

în stare necorespunzătoare de funcționare

1 x 420 t/h (140 bar; 540 °C) - tip TGM-84

- cazan de abur cu circulație naturală, încă în funcțiune, uzat fizic și moral având în vedere vechimea acestuia (a fost pus în funcțiune în anul 1964).

în stare necorespunzătoare de funcționare

2

Turbine cu abur

2x50 MW-tip VT-50-1

- turbine în condensație, cu două prize reglabile, uzate fizic și moral, fiind puse în funcțiune în anul 1964.

în stare necorespunzătoare de funcționare

3

Cazane de apă fierbinte

3 x 100 Gcal/h-tip PTVM

- cazanele de apă fierbinte au fost dezafectate datorită vechimii mari în exploatare (a fost pus în funcțiune în perioada 1963-1964).

Dezafectate

1x100 Gcal/h-tip 4

- cazanul de apă fierbinte a fost oprit datorită vechimii mari în exploatare (a fost pus în funcțiune în anul 1970).

Dezafectate

1 x 100 Gcal/h - instalat în anul 2018

în stare bună de funcționare

2 x 100 Gcal/h - tip 8A

- cazanele de apă fierbinte sunt scoase din uz

Dezafectate

Condiții e de livrare a energiei termice de către CET GROZĂVEȘTI sunt prezentate în continuare :

Tipul agentul termic; apă fierbinte                                      ?'

Presiune              il TUR           RETUR                      (JJJ'

  • -  nominală conform Studiulubde Regimuri Hidraulice și termice (SRHT);

v \            ") /-' '-j/l                                                                                  " //

  • -  maximă                      12 bar               3,7 bar .j ~

    RClD^T

    Denumire proiect: REABILITAREA

    SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Nr. Pr.:

    7135

    Faza :

    Studiu de

    Fezabilitate

    Pag. 32/ 225

  • -  minimă                        4,5 bar               2,5 bar

Temperatura

  • -  nominală conform Diagramei de Reglaj

  • -  maximă                     110 °C              58 °C

  • -  minimă temperatura de gardă pentru prevenirea înghețului circuitelor.


Debitul orar de energie termică minim tehnologic:

  • -  iarna:        93 MW

  • - vara:        34,9 MW

Debitul hidraulic maxim:

  • -  instalat        11.000 t/h

  • -  absorbit       conf. SRHT

Debitul hidraulic minim tehnologic al sistemului de transport / distribuți:

  • -  vara          1.400 t/h

  • -  iarna          3.000 t/h

Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de

RADET), de regulă pentru următoarele zone:

  • • Magistrala II - III (Grivița ) : Gara de Nord, Grivița, N. Titulescu, Plevnei, lancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Circului, Dinamo, Pipera, Aviației, Galvani Tei, Perla, Dorobanți;

  • • Magistrala V ( Rahova ) : Rahova, Mărgeanului, Centrul Civic, Panduri, Palatul Parlamentului până la P5A.

Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor II - III (Grivița ) și V ( Rahova ) sunt evidențiate în Anexa 3.

  • 2.1.1.1.4 CET PROGRESU

Centrala Termoelectrică Progresu este amplasată în zona de sud a Bucureștiului, pe strada Pogoanelor nr. IA, sector 4, București.

CTE Progresu a fost pusă în funcțiune în 1987.

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 5.

Tabel 5

NR. CRT

ECHIPAMENT

CTE PROGRESU

STARE

Gazane de abur

4 x 420 t/h (140 bar; 540 °C)—tip CR 1737

- cazane de abur cu circulație naturală, din care trei sunt în stare bună de funcționare iar a patrulea, instalat în anul 1987, a fost oprit.

în stare bună de funcționare

2

ÎYA yj

Turbine cu abur

2x50 MW-tip DSL-50-1

- turbine în condensație cu câte două prize reglabile. O turbină este în stare bună de funcționare, cea dea doua fiind oprită. Anul punerii în funcțiune: 1987

Dezafectate

z              2 x 50 MW -tip DKUL-50-1

-turbine cu contrapresiune și prize reglabile, în stare bună de funcționare.

în stare bună de funcționare

3

Cazane de apă fierbinte

2 x 100 Gcal/h - tip 8A

- cazane de apă fierbinte în stare bună de funcționare, fiind instalate între anii 1999 - 2002.

în stare bună de funcționare

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza:

Studiu de Fezabilitate

Pag. 33/ 225

Condițiile de livrare a energiei termice de către CET PROGRESII sunt prezentate în continuare :

Tipul agentul termic: apă fierbinte

Presiune                     TUR          RETUR

- nominală

conform Studiului de Regimuri H

idraulice și termice (SRHT);

- maximă

12 bar

3,5 bar

- minimă

4,5 bar

2,0 bar

Temperatura

  • -  nominală conform Diagramei de Reglaj

  • - maximă                    110 °C

58 °C

- minimă

temperatura de gardă pentru prevenirea înghețului circuitelor.

Debitul orar de energie termică minim tehnologic:

  • -  iarna:         162,8 MW

  • - vara:         69,8 MW



Debitul hidraulic maxim:

  • -  instalat        14.000 t/h

  • -  absorbit       conf. SRHT

Debitul hidraulic minim tehnologic al sistemului de transport / distribuție:

  • -  vara          2.200 t/h

  • -  iarna          4.000 t/h

Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

  • •  Magistrala Ferentari: Ferentari, Vulcan, Parcul Tineretului, Rahova, Sălaj, Amurgului, Crizantemelor;

  • • Magistrala Berceni: Nițu Vasile, Brâncoveanu, zonele I, II, IV și V Berceni, Oltenița Placare, Giurgiu Farado, platforma IMGB.

Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor Ferentari și Berceni sunt evidențiate in Anexa 3.

  • 2.1.1.2 SURSE PRIVATE

  • 2.1.1.2.1 CET Grivița SRL

Centrala Termoelectrică CET Grivița SRL este amplasată pe Calea Griviței nr. 357, sector 1, București.

CET Grivița este o centrală de cogenerare, concepută și proiectată inițial în scopul alimentării cu căldură a co atorilor urbani și industriali, consumatorii urbani reprezentând consumul de căldură majoritar.


Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 6.

Tabel 6

NR.

CRT

Echipament

'       CTE GRIVIȚA

STARE

1

Cazane

abur

3 x 25 t/h (35 bar; 435 °C) - tip CCT-SRL

- cazane de abur cu circulație forțată, în stare bună de funcționare, montate în perioada 1999-2000.

în stare bună de funcționare

1 x 40 t/h (35 bar; 435 °C) - tip EKO ING SA

în stare bună de

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 34/ 225

NR. CRT

ECHIPAMENT

CTE GRIVIȚA

STARE

- cazan de abur cu circulație forțată, în stare bună de funcționare, montat în anul 2008.

funcționare

2

Turbine cu abur

1x5,4 MW - tip AKL5,4

- turbină cu contrapresiune de 1,25 bar, în stare bună de funcționare, montată în anul 2009.

în stare bună de funcționare

1 x 6 MW - tip AKSR-6

- turbină cu contrapresiune reglabilă între 3,92 și 7,85 bar, în stare avansată de uzură fizică și morală, anul punerii în funcțiune: 1965

în stare bună de funcționare

Traseele și aria de acoperire ale CET Grivița SRL sunt evidențiate in Anexa 3.

  • 2.1.1.2.2 CET Vest Energo SA

Centrala Termoelectrică CET Vest Energo SA este amplasată pe str. Preciziei nr. 12A, sector 6, București.

CET Vest Energo SA este o centrală de cogenerare concepută și proiectată pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani.

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 7

Tabel 7

NR.

CRT

ECHIPAMENT

CTE VEST ENERGO

STARE

1

Motor cu ardere internă

2 x 3,045 MW - tip JMS 620 GS N.LC

- motoare cu ardere internă, în stare bună de funcționare, puse în funcțiune în anul 2011.

în stare bună de funcționare

2 x 4,034 MW - tip JMS 624 GS N.LC

- motoare cu ardere internă, în stare bună de funcționare, puse în funcțiune în anul 2011.

în stare bună de funcționare

2 x 4,401 MW - tip JMS 624 GS N.LC-HO2

- motoare cu ardere internă, în stare bună de funcționare, puse în funcțiune în anul 2014.

în stare bună de funcționare

2

Cazane de apă fierbinte

1 x 10 Gcal/h - tip ICI CALDAIE

- cazan de apă fierbinte, în stare bună de funcționare, puse în funcțiune în anul 2011.

în stare bună de funcționare

1x2 Gcal/h-tip ICI CALDAIE

- cazan de apă fierbinte, în stare bună de funcționare, puse în funcțiune în anul 2011.

în stare bună de funcționare

1 x 15 Gcal/h - tip ICI CALDAIE

- cazan de apă fierbinte, în stare bună de funcționare, puse în funcțiune în anul 2014.

în stare bună de funcționare

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 35/ 225

  • 2.1.1.3 SURSE RADET

  • 2.1.1.3.1 CTZ CASA PRESEI

Centrala Termică de zonă CTZ CASA PRESEI este amplasată pe str. Băiculești nr. 1, sector 1, București.

CTZ Casa Presei produce energie termică sub formă de apă fierbinte, pe care o injectează în sistemul centralizat de alimentare cu căldură al capitalei (în rețeaua termică primară).

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 8.

Tabel 8

NR.

CRT

ECHIPAMENT

CTZ CASA PRESEI LIBERE

STARE

1

Cazane apă fierbinte

1 x 2 t/h (8 bar; 175 °C) - type ABA2

- cazanul, utilizat pentru serviciile interne de încălzire, este în stare bună de funcționare și a fost pus în funcțiune în 2004.

în stare bună de funcționare

1 x 8 t/h (16 bar; 205 °C) - type BALTUR8 - cazanul este în conservare.

Dezafectat

2 x 5 Gcal/h-tip ECAF 5000

- cazanele sunt în stare bună de funcționare, instalate în anul 1997.

în stare bună de funcționare

2 x5 Gcal/h-tip C5D - cazanele sunt dezafectate.

Dezafectat

2 x 30 Gcal/h - tip CCT HFWB

- cazanele sunt în stare bună de funcționare, instalate în anul 2004

în stare bună de funcționare

Energia termică produsă este livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

  • • Magistrala Pajura : cartierul Pajura și o parte din cartierul Bucureștii Noi;

  • • Magistrala Flora: Complexul expozițional, ansamblul de locuințe Popișteanu, Piața Chibrit, Cartier 1 Mai, Cartier Bucureștii Noi.

Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor Pajura și Flora sunt evidențiate in Anexa 3.

Schema generală a sistemului de termoficare și dimensionarea rețelelor asigură în mare parte continuitatea alimentării cu agent termic a consumatorilor, prin existența bretelelor de legătură și a vanelor de sectorizare cu ajutorul cărora tronsoanele de rețea afectate de eventuale avarii pot fi izolate, consumatorii acestora urmând a fi alimentați cu agent termic din alte zone ale sistemului prin intermediul bretelelor de legătură.

In Tabelul 9 sunt prezentate capacitățile disponibile pentru cele 6 CTE-uri și pentru CT

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza:

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 36/ 225

Tabel 9

Centrala

Capacități disponibile 2013 - 2017

Energie termică

Energie electrică

MWt

MWe

CTE Sud

720

200

CTE Grozăvești

260

80

CTE Progresu

440

110

CTE Vest

370

200

CET Grivița SRL

65

11,4

CET Vest Energo SA

45,62

23

CTZ Casa Presei

70

0

TOTAL

1970,62

624,4

Consumul maxim de energie termică

Aprox. 1790

  • 2.1.1.3.2 CENTRALELE TERMICE DE CVARTAL

Cele 46 de Centrale Termice de cvartal sunt situate în vecinătatea consumatorilor pe care îi deservesc (în unele cazuri în subsolul clădirii). Acestea furnizează energie termică consumatorilor prin rețele termice secundare.

Această modalitate de alimentare cu energie termică a consumatorilor este utilizată în cazurile în care beneficiarii sunt amplasați în zone fără acoperire a rețelelor de transport și distribuție a căldurii apartiând SACET, iar construcția de rețele termice pentru racordarea acestora este neargumentată tehnico-economic sau problematică/imposibilă din punct de vedere urbanistic.

Centralele termice au fost puse în funcțiune între 1955 și 1982. Capacitatea termică combinată a acestora este de 235,5 Gcal/oră. în total, există 196 de cazane de apa caldă, cu capacități de la 0,4 Gcal/oră la 2,5 Gcal/oră.

Fiecare CT (echipată cu un număr variabil de cazane) produce apă caldă atât pentru încălzirea spațiilor (cu parametrii 90/70°C) cât și pentru consumul menajer (având temperatura de 60°C).

Cele 46 de centrale termice (CT) operate de RADET alimentează cu energie termică un nr. de 20.130 apartamente, 285 agenți economici și 26 instituții publice.

Din cele 46 de CT-uri, 33 CT-uri au fost modernizate. Acestea sunt echipate cu cazane ignitubulare și acvatubulare cu trei drumuri de gaze de ardere și instalații de ardere modulante. Deasemenea toate Centralele Termice sunt echipate cu pompe cu turație variabilă.

Rețelele termice aferente celor 33 CT-uri sunt modernizate cu conducte preizolate.

Restul de 13 centrale termice rămase nemodernizate sunt echipate cu instalații depășite tehnic.

Situația cazanelor montate în CT Cvartal și lungimea de canal distanță aferentă este indicată în tabelul 10



Tabel 10

Nr crt

Stadiu modernizare

Centrala termica

Număr

cazane

Putere Instalata [Gcal/ h]

Lungime Conducte Canal Distanță [ml]

1

NEMODERNIZAT

18 A

4

4.80

758

2

NEMODERNIZAT

AMZEI

5

6.00

1388

3

MODERNIZAT

BACIULUI

7

7.40

8268

4

MODERNIZAT

BANEASA 1

7

8.80

16982

5

MODERNIZAT

BANEASA 2

6

6.90

12064

6

MODERNIZAT

BANEASA AGRONOMI

3

4.50

5588

7

NEMODERNIZAT

BARBU VACARESCU

2

1.60

92

8

NEMODERNIZAT

BUCUREȘTII NOI 13

4

4.80

1064

9

NEMODERNIZAT

BUCUR 14

1

0.60

479

10

NEMODERNIZAT

CAPORAL BALAN

9

9.60

14049

11

NEMODERNIZAT

CAVAFII VECHI

1

0.70

54

12

MODERNIZAT

DESIȘULUI

5

4.80

4704

13

MODERNIZAT

DIMITROVA1

2

1.60

0

14

MODERNIZAT

DIMITROV Bl

4

5.10

3427

15

MODERNIZAT

DOCTOR SION

2

1.40

252

16

MODERNIZAT

DOROBANȚI

6

10.80

6166

17

MODERNIZAT

DUNAREA

2

2.00

1062

18

MODERNIZAT

EROILOR 1

2

1.80

1736

19

MODERNIZAT

EROILOR 2

2

1.30

1472

20

MODERNIZAT

FERENTARI 72

6

10.80

11787

21

NEMODERNIZAT

FERENTARI DEPOU

8

9.50

5402

22

MODERNIZAT

FERENTARI ȘCOALA

5

9.40

8159

23

NEMODERNIZAT

FLOREASCA

16

16.00

23552

24

MODERNIZAT

ALEEA TRANDAFIRILOR

4

4.00

5148

25

NEMODERNIZAT

LUTERANA

5

6.00

973

26

MODERNIZAT

MAGHERU 7

4

4.80

764

27

MODERNIZAT

MARASESTI 11

4

3.60

2231

28

MODERNIZAT

MARASESTI 3

3

3.80

2255

29

MODERNIZAT

MARASESTI 6

4

6.00

3757

30

MODERNIZAT

MARASESTI 9-10

7

12.60

9582

31

MODERNIZAT

MOZART

3

2.20

2354

32

NEMODERNIZAT

OLIMPULUI

1

1.20

995

33

MODERNIZAT

PAUNASUL CODRILOR

3

3.90

4373

34

MODERNIZAT

PAVEL CONSTANTIN

4

6.40

4980

35

MODERNIZAT

PROTOPOPESCU

3.80

1608

36

MODERNIZAT)

REPUBLICII ^      6/zz //

/ 4

1.90

1018

37

NEMODERNIZAT

ROSETTI        (/

2

0.70

265

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 38/ 225

Nr crt

Stadiu modernizare

Centrala termica

Număr cazane

Putere Instalata [Gcal/ h]

Lungime Conducte Canal Distanță [ml]

38

MODERNIZAT

SALAJ

5

10.50

10825

39

MODERNIZAT

SCALA

2

1.60

637

40

MODERNIZAT

STOIAN MILITARU

5

6.40

5136

41

NEMODERNIZAT

ȘTIRBEI VODĂ

4

4.80

303

42

MODERNIZAT

TURN PALAT

4

2.60

717

43

MODERNIZAT

TURTURELE

4

2.90

3291

44

MODERNIZAT

VICTORIEI

2

1.00

456

45

MODERNIZAT

VIILOR

5

5.70

4224

46

MODERNIZAT

VISTEA

5

8.9

7604

TOTAL

196

235,50

201909

Prin Centralele Termice de cvartal (în număr de 46 în funcțiune la această dată) sunt alimentate cu energie termică prin cei 201,91 km de rețea de distribuție proprie:

  • - peste 580 blocuri și imobile,

  • - peste 20.130 apartamente,

  • - peste 36.900 persoane.

Amplasarea celor 46 centrale termice este evidențiată în Anexa 3.

  • 2.1.1.4 EMISIILE DE GAZE PRODUSE PRIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR

CET-urile si centralele de cvartal din București generează emisii poluante de NOx, SO2, și praf în atmosferă.

Directiva 2001/80/CE a PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari, a impus elaborarea unor programe în scopul reducerii emisiilor poluante și care permit respectarea valorilor limită de emisie prevăzute în HG nr. 541/2003 (privind stabilirea unor măsuri privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari), modificată și completată prin HG nr. 322/2005.

Valorile înregistrate în cadrul ELCEN pentru emisiile de NOX, SO2, pulberi precum și de CO2 sunt indicate in Tabelul 11

Tabel 11

ELCEN EMISSIONS

CTE București Sud


CTE Progresu


CTE București Vest


CTE Grozăvești


ELCEN


0

901,43



0,75

127,28


0,97


83,39


299,65


3,35


CTE Progresu


379.647


413.008


0,21

433,45


0,07


81,86


0

266,19


3,81


0,96 1728,35


1,04


183,86



RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 39/ 225

Punerea în practică a Planului de implementare a Directivei 2010/75/UE, transpus în legislația românească prin Legea 278/2013, permite funcționarea actualelor instalații energetice ale ELCEN până la implementarea măsurilor impuse de legislația de mediu, astfel:

  • • o perioadă de tranziție până la 30.06.2020 pentru reducerea emisiilor de NOx pentru cazanele nr. 2, 3 și 4 de 420 t/h din CET București Sud și pentru cazanele nr 2, 3 și 4 de 420 t/h din CET Progresu, până la o valoare limită de emisii de 100 mg/Nm3. Măsura se poate realiza prin modernizarea instalațiilor de ardere aferente respectivelor cazane.

  • • perioade de derogare pentru 11 instalații mari de ardere începând cu 01.01.2016 până la 31.12. 2023, cu limitarea funcționării la un număr de 17.500 ore pentru:

  • - cazanul nr. 1 de 420 t/h și nr. 2 de 210 t/h din CET Grozăvești,

  • - cazanele nr. 5 și 6 de 525 t/h și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 de 100 Gcal/h din CET București

Sud

  • - cazanul nr. 2 de 525 t/h și CAF-urile 6, 7 de 100 Gcal/h din CET București Vest,

  • - CAF -urile nr. 1, 2, 3 de 100 Gcal/h din CET Progresu.

în consecință, ELCEN are în vedere realizarea unor proiecte de investiții în vederea respectării cerințelor impuse prin legislația de mediu in vigoare, creșterii eficientei și performantelor tehnice.

  • 2.1.2. SISTEMUL DE TRANSPORT Șl DISTRIBUȚIE ENERGIE TERMICĂ

  • 2.1.2.1 REȚELE DE TRANSPORT energie termică

Rețelele termice de transport { primare ) asigură transmiterea energiei termice de la surse la punctele sau modulele termice.

Parametrii fluidului de lucru (apă fierbinte) sunt:

  • -  presiunea maximă admisibilă de lucru                   PS=16 bar;

  • -  presiunea de probă hidraulică                            Pph =24 bar;

  • -  temperatura de calcul, TUR/RETUR                     Tc=130°C / 70°C

  • -  temperatura maximă admisibilă de lucru, TUR/RETUR     Tmax.adm.=130°C / 67°C;

  • -  temperatura maximă de lucru (conf. SRHT iarna),TUR/RETUR Tmax =110°C / 58°C.

Structura sistemului de rețele termice primare este una mixtă (inelar - radială), care pe lângă

un inel magistral, prezintă o serie de magistrale de distribuție radiale.

Această structură permite ca în cazul unei avarii pe una dintre ramurile principale ale rețelei, sau a uneia dintre sursele de alimentare cu căldură existente, să poată fi alimentați în continuare toți

consumatorii, cu excepția celor cuprinși între vanele care izolează tronsonul avariat.

Conductele existente au diametre cuprinse între Dn 32 și Dn 1300 și sunt compuse din conducte clasice din oțel, izolate cu saltele din vată minerală.

în cazul conductelor montate în canale termice, izolația este protejată cu carton bitumat, iar

în cazul conductelor montate suprateran, cu tablă zincată.

RegiaĂAdțohomă de Distribuție a Energiei Termice ( RADET ) asigură serviciul public de

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 40/ 225

Dotare RADET circuit primar (tabel 12)

Tabel 12

Circuit primar

S1-5-S6

Secția Centrale Termice și Furnizare

TOTAL R.A.D.E.T.

Traseu canal termic (km):

472,43

0,44

472,87

din care vizitabil:

179,17

0,44

179,61

nevizitabil:

293,26

0,00

293,26

din vizitabil,traseu aerian:

24,86

0,44

25,31

Adâncime pozare traseu (m)

1,5 -11

0

1-11

Total conducte circuit primar (km):

952,97

1,11

954,09

din care în funcțiune:

856,81

1,05

857,85

Cu diametre (mm) cuprinse între:

25- 1300

80 - 400

25 -1300

Vechime conducte (km)

< 10 ani

105,99

0

105,99

între 10 - 20 ani

92,84

1,11

93,95

între 20 - 25 ani

84,28

0

84,28

> 25 ani

669,87

0

669,87

Conducte reabilitate (km):

183,17

0

183,17

din care: modernizate:

37,01

0

37,01

preizolate:

146,16

0

146,16

Compensatori

837

0

837

Trape

1042

0

1042

Cămine de vizitare

4111

0

4111

Puncte de consum terți: ( P.T. industrii, module, sere, imobile)

296

3

299

Contoare la clienți terți

278

4

282

Sursă proprie de producere energie termică, racordată la rețeaua de termoficare:

Centrala

Termică de

Zonă Casa

Presei

In ultimii 15 ani din cauza numeroaselor avarii apărute ca urmare a stării precare a conductelor, prin investiția PMB au fost modernizate mai multe tronsoane ale rețelei de transport a apei fierbinți, utilizând-se conducte din oțel clasice și preizolate.

Tronsoanele reabilitate sunt prezentate in Anexa 4, ponderea acestora din totalul conductelor ce formează rețeaua de transport fiind prezentată în tabelul 13 și figura 2 și 3

Tabel 13

Tip moderni^at^^r j^^.

Lungime conducte (km)

% din total conducte

% din conducte în funcțiune

cu conducte clasice

'37,01

3,88

4,32

cu conducte preizolate

146,16

15,34

17,06     XV if

Total

183,17

19,22

21,38

\         : X //                           _____________/

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 41/ 225



Fezabilitate



Figura 3

Pondere conducte modernizate Rețele termice transport apă fierbinte


proi entul de aproximativ 80 % de conducte de agent termic primar nemodernizate prezintă o stare avansată de uzură și se confruntă cu mari probleme în exploatare.

> apărute se manifestă în special în cazul conductelor amplasate în canale și cămine ncipal următoarele cauze:

ață depășită (întregul sistem de transport și distribuție al apei fierbinți format din îl, vane, compensatori de dilatare, suporturi fixe și mobile și izolații termice au o funcționare cuprinsă între 30 și 54 de ani);

în timp a protecției termoizolației și a izolației, ca urmare a infiltrațiilor de apă;


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 42/ 225

  • - coroziunea exterioară (datorită deteriorării izolației termice) și interioară (datorită calității

agentului termic) a conductelor;

  • - uzurile apărute în zonele suporturilor fixe și mobile pe unele porțiuni de rețea.

Asfel, în ultimii ani, numărul de avarii a crescut de la 420 în anul 2013 la 991 în anul 2018.

Din acest motiv având în vedere posibilitatea apariției unor avarii repetate, presiunea nominală a apei fierbinți a fost redusă în punctele termice amplasate în capetele de rețea, fiind necesară montarea unor pompe de reactivare.

Graficul evoluției presiunii medii a apei fierbinți din sistemul de transport este prezentat în continuare ( Figura 4 ).

In tabelul 14 și Figura 5 este prezentată evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de transport în perioada 2013-2018.

Tabel 14

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Energie termică livrată în sistemul de termoficare ( Gcal)

5.288.203

5.067.466

5.090.813

5.024.026

5.101.745

4.970.971

Energie termică livrată direct din sistemul de transport ( Gcal)

292.048

248.308

241.309

210.263

213.501

206.223

Pierdere de căldură in sistemul de transport energie termică ( Gcal)

753.859

930.008

1.010.208

996.464

1.030.644

1.079.134

Energie termică livrată PT-urilor( Gcal)

4.242.296

3.889.150

3.839.296

3.817.299

3.857.602

3.685.614

Pierdere de căldură in sistemul de transport energie termică ( %)

14,3%

18,4%

19,8%

19,8%

20,2%

21,7%

RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 43/ 225

Figura 5

% Pierderi de căldură în sistemul de transport energie termică

25,00%

20,00%

15,00%

10,00%

5,00%

0,00%

2013      2014      2015      2016      2017

Pierderile de căldură în sistemul de transport au crescut constant începând cu anul 2013, de la 14,3 % în anul 2013, la 20,2 % în anul 2017 și 21,7% în 2018.


2.1.2.2 REȚELE DE DISTRIBUȚIE energie termică

Rețelele termice de distribuție energie termică ( secundare ) au o configurație arborescentă, cu consumatorii grupați pe ramuri și asigură distribuția agentului termic de la punctele termice către consumatorii finali.

Parametrii fluidelor de lucru (conform Normativelor I 13/2015 pentru încălzire și I 9/2015 pentru apă caldă pentru consum) sunt:

  • -  presiunea maximă admisibilă de lucru                    Padm=6bar;

  • -  presiunea de probă hidraulică                            Pph = 9 bar;

  • -  temperatura de calcul, circuit încălzire, TUR/RETUR Tc=95°C/75°C

temperatura de calcul, circuit a.c.c.                        Tc = 60°C

Rețelele termice secundare sunt constituite din 4 conducte, încălzire tur/retur, apă caldă de consum și recirculare.

Conductele existente au diametre cuprinse între Dnl5-300 și sunt compuse din conducte

clasice din oțel cu izolație din saltele de vată minerală, A

Dotare RADET circuit secundar (tabel 15 )

protejate cu carton bitumat.

Tabel 15

• •

Circuit secundar

SI 4-56

Secția Centrale Termice și Furnizare

TOTAL R.A.D.E.T.

Traseu canal termic (km): din care vizitabil:

703,12

49,97

753,09

385,963

8,57

394,53

Total conducte circuit secundar (km): din care în funcțiune:

2763,43

199,87

2963,30

2760,19

190,37

2950,56

Cu diametre (mm) cuprinse între:

15 - 400

15 - 300

15-400

RHDwT

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 44/ 225

Circuit secundar

Sl-e-56

Secția Centrale Termice și Furnizare

TOTAL R.A.D.E.T.

Vechime conducte (km) < 10 ani între 10 - 20 ani între 20 - 25 ani > 25 ani

628,603

17,65

646,25

436,896

58,37

495,27

393,86

7,07

400,93

1304,08

116,78

1420,86

Conducte reabilitate (km):

423,05

61,87

484,92

din care: modernizate:

168,789

21,14

189,93

preizolate:

254,259

40,73

294,99

Cămine de vizitare

4974

603

5577

Obiective total dotare din care: P.T. urbane S.C. urbane Module urbane C.T. de cvartal

1012

47

1059

592

0

592

35

0

35

264

0

264

0

46

46

P.T. dotații

S.C. dotații Module dotații

73

0

73

4

0

4

44

0

44

Obiective total în funcțiune din care: P.T. urbane S.C. urbane

Module urbane C.T. de cvartal

955

47

1002

590

0

590

12

0

12

264

0

264

0

46

46

P.T. dotații

S.C. dotații Module dotații

44

0

44

4

0

4

41

0

41

Cazane

0

194

194

Schimbătoare de căldură din care: a.c.c. înc.

3554

81

3635

1716

81

1797

1838

0

1838

Total pompe:

6069

548

6617

Racordate la distribuție Blocuri + Imobile Scări

8071

549

8620

18309

1196

19505

Contoare secundar total din care: a.c.c. înc.

32455

1816

34271

16808

977

17785

15647

839

16486

Modernizarea rețelelor secundare a constat în înlocuirea conductelor pentru circuitul secundar de încălzire din oțel izolate cu vată minerală și a conductelor de apă caldă de consum și recirculare din oțel zincat cu conducte preizolate din oțel, respectiv conducte preizolate din PEX-a.

Conductele au fost montate în pământ în strat de nisip pe cât posibil pe traseele existente.

Ponderea rețelelor modernizate de distribuție este prezentata in tabelul 16 și figyf^

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 45/ 225

Tabel 16

Tip modernizare

Lungime conducte (km)

% din total conducte

% din conducte în funcțiune

cu conducte clasice

168,789

6,1

6,11

cu conducte preizolate

254,259

9,2

9,21

Total

423,05

15,3

15,33

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 46/ 225

Funcționarea deficitară a rețelelor de distribuție nemodernizate (în pondere de 84,7%) se datorează atât existenței tronsoanelor cu izolația parțial sau total distrusă precum și numeroaselor apărute datorită vechimii mari în exploatare a conductelor. Toți acești factori au ca efect importante pierderi de căldură și de agent termic.

In tabelul 17 este prezentată evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de distribuție în perioada 2013-2018.

Tabel 17

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Energia termică livrată la PT-uri ( Gcal)

4.242.296

3.889.150

3.839.296

3.817.299

3.857.602

3.685.614

Pierdere de căldură în sistemul de distribuție (Gcal)

461.488

404.288

393.051

398.877

428.873

399.995

Energie termică vîndută la consumatori ( Gcal)

3.780.808

3.484.862

3.446.245

3.418.422

3.428.727

3.285.619

% pierdere sistem distribuție ( din energia termică livrată la PT-uri)

10,9%

10,4%

10,2%

10,4%

11,12%

10,85%

Se poate observa că după o perioadă de timp în care pierderile de căldură au înregistrat un trend descrescător (2013 4- 2015), după anul 2015, datorită lipsei investițiilor în sistemul de termoficare, acestea manifesta o tendința de creștere.

In tabelul 18 si Figura 8 și 9 este prezentată evoluția pierderilor de căldură ale SACET în perioada 2013-2018.

Tabel 18

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Energie termică livrată în sistemul de termoficare (Gcal)

5.288.203

5.067.466

5.090.813

5.024.026

5.101.745

4.970.971

Energie termică vândută: ( Gcal)

4.072.856

3.733.170

3.687.554

3.628.685

3.642.228

3.491.842

Pierdere totală de căldură (Gcal)

1.215.347

1.334.296

1.403.259

1.395.341

1.459.517

1.479.129

% Pierdere totală de căldură

23,0%

26,3%

27,6%

27,77%

28,61%

29,8%

Figura 8

Pierdere totală căldură în sistemul de termoficare(Gcal/an)

1.600.000




RClD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag. 47/ 225


Figura 9

% Pierdere totală căldură în sistemul de termoficare


Pierderile totale de căldură au crescut de la an la an, de la 1.215.347 Gcal în anul 2013 la

  • I. 479.129 Gcal în anul 2018 ( de la 23% la 29,8%)

Pe lângă pierderile de căldură prin transmisie, în sistemul de termofiecare sunt înregistrate și pierderi de agent termic atât în regim normal de funcționare cât și din cauza unor avarii apărute în sistem. Aceste pierderi sunt monitorizate în cadrul sistemelor de preparare a apei de adaos din cadrul CTE-urilor.

Pierderea medie anuală orară de agent termic în regim normal de funcționare nu trebuie să depășească 0,05% din volumul apei conținute în conductele aflate în exploatare, conform Normativului NP-059-02 "PRIVIND EXPLOATAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ - REȚELE Șl PUNCTE TERMICE".

Cantitatea de apă de adaos precum și cantitatea de căldură înglobată în aceasta, înregistrate in sistemul de termoficare, în perioada analizată 2013-2018, sunt indicate tabelul 19 și figurile 10 și

  • II.


Tabel 19

An

Apa de adaos (m3)

Cantitate de căldură echivalentă (MWh /an )

Cantitate de căldură echivalentă (Gcal /an )

2013

6.581.403

447.546

384.820

2014

7.826.654

527.236

453.342

2015

9.655.891

636.357

547.168

2016

8.968.308

601.032

516.794

2017

10.854.513

729.033

626.855

2018

12.039.405

808.606

695.276

RflD



Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag. 48/ 225


Figura 10



Se constată o creștere a cantității de apăy de adaos din cauza sterii numărului anual de avarii.


RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 49/ 225

Numărul avariilor a crescut în timp de la 420 în anul 2013 la 991 în anul 2018 si la 1274 in anul 2019 iar pierderea de apă de adaos a crescut de la 6.581.403 mc/an în anul 2013 la 10.854.513 mc/an în anul 2017 ceea ce reprezintă o creștere cu 65% a acesteia.

In Anexa 5 este prezentată repartizarea anuală, în intervalul de timp analizat, a pierderilor de apă de adaos pe magistralele de transport.

Raportul privind calitatea apei din cadrul SACET (Raportul complet este prezentat în Anexa 74)

Un raport separat privitor la calitatea apei de termoficare din cadrul SACET a fost întocmit pentru a sublinia importanța gestionării apei pentru funcționarea eficientă și durabilă a sistemelor de termoficare.

Gestionarea apei cuprinde două aspecte, în primul rând depistarea și remedierea avariilor apărute în sistem și în al doilea rând menținerea și îmbunătățirea calității apei de termoficare.

Managementul apei de termoficare are rolul de a preveni apariția următoarelor trei tipuri de probleme:

  • -  pierderile de apă degazată și demineralizată, generează costuri suplimentare pentru completarea pierderilor cu apă de adaos de aceeași calitate,

  • -  pierderile de apă fierbinte, generează un consum suplimentar de combustibil, necesar încălzirii apei de adaos,

  • -  pierderile masive de apă de termoficare, concomitent cu introducerea în sistem a unei ape de adaos de slabă calitate, provoacă coroziunea rapidă a țevilor și armăturilor montate pe rețelele de termoficare, precum și a schimbătoarelor de căldură, vanelor de reglaj și a contoarelor din punctele termice.

  • 2.1.3 PUNCTE TERMICE

Schema funcționala a unui punct termic este prezentata in Anexa 6.

Punctele termice din București primesc energie termică de la sistemul de termoficare (primar) și prepară agent termic secundar pentru încălzire și apă caldă de consum pentru consumatorii rezidențiali și non-rezidențiali.

Agentul termic secundar pentru încălzire se prepară prin schimbul de căldură între agentul termic primar tur și agentul termic secundar de încălzire retur.

Apa caldă de consum, se prepară prin schimbul de căldură între agentul termic primar tur și apa rece din rețeaua publică. Iarna, pentru utilizarea potențialului de căldură din returul agentului termic secundar de încălzire, acesta este folosit pentru preîncalzirea apei calde de consum, înainte ca acesta să se întoarcă la sistemul de termoficare.


Principalele echipamente și instalații din punctele termice sunt:

  • -  schimbătoarele de căldură pentru prepararea agentului termic pentru încălzire și a apei calde de consum;

.    , - pompele de circulație pentru încălzire;

L/ (Mf/ pompele pentru ridicarea presiunii apei calde de consum;

  • -   pompele de recirculație apă caldă de consum;

sistemul de expansiune și instalațiile de automatizare aferente.

stațiile de dedurizare apă caldă pentru încălzire.

Până în prezent, în toate punctele termice urbane au fost realizate următoarele modernizări:

  • - Schimbătoarele de căldură pentru încălzire și apă caldă de consum de tip tubular au fost înlocuite cu schimbătoate cu plăci;

    RClD^T

    Denumire proiect: REABILITAREA

    SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Nr. Pr.:

    7135

    Faza :

    Studiu de

    Fezabilitate

    Pag. 50/ 225

  • - Au fost înlocuite sistemele vechi de expansiune cu sisteme noi, moderne, complet automatizate;

  • - Au fost instalate stații automate de dedurizare a apei de adaos;

  • - Au fost montate contoare de energie termică pe circuitul primar;

  • - Au fost înlocuite pompele de circulație, de ridicare presiune și de recirculare a.c.c.;

  • - Punctele termice au fost dotate cu instalații de automatizare astfel încât acestea să funcționeze fără supraveghere permanentă.

Implementarea noului sistem de automatizare implică montarea a trei tipuri de vane de reglare:

  • -  vane de reglare a temperaturii agentului secundar încălzire;

vane de reglare a temperaturii agentului secundar a.c.c;

regulator de presiune diferențială.

Etapa de finalizare a modernizării punctelor termice o reprezintă înlocuirea plasei de conducte, efectuarea de reparații interioare și exterioare la elementele de construcție, refacerea instalației de canalizare interioară, contorizarea circuitelor secundare din punctele termice (încălzire, apă caldă de consum și recirculare a.c.c.).

în PT-urile modernizate au fost montate instalații de automatizare care asigură funcțiile de reglare ale acestora precum și achiziția de date în timp real referitoare la modul de funcționare a pompelor, sistemelor de expansiune, stațiilor de dedurizare etc.

Aceste informații sunt transmise dispeceratelor realizate în toate sectoarele de exploatare RADET prin proiectul dispecer SCADA.

  • 2.1.3.1 MODULE TERMICE

Schema funcționala a unui punct termic este prezentata in Anexa 7.

Modulul termic este un ansamblu compact de echipamente și instalații, complet automatizat, prin intermediul căruia se transferă energia termică din rețeaua primară în rețeaua secundară, pentru producerea apei calde de încălzire și apei calde de consum.

Este o soluție tehnică de reglare termohidraulică din cadrul sistemului de distribuție a energiei /iefmice, cu rol identic cu cel al Punctelor Termice.

2.1.4. CONSUMATORI

  • 2.1. 4.1 STRUCTURA CONSUMATORILOR

Sistemul de termoficare al Municipiului București are în componența sa următoarele tipuri de consumatori:

  • - consumatori casnici (apartamente, case, vile),                              (J/Jf

/'consumatori industriali și agenți economici,

instituții socioculturale (școli, grădinițe, spitale, cinematografe, etc).

Instalațiile SACET aparțin Primăriei Municipiului București și sunt în administrarea și respectiv exploatarea RADET ce asigură necesarul de energie termică al Municipiului București, având următorii beneficiari la sfârșitul anului 2016:

  • -  19.201 de asociații de proprietari din cele 8.200 de blocuri de locuințe, reprezentând aproximativ 1.140.059 de locuitori,

    RClD^T

    Denumire proiect: REABILITAREA

    SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Nr. Pr. :

    7135

    Faza :

    Studiu de

    Fezabilitate

    Pag. 51/ 225

  • -  542.885 apartamente( locuințe ),

  • -  5.073 agenți economici,

  • -  526 instituții publice,

  • -  11 sere.

  • 2.1.4.2 MĂSURI DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ENERGETICE

îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor este o preocupare majoră atât la nivel European cât și la nivel național, consumul energetic al clădirilor având o pondere ridicată în consumul total de energie.

în acest sens, în conformitate cu prevederile Legii nr. 121 / 2014 privind creșterea eficienței energetice și a reducerii consumului de energie la nivel național cu 19% până în anul 2020, în Municipiul București au fost luate măsuri complexe pentru reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și a instalațiilor ce le deservesc.

Aceste măsuri prevăd:

  • -  înlocuirea conductelor rețelelor de încălzire și a.c.c. și realizarea unor scheme de distribuție care să permită contorizarea consumurilor de căldură la nivel de scară de bloc,

montarea pe corpurile de încălzire din apartamente a repartitoarelor de costuri și a robinetelor cu termostat pentru a putea diferenția regimurile termice pe încăperi / apartamente, reechilibrarea hidraulică a instalațiilor de încălzire,

  • -   anveloparea clădirilor..

  • 2.1.4.3 CONTORIZAREA CONSUMULUI DE CĂLDURĂ

în Municipiul București, montarea contoarelor la consumatorii urbani racordați la puncte și centrale termice, s-a desfășurat în mai multe etape, după cum urmează:

- începând din anul 1996 au fost montate cca. 7600 contoare de energie termică la asociațiile de proprietari. Aceste contoare au fost de regulă dotate cu debitmetre mecanice și calculatoare electronice.

- în perioada 1999 - 2001 prin programul START "Reabilitarea sistemului de termoficare din București" au fost achiziționate, prin licitație internațională și montate, contoare cu ultrasunete la

consumatorii racordați la 24 de PT din cartierele Berceni și Olteniței, sector 4.

- în anul 2001, prin decretul nr. 714, a fost promulgată Legea 489 privind ratificarea contractului de finanțare dintre România, Banca Europeana de Investiții și Consiliul General al

Municipiului București pentru finanțarea Proiectului privind infrastructura urbană in Municipiul

București. Proiectul prevedea contorizarea vânzării de căldură și a.c.c. la nivel de scară de bloc pentru

toți consumatorii RADET care nu aveau montate contoare din etapele anterioare.

- în urma licitației internaționale care a respectat prevederile legale privind achizițiile


in anul 2003 a început programul P.M.B. de contorizare cu finanțare BEI. Astfel au fost măr de cca. 29 500 contoare.


2003 - 2012 Primăria Municipiului București a derulat în

program în două etape, de instalare la nivel de scară de


RAD-T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag.

52/

225

încălzire și apă caldă de consum a contoarelor de energie termică la consumatorii casnici aferenți R.A.D.E.T.

La nivelul S.A.C.E.T. București au fost contorizate toate punctele termice.

  • 2.1.4.4 ECHILIBRAREA HIDRAULICĂ A INSTALAȚIILOR DE ÎNCĂLZIRE

Echilibrarea hidraulică a instalațiilor de încălzire a căldurii din blocurile existente și implicit asigurarea presiunii diferențiale necesare fiecărui consumator, se făcea prin intermediul unor diafragme de laminare montate pe racordurile de scară, în condițiile livrării unui debit constant de apă caldă din punctele termice.

în prezent, deoarece condițiile de livrare a energiei termice la consumatori s-au modificat avându-se în vedere :

montarea contoarelor de căldură pe fiecare racord de scară,

- modificarea debitului nominal de calcul pe fiecare tronson de bloc prin montarea de repartitoare și robinete termostatice pe fiecare radiator în vederea reglării temperaturii interioare din încăperi,

a fost necesară echilibrarea dinamică a rețelelor termice utilizându-se echipamente automate care să regleze presiunea diferențială la fiecare scară de bloc funcție de debitul de consum

în acest sens, pe racordurile de încălzire ale fiecărei scări au fost montate echipamente de reglare a presiunii diferențiale si limitatoare de debit. Limitatoarele de debit au rolul de a nu permite ca un consumator sa fie dezavantajat față de altul, limitând debitul fiecărui consumator la debitul maxim de calcul.

  • 2.1.4.5 ANVELOPAREA CLĂDIRILOR

O importantă parte din consumul final de energie termică este alocată încălzirii clădirilor. De aceea, pe lângă sporirea eficienței sistemelor de incălzire, izolarea termică a clădirilor pot conduce la o reducere substanțială a consumului de energie primară . Mai multe informații sunt oferite în Capitolul 2.

Potențialul de economisire a energiei termice prin luarea unor măsuri eficiente și raționale economic, de izolare a clădirilor, este de peste 40%, pentru fondul de locuințe cu confort mediu.

în prezent, în Municipiul București, este în curs de derulare Programul Național de Reabilitare Termică a blocurilor de locuințe construite în perioada 1950-1990, proiect promovat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței în colaborare cu P.M.B..

Astfel, la sfârșitul anului 2016 din totalul apartamentelor racordate la S.A.C.E.T. București, cca. 40% au fost reabilitate termic.

  • 2.1.4.6 ISTORICUL DEBRANȘĂRILOR CONSUMATORILOR DE LA S.A.C.E.T. BUCUREȘTI

După anul 1990 au avut loc mai multe etape de debranșare a consumatorilor racordați la sistemul centralizat de termoficare ceea ce a condus la o reducere substanțială a consumurilor de căldură.



RClD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 53/ 225


Prima etapă a fost cea a debranșărilor industriale, care a început după 1991. în acest fel, o componentă importantă a consumului de căldură a S.A.C.E.T. a fost desființată, ceea ce a avut o influență nefastă asupra eficienței energetice și economice a acestuia.

Consecințele acestor debranșări au fost reducerea semnificativă a cantității de căldură vândute și creșterea pierderilor procentuale de energie, datorită funcționării sistemelor centralizate la sarcini parțiale.

Etapa a doua a debranșărilor a început după anul 1994 și a constat în debranșarea consumatorilor rezidențiali.

Alternativa la sistemul centralizat de alimentare cu căldură a reprezentat-o instalarea de centrale termice murale de apartament alimentate cu gaze naturale.

Cauzele care au stat la baza debranșărilor consumatorilor rezidențiali, în principal, au fost

  • -  lipsa contorizării agenților termici livrați de S.A.C.E.T.,

  • -  lipsa posibilității individualizării consumurilor de agenți termici (apă caldă și încălzire),

  • -  lipsa unei legislații privind regulile de locuire în clădiri de tip condominial,

  • - neexplicarea populației, prin toate mijloacele, a implicațiilor creșterii exagerate a numărului de surse de poluare locală (C.T. de apartament) asupra sănătății locuitorilor din clădirile unde se folosesc sisteme individuale de încălzire.

în anul 2003, în București s-a atins apogeul debranșării consumatorilor rezidențiali.

Principalele efecte ale debranșărilor consumatorilor rezidențiali dintr-un condominium sunt:

  • a) . Dezechilibrarea hidraulică a coloanelor, ceea ce conduce la disfuncționalități ale instalației manifestate prin încărcarea neuniformă a acestora și implicit la imposibilitatea asigurării confortului termic, în mod unitar, la toate apartamentele racordate la sistem.

  • b) . Scăderea randamentului instalațiilor de termoficare.

Prin reducerea debitului de agent termic, conductele devin supradimensionate, viteza de circulație scade și ca urmare, se micșorează randamentul termic al instalațiilor interioare de căldură;

  • c) . Poluarea cu noxele rezultate în urma utilizării centralelor de apartament ca alternativă la sistemul centralizat, afectează în mod direct sănătatea populației.

  • d) . Posibilitatea producerii de explozii în condominiu.

Prezența centralelor de apartament implică un risc ridicat de producere a unor explozii, precum și a intoxicării cu oxid de carbon. Pentru a preîntâmpina aceste evenimente nedorite, proprietarii trebuie să cunoască și să aplice reglementările legale cum ar fi, obligativitatea instalării, întreținerii și verificării periodice a centralelor de apartament numai de către persoane autorizate.

în perioada 2003 - 2012 Primăria Municipiului București a derulat în cadrul unui proiect cu finanțare BEI, un program în două etape, de instalare la nivel de scară de bloc pe circuitele de încălzire și apă caldă de consum a contoarelor de energie termică. Beneficiarii acestui program au fost consumatorii casnici racordați la R.A.D.E.T.

Aceste măsuri, împreună cu începerea Programului Național de Reabilitare Termică a blocurilor de locuințe construite în perioada 1950-1990 au condus la o reducere semnificativă a



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza:

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 54/ 225

2.1.5 Bilanțuri energetice

în Tabelele 20/1 4- 20/5 sunt prezentate bilanțurile energetice ale SACET BUCUREȘTI pentru perioada 20134-2017, ținând cont de performanțele termice și electrice cunoscute ale surselor de căldură, iar în tabelul 20-6 sunt prezentate eficiențele brute și nete, electrică și totală ale acestor surse, ca valori mediate între anii 2013 - 2017.

Cunoașterea acestor valori conduce la determinarea cu relativă acuratețe a consumurilor de gaz natural pe întregul SACET pentru acoperirea prognozei livrărilor de căldură, precum și la calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră.




Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:

7135

Pag.

Faza :

55/

Studiu de

225

Fezabilitate


abel20/l-20/5


2013 v

Sarcină electrică max

Sarcină termică max

Consum gaz

MWh la PCI

Căldură livrată în sist. transport

Producție brută en. electrică

Consum propriu e.EI.

Electricitate în SEN

CET/CT ț

CET SUD

CETWest

CET Progresu ,

CET Grozăvești

CET Grivita

CCT West Energo

ZHP Casa-Preseîî ibere

ore/an ”1.172 2.974 891 894 471 2.467 0

ore/an

~ 3.739

3.173

2.540

2.448

2.502

3.100

3.225

Mwhe /an

4.249.413

2.853.220

1.903.437

1.178.612

215.676

318.370

249.375

Gcal/an

1314.833

1.009.448

961.122

547.262

139.844

121.604

194.090

Mwhe /an

843^905

1.100.360

392.161

232.467

30.608

112.546

0

Mwhe /an ” 142.798 94.321 67.561 37.051 4.232 5.244 3.048

Mwhe/an ~~ 701.107 1.006.039 324.600 195.416 26.376 107.302 0

TOTAL:

10.968.103

5.288.203

2.712.047

354.255

2.360.840


Balanța energetică în 2013

Gcal

Căldură livrată în rețeaua de transport

~~5.288.203

Pierderi pe rețeaua de transport

753.859

Vânzări din rețeaua de transport

292.048

Căldură livrată către punctele termice

4.242.296

Pierderi pe rețeaua de distribuție

461.488

Total vânzări SACET

4.072.856



2014

Sarcină electrică max

Sarcină termică max

Consum gaz

MWh la PCI

Căldură livrată în sist. transport

Producție brută en. electrică

Consum propriu e.EI.

Electricitate

în SEN

CET SUD

1.244

3.598

4.356.427

2.227.624

895.594

146.414

749.180

CET West

2.055

2.763

2.259.672

878.960

760.194

70.807

689.387

CET Progresu

854

2.465

1.847.162

932.722

375.674

63.636

312.038

CET Grozăvești

883

2.558

1.179.756

571.811

229.699

36.706

192.993

CET Grivita

465

2.334

201.223

130.428

30.229

4.114

26.115

CET West Energo

2.930

3.699

378.849

145.101

133.664

6.263

127.401

ZHP Casa Presei Libere

0

2.958

248.971

180.820

0

2.737

0

TOTAL:

10.472.060

5.067.466

2.425.054

330.677

2.097.114


2015

Sarcină electrică max

Sarcină termică max

Consum gaz

MWh la PCI

Căldură livrată în sist. transport

Producție brută en. electrică

Consum propriu e.EI.

Electricitate în SEN

CET SUD

1.173

3.671

4.375.735

2.272.522

844.402

142.758

701.644

CETWest

2.229

2.626

2.455.629

835.525

824.627

87.820

736.807

CET Progresu

790

2.305

1.679.788

872.133

347.391

59.848

287.543

CET Grozăvești

982

2.885

1.321.233

644.878

255.224

38.936

216.288

CET Grivita

463

2.356

202.647

131.669

30.094

4.113

25.981

CETWest Energo

4.093

4.404

496.523

172.761

186.737

8.454

178.283

ZHP Casa Presei Libere

0

2.680

225.134

161.326

0

2.713

0

TOTAL:

10.756.689

5.090.813

2.488.475

344.642

2.146.546


2016

Sarcină electrică max

Sarcină termică max

Consum gaz

MWh la PCI

Căldură livrată în sist. transport

Producție brută en. electrică

Consum propriu e.EI.

Electricitate 1 în SEN

1 CET SUD

917

3.331

3.776.063

2.062.398

659.917

131.724

528.193 1


Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.


Heat balance for 2014

Gcal

Căldură livrată în rețeaua de transport

5.067.466

Pierderi pe rețeaua de transport

930.008

Vânzări din rețeaua de transport

248.308

Căldură livrată către punctele termice

3.889.150

Pierderi pe rețeaua de distribuție

404.288

Total vânzări SACET

3.733.170


Heat balance for 2015

Gcal

Căldură livrată în rețeaua de transport

5.090.813

Pierderi pe rețeaua de transport

1.010.208

Vânzări din rețeaua de transport

241.509

Căldură livrată către punctele termice

3.839.096

Pierderi pe rețeaua de distribuție

393.051

Total vânzări SACET

3.687.554


Heat balance for 2016

Gcal

Căldură livrată în rețeaua de transport

5.024.026 |


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL


MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135

Pag.

Faza :

56/

Studiu de

225

Fezabilitate


CET West

CET Progresii

CET Grozăvești

CET Grivita

CET West Energo

ZHP Casa Presei Libere



3.068

2.785

2.841.249

886.088

1.135.112

94.521

1.040.591

Pierderi pe rețeaua de transport

996.464

909

2.743

1.882.088

1.037.770

399.919

67.649

332.270

Vânzări din rețeaua de transport

210.264

1.146

2.600

1.383.488

581.366

297.947

46.579

251.368

Căldură livrată către punctele termice

3.817.298

0

2.587

215.676

144.608

33.051

4.517

28.534

Pierderi pe rețeaua de distribuție

398.877

0

4.232

477.129

166.013

179.443

8.124

171.319

Total vânzări SACET

3.628.685

0

2.385

207.137

145.783

0

2.608

0

10.782.830

5.024.026

355.722

2.705.390


2.352.276

X 2017

Sarcină electrică max

Sarcină termică max

Consum gaz

MWh la PCI

Căldură livrată în sist. transport

Producție brută en. electrică

Consum propriu e.EI.

Electricitate în SEN

CETSțff)

1.340

3.341

4.546.291

2.068.231

964.885

158.320

806.565

CET West

3.133

2.848

2.912.630

906.008

1.159.137

98.874

1.060.263

CET Progresu

947

2.736

1.941.960

1.035.292

416.573

65.626

350.947

CET Grozăvești

1.155

2.971

1.452.845

664.154

300.395

46.956

253.439

CET Grivita/]

458

2.329

194.163

130.184

29.755

4.067

25.688

CET West Energo

3.897

4.193

472.764

164.494

177.802

8.049

169.752

ZHP Casa Presei Libere

0

2.216

195.412

133.382

0

2.346

0

V 7

11.716.065

5.101.746

3.048.546

384.239

2.666.654


Tabelul 20/6


Heat balance for 2017

Gcal

Căldură livrată în rețeaua de transport

5.101.746

Pierderi pe rețeaua de transport

1.030.644

Vânzări din rețeaua de transport

213.501

Căldură livrată către punctele termice

3.857.601

Pierderi pe rețeaua de distribuție

428.873

Total vânzări SACET

3.642.229


Valori mediate pe intervalul 2013 -2017

Eficiență electrică brută

Eficiență electrică netă

Eficiență totală brută

Eficiență totală netă

CET SUD

19,4%

16,0%

81,0%

77,6%

CET Vest

36,7%

33,4%

77,0%

73,7%

CET Progresu

20,7%

17,2%

81,2%

77,7%

CET Grozăvești

20,1%

16,9%

73,9%

70,8%

CET Grivita

14,8%

12,8%

90,9%

88,9%

CET Vest Energo

36,7%

35,0%

78,8%

77,1%

CTZ Casa Presei

6,0%

0,0%

85,2%

85,2%

Valori mediate:

24,0%

20,8%

79,4%

76,2%


Eficiențele electrice și totale ale surselor de căldură


Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 57/ 225

Figura 12

Energia termică introdusă în sistemul de transport apă fierbinte




în timp ce cantitatea de căldură livrată SACET și implicit căldura vândută consumatorilor au scăzut, pierderile de căldură înregistrate în sistemul de transport au crescut.

Aceste constatări subliniază necesitatea urgentării reabilitării și modernizării sistemului de transport a energiei termice prin redimensioireaîgbnductelor și adoptarea unor soluții constructive care să crească eficiența și siguranța în exploatare a sistemului.

\\


Evoluția consumului de gaze naturaleînregistrat la nivelul celor 6 CTE-uri și la nivelul CTZ Casa Presei este prezentat în Figura 14.


RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 58/ 225

Cererea totală de gaze naturale a crescut de la 10.968.103 MWt în 2013 la 11.716.065 MWt în 2017.

Figura 14


  • 2013

2014

2015

  • 2016

2017


5.000.000


4.500.000

4.000.000

3.500.000

3.000.000

2.500.000

2.000.000

1.500.000

1.000.000

500.000

0


Energia electrică totala produsă de către cele 6 CET-uri prezintă un trend ascendent de la 2.712.047 MWe în anul 2013 la 3.048.546 MWeîn anul 2017.

Figura 15

a


Energie electrică produsa

■ ■

li J |i|

II

2013

2014

2015



2016


Energia electrică totala necesară pentru ^consumul propriu tehnologic al celor 7 CET-uri prezintă un trend ascendent de la 354.255 MWe în anul 2013 la 384.239 MWeîn anul 2017

11

Prezentul document este proprietatea RADET șrnu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partetxreqier

RAD=T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag. 59/ 225


Figura 16


Energia electrică totală livrată în rețea de către cele 6 CET-uri prezintă un trend ascendent de la 2.350.980 MWe în anul 2013 la 2.666.668 MWeîn anul 2017.

Este de menționat faptul că datorită cererii suplimentare de energie electrică în anul 2017, centralele termoelectrice au funcționat și în regim de condensație (vezi Figura 17).

Figura 17

Energie electrica livrata in sistem

E O)


1.200.000


1.000.000


800.000

tD


600.000


2013


400.000


t; s 0)

0 cu ‘5b

oi E UI



2014


2015


2.1.b Necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții



In ultima perioadă, în cadrul rețelelor de transport a apei fierbinți s-au produs avarii repetate ce au condus la întreruperi în alimentarea cu căldun a consumatorilor și la reducerea parametrilor de funcționare ai sistemului.


Prezentul document este proprietatea RADETși nu poate fi copiat, folosit sau cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.



clit cunoscut altor persoane, cu excepția


RClD=T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag. 60/ 225


Problemele apărute în funcționarea și exploatarea sistemului de termoficare s-au datorat în mare parte următoarelor cauze:

-întregul sistem de transport a apei fierbinți format din vane, țevi din oțel, suporturi fixe și mobile și izolații termice, și-a depășit durata de viață, tronsoane importante din sistem având o vechime în funcționare mai mare de 40 de ani.

-Acumularea apei provenită din infiltrații sau avarii, în canalele și în galeriile de termoficare a dus la accelerarea procesului de coroziune la care au fost supuse țevile și implicit la creșterea numărului de avarii din sistem. Din acest motiv avand în vedere posibilitatea unor avarii repetate, presiunea nominală a apei fierbinți nu depășește 6 bar, fiind necesare montarea unor pompe de reactivare în punctele termice amplasate în capetele de rețea.

-întreținerea compensatoarelor cu presetupă, care este necesar a se executa periodic, este dificilă, demontarea și înlocuirea garniturilor presupunând golirea conductelor de termoficare pe distanțe lungi ceea ce atrage după sine un consum ridicat de apă de adaos și o durată mare de întrerupere în alimentarea cu căldură a consumatorilor.

  • - Datorită amplasării canalelor și galeriilor de termoficare la adâncimi mari și în general sub trama stradală, intervențiile pentru remedierea avariilor, (care presupun lucrări de decopertare, demontare a plăcilor canalului sau a bolțarilor, remedierea avariei și refacerea tramei stradale la starea la care era înainte de intervenție), se desfășoară cu mare dificultate.

Ca orice sistem energetic, sistemul de transport al energiei termice este caracterizat de pierderi energetice, determinate în principal de:

  • - vechimea conductelor,

  • - lungimea sistemului de termoficare,

  • - supradimensionarea diametrelor conductelor de transport, raportată la scăderea necesarului de căldură a consumatorilor,

  • - pierderile de agent termic datorate neetanșeităților elementelor componente ale rețelelor de termoficare (îmbinările cu flanșe ale vanelor de secționare și/sau de racord, etanșările compensatoarelor cu presetupă, etc.), precum și avariilor apărute în sistem.

PMB și RADET au propus un plan de reabilitare a 250 km de traseu rețea de transport apă fierbinte (împărțite în 67 loturi) ce se va realiza în 3 etape după cum urmează:

  • • în etapa 1 de modernizare a SACET București , PMB și RADET își propun reabilitarea a

aproximativ 32 km de traseu rețele de transport apă fierbinte ( 7 loturi ) cu fonduri proprii PMB, lucrări preconizate a fi executate în perioada 2019-2020.

  • • în etapa a doua de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 106 km de

traseu rețea de transport apă fierbinte ( 25 loturi ) în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), axa prioritară 7.2 "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București". Acest program vizează promovarea investițiilor în eficiența energetică a sectorului de termoficare din Municipiul București și va presupune:

- optimizarea/ reabilitarea / extinderea rețelelor de transport a energiei termice prin redimensionarea acestora,corespunzător debitelor de agent termic vehiculate, în strânsă corelare cu programele de reabilitare termică a clădirilor și ctelor de reducere a consumului de energie termică;                                 o;'

RPlD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 61/ 225

- zonarea și reconfigurarea(trasee și lungimi) a rețelelor de transport al agentului termic;

implementarea soluției de realizare a rețelei cu conducte preizolate (sau similar), dotate cu sistem de detectare, semnalizare și localizare a pierderilor, în scopul reducerii acestora.

reabilitarea/reconfigurarea platformelor de vane, și a elementelor constructive;

• în etapa a treia de modernizare PMB și RADETÎși propun reabilitarea a aproximativ 112 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 35 loturi).

în acest sens, în baza unei analize multicriteriale ( KPI ), au fost selectate un număr de 67 tronsoane (loturi) aparținând sistemului de transport al apei fierbinți, pentru a fi reabilitate în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare ( POIM ) 2014-2020 Obiectivul Strategic 7.2, "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiului București".

Pentru prioritizarea reabilitării celor 67 loturi aparținând magistralelor de termoficare, a fost creat un model matematic (Key Performance Indicator) care utilizează următorii factori definiți pentru fiecare lot, pe perioada de referință 2013 -e- 2017 și care reprezintă date de intrare (vezi tabelul 4):

  • - pierderi de căldură, (Gcal/an),

  • - pierderi de agent termic (m3/ an),

  • - vechimea instalației (an),

  • - numărul de avarii înregistrate,

  • - integritatea sistemului,

Expresia modelului matematic este următoarea:

ai at ht wt s

xx —r+y -—+

a0 a0 h0 i0 w0 100

în care:

x - factor de ponderare pentru pierderile de căldură,

y-factor de ponderare pentru pierderile de apă de adaos,

z - factor de ponderare pentru integritatea sistemului,                                /??//

ai - durata de funcționare pentru un lot de rețele de transport apă fierbinte,

a0 - durata maximă de funcționare pentru un lot de rețele de transport apă fierbinte,

hi - pierderile de căldură pentru un lot de rețele de transport apă fierbinte,                       '

h0 - pierderile totale de căldură pentru întregul sistem de transport al apei fierbinți,

ii - numărul de avarii pentru un lot de rețele de transport apă fierbinte înregistrate în perioada 2013

-e- 2017,

io - număr maxim de avarii pentru un lot de rețele de transport apă fierbinte înregistrate în perioada

2013 4- 2017,

s - integritatea sistemului.

Prin integritatea sistemului se înțelege reabilitarea tuturor loturilor rețele de transport apă fierbinte ce alcătuiesc o magistrală de termoficare, de la sursă la ultimul consumator racordat.

Cu ajutorul modelului matematic, a fost calculat un indicator de performanță care a stabilit o prioritizare în trei etape a desfășurării lucrărilor de reabilitatrea rețelelor de apă fierbinte.

Identificarea etapelor (Anexa 8 ) s-a făcut printr-un'cod al culorilor, după cum urmează:.

- loturile marcate cu albastru, necesită reabilitare,în etapa 1 (finanțare PMB)




RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 62/ 225

- loturile marcate cu roșu, necesită reabilitare în etapa 2 ( PIP ),

- loturile marcate cu verde, necesită reabilitare în etapa 3.

Cele trei etape de reabilitare menționate anterior sunt transpuse pe harta din (Anexa 4)

Având în vedere planul general de modernizarea a rețelelor de transport apă fierbinte al Primăriei Municipiului București precum și necesitatea reabilitării unor tronsoane ale magistralelor de termoficare vitale pentru buna funcționare a SACET București, în etapa 1 de modernizare au fost

incluse tronsoanele menționate în tabelul 21.

Tabel 21

NR CRT

DENUMIRE MAGISTRALA

DENUMIRE LOT

DELIMITARE LOT

1

Magistrala 1 SUD

LOT 8

CM 11' - CP3 - CV5/4

2

Magistrala II SUD

LOT 1

CSI (CET) - CS5' Bobocica

3

Magistrala II SUD

LOT 6

CM 43 - CO2

4

Magistrala ll-lll GROZĂVEȘTI

LOT 4

C15/20-CS12 /Jz

5

Magistrala PROGRESU Berceni

LOT 6

CB4 - CO5      I

6

Magistrala PROGRESU Ferentari

LOT 2

CF6 - C14S

7

Magistrala 1 - III VEST

LOT 9

CD9 - CD5

Pentru etapa a 2- a de reabilitare, au fost selecționate 25 de tronsoane (colorate cu roșu în „Programul de investiții pe termen lung") pentru a fi incluse în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare ( POIM ) 2014-2020 Obiectivul Strategic 7.2, "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiului București" (vezi Tabelul 22)

Tabel 22

Nr. crt

Magistrala

Nr. lot

Denumire Obiectiv

Vechimea în exploatare (ani)

Nr. avarii 2014-2016

1.

Magistrala II Sud

2

CS5 ( Bobocica )-C4MB

48

18

2.

Magistrala II Sud

3

C4MB-CV16

52

32

3.

Magistrala II Sud

4

CB5/C-CM18

52

9

4.

Magistrala II Sud

5

C4MB-CM43

30

26

5.

Magistrala II Sud

7

CO2 - CC3' - CS6 (Ștefan cel Mare)

48

43

6.

Magistrala II Sud

8

CC3' - CFT5 - CFT3

42

19

7.

Magistrala ll-lll Grozăvești

1

PO3-CG16

37

47

8.

Magistrala ll-lll Grozăvești

2

C7/1 ( UMAS)-C15/20

41

23

9.

Magistrala ll-lll Grozăvești

3

C9 (Spital Militar) - C28 (A. 1. Cuza )

33

33

10.

Magistrala ll-lll Grozăvești

5

_CS12 - CFT5

42

28

11.

Magistralall-lll Grozăvești

7 Â

Bretele de legătură

23

52

12.

Magistrala V Grozăvești

1 Zc

PO3 - CF9

23

28

13.

Magistrala V Grozăvești

V

PO3 - CD3

32

42

14.

Magistrala V Grozăvești

3

CP3-CD2

/Z, 35

30

--—---- -------------1—--------—  ----------------35*—   —--------------

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 63/ 225

Nr. crt

Magistrala

Nr. lot

Denumire Obiectiv

Vechimea în exploatare (ani)

Nr. avarii 2014-2016

15.

Magistrala V Grozăvești

4

CP1-CP5

26

85

16.

Magistrala V Grozăvești

5

Bretele de legătură

27

0

17.

Magistrala Progresu Berceni

1

CSI ( CET ) - CS10 - CB6

41

38

18.

Magistrala Progresu Berceni

2

CS10-CS8-CG7

45

16

19.

Magistrala Progresu Berceni

3

CS17-FP6

43

30

20.

Magistrala Progresu Berceni

4

CS24 - CS2

43

12

21.

Magistrala Progresu Berceni

5

CS17 - CFD3

36

34

22.

Magistrala Progresu Berceni

7

CO5 - CS6

35

32

23.

Magistrala Progresu Berceni

8

CI10-CC4

37

32

24.

Magistrala Progresu Berceni

9

Bretele de legătură

28

15

25.

Magistrala II Vest

2

CM 14 —CM 14/7

52

14

Comparând rezultatele obținute prin aplicarea modelului matematic în vederea prioritizării reabilitării celor 67 loturi parținând magistralelor de termoficare, cu succesiunea etapelor de prioritizare propuse de RADET, se constată câteva diferențe care sunt explicate în tabelul din Anexa 9.


  • 2.1.C Scenariile tehnico - economice identificate și propuse spre analiză

In „Strategia de alimentare cu energie termica în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București" (vezi Anexa 10 ) elaborată de către AMRSP, au fost analizate comparativ trei scenarii de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul București și anume:

  • • Scenariul I - sistemul centralizat existent în care se vor realiza investiții de reabilitare și modernizare a surselor de producere a energiei electrice și termice în cogenerare precum și a rețelelor de transport a energiei termice, a punctelor termice și va fi finalizat dispecerul de termoficare.

  • • Scenariul II - sisteme centralizate distribuite, cu centrale termice amplasate în Punctele Termice (PT) existente. în acest scenariu se consideră că punctele termice aferente consumatorilor urbani vor fi transformate in centrale termice de zonă. Astfel, vor fi construite 456 de centrale termice de zonă, în acest scenariu, vor dispărea rețelele de transport apă fierbinte și se va extinde rețeaua de alimentare cu gaze naturale.

  • • Scenariul III - sisteme individuale. în acest scenariu se consideră că sistemul centralizat se desființează, fiecare apartament fiind dotat cu o centrală termică individuală cu funcționare pe gaze

    naturale. Astfel vor fi montate 562.516 centfale termice

    1 ( Ț

    \ *7 a

    de apartament

    Jrv acest scenariu, vor

    Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, foia cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

    sitsau făcutÂunasc

    it altor persoane, cu excepția

    RHD^T

    Denumire proiect: REABILITAREA

    SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Nr. Pr. :

    7135 Faza :

    Studiu de Fezabilitate

    Pag. 64/ 225

dispărea rețelele de transport apă fierbinte și distribuție apă caldă, concomitent cu extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale.

Obiectivul de bază avut în vedere la elaborarea analizei scenariilor a constat în identificarea unui sistem care, funcționând în condiții de eficiență energetică și de protecție a mediului, să asigure necesarul de energie termică al consumatorilor, la un cost cât mai scăzut.

Astfel, pentru scenariile analizate au fost determinate reducerile/creșterile de emisii de NOx și CO2 față de situația fără proiect. Emisiile de particule și de SO2 nu sunt luate în considerare deoarece acestea apar doar când se folosește combustibil lichid. Centralizarea datelor este prezentată în tabelul 22-1:

emisii NOx (tone/an)

Emisii CO2 (tone/an)

reducere/ creștere (-/+) NOx (tone/an)

reducere/ creștere (-/+) CO2 (tone/an)

Scenariul 1

20.860 4-

15.866

2.325.482 4-

2.143.098

0 4--4.992

0 4--182.384

Scenariul 2

108.381

3.589.224

87.521

1.129.878

Scenariul 3

97.326

3.461.434

76.466

1.135.952

Table 22-1 Valori comparative pentru emisiile de CO2 și Nox în cele trei scenarii

Aplicând aceste economii/cheltuieli indirecte la calculul economic, s-au determinat valoarea netă actualizată economică (VNAE/C) și rata de rentabilitate economică (RIRE) pentru fiecare scenariu, conform tabelului 22-2:


VNAE/C (mii euro)

RIRE

Scenariul 1

-957.185

-2,59%

Scenariul 2

-5.605.489

-

Scenariul 3

-7.707.929

-

Table 22-2 resultatele analizei economice


Rezultatele analizei economice pentru scenariile analizate evidențiază următoarele:

- în scenariul 1 se înregistrează reduceri ale emisiilor de NOx și CO2, în timp ce în scenariile 2 și 3 emisiile de NOx și CO2 cresc comparativ cu situația fără proiect. Datorită acestor efecte, în scenariul 1 se observă o îmbunătățire a indicatorilor economici comparative cu indicatorii financiari, ceea ce arată impactul pozitiv al realizării proiectului conform propunerii din Scenariul 1, la nivel global.

în baza rezultatelor obținute atât în cadrul analizei financiare cât și în cadrul analizei economice rezulți) /^Scenariul 1 - sistem centralizat este scenariul optim de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiul București

In cadrul acestui scenariu PMB și RADET au propus un plan de reabilitare a 250 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( împărțite în 67 loturi ) ce se va realiza în 3 etape după cum urmează: \ _______\Q, -•- >—


Prezentul document este proprț cazului în care există o autori

RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția să din partea regiei.


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 65/ 225

  • -  în etapa 1 de modernizare a SACET București , PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 32 km de traseu rețele de transport apă fierbinte ( 7 loturi ) cu fonduri proprii PMB, lucrări preconizate a fi executate în perioada 2019-2020.

  • - în etapa a doua de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 106 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 25 loturi ) în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), axa prioritară 7.2 "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București". Acest program vizează promovarea investițiilor în eficiența energetică a sectorului de termoficare din Municipiul București.

  • - în etapa a treia de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 112 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 35 loturi).

Pentru retehnologizarea celor aproximativ 106 km de traseu care fac parte din etapa a doua de modernizare propusă s-au identificat 3 opțiuni:

  • -  Opțiunea 1 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard.

  • -  Opțiunea 2- Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația întărită.

  • -  Opțiunea 3 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard.

  • 2.2. Prezentarea contextului, politici, strategii, legislație, acorduri relevante, stru și financiare


    iftștițuționale


Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului București si are in vedere perioada 20094-2028 în scopul conformării cu legislația de mediu și creșterii eficienței energetice, face parte din proiectul POIM - Reabilitarea sistemului de termoficare al municipiului București, al cărui obiectiv general este acela de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a îmbunătății sănătatea populației și calitatea vieții populației deservite de sistemul de termoficare centralizat din București.

Planul de dezvoltare are in vedere reducerea poluării mediului ambiant, reducerea costurilor de exploatare și îmbunătățirii serviciilor oferite populației, prin prezenta investiție se propune modernizarea sistemului de termoficare, prin introducerea unor tehnologii cu performanțe superioare.

Entitatea care implementează proiectul este Consiliul General al Municipiului București, în calitate de responsabil qu serviciul public de furnizar e energie termică în sistem centralizat,


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 66/ 225

conform Legii nr. 51/2006 pentru serviciile comunitare de utilități publice, modificată și completată prin OUG nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006.

Proiectul se va desfășura în perioada 2020 - 2023 și se bazează atât pe fonduri nerambursabile cât și pe efortul financiar al Consiliului General al Municipiului București.

Potrivit unui raport ONU, 70% din totalul de energie este consumat în orașele mari, iar jumătate din aceasta cantitate este folosită pentru alimentarea rețelelor de încălzire și răcire.

Piața energiei termice din municipiul București prezintă o importanță deosebită, beneficiind de subvenții considerabile de la bugetul statului și de la bugetul local al Primăriei Municipiului București, fiind caracterizată prin numărul redus al producătorilor de energie termică și prin existența unui singur distribuitor de energie termică, prin rețeaua centralizată aparținând domeniului public, aflată în proprietatea Primăriei Municipiului București.

Transportul și distribuția energiei termice sunt strâns legate de rețele, care sunt monopoluri naturale, adică activități care pot fi desfășurate eficient în condițiile unui singur operator, cu tarife reglementate.

Se estimează că aproape 30% din energia termică produsă în România (28% în București) se pierde înainte de a ajunge la consumatori, pierderi de trei ori mai mari decât cele înregistrate în alte state europene. Drept consecință a ineficienței sistemului, costul gigacaloriei în România este cu 20% mai mare decât în alte state membre ale Uniunii Europene.

In contextul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011 - 2020 și a Strategiei de termoficare a Municipiului București intervențiile creionate asupra infrastructurii de termie, redimensionarea și îmbunătățirea soluției tehnologice ajuta la atingerea idicatorilor asumați de România în raport cu Uniunea Europeană.

Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și a cadrului legislativ european subsecvent;

  • - Perfecționarea reglementărilor privind schemele de sprijin pentru investițiile în unități de producție în cogenerare a energiei electrice și termice, în unități de producție a energiei utilizând resurse regenerabile, precum și a schemelor de sprijin pentru producerea de energie în cogenerare, cu resurse regenerabile, etc.;

  • - Asigurarea prin lege a unor facilități pentru investitorii privați care investesc în retehnologizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a populației;

  • - Asigurarea prin lege / perfecționarea unor facilități pentru populație pentru încurajarea achiziționării, montării și utilizării a unor instalații de încălzire și preparare a apei calde de consum prin utilizarea unor resurse energetice regenerabile (panouri solare, pompe de căldură, generatoare

eoliene, surse geotermale, etc.)

- Promovarea de către stat a unor programe de investiții și sprijinirea autorităților administrației publice locale pentru retehnologizarea și modernizarea sistemelor de alimentare

centralizată cu energie termică a populației;

POIM 2014-2020 a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acord cu CSC și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Stratșgj^i yEuropa 2020, concentrându-se asuira creșterii durabile prin promovarea unei economii bazat          m redus



t, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția


Prezentul document este proprietatea RADET și rw poate p c cazului în care există o autorizare scrisă din partea regie?.

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 67/ 225

de carbon prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi, precum și prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a resurselor.

POIM adresează nevoile de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, prin finanțarea a 4 din cele 11 obiective tematice din Regulamentul nr. 1303/2013, dintre care, cel dedicat energiei: OT7, prin sprijinirea investițiilor în infrastructura pentru toate modurile de transport, precum și transportul de energie

România, ca stat membru al UE, are obligația să respecte standardele comunitare de mediu și eficiență energetică stabilite prin directivele specifice și să contribuie la realizarea obiectivelor strategice și politicilor europene în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Strategia Europa 2020 stabilește pentru energie trei obiective majore 20/20/20, noi obiective fiind promovate în contextul Concluziilor Consiliului European din octombrie 2014 privind atât ponderea energiei regenerabile în consumul total, de 27%, cât și ținta privind eficiența energetică până în 2030.

Țintele asumate de România pentru reducerea emisiilor de GES și îmbunătățirea eficienței energetice până în 2020 se ridică la media UE de 20% în timp ce pentru energii regenerabile, ținta a fost stabilită la 24,3%, existând potențial semnificativ pentru a atinge ținta UE din 2030 mai devreme.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 necesită contribuții substanțialeale tuturor sectoarelor economice și reglementarea surselor de emisii de GES, fapt transpus prin SNSC 2013-2020. în acest sens, autoritățile sprijină participarea operatorilor economici la schema de comercializare a certificatelor de emisii GES și adoptarea unor politici și măsuri sectoriale care să asigure respectarea Deciziei nr. 406/2009/CE.

Referitor la producția de energie, obiectivul general al Strategiei sectorului energetic din România 2007-2020 actualizată în 2011 îl constituie asigurarea necesarului de energie pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii competitive și unui stil de viață compatibil cu standardele europene, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiului dezvoltării durabile și promovării producției de energie din surse regenerabile.

în domeniul energiei termice măsurile propuse sunt concetrate în axa. AP7 ce vizează îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul sistemelor de termoficare centralizate. Aceste măsuri sunt completate cu intervențiile de susținere a sistemelor de transport de energie, atât pentru preluarea în siguranță a energiei produse din surse regenerabile, cât și pentru dezvoltarea interconexiunilor cu alteSM.

Reabilitarea sistemelor de termoficare în orașele selectate promovată prin AP7, axă multifond, beneficiază de o alocare FEDR de cca. 105,7 mii. euro, finanțarea fiind orientată spre asigurarea sustenabilității investițiilor realizate în localitățile finanțate prin POS Mediu 2007-2013, și respectiv 187,7 mii. € din FC pentru SACET București

  • 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

în prezenff-sistemul de termoficare aferent municipiului București este alimentat din 7 surse de căldură și anume: surse cș’Spârțin Electrocentrale SA (CTE Sud, CET Grozăvești, CET Vest, CET Progresu), surse independente ( CET Grivita SA și CET Energo Vest) și CT Casa ^r^^f ce aparține RADET.


RflD-T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 68/ 225

Deoarece în prezent CET Pipera și CET Titan nu mai furnizază apă fierbinte SACET, consumatorii din ariile de acoperire ale acestora au fost preluați de CET Grozăvești și CET Sud.

Toate sursele de căldură au fost optimizate pentru funcționare în regim normal pentru care au fost stabilite arii de furnizare a energiei termice cu încadrarea în disponibilele surselor de căldură.

Schema generală a sistemului de termoficare și dimensionarea rețelelor asigură în mare parte continuitatea alimentării cu căldură a consumatorilor, prin existența numeroaselor bucle, bretele de legătură și vane de secționare ce pot fi utilizate în cazul apariției unor defecțiuni in sistemul de conducte.

Așa cum s-a prezentat anterior, în ultimii 15 ani, prin investiția PMB, au fost modernizate mai multe tronsoane ale rețelei de transport a apei fierbinți (cca 20% din totalul rețelelor de transport), utilizând-se conducte din oțel clasice și preizolate.

Procentul de aproximativ 80% de conducte de agent termic primar nemodernizate prezintă o stare avansată de uzură și se confruntă cu mari probleme în exploatare.

Problemele apărute se manifestă în special în cazul conductelor amplasate în canale termice și au în principal următoarele cauze:

  • - durata de viață depășită,

  • - deteriorarea în timp a protecției termoizolației și a izolației, ca urmare a infiltrațiilor de apă,

  • - coroziunea exterioară (datorită deteriorării izolației termice) și interioară (datorită calității apei de adaos) a conductelor,

  • - uzurile apărute în zonele suporturilor fixe și mobile pe unele porțiuni de rețea.

Ca orice sistem energetic, sistemul de transport al energiei termice este caracterizat de pierderi energetice, determinate în principal de:

  • - vechimea conductelor,

  • - lungimea sistemului de termoficare,

  • - supradimensionarea diametrelor conductelor de transport, raportată la scăderea necesarului de căldură a consumatorilor,

  • - pierderile de agent termic datorate neetanșeităților elementelor componente ale rețelelor de termoficare (îmbinările cu flanșe ale vanelor de secționare și/sau de racord, etanșările compensatoarelor cu presetupă, etc.), precum și avariilor apărute în sistem.

în aceste condiții, inevitabil au apărut "zone critice" în alimentarea cu căldură a consumatorilor din Municipiul București, localizate în special în partea de EST și NORD-EST a Municipiului.

  • 2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

  • 2.4.1 Prezentarea istoricului de furnizare căldură în București;

  • 2.4.1.1 Date inițiale                                                                              /

La momentul actual, în municipiul București, cererea de căldură pentru încălzire și pentru prepararea apei calde de consum este asigurată în proporție de circa 72% de către Sistemul de Alimentare centralizată cu Energie Termică (SACET), administrat de RADET București.

Furnizarea de căldură în sistem centralizat în municipiul București, poate fi caracterizată prin

„          ,       . -i * / i.                 \ l i                        ,

următoarele criterii:                        c7\

li                      i /     /]          w/**^**«*v*r

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 69/ 225

  • A. După tipul consumatorului:

A.l Consumatori casnici;

  • A. 2 Consumatori non-casnici (Societăți comerciale, Instituții, Școli, grădinițe, sere);

  • B. După rețeaua de distribuție a agentului termic:

  • •  B.l Clienți alimentați din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET):

  • B.l.l Branșați la rețeaua de transport agent termic (rețeaua primară);

B.1.2 Branșați la rețeaua de distribuție a agentului termic (rețeaua secundară);

  • • B.2 Clienți alimentați din cele 46 centrale de cvartal adminsitrate de RADET.

în anul 1993 căldura facturată de RADET București se ridica la valoarea de 8.715.637 Gcal, fiind distribuită către aproximativ 579.065 clienți rezidențiali situați în apartamente de bloc racordate la SACET, un număr de circa 26.500 apartamente racordate la centrale individuale de cvartal, precum și către instituții publice, agenți economici și sere (sursa: http://statistici.insse.ro/shop. ),

Din această cantitate, sistemul centralizat a furnizat 7.356.824 Gcal, către cele 579.065 apartamente racordate la SACET, sub forma a 5.591.186 Gcal pentru încălzirea spațiilor de locuit iar 1.765.638 Gcal pentru prepararea apei calde de consum.

Conform datelor statistice, suprafața utilă (încălzită) a unui apartament de locuit din municipiul București este de 50 m2. Această valoare s-a păstrat constantă de-a lungul ultimilor 28 de ani, în ceea ce privește apartamentele branșate la SACET, deoarece noile construcții ridicate între timp, pe lângă faptul că nu sunt foarte multe, nu au fost nici racordate la sistemul centralizat, pentru a putea afecta această valoare medie.

în aceste condiții, consumul specific pentru încălzire în anul 1993 a fost de 215 kWh / m2 an, iar cel pentru apă caldă de consum a fost de 67,8 kWh / m2 an.

în acest sens Lucrarea "Strategy report - Study on Bucharest District Heating System" elaborată în cadrul Programului Phare - sectorul energie în anul 1995, a evidențiat existența unor pierderi teoretice globale de circa 17% la nivelul acelor ani, cantitate pe care dacă o scădem din cea declarată ca și vândută, ajungem la un consum specific pentru încălzire de 178 kWh / m2 an. Sumarizarea datelor prezentate se regăsește în tabelul 23.


Anul 1993

U.M.

Consum total facturat:

Gcal

8.715.637

Către consumatori arondați centralelor de cvartal:

Gcal

323.590

Către consumatori racordați la SACET, din care:

Gcal

8.392.048

Către instituții, sere, agenți economici:

Gcal

1.035.223

Către apartamente în blocuri, din care:

Gcal

7.356.824

Consum pentru încălzire (76%):

Gcal

5.591.186

Consum pentru preparare Acc (24%);

Gcal

1.765.638

Număr apartamente racordate SACET:

-

605.500

Suprafața medie a unui apartament:

^,2 m

50 .

Consum normalizat pentru încălzire (83%):

Gcal

5.591.186^

Consum specific pentru încălzire:

kWh / (m2 an)

178

Consum specific pentru apă caldă de consum:

kWh / (m2 an)

56



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 70/ 225

Tabelul 23: sumar date consum 1993

Cele două valori de consumuri specifice prezentate în tabelul 2.1 descriu atât calitatea slabă a izolării termice a clădirilor de locuit construite înainte de anul 1989, cât și comportamentul de consum al utilizatorilor, în mod evident indiferenți la aspecte legate de eficiența energetică. în ceea ce privește acest din urmă aspect, lucrurile pot fi înțelese prin prisma privațiunilor suportate de populație în ceea ce privește încălzirea spațiilor de locuit, în timpul deceniului opt al secolului trecut.

Lipsa de reglementare din partea autorităților competente în ceea ce privește modalitatea de tarifare a serviciului public de furnizare a căldurii dar și evoluția prețului gazului natural, care s-a dovedit în timp a fi absolut nefavorabilă sistemului de termoficare, a determinat ca încă de la jumătatea anilor nouăzeci să existe o tendință în creștere pentru montarea de centrale individuale de apartament.

  • 2.4.1.2 Evoluția consumului

Vârful de consum de energie termică în SACET București a fost înregistrat în anul 1997, cu o valoare facturată de 8.060.389 Gcal către locuitorii apartamentelor de bloc. Datorită faptului că nu există date foarte exacte în privința defalcării consumurilor pentru restul deceniului nouăzeci, în Tabelul 2.2 este prezentată evoluția cantităților facturate începând cu anul 2006. Un motiv suplimentar pentru alegerea făcută îl constituie și faptul că începând din anul 2004, Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC), a ținut o evidență foarte strictă a numărului de clienți branșați la sistem.

O primă concluzie desprinsă din analizarea datelor prezentate în Tabelul 23 se referă la rata de debranșare medie de 0,1% pe an înregistrată în această perioadă, în întregul interval părăsind sistemul centralizat SACET un număr de 6.028 consumatori și respectiv centralele de cvartal, un număr de 3.692 consumatori. Remarcabilă este valoarea foarte scăzută (188), a numărului de debranșări înregistrate în anul 2017: O contribuție majoră la menținerea unei rate mici de debranșare comparativ cu cele înregistrate în alte orașe ale țării, a avut-o subvenționarea puternică a prețului de furnizare către populație, semnificativ în acest sens fiind faptul că între anii 1993 și 2017, numărul de consumatori debranșați reprezintă doar 6,24%.din numărul inițial. în figura 18 este reprezentată grafic evoluția numărului de apartamente branșate SACET între anii 2006 și 2017.

RClD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 71/ 225



O a doua concluzie, se referă la evoluția consumului specific pentru încălzire. Conform auditurilor de performanță energetică efectuate asupra clădirilor reprezentative formând fondul de locuințe din municipiul București, consumul specific pentru clădirile construite înainte de anul 1990 se situează între 130 kWh / (m2 an) și 160 kWh / (m2 an), dacă nu sunt dotate cu robinete termostat și repartitoare de costuri. Anexa 2.2 prezintă un exemplu de certificat de performanță energetică pentru o clădire rezidențială reprezentativă. Exemplul provine din documentul MC001-4/2009 -Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor. Acest lucru este de asemenea evidențiat foarte bine de valorile înregistrate statistic în anii 2006 și 2007. Facem precizarea că în anul 2007, se afla în proces de finalizare acținea de contorizare a punctelor de branșament, astfel încât valorile facturate începând cu acest an reflectă cu fidelitate consumurile reale.


RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:

7135

Pag.

Faza :

72/

Studiu de

225

Fezabilitate


Tabelul 24: evoluția consumului începând din anul 2006

SACET

46 Centrale cvartal

AN

Nr.

Apartamente alimentate

Rata anuala debransare

Total Gcal facturate

Apartamente branșate

Gcal facturate

Gcal Agenti economici

Gcal Populație

Gcal încălzire

Gcal apă caldă consum

kWh/ mZ an încălzire

Apartamente

Total Gcal facturate

Agenți economici

Populație

kWh/ m2 an încălzire

Număr

Grade zile NGz

1

2=5+12

3

4=6+13

5

6=7+8

7

8

9 = 76% x 8

10=24% x 8

11

12

13=14+15

14

15

16

17

2006

571.728

0,30%

5.575.466

548.913

5.348.638

663.729

4.684.909

3.560.531

1.124.378

150,8

22.815

226.828

32.119

194.709

150,8

2.754

2007

570.931

0,14%

5.033.820

548.451

4.863.163

576.823

4.286.340

3.257.618

1.028.722

138,1

22.480

170.657

24.165

146.492

115,2

2.591

2008

570.645

0,05%

4.828.377

548.500

4.659.007

587.670

4.071.337

3.094.216

977.121

131,2

22.145

169.370

23.983

145.387

116,0

2.560

2009

569.768

0,15%

4.698.357

547.958

4.515.288

474.373

4.040.915

3.071.095

969.820

130,3

21.810

183.069

26.370

156.699

127,0

2.602

2010

569.234

0,09%

4.713.456

547.759

4.526.207

440.814

4.085.393

3.104.899

980.494

131,8

21.475

187.249

25.794

161.455

132,9

2.820

2011

567.657

0,28%

4.761.007

546.517

4.574.114

452.083

4.122.031

3.132.744

989.287

133,3

21.140

186.893

24.886

162.007

135,4

3.027

2012

566.481

0,21%

4.226.429

545.676

4.062.081

414.609

3.647.472

2.772.079

875.393

118,1

20.805

164.348

21.053

143.295

121,7

2.879

2013

565.670

0,14%

4.229.833

545.200

4.072.856

418.122

3.654.734

2.777.598

877.136

118,5

20.470

156.977

21.590

135.387

116,9

2.644

2014

564.449

0,22%

3.876.269

544.314

3.733.169

353.775

3.379.394

2.568.339

811.055

109,7

20.135

143.100

20.819

122.281

107,3

2.584

2015

563.352

0,19%

3.828.687

543.552

3.687.554

348.481

3.339.073

2.537.696

801.378

108,6

19.800

141.133

21.733

119.400

106,6

2.660

2016

562.196

0,21%

3.768.805

543.073

3.628.687

311.262

3.317.425

2.521.243

796.182

108,0

19.123

127.386

19.596

107.790

97,9

2.715

2017

562.008

0,03%

3.787.135

542.885

3.642.230

312.016

3.330.214

2.530.963

799.251

108,4

19.123

129.936

18.368

111.568

103,1

2.610

NOTE:


RPlD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag.

73/

225

  • 2.4.1.3 Distribuția consumurilor

în funcție de modul de furnizare a energiei termice și de tipul de utilizator, în Tabelul 25 sunt repartizate cantitățile de căldură distribuite între anii 2009 și 2017, în Gcal.

SACET

TOTAL

PRIMAR

SECUNDAR

46 centrale cvartal

TOTAL

An

Gcal

Populație

Agenți economici

Populație

Agenți economici

Populație

Agenți economici

GENERAL

Gcal

2009

4.528.541

8.865

286.699

4.045.303

187.674

156.699

26.370

4.711.610

2010

4.526.207

23.918

256.002

4.061.475

184.812

161.296

25.794

4.713.297

2011

4.574.114

29.918

268.559

4.092.113

183.524

162.008

24.886

4.761.008

2012

4.062.081

32.489

254.689

3.614.983

159.920

143.295

21.053

4.226.429

2013

4.072.857

29.689

262.359

3.625.045

155.764

135.387

21.590

4.229.834

2014

3.733.169

30.714

217.594

3.348.679

136.182

122.281

20.819

3.876.269

2015

3.687.554

31.426

210.083

3.307.647

138.398

119.400

21.733

3.828.687

2016

3.628.687

29.649

180.615

3.287.776

130.647

107.790

19.596

3.756.073

2017

3.642.230

30.054

183.447

3.300.160

128.569

111.568

18.368

3.772.166

Tabelul 25: distribuția consumului în funcție de modul de furnizare și tipul de consumatori

De asemenea, repartizarea procentuală a livrărilor de căldură în funcție de modul de furnizare, este prezentată în tabelul 26.

An

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Total general

4.711.610

4.713.297

4.761.008

4.226.429

4.229.834

3.876.269

3.828.687

3.756.073

3.772.166

Total SACET

4.528.541

4.526.207

4.574.114

4.062.081

4.072.857

3.733.169

3.687.554

3.628.687

3.642.230

% SACET din total general

96,11%

96,03%

96,07%

96,11%

96,29%

96,31%

96,31%

96,61%

96,56%

Primar Gcal

295.564

279.920

298.477

287.178

292.048

248.308

241.509

210.264

213.501

Secundar Gcal

4.232.977

4.246.287

4.275.637

3.774.903

3.780.809

3.484.861

3.446.045

3.418.423

3.428.729

% Primar din total SACET

6,53%

6,18%

6,53%

7,07%

7,17%

6,65%

6,55%

5,79%

5,86%

% Secundar din total SACET

93,47%

93,82%

93,47%

92,93%

92,83%

93,35%

93,45%

94,21%

94,14%

46penirale ^Cvartal Gcal'

183.069

187.090

186.894

164.348

156.977

143.100

141.133

127.386

129.936

% centrale Cvartal din -total general

3,89%

| 1

3,97%

3,93%

3,89%

3,71%

3,69%

3,69%

3,39%

3,44%



Tabelul 26: distribuția procentuală detaliată a livrărilor în funcție de modul de furnizare a căldurii


Analizând datele prezentate în tabelele 25 și 26 se pot trage următoarele concluzii:

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 74/ 225

Sistemul centralizat a furnizat 96,25% din căldura livrată de RADET, între anii 2009 - 2017;

Sistemul de distribuție (secundar), a furnizat 93,51% din căldura livrată în sistem centralizat;

Sistemul de transport (primar), a furnizat diferența de 6,49% din căldura livrată în sistem centralizat;

Centralele de cvartal au furnizat 3,75% din căldura procesată de RADET.

Livrările către agenți economici / instituții, făcute din sistemul de distribuție a energiei termice (SACET) și raportate la total căldură furnizată prin SACET, au înregistrat o scădere de la valoarea de 10,5% în anul 2009 la valoarea de 8,5% în anul 2017. Evoluția acestor livrări este prezentată în

figura 19.


Figura 19. Evoluția livrărilor din SACET către populație și către agenți economici

Toate aceste date indică în mod clar că funcțiunea primordială a sistemului de furnizare a căldurii în sistem centralizat este aceea de a deservi populația, vânzările către agenții economici menținându-se sub cota de 10%. Cu toate acestea, importanța acestui tip de clienți nu trebuie neglijată deoarece printre aceștia se regăsesc școli, spitale, grădinițe, instituții de cultură, iar asigurarea continuității, calității și siguranței prestării serviciului constituie elemente esențiale ale misiunii furnizorului.

Deoarece un element important de prognoză în evoluția cererii de căldură îl constituie ponderizarea livrărilor istorice, făcute prin fiecare modalitate de livrare disponibilă, sintetizarea datelor din tabelul 2-4, sub forma livrărilor de căldură din rețelele de transport ale SACET, precum și din cele 46 centrale

de cvartal, conduc la situația prezentată în tabelul 27:

% din total căldură

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Rețea distribuție (Primar)

89,84%

90,09%

89,81%

89,32%

89,38%

89,90%

90,01%

91,01%

90,90%

Rețea transport (Secundar)

6,27%

5,94%

6,27%

6,79%

6,90%

6,41%

6,31%

5,60%

5,66%

O S

46 centrale cvartal

3,89%

3,97%

3,93%

3,89%

3,71%

3,69%

3,69%

3,39%

3,44%

Tabelul 27: distribuția procentuală a livrărilor î





RHD^T

Denumire proiect. REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza:

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 75/ 225

Ca ipoteză de lucru, a fost folosită media ponderii consumurilor facturate în total energie termică facturată, considerată ca și constantă în fiecare an din cadrul previziunii. Ca urmare a reabilitării și modernizării sistemului de termoficare, estimăm o creștere a ponderii energiei termice facturate din sistemul de termoficare cu 0,72%, în defavoarea ponderii energiei termice facturate din centralele termice de cvartal. Astfel, proiecția cererii de agent termic din sistemul de termoficare are la bază o pondere de 97,00%, în timp ce cantitatea facturată pentru energia termică produsă și distribuită prin centralele termice de cvartal reprezintă 3,00% din totalul cererii de energie termice estimate la nivelul consumatorilor.

Totodată, un al doilea element al previziunii ia în considerare un raport constat între livrările de căldură din sistemul de transport și totalul livrărilor de căldură din SACET, raport care a fost fixat la valoarea de 0,0575 (5,75%), față de media de 6,75% înregistrată în ultimii șase ani. Motivația este furnizată de previzionarea unui impact direct asupra vânzărilor de căldură din rețeaua de distribuție, ceva mai mare decât cel asupra vânzărilor de căldură din rețeaua de transport.

  • 2.4.1.4 Densitatea distribuției de căldură

Ca regulă empirică pentru viabilitatea unui sistem de termoficare, este aplicată noțiunea de densitate liniară de căldură (linear heat density - Lhd), reprezentând livrările de căldură în MWh din timpul unui an, raporate la lungimea traseelor (canalelor) rețelei de termoficare:

_ Qan(MWh) _

Lhd = -^-—1-----> 2 MWh/m                                (1)

L(m)

Regula afirmă că este fezabilă implementarea de încălzire centralizată în situația în care densitatea liniară de căldură LHDmin este cel puțin egală cu 2 MWh/ metru rețea, ca și valoare minimă.

Cboi7 = 4.235.151 MWh;

Lungime rețea = Lprimar + Lsecundar = 428,5 km + 703 km = 1.131.500 m

Prin aplicarea relației (1) rezultă o densitate liniară de căldură: Lhdmed. = 3,74 MWh / m, ceea ce indică fără echivoc faptul că merită ca sistemul centralizat să fie menținut în funcțiune.

Pe plan local, s-a aplicat principiul de evaluare enunțat pentru fiecare rețea de distribuție aferentă fiecărui punct termic, calculând raportul dintre căldura distribuită din acel punct termic și lungimea rețelei aferente, urmând ca pragul limită de 2 MWh/m să fie redefinit prin eliminarea din calcul a lungimii rețelei de transport (Lp), dar adăugarea lungimii racordurilor de la magistrale la punctele termice (Lr):

_       _ Lp+Ls _           1.131.500m

Lhd min = 2 MWh/m--- 2 MWh/m---3 MWh/m       (2)

Ls+Lr           703.000 m+51.333 m

în mod similar se calculează și valoarea medie pe punct termic, echivalentă mediei densității liniare de căldură la nivelul întregii rețele, rezultând o valoare Lhd med. = 5,61 MWh /m.

Rezultatele pentru fiecare dintre cele 689 puncte termice și module analizate sunt tabelate în Anexa 2.1 iar interpretarea lor conduce la.concluzia că densitatea liniară de căldură are valori bune în comparație cu criteriile enunțate, existând însă și un număr de puncte termice defavorz regulă la capete de magistrale, după cum se poatmvedea în figura 20:


l k ; v r

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 76/ 225

Densitatea liniara de căldură pe puncte termice

350

g 300

î 250

Si 200 u>

= 15° o.

| 100

2 50

0

289


304



[3, 5.61)

MWh/ m rețea


z 5,61 MWh/m


Figura 20- Distribuția densității liniare de căldură pe puncte termice

Valoarea indicatorului „densitate liniară de căldură" (Linear Heat Density) pentru ultimii trei ani:

An

2017

2018

2019

LHD [MWh/m]

3.74

3.59

3.30

Pe toata perioada de referința costul unitar al căldurii nu trebuie sa depaseasca costul de 25 euro/GJ (105 euro/Gcal) conform Planului de evoluție a tarifelor aprobat prin HCGMB nr.690/2019, care evidențiază acest lucru si care este anexa la cererea de finanțare.

  • 2.4.2 Prezentarea situației actuale

2.4.2.1 Fondul de construcții pentru locuit în municipiul București

Acesta datează în cea mai mare parte, din anii 1960 - 1970, deși există mai multe clădiri finalizate la începutul anilor 1990. Stocul de clădiri de tip blocuri de locuințe a fost dezvoltat în mare parte în jurul nevoilor generate de prezența industriilor felurite și de creșterea în consecință a populației urbane, începând cu anii șaizeci.

Tehnologia utilizată pentru clădirile de tip bloc este reprezentată fie de structuri autonome de panouri din beton armat prefabricate, pentru clădiri care nu depășesc patru niveluri deasupra nivelului solului, fie de structuri din coloane și grinzi din beton armat, care susțin panouri prefabricate din beton - pentru clădirile mai înalte de patru etaje.

în mod obișnuit, pentru clădirile de 4-5 niveluri, panourile prefabricate din beton sunt alcătuite din trei straturi de o lățime totală de 20 cm până la 25 cm, conținând un strat de vată minerală / pâslă, prins între două straturi de beton armat și asigurând o rezistență termică de maxim 1,2 m2K/W, iar pentru clădirile mai înalte, panourile constau dintr-un strat de 15 cm de beton poros autoclavizat (BCA), prins între două straturi de bețgrtacmat, adăugând o grosime totală a peretelui de 30-35 cm și \\ \

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 77/ 225

asigurând o rezistență termică de maxim 1 m2K / W. Ambele rezistențe termice furnizate aici trebuie să fie ajustate în continuare prin coeficientul de punți termice, aflat de obicei între 0,65 și 0,75.

în aceste condiții, consumatorii de căldură alimentați de RADET, sunt formați din:

Aproximativ 19.201 de asociații de proprietari constituite în circa 8.200 de blocuri de locuințe și desfășurând un număr de 562.000 apartamente care adăpostesc în jur de 1.180.217 de locuitori. Acești consumatori vor fi denumiți în cele ce urmează "consumatori casnici":

Un număr de 526 instituții publice și 5.073 mici agenți economici, denumiți în continuare consumatori non-noncasnici.

Adăugând la cele de mai sus consumatorii conectați la cele 46 centrale de cvartal, numărul total de consumatori casnici conectați la RADET este listat în tabelul 28. Trebuie precizat însă că acest studiu de fezabilitate ia în considerare numai consumatorii conectați la SACET.

_____________________Apartamente     Locuitori

SACET:              542.885          1.140.059

46 centrale cvartal: 19.123

40.158__

1.180.217


Total:                562.008

Tabelul 28: structura consumatorilor casnici

2.4.2.2 Clima

Clima în București este clima specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri, iarnă, primăvară, vară și toamnă. Fiind climă continentală, verile sunt uscate si călduroase si iernile friguroase. Influențele vestice si sudice explică prezența toamnelor lungi si călduroase sau a unor primăveri timpurii.

Din Tabelul 2-7 care prezintă Datele climatice pentru București putem observa valorile medii pentru diferitele elementele relevante în acest sens: temperatură, precipitații etc.:

Municipiul București are o temperatură medie anuală de 10-irC.

în timpul iernii pot fi vânturi aspre iar temperaturile ajung sub 0°C, chiar dacă rar scad sub -10°C. în general, iernile sunt reci, cu zăpezi abundente, însoțite deseori de viscole. Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de - 2.4° C.

Vara este foarte cald, temperatura medie pentru lunile iulie si august este de 22°C, iar în ultimii ani temperaturile au atins chiar 35-40°C la orele prânzului.

Observăm, de asemenea, caracterul sezonier al climei în București: luni din sezonul rece: octombrie -martie, cu temperaturi extreme care solicită foarte mult sistemul de încălzire si luni din sezonul cald: aprilie - septembrie, cu un efort energetic mai redus.



Date climatice pentru București

Jan

Feb

Mar

Apr

May

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

Annual

1 15

1

4.1

10.5

18.0

23.3

26.8

28.8

28.5

24.6

18.0

10.0

3.8

16,5

1 -1,40

0,10

5,10

11,10

16,80

20,40

22,60

21,80

16,50

10,50

4,50

-0,30

10,6

-5.5

-3.3

0.3

5.6

10.5

14.0

15.6

15.0

11.1

5.7

1.6

-2.6

5,7

-23.7

-23.9

-16.6

-2.7

0.0

5.2

8.7

5.2

-3.1

-7.3

-18.8

-19.5

-23,9


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 78/ 225

Precipitații (mm)

Zapadă (cm)

40

36

38

46

70

77

64

58

42

32

49

43

595

13.7

11.0

10.5

1.5

0.0

0.0

0.0

0.0

0.0

0.0

8.8

10.5

56

Număr de zile cu ploaie (> 1.0 mm)

6

6

6

7

6

6

7

6

5

5

6

6

72

Nr. Ore însorite

70.6

j

84.5

138.0

184.8

246.3

265.8

289.2

281.4

224.1 177.4

87.5

62.8

2.112,4

Tabelul 29: Date

climateice.

Sursa: NOAA

Pentru calcule referitoare la furnizarea de căldură în timpul sezonului de încălzire și respectiv de apă caldă de consum pe durata întregului an, relevante sunt următoarele date:

Mărime                                                 Simbol             Valoare

Temperatura exterioară medie în sezon de încălzire:

Text

3,63 °C

Temperatura exterioara sub care începe încălzirea:

T prag

12 °C

Durata sezonului de încălzire:

D12

189 zile

Număr ore încălzire:

N12

4536 ore

Număr grade zile:

n:

3145

Temperatura interioară de calcul:

Tint

20 °C

Temperatura exterioară de calcul:

Text min

-15 °C

Se consideră că pentru performanța energetică medie a clădirilor din București încălzirea lor devine necesară în momentul în care temperatura exterioară coboară sub 12 °C. De aceea, ținând cont de faptul că temperatura interioară de confort termic este de 20 °C, numărul de grade zile de calcul (în varianta simplificată) se calculează cu formula:

N“ - z (20 °c - r«) [Kj (2)

Text<V2

Pentru o temperatură interioară efectivă Tjnt, numărul de grade zile efective devine:

[K] (3)



Text<12

2.4.2.3 Performanța energetică a clădirilor

Nivelul de performanță energetică și evoluția lui în timp la clădirile din municipiul București reiese din valorile rezistențelor termice normate pentru principalele elemente de construcție. Astfel, rezistențele termice normate utilizate în perioada 1950 - 1985 au avut un nivel scăzut, conducând la un coeficient global de izolare termică de circa 1,0 W/m3K.

O majorare a cerințelor de protecție termică, din considerente de realizare a unor economii de energie și de combustibil, s-a obținut abia în anul 1984, prin apariția Decretului 256-84 și a normativului NP 15-84, c<ire impuneau valori sensibil mai ridicate pentru rezistențele termice specifice ale diferitelor elemente componente ale anvelopei clădirilor de locuit, diferențiate pentru zone climatice. Cu aceste caracteristici s-au constfuițîptre anii 1986 și 1990 circa 16% din blocurile de

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 79/ 225

locuit din București, pentru care necesarul de căldură s-a redus cu circa 20%, de la 1,0 W/ m3K, la circa 0,8 W/ m3K.

în vederea îmbunătățirii performanțelor energetice ale clădirior de locuit, a fost emis Ordinul nr. 2513/2010 pentru modificarea Reglementării tehnice Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor, indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.055/2005, ordin care impune valori minime ale rezistențelor termice, corectate cu efectul punților termice.

Astfel, pentru comparație, în tabelul 30 sunt prezentate valori ale rezistențelor termice corectate R* și ale coeficientului de transfer termic U' corectat, pentru clădirile construite în anii 60 - 70 și respectiv pentru clădirile ce se construisec după data de 01.01.2011.____________________________

Nr. crt.

Elementul de construcție

înainte de 1990

după 01.01.2011

R1 min. [m2K/W]

Umax.

[W/m2K]

R1 min.

[m2K/W]

Umax.

[W/m2K]

1.

Pereți exteriori

0,8

1,25

1,80

0,56

2.

Tâmplărie exterioară

0,36

2.7

0,77

1,30

3

Planșee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri

2

0,5

5,00

0,20

4.

Planșee peste subsoluri neîncălzite și pivnițe

1

1

2,90

0,35

5.

Pereți adiacenți rosturilor închise

0,9

1,1

1,10

0,90

6.

Planșee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.)

3

0,33

4,50

0,22

7.

Plăci pe sol

2-3

0,33-0,5

4,50

0,22

8.

Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite

2

0,5

4,80

0,21

9.

Pereți exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile încălzite

1,5

0,66

2,90

0,35

Izolația conductelor de distribuție în subsoluri Insulation of distribution's hydronics in basement:

-

Ămax =0.05 W/mK, dmin = 20 mm

Tabelul 30: valori comparative ale rezistențelor termice corectate

Totodată, simultan cu demararea programului de reabilitare termică a clădirilor de locuit, prin Art. 18 din OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, s-a prevăzut că: "Realizarea lucrărilor de intervenție prevăzute la art. 4 lit. a)-d) are ca scop creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire sâ scadă sub 100 kWh/mp arie utilă, în condiții de eficiență economică."

Reabilitarea termică a clădirilor de locuit este în jurisdicția primăriilor de sector, fiind în afara controlului Primăriei Generale. De aceea, în ceea ce privește situația actuală din București cu referire la numărul de apartamente aflate în clădiri de locuit reabilitate deja, informațiile existente sunt extrem de contradictorii, nefiind cu putință a le obține într-o manieră centralizată și verificată.

în acest sens, în anul 2017 PMB a solicitat date concrete de la primăriile de sectoare în ceea ce privește stadiul atins în reabilitarea termică a stocului de clădiri existent, dar și cu privire la ritmul prognozat de reabilitare pe un orizont de timp mediu și lung. Din păcate, datele au fost primite doar de la patru din cele sase sectoare ale orașului, înțre răspunsurile primite nefiind niciuaul relevant în privința ritmului de reabilitare propus.

11 e \\ f        j|              j/jr

RflD-ET


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag. 80/ 225


în ceea ce privește numărul de apartamente reabilitate, datele culese din sectoarele 1, 2, 3 și 5 indică un stadiu de reabilitare de aproximativ 36%. în acest studiu vom folosi acest procent ca fiind valabil pentru întregul oraș, acceptând faptul că lipsa datelor pentru sectoarele 4 și 6 poate afecta semnificativ acuratețea rezultatelor.

Cu referire la performanța energetică anuală a clădirilor, în conformitate cu exemplele de calcul prezentate în normativul MC001/4-2009 "Breviar de calcul al performanței energetice a clădirilor și apartamentelor", aprobat prin ordinul MTCT nr. 1071/2009, dar și în acord cu numeroase exemple de audituri energetice efectuate asupra unor clădiri tipice de locuit din București, vom considera următoarele valori medii ale consumurilor pentru încălzire și pentru preparare apă caldă de consum:

Tip clădiri

Consum      anual

pentru încălzire [kWh / m2 an]

Coeficient global de izolare termică G

[W/m3K]

Nereabilitate

130

0,8

Reabilitate

80

0,55

Noi, construite după anul 2010

50-60

0,45

Tabelul 31: consumuri specifice pentru încălzire și coeficientul global de izolare termică

Notă: precizăm că valorile coeficientului de izolare termică G, prezentate în tabelul 31 sunt generice, mediate pe ansamblul clădirilor din București. în realitate mărimea depinde de numărul de niveluri al clădirii și de factorul său de formă Ai/V (nr1).                                     °

  • 2.4.Z.4 Contorizarea individuală                                             :

Inițiativa montării de repartitoare electronice de costuri datează de la începutul anilor 200U și a aparținut inițial firmelor prestatoare de astfel de servicii. Curentul de opinie extrem de favorabil inițial, a fost format cu precădere prin folosirea de o manieră insistentă a sloganului "Plătești cât consumi", interesul major al fiecăruia fiind acela de a plăti cât mai puțin.

Trecerea treptată la sistemul de repartizare a costurilor a fost reglementată prin Legea nr. 325 / 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, lege care precizează obligativitatea folosirii repartitoarelor de costuri, iar ulterior, prin Legea nr. 21 / 2014 - a eficienței energetice, a fost impus ca termen de finalizare a acțiunii de contorizare individuală data de 31.12.2016.

Cu toate acestea, nerespectarea principiului „un condominiu - un singur sistem de încălzire" prin permiterea cu foarte mare ușurință a deconectării de la SACET și a montării de centrale individuale de apartament, a creat o lipsă de omogenitate în ceea ce privește sursa de căldură într-un condominiu și în consecință, probleme la repartizarea costurilor.

La aceasta trebuie adăugat faptul că nu este implementat cu adevărat un sistem binom de tarifare a căldurii furnizate într-un condominiu, sistem care să impună existența unei părți fixe a costurilor lunare, ca parte semnificativă din factura de încălzire pe întregul condominiii. în loc de aceasta, sistemul de repartizare actual folosește noțiunea de "consum pe spații comune" (casa scării, holuri, subsolul, uscătorii, încăperi administrative), pentru a defini o parte fixă a costurilor, lucru care a produs distorsiuni majore în întregul sistem de repartizare a costurilor.                '          __-

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. ;

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag. 81/ 225


Ca urmare, utilizatorii de repartitoare electronice de costuri sunt tentați a căuta formarea unei părți cât mai mici de costuri așa-zis "comune". Există situații în care acestea au fost evaluate chiar și la 2% din consumul de branșament, condiții în care se produce o mare inechitate în repartziarea costurilor. Fenomenul transferului de căldură prin pereți face ca cei care țin robinetele termostat închise să atingă o temperatură interioară de 19-20 °C plătind pentru aceasta extrem de puțin, în vreme ce acei locatari care dau drumul robinetelor termostat, ating temperaturi interioare de 20-21 °C, suportând costuri care pot fi uneori și de cinci până la de opt ori mai mari dceât ale apartamentului vecin.

în București în anul 2013, firmele prestatoare de servicii de repartizare a costurilor raportau un grad de contorizare de 46%, împreună cu realizarea unei economii medii de căldură de aproximativ 30% față de cazul imobilelor necontorizate. Astfel, în conformitate cu datele prelucrate, în figura 21 sunt prezentate proporțiile de folosire a puterii nominale a radiatoarelor aflate în apartamente atât contorizate cât și necontorizate, în funcție de intervalul de temperatură exterioară:




După cum menționează literatura internațională, economiile realizate prin utilizarea repartitoarelor de costuri și a robinetelor termostat pot ajunge până la maximum 17%, cifra medie fiind de aproximativ 10% -12%. Comparând acest lucru cu procentul mediu actual de economii de 30%, se poate ajunge la concluzia că ansamblul robinet termostat - repartitor de costuri este folosit într-o manieră improprie. într-adevăr, foarte mulți utilizatori folosesc robinetele pentru a închide complet radiatoarele, producând astfel o deconectare virtuală a apartamentului, căldura fiindu-le asigurată de apartamentele vecine.

Această atitudine de non-consum a provocat nemulțumire în rândul utilizatorilor astfel încât în prezent se manifestă o tendință de renunțare la sistemul de repartizare a costurilor prin repartitoare și de întoarcere la repartizarea în sistem paușal.

Tot în anul 2017, Primăria Municipiului București a solicitat date de la prestatorii de servicii de repartizare a costurilor cu încălzirea și cu apa caldă de consum/ fi^clădirite de locuit de tip condominiu. Răspunsurile primite de la operatorii relevanți în domeniu, au condus la concluzia că apartamentele contorizate individual prin repartitoare electronfiqp de costuri constiuiau 41% din totalul apartamentelor branșate,rezultând astfel o scădere de 5%Tață de anul 2013.


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de


Pag. 82/ 225


Fezabilitate

Fenomenul constituie un element de incertitudine în elaborarea unei prognoze a evoluției cererii de căldură deoarece în situația în care reglementatorul (ANRE) nu emite în regim de urgență o nouă normă de reglementare a repartizării costurilor cu încălzirea, reîntoarcerea masivă la sistemul de repartizare paușal va aduce cu sine o creștere a cererii de căldură.

  • 2.4.3 Determinarea cererii de căldură:

Calculele au fost efectuate doar pentru SACET în conformitate cu evaluările Strategiei de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București - document elaborat de AMRSP și aprobat prin HCGMB nr. 260/2017.

  • 2.4.3.1 Analiza cantitativă:

Acuratețea acestei evaluări este în mod evident afectată de dimensiunile sistemului analizat, de marele număr de variabile care trebuie luate în considerare, de incertitudinile induse prin lipsa informației exacte asupra unora dintre parametrii de sistem precum și de comportamentul de consum al beneficiarilor, comportament care de multe ori nu respectă șabloanele de normare a consumului.

în cadrul prezentului studiu se va determina necesarul de căldură și de apă caldă de consum la nivelul anului 2018 pentru consumatorii branșați la SACET. Aceștia sunt compuși din:

  • • Un număr de 542.885 apartamente de bloc, locuite de 1.140.059 persoane;

  • • Clienți non casnic al căror consum mediat între anii 2013 - 2017 a fost de 348.731 Gcal / an.

Conform capitolului precedent, folosim următoarele date inițiale:

Număr apartamente racordate la SACET:

Suprafața medie a unui apartament S med:

Volum mediu al unui apartament:

Indice de locuire:

Număr persoane în apartamente:

Proporție apartamente reabilitate termic:

Număr apartamente reabilitate termic:

Număr apartamente nereabilitate termic:


Consum specific pentru încălzire apartament reabilitat:

Coeficient global de izolare termică apartament reabilitat:

Număr apartamente nereabilitate termic:

Consum specific pentru încălzire apartament nereabilitat:

Coeficient global de izolare termică apartament nereabilitat:

Numărul de grade zile de calcul:

Temperatura exterioară medie în timpul sezonului de încălzire: Durata sezonului de încălzire

Aport intern de căldură conform MC 001/2009:

542.885 50 m2 132,5 m3 2,1 pers. / apartament 1.140.059 persoane 36,42% 197.768 345.117 80 kWh / m2an 0,55 W/m3 K 345.117 130 kWh / m2 an 0,8 W/m3 K 3145



RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 83/ 225

Aport solar mediu în perioada de încălzire:

2,42 W/m2

Notă: aportul solar mediu a fost evaluat în urma medierii unor valori obținute prin poziționări diferite față de punctele cardinale, ale unor clădiri reprezentative.

  • 2.4.3.2 Consumul pentru încălzire:

Coeficientul global de izolare termică G, se constituie într-un indicator specific de pierdere de căldură pe unitatea de volum și pe unitatea de diferență de temperatură față de mediul exterior, în absența oricăror aporturi de căldură, interioare sau solare:

G=—+0,34-11      [W/m3 k] (4)

V i Ti — Te

în relația (3), mărimile care intervin au următoarele semnificații:

G = coeficient global de izolare termică                                               W/m3 K;

V = volumul spațiului încălzit

Si = suprafața "i" de separare față de mediul exterior sau alte spații neîncălzite;

Ui = coeficientul de pierdere de căldură prin transmisie al suprafeței Si                W/m2K;

Ti = temperatura interioară de calcul (20 °C)

Tj = temperatura exterioară de calcul sau temperatura spațiului neîncălzit adiacent, în funcție de ce anume rol de separare are suprafața Si;

Te = temperatura exterioară de calcul (-15°C)

n = număr orar de schimburi de aer cu exteriorul

Mărimea G are un rol foarte important în determinarea necesarului de căldură de calcul în condiții convenționle, adică având temperatură exterioară de -15°C și fără alte aporturi de căldură

Conform celor de mai sus, aportul intern de căldură împreună cu aportul solar constituie un flux termic aproximat aici ca fiind constat la valoare de 6,42 W/m2. Astfel, pentru un apartament reabilitat termic, aportul total de căldură la nivel de sezon de încălzire va fi:

6 42FF Qg = -ii-I=-—-4536 ore-50/n =1456                              (5)

1000

Astfel, cunoscând faptul că volumul mediu al unui apartament este 135,2 m3, bilanțul energetic pentru apartamentul nereabilitat devine:

Q' =


^..35,2^(20-3,63) 4536ore_g^ = 1315 m

(6)


1000-50/n2                 50tm2 m2-an


RAD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 84/ 225

Aplicând cele două valori de consumuri specifice, numărului de apartamente respective, se obține consumul de căldură pentru încălzire în cursul unui sezon convențional:

Qînc = 3.034.332 MWh = 2.609.525 Gcal

(7)


  • 2.4.3.3 Consumul de căldură pentru apa caldă de consum:

Normativele actuale (MC001 / 2009), recomandă folosirea unei cantități de 75 de litri de apă caldă pe persoană, zilnic, în scopuri menajere. Totuși, trecându-se pe scară largă la folosirea bateriilor monocomandă precum și odată cu extinderea contorizării individuale, consumul recomandat a fi considerat în astfel de evaluări este de 50 L / persoană / zi.

Datele de intrare sunt următoarele:

Număr persoane:                            1.140.059

Cantitate de apă caldă zilnic / persoană:

Temperatura apei reci:

Temperatura apei calde de consum:

Căldura specifică a apei:                                                           4186 J/KgK

In urma calculelor rezultă un consum de căldură pentru apa caldă de consum, la nivelul consumatorilor de:

Qacc = 1.211.392 MWh = 1.041.797 Gcal

(8)


  • 2.4.3.4 Consumul de căldură anual al agenților economici / instituțiilor:

Valoarea acestuia, mediată între anii 2013 -r 2017 este de

Qagenti = 405.501 MWh = 348.731 Gcal                            (9)

însumând relațiile (7), (8) și (9), se obține cererea totală de căldură la nivelul SACET pentru anul 2018:

Qsacet = 4.000.053 Gcal                                       (10)

Pentru întreaga cerere de căldură pe care RADET trebuie să o satisfacă, la cantitatea definită de relația (9), trebuie adăugată căldur consumată de cele 46 centrale de cvartal, căldură care este menținută constant la valoarea de 3,09% din cererea totală de căldură, după cum s-a precizat mai devreme:

<71/             Qcvartai — QSACET = 127.542 Gcal (11)

0,9691

Qradet = Qsacet + Qcavrtal = 4.127.597 Gcal                      (12)

A 4   2.4.4 Cererea de căldură ca element de dimensionare a rețelei

  • 2.4.4.1 Pentru încălzirea consumatorilor casnici:

RflDz=T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 85/ 225

Definim coeficientul de pierdere de căldură cu exteriorul pentru un spațiu încălzit ca fiind:

H=US = GV    (W/K)

(13)


relație în care toate mărimile au fost explicate în capitolul precedent. Coeficientul de cuplaj termic, echivalent fiind cu pierderea specifică de căldură a incintei, pe unitatea de diferență de temperatură cu mediul exterior, poate fi imaginat la scara întregului sistem după cum urmează:

Hsistem = Gi • Vi+ G2 • V2 = 50,99 MW/K

(14)


Această valoare a coeficientului de pierdere de căldură, în situația temperaturii exterioare convențioanle de calcul va conduce la următorul debit necesar de căldură la limita consumatorilor:

q“ = H ’ <TinText) = 51 MW/K • (20 K - (-15K)) = 1785 MW — 1535 Gcal/oră (15)

  • 2.4.4.2 Apa caldă de consum pentru consumatorii casnici:

Conform standardelor de proiectare curente, necesarul zilnic de apă cadă de consum trebuie ajustat cu un factor de simultaneitate a consumului. în mod curent se consideră că întrega cantitate zilnică este folosită în timp de 16 ore. în plus, trebuie avut în vedere faptul că pe timp de iarnă, temperatura apei reci pentru prepararea apei calde este de circa 8°C, condiții în care debitul orar de căldură necesar devine:

casnic Hacc


1.140.059-50-4186-(60-8) 16-47180.000.000


= 185,5Gcal/h


(16)


  • 2.4.4.3 Consumatorii non - casnici:

Calcularea necesarului pentru această categorie de consumatori se bazează pe analiza datelor istorice. Astfel:

Media consumului pentru încălzire în cursul anilor 2013 - 2017 a fost de 101 Gcal / oră, la o temperatură exterioară medie de 5,1 °C. în aceste condiții, pentru temperatura convențională de calcul consumul va fi

q™™iC = W1 GcaJ/h. 20-(~15) = 237,24 Gcal/h Minc               U0r5,l

J

In acelși timp, consumul de apă caldă în rândul acetui tip de consumatori este evaluat a fi de

aproximativ 6 Gcal / oră:

= 6 Gcal/




(17)


(18)


Necesarul final de căldură de calcul, este dat de însumarea relațiilor (15) -5- (18)

q = 1963,75 Gcal / oră = "2283,41 MW                        (19)



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 86/ 225

Sumarizarea datelor cu privire la necesarul de căldură de calcul este prezentată în tabelul 32:

Necesar total

UM

Necesar de energie termică la limita consumatorilor (la nivelul anului 2018)

încălzire

acc

total

maxim iarna

Gcal/h

1772

192

1964

mediu iarna

Gcal/h

828

192

1020

mediu vara

Gcal/h

0

192

192

Tabelul 32: necesarul de căldură de calcul la limita consumatorilor

  • 2.4.4.4 Concluzie:

Având în vedere faptul că rețeaua actuală a fost inițial dimensionată pentru un necesar de căldură de aproximativ 4.200 Gcal/h, pentru eliminare pierderilor generate de supradimensionarea actuală, apare evidentă necesitatea reducerii diametrelor conductelor de transport apă fierbinte astfel încât debitul necesar pe fiecare punct termic (în funcție de datele concrete ale fiecărui caz în parte), să fie diminuat cu raportul 1964 / 4200, deci până la aproximativ 47% din capacitatea inițială, fără a lua în considerare un factor de utilizare.

2.4.5 Factorii care influențează evoluția cererii de căldură - scenariul cu proiect (PIP):

  • 2.4.5.1 Evoluția demografică

Din datele puse la dispoziție de INS privind dinamica demografică a Municipiului București se constată (Tabelul 33) că populația este în ușoară scădere. Acest lucru ar putea fi interpretat ca o amenințare privind dezvoltarea de proiecte investiționale pe termen lung. Dar cum Bucureștiul are o densitate de 8.260 loc./km2 a populației, dublă față de unele orașe mari din Europa care au un nivel de trai ridicat exemplu: Varșovia - 3317 loc./km2, Londra - 4984,2 loc./km2, Bruxelles - 4440 loc./km2), această amenințare nu se justifică. De altfel, cât privește proiectele de termoficare, densitatea mare a populației este un punct forte, deoarece sistemele de termoficare centralizată sunt recomandate pentru zone dens populate.

2002

2011

2013

2014

2015

2016

Număr persoane

1.926.334

1.883.425

1.875.389

1.856.563

1.853.402

1.844.576

Tabelul 33: Număr persoane în municipiul București

(Sursa: Institutul Național de Statistică)

în comparație cu alte mari orașe ale României, Bucureștiul a avut un declin demografic mult mai puțin accentuat și se află acum în topul primelor zece orașe ale Europei (locul al nouălea, imediat după Paris și înaintea Budapestei). Rolul său putea fi și mai important decât este în prezent. Și

condițiile de viață diferențează în mod evident Bucureștiul față de marile orașe. Durata medie de viață e mai ridicată decât cea înregistrată la nivel național (77,8 ani față de 75,3 ani). Capitala a rămas atractivă pentru cei din provincie pentru forța de muncă, la concurență cu marile destinații pentru

RHp*T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 87/ 225

migrație internațională. Acestora li se adaugă cei veniți din alte țări, care reprezentau 0,5% din populație în 2011.


Studierea graficului evoluției populației conduce la concluzia că ritmul descreșterii se situează în jurul valorii de 5.800 locuitori / an, reprezentând un ritm anual de scădere de 0,3%, raportat la numărul de locuitori din anul 2016. Acest lucru conduce la rândul său la o estimare de 1.694.000 locuitori în anul 2044.

Presupunând că același ritm de descreștere va fi suportat și de cei aproximativ 1.200.000 locuitori beneficiari în prezent ai sistemului centralizat de încălzire, scăderea numărului acestora în perspectiva anului 2044 va conduce la o cifră de 1.106.400 ocupanți ai apartamentelor branșate la SACETÎn prezent.

Această evoluție va conduce mai degrabă la o scădere a indicelui de ocupare a apartamentelor, decât la o variație semnificativă a numărului acestora și în consecință nu reprezintă un factor determinant de influențare a cererii de energie termică la nivcelul SACET.


  • 2.4.5.2 Tendințele socio-economice

Conform recomandărilor Ghid ului național pentrtj analiza cost - beneficiu a proiectelor finanțate din instrumentele structurale, ghid realizat de JASPERS sub Autoritatea pentru Coordonarea instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor (În prezent Autoritatea funcționează în subordinea Ministerului Fondurilor Europene), au fost analizate condițiile socioeconomice, relevante pentru proiect.

Principalele caracteristici, care evidențiază diverse aspecte importante pentru proiect, la nivel național și local, sunt analizate și prezentate pe baza datelor provenite de la Institutul Național de Statistică (INS), Comisia Națională de Prognoză (CNP), RADET prin AMRSP. Tendințele indicatorilor socio-economici au fost determinate prin analiza datelor statistice furnizate de INS folosind funcții matematice specifice și previziunile astfel obținute au fost comparate cu cele mai recente prognoze realizate de CNP.

Au fost analizați la nivel național și/sau regional (Municipiul București), indicatori precum:

RflD=T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 88/ 225


  • • Produsul Intern Brut (PIB); disponibilitate venituri, structura pieței forței de muncă, tendința

șomajului, dinamica demografică.

  • • Dotarea infrastructurii existente și furnizarea de servicii, inclusiv indicatori / date privind

acoperirea și calitatea serviciilor furnizate și alte informații și statistici, care sunt relevante pentru a se califica mai bine contextul.

  • • Percepția și așteptările populației cu privire la serviciul furnizat.

  • 2.4.5.3 Evoluția Produsului Intern Brut (PIB-ului) în plan regional

în Tabelul 34 sunt prezentate datele statistice privind PIB-ul regional pentru perioada 2000-2014, în lei.

Produsul intern brut (PIB) în regiunea București - Ilfov a avut o evoluție asemănătoare PIB-ului național, cu excepția anului 2008 unde creșterea PIB-ului regional a depășit mediile anuale, în antiteză cu evoluția PIB-ului național. O analiză a PIB-ului regional evidențiază o creștere continuă a PIB în ultimii 15 ani (Figura 23), fără sincope. Considerăm că tendința de creștere continuă a PIB-ului constituie o condiție propice accesării fondurilor structurale prin programe operaționale de dezvoltare regională, putându-se asigura cofinanțarea proiectelor.

Milioane Lei

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

18291

25034,8

32698,9

42393

53290,3

69434,8

81123,9

101827,9

139578,9

127574,9

137385,3

153623,7

157697,9

170844

178921,9

Tabelul 34 Produsul intern brut regional (PIBR) - total Regiunea București - Ilfov

Regiunea București - Ilfov


La nivel regional, pentru București, datele prognozate de CNP pentru PIB pentru perioada 2015-2019 sunt specificate în Tabelul 35, împreună cu rata anuală de creștere procentuală a PIB în comparație cu perioada corespunzătoare a anului precedent.

PIB/an'"   2015       2016       2017       2018

2019


\ N _____

219.237      233.615      249.216



RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția scrisă din partea regiei.

RClD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de


Pag. 89/ 225


Fezabilitate

4,6


5,5


4,3


4,6


Tabelul 35-Prognoza PIB-ului regional pentru București realizată de Comisia Națională de Prognoză

Source: http:/ www.cn .ro ro pro noze

Din analiza datelor, și pentru PIB-ul regional (Figura 24) constatăm o creștere continuă pe perioada prognozată. Se confirmă astfel tendința de creștere a PIB-ului regional, calculată prin metode specifice, tendință pe care am obținut-o prin analiza datelor INS pentru perioada 2000-2014.


Figura 24: Prognoza PIB-ului regional București-llfov pentru perioada 2014 - 2019

Deși există creștere continuă, din reprezentarea grafică a procentelor de creștere comparativă, de la un an la altul, se constată că rata de creștere este mai redusă în perioada 2017 -2019. întrucât datele prognozate de CNP sunt în concordanță cu datele calculate prin prelucrarea datelor statistice de la INS, se poate afirma că PIB-ul are o evoluție care creează premise favorabile pentru cofinanțarea unor proiecte de investiții de mare anvergură unde se înscrie și POIM 7.2.

  • 2.4.5.4 Evoluția venitului mediu brut și net



    RClD^T

    Denumire proiect: REABILITAREA

    SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Nr. Pr. :

    7135

    Faza :

    Studiu de

    Fezabilitate

    Pag. 90/ 225

Ilfov

Tabelul 36 Câștigul salarial mediu brut lunar - lei/salariat

BUCUREȘTI-ILFOV


5000

4500

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

Figura 25: Prognoza CNP - câștigul salariat mediu brut

Sursa: CNP, prognoză București - Ilfov

Cât privește câștigul salarial mediu net (Tabelul 37), CNP prognozează o creștere continuă în perioada 2015- 2019, cu observația că, de la un an la altul, procentul de creștere diminuează (Figura 26).



2015

2016

2017

2018

2019

lei

2645

2924

3121

3298

3476

%

10,2

10,6

6,7

5,7

5,4

Tabelul 37 Câștigul salarial mediu net lunar - prognoză CNP - București - Ilfov

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 91/ 225

Prognoză CNP - câștig salariat mediu net lunar

4000

12,0

10,0

8,0

6,0

4,0

2,0

0,0



3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

Figura 26: Câștigul salarial mediu net lunar - prognoză CNP-București - Ilfov

Sursa: CNP, prognoză București - Ilfov

Prognoza CNP privind câștigul salarial mediu net este încurajatoare, proiectele de investiții în infrastructură precum POIM 7.2 putând beneficia de sprijin din partea populației, dispusă să susțină proiecte care ar contribui la o creștere a calității vieții.

  • 2.4.5.5 Influența creșterii veniturilor populației asupra cererii de căldură

în municipiul București, costul căldurii este puternic subvenționat în prezent. Măsura are atât rolul de a proteja o populație defavorizată din punct de vedere al veniturilor dar și de a menține integritatea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică (SACET), a cărui existență este de multă vreme pusă sub semnul întrebării din cauza politicilor de prețuri ale gazului natural, foarte defavorizante pentru consumatorii industriali.

Astfel, costul căldurii produse de ELCEN și livrate de RADET populației este de 387 Lei / Gcal (exclusiv tva) pe câtă vreme prețul plătit de populație este de 137 Lei / Gcal, constatându-se o subvenționare de circa 64% a costului real.

în același timp, pentru o dezvoltare sănătoasă și durabilă a serviciului public de alimentare cu energie termică, pe măsură ce calitatea serviciului prestat va crește, este necesar să se recurgă la o reducere graduală a subvenției acordate.

în aceste condiții, efectul creșterii veniturilor populației va fi contracarat de creșterea prețului plătit în urma reducerii subvenției și de aceea acest factor nu este de natură să influențeze semnificativ consumul de căldură în sensul creșterii lui.

  • 2.4.5.6 încălzirea globală                                                        . -

Pentru evaluarea influenței evoluției factorilor climatici asupra cererii de căldură, s-a studiat istoricul temperaturilor exterioare medii zilnice în timpul sezoanelor de încălzire începând cu anul 1973, asigurând astfel un bun set statistic pentru efectuarea de prognoze climatice. Pe baza temperaturilor medii zilnice măsurate la stația Băneasa, s-a determinat numărul de grade zile pentru fiecare an în

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 92/ 225

parte, conform relației (2). în tabelul 38 este prezentată evoluția temperaturilor medii exterioare și a numărului de grade zile:

AN

Text°C

N12-20

AN

T ext °C

N12-20

1973

2,6

3.187

1974

3,6

2.956

1996

2,2

3.299

1975

4,1

2.831

1997

2,9

3.136

1976

3,2

3.079

1998

3,2

3.037

1977

4,6

2.724

1999

4,4

2.841

1978

2,9

3.115

2000

4,5

2.801

1979

3,8

2.932

2001

4,0

2.863

1980

2,5

3.207

2002

4,1

2.862

1981

3,9

2.910

2003

2,3

3.272

1982

3,5

2.975

2004

4,7

2.707

1983

3,9

2.916

2005

3,8

2.927

1984

3,7

2.964

2006

4,4

2.754

1985

1,1

3.465

2007

5,6

2.591

1986

3,0

3.049

2008

5,4

2.560

1987

2,1

3.270

2009

5,4

2.602

1988

2,9

3.167

2010

4,1

2.820

1989

5,1

2.599

2011

3,5

3.027

1990

5,1

2.575

2012

3,6

2.879

1991

2,7

3.168

2013

4,9

2.644

1992

3,8

2.942

2014

5,2

2.584

1993

2,6

3.165

2015

5,4

2.660

1994

4,7

2.780

2016

5,0

2.715

1995

3,5

2.986

2017

5,2

2.610

Tabel 38: evoluția temperaturii medii exterioare și a numărului de grade zile Sursa: National Oceanic and Atmosferic Administration - NOAA

Din graficele 27 și 28, rezolvând ecuația dreptelor de tendință pentru x = 2042 - 1973 = 69, se pot estima pentru anul 2042 următoarele date caracteristice:

An

T ext. Medie

numărul de grade zile N12-20

2042

5,7 °C

2.522



Având în vedere că în anul 2017 numărul de grade zile efective a fost de 2.610, rezultă o scătlere anuală de 3,52 grade zile, reprezentând 0,13% din valoarea din anul 2017.

AQciima (%) = - 0,13% / an

Deoarece necesarul de căldură în anul 2017 a fost estimat la 4.000.056 Gcal, rezultă că prin efectul încălzirii globale, anual cerearea de căldură va scădea cu:


AQciima (Gcal) = 4.000.056 Gcal x 0,13% =

Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

persoane, cu excepția


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 93/ 225

Evoluția temperaturii medii exterioare în sezonul de încălzire anual, T med °C

Figura 28: evoluția numărului de grade zile pentru încălzire

  • 2.4.5.7 Creșterea eficienței energetice: reabilitarea blocurilor de locuințe

După cu s-a arătat anterior, consumul anual al unui apartament nereabilitat este de 130 kWh / m2 an, ceea ce reprezintă 6,5 MWh / an sau 5,59 Gcal / an. Tot astfel, consumul unui apartament reabilitate termic este de 80 kWh / m2 an, corespunzând unei cantități de 4 MWh sau 3,44 Gcal/an.

în consecință, prin reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, consumul specific pentru încălzire al unui apartament convențional scade economie anuală de 2,5 MWh sau 2,15 Gcal.

Ritmul reabilitării termice a blocurilor de locuințe a stagnat puternic în ultimii ani. în proiectul de hotărâre de Guvern privind "aprobarea Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice IV" se precizează că:

"Principalele variabile referitoare la ratele de renovare, avute în vedere de acest scenariu, sunt viteza cu care se derulează activitatea de renovare, procentul de renovare a fondului imobiliar și durata strategiei Luând în considerare ipotezele menționate mai sus, acest scenariu propune două parcursuri principale de creștere: LENT și MEDIU, raportate la un

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 94/ 225

4.0%

3.5%

_   3.0%

ra CL

3   2.5%

ro

o                                                                       SLOW

g                        /                                              --MEDIUM

~                      /                                                --BASELINE

J 15% ra or ■f 1.0% cc > o

£   0.5%

ra =5 C

<   0.0%

2013   2015   2020   2025   2030   2035   2040   2045   2050

Figura 29-Scenarii parcurse ale ratelor de renovare

Având în vedere cele de mai sus, prezentul studiu propune o abordare moderat optimistă în privința ratei de reabilitare a clădirilor în București, situând-o la o valoare de 2,2% pe an din stocul de nereabilitate la nivelul anului 2018. Aceasta se traduce printr-un ritm anual de reabilitare:

a = 2,2% x 345.117 apartamente = 7592,57 apartamente /an = 126 blocuri / an;

Economia de energie în urma ritmului de reabilitare va fi:

AQRehab = 7592, 57 apart. x 2,15 Gcal / apart. = -16.324 Gcal pe an               (21)

Sau ca procent aplicat cererii de căldură din anul 2017:

aCtahab (%) = 0,408%                                                           (22)

  • 2.4.5.8 Efectul debranșărilor

în anul 2017 s-au înregistrat un număr de 188 de debranșări, în principal datorită restricțiilor procedurale impuse de către operatorul serviciului, fiind totodată cel mai mic înregistrat în ultimii 20 de ani.

Prezentul studiu consideră că rata debranșărilor nu va depăși niciodată această valoare în viitor, din următoarele considerente:

1. Rebilitarea sistemulu


2. Prețul oferit va subvenției;


la creșterea calității serviciului;

cel mai bun de pe piață, chiar și în p



RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag. 95/ 225


3. Articolul. 5, pct. 37 din Legea nr. 325 / 2006 - a Serviciului public de alimentare cu energie termică, definește: "zonă unitară de încălzire-areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură soluție tehnică de încălzire."

Totodată, în aceeași lege la Art. 8, lit. I se precizează că este o atribuțiune a Autorității Locale aceea de "stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București ori a asociației de dezvoltare comunitară, după caz; "

Astfel, a fost elaborat studiul de fezabilitate cu privire la zonele unitare, document aprobat prin HCGMB nr. 726/2018. Efectul aplicării acestei măsuri va consta în interzicerea de facto a debranșărilor în condominiile branșate la SACET. Anexa 2.3 prezintă o hartă a zonelor unitare pentru încălzire, în municipiul București.

De aceea, s-a considerat aici că se pot pierde anual un număr cel mult egal cu cel din anul 2017, în principal situații generate de neplata facturilor către furnizorul de servicii, și deoarece consumul anual mediat al apartamentelor reabilitate și nereabilitate este de 4,807 Gcal / an, bilanțul energetic produs cu această ocazie fiind:

AQdisconnection = 188 x 4,8 Gcal / apart = - 903,7 Gcal / an

(23)


(24)


Sau, ca procent aplicat cererii de căldură din anul 2017:

AQdisconnection — ~ 0,0226%

  • 2.4.5.9 Noi conectări / rebranșări

Argumentele aduse la secțiunea precedentă susțin întru totul previziunea existenței unui număr anual semnificativ de noi conectări / reconectări.

în perspectiva instituirii unui raport sănătos din punct de vedere economic între prețul gazului natural pentru industrie și cel pentru populație, este de așteptat ca centralele de apartament să-și piardă în viitor avanatjul competitiv pe care l-au avut asupra termoficării. în aceste condiții este de așteptat ca un număr de actuali utilizatori de centrale de apartament să solicite rebranșarea la SACET;

De asemenea, s-a precizat în anterior că se estimează o scădere în timp a vânzărilor din centralele de cvartal în favoarea SACET.

Nu în cele din urmă trebuie precizat că în luna martie a anului 2017 a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, cu scopul principal de a lărgi aria de oferire a serviciului public de alimentare cu energie termică în comunele Popești Leordeni și Chiajna. Această acțiune va aduce cu siguranță noi clienți în sistem, prin extinderea rețelei de transport apă fierbinte către aceste două comune, consumul noilor clienți fiind însă egal cu cel al unui apartament nereabilitat din anul de referință - 2017, recte 5,58 .Gcal/an.


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 96/ 225

în aprecierea numărului posibil de noi branșări pe an s-a avut în vederea egalarea ritmului de debranșare înregistrat începând cu anul 2011, anume 755 apartamente anual. în acest fel, aportul de consum de căldură adus prin noile conexiuni este:

AQftiew connections - 755 x 5,588 Gcal / apart = + 4219,3 Gcal / an

(25)


(26)


Sau, ca procent aplicat cererii de căldură din anul 2017:

AQ New connections “ 0,1055%

  • 2.4.5.10 Bilanțul factorilor de influență asupra evoluției cererii de căldură scenariul cu proiect (PIP):

i           Efectele cumulate se calculează prin însumarea valorilor generate de relațiile (20), (21), (23), (25):

AQanuai = -18.213 Gcal / an            (27)

Sau exprimat în scădere procentuală anuală:

AQanuai = - 0,455% anual               (28)

Tabelul 39 centralizează cererea de căldură precum și livrările din SACETîn scenariul cu proiect (PIP):


Anul

Cerere de căldură

Căldură vândută din rețeaua de transport

Căldura vândută din sistemul de distribuție

Total vândut din SACET

2013

4.072.856

292.048

3.780.808

4.072.856

2014

4.000.056

248.308

3.484.862

3.733.170

2015

4.000.056

241.509

3.446.045

3.687.554

2016

4.000.056

210.264

3.418.421

3.628.685

2017

4.000.056

213.501

3.428.728

3.642.229

2018

4.000.056

206.223

3.285.619

3.491.842

2019

3.981.843

205.578

3.369.694

3.575.272

2020

3.963.630

210.375

3.448.327

3.658.702

2021

3.945.417

215.173

3.526.959

3.742.132

2022

3.927.205

219.970

3.605.592

3.825.562

2023

3.908.992

224.767

3.684.225

3.908.992

2024

3.890.779

223.720

3.667.059

3.890.779

2025

3.872.567

222.673

3.649.894

3.872.566

2026

3.854.354

221.625

3.632.728

3.854.354

2027

3.836.141

220.578

3.615.563

3.836.141

2028

3.817.928

219.531

3.598.397

3.817.928

2029

3.799.716

218.484

3.581.232

3.799.716

2030

3.781.503

217.436

3.564.066

3.781.503

2031

3.763.290

216.389

3.546.901

3.763.290

/2032

3.745.078

215.342

3.529.736

3.745.077

2033

3.726.865

214.295

3.512.570

3.726.865

2034

3.708.652

213.247

3.495.405

3.708.652



RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 97/ 225

Anul

Cerere de căldură

Căldură vândută din rețeaua de transport

Căldura vândută din sistemul de distribuție

Total vândut din SACET

2035

3.690.440

212.200

3.478.239

3.690.439

2036

3.672.227

211.153

3.461.074

3.672.227

2037

3.654.014

210.106

3.443.908

3.654.014

2038

3.635.801

209.059

3.426.743

3.635.801

2039

3.617.589

208.011

3.409.577

3.617.589

2040

3.599.376

206.964

3.392.412

3.599.376

2041

3.581.163

205.917

3.375.246

3.581.163

2042

3.562.951

204.870

3.358.081

3.562.950

2043

3.544.738

203.822

3.340.915

3.544.738

2044

3.526.525

202.775

3.323.750

3.526.525

Tabelul 39: Prognoza cererii de căldură și vânzările din SACETîn Gcal, scenariul PIP

  • 2.4.5.11 Cererea de căldură pentru întregul sistem:

După cum s-a prezentat deja în secțiunea 2.3, vânzările de căldură din cele 46 centrale de cvartal este prognozată ca având o cotă constantă de 3% din totalul vânzărilor RADET. Tabelul 38 listează structura cererii de căldură și a vânzărilor pe întregul municipiu, din sistemul SACET și din cele 46 centrale de cvartal.

Cantitățile sunt în Gcal

Tabel 40 Prognoza cererii și livrărilor de căldură pentru întregul sistem, în scenariul PIP:


An

Cerere căldură SACET SACET

Cerere căldură 46 centrale de cvartal

Cerere totala de căldură

Vândut de către SACET

Total vândut

2013

4.072.856

156.977

4.229.833

4.072.856

4.229.833

2014

4.000.056

143.100

4.143.156

3.733.170

3.876.270

2015

4.000.056

141.133

4.141.189

3.687.554

3.828.687

2016

4.000.056

127.386

4.127.442

3.628.685

3.756.071

2017

4.000.056

129.936

4.129.992

3.642.229

3.772.165

2018

4.000.056

123.602

4.123.657

3.491.842

3.615.444

2019

3.981.843

123.039

4.104.882

3.575.272

3.698.311

2020

3.963.630

122.476

4.086.106

3.658.702

3.781.178

2021

3.945.417

121.913

4.067.331

3.742.132

3.864.045

2022

3.927.205

121.351

4.048.555

3.825.562

3.946.912

/>fo23

3.908.992

120.788

4.029.780

3.908.992

4.029.780

"2024

3.890.779

120.225

4.011.004

3.890.779

4.011.004

? îl

2025

3.872.567

119.662

3.992.229

3.872.566

3.992.229

2026

3.854.354

119.100

3.973.453

3.854.354

3.973.453

202Z_ ...

3.836.141

118.537

3.954.678

3.836.141

3.954.678

2028

3.817.928

117.974

3.935.902

3.817.928

3.935.902

2029

3.799.716

117.411

3.917.127

3.799.716

3.917.127,

2030

3.781.503

116.848

3.898.352

3.781.503

3.898.35^

2031

3.763.290

116.286

3.879.576

3.763.290

3.879.576

2032

3.745.078

115.723

3.860.801

3.745.077

3.860.800



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 98/ 225

An

Cerere căldură SACET SACET

Cerere căldură 46 centrale de cvartal

Cerere totala de căldură

Vândut de către SACET

Total vândut

2033

3.726.865

115.160

3.842.025

3.726.865

3.842.025

2034

3.708.652

114.597

3.823.250

3.708.652

3.823.249

2035

3.690.440

114.035

3.804.474

3.690.439

3.804.474

2036

3.672.227

113.472

3.785.699

3.672.227

3.785.698

2037

3.654.014

112.909

3.766.923

3.654.014

3.766.923

2038

3.635.801

112.346

3.748.148

3.635.801

3.748.147

2039

3.617.589

111.783

3.729.372

3.617.589

3.729.372

2040

3.599.376

111.221

3.710.597

3.599.376

3.710.597

2041

3.581.163

110.658

3.691.821

3.581.163

3.691.821

2042

3.562.951

110.095

3.673.046

3.562.950

3.673.046

2043

3.544.738

109.532

3.654.270

3.544.738

3.654.270

2044

3.526.525

108.969

3.635.494

3.526.525

3.635.494

  • 2.4.5.12 Evoluția pierderilor de căldură și a cererii de căldură la nivelul surselor sistemului centralizat SACET, în cazul scenariului cu proiect (PIP):

Structura livrărilor din SACET în scenariul PIP are la bază următoarele premize:

  • 1. Rețeaua de transport apă fierbinte va intra în faza întâi de reabilitare prin înlocuire a 63,4 km

conducte adăpostite în 31,7 km canal termic. Finanțarea find 100% a PMB. Acțiunea care se va încheia la sfârșitul anului 2020, va reduce pierderile de căldură de la valoarea de 1.079.134 Gcal înregistrată în anul 2018, la valoarea de 972.676 Gcal, precum și pierderile de apă de la 12.039.405 tone în 2018, la cantitatea de 9.523.732 tone la sfârșitul lui 2020.

  • 2. Ulterior, prin programul de reabilitare care face obiectul prezentului studiu de fezabilitate, prin

înlocuirea a 212 km conducte de termoficare aflate într-un total de 106 km canal termic, pierderile pe rețeaua primară vor fi reduse în continuare până la valoarea de 664.277 Gcal, până la finalul anului 2023.

  • 3. între anii 2024 și 2030, PMB va continua restul de 226,22 km conducte ale rețelei de transport,

amplasate în 113,11 km canal termic, reducând în continuare pierderile de căldură. Totuși, această etapă a reabilitării nu este luată în considerare în prezentul studiu.

  • 4. Pentru proiecția cererii de căldură la nivelul consumatorilor, nivelul pierderilor de căldură pe J rețeaua de distribuție se consideră a rămâne constantă la valoarea de 11,12% din căldura

livrată punctelor termice, proporție înregistrată în anul 2017.

  • 5. Căldura vândută din rețeaua de transport reprezintă o proporție constantă de 5,75% din total

căldură vândută SACET;

  • 6. Istoricul vânzărilor de căldură indică faptul că între anii 2014 - 2018, cererea de căldura nu a

fost acoperită de livrări, datorită numărului de avarii în continuă creștere și a imposibilității de a asigura în toate punctele termice parametrii de livrare stabiliți. Acest lucru este de

RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 99/ 225

asemenea probat prin numărul mare de plângeri și reclamații având ca subiect calitatea și continuitatea furnizării de căldură și de apă caldă de consum.

  • 7,începînd cu anul 2019, odată cu demararea fazei 1 de reabilitare a sistemului prin înlocuirea a 31,7 km traseu bitubular conducte termoficare, proporția de acoperire a cererii începe să crească liniar, astfel încât cererea va fi complet acoperită de livrări la sfârșitul anului 2023. Trebuie menționat în același timp că cererea de căldură evoluează ea însăși descrescător, conform factorilor descriși în secțiunea.

Pierderile de căldură în scenariul cu proiect (PIP), au fost calculate pe baza următoarelor premise:

Pierderi pe segmentele reabilitate:

Procent constant raportat la căldura intrată în sistem, mai puțin căldura pierdută pe segmentele nereabilitate, egal cu valoarea atinsă în ultimul an al reabilitării.

Pierderi pe segmentele nereabilitate:

Creștere incrementală anuală aditivă, cu 0,73% a proporției pierderilor pe segmentele nereabilitate atinsă în ultimul an de implementare a programului. Aceasta este aproximativ media creșterii acestei proporții între anii 2012 - 2018.

Pierderi pe rețeaua de distribuție:

Rată constantă de 11,12% reprezentând căldura pierdută în raport cu cea intrată in PT-uri. Procentul a fost relativ constant în intervalul 2012-2018, la nivelul de 10,7%.

Luînd în considerare cele de mai sus, prognoza cererii de căldură la nivelul surselor este dată în tabelul 40-1, împreună cu pierderile pe rețelele primare și secundare.

Următoarele relații au loc între coloanele tabelului:

[6] = [3] - [4] - [5]

  • [8] = [6] - [7]

  • [9] = [4] + [8]

  • [10] = [5] + [7]

[3] = [4] + [5] + [7] + [8]

[H] = [5]/[3]

  • [12] = [7]/[6]

  • [13] = [7]/[3]

  • [14] = ([5] + [7])/[3]







Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Pag.

Faza :

100/

Studiu de

225

Fezabilitate


Tabel 40 -1: Balanța de căldură SACET, scenariul cu proiect (PIP). Valori în Gcal

g

An

Crere la consumat ori

Crere la surse

Vânz. Din primar

Pierderi pe primar

Căldură livrată la PT

Pierderi distribuți e

Vânz. Din distribuție

TOTAL

vânzări

Total pierderi:

Pierdri primar (%)

Pierderi secundar. (1):

Pierderi secundar. (2):

Total pierderi (%)

[1]

[2]

(3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

2013

4.072.856

5.288.203

292.048

753.859

4.242.296

461.488

3.780.808

4.072.856

1.215.347

14,3%

10,9%

8,7%

23,0%

2014

4.000.056

5.067.466

248.308

930.008

3.889.150

404.288

3.484.862

3.733.170

1.334.296

18,4%

10,4%

8,0%

26,3%

2015

4.000.056

5.090.813

241.509

1.010.208

3.839.096

393.051

3.446.045

3.687.554

1.403.259

19,8%

10,2%

7,7%

27,6%

2016

4.000.056

5.024.026

210.264

996.464

3.817.298

398.877

3.418.421

3.628.685

1.395.341

19,8%

10,4%

7,9%

27,8%

-2017

4.000.056

5.101.746

213.501

1.030.644

3.857.601

428.873

3.428.728

3.642.229

1.459.517

20,2%

11,1%

8,4%

28,6%

2018

4.000.056

4.970.971

206.223

1.079.134

3.685.614

399.995

3.285.619

3.491.842

1.479.129

21,7%

10,9%

8,0%

29,8%

1

2019

3.981.843

5.022.768

205.578

1.025.905

3.791.285

421.591

3.369.694

3.575.272

1.447.496

20,4%

11,1%

8,4%

28,8%

2020

3.963.630

5.062.807

210.375

972.676

3.879.755

431.429

3.448.327

3.658.702

1.404.105

19,2%

11,1%

8,5%

27,7%

2021

3.945.417

5.061.645

215.173

878.246

3.968.226

441.267

3.526.959

3.742.132

1.319.513

17,4%

11,1%

8,7%

26,1%

PIP

2022

3.927.205

5.060.483

219.970

783.817

4.056.697

451.105

3.605.592

3.825.562

1.234.921

15,5%

11,1%

8,9%

24,4%

2023

3.908.992

5.059.321

224.767

689.387

4.145.167

460.943

3.684.225

3.908.992

1.150.330

13,6%

11,1%

9,1%

22,7%

2024

3.890.779

5.077.784

223.720

728.210

4.125.854

458.795

3.667.059

3.890.779

1.187.005

14,3%

11,1%

9,0%

23,4%

2025

3.872.567

5.096.564

222.673

767.350

4.106.541

456.647

3.649.894

3.872.566

1.223.998

15,1%

11,1%

9,0%

24 0%

2026

3.854.354

5.115.671

221.625

806.817

4.087.228

454.500

3.632.728

3.854.354

1.261.317

15,8%

11,1%

8,9%

24,7%

2027

3.836.141

5.135.112

220.578

846.619

4.067.915

452.352

3.615.563

3.836.141

1.298.971

16,5%

11,1%

8,8%

25,3%

2028

3.817.928

5.154.897

219.531

886.764

4.048.602

450.205

3.598.397

3.817.928

1.336.969

17,2%

11,1%

8,7%

25,9%

2029

3.799.716

5.175.034

218.484

927.262

4.029.289

448.057

3.581.232

3.799.716

1.375.319

17,9%

11,1%

8,7%

26 6%

2030

3.781.503

5.195.533

217.436

968.121

4.009.976

445.909

3.564.066

3.781.503

1.414.030

18,6%

11,1%

8,6%

27,2%

2031

3.763.290

5.216.404

216.389

1.009.352

3.990.663

443.762

3.546.901

3.763.290

1.453.114

19,3%

11,1%

8,5%

27,9%

2032

3.745.078

5.237.656

215.342

1.050.965

3.971.350

441.614

3.529.736

3.745.077

1.492.579

20,1%

11,1%

8,4%

28 5%

2033

3.726.865

5.259.301

214.295

1.092.970

3.952.036

439.466

3.512.570

3.726.865

1.532.436

20,8%

11,1%

8,4%

29,1%

2034

3.708.652

5.281.349

213.247

1.135.378

3.932.723

437.319

3.495.405

3.708.652

1.572.697

21,5%

11,1%

8,3%

29,8%

2035

3.690.440

5.303.811

212.200

1.178.200

3.913.410

435.171

3.478.239

3.690.439

1.613.371

22,2%

11,1%

8,2%

30 4%

2036

3.672.227

5.326.698

211.153

1.221.448

3.894.097

433.024

3.461.074

3.672.227

1.654.472

22,9%

11,1%

8,1%

31,1%

2037

3.654.014

5.350.024

210.106

1.265.134

3.874.784

430.876

3.443.908

3.654.014

1.696.010

23,6%

11,1%

8,1%

31,7%

Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Pag.

Faza :

101/

Studiu de

225

Fezabilitate



Faza eabilitare

An

Crere la consumat ori

Crere la surse

Vânz. Din primar

Pierderi pe primar

Căldură livrată la PT

Pierderi distribuți e

Vânz. Din distribuție

TOTAL vânzări

Total pierderi:

Pierdri primar (%)

Pierderi secundar. (1):

Pierderi secundar. (2):

Total pierderi (%)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

2038

3.635.801

5.373.800

209.059

1.309.271

3.855.471

428.728

3.426.743

3.635.801

1.737.999

24,4%

11,1%

8,0%

32,3%

2039

3.617.589

5.398.040

208.011

1.353.871

3.836.158

426.581

3.409.577

3.617.589

1.780.452

25,1%

11,1%

7,9%

33,0%

2040

3.599.376

5.422.757

206.964

1.398.948

3.816.845

424.433

3.392.412

3.599.376

1.823.381

25,8%

11,1%

7,8%

33,6%

2041

3.581.163

5.447.965

205.917

1.444.517

3.797.532

422.286

3.375.246

3.581.163

1.866.802

26,5%

11,1%

7,8%

34,3%

2042

3.562.951

5.473.679

204.870

1.490.591

3.778.219

420.138

3.358.081

3.562.950

1.910.729

27,2%

11,1%

7,7%

34,9%

_2043

3.544.738

5.499.915

203.822

1.537.187

3.758.906

417.990

3.340.915

3.544.738

1.955.177

27,9%

11,1%

7,6%

35,5%

2044

3.526.525

5.526.687

202.775

1.584.319

3.739.593

415.843

3.323.750

3.526.525

2.000.162

28,7%

11,1%

7,5%

36,2%

Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

RAD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 102/ 225

Evaluarea indicatorilor de performanță pentru scenariul cu proiect este făcută în tabelul 40-2, cu următoarele observații:

  • • Evaluarea producției și a vânzării de energie electrică s-a făcut doar în scopul determinării cu

mai mare acuratețe a emisiilor de GES, pe baza performanțelor cunoscute ale surselor în cogenerare aferente SACET, performanțe folosite într-o versiune anterioară a acestui studiu în ipoteza constituirii unui SACET integrat;

  • • Cantitățile de GES sunt evaluate în raport cu consumul total de gaz, pentru energie termică și

energie electrică, excluzând cele 46 centrale de cvartal care sunt exterioare sistemului de termoficare.

Tabelul 40-2: performanțele energetice în scenariul cu proiect - PIP



Anul

Căldură livrată în SACET Gcal

Energie electrică în SEN MWh

Consum total gaz MWh

Căldură vândută Gcal

COZ tone

NOx tone

1

2

3

4

5

6

7

2013

5.288.203

2.227.162

11.217.478

4.072.856

2.265.931

2.075

2014

5.067.466

1.943.598

10.721.031

3.733.170

2.165.648

1.983

2015

5.090.813

1.942.282

10.981.823

3.687.554

2.218.328

2.032

2016

5.024.026

2.152.422

10.831.208

3.628.685

2.187.904

2.004

2017

5.101.746

2.471.214

11.911.477

3.642.229

2.406.118

2.204

2018

4.970.971

2.030.267

10.807.256

3.491.842

2.183.066

1.999

2019

5.022.768

2.051.233

10.919.866

3.575.272

2.205.813

2.020

2020

5.062.807

2.067.392

11.006.914

3.658.702

2.223.397

2.036

2021

5.061.645

2.074.591

11.004.388

3.742.132

2.222.886

2.036

2022

5.060.483

2.073.973

11.001.862

3.825.562

2.222.376

2.035

2023

5.059.321

2.073.354

10.999.337

3.908.992

2.221.866

2.035

2024

5.077.784

1.927.992

11.039.475

3.890.779

2.229.974

2.042

2025

5.096.564

1.934.583

11.080.305

3.872.566

2.238.222

2.050

2026

5.115.671

1.940.921

11.121.844

3.854.354

2.246.613

2.058

2027

5.135.112

1.947.367

11.164.111

3.836.141

2.255.150

2.065

2028

5.154.897

1.953.924

11.207.125

3.817.928

2.263.839

2.073

2029

5.175.034

1.960.595

11.250.904

3.799.716

2.272.683

2.081

2030

5.195.533

1.967.381

11.295.471

3.781.503

2.281.685

2.090

2031

5.216.404

1.974.287

11.340.846

3.763.290

2.290.851

2.098

7032

5.237.656

1.981.315

11.387.050

3.745.077

2.300.184

2.107

- ' 2033

5.259.301

1.988.468

11.434.107

3.726.865

2.309.690

2.115

2034

5.281.349

1.995.752

11.482.040

3.708.652

2.319.372

2.124

2035

5.303.811

2.003.167

11.530.874

3.690.439

2.329.237

2.133

2036

5.326.698

2.010.718

11.580.634

3.672.227

2.339.288

2.142

2037

5.350.024

2.018.410

11.631.345

3.654.014

2.349.532

2.152

2038

5.373.800

2.027.380

11.683.037

3.635.801

2.359.973

2.161

2039

5.398.040

2.036.525

11.735.736

3.617.589

2.370.619

2.171

2040

5.422.757

2.045.850

11.789.473

3.599.376

2.381.473

2.181



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 103/ 225

Anul

Căldură livrată în SACET Gcal

Energie electrică în SEN MWh

Consum total gaz MWh

Căldură vândută Gcal

CO2 tone

NOx tone

1

2

3

4

5

6

7

2041

5.447.965

2.055.361

11.844.277

3.581.163

2.392.544

2.191

2042

5.473.679

2.065.062

11.900.181

3.562.950

2.403.837

2.202

2043

5.499.915

2.074.960

11.957.219

3.544.738

2.415.358

2.212

2044

5.526.687

2.085.060

12.015.424

3.526.525

2.427.116

2.223

Scenariul fără proiect (BAU):

în cazul neimplementării proiectului, factorii de influență a cererii de căldură se păstrează precum în scenariul cu proiect (PIP), cu excepția numărului de conectări / reconectări pe an. Scădereacalității serviciului furnizat susțin ipoteza că în scenariul BAU nu vor fi conectări nopi sau reconectări. Factorii de influență sunt sumarizați mai jos

AQRehabiiitation = 7592, 57 aparts. x 2,15 Gcal / aparts. = -16.324 Gcal / an;

AQdisconnection = 188 apartments x 4,8 Gcal / apart = - 903,7 Gcal / an

AQdimate change = 4.000.056 Gcal x 0,13% = - 5.204 Gcal / an

AQiMewconnectîons = 0 x 5,58 Gcal / apart — 0 Gcal j an

Cu toate că cererea de căldură în acest scenariu este cu puțin mai mică decât în cel cu proeict, situația actuală a cererii de căldură neacoperite de livrare va fi treptat corectată astfel încât în anul 2023 cele două devin egale, precum în PIP. Aceasta va veni însă cu un cost suplimentar care trebuie acoperit de către municipalitate.

Tabelul 40-3 centralizează cererea de căldură precum și livrările din SACET în scenariul fără proiect (BAU)


An

Cerea de căldură la consumatori

Vânzări din primar

Vânzări din secundar

Total vânzări

SACET

2013

4.072.856

292.048

3.780.808

4.072.856

2014

4.000.056

248.308

3.484.862

3.733.170

2015

4.000.056

241.509

3.446.045

3.687.554

2016

4.000.056

210.264

3.418.421

3.628.685

2017

4.000.056

213.501

3.428.728

3.642.229

2018

4.000.056

206.223

3.285.619

3.491.842

2019

3.977.623

205.336

3.365.717

3.571.053

2020

3.955.191

209.890

3.440.373

3.650.263

2021

3.932.759

214.445

3.515.029

3.729.474

2022

3.910.327

218.999

3.589.685

3.808.685

2023

3.887.895

223.554

3.664.341

3.887.895

2024

3.865.463

222.264

3.643.199

3.865.463

2025

3.843.031

220.974

3.622.057

3.843.031

2026

3.820.599

219.684

3.600.915

3.820.599

2027

3.798.167

218.395

3.579.773

3.798.167

2028

3.775.735

217.105

3.558.630

3.775.735

2029

3.753.303

215.815

3.537.488

3.753.303

2030

3.730.871

214.525

3.516.346

3.730.871

2031

3.708.439

213.235

3.495.204

3.708.43^-y;

2032

3.686.007

211.945

3.474.062

3.686.007/,

2033

3.663.575

210.656

3.452.919

3.663.575

2034

3.641.143

209.366

3.431.777

3.641.143

2035

3.618.711

208.076

3.410.635

3.618.711



An

Cerea de căldură la consumatori

Vânzări din primar

Vânzări din secundar

Total vânzări

SACET

2036

3.596.279

206.786

3.389.493

3.596.279

2037

3.573.847

205.496

3.368.351

3.573.847

2038

3.551.415

204.206

3.347.208

3.551.415

2039

3.528.983

202.917

3.326.066

3.528.983

2040

3.506.551

201.627

3.304.924

3.506.551

2041

3.484.119

200.337

3.283.782

3.484.119

2042

3.461.687

199.047

3.262.640

3.461.687

2043

3.439.255

197.757

3.241.497

3.439.255

2044

3.416.823

196.467

3.220.355

3.416.823

Tabelul 40-3 (Gcal)

RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 104/ 225


Vânzările de căldură din cele 46 centrale termice de cvartal se estimează că vor păstra o proporție constantă de 3,0% din totalul vânzărilor de căldură. Tabelul 40-4 ilustrează structura cererii si vânzărilor de căldură pentru întregul sistem compus din SACET și cele 46 centrale de cvartal:

Anul

Cerer căldură SACET

Cerere căldură

46 centrale

Total cerere căldură

Vânzări din SACET

Total vânzări

2013

4.072.856

156.977

4.229.833

4.072.856

4.229.833

2014

4.000.056

143.100

4.143.156

3.733.170

3.876.270

2015

4.000.056

141.133

4.141.189

3.687.554

3.828.687

2016

4.000.056

127.386

4.127.442

3.628.685

3.756.071

2017

4.000.056

129.936

4.129.992

3.642.229

3.772.165

2018

4.000.056

123.602

4.123.657

3.491.842

3.615.444

2019

3.977.623

123.039

4.100.662

3.571.053

3.694.092

2020

3.955.191

122.476

4.077.668

3.650.263

3.772.740

2021

3.932.759

121.913

4.054.673

3.729.474

3.851.387

2022

3.910.327

121.351

4.031.678

3.808.685

3.930.035

2023

3.887.895

120.788

4.008.683

3.887.895

4.008.683

2024

3.865.463

120.225

3.985.688

3.865.463

3.985.688

2025

3.843.031

119.662

3.962.694

3.843.031

3.962.694

2026

3.820.599

119.100

3.939.699

3.820.599

3.939.699

2027

3.798.167

118.537

3.916.704

3.798.167

3.916.704

2028

3.775.735

117.974

3.893.709

3.775.735

3.893.709

2029

3.753.303

117.411

3.870.714

3.753.303

3.870.714

2030

3.730.871

116.848

3.847.720

3.730.871

3.847.720

2031

3.708.439

116.286

3.824.725

3.708.439

3.824.725

2032

3.686.007

115.723

3.801.730

3.686.007

3.801.730

2033

3.663.575

115.160

3.778.735

3.663.575

3.778.735

2034

3.641.143

114.597

3.755.740

3.641.143

3.755.740

2035

3.618.711

114.035

3.732.745

3.618.711

3.732.745

2036

3.596.279

113.472

3.709.751

3.596.279

3.709.751

2037

3.573.847

112.909

3.686.756

3.573.847

3.686,756

2038

3.551.415

112.346

3.663.761

3.551.415

3.663.761

2039

3.528.983

111.783

3.640.766

3.528.983

3.640.766

2040

3.506.551

111.221

3.617.771

3.506.551

3.617.771

2041

3.484.119

110.658

3.594.777

3.484.119

3.594.777

2042

3.461.687

110.095

3.571.782

3.461.687

3.571.782

2043

3.439.255

109.532

3.548.787

3.439.255

3.548.787

2044

3.416.823

108.969

3.525.792

3.416.823

3.^25.742

Tabelul 40-4 (Gcal)

ycn,r-''''                  I                                                                    /J                           *

RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 105/ 225

Ipoteze de lucru pentru scenariul fără proiect (BAU):

  • 1. Sistemul de transport intră în faza 1 de reabilitare prin înlocuirea a 63,4 km conducte conținute

în 31,62 km canal termic. Etapa care va fi terminată în anul 2020 își propune să reducă pierderile de căldură pe rețeaua de transport de la valoare de 1.079.134 Gcal în anul 2018 la 972.676 Gcal în anul 2020 precum și reducerea pierderilor de apă de adaos de la 12.039.405 mc la 9.523.732.

  • 2. Pentru proiecția cererii de căldură la nivelul consumatorilor, procentul pierderilor pe rețeaua

secundară rămâne constant la valoarea de 11,12% pentru întregul orizont de timp de 25 de ani înregistrată în anul 2017. De altfel media acestui procent între anii 2012 - 2018 a fost aproximativ 10,8%, cuasi-constantă.

  • 3. Livrările de căldură din sistemul de transport se mențin la un nivel constant de 5,75% din totalul vânzărilor SACET.

  • 1. Crerea de căldură este acoperită de livrări în anul 2023;.

  • 2. Pierderile de căldură pe rețeaua de transport vor urma aceleași reguli precum cele definite la

scenariul cu proiect..

Prognoza cererii de căldură la nivelul surselor SACET este prezentată în tabelul 40-5, împreună cu pierderile pe rețelele de transport. Următoarele relații au loc între coloanele tabelului:

[6] = [3] - [4] - [5]

  • [8] = [6] - [7]

  • [9] = [4] + [8]

  • [10] = [5] + [7]

[3] = [4] + [5] + [7] + [8]

[U] = [5]/[3]

  • [12] = [7]/[6]

  • [13] = [7]/[3]

  • [14] = ([5] + [7])/[3]


    Denumire proiect: REABILITAREA

    SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


    Nr. Pr. :

    7135

    Pag.

    Faza :

    106/

    Studiu de

    225

    Fezabilitate



    Tabelul 40-5 bilanțul

    :ic al SACETÎn scenariul BAU

    ra ra u.

    Crete la consurrtatori

    J 3____

    Crere la surse

    Vânz. Din primar

    Pierderi pe primar

    Căldură livrată la PT

    Pierderi distribuție

    Vânz. Din distribuție

    TOTAL vânzări

    Total pierderi:

    Pierdri primar ____[%}

    Pierderi secundar. (1):

    Pierderi secundar. (2):

    Total pierderi (%)

    [11

    121

    [31

    [4]

    [5]

    [6]

    [7]

    [8]

    [91

    [10]

    [11]

    [12]

    [13]

    [14]

    2013

    4.072.856

    5.288.203

    292.048

    753.859

    4.242.296

    461.488

    3.780.808

    4.072.856

    1.215.347

    14,26%

    10,88%

    8,73%

    22,98%

    2014

    4.000.056

    5.067.466

    248.308

    930.008

    3.889.150

    404.288

    3.484.862

    3.733.170

    1.334.296

    18,35%

    10,40%

    7,98%

    26,33%

    4.000.056

    5.090.813

    241.509

    1.010.208

    3.839.096

    393.051

    3.446.045

    3.687.554

    1.403.259

    19,84%

    10,24%

    7,72%

    27,56%

    2016

    4.000.056

    5.024.026

    210.264

    996.464

    3.817.298

    398.877

    3.418.421

    3.628.685

    1.395.341

    19,83%

    10,45%

    7,94%

    27,77%

    2017

    4.000.056

    5.101.746

    213.501

    1.030.644

    3.857.601

    428.873

    3.428.728

    3.642.229

    1.459.517

    20,20%

    11,12%

    8,41%

    28,61%

    2018

    4.000.056

    4.970.971

    206.223

    1.079.134

    3.685.614

    399.995

    3.285.619

    3.491.842

    1.479.129

    21,71%

    10,85%

    8,05%

    29,76%

    1

    2019

    3.977.623

    5.018.051

    205.336

    1.025.905

    3.786.810

    421.093

    3.365.717

    3.571.053

    1.446.998

    20,44%

    11,12%

    8,39%

    28,84%

    2020

    3.955.191

    5.053.373

    209.890

    972.676

    3.870.807

    430.434

    3.440.373

    3.650.263

    1.403.110

    19,25%

    11,12%

    8,52%

    27,77%

    2021

    3.932.759

    5.209.885

    214.445

    1.040.637

    3.954.803

    439.774

    3.515.029

    3.729.474

    1.480.411

    19,97%

    11,12%

    8,44%

    28,42%

    2022

    3.910.327

    5.369.266

    218.999

    1.111.466

    4.038.800

    449.115

    3.589.685

    3.808.685

    1.560.581

    20,70%

    11,12%

    8,36%

    29,07%

    2023

    3.887.895

    5.531.595

    223.554

    1.185.244

    4.122.796

    458.455

    3.664.341

    3.887.895

    1.643.699

    21,43%

    11,12%

    8,29%

    29,71%

    2024

    3.865.463

    5.550.991

    222.264

    1.229.718

    4.099.009

    455.810

    3.643.199

    3.865.463

    1.685.528

    22,15%

    11,12%

    8,21%

    30,36%

    2025

    3.843.031

    5.570.755

    220.974

    1.274.559

    4.075.222

    453.165

    3.622.057

    3.843.031

    1.727.724

    22,88%

    11,12%

    8,13%

    31,01%

    2026

    3.820.599

    5.590.897

    219.684

    1.319.778

    4.051.434

    450.519

    3.600.915

    3.820.599

    1.770.297

    23,61%

    11,12%

    8,06%

    31,66%

    2027

    3.798.167

    5.611.428

    218.395

    1.365.386

    4.027.647

    447.874

    3.579.773

    3.798.167

    1.813.260

    24,33%

    11,12%

    7,98%

    32,31%

    2028

    3.775.735

    5.632.359

    217.105

    1.411.394

    4.003.860

    445.229

    3.558.630

    3.775.735

    1.856.623

    25,06%

    11,12%

    7,90%

    32,96%

    BAU

    2029

    3.753.303

    5.653.702

    215.815

    1.457.815

    3.980.072

    442.584

    3.537.488

    3.753.303

    1.900.399

    25,79%

    11,12%

    7,83%

    33,61%

    2030

    3.730.871

    5.675.469

    214.525

    1.504.659

    3.956.285

    439.939

    3.516.346

    3.730.871

    1.944.598

    26,51%

    11,12%

    7,75%

    34,26%

    2031

    3.708.439

    5.697.674

    213.235

    1.551.941

    3.932.498

    437.294

    3.495.204

    3.708.439

    1.989.234

    27,24%

    11,12%

    7,67%

    34,91%

    2032

    3.686.007

    5.720.328

    211.945

    1.599.673

    3.908.710

    434.649

    3.474.062

    3.686.007

    2.034.321

    27,96%

    11,12%

    7,60%

    35,56%

    2033

    3.663.575

    5.743.447

    210.656

    1.647.869

    3.884.923

    432.003

    3.452.919

    3.663.575

    2.079.872

    28,69%

    11,12%

    7,52%

    36,21%

    2034

    3.641.143

    5.767.044

    209.366

    1.696.543

    3.861.135

    429.358

    3.431.777

    3.641.143

    2.125.901

    29,42%

    11,12%

    7,45%

    36,86%

    2035

    3.618.711

    5.791.135

    208.076

    1.745.711

    3.837.348

    426.713

    3.410.635

    3.618.711

    2.172.424

    30,14%

    11,12%

    7,37%

    37,51%

    2036

    3.596.279

    5.815.734

    206.786

    1.795.388

    3.813.561

    424.068

    3.389.493

    3.596.279

    2.219.455

    30,87%

    11,12%

    7,29%

    38,16%

    2037

    3.573.847

    5.840.859

    205.496

    1.845.590

    3.789.773

    421.423

    3.368.351

    3.573.847

    2.267.012

    31,60%

    11,12%

    7,22%

    38,81%

    2038

    3.551.415

    5.866.526

    204.206

    1.896.334

    3.765.986

    418.778

    3.347.208

    3.551.415

    2.315.111

    32,32%

    11,12%

    7,14%

    39,46%

    2039

    3.528.983

    5.892.753

    202.917

    1.947.638

    3.742.199

    416.133

    3.326.066

    3.528.983

    2.363.770

    33,05%

    11,12%

    7,06%

    40,11%


    Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.


    RAD==T


    Denumire proiect: REABILITAREA

    SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


    Nr. Pr. :

    7135

    Pag.

    Faza :

    107/

    Studiu de

    225

    Fezabilitate


    M

    An

    Crere la      Crere la

    consumatori    surse

    Vânz. Din primar

    Pierderi pe primar

    Căldură livrată la PT

    Pierderi distribuție

    Vânz. Din distribuție

    TOTAL vânzări

    Total pierderi:

    Pierdri primar (%)

    Pierderi secundar. Ui:

    Pierderi secundar. (2):

    Total pierderi (%)

    [1]

    [2]               [3]

    [4]

    [5]

    [6]

    [7]

    [8]

    [9]

    [10]

    [11]

    [12]

    [13]

    [14]

    2040

    3.506.551

    5.919.558

    201.627

    1.999.520

    3.718.411

    413.487

    3.304.924

    3.506.551

    2.413.007

    33,78%

    11,12%

    6,99%

    40,76%

    2041

    3.484.119

    5.946.961

    200.337

    2.052.000

    3.694.624

    410.842

    3.283.782

    3.484.119

    2.462.842

    34,51%

    11,12%

    6,91%

    41,41%

    2042

    3.461.687

    5.974.982

    199.047

    2.105.098

    3.670.837

    408.197

    3.262.640

    3.461.687

    2.513.295

    35,23%

    11,12%

    6,83%

    42,06%

    2043

    3.439.255

    6.003.641

    197.757

    2.158.835

    3.647.049

    405.552

    3.241.497

    3.439.255

    2.564.387

    35,96%

    11,12%

    6,76%

    42,71%

    2044

    3.416.823

    6.032.962

    196.467

    2.213.232

    3.623.262

    402.907

    3.220.355

    3.416.823

    2.616.139

    36,69%

    11,12%

    6,68%

    43,36%


Prezentul document este proprietatea RADETși nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 108/ 225

Evaluarea indicatorilor de performanță pentru scenariul cu proiect este făcută în tabelul 40-6, cu următoarele observații:

  • • Evaluarea producției și a vânzării de energie electrică s-a făcut doar în scopul determinării cu

mai mare acuratețe a emisiilor de GES, pe baza performanțelor cunoscute ale surselor în cogenerare aferente SACET, performanțe folosite într-o versiune anterioară a acestui studiu în ipoteza constituirii unui SACET integrat;

  • • Cantitățile de GES sunt evaluate în raport cu consumul total de gaz, pentru energie termică și

energie electrică, excluzând cele 46 centrale de cvartal care sunt exterioare sistemului de termoficare.


Tabelul 40-6: performanțele energetice în scenariul fără proiect - BAU

Anul

Căldură livrată în SACET Gcal

Energie electrică în SEN MWh

Consum total gaz MWh

Căldură vândută Gcal

CO2 tone

NOx tone

1

2

3

4

5

8

10

2013

5.288.203

2.227.162

11.217.478

4.072.856

2.265.931

2.075

2014

5.067.466

1.943.598

10.721.031

3.733.170

2.165.648

1.983

2015

5.090.813

1.942.282

10.981.823

3.687.554

2.218.328

2.032

2016

5.024.026

2.152.422

10.831.208

3.628.685

2.187.904

2.004

2017

5.101.746

2.471.214

11.911.477

3.642.229

2.406.118

2.204

2018

4.970.971

2.030.267

10.807.256

3.491.842

2.183.066

1.999

2019

5.018.051

2.049.306

10.919.638

3.571.053

2.205.813

2.020

2020

5.053.373

2.063.540

10.986.404

3.650.263

2.223.397

2.036

2021

5.209.885

2.135.350

11.326.673

3.729.474

2.222.886

2.036

2022

5.369.266

2.200.523

11.673.178

3.808.685

2.222.376

2.035

2023

5.531.595

2.266.896

12.026.093

3.887.895

2.221.866

2.035

2024

5.550.991

2.107.665

12.068.262

3.865.463

2.229.974

2.042

2025

5.570.755

2.114.579

12.111.230

3.843.031

2.238.222

2.050

2026

5.590.897

2.121.225

12.155.020

3.820.599

2.246.613

2.058

2027

5.611.428

2.127.998

12.199.656

3.798.167

2.255.150

2.065

2028

5.632.359

2.134.903

12.245.162

3.775.735

2.263.839

2.073

2029

5.653.702

2.141.941

12.291.563

3.753.303

2.272.683

2.081

2030

5.675.469

2.149.117

12.338.887

3.730.871

2.281.685

2.090

2031

5.697.674

2.156.436

12.387.161

3.708.439

2.290.851

2.098

2032

5.720.328

2.163.901

12.436.414

3.686.007

2.300.184

2.107

5.743.447

2.171.517

12.486.676

3.663.575

2.309.690

2.115

2034

5.767.044

2.179.289

12.537.978

3.641.143

2.319.372

2.124

2035

5.791.135

2.187.221

12.590.353

3.618.711

2.329.237

2.133

2036

5.815.734

2.195.319

12.643.834

3.596.279

2.339.288

2.142

2037

5 840.859

2.203.588

12.698.457

3.573.847

2.349.532

2.152

2038

5.866.526

2.213.272

12.754.259

3.551.415

2.359.973

2.161

2039 .

5.892.753

2.223.166

12.811.278

3.528.983

2.370.619

____217Z77/ s

2040

5.919.558

2.233.279

12.869.555

3.506.551

2.381.473



RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 109/ 225

Anul

Căldură livrată în SACET Gcal

Energie electrică în SEN MWh

Consum total gaz MWh

Căldură vândută Gcal

CO2 tone

NOx tone

1

2

3

4

5

8

10

2041

5.946.961

2.243.617

12.929.130

3.484.119

2.392.544

2.191

2042

5.974.982

2.254.189

12.990.049

3.461.687

2.403.837

2.202

2043

6.003.641

2.265.001

13.052.357

3.439.255

2.415.358

2.212

2044

6.032.962

2.276.063

13.116.102

3.416.823

2.427.116

2.223

Beneficiile implementării proiectului:

Compararea principalilor indicatori de performanță ca și diferențe între scenariile cu proiect (PIP) și fără proiect (BAU) sunt centralizate în tabelul 40-7, începând din anul 2020. Consumul de gaz include și producția de energie electrică la nivelul surselor, tot astfel fiind evaluate și emisiile GES.


Tabelul 40-7: Diferențele de indicatori între PIP și BAU (PIP minus BAU)

Anul

Căldură livrată SACET Gcal

Total pierderi căldură Gcal

Apă de adaos (tone)

Consum total gaz MWhs

Energie electrică în SEN MWh

COz emisii (tone)

NOx emisii (tone)

2020

9.434

995

0

20.509

3.852

4.143

3,8

2021

-148.240

-160.898

-1.785.266

-322.285

-60.758

-65.102

-59,6

2022

-308.782

-325.660

-3.598.619

-671.316

-126.550

-135.606

-124,2

2023

-472.273

-493.370

-5.440.842

-1.026.757

-193.542

-207.405

-189,9

2024

-473.207

-498.523

-5.529.158

-1.028.787

-179.673

-207.815

-190,3

2025

-474.191

-503.726

-5.618.230

-1.030.925

-179.996

-208.247

-190,7

2026

-475.226

-508.980

-5.708.085

-1.033.176

-180.304

-208.702

-191,1

2027

-476.315

-514.289

-5.798.756

-1.035.545

-180.631

-209.180

-191,6

2028

-477.462

-519.655

-5.890.276

-1.038.037

-180.978

-209.683

-192,0

2029

-478.668

-525.080

-5.982.678

-1.040.659

-181.346

-210.213

-192,5

2030

-479.936

-530.568

-6.075.998

-1.043.416

-181.736

-210.770

-193,0

2031

-481.270

-536.121

-6.170.274

-1.046.315

-182.149

-211.356

-193,6

=^-2032

-482.672

-541.742

-6.265.546

-1.049.364

-182.586

-211.972

-194,1

< -2033

-484.146

-547.436

-6.361.856

-1.052.569

-183.049

-212.619

-194,7

2034

-485.695

-553.205

-6.459.246

-1.055.938

-183.538

-213.299

-195,3

2035

-487.324

-559.053

-6.557.763

-1.059.479

-184.055

-214.015

-196,0

2036

-489.036

-564.984

-6.657.456

-1.063.200

-184.601

-214.766

-196,7

2037

-490.835

-571.002

-6.758.376

-1.067.112

-185.178

-215.557

-197,4

2038

-492.726

-577.112

-6.860.575

-1.071.222

-185.891

-216.387

-198,2

2039

-494.713

-583.319

-6.964.111

-1.075.542

-186.641

-217.260

-1991)

2040

-496.801

-589.626

-7.069.044

-1.080.082

-187.429

-218.177



RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 110/ 225

Anul

Căldură livrată SACET Gcal

Total pierderi căldură Gcal

Apă de adaos (tone)

Consum total gaz MWhs

Energie electrică în SEN MWh

CO2 emisii (tone)

NOx emisii (tone)

2041

-498.996

-596.040

-7.175.435

-1.084.853

-188.257

-219.140

-200,7

2042

-501.302

-602.566

-7.283.353

-1.089.868

-189.127

-220.153

-201,6

2043

-503.727

-609.210

-7.392.865

-1.095.138

-190.042

-221.218

-202,6

2044

-506.275

-615.977

-7.504.048

-1.100.678

-191.003

-222.337

-203,6

  • 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Reducerea poluării în mediul urban este o prioritate globală, care revine din ce în ce mai pregnant pe agenda publică. In acest context, termoficarea a redevenit un subiect de interes, acum când se caută soluții pentru reducerea emisiilor de carbon și pentru furnizarea unor servicii integrate și o mai bună gospodărire a orașelor.

Pentru orașele mari, din ce în ce mai aglomerate, așa cum este și municipiul București, termoficarea în sistem centralizat reprezintă cea mai sustenabilă și mai eficientă metodă de încălzire și răcire a locuințelor și clădirilor, atât din punct de vedere al costurilor, cât și în ceea ce privește diferitele surse de energie pe care le poate integra pentru eficientizarea consumului și reducerea emisiilor.

Sistemul de furnizare centralizată a energiei termice din România are un potențial uriaș de eficientizare și optimizare. De la alegerea celor mai eficienți combustibili din punct de vedere al costurilor, la îmbunătățirea proceselor, adoptarea modelului de cogenerare și reabilitarea rețelelor de distribuție, există multiple modalități de reformare a sistemului și de transformare a acestuia într-un model de succes care să asigure energie termică la costuri accesibile, respectând cerințele europene în materie de mediu.

Proiectul de față face parte din Programul Operațional Infrastructura Mare, Axa prioritară 7 -Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare din orașele selectate, Obiectivul specific 7.2 Creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București, obiectivul de investiție fiind trecut pe lista obiectivelor de investiții prioritare la nivel național.

Obiectivul general al proiectului constă în reducerea impactului negativ al nivelului emisiilor poluante cauzate de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, în scopul îmbunătățirii calității vieții populației din Municipiul București la nivelul anului 2028 și asigurării conformării cu obligațiile de mediu stabilite prin Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană.

Obiectivul strategic al proiectului constă în asigurarea unui sistem de încălzire urbană sustenabil cu tarife suportabile pentru populația din municipiul București.

yz/ /Obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele:

- ''Reducerea poluării aerului (reducerea emisiilor de SO2, NOx și pulberi) generate de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică prin introducerea BAT.

Reducerea pierderilor de energie termică înregistrate pe rețele de transport a agentului termic;

Reducerea nivelului emisiilor de CO2 și implicațiile aferente schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, contribuind astfel la obiectivul de/aVâ ce vizează reducerea emisiilor GES cu 20% până în 2020 față de 2005.

RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 111/ 225

Conformarea cu prevederile legislației UE și naționale privind domeniul energetic și al protecției mediului.

Asigurarea accesului la serviciul public de alimentare cu energie termică la prețuri suportabile, în special pentru categoriile de populație cu venituri mici.In vederea îndeplinirii obiectivului general și a obiectivelor specifice menționate anterior, în cadrul proiectului se vor reabilita 250 km de traseu rețea apă fierbinte, respectiv 500 km de conductă.

  • 3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții

Reabilitarea SACET București presupune redimensionarea hidraulică a rețelei de transport a apei fierbinți și înlocuirea conductelor clasice din oțel existente cu conducte noi din oțel, în soluție preizolată în conformitate cu SR EN 253:2013 - "Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru rețele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de oțel, izolație termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă"

Vor fi reabilitate deasemenea toate instalațiile anexe rețelelor de termoficare respectiv instalațiile de golire, aerisire, ventilație precum și instalațiile electrice necesare exploatării în condiții normale a sistemului.

Avantajele reabilitării rețelelor de termoficare în sistem preizolat, față de soluția montării acestora în sistem clasic, sunt următoarele:

  • - durata de viață garantată, în condiții de exploatare corectă, de peste 30 de ani, la o temperatură de lucru de max. 140° C,

  • - reducerea considerabilă a pierderilor de căldură, raportată la conductele clasice (căderea de temperatură pentru conductele preizolate se consideră de 0,5°C / km la funcționarea în regim normal),

  • - sistemul de conducte legat, permite reducerea suprafeței de teren ocupată de lucrare prin utilizarea unor soluții tehnice noi de preluare a dilatărilor termice (utilizarea compensatorilor one-time),

  • - în eventualitatea devierii rețelelor de termoficare pe trasee noi, nu mai este necesară construirea canalelor termice din beton, conductele preizolate pozându-se direct în pământ pe un pat de nisip,

  • - durata de execuție a rețelelor din conductele preizolate este mai redusă decât a celor clasice,

  • - costuri reduse de întreținere și exploatare a rețelelor

DATE INTRARE PROGRAM CALCUL RORNET


Calculele de redimensionare hidraulică a rețelei de transport apă fierbinte au fost efectuate cu programul specializat SYSTEM RORNET, un produs software conceput de compania daneză RAMBOLL pentru realizarea unor calcule co exe de dimensionare și optimizare termo-hidraulică a  rețelelor de conducte ce ^pot transporțzKdiverse fluide (gaz, apă, abur) având parametrii ceruți de beneficiari



RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 112/ 225

Programul SYSTEM RORNET fiind un program profesional, este deosebit de elastic având multe opțiuni de rulare. Acestea îi conferă o largă gamă de aplicabilitate în efectuarea calculelor de optimizare termo-hidraulică.

Programul este conceput să lucreze secvențial, existând în permanență posibilitatea de verificare și modificare a valorilor parametrilor și constantelor luate în calcul ca de exemplu: diametrul și rugozitatea conductelor, proprietățile fizice și termodinamice ale apei fierbinți, prețul energiei termice care se folosește la calculul pierderilor de căldură și/sau prețul energiei electrice pentru pomparea apei fierbinți.

Rularea programului SYSTEM RORNET presupune introducerea următoarele date de intrare (Tabel 41 -r 43), valabile pentru toate cele trei scenarii analizate.

PROPRIETĂȚILE TERMOFIZICE ALE APEI FIERBINȚI

Tabel 41

NR.

CRT.

DENUMIRE CET

P

t

DENSITATE (P)

VÂSCOZITATE CINEMATICĂ (v )

CĂLDURĂ SPECIFICĂ (Cp)

-

-

bar

°C

kg / m3

m2/s

kcal / kg / °C

1

SUD

11,5

84

969,50

3,5xl0’7

1,004139

2

GROZĂVEȘTI

10,5

84

969,46

3,5xl0'7

1,004187

3

VEST

11,5

84

969,50

3,5xl0'7

1,004139

4

PROGRESU

8,0

84

969,37

3,5xl07

1,004306

Proprietățile termofizice ale apei fierbinți au fost determinate prin interpolarea valorilor corespunzătoare parametrilor (p, t) ai apei fierbinți furnizate de fiecare CET, în care "p" reprezintă presiunea maximă creată de pompele de circulație ale surselor, iar "t" reprezintă temperatura medie a apei fierbinți.


CARACTERISTICILE ȚEVILOR CE ALCĂTUIESC REȚEAUA DE TRANSPORT A APEI FIERBINȚI

Tabel 42

NR.

CRT.

DIAMETRUL NOMINAL

DIAMETRUL EXTERIOR

GROSIMEA PERETELUI

DIAMETRUL INTERIOR

RUGOZITATEA INTERIOARA A PERETELUI

(mm)

(mm)

(mm)

(mm)

(mm)

1

20

26,9

2,6

21,7

0,05

?

25

33,7

2,9

27,9

0,05

3

32

42,4

2,9

36,6

0,05

4

40

48,3

3,6

41,1

0,05



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 113/ 225

NR.

CRT.

DIAMETRUL NOMINAL

DIAMETRUL EXTERIOR

GROSIMEA

PERETELUI

DIAMETRUL INTERIOR

RUGOZITATEA INTERIOARA A PERETELUI

5

50

60,3

3,6

53,1

0,05

6

65

76,1

3,6

68,9

0,05

7

80

88,9

3,6

81,7

0,05

8

100

114,3

5

104,3

0,05

9

125

139,7

5,6

128,5

0,05

10

150

168,3

6,3

155,7

0,05

11

200

219,1

6,3

206,5

0,05

12

250

273

8

257

0,05

13

300

323,9

8

307,9

0,05

14

400

406,4

8

390,4

0,05

15

500

508

8

492

0,05

16

600

610

8

594

0,05

17

700

711

10

691

0,05

18

800

813

10

793

0,05

19

900

914

12,5

889

0,05

20

1000

1016

12,5

991

0,05

21

1100

1118

12,5

1093

0,05

22

1200

1219

12,5

1194

0,05

23

1300

1321

12,5

1296

0.05

24

1400

1422

12,5

1397

0,05

DISPONIBILUL DE PRESIUNE DIN CET-uri

Tabel 43

NR.

CRT.

DENUMIRE CET

Ptur

P RETUR

Ap

-

-

bar

bar

bar

1

SUD

11,5

2,5

9,0

2

GROZĂVEȘTI

10,5

3,5

7,0

3

VEST

11,5

2,5

9,0

4

PROGRESU

8,0

2,5

5,5



Calculul hidraulic s-a făcut cunoscând:

1 îj

  • - planul și configurația rețelelor de apă fierbinte,

  • - parametrii apei fierbinți din sistem,

  • - soluțiile de reglare a furnizării agentului termic,

  • - sarcinile termice nominale ale consumatorilor (punctelor termice)


Au fost fost păstrate diametrele nominale ale tronsoanelor magistralelor recent reabilitate precum și cele ale tronsoanelor redimensionate în ETAPA 1 de reabilitare (Ltraseu = 31,621 km).

RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 114/ 225

Pe baza configurațiilor reale ale rețelelor de transport au fost întocmite schemele de calcul hidraulic în care au fost specificate pentru fiecare tronson:

  • - debitul de căldură, Q. (Gcal/h),

  • - debitul de agent termic, D (t/h),

  • - diametrul nominal al conductei, Dn (mm),

  • - lungimea tronsonului, L (m).

Pentru fiecare consumator (Punct Termic) au fost indicate sarcina termică de calcul precum și sarcina termică prognozată (vezi „Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul București" întocmită de I.S.P.E. - București).

Conform acesteia, necesarul de căldură prognozat la nivelul anului 2027 va fi de 1.977 Gcal/h.

Sarcina termică de calcul pentru conductele de transport se compune din:

necesarul orar de căldură de calcul pentru încălzire, stabilit conform prevederilor SR 1907-1 "Necesarul de căldură de calcul - Prescripții de calcul" și SR 1907-2 „Temperaturi interioare convenționale de calcul",

necesarul orar de căldură de calcul pentru ventilare (acolo unde este cazul),

necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum, determinat ăn conformitate cu prevederile STAS 1478,

pierderea orară de căldură la transport și distribuție.

Pentru funcționarea în regim normal, agentul termic se va livra de către sursele de căldură la temperaturi recomandate de către Dispeceratul Central RADET conform cu Diagrama de Reglaj (vezi tabel 44).

Temperaturile necesare comandate vor ține cont de perioadele de reglaj (diurn, nocturn) temperatura prognozată pentru perioada de reglaj, viteza vântului, temperatura medie exterioara calculată pentru ziua anterioară corespunzătoare perioadei de reglaj, debitele nominale, debitele reale vehiculate în ziua anterioară, pentru fiecare sursă de căldură.

Temperaturile agentului termic din rețeaua de termoficare a Municipiului București, sunt prezentate în tabelul 44.

DIAGRAMA DE REGLAJ A TEMPERATURII APEI FIERBINȚI PENTRU SEZONUL DE IARNA 2015-2016


Tabel 44

TEMPERATURA MEDIE EXTERIOARĂ (°C)

TEMPERATURA AGENT TERMIC PRIMAR (°C)

TEMPERATURA AGENT TERMIC SECUNDAR (°C)

TUR

RETUR

TUR

RETUR

10

80

40

43

37,10

9

81

40,5

43,5

37,45

8

82,5

41,5

44

37,80 (

7

83,5

42

44,5

38,15

6

84,5

42,5

45

38,50



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 115/ 225

TEMPERATURA MEDIE EXTERIOARĂ (°C)

TEMPERATURA AGENT TERMIC PRIMAR (°C)

TEMPERATURA AGENT TERMIC SECUNDAR (°C)

TUR

RETUR

TUR

RETUR

5

86

43,5

46

39,20

4

87

44

47

39,90

3

88,5

45,5

48

40,60

2

89,5

46

49

41,30

1

90,5

47

50

42,00

0

92

48

52

43,40

-1

93

48,5

52

43,40

-2

94

49

53

44,10

-3

95,5

49

53,5

44,45

-4

96,5

50

54

44,80

-5

98

50,5

54,5

45,15

-6

99

51

55

45,50

-7

100

52

55,5

45,85

-8

101,5

53

56

46,20

-9

102,5

53,5

56,5

46,55

-10

104

54

57

46,90

-11

105

54,5

57,5

47,25

-12

106

55,5

58

47,60

-13

107

56

58,5

47,95

-14

108,5

57

59

48,30

-15

110

58

59,5

48,65

Valorile sunt stabilite la viteza vântului de 4m/s.

Pentru toate cele trei scenarii, criteriul de stabilire a diametrelor nominale ale conductelor l-a reprezentat pierderea specifică de presiune pe fiecare tronson al rețelei de termoficare

(vezi tabel 45) a.î. să poată fi asigurat un disponibil de presiune de min. 2 bar, fiecărui consumator (P.T.) racordat.


ERI SPECIFICE DE PRESIUNE CONFORM NP-058-02


Tip rețea de termoficare

Magistrală

Distribuție

(alimentează ansambluri de puncte termice)

________Racorduri la puncte termice________


Pierderi specifice de (Pa/m)


30^-60


604-150

1504-300



RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 116/ 225

OPȚIUNEA 1

Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard( vezi Anexa 76 si 77).

în urma calculului hidraulic de dimensionare, au fost stabilite diametrele nominale ale conductelor precum și pierderile de sarcină corespunzătoare debitelor de apă fierbinte și a vitezelor de circulație.

Rezultatele calculelor de redimensionare a magistralelor de termoficare sunt prezentate în schemele hidraulice TI T5 și anexele 11 -r 35.

Pierderile de căldură precum și pierderea masică de agent termic sunt prezentate in Anexa 36.

OPȚIUNEA 2

Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația întărită( vezi Anexa 76 si 77).

în urma calculului hidraulic de dimensionare, au fost stabilite diametrele nominale ale conductelor precum și pierderile de sarcină corespunzătoare debitelor de apă fierbinte și a vitezelor de circulație.

Rezultatele calculelor de redimensionare a magistralelor de termoficare sunt prezentate în schemele hidraulice TI -r T5 și anexele 11 -e- 35.

Pierderile de căldură precum și pierderea masică de agent termic sunt prezentate in Anexa 37.

OPȚIUNEA 3

Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard( vezi Anexa 76 si 77)..

în urma calculului hidraulic de dimensionare, au fost stabilite diametrele nominale ale conductelor precum și pierderile de sarcină corespunzătoare debitelor de apă fierbinte și a vitezelor de circulație.

Rezultatele calculelor de redimensionare a magistralelor de termoficare sunt prezentate în schemele hidraulice TI ? T5 și anexele 11 ? 35.

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 117/ 225

în condițiile asigurării de către CET-uri a acelorași disponibile de presiune, prezentate în Tabelul 16, există posibilitatea ca punctelor termice amplasate spre capetele rețelelor de termoficare, să nu le mai poată fi asigurat disponibilul de presiune necesar pentru buna lor funcționare.

Disponibilele de presiune rezultate în urma calculelor de redimensionare a magistralelor de termoficare sunt prezentate în anexele 39 42.

Rezultatul calculelor arată că pe traseul magistralelor II Sud (vezi anexa 39), și Progresu Berceni (vezi anexa 42), este necesară amplasarea unor stații intermediare de pompare (S.I.P.).

Folosirea stațiilor intermediare de pompare este necesară atunci când presiunea maximă realizată în circuitul de transport al apei fierbinți ( fără S.I.P. ), nu poate asigura alimentarea cu agent termic a consumatorilor la parametrii nominali ceruți de instalații.

O stație de pompare intermediară reprezintă un ansamblu de construcții tehnologice, dotată cu echipamente de pompare de bază care împreună cu instalațiile auxiliare, electrice și de automatizare au ca scop să vehiculeze volume de apă fierbinte ce urmează să alimenteze cu căldură consumatorii din cadrul SACET București.

Echipamentele de pompare de bază, sunt formate din agregatele de pompare (pompă + motorul de antrenare), care împreună cu conductele de aspirație, conductele de refulare, clapeții de reținere și vanele montate pe circuitele de aspirație și de refulare, formează liniile tehnologice de bază ale unei stații de pompare.

Instalațiile auxiliare din stațiile de pompare sunt următoarele:

  • - instalații de amorsare a pompelor,

  • - instalații de ungere și răcire,

  • - instalații de epuisment și golire,

  • - instalații pentru măsurarea parametrilor hidraulici și hidromecanici ai agregatelor din stațiile

de pompare,

  • - alte categorii de instalații auxiliare ( de ridicat și transportat, de încălzire, de ventilație, de stingere a incendiilor, sanitare, etc.),

  • - instalații electrice,

  • - instalații de automatizare.

Amplasarea stațiilor intermediare de pompare pe circuitele de transport ale apei fierbinți poate fi făcută astfel:

o pe conducta de retur, a sistemului de transport a apei fierbinți,

o pe conducta tur, a sistemului de transport a apei fierbinți,

o pe ambele circuite.

Din anexele 40 și 41 se observă că pentru punctele termice racordate la Magistralele ll-lll Grozăvești și V Grozăvești, disponibilul de presiune s-a redus semnificativ, dar nu într-atât încât să pericliteze buna funcționare a acestora.

Acest lucru se datorează faptului că, fiind în centrul sistemului de termoficare al Municipiului București, precum și datorită faptului că aveau o durată de exploatare de peste 30 - 40 ani, tronsoane importante din magistralele aferente CET Grozăvești au fost reabilitate, păstrându-se diametrele nominale existente la acea dată.

Introducând valorile acestor diametre în programul de calcul ca date de intrare, în condițiile în care necesarul de căldură jprognozat reprezintă 47% din necesarul de căldură considerat la data v                             ZWA

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 118/ 225

proiectării rețelelor de apă fierbinte, au rezultat viteze de circulație ale apei fierbinți mult reduse și implicit valori mai mici ale pierderilor de presiune pe conducte.

Pierderile de căldură precum și pierderea masică de agent termic sunt prezentate in Anexa 38.

  • 3.1. Particularități ale amplasamentului:

  • a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);

Rețelele termice ce urmează a fi reabilitate sunt Magistrala II Sud, Magistrala V Grozăvești, Magistrala II - III Grozăvești, magistrala Progresu Berceni, tronson din Magistrala II Vest, rețele amplasate in intravilanul Municipiului București, sector 14- 6, după cum urmează:

Prin proiect se vor reabilita 105,969 km traseu rețele de transport apă fierbinte repartizate astfel:

Magistrala II Sud pe o lungime totala de traseu de 25,53 km

Magistrala II- III Grozăvești pe o lungime totala de traseu de 22,431 km

Magistrala V Grozăvești pe o lungime totala de traseu de 21,418 km

Magistrala Progresu Berceni pe o lungime totala de traseu de 35,77 km

Magistrala II Vest pe o lungime totala de traseu de 0,82 km

Magistrala II Sud

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (mz)

Structura Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

2.

li *

CS5 ( Bobocica) -C4MB

12.433

DnlOO

290

Subtraversare Calea Dudești, subtraversare Șos. Mihai Bravu, Șos. Mihai Bravu, subtraversare Șos. Mihai Bravu, Str. Agatha Bârsescu, Str. Laborator, Șos. Mihai Bravu, Str. Răcari, subtraversare Str. Răcari, subtraversare Calea Vitan, Calea Vitan, subtraversare Str. Niță Elinescu, Str. Niță Elinescu,, subtraversare Calea Vitan, Calea Vitan, subtraversare Drumul între Vii, Calea Vitan, subtraversare Calea Vitan, subtraversare Bd Energeticienilor, subtraversapec/^v^. Locotenent Nicolae Pascu,      v

Dnl25

447

Dnl50

934

Dn200

599

Dn700

120

Dn800

257

Dn900

1.774

Total

4.421

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (m2)

Structura Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

subtraversare Str. Râmnicul Sărat, Str. Soldat Spiridon Matei, sector 3

3.

C4MB - CV16

14.108

DnlOO

225

Șos. Mihai Bravu, Bd. Camil Ressu, subtraversare Str. Râmnicul Vâlcea, Bd. Camil Ressu, Subtraversare Str. Laborator, subtraversare Str. Murgului, subtraversare Bd. Camil Ressu, Bd. Camil Ressu, Subtraversare Str. Liviu Rebreanu, Bd. Camil Ressu. subtraversare Bd. Camil Ressu, Str. Odobești, Subtraversare Intr. Odobești, Bd. Camil Ressu. subtraversare Bd. Camil Ressu. Str. Fizicienilor, Subtraversare Str. Fizicienilor, Bd. Camil Ressu, Str. Fuiorului, sector 3

Dnl25

801

Dnl50

615

Dn200

64

Dn250

284

Dn400

1.747

Dn500

728

Total

4.464

4.

CB5/C - CM18

11.334

Dn65

40

Subtraversare Bd. Basarabia. Str. Câmpia Libertății. Subtraversare Str. Câmpia Libertății. Intr. Sabiței. Str. Căpitan N. Licăreț. Str. Câmpia Libertății. Subtraversare Str. Câmpia Libertății. Str. Constantin Brâncuși. Subtraversare Str. Constantin Brâncuși. Str. Constantin Brâncuși. Subtraversare Bd. Nicolae

Grigorescu, sector 2,3

Dnl25

551

Dnl50

80

Dn200

473

Dn400

2.019

Total

3.163

5.

/

r

*

V

C4MB - CM43 ------

13.452

J

//

Dn40

40

Sos. Mihai Bravu. subtraversare Șos. tancului, Str. Medic Locotenent Constantin Zlătescu. - Bdul Decebal - Rodul Pământului - Baba Novac. Subtraversare Sos. Mihai Bravu, Str. Episcopul Damaschin. Str. Orzari. Str. Vidraru, subtraversare Calea Călărașilor, Bd Decebal, subtraversare Bd Decebal, Str. Apostol Mărgărit, Șos. Mihai Bravu, Str. Vulcan Județul, Str. Caloian Județul. Subtraversare Șos. Mihai Bravu, Str. Rodul Pământului,

Dn50

6

DnlOO

579

Dnl25

994

Dnl50

389

Dn200

618

Dn600

204

Dn700

2.630

Total

5460

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 120/ 225

Nrlot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (m2)

Structura

Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

subtraversare Str. Ion Țuculescu, Str. Baba Novac, subtraversare Str.

Baba Novac, sector 2,3

7.

COZ - CC31 -CS6 (St. cel Mare)

6.318

Dn65

11

Șoseaua Ștefan cel Mare, Pasajul Bucur-Obor, subtraversare Șoseaua Ștefan cel Mare, Str. Luncșoara, Aleea Deda, Aleea Luncșoara, subtraversare Str. Mașina de Pâine, Str. Ion Alexe, Str. Turmelor, Str. Mașina de Pâine, sector 2

Dn80

204

DnlOO

182

Dnl25

331

Dnl50

399

Dn200

110

Dn500

1.363

Total

2.600

8.

CC3'-CFT5-CFT3'

17.668

Dnl25

233

Bdul Lacul Tei, Str. Grigore Moisil, subtraversare Bdul Lacul Tei, str Dorin Pavel, subtraversare str Dorin Pavel, Str Oteșani, subtraversare Str. Grigore lonescu, Str Oteșani, Str. Mașina de Pâine. Str. Teiul Doamnei. Str. Arhitect Antonescu Petre. Subtraversare Str. Brașoveni. Subtraversare Str. Ion Berindei, Str. Ion Berindei, subtraversare Șos. Colentina, sector 2    _ t r

Dnl50

1.509

Dn200

663

Dn300

656

Dn400

2.361

Total

5.422

Magistrala II - III Grozăvești

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (m2)

Structura Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

1.

\ >

VI

PO3-CFG2

16.080

Dn40

490

Subtraversare Sos Giulesti. Str. Alizeului. Str. Inginer Cristian Pascal. Str. Alexandru Ivasiuc. Str. Elena Farago, Subtraversare Sos Giulesti. Bd Regiei, subtraversare Bd. Regiei, subtraversare Marius Bărbulescu. subtraversare Bd. Regiei, Str. Vizitiu Stoica. Bd. Regiei, Splaiul Independenței. CARREFOUR Orhideea. Splaiul Independentei. Șos.

Dn50

390

Dn65

792

Dn80

245

Dnl25

225

Dnl50

572

Dn200

585

Dn250

492

Dn300

370

Dn500

1.020

LI

RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Faza:

Studiu de Fezabilitate


119/

225


Nr lot


Delimitare cămine


C7/l( UMAS) -C15/20


C9 (Sp. Militar)


C28 (Cuza)


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Suprafața ocupata de lucrare (m2)


Structura

Dn


Dn800


DnlOOO


Total


Dn65


Dn80


DnlOO


Dnl25


Dnl50


Dn300


Total


Dn40


Dn50


Dn65


Dn80


DnlOO


Dnl25


Dnl50


Dn200


Dn250


Dn300


12.070



Nr. Pr. :

7135


Lungime traseu (m)

4

38 983


6.202

122_ 130 954

827

_ 74 2.185


4.292

30 66 20

342 1.013

820 532_ 788 445 197



225


Grozăvești, subtraversare Șos. Grozăvești, Ministerul Energiei. ICECHIM. Asociația Română a Apei, Calea Plevnei, subtraversare Calea Plevnei, subtraversare Str. Constantin Noica - Str. Mircea Vulcănescu, Str. Știrbei Vodă, sector 6


Str. Dr. Felix, subtraversări Bd. Banu Manta, Str. Teodosie Rudeanu, Str. Petru Rareș, subtraversare Str. Petru Rareș, Calea Grivitei, subtraversări Calea Grivitei, Str. Turda, subtraversare Str. Turda,. Parcul Regina Maria, Str. Turda,.

Subtraversare Str. Turda, sector 1


Club Sportiv STEAUA, Muzeul Militar, Str. Făgăraș, subtraversare Str. Mircea Vulcănescu, Bd Dinicu Golescu, subtraversare Bd. Dinicu Golescu, PT Hotel Sir Annita Hightech Group, PT Hotel Astoria, subtraversare Str. Witting, Str. Institutului Medico-Militar, PT A Gară, Parcul Gării de Nord, Piața Gării de Nord, subtraversare Calea Griviței, Bd. Gh. Duca, Parcul Duca, subtraversare Str. Ing. Pândele Țărușanu, subtraversare Str. C-tin Disescu, Str. lacob Negruzzi, subtraversare Str. lacob Negruzzi, PT 10-20 Duca, PT1 Politehnica, Bd. Alexandru loan Cuza, subtraversare Bd. Alexandru loan Cuza, Str. Veronice Micle, Intr. Doctor lacob Felix, PT Veronica Micle, Șos. Titulescu, subtraversare Șos. Titulescu, Str. lacob Negruzzi, subtraversare Str. lacob Negruzzi, Str. Miron Costin, subtraversare Str. General Alexandru Cernat, Intr. Cojești, PT 3 Nicolae


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 122/ 225

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (m2)

Structura

Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

Titulescu, Bd. Alexandru loan Cuza, subtraversare Bd. Banu Manta, sector 1

5.

CS12 - CFT5

9.934

Dn40

361

PT 2 Ștefan cel Mare, subtraversare Șos. Ștefan cel Mare, intrare Stadion DINAMO, PTDINAMO, parcare Stadion DINAMO, subtraversare Str. Barbu Văcărescu, Str. Barbu Văcărescu, PT Barbu Văcărescu, subtraversare Aleea Circului, PT Aleea Circului, Spitalul Colentina, perimetral Parcul Circului, PT Județului, subtraversare Bd. Lacul Tei, Str. Sf. Petru Tei, Str. Johannes Keppler, subtraversare Str. Opanez, PT SIAC PT Beller Bitolia, Str. Constantin Aricescu, Str. George Călinescu, Str. Banul Antonache, CT Floreasca, PT Radu Beller, Str. George Călinescu, subtraversare Calea Floreasca,sector;

Dn65

10

DnlOO

704

Dnl25

440

Dnl50

596

Dn300

1.134

Dn500

1.182

Total

4.427

7.

v

Bretele de legătură

9.879

Dn200

240

C7 Plevnei, Calea Plevnei, PT Primăria sector 6,

C10+22 Duca, subtraversare Bd. Gh. Duca, Bd. Alexandru loan Cuza, CRI. Negruzzi, Bd. lancu de Hunedoara, subtraversare Bd. lancu de Hunedoara, Str. Mexic CG 16, Calea Giulești. C 1 Grand, subtraversare calea ferată și Calea Griviței (zona Podul Grant), subtraversare Podul Grant, CR 4, subtraversare Parcul Regina Maria, subtraversare Str lordache Golescu, Str. Sf. Maria, Bd. Ion Mihalache, Str. Turda, subtraversare Bd. Ion Mihalache, subtraversare Str. Turda, Bd. Ion Mihalache, sector 1 si 6

Dn300

962

Dn400

926

Dn500

1.129

Total

3.257

Magistrala V Grozăveai

RflD



Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 123/ 225


Nr lot


Delimitare cămine



Suprafața ocupata de lucrare (m2) 2


Structura Dn


3

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn500

Dnl200

Dnl400


P03 - CF9


7.422


Total Dn65 DnlOO Dnl25 Dnl50 Dn200 Dn250 Dn500 Dn600 Dn700 Dn800 Dn900



Lungime traseu (m)


4__

40

110

122

130

2.782

200

150


3.534

150

300

677

233

75

296

224

941

1.271

162

721


5050


Amplasament



_______      __________5         __________

PT 103 A, Bd. Libertății, Bd. Națiunile Unite, CR Parlament, PT Casa Poporului, Str. Izvor, C PP 25, Str. General Ion Dragalina,

PT Facultatea Veterinară, Splaiul Independenței, Str. Doctor Niculae D. Staicovici, subtraversare Str. Costache Negri, subtraversare Str. Doctor Joseph Lister, Bd. Eroii Sanitari, Bd. Eroilor, C PP 12, Parcul Eroilor Sanitari, Parcul Spitalului Clinic al Municipiului București, subtraversare Str.Doctor Leonte Anastasievici, subtraversare parcaj DATANET SYSTEMS srl, C PP 9, subtraversare Str Doctor Cristea Buicliu, Str. C-tin Noica Șos. Cotroceni, Str. Doctor Dimitrie Brândză, Splaiul Independenței, Intrarea Portocalelor, CET Grozăvești, Șos. Grozăvești, sector 5,6        __

C13 S LIRA Castor, Str. Mihail Sebastian, subtraversare Str. Mihail Sebastian, subtraversare Parcul Constantin Marinescu, PT Năbucului, PT 2 DR. Sării, subtraversare Aleea Platanului, PT Intr. Dr. Taberei, subtraversare Drumul Sării, Drumul Taberii, PT Răzoare, Bd. General Vasilf Milea, PT MFA, Bd. General Vasile Milea, CB 7, Str. Poiana Câmpina, CT 2, Str. Mihaela Marcu Ruxandra, PT 1/1

Drumul Sării, Bd. Geniului, Subtraversare Bd. Geniului, Subtraversare Șos. Panduri, Bd. Geniului, Șos. Cotroceni, subtraversare Grădina Botanică, Șos. Grozăvești, subtraversare Intr.______


RAD


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 124/ 225


Nr lot


Delimitare cămine


Suprafața ocupata de lucrare (m2) 2


Structura Dn


Lungime traseu (m)



Grozăvești, Str. Alfabetului, sector 5,6


Dn80


DnlOO


Dnl25


Dnl50


Dn400


Dn500


Dn600


132


199


834


689


919


1.990


742


CP3 - CD2 14.550



CR 4, subtraversare Str. Barbu Urleanu, Șos. Panduri, subtraversare Str. Căpitan Ion Gârbea, Str. Căpitan Ion Gârbea, subtraversare Str. Căpitar Ion Gârbea, PT 2 Panduri, subtraversare Str. Frunte Lată, subtraversare Str. loniță Cegan, subtraversare Str Ion Urdăreanu, Șos. Panduri, PT 1 Panduri PT Tudor Vladimirescu, Bd. Tudor Vladimirescu, Calea 13 Septembrie, subtraversare Str. Progresului, subtraversare Str. Mihail Sebastian, Calea 13 Septembrie, subtraversare Calea 13 Septembrie, PT 4 Drumul Sării, Calea 13 Septembrie, PT 1 Drumul Sării, subtraversare Calea 13 Septembrie, Str. Petre Ispirescu, subtraversare Str. Dorneasca, Str. Sergent Maior Topliceanu Vasile, PT7 Petre Ispirescu, Str. Sergent Maior Topliceanu Vasile, PT 6 Petre Ispirescu, Str. Sergent Maior Nedeleanu Ion, PT 3 Petre Ispirescu, Str. Elev Nicolae Popovici, subtraversare Str. Sergent Maior Topliceanu Vasile, PT 2 Petre Ispirescu, Str. Dumbrava Nouă, PT 11 Mărgeanului, Str. Dumbrava Nouă, Str. Crăișorului, PT 10 Mărgeanului, Str. Dumbrava Nouă, subtraversare Str. Mihai llie, subtraversare Str. Bârnova, subtraversare Str. Dumbrava Nouă, PT 9 Mărgeanului, Str. Dumbrava Nouă, subtraversare Str. Bârcă, Str. Dumbrava Nouă, PT 6 Mărgeanului,, Str. Dumbrava Nouă, subtraversare Str. Capora[Mișcă


RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Nr lot


Delimitare cămine


Suprafața ocupata de lucrare (m2)


Structura

Dn


Lungime traseu (m)



Pag. 125/ 225


Petre, Str. Dumbrava Nouă, PT 7

M ă rge a n u lui,Sector 5


Dn65


Dn80


DnlOO


Dnl25


Dnl50


Dn200


Dn600


180

233

405 817 496^ 247

2.988


CP1 - CP5 12.781



5.366


PT Institutul Teologic, Str. Sf. Ecaterina, subtraversare Str. Bibescu Vodă, PT5 A, CRP5A, Splaiul Independenței, subtraversare Bd. Regina Maria, Bd. Unirii, subtraversare Bd. Unirii, subtraversare Str. Sfinții Apostoli, subtraversare Parcul Tribunalului, subtraversare Str. Palatul Justiției, PT Tribunal,, Bd. Unirii, subtraversare Bd. Unirii, subtraversare Str. Sfinții Apostoli, subtraversare Str. Poenaru Bordea, PT Gioconda, Bd. Unirii, subtraversare Piața Constituției, subtraversare Bd. Libertății, Bd. Libertății, subtraversare Piața Francofoniei, PT Parchetul General, Bd. Libertății, subtraversare Bd. Libertății, PT Izvor Coșbuc, Calea 13 Septembrie, PT 13 Septembrie, subtraversare Str. Ion Creangă, Calea 13 Septembrie, subtraversare Calea 13 Septembrie, Str. Izvor, Str. Dr. Alexandru Vitzu, Calea 13 Septembrie Str. Mihail Cioranu, PT 113 Septembrie, Calea 13 Septembrie, subtraversare Calea 13 Septembrie, Str. Sabinelor, PT 2 13 Sptembrie, Secția Rahova, Calea 13 Septembrie, subtraversare Calea 13 Septembrie, subtraversare Bd. Tudor Vladimirescu, sector 4 si 5


Bretele de legătură


549

1.302

112


Total


1.963


subtraversare Bd. Libertății, Bd Națiuniule Unite, CR Parlament, subtraversare Calea 13 Septembrie Șos. Panduri, CPP 12, subtraversare Parcul Eroilor Sanitari, CJ 3,CD 3


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135 Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 126/ 225

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (m2)

Structura

Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

Drumul Taberei, CD 4

CB 7, Bd. General Vasile Milea subtraversare Bd. General Vasik Milea, subtraversare Bd. Timișoara Bd. General Vasile Milea, CM 1

Sector 5 si 6               zv, i T

Magistrala Progresu Berceni

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (m2)

Structura Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

1.

/

/

1

CSI ( CET ) -CS10 - CB6

X' -

19.564

DnlOO

521

Str. Turnu Măgurele, Aleea Râul Sadului, subtraversare Aleea Ciceu, P.T 6 Zona 1 Berceni, CB1, CB 2, PT 3 Zona 1, PT 3bis Zona 1, subtraversare Str. Aliorului, subtraversare Aleea Ciceu, Grădinițanr. 264, subtraversare Str. Aliorului, P.T 7 Zona 1 Berceni, Școala Gimnazială nr. 189, P.T 5 Zona 1 Berceni, subtraversare Str. Străduinței, PT 2 Zona 1 Berceni, subtraversare Aleea Dragoș Mladinovici, PT 4 Zona 1 Berceni, subtraversare Aleea Terasei, PT 1 Zona 1 Berceni, PT Ibis Zona 1 Berceni,Str. Turnu Măgurele, subtraversare Str. Stupilor, subtraversare Str. Dorohoi, Aleea Stupilor, subtraversare Aleea Someșu Mare, PT 2 Zona II Berceni, PT 4 Zona II Berceni, subtraversare Piața Covasna, PT 4 Zona II Berceni, Str. Covasna, subtraversare Str. Covasna, PT 1 Tona II Berceni, Aleea Covasna, PT 3 Zona II Berceni, subtraversare Str. Covasna, Str. Covasna, subtraversare Aleea Covasna, Str.

Dnl25

1.061

Dnl50

456

Dn200

752

Dn250

512

Dn300

232

Dn400

1.150

DnlOOO

1.207

DnllOO

147

Total

6.038

Nrlot


Delimitare cămine


CS10 - CS8 -CG7


CS17 - FP6


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICAREAL

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Suprafața ocupata de lucrare (m2) 2


Structura Dn


Lungime traseu (m)


15.831


11.522


Dn50 DnlOO Dnl25 Dnl50 Dn200 Dn300 Dn400 DnlOOO Total Dn40 DnlOO Dnl25 Dnl50 J)n300 Dn600 Dn700


Total


11.758


DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500


Total


Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de


Amplasament


225


35 J..084

97 1.144 224 172

1.335 847

4.938 340 475

1.654 562 262 569

352


4.214


210

538

467

636

683

306

357

811


4.008


Vatra Dornei, PT Poșta Berceni, PT 5 Zona II Berceni, subtraversare Str. Târnava Mică, Str. Râul Mara, subtraversare Str. Râul Mara, PT 6 Zona II Berceni, sector 4     ________

PT Spital Dr.Bagdasar-Arseni, :os. Berceni, Str. Turnu M[gurele, Str. Moldovița, PT Dumitru Petrescu, PT Moldovița, Aleea Moldovița, PT Săbăoani, Str. Turnu M[gurele, CS 10, subtraversare scuar Șoseaua Berceni -Str. Turnu Măgurele, subtraversare Drumul Jilavei, Șos. Berceni, PT depou Metrorex IMGB, sector 4

CS 17. subtraversare Bd. Ctin Brâncoveanu, Str. Luică, subtraversare Str. Luică, CS 26, Str. Tudor Gociu, PT TudorGociu, Str. Anghel Moldoveanu, Intr. Ciuruleasa, subtraversare Str. Acțiunii, Depoul Giurgiului, subtraversare Drumul Bercenarului, Drumul Bercenarului, Spre cămin racord Precon, Drumul Bercenarului, subtraversare Șos. Giurgiului, PT Ciclop Giurgiului, sector 4       _____

Str. Reșița, subtraversare Str. Grădiștea, subtraversare Str. Izvorul Crișului, CS 24-4

Pt 9 Farado, Str. Podul Giurgiului, PT Giurgiu Farado, subtraversare Podul Giurgiului, I Giurgiului, subtraversare subtraversare Giurgiului, Str.

Giurgiu,subtraversare Parc Flamura, PT 11 Giurgiu, Str. Șerban C-tin , Str. Petre Țuțea, CG 4, Str. Bucșoiu, Str. Timuș Nicolae, subtraversare Str.


Farado, Șos.

Giurgiului,

Giurgiului,


PT 6

Șos.

! Șos.

i Str. Toporași, Șos.

Basarabilor, PT 1


RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 128/ 225

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (m2)

Structura

Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament        /

0

1

2

3

4

5

Mixandrei, subtraversare Drumul Găzarului, CS 2

Str. Bucșoiu, subtraversare Str. Alunișului,        Str.        Ghimpați,

subtraversare Str. Ghimpați, PT Livada Veche PT Livada Nouă, subtraversare Str. Stoian Militaru, Str. Hațegului, subtraversare Str. Șoimuș, Str. Frunzișului, PT 2 Giurgiu, sector 4 si 5

5.

CS17 - CFD3

27.213

Dn50

374

PT 1 Oltenița, subtraversare Sos. Olteniței, PT Complex Oltenița, Sos. Olteniței, PT 2 Oltenița, Sos. Olteniței, PT 5 Oltenița, CV, subtraversare Sos. Olteniței, PT 17 Dolhasca, CB 12, CB 11, CR Școala Gimnazială Nr. 190, subtraversare Str. Secuilor, Str. Nițu Vasile, PT 1 Nițu Vasile, PT 4 Nițu Vasile, subtraversare Aleea Erou Mirea Mioara Luiza, subtraversare Str. Nițu Vasile, CNV2, Str. Boldului, CM 5 II, PT 2A Metalurgiei, PT Metalurgiei Yona II, modul termic Colegiul Octav Onicescu, Str. NituVasile, PT 2 Nițu Vasile, CNV 3, CNV 5, Bd. Constantin Brâncoveanu, CNV 6, subtraversare Aleea Cricovul Dulce, PT 3 Nițu Vasile, subtraversare Bd. Constantin Brâncoveanu, CS 17, sector 4

DnlOO

152

Dnl25

488

Dnl50

777

Dn200

131

Dn400

2.171

Dn700

1.503

Total

5.596

7.

CO5 - CS6

/X

St

Dn65

122

CI 10, Orășelul Copiilor, PT Sala Polivalentă, PT Astronomului, subtraversare Șos. Olteniței, CO 5, CV, PT 2 Oltenița Placare, Șos. Olteniței, Str. Laloșu, PT 2 Stoian Militaru, Șos. Olteniței, Aleea Padeșu, PT 3 Oltenița Placare, PT 1 Stoian Militaru, Str. Șura Mare, Șos. Olteniței, subtraversare Șos. Olteniței, Piața Eroii Revoluției, PT Pieptănari,sector 4

Dnl25

400

Dnl50

1.063

Dn200

61

Dn600

1.574

\      l         I

I

Total

3.220


Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 129/ 225


Nrlot


Delimitare cămine



Suprafața ocupata de lucrare (m2) 2


Structura

Dn


3___

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn400

Dn600


Lungime traseu (m)


4

20

334

720

609

J45

1.316

1.898



Amplasament



Total

Dn200

Dn400

Dn500

Dn600


5.242 350_ 570 680 527 387


PT 4 Lânăriei, subtraversare Bd.Ghe. Sincai, Str. Maria Tănase, PT Norilor, subtraversare Str. Trestiana, Str. Tohani, Str. Trestiana, subtraversare Str. Trestiana, PT Șincai, Str. Constantin Rădulescu-Motru, Strada Viorele, subtraversarea Aleea Borcea, PT 2 Lânăriei, Str. Constantin Rădulescu-Motru, PT 1 Tineretului, PT

  • 2 Tineretului, Str. Constantin Rădulescu-Motru, subtraversare Str. Constantin Rădulescu-Motru, Str. V.V. Stanciu, subtraversare Str. Piscului, PT

  • 3 Tineretului, subtraversare Str. V.V. Stanciu, subtraversare Str. Văcărești, subtraversare Str. V.V. Stanciu, PT Plugarilor, Calea Văcărești, Str. Baladei, subtraversare Str. Baladei, PT

  • 4 Tineretului, Aleea Livada cu Duzi, subtraversare Bd. Tineretului, Bd. Tineretului, PT Palatul Copiilor, Calea Văcărești, subtraversare Calea. Văcărești, Școala Gen. Nr. 100, Str. Pridvorului, subtraversare Str Pridvorului, PT 1 Văcărești, subtraversare Str. Văcărești, subtraversare Șoseaua Mihai Bravu, Str. Glădiței, teren viran, subtraversare Calea. Văcărești, Calea. Văcărești, PT 2 Văcărești, Ștrandul Copiilor, Str. Secerei, Str. Cărăruia, subtraversare Str. Mărțișor, Str. Gâului, subtraversare Calea Piscului,

CI 10 Olteniței, sector 4__

CDC, Bd. Tineretului, CR CR, Subtraversare Calea Șerban Vodă, PT 1 Șerban Vodă,CS 5, Șos. Viilor, Calea Șerban Vodă, CR,subtraversare Str. Podul Giurgiului, subtraversare


RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 130/ 225

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (m2)

Structura

Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

Total

2.514

Aleea. Podul Giurgiului, subtraversare Str. Ogradei, CF 2 subtraversare Râul Dâmbovița, Splaiul Unirii, subtraversare Splaiul Unirii, Bd. Abatorului, subtraversare Calea Văcărești, CC 8, CR 1 Placare, subtraversare Str. Daracului, Șos. Olteniței, subtraversare Șos. Olteniței, subtraversare Bd. Ctin Brâncoveanu, Bd. Ctin Brâncoveanu, CB 1 CB 10, subtraversare Str. Serg. Nițu Vasile, Str. Emil racoviță, subtraversare Str. Emil Racoviță, Grădinița Nr. 29, Școala Gimnazială Nr. 194, CB 6, sector 2,4 si 5

Magistrala II VEST

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare K)

Structur a Dn

Lungime traseu (m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

2.

Cămin CM14 -

Cămin

CM14/7

3.280

Dn400

820

CM 14, subtraversare Bd. Păcii, Str.

Apusului, subtraversare Str. Ghirlandei CM 14/VII, sector 6

Rețelele de termoficare proiectate se incadreaza in categoria de importanta normala a construcțiilor („C" ), construcții obișnuite a căror neindeplinire nu implica riscuri pentru societate sau natura.

  • a) Statutul juridic al terenului ce urmeaza a fi ocupat

Reabilitarea rețelelor de agent termic primar se realizează pe traseul existent, pe domeniu public

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 131/ 225

înainte de execuția lucrărilor celor 25 loturi, prin avizul obținut de la PMB - Direcția Sistematizarea Circulației pe baza planului de semnalizare rutieră vor fi reglementate căile de acces ale pietonilor și autovehiculelor în zonă.

  • c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite (ale zonelor de intervenție);

Bucureștiul este cel mai populat oraș al României și un important centru industrial și commercial al țării având o populație de 1.883.425 locuitori (2011). Conform estimărilor unor specialiști, Bucureștiul adună zilnic peste 3 milioan de oameni, iar în următorii 5 ani acest număr va depăși 5 milioane. Este situate în partea de S-SE a României, având coordonatele geografice 25° 49' 50" - 26° 27' 15" longitudine estică și 44° 44' 30" - 44° 14' 05" longitudine nordică și este delimitat de județele Prahova (N), Ialomița (E-EN), Călărași (E-SE), Giurgiu (S-SV) și Dâmbovița (V-NV).

Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică și 50-60 m în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58m și 90m altitudine, iar pantele nu depășesc valoarea de 2 grade.

Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării, mai multe lacuri regâsindu-se pe suprafața sa teritorială: Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. în București există mai multe parcuri mari: Parcul Cismigiu, Parcul Herăstrău (care înglobează și Muzeul Satului), Gradina Botanică, Parcul Tineretului, Parcull Alexandru loan Cuzav precum și o multitudine de parcuri mai mici și spații verzi.

Lucrările de reabilitare a rețelei de termoficare nu vor modifica traseul inițial al rețelei pentru care au fost obținute avizele de traseu la executarea și punerea în funcțiune a acestora și au fost obținute cu peste 30 de ani în urmă.

Excepție de la traseul inițial se va face doar in următoarele situații (descrise succint mai jos):

  • •   Devieri impuse de construcții nou apărute pe traseul inițial al rețelei de termoficare și care au autorizație de construcție

  • •   Devieri impuse de schimbarea regimului juridic al terenului

  • •   Devieri impuse de eventualele gospodăriri subterane de utilitate publică

  • •   Devieri impuse de zonele sensibile din punctul de vedere al protejării biodiversității

Vor fi afectate direct de activitățile de reabilitare a rețelei de termoficare următoarele zone de parcuri, grădini, squaruri și fâșii plantate publice din municipiul București:

>Zone verzi din jurul blocurilor în zonele: Berceni, Târnava Mică, str. Moldovița, Giurgiu, str. Stoian Militaru, zona Tineretului, str. Emil Racoviță , Șos Colentina, Sos Mihai Bravu , str. Mașina de pâine, Drumul Taberei, Bdul Libertății, str. Dumbrava Nouă, str. Emil Racoviță, Bdul Camil Ressu.

>Zone protejate parțial din punct de vedere arhitectural (clădiri de patrimoniu): Bdul Unirii, str. Palatul Justiției, Bdul Națiunilor Unite.

> Parcuri de cartieT ce vor fi. afectate pe zone mici (400-600 m2), periferice de către proiect: Parc Flamura,,zona Parcul Orășelul Copiilor, Parcul din jurul Sălii Polivalente Parcul Palatului de Justiție, Parcul Regina Maria.


  • d) surse de poluare existente în zonă

    RClD^T

    Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Nr. Pr. :

    7135

    Faza :

    Studiu de

    Fezabilitate

    Pag. 132/ 225

Apele uzate

în faza de execuție apele uzate provenite de la grupurile sanitare, de la containerele sanitare vor fi colectate într-un bazin etanș vidanjabil de capacitate mare 9...18 mc. în urma realizării proceselor tehnologice, apele uzate vor fi evacuate direct la canalizarea municipală, constructorul fiind responsabil de acest lucru. Din canalizarea municipală se vor transmite spre canalul colector al municipiului București, iar de aici la stația de epurare Glina

Apele uzate provenite de la baraca spălător vor fi colectate în acefali bazin etanș vidanjabil. Acesta va fi vidanjat periodic iar apa uzată descărcată în stația de epurare Glina.

Apele uzate ce vor fi vidanjate și descărcate în stația de epurare trebuie să respecte indicatorii de calitate conform HG 188/2002, modificată și completată de HG 352/2005 actualizată, Anexa 2 -NTPA 002/2005 - Normativ privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare.

Menționam că apele uzate nu vor afecta nici mediul și nici comunitatea în care se vor desfățura lucrările de intervenție.

Aerul

Sursele de poluanți vor fi specifice fiecărei etape de implementare a proiectului: sursele asociate etapei de construcție și eventuale surse asociate etapei de exploatare a proiectului.

în etapa de construcție principalele surse de poluare a atmosferei vor fi reprezentate de:

Pregătirea suprafeței de teren necesare amplasării organizării de șantier pe toate cele 25 de loturi ale investiției,

Executarea de săpături (excavați!) ale unor straturi de sol la adâncimea necesară,

Realizarea lucrărilor de construcție (reabilitare) propiu-zisă a rețelei de termoficare implicând: umpluturi, operații de compactare, așternere sistem rutier deteriorat etc.,

Manevrarea materialelor solide generatoare de praf (vegetație, sol vegetal, sol steril, materiale de construcție), implicând operații de strângere în grămezi, încarcare/descărcare, depozitare sol (vegetal și steril) pe amplasament în vederea reutilizării, după finalizarea lucrărilor de reabilitare, pentru reabilitarea porțiunilor de teren afectat, utilizarea materialelor de construcții,

Eliminarea solului excedentar, a deșeurilor vegetale și a deșeurilor de construcție, implicând operații de încărcare în vehicule și transportul către depozitele de deșeuri,

Funcționarea echipamentelor, utilajelor și vehiculelor,

Dezafectarea organizării de șantier și a tuturor facilităților din zona lotului în cauză,

Transportul în și dinspre zona organizării de șantier a materiilor prime, materialelor de construcție și a deșeurilor,

Principalul poluant care va fi emis în atmosferă în etapa de construcție va fi reprezentat de particulele în suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând PM10.

Ratele de emisie a particulelor în atmosferă depind de o serie de parametri, dintre care cei mai semnificativi sunt: condițiile meteorologice (viteza vântului, precipitațiile), caracteristicile solului sau materialului manevrat (umezeală, conținut de particule în suspensie), tehnologiile și utilajele generatoare de praf, capacitatea utilajelor utilizate, uzura drumului, caracteristicile tehnice ale vehiculelor de transport, măsurile ce se vor lua pentru reducerea poluării aerului.

Alte surse de poluanți atmosferici sunt reprezentate de operațiile de sudură, de așternerea betonului asfaltic și a rfiix^nlar .asfaltice în faza de refacere a amplasamentului și de utilizarea vopselelor.                                                                             f/t 7

_ Prezentul documeafeste proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

RPID^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 133/ 225

Luând în considerare elementele de mai sus, emisiile potențiale de poluanți atmosferici generate de activitățile de execuție a reabilitării rețelei de termoficare sunt reprezentate de:

Particule provenite de la operațiile de: excavare, compactare, încărcare/descărcare materiale/deșeuri generatoare de praf, reabilitare terenuri afectate,

Particule generate de activitățile de transport și de depozitarea solului vegetal și steril,

Particule provenite din eroziunea eoliană a suprafețelor de teren decopertate, a stivelor de sol depozitate și de la deșeurile solide,

Gaze de eșapament de la vehicule și utilaje acționate de motoare cu ardere internă, conținând: oxizi de azot (NOX, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, compuși organici volatili (metan și compuși nemetanici), hidrocarburi aromatice policidice (în cazul utilajelor mobile), particule cu conținut de metale (emisii de Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn, cu mențiunea că emisiile de Pb vor fi foarte scăzute prin utilizarea utilajelor și vehiculelor acționate de motoare Diesel,

Emisii de particule de oxizi de azot și de ozon generate de operațiile de sudură,

Emisii de compuși organici volatili nemetanici rezultate din: așternerea betonului asfaltic cu ocazia refacerii amplasamentelor, a mixturilor asfaltice (refacere trotuare, alei în parcuri), utilizarea vopselelor (vapori de solvenți organici), manevrarea carburanților (vapori de hidrocarburi din grupa motorinelor).

Toate categoriile de surse asociate etapei de construcție vor fi nedirijate de suprafață și liniare, având un impact strict local, temporar și de nivel minim până la moderat.

Impactul preconizat va fi un impact negativ moderat, iar complexitatea se poate clasifica ca fiind de asemenea moderată. Impactul va include efecte indirecte, fără a aduce prejudicii importante

Activitatea de reabilitare a rețelei de termoficare va implica o potențială poluare a solului din următoarele surse:

surse punctiforme ca urmare a excavării și manevrării pământului și activității determinate de organizarea de șantier. în general solul va fi afectat ca urmare a activităților de excavare și rambleiere, protecția necorespunzătoare a zonelor de excavare poate avea ca rezultat eroziunea solului pe porțiuni mici.

în principiu toate categoriile de sol pot suferi efectul eroziunii dacă forța motrice a acestui proces este suficient de mare (unghiul de înclinare al pantelor, forța de împroșcare a picăturilor de ploaie, sol vegetal slab dezvoltat). Ca atare există posibilitatea afectării solului, însă prin măsurile ce vor fi preconizate acest lucru se va diminua până la eliminarea totală.

Surse liniare datorate traficului de vehicule grele și utilaje/echipamente din cadrul organizării de șantier,

Surse necontrolate ca urmare a scurgerilor/pierderilor accidentale datorate funcționării mijloacelor acționate cu motoare cu ardere internă, efectuarea de operații de reparare și întreținere a acestora în condiții improprii,

Surse necontrolate datorate depozitării necontrolate pe sol a unor materiale sau deșeuri care ar putea afecta calitatea acestuia și/sau amenajării necorespunzătoare a depozitelor de materii prime utilizate, a depozitelor temporare de deșeuri sau datorită descărcări accidentale de ape uzate.

Potențialele surse de poluare a solului și subsolului în perioada de exploatare pot fi generate ca urmare a nefuncționării temporare și locale în următoarele cazuri:

Descărcări și pierderi accidentale ca urmare a unor disfuncționalitătKjtehnice sau mecanice la rețeaua de distribuție,

\ \ < / ;

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 134/ 225

Activități necorespunzătoare ca urmare a activității de mentenanță periodică a rețelei,

Nivelul de zgomot în timpul fazei de construcție/reabilitare variază funcție de tipul și intensitatea operațiilor, tipul utilajelor în funcțiune, regimul de lucru, suprapunerea numărului de surse și dispunerea pe suprafața orizontală și/sau verticală, prezența obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurătorile efectuate pentru activități similare, nivelul de zgomot în zona utilajelor la distanțe de 10 - 15 m prezintă următoarele valori:

o 60 -115 dB - zona de acțiune a mijloacelor auto (basculante, cisterne etc);

o 70 - 85 dB - zona de acțiune buldozer;

o 70-75 dB-zona încărcător frontal.

Incendii, arderi și încălzire. Oriunde se proiectează, se construiesc, se dotează, se dau în folosință, se exploatează sau se întrețin locuri de muncă, trebuie luate măsurile adecvate pentru prevenirea declanșării și propagării incendiilor care provin de la sursele identificate în planul de securitate și sănătate.

  • e) date climatice și particularități de relief;

e.l. Poziționarea geografică, condiții naturale

București este capitala României și, în același timp, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Populația de 2.106.144 de locuitori (2016) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană.

Prima mențiune a localității apare în 1459. în 1862 devine capitala Principatelor Unite. De atunci a suferit schimbări continue, devenind centrul scenei artistice, culturale și mass-media românești. Arhitectura elegantă și atmosfera sa urbană i-au adus în Belle Epoque supranumele de „Micul Paris", în prezent se situează pe același nivel administrativ cu județele României și este împărțit în șase sectoare.

• Sectorul 1 include cartierele: Aviatorilor, Aviației, Băneasa, Bucureștii Noi, Dămăroaia, Domenii, Dorobanți, Gara de Nord, Grivița, Victoriei, Pajura, Primăverii, Chitila și o mică parte din Giulești.

Sectorul 2 include cartierele: Pantelimon, Colentina, lancului, Tei, Fundeni, Floreasca.

Sectorul 3 include cartierele: Vitan, Dudești, Titan, Balta Albă, Centrul Civic.

Sectorul 4 include cartierele: Berceni, Olteniței, Giurgiului, Văcărești, Timpuri Noi, Tineretului.

Sectorul 5 include cartierele: Rahova, Ferentari, Giurgiului, Cotroceni.

Sectorul 6 include cartierele: Drumul Taberei, Ghencea, Militari, Crângași, Giulești.

e.2 Așezare geografică și relieful

Bucureștiul se află în partea de S-SE a României, având coordonatele geografice:

între 25° 49' 50" și 26° 27' 15" longitudine estică

între 44°44' 30" și 44° 14' 05" longitudine nordică

Regiunea București este delimitată de județele Prahova (N), Ialomița ( E-EN), Călărași (E-SE), Giurgiu (S-SV) și Dâmbovița (V-NV).

Câmpia Bucureștiului are altitud- cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică și 50-

60 m în cea sud-estică, în Ltfnca Dâmboviței.                                           _       '

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 135/ 225

Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și văi (cu terase și lunci) care se succed de la nord către sud:

Câmpul Băneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei.

Valea Colentinei este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) și puternic meandrată.

Câmpul Colentinei (sau Giulești-Floreasca), cuprins între râul omonim și Dâmbovița, acoperă circa 36 % din teritoriul Municipiului.

Valea Dâmboviței este săpată în loess, având malul drept mai abrupt și înalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte și 7-8 m în aval).

Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcărești) se desfășoară între Valea Dâmboviței, la nord, și de râul Sabar, la sud.

e.3 Apele, flora și fauna

Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării.

Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu. Acest lac, fosta baltă în vechiul oraș medieval, este înconjurat de Grădină Cișmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Cari F. W. Meyer.

Pe lângă Cișmigiu în București, mai există și alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) și Grădina Botanică (cea mai mare din România și care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru loan Cuza (cunoscut ca și Parcul Titan sau Parcul IOR), precum și multe parcuri mai mici și spații verzi amenajate de primăriile de sector.

e.4 Clima

Clima în capitală este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri: iarnă, primăvara, vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde cu puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare și cu puține precipitații.

RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 136/ 225

Oa>=-12°C Oe» = -15*C 0e5 = -18’C 0e#=~21’C

Oeo = -25°C


47


  • f) existența unor:               ' V'

  • - rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;

In Devizul General nu sunt prevăzute cheltuieli pentru relocarea / protecția utilităților având în vedere că reabilitarea conductelor de termoficare se face pe traseu existent.

Protejarea celorlalte utilități se va realiza în conformitate cu indicațiile prevăzute în avizele emise de către deținătorii de utilități menționați în Certificatul de Urbanism emis de către PMB- Direcția de Urbanism

  • - posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție;

  • - terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și

siguranță națională;                                                                           .

Aceste terenuri vor fi evidențiate la emiterea Certificatului de Urbanism.

RPlD-T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 137/ 225

  • g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare.

Caracteristicile geofizice ale terenului de amplasament (zona seismică de calcul și perioada de colț; natura terenului de fundare și presiune convențională; nivelul maxim al apelor freatice)

  • - Din punct de vedere seismic , municipiul București se încadrează conform STAS 111000/1-93 in macrozona de gradul 8, iar potrivit Normativului P100-92 în zona de calcul "C" cu coeficient de colț Ks=0,20;

  • - La adâncimea 2,50 m se poate considera presiunea de 1,50 daN/cm2 la sarcinile fundamentale (gravitaționale);

  • - Nivelul pânzei freatice 6,20-7,80 m de la cota terenului;

  • 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:

Pentru reabilitarea celor 25 de loturi din etapa a 2-a, au fost efectuate calcule de redimensionare a rețelelor de transport apă fierbinte având la baza 3 scenarii și anume:

OPȚIUNEA 1 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -

REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard( vezi Anexa 76 si 77).

OPȚIUNEA 2 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -

REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația întărită( vezi Anexa 76 si 77)..

OPȚIUNEA 3 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -

REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea

izolației standard( vezi Anexa 76 si 77)..

Redimensionarea rețelelor a fost făcută utilizând programul de calcul RORNET care a fost rulat având ca date de intrare ( aceleași pentru toate cele 3 opțiuni) proprietățile termofizice ale apei fierbinți (presiune,temperatură, densitate, vâscozitate cinematică, căldură specifică-vezi tabelul 41), caracteristicile țevilor (vezi tabelul 42), disponibilul de presiune din CET-uri ( vezi tabelul 43).

Pe baza configurațiilor reale ale rețelelor de transport, au fost întocmite schemele de calcul hidraulic în care au fost specificate pentru fiecare tronson debitul de căldură, Q (Gcal/h), debitul de agent termic, D (t/h), diametrul nominal al conductei, Dn (mm) precum și lungimea fiecărui tronson, L

Pentru toate cele trei opțiuni, criteriul de stabilire a diametrelor nominale ale conductelor l-a reprezentat pierderea specifică de presiune pe fiecare tronson al rețelei de termoficare,

(vezi TabeTl^), a.t^să poată fi asigurat un disponibil de presiune de min. 2 bar, fiecărui consumator

(P.T.) racordat


Rezultatul calcului de redim

ste prezentat in anexele 11 - 35 pentru cele 25 de



loturi.

RCID-T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 138/ 225

In cadrul fiecărui scenariu, pentru fiecare dintre cele 25 de loturi selectate, au fost calculate pierderile de căldură, pierderile de apă de adaos, pierderile de căldură din apa de adaos și pierderile totale de cădură, prezentate in Anexele 36 -? 38.

Toate cele 3 opțiuni propun demontarea conductelor de apă fierbinte existente și înlocuirea acestora cu conducte noi din oțel, în soluție preizolată în conformitate cu SR EN 253:2013 -“Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru rețele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de oțel, izolație termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă".

Un sistem preizolat este un sistem constructiv rigid, alcătuit din următoarele elemente:

  • - țevi și fitinguri din oțel pentru transportul apei fierbinți;

  • - termoizolația din spumă rigidă de poliuretan (PUR);

  • - mantaua de protecție din polietilenă de mare densitate (PEHD) sau tablă zincată tip SPIRO pentru conductele montate suprateran;

  • - sistemul de supraveghere / semnalizare avarii, ale cărui conductori sunt încastrați în spuma din poliuretan și care au rolul de a asigura supravegherea centralizată si automată, respectiv localizarea erorilor de umiditate ce pot apărea in rețeaua de termoficare

întregul ansamblu formează un sistem legat în care cele trei componente principale se deplasează solidar în urma solicitărilor rezultate din dilatare - contractare.

Conductele preizolate vor fi montate în pământ, în strat de nisip, așternut pe radierul canalelor de termoficare nevizitabile existente, sau pe suporturi speciale cu bride în galeriile vizitabile ce subtraversează artere de circulație importante și în galeriile edilitare.

în căminele de termoficare, conductele vor fi montate în sistem clasic.

Dacă secțiunea de montaj a conductelor preizolate, depășește secțiunea liberă a canalului termic existent, una din conducte va fi montată în afara canalului, după demolarea peretelui opus

clădirilor.

în șanțul în care vor fi montate conductele preizolate, paralel cu traseul acestora, se va monta un cablu de însoțire torsadat, necesar atât sistemului de semnalizare avarii conducte cât și sistemelor de urmărire și supraveghere a parametrilor tehnologici.

Cablurile vor fi protejate în tuburi PVC și vor fi montate conform prevederilor normativului PE

107 pentru cabluri.

Echipamentele de urmărire, măsurare și supraveghere / semnalizare trebuie să fie echipate cu interfață Ethernet cu protocol TCP / IP și cu conector RJ 45 / UTP pentru a putea să comunice prin

rețeaua de comunicație aferentă Dispecerului Central.

Compensarea dilatărilor ce apar în sistem, în timpul funcționării, se va realiza fie prin autocompensare, fie prin intercalarea de compensatoare montate între punctele fixe ale rețelei.

D.p.d.v. constructiv, compensatoarele de dilatare pot fi:

- în formă de "U", utilizate atât în cazul conductelor preizolate montate în pământ, în strat

de nisip cât și în cazul conductelor preizolate montate pe suporturi mobile;

- lenticulare, de dilatație axiale, tip "one-time", utilizate în cazul conductelor preizolate montate în pământ în strat de nisip;

lenticulare, de dilatație axiale, unghiulare și laterale, utilizate în cazul conductelor preizolate montate pe suporturi mobile.




Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 139/ 225


Proiectul de reabilitare a rețelelor de apă fierbinte aparținând SACET București are în vedere și înlocuirea armăturilor uzate sau depășite moral, existente în sistem.

După rolul funcțional pe care îl au, SACET București are în exploatare următoarele tipuri de armături:

  • -  vane de secționare și de racord,

robineți de by-pass,

robineți de aerisire,

robineți de golire.

D.p.d.v. constructiv, armăturile utilizate se prezintă în următoarele soluții:

vanele de secționare și / sau de racord - vane cu obturator sferic, cu trecere directă și asamblare prin sudare. Vanele de secționare cu Dn>500 sunt vane cu acționare electrică,

robineții de by-pass - robineți cu obturator sferic, cu trecere directă și robineți cu sertar pană, ambii cu asamblare prin intermediul flanșelor,

robineții de aerisire - robineți cu obturator sferic și trecere directă, cu asamblare prin intermediul flanșelor,

robineții de golire - robineți cu sertar pană și asamblare prin intermediul flanșelor.

Căminele de termoficare vor fi prevăzute cu aparatură de măsură și control care să măsoare și/sau să controleze periodic sau continuu presiunea, temperatura, debitul de fluid vehiculat, etc.

în acest scop, pe ambele conducte de apă fierbinte (TUR/RETUR), vor fi prevăzute următoarele AMC-uri:

termometre indicatoare,

manometre indicatoare,

prize de presiune cu robinete pentru montarea manometrelor diferențiale sau cu citire directă.

Vor fi reabilitate și dacă va fi cazul înlocuite, toate instalațiile anexe rețelelor de termoficare respectiv instalațiile de golire, aerisire, ventilație precum și instalațiile electrice necesare exploatării în condiții normale a sistemului.

Lucrările de montaj conducte constau din:

  • - dezafectarea conductelor clasice existente;

  • - montarea vanelor de secționare în căminele existente,

  • - realizarea si montarea suporturilor fixe;

  • - realizarea și montarea suporturilor mobile în cazul montării conductelor preizolate în canale vizitabile sau galerii edilitare;

  • - așternerea stratului de nisip pe radierul canalelor termice existente;

  • - pozarea tronsoanelor de conducte pe suporturile mobile sau pe stratul de nisip;

  • - îmbinarea prin sudare a tronsoanelor de conducte;

  • - controlul nedistructiv al sudurilor tronsoanelor;

  • - proba de presiune hidraulică a conductelor;

  • - legarea firelor de semnalizare dintre tronsoanele de conducte si verificarea continuității acestora;

  • - executarea manșonărilor la îmbinările tronsoanelor preizolate;

  • - izolarea tronsoanelor montate în sistem clasic;

  • - montarea cablului de transmisie date î sșujje pereții canalelor de



Prezentul document este proprietatea RADET și cazului în care există o autorizare scrisă din partea regi fi.

fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția


RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate


Pag. 140/ 225


termoficare în cazul montării conductelor preizolate în canale vizitabile sau galerii edilitare.

Lucrările de construcții constau din:

desfacerea sistemului rutier, trotuarului, platformei betonate, etc., existent pe amplasamentul rețelei;

săpătură de pământ până la plăcile de acoperire a galeriei sau canalului termic existent, săpătură de pământ până la radierul canalului termic existent, executat din bolțari, demontarea plăcilor prefabricate sau a bolțarilor,

după demontarea conductelor clasice și a suporturilor mobile, înlocuirea pernelor din beton deteriorate și completarea numărului acestora acolo unde este cazul, datorită diferențelor dintre lungimile portante ale conductelor existente față de cele ale conductelor nou proiectate,

după montarea conductelor preizolate, acoperirea acestora cu pământ sau remontarea plăcilor de acoperire ale canalelor termice acolo unde este cazul,

înlocuirea eșafodajelor pentru vanele montate suprateran sau în căminele existente,

înlocuirea capacelor de acces cu capace tip ROMTELECOM prevăzute cu un sistem de siguranță (încuietori și balamale) și a treptelor de acces la căminele existente,

realizarea căminelor electrice, adiacente căminelor în care sunt montate vanele de secționare;

realizarea căminelor de golire, adiacente traseului de conducte montate în sistem preizolat;

refacerea hidroizolației căminelor de termoficare cu membrană bituminoasă termosudabilă acolo unde este cazul,

astuparea șanțului cu pământul care a fost evacuat, realizându-se compactarea acestuia pe straturi,

refacerea stratului superior la forma inițială, în structuri asemănătoare cu cele existente;

punerea in funcțiune a conductelor.

Reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului București cuprinde și lucrări de reabilitare a instalațiilor electrice de forță, protecție, iluminat și prize tensiune redusă aferente căminelor de termoficare aflate pe traseul rețelelor de apă fierbinte ce vor fi modernizate.

Alimentarea tablourilor electrice pentru distribuția energiei electrice și monitorizare (TDM), montate în căminele adiacente aferente fiecărui cămin de termoficare, se va face conform soluției tehnice elaborate în avizul tehnic de racordare de către ENEL.

  • 3.2.2 Varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;


    RClD^T

    Denumire proiect: REABILITAREA

    SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Nr. Pr. :

    7135 Faza :

    Studiu de Fezabilitate

    Pag. 141/ 225

Avantaje

în cadrul acestui scenariu, alimentarea cu apă fierbinte a tuturor consumatorilor racordați la rețeaua de termoficare, se va face la parametrii nominali de temperatură, presiune și debit de agent termic.

Presiunea disponibilă în sistem după reabilitare, va permite racordarea unor noi consumatori la sistemul de termoficare și extinderea zonelor unitare existente.

Pe tronsoanele reabilitate, pierderile de căldură vor scădea de la 322.555 Gcal/an, în situația existentă, la 39.266,22 Gcal/an în situația proiectată (vezi Anexa 36).

Pierderile de agent termic vor scădea de la 3.795.726 m3 în situația existentă, la

62.630,35 m3 în situația proiectată (vezi Anexa 36), în condițiile în care se consideră că instalația se reumple de două ori pe an, iar numărul avariilor este zero.

Dezavantaje

Valoarea estimată a investiției din Opțiunea 1 este mai mare decât valoarea estimată a investiției din Opțiunea 3 cu 16.015.214 EURO fără TVA, dar mai mică decât cea din Opțiunea 2 cu 31.814.135 EURO fără TVA.

Opțiunea 2 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA Șl EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - REȚELE Șl PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația întărită.

Avantaje

La fel ca în cazul Scenariului 1, alimentarea cu apă fierbinte a tuturor consumatorilor racordați la rețeaua de termoficare, se va face la parametrii nominali de temperatură, presiune și debit de agent termic, presiunea disponibilă în sistem, după reabilitare, permițând racordarea unor noi consumatori la sistemul de termoficare și extinderea zonelor unitare existente.

Pierderile de căldură vor scădea de la 322.555 Gcal/an în situația existentă, la 29.251,37 Gcal/an, în situația proiectată (vezi Anexa 37).

în cazul acestui scenariu, pierderile de căldură au valoarea cea mai scăzută.

Pierderile de agent termic vor scădea de la 3.795.726 m3 în situația existentă, la

62.630,35 m3 în situația proiectată, în condițiile în care se consideră că instalația se reumple de două ori pe an, iar numărul avariilor este zero (vezi Anexa 37).

Dezavantaje

Valoarea estimată a investiției în cazul acestui scenariu, este cea mai mare dintre scenariile analizate.

Opțiunea 3 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA Șl EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - REȚELE Șl PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația cu grosime standard.

Rezultatul calculelor arată că pentru alimentarea cu apă fierbinte la parametrii nominali de temperatură, presiune și debit de agent termic a tuturor consumatorilor racordați la magistralele de termoficare II Sud, și Progresu Șerceni, este necesară amplasarea unor Stații Intermediare de Pompare (Ș.I.P.).



și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu exa

RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 142/ 225

Se observă de asemenea că pentru punctele termice racordate la magistralele ll-lll Grozăvești și V Grozăvești disponibilul de presiune s-a redus semnificativ, dar nu într-atât încât să pericliteze buna funcționare a acestora.

Avantaje

Pierderile de căldură vor scădea de la 322.555 Gcal/an în situația existentă la 36.552,33 Gcal/an în situația proiectată (vezi Anexa 38).

Pierderile de agent termic vor scădea de la 3.795.726 m3 în situația existentă la

52.124,21 m3 în situația proiectată, în condițiile în care se consideră că instalația se reumple de două ori pe an, iar numărul avariilor este zero (vezi Anexa 38).

în cazul acestui scenariu, pierderile de agent termic au valoarea cea mai scăzută.

Dezavantaje

Valoarea estimată a investiției este cea mai mică dintre toate opțiunile analizate, deoarece aceasta nu cuprinde și costurile pentru Stațiile Intermediare de Pompare ( S.I.P. ) ce urmează a fi montate pe traseul magistralelor II Sud și Progresu Berceni, precum și cele cu energia de pompare pe timpul duratei de viață a instalației de pompare.

Aceste costuri sunt prezentate în Tabelul 46

Tabelul 46

NR.

CRT.

COMPONENTĂ S.I.P.

U.M.

(buc.)

VALOARE ESTIMATĂ (EURO fără TVA)

1

CLĂDIRE

2

407.200

2

POMPE

6

681.305

3

INSTALAȚII AUXILIARE

2

843.495

TOTAL 1

1.932.000

1

ENERGIA DE POMPARE SUPLIMENTARĂ

(30 ani)

8.513.000

COSTURI TOTALE 10.445.000

O stație intermediară de pompare reprezintă un ansamblu de construcții tehnologice, dotat cu echipamente de pompare de bază, care împreună cu instalațiile auxiliare, electrice și de automatizare au ca scop să vehiculeze volume de apă fierbinte ce urmează să alimenteze cu căldură consumatorii din cadrul SACET București.

Construcțiile pentru susținerea și adăpostirea utilajului tehnologic au rolul de a prelua sarcinile statice și dinamice induse de acestea. Sarcinile preluate se transmit la terenul de fundare, în condițiile asigurării rezistenței și stabilității structurilor.

Prin alcătuirea lor, aceste construcții trebuie să asigure o siguranță maximă în exploatare și să înlesnească efectuarea lucrărilor de montaj și întreținere a echipamentelor.

Clădirile în care vor fi montate echipamentele stațiilor intermediare de pompare ar urma să fie amplasate una pe Șos. Mihai Bravu, între Str. Vatra Luminoasă și Str. C-tin Zlătescu, pentru Magistrala II Sud, iar cea de-a doua pe Str. Reșița, între Str. Luică și Str. Coștila, pentru Magistrala Progresu Berceni


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 143/ 225

Necesitatea amplasării stațiilor intermediare de pompare pe domeniul public, în zone cu trafic auto și pietonal intense, precum și densitatea mare a clădirilor din zonă, fac foarte dificilă realizarea acestora, fapt ce constituie un dezavantaj major al Opțiunii 3.

Pe langa acestea in eventualitatea implementării in viitor in cadrul SACET București a unor centrale de cogenerare de înalta eficienta pentru puteri mici si medii, utilizând motoare termice alimentate cu gaz natural sau biogaz, trebuie avut in vedere faptul ca aceste surse livrează apa fierbinte la temperaturi relativ mici (uzual Ttur = 90-1000C).

In aceasta situație, pentru aceeași cantitate de căldură livrata consumatorilor, este necesara vehicularea unui debit mai mare de fluid, cu viteze superioare (secțiunea conductelor ramanand aceeași), pierderi specifice de presiune mai mari si implicit cu un consum mai mare de energie electrica de pompare.

în tabelul 47 prezentat anterior sunt prezentate date sintetice comparative între cele trei opțiuni analizate.

Tabel 47

U.M.

Opțiunea 1

Opțiunea 2

Opțiunea 3

Situația existenta

Volum

m3

45.968,21

45.968,21

45.968,21

Pierdere căldură

Gcal/an

322.555

322.555

322.555

Pierdere apă de adaos

m3

3.795.726

3.795.726

3.795.726

Situația proiectata

Volum

m3

31.315,17

31.315,17

26.062,11

Pierdere căldură prin transmisie

Gcal/an

35.648,44

25.633,59

33.541,42

Pierdere apă de adaos

^3 m

62.630,35

62.630,35

52.124,21

Pierdere căldură din apa de adaos

Gcal/an

3.617,78

3.617,78

3.010,90

Pierderea totală de căldură

Gcal/an

39.266,22

29.251,37

36.552,33

Diferența dintre pierderea de căldură din situația existentă și cea din situația proiectată

Gcal/an

283.288,78

293.303,63

286.002,67

Economia realizată prin reducerea pierderilor de căldură

lei/an

55.567.094,20

57.531.507,02

56.099.423,72

Euro/an

11.686.034,53

12.099.160,26

11.797.986,06

Reducerea cantității de apă de adaos introdusă în sistem

m3

3.733.095,65

3.733.095,65

3.743.601,79

Economia realizată prin reducerea cantității de apă de adaos introdusă în sistem

lei/an

22.398.573,90

22.398.573,90

22.461.610,74

Euro/an

4.710.530,79

4.710.530,79

4.723.787,75

Economia realizată prin reducerea tuturor pierderilor

lei/an

77.965.668,10

79.930.080,92

78.561.034,46

Euro/an

16.396.565,32

16.809.691,05

16.521.773,81

Valoare totala Deviz General

EURO fără TVA

278.325.801,53

310.139.937,53

262.310.587,85

Cheltuieli suplimentare cu construcția și exploatarea S.I.P.

EURO fără TVA

0

0

10.445.000

Analizând "AVANTAJELE" și „DEZAVANTAJELE" celor 3 opțiuni prezentate anterior la capitolul 3, precum și datele și rezultatele prezentate în tabelul 17, pentru etapa a 2-a de reabilitare a celor 25 de tronsoane incluse în cadrul Progrpmylui Operațional Infrastructura Mare ( POI 14-2020



RPID^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu de

Fezabilitate

Pag. 144/ 225

Obiectivul Strategic 7.2, "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiului București", a fost aleasă OPȚIUNEA 1.

  • 3.2.3 Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse.

în cadrul lucrărilor de reabilitare a rețelelor de termoficare aparținând SACET București vor fi utilizate următoare elemente preizolate:

  • 1.Conducte preizolate

Țevile de serviciu din oțel, vor fi livrate conform următoarelor standarde:

Țevi din oțel fără sudură având Dn < 300, material P235GH conform SR EN 10216-2:20lT^ "Țevi din oțel fără sudură utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare. Partea 2: Țevi din oțel nealiat și