Hotărârea nr. 577/2019

HOTARAREnr. 577 din 2019-10-24 PRIVIND APROBAREA MASTER PLANULUI SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCURESTI INCLUSIV PLANUL DE INVESTITII PE TERMEN LUNG 2019-2020


Consiliul General al Municipiului București

I".......-r:: —-..... -                             ... ....... ................... _                  ....... .............

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Mașter planului serviciului de alimentare cu apă și canalizare pentru municipiul București inclusiv Planul de investiții pe termen lung 2019-2049

Având în vedere referatul de aprobare al Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate al Direcției Generală Servicii Publice - Direcția Utilităti Publice nr. 3015/20.08.2019;

Văzând avizul Comisiei pentru utilități publice nr. 26/23.10.2019 și avizul Comisiei juridice și de disciplină nr. 671/23.10.2019 din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

Luând în considerare avizul Consiliului Tehnico-Economic al Primăriei Municipiului București nr. 62/1721211/1835/12.08.2019;

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, care impun "Existența, după caz, a unei strategii, a unui mașter plan ori a unor planuri similar, aprobate prin acte normative, în cadrul cărora se poate încadra obiectivul de investiții propus”, cu modificările și completările ulterioare;

Cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată;

în temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit. b), lit. d), alin. 4 lit. e), alin. (7) lit. n) și art. 139 alin. (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă Mașter planul serviciului de alimentare cu apă și canalizare pentru Municipiul București, inclusiv Planul de investiții pe termen lung 2019-2049 parte integrantă a Mașter planului serviciului de alimentare cu apă și canalizare pentru Municipiul București, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de 24.10.2019.

\n

Anexa 1



C. H b*

40l.          IA .M/j

Realizat pentru

APA NOVA BUCUREȘTI

Data

Iulie 2019

CONFORM CU ORIGINALUL



ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI



CONFORM CU ORIGINALUL


Nume proiect

ASISTENTĂ TEHNICA PENTRU REALIZAREA MAȘTER PLANULUI

Ramboll

SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE PENTRU

Phoenicia Business Center

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

11A Turturelelor Street,

Nr. proiect.

6th floor

Client

APA NOVA COMPANIEA DE APE BUCUREȘTI

Sector 3

Tip document

Contract de servicii

Bucharest 030881

Versiune

[4]

Remania

Date

01.2019

întocmit de

Ileana Falcescu

T +4021 314 83 14

F +40 213 14 31 75

Verificat de

Elena Cornelia Nica

www.ramboll.com

Aprobat de

Silviu Stoica



x'A'r u

Ramboll South East Europe SRL

RO reg.no: 12540535


- n

/;

■y- '

U-~

CUPRINS


1.

2.

  • 3.

  • 4.

    • 4.1

      • 4.1.1

  • A.

  • B.

  • 4.1.2

  • 4.1.3

  • 4.1.4

4.2

  • 4.2.1

  • 4.2.2

  • 4.2.3

  • 4.3

  • 4.4


INTRODUCERE

DEFINIREA ARIEI PROIECTULUI

OBIECTIVELE ȘI SCOPUL MAȘTER PLANULUI SITUAȚIA CURENTĂ ȘI DEFICIENȚE SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

PRODUCȚIA APEI CAPTAREA APEI TRATAREA APEI Transportul Apei înmagazinarea Apei Potabile si Pomparea Distribuția Apei SISTEMUL DE CANALIZARE Rețeaua de Canalizare Statia de Epurare URMĂRIREA ȘI FUNCȚIONAREA SISTEMULUI INFRASTRUCTURA DE APĂ INDUSTRIALĂ



1EHNlCAJ>- - Cfi


conform cu originalul


4 4 1

  • 4.4.2

  • 4.4.3

5.

  • 5.1

  • 5.2

  • 5.3


5.4


5.5


5.6

6.

7.

7.1


7.2

8.

  • 9.

    • 9.1

    • 9.2

9 3

  • 10.

11.

12.


CONCLUZII REZULTATE ÎN URMA AUDITĂRII SISTEMELOR EXISTENTE DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE

DEFICIENȚE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

DEFICIENȚE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND SISTEMUL DE CANALIZARE

DEFICIENȚE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ INDUSTRIALĂ56 ESTIMĂRI

PROGNOZA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

EVOLUȚIA CONSUMULUI DE APA IN LOCALITĂȚILE LIMITROFE DIN ARIA PROIECTULUI 60 TENDINȚA PRIVIND DEBITELE DE APA UZATA SI ÎNCĂRCĂRILE CU POLUANTI LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

CAPACITATEA EXISTENTA PRIVIND FACILITĂȚILE DE COLECTARE, EPURARE SI EVACUARE APA UZATA

PROGNOZA PRIVIND DEBITELE SI ÎNCĂRCĂRILE DE APA UZATĂ ÎN LOCALITĂȚILE DIN ARIA PROIECTULUI

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

ANALIZA DE OPȚIUNI

STRATEGIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

TENDINȚE DE EVOLUȚIE A DEZVOLTĂRII URBANE ÎN ZONELE LIMITROFE MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ȘI INTER-RELAȚIONAREA CU DEZVOLTAREA JUDEȚULUI ILFOV EXPANSIUNEA URBANĂ

PLAN DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG ANAIIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ

COSTURI DE INVESTIȚII

COSTURI DE EXPLOATARE ȘI ÎNTREȚINERE VALOAREA ACTUALIZATA NETA (VAN) ANALIZA MACROSUPORTABILITATII

PLAN DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI RECOMANDĂRI



  • 78

  • 79

  • 80

90

  • 92

  • 93

  • 94

96

100

103



<4',^

.     o^08   -

I Sa tJT;

&.....



Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENT

CIPIUL BUCUREȘTI


1. INTROI buc


în conformitate cu prey4deg


Contractului de Concesiune nr. 1239/29.03.2000 (CC) încheiat între Primăria Municipiul București (PMB) în calitate de deținător (Concedent) al infrastructurii de apă și apă uzată și societatea APA NOVA București SA (ANB) în calitate de operator (Concesionar) al sistemului de alimentare cu apă și canalizare și a actelor adiționale subsecvente s-a stabilit necesitatea ca Apa Nova București SA să elaboreze proiectul Mașter Planul Serviciului de alimentare cu apă și de canalizare a Municipiului București.

Astfel, în data de 13.12.2016 ANB a încheiat contractul de servicii "Asistență tehnică pentru realizarea Mașter Planului Serviciului de alimentare cu apa și de canalizare a Municipiului București" cu asocierea RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE - RAMBOLL DANMARK A/S.

în elaborarea Mașter Planului s-a ținut cont de abordarea integrată a următoarelor elemente:



Populația din aria Proiectului


Infrastructura de APA



Apa si apa uzata in Mun. București




rea integrată a Mașter Planului


3/108


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCURfigI

a-®1"*1"'   ’ ffl '

4o:  te^cA^ >w,i

* ui il r- ~t n H


țl“S 5 1 c r

\\<        - ‘J

°

Cu respectarea prevederilor contractului de servicii asocierea RAMBOLL în Strânsă colaborare cu reprezentanții APA NOVA București au dezvoltat prezentul Mașter Plan al serviciilor dgralîmentare cu apă si canalizare pentru Municp uLBucurest?, pentru un-ortrorr* de 3D-d^ani<-

Prezentul Mașter Plan are in compo îenț^sajiFjniătpaî^lȘf^RlțWfe'

1

||||


>_____________________________________

Cap'rclul 1 -


In cadru! acesrui capitol iu-rM: prezentate aspecte refentoare

Cbrectivcie si scopul proiectului


Capitolul 2 -

Situări-’ existenta


la cadrul Proiectului, obiectivul general s. abordare pentru actualizarea Mașter Pianului precum si obiectivele specifice

Acest capitoi tratează aspecte’e privind ana de acoperarie a Mașter Flanului, definirea caracf-ensticlor naturale, infrastructura existenta, evaluarea socio-economica si a cadrului instituțional, resursele de apa existente, poluarea apei, evolut'a consumului de apa evoluția încărcărilor si debitelor de apa uzata, infrastructura de apa si apa uzata.

Capitolul 3 -

Acect capitoi este formai din trei sec'iun1. Dnma secțiune

PiC'jr.Gze

cuprinde contextul dezvoltării urbane ia nrvei regional, urmează analiza indicarorlor macro și socio-economici relevanți si cea mai recenta tendință de evoluție a acestora și prognozele p'TVind e/oiuțra populației, a veniturilor populației și a activității economice în ana proiectului (municipiul București Si localitățile limitrofe din județul Ilfov) în intervalul 2016 - 2047. Aceste prognoze reprezintă baza pentru următoarele determinări de investit', pe termen lung în sectorul apei si apei uzaie

Capuclu! 4 -


Obiective nat'onale si rogior.alc


în cadrul acestei secțiuni a Mașter Planulu1 sunt analizaie

obiectivele de realizat, atât la nivel național cât și municipal, în vederea respectării cerinresor Directivele europene relevante pentru sectorul apei potabile ci apei uzate. Astfel, cunt prezentate obtecfve'e ce trebu'e îndeplinite îa ruel

național și local pentru conformarea cu cerințele Direcțiilor


-

A-.- fi


h"? *


UE relevante în domeniul apei și al apelor uzate.

Capitol1.)! 5 -

Analiza optiumloi


Vanetatea soluțiilor tehnice si strategice conduce la necesitatea unei analize de opțiuni în cadrul Mașter Planului. Scopul acestei analize este de a se putea evidenția modul în care vor putea fi atinse obiectivele stabilite folosindu-se o abordare eficientă din punct de vedere al costurilor.

Capitolul de față include analiza următoarelor variante de soluții, care pot fi mai mult sau mai puțin cuantificate din punct de vedere valone: Creșterea siguranței în exploatare; Siguranță a sistemul^ strategic, Creșteiea eficienței rețelelor de alimentare cu apă și canalizare; Impact asupra mediului; Reducerea costurilor de operare

Capitolul 6 -

Strategia Municipiului

București


In cuprinsul acestui raport au fost analizate si integrate toate documentele strategice si de planificare la nivelul Municipiului București astfel incat investițiile propuse prin prezentul Mașter Plan sa tina cont de informațiile de dezvoltare urbana a

Municipiului București.

Capitolul 7 -

Plan de investii dc ternun


La stabilirea investițiilor globale (pe termen lung) au fost luate în considerare o sene de aspecte: Analiza și evaluarea situației existente (auditarea sistemelor de alimentare cu apa, respectiv de canalizare); Definirea sistemelor de alimentare cu apă, a aglomerărilor și clusterului Glma, precum și proiecțiile consumului de apă și a cantitâtu de apă uzată aferente localităților cuprinse în ana proiectului; încadrarea rezultatelor



Analiza economica


financiara si


analizelor și evaluării situației existente in Obiectivele Naționale și Regionale; Pe lângă alte probleme, o mare parte a capitolului "Analiza și selecția alternativelor".


Capitolul de față prezintă analiza financiară a investiției inclusă în Mașter Plan, analiza ce ia în considerare toate elementele relevante: evoluția populației, rata de conectare, proiecția cererii, nivele dc- investiții și costurile cu planificare, de operare, întreținere si de înlocuire.



5/108


Capitolul 9 -

Analiza de supe:'-abilitate


Capitolul 10 -

Programul de investiții

prioritare


Capitolul 11 -

Pksn de acțiuni peritu implementarea Proiectului



■j DIRECTX J ASISIENIa ț, TJV TZ,'u^S'


Acest capitol conține descrierea ’poteze'or metodologiei si rezultatelor analizei de macro-suportaBiiitate <a nivelul Municipiului București. Scopul analize, este acela de a estima contr butia potențială a diferitelor grupat de consumatori si de a estima investițiile si costurile de operare ale servia lc- de canalizare. Analiza a fost realizată pentru grupuri diferite de consumatori (gospodării, întreprinderi, irstituhi pubhce), fund bazată pe proiecția evoluției populației, pe cea a venitului disponibil al gospodămloi s. pe Droiecua achv>tătu economice dm sectoarele de construcții, comerț, inc-uslne ș serv ai la


Acest capitol tratează investițiile generale rezuitate din necesitatea conformăm s.stemeicr si procesul de pnontizare necesar pentru selectarea proiectelor i-'ge">te din cadrul Planului ae investiții general tpe termen lungj


Capitolul prezmta acțiunile si marusile necesare punem in aplicare a nvestitulor definite prin prezentul Mastei Plan cu menționarea autontat.Ior si a factorilor implicat1.


Societatea APA NOVA București S.A. are dreptul și obligația de a gestiona, eficientiza și dezvolta




(tarif). Prin Contractul de Concesiune încheiat cu municipiul București, Apa Nova București s-a angajat să respecte 23 de indicatori (nivele de servicii) care reflectă performanța serviciilor prestate (7 indicatori pentru serviciul de alimentare cu apă potabilă, 7 indicatori pentru serviciul de canalizare, 7 indicatori pentru relația cu clienții și 2 indicatori pentru serviciul de furnizare apă industrială). Pentru fiecare indicator au fost stabilite standarde și termene de îndeplinire, cu scopul de a îmbunătăți semnificativ calitatea serviciilor prestate de către Apa Nova București pe durata concesiunii. Acești indicatori nu trebuie doar îndepliniți la termenul impus, ci și menținuți pe toată durata concesiunii. Indicatorii sunt evaluați anual de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP). Apa Nova București poate aplica tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare numai după avizarea acestora de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C.). Tarifele sunt echilibrate, ca urmare a procesului transparent de licitație internațională, desfășurat cu consultanța și sub supravegherea Grupului Băncii Mondiale. Deși face investiții în medie de 20 milioane Euro/an, Apa Nova București practică unul dintre cele mai mici tarife din România, începând cu 1 iulie 2018 tariful este de 6,19 RON /m3 (3,93 (TVA 9% inclus) + 2,26 (TVA 19% inclus), fiind situat în a doua jumătate în ordine descrescătoare, dintre primele 33 de orașe ale țării.

în contextul Sectorului de apă din România, Apa Nova București este o companie mare, având cantități facturate totale mult peste media sectorului de apă din Romania, după cum este prezentat în figura următoare:




In aria de operare a Apa Nova București densitatea consumatorilor este mare, fiind mult peste media sectorului din România. Acest lucru este evidențiat foarte clar în graficul următor în care este prezentat indicatorul "numărul de locuitori pe km de rețea de distribuție", valoarea pentru aria de operare a Apa Nova București fiind printre cele mai ridicate.

j i             Populația deservită per km de rețea de distribuție (nr. loc. / km), în anul 2015

Sursa: „Raportul privind starea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare-epurare în anul 2015", Asociația Romană a Apei, Noiembrie 2016.

Figura 1-3 Populația deservită pe km de rețea de distribuție

Practicând unul dintre cele mai reduse tarife. Apa Nova București reușește să furnizeze servicii de calitate și să facă în mod constant investiții importante în vederea diversificării serviciilor oferite clienților dar și în extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare concomitent cu


Situație centralizata a tarifului de apa si canal


Sursa: Autoritatea Națională de reglementare pentru Serviciile Comunitare de utilități Publice

Figura 1-4 Nivelul tarifelor cumulate apa și canalizare aprobate de ANRSC pana la data de 27.04.2018

în plus, operatorul Apa Nova București și-a dezvoltat de-a lungul timpului o gamă variată de servicii, pe care le oferă clienților săi, servicii ce sunt existente doar într-o anumită măsură la alți operatori din România. Mai jos este prezentată o sinteză privind tipurile de servicii oferite de diferiți operatori, cu accent pe operatorii din județul Ilfov și alți operatori importanți din țară.

Situația completă la nivel național se regăsește în anexa A.4.2 la prezentul Mașter Plan.




9/108



CONFORM CU ORIGINALUL

IALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

2. DEFINIREA ARIEI PROIECTULUI

Municipiul București și o parte din județul Ilfov.


Zona proiectului este localizată în partea de sud-est a României, identificându-se cu regiunea de dezvoltare 8 București - Ilfov și cuprinde


(, »**•*»*

n


Aria de studiu a Mașter Planului o reprezintă Municipiul București și 23 localități limitrofe din județul Ilfov. Acestea sunt: Chiajna, Chitila, Mogoșoaia, Otopeni, Tunari, Balotești, Voluntari, Dobroești, Pantelimon, Brănești, Cernica, Glina, Popești-Leordeni, Berceni, 1 Decembrie, Jilava, Vidra, Măgurele, Bragadiru, Cornetu, Clinceni, Domnești și




în stabilirea ariei proiectului au fost analizate și s-a ținut cont de ur strategice de referință, precum și de investițiile prevăzute:


1. Pentru sistemul de alimentare cu apă:


r.





cumente


Mașterul Planul actualizat al infrastructurii de apa si canalizare din județul Ilfov^4


Mașter Planul actualizat al operatorului Euro APAVOL pentru județul Ilfov -

Mașter Planul actualizat al infrastructurii de apa si canalizare din județul Giurgiu


Studiul de fezabilitate al operatorului Apa Canal Ilfov - 97.789.439 euro;


2. Pentru sistemul de canalizare


Finalizarea stației de epurare Glina (Faza II GLINA), reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița; valoare estimată 416,5 milioane euro (TVA inclus), sursa: www.proiccteue.roMașterul Planul actualizat ai infrastructurii de apă și canalizare din județul Ilfov - 228.037.460 euro;

Mașter Planul actualizat al operatorului Euro APAVOL pentru județul Ilfov -

Mașter Planul actualizat al infrastructurii de apă și canalizare din județul Giurgiu - 76.893.025 euro;

Studiul de fezabilitate al operatorului Apa Canal Ilfov - 164.366.258 euro;

Studiul de fezabilitate al operatorului Euro APAVOL;

Mașter Planul actualizat pentru infrastructura de canalizare a Municipiului


Având în vedere cadrul instituțional și reglementările legale, următoarele localități din județul Giurgiu ar putea face parte din aria proiectului în cazul în care strategiile de dezvoltare a


infrastructurii vor fi revizuite: Dragomirești Vale, Joița, Săbăreni, Ulmi, Adunații-Copăceni (lista nu este exhaustivă).


Proiectul „Finalizarea Stației de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului Colector Dâmbovi CASETA) în Municipiul București - Faza II" (Faza II Glina) se ii de apă uzată în municipiul București iar




11/108


tn


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL


beneficiarul proiectului este Primăria Municipiului București, conform



Părților Interesate - Stația de epurare a apelor uzate Glina București - Faza II (România) , Arcadis, iunie 2017 (sursa: https://www.ebrd.com/ - Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare - BERD).

Proiectul Faza II Glina este finanțat prin Programele Operaționale de mediu (perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020) și presupune finalizarea proiectului și furnizarea de servicii complete pentru tratarea apelor uzate și a nămolului rezultat în incinerator care urmează a fi construit. Proiectul este împărțit în două etape după cum urmează (sursa; Arcadis, iunie 2017):

  • >  Etapa 1 (în perioada de programare 2007-2013 au fost prevăzute următoarele lucrări de infrastructură:

Extinderea SEAU Glina și construcția incineratorului de nămol;

Reabilitarea sistemului de drenaj din lacurile Tineretului, Titan și Carol și construcția sistemului de drenaj pe latura dreaptă a CASETEI;

Reabilitarea colectoarelor de canalizare (AO și BO);

  • >  Etapa 2 (în perioada de programare 2014 -2020 sunt incluse următoarele lucrări:

Reabilitarea sistemului principal de colectare și canalizare (CASETA) și a laturii stângi a sistemului de drenare din secțiunea Ciurel - Vitan;

  • •   Lot 1 Reabilitarea sistemului principal de colectare și canalizare (CASETA) și a laturii stângi a sistemului de drenare din secțiunea Ciurel - Unirii;

  • •   Lot 2 Reabilitarea sistemului principal de colectare și canalizare (CASETA) și a laturii stângi a sistemului de drenare din secțiunea Unirii - Vitan;

Reabilitarea sistemului principal de colectare și canalizare (CASETA) din secțiunea Vitan -Glina;

  • •   Lot 1 Reabilitarea sistemului principal de colectare și canalizare (CASETA) din secțiunea Vitan - NH Popești;

  • •   Lot 2 Reabilitarea sistemului principal de colectare și canalizare (CASETA) din secțiunea NH Popești - Glina;

Reabilitarea/înlocuirea sistemului de canalizare în zonele Cotroceni, Regina Maria și Tineretului

  • •   Lot 1 Reabilitarea/înlocuirea sistemului de canalizare în zona Cotroceni;

  • •   Lot 2 Reabilitarea/înlocuirea sistemului de canalizare în zonele Regina Maria și

Tineretului.

La elaborarea Mașter Planului Serviciului de alimentare cu apă și de canalizare a

Municipiului București (si

ie descrisă în prezentul document) s-a considerat că


toate lucrările prevăfmeGh ^foiebhjl FAZA II GLINA (atât Etapa 1 cât și Etapa 2,


enumerate anterior) se vor realiza întocmai și în termenele prevăzute în documentele de finanțare / contractare a lucrărilor. Prin urmare, la construirea planului de investiții pe orizontul de timp al prezentului Mașter Pian (30 de ani, 2047) aceste investiții nu se repetă/reiau, iar variația (creștere/scădere) cheltuielilor de exploatare generate de realizarea acestor lucrări este estimată grosier în scopul realizării unei prognoze cât mai precise în ceea ce privește cheltuielile de operare, tariful, valoarea investițiilor ce poate fi susținută de către operator etc.





13/108


3= OBIECTIVELE ȘI SCOPUL MAȘTER PLANULUI


OBIECTIVUL GENERAL AL REALIZĂRII MAȘTER PLANULUI

Revizuirea și/sau definirea strategiei de dezvoltare în          Js_- alimentare cu apa și

apa uzată, în contextul asigurării protecției mediului, în particular, a calității apei râurilor și a apei subterane, pentru asigurarea conformări! cu angajamentele negociate de România în cadrul procesului de integrare și post-integrare șl conformării cu legislația în vigoare în domeniu! la momer.h;! "unlizâ;I, ptc^-Huiui Mașter Plan.

Pentru aceasta a fost aplicată o abordare integrată privind extinderea și mj^dgl de alimentare cu apă și canalizare, atât la nivelul municipiului București, ca limitrofe cuprinse în aria proiectului, definită la nivelul paietuluRde sarcini prezentului Mașter Plan.

De asemenea, au fost avute în vedere prevederile Tratatului de Aderare și planurile de implementare elaborate de autoritățile române responsabile pentru Directiva 98/83/EC privind „calitatea apei destinate consumului uman" și respectarea 91/271/EEC „privind epurarea apelor uzate orășenești".

•J-

ujjgZgj

s Z‘

fș]


IJIM ^SSSall


■■

Astfel, pornind de la cuantificarea deficiențelor existente și prevederile Contractului de Concesiune, măsurile de investiții propuse în continuare vor conduce la: (1) menținerea obiectivelor stabilite prin nivelele de servicii; (2) atingerea unor obiective noi; (3) extinderea obiectivelor existente și viitoare în toată aria proiectului, astfel încât populația din aria proiectului să beneficieze de ser^fT^'galit^Ș’tojnform normelor europene și bunelor practici în domeniu.

Până în prezent, investițiile realizate de operatorul Apa Nova București au fost făcute pentru:

» îndeplinirea standardelor obiectiv prevăzute prin nivelele de servicii (nu s-a înregristrat nici o nerespectare a standardelor obiectiv prevăzute prin nivelele de servicii în cei 17 ani de concesiune);

Realizarea programelor de investiții convenite cu Primăria Municipiului București (extinderi prin programul „Bucur", „Lucrări Suplimentare"') sau pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite clienților (programul „A doua Țeava")-,

-> îmbunătățirea performanțele sistemelor de alimentare cu apă și canalizare operate (în prezent, randamentul sistemului de alimentare cu apă este de peste 77% față de cca. 51% standard de bază, iar capacitatea de transport a Casetei de ape uzate este cca. 94,5% din valoarea proiectată, față de cca. 47% la momentul preluării în anul 2011);

■»


Creșterea numărului de locuitori branșați/racordați la sistemele de alimentare cu apă și canalizare din aria proiectului;

Ca populația/clienții localizați în aria de opei Nova București să beneficieze:


H=e-șrrSponsabilitate a operatorului Apa

CONFORM CU


a. de aceeași gamă de servicii;

b. de aceeași calitate a serviciilor oferite (ex. continuitatea fi0nricfuwf.de ^Ktentățfccu „                                                                  zf        IIE^ asistent^ ț, '“Vi

apa șl canalizare, calitate, timp de intervenție in situațirne avarii aâ.) tehwcaș' =| hsj juridica jwi

Eficientizarea consumului specific de energie și reducerea costurilor dd^p^e^^iWal prin realizarea unui sistem integrat la nivelul ariei de operare a Apa Nova^feâfittĂ&r

Definirea programului de Investiții pe termen scurt, mediu și lung în sectorul de apă și apă uzată ce vor conduce la creșterea calității serviciilor oferite în aria proiectului;

Creșterea siguranței în funcționare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare în situația unor evenimente de forță majoră sau în alte situații pentru care operatorul de servicii din sistemul de alimentare cu apă și canalizare nu răspunde pentru neîndeplinirea serviciului (conform ordinului nr.88/2007 al Președintelui Autorității Naționale de


Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - ANRSC), ca de exemplu depășirea capacității proiectate de preluare la canalizare a debitelor în urma


Menținerea tarifului încadrează în gra macrosuportabilit^țej


cC^p^iile prin propunerea unor investiții care se i mic decât limita calculată prin analiza de

15/108



“°^pormcuo«/Gw

Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI       .-

(•r DIRECȚIA % e ț ASISTENȚA ț, 5 6 £ tehnică si = f - JURIDICA o . r&’Si « r?S.o* h.           o * ■



•* Conformarea cu legislația și normativele tehnice în vigoare europene și naționare^-Uegeâ'

458/2002, actualizată în anul 2018, Directiva Cadru Apa 2000/60/CE, Directiva 2007/ 60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații, Directiva 98/83/CE republicată prin Directiva 2015/1787 privind calitatea apei destinate consumului uman etc.).

îndeplinirea obiectivelor generale și specifice ale Mașter Planului va ajuta, de asemenea, la creșterea performanțelor operatorului și la menținerea și creșterea valorilor obiectivelor stabilite prin nivelele de servicii, care în prezent sunt peste cerințele specificate în Contractul de Concesiune. Pe cale de consecință, tariful va putea fi menținut sub limita de suportabilitate calculată iar investițiile propuse în prezentul Mașter Plan vor fi sustenabile pentru orizontul de timp stabilit (30 de ani, 2047).


în calitate de țară membră a Uniunii Europene, România este obligată să își îmbunătățească calitatea factorilor de mediu și să îndeplinească cerințele Acquis-ului european.

Conformarea la obligațiile asumate de România prin Tratatul de aderare în ceea ce privește gradul de conectivitate al populației la alimentarea cu apă și la canalizare, precum și asigurarea unor parametri corespunzători de epurare a apelor uzate impun necesitatea continuării investițiilor în infrastructura de apă și apă uzată în vederea realizării angajamentelor ce derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EEC) și calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE), respectiv:

  • •  ape uzate urbane colectate și epurate (din perspectiva încărcării organice biodegradabile) pentru toate aglomerările mai mari de 2.000 l.e. și

  • •  serviciu public de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiții de siguranță și protecție a sănătății, extins la populația din localitățile cu peste 50 locuitori.

Sectorul de apă și apă uzată s-a confruntat cu două probleme majore: îmbunătățirea operațiunilor din punct de vedere tehnic, financiar și comercial pentru conformarea la directivele europene, ceea ce presupune investiții majore coroborate cu măsuri eficiente, precum și definirea




E PENTRU MUI^IPiyi^BtJUJREȘTI

CONFORmCU ORIGINALUL


7-^T DIRECȚIA țn c,\\ ISj ASISTENTĂ >71\\ ’gu TEHNICĂ Și = ™ JURIDICĂ

Pornind de la premisa ca serviciile de utilități publice pot exista numai dacă sunPspHjmite de programe de investiții adecvate, s-a procedat la crearea unui cadru de dezvoltare a acestui domeniu.

Obiectivul general a fost reprezentat de diminuarea diferențelor de dezvoltare pe diverse domenii socio-economice și instituționale pe care România le are în raport cu membrii Uniunii Europene deja integrați.

în sprijinul conformării cu Directivele Europene din sectorul de apă și apă uzată România a desfășurat importante investiții la nivel național prin Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) 2007-2013. Eforturile de conformare au continuat cu derularea celei de-a doua perioade de programare prin semnarea unui Acord de parteneriat si dezvoltarea unor noi programe operaționale.

Infrastructura de apă și apă uzată beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă disponibilă prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 derulat de Ministerul Fondurilor Europene.

Directivele UE au fost adoptate cu unele derogări la implementare (referire la Directiva 91/271/CEE și 98/83/CE).

Este de menționat faptul că serviciile de alimentare cu apă și canalizare oferite în municipiul București sunt la un nivel superior față de cerințele contractuale actuale. Față de marile investiții, pentru care autoritățile locale au atras fonduri europene (astfel încât să ajute la îndeplinirea cerințelor directivelor europene în acest sector), operatorul Apa Nova București, în calitate de concesionar al infrastructurii, a realizat constant investiții anuale de aproximativ 20 mii. euro, din fonduri proprii, pentru a atinge două obiective:

Oferirea serviciilor la un nivel minim stipulat în Contractul de Concesiune;

Conformarea cu bunele practici (îmbunătățirea permanentă și diversificarea serviciilor, în concordanță cu propriile politici).

Pe lângă îndeplinirea cerințelor de bază, operatorul a investit și în măsuri nestructurale, cum ar fi crearea și utilizarea de baze de date/aplicații pentru managementul sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în sistem digital. Toate aceste măsuri pot fi dezvoltate și diversificate în măsura în care vor exista (Primăria Municipiului București).


solicitări în acest sens din partea Beneficiarului



’C,



Deoarece la nivelul prezentului pro^ este necesar ca serviciile oferite cj^ențil/r d/j^l celor din municipiul București.


integrata către "zona metropolitană", ittyi^liibitrofe să de ridice la un nivel similar


17/108




CONFORM CU ORIGINALUL^

Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL




**            ‘4 f>)

OlRECIis & £ =tHĂ ț. 73 tehnică $’ i JURIDICĂ ofj



Totodată, pentru realizarea lucrărilor strategice propuse7 prijA-prezentul Mașter Plan, aferente în

special rețelei de canalizare / evacuare ape pluviale din municipiul București, este necesară cooperarea dintre autorități conform graficului de mai jos în vederea eficientizării exploatării/utilizării precum și a protecției resurselor de apă.


Operatorul serviciului de alimentare cu apa si canalizare

ANIF

• Entități / instituții care dețin diverse obiective

Figura 3-1 Schema sistemului de colaborare instituționala

în acest scop, se recomandă stabilirea priorităților comune între instituțiile /entitățile enumerate anterior (și altele, după caz) la nivelul întregii arii a proiectului și identificarea soluțiilor legale și financiare optime de cooperare între toate părțile interesate în vederea realizării investițiilor/ lucrărilor necesare pentru atingerea obiectivelor.


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI


4.

4.1


SITUAȚIA CURENTA ȘI DEFI


SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ


Operatorul asigură funcționarea optimă a sistemului



coordonare funcțională a proceselor ce se desfășoară în cadrul fiecărui element component, în scopul asigurării unui serviciu de furnizare a apei continuu și la parametrii de calitate normați, precum și în condițiile unei funcționări eficiente a instanțiilor și echipamentelor din sistem. în acest sens, se disting patru componente ale sistemului de alimentare cu apă:


producția apei potabile, transportul apei prin apeducte, înmagazinarea și pomparea apei, distribuția apei.


4.1.1 PRODUCȚIA APEI


A. CAPTAREA APEI


Apa brută este cumpărată de la Administrația Națională Apele Române și provine din:


Bazinul hidrografic al râului Argeș, prin priza Crivina;

Bazinul hidrografic al râului Dâmbovița, prin priza Brezoaele; Fronturi subterane de puțuri și puțuri orășenești (nefuncționale).


Apa brută este transportată de la prlzele/captările de apă brută către stațiile de tratare astfel:



  • •   spre stația de tratare Arcuda: prin canalul deschis (cu o lungime de ~16 km) de la priza Brezoaele, și prin două aducțiuni de la priza Crivina (din care una este în prezent nefuncțională, având rol de alimentare alternativă cu apă brută a uzinei Arcuda);

  • •  spre stația de tratare Roșu: prin canalul dublu casetat (cu o lungime de ~17 km), de la priza Crivina și pompare în secțiunea finală; canalul dublu casetat este, în prezent, și singura sursă de alimentare cu apă pentru Lacul Morii (asigurarea debitului necesar pentru Lacul Morii prin canalul casetat, respectiv canal deschis pe sectorul Uzina Roșu -Lacul Morii se realizează în baza autorizației de gospodărirea apelor emisă de ANAR pentru debite între 0-4 mc/s; în medie, debitul de servitute pentru alimentarea Lacului Morii este de 3

  • •   spre stația de

mai complexă



: '[/rin^&ompare, de la priza Crivina. Această stație are cea


19/108


J/



Rarnboll - MAȘTER PIANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

în ceea ce privește sursa subterană existentă, în anul 2001 a fost realizat un studiu HARZA în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică a municipiului București (DSP), în urma căruia s-a constatat contaminarea microbiologică și depășirea unor indicatori fizico-chimici (ex. amoniu, fier, mangan etc.) a straturilor acvifere în care sunt executate puțurile. Pe măsură ce necesarul de apă a scăzut, iar capacitățile de tratare s-au dezvoltat (construcția și punerea în funcțiune a uzinei Crivina, 2006), s-a impus stoparea utilizării apei subterane în vederea alimentării cu apă potabilă a populației din motive ce țin de siguranța sănătății populației.

Sursele subterane sunt localizate după cum urmează:

  • •   frontul Bragadiru (puțuri medie adâncime) - nr. puțuri: 267 buc.;

  • •   frontul Arcuda (puțuri medie adâncime) - nr. puțuri: 126 buc.;

  • •   frontul Ulmi (puțuri medie adâncime) - nr. puțuri: 351 buc.;

  • •   foraje orășenești (de medie și mare adâncime) - nr. foraje: 118 buc. (au fost 140 foraje concesionate prin HCGMB 296/1999 iar prin PV din 14/05/2005 au fost predate 22 foraje către ALPAB);

Din cauza contaminării stratelor acvifere în care sunt executate acestea, cele 862 de puțuri și foraje aflate în concesiunea ANB nu sunt exploatate în prezent și, mai mult, reprezintă potențiale surse de poluare (accidente, depozitare deșeuri, etc.).


B. TRATAREA APEI


Pentru potabilizarea apei brute există 3 stații d

  • a. Stația de tratare Arcuda:

a fost realizată acum peste 130 ani, fiind modernizată ulterior, în special începând cu anul 2001;

are o capacitate de producție de apă potabilă de 650.000 m3/zi (~7,5 m3/sec);

ia nivelul anului 2016 volumul total de apă tratat în aceasta stație a fost de 114,2 Mm3 (cca. 312.876 m3/zi).

  • b. Stația de tratare Roșu:

• are o vechime de peste 45 de ani, fiind modernizată ulterior, în special începând cu anul

2001;

»   capacitatea de producție apă potabilă este de 520.000 m3/zi (~6 m3/sec);

•   la nivelul anului 2016 volumul total de apă tratată a fost de 42,1 Mm3 (cca. 115.343


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

  • c. Stația de tratare Crivina:

a fost finalizată și pusă în funcțiune în anul 2006;

are o capacitate de producție de apă potabilă de 260.000 m3/zi (3 m3/sec); la nivelul anului 2016 volumul total de apă tratat a fost m3/zi).

4.1.2


Transportul Apei


CONFORM CU ORIGINA



Transportul apei potabile de la stațiile de tratare se face prin apeducte de apă potabilă cu o

lungime totală de ~192,3 km, dirijarea către rezervoarele de înmagazinare realizându-se prin intermediul nodurilor hidrotehnice dotate cu echipamente hidromecanice ce au fost modernizate și în prezent sunt comandate la distanță prin sistemul SCADA (Sistem de Supervizare, Control și

Achiziție de Date - eng. Supervisory Control And Data Acquisition') .

Stația de tratare Arcuda are un flux tehnologic gravitațional, fiind astfel posibil ca procesul de tratare a apei pentru municipiul București să se desfășoare în siguranță în situația întreruperii alimentării cu energie electrică. Astfel, se asigură o autonomie de aprox. 12 ore fără energie electrică. în plus, în dotarea stației Arcuda există un generator de mare putere, prin intermediul căruia se poate asigura fluxul tehnologic în regim normal. Din acest motiv aproximativ 50-60% din necesarul zilnic de apă potabilă este asigurat de stația de tratare Arcuda, iar diferența de volum este realizată din uzinele Roșu și Crivina.

Caracteristica specifică a Uzinei Roșu o reprezintă amplasarea în imediata vecinătate a mun. București, ceea ce permite ca reglarea debitului de apă potabilă produs (majorare sau reducere) să producă efecte într-un timp mult mai scurt (cu cca. 3 ore față de Arcuda și Crivina) asupra volumului de apă din rezervoarele de înmagazinare ce deservesc sistemul de alimentare cu apă potabilă. Astfel de manevre sunt necesare în situații neprevăzute, ca de exemplu variații mari ale consumului în cazul apariției unor incendii, avarii pe arterele de transport, consumuri mari neplanificate ale unor agenți economici etc.

  • 4.1.3 înmagazinarea Apei Potabile si Pomparea


    Apa potabilă este transportată prin intermediul sistemului de apeducte către 20 de rezervoare, cu o capacitate totală de stocare de 359.000 m3, unde este temporar înmagazinată și de unde este ulterior pompată de către cele 7 stații mari de pompare (treapta I) în rețeaua de distribuție.


    Având în vedere regimul diferențiat de înălțime a clădirilor din oraș, în zonele cu blocuri mai înalte de P+4 nivele se realizează ridicarea pres^fffi^p^drtț^ adecvat pentru consumatorii situați la nivelel realizat prin intermediul stațiilor de repompar




    igura un regim de presiune ecJlm^H de înaltă presiune este există un număr de 40


    21/108



Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

stații de repompare, din care 29 sunt în funcțiune din motive de eficiență energetică și distribuție a consumului) și al stațiilor de hidrofor (în număr de 222, din care, la nivelul anului 2016,

funcționau 108 din motive de eficiență energetică și distribuție a consumului). Acestea asigură alimentarea cu apă potabilă a etajelor superioare. Multe dintre stații sunt interconectate, fo o rețea inelară, cu redundanță din punct de vedere astfel o siguranță sporită în exploatare.


□IRECW astenia tehnîcâ


Rezervoarele stațiilor de treapta I sunt alimentateîechilibrat, în funcție de debitele medii pompate. în plus, se are în vederTcâ"stocul d mic de 160.000 m3 în nici un moment al zilei, pentru acoDdarea întreruperea simultană cu energie electrică la stația de tratare Roșu,

nefuncționarea unei stații de pompare din oraș.

Totodată, pentru stațiile de pompare există două surse de alimentare cu energie electrică pentru a acoperi un interval de timp de maxim 6 ore, în care se pot realiza lucrări de reparații la acestea.

De asemenea, pentru asigurarea unei eficiențe crescute în funcționare a stațiilor de pompare, pot fi întreprinse o serie de acțiuni fără a afecta calitatea și continuitatea serviciului, prin:

  • •  Alegerea grupurilor de pompare cu cea mai mare eficiență pentru o anumită stație;

  • •  Alegerea unei configurații optime pentru un grup de stații de pompare care alimentează o rețea inelară de distribuție;

  • •   Selectarea caracteristicilor individuale ale pompelor (debit și presiune) cât mai apropiate de parametrii nominali ai acestora și de satisfacerea clienților deserviți de rețeaua de distribuție;

  • •  Turația grupurilor variabile cât mai apropiată de valoarea maximă;

  • •  Stabilirea unei presiuni în pompă care să nu depășească cu mai mult de 10% presiunea realizată în colier (cu excepția regimului tranzitoriu de oprire/pornire a grupului);

  • •   Corelarea presiunii cu cerința reală din rețea (variabilă în cursul zilei);

  • •   Utilizarea volumului excedentar stocat în rezervoarele aferente unei stații de pompare, pentru a se compensa deficitul de apă din rezervoarele aferente unei alte stații de pompare de treapta I.

  • 4.1.4 Distribuția Apei

Rețeaua de distribuție are o lungime cumulată a conductelor de 2504 km, respectiv de 989 km a branșamentelor (acestea fiind în număr de aproximativ 130.000 bucăți).


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

aparatelor de măsurare instalate și conectate la sistemul SCADA, fiind astfel posibilă urmărirea în timp (aproape) real a potențialelor deficiențe din rețeaua de distribuție a apei pentru fiecare din cele 252 zone distincte monitorizate (108 subsectoare de joasă presiune și 144 de zone de înaltă presiune).

Traseul și caracteristicile rețelei de distribuție precum și limitele districtelor sunt vectorizate și stocate în baza de date spațială GIS. De asemenea, actualizarea acestora se realizează în mod continuu.

Furnizarea de apă potabilă pentru localitățile limitrofe din aria Proiectului

în prezent, sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului București este sursă de alimentare cu apă și pentru următoarele localități limitrofe din aria proiectului:

Voluntari

Popești Leordeni

Otopeni

»


Chitila

■>


■»


Chiajna

Bragadiru

Pantelimon

Glina


Dobroești


4.2


SISTEMUL DE CANALIZARE



Vv direcția ~ - asistența


Serviciul de canalizare la nivelul municipiului București reprezintă totalitatea activităților necesare pentru:


colectarea, transportul și evacuarea apelor uzate menajere / industriale și pluviale de la

clienții deserviți de sistemul de canalizare la stația de epurare;


epurarea apelor uzate și evacuarea apei epurate în emisar;



apelor meteorice de 5.000 ha.

în prezent sistemul de canalizare trebuie să răspundă nevoilor unei populații de cca. 2.000.000 locuitori și a unei suprafețe de preluare a apelor meteorice de ~20,000 ha.

Situația sistemului de canalizare la nivelul anului 2016 se prezintă după cum urmează:

  • •   lungimea totală a rețelei de canalizare este de ~2.540 km (din care cca. 77 km rețea menajeră, aprox. 84 km rețea pluvială și 2.379 km rețea în sistem unitar);

  • •   125.949 racorduri de canalizare dotate cu cămine și care au o lungime totală de ~945 km;

  • •   50.956 guri de scurgere ape pluviale;

  • •   67.141 cămine de inspecție;

  • •   69 stații de pompare ape uzate, din care 68 în funcțiune, amplasate în zonele joase (depresionare) ale orașului sau la extremitățile bazinului de colectare;

  • •   43 de stații pre-epurare (separatoare de hidrocarburi), din care 26 în zona Petricani.

Evacuarea apelor uzate se face prin intermediul colectorului principal denumit „Caseta" amplasat sub și în paralel cu albia amenajată a râului Dâmbovița. Aceasta are o lungime de 17,8 km (de la lacul Morii și până la evacuarea în emisar în secțiunea Glina) șl se compune din două semicasete pe tronsonul Lacul Morii - NH Vitan, respectiv trei semicasete pe tronsonul NH Vitan - SEAU Glina.

în urma preluării în Contractul de Concesiune a Casetei de ape uzate, în anul 2011, au fost realizate lucrări de: eliminare a 29 blocaje majore, construcție a canalului de legătură cu râul Dâmbovița, punere în funcțiune a tronsonului Casetei dintre CRL2 și CRL3 (CRL2 și CRL3 = Camera de Racord Linia 2, respectiv Linia 3, la stația de epurare), decolmatare a Casetei și menținere a unui grad redus de colmatare. Astfel, realizarea măsurilor enumerate anterior alături de preluarea în Contractul de Concesiune a Stației de Epurare Glina și punerea în funcțiune a acesteia, au condus la creșterea capacității hidraulice de transport a Casetei de la 47% (în anul 2011) la 83,4 % (în anul 2013) și la 94,5 % (în anul 2015) din valoarea proiectată.

Sistemul de canalizare a fost proiectat preponderent, pentru ploi de calcul având frecvența (probabilitate medie de revenire) de 1 la 1 ani*. Colectoarele vizitabile (h > 1,5 m) au fost proiectate pentru frecvențe de 1 la 2 ani sau 1 la 3 ani. Colectoarele din apropierea salbei de

Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

lacuri construite pe râul Colentina sau paralel cu râurile Dâmbovița și Colentina au fost proiectate la frecvența 1/2 pentru protecția ecosistemelor existente în lacuri / râuri. Restul rețelei de canalizare a fost proiectată pentru frecvența 1/1, iar Caseta la frecvența 1/3. în prezent, sistemul de canalizare are capacitatea de a colecta și evacua apele pluviale pentru un eveniment cu frecvența de până la 1 la 5 ani (a se vedea Anexa E Planșe, planul PG 18). Cu toate acestea, normele de proiectare în vigoare în prezent (NP 133/2-2011: Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare a localităților - Partea a II-a: Sisteme de canalizare a localităților) impun dimensionarea rețelelor de canalizare pentru o frecvență de 1 la 10 ani pentru localități cu o populație mai mare de 100.000 locuitori, așa cum este și cazul mun. București. Mai mult, evenimente pluviale istorice înregistrate în ultimele 2 decenii (vezi 2005, 2013, 2017 etc.) validează scenariile schimbărilor climatice elaborate de Comisia Interguvernamentală privind Schimbările Climatice (IPCC, eng. Intergovernamental Panel on Climate Change) care susțin o creștere a frecvenței de apariție a fenomenelor meteorologice extreme (ploi torențiale / secetă) pe fondul încălzirii globale și a creșterii cantității de gaze cu efect de seră emise de pe suprafața Pământului.

* Conform SR 10898/2005 (standard Ați dimensionarea sistemelor de canalizare

  • - intensitate (cantitate);

  • - durata (cât timp plouă);


fcSoR^ORIGINAUIi:



calcul pentru


J u direcția


  • - frecvență (statistic, cât de des sau la ce interval de timp intensitate și pe o anumită durată de timp).

De exemplu, ploaia cu frecvența de apariție 1/1 (o dată la un ânj este o ploa

(determinată prin măsurători) și o anumită durată de timp, care statistic poate sa

Pentru mun. București (conform studiului efectuat la comanda Apa Nova București de către Administrația Națională de Meteorologie - Studiu climatologic privind ploile de calcul în vederea actualizării curbelor


ă la un an.



Intensitate - Durată - Frecvență pentru Municipiul București, 2013) ploaia de calcul cu frecvența 1/1 și durată 90 minute are o intensitate de 0,242 mm/min (litri/metru pătrat și minut), corespunzându-i astfel o cantitate

de precipitații de 21,7 litri/mp în cele 90 minute. Ploaia de calcul cu frecvența 1/1 și durată 24 ore are o

intensitate de 0,025 mm/min, corespunzându-i o cantitate de precipitații de 36 litri/mp în cele 24 ore.


Având în vedere cele de mai sus este necesar să fie identificate acele soluții/măsuri care pot contribui la creșterea capacității sistemului existent în vederea conformării atât la normele tehnice în vigoare în prezent cât și la condițiile meteorologice/climatologice pe care le anticipăm.


Prin urmare, extinderile propuse trebuie să respecte cerințele tehnice de dimensionare în vigoare


precum și să aibă în acest sens, extin separativ, iar d^c^Bc




gctarea/impactul minim asupra sistemelor deja existente. în sistemul de canalizare se vor realiza exclusiv în sistem ui^l&vial se va face în receptorii naturali cei mai apropiați, cu


25/108



Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

respectarea reglementărilor privind protecția mediului. De asemenea, conformarea sistemului existent la normele tehnice în vigoare în prezent se poate realiza doar prin intermediul unor

soluții care să permită scoaterea apei din sistem în punctele critice simultan cu redimensionarea anumitor tronsoane de canalizare, astfel încât volumul de apă preluat de p.e-’O"anu,mită -stiprafață și tranzitat în aval/descărcat în emisar să poată crește până la‘“uh-^grag-Stabilit și acceptabil, corespunzător normelor tehnice în vigoare în prezent.


CONFORM CyX5RieiNALUL/W      *

I || S /tehnică șf cil^ndl 2,<


4.2.2


STAȚIA DE EPURARE


Epurarea apelor uzate de pe teritoriul munic

Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina. Faza 1 a acestei Statii a fost constriiftâbrintrtij'm cu finanțare ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de pre-aderare Uniunea'&ffopeană) și a fost prevăzută să asigure preluarea parțială a debitului transportat prin Casetă, cu o epurare mecanică a unui debit maxim de 10 m3/s și epurare completă pentru un debit maxim de 5 m3/s.

Pentru asigurarea nevoilor privind epurarea apei uzate, în perspectiva dezvoltării municipiului București și a localităților limitrofe din județul Ilfov, este în derulare proiectul pentru extinderea capacității stației de epurare Glina - „Finalizarea Stației de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului Colector Dâmbovița (CASETA) în Municipiul București - Faza II", proiect aflat în derulare, astfel:

  • •   Capacitate exprimată în populație echivalentă: 2.500.000 l.e.;

  • •  Treapta primară: 11,9 m3/s;

  • •   Treapta biologică: 8,3 m3/s.

Pentru intervenții în situații de urgență, la nivelul Operatorului au fost elaborate planuri de criză pentru: intervenție în cazul ploilor torențiale; intervenție în cazul poluărilor accidentale. Personalul operațional este instruit pentru a interveni în mod coordonat în vederea asigurării continuității și calității serviciului de alimentare cu apă și canalizare precum și în vederea funcționării optime a proceselor la nivelul instalațiilor aflate în exploatare. Planurile sunt validate de autoritățile de resort dar cuprind doar măsurile organizatorice ale Operatorului, acestea ar trebui să fie completate cu planuri la nivele superioare (județean, regional, bazinal etc.).



* . GENE/?


Si AH? DE TRATARE



STATSE i>r C’F’URARE


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

  • 4.2.3 URMĂRIREA ȘI FUNCȚIONAREA SISTEMULUI

La nivelul Operatorului există o procedură de asigurare și funcționare a permanenței prin consemnarea la domiciliu a personalului din cadrul compartimentelor responsabile, în afara orelor normale de lucru, în scopul asigurării continuității serviciilor privind:

  • >  Producția apei potabile;

  • >  Distribuția apei potabile;

  • >  Colectarea apelor uzate și/sau pluviale;

  • >  Relația cu clienții și mass media;

  • >  Securitatea muncii și siguranța personalului și a instanțiilor;

  • >  Asigurarea fluxului intern de comunicații.

Aplicații informatice utilizate în monitorizarea infrastructurii de apă și apă uzată

Sistemele informatice ale Operatorului oferă o gamă largă de facilități destinate eficientizării activității, prin aplicațiile utilizate:

  • >  vizibilitate asupra funcționării sistemului in timp real;

  • >  alarmarea și alertarea la schimbarea stării de funcționare normală a parametrilor

monitorizați; comandă de la distanță; arhivare și stocare date; generare grafice de evoluție pentru analiză; generare automată de rapoarte.


Aplicațiile utilizate în cadrul Operatorului Apa Nova București în v^ferea optimizării proceselor sunt (sinoptic - figura 4-2):

> Operațional:

  • •   API - Aplicația Pentru intervenții: facilitează transferul tuturor comenzilor de lucru (inclusiv cele declanșate de sesizări) către echipele operaționale abilitate să le soluționeze. Permite monitorizarea întregului flux de lucru și arhivează toate comenzile soluționate;

  • •   Flota Auto - Permite monitorizarea în timp real a întregii flote auto dedicate activităților operaționale precum și generarea de rapoarte și alarme;

  • •   TAXI - permite transferul automat al comenzilor de lucru către echipele operaționale cele mai apropiate de locația unde este necesară o intervenție (folosește aceleași




Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI


număr mai mic de echipe) și îmbunătățind modul de alocare a resurselor utilizând analiza statistică a istoricului de intervenții;

• PAVAJE - facilitează transmiterea din teren de comenzi de lucru, detalii privind lucrarea de pavaj (locație, cantități materiale necesare, oră recomandată, stadiu lucrare, imagini foto etc.). Reduce timpul de remediere a unei deficiențe și eficientizează utilizarea resurselor.


• Citire din puncte fixe - permite citirea contoarelor la distanță prin sisteme de tip walk-by (prin deplasarea unui operator în proximitatea locațiilor contoarelor), drive-by (prin deplasarea utilizând un autovehicul în proximitatea locațiilor contoarelor),


prin tehnologie GPRS (GSM) /4G sau alte protocoale de comunicații (LoRA, Sigfox, Narrow Bând etc.). în acest fel este eficientizată activitatea operațională dedicată citirii contoarelor.                                                                -

• Mentenanță echipamente - reprezintă                           eze date *n

special de la echipamentele critice componente ale instalațiilor ce deservesc sistemele de alimentare cu apă și canalizare, având rolul de a preveni eventuale defecțiuni ale echipamentelor ce conduc întreruperea/sistarea furnizării este eficientizată activitatea operațională de planificare adecvată și sunt reduse cheltuielile de opera





celași timp,

a-'"preventivă printr-o


SicipiuA?

O,


direcția O


Operare și Mentenanță sisteme Apă și Canalizar

SCADA (Sistem de Supervizare, Contr       hiziție de Dat

care este monitorizată funcționarea sistemelor de alimentare c urmărirea și colectarea valorilor parametrilor/variabilelor de proc semnale continuu), sunt efectuate comenzi la echipamentele de proces arhivate datele istorice de funcționare ale acestora.

ArcGIS - reprezintă baza de date spațială în care sunt stocate informații privind bunurile/activele concesionate, ca de exemplu: uzine/stații de tratare și epurare, rezervoare, stații de pompare/repompare, rețele subterane, echipamente critice din cadrul uzinelor și rețelelor, etc. Pentru fiecare tip de bunuri sunt definite în baza de date GIS o serie de caracteristici / atribute în scopuri tehnico-economice (de exemplu: vârsta / anul punerii în funcțiune, diametrul conductei, materialul din care este realizată conducta etc.). De asemenea, baza de date GIS este utilizată în scop operațional pentru a facilita identificarea pe teren (printr-o interfață de tip mobil -accesibilă de pe telefoane inteligente sau tablete) a diferitelor bunuri de către echipele dedicate și, în același timp, este utilizată pentru emiterea avizelor solicitate de diferiți beneficiari / persoane interesate.

- prin intermediul serviciilor specializate achiziționate de -de Meteorologie este urmărită evoluția condițiilor a

%


prin re prin 10 000


și sunt



29/108


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

meteorologice ce pot influența procesele derulate în cadrul activităților operaționale, cu scopul de a aloca resursele materiale și umane în mod adecvat și de a reduce /îmbunătăți timpul de intervenție în cazul unor evenimente pluviale, fenomene de îngheț, secetă etc.;

  • •   TaKaDu - este aplicația de procesare și management al evenimentelor apărute în sistemul de distribuție a apei potabile, în vederea reducerii timpului de detecție a avariilor (atât cele vizibile la suprafață cât și ascunse) și implicit de remediere a acestora;

  • •   STAR - reprezintă aplicația pentru controlul procesului tehnologic din Stația de Epurare Glina și are rolul de a eficientiza derularea acestuia, facilitând astfel alocarea resurselor materiale și umane, consumul de energie, ce conduc la reducerea costurilor de operare;

  • >  Managementul Resurselor

  • >  Managementul Clienților

  • >  Autorități

  • >  Acționari

  • >  Baze de date

    CONFORM CU ORIGINALUL




Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI


i

|g ti


HARTA APLICAȚIILOR ANB


î OPERAȚIONAL

t

r




Operare ri Mentenanta Sisteme Apa si Canalizare


[ToKoChjj


Managementul Resurselor


■ACȚIONĂRI


ciîemt!

! i



d';b

-a* - ’ t jex-

BAZE CC C ATE


plicațiilor utilizate în cadrul Operatorului Apa Nova București


31/108



Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

  • 4.3 INFRASTRUCTURA DE APĂ INDUSTRIALĂ

Urmare a activităților industriale intense desfășurate în trecut în municipiul București și care necesitau cantități mari de apă, ce nu putea fi asigurată doar din sistemul de alimentare cu apă potabilă, începând cu anul 1968 (30.10.1968 - punere în funcțiune stație pompare apă industrială Cernica) s-a creat și dezvoltat sistemul de alimentare cu apă industrială. Acesta deservea marile unități/platforme industriale consumatoare de apă, cerințele privind calitatea apei utilizate fiind mult mai reduse față de cele privind apa potabilă.

S-a optat pentru folosirea apei din salba de lacuri din nordul Capitalei, de pe râul Colentina, fiind realizate derivații din cursurile vecine pentru a asigura un aport de apă suficient: derivație din Argeș (canalul Bolintin Deal), din Ilfov, din Ialomița etc. Acest lucru a avut simultan următoarele efecte:

  • (1)    au fost folosite mai bine (echilibrat) resursele de apă din zonă;

  • (2)    s-a putut asigura un debit important de apă industrială, cca. 240.000 m3/ zi sau cca. 15% din cantitatea medie de apă potabilă produsă zilnic la momentul respectiv;

  • (3)    a fost schimbat modul de exploatare a lacurilor de pe râul Colentina, lacuri realizate în scop de agrement (deoarece aceste lacuri funcționau permanent cu un nivel ridicat era imposibilă curățarea lor).

Există două sisteme de captare și pompare a apei industriale:

• Sistemul Pantelimon: funcționează cu capacitate redusă - î            Q0

Sistemul Cernica: este nefuncțional și este trecut în conservare. CQnsumat^^f^ntațt'fri" prezent prin sistemul de apă industrială sunt amplasați la mare distanță față de sursjă, rețeaua având cca.

  • 61,4 km în funcțiune: Jilava, CET Sud și Sere sticlărie. în prezent^dpl^jJ^rP-tfîstribuit prin SPAI Pantelimon variază între 15.000 - 28.000 de m3/zi, fată de 120.000 m3/ziftatea nominală (proiectată), performanța sistemului este slabă.


Extinderea acestui sistem în contextul economic actual este extrem de di I sfWS’susfenabilitate i ■rt.HNiCAȘi gmiȚ din punct de vedere financiar.                                                â

Q -' //

Este necesara realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a analiza soluțiile sugficneațarb/' alternative de alimentare cu apă industrială a clienților existenți/potențiali precum și reevaluarea tarifului astfel


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

  • 4.4 CONCLUZII REZULTATE ÎN URMA AUDITĂRII SISTEMELOR EXISTENTE DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE

    • 4.4.1 DEFICIENȚE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

  • A. SURSE SUBTERANE

Din păcate, sursa subterană de apă care reprezintă o resursă strategică și care trebuie gestionată la nivel bazlnal, interbazinal și chiar trans-frontalier cu maximă responsabilitate a fost exploatată irațional, facilitându-se realizarea unui număr inexplicabil de mare (din punct de vedere al managementului resurselor de apă și din punct de vedere al riscurilor asociate execuției și exploatării sistemelor de drenaj vertical) de puțuri și foraje de către agenți economici și persoane fizice în diverse scopuri. Aceste acțiuni au condus la:


reducerea stocului/volumului de apă din straturile acwțmpoWA QU


contaminarea straturilor acvlfere astfel încât utilizarea apei în

este nesigură în prezent (ex. acțiuni ale DSP Ilfov în anul 2017 în localități precum

Jilava, Măgurele prin care populația a fost informată să nu consume apa din sursă subterană întrucât este contaminată: amoniu în localitățile Berceni, Bragadiru, Dărăști, 1 Decembrie, Cornetu, Pantelimon; nitrați în localitatea Snagov, mangan în Berceni, Dărăști, Ciorogârla, Balotești, Periș, Corbeanca, Afumați, aluminiu în Baloteștl).


J13


A

imposibilitate/dificultați majore in implementarea directivelor europene transpuse în legislația din România conform cărora se impune identificarea poluatorilor și penalizarea acestora (principiul european „poluatorul plătește").


Multe puțuri/foraje au rămas fără supraveghere, fără acoperirea de rigoare, devenind surse potențiale de poluare ale apei subterane, cantonată în straturile acvifere (de suprafață și de adâncime deopotrivă). Mai mult, nu există un inventar/o evidență completă și adecvată a acestor foraje sau puțuri (din punct de vedere al beneficiarului actual și stării structurale și de funcționare a acestora). în ceea ce privește realizarea unei monitorizări continue șl eficiente, aceasta activitate a fost greu de realizat.

Apa subterană trebuie privită cu mare atenție și păstrată în bune condiții deoarece, în cazul unei poluări masive de suprafață (tip CERNOBÂL, de surse de suprafață se poate degrada putem#*' @câ

[itatea apei brute captate în prezent din osibilă utilizarea ei în procesele de




fi


33/108


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI


tratare în vederea potabilizării. Ca atare, se impune existența unei alternative viabile de alimentare cu apă a populației în cazuri de forță majoră.



în Elveția, unde mai mult de 80% din apa subterană este_udli cu apă (OFEFP, 2004), guvernul federal protecție și implementare a măsurilor (vm w.s de apă subterană;                     \ CO^

V          .               III                . 4 I 7|■' ' 444 I <7/ ** ;;;; — •'                                .

In Franța, datorită descentralizării, managWrerrtuTin gesțiuriea^pei țâ^ffvețîoEâf'^st'e^ij foarte important. Ca referință este utilizată Legea apei din j^a-TrTcar^âint'fnțluse 5i^y planurile directoare de gestiune a apei și planificare generală (Legea 92XȘJ ^Hâcoluf3k/' .                                             '           \ i                   XÎJjPlVlÂH.Yjx

In conformitate cu articolul L.20 din Codul de sănatate_publică sunt diferențiaitepentru captările de apă potabilă: zona obligatorie de protecție imediată (perimetru de protecție imediată), o a doua zonă obligatorie apropiată (perimetru de protecție apropiată) și alta îndepărtată ce nu este îndepărtată). în cazul acviferelor carstice, se garantată delimitarea tuturor acestor zone vulnerabilit


intru alimentarea

"a definit un cadru legal pentru

V DIRECȚIA ?•• e.\\



obligatorie pot stabili printr-un


(perimetru de protecție perimetre satelit. Trebuie studiu hidrogeologic, de


'i


- * ■ • :

.

- - V <

r- _ wmo

34414


34/108.

■ -4


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

în ceea ce privește protecția apelor subterane în Anglia și Țara Galilor, Agenția de mediu (EA) responsabilă de protecția alimentării cu apă, a publicat în 2007 o serie de documente sub titlul Protecția apelor subterane: politică și practică. Aceasta include o viziune generală (Partea 1), un cadru tehnic de acțiune (Partea 2), instrumentele necesare (Partea 3) și cadrul legislativ (Partea 4) (http://www.environment-agency.gov.uk/);

în ceea ce privește fronturile de captare/ puțurile orășenești aflate în administrarea ANB, se recomandă următoarele:


Scoaterea din responsabilitatea ANB și din patrimoniul PMB și transferul către autoritățile publice locale a frontului Bragadiru precum și a construcțiilor anexe (colectoare Bragadiru);

Dezafectarea prin umplere cu beton a tuturor puțurilor/forajelor aflate în operan


Realizarea a 35 de puțuri noi în Municipiul București în amplasamente distribuit*

Scoaterea din responsabilitatea ANB și din patrimoniul P locale a frontului Bragadiru precum și a construcțiilor an următoarele motive:



autoritățile publice din



  • (1) contaminarea sursei de apă subterană ce face inutilizabil

  • (2) dezvoltarea intensă a zonei în scop industrial și reZidenți

privind limitele zonei de protecție sanitară cu reții          (ZPSRS) să

aplicat și controlat deoarece sunt suprapuse peste proprietăți private unde ac permis și/sau prin hotărâri judecătorești a fost dispus dreptul de a construi proprietarilor privați;

  • (3) există numeroase solicitări ale cetățenilor precum și ale autorităților locale de a construi / amenaja suprafețe de teren aflate în limitele ZPSRS;

  • (4) în mod frecvent, la acțiunile planificate de igienizare pe care ANB le derulează sunt identificate depozite de deșeuri în limitele ZPSRS:

  • (5) Dificultățile privind co




35/108


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Prin urmare, având în vedere cele enumerate anterior, dintre care subliniem nefuncționalitatea sursei (condiție sine-qua-non privind exploatarea), se recomandă ca instalațiile și construcțiile aferente frontului de captare Bragadiru să fie transferate autorității locale în scopul unei planificări și amenajări adecvate a teritoriului din aria de responsabilitate.

  • B. FUNCȚIONAREA ADUCȚIUNILOR

    CONFORM cu originalul data de cele două condiții


    pe care acestea


Siguranța în funcționare a apeductelor este trebuie să le îndeplinească simultan:


siguranța structurală de-a lungul perioadei de funcționare - zona de protecție sanitară, urmărire comportare în timp, degradarea betonului/ altor materiale din care sunt alcătuite, construcții adânci în^vecinăjgjter^ntersecții cu alte elemente de infrastructură r

- /l;

securizare cai de acces și sisteme aemfflgfe/MehiiIațfe^'A eliminare blocaje, inspecții periodice, spălă^mentenanță^y echipamente hidromecanice, acționări la disțanțăjțtc*;1 " /

pentru a facilita furnizarea cantitativă și calitativă a apei potabile în rezervoare.

Ținând cont de funcțiile ce trebuie asigurate, au fost identificate următoarele aspecte:

Păstrarea unei zone de protecție sanitară corespunzătoare, legale, 10 metri față de generatoarele exterioare ale fiecărui apeduct. Acest lucru este cu atât mai dificil cu cât curgerea cu secțiune parțial plină (cu nivel liber) face ca oricând o poluare din exterior să poată ajunge în apa potabilă transportată. De aceea, este necesară demarcarea cu strictețe a zonelor de protecție sanitară, cu concursul autorităților locale din zonă;

Pentru sistemul de transport (aducțiuni) al Municipiului București timpul de tranzit între stațiile de tratare și stațiile de pompare/rezervoare este de 2-6 ore;


CONFORM CU ORIGINALUI

Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APA ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICI 'IUL BUCUREȘTI          vhwuwi



Nodurile hidrotehnice reprezintă puncte critice în sistemul de transport distribuția apei către stațiile de pompare în funcție de necesarul de apă și asigură în cazul în care nu funcționează o stație/ uzină. Acestea reprezintă și potențialșȘsgrseuidft^ alimentare cu apă potabilă în scenariul unor extinderi în aria proiectului. Astfel, îfi^h hidrotehnice vor trebui luate măsuri speciale pentru eliminarea oricărui risc (inclu vandalism) ce poate conduce la contaminarea apei potabile;

Se recomandă realizarea de acte juridice (cadastre, înscrieri în cartea funciară) pentru toate aceste construcții; de asemenea, renotificarea proprietarilor privați și a autorităților locale privind traseul apeductelor și înscrierea în cartea funciară a dreptului operatorului de a avea acces la acestea, pentru derularea activităților de întreținere și intervenție;

-> Având în vedere necesarul de apă brută ce trebuie asigurat prin aducțiunea Brezoaele - Joița pentru stația Arcuda, precum și necesarul de apă pentru Lacul Morii, se recomandă realizarea unul canal închis de tip casetă/conductă pentru alimentarea stației Arcuda și utilizarea canalului deschis existent pentru transportul apei către Lacul Morii prin canalul de ocolire al uzinei Arcuda și în aval pe cursul natural al râului Dâmbovița. în acest mod pot fi satisfăcute simultan două aspecte importante pentru Municipiul București: creșterea gradului de siguranță în alimentarea cu apă a populației prin reducerea riscului de contaminare a apei brute și asigurarea unui debit suplimentar în Lacul Morii, ce va permite tranzitarea continuă a unui debit salubru~p^aîbîS~amenajată din Municipiul București a râului Dâmbovița, aval de Lacul Morii. Astfel, poate fi realizat un grad de diluție acceptabil pe râul Dâmbovița în secțiunea aval de descărcarea stației de epurare Glina.

în prezent primenirea apei din Lacul Morii și Dâmbovița din oraș se realizează folosind apă din Argeș și nu din Dâmbovița, prin întreruperea cursului Dâmboviței, în incinta stației de tratare Arcuda;

Este necesară îmbunătățirea rapidă a legăturii între stația de tratare Arcuda și Dâmbovița -Ciorogârla, deoarece lipsa capacității de transport a canalului de legătură cu Ciorogârla, aval de gardul de protecție al stației, poate duce la blocarea funcționării stației de tratare pe perioada iernii, când se produce zai ca urmare a fenomenului de îngheț.

  • C. STAȚIA DE TRATARE ARCUDA



    Uzina de apă este alimentată printr-o aducțiune deschisă (de la priza Brezoaele), care trece pe lângă/prin mai multe localități, existând posibilitatea poluării apei brute. Totodată, în iernile extreme pot fi probleme cu zaiul și poduri de gheață care îngreunează curgerea apei. Lungimea aducțiunii este de cca. 17 km. în mod obișnuit, apa are o viteză de curgere de maxim 1 m/s și poate îngheța iarna, mai ales în caz de viscol. întreținerea albiei este dificilă întrucât presupune


    curățarea vegetației, decolmatarea, corectarea malurilor etc. Există permanent riscul de


    contaminare a apei blocarea/ stopare




    'calitățile adiacente canalului aducțiunii ce poate conduce la e a apei în vederea potabilizării.


    37/108


CONFORM CU OR^WUL

RamboII


MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI


■>


■»


Pentru asigurarea unei situații mai bune în viitor, când presiunea asupra stației crește (prin degradarea calității apei brute la captare, în special creștere microbiologice, prin schimbările climatice, prin creșterea exigențelor asupra calității apei potabile furnizate - modificarea directivelor europene privind apa și apa destinată consumului uman) vor fi necesare măsuri adecvate de conformare. Pornind de la situația existentă, sunt considerate adecvate următoarele măsuri :

  • 1)  Realizarea de lucrări de construcție la priza Brezoaele pentru reducerea riscului de blocare a prizei prin îmbunătățirea accesului apei la grătare și o mai bună evacuare a zaiului;

  • 2) Adoptarea unei soluții de transport a apei prin canal închis (casetat) sau conductă, deoarece fenomenul de contaminare din zona adiacentă aducțiunii Brezoaele - pod Joița ia amploare și este dificil de controlat și de aplicat măsuri corective/preventive în vederea reducerii efectelor, în acest sens vor fi necesare exproprieri ale terenurilor afectate din imediata apropiere a canalului de aducțiune, pe malul stâng;

  • 3) Cooperarea dintre PMB-ANB și ANAR pentru întreținerea canalului de legătura Arcuda -Ciorogârla în vederea evacuării adecvate apelor de spălare și mai ales pentru evacuarea zaiului în perioada de iarnă. Astfel, se recomandă încheierea unui protocol de colaborare între părțile anterior menționate.

Totodată, pentru situația în care râul Dâmbovița suferă o poluare importantă, este necesară realizarea în amonte de priza Brezoaele, a unui sistem de monitorizare a calității apei râului printr-o stație de alertă în caz de poluare similară celei realizate de ANB pe râul Argeș;

Din cele două stații de pompare și conductele aferente, care au rolul de a transporta apă de la Crivina la stația de tratare Arcuda, în cazul în care nu poate fi asigurat necesarul de apă din Dâmbovița, un fir (stație + conductă aferentă) este funcțional, fiind suficient pentru debitele actuale și prognozate. Având în vedere starea conductelor și a agregatelor stației de pompare precum și funcția ce trebuie asigurată de acestea în caz de necesitate, se recomandă redimensionarea și retehnologizarea instanțiilor aferente firului funcțional sau printr-un studiu de fezabilitate dacă este posibilă (și care sunt cheltuielile aferente) alimentarea uzinei Arcuda din Zăvoiul Orbului (râul Argeș), ceea ce ar reduce costurile de mentenanță și operare și ar crește siguranța în exploatare (din Zăvoiul Orbului alimentarea uzinei Arcuda se poate realiza gravitațional - fără pompare).

Iazul de nămol utilizat pentru depunerile din decantoare, care sunt evacuate prin dragare, nu este compartimentat, făcând imposibilă curățarea adecvată a acestuia. Pentru curățarea iazului este necesară separarea acestuia în cel puțin două compartimente, deshidratarea parțială a nămolului unui compartiment și scoaterea lui cu utilaje mecanice, care vor necesita acces și spațiu de depozi


O. STAȚIA DE TRATARE ROȘU

Problema gospodăriei de clor prezintă un risc ridicat deoarece au fost realizate construcții în zona învecinată, unele chiar la cca. 50 m de depozitul de clor (în care pot fi stocați până la 6-8 t clor lichid). Indiferent de măsurile de siguranță adoptate (obiectiv SEVESO), există un mare risc de accidente ce trebuie minimizat/eliminat. Astfel, ca măsură de operare se recomandă schimbarea modului de dezinfecție a apei prin producerea in-situ a clorului (de ex: electroclorinare).

Canalul Roșu - Lacul Morii, mai exact tronsonul aval în lungime de cca. 50 m pentru descărcarea acestuia în Lacul Morii este într-o stare avansată de degradare ca urmare a vitezelor mari de curgere pe acest tronson (canal rapid, viteza de curgere este mai mare decât viteza critică). întrucât canalul de descărcare este un obiectiv ce nu a fost predat în concesiune și nu aparține Primăriei Municipiului București (fiind în administrarea ANAR, alături de obiectivul Lacul Morii) este necesară reabilitarea în regim de urgență a acestui tronson de cca. 50 m în vederea evitării riscurilor asociate unui potențial blocaj/ cedări a malurilor și/sau talvegului canalului, împreună cu toate consecințele derivate dintr-un

Expertizarea anuală a construcțiilor, odată cu perioada de spălare și stabilirea de măsuri de reabilitare, dacă este cazul.

Asigurarea folosirii întregului volum construit și disponibil al cuvelor rezervoarelor pentru acumularea de apă. Folosirea integrală a volumului crește siguranța generală de funcționare, dar simultan trebuie satisfăcută și condiția de evitare a volumelor de apă moartă/stagnantă în rezervoare;

Amplasarea și configurația sistemului de rezervoare permite injecția de clor la rezervoare în vederea respectării dozei minime de 0,1 mg/l la toate branșamentele, ceea ce ar conduce la scăderea concentrației de clor injectate la uzinele de tratare. Avantajele acestei măsuri sunt legate de reducerea cantității specifice de clor injectat în apa potabilă, distribuția uniformă a concentrației de clor în rețea și reducerea expunerii conductelor/aducțiunilor la concentrații de clor mai mari. Aceasta se poate realiza folosind clor preparat pe loc (rezervoarele sunt amplasate în zone construite ale orașului) și folosirea nodurilor de distribuție sau construcțiilor

de acces a apei în rezervoare pejjfcftrieigctarea acestuia în apă.

Realizarea unui sistem den^niț^tiz^Ve-^^^ății aerului intrat/existentîn cuvele rezervoarelor (atunci când scade nivelul;apeiTjruscoÎHd dp a. elimina riscul de contaminare din aer a apei potabile din rezervoare (surse apărute accidental în vecinătate sau ca urmare a unor acte de vandalism).


39/108


In acord cu necesarul de apă din prezent și prognozat, se recomandă reconfigurarea compartimentelor și conductelor de legătură ale rezervoarelor Cotroceni și a conductelor de alimentare a stației de pompare Grozăvești în vederea simplificării modului de funcționare și creșterii siguranței în exploatare.

F. REȚEAUA DE DISTRIBUȚIE

în prezent randamentul sistemului de alimentare cu apă (transport + distribuție) definit ca raportul între volumele anuale livrate și volumele anuale produse este de cca. 77%. Având în vedere că în anul 2000 randamentul era de circa 51%, se constată o eficientizare semnificativă a modului de gestionare al sistemului, ce are impact pozitiv asupra calității serviciilor oferite dienților, protecției mediului (reducere pierderi), financiare (costuri mai mici), activităților operaționale (rata de apariție avarii).

Astfel, conform Contractului de Concesiune, modificat prin Actul Adițional nr. 10/2013, Randamentul sistemului de alimentare cu apă potabilă a pornit de la nivelul anului 2000, și avea drept standarde obiectiv următoarele valori:

51%+7% în anul 10 de concesiune (2010);        ......—-—----

51%+16% în anul 16 de concesiune (2016);             oiriMALUL

51%+21% în anul 20 de concesiune (2021

51%+23% în anul 25 de concesiune (2025).    __————~~

^■■ DIRECȚIA

ASiS FENTA £ * JUR-DIAA q pn»—f^nia o'*’4

1 «■•■■Hlandament 12 luni y ..O/VJ


Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, obiectivul a fostdepășit.

fer Bl

V*


Evoluție randament pe 12 luni ANB 2007 - 2018


ia randamentului sistemului de alimentare cu apa



' 40/108

-

_____,,


După cum se poate observa și din figura de mai jos, dintr-o statistică întocmită la nivel național, sistemul de alimentare cu apă al municipiului București (și implicit operatorul ANB) este printre cele mai performante din punct de vedere al randamentului, fiind pe locul al doilea după județul Gorj.


ItîcifCJîtoH OFiv;nd docentul de               din -îps





CONFOR


Având în vedere rezultatele globale privind performanța rtie distribuita «pCFj^ot^H operate de ANB, se constată că acestea sunt peste obiectivele contractuale și în topu&CTj(or rrfai performante la ^3a,a "



nivel național. Pe cale de consecință, ținând cont și de complexitatea re operatorul ANB asigură un management adecvat al rețelei de distribuție din punct de vedere tehnico-


economic. Cu toate acestea, există o serie de probleme/deficiențe ale rețelei de distribuție, care sunt de importanță ridicată prin prisma efectelor pe care le generează. Din aceste motive este necesar ca deficiențele privind rețeaua de distribuție să fie soluționate/ ameliorate în orizontul de timp al Mașter Planului. Subliniem că o parte dintre acestea nu depind/ sunt în responsabilitatea exclusivă a operatorului ANB (asigurarea funcționării surselor alternative de alimentare cu energie electrică), o altă parte se datorează modificărilor de natură economică și dezvoltare a orașului, iar o altă parte ține de comportarea în timp a unor materiale din care sunt realizate o mare parte a conductelor ce au fost




®1




> CONTINUITATEA ALIMENTĂRII CU ENfRGIEELECTRICĂ          ’

  • I CONFORM CU ORIGIHAlULl----         ,i;

Pentru asigurarea presiunii necesare consunjului, rețeaua de. transppH gi distribuia a "apei municipiul București este alimentată din 7 st^țîî_de^orn^<^_dj&-pfimă treaptă șixț^s^țl’S^4^stații de treapta a Il-a și a IlI-a.

• omecTO

*s>stehȚ* Ș.50M ' tehnica =$

a


Grupul stațiilor pompare de primă treaptă este alimentat electric din rețeaua de medie tensiune (20 kV), iar grupul stațiilor de treapta Il-a și a IlI-a, din rețeaua electrică de joasă tensiune (0,4 kV). Deși fiecare stație de pompare are asigurată alimentarea cu energie electrică prin cabluri de rezervă separate în celulele electrice, există frecvente întreruperi ale tensiunii (peste 1500 în anul 2017), generate de incidente în echipamentele de transformare și în rețelele de transport de înaltă, medie și joasă tensiune.

Impactul acestor întreruperi chiar de scurtă durată asupra continuității și calității serviciului de alimentare cu apă este semnificativ:

a.


b.


c.


Provoacă modificări ale turbidității apei în conductele vechi, datorită inversării sensului normal de curgere prin conducte.

Generează avarii în rețeaua de distribuție datorită șocului provocat de fenomenul hidraulic "lovitura de berbec".

Provoacă întreruperi temporare ale alimentării cu apă la consumatori.


Pentru

tensiune și sisteme UPS pentru alimentarea continuă a echipamentelor de forță, pentru durate foarte scurte ale întreruperilor electrice (<30 sec), în scopul reducerii impactului întreruperile/fluctuațiile în alimentarea cu energie electrică.


reducerea impactului acestor întreruperi, ANB a achiziționat generatoare electrice de joasă


generat de



se produc încheierea


iV



unor acorduri cu furnizorul/ii de energie electrică prin care să fie asigurată 100% disponibilitatea sursei de energie, în special pentru stațiile de pompare de treapta I.

> PROBLEMELE DE CALITATE A APEI GENERATĂ DE CONDUCTELE DIN FONTĂ ȘI OȚEL

Rețeaua de alimentare cu apă potabilă din municipiul București este compusă în proporție de cca. 20% (cca. 530 km) din conducte din fontă. Din cauza proprietăților fizico-chimice ale materialului, pe aceste conducte se înregistrează cea mai mare parte a avariilor din sistemul de distribuție - cca. 60% din numărul anual al avariilor. De asemenea, aceste conducte reprezintă și sursa principală pentru problemele/ sesizările legate de calitatea apei, întrucât, la inversarea sensului de curgere sau la creșterea vitezelor turbiditatea apei crește ca urmare a antrenării depunerilor istorice de pe pereții conductelor din fontă.

în figurile 4-5,4-6 și 4-7 se pot observa pe de o parte avariile pe tipuri de materiale pe conductele de distribuție, respectiv arterele de transport (în perioada 2013 - 2017) și distribuția spațială a avariilor la nivelul întregii rețele de distribuție a apei, iar pe de altă parte în figura 4 - 8 se poate observa distribuția spațială a notificărilor privind calitatea apei potabile în rețeaua din distrib^țisftlgy^x mun. București, în aceeași perioadă.

./£* o

• / •-   -ț-

i- «

! ‘ U*4  ' l

.4


țrn = -CA o

n ) -Q *7/


. k. 5' ->"J rl »O'<>

AVARII PE CONDUCIE DE DISTRIBUȚIE PE TIP MATERIAL

816


■■

■■

t *

> ffi ■»»

ta

S 400 -

s -

IlilWilf


IZ.


!4


■9.


.nț


Ani


?0t7


Figura 4-5 Situația avariilor înregistrate pe conductele de distribuție

*A

\ °

♦v

43/108

IX-i'


AVARII PE ARTERE PE UP OE MATERIAL 2015-2017


«s te

• 70C



Figura 4-6 Situația avariilor înregistrate pe arterele de apă

Astfel, din analiza comparativă a figurilor 4-6 și 4-7 se constată o corelație foarte bună între locațiile avariilor înregistrate pe conductele din fontă și locațiile notificărilor privind calitatea apei potabile. Prin urmare, pe orizontul de timp al prezentului Mașter Plan se recomandă redimensionarea conductelor din fontă și utilizarea unor materiale care nu generează probleme privind calitatea apei pentru a (1) elimina efectele asociate avariilor/ închiderilor planificate/ întreruperii alimentării cu energie electrică a stațiilor de pompare/ repompare/ hidrofor; (2) pentru a reduce/ elimina disconfortul creat de numărul ridicat de reparații pe aceste conducte; (3) crește disponibilitatea/ continuitatea alimentării; (4) răspunde optim necesarului de a apă din prezent și prognozat pe orizontul de timp avut în vedere, diferit semnificativ față de necesarul de apă avut în vedere la proiectarea și punerea în funcțiune a avichanto în nm^anb






Figura 4-7 Distribuția spațială a avariilor înregistrate pe rețeaua de distribuție a apei a mun. București, în perioada 2013 - 2017


45/108



Cu toate că ANB derulează un program de mentenanță preventivă prin spălarea periodică a tronsoanelor de conductă din fontă și oțel, efectele asociate închiderii apei în vederea remedierii avariilor înregistrate pe conductele din fontă și oțel nu pot fi eliminate/reduse. în plus, locația acestor conducte este preponderent în zona centrală a orașului, deservind o mare parte a populației și unde, ținând seama de traficul intens, este dificil să fie realizate intervenții cu săpătură.

Prin urmare, se recomandă ca în orizontul de timp al Mașter Planului (30 ani, 2^47) să fief”


in fontă; (2)


  • (1) redimensionate/ înlocuite conductele de distribuție apă potabj redimensionate arterele de transport apă potabilă din oțel.

> CAPETELE TERMINUS - CALITATEA APEI

în rețeaua de distribuție a apei există câteva sute oe tronsoane-d^^onduete csjrî^rgprezipță^^/n punct de vedere al transportului de debit, așa numite"capete terminus". Acestetrofișu^^ziunt caracterizate prin viteze de curgere a apei si consumuri reduse, conducând la un timp mare de stagnare a apei în rețea și modificarea parametrilor calitativi. Cauzele existentei tronsoanelor tip "cap terminus" sunt:

  • a.  economice: închiderea unui inel de rețea care să asigure circulația mai rapidă a apei, ar fi generat costuri mari ale investiției;

  • b.  configurarea rețelei publice a străzilor pe care este amplasată rețeaua nu a permis realizarea unui inel de rețea, din cauza lipsei domeniului public pe care să fie instalată rețeaua;

  • c.  extinderile de rețea, crearea de "capete terminus" prin realizarea unor extinderi în scopul alimentării de noi clienți, aceasta situație este una temporară (până la definitivarea configurației rețelei) însă manifestă același tip de probleme asociate „capetelor terminus".

în scopul eliminării situațiilor de calitate necorespunzătoare a apei ANB a instalat sisteme automate de purjare a apei pe tronsoanele vizate și efectuează programe de mentenanță preventive pentru a reduce timpii de stagnare (manevrare hidranți). Se recomandă identificarea soluțiilor și cuantificarea investițiilor necesare pentru închiderea inelelor (eliminarea capetelor terminus) prin corelarea locației capetelor terminus și Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) în vigoare/ în curs de elaborare.

> EFICIENȚA ENERGETICĂ INDIVIDUALĂ DAR ȘI GLOBALĂ

Eficiența energetică reprezintă consumul de energie electrică al stațiilor de pompare de treapta I, a II-a și a IlI-a, necesar pentru injectar ui volum de apă în rețea la parametrii de presiune care să



icatorul de


performanță relevant în acest sens este



fiâ


Si "H j


consumul specific de energie exprimat în kWh/m3 apă pompată și instalație de pompare (pompă sau stație de pompare) și la nivel globșL


Consumul de energie electrică este dependent de următorii facțofi:


a.


b.


  • c.

  • d.



ORIGWM-W-


Funcționarea grupurilor de pompare în zona de randament supe

și presiunii nominale;

Starea de uzură a pompelor și instalațiilor hidraulice din stațiile de pompare;

Eficiența sistemului de control automat al funcționarii pompelor;

Valoarea pierderilor de sarcină în rețea, dependente de condițiile topografice și de configurația rețelei de distribuție.


Stațiile de pompare de treapta I din București au fost realizate pentru o capacitate de pompare de circa 95.000 m3/h, având pompe cu debit și presiuni nominale de 3000 m3/h și 55 m CA. în prezent debitul maxim orar nu depășește 28.000 m3/h, iar presiunea de refulare maximă este de 38,5 m CA, respectiv 49,5 m CA (pentru stația de pompare Drumul Taberei).

Deși operatorul ANB a adus îmbunătățiri substanțiale instalațiilor de pompare, evoluția consumurilor (distribuție spațială și consum specific) este semnificativă ceea ce presupune o monitorizare continuă și îmbunătățiri la nivel individual sau global atunci când se constată consumuri specifice în afara intervalului considerat acceptabil. în prezent, sunt demarate investiții în scopul creșterii eficienței energetice a pompelor atât la stațiile de treapta I, cât și la stațiile de pompare de treapta a Il-a și a IlI-a.

Având în vedere numărul mare de stații de repompare amplasate în zona de est a orașului precum și cheltuielile de operare cu acestea, se recomandă efectuarea unui studiu de fezabilitate privind realizarea și punerea în funcțiune a unei noi stații de treapta I în zona de est a orașului. Această nouă stație va alimenta consumatorii deserviți în prezent de stațiile de repompare, având un consum specific de energie mai redus. De asemenea, noua stație de pompare va asigura necesarul de apă pentru extinderile/ dezvoltările ce au loc/ sunt previzionate în zona de est a mun. București dar și a localităților limitrofe. în plus, prin posibilitatea de ajustare a concentrației de clor în rezervoarele rețea (randament estimat la nivelul anului 1996 era de 48%). La nivelul anului 2017 debitul maxim nu depășește 8 m3/s pentru un randament al sistemului de 77%.


stațiilor de pompare de treapta I se va reduce variația concentrației clorului în rețea.


> VITEZELE SCĂZUTE DATORATE SUPRADIMENSIONĂRII ÎN SPECIAL PE SISTEMUL DE ARTERE


Sistemul de transport și dis livrarea unor debite maxim^eS




ile din Municipiul București a fost realizat pentru tă valoare a debitului se datora atât consumurilor industriali mari, cât și pierderilor foarte mari din


47/108



Pe cale de consecință, vitezele de tranzit prin rețea au scăzut semnificativ, pe circa 70% din tronsoanele de artere viteza maximă zilnică (corespunzătoare consumului de vârf) nu depășește valoarea de 0,3 m/s. Din aceste motive, vârsta apei în rețeaua de distribuție depășește pe alocuri 12 ore, în special în zona de est a orașului întrucât se află cel mai departe de punctele de injecție a apei (și a clorului) in sistem. Astfel, sunt necesare: monitorizarea riguroasă a calității apei în aceste zone și programe de mentenanță preventivă în vederea reducerii riscului de degradare a calității apei.

în figurile 4-9 și 4-10 se pot observa (1) viteza apei pe arterele de transport, fiind evidențj cu viteză maximă zilnică sub 0,15 m/s, respectiv sub 0,3 m/s; (2) distribuție.




Figura 4-10 Situația privind varsta apei pe arterele de transpq

Prin programul de investiții, ANB a realizat și realizează r prioritizate ținând cont de criteriile menționate anteridr/ însă ra comparație cu lungimea necesar a fi redimensionată este r

nuală de redimensionare în


Se recomandă un program de investiții intensiv privind redimensionarea arterelor de transport. De asemenea, realizarea unei noi stații de pompare de treapta I în zona de est a orașului va reduce semnificativ vârsta medie a apei în rețea (cu cca. 4 ore).


> RELOCAREA/REDISTRIBUIREA CONSUMURILOR CĂTRE EXTREMITĂȚILE ORAȘULUI O DATĂ CU DEZVOLTAREA ACESTUIA


Dinamica socio-economică a municipiului București și a localităților limitrofe, a dus la creșterea necesarului de apă potabilă pentru limitrofe, simultan cu o r structura rețelei de artep exterioare ale orașului OS care să asigure cerințel|^<|

zonele periferice ale orașului București și pentru localitățile mului în zona istorică a orașului. Având în vedere că să asigure consumuri ridicate în zonele periferice și investiții semnificative în tronsoane noi de transport potabilă.


49/108

IRIA


De asemenea, creșterea lungimii de transport a apei prin artere implică creșterea consumului de energie la stațiile de pompare de treapta I și, în anumite cazuri, realizarea unor stații de repompare locale care să asigure presiunea necesară la consumatori.

Ca o concluzie generală se constată că rețeaua de distribuție a mun. București este sigură în exploatare deoarece este preponderent o rețea inelară și poate asigura atât din punct de vedere cantitativ și calitativ necesarul de apă destinat consumului cât și necesarul de apă dedicat stingerii incendiilor. Totuși, sunt necesare măsuri investitionale care să îmbunătățească performanța sistemului, să reducă riscul asociat întreruperilor accidentale sau în cazul unor evenimente de forță majoră precum și să reducă cheltuielile de operare.


etc.) și cheltuieli de operare în consecință;

=> Folosindu-se de presiunea disponibilă în punctele de injecție ale ANB, se realizează doar o repompare, fiind astfel reduse cheltuielile de operare.

Ținând seama de documentele/strategiile localităților limitrofe (sau ale operatorilor serviciilor de apă și canalizare din acestea) avute în vedere la elaborarea prezentului Mașter Plan, sunt enumerate și descrise în continuare investițiile necesare pentru alimentarea localităților limitrofe din sistemul de alimentare cu apă al mun. București.

Pe lângă alimentarea cu apă potabilă din sistemul mun. București, consumatorii din localitățile limitrofe trebuie să beneficieze de servicii similare celor din mun. București atât din punct de vedere al diversității (analize laborator, opțiuni plăți facturi, sesizări etc.) cât și din punct de calitativ






Tabel 4-lInvestitii necesare asigurării necesarului de apa pentru zonele limitrofe


Localitate

Voluntari


Extindere conducta alimentare cu apa pe sos. Colentina până în dreptul podului CF București-Constanța, Dn

Realizarea unui tronson de artera Dn 600, amplasat pe str. Escalei, legat în artera existenta PREMO 1000 din str. Țesătoarelor

Otopeni



Jilava iajna


Realizarea unui tronson de artera Dn 450 mm, amplasat pe șos. București - Ploiești, în afara zonei carosabile, între str. Liviu Librescu și Șoseaua de Centură

Realizarea unui tronson de artera Dn 450 mm, de la pod Centura x DN1 pe str Oașului , Ardealului, Avram

Extindere conductă alimentare cu apa pe șos. Pantelimon, Dn 280 mm

Extindere conductă alimentare cu apă pe șos. Industriilor, Dn 450 mm

Extindere conductă alimentare cu apă pe Drumul între Tarlale, Dn 315 mm

Extindere conductă alimentare cu apă pe str. Oxigenului, Dn 280 mm

Extindere conductă alimentare cu apă pe șos. Giurgiului, Dn 450 mm

Realizarea unui tronson de artera Dn 450, amplasat în b-dul. Iuliu Maniu, între str. Valea Cascadelor și str. Preciziei, cu legătura în artera existentă FD 500 din b-dul. Iuliu Maniu

Realizarea unui tronson de arteră Dn 450, pe str. Preciziei, între nr. 30 și intersecția cu b-dul. Iuliu Maniu, cu legătura în artera existentă PREMO 600 de pe str. Preciziei

Realizarea unui tronson Dn 400, pe str. Drum Osiei, între intersecția cu b-dul. Iuliu Maniu si str. Rezervelor (comuna Chiajna)

Realizarea unui tronson Dn 400, pe drumul de acces spre str. Sergent Ilie Petre din comuna Chiajna Realizarea unui tronson Dn 315, pe b-dul. Iuliu Maniu între intersecția cu str. Preciziei și Șoseaua de Centură

Popești - Leordeni

Bcrccni

Domnești



Realizarea unui tronson de arteră Dn 450, amplasat pe b-dul Uverturii între str. Brădișului și str. Drum Mănăstirea Sihăstria, cu legătura în artera OL 600 existentă în b-dul Uverturi

Realizarea unui tronson de artera Dn 315, amplasat-' str. Drum Cheile Turzii, legat în artera Dn 315 din șos. Olteniței si în artera propusă Dn 450 de pe

Realizarea unui tronson de arteră Dn 450, amfi

Berceni, legat în artera existentă F700 din str.


Ion Iriceanu

Realizarea unui tronson de artera Dn 450, amplasat pe^yeluntairea Ghencea, legat la artera PREMO 600 din str. Valea Oltului.


Lungime

  • 1.800 ml

845 ml

  • 2.800 ml

3.500 ml

505 ml

1.900 ml

351 ml

225 ml

1.000 ml

2.400 ml

1.200 ml

770 ml

690 ml

895 ml

460 ml

1.410 ml

4.825 ml

3280 ml


51/108


  • 4.4.2 DEFICIENȚE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND SISTEMUL DE CANALIZARE

  • a) Probleme care influențează performanțele tehnologice ale rețelei

Rețeaua de canalizare a municipiului București, realizată în procedeu unitar, dezvoltată în ultimii 130 ani într-un ritm neuniform, prezintă următoarele deficiențe atât din punct de vedere al condițiilor de exploatare, cât și de conformare cu cerințele legislative în vigoare:

• Rețeaua este subdimensionată prin raportare la reglementările tehnice în vigoare în prezent din următoarele considerente:

(1) de-a lungul timpului nu a fost posibilă anticiparea dezvoltării viitoare a orașului și implicit a sistemului de canalizare, astfel încât rețeaua a fost extinsă progresiv (dimensionată la o frecvență a ploii de 2/1, 1/1 și uneori 1/3);

  • (2) în prezent, frecvența de calcul trebuie să fie 1/10, conform prevederilor NP 133/2013;

  • (3) distribuția spațio-temporală a ploilor s-a modificat în sensul accentuării fenomenelor extreme (ploi torențiale, perioade de secetă);


în figura 4-11 se pot observa zonele în care se pot poate produce pune anumite cazuri și refulare la suprafața terenului) a sistemului de principdfde c^^ăare, ploaia de calcul cu frecvența 1/10. Precizăm că în cazul canalelo frecvențe ale ploii de calcul de 1/1 și 1/2, punerea în presiune


11'11

■ MS.

y - . '


Colectoarele principale sunt lungi, au pantă relativ mică, și pe alocuri un grad de depozite istorice semnificativ. Pe cale de consecință, viteza de curgere a apei este redusă pe anumite tronsoane (pe timp uscat), având valori ale vitezei maxime zilnice pe timp uscat sub valoarea vitezei de auto-curățare de 0,7 m/s;

Inundațiile de suprafață produc mari probleme din cauză că: suprafața de colectare a crescut, utilizarea terenului s-a modificat în sensul creșterii suprafeței impermeabile, au fost realizate elemente de infrastructură urbană subterane care se pot inunda la ploi mari, tunelurile și stațiile

de metrou pot fi afectate blocând circulația acestora și implicit desfășurarea activităților socio-economice, construcțiile cu înălțimi mari (până la 37 nivele) au 2-5 subsoluri folosite drept garaje sau instalații tehnologice etc. (în figura 4-12 se pot observa zonele depresionare în care se pot produce acumulări de apă la suprafața terenului; rezultatele au identificate prin realizarea  unui model de curgere bidimensional la suprafața terenulptf'aceste^jM cauzate în primul rând de condițiile topografice ale terenului dar și de eonii             ‘         microdepresiuni);


Canalizarea poate ajunge sub influen hidrografice din amonte, viituri provo Dâmbovița, Colentina;

-o?!


foile mari din bazinele zinele râurilor Argeș,


53/108


Exigențele crescute privind calitatea apei evacuate în emisarii receptori, impuse prin legislația națională în scopul conformării cerințelor directivelor europene, fac ca realizarea unei stații de epurare de mare performanță să devină esențială. Finalizarea proiectului de extindere a stației de epurare Glina, aflat în derulare, este prioritatea zero în implementarea măsurilor de investiții propuse prin prezentul Mașter Plan;

Se recomandă identificarea soluțiilor pentru extinderea rețelei de canalizare către localitățile limitrofe în vederea colectării și transportului apei uzate menajere la stația de epurare Glina precum și soluții pentru colectarea și evacuarea în sistem separativ a apelor pluviale în receptorii naturali cei mai apropiați;

Având în vedere vechimea rețelei de canalizare peste 50% având o vârstă de peste 50 de ani starea de degradare este avansată (infiltrații, fisuri, prăbușiri, tasări importante etc.). în aceste condiții siguranța și exploatarea sistemului rețelei de canalizare este dificilă, fiind necesare intervenții frecvente pentru remedierea problemelor locale în scopul asigurs ntinuității


serviciului și diminuării riscurilor conexe (prăbușiri, accidente etc.). Dimensiunea orașului (suprafață de cca. 228 km2) impune ca fu

îonaret                \ devină


performantă; deși unele dotări sunt realizate (urmărirea p importante, controlul calității apei uzate etc.), sunt încă control a unei rețele foarte dezvoltate. Un aspect impobțanț^? necorespunzătoare a multor locuitori care aruncă în canalizare obiei blocări ale colectoarelor și care solicită eforturi și costuri mari de întreți


Soluțiile gândite pentru o mai bună folosire a rețelei existente, îh vederea reduce de suprafață și a studierii ploilor de suprafață, precum și a unor eventuale avarii la lucrările hidrotehnice complexe vor solicita construcții pentru creșterea capacității de transport, creșterea siguranței în funcționare, asigurarea unei funcționări optime a stației de epurare, asigurarea unor posibilități de refolosire a apei epurate astfel încât să fie realizate cele două deziderate fundamentale: calitatea apei râurilor și a mediului, aval de București să se îmbunătățească substanțial, iar funcționarea rețelei în interiorul orașului să nu se facă simțită. în perspectivă se urmărește realizarea unui "sistem inteligent";

Dezvoltarea sistemului de colectoare va trebui realizată în concordanță cu PUG-ul orașului;

în vederea creșterii siguranței pentru apărare împotriva inundațiilor la nivelul Municipiului București și a întregii zone metropolitane se impune utilizarea văii Colentina și a salbei de lacuri aferente ca receptor pentru apele pluviale colectate în sistem separativ și a celor provenite din rețeaua de canalizare cu asigurarea unui grad de diluție, astfel încât parametrii apei să se încadreze în limitele prevăzute de NTPA 001/2002, republicată prin HG nr. 352/2005. Această acțiune presupune și curățarea sistematică prin dragare a salbei de lacuri de pe râul Colentina precum și alte măsuri de^igsp&rea unei calități bune a apei în conformitate cu Directiva Cadru Apă 2000/60/CE și Ladea apelo^$. ț^/1996, actualizată în 2018;

Totodată, este necesară amenajarea pentru preluarea apelor pluviale din zona metropolitană a râurilor Dâmbovița, Mangu, Câlnic, Ciorogârla, văii Pasărea, lacurilor Mogoșoaia și Cernica, precum și reabilitarea canalelor ANIF. Față de cele prezentate, trebuie ca fiecare UAT din aria proiectului să-și dezvolte o strategie proprie de colectare, transport și descărcare a apelor pluviale (rețele separative, bazine de retenție, facilități de pre-epurare înainte de deversare în emisari acolo unde este cazul), astfel încât rețeaua de canalizare a mun. București să fie degrevată;

Este necesară corelarea debitelor pluviale pentru frecvența 1/10 cu capacitatea de preluare a receptorilor (mărirea/îndesirea gurilor de scurgere/rigolelor în cazul în care

se constată că acestea nu sunt suficiente ca număr și capacitate);


Se recomandă și identificarea unor soluții pentru spălar

marilor colectoare (identificând diverse surse de a

hidraulică periodică a fnu se poate


asigura viteza minimă de auto-curățare (0,7

uscată.

  • b) Probleme speciale în funcționarea stației de epurare Gfina


în prezent, stația nu are capacitate de a epura complet debitul de apă u urmare îndeplinirea parametrilor impuși prin NTPA 001 este greu de r

, drept n lucrările


prevăzute a se efectua prin Faza 2 Glina - investiție PMB, aceste deficiențe se vor soluționa. Totuși, există o problemă majoră în ceea ce privește raportul între debitele de apă evacuate de stație (epurate) și debitul mediu tranzitat pe râul Dâmbovița. Acest raport este de cca. 3/1 , întrucât debitul mediu tranzitat pe râul Dâmbovița nu depășește 3 m3/s. Din acest motiv,

realizarea aducțiunii de la priza Brezoaele la stația Arcuda și asigurarea tranzitării unui debit pe cursul vechi al râului Dâmbovița de cca. 8 m3/s către Lacul Morii și ulterior tranzitarea acestui debit în aval de lacul Morii pe cuva amenajată a râului Dâmbovița în București reprezintă o prioritate din punct de vedere ecologic, al creșterii calității apei în râul Dâmbovița, aval de București.

Calitatea apei uzate la intrarea în stație are o încărcare organică redusă (valori scăzute ale Carbonului); prin racordarea unor localități din jurul municipiului București și prin reducerea apei infiltrate în rețeaua de canalizare (faza 2 Glina - investiție PMB), se urmărește creșterea încărcării organice și implicit îmbunătățirea procesului de epurare prin creșterea concentrației de metan produs;


Prin incinerarea viitoar se va reduce canti producția de (aprox. dublu faft^dFî


[rezultat din procesul de epurare (la finalizarea Fazei 2 Glina) șă la sub 10% din masa actuală și va crește semnificativ acH consumul de energie al stației va crește semnificativ nf|) ^J’iputosusî:inerea stației din punct de vedere energetic se va reduce de la cca. 60% în prezent la cca. 30% după finalizarea Fazei II, respectiv punerea în funcțiune a incineratorului;

55/108


Este necesar a se demara un program coerent și susținut de conștientizare și educare a cetățenilor de a nu mai arunca deșeuri în sistemul de canalizare. Deși operatorul a derulat mai multe campanii de conștientizare a clienților pentru reducerea cantității de deșeuri aruncate în rețelele de canalizare, se impune intensificarea acestor acțiuni, în special la nivelul grupelor de vârsta până la 30 de ani;

Având în vedere cantitățile mari de nisip ajuns în stația de epurare pe timpul sezonului rece, ca urmare a acțiunilor de deszăpezire, se recomandă identificarea unor alternative față de metodele folosite în prezent. Nisipul folosit pentru deblocarea străzilor și ajuns în canalizare poate provoca blocaje, distruge rotoarele pompelor și se evacuează relativ greu din apa uzată.

4.4.3


DEFICIENȚE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ INDUSTRIALĂ

Sistemul de alimentare cu apă industrială funcționează în prezent la o capacitate mult sub cea dimensionată inițial. Acest lucru se datorează în mare parte declinului ramupNndustriale de după 1990 și, implicit, a cererii foarte scăzute de apă industrială. în plus, re p din rețeaua de țr>pnvate. Din



distribuție care tranzitează localitățile din județul Ilfov se află în pre^nt p


cauzele expuse mai sus, sistemul nu a beneficiat de moderpi£ări șd^nific funcționării sistemului la parametrii actuali se reflectă în costyb'âe pr^ucers practicat, astfel:


e; iar consecința


'apei, raportat la tariful


Pentru alimentarea din sursa Colentina, la nivelul anillpi 20>6:z Costul unitar de producere al apei era 0,^7 Ișî/m^f

Tariful - 0,75 lei/m3;                  /    /

/ /

Pentru alimentarea din râul Argeș, la nivelul anului 2016:  /

Costul unitar de producere al apei era 0,13 lei/m3;

Tariful - 0,18 lei/m3.


fii



Se poate observa, astfel, că raportul dintre cele două valori este foarte redus (~1) și nu generează venituri sustenabile pe termen lung în vederea realizării unor lucrări de investiții importante. în momentul în care chiar și acest raport va fi <5%, se poate considera că operarea sistemului este nesustenabiiă.

Există cateva alternative/opțiuni:

Renunțarea la actualul sistem de alimentare cu apă industrială și alimentarea agenților industriali de apă potabilă la tarife competitive;

Extinderea sistemu            limentare cu apă industrială pentru alimentarea parcurilor


rcul Tineretului si Parcul Titan); epfe^operării și investițiilor necesare.

/!



5. ESTIMĂRI

  • 5.1 PROGNOZA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Prognozele avute în vedere la elaborarea Mașter Planului au fost următoarele:




Evoluția populației         Consumul de apă             Apa uzată            încărcări SEAU

Prognoza asupra dinamicii populației din Municipiul București, ca și dinamica populației din regiunea

București-Ilfov, pornește de la populația actuală, iar evoluția sa în perioada 2017 - 2047 ia în considerare țintele stabilite de Institutul Național de Statistică pentru anul 2060, în cadrul fiecăruia dintre cele 3 scenarii utilizate: optimist, pesimist și constant. Aceste informații se regăsesc în documentul editat de Institutul Național de Statistică în anul 2014 - "Proiectarea populației pe regiuni

de dezvoltare la orizontul anului 2060".


La elaborarea prognozelor din prezentul document s-a pornit de la scenapKfi congâhîf\Deși în fiecare din cele trei cazuri trendul este același (respectiv de scădere a popul                    ucurești și de

creștere în localitățile limitrofe), s-a mizat pe o abordare "realistă#


Studiul socio-economic concluzionează o tendință de descreștere De aceea, cerința de apă menajeră este de așteptat să uf furnizării în sistem centralizat și a contorizării adecvate, precii economici către zonele limitrofe, ratele de consum au scăzut apă s-a reflectat și în tariful apei.

iilor

de servicii de


Populația conectată la sistemele de alimentare cu apă ș/la înmulțirea populației totale înregistrate cu gradul de co acest grad de conectare la servicii, s-a considerat că va atinge un nivel de 100% cel târziu în anul

el ’de canalizare este calculată prin e al acesteia la sisteme. Referitor la


2025, până la acea data crescând liniar. Rezumatul consumului prognozat este prezentat mai jos:

Tabel 5-1- Prognoze privind evoluția consumului de apă la nivelul Municipiului București


2037


2047


1.747.612


1.652.393


100%


100%


148


153


94.108.006


30.559.451


92.144.341


31.646.036


57/108


il


Consum apa - RADTT

| m7an

721.438

639.080

639.080

639.080

Consum apa - AME3

1 rrr/an

314.195

314.195

314.195

314.195

Total apă potabilă

m 7an

124.867.746

125.576.843

125.620.732

124.743.652

Consum   apa -   agent i

| m'/an

15.784.197

15.122.394

15.660.092

16.216.909

industriali

Sursa: ANB pentru anul de referința

Notă: *valorile cantității de apă potabilă vândută către agenții economici diferă de valorile cantității de apă uzată primită de la aceeași agenți economici (a se vedea tabelul 5-3), deoarece mare parte din acești agenți au propriile surse de alimentare cu apă (în principiu foraje), însă toți deversează apa uzată în rețeaua de canalizare a ANB Pentru consumul individual al populației au fost considerate următoarele ipoteze:

• Scădere ușoară până în anul 2022 când se va atinge un consum individual preconizat de 140 litri/persoana/zi;

Evoluție ușor crescătoare după 2022 considerând un factor de elasticitate al bunăstării familiei  (creșterea venitului familiei) de 0,10 raportat la creșterea produsXuiXntern brut (dezvoltarea economică);

Prognoza cantității individuale de apă uzată în litri/perso^fia/zi^^că evoluează în linie cu evoluția consumului individual de

Evoluția consumului individual de apă este prezentată în



Estimarea consumului individual (Iitri/fhâfsp^na/zi)


Figura 5-1 Prognoza consumului individual de apă (litri/persoana/zî)



o Apa: O scădere anuală de 0,5% până în anul 2022, urmată de o creștere anuală după 2022 ca urmare a dezvoltării economice folosind un factor de elasticitate de 0,10 raportat la PIB;

o Apa uzată: pleacă de la nivelul actual al cantităților facturate și evoluează în linie cu evoluția cantității facturate de apă;

  • •  RADET:

o Apa: O scădere anuală de 2% până în anul 2022 ca urmare a debranșărilor de la rețeaua centralizată de încălzire, urmată de o evoluție constantă;

o Apa uzată: pleacă de la nivelul actual al cantităților facturate și evoluează în linie cu evoluția cantității facturate de apă;

  • •  ANB:

    Apa: O evoluție constantă pe întreaga perioadă de analiză;

    Apa uzată: pleacă de la nivelul actual al cantităților facturate și evoluează în linie cu




    Față de volumele de apă^țpg furnizare a apei este




    nsum (cca. 370.000 m3/zi), capacitatea de producție/


    59/108


    5.2


EVOLUȚIA CONSUMULUI DE APA ÎN LOCALITĂȚILE LIMITROFE DIN ARIA PROIECTULUI

Localitățile limitrofe reprezintă o categorie specială de clienți care va înregistra un trend crescător al cantităților facturate în următorii ani în principal că urmare a creșterii gradului de conectare rezultat în urma investițiilor finanțate prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). în prognoza cantităților facturate au fost folosite următoarele ipoteze:

Localitățile care intră în studiul de fezabilitate Ilfov, realizat prin POIM: s-a plecat de la cantitățile actuale facturate și s-a considerat consumul țintă rezultat din studiul de fezabilitate pentru aplicația POIM;

Localitățile care intră în studiul de fezabilitate al operatorului regional Euro ApaVol (Voluntari, Berceni și 1 Decembrie): pe termen scurt s-a considerat prognoza de cantități din planul de afaceri al operatorului regional din Voluntari, iar pe termen lung s-a luat în calcul o creștere anuală de 1% (deoarece până în momentul de față nu a existat acces la prognoza de cantități din studiul de fezabilitate pentru aplicația POIM);

Pentru restul localităților din aria proiectului: s-a considerat o creștere anuală constantă.

Tabel 5-2 Prognoze privind evoluția consumului de apă la nivelul localităților limitrofe


Anul


UM


2016


Nr.


Populația aferenta localităților

limitrofe

Populația conectata la sistemele de alimentare cu apă

Rata de conectare medie          ,

Consumul specific de apă ‘J/loc,zi; BHRzgflgB


291.023


Nr.


159.563



** Prognozele privind populația conectată, rata de conectare și consumul mediu de apă prezentate în tabelul de mai sus sunt realizate pe baza estimării Consultantului

  • •   Toate localitățile din aria prezentului proiect vor beneficia de îmbunătățirea considerabilă a serviciilor către populație. Acest lucru este exprimat în primul rând în cifre utilizând cei mai uzuali indicatori, cum sunt nivelele de servicii și ratele de apă nefacturată. Tabelele de mai jos reflectă evoluția sectorului de furnizare a apei în județul Ilfov.

  • •   Rezumatul prognozelor din tabelele de mai sus este prezentat în cele ce urmează:


Tabel 5-3- Prognoze privind evoluția consumului de apă la nivelul județului Ilfov

2016

2027

2037

2047

Consum de apă menajer -m3/an

b.483.408

14.998.017

20.053.954

25.416.689

Consum de apă ne-menajer -m3/an

925.03b

2.735.977

3.418.851

4.076.349

Consum total de apă -m3/an

6.408.444

17.733.994

23.472.805

29.493.038

Pierderi -m3/an

3.379.658

3.728.146

5.52.2.122

7.991.161

Total necesar de apă

m3/an

1  9.788.102

21.462.140

' 28.994.927'

37.484.199

m3/zi

26.817

58.800

79.438

102.696

m3/s

i       0,3

0,7

0,9

1,2

Nota: Pentru o parte din localitățile cuprinse în aria proiectului (Chitila, Otopeni, Dobroești, Popești Leordeni și Vidra), au fost făcute estimări prin similitudine cu celelalte localități, deoarece până la momentul întocmirii prezentului document nu au putut fi obținute date oficiale privind situația existenta a sistemelor


• Prezentarea prognozelor privind evoluția populației, a locuitorilor deserviți, specifice de apă, a consumului de apă se regăsesc în anexa D.l, iar balanței incluse în anexa C.4 la prezentul Mașter Plan.

5.3


TENDINȚA PRIVIND DEBITELE DE APA UZATA SI INCARCA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Pentru realizarea eventualelor prognoze privind debitele și încăi4ărilț^ existente privind variația acestora în perioada 2011 - 2016 la jXtraC^în $EAU analiza datelor istorice existente se observă o tendință generală^e cg^tere/4 încărcării apă uzată influentă în SEAU; raportând această creștere de încă?

la d/bitele influente in stația de


epurare, a rezultat că pentru perioada 2011 - 2016, tendința genera

concentrațiile poluanților, ceea ce corespunde tendinței de descreștere a consumului de apă (respectiv restituția de apă uzată menajeră).


Tabel 5-4- Evoluția populației și a gradului de conectare la servicii

POPULAȚIE

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Populație (înregistrată)

2.104.920

1.881.180

1.870.523

1.859.322

1.848.912

1.883.425

Populație conectată la

1.716.530

1.738.753

1.724.915

1.717.002

1.725.969

1.736.184

sistemul de canalizare*

Grad de conectare la

82%

92%

92%

92,3%

93,4%

92,2%

sistemul de canalizare

Volum de apă uzată pe

1     170

166

163

162

160

159

consumator casnic (l/om,zi)



ctare a populației la serviciul de canalizare a crescut de la

apă uzată sunt prezentate în următorul tabel:

61/108

CANTITATI

2011

2012

2013

2014

2015

2016

C ANAl

-2,4%

-0,4%

-2,0%

1,7%

-2,4%

0,6%

Cantitate apa uzata facturata către ^populație

i -3,7%

-1,3%

-2,6%

-0,8%

-0,7%

-0,1%

Cantitatea de apă uzata facturata

-0,4%

-0,4%

-3,2%

1,3%

-6,0%

1,4%

agenților economici Cantitatea de apa uzata facturata RADET

j -12,3%

-38,7%

-1,7%

11,4%

-14,9%

-26,2%

Cantitatea de apă uzata facturată ANB

1  39,9%

125,9%

-15,4%

8,1%

-22,5%

68,7%

Cantitatea de apa uzata facturata

1     n/a

n/a

162,5%

112,6%

15,2%

0,7%

localitati limitrof e

Sursa: ANB

în anul 2012 a crescut cu 126% cantitatea de apă uzată facturata către ANB, probabil ca urmare a unei schimbări în procedurile de evidență, iar volumul de apă uzată facturată către RADET s-a diminuat cu cca. 39%. Cantitatea de apă uzată facturată către populație a variat între -0,1% și -3,7%, iar singura categorie de consumatori care a înregistrat o sporire a volumului este reprezentată de localitățile limitrofe.

Evoluția debitelor de apă uzată și a încărcărilor de poluanți este prezentată în figurile de mai jos:

Evoluția anuala a înotHarKor de potaafttfîa

intrarea In SEAU Glina 1

' / /{BpflOO

16000000'

50000Q0

*^:4boo^

ISiMOOOO

2000000

' $ lOOGOOO







63/108


  • 5.4 CAPACITATEA EXISTENTA PRIVIND FACILITĂȚILE DE COLECTARE, EPURARE SI EVACUARE APA UZATĂ

Sistemul de canalizare al municipiului București acoperă în mare măsură suprafața orașului și avea, la nivelul anului 2016, aproximativ 2.380 km de rețele colectoare și 1.200 km de racorduri.

Sistemul de canalizare existent este preponderent unitar/mixt (colectarea atât a apei uzate, cât și a celei meteorice se realizează în același sistem) și reprezintă cca. 93% din lungimea totală a rețelelor.

Componentele principale sunt reprezentate de 12 colectoare principale și 12 colectoare secundare, care colectează apă uzată din cele 6 sectoare ale orașului București și o deversează ulterior Colectorul general - Caseta. Sistemul de canalizare funcționează predominant gravitațional, având, însă și 68 stații de pompare de mici dimensiuni care deservesc zonele joase și transportă apa uzată în colectoarele gravitaționale.


5.5


PROGNOZA PRIVIND DEBITELE ȘI ÎNCĂRC/RI^ LOCALITĂȚILE DIN ARIA PROIECTULUI

Previziunile privind cantitățile de ape uzate menajere cole^ate^ î municipiului București, se bazează pe următoarele estimări:

dinamica evoluției populației;

dinamica populației racordate la sistemul public țfe ca consecințele reabilitării și extinderii sistem infiltrațiilor;

consecințele contorizării apei distribuite asupra cantijrățilo

Pentru calculul cantităților de apă uzată nemenajeră colectată și încărcărilor previzionate se ține seama de următorii factori:

situația existentă privind accesul la canalizare în sistem centralizat a agenților economici; numărul consumatorilor existenți racordați la sistemele de canalizare;

dinamica segmentului economic și industrial racordat la alimentarea cu apă în perioada 2016-2047;

consumurile de apă potabilă estimate;

nivelul estimat al infiltrațiilor.


Tabel 5-6- Prognoze privind apa uzată restituită în sistemul de canalizare la nivelul Municipiului București

Consum apă

UM

2016 (an de referință)

2027

2037

2047

Populația echivalentă a municipiulL București

1

Nr.

2.184.258

2.607.243

2.462.736

2.293.871

Cantitate apă uzată menajera

1

m ’/an

100.950.036

110.867.598

105.174.693

97.428.502

Cantitate apă uzată aferenta agcnțilo economici

1

m~/an

65.224.147

64.407.105

66.697.191

69.068.705

Cantitate apă uzată aferenta RADET

1

m*/an

437.044

387.152

387.152

387.152

Cantitate apă uzată aferenta ANB

m '/an

697.596

697.596

697.596

697.596

Sursa: estimările Consultantului pornind de la informațiile furnizate de Operator la nivelul anului 2016



5.5.1.2 Prognoza privind debitele și încărcării/de JX uzată în localitățile limitrofe din aria proiectului

Situația localităților limitrofe din aria

astfel:


a)


b)


c)



d)



Localitatea Buftea are realizată o stație de /purqfe

de canalizare al Municipiului București. Conform Mașter Planului județului Ilf^/, lo^rl tratare a apei uzate, realizate prin fondur în cadrul Mașter Planului din aria Euro canalizare din localitățile Voluntari și Berc Prin intermediul Studiului de Fezabilitate pentru județul implementare) s-a propus următoarea strategie:

lucrări de realizare stații de epurare proprii și extinderi de stații de epurare existente, astfel: extinderea SEAU existente aflate în Tunari, Balotești, Brănești, jilava, Domnești;

Pentru localitățile Bragadiru și Bălăceanca (acolo unde există stații de epurare, a căror capacitate existentă este insuficientă și care nu prezintă posibilități de extindere) surplusul de apă uzată colectată va fi transportat în rețele ANB și trimis spre tratare la SEAU Glina.

Mai există o serie de localități pentru care se propune conectarea la stația de epurare Glina: Cernica și Tănganu.

Există, de asemenea, o serie de localități, care sunt deja conectate la rețeaua de canalizare a municipiului București, Pantelimon, Popești-



*

thtemdejfăeîlităti de colectare și * ROW/


Ilfov (proiect aflat în curs de


Astfel, luând în consid limitrofe, care descarc^||J>



i^jna, Chitila, Mogoșoaia, aeroportul Otopeni, Dobroești,


ejjj^e mai sus, au rezultat prognozele privind localitățile


65/108


direcția

utilități cm'

IjlU PUBLIC^


Tabel 5-7- Prognoze populație în localitățile limitrofe care descarcă apele uzate în sistemul de canalizare al Municipiului București

Nr. crt.


Nume


Populație

echivalenta 2016


Prognoza populație echivalenta 2047


1.


Chiajna


18.121


2.


Chitită


35.096


3.


Mogoșoaia


4.


5.


Aeroport Otopeni Voluntari


6.


Dobroești


7.


Pantelimon


Cernica


Tănganu


10.


Glina


11


12


Popești Leordeni Bălăceanca (parțial)*


13


Berceni


14


Bragadiru (parțial)**


15.137


36.996


8.089


2.000


9.030


30.229


3.620


16.563

4.385


103.841


18.547


82.872


8.685



74.938


/A

-■

’/


7

180,411

/

Sursa: proiecte din Județul Ilfov, in curs de implementare fy K ‘

"

*In prezent, aglomerarea Bălăceanca-Poșta, definita la nivefuj^F Ilfov, este deservită -ne o SEAU (având o capacitate 4.983 l.e.). Plecând de la acest lucru și ținând cpritjie'perspectiva dezvoltării acestei aglomerări în următorii 30 de ani, parte din apele uzate menajere care nu vor putea fi preluate de stația de epuare existenta vor fi transportate către SEAU Glina


KHAL


43â.739

Jwc

**în prezent, aglomerarea Bragadiru-Cornetu, definită la nivelul SF Ilfov, este deservită de o SEAU (având o capacitate totală de 16.223 l.e.). Prin POIM se va realiza o SEAU in Cornetu cu capacitatea de 8.005 l.e. Plecând de la acest lucru și ținând cont de perspectiva dezvoltării acestei aglomerări în următorii 30 de ani, parte din apele uzate menajere care nu vor putea fi preluate de stațiile de epuare existente în Bragadiru și Cornetu vor fi deversate în sistemul ANB și transportate către SEAU Glina

7^7

Tabel 5-8- Debite apă uzată prognozate pentru localitățile limitrofe care deversează în SEAU Glina

Cantitate apă uzată

UM

2016 (an de referință)

2027

2037

2047

Populație echivalenta aferentă

Nr.

456.763

842.405

986.526

1.105.855

Apa uzata menaiera

m3/an

4.935.717

11.801.104

16.473.703

21.987.008

Apa uzata ne-rnenajera

nr/an

1.097.315

3.227.484

3.857.793

4.732.363

Total

m3/an

6.033.032

15.028.587

20.331.4S6

26.719.372

Din care infiltrații

m3/an

2.590.397

3.431.252

4.919.825

7.061.850

Nota: Majoritatea informațiilor au fost preluate din proiectele de infrastructura, aflate în curs de implementare în județul Ilfov (finanțare prin POIM). Pentru localitățile din aria proiectului care nu beneficiază de aceste fonduri (Chitila, Popești Leordeni și Berc


ul a efectuat propriile estimări


.w.



66/108

Ca sinteză, mai jos este prezentată prognoza privind cantitățile de apă și apă uzată ce vor fi facturate de către ANB localităților limitrofe

* r, xi



«llllllllll



încărcări medii prognozate de ape uzate (to

Tabel 5-9- încărcări prognozate de ape uzate, Municipiul București și localități

/zi)

CBO.

C-CO-Cr

P,\

92,317

276,855

24,237

3,015

176,239

351,728

32,141

3,866

172,474

344,037

31,414

3,797

167,459

333,871

30,464

3,702




Voluntari, Popești Leordeni și Berceni Consultantul a realizat propriile estimări,


Nota: Pentru localitățile Chitila, deoarece până la momentul întocmirii prezentului document nu au putut fi obținute date oficiale

5.6 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Previziunile privind serviciile de alimentare cu apă și colectarea/epurarea apelor uzate sunt dominate de o serie de factori:


Situația existentă privind infrastructura de apă și canal;

Evoluția cererii privind dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din localitățile limitrofe, realizată în alte proiecte (mașter planuri, studii de fezabilitate); înțelegerea ter                      legislația în vigoare (Tratatul de aderare, Directiva

ite urbane, Legea serviciului de alimentare cu apă și de p/CE privind calitatea apei destinate consumului uman



67/108

Tendința de migrație a populației.

Previziunile generale privind populația ia nivelul proiectului indică faptul că ele sunt în continuă dezvoltare și există așteptări pentru o adevărată migrație generală din oraș către localitățile limitrofe.

Pe lângă toate acestea, s-a avut în vedere realizarea unui sistem integrat de dezvoltare privind infrastructura de alimentare cu apă și canalizare. Astfel, "granițele" zonelor de alimentare cu apă, ale aglomerărilor și clusterului, țin cont de investițiile aflate în curs de implementare și nevoia de interconectare cu sistemul Municipiului București.

Deoarece capacitățile facilităților de producție și tratare a apei, precum și cele de colectare și epurare a apei uzate la nivelul municipiului București o permit, iar Operatorul ANB are suficientă experiență în prestarea de servicii în acest domeniu, acestea pot fi extinse către localitățile limitrofe pentru acoperirea diferenței dintre necesarul rezultat în urma dezvoltării localităților analizate din județul Ilfov și capacitățile existente.


Sistemele de apă și apă uzată sunt operate la nivel local doar în Municipiul București și se

furnizează apă tratată și servicii de canalizare-epurare către alți operatori din regiune la limita Municipiului București;

Q Mărimea operatorului regional este semnificativă în contextul sectorului de apă din România (cel mai mare operator din România), cea mai importantă categorie de clienți fiind reprezentată de populație.

Previziunile privind serviciile de alimentare cu apă și colectarea/epurarea apelor uzate la nivelul localităților din aria proiectului sunt dominate de trei factori:

Tarifele și impactul lor asupra suportabilității din partea populației;

Conectarea localităților limitrofe la sistemele centralizate de alimentare cu apă și dezvoltarea tot mai intensă a acestora, coroborată cu creșterea nivelului de trai;


68/108



Previziunile generale privind populația la nivelul proiectului indică faptul că ele sunt în continuă dezvoltare și există așteptări pentru o adevărată migrație generală din oraș către localitățile limitrofe.

Modelele de consum urban diferă, astfel:

pentru Municipiul București, se prognozează o ușoară scădere, pragul minim (140 l/om,zi) atingându-se în anul 2022, după care sunt previzionate creșteri până la finalul orizontului de

timp, ajungându-se la o valoare de 153 l/om, zi.

Media localităților limitrofe aflate în aria prgMctylui nivelul anului 2016), va avea o creștere valoare de aproximativ 113,5 l/om,zi.


Totodată trebuie să se observe faptul că București au o capacitate care exced



este relativ mica (cca. 94,2 l/om,zi la rizontul de timp prognozat până la o


a ^pei la nivelul municipiului


Localitățile limitrofe din aria proiecfh(iț^unt ^Kmentate calitate nu se încadrează în limitele de ilitate localităților limitrofe, capacitățile de tratare exisțdnț de alimentare cu apă, astfel încât pentru suplimentarea cerinței sfe^awaSi apă potabilă furnizată de

&■ r * h ji^î din,Județul Ilfov vor opta fir prelua apă potabilă de ia


țnțsSW7?urse subterane, a căror ^^6® va^în/jfe^s pecti va dezvoItării vor fi $flffciefflîfiCepentru?ta> acoperi necesarul e* ^=*7 ((v~ =cnil

. .xK                  .  ..... ...  .


ANB. Este de remarcat faptul că, în situația în care, operatorii


pentru conservarea facilităților existente de producere a apei potabil



ANB, costurile privind exploatarea sistemului de alimentare cu apă vor fi reduse prin eficientizare.

Legat de activitatea industrială, este de așteptat că aceasta sa cunoască o creștere în următoarea perioadă, datorită dezvoltării economice locale. Totuși, se așteaptă ca această creștere sa nu aibă impact asupra încărcării facilităților municipale de tratare a apelor uzate, din moment ce efluentul este pre-epurat, ca rezultat direct al legislației.

Debitele și încărcările care intră în stația de epurare Glina se bazează, atât pe rata de conectare a noilor consumatori din localitățile care deversează în sistemul ANB, cât și pe evoluția precipitațiilor, deoarece rețeaua de canalizare a municipiului București este preponderent unitară. în perspectiva dezvoltării rețelelor de canalizare în localitățile limitrofe, apele uzate care vor descărca în rețeaua ANB sau vor ajunge direct în SEAU Glina vor fi exclusiv menajere. Pentru reducerea cantității de apă pluvială din sistemul de canalizare al municipiului București trebuie găsite soluții alternative de colectare, transport și descărcare (una din soluții ar fi realizarea de bazine de retenție pentru reducerea vârfurilor de viitură; o altă soluție o reprezintă realizarea unor colectoare inelare, care să urmărească șoseaua de centură a orașului și să transporte apa uzată direct la intrarea în stația de epurare Glina).

în prezent, sunt în curs de derulare reduce infiltrațiile dinrffiîalibaF^e5^ apele din lacurile d&3jlppafață' capacitatea de tramgi$nt a^EaSSei iCtlc z ll'-'PI II


lucrări de etanșare a colectorului general (Caseta) pentru a asupra acesteia, precum și a colectoarelor principale. Totodată, JWacuate în albia deschisă a Dâmboviței; în acest fel, crește ta.^4,5 m3/s.

>’j


»■

VTif.


69/108


în ceea ce privește partea de pierderi, la nivelul Municipiului București rata acestora a fost mult îmbunătățită de către ANB, ajungând de la valoarea de 45,35% (in anul 2008) la un procent de 23,44% (la nivelul anului 2016), prin implementarea diverselor strategii (ex. „Programul Bucur", care a presupus extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, precum și a programului „Lucrări suplimentare", în urma căruia s-au realizat lucrări de reabilitare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare). Luând în considerare faptul că Operatorul dorește creșterea/menținerea randamentului sistemului de alimentare cu apă, așteptările în acest sens sunt la un nivel de cca. 22% pentru orizontul de timp de 30 ani, atât prin realizarea unor viitoare investiții în ceea ce privește lucrările de reabilitare acolo unde este necesar, cât și prin utilizarea programului de detecție a pierderilor.

La nivelul localităților limitrofe din aria proiectului se prognozează o scădere a pierderilor înregistrate în prezent (cca. 35%) ca urmare a lucrărilor de extindere și reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă prin programe cu finanțare POS și POIM pentru orizontul de timp scurt (in primii 10 ani valoarea acestora va ajunge la cca. 17%), după care, pe p sa ajungă la aprox. 21%.

în ceea ce privește rețeaua de canali



oadaXprevizionata 2047, se așteaptă că nivelul lor

față, nivelul de infiltrații este unidpidicat^i^H’gistrj


multe proiecte în implementare

____I:______________..........


r^^cipiujy/București, se constată că, în momentul de o valojjceitfe cca. 35%). în prezent, există mai ijjtarep -"colectoarelor mari aferente sistemului de canalizare. în urma acestor masuh^e pjxjafrțîzjîaZa că"rata de infiltrații va scădea.

în zonele urbane limitrofe care vor'ifescărca^pă^u^ată în_-r-ețeaua ANB sau o vor transporta direct către SEAU Glina, o parte dintre acesteadisppn ’delucrări de reabilitare și extindere a rețelelor de canalizare, ceea ce va determina, în' prima-'-parte a perioadei de timp prognozate (primii 10 ani) o scădere a infiltrațiilor, urmând că până la finalul orizontului de timp de 30 ani, acestea sa crească

ușor. Așa cum a fost specificat mai sus, viitoarele extinderi, atât la nivelul municipiului București, cât și la nivelul celorlalte localități se vor realiza în sistem separativ, astfel încât doar apa uzată menajeră sa fie deversată în rețeaua ANB și trimisă către SEAU Glina.



70/108



6. ANALIZA DE OPȚIUNI

Varietatea soluțiilor tehnice și strategice conduce la necesitatea unei analize de opțiuni în cadrul Mașter Planului. Scopul acestei analize este de a se putea evidenția modul în care vor putea fi atinse obiectivele stabilite folosindu-se o abordare eficientă din punct de vedere al costurilor.

în propunerea investițiilor s-a avut în vedere analiza și evaluarea acestora, atât din punct de vedere tehnico-economic, cât și din punct de vedere al impactului investițiilor propuse asupra mediului, sănătății populației, siguranței în exploatare, traficului.

Astfel, au fost analizate atât opțiuni strategice generale pentru reducerea/ajustarea debitelor de apă/apă uzată, abordate ca posibile soluții de reducere a inundațiilor și alimentare cu apă în perioadele secetoase, cât și analizarea opțiunilor, din punct de vedere tehnico - economic, pentru măsurile de investiții propuse.

Aspectele particulare privind Impactul investițiilor propuse asupra sănătății publice, mediului înconjurător, eficienței sistemului de alimentare cu apă și canalizare, siguranței în exploatare, influenței asupra traficului, sunt prezentate în sub-capitolului 7-9.

Influența investițiilor asupra îmbunătățirii eficienței sistemului de alimentare cu apă și canalizare, precum și a siguranței în exploatare s-a analizat dhT^isma:




optimizării costurilor de operare, atât ia nfotg/ul nivelul sistemului de canalizare;

optimizării performanțelor tehpdogic^ș?constructive influenței investițiilor în funcționa


ternului d.e-alimentare cu apă, cât și la



Atât identificarea Investițiilor, cât și analiz^pțiurjikfr au avut la bază rezultatele simulărilor hidraulice calibrate în diverse scenarii aferente iilor de alimentare cu apă (debite minime și maxime,  presiuni în puncte-cheie din rețea, vârsta apei, simulări privind scoaterea parțială/totală din funcțiune a diferitelor componente ale sistemului, simulări privind asigurarea debitelor necesare alimentării localităților limitrofe), respectiv de canalizare (ploaie cu timp de recurență 1, 3 și 10 ani, deversări a apei uzate menajere de la localitățile limitrofe), puse la dispoziție de către ANB.


Datele obținute de la Institutul Național de Statistică (INS) reprezintă principala sursă de informații.


Informațiile cerute de Consultant au fost, de asemenea, incluse în baza de date. Aceste date se referă atât la informațiile^ £fihl«eRcâ£j   cele referitoare la protecția mediului.



Unul dintre cel uzată îl repre; cât și de explo


joe^ze ale Mașter Planului în sectorul infrastructurii de apă și apă uții optime, atât din punct de vedere al costului de investiție



Opțiunile au fost studiate luând în considerare următoarele:

  • •  impactul asupra mediului, sănătății, siguranței în exploatare;

  • •  compararea pe baza costurilor considerând costurile de investiții, operare și întreținere.

Impactul din punct de vedere tehnic al investițiilor propuse asupra sistemelor de alimentare cu apă și canalizare a fost studiat luând în considerare efectul acestor investiții la nivel de ansamblu.

Astfel, toate soluțiile au fost alese în urma unei analize a aspectelor tehnice, dar și a celor economice.

Din punct de vedere economic, s-a utilizat metoda de calcul a valorii financiare nete curente (FNPV), respectiv costul unitar dinamic.

Calculul valorii financiare nete curente este realizat în termeni reali, pentru o perioadă de evaluare de 30 de ani, la o rată de reducere de 0%, care consideră, conservarea activelor de capital, precum și la o rată alternativă de reducere de 5% și 10%, ceea ce reflectă gama costului de oportunitate al capitalului din țară.

Investițiile propuse au urmărit îmbunătățirea funcționării sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, sănătatea populației, siguranței în exploatare, traficului, reducerea efectelor negative asupra mediului etc.

în continuare prezentăm un rezumat al opțiunilor analizate:




72/108




1. OPȚIUNI IDENTIFICATE ÎN SECTORUL DE ALIMENTARE CU APĂ


Casetarea

0%

0,00369

albiei

5%

0,00980

existente

10%

0,01732


NPV


Opțiunea NPV

3


Păstrarea



Opțiunea

4


Concluzie



reabilitarea

ST Arcuda

Redimensio

Retehnolog izarea SP si

pentru alimentare

0%

0,16

Reabilitarea

■ X • •

5%

0,30

celoK" idopa.

r:?5%

fire        "de"

10%

0,47

alimentare a

10%

ST Arcuda

5%

0,22

5%

10%

0,36

10%

0%

5,97

Situația    în

0%

care nu se

5%

6,23

fac investiții

5%

10%

6,54

10%


Se recomandă


situației existente


amplasarea unei conducte paralele cu canalul existent


(opțiunea nr. 2).


Se recomandă


opțiunea nr. 1 (retchnologizarca SP și reabilitarea unui fir de refulare) pentru transportul apei brute


Se recomandă


redimensionarea și înlocuirea


conductelor vechi


(opțiunea nr. 1)



Alimentare    cu

Alimentare

0%

0,43

Realizare

0%

0,47

apă a comunei

din

5%

0,48

sistem    de

5%

0,53

Chiajna

sistemul

alimentare

ANB

10%

0,53

cu      apa

10%

0,61

propriu


Alimentare    cu

Extinderea

0%

0,43

Extinderea

0%

0,48

apă a comunei

sistemului

5%

0,54

sistemului de

5%

0,53

Bcrceni

de

alimentare

alimentare

10%

0,67

cu apa și

10%

0,60

racord la


sistemul ANB


OPȚIUNI IDENTIFICATE ÎN SECTORUL DE APA UZATĂ


Deversare

0%

40,56

Colector

0%

31,43

5%

75,66

paralel cu Al

5%

58,57

Dâmbovița

si deversare

prin

10%

118,86

in Dâmbovița

10%

91,98

intermediul

a două


v O

V


0%

12,12

Colector paralel cu A2

0%

*

18,55

5%

23,06

si deversare

5%

35,35

10%

36,52

in Lacul Morii

10%

56,03

ii'


Se recomandă alimentarea comunei Chiajna din sistemul ANB (opțiunea nr. 1)

Se recomandă asigurarea suplimentului necesar de debit din sistemul ANB (opțiunea nr. 2)

colectoare pentru descărcarea


-o c o c = 5 » c m E -5 o n m-d >


/



a două


colectoare


prin str.

Dealul


surplusului de apă pluvială (opțiunea nr. 1}


intercept.

Țugulea

Construire

0%

22,42

Construire

0%

14,04

Construire

0%

11,73

Construire

0%

7,94

Se recomandă

un bazin

5%

42,32

colectoare

5%

26,38

un bazin

5%

24,18

colectoare

5%

16,30

descărcarea

10%

66,82

10%

4.1,57

10%

39,50

10%

26,58

de retenție

intcrceptoarc

de

intercepta

surplusului de apă

si realizare

pentru

retenție și

are pentru

pluvială în lacurile

colector

deversare în

conectare

deversare

Grivița și Morii

interceptor

Lacul Morii

la colector

în      lacul

(opțiunea nr. 4)

pentru

Boanca

Grivița și

deversare

în    Lacul

în    Lacul

Morii

Morii



Se recomandă

Realizare

Construire

9,90

0%

surplusului de

2 bazine de

5%

18,59

doua

5%\

\ £> \ 16,2\ \

transportul și

apă pluvială din

retenție si

colectoare

1

descărcarea

colectoarele B2 și

10%

29,27

interceptoare

10‘ih

25'4?\ % \

surplusului de apă

deversare

pentru

pluvială în albia

deversare în

râului Dâmbovița

Dâmbovița

Dâmbovița

(opțiunea nr. 2)

Descărcarea

Realizarea

0%

36,00

Realizare

0%

36,7.2 Realizarea 0%

53,22

Utilizarea

0%

Se     recomandă

surplusului    de

unui bazin

5%

71,68

colector

5%

73,5%

106,25

lacului IOR

5%

construcția    unui

apă pluvială din

de retenție

interceptor

pe post de

bazin de retenție în

colectorul B5

în     zona

10%

115,59

pentru

10%

ll,7?9j retenbe în '"(.10%

171,52

bazin de

10%

unii

Parcul     Național

Parcului

transportul

I' 55            7- *•'        * zz C ■

'• u - parcul

V 'A        (. c 7

retenție

(opțiunea nr. 1)

Național

apei uzate în

.IOR

lacul Fundem

Colectarea și

Realizarea

0%

1,57

Colectarea și

0%

Se     recomandă

epurarea apelor

unui sistem

transportul

colectarea        și

5%

2,67

5%

2,18


  • I uzate din       de       10%

comuna Berceni    canalizare

4,02 apei uzate 10%    3,40

către SE AU



Dezvoltarea eficientă și durabilă a orașukn este strâns Jegată-'de'coerenta și în concordanță cu infrastructura de utilități. în cazul operațiunilor urbane, pentru proiecte cu rol strategic la nivelul municipiului, este important ca planurile de extindere ale rețelelor să fie realizate înaintea construcțiilor propriu zise și corect dimensionate în raport cu proiectele de arhitectură. Proiectele trebuie realizate conform cu anumite standarde de calitate cu referire în special la folosirea anumitor materiale sau tehnici de construcții care vor asigura o mai mare eficiență termică, reciclarea apei și colectarea apei de ploaie (canalizare separativă) etc.

Pentru zonele de dezvoltare, zonele industriale nefuncționale din oraș și terenurile libere trebuie evaluate constrângerile specifice fiecărei zone pentru a determina dacă sunt potrivite pentru a fi dezvoltate ca poli urbani, sunt avantajoase economic și corespund principiilor dezvoltării durabile1.

Situația zonelor de dezvoltare strategică poate fi împărțită, din punct de vedere al utilităților în 3 categorii:

  • 1. Zone strategice lipsite de disfunctii si conectate la toate rețelele de utilități. Aceste proiecte sunt în același timp proiecte de mici dimensiuni.

  • 2, Zone strategice cu disfunctii în care sunt necesare lucrări de remediere sau înlocuire a rețelelor. Aceste zone sunt în principiu zone consolidate și situate în interiorul orașului. Datorită costurilor reduse de remediere ale acestor disfuncții și implicațiile remedierii lor în creșterea calității serviciilor în zona centrală - zona cea mai importantă din punct de vedere imobiliar, aceste proiecte ar putea fi obiectul unei implementări imediate.


titețiejMn HG 352/2005, modificată prin HG 188/2002 - privind Keirftwie» deversării apelor reziduale netratate corespunzător în




77/108



  • 3, Zone strategice amplasate la limita orașului, zone în care\stttfăția rețelelor d^Jițilitățf^ște rrJâfiU precară decât în apropierea centrului orașului și care necesită în același timp cone               irea'/

de noi rețele. Aceste proiecte sunt în același timp și cele mai mari ca dimensiuni costuri.

Din punct de vedere al utilităților publice trebuie luat în considerare faptul că deși dezvoltarea acestor proiecte poate dura foarte mult timp instalarea rețelelor necesare este prima operațiune care trebuie făcută.

  • 7.1 TENDINȚE DE EVOLUȚIE A DEZVOLTĂRII URBANE ÎN ZONELE LIMITROFE MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ȘI INTER-RELAȚIONAREA CU DEZVOLTAREA JUDEȚULUI ILFOV

în principiu, domeniile strategice de cooperare și planificare teritorială între Municipiul București și potențiala sa Zonă Metropolitană ar trebui să acopere domenii critice în dezvoltarea urbanistică a arealului, precum: infrastructura de transport și mobilitate, echiparea tehnico-edilitară și gestiunea integrată a resursei de apă, gestiunea integrată a deșeurilor, dezvoltarea economică și protecția și valorificarea mediului ambiental.

Astfel, pentru o acoperire cât mai largă a domeniului de interes pentru studiul de față - echiparea tehnico-edilitară și gestiunea integrată a resursei de apă, au fost analizate o serie de documente și strategii care acoperă problematica Bucureștiului și a teritoriului său de influență, în corelare cu Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ) și cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN), care acoperă o parte din problematica discutată.

Procesul de creștere urbană este analizat prin corelarea cu gradul de echipare al teritoriului cu infrastructura tehnico-edilitare, prin următoarele paliere principale de analiză: Expansiunea urbană, Infrastructura de apă și Infrastructura de canalizare și epurare.

Analiza corelării procesului de creștere urbană cu gradul de acoperire al rețelelor tehnico-edilitare, ar trebui să redea o imagine relativ clară în ceea ce privește provocările la care vor trebui să răspundă operațiunile strategice propuse la limita dintre București și zona sa periurbană. Pentru a asigura succesul acestor proiecte strategice/operațiuni, este important ca planurile de extindere al rețelelor să fie realizate înainte construcțiilor propriu-zise și să țină cont de o dimensionare corectă în raport cu funcțiunile dezvoltate.


  • 7.2 EXPANSIUNEA URBANĂ

Tendința de dezvoltare liniară a localităților din coroana periurbană a Bucureștiului de-a lungul sistemului rutier și hidrografic metropolitan contrazice ideea promovată de toate documentele strategice, inclusiv de PUG 2000 și Soluția Tehnică Revizuire PUG Municipiul București.

Această tendință de dispersie urbană s-a manifestat cu precădere în partea de sud-est a Capitalei, în localități precum Ciorogârla, Bragadiru, Jilava, Măgurele, Clinceni, Domnești, Vidra, dar și în partea nordică de-a lungul DN1 și DN1A (Otopeni-Balotești respectiv Buftea-Mogoșoaia).

în fapt, aceste dezvoltări haotice prezintă trei mari probleme:

constituirea unor zone cu risc de formare a unor bariere fizice pentru viitoare dezvoltări strategice pentru București și zona sa de influență;

formarea unor areale cu risc de constituire în bariere fizice pentru viitoare dezvoltări ale infrastructurii de transport cu importanță strategică la nivel regional și național;

ineficiență economică crescută cauzată de furnizarea serviciilor publice și infrastructurilor tehnico-edilitare într-un mod dispersat.


UțtL.rW> £7

TpțjByiCE r-



79/108





8. PLAN DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

Toate analizele anterioare au arătat că în municipiul București sunt necesare in continuare investiții cu valoare foarte mare pentru a se păstra și îmbunătăți nivelul de conformare cu standardele Comunității Europene pe care România s-a angajat să le respecte, dar și pentru a crește și diversifica serviciile de alimentare cu apă și canalizare.

De aceea, capitolele următoare tratează investițiile generale rezultate din necesitatea conformării sistemelor și procesul de prioritizare necesar pentru selectarea proiectelor urgente din cadrul Planului de investiții general (pe termen lung).

Trebuie menționat că, luând în considerare faptul că Mașter Planul reprezintă o strategie de investiție, care poate comporta permanent completări ale investițiilor, ar trebui transferate cel puțin parțial o serie de lucrări prevăzute în Mașter Planul anterior și care, din diverse motive, nu beneficiază de investiții cu finanțare prin Fonduri de Coeziune, așa cum a fost prevăzut inițial. Astfel, pentru aceste tipuri de lucrări nu a mai fost necesară repetarea analizelor de opțiuni prezentate în Mașter Planul realizat de asocierea Aecom Ingineria SRL - RomCapital Invest SRL.

Posibilele surse de finanțare pentru realizarea investițiilor cuprinse în prezentul Mașter Plan sunt următoarele: bugetul local al Primăriei Municipiului București, fonduri nerambursabile disponibile în prezent prin Programul Operațional de Infrastructura Mare (POIM 2014-2020) precum și bugetul operatorului, în conformitate cu prevederile contractului de concesiune și a actelor adiționale aferente.

Primăria Municipiului București poate aplica pentru obținerea finanțării prin POIM 2014-2020, Axa Prioritară 3 "Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de m

Obiectivul specific 3.2 - Creșterea nivelului de colectare si ep



uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a ^pptjfației^               lat la njyelul Ministerului

Fondurilor Europene.

Planul de investiții general (pe termen



xnf'

La stabilirea investițiilor globale (pe termen lung) au fosțluate|în consi

Analiza și evaluarea situației existente (auditarea sistemelor de canalizare - anexele C.l, C.2 și C.3 la Mașter Plan);




33a'0

ntare cu apă, a aglomerărilor și clusterului Glina, precum și


proiecțiile consumuL^Qe âpiRși q proiectului (a se '^dșa


țității de apă uzată aferente localităților cuprinse în aria


evacuării situației existente în Obiectivele Naționale și


80/108


Pe lângă alte probleme, o mare parte a capitolului "Analiza și selecția alternativelor".

Pentru estimarea investiției și costurilor de exploatare, a fost creată o Bază de Date a Prețurilor Unitare. Obiectivul acestei Baze de Date a Prețurilor Unitare constă în determinarea unui cost estimativ solid pentru alocarea bugetelor diferitelor măsuri.

Proiectele de infrastructură, cum sunt proiectele majore de canalizare, de regulă, prezintă riscul depășirii bugetelor definite anterior (schimbări ale condițiilor amplasamentului, reabilitare în paralel cu funcționarea, reabilitarea structurilor din beton existente, întârzieri ce nu depind de Antreprenor, probleme de forță majoră etc.). Chiar și micile abateri pot cauza depășiri considerabile ale bugetului alocat.

Astfel, a fost luată o marjă de siguranță pentru estimarea costurilor specifice, în scopul evitării depășirilor de buget pe durata Implementării.

Baza de Date a Costurilor Unitare a fost creată pe baza proiectelor de infrastructură similare din România sau alte țări est-europene. Această bază de date este prezentată în Anexa D.2 la Mașter Paln.

Planul de investiții pe termen lung cuprinde componentele proiectului ce urmează a fi implementate în următorii 30 ani.


Măsurile de investiții propuse respectă aceste termene de conformare, cu scopul îmbunătățirii condițiilor de mediu și protejarea stării de sănătate a populației.

Au fost analizate sistemele existente de alimentare cu apă și canalizare, pentru identificarea problemelor generatoare de costuri de exploatare mari (costuri cu energia, costuri de întreținere etc.) în procesul de exploatare. Pentru realizarea lucrărilor propuse au fost studiate capacitățile sistemelor


;tiv canalizare in concordanță cu perspectiva dezvoltărilor.

igrajnuhti cfe-anvestiții pe termen scurt, mediu și lung, sunt urmărite



81/108

Asigurarea unor servicii continue de alimentare cu apă, respectiv canalizare in cazuri critice (poluări ale surselor de suprafață, dezastre naturale etc.);

Toate măsurile sunt prevăzute pentru a susține o dezvoltare durabilă și pentru obținerea unor costuri eficiente de exploatare a tuturor facilităților, prin îmbunătățirea performanțelor în operare;

îmbunătățirea acțiunilor de protecția mediului;

Dezvoltarea sectorului de apă și apă uzată, în concordanță cu directivele UE

Planul de investiții pe termen lung cuprinde măsurile proiectului ce vor fi implementate.

în acest sens, au fost efectuate o serie de investigații pentru o mai bună cunoaștere a dotărilor și serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, precum și a deficiențelor acestora și consecințele lor asupra mediului și calității vieții.

Rezumând, costurile de investiții sunt prezentate in tabelul următor și în figurile 8-1 (apă), respectiv 8-2 (canalizare). De asemenea, având în vedere situația curentă precum și dezvoltările existente sau anticipate, este definită prioritatea.



RambsH}- MAȘTER PLANUL SERVICIULUI QE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI



Tabel 8-1- Plan de investiții pe termen lung

Nr.

Costuri totale (euro)

Etapa I

2019-2023

Etapa II

2024-2034

Etapa III

2035-2049

1

Sistem de alimentare cu apa

1.1

Lucrări strategice

]S^

Sursa strategică subterană pentru alimentarea cu apă a municipiului București în cazul unei poluări majore a șapelor de suprafață

8,568,671

8,568,671

0

0

-'-\l7iX

ReaMrare puțuri noi In Interior mun. București pentru alimentare In caz de Forța Majora * Vi

2,213,719

2,213,719

0

0

lAlț^Jstttarea alternativă a stației de tratare Arcuda (râul Argeș) - redimensionare aducțiune apă brută de la priza jCrivinfl-Ogrezenl

27,829,140

0

0

27,829,140

AciUfflune îngropată pentru transportul apel brute de la Brezoaele la ST Arcuda

48,187,656

0

48,187,656

0

^jalizarea unei stații de pompare treapta I, în zona de est a municipiului București și închiderea "inelului" ^terlor

31,520,482

0

31,520,482

0

=

Lucrări pentru asigurarea necesarului de apa

1.2.1

Redimensionarea rețelei de distribuție - dlametre mici (Dn S

\mm/cX. X

211,825,203

25,873,551

59,374,500

126,577,152

1.2.2

înlocuire conducte de azbociment

/

/

14,935,614

14,935,614

0

0

1.2.3

Redimensionarea rețelei de distribuție - dlametre mari / arten

: (Dn >250 mffiXK             X.

125,961,375

27,041,616

49,459,880

49,459,880

1.2.4

Extinderea rețelei de alimentare cu apă către extremitățile mun. B6^ureș\^ \

9,678,637

9,678,637

0

0

1.2.5

Extindere rețea alimentare cu apă în zona Henri Coandă

wk. ?

3,846,076

3,846,076

0

0

1.2.6

Extindere rețea alimentare cu apă în zona Ghidlgeni

\

9,757,291

9,757,291

0

0

1.2.7

\//xyXvp<?' u> Extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă pentru alimentarea tocalita|^$ipîn^%^ O \     A. mM

10,850,907

10,850,907

0

0

1.2.8

u o k.            '

Extinderea rețelei de distribuție pentru alimentarea cu apă potabilă în zonelewîMiloluGtirilor^Dealurilor

i..4-aI. «c* o. //—

3,594,315

3,594,315

0

0

2

Sistem de canalizare

2.1

Lucrări strategice

2.1.1

Lucrări la colectorul Al (extindere canalizare pluviala sl sistem descărcare in albia amenajata a r. Dâmbovlța pentru arealul delimitat de străzile Gh. Șincai, Splaiul Unirii, bd. Tineretului)

21,836,216

21,836,216

0

0


—i——•“r—

*V cCTIA A                       /

.4^ ’                                /

x c 2 RafoWi - mașter planul serviciului de alimentare cu apa și canalizare pentru municipiul bucurești * pis sȘii

n       £>£ Ir

m-H > &£/




2.2.10

Extindere sistem de canalizare în mun. București în zona amplasată către limita administrativă cu Mogoșoaia

2,494,329

2,494,329

0

0

2.2.11

Extindere sistem de canalizare în zona str. Străulești

1,490,804

1,490,804

0

0

2.2.12

Extindere sistem de canalizare în zona lacul Morii

1,640,818

1,640,818

0

0

2.2.13

Extindere sistem de canalizare în zona Giulești-Sârbl

8,244,636

8,244,636

0

0

2.2.14

Extindere sistem de canalizare în zona Dealurilor

12,661,729

12,661,729

0

0

>aAoinu,i

«Extindere sistem de canalizare pe șos. Bercenl, Nlcolae Cănea, Splaiul Unirii, Dr. Binelui - Metalurgiei, Giuleștl ■^Sstour - Săbăreni)

xx

16,177,181

16,177,181

0

0

< >>■ w

Rbabilifcaracolectoare mari (vlzitabile -HZ 150 cm)

248,811,310

74,643,393

74,643,393

99,524,524

_

CNodqrnlzara sisteme de colectare și evacuare ape pluviale pasaje Mărășeștl, Lujerului, Jiului, Victoriei, Unirii

14,008,422

14,008,422

0

0

'O

2.2s$8/z

7 O ------------——-----------------------

Arjren^Wpolder cu rol de reducere vârfuri de viitură și reținere sedimente în zona Bălăceanca ■‘4 /f

99,825,437

0

99,825,437

0

ÎZX

"Amenajare lac Văcărești cu rol de stocare ape pluviale și activități recreative

29,569,320

0

29,569,320

0

3

Masuri non-structurale

3.1

Studii și campanii de informare și sisteme Informatice de management și eficiență operațională

10,000,645

8,112,414

755,292

1,132,938

/ \

toLj

=22™______________________\_____.

1,871.149,448

557,679,482

7G6.938.978

546,530,987




Legenda

  • ♦ twEsnnt

  • • «WWW STATO iw

A SWIcraMIWBBWI

  • * WHE TRATARE

•         PUȚURI

'                   fe. *’*•**!

' W'rW’.lr

CONDUCTE INVESTIȚII


Ramboll - MAȘTER PLANUL SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Efectele investițiilor propuse pentru sistemul de canalizare pot fi reținute din situațiile prezentate in hărțile de mai jos:



Figura 8-3 Hartă cu potențiale acumulări de apa la ploi cu frecventa 1/10


(ARM >>.

;T'A


m-zi>


Legenda



infrastructura de apă, aplicabilă în cazul proiectelor de investiții în sistemele de alimentare cu apă și de canalizare care se dezvoltă din fonduri publice asigurate, integral sau în parte, de la bugetul de stat și/sau din fonduri nerambursabile, pentru care finanțarea serviciului se face prin aplicarea de către operator a prețului/tarifului unic și a strategiei tarifare, care se fundamentează în condițiile legii.

Capitolul de față prezintă analiza financiară a investiției ce va fi inclusă în Mașter Plan, analiza ce ia în considerare toate elementele relevante: evoluția populației, rata de conectare, proiecția cererii, nivele de investiții și costurile cu planificare, de operare, întreținere și de înlocuire.

Pentru această analiză Costul Unitar Dinamic și Costurile Medii Incrementale au fost calculate atât pentru activitatea de apă cât și pentru cea de canalizare.

Analiza acestor indicatori oferă informații generale pentru stabilirea nivelului de tarif necesar acoperirii tuturor costurilor generate de sistemul de apa si de canalizare. în următorul capitol, începând de la aceste nivele și luând în considerare constrângerile de suportabilitate, vor fi calculate nivelele fezabile de tarif și vor fi estimate resursele financiare astfel generate.

în capitolele anterioare, au fost determinate măsurile investiționale și impactul acestora asupra costurilor de operare. în capitolul de față, pornind de la aceste informații și luând în considerare planificarea implementării investițiilor și proiecția costurilor de operare, au fost realizate proiecția costurilor de operare - finalizarea investiției și evoluția cererii.

Pentru a analiza sustenabilitatea proiectelor investiționale propuse, au fost calculați următorii indicatori:

  • •   Costurile Unitare Dinamice (DPC)

  • •  Costul Mediu Incremental (AIC)


Acești indicatori oferă informații asupra nivelului posibil de tarif mediu pe termen lung ce va iltarea durabilă viitoare.

rulSre^. elementelor menționate mai sus sunt:




Evoluția populației totale în zonele urbane conectate la s stemele de apă și cannl:zate pentru perioada 2019-2047;

Costul de ansamblu al investiției și reinvestiției măsuiilor propuse pentru perioada de evaluare definită (din 2019 până în 2047), așa cum a fost estimat de către consultant;

Costurile de operare și întreținere așa cum sunt necesare pentru operarea și întreținerea sistemelor de apa și canalizare ce au fost extinse si reabilitate; costul de operare și întreținere care să asigure standardele dorite ale serviciilor și o dezvoltare durabilă a investiției sub condițiile date (estimate și proiectate anual pentru perioada de operare 2019-2047), inclusiv luând în considerare impactul asupra costurilor de operare a investițiilor cuprinse în aplicația POIM și în proiectul POS Mediu;

Volumul cantităților colectate de apă și apă uzată, tratarea și manipularea nămolului așa cum au fost estimate si proiectate de către consultant;

Toate calculele și estimările din cadrul analizelor financiare sunt realizate în termeni reali în EURO;

Rata de actualizare: 4% (pentru compararea cu alte proiecte din sectorul de apă ale țărilor aflate în dezvoltare).

în determinarea costurilor de operare, proiecția cererii joacă un rol important. Proiecția cererii este determinată de o serie de factori:

  • >  Evoluția populației totale;

  • >  Populația conectată la serviciile de apa și canalizare;

  • >  Dezvoltarea economică a regiunii.

Ipotezele realizate pentru proiecția datelor cheie menționate mai sus sunt prezentate în rapoartele anterioare. în acest capitol sunt prezentate într-o formă tabelară doar rezultatele principale.

Tabel 9-1- Previzionarea cantității pentru zona proiectului

Arie de operare


Populație totală

Populație conectata la servicii de apă Gradul de conectare la servicii de apă


Populație conectată la servicii de canalizare Gradul de conectare la servicii de


-OțO) cm 03-«



2019

2022

2034

2047

1,868,605

1,853,785

1,776,178

1,652,393

1,775,561

1,807,632

1,776,178

1,652,393

95%

98%

100%

100%

1X774,049

A

'ij

1,806,882

1,776,178

1,652,393

>. ;> 95%

97%

100%

100"/,



91/108




1 Arie de opei are

2017

2019

2022

2034

1 canalizare

1 Consum individual

l/p/z

140

148

i de apa

i Cantitate generata

l/p/z

I de apă uzata r Cantitate de apa

nf'/an

93,077,943

93,166,642

92,370,005

95,787,024

l-populație

! Cantitate de apa

m’/an

30,049,860

29,750,112

29,306,088

30,928,378

i agenti economici si i instituții

Total apa facturata

m'7an

123,127,802

122,916,755

121,676,093

126,715,402

| Cantitate de apă

m’/an

100,099,110

100,186,129

99,372,887

103,091,743

: uzata populație Cantitate de apa

nv/an

63,256,272

62,625,291

61,690,600

65,105,592


169


94,467,576


32,787,355


127,254,931

101,671,674


uzata agenti economici si instituții Total apa uzata facturata Evoluție nivel pierderi______

Evoluție nivel infiltrații


69,018,819


rrf/an

163,355,382

162,811,420

161,063,488

168,197,335

%

27.0%

26.6%

26.1%

24.1%

%

33.7%

33.1%

32.2%

28.8%

170,690,494


22.0%


25.0%


Proiecția gradului de conectare la servicii și a evoluției cantității

a fost realizată considerând


corelarea cu aplicația pentru fonduri de coeziune finanțată din Programul Operațional Infrastructura

Mare realizată de Primăria Generală a Municipiului București, considerând următoarele ipoteze:

Gradul de conectare la servicii de canalizare va ajunge la 100% în anul 2025;

Consumul individual de apă va avea un trend descrescător până în 2022 ca urmare a elasticității prețului asupra consumului, urmând ca după 2023 sa aibă un trend ușor crescător ajungând în 2047 la 157 litri/om/zi. Cantitatea unitară de apă uzată generată va urma trendul cantității de apă, ajungând la 169 litri/om/zi în 2047.

Cantitatea de apă uzată facturată către agenții economici și instituții va avea un trend ușor descrescător până în 2022, urmând ca apoi să crească cantitatea vândută către aceștia.

9.1


COSTURI DE INVESTIȚII


Costurile investiționale din cadrul Mașter Planului folosite în analiza financiară sunt prezentate în detaliu în capitolele anțgg       osturile investiționale sunt evaluate separat pentru sistemul de apă


onate anual în conformitate cu programul de implementare a

92/108

Tabel 9-2- Valoarea investițiilor considerate în analiză

Pe categorii principale, costul investițional de ansamblu Xeceș^f pe sistemelor de apă și a celor de canalizare din zona București es<-£: 0/

Investiții sistem de apa

Moneda

Investiții

Construcții

| Milioane Euro

350.535

Echipamente

1 Milioane Euro

97.182

Altele

| Milioane Luro

61.052

Total

| Milioane Euro

508.769

Investiții sistem de canalizare

|         Moneda

Investiții

Construcții

| Milioane Euro

842.411

Echipamente

I Milioane Euro

356.551

Altele

| Milioane Euro

163.419

Total

I Milioane Euro

1,362.380


Costul investițional total pentru extinderea și reabilitarea sistemelor

de alimentare cu apă și de


canalizare din zona București se ridică la 1.871 milioane EURO, total ce corespunde unei sume de 1036 EURO pe locuitor din întreaga populație din zona urbană căreia îl sunt furnizate în 2022 servicii de canalizare.

  • 9.2 COSTURI DE EXPLOATARE ȘI ÎNTREȚINERE

Evoluția rezultată a costurilor de operare și întreținere în termeni reali pentru întregul sistem de apă în zona București este compilată în următorul tabel:

Tabel 9-3*- Proiecția costurilor de operare și întreținere aferente activității de apă

Costuri de operare

2017

2019

2022

2034

2047

aferente sistemului alimentare cu apa _

de

Costuri cu apa bruta

Euro

2.405.309

2.437.416

2.468.035

2.819.145

3.102.292

Costuri cu materiale

île

Euro

5.984.457

6.064.339

6.140.521

7.014.090

7.718.564

/ subst chimice

Costuri cu enerț

jia

Euro

1.778.516

1.820.144

1.910.217

2.315.180

2.703.248

electrica

Costuri cu personalul

Euro

17.775.720

18.657.182

19.857.441

25.481.922

32.699.498

Costuri cu servici

ile

7.950.409

8.110.212

8.355.960

9.415.705

10.609.852

prestate de terți

Costuri de întreținere reparații

î /

Euro

3.938.995

4.213.343

4.488.695

7.211.807

10.892.449

Costuri cu amortizare

- -8

Xv

yl0.877.019

10.877.019

10.877.019

10.877.019

10.877.019

Alte    cheltuieli    (

exploatare

/\\

,^.190.766

10.395.600

10.710.597

12.068.969

13.599.617

Total

Eucte

\6Qtoa1.191

62.575.256

64.808.485

77.203.838

92.202.538



93/108


•tîl


Proiecția detaliată a costurilor de operare și întreținere eA

1 anexa D.7 la Mașter Plan.


Evoluția rezultată a costurilor de operare și întreținere în t£ uzată în zona București este compilată în următorul tabel:



efaffinanciar anexat în


lai re^li pentru întregul sistem de apă


Tabel 9-4- Proiecția costurilor de operare și întreținere aferente activității de canalizare-epurare

Costuri       operare

u.m.

2017

2019

2022

2034

2047

aferente activitatn de canalizare

Costuri cu matei lalele / subst chimice

Euro

4.545.240

7.802.219

7.844.839

8.782.041

9.551.813

Costuri cu energia electrica

Euro

2.089.431

2.505.412

2.676.696

3.179.409

3.669.212

Costuri cu personalul

Euro

16.224.963

17.677.002

18.814.204

24.143.195

30.981.587

Costuri            cu

întreținerea         si

reparațiile

Euro

8.581.036

14.501.486

15.372.589

25.262.014

33.984.902

Costuri cu serviciile prestate de terți

Euro

8.042.087

8.203.733

8.452.315

9.524.280

10.732.197

Costuri cu utilizarea ^nămolului

Euro

4.925.016

1.177.373

1.148.989

1.141.487

1.101.805

Costuri            cu

amortizarea_

Euro

10.643.341

10.643.341

10.643.341

10.643.341

10.643.341

Alte cheltuieli din exploatare

Euro

7.035.162

8.473.569

8.730.326

9.837.550

11.085.198

Total

Euro

62.086.276

70.984.134

73.683.298

92.513.317

111.750.053


Proiecția detaliată a costurilor de operare și întreținere este prezentata în modelul financiar anexat.


9.3 VALOAREA ACTUALIZATA NETA (VAN)


Costul Unitar Dinamic a fost calculat prin împărțirea valorii actualizate nete a diferitelor cheltuieli la valoarea actualizată netă a consumului anual de apă sau apă uzată. Costul unitar dinamic este exprimat în Euro/m3 din cantitatea de apă/apă uzată.


Costul Unitar Dinamic exprimă veniturile ce trebuiesc generate de operator pentru că acopere cheltuielile asociate pe perioada 2018-2047.


Costurile unitare dinamice ce țin de activitatea de apă și canalizare sunt prezentate în tabele:


astfel să își


următoarele


Tabel 9-5- Costul unitar dinamic (DPC) aferent activității de apă (Euro/m3)

Activitatea de apa

Cost Unitar Dinamic (DPC)

Costuri investiție

Reinvestiții (înlocuiri și Reparații)

Costuri Operare & întreținere

Total

Municipiul București

■         0-103

0,034

0,502

0,639




Activitatea de canalizare

Cost Unitar Dinamic (DPC)

1

Costuri' investiție

Reinvestiții (înlocuiri și Reparații)

Costuri Operare & întreținere

Total

Municipiul București

3

0,225

0,005

0,436

0,666

Costul unitar dinamic are o valoare de 0,639 EURO/m3 pentru activitatea de apa si 0.666 EURO/ m3 pentru activitatea de canalizare în București. Valoarea pentru activitatea de apă este sub tariful practicat de Apa Nova, iar cea pentru activitatea de canalizare se află mult peste valoarea tarifului în vigoare în prezent. Dacă analizam pe global, tariful actual este la nivelul 1,2 Euro/m3 (fără TVA) iar tariful sustenabil pe termen lung este la nivelul de 1,40 Euro/m3(fără TVA).

Costul Mediu Incremental a fost calculat prin împărțirea valorii actualizate nete a diferitelor cheltuieli la valoarea actualizată netă a consumului anual de apă sau apă uzată. Costul mediu incremental este exprimat în Euro/m3 din consumul de apă/cantitatea de apă uzată. Costul mediu incremental exprimă veniturile ce ar trebui generate de operator pentru ca astfel să își acopere cheltuielile asociate pe perioada 2018-2047. Rata de discount (actualizare) folosită în calculul NPV este de 4%.

Costurile medii incrementale pentru activitatea de apă și cea de apă uzată sunt prezentate în următoarele tabele:

Tabel 9-7- Costul Mediu Incremental (AIC) aferent activității de apă (Euro/m3)

Municipiul București


Costuri

Reinvestiții

Costuri Operare

Total

investiției

(înlocuiri si Reparații)

& întreținere

0,062

0,021

0,304

0,387


Tabel 9-8- Costul Mediu Incremental (AIC) aferent activității de canalizare (Euro/m3)

Activitatea de canalizare

Cost Unitar Incremental (AIC)

r

Costuri investiție

Reinvestiții (înlocuiri și Reparații)

Costuri Operare

8i întreținere

Total

Municipiul București

0,137

0,003

0,265

0,405

Costul mediu incremental aferent activității de canalizare are o valoare de 0,387 Euro/m3 pentru activitatea de apă și 0,405 Euro ' pentru activitatea de apă uzată din București.

Analiza ambilor indica tariful practicat de vigoare in prezent, lung este la nivel




zj^h^uzii similare. Valoarea pentru activitatea de apă este sub ^E^nt^w'^ctivitatea de canalizare se află peste valoarea tarifului în Isț^velul 1,2 Euro/m3, iar tariful sustenabil pe termen

95/108



10. ANALIZA MACROSUPORT^B^lfAȚII

Ideea din spatele evaluării macro-suportabilității realizata pe structura a defini potențialul de finanțare al aglomerării analizate pentru îmbunătățire propuse.

de de


Acest capitol conține descrierea ipotezelor, metodologiei și rezultatelor analizei de macro-suportabilitate la nivelul Municipiului București. Scopul analizei este acela de a estima contribuția potențială a diferitelor grupuri de consumatori și de a estima investițiile și costurile de operare ale serviciilor de canalizare. Analiza a fost realizată pentru grupuri diferite de consumatori (gospodării, întreprinderi, instituții publice), fiind bazată pe proiecția evoluției populației, pe cea a venitului disponibil al gospodăriilor și pe proiecția activității economice din sectoarele de construcție, comerț, industrie și servicii la nivelul aglomerării.

Toate datele folosite au fost obținute din surse oficiale, mai ales de la Institutul Național de Statistică (INS) și subsidiarele regionale ale acestuia. Acolo unde consultantul nu a putut găsi date oficiale la nivelul Municipiului București, acestea au fost estimate pe baza datelor disponibile la nivel național și regional.

Structura și conținutul modelului de macro-suportabilitate implementat sunt descrise in figura 10-1.

Ați 2

HHHHHjll

Investit!!

O&V

t

’ !•

„ Gol de finanțare si suportabilitate .........—"Ț-


~.............................;......1

Analiza de senzitivitate

Structura modelului de maro-suportabiHtate

96/108 "


“«ei



Calcularea costurilor si a valorilor actualizate nete asoci în capitolul anterior.

ta pe baza ideii


Capacitatea maximă de contribuție a comunității va fi analizei, cheltuielile lunare medii pentru serviciul de gospodăria medie trebuie să fie ce! puțin egală cu 2,5% din venitul mediu lunar al gospodăriei (pentru populația rezidentă) plus contribuțiile altor categorii de consumatori (industriali, comerciali).

că, pe toată durata apă și canalizare-epurare facturat pentru


Institutul Național de Statistică furnizează informații în ceea ce privește venitul mediu pe gospodării și cheltuielile gospodăriilor la nivel național, diferența între acestea fiind ajustată cu raportul între salariul mediu brut la nivelul Bucureștiului, raportat la salariul mediu brut la nivel național.

Evoluția veniturilor medii pe gospodărie la nivelul Municipiului București este prezentată în următorul tabel:

Tabel 10-1- Evoluția venitului familiei pentru familia medie

Proiecția venitului gospodăriilor

mediu al

2017

2019

2022

2034

2047

1

l| Euro/luna

627

688

730

929

1.182

Creșterea veniturilor medii pe gospodărie este în conformitate cu ipotezele prezentate în scenariul macro-economic.

în calcularea ratei de suportabilitate, numărul mediu de persoane pe gospodărie joacă un rol important. în cazul București, a fost considerat pentru anul 2017 nivelul de 2,66 persoane pentru gospodăria medie.

Evoluția numărului de persoane pe gospodărie este in conformitate cu trendul de descreștere a numărului de persoane pe gospodărie din ultimii 3 ani.

Tariful minim necesar pentru a acoperi costurile de operare a fost calculat prin împărțirea costurilor de operare la cantitatea de apă șl apă uzată. Evoluția tarifului a fost realizată plecând de la tarifele actuale ale Apa Nova și considerând evoluția viitoare a costurilor de exploatare.


Evoluția tarifului mi canalizare și evoluții tarifulu


Diferența dintre tariful Apa Nova (inclusiv TMAU) și tariful ce duce la atingerea limitei minime de suportabilitate reprezintă o contribuție financiară adițională, contribuție ce poate fi folosită pentru a finanța investițiile viitoaț^^ O feb) oerirea costurilor de operare pentru activitatea de apă si Cătai în tabelul următor:



97/108



cow?ow,'CU


C *0 *

Tabel 10-2- Evoluția tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare și a

Tarife si costuri umtarr-

2017

2019

2922

7 3S4

2047

Tarif minim necesar apa pentru acoperirea costurilor de^ operare

I Euro/m1

0,49

0,50

0,53

0,60

0,71

Tarif minim necesar canalizare-epurare pentru acoperirea costurilor de operare

1 Euro/m3

0,36

0,42

0,44

0,53

0,63

Tarife Apa Nova - apa

Euro/m?

0,76

0,84

0,87

1,07

1,28

Tarife Apa Nova - canalizare - epurare

Euro/m’

0,33

0,44

0,46

0,56

0,67

TMAU - ISPA

Euro/m1

0,01

0,01

0,01

0,01

0,01

TMAU - POS

Euro/m’

0,06

0,06

0,06

0,06

TMAU - POIM

Euro/m’

mo

0,06

0,06

0,06


Evoluția tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de canalizare-epurare este determinată de efectul cumulat al proiecției cererii și al evoluției costurilor operaționale (inclusiv impactul noilor investiții).


operare


pentru activitatea de apa și


Rezultatul calculării ratei de macro-suportabilitate este prezentat în următorul tabel:


Tabel 10-3- Calcul rata de macro-suportabilitate (milioane Euro)

Calculare indice de macro-suportabilitate

VAN

Costuri investiții

(4%)

VAN Costuri reinvestii (4°/o)

VAN Venituri totale (4%)

VAN Costu Operar Întretîr (4°/o

1 iri e & iere

1

Indice de macro-suportabilitate

Aglomerarea București

1   1.070,01

109,29

3.964,12

2.756,

92

100,87%


Procesul de calcul al ratei

atașat. Nivelul ratei de macro suportabilitate calculat in cazul Bucureștiului este de 100,87%. Pe termen lung (30 de ani), daca s-ar considera ca toate veniturile generate ar fi folosite pentru acoperirea costurilor de exploatare si a investițiilor (adica daca sistemul ar fi operat de un operator public care reinvesteste tot profitul după modelul operatorilor regionali, nu da dividende la acționari si nu cere rentabilitate la investiții) iar tarifele ar fi impinse peste limita de 2.5% (adica nota de plata ar fi împinsă la maxim), sistemul ar putea genera suficiente resurse financiare sa finanțeze investițiile din surse proprii (daca implementarea s-ar imparii pe 30 de ani).


de macro-suportabilitate


este prezentat în detaliu în modelul financiar


Deficitul de finanțare aferent activităților de alimentare cu apă și de canalizare reprezintă 80,4% considerând o perioadă de analiză Municipiul București, prin men genera venituri suplimentar 81% trebuind să fie finanța asemenea, mai există și p



8 - 2047). Conform acestor valori, consumatorii din alată la un nivel de suportabilitate de 2,75%, pot


^rea a 19% din valoarea investițiilor, restul de la bugetul local sau de stat, fie prin granturi. De e suportabilitate să fie modificată la nivelul S



il


98/108


Municipiului București ceea ce va pune o presiune suplimentară pe consumatori, dar va asigura mai multe resurse financiare pentru investiții.

In urma analizei de macro suportabilitate si a valorilor investițiilor rezulta ca:

  • 1. Tariful sustenabil / suportabil pe orizontul de timp al mașter planului este de 1,4 euro/m(apa si canal fără TVA);

  • 2. Tariful actual aplicat de operator este de 1,2 euro/m3 (apa si canal fără TVA);

  • 3.  In ipoteza realizării tuturor investițiilor de către operator (fără finanțare de la bugetul de stat / local sau granturi) tariful pe orizontul de timp de 30 de ani ar depăși cu mult limita de suportabilitate admisa conform prevederilor legale aplicabile;

  • 4.  In conformitate cu prevederile ghidului de elaborare a analizei cost-beneficiu, limita de suportabilitate minima este de 2,5 din media pe gospodărie, tariful actual regăsindu-se sub aceasta limita;

  • 5.  Ca limită superioară de suportabilitate, nivelul maxim al tarifului - combinat pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare - trebuie să fie între 3% și 3,5% din venitul mediu pe gospodărie. In situația depășirii pragului maxim de 3,5%, autoritățile locale ar trebui sa vina cu masuri de subvenție sociala pentru categoriile de consumatori cu venituri reduse;

  • 6.  Prin menținerea unei note de plata la un nivel de suportabilitate de 2,75%, consumatorii din Municipiul București pot genera venituri pentru asigurarea finanțării a 22% din valoarea investițiilor, deficitul de finanțare fiind de 78%, pentru perioada de analiza de 30 de ani (2018-2047);

  • 7.  Având in vedere necesarul si cuantumul masurilor urgente se recomanda identificarea surselor de finanțare adecvate pentru realizarea acestora.

11. PLAN DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Planul de acțiune prezentat în această secțiune cuprinde activitățile și inputurile din partea Consiliul General, municipalității, operatorului și alte autorități locale ca de exemplu: Apele Române și Agențiile Regionale de Mediu, precum și din partea Consultantului.

Planul de acțiune este împărțit în următoarele secțiuni:

- Studii de fezabilitate

- Analiză/ revizuire


- Finanțare



- Realizarea Dosarelor de Licitație

Planul de acțiune propus a fost realizat plecând de la presupunerea că Mașter Planul a fost aprobat provizoriu, cu acord privind proiectele care trebuie menținute mai departe ca investiții prioritare în concordanță cu strategia de dezvoltare urbană și alinierea la normele europene.

Tabel 11-1- Descrierea acțiunilor

______Autoritatea Publică_____ Va sprijini Consultantul pentru că acesta să obțină informații de la autoritățile publice cu competență în domeniu;

Va facilita Operatorului și Consultantului accesul la unitățile industriale, instituții și alte organisme publice;

Va asigura finanțare pentru studii care nu sunt acoperite de către Consultant, dar care au fost incluse în programul de i nv esțiții j>ri o rita re.

Operator servicii apa-canal Va asigura datele financiare și operaționale necesare, solicitate de Consultant; îl va asista pe Consultant în evaluarea situației existente la unitățile industriale, stadiul, facilități de pre-epurare a efluentului, calitatea efluentului și înregistrări curente privind mediul.


Operatorul economic

Va realiza studii în conformitate cu Termenii săi de referință;

Va realiza campanii aferente de măsurare;

Va pregăti documentația în cooperare cu Operatorul;

Va pregăti strategiile necesare în conformitate cu Termenii de Referință.

Analizează și se pune de acord cu cerințele Consultantului privind evaluarea impactului asupra mediului pentru toate proiectele care vor fi implementate;

Asigură sprijin media și politic pentru procesul de consultare a publicului; Pune la dispoziție săli de ședință și facilități de presă adecvate privind procesul de consultare a publicului;

Asigură faptul că Anexele necesare au fost semnate și andosate de autoritățile abilitate și trebuie să includă și habitatele Natura 2000.

Analiza financ2ară și cost-’oeneficiu

__________________________ Aplicația pentru accesarea fondurilor

______Autoritatea Publică

Aproba și semnează aplicația


______Autoritatea Publică______ Furnizează informații contabile și previziuni economice solicitate de Consultant;

Furnizează detalii privind demersurile necesare pentru împrumuturile curente sau propuse; Discută atât cu Consultantul, cât și cu Operatorul contribuțiile financiare ale Operatorului sau din partea autorităților locale sau județene.

Furnizează sprijin în procesul de consultare a publicului; Asistă Consultantul prin intermediul personalului de specialitate, în realizarea documentației;

Promovează activ proiectul în media locală.


Operator servicii apa-canal Analizează aplicația dacă i se cere acest lucru de către Consultant sau către Autoritatea Publică

Discută cerințele privind evaluarea impactului asupra mediului cu autoritățile locale abilitate;

Pregătește raportul de analiza/triere pentru proiectele individuale din cadrul programului de investiții prioritare;

Pregătește documentația în conformitate cu legislația în vigoare;"

Pregătește măsurile privind consultarea publicului;

Pregătește rezumatul Evaluării impactului asupra mediului.

Operatorul economic

Elaborează modele financiare pentru proiectele individuale și modele rezumative;

Pregătește rapoartele necesare; Dezvoltă aranjamentele financiare pentru proiect;

Analizează proiecțiile privind suportabilitatea în cadrul comunităților

Operatorul economic

Elaborează aplicația în conformitate cu prevederile Termenilor de Referință și cerințele UE;

Asigură faptul că documentația asociată a fost aprobată și andosată, în special aceea care se referă la consultarea publicului și avizarea evaluării impactului asupra mediului

Autoritatea Publi-ă


Op^rîațor servicii apa-canal entul și cei care *ope\eâzabe plan local vor fi /infirmați astfel încât să




oirecT'A

uTitrrMJ âs



Operatorul economic

Organizează revizuirea/analiza cu Operatorul și autoritățile publice;

Asistă părțile implicate în


101/108


autoritățile publice sunt informate în totalitate în legătură cu proiectele, cerințele și necesitățile acestora;

Discută demersurile generale privind analiza cu personalul Ministerului finanțator.




_Autot ilatea 1 ubiica

Discuta cu reprezentanții autorităților locale, municipale si centrale despre sursa si suma cofinantai ii;

Analizează stadiul/ abordai ea pi ivind finanțarea cu Ministerul finanțator;

Finalizează aboidarea privind finanțarea înainte de depunerea aplicației.

Realizarea Documentațiilor de Atribuire

Autoritatea Publica        =           - "■<..!                       .             ■ •

Va realiza, prin i esurse , ■                                        Sr.ii’.ir.r.,,?. ir..,.v.r;

proprii sau prin                 1                                     . -A-ii'ti.r.             iv.it. Vv

inter mediul sei viciilor       •                                          r?:r7

externalizate, Documentațiile de Atribuire necesare realizării obiectivelor de investiții


Autoritatea Publica

Asigură o Unitate de Implementare a Proiectului dimensionată corespunzător necesităților Proiectului


i Operatorul economic DeFvoltâ demersul ik* privind finanțarea pentru proiect în urma discuțiilor cu Operatorul Regional si departamentele fmanciaie ale autoritătu locale; Finanțarea trebuie- să fie disponibila înainte de depunerea aplicației de finanțare.


Asistă Entitatea Contractantă în timpul licitației și evaluării


Operator servicii apa-canal Operatorul economic Pregătește iaportul instituțional privind organizarea UIP


UI


Implementarea investițiilor propuse va avea un impact semnificativ prin:


JJ                       -îy;4‘ ‘                   >






12. CONCLUZII SI RECOMANDA


(


Municipiul București trebuie să se conformeze derogărilor expuse în capitolul Aderare; în acest sens sunt necesare investiții, atât pentru apă potabilă cât și tratarea apelor uzate.

22 al Tratatului de pentru colectarea și


serviciu continuu de


Propunerile de investiții pentru apă potabilă au la bază nevoia de a furniza un alimentare cu apă potabilă tuturor rezidenților municipiului București, pe de o parte, și localităților limitrofe din județul Ilfov, pe de altă parte.

Astfel, investițiile propuse pentru sistemul de alimentare cu apă urmăresc:



Investiția proiectată pentru a furniza apa potabilă șl pentru a îmbunătăți infrastructura existentă este de aproximativ 509 milioane €.

Investițiile pentru colectarea apei uzate se bazează pe îndeplinirea prevederilor directivei 91/271/EEC și, totodată, creșterea nivelului de servicii în acest sector. Investiția necesară pentru a respecta aceste cerințe este de circa 1 322 milioane Euro. Acestea sunt evaluate pentru reducerea următoarelor deficiențe:

i •-4 j-,s......1_______



eaua de cai emisarilor naturali)



Investiții importare v obiectivele propuite^n țeefflfâfâ

II SI I




103/108


/InC



acestora de la localitățile limitrofe din aria proiectului;

sistemul de ape uzate menajere să fie separat de cel de ape pluviale;

» să fie identificate, promovate și susținute acele soluții/ investiții cu efecte globale semnificative în ceea ce privește managementul resurselor de apă, protecția acestora și efectele ecologice pozitive;

> să fie promovate soluții privind controlul la sursă al apei pluviale și reutilizarea acesteia;

planurile existente de dezvoltare urbană să fie construite pentru a forma un cadru clar de planificare, incluzând identificarea tipurilor permise de dezvoltare după tipul de zona (rezidențială, comercială etc.) și coridoare de utilități care să fie clar definite și protejate față de alte dezvoltări;

> debitele de apă pluvială provenite de la localitățile limitrofe, care descarcă în prezent apa uzată în rețeaua mun. București sau care și-au planificat să se racordeze în viitor, nu vor descărca apa pluvială în sistemul de canalizare al mun. București ci vor evacua apa pluvială în receptorii amplasați în vecinătate.;

> în zonele industriale existente, este necesară încurajarea separării debitelor de ape pluviale și a celor uzate menajere sau, după caz, să se asigure depozitarea temporară a acestora în vederea reducerii debitelor maxime de ape pluviale ce pătrund în sistemul de canalizare, urmată de deversarea treptată în sistemul de canalizare al orașului, după trecerea vârfurilor de debit.


Identificarea și prioritizarea investițiilor cuprinse în criterii: poluarea mediului, riscul asupra sănătății pi cu apă și canalizare, siguranța în exploatare, imp; municipiului București, pe de o parte, și a localitățile

Iii J? J           7

z      * W

lv alimentarea0eu -.afțja^strateglcă, îmbunătățirea


/ / /

Propunerea acestor investiții a avut c> KSâbiectf'

performanțelor tehnologice, reducerea efectului inundațiilor produse-lfr anumite zone din Municipiul București din punct de vedere al impactului asupra mediului, sănătății populației, siguranței în exploatare, impactul asupra traficului.


Investițiile identificate a fi prioritare / urgente sunt următoarele:

Nr.

Etapa I

2019-2023

1

Sistem de alimentare cu apa

1.1

Lucrări strategice

1.1.1

Sursa strategică subterană pentru alimentarea cu apă a municipiului București în cazul unei poluări majore a apelor de suprafață

8,568,671

1.1.2

Realizare puțuri noi in interior mun. București pentru alimentare in caz de Forța Majora

2,213,719

1.2

Lucrări pentru asigurarea necesarului de apa

1.2.1

Redimensionarea rețelei de distribuție - diametre mici (Dn < 250 mm

25,873,551

1.2.2

înlocuire conducte de azbociment

14,935,614

1.2.3

Redimensionarea rețelei de distribuție - diametre mari / artere (Dn > 250 mm)

27,041,616

1.2.4

Extinderea rețelei de alimentare cu apă către extremitățile mun. București

9,678,637

1.2.5

Extindere rețea alimentare cu apă în zona Henri Coandă

3,846,076

1.2.6

Extindere rețea alimentare cu apă în zona Ghidigeni

9,757,291

1.2.7

Extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă pentru alimentarea localităților limitrofe

10,850,907

1.2.8

Extinderea rețelei de distribuție pentru alimentarea cu apă potabilă în zonele Luncilor, Gurilor și Dealurilor

3,594,315

2

Sistem de canalizare

2.1

Lucrări strategice

2.1.1

Lucrări la colecțgeufeAi^extindere canalizare pluviala si sistem descărcare in albia an^ăjaQ aj^j Dafcșbovița pentru arealul delimitat de străzile Gh, Șlncai, SQ^d&JnjxiMad^i netotul ui)

ll !            -A

21,836,216

2.1.3

Colectq-uaoi pe'ftAfiffl^verturji.ș str. Orșova

L.............------------------------------------------------------

6,818,110




2.1.4

Lucrări la colectorul A3 - deverscrare                                       »'

8,343,147

2.1.5

Construire canal interceptor nd'Koa.S^ada/Sltenitei, între^dlextoarelĂ^y și A3

11,873,583

2.1.7

Lucrări la colectorul Bl                                 /  ~~...... "

13,021,377

2.1.8

2.1.9

J'’ /

Lucrări ia colectoarele B2 si B3

_____________________________________________________s  ______________

Lucrări la colectorul B4                    j

8,025,114

5,124,323

2.1.11

Lucrări la colectorul B6         J     /

7,909,305

2.1.12

Lucrări la colectorul B7-C1

7,799,768

  • 2.1.13

  • 2.1.14

Construire bazine de retenție în zona parcurilor Izvor și Opera

Reabilitare rețea canalizare în zonele Cotroceni, Regina Maria și Tineretului

14,586,215

24,402,432

2.1.15

Costruire sistem de canalizare separativ în zona străzii Slobozia (arealul cuprins între piața Regina Maria - Dealul Mitropoliei - Parc Carol)

11,088,506

2.1.16

Redimensionarea canalelor de serviciu si realizarea unor sisteme de colectare-transport-stocare ape pluviale

21,111,906

2.2

Lucrări pentru asigurarea colectării, transportului si evcuarii apelor uzate menajere si pluviale

2.2.1

Extindere sistem de canalizare în zona Henri Coandă

23,878,512

2.2.2

Extindere sistem de canalizare în zona str. Ghidigeni

559,032

2.2.3

Extindere sistem de canalizare în zona Cheile Turzii

8,458,310

2.2.4

Extindere sistem de canalizare în zona de nord a mun. București delimitată de șos. Odăi - șos. București-Ploiești - str. Jandarmeriei - șos. Gh. Ionescu Sisești - șos. București-Târgoviște

15,843,444

2.2.5

Extindere sistem de canalizare în mun. București în zona amplasată către limita administrativă cu Chitila

2,568,314

2.2.6

Extindere sistem de canalizare în zona Luncilor

23,930,690

2.2.7

Extindere sistem de canalizare în zona Gurilor

30,719,417

2.2.8

Extindere sistem de canalizare în zona Nord dreapta (delimitată de str. Privighetorilor, șos. București - Ploiești, aleea Teișani)

23,468,906

2.2.9

Extindere sistem de canalizare în zona prelungirea Ghencea

10,478,733

2.2.10

Extindere sistem de e^naliSrreQi dbyn^îucurești în zona amplasată către limita administrativi cu bJpgBsȘSra^

2,494,329

2.2.11

Extindere sistem p&canalizât&wzo'Ra str.istrăuIești || Z Z (                           1II

1,490,804



2.2.12

/ m / \vj. <      * s-

Extindere sistem de canalizare în zon/lacuF-Morii/            •,

1,640,818

2.2.13

Extindere sistem de canalizare în zpna Qfcfleștj/sârbi

8,244,636

2.2.14

Extindere sistem de canalizare în zohsqîeaLnrilor.........'   (

12,661,729

2.2.15

Extindere sistem de canalizare pe șos. Berceni, Nicolae Cănea, Splaiul Unirii, Dr. Binelui - Metalurgiei, Giulești (Pasteur - Săbăreni)

16,177,181

2.2.16

Reabilitare colectoare mari (vizitabile - H > 150 cm)

74,643,393

2.2.17

Modernizare sisteme de colectare și evacuare ape pluviale pasaje Mărășești, Lujerului, Jiului, Victoriei, Unirii

14,008,422

TOT

Grand Total

549,567,068

Din punct de vedere al macro suportabilității se desprind următoarele concluzii:

Tariful sustenabil / suportabil pe orizontul de timp al mașter planului este de 1,4 euro/m3 (apa si canal fără TVA);

Tariful actual aplicat de operator este de 1,2 euro/m3 (apa si canal fără TVA);

In ipoteza realizării tuturor investițiilor de către operator (fără finanțare de la bugetul de stat / local sau granturi) tariful pe orizontul de timp de 30 de ani ar depăși cu mult limita de suportabilitate admisa conform prevederilor legale aplicabile;

In conformitate cu prevederile ghidului de elaborare a analizei cost-beneficiu, limita de suportabilitate minima este de 2,5 din media pe gospodărie, tariful actual regăsind-se sub aceasta limita;

Ca limită superioară de suportabilitate, nivelul maxim al tarifului - combinat pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare - trebuie să fie între 3% și 3,5% din venitul

■>



mediu pe gospodărie. In situația depășirii pragului maxim de 3,5%, autoritățile locale ar trebui sa vina cu masuri de subvenție sociala pentru categoriile de consumatori cu venituri reduse;

Prin menținerea unei note de plata la un nivel de suportabilitate de 2,75%, consumatorii din Municipiul București pot genera venituri pentru asigurarea finanțării a 22% din valoarea investițiilor, defi@ ani (201 Având i sursei



finanțare fiind de 78%, pentru perioada de analiza de 30 de


antumul masurilor urgente se recomanda identificarea elpvat^ pentru realizarea acestora.



107/108



OBIECTIVELE SI SCOPUL MAȘTER

PLANULUI

1. INTRODUCERE

în conformitate cu prevederile Contractului de Concesiune nr. 1239/29.03.2000 (CC) încheiat între Primăria Municipiul București (PMB) în calitate de deținător (Concedent) al infrastructurii de apă și apă uzată și societatea APA NOVA București SA (ANB) în calitate de operator (Concesionar) ai sistemului de alimentare cu apă și canalizare și a actelor adiționale subsecvente s-a stabilit necesitatea ca Apa Nova București SA să elaboreze proiectul Mașter Planul Serviciului de alimentare cu apă și de canalizare a Municipiului București.


Astfel, în data de 13.12.2016 a încheiat contractul de serviofi "AsSlen

Mașter Planului Serviciului de alimentare cu apa și de /ana(^ asocierea RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE - RAMBOLL D în elaborarea Mașter Planului s-a ținut cont de abordar

Adaptare la schimbările climatice

integrată



Infrastructura de APA



«■iBiiilifc

• » »

»

Apa si apa uzata in Mun. București


Managementul apei pluviale

Infrastructura de APA


UZATA


Cu respectarea prevederilor contractului de servicii asocierea RAMBOLL în strânsă colaborare cu reprezentanții APA NOVA București au dezvoltat prezentul Mașter Plan al serviciilor de alimentare cu apă și canalizare pentru Municipiul București, pentru un orizont de 30 de ani.


1.1. CADRUL PROIECTULUI


Realizarea sistemului de alimentare cu apă șfcanăBzar cu peste un secol în urmă.


Alimentarea cu apă potabilă a municipiului ure^râs deceniul șapte din secolul al XlX-lea.



îâ^i ESâjrești a început


proiect datând din


Astfel, prima stație de tratare (Arcuda) a fost proiectată la începutul anilor 1880, fiind modernizată de-a lungul timpului (ultima etapă realizându-se în anul 2006). Cea de-a două stație de tratare, aferentă sistemului de alimentare cu apă București (Roșu) au fost realizată în anul 1970, ultima (Crivina) fiind construită în anul 2005.


între anii 1900-2000 alimentarea cu apă a fost realizată și din captările de apă subterană Bragadiru, Ulmi, Arcuda, precum și din sute de puțuri în intravilan, care sunt astăzi în conservare.


Primele propuneri privind realizarea unui sistem „pentru scurgerea mocirlelor" datează din anul 1830. De atunci până în prezent, sistemul de canalizare s-a dezvoltat, ajungând în momentul de față la un total de cca. 3.000 km (acest sistem este preponderent unitar și cuprinde 12 colectoare principale, care devresează apă uzată într-un colector major denumit CASETA).


Pentru tratarea apelor uzate a fost inițiat un proiect de realizare a unei stații de epurare la sfârșitul anilor '70. Lucrările de realizare/extindere a acesteia s-au desfășurat în mai multe etape (1985,


1996, 2002-2011), fiind în continuare în curs de extindere și modernizare (prin POS Mediu și POÎM în perioada 2007-2020).


De-a lungul timpului, au existat diverse structuri care s-au ocupat de alimentare cu apă și canalizare la nivelul municipiului București:


1948 - 1955 întreprinderea de canal-apa-salubritate (ICAS);


1955 - 1990 întreprinderea de apa-canal București ICAB din cadrul GIGC;


1990 - 2000 sistemul de alimentare cu apă și canalizare a fost gestionat de către de apă București (RGAB);



Din anul 2000, Municipiul București (MB), responsabil cu managementul serviciului de alimentare cu apă și canalizare, a încheiat cu S.C. Apa Nova București (ANB) - filiala română a companiei Veolia, un contract prin care deleaga gestiunea serviciului în baza unui Contract de Concesiune.


Astfel, Apa Nova București primește, în baza acestui contract, drepturi exclusive și obligația de a gestiona serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare, precum și bunurile publice aferente


RAMBOLL




care compun cele două sisteme, pe riscul și cheltuiala proprie, în schimbul unei redevențe. Calitatea servicului este măsurată cu ajutorul indicatorilor de performanță.

1.2. OBIECTIVUL GENERAL ȘI

ABORDAREA PENTR


MAȘTER PLANULUI


Europene, Rjjrfîania ang

în


în calitatea sa de stat membru al Uniunii implementeze directivele europene. Astfel, importanți în îmbunătățirea calității parametrilor d£ termen scurt, mediu și lung în vederea prioritizării acmfrfil

pași tegii pe


La nivelul anului 2013 a fost întocmit „Mașter Planul

București" de către asocierea AECOM - RomCapital Invest, parte

Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stație de Epurare a Municipiului București Glina faza II, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apă uzată și a casetei de apă uzată Dâmbovița" pentru orizontul de timp 2012-2042 (o perioadă de 30 ani). Document aprobat prin prin avizul CTE nr. 1/21.01.2014 și care a constituit și punctul de plecare în dezvoltarea prezentei versiuni a Mașter Planului pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare din Municipiul București.

Obiectivul general al actualizării prezentului Mașter Planul îl reprezintă revizuirea strategiei de dezvoltare în sectorul de alimentare cu apă și apă uzată, în contextul asigurării protecției mediului, în particular, a calității apei râurilor și a apei subterane, pentru asigurarea conformării cu angajamentele negociate de România în cadrul procesului de integrare și post-integrare și conformării cu legislația nou apărută.

Pentru aceasta a fost aplicată o abordare integrată privind extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare, atât la nivelul municipiului București, cât și al localităților limitrofe cuprinse în aria proiectului, definită la nivelul caietului de sarcini pentru realizarea prezentului Mașter Plan.

De asemenea, au fost avute în vedere prevederile Tratatului de Aderare și planurile de implementare elaborate de autoritățile române responsabile pentru Directiva 98/83/EC privind „calitatea apei destinate consumului uman" și respectarea 91/271/EEC „privind epurarea apelor uzate orășenești".

măsurile de investiții propuse în continuarevor asigura dere orizontul de timp de 30 ani. Până în prezent, toate București au fost realizate pentru a făcute pentru a




Obiectivul specific al actualizării Mașter Planului este acela de a actualiza planul de acțiune, cu priorități și costuri, ce se va concentra asupra îmbunătățirii și diversificării permanente a serviciilor oferite consumatorilor. Astfel, pornind de la cuantificarea deficiențelor existente și prevederile Contractului de Concesiune, nivele de servicii performante investițiile realizate de op îndeplini: a ile de servicii (nu s-a înregristrat nici o depășire a lele de servicii în cei 17 ani de concesiune);


  • >  SC Apa Nova București a realizat programe de investiții convenite cu Primăria Municipiului București (extinderi prin programul Bucur, înlocuiri prin programul „A doua Țeava");

  • >  îmbunătățirea performanțelor sistemelor de alimentare cu apă și canalizare operate (în prezent, randamentul sistemului de alimentare cu apă este de peste 77%, iar capacitatea de transport a casetei de ape uzate este circa 97% din valoarea proiectată, față de cca. 47% la momentul preluării în anul 2011);

Creșterea numărului de locuitori branșați/racordați la sistemele de alimentare cu apă și canalizare din aria proiectului;


Populația/ clienții deserviți în aria proiectului să beneficieze;

  • a.  de aceeași gamă de servicii

  • b.  de aceeași calitate a serviciilor oferite (ex^pdntin^Ș^t apă și canalizare, calitate, timp de interv

eficientizarea consumului specific de energie și

prin realizarea unui sistem integrat la nivelul ariei pffie

definirea programului de investiții pe termen scurt, mediu și lung în sectorul de apă și apă uzată pentru aria proiectului;

  • >  asigurarea funcționării sistemului de alimentare cu apă și canalizarea în situația unor evenimente de forță majoră;

  • >  menținerea tarifului la valori acceptabile prin propunerea unor investiții care se încadrează în gradul de suportabilitate mai mic decât limita calculată prin analiza de macrosuportabilitate;

> conformarea cu legislația și normativele tehnice în vigoare europene și naționale (Legea 458/2002, actualizată în anul 2018, Directiva Cadru Apa 2000/60/CE, Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații, Directiva 98/83/CE republicată prin Directiva 2015/1787 privind calitatea apei destinate consumului uman etc.).

Toate acestea vor ajuta, de asemenea, la creșterea performanțelor operatorului și a nivelelor de servicii, care în prezent sunt peste cerințele specificate în Contractul de Concesiune, ca număr și varietate.

Principalele instituții implicate în derularea proiectului sunt:

SC APA NOVA București (operator privat pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare din Municipiul București)

Autoritatea Națională de Reglementare pentru (ANRSC)


e de Utilități Publice


Agenția Națională pentru Protecția Mediului Buc

Administrația Națională "Apele Române" - Dir&

RAMBOLL


  • •   Primăria Municipiului București (PMB)

  • •   Primăriile de Sector din Municipiul București

« Consiliile locale și primăriile localităților din aria proiectului

1.3. STRUCTURA MAȘTER PLANULUI



Prezentul Mașter Plan al serviciilor de alimentare cu apă^^Tcan^ft definit pornind de la ghidul de elaborare a Mașter Pl^rfurilo^sentn/sistemele de alimentare cu apă și canalizare utilizat în cadrul Programului Op&rațio ax structură va putea fi înaintă Ministrului Fondumb^EuroXene în situația accesării de fonduri nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructuri


n Municipiul București a fost



SecjxSrial 2007-2013, întrucât această



Astfel, acesta cuprinde 11 capitole și un rezumat executiv. în dezvoltarea acestora, s-a ținut cont de toate documentele strategice aflate în implementare, în special în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a ariei de influență a Municipiului București.





Cuprins

  • 2 SITUAȚIA EXISTENTĂ

    • 2.1   ARIA DE ACOPERIRE A MAȘTER PLANULUI

      • 2.1.1   LOCALIZARE

      • 2.1.2   ZONA LIMITROFA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    • 2.2   CARACTERISTICI NATURALE

2.2.1

2.2.2

  • 2.2.3

  • 2.2.4

  • 2.2.5

  • 2.2.6

2.2.7

2.3


ASPECTE NATURALE DE MEDIU. RELIEF...................................

GEOLOGIE ȘI HIDROGEOLOGIE SOLURI..................................

HIDROLOGIE..........................

CLIMA...................................

ARII NATURALE PROTEJATE.....

INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ LA NIVELUL ÂRIE INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT INFRASTRUCTURA DE TERMOFICA INFRASTRUCTURA DE ELECTRIC. „... INFRASTRUCTURA DE GESTIONARE A®*EȘ iiadca cncTn.ccnMnMTrX •


  • 2.3.1

  • 2.3.2

  • 2.3.3

  • 2.3.4

EVALUAREA SOCIO-ECONOMICĂ

  • 2.4.1   PROFILUL SOCIO-ECONOMIC A

  • 2.4.2   PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL LIMITROFE


2.4



66

66

67

69

  • 69

  • 70

70


2.4.3 PROFILUL OPERATORULUI

2.5 EVALUAREA CADRULUI INSTITUȚIONAL ȘI LEGAL

INSTITUȚII/AUTORITĂȚI/ORGANISME RELEVANTE ȘI ROLUL ACESTORA

OBIECTIVE NAȚIONALE, REGIONALE ȘI LOCALE CU PRIVIRE LA SECTORUL DE APĂ ---V----------------------— — ------------------------

PREVEDERI/OBLIGAȚII CHEIE ' ALE LEGISLAȚIEI EUROPENE ȘI NAȚIONALE 110 PREVEDERI/OBLIGAȚII RELEVANTE DIN CONTRACTUL DE CONCESIUNE CU PRIVIRE 121 DE 126 131 131

  • 131

  • 132


  • 2.5.1

  • 2.5.2

ȘI APĂ UZATĂ DERIVATE DIN POLITICILE ȘI STRATEGIILE RELEVANTE

  • 2.5.3

RELEVANTE.

  • 2.5.4

LA ATINGEREA OBIECTIVELOR LOCALE, REGIONALE SAU NAȚIONALE............................

  • 2.5.5   CONTRACTELE EXISTENTE DE FURNIZARE/PRESTARE A SERVICIULUI

ALIMENTARE CU APĂ ȘI DE CANALIZARE ÎNCHEIATE DE ANB CU UTILIZATORII...............

2.6 RESURSELE DE APA...........................................................................................

2.6.1

2.6.2

2.6.3


ASPECTE GENERALE.............................

ASPECTE PRIVIND APELE DE SUPRAFAȚĂ

ASPECTE PRIVIND APELE SUBTERANE ....


  • 2.7   POLUAREA APEI

  • 2.7.1   ASPECTE GENERALE

  • 2.7.2   SURSE MAJORE DE POLUARE

  • 2.7.3   IMPACTUL DEVERSĂRII APELOR UZATE

  • 2.7.4   MANAGEMENTUL ȘI ELIMINAREA NĂMOLULUI

  • 2.8   EVOLUȚIA CONSUMULUI DE APA

  • 2.8.1   TENDINȚA CONSUMULUI DE APĂ DIN REȚELE ANB

  • 2.8.2   CAPACITATEA EXISTENTĂ PRIVIND FACILITĂȚILE DE TRATARE, TRANSPORT ȘI

DISTRIBUȚIE A APEI POTABILE LA NIVELUL ANB

  • 2.8.3   CAPACITATEA EXISTENTĂ PRIVIND FACILITĂȚILE DE TRATARE, TRANSPORT ȘI

DISTRIBUȚIE A APEI POTABILE ÎN LOCALITĂȚILE DIN ARIA PROIECTULUI

  • 2.9   EVOLUȚIA ÎNCĂRCĂRILOR ȘI DEBITELOR DE APĂ UZATĂ

  • 2.9.1   TENDINȚA PRIVIND DEBITELE ȘI ÎNCĂRCĂRILE DE APĂ UZATĂ LA NIVELUL

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

  • 2.9.2   CAPACITATEA EXISTENTĂ PRIVIND FACILITĂȚILE DE COLECTARE, EPURARE ȘI

EVACUARE APĂ UZATĂ

  • 2.10  INFRASTRCTURA DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE EXISTENTĂ

2.10.1 INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI SI A ZONELOR LIMITROFE


2.10.2 INFRASTRUCTURA DE CANALIZA

-5===^ LIMITROFE.....      . ........


SUFICIENȚA DATELOR             '

J direcția2%g\\ CONCLUZII . UTILITĂȚI 3’1 ’ PUBLICE g-u I


UNICIPIULUI BUCUREȘTI si A ZONELOR

217

227

  • 229

  • 230


c>



  • 2.12.1  DEFICIENȚE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

  • 2.12.2  DEFICIENȚE IDENTIFICATE ÎN SISTEMUL DE CANALIZARE

  • 2.12.3  DEFICIENȚE ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

INDUSTRIALĂ


Listă tabele


Tabel 2-1 - Prezentarea valorilor medii anuale înregistrate în anul 2014......

Tabel 2-2 - Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apa...........................

Tabel 2-3 - Prezentarea stării corpurilor de apa monitorizate......................

Tabel 2-4 - Clasele de calitate ale râurilor în funcție de elementele analizate

Tabel 2-5 - Starea ecologica a corpurilor de apa se suprafață.....................


23

23

25 TI

28

29 ețului Ilfov și mun. București.

................32 ațiile meteorologice

................37 stațiile ................39 hajșir^e protejate ....58

....67

....70

.„.71

....72

....72

..„73

....73



Tabel 2-6 - Gradul de vulnerabilitate pentru apele de suprafață

Tabel 2-7 - Lucrări de gospodărirea apelor existente pe t^ritorig>]

X (sursa: ANAR)......................................

Tabel 2-8 - Temperaturile (0C) extreme absolute (189^-2(^) îno^gistr din Municipiul București și arealul său adiacent

Tabel 2-9 - Cantități (mm) medii și extreme de prjrapit<®i an meteorologice din Municipiul București și ar

Tabel 2-10 - Distribuția speciilor și habitatelor/fe inț^ din aria proiectului.............................

Tabel 2-11 - Centralele termoelectrice din m

Tabel 2-12 - Evoluția populației la recensăminte.?:

Tabel 2-13 - Evoluția populației la nivel național...

Tabel 2-14 - Evoluția și prognoza produsului intern

Tabel 2-15 - Evoluția populației la recensăminte în Municipiul București.......

Tabel 2-16 - Evoluția populației în Municipiul București..............................

Tabel 2-17 - Evoluția produsului intern brut - nivel național vs. Municipiul București

Tabel 2-18 - Prognoza și evoluția produsului intern brut - nivel național vs. Municipiul București .73

Tabel 2-19 - Evoluția și prognoza produsului intern brut și câștigului net la nivelul Municipiului

București

Tabel 2-20 - Evoluția veniturilor gospodăriei din regiunea București-Ilfov

Tabel 2-21 - Evoluția cheltuielilor gospodăriei din regiunea București-Ilfov

Tabel 2-22 - Evoluția cheltuielilor gospodăriei pentru plata serviciilor în regiunea București-Ilfov

(medie lunară)

Tabel 2-23 - Evoluția cheltuielilor gospodăriei pentru plata serviciilor în regiunea București-Ilfov (medie lunară)

Tabel 2-24 - Rata șomajului - nivel național vs. Mun. București

Tabel 2-25 - Salariul brut - nivel național vs. Mun. București

Tabel 2-26 - Indicatori organoleptici și fizico-chimici (după Marin, , Dordea et al, 2011)

Tabel 2-27 - Criteriile și tipurile de zonări utilizate de diferitele țări europene pentru delimitarea perimetrelor de protecție ale captărilor de apă din subteran...............................

Tabel 2-28 - Parametri determinați de Laboratorul ape uzate...................................

Tabel 2-29 - Evoluția populației și a gradului de conectare la servicii.........................

Tabel 2-30 - Evoluția procentuală a cantităților de apă facturate pe categorii de clienți

Tabel 2-31 - Evoluția procentuală a cantităților facturate pentru agenții industriali......

Tabel 2-32 - Evoluția populației și a gradului de conectare la servicii.......

Tabel 2-33 - Istoricul evoluției cantităților facturate pe categorii de clienți

Tabel 2-34 - Aducțiuni pentru transportul apei între stațiile de tratare și^gîe

Tabel 2-35 - Apeducte care transportă apă nepotabilă.....................

Tabel 2-36 - Stații de pompare - caracteristici................................

Tabel 2-37 - Lungimea, mărimea bazinului colectoarelor principale și


câștigului net la nivel național




..153

..170

„182

„183

„183

„186

„187

.192

.194

212

220


Listă figuri


Figura 2-1 - încadrarea teritorială a ariei proiectului........................................................

Figura 2-2 - Aria proiectului..........................................................................................

Figura 2-3 - Harta subunităților de relief (Posea și Badea, 1984).......................................

Figura 2-4 - Secțiunile geologice din zona Municipiului București în format 2D interpretate... Figura 2-5 - Secțiunile geologice orientată N-S în zona Municipiului București (CCIAS, 2013) Figura

Figura

Figura

Figura

Figura


. 7 . 9 11 13

13


2-6 - Harta solurilor Municipiului București (după Lăcătușu și colab., 2008)

2-7 - Rețeaua hidrografică (râuri și lacuri din zona proiectului).......

2-8 - Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri

2-9 - Repartiția cantităților de precipitații pe sezoane

2-10 - Graficul precipitațiilor anuale (2014-2013-2015) în spațiul hidrografic Argeș - Vedea ...........................................22 Upr de apă de suprafață în zona ...........26 ă puternic .27 .29

  • 37

  • 38

  • 38

  • 39

  • 40 43 al 46


Figura 2-11 - Amplasarea punctelor de monitorizare a stării de interes..............................................................

Figura 2-12 - Amplasarea punctelor de monitorizare a stăpfi co modificate în zona de interes

Figura 2-13 - Sinteza calității apelor ABA Argeș Vedea î/ an

Figura 2-14 - Variația temperaturilor medii lunare în

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura



2-15 - Variația umezelii relative a aerului în

2-16 - Cantități medii (mm) lunare de precipitații

2-17 - Cantități extreme lunare și anuale

2-18 - Rozele frecvenței și vitezei vântulu^-pe (§^ecți/(1961-2007)

2-19 - Ciclul evaluării proiectului la efectele schi rilor climatice

2-20 - Temperaturi medii pentru perioadele climatice standard normale șî WwWi sec XX-lea (Stația București - Filaret)

Figura 2-21 - Temperatura maxima lunara și anuala (1961-2000) (Stația București - Băneasa) ...46

Figura 2-22 - Creșterea medie a temperaturii aerului a) iarna, în intervalul 2021-2050 față de intervalul 1971-2000 și b) vara, în intervalul 2070-2099 față de intervalul 1971-2000.........49

Figura 2-23 - Diferențe în cantitatea medie de vară a precipitațiilor în intervalul a) 2021-2050 față ..50

..53

..78 ..78

..79

131

134


H E S ' ..uf >


de intervalul 1971-2000 și b)2070-2099 față de intervalul 1971-2000

Figura 2-24 - Arii naturale protejate și sit-uri Natura 2000 din zonă..........

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura


2-25 - Cantități de apă facturate 2015......................................

2-26 - Populația deservită pe km de rețea de distribuție..............

2-27 - Nivelul tarifelor cumulate apă+canalizare.........................

2-28 - Harta Municipiului București...........................................

2-29 - Corpurile de apă subterană din zona municipiului București


Figura 2-30 - Evoluția nivelurilor hidrostatice multianuale și media anuală în anul 2013 pentru corpul de apă subterană ROAG03 (ANAR, 2016)

Figura 2-31 - Distribuția punctelor sistemului de monitorizare al sistemului acvifer urban al municipiului București

Figura 2-32 - Cele trei tipuri de stații de monitorizare ale sistemului acvifer urban

Figura 2-33 - Distribuția spațială a realimentării apei subterane din precipitații estimată pe baza datelor zilnice de precipitații pentru perioada ianuarie 2013 - septembrie 2014 obținută prin creșterea retenției inițiale în zonele urbane (CCIAS 2014)...............................................138

Figura 2-34 - Pierderile din rețeaua de alimentare cu apă estimate de către S.C. Apa Nova București S.A. (CCIAS, 2015) pe014: (a) sub-sistemul de joasă presiune; (b) subsistemul de înaltă presiune șj ^s9b-fi^t^^^peductelor și al apelor industriale.............139

Figura 2-35 - Selecție din Capitalul II zonelor de protecție sanlt^ăj și

Figura 2-36 - Selecție din Cap

privind elaborarea studiil perimetrului de protecție fXjcTțogj)


^sSb-S^tș^ftepeductelor și al apelor industriale

Iut^nr^l278 din 20 aprilie 2011 privind delimitarea SK^i protecție hidrogeologică........................151

rdinului nr. 1.278 din 20 aprilie 2011 elimitarea zonelor de protecție sanitară și a ........................................................151


4 / .JBsxX



Figura 2-37 - Selecție din Capitolul I - articolul 1 (Domeniu de aplicare. Definiții și criterii de bază) a ordinului nr. 1.278 din 20 aprilie 2011 privind elaborarea studiilor hidrogeologice privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică.......152

Figura 2-38 - Schema privind protecția apelor subterane și captărilor de apă subterană în Elveția (www.swissworld.org)

Figura 2-39 - Zone de protecție a surselor de apă în Anglia și Țara Galilor (EA 3, 2007b)

Figura 2-40 - Exemplu de poluare a acviferului de adâncime datorită comunicării antropice dintre straturile acvifere

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura 2-50 - Evoluția încărcărilor de poluanți la intr/rea <S

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura 2-69 - Zonele de influență a stațiilor de pompare

Figura

Figura

Figura

Figura

Figura


2-41 - Informații privind consumul de apă de către agenții economici

2-42 - Informații privind agenții economici nou racordați la sistemul ANB

2-43 - Volumele de apă uzată evacuată de agenții economici pe categorii

2-44 _ Evoluția cantității de nămol pentru anul 2016 - SEAU Glina ....

2-45 - Evoluția cantității de nămol deshidratat în ultimii 5 ani - SEAU Glina, t s.u./an .... 180

2-46 - Istoricul consumului de apă în municipiul București

2-47 - Schema de amplasare a resurselor de apă ale municipiului București

2-48 - Rețeaua de alimentare cu apă a municipiului București

2-49 - Evoluția debitelor medii la intrarea în S            


2-51 - Evoluția concentrațiilor la intrarea în/>EA

2-52 - Sistemul de colectare a apei uzate.

2-53 - Amplasamentul captărilor de apă subt^mă

2-54 - Schema generală a apeductelor șfsterflylui

2-55 - Fluxul apei de la stațiile de tratare

2-56 - Planul de situație al stației de trata^Arci/da

2-57 - Schema tehnologică a stației/le tț^tare Xrcuda

2-58 - Așezarea în plan a obiectelo^țeh^logi/e ale

2-59 - Schema tehnologică a stației de tr-ața/e

2-60 - Amplasamentul iazurilor/batalurilor de n

2-61 - Planul general de situație al stației de tratare Crivina -

2-62 - Schema tehnologică generala a stației de tratare Crivin^j§igp^®cft^...gH

2-63 - Amplasarea relativă a cuvelor rezervorului Cotroceni

2-64 - Amplasarea cuvelor rezervorului Sud......................

2-65 - Vedere generală a rezervorului Nord......................

2-66 - Ansamblul rezervorului Grivița...............................

2-67 - Ansamblul rezervorului Drumul Taberei..................

2-68 - Scheme generale de funcționare a sistemului..........

188

188

189

  • 191

  • 192

  • 195

  • 196

196

198

198

200

202

203

  • 207

  • 208

209

  • 209

  • 210

211

214



2-70 - Distribuția generală a avariilor în rețeaua de distribuție

2-71 - Situația privind vârsta apei pe rețeaua de artere

2-72 - Valoarea vitezei de curgere a apei la debit maxim

2-73 - Vârsta medie a apei în rețeaua de joasă presiune

2-74 - Viteza maximă zilnică a apei pe arterele de transport, în cazul funcționării normale a

  • 219

  • 220

221

222

223

225

225

228

236

236


Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura


sistemului de alimentare cu apă potabilă a mun. București

Figura 2-75 - Poziționarea conductelor în cadrul formațiunilor geologice (CCIAS, 2013)

Figura 2-76 - Hartă cu poziționarea conductelor de canalizare în cadrul formațiunilor geologice (CCIAS, 2013) ..............................................................

2-77 - Bazinul de colectare al colectoarelor principale,....

2-78 - Secțiune curentă prin amenajarea caseta-albia Dâ

2-79 - Profil în lung, simplificat, prin caseta de ape

2-80 - Profil longitudinal prin caseta și albia liberă

2-81 - Vedere generală a stației de epurare faza/^j

2-82 - Schema tehnologică a stației de epurare

2-83 - Sistemul de apă industrială al municipiultl ÎB

2-84 - Evoluția ransamentului sistemului de alirr^Ștă

2-85 - Indicatori privind procentul de apa facturafe<c



Figura 2-86 Situația avariilor înregistrate pe conductele de distribuție

Figura 2-87 Situația avariilor înregistrate pe arterele de apă

Figura 2-88 Distribuția spațială a avariilor înregistrate pe rețeaua de distribuție a apei mun.

București in perioada 2013-2017

Figura 2-89 Distribuția spațială a notificărilor privind calitatea apei potabile din rețeaua de distribuție a apei mun. București in perioada 2013-2017

Figura 2-90 Zone din mun. București în care se pot produce acumulări de apă ca urmare a scurgerii apei pluviale la suprafața terenului ........................... ....243

Figura 2-91 Zone din mun. București în care se pot produce acumulări de apă ca urmare a scurgerii apei pluviale la suprafața terenului

2 SITUAȚIA EXISTENTĂ

  • 2.1 ARIA DE ACOPERIRE A MAȘTER PLANULUI

  • 2.1.1 LOCALIZARE

Zona proiectului este localizata în partea de sud-est a României identificându-se cu regiunea de dezvoltare 8 București - Ilfov și cuprinde parte din județul Ilfov și Municipiul București.


Municipiul București, capitala României, comercial al tarii, este cel mai mare ora: populației, având aproximativ 2 milioana^

Coordonatele geografice ale centrului C; sunt: 44°25'50" latitudine nordica și 2i


jtât djejki^ffl național în "Piața Sf. Gheorghe"

‘"'Jl             n

i ești ca.           |

Județul Ilfov este situat intre coordonatele 44°17' - 44°46' latitudine nordica și 25°52' -26°27' longitudine estica având o dispunere concentrică în jurul Municipiului București.

Suprafața Regiunii București-Ilfov este de 1821 km2, reprezentând 0,76% din suprafața totală a României, fiind regiunea cu cea mai mică întindere. Regiunea București este delimitată de județele Prahova (N), Ialomița (E-NE), Călărași (E-SE), Giurgiu (S-SV) și Dâmbovița (V-NV).


2.1.2 ZONA LIMITROFĂ MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Aria de studiu a Mașter Planului o reprezintă Municipiul București și


Ilfov. Acestea sunt Chiajna, Chitila, Mogoșoaia, Otopeni



loQ^tâțiJimitrofe din județul

Tu f^Hotești, Voluntari,


Dobroeștî, Pantelimon, Brănești, Cernica, Glina, Popeștj/Leo^fis erceni, Jilava, Vidra, 1 Decembrie, Măgurele, Bragadiru, Cornetu, Clinceni, omiș£feti s|4:iorogârla, prezentate în


figura de mai jos.




I fi

* o »//




Săratei. în Regiunea 8 București - Ilfov sunt cuprinse șase subunități: Câmpia Snagovului, Câmpia Maia, Câmpia Moviliței, Câmpia Bucureștiului, Lunca Argeș-Sabar și Câmpul Câlnăului. Altitudinea câmpiei variază între 50 și 120 m, având un aspect morfologic neted. înclinarea reliefului este în general V-E în nord și NV-SE în centru și sud.

Dintre formele de relief se detașează și terasele, care reprezintă spații favorabile pentru dezvoltarea activităților agricole și a așezărilor umane. Acestea reprezintă totodată spațiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice. Astfel, Argeșul are în acest spațiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai ales pe partea stângă a râului.

Mediul luncilor este bine reprezentat în lungul arterelor hidrografice care traversează zona, respectiv Argeș, Ialomița și Dâmbovița. Celelalte râuri au lunci care prin dimensiuni și morfometrie nu aduc modificări semnificative la nivelul elementelor de peisaj și nu influențează semnificativ calitatea mediului.

  • 2,2.2 RELIEF

Zona proiectului se suprapune părții centrale a Câmpiei Române, respectiv Câmpia Vlăsiei. La distanțe aproximativ egale la nord și la sud zona proiectului este străjuită de Subcarpații Prahovei și respectiv Podișul Prebalcanic, conform figurii 2-3.

Datorită dispunerii în zona de câmpie, relieful este caracterizat prin monotonia formelor sale, cotele altitudinale fiind cuprinse între 55 m și 95 m.

Așa cum Câmpia Vlăsiei are o poziție centrală în Câmpia Română, și cea mai semnificativă subunitate a sa, Câmpia Bucureștiului, se plasează în mijloc, între Câmpia Snagovului la N și Câmpia Câlnăului la S. Către V și E, Câmpia Bucureștiului se învecinează cu Lunca Argeș - Sabar, respectiv cu Câmpia Mostiștei.


UWUTăifa

/ubliBE




io



Figura 2-3 - Harta subunităților de relief (Posea și Badea, 1984)

Datorită subsidenței continue suferite de NE Câmpiei Române, Câmpia Snagovului prezintă un teren plan și cursuri orientate către NE, în schimb, Câmpia Câlnăului care limitează arealul analizat la sud, prezintă caracterele unei câmpii înalte și cu terase clare. Situându-se la mijloc, Câmpia Bucureștiului are însușiri de tranziție. Râurile Colentina și Dâmbovița având orientare NV-SE au separat Câmpia Bucureștiului în trei porțiuni relativ egale ca extindere dar distincte ca vârstă și constituție litologică. Cele trei subunități sunt denumite câmpuri, respectiv: Câmpul Otopeni, Câmpul Colentinei și Câmpul Cotroceni, la nivelul acestora fiind identificate doua sau trei nivele de terase.


96 și 82 m, r^pș|ita generală a s^ujjcrovuri și zone


Câmpul Otopeni este prezent pe partea stângă a râului Colentina, în spațiul pădurii Băneasa și în prelungirea ei vestică către localitatea Străulești. Către est, a                  a nivelul pădurilor

Tunari, Boldu-Creștulescu și Ștefănești. Altitudinea absolută izoliniile de egala altitudine a reliefului sunt orientate ap terenului înclină spre SE cu l,2%o. Microrelieful este specif de tasare.                                '

..................Cî

11


RAMBCLL Câmpul Colentinei ocupă spațiul dintre râurile Colentina și Dâmbovița. Se dezvoltă între cotele 92 m zona Chitila și 85 m la Piața Victoriei. Față de câmpul Otopeni acesta se caracterizează prin valori mai mici ale pantei (intre 0,85%o și l,45%o) și prin lipsa microreliefului de clastocarst.

Câmpul Cotroceni este limitat la nord de lunca Dâmboviței iar la sud Terasa 3 a Argeșului, fiind considerat drept o porțiune dintr-o imensă popină cu roci de vârstă Pleistocen mediu. în prezent câmpul înalt Cotroceni se mai păstrează sub forma unei fâșii de 0,9-3,2 km lățime, orientată NV-

SE, paralelă cu direcția de curgere a celor două cursuri, marginea vestică a localității Chiajna, 86 m la popina Mitr Leordeni. Microrelieful este caracterizat de numeroase crovur


  • 2.2.3 GEOLOGIE SI HIDROGEOLOGIE             /

    2.2.3 GEOLOGIE ȘI HIDROGEOLOGIE


Din punct de vedere geologic municipiul București aparține sPlQ^orraXGH Țf&șfce, situata central nordică a acesteia. Această unitate se extinde în S pânaNș/Munții Balcani, la V și N este încălecată de unitățile Orogenului Carpatic, iar la E și NE este separată de Orogenul Nord -Dobrogean și Platforma Scitică prin intermediul faliei crustale Peceneaga-Camena orientată NV-SE (Săndulescu, 1984). Flexura V - E Chitila, situată în marginea de N a orașului București, separă platforma propriu-zisă de flancul epicratonic al avanfosei Carpatice. în structura Platformei Moesice se disting două etaje structurale: fundamentul (soclul) format în principal din șisturi cristaline și cuvertura sedimentară alcătuită din depozite sedimentare care s-au format în mai multe cicluri de sedimentare, ultimul fiind destinat depozitelor cuaternare. Formațiunile cuaternare din subsolul orașului București încep din Pleistocenul inferior, perioadă în care s-a instalat un regim fluviatil, în cursul căruia s-au depus Stratele de Frățești. în Pleistocenul mediu regimul fluviatil este înlocuit de un regim lacustru în timpul căruia s-a depus Complexul marnos, cunoscut și sub numele de Formațiunea de Coconi. Urmează un regim fluviatil - deltaic în Pleistocenul superior, cu depunerea Nisipurilor de Mostiștea (Formațiunea de Mostiștea). Peste Nisipurile de Mostiștea s-au depus Depozitele intermediare (Orizontul argilelor intermediare), urmate de Pietrișurile de Colentina și, în continuare, depozitele loessoide ale Holocenului inferior, ale terasei inferioare și aluviunile grosiere ale terasei joase, precum și depozitele Holocenului Superior reprezentat prin aluviunile din luncile râurilor Colentina și Dâmbovița (CCIAS,2012; CCIAS 2013).

în cadrul studiului "Servicii de întocmire a unui studiu complex al profilului geologic în zona limitrofă a casetei colectoare din Municipiul București" (CCIAS, 2013). a fost elaborat modelul geologic 3D a Municipiului București. Acesta a avut drept scop punerea în evidență a formațiunilor cuaternare din zona Municipiului București, a dezvoltării spațiale a acestora precum și a poziționării conductelor de canalizare în cadrul formațiunilor geologice. Modelul geologic realizat a constituit baza modelelor hidrogeologice (dezvoltate ulterior) ale hidrostructurilor localizate în aceste formațiuni.

P'tnSaeîQhJ geologic 3D al depozitelor pliocen nformatiile litologice cu precizie rai^ geologice.'taeotehnice și hidrogeologice cu


ice.'meotehnice și hidrogeologice cu


;ectiuhilor geologice realizate au fost

12


/DX


delimitate (Figura 2-4), de la partea inferioară către partea superioară, formațiunile geologice de vârstă pliocen superioară-holocenă din zona municipiului București: Formațiunea de Frățești (Românian superior - Pleistocen inferior), Formațiunea de Coconi (Pleistocen mediu), Formațiunea de Mostiștea (Pleistocen mediu), "Formațiunea de Colentina" (Pleistocen mediu, partea superioară - Pleistocen superior), Depozitele superficiale (Pleistocen superior - Holocen).


~.....

jUcfK


Figura 2-4 - Secțiunile geologice din zona Municipiului București in format 2D interpretate

La baza procesului de interpretare a secțiunilor geologice (Figura 2-5) au stat criteriile litostratigrafice și informațiile din literatura de specialitate privind geologia zonei orașului București (cele două modele geologice conceptuale elaborate de Liteanu, 1952 și Enciu, 2008).




Din punct de vedere hidrogeologic, Municipiul București se suprapune celui mai mare bazin de apă potabilă din țară, care se extinde în subteran pe o suprafață de circa 2.500 km2.

Astfel în zona Municipiului București principalele resurse de apă subterană sunt cantonate în depozitele cuaternare alcătuite din trei strate acvifere: complexul acvifer sub presiune, reprezentat prin Stratele de Frățești, alcătuit din 2-3 strate de nisip (A, B și C) separate de strate de argilă, acviferul sub presiune de medie adâncime reprezentat prin Nisipurile de Mostiștea și acviferul freatic Pietrișurile de Colentina,

a) Complexul acvifer Stratele de Frățești este alcătuit din depozite aluvionare, reprezentate prin nisipuri, de diferite granulometrii, nisipuri cu pietrișuri, cu intercalații argiloase cu aspect lenticular și care, la sud de București, formează un singur orizon nord de valea Câlniștei,  orizontul de nisipuri și pietrișuri se separă în două strate. Orizontul/iferiS^se^epară și el la rândul  său în două strate, astfel încât, în zona Bucureștiului, Formațiune^de ^teșjfeste alcătuită din trei strate, cunoscute în literatura hidrogeologică, de la partea su rioa^ căjfre partea inferioară, ca  orizonturile A (cu grosimi cuprinse între 30-50m), B (cu grosimi c^țjrinse<între 20 - 50 m) și C (cu grosimi cuprinse între 25 - 30 m) de Frățești. Aceste orizopturi ^tnt ^/parate de nivele de argl^s-^,.


argile nisipoase, marne, cu grosimi variabile. Aceste tipuri/de rc^ă ap/r și lenticular, în orizonturile de nisipuri și pietrișuri. Forma afundare către nord. Stratele de Frățești sunt acoperite Complexului Marnos în care se întâlnesc numeroase strate nisip efilări pe orizontală.

b) Acviferul de medie adâncime Nisipurile de Mostl

aproape continuu, alcătuit, în principal, din nisipuri, cu granulometrie variată, de la fine la grosiere, urmate de nisipuri argiloase, nisipuri siltice, cu intercalații cu aspect lenticular de argile nisipoase,



local argile siltice, argile cu concrețiuni calcaroase, marne, marne nisipoase. Nisipurile de Mostiștea se prezintă în subsolul terasei din stânga Dâmboviței sub forma unui strat de 10 - 15 m grosime, dar în destul de multe amplasamente are aspectul unei succesiuni de nisipuri cu intercalații argiloase a cărei dezvoltare nu depășește de regulă câțiva metri. în subsolul terasei din dreapta Dâmboviței Nisipurile de Mostiștea prezintă intercalații frecvente de pietrișuri și arată o tendință de reunire spre sud cu Pietrișurile de Colentina. Nisipurile de Mostiștea sunt separate de Pietrișurile de Colentina prin Orizontul argilelor intermediare, care este alcătuit din argile, argile nisipoase, uneori cu aspect loessoid, cu grosimi de 5-10 m. Local, acest orizont se efilează până la dispariție creând breșe prin care Nisipurile de Mostiștea iau contact direct cu Pietrișurile de Colentina.

  • c) Acviferul freatic Pietrișurile de Colentina se dezvoltă sub forma unui orizont, predominant detritic, alcătuit din nisipuri, nisipuri cu pietrișuri, cu intercalații locale de argile, argile nisipoase

    (echivalentul "Pietrișurilor de Colentina", după Liteanu, 1952, 1953) cu grosimi ce variază între 5 și 10 m. în adâncime, granulometria nisipurilor se mărește, acestea trecând în general la pietrișuri, întregul orizont acvifer prezintă o sedimentare în lentile, ale căror dimensiuni cresc către patul stratului indiferent dacă materialul est



    că pietrișurile din bază s-au depus îj$r-ifn


    riisip fin sau pietriș grosier. Acestea dovedesc


    DIRECȚIA

    UTILITÂX[| publBe-


    VA


    14


    as


  • 2.2.4 SOLURI

Cercetările asupra solurilor din marile aglomerări urbane au devenit semnificative datorită particularităților și funcțiilor lor în astfel de areale. Dintre acestea, semnificative sunt cele legate de rolul solului ca suport pentru diferite construcții, ca spațiu de recreere, ca mediu de creștere și factor regulator de umiditate.

La nivelul Municipiului București au fost identificate, după Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS, 2012), patru clase de sol - Protisoluri, Cernisoluri, Luvisoluri și Hdrisoluri iar în cadrul acestora opt tipuri de soluri - Aluviosoluri, Regosoluri, Entiantrosoluri, Cernisoluri, Preluvosoluri, Luvosoluri, Gleiosoluri și Stagnosoluri (după Lăcătușu și colab, 2008).


Cernoziomurile argice ocupă o suprafață mai însemnată de 3085 ha, fiind răspândite în arealul interfluviilor cu suprafețe cvasiorizontale. La nivelul subtipurilor argice - stagnice - gleice, caracterizate de stagnarea apei pluviale sau freatice pe profil, suprafața ocupată este de 299 ha, fiind localizate în ariile depresionare largi din cadrul interfluviilor. Cernoziomurile argice erodate au foste delimitate pe versanții interfluviilor ocupând o suprafață de 115,0. Din punct de vedere textural toate subtipurile prezentate se încadrează în categoria solurilor lutoargiloase.

Clasa Luvisoluri este caracterizată de prezența a două subtipuri: preluvosoluri și luvosoluri. Preluvosolurile molice și roșcate sunt răspândite în arealul interfluviilor cvasiorizontale. Subtipul roscat-molic (8.527 ha) apare în partea centrală a teritoriului. Preluvosolurile erodate sunt răspândite la nivelul versanților iar cele stagnice - gleice au fost delimitate în ariile depresionare. Textura este în principal luto-argiloasă, cu excepția preluvosolurilor roșcate molice - stagnice -gleice care prezintă o textură lutoasă. Luvosolurile sunt reprezentate de luvosluri stagnice - gleice (1.216 ha) și luvosoluri albice stagnice - vertice (107 ha), răspândite în ariile depresionare din cadrul interfluviilor cu cernoziomuri argice și preluvosoluri roșcate molice.

Clasa hidrisoluri. Din această clasă au fost delimifcertS'SSS&^Liri și stagnosoluri. Gleiosolurile eutrice

* K

sunt răspândite pe suprafețele în care nivelufapei freatice este^situat la mică adâncime, ocupă 15 // \

ha. Prezintă o textură lutoargiloasă și reamArab acțda\ Stageiteolurile albice - vertice (202 ha) sunt răspândite în arealul microdepresiun Hărăzi (cr$fei<or 'diiț G^qrul interfluviilor cu preluvosoluri

Ir*":


roșcate molice. Din punct de vedere textu


(HH AS»u-ec

FrcoSULUtilFSi j R$U WJTPOStilUPi .1 11

M.CERH$SOLURHCER> aMoWM«mc?i

ICZcb

CZcb-ge CZcb-er CZar CZar-st-sl CZarar-er

HLLUVÎSOLURI tLUVi mu»mwwi< ii mELmo

|HB ELmc-sr-gl

B-’î

jjg| ELrs-er

U| ELrs-mo i~~~l ELfS-mo-st-țjc luvosoiuemvi

IV. HfDRISOLURI îHIDl «UMISOlUPKOSf j jGSeu

(“3 SGal-vs

Semne suplimentar»


Parcuri


ASfStc.Nl

TEHNICA ți

JURIDICA

municipiului București sunt dominante, ocupând 48,5% din suprafața orașului. Entiantrosolurile sunt soluri formate pe materiale parentale antropogene având o grosime de cel puțin 50 cm sau numai de minimum 30 cm, dacă materialul parental antropogen este scheletic. Sunt reprezentate prin entiantrosoluri mixice, în asociație cu entiantrosoluri mixice - litice și copertice. Entiantrosolurile sun soluri puternic influențate de activitatea antropică. Sunt răspândite numai în intravilan ocupând o suprafață de 16.510 ha. Din punct de vedere textural, se încadrează în categoria solurilor cu textură variată, nisipolutoasă - lutonisipoasă.

învelișul de sol al municipiului București este complex, format din opt tipuri (Aluviosoluri, Regosoluri, Entiantrosoluri, Cernoziomuri, Preluvosoluri, Luvosoluri, Gleiosoluri și Stagnosoluri) și 19 subtipuri, cuprinse în patru clase (Protisoluri, Cernisoluri, Luvisoluri și Hidrisoluri).

Predominante sunt Entiantrosolurile, care acoperă 48,5% din suprafața orașului. Sunt soluri de natură antropică și apar în special, în partea centrală a orașului. în cea mai mare parte sunt copertate cu asfalt și construcții.


Solurile predominante ale municipiului București, din cele două categorii, care acoperă 86% din suprafața orașului sunt predominant luto-argiloase, cu reacție neutră - sl conținut mijlociu de materie organică (humus).


2.2,5 HIDROLOGIE


Caracteristici generale


S WA JUR,DICA ^-3)

pia Buciirestiului sunt datofete ptâ&eselor de y 1              a^° * y


Trăsăturile elementelor actuale ale reliefului din

modelare fluviatilă ale râurilor Colentina, Dâmbo           ș. Studiile paleo

râurile și pâraiele afluente (acum cu scurgere nepermanentă) au desfășurat o lungă activitate de aluvionare și de spălare a profilelor de vale începând cu Pleisotcenul mediu și până în Holocenul inferior.

Râul Colentina este tipic de câmpie, izvorând la circa 172 m altitudine în sudul Câmpiei înalte a Târgoviștei. Datorită pantei reduse a profilului longitudinal (0,8 m/km) și debitului lichid mic (0,6 m3/s la stația hidrometrică Colacu), râul are o albie foarte meandrată și cu numeroase porțiuni mlăștinoase. Pentru salubrizarea acestor zone mlăștinoase au fost efectuate lucrări de amenajare hidrotehnică în perioada 1932-1939 fiind amenajate lacurile Străulești 103 ha, Mogoșoaia 40 ha, Băneasa 77 ha, Herăstrău 70 ha, Floreasca 80 ha, Tei 82 ha, Fundeni 402 ha, Cernica 260 ha și Pantelimon II 40 ha (Pișota și Moissiu 1977). Pentru menținerea unui anume debit în aceste lacuri, au fost amenajate canalele: Bilciugești care aduce un supliment de 2-8 m3/s apă din Ialomița și Bolovani, care preia preaplinul de la viiturile din Ilfov.

Râul Dâmbovița izvorăște din versantul sudic al munților Făgăraș, trece prin 14 chei în secțiunile dintre Munții Leaota și Piatra Craiului, traversează Subcarpații fiind considerată limita între Subcarpații de curbură și cei Getici, apoi parcurge partea centrală a Câmpiei Române, vărsându-se în Argeș la S de București. Debitul mediu este de 11,5 m3/s la stația Contești, în amonte de deviația spre Ciorogârla. Râul intră în București cu 2 m3/s și iese cu 17 m3/s. Realimentarea se face din deversarea apelor uzate epurate.

Amenajarea cursului Dâmboviței a fost un proces anevoios și îndelungat, care a urmărit să păstreze pe cat posibil funcțiile pe care râul le-a captat odată cu dezvoltarea de ansamblu a Bucureștiului. Și în prezent reprezintă principala sursa de alimentare cu apa a capitalei, colectorul apelor menajere și industriale, element al sistematizării urbane și loc de agrement.

Istoricul amenajărilor. în anul 1774, ca urmare a inundațiilor catastrofale provocate de revărsarea Dâmboviței, domnitorul Alexandru Ipsilanti poruncește sa se construiască un canal de derivație care sa abată în caz de nevoie Dâmbovița în apele râu Canalul cu o lungime de circa 8 km, începea în dreptu stăvilar de lemn), se orienta apoi către Brezoaele/^igfîe î debușa în pârâul Ciorogârla. Pe aici se dirijau ca zonele joase situate de o parte și de alta a râului, i transporte doar debitele necesare pentru nevoile ora

rin afluentul sau Ciorogârla. (unde s-a construit și un t^țlirecția spre sud, până a^fjj putut pune în pericol ie^ș/pâmboviței continua să



RAMB0LL




Ulterior pe acest canal, în apropiere de Brezoaele, s-a construit un stăvilar de priza care asigura descărcarea spre Ciorogârla a unui debit de maxim de 300 m3/s> Tot aici s-a construit și un apeduct prin care se dirija către stația de tratare a apei de la Arcuda un debit de 8 m3/s. Odată cu

realizarea acestor lucrări, stăvilarul de la Lungulețu este dezafectat, iar Dâmbovița își modifica traseul de-a lungul canalului de derivație dintre Lungulețu și Brezoaele și mai departe de-a lungul canalului săpat până la Arcuda. De aici revine la vechea sa albie, care a fost canalizata până la

confluenta cu Ilfovul. Canalul de ape mari de la sud de Brezoaele a primit denumirea Je Ciorogârla.


în interiorul orașului au fost efectuate lucrări de lărgire a albiei în 1865 cu d râu, iar în intervalele 1868 - 1870 și 1880 - 1886 se realizează c Grozăvești până în aval de Vitan. între 1880-1882 a început și București și chiar în aval. Ulterior (1898 - 1900), albia ca Ciurel, pentru a se evita repetarea inundării cartierelor Groză


Concomitent cu lucrările de alimentare cu apa și amenajare


a baza ale sistemului de canalizare urbană reprezentate de cele amplasate pe splaiuri (A0 pe malul drept și B0 pe malul stâng).



î^^morilor pa boQJței de la mboviței în


lucrările de

colectoare generale


Amenajarea albiei Dâmboviței s-a făcut pe un traseu geometrizat, care tăia numeroasele meandre ale râului. Totuși, s-a urmărit ca panta rezultata sa nu fie prea mare, fapt care a dus în mod paradoxal la scăderea capacității de transport a albiei din amonte spre aval (Solacolu, 1988 citat de Cocos, 1998).

în perioada 1985 - 1987 s-au proiectat și executat în cadrul proiectului „Amenajarea complexă a râului Dâmbovița în București" următoarele lucrări hidrotehnice: acumularea Lacul Morii, amenajarea râului Dâmbovița - cuva de ape curate, realizarea casetei de ape uzate. Lucrările de

amenajare au avut în vedere câteva obiective importante (Solacolu, 1988dtaCd§ Cocos, 1998), și anume: regularizarea debitelor pentru asigurarea cantităților de apa/^Sar^^rf^ului, apărarea Capitalei împotriva inundațiilor, asigurarea condițiilor de agremenw^^ițț;y£<g^puFa^ evacuarea rapidă a apelor din precipitații și a efluentilor menajeri si industriali.                 S~Ji

'                        '                        \\>^ vi                  .o //

\\^ *■ «*//




18




TUNARI

OTOPEh»^

v

V-'~B


VOLUNTARI


PANTEUMON


B RĂNEȘTI


CIOROGĂRLA

DOMNEȘTI


' ^&L!NA CERNlCA


JILAVA


VIDRA


^Legenda

BHarta rețelei hidrografice gpF


JURIDICA


Figura 2-7 - Rețeaua hidrografică (râuri și lacuri din zona proiectului)

eș.


Râul Argeș are o lungime de 350 km având izvoarele sub creasta Munților Făgăraș, de unde izvorăsc cele doua râuri Capra și Buda care prin unirea lor dau


Principalii afluenți, în ordinea formării bazinului hidrografii km2), Râul Doamnei, care are și cel mai mare aport de dEgțts Târgului (L = 72 km, F = 1096 km2), Carcinovul (L = 43 kq F = 3720 km2), Dâmbovnicul (L = 110 km, F - 639 km2), Glavaciocul (L = 120 km, F = 682 km2), Sabarul (Răstoaca) (L = 174 km, F = 1346 km2) și Râul Dâmbovița - cu cea mai mare lungime (L = 286 km, F = 2824 km2).

Argeșul este alimentat asimetric, afluenții de pe stânga având un aport de debit de peste 6 ori mai mare decât cei de pe dreapta. Principalii afluenți de pe stânga (Vâlsanul, Râul Doamnei, Dâmbovița) își formează bazinele de recepție din zona subalpina, unde alimentarea este mixta -pluvionivală și subterana - aceasta din urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri. Pe dreapta, singurul afluent mai important este Neajlovul, care are scurgere sezoniera, cu diferențe mari în timpul anului.

Panta medie a râului principal este de 6%o, pe când cea a afluenților principali se încadrează intre 6%o (Dâmbovița) și 25%o (Vâlsanul). Coeficientul sau de sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 174 afluenți, 113 prezintă un regim de curgere nepermanent.

Densitatea rețelei hidrografice este de cca. 1,4 km/km2 în zona de munte (cursul superior al Argeșului), unde o serie de izvoare și râuri mici converg către colectorii principali, micșorându-se treptat către 0,4 -0,5 km/km2 în zona de câmpie.

La intrarea în Câmpia Vlăsiei (Stația Găiseni) Argeșul are un debit mediu de cca. 40 m3/s, acesta crește la 56 m3/s în zona confluenței cu Dâmbovița (zona Budești) și ajunge la aproximativ 72 m3/s la vărsarea în Dunăre.

Râul Sabar este afluentul râului Argeș care izvorăște din partea estica a Piemontului Cândeștilor.

Râul Sabar ocupa o suprafața de 17,42 ha cu înălțimea malurilor de 2 m, iar lățimea aț m, debitul mediu multianual este de 2,72 m3/s. Are lungimea categoria tipologică RO19a.


de 32,18 ki


'liste înc


y as- 15 :adra.t în


Potrivit datelor ANAR2 din punct de vedere al elementelor biologice


de apă se încadrează în starea ecologica foarte buna. Din punct ere chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologica moi


£$edere_


:a.


iratebefîtice) corpul



Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadra' moderata, elementele determinante fiind conductivitatea (valoare mediei


pa in starea

Râul Ciorogârla este un curs de apă, afluent al râului Sabar. Debitele de viitui

Dâmbovița sunt captate la Brezoaele și derivate în râul Ciorogârla pentru apărareavîmpotrita , Xx * ^aia inundațiilor a orașului București.

Este corp de apa natural și are lungimea de 7,1 km.

Potrivit datelor ANAR 2014, din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitoplancton) corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.

Din punct de vedere al elementelor, ecologica moderata.


generale, corpul de apă se încadrează în starea


Evaluarea integrată a elemerpelor/de modera elementele determ



1»SI^Z^MUALA privind

014




dffîtarizate au încadrat apa în starea ecologica ă^|re medie: 39.735 mg O2/I).


APA DIN SPAȚIUL HIDROGRAFIC ARGES-VEDEA


Caracterizarea hidrologică a bazinului Argeș - Vedea

în spațiul hidrografic Argeș - Vedea în anul 2014 regimul pluviometric a fost situat peste normele climatologice la toate stațiile hidrometrice, cu precipitații anuale cuprinse între 1304,5 l/mp (la sh. Căpățâneni) și 686,5 l/mp (la sh. Slobozia), aceasta din urmă fiind cu cca. 100 l/mp peste valorile multianuale specifice zonei (550 l/mp).

Comparând cu media anuală multianuală specifică fiecărei zone (Câmpulung, Pitești, București sau Alexandria), în anul 2014 precipitațiile au fost sub aceasta valoare doar în partea de NE a spațiului analizat, în bazinul superior al Dâmboviței (sh Podul Dâmboviței 90,5%, sh Rucăr 87%) sau Argeșel (sh Nămăești 89,8%) și peste media anuală multianuală în restul spațiului hidrografic Argeș - Vedea. Procentele înregistrate în jumătatea sudică au depășit la toate stațiile hidrometrice valoarea de 130%, cu un maxim de 188% la sh Furculești.

Distribuția anuală a precipitațiilor a fost relativ omogenă. Analiza anotimpuală a evidențiat că cele mai însemnate cantități de precipitații au căzut în primăvară (31%) și vară (33%), urmate de iarna (20%) și toamna, cea mai săracă în precipitații (16%).




Repartiția sezonieră a precipitațiilor în anul 2014


Figura 2-9 - Repartiția cantităților de precipitații pe sezoane

Având în vedere precipitațiile însemnate cantitativ înregistrate în anul 2014, a făcut posibilă compararea acestora cu valorile anului 2005, an recunoscut ca fiind cel mai ploios din ultimul deceniu. Se constată faptul că pe ansamblu, anul 2014 se apropie de anul 2005. Pentru partea de nord a spațiului analizat cantitățile anului 2005 rămân pe primul loc, cu diferențe însă foa pe când în jumătatea sudică, cantitățile înregistrate în anul 2014 sunt mai


Q. E


-6ÎRECTIA *

.■ 5TENȚA TEHNICĂ Șl

JURIDICA

* O

i'

li


Figura 2-10 - Graficul precipitațiilor anuale (201


Pentru bazinul hidrografic Argeș, raportj multianuale ale scurgerii medii anuale s# con stații sunt sub media multianuală.




-2015) în spațiul hidrografic Argeș - Vedea


rne^iT^nuale înregistrate în 2014 la cele i ^e^șcestora la 88%, iar la 12% dintre



Tabel 2-1 - Prezentarea valorilor medii anuale înregistrate în anul 2014


’.ăul


Stația hidrometrica


Anul 2014



Dâmbovița Sabar


Malu cu Flori Poienari

Malu Spart


9,18 m’/s

4.,7 m3/s

0.1 in: ’s


9.91 m'Vs

2,57 m3/s

38,3 m3/s


90

174

159



Variația scurgerii apei în timp, în decursul

unui an, prezintă anumite ele


constituie de fapt regimul scurgerii. Acesta este influențat de precipitații, temperatura, structura geologica.

ermitaanti:


Aspecte privind calitatea corpurilor de ană de suprafață

Resursele teoretice de apă de suprafață din spațiul hidrografic Argeș - V milioane m3/an. Acestea sunt distribuite total inegal între bazinele hid Vedea - 363 și Călmățui - 42). Apa de suprafață reprezintă circa 66% din totalul teoretice din acest spațiu hidrografic (3.593 milioane m3/an).

Având în vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului hidrografic Argeș (circa 70% - ceea reprezintă un volum acumulat de 1.080.000 mii. m3/an), acesta dispune și de cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1.672 milioane m3/an. întregul bazin hidrografic al Argeșului are un grad înalt de utilizare a resurselor de apă, indicele specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/locuitor/an numai din surse de suprafață. Acest lucru este favorizat și de prezența unor importante orașe care concentrează mari consumatori industriali și cu o populație numeroasă: municipiile București, Pitești, Câmpulung și Curtea de Argeș.

Starea unei ape de suprafața este dată de expresia generală a stării unui corp de apă determinat pe baza valorilor stării sale ecologice și fizico-chimice.

Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apa naturale (râuri și lacuri) se face în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa nr. 2000/60/EC, prevederi transpuse în Legea Apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare și Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafața în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Evaluarea se face prin utilizarea metodologiilor elaborate de ICIM3, luând în considerare elementele biologice de calitate , elemente hidromorfologice și fizico-chimice generale cu funcție de suport pentru cele biologice, precum și poluanții specifici (sintetici și nesintetici) și aplicând principiul celei mai defavorabile stări.

Evaluarea stării ecologice pentru corpurile de apa naturale tip râu se bazează pe un sistem de clasificare în 5 stări de calitate definite conform reglementarilor amintite, respectiv:



23




Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale de pe râuri în regim natural sunt:


Fitobentosul

Peștii

Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologic»^3Ht«fate pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apa naturale sunt:

  •  Condiții termice (temperatura apei)

  •  Starea acidifierii (pH)

  •  Salinitate (conductivitate)

  •  Regimul de oxigen (oxigen dizolvat,CBOs,CCO-Cr)

  •  Nutrienți (N-NH4, N-NO2, N-NO3, Ntotai, P-PO4, P total)

Elemente hidromorfologice (suport pentru elementele biologice și fizico - chimice) utilizate doar în cazurile în care starea ecologica foarte buna este atinsa de elementele biologice și fizico-chimice și astfel se verifica daca starea hidromorfologică este foarte bună.

Starea ecologica a unui corp de apa de suprafața, evaluata pe baza elementelor biologice și a elementelor suport fizico-chimice și hidromorfologice, se determina prin aplicarea principiului celei mai defavorabile situații.

Poluanții specifici - alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apa (Zinc, Cupru, Arsen, Crom, Toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenți, cianuri, Compuși Bifenili Policlorurați - PCB).

In anul 20144 s-a efectuat monitorizarea poluanților specifici numai pentru corpurile de apa unde au fost găsiți anterior poluanți relevanți (concentrațiile determinate au fost mai mari decât 80% din Evaluarea stării chimice a unui corp de apa natural se face pe baza substanțelor prioritar periculoase având în vedere prevederile Directivei privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei (Directiva 2008/105/EC), transpusă în legislația româneasca prin HG 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți.


în cazul stării chimice clasificarea se face astfel:


stare chimică bună

stare chimică proastă


(B)

(P)

Starea chimică bună a apelor de suprafață se traduce ca fiind st^a"chi^§ apă la nivelul căruia concentrațiile de poluanți nu depășesc stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de califețtț$Jentru definite drept concentrațiile de poluanți ce nu trebuie depășite, sănătății umane și a mediului. Corpurile de apă care nu se conformează de calitate pentru mediu se indică ca neîndeplinind obiectivul de

La evaluarea stării chimice se are în vedere conformarea c<L.standjlrdele de calitate pentru mediu  pentru substanțele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC, atât pentru valoarea medie cât și pentru valoarea concentrației maxime admise.

Conform raportărilor emise de ANAR - ABA Argeș Vedea5, starea corpurilor de apă monitorizate în secțiunile de interes pentru proiectul de față, are următoarele caracteristici, prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2-3 - Prezentarea stării corpurilor de apa monitorizate

Secțiunea monitorizare


<ic.-


Elemente biologice


Elemente fizico-cliimice


Poluanți specifici


Stare

SI arca

ecologica

chimică

Moderata




RAMBOLL



Figura 2-îl - Amplasarea punctelor de monitorizare a stării corpurilor de a de interes


Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apa puternic m


Evaluarea potențialului ecologic. Clasificarea potențialului ilogic modificate și artificiale se face în 3 clase ecologice, conform cerințelor Direcți




Potențial ecologic

Cod de culori

Maxim

Bun

Moderat



Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea potențialului ecologic al corpfflflOr de


apă puternic modificate și artificiale de pe râuri au fost: fitoplanctonul (pentru anumite tipologii), fitobentosul, macronevertebratele și peștii.

Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) utilizate pentru evaluarea potențialului ecologic a corpurilor de apă puternic modificate și artificiale sunt aceleași ca și în cazul celor naturale.


Poluanții specifici - alte corpurile de apă (Zinc, Cup PCB).



Evaluarea stării chimice apă naturale.



picate ca fiind evacuate în cantități importante în jyen, acenaften, xilen, fenoli, detergenți, cianuri,


modificat de tip râu se face ca și la corpurile


26



în funcție de caracteristici și rezultatele programului de monitorizare realizat de ANAR și prezentat succint în Sinteza calității apelor pentru anul 2014, în zona de interes au fost identificate două corpuri de apă de suprafață puternic modificate, reprezentate de râurile Dâmbovița și Argeș. în tabelul de mai jos se prezintă încadrarea acestora în clasele de calitate, în funcție de elementele analizate.

Tabel 2-4 - Clasele de calitate ale râurilor în funcție de elementele analizate

Nr.

Secțiunea

IHiHI

bir-mer.tc

Ll^ment®

|H|h|

momtcnzare

D.oir.gice

fizicc-ci. n.xe

bhmhbihkb||

EHHHHHHHH





Moderata


Figura 2-12 - Amplasarea punctelor de


Moderata


Moderata


Moderata


Moderata


Moderat


Moderat


Moderata


Moderat


Moderat


CONFORM CU ORI


rpurilor de apă de suprafață puternic


ilă situație în secțiunile analizate, starea prezintă după cum urmează:



Tabel 2-5 - Starea ecologica a corpurilor de apa se suprafață

tlemente biolooice


Nr. ' Cur*; de apa

hB

■Bll

Ciorog.'nia

|||j|

Cuk-i/T.a


Elemente fizico-chmnce


l’ohianți


Staie        ecologica | Starea

integrata/              i ch mica


Moderata




Vulnerabilitatea corpurilor de apă de suprafață în zona de interes

în contextul dat, vulnerabilitatea corpurilor de apă de suprafață reprezintă riscul contaminării apei ținând cont de interacțiunea dintre vulnerabilitatea naturală a unui încărcarea cu contaminanți existentă sau preconizată, ca rezultat al ac ivităților antropice?


corp de apă de suprafață și



CONFORM CU ORIGINALUL



“wectia

„ lls K  asistenta

generata   ectTdeMCAș!

%  Juridica

o activitate umana care provoacă cu o anumită intensitate sau cu o concentrație a^rt^ală* ,,-Ș'y 4>^'O 9'>a9 H./7


Noțiunea de poluant implică un factor fizic sau o substanță chimică sa



alterarea calității apei raportată la fondul biologic și fizico - chimic natural sau inițial.



Sursele de poluare a apelor de suprafață în zonele urbane puternic industrializate prin emisii directe sau indirecte, cum este cazul municipiului București și localităților limitrofe, sunt reprezentate de activitățile marilor unități industriale, stații de epurare a apelor uzate urbane și industriale, traficul intensiv, depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale și alte activități umane cu posibil impact negativ.


O atenție deosebită se acordă zonelor cu activități intense în agricultură, unde se folosește fertilizarea exagerată a solurilor; aceste perimetre sunt definite ca fiind vulnerabile la poluarea cu


nitrați conform Directivei 91/691/EEC, transpusa prin HG 964/2000 cu modificările și completările ulterioare și sunt monitorizate de autoritățile competente din punct de vedere al concentrațiilor conținutului de azot. Conform rapo anul 2014, perimetrele vulner redate în figura de mai jos.



RAMBOLL



ABA Argeș Vedea privind Sinteza calității apelor în valorile medii obținute pentru anul 2014 sunt


28




Figura 2-13 - Sinteza calității apelor ABA Argeș Vedea în anul 2014


Secțiunile monitorizate în zona de interes nu au înregistrat depășițPâyF^R^fiWc^fM^^HAkVM admisibile6 pentru concentrațiile medii anuale.


Pentru stabilirea vulnerabilității corpurilor de apa de suprafață în zona analizată următoarele clase în funcție de expunerea acestora la activitățile cu posibil impact


Vulnerabilitate O


Vl'l. C'l|t ire S'J- ![/■


Vulnerabilitate medie



__Nu există impact _       ___ ___

Cursurile de apa de suprafață nu pot fi afectate negativ de activi

* ctivitățile antropice pot avea impact ușor corpurilor de apa d'^j^^față^ex* incidente de poluare minore)                                        ~ m


RES


■Activitățile antropice pot avea impact semnificativ asupra corurilor de apă dej MMMMMMMMBBMMMBMsuprafată (accidente majore de poluare, emisii substanțiale de substanțe poluante apă etc.)


Conform celor definite în prezentul capitol, matricea de mai jos prezintă gradul de vulnerabilitate identificat pentru cursurile de apa de suprafață care transvazează zona de interes.





Nr.

-'-^Activitah antropice

(. urs de apn     ~---

Industrie

Deșeuri

Agricultura

SCA'J

T rafii.

( olentina

Principalele activități cu impact negativ semnificativ asupra corpurilor de apă de suprafață sunt reprezentate de activitățile industriale și depozitarea necontrolată a deșeurilor municipale și industriale.

Capacitatea de autoepurare a corpurilor de apă

Autoepurarea unui corp de apă de suprafață reprezintă capacitatea acestuia de a absorbi (dizolva, neutraliza), fără a suferi daune, o anumită încărcătură de impurități și poluanți improprii, de a asigura distrugerea sau mineralizarea elementelor poluante respective și de a restabili echilibrul

ecologic existent anterior impurificării.


Capacitatea unui corp de apă de suprafață de apreciază prin:

e poluare, se


cantitatea de oxigen dizolvat din apă; prezenta unor compuși fizici, chimici sau biologici,

Oxigenul dizolvat este indispensabil proceselor aerobe

riilor aerobe


care oxidează substanțele organice și care, în finaj/deterrrlină autoepurarea apei. Concentrația de  oxigen dizolvat variază în funcție de categoria de folosință, coborârea sub o anumită limită având

ca efect oprirea proceselor aerobe, cu consecințe foarte grave atât asupra procesului de

autoepurare, cat și al florei și faunei acvatice.

Principalii factori care pot influenta procesul de autoepurare al corpurilor de apă de suprafață sunt:

  •  Factorii fizici: principalii factori fizici sunt reprezentați de procesul de sedimentare a suspensiilor, lumina, temperatura și mișcarea apei;

  •  Factorii chimici: Oxigenul dizolvat este elementul cu cea mai mare importanta în procesul autoepurării, bioxidul de carbon, și alți compuși chimici prezenți în apa, care contribuie la crearea condițiilor de viață ale organismelor acvatice sau favorizează unele reacții fizico-chimice și biochimice, compuși cum sunt: fierul, manganul, azotul, fosforul, sulful, siliciul, magneziu!, potasiul, aluminiul și unele oligoelemente;

  •  Factorii biologici: organismele acvatice, în special bacteriile au rolul principal în procesul de autoepurare a apelor, restul organismelor, cu puține excepții, continuând transformările începute de bacterii, eventual stimulând unele dintre ele;

  •  Factori de mediu: capacitatea unui curs permanent de apa de suprafața de a primi și a auto-epura afluenți de ape uzate sau încărcări de poluanți deversați din alte surse, este în funcție de desfășurare lor, de factorii d^Țf^di hidrotehnice realiz


    enționate anterior care sunt condiționate, la rândul iț^ă^ fizico-geografici sau eventual de amenajările


s£ d#t$rmine capacitatea corpului de apă de a se auto-canțțtățile de poluanți evacuate în amonte, de sursele

im purificatoare identificate, de datele privind regimul hidrologic, dar și de cantitățile de poluanți în aval.

Adesea, aceste bilanțuri pot fi considerate doar punctual, raportate la secțiunea de calcul și perioada de monitorizare, din următoarele considerente:

fluxul emisiei de substanțe poluante nu este constant în timp;

o analiză statistică a acestui flux permite punerea în evidenta a unor cicluri zilnice, săptămânale și anuale sau a unor variații pur aleatorii;

într-un regim hidrologic nepermanent, unda de propagare a debitului poluant se deplasează

cu o viteza diferita de cea a apei; din acest motiv, chiar și în cazurile unei emisii constante de substanțe poluante, fluxul acestora în cursul de apa la o distanta oarecare în aval nu rămâne constant; fenomenul este influențat de condițiile hidrologice, în particular de viteza apei, care reflectă intensitatea curenților hidrodinamici și de condițiile meteorologice:

temperatura, luminozitate, vânt etc.;


în cazul anumitor substanțe pot interveni fenomene mai complexe: de solide pot sa se depună atunci când viteza apei este mic suspensie la viituri;

mai


intervenția faunei și florei poate să conducă la reți mult sau mai puțin lungă; astfel fotosinteza intervine

Caracterizarea corpurilor de apă de suprafață utilizate la obținerea.

Ști


Caracteristicile apelor de suprafață utilizate la obținerea aper potabile sunt 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebUlesa le îndeplinita suprafață utilizate pentru potabilizare (NTPA 013) cu modificările și completările ulterl

-îoarer-câre


transpune parțial prevederile Directivei cadru Apă 2000/60/CE.

Valorile limită ale indicatorilor de calitate și tehnologiile standard de tratare pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafața destinate potabilizării sunt raportate la categoria de calitate corespunzătoare tehnologiei de tartare, după cum urmează:

>

Al - Tratare fizica și dezinfecție;

A2 - tratare normala fizica, chimica și dezinfecție;

A3 - tratare fizica, chimica avansata, pre-clorinare și dezinfecție.

ABA Argeș - Vedea monitorizează calitatea corpurilor de apa de suprafața în diverse secțiuni în care se captează apa în scopul potabilizării. Conform Sintezei privind calitatea apelor, în anul 2014 au fost înregistrate depășiri ale valorilor limita admise în zona celor două surse de apa de suprafață folosite în prezent (secțiunea Crlvina - râul Argeș, respectiv secțiunea Arcuda - râul Dâmbovița)

tehnologiei de tratare (A2), pentru indicatorii de


jia^urale, existând doar acumulări rezultate în rilttr'Oâmbovița și Co'jentina, precum și lacuri de



raportate la categoria de calitate core calitate Mangan total și CBOs.

La nivelul ariei proiectului nu s urmare lucrărilor de amenajare h agrement.

RAMBGLL

Tabel 2-7 - Lucrări de gospodărirea apelor existente pe teritoriul județului Ilfov și mun. București. X (sursa: ANAR7)

Lacuri de acumulare



I r i i i


Derivații, canale aducțiune _____- lungime___________ Prize de apa si NH - Qi ______________

îndiguiri

Lucrări de protecții albii și maluri (apărări, regularizări


Lacul de acumulare LACUL MORII este situat de 81 m. Este încadrat în categoria tipologica

medie 8,5 m, lungime baraj frontal 409 m, timp de retenție 49 zi alimentarea cu apă a unităților industriale, irigații, piscicultură, apărarea împo

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat acumularea Lacul Morii în potențialul ecologic moderat, elementul determinant fiind: CBOs (valoare medie: 7.863 mg O2/I).


părții de NE a



Imagine satelitară a părții de NE a

Municipiului București, lucrările de amenajare acumulare - Lacul Morii


Salba de lacuri a râului Colentina a fost creata începând cu anul 1936, prin bararea cursului râului și respectiv asanarea albiei înmlăștinite a râului.

Barajele sunt de tipul baraj de pământ omogen având paramentul amonte pereat cu dale din beton, iar paramentul aval înierbat.


Volum acumulat (NNR) = 1,93 mii.mc.


»M»aaa|

iMam

Ba—asaSM

■■ii



33



de retenție (NNR)


g&â?<îfc0râlilORIGIHALUL



Lungime = 3,0 km

Volum acumulat (NNR) = 0,62 mii. MD

Nivel normal de retenție (NNR) = 81,00 m.d. MN

Nivel maxim = 81,30 m.d. MN

Suprafața = 40,0 ha

Lungime = 3,5 km

Volum acumulat (NNR) = 2,39 mii. mc

Nivel maxim = 79,90 m.d. MN

Suprafața = 77 ha

34



Volum acumulat (NNR) = 2,0 MIL.


Nivel normal de retenție (NNR)= 73,00

m.d. MN


Volum acumulat (NNR) = 12,30 mii mc


Nivel normal de retenție (NNR) = 61,00

m.d. MN




în contextul localizării geografice a zonei proiectului, aceasta se              tipului de climă

temperat continentală caracteristică întregii țări cu nuanțe excesive ca urmare a poziționării în partea de SE a țării. Caracterul general temperat continental este caracterizat prin existența unei variabilități temporale accentuate a tuturor parametrilor meteorologici, atât în timpul anului cât și în regim multianual, cu particularități specifice sub influența condițiilor locale.

Temperatura aerului este caracterizată de o serie de variații, remarcându-se o ușoară creștere valorică de la nord la sud și dinspre regiunea limitrofă de câmpie spre centrul orașului. Conform înregistrărilor de la stațiile meteorologice București - Băneasa și București - Afumați, în perioada 1961-2007 temperatura aerului înregistrează în regim multianual valori de 10,6° C, respectiv 10,7° C, comparativ cu cea de la stația meteorologică București - Filaret de 11,4° C.

în cursul anului, temperaturile medii ale aerului au oscilat între -7,8 °C (1963) și 5,2 °C (2007) în centrul orașului și -8,9 °C (1963) și 4,3 °C (2007) în spațiul periurban în luna ianuarie, luna cea mai rece a anului. Pentru luna iulie, luna considerată cea mai caldă din an, valorile au fost cuprinse între 20,1 °C (1979) și 27,3 °C (2007) la stația București - Filaret și 19,6 °C (1979) și 26,4 °C (2007) la stațiile București Băneasa.


36




Este de remarcat faptul că potrivit datelor înregistrate de Administrația Națională de Meteorologie amplitudinea termică absolută prezintă valorile cele mai ridicate la nivelul întregii țări, conform tabelului de mai jos.

Tabel 2-8 - Temperaturile (OC) extreme absolute (1896-2007) înregistrate la stațiile meteorologice din Municipiul București și arealul său adiacentO

KS

Data

București Filaret

iiiij

-30,0

25.01.1042

București Băneasa

i

-32,2

25.01.1942

București Afumați

■■■

-30,2

06.02.1954


Maxima    |

absolută

Data

42,4

IJ5.02.2000

42,2

05.02.2000

41,1

05.02.2000


Tabel nr. 8 Umezeala relativă a aerului influențată de factorii climatici generatori - precipitațiile, sau de cauze locale, (intensitatea traficului, existența unor surse punctuale de umectare, suprafețe verzi de evapo - transpirație etc.) oscilează în regim mediu anual între 77 și 79% crescând din centrul orașului spre periferia sa nord estică. Cele mai mici valori ale umezelii relative caracterizează lunile de vară (iulie) iar cele mai mari semestrul rece al anului (decembrie).


9 Geo-Atlasul Municipiului București, R. Lăcătușu, M. Popescu, N. Anastasiu, P. Enciu, Ed. EstFalia, București, 2008

37




Precipitațiile atmosferice. Potrivit datelor înregistrate în specifici cantităților de precipitații sunt reliefate valori mai ridicate în mediul urban în coi arealul periurban ca urmare a influenței exercitată de infrastructura urbană (suprafața subiacentă).




Figura 2-16 - Cantități medii (mm


g precipitații (1961-2000) Stația București Filaretll


:iu, Ed. EstFalia,


_-ț\k          Geo-Atlasul Municipiului București, R. Lăcătusu, M. Popescu, N. Anastasiu, P. Enci

wy / zm wl/ .iw

ști, 2008

la: Clima României, Administrația Națională de Meteorologie, Ed. Academiei Române, București, 2008


Tabel 2-9 - Cantități (mm) medii și extreme de precipitații anuale, lunare și zilnice la stațiile meteorologice din Municipiul București și arealul său adiacent!2

Stație meteorologica



București Filaret anul producerii București Băneasa anul producerii București Afumați anul producerii

Medii

I. xtreme

Februarie

Iunie

Max.

Min.

Max.

Min.

Max.

Min.

617,4

1109

369,6

108,2

IjljUljîl

156,1

15,4

2005

1992

1969

1994

1995

1971

609,3

1076,6

373,6

88,2

0,9

206,6

10,2

2.005

1985

1986

1994

1969

1965

606,5

1053,7

352

80,2

1,1

202,9

13,3

2005

1992

1970

1994

1969

1965



Med.

Max.

48,6

161,4

20.09.2005

4,-.,5

lz.6,4

20.09.2005

55,3

152,3

20.09.2005



Figura 2-17 - Cantități extreme lunare și anuale de precipitații (1961-2000)

Regimul eolian este puternic influențat de acțiunea directă a principalilor centri barici și de caracteristicile specifice topografiei urbane și a spațiului adiacent. Frecvența dominantă a vântului este NE și SV, având o viteză medie anuală cuprinsă între 2 și 3 m/s, calmul atmosferic depășind 43,4%. Cele mai mari viteze ale vântului se produc din direcțiile NE,E (4,0 - 3,7 m/s) și V, SV (3,4 - 3,3 m/s) înregistrându-se cu deosebire în lunile martie, noiembrie și decembrie.

Influența vântului asupra orașului se face simțită în principal prin accelerarea evapo - transpirației și prin dispersia fumului și a particulelor de praf din atmosferă.



12 Sursa: Geo-Atlasul Municipiului București, R. Lăcătușu, M. Popescu, N. Anastasiu, P. Enciu, Ed. EstFalia, București, 2008


S Frecvența (%) p Viteza (n¥s)

București B; fe^0RMCU

Municipiului București se poate vorbi despre "climatologie urbană" sau specifice zonelor urbane.


Principalii factori care determină specificitatea climatului urban sunt:


  •  albedoul complet diferit de cel ce există în cadrul regiunilor înconjurătoare;

  •  relieful antropic datorat clădirilor cu aspecte și proprietăți diferite conduce la apariția unei suprafețe de evaporare diferită față de cea a unei suprafețe similare din zona înconjurătoare, lipsită de clădiri ori de alte obiective antropice;

  •  datorită clădirilor existente, orașul reprezintă un obstacol evident în calea vânturilor, indiferent de direcția acestora;

  •  cantitatea de căldură degajată de către un oraș, în atmosfera, prin intermediul populației și animalelor, dar și a altor surse calorice (fabrici, uzine, centrale termoelectrice, mijloace de transport etc.), înregistrează creșteri însemnate ale temperaturii față de regiunile din jur;

u această diferență de temperatură (deci și densitate) față de regiunile înconjurătoare determină, direcționarea spre oraș a aerului mai rece și mai curat dinspre zonele periurbane;

  •  elementele generatoare de „ceață urbană" (praful, fumul, gazele și microorganismele) sunt periculoase pentru sănătatea oamenilor, animalelor și plantelor, îngreunând circulația și reducând durata cerului senin;

  •  Produsele fizice ale orașului (praf, fum, zgura fina etc.), ridicate în atmosfera urbană ori deplasate de vânturi spre zona periurbană, contribuie la sporirea cantității de precipitații căzute deasupra orașelor și a zonei înconjurătoare.

    Datorită materialelor de construcție numeroșilor factori de emisie ter


a restrângerii spațiilor verzi, a albedoului, a țoturisme, aparate de aer condiționat, aparate ă de regiunile imediat înconjurătoare ca o „insulă de căldură". Aceasta are aspectul unui dom termic, ce îl delimitează de zonele Imediat înconjurătoare.


40


Cauzele majore sunt datorate structurii verticale a orașelor și materialelor de construcții folosite (piatră, beton, sticlă, asfalt). Aceste suprafețe se încălzesc repede și stochează căldură mai mult timp în comparație cu suprafețe naturale (sol, vegetație). Pe de altă parte asperitățile suprafețelor de acoperire a clădirilor și relieful acestora reduc viteza vântului și insula de căldură nu poate fi disipată cu rapiditate de către vânt, cum se întâmplă în zonele periurbane.

Datorită încălzirii clădirilor, temperatura în oraș poate fi mai mare cu 10° C față de zonele suburbane înconjurătoare.

Experimentele au demonstrat că insula de căldură prezintă variații diurne și de sezon. Ziua, diferențele de temperatură sunt considerate de obicei mai mici decât noaptea, când orașul devine o adevărată insulă de căldură.


în general umiditatea relativă în orașe este mai mică orașului este mai uscată și capabilă să absoarbă Caracterul suprafeței active și temperatura unor diferențe de umezeală între aerul olului și ceLal constată atât în privința tensiunii vaporilor d

jențe se


Diferențele dintre umiditatea relativă a zonei urbane și c

și diurne. Variațiile sunt mai mari noaptea și d variațiile de temperatură, între urban și rural.

Caracteristicile precipitațiilor în mediul urban. Suprafețele impermeabilizate și structura orașului, alături de convecțiile de aer sunt condiții propice generării de nori. Praful și aerosolii fluizi gazoși determină crearea de nuclee de condensare care de asemenea sunt un factor important de formare a precipitațiilor.

Foarte multe nuclee de condensare se găsesc în atmosfera orașelor. Aceștia sunt răspunzători de creșterea nebulozității și cantității de precipitații. Alături de influența insulei de căldură urbană, intensificări ale convecției termice, încălzirea vaporilor de apă, diferența de înălțime a clădirilor creează turbulența mecanică, existența în atmosfera urbană a particulelor și poluanților determină schimbări ale regimului precipitațiilor.

Deplasarea aerului în zonele urbane este foarte complexă datorită variațiilor în structura fizică a orașelor. Suprafețele construite dar și proprietățile fizice ale suprafeței urbane influențează modul de propagare și manifestare a vântului. Zonele construite creează turbionări (cu atât mai puternice cu cât clădirile sunt mai înalte sau muchii mai lungi), spațiile deschise determină creșteri ale vitezei vântului. Modificarea rugozității spațiului urban conduce deci la direcții și viteze diferite.

Vântul se canalizează pe străzi, între clădirile cu diferite înălțimi. în general deplasările maselor de

aer au intensități mai reduse cu 10-40% în orașe, decât în zonele rurale și ariile deschise, datorită stabilității mai mari a maselor de aer în orașe decât în            cinate. Acest factor determină


creșteri ale concentrațiilor de poluanți, mai ales clădiri cu înălțimi uniforme.

attf flin oraș este înlocuit de ală a maselor de aer,


Deoarece orașul este o insulă de căldură, aerul u aerul mai rece și mai dens din zonele rurale, det dar poate suferi modificări semnificative în funcție d^^erlțȚfaeț


Cu cât diferența de presiune a aerului dintre spațiul urban și periurban este mai mare, cu atât intensificările de vânt sunt mai puternice.



Schimbările climatice

Schimbările climatice reprezintă o provocare gloBălă-care"presup întreprinderea de acțiuni concrete la nivel internațional, regionăT) realista a acestui fenomen vederea identificării căilor temperaturii globale.

Convenția-cadru a ONU

Summit-ului desfășurat la Rio de Janeiro, în 1992 (The Earth Summit) reprezintă un instrument fundamental pentru gestionarea acestei problematici. Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a


responsabilă,


necesită cooperarea tuturor a

de acțiune optime, a instrumentelor^necesare stopării creșterii



privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia


ONU privind schimbările climatice constituie, totodată, un pas important în abordarea internațională a fenomenului schimbărilor climatice. Ca măsura de aliniere, în octombrie 2016,

Guvernul României a adoptat Hotărârea nr, 739/2016 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind Schimbări Climatice si creșterea economica bazata pe emisii reduse de carbon (2016-2020), care

slabjlește obiectivele post-Kyoto, țintele si acțiunile a două componente principale, respectiv reducerea concentrației gazelor cu efect de seră si adaptarea la schimbările climatice.

Schimbările climatice se referă la variațiile semnificative din punct de vedere statistic ale stării

medii a parametrilor climatici sau a variabilității lor observate în cursul timpului, fie datorită modificărilor care apar în interiorul sistemului climatic sau al interacțiunilor dintre componentele sale, fie ca rezultat al acțiunii factorilor externi naturali sau rezultați din activitățile umane.

Sistemul climatic are cinci componente principale: atmosfera, hidrosfera, criosfera, litosfera și biosfera, care interacționează atât între ele, cât și cu factorii externi, iar procesele fundamentale care dirijează sistemul climatic sunt încălzirea datorată radiației solare de undă scurtă și răcirea datorată pierderilor în spațiu a radiației terestre și a radiației de undă lungă. Activitatea umană nu poate fi nici ea neglijată fiind considerată factor extern care influențează sistemul climatic. Principala sursă de energie care controlează clima terestră este radiația solară.

Efectul de sera este o proprietate naturală a atmosferei terestre care păstrează suprafața Pământului mai caldă decât ar fi aceasta în absența sa. Efectul de seră natural este amplificat de efectul de seră datorat creșterii concentrației gazelor cu efect de seră (GES) ca rezultat, în principal, al activităților umane. Dintre aceste gaze, cele mai importante sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot și clorofluorcarburile. Prin acest proces se produce o încălzire suplimentară

a suprafeței terestre și a troposferei inferioare. Schimbările care se produc în concentrația de gaze cu efect de seră (GES) și aerosoli, în radiația solară sau în proprietățile suprafeței active, pot altera

bilanțul energetic al sistemului climatic.

Ritmul evoluției schimbărilor climatice este foarte rapid și, pe lângă eforturile de diminuare ale emisiilor gazelor cu efect de seră care încearcă să îl țină sub control, sunt necesare și eforturi de

adaptare la schimbările deja produse și cele anticipabile pentru deceniile viitoare.

^wat de IPCC1 pentru anul 2014, evoluția a^aazat un impact major asupra sistemelor \


Conform Raportului de evaluare cu

nu


rapida a schimbărilor climatice din

naturale și construite din întreaga lume. Distribuția impactului cauzat de schimbările climatice evidențiază riscuri diferite, determinate de vulnerabilitate și expunere, de factorii non-climatici (caracteristicile geologice ale regiunilor, distribuția neuniformă a căldurii solare, interacțiunile dintre atmosferă, oceane și suprafața uscatului) și diferențele economico-sociale. Unele regiuni se încălzesc mai mult decât altele, iar unele au parte de mai multe precipitații, în timp ce altele sunt expuse unor secete mai frecvente.

Din cauza acestor variații regionale, este necesar să se implementeze o abordare orientată a impactului climei asupra lucrărilor proiectate, pentru a evalua expunerea și vulnerabilitatea și a stabili masurile corecte de adaptare și atenuare.


CONFORM CU ORIGINALUL


Cuantificarea valorii



Figura 2-19 - Ciclul evaluării proiectului la efectele schimbărilor climatice

în ultimii ani, Uniunea Europeană a dezvoltat mecanisme de prevenire și combatere a dezastrelor naturale și a celor antropice, evaluând astfel riscurile asociate acestora și urmărind reducerea, pe cat posibil, a impactului negativ produs asupra societății. Acțiunile de prevenire trebuie să fie corelate cu acțiunile de pregătire și răspuns la dezastre, prin încurajarea unui schimb de informații între nivelurile administrative din interiorul unui stat dar și între statele membre, pentru a folosi eficient resursele și a evita dublarea eforturilor.

Adaptarea la schimbările climatice prin intermediul unui management corespunzător al sistemelor de alimentare cu apa și canalizare necesită cunoștințe privind caracteristicile regionale/locale ale climei prezente și viitoare, precum și evaluarea riscurilor asociate.

Fenomenele extreme legate de variabilitatea și schimbarea climatică stau la originea unor tipuri de dezastre naturale, cum sunt inundațiile, alunecările de teren, seceta, cutremure puternice etc.

Societatea are trei abordări diferite de răspuns la schimbările climatice: de atenuare, de adaptare și de acceptare a daunelor climatice inevitabile. Cea mai bună so acestor abordări. Pentru elaborarea studiilor privind schi prezinte informații cu privire la:

  • - ce acțiuni de atenuare ar putea fi necesare pentru a pro^u?e

  • - care va fi potențialul de adaptare;


14 Intergovernmental Panel on Climate Change

e pare a fi o combinație a este necesar să se





ASISTENȚA TEHNICĂ PENTRU Rl


ALIMENTARE CU uNicipiul BUCUREȘTI r

- ce impact inevitabil s-ar putea să apară pentru o^erie defproiecțir§fe?S€firmbărilor climatice.

Procesul de elaborare a politicilor necesităZrealizafefl-Tjnui compromis între costurile relative, beneficiile, riscurile și efectele secundare neașteptate ale diferitelor niveluri ale schimbărilor climatice.

în contextul evaluării riscurilor climatice, distincția între necesitățile pe termen lung și scurt pentru a răspunde impactului climei nu este de obicei foarte clară. Variabilitatea climatică este importantă pentru intervalele scurte de timp (de obicei, pe scări intra-anuale și inter-anuale), în timp ce schimbările climatice acționează pe termen lung, dincolo de scara decenală.

Pentru conformarea cu politicile globale și europene pentru diminuarea și adaptarea la schimbările climatice România a dezvoltat în ultimii 20 de ani cadrul strategic, legislativ și instituțional necesar. Astfel, prin Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon15, în ceea ce privește procesul de reducere al emisiilor de GES, această strategie adoptă ținte cuantificabile în conformitate cu aspirațiile UE 2030.

în ceea ce privește reducerea impactului schimbărilor climatice, factorul determinant îl constituie politicile de îndeplinire a țintei de la orizontul anului 2030 privind reducerea cu 40% a emisiilor......de gaze cu efect de seră față de.njvglul. din........1,9.90 și o îmbunătățire cu 27% a eficientei

energetice, ambele în conformitate cu obligațiile României față de Uniunea Europeană.

în ceea ce privește componenta de adaptare, România trebuie să răspundă impacturilor semnificative ale schimbărilor climatice pe care deja le resimte și care se vor amplifica în viitor. Conform celor mai recente estimări ale IPCC, clima se va încălzi în acest secol, iar precipitațiile din regiunea din care face parte România se vor modifica, astfel încât iernile vor deveni mai umede și verile mai uscate. în plus, există o creștere estimată a nivelului apei din Marea Neagră care va afecta litoralul românesc.

Obiectivele asumate de România în domeniul schimbărilor climatice sunt:

  • I.    Până în anul 2020, România va îndeplini țintele din cadrul Pachetului UE Energie - Climă, cunoscute ca „20-20-20" (o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990; creșterea cotei de consum a energiei produse din surse regenerabile cu 20%; și o îmbunătățire cu 20% a eficienței energetice).

  • II.    Până în 2030, România își va intensifica eforturile pentru a realiza tranziția la o economie „verde", cu emisii reduse de dioxid de carbon, reziliență la schimbările climatice, în special în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice și implementarea energiei regenerabile, precum și integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice din cadrul sectoarelor vizate.

  • III.    Până în anul 2050, România va avea drept obiectiv tranziția către o economie reziliență la schimbările climatice și o economie mai verde, în care politicile și acțiunile sociale, economice și de mediu să fie astfel interconectate și proiectate încât să asigure o dezvoltare durabilă, cu standarde de viață ridicate pentru toți cetățenii, precum și o calitate ridicată a mediului.

Tendințele climatice la nivel global, rapo^^^^atMe^^^e disponibile sunt evidente în ceea ce privește creșterea concentrațiilor de gaiețw af^cFHe^r^^lfoxidul de carbon, metan, oxizii de

azot etc.) prin creșterea temperaturii aerului și intensificarea fenomenelor extreme. Principala cauză a acestor creșteri a constituit-o activitatea umană efectul fiind cel de încălzire globală. Cei unsprezece ani din perioada 1995-2006 sunt printre cel mai calzi ani înregistrați de la momentul în care s-a început înregistrarea cu instrumente a temperaturilor globale (1850). Tendința lineară de încălzire din ultimii 50 de ani (0,13 °C [0,10 °C - 0,16 °C] pe deceniu) este aproape dublă decât cea pentru ultimii 100 de ani. Creșterea totală de temperatură din perioada 1850-1899 în perioada 2001-2005 este de 0,76 °C [0,57 °C - 0,95 °C]2

Tendințele pentru România arată o creștere cel puțin similară sau chiar puțin mai accentuată. Temperatura medie anuală a crescut în ultimii 33 de ani cu 0,5 °C (1981-2013/10,2 °C), sau 0,16 °C pe decadă.

  • >  Anul 2007 a fost cel mai călduros din istoricul înregistrărilor meteorologice din țară.

  • >  în 2005, România a înregistrat inundații dezastruoase care au condus la 76 de decese și daune materiale semnificative

  • >  2007 și 2012 au fost anii cei mai secetoși cu efecte severe asupra agriculturii.

  • >  Din 1901 și până în prezent au existat 3 sau 4 ani extrem de secetoși sau cu precipitații extreme în fiecare decadă, fiind înregistrați

  • >  în decada 2001-2010 a fost înregistrat numărul cel mai mare de ani secetoși (cinci).

Schimbări în regimul precipitațiilor

Analiza tendințelor în variabilitatea precipitațiilor sezoniere arată creșteri semnificative toamna, fapt ce se reflectă direct în tendințele de creștere a debitelor din anotimpul respectiv3.

Temperatura medie a aerului

Temperatura medie a aerului prezintă exclusiv tendințe de creștere, semnificative statistic pe întreg cuprinsul României în timpul primăverii și verii. Toamna este singurul anotimp stabil din punct de

vedere al temperaturii, niciuna din stații neprezentând tendințe semnificative în acest sezon.




direct-observations.html; Intervalele

90°/JI cu excepția cazului în care se specifică



Figura 2-20 - Temperaturi medii pentru perioadele climatice standard normal secXX-lea (Stația București - Filaret)18

1

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

^^“temp.C

16,8

22,6

27,4

32,2

35,1

37

42,2

40

36,8

33,6

NJ -£» OO

18,4

«■■■•anul

1983

1995

1975

1998

1969

2000

2000

1963

1987

1984

1994

1989


Figura 2-21 - Temperatura maxima lunara șl anuala (1961-2000) (Stația București - Băneasa)

Durata de strălucire a Soarelui

Numărul de ore de strălucire a Soarelui este în creștere semnificativă pe suprafețe extinse ale României în timpul iernii, în specia) în partea de sud a țării. La fel ca în cazul temperaturii aerului, semnalul creșterii duratei de strălucire a Soarelui este prezent pe întreg cuprinsul țării în timpul primăverii și verii.


Viteza medie a vântului

Viteza vântului prezintă sc totalul stațiilor prezintă te

•          ■%%Șțursa: Clima României, Adminis

W W

mu


jof&xn tvojuția pe termen lung. Un procent de 93% din a medie anuală a vântului. Rezultatele sunt în


Meteorologie, Ed Academiei Romane, București, 2008

concordanță cu cele mai recente studii cu privire la viteza vântului, care raportează__o_tgndință generală de scădere a vitezei vântului pe suprafața terestră.


Tendințe observate în valorile extreme

Cu toate că nu există creșteri ale cantităților sezoniere de p'recipîtații iarna, primăv^â: remarcă tendințe de creștere în maximele anotimpuah

(datorate probabil schimbării raportului ploaie / zăpadă), rit, și. vara________________


~ TFHț.UCA^ -■ igfe. JURIO'C'' c a varzj, se o

Prognoze asupra tendinței de evoluție a parametrilor climatici pentru orizontul 2047

Având în vedere studiile realizate atât la nivel global prin intermediul IPCC cât și la nivelul altor instituții și forumuri europene și naționale precum și studiile realizate de Administrația Națională de Meteorologie au fost emise predicții asupra tendințelor viitoare de evoluție a climei în România. Evaluarea tendințelor viitoare s-a realizat prin experimente numerice realizate atât cu modele climatice globale, disponibile în cadrul programelor CMIP 3 și CMIP 5 cât și cu cele regionale disponibile în cadrul programului EuroCORDEX. Intervalul de referință pentru climatul actual a fost luat în calcul intervalul 1961-1990 pentru ansamblurile de modele globale și intervalul 1971-2000 pentru modele regionale.

Din analiza complexă a tuturor scenariilor dezvoltate s-au obținut următoarele rezultate:

Creșterea temperaturii medii a aerului

Toate scenariile analizate relevă creșterea temperaturii medii anuale în România și confirmă astfel rezultate ale experimentelor numerice realizate cu generațiile anterioare de modele climatice. O caracteristică comună diferitelor tipuri de modele exploatate în condițiile tipurilor diferite de scenarii este sezonalitatea acestei creșteri: cea mai mare vara și, apoi, iarna și semnificativ mai mică în lunile octombrie și noiembrie.

Schimbări ale regimului precipitațiilor

în cazul precipitațiilor, analiza scenariilor relevă o imagine mai puțin coerentă decât în cazul temperaturii. Se constată că, în general, pe parcursul secolului XXI, în lunile de iarnă și primăvară nu există o evoluție coerentă temporal în ceea ce privește tendința proiectată a mediilor multiansamblu a precipitațiilor mediate pentru teritoriul României.

O explicație ar putea fi legată de dependența precipitațiilor de iarnă și în parte, de primăvară, de variabilitatea internă (exprimată prin oscilația nord-atlantică, de exemplu). Oscilația nord-atlantică este un fenomen natural și influența schimbării climatice asupra variabilității sale este simulată contradictoriu de generația actuală de modele climatice globale.

în schimb, pentru lunile sezonului cald există o tendință de diminuare a precipitațiilor care se

accentuează, în general, spre sfârșitul secolului XXI. în aceste condiții, putem asocia semnalul schimbării climatice determinat de creșterea concentrațiil la nivel global, cu semnalul regional de diminuare a pre<


Schimbări ale vitezei medii a vântului          j

Analiza rezultatelor a 4 experimente numerice cu mc sugerează modificări de mică magnitudine a vitezei (2071-2100) față de perioada de referință 1971-2000. Astfel, media celor 4 modele climatice regionale folosite sugerează o creștere a vitezei vântului de ordinul a 1 m/s în zonele extracarpatice ale României.

Reducerea grosimii medii a stratului de zăpadă

Variațiile grosimii stratului sezonier de zăpadă (octombrie - aprilie) sunt legate, în general, de fluctuațiile de temperatură și precipitații. în condițiile schimbării climatice actuale, proiectată la scara României, este de așteptat ca factorul termic să aibă un impact dominant în configurarea evoluției viitoare a grosimii stratului de zăpadă.

Hărțile diferențelor valorilor medii multianuale în cazul grosimii stratului de zăpadă în anotimpul rece (octombrie-aprilie) pentru intervalele de la mijlocul și sfârșitul secolului XXI indică reduceri a episoadelor cu precipitații care depășesc în 24 de ore cantitatea de 20 l/m2.


Tendințele viitoare ale numărului de zile cu temperatura minimă mai mare de 20 °C (indicele nopților tropicale), conform configurației spațiale a mediei ansamblului format din 4 modele regionale (CLM, WRF, RACMO și RCA4) indică faptul că în extremitatea sudică a țării, vor fi cu până la 18 nopți tropicale mai mult pe an, fată de intervalul de referință - în acest caz 1971-2000.

De asemenea, rezultatelor modelărilor numerice indică o creștere generală pe teritoriul României a numărului de zile definite ca aparținând valurilor de căldură (cel puțin două zile consecutive cu temperatura maximă mai mare sau egală cu 37 °C), în orizontul 2021-2050, comparativ cu intervalul 1971-2000. Creșterile sunt mai accentuate în regiunile extracarpatice din sudul și sud-estul țării.

Concluzii asupra prognozei de evoluție a climei

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ținând seama de condițiile regionale: creșterea temperaturii va fi mai pronunțată în timpul verii, în timp ce în nord-vestul Europei creșterea cea mai pronunțată se așteaptă în timpul Iernii.

După estimările prezentate în Raportul cu numărul 5 al IPCC19, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, cu mici diferențe între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale secolului XXI și cu diferențe mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului, astfel:


  • •     între 0,5 °C și 1,5 °C pen^=p^S8>2020 - 2029;

  • •       între 2,0 °C și 5,0 °C                       în funcție de scenariu (între 2,0 °C și 2,5

°C în cazul scenariului care/preved^^^-TnaDecăziiiă creștere a temperaturii medii globale


In cazul temperaturilor extreme (media maximelor și minimelor) pentru perioada^StSffcs^ 2099 (față de 1961 - 1990) s-au obținut rezultate cu certitudine mai mare în următoarele cazuri:

  • •      media temperaturii minime de iarnă: creșteri mai mari în regiunea intra-carpatică (4,0 °C - 6,0 °C) și mai scăzute în rest (3,0 °C - 4,0 °C); acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație pentru perioada 1961 - 2000: o încălzire de 0,8 - 0,9 °C în nord-estul și nord-vestul țării;

  • •      media temperaturii maxime de vară: o creștere mai mare în sudul țării (5,0 °C -6,0 °C) față de 4,0 °C - 5,0 °C în nordul țării; acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație: în luna iulie, pe perioada 1961 - 2000, în centrul și sudul Moldovei, s-a identificat o încălzire cuprinsă între 1,6 °C și 1,9 °C și mult mai scăzută în restul țării (între 0,4 °C și 1,5 °C).

Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090 - 2099 secete pronunțate în timpul verii în zona României, în special în sud și sud-est (cu abateri negative mai mari de 20% față de perioada 1980-1990). în ceea ce privește precipitațiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai mare.

în cadrul unor colaborări internaționale, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a realizat modele statistice de detaliere la scară mică (la nivelul stațiilor meteorologice) a informațiilor privind schimbările climatice rezultate din modelele globale. Rezultatele respective au fost ulterior comparate cu cele generate de modelele climatice regionale, realizându-se o mai bună estimare a incertitudinilor. Astfel, s-au obținut rezultate cu o certitudine mai mare privind creșterea precipitațiilor de iarnă în vestul și nord-vestul României cu 30-40 mm în perioada 2070-2099 față de perioada 1961-:




.conform cu originalul! ’

Figura 2-23 - Diferențe in cantitatea medie de rara a precipitațiilor in intervalul

de intervalul 1971-2000 și b 12070-2099 față~de-frffervaîuîl971 -2u6o


a)


"/O'ULU| az


ȘSf

Pentru cazul proiecțiilor viitoare ale precipitațiilor extreme sugereaaiLqjenjru mijlocul secolului (2021-2050), comparativ cu perioada de referință (1971-2000), o creștere a frecventei de apariție a episoadelor cu precipitații care depășesc în 24 de ore cantitatea de 20 l/m2.

In ceea ce privește viteza medie a vântului, scenariile realizate de ANM sugerează modificări de mică magnitudine a vitezei vântului la 10 m pentru perioada 2071-2100 față de perioada de referință 1971-2000, Astfel, rezultatele modelor climatice regionale sugerează o creștere a vitezei vântului de ordinul a 1 m/s în zonele extracarpatice ale României,

Impactul schimbărilor climatice

Impactul schimbărilor climatice depinde de vulnerabilitatea diferitelor sectoare economice, sociale și de mediu.

Principalele sectoare afectate de creșterea temperaturii, modificarea regimului precipitațiilor și manifestarea fenomenelor meteorologie extreme sunt:

  •  Biodiversitatea

  •  Agricultura

  •  Resursele de apa

  •  Silvicultura

  •  Infrastructura


  •  Energia

  •  Industria

  •  Transportul

  •  Sănătatea etc.

în ceea ce privește sectorul resurselor de apă menționăm că o caracteristică importantă a acestuia pe teritoriul României o reprezintă variabilitatea pronunțată a regimului hidrologic de la un an la altul4.


în intervalul 1881-2000 conform observațiilor realizate


Ghid privind adaptarea la efectele schimbărilor cli

1.

Intervalul

1894-1905

2.

Intervalul

1918 - 1920

3.

Intervalul

1942-1953

4.

Intervalul

1982-2000

  • >  3 perioade ploioase:

  • 1.  Intervalul 1881-1893

  • 2.  Intervalul 1931-1941

  • 3.  Intervalul 1969-1981

  • >  2 perioade normale:

  • 1.  Intervalul 1906-1917

  • 2.  Intervalul 1954-1968


Din intervalele menționate se poate observa că durata perioadelor secetoase a crescut de la 12-13 ani la 22 ani pentru intervalul 1982-2003 datorită schimbărilor climatice.

în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, se pot desprinde următoarele consecințe:

  •  Iernile mai calde și mai scurte conduc la scăderea volumului de zăpadă sezonieră și la topirea timpurie a zăpezii și în ritm crescut

  •  Verile cu temperaturi extreme și secetoase generează reducerea cantitativă și calitativă a resurselor de apă și creșterea cererii de apă

  •  Excesul de apă (inundațiile) are ca efect creșterea rapidă a cantității suspensiilor de apă, cu consecințe asupra procesului de tratare, lipsa capacității de preluare a rețelei de canalizare și afectarea procesului de epurare

Riscurile asociate schimbărilor climatice pot conduce la următoarele efecte:

  • •   în sistemele de alimentare cu apă

Afectarea nivelului de calitate

Creșterea incidenței îmbolnăvirilor

Costuri de operare neprevăzute

  • •   în sistemele de canalizare / epurare

Inundarea proprietăților

Creșterea concentrațiilor poluanților

Acumularea gazelor rezultate din procesele de fermentare din conducte Influența ploilor de scurtă durată cu intensitate mare.

Identificarea și evaluarea măsurilor de adaptare


Adaptarea este capacitatea sistemelor naturale și antr climatice (actuale sau așteptate), inclusiv variabiț^atea extreme, cu scopul de a reduce pagubele potențiale adecvat la consecințele schimbărilor climatice, avâ individual și cumulat al tuturor acestor componente, în acest context, există mai multe tipuri de adaptare: anticipativă și reactivă,             /! privată și publică, autonomă și programată.

a la efectele schimbărilor Evenimentele meteorologice p'o*tV|nități și de a reacționa sodetatea resimte efectul


CONFORM CU ORIGIN



Masurile de adaptare la efectele schimbărilor cu apă și canalizare, sunt date în general de următoarele:

Realizarea de noi infrastructuri de transformare a resurselor hidr socio-economice (noi lacuri de acumulare, noi derivații interbazinale etc.

Adaptarea infrastructurii existente pentru a putea regulariza debitele lichide a căror distribuție în timp se modifică ca urmare a schimbărilor climatice

Proiectarea și implementarea unor noi soluții pentru colectarea și utilizarea apei din

precipitații

Extinderea soluțiilor de reîncărcare cu apă a straturilor freatice

Realizarea de rezervoare de apă subterane

Utilizarea mai eficientă și conservarea apei prin reabilitarea instalațiilor de transport și distribuție și prin modificări tehnologice

Creșterea gradului de recirculare a apei pentru nevoi industriale

Crearea de surse de siguranță alternative pentru cazurile extreme

Dezvoltarea unor noi capacități de înmagazinare a apei potabile (în scopul acoperirii necesarului pentru 1-2 zile)

Sectorizarea rețelelor de distribuție pe elemente comune de componente ale

sistemului

Reducerea pierderilor în rețelele de distribuție (ținta fiind de maxim 20% până în anul 2025)

Introducerea tehnologiilor performante în procesele tehnologice pentru producția de apă și epurarea apelor uzate

Reutilizarea apelor epurate și transformarea acestora într-o importantă sursă pentru acoperirea necesarului industrial

Informatizarea și conducerea automată a sistemelor

2.2.7


ARII NATURALE PROTEJATE


în zona de amplasare a proiectului exista următoarele arii natural protejate: Acumularea Văcărești (190 ha, aprobat prin Hotărârea nr. 349/2016), Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea 5/2000) și zona naturală protejată Scroviștea (declarată prin H.G. nr. 792/1990).


Pe lângă rezervațiile de interes național prezentate mai sus, în vecinătatea zonei de amplasare a proiectului există cinci sit-uri Natura 2000


$gtÎ0224 Scroviștea, ROSCI0308 Lacul

52



Amplasarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate din zona se prezintă în figura de mai jos.


- TUNARI

OTOper#-*


’H.iaMOGOSOAIA


CHITILA


VOLUNTARI


DOBROES11


PANTELiMON


CIOROGÂRLA


DOMNEȘTI


JILAVA


Păr


aiNA CFRNICA


POPEȘTI LEDRDENI


»  15 Km


Figura 2-24 - Arii naturale protejate și sit-uri Natura 2000 din zonă


AriLNaturale Protejate


Acumularea Văcărești a fost decla naturală protejată. Suprafața ocu exterioare ale drumurilor de contu




2016, fiind instituit regimul de arie

180 ha, fiind delimitată de limitele t^ligului amenajării hidrotehnice. A fost


desemnată arie naturală protejată datorită existenței unei bogate faune și dezvoltării unui ecosistem acvatic cu întinderi de mlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, trestie. Acest peisaj lacustru a facilitat formarea unui habitat propice speciilor de pasări de baltă, reptilelor, insectelor, broaștelor și mamiferelor.

în prezent, pentru aria naturală nu a


Pădurea Snagov


ist selectat custodele-oficii

CONFORM CU ORIGINA

W<W^nică


Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost deflafată Rezervație na forestieră, având o suprafață de 10 ha. Scopul aCSteT"ârii protejate este 'conservarea unor arborete, cu destinație de cercetare științifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării și vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenței a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obișnuit este caracteristică zonelor de deal.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov este situată în județul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.l București-Ploiești.

Vegetația predominantă este cea forestieră. Pătura vie este relativ săracă, cu frecvența mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune din perioada estivală: Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menționați: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufișuri de alun, cătina, lemn câinesc și soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brândușele și brebeneii, mărgăritarul și crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopătari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi găsiți în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii și pițigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici și turturelele. Primăvara și toamna se opresc aici, din călătoria lor spre țări mai calde în locurile mai umede, sitarii și becaținele.

Alte specii de faună sunt: Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livada), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (șarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veverița), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Metes meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreț), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).


Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervație naturală și este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafață de 100 ha.

Snagovul este cel mai important lac de agrement din apropii dintre atracțiile turistice din zonă a cărui frumusețe este între un liman fluvial al râului Ialomița. Suprafața lacului este del âficimea maximă este de 9 m, fiind cel mai adânc lac din Câ

/ \

încflqpl mai pitoresc rătoare fiind li 16 km, iar :a apei în lac


54 se face din pânza de ape subterane și doar în mică măsura din apele de ploaie și zăpadă motiv pentru care nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepția primăverii și, adesea, a


toamnei. Forma lacului este alungită și foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în parteg din aval aflându-se o insulă pe care se găsește Mănăstirea Snagov.


Aria naturală protejată Lacul Snagov a fost dată în custodiecătfe S.C. convenției de custodie nr. 20451/12.12.2007.

ia 5720 zonări


O mare parte din lac, 100 ha, a fost declarată arie proWjGra prin L faunei și a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariekn^tefrale existența în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifecă, Aldr&yanda luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic

:ejată aî^â^&âza vesiculosa, Nuphar


Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus și Proterrorhynchus sp.

în micile golfuri, formate în unele locuri ale malurilor, se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru și jumătate. Acest fenomen, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile și rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul și pe care crește stuf verde. Uneori acești plauri sunt atât de solizi și de mari, încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.

Fauna piscicolă, care atrage numeroși pescari amatori, se remarcă prin existența mai multor specii de pești: plătica, crap, biban, somn, știuca, roșioara și două specii de guvizi. Această faună piscicolă își găsește un ascunziș bun în brădișul de pe fund și sub porțiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase.

Aria naturală protejată Scroviștea

Aceasta arie protejată a fost declarată prin H.G. nr.792/1990. în aceasta hotărâre de guvern nu sunt menționate elementele de interes conservativ pentru care a fost declarată zona naturală protejată. Se menționează doar: "Stațiunea agrosilvica Scroviștea se declară zonă naturală protejată. în acest scop se interzice efectuarea oricăror activități sau lucrări de construcții și amenajări care nu sunt legate de conservarea și protecția acestei zone."

Ca specii de floră și faună, de importanță biologică, în aria naturală protejată se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloldes, Lamiastrum ga/eobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus niva/i, Sciurus

vu/garis, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton Hirudo medidnalis, Capreolus capreolus, L


Crocus heuffelianus, Helix pomatia,


ROSCI0224 Scroviștea cu o supraf Bâlteni și care include în totalitate naturală protejată este o rămășița a



teritoriul localităților Ciolpani, Periș, croviștea. Pădurea din această arie acopereau în trecut Câmpia Română.



latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivati, Sclurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

ROSCI0308 Lacul și Pădurea Cernica cu o suprafață de 3267 ha, se află pe teritoriul localităților Brănești, Cernica, Găneasa, Pantelimon și a fost declarat pentru conservarea habitatelor de interes comunitar 91M0 Păduri barcano-panonice de cer și gorun, 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen și 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition. Cea. 80% din suprafața sitului este ocupată de păduri de stejar, cer și gorun (Quercus spp.), administrate de Ocolul Silvic Brănești, UP VI Cernica și V Pustnicu. Situl este important și pentru alte specii de interes comunitar din Anexa II a Directivei 92/43 CEE (Habitate): Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roșie), Triturus cristatus (tritonul cu creastă). Emys orbicularis (broasca țestoasă de apă), Aspius aspius (avat), Cobitis taenia (zvarluga), Rhodeus sericeus amarus (boarța), Umbra krameri (țigănuș).

Suprapunându-se cu ROSPA0122 Lacul și Pădurea Cernica, zona reprezintă un loc foarte important de odihna, hrănire și cuibărit pentru avifaună.

ROSPA0044 Grădiștea - Căldărușani - Dridu se află la 45 km de București are o suprafața de 6442 ha, se afla pe teritoriul localităților Gruiu, Grădiștea, Moara Vlăsiei, Nuci și Snagov și reprezintă o zonă turistică mult căutată. Lacul este un vechi liman fluviatil (de 6 m lungime și 5 m adâncime), pădurea din jurul lui formând o vegetație forestieră ce adăpostește specii de stejar, plop, sălcii etc. Zona Căldărușani reprezintă un mozaic de habitate (acvatic, pădure, pajiște), relativ izolat de presiunea antropică. Pe malul lacului se afla Mănăstirea Căldărușani, punct de atracție turistică și istorică. Acest complex de ecosisteme (lac și pădure limitrofă acestuia), fiind un mediu propice pentru dezvoltarea speciilor de floră și faună sălbatică. în această arie naturală protejată au fost identificate efective importante ale aproximativ 70 de specii de păsări unele dintre acestea folosind zona pentru cuibărit.

ROSPA0140 Scroviștea cu o suprafață de 3356 ha, aflat pe teritoriul localităților Ciolpani, Periș, Snagov și care se suprapune cu ROSCI0224 Scroviștea și aria naturală protejată Scroviștea. Site-ul este important pentru populațiile unor specii de păsări acvatice de interes conservativ precum:





Zona Lacului Cernica este caracteristică pădurilor de șleau cu sp (mediteraneene), păduri care au devenit din ce în ce mai reduse, da Zonele stuficoie fixate și libere, precum și pădurea asociată, oferjf acestejjarii o calitate deosebită pentru avifauna prezentă în această parte din Câmpia Română. în acest site au fost semnalate 118 specii de păsări, din care o parte se regăsesc pe Directiva Păsări, restul având statut legal de protecție (prin lege și/sau protejate de alte convenții și acorduri internaționale). Există doar câteva specii de păsări care nu au un statut legal de protecție. în plus, mai există și alte specii protejate de faună, ce se regăsesc și pe Directiva Habitate.

Complexul de ecosisteme din zonă oferă condiții prielnice dezvoltării speciilor de floră și faună existente, fiind considerate și ca un suport pentru păsările aflate în migrație, mare parte dintre ele cu statut legal de protecție. Lacul Cernica este ultimul din salba de lacuri a râului Colentina, fiind amenajat inițial pentru alimentarea cu apă a Bucureștiului și pentru agrement. Lacul păstrează însă și o zonă naturală, care în asociere cu pădurea, reprezintă un suport pentru speciile de faună de aici, în special păsări. Chiar dacă în acest moment lacul este concesionat ca bazin piscicol, aceasta nu face decât sa ajute păsările prin faptul ca este gestionat corespunzător, lucru indicat și de plaurii care se regăsesc aici, loc ideal de cuibărire, adăpost și refugiu, în special pentru păsările de apă. Aceste păsări găsesc aici și resurse pentru hrana lor. Pe lac există de câțiva ani o colonie de stârci și cormorani, specii protejate de lege. Pădurea este un rest al Codrilor Vlăsiei, cu predominanță de cvercinee în asociere însă și cu alte esențe (tei, salcie etc.), iar în interiorul acesteia se găsesc exemplare de arbori seculari, precum și alte elemente de floră și faună protejate. Imediata învecinare a sitului cu așezările umane nu constituie un pericol major pentru speciile de faună protejate, deoarece în aceasta zonă nu exista și nici nu s-a propus o viitoare dezvoltare industrială.

Prezenta și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona planului/programului

Distribuția speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate din municipiul București și zonele limitrofe de interes (valorile din dreptul speciilor reprezintă numărul minim de exemplare), se prezintă în tabelul de mai jos.



2-10 - Distribuția speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate din aria proiectului


Pelophylax esculentus


Pelophylax ridibundus


>■ minutu-


friustata n.valii


i-'ulpcs vuipas


L.itra lutrt


Acrocephalus arundinaceus


gag

MS


5 specii



RAMBOLL



Anthus trivalis


Anthus campestris


Circus aeruginosu


Columba li vi a



1

200


60

3240

1

50

14

|Mj||

1

glgii!

1

1


ROSPA0122     ROSPA0140




HmH|

■■III










4 ț'.-xiASISTENTA TEHNICA PENTRU REALIZAREA MAȘTER PLANULUI SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI

m ——.................. - —.................................... 1         ...............................................- ..............- -         ---------■— ................................. ' —


c

& U ■-

r

O        oj •

m-i > c.


1>—

(_n

ax


/



■iM



O'


s





Phalacrocprax pygmeus Phasanius coichicus


Phylloscopus collybita

Phylloscopus trochilus

Pica pica



E



1

1

1


1



■ .,....■                       .■.E->/,!.r-;<.-^.-.fe      ■■■:'■■ ■’■. '

Remiz pendulinus

Recurvirostra avosetta

Riparia riparia

Saxicola rubetra

Saxicola torquata

Scolopax rusticola

Serinus serinus

Spinus spinus

S terna hirundo

SîllA iiîr^O

Strepto^elia decaocto

Sîurnus suigai 's

nisoriu

Ș.>i/R~ comm^ni >

Sylvia curruia

Tachyb^otus ruficollis

Tadorn-.: cadorna

Tringa glareola

Tringa totanus

Troglodytes troglodytes

Turdus mcrula

Turdus philomeios

Tyto alba

Uoupa epops

Cobitis taenia



RAMBOLL





RAMBOLL




  • 2.3 INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ LA NIVELUL ARIEI DE ACOPERIRE

  • 2.3.1 INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT


Infrastructura de transport la nivelul ariei proiectulu

  •  Rețeaua rutieră

  •  Rețeaua de transport feroviar

  •  Rețeaua de transport aerian

Rețeaua rutieră

Rețeaua de drumuri interurbane din România este formată în proporție de 80% din drumuri județene și comunale. Dintre autostrăzi, peste 20% din lungimea acestora este situată la nivelul regiunii București - Ilfov.

Pentru zona de dezvoltare București - Ilfov, rețeaua rutieră este caracterizată de o structură radială și inelară. Structura radială este dată de existența a 8 drumuri naționale și 3 autostrăzi, acestea sunt conectate printr-o șosea exterioară circulară, cu lungimea de 72 de km, cunoscută sub numele de "șoseaua de centură" sau șoseaua arterială Centura Bucureștiului.

Conform datelor prezentate în Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București - Ilfov, se estimează că rețeaua rutieră în Municipiul București este de aproximativ 257 km. Aceasta este formată din artere magistrale și secundare, bulevarde și străzi. Din punct de vedere al structurii rețeaua rutieră are un caracter radia! peste care se suprapune un sistem de inele rutiere.

Rețeaua feroviară

Din punct de vedere ai configurării spațiale a rețelei feroviare a regiunii București-Ilfov, acesta este una radială, fiind intersectată de linia ferată de centură a municipiului București. La nivelul anului 2014, conform datelor de la INS, județul Ilfov era străbătut de o rețea de căi ferate în exploatare de 180 km, reprezentând 1,7 % din totalul căilor ferate din România, de 10.777 km, iar Municipiul București de 99 km, respectiv 0,91 % din totalul căilor ferate din România5.

în Municipiul București există 10 gări dintre care 9 deservesc atât transportul de marfă cât și de călători, Gara de Nord fiind singura destinată exclusiv transportului de călători. Județul Ilfov este deservit de 37 de stații, dintre care 9 sunt stații pentru marfă, pentru restul de 28 stații mixte, transportul de pasageri are loc doar în 20 dintre acestea.

Municipiul București este mărginit de un inel feroviar exterior, accesul în interiorul orașului realizându-se radial prin cinci stații (București Nord, București Obor, București Basarab, Titan Sud

și București Progresul) dintre care cea mai importantă este Gara de Nord. Zilnic intră în București un număr de 132 de trenuri.


Rețeaua de transport aerian

Pe teritoriului județului Ilfov, în orașul Otopeni, parte a «frjej aeroport din țară - Aeroportul Internațional Henri Coan||ăfrs partea de nord a acesteia. Aeroportul a fost deschis în 1965 și are două piste de 3500 x 45 m fiecare.

Aeroportul este destinat traficului internațional de pasageri șl mărfuri, cu regim de funcționare 24

ore/zi, fiind principala poartă aeriană a țării pentru zborurile europene și intercontinentale, în prezent fiind în proces de dezvoltare și modernizare.


al DN 1 (E 60), arteră intens "HenrMjggfidă Expres" care ns^ruTjntre punctul de oprire lor. -

mult d^eâCițublu, comparativ cu numărul

' » •

vit prognozei GTMfV aeroportul Otopeni . _                vA-ă , A

3583.752 în 20^^5%pacitaJ;e^^rminalului la


Legătura aeroportului cu capitala este asigurată solicitată. De asemenea, se poate aj _ _ _ circulă între Gara de Nord și punctul Otopeni și terminalele aeroportului se fa^e prin i Astăzi, numărul pasagerilor aerieni din Bu'Eurești este de călători pe calea ferată ce utilizează Gara de ar putea ajunge la 9.712.332 pasageri în 2020 orele de vârf este în prezent de 4500 pasageri/oră.


Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (fost Băneasa) din București este situat în partea de nord a orașului, și este la doar 10,5 km nord de centrul acestuia. Aeroportul a fost deschis în anul 1920, și până în 1965 a fost singurul aeroport din București. Dimensiunile pistei sunt 3200 x 45 m. în ultimele decenii ale secolului XX, BBU a fost folosit în mod tradițional pentru zboruri interne, în timp ce zborurile internaționale au fost operate din OTP. Traficul aerian a explodat în perioada postaderare datorită operării de zboruri low-cost, în creștere cu 248% între 2007 și 2011.

Aeroportul a fost închis pentru zboruri comerciale regulate în 2012, rămânând deschis doar pentru zboruri de aviație generală. Numărul de pasageri a scăzut de la 2.398.911 în 2011 la doar 4.690 în 2014. închiderea aeroportului a fost legată de problemele de zgomot în zonele rezidențiale din jur. Este puțin probabil că aeroportul se va redeschide pentru traficul de pasageri în viitor.

  • 2.3.2 INFRASTRUCTURA DE TERMOFICARE

Eîectrocentrale București (ELCEN) este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) și din Capitală (90%). Energia termică este destinată alimentării sistemului de termoficare al Bucureștiului, asigurând necesarul de energie consumatorilor racordați la SACET, acoperind 897 de puncte termice dintr-un total de 1.047. Sarcina termică instalată este de 4.090 Gcal/h.

Prin intermediul Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice București (RADET), principalul furnizor de apă caldă și încălzire în sistem centralizat, ELCEN alimentează aproximativ 550.000 apartamente din Capitală. Totodată, asigură transportul, dispecerizarea și vânzarea de energie termică.                                                                                                          >.




  • >  Magistrala Grivița: Gara de Nord, Grivița, N. Titulescu, Plevnei, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Circului, Dinamo, Pipera, Aviației, Galvani Tei, Perla, Dorobanți;

  • >  Magistrala Rahova: Rahova, Mărgeanului, Centrul Civic, Panduri, Palatul Parlamentului până la P5A.

CTE București Vest

CTE București Vest a fost pusă în funcțiune în anul 1972, fiind a patra centrală care intră în componența Electrocentrale București. Puterea electrică instalată a CTE București Vest este de 436,25 MW, iar cea termică este de 1196 Gcal/h (496 Gcal/h în instalațiile de bază și 700 Gcal în instalațiile de vârf).

Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

  • >  Magistrala I: Drumul Taberei, Giulești, Crângași;

  • >  Magistrala II: Militari, Politehnica până la CS6 Leu, Valea Cascadelor.

Sursa de apă brută este râul Argeș, stația Roșu, iar legătura cu Sistemul Energetic Național se face prin șapte linii electrice racordate la stația electrică de 110 kV.

CTE București Sud

CTE București Sud a fost pusă în funcțiune în 1964, în componența Electrocentrale București. Este cea mai mare centrală de acest tip din România și chiar din sud-estul Europei, având o putere electrică instalată de 500 MW și o putere termică instalată de 1350 Gcal/h (750 Gcal/h în instalațiile de bază și 600 Gcal/h în instalațiile de vârf).


iticorozivul, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd.

antelftrion, D-na Ghica, Fundeni, Lacul Tei, I H

Zoamos j Vergului, Pantelimon, Balta Aibă, > Magistrala II: Fizicienilor, Dristor, Tomis, Mihai Bravu, Matei Voievod, Șulea Nord, Cățelu, C. Brâncuși, Vaselor, Avrig, Aversa, Mecanică Fină, Bucur Obor, Teiul Doamnei, Ramuri Tei,

Ștefan cel Mare, Policlinica Dr. Grozovici;

> Magistrala III: Berceni Oltenița, Oltenița Nord, Mărășești, Călărași, Labirint, Foișor, serele Leoser.

CTE Progresu                                    \

CTE Progresu a fost pusă în funcțiune în 1987. Puterea electrică 200 MW, iar cea termică este de 750 Gcal/h (din care 450”J5c Gcal/h în instalațiile de vârf). Atât puterea electrică câtuși cea, turbogeneratoare de 50 MW fiecare, două de tip DSL 5&£L_(£u~eo


in:

Sl/h în

j/rmică sunt asigurate lidensație și priză de termoficare)


in:


de


de patru


și două de tip DKUL 50-1, respectiv patru cazane energetice cu abur CR 1737 de producție românească de 420 t/h fiecare.

Energia termică e livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

Magistrala Ferentari: Ferentari, Vulcan, Parcul Tineretului, Rahova, Sălaj, Amurgului, Crizantemelor;

Magistrala Berceni: Nițu Vasile, Brâncoveanu, zonele I, II, IV și V Berceni, Oltenița Placare, Giurgiu Farado, platforma IMGB.

Sursa de apă potabilă o reprezintă rețeaua de apă potabilă orășenească, iar cea de apă brută pentru instalația de tratare și apă de răcire o reprezintă râul Argeș.

  • 2.3.3 INFRASTRUCTURA DE ELECTRICITATE

Necesarul de energie electrică pentru județul Ilfov este asigurat de cele 5 centrale electrice de termoficare (CET) care aparțin ELCEN - Sucursala Electrocentrale București. Acestea sunt centrale de producere combinată de energie electrică și termică (cogenerare) și au un rol important în livrarea de energie electrică în SEN (Sistemul Electroenergetic Național).

Activitatea de transport a energiei electrice pe teritoriul județului Ilfov este asigurată de Compania Națională de Transport a Energiei Electrice "Transelectrica" S.A., Sucursala de Transport București, iar la nivelul Municipiului București este asigurată de Enel Muntenia.                              r

  • 2.3.4 INFRASTRUCTURA DE GESTIONARE A DEȘEURILOR


    în Municipiul București, activitatea de colectare și transport a deșeu^fl^ l^n^je^z^h^tradale



(DMS) se realizează de către societățile S.C. Compania Romprest Seryq^-S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2, S.C. ROSAL GRUP S.R.L. în s|cftri/l sectoarele 4 și 5, societățile S.C. Compania Romprest Service - Buci^ești Ver| din sectorul 5, S.C. URBAN S.A. în sectorul 6, S.C. SALSERV ECOSIS

întreaga cantitate de deșeuri colectată din București se depozitează la cele trei depozite ecologice existente în regiune, și anume: Depozitul Iridex din București, Depozitul Vidra (Ecosud) din jud. Ilfov.


în paralel cu depozitarea directă, o parte din deșeuri este reducând considerabil cantitatea de deșeuri depozitată pe



corec) și Depozitul


e și balotare,


De asemenea, deșeurile rezultate în urma sortării sunt procesate în stația S.C. URBAN S.A. din Bd. Preciziei nr. 40, sector 6, București, respectiv în cea a S.C. SUPER.COM S.A. din str. Gherghiței nr. 23 C, sector 2, și trimise spre valorificare în instalațiile de coincinerare din


:Ș4Țiai ajunge


pe depozite.


2.4 EVALUAREA SOCIO-ECONOMICĂ



2.4.1


PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL ROMÂNIEI


2,4.1.1 SITUAȚIA DEMOGRAFICĂ A ROMÂNIEI

în ultimii 20 de ani, populația României a avut o evoluție descrescătoare, pe fondul migrației externe a populației și a unui spor natural negativ. Pe fondul acestor cauze, Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a declarat că, potrivit unor scenarii pesimiste, populația României se îndreaptă către o valoare de 14-15 milioane locuitori în următorii 30-40 de ani. De asemenea, România va înregistra o scădere a populației de 22,1 % până în 2050, una dintre cele mai mari rate de scădere din lume, potrivit unui studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Cele mai recente date puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică indica faptul că populația României în anul 2016 a înregistrat 19,7 milioane locuitori, iar în ultimii ani tendința de scădere a fost accentuată. Acest lucru este confirmat de valorile obținute la cele mai recente trei recensăminte ale populației desfășurate de către instituție. Astfel, în anul 2011 comparativ cu 2002, scăderea populației a fost de 11,1 %, tendința fiind mult mai pronunțată față de cei 10 ani precedenți, atunci când populația s-a diminuat cu doar 2,8 %, adică circa 660 mii locuitori.

Tabel 2-12 - Evoluția populației la recensăminte


         w A .

n recensământ






România se numără printre statele populației în 2015, potrivit datelq


1       în conformitate cu datele pu

anul 2015 printre statele c ^s^ț^j^^^bărilor naturale în dina tafîfâtfeu cel mai mare declin

DIRECȚIA W

-£     . ini rrÂTI

3i=- WMMI

re UE care au înregistrat cea mai mare scădere a european de statistică (Eurostat).


n de Statistica Eurostat, România se afla în i mare scădere a populației, că urmare a noastră s-a situat pe locul al treilea în topul ania (diminuare de 187 mii locuitori în 2015)

și Italia (diminuare de 161 mii locuitori). Pentru România, scăderea a fost de circa 75 mii persoane, conform aceleiași surse.

Raportate la populație, cele mai mari rate ale declinului demografic ca urmare a sporului natural din UE s-au înregistrat în 2015, în Bulgaria (spor natural - 6,2 la 1.000 locuitori), Croația (-4), Ungaria (-4) și România (-3,8), potrivit Eurostat.

în ceea ce privește migrația externă, România se situează pe locul 2 între țările din UE din punct de vedere al scăderii înregistrate, după Grecia, cu o migrație netă ajustată statistic de circa 35 mii locuitori, determinată prin diferența între modificarea totală a populației î datorată sporului natural al populației (diminuare de 1,8 în tabelul următor este prezentată evoluția populației la^ conform informațiilor publicate de Institutul Național de Ștatisțită a utilizat un ritm negativ aflat în creștere de la un an la altul.


Tabel 2-13 - Evoluția populației la nivel național


Spor natural tagggHgggBMgg

Sursa: Institutul Național de Statistică, "Prognoza principalilor indicatori socio-economici la nivel regional". Septembrie 2016

  • 2.4.1.2 SITUAȚIA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI

Creșterea economică în România este printre cele mai ridicate din UE și se prognozează că va rămâne peste potențial în 2016 și 2017. Creșterea a fost robustă începând cu 2013, fiind determinată de (i) exporturi crescute după recolte abundente și producții industriale crescute în 2013 și 2014, și (ii) revenirea graduală a cererii domestice începând cu 2014. Creșterea reală a PIB se estimează că a sporit cu 3,6% în 2015 pe baza unui consum în creștere și a revenirii investițiilor. Ritmul creșterii a fost prognozat la 4,2% în 2016 semnificativi ce au inclus reduceri de taxe și sporiri ale salariului public. Creșterea economică se estimează că se va situa în jurul deasupra potențialului real.

că răspuns la stimulii fiscali minim valorii


și salariilor din sectorul de 3,7% în 2017, însă


nou maxim post-criză. succesive ale salariului


Pentru anul 2016, creșterea reală a PIB a fost estimată la 4,9%, un Modificarea a fost determinată de stimuli fiscali și susținută de creșteri minim și ale salariilor din sectorul public, care au împins consumul privat către o majorare cu 9%. Investițiile au sporit cu 5,5%, în special că urmare a investițiilor private, în timp ce investițiile publice au înregistrat cel mai slab an de la data aderării României la UE datorită scăderii investițiilor finanțate de către UE că urmare a ciclicității programelor de finanț au frânat creșterea cu 2,6%, că urmare a abaterilor înregistrat? domestică și la creșterea exporturilor, adâncind deficitul de coj


Consumul privat accelerează, stimulând o cerere puternică pentru sporească cu 4,8% în 2015 pe baza unor venituri disponibile ului pentru alimente, creșterii semnificative a salariilor și unei i

I j ~




Exporturile nete


proiectat să ducerii TVA-rea consumului 71



privat s-a intensificat în 2016 după reducerea cotei standard de TVA cu 4%. Contribuția exporturilor nete (a creștere este de așteptat sa rămână negativă în 2016 și 2017.

Investițiile si-au revenit din scăderea înregistrată în 2013 și este de așteptat să poată susține procente ridicate de creștere până în 2017. Se estimează că acestea au sporit cu 6,5% în 201B^ fost relansat sectorul construcției de imobile, susținut prin împrumuturi la costuri scăzute, scferiia

//*» w                                                                                                                I SC tUa Z

„Prima Casa" garantata de stat pentru achiziționarea primelor case, și o încredere spfOTiga investitorilor datorită unor prospecte robuste de creștere economică. Investițiile private^^nfr prognozate să continue creșterea în 2016 și 2017, deși cu un ritm mai scăzut decât în zțfts,® Investițiile publice au cunoscut un maxim în 2015, însă ratele de creștere încetinesc în 20t83E 2017. Acest lucru se datorează în principal absorbției fondurilor europene, care se asteaetă-Slă diminueze o dată cu finalizarea perioadei de programare 2007-20 a programelor 2014-2020 abia a început.


Prognoză-4R-~^PToqnoza în profil

Produsul Intern Brut a sporit în


Conform informațiilor puse la dispoziție de Comisia Națională de teritorial - varianta de toamnă 2016", emisă în septembrie 2016, fiecare an cu procente în creștere de la un an la altul, atingând o valoare de 758 mld. lei în 2016, în creștere cu 4,8% față de anul anterior. Ca urmare a acestei evoluții, câștigul salarial mediu net lunar a depășit valoarea de 2.000 RON/salariat în 2016, sporind cu cca. 10% comparativ cu anul anterior.

Tabel 2-14 - Evoluția și prognoza produsului intern brut și câștigului net la nivel național

ROMANIA


PIB - “/o

PIB - prețuri curente


Câștig salarial mediu net

Sursa: Comisia Naționala de Prognoza, "Prognoza în profil teritorial - varianta de toamna 2016", Septembrie 2016

  • 2.4.2 PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ȘI AL ZONELOR LIMITROFE

  • 2.4.2,1 EVOLUȚIA POPULAȚIEI DIN BUCUREȘTI ȘI ZONA LIMITROFĂ

în urma recensământului realizat de către Institutul Național de Statistică în anul 2011, populația


Municipiului București a fost evaluată la 1.883.425 locuitori. Analizând comparativ cu valorile înregistrate cu ocazia recensămintelor anterioare, tendința de diminuare a populației la nivel local a înregistrat ritmuri mai scăzute. Astfel, dacă în anul 2002 populația rezidentă scăzuse cu 6,8% comparativ cu 1992, în perioada 2003-2011, aceasta s-a diminuat cu numai 2,2%, adică cca. 42 mii persoane


Tabel 2-15-

2011


1.883.425


  • I       JSS1_ III      1-883.425            -2,2%

Sursa: Institutul Național de Statistica, Recensământul populației și al locuințelor

Ulterior publicării rezultatelor obținute în urma Recensământului populației și al locuințelor din anul 2011, Institutul Național de Statistică a revizuit prognoza populației pentru municipiul București în scădere, iar ritmul utilizat a variat între 0,5% și 0,7%. Sporul natural al Municipiului este superior celui înregistrat la nivel național, însă și la nivel local numărul deceselor îl depășește el al nașterilor, valoarea înregistrată a indicatorului fiind tot negativă.


Tabel 2-16 - Evoluția populației în Municipiul București

Populație

Migrație

Spor natural


2012

2013

2014    j

2015    |

Nr pers

1.886.BG6

1.8/5.339

1.865.563

1.853.402

Nr pers

60.900

62.198

57.745

51.074

Spor la

-1,3

-1,4

1000 loc


Sursa: Comisia Naționala de Prognoză, "Prognoza în profil teritorial ~ varianta de toamna 2 2016

  • 2.4.2.2 SITUAȚIA ECONOMICĂ

Așa cum s-a întâmplat în multe alte state central și est-europene, capitala României a cunoscut un ritm de creștere economică mult mai alert decât celelalte regiuni ale țării, s-a adaptat cel mai rapid la schimbările economice și sociale produse de tranziție și a atras cele mai multe investiții străine directe. în regiune sunt prezente toate ramurile industriale, București-Ilfov reprezentând principala aglomerare industrială din țară, dar forța de muncă s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre servicii, care în prezent contribuie cel mai mult la economia regiunii. Tot aici se înregistrează cel mai alert ritm de creștere a unor sectoare precum construcțiile și imobiliarele, evoluții rapide înregistrând și activitățile de retail, de distribuție și de management.

în tabelul următor este prezentată evoluția produsului intern brut (PIB) din Municipiul București în comparație cu nivelul național:

Tabel 2-17 - Evoluția produsului intern brut - nivel național vs. Municipiul București

Produsul Intern Brut (PIB)

2012

2013

2014

2015

586.750

628.581

667.577

712.832

144.706

151.895

160.436

172.523

24,66%

24,16%

24,03%

24,20%


Nivel național (Milioane RON)

Mun. București (Milioane RON)


PIB al Municipiului București reprezintă aproximativ 24% din PIB la nj regiunile cu contribuție importantă la PIB-ul din România-.

icmidi București


Tabel 2-18 - Prognoza și evoluția produsului intern brut - nivelffiațio

Creșterea PIB                2014       2015      2016      201.7      2018      2.0

Mun. București (%)


3,6%     2,0%     3,6%     5,2%     5,4%     5,3%

Sursa: Institutul Național de Statistică, "Prognoza principalilor indicatori socio-economici la nivel regional". Septembrie 2016

Economia Municipiului București va crește mai repede decât media naționala ceea cej/ oarecare creștere a decalajului înregistrat față de media națion


Tabel 2-19 - Evoluția și prognoza produsului intern brut și București


BUCUREȘTI


PIB - prețuri curente


160.436


Câștig salarial mediu net



Lei / sal


2.441


2.696


Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza în profil teritorial - varianta de toamnă 2016", Septembrie 2016

în tabelul de mai sus este prezentată evoluția istorică a Produsului Intern Brut și a câștigului salarial mediu net lunar pentru Municipiul București, cât și estimarea acestor indicatori pentru anii 2017 și 2018. La nivelul anului 2016 câștigul net la nivelul Municipiului București a fost cu 46% mai ridicat decât cel înregistrat la nivel național, acesta fiind efectul generat de obținerea unui PIB la nivel local echivalent cu 24% din cel național.

  • 2.4.2.3 CARACTERISTICILE GOSPODĂRIILOR DIN BUCUREȘTI ȘI ZONA LIMITROFĂ.

în vederea determinării nivelului de suportabilitate, este necesară o analiză a veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor la nivel local. Va fi determinat apoi venitul disponibil al gospodăriei, precum și ponderea cheltuielilor lunare cu serviciile de apă, canalizare și salubritate în acestea. Acesta va reprezenta indicele de suportabilitate în analiză care va fi realizată la momentul întocmirii aplicației.

Informațiile privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor, respectiv consumul sunt disponibile la nivelul regiunii București - Ilfov în broșurile anuale editate de Institutul Național de Statistică, iar analiza va avea ca punct de plecare aceste informații.

Evoluția veniturilor medii ale gospodăriei la nivelul regiunii București - Ilfov este prezentată în următorul tabel:



//4

IȘiĂ direcția UTILII bft-J pliBL


2013

2014

2015

3.327,5

3.420,2

3.671,6

3.178,9

3.270,0

3.520,9

2.286,3

2.395,0

2.654,9

7,8

1,2

2,5

90,9

81,5

64,4

| 709,2

665,4

702,5

11,0

8,9

8,2







Alte venituri - RON


B. Venituri în natură - RON


Venituri obținute de salariați și beneficiarii de prestații sociale - RON


Consum de produse agroalimentare din resurse proprii - RON



■ZE

2013

2.014

2015

4,9

19,8

2,4

68,/

98,7

86,0

148,6

150,1

150,7

44,0

40,9

35.7

104,6

109,3

115,0

28,5                           1^,4

3.653,7,3.697,2 ^___^-3-.9I9,3



Prima concluzie care se desprinde din analiza este aceea că veniturile gospodăriei proporțional cu PIB-ul. De fapt, în ultimii 2 ani, veniturile gospodăriilor termeni nominali deși PIB-ul a crescut. Având în vedere acest lucru,


prudentă care să ia în considerare doar un procent din creșterea PIB ca factor de^țest&re'^e veniturile gospodăriei (undeva între 50-100%). Totuși, luând în considerară proiectului de investiții și faptul că, în cazul în care tariful nu este suficient costurile de exploatare și amortizarea pe termen lung, acesta ar trebui sa crease suportabilitate, vom considera că veniturile gospodăriilor vor spori proporțional cu u PIB.


^^mai


în tabelul următor sunt prezentate cheltuielile gospodăriei din regiunea București - Ilfov:

Tabel 2-21 - Evoluția cheltuielilor gospodăriei din regiunea București-Ilfov



I. Cheltuieli totale (A+B) - RON


Alimente și băuturi - RON



Cheltuieli pentru alimente si băuturi - RON


Impozite, contribuții, cotizații, taxe - R


Alte cheltuieli


II. Rambursări împrumuturi


Total cheltuieli (I+II+III) - RON


Din informațiile prezentate anterip^ veniturilor pe gospodărie va fi mii


2013

2014

2015

2.817,5

2.908,3

3.020,2

2.713,0

2.799,1

2.905,3

1.973,4

2.017,7

2.060,4

697,2

684,1

695,4

605,4

607,8

632,3

670,8

725,8

732,/

54,1

49,8

50,9

666.5

704,3

/82,4

18,9

2/,3

11,6

104,6

109,3

114,9

155,3

127,4

131,4

680,8

661,4

767,7

3.653,7

3.697,2

3.919,3


că un procent semnificativ din creșterea âfch'itarea taxelor și impozitelor, aflate și ele în


creștere. Ca și consecință firească a majorării veniturilor gospodăriilor, se înregistrează o creștere și pe partea de consum a acestora.


Mai jos sunt prezentate cheltuielile lunare pentru serviciile de care beneficiază regiunea București - Ilfov:

Tabel 2-22 - Evoluția cheltuielilor gospodăriei pentru \plata

(medie lunară)



101,29

98,77* C-

94,06

39,01

44,59

50,26

53,68

'-------"51,64

67,13

125,19

127,82

122,71

36,1

44,02

46,53

107,7

109,1

114,67

27,52

29,13

23,37

24,37

24,12

6,73

121,55

194,31

202,2.2

636,41

722,50

732,68


Categoriile pentru care cresc cheltuielile lunare pe toată perioada analizată sunt cele referitoare la energie termică, transport, telecomunicații și altele. Celelalte categorii înregistrează evoluții fluctuante, însă pe ansamblu valoarea totală a cheltuielilor pe servicii ale unei gospodării se majorează în 2015 cu 15,2% comparativ cu 2013, ceea ce reprezintă un ritm de creștere mai accentuat decât cel al veniturilor totale.

în următorul tabel sunt calculate venitul disponibil la nivel național și regional, precum și procentul din venitul disponibil al gospodăriei care este cheltuit pentru achitarea serviciilor de apă, canalizare și salubritate.

Tabel 2-23 - Evoluția cheltuielilor gospodăriei pentru plata serviciilor în regiunea București-Ilfov (medie lunară)


2013

2014

2015

2.174,9

2.122,4

2.240,7

2.987,2

2.992,9

3.137,0

4,2%

4,3%

3,9%


în anul 2015, nivelul veniturilor familiei din regiunea București-Ilfov reprezintă aproximativ 140% din venitul mediu al familiei la nivel național. Ca urmare a sporirii veniturilor gospodăriei la nivel regional și diminuării valorii achitate pentru serviciile lunare de apă și canalizare pe gospodărie, ponderea acestor servicii în veniturile jji 2015.

familie s-a diminuat de la 4,3% la 3,9% în


Aceste informații sunt necesare și este o funcție atât de preț a se

“O Ow

DIRECȚIA

i»ll-ITĂTi cSll

Vf®BI



în cadrul analizei de suportabilitate, care

$a$yabi|it3te| a gospodăriilor de a plăti pentru aceste

76

  • 2.4.2,4 OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI VENITURILE


Structura și dezvoltarea economică a Municipiului influențează cum se arată în tabelul următor:

Tabel 2-24 - Rata șomajului - nivel național vs. Mun. Bucu

Rata șomajului


5,4%

2,0%


2,0%


1,9%


1,8%


Sursa: Institutul Național de Statistică, "Prognoza principalilor indicatori socio-economici la nivel regional", Septembrie 2016

Rata șomajului din Municipiul București a fost semnificativ mai mică decât media la nivel național, iar tendința este de menținere a diferenței față de media națională. Rata de șomaj situată sub media națională va afecta veniturile medii gospodărești la nivelul municipiului care vor crește mai repede decât media națională având un impact pozitiv pe puterea de plată a populației pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare.

Evoluția salariului brut din Municipiul București în comparație cu media la nivel național este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2-25 - Salariul brut - nivel național vs. Mun. București


2012

«Ml

2015

2.063

2.328

2.521

2.989

3,096

3.284

3.553

144,9%

143,1%

141,1%

140,9%


Sursa: Institutul Național de Statistică, "Prognoza principalilor indicatori socio-economici la Septembrie 2016

nivel regional",


Din tabel reiese clar că salariul mediu brut la nivelul Municipiului București este cu 40% mai mare decât media la nivel național arătând o putere de cumpărare mai ridicată a populației.

  • 2.4.3 PROFILUL OPERATORULUI

S.C. APA NOVA București S.A. are dreptul exclusiv de a furniza servicii de apă și de canalizare pentru clienți și de a colecta tarifele pentru aceste servicii. Normele de stabilire a tarifelor sunt scrise în contract, iar autoritatea de reglementare economică - Autoritatea Națională de

Reglementare pentru Serviciile Publice Locale (ANRSC) - supraveghează aplicarea corectă a normelor. Pentru a obține dreptul de a ridica nivelul tarifelor în timp, ANB trebuie sa îndeplinească obiectivele legate de nivelul serviciilor pe care le oferă.


în contextul Sectorului de apă din România, Apa No^ cantități facturate totale mult peste media sectorului Jl^apă di în figura următoare:


companie mare, având ,-^i^ă cum este prezentat




Sursa: Studiu de benchmarking realizat de către BDO România, 2016

Figura 2-25 - Cantități de apă facturate 2015

în aria de operare a Apa Nova București densitatea consumatorilor este mare fiind mult peste media sectorului din România. Acest lucru este evidențiat foarte clar în graficul următor în care este prezentat indicatorul numărul de locuitori pe km de rețea de distribuție, valoarea pentru aria de operare a Apa Nova București fiind printre cele mai ridicate.

Populația deservită per km de rețea de distribuție (nr. loc. / km), în anul 2015


Sursa: „Raportul privind starea serviciilor Română a Apei, Noiembrie 2016.

Figura 2-26 - Po^^aț

Practicând unul dintre cele mai ret^j^° itate și sa obțină performanțe, find^Ja




o/a Șu'turești reușește să furnizeze servicii de așa cum se poate vedea în graficul următor:


78


Ml



Sursa: Studiu de benchmarking realizat de către BDO România, 2016

Figura 2-27 - Nivelul tarifelor cumulate apă+canalizare

Tarifele apa Nova București: apă potabilă 3,31 (+ 9% TVA), canalizare 1,74% (+ 19% TVA) = 5,69 RON / mc (cu TVA aferent) se află mult sub media națională (medie rezultată a tarifelor practicate de operatorii analizați).

în plus, operatorul Apa Nova București și-a dezvoltat de-a lungul timpului o gama variată de servicii, pe care le oferă clienților săi, servicii ce sunt existente într-o anumită măsură și la alți operatori din Romania.

  • 2.5 EVALUAREA CADRULUI INSTITUȚIONAL ȘI LEGAL

  • 2.5.1 INSTITUȚII/AUTORITĂȚI/ORGANISME RELEVANTE ȘI ROLUL ACESTORA

Cadrul instituțional în domeniul serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare din România, relevant pentru Mașter Plan-ul serviciului de alimentare cu apă și canalizare al Municipiului București, este asigurat de către următoarele autorități și/sau instituții organizate la nivel central, regional și local:

4- Ministerul Mediului (MM)

Conform HG nr. 19/2017, MM este organizat și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în sul?


MM

realizează politica la nivel național în domeniile

înconjurător, economiei <^cu privire la toate


verzi, biodiversității, ariilor naturale protejate, schim

- .’-'■■■ ■■ ?

sectoarele și subsectoarele pe care le administrează,

elaborează strategia și reglementările specifice de dezvoltare și armo activități în cadrul politicii generale guvernamentale, asigură și coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeni îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare, inspecție și control în aceste domenii.


MM asigură îndeplinirea condiționalităților ex-ante și respectarea pî pentru îndeplinirea acestora, pentru sectoarele mediu, în acor< Acordul de parteneriat 2014-2020 și Programul Operațional Intra

:u angajamentele Ictură Mare (POIM)


4- Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP)

Conform HG nr. 20/2017 MAP se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, desfășurându-și activitatea în domeniile: planificare strategică, managementul fondului forestier și cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie, hidrogeologie, protecția, conservarea și refacerea capitalului natural din domeniul apelor și pădurilor.

MAP stabilește regimul de utilizare a resurselor de apă și asigură elaborarea de cercetări, studii, prognoze și strategii pentru domeniul gospodăririi cantitative și calitative a apelor, precum și elaborarea programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor.

MAP asigură îndeplinirea condiționalităților ex-ante și respectarea planurilor de măsuri asumate pentru îndeplinirea acestora, pentru domeniile gospodăririi apelor, în acord cu angajamentele asumate prin Acordul de parteneriat 2014-2020 și Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

4- Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM)

Conform HG nr. 1000/2012, ANPM este organizată și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică și finanțată de la bugetul de stat, în subordinea MM, cu competențe în implementarea ia nivel național a politicilor, strategiilor și a legislației în domeniul protecției mediului.

ANPM are în subordine 42 de Agenții Județene pentru Protecția Mediului (APM), instituții publice cu personalitate juridică, finanțate integral de la bugetul de stat și având statut de servicii publice deconcentrate.

ANPM exercita următoarele atribuții: mediu, autorizarea activităților cu mediu la nivel național și local, aerului, schimbări climatice, arii p|



ategica de mediu, monitorizarea factorilor de țujsw, implementarea legislației și politicilor de ge»țw Europeană de Mediu privind calitatea lesPsqlului, apa.

ANPM urmărește îndeplinirea cerințelor legislației de mediu din actele de reglementare, constată neconformitățile și ia măsurile care se impun în conformitate cu competențele stabilite de legislația în vigoare.

4- Administrația Națională "Apele Române" (ANAR)

Conform OUG nr. 107/2002, cu modificările și completările ulterioare, ANAR este o instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și aflată în coordonarea MAP.

ANAR administrează apele din domeniul public al statului și infrastrugturâ^istemului Național de

Gospodărire a Apelor formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundațiilor, canale, derivații inter-bazinale, prize de apă și alte lucrări specifice, precum și infrastructura sistemelor naționale de veghe hidrologică, hidrogeologică și de monitorizare a calității resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoașterii și a gestionării unitare pe ansamblul țării, a resurselor de apă de suprafață și subterane.

După principiul organizării pe bazine hidrografice, ANAR are î

Bazinale de Apă (ABA), după cum urmează: Someș-Tisa, Crișu Vedea, Buzău-Ialomița, Dobrogea - Litoral, Prut, Șiret.

Din structura ANAR mai fac parte Institutul Național de Hidre (INHGA) și Exploatarea Complexă Stânca Costești.


ANAR eliberează autorizațiile de gospodărire a apelor și avizează 1 execută pe ape și în legătură cu apele.

± Garda Națională de Mediu (GNM)

Conform HG nr. 1005/2012, actualizată, GNM este instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, în subordinea MMAP, fiind responsabilă de asigurarea controlului implementării profesioniste, uniforme și integrate a politicii Guvernului de aplicare a legislației naționale armonizate cu cea comunitară în domeniul protecției mediului.

GNM este responsabilă de asigurarea controlului implementării profesioniste, uniforme și integrate a politicii Guvernului de aplicare a legislației naționale armonizate cu cea comunitară în domeniul


/medului și aplică, după caz, sancțiuni

desfășoară;

zegție â mediului prevăzute în actele de /   ” l/


mediului prevăzute în actele de mțjefentă' pentru protecția mediului, verifică îndeplinirea măsurilor stabilite prin programele pentru conformare și planurile de acțiuni pentru activități economice și asigură controlul de specialitate;


  •  constată faptele ce constituie contravenții și aplică sancțiunile în domeniul protecției mediului, sesizează organele de urmărire penală competente și colaborează cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislației de mediu, constituie infracțiuni;

4 controlează investițiile care necesită aviz/acord de mediu în toate fazele de execuție, având acces la întreaga documentație care a stat la baza emiterii avizului/acordului de mediu, monitorizându-le până la definitivarea acestora, inclusiv lucrările cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei sălbatice și acvaculturii;

  •  stabilește măsuri și termene, în conformitate cu dispozițiile legale, obligatorii pentru unitățile controlate, în vederea înlăturării deficiențelor constatate, și urmărește modul în care aceste măsuri și termene au fost îndeplinite sau respectate;

  •  controlează măsurile luate de operatorii economici privind prevenirea poluărilor accidentale;

4- constată faptele ce au condus la prejudiciul asupra mediului, eventualele amenințări

modificarea unor acte normative.

MFE elaborează și monitorizează strategii și programe de dezvoltare a infrastructurii unităților administrativ-teritoriale, cu finanțare internă și/sau externă, precum și indicatorii de performanță ai serviciilor publice comunitare de utilități publice din categoria cărora face parte și serviciul de alimentare cu apă și de canalizare furnizat/prestart de APA NOVA București

MFE exercită funcțiile autorității de management și îndeplinește atribuțiile aferente acesteia, pentru: Programul Operațional Regional 2007-2013 și 2014-2020, Programul „Inițiativa pentru întreprinderi Mici și Mijlocii", Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative" 2007-2013, Programul Operațional „Capacitate Administrativă" 2014-2020, Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice", Programul Operațional "Competitivitate", Programul Operațional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane", Programul Operațional "Capital Uman", Programul Operațional "Ajutorarea persoanelor defavorizate", pentru perioada de programare 2014-2020, Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Programul Operațional Sectorial „Transport", Programul Operațional Sectorial „Mediu" și Programul Operațional „Asistență tehnică", pentru Programul IȘPA.


Direcția Generala Programe Infrastructura Mare coordonează cele 8 Direcții Regionale

Infrastructura, organizate ca direcții la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare.

4- Ministerul Finanțelor Publice (MFP)



Conform HG nr. 34/2009, cu modificările și completările ulterioare, M

funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centraieTcu personalitate ItfridicăMn subordinea Guvernului, aplicând strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor pdWice.


Economic European și Mecanismul Financiar Norvegian; (ii) funcția de combatere a evaziunii fiscale, exercitată prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile subordonate.

în cadrul MFP funcționează Autoritatea de Certificare și Plată (ACP). Aceasta urmărește asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor externe nerambursabile primite de la Uniunea Europeană, precum și de la alte organisme internaționale donatoare. în această calitate, ACP are atribuții în ceea ce privește fondurile de preaderare, fondurile structurale și de coeziune, fondul European pentru pescuit, cât și fondurile primite în cadrul Mecanismului Financiar Spațiul Economic European,

4- Ministerul Sănătății (MS)

Conform HG nr. 144/2010, cu modificările și completările ulterioare, MS este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, reprezentând autoritatea centrală în domeniul asistenței de sănătate publică.

MS elaborează politici, strategii și programe de acțiune în domeniul sănătății populației, în acord cu Programul de guvernare, coordonează și controlează implementarea politicilor, strategiilor și programelor din domeniul sănătății populației, la nivel național, regional și local.

MS are în subordine 42 de Direcții de Sănătate Publică județene (DSP), instituții publice cu personalitate juridică, finanțate integral de la bugetul de stat și având statut de servicii publice deconcentrate.


Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC)

în conformitate cu prevederile Legii nr. 51 din 2006, republicată, ANRSC este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, ce funcționează în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, având ca scop reglementarea monitorizarea la nivel central a activităților din domeniul serviciilor comunitare de utilițățr'țTublic aflate în atribuțiile sale, fiind finanțată integral din venituri proprii obținute în co Potrivit competențelor acordate prin lege, ANRSC eliberează licenț^efabo^^'^ietodol regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utilități publice din Wi pentru piața acestor servicii, inclusiv pentru serviciul de alimentare monitorizează modul de respectare și implementare a legislației aplicabile acestor servicii.



Raporturile juridice dintre A.N.R.S.C. și operatorii serviciilor de utilități publice su monitorizare, evaluare și control privind respectarea condițiilor de acordat; autorizațiilor, a procedurilor de stabilire, ajustare și modificare a prețurilor și tarifelor.

în vederea exercitării atribuțiilor sale, A.N.R.S.C. are dreptul de acces la informațiile documentele operatorilor legate de domeniul său de activitate, inclusiv la cele din contabile ale acestora. A.N.R.S.C. are dreptul să facă publice orice date sau informații care interes public.

«L Agenția pentru Protecția Mediului (APM) București și Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov

APM București și APM Ilfov sunt instituții publice cu personalitate juridică, în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, cu statut de serviciu public deconcentrat, finanțate integral de la bugetul de stat.

APM București/APM Ilfov îndeplinește, la nivelul Municipiului București/județului Ilfov, atribuțiile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în domeniile implementării și politicilor de mediu, legislației și reglementărilor în vigoare și coordonează elaborarea planurilor de acțiune la nivelul Municipiului București/județului Ilfov.

4- Administrația Bazinală de Apa Argeș - Vedea (ABA Argeș - Vedea)

ABA Argeș - Vedea este o instituție publică, cu personalitate juridică și funcționează pe baza de gestiune și autonomie economică, în coordonarea ANAR. ABA Argeș - Vedea are ca scop cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă și administrarea infrastructurii sistemului de gospodărire a apelor.

ale subbazinelor Argeș, e gospodărire a apelor, pe teritoriile Ilfov și Municipiul București.


ABA Argeș - Vedea își desfășoară activitatea în spațiile hidrografice Vedea, Călmățui și Dunăre, prin șase


^===jydețelor Argeș, Dâmbovița, Olt, Teleo

'               O v

DIRECȚIA

■4 Sistemele de Gospodărire a Apelor Ilfov-București (SGA Ilfov-București) și Giurgiu (SGA Giurgiu)

SGA Ilfov-București și SGA Giurgiu sunt unități fără personalitate juridică, în subordinea ABA Argeș - Vedea și reprezintă autoritatea investită cu aplicarea unitară a strategiei naționale în domeniul gospodăririi resurselor de apă din spațiul hidrografic administrat.

pe teritoriul a*ff*hălărași


Apele aflate în spațiul hidrografic gospodărit de SGA Ilfov-București sunt situate Municipiului București și al județului Ilfov, dar și pe unele zone din județele Dâmbovj (ex: râul Colentina tronsonul amonte de acumularea Ciocănești, Valea Butimanu I - VIII, Noduri Hidrografice - NH Tânganu etc.).


Municipiul București este traversat de 2 cursuri de apă:

  • •     râul Dâmbovița: cu o lungime de albie regularizată de 10g80 din totalul de 11;

  • •     râul Colentina: cu o lungime de 26,30 km din cursul total amenajat în barajul Cernica.

Principalele râuri din județul Ilfov sunt: Dâmbovița, Ilfov, Colentina, Mostiștea, Sab

Apele aflate în spațiul hidrografic gospodărit de SGA Giurgiu sunt situate pe teritoriul județelor Giurgiu, Ilfov (sub-bazinele râurilor Argeș, Sabar, Ciorogârla și Valea Mamina) și Călărași (râul Argeș până la confluența cu fluviul Dunărea ia Oltenița și afluenții acestuia, fluviul Dunărea de la granița cu județul Giurgiu până la Oltenița și râul Zboiu).

Este de menționat faptul că alimentarea cu apă potabilă a Municipiului București se realizează prin utilizarea preponderent a apei brute din următoarele surse de suprafață: râul Dâmbovița (prin priza de la Brezoaele) și râul Argeș (prin priza de la Crivina).

4 Comisariatul Municipiului București al Gărzii Naționale de Mediu

Comisariatul Municipiului București îndeplinește, la nivelul Municipiului București, atribuțiile GNM privind controlul respectării măsurilor de protecție a mediului prevăzute în actele de reglementare emise de autoritatea competență pentru protecția mediului, participând în mod direct la acțiuni de prevenire și combatere a faptelor de natură infracțională în domeniul său de activitate.

4 Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București (DSPMB)

DSPMB coordonează și implementează la nivelul municipiului București activitățile medicalei cuprinse în programele naționale de sănătate privind protejarea sănătății și prevenirea; îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc în relație cu mediul de viața și de muncă și aprovizionarea cu apă potabilă, monitorizează, evaluează și participă la asigurarea calității apei potabile din

teritoriu șl elaborează propuneri pentru rezolvarea/ameliorarea situațiilor de risc evaluat sau anihilarea riscului constituit în conformitate

e»șftțiaȚn



DSPMB asigură inspecția sistemelor de^igfțo și monitorizarea calității apei potabile,

pi^otabilă a populației, supravegherea minarea informației și raportarea.


Se asigură că producătorii și distribuitorii de apă vor realiza aprovizionarea cu apă potabilă, conformarea cu standardele, monitorizarea de control și acoperirea costurilor monitorizării de audit.

< Direcția Regională Infrastructura (DRI) POIM București

La nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare, au fost organizate Direcții

Regionale Infrastructura care exercită un dublu rol, acela de Organisme Intermediare pentru AM POS Mediu și de Direcții Regionale Infrastructura pentru POIM.


DRI se află în structura și sunt coordonate de către AM POIM fiind structurii responsabile cu verificarea tehnică și financiară a cererilor de rambursare, i locului și monitorizarea proiectelor, iar pentru POS Mediu îndepli acordul de delegare de atribuții.

DRI București îndeplinește principalele atribuții specifice care-i revin, implementează în: Municipiul București, județele: Ilfov, Prahova, Călărași, Ialorpița nivel național.

4- MUNICIPIUL BUCUREȘTI


Autoritățile administrației publice locale din municipiul București sunt:

• Consiliul General al Municipiului București (CGMB) și consiliile locale ale sectoarelor, ca autorități deliberative, precum și

• Primarul General al municipiului București și primarii sectoarelor, ca autoritate executivă, aleasă în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

CGMB, compus în prezent din 52 de consilieri locali, asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: sănătatea; situațiile de urgență; protecția și refacerea mediului; conservarea, restaurarea și punerea în valoare a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale; dezvoltarea urbană; serviciile comunitare de utilitate publică (alimentare cu apă, canalizare, gaz natural, salubrizare, energie termică, iluminat public și transport public local); punerea în valoare, în interesul comunității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale.

CGMB exercită competența privind reglementarea tehnică a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare prin Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală.

PMB este organizată și funcționează j*6tri’ j&ublică locală republicată și în cortfeț®

____________________________________ A r


r^gii nr. 215/2001 privind administrația ârttfej| Consiliului General al Municipiului a

86


București privind aprobarea organigramei, a aparatului propriu de specialitate.

numărului de posturi și a statului de funcții ale

li


PMB a atras importante fonduri europene dezvoltarea infrastructurii de mediu locale și calității apei potabile și a apelor uzate, contribuind în mare măsură la dezvoltarea durabilă a comunității.


nerambursabile pentru investiții necesare pentru atingerii standardelor Uniunii Europene în privința


Lucrarea complexă de reabilitare și extindere a infrastructurii de apă uzat include două faze:

  • ►  Faza I a fost finanțată prin - Măsura ISPA 2004/RO^^/P/P^^te^

epurare a apelor uzate, București" și a cuprins proiect^r^^^-----

  • ►  Faza a Il-a urmărește o abordare integrată privind epurare Glina - lucrări complementare în rețeaua de infiltrațiilor și dimensionarea în consecință a extinderii stației, p se vor finanța în 2 etape de programare:


Etapa 1 - POS Mediu (2007 - 2013) - în derulare


■/



^ȘEAy'&lincK


Contract CLI „Extindere SEAU Giina 2 și construirea unui Incinerator"


Contract CL2 „Construirea sistemului de drenare de la partea dreaptă a Casetei și alte lucrări la sistemul de canalizare de evacuare din Lacurile Titan, Tineretului și Carol"


Contract CL3 „Reabilitarea colectoarelor principale de canalizare (A0 și B0)"


Etapa 2 - POIM (2014 - 2020) - în pregătire


Contract CL4 „Reabilitarea Casetei și a sistemului său principal de drenare pe partea stângă a Casetei (în sectoarele Ciurel - Unirii - Vitan)"


Contract CL5 „Reabilitarea Casetei și a sistemului de drenare de pe partea stângă în sectorul Vitan-Glina"


Contract CL6 „Reabilitarea/înlocuirea rețelei de canalizare și realizarea drenurilor secundare în zonele Cotroceni, Regina Maria și Tineretului"


Contract CL7 „Colector nou Cheile Turzii"


Coordonarea, gestionarea și monitorizarea aspectelor legate de implementarea proiectelor finanțate din fonduri publice și a celor finanțate din fonduri europene sunt în responsabilitatea Municipiului București.


Pentru implementarea proiectului ISPA, prin decizia GCMB, în cadrul PMB s-a constituit o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). După finalizarea proiectului ISPA, UIP a preluat responsabilitatea gestionării proiectului finanțat prin POS Mediu, pregă         poi implementarea proiectului finanțat

prin POIM.


■4 Autoritatea Municipală de



e&0|iilor Publice (ÂMRSP)



Prin Hotărârea nr. 339/30.09.2009, Consiliul General al Municipiului București a aprobat înființarea Autorității Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) "instituție publică de interes local a Municipiului București, cu personalitate juridică, finanțată din venituri extrabugetare",

instituție ce a preluat atribuțiile Agenției de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apă - Canal a Municipiului București - ARBAC și Agenției Municipale de Eficientizare și Reglementare domeniul Energiei București - AMEREB.


Conform art.2 al HCGMB nr. 339/30.09.2009, Autoritatea Municipală de Rpțffem^âii

re a Kerviciilor


ii și ^SrcităXtribuțiile din ngf* cU'Xpă și canalizare ucurești



Publice are calitatea de autoritate de reglementare tehnică a Concesi

Contractul de concesiune cu privire la furnizarea de servicii de pentru Municipiul București, încheiat între Municipiul București S.A. (Contractul de concesiune).

Obiectivele AMRSP

AMRSP își desfășoară activitatea în baza prevederilor statutului

  • a) să monitorizeze cu maximă obiectivitate conformarea S<?fcj la obligațiile contractuale privind Nivelele de Serviciu (NS) din Contractul de Concesiune, Caietul de

Sarcini, Partea a IlI-a;

  • b) să asigure, în condiții de imparțialitate, independență și integritate, verificarea conformării ANB cu NS;

  • c) să asigure expertiza tehnică în sprijinul rezolvării disputelor dintre utilizatori și ANB, prin analizarea și aprecierea imparțială a situațiilor, dacă apelul clientului către concesionar nu a condus la rezolvări acceptabile pentru părți;

  • d) să notifice părților contractante neîndeplinirea obligațiilor privind realizarea NS în conformitate cu procedurile prevăzute în contract, Municipiul București, în calitatea sa de concedent urmând să decidă aplicarea penalităților prevăzute în Contractul de concesiune.

•4 Asociația Română a Apei (ARA)

ARA este o asociație autonomă, patronală și profesională, neguvernamentală și nonprofit, de interes comunitar, cu personalitate juridică, având scopul de a reprezenta, promova, apăra și susține interesele patronale ale operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă și canalizare.

în România, ARA a fost unul dintre promotorii introducerii conceptului de benchmarking - un instrument care permite compararea performanțelor între companiile de apă, în vederea îmbunătățirii atât a calității serviciilor oferite cetățenilor, cât și performanțelor operaționale și financiare.

în noiembrie 2015, Ministerul Fondurilor Europene (MFE), Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP), Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și Asociația Română a Apei (ARA^cfu^id organizarea și funcționarea Centrului de Ex^el^hța^perrtr £§&Serarea interinstituțională privind i


ilerrțentșfeaaîs


lucratorilor regionali de apă și apă uzată! <§g/as^


Protocol de colaborare privind larking (CEB). CEB are ca obiect ben^ijlby de Benchmarking la nivelul :e|lu^ ooerente pentru toate companiile


lat un


de apă și de a disemina experiența la nivel național prin folosirea și perfecționarea uneiji de benchmarking adecvate, aliniată indicatorilor de performanță IWA pentru compa bune practici cu alți furnizori de servicii în România și din alte state membre ale U

togii



•4 Societatea APA NOVA București S.A. (ANB)

ANB este o societate comercială pe acțiuni, înființată conformXegii obiect de activitate gestiunea serviciilor de alimentare c Municipiului București. Sediul societății este în strada Tunari etajele 6-9, sector 2, București.

Acționarii ANB sunt: Municipiul București cu 16,31% din căpițe

Generale Des Eaux cu 73,69%, iar cu 10% salariații societății prin^sogi

principal ritoriul cel Mare,


eolia Eau-Compagnie ia ESOP.


ANB face parte din Grupul Veolia și a fost desemnată în anul 2000 câștigător al licitației organizate de Municipiului București pentru concesionarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare. în România, Veolia furnizează servicii de apă și de canalizare pentru mai bine de 2,2 milioane de persoane din București, Ploiești și Otopeni.

Concesiunea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare a fost atribuită în urma unei proceduri internaționale de achiziție, organizată sub asistența International Finance Corporation, criteriul de selecție fiind cel mai mic tarif mediu pe durata concesiunii (pe o perioadă de 25 de ani începând cu anul 2000).

Contractul de Concesiune, semnat la 29 martie 2000, a intrat în vigoare la 17 noiembrie 2000 și a fost încheiat pentru o perioadă de 25 de ani (cu posibilitate de extindere la maxim 37 de ani).

în conformitate cu termenii Contractului de Concesiune, Municipiul București a acordat ANB drepturi exclusive și obligația de a gestiona serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare, precum și bunurile publice aferente care compun sistemul de apă și sistemul de canalizare, pe riscul și cheltuiala proprie, în schimbul unei taxe numita redevență.

ANB deține licența clasa 1 nr. 2435/29.04.2013 emisă de ANRSC, prin Ordinul Președintelui ANRSC nr. 207/29.04.2013, valabilă până ia 16.05.2018.

Societatea este certificată conform ISO 9001:2008; ISO 14001:2004 și OHSAS 18001:2007, iar funcționarea sistemului Management Triplu Integrat (Calitate, Mediu și Sănătate și Securitate Ocupațională) este urmărită continuu și îmbunătățită prin desfășurarea auditurilor interne, a analizelor de procese și de management, planificate, precum și prin monitorizarea stadiului de realizare a obiectivelor specifice calității, mediului și OHSAS, propuse anual de către conducerea ANB.


Laboratoarele de control al calității apei potabile și de analiză a apelor uzate ale ANB sunt acreditate RENAR și au fost implicate în acțiuni desfășurate la nivelul Grupului Veolia, dar și pe plan


Prin Contractul de Concesiune, ANB s-a angaj; j^gpecte servicii) care reflectă performanța serviciilor pre

e^e\o de indicatori (nivele de




Numărul total de salariați la sfârșitul anului 2016 a fost de 1.992, structurați astfel:

  • •  Cadre: 282 (14%);

  • •   Personal calificat: 1.693 (85%);

  • •   Personal necalificat: 17 (1%).

Vârsta medie înregistrată în cadrul companiei este de 44 ani, iar 74 % din angajați sunt bărbați și 26% femei.

Referitor la numărul personalului raportat la 1.000 de locuitori deserviți (servicii de apă), la sfârșitul anului 2016 ANB avea 1,15 angajați/1.000 de locuitori deserviți, ceea ce sugerează faptul că în cadrul operatorului există un număr optim de personal.

Cifra de afaceri era, la finalul anului 2016, de 348,28 mii lei/salariat, în creștere față de anii precedenți.


le rezultă din obligațiile asumate de conforma obiectivelor convenite la fî&e^ L Strategia UE pentru Dezvoltare și Convenții internaționale în

Documentele strategice elaborate sunt actualizate pentru a asigura o viziune coerentă asupra politicii de dezvoltare durabilă a României și asupra modului în care aceasta poate fi reflectată în practică.

4 TRATATUL DE ADERARE - Capitolul 22


////^ %

Tratatul de Aderare semnat între România și UE la 25 aprilie 2005 conține, înyCapr^

Protecția Mediului, termenele finale pentru conformarea cu Directivele din domeninf

In sectorul de apă/apă uzată, România a solicitat și i-au fost acceptate perioaue dwț?anziț conformarea cu cerințele următoarelor Directive europene:              /

• Directiva 80/778/EEC privind calitatea apei potabile destinate/cons^HjIui de Directiva 98/83/EC (pana în anul 2015);                        /


ie pentru^^

ian,


iendată


prin


Directiva


Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modifica' 98/15/CE (pana în anul 2018);                                /

Directiva nr. 76/464/EEC privind descărcarea substanțelor periculoase (și a celor 7 directive fiice) (până în anul 2015).

4 STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI ORIZONTURI 2013-2020-2030 (SNDD)

Conform orientărilor strategice ale UE, SNDD stabilește o serie de obiective-țintă și modalități de acțiune la orizont 2013, 2020, 2030. Astfel, pornind de la obiectivul UE îmbunătățirea gestionării resurselor naturale și evitarea exploatării lor excesive, recunoașterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme, următoarele obiective naționale au fost stabilite:

• Orizont 2013 - Reducerea decalajului existent față de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabilă și cu respectarea principiului «poluatorul plătește»

Principalul program pentru dezvoltarea sectorului de apă/apă uzată a fost POS Mediu 2007-2013, care a avut ca obiectiv specific îmbunătățirea calității și accesului la infrastructura de apă și apă uzată prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

Orizont 2020 - Atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale

în prezent, POIM este principalul program prin care se urraăre continuând finanțarea investițiilor necesare în sectorul "Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de maț Specific OS 3.2. - Creșterea nivelului de colectare șigradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a

t&


obiectivelor asumate,! rul Axei Prioritare 3 burselor", Obiectivul mane, precum și a I investițiilor în aria


proiectului va ține de asemenea cont de angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare.

în anul 2021, vor fi revizuite planurile de management și amenajare a ba hidrografice. Planul de management al riscului de inundații va fi definitivaț/și decembrie 2015, iar în 2018 se va face o evaluare preliminară, intrprâucq^u-se/ajustările necesare. Hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații vor fi revizuite actualizate, ulterior, la fiecare 6 ani. Pe baza analizei rezultatelor o^finut^jpână reevaluate domeniile de intervenție, prioritățile de acțiune și necesa următoare.


Orizont 2030 - Apropierea semnificativă de performanței membre UE din acel an

România se va alinia, în linii generale, la cerințele și standardele UE privitiS gestionarea W* *3          >

apelor uzate, în conformitate cu proiecțiile preliminare ale Planului

hidrografice. Se prevede atingerea obiectivelor de mediu pentru

România.

•* POS MEDIU 2007-2013

POS Mediu s-a bazat pe obiectivele și prioritățile politicilor de mediu și de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectând atât obligațiile internaționale ale României, cât și interesele specifice naționale.

Pentru a îmbunătăți accesul la utilitățile elementare de apă și pentru a proteja și a reabilita sursele de apă din România conform cerințelor din Directivele privind Apa Potabilă și Epurarea Apei Uzate Urbane, au existat oportunități substanțiale pentru finanțarea primelor programe din cadrul Politicii de Coeziune. Acestea au contribuit la progresul către obiectivele ambițioase și la realizarea planurilor de implementare până în 2015 cel târziu, respectiv în 2018, așa cum a fost stabilit prin Tratatul de Aderare.


Obiectivul global al POS Mediu 2007-2013 l-a constituit protecția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață în România, contribuind în același timp la conformarea cu acquis-u\ comunitar de mediu. Obiectivul a urmărit reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului "poluatorul plătește".

Obiectivul specific al POS Mediu 2007-2013 în sectorul de apă/apă uzată a urmărit "îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată".

Axa Prioritară 1 "Extinderea și modernizarea sj

Mediu 2007-2013 a avut ca obiective:



  • •   Furnizarea de apă potabilă cu calitate corespunzătoare în toate aglomerările urbane;

  • •   îmbunătățirea calității cursurilor de apă;

  • •   îmbunătățirea nivelului de gestiune a nămolurilor provenite de la stațiile de epurare a apei uzate;

Crearea unor structuri de management al apei eficient și inovativ.


Bugetul total al ROS Mediu pentru perioada de programare 2007-20 miliarde Euro, pentru Axa prioritară 1 fiind alocat 3.149.423.956 Euro reprezintă finanțare din FC, iar 372.891.796 Euro cofinanț^/e n^fe

< POIM 2014-2020


45!


POIM grupează nevoile de dezvoltare din următoarel^șe^ protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea și eficiență energetică. POIM 2014-2020 continua finanțarea investițiilor necesare în s apă/apă uzată în cadrul Axei Prioritare 3 "Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor", Obiectivul Specific OS 3.2. - Creșterea nivelului de colectare șl epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației.

Proiectele regionale care vor fi finanțate în perioada de programare 2014-2020 se vor adresa atât nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare și unde populația beneficiară este mai numeroasă, cât și celor din zonele rurale. Prioritizarea investițiilor în aria proiectului va ține de asemenea cont de angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare.

Un obiectiv esențial al acestor proiecte regionale este de a promova o mai mare eficiență și calitate în oferirea de servicii publice locale, prin investiții și promovarea de operațiuni independente, bine coordonate și sustenabile din punct de vedere financiar.

Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate pentru finanțarea proiectelor din OS 3.2 se ridică la 2.846.845.261 Euro, din care 2.419.818.471 Euro reprezintă finanțare din FC, iar 427.026.790 Euro cofinanțare națională (370.089.885 euro buget de stat și 56.936.905 buget local/alte surse publice).

Prin POIM vor fi vizate în principal două tipuri de acțiuni:


1. Proiecte integrate de apă și apă uzată (noi și fazate), cu următoarele tipuri de subacțiuni:

Construirea/reabilitarea rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor' uzate (cu treaptă terțiară de epurare, acolo unde este cazul) care asigură li colectarea și epurarea încărcării organicradabile în aglomerări mai mari de ij

2.000 l.e., acordându-se prioritate^^m#^ilc^b%ynplementarea și eficientizarea managementului nămolului rezulj^ț^^pdSruî                          :lor uzate;



  • • Reabilitarea și construcția de stații de tratare a apei potabile, împreună cu măsuri de

creștere a siguranței în alimentare și reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile;

  • • Reabilitarea și extinderea sistemelor existente de transport și distribuție a apei;


ECONOMICĂ BAZATĂ PE EMISII REDUSE DE CARBON PENTRU PERIOADA 2016-2020 ȘI PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Obiectivul principal al strategiei naționale privind schimbările climatice și creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon, aprobată prin HG 739/2016, este acela de a mobiliza și de a permite actorilor privați și publici să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și să se adapteze la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.

în ceea ce privește procesul de reducere al emisiilor de GES, această strategie adoptă ținte cuantificabile în conformitate cu angajamentele UE 2030, iar în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, scopul este acela de a susține și de a promova protecția mediului, a oamenilor și a activităților economice față de efectele schimbărilor climatice, în special față de evenimentele extreme.

în ceea ce privește reducerea emisiilor GES, strategia propune un număr restrâns de obiective esențiale de reducere a emisiilor de GES în opt sectoare pentru a permite României îndeplinirea țintelor sale de reducere asumate la nivelul UE și pregătirea pentru creșterea economică verde.

Principalele obiective strategice pentru reducerea emisiilor GES în sectorul alimentării cu apă/apă uzată sunt:

« Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul alimentării cu apă și al epurării de energie necesară pentru realizarea anumitor funcții, cum ar fi epurarea apelor uzate), prin modificarea clădirilor aferente unităților (instalarea unor sisteme de iluminat, a unor ferestre sau echipamente de încălzire și răcire eficiente din punct de vedere energetic ce reduc consumul de energie înregistrat de construcțiile respective).

apelor uzate - prin asigurarea cap^S pompare și suflare eficient modificărilor necesare la uniți


erii metanului și utilizarea de sisteme de


gtkLsi «^eăfcarea modificărilor operaționale și a


modernizări de echipamente wm,

direcția

utilităti t3s]| compresoarele cu modele mai%




w sistemele mari de alimentare cu apă - prin


ijj^Mocairea iinor elemente, cum ar fi pompele sau


modificări operaționale (reducerea cantității


Procesul de adaptare la schimbările climatice va avea loc în sectoarele identificate la diferite niveluri ex. național, regional, local, prin abordări personalizate pentru fiecare specifică. Având în vedere că schimbările climatice au impact diferit în s niveluri diferite, măsurile de adaptare vor fi de asemenea variante, în funcțj^de

sector/iocație diferite, și la rii locali.



Principalele obiective strategice pentru adaptarea la schimbările clinjătice^

rul apei sunt:


• Reducerea riscului de deficit de apă - în cazul apei pent foarte important să se reducă pierderile din sistem, în re prezent estimate la aproximativ 30%;

Reducerea riscului de inundații - aplicarea măsurilor care Management al Riscului la Inundații.

Creșterea gradului de siguranță a barajelor și digurilor

i Ur'oica


Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale              ările

climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 are ca obiectiv major elaborarea de măsuri concrete pentru aplicarea Strategiei pornind de la prioritățile stabilite, precizând, cu mai multă exactitate, activitățile necesare pentru abordarea priorităților identificate în documentul strategic și stabilirea de etape pentru dezvoltarea și implementarea lor.

Pornind de la cele 2 obiective stabilite de strategie pentru sectorul apă/apă uzată, pentru perioada

2016-2020, Planul național identifica următoarele acțiuni:

Obiectivul 1 - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul alimentării cu apă și al epurării apelor uzate

  • •   Implementarea gestionării eficiente a nămolului rezultat din procesul de epurare a apelor uzate (finanțare POIM);

  • •   Continuarea finanțării modernizării sistemelor eficiente de epurare a apelor uzate din orașe/regiuni pentru a se asigura conformitatea cu cerințele UE relevante privind calitatea apei și acoperirea serviciilor și reducerea emisiilor de GES (finanțare POIM);


  • •   Cercetarea pentru utilizarea proiecțiilor la scară regională și globale în scopul furnizării unor evaluări mai localizate a bazine hidrografice / regiuni, permițând o alimentare cu a (finanțare buget de stat);


Obiectivul 2 - Creșterea eficienței energetice a pompelor

Achiziționarea pompelor de mare eficiență, pent în domeniul alimentării cu apă și a epurării apelor

4 STRATEGIA NAȚIONALĂ DE MANAGEMENT A RISCULUI LA INUNDAȚII

în vederea stabilirii acțiunilor concrete pentru implementarea Directivei 60/2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații, s-a elaborat Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin HG nr. 846/2010>\

Strategia are ca obiectiv principal prevenirea și reducerea consecințelor inund^țiiloK$suppb vieții și

7            7     ~  -

sănătății oamenilor, activităților socio-economice și a mediului, vizând o ge^aon^^inte^rată a apei



și a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului și dezvoltarea dezvoltarea agricolă și silvică, protecția infrastructurii de transport, turistice, protecția individuală etc.

Obiectivele Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inurt

obiective sociale - cuprind prevenirea și minimizarea ris< comunităților umane, prevenirea și minimizarea riscului publice/comunitare (spitale, policlinici, școli etc.) și a zonelor recreaționale, minim

deteriorării stării de sănătate a populației ca urmare a impactului fenomenului de inundații și a poluării asociate acestuia;

» obiective economice - cuprind prevenirea și minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundații pentru zonele populate, obiectivele economice și bunuri prin asigurarea protecției localităților pentru viituri cu probabilități de depășire de 1% pentru zona urbană și 10%, pentru zonele agricole, diferențiate pe diverse scenarii de timp;

• obiective de mediu ale strategiei: satisfacerea cerințelor Directivei Cadru Apă, evitarea alterării și a influenței antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice, prevenirea poluării cursurilor de apă și a apelor subterane ca urmare a inundațiilor și a efectelor asociate lor asupra calității ecologice a cursurilor de apă; protecția și îmbunătățirea calității terenurilor, iar acolo unde este posibil încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza scurgerea și inundațiile asociate ei ca urmare a unor lucrări agricole intensive; protecția și conservarea bunurilor istorice, a monumentelor, a ariilor protejate și a ecosistemelor; protecția și îmbunătățirea specificului mediului înconjurător și a aspectului său estetic; minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra producerii fenomenului de inundații.

Pe baza Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații s-au elaborat Planurile pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor (PPPDEI), conform cerințelor Directivei 2007/60/CE. PPPDEI constituie baza schemelor necesare asigurării protecției populației împotriva inundațiilor, a bunurilor, proprietăților și valorilor culturale pe fiecare bazin/spațiu hidrografic. Pe baza acestora, au fost realizate Planurile de Management al Riscului la Inundații.

Prioritizarea măsurilor s-a realizat pe baza importanței lucrărilor propuse și a zonelor cu grad mare de risc la inundații șl a condus la identificarea            s^juctțțrale și nestructurale de maximă

urgență necesare dezvoltării managementuJ^i^vfeyiTWrSQ/c^formitate cu cerințele Uniunii Europene în domeniu.                      I f L'  •' A

;L':’ȚWț^te strategice, stabilite la nivel naționa|waU:i»Q!^l£^e cpre,, s-a ținut cont și la alegerea ______bW5? 7

• reducerea numărului de persoane expuse riscului potențial de inundații la viituri cu debite având probabilitatea de depășire de 1%, cu 62% față de 2006, până în anul 2035;

• reducerea vulnerabilității sociale a comunităților expuse la inundații - 50% în termen de 10 ani și până la 75% pe termen lung, în 30 de ani. Această țintă va fi atinsă prin amenajarea integrată a bazinului hidrografic;

ciTxlebite

?oriu/de


având

măsuri


reducerea graduală a suprafețelor potențial inundabile la viitu probabilitatea de depășire de 1% cu 61% față de 2006, însoțităyoblic^c compensatorii pentru reținerea volumelor corespunzătoare de apă;

reducerea graduală a pagubelor produse de inundații infrasmictu^lbr cursurilor de apă față de anul 2006 cu circa 80%, până în anul £o35^ reabilitarea în zone cu vulnerabilitate ridicată/relocare anua de protecție împotriva inundațiilor;                        <


avi


;are a


creșterea capacității de transport a albiilor minore ale principalelor cu puțin 30% până în anul 2035, prin măsuri de readucere a râului la starea


Măsurile structurale și nestructurale stabilite, au fost prioritizate astfel:



. " nft^ă c'U cel

"ss                   i

Malfe-wc^ îl        srî


măsuri preventive pe termen lung referitoare la sistemul de supraveghere, elemente de control al modului de formare a scurgerii la nivelul districtului de bazin hidrografic pentru reducerea agresivității efectelor în aval din categoria celor structurale și nestructurale care se propun a se realiza până în anul 2035;

• măsuri preventive pe termen mediu referitoare la sistemul de supraveghere, elemente de control al modului de formare a scurgerii la nivelul districtului de bazin hidrografic pentru reducerea agresivității efectelor în aval din categoria celor structurale și nestructurale care se propun a se realiza până în anul 2025;

măsuri de intervenție pe termen scurt (2020) referitoare la punerea în siguranță a structurilor de apărare existente cu rol important pentru reducerea gradului de pericol natural în zona localităților sau de importanță economică deosebită, întărirea capacităților de apărare la nivel local în zonele de importanță deosebită.

4- PLANUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT ACTUALIZAT AFERENT PORȚIUNII DIN BAZINUL HIDROGRAFIC INTERNAȚIONAL AL FLUVIULUI DUNĂREA CARE ESTE CUPRINSĂ ÎN TERITORIUL ROMÂNIEI - SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT

ACTUALIZATE LA NIVEL DE BAZINE/SPAȚII HIDROGRAFICE Principalul instrument pentru punerea în aplicare a Dir^wei^Biri^A| de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH^fțn componentă a PMBH. Obiectivele de mediu prevăzft^jW centrale ale acestei reglementări europene, având gospodărirea durabilă a apelor.



>j^p2000/60/CE) este Planul mu! de măsuri - parte zițitî^nul dintre elementele en lung, utilizarea și


Primele PMBH au fost elaborate în 2010 și aprobate prin HG nr. 80/2011.

Planurile de Management actualizate sunt Planuri de Management elaborate pentru perioada 2016-2021, datele și informațiile utilizate în elaborarea acestora fiind, în general, date din anul 2013.

Pentru apele de suprafață din punct de vedere al stării ecologice, obiectivele de mediu sunt reprezentate de „starea ecologică bună" pentru corpurile de apă naturale și de „potențialul ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale.

Referitor la obiectivul de mediu - stare ecologică bună în relație cu corpurile de apă, Planul de Management actualizat menționează:


/     7

fOlȘ^ste

: 658,37%, fiind mai

len&aprq

'bat prin H.G. nr.

/

L

<•

g>în 202,

IBS

m    c llNir •        Q

T2 ‘^7/


v' procentul corpurilor de apă care ating obiectivele de mediu în crescut față de estimarea din Planul Național de Managq 80/2011 (63,58%);


v procentul corpurilor de apă care ating obiectivele de medj/I pâ 2015, respectiv de la 68,37% în 2015, la 86,43% în 202J.

Se estimează că până în 2027 toate corpurile de apă își vor ^tin^Tob obiective de mediu mai puțin severe).

în ceea ce privește corpurile de apă care ating obiectivele până în 2015, procentul acestora a crescut, față de situația aprobat prin H.G. nr. 80/2011 cu 2,46% (de ia 95,26% la 97,72%). Referitor la corpurile de apă care nu și-au atins obiectivele de mediu (stare chimică bună) în 2015, în comparație cu estimarea făcută în Planul Național de Management aprobat prin H.G. nr. 80/2011, se estimează o scădere de 3,91% (de la 5,07% la 1,16%) pentru cele care au ca obiectiv 2021. Trebuie subliniat faptul că pentru 2027, toate corpurile de apă de suprafață vor atinge starea chimică bună, din punct de vedere al substanțelor prioritare existente, însă pentru noile substanțe prioritare nu s-a putut face o evaluare întrucât mare parte dintre acestea nu erau monitorizate la nivelul anului 2013. Apele teritoriale ating starea chimică bună în 2015.

(stare chimică bună) anul Național de Management


Pentru apele subterane, obiectivele de mediu sunt reprezentate de starea chimică bună și starea cantitativă bună a corpurilor de apă subterană. în privința corpurilor de apă subterană care ating


obiectivele de mediu în 2015, respectiv starea chimică bună, procentul acestora a crescut față de evaluarea prevăzută în Planul Național de Management aprobat prin HG nr. 80/2011 cu 2,9%, respectiv de la 86,62% la 89,51%. Această situație se menține și pentru orizontul de timp 2021. Se estimează că până în anul 2027 toate corpurile de apă subterană vor atinge obiectivele de mediu. Obiectivul de mediu pentru starea bună cantitativă a fost atins în primul ciclu de planificare pentru toate corpurile de apă subterană.


în cadrul procesului de identificare a proble Districtului Hidrografic Internațional al ^qpSrii categorii majore de probleme importan poluarea cu nutrienți, poluarea cu su entru care au fost stabilite program

e de gospodărirea apelor, atât la nivelul vel național, au fost identificate 4 apgl^r (poluarea cu substanțe organice, Wp^H Jase și alterările hidromorfologice) ț^ecțfice^în vederea atingerii obiectivelor de


98



în perioada 2016-2021 se continuă implementarea măsurilor de bază și suplimentare pentru aglomerările umane, activitățile industriale și agricole, precum și pentru alterările hidromorfologice, al căror termen de realizare este perioada 2019-2020. Tipurile de măsuri sunt similare cu cele implementate pe parcursul primului implementarea cerințelor directivelor


recomandate de Comisia Europeană îrj gh^uril (NWRM), măsuri de reducere a pier|!eril^ contextul schimbărilor climatice, etc.


Măsurile planificate pentru perioada 2


Cu referire la Directiva privind calitate epurarea apelor uzate urbane, măsurile preconizate sunt:



tilizare


JS &       S 1 EK'Ta     r- V

1.0 •KNlOica' ; ențru pțp



pentru măsuri apelor


Directiva privind calitatea apei (80/778/EEC) destinate consumului uman, amendată de Directiva 98/83/EC

Măsurile prevăzute în cadrul Planurilor de siguranță a apei se referă în principal la protecția surselor de apă brută, asigurarea calității apei potabile și a siguranței distribuției și asigurarea sănătății populației.

Obiectivele strategice ale Planului de reducere a pierderilor de apă prin rețele de distribuție a apei au în vedere, în general:

o reducerea cantității de apă livrate care nu aduce venituri, până la o valoare acceptabilă din punct de vedere tehnic și economic;

o reducerea costurilor de operare și mentenanță;

o îmbunătățirea percepției beneficiarilor față de eficiența operatorului regional în activitățile de alimentare cu apă;

o stabilirea unui mod eficient de a îmbunătăți continuu controlul apei, prin adoptarea unor măsuri optime pentru reducerea cantității de apă nefacturată.

• Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată prin Directiva 98/15/CE

Măsurile necesare pentru implementarea cerințelor Directivei, pentru fiecare aglomerare (inclusiv pentru aglomerările cu mai puțin de 2.000 l.e., pentru care s-au stabilit sisteme individuale de colectare și epurare adecvate) se referă la:

o Reabilitarea rețelelor de canalizare;


Construirea/extinderea rețelelor de canali Modernizarea/reabilitarea stației de e Construirea/extinderea stațiilor de e Reabilitarea facilităților de tratare, terțiar (prelucrare, depozitare, u nămolului;

nămolului secundar/

i "Valorificarea/ eliminarea


o Instruirea personalului (măsuri pentru întărirea capacității organizatorice și tehnice, măsuri de asistență tehnică pentru îmbunătățirea managementului și introducerea principiilor moderne de operare);

o Alte măsuri (studii de cercetare, studii de soluție, studii de fezabilitate etc.).


aglomerările umane.




  • □  Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate smrSafre vrarfi utilizate pentru

captarea apei destinate consumului uman         C .....

  • □  Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosințe

  • □  Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme și pentru alte activități cu impact asupra stării apelor - Măsurile au fost grupate în funcție de tipul activităților și presiunilor create de acestea cu impact asupra stării apelor, respectiv:

o măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenții de la aglomerări umane - aglomerări cu mai mult de 2.000 locuitori echivalenți care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără stații de epurare, precum și aglomerări cu mai puțin de 2.000 locuitori echivalenți care au sistem de canalizare centralizat/stații de epurare;

o măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenții din activitățile industriale;

o măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenții din activitățile agricole.

  • □  Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate

  • □  Măsuri pentru reducerea poluării cu substanțe periculoase

a Măsuri pentru prevenirea și reducerea impactului poluărilor accidentale


Măsuri suplimentare pentru ati®«Fe@ <ft$ec$velor de mediu. Analiza cost eficiență

100


Ar


în concordanță cu Planul de Management actualizat al Districtului Internațional al Dunării, măsurile propuse în programul de măsuri al Planului de Management actualizat au fost corelate cu impactul schimbărilor climatice.

Referitor la aspectele cantitative, programul de măsuri include măsuri pentru atingerea și menținerea stării cantitative bune a corpurilor de apă subterană, prin asigurarea unui management echilibrat al prelevărilor și reîncărcării acviferelor, în vederea asigurării unui management durabil ca răspuns ia schimbările climatice.

Astfel, principalele acțiuni recomandate pentru îmbunătățirea rezistenței la schimbările climatice în sectoarele legate de apă, prin finanțarea propusă și sprijinul din cadrul fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada 2014-2020, precum și orizontul temporal pentru aceste acțiuni se referă la:

o continuarea evaluărilor cantitative ale impactului schimbărilor climatice asupra hidrologiei,

pentru estimarea viitoarei disponibilități a apei și a necesarului în cadrul scenariilor de

schimbare climatică; acest exercițiu trebuie să fie finalizat-România (7 sunt deja realizate);           j


ate bazineje=din

//Q



desfășurarea evaluărilor cantitative pentru rt

trebui să fie introduși în procesul de elaborare—a—Ptarrffl bazinelor/spațiilor hidrografice actualizate;

implementarea proiectelor pilot privind modelele adecvate management al resurselor naturale, în exploatarea pădurilor și_fțyinelor piscicole din zonele umede, prin care ecosistemele susțin condițiile de viață locale, oferind în același timp un serviciu de mediu valoros;

o realizarea evaluărilor cantitative ale fiabilității ofertei și cererii de apă pentru toate utilitățile de aprovizionare cu apă și canalizare din România, luând în calcul impactul așteptat al diferitelor scenarii de schimbare climatică;

o sprijinirea investițiilor în utilități îndreptate spre reducerea pierderilor în sistem în rețelele de distribuție a apei (estimate în prezent la cca. 50 %);

o stabilirea cerințelor pentru protecția surselor critice de aprovizionare cu apă (lacuri de acumulare sau straturi acvifere) în locurile cu deficit de apă;

o limitarea folosirii apei subterane pentru aprovizionarea cu apă pentru consumul casnic, în zonele în care supra-captarea apei subterane duce la secarea la un nivel ridicat a stratului acvifer;

o realizarea unei analize pentru a evalua nivelurile specifice și tipurile de agricultură irigată care pot fi compatibile cu fiecare bazin/spațiu hidrografic, luând în calcul impactul schimbărilor climatice; refolosirea apei uzate în irigații ar trebui să fie încurajată, în special în bazinele cu de


o realizarea infrastructurii de gestionare a inundațiilor; deoarece valoarea costurilor de investiții potențiale este foarte mare (estimată la cca. 17 miliarde Euro), prioritatea investițiilor ar trebui să fie stabilită în baza cartografierii actualizate a pericolelor/riscurilor de inundații și luarea în calcul a impactului schimbărilor climatice;

o stabilirea reglementărilor de a introduce formal evaluările riscurilor de inundații în procesele de dezvoltare regională și urbanism general;

o realizarea împăduririi în regiunile montane predispuse inundației și eroziunii;

o consolidarea capacității de planificare la nivel local pentru evenimente episodice precum valurile de căldură.

4- STRATEGIA NAȚIONALĂ DE GESTIONARE A DEȘEURILOR 2014-2020

Documentul, aprobat prin HG 870/2013, stabilește un set de 8 obiective strategice, care reprezintă totodată coordonatele principale ale viziunii strategice naționale. Detalierea obiectivelor strategice se va face în cadrul Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) (obiective specifice fluxurilor de deșeuri, ținte și program de monitorizare), document în curs de elaborare. Obiectivele strategice sunt următoarele:

  • 1.  îmbunătățirea calității mediului și protecția sănătății populației - prin abordarea integrată a aspectelor de mediu în gestionarea deșeurilor;

  • 2.  Sprijinirea activităților de cercetare/dezvoltare în domeniul gestionării deșeurilor - prin:

Identificarea domeniilor de intervenție;


Atragerea surselor de finanțare                                         domeniul

deșeurilor.

  • 3.  încurajarea investițiilor verzi - prin dez                                              ctelor de

investiții verzi;

  • 4. Creșterea eficienței utilizării resurselor - prin:

    Promovarea ecoinovării;


v" Aplicarea responsabilității extinse a^produțătorilor.

  • 5. Gestionarea durabilă a deșeurilor - prin:


J Aplicarea ierarhiei deșeurilor în funcție de ordinea priorităților (încurajarea acțiunilor în materie de prevenire a generării și gestionării eficiente a deșeurilor prin pregătire pentru reutilizare, reciclare, valorificare energetică, și ca ultimă opțiune - eliminare);


.șeugldr cu cele privind schimbările z Integrarea aspectelor privind schimbările climatice în planurile de gestionare a deșeurilor;

/ Susținerea investițiilor care reduc amprenta de carbon.

  • 7.  Dezvoltarea comportamentului responsabil privind prevenirea generării și gestionării deșeurilor - prin:

z Promovarea campaniilor de conștientizare/informare a comunităților;

J Implicarea societății civile.

  • 8.  întărirea capacității instituționale - prin:

Actualizarea și completarea cadrului legal existent;

Completarea schemei de personal implicat în gestionarea deșeurilor din cadrul autorităților de mediu la nivelul care a fost acceptat de Comisia Europeană la semnarea Tratatului de Aderare;               __——-—----———

Consolidarea sistemului de control și a modernizării si:

Instruirea permanentă a personalului din cadrul institiițiilot-aflate-îg» șgfewtfmea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

Pentru


managementul nămolurilor de epurare, a fost elaborată și aprobatăjo^trategie sepa^w

I                    U o

I                         o

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE GESTIONARE A NĂMO


R DE EPURARE

Obiectivul general al strategiei este îmbunătățirea pe termen lung a factorilor de calitate a mediului

prin minimizarea efectelor adverse ale managementului inadecvat al nămolului. Strategia se bazează pe propuneri de metodologii eficiente ale managementului nămolului în România,

incluzând opțiuni fezablle de recuperare și de utilizare a nămolului, sporind gradul de implicare a factorilor interesați în cadrul procesului de utilizare și de recuperare a nămolului și urmărind conștientizarea aspectelor principale ale utilizării nămolului în agricultură.

Strategia prezintă soluțiile propuse la nivel național și pentru cele opt regiuni de dezvoltare din România, identificând un "scenariu de bază" pentru dezvoltarea de soluții și a eventualelor costuri pe termen scurt, mediu și lung.

Pe termen scurt-mediu, se așteaptă ca depozitul de deșeuri sa fie cea mai folosită opțiune deoarece celelalte opțiuni necesită o implementare pe mai mulți ani sau pot fi mai costisitoare în primii ani până când costurile de eliminare la depozitul de deșeuri vor crește.

. Coprocesarea nămolului pentru utilizare în fabricile de ciment poate fi implementată înaintd de anul 2020 în anumite județe (având în vedere existența capacității); aceasta opțiune poate conduce la o utilizare mai rară a depozitelor de deșeuri în cazul în care în urma unei analize detaliate a costurilor la nivel local, inclusiv tratare, transport și taxe de admiși^.

rezultă că aceasta este o opțiune eficientă pej

e~âc


°x

așteaptă sa fie din ce în ce ffldek ’SScifttă suficient teren agricol


Pe termen mediu, utilizarea nămolului pș^gjrep mai comună și mai puțin costisitoai Oș/zi

«««-                  f' ^7^ * s i r“          -v'

corespunzător. în zonele unde terenul agricol este limitat, se așteaptă ca nămolul sa fie coprocesat în fabrici de ciment sau incinerat - ambele opțiuni generează energie din deșeuri.

Planul de acțiune pe termen mediu (2015-2018) și lung (2019-2040) a fost dezvoltat pentru următoarele obiective de bază:

  • •  Obiectivul A: îmbunătățirea sistemului legal și instituțional național și a sistemului de raportare;

  • •  Obiectivul B: îmbunătățirea epurării apelor uzate și a nămolurilor utilizate prin diferite căi și a calității nămolului;

  • •  Obiectivul C: Dezvoltarea diferitelor căi de utilizare a nămolurilor la nivel local, regional și național;

  • •  Obiectivul D: îmbunătățirea controlului asupra deversărilor industriale în sistemele de canalizare;

Obiectivul E: îmbunătățirea capacității de analiză a nămolurilor la nivel de operatori regionali și cel național;                                                                    _____—'

conform cu originar


Obiectivul F: îmbunătățirea acceptabilității publice a nămolurilor;

Obiectivul G: Reducerea diferitelor constrângeri privind căile de utilizare a nă


Ca parte integrantă a strategiei naționale de gestionare a nămolurilor de epurare, s-<

foiSrai «s-w-ai « S'

I S£?

///>


serie de documente practice, pentru a veni în sprijinul operatorilor stațiilor de

II—.

dezvolte și să-și implementeze propriile strategii de gestionare a nămolurilor, în vedetei pmteg'șrii resurselor de apă și respectării prevederilor Directivei Cadru Apă și Directivei NN^R/^prințfe^^; documentele elaborate se enumeră ca fiind importante din punct de vedere al impactufet^BS^' mediului:

  • •   Ghidul privind opțiunile de valorificare și eliminare a nămolurilor de epurare (principalele metode disponibile în vederea tratării nămolului, a utilizării și eliminării acestuia; metodologii de elaborare a strategiei de gestionare a nămolurilor având la bază Cele Mai Bune Opțiuni de Mediu Practicabile);

  • •   Ghidul de bune practici privind monitorizarea și controlul nămolului generat de stațiile de tratare/epurare; Ghid de monitorizare a terenurilor receptoare de nămol. angajamentele aplicabile serviciilor comunitare de utilități publice, asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană și în corelare cu Planul național de dezvoltare.

    4 STRATEGIA NAȚIONALĂ PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE


    Strategia națională privind accel aprobată prin HG 246/2006, stă multianual de dezvoltare a se extinderea, modernizarea și e .jRfeastructurii tehnico-edilitare afe

    -direcția 'ă. eA




    erviciilor comunitare de utilități publice, aThpr^î^, elaborării și implementării Planului Trtifttăți publice, având scopul de a asigura ^icijlof^ comunitare de utilități publice și a a standarde europene, în conformitate cu


Strategia, având ca orizont de timp anul 2017, se adresează serviciilor publice locale (comunale, orășenești, municipale), intercomunale și județene, privind: alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate menajere și industriale, colectarea, canalizarea și epurarea apelor pluviale, salubrizarea localităților și managementul deșeurilor solide, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, transportul și iluminatul public.

Strategia este fundamentată pe trei piloni:

Pilonul 1: Crearea unui cadru instituțional durațbîn-^rinînființarea a "Comitetul interministerial pentru monitorizarea serififfi&QS^unitare ae utilități "Unitatea centrală pentru monitorizarea serviciilor comunitare-der principal de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei locale și a Planului multianual de dezvoltare a serviciilor comunlfa vederea atingerii obiectivelor asumate de România prin semnarea '


1ațiMe,

e de utilit

Grafului d


structuri:


Mftateg.iilpr

2 a *■


• Pilonul 2: Reorientarea politicii de tarifare și finarifarea^aelivităților operaționffleașfc^ investițiilor aferente serviciilor comunitare de utilități publice - prin redefinirea politicilor ce privesc: stabilirea, ajustarea, modificarea și aprobarea prețurilor și tarifelor; acordarea

subvențiilor; delegarea gestiunii serviciilor; licențierea operatorilor; accesul la resursele de finanțare a investițiilor; prioritizarea și planificarea multianuală a proiectelor. Fiecare autoritate a administrației publice locale, cu concursul operatorilor din subordine/ coordonare, elaborează și aprobă un Plan-director pentru fiecare sector al serviciilor comunitare de utilități publice, în care sunt identificate necesitățile investiționale,

prezentarea lor coerentă sub formă de proiecte cărora să le atribuie un grad de prioritate,

pe baza unor criterii de evaluare și selecție adoptate.

• Pilonul 3: Creșterea capacității de absorbție a fondurilor de investiții - prin îmbunătățirea semnificativă a capacității de absorbție a fondurilor de investiții la toate nivelele: pregătirea proiectelor, implementarea/execuția proiectelor și operarea/furnizarea serviciilor după punerea în funcțiune a obiectivelor realizate. Masurile la nivel local privesc Pregătirea strategiilor locale, municipale sau județene iar, pe baza necesarului de investiții publice și a resurselor disponibile, autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene, în colaborare cu fiecare operator de servicii comunitare de utilități publice, au trebuit sa pregătească planuri de implementare proprii. Aceste planuri adoptate la nivel local ori județean, au trebuit sa țină seama de termenele prevăzute în planurile de implementare a

acqu/s-ului comunitar și de centrale.


cu autoritățile administrației publice


4- STRATEGIA DE DEZV ALIMENTARE CU APĂ ȘI

Asociația Română a Apei (ARA) a el^eft serviciilor publice de alimentare cu ă



ermen mediu și lung pentru domeniul

SfsSlizare, care, având ca punct de plecare analiza



situației existente, a identificat scenariile posibile de modernizare                a acestor

până în 2025 și să contribuie astfel la luarea unor decizii majore cu privire la etapele ce vor urma.

Principalele obiective pe termen lung ale strategiei sunt:

satisfacerea deplină a cerințelor de apă a populației;

asigurarea calității apei potabile și încadrarea în cerințele'rnfpuse de

realizarea epurării apelor uzate urbane în concordanță cu 91/271/EEC;

accesul la informație, educarea și sensibilizarea populației asupra apei;

monitorizarea continuă a performanțelor în sistemele de alimentare cu apă și canalizare, asigurarea calității serviciilor prestate;

  • •   realizarea unor programe de formare și perfecționare continuă;

  • •   consultarea publicului și antrenarea lui la definirea politicilor și strategiilor în domeniul alimentării cu apă și canalizării;

  • •   cooperare regională în domeniul serviciilor de alimentare cu apă și canalizare; organizarea unui centru regional al Europei Centrale și de Est în România;

  • •   deschiderea controlată a pieței serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare și stimularea mediului concurențial în acest domeniu;

• protecția mediului pentru o dezvoltarea durabilă.

4 PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ BUCUREȘTI-ILFOV 2014-2020

Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020 este un document strategic care prezintă prioritățile regiunii de dezvoltare București-Ilfov în materie de competitivitate, coeziune socială și dezvoltare durabilă și răspunde provocărilor specifice perioadei 2014-2020, fiind principalul document de planificare elaborat la nivel regional și asumat de către factorii de decizie din regiunea București-Ilfov.

Planul de Dezvoltare 2014-2020 al regiunii București-Ilfov a fost elaborat avându-se în vedere politicile și reglementările europene și naționale, țintele naționale precum și necesitățile regionale identificate în urma unui amplu proces de consultare cu autoritățile publice și cu actorii relevanți în profil regional. O atenție deosebită a fost acordată noului cadru comunitar al politicilor de coeziune obiective au fost identificați următorii vectori: IMM-urile, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, coeziunea regional, transportul, calitatea mediului natural și construit, precum și reducea emisiilor de gaze cu efect de seră.

economică și socială, care plasează Bucuresth-Ilfov în rândul regiunilor mai dezvoltate. Strategia .        Europeană 2020 a fost însușită ca «^«nțOstA^eg^ă cheie în procesul de stabilire a obiectivelor și

\        a priorităților pentru regiunea București


r

C!RECaâ. ijnL,T® PlJBlAMi


Din analiza calitativă și cantita pentru perioada 2014-2020: c O- gionale și consolidarea de VA

t Q,o\\___________ _______


i&v/K^ffurapne


A

^racț’fiîe'jde dezvoltare ale regiunii București-Ilfov itiyitqții Regionale, reducerea disparităților intra-urbane și rurale. Pentru atingerea acestor


106


Creșterea eficienței gestionării apelor (alimentare, epurare, reutilizare) constituie una din acțiunile-cheie care contribuie la îndeplinirea obiectivului specific îmbunătățirea calității mediului și sprijinirea dezvoltării durabile, pentru care s-au identificat următoarele posibile intervenții:

  • •   Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de utilități publice - apă - canalizare;

  • •   Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (caseta) în București - etapa II;

  • •   Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată.

4- PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI 2015

PLAM reprezintă un mijloc eficient pentru identificarea și soluționarea problemelor și aspectelor de mediu la nivelul municipiului București și de implicare a publicului în procesul de luare a deciziilor de mediu pe plan local.


Ca urmare a analizei stării inițiale (date la nivelul anului 2013), au fost identificate șase cab de probleme:

  • 1. Calitatea aerului, protecția atmosferei și schimbări climatice

  • 2. Apă

  • 3. Deșeuri, substanțe chimice periculoase, calitatea solului și terenuri degradate



  • 4. Protecția naturii, biodiversitate și păduri fi&orii. de probleme, în cadrul fiecărei categorii mejiîu individuale.

    107



PM 2 : POLUAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE

PM 2-1: Poluarea râului Dâmbovița cauzată de evacuarea apelor uzate provenite din canalizarea municipiului București (Stația de epurare Glina nu asigură toate treptele de epurare);

PM 2-2: Număr insuficient de studii care să analizeze factorii ce influențează calitatea apelor subterane, inclusiv a suprafețelor impermeabile;

PM 2-3: Nivelul redus de educare al populației, care depozitează deșeuri pe malurile cursurile de apă, inclusiv în zona de protecție.

PM 2: ALIMENTAREA CU APĂ ȘI EVACUAREA APELOR UZATE

PM 2-4: Starea tehnică necorespunzătoare a rețelelor de distribuție a apei potabile. Pierderi în sistemul de alimentare cu apă potabila;


PM 2-5: Existenta unor zone din municipiu în afara rețelei de apă si canalizare.           <ii

PM 2: CALITATEA ȘI CANTITATEA APEI POTABILE


CONFORM CU ORIGINALUL

PM 2-6: Nerespectarea prevederilor legale privind zonele de protecție sa apă, inclusiv pentru aducțiunile de apă;

PM 2-7: Starea tehnică necorespunzătoare a rețelelor de aducțiune și cu importante pierderi de apă.

sectorul Apa, sunt


Obiectivele generale și specifice ale PLAM, pe problenreîeidentificate în următoarele:

• îmbunătățirea calității apelor de suprafață

o îmbunătățirea calității apelor de suprafață prin epurare;

o încadrarea apei râului Dâmbovița, aval comuna Glina, din punct de vedere chimic și bacteriologic în cat. II de calitate.

  • •  Micșorarea gradului de poluare a apelor subterane pe teritoriul intravilan al municipiului București, cu scopul de a putea fi folosite in situații obișnuite și mai ales în situații excepționale (cutremure, secetă, accidente tehnologice)

o înscrierea corpului de apă subteran în limitele impuse de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile pe teritoriul municipiului București;

o Monitorizarea calității apelor subterane.

  • •  Promovarea unei atitudini corespunzătoare a comunității față de problemele de mediu și conștientizarea importanței protecției apelor

o Informarea/educarea publicului privind importanța protecției apelor.

• îmbunătățirea stării tehnice a rețelelor de distribuție a apei. Reducerea

pierderilor de apă din sistemele de

o   Reducerea pierderilor de

o Creșterea gradului de fob

Dezvoltarea unui sistem de i


aglomerările urbane satelit ok o Extinderea rețelelor de ca



apa

ilimentare cu apă;

«ea calității apei.

îW&pând cu noile cartiere și cu >l|

noilor cartiere rezidențiale.


• Respectarea prevederilor legale privind zonele de protecție sanitară pentru sursele de apă, inclusiv pentru aducțiunile de apă

o Instituirea zonei de protecție și respectarea prevederilor legale privind zonele de protecție sanitară;

o Sistarea efectelor negative produse de ocuparea nelegală a zonelor de protecție.

PLAM București - revizuit a fost avizat de către Președintele ANPM și aprobat în ședința CGMB din mai 2016.


PLANUL DE MANAGEMENT ACTUALIZAT AL SPA

VEDEA


Al doilea Plan de Management al spațiului hidrografic Argeș-Vejl Comitetului de Bazin și se va aplica în perioada 2016-2021 la niveluHntn


Pentru apele de suprafață, referitor la obiectivul de mediu - stare ecologică bună în relație cu corpurile de apă, Planul de management actualizat menționează următoarele:

• numărul corpurilor de apă care ating obiectivele de mediu în 2015 este 88 (48,62 %), fiind mai crescut față de estimarea din primul Plan de Management: 87 (33,72 %);

. numărul corpurilor de apă care ating obiectivele de mediu până în 2021 va creste față de 2015, respectiv de la 48,62 % în 2015, la 92,82 % în 2021. Se estimează că până în 2027 toate corpurile de apă își vor atinge obiectivele de mediu (inclusiv obiective de mediu mai puțin severe).

în ceea ce privește corpurile de apă care ating obiectivele de mediu - stare chimică bună, până în 2015, numărul acestora a scăzut, față de situația din primul Plan de Management cu 6,74% (de la 98,45% la 91,71%). Referitor la corpurile de apă care nu și-au atins obiectivele de mediu (stare chimică bună) în 2015, în comparație cu estimarea făcută în primul Plan de Management, se estimează o creștere de la 1,57% la 8,29% pentru cele care au ca obiectiv 2021 -2027. Până în 2027, toate corpurile de apă de suprafață vor atinge starea chimică bună, din punct de vedere al substanțelor prioritare existente.

în privința corpurilor de apă subterană care ating obiectivele de mediu în 2015, respectiv starea chimică bună, numărul acestora a crescut față de evaluarea prevăzută în primul Plan de Management cu 9,09% respectiv de la 72,73% la 81,82%. Această situație se menține și pentru orizontul de timp 2021. Se estimează că până în anul 2027 toate corpurile de apă subterană vor atinge obiectivele de mediu.


finanțare naționale și internaționale cca. 684 milioane Euro pentru construirea, reabilitarea și modernizarea sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate.

  • 2.5.3 PREVEDERI/OBLIGAȚII CHEIE ALE LEGISLAȚIEI EUROPENE ȘI NAȚIONALE

RELEVANTE

Măsurile impuse de legislația națională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerințele Uniunii Europene în domeniul calității apei, prin îndeplinirea obligațiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană și documentul "Poziția Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu".

4- Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE (DCA)

Directiva Cadru a Apei 2000/60//CE (DCA) reprezintă directiva europeană fundamentală pentru domeniul apelor, care promovează conceptul gestionării la nivel de bazin hidrografic, stabilind un cadru pentru protejarea apelor în principal prin prevenirea deteriorării, conservarea și îmbunătățirea stării ecosistemelor acvatice, promovarea utilizării durabile a resurselor de apă pe termen lung, precum și asigurarea reducerii treptate a poluării apelor subterane și prevenirea


completările și modificările ulterioare. Potrivit Legii Apelor, Schema Directoare de Amenajare și Management este instrumentul principal de planificare, dezvoltare și gestionare a resurselor de apă la nivelul districtului de bazin hidrografic și este alcătuită din Planul de amenajare a bazinului hidrografic (PABH) - componentă de gospodărire cantitativă și Planul de management al bazinului hidrografic (PMBH) - componenta de gospodărire calitativă.


Directiva Cadru Apă 2000/60/CE are scopul de a stabili cadrul legal pentru protecția apelor de suprafață și subterane și de a îmbunătăți mediul acvatic prin:

• aplicarea măsurilor necesare prevenirii deteriorării stării chimice a tuturor corpurilor de apă


r^t&erii progresive a poluării cu substanțe âmfeiinr și pierderilor de substanțe prioritare tfenjni %au limitării aportului de poluanți în apele


  • •   aplicarea măsurilor necesare pentru a inversa orice tendință de creștere, semnificativă și durabilă, a nivelului concentrației oricărui poluant ca urmare a impactului activităților umane, pentru a reduce în mod treptat poluarea apelor subterane.

HG nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți transpune:

« Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE;

  • •   Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a specificațiilor tehnice pentru analiza chimică și monitorizarea stării apelor;

Directiva 2013/39/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei.


u dispozițiile ulterioare, ănțe prioritar ilește


în vederea obținerii unei stări chimice bune a apelor de su și obiectivele stabilite la art. 21 din Legea nr. 107/19961 cu m Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisi periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți ap măsurile tehnice și cadrul instituțional pentru:

aplicarea standardelor de calitate a mediului (SCM) principalii poluanți;

x-n/lz       I °

-rrrediului la apele dRuprff’"


modalitățile de aplicare a acestor standarde de cai termenele de atingere ale acestor standarde.


ifâțăși -

Programul cuprinde toate măsurile aplicate apelor de suprafață pentru reducerea poluării cu substanțe prioritare și principalii poluanți sau eliminarea poluării cu substanțe prioritar periculoase, provenite din toate sursele de poluare ale activității umane, care pot afecta calitatea apelor de suprafață, prin atingerea standardelor de calitate în conformitate cu prevederile art. 21 lit. d) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

4 Directiva 2007/60/CE privind

inundații


evaluarea și gestionarea riscului de


Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și ge narea bază al legislației europene în dom consecințelor negative pe care le au,


Instrumentul de implementare al Planul de Management al Riscului gestionare cantitativă a resurselor



/

riscului de inundații este al doilea pilon de/' re ca obiectiv reducerea riscurilor și a


i,ye§l%nentat prin art. 7 este reprezentat de constituie una din componentele de  Pa "sc-țip fundamentarea măsurilor, acțiunilor, ^potențiale negative ale inundațiilor, privind .


sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, prin măsuri structurale și nestructurale.

La nivel național prevederile Directivei Inundații au fost transpuse în legislația națională prin modificarea și completarea Legea Apelor nr. 107/1996. Deși în conformitate cu prevederile legislative naționale Planurile de Management al Riscului la Inundații vor fi elaborate și aprobate ca documente separate, se vor realiza corelări între cele 3 tipuri de planuri (PMBH, PABH, PMRI) la nivelul Planului de Management al bazinului hidrografic, respectiv a Schemei Directoare de Amenajare și Management.

4- Directiva privind calitatea apei potabile (80/778/EEC) destinate consumului uman, amendată de Directiva 98/83/EC

Obiectivele principale ale Directivei sunt protejarea sănătății populației de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman și asigurarea unei ape sanogenă și curate destinată consumului uman. în ceea ce privește calitatea apei destinate consumului uman,

principala obligație care derivă din Directiva Consiliului 98/83/CE este să se asigure calitatea apei distribuite în sisteme centralizate.


în Tratatul de Aderare este prevăzut, de asemenea ca,

alineatul (2) și art. 8, precum și ale anexei I părțile B și C la Directiva 98/83/CE, valorii pentru următorii parametri nu se aplică în întregime pe teritoriul Ro mai jos:

• Pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate în aglomerări

10.000 locuitori;

Până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate și turbiditate în aglomerările cuprinzând între 10.000 și 100.000 locuitori;

Până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, mangan în aglomerările urbane cu peste 100.000 locuitori;

fier și


plumb,


Până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrați, turbiditate, aluminiu, fier, cadmiu și pesticide în aglomerările urbane cu mai puțin de 10.000 locuitori (64 localități);

• Până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrați, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide și mangan în aglomerările cuprinzând intre 10.000 și 100.000 locuitori (51 localități).

Cerințele Directivei sunt transpuse în legislația națională prin Legea nr. 458/2002 (modificată și completată prin Legea nr. 311/2004) privind calitatea apei potabile și HG nr. 974/2004 care aprobă normele de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile și procedura de autorizare sanitară pentru folosirea și stocarea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare.

în lege sunt stabilite obligațiile c

rStetribuitorilor de apă potabilă și parametrii de ită a fi realizată atât de producător cat și de earcjnp stația de tratare, la ieșirea din rezervoarele de rivind monitorizarea, numărul de probe de


calitate și valorile lor limită. Monitori:

autoritatea locală de sănătate

eta


înmagazinare și la robinetul ci

Institutul de Sănătate Publică din București elaborează anual un raport asupra calității apei potabile din localitățile urbane. Informarea consumatorului se face conform prevederilor legislației mai sus menționate.

Pentru evitarea impactului negativ asupra sănătății publice, având în vedere standardele relevante ale Organizației Mondiale a Sănătății, au fost luate măsuri care vizează, în principal, activități de asigurare a supravegherii și controlului protecției sanitare a surselor de apă destinate consumului uman, autorizarea sanitară a stațiilor de tratare a apei pentru potabilizare (autorizare care se revizuiește anual), clorinarea apei, inspecția sanitară periodică a stației de tratare și a rețelei de distribuție, aplicarea măsurilor de remediere, utilizarea instalațiilor, a materialelor de construcție care intră în contact cu apa și care sunt permise numai cu avizarea acestora de către Ministerul Sănătății (Ordinul ministrului sănătății nr. 1030 din 20 august 2009, modificat prin Ordinul 251/16.03.2012), informarea populației în situația în care se constată probe necorespunzătoare pentru un parametru relevant pentru sănătatea publică și informarea despre măsurile ce trebuie luate etc.

Măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității apei destinate consumului uman vor avea o eficiență în ceea ce privește:

îmbunătățirea eficienței de tratare a apei brute în vederea respectării prevederilor


Directivei 98/83/CE și a termenelor asumate prin Poziția Comună (ex. li apa distribuită de 0,2-0,5 mg/l);

asigurarea condițiilor de prelevare a apei brute;

înlocuirea materialelor care nu corespund standar special a conductelor din azbociment);

îmbunătățirea condițiilor tehnice de distribuție a apei brute și potalji standardele europene;

îmbunătățirea performanțelor hidraulice ale rețelei de reducerea pierderilor de apă pe rețelele de aducț

25%);

creșterea gradului de conectare la rețeaua de alimentare cu apă potabilă în scopul respectării termenelor și angajamentelor asumate.

4- Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată prin Directiva 98/15/CE

Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, amendată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, este baza legală a legislației comunitare în


domeniul apelor uzate. Obiectivele se referă evacuărilor de ape uzate urbane și de prelucrarea și fabricarea produselor din/lfțaj^s


Să se asigure că toate aglomel^fyt^ a apei uzate urbane;




ia mediului împotriva efectelor negative ale uzafe-Rlir^h^mite sectoare industriale (în principal,


04,$ sunt dotate cu sisteme de colectare


113




  • •   Să se asigure că apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare ale aglomerărilor cu peste 2.000 l.e. sunt supuse tratării secundare sau unui tratament echivalent înainte de a fi evacuate;

  • •   Să se asigure că apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare ale aglomerărilor cu peste 10.000 l.e. și situate în zone sensibile sunt supuse unui tratament mai riguros înainte de a fi evacuate și că evacuările satisfac standardele relevante privind emisiile de azot și fosfor;

  • •   Să se asigure că apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare ale aglomerărilor cu sub 2.000 l.e. pentru evacuările în apele dulci și cu sub 10.000 l.e. pentru evacuările în ape de coastă sunt supuse unui tratament corespunzător înainte de a fi evacuate;

  • •   Să se asigure că în cazul în care apele din aria de jurisdicție a unui stat membru sunt afectate de evacuările de ape uzate din alt stat membru, statul membru afectat va notifica celălalt stat membru și Comisia în legătura cu cele produse;

  • •   Să se asigure că stațiile de epurare sunt proiectate, construite, operate și întreținute pentru a asigura performante suficiente în condiții locale normale de climă;


întreaga suprafață a României a fost declarată zonă sensibilă și de aceea cerințele Directivei sunt mult mai severe în ceea ce privește aplicarea unor tehnologii de epurare pentru îndepărtarea nutrienților în localități cu mai mult de 10.000 l.e.

Pentru colectarea apelor uzate s-a obținut derogare de la art. 3 al Directivei 91/271/CEE astfel:

  • •   până la data de 31 decembrie 2013, conformarea cu Directiva se va realiza în 263 de aglomerări cu mai mult de 10.000 l.e., reprezentând 61,9 % din încărcarea biodegradabilă totală;

• până la data de 31 decembrie 2018, conformarea cu Directiva se va realiza în 2346 aglomerări cu mai puțin de 10.000 l.e., reprezentând 38,1 % din încărcarea biodegradabilă • până la data de 31 decembrie 2018, conformarea cu Directiva se va realiza în 2346 aglomerări cu mai puțin de 10000 l.e., reprezentând 38,1 % din încărcarea biodegradabilă totală.

totală;


Pentru epurarea apelor uzate s-a astfel:                                           ,


• până la data de 31 decerne

aglomerări cu mai mult de 1




;e«^ta art. 4 și 5 al Directivei 91/271/CEE, \ "A


iargg /cu Directiva se va realiza în 263 de ntăhd'61,9 % din încărcarea biodegradabilă


114


Cerințele Directivei sunt transpuse în legislația națională prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu completările și modificările ulterioare (HG 352/2005), care cuprinde:

Anexa 1 - NTPA 011/2002 "Norme tehnice privind colectarea și evacuarea apelor uzate orășenești" prin care se transpun cerințele directivei;

Anexa la normele tehnice NTPA 011/2002 - "Planul de acțiune privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate orășenești" în care sunt stabilite la modul general, acțiuni, termene și responsabilități pentru activitățile de implementare a directivei;

Anexa 2 - NTPA 002/2002 "Normativ privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare”;

Anexa 3 - NTPA 001/2002 "Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la evacuarea în receptori naturali”.

Planul de acțiune privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate orășenești prevede termene pentru fiecare dintre activitățile de implementare:

Obiectivele planului de acțiune sunt:


asigurarea protecției și funcționării normale a rețeleKr stațiilor de epurare a apelor uzate orășenești;         \ (

protejarea populației și a mediului împotriva efectelor negați orășenești și industriale.

Măsurile necesare pentru implementarea cerinți

(inclusiv pentru aglomerările cu mai puțin de 2.000 l.e., pentru care s-au stabili individuale de colectare și epurare adecvate), sunt prezentate Planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice actualizate, și se referă la:

  • •   Reabilitarea rețelelor de canalizare;

  • •   Construirea/extinderea rețelelor de canalizare;

  • •   Modernizarea/reabilitarea stației de epurare;

  • •   Construirea/extinderea stațiilor de epurare;

  • •   Reabilitarea facilităților de tratare, depozitare și utilizare a nămolului secundar/terțiar

(prelucrare, depozitare, utilizare

  • •   Instruirea personalului (măs de asistență tehnică pen moderne de operare);

  • •   Alte măsuri (studii de cercetare



    valorificarea/eliminarea nămolului;

    parității organizatorice și tehnice, măsuri aițpgementului și introducerea principiilor


    ie, șțudii de fezabilitate etc.).


Planul de implementare a Directivei Consiliului 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale, așa cum a fost amendat prin Directiva 98/15/CE, include în Anexa 3 o listă d         rări

!

4- Directiva 86/278/EEC privind protecția mediului, î atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agriculturi



pentru fiecare județ, precum și termenele care trebuie îndeplinite.|

CONFORM CU ORIGINALUL

utilizarea nămolului tffci să prevină efectele


Prevederile Directivei 86/278/EEC încurajează reglementează utilizarea sa într-un mod care vegetației, animalelor și sănătății umane.

Directiva are ca scop:

epurare în agricultură în așa mod încât să se


Reglementarea utilizării nămolurilor de

prevină efectele nocive asupra solurilor, vegetației, animalelor și omului, încurajând utilizarea lor corectă;

  • •   Stabilirea valorilor limita obligatorii pentru metalele grele (cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc, mercur) în nămoluri și în sol. Utilizarea nămolurilor trebuie interzisă când concentrația acestor metale în sol depășește valorile limită;

  • •   încurajarea valorificării nămolurilor de epurare în agricultură cu condiția ca ele sa fie utilizate în mod corect, ținând seama de faptul ca utilizarea lor nu trebuie sa dăuneze calității solului și producției agricole;

  • •   Limitarea cantităților de metale grele adăugate la solul cultivat, fie prin stabilirea unor cantități maxime ale aportului de nămoluri utilizate pe an, fie având grijă ca valorile limită ale concentrației de metale grele în nămolurile utilizate sa nu depășească valorile limită pentru cantitățile de metale grele ce pot fi adăugate pe sol, pe baza unei medii de 10 ani;

  • •   Stabilirea obligativității ca nămolurile sa fie tratate înainte de a fi utilizate în agricultura. Poate fi autorizată în anumite condiții utilizarea nămolurilor netratate, fără risc pentru sănătatea omului și sănătatea animalelor, daca ele sunt injectate sau îngropate în sol;

  • •   Utilizarea nămolurilor în condiții care garantează protecția solului, apelor de suprafață și

subterane;

• Necesitatea controlării calității nămolurilor și solului peste care sunt folosite.

Parametrii care fac subiectul prevederilor Directivei UE 86/278 CEE sunt reprezentați de

concentrațiile de metale grele în solurile pe care se aplica nămoluri, concentrațiile de metale grele din nămoluri și cantitățile maxime anuale ale acestor metale grele, care pot fi introduse în solurile


cu destinație agricolă, interzicându-se utilizarea nămolurilor atunci când concentrația unuia sau a mai multor metale grele din sol depășește valorile limită stabilite.

în România, problematica utilizării nămolurilor de epurare în agricultura este reglementata prin


ea Normelor tehnice privind protecția de epurare în agricultură.


116


Ordinul nr. 344 din 16 august 2014 mediului, cu precădere a solurilor, când

Ordinul nr. 344/2004 are ca rol valor 'jj^^^^^țenirea și reducerea efectelor noci ■Tc^direc         icât sa se asigure utilizarea core

, UTILITĂȚI

uj/ r’flPRiMMPI

w

Normativul privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apa și canalizare a localităților, indicativ NP 133-2013, conține elemente referitoare la necesitatea prelucrării nămolurilor rezultate din stațiile de epurare în vederea valorificării sau depozitarii acestora în condiții de siguranță și eficiență, precum și aspecte teoretice, tehnologice și constructive ale obiectelor în care se realizează prelucrarea nămolurilor. Prevederile acestui normativ sunt conforme cu reglementările privind protecția apelor din țările Uniunii Europene (Directiva nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991) și din țara noastră (HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate cu modificările și completările ulterioare).

Pot fi utilizate în agricultură numai nămolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de

către agenția locală de protecție a mediului pe baza studiului agrochimie special elaborat de Oficiul cultură șț dezvoltare



de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) și aprobat de direcția rurală. în studiu trebuie sa se prevadă condițiile pe car trebuie să utilizatorul nămolului pentru a se asigura protecția mediulu^CONFO

în prezent, Comisia Europeană analizează posibilitatea r

Directiva 86/278/CEE stabilește limite pentru valorile a șapte metale gr numeroase State Membre au introdus și implementat valori limită grele și au stabilit cerințe și pentru alți poluanți.

în scopul revizuirii Directivei, Comisia Europeană a lansa

privind impactul asupra mediului, din punct de vedere economic și social, și din punct de vedere al sănătății practicilor actuale de utilizare a nămolului în agricultura. Acest studiu va examina și riscurile și oportunitățile care sunt prognozate pentru anii următori. Studiul va identifica variantele posibile pentru politica europeană și estimări ale costurilor și beneficiilor pentru fiecare dintre acestea.

Modificările majore sunt reprezentate de necesitatea de a avea un nămol tratat, indiferent de metoda utilizată, limite mai scăzute pentru conținutul de metale și introducerea de noi criterii (de ex. conținutul de hidrocarburi aromatice polinucleare - HAP).

4- Directiva Consiliului 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole

Directiva Consiliului 91/676/EEC privind Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole este principalul instrument comunitar care reglementează poluarea cu nitrați provenită din agricultură. Principalele obiective ale acestei directive sunt reducerea poluării produsă sau indusă de nitrați din surse agricole, raționalizarea și optimizarea utilizării îngrășămintelor chimice și organice ce conțin compuși ai azotului și cuprinse în planuri de acțiune.


Implementarea Directivei 91/676/EEC protecția apelor împotriva poluării ' 964/2000 privind aprobarea PlanuW survenite în urma deciziei de aplicare a R




rii apelor cu nitrați. Aceste obiective sunt



117


2i2


Prevederile programului de acțiune sunt obligatorii pentru toți fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole și pentru autoritățile administrației publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe teritoriul cărora există exploatații agricole. în vederea reducerii și prevenirii poluării cu nitrați din surse agricole, s-a prevăzut ca măsură generală de bază, pe întreg teritoriul României, aplicarea programelor de acțiune și respectarea Codului de Bune Practici

Agricole pe întreg teritoriul României. De asemenea, imp Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urban* 98/15/CE, contribuie la reducerea emisiilor de nutrienți.



Legislația națională relevantă referitoare la serviciile publice de alimenta cuprinde:                                              r—"

4- Legea generală și legea specială a ser ThSwWr-'tfe alimentare cu canalizare                         i   —-—-—~ "


♦ Legea nr. 51/2006 - Legea serviciilor comunitare de utilități publice („Legea nr. 51/2006")

Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este actul normativ cu caracter general prin care au fost stabilite regulile generale ce guvernează înființarea, organizarea, funcționarea, controlul, monitorizarea, precum și furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilități publice, inclusiv serviciul de alimentare cu apă și de canalizare.

Conform acestei legi, serviciile comunitare de utilități publice sunt „ansamblu! activităților de interes și utilitate publică generală", desfășurate la nivel de comună, oraș, municipalitate sau național sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților publice locale.

Scopul acestor servicii este acela de a satisface necesitățile comunităților locale, alimentarea cu apă și canalizarea fiind una dintre aceste necesități.

Serviciile comunitare de utilități publice trebuie să asigure:

  • •   satisfacerea cerințelor cantitative și calitative ale utilizatorilor, corespunzător prevederilor contractuale;

  • •   sănătatea populației și calitatea vieții;

  • •   protecția economică, juridică și socială a utilizatorilor;

  • •   funcționarea optimă, în condiții de siguranță a persoanelor și a serviciului, de rentabilitate și eficiență economică a construcțiilor, instalațiilor, echipamentelor și dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectați și în conformitate cu caietele de sarcini, cu instrucțiunile de exploatare și cu regulamentele serviciilor;




informarea și consultarea comunităților locale beneficiare ale acestor servicii;


respectarea principiilor economiei de piață, restrângerea și reglementarea ariilor de monopol.

cpywBM

-viciului de


4- Legea nr. 241/2006 - Legea sel

canalizare, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr.

241/2006")


Legea nr. 241/2006 este actul normativ prin care a fost stabilit cadrul normativ cu caracter special înființarea, organizarea, gestionarea, finanțarea, exploatarea, monitorizarea și controlul furnizării/ prestării reglementate a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Potrivit Legii nr. 241/2006, modificată și completată, prin serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare se înțelege totalitatea activităților de utilitate publică și de interes economic și social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării și distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localități, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice și a apelor de suprafață provenite din intravilanul acesteia.

Serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare se înființează, se organizează și se gestionează sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea autorităților administrației publice locale22 fiind compus din următoarele activități:

Serviciul public de alimentare cu apă

  • •   captarea apei brute, din surse de suprafață sau subterane

  • •   tratarea apei brute

  • •   transportul apei potabile și/sau industriale

  • •  înmagazinarea apei

  • •   distribuția apei potabile șl/sau industriale.

Serviciu! public de canalizare

colectarea, transportul și evacuarea apelor uzate de la utilizatori la stațiile de epurare; epurarea apelor uzate și evacuarea apei epurate în emisar;

colectarea, evacuarea și tratarea adecvată a deșeurilor din gurile pluviale și asigurarea funcționalității acestora;

evacuarea, tratarea și depozitarea nămolurilor și a activitățile prevăzute mai sus;

evacuarea apelor pluviale și de suprafață din intravil


altor deșeuri


de scurgere a apelor


similare derivate din re se realizează prin lic de alimentare cu .



Furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifjj^Jț apă și de canalizare.


22 art. 17 alin. (!) din Legea nr. 241/200



Sistemele publice de alimentare cu apă și de canalizare, constituie ansambluri tehnologice și funcționale integrate care acoperă întregul circuit tehnologic, de la captarea din sursă a apei brute până la evacuarea în emisari a apelor uzate epurate.

Sistemele publice de alimentare cu apă și de canalizare fac parte din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale.                              „

! conform cu ORIGINALUL

Desfășurarea activităților specifice serviciului de alimentare cu apă forma de gestiune aleasă23, se realizează pe baza un sarcini, elaborate și aprobate de autoritățile administrației publi regulamentul-cadru, respectiv caietul de sarcini-cadru ale sep<3 canalizare aprobate prin Ordinul nr. 88/2007, respectiv Ord ANRSC.


Alte acte normative incidente



și de canalizară, indiferent

nui caiet


de

de


cu de


conformitate

pă și intelui


07 al P

tehnica r

1URffl'CR <? r*


Legea nr. 215/2001 - Legea administrației publice

Codul Civil și Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică;

Legea nr. 99/2006 privind achizițiile sectoriale;


Legea apelor nr. 107/2000, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române", în special Anexa nr. 4 -MECANISMUL ECONOMIC SPECIFIC domeniului gospodăririi durabile a resurselor de apă;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare;

< Hotărârea Guvernului nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecție a calității resurselor de apă (adoptată în aplicarea Legii apelor nr. 107/1996);


Hotărârea Guvernului nr. 328/2010 privind reactualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, a tarifelor și a penalităților cu indicele de inflație (adoptată în aplicarea Legii 107/1996 și OUG 107/2002);

Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (adoptată Directiva urbane);

în aplicarea Legii apelor nr. 107/1996 și care transpune

Consiliului nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate



jterr|eiTfeatl£ de Legea nr. 51/2006, fiind definită la de[organizare, funcționare și administrare a în condițiile stabilite de autoritățile ’ ‘ectă, iar art. 29 alin. (1) gestiunea

i

* Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți;

Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale

privind caracterul și mărimea zonei hidrogeologică ("HG nr. 93ț0/2005);


Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. de sarcini-cadru al serviciului de a



cu ORIGINALUL


Ao,steimTa C 1 emmca și > » JtW<0iCA Srr

07 pentru aprbbarea Caietului d'P.fl        JV


<• Ordinul președintelui A.N.R.S.C. nr. 90/ 2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/ prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

NOTA: Directivele europene relevante în sectorul de alimentare cu apă și canalizare, împreună cu legislația națională care asigură transpunerea și implementarea lor, sunt prezentate în Anexa A. 2.1.

  • 2.5.4 PREVEDERI/OBLIGAȚII RELEVANTE DIN CONTRACTUL DE CONCESIUNE CU

PRIVIRE LA ATINGEREA OBIECTIVELOR LOCALE, REGIONALE SAU NAȚIONALE

Având în vedere faptul că serviciul de alimentare cu apă și canalizare este o activitate de interes și utilitate publică generală, statul sprijină prin măsuri legislative, administrative și economice dezvoltarea durabilă a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, precum și a sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare24, stabilind în acest sens o serie de măsuri25 care vizează:

v dezvoltarea și extinderea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale comunităților locale;

v realizarea unui serviciu și a unei infrastructuri moderne, capabile să susțină dezvoltarea economico-socială a localităților, să atragă investiții private și să stimuleze dezvoltarea durabilă a comunităților locale;

v conservarea și protecția mediului și a sănătății publice.

în conformitate cu art. 871-873 Cod Civil concesionarul are dreptul și, în același timp, obligația de exploatare a bunului, în schimbul unei redevențe și pentru o durată determinată, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și a contractului de concesiun materiale sau juridice necesare pentru a asigura explo


\ 1 Z II

.....su

/ ***« //


4 Regimul juridic al bunurilor ce c apă si canalizare

Conform Legii nr. 51/2006, sistemele de utilități publice (clădirile, construcțiile, instalații tehnologice, echipamentele și dotări funcționale aferente serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare) sunt bunuri de interes și folosință publică și aparțin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului juridic al proprietății publice sau private a acestora, după caz.

Bunurile realizate de operatori în conformitate cu programele de investiții impuse prin contractul de delegare a gestiunii constituie bunuri de retur care revin de drept, la expir și libere de orice sarcini, unităților administrativ-teritoriale șilsunt integrate domenwJPi«Pi acestora.                                            ' CONFORM CU ORI



ratuit

blic al


Așadar, sistemele de alimentare cu apă și de canalizare sunt aparținând domeniului public și/sau privat al unităților administrativ situații în care, aceste bunuri sunt amplasate pe terenuri aflate în^proprie persoane fizice sau a unor persoane juridice.




i a unor


Cu privire la aceste situații, Legea serviciului de alimentare

241/2006, cu modificările și completările ulterioare, dispune la art. 27 alin. (2)

"Dreptul de servitute se exercită pe toată durata existenței sistemelor de ali^^ij^rejstî apă și de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întreținerii și exp sistemelor respective. Exercitarea dreptului de servitute asupra proprietăților afectate


zarermi^

TEHNICA S1 ătoarele:


de sistemul de alimentare cu apă și de canalizare se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestuia. Dacă, cu ocazia intervențiilor pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, operatorii au obligația să le plătească acestora despăgubiri, în condițiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirii se stabilește prin acordul părților sau, în cazul în care părțile nu se înțeleg, cuantumul se stabilește prin hotărâre judecătorească."

Instituția „dreptului de trecere pentru utilități" este reglementata și prin Noul Cod Civil, la capitolul cu același nume (art. 621 și următoarele), ca o limitare juridică adusă dreptului de proprietate privată, după cum urmează: "Art. 621 (1) Proprietarul este obligat să permită trecerea


prin fondul său a rețelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeași zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor și a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum și a oricăror alte instalații sau materiale cu același scop.


(2) Această obligație subzistă numai pentru situația în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.


(3) în toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste. Dacă este vorba despre utilități noi, despăgubirea trebuie să fie realabilă.


(4) Clădirile, curțile și grădinile acest dacă ea are ca obiect conducte și can



■ D’RECȚW

• ’-JTILITÂ



letează cu dispozițiile legilor speciălj^j^l^


de la acest drept de trecere, în care acestea sunt utilități


le’cuprinse în prezenta secțiune se ul jjjf'idic al anumitor bunuri, cum ar fi


terenurile și construcțiile de orice fel, pădurile, bunurile din patrimoniul național-cultural, bunurile sacre a ie cultelor religioase, precum și altele asemenea,"

Fumizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare se face în condițiile existenței unul monopol natural de facto, definit confo caracteristică unor servicii de utilități publice furnizate/prestate numai de un singur operator".


ca fiind ^'situație de piață ^Slimita^rp^fL


nt Jrf competența ea pot asigura tor/public (serviciu public cu alitatea gestiunii delegate, Legii societăților


înființarea și organizarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizar exclusivă a autorităților administrației publice locale, fumizarea/prestarea fie în modalitatea gestiunii directe printr-un op personalitate juridică sau societate cu capital integral public), fie î prin intermediul unui operator societate înființată în conformitate nr. 30/1991 cu capital privat sau mixt.


4 Contractul de Concesiune si Nivelele de servic

în conformitate cu termenii Contractului de concesiune, Municipiul București a acordat ANB

drepturi exclusive și obligația de a gestiona serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare, precum și bunurile publice aferente care compun sistemul de apă și sistemul de canalizare, pe riscul și cheltuiala proprie, în schimbul unei taxe numită redevență.

Prin Contractul de concesiune, Părțile au prevăzut o serie de principii cu privire la serviciile de alimentare cu apă și de canalizare în vederea asigurării creșterii gradului de satisfacție a consumatorilor.

începând cu data intrării în vigoare a contractului de concesiune, Apa Nova București a reușit să impună pe piața serviciilor de utilități publice un model de management orientat spre consumator, determinând îmbunătățirea calității serviciilor prin dezvoltarea infrastructurii și asigurarea unui grad cât mai mare de conectivitate, răspunzând astfel unor obligații specifice serviciului, respectiv:

- asigurarea unui nivel ridicat al calității, siguranței și accesibilității, egalității de tratament, - promovarea accesului universal și a drepturilor utilizatorilor.

Monitorizarea performanțelor contractului de concesiune se face printr-un sistem de Nivele de Servicii care definesc criterii calitative și cantitative ce trebuie respectate în cadrul contractului, acestea reprezentând ținte pentru asigurarea serviciilor prestate către clienți.

Sarcina monitorizării acestor indicatori de performanță ai serviciului prestat revine AMRSP26, organism înființat ca parte integrantă a contractului de concesiune, sancțiunea nerespectării

acestora fiind plata de penalități.


Nivelele de Servicii, care corespund unui Standard Obiecti îndeplinire, vizează, în principal, următoarele:

/ Aducerea calității apei potabile livrate la branșament I

26 Raportul de monitorizare si evaluare a Serviciului Public de Alimentare c 31.05.2016)

■s îmbunătățirea distribuției apei și creșterea numărului de străzi deservite (acoperire) și garantarea nivelului de presiune;

J îmbunătățirea serviciului de canalizare prin controlul asupra calității apelor uzate și prin creșterea acoperirii serviciului;

de intervenție în


Diminuarea pierderilor tehnice și comerciale prin scurtarea termeaeter cazul avariilor sau prin contorizare;        r—— ""                    1

îmbunătățirea relațiilor cu clienții prin dimirțLQ^aOHWQyrMjeTeacție (îți caz de avarii, în caz de înfundări de canalizare, în caz de reclamații etc.), ____——

Nivelele de servicii vor face obiectul unei analize detaliate prin raportare a-jecesitătile tehnice actuale si evoluția serviciilor concesionate pe parcursul celor


de.....concesiune.

4- Principiul poluatorul plătește



Acest principiu s-a dezvoltat pornind de la


-ffplementare a contractului

V DIRECȚIA VfcW J ASISTENȚA îi tehnică și znîh JURIDICĂ o'M.J

a unei gestionaWr^ționaJe ao'reș'urselor, inclusiv a celor de apă, eliminarea aspectelor cu impact negativ asupra *..... ’ fermentarea

eficientă a tehnologiilor moderne și a nevoii de responsabilizare financiară,s"ocială, juridică a poluatorului. Acesta din urmă trebuie să plătească pentru poluarea produsă mediului.

Principiul „poluatorul plătește" este o regulă importantă în dreptul comunitar și este expres prevăzut de Directiva 2000/60 a Parlamentului European și Consiliului, de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, ia art. 9 conform căruia „Statele membre iau în considerare principiul recuperării costurilor serviciilor legate de utilizarea apei, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse, având în vedere analiza economică efectuată în conformitate cu anexa III și, în special, cu principiul „poluatorul plătește".

Acest principiu se regăsește și în legislația română, atât în Legea Apelor nr. 107/1996 cât și în

Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006. Astfel:

Conform art. 1 din Legea nr. 107/1996: „(6) Conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic, în condițiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauției, prevenirii, evitării daunelor la sursă și poluatorul plătește și trebuie să țină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării și în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influențat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea.", iar conform art. 80 din aceeași lege: „(l1) în vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu și de resursă, pe baza analizei economice al cărei conținut este prevăzut în anexa nr. 4 și cu respectarea principiului poluatorul plătește."

Conform art. 31 din Legea nr. 241/2006: „(19) Nerespectarea de către utilizatori a condițiilor calitative si cantitative de                apelor uzate în sistemele publice de

canalizare, stabilite prin acordurile/ferfyre             e de racordare eliberate de operator

potrivit reglementărilor legale                   &retragerea acestora, la anularea

autorizațiilor de funcționare ț                          i si despăgubiri pentru daunele

provocate, în conformitate cu p                           ' "

Lecția ’Jtslități pi'blice



Aplicarea principiului „poluatorul plătește" presupune recuperarea costurilor generate de măsurile necesare remedierii unei situații provocate de deversarea în sistemul de canalizare a unor ape uzate, ce nu corespund normelor de calitate aplicabile, de la „poluator", adică de la persoana care a deversat respectivele ape uzate, cu încălcarea obligațiilor ce îi revin de respectare a normelor

tehnice.


calitate de operator al serviciului de alimentare


ANB, în <

București, exploatează sistemul de canalizare al municțp stația de epurare Glina, însă răspunderea pentru devers tehnice în acest sistem trebuie să revină operatorilor econo acest sens, dispozițiile legale prevăd în mod expres aplicar



in municipiul canalizare și nforme cu normele /poluatorii". în


Art. 31 din Legea nr. 241/2006, alineatele 18

a prevederilor contractelor de furnizare/prestare a serviciului de a canalizare sau ale regulamentului serviciului atrage plata unor penă pentru daunele provocate, iar în anumite cazuri, chiar sistarea serviciului prestat, în


ințare cu apă/și de

păgubiri


conformitate cu prevederile contractului.


(19) Nerespectarea de către utilizatori a condițiilor calitative și cantitative de descărcare a apelor uzate în sistemele publice de canalizare, stabilite prin acordurile de preluare și avizele de racordare eliberate de operator potrivit reglementărilor legale în vigoare, conduce la retragerea acestora, la anularea autorizațiilor de funcționare și la plata unor penalități și despăgubiri pentru daunele provocate, în conformitate cu principiul poluatorul plătește.";


Art. 82 alin. 2 din Legea apelor nr. 107/1996: „Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depășirea cantităților de apă utilizate, cât și a concentrațiilor și cantităților de substanțe impurificatoare evacuate în resursele de apă."


ANB este doar transportatorul acestor ape uzate prin intermediul rețelelor de canalizare (asigură activitățile de colectare, transport și evacuare a apelor uzate de la utilizatori la stațiile de epurare) și prestatorul activităților de epurare a apelor uzate și evacuare a apei epurate în emisar. Cu toate acestea, în prezent, ANB este sancționată de către ANAR cu penalități pentru apele uzate neconforme care sunt deversate în sistemul de canalizare și nu are pârghiile eficiente pentru imputarea cheltuielilor suplimentare acelor utilizatori care sunt adevărații poluatori.


în sensul legislației serviciilor publice (Legea generală nr. 51/2006 art. 2 lit. i), „utilizatorii" sunt acele „persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilități publice, în condițiile legii", iar acești utilizatori au conform legislației în vigoare și contractelor încheiate cu ANB obligații de respectare a normelor cantitative și calitative a apelor uzate deversate, iar sub nici o formă dispozițiile legale care prevăd răspunderea și penalitățile aplicabile utilizatorilor nu ar trebui aplicat de „utilizator", ci aceea de operator canalizare altfel decât în regim de se Chiar dacă la art. 39 alin. (5) di|iJl contravenție nerespectarea de către



i ANB care în nici o situație nu are calitatea ui4ja7!\după caz, de prestator de servicii de


-au stipulat următoarele "Constituie '^^vederîio^art. 31 alin. (14) și se sancționează-cu 125




amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei", ANB nu poate aplica amenzi pentru nerespectarea preved^iîontȘ legale din domeniul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, înțrueâtjnuitetine cqtpI în acest sens.


2.5.5


«tente

»  .TUȘ-,,-..

> 50

CONTRACTELE EXISTENTE DE FURtaZARE/PR^g^țg|^HgEkVICIULUlW^

ALIMENTARE CU APĂ ȘI DE CANALIZ/Mf^WP^EIATE DE ANB CU UTILIZATORII


ASISTENTĂ

TEHNICA Șl JURIDICA


Raporturile juridice dintre operatorii serviciilor de utilități publice și utilizatorii acestor servicii sunt raporturi contractuale desfășurate în baza contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare elaborate pe baza contractului-cadru aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 90/2007.


Legea nr. 51/2006 statuează la art. 23 alin. (2) faptul că "Raporturile juridice dintre operatorii serviciilor de utilități publice și utilizatorii acestor servicii sunt reglementate de contractul de furnizare/prestare a serviciilor de utilități publice încheiat cu respectarea prevederilor contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciilor de utilități publice, a prevederilor legale în vigoare, a regulamentelor serviciilor, și „a caietelor de sarcini specifice acestora".


Art. 42 din Legea nr. 51/2006 definește contractul de furnizare sau de prestare a serviciului ca fiind actul juridic prin care se reglementează raporturile dintre operator și utilizator cu privire la furnizarea/ prestarea, utilizarea, facturarea și plata unui serviciu de utilități publice.


Raportat la prevederile legale sus enunțate și în conformitate cu prevederile contractului de concesiune (inclusiv actele sale adiționale), ANB încheie contracte de furnizare/ prestare a serviciilor de alimentare cu apă și/sau de canalizare cu utilizatorii persoane fizice și/sau juridice. în sensul art. 28 din Legea nr. 241/2006 are calitatea de utilizator individual al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce deține, în calitate de proprietar ori cu drept de folosință dat de proprietar, un imobil având branșament propriu de apă potabilă sau racord propriu de canalizare și care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de furnizare/prestare încheiat în nume propriu.

în afara contractelor de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare pe care le încheie cu utilizatorii (în baza obligației stabilite prin Contractul de concesiune, respectiv aceea de furnizare/prestarea serviciului în aria concesiunii), ANB încheie cu unele localități limitrofe din Județul Ilfov sau cu alți operatori de servicii de alimentare cu apă și de canalizare contracte pentru vânzarea apei sau preluarea apelor uzate în rețeaua de canalizare a Municipiului București.


Aceste contracte au un caracter pur comercial, iar APA NOVA nu este obligată să le încheie cu respectarea contractului-cadru de furnizare prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, potrivit actului adițional nr. 6/14.1


clienți.


Utilizatorii cu care ANB a încheiat contracte! de de canalizare sunt:

ĂSfk

Utilizatori individuali



^a^erviciului de alimentare cu apă


126



  • -   instituții publice;

  • -   utilizatori casnici.

b) Utilizatori colectivi:

  • -  asociații de proprietari/locatari



CONFORM CU


ORIGINALUL


rEHNICA Și

jURKJiCA


Contravaloarea serviciilor furnizate este facturată de ANB contractuale și a legislației incidente.


Legea nr. 225/2016 pentru modificarea și completarea L factura emisă pentru serviciile de utilități publice c fiind reglementată la 15 zile de la data emiterii facturilor.


. 51/2006 a

tuie titlu executoriu, scadența


Clauzele contractuale utilizate de ANB în raport cu utilizatorii, începând din iulie 2009, respectă modelul cadru elaborat de ANRSC și aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 90/2007.

Aspecte......cheie

în raport cu utilizatorii - operatori economici se pot evidenția anumite neajunsuri în ceea ce privește evacuarea apelor uzate de către "clienții industriali".

Conform art. 15 din Contractui-cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 88/2007, "(3) Nerespectarea de către utilizatori a condițiilor calitative și cantitative de descărcare a apelor uzate în sistemele publice de canalizare, stabilite prin acordurile de preluare și avizele de racordare eliberate de operator potrivit reglementărilor legale în vigoare, conduce la retragerea acestora și la plata unor penalități și despăgubiri pentru daunele provocate."

Preluarea apelor uzate în rețeaua de canalizare se poate face numai în baza acordului de preluare (denumit și accept de evacuare) emis de către operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare și cu respectarea condițiilor stabilite prin respectivul acord.

Conținutul minim al acordului de preluare este stabilit prin Normele tehnice aprobate prin HG nr. 188/2002, iar așa cum rezultă din art. 11 lit. g) din aceste norme, acordul de preluare trebuie să conțină informații cu privire la "frecvența de prelevare și analiză a probelor de apă uzată" ("Frecvența Monitorizării").

în cazul operatorilor economici care desfășoară activități în urma cărora rezultă ape uzate în procesul tehnologic ("operatorii economici") este obligatorie analiza apei uzate evacuate în rețeaua publică de canalizare.

Frecvența Monitorizării nu este însă clar stabilită prin actele normative în vigoare, astfel că, ANB ar putea încheia protocoale de colaborare cu GNM și/sau APM, inclusiv cu privire la frecvența monitorizării apelor uzate evacuate de către operatorii economici care desfășoară activități de producție în urma cărora rezultă ape uzate. în acest fel ANB ar putea impune cu mai mult succes/ Frecvența Monitorizării, iar controlul GN


tea extinde și la operatorii economici careț dtitți^kîn rețeaua publică de canalizare operate


deversează apa uzată rezultată din ps^esuî de ANB.


r'sbbsejjvent contractului de furnizare/prestare contor").

Pornind de la orientarea spre client și de la calitatea serviciilor prestate/ furnizate de ANB, s-a identificat posibilitatea diversificării categoriilor de servicii oferite direct utilizatorilor, în baza unor

comenzi/ contracte distincte, separate de contractele de alimentare cu apă și de canalizare.



CONFORM CU ORIGINALUL


Această categorie de servicii, denumită generic Servicii dincolo de contor auxiliare oferite în baza unui contract distinct încheiaFcu clientul, pentru o perioad nelimitată de timp, în baza unei cereri exprese a acestuia, ca urmare aj de servicii și de prețuri oferite de ANB.


Serviciile "dincolo de contor" pot contribui la satisfacerea clien clienții și, nu în ultimul rând, pot reprezenta un factor de încre


ersonaiizare


sau e în lista


țiilor cu

—                     Jl      O'PECTI»

Exemplificăm în cele ce urmează câteva categorii de servicii "dincolo de contantei astenia ț. j 5 tow.ca = Z JURIDIC»

■ O,       i -O

»>            ' ,„O


securita


Servicii de instalații (proiectare/montaj-execuție) pentru utilizatorix colectivi.



Instalații interioare de alimentare cu apă și de canalizare pentru apartamente/ gospodării individuale

  • •      execuție/înlocuire/reparare;

  • •      înlocuire/verificare metrologică a contoarelor de apă;

  • •      montaj obiecte sanitare;

  • •       execuție conducte și instalații apă rece;

  • •       execuție conducte și instalații canalizare;

  • •       execuție conducte și instalații pluviale;

  • •      montaj contoare de apă cu citire la distanță utilizate ca aparate de măsură a

consumului individual în imobilele de tip condominiu.

Instalații sanitare pentru diverse clădiri

execuție branșamente pentru instalații de apă;

execuție racorduri pentru instalații de canalizare;


proiectare și execuție/montaj instalații și obiecte sanitare băi, bucătării etc.;


execuție instalații incendiu;


execuție instalații irigații.



acestor servicii se poate face prin acesteia la sediu, sau solicitare t


</•*]

Ki........,



c|re£i/țomenzi pe e-mail, sau prin /iui/ărlSdedicat. în funcție de natura

128


QA2


în cele ce urmează prezentăm câteva propuneri de completare a contractului în vederea rezolvării unora dintre neajunsurile constatate din executare acestui contract în trecut.

Astfel, propunem completarea contractului cu clauze în sensul celor ce urmează:

s Factura individuală pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare constituie titlu executoriu.

•s Nici o reducere de consum nu poate fi solicitată de Utilizator pentru pierderile de apă din instalația sa interioară, deoarece acesta este singurul responsabil de propria instalație interioară.

s Furtul de apă din sistemul public de alimentare cu apă constituie infracțiune în domeniul serviciilor de utilități publice și se pedepsește potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, dacă este săvârșită cu intenție.

v Proprietarul spațiului se obligă să respecte clauzele contractuale în solidar cu chiriașul/ comodatarul/ utilizatorul.

Propunem completarea art. 14 cu un alineat prin care utilizatorul recunoaște că furnizarea serviciului începe cu data de «[se completează data mutării în locație]», dată de la care operatorul va emite facturi pentru serviciul prestat.

De asemenea, propunem completarea contractului de furnizare/prestare a serviciului, în forma utilizată de ANB în relația cu clienții săi (utilizatorii din municipiul București), în ceea ce privește prevederile exprese referitoare la aceste despăgubiri și penalități conform principiului „poluatorul plătește" în cazul deversării de către utilizatori a apelor uzate contaminate în rețeaua publică de canalizare. în primul rând, în anexa 3 la contract sunt menționate condițiile de acceptare la

depășesc concentrațiile maxime admise pentru impurificatori." în fine, contractul stipulează (art. 20) și următoarea posibilitate: „părțile contractante pot include și daune-interese pentru neexecutarea totală sau parțială a contractului, sub forma daunelor moratorii sau compensatorii."

Constatăm din cele arătate că în contractul de furniz;


nu există o clauză expresă, nici o formulă de calcul, pentru stabilirea ri^țumiiui penjsfitaților sau


-----

daunelor-interese, fiind făcută trimitere la „penalitățilaprevazute de actele norptâttvie în vigoare".

Astfel, în situația în care a fost provocat orice prejudiciu de mediu, ian fie direct (de exemplu deteriorarea rețelei de canalizare pe care-"» pentru a putea presta în continuare serviciul), fie indirectul (Me: autoritățile de mediu), ANB trebuie să aibă posibilitatea jie a reci suplimentare de la terța persoană care a provocaț/prpjtimciul, conform plătește".

Recomandarea noastră este opțiunea stipulării în contractele încheiate de ANB (atât cu utilizatorii, cât și cu alți beneficiari ai serviciilor de canalizare) de penalități contractuale, completate cu posibilitatea cererii de despăgubiri (daune-interese) pentru acoperirea integrală a prejudiciului suferit.

în acest sens contractele vor fi modificate și completate pentru a stipula:

posibilitatea pentru ANB de a aplica penalități de două tipuri:

o penalități de întârziere pentru obligațiile de conformare sau de predare a unor avize/acorduri etc. din partea utilizatorului, care nu au fost îndeplinite în termenul prevăzut de contract sau de lege, calculate pe zi de întârziere;

o penalități contractuale pentru depășirea concentrațiilor maxime admise de normele tehnice privind calitatea apelor uzate ce sunt deversate în sistemul public de canalizare exploatat de ANB.

o procedură de monitorizare a contractului care să cuprindă regulile de urmat pentru constatarea încălcării, care să aibă în vedere în special modul de realizare a analizelor/controalelor, competența ANB în acest sens, termene și procedura de comunicare, precum și probele ce sunt prelevate (cel puțin trei: una pentru ANB, una pentru utilizator și o probă-martor);

......î decât cele calculate pe zi de întârziere;


calităților contractuale, ANB are dreptul integrale a prejudiciului suferit, de la

130


2.6 RESURSELE DE APA


ASPECTE GENERALE


2.6.1


.........~" --’   ~     /       1 I l>3:3 direct*. ■

C_----...... I IÎK asistența Țw

CONFORM CU ORIGINALUL .„«.Ț

Gestiunea integrată a resurselor de apă de suprafață și subterane în municipiul Riicljțâști a âex^fiitz I                 ___

o necesitate în contextul gradului ridicat de poluare arâurilor, lacurilor, al sistemelona^Jfere extinderii urbane. în Județul Ilfov au apărut (alături de Buftea), alte 7 orașe în plină dezvoltare: Otopenl, Voluntari, Chitila, Măgurele, Bragadiru, Popești-Leordeni și Pantelimon. Cerința de apă pentru alimentarea acestor localități este în continuă creștere, odată cu apariția de noi sisteme centralizate de alimentare cu apă pentru cartierele noi ce au apărut în orașele din județul Ilfov.


  • 2.6.2 ASPECTE PRIVIND APELE DE SUPRAFAȚĂ

Cele mai importante cursuri de apă din Municipiul București sunt Râul Dâmbovița și Râul Colentina (Figura 2.28). Râul Dâmbovița străbate orașul de la nord-vest la sud-est pe o distanță de 16,80 km, iar Colentina pe o distanță de 24,30 km, urmând aceeași direcție precum Dâmbovița (www.rowater.ro).




Râul Dâmbovița a ridicat de-a lungul tim rezultate din traversarea orașului: inund râului a suferit o serie de amenajări. în p este amenajat.


Datorită albiei ușor înclinată și meandrată, cursul râului Colentina a fost transformat într-o salbă de lacuri (Figura 2-28), astăzi amenajate aproape în totalitate. Lacurile aflate pe cursul râului Colentina sunt: Mogoșoaia, Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II, Cernica. Pe lângă acestea, în Municipiul București mai există


Conform ARPM (2009) starea ecologică și chimică a cursurilor de apă și a lacurilor, monitorizată pe râurile Argeș, Dâmbovița și Ialomița, se încadrează în clasele de calitate III (moderată) și IV (slabă). Poluarea apelor este determinată în mare măsură de evacuarea directă a apelor uzate și de activitățile economice din amonte de București (Câmpulung Muscel, Pitești). O consecință vizibilă în acest sens este neautorizarea ștrandurilor pentru îmbăiere.

Zonele critice sub aspectul poluării sunt cea de la Glina, la evacuarea apelor uzate din Capitală în râul Dâmbovița, întrucât nu există un sistem de epurare completă precum și zonele vulnerabile la poluarea cu nitrațl proveniți din surse agricole istorice. în județul Ilfov există 7 localități unde există surse de nitrați din activități agricole: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogârla, Dărăști, Dobroești, Jilava, Măgurele. De asemenea, datorită lipsei stațiilor de epurare orășenești și comunale, zone critice sunt evidențiate și în localitățile din județul Ilfov ce evacuează apele uzate în apele de suprafață: Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni, Snagov.


în cazul poluărilor istorice datorate stațiilor și depozitelor de carburanți, în municipiul București au fost începute și parțial încheiate acțiuni de decontaminare a acviferului freatic afectat de o contaminare de lungă durată. Exemple concrete ale acestor acțiuni sunt depozitul de la Străulești și stațiile de benzină Cotroceni și Mihai Vodă.

  • 2.6.3 ASPECTE PRIVIND APELE SUBTERANE

Apa subterană este considerată, la nivel global, o resursă de apă dulce deosebit de importantă. Multe orașe europene (Barcelona, Madrid, Roma, Lisabona, Porto, Liege și altele) sunt alimentate și


ni ce dispun de resurse de apă de suprafață

m^ătoare<'s^ați elează la resursele subterane. în acest mă^uri^de^p>Ot^!țK adecvată. Pentru Uniunea Europeană :i/a                      (2000/60/CE) și Directiva Apelor

gVim^St^feiy ol climate aride sau semiaride pot pune ia ^M^Wa-fi^trasă din structurile acvifere de mică și mare


Problemele ce apar odată cu dezvoltarea urbană accelerată impun măsuri restrictive și de protecție atât din punct de vedere cantitativ (dimensionarea exploatărilor de extracție a apei), dar mai ales


calitativ. Cunoașterea mediului subteran, a acviferelor și a caracteristicilor hidrodinamice ale acestora precum și modul de interacțiune al apei subterane cu elementele de infrastru trebuie să reprezinte referința principală în definirea unui cadru de norme activităților urbane legate de apa subterană (Gogu, 2014).



entării


înțelegerea comportamentului acvifer în mediu u^ban nec mărimea acestora, importanța lor relativă, precum urbană. în majoritatea aglomerărilor urbane lipsa               e gestiune coere

subterane, ce implică o lipsă de planificare în această direcție, conduce de obicei la aplic soluții spontane în vederea rezolvării anumitor situații. Aplicarea acestor soluții generează în mod


ractiunea cu elementele


sistematic probleme de interacțiune conexe (exemplu: sisteme de epuizment incorect dimensionate ce pot provoca coborârea nivelului în lacurile adiacente sau tasări diferențiate în zonele limitrofe).


Cuantificarea fluxurilor apelor subterane și modelarea acestora sunt sarcini dificile ca urmare a lipsei de date, lipsei de planificare (în general acțiunile răspund la stările de urgență generate de incidente în locul planificării prealabile) și dificultăților de comunicare existente între comunitatea științifică și cea a gestionării orașelor.

Deși procesele fundamentale de curgere și transport de poluanți care afectează apa subterană sunt similare cu cele din zonele rurale, scările de timp și spațiu diferă substanțial. Aspectele principale legate de schimbările de cantitate și calitate ale apei subterane din zonele urbane sunt (Gogu, 2014):

Circuitul apei subterane legat direct de istoria urbanizării;

Fluctuațiile apelor subterane legate de activitățile antropice;

Poluarea severă cauzată de activitățile umane;

Prezența structurilor urbane permanente sau temporare (ex. șantierele de construcții).


2.6.3.1 GENERALITĂȚI


Municipiul București aparține spațiului hidrografic Argeș - Vedea. Astfel, pe teritoriul Municipiului București au fost identificate, delimitate și descrise un număr de 3 corpuri de apă subterană (Figura 2-29): ROAG03 Colentina (Pietrișurile de Colentina), ROAG11 București-Slobozia (Nisipurile de


Mostiștea) și Corpul R.OAG13 București (Strateîe de Frățești) (ANAR, 2016). Directiva Cadru Apa (2000/60/EC) și Directiva Apelor Subterane ( stabilesc, între altele, obiectivul de "stare apelor subterane, respectiv starea cantita^i^ clasificare format din 2 clase: bună și altă s



unt acte legislative integrate care ăfeT^subterane. Caracterizarea stării a\hW se bazează pe un sistem de «i vi






  • 2.6.3.2 ASPECTE CANTITATIVE ALE APELOR SUBTERANE


Monitorizarea cantitativă a corpurilor de apă subterană are ca scop principal validarea caracterizării și a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativă bună, realizate în conformitate cu cerințele Art. 5 al Directivei Cadru Apa (DCA), la nivelul tuturor corpurilor de apă subterană (ANAR,2016). Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană, anual se efectuează observații și măsurători ale nivelului hidrostatic (în cazul acviferului freatic) și ale nivelului piezometric (în cazul acviferelor de adâncime) în forajele aparținând Rețelei Hidrogeologice Naționale. Conform Anexei V din DCA, starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane se atinge atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă analizat este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depășite de rata de captare medie anuală pe termen lung. în cadrul Planului de management al Spațiului Hidrografic Argeș - Vedea (www.rowater.ro) este prezentată starea cantitativă a corpurilor de apă subterană. în perioada 2011-2013, la nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeș - Vedea corpurile de apă subterană au fost monitorizate din punct de vedere cantitativ, printr-un număr de 281 puncte de monitorizare, respectiv 274 foraje și 7 izvoare (ANAR, 2016). Frecvența de măsurare a nivelurilor hidrostatice a fost de 2, 3, 5 și 10 măsurători pe lună. înregistrările acestor măsurători se fac atât de către

observatori, cât și prin stațiile


în cazul corpului de apă cantitativă se constată s CTjewți multianual (Figur ^$Sâul activităților urna ^ti^M/n interfluvii, dar și



It de jumătate dintre forajele de monitorizare ii anuale la nivelul anului 2013 față de nivelul f^ștnt determinate de lipsa precipitațiilor și nu de ffiljâațzfre). <D scădere mai evidentă s-a observat la forajele 'sițj/ate în luncile râurilor, unde alimentarea este mixtă

134

(atât din precipitații, cât și prin infiltrare din râu). în cazul corpurilor de apă subterană ROAGllși ROAG13, acestea sunt corpuri de apă subterană de adâncime și nu sunt monitori (ANAR, 2016).



s> E

0.00

1 2

£8

£ < uO

200

-ffl

4.00

r..............

6 00

i.

8 00

i f

Tj.....

S s

10.00

-o

12.00

•IX..........

© c

> o

14 00

c c

16 00

« 2

18.00

J.........................

u

s

>



.............I *

’iS/ia


-A C’Vl

> »

~ nj/j o 'O> / ț- giî

,fl "i


A’-' *■//


Media anului 2013


1—Media muKianuala


-----Linear {Media mtiftianuahj


Figura 2-30 - Evoluția nivelurilor hidrostatice multianuale și media anuală în anul 2013 pentru corpul de apă subterană ROAG03 (ANAR, 2016)

Pentru Municipiul București sistemul de monitorizare al apelor subterane urbane este dezvoltat

S.C. Apa Nova S.A. împreună cu Centrul de Cercetare Ingineria Apelor Subterane al Universității Tehnice de Construcții București. Administrația Națională Apele Române nu deține un sistem integrat de monitorizare al apelor subterane urbane.

Sistemul integrat de monitorizare al apelor subterane urbane al Municipiului București încearcă să înregistreze cele mai importante caracteristici hidrogeologice. Procesul de dezvoltare al acestui sistem a ținut cont de constrângerile și necesitățile specifice unui mediu urban. Sistemul de monitorizare al Bucureștiului este compus (sfârșitul anului 2014) dintr-un număr de 145 puncte și stații de monitorizare. Distribuția acestor puncte (Figura 2-31) de monitorizare este concentrată în centrul Municipiului, de-a lungul râului Dâmbovița.



e-ge-'j

* Co;g"L~a

O                           : ■ ;        ■ ■            .■

f.’cststea

Figura 2-31 - Distribuția punctelor sistemului de monitorizare al sistemului acvifer urban al municipiului București

Acesta poate fi explicat prin marea densitate al elementelor de infrastructură din zonă: (1) Cuva râului Dâmbovița; (2) canalul colector principal al Bucureștiului (caseta) poziționat sub cuva râului Dâmbovița; (3) 2 canale colectoare majore (AO și BO) localizate paralel cu râul Dâmbovița; (4) linia de metrou; (5) drenul localizat pe latura stângă a râului Dâmbovița; și (6) un nou sistem de drenaj ce va fi implementat (aflat în prezent în construcție) pe partea stângă a râului Dâmbovița.

Stațiile de monitorizare sunt de trei tipuri (Figura 2-32): (a) Puț de monitorizare singular - acest tip este un puț de monitorizare simplu pentru nivelul piezometric al apei subterane cu un diametrul exterior (DE) între 9-114 mm. Pentru acest tip de punct de monitorizare s-au realizat teste hidraulice și carotaj geofizic. în anumite cazuri s-au realizat și analize granulometrice.; (b) Puț de monitorizare cu două tuburi - acest tip este realizat să monitorizeze nivelul piezometric al apei subterane în ambele straturi acvifere Colentina și Mostiștea. în gaura de foraj sunt instalate două

tuburi de 90 mm și respectiv 32 mm. Pentru ambele tuburi au fost realizate teste hidraulice și granulometrice. (c) Cluster hidrogeologic - acest tip de stație de monitorizare este compus dintr-un puț (140 mm DE) și un piezometru (90 m între ele fiind 5 la 15 m). Acest tip de : corecte a parametrilor hidrogeologici

deschizând același strat acvifer (distanța tcrflzâ^ș a fost realizat în vederea determinării



RAMB0LL


CU ORIGINALUL


CU ORIGINALUL


•Șj l-Jg i«S Z a't»

C®. c, ♦

,^O .

XX ^0 9 •“  *


i-jg


directa


ASISTENT-


TEHNICA Șl


JURIDICA


‘<7

'' g> ^'0 a ■" '■ycwANiA


Figura 2-32 - Cele trei tipuri de stații de monitorizare ale sistemului acvifer urban

Realimentarea acvifereior în municipiul București

în zonele urbane, principalele surse de realimentare sunt: precipitațiile, lacurile și râurile, rețelele de alimentare cu apă și sistemele de canalizare. în majoritatea ariilor urbane realimentarea acvifereior este puternic influențată de impermeabilizarea suprafeței terenului (datorită construcțiilor, pavajelor, parcărilor, asfaltării străzilor). Modificările utilizării terenurilor produse în urma dezvoltării urbane conduc la modificări ale circuitului hidrologic natural. în urma dezvoltării urbane realimentarea acvifereior crește ca urmare a pierderilor din sistemul de alimentare cu apă și a celor din rețelele de canalizare deși realimentarea directă realizată prin infiltrarea precipitațiilor este drastic redusă.

Realimentarea apelor subterane din precipitații

Clima municipiului București este temperat - continentală în care se disting patru anotimpuri iarnă, primăvară, vară și toamnă. Iernile sunt blânde cu puține zăpezi și temperaturi ce variază între 0°C și 30°C în timp ce verile sunt foarte calde cu temperaturi de până la +40°C și ploi reduse. Regimul precipitațiilor înregistrează maxime între lunile aprilie și octombrie ce reprezintă aproximativ 2/3 din cantitatea de precipitații medie multi-anuală de 600 mm/an (Sursa http://www.worldclim.org).

Zona Municipiului București cuprinde spații și zone verzi ne-impermeabilizate (parcuri, grădini etc.) ce acționează ca surse de alimentare pentru sistemul acvifer. în comparație cu zonele impermeabilizate (străzi, trotuare, parcări etc.) acestea reprezintă un procent de peste 30% din suprafața urbană a Municipiului București.


S5^dg5J^^ipitații plecând de la bilanțul

. din metoda Serviciului de

de precipitații


CCIAS (2014) estimează realimentarea apelor sub hidrologic și utilizând o metodă derivată (adapjjgftă sp Conservare al Solului (United States Depa utilizate pentru estimarea realimentării apelo zilnice de precipitații provenite de la 18 pluvio S.A. și 3 aparțin Administrației Naționale de Mete^^^rș^—-

RAMB0LL

Figura 2-33 - Distribuția spațială a realimentării apei subterane din precipitații estimată pe baza datelor zilnice de precipitații pentru perioada ianuarie 2013 - septembrie 2014 obținută prin creșterea retenției inițiale în zonele urbane (CCIAS 2014)

Realimentarea acviferelor din pierderile rețelei de alimentare cu apă

Studii recente au arătat că dezvoltarea urbană produce în general creșterea nivelului apelor subterane. Pierderile din rețelele de alimentare cu apă și din sistemele de canalizare reprezintă surse importante de realimentare a acviferelor.

în cazul rețelei de alimentare cu apă a Municipiului București, după estimările efectuate de operatorul de apă pentru anul 2009, pierderile contribuie la realimentarea apelor subterane cu un debit de aproximativ 2,49 m3/s (Gogu, 2014). Distribuția spațială a acestor pierderi pentru cele 4 sub-sisteme existente în Municipiul București (conducte de presiune joasă, de înaltă presiune, apeducte și ape industriale) actualizate pentru anul 2014 (CCIAS 2015), estimate de către S.C. Apa Nova București S.A. (conducte de presiune joasă, de înaltă presiune, apeducte și ape industriale) sunt prezentate în figura 2-34.


Figura 2-34 - Pierderile din rețeaua de alimentare cu apă estimate de către S.C. Apa Nova București

S.A. (CCIAS, 2015) pentru anul 2014: (a) sub-sistemul de joasă presiune; (b) subsistemul de înaltă presiune și (c) subsistemul apeductelor și al apelor industriale

  • 2.6.3.3 ASPECTE CALITATIVE ALE APELOR SUBTERANE

Stratul acvifer Colentina


Din punct de vedere hidrogeochimic stratul acvifer Colentina este c cationilor de Ca2+ (23,86 - 202,06 mg/L) și Mg2+ (9,19 - 68,61 mg/L este hidrogenocarbonatul HCO3- cu valori cuprinse între 251,1 - 621, un substrat de natură carbonatică.



r.....I-

2 /

Din distribuția concentrațiilor anorganice ale azotului în apa subterană analizată se observă că în acviferul Colentina concentrațiile de amoniu cuprinse între 0,013 - 800,0 mg/l și nitriți 0,002 -0,013 mg/l sunt cuantificabile, fapt ce poate fi pus pe seama poluării menajere.

în hidrostructura Colentina valorile concentrațiilor de Mn ce se găsesc între 1,663 - 1342,909 pg/L, pentru Fe: 1,2 - 12457 pg/L, Al: 6,2 - 18,5 pg/L, Rb: 0,16 - 0,304 pg/L, Ga 2,029 - 7J39O

pg/L și conductivitatea 1084 -3490 mS/cm, sunt deosebit de riți natura substratului și mai puțin de cauzele antropice (Marin, 2014).


W>irci^ -sfu jSISTe^TA


Z r^'!NiCA si

Ecartul concentrațiilor unor elemente precum: Ch-4ț9-0,032 - 0,106 pg/L, Âs 0,0868 - 2,415 pg/L, St surse de poluare specifice zonelor metropolitane.


|Mpg/L, 1^ VA a * // existența, unor

Pentru hidrostructura Colentina, următorii parametri analizați se înscriu în limitele normale admise (Tabel 1 și 2): miros - gust - culoare acceptabile, turbiditate 0,311 - 0,954 UNT, PH-ul 5,97 -7,97 unități pH, clor rezidual liber < 60,0 mg/l, oxidabilitate 1,49 - 1,62 dHo, Ba 19,7 - 410,5 mg/l, Cd 1 - 4,54 mg/l, Co 0,09 - 12,5 mg/l, Cr 1,2 - 15,1 mg/l, Mo 0,1 - 19,6 mg/l, Nb 0 - 2,91 mg/l, Ni 0,15 - 196,7 mg/l, Sb 0,11 - 4,39 mg/l, Sn 0,1 - 3,8 mg/l, Sr 108,6 - 5888 mg/l, Te 0-0,21 mg/l, Ti 0,4 - 116 mg/l, TI 0 -0,23 mg/l, U 0,1 - 30,1 mg/l, V 0,9 - 10,6 mg/l, Y 0,01 -3,56 mg/l, Li 10,827 - 14,821 mg/l, Na 36,72 - 80,12 mg/l, K 2,01 - 12,68 mg/l, Cs 0,020 - 0,063 pg/L, Be 0,007 - 0,011 pg /L, Th 0,007 pg /L, și 5,6 - 8 mg/l, SO4 - 84 - 262,1 mg/l. (Marin 2014, Dordea et al., 2011)

Apa cantonată în acviferul freatic (acvifer Colentina) nu corespunde din punct de vedere calitativ cu limitele prag de potabilitate, datorită vulnerabilității la poluare a acestuia, generată de activitățile industriale și agricole. Conform analizei fizico-chimice efectuate pentru 2 probe de apă prelevate din stratul acvifer Colentina în zona de Sud - Vest a Bucureștiului (Platforma Măgurele), s-au observat depășiri ale valorilor maxime admise la nitrați (69,17 - 72,17 mg/l) precum și valori ridicate ale durității totale (28,99 dHo).

Acviferul Mostiștea

în acviferul Mostiștea procesul de nitrificare pare a fi mult mai avansat, drept urmare, echilibrele chimice sunt deplasate aproape total spre formarea nitraților (0,008 - 1,352 mg/l), ponderea lor reprezentând mai mult de 99 % din suma concentrațiilor molare ale compușilor cu azot.

Pentru hidrostructura Mostiștea, următorii parametri analizați se înscriu în limitele normale admise: miros, gust, culoare, turbiditate 0,661 - 2,25 UNT, PH-ul 7,82 - 7,98 unități pH, conductivitate 600 - 623 pS/cm, clor rezidual liber < 0,006 mg/l, oxidabilitate 1,19 - 1,44 dHo, NO2 0,416 -0,008 mg/l, Al 8 mg/l, Ba 104,884 - 155,611 mg/l, Cd 0,009 - 0,058 mg/l, Co 0,166 - 0,405 mg/l, Cr 0,373 - 0,551 mg/l, Ni 3,447 - 6,519 mg/l, Sb 0,051 - 0,189 mg/l, Sr 0,62 - 1,35 mg/l, U 1,320 - 20,230 mg/l, Li 5,866 - 10,496 mg/l, Na 42,46 - 63,12 mg/l, K 1,29 - 17,46 mg/l, Th 0,009 pg /L, și 5,8- 8 mg/l, S04- 62,7- 128,7mg/l. (Marin, 2014)

Distribuția elementelor: Rb 0,251 - 2,941 p 1,309 - 2,961 mg/l, Mo 0,493 - 7,815 mai scăzută în acviferul Mostiștea corg^aftt rSbbstratului nu este afectată de aces


001 - 0,033 pg/L, Be 0,005 - 0,018 pg /L, V

978 pg/L și TI 0,034 - 0,053 mg/l, este ntina, ceea ce indică faptul că natura i .felfca hidrostructura de la suprafață.



Straturile acvlfere denumite "Nisipurile de Mostiștea" au fost analizate fizico-chimic prin două probe de apă în zona de Sud - Vest a Bucureștiului (Platforma Măgurele) care au Indicat depășiri ale valorilor maxime admise la amoniu (1,194 - 1,331 mg|/l) și valori ridicate ale durității totale (12,98 - 14,03 dHo).

CONFORM CU ORIGINALUL


Acviferul Frățești


La scară regională, sistemul acvifer funcționează în regim cvasi-șLation


confirmat de nivelurile piezometrice constante sau cu variații foarte mici în tj          isfrate în forajele ^âțdlei

:                   ;                                                                             ;                    -“JUiSca' 2 0

hidrogeologice naționale. (Ivan I., 2012).                                            V*

* // în cadrul formațiunii acvifere Frățești există zone în care se înregistrează depășiri

normale Ia anumiți parametri cum ar fi: amoniu 0,04 - 5,405, cloruri 24,8 mg/l, fosfați 0,05 ppm, sulfați 6,79 - 326,1 mg/l, în principal datorate variației fondului geochimic natural, dar și în unele cazuri drenării apelor poluate din alte structuri, direct sau prin foraje incorect realizate.

Pentru hidrostructura Frățești, următorii parametri analizați se înscriu în limitele normale admise: miros, gust, culoare, turbiditate 1 UNT, PH-ul 0,1 - 6,5 unități pH, conductivitate 0,5 - 1083 pS /cm, clor rezidual liber 2 - 24,8 mg/l, oxidabilitate 1,05 - 4,4 dHo, HCO3 - 414,9 mg/l, NO2 0,05 - 0,01 mg/l, NO3 0,3 - 0,11 mg/l, Al 6,8 mg/l, Li 0,1 ppm, Na 151,6 mg/l, K 1,2 mg/l, Ca 88,2 mg/l, Mg 38,9 mg/l, Mn 0,2 mg/l, F 0,1 mg/l, S1O2 11 ppm, CO2 312,4 ppm. (Ivan I., 2012; Marin C., 2014).

în zona de Sud - Vest a Bucureștiului (Platforma Măgurele), au fost interceptate orizonturile acviferelor Frățești A, respectiv Frățești B și s-au analizat câte 2 probe de apă unde s-au înregistrat depășiri pentru amoniu și fier.

în zona Mun. București, faciesul hidrochimic variază de la faciesul bicarbonat sodic cu pregnanță calcică, în straturile A și B și dominant bicarbonat sodic, pregnant clorurat calcic în adâncime, în cazul stratului C. în general, apele din complexele Straturilor de Gândești și Frățești sunt ape de bună calitate, rareori însă, ca urmare a poluărilor accidentale apar depășiri la unele specii hidrochimice.





în cadrul Planului de Management al spațiului Hidrografic Argeș - Vedea este prezentată analiza chimică a acestor corpuri de apă subterană (ANAR, 2016). Analizele s-au efectuat de laboratorul SGA Ilfov-București, prelucrarea și validarea rezultatelor analizelor fizico-chimice s-a făcut prin compararea rezultatelor de laborator cu Valorile Prag (TV) din Ordinul nr. 137/ 26.02.2009 (ANAR,2016). Prin Ordinul 137/ 26. 02. 2009, au fost aprobate valori de prag, pentru fiecare corp de apă. Astfel pentru corpurile de ape subterane ROAG 03, ROAG 11, ROAG 13 s-au aprobat valori de prag pentru indicatorii: NH4, CI, SO4, NO2, Cd, Pb și PO4 (ANAR,2016).

Interpretarea datelor s-a realizat ținând cont de "Metodologia preliminară de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane", astfel au rezultat:

  • •   stare chimică bună - pentru corpurile unde la forajele monitorizate nu s-au constatat valori medii, ale indicatorilor de calitate, depășite față de valorile prag (TV) din Ordinul 137/2009;

  • •  stare chimică slabă - unde cel puțin 20% din forajele monitorizatele pe un corp, au cel puțin un indicator de calitate analizat care depășește valorile prag (TV) din Ordinul 137/2009.

Corpul de apă subterană ROAG03 Colentina

Corpul este de tip poros permeabil, cantonaU Colentina). Acviferul freatic constituit Dâmbovița Sabar - Pasărea. Diagrame nor foraje de monitorizare pun




ițele Pleistocenului superior (Pietrișurile de uri se dezvoltă în interfluviul Argeș-ftuate pe baza analizelor chimice ale Pb^arbonat calcic-magnezian al apei și


ABAȘI.XĂMALIZĂRE...BEN.TRIJ^ MUNICIPIUL..BUCUREȘTI

amoniu și la standardul de calitate pentru azotați. Aceste depășiri au caracter local. Având în vedere ca s-au înregistrat depășiri la celelalte foraje de observație aparținând județului Ilfov se consideră corpul de apă subterană ROAG11 ca fiind în stare calitativă (chimică) slabă (ANAR, 2016).

Corpul de apă subterană ROAG13 București

Corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros - permeabil cantonat în depozitele de vârstă Romanian superior-pleistocen inferioară (Formațiunea de Frățești). în anul 2007 a fost urmărită calitatea apei subterane din corpul de ape subterane ROAG13 - București prin 8 puncte de observație (foraje). La acestea nu s-a înregistrat nici o depășire a valorilor prag. în anul 2003, corpul de apă subterană ROAG13 a fost considerat la risc calitativ pentru indicatorii NH4 și NO2. Având în vedere că nu s-au înregistrat depășiri la nici un indicator se consideră că acest corp de apă este în stare bună din punct de vedere calitativ (ANAR, 2016).

  • 2.6.3.4 CONCLUZII

Acviferele superficiale cantonate în formațiunile acvifere Mostiștea și Colentina din zona municipiului București, au fost puternic influențate de poluări datorate activităților industriale și agricole existente în zona de influență a acestui municipiu. Totodată exploatarea masivă a straturilor acvifere Frățești (acviferul de adâncime) între anii '60 -'90 a dus la schimbarea spectrului hidrodinamic al acestei structuri și o dată cu aceasta la modificări semnificative ale calității apei.

Chiar dacă după anii 1990 procesul de industrializare a suferit o diminuare majoră, problemele legate de calitatea apei subterane au continuat. Forajele executate necorespunzător, lucrările de epuizment și asecare incorect dimensionate, gropile de gunoi, lipsa unei stații de epurare

geochimie a apei și chimie analitică a Institutului de Speologie "Emil Racoviță" al Academiei Române a pus în evidență următoarele:

tipul caracteristic de apă existentă în subteranul Bucureștiului este, cu puține excepții, Ca/Mg-HCO3;

mineralizația apei subterane este medie, tipică unei ape de șes, valorile de Solide Total


uijli iuujjiu luiilci iu udului Miivi citi i ici ne ut uiiiivc          iz                        ^uyciCQ^a

i*I Z

existența unor surse de poluare specifice zonelor metropolitane.

-aw-5 ♦ //

  • 2.6.3.5.1 Instrumente pentru protecția apelor subterane

Evaluarea resurselor de apă constituie baza practică pentru gospodărirea lor durabilă și o condiție prealabilă pentru estimarea posibilităților de dezvoltare a acestor resurse. Asigurarea evaluării și prognozei cantității și calității resurselor de apă, în vederea estimării disponibilității resurselor de apă și a potențialului de utilizare, stabilirea stării actuale a calității resurselor de apă, prognozarea unor situații conflictuale care pot sa apară între cererea și oferta de apă și furnizarea unei baze de date științifice pentru utilizarea rațională a resurselor de apă au ia bază identificarea surselor de apă, a extinderii acestora, a interdependenței resurselor de apă, a calității apei și a activităților umane care afectează respectivele resurse de apă.

în cadrul Comunității Europene s-a dezvoltat un cadru legislativ privind protecția apelor subterane, în țara noastră pentru toate aceste activități există o legislație ce păstrează un grad de concordanță cu legislația europeană. Aplicarea acesteia este însă defectuoasă datorită normelor de aplicare largi și insuficient conturate. Normativele elaborate de specialiștii români, permit interpretări ce conduc sistematic la diminuarea costurilor studiilor hidrogeologice necesare și concomitent scăderea drastică a calității acestora. Totodată urmărirea aplicării prevederilor legale este anevoioasă deoarece legislația cuprinde numeroase acte normative intrate în vigoare din ..înmii ~>n Aa                            x                —--..-x „     , ui ica re g acestora într-o variantă


lecție și Hărțile de Vulnerabilitate a

irile de apă subterană (sursele de xaSrilaltia ii de contaminare potențial al

  • 2.6.3,5.2 Cadrul legislativ actual

Legislația în domeniul apelor se înscrie într-un cadru mai larg al legislației din domeniul protecției mediului care cuprinde câteva macro-domenii precum legislația orizontală, legislația privind

de calitate pentru descărcările de cu clor - alkali, legislația privind controlul poluării uștriale și


calitatea apei, legislația privind valorile limită și obiectivele mercur provenite din industria producătoare de electrolize gestiunea și managementul deșeurilor, legislația privind managementul riscului și bineînțeles protecția civilă.


Legislația orizontală are ca scop următoarele acțiuni:

evaluarea efectelor anumito raționalizarea rapoartelor privind implementarea anumitor directi^r^ațÂyft'l^m^'diu; informarea și observarea pentru mediu;



implementarea instrumentelor financiare.

Legislația privind calitatea apelor a fost dezvoltată pentru asigurarea controlului calității apelor de suprafață și subteran pentru asigurarea controlului calității apei destinate consumului uman; și pentru a reglementa epurarea apelor uzate urbane.

Legislația privind valorile limită și obiectivele de calitate pentru descărcările de mercur provenite din industria producătoare de electrolize cu clor - alkali, reglementează:

valorile limită și obiectivele de calitate pentru descărcările de cadmiu;

valorile limită și obiectivele de calitate pentru evacuările de hexaclorociclohexan;

protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații din surse agricole;

calitatea apei de îmbăiere;

procedura comună pentru schimbul de informații asupra calității apelor de suprafață; protecția apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanțe periculoase; stabilirea de substanțe prioritare în domeniul politicii din sectorul calitate a apei.

Legislația menită să asigure gestiunea și managementul deșeurilor reglementează:

managementul deșeurilor solide;

managementul deșeurilor periculoase;

managementul deșeurilor toxice;

eliminarea bifenililor și trifenililor policlorurați;

eliminarea deșeurilor prin incinerare, prin depozitare; măsurile de eliminare a deșeurilor de ambalaje;

managementul și reciclarea anumitor tipuri de deșeuri: uleiuri uzate, baterii, acumulatori, procedurile de armonizare a programelor de reducere și eventuala eliminare a poluării cauzate de deșeurile provenite din industria producătoare de titan.

hârtie, PET-uri;

protecția mediului și în particular a epurare în agricultură;

controlul transportului deșeurilor îi O/ deșeurile provenite de la indus supraveghere și monitorizare a mei



utilizează nămoluri provenite din


Tîrls^țe'Comunitatea Europeană;

are ge djpxid de titan și procedura de


Legislația privind controlul poluării industriale și managementul riscului urmărește să asigure:

prevenirea poluării;

controlul integrat al poluării;

implementarea Registrului European de EmisiLda-Pefaafrtr----


limitarea emisiilor de anumiți poluar ți proveni^c^J^^^^|i^|rr

controlul accidentelor majore care ir i9ft^su5stanțe periculoase;

in


limitarea emisiilor de compuși orgaweb-TOtatttrTâfo anumite activități și instalații;

DIRECȚIA ASISTENTA


participarea la schema de audit și management ecologj procedura de atribuire a etichetei ecologice corn criteriile ecologice pentru etichetarea diversei criteriile ecologice pentru etichetarea diverselor substanțe; criteriile ecologice pentru etichetarea amelioratorilor pentru sol și mediul de creștere.

Legislația din domeniul protecției civile reglementează cooperarea în domeniul poluărilor accidentale sau deliberate.

  • 2.6.3.5.3 Setul legislativ dedicat apelor subterane

Legislația în domeniul protecției mediului a început să se dezvolte plecând de la cea europeană începând cu anul 1995, când s-a aprobat Legea 137/1995 - Legea Protecției Mediului, având ca obiectiv principal "reglementarea protecției mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societății".

Legea anterior menționată descrie principiile și elementele strategice ale unei dezvoltări durabile, modalitățile de implementare ale acestor principii și strategii, precum și drepturile persoanelor la un mediu sănătos. Protecția mediului constituie o obligație a administrațiilor publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice, în timp ce responsabilitatea privind protecția mediului revine autorității centrale pentru protecția mediului și agențiilor sale teritoriale.


Aceeași lege reglementează și activitățile economice și sociale printre care și protecția resurselor conservarea biodiversității și anume: protecția apelor și a ecosistemelor acvatice, ^țl^osferei, protecția solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre, regimul ariilor onumentelor naturii, protecția așezărilor umane.

î&ății resurselor de ape subterane este reglementat prin legislația din domeniul apelor, cu yegea Apelor nr. 107/1996, (completată de "Legea nr. 310/2004 pentru modificarea și

Legii apelor nr.107/1996") în care se definește termenul de "poluare" ca "introducerea sau indirectă, ca rezultat al activității umane, a unor substanțe sau a căldurii în aer, apa sau sol, care poate dăuna sănătății umane sau calității ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce ia pagube materiale ale proprietății sau care pot [guna sau obstrucționa serviciile sau alte folosințe legale ale mediului".


rârea de Guvern HG 472/2000 privind unele măsuri de protecție a calității resurselor de art.l menționează că "Protecția resurselor de apă de suprafață și subterane și a

146

ecosistemelor acvatice are ca obiect ameliorarea și menținerea calității naturale a acestora în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului și sănătății umane, în contextul realizării unei dezvoltări durabile". în același act normativ, la art.2(2) se fac referiri la sistemul de monitorizare a calității apelor, inclusiv cele subterane: "Compania Națională "Apele Române" - S.A. urmărește, prin Sistemul național de supraveghere a calității apelor, starea calității resurselor de apă de suprafață și subterane, precum și modul de respectare a concentrațiilor de poluanți, înscrise în actele de reglementare emise utilizatorilor pentru protecția calității apelor".


Protecția captărilor de ape subterane se face prin deli Conceptul și dimensionarea zonelor de protecție sanit aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mă hidrogeologică" (HG 930/2005). în anul 2011 legislația r           a protejarea ca

e ape

.2011 pentru perimetrului de


subterane a fost completată și corectată prin apariția Ordinului MM£ aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor de protecție ~s protecție hidrogeologică.

în anul 2006, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a emis         L 31/2006

Manualului pentru modernizarea și dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integ România (SMIAR), iar în anul 2009 apare Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pe Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării.

  • 2.6.3.5.4 Situația calității apei subterane la nivel național

Potrivit evaluărilor realizate în 2011 cu privire la calitatea apelor de suprafață și din subteran, la nivel național, cca 79,55% (respectiv 1.719), din totalul corpurilor de apă de suprafață evaluate în anul 2011 îndeplinesc obiectivul de mediu (adică au stare ecologica bună), în timp ce restul de 20,45% (442 corpuri de apă) nu ating aceste obiective. în ceea ce privește evaluarea corpurilor de apă subterană, la nivelul anului 2011, cca. 81,6% din corpurile de apă subterane ating obiectivele de calitate și doar 18,4% nu ating aceste obiective.

Printre activitățile puternic poluante, atât pentru ape de suprafață, cat și pentru cele din subteran, se regăsesc o serie de activități precum captarea și prelucrarea apei pentru alimentarea populației, ramurile industriale (prelucrări chimice, industrie metalurgică și construcții de mașini, energie electrică și chimică, industria extractivă, industria alimentară și zootehnie).

Factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane sunt: produsele petroliere, produsele rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrășăminte, pesticide) utilizate în

agrigHlturat^e^provoacă o poluare difuză greu de depistat și prevenit, produsele menajere și ^rod&efc’r e din zootehnie, metale grele, necorelarea creșterii capacităților de producție și a '/ dezvoltării^   ^ăfie&cu modernizarea lucrărilor de canalizare și realizarea stațiilor de epurare,


O S^pkiăjâkeî     dreflpunzătoare a stațiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de

Zî|x''kW./ ^^fe|^ctâț^A»cJepazigr0 și gestionarea deșeurilor și a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.


iferelor freatice este în mod special, un fenomen aproape ireversibil și are consecințe ^folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă, de poluarea surselor de


apa din pânza freatică, fiind un proces anevoios și de lungă durată.

Cele mai poluate ape ale României sunt în zona marilor aglomerări urbane și în apropierea fostelor exploatări miniere. în regiunea Bucureștiului se constată un grad înalt de poluare.

Una dintre cele mai mari probleme o ridică însă contaminările istorice, zone în care poluarea este veche de zeci de ani și în care poluanții produc efecte chiar dacă în prezent, poate, activitatea industrială care a produs poluarea inițială este încheiată.

Problematica siturilor contaminate este gestionată, la nivel național, de către Ministerul Mediului și

Pădurilor, împreună cu unități aflate în subordinea sau coordonarea sa - Agenția Națională pentru Protecția Mediului (Direcția Deșeuri și substanțe chimice f ericuloase, sol și subsol) și A iministrația Națională Apele Române (Departamentul Managementul R


  • 2.6.3.5.5 Comentarii privind sistemul legislativ românesc de subterană

Sistemul de gestiune și protecție a resurselor de apă subterană a Legea Apelor nr. 107/1996, modificată prin legile 310/20 Directivei Cadru a Apei 2000/60/EC) și 112/2006. Referirea geș se fac și în Legea minelor nr. 85/2003.

in principal pri îusrprevedeț


Legea apelor este completată de mai multe acte normative conexe dintre care cele mai importante

sunt:

  • •   HG 930/11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică;

  • •   HG 53/18.02.2009 pentru aprobarea planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării (care transpune în legislația românească prevederile Directivei Apelor Subterane 2006/118/EC;

• Ord. MMGA 661/28.06.2006 privind aprobarea Normativului de conținut al documentațiilor tehnice de fundamentare necesare obținerii avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor;

• Ord. MMGA 662/28.06.2006 privind aprobarea Procedurii și a competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;

• Ord MMDD 1671/25.10.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activității de atestare a instituțiilor publice sau private specializate în elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor;

«a^Ord. MMP nr. 1278/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor rotecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică.


e^ee^minelor este completată de:

rd. >NRM XX/1998 pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice din 12.11.1998 privind / clasificarea și evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din

■                    V

-Z^â^j^^i^temele geotermale și gaze combustibile;

Metodologia din 16.03.2001 de atestare a competentei tehnice a persoanelor juridice care întocmesc documentații și/sau execută lucrări de cercetare geologică, lucrări de exploatare a petrolului și a resurselor minerale și de expertizare, precum și a

J DIRECȚIA -CA

>133|l

persoanelor fizice care întocmesc documentații și/sau execută lucrări de cercetare geologică și de expertizare.

Reglementarea execuției lucrărilor de foraj hidrogeologic

Din actele normative care compun sistemul legislativ pentru gestiunea resurselor de ape subterane se poate observa că lucrările de foraj hidrogeologic sunt tratate ca lucrări obișnuite de gospodărire


a apelor, fiind foarte puține prevederile care le diferențiază de celelalte tipuri unor prevederi speciale pentru acest tip de lucrări este a lucrări ascunse, a căror calitate nu se poate controla de personal specializat în acest sens, iar efectele unei e defectuoasă a straturilor acvifere - punerea în comunicare a unor stra sau mai grav a unuia poluat cu altul nepoluat, cimentări nereușite, subterană în procesul de forare etc.) au influență pe timp îndel practic imposibil de realizat. în alte situații, efectul construcț alimentare cu apă apare după timp îndelungat (ani) de la punerea țn

reme nzătoar ncțiune a I




Totodată, datele obținute în timpul realizării forajului (litologia straturi investigațiile geofizice, datele testelor de pompare, datele hidrochimice etc.) prelevate, pot fi utilizate în îmbunătățirea cunoașterii mediului subteran (structu litologie, resurse de ape subterane).

Prin urmare, calitatea executării lucrărilor de foraj hidrogeologic și a datelor prelevate în timpul acestora este de o deosebită importanță pentru cunoașterea resurselor de ape subterane și pentru protecția calității acestora. în consecință instituirea unui sistem de asigurare și control al calității lucrărilor de foraj hidrogeologic, al calității datelor de cunoaștere geologică, geofizică, hidrogeologică, hidrochimică și microbiologică precum și al documentațiilor aferente este necesară.

Sistemul de asigurare și control al calității execuției lucrărilor de foraj hidrogeologic poate fi instituit după modelul celui prevăzut în Legea 10/1995 privind calitatea în construcții prin autorizarea de «diriginți» de specialitate sau de agenți economici de consultanță specializați. Aceștia vor superviza, vor urmări și vor certifica calitatea lucrărilor de construcție a forajului hidrogeologic (modul de construcție al găurii de sondă, tipul de fluid de foraj, verticalitatea găurii de sondă,

programul de construcție al forajului cum ar fi tubarea, poziționarea filtrelor, a pietrișului mărgăritar, cimentarea, modul de dezvoltare). De asemenea, procesul de supervizare va acorda o atenție deosebită calității datelor de cunoaștere obținute în timpul realizării găurii de sondă precum descrierea litologică a formațiunilor traversate de foraj, granulația straturilor acvifere, datele de

cunoaștere obținute în urma carotajului geofizic, datele obținute și modul de efectuare al testelor de pompare, modul de p acestora. Importanța cej^r sau de alimentare cu a ascuns, astfel încât c crucială.


lor de apă și analiza fizico-chimică și microbiologică a faptul că în situația lucrărilor de foraj hidrogeologic lucrările supervizate sunt din categoria celor de tip personalului care efectuează supervizarea devine



149 ■

Perimetre de protecție pentru captările de apă subterane

Principiul fundamental al dimensionării și instituirii zonelor de protecție este acela de a preveni și combate poluarea surselor de ape subterane. Dimensionarea zonelor de protecție este bazată pe izocrone calculate plecând de la timpul de transfer către sistemul de captare determinat pentru potențialii contaminanți ajunși în acvifer.


în concordanță cu legislațiile țărilor euro următoarelor zone de protecție hidrogeologică iORDIN^^^J^j^jQ

  • a)

  • b)

  • c)


zona de protecție sanitară cu regim sev^r; zona de protecție sanitară cu regim de restricți perimetrul de protecție hidrogeologică.


Pentru


zona de protecție sanitară cu regim sever^te/definit un tițB contaminant de 20 de zile iar pentru zona de

un timp de transfer de 50 de zile.



EraîfefQȚ Sî/ potențialului * O '**//

ie este definit


Perimetrul de protecție hidrogeologică este definit ca reprezentând arealul dintre domeniile de alimentare și de descărcare la suprafață și/sau în subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare), drenuri și foraje și are rolul de a asigura protecția față de substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile și regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare. Pentru determinarea perimetrului de protecție hidrogeologică se consideră un timp de tranzit de 10 ani.

Perimetrele de protecție hidrogeologică se pot delimita corect utilizându-se modelarea matematică a curgerii apelor subterane și a fenomenului de transport de poluanți, plecând de la date geologice și hidrogeologice reale obținute prin studii fundamentate ce implică cunoașterea întregului sistem al curgerii, de la constituția geologică și distribuția spațială a straturilor geologice până la parametrii hidrogeologici ai acviferului (conductivitate hidraulică, porozitate, transmisivitate, coeficient de înmagazinare) sau hidrodispersivi ai acviferului (coeficienți de dispersie și difuzie). Aceste date se obțin pe baza sintezei studiilor geologice și hidrogeologice preexistente, studii geofizice necesare pentru o mai bună delimitare geologică, precum și încercări de pompaj și încercări cu trasori în vederea cuantificării corecte a parametrilor hidrogeologici respectiv a celor corespunzători fenomenului de transport de poluanți.

în etapa de realizare a modelului conceptual se urmărește schematizarea hidrostructurii studiate, ținându-se cont de întregul set de date și informații ce caracterizează fenomenul de curgere al apei (nivel liber sau sub presiune, extinderea spațială a domeniului modelat, geometria frontierelor, condițiile la limită pentru curgere, condițiile inițiale din interiorul domeniului acvifer, distribuția valorilor de conductivitate hidraulică) precum și mecanismele de transfer de poluanți în interiorul zonei studiate.


Prevederile și specificațiile ordinului nr. 1.278 d lipsite de profesionalism. Astfel introdu calcul, ce nu pot îngloba cu acurate^" ^ci determinarea zonelor de profeți


0 aprilie 2011 conduc foarte ușor la interpretări te analitice (Figura 2-35) ca și bază de ogi măsurați prin încercări de teren, ertlț^te ce nu corespund realității. Astfel


150


............................................-...........................................-................-....................-..........-..................................

............... -.......-..............APA SI CANALIZARE J>ENTRU-MUNICUXUL BUCUREȘTI..

perimetrele de protecție sanitară sau hidrogeologică determinate pot fi mult subdimensionate sau supradimensionate.

11.3. Metode de dimensionare a zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică pentru cazul acviferelor cu porozitate Interstițială

11.3.1. Zone de protecție sanitară

Art. 10. — în cazul captărilor care exploatează acvifere cu porozitate interstițială (acvifere cantonate în depozite granulare), principalele metode matematice utilizate pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară pot fi grupate în trei clase: metode analitice, metode grafice și metode numerice. în cadruțfiecărei clase se găsesc metode cu grade diferite de complexitate. Alegerea metodei

complexitatea structurii geologice, de caracteristicile mișcării apei î și de dimensiunile captării.

Art. 11. — Pentru captările prin puțuri se poate alege una cțin 1. Metoda Trofin, care se aplică în cazul acviferelor unif inițială Inradientul hirirai ilir. i < fi 0031



Figura 2-35 - Selecție din Capitolul 113 a ordinului nr. 1278 din zonelor de protecție sanitară și a perimetrului d

Totodată ordinul nr. 1.278 din 20 aprilie 2011, prin prevedereTdin Ca Articolul 25, obstrucționează posibilitatea altor instituții (Figura hidrogeologice menite sa fundamenteze stabilirea zonelor de pentru capt debite exploatate mai mari sau egale cu 5 l/s, în ciuda expertizei deținute. în majoritatea țărilor

Europene această activitate este realizată de universități sau de companii private. Rolul Institutului

Național de Hidrologie și Gospodărire al Apelor (INHGA) poate fi de verificator al studiilor și nu de executant. Deoarece INHGA este lipsită de personal pentru a putea acoperi realizarea acestor studii la nivel național, calitatea studiilor rezultate este îndoielnică deoarece modelările matematice nu se bazează pe date obținute prin măsurători de teren (încercări de pompaj, teste geofizice, încercări de trasaj) ci pe date culese din literatură sau din diverse rapoarte cu un grad de vechime considerabil.

CAPITOLUL III

Dispoziții finale

Art. 25. — (1) Pentru captările de ape potabile, cu debite exploatate mai mari sau egale cu 5 l/s, studiile hidrogeologice care fundamentează instituirea zonelor de protecție vor fi elaborate în cadrul Administrației Naționale „Apele Române” — Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor — Laboratorul de studii și cercetări hidrogeologice.

(2) Studiile hidrogeologice care fundamentează Instituirea zonelor de protecție pentru captările de ape potabile, cu debite exploatate mai mici de 5 l/s, vor fi expertizate în cadrul Administrației Naționale „Apele Române” — institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor — Laboratorul de studii și cercetări hidrogeologice.

Figura 2-36 - Selecție din Capitolul III - articolul 25 a ordinului nr. 1.278 din 20 aprilie 2011 privind elaborarea studiilor hidrogeologice privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică

Hărțile de vulnerabilitate a apelor subterane

Noțiunea de vulnerabilitate la poluare a apelor subterane a fost definită pentru protecția sistemelor acvifere. Există doi termeni principali: vulnerabilitate intrinsecă și vulnerabilitate specifică.

Vulnerabilitatea intrinsecă definește vulnerabilitatea apelor subterane la contaminanții generați de activitățile antropice. Se iau în calcul caracteristicile geologice, zonei. Vulnerabilitatea intrinsecă este independentă specifică definește vulnerabilitatea apelor subte contaminanți. Se iau în considerație propriet componente ale vulnerabilității intrinsece.

hidrologice și hidrogeologice ale contaminantului. Vulnerabilitatea la anumite grupuri de iile lor cu diverse



în procesul de evaluare a vulnerabilității există numeroase metode furnizate de literatura de specialitate. în vederea analizei vulnerabilității apelor subterane specialiști din țări și regiuni distincte au dezvoltat metodologii proprii sau au aplicat metode descrise în literatură. Deși este greu de afirmat că o metodă ar fi mai indicată decât alta, multe dintre acestea pot fi considerate

potrivite numai pentru condițiile hidrogeologice sau pentru obiectivele pentru care au fost dezvoltate.

Un efort mare al specialiștilor europeni

...... "              ' “    ’            '---- i 6E0 "C


evaluare a ogra fierea a


vulnerabilității apelor subterane a început o dată < u proiectul COST Acțiunea vulnerabilității și a riscului pentru protecția acvifere continuat cu necesitatea dezvoltării de instrumente necesare Directive (2000/60/EC) și Directivei Ape Subterane 2006/118/EC. Una di de cercetare a fost încercarea eliminării caracterului e           _______


vulnerabilități. Deși au fost obținute concluzii importante în urma activității de obținută o metodă deterministă stabilă pentru evaluarea vulnerabilității acviferelor. Contribuții științifice importante au fost realizate de câteva echipe de cercetători, dintre care se poate menționa VULK (Jeanin et al., 2004) și metoda APSU (Popescu et al., 2004).

în România, protecția resurselor de apă subterană nefiind reglementată, utilizarea acestui instrument important al activității de planificare și gestiunea teritoriului rămâne se realizează numai la nivel academic, fără impact pentru protecția resurselor de apă subterană.

Ordinul nr. 1.278 din 20 aprilie 2011 (Capitolul I) limitează aplicarea unor mecanisme de protecție a sistemelor de alimentare cu apă din subteran cu debite mai mari de 0,2 l/s. în consecință pentru captările de apă potabilă cu debite exploatate mai mici de 0,2 l/s nu există măsuri de protecție. Deoarece introducerea unei prevederi prin normativ care să reglementeze acest aspect este necesară, introducerea harților de vulnerabilitate ca și mecanism de protecție este o soluție viabilă.

CAPITOLUL I

Prevederi generale

Domeniul de aplicare. Definiții și criterii de bază

Art. 1. — (1) Domeniul de aplicare al prezentelor instrucțiuni cuprinde sursele de ape subterane utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților și a operatorilor economici. Pentru sursele de ape minerale utilizate pentru cură internă sau pentru îmbuteliere aceste instrucțiuni sunt valabile, însă au caracter de recomandare. Nu fac obiectul prezentelor instrucțiuni sursele de ape geotermale, sursele de ape minerale și termominerale folosite în cura externă, sursele de ape subterane potabile din gospodăriile individuale cu debite de până la 0,2 l/s și sursele de ape industriale (nepotabile) ale operatorilor economici.

Figura 2-37 - Selecție din Capitolul I - articolul 1 (Domeniu de aplicare. Definiții și criterii de bază) a ordinului nr. 1.278 din 20 aprilie 2011 privind elaborarea studiilor hidrogeologice privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică

Studii pentru obținerea avizului sau autorizației de gospodărire a apelor asemenea studiu depinde de gradul de cunoaștere al zonei, configurația geologică-structurală, hidrogeologică și de calitate a apei, volumele de lucrări proiectate, debitul necesar etc.

...


Referitor la studiile pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor, Ord. 661/2006 conține neclarități și confuzii în ceea ce privește conținutul documentații. De altfel, un asemenea stud justificarea amplasării lucrărilor, adâ deschise, modul de izolare și prol .gstimarea debitelor extrase, călită

, modul de protejare și conse


* ;ie


|e nțgaQjrAicț ■ rfat


itOI


ST'


minimal al elaborării unei astfel de ofere informațiile minime referitoare la intervalele acvifere ce urmează a fi ’^leg.erea soluției de alimentare cu apă, țlilâ'M'ilor proiectate asupra factorilor de /je^apă subterană etc. Complexitatea unui

>!                                       152



»wor


O mare parte dintre studiile pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor au calitate slabă, fiind realizate de personal nespecializat și de aceea pot duce la erori mari, cu consecințe grave, asupra protecției și conservării resurselor de apă subterană. Față de cele menționate, referitor la apele subterane, în sistemul românesc de gospodărire al apelor se manifestă carențe în ceea ce privește verificarea și avizarea acestor studii. Personalul care verifică și avizează astfel de lucrări

trebuie să dețină calificarea și experiența necesară în don}eftwMwjTegeutagtet7-3St1^nt,țcât să se evite consecințe grave asupra resurselor de apă subterană.

CONFORM CU ORIGINALUL

poate fi reali        Tjnadifi atrsS^rt.

urnla, indiferent de se te realiza raibyrratațirea 'î^apeTo'r de personal cu nai special atestat. In momentul


în mod concret, îmbunătățirea calității unor astfel de studii


30, din Ord. 661 cu impunerea unor criterii și cerințe minimale la care să ră gradul de sistemului calificarea

cunoaștere, studiile hidrogeologice. De asemenea de verificare, fie prin angajarea în sistemul de go necesară, fie prin expertizarea acestor studii de pe



de față, în sistemul gospodăririi apelor nu există un cadru legislativ de atestare al personalului care execută lucrări în domeniul apelor subterane. Singurele atestate referitoare la specialiștii hidrogeologi sunt acordate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), dar în limitele de competență referitoare la apele minerale și termale. Expertizarea studiilor de către experți verificatori de studii atestați poate fi adoptată după modelul Legii 10/1995. în momentul de față, conform Ord. 662 se expertizează doar studiile realizate de firmele certificate de către Ministerul

Mediului.

  • 2.6.3.5.6 Aspecte legislative privind captările de apă subterană în Europa

Unul dintre obiectivele principale ale gestionării apelor subterane în Europa este de a asigura buna stare cantitativă și calitativă a corpurilor de apă destinate consumul uman în prezent și în viitor. Acesta este definit de Directiva 2000/60/CE și Directiva 2006/118/CE. Această legislație europeană însă nu oferă detalii sau măsuri de protecția concretă pentru a proteja resursele de apă de degradarea cantitativă și calitativă. Această problemă specifică de protecție a apei, legată de reglementarea efectivă și gestiunea, trebuie definită de fiecare stat membru. Această secțiune are scopul de a arăta cum este abordată protecția apei subterane în diferite țări din Europa.

Tabel 2-27 - Criteriile și tipurile de zonări utilizate de diferitele țări europene pentru delimitarea perimetrelor de protecție ale captărilor de apă din subteran


Zona de realimentare


| Referință


în jurul sursei de apă subterană (puț sau izvor)


  • - Acvifer cantonat în mediu fisurat sau karstic: 50 zile sau 1000 m;

Acvifer în pietrișuri: 500m;

  • - Acvifer în nisipur


Chave et al. 2006

Gouvernernent

Wallon


(1992).



COST 1995


65,


153



Danemarca

10 m

300 m

10 - 2.0 ani

ihomsen et al

Elveția

10 m (SI)

10 zile; > lOOm (S2)

Dublul   S2

(S3)

Zona contribuie 90%

ce cu din

OriTP, 2.004


Franța

15 m

50 zile

Germania

lOm

(ZI)

50 zile

Irlanda

100

zile

sau

300

m

Italia

10 rn

200m

Malta

în

jurul

(ZII)

500m


debitul captat obligatorie. Poate


Nu este acoperi o suprafața variabila.


2000 m Zona

(ZIUA) realimentare

{ZIIIB}


de


Office. International de l'Eau, 2000 Grarnel si Urban, 2001


puțului sau izvorului 50 zile; sau

> 50m (ZI)


30 m


400 25% aria de


zile, din zonei


de


zona realimentare

(ZIII)


realimentare (ZII)


60 zile


z6na de realimentare sau (Zfiave iboo rn                        2

fCONFORM CC ORIGINALUL

zbna de realimentare            t* artinez

I----------------------- _jg^feva rette

■                       Garcia Garcia,

2003

COST

1995


et al.

106


si


iz

7


iaJOlilIBii

zona/de. realimenta re

IU o , W 4    '

V U 2*5 ani


10 ani > 800 m


65,


Harris, 2001


•;

■ ■ /


•; i 'Z..

Aria realimentare


de


USEI’A,


1991


1200

in

Portugalia

Terenuri cu conductivitate hidraulica mare 20 - 50 m Terenuri cu conductivitate hidraulica medie 10 - 20 m Zone impermeabile cu grosime > 50 m 5 - 10 m

Terenuri cu conductivitate hidraulica mică 100 - 200 m Zone    impermeabile    cu

grosime > 50 m 20 m

COST     65,

1995

Slovacia

10 - 50 m

50 zile sau > 50 rn

Aria de realimentare

COSI     65

1995

Spania

1 zi/10 m

50 zile

5 ani

MIMAM,2002

Turcia

50 rn -

50 - 2.50 m acvifer mediu

acvifer

poros

mediu

100 - 500 m acvifer carstic

Zona de realimentare

COST    65

poros 100   m

acvifer carstic

1995

/

f


în Elveția, mai

2004). Prin urmare, guvernul federal Elvețian a definit un cadru legal pentru protecție _și implementare a măsurilor (www.swissworld.org) de protecție ale captărilor de apă subterană. în modul de gestiune definit, teritoriul este împărțit în diferite zone în fiecare dintre acestea există o serie de restricții și limitări privind diferitele activități (Figura 2-38):


mult de


80% din apa subterană este utilizată pentru alimentarea cu apă (OFEFP,





Figura 2-38 - Schema privind protecția apelor subterane și captărilor de apă subterană în Elveția (www. swissworld. oro)

  • • Aria de protecție Au. Include corpurile de apă exploatabilă (resursele de apă) și perimetrul necesar pentru protecția acestora.

  • • Aria de alimentare Zu. Acesta zonă este definită pentru protecția captărilor și include zona ce furnizează cea mai mare parte cantitate de apă subterană extrasă dintr-un sistem acvifer, printr-un captaj de apă. Această zonă protejează împotriva poluării potențiale cu substanțe miscibile sau persistente din stratul acvifer.

• Zonele de protecție ale captărilor de apă subterană includ:

- Perimetrul de protecție SI. Acesta include zona cea mai apropiată de punctul de exploatare (puț sau sistem de puțuri) - cel puțin 10 metri. Trebuie să fie împrejmuită.

- Protecție interioară S2. Conceput pentru a preveni poluarea cu microorganisme patogene. Criteriul delimitării sale depinde de tipul de material acvifer și corespunde unui timp de

transfer al unui potențial contaminant mai

100 m.



de 10 zile sau a unui perimetru mai mare de


- Protecție externă S3. Acesta există suficient timp și spațiu penflrirȘ


se asigura că, în caz de accident, captării subterane.


• Aria de protecție a apelor subterane. Arii de protecție desemnate pentru acele corpuri de apă care ar putea fi în viitor exploatate să utilizeze resursele sale ca sursă de aprovizionare cu apă.

în Portugalia apele subterane reprezintă o resursă foarte importantă deoarece aproape de 60% este utilizată pentru aprovizionarea cu apă a mediului urban. Din acest motiv s-a stabilit o protecție adecvată, care este inclusă în legea 382/99 promulgată de Ministerul Mediului Portughez

(Krigjsman și Lobo Ferreira, 2001; ESTIG, 2003). Aceasta specifică necesitatea definirii zonelor de protecție a punctelor de aprovizionare (Zone de protecție

a surselor, SPZ-uri). Sunt definite trei zone de protecție: zona interioară, zona intermediară și zor aOâUFQftl&CU ORIGINALUL



• Zona interioară (C). Acesta este situată în vecinătatea puțeterir

• Zona intermediară (B). Aceasta include cea anterioară și este de pompare și tipul acviferului. Obiectivul este eliminarea sau r ajunge în punctul de alimentare.

poluanțiior înainte de


• Zona externă (A). Include zona intermediară. Dimensiunea sa poate fi variabilă și ^protejează împotriva poluanțiior persistenți.

Danemarca: în 1995, guvernul danez a elaborat un plan cu 10 puncte de acțiune destinate îmbunătățirii protecției apelor subterane destinate consumului uman.

în 1998, a fost elaborat un plan de îmbunătățire a calității apei destinată consumului uman. Acesta a reprezentat baza de stabilire a zonelor de protecție, realizând astfel și gestiunea teritorială corespunzătoare. Strategia de protecție a apelor subterane daneze a fost împărțită în trei etape (Thomsen et al., 2004): • Elaborarea de hărți hidrogeologice detaliate. Analiza realimentării și a vulnerabilității intrinseci a stratelor acvifere la poluarea la scară locală.

  • • Analiza și cartografierea surselor de poluare, atât punctuale cât și difuze (trecut, prezent și viitor posibil).

  • • Pregătirea și evaluarea unui plan de acțiune pentru gestionarea teritoriului. Trebuie să fie transparentă și să includă un proces de consultare publică.

Pentru delimitarea zonelor de protecție, se recomandă utilizarea modelelor de curgere și transport de poluanți (incluzând ratele de degradare ale diferiților contaminanți și ținând cont de condițiile geochimice locale). Fiecare zonă de protecție definită include o reglementare a restricțiilor și reglementărilor teritoriale care, în unele cazuri, pot fi recompensate financiar.

în Germania, este prevăzută crearea zonelor de protecție a captărilor de apă conform legislației cadru valabilă pentru toate statele federale general, definiția zonelor de protecție disti


(Umweltbundseamt, 2002; IUSCOMP, 2002). în iferite conform DVGW regulation W 101:


• Zona I. Este definită în jurul punctujai cel puțin 10 metri în cazul unui puț, mai șdg^metri în cazul acviferelor carstice.!^


VA

I J a



p^îreu a-l proteja împotriva poluării directe: rr'îh\pmonte de un izvor și de cel puțin 30


  • • Zona II. definită pentru o perioadă de tranzit de 50 de zile, dar nu trebuie să fie mai mică de 100 de metri. Oferă protecție împotriva contaminării microbiologice.

  • • Zona III. Protecția externă se extinde pentru întreaga zonă de alimentare (poate să fie divizată în IHA și IIIB). Este delimitată pentru a proteja împotriva poluării de substanțe radioactive și de alte substanțe a căror degradare este dificilă.

Cele trei zone definite pot fi modificate în

caracteristicile fiecărui acvifer, făcându-se și mediu carstic. De ilor care sunt dezvoltate ată, în mod fi



distincție în acest scop între sedimente n^gonsolidate, mediu fractur asemenea, se propune o listă de activități interzise în fiecare caz de în parte de fiecare stat federăt normal, cu o politică de compensații și stimulente pentru a afectate cum ar fi, de exemplu, agricultorii (Gramel și Urban, în Franța, datorită descentralizării, managementul în

'‘SISTENM

TEHNICA Șl JWlDlcĂ


important. Ca referință este utilizată Legea apei din 1992 în care sunt inclu f planurile de directoare de gestiune a apei și planificare generală (Legea 92-3, articolul 3). în conformitate cu articolul L.20 din Codul de sănătate publică sunt diferențiate pentru captările de apă potabilă: zona de obligatorie protecție imediată (perimetru de protecție imediată), o a doua zonă obligatorie apropiată (perimetru de protecție apropiată) și alta îndepărtată ce un este obligatorie (perimetru de protecție îndepărtată). în cazul acviferelor carstice, se pot stabili perimetre satelit. Trebuie garantată delimitarea tuturor acestor zone printr-un studiu hidrogeologic, de vulnerabilitate și posibil risc de contaminare.

în ceea ce privește protecția apelor subterane în Anglia și Țara Galilor, Agenția de mediu (EA) responsabilă de protecția alimentării cu apă, a publicat în 2007 o serie de documente sub titlul Protecția apelor subterane: politică și practică. Aceasta include o viziune generală (Partea 1), un cadru tehnic de acțiune (Partea 2), instrumentele necesare (Partea 3) și cadrul legislativ (Partea 4) ( http://www.environment-aqencv.qov.uk/).

Instrumentele de gestiune a teritoriului și evaluarea riscului de contaminare includ și evaluarea vulnerabilității pelor subterane (pentru care se recomandă studii de detaliu la nivel local) și delimitarea zonelor de protecție ale captărilor (Zone de protecție a surselor de apă, SPZ-uri) care protejează apele subterane de contaminarea potențială cu poluanți și contra posibilelor accidente. Agenția de mediu (EA) propune împărțirea SPZ-urilor în trei zone în jurul punctului de aprovizionare (puț, foraj sau izvor) (Figura X.X):

  • • SPZ I - (Zona interioară: 50 de zile de tranzit sau 50 de metri). Definită pentru a proteja împotriva efectelor activităților antropice aproape de captare. Protejează împotriva contaminării biologice;


  • • SPZ II - (Zonă exterioară: 400 de zile de sau 250 de metri). Această zonă protejează degradare;

  • • SPZ III - Zona de alimentare a captării;

• SPZ IV - (Zonă de protecție specială). Se folosește în cazul acviferelor carstice unde există infiltrație preferențială prin bazin (pierderi, doline).


Figura 2-39 - Zone de protecție a surselor de apă în Anglia și Țara Galilor (EA 3, 2007b)

EA presupune că toate punctele de captare care nu au făcut obiectul unui studiul detaliat pentru delimitarea SPZ-urilor dețin cel puțin o zonă SPZ I de cel puțin 50 de metri (EA 4, 2007c). Argumentul principal pentru definirea SPZ-urilor este influența acestora în gestiunea teritoriului, în special la nivel strategic și pentru a prevenirea activităților producătoare de contaminanți.

în Italia fiecare guvern local este responsabil pentru propria legislație, deși în general, sunt delimitate trei zone (Sappa și Vitale, 2002). Legislația italiană definește ce activități trebuie să fie interzise sau reglementate (AmbienteDiritto.it, 2003) în cadrul acestor zone. Evaluarea vulnerabilității a fost unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru stabili zona de protecție. Metoda italiană de determinare a vulnerabilității acviferelor SINTACS (Civita și De Maio, 2000) a fost aplicată în mai mult de 200 de zone din Italia (Sappa și Vitale, 2002). Metoda SINTACS este o prelucrare a metodei DRASTIC definită de către Agenția de Mediu a Statelor Unite (Aller et al. 1987) pentru determinarea vulnerabilității acviferelor în SUA.

După cum se poate vedea, principiile pentru delimitarea zonelor de protecție sunt diferite în țările europene. Există diferențe atât în ceea ce privește criteriile care trebuie luate în considerare, cât și în ceea ce privește metodele utilizate pentru dimensionarea zonelor de protecție. Majoritatea strategiilor de protecție ale captărilor de apă în diferite state membre se bazează pe conceptul de perimetru de protecție.

  • 2.6.3.6 CONCLUZII


    Oxi


Chiar dacă după anii 1990 procesul de industrializare a suferit o diminuare majoră, problemele legate de calitatea apei subterane au continuat. Forajele executate necorespunzător, lucrările de epuizment și asecare incorect dimensionate, gropile de gunoi, lipsa unei stații de epurare funcționale, toate aceste aspecte fac ca straturile acvifere din zona Bucureștiului să fie supuse unui impact puternic și evident.

Analiza chimică a probelor de apă efectuată de către Centrul de Cercetare Ingineria Apelor Subterane al Universității Tehnice de Construcții București (Gogu 2014), în cadrul laboratorului de geochimie a apei și chimie analitică a Institutului de Speologie "Emil Racoviță" al Academiei Române a pus în evidență următoarele:

tipul caracteristic de apă existentă în subteranul Bucureștiului este, cu puține excepții, Ca/Mg-HCO3;

mineralizația apei subterane este medie, tipică unei ape de șes, valorile de Solide Total Dizolvate (TDS) fiind mai mari în acviferul superficial, Colentina, față de acviferul mai profund, Mostiștea;                                    I

acviferul Colentina apare                                 anidț_dj^Sfvată și în speciile reduse

ale azotului, spre deosebire de apa captonafcă^SLa^Aferul Mostiștea unde predomină nitrații;                   l——

icvffeKukjTColentina sunt deosebit de ridicate, Tp, Al, Ga, Ti etc., trebuie legată mai mult de cu metale grele;


concentrațiile manganului din apa forajelor^ dar prezența acestui element, ca de ațtfel a* natura substratului și mai puțin de o poluare distribuția concentrațiilor unor elemente în existența unor surse de poluare specifice zo


ie^ftâaț^Zn, Pb, As, Se, etc.) sugerează metropolitane.

DIRECȚIA

Al

TEHNICĂ Șl

JURIDICA

*

*z7


2.7 POLUAREA APEI


  • 2.7.1 ASPECTE GENERALE

Administrația Națională „Apele Române" este autoritatea responsabilă pentru managementul celor 11 bazine hidrografice din România, prin intermediul Direcțiilor de apă.

La nivel județean, Agențiile pentru Protecția Mediului (APM) locale sunt responsabile pentru:

Aprobări, permise, autorizații;

Monitorizarea factorilor de mediu;



Managementul deșeurilor și al substanțelor chimice periculoase; Protecția naturii și zone de protecție;


Audit;

Financiar-contabilitate, adminis

Resurse legale și umane;

e /nțgrtyaționale și relații publice.


Implementarea legii, fonduri c

  • 2.7.2 SURSE MAJORE DE POLUARE

Poluarea apelor subterane în zonele în care densitatea populației este mare iar utilizarea terenului este intensivă, riscul de contaminare al apei subterane este ridicat. Virtual, orice activitate în care substanțe chimice sau deșeuri sunt lăsate accidental sau intenționat în contact cu mediul natural poate reprezenta un factor de poluare al apei subterane.

Activitățile municipale, rezidențiale, comercia^^pgy|^i@($GRIS0tlfcbiâL< fectează calitatea apei subterane. Contaminanții pot ajunge în apa subterană datorită activităților realizate pe suprafața terenului (ex. deversări accidentale de deșeuri industriale), din surse localizate sub suprafața

terenului (ex. fose septice, depozite industriale subterane, rețele de canalizare etc.) sau sub nivelul

piezometric al stratului acvifer (ex. puțuri incorect acvifere, sisteme de realimentare artificială ce foloses poluare ale apelor subterane din zonele urba 2014):


Pierderi din rețelele de canalizareSsau d


executate ce_jjun în comunicare straturile rfîinat-a etc.). Principalele surse de 'în următoarele paragrafe (Gogu,

p:

51

>t/ee-.,

'i ■



Datorita defectelor conductelor (uzura, execuție incorectă etc.), rețe!ele;(de canalizare (unitare sau divizate) reprezintă surse de poluare majore pentru apa subterană în zonele urbane. Sistemele unitare sunt mai ieftine însă prezintă un potențial mai ridicat de poluare. Apele subterane din zonele urbane sunt contaminate în principal cu poluanții de tip bacterii, nitrați, materiale toxice și săruri.

• Schimbul dintre apele de suprafață și apele subterane

în general, apele de suprafață prezintă o calitate mult mai slabă față de apele subterane. Acest lucru este mult mai accentuat în zonele urbane ca urmare a deversării deșeurilor și a apelor pluviale, municipale și industriale.

• Punerea in comunicarea antropică dintre straturile acvifere datorită executării necorespunzătoare a puțurilor (necimentarea corespunzătoare) de către firme neautorizate sau fărij personal specializat.



CUr9ere

Subterane


2-40 - Exemplu de poluare a acviferului de adâncime datorită comunicării antropice dintre straturile acvifere

160


Structurile acvifere aflate în apropierea suprafeței terenului sunt puse în comunicare hidraulică cu cele localizate în adâncime. Această practică conduce la poluarea straturilor acvifere aflate la o adâncime mai mare (Figura 2-38). Aceste acvifere prezintă o calitate superioară a apei, în comparație cu cele aflate la o adâncime mai mică. în România, datorită lipsei totale a normelor de

reglementare și control, această practică a crescut semnificativ. în prezent nu există o evaluare clară a impactului pe care execuția incorectă a puțurilor o produce


Infiltrații prin depozitele de daș°»ri (gmpîfe de gunoi

Depozitul de deșeuri este o structură geott^jjjypQ^ materialului depozitat. Lipsa impermeabillzqrii zonelor de depozitare a d^șeu acestora afectează calitatea apelor subterane prin infiltrarea-leĂTîgăEOÎui. Le reziduală ce are un impact major asupra calității apelor subterane. în general, cantît depinde de cantitatea de apă externă ce intră într-un depozit de deșeuri. Acesta conține metale grele (Cd, Cr, Fe, Pb, Cu, Zn), săruri, compuși ai azotului și diverse tipuri de materie organică.

ea apă e levigat


  • •  Scurgerile de suprafață. Diverse substanțe provenite din depunerile accidentale de deșeuri sau materiale toxice, antrenate în fenomenul de scurgere a apei pe suprafața terenului, constituie surse de poluare. Totodată cantitățile mari de săruri și aditivi aplicate pe șosele în timpul lunilor de iarnă, ce facilitează topirea gheții și a zăpezii, cauzează contaminarea apelor de suprafață și a celor subterane.

  • •  Exploatarea excesivă a puțurilor de alimentare cu apă poate conduce la contaminarea unor straturi acvifere, ce dețin o calitate bună a apei, prin schimbarea spectrului de curgere hidrodinamic. Astfel, se poate Induce facilitarea migrării unor ape de calitate mai slabă din corpurile acvifere învecinate. Supraexploatarea apelor subterane din zonele costiere poate conduce la scăderea nivelului acesteia sub nivelul mării, favorizând intruziunea apei sărate.

în ceea ce privește captarea unor surse de apă subterană necesare completării necesarului de alimentare cu apă existent, trebuie menționat faptul că deși "Planul de management al spațiului hidrografic Argeș - Vedea" elaborat în conformitate cu articolul 13 al Directivei Cadru Apă 2000/60/EC (ANAR,2016) menționează că starea chimică a corpurilor de apă subterană ROAG03 (Colentina) și ROAG11 (Mostiștea) este bună, contactul hidraulic foarte puternic dintre aceste straturi acvifere și infrastructura urbană (rețea de canalizare, construcții subterane, fundații adânci, tunele și stații de metrou, foraje de epuizment permanent și temporar, foraje geotehnice, rețea de alimentare cu apă și altele) necesită o atenție deosebită.

în afara ariei Municipiului București (zonele limitrofe ale municipiului București), activitățile agricole și industriale, sistemele de canalizare și bineînțeles fosele folosite extensiv în localitățile adiacente, reprezintă surse de poluare pentru cele două corpuri de apă ROAG03 și R0AG11. Mențiunea referitoare la corpul de apă ROAG03 - Colentina în care se specifică faptul că analizele au indicat depășiri ale standardului de calitate pentru azotați, fosfați și la cloruri susține această afirmație.

Acviferul Colentina (ROAG03) se afla; jrj ânuMit^ z^ne, în comunicare naturală (efilări are acvitardului Orizonturi intermediare) și^nțrdpîgă-fj le geotehnice sau puțuri incorect executate)  cu acviferul Nisipurile de Mostișteg-^FIOAGll).      cesH aspect se adaugă și observația că



majoritatea forajelor de monitorizări, baza ' -se concluzionează calitatea celor două 6

161


straturi acvifere în "Planu! de management al spațiului hidrografic Argeș - Vedea", sunt localizate în afara Municipiului București (unde acoperirea cu infrastructură subterană este neglijabilă).

Din analiza realizată în anul 2013, pentru corpul de apă subterană ROAG13-Frățești, rezultă faptul că s-au înregistrat depășiri ale valorilor de prag la amoniu și la standardul de calitate pentru azotați. Aceste depășiri sunt considerate a avea un caracter incaLXAMAR, 2016). Totuși, din punct r~ ~    '

de vedere al potabilității, în arealul Munic

Frățești (corpul de apă ROAG13) prezintă

apă strategică astfel încât exploatarea acestuia-se—se-realtzEZ

necesară


pentru protejarea acestuia.


2.7.3


2.7.3.1


IMPACTUL ASUPRA APELOR DE SUPRAFAȚĂ



A al orizontului acvifer acestuia ca resursă de controlat, este


'le -7 d,Rectia

5 ft asistența ? C li S z          si

s. o ji«ioica ĂS! ’* ĂJ. *

Alifia      * zz

rise datoreaza in


Impactul

principal deversărilor de ape uzate urbane constituite din ape meteorice, ape epurate deversate de stațiile de epurare și efluenți industriali deversați cu sau fără epurare prealabilă.


generat de dezvoltările urbane asupra receptorilor de apă


Literatura de specialitate subliniază că impactul generat de apele uzate include impactul fizic asupra habitatelor și schimbarea calității apei, impactul poluanților toxici, impactul asupra comunităților biotice și impactul asupra sănătății umane.

Evaluarea impactului efluenților urbani asupra receptorilor acestora trebuie să țină seama de distribuția spațială și temporală a efectelor, luând în considerare și natura cumulativă a impactului generat din diverse surse.

Evidențierea contribuției industriilor locale la încărcarea cu poluanți a apelor uzate este deosebit de importantă. Stația de epurare va trebui să primească ape conform normelor impuse prin NTPA 002 din HG 188/2002, modificat și completat cu HG 352/2005, altfel procesele tehnologice și fluxurile materiale vor fi perturbate, inhibate, îngreunate, ridicând costurile de operare. Această evaluare are rolul de a demonstra că industriile se conformează cerințelor acestui normativ, sau că acestea vor trebui să-și instaleze stații de pre-epurare locale în vederea conformării.

Analiza se realizează pe tipuri de activități industriale, având în vedere diferențele semnificative între acestea în ceea ce privește volumele de apă generate și poluanții specifici. O analiză comparativă a consumurilor și deversărilor de apă uzată va scoate în evidență nivelul recirculării apelor îfTiriteriorul proceselor tehnologice.

• ,            11 i 'a

/, Eyăjjjarea^ifljpactului deversărilor de apă uzată industrială în sistemul de canalizare și asupra -proceselor de epurate are în vedere următoarele:



de epurate

Identifidareâ.surselor de deversare a apelor uzate

ĂlnfFarștructifra de pre-epurare existentă si starea tehnică a acestora

-

"'u ■           - i - ■

*- ^Evaluarea impactului asupra stațiilor de epurare


9 Vii



V INVESTIGAȚII REFERITOARE LA DEVERSĂRILE DE APĂ UZATĂ

Evoluția volumelor de apă potabilă înregistrată de agenții economici în perioada 2012 - 2016 se prezintă în graficul de mai jos. După cum se observă, numărul agenților economici racordați la rețeaua de alimentare cu apă potabilă a înregistrat o creștere de aproximativ 7%, în timp ce volumele de apă facturate, inclusiv Radet, au înregistrat oscilații, ajungând la finele anului 2016 la

aproximativ 24% din volumul total de apa potatoftăr

Ageriți Economici


12.800

12.600

  • 12.400

12.200

12.000

11.800

11.600

  • 11.400

11.200



CONFORM CU ORIGINALUL

Vo/um facturat per

T.roir


22,00%



■HNică Si


iț.

'<• C>\\

,     *     4


Figura 2-41 - Informații privind consumul de apă de către agenții economici

La nivelul anului 2016, din totalul clienților care deversează apa uzată în rețeaua de canalizare, 9,2% sunt agenți economici.

La nivelul anului 2016, în zona proiectului exista un număr de 11.670 agenți economici care deversează ape uzate nemenajere/industriale în rețeaua de canalizare, reprezentând cca. 9% din numărul total al clienților.

în ultimii 5 ani numărul agenților economici racordați la rețeaua de canalizare a crescut cu aproximativ 5%, în timp ce volumul de apă uzată evacuată de aceștia a scăzut cu 7%, de unde se trage concluzia că agenții economici nou racordați sunt mici consumatori iar activitatea anterioară a marilor agenți economici industriali s-a diminuat semnificativ.



2012    2013    2014    2015    2016

.......Z

privind șțgeîrții economici noii racordați la sistemul ANB


Volumul total de apă uzată evacuată de agenții economici în cursul anului 2016 a fost de 65,66 milioane m3, inclusiv Radet, ceea ce a reprezentat 37,6% din volumul total de apă uzată evacuată în rețeaua de canalizare operată de ANB.


direcția asistența TEHNICA. Șl

JURIDICA

*

Sșiin "ă’**

Figura 2-43 - Volumele de apă uzată evacuată de agenții economici pe categorii

Din numărul total de agenți economici racordați la rețeaua de canalizare operată de ANB, la nivelul anului 2016, 2.586 dețin Acord de preluare ape uzate nemenajere/industriale și sunt înscriși în baza de date actualizată, aproximativ 400 agenți economici (denumiți în cele ce urmează „mari agenți economici industriali"), au o activitate supusă Autorizării din punct de vedere al protecției mediului și un volum de apă uzată evacuată care poate reprezenta o sursă majoră de poluare pentru sistemul de canalizare și implicit SEAU Glina.

Unitățile din industria prelucrătoare, produc cea mai mare cantitate de apă uzată deversată zilnic în rețeaua de canalizare cu un risc de poluare cu produse petroliere și metale. Aceste unități se află la periferia orașului.

Activitatea din industria alimentară, unitățile hoteliere, de alimentație publică, hipermarketurile și magazinele mari tip mall, sunt principalele surse de poluare cu grăsimi și materii organice, apele uzate rezultate având depășiri semnificative la CBOs, CCO-Cr, coliformi. Acești agenți economici sunt repartizați pe tot perimetrul orașului, cu excepția restaurantelor - localizate cu precădere în zona centrală.

Spitalele și instituțiile aferente, localizate în toate sectoarele, sunt de asemenea surse importante de menționat în ceea ce privește debitele de apa uzată evacuată și încărcările în substanțe organice.

Activitatea de tip «închiriere și subînchiriere » se întâlnește cu precădere pe platformele industriale și în centrele comerciale. Chiriașii desfășoară diverse tipuri de activități ce pot genera mai multe tipuri de poluanți. în cazul aceasta, proprietarul este titularul contractului de canalizare și este



APAȘI


BUCUREȘTI........

Dintre agenții economici care deversează ape uzate în rețeaua de canalizare, 62 de instalații se află sub incidența prevederilor Directivei IPPC privind prevpîîrea și controlul integrat al ooluării și dețin Autorizație Integrată de Mediu (inventar aferent anulu               ©RIGINALUL


Menționăm ca nu toți agenții economici autorizați sujlLdiJciddața-JJireefeiveWPP

preluare direct cu S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A., aproximativ jumătate

general pe foste platforme industriale, deversează apele uzate în c _____ r oprietarului

respectivei platforme industriale cu care are încheiat contract de preluare. Ag«MtiT'econorriici autorizați sub incidența Directivei IPPC, dețin instalații de epurare specifice, mai mpuțin

11 țî Mi j,                     ‘ f

complexe - funcție de cerințele pentru fiecare tip de activitate, indiferent dacă dev&fișeazaî apeley/J uzate industriale direct in rețeaua orășenească sau indirect prin intermediul rețelei d “  "

platformei industriale sau a altui agent economic.


PERFORMANȚA ACTUALĂ A OPERATORULUI DE SERVICII CU PRIVIRE LA CONTROLUL DESCĂRCĂRILOR DE APE UZATE INDUSTRIALE

Deversarea apelor uzate nemenaiere/ industriale uzate în rețeaua de canalizare

Calitatea apelor uzate industriale descărcate de agenții economici potențial poluatori în rețeaua de canalizare, cu care au fost încheiate Acorduri de preluare ale apelor uzate, este urmărită permanent de ANB conform programului de monitorizare, actualizat la finele fiecărui an pentru anul următor. Prelevarea probelor de apă uzată la punctele de racord și cu efectuarea analizelor de calitate pentru parametrii prevăzuți în Acordurile de preluare se fac de ANB prin laboratorul ape uzate, însă agenții economici pot face aceste activități în laboratoarele proprii sau prin terțe părți (laboratoare acreditate RENAR).

în cadrul ANB, monitorizarea descărcărilor de ape uzate nemenajere/ industriale în rețeaua de canalizare intră în atribuțiile Serviciului Control calitate apă uzată și Serviciului Managementul Mediului, aflate în subordinea Direcției Managementul Calității și Mediului.

Atribuțiile Serviciilor menționate includ, printre altele, următoarele responsabilități: > Serviciului Managementul Mediului

Gestionare Acorduri de preluare și Gestionare Autorizații, prin cele două Birouri din subordine;


Stabilirea metodologiei de elaborare a documentațiilor necesare solicitării Acordului de preluare, emitere Acorduri de preluare, gestionarea acordurilor de preluare pe toată durata de valabilitate, conform Procedurii operaționale privind gestiunea acordurilor de preluare care reglementează la nivel de societate condițiile de solicitare și emitere a Acordurilor de preluare pentru utilizatorii rețelei de canalizare a municipiului București;

Introducere date și actualizare permanentă a Bazei de date;

Urmărirea calității apelor uzate evacuate de agenți economici prin monitorizarea rapoartelor de încercări efectuate de laboratorul propriu șau-laboratoare acreditate externe, transmise lunar la ANB conform acordului


Transmiterea de sesizări în impuse;

165


nlRfiCn âJ-jLnl /WlBL


IA


Activități de urmărire și control a descărcărilor industriale, prin vizite la fața locului și verificarea implementării măsurilor de conformare propuse de agenții industriali.


în funcție de rezultatele obținute pentru agenții economici monitorizați în baza Acordurilor de preluare, la finele fiecărui an, Biroul            cord uri de preluare Elaborează Plan anual

de activitate - care include și pianul de                                Je a poluărilor pentru

agenti economici reprezentativi în funcției de tipul de activitate         lude:     —

iri, ELCEN -DIRECȚIA

IDiCA





Controale tematice (benzinării, mall, platforme, colectoare cu < Electrocentrale București) pentru unitățile care înregistrează de limită admise ale indicatorilor de calitate ai apelor

Controale gestionare acord de preluare;

Controale programate conform Acorduri de preluaje-:


în plus, față de cele menționate, se fac și controa


J *Z


impactul produs de persoanele fizice sau juridice a căror activitate sau acțiune afectează sistemele aflate în administrarea ANB;

sesizări ale organismelor de stat și locale, utilizatorilor sau a altor compartimente din cadrul ANB.


Controlul se efectuează, de regulă, în timpul orelor obișnuite de program de lucru al unității controlate. Reprezentații ANB sunt însoțiți de reprezentanții oficiali ai unității pe toată durata controlului, pe de o parte pentru a răspunde la întrebările acestora, iar pe de altă parte din motive de securitate, conform prevederilor legale.

Sunt verificate în mod obligatoriu:


actele de reglementare deținute de unitate emise de ANB, planuri, studii etc.; principalele surse de poluare;

traseele rețelei de canalizare interioare;

instalațiile anexă ale rețelei: stații de epurare locală, de pompare, instalații de pre-epurare etc.;

racordurile la canalizarea publică și secțiunile de control.

Controlul se finalizează prin acte de constatare (procese verbale de constatare), iar după caz, în situații în care activitatea se desfășoară cu încălcarea prevederilor legale, se sesizează organele în drept pentru aplicarea măsurilor legale.


Serviciului Control calitate apă uzată


Laborator Analize Apă Uzată - laborator acreditat de Organismul de Acreditare din România

- RENAR pentru efectuarea analizelor fizico-chimice conform SR EN 17025:2005;


Prelevare probe și efectuare analize de calitate ape uzate la agenții economici;

Analize pe bază de comandăLlă ynitățile proprii: stații de captare - tratare apă, SPAU, sedii cu altă destinație, conform frecvenței stabilite prin Autorizațiile de mediu și Autorizațiile de gospodărire a apejor/ ‘            \     ,

Analize fizico-chiițpic|£ feentru apele uzate rezultate din amestecul celor trei casete de la SEAU Glina si descărcaseaMn^emlsar (în paralel cu A.N.A.R.); monitorizare zilnică a

_......._ _.............._ ' \

/ 166



ASISTENTA TEHNICA PENTRU REALIZAREA MAȘTER PLANULUI SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU

...............................~........................................................................-.......................... —................................................-.....................................................APA'-ȘIXANALIZARE^PENTRU.....MUNICIPIULBUCUREȘTI................;........'................................................................................

indicatorilor fizico-chimici de apă uzată pentru Colectoare, analize pentru influent/efluent SEAU Glina și alte puncte stabilite de Direcția casetă și a


OWGINM-UL


Deversarea ape/or uzate v/#anjgțe

CONFORWCU


Operatorii economici care prestează servicii de vidanjare pot des persoane fizice/agenți economici, pe baza Contractului de preluare închei de descărcare emis de ANB.

uzate preluate de la


în acest sens, operatorii economici trebuie să facă dovada că î activitatea de colectare și epurare ape uzate, că deține Autorizație de mediu pent

•                                                                                           IfȘ S TEHNICĂ Șl

activității de vidanjare și transport ape uzate și deține mijloacele necesare realizărio^ivitățildt v Ă, -    * rP

menționate.n*' */

Operatorii economici care au încheiat cu Apa Nova București un contract de preluare a apelor uzate și dețin permise de descărcare au obligația contractuală de a informa despre ora și locul unde deversează apa uzată vidanjată în punctele de preluare a apelor uzate vidanjate. Locațiile în care pot fi descărcate apele uzate vidanjate, agreate de ANB, sunt:

  •  Intersecția străzilor Splaiul Unirii și Calea Văcărești, la aproximativ 535 m în sensul de mers spre comuna spre Glina;

  •  Str. Drumul Bercenarului nr. 4-8, ia 30 m aval de intrarea spre ROMBETON, sens str. Pogoanele - Șos. Giurgiului;

  •   Str. Zețari, la cimitir;

  •   Intersecția străzilor Zețari și Brăniștari.

Serviciul Managementul Mediului controlează cantitatea și calitatea apelor uzate deversate la rețeaua de canalizare, având următoarele responsabilități:

  •  Stabilirea punctelor de descărcare a apelor uzate vidanjate;

  •  Sesizarea și transmiterea neconformităților;

  •  Anularea permisului de vidanjare pentru nerespectarea condițiilor de evacuare;

  •  Depistarea descărcărilor ilegale, cazuri în care transmit sesizări către organismele locale și centrale pentru aplicarea măsurilor legale.

Contractele de vidanjare sunt gestionate de serviciul Comercial din cadrul ANB.


MONITORIZAREA AGENȚTLOR ECONOMICI INDUSTRIALI

S.C. Apa Nova București S.A., ca operator al serviciilor de alimentare cu apă și canalizare din municipiul București, este responsabilă cu furnizarea apei potabile și cu colectarea și epurarea apelor uzate, asigurând servicii de apă și canalizare la nivelul întregului municipiu.

Pentru ca stația de epurare ape uzate Glipa să funcjipheze eficient, sunt necesare informații privind tipul de agent industrial și orice facilitatele gre-epurar^ care descarcă apa uzată în rețeaua publică de canalizare. Aceste informații sunbneC ' —" - “'nivelul de încărcare cu poluanți trebuie să fi >                               


se încadreze în limitele prevăzute d^ legi^lațîp din UE șiJdin (România, mai ales în situația de față în care a fost selectată o soluție de valorifica

's

în agricultură.



167

Din programul de monitorizare fac parte agenții ecopomte-eorrsttiBrâți că~avânTf otențial poluator (prin raportare la agresivitatea acestor poluanți fațc                              ecum și față de

procesul de epurare din SEAU) precum și agenții economici care solicită efectuare:i unor analize în scopul propriei monitorizări (în conformitate cu cerințele impuse prin propriile Autorizații de Mediu).

Agenții economici industriali care deversează ape uzate direct în sistemele de canalizare și agenții economici localizați în localitățile din zona aferentă județului Ilfov, sunt monitorizați conform programului de urmărire și control în cadrul laboratorului ape uzate al în care utilizatorii au obligația de a raporta rezultatele obținut încercare către ANB.


T direcția


Din numărul total de agenți economici racordați la re aproximativ 410 agenți economici sunt monitorizați prin laboratorul ape uzate rifte^druiy^B^ir timp ce aproximativ 750 agenți economici realizează analizele de calitate ape uzate^^țer^p și raportează rezultatele către ANB.

După analiza rezultatelor buletinelor, Direcția calitate și protecția mediului poate întreprinde următoarele acțiuni către unitățile care înregistrează depășiri ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate:

  •  Trimite somații către agenții economici care înregistrează neconformități;

  •  Organizează controale neprogramate la agenții economici;

  •  Sesizează organismele locale și centrale cu drept de control (Garda Națională de Mediu, Agenția Teritorială de Protecția Mediului, Direcția de Sănătate Publică, Direcția Generală de Poliție).

Conform Planului de acțiune elaborat anterior referitor la descărcarea apelor uzate industriale, ANB transmite semestrial către PMB, lista unităților care au înregistrat depășiri.

în anul 2016, conform rezultatelor înregistrate, s-au raportat 39 de unități care au înregistrat depășiri, din totalul de 1160 unități monitorizate.

Frecvența de prelevare apă uzată și indicatorii de calitate analizați se stabilesc conform:

Ord. 90/2007 pentru aprobarea Contractului cadru de furnizare/prestare a serviciului de -alimentare cu apă și canalizare - Anexa 3;

K U f "

’  A*'

-


.           -âs'^OOS pentru modificarea și completarea HG nr. 188/2002-NTPA 002 pentru

^aprobatea uApr norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu completărileși modificările ulterioare;

x^oțărareă-nri 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți';

Autorizația de Gospodărirea Apelor și Autorizație de mediu, emise pentru SEAU Glina.

De asemenea, ANB poate impune restricții suplimentare în funcție de activitatea operatorului <^pujf§^§mic, pentru indicatorii care pot influența procesul de epurare și fermentare a nămolului.

de monitorizare existentă

în cadrul ANB, procedurile existente privind monitorizarea agenților economici detaliază instrucțiunile de lucru privind monitorizarea calității a pentru monitorizarea apei uzate la utilizatorii industriali. De^șgrț^ț|ț^|^|JJ stabilește planul privind agenții economici supu parametrii analizați.


rocedura urmată le fiecărui an, se monitorizare și


Sistemul de monitorizare al ANB include agenții economici considerați

potențial poluator monitorizări, solicitate de


și agenți economici care solicită efectuarea unor analize în scq către Agenția de Protecția Mediului.

Departamentul de calitate - sănătate - securitate - mediu - Direcția ManagemenraF’țSalității '‘‘șf;

< jfți j DIRECȚIA

Mediului (DMCC) și serviciile din subordine din cadrul ANB sunt responsabile de stabiliră procedurii; de obținere a acordurilor de preluare, stabilirea programului de monitorizare, recoltarea țttWeiorJ de apă uzată de la branșamentele agenților economici aflați în programul de r^finltorizare, efectuarea analizelor de calitate, elaborarea rapoartelor de încercare, transmiterea rapdaftetdr, sesizărilor și programului de conformare - dacă este cazul, prin intermediul inspectorilor dedicați.

Prelevarea probelor pentru monitorizarea apelor uzate se efectuează în prezența reprezentantului nominalizat de agentul economic pentru această activitate și se completează un formular de prelevare. Punctele de prelevare sunt stabilite în funcție de activitatea agentului economic și de numărul de racorduri; frecvența de monitorizare și indicatorii de calitate analizați sunt stabiliți în funcție de activitate, conform procedurii de obținere a acordului de preluare; informațiile amintite sunt detaliate în documentația care stă la baza emiterii acordului de preluare. în paralel, agenții economici care dețin laboratoare proprii sau au cerințe specifice conform autorizațiilor de mediu, prelevează probe pe care le analizează prin resurse proprii.

Agenții economici monitorizați sunt introduși în baza de date, transpusă în programul SAP la finele anului 2016, actualizată la zi, care cuprinde printre altele, informații referitoare la: denumire societate, date de contact, domeniu de activitate, punct de record, număr și valabilitate Acord de preluare, parametrii de calitate monitorizați, stații de pre-epurare existente.

Laboratorul ape uzate din cadrul Serviciului de control a calității apei uzate emite raport de încercare în care se înscriu valorile indicatorilor determinați. Buletinele de încercare se trimit la Serviciul managementul mediului și ulterior la utilizatori pentru luare la cunoștință. Buletinele de încercare în care sunt constatate depășiri pentru anumiți parametrii de calitate avizați conform Acordului de preluare, se trimit însoțite de scrisoare de sesizare prin care se constată depășirile înregistrate și se solicită luarea tuturor măsurilor necesare în vederea încadrării parametrilor monitorizați în limitele admise.

Parametri uzuali determinați în cadrul Laboratorului ape uzate, conform programului de monitorizare a agenților economici, sunt prezentați în,tabelul de mai jos.


irobe-T^ome^tâne. Frecvența uzuală de prelevare


Probele prelevate sunt probe medii realizatedi a probelor este lunară.

Tabel 2-28 - Parametri determinați de Laboratorul ape uzate

Locul de prelevare


netru


| Frecventa analiza


Temperatura

pH

Materii în suspensie

Oxigen

C.COCr

CBOs

Amoniu


1 data / luna, în funcție de comanda și de Programul de monitorizare


Azotiți

Azot a li

Fosfor total Cloruri


Fier total ionic |

Subst. extractibiTe



Detergenți Reziduu fix Sulfați Crom Plumb

Zinc

Nichel


Cianuri

Fenoli



SR ISO 10523-2009

STAS 6953-81

SR EN 25814-99

SR EN 1899-1/2003

SR ISO 6060-96

SR ISO 7150-1/2.001

SR ISO 6777-2002

SR ISO 7890/1-98

SR EN ISO 6878-2.008

STAS 8663-70

SR ISO 6332-96

SR 7587-96

SR EN 903-2003

STAS 9187-84

STAS 8601-70

SRISO 11083-98

STAS 8637-79

STAS 8314-87

FOTOCOLORIMETRIC

FOTOCOLORIMETRIC

FOTOCOLORIMETRIC


CARACTERIZAREA APELOR UZATE INDUSTRIALE

Agenții economici din aria proiectului au o gamă variată de activități: producere agent termic (RADET), producția, prelucrarea și conservarea cărnii, abatoare, carmangerii, îmbuteiiere băuturi, fabricare alcool, panificație, creșterea puilor, confecții textile, fabricarea articolelor textile, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn, curățătorie, spălătorie, spălătorie covoare, spălătorie auto, benzinărie, întreținere, reparații auto, turnătorie oțel, fabricare cahle, fabricarea de

produse din mase plastice, industrie chimică, fabricare acumulatori, fabricare articole din sticlă, fabrica ciment, acoperiri metalice.

x..„


Fiecare tip de activitate economică/industrială generează ape uzate cu anumite caracteristici. Dacă domeniul de activitate al diferiților agenți industriali este cunoscut, este posibilă identificarea potențialelor deversări de apă uzată care ar putea afecta compoziția apei uzate ce urmează să fie tratată la stația de epurare a apelor uzate. Funcție de caracteristicele apelor uzate generate se proiectează instalații de pre-epurare specifice pentru îndepărtarea poluanților existenți în ,<<     - ''’x

respectivele ape uzate industriale. De exemplu, pentru industria alimentară instalațiile de pre-epurare trebuie să fie proiectate pentru îndepărtarea încărcărilor organice, a grăsimilor, uleiurilor etc.; pentru industria textilă pre-epurarea apei uzate poate fi realizată prin procedee fizice (filtrare)

i și/sau prin prpcedșe chimice funcție de caracteristicile apelor uzate generate.

^T/X^^lasificarea Activităților din Economica Națională (CAEN) aprobate prin HG 656/1997 cu modificările și completările ulterioare și Ord. 1798/2017 pentru aprobarea procedurii de emitere a U         autorizației de mediu, definesc clasificarea agenților economici în funcție de activitatea desfășurată.


(AIP)

(SI)


170



Instituții, agenți socio-economici și comerciali                (ISEC)

Conform actelor de reglementare în domeniul protecției mediului (Autorizația de gospodărire a apelor, Autorizația de Mediu) ANB are obligația de a monitoriza calitatea apelor uzate industriale descărcate în rețeaua de canalizare, respectiv ape uzate evacuate de diverse folosințe racordate la canalizare, precum și calitatea apelor uzate la intrarea în Stațiile de Epurare, pe tot fluxul de epurare și la evacuarea în emisarul natural.

Prezența poluanților în apele uzate care ajung în Stația de Epurare, în cantități ce depășesc limitele maxime admise, fie datorită faptului că apele evacuate de o serie de agenți economici prezintă încărcări cu poluanți peste valoarea limită admisibilă, fie datorită însumării conținutului de poluanți de la diverse activități în apele uzate din canalizare, duce la creșterea costurilor de exploatare a


utilajelor și instalațiilor și la îngreunarea procesului tehnolo

fiecare poluant există te care poluantul ..


Nămolul activat este capabil să epureze o gamă largă limite maxime, ce diferă în funcție de natura p devine o "otravă" pentru nămol.

în cazul unor șocuri de poluanți, când concentrațiile ere activat este mult redusă, având loc o degradare defloculare și deci la umflarea nămolului activa

O acțiune sinergică a mai multor poluanți poate degrada o parte importantă a nămolului activat viabil ce poate duce chiar la dezamorsarea treptei biologice, rezultând incapacitate totală de epurare.

Având în vedere importanța deosebită a fluxului de epurare din cadrul Stației de Epurare (volumul populației deservite, agenți economici deserviți, calitatea emisarului, apropierea de graniță etc.), se monitorizează tipurile de poluanți potențial toxici pentru nămolul activat (metale grele, cianuri, fenoli).

Indicatorii toxici deversați în cantități mari și în șocuri constituie un factor nociv pentru microorganismele ce formează nămolul activat. în cadrul Stației de Epurare, vârsta nămolului este cuprinsă între 7 și 10 zile, nămolul fiind biologic adaptat poluanților prezenți în mod uzual în apa uzată, atât ca și tip cât și ca și concentrație. Orice modificare apărută în calitatea apei uzate este sesizată de către nămolul activat, astfel indicele de volum al nămolului activat crește (umflare) datorită degradării unei părți din acesta.

în cazul unor concentrații mai mari de poluanți consumul de oxigen crește, în consecință crește și debitul de aer insuflat în bazinele de aerare, suprasolicitând turbosuflantele, iar în cazul unor avarii/ căderi de tensiune în Stația de Epurare, apele uzate trebuiesc dirijate spre bazinul de compensare debite sau spre iazurile biologice, ceea ce duce la poluarea acestora; în cazul unor descărcări în emisar aceste ape sunt incomplet epurate, poluând emisarul.

Variația compoziției apei uzate la intfațe^M £țați&'(șocuri, concentrații de poluanți peste capacitatea de epurare) are o deoseJ^i^V[mpprtânț>Mn exploatarea și controlul Stației de Epurare influențând în mod direct parametrii de operare și indicatorii de eficiență, în consecință se impune ca agenții economici                                       nsumatori de oxigen biochimic) să se încadreze în limitele prevăzute de legislația în vigoare privind calitatea apelor deversate în rețeaua de canalizare orășenească, respectiv NTPA 002/2002.


La nivelul anului 2017, luna iunie, din totalul agenților economici care dețin Acorduri de preluare (2586), 227 dețin stații de pre-epurare (separatoare de hidrocarburi/grăsimi, decantoare etc.).

J CONTRACTAREA ȘI FACTURAREA AGENȚILOR INDUSTRIALI


-canaljza.

____/      ‘ aljzgre-opyl

CONFORM CU ORIGÎNĂEUl


Devgrsarea apelor, uzate nemenajere/ industriale uzate în rețeaua de canalizau

Preluarea apelor uzate de la agenții economici în rețeaua baza Acordului de preluare.

■«'» " * z/


în conformitate cu Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, Acoi preluare reprezintă documentul scris, emis de Apa Nova București, în baza căruia se permite evacuarea apelor uzate în rețelele de canalizare sau în stațiile de epurare.

La nivel de unitate, este dezvoltată și Implementată procedura d^ emitere/modificare/prelungire

Acord de Preluare. Conform Procedurilor interne, Emiterea unui acord de preluare se face pe baza unei cereri de solicitare și dosarului tehnic care cuprinde ui\ minim de informații, conform Normativului de conținut, astfel:

  •  Cerere privind emiterea/modificarea/prelungirea Acordului de Preluare

  •  Memoriul de Prezentare și Declarație (descrierea activităților desfășurate, proces tehnologic, bilanț cantitativ pentru categoriile de apă folosite și evacuate, sistemul de alimentare cu apă și canalizare, instalații de epurare etc.)

  •  Copie Certificat Constatator

  •  Schița rețelei interioare de canalizare cu figurarea racordurilor/punctelor de prelevare și a instalațiilor de pre-epurare ale titularului de contract și ale celorlalți utilizatori ai rețelei interioare de canalizare (în cazul în care există instalații de pre-epurare);

  •  Schema flux a instalațiilor de pre-epurare, prospecte instalații de pre-epurare, dovezi achiziționare/ montare (în cazul în care utilizatorul deține instalații de pre-epurare);

  •  Planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale întocmit conform Metodologiei de elaborare a Panului de prevenire și combatere a poluărilor accidentale a rețelei de canalizare municipală, semnat și însușit de reprezentantul legal al unității - conform Model "Metodologie de elaborare a Planului de Prevenire și Combatere a Poluărilor Accidentale a rețelei de canalizare municipală";

  •  Copie după Autorizația de Gospodărire a Apelor/ Notificarea de funcționare/ casare/ conservare, pentru utilizatorul care deține sursa de apă subterană;

    •Uf


Dovezi privind colectarea, valorificarea, eliminarea deșeurilor rezultate din procesele de exploatare a rețelei de canalizare^ de'epurare și tehnologice: grăsimi, uleiuri, șlamuri, produse petroliere, ape uzate-cu conținut de substanțe periculoase etc. încheiate cu  societăți autorizate, respectiv Formularele de expediție/transport deșeuri întocmite conform prevederilor Legii nr. ^ll/2pl Avizul sanitar emis de Direcția

Jlareîfe de-expeditie/transport deșeuri ieJîănațate Publică București.



ASISTENTA TEHNICA PENTRU REALIZAREA MAȘTER PLANULUI SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU > • ........................................."................................................................................................................~...................~....................................................-....................................................................-....................APAȘICANALIZARE......PENTRU.....MUNICIPIUVBOCUREȘTI...........................................................

în cazul prezentării integrale a documentațiilor, perioada de valabilitate a Acordului de Preluare este de maxim 2 ani, fără însă a depăși termenul de valabilitate al documentelor ce stau la baza emiterii acestuia: Contractului de furnizare/ prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare (și, după caz, Contract de închiriere; Autorizația de Gospodărirea Apelor; termenul de finalizare al măsurilor și acțiunilor de îndeplinit).


în caz de neconformare în informațiile prezentate, inspectorii ANB pot efectua vizite în teren pentru clarificări. De asemenea, în funcție de complexitatea proceselor tehnologice, pot fi solicitate


informații suplimentare.


Agenții economici care dețin Acord de preluare sunt introdu           00 (3RI6INAfeUtc

torizați, numărul, data și per dada


nține


informații de identificare a agentului economic, parametrii mon

de valabilitate a Acordului de preluare, instalații de pre-epurare existente/tip. La nivelul anului 2017, luna iulie, exista un număr de 2586 agenți economici care dețin Acord de .p^sțriși în


baza de date.


Deversarea apelor uzate vidanjate



z 'EHMCa și

1% Juridică'


Vidanjarea apelor uzate și/sau evacuarea acesto               publică de

realizată numai de către persoane juridice autorizate care au încheiat un Cont apelor uzate vidanjate cu ANB, au obținut Permis de descărcare de la ANB și dețin mijloacele (autospecialele) pentru care le-a fost emis permisul de descărcare a apelor uzate vidanjate.


Contractul de preluare conține condițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele uzate vidanjate pentru a fi preluate în rețeaua publică de canalizare și punctele de preluare a apelor uzate vidanjate stabilite de ANB.


Pentru încheierea Contractului de preluare a apelor uzate vidanjate și emiterea Permisului de descărcare, operatorul economic trebuie să facă dovada că în obiectul de activitate se regăsește activitatea de colectare și epurare a apelor uzate și deține autorizație de mediu pentru realizarea activității de vidanjare și transport a apelor uzate.

Documentele care stau la baza încheierii Contractelor de preluare a apelor uzate vidanjate sunt:


  •   solicitare tip;

  •   copie Certificat înregistrare Fiscală și/ sau copie Certificat Unic de înregistrare la Registrul Comerțului și copie Certificat Constatator cu precizarea cod CAEN 3700 emis de Registrul Comerțului;



copie Autorizație de Mediu;


declarație tip privind identificarea autovehiculelor și elementele de calcul a cantității de apă uzată descărcată în sistemul de canalizare (capacitatea cisternei);


copie cărți de identitate ale autovehicylelS’r ^Utilizate pentru realizarea activității de vidanjare;                       Z -v Z \

/ *' 44^X4/

declarație privind lista contractelor/cu crane :fizice și/sau juridice care beneficiază de

/Uz

/ X           -4


declarație privind lista contractelor*

vidanjarea apelor uzate menajere. 5




173



Permisul de descărcare a apelor uzate se emite separat pentru fiecare mijloc (autospecială etc.) aflat în proprietate sau în folosință, care este utilizat pentru vidanjarea și/sau transportul apelor uzate.

IMPACTUL DEVERSĂRILOR DE APĂ UZATĂ INDUSRIALĂ ASUPRA INLUENTULUI

DIN STAȚIA DE EPURARE A APEI UZATE ȘI AL UTILIZATORILOR DIN AVAL

Apele uzate industriale generate de agenții economici din zona municipiului București și localitățile limitrofe din județul Ilfov racordate la sistemul de canalizare operat de ANB, având în vedere și ponderea acestora în volumul total al apelor uzate care intră în Stația de Epurare Ape Uzate Glina, asupra obiectelor din stațiile de epurare. Trebuie menționat totuși faptul că la mai mulți agenți economici industriali se constată valori depășite pentru CBOs, materii în suspensie, coliformi, CCO-Cr, produse petroliere.



In general, se pare că apa uzată industrială evacuată, fiind diluată de apele uzate menajere și apele meteorice, aproape duble ca volum descărcat în sistemul de canalizare a municipiului București, nu a provocat defecțiuni aparente în rețeaua de canalizare, pe ansamblu, și nici în stația de epurare. Evacuările industriale ar putea totuși să provoace probleme localizate, respectiv coroziune și depuneri de materii solide, care nu sunt raportate sau cunoscute. Pe viitor, după reducerea la un nivel mai gestionabil a infiltrațiilor în sistemul de canalizare, gradul de diluție al apelor uzate industriale s-ar putea să scadă, ele devenind mai concentrate.

Cele mai mari amenințări la funcționarea stației de epurare Glina sunt poluările cu hidrocarburi, grăsimi, azot și fosfor. SEAU Glina nu deține instalații de epurare specifice pentru reținerea hidrocarburilor și grăsimilor. Aceste poluări afectează în mod direct capacitatea de epurare a stației prin depunere pe pereți și piesele mecanice ale instalațiilor sau afectează procesele de epurare biologice.

Aceste poluări au ca origini majore, deversările directe, nepre-epurate și nemonitorizate de:

produse petroliere (ulei, păcură, gudron, motorină etc.)

grăsimi de origine animală sauveg etala. x.

r’:' O           "f r' \

Activitățile de procesare a cărnii și cele -cbnexe* produc de regulă încărcări mari cu grăsimi și CBO5


e Trebuie menționat faptul că la nivelul anului 2016, efluentul rezultat în urma epurării în SEAU Glina nu a înregistrat depășiri semnificative ale valorilor maxime admisibile pentru indicatorii de calitate monitorizați.

PREVENIREA ȘI COMBATEREA POLUĂRILOR INDUSTRIALE

ANB are în structura organizatorică a Serviciul Managementul Mediului din cadrul Direcției Calitate și Protecția Mediului, care împreună cu Direcția Caseta Ape Uzate și Direcția Stația de Epurare Ape Uzate formează Sistemul de monitorizare a descărcărilor industriale, respectiv de prevenire și

combatere a efectelor acestora.

Astfel, ANB a dezvoltat și implementat un program de monitorizare a aoel^ț^|^^^ sistemul de canalizare al municipiului București și localităților limitro       OîllMfrca apele uzatelîn rețeaua

operată de ANB.                                '   ____——— ~

Monitorizarea calității apelor uzate deversate în rețea se face prin prelevarea zilnică a


efectuarea analizelor de calitate, dar și în timp real, on-line, prin transmit datele înregistrate la panourile de comanda și control, astfel:

e sistem care


> Analize zilnice pe colectoare

în prezent, probele de apă uzată sunt prelevate zilni

descărcare în casetă și analizate în Laboratorul de Apă Uzată al ANB. Indicatorii de calită^^ă^lz^lr sunt: pH, MTS, CBOs, CCO-Cr, NH4, SO4, substanțe extractibile, detergenți, cloruri, azot toțăTși fosfor total.

Această bază de date permite studiul încărcării colectoarelor, al variațiilor sezoniere și al descărcărilor neautorizate în vederea localizării poluatorilor rețelei de canalizare.

> Analize SEAU Glina

Conform Autorizației de Mediu și Autorizației de Gospodărirea Apelor, cu o frecvență lunară sunt prelevate și analizate probe de apă pentru efluentul evacuat, în trei puncte de monitorizare:

Punct evacuare amestec de ape uzate epurate terțiar și mecanic;

Punct evacuare ape uzate din bazinele de retenție a apelor meteorice;

Punct evacuare ape uzate neepurate.

Indicatorii de calitate analizați sunt: pH, MTS, CBO5, CCO-Cr, Amoniu, Azotați, Azotiți, Azot total, Substanțe extractibile, Fosfor total, Detergenți sintetici, Fenoli, Sulfuri și hidrogen sulfurat, Sulfați, Cloruri, Reziduu filtrat la 105°C, Fe, Zn, Ni, Pb, Cu, Cr, Cianuri.

> Analize on-line (senzori)

Monitorizarea calității apelor uzate se face în timp real printr-o serie de senzori și analizori Instalați pe rețeaua de canalizare care măsoară regulat sau continuu debitele și parametrii de calitate. Senzorii instalați înregistrează în timp real debitate' 3e âpă -uzată vehiculată și date referitoare la zT-, U xx

calitatea apelor uzate pentru indicatorii: ^Temperatura, 'pH, ^potențial redox, conductivitate, turbiditate, oxigen dizolvat, amoniu și sunt ,                           irincipale și în secțiunile critice

ale casetei. Pe colectoarele principale și îi                           setei considerate critice, sunt

instalați senzori de hidrocarburi.



175



La intrarea în SEAU Glina sunt de asemenea instalați senzori care înregistrează debitul de apă intrat și calitatea influentului pentru parametrii enumerați anterior.

Datele colectate sunt transmise online către dispeceratul de la Direcția Caseta Ape Uzate care informează dispeceratul Stației de Epurare Apă Uzată Glina pentru ajustare proces tratare. Senzorii

și analizorii furnizează în timp real informații asupra schimbării calității apelor uzate. Acest sistem detectează eventualele poluări accidentale și permit aplicarea măsurilor de protejare a stației de epurare.


ANB a dezvoltat un sistem informațional geografic^SÎS) în vederj^^^^ăeM eficient a potențialilor poluatori în caz de acc activităților de monitorizare a agenților economici. La modificarea acestora, sunt solicitare Coordonatele GPS ale tuturor raco care se introduc în GIS, iar informațiile colectate despre agen de date: tipul de activitate desfășurată, volum de apă uzat înregistrate, tipurile de instalații de pre-epurare etc. Astfel, agenții economi pot fi localizați după colectorul în care deversează și ierarhizați în funcție de ti de poluare.

re sau


șLgraaul ge



în cazul detecției unei poluări în rețeaua de canalizare, dispeceratul poate orienta rapid echipele din

cadrul Serviciului Managementul Mediului și serviciile de exploatare în vederea identificării sursei

care a provocat poluarea, luarea măsurilor pentru limitarea acesteia și aplicarea sancțiunilor sau măsurilor legale care se impun.

  • 2.7.3.2 IMPACTUL ASUPRA APELOR DIN SURSE SUBTERANE

Deoarece descărcările de apă uzată în apele subterane nu sunt vizibile, este greu de estimat poluarea apelor subterane.

în mod curent, sursele poluatoare sunt:

• ex-filtrații de apă uzată datorită rețelelor de canalizare degradate

o îmbinări necorespunzătoare ale conductelor de apă uzată


o conducte sparte

o conducte corodate etc.

o structuri avariate pentru transportul apei uzate cum ar fi: bazinele de colectare ale stațiilor de pompare din stațiile de epurare

• fose septice și latrine

Astfel de descărcări de ape uzate afectează calitatea apelor subterane din punct de vedere al

indicatorilor microbiologici și al nutrienților.

Apele subterane din aceste zone sunt poluate, din punct de vedere microbiologic din cauza

A > T                     #

inelor, dar această poluare este/miifcfrj>.l5Farern£neay sistemele de canalizare sunt vechi și pot ........ v                 t- f r 7; I ? l u

(


//-V Zi------S-------i\",

Wi^4gM3xfiltrații care să afecteze calitatea acelor subterană, microbiologică a apelor ȘubteVane se poate- < rU8l’zond^ou activitate intensă în ates^ dbrffeniur

ne se poate' datora și fermelor de animale, în special în


ZVZ —---, ---- I


  •  Programul de monitorizare este stabilit la sfârșitul fiecărui an pentru anul următor, pe baza informațiilor existente și a rapoartelor de constatare pentru anul în curs;

  •  în cadrul Direcției Managementul Calității și Mediului activează personal calificat, cu cunoștințe solide în domeniul protecției mediului și gestionării apelor uzate;

  •  în cadrul ANB funcționează un laborator bine dotat pentru implementarea programului de monitorizare; laboratorul de investigații fizico-chimice și bacteriologice pentru determinarea calității apelor uzate a implementat un Sistem de Management al Calității în laborator conform SR EN ISO/CEI 17025:2005 și este acreditat de către RENAR;

  •  ANB aplică tarif normal pentru toți agenții economici industriali, indiferent de substanțele poluante descărcate în sistemul de canalizare; în caz de depășire a normelor NTPA 002 și nerespectarea condițiilor contractuale, agentului economic industrial i se transmite sesizare de neconformare; în caz de neconformări repetate și neîndeplinirea programului de conformare, Acordul de preluare/Contractul de preluare ape uzate vidanjate se reziliază;

  •  ANB nu aplică tarife suplimentare în caz de neconformare conform principiului "poluatorul plătește"; metodologia privind aplicarea penalităților în cazul în care valorile parametrilor analizați depășesc valorile maxime admisibile a fost elaborată de ANB și este în prezent ia PMB pentru aprobare.

Recomandări

  •  Revizuirea programului de monitorizare pe baza înregistrărilor anterioare ale determinărilor indicatorilor de calitate;

  •  Revizuirea permanentă a bazei de date a agenților economici industriali;

  •  Luarea deciziilor cu privire la monitorizarea agenților economici industriali pe baza rapoartelor din anii anteriori în ceea ce privește efectuarea controalelor neplanificate și prelevarea de probe compozite (12/24 ore);

  •   Revizuirea sistemului de tarifare și de penalizare a agenților economici industriali în situația nerespectării prevederilor contractuale^cu-privire la cantitatea de poluant descărcată în

.   .               .                    .               .           zx . r '-'z                     ..... .                     ...



Menținerea unei legături strânse cu PMB, autoritățile de mediu și de gospodărirea apelor în scopul promovării necesității dotării agenților economici cu facilități de pre-epurare

Va trebui să se acorde atenție deosebită colaborării cu instituțiile specializate în ce privește monitorizarea evacuărilor de apă uzată și furnizarea serviciilor de alimentare cu apă. Această colaborare trebuie să cuprindă schimbul de informații legate de legislație, de măsurile care urmează să fie aplicate și de acțiunile care se desfășoară în comun.

întărirea capacității instituționale a personalului implicat în activitatea de monitorizare a agenților economici industriali

Direcția Managementul Calității și formeze în permanență persona instruire. ANB trebuie să aibă în


Meffiuțui prin se^^^^L subordine trebuie să prin participarea la cursuri de ^edere^doțapea-faBorâtorului cu echipamentele și

instrumentele necesare pentru ca personalul operativ să poată desfășura cu eficiență programul de monitorizare, în special în activitatea de onitorizare a agenților


u                                                                                                 _ ii

economici aflați in localitățile limitrofe care                             ijț Rețeaua

operată de ANB.


o S7

2.7.4 MANAGEMENTUL ȘI ELIMINARE


  • 2.7.4.1 GESTIONAREA NĂMOLULUI ÎN CADRUL STAȚIILOR DE TRATARE APĂ

Ștațiade.....țr^tareCrivin^Ogr^sni

Nămolul rezultat din procesul de decantare și nămolul din apa de spălare a filtrelor, trebuie separat de apă. Apa care se îndepărtează și evacuează în râul Argeș trebuie să îndeplinească condițiile NTPA 001/2002. Nămolul ajunge în rezervoare separate în gospodăria de nămol, unde este adăugat polimer și se realizează o sedimentare a nămolului.

Nămolul îngroșat este transportat, cu ajutorul pompelor cu șurub, pe platformele/paturile de uscare. Există 20 paturi cu pereți betonați, cu drenaj și spațiu de acces pentru echipamente mecanice în vederea încărcării în vehicule și evacuării. Nămolul nu poate fi utilizat decât pentru umpluturi în zone fără risc (material mineral, cu puțină substanță organică și cu toți reactivii introduși în apă în procesul de tratare) sau depozitat la depozite de deșeuri.

Există un iaz de nămol pentru depunerile din decantoare, care sunt evacuate prin dragare. Acesta a fost dat în folosință în urmă cu 3 ani și, după aprecierea personalului de exploatare curățarea ar trebui făcută în 2-3 ani. Nisipul și materialul depus în pre-decantor, evacuat tot prin dragare, este depozitat într-un iaz separat. Acesta ar putea fi scos fie prin oprirea parțială a curățirii, fie prin pomparea nisipului în iazul de nămol. Separarea în două compartimente este ceva mai dificilă din cauza volumului mult mai mic și a-condițiijqr de' acces.

fi fi                  ‘

In ultimul timp s-a început trațarea^șist< itjicq a nămolului rezultat din decantoare. Două dintre le noi (realizate îrf âfiii/'5        îțitoârele de beton, au fost transformare în bazine de



olului; nămolulțeste’Jratat cu polimer și lăsat să se separe de apă; după limpezirea  —    1 > : aJMd


acest lucru a fost realizat. Din păcate deshidratarea nămolului se realizează greoi deoarece amestecul de nămol cu aluminiu cedează greu apă și, deci, nămolul este în permanență umezit (un fel de frișcă cenușie).

  • 2.7.4.2 SITUAȚIA ACTUALĂ A GESTIONĂRII NĂMOLURILOR GENERAT ÎN CADRUL SEAU

GLINA

Gestionarea nămolului în cadru! Stației de Epurare Ape Uzate Glina

Lucrările la SEAU Glina au început în 2007 prin programul ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession). Memorandumul de finanțare inițiat la acea dată a fost divizat în două faze:

  • >  Faza I finanțată prin programul ISPA - acest proiect finalizat a prevăzut doar o parte din SEAU și tratarea nămolului asociat pentru un debit fixat.

  • >  Faza a Il-a cu finanțare prin POS Mediu (2007-2013 și 2014-2020) - această fază prevede:

finalizarea lucrărilor SEAU pentru tratarea adecvată a întregului debit de apă uzată colectată pentru a fi descărcată în receptori senzitivi;

tratarea finală a nămolului într-un incinerator;

reducerea infiltrațiilor în sistemul de canalizare.

în prezent, colectarea și epurarea apelor reziduale funcționează astfel:

  • >  Apele uzate colectate sunt transportate la stația de epurare Glina în sud-estul din București unde aceasta este descărcată parțial tratată în Râul Dâmbovița.

  • >  Stația de epurare Glina, parțial reabilitată prin proiectul ISPA (Etapa I), a fost finalizată în luna iunie 2011, după care a fost predată spre operare către Apa Nova București, moment în care s-a desfășurat și Perioada de Notificare a Defectelor până în luna iunie 2012.

  • >  Stația de Epurare cuprinde instalațiile de tratare a apelor uzate mecanice și biologice (inclusiv reducere P și N) și tratarea nămolului din instalațiile de tratare prin digestie anaerobă cu utilizarea nămolurilor de deshidratare și biogaz.

SEAU Glina epurează maxim 10 m3/s mecanițȚșraproxirpativ 5 m3/s biologic, ceea ce înseamnă că

o parte din apa uzată din Casetă trece


âFrjboî/ița, fără epurare prealabilă.


Evoluția cantității de nămol


12000,00



Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct


Figura 2-44 - Evoluția cantității de năn foi pentru a


100000,06


20000,00



I /

Figura 2-45 - Evoluția cantității de ițămol deshidratat în ultimii 5 ani - SEAU Glina, t s.u./an

■r




directa




> Eliminarea la depozite de deșeuri ecologice


Conform reglementărilor privind depozitarea la depozitele de deșeuri ecologice a nămolului, stațiile de epurare trebuie să fie retehnologizate, astfel încât să asigure gestionarea corespunzătoare a nămolului. Având în vedere prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor și referitoare la obiectivele de eliminare a deșeurilor biodegradabile, în vigoare din anul 2006, nu mai este permisă depozitarea nămolurilor nestabilizate în depozite. De asemenea, operatorul va ține cont și de prevederile Ordinului 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a deșeurilor la depozitele


de deșeuri nepericuloase.



Conform legislației naționale în vigoare, pentru municipal concentrația în substanță uscată (SU) p fost instalate centrifuge folosite pentru deshidrata la aproximativ 33 % SU, fiind însă greu de garantat o concentrație c După caz, pentru a crește conținutul de s.u. a nămolului și a atinge acesta se amestecă cu diferite materiale (var, polimeri) care s^perm municipal de deșeuri, ca soluție alternativă pentru perioadele îrt-e&re^vatorificarea î este posibilă.


au

tul de s.u.

35 % SU.

5% S.U;, in depozit cultură nu ?


în Anexa B.1.2 Depozite de deșeuri în zonă sunt prezentate caracteristicile și datele de contact ale depozitelor de deșeuri amplasate în vecinătate.


> Valorificarea în agricultură

în conformitate cu prevederile Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, utilizarea nămolului în agricultură se poate efectua în baza permisului de utilizare emis de Agenția pentru Protecția Mediului, a unui studiu agrochimie special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice și aprobat de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și a unui plan de fertilizare. în studiul agrochimie se vor prevedea condițiile pe care trebuie să le respecte producătorul și utilizatorul nămolului pentru a asigura protejarea factorilor de mediu posibil a fi afectați.

în prezent, această practică este implementată cu succes pentru nămolul generat de SEAU Glina. în perioada 2015 - 2016, au fost obținute patru permise de aplicare a nămolului în agricultură, emise de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași, prezentate în Anexa B.1.3.


Serviciul de gestionare a nămolului generat de la SEAU Glina este externalizat către terțe părți pe baza contractului de prestări servicii. Societatea căreia i s-a încredințat externalizarea serviciului este responsabilă de aducerea nămolului la sub valorile maxime admisibile, găsirea terenurilor


pretabile, transportul nămolului, efectuarea analizelor și efectuare studiilor solicitate de legislația în vigoare, inclusiv obținerea permiselor de ^{Jlfcar^qec&sare valorificării în agricultură.

în Anexa B.1.2 se prezintă situația* cfes            Valbrificării/eliminării

pentru anul 2016.



nămolului deshidratat




în ultimi cinci ani au fost efectuate o serie de analize fizico - chimice pentru a determina calitatea nămolului generat în cadrul SEAU Glina. S-a determinat concentrația metalelor grele, dar și a compușilor organici ca AOX, HAP și PCB-uri. Date privind calitatea nămolului deshidratat în perioada 2012 - 2016 se prezintă în Anexa B.l.l.


Pentru probele de nămol deshidratat prelevate și analizate, indicatorii de calitate analizați se înscriu sub valorile limită admisibile (VLA) stabilite prin Ordinul 344/2004 pentru aprobarea normelor


tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, excepție făcând 2 probe prelevate în anul20J3--+FHtTfîneseptennbrie și octombrie (valorile înregistrate s-au situat peste limitele imjfusela indic^Qr|^^$ykUllr Einc și HAP), și 6 probe prelevate în anul 2012, intervalul iunie - oot®®HfiP,^are au înregisțjat-âepășiri punctua