Hotărârea nr. 23/2020

HOTARAREnr. 23 din 2020-01-29 PENTRU APROBAREA STUDIULUI DE OPORTUNITATE PRIVIND MODALITATEA DE GESTIUNE A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Consiliul General al Municipiului București

HOTĂRÂRE pentru aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de gestiune a serviciului de iluminat public al Municipiului București

Având în vedere referatul de aprobare al Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate al Direcției Generale Servicii Publice - Direcția Servicii Integrate nr. 11676/15.11.2019;

Văzând avizul Comisiei pentru utilități publice nr. 1/28.01.2020 și avizul Comisiei juridice și de disciplină nr. 19/28.01.2020 din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

în conformitate cu prevederile:

  • -   Art. 8 alin. (1), art. 22 alin. (1) și alin. (3) și art. 32 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • -   Art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1) și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, cu modificările și completările ulterioare;

Cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică^ republicată, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit. d), alin. (7) lit. n) și art. 139 alin. (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă Studiul de Oportunitate privind modalitatea de gestiune a serviciului de iluminat public al Municipiului București, elaborat de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice - AMRSP, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Se aprobă "Gestiunea directă" ca modalitate de gestiune a serviciului de iluminat public al Municipiului București, conform studiului de oportunitate prevăzut în art. 1.

Art.3 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de


\\    SECRETAR GENERAL

W'7      AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI,

;(V'/ j *7        Georgiana Zamfir


STUDIU DE OPORTUNITATE

PRIVIND MODALITATEA DE GESTIUNE A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

5







ST’Wl'U DX OPORTUtârfor'E WWVl'rfD ‘M0D7LL1TlAT,/EtA VE QEST’lUl'fe 51 SE'RVQCniE'U'l T>E ‘]£Tl^M1l/7l7J^TllB£GC <A£ NUMcmtlM $£ICTIIREUT!1

  • 1. INFORMAȚII GENERALE

    • 1.1. NOȚIUNEA DE SERVICIU DE ILUMINAT PUBLIC

Serviciul de iluminat public (denumit în continuare "Serviciul Public”) face parte din categoria serviciilor comunitare de utilități publice aflate în responsabilitatea autorităților administrației publice locale și are scopul de a asigura satisfacerea nevoilor esențiale de utilitate și interes public general cu caracter social al colectivităților locale.


Serviciul Public este reglementat prin Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca lege generală și prin Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, cu modificările și completările ulterioare, ca lege specială.

Serviciul Public cuprinde totalitatea acțiunilor și activităților de utilitate publică și de interes economic și social general desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub monitorizarea și controlul acestora, în scopul asigurării iluminatului public.

Serviciul Public cuprinde iluminatul stradal-rutier, iluminatul stradal-pietonal, iluminatul arhitectural, iluminatul ornamental și iluminatul omamental-festiv.

în sensul Legii nr. 230/2006:

  • > iluminat arhitectural este iluminatul destinat punerii în evidență a unor monumente de artă sau istorice ori a unor obiective de importanță publică sau culturală pentru comunitatea locală;

  • > iluminat ornamental este iluminatul zonelor destinate parcurilor, spațiilor de


    agrement, piețelor, târgurilor și altora asemenea;

    iluminat omamental-festiv este iluminatul temporar utilizat cu yțffZg M zț sărbătorilor și altor evenimente festive;                                  ff

    iluminat stradal-pietonal este iluminatul căilor de acces pietonal; Jf * /


Serviciul Public se realizează prin intermediul unui ansamblu tehnologic și fimcjyjip^l ? compus din construcții, instalații și echipamente specifice ce constituie sistemul de public (denumit în continuare "Sistemul Public”, sau după caz, ”SIP”).


Sistemul Public este format din puncte de aprindere, cutii de distribuție, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundații, stâlpi, instalații de legare Ia pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare.

Sistemul Public destinat exclusiv prestării Serviciului Public este parte componentă a infrastructurii tehnico-edîlitare a Municipiului București care, în conformitate cu Legea


SPUMt (DE              TWlfo MODAMT’ATEA rDE QES'T’ni'rfE 51

SE'RVIC'IIIDIII T>E tl£.tl.l‘Mt]ll/Arr>tPfll‘E£.r]C A£ MUEfiCW'l'U.L'll1] 'B'UCWREnTQ

Conform Legii nr. 230/2006, in situația în care Serviciul Public este asigurat prin utilizarea unor componente ale sistemului de distribuție a energiei electrice1, autoritățile administrației publice locale au drept de folosință cu titlu gratuit asupra infrastructurii sistemului de distribuție a energiei electrice, pe toată durata existenței acesteia, pe baza unui contract încheiat între autoritățile administrației publice locale și proprietarul sistemului de distribuție a energiei electrice. Prin acest contract se reglementează toate aspectele cu privire la asigurarea condițiilor pentru prestarea Serviciului Public, cu respectarea echitabilă a drepturilor și obligațiilor tuturor părților implicate. Contractul se încheie în baza Ordinului comun al președinților A.N.R.E. și A.N.R.S.C. nr. 5/93/2007.

în cazul în care autoritățile administrației publice locale vor să dezvolte Serviciul Public utilizând infrastructura sistemului de distribuție a energiei electrice existent, proprietarul sistemului de distribuție a energiei electrice este obligat să accepte utilizarea solicitată, în conformitate cu prevederile contractului-cadru.

în cazul Municipiului București, așa cum se poate observa în cadrul acestui Studiu, Serviciul Public se realizează și prin utilizarea unor echipamente (stâlpi, sau alte componente) ce aparțin operatorului de distribuție a energiei electrice sau altor operatori de servicii publice.

Conform prevederilor Legii nr. 51/2006 și Legii nr. 230/2006, Consiliul General al Municipiului București poate stabili modalitatea de organizare a Serviciului Public, respectiv dacă acesta va fi asigurat în modalitatea gestiunii directe sau în modalitatea gestiunii delegate.


Indiferent însă de modul de organizare a Serviciului Public, Legea nr. 51/2006 prevede la art. 32 alin. (2) obligativitatea, autorităților administrației publice locale de a asigura elaborarea și aprobarea unui "studiu de oportunitate pentru fundamentarea și

sistem de distribuție a energiei electrice - totalitatea instalațiilor deținute de un operator de distribuție care cuprinde ansamblu! de linii, inclusiv elemente de susținere și de protecție ale acestora, stații electrice, posturi de transformare și alte echipamente electroenergetice conectate între ele, cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV inclusiv, destinate transmiterii energiei electrice de la rețelele electrice de transport sau de la producători către instalațiile proprii ale consumatorilor de energie electrică;



ST'U'DTU ©£ OPORTWfi'TfyT'Z ‘PR'JVdl^D ‘MOVRR^TRTR'A DE §2STnM2 'A SERVICWf'll'] DE UDMWSRT’DU'B.DIC 7L£ mtâcmfil1] ‘BDCDREUT’1!

stabilirea soluțiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum și documentația de atribuire a contractului de delegare a gestiunii. ”

  • 1.2. ARIA TERITORIALĂ ÎN CARE ESTE ORGANIZAT SERVICIUL PUBLIC

înființarea, organizarea, gestionare și monitorizarea Serviciului Public sunt în competența Municipiului București prin Consiliul General al Municipiului București.

Municipiul București are o suprafață de 238 km și o populație de 1. 883.425 locuitori. Densitatea populației este de 8.000 locuitori/km2, mult peste media europeană a capitalelor.

Municipiul București este alcătuit din 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale (sectoarele 1-6) dispuse radial și numerotate în sensul acelor de ceasornic, astfel încât fiecare sector are în responsabilitatea sa o parte a centrului Bucureștiului.

Structura Municipiului București, pe sectoare în funcție de suprafață și locuitori este următorea:

Sector 1

70,7 km2

206.329 locuitori

Sector 2

30,7 km2

352.386 locuitori

Sector 3

34,6 km2

405.113 locuitori

Sector 4

32,3 km2

299.044 locuitori

Sector 5

29,9 km2

288.338 locuitori

Sector 6

40,2 km2

361.305 locuitori

Municipiul București este cel mai mare centru economic al României, aici aflându-se’ cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice României, excluzând agricultura.

A * /

Municipiul București este principalul nod feroviar, de aici plecând nouă magistrale feroviare și o cale ferată de centură de 74 km. Din dreptul Bisericii Sf. Gheorgț^Jn apropiere de Piața Unirii, începe măsurarea distanțelor pe principalele drumuri naționaiC^u trafic internațional și pe autostrăzi. în Municipiul București se află mai multe autogări ps/qHk transportul de călători.

Municipiul București, cel mai populat oraș din România și cel mai important centru industrial, comercial, universitar, cultural, constituie o atracție pentru un puternic flux migrator dinspre localitățile României. Populația de 1.883.425 de locuitori în 2011, face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Prin funcțiile sale complexe politico-administrative, financiare, comerciale, industriale, culturale, turistice, Municipiul București constituie un pol de convergență majoră în cadrul sistemului urban național.

Municipiul București, comparativ cu următorul municipiu ca număr de locuitori și



nicipiul Cluj-Napoca, este de circa 6 ori mai mare.



STWDEll E)E OPORTWtâT&f'E TR'JV'M'fo               DE CjEST’-IVNE ‘A

SZRV‘lCTUL‘ll'1 (DE QLTlMMfyT'EWBL'lC 5LC <MDE^C'3D1D£D7 ’B'UC'U'REDT'1]

  • 1.3. SCOP ȘI OBIECTIVE

Prezentul Studiu de Oportunitate analizează elementele tehnice, juridice și economice specifice Serviciului Public în scopul identificării modalității optime de gestiune.

Municipiul București, în exercitarea atribuțiilor conferite cu privire la elaborarea și aprobarea strategiilor locale de dezvoltare a Serviciului Public, a programelor de investiții privind dezvoltarea și modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, a regulamentului propriu al serviciului, a caietului de sarcini, alegerea modalității de gestiune, precum și a criteriilor și procedurilor de delegare a gestiunii, va urmări atingerea următoarelor obiective:

asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităților locale la Serviciul Public;

orientarea Serviciului Public către beneficiari, membri ai comunității;

asigurarea calității și performanțelor sistemelor de iluminat public, la nivelul directivelor Uniunii Europene;

reducerea consumurilor specifice prin utilizarea unor componente și echipamente modeme și eficiente;

asigurarea unui iluminat public judicios prin promovarea de soluții tehnice și tehnologice performante, cu costuri minime;

promovarea investițiilor, în scopul modernizării și extinderii Sistemului Public; asigurarea unui iluminat stradal și pietonal adecvat necesităților de confort și securitate individuală și colectivă, prevăzut de normele în vigoare;

asigurarea unui iluminat arhitectural, ornamental și omamental-festiv care să asigure punerea în valoare a edificiilor de importanță publică și/sau culturală;

instituirea evaluării comparative a indicatorilor de performanță a activității operatorului și participarea cetățenilor și a asociațiilor reprezentative ale acestoraO > acest proces;

promovarea profesionalismului, a eticii profesionale și a formării profesitmaîe / continue a personalului care lucrează în domeniu.                               r |

■ -V

O?.\

/f1- HI.CV'





'L-. ■

I AMRSP

%

ST'lIDni E)E O?ORTWfiTlAT'E 'P'Rmrf'D MOT>^OTiRTER E)E gEST'EUElE

SERVICEU-DUI E)E 1EEl‘M‘lEflArr> T11EEQC 7LL MWfiCQEni.Dll'l EVCVEJEOT‘1

  • 2. PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE APLICABILE SERVICIULUI PUBLIC

    • 2.1. LEGISLAȚIE PRIMARĂ

■f Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare - lege generală (ce include și modificările și completările aduse prin Legea nr. 225/2016 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006);

V Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public — lege specială

J Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ;

J Hotărârea Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice;

J Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare;

J Legea nr. 273/2006. privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

J Hotărârea Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice;


  • 2.2. LEGISLAȚIE SECUNDARĂ

✓ Hotărârea Guvernului nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului^jswiăii^^^ acordarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ANRSC nr. 77/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activităților serviciului de iluminat public;

S Ordinul ANRSC nr. 88/2007 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de iluminat public;

■J Ordinul ANRSC nr. 87/2007 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de iluminat public;

2.3.



SR 6646-1. [luminatul artificial. Condiții tehnice pentru iluminatul interior și din incintele ansamblurilor de clădiri;

SR 8313. Construcții civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul în clădiri și în spațiile exterioare. Metoda de măsurare a iluminării și de determinare a iluminării medii;




STDDEll DE OTOWTVEfiTTVfE EED'^D MOD^Ef'ATE'A DE gESTElvrfE ‘A

SEE.VQCQDJLV1] DE QLWvmfy'fTEIEEQC ‘RE MUtâcrPniL'U'] EDCDEEOTG

J SR 13433. Iluminatul căilor de circulație. Condiții de iluminat pentru căi de circulație destinate traficului rutier, pietonal și/sau cicliștilor și tunelurilor / pasajelor subterane rutiere;

S SR EN 40-1. Stâlpi pentru iluminatul public. Partea 1: Definiții și termeni;

J SR EN 40-2. Stâlpi pentru iluminatul public. Partea 2: Cerințe generale și dimensiuni;

J SR EN 40-3-1. Stâlpi pentru iluminatul public. Partea 3-1: Proiectare și verificare. Specificații pentru sarcina caracteristică;

J SR EN 40-3-2. Stâlpi pentru iluminatul public. Partea 3-2: Proiectare si verificare. Verificare prin încercări;

•f SR EN 40-3-3. Stâlpi pentru iluminatul public. Partea 3-3: Proiectare si verificare. Verificare prin calcule;


-J SR EN 40-4 + AC:2007 - anunț corectură. Stâlpi pentru iluminatul public. Partea 4: Cerințe pentru stâlpi de iluminat de beton armat și precomprimat;

J SR EN 40-5. Stâlpi pentru iluminatul public. Partea 5: Cerințe pentru stâlpi de oțel;

J SR EN 40-6. Stâlpi pentru iluminatul public. Partea 6: Cerințe pentru stâlpi de iluminat de aluminiu;

J SR EN 40-7. Stâlpi pentru iluminat public. Partea 7: Cerințe pentru stâlpi de iluminat din materiale compozite pe bază de polimeri armate cu fibre;

J SR EN 1838. Aplicații ale iluminatului. Iluminatul de siguranță;

J SR EN 12665. Lumină și iluminat. Termeni de bază și criterii pentru specificarea cerințelor de iluminat;

S SR EN 13032-1 + Al — anunț corectură. Lumină și iluminat. Măsurarea și prezentarea rezultatelor fotometrice ale lămpilor și aparatelor de iluminat. Partea I: Măsurarea și prezentarea datelor;

J SR EN/TR 13201-1. Iluminat public. Partea I: Selectarea claselor de iluminat; reglementare tehnică;

SR EN 13201-2. Iluminat public. Partea 2: Cerințe de performanță;

J SR EN 13201-3. Iluminatul public. Partea 3: Calculul performanțelor;


SR EN 13201-4. Iluminatul public. Partea 4: Metode de măsurare a performanțelor fotometrice;

J SR EN 15193 + AC:2011 - anunț corectură. Performanța energetică a clădirilor. Cerințe energetice pentru iluminat;

J Rapoartele tehnice CEN nr. 88/1990 și nr. 115/1995 - emise de Comisia Internațională de iluminat.


STWmt Vî OPOKTWfir’ftT’Z WWtâ) MOWLMTftT'EK DE QEST’TU'rfE <A SERVICTUDU1] DE          TVTyLIC ?L£ MZltâCEPElLDUO EDCD'REDTi]

  • 3. DESCRIEREA SERVICIULUI PUBLIC AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    • 3.1. ACTIVITĂȚILE CE COMPUN SERVICIUL PUBLIC

Serviciul Public al Municipiului București trebuie să asigure satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitate publică, după cum urmează:

•J ridicarea gradului de civilizație, a confortului și a calității vieții;

■S creșterea gradului de securitate individuală și colectivă, precum și a gradului de siguranță a circulației publice rutiere și pietonale;

S punerea în valoare, printr-un iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice și peisagistice, precum și marcarea evenimentelor festive și a sărbătorilor legale sau religioase;

J susținerea și stimularea dezvoltării economico-sociale a Municipiului București; funcționarea și exploatarea în condiții de siguranță a infrastructurii aferente serviciului.

în vederea satisfacerii cerințelor și nevoilor de utilitate publică menționate mai sus, Serviciul Public se realizează, pe căile de circulație publică, aleile și zonele pietonale, grădini, parcuri dar și pentru punerea în valoare a monumentelor, statuilor, ansamblurilor arhitecturale, clădirilor și construcțiilor și/sau a spațiilor publice cu valoare monumentală și de interes patrimonial amplasate pe raza teritorială a Municipiului București, cu respectarea principiilor ce guvernează organizarea și funcționarea serviciilor comunitare de utilități publice.

Luând în considerare amploarea Serviciului Public și a Sistemului Public aferent, activitățile din cadrul serviciului pot fi clasificate pe două mari paliere:

  • (A)    activitățile principale prestate în cadrul Serviciului Public și

  • (B)    activitățile suport prin care este asigurată buna desfășurare a Serviciului Public.


(A) Activități principale în cadrul Serviciului Public

sunt:


Principalele activități componente ale Serviciului Public al Municipiului Biicurgșți

A1. iluminatul căilor rutiere;

A2. iluminarea zonelor pietonale, zonelor rezidențiale și a celor comerciale; A3. iluminatul parcurilor, grădinilor și a monumentelor (julturale (iluminat arhitectural);


A4. iluminatul festiv.

Public al


O prezentare grafică a activităților principale ce compun Serviciul Municipiului București se regăsește în figura 1. de mai jos

/ /

I AMRSP

S‘T‘ll'DI'11 T>E OTOeRT‘llWT’lĂT£ TRQVQ'rfD lMOfD7LL1T’<AT<E‘A ‘D£ GjESrtwfc 51 SfERVaCniRVI 'DE 1£‘ll<M‘]1^T''PV/B£‘]C TU MWficWm£W EltCVREOT'1]



Figura 1 Schema activităților principale din cadru! serviciului pttblic de iluminat

AL Iluminatul căilor rutiere

Căile de circulație rutieră necesită un nivel destul de ridicat al luminanței și utilizarea aparatelor de iluminat cu lămpi de putere mare.


Din punct de vedere al gradului de redare al culorilor acesta prezintă o importanță mai redusă, în comparație cu iluminatul zonelor pietonale. Astfel, pentru acest tip de iluminat se utilizează, de regulă, lămpile cu sodiu de înaltă presiune. Totuși, pentru anumite zone, pentru a fi evidențiate, se poate utiliza lumina albă, în vederea atingerii unei ambianțe mai primitoare și o redare mai bună a culorilor.



srwmt fPE O?ORTVtâTiRTiE T'R'lV'l'rfD ‘MO'DALQTATfA VZ §ZST'lHl{lfE 71 SE‘RV‘IC'J'UL'U‘1 DE URlMl'tâlT''P'U'BLQC 7L£ ‘MVI^CIPniRW $DCDfÂE0T9


De regulă, atunci când configurația căii de rulare permite, instalația de iluminat stradal se amplasează pe o singură parte a drumului sau în axul drumului (figura 2).

în sensul criteriilor Uniunii Europene iluminatul public stradal este definit ca: „o instalație fixă de iluminat destinată să asigure, în timpul perioadelor nocturne, o bună vizibilitate pentru utilizatorii zonelor publice exterioare de trafic, cu scopul de a susține siguranța și fluiditatea traficului, precum și siguranța publică

Această definiție este derivată din standardul EN 13201 și nu acoperă dispozitivele de iluminare a tunelurilor, dispozitivele de iluminare a parcărilor auto private, dispozitivele de iluminat exterior comercial și industrial, dispozitivele de iluminare a terenurilor de sport sau proiectoarele (de exemplu, iluminarea monumentelor, clădirilor sau a arborilor). Definiția include iluminatul funcțional al pistelor pentru pietoni, bicicliști și iluminatul șoselelor.

Clasele de iluminare pentru traficul rutier sunt marcate prin litera M și sunt destinate pentru conducătorii vehiculelor motorizate pe rutele de trafic, iar în unele țări - pe drumurile din zonele rezidențiale care permit viteze de circulație de la medii până la viteze înalte. Recomandările cu privire la circulație, prezentate în clasele M1-M6, depind de geometria suprafeței corespunzătoare, de trafic și de circumstanțele legate de timp și pot fi determinate dinCIE I15/953.

Clasa de iluminat M se determină prin ponderea diferiților parametri care caracterizează traficul motorizat. Clasa de iluminat se determină utilizând tabelele prezentate în CIE 115/95. Nivelul de luminanță corespunzător clasei respective este prezentat în tabelul



STllDEU DE OEOETD^T^TE ‘PR'JVI'IJd iMOD'AE<]rr’tArr’E‘A DE ȘEST’eUEI'E <A SERVICMIDU1] DE ECWM^'fDllEE'lC 5LC MDEfiCEPEUE'lt'] ‘B'UC'U'REUTQ

Tabel I - Clasele de iluminare pentru traficul motorizat, bazate pe luminanfa suprafeței rutiere

Clasa de iluminare

Luminanțn suprnfeței rutiere

Gradul de orbire

Uscat

Umed

L„ in cd/rn1

c;

f.

TI in %

Ml

20

0 40

0 70

0.15

10

M2

1 5

0 40

0.70

0 15

10

M3

1 0

0 40

0.60

0 15

10

M4

0 75

0 40

0.60

0 15

15

M5

0 50

0 35

0.40

0 15

15

M6

0 30

0 35

0.40

0 15

20

Zonele conflictuale (clasele sunt marcate prin litera C) apar când fluxurile de vehicule se intersectează în locurile utilizate frecvent de către pietoni, cicliști, sau alți utilizatori rutieri, O       sau când are loc schimbarea geometriei drumului, cum ar fi reducerea benzii de circulație sau

a lățimii părții carosabile. Existența acestora rezultă într-un potențial sporit de coliziune între vehicule, între vehicule și pietoni, cicliști și alți utilizatori rutieri, sau între vehicule și obiecte imobilizate.

Nivelurile de iluminare pentru zonele de conflict (Clasa C) sunt prezentate în tabelul 2. de mai jos.


Tabel 2 - Clasele de iluminare pentru zone conflictuale (C)

Clasa de iluminare C

Nivelul de iluminare mediu de-a lungul întregii suprafețe utilizate E in Ix

Uniformitatea iluminării U,(E)

Pragul de creftere (indicele de pragi TI în *i          \

liiezâ mare fi moderată

I tteză mică fifoart^t. micii

CO

50

0 40

10

15

CI

30

0 40

10

15

C2

20

0 40

10

20

C3

15

0 40

10

20

C4

10

0 40

15

25

C5

7.5

0.40

15

25



A2. Iluminatul zonelor pietonale și a zonelor rezidențiale              1       ---=t"

Din punct de vedere al iluminatului pietonal și al zonelor unde siguranța pietonilor este obiectivul principal, activitățile de iluminat trebuie orientate spre a-i ajuta pe cetățeni să distingă obstacolele sau alte pericole de pe drum și să îi identifice pe ceilalți trecători care sar afla în apropiere. De aceea, atât iluminarea orizontală cât și cea verticală sunt importante.

în cazul pietonilor, un aspect important îl reprezintă recunoașterea facială, astfel încât trebuie îndeplinite cerințe suplimentare cum ar fi iluminarea verticală minimă și iluminarea semi-circulară minimă. Necesitățile vizuale ale pietonului diferă de cele ale conducătorului




DlP.Zr •-

„  SE*..;.”

-

ST'U'D'l'U VR ORORTWfiT’ftT'E TR.'JVl'rfD ‘MODRfITRT'E'A <DE            ‘71

S&RV'lCTUL'U'l T>£ UZlRtl^RTRlIRfilC R£ MWfifaC'lW'llL'U1] 'B'LIC'U'RHIT1]

auto și sunt determinate de CIE I36:2OOO4. Nivelurile de iluminare pentru clasele de iluminare P (traficul pietonal), se determină similar traficului motorizat din CIE 115/95 (tabelul 3).

Tabel 3 - Clasele de iluminare pentru circulația pietonilor și a traficului cu viteză redusă

Clata de Iluminare

Iluminarea medie orizontală E/tirS &

Iluminarea minimă orizontală

Cerinfa minimală in cazul necesităfii recunoașterii vizuale

Iluminarea minimă verticală

Iluminarea minimă seml-cilindrică       ix

PI

15

30

50

30

P2

10

20

30

20

P3

75

1 5

25

1 5

P4

5.0

I 0

1 5

10

P5

3.0

06

1 0

06

P6

2.0

04

06

04

Pentru a obține o bună redare a culorilor, în cazul iluminatului zonelor pietonale este-, ‘    ' luminajlffă’ '

necesară utilizarea surselor cu lumină albă. Contrastul de culoare redat de creează o vizibilitate mai mare pentru pietoni.




Totodată, pentru Sistemul Public în zonele pietonale și al zonelor rezidențiale trebuie avut în vedere esteticul instalațiilor care urmează să fie utilizate. Forma și stilul felinarelor trebuie să se integreze în mediul ambiant.





STll'DIlt TFE OTORTlltâTiATțE T'RIVIT/'D MOTfTLCQT’ftT&l T>£ g^ST’ni'N'E 'A SE'RVIC'niL'U'] DE 'LCTl'M'JT/flT'Dll'BDIC TU mi?to71‘JÎUTl'J E‘UC‘lFREU‘f'1

A3. Iluminatul parcurilor, grădinilor și a monumentelor culturale - iluminatul arhitectural

Iluminatul arhitectural reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizației modeme. El are rolul de a evidenția monumentele istorice și de artă (clădiri vechi, cu arhitectură deosebită, statui etc.), a construcțiilor reprezentative (sedii de firme, construcții rutiere, unități economice și industriale etc.), a zonelor verzi (parcuri, grădini etc.), fântâni arteziene pe timp de noapte, cât și crearea unui ambient corespunzător în orele fără lumină naturală.

Principalele funcțiuni ale iluminatului arhitectural sunt:


J iluminatul fântânilor arteziene;

■S iluminatul zonelor de promenadă;

•S iluminatul parcurilor și grădinilor;

J iluminatul clădirilor și monumentelor.

[luminatul arhitectural trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de normele luminotehnice, fiziologice, de siguranță a circulației, și de estetică arhitectonică, în următoarele condiții:

•/



Realizarea unui iluminatitectural determină, în special, evidențierea monumentelor istorice și de artă (figqra 4), clădiri de patrimoniu (clădiri vechi, cu arhitectură


ST'U'DI'U ©E 0P0RT11WTATE        MO©7UJT7lTE7l ©E ȘES-nTI^E 71

SEKA^CGT/ETH ©E lJLllIMil^TJfPTl'BLi]C 7l£ MWfiC‘l‘PniE'U'1 ETICTI'REQT’Q

deosebită).

A4. Iluminatulfestiv

Iluminatul festiv are un rol pur estetic și nu prezintă neapărat o necesitate pentru buna derulare a vieții cetățenilor. Totuși, iluminatul festiv are un rol important în marcarea anumitor evenimente sau sărbători specifice comunității (sărbătorile Pascale, Crăciunul, zilele orașului etc.) care nu poate fi neglijat din perspectiva creșterii performanței sociale a serviciului (figura 5).

J B. Activități suport realizate în cadrul serviciului de iluminat public

Activitățile suport susțin Sistemul Public și permit, prin realizarea lor, crearea cadrului necesar pentru prestarea Serviciului Public în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate.

în mod sintetic, activitățile suport prestate în cadrul Serviciului Public sunt: J Bl. întreținerea Sistemului Public;

J B2. Asigurarea alimentării cu energie electrică a Sistemului Public

J B3. Utilizarea sistemului integrat de telemanagement a Sistemului Public


Bl. Exploatarea Sistemului Public

Exploatarea Sistemului Public presupune un ansamblu d^activități, executate periodic, programate sau neprogramate, în vederea menținerii în stare tehnică corespunzătoare a diferitelor părți componente ale Sistemului Public.

Operațiile de exploatare cuprind în principal:

STIMI DE                T'RTWJ'f'D ‘MOVAJ^TAT'E'A VE fgEST’QllElE 71

SEKV9Cra£TI7 DE QLWM'Ma.T’mMC AL MWfiCWnt.C'll1] EUCWREaT1]


J Lucrări operative - ansamblul de operații și activități de supraveghere în mod permanent a instalațiilor și executarea de lucrări programate sau neprogramate pentru rezolvarea anumitor disfuncționalități ale Sistemului Public.

J Revizii tehnice - ansamblul de operații și activități de mică amploare ce se execută periodic pentru verificarea instalațiilor și eliminarea defecțiunilor reperate în vederea asigurării funcționării Sistemului Public până la următoarea lucrare planificată.

J Reparații curente - ansamblul de operații executate periodic, în cadrul unor programe, pentru readucerea tuturor elementelor din Sistemul Public la parametri proiectați, prin remedierea tuturor defecțiunilor și înlocuirea părților din instalație care nu mai prezintă parametri de funcționare adecvați.

în cadrul lucrărilor operative se execută:

J intervenții pentru remedierea unor deranjamente accidentale la aparatele de iluminat și accesorii;

S manevre pentru întreruperea și repunerea sub tensiune a diferitelor porțiuni ale instalației de iluminat în vederea executării lucrărilor necesare;

J manevre pentru modificarea schemelor de funcționare în cazul apariției unor deranjamente;

J recepția instalațiilor noi puse în funcțiune în conformitate cu regulamentele în vigoare;

J analiza stării tehnice a instalațiilor;

identificarea defectelor în conductoarele electrice care alimentează instalațiile de iluminat;

S supravegherea defrișării vegetației și înlăturarea obiectelor căzute pe linie;

S controlul instalațiilor care au fost supuse unor condiții meteorologice deosebite, cum ar fi: vânt puternic, ploi torențiale, viscol, formarea de chiciură;

J acțiuni pentru pregătirea instalațiilor de iluminat cu ocazia evenimentelor festive sau deosebite;

J demontări sau demolări de elemente ale Sistemului Public;

S intervenții ca urmare a unor sesizări din partea cetățenilor.

în cadrul reviziilor tehnice și a reparațiilor curente se execută următoarele operații specifice:

J revizia și repararea aparatelor de iluminat;


J revizia și repararea tablourilor de distribuție și a punctelor de conectare/

B2. Asigurarea alimentării cu energie electrică a Sistemului

Piața de energie electrică pentru furnizarea Serviciului Public este




STUDIEl DE OEOKTWfrfTVT'E EHIVIT^D lMOD(AEtl!r'‘ATE‘A DE QES'T’l'U'lfE 71 SE'RV’lC'l'UL'U'] DE QEDMQEfTVT3EVED1C TU MWf‘lC‘l'P‘l‘llEV'1 WUC'll'REU'PJ


Tarifele în vigoare pentru serviciul de transport, serviciul de sistem, tariful pentru serviciile prestate de operatorul pieței centralizate sunt cele aprobate prin Ordinul A.N.R.E. nr. 19/2011.


Operatorul principal de distribuție pentru Municipiul București este S.C. E -Distribuție Muntenia S.A. Tariful de distribuție a energiei electrice utilizat pentru facturare se calculează prin însumarea tarifelor specifice pentru serviciul de distribuție a energiei electrice, în funcție de nivelul de tensiune în punctul de delimitare cu consumatorul, stabilit conform contractului de distribuție a energiei electrice.


Caracteristica funcționării unui serviciu integrat de iluminat public o constituie continuitatea în alimentare cu energie electrică, care se asigură printr-o exploatare și întreținere corectă a instalațiilor componente ale sistemului de iluminat.


B3. Utilizarea sistemului integrat de telemanagement a sistemului de iluminat public


Până în prezent, un sistem integrat de telemanagement a fost implementat în zona Dorobanți, precum și pe Splaiul Independenței, însă se propune dezvoltarea acestui sistem de telemanagement pentru tot sistemul de iluminat din Municipiul București.


Sistemul de telemanagement îndeplinește funcțiile prezentate în tabelul 4 de


Tabel 4 - Funcțiile sistemului de telemanagement


Funcția de Gestionare -

Dispecerizare, presupune:


gestionarea infrastructurii proprietari/inventar/durata de viață/garanții;



J gestionarea consumului de energie electrică pe intervale orare, pe tipuri de consumatori;

J gestionarea în timp real a deficiențelor în funcționarea SIP;



identificarea în cel mai scurt timp a zonelor nefuncționale a SIP;


identificarea în timp real a sustragerilor de energie electrică;


racordărilor


gestionarea graficului de execuție a lucrărilor întreținere-menținere a SIP (lunar/zilnic);





STV'Dni DE OPOKTWaTft'/E ‘PRIVIND 'MODTLDJTîlTEia DE ȘES'rt'UE/E A SE'RV‘lC'yUL'U'1 DE rlLD‘MllLlATtPDT>L‘lC AL iMDEfilCllTniLW ‘BDCDREUE’Q


J gestionarea consumului de energie activă/reactivă pentru fiecare fază în parte și generarea de grafice de consum;

J citire instantanee a datelor de consum a energiei electrice pe faze, de la modulul de comandă și control;

J alertare în caz de nefuncționare a componentelor SIP;

J prioritizarea alertelor și a avariilor;

S comenzi presetate prin care sistemul va reacționa la diferite evenimente: depășire de consum, variații tensiune, scurt circuite pe rețea, etc.

Funcția de Monitorizare -Control- Diagnoză, presupune:


monitorizarea elementelor SIP/structura: rețea-stâlp-corp-consolă-punct de aprindere;

monitorizare aprindere/stingere totală SIP/pe ale SIP;

monitorizare la nivel de bloc de măsură și cu punct de aprindere a parametrilor teh funcționali ai infrastructurii sistemului de ilu public: tensiune, frecvență, energie activă, energi reactivă;

J evidența prin inventar a SIP pe componente, așa cum sunt ele definite prin art.l, Legea 230/2006;

Z monitorizarea graficului de realizare a lucrărilor și intervențiilor SIP;

Z generare de rapoarte pentru analiza economiei de energie electrică;

S generare de rapoarte zilnice/săptămânale/lunare despre consumul de energie electrică;

J generarea de alerte pentru funcționare în afara parametrilor tehnici ai tensiunii în rețele de alimentare publice, reglementați prin standard SEEN 50160 și reglementări A.N.R.E. în vigoare;

poziționarea GPS a elementelor infrastructurii


sistemului de iluminat public -corpuri, stâlpi, rețea,





STUnTll D£                 T'RQVmS'D MO'DTUL'IT'TIT'ETI D£ ȘESTfalrtE

S^RVICTIULIIT DE UDMlEfa'T' Dll'BDlC TUL MW&CTPTUDU1! ‘B'IIC'ULREUT’T

SIP, presupune:


J înregistrarea și vizualizarea pe platformă cartografică pentru orice zonă din localitate, a fiecărei componente a infrastructurii sistemului de iluminat public și alocarea fiecărei componente a unui număr de identificare;

J integrarea cu alte aplicații ale gestionarilor de utilități.


3.2.


SISTEMUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI


Sistemul Public în Municipiul București este format din următorele bunuri:


Z Z Z ✓ ✓


linii electrice de joasă tensiune, subterane sau aeriene; corpuri de iluminat, console și accesorii; puncte de aprindere, cutii de distribuție, cutii de trecere; echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate in iluminatul public; fundații, stâlpi, elemente de susținere a liniilor, instalații de legare la pământ, conductoare, izolatoare, cleme, armături, utilizate pentru iluminatul public.




Bunurile utilizate pentru furnizarea Serviciului Public nu sunt in proprietatea exclusivă a Municipiului București, unele dintre acestea aflându-se în proprietatea sau în gestiunea altor operatori de servicii publice, după cum urmează:


J Operatorul Serviciului Public (pentru puncte luminoase1, console, stâlpi, rețea de distribuție, puncte de aprindere și puncte de măsură);

J S.C. E - Distribuție Muntenia S.A. (pentru stâlpi, rețea de distribuție2 și puncte de măsură);

■S Municipiul București (pentru puncte luminoase, console, stâlpi, rețea de distribuție și puncte de aprindere);

J R.A.T.B. (pentru stâlpi);

J Telekom (pentru stâlpi).


Modul de deținere a bunurilor utilizate pentru furnizarea Serviciului Public reiese într-o oarecare măsură din Raportul de evaluare la valoarea justă a mijloacelor fixe ce urmează a fi predate către Primăria Municipiului București întocmit de SC INTERPROIECT CONSULTING SRL, precum și din Proces Verbal nr. 1/25.10.2018 și din Proces Verbal nr. 2/09.07.2019, ambele privind inventarierea sistemului de iluminat public din Municipiul București.



STWDTU T>E OfPOlRT)fllTl't]T‘AT’E ‘P'RQV’l'rfD ‘MOTAEIT'AT'EA E)E gEST’TITNE A

SE'R.V‘lC‘l'UETl'1 TE QEEl'M'lEfAT'TUTEVC A£ MWficmfW ETCTETUTQ

Din punct de vedere tehnologic, starea Sistemului Public în Municipiul București poate fi sintetizată astfel7:

S Indiferent de proprietarul bunurilor/componentelor prin care este furnizat Serviciul Public în Municipiul București, infrastructura actuală ce compune Sistemul Public este uzată din punct de vedere tehnologic și moral.

J Anul 2014 marchează ultima modernizare a Sistemului Public.

■f Tendința de dezvoltare și extindere a infrastructurii Municipiului București nu a luat în considerare și necesitatea optimizării parametrilor tehnico-funcționali ai Sistemului Public și nici necesitățile de modernizare ale acestuia.


J Performanțele Sistemului Public se limitează la menținerea infrastructurii acestuia în stare de funcționare; timpii de răspuns la sesizările cetățenilor pentru punerea în sistem de siguranță a avariilor acestuia; asigurarea funcționarii în sistem de securitate și siguranță.

J Rata de rezolvare a defectelor este mai mică decât cea de apariție a defectelor noi. Pierderile și furturile de energie electrică din rețea se situează la peste 10-15%, datorită uzurii și deprecierii rețelelor electrice.

Din perspectiva stadiului modernizării infrastructurii Sistemului Public al Municipiului București (tabel 5 și tabel 6), situația se prezintă astfel;


Z Z Z Z Z


punctele luminoase care au atins durata maximă de funcționare admisă trebuie înlocuite cu corpuri tip LED sau cu eficiență energetică ridicată;


rețelele de distribuție a energiei electrice necesită reabilitare în propojcție_de ^%?\. stâlpii trebuie înlocuiți în proporție de 40%;                      /' >           /


BMPIP trebuie înlocuite în proporție de 15%; cutiile de distribuție trebuie înlocuite în proporție de 90%; posturile trafo nu necesită modernizare.



Tabel 5 - Situația componentelor SIP - cantitativ"

Componentele SIP la nivelul anului 2016 în București

Componente

UM

Total SIP

Puncte luminoase

Puncte luminoase

125.513

Console

Buc

84.292

Stâlpi

Buc

101.829

Rețea de distribuție

Km

-----1.-----------------------------

5.013

7AMRSP - Secțiunea [V - Raport de monitorizare si evaluare a Serviciului Integrat de Iluminat Public (01.01.2015-31.12.2015)

’ Raport A.M.R.S.P., 2016 (Raportul de monitorizare și evaluarea Serviciului de Iluminat Public în 2016)




S'f'U'Dni DE O?ORTVtâ‘TiAT'E TWlVnft) MODALITATEA DE QEST’TU'l'fE 71 SE'RVVCTUDU'l (DE UDN^IaD‘PDED1C 7LC MDEfiCWTUDU1! DUCDREUT']

Aeriana

Km

1.466

Aeriana mixta

Km

837

Subterana

Km

2.710

Puncte de aprindere

Buc

584

Puncte de măsura

Buc

1.053


Tabel 6- Situația componentelor SIP - valoric9

Anul

Nr. Puncte luminoase evoluție anuala-buc

Nr. Puncte luminoase

Tarif total SIP /punct luminos inclusiv energie electrica* RON

Tarif mediu consum EE/punct luminos -RON

Cost/punct luminos IM * RON

buc

buc

îei

lei

lei

2013

2973

112015

681

238

224

2014

2598

114613

773

206

195

2015

909

115522

642

229

187

2016

1407

116929

553

185


O problemă semnificativă a Sistemului Public constă în starea cri componente care aparțin S.C. E - Distribuție Muntenia S.A., ceea ce conduce fla frecvente și la întreruperi în asigurarea Serviciului Public (tabel 8).


Tabel 7 - Situația componentelor SIP care aparțin S.C. E - Distribuție Muntenia SA. ry, ‘fu iL

Componente

UM

Total

Stare buna

Stare critica

Total stâlpi

Buc

43475

28883

14642

Total rețea

Km

2545

972

1542

Rețea electrica subterana

Km

892

322

570

Rețea electrica aeriana

Km

785

290

495

Rețea electrica aeriana mixta

Km

837

360

477

BMP11P

Buc

724

616

108

Cutii distribuție

Buc

900

82

818 ,

PostTrafo

Buc

551

551

0 /



Din concluziile A.M.R.S.P.11 privind performanța Sistemului Public în Municipiul București, formulate la sfârșitul anului 2015, rezultă următorele:

r

’Raport A.M.R.S.P., 2016 (Raportul de monitorizare și evaluarea Serviciul^ de Iluminat Public în 2016) l0Raport A.M.R.S.P., 2016 (Raportul de monitorizare și evaluare a Serviciului de iluminat Public în 2016) "AMRSP - Secțiunea IV - Raport de monitorizare și evaluare a Serviciului integrat de Iluminat Public (1.01.2015 -31.12.2015)


DIRECpA SERVIL»


ST'U'D'l'U Z>!E OTORTUtfQTKfE 'P'RQVM'f'D 'MO©7l£9T^TiE5I ©2 ȘESTJll'NE <A SIRVICIIIRVI DS ‘IL'll'MIT/TIT'm'BLIC R£ MWfiC'l‘P'J'UJL'U'1 2‘llCÎI'R^O‘rt



J în anul 2015, disfuncționalitățile rezolvate au fost în număr de 7.980 cazuri, în creștere față de numărul de cazuri remediate în anul 2014 (5.470), dar totuși există în evidențele operatorului un număr de 429 de cazuri nerezolvate;

■f printre disfuncționalitățile Sistemului Public cu implicații în furnizarea unui serviciu continuu și de calitate, sunt și cazuri de vandalism. Aceste cazuri au un trend crescător de la un an la altul. în anul 2015 s-au înregistrat 1.325 de asemenea cazuri, față de anul 2014 când s-au înregistrat 771 de cazuri. Duratele de rezolvare a acestor cazuri sunt de obicei mai mari față de alte situații, datorită parcurgerii unor proceduri de verificare și de decizie asupra modului în care se rezolvă.

✓ la nivelul anilor 2014 și 2015 analiza sesizărilor a condus la următoarele constatări:

  • •   în anul 2014 media zilnică a sesizărilor și reclamațiilor referitoare la funcționarea iluminatului public a fost de 23 de cazuri;

  • •  în anul 2015 media zilnică a sesizărilor și reclamațiilor referitoare la funcționarea iluminatului public a fost de 25 de cazuri.

s-a constatat că atât în anul 2014 cât și în anul 2015 peste jumătate din cazurile reclamate au fost rezolvate într-un interval de 5 zile de la apariția lor, restul fiind rezolvate într-un interval de timp până în 30 de zile. Aceste aspecte sunt în discordanță cu prevederile contractului pentru gestiunea serviciului de iluminat public în Municipiul București și a obligației operatorului de asigurare a continuității serviciului public (aceste cazuri ar fi trebuit rezolvate cu rapiditate);

J 15% din sesizările anuale se referă la lipsa iluminatului public datorită rețelei de distribuție a E - Distribuție Muntenia S.A. Cauzele principale au fost: lipsa de tensiune în rețea, deteriorarea și gradul ridicat de uzură fizică și morală a rețelelor de alimentare, intervenții insuficiente, existența zonelor cu stâlpi deteriorați, uzați sau neconformi, proprietatea E - Distribuție Muntenia S.A. asupra cărora nu se intervine;

J în anul 2015 au existat 537 de sesizări care au fost remediate de E - Distribuție Muntenia S.A. într-o perioadă de timp mai mare de 30 de zile, față de anul 2014 când au fost doar 266 de cazuri de acest fel.

Un punct slab major al Serviciului Public în Municipiul București, din punct de vedere al calității serviciilor este dat de existența mai multor entități care dețin un drept de posesie asupra unor componente prin care este furnizat Serviciul Public. Acesastă situație de fapt conduce la lipsa de coerență în ceea ce privește asigurarea parametrilor de calitate ai serviciului și la lipsa unei viziuni unitare și integrate asupra dezvoltării serviciului.

Performanța și creșterea calității Serviciului Public nu pot fi realizate decât în situația în care infrastructura destinată furnizării Serviciului Public se va afla în administrarea unui singur proprietar, care va avea în vedere efectuarea investițiilor în lucrări de reabilitare și extindere ale Sistemului Public.


sriiw opaRTiitfrfarz 'FRWi'rfD moz>?llqtjktzia the gEsrni'rfE <& SZ'RV'lC'l'UL'U'] DE ‘l£‘ll<M‘lel/‘A‘T1 PIl'BLIC ‘AL iMWtâCr!TQ£l£‘ll'] (BTlC‘ll‘R£DT!]

J administrarea infrastructurii Serviciului Public;

J operarea și întreținerea sistemului de iluminat aflat în administrare;

J realizarea lucrărilor de reabilitare și investiții conform planurilor anuale stabilite (credit furnizor cu recuperare anuală de la bugetul local);

•f plata contravalorii energiei electrice pentru consumul aferent iluminatului public.

Sinteza activităților de iluminat public la nivelul anului 2016 este prezentată în tabelul 8 de mai jos.

Tabel 8 - Sinleca aetivităfi/or de iluminat public11

întreținerea Sistemului             J

Public


Intervenții în caz de disfuncționalități

- Lucrări de punere în siguranță


Menținerea Sistemului Public


- Intervenții pentru:

v' iluminat inferior nivelului de iluminare - intervenții la un număr de 17.470 corpuri;

■J avarie la patrimoniu — înlocuire 1.428 corpuri de iluminat furate sau vandalizate. Dintre acestea 1.153 corpuri s-au montat din custodii și 275 corpuri au fost noi.

•S Activități de întreținere preventivă la suporți — verificare 2,958 suporți și 6.884 console.


v' montare aparate de iluminat tehnologie LED - 481 buc;

v' montare proiectoare cu LED - 283 buc;

J montare aparate de iluminat clasice - 269 buc;

montare aparate de iluminat Avangard - 2 buc;

✓ montare aparate de iluminat Retro - 99 buc;

J montare stâlpi - 1.113 buc;

■J montare rețea LES-43.52 km;

J montare rețea LEA - 17,6 km.






Activități

Acțiuni

Alimentarea cu energie electrică a Sistemului Public

A fost renegociat cu S.C. E - Distribuție Muntenia S.A. contractul de furnizare a energiei electrice nr. 993L/30.07.2013.

STVDTU T>E OPOXfrtlEfirh'T’E T'R'lVTrfD lMOVtllT’lfiTE‘A EE ȘESrtwfE 71 SE'RV‘lC'l‘UE'U‘1 "DE KmtfM'mtlC 7L£ MVWCEPnt£W EVCIIEEOT1]

Dezvoltare și modernizare

în baza prevederilor Actului Adițional nr. 30/2016 la contractul de delegare a serviciului de iluminat public s-au montat un număr de:

/ 975 aparate de iluminat tehnologie LED

J 7,02 km de rețea subterană

J 173 stâlpi de iluminat


Finanțarea optimă a investițiilor în Sistemul Public trebuie să asigure viabilitatea economică a operatorilor prestatori ai acestui serviciu, cât și interesele utilizatorilor. Valoarea activităților specifice din cadrul Serviciului Public se fundamentează pe baza cheltuielilor de producție și de exploatare, a cheltuielilor de întreținere și reparații, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, a costurilor pentru protecția mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivate din contractul de delegare a gestiunii, precum și a unei cote acceptabile de profit.

Cheltuielile cu energia electrică consumată pentru iluminat, care se facturează separat, nu se regăsesc în valorile activităților serviciului de iluminat public.

Situația finanțării serviciului corespunzător bugetului Municpiului București. în perioada 2013-2016 se prezintă în tabelul 9.


Tabel 9 - Situația finanțării din bugetul PMB în perioada 2013-2016 (lei) (activități contract nr. 206/1997)13

Anul

întreținere Mentcnanță

Extinderi

Energie electrică

Rata reabilitare

Valoare Totală (lei)

2013

49.629.017

0

26.617.805

15.549.740

91.796.562

2014

64.991.130

0

23.644.905

14.480.795

103.116.830

2015

47.710.352

0

26.467.168

16.966.899

91.144.419

2016

43.083.396

0

21.607.756

18.297.389

82.988.541

Total (lei)

155.784.878

0

71.719.829

49.745.083

277.249.790



Execuția veniturilor și cheltuielilor bugetului local al Municipiului București pe capitole, subcapitole și aliniate, realizate pentru asigurarea Serviciului Public se prezintă în tabelul 10:


rizare și evaluare a Serviciului de Iluminat Public în 2016) DD OTORTIt^T^T'D T'RIVI'l/D -MODîLC'JCda'TlEfl DE §ESTÎJ'U‘NE 'A

SDRVICnifDI DE QLWMrfKr’ril'BLOC ‘AX. ‘MD‘rfJC‘l‘PniX‘ll‘1 ‘BAICAIKEOTQ

Tabel 10- Informații financiare ale serviciului de iluminat public

An

Act

Credite bugetare14 inițiale, lei

Credite bugetare definitive, tei

Plăți efectuate, lei

Diferențe, lei

2014

Răspuns PMB-DUP

8923/07.08.2017

N/a

149.000.000

N/a

N/a

2015

Răspuns PMB- DUP

8923/07.08.2017

N/a

145.325.611

N/a

N/a

2016

HCGMB 160/2017

127.183.000

139.767.000

137.069.622

2.697.378

Direcția Utilități Publice (D.U.P.) din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București a sesizat la nivelul anului 2017 următoarele disfuncționalități în asigurarea Serviciului Public;15

J Disfuncționalități numeroase datorate faptului că peste 50% dintre cablurile care alimentează SIP aparțin S.C. E - Distribuție Muntenia S.A.;

J în decursul anilor 2010 - 2014 bugetul alocat a fost insuficient, astfel nu au fost soluționate toate cererile de îmbunătățire a parametrilor luminotehnici, formulate de cetățeni;

•J Existența unor instalații de iluminat realizate de către alte entități, inclusiv de către sectoarele Municipiului București și care nu au fost predate Municipiului București pentru a li se asigura lucrări de întreținere/menținere.

Investițiile realizate în Sistemul Public în Municipiul București se prezintă în tabelul

11:


Tabel 11 - Proiecte de modernizare a sistemului public de iluminat


Areal de implementare


Proiect/Sursa de finanțare


Caracteristici


Zona și Calea Dorobanți


Anul 2014


Concept integrat pentru eficiența energetică prin optimizarea parametrilor tehnico-funcționali și punerea în valoare a patrimoniului cultural într-o capitală europeană.



'■'credit bugetar - sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până lă care se t ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni celelalte acțiuni;

Răspuns DUP 89Z3/Q7



ttguale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru


Șjsițșt la AMRSP cu nr. 1900/08.08.2017



direcția SERVICII c



STliimi <DE OfORT'Ilfl^T'ATE 'P'R'lV'l'l'f'D tMO!D,ALt]T’iATEtA PE gZSrfwJE 'A SfERVICnifUI VE                    9U MW'f‘lCQ‘PniL‘ll‘1 ‘B'UC'U'JVEnTQ

Finanțat de BERD prin MFFEE (Facilitatea de Finanțare pentru Eficiența Energetică Acordată Municipalităților)


Finalizare decembrie 20)4

Raport certificare de consultant BERD Calificare proiect pentru încasarea de către PMB a unui grant de 738.000 euro.


Bulevardele Aviatorilor, Ghe. Magheru, Nicolae Bălcescu și I. C. Brătianu.

Bd. Unirii, între Piața Alba lulia și str. Mircea Vodă, Piața Unirii, pe Bd. luliu Maniu, Splaiul Independenței, între Calea Victoriei și str. Halelor, și Splaiul Unirii, până la Pasajul Mărășești


Bugetul local


Lucrări de modernizare: Schimbarea stâlpilor de iluminat și reabilitarea rețelei de alimentare a acestora.


Anul 2014


Investițiile finanțate de Municipiul București în perioada 2009-2014 sunt prezentate în sinteză în tabelul 12 din care se poate constata că implementarea proiectelor de investiții derulate până în anul 2014 are un efect modest asupra reducerii consumului anual de energie electrică ( 0,22%/ an).


Tabel 12 - Obiective și efecte ale proceselor de modernizare în sistemul public de iluminat din București _______________________________________________2009-201-1___________________________________________ Măsuri                                                  Rezultate


2009 -2011


  • V  înlocuirea corpurilor de iluminat energofage (cu surse cu incandescență) cu corpuri de iluminat cu sursa LED.

J Controlul și monitorizarea programului de funcționare a sistemului de iluminat public.

  • ✓  înlocuirea surselor de iluminat la expirarea duratei de viață cu surse de iluminat cu durata de viață mai mare - (28.000 h de funcționare);

v' Aplicarea de programe de dimming pe anumite intervale orare.

v' înlocuirea rețelei electrice uzate fizic și moral.


Reducerea consumului anual de energie electrică:


5% prin monitorizarea programului de funcționare a iluminatului public;




Reducerea costurilor operaționale ale sistemului de iluminat public:

controlul ✓ reducere consum anual 0,22%/an,




ST^tDITI 'DE OTORT^lEfrrtrfE E'MV'J'rfD 'MODR^TRTE'A DE ȘES'T’EIIETe ?l SERVdCmEEl1! DE VEElMTtârf'P'U'BE'lC 7l£ MVEfiCWTULll1] ErUC'UeREUTQ

parametrilor tehnico-funcționali ai sistemului de iluminat public.

v' Instalarea in sistemul de iluminat public a dispozitivelor de tip economizor de energie electrici.

■S înlocuirea accesoriilor corpurilor de iluminat tip balast magnetic cu echipamente de tip - balast electronic.


Din perspectiva modernizării punctelor luminoase în cadrul SIP din București, se prezintă în tabelul 14 evoluția tehnologică a acestora. Se observă că numărul punctelor luminoase a crescut, dar din punct de vedere al tehnologiei, la nivelul anului 2014 încă se mai utilizează corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu vapori de mercur.

„în conformitate cu informațiile din adresa înregistrată la A.M.R.S.P. cu nr. 1818/28.07.2017 (Anexe 4-7), la momentul anului 2017 în București iluminatul public este asigurat cu lămpi tip LED, sodiu, halogenură, dotate cu aparatură balast/igniter. Din totalul corpurilor de iluminat (125.513 buc.), ponderea tehnologiei LED este foarte redusă, până în 10%  (12.416 buc.) acestea fiind instalate în martie și decembrie 2012 și înlocuite în

septembrie 2013 și iulie 2014. Conform aceleiași anexe, din anul 2014 nu au mai avut loc înlocuiri de lămpi.”3 4 5 6


Tabel 13 Evoluția tehnologică a echipamentului de iluminat1

An

Număr puncte luminoase

Tehnologic

Putere instalată/ SIP (KW)

Consum/ SIP/an (KWh)

tCO2

2010

115.176

Sodiu,     Mercur,

Halogen, LED

14.445

61.969.008

43.440,3

2011

116.000

Sodiu,     Mercur,

Halogen, LED

15.124

64.880.066

45.480,9

2012

117.437

Sodiu,     Mercur,

Halogen, LED

14.166

59.568.382

41.757,4

2013

112.015“

Sodiu,     Mercur,

Halogen, LED

14.249

59.918.056

42.002,6

2014

114.613

Sodiu,     Mercur,

Halogen, LED

14.102

59.299.0661

41.568,6



B%20-%20Govnet%20Lighting%20Industry%20Forum%202015.pdf Ițorizarc și evaluare a Serviciului de Iluminat Public în 2016) 01 MifVîconsum de energie electrică de 57.982.658,4 kWh (Răspuns PMB-


ST^TDIU CDL OTORTVtâr’AT’‘L ‘FRIVI'rfD 'MODTU'JTÎACnEîl VE ȘESTAITME A SERVICIULUI VE QEVMW/rt’TVEL'IC AL ‘MU^CQTQULU'] EUCUREUT1]

2015

115.522

N Sodiu, Mercur, H alogen, LED

N/a

59.448.43 7îa

N/a

20(6

125.513

N Sodiu, Mercur,

14.501 KW (la

62.682.5392"

N/a

Halogen, LED

care se adaugă

350     KW

iluminat festiv)

Din Tabelul 14 rezultă că, deși evoluția puterii instalate medii a unui punct luminos are o tendință inconstantă, datorită reducerii tarifului mediu pentru I kWh, costul energiei electrice pentru un punct luminos are o tendință accentuată de reducere începând cu anul 2013.

Tabel 14 Evoluția consumului de energie electrică și costuri aferente7 8 9 10

An

Putere medie/ punct luminos (kWh)

Cost energie electrică/punct luminos, lei

Tarif mediu energie electrică (lei/ kWh)

2012

507,23

181,27

0,3573

2013

496,80

196,41

0,3953

2014

481,30

185,39

0,3851

2015

491,36

181,88

0,3701

2016

490,93

164,10

0,3342

Situația bunurilor, la data de 28.07.2017, din structura SIP București se prezintă în Tabelul 15.

Tabel 15 Situata bunurilor din cadrul SIP București9

Nr. crt.

Denumire

UM

Cantități

1

Corp il. S 30W

buc

8

2

Corp il. S 70W

buc

66.623

3

Corp il. S 100W

buc

1.799





Sl'llVIRI VE                         (MODTLC'JT'îlTi'A &E QVSTni^V A

SE'RV‘lC‘l'UL'U'1 'DE OLVM^AT’TVRLOC A£ MlltâCTPniLW WCVRÎUTQ


4

Corpii, S 150W

buc

20.181

5

Corp il. S 250W

buc

20.160

6

^Corp il. S400W

buc

2.900

7

Proiector LED 10W

buc

581

8

Proiector LED 20W

buc

25

9

Proiector LED 225W

buc

9

10

Corp iluminat LED 30 W

buc

1.115

11

Corp iluminat LED 40 W

buc

419

12

Corp iluminat LED 50 W

buc

231

13

Corp iluminat LED 60 W

buc

4,164

14

Corp iluminat LED 80 W

buc

851

15

Corp iluminat LED 90 W

buc

2.996

16

Corp iluminat LED 100 W

buc

255

17

Corp iluminat LED 120 W

buc

1.044

18

Corp iluminat LED 185 W

buc

713

19

Corp iluminat LED 225 W

buc

13

20

Proiectoare ornam. IHLUX

buc

47

21

Corp il. H 70W

buc

29

22

Corp il. H 150W

buc

66

23

Corp il. H 250W

buc

433

24

Corp il. H 400W

buc

546

25

Corpii. M 125W

buc

246

26

Corp il. M 80W

buc

67

27

Total corpuri

buc

125.513

28

Prelungire simplă tip Al

buc

16.315

29

Prelungire dublă tip A2

buc

5.254        y

30

Prelungire dublă tip A3

buc

227

31

Prelungire cu patru brațe tip A5

buc

32

32

BrațsjrttKțjYlit^eaj^K

Zo -—7A-----------

buc

14.226



ST‘IKD'1‘11 (Dl OPORTUtârftT'E TWW/0 ‘MODÎUaT^TEÎl DE gESTgDDE 71 SSRVdCdVDW (DE dDWMdd'fy'f 7‘U'BL‘IC ‘AL MUtâC'imi.L'll'l ETlC'UEEEJ'rt


33

Prelungire tip "trafic greu"

buc

47.423

34

Prelungire tip TGZ

buc

815

35

Total prelungiri

buc

84.292

36

Stâlp metalic cu h= [5...10] m

buc

7.679

37

Stâlp metalic decorativ cu h<5 m

buc

31.501

38

Stâlp metalic cu h= 10 m

buc

232

39

Montat stâlp metalic neferos min. 8m

buc

584

40

Montat stâlp centrifugat cu armatura metalica

buc

922

41

Stâlp metalic 6m - 8m

buc

3.418

42

Stâlp metalic 8,Im - lOm

buc

1.478

43

Stâlp metalic 4,lm - 6m

buc

634

44

Stâlp metalic 10,lm- 12m

buc

434

45

Stâlp metalic 12,lm - 14m

buc

20

46

Stâlp metalic 2m - 4m

buc

284

47

Total stâlpi

buc

47.186

48

Cablu de iluminat ACYABY 3x35+16

km

703,717

49

Cablu de iluminat ACYABY 3x70+35

km

11,542

50

Cablu de iluminat ACYABY 3x150+70

km

2,687

51

Cablu de iluminat ACYABY 3x120+70

km

1,721

52

Montat cablu subteran

km

1785

53

Montat cablu aerian

km

363

54

Cablu de iluminat TYIR 3x35

km

159,350

55

Cablu de iluminat TYIR. 3x50 O1A1 3x50

km

3,890

56

Cablu de iluminat 3x1,5; 2x2,5 etc.

km

5,844

57

Total cabluri

km

2.14738



Pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra Sistemului Public, a Fost realizată radiografia acestuia, în scopul evaluării în același timp a factorilor de influență interni și externi.24^ _----




STTl'Dm LXE OTO'RTWfi'fATț T'RQVQ'rfD ‘MOVALIT'ATEA D£ gESTfal'rfE SSRV'lCntL'UI DL 'ILLIMTrfAf TĂLPIC AL (MH^CI'PniL'llQ WUCLLRDUTQ

Puncte Torte

Consum de energic electrică în scădere datorită modernizărilor aduse SIP.

Existența unei infrastructuri edilitare ca un întreg funcțional, modem, ca bază a dezvoltării economico - sociale a municipalității.

Asigurarea unui nivel acceptabil de iluminare și luminantă coroborat cu optimizarea consumurilor de energie electrică.



Puncte slabe

J Cheltuielile cu energia electrică sunt în continuare ridicate deoarece o mare parte din aparatele de iluminat sunt vechi și nu au în echipare condensatori pentru compensarea locală a factorului de putere. Lipsa compensării duce la consum de energie reactivă, contravaloarea acestuia fiind destul de ridicată.

v' Nercspectarea cerințelor directivelor europene și a standardelor armonizate aferente referitoare la iluminatul public.

J Procesele investi(ionale pentru modernizarea sistemului au fost foarte restrânse.

■J Costurile pentru întreținerea sistemului de iluminat public sunt foarte ridicate.

J Sistemul de iluminat public actual echipamente si instalații învechite care au consumuri mari de energie electrică și nu corespund cerințelor directivelor europene aplicabile, referitoare la reducerea de CO2.

S Sistemul actual se află într-o stare fizică învechită; acesta mai poate fi utilizat însă consumurile de energie mărite și costurile de întreținere vor fi din ce în ce mai mari.

Se impune un program coerent și consecvent de modernizare și reabilitare a sistemului de iluminat prin montarea de aparate de generație nouă cu LED, eficiente din punct de vedere energetic, în conformitate cu cerințele CIE și ale legislației în vigoare, precum și implementarea de soluții tehnice pentru eficientizarca din punct de vedere energetic a sistemului de iluminat public, cum ar fi: sistem de control și monitorizare a sistemului de iluminat public, sisteme independente de iluminat cu panouri fotovoltaice ctc.

J Nu se mai justifică economic întreținerea unor aparate depășite tehnic și moral, cu un consum ridicat de energie electrică.

v' Distribuția în teren a suporților existenți pentru puncte luminoase este ineficientă, în special în zonele periferice, astfel încât în timp ce în unele zone iluminatul este precar, în altele, inclusiv zona centrală, este în exces.

S Aspectul nocturn al orașului nu reușește să pună in valoare toate elementele arhitectonice, omamental-peisagistice și personalitatea Municipiului București.

v' în ceea ce privește zonele de risc sporit (maru intersecții, poduri, treceri la nivel), în unețț cazuri iluminatul este insuficient sau aproape inexistent.

v' Comanda iluminatului public nu permite în prezent controlul absolut ai elementelor de comandă pentru sistemul de iluminat public.

ST'll'DIV T>X OTORTW^TTIT'E T'RWl'tâ) lMOrD‘A£.llT,,AT’lElA CDE gES'fni'l'fe R SE'RV'lCHIf'UI Z>£ QLRlMTtâT'(P(UlBL‘]C ?L£ ‘MlltâCQWUCW %'UCV'REU'T]


J Sistemul de iluminat public nu conține elemente care să permită eficientizarea și economia consumului de energie electrică.

S Slaba protejare a mediului contra poluării luminoase.

•J Lipsa de transparentă pentru cetățeni a informațiilor de natură economică și financiară în furnizarea serviciului de iluminat public în București.


Oportunități

J Investițiile în modernizarea tuturor punctelor luminoase îndeplinește criteriile de fezabilitate economică dacă se realizează și investiții în eficientizarea funcționării sistemului de iluminat public.

v' Odată cu realizarea acestor investiții crește calitatea iluminatului, ajungându-atingerca impuși



Amenințări

Interferențele politice frecvente în stabilirea prețurilor la serviciile publice și răspunderea inadecvată a operatorilor au condus furnizarea ineficientă de bunuri și servicii. Pentru instalațiile realizate de primăriile sectoare, deși sunt branșate în rețeaua distribuție a sistemului de iluminat public,


la


de de nu


sunt emise avize de racordare și nu sunt emise avize edilitare de către Operatorul Serviciului Public pentru investițiile respective. Conform legii, aceste instalații sunt de iluminat public, deci municipalitatea achită integral contravaloarea consumului de energie electrică fără ca aceste instalații să fie în patrimoniul SIPls.

Neasigurarea surselor de finanțare suficiente în perioada 2007-2009 pentru remediere a deficiențelor și sistemului de iluminat public.

Execuția lucrărilor de infrastructurii urbane i necentralizate la nivelul București, respectiv:

Autoritățile publice de sector: au amenajat și înființat parcări, locuri de joacă și de agrement; au realizat refacerea căilor rutiere; au modernizat infrastructura aferentă rețelei de apă, canal.

Operatorii de utilități și servicii publice au realizat lucrări de refacere și reparații a infrastructurii specifice, deteriorând rețeaua de iluminat public.


lucrările de a defecțiunilor


dezvoltare a necorelate și Municipiului


Concluziile Rapoartelor anuale de monitorizare și evaluare a Serviciului Public întocmi de A.M.R.S.P. sunt:



2iSursa: Raport tehnic 2016



ST’'U'D'1'U OTOAT^ltâTATE ‘P'R'lVQ'l'f'D (MO'DA£(]T'AT’EiA VE GjEST’TU'rfE A SERVICTULVl E)E 'JE'II'MI'J/AT'T'IIEZIC A£. mtâCfflilL'U'] E'UCTl'REnTI

J Dezvoltarea și extinderea infrastructurii Municipiului București nu a luat în considerare și necesitatea optimizării parametrilor tehnîco-funcționali ai sistemului de iluminat public și nici necesitățile de modernizare ale acestuia.

J Performanțele Sistemului Public se limitează la menținerea infrastructurii acestuia în stare de funcționare; timpii de răspuns Ia sesizările cetățenilor pentru punerea în sistem de siguranță a avariilor acestuia; asigurarea funcționarii în sistem de securitate și siguranță.

J Rata de rezolvare a defectelor este mai mică decât cea de apariție a defectelor noi.

•S Pierderile și furturile de energie electrică din rețea sunt de peste 10-15%, datorită uzurii și deprecierii rețelelor electrice.

•/ Existența mai multor entități care dețin părți ale infrastructurii prin care este furnizat Serviciul Public creează impedimente în asigurarea unui Serviciu Public performant întrucât nivelurile de performanță impuse operatorului Serviciului Public depind de calitatea prestațiilor entităților care dețin părți ale infrastructurii prin care este furnizat Serviciul Public.

✓ Este necesar ca din punct de vedere al statutului juridic, la nivelul Municipiului București să existe un singur proprietar al Sistemului Public, care să fie responsabil de dezvoltarea acestuia și de realizarea unui Serviciu Public de calitate corespunzătoare.

Finanțarea Serviciului Public a fost insuficientă pentru realizarea lucrărilor de modernizare și extindere a S1P. Aceste investiții sunt condiționate de modernizarea urbanistică a arealului teritorial și de necesitatea asigurării unui iluminat performant de nivel european.

Pentru conformarea cu prevederile O.U.G nr. 22/2008 - privind eficiența energetică, municipalitatea are obligația să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice, cu includerea de măsuri pe termen scurt și mediu (3-6 ani), vizând programe de investiții în SIP pentru care se întocmesc studii de fezabilitate.

Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizației modeme. El are rolul de a asigura atât orientarea și circulația în siguranță a pietonilor și vehiculelor pe timp de noapte, cât și crearea unui ambient corespunzător în orele fără lumină naturală. Iluminatul public trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de normele luminotehnice, fiziologice, de siguranță a circulației, și de estetica arhitectonică, în următoarele condiții:

  • •  Utilizarea eficientă a energiei electrice;

  • •  Reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a echipamentelor care compun instalațiile electrice de iluminat.

Realizarea unui iluminat corespunzător determină, în special, reducerea riscului de accidente rutiere, reducerea numărului de agresiuni contra persoanelor, îmbunătățirea orientării în trafic, îmbunătățirea climatului social și cultural prin creșterea siguranței activităților pe durata nopții.

Creșterea nivelului de iluminare determină creșterea nivelului investițiilor și conduce la reducerea pie


STUDII “TE OPORTWSrrtiTE T'Rmrf'D ‘MOTWLQT‘ATE'A (DE gZStâwfe A SE‘R.V’lC'l‘UL'U'1 lD<E 1L^lM^‘R'T’‘PrlVSL‘lC A£ MW&CWQ'UZTl1] ^IC'U'REUTl


Raportul Comitetului European de Iluminat, CIE 99, evidențiază reducerea numărului total de evenimente rutiere, în cazul unui iluminat corespunzător, cu 30% a numărului total de accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45% pe cele rurale si cu 30% pentru autostrăzi. Totodată, iluminatul corespunzător al trotuarelor reduce substanțial numărul de agresiuni fizice, conducând la creșterea încrederii populației pe timpul nopții.

Atât pentru automobiliști cât și pentru pietoni, lumina este sinonimă cu o creștere a siguranței. Participantul la trafic distinge mai bine obstacolele și identifică mai ușor semnalizările. Un iluminat de calitate face ca oamenii să se simtă în siguranță și mai protejați, îi încurajează să iasă seara, îmbunătățește viață socială și culturală a unei localități.

Ambientul luminos confortabil este influențat de distribuția luminanțelor atât în plan util al carosabilului, cât și în câmpul vizual al observatorului. Minimizarea importanței acestui criteriu duce Ia realizarea unor sisteme de iluminat necorespunzătoare cu efecte negative asupra circulației rutiere și pietonale. Efectele distribuției necorespunzătoare a luminanțelor conduc la apariția fenomenului de orbire, de inconfort și incapacitate, cu consecințe directe asupra siguranței desfășurării traficului rutier.

Elaborarea proiectului luminotehnic pe fiecare tip de stradă este necesară pentru stabilirea tipului și numărului surselor de lumină, a puterii instalate.

Proiectele luminotehnice se realizează utilizând programe de calcul specializate.


Rezultatele calculelor trebuie să corespundă prevederilor din Norma CIE 115/95 șj 13433/martie(SR13201-2)

Clasificarea drumurilor:



Comisia Internațională de Iluminat, recomandă următoarele clasificări pentru\ffyfi rutier:

Descrierea drumului

Clasa de iluminat

Drum cu trafic de marc viteză, cu căi de rulaj separate fără încrucișări(Ex:autostrăzi) Densitatea de trafic: ridicată

Ml

medic

M2

scăzută

M3

Drum cu trafic de mare viteză, fără căi dcrulaj(Ex: drum național, drum județean) Controlul de trafic (Nota 2) și separarea (Nota 3) dintre diferitele tipuri de călători de drum (Nota 4): slabă

Ml

bună

M2

Drumuri urbane importante, străzi de centură sau din orașe. Controlul traficului și separarea diferitelor tipuri de călători: slabă

M2

bună

M3

Străzi de legătură mai puțin importante în orașe, din zone rezidențiale, străzi rurale locale, drumuri de acces la străzi, șosele importante.

Controlul traficului și separarea diferitelor tipuri de călători:


fc? DIRECȚIA V’c

SERVICII 2£

,arvicr:


STZl'Dm THE OTORTVTfrr'WTT T'RTVTrfD 'MODAE'JT'ATEA DE ȘESTniTlE ‘A SERVdCmTW DE 1EVMMfaT?fU‘BL‘lCWtâcmTîl'l E'UC'U'REOT'J

slabă bună

M4

M5

Valorile parametrilor luminotehnici corespunzător claselor de iluminat:

Clasa de iluminat

Lmed [cd/mpj

UO

Ti

Ut

Ml

2

0,4

10

0,7

M2

1,5

0,4

10

0,7

M3

1

0,4

10

0,5

M4

0,75

0,4

15

NR

M5

0,5

0,4

15

NR


în ceea ce privește distribuția luminanțelor, pentru evitarea orbirii psihologice este necesară realizarea unei uniformități în limite diferite și anume uniformitatea generală (pe planul drumului) UO = Lmin/Lmed trebuie să fie de cel puțin 0,4 iar uniformitatea longitudinală (măsurată în lungul axului de circulație a unui culoar) UI = Lmin /Lmax să fie de cel puțin 0,5.

Pentru evitarea orbirii directe fiziologice provocate de sursele de lumină, se impune folosirea unor corpuri de iluminat cu unghi de protecție mare, astfel încât la unghiuri de privire normale, sursa să nu fie văzută.


Valorile parametrilor luminotehnici pentru zonele de risc:

Clasa de iluminat

Iluminarea orizontală pe toată suprafața circulată de pietoni

Emed [Ix]

UO

co

min 50

min 0,4

CI

min30

min 0,4

C2

min 20

min 0,4

C3

min 15

min 0,4

C4

min 10

min 0,4

C5

min 7,5

min 0,4





STUDni VE OEORTlltâTAT'E T'RWl'rfD MOT^QT’ftT'E'A rDE §ESTiltlfNE K SEKV'lCTUL'U'l ©T IXU'M'îWîIT'TUîBX'JC 7l£ MTl'î'tomiX'lH WUCUREUT'1!

  • 4. FORMA DE GESTIUNE A SERVICIULUI PUBLIC

    • 4.1. PRECIZĂRI PREALABILE

Autoritățile administrației publice locale sunt libere să hotărască asupra modalității de gestiune a serviciilor de utilități publice aflate sub responsabilitatea lor.


Autoritățile administrației publice au posibilitatea de a gestiona în mod direct serviciile de utilități publice sau de a încredința gestiunea acestora, respectiv toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind fumizarea/prestarea unui serviciu de utilități publice ori a uneia sau mai multor activități din sfera respectivului serviciu de utilități publice, în baza unui contract de delegare a gestiunii.

încredințarea gestiunii unui serviciu de utilități publice ori a uneia sau mai multor activități din sfera respectivului serviciu de utilități publice către operator implică încredințarea prestării/furnizării propriu-zise a serviciului/activității, precum și punerea la dispoziție a bunurilor ce compun sistemul de utilități publice aferent serviciului/activității.

Gestiunea serviciilor de utilități publice se organizează și se realizează în urî modalități:

i

  • a) gestiune directă;

  • b) gestiune delegată.

V


,.w


Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilități publice se stabilește prin hotărStiajd autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, în baza unui studiu de oportunitate, în funcție de natura și starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preț/calitate, de interesele actuale și de perspectivă ale unităților administrativ-teritoriale, precum și de mărimea și complexitatea sistemelor de utilități publice.

Desfășurarea activităților specifice oricărui serviciu de utilități publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului și a unui caiet de sarcini, elaborate și aprobate de autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru și cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.

4.2.


GESTIUNEA DIRECTĂ



  • 4.2.1. Noțiune

Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative și executive, în numele unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire


ff AN

VA.

STllDEU DE OEORTDtâr’AT’E DRQVIErD MODA£ET’iAT’EA DE QESE^DElE ‘A SEEVOCTUDU’] DE ‘ILliM^ATED'BLIC ‘M. MVtâCWniDll'l EDCDEEnTl

la fumizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora.

Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau de drept privat care pot fi:

a) servicii publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordînea consiliilor locale sau consiliilor județene, după caz, prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective. Acestea furnizează prestează serviciile de utilități publice în baza hotărârii de administrare a serviciului;


  • b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective. Acestea furnizează/prestează serviciile de utilități publice în baza contractului de delegare a gestiunii atribuit direct cu respectarea condițiilor cumulative prevăzute de art. 28 alin. (2l) din Legea nr. 51/2006, ce trebuie îndeplinite atît la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii cit și pe toată durata acestui contract. Precizăm că deși contractul în baza căruia societatea cu capital integral al unității administrativ-teritoriale furnizează/prestează servili este denumit prin lege "contract de delegare", serviciul este prestat în modaJftaJȘa' gestiunii directe.


  • 4.2.2. Condițiile cumulative ce trebuie îndeplinite pentru atribuirea directă?' contractului de delegare a gestiunii

    s ir • ' k

    ,,-^i c

    / s.


  • a) unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acționar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acționarilor și al consiliului de administrație, exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

  • b) operatorul desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv a unității administrativ-teritoriale care i-a încredințat gestiunea serviciului;

  • c) capitalul social al operatorului este deținut în totalitate de unitățile administrativ/

teritoriale membre ale asociației, respectiv de unitatea administrativ-teritorialăț participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului este exclusă.


S'flivni DE OEOKT'DtâttT’E 'P'R'lV'H'f'D WI’W'îlT'Eîl T)£ ȘEST^TI-NE ?l SERVICniDU] DE QJLD^^TEDELQC ‘M. (MD^CQDHIEW EDCV'REUT'l

  • -   modul de deținere a capitalului societății, în sensul că participarea privată la capitalul operatorului este permisă dacă aceasta nu conferă controlul sau dreptul de veto, este necesară în conformitate cu Tratatele Uniunii Europene și nu conduce la exercitarea unei influențe dominante;

  • -  obligația operatorului de a desfășura activități numai pentru unitatea administrativ-teritorială care i-a încredințat serviciul, în sensul că prin Legea achizițiilor publice nr. 98/2016 este statuată obligativitatea ca 80% din activitatea persoanei juridice să fie efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate.


Având în vedere însă că Legea nr. 51/2006 este un act normativ cu caracter special care se aplică exclusiv serviciilor de utilități publice reglementate prin aceasta, prevederile sale sunt derogatorii26 de la prevederile Legii nr. 198/2016 care reprezintă norma generală în materia achizițiilor publice. în anul 2019 au fost inițiate proiecte de acte normative pentru modificarea prevederilor Legii nr. 51/2006 referitoare la condițiile cumulative ce trebuie îndeplinite de societate cu capital aparținând unității administrativ-teritoriale, în sensul aliniereii acestora la prevederile mai puțin restrictive ale Legi nr. 98/2016, însă respectivele proiecte de acte normative nu au fost încă adoptate până la momentul elaborării prezentului Studiu de Oportunitate astfel că sunt inaplicabile.

Prin urmare, pentru atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii este necesar ca societatea cu capital aparținând Municipiului București, să îndeplinească, atât I data atriburii contractului, căt și pe durata acestuia, cerințele prevăzute de Legea nr. 51/20® cu modificările și completările ulterioare.                                            f

f * /

\

  • 4.2.3. Compensația pentru obligația de serviciu public                       VqV


Compensația pentru obligația de serviciu public este, conform definiției legale dra^î j'jl G lit. t) din Legea nr. 51/2006, orice beneficiu, în special financiar, acordat operatorilor direcT1^^— sau indirect din resurse de stat în perioada de punere în aplicare a unei/unor obligații de serviciu public sau în legătură cu perioada respectivă, pentru acoperirea costurilor nete aferente îndeplinirii unei obligații de serviciu public, inclusiv un profit rezonabil.


în sensul acestei definiții, resursele de stat sunt cele prevăzute la punctul 3.2. -Resurse de stat din Comunicarea Comisiei Europene 2016/C 260/01 privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 al. 1 din Tratatul privind funcționare Uniunii Europene.

Potrivit art. 29 alin. 10 din Legea nr. 51/2006, contractul de delegare trebuie să conțină în mod obligatoriu clauze privind compensația pentru obligațiile de serviciu public în


STTlimi T>!E CmmTVTflTATE PRIVll/Z) (M0VAR1TAT2R T>£ QESTfll'JfE 71 SZRVVCWJf‘U‘1 V2                     A£ MV‘tâC'l‘PniJL'U'1 $rl(C'l(fX£OTi]

sarcina Delegatului, cu indicarea parametrilor de calcul, control și revizuire a compensației, precum și modalitățile evitare și recuperare a oricărei supracompensații.

O astfel de clauză este necesară pentru a exista o garanție ca în cazul contractelor de delegare a gestiunii având ca obiect prestarea unui serviciu public, sumele de bani plătite operatorului nu sunt ajutor de stat, sau în cazul în care sunt calificate ca ajutor de stat, dar sunt compatibile cu dreptul concurenței (sunt îndeplinite primele trei criterii Altmark, dar nu și al patrulea), acest ajutor de stat nu este supus totuși obligației de notificare către Comisia

în acest sens, pentru a nu fi calificate drept ajutor de stat, atribuirea directă a unui contract de delegare a gestiunii pe de o parte, precum și asumarea realizării investițiilor din fonduri alocate direct operatorului care fumizează/prestează S1EG de către Municipiul București, este necesar să fie respectate, cumulativ, o serie de condiții, cunoscute sub denumirea de „criteriile Altmark” (denumite astfel după jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care le-a stabilit), conform cărora:

  • a)  Există un mandat însărcinând întreprinderea cu executarea obligațiilor de serviciu public („OSP”) clar definite. OSP este impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini și pe baza unui criteriu de interes general menit să asigure

că serviciul este furnizat în condiții care îi permit să își îndeplinească misiunca^^, în speță, acesta este cuprins în contractul de delegare care trebuie să stimilez^jVi A cuprinsul său elementele impuse de Legea nr. 51/2006 sau elemențe_ynuHfe-^' pentru acele servicii care nu sunt reglementate de Legea nr, 51/2006./' * f lt.

[     11" rț w ’j

  • b)  Parametrii de calcul ai compensației au fost stabiliți în prealabil în ™d ofțiecjtis^7

și transparent.                                                    V


  • c)  Nu există supra-compensare. Astfel sprijinul financiar se acordă opei

doar pentru dezvoltarea infrastructurii serviciului, nu și pentru prestarea

:                          serviciului și nu depășește necesarul de investiții din care se scad încasările

viitoare și un profit rezonabil.

  • d)  Selecția operatorului nefiind efectuată în cadrul unei proceduri de achiziții publice, societatea căreia i se atribuie contractul trebuie să fie o „întreprindere tipică bine gestionată și dotată corespunzător pentru a putea satisface exigențele de serviciu public la cel mai mic cost pentru comunitate”.

Așadar, selecția operatorului serviciului nefiind efectuată în cadrul unei proceduri de achiziții publice/concesiuni, societatea căreia i se atribuie Contractul de Delegare trebuie să fie de la bun început constituită si organizată ca o ..întreprindere tipică bine gestionată sr dotată corespunzător pentru a putea satisface exigentele de serviciu public la cel mai mic cost pentru comunitate”, pentru a respecta cel de-al patrulea dintre criteriile Altmark care

determină ca atribuirea contractului să nu se califice ca ajutor de stat.




ST'lKDm OPOT^fV^'ll‘f‘A‘fE 'P'RQVl'rfD MOTiTLLlrtlT'E'R DE ȘES'rt'lfNE

SE‘RV‘JCraETl'7 DE ^ED^E/îVT'EDEEaC 7LL mtâcmiLW MICTI'.REO'rt

îndeplinirea acestui criteriu se dovedește prin rezultatele analizelor tehnice, economice și financiare, realizate în cadrul unor procese de benchmarking care permit compararea Delegatului cu operatori similari de pe piața serviciului.

în lipsa unei astfel de analize cu rezultate concrete nu se poate prezuma îndeplinirea celui de-al patrulea criteriu Altmark și prin urmare trebuie să ne asigurăm de conformarea cu Decizia 2012/21/UE, astfel încât chiar dacă compensația ar fi considerată ajutor de stat să nu fie supusă notificării.


Decizia 2012/21/UE se aplică în speță ajutorului de stat sub forma compensației pentru obligația de serviciu public, acordat Delegatului căruia i-a fost încredințată prestarea serviciului, în conformifate cu articolul 106 alineatul 2 din Tratat, având în vedere că această compensație aparține categoriei prevăzute la lit. a) de la art. 2 alin. 1 din Decizie, respectiv: „ compensație care nu depășește valoarea anuală de 15 milioane EURO pentru furnizarea unor servicii de interes economic general...

Condițiile impuse de Decizia 2012/21/UE pentru exonerarea de obligația de sunt prevăzute la art. 4 din Decizie, în sensul că prestarea Serviciului se îndj întreprinderii respective printr-un act de atribuire care trebuie să precizeze, în specia

“(a) conținutul și durata obligațiilor de serviciu public;

  • (b) denumirea întreprinderii și, dacă este cazul, teritoriul în cauză; \

  • (c) natura drepturilor exclusive sau speciale acordate întreprinderii autoritatea care acordă aceste drepturi;



  • (d) o descriere a mecanismului de compensare și a parametrilor aplicați pentru calculul, controlul și reexaminarea compensației;

  • (e) modalitățile de evitare a supracompensării și de recuperare a eventualelor supracompensații; precum și

  • (f) o trimitere la prezenta decizie.”

Actul de atribuire este reprazentat de contractul de delegare a gestiunii atribuit Delegatului, care trebuie să răspundă acestor cerințe prin clauzele sale. în materie de compensași ne referim la lit. (d) și (e) din lista de mai sus, care corespunde altfel și cerințelor impuse de Legea nr. 51/2006 pentru clauza obligatorie privind compensația.


Este important de amintit că nu reprezintă compesație întreaga remunerație a Delegatului pentru prestarea Serviciului, ci doar acea parte din cheltuielile eligibile (plus o cătărezonabilă de profit) care nu sunt acoperite de veniturile proprii, precum și costurile nete de investiții care sunt acoperite de Municipiu și decontate Delegatului. Pentru calculul valorii compesației, inclusiv a cotei rezonabile de profit, noi am propus o formulă în proiectul de


ST*Uimi Z>£ O?ORT’wfiT’tRTiE mxmfD ‘RtO'DRLQTlATZ‘A 'D!E ȘES'rtll'ME A SERVI CntfW E)E WtmfMJW£']C A£ MElEfiCWQAlE‘ll'1 E'UC'U'RHITI

contract și precizăm că mai multe indicații privind modul de calcul se regăsesc și în art. 5 din Decizia 2012/21/UE.

în plus, în cazul în care Delegatarul va aloca Delegatului sume de la bugetul local pentru finanțarea investițiilor, aceasta reprezintă o compensație pentru obligațiile de serviciu public (OSP) si trebuie să fie acordată în condiții care să nu constituie un ajutor de stat sau în cazul de fată unde nu dispunem de o analiză din care să reiasă îndeplinirea celui de-al patrulea criteriu Altmark. în condiții care să asigure îndeplinirea criteriilor din Decizia 2012/21/UE, astfel încât compensația, chiar calificată drept ajutor de stat să nu fie supusă notificării.

Precizăm că pentru situația în care există o astfel de compensație, următoarele elemente trebuie stipulate expres în Contractul de Delegare, în aplicarea art. 29 alin. (II) lit. k) din Legea nr. 51/200611:

că Delegatul va atrebuii contractul de lucrări aferent realizării acestor investiții conform legislației achizițiilor publice;                                            .

că sumele tmsferate de către Delegatar nu vor depășii necesarul aferent realiză^ Investiției la prețul de piață rezultat în urma aplicării procedurii de achiziții că Delegatarul va controla realizarea investiției și în situația în care va con a fost acordată o supra-compensație, Delegatul va fi obligat să restiutuîâ tsț care depășește valoarea compensației care putea fi atribuită corespuriț parametrilor de calcul, plus dobânda legală pentru această sumă excendentară.

pr/ /

itatalcă



Din discuțiile avute am înțeles că finanțarea lucrărilor de investiții se va asigura din bugetul local, însă execuția lucrărilor se va realiza de către Compania Municipală de Iluminat Public București S.R.L. în cadrul gestiunii directe a serviciului, plata lucrărilor efectuate de Companie urmând să se realizeze de către Municipiu după realizarea investițiilor.

în aceste condiții, pentru a elimina orice risc constând în incidența regulilor privind ajutorul de stat, în contractul de delegare a gestiunii este necesar să existe clauze potrivit cărora:

atribuirea contractelor de către Companie către terți se va face cu respectarea normelor din domeniul achizițiilor publice

plățile efectuate către companie nu vor depășii costul net al lucrărilor de investiții. Considerăm că în acest caz, compensația nu ar trebuii să includă o cotă de profil deoarece Municipiul prin asumarea investițiilor preia obligațiile de investiții pe care


SDllDID DE OPORTDEfrfATE DR'IV'IE/D 'MODALITATEA DE ȘESTfatE/E A SE'RVJCmEDI DE lEDMlEfa'f DUEDIC A£ EIDD'qCQEQVEDQ EDCVREaT']

un alt investitor le-ar putea asuma și același timp pune la dispoziția Delegatarului bunurile rezultate din investiții fără plata unei redevențe. Absența redevenței și asigurarea unui profit Delegatului poate constituii un dublu avantaj al acestuia față de alte întreprinderi de pe piață.


Valorile activităților prestate de către Companie vor fi fundamentate cu respectarea Normelor metodologice de stabilire, ajustarea sau modificarea valorii activităților de serviciululuî de iluminat public aprobate prin Ordinul președintelui A.N.R..S.C. nr. 77/2007.


Gestiunea delegată implică punerea la dispoziția operatorului a Sistemului Public aferente Serviciului Public delegat, precum și dreptul și obligația acestora de a administra și de a exploata aceste sisteme.


Delegarea gestiunii Serviciului Public, respectiv operarea, administrarea și exploatarea Sistemului Public, se poate face pentru toate sau numai pentru o parte dintre activitățile componente, pe baza unor analize tehnico-economice și de eficiență a costurilor de operare, concretizate într-un studiu de oportunitate.

Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat care pot fi:

  • a) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, completările ulterioare, cu capital social privat;

  • b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990. completările ulterioare, cu capital social mixt.

Societățile reglementate de Legea nr. 31/1990. completările ulterioare, cu capital social integral public


republicată,


republicată,


cu


cu


cu


modificările



republicată,

pot participa la


modificările procedurile


Ș' de


atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice în zona teritorială de competență a unităților administrativ - teritoriale care exercită o influență dominantă


S'fWni DL OTORTW^ATL TRTWAfy) ‘RtOVAL^ATLA DL gLST’niDL !A StERVICMILU1] DL QLLlMOtâA'f'P'U'BL'lC AL MUtâcmm DltCD'RLUT'l

asupra acestora sau în afara acestei zone dacă au încheiat un alt contract de delegare a gestiunii atribuit direct.

Figura 6 prezintă schematic, formele de gestiune ale unui serviciu public și operatorii care pot primi gestiunea acestor servicii.



Legea 51/2006 Actualizată


/ Art.2B Gestiune \

f Art.29 Gestiune

V     directă      )

\      delegată     )


unicg piUiu de interes locaJ uu Județeni tpedaliutt ctipencMUuie Juridici, WSnfate ți crianiule tn tutanfnM consfflor

societiți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicați, cu capital social privai;



în figura 7 sunt prezentate categoriile de raporturi juridice încheiate cu operatorii



serviciilor publice în funcție de forma de gestiune adoptată.



S'T’ll'Dni VE OPO'RTlltârfaTțE JWW/D MOZMRIT'AT'EA 'DE QEST’WrtE 'A SfERVICIUCU] DZ QLVMMfirfT'U'BLQC R£ MVtâCWnt£rU'l &UCUREnT:]

Figura 7 - Raporturi juridice între UA T și operatori în funcție de forma de gestiune







•>



STUDIU VE ORORTW'fiT'ftT'E TRTTLf'D MOD7ULOTRTE71 DE ȘES/rtlI^E îl SERVICIULUI DE         PUBLIC RL MVPfiCWTULUl EUCURZUTQ

  • 5. DURATA CONTRACTULUI DE DELEGARE ȘI CLAUZELE OBLIGATORII

    • 5.1. DURATA



Conform art. 32 alin. 3 din Legea nr. 51/2006 "Durata contractelor de deleg gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estim mai mare de 5 ani, aceasta se stabilește, după caz, în conformitate cu preveder^etfLfgi nr. 98/2016, ale Legii 99/2016 și ale Legii nr. 100/2016 și nu va depăși durată ma^imâ/ f- y necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorultii prin contractul de delegare. (...). "

Așadar, stabilirea duratei contractului de delegare a gestiunii este la autorităților administrației publice locale, aceasta nu trebuie însă să depășească durata maximă necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului.

Cum în cazul Serviciului Public investițiile în Sistemul Public se realizează din bugetul local, iar nu ca obligație a operatorului, Durata Contractului de Delegare nu trebuie să depășească 5 ani.

  • 5.2. CLAUZELE OBLIGATORII


Conform Legii nr. 51/2006, Contractul de Delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la:

  • a) denumirea părților contractante;

  • b) obiectul contractului, cu indicarea activităților din sfera serviciului de utilități publice ce urmează a fi fumizate/prestate în baza contractului de delegare a gestiunii, astfel cum sunt prevăzute în legile speciale;


  • c) durata contractului;

  • d) aria teritorială pe care vor fi prestate serviciile;

  • e) drepturile și obligațiile părților contractante cu privire la fumizarea/prestarea serviciului și la sistemul de utilități publice aferent, inclusiv conținutul și durata obligațiilor de serviciu public;

  • f) modul de repartizare a riscurilor între părți, în cazul contractelor de concesiune;

  • g) natura oricăror drepturi exclusive sau speciale acordate delegatului;



ST’lt'DElt DE OPORT’VEfiT’RTE PRTVEl'fD MODREEr'RTER DE QESE’Q'IIEIE 71 S2'RV7C7'll£'ll'J DE 'lETl^tlE/R'f'PDEEIC RE ‘MDEf'JCQPIDEDI EDCVREOT’1]

  • h) sarcinile și responsabilitățile părților cu privire la investițiî/programele de investiții, precum reabilitări, modernizări, obiective noi, extinderi, inclusiv modul de finanțare a acestora;


  • i) indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului și modul de monitorizare și evaluare a îndeplinirii acestora;

  • j) valorile activităților serviciului de iluminat public pe care delegatul are dreptul să le practice la data începerii fumizării/prestării serviciului, precum și regulile, principiile și/sau formulele de ajustare și modificare a acestora;

  • k) compensația pentru obligațiile de serviciu public in sarcina delegatului, dacă este cazul, cu indicarea parametrilor de calcul, control și revizuire a compensației, precum și modalitățile de evitare și recuperare a oricărei supracompensați i;

  • l)  modul de facturare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate direct utilizatorilor și/sau delegatarului, după caz;

  • m) nivelul redevenței sau al altor obligații, după caz; la stabilirea nivelului redevenței, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată"^ similar amortizării pentru mijloacele Fixe aflate în proprietate publică și puse la dispoziție operatorului odată cu încredințarea serviciului/activității de ț. publice și gradul de suportabilitate al populației. Nivelul redevin stabilește în mod transparent și nediscriminatoriu pentru toți poțt operatori de servicii de utilități publice, utilizându-se aceeași metodologie!^ calcul;

  • n) garanția de bună execuție a contractului, cu indicarea valorii, modului de'”'^


constituire și de executare a acesteia;


  • o) răspunderea contractuală;

  • p) forța majoră;

  • q) condițiile de revizuire a clauzelor contractuale;

  • r) condițiile de restituire sau repartiție, după caz, a bunurilor, la încetarea din orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a bunurilor rezultate din investițiile realizate;

  • s) menținerea echilibrului contractual;

  • t) cazurile de încetare și condițiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;

  • u) forța de muncă;

  • v) alte clauze convenite de părți, după caz.


STLIDILI TLE OPORTUtâT'A'T'E mVltfD lMOfDAL(lTAT‘EA ©E gESTllWl'E A SiE'RVICntLW ©E l£lWWâT' ‘PWRLIC AL ‘MLta^COTQHLLlI PniCllRPEUTl

  • 5.3. ANEXELE CONTRACTULUI DE DELEGARE

în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii va fi însoțit obligatoriu de următorele anexe:

  • a) caietul de sarcini privind fumizarea/prestarea serviciului;

  • b) regulamentul serviciului;

  • c) inventarul bunurilor mobile și imobile, proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, aferente serviciului;

  • d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit. c);


  • e) indicatori tehnici corelați cu țintele/obiectivele asumate la nivel național.





snmi OWKT’vtâTftT'E ‘P'R'lVI'jJ'D MOVQLQTftTE'A T>£ QEST'TU'rfE 71 5£TvV7C'Tll£W Î>T ‘11'll‘MQ‘l^T'‘P‘ll12 1313]C TU miMC'imitW ‘S'UC'U'REnT'13]

  • 6. BUNURILE

în ceea ce privește bunurile care compun Sistemul Public prin intermediul cărora este furnizat Serviciul Public, acestea pot fi date in administrare în cazul gestiunii directe (în baza hotărârii de dare în administrare) sau puse la dispoziție și exploatate, (în baza Contractului de Delegare).

Tabel 16 - Opfiuni privind bunurile care compun sistemele de utllită/i publice

Baza legală


Opțiuni


Tip act


in baza hotărârii de dare în administrare;


în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului.


Legea 51/2006 actualizată

Art.24 alin.

(2)

Gestiune delegată


Punerea la dispoziție a sistemelor de utilități publice, utilizate pentru fumizarea/prestarea serviciilor și/sau activităților care fac obiectul delegării gestiunii, este parte intrinsecă a contractelor de delegare a gestiunii.

Aceste sisteme se pun la dispoziția operatorilor spre exploatare pe perioada delegării gestiunii, odată cu gestiunea propriu-zisă a serviciilor și/sau a activităților delegate.

în baza contractului de delegare a gestiunii.


Bunurile proprietate publică sau privată a Municipiului București din componența Sistemului Public sunt supuse inventarierii anuale și se evidențiază distinct, extracontabil, în patrimoniul operatorilor, indiferent de modalitatea de gestiune a serviciului sau de organizarea, forma de proprietate, natura capitalului ori țara de origine a operatorilor.

Bunurile realizate de operatori în conformitate cu programele de investiții impuse prin Contractul de Delegare constituie bunuri de retur care revin de drept, la expirarea contractului, gratuit și libere de orice sarcini, unităților administrativ-teritoriale și sunt integrate domeniului public al acestora.

Modalitatea de repartizare a bunurilor se stabilește prin contractul de delegare a

gestiunii.




STUD-JT-l ‘DX ORORTIl'^QfAfX T'R'lVMfD <MOD‘A£‘]T’‘AT’ZiA DX GjXS'rtWiX A

SXRVQCTLlDlîl DX 1XDtM1‘]/‘ll‘fiPT.lXJ:‘]C AX ‘M‘U‘rflC‘l'PniDlt'1 X'llCDXXaTI

  • 7. OPERATORII SERVICIULUI PUBLIC

Operatorii își pot desfășura activitatea doar în baza autorizării A.N.R.E.și a licenței emise de A.N.R.S.C., prestarea serviciilor de utilitate publică fără licență sau în baza unei licențe a cărei perioadă de valabilitate a expirat fiind contrară legii, indiferent de modalitatea de gestiune adoptată.


Atât în cazul gestiunii directe cât și al gestiunii delegate, operatorul trebuie să solicite și să obțină licență de operare necesară desfășurării serviciului de iluminat public în termen de 90 de zile de la data aprobării hotărârii de dare în administrare sau, după caz, de la data semnării contractului de delegare a gestiunii

Dotarea tehnică minimă pentru acordarea licențelor aferente prestării serviciului public de iluminat ține cont de numărul de locuitori deserviți și este precizată în Regulamentul privind acordarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice aprobat prih HG nr. 745/2007.

București, operatorul trebuie să


Pentru furnizarea Serviciul Public în Municipiul dețină licență clasa 1 eliberată de A.N.R.S.C.



STWOTl ‘D'E                TWVTtâ) ‘MOVAmT'AT’SA T& gtEST'nt'îJ'E A

SE‘RVQCQ'UL'U'1 DE QLDMl'rfA'fDUEDIC 'A£ MVtâC‘lTTUL'U'1 WUCWVEUT'l

  • 8. PREȚUL (VALOAREA) ACTIVITĂȚILOR COMPONENTE ALE SERVICIULUI PUBLIC

Spre deosebire de celelalte servicii comunitare de utilități publice, pentru care sunt utilizate noțiunile de preț al serviciului, legislația aplicabilă Serviciului Public consacră noțiunea de ”valoare a activităților serviciului public”.


Conform Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activităților serviciului de iluminat aprobate prin ordinul președintelui ANRSC nr, 77/2007, valorile activităților Serviciului de Iluminat Public se fundamentează pe baza cheltuielilor de producție și exploatare, a cheltuielilor de întreținere și reparații, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, a costurilor pentru protecția mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivând din contractul de delegare a gestiunii, precum și a unei cote de profit.

Valorile activităților Serviciului de Iluminat Public nu cuprind cheltuielile cu energia electrică consumată pentru iluminat, care se facturează separat.

Operatorul care solicită stabilirea, ajustarea sau modificarea valorii activităților serviciului de iluminat public transmite Municipiului București următoarele:



a) cererea de stabilire, ajustare sau modificare, care conține nivelul propus af ^alo activităților serviciului de iluminat public, nivelul în vigoare în cazul aji^tăfii/sau modificării și justificarea propunerii de stabilire, ajustare sau modificare activităților serviciului de iluminat public, propuse în cererea înaintată la a^țtțri administrației publice locale, vor fi determinate exclusiv cota de TVA;

b) fișa de fundamentare a valorii activităților serviciului de iluminat public, pe- — elemente de cheltuieli;

  • c) memoriul tehnico-economic, prin care se justifică oportunitatea stabilirii, ajustării sau modificării valorii aferente serviciului de iluminat public;

  • d) alte date și informații necesare fundamentării valorilor propuse.

Prin urmare, indiferent de modalitatea de gestiune a Serviciului Public, valoarea activităților Serviciului Public se fundamentează de către operator cu respectarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activităților serviciului de iluminai public aprobate prin ordinul președintelui ANRSC nr. 77/2007 și se aprobă de către Consiliul

General al Municipiului București.


STADIU rDX O?ORTWfi(TJ‘AT’lE T'RQV'FbT'D MOT)A£1T’AT‘EA ‘D'E CjEST'ni'rfE A

SE'RV'lC'l'U.t'U'] T)£ ILUMINAT TICBlIC A£ MVtflC'l'P‘l'UL'U'1 lB'llC1ieRfEnTt]

  • 9. REDEVENȚA

Conform art. 29. din Legea nr. 51/2006:

(T) Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unitățile administrativ - teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de a furniza/presta integral un serviciu de utilități publice ori, după caz, numai unele activități specifice acestuia, inclusiv

dreptul și obligația de a administra și de a exploata infrastructura tehnico-edililară

aferentă serviciului/activității furnizate/prestate, în schimbul unei redevențe, după caz

(...)


Din prevederile legale mai sus redate, rezultă că redevența nu este obligatorie, ea fiind legată de bunurile concesionate ca parte a infrastructurii aferente serviciului și fiind în general destinată înlocuirii acestora sau plății datoriei aferente investițiilor realizate de autoritatea administrației publice în construirea acestor bunuri de infrastructură.

Or, în cazul serviciului de iluminat public, bunurile ce compun Sistemul Public sunt predate Operatorului nu spre exploatare și nu în scopul de a obține profit prin încasarea valorii activităților Serviciului Public de la utilizatori (în cazul Serviciului Public, utilizator este Municipiul București, iar persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Municipiului București (utilizatori în cazul altor servicii de utilități publice) sunt beneficiari din exploatarea acestor bunuri.

Prin urmare, nu este obligatoriu ca prin Contractul de Delegare să fie solicitată o redevență, cu atât mai mult cu cât redevei


STLlDEll DE OEO^DETqD’AL'E        MODALITATEA DE ȘESTfalrtE 51

SERVICIULEM DE ‘ILDMI^AT’DUEDJC AL MDEftcmttL'll'l EDCDREUTl

pentru fandamentarea valorii activităților de iluminat, iar plata Serviciului se realizează de către Municipiul București.

Nu în ultimul rând este necesar de avut în vedere că, indiferent dacă atribuirea contractului de delegare se face direct sau printr-o procedură concurențială, regimul juridic al acestui contract este cel al unui contract de prestări servicii, caracterizat de faptul că operatorul care prestează serviciul de iluminat public, nu își asumă riscuri de operare (de cerere sau de ofertă) nu poate stabili cantitatea/volumul ori prețul serviciilor prestate28, iar plata serviciilor o primește integral de la Municipiul București. De asemenea, în cazul gestiunii directe, obligația de finanțare a investițiilor este în sarcina unității administrativ-teritoriale.

Mai mult, conform legilor incidente în domeniul Serviciului, redevența este un element al contractului de delegare ce se atribuie în cazul gestiunii delegate a serviciului. In sensul legii, gestiunea delegată implică un transfer al obligațiilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale (în speță ale Municipiului București) către un terț, de regulă societate cu capital integral privat sau mixt, asupra căreia Municipiul București nu exercită și nu are dreptul să exercite controlul cu privire la deciziile societății.

In cazul gestiunii directe a Serviciului Public, nu se realizează un transfer tipic de obligații către un terț, întrucât, asupra societății cu capital integral public al Municipiului București, Municipiul exercită un control direct (similar celui pe care îl exercită asupra departamentelor proprii) și o influență decisivă asupra deciziilor (Municipiul București deținând controlul acesteia).

Prin urmare, chiar dacă pentru prestarea Serviciului Public prin Compania Municipală, Municipiul București încheie un contract de delegare cu această companie, nu înseamnă că prestarea Serviciului se face în modalitatea gestiunii delegate.




ST'VDm DE OPORTDDJDATE 'PRQVQEfD ''MQWRDiTATER DE ȘEST’l'UEfESERVQCTUEWl DE QEDMQEfat 'PTIEE1C AE ‘MWfiC'PPTVE‘ll‘1 03'UCTf'RfEOTJ

  • 10. ANALIZA OPȚIUNILOR DE GESTIUNE A SERVICIULUI PUBLIC

Conform prevederilor Legii nr. 51/2006 stabilirea modalității de gestiune a serviciilor de utilități publice se face în funcție de natura și starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preț/calitate, de interesele actuale și de perspectivă, precum și de mărimea și complexitatea sistemelor de utilități publice.

Opțiunile de gestiune ale Serviciului Public sunt:

  • - OPȚIUNEA 1: GESTIUNE DIRECTĂ

  • - OPȚIUNEA 2: GESTIUNE DELEGATĂ.


în cele ce urmează vor fi analizate avantajele și dezavantajele cele (figura 8 și figura 9 ).


Figura 8 - Avantaje și dezavantaje gestiune directă



Menținerea autorității nemijlocite a Municipiului București asupra Serviciului Public. Municipiul București participă, prin AGA, în calitate de acționar, la distribuirea profitului companiei.

  • •  Costuri mai mici aferente servciului de iluminat public decât în varianta gestiunii delegate (prin controlarea costurilor indirecte și a ratei de profit).

  • •  Implicarea activă a municipalității în gestiunea Companiei Municipale datorită influenței dominante pe care o exercită (drept de vot în AGA, dreptul de a alege structurile de conducere ale compaiei).

  • •  Accesul facil la fonduri investiționale.

  • •  Prestarea serviciului cu respectarea acelorași cerințe tehnice și de calitate stabilite prin

  • • Asumarea de către Municipiul București a responsabilităților care derivă din calitatea de acționar majoritar al Companiei Municipale:

o Asigurarea finanțării companiei atunci când este nevoie

o Obligațiile companiei sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita acțiunilor deținute (PMB deține 99,9% din capitalul companiei).

  • • Ritm mai lent de investiții, bazat exclusiv pe fluxul de numerar din exploatare al Companiei Municipale și pe sumele puse la dispoziție de către CGMB.



STDD1D DE OEODTDDvDaDe TEjVQEfD MODALITATEA DE QEST’QDDE 71 SEEVlCniLW DE <1LDM'1DA‘TjEDED1C AL MIDE^CIDIDEDI EDCDEEoDl

Figura 9 - Avantaje și dezavantaje gestiune delegată

--li          - 1 r......i

Jt

  • •   Municipalitatea va încasa de la operator o redevență care se va înregistra ca venit la bugetul local.

  • •   Municipalitatea nu își mai asumă responsabilitatea fumizării/prestării Serviciului Public.

  • •   Procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii în baza prevederilor Legii nr. 98/2016, sau a Legii nr. 100/2016 este laborioasă și ocupă un orizont Toarte marc de timp.

  • •   Costuri mai mari pentru municipalitate din cauza cotei de profit.

  • •   Monopol pe termen determinat atribuit operatorului, fapt ce poate genera dificultăți de ieșire din contract in caz de neperfomanță.


    !>





STWmt T>2                  'FR'lV'J'rfD ‘MO’DTLL'lT'TITiE'A CD(£ gESTnirtE A

ST'RVQC'IVLVI T)£ UUM1lfaTJ'P'UlB£‘lC A£ ‘MlltâCW1’ll£lUll &ltC‘U‘RHlT’']

  • 10.1. FEZABILITATEA GESTIUNII

  • 10.1.1. Fezabilitatea economică

Din punct de vedere economico-financiar, în contextul actual, gestiunea directă a Serviciului Public, printr-o societate cu capital integral al Municipiului București, respectiv Compania Municipală Iluminat Public București SRL (denumită în continuare "Compania Municipală”) reprezintă o modalitate optimă pentru obținerea celui mai bun raport calitate-cost și pentru realizarea indicatorilor de performanță ai serviciului.


Gestiunea directă a Serviciului Public creează anumite avantaje financiare de care poate să beneficieze Municipiului București, după cum urmează:


J diminuarea presiunii financiare asupra bugetului local datorată valorilor serviciului de iluminat public practicate de companie;

J prețurile vor fi rezultatul negocierii și vor fi în concordanță cu prețurile pieței;

■S posibilitatea renegocierii prețurilor activității în funcție de fluctuația materiilor prime aflate pe piață;

J controlul riguros al modului de fundamentare a valorii activităților ser iluminat public practicate de către companie;

S modalitatea de gestiune directă pe o durată mai lungă permite realizarea de investiții de către operator care pot conduce la creșterea productivității muncii și scăderea prețurilor;



S posibilitatea diminuării plăților către operator în cazul nerealizării unor lucrări la termenele stabilite în contract sau neîntreținerea corespunzătoare in perioada următoare, astfel încât aceste sume nu mai pot fi recuperate de operator în perioada următoare, fiind diminuări de venituri totale încasate, ceea ce obligă operatorul la o respectare foarte riguroasă a contractului;

J eficientizarea utilizării fondurilor publice.

în vederea fundamentării afirmației de diminuare a presiunii financiare asupra bugetului local datorată valorii activităților serviciului de iluminat public practicate de societea cu capital integral al Municipiului București ("Compania Municipală”) s-a realizat analiza comparativă a valorii activităților serviciului de iluminat public practicate de un operator tipic, bine gestionat și dotat cu mijloace corespunzătoare, cu valoarea activităților serviciului de iluminat public practicate de Compania Municipală. în urma analizei, s-a constatat faptul că aceeași gamă de servicii poate fi prestată de societatea cu capital public la valori unitare medii ale activităților serviciului de iluminat public cu aprox. 5.80% mai scăzute (diferențe între valorile activităților serviciului de iluminat public practicate de cele 2 entități analizate fiind cuprinse între 1,88% și 25,89%).29


----- —A

29 Analiza comparativă a valoarilor activităților serviciului de iluminat ^sublîc înregistrată 213/07.09.2018


DIRECȚIA ‘ fS -VICII <-Ti&G P E P

STV'DIV DE OmTWlTMlE 'P'R'lVI'rf'D ‘MODTLLQTftTDA DE QEST’W^E îl SERVICniDUI DE VtDW'tâlT'DU'BDlC îl£ m/WîCî'miXlia 'B'LIC'll'REnT']

Pentru asigurarea începerii activităților specifice serviciului de iluminat public de către Compania Municipală, valoarea investițiilor inițiale în dotarea cu active imobilizate și pentru angajarea de personal rezultă din tabelele 17, 18, 19.

Tabel 17 • Structura personalului (minim necesară) care va asigura Jurnicarea serviciului14


Total personal, din care:                                                              Număr

persoane

Personal de conducere

Personal de execuție total, din care:

Direct productiv

Indirect productiv

Inginer, economist, specialist achiziții, consilier juridic, specialist derulare contracte, specialist resurse umane, operator callcenter, șofer, consilier, secretara,

Valoarea anuală estimată a costurilor de personal (lei)                                          15.000.000

Tabel 18 - Valoarea estimată anuală a costurilor operaționale15

Categorii de cheltuieli operaționale principate                                                 Lei/an




1.600

4.500




STDD1D DX OXOXTDXl'lX’^X DRWrDD ‘MOD'AXXfftTXft DX gxSTtyllX/X Â SX'RV'IC'JXIXXI'J DX QXDMXrfAT’TDXDlC iA£ MUXl‘JC'l'P'l‘UX'U‘1 XDCD'RXQTb

Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

Cheltuieli materiale

100.000

1.490.000


Tabel 20 - Costurile care trebuie suportate de companie pentru dotarea minimă necesară prestării/furnizării ___serviciului la începerea activității16

Categorii de costuri                                                                       Ici

Autovehicule

471.000



Dacia Duster, Dacia Logan, Dacia Docker

Utilaje


3.439.500

PRB (platforma acționată telescopic montata pe autoțasiu), Autolaborator PRAM specializat in încercări ți localizări defecte in cabluri subterane, Buldoexcavator cti dotare suplimentara picon, Compactor mecanic (cilindru compactor). Placa vibratoare, Autobasculanta (7,5  12 t), Camion 7,5 T cu autoincarcator

Dotări specializate prestării/furnizării serviciului


Megohmetru. Aparat masurat prize pământ. Analizator energie (măsurare parametri de rețea si luminotehnici)

Altele sisteme IT, componente hardware ți software etc. (enumerați)

Mobilier, computer, server, imprimanta multifuncțională, licențe

Deși putem asocia oricărei forme de gestiune unele costuri de agenție17 și asimetrii informații care permit operatorilor să scape de tutela publică (fenomen de captură regulatorie), relația ierarhică directă oferă autorităților o capacitate mai mare de a impune propriilor operatori misiunile de servicii publice de interes general, investiții pe termen lung sau politicile de coeziune socială și teritorială. Dar, pentru a le face să servească interesului general, obiectivele Serviciului Public trebuie să fie specificate corect și într-o manieră relevantă de către autoritățile publice. Operatorii trebuie, de asemenea, să poată lucra eficient. Deviațiile tehnocratice sau ineficiența întreprinderilor publice au discreditat companiile publice în mai multe țări, în timp ce în alte țări au câștigat un credit considerabil datorită unei

STWD'ni                     'P'RWl'rfD ‘RtOVtA£‘]tTJRT£R fD£ Q£STTU£J£ 'A

SE'RVlC‘l'Uf'U‘1    QfRlMl'bf'R'f!PtltllC 7L£ mrflCmit'U'l QVCV'RSnT'l

capacități mari de intemalizare eficientă a obiectivelor de interes general. Costul mai mic al capitalului necesar, care in general reprezintă o parte semnificativă a costului serviciilor furnizate, reprezintă unul dintre cele mai mari beneficii ale proprietății publice, întrucât reducerea acestui "cost de capital" are la bază împrumuturi la rate mult mai ieftine decât în cazul oricărei companii private.

întreprinderile municipale joacă un rol critic în construirea și asigurarea bogăției comunității din mai multe motive-cheie:

J creează locuri de muncă stabile și de calitate pentru membrii comunității;

J sporesc stabilitatea economică locală prin reducerea dependenței comunității față de capriciile întreprinderilor private;


J oferă adesea bunuri și servicii pentru zonele care sunt ignorate de operatorii privați ce au ca obiectiv realizarea profitului;

J oferă bunuri și servicii cetățenilor la costuri mai mici decât operatorii privați;

J generează noi venituri pentru bugetul local care pot fi utilizate pentru scopuri comunitare;

J au o mai mare responsabilitate, transparență și control democratic față de operatorii privați;

profitul realizat va rămâne în comunitate și nu va fi "exportat” sub formă de dividende unor terțe persoane fizice sau juridice.

  • 10.1.2. Fezabilitatea socială

Art. 1 alin (2) din Legea nr. 230/2006 statuează că „Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea acțiunilor și activităților de utilitate publică și de interes economic și social general desjașurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul asigurării iluminatului public. "


Conform art. 9 din Ordinul A.N.R.S.C. nr. 86/2007, gestjirrie^i ȘârvițiuThî realizează cu respectarea următoarelor principii:


  • a.

  • b.

  • c.

  • d.

  • e.

  • f.



autonomiei locale;

descentralizării serviciilor publice; subsidiarității și proporționalității; responsabilității și legalității; asocierii intercomunitare; dezvoltării durabile și corelării cerințelor cu resursele;

g. protecției și conservării mediului natural și con

asigurării igienei și sănătății populației;

administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale;

participării și consultării cetățenilor;

liberului acces la informațiile privind serviciile publice.


  • h.

  • i.


j-k.




STU'DMI T)£ OPORTRltâTTlT’E T'RQVd'N© ■MO'D‘A£,1T:AT£^ ‘DZ gfESTni'rfE 'X SERVICIUCU] £)£ 7£11W7^VT''P'U$£‘7C 5U MVtâCWTU£‘llll 'B‘llCll^nT'1

Ordinul ANRSC nr. 86/2007 statuează că funcționarea Serviciului Public trebuie să asigure:

  • a.  satisfacerea interesului general al comunității;

  • b.  satisfacerea cât mai completă a cerințelor beneficiarilor;

  • c.  protejarea intereselor beneficiarilor;

  • d.  întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităților locale;

  • e.  asigurarea dezvoltării durabile a unităților administrativ-teritoriale;

  • f.  creșterea gradului de securitate individuală și colectivă în cadrul


în exercitarea atribuțiunilor conferite de lege cu privire la elaborarea și aprobarea strategiilor locale de dezvoltare a Serviciului Public, a programelor de investiții privind dezvoltarea și modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, a regulamentului propriu al serviciului, a caietului de sarcini, alegerea modalității de gestiune, precum și a criteriilor și procedurilor de delegare a gestiunii, autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare comunitară, vor urmări atingerea următoarelor obiective:

  • a.  orientarea Serviciului Public către beneficiari, membri ai comunității;

  • b.  asigurarea calității și performanțelor Sistemului Public, la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;

  • c.  respectarea normelor privind Serviciul Public stabilite de C.I.E., la care România este afiliată, respectiv de C.N.R.I.;

  • d. asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunității locale la Serviciul Public;

  • e.  reducerea consumurilor specifice prin utilizarea unor corpuri de iluminat performante, a unor echipamente specializate și prin asigurarea unui iluminat public judicios;

  • f.  promovarea investițiilor, în scopul modernizării și extinderii Sistemului Public;

  • g.  asigurarea, la nivelul localităților, unui iluminat stradal și pietonal adecva necesităților de confort și securitate, individuală și colectivă, prevăzute d normele în vigoare;

  • h. asigurarea unui iluminat arhitectural, ornamental și omamental-festiv, adecva punerii în valoare a edificiilor de importanță publică și/sau culturală ș marcării prin sisteme de iluminat corespunzătoare a evenimentelor festive și sărbătorilor legale sau religioase;


    i. promovarea de soluții tehnice și tehnologice performanteȚ=etu3sțbțri minime;



STUimi ‘'DE OTOKTVtârhTE 'PWlVQ'J'fD WE’TLWT^VT'E'A (DE ȘEST^TfNE ?l SE'RVIOIDDIIQ E>E ‘ILVMWfatf T'U'BDIC ‘AL ‘MLI^CimiLW E'UCVRED'rt

j.  promovarea mecanismelor specifice economiei de piață, prin crearea unui mediu concurențial de atragere a capitalului privat;

k.  instituirea evaluării comparative a indicatorilor de performanță a activității operatorilor și participarea cetățenilor și a asociațiilor reprezentative ale acestora la acest proces;

  • l.  promovarea metodelor modeme de management;

m. promovarea profesionalismului, a eticii profesionale și a formării profesionale continue a personalului care lucrează în domeniu.

Din analiza actelor normative și de reglementare se poate afirma că principalele obiective sociale ale Serviciului Public sunt:


J creșterea nivelului de încredere, siguranță și securitate în cadrul comunității locale;

J sporirea gradului de confort și civilizație;

J creșterea calității vieții locuitorilor din Municipiul București;

J asigurarea condițiilor specifice pentru siguranța circulației rutiere si pietonale;

J realizarea unui iluminat public modem.

O particularitate a sistemului de iluminat public o reprezintă luarea în considerație a esteticii arhitectonice care trebuie să se armonizeze cu estetica urbană/rurală și să definească în ansamblu o personalitate urbană/rurală proprie. în proiectarea sistemului de iluminat public trebuie avute în vedere următoarele:


J ambianța și confortul cetățenilor;

J securitatea persoanelor și bunurilor;

J securitatea traficului rutier și pietonal;

J susținerea transportului public local pe timp de noapte;

■S regenerarea urbană;

punerea în valoare, protejarea și întreținerea spațiilor verzi; corelarea cu obiectivele și dezvoltarea turismului local; zonele de dezvoltare de noi ansambluri rezidențiale;

J armonizarea cu afișajul ouldoor luminos;

protejarea mediului contra poluării luminoase;

S protejarea SIP contra actelor de vandalism.



Prestarea Serviciului Public în modalitatea gestiunii directe de către Compania


Municipală va asigura satisfacerea cerințelor și nevoilor de utilitate publică ale comunității locale prin creșterea gradului de civilizație, a calității vieții și confortului cetățenilor, a nivelului de securitate individuală și colectivă, a gradului de siguranță a circulației rutiere și pietonale. Totodată prestarea Serviciului Public va pune în valoare elementele arhitectonice și peisagistice ale Municipiului București, va adăuga un caracter festiv sărbătorilor legale și/sau religioase și va susține și stimula dezvoltarea economică, socială și culturală locală.



STWni 'DT OPCKRTW'JT'flTE T'RTWrfD ‘MODAPPTATSA rD£ ȘES^m^fE 'A SERVQCIRUTn D'£ ILVMII^AT’'PUBLIC A£ MWB/ÎCWWtB'U'l 'B'LICTI'REO'T']

Aceste studii evidențiază faptul că cele mai multe crime și infracțiuni comise se produc după ora 21:00. înlocuirea becurilor cu sodiu de presiune joasă (ce emit lumină galbenă) cu becuri de înaltă presiune care generează lumină albă au condus la o scădere relativă a ratei criminalității, dar, foarte important, a condus la o creștere a încrederii populației în siguranța stradală. Acest fapt poate fi datorat creșterii semnificative a percepției diferite a mediului pe timp de noapte.

Alte studii internaționale arată ca îmbunătățirea luminii ornamentale între orele 17:00 și 23:30 a condus la o scădere a incidentelor privind amenințările și a actelor de violență stradală concomitent cu o reducere a sentimentului de teamă în rândul populației. Studii americane și britanice prezintă argumentat că îmbunătățirea iluminatului public stradal poate conduce la o scădere cu 30% a criminalității.


Cu toate că aceste studii nu abordează toți factorii care influențează rata criminalității dintr-o comunitate, faptul că experimental, îmbunătățirea condițiilor de iluminat dintr-o arie a condus la scăderea mai accentuată a infracționalității pe timp de noapte comparativ cu infracționalitatea pe timp de zi poate susține plauzibil o "teorie a străzii” conform căreia iluminatul public adecvat poate conduce la o descurajare a infracționalității pe timp de noapte concomitent cu o creștere sporită a încrederii și mândriei comunității în acțiunile de securitate socială bazate pe supraveghere și control social informai.

Studiile arată o eficiență mai mare a reducerii infracționalității prin îmbunătățirea iluminatului stradal decât prin introducerea sistemelor de supraveghere cu circuit închis (CCTV-Closed-circuit television) dispecerizate de poliția locală. Studiile concluzionează că sistemele de supraveghere CCTV au un efect semnificativ în reducerea infracționalității din parcări (cu 41%) și mai puțin a reducerii infracționalității pe timp de noapte (aprox. 2%).


Corelarea legăturilor dintre iluminatul public stradal și siguranța rutieră poate conduce la o creștere a siguranței în trafic. Deși studiile internaționale de securitate rutieră arata că rata accidentelor rutiere pe timp de noapte dintr-o zonă este aleatorie, depinzând de o multitudine de factori, lucrări ale Laboratorului de cercetare rutieră și transport (Transport and Road Research Laboratory - TRRL) din Marea Britanie demonstrează că o bună iluminare stradală poate aduce beneficii prin prevenirea infracționalității și accidentelor rutiere. Bazate pe înregistrări efectuate pe perioade mari de timp, lucrările TRRL conchid că sistemul de iluminat public are o incidență de 30% în siguranța rutieră a drumurilor cu funcție principală de trafic și poate conduce la o reducere semnificativă a accidentelor cauzatoare de leziuni.


Alte studii prezintă că aglomerările urbane au schimbat obiceiurile și viața locuitorilor prin prelungirea activităților diurne cu mult după apusul soarelui. Intensificarea traficului rutier a implicat introducerea sistemelor de semnalizare luminoasă și luarea în considerație a acestora în proiectarea sistemelor de iluminat public.

cu morți sau rănițj


Alături de fenomenul infracțional pe timp de noapte s-a adăugat incidența accidentelor rutiere pe timp de noapte. Sunt studii în care sunt prezentate experiențe ale țărilor vest europene cu cizări statistice îngrijorătoare: riscul de evenimente rutiere soldate ctiv 2,1 ori mai mare pe timp dc_ noapte. Pe ansamblu se


1

F?


STW]‘ll DE OFORTUtâTtir’Z (mV'JE/D 'MODÎlX'lTfaTEÎl DE ȘEST7DDE îl SSRV']C‘nt£V'l DfE ILRiMQtârf'P'U'BL'lC RL mtâmiJM ‘B'UCD'REOT'l


menfionează un raport de 1,6 ori mai mare a accidentelor rutiere pe timp de noapte raportate la numărul accidentelor rutiere care au lor pe timp de zi într-o comunitate.

în tabelul 20 este prezentată evoluția principalilor indicatori de natură socială evaluați în cadrul serviciului public de iluminat în Municipiul București.


Tabel 20 - Evoluția principalilor indicatori de natură socială>J


1 Numărul de reclamații privind disfuncționalitatea iluminatului public pe tipuri de iluminat

2014

Procent        2015

reclamații rezolvate în 2014

Procent       2016

reclamații rezolvate în 2015

Procent reclamații rezolvate în 2016

Stradal

10660                      1233I

10536

Pietonal

1863

1888

1906

2

Numărul de reclamații și notificări justificate pe tipuri de iluminat

Strada!

7213

8038

6868

Pietonal

1250                      1227

1244

3

Numărul de reclamații rezolvate pe tip de Iluminat în mai puțin de 48 de ore

=3/2

=3/2                     =3/2

Stradal

2892      40%          5696

71%          5061

74%

Pietonal

438       35%          854

70%         857

69%

4

Numărul de reclamații și notificări rezolvate în 5 zile lucrătoare

=4/2

=4/2

=4/2

Stradal

4761

66% 6888

86%          6123

89%

Pietonal

739

59%           1021

83%          1057

85%

5

Numărul de întreruperi neprogramate constatate, pe tipuri de iluminat

Stradal

7397

8107

7066

(

Pietonal           1285                         1237

1283

/



STUDIU UE OTORTUtâTTITE VR'lVWfo ‘MODÎlZ'JTiTITEfl DE ȘEST’niEl'E 71 SERVICTIIEUI DE 7£UM7E/'cAT'eP'liE£7C 7l£ MWfiCTP'l'UDU'] WUCUREUTl

6

Numărul de întreruperi neprogramate rezolvate, pe tipuri de iluminat

=6/5

=6/5

=6/5

Stradal

6734

91%

7457

92%

6984

99%

Pietonal

1149

89%

1136

92%

1250

97%


Conform tabelului 20, din punct de vedere al iluminatului stradal se poate observa o creștere sesizabilă a numărului de reclamații pentru anul 2015, urmând ca în anul 2016 numărul acestora să scadă sub nivelul celor constatate la nivelul anului 2014. Constatăm astfel o variație aleatorie a acestor tipuri de reclamații.

Din punct de vedere al iluminatului pietonal pe tot orizontul de analiză se remarcă o creștere a numărului de reclamații, semn că din ce în ce mai mulți cetățeni au sesizat disfuncționalități a sistemului de iluminat public. Evoluția acestui indicator, pe tipuri de iluminat se regăsește în figura 10.



Stradal

Pietonal


Un indicator relevant este reprezentat de numărul de reclamații rezolvate pe tip de iluminat în mai puțin de 48 de ore, care prezintă viteza cu care operatorul răspunde sesizărilor cetățenilor și implicit, importanța pe care o acordă acestora. Conform tabelului 14 putem observa că pentru ambele tipuri de iluminat (stradal și pietonal) acest indicator urmează, în principal, o evoluție pozitivă.



STVTITU 'Dt OTORTVtâTATE 'P'R'lVTtâ) ‘MODTU.QTATXR TTE ȘES'rt'll'l'fe ‘A

S^ERV']CmLfllll ‘D'E ‘]L(im^iArr’!P‘U(AL'lC AL ,Nltl.Lij4QC']rPQrltJLrltf] 'B'llC'll'RXnT'']

Considerăm că acest indicator urmează o evoluție favorabilă pe orizontul de timp analizat. Prezentată în mod grafic, evoluția acestui indicator se regăsește în figurile 11 și 12.




Cel de-al doilea indicator care se referă la viteza de rezolvare a disfuncționalităților semnalate de cetățeni este reprezentat de numărul de reclamațiî și notificări rezolvate în 5 zile lucrătoare, care reprezintă, în funcție de tipul de disfuncționalitate care a fost reclamată, o perioadă rezonabilă de timp în care operatorul remediază problema semnalată. Conform datelor prezentate în tabelul 24, reprezentate grafic în figura 13, acest indicator a urmat o evoluție pozitivă, la nivelul anului 2016, pentru ambele tipuri de iluminat mai mult de 85 % din reclamațiile cetățenilor fiind rezolvate de către operator în mai puțin de 5 zile lucrătoare.


Evoluția pozitivă a acestui indicator, procentul de reclamațiî rezolvate pentru iluminatul stradal ajungând chiar la 89%, demonstrează că operatorul ia act de cerințele și reclamațiile cetățenilor într-un timp relativ scurt.


smmi 'Di oioRTwrfrrtrfi triviiCd ‘Modrdit’atia di gisi'ni^i *a

SDRV1Cni£D1 DE 9£TIW'tfîl‘T'?TltB£9C AX (MTIEta'P'RlXTI'J IDC‘llRIUT'1

100%

02 ra

80%

O

Kl

V—

60%

ra" E

40%

jn w

02

»»

4-* c 8

0%

1— a_



Stractal

Pietanal


2014              2015              2016

Anul


Figura 12 * Procentul de reclamafii rezolvate pe tip de iluminat in mai puțin de 5 zile din total reclamafii

Numărul întreruperilor neprogramate rezolvate de către operator prezintă o evoluție pozitivă, procentajul de rezolvare al acestora plecând de la aproximativ 90% în 2014 și ajungând la un procentaj de 99% pentru iluminatul stradal, respectiv 97% pentru iluminatul pietonal. Așadar, operatorul remediază în cvasitotalîtate întreruperile neprogramate în vederea asigurării continuității serviciului și pentru păstrarea unui grad de calitate ridicat pentru serviciul de iluminat public în ansamblul său. Evoluția procentului de întreruperi neprogramate rezolvate de operator este prezentată în figura 13.


Conform Ordinului nr. 86/2007 al A.N.R.S.C., indicatorii de performanță sunt grupați pe categorii specifice: (i) Indicatori de performanță generali:



IQ Calitatea serviciului de iluminat public

  • a) Numărul de reclamații privind disfuncționalitățile iluminatului public pe tipuri iluminat - stradal, pietonal, ornamental (Tabel 22, figura 14).

  • b) Numărul de constatări de nerespectare a calității iluminatului public constatate Primăria Municipiului București, primăriile sectoarelor 1-6; pe tipuri de ilumi stradal, pietonal, ornamental etc. - notificate operatorului.


STDDEll DE OPO-R'Tjî'DjT^TE TRQVÎffD ‘MODKDl'TATE'/l DE QES’TQDDE ‘Â SE'RVQC‘TUJLV‘1 DE jLD'METfjlT ‘PVEfjC 7LC m^CQTODEEll EDCD'RfEUTj




Tabel 21 ■ Numărul de reclama fii privind dlsfuncfionalităfile pe tipuri de iluminat

Indicator

2012

2013

2014

2015

2016

Observații

IQ a) stradal

n/a

11613

10660

12331

10536

date preluate din rapoartele de monitorizare anuale ale AMRSP

IQ a) pietonal

n/a

2079

1863

1888

1906

n/a - nu sunt date disponibile

IQ a) ornamental

n/a

0

0

0

0

reclamații și notificări justificate de la punctele a) și b) rezolvate în 48 de ore și din Numărul de reclamații și notificări justificate de la punctele a) și b) rezolvate în 5 zile lucrătoare (tabel 23, figura 16).


Tabel 22 - Numărul de reclama/ii fi notificări justificate rezolvate în 48 de ore și respectiv rezolvate în 5 zile lucrătoare

Indicator

2013

2014

2015

2016

Observații

IQ a) stradal în 48 ore

3.136

2.892

5.696

5.061

date preluate din rapoartele de

IQ a) stradal în 5 zile

2.025

4.761

6.888

6 123

monitorizare anuale ale AMRSP

IQ a) stradal TOTAL

8393

7.213

8.038

6.868

IQ a) pietonal în 48 ore

528

438

854

857

IQ a) pietonal în 5 zile

316

739

7.02/

/ 057

IQ a) pietonal TOTAL

1.481

1.250

1.227

1.244






ST’ll'D'l'U ‘D'E OTORTklrfm'fî TMV'yrfD lMO/DA£']T’‘AT£'A TFE §£ST'ilW/E ?l SS'RV'lCmZIll THE WmtifmflC A£ ‘MTl‘N'f3CrlfF‘Tll£lW EjlCjfiREUTl




100,00%

90,00%

80,00%

70,00% 60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00%


IQ a) pletona ITOTA L j is tifica re

Poly. (IQ a) pietonal procentual rezolvate) fi


Figura 15 - Numărul de redamafii și notificări justificate privind iluminatul pietonal rezolvate Î/Vă :il



Figura 15 prezintă grafic numărul de reclamații și notificări justificate pri iluminatul pietonal rezolvate în 5 zile precum și tendința de evoluție a reclamațiilor^ cetățenilor în perioada imediat următoare. Dacă în perioada analizată evoluția este pozitivă, analiza statistică indică o tendință nefavorabilă ce implică o atenție deosebită în tratarea reclamații lor.


d/L'L


în concluzie, indiferent de forma de organizare și funcționare a Serviciului Public, importanța majoră a acestui serviciu implică, așa cum prevăd și reglementările legale în vigoare, instituirea evaluării comparative a indicatorilor de performantă a activității operatorilor si participarea cetățenilor si a asociațiilor reprezentative ale acestora la acest proces.

în furnizarea Serviciului Public este deosebit de important să se respecte atât principiul liberului acces la informațiile privind serviciile publice cât, mai ales, principiul participării și consultării cetățenilor în soluționarea problemelor de interes local.

Concluzionând, gestiunea directă a serviciului de iluminat în Municipiul București de către Compania Municipală creează anumite avantaje sociale, astfel;


satisfacerea cerințelor și nevoilor de utilitate publică ale comunității locale și creșterea calității vieții;

ridicarea continuă a standardelor și a indicatorilor de performanță ai Serviciului Public;

protejarea domeniului public și punerea în valoare a acestuia;

protecția și conservarea mediului natural și construit în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

STT.l'DdT.1 DE OEO'RTTI'I^T'AT'E ‘PRIVIND MODKLQTATE'A DE ^ES^lDElE 'A SEE.V'JCIDEDI DE lEDNEtârfP'U'BE'lC %£ ‘MTl^CimiETl'] EVCDPEUDl

  • 10.1.3. Aspecte de mediu

Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizației modeme. Serviciul Public are rolul de a asigura atât orientarea și circulația în siguranță a pietonilor și vehiculelor pe timp de noapte, cât și crearea unui ambient corespunzător în orele fără lumină naturală.


Iluminatul public trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de normele luminotehnice, metodologice, de siguranță a circulației, și de estetica arhitectonică, Jr următoarele condiții:


Z Z Z Z


utilizarea rațională a energiei electrice prin reducerea consumurilor și practi/s^ncjdrea emisiilor de CO2;

reducerea utilizării anumitor substanțe, de exemplu, poluarea cu mercur; reducerea poluării luminoase, în funcție de locația sistemului de iluminat; recuperarea costului investițiilor într-o perioadă cât mai mică;

reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a elementelor componente a instakț’ftloiF/L GVX electrice de iluminat.

Sistemele de iluminat stradal din Municipiul București necesită eforturi pentru creșterea parametrilor luminotehnici, energetici și economici pentru că, în mare parte, în cartierele periferice ale orașului nivelurile de luminanță și iluminare pe baza cărora sunt proiectate și exploatate instalațiile actuale nu corespund cu legislația și standardele europene, determinând o protecție a mediului ineficientă, concomitent cu o securitate scăzută a traficului rutier și a circulației pietonale.


Pentru eficientizarea consumului de energie electrica este necesară luarea unor măsuri de tipul:

Redimensionarca instalațiilor de iluminat la nivelul standardelor europene, acolo unde este cazul;

Extinderea sistemului de iluminat în zonele în care acesta este inexistent; Stabilirea programului de aprindere iluminat public diferențiat, în funcție de condițiile meteo, de traficul auto și pietonal ale zonelor municipiului; Implementarea sistemului de telegestiune pentru toate punctele de aprindere; Punerea în valoare a obiectivelor arhitectonice ale orașului printr-un iluminat adecvat.


Iluminatul arhitectural are un rol important în realizarea unui climat de confort și o ambianță plăcută în localitate sau într-o zonă a acesteia. Acest aspect al iluminatului artificial este deosebit de important pentru localitățile ce dispun de zone cu caracter turistic pronunțat. Iluminatul arhitectural pune accentul pe trei aspecte fundamentale în luminarea unei clădi sau a spațiului exterior: estetica nocturnă a clădirii, evidențierea anumitor elemente ale clădirii sau locației, și nu în ultimul rând, eficiența consumului energetic și scăderea poluării

ST:U‘D'H! 'DL OTOATllrN'JTA'T'f£ ‘PWVQLlD ’MODALITATL’A DL QLS'T'LlILfL ‘A SL'RV'lCmLDI DL •JLUMIL/AD’DDLLOC AL ‘MDLlQCQmiLDl LDCD'RLOTh

luminoase. în afară de aceasta, în acest domeniu intră și preocuparea pentru iluminatul grădinilor și al piețelor publice.

Reglementări regionale și naționale din domeniul protecției mediului care trebuie luate în considerare, în domeniul serviciului iluminat public sunt:

S Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE);

S Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/C;


S Directiva 2014/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune (reformare);

✓ Directiva nr.2002/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice;

J Legea nr. 230/ 2006, actualizată a serviciului de iluminat public;

J Legea nr. 121/2014 (prevede întocmirea de către APL de programe de îmbunătățire a eficienței energetice; achiziționarea de produse, servicii, lucrări cu performanțe înalte de eficiență energetică);

J Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice;

■f Strategia Europa 2020 (reducerea cu cel puțin 20% a emisiilor de gazelor cu efect de seră -GES- până în 2020 față de anul de bază 1990; creșterea eficienței energetice cu 20% până în 2020 (surse regenerabile de energie);

Standardele și normativele referitoare la calitatea construcției aparatelor de iluminat sunt:


Z

Z

Z

Z

Z

z

z

z


CEI EN 60598-1 -Corpuri de iluminat. Prescripții generale și încercări;

CEI EN 60598-2-1 - Corpuri de iluminat. Condiții speciale;

CEI EN 60598-2-3 - Corpuri de iluminat. Condiții speciale. Prescripții pentru corpuri de iluminat;


CEI EN 55015 - Limite și metode de măsurare a perturbațiilor radîoelectrice produse de echipamentele electrice de iluminat și echipamentele similare;

CEI EN 61000-3-2 - Compatibilitate electromagnetică (CEM). Partea 3-2: Limite. Limite pentru emisiile de curent armonic (curent absorbit de către aparat<= 16 A pe fază);

CEI EN 61000-3-3 - Compatibilitate electromagnetică (CEM). Partea 3-3: Limite. Limitarea variațiilor de tensiune, a fluctuațiilor de tensiune și a flickerului în rețelele publice de alimentare de joasă tensiune, pentru echipamente având un curent nominal <= 16 A pe fază și care nu sunt supuse unor restricții de conectare;

CEI EN 6154              Je pentru iluminat de uz general. Cerințe privj^tl




DIRECȚIA 1 e. f IER VICII ^EG’ratE a!;



STUDTU £)£ OPORTWfiTATE PWVTPft) •MOT>AL'1T,‘AT'E‘A lD‘£ CjEST’ni'h/'E A SE'RWC'l'UE'li'l DE Q£DMQDAr'‘P‘llE£QC A£ ‘M‘llEfiC‘imiE'U‘1 DllC'UREDDl

J EN 13201-2 Iluminat stradal. Partea 2 : Caracteristici;

J EN 13201-3 Iluminat stradal. Partea 3 : Metodologia de măsurare a caracteristicilor sistemelor de iluminat stradal;

J NP-062-02 - Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier șî pietonal;

J EN 60598-1/1994-Corpuri de iluminat;

J SR 13433 - iluminatul căilor de circulație. Condiții de iluminat pentru căi de circulație destinate traficului rutier, pietonal si/sau cicliștilor și tunelurilor/pasajelor subterane rutiere.

Efecte potențiale asupra mediului ale Serviciului Public

Consumul de energie electrică pentru iluminatul public al unui oraș din România este în medie 20% din consumul total de energie al acelui oraș. La nivel european din ce în ce mai mult se pune problema efectelor civilizației umane asupra mediului înconjurător. Serviciul Public poate fi un poluator al mediului prin consumul mare de energie electrică, prin materiile prime componente ale echipamentelor de iluminat și nu în ultimul rând, prin poluarea luminoasă.


La momentul actual, iluminatul public din România este în primul rând poluare cu emisii de CO2, dar și de poluare luminoasă, mai puțin luată în cal^uîj importanță majoră pentru anumite sectoare.

Principalul impact asupra mediului a iluminatului public este legat de:

consumul energetic, în toate etapele, în special în timpul funcționării ilum stradal;

consumul energetic ridicat în urma utilizării becurilor incandescente la semnalizatoarele rutiere;

utilizarea de resurse și materiale naturale și generarea de deșeuri (periculoase și nepericuloase);

poluarea potențială a aerului, a solului și a apei din cauza utilizării de materiale periculoase, cum ar fi mercurul;

poluarea luminoasă cauzată de iluminatul stradal.

Sursele de lumină utilizate nu corespund în totalitate cu legislația și standardele europene din domeniu. în prezent, la nivelul Uniunii Europene sunt permise doar sursele de lumină cele mai eficiente (minim 87 Im/W). Oferta de produse depășite tehnic, dar încă utilizate în oraș, este practic interzisă prin Directiva Ecodesign 2009/125/EG. Normativele pentru realizarea sistemelor de iluminat public, care reglementează achiziția surselor de lumină pentru orașele europene, impuneau ca până în anul 2015 să se renunțe la utilizarea de tuburi cu mercur sub presiune și la utilizarea de tuburi cu natriu sub presiune și tuburi cu halogen cu arzător din cuarț.


La ora actuală conform documentelor transmise de P.M.B.-D.U.P., dintr-un număr total de 125.513 corpuri de iluminat, doar 12.439 utilizează tehnologie LED (figura 16), mai puțin de 10%. Rata de înlocuire a corpurilor de iluminat clasice utilizată de actualul operator



STUDIU DL OTO^li^T'ATD 'P'RIV'ILfD ‘MOD‘AL‘1T'AD’DA DL QLS'YidDLSLD.V'ICLUDW DL ‘ILDLAID'aD’ TDD LQC AL MLlLf'lC'l'PTllL'U'] DltCDADUTQ

este redusă, în 2016 au fost montate doar 975 aparate de iluminat cu LED, în 2015 aproximativ 300, în 2014, puțin peste 800 de bucăți. Chiar actualul operator specifică, în raportul din 2016, că reducerea energiei electrice consumate utilizând aparate cu tehnologie LED față de lămpi cu descărcări în vapori de sodiu de înaltă presiune este de 30,29%, însă, în multe cazuri în care apar defecțiuni ale aparatelor de iluminat, acestea sunt înlocuite cu aparate de iluminat clasice.


Pentru comparație Ia nivelul unui oraș mult mai mare, Londra, înlocuirea a 35.000 aparate de iluminat clasice cu aparate cu tehnologie LED a condus la scăderea consumului de energie electrică cu peste 35% și reducerea costurilor cu iluminatul public cu 1,85 milioane lire sterline pe an.

Eficiența energetică reprezintă elementul central al tranziției UE către o economie


eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și al îndeplinirii Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Un domeniu cheie de investiții în domeniul eficienței energetice și reducerea amprentei de carbon îl reprezintă iluminatul stradal, unde există ocazii majore de reducere semnificativă a consumului de electricitate și beneficii suplimentare asociate eliminării treptate a tehnologiilor dăunătoare pentru mediu, reducând cheltuielile de întreținere și realizând un control de ansamblu mult mai bun asupraJ iluminatului stradal. Potențialul unor îmbunătățiri ale eficienței energetice a iluminatului stradal este substanțial, dat fiind dimensiunea arealului și numărul de echipamente de iluminat. Tehnologiile mai vechi nu se ridică la capacitățile echipamentelor actuale (tip LED sau LFC) sau ale altor opțiuni mai avansate. în cazul lămpilor cu incandescență, 90% din energia consumată generează căldură și doar 10% se transformă în lumină. Impactul acestora

asupra mediului este covârșitor.




srtiimi dl opoKT'vtâTtiTț TwivrrfD              dl gzs'rt'irNE a

SFR.V‘ICQVLV‘1 DL ‘1LD‘M‘]DaDDIILL(]C AL ■MDD‘lC‘lLntLD‘1 LDCD'RLUT'd

Cu toate că au existat preocupări de obținere de fonduri externe (BERD, de exemplu) pentru modernizarea iluminatului public, operatorul actual nu a reușit să eficientizeze SIP avut în gestiune. Astfel consumul de energie electrică, în loc să se diminueze, a crescut. Consumul energetic din 2016 este cu 8% mai mare față de anul 2014, conform datelor puse la dispoziție de P.M.B.-D.U.P. La ora actuală consumul energetic la nivelul Municipiului București este de 62.682.539 kWh.

Pentru comparație, Surrey, oraș din Marea Britanie cu o populație de 1,1 milioane locuitori a înlocuit 66.000 de aparate de iluminat clasice cu aparate cu tehnologie LED și a obținut o economie anuală la consumul de energie de 5,3 GWh, și o reducere de 750 t de CO2 pe an.

Poluarea luminoasă reprezintă distribuția necorespunzătoare a fluxului luminos al aparatelor de iluminat și contraste foarte mari de luminanțe cauzate de amplasarea necorespunzătoare a surselor de lumină (figura 17). Acest lucru se poate remarca la nivelul Municipiului București mai ales în zona centrală unde sursele producerii acestui fenomen sunt panourile publicitare, iluminatul arhitectural în exces al clădirilor și monumentelor, reclamele luminoase, în coroborare cu iluminatul stradal.


Studiile legate de impactul poluării luminoase excesive asupra sănătății omului, dar și asupra sănătății animalelor din habitatul respectiv, în special al păsărilor și insectelor, relevă faptul că expunerea repetată la lumina artificială, puternică în timpul nopții poate perturba serios secreția de melatonină (hormon distrus de lumină) la om inducând oboseală, astenie, insomnii și chiar stări suicidale și anumite forme de cancer. Poluarea luminoasă produce confuzie în rândul animalelor (în special în rândul păsărilor migratoare, care se dezorientează ușor din cauza surselor puternice de lumină) și influențează relațiile prădător-pradă. De asemenea, au de suferit și unele specii de plante, în special cele care înfloresc numai în timpul nopții și depind de insectele nocturne pentru polenizare, lumina artificială împiedicând reproducerea naturală a acestora.


STUDTU ‘DT OTOKT'W^T^E TCR.qVICNȚ) ■ĂtOD7l£fJT:ÂTE,A £>£ ȘESTOCNE 'A SZ'RV'ICniL'UI <D£ ‘UVM^A'T'niT^C TUL WltâcmifW ‘B-ltCll'Ria'rt

Deșeurile de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE) au fost identificate ca flux prioritar de deșeuri de către Comisia Europeană din cauza caracteristicilor potențial periculoase, consumului resurselor neregenerabile în cadrul procesului de fabricație și ratelor de creștere prognozate. Impactul acestor tipuri de deșeuri asupra mediului este îngrijorător. Aceste deșeuri au în compoziție substanțe deosebit de periculoase: mercur, plumb, crom, brom, substanțe halogene ca CFC-cloro-fiuoro~carbon (responsabil pentru diminuarea stratului de ozon). Ca reacție, Comisia Europeană a pregătit acte legislative sub forma mai multor directive, care propun ca producătorii să-și asume responsabilitatea pentru preluarea și reciclarea echipamentelor electrice și electronice.


însă colectarea și gestionarea acestor deșeuri, la finalul ciclului de viață, revine deținătorilor și distribuitorilor finali. Iar unul dintre cei mai mari deținători și distribuitori de astfel de echipamente este serviciul de iluminat public. Ca atare este necesar ca serviciul de iluminat public să își asume crearea sau introducerea de sisteme care să le permită, în calitate de deținători și distribuitori finali să gestioneze, să selecteze și să predea deșeurile de echipamente electrice către punctele de colectare.

Iluminatul public poate avea implicații benefice în ceea ce privește protecția mediului înconjurător și a mediului construit prin mai mulți factori:

J prin utilizarea eficientă a energiei (reducerea consumurilor nejustificate, achiziționarea și utilizarea de echipamente performante cum sunt echipamentele de iluminat stradal cu eficiență energetică ridicată - lămpi, balasturi, corpuri de iluminat). Posibilitatea utilizării unor sisteme solare de alimentare a echipamentelor de iluminat sau de semnalizare;


J proiectarea de noi sisteme de iluminat eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor sau renovarea sistemelor de iluminat existente. Lămpile cu LED-uri, pot fi controlate cu mare precizie, intensitatea luminii poate fi redusă rapid și ajustată în mod continuu pentru a crea nivelul de vizibilitate și senzația de siguranță necesare;

utilizarea de echipamente cu componente reciclabile (excluderea utilizării, de exemplu, a surselor cu vapori de mercur);

S achiziționarea de semnalizatoare rutiere eficiente din punct de vedere energetic (de ex. utilizarea de semnalizatoare cu LED-uri conduce la scăderi ale consumului energetic de pană la 70% față de cele tradiționale);

J reducerea poluării luminoase prin orientarea echipamentelor de iluminat spre suprafața căii de circulație. Promovarea utilizării de corpuri de iluminat care limitează cantitatea de lumină emisă deasupra liniei orizontului;

S elaborarea unui concept modem privind iluminarea arhitecturală, ca parte componentă a sistemului de iluminat public, în corespundere cu experiența internațională șp strategia de dezvoltare a turismului;

J la alegerea surselor de lumină optime nu trebuie să se țină cont doar de consumul de


ST’WITI Dl OTO'RTVWTATZ mmfo ‘WDflDlTWDTl DE §ESTT11DE ‘71 SS'RV'lCniLU'] rDl ILll'^tQ^AT' TliRlIC ‘Al ‘MTlWCWnil'U'] EDCDEE0T9

Actualul operator al Serviciului Public București a avut și preocupări pe linie de protecție a mediului, însă fără a propune o strategie coerentă, adecvată politicilor Municipiului București de reducere a efectelor asupra mediului în general și, în special, de îmbunătățire a calității aerului. Acest lucru a condus la întârzieri în angajamentele de respectare a normelor europene pe linie de protecția mediului, referitoare la serviciu! de iluminat public.

Comisia Europeană prin « CARTE VERDE Iluminând viitorul Accelerarea implementării tehnologiilor de iluminare inovatoare, obiectiv în materie de climă și energie din Programul “Strategia Europa 2020” prevede înlocuirea în Uniunea Europeană, până în anul 2020, a tuturor lămpilor convenționale de iluminat electric cu lămpi LED, eficiente, fiabile și ecologice.


Dacă la nivelul populației există încă rezerve față de adoptarea noilor soluții de iluminat, din cauza prețului, care nu este foarte mic și nici nu poate fi redus prea mult, la nivel de iluminat stradal, lucrurile stau altfel. Deja, o serie de localități din România, au dezvoltat soluții de iluminat public bazat pe LED-uri, din fonduri europene. Principalul motiv, în afara eficienței energetice ridicate și a reducerilor de GES, este nivelul de întreținere ridicat pentru sistemele vechi de iluminat stradal. Acesta reprezintă până la 30 -50% din consumul total de energie destinat Sistemului Public.

10.2. FINANȚAREA SERVICIULUI PUBLIC


Finanțarea optimă a activităților specifice Serviciului Public trebuie să asigure viabilitatea economică a operatorului cât și interesele utilizatorilor. Valoarea activităților specifice din cadrul Serviciului Public se fundamentează pe baza cheltuielilor de producție și de exploatare, a cheltuielilor de întreținere și reparații, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, a costurilor pentru protecția mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivate din contractul de delegare a gestiunii, precum și a unei cote acceptabile de profit.



r de iluminat uzate și ineficiente cu surse de iluminat noi ce iluminare corespunzător, inclusiv prin utilizarea lămpilor f








STU'Dl'll DE OTORTDEfiTWTE T'RWI'JSd MODAMT'AT’E'A DE (gESE^EllDE

SERV'lCT'UDU'l DE ILWAErfATEDEEQC RE MDDQCQEEIIDITI EDCETREUDl


performante în procesul de reabilitare a instalațiilor de iluminat;

/ înlocuirea aparatajelor defecte precum drossere, ignitere, reflectoare;

J înlocuirea consolelor rupte, ruginite, deteriorate;

J înlocuirea cutiilor de distribuție în vederea asigurării condițiilor de securitate;

■J realizarea tablourilor de automatizare aferente punctului de aprindere care să asigure comanda centralizată a iluminatului din dispeceratul central (echipate cu automate programabile, routere GPR.S PLC-uri, ce vor permite dezvoltări ulterioare, analizoare de rețea etc);

•/ compensarea factorului de putere reactivă cu ajutorul unor baterii de compensare în vederea reducerii factorului de putere reactiv, ceea ce va conduce la reducerea semnificativă a valorii facturilor de energie electrică;

•S înființarea unui dispecerat pentru comanda și monitorizarea iluminatului, precum și pentru centralizarea și prelucrarea tuturor datelor;

J negocierea unor tarife ale energiei electrice având în vedere consumul pe durata nopții (gol în curba de sarcină a furnizorului de energie electrică).


De asemenea, în vederea realizării unui serviciu de calitate și pentru asigurarea condițiilor impuse de necesitatea realizării unui iluminat corespunzător, este necesară măsurarea parametrii luminotehnici ai căilor de circulație. Acești parametri pot fi măsurați/verificați de operator, la preluarea serviciului, iar ulterior, la punerea în funcțiune a


unor extinderi și periodic, pe parcursul exploatării.


10.4.


OBLIGAȚIILE OPERATORULUI SERVICIULUI PUBLIC PRIVIitf) DOTAREA CU ECHIPAMENTE, MAȘINI, UNELTE


Pentru realizarea Serviciului Public lista de echipamente și dotări minim următoarea:



Tabel 24 - Lista echipamentelor și dotărilor minime necesare


Utilaje necesare pentru mentenantă iluminat

PRB (platforma acționată telescopic montata pe autoșasiu) 14-20m - 10 buc

Autolaborator PRAM specializat în încercări și localizări defecte în cabluri subterane -2 buc

Buldoexcavator cu dotare suplimentara picon - I buc

Buldoexcavator cu dotare suplimentara picon, malaxor beton si foreza - l buc



Compactor mecanic (cilindru compactor) - 2 buc

Placă vibratoare - 2 buc





ST11DW rDȚ OcPOrR,r<ltl/‘llTJ{AT,(E 'P'RIV'l'lJ'D ‘MODTU'JT^A'TE'A DE gESTTLLb/E A S‘ERVIC‘HIL‘U'1 THE ‘IZVWlj/^TllTTlC 7LC MDEtoDJDETW EDCTIELEQT7


Autobasculantă (12 t) cu remorca transport tambur cablu electric - 1 buc

Camion 7,5 T cu autoîncărcător - 1 buc

Autospecială 6+1 locuri plus bena 3,5 t - 2 buc

Motopompa profesionala - 2 buc

Grup electrogen 220 V - 380V - 1 buc

Panouri plus tiranți reglabili - 2 seturi

Mașină de tăiat beton/asfalt - 1 buc

Mașină de carotat beton/asfalt - 1 buc

Aparate necesare

Megohmetru - 6 buc

Aparat măsurat prize pământ - 6 buc

Camera termoviziune - 2 buc

Analizator energie (măsurare parametri de rețea și luminotehnici) - 4 buc

Autovehicule

Autovehicule cu patru roți motoare - 5 buc

Autoturism cu caroserie berlină - 1 buc

Autoturisme cu caroserie break - 12 buc

Dotări

Mobilier

Calculator-40 buc

Server - 2 buc

Imprimantă - 2 buc

Licențe software                                                     _

Totodată, sunt necesare și următoarele echipamente:


Z

Z

Z

z


Trusă electrician

Trusă lăcătuș

Echipament protecție iamă/vară Aparate sudură

Gard împrejmuire lucrări

Multimetre

Clești ampermetrici



Spații depozitare echipamente, dotări, utilaje, echipamente, materiale stradal și corpuri iluminat festiv:



STADIU T>'£ OTOKTWrfl'TTVT'E T'RQVQ'j/'D 'MOD3£'JT3,T!E3 DE ȘESTC/DNE 3 SZ'RVQC'l'UL'UI £)£ UDM9E/3T'DI(E£,îCMltflCmilW !BcllCVrR£QT‘]

S Hală 1500-2000 m2

J Platformă 2500-3000 m2

STllDIEl ‘DE OyOTsrAlWDAT’E        ‘MODALITATEA DE §EST'TUDE A

SE‘RV‘lC‘l‘UDll‘1 DE ‘IEUMI'JSaT’DU'BDIC A£ ‘MV'tâCTPniE'U1] EDCDREODl

  • 11.  CONCLUZII FINALE ȘI RECOMANDĂRI



Eliminarea treptată a sistemelor de iluminat depășite este o necesitate în curs de realizare, coroborată și cu o pregătire corespunzătoare a celor care concep, realizează și mențin sistemele de iluminat, pentru a evita greșeli care și azi se mai produc în anumite zone, dar care pot fi și trebuie eliminate.

Un aspect important în iluminatul public este alegerea corectă a sursei de lumină cea mai modernă, cea mai adecvată vederii și cea mai eficientă din punct de vedere economic, evitând alte surse depășite tehnic, care nu fac altceva decât să degradeze mediul luminos, iar alegerea în deplină cunoștință de cauză poate fi realizată numai de personal de specialitate care deține suficiente cunoștințe tehnice în domeniul Serviciului.

în cazul Municipiului București, din analiza datelor prezentate referitoare la stadiul actual al Sistemului Public, coroborat cu cerințele stipulate în diverse norme tehnice, în Regulamentul Serviciului, în Caietul de Sarcini al Serviciului și în legislația actuală, rezultă necesitatea unor acțiuni ample de reabilitare, modernizare și extindere a Sistemului Public în scopul realizării unui Serviciu Public performant, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere economic.

în cadrul acțiunilor de reabilitare și modernizare a Sistemului Public se impun următoarele:

  • • înlocuirea aparatelor de iluminat vechi, cu altele noi și mai performante care să îndeplinească următoarele cerințe tehnice:

o Eficiență

o Durata de viață

o Culoarea

o Emisia direcțională a luminii

o Dimensiunea

o Rezistența la șocuri și vibrații o Funcționare la temperatură scăzută o Aprindere instantanee


o Capacitate de a rezista la numeroase cicluri aprindere-stingere o Controlabilitate o Nu au emisii infraroșii sau ultraviolet o Impactul redus asupra mediului o Tendința mondială


STUDIU fDE OTORTUTfaT’ftT’E PR'lVTrfD RIODRLITATTA T>T QTSTRlil^T A

SERVICIULUI DE UUMTrfAT'PUBDlC *AX ’Mîl^C'J'HT.lL'lH EUCUREnT‘1

pentru iluminatul festiv;

• separarea fizică a rețelelor de iluminat public față de rețelele de distribuție a energiei electrice.


Prețul energiei electrice ca factor extern, conform previziunilor actuale are tendințe accentuate de creștere și se impune modernizarea și reabilitarea sistemului de iluminat public prin montarea de corpuri de iluminat de generație nouă, eficiente din punct de vedere energetic, în conformitate cu cerințelor CIE și ale legislației în vigoare, precum și implementarea de soluții tehnice pentru eficientizarea din punct de vedere energetic a sistemului de iluminat public, cum ar fi:

  • (i)     sistemul de control si monitorizare a Sistemului de iluminat public;

  • (ii)    sisteme independente de iluminat cu panouri fotovoltaice, etc.

Influența creșterii eficienței energetice și cea a reducerii costurilor în bugetul local coroborate cu modernizarea Serviciului și eficientizarea Sistemului Public conduc la creșterea calității Serviciului Public, a calității iluminatului prin atingerea parametrilor luminotehnici din Uniunea Europeană.

Acesta înseamnă că, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere urbanistic - calitativ, pentru Municipiul București este avantajos să asigure prestarea serviciului în modalitatea gestiunii directe prin propria societate cu capital integral public (Compania Municipală de Iluminat Public).

Având în vedere că:

J în perioada 2015-30.09.2017, pentru asigurarea serviciului de iluminat public, Municipiul București a efectuat următoarele plăți:

Plăți efectuate aferente anului 2015 :137.145.167,14 lei, din care:

Lucrări modernizare            -    20.417.415

Consum energie electrica       -    36.817.488

întreținere- menținere           -    48.579.405

Lucrări de optimizare -    734.509 lei

parametri

Plăți efectuate aferente anului 2016 : 133.842.810,32 lei, din care:


Lucrări modernizare

Iluminat festiv



ST'll'DTU ©£ OTOrRT'fllTl'(lfTJ‘j\T,T T'RTWl/'D MOVftLQTRTțR T)'£ (gZS'ri'Wfe ss'Rv^cmfiii dz. qzvmm^t'twbl'Ic -ax MW/vcrniLt™ -B-i/CK^n-rt

Consum energie electrica întreținere- menținere

44.350.209 lei

62.466.212 lei

Plăți efectuate pana la 30.09.2017: 86.802.196,45 Iei, din care:

Consum energie electrica

Iluminat festiv întreținere- menținere

  • -   25.468.828 lei

  • -   3.458.459 iei

  • -   52.194.328 lei

f aceeași gamă de servicii poate fi prestată de Compania Municipală la valorile unitare ale activităților serviciului de iluminat public cu o medie de aprox. 5,8% mai scăzute, cu un grad de intervenție mai ridicat;

J serviciile pot fi realizate în aceleași condiții tehnice și de calitate corespunzător celor stabilite prin Regulamentul serviciului de iluminat public și prin Caietul de sarcini al serviciului de iluminat public.

S presiunea financiară asupra bugetului local al Municipiului București ca urmare a prestării Serviciului Public de către Compania Municipală, în modalitatea gestiunii directe, se va diminua considerabil.

în cadrul gestiunii directe a Serviciului Public este necesar ca operatorul funcționeze ca o întreprindere tipică bine gestionată și:


  • -   să asigure transparența activității desfășurate prin raportări ale performanței periodice, de calitate și de încredere. Acest lucru excede simplelor raportări financiare, impunând o raportare integrată: economică, financiară, socială, de mediu, etc. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii municipalitate și cetățeni.


  • -  să asigure un echilibru intem-extem adecvat: ca orice organizație, o trebuie să dezvolte și să mențină o bună gestionare internă pentru a eficiența și eficacitatea în condiții de economicitate. Ar trebui să|| utiligezbinovații tehnologice pentru a furniza servicii care să răspundă comunităților în cadrul unor bugete restrânse și să obțină rezultatele din punct de vedere economic și social, ca orice altă întreprindere tipici gestionată.

în scopul celor de mai sus, durata propusă a contractului de delegare este de 5 ani având in vedere că investițiile în sistemul de iluminat public se asigură din bugetul local.

Sub aspectul obligațiilor de Serviciu Public, Compania Municipală trebuie să asigure:

redimensionarea parametrilor instalațiilor de iluminat;

înlocuirea rețelelor electrice uzate fizic care generează pierderi de consum a energiei electrice peste limitele admise;


creșterea siguranței în exploatare a Sistemului Public;

ST'U'DI'U                    ?<R‘]VTrfD ‘MODTLLQ^T^E'A DZ ȘEST'WNE !A

SfE'RVIC'lTllll'l D(E UWM'tâlT’'P'U'BL'IC TUL MUtâC‘l'P‘l'UL'U‘1 miC'll'RZnTJ

> monitorizarea și controlul parametrilor tehnici ai Sistemului Public prin sistem


de telemanagement;

  • >  reducerea costurilor cu funcționarea și exploatarea Sistemului Public;

  • > reducerea costurilor cu energia electrică;

  • > reducerea costurilor cu pierderile tehnice și a racordărilor ilegale la rețeaua electrică, punerea în valoare a obiectivelor arhitecturale și ambientale;

  • >  reducerea situațiilor de infracțiuni pe timpul nopții, accesul egal al cetățenilor;

  • > reducerea emisiilor de CO2;

  • > reducerea poluării luminoase.

Totodată este necesară implementarea unui sistem de telegestiune care să permită comanda și monitorizarea întregului Sistem Public.

în cazul, în care, Municipiul București va decide ca unele investiții in Sistemul Public să fie realizate de operator din sumele transferate în acest scop din bugetul local, atunci acestea trebuie să acopere exclusiv costul net al investițiilor, inclusiv o rată de profit rezonabil.

Compania Municipală va avea totodată obligația de a respecta prevederile normelor din domeniul achizițiilor publice, aceasta fiind autoritate contractantă in sensul Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

*****

în concluzia tuturor celor de mai sus, rezultă că gestiunea directă a Serviciului Public, prin Compania Municipală reprezintă modalitatea optimă pentru obținerea celui mai bun raport calitate-cost și pentru realizarea indicatorilor de performanță ai serviciului, iar Municipiul București poate atribui direct Contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public către Compania Municipală, cu respectarea cerințelor întreprinderii bine gestionate, respectiv în condițiile dotării corespunzătore a acesteia cu mijloace materiale și umane, astfel încât să fie capabilă să furnizeze serviciul de iluminat public în București, cel puțin la nivelul la care este furnizat în prezent.





1

Din totalul de aproximativ 120.000 dc puncte luminoase în București, 115.195 sunt gestionate de Municipiul București prin Operatorul Serviciului Public.

2

din cei 3.766 km de cabluri, 67% aparțin S.C. E - Distribuție Muntenia S.A., iar restul municipalității.

D,RECrtA ° ([i-iy sER.'fc»

3

lsRaport AMRSP, 2016 (Raportul de monitorizare și evaluare a Serviciului de Iluminat Public în 2016)

4

http://govnet.ro/uploads/fi

5

1 “Raport AMRSP, 201

6

PMB-DUP ara. .

DUP nr. 8923/07.0^'$^

7

Răspuns PMB-DUP nr. 8923/O7.O8.2OI7

8

Răspuns PMB-DUP n           .2017

9

Raport tehnic 201

10

Răspuns la so1icj|fir£X

11

Acest articol prevede următoarea clauză obligatorie: "compensația pentru obligațiile de serviciu public în sarcina delegatului, dacă este cazul, cu indicarea parametrilor de calcul, conrol și revizuire a compensației precum și modalitățile de recuperare a oricărei supracompensații”.

12

Legea         a) date în administrare și exploatate

51/2006 actualizată

Art.24 alin. b) puse la dispoziție și exploatate

13

Gestiune directă

14

Cheltuieli materialele                                                                               2.000.000

Cheltuieli cu lucrări ți servicii executate de terți, din care:                                               1.000.000

15

Costul avizelor, autorizațiilor necesare obligatorii pentru fumîzarea/prestarea serviciului, inclusiv de mediu

  • - Atestat ANRE tip B

  • - Atestat ANRE tip C1B

  • - Atestat ANRE tip C2B

  • - Atestat ANRE tip A

  • - Atestat ANRE tip F

Costul licenței ANRSC (dacă este cazul)

- Licența ANRSC clasa I eliberată în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006,

16

31 Adresa AMRSP nr. 1830/31.07.2017

17

Teoria de agent pornește de la faptul că proprietarul (agentul) reprezintă principalul participant, iar managerii sunt mandatați, în numele proprietarilor, să gestioneze întreprinderea. Managerii nu acționează întotdeauna în interesul acționarilor, ci urmăresc o serie de beneficii private cum ar fi: salarii mai mari decât cele existente pe piață, câștiguri suplimentare, siguranța locului de muncă și în cazuri extreme, atragerea de active sau cash-flow-uri. Acționarii pot descuraja asemenea transferuri de valoare prin diferite mecanisme de monitorizare și control, inclusiv prin supervizarea managerilor

Cheltuielile de monitorizare ale managerilor, cheltuielile legate de obligațiile agentului și de pierderile reziduale reprezintă costuri de agent. Aceste costuri de agent sunt generate de conflictele de interese apărute la nivelul întreprinderii și sunt explicitate de teoria de agent (engi., Agency theory).