Hotărârea nr. 143/2013

HOTARAREnr. 143 din 2013-05-31 PRIVIND APROBAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE REVIZUIT, AFERENT PROIECTULUI "FINALIZAREA STATIEI DE EPURARE GLINA, REABILITAREA PRINCIPALELOR COLECTOARE DE CANALIZARE SI A CANALULUI COLECTOR DAMBOVITA (CASETA)", PRINCIPALILOR INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI REVIZUITI, AFERENTI ETAPEI 1 A PROIECTULUI "FINALIZAREA STATIEI DE EPURARE GLINA, REABILITAREA PRINCIPALELOR COLECTOARE DE CANALIZARE SI A CANALULUI COLECTOR DAMBOVITA (CASETA)", CO-FINANTARII OBIECTIVELOR DE INVESTITII PENTRU ETAPA 1 A PROIECTULUI "FINALIZAREA STATIEI DE EPURARE GLINA, REABILITAREA PRINCIPALELOR COLECTOARE DE CANALIZARE SI A CANALULUI COLECTOR DAMBOVITA (CASETA)" SI APROBAREA CONTRACTARII UNEI FINANTARI RAMBURSABILE EXTERNE DE LA INSTITUTII FINANCIARE INTERNATIONALE, IN VALOARE DE 6033181 EURO, PENTRU COFINANTAREA ETAPEI 1 A PROIECTULUI "FINALIZAREA STATIEI DE EPURARE GLINA, REABILITAREA PRINCIPALELOR COLECTOARE DE CANALIZARE SI A CANALULUI COLECTOR DAMBOVITA (CASETA)" MODIFICA HCGMB NR. 113/2012


Consiliul General al Municipiului Bucrtfcșșți

îJ5s$*i©Lzi££wi»«^;o3ui '.■"i~SZLc”lî


.- .• »’.n •>• 'jUj ■-

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Studiului de fezabilitate revizuit, aferent proiectului “Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”, principalilor indicatori tehnico - economici revizuiți, aferenți Etapei 1 a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”, co-finanțării obiectivelor de investiții pentru Etapa 1 a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)” și aprobarea contractării unei finanțări rambursabile externe de la instituții financiare internaționale, în valoare de 60 331 871 Euro, pentru cofinanțarea Etapei 1 a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate comun al Direcției Utilități Publice - Serviciul UIP Glina 2 și al Direcției Buget;

Văzând raportul Comisie: pentru utilități publice, raportul Comisiei pentru credite externe și monitorizarea derulării acestora, raportul Comisiei economice buget, finanțe și avizul Comisiei juridice și de disciplină din cadru! Consiliului General al Municipiului București;

în scopul administrării unitare a Sistemului de canalizare al municipiului București, prin întreținerea și exploatarea eficientă a Sistemului de canalizare, cât și pentru eliminarea unor riscuri în funcționarea Stației de Epurare a Apelor Uzate București Glina;

în scopul îndeplinirii angajajnentelpr asumate de România ca urmare a aderării la Uniune^£&ropeâriăy în special a celor din sectorul apă și apă uzată, respectiy-pentru îndeplinirea conformării cu

/ \ 4

Splaiul Independenței 291-293,/


/r S, BurarestiARc


'.rt


«agi: +4021-305 55 00; www.bucuresti-pr-STia ns. 'o

G/


acquis-ul comunitar pentru colectarea, descărcarea și epurarea apbfor.uzaTe până în 2015;    /....

în baza prevederilor Memorandumului de Finanțare aferent Măsurii

ISPA nr. 2004/RO/16/P/PE/0Q3 (publicat în Monitorul Oficial al României, conform Ordinului nr. 622/16.05.2005 al Ministrului Finanțelor Publice), semnat între Comisia Europeană și Guvernul României, referitoare la abordarea pe faze a reabilitării Stației de Epurare a Apeior Uzate;

Luând în considerare prevederile H.C.G.M.B. nr. 123/30.06.2011 privind aprobarea Actului Adițional nr. 9 la Contractul de Concesiune nr. 1239/29.03.2000 cu privire ia furnizarea de servicii de alimentare cu apă și canalizare pentru municipiul București încheiat între municipiul București, în calitate de Concedent, și S.C. Apa Nova București S.A., în calitate de Concesionar;

în baza recomandărilor Raportului misiunii Comisiei Europene REGIO.E2/VC/BN D(2013), aferent misiunii desfășurate în perioada 22-23.01.2013;

în baza adresei nr. 1802/20.02.2013 prin care Direcția Utilități Publice -UÎP Glina 2 a solicitat firmei care asigură Asistența Tehnică pentru Managementul de Proiect, modificarea Aplicației de Finanțare pentru proiectul „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)” și a adresei nr. 2243/05.03.2013 prin care s-a primit Aplicația de finanțare revizuită în vederea transmiterii la Autoritatea de Management pentru POS Mediu;

Luând în considerare prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu ceie aie cap. IV din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

Ținând seama de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Ținând seama de prevederile ari. 9 pct. 8 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 1b octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997;

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) iit. b) șl lit. d), alin. (4) lit. b) și art. 45 alin. (2) llt. b) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.l Se aprobă modificarea anexei 2 la Hotărârea C.G.M.B. nr.

113/30.08.2012, în conformitate civanex&J la prezenta hotărâre.

A ;y\

• .. /X


Pag 2



Art.ll Se aprobă modificarea anexei 3 la Hot 113/30.08.2012, în conformitate cu anexa 2 la prezenta

Art.llI Se aprobă modificarea anexei 4 la Hotărâ 113/30.08.2012, în conformitate cu anexa 3 la prezenta hotărâre.

Art.IV Art. 5 din Hotărârea C.G.M.B. nr. 113/30.08.2012, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art.5 Se aprobă contractarea unei finanțări rambursabile externe de la instituții financiare internaționale, în valoare de 60 331 871 Euro, pentru cofinanțarea Etapei 1 a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”, conform structurii de finanțare prevăzută în anexa 4 la prezenta hotărâre.”

Art.V Celelalte prevederi ale Hotărârii C.G.M.B. nr. 113/30.08.2012 rămân neschimbate.

Art.VI Anexele 1,2 și 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.Vii Primarul General al Municipiului București, Direcția Utilități Publice și Direcția Generală Economică - Direcția Buget vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiiiuiui General al Municipiului București din data de 31.05. 2013.


Pag 3


\n

Anexa 1



'0

tt




POS'.

200? - 20 J 3 ---"■

Investim in mediu. Credem in viitor.



/

GUVERNUL ROMÂNIE!


Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului

„Stâtia dc Epurare a Municipiului București, Clina - Faza Il-a, impreuna cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzata si Caseta de apa uzata Dambovita”



REVIZUIRE SI ACTUALIZARE


STUDIU DE FEZABILITATE

ai proiectului


Finalizarea Statici de Epurare Clina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și canalului colector Dâinbovița (CASETA)”


Volumul I: Raportul Studiului de Fezabilitate (RSF)




Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului    vT:

RomCapital

Invest •••


„Stația de Epurare a Municipiului București, Giina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare £ Hî] t colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

‘•'C'UPf-5



469/ 15.05.2012


Definițiile și abrevierile Definițiile

• „Memorandumul de finanțare” se refer^dămîf acord între UE și Guvernul României în ceea ce privește acordarea de asistență din partea Instrumentului pentru Politici Structurale de Pre-aderare (ISPA) pentru „Reabilitarea Stației de Epurare a Apelor Uzate București: Faza I” și măsura ISPA nr.: 2004/RO/16/P/PE/003.

•    „Măsura” și „Măsura ISPA” înseamnă „Reabilitarea Stației de Epurare a Apelor Uzate București: Faza I”, așa cum este definită în Memorandumul de finanțare.

’ „Cererea ISPA” se referă la cererea pentru Subvenție ISPA EU, făcută de către Beneficiarul final pentru Măsură.

•    ..Subvenția ISPA” înseamnă finanțarea asigurată de UE pentru Măsură.

• „Subvenția de coeziune” înseamnă subvenția cerută de la UE. printr-o cerere la Fondul de coeziune (după cum se impune pentru „Reabilitarea Stației de Epurare a Apelor Uzate București: Faza II”).

„Subvenția guvernamentală” înseamnă această Măsură.


subvenția asigurată de Guvernul României


pen


:ru


•    „Beneficiarul final” înseamnă Primăria București, așa cum este definită în Memorandumul de Finanțare.

•    „Etapa 1 ” înseamnă „Faza I” și vice versa;

•    „Etapa 2” înseamnă „Faza II” și vice versa;

•    ..Etapa 1 a SEAU Glina” înseamnă Lucrările și Serviciile incluse în cadrul Măsurii.

•    „Etapa 2 a SEAU Glina” înseamnă lucrările și serviciile incluse în cererea pentru Fondul de coeziune pentru a doua etapă a contractului de lucrări și servicii de supraveghere pentru SEAU Glina.

•    „Lucrări” înseamnă contractul de lucrări finanțat prin Măsură.

•    „Servicii” și „Contracte de servicii” înseamnă contractele încheiate între Autoritatea Contractantă și firmele de asistență tehnică, cunoscute sub numele de „Asocierea în participațiune Sweco/Halcrow/Sogreah” și „Asocierea în participațiune Jacobs/Fichtner/Plancenter”, care sunt finanțate prin Măsură.

•    „Angajatorul” înseamnă Autoritatea Contractantă (partea) pentru Contractele de lucrări și servicii finanțate prin Măsură și reprezentată de Primăria București.

8 „Autoritatea Contractantă” înseamnă Primăria Municipiului București, așa cum este definită în Memorandumul de finanțare.

" „Contractul de servicii al Asocierii SHS” înseamnă Contractul de prestări servicii atribuit Asocierii în participațiune Sweco/Halcrow/Sogreah.

„Agenția de implementare” înseamnă Oficiul de Plăți si Contracte Phare (OPCP) din cadrul

Ministerului Economiei și Finanțelor, care a fost responsabț pentru Contractele de lucrări și servicii și va fi responsâbTJ plăților Contractelor de lucrări și servicii.

pentru licitațiile și contractarea ntru monitorizarea și aprobarea



Defi ii iți țk' (Cohtinu a re)

AZCOtâ

RcmCapral


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului ,,Statia de Epurare a Municipiului București, Giina - Faza ll-jjmpțgur.ă cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzata și Caseta d£p«{j|cu2atîu|fc&ovița"

Contract de servicii nr. 4ft&''l5.05.2Q12 M

//•*'    y\\/ i

(!■    s\y

!(

„Unitatea de Implementare a Proiectului din cadrul Primăriei Municipiului București" este Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP), constituită Jjt cadrul Departamentului nr. 31 al Primăriei Municipiului București (Departamentul de'Pfoîecție a Mediului), la 16 martie 2006,

prin intermediul Deciziei Consiliului General al Municipiului București nr. 37.

’ „Inginer" și „Inginer de supraveghere” înseamnă Asocierea in participațiunc

Jacobs/Fichtner/Plancenter, societatea numită de Autoritatea Contractantă, care este responsabilă pentru managementul și supravegherea lucrărilor și acționează ca „Inginer”, conform Contractului de lucrări

..Antreprenor" și „Antreprenorul lucrărilor” înseamnă Asocierea in participațiunc Aktor/Athena, societatea căreia i-a fost atribuit Contractul de lucrări de către Angajator și OPCP și care va executa Lucrările.

..Contract dc lucrări” înseamnă contractul încheiat între Angajator. Agenția de Implementare și

Antreprenor.

„Contracte de servicii” sau „Contracte de servicii de AT” înseamnă contractele încheiate între Angajator, A.genția de implementare și Consultanții de asistență tehnică (dintre care unul este Inginerul și celălalt este Consultantul).

..Contract de finanțare” înseamnă contractul semnat între bondul Național și OPCP, care definește modul în care vor fi transferate fondurile de la Fondul Național la OPCP pentru Măsură.

•    „Contract dc implementare” înseamnă contractul semnat între OPCP (Autoritatea de implementare) și Consiliul General al Municipiului București (CGMB), reprezentat dc Primarul Municipiului București.

•    „Ghid practic” (PRAG) înseamnă „Ghidul practic pentru procedurile de contractare finanțate din bugetul general al Comunităților Europene în contextul acțiunilor externe” (UE, mai 2003)

•    „Acordul-cadru ISPA” înseamnă acordul semnat între Comisia Europeană și Guvernul României în ceea ce privește implementarea generală a ISPA.

•    „ExTA” înseamnă mecanismul de asigurare a unei schimbări a tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare prevăzute în Contractul de concesiune.

•    „Contract de concesiune" înseamnă contractul dc concesiune semnat între ANB București SA și CGMB.

•    „Amplasament” înseamnă șantierul dc construcție pentru Contractul de lucrări.

•    „Condițiile contractuale din Cartea Galbenă FiDIC” înseamnă condițiile contractuale care trebuie respectate dc către Beneficiar, Antreprenorul Lucrărilor și Inginer în punerea în aplicare a contractului de lucrări.

•    ..Raport" înseamnă Raportul trimestrial pregătit în baza Contractului de servicii al Asocierii SFLS (prezentui raport).

•    „Sarcinile „A", „B”, etc.. înseamnă sarcinile incluse în termenii de referință pentru Contractul de servicii al Asocierii SHS.

..Comuna Clina” înseamnă cele trei sate din apropierea SEAU Glina care alcătuiesc comunitatea locală Glina.

..Data de începere" înseamnă data oficială indicată Antreprenorului de lucrări în scris dc către Inginer pentru ca Antreprenorul lucrărilor să înceapă Lucrările conform Condițiilor contractuale din Cartea Galbenă FIDIC.

„Autoritatea locală de mediu” înseamnă Inspectoratul de Protecția Mediului pentru Județul Ilfov, care are responsabilități în materie de factori looalj de mediu și va monitoriza aspectele de mediu în timpul punerii în aplicare a măsurii. xAL, Ai" A,

„Clauza 8.3 Programul" reprezintă prograiwii'lydexonstrajeție. al Antreprenorului dc Lucrări, in conformitate cu. Suh-clauza 8.3 din Condițpte/tySrtfâÎAwie din'Cartea Galbenă FIDIC.

’l


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare RomCopeai    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012


Definițiile (Continuare)

•    „Documentele Antreprenorului” reprezintă documentele tehnice care trebuie prezentate de că Antreprenorul Lucrărilor în conformitate cu Cerințele Angajatorului incluse Contractul de Lucrări și Sub-clauza 5.2 a Condițiilor contractuale din Cartea Galbenă FIDIC.

•    „Casetă” înseamnă sistemul de colectoare dreptunghiulare din beton situate sub cui sistematizat al Râului Dâmbovița din București.

•    „Cerințele Angajatorului” sunt cerințele de punere în aplicare a Lucrărilor de că Antreprenorul Lucrărilor așa cum figurează în Volumul 3A al Contractului de Lucrări.

•    „Testele la finalizare” sunt testele care trebuie efectuate de către Antreprenorul Lucrărilor conformitate cu prevederile Sub-clauzei 9.1 din Condițiile contractuale din Cartea FIDIC.

tre

în

sul

.tre

în




RomCspfoal

In vest ® o a


Abrevierile

AP

ANAR ANB

AMFC

ANRSC

arbac

CBO

CAPEX FC CCO CCTV OPCP

CGMB CAD PND CE/UE BERD EIM BEI PMM PAC CA FIDIC MF CGMB SIG

PAI/PCDI IIF PCIP Ri PRJ ISPA CM ISPA

IT NS

MMDD


- >

A

< j -v .A

u .2>-    s/ <~)

<v    X// k /

Asociația Primăriilor    foz / v

< .<    -'y

Administrația N ațioitalărApeie Române

ANB București SA. concesionarul actual al Serviciilor de Apă și Canal pentru București și operatorul propus pentru noua SEAU Glina

Autoritatea de Management al Fondului de Coeziune, din cadrul Ministerului Economici și Finanțelor

Autoritatea de Reglementare Economică/Autoritatea Națională de Reglementare nentru Serviciile Comunitare de Edilități Publice

Autoritatea de Reglementare Felmică/Agenția de Reglementare a Nivelurilor Serviciilor Apă și Canal din București

Consumul biologic de oxigen: este definit conform Directivei 91/271 - tratarea

apelor uzate urbane

Cheltuielile eu investițiile de capital

Fondul de coeziune

Consumul chimic de oxigen

Televiziune în circuit închis

Oficiul de Plăți și Contractare Pharc din subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor

Consiliul General al Municipiului București Comisia de Adjudecare a Disputelor Perioada de Notificare a Defectelor

DG Rcgio a Comisiei Europene/Dirccția Generală Regio a UE Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare Evaluarea Impactului asupra Mediului Banca Europeană de Investiții

Planul de Management de Mediu, elaborat de Antreprenorul Lucrărilor Proiectare, achiziții și construcții Cerințele Angajatorului

Federaîion Internationale des Ingenieurs-Conseils Memorandum de finanțare Consiliul General al Municipiului București Sistemul de informații geografice

Planul de acțiune industrială/Planul de conformitate privind descărcările industriale Instituția Internațională de Finanțare Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării


Raportul iniția!

Planul de reducere a infiltrațiilor

Instrument pentru politicile structurale de pre-aderare (CE)

Comitetul de Management ISPA cuprinzând Ministerul Economiei și Finanțelor. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și BEI 1 clmologia informației

Niveluri de servicii

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile


MA EX-ISPA Departament din cadrul Ministerului Econon


MEr

PB

MI

CNT


Ministerul Economiei și Finanțelor

Primăria București

.Men)tkaiîduni de ințelegere

. Coordonatorul National ISPA ii •




Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare ROfTlCirivest îîî    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

^cuf.e- '


Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

Abrevierile (Continuare)

OPEX    Cheltuieli de exploatare

E’IP    Unitatea de Implementare a Proiectelor a Municipiului București

MP/AP    Management de Proiect și Asistență de Program

PR/SP    Relații Publice/Sensibilizare a Publicului

AC/CC    Asigurarea_calității/Controlul calității

MCD MP/AP Membrii Comitetului Director al Proiectului

POS    Programul Operațional Sectorial

Asocierea SHS Asocierea în participațiune Sweco/Halcrow/Sogreah

NSEN    Nămol, sortare, eliminare nisip

SWOT    Analiză Puncte tari.    Puncte    slabe, Oportunități și Amenințări

AT    Asistența Tehnică

EF    Expert formator

ANT    Analiza nevoilor de    formare

TR    Termenii de Referință

PL    Programul de lucrări este Clauza 8.3 Programul a Antreprenorului Lucrărilor

FDAU&C Fond de dezvoltare apelor uzate & canal SEAU    Stația de Epurare a .Apelor Uzate





Cuprins

1 Rezumatul

1.1    Sumarul

1.2    Sinteza Mașter Planului

1.3    Definirea Aglomerării pentru ape uzate

1.4    Gestionarea nămolului 1.4. / Utilizarea agricolă

1.4.2    Gropile de gunoi ecologice

1.4.3    Incinerare



1.4.3.1    Considerații tehnice

1.4.3.2    Considerații de mediu

1.4.3.3    Considerații economice

1.5 Rezumatul opțiunilor principale

1.5.1    Introducere

1.5.2    Epurarea apelor uzate

1.5.3    Tratarea nămolului


14

14

14

20

20

21

21

22

22

23

24

24

25 25


1.5.4    Rețeaua de canalizare

1.5 4.1 Opțiunile de reducere a infiltrațiilor

1.5.4.2 Capacitatea SEAU pe iimp de ploaie

1.5.5    Proiectarea SEA U

1.5.5.1    Debitele actuale

1.5.5.2    Reducerea debitelor

1.5.6    .Justificarea calității epurării la SEA U Glina

1.5.7    încărcările de poluare actuale și viitoare

1.5.7.1    Caracteristicile apei uzate măsurate in perioada Iulie 2011 - Iunie 2012

1.5.7.2    încărcările pe Locuitor echivalent

1.5.7.3    încărcările de proiectare SEAU Glina 2 la nivelul anului 2040

1.5.8    Destinația reziduurilor

1.5.8.1    Rețineri g rata re

1.5.8.2. Grăsimi

1.5.8.3    Nisip

1.5.8.4    Nămol

1.5.9    Reabilitarea canalizării

1.5.9.1    Justificare

1.5.9.2    Reducerea infiltrațiilor

1.5.9.3    Indicatori de cost


30

30

35

39

39

41

42 42 42 413

44

45 45 45 45 45

A 47 T.?

45

45


1.5.10 Extinderea rețelei

1 5 /1 Deversările din rețea și în fața SEAU Glina 1.511.1 Frecvența deversărilor

1.5.11.2 Impactul deversărilor asupra emisarului (râul Dâmbovița) 1.511.3 Justificarea economică a stocării

1.6 Labele rezumative 2 Date generale

2.1    Introducere la Studiul de fezabilitate

2.2    Zona Proiectului 3. Contextul Proiectului

3.1    Documente naționale strategice și obiective

3.2    Rezultatele „Mașter Planului 5.2.7 Gvnte'xl A '

5.2.2 Serviciile de,canalizare

linăre, rezultate și concluzii


46

46

40

/ C

46

46

49

49


3.2ff-Evi

W

■ n



RomCapital

Invest


*


3.2.4 Planuri de investiții și prioritizare

3.3    Caracteristicile naturale în zona proiectului

3.3.1    Topografia și apele de suprafață

3.3.2    Geologie și hidrogeologie

3.3.3    Clima

3.3.4    Protecția mediului

3.4    Evaluarea socio-economică

3.4.1    Introducere

3.4.2    Locuințe

3.4.3    Ocupații

3.4.4    Industria și activitatea întreprinderilor

3.4.5    Servicii publice

3.5    Cadrul juridic și instituțional

3.5.7 Cadrul Legislativ legat de-mediul înconjurător -



58

63

63

63

64

64

65 65

65

66 67 69 69 69


3.5.2    Cadrul General Administrativ

3.5.2.1    Instituții de mediu

3.5.2.2    Managementul serviciilor de alimentare cu apă și de apă uzată

3.5.3    Politica regională - Cadrul instituțional din sectorul român al apei

3.5.4    Cadrul instituțional și administrativ al serviciilor de apă și apă uzată din 4 Analiza situației actuale și estimările

4.1 Date generale cu privire la sistemul de alimentare cu apă

4.1.1    Consumul actual de apă și estimările cererii de apă

4.1.1.2    Estimări populație

4.1.1.2.1    Orizont de proiectare

4.1.1.2.2    Populația existentă

4.1.1.2.3    Rata de creștere

4.1.12.4    Rezultatele estimărilor

4.1.1.3    Estimările cererii de apă

4.1.1.3.1    Rata de acoperire

4.1.1.3.2    Consumul pe cap de locuitor

4.11.3.3    Rezuitatele estimărilor de cerere a apei

4.1.2    Debitele de apă uzată

4.1.2.1    Informații generale

4.1.2.2    Apele uzate menajere din Municipiul București

4.1.2.3    Apele uzate nemenajere din Municipiul București

4.12.4    Ape uzate din comunitățile învecinate

4.12.4.1    Comunitățile care vor fi racordate la sistemul central din București

4.12.4.2    Estimări cu privire la populație

4.12.4.3    Debite din localitățile învecinate

4.12.4.4    Estimări

4.12.5 Analiza-debitului pe vreme uscată

4 1 2.6 Echilibru apă 2010

4.12.7 Obiectivele pentru reducerea debitelor de infiltrații și alte ape nedorite 4.12.9 Factori de vârf 4.2.1.10 Debitul de proiectare

4.1.3    încărcări de apă uzată

4.13.1    Caracteristicile apei uzate măsurate in perioada Iulie 2011 - Iun)

4.13.2    încărcările pe Locuitor echivalent

4.13.3    încărcări de proiectare 2040 pentru SEAU Glina etapa 2

4.1.4    Apa preluată 4.14.1 De ‘


București


70

71 73 75 77 80 80 80 81 81 81 82 82 82 82 82

84

85

85

86 86 86 86 86 87

87

88 90


4.1.4.2 Gpliiătearepei f


4. Ii.jf Ijnpaclul deversării de ape uzate asupra utilizatorii




RornCapitai

Inves' o®®

TTI

fM'

.. ..



4.1.6    Nivelul serviciilor    /fN !    112

4.1.7    Ocuparea terenurilor și stalului legal

4.1.8    Rezumat ui Studiilor Geoiehnice

4.1.9    Alte baze de date relevante

4.1    9.1 Date cu privire la vreme 4.1.9.2 Riscul de inundații

4.2 Infrastructura existentă a apelor uzate

4.2.1    Amplasarea infrastructurii curente și a infrastructurii propuse.

4.2.2    Descrierea infrastructurii actuale

4.2.2.1    Rețeaua de ape uzate

4.2.2.2    Stația de Tratare a Apelor Reziduale (SEAU)

4.2.3    Exploatarea și întreținerea SEAU 5 Dsscărcaiea apei uzate industriale

5.1    Introducere

5.2    Obiectivele

5.3    Reglementarea legală cu privire la apa uzată industrială

5.3.1    Directive și legislație

5.3.1.1.    Directive UE

5.3.1.2.    Legi românești

5.3.1.3.    Altă legislație românească în domeniul Protecției Mediului

5.3.1    4 Limitele descărcărilor indirecte (NTPA 002/2002)

5.3.2    Reglementarea

5.3.3    Cadrul legal

5.3.3.1    Cadrul național de protecție a mediului 5 3.3.2 Reglementări specifice pentru apă și ape uzate

5.33.3    Reglementări specifice substanțelor periculoase 5.3.3.4 Principiul „poluatorul plătește”

5.3    3.5 Prevenirea și controlul poluării accidentale

5.4    Abordare și metodologie

5.4.1    Autoritățile responsabile

5.4.2    Monitorizare și control

5.4.2.1    Garda Națională de Mediu

5.4.2.2    ANB

5.4.3    Comitetul executiv

5.5    Investigarea descărcărilor de ape

5.5.1    Inventarul activităților industriale

5.5.2    Volume și încărcări de ape uzate

5.5.3    Debilele industriale care intră în SEAU

5.5.3.1 încărcările specifice de poluare industrială în instalație

5.5.4    Instalațiile de pre-tralare a apelor uzate industriale

5.6    Activitatea curentă a operatorului de servicii cu controlul descărcărilor industriale

5.6.1    ANB in București

5.6.2    Partea din afara Bucureștiuiui care revine operatorului, unde canalizarea se descarcă in

oraș    135

5.7    Impactul descărcărilor industriale asupra influentului la SEAU și utilizatorilor din ava 5 7 7 Impactul previzibil al poluării industriale asupra tratării apelor uzate 5. 7 i Impactul previzibil a! poluării industriale asupra tratării nămolului

5.8    Propunere de management și monitorizare a descărcărilor de

5.9    Planul de acțiune pentru controlul descărcărilor dc

5.10    Concluzii și'.reepmandări

5.10 f Concluzii "7 5. If2 Recomandări

I Ai''

112 113

x a •n I I xj

113

114 1 14

115

115

116 116

117

1 1 m 1 1 /

1 18

118 118 118 119 119 121 122 123 123 125

127

128 128 128 128 130

130

131

132 132 132 132 132 132

134

135 135



Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare RomCapitai    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012



6 Managementul nămolului

6.1    Introducere

6.2    Eliminarea actuală a nămolului

6.3    Volumul de nămol și calitatea nămolului

6.3.1    Volumele nămolului

6.3.2    Calitatea nămolului

6.4    Opțiunile disponibile pentru eliminarea nămolului

6.4.1    Introducere

6.4.2    Utilizarea agricolă

6.4.3    Groapa de gunoi ecologică

6.4.4    Incinerarea 6.4.4.1 Considerații iehnice

6.4.4.3 Considerații economice

6.5    Costurile de eliminare a nămolului 6.5.1 Groapa de gunoi ecologică



6.5.2 Incinerarea

6.6    Strategia propusă de eliminare a nămolului

6.6.1    Practicabilitatea

6.6.2    Impactul asupra mediului

6.6.3    Reglementările și mecanismele de control

6.6.4    Acceptarea

6.6.5    Tendința din alte țări europene

6.6.6    Costurile

6.6.6.1    Calculul Valorii Nete Actuale (VNA)

6    6.6.2 Calculul VNAE

6.7    Concluziile și recomandările

6.7.1    Recomandarea generală

6.7.2    Opțiuni de-sporire a conținutului SU de nămol deshidratat înaintea incinerării

6.7.2.1    Considerații generale

6.7.2.2    Sporirea conținutul SU cu un uscător

6.7.2.3    Sporirea conținutului SU cu var nestins

6.7.2.4    Calculul VNA pentru cele două opțiuni de a spori conținutul SU

6.7.3    Indicatorii de performanță pentru managementul nămolului

7    Parametrii de proiectare

7.1    Orizontul de proiectare

7.2    Valorile proiectate

7.2.1    Epurarea apelor uzate

7.2.2    Depozitarea cenușii după incinerare

8    Analiza opțiuniior

8.1    Opțiunile privind apele uzate

8.1.1    Opțiunile strategice și definiția granițelor aglomerărilor

8.1.2    Opțiunile generale 8.1.2.1 Descrierea opțiunilor

8.1.3    Prezentarea opțiunilor finale

8.1.4    Evaluarea economică a opțiunilor

8.1.5    Performanța SEAU în condiții de ape pluviale

9    Prezentarea Proiectului

9.1    Prezentarea generală a proiectului


152

154

155 155 155 155

155

156

156

157 160 160 160 160 161 162 163

165

166 166 166 166 168 169 169 169 169 169 174

|76

78


9.2 Prezentarea'proiectului detaliat 9.2.1 Rereauă-de<'ăh:ălizare (Ca.


9.2.1.1Infiltrații din rețeaua de apă


(Caseta și colectoarele)



163





RomCapita!

Invest


9.2.1    3 Drenajul din lacuri

9.2.1.5    Infiltrații din apele subterane (pânză de ape subterane extinsă)

9.2.1.5.1    Reabilitarea evacuării de la metrou 9.2 1.5.2 Instalarea unor stații de pompare

9.2.1.6.1    Reabilitarea colectoarelor inaccesibile 9.2.1.7 Canalizarea de la metrou 9.2 1.8.1 Accesul și deshidratarea/golirea structurilor



9.2.1    8.3 Instalarea drenului principal pe o distanță de 10 km 9.2.19 Infiltrații din drenul stâng al Casetei în aval de ccntrui'dra^Oui'(7 km)

9.2 110 Infiltrații din drenul drept al Casetei în aval de centrul orașului (7 km)

9.2.1.11 Activități generale cu privire la reabilitarea structurală a Casetei

9.2.1.11.1    Reabilitarea Casetei

9.2.1.11.2    Reabilitarea căilor de acces în Caseta

9.2.1.11.3    Izolarea Casetei

9.2.2    Stația de epurare a apelor uzare

9.2.2.1    Descrierea generală a SE AU

9 2.2.2 Descriere detaliată a epurării apeior uzate

9.2.2.2.1    Lucrări la gura de admisie

9.2.2.2.2    Tratare mecanică

9.2.2.2.3    Decantare primară

9    2.2.2.4 Tratare biologică

9.2.2.2.5    Sistemul de aerare

9.2.2.2.6    Decantare secundară

9.2.3    Eliminarea nămolului

9.2.4    Strategia, de investiție

9.3    Impactul estimat al proiectului și indicatorii de performanță

9.4    Asistență tehnică

9 4.1 Contract de servicii pentru managementul proiectului

9.4.2    Contract de servicii pentru supravegherea lucrărilor

9.4.3    Contract de servicii pentru audilul proiectului 9.5 Costuri de proiect estimate

9.5.1    Costuri de investirii

9.5.2    Costuri de exploatare și întreținere 9.5.2 Costuri unitare totale

10    Rezultatele analize: financiare și economice

10.1    Zona proiectului și beneficiarii

10.2    Obiectivele proiectului

10.3    Descrierea și costurile proiectului Analiza financiară Analiza economică Analiza senzilivității și riscurilor

Rezultatele analizei instituționale

Scurt istoric al gestionării serviciilor de apă și apă uzată din municipalitatea Buci Cadrul instituțional actual privind apa și apa uzată din municipalitatea București


11


10.4

10.5

10.6


11.1

11.2


11.2.1    Municipalitatea București și structura de implementare a proiectului

11.2.2    S.C. APA NOVA București S.A.

Organisme de reglementare


11.2.3

11.2.4


Contractul de concesiune


1.3    Conformitatea cu criteriile de eligibilitate POS Mediu

1.4


Concluzii .și recomandări 12 Rezultatele Evaluării Impactului asupra 12.1 Generalități    T


îdiului (EIM)



184

187

187

188

189

190

191

192

192

193

193

194 194 194

194

195 197

197

-I 07

I I

198

198

199

200 206 210 211 214 214

214

215 215

215

216

217

218 218 218 218 220 228 229 232



RomCapttal JJJ Invest »«o

12.2    Impactul asupra apei

12.3    Generarea și prelucrarea nămolului    _

12.4    Impactul asupra aerului


12.4.1    Emisiile de miros de la stația de epurare

12.4.2    Emisiile provenite de la incinerarea nămolului

12.5    Impactul consumului de energie

12.6    Impactul asuprazorrelor locuite, asupra sănătății și a bunăstării p<

12.7    Măsurile recomandate pentru protecția solului și a apelor subteran1»

12.8    Măsurile recomandate pentru gestionarea deșeurilor

12.9    Măsurile recomandate pentru îmbunătățirea peisajului

12.10    Recomandări specifice pentru protecția mediului în timpul lucrărilor de reabilitare a

sistemului de canalizare    269

13 Strategia de.achiziții și planul de implementare    271

13.1    Introducere    271

13.1.1    Generalități    271

13.1.2    Definiții    272

13.1.3    Legislația    274

13.2    Strategia de Atribuire    281

13.2.1    Considerații generale    281

13.2.2    Criteriile de grupare a ofertelor    283

13.2.3    Criteriile pentru divizarea proiectului în etape    290

13.2.4    Potențialul Companiilor Naționale de Construcții    291

13.3    Ofertele propuse    292

13.3.1    Contractele de servicii    294

13.3.2    Contractele de Lucrări    296

13.4    Planul de Achiziție și Implementare propus    298

13.5    Documentele necesare pentru implementarea proiectului    307

13.5.1    Documentele ofertei    307

13.5.2    Acorduri și Avize/Autorizații    307

13.6    Ipoteze și riscuri    308

13.7    Concluzii și recomandări    310

Anexa 1 Date privind calitatea apei uzate la intrarea in SEAU Glina in perioada DNP (Iulie 2011 -

Iunie 2012)    312



RomCapital

Inves' se©

NECES1TATEA Si OPORTUNITAȚ^AgTJM U1 ZARî 3

k;,' VuȚîHHÎ fi)

Studiul de Fezabilitate a fost întocmii iu mai 2012 de către asocierea SWEQO-Halcrow-Sogreah in vederea accesării fondurilor de coeziune pentru POS Mediu tnun. Bucurb'Sțigg

Ca urmare a investigațiilor suplimentare desfășurate in zonele aferente Proiectului ''finalizarea stației de epurare Clina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare si a canalului colector Dambovita (Caseta)", coroborate eu rezultatele măsurătorilor sistematice efectuate de operatorul SEAL Glina in Perioada de Notificare a Defectelor (PND), respectiv iulie 201 1- iunie 2012. au aparul diferente fata de rezultatele investigațiilor realizate in faza de elaborare a Studiului de fezabilitate. Aceste diferente s-au tradus prim

® revizuirea încărcărilor din influentul SE.ÂU Glina si recalcularea cantitatilor de nămol pe fluxul de epurare si. incinerare:

c reconfigurarea traseului conductelor de descărcare a lacurilor in vederea optimizării sistemului in zona respectiva, sau din motive obiective legate de evitarea anumitor amplasamente care nu erau libere de sarcini (aflate in proces de revendicare / litigiu);

= revizuirea valorii lucrărilor aferente celor 6 Contracte si elaborarea Devizelor Generale aferente fiecărui contract.

•    revizuirea Devizului General al Proiectului, tara a fi modificata valoarea Proiectului, inclusiv revizuirea indicatorilor tehnico economiei:

•    revizuirea planului de achiziții in raport eu stadiul actual al calendarului Aplicației POS Mediu;

» revizuirea Analizei Cost 'Beneficiu (ACE) aferenta Proiectului la solicitarea Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice avand in vedere cerința Comisiei Europene de a considera TVA ca fiind cheltuiala neeligibila aferenta proiectului.

In urma parcurgerii întregului Studiu de f ezabilitate, s-a făcut o analiza detaliata a fiecărui capitol astfel ca documentația revizuita prezintă modificările si cauzele modificărilor aparute in perioada ulterioara elaborării Studiului de fezabilitate inițial.

Diferentele aparute la actualizarea Studiului de fezabilitate nu afectează obiectivele specifice si rezultatele Proiectului, si nici valoarea totala a Proiectului

d k >t i val ia re\ i~n irii Analizei Cosi Beneficii t

Legat de ACB, trebuie precizat ca in analiza inițiala TVA a fost considerata ca fiind cheltuiala eligibila avand in vedere prevederile Hotărârii nr. 1135/201 1 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale. Aceasta abordare de a avea TVA ea si cbrltiiiala eligibila aferenta proiectului a fost acceptata inițial de Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice prin analiza documentației, prin numeroase "Protocoale de corecție", prin acceptarea cererii de finanțare si a documentației suport si trimiterea oficiala a acesteia către Comisia Europeana pentru aprobare.

In cadrul Comitetului de Monitorizare al proiectek#F‘finâfctaîe din POS Mediu, reprezentantul Comisiei Europene a menționai ea I VA. aferenta/proie^telor finanțate din POS Mediu nu poate li considerata ca "si cheltuiala eligibila deoarece/dan ./^nelidfdp vedere al Comisiei Europene, la —-........    "    --- -- .... ■. ....    pe activitatea de implementare si

calcularea structurii de finanțai




s.-'Z

P.omCapital

Invest ©o®

operare. Iar daca pe una dintre aceste activitati, se incaseaza venituri la care se aplica TVA, TVA aferenta investiției nu poate fi considerata ca fiind cheltuiala eligibila.

Considerând aceasta precizare, la proiectul nostru, deoarece operarea sistemului de apa si canalizare este asigurata de Apa Nova București iar aceasta incaseaza TVA aferenta veniturilor, TVA aferenta investiției nu poate fi considerata ca si cheltuiala eligibila chiar daca Primăria Generala a Municipiului București nu este înregistrata in scopuri de TVA legata de aceasta activitate.

Aceasta cerința a rezultat si dintr-o sentința din data de 20 Septembrie 2012 in cazul unui proces intre Ungaria si Comisia Europeana legat de eligibilitatea TVA la un proiect de autostrăzi (cazul este similar cu proiectul nostru).

Ținând cont de aceste cerințe, Analiza Cost Beneficiu a fos.t_revizuita considerând TVA ca fiind cheltuiala neeligibila. Ca urmare a acestei modificări s-au obtinut următoarele rezultate:

TVA Eligibil (varianta inițiala)
Fundinggap: 76.98%

Municipalitatea București

Etapa 1

Co-finantare

59.462.566

Contribuție buget local

1.988 895

TVA pentru deficitul de finanțare

Total

61,461.461



/O    f - *


Structura de finanțare

Etapa I

Grant UE

175.340,969

Bugebde stat

21.559,620

Buget local

61.451.461

Total

258,362.050


TVA NeeJ.igibil (varianta revizuita) Fundinggap: 71.04%

Municipalitatea București

Etapa I

Structura de finanțare

Etapa I

Co-finantare

68.331.871

Grant UE

130.491 396

Contribuție cuget local-

1 480.166

Buget de stat

51.568.968

[VA pentru deficitul de finanțare

14.479.649

Buqet local

76.291 685

Total

76,291,685

loial

258,352.050

RomCâcităl ®°.

« o

In vest ooc

fJk;



1 Rezumatul

\Afx    j/

1.1 Sumarul    c

Prezentul Raport al Studiului de Fezabilitate (RSF) a fost elaborai in cadrul extinderii SE AL' Glina pentru a face posibilă tratarea tuturor apelor uzate generate în București și în 10 municipii înconjurătoare + a apelor uzate de la aeroportul llenri Coandă din Municipiu! Otopeni conform cerințelor pentru ape sensibile definite in standardul romanesc NEPA 001 - 011. care transpune Directiva privind tratarea Apelor Uzate 91 .'271/CEF. Orizontul de proiectare este de 30 de ani conform legislației românești.

Tratarea finală a nămolului va fi incinerarea urmată de eliminarea cenușii la groapa de gunoi ecologică. Incinerarea ca tratare finală a nămolului a fost deja definită în Memorandumul de finanțare (ML) și a lost deja confirmată ca soluția oprimă în acest RSF.

Inițial, scopul proiectului a inclus numai SE-Ml Glina. Etapa 2 cu incinerarea nămolului produs, dar, ulterior, s-a decis să se ia în considerare și măsurile legate de rețeaua de canalizare, de canalul colector din beton armat cunoscut sub numele de Casetă, precum și masurile legate de colectoarele principale pentru reducerea infiltrării relativ substanțiale a apelor subterane și a intrării altor ape nedorite în rețeaua de canalizare.

Principalul motiv din spatele măsurilor complementare în cadru! rețelei de canalizare a fost reducerea cantității de ape uzate (prin reducerea apelor de infiltrație) care ajung la SEAl i Glina și. astfel, asigurarea posibilității de a reduce dimensiunea extinderii stației și reducerea viitoarelor costuri de Exploatare și întreținere (E&I). Un alt motiv important a fost garantarea funcției structurale a Casetei și a colectoarelor ca sistem de transport pentru apele uzate.

Au fost studiate trei opțiuni diferite privind reducerea infiltrațiilor. Opțiunile au fost de asemenea luate în considerare într-o Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) și cca recomandată s-a dovedit a fi optimă atât din punct de vedere economic, cât și a! mediului.

Costul total ai investiției este estimat la 335,9 milioane de curo. iar viitoarele costuri de E&l sunt estimate la 26,9 milioane de euro/an după deducerea a 4,3 milioane de curo, care se estimează a ti valoarea electricității produse din gazul fermentat, turbinele de ieșire și turbinele cu aburi construite pentru incinerator.

1.2 Sinteza Mașter Planului

Obiectivul Mașter Planului a fost identificarea unui plan de acțiuni ierarhizate estimate valoric care se va ocupa, în primul rând, de reducererea deficiențelor existente aie rețelei de canalizare, dar și de nevoia de asigurarea măsurilor complementare la SEAU Glina pentru Etapa 2 și care va garanta eă nivelurile țintă de servicii pot fi atinse date fiind debitele preconizate ale apelor uzate pentru orizontul de proiectare. A fost, de asemenea, elaborat un plan de investiții pe termen lung.

Evaluarea sistemului existent de canalizare a fost întreprinsă folosind cele mai bune informații disponibile. Evaluarea a concluzionat că sistemul existent de canalizare asigură un nivel rezonabil de servicii în ceea ce privește acoperirea serviciului și, eu excepția Giinei, evacuări directe in mediul înconjurător. Cu toate acestea, există câteva deficiențe majore în materie de:

® Capacitate hidraulică necorespunzătoare care duce la o frecvență ridicată a inundațiilor, și

9 Niveluri ridicate de infiltrații în sistem.

'' ’    • i ;•» jf' -

Analiza sistemului a indicat faptul că rețeaua 2favitați.onalăyxisțentă are o capacitate hidraulică intrinsecă echivalentă cu o ploaie având frec\ erffajfoeaparitit/iZilre.o data la un an <10 si o data la ? ani (1/2). Ploile pu, o frecventa de apariție djf//iy sațfoi^ij/ ț'nițrc duc la supraîncărcarea dc mare amploare și inundații din sistem, rezultând î

Oft-' -<


Pe lângă faptul că reprezintă un risc major de sănătate, supraîncărcarea frecventă a canalelor este de natură să accelereze deteriorarea structurală a canalelor în urma formării unui defect inițial. Au fost identificate opțiunile strategice de a reduce riscul de inundații și de a asigura colectarea, transportarea și evacuarea, scurgerilor de ape pluviale într-un mod corespunzător pentru a proteja sănătatea publicului și mediul înconjurător.

Vor fi necesare investiții semnificative pentru a moderniza sistemul existent în vederea atingerii nivelurilor țintă propuse de servicii și vor fi necesare anumite derogări pe termen scurt și mediu. Au fost revizuite posibilele surse de finanțare.

Mașter Planul include planuri de investiții pe termen scurt și pe termen lung menite să ridice nivelurile de servicii raportate la debitele existente și viitoare preconizate. Aceste planuri de investiții sunt prezentate în Tabelul 1-1 și Tabelul 1-2.

Mașter Planul, de asemenea, recomandă ca:

•    Exceptând construcțiile de mici dimensiuni, toate noile proiecte de dezvoltare să asigure un sistem separativ de canalizare pentru apele uzate menajere și pluviale;

•    Pentru a asigura în mod rentabil drenajul apelor de suprafață de pe amplasament, Primăria trebuie să ia în calcul asumarea răspunderii pentru construcția sistemului de colectare a apelor de suprafață de pe amplasament, costul financiar urmând să fie recuperat de la dezvoltatori;

•    Direcția de Utilități Publice a Primăriei trebuie să numească un inginer cu răspundere specifică de monitorizare a dezvoltărilor din domeniul drenajului urban durabil cu o experiența importanta obtinuta din alte locuri din România și pe plan internațional și care sa asigure distribuirea acestor informații părților interesate;

•    Planurile existente de dezvoltare urbană trebuie elaborate pentru a forma un cadru precis de planificare incluzând identificarea tipului admis de dezvoltare în funcție de zonă (respectiv rezidențială, comercială, etc.) și a coridoarelor de utilități bine definite, protejate de alte proiecte de dezvoltare;

•    Nu trebuie acceptate debitele pluviale mari de la comunitățile înconjurătoare care doresc să se racordeze la sistemul centralizat de canalizare din București. Comunitățile adiacente trebuie să construiască sisteme de canalizare separate sau să gestioneze în mod alternativ debitele pluviale prin includerea de deversoare și/sau bazine de stocare;

•    Zonele industriale existente trebuie încurajate să-separe debitele pluviale și de ape uzate sau să asigure stocarea alternativă pentru a reduce debitele pluviale de vârf care intră în sistemul, de canalizare;

o Deversoarele pe canale combinate (DCC) trebuie instalate pe Colectorul B7 pentru a reduce la minimum inundațiile în partea de nord a Municipiului București, si

R&rnCesp'.to! ®®o Invest soa

Ut'

.    >'7;z

‘•ClJKt"


Tabelul 1-1: Programul propus de investiții pe termen scurt (2012 - 2015)

SEÂU și incinerarea nămolului


Extinderea SEAU (Glina Etapa 2)



Extinderea tratării mecanice


Extinderea și consolidarea eficientei ,


•i - 4...    1.: . t .    x

uc iiutaiv.. iMuiumid


Tratarea nămolului inclusiv amenajarea stației dc preluare a nămolului septic din vidanje


Tratarea mirosului


Precipitarea chimică a fosforului


Tratarea apelor pluviale


Costuri suplimentare (racordare la . utilități — apă, curent. SCADA, acces la drumuri, studii, proiectare, taxe și impozite, teste, procent din cheltuielile cu

management al supravegherea lucrărilor și audilul anual al proiectului, procentul din contingențe și alte costuri similare).


serviciile de proiectului,


Total SEAU Glina-Etapa II


Incineratorul de nămol


Lucrări civile, structura de oțel și clădirile


T-1 -,

1_G


hi pani cutele tehnologice


14.711.2091


42.201.425


2.626.004


2.200.000


494.265


1.000.000


29.865.986


95.099.790


6.241.298


24.167.655


Țc vile. s upape 1 eș i cab 1 ori I e/i zo!ares


1.556.843


Sistemul electric


2.101.486






r rSTT 5

k W."



Costuri suplimentare (racordarea la utilități - apă, curent, SCADA, acces, studii, proiectare, etc.)

18.940.657



///

\7’ •

fWîMi.'i

PWlPî

) !)

ci. "Pi

•.C''    •„ H

/C] va

^.7 ...

- t


ZSi-.....£Z1


rotai incinerare nămol

76.294.937

, .nv>" Z

Total SEAIJ și incinerare nămol

171.394.728

2 !

Lucrări cte reducere a infiltrațiilor în Casetă

Sistem nou de drenaj, pe partea dreaptă a CASETEI

20.079.424

Debranșare lacuri (ref. la Lacurile Tineretului. Garol, Titan)

2.606.968

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în Casetă

22.686.392

3

Lucrări de reducere a' infiltrațiilor    în

colectoarele mari

Reabilitarea colectorului AO

6.244.983

Reabilitarea colectorului B0

8.022.324

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în colectoarele mari

14.267.307

4

Reabilitarea rețelelor de apă potabilă

înlocuirea rețelelor de apă din

Sectorul 2 (zonele: Colentina, Socului, Berindei)

23.000.000

_u

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul 5 (zonele: Ferentari și Rahova)

17.000.000 l

înlocuirea rețelelor de apă din

Sectoarele 1, 3, 4 și 6

23.650.000

Total reabilitare rețele de apă potabilă

63.650.000

5

Proiectul „Bucur’

Proiectul „Bucur”

43.375.000

6

Curățarea secțiunilor Casetei

Proiectul    „Caseta    inteligentă”

(curățarea și îndepărtarea obstacolelor din interiorul Casetei)jf

1 O.M'W.pVV

Tabelul 1-2: Programul propus de investiții pe termen Iun» (2007 - 2038)

Nr.

Componenta

i    - p

Descrierea v

Costul total, EUR

1

SEAU și incinerarea nămolului

SEAU Glina, Etapa 1

108.300.000 1

SEAL Glina, Etapa 2

95.099.790

Incineratorul

76.294.937

Total SEAU și incinerator

279.694.728

2

Lucrările de reducere a infiltrațiilor în Casetă

Reabilitarea Casetei, sectorul Ciurel -Unirii

30.148.463

Reabilitarea Casetei, sectorul Unirii -Vitan

44.051.807

Reabilitarea Casetei, sectorul Vitan -Glina

32.875.487

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în Casetă

107.075.757

«>

jf

Lucrări

Noul sistem de drenaj, pe partea

20.079.424

complementare    de ‘ dreaptă a Casetei

reducere    a

infiltrațiilor în Caseta

AZZOM

RomCaona:

•nves-t oao


Canalul de evacuare a apelor    uzate

(evacuarea    apelor

uzate din Casetă)


Proiectul ..Caseta inteligentă” (canalul de evacuare)


5.000.000 I I


anagemen


debitelor


tul    Proiectul „Caseta inteligentă” >    9.000.000

(supapele pentru reglarea debitelor. I din interiorul Casetei)


Managementul


calității apelor uzate monitorizarea

Total

Ș>

Proiectul    „Caseta    inteligentă”

(instrumentația cal itatea și debi lele)

1.050.000

346-823.427



Debranșarea lacurilor (ret. la Lacurile T i n ere tu 1 uiț'Ca'ro LA T i tău )


--/ _

I otal /diierări -^.-ewppl^wentare de reducere    Casetă



x~


2.606.968


22.686.392 i


’Jz


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului

„Stația de Epurare a Municipiului București. Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare £ (S) g p.om^apita^    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată DămbovițaV    .<> "0^

Contract de servicii nr. 469/ .15.05.2012 / 1    (.£&. Z-v—^’'use"

/ /

4

Lucrări de reducere a infiltrațiilor    în

colectoarele mari

Reabilitarea colectorului AÎ0-

iWA

5)    6.244,183 ;

Reabilitarea colectorului B(\-

8.022.;

124 1

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în colectoarele mari

14.267.;

107 j

795

5

Lucrări de reducere a infiltrațiilor    în

colectoarele mici

Reabilitarea colectoarelor din zona Cotrocsni

8.633/

Reabilitarea colectoarelor din zona Regina Maria

10.282.^19

Reabilitarea colectoarelor din zona Tineretului

1.562.712

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în colectoarele mici

20.478.^26

6

Reabilitarea rețelelor de    apă    potabilă

(pentru a reduce pierderile    și.

infiltrațiile în rețeaua de canalizare)

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul

2 (zonele: Colentina, Socului, Berindei)

23.000.000

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul

5 (zonele: Ferentari și Rahova)

17.000.000

înlocuirea rețelelor de apă din Sectoarele 1, 3, 4 și 6

23.650.000

Total reabilitare rețele de apă potabilă

63.650.000

7

Extinderea rețelelor (pentru a asigura procentul de racordare de 100%)

Proiectul „Bucur”

43.375.000

8

Curățarea secțiunilor Casetei

Proiectul    „Caseta    inteligentă”

(curățarea și îndepărtarea obstacolelor din interiorul Casetei)

16.400.1

300


Managementul . dțibițelor


ProiecXd (supapSÎe din inter


.Caset'^X inteligentă" a debitelor,



Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București. Glina ■ raza ll-a, îrr.praună cu lucrările de reabilitare RornC|r£est «sa    colectoare de apa uzata și Caseta de apă uzată Dâmbovița'

Contract de servicii nr. 463115.05.2012

li

Managementul calității apelor uzate și monitorizarea

Proiectul

(instrumentația

Caseta    inteligentă”

- calitatea și debilele)

1.050,000

12

Reabilitarea canalul ui

Uscarea, curățarea, repararea fisurilor.

20.4000.000

Dâmbovița (pentru a

etanșei zare a

reduce infiltrațiile din

canal în Casetă)

A

;..C'W    V,

■ * f ,« 1    1'

Total

WU •

-iu'    A

603.077.908

\A

\V-

A^CO/uî



1.3 Definirea Aglomerării pentru ape uzate

.Aglomerarea pentru ape uzate înseamnă Municipiul București și 10 localități înconjurătoare. Acestea sunt Clina. Popești - Leordeni, Jilava, Chiajna. Chitila. Mogoșoaia. Buftea. Voluntari. Dobroești și Pantelimon, marcate eu galben în Figura 1:1. Apele uzate de la Aeroportul Henri C'oandă din localitatea Otopeni sunt. de asemenea, racordate la rețeaua de canalizare a Municipiului București și la SEAU Clina.


O Strategie de Gestionare a Nămolului a fost dezvoltată pentru SEAU Glina. Aceasta este prezentată în Volumul Il-e: Strategia d.n Gestionare a Nămolului.

Intr-o strategie corespunzătoare de gestionare a nămolului, trebuie luate în considerare aspecte ecologice, /egale și economice. Disponibilitatea opțiunilor de gestionare alternative este loarte importantă. O privire de ansamblu a metodelor de gestionare a nămolului rezultai din epurarea apelor uzate.aplicate in UE a fost studiată penlrma identifica posibilele opțiuni pentru SEAU Clina.

ț-20)

AZCOM


RomCapital

Invest #®o


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012


Este evident din acest studiu că „Utilizarea agricolă” și „Compostul și alte aplicații” nu au reprezentat opțiuni foarte negociabile atractive pentru depozitarea finală a nămolului în România. Doar pentru 1,8 și respectiv 5,4% din cantitatea de nămol au fost utilizate până acum aceste opțiuni. ..Gropile de gunoi ecologice” reprezintă de departe opțiunea dominantă de depozitare a nămolului în România de astăzi și este utilizată pentru 78,6% din cantitatea de nămol.

Următoarele trei opțiuni de gestionare au fost în cele din urmă alese pentru a fi verificate pentru nămolul produs la SEAU Glina în viitor:

utilizarea agricolă;

gropile de gunoi ecologice; și

incinerarea.

1.4.1 Utilizarea agricolă


Utilizarea agricolă a nămolului produs în SEAU este încă una dintre metodele de depozitare mai aplicate, deși este dezbătută la nivel înalt în contextul european. Totuși, de câțiva ani înci există o tendință în scădere observată în utilizarea acestei opțiuni.

de


Fertilizarea zonelor agricole cu nămol de la SEAU a avut efecte pozitive asupra recoltelor prin asigurarea de materii nutritive ca azotul și fosforul. Acesta poate de asemenea contribui la îmbunătățirea fertilității solului datorită conținutului înalt de substanță organică. Cu toate acestea,, prin aplicarea nămolului pe terenul agricol, substanțele periculoase din nămol pot implica riscuri pentru sănătatea umană, sol și mediul înconjurător în general. în consecință, beneficiile și riscurile trebuie luate în considerare la planificarea eliminării nămolului pe terenul agricol.

Decretul Guvernului României 344/2004 a definit restricții stricte de calitate și proceduri de aplicare pentru utilizarea agricolă. Nămolul produs la SEAU Glina este un nămol tipic „urban”. Ca și în cazul multor altor orașe mari, concentrațiile de metale grele din nămol sunt mari, peste cele care sednregistreaza in mediul rural. Poluanții provenind din gospodării și industrii vor face cel mai probabil imposibilă utilizarea nămolurilor pe terenurile agricole.

Din cei 7 parametri analizați în nămolul produs la SEAU Glina. 3 au depășit valorile limită pentru concentrațiile admise în conformitate cu Decretul 344/2004. Acești parametri sunt cromul, cuprul și zincul și au fost depășiți cu 13, 25 și, respectiv, 77%. Ar trebui subliniat faptul că cei doi parametri cadmiu și mercur, care sunt considerați cei mai toxici și importanți parametri, împreună cu plumbul, nu au fost analizați și există un risc mare ca valorile limită pentru acești parametri să fie depășite de asemenea. Acești parametri vor fi analizați.

1.4.2 Gropile de gunoi ecologice

Depozitarea de nămoluri, împreună cu alte deșeuri solide, are o bază juridică în conformitate cu Directiva 1999/31/CE și respectiv HG 162/2002. Cu toate acestea, această opțiune de depozitare este în prezent extrem de contestată.

Din punct de vedere ecologic, ar fi mai bine ca materiile organice și nutrienții să fie eliminați și apoi readuși în ciclul biologic. Astăzi, la construirea un^d^ț    gunoi ecologice, se construiesc cel

mai adesea facilități speciale pentru tratarea


Multe țări europeiie au interzis deja depozitai


pre-trâtâre' înainte de depozitare, iar alte țâr:



"7

URSEAU sau au reglementat măsuri de 'czent aștfel de măsuri. în conformitate

A ii


R3“nCa;ji*di

Invest


Asistenta Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glins - Faza ll-a. împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița''

Contract de seryiefrpr. 463,' 1 £.05.2012

- ■ -



/'j’ '• „1>;

cu această tendință internațională, depozitarea nămolului niiijfeprtăzwtă'.p^^^iiție pe termen lung pentru viilor.


'Mic



iropile de gunoi ecologice existente sunt cel mai "adesea deținute de consiliile municipale și locale, dar există, de asemenea, gropi de gunoi ecologice private disponibile. Proprietarii acestora sunt responsabili pentru exploatare .și gestionare. Pentru moment, cele mai multe gropi de gunoi ecologice sunt folosite pentru deșeurile solide. In cazul în care nămolul de la SEAU Glina trebuie să fie pus in gropi de gunoi ecologice, capacitățile disponibile ar trebui să scadă rapid si să genereze o insuficiență de teren, care va duce Ia costuri mai mari de depozitare. în acest context, multe APM-uri locale din România au declarat că depozitarea nămolurilor de epurare nu va li acceptabilă, poziția reprezentând aceeași tendință ca și în alte țări europene. în ciuda acestei tendințe, depozitarea nămolului poate deveni necesară în cazul în care:


In prezent,


nămolul general nu îndeplinește standardele de calitate care să permită utilizarea agricolă: capacitățile de depozitare a nămolului ale SEAL' pentru a acoperi perioadele de timp în care reutilizarea agricolă nu este permisă sunt epuizate.

în generai, depozitarea de nămol de ape uzate trebuie practicată numai în situații obligatorii.

1.4.3 Incinerare

în Europa este evidentă o tendință de incinerare a nămolului din apele uzate. în același timp. concentrațiile poluanților atât organici cât și anorganici din nămol pot fi foarte mari. iar utilizarea agricolă a acestuia va din ce în ce mai dificilă. Apariția substanțelor noi. cu un grad mai mare de periculozitate în nămol, precum reziduurile medicale sau pestieidele cu efecte parțiale cancerigene a crescut riscurile potențiale.

O formă specială de incinerare a nămolului este incinerarea combinată (co-incinerarea) cu ciment în fabrici de ciment și cu deșeuri solide. Experiența din alte stații de incinerare ne-a făcut să credem că dc multe ori. negocierile cu actorii implicați cu diverse interese și priorități cu privire la co-incinerarc pot ti activități consumatoare de foarte mult timp și din această cauză, această opțiune nu poate lî luată in considerare pentru incinerarea nămolului la SEAL,' Glina.

Pentru SEAU Glina, a fost redactat un raport special cu cerințe obligatorii pentru incinerarea nămolului: ..Eliminarea nămolului din apele uzate - Tratarea termică pentru SEAU Glina, București. România". Acesta reprezintă o prezentare completă cu implicații tehnice, economice de mediu. prezentată în Volumul Il-d.

/ 4.3 I Considerași! tehnice

•a Principiul avantaj al incinerării nămolului din ape uzate este reducerea la scară largă a volumelor de nămol finale:

» Tehnica propusă, arderea în pat lluidizal. asigură o exploatare stabilă dovedită, la o eficiență crescută a arderii:

plută și elimină în mod eficient

'i/\

■ c 'Tu:::' tehnică disponibil



« Tehnologia arderii asigură o ard' mirosurile;

©    ' Conform UE. un pal fluidizat

-1 i

'i


(ITAT) pentru arderea nămolului de

IU,

' ivf :

ii '

ț2d\L</z


AZCOM

„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina • Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare iOrnC|nvest    colectoare de apa uzață^cfiașeța de apă uzată Dâmbovița"


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului


i?

* *


Contrachâ&seWi’Ji'rhT^' 15.05.2012


1.4.3.2 Considerații de mediu


%7.


Distrugerea termica a compușiiomtoxîc! organici este eficientă; /

Incinerarea minimizează generarea de mirosuri;

Există, totuși, un risc potențial de emitere a metalelor, poluanților organici, dioxinelor și substanțelor furanice în emisiile în aer sau emanarea de cenușă:

în ceea ce privește emisiile, cantitatea mare de mercur elementar în gazele arse în timpul incinerării nămolului este problematică și dă naștere de cele mai multe ori la nevoia de injectare a carbonului activat în gazele arse. Carbonul activat se ocupă ue asemenea de orice dioxine reziduale;

îndepărtarea prafului și a metalelor grele poate ti îndeplinită, într-o mare măsură, prin sistemele comerciale cum ar fi ESP (Precipitator Electrostatic) sau filtrelor cu saci; Îndepărtarea sulfurii este o tehnologie comercială. Cu toate acestea, utilizarea sistemelor de desulfurizare umedă, care saturează gazul, înseamnă că va exista o nevoie de reîncălzise a gazelor arse înainte de eliminare. Pentru a scădea complexitatea stației, o alternativă ar li utilizarea sistemelor de desulfurizare uscată, care sunt de asemenea capabile să curețe gazul de HCI și HF, cu absorbantul potrivit.

•    Instalația de incinerare va fi cel puțin în conformitate cu Directiva IE și va respecta BAT-urile descrise în BPJEF-ul pentru Incinerarea Deșeurilor (2005). Limitele emisiilor locale în anumite țări în UE sunt, totuși, mai stricte decât limitele menționate în Directiva IE;

•    Reducerea la nivel marea volumelor de nămol final va rezulta într-un număr considerabil redus de transporturi necesare efectuate cu camioane, lucru care va reprezenta un beneficiu pentru mediu. Cantitatea estimată de nămol după deshidratare pentru anul proiectat 2040 este de 183.740 de m3 pe an. După incinerare, cantitatea care trebuie transportată sub formă de cenușă de la SEAU Glina la groapa de gunoi ecologică este estimată la 30.574 de tone/an (inclusiv cenușă+nisip de la patul fluidizat, cenușă de la ESP și cenușă + aditivi de la filtrul cu saci);

•    Deoarece nămolul rezidual constă în mare parte din substanțe organice (50-65 %), procesul de incinerare poate fi considerat neutru din punct de vedere al climatului; și

•    Pentru SEA.U Glina, un studiu asupra răspândirii cu privire la emisiile de la o stație viitoare de incinerare a fost lansat de către experții din P.omânia pentru a estima efectele asupra mediului înconjurător ale incinerării nămolului. Acest studiu a fost atașat la EIM desfășurată pentnrproiect.

Studiul asupra răspândirii a analizat 5 înălțimi diferite ale coșului de fum (20, 30, 40, 50 și 60 in), fiecare dintre acestea pentru încărcările de emisii „crescute” și ..scăzute”, care se referă la 110 și respectiv 50% din cantitatea de nămol proiectată. Următoarele concluzii au fost luate cu privire la impactul incinerării nămolului:

®    Pentru NO2, analiza impactului asupra calității aerului ambient datorită exploatării

exclusive a incineratorului de nămol, pentru cele cinci înălțimi de cos de fum analizate pentru fiecare dintre cele două Încărcări 110% și 50%, indică faptul că valorile de concentrație maximă obținută prin modelare sunt cu mult sub valorile limită corespunzătoare pentru ambele perioade medii (pe oră, pe an);

•    Reducerea vârfurilor de poluare cu NO2, generată ue'exploatarea incineratorului, datorită creșterii înălțimii coșului de fum de la 20 m la 3^î^:e'Sțe"semnificativă. Această reducere este, totuși, mai puțin semnificativă daca înălțimea co^mtil de fum dfeșfe. peste 30 m;

•    Uu există diferențe semnificative între»%îve'[;UrifGMnă>țirne':țle poluare cu NO2 generata de exploatarea iricineratorului la cele două încărcai


(I fi "    " h

AZCOM


VitVM


PoTiCapital In vest


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiulu București. Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzata și Casata de apă uzată DâjîibavjțnE ■)

Contract de servicii nr, 469; 15.05.2Q1-2.

/$' t , V<l5p£ V W < mm -j

. șn

o    Pentru un coș de fum cu o înălțime dc 30 ni. conqentrafiil'e-iria.Virne obținute prin modelare,

impactul generat de exploatarea exclusivă a incineratorului este datoraiAlioxtduiui de azot (NO2). cu mult sub valorile limită corespunzătoare. Astfel, pentru o încărcare' dc 110% a incineratorului, concentrațiile maxime estimate de NO2 ajung la 9.5% din valoarea limită pe oră. respectiv până la

5% din valoarea limită anuala;

•    Hărțile de poluare prezintă două zone dc impact maxim datorat exploatării exclusive a incineratorului. Aceste zone suni situate în sud-vesl. respectiv in estul locației, nivelurile dc concentrație diminuându-se pe măsură ce înălțimea coșului dc fum crește. Pentru un coș dc fum cu înălțimea de 30 m. concentrațiile maxime sunt atinse în cadrul perimetrului SI-.AI.' Glina sau in apropierea imediată;

«    Pentru înălțimi ale coșului de fum dc 30 m. în zonele cu receptori sensibili pentru poluarea

cu NO2 generată de obiectiv, adică localitățile din zona dc impact maxim generat dc exploatarea incineratorului, nu există nicic depășire a valorilor limită corespunzătoare în cazul impactului cumulativ al exploatării incineratorului și nivelurile contextuale, pentru niciuna dintre perioadele medii;

•    Cumularea concentrațiilor maxime pe termen scurt (pe zi. pe oră) generate de e?;p!oatarea incineratorului, eu concentrații maxime contextuale, este improbabil dc obținui. Acest lucru se poate întâmpla doar în cazul simultaneității celor mai nefavorabile condiții meteo in termeni de propagare a poluanților atât pentru emisiile provenite din exploatarea incineratorului cât și din alte surse de poluare, combinate cu transportul simultan al poluanților de la ambele grupuri de surse la receptorul impactului maxim cumulativ. în aval;

•    Conform rezultatelor obținute pentru scenariile luate în considerare pentru o înălțime a coșului de fum de 30 m. în cazul exploatării exclusive a incineratorului, concentrațiile maxime pentru ceilalți poluanți analizați (SO2, PM10. PM2.5, CO, Pb, As, Cd, Ni, llg și PAH) sunt cu mult sub valorile țintă/limită corespunzătoare pentru toate perioadele medii. Valorile țintă/limită corespunzătoare în zonele cu receptori sensibili la poluarea generată dc obiectiv, adică localitățile situate in zona de impact maxim generat de exploatarea incineratorului, nu vor fi depășite de impactul cumulativ eu nivelurile contextuale generate de alte surse de emisie; și

•    Având în vedere cele menționate mai sus, se poate concluziona că o înălțime de 30 m pentru un cos de fum în cazul incineratorului de nămol de la Glina este optimă pentru a asigura dispersia atmosferică a poluanților emiși de incinerator și pentru a stabili un impact scăzut pentru exploatarea sa. care nu afectează în mod semnificativ conformitatea cu valorile țintă/limită corespunzătoare pentru calitatea aerului încon jurător.

1.4.3.3 Considerații economice

•    Cost de investiție mai mare comparativ cu alte opțiuni de eliminare;

•    Costuri dc exploatare mai mari comparativ cu alte opțiuni de eliminare eu excepția transportului, care este esențial pentru această opțiune;

•    Pentru SEAL! Glina, căldura recuperată de la palul fluidizat va lî folosită pentru a produce aburi care vor li introduși în turbinele cu abur pentru producerea electricității. Valoarea economică a electriHtății va li considerabilă și reprezintă aproximativ 25% din energia electrica produsa în stația CLIP din uzină, din biogazu! produs iii timpul fermentației.

7.5    Rezumatul opțiunilor principale

1.5    1 Introducere

Opțiunile luate în considerare inițial cu privire rețeaua de canalizare sunt prezentate în Tabelul

la cpnmfeti apelor uzate, iralarea nămolului si

Xo f A %


RomCapital

Invest «o®


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012





Același proces conform proiectării pentru Etapa 1 (hidroliza anaerobă în flux secundar a conceptului de nămol activat recirculat + precipitare chimică) Doar prec i pi tare chimică


Tratarea nămolului


Eliminarea finală a nămolului


Utilizare agricolă


Groapă de gunoi ecologică


Incinerare


Rețeaua de canalizare


Evaluarea debitului de infiltrații


Opțiunea de reducere a infiltrațiilor majore (HIR), reducere: 4,02 m3Zs


Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii (IIR), reducere: 3,43 nr’/s


Opțiunea de reducere a infiltrațiilor nesemnificative (NIR), reducere: 0,86 m3/s


7.5.2 Epurarea apelor uzale

Cu privire la alegerea procesului de îndepărtare a fosforului, este clar că nu va fi suficient carbonul intern (BODj) pentru îndepărtarea biologică atât a fosforului cât și a azotului. Deja în Etapa 1, marea parte a fosforului este îndepărtată chimic, iar pentru Etapa 2 este evident că trebuie să se ia în considerare doar precipitarea chimică pentru îndepărtarea fosforului:

•    Precipitarea chimică este uneori mai eficientă decât îndepărtarea biologică a fosforului. Concentrațiile mai scăzute de fosfor sunt în mod normal regăsite în efluentul unei stații realizând precipitare chimică;

•    Precipitarea chimică este mai ușor de exploatat decât îndepărtarea biologică a fosforului;

•    Nu este necesar un conținut de carbon intern, care permite utilizarea întregului BOD5 disponibil pentru îndepărtarea azotului; și

•    Acizii Grași Volatili (AGV) produși în rezervoarele pentru hidroliză construite pentru Etapa 1 pot fi folosiți în schimb pentru denitrificare pentru îndepărtarea conținutului crescut de azot.


7.5.5 Tratarea nămolului


In ceea ce privește alegerea soluției de eliminare finală a nămolului, s-a considerat necesar să se analizeze cele trei opțiuni, utilizare agricolă, gropile de gunoi ecologice și incinerarea, iar această analiză a fost elaborată în strategia dc eliminare a nămolului.


După studierea cantităților de poluanți din nămolul de la SEAEi Glina, s-a considerat că, cel mai probabil, nămolul de la SEAU Glina nu va trece prififitafiTdg cerințele cu privire la utilizarea agricolă și că această opțiune de eliminare poate mgtiofafâ chiâf ddja început.


-•'se; \ » -AcA ■E\\


(h.e 1 > m


-.O


-i!



A3COM


RomCapita!

lnve$t o»©


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București. Clina - Faza ll-a. împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzaiâ_Dâ.mbovița"

Contract de servicii nr. 4691 15:05.20 t2s?î>>..


«, •'

z-ice si in&rietoiwit, i


■i x...


Celelalte două opțiuni rămase, gropile de gunoi ecologice ș{- ificlrie&iâfiit. au fost evaluate atât et: un

calcul NPV cât si cu un calcul ENVP in strategia oe eliminare a:.nămolului. Calculul NPV este

\    rjv

prezentat în Tabelul 1-4.


Tabelul 1-4: MPV pentru Gropile de gunoi ecologice și opțiunile de incinerare pentru

următorii 30 de ani

•    ■ .oez:-/ •    ;> 'O'S',

7071 ircfrir'    ...

■ i." d ‘y. i5 _    —-r.’r.:-: '    -•••—— -

CAPEX

OPEX

CAPEX-1 OPEX

CAPEX

OPEX

tAPEX-OPEX

Total (jieaaualiza;) =

0 00

71.89

1

Anul

.An ui

1

2011

1

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

a nr,

V.VV

2012

2

0.00

0.00

0.00

9.56

9.56

0.00    9.56

2013

3

0.00

1) (IU

17. VU

28.76

28 76

0.00

28.76

2014

4

0.00

0.00

0.00

28 76

28.76

0.00

28.76

2015

4

0.00

0.00

0.00

•1.82

4 82

0.00

4 82

2016

6

0.00

10.0.3

10.03

0.00

5.96

5.96

2017

7

0.00

10.09

10.09

0.00

6.00

6.00

2018

8

0.00

10.15

î 0.15

0.00

6.03

6.03

2019

9

0.00

10.21

10.21

0.00

/- 0*7

U V/

6 07

2020

10

0.00

10.26

10.26

0.00

6.10

6.10

2021

II

0.00

10.32

10.32

0.00

6.14

6.14

2022

12

0.00

ro.3.9

10.39

0.00

6.18

(i. 18

2023

1.3

0.00

10.45

10 45

0.00

6.21

6.21

2024

14

1 0.00

10.51

10.51

0.00

6.25

6.25

202:

15

0.00

10.57

10.57

0.00

6.28

6.28

2026

16

0.00

10.63

10.63

0.00

6.32

6.32

2027

17

0.00

10.69

10.69

0.00

6.36

6.36

2028

18

0.00

10.75

10.75

0.00

6.39

6.39

2029

19

0.00

10.XI

10.81

0.00

6,13

6.43

2030

20

0.00

10.87

10.87

0.00

6.46

6.46

203 i

21

0.00

10.93

10.93

0.00

6.50

6.50

2032

22

0.00

10.99

10.99

0.00

6.53

6.53

2033

23

0.00

11.05

11.05

0.00

6.57

6.5?

2034

24

0.00

11.11

îi.i l

0.00

6.61

6.6!

2035

25

0.00

11.17

11.17

o.oo

6.64

6.64

2036

26

0.00

țl 11

11.23

0.00

6.68

6.68

2037

27

0.00

11.29

11.29

0.00

6.71

6.71

2038

28

0.00

11.35

'1.35

0.00

6.75

6.75

2039

29

0.00

11.41

114!

0.00

< -n

6.79

2040

30

0.00

! 1.47

1 1.47

0.00

6.82

6.82

ENPV=->

t\ r\a \r.\r>t

122.88

122.88

63.99

73.08

137.07

Rată ce actualizare

5%

J.

L

După cum se poate vedea în Tabelul 1-4. opțiunea gropilor de gunoi ecologice este in continuare cca mai ieftină opțiune cu nivelurile prețurilor actuale de 70 de euro/tonâ pentru costurile de transport. Cu toate acestea, este evident din Figura 1:2 că dacă prețul pentru transport : depozitare ar crește la 82 de curo / tonă. NPV ar fi mai mare pgniru.-mițiunea gropilor de gunoi ecologice. Acesi lucru este intr-adevăr posibil și conform ANf^jarețul/pb^t'e.ajunge și la 100 de curo. tonă și chiar mai mare în viitor.    J'd


• .ta,


&

Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare RomCapitat    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012



NPV for the LandfilI and Incineration options over 25 years in reiation to

NPV pentru opțiunile pentru gropile de gunoi ecologice și incinerare pentru următorii 30 de ani in ceea ce privește transportul + costul de depozitare




Groapă de gunoi ecologică Incinerare



40    ea    w    :a>

TrxriporLrtton^rtrTțtq CliR.Safiș;

Transport •+ costul de depozitare,

NPV pentru eliminarea nămolului pentru 30 de ani, MEUR

Figura 1:2: NPV pentru următorii 30 de ani, ca funcție a transportului + costul de depozitare,

MEUR

în ceea ce privește impactul asupra mediului înconjurător, s-a specificat mai sus că un număr considerabil de mare de transporturi este necesar pentru opțiunea gropilor de gunoi ecologice comparativ cu incinerarea, lucru care va da naștere ia probleme cauzate de emisiile de CO?. Pentru a compara cele două opțiuni din punct de vedere al mediului, ENPV (valoarea economică netă actuală) trebuie de asemenea calculată, având în vedere externalizările economice pentru emisiile de CO2 în timpul transportului. ENPV este prezentată în Tabelul 1-5.

Din punct de vedere al mediului înconjurător, este de patru ori mai costisitor transportul nămolului deshidratat decât transportul cenușii la groapa de gunoi ecologică și există aproximativ aceeași relație între costul transportului fizic al nămolului și cel al cenușii. Cu toate acestea, comparativ eu costul transportului fizic, costul CO? este foarte scăzut.


AZCOiVi


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului .Stația de- Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată si Caseta de apa uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012



2020

2021

45508

11149

47082

11531

2022

48671

11924

2023

50276

12317

2024

51896

12714

2025

53531

13114

2026

55182

■3519

2027

5684S

13927

2028

58530

14339

2029

60227

14755

2030

61940

15174

2031

63668

15598

2032

65412

16025

2033

67172

16456

2034

M725

15857

2035

7C.—7

17329

2036

72543

17772

2037

74365

18218

203S

67575

16555

2039

78055

19122

2040

79923

19580

enpv=>

631352

154671)

Rată de

5%

actualizare




in concluzie, având în vedere țoale aspectele eu privire la manipularea nămolului final, opțiunea de incinerare este recomandată pentru SEAL! Glina.

înainte ea stația de incinerare să fie funcțională, nămolul fermentai deshidratat este adus la groapa de gunoi ecologică după darea în exploatare a Etapei 1. Pentru a aduse nămolul la groapa de gunoi ecologică, conținutul de substanța uscata (s.u.) trebuie să fie de cel puțm 35% conform legislației din România.

Pentru a soluționa problemele cu eliminarea finală a nămolului pentru Etapa 1 Clientul a decis, după finalizarea Etapei 1, să instaleze centrifuge eficiente pentru a permite deshidratarea nămolului la o valoare mai mare de 22% s.u.. cat este garantată de filtrele presa eu banda instalate în Etapa 1. Conținutul de s.u. garantat și necesar pentru centrifuge este de 35%.

După finalizarea Etapei 2, nămolul va li si incinerat. Este intenția Clientului să continue să deshidrateze nămolul eu centrifuge și după extinderea stației, dar pentru a obține o exploatare cât mai eficientă a centrifugelor in viitor, doza de polimer va fi de asemenea redusa pentru a avea un conținui de s.u. de doar 28-33%. Acest lucru înseamnă că nămolul trebuie să fie ulterior uscat (până la 33% s.u. ) înainte de incinerare, iar această uscare se propune să aibă loc intr-un uscător ieftin de mici dimensiuni . Echipamentul de control va înregistra continuu conținutul de s.u. din nămolul deshidratat și va utiliza exact cantitatea necesară de energie de la aburul produs în incineraior pentru a usca nămolul la 33%. Restul energiei din abur va ii convertită in căldură și electricitate în turbine cu aburi, ceea ec înseamnă că. în general, cu cât este necesară mai multă energie pentru a usca nămolul, cu atât vor li produse mai puține cantități de electricitate și căldură pentru alte scopuri.

Pentru a crește conținutul de s.u. la 3.3% este. totuși., de; asemenea posibil să se reducă cantitatea de apă din nămol prin adăugarea varului nestins, CaGf Varul caiisțic reacționează cu apa și produce hidroxid de .calciu. CațOlI); împreună cu eăkkiA^fmaceastâ. căldură este folosită pentru a evapora

o .parte din apă.

îl'


-rt2sy:

RomCapital JJJ Invest


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Clina - Faza ll-a, împreunâ-cu-Uicrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzatăCjămbovita'' -,

Contract de servicii nr. 469/15.0^012    \


Pentru a compara cele două opțiuni, un calcul al NPV a fc^t efectuat pentru orizontul de proiectare pe 30 de ani cu o rată de actualizare de 5%. Costurile de iny-Qsțiție pentru opțiunile Uscătorului și Varului nestins sunt 12.5 și respectiv 2 MEUR. Rezultatul este prezentat în Tabelul 1-6.

Tabelul 1-6: NPV pentru opțiunile uscătorului și varului caustic pentru a crește conținutul de

DS

i

.y-

Var'caust»

ICAPEX ioPEX

1

CAPEX

lOPEX

Us câtor

TOTAL

CAPEX

Electricita

te

Var

Tran s-port

deversare

TOTAL

OPEX

TOTAL

CAPEX

+ OPEX

Etapă var

TOTAL

CAPEX

Electricita

te

Vai

Transport

+

deversare

TOTAL

OPEX

TOTAL pAPEX f- OPEX

1

flotai (nenctualizât) =>

12.59

12.50

2.00

2

An

.An

2011

0

2012

1

0 00

U00

0

0

000

0.00

0.00

000

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1 0.00

2013

2

0.00

0.00

0

0

0.00

000

0.00

0.00

000

0.00

0.00

0.00

0.00

0 00

2014

3

6.25

6.25

0

0

0.00

0.00

6.25

1.00

1.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

2015

4

6.25

6.25

0

0

0.00

0.00

6.25

1.00

1.00

000

0.00

0.00

0.00

1.00

2016

5

0.00

061

0

3 54

4.14

4 14

000

0.00

1.28

4 10

5.37

5 37

2017

6

0.00

0.62

0

3.56

4.18

4 18

0.00

0.00

1.28

4 12

5.41

i 5 41

2018

7

0.00

0.63

0

3.58

4.21

4.21

000

0.00

1.29

4 15

5 44

! 5.44

2019

8

0.00

0.65

0

3.60

4.25

4.25

0.00

000

1 30

4.17

5 47

5 47

2020

9

0.00

066

0

3.62

4.28

4 28

0.00

0.00

1.31

4.20

5.50

5.50

2021

10

0.00

0.67

. 0

3 64

431

4.31

0 00

0.00

1.31

4.22

5.53

5 53

2022

11

0.00

0.69

0

3.66

4.35

4.35

000

0.00

1.32

4.24

5.57

' 5.57

2023

12

0 00

0.7

0

3.68

4 39

4.39

0 00

0.00

1.33

4.27

5.60

5.60

2024

13

0.00

0.72 .

0

3 71

4 42

4 42

0.00

0.00

1.34

4.29

5.63

5 63

2025

• 14

0,00

0.73 •

0

3.73

4.46

4 46

0.00

0.00

1 34

4.32

5.66

5 66

2026

15

0.00

0.75

0

3 75

4 49

4.49

0.00

0.00

1.35

4.32

569

5.69

2027

16

0.00

0,76

0

3.77

4.53

4.53

0.00

000

1.36

4.37

5 73

5.73

2028

17

000

0.78

0

3.79

4.57

4.57

0.00

0.00

1.37

4.39

5.76

5.76

2029

18

0.00

0.79

0

3.81

4,61

4.61

0.00

0.00

1.38

4.42

5.79

5 79

2030

19

0.00

0.81

0

3.83

4.64

4.64

000

0.00

1.38

4.44

5 82-

5 82

2031

20

0.00

0.83

0

3.85

4 68

4.68

0.00

000

1.39

4.47

5.86

5 86

2032

21

0.00

0.83

0

3.88

4.72

4.72

0 00

0.00

1.40

4.49

5.89

5 89

2033

22

0.00

0.86

0

3.90

4.76

4.76

0.00

0.00

1.41

4.52

5.92

5.92

2034

23

0.00

088

0

3.92

4.80

4 80

0.00

0.00

1.41

4.54

5.95

5.95

2035

24

000

0.90

0

3.94

4.84

4 84

0.00

0.00

1.42

4 56

5.99

5.99

2036

25

0.00

092

0

3.96

4 88

4.88

0 00

0.00

1.43

4.59

6.02

6.02

2037

26

0.00

0.93

0

3.98

4.92

4.92

000

0.00

1.44

4.61

6.05

6.05

2038

27

onn

0.95

0

4 00

4.96

4.96

0.00

000

1.44

4.64

6.08

6.08

2039

28

0.00

0.97

0

4.03

5 00

5 00

0.00

0.00

1.45

4.66

612

6 12

2040

29

0.00

0.99

0

4 05

5.04

5.04

0.00

0.00

1.46

4 69

6 15

6.15

i NPV-

_

10.54

_

52,00

62.54

1.69

65.86

67.55

rată dc actualizare 5%

NPV pentru CAPEX și OPEX totale este mai mic pentru opțiunea Uscătorului decât pentru opțiunea Varului nestins, chiar dacă diferența nu este foarte mare. Comparând NPV doar pentru OPEX rezultă totuși o diferență mai mare, care sprijină alegerea unui uscător de dimensiuni reduse in locul adăugării varului pentru a crește conținutul de s.u. până la nivelul proiectat de 33%.

De asemenea, dacă se ține cont de faptul că atunci când se realizează adăugarea varului nestins ca substanță minerală, va crește cantitatea de substanțăyuscată.care trebuie transportată și depozitată în groapa de gunoi ecologică împreună cu, cenuș^/dih riăiȚÎpful incinerat tară a oferi beneficii


ulterioare. Th 'cele din urmă, dacă un caii Tabelul 1-5, acesta, ar trebui de asemene, adăugării varului nestins.



V~trebuie efectuat după cum se prezintă


in


â. însăilării uscătorului propus în lbcul


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Steiiă de Epurare a Municipiului București. Glina - Faza ll-a. împreună cu lucrările de reabilitare RomCafitul    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dămoovita”

Contract de servicii nr. 469/ 15 05.2012


i .5.4 Rețeaua de canalizare

1.5.4.1 Opțiunile de reducere a infiltrațiilor

QjZ•<’ C'2-t <-(

//    >"v.

A -V;4 A-


Cu privire la alegerea opțiunii pentru debilul de infiltrație în rețeaua de canalizare^ddă considerai de asemenea necesar să se analizeze suplimentar cele trei opțiuni Oplj'unecr'de reducere a infiltrațiilor majore (H1R), Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii țllR) și Opțiunea de reducere a infiltrațiilor nesemnificative Oi/R).

Debitul de infiltrații mediu actual a fost estimat la 4.66 m/s dintt-o balanța a apei apei pentru anul 2010. In plus fală de infiltrații, au existat de asemenea și alte tipuri de apă nedorită care ajunge în rețeaua de canalizare, așa cum se prezintă în balanța apei, care trebuie reduse în același mod ea în cazul infiltrațiilor reale.

Conform cunoștințelor ANB referitoare la diferitele origini a apelor de infiltrație și a altor tipuri de apă nedorită care ajung în Casetă, cantitatea totală de apă nedorită poate fi defalcată conform Tabelului 1-7, unde sunt descrise și acțiunile care ar trebui întreprinse pentru rezolvarea respectivei probleme. ANB a calculat de asemenea costurile legate de toate aceste acțiuni, conform Tabelului 1-7.

Tabelul 1-7: Originea estimată a infiltrațiilor și alte debite de apă nedorită (2010)

Natura apei nedorite


Motivul

reducerii


Acțiunea pentru ; Debit reducerea apei nedorite


Costul

pentru

măsura

necesară


Infiltrații de la scurgerile rețelei de apă


Infiltrații


Reducerea

infiltrațiilor


Drenarea de la • Alte ape uzinele    nedorite

industriale .


Reducerea altor ape nedorite


Controlul scurgerilor rețelei de alimentare eu apă

Deconectarea de Ia Casetă și conectarea la canalul


0.44


Dâmbov ița

Descărcări din

Alte ape    Reducerea

Deconectarea

0.50    6

lacuri    nedorite

altor ape de la Casetă și nedorite conectarea la


Infiltrații din râul

Dâmbovița


Infiltrații


Pentru

reabilitarea


canalul Dâmbovița

I lidroizolarea pe 17 km. 60 :


0.93


■    infiltrații din

■    apa subterana (partea legata


I, ol



,trea-_ Restabilirea i fis/temului de


RomCap'.taî

Invest •••

Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului ..Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrâriie de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița))

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012    ~ C

de nivelul înalt al pânzei apei

subterane)

subteran ( pentru a    \

scădea pânza apei subterane

S^!j

1

!

6

Infiltrații din apa subterana (partea legata de condițiile structurale nefavorabile ale

colectoarelor)

Infiltrații

In primul rând pentru reabilitarea structurală a

rețelei

Reabilitarea a 36 de km de colector

0.10

54

7

Drenajul la metrou

Alte ape nedorite

Reducerea altor ape nedorite

Deconectarea de la Casetă și conectarea la canalul Dâmbovița

0.09

55

8

Infiltrații de la drenajul stânga al Casetei în centru!

orașului (10 km)

Infiltrații

Reducerea

infiltrațiilor

Reabilitarea

drenului

Casetei

1.26

17

9

Infiltrații de la drenajul stânga al

Casetei în aval de centrul orașului (7

km)

Infiltrații

Reducerea

infiltrațiilor

Reabilitarea

drenului

Casetei

0.27

115

10

Infiltrații de la drenajul dreapta al

Casetei în aval de centrul orașului (7

km)

Infiltrații

Reducerea

infiltrațiilor

Reabilitarea

drenului

Casetei

0.27

115

Total, infiltrații

4.66

Total, alte ape nedorite

0.71

Total general

5.36

Conform Tabelului 1-7, există 7 contribuții definite la „infiltrații” și 3 la debitele de A,alte ape nedorite”. Motivul pentru o anumită acțiune poate să fie totuși, în primul rând. yeabilitan^. Din cele 10 acțiuni definite, 2 sunt în primul rând luate în considerare din motive


reduce infiltrațiile și 3 pentru a reduce alte ape nedorite. In acest cp^feșct, att

de acțiuni:


Opțiunea de reducere majora a infiltrațiilor (HIR); Opțiunea de rcddcere medie a infiltrațiilor (IIR); și

• Opțiunea de reducere nosemnilkaliva a infiltrațiilor (N1R):    jf ' ''"A?..-.: A',

ț.    M

Opțiunea H1R este bineînțeles cea mai ambițioasă opțiune dintre acestea trei. Această'include toate cele 10 acțiuni prezentate în ..Justificarea finanțării" întocmită de AN 13, in'auawâîAOl 0 și prezentată m Tabelul 1-7.

Opțiunea 1 IR include 6 acțiuni prezentate în Tabelul 1-7. ANII a raportat probleme pentru a convinge o mare parte din fabricile industriale să-și redireeționeze procesul de drenare de la rețeaua de canalizare și Casetă spre canalul Dâmbovița și consideră că acțiunea 2 nu este eficientă, deoarece această sursă contribuie de asemenea într-o măsură comparativ scăzută la totalul infiltrațiilor și ailor ape nedorite. Acesta este cazul și pentru acțiunea 7. S-a menționat că nu este ușor să separi drenajul de apele uzate evacuate in comun din stațiile de metrou. Mai tmiil decât atât.

acțiunea 9 și acțiunea 10 sunt considerate acțiuni și nu vor lî incluse în această opțiune


considerabil mai costisitoare comparativ eu celelalte 8

Cea din urmă. opțiunea NJR, include 2 dintre acțiunile prezentate în 'labclul 1-7, care urmăresc în primul rând garantarea stabilității structurale în rețeaua de canalizare și Casetă.

Cele două acțiuni eu privire la reabilitarea structurală sunt bineînțeles incluse în 11 IR și IIR. Cele trei opțiuni sunt prezentate cu mai multe detalii in 1 abelui 1-8.

Tabelul 1-8: Obiectivele dc reducere a infiltrațiilor și altor ape nedorite până în 2015


Reducerea debitului 1IIR, m3/s


Reducerea

debitului


Reducerea

debitului


Infiltrații de la scurgerile rețe 1 ei de aii ni ent are eu apă


0.44


Drenai de la uzinele industriale

Descărcări din lacuri

0.50

Infiltrații din râul Dâmbovița

0.93

Infiltrații din apa subterana

1.38


(partea legata de nivelul înalt a! pânzei apei subterane)

Infiltrații din apa subterana (partea legata de condițiile struetuialc nefavorabile ale colectoarelor)

0.10

Drenajul la metrou

0.09

Infiltrații de la drenajul stânga ai Casetei in centrul orașului (10 km)

1.26

Infiltrații de la drenajul stânga a! Casetei in aval de centrul

0.27


0.22 0.22

0.11

0

0

0.50

0.50

0

0.79

0.79

0.79

0.96

0.96

0

0.07

0.07

0.07

0.09

0

0

0.89

0.89

0

0.19

0

0


_orașului (7 km)

Infiltrații de la drenajul

dreapta al Casetei în aval de

_centrul orașului (7 fini _]

Total reducere. in l'fit rații _

To t al reduce re, alteia p e med ori te

'.t'5

 Bl> ' ' A"



Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare ?    =

RO'"n'"inv^st lăo    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița^^^

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012 zzT" v'^țx''    f/euRe=

Total general reducere

4.02 Vi '•••/•'3.43 /

0.86

Infiltrații rămase + ape nedorite

5.36

1.35    '

§7,    W

4.50

Infiltrații rămase

4.66

1.08

1.73

4.50

Debitele pe timp uscat au fost calculate ca suma dintre debitele estimate ale apelor uzate din București și cele dinlO +1 localități înconjurătoare și infiltrațiile și apele nedorite rămase. Debitele medii includ de asemenea apa de ploaie care pătrundem rețeaua de canalizare în timpul ploilor.

Investind mai mult în reducerea infiltrațiilor în rețeaua de canalizare înseamnă că SEAV Crlina,

Etapa 2, poate fi, într-o anumită măsură, proiectata la dimensiuni mai mici (a se vedea tabelul 1-10). Acesta este cazul pentru toate bazinele de epurare dependente de marimea debitului și echipamentele aferente cum ar fi: grătarele, deznisipatorul, separatorul de grăsimi, precum și decantoare primare și secundare și stațiile de pompare. Bazinele biologice, precum și toate bazinele de manipulare a nămolului și echipamentele aferente vor fi, totuși, în principiu, aceleași pentru toate cele trei opțiuni, deoarece aceste componente sunt dependente de încărcări. Acest lucru este arătat în Tabelul 1-10.


AZCQ/vi




ș. G- . — 12

48    / y <>-■ C-jfc o <-'£< < < 60

"o    —(T

gravitaționale pentru nămolul primar

uz-

•77

•/

Ingroșarc mecanică a nămolului biologic

3

4--'    3

3

Bazine de fermentare    0

0    I    0

Centrifuge de deshidratare a nămolului

9

9

2

Gazometre

0

0

0

CI1P    0    0

(5

Static tratarea mirosurilor

5

5

5


Costurile estimate pentru SEAU Glina, Etapa 2. pentru incinerare. împreună cu costurile estimative ale ANB pentru reabilitarea colectorului, masurile pentru a scădea infiltrațiile și ale altor ape nedorite în rețeaua de canalizare și măsurile întreprinse doar pentru consolidarea structurală a Casetei, sunt prezentate în Iăbciui 1-11.

Tabelul 1-11: Costurik

investiții estimate pentru cele 3 opțiuni. MEER

Parametrii costului    ; T    TT    ; Opțiune (

IlIR*

2

Reabilitarea colectorului

34.84    .

32.90

34.84

Reducerea infiltrațiilor și reducerea altor ape

88.63

31.35

0

nedorite

Consolidarea structurală a Casetei 88.63

93.41

93.41

93.41

SEAU Glina, Etapa 2

78.89

90.95

99.83

Incinerator

68.42

72.61

68.42

Total

364

321

303

Costurile pentru contractele de servicii nu sunt incluse în costurile de investiții în Tabelul 1-11. Pentru a compara cele trei opțiuni din punct de vedere economic, s-a efectuat un calcul al NPV pentru orizontul de proiectare pentru 30 de ani. cu o rată de actualizare de 5%. Rezultatul este prezentat în Tabelul 1-12.

Tabelul 1-12: Evaluarea costurilor pentru ceie 3 opțiuni, MET R

șm

./

z


Costuri dc investiții (201 1 )

' 364 '    ' 321    ’ 303 *'

OPEX (NPV)    „ 298

300

330

C'APEX-1-OPEX (NPV)    ,    1 /i 605

572

588

Opțiunea JIR ește cea mai bună din punc^d^^d^y economic, conform Tabelului 1-12.

A\

RomCapital

Invest


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București. Glina - Faza ll-a. impreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.201}

-V;

.5.4.2 Capacitatea SEAUpe timp de ploaie


'p-'-^dp's •\\

Cele 3 opțiuni prezentate mai sus diferă înĂmpecialMn ceea ce privește nivelul de infiltrații. Reducerea infiltrațiilor va rezulta într-o capacitate ^i^ăttlică crescută disponibilă pentru a transporta apa pluvială în timpul ploilor și deci vă=5S adea volume le deversate și încărcarea de poluare aferentă descărcată în emisar.

Această reducere a debitului de infiltrații nu va îmbunătăți totuși foarte mult problemele de poluare cauzate de deversarea din rețeaua de canalizare în timpul ploilor. Principalul motiv pentru reducerea debitului de infiltrații este de a reduce debitul pe vreme uscată pentru a permite o SEAU de dimensiuni mai mici, cu costuri de expioatare mai scăzute. Condițiile ploaie apar relativ rar și problemele rezultate cu privire la deversările din rețeaua de canalizare nu durează mult comparativ cu perioadele de vreme uscată.

Acest lucru nu înseamnă că deversările din rețeaua de canalizare în condiții de ploaie nu trebuie luate în considerare. Din contră, aceste ocazii pot fi foarte problematice, iar situația pe durata ploilor trebuie evaluată cu atenție, pentru a ști dacă obiectivele de calitate necesare pentru cmisarsunt întotdeauna atinse.

Evacuarea de la SEAU Clina și rețeaua de canalizare trebuie să respecte cerințele stabilite în planul de management al râului Dâmbovița, pe lângă Directiva 91/271/CEE și standardul românesc NTPA 001-011.

De la Casetă, apele uzate pot fi deviate în râul Dâmbovița printr-un deversor la Popești și la SEAU Glina. La Popești, toate debitele de ape uzate care depășesc 42 m7s sunt evacuate în râul Dâmbovița, ceea ce înseamnă că debitul maxim care ajunge la SEAU Glina este de 42 m3/s. Mai mult, conform parametrilor de proiectare pentru opțiunea aleasă (opțiunea 1IR) pentru Etapa 2, SEAU Glina, debitul care depășește 2 * debitul maxim zilnic, pe oră, pe vreme uscată = 24 (23.8) m3/s va fi deviat neepurat în râul Dâmbovița. Acest lucru înseamnă că la SEAL' Glina, 42-23.8 = 18.2 m'/s va fi debitul maxim netratat de deviat în râul Dâmbovița. Din cei 23.8 m7s care vor fi tratați într-un fel sau altul, 11.9 m3/s va fi debitul maxim de-tratat în etapa biologică și mecanică (tratare completă), iar- 11.9 m3/s debitul maxim de tratat mecanic în bazinele de apă pluvială. Acest lucru este prezentat schematic în Figura 1-3, pentru un exemplu de debit vehiculat pe Casetă de 50 m3/s.


în figura 1:4__ește descrisă distribuția apei uzate c noiembrib;3007;d>ână în decembrie 2010/1

m’/s. Deoarece"acește, debite sunt debite

-At    t



mgf l^S£AU Glina, în Casetă, în perioada îu~zilnicz măsurat variază între 35.5 și 9.5 le-35,5 m’/s, este, desigur,


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina • Faza ll-a. împreuna cu lucrării© de reabilitare F°rnCl

nve't Iii    colectoare de apa uzată șkfiaseta de apă uzată Dâmtșartra"

Contract de.4£rvicii nr, 4'S9/,-15.05.2012 /    /    ,

mai mic decât debitul maxim de scurtă durată. de 42 nr/sj/Debitul de infiltrare în această perioadă a fost de 5.36 m’/s (considerat la iei precum dSiim.at pentruAOl Ut.

Pentru opțiunea de Reducere a Infiltrațiilor Intermediare GIR). infiltrațiile în rețeaua de canalizare vor fi reduse eu 3.43 - 1.94 m’/s la sfârșitul anului 2015. Distribuția fluxului așteptat în 2015 este calculată ea distribuția din 2007-2010 redusă eu 3.-43 m7s și prezentată de asemenea in figura 1:4.

Conform normelor r.


iești de proiectare. 1 * debitul


ii 1î i Li. t 11 i z_t 11; j v-


. pe oră iu condiții de vreme


uscată 11.9 uf/s. trebuie să fie tratat întotdeauna atât mecanic. eâi și biologic și această cantitate de ape uzate este reprezentată de aria de sub curba de distribuție de până la 1 1.9 m’/s. in aceleași norme se precizează eă 2 * debitul maxim zilnic, pe oră în condiții de treme uscată 23.8 mAs se vor trata întotdeauna mecanic.


Pentru SEAL' Clina, aceasta înseamnă că toate debitele de ane uzate <11.9 m’/s care ajung la Glina vor fi întotdeauna pompate în stație ,și vor fi complet tratate. Potrivit curbei ele distribuție, acesta este cazul pe durata a 1050 de zile din 1 150 sau 91% din timp. .Atunci când debitul depășește 11.9 m'/s (în 9% din timp), partea care depășește de până la 23 8 m7s va fi tratată în rezervoarele de apă


pluvială. Pe parcursul a 4 zile din totalul de 1150 sau 0,3% din timp, debitul mediu la Glina este de


așteptat să depășească 23.8 nt'/s și această parte care depășește limitele va fi Dâmbovița.


deviată direct in


rații



E>.> y.

Figura 1:4: Estimarea deversărilor ia SEAU Glina pentru opțiunea IIR    ./

Pentru a identifica influența diferitelor ploi asupra poluării râului Dâmbovița. ANB a studiat ypei tipuri diferite de ploi eu un model hidraulic. Aceste tipuri sunt definite mai-jos m.Țap^îyil 1-13. //

'"‘-CUR


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare RomCapita^    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr, 469; 15.05.2012

Grad de apariție, o dată la x ani

2.5

o

5

10

Timp de descărcare de la deversorul de la Popești, în ore

0

5.92

33.92

Intensitate maximă mm/h

10.8

16.3

31

Intensitate medie, mm/h

7.7

11

45



'’bfșll

Având în vedere încărcările de proiectare calculate pentru 2.040, vezi TabeluN-21., pp.ncentra de CCO, CBO5, SS, Tot-N și Tot-P poate fi calculată pentru diferite condiții ale dtfiitului.


ia


în Tabelul 1-14 sunt prezentate concentrațiile de poluanți din apele uzate din Casetă, deversorul Popești, deversor Glina, evacuarea SEAU Glina, evacuarea rezervoarelor de apă pluvială Glina evacuarea combinată la SEAU Glina (deversor Glina + SEAU Glina (epurare completă) + SE/. Glina (epurare apă pluvială)) pentru condiții de debit de vreme uscată calculată pentru 2040.

Și

U


Tabelul 1-14: Condiții de debit pe vreme uscată

Parametru

Debit

Deversor

Debit

Deversor

SEAU

SEAU Glina

SEAU

2

Casetă în

Popești

Casetă în

Glina

Glina

(tratare apă

Glina

amonte

amonte de

(tratare _

pluvială)

. /medie    •

V- ...

de

Popești

Popești

completă)

. î T ■.

totală)

Debit m3 / s

8.27

0

8.27

0

8.27

0

8.27

CCO, mg /1

574

-

574

-

97

-

97

CBOr. mg /1

203

-

203

-

17

-

17

SS, mg /1

301

-

301

-

17

-

17

1 Tot-N, mg/1

52

-

52

4.3

-

4.3

Tot-P, TOg-/ 1

7.3

-

7.3

-

0.9

-

0.9

După cum se poate vedea în Tabelul 1-14, nu există bineînțeles, în condiții de vreme uscată, nicio descărcare de ape uzate în deversoarele Popești și Glina, cât și din rezervoarele de apă pluvială de la Glina.

în același mod, concentrațiile pot fi calculate pentru diferite tipuri de ploaie. în Tabelul 1-15, Tabelul 1-16 și Tabelul 1-17 sunt prezentate concentrațiile corespunzătoare pentru cele trei opțiuni de ploaie.



Caracteristici    ------—tlnițat

:..... '--- ;

e

1.

Opțiunea de reducerea infiltrațiilor -majore (H IR)

Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii (11K)

-X:„-.

Opțiunea de reducere a infiltrațiilor nesemnificative (NIR)—-

Debit mediu infiltrație 2015

m7s

1.35

1.94

4.50

Debit mediu infiltrație 2040

m’/s

1.35

1.94

4.50

Debit mediu pe timp uscat 2015

m /s

6.94

7.53

10.10

1 Debit mediu pe timp uscat 2040

mJ/s

7.68

8.27

10.84

Debit mediu 2015

m7s

7.93

8.81

11.08

Debit mediu 2040

m7s

8.34

9.67

11.50

Tratare mecanică a debitului proiectat 2040 (= 2*MHDWF)

mJ/s

22.4

23.8

30.0

Tratare biologică a debitului proiectat 2040 (= DM1IDWF)

mJ/s

11.2

11.9

15.0


ATCOA*



Debit in',

s

72

30.00

42

, 18.2

119    1

11,9

42

CCO. mg

1

66

66

66

66

10 |

46

44

1

/I

2.3

23

23

23

. 0-2

16

11

SS, mg ■ 1

1    34

34

74

34

1

î 7

20

Tot-N, mg /I

5.8

5.8

5.8

i    5.8

0.1

5,4_1

4.1

Tot-P, mg

1

1 ! 0.8

0.8

0.8

| 0.82

0.05    |

0.74

0.58


Tabelul 1-17: Opțiunea de debit 3 (ploaie 1/10)

Parametru

za1-1'!-’

Debit

“Casetă în amonte

de

Popești

Deversor

-Popești-

; Debit Casetă în ămonte-de Popești

Deversor

Glina

SEAU, Glina ~ (tratare

completă)

SEAU

Glina    '

(tratare _ apă pluvială)

ZSEAU Ojîinîf—j (medie totalăWțij

Debit nf/s

172

130.00

42

18.2 1

11.9

11.9

42

CCO. mg /1

28

28

28

28

4

19

19

CBQț, mg /

|

H- ’ —1

10

10

10

10

• 1

7

6

SS. mg /1

14

14

14

14

0

7 _L

Toi-N. mg /

1

ci

,<

,4

2.4    !

0.05

1

2.3

1.7

Tot-P, mg /

1

0.34

0.3

0.34

0.34    |

0.02

0.31

0.24

în Tabelul 1-15. Tabelul 1-16 și Tabelul 1-17, sunt prezentate scenariile cele mai defavorabile pentru fiecare tip de ploaie, făcând referire la debitul maxim al fiecărui tip de ploaie, calculat de ANB. Aceste concentrații vor li comparate cu cerințele privitoare la poluarea corpului de admisie, așa cum se specifica atât în planul de management pentru râui Dâmbovița cât și în Directiva 91/271/CET și standardul românesc NTPA 001-0! I.

In ceea ce privește planul de management pentru râul Dâmbovița. nu există cerințe speciale specificate cu privire la concentrațiile de poluanți în apele uzate descărcate pe timp de ploaie. Există doar câteva afumații generale eu privire 'ta obiectivele globale.

în ceea ce privește Directiva CET și NTPA 001-011. cerințele suni specificate in Tabelul 7-1. Ea compararea acestor cerințe eu concentrațiile calculate pentru condiții de vreme uscată și cele trei tipuri de ploaie, este evident că în căzui ploilor cu durată mai lungă, efectul de diluare este foârte

importam.


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare HV|nvest Cî    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

Pentru opțiunile de debil 2 și 3, concentrațiile sunt deja în Casetă, sub cerințe. în condiții de vreme uscată, concentrațiile sunt mult mai mari în Casetă, dar concentrațiile din apele uzate epurate de la Glina sunt în mod cert sub nivelurile necesare.

Pentru opțiunea de debit 1, care face referire la un tip de ploaie care apare o dată la 2,5 ani, diluarea apelor uzate nu este foarte mare, ceea ce înseamnă că toate concentrațiile de CBO5. SS și Tot-P din apele uzate care sunt descărcare în deversorul de la Glina sunt ușor mai mari decât în cerințe; acesta este și cazul concentrațiilor de Tot-P din efluentul de la rezervoarele de apă pluvială. Cu toate acestea, deoarece concentrațiile de poluanți prezentate în ultima coloană a Tabelului 1-15, SEAU Glina (medie totală) reprezintă efluentul combinat de la SEAT' Glina, este clăi că SEAG Glina


atinge toate cerințele și pentru această opțiune.

1.5.5 Proiectarea SEAU

1.5.5.1 Debitele actuale

'deja prezentate deasupra, în Tabelul 1-9 și


Debitul actual al apelor uzate și debitele proiecta Figura 1:4.

(a) Extinderi

Estimările pentru debitul viitor de ape uzate sunt prezentate în Tabelul 1-18. Debitele corespunzătoare în condiții de vreme uscată inclusiv estimările infiltrațiilor pentru cele trei opțiuni sunt prezentate în Tabelul 1-19


An

L'ci.izaloti

ilieribjeii

Uukyjrrori

Is stirx*ift Hz apă ANBl

liTtiicr.Jf.

(dm aurie priv'aiel

N'e-er.iinră

i :t;J_-c!.-.t t: i •

Sadei

M,l„,

vidâpjâiî

1 •ili.T.tre

in-=-i: AN3

Dl- -arpa-

r    Ihtuv.

,'i.

ireale in -

- :?.cr.-!

femiisii '/.•lisccr șa :3 ANii->jj.a Ie:: 5

Î 6'. .i| a p e urați*

-"r-—r>'

rnu.'r:

mS/zi

Tnb/zl

priite-

rnj.tei

•» 3 -zi

ih3-z_<

ir.?.'2i

rr.'.-'z.

ir.Si'ai 1    »î??zi

Iii3.zi

znîo

•3061 .1

57 ©33    |    2£ 033

•inooo

3 CCS

1 252    »    Ș&5

464

1 Q£Ș

:> coc-

1.3 o .0

545 0;2

2’.: 11

292 2?4

97 932

25 533

>0000

3 oes

t SOS    <2-5    4W    J lKl<    -SOt:

.2 920

508 9v:

2012

28- CBS

«>.? 9Ț3

21 333

50 000

3 005

i 759

53$

<trș>t

2 00 5

1

-

i<>- i-30

20:3

27 > fi;-;

97 ?33

4 1 î

i

• 71?

3«S

464

3 COȘ

19 .XIII

.7Î2X

49:: )'■/>}

-zeu !    266 372

77 933

28 933

w:

3 005

1 oo5

505

464

3 Ulî.S

19 000    .    19 832

49. 701

2CI5

257 34 î

! 15932

2X 934

5: ;-cc

5 no;

1 6,9

>05

464

3 (105

c    22 .:'.

433 531    *

2SI6

246 073

1; 5 93.1.

78 953    SC COC!

5 035

1 572

SOS

404

3 035

?A44-:    474.01“    .

2317

234 253

::s9?3    28 9”    | 5SCO0

2 «Ci

1 S’S    <l)ț

4iâ4    300$

26 744

16 1 454

23 li

2Ț - S6~

6 931

28 9:3

5v C00    !    1 005    : 479

<05    j    -»64

5 005

23 048

~ 32*

2019

;:■« 848

'. I6S35

21 533

sonno ,    3 005    |    :;432

5C5

464

7 205

! 1 i*7

47| fio3

207.0

233 216

116 933

2S 913

50 003

1 Oftî

l.JO

î«5

4.64

7 :>ttt

0

13 655

r/’ 155

202:

239 552

: 16 933

2? 413

.50 000

3 005

1 335

105

464

3 <© $

G

35 960    478 782

2027

242 895

116 533

23 973

5C 30C

3 005

1 292

505

464

î (12 S    1    0

IX -.’.4

4^2 J83

2023

242 7.46

116 933

28 933

50 00C

3 005

1 7.46

*0*.

±

3 005    0

40 568

485 991

2024

245 604

11: >'$

28 933

>:. onc

3 CCS

1 199    ,    JDS    1

2 005

0

42 872    1    4 «9 606    1

2025

244 973

1 15 932

2X933    5-3 0C0

i a:

î . 52

505

4e4

3 005

.0'

■45 ;7S    [ 493 25a

2026

246 544

11fi 933

28 933

sti ««o    ( j ca. '    : tos

505

4 64

1 cos

f-    47 4X'.i    | 4M 8:i(l

202?

24 / 725

11îi 9.33

.28 93 i

50 000

i (105

l 059

50 >

464

1 COS

49 7K4

$0.0 466

2028

249 11.1

:: 6 933

78 533

50 000.

3 005

1 022

SOS

•164

5 035

52 088

ȘÎU 14S

2029

250 511

. I6«n

2S «33

SO 000

-    3 005

966

505

464    3 005

54 392

507 500

2030

251 916

i ns '.tt

28 9J3

SO 000

5 005

919    i    «fij    4f;A

;• cos

0

>0 696;

51; ;s:

201:

252 328

116 333

28 911

SC osc

3 0C5

872

sas

464

1 Oo=.

0;

4 9 0--3

vis ;3l

2012

254 749

116 933

28 935

Î.C CCO

3 CCS    «26

;:.TOS

454

3 30?

u    534

5ÎK 839

2035    25îi |77

116 931    78 933

sa oou    ] cos

77;

505

•164

3 035

r.    ,    62 SC:

522 495

2034

257613

|:S9Î3    28 953

50 -200    1 905

505

464    5 035

6$ 312

526 1 89

2035

25947.13-

. l:o yj j

28933

SO MOLI

3 005

686

505

\64

3 03S

65 2;6

529 SO! •

2036

2(5X510    H6S33

2a 9.1 3

50 000

3 005

S-39

•05    -04

* 00 6

C

70 52C

«33 60:

2037

261 97:

116 913

23 533

50 OOO

3 oor,

592

SOS

404

? 20 S

0

77 X74    577 rș

203$

253 440

116 955

28 933

SC OOC

: :

s«,

Ș"5

454

3 :

0

75 :2$

54; 045

2379

26.1 517

116 913

28 933

$ir :k:o

2 CCS

495

505

tl64

3 CCS

0    7.7 4J -1;

544 ?7-

2040

265 709

•16 533

28 95?

50 CCO

3 305

>05

4o4    3 OCJ

0    75 736

547 ? 76

RomCapital

In vest «oe

labeiul 1-19: Estimările debitelor în condiftfcdc vreme uscattt și ale infiltrațiilor

A, A > ■    -jj/i

%?U(ț€c-''



Opțiunea de reducere 3 infiltrațiilor la nivel înalt

Opțiunea Jh\^cțucerc a infiltrații.or4d-p{ve! mediu

Opțiunea de reducere a lipse: nfiltrațiilor

An

Infiltrații *

alte debile

nedonle

Debit mediu

pe vreme

uscată

Infiltrații alte debite

nedonte

ueather fio*

Infiltrații +

alte debite

nedorite

Debit mediu

pe vreme

uscată

m3/zi

m3/s

m3/zi

m3/$

ttij/xi

m 3/s

mâ/zi

m3/s

m3/zi

m3/s

m3/zi

m

S/5

2010

463.276

5 36

1.008,288

11 67

463.276

5 36

1,008,288

1 1.67

463,276

5 36

1,008,288

11

67

201 1

463,276

5 36

972.206

i 1 25

463.276

5 36

972.206

II 25

463.276

5 36

972.206

11

25

2012

46? 7 76

5 36

966.275

11 18

463,276

5 ?6

966.275

U 18

463.276

5 36

966.275

11

2 8

2013

347.598

4 02

844,388

9 r*

364.596

4.22

861,386

9 97

458.554

5 08

935,345

10

83

2014

231.920

2 68

722.221

8.36

265.917

3.08

756.218

8 75

413.833

4 79

904.134

10

46

2015

116,241

1.35

599,773

6 94

167,238

1 94

650 768

7 53

389,1 12

4.50

872,643

10

10

2016

116,242

1 35

590.259

6 83

167.238

1.94

641,254

7,-42

389,1 12

4 50

863,128

9

>9

2017

116.242

1.35

580.697

0 72

167.238

1.94

631,692

7.31

389.1 12

4 50

853,566

s

18

2018

l 16.242

1 35

584.268

6 76

167.238

1 94

635,236

7.35

339,112

4.50

857.137

9.

>2

2019

I 16.242

1 35

587.846

6.80

167,238

! 94

638,841

7.39

389.112

4 50

860 715

9

>6

2020

116.242

1 35

591.431

6 85

167,238

1 94

642.427

7.44

389.112

4.50

864 301

10

00

2021

116.242

1.35-

595,024

6 B9

167.238

1.94

646.020

7 48

389.112

4.50

867 894

10

05

2022

116.242

I 35

598.625

6.93

167,238

1 94

649,620

7 52

389,1 12

4 50

87! 494

10

09

2023

1 16,242

1.35

602,233

6.97

167.238

1.94

653.228

7 56

389,1 12

4 50

875 102

10I13

2024

1 16.242

1.35

605.849

701

167.238

1.94

656.844

7 60

389,1 12

4 50

878 718

10)17

2025

1 16.242

i 35

609.472

7 05

167.238

1.94

660.467

7 64

389,112

4 50

882 341

10)21

2026

116.242

1.35

613.103

7.10

167.238

1.94

664.098

7 69

589,1 12

4 50

885 972

loks

2027

116.242

1.35

616.74!

7 14

167,238

1.94

667.737

7 73

389,112

4 50

889 61 1

10 30

2028

116.242

1.35

620.388

718 '

167.238

1.94

671.383

7 77

389.112

4 50

895 257

10)34

2029

1 1 6.242

1.35

624.042

7.22

167.238

1.94

675.037

7.81

389,112

4 50

896 912

10j38

2030

1 16,242

1.35

627.704

7.27

167.238

1.94

678,699

7,86

589.112

4.50

900 573

10(42.

2031

l 16.242

1.35

631,374

7 31

167,238

1 94

682.369

7 90

389.1 12

4 50

904 245

10)47

2032

116.242

1 35

635.052

7 35

167,238

l 94

686,047

7 94

389.1 12

4 50

907 921

tojsi

2023

116,242

1 35

638,737

7.39

167.238

1.94

689.733

7.98

389,112

4.50

91 1 607

10)55

2034

116.242

1.35

642,43 1

7.44

167,238

1 94

693.426

.7.03

389.1 12

4.50

915 301

10)59

2035

116,242

1 35

646.133

7.48

167,238

l 94

697,128

7.07

389.1 12

4 50

919 002

. 10

64

2036

116.242

1.35

649.843

7.52

167,238

I 94

700,838

8.1 I

389.112

4 50

922 '’Il

10

68

2037

116,242

1 35

653,561

7 56

167,238

1 94

704,556 .

• 8 15

389,1 12

4 S0

926 430

10

72

2038

116.242

1.35

657.287

761

167,238

1.94

708,282

8.20

389,112

4 50

930 157

10)77

2039

116.242

l 35

661,022

7.65

167,238

1 94

. 712,017

8.24

?H9.1 12

4 50

933 891

30281

2040

116.242

1.35

663.618

7.68

' 67.238

1.94

714.613

8.27

389,1 12

4.50

936 488

10

84

1.5.5.2 Reducerea debitelor

Reducerea infiltrațiilor și altor debite de ape nedorite a fost tratată mai sus.

Nevoia de amortizare a descărcării apelor uzate industriale este la nivel scăzut în București. Pe perioade de vreme uscată, capacitatea atât a Casetei, cât și a SEAU Glina sunt suficiente pentru a transporta și epura toate apele uzate industriale. în timpul perioadelor cu ploi puternice, o parte din apele uzate este deviată la deversoarcic de la Popești și Glina și în aceste perioade ar fi avantajos să existe o capacitate de amortizare de 5-10 ore la uzinele industriale.

Cu toate acestea, conform ANB, nu se poate forța instalarea unei capacitali de amortizare pentru o uzină ce urmează a fi instalată. Majoritatea uzinelor cunosc si trebuie sa respecte cerințele privind calitatea apelor uzate, care se descarcă în rețeaua de canalizare municipal® și din acest motiv ar putea li un avantaj să existe rezervoare de amortizare peiitruT-aG/fi^edic//rearea unui efluent cu concentrații prea mari de poluanți diferiți.



RomCapital

Invest

Z.o.d .Justificarea calității epurării Iii SE. ii1 Glina


Corpurile de preluare a apei (râurile Dâmbovița și Argeș și afluenții acestora) suni considerate râuri sensibile la e.utrofizare. Apele uzate epurate de la SFAU Glina trebuie din aceasta cauză să se conformeze cu standardul românesc NTPA 001 - 011 pentru râuri sensibile, care transpune Directiva de Epurare a Apelor Uzate Urbane 91. 271. CF.F.

!.5. încărcările de poluare actuale și viitoare O cantitate marc de date eu privire la debitele și ineărcarile SEAU Glina au fost puse la dispoziție prin măsurarea debitelor și anali/ele efectuate de ANB in perioada noiembrie 2007 — decembrie 2010. împreună eu mașter plănui pregătit de către Asocierea S11S și alte informații, de exemplu, din mașter planul și studiu! de fezabilitate pentru județul Ilfov. elaborat de 1 ahal.

Cele mai recente date privind debitele si încărcările au fost măsurate in Perioada de Notificare a Defectelor (iunie 2011 iulie 2012) de operatorul statici. ANB. si au aratat o creștere semnificativa a concentrațiilor poluantilor fata de datele din perioada 2007    2010.

In consecința, aceste date au fost considerate ea baza de pornire in stabilirea

incarcarilor/parametrilor de proiectare.

SEAU Clina Flapa 1 a fost finalizata in iunie 2011 si din 1 1 iunie 2011 a ineeput sa fie operata de Apa \Nova București. Concomitent s-a derulat Perioada de Notificare a Defectelor din contractul de execuție a lucrărilor de către Aklor — Athcna. In aceasta perioada s-au constatat următoarele:

•    Determinările efectuate in aceasia perioada după treapta de pompare apa bruta, au

evidențiat concentrații mai mari ale poluantilor fata de cele măsurate in caseta in ultimii 3 ani:

•    Aceasta diferema se explica si prin modul defectuos de prelevare a probclot realizate la

suprafața apei in perioada menționata. pe fondul unui amestec neomogen al apei uzate din caseta in secțiunea de intrare;

•    fncarcareă medie de Ntot mai ridicata decât cea preconizata a limitat capacitatea de

tratare in treapta biologica, conducând la hy-păsări excesive ale unei parii din influent după dccantoarele primare in special in perioada de iarna.

In continuare se prezintă rezultatele măsurătorilor din perioada iunie 2011 iulie 201 2.

1.5.7.1 Caracteristicile apei uzate măsurate in perioada Iulie 2011

Tabel l-20a Debitul măsurat in Caseta_

Period

Debit in Caseta

m3/zi

Media generala in perioada Iulie 2o 11 -lume 20 12 period

1.045.575    rn?/s

î



RomCapital

Invest


Table l-2Qb Concentrația poluantilor masurata ia intrarea in

_Intrare SEAU (după SP intrare)_

SS :    CCO l CBO5 ! N Total ' P Total


323.31


mg/1


114.54


30,08


Media concentrațiilor din tabel a rezultat din interpretarea datelor din Anexa 1 - Date privind calitatea anei uzate la intrarea in SEAU Glina in Perioada de Notificare a Defectelor (Iulie 2011-Iunie 2012).

Tabel l-20c încărcări medii anuale

Intrare SEAU Glina (Iulie 2011-Iunie 2012)

BOD5

TN

TP

MSS

COD

Debit mediu, m3/zi

1,045,575

1,045,575

1,045,575

1,045,.575

1,045,575

Concentrații medii, mg/i

114.54

30.08

4.11

163.00

323.31

încărcări medii, kg/zi

.119,762

31,454

4,297

169,935

338,041

Asa cum se remarca din Anexa 1, exista un vârf al incarcarii cu Ntot de circa 33t/zi pe timpul iernii 2011 - 2012, respectiv cu 10% peste incarnarea medie lunara din perioada analizata.

1.5.7.2 încărcările pe Locuitor echivalent

Calculul încărcărilor    ' . .

Luind in considerare norma de = 60 g BOD/zi si locuitor echivalent, s-au putut estima valorile celorlalți parametrii placanude la incarcarile medii anuale.

l abei l-20d Calcului încărcărilor anuale medii

Poluant masurat (Iulie 2011-Iunie2012)

WWTP Influent

PE

g/PE

mg/1

m3/zi

kg/zi

MTS

162,53

1.045.574,67

169.935

1.996.042

85,14

CBO5

114,54

i.045.574,67

119.762

1.996.042

60,00

r'f'ry

323,31

1.045 574.67

338.041

1.996.042

169,36

NT

30,08

1.045.574.67

31.454

1.996.042

15,76

PT

4,11

1.045.574.67

4.297

1.996.042

2,15

CBO/CCO

0,35

Comentai ii privind incarcarile pe locuitor echivalent rezultate


In practica europeana, se recomanda pentru dimensionarea unei statii de epurare următoarele încărcări specifice pe locuitor echivalent:

« - '15g NTfep'e.-Jocuitor echivalent

'>\\

° - 4g Ptot.pe locuitor echivalent

••

Z-


pduet-ia la^sursa a 8    12g NTK/zi/locuitor.

t\ -vĂ.


XOM


RomCapita!

Ir.vest ooo


Asistertța Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Clina • Fazsll-a, împreună cu lucrâri'e de reabilitare colectoare ce apa uzată și Caseta de apa uzată Dîmbovița"

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012


Tabelul 1-18: Debitele viițoare de ape uzate




Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Mynieipiulu București. Giina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare RomCapitai ®®o    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovita’C-—'-yVw

Contract ac- servicii nr. 469< 15.05.2012    //    , „    '

.    i    //•    -Țț-*

o - 9Qg M I'S pe locuitor echivalent pentru o producție la sursa, de 6Q-80g. N MTS/zi/1 oculte r

o - 60g CBO5 pentru o producție la sursa dc 3()-45g CBOo/zi/iocuHor • - pentru CCO-Cr nu exista norme dar in genera: se considera ca C.T.Qe2dQBO5

Comentarii privind numărul de Locuitori Echivalenți <LE)

In București, la nivelul 2012. considerând ahonatii conectați la rețeaua de canalizare, numărul

locuitorilor echivalenți este de 1 996 042. estimare foarte apropiata de cea considerata in Mașter Plan de 1 986 684, din care in București 1 894 (A-t si in comunele limitrofe 02 630

1.5.7.3 Încărcările de proiectare SEAL' Glinâ 2 la nivelul anului 2040

încărcările de proiectare au fost stabilite constderandu-se următoarele:

• Încărcările menajere generate de populația Bucurestiului si a localităților incurii urătoare reprezintă majoritatea covârșitoare - circa 98% din totalul 'încărcărilor la intrarea in SEAU Giina. pentru fiecare din cei 5 parametri de proiectare. Aceste incarcari s-au calculat pe baza incarcarilor spccific/locuitor si zi (Tabel 1-201». inrntiltite cu populația echivalenta din anul 2040:

- Iacarcarilc pro\ enite din debitele ne-menaiere. inclusive debi(ele de ape uz;ueindust fi ule si cele descărcate direct in Caseta s-au calculat din valoarea estimata a debitelor inrnullita ca valoarea tipica a concentrațiilor poluantilor asa cum sunt menționate in Practica Europeana pentru acccstv iipuri de ape uzate. Trebuie menționat făptui ca aceste incarcari reprezintă circa 2% din totalul incarcarilor la intrarea in SI'AE Giina. pentru fiecare din cei 5 parametri de proiectare.

Considerațiile de mai sus conduc la concluzia ca valoarea incarcarile specifice pe locuitor echivalent si zi pentru CBO5, V1TS. N-tot. P-tot si CCO este mult mai importanta decât concentrațiile de poluanti utilizate pentru debitele ne-menajere.

Calculul incarcarilor de proiectare pentru SEAU Giina etapa 2 estimate la nivelul anului 2040 este detaliat in Tabelul următor.

l abei 1-21: Incarcari de proiectare 2040 pentru SEAl (dina etapa 2

încărcare

CBO5

Ntot

rtot

A1TS

CCO-Cr

București

Populație deservita (Î.,E)

2.043.91?

2.043,91

2,045.91

Ț

2.043.9 i 3

GJ l-J

\C i

încărcare specifica (gd.E si zi)

A'n

vv

! 5 0

2,1

80

1 Z7C

1 V4

încărcare poluant (kg/zi)

120.591

31.067

4.292

163.513

337,246

Debit ne-menajer (rh3/d)

194.952

194.952

194.952

194.952

194.952

Concentrație medie ne-menajera (ing/1)

10

-n

-

0 3

50

30

încărcare poluant ne-menajer (kg/zi)

1.950

3 9()

58

9,7:8

5.849

Debit de nămol septic (m3/zi)

0

0

0

0

0

Concentrație medie nămol septic mg li

1.000

1.000

300

4.000

încurcare poluant din nămol septic (kg/zi)

0

. ' '

i' x 0

0

0

încărcare.totala. București (kg/zi) ..</ î ydcalrtati învecinate

122.540/

il

31,45“-

/ .A

■ V -Ș

4,351

• \

173,261

343.094

Populație deservita (1 E)

/35O,We

/'350A90

! 350.-90

550.490

RomCâpital

Invest ®e«


încărcare specifica (g/LE si zi)

59

15,2

2.1

80

165

încărcare poluant (kg/zi)

20,678

5,327

736

28,039

57,830

Încărcare poluant ne-menajer (kg/zi)

1,950

390

58

9,748

5,849

încărcare totala,

Localitati învecinate (kg/zi)

22,628

5,717

795

37,787

63,679

încărcare totala, București +

Localitati învecinate (kg/zi)

145,169

37,175

5,145

211,047

406,774

încărcare totala de proiectare

la nivel 2040 (kg/zi)    Z

-^Wotk

37,200

5,200

215,000

410.000


1.5.8 Destinația reziduurilor

1.5.8.1 Rețineri grătare Reținerile separate in grătarele dese incinerator.

" presate și după aceea, arse împreună cu nămolu


in


1.5.8.2. Grăsimi

Grăsimile indepartate vor fi descărcate in cămine de colectare și transportate cu autocisterne stația de pompare a grăsimilor din stația de fermentare anaerobă.

în


1.5.8.3 Nisip

Nisipul separat în deznisipatoare va fi spălat și reutilizat pentru construcție sau pentru măsuri de anti-derapare pe drumurile secundare pe timp de iarnă.

1.5.8.4 Nămol

Nămolul va fi incinerat, iar cenușa rămasă va fi amplasată în groapa de gunoi ecologică.

1.5.9 Reabilitarea canalizării

1.5.9.1    Justificare

Măsurile propuse în rețeaua de canalizare se referă doar la reducerea infiltrațiilor/ altor ape nedorite sau la motive structurale. Influența apelor uzate deviate de la rețeaua de canalizare în râu pe perioade cu ploi va fi studiată ulterior de ANB, prin prisma modelului lor hidraulic al rețelei de canalizare..

1.5.9.2    Reducerea infiltrațiilor

Reducerea infiltrațiilor a fost descrisă mai sus în secțiunea 1.5.4.1.

1.5.9.3 Indicatori de cost

Indicatorii corespunzători costului de investiție pentru rețeaua de canalizare sunt descriși în Tabelul 1-22.

Tabelul 1-22: Costuri de investiții unitare

1

Costuri totale de investiție pentru sistemul apelor uzate ge cap de locuitor    ~

Euro/cap de locuitor

134

Costuri de investiție pe lungimea rețelei de canal j/țirb' -

^ // zfeuro/km

522.000

Coslurilede exploatare și întreținere (E&î) pențwf urftifâtaâ/eo/frspunl&toare pentru acest proiect sunt regăsi te în Tabelul 1-2*3.    // /    l'


RomO'iitâl 2®

r    O - o

nvc-și; ©o©


Asistenta Tehnică per.tru Managementul Proiectului „Stația ce Epurare a Municipiului București, Giina • Faza ll-a, împreuna cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzata si Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 463; 15,05.2012


Tabelul 1-23: Costuri unitare de E& I

i    ' ? •    ?.•;    'zzitirZkr'î;o/-'-

Asawj11 «. mirt k nț?- "1

Costuri anuale de F. & î pentru sistemele apelor u/ate pe cap de locuitor

1 urc'cap de locuitor

10.7

Costuri anuale de F & I pe lungimea rețelei de canalizare _

Euro/km

7.9

7.5. 10 Extinderea rețelei Nu este cazul.

7.5.7 7 Deversările din rețea și în fața SEAU Giina

1.5.11.1 Frecvența deversărilor

V-

'•V


Frecvența deversărilor apelor uzate netratate la deversoarele Popești și Giina pe t.unp de ploaie a fost evaluată conform descrierii de mai sus.

1.5.11.2    Impactul deversărilor asupra emisarului (răul Dâmbovița)

Impactul deversărilor de ape uzate netratate la deversoarele de la Popești și ( dina pe timp de ploaie a fost evaluată conform descrierii de mai sus.

1.5.11.3    Justificarea economică a stocării

Nu există nicio justificare pentru stocarea apelor uzate în rețeaua de canalizare din București, eu excepția unei stocări de mai puțin de'5-10 ore pentru industriile semnificative, conform descrierii de mai sus.

1.6 Tabele rezumative

Câteva labele rezumative eu informații importante despre proiect sunt prezentate mai jos.

Tabelul 1-24: Indicatori referitori

Ia încărcări

și concentrații

în apele uzate

care ajung ia

SEAU Giina

' ' Indicator

-Unitat-

Situația_; -

—-5 j ' 7

; Obiectiv--r

. '■ ® ■ -

£Ctuala(lulie

(2040),-

— --— —

■-1P v ~

201 l-Iunie t 20124—

yfc    - —..

Cvf.f

-—

încărcare organică totală

(CBOj)

kg / d

119.762

145.000

! 4 j .000

145.000

Încărcare organică de la nlilizarorii menajeri

%

96

98

98

9K

încărcare organică de la

%

“)

]

1

1

uzine

încărcate organică de ia

%

1

1

1

entitățile comerciale .și de servicii publice

CBCfo inllucut

mg / 1

i 14,54

218,6

203

154.87

Tot-N. influent

mg / 1

30.08

56

52

39,67

ioi-P, influent

mg Z 1

4,11

7-86 .

7.3

5.57

$S. influent

mg / 1

162,53

Xf.i fi-ff

301

230

CCI. intluent': :

mg / 1

323 31z/'

7 . 61/8

574

438

/■j

w

•'-------jS ' ■

{ • . 1 ' ' ’ <• 1

!

fi

J/fi. 5 V

'2vCJ5'"'.'

___

’ '‘X v.    1 /

-----

- ■    1 YF i

—C7OA4    Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului    77

„Stația de Epurare a Municipiului București, Giina - Faza ll-a, imprpyc3Pe«i^arile de reabilitare    g QTj £

RomCcpitai    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzștaWrnjjoviț^NX    x—,    6,    .s

' 651    Contract de servicii nr. 469/15.05/2012    MA /    CuRe

fc    -1

Tabelul 1-25: Rețeaua de ape uzate pentru aslomerarea^actuată ,?//

b

<    i ,t ■

Lungimea totală a rețelei de ape uzate (inclusiv apa pluvială și colectoarele principale)

km

3.000

Procentajul lungimii sistemului combinat

%

100

Procentajul lungimii sistemului separat

%

0'

Procentajul lungimii sistemului parțial combinat/ separat

%

n++

V

“1

Lungimea colectoarelor principale

km

130++

Procentajul colectoarelor principale reabilitate (cu privire la colectoarele principale existente)

%

1^4

Numărul de stații de pompare a apelor uzate

Număr

13

Capacitatea stațiilor de pompare a apelor uzate

m7d

40.300

Populația deservită pe lungime de rețea de ape uzate

Cap de locuitor/km

609

Capacitatea bazinelor de retenție a apelor pluviale

3

m

0

Aproximativ 10 km de colectoare separate au fost date în funcțiune în 2011. Colectoare A0 la A3 și B0 la B7: 112 km + Caseta: 17.9 km = 120 km.

Aproximativ 10 km de colectoare înlocuite în zonele cu infiltrații mari.

Tabelul 1-26: Indicatori pentru exploatarea actuală a Etapei 1 și valorile urmărite pentru

Etapa 2

Unitate    Situația actuală ((Iulie

2011-Iunie 20_12)

Obiectiv (2040**)    1

1

Volumul total de ape uzate colectat (debit mediu de ape uzate)

m3 / d

1.045.575

835,000

Capacitate de proiectare hidraulică de WWTO

m3 / d

864.000***/475.200****

2.058.000***/

1.029.000****

Capacitate de proiectare biologică

kg CBO5 / d

73,425

145.000

Procent de capacitate de proiectare biologică utilizat

%

100

100

Capacitatea SEAL’ în echivalent populație

P-e-

1.223.750*

2.416.667*

Volumul total de ape uzate tratate în SEAU (medie anuală la ieșirea din SEAU)

m3 / d

1.045.575

832,500

Volumul de ape uzate tratate cu o calitate a efluentului în conformitate cu CE

EC UWWTD 91/271/CEE

m3 / d

1.045.575

832,500

Procent de volum de apă uzată tratată cu o calitate a efluentului în conformitate cu CE UWWTD 91/271/CEE Articolul 4 (5)

% /

100

Total CBOj trataț/îndepărtat

ka CBO, //j

(    ’/aferW^620(l

145.000/127.137

Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București. Glina • Faza ll-a, împreună cu lucrările de '•eabilitar-coiecteare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469. '5.05.2012

Total CCG tratai/îndepărtai

kg COD / d

r 7

338.041 / 155.000

410.0)0 00.681

Total \ tratat/îndepărtat

kg A / d

0.454/ 7.000 '

57.200/30.055

Total P tratat/îndepărtat

kg P / d

4.297/ 1.600 |

5.200/4.485


RomCapiiol

Inve-.t eea


1 60 g CBO j/LE.zi

Pentru opțiunea de reducere a infiltrațiilor intermediare (IIR) Etapa tratării mecanice

Etapa tratării biologice

Tabelul l-27: Costuri de investiție pentru proiect (fără TVA)

I    Măgura de-investiție

Investiție totală, EUR

SE.A17 Glina. Etapa 2

95.099.790

Incinerarea nămolului

76.294.937

Recondiționarea Casetei

129.762.1.49

Recondiționarea colectorului

34.746.033

Total general

335.902.909


"A


Tabelul î-28: Costuri de investiții unitare

Indicatori    .

Unitate    Costuri unitare

Costuri totale de investiție pentru sistemul apelor uzate pe

Euro/cap de

134

cap de locuitor

locuitor

Costuri dc investiție pentru SEAl pe cap de locuitor

Euro/cap de

71

locuitor

Costuri de investiție pe lungimea rețelei de canalizare

Euro/km

522.000

Tabelul 1-2‘E Costuri unitare de E& î

Unitate.

Costuri unitare

Costuri anuale de E & 1 pentru sistemele apelor uzate pe cap de locuitor

Euro/cap de locuitor

10.7

Costuri anuale de E & î pentru SEAL! pe cap dc locuitor, inclusiv gestionarea nămolului

Euro/cap de locuitor

7.9

Costuri anuale de T & I pe lungimea rețelei de canalizare

Euro/km

8.1 16

AZCQM


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului


in vest


„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012-—>


/«A


■PcuRe-'


2 Date generale


2. / introducere ta Studiul de fezabilitate



România a devenit membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. înainte de această dată România a trebuit să se pregătească pentru aderarea la Uniunea Europeană și necesitatea de a respecta standardele UE, precum și angajamentele din cadrul Tratatului de aderare în domeniul mediului înconjurător.

București este capitala României și evident, principalul centru de activitate comercială din țară. De asemenea, este centrul politic și sediul tuturor ministerelor. Cu toate acestea, dacă ne referim la colectarea apelor uzate menajere și industriale și epurarea eficientă a acestora, orașul este de departe un exemplu negativ prin evacuarea apelor uzate netratate aferente unei populații echivalente de 2,3 milioane în Dunăre prin intermediul râurilor Dâmbovița și Argeș-

în vederea gestionării acestei probleme majore, încă din anii '80 a început o refacere urbană majoră a centrului orașului. Râul Dâmbovița care avea o curgere liberă a fost realiniat și transformat într-un canal de beton controlat cu un canal dreptunghiular (Caseta), cu rolul unei rețele subterane colectoare combinate. Construcția unei stații de epurare a apelor uzate (SEAU) a început în comuna Glina pe malurile râului Dâmbovița, în apropierea de granița municipală pentru colectarea acestor ape uzate . Din diferite motive, până în prezent această SEAU nu a funcționat decât câteva luni în 1996.

La începutul secolului XXI, când România și-a intensificat intențiile de a deveni un stat membru al UE, lucrările la SEAU din București au fost aduse din nou în discuție și s-a decis în cele din urmă împărțirea proiectului în două etape: Etapa I cu finanțare prin programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare) pentru finalizarea parțială a SEAU și tratarea nămolului aferent pentru un debit fix. Etapa 2 a programului va utiliza programul Fondului de Coeziune pentru finalizarea proiectului și tratarea integrală a tuturor apelor uzate menajere și industriale colectate prin rețeaua combinată de canalizare existentă la o calitate corespunzătoare pentru o evacuare conform standardului strict privind apa, precum și eliminarea finală a nămolului într-o stație de incinerare.

SEAU Glina, Etapa 1 a fost dată în folosință în noiembrie 2010 și era pe deplin operațională în 2011. Acest Studiu de fezabilitate (SF) se referă la SEAU Glina, Etapa 2. Din exploatarea Etapei 1 au fosi adunate cât mai multe informații posibil și, împreună cu experiența din exploatarea altor SEALT din întreaga lume, au fost elaborate câteva opțiuni tehnologice posibile pentru Etapa 2. Dc asemenea, o Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) a fost elaborată pentru opțiunea selectată.

Deoarece va fi elaborat un alt SF pentru Casetă și alte secțiuni ale rețelei de canalizare, prezentul SF trebuie să fie coordonat cu actualul SF privind SEAU Glina, Etapa 2 inclusiv incinerarea nămolului, pentru a compara toate măsurile posibile pentru întregul sistem al rețelei + SEAU pentru optimizarea investițiilor. O Analiză cost-beneficiu (ACB) va fi realizată pentru cele mai interesante opțiuni și, în cele din urmă, va fi elaborata o Cerere.pentru Fond de Coeziune (CFC) pentru cea mai bună opțiune după obținerea confirmării Cliențufm. NÎ


Sprijinfiț.dm paidea(Fondului de Coeziune aderăfiif pentru a sfițpula autoritățile

mare decât pachetul ISPA de la data și să îmbunătățească structurile


“TA




.hve$t «o»


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului Sintia de Epurare a Municipiului București. Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de rsshiliia.-c


colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzat^BaîflȘoȚțțîFS Contract de servicii nr. 459/15.05,2512    . -


' Si ’ vB/


7;


j, s/îTC-C G CV 2 22.


competente de coordonare și administrare în vederea Creșterii capacității dc absorbție. Pentru perioada 2007-201 5 România a pregătit un Cadru Strategic Național dtf'Rcferințâ (CSNR din 1095 și actualizat in 2003) prin care se asigură că ajutorul structural' cofniniilar este compatibil cu Liniile Directoare Strategice Comunitare și care identifică legătura dintre prioritățile comunitare, pe de o parte, și prioritățile naționale și regionale pc de altă parte, pentru a promova dezvoltarea sustenabilă și planul de acțiuni național pentru angajament.

Autoritățile române au pregătit, de asemenea, un program de Operațional Sectorial (l’OȘ) pentru sectorul mediului înconjurător, care este unu! din cele 7 programe operaționale care sunt anexate la NSPW. Pentru a asigura o coordonare eficientă a tuturor incărcariior definite in POS, MMDD a pregătit modele distincte și clare pentru Mașter Planurile tPM). Studiile de Fezabilitate. I IM. ete.

Aceste modele sunt bine structurale și aplicabile pentru majoritatea incărcariior delinite pentru Pt )S Mediu. Pentru SEAC Clina. Etapa 2. lotuși, domeniul de aplicare diferă considerabil dc la domeniul de aplicare tipic POS Mediu. Din acest motiv. Asocierea SUS are, împreună cu Clientul. PB. a discutat aceste aspecte cu MMDD. care a confirmat de asemenea faptul că șabloanele nu pot fi pe deplin aplicate pentru SEAll Clina, Etapa 2. Pentru această misiune, informațiile necesare se referă aproape numai la cantitatea de ape uzate în acest mod:

•    Fluxul hidraulic (actual și viitor) de ape uzate în Casetă la admisia in SI . AC Glina;

•    Încărcătura de poluând diferiți (actuală și viitoare) la admisia în SLAl Clina;

Informațiile necesare cu privire la fluxul hidraulic includ debitele măsurate în Casetă, obținute de la ANB. consumul și cererea de apă menajeră și nemenajeră, pierderile de apă. cererea de apă industrială publică și comercială, cererea de apă industrială și producția de ape uzate, infiltrațiile, fluxurile din râuri, puțuri private, metrou, ctc.

Informațiile necesare cu privire la încărcătura de poluanți includ concentrațiile analizate de poluanți în apele uzate din Casetă, informațiile despre numărul corespunzător de cetățeni ai Bucurcștiului și localităților învecinate și a uzinelor implicate.

Informații despre apa poiabilă, rețeaua de distribuție și sistemul de canalizare, cu excepția celor dc mai sus. nu sunt necesare. Gr acest SE nu va include informații despre următoarele secțiuni:


Resursele de apă (4.1.1)

Poluarea apei (poluarea apei potabile) (4.1.2)

Date liidrogeologice (7.2.3)

Calitatea și tratarea apei (7.2.4)

Magistralele dc transmisie (7.2.5)

AS


Stațiile de pompare și rezervoarele (7.2.6)

Rețeaua de distribuție (7.2.7)

Sistemul de colectare a apelor uzate (7.3.1)

Opțiunile de alimentare cu apă (8.1)

Prezentarea generală a proiectului - alimentarea cu apă (9.1.1) cțiunile dc mai sus se referă la Liniile Directoare pentru Studiile de Fezabilitate pregătite dc

MMDD.


Studiul de fezabilitate va include următoarele volume, conform instrucțiunilor dc la MMDD: 8 Volumul I: Raportul Studiului dc Fezabilitate o Volumul IIraAnexe ia Studiul de Fezabilitate 8 Volumul HI: Desene

° Volumul IV:. Evaluarea financiară și economică - .Analiza cost-bcneflciu ( ACB)

C''"'Ora ,;i    '

AZCOA1


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Clina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare Romcapdai ||j    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012



o Volumul V: Analiza instituțională o Volumul VI: Evaluarea Impactului


2.2 Zona Proiectului




Zona Proiectului va fi București - capitala României - și , alte 10 localități învecinate. Acestea sunt Glina, Popești-Leordeni, Jilava, Chiajna, Chitila, Mogoșoaia, Buftea, Voluntari, Dobroești și panteiimon, marcate cu galben în Figura 2:1. Aeroportul Henri Coandă din localitatea Otopeni este de asemenea racordat la sistemul de canalizare din București.

Conform ultimului recensământ. București are o populație puțin sub 2 milioane de locuitori și este centrul economic și geopolitic al țării. Zona metropolitană București furnizează efectiv circa 40% din producția economică și reprezintă 20% din populația urbană. Orașul este situat pe canalul Dâmbovița care curge spre est dinspre Munții Carpați înainte de a se vărsa în Argeș la 25 km sud-est de oraș, unde râurile se varsă în Dunăre la Oltenița, a se vedea Figura 2:2.

Zona aleasă pentru amplasarea SEAU este situată în comuna Glina, pe malurile canalului Dâmbovița în apropierea graniței municipale, la circa 10 km sud-est uc centrul orașului, a se vedea Figura 2:3.



RoroCapital g®(> Invc-'*


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București. Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare ce apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469,; 15.05.2012

1 -J r-


t o    r ..__


!î I ?î i.. A «•-' /

/CnjM

S,


O    I

i'TtnSșamiij i. îi-vri


•itr-ț

Pu*; io -fi-CaCi


C Aj u -’jJ


«•

7.> Pa


nyClT-ftF


»t.. litru-a

V

‘S


X'.


Cit: A. I;

Figura 2:2: România, cu capitala la București


H;,i. București Situație existentă Seară !: 100.000


-—(-52]


A-CQA4

„y-__<

5 rvn


'•Vurs-


RomCapitai J®-Invest ci*


3. Contextul Proiectului

3.1 Documente naționale strategice și obiective relevante pentru proiect

în urina negocierilor cu privire la documentul de poziție pentru Capitolul 22 - Mediul înconjurător, în contextul aderării la Uniunea Europeană (UE), România are anumite angajamente pentru conformitatea cu acquis-ul pentru mediul înconjurător. Conform Tratatului de Aderare, României i-au fost acordate perioade de tranziție pentru conformitatea cu Directivele relevante cu privire la apă și ape uzate, care implică investiții majore în sector, in perioade de tranziție relativ scurte.

în ceea ce privește calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE), au fost stabilite dispunerile tranziționale până la sfârșitul lui 2010 și 2015 pentru mai rnulți parametri (de exemplu turbiditate, amoniu, nitrați, aluminiu, fier, plimb, magneziu, cadmiu, pcsticide, etc.).

în ceea ce privește epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/CE), obiectivele intermediare stabilite asigură acordarea priorității asupra aglomerărilor mai mari. în consecință, facilitățile de epurare și descărcare corespunzătoare trebuie construite gradual, după cum urmează:

•    Până în 2015 - pentru toate aglomerările cu mai mult de 100.000 echivalent populație (raportul preț/profit);

•    Până în 2018 - pentru toate aglomerările între 2.000 - 10.000 (raportul preț/profit);

în plus, întregul teritoriu al României a fost clasificat ca zonă sensibilă, astfel, toate aglomerările de mai mult de 10.000 raportul preț/profit ar trebui să fie dotate cu Stații de Epurare a Apelor Uzate, care să asigure un nivel de tratare avansat (îndepărtarea azotului și a fosforului).

In ceea ce privește sistemul de colectare a apelor uzate, Româniartiebuie de asemenea să asigure gradual facilități adecvate până la sfârșitul anilor 2010, 2013 și 2015, în funcție de mărimea diferitelor aglomerări (măsurate în raportul preț/profit).

Pentru sectorul apelor uzate, definiția aglomerării, conform Directivei 91/271/CE oferă o prioritate termenului conform căruia-..aglomerare” înseamnă o zonă în care populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apele uzate urbane să fie colectate și dirijate către o stație de epurare a apelor uzate sau către un punct de descărcare finală.

Toate aceste dispuneri tranziționale au fost însoțite de Planuri clare de implem.e.iîiare a acquis-ului, ajustat de autoritățile naționale pentru fiecare județ din România. în acest context, pentru Primăria București, s-au stabilit următoarele termene limită: ® Până în 2007 - pentru extinderea sistemului de colectare a apelor uzate;

e Până în 2010 - pentru amenajarea facilităților de descărcare și epurare a apelor uzate.

In același an în care a devenit un Stat Membru al Uniunii Europene - 2007, România a primit de la Comisia Europeană (CE) aprobarea Programului Operațional Sectorial pentru Mediu (POS Mediu), documentul strategic național care reprezirțtJU-baza. pentru selectarea operațiunilor sectorului de mediu co-fmanțate din Fondurile StotCtUwt'e (Fondul de Coeziune și Fondul de Dezvoltare Regională Europeană).    < AR*


/    ‘'DX

RomCâpfta;

invest oeo


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului Stația de Epurare e Municipiului București. Clina - Faza 11-3. împreună cu lucrările de reab litere colectoare da apă uzată și Casata da apă uzata DâmboWă’' Contract de servicii nr. 469; 15;05.2012    /


//?

POS Mediu esle unul dintre cele șapte Programe Operaționale din'-cadrul T)h'ieețjvuliii de ..Convergență'- pentru perioada de programare CP 2007-2013. Programul este strâns/ legat de obiectivele naționale ale strategiei specificate în cea de-a treia Prioritate a Pianului de;

'Dezvolta re Națională (PUN) - ..Protecția și îmbunătățirea calității mediului înconjurăton-iși"prioritățile din Cadrul Strategic Național de Referință” (CSNR) - ..Dezvoltarea infrastructurii de bază pentru conformitate eu Standardele Europene", care are in vedere obiectivele de sprijin, principiile și practicile DE. POS Mediu se bazează pe deplin de obiectivele și prioritățile politicilor infrastructurii .și mediului înconjurător ale UE și reflectă obligațiile internaționale ale României și interesele naționale specifice ale acesteia.

Obiectivul global ai POS Mediu esle de a proteja și îmbunătăți standardele de mediu și de v iață din România, coneenlrându-se în special pe respectarea acquis-ului de mediu. Scopul este de a reduce diferența de infrastructură de mediu care există intre l E și România, atât în termeni de cantitate cât și de calitate. Acest lucru ar trebui să. conducă la servicii mai eficiente și mai eficace, luând pe deplin în considerare în același timp dezvoltarea durabilă și principiul poluatorul plătește.

Obiectivul specific al POS Mediu cu privire la sectorul de apă este îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare eu apă și de canalizare. în conformitate cu practicile și politicile UE. în majoritatea zonelor urbane până in 2015 și priit stabilirea unor structuri eficiente de gestionare a apei și apelor uzate regionalizate.

în scopul de a atinge obiectivele POS Mediu. Ava Prioritară 6 au fost stabilită la nivelul programului căruia i-a fost alocat un buget total de aproximativ 5.6 miliarde de curo (din care. 4.5 miliarde de euro sunt prevăzute ca sprijin comunitar și o sumă de aproximativ 1.1 miliarde de curo provine din contribuția națională).

Obligațiile de mediu din Tratatul de Aderare la UE. care reflectă obiectivele ambițioase menționate mai sus sunt extrem ue solicitante, în special în sectoarele de apă și ape uzate, acolo unde nevoite de investiții sunt semnificativ mai mari decât în alte sectoare ale mediului, iar acest lucru se rellectă in alocarea financiară a POS Mediu. Prin urmare. Axa Prioritară care aie cca mai mare pondere în program este Prioritatea nr. 1    ,,Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată",

căreia i-au lbst alocate aproximativ 3,2 miliarde de euro (reprezentând mai mult de jumătate din întregul buget al POS Mediu).

instrumentul de finanțare comuniiara care sprijină această prioritate este de Fondul de Coeziune. Operațiunile sprijinite prin această Prioritate generează venituri prin taxele


plătite d


nu.


tort


pentru serviciile prestate, prin urmare, rata maximă de finanțare UI a fost stabilită la 85%.


Aceasta axă prioritară abordează una dintre principalele puncte slabe identificate în analiza SWOI a POS Mediu care rellectă accesul redus al comunităților la infrastructura de bază pentru apă și apă uzată, calitatea necorespunzătoare a apei potabile și lipsa colectării apelor uzate și a instalațiilor de tratare, in unele zone. De asemenea, abordează problema privind eficiența scăzută a serviciilor publice de apă. în principal clin cauza unui număr mare de operatori miei. muiți dintre ei ocupându-se eu alte activități diferite și din cauza investițiilor pe termen lung. managementului ineficient, lipsa strategiilor de dezv oltare și planurilor de afaceri pe termen lung.

In acest fel. guvernul român a decis să urmeze


?ze o strategie prin care să promoveze sisteme integrate de apă și ape uzate într-n abordare regiongîsh fii seopuf.-maximizârii veniturilor provenite din raportul eficiență-eosturi de la economii defMxtriîr-și^-pri-'y urmare, pentru în scopul optimizării investiției totale și ebeltuieiiior operaționale &//eț^t£.ețc-,â4țUl de inv estiții.

AZCQA4


RomCapita!

Invest •••

Pentru a realiza acest lucru, comunitățile sunt încurajate să se grupeze și să dezvolte un program comun de investiții pe termen lung pentru dezvoltarea sectorului (Planul Mașter). Investițiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populației facilități adecvate pentru alimentarea cu apă și pentru canalizare, la calitatea cerută și la tarife acceptabile, dar, de asemenea, să sprijine autoritățile locale să pună în aplicare o un program de investiții de capital multi-anual integrat, în scopul de a îmbunătăți standardele serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare municipale prin crearea de furnizori de servicii regionale integrate, autonomi, stabili din punct de vedere financiar și eficienți, capabili să planifice și să implementeze investiții în contextul unui proces de consolidare în sector, în conformitate cu politicile și practicile UE.

In scopul stabilirii și clasificării în funcție de prioritate a nevoilor de investiții pe termen lung din sectorul apelor uzate în municipiul București, un Plan Mașter a fost elaborai de către Asocierea SWECO / Halcrow / Sogreah (Asocierea SHS), în parteneriat cu ROMPROED, în cadrul Măsurii ISPA de „Asistență tehnică pentru managementul de proiect și asistență pentru programe pentru SEAU Bucuji^WURZE^escriere scurtă a rezultatelor planului mașter urmează în secțiunea următoare.


3.2 Rezultatele Mașter Planului

3.2.1 Context

Municipiul București, care este situat în central Câmpiei Române, în cursul inferior al bazinului râului Argeș, acoperă o suprafață de 23787 ha și este cel mai important centru politic, economic și cultural din România.

Municipiul este deservit de un sistem de canalizare combinat-, care se extinde în întreaga zonă amenajată a orașului.

Rețeaua de canalizare este alimentată cu ape uzate menajere de la aproximativ 95% din populația de 1.925,000, împreună cu majoritatea tuturor unităților industriale și instituționale, apele uzate din comunitățile vecine și scurgerile de apă de suprafață pe timp de ploaie.

Apele uzate colectate sunt transportate la locația Stației de Epurare a Apelor Uzate de la Glina (SEAU), la sud-est de București, unde sunt descărcate netratate în râul Dâmbovița.

Punerea în aplicare a Măsurii ISPA de mai sus este în curs de desfășurare. Acest lucru va asigura o tratare completă pentru aproximativ 55% din debitele pe vreme uscată care ajung la SEAU Glina. Punerea în aplicare a Etapei 2 a SEAU Glina va începe la câțiva ani dună finalizarea Etapei 1 și va asigura o tratare completă pentru ponderea debitelor pe vreme uscată care ajung la SEAU Glina.

După finalizarea proiectului de reabilitare a SEAU din București Etapele 1 și 2. toate debitele colectate pe vreme uscată din București vor beneficia de o tratare completă la SEAU Glina. Se estimează că efluentul deversat îndeplinește standardele menționate în directiva pentru epurarea apelor uzate urbane (DEAUU) pentru cursurile de apă sensibile și nămolul tratat corespunzător înainte de eliminarea în condiții de siguranță. Cu toate acestea, fără intervențiii inveslitionale inportante, vor rămâne deficiențe semnificative în padfi-d ,fețȘfgi'4e canalizare.

Acestea vor avea un impact negativ asupra niyotarilbrpdpțșprA^cif șf,asupra eficienței serviciilor, cu un efect direct estimat asupra dorinței clientul/- 17 '    '


RomCîL-'trfl 2*^ învtsl 030


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Clina - Fazs ll-a. 'mpreună cu lucrările de reabilitare colectoare ca apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbavita”

Contract de servicii nr. 469' 15.0S.2012    (    )


3.2.2 Serviciile de canalizare

Responsabilitatea pentru furnizarea de servicii legate de apa uzata a fost delegată in nțbcl substanțial de către f'GMB companiei S(’ Apa Noxa București SA (ANB). în eonfonnităte'cîi termenii unui contract de concesiune semnat pe 20 martie 2000. în conformitate eti contractul de concesiune. AN'B ure drepturi exclusive de a presta servicii de canalizare și de a utiliza bunurile publice aferente.

facă investițiile


Aceasta trebuie să păstreze aceste bunuri intr-o stare bună de funcționare necesare ca să îndeplinească anumite niveluri de serviciu specificate.

Separatorul principal al colectorului, cunoscut sub numele Caseta, care se întinde de la Lacul Morii, în partea de vest a orașului, cu SEA1 Clina in partea de est. este încă in afara termenilor Contractului de Concesiune, dar a fost recent preluat de către CCMB de la Apele Romane si va 11 exploatat și întreținut în viitor de către ANB.

Sistemul actual este de aproximativ 2.561 km lungime (1.772 km de colectoare plus 789 km conexiuni). Doisprezece colectoare principale și unsprezece colectoare secundare colectează apele uzate din cele 6 sectoare ale orașului București și le descarcă in Casetă. Sistemul de canalizare funcționează predominant prin gravitație cu 13 stații de pompare minore care deservesc zonelor localizate joase. Debitul mediu anual pe vreme uscată este de aproximativ 12.7 m3 / s din care 5,3 m3 / s sunt infiltrații. în timpul evenimentelor de ploaie debitele depășesc 160rn3 / s.

Nevoia de a îmbunătăți serviciile de canalizare din București a fost identificată în Strategia Națională de Mediu - implementarea ISPA, Document Strategic, Ministerul Apelor și Managementului Mediului, actualizată in mai 2001. După aderarea la 1 Iniunea 1 uropeană. Strategia Națională de Mediu a fost înlocuită cu Programul Operațional Sectorial pentru Mediu, 2007-2013 (POS Mediu), elaborat de Ministerul Apelor și Managementului Mediului, emis in versiune preliminară în mai 2006 .și finalizat ltt anul 2007. Obiectivul global al POS Mediu este de a îmbunătăți standardele de viață și de mediu, concentrându-se in special pe respectarea acquis-ului de mediu în cadrul căruia Axa Prioritară 1 ..Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată” include extinderea / reabilitarea rețelelor de apă și de canalizare.

Obiectivul Mașter Planului a fost de a identifica un plan de acțiuni prioriti/at. cu costuri estimate, care va aborda în primul rând toate deficiențele existente în rețeaua de canalizare, dar, de asemenea, necesitatea unor măsuri complementare la SEAL1 Clina. pentru Etapa 2. și de a se asigura că nivelurile țintă de servicii pot fi îndeplinite având in vedere debitele de ape reziduale estimaLe pentru orizontul de proiectare. Un plan de investiții pe termen lung a fost de asemenea elaborat.

în scopul de Mașter Planului, obiectivele de performanță și normele țintă au fost elaborate pe baza cerințelor directivelor europene corespunzătoare, liniilor directoare ale standardelor naționale și europene și bunelor practici general acceptate în țările europene. în concordanță cu Standardul European SR-F.N 752: sistemele de drenare și de canalizare în exteriorul clădirilor, obiectivele

definite pentru Mașter Plan sunt similare eu cele pentru-rm sistem nou. Cu toate acestea, având în vedere importanța investițiilor necesare, se observă Că o oarecare relaxare in obiectivele de

performanță ar putea să trebuiască să fie .-.leeeptfatâ iu ca'driif constrângerilor financiare.

//.X    ' f~ ?.,■ Z'tN


AZCO&l

RomCapital

In vest «o®


z. V.T’"    ;


vicii1 nr. 469/,


,ipâ uzată Dâmbsyita” ««5.2012 Q

4?’ \\    '


fi Z* ?f ‘ 'A    - -

3.2.3 Evaluare, rezultate și concluzii

-Vi '

Evaluarea sistemului de canalizare existent...a fost rieâlizată folosind cele mai bune informații disponibile. Pentru a ajuta la evaluarea și proiectarea pe scurt a opțiunilor de modernizare, un model matematic a! rețelei de canalizare existente a fost dezvoltat cu ajutorul software-ului SWMM5 și calibrat cu datele istorice limitate. Acest model a fost dezvoltat pe baza modelului hidraulic ANB. Înainte de orice studii de fezabilitate viitoare și activități de proiectare detaliată, se recomandă ca modelul să fie îmbunătățit și etaionai complet în conformitate cu Grupul Utilizatorilor de Planificare a Apelor Uzate din Regatul Unit, Codului de Practică pentru Modelare Hidraulică a sistemelor de canalizare sau altele similare.

Evaluarea a concluzionat ca sistemul de canalizare existent oferă un nivel rezonabil de servicii in termeni de acoperire a serviciului și, cu excepția Glina._a descărcărilor directe de mediu. Cu toate acestea, există deîiciențemajore în ceea ce privește:

•    capacitatea hidraulică inadecvată care duce la o frecvență mare a inundațiilor; și

•    nivelurile ridicate ale infiltrațiilor în sistem.

Analiza a indicat faptul că întreaga capacitate intrinsecă hidraulică a rețelei gravitaționale existente este echivalentă cu un eveniment de ploaie anual sau o dată la doi ani. Evenimentele de ploaie cu o frecvență de o dată la doi ani sau măi mare conduc la supraîncărcare larg răspândită și inundații din sistem, care duc la:

•    utilizarea restricționată a toaletei;

•    inundarea subsolurile proprietăților și pe căile de acces în urma evenimentelor de ploaie majore și

•    poluarea mediului (râurile Dâmbovița, Coientina, ape subterane și soluri).

Pe lângă faptul că reprezintă un risc important pentru sănătate, supraîncărcarea frecventă a canalizării este de natură să accelereze deteriorarea structurală a colectoarelor, în urma formarii unui defect inițial.

Există o lipsă generală a datelor structurale ale Casetei, inclusiv referitoare la caracteristicile conforme execuției, a stării si a condițiilor de performanța. Aceasta reprezintă o preocupare majoră, dat fiind rolul său cheie în performanța generală a sistemului de canalizare.

Infiltrațiile în sistemul de canalizare sunt ridicate in raport cu prevederile standardelor internaționale, fapt care conduce la o pierdere a capacității efective de transport în sistemul de canalizare si la costuri de investiție si operare crescute la SEAU Glina.

Dalele disponibile indică faptul că starea structurală a colectoarelor este în general corespunzătoare. Cu toate acestea, analiza avariilor pentru fiecare locație arată că un număr de străzi are o rată de avarii semnificativ mai mare, indicând pierderi locale ale capacitatii structurale a colectoarelor.

După finalizarea investițiilor preconizate și în curș^de^esf&șurare, acoperirea serviciului va fi îmbunătățită în mod semnificativ și aproape d^^iccfivul â'e ,ă .asigura un sistem de canalizare eficient în toate zonele, până în 2015.


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a. împreuna cu lucrirtie de resb i'tare ftonn.ao.;ai    colectoare de apa uzată si Caseta de apă uzată Dâmbovita*

Ip.vesî    r    .    i

Contract de servicii nr. 4S9i 15,05.2012

Fără intervenții, incidența inundațiilor din sistem este probabil să crească in viitor, ca urmare a dezvoltării continue a municipiului, a conectării sistemelor de canalizare din comunitățile vecine la sistemul centralizat din București și extinderea sistemului pentru a servi 100% din populația rezidenta. Aceste comunități vecine, conectate la sistemul din București sunt: Glina. Popești-I.eordini, Jilava, Chiajna, Chitila. Mogoșoaia, Buftea. Voluntari. Pantei imon și Dobroești.

e canalizare și SRAf.î


Aeroportul Henri C'oandă din Otopeni este. de asemenea, conectat la rețeaua-d Glina București.    ' ■ z

\z ■


Opțiunile strategice de a reduce riscul de inundații și de a asigura că scurgerile apei de ploaie .mm colectate, transportate și descărcate într-un mod adecvat pentru a proteja sănătatea publică și mediul au fost identificate și comparate în funcție de    \    ,7 ® Opțiunile dc investiții pe termen lung. pentru a reduce riscul inundațiilor:

® Opțiunile dc investiții pc termen scurt, pentru a reduce riscul de inundații in zonele prioritare;

•    Opțiunile dc canalizare pentru noile construcții, și

•    Opțiunile dc canalizare pentru comunitățile învecinate:

3.2.4 Planuri de investiții și prioriii-are

Investiții foarte importante vor fi necesare pentru modernizarea sistemului existent pentru a satisface un nivel-țintă propus pentru servicii și unele derogări vor ti necesare pe termen scurt și mediu. Surse potențiale de finanțare au fost revizuite.

Mașter Planul include planuri de investiții pe termen scurt și lung, concepute pentru a ridica nivelurile dc servicii, având în vedere debitele și încărcările viitoare previzionale și existente.

Mașter Planul recomandă, dc asemenea, următoarele:

•    cu excepția unor zone la scara mica, toate noile dezvoltări urbane ar trebui să fie obligate să-si asigure sisteme de canalizare separate pentru menajer si pluvjal;

•    în scopul de a asigura preluarea eficienta a apelor pluviale . municipalitatea ar trebui să ia în considerare asumarea responsabilității pentru construirea sistemelor de colectare a apei pluviale din noile amplasamente, eu costurile financiare recuperate de la dezvoltatori;

•    directoratul utilităților publice al Primăriei trebuie să numească un inginer cu responsabilitate specifică in a monitoriza evoluțiile în domeniul sistemelor de canalizare pluviala in România și pe plan internațional și în a disemina aceste informații părților interesate:

•    planurile de dezvoltare urbană existente trebuie să fie dezvoltate pentru a forma un cadru clar de planificare, inclusiv identificarea tipului de dezvoltare permisă al zonei ide exemplu rezidențial, comercial, ctc.) și Coridoare bine definite pentru utilitati protejate dc alte tipuri de dezvoltare:

’ debitele mari de canalizare a apelor de ploaie nu trebuie să fie acceptate de la comunitățile învecinate (a sc vedea secțiunea 3.3 de mai sus), care doresc să se conecteze la sisiemul de canalizare centralizat. în București. Comunitățile ițiveeînate trebuie să fie obligate să instaleze sisteme de canalizare separate sau să eestioncz.cdebitjZle dc ploaie, alternativ, prin asigurarea de ocversoare șt / sau depozitare;    d

—^P75S)

RomCapital

Invest


• zonele industriale existente trebuie să fie încurajate să separe debitele de ploaie și de cele ale apelor menajere sau să asigure în mod alternativ depozitarea pentru a reduce debitele de ploaie de vârf care intră în sistemul de canalizare;

•    deversoarele canalizărilor combinate (DCC) trebuie să fie instalate pe Colectorul B7 pentru a minimiza inundațiile în partea de nord a Bucureștiului; și

•    deoarece Caseta este fundamentală pentru performanța generală a sistemului de canalizare, o cooperare mai strânsă trebuie stabilită între părțile responsabile pentru investițiile, exploatarea și întreținerea bunurilor sistemului de canalizare din București, având în vedere că fără o astfel de cooperare strânsă eficienta invcstitionala este scăzută, , adică se recomandă ca situația existentă să fie revizuită și raționalizată. Această cerință a fost îndeplinită în prezent deoarece Primăria a preluat acum exploatarea Casetei de la Apele Romane (ANAR).

Tabelul 3-1: Programul propus de investiții pe termen scurt (2012 - 2015




Costul total, EUR


Extinderea tratării mecanice


14.711.209



Extinderea și consolidarea eficienței de tratare biologică


Tratarea nămolului inclusiv amenajarea de primire a cisternei septice


Tratarea mirosului


Precipitarea chimică a fosforului


Tratarea apelor pluviale


Costuri suplimentare (racordare la utilități - apă, curent, SCADA, acces la drumuri, studii, proiectare, taxe și impozite, teste, procent din cheltuielile cu serviciile .de management al proiectului, supravegherea lucrărilor și auditul anual al proiectului, procentul din contingențe și alte costuri similare).


Total SEAU Glina - Etapa II


Incineratorul de nămol


.„li-'


42.201.425


3.626.904


3.200.000


494.265


[.000.000


29.865.986


95.099.790



A-.vOs'Vâ    Asistența Tehnica pentru Managementul Proiecrului


,.Stația de Epurare a Municipiului București, Giina - Faza ll-a împreună cu lucrările de reabi'itare

RomCiipitd! ®»-    colectoare ae apa uzată și Caseta de apă uzată Dămboviîa''

os®

fota! reabilitare rețele de apă potabilă    63.659.000

5

Proiectul ..Bucur"

Proiectul ..Bucur"

43.375.000

6

Curățarea secțiunilor Casetei

Proiectul    ..Caseta    inteligentă"

(curățarea și îndepărtarea obstacolelor din interiorul Casetei)

16.400.000

7

Canalul de evtcuare a apelor    uzate

Proiectul jEăSptaInteligentă" (canalul de evacuare}    ,

5.000.000

(evacuarea apelor uzate din Casetă)



tfSCi


Contract de servicii nr. 469/15.65.2012

Țevile, supapele și cablurile izolarea

1.556.W

Sistemul electric

2.101.486

Controlul și instrumentația

4.194.31 1

Instalarea și izolarea

18.992587

/

Costuri .suplimentare (racordarea ia

18.940,657

/

utilități apă. curent. SCADA. acces.

//'■ '    A

/•

c- ' ' 1

studii, proiectare, etc.)

Total incinerare nămol

76.294.937

Total SEAL și incinerare nămol

171.394.728

2

Lucrărr'de" reducere a

Sistem nou de drenaj, pe partea

20.079.424

infiltrațiilor în Casetă

dreaptă a CASE I El

Debranșare lacuri (ref la Lacurile Tinerelului. C'aro'. Titan)

2.606.968

l'olal lucrări de reducere a infiltrațiilor în Casetă

22.686.392

*>

5

Lucrări de reducere a infiltrațiilor    în

colectoarele mari

Reabilitarea colectorului AO

6.244.983

Reabilitarea colectorului 130

8.022.324

Total lucrări dc reducere a infiltrațiilor

14.267.307

în colectoarele mari

Reabilitarea rețelelor de apă potabilii

înlocuirea rețelelor dc apă din Sectorul

2 (zonele: Colcntina. Socului. Berindei)

23.000.000

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul

5 (zonele: Ferentari și Rahova)

17.000.000

înlocuirea rețelelor dc apă din

23.650.000

Sectoarele 1,3. 4 și 6

RomCapital

Invest «o«


Managementul

debitelor


Proiectul „Caseta inteligentă” (supapele pentru reglarea debitelor, din interiorul Casetei)


Managementul    Proiectul „Caseta inteligentă”

calității apelor uzate și (instrumentația - calitatea și debitele) monitorizarea    z' )


'?'CX


9.000.000


1.050.000


Fotal


346.823.427


Tabelul 3-2: Programul


ii pe termen Iun» (2007 - 2038)


nămolului


108.300.000

SEAU Glina, Etapa 2

95.099.790

Incineratorul

76.294.937

Total SEAU și incinerator

279.694.728


Lucrările de reducere Reabilitarea Casetei, sectorul Ciurel a infiltrațiilor în - Unirii

Casetă__


Reabilitarea Casetei, sectorul Unirii -Vitan


Reabilitarea Casetei, sectorul Vitan Glina


Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în Casetă


30.148.463


44.051.807


32.875.487


107.075.757


Lucrări

complementare

reducere


Noul sistem de drenaj, pe partea dreaptă a Casetei


20.079.424


a l

infiltrațiilor în Casetă


Debranșarea. lacurilor (ref. la Lacurile Tineretului, Carol, Titan)


2.606.968


Total lucrări complementare de reducere a infiltrațiilor în Casetă


22.686.392


Lucrări de reducere a infiltrațiilor    în

colectoarele mari


Reabilitarea colectorului A0


Reabilitarea colectorului B0


Total luc?ă(h We ' zțedyțcere a I infi ltrați iîdr/n colectori eTnaj i

\    I


6.244.983


8.022.324

74.267.307


t6h

Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului    „r .

.Ststiâ de Epurare a Municipiului București. Giina - raza ll-a. împreuna cu lucrările de reabilitare    r-.fî

colectoare de apa uzata și Caseta de apa uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 463/ 15.05.2012

Lucrări de reducere a infiltrațiilor    in '

Reabilitarea colectoarelor Colroceni

din

/nn li

8.633.795

colectoarele mici

Reabi 1 itarea colectoare 1 or

din

zona

10.282.219

Regina Mari a

Rcabi 1 i tarea co 1 ectoarclor tineretului

din

zona

1.562.712

Total lucrări de reducere a

20.478.726

infiltrațiilor in colectoarele

mici

6    . v-Reabi ii tarea rețelelor

înlocuirea lețeleloi de

apă

din

23.0UO.OOO

/de apă    potabilă

Sectorul 2 (zonele:

Co ierni na.

4 pentru    a reduce

Socului. Berindei)

pierderile    și

infiltrațiile în rețeaua

..»• C’!*.

Înlocuirea rețelelor de

apă

din

1 7.000.000

ii-

de banalizare)

Sectorul 5 (zonele: Le

rentari și

\\ >

Rahova)

..

%

•‘    x v'

înlocuirea rețelelor de Sectoarele 1.3. 4 .și 6

apă

din

23.650.000

Total reabilitare rețele potabilă

.1 V

apă

63.650.000

7

Extinderea rețelelor

Proiectul ..Bucur"

43.375.000

(pentru a asigura procentul    de

racordare de 100%)

RomCapital

tnvest *©«

3.3 Caracteristicile naturale în zona proiectului

3.3.1 Topografia și apele de suprafață

Orașul București este amplasat în centrul Câmpiei Române, la aproximativ 60 km în partea de nord a Dunării. înclinarea câmpiei este predominantă dinspre nord-vest către sud-est cu nivelurile de teren descrescând de la aproximativ 92 m AD la 70 m AD. Municipiul este intersectat de râurile Dâmbovița și Colentina, vezi figura 3:1, care curg prin oraș aproximativ paralel, de la vest către est. Orașul București și împrejurimile sale sunt situate în vecinătățile joase ale bazinului râului Argeș.


Râul Dâmbovița este unul din principalii afluenții ai râului Argeș și are o lungime totală de 286 km și o zonă de captare de 2.824 km2. în anii '80, la periferia de vest a orașului, s-a format Lacul Morii pentru a atenua debitul râului Dâmbovița și a îmbunătăți protecția împotriva inundațiilor. Râul. care era foarte poluat, a fost transformat într-un spațiu închis subteran cunoscut sub numele de Caseta, proiectată.să primească apele reziduale din sistemul de canalizare într-un canal de acoperire deschis din beton, pentru râul cu apa potabilă.

Râul Colentina este un afluent al Dâmboviței. El are o lungime totală dc 80 km și o zonă de captare de 636km2. Regimui râului s-a modificat în prima jumătate a secolului 20 prin barajul construit pe principalul canal de râu pentru a forma un anumit număr de. lacuri.

Calitatea apei în râuri este scăzută, cu următoarele secțiuni ale râului fiind desemnate zone de alimentare sensibile: Dâmbovița în aval de Glina, Argeș in aval de confluența sa cu râul Dâmbovița. râul Colentina în dreptul localității Cemica și râul Pasarea în aval de Brănești, la confluența cu râul Dâmbovița.

Câmpia de inundație interfluvială Argeș către Dâmbovița si câmpiile de inundație ale râului Sabar și râului Colentina sunt identificate ca zone de alimentare^v-ufaerabile.

3.3.2 fieoj&gifiși hidrogeologie Geoldgia,suprafeței, tonstă în depozite sedi


J    II

©firta^e din șapte complexe distincte.


//


AZC'O/,4



Curățarea secțiunilor Casetei

Proiectul    ..Caseta

(curățarea    și

obstacolelor din inlerioi

inteligenta"

îndepărtarea

•ul Casetei)

Canalul de evacuare a apelor    uzate

(evacuarea    apelor

uzate dh: Casetă)

Proiectul    ..Caseta

(canalul de evacuare)

inteligentă''

Managementul

Proiectul    ..Caseta

inteligentă"

debitelor

(supapele pentru reglarea debitelor, din interiorul Casetei)

Managementul

Proiectul    „Caseta

inteligentă"

calității apelor uzate (instrumentația - calitatea și debitele) și monitorizarea


16.400.000


5.01)0.000


9.000.000


1.050.000


20.400.000



603.JI77.90S




A_COA4    Asistenta Tehnică pentru Managementul Proiectului


„Ș.tsția de Epurare a Municipiului București. Glina - Faza Ii-a, împreună cu lucrările da re::'c litar?

r,ooL.-.pitni •»-    colectoare da apa uzată si Casata de apa uzata Dâmbovița’

Contract de servicii nr. 463/ 15.05.2012

Canalizările existente sunt amplasate la adâncimi de până la 9ni sub nivelul solului și riscă sa !îc înglobate în straturile l până la 3. în funcție de locul respectiv, adică umplutura de suprafață, complexul nisipos-argilos superior sau complexul de pietriș Colentina.

In termeni generali, datele disponibile referitoare la soluri indică faptul că geologia suprafeței este predominant după cum urmează:

o Sectorul estic al Bucureștiului: succesiune de straturi de âfajlă si nisip;

o Sectorul nordic ai Bucureștiului: predominai, soluri nisipoase;-, și

• în alte părți: predominat profil nisipos-argildș. .    ț/ / f x o Cv’m '    <

’’ .....

Două complexuri separate de ape subterane există^șpbdfucu'rești: complexul superior si mijlociu format din depozite aluvionare de-a lungul văilor râunlor Mostiștea. Dâmbovița șl Colentina- și complexul inferior, format din straturile de la Iratcsi. în complexul superior acviIcrele ' apele freatice din nisipurile și pietrișurile râurilor Dâmbovița și Colentina sunt de interes special pentru studiile eu privire la canalizare.

Nisipurile și pietrișurile D'âmboviței sunt situate sub câmpia de inundații a Damboviței. Acviferui este alcătuit din nisipuri line și de dimensiuni medii, iar dedesubt există nisipuri grosiere și de dimensiuni medii. Cu o grosime de la 2 m la 11 m și o înclinare dinspre nord-vest către sud-est, acest strat acvifer .se întinde la adâncimi de la 4 m la 15m.

Cu excepția câmpiei de inundație a râului Dâmbovița, straturile râului Colentina pot lî găsite în subteranele întregului oraș. Acviferui este mai aproape de suprafață in zona de nord-vest (de la 3 m la 17 m) și se afundă mai adânc către sud-est (10 m la 28 m). Grosimea stratului acvifer este în mod normal între 4 m și 10 m. Ambele ac vi fere Dâmbovița și Colentina sunt arteziene, adică sub presiune. Nivelurile apelor subterane în mod tipie scad de Ia 86 m in extremitatea de nord-vest a orașului, la 60 m, în vecinătatea Stației de Epurare a Apelor Reziduale de la Glina.

Orașul București este supus unei activități .seismice intermitente. Orașul se află undeva între 140 km și 170 km distanță de regiunea Vrancea (epicentrul multor cutremure) și este deosebit de vulnerabil la mișcările de pământ, din cauza lipsei unei geologii masive în zonă.

5.5.5 Clima

București are un climat continental, caracterizat prin '.'eri uscate și calde și ierni reci. Media anuală a temperaturii aerului este de aproximativ 11°C. Iarna, temperaturi ie ajung adesea sub 0 (’ deși rareori scad sub -10°C. Vara, temperatura medie este de la aproximativ 22"G la 24'C. temperaturile maxime pot ajunge la mijlocul verii ia peste 35:C. măsurate în centrul orașului. Media anuală de precipitații este de aproximativ 595 mm. Căderile de ploi pe timpul verii tind să fie caracterizate prin furtuni foarte puternice de durai a scurtă, in timpul primăverii și toamnei, precipitațiile sunt mult mai frecvente, dar de obicei, de mai mică intensitate.

5 5.4 Pi'i'/tectia mediului

Nu există zone de tip Natura 2000 sau alte rezerv ani. nuturație naționale desemnate in București sau în împrejurimile imediate. Lacul Gernieadin jiklefuî Ilfov Xdbsr propus ea zonă specială din punct de vedere al pojiulațiilor de păsări și pește. Au f^j^ințcgisirifte șaptezeci și nouă de specii de păsări de apă protejam, pi;in Directiv a pentru Păsări .și

: emilie/


,-la1 Bernâ..ș: I Iaca.


fV, riGL

-T «*,,

RomCapuat

Invest «o©


- ® = A,

-'CljRn-

de


în București, lacurile de pe râul Colentina și terenurile asociate parcului sunt larg folosite locuitorii din București pentru diverse activități recreative, inclusiv sporturi nautice și înot.

3.4 Evaluarea socio-economică

3.4.1 Introducere

Bucureștiul a devenit capitala României în 1862. Pe lângă faptul că este cel mai important centru politic, economic și cultura! din România, este un important centru industrial. în 2008 avea o populație de aproximativ 1,944,000, adică 9,04% din totalul țării, iar în 2007 a produs 21% din produsul intern brut al țării. Orașul acoperă o suprafață de 228 km2 și este împărțit în 6 sectoare, a se vedea figura 3:2 și Tabelul 3-3.





3.4.2 Locuințe

Există un total de 790.400 de locuințe în București, dintre care 97% sunt proprietate privată. Locuințele rezidențiale sunt localizate pe tot teritoriul municipiului. Densitatea medie a populației este relativ pTare comparativ cu alte orașe europene, reflectând faptul că peste 70% din populație trăiește în'bîo.euri..de locuințe, a se vedea Tabelul 3-4.



Vi7



£~€QM


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului

„StațiȘ tis Epurare a Municipiului București, Glins - Faza l.-a, împreună cu lucrările de eabilitars j’vjj ROrr"'in>es! *m    colectoare de apa uzata și Caseta de apa uzată Dâmfcoviîa”

Contract de servicii nr. 4S9i 15.05,2012

Tabelul 3-4: 1 .•ocwinU'ta în -hmircsli

ln centrul orașului 18_

muc

apartamente până la 5 etaje

uc

de

1 C

Bloc

de

56

apartamente

C li

peste 5 etaje

-Z---t

I xieuințe individuale


cu    grădină

sau curte

Vile cu grădină sau curte

1

Altele

5

Sursă: Statisticile primăriilor orașelor



3.4.3 Ocupații

in ultimii ani. rata oficială a șomajului in București a fnsr semnificați' mai mică decât media națională, și a scăzut de la 7% la sfârșitul anului 1990 la aproximativ 2% la sfârșitul anului 2008. l.a sfârșitul anului 2008. numărul înregistrat de șomeri a fost de 18.274 din care 3.342 au primii ajutor de șomaj financiar (Sursa: Anuarul Statistic București 2008. Departamentul Regional de Statistică București).

In ultimii iO de ani, a existat o scădere semnificativă a ocupării forței de muncă în sectorul de producție, atât în ceea ce privește numărul absolut de persoane angajate cât și ca proporție din populația stabilă din București, a se vedea Figura 3:3.


în aceeași perioadă, proporția populației angajate în comerț. hoteluri, restaurante și activitățile imohiliare a crescut.




□ C?her activit-ies


r

i;


Alte

Xnneniu.

”n fiill.tr I i tinspr:t. depczibire ccrespi.mjenți Comerț. W-ei'.tri rcsimii mile Lotiâtt uc’.i ?tccuc;i?

Sn ii ființe 5i educație


Figura 3:3: Tendințele de ocupare a foMvi de mwca'în .Buciireșiti 19911 și 2008 Sursă: Antiara) Statistic București 2()t)0./lfiqXX/:ieiitvil RcȚ'ional de Statistică Buciirești



XC


4t,

tt

3.4.4 Industriei și activitatea întreprinderilor

în 2008, era un total de 101.040 unități economice active în oraș, dintre care peste 70% erau clasificate ca activând în domeniul comerțului angro și cu amănuntul sau în domeniul imobiliar, a se vedea Tabelul 3-5. Trebuie observat, totuși, că simpla analiză a numărului de unități maschează importanța relativă a sectorului de producție. deoarece__sectoarele comerțului angro, retail și

imobiliarelor sunt dominate de o proporție importantă^Thîc'fomnități


Tabelul 3-5: întreprinderi locale active în Bucure

1

T,.,.7 7. .

Industrie (producție)

6.684

1.512

bMcdiirițiSMan#

i

XHifîî?

S.74

n

Industrie (electricitate, gaze. producția și alimentarea cu aburi și aer condiționat)

121

20

14

10

165

Construcții

9.992

17478

332

48

11.850

Comerț angro și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete

35.980

3.230

487

73

39.770

Hoteluri și restaurante

2.240

464

69

11

2.78-

4

Transport și depozitare

3.780

355

95

32

4.262

Tranzacții imobiliare, închiriere și activități de service oferite în principal întreprinderilor

31.162

1.790

425

92

33.46

9 1

1 Total

89.959

8.849

5.755

377

101.040

Sursă: Anuarul Statistic București 2009, Departamentul Regional de Statistică București.

Analiza cifrei de afaceri per mărime de unitate indică faptul că micro-unitățile care au însumat 76% din numărul de unități de producție aiLgenerat doar 9% din cifra de afaceri, a se vedea Figura 3.4.


Cifră dc afaceri Nr. de unirăți

Sursă: Anuarul Statistic București 2009, Departamentul Regional de Statistică București.

Figura 3:4: Relația dintre mărime și cifră de afaceri în sectorul de producție 2008

Având în vedere toate tipurile de unități important sector ,prin numărul de uni alimentare.și băuturi este cea mai impo



teșxtile și confecții reprezintă cel mai meni xde.cifră dc afaceri, producția de produse


Tabelul \3-6 și Figura 3:5.


•. ,.1

RomCapitâ'. ’°o nvest


Asistență Tehnică pentru Managementul Proiectului ..Stația de Epura1'» a Municipiului București, Glina • Fsaa I -a, împreună cu lucrările de reabdiiare colectoare de apa uzată si Caseta de apă uzata Dămbovița"


X/<£. <7 deMfe.ee

Tabelul 3-6: Numărul de unități de producție în București. după tip de acîi■> ilati


Clasificare


Produse alimentare, băuturi si pisări    747    184

Produse textile și confecții ___;    804_231    63    13_1.170

Piele .și blănuri    _ j 217    113_25    1 i j.~’6

Lemne (eu excepția mobilei)___1    283    __32    _7

1 Iârtie și produse de hârtie

106

42

7

0

155

Imprimare și reproducere de mijloace înregistrate

co

‘O

8.0

90

33

5

785

Chimicale și produse chimice

147

44

13

.■)

207

Produse farmaceutice

26

12

9

-1

2

478

Cauciuc și produse plastice

350

101

24

3

304

Produse minerale nemetalice

216

56

24

K

886

Produse metalice (cu excepția mașinilor și echipamentelor)

655

176

48

7

644

Computere, produse electronice și optice, echipamente electrice

502

107

28

7

644

Mașini și echipamente

264

64

20

- s

356

Autovehicule, remorci și • semi-rernorci, echipamente de transport

68

14

11

7

100

Alte producții

1.124

174

34

11

1.343

Total

6.227

1.440

403

9!

8.161

AZCOM


RomCapital

Invest eeo


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzata Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012

Figura 3:5: Cifra dc afaceri a unităților de producție în București pe tip de activitate

Sursă: Anuarul Statistic București 2009. Departamentul Regional de Statistică București.

3.4.5    Servicii publice

Responsabilitatea primară pentru furnizarea de servicii și gestionarea investițiilor asociate este delegată de către primarul general și CGMB „Corpului special pentru servicii publice de interes local’’, altfel cunoscut sub numele de Primăria Municipiului București.

Corpul este divizat în 6 direcții generale, direcții, cu 19 filiale de raportare la Primarul General, 2 viceprimari și secretarul general cu cabinetul său. Responsabilitățile pentru furnizarea serviciilor publice principalele (apă, canalizare și tratarea apelor uzate, deșeuri solide, termoficare, iluminat stradal), revin Direcției de Utilități Publice.

Serviciile publice din București sunt proporționale cu un oraș de dimensiunea și statutul său și includ (date 2008/2009 ):

•    conducte de apă potabilă, canalizare, gaze și servicii de termoficare pentru comun’

•    54 de spitale, 114 clinici, 1954 cabinete stomatologice;

•    229 grădinițe, 180 școli primare și gimnaziale, 112 licee, 24 instituții de educație

•    404 biblioteci, 53 muzee, 34 de teatre și instituții muzicale, 14 săli de cinema;

•    2 aeroporturi internaționale;

•    sistemul extins de transport public, care include autobuze, troleibuze, tramvaie,metrou și căi

ferate.    .    •

în 2008 au fost 6,517 de cazuri de boli diareice acute. Cu toate acestea, nu există dovezi statistice care să lege cazurile raportate de alimentarea cu apă de calitate slabă sau dc canalizare.

3.5    Cadrul juridic și instituțional

3.5.1 Cadrul Legislativ legat de mediul înconjurător - sectorul apei


Administrația locală din România funcționează în conformi taie cu dispozițiile din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, (cu modificările și completările ulterioare), care. împreună cu articolele 120 și 121 din Constituția Națională, stabilește principiile de: ° auto-guvernare;

•    autonomie financiară:

•    descentralizarea serviciilor publice;

•    legalitate;

•    eligibilitatea autorităților administrației publice locale;

•    participarea cetățenilor la rezolvarea problemelor materiale locale, prin referendum.


Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului

„Stația ce Epurare a Municipiului București. Glirta • Faza ll-a. împreună cu lucrările do rsablitars

RomCapitrt!    coisctoă's de apa uzată $. Caseta de apă uzată Dâmbovita''

InvGSt fla»    r    '    r

Contact de servicii nr. 269,■' 15.05.2012


în conformitate cu legislația națională în vigoare, autoritățile administrative locale clin România sunt responsabile pentru funcționarea eficientă și furnizarea adecvată a serviciilor publice esențiale. Legea nr. 51/2006 (cu modificările și completările ulterioare) definește serviciile comunitare de utilități publice, ea majoritatea acțiunilor și activităților recunoscute care să asigure satisfacerea nevoilor de utilitate și care servesc, de asemenea, interesul, public al comunității locale în ceea ee privește: alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și drenarca apelor pluviale: producția, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice in sistem centralizat, salubrizarea orașelor, iluminatul public: administrarea sectorului public și privat al imitărilor administrativ - teritoriale; transportul public local.

Organizarea și funcționarea serviciilor publice de apă și canalizare sunt stabilite prin Legea nr. 241/2006 privind utilitățile de apă și canalizare (eu modificările și completările ulterioare). Scopul acestei iegi ..specifice" este de a stabili „cadrul juridic unitar privind înființarea, organizarea gestionarea, reglementarea, finanțarea, monitorizarea .și controlul funcționării serviciilor publice de apă și de canalizare". Aceasta include, de asemenea, principiile pentru: structura și condițiile de funcționare a acestor servicii, dispozițiile privind operatorii, utilizatorii și drepturile autorităților locale, dispozițiile referitoare la politica de tarifare și calculul și metodologia tarifelor.

Cadrul juridic pentru serviciile do alimentare cu apă și apă uzată, având în vedere că România a devenit membră a l. E. este construit pe directivele europene relevante, transpuse in legislația națională, care specifică reglementările in ceea ee privește cadrul instituțional pentru organizarea și funcționarea serviciilor de apă și. apă uzată precum și cele care reglementează calitatea apei și protecția împotriva poluării.

Legislația relevantă din România / LE relcritoare^lâ.sectorul de apă și apă uzată este prezentată in raportul de analiză instituțională.

3.5.2 Cadrul General Administrații Cadrul general administrativ la nivel național, județean și local este reprezentat de către mai multe instituții publice eu atribuții și responsabilități diferite referitoare la crearea sistemului legislativ eu referire la organizarea și funcționarea serviciilor publice.

Prin urmare, la nivel național, stat acordă sprijin prin măsuri legislative, administrative și economice de dezvoltare durabilă a serviciilor de apă și canalizare, eu infrastructura aferentă. Guvernul rumân trasează liniile directoare ale politicii de star în domeniul serviciilor de utilități, publice. în conformitate eu Programul de Guvernare și obiectivele Planului Național de dezvoltare economică și socială a țării, prin examinarea periodică a condiției utilităților publice și stabilește măsurile pentru dezvoltarea durabilă și creșterea calității acestora. în conformitate cu cerințele utilizatorilor și nevoile specifice ale localităților, pe baza unor strategii specifice sectoriale.

Legea nr. 215/20(11 prevede două niveluri ale administrației locale: consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, împreună cm primarii lor. și cu excepția Bucureștiului, consiliile județene. Aceeași lege stabilește atribuțiile și responsabilitățile organelor administrative locale.

Spre deosebire de alte municipii, or; dintre cele 41 de județe naționale. ( asigurate de către:


tșe și comune di» România. municipiul BucureșlL nu este un ele două niveluri afoNîdimnistraiiei locale din București simt





aicom


RomCapital

I n vest o«o


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012


•    Consiliul General (autoritate deliberativă) al Primăriei București - CGMB, format din 55 (ic

membri (presupunând că toți sunt disponibili), plus un primar genera! (autoritate-executivă) și doi viceprimari;    /

•    cele 6 Consilii Sectoriale, primării și primari.


Există o relație clară ierarhică între consiliile sectoriale și CGMB. Autonomia Consilier Sectoriale este limitată într-o mare măsură, sub rezerva autorității delegate de CGMB. Consiliile sShtprialc feî pot mări veniturile din impozite locale și transferuri de stat și în cadrul dispozițiilor de drept pot determina problemele definite de interes public local, în limita teritorială a acestora. Cu toate acestea, toate deciziile CGMB și ordinele Primarului General sunt obligatorii pentru consiliile sectoriale și bugetele lor, inclusiv investițiile și orice datorii suportate care sunt supuse aprobării de CGMB.

Fiecare județ, inclusiv municipiul București, are un Prefect numit pentru a acționa ca reprezentant al guvernului central ia nivel local. Prefectul poate ataca orice decizii pe care le consideră a f contrare legislației naționale.

Conform Legii nr. 51/2006, autoritățile administrației publice '.ocale au o competență exclusivă consolidată prin lege, în toate actele care implică crearea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor de utilități publice, în plus față de crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea și exploatarea bunurilor în proprietate publică sau privată a bunurilor administrativ-teritoriale, referitoare la serviciile de utilități publice.

Autoritatea de reglementare a ofertei publice de apă și de canalizare este Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunitare (ANRSC) care își exercită atribuțiile stabilite prin Legea nr. 51/2006 asupra tuturor operatorilor de.servicii publice de apă și canalizare. ANRSC reprezintă instituția publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, care reglementează! monitorizează și controlează la nivel central activitățile din zona serviciilor comunitare de utilități publice. Activitățile sale se referă în primul rând la: Emiterea licențelor de exploatare operatorilor, aprobarea tarifelor propuse de operatori, elaborarea și stabilirea reglementărilor cadru și specificațiilor cadru, monitorizarea respectării indicatorilor de performanță (nivelui serviciilor), pentru regulile aplicabile cu privire la licențe, reglementări tarifare, ctc.

3.5.2.1 Institulii de. mediu

Cadrul instituțional cu implicații directe în domeniului mediului înconjurător la nivel național, județean și local, este reprezentat de diferite instituții publice coordonate de Ministerul Mediului și Pădurilor, responsabil pentru protecția mediului înconjurător și monitorizarea programelor de măsuri adoptate la nivel național și local.

Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP) este cea mai importantă instituție centrală care acționează în scopul protecției mediului și resurselor naturale, cu scopul de a oferi generațiilor actuale și viitoare un mediu curat, în armonic cu dezvoltarea economică și progresul social. Ministerul îndeplinește, printre altele, rolul Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu 2007-2013, și tpțgdată,^Axa Prioritară 1 - „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată’'


A2COM

RamCapiwl

In vest ©ao


Asistența Tehnica pentru Management'-!! Proiectului „Stația de Epurare a Municipiulu București. Giina ■ Faza ll-a. împreună cu lucrările de reabi’iture coiectoare de apa uzată si Caseta de apă uzata Dâmbovița"

Contract de servicii nr, 463; 15.05.2012

Agenția îSațlanală de Rrotecțic a Mediului (ANiPM) este autoritatea specializata a administrației centrale publice, subordonată MMP. care are competențe in implementarea politicilor și legislației cu privire la mediu.

AN’PM își exersează competențele la nivel regional prin cele 8 agenții regionale in subordinea sa (și anume Agențiile Regionale sau de Protecție a Mediului - ARPM). I.a nivel județean, există 34 Agenții Locale de Proiecție a Mediului (ALPM). organizate și funcționând in scopul aplicării cadrului legislativ în vigoare emis pentru autoritățile teritoriale naționale de protecție a mediului. Avizele și autorizațiile de mediu sunt emise fie de ARPM. fie de ALPM. in funcție de natura activității, iar pentru anumite activități. autoritatea ii revine ANPM.

i.a nivelul municipiului București, autoritatea de protecție a mediului esle exercitată de Agenția Regională de Protecție- a .Mediului București.

L’n alt organism cu rol important în protecția mediului este Garda Naționala de Mediu (GNM) care funcționează în subordinea MMI’, ca instituție publică pentru inspecție șl control, organism expert in prevenirea, stabilirea și impunerea penalităților pentru încălcarea legilor de protecție a mediului, cuprinzând 8 Comisariate Rcgionale^^t:"43' Goniisariauv județene, printre care. in subordinea sa. Comisariatul Municipiului București.    /CVstz <■'e. £ z

Sarcinile GNM sunt:

. .....

•    Controlul activităților care influențează mediul șv apUea'rea penalităților conform legislației de protecție a mediului:

o Controlul activităților care prezintă un risc de accidente majore și-sau un impact semnificativ transfrontalicr asupra mediului, în scopul prevenirii și minimizării riscurilor de poluare:

•    Participarea la acțiuni de eliminare sau minimizare a efectelor poluării mediului, pentru a stabili cauzele poluării și modul de aplicare a penalităților eonfonn legislației;

•    Controlul investițiilor în domeniul mediului pe parcursul tuturor etapelor de execuție, având acces la toate documentele;

•    Propunerea căite organismul emițător a suspendării și/sau anulării normelor de reglementare emise iară a f în conformitate eu prevederile legale;

•    Determinarea factorilor care constituie infracțiuni in domeniul protecției mediului, consilierea organismelor de investigare a infracțiunilor și colaborarea cu acestea pentru u stabili faptele care. in conformitate cu legislația, constituie infracțiuni.

Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) a fost creată prin Decizia Guvernamentală nr. 107z2002 și este organizația publică națională responsabilă de administrarea, protecția și restabilirea calității și cantității resurselor de apă de adâncime și de suprafață.

ANAR operează cu autonomie financiară, sub autoritatea MMP și gestionează exploatarea apelor publice, gestionează infrastructura aferentă inclusiv rezervoarele, barajele împotriva inundațiilor, canalele, ctc., în plus față de gestionarea rețelei naționale de măsurători de calitate, hidrologiei și hidro-geologici. ai apelor publice.

Până recent, AN \R a fost de asemenea administratorul coieetoruiui separator principal, cunoscut sub numele de Casetă, care interceptează toate apele uz.ateAÎm cnlețAotțțeic operate de SC Apa Nova București'SA și-ic descarcă la locația SF.AI - ( dina.

La nivel loca; in .cadrul Consiliilor l.ocnltf. Există responsabile de probleme de protecție a pupliuîui.

■ .    /FTT

asemenea anumite sen ieii/departamente


AZCOA1


RomCapital

Inyest *00


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, impreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

Contract de servicii nr. 469/15.05,2012


3.5.2.2 Managementul serviciilor de alimentare cit apă și de apă uzată

După cum s-a menționat mai sus, Legea nr. 51/2006 definește serviciile comunitare de utilități publice, ca majoritatea acțiunilor și activităților recunoscute care asigură îndeplinirea nevoilor de utilități și care servesc de asemenea interesului public al comunității locale cu privire la: alimentarea cu apă, canalizare și tratarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și drenajul apelor pluviale, etc. Serviciile publice de alimentare cu apă au următoarele trăsături:

Evacuarea apelor neepurate din sursele de suprafață sau de adâncime; Tratarea apelor neepurate;

Transportul apei potabile și/sau industriale;    /

Depozitarea apei:

Distribuția apei de băut și/sau industriale.

Serviciul public de ape uzate are în vedere în primul rând:

ac

\Q VS, %


Colectarea, transportul și descărcarea apei uzate de la consumatori la stațiile dffepurare:

Tratarea apei uzate și descărcarea sa în emisar;

Colectarea, descărcarea și tratarea corectă a deșeurilor provenite de la gurile de admisie a apei de ploaie și asigurarea funcționalității corespunzătoare;

Descărcarea, tratarea și depozitarea nămolului și deșeurilor similar provenite din activitățile menționate mai sus;

Drenajul și descărcarea apei de ploaie și a apelor de suprafață din zona urbană.

Serviciile de utilități puhlice sunt organizate și gestionate în. conformitate cu legislația privind administrația publică locală, descentralizarea administrativă și financiară, dezvoltarea regională; finanțele publice locale și, în conformitate cu următoarele principii: autonomia iocaiă; descentralizarea serviciilor publice, principiul filialelor și proporționalității, principiul responsabilității și legalității, principiul asocierii intracomunitare; principiul dezvoltării durabile și al corelării nevoilor cu resursele; principiul protecției și conservării mediului natural și artificial; principiul asigurării igienei și sănătății publice; principiul administrării eficiente a patrimoniului public sau privat al unităților administrativ - teritoriale; principiul implicării și consultării cetățeniei; accesul gratuit la servicii de informare publice.

In aceste condiții, organizarea, funcționarea și gestionarea serviciilor de utilități publice trebuie să:

!if


îndeplinească atât cerințele de calitate cât și de cantitate;

asigure sănătatea*publică și calitatea vieții;

asigure accesul egal al utilizatorilor la serviciul public și securitatea serviciilor:

asigure egalitatea stabilirii prețurilor;

asigure protecția economică, juridică și socială;

asigure o funcționalitate optimă prin respectarea siguranței persoanelor și a serviciilor, rentabilitatea și eficiența economică a construcțiilor, instalațiilor, echipamentelor și dotărilor, în conformitate cu parametrii tehnologici proiectați; introducă metode moderne noi de management;.,

introducă metode moderne noi de elăbțwatie și‘implementare a strategiilor, politicilor, programelor și / sau proiectelorJllwâoinemur serviciilor de utilități publice; asigure'.conformitatea cu legislației spebi^cîr^Udate regulamentele în vigoare;

AZCG&l

RomC.^pical °®g Invesî ooo

asigure dezvoltarea dur^hiiăJ protecțiași evaluarea domeniului public și privat al unităților administrativ -vfcritoriale. precum și protecția și conservarea mediului, in conformitate eu reglementările consolidate;

asigure transparența și responsabilitatea publică, inclusiv informațiile și activitatea de consultare a/cu angajatori i/an ga ia lori lor. sindicatele/lor. utilizalorii/lor și asociațiile/lor lor reprezentative (comunități locale);

respecte principiile economiei de piață, prin asigurarea urnu mediu competitiv, reducând și stabilind zona de monopol.

Activitățile de alimentare eu apă. cât și serviciile de canalizare, se efectuează in baza unui regulament de servicii, precum și a unor specificații tehnice elaborate și aprobate de autoritățile administrației publice locale. în conformitate cu Regulamentul cadru al specificațiilor tehnice cadru aprobate prin Ordinul ÂXRSC nr. 88/2007 și Ordinul nr. 89/2007.

Serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare, ea servicii publice, sunt operate printr-o conrb'inație de bunuri fixe și mobile achiziționate legal, constând in principal în clădiri și terenuri, instalații tehnologice și structuri funcționale, echipamente și facilități specifice.

Infrastructura legată de serviciile de alimentare eu apa și canalizare în proprietatea unităților administrativ-teritoriale sunt active publice .și prin natura lor, și în conformitate eu prevederile legale, aparțin proprietății publice a.unităților administrativ-teritoriale. sub rezerva reglementărilor specifice în vigoare pentru bunuri publice.

Gestionarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, precum și. exploatarea și funcționarea sistemelor aferente, sunt organizate în așa fel încât să asigure respectarea condițiilor prevăzute de legea în vigoare în ceea ce privește calitatea apei potabile și purificarea apei uzate, in funcție de: nevoile comunităților locale, capacitatea, gradul de dezvoltare și caracteristicile socio-eeonomice ale localităților, starea sistemelor existente de alimentare cu apă existente și de canalizare; posibilitățile locale de finanțare a exploatării și funcționării serviciului, precum și posibilitățile pentru înființarea și dezvoltarea infrastructurii leîmico-cdilitare aferente: relația ideală cost-calitate pentru serviciul de relații furnizat / prestat.

Gestionarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare se organizează și se realizează in următoarele moduri:

•    gestionarea directă: în cazul gestiunii directe, autoritățile administrației publice locale iși asumă direct toate sarcinile .și responsabilitățile in ceea ec privește serviciile de alimentarea publică eu apă și de canalizare, organizarea, managementul de vârf. administrarea, exploatarea și funcționarea utilităților publice:

•    gestionare delegată: în caz de gestionare delegată, autoritățile administrației publice locale, sau. după caz. Asociațiile de dezvoltare intercoinunitară (AD1). trec în responsabilitatea unuia sau mai multor operatori toate sarcinile și responsabilitățile în ceea ec privește furnizarea de sen ieii de utilitate publică, precum și administrarea și exploatarea sistemelor aferente de alimentare eu apă și de canalizare, în conformitate eu un contract denumit în continuare Contractul de Delegare.

fip de gestionare este stabilii prin decizii ale autopitațil/’r responsabile ale unităților administrative locale.    // -

\ /' /li - ■■■■- •

AZCOM


RornCâpitai

Invest «o«


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița” / Contract de servicii nr. 469/15,05.2012


3.5.3 Politica regională - Cadrul instituțional din sectorul român al,

Pana de curând, serviciile de alimentare cu apă și de canalizare aiK.fosf'în--'cea mai mare parte exploatate de operatorii municipali, acest lucru ducând la operațiuni ineficiente, de cele mai multe ori capacități reduse și, prin urmare, efectuate la o scară sub limitele optime, fără acces la resurse financiare și capacitate tehnică și managerială limitată pentru a dezvolta ulterior nivelul serviciilor. In conformitate cu specificațiile din cadrul Programului Operațional Sectorial (POS Mediu) 2007-2013. cu scopul general de protecție a mediului și îmbunătățirea standardelor de viață în România, procesul de regionalizare este considerat ca element-cheie în îmbunătățirea eficienței infrastructurii și serviciilor de alimentare cu apă / canalizare, în ceea ce privește calitatea și costurile, vizând conformitatea cu obiectivele de mediu, în paralel cu durabilitatea pe termen iung a investițiilor, exploatarea, dezvoltarea strategică a sectorului de apă și o dezvoltare coerentă a regiunilor.

Procesul de regionalizare a fost determinat de necesitatea de conformitate cu standardele UE, asumate de România prin Tratatul de Aderare, un element esențial pentru realizarea angajamentelor referitoare ia protecția mediului în sectorul de alimentare cu apă și canalizare, facilitat de existența a doar o singură companie de apă licențiată, cu experiența și capacitatea de implementare și exploatare a programelor de investiții.

Prin urmare, obiectivul general al procesului actual de dezvoltare este de a crea un cadru juridic și instituțional solid și durabil, care să asigure o structură de punere în aplicare pe termen lung pentru investițiile planificate în cadrul POS Mediu și o capacitate de management adecvată pentru operarea facilităților existente și viitoare. Conform politicii din România reflectată în POS Mediu, realizarea acestor obiective necesită un proces de regionalizare, în sensul punerii în aplicare a unui cadru instituțional corespunzător în zona proiectului, potrivit pentru a combina serviciile de alimentare cu apă și canalizare legate de zonele de dezvoltare din această regiune, în cadrul unui proces de exploatare comun.

Regionalizarea companiilor de exploatare a apei și apelor uzate este orientată în principal pe consolidarea și integrarea infrastructurii cu procedurile financiar-contabile, procedurile comerciale (relația cu clienții, facturarea și încasarea facturilor), resursele umane și procedurile de gestionare sistemelor.

Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu completările ulterioare, se referă- la obligația administrațiilor locale de a-și organiza funcționarea în mod eficient și în mod adecvat în scopul de a fumiza-servicii publice. Conform acestei legi, administrațiile publice locale au dreptul de a se asocia cu scopul de a dezvolta servicii publice eficiente de interes local sau regional.

Principalele avantaje ale exploatării serviciilor de alimentare cu apă și canalizare la nivel regional constau în:

•    furnizarea de utilități prin sisteme integrate și mult mai profesioniste de management, estimate să ducă în timp la reducerea pierderilor de apă, la promovarea conservării resurselor, investiții minime și la protecția surselor de apă;

•    consolidarea capacității de a pregăti și implementa proiecte de investiții, precum și capacității de a

negocia finanțarea;

•    îmbunătățirea calității serviciului, a relațiilor cu clienții și a percepției acestora asupra operatorilor de utilități;

•    realizarea de economii de scară care afectează exploatarea eficientă a unor categorii de costuri: facturare centrală și managementul financiar, LUP la nivel central, conducerea centrală a laboratoarelor, etc.;



• gestionarea exploatării, prin intermediul instru reducerea implicării, politice în cadrul acftvitâții

management modeme și eficiente și

A



,C.OfV8    Asistenți Tehnică pentru Managementul Proiectului


„Stația de Epurare a Municipiului București. Glina - Faza ll-a, impreună cu lucrâ'iie de- -eabilitar-

Rome.wu    colectoare ce apa uzata și Caseta de apă uzata Dâmbov:ta'

lnvt,'jl' o o*?    1    *    1

Contract de servicii nr. 4S3. 15.05.2012

Prin urmare, scopul regional izării serviciilor dc apă este de a oferi sprijin beneficiarilor locali in crearea unor operatori eficienți de servicii de alimentare cu apă și canalizare, in afară de întărirea capacității autorității locale dc a monitoriza în mod eficient activitățile acestui operator regional.

Din punct de vedere instituțional, regionalizarea este fundamentul de reorganizare a serviciilor dc alimentare cu apă și canalizare în proprietatea municipalității, pe baza a trei elemente cheie:

° Asociația de Dezvoltare îst?rccn::!nitarâ (ADf);

- Operatorul regional (ROC);

<= Contractul de Delegare pentru gestionarea serviciilor dc alimentare cu apă și canalizare.

Relația dintre aceste elemente instituționale este reglementată în Statutul AD1. Actul Constitutiv al ROC și Contractul de Delegare pentru Management. Relațiile sunt prezentate schematic în li gura


Rignra 3:6: Cadrul insti-r f •:    .. regionalizarea serviciilor dc alimentar? cu ană șl

canalizare

In cazul muiiiCpiului București, aceste regimuri diferă de cele prezente in alte proiecte POS Mediu aprobate pană in prezent în sectorul de alimentare eu apă și canalizare, unde gestionarea serviciilor de alimentare eu apă și canalizare este asigurată de companiile de operare regionale.

Convins de faptul că sectorul public nu avea nici fondurile și nici expertiza pentru a transforma serviciile de alimentare cu apă și canalizare, f^nșiliulAlunicipaS Eiucurești a solicitai Corporației Internaționale pentru finanțare (II C), să olcf/sprijin/h a aduce o companie de specialitate privată pentru finanțare și gestionarea sistemului. $'r'<    j

AZCO/M


RomCapîtal

Invest oo©


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012


în perioada 1997    1998. au fost analizate diferite opțiuni PPP pentru sectorul de alimentare cu apă

și canalizare. După o verificare prealabilă a RGAB, IFC a pregătit un raport de strategie și a propus municipalității trei opțiuni PPP: un contract de management, un contract de închiriere, sau un contract de concesiune.

în 1998, municipalitatea a aprobat decizia de a lansa o concesiune pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare din București.

în ciuda faptului a existat un onorariu de succes al concesiunii în rândul opțiunilor posibile PPP. s-a considerat că o concesiune este cel mai bun model pentru oraș.

Procesul de a intra într-un contract de concesiune a avut loc în mijlocul unei tranziții dificile la un sistem democratic de piață, la perioade turbulente economice, precum și la măsurile anterioare de reformare a serviciilor publice.

Decizia de a aduce o companie privată pentru a finanța și a gestiona sistemul de apă în București a fost influențată de factori cum ar fi trecerea generală la un sistem capitalist în urma prăbușirii comunismului în Europa de Est, experiența țărilor cu exploatare privată a utilităților de apă. și implicarea instituțiilor financiare internaționale în promovarea acestor idei în România.

Prin urmare, în anul 2000, serviciile de alimentare cu apă și canalizare în municipiul București, au fost delegate unui operator privat - SC APA NOVA BUCUREȘTI SA


Elementele instituționale cheie implicate în contractul de concesiune managementului alimentării cu apă și apelor uzate în București sunt:

•    Primăria București;

•    S.C. Apa Nova București S.A.;

•    Organismele de reglementare;

•    Contractul de Concesiune pentru managementul serviciilor d canalizare.

3.5.4 Cadrul instituțional și administrativ al serviciilor de apă și apă uzată din București înainte de anul 2000, sistemele de apă și apă uzată din București au fost operate de Regia Generală de Apă București, o entitate juridică separată, controlată de către Primărie, cu bunuri asociate în patrimoniul Primăriei.

începând cu anul 2000, responsabilitatea pentru furnizarea serviciilor de apă și canalizare în București a fost delegată în mod substanțial de către autoritățile administrative locale (Consiliu! General al Municipiului București - CGMB și Consiliile Sectoriale) către SC APA NOVA BUCUREȘTI SA, sub rezerva unui Contract de Concesiune.

Primăria, prin intermediul Direcției de Mediu și Autoritatea Municipiului București pentru Reglementarea Serviciilor Publice - AMRSP (fosta ARBAC) păstrează un compendiu de monitorizare referitor la punerea în aplicare a Contractului de Concesiune.

Ca entitate juridică cu responsabilitatea tjmU’în furaizarea de servicii de alimentare cu apă și canalizare și proprietar al bunurilor. AutOyMt^leÂdjț/uisțrativ.e Locale își asumă responsabilitatea

// •    <\\    z

pentru investițiile necesare in afara domeniului .de aplicare al Compactului de Concesii nr existent, și in special: • de a extinde sistemul de canalizare pentru:a servi acele zone ale orașului care nu sunt acoperite și în afara competentei Contractului de Concesiune existent, adică acele zone care la data licitației pentru contract nu erau prezentate în planurile CGMB sau nu erau pas ate:

• de a reabilita și / au fost abordate în


sau moderniza sistemul de canalizare. în scopul de a elimina deficiențele cure nu Contractul de Concesiune,

SC Apa Nova București SA (ANB), este o societate pe acțiuni, înființată in conformitate eu Legea 31/1990, eu numărul de înregistrare J40/9006/1999 și codul unic de înregistrare 12276949. Domeniu! principal de activitate al acesteia este raportat ea gestionarea resurselor de apă. tratarea și distribuția de apă către populație. (Obiectul principal de activitate al ANB este gestionarea surselor de apă, tratarea apei și alimentarea consumatorilor eu apă. precum și evacuarea apelor uzate și apelor pluviale de pe teriioriul Bucureștiului. Compania are aproximativ 1980 de angajați.

ANB este filiala română a companiei Veolia Watcr (divizia de apa a Grupului Veolia •Ehvironemeni).

ANB este deținută în comun de către Veolia Eau-Compagnie Generale des Eaux (73.69%). Primăria București (16.3 1 %) și .Asociația ESOP asociație autonomă a angajaților ( 10%).

în conformitate eu termenii Contractului de Concesiune. CGMB a atribuit drepturile și obligațiile de gestionare a serviciilor de alimentare publică cu apă și canalizare, precum și bunurile aferente publice companiei ANB, pe riscul propriu și cheltuielile companiei. în schimbul plății unei taxe denumite în continuare „redevență".

CGMB a păstrat dreptul de proprietate asupra bunurilor publice din sistem (deși nu au drept de posesie, în timpul-perioadei de concesiune). Contractul arc o perioadă inițială t'c 25 de ani care se poate prelungi la un maxim de 37 de ani.

în conformitate eu prevederile Contractului de Concesiune. ANB are dreptul exclusiv de a furniza servicii de canalizare în limita Municipiului, inclusN dreptul de a factura clienților și de a incasa un tarif corespunzător și un drept exclusiv de posesie a bunurilor.

Aceasta trebuie să păstreze aceste bunuri într-o condiție bună și să facă investiții ducă este necesar pentru a îndeplini Nivelurile specificare de Servicii.

Unul dintre obiectivele acceptării unui Contract de Concesiune a fost îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în municipiu, prin participarea sectorului privat. Contractul de Concesiune n fost atribuit ANB in urma unei licitații competitive, pe baza celui mai mic tarif mediu ponderat pe parcursul perioadei de concesiune.

Printre altele, ANB are obligația de a:

• furniza serviciile și de a respecte Ni.vcî)irite----d.e Servicii (I.OS). astfel cum sunt stabilite prin Contractul dMC.oneețutih/ legea aplicabilă, aprobările necesare și bunele, practici industriale; /[/( / ' //,■ - .

RomCap»ta!

Invest eoe

menține și moderniza sistemul; și de a face investițiile necesare pentru a îmbunătăți sistemul, în scopul îndeplinirii cerințelor LOS;

păstra toate bunurile publice într-o stare bună, astfel încât să rămână corespunzătoare

pentru utilizarea industriale;



în realizarea serviciilor în conformitate

In conformitate cu Contractul de Concesiune, includ, dar nu sunt limitate la:


•    colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate de la clienți, inclusiv'cantitatea j de materie vidanjată;

•    colectarea, tratarea și evacuarea materiei drenate de pe drumuri și de suprafață prin rigole;

•    monitorizarea, descărcarea deșeurilor industriale în sistemul de canalizare;

•    exploatarea, întreținerea, repararea și gestionarea patrimoniului public;

•    angajamentul de gestionare a bunurilor și activităților de planificare, inclusiv pregătirea și păstrarea înregistrărilor bunurilor, dezvoltarea de planuri de investiții și păstrarea înregistrărilor;

•    aplicarea unei Bune Practici Industriale, pentru îndeplinirea atribuțiilor;

•    efectuarea tuturor acestor lucruri care ar putea fi necesare periodic pentru a funtiza Serviciile, în conformitate cu prevederile Contractului de Concesiune și în general pentru a asigura exploatarea eficientă și acceptabilă a serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în Municipiul București.

Contractul de Concesiune dintre Municipalitate și ANB este reglementat de:

•    Un grup de experți;

•    Autoritatea Municipală din București pentru Reglementarea Serviciilor Publice - AMRSP;

•    Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice Municipale (ANRSC);

Grupui de experți este un organism independent alcătuit dintr-un inginer hidrotehnician, un economist de reglementare și un analist financiar. Membrii comisiei sunt selectați în comun de către ANB și Primărie și sunt numiți pentru o perioadă de 5 ani (care se poate prelungi). Pentru a asigura neutralitatea, membrii comisiei nu pot fi angajați ai unei autorități de subvenționare sau cetățean al țării de origine a Concesionarului.

Crupul de experți este mandatat să ofere opțiuni obligatorii cu privire ia analizele tarifelor. Grupul se adună_atunci când este nevoie, iar membrii trebuie să ia o decizie în termen de 60 de zile de la orice solicitare. Membrii comisiei trebuie să efectueze toate evaluările ei înșiși și nu pot sub-contracta activitățile. Deciziile Grupului de Experți sunt obligatorii pentru Concesionar și Primărie.

In plus. la evaluarea analizei tarifare, Grupul de Experți emite linii directoare către ANB pentru pregătirea a 5 evaluări anuale ale serviciilor și a planurilor de dezvoltare bazate pe cele mai bune practici industriale.

Autoritatea Municipală din București pentru ARBAC). este. autoritatea de reglement agențieătntoiib'mă.non-guvemamentală.


^^Țjsptarea Serviciilor Publice - AMRSP (fosta entrîi țhți și canalizare în București. Este o eștionată de, un Consiliu Executiv.


;,,a.



RomCap’tâ!

In vest eo©

Membrii cheie includ un director geirera-l-mirnit de către comisia Consiliului Local, un director pe relațiile cu clienții selectat de cătr^Agcnțmbeirtru Protecția Consumatorilor și un director tehnic selectat de către asociațiile profesțbnale pentru Administrația Comunală de Servicii Publice.

AMRSP este mandatată să:



•    supervizeze respectarea' nrvehjrilor de servicii definite în contract:

•    coordoneze și monitorizeze certificarea standardelor de calitate;

’ efectueze anchete tehnice pentru a ajuta la soluționarea litigiilor între clienți și concesionar;

•    aplice sancțiuni în caz de non-conformitate și să verifice conformitatea.

Spre deosebire de Crupul de Experți, AMRSP poare numi consultanți calificați care să o asiste în îndeplinirea misiunii sale.

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice Municipale (ANRSC) este autoritatea națională de reglementare pentru Serviciile Municipale. Aceasta este un organism autonom mandatat să protejeze interesele utilizatorilor, promovând în același timp eficiența economică în sectorul serviciilor municipale și încurajând descentralizarea și depășirea capitalului privat în serviciile publice municipale. Competențele principale includ:

•    acordarea (și retragerea) licențelor pentru operatorii de servicii municipale;

•    elaborarea de metodologii pentru stabilirea, ajustarea și modificarea prețurilor și tarifelor;

•    controlul aplicării prețurilor și tarifelor;

Analiza utilizării fondurilor externe de. către operatori în conformitate cu transparența și eficiența economică.

Contractul dc Concesiune în București precedă existența ANRSC. Prin urmare, reglementarea economică este efectuată în primul rând de către Grupul de Experți. Cererile pentru ajustări de prețuri, planuriledc investiții propuse pe 5 ani, etc., sunt controlate de către ANRSC. Cu toate acestea, ANRSC trebuie să accepte recomandarea Grupului de Experți. cu excepția cazului în care se poate demonstra că Grupul de Experți nu a aplicat procedurile convenite.

O prezentare detaliată a acestor elemente-cheie ale cadrului instituțional este inclusă în Capitolul 11 din Studiul de Fezabilitate sau în Raportul de Analiză Instituțională.

4 Analiza situației actuale și estimările

4.1 Date generale cu privire la sistemul de alimentare cu apă



RomCapital

Invest oo©

Tabelul 4-1: Consumul de apă facturat de ANB în ultimii zece ani în zona de servicii

București


Un raport simplificat referitor la apa potabilă pentru 2009 conform Asociației Internaționale a Apei (IWA) este prezentai în tabelul 4-2.

Tabelul 4-2: Raportul simplificat IWA referitor la apă pentru București 2009

Volum intrare sistem: 268(7 mm’/an

Consum autorizat: 150.5 mm3/an

Consum autorizat facturat: 150.5 mm3/an

Apă contabilizată 56%

Pierderi apă: 118.2 mm’/an

Pierderi aparente

Neautorizată

(furată)

Apă

necontabiiizată

44%

Pierderi reale

Scurgeri

O analiză a consumului pe cap de locuitor în cazul consumatorilor de apă menajeră este prezentată în tabeiui 4-5.

4.1.1.2 Estimări populație

4.1.1.2.1 Orizom de proiectare

Conform recomandărilor Ministerului Mediului, orizontul de proiectare a fost stabilit pentru o perioadă de 30 de ani. Orizontul de proiectare selectat este deci 2040.

4.1.1.2.2 Populația existentă

Populația existentă în municipiul Bucu Mașter, secji ulteă. 3:2).


' o X

estimată la 1.925.000 locuitori (sursa: Plan

RomGapital

Invest m


? rsp " W


4.1.1.2.3 Rata de creștere

Presupunerile făcute în ceea ce privește rata de creștere a populației sunt cele prezentate în Mașter Plan:

• Populație stabilă în 2009 și 2010 (adică egală, conform cifrei din 2005); și

» Rata de creștere de 0.20% pe an, din 2011 până la sfârșitul perioadei de planificare.


4.1.1.2.4 Rezultatele estimărilor

Populația estimată este rezumată în Tabelul 4-3. Detaliile sunt oferite în Anexa 4; 1.


Tabelul 4-3: Estimarea populației pentru municip:


.? 1

•. . ■ -

2010

1.925.000

2011

1.928.850

2015

1.944.327

2020

1.963.848

2025

1.983.566

2030

2.003.481

2035

2.023.596

2040

2.043.913



4.1.1.3 Estimările cererii de apă

4.1.1.3.1 Rata de acoperire


Rata de acoperire a fost estimată la următoarele valori, vezi Tabelul 4-4, pornind de la valoarea observată actualmente (sursă ANB). Pe termen scurt, până în 2015, se urmărește acoperirea completă.


Tabelii! 4-4: Rata acoperirii alimentării eu apă pen


Acoperire, %

2010

95

2011

96

2012

0*7

i

3013

98

2014

99

2015-2040

100

4.1.1.3.2 Consumul pe cap de locuitor



O tendință semnificativă de reducere a consumului pe cap de locuitor s-a simțit în ultimii 10 ani.


Consumul pe cap de locuitor poate fi defalcat în două componente principale: case și blocuri. Tabelul 4-5 prggjnțâ o analiză a înregistrărilor operaționale de la ANB.

• ■-


'x_.T


(82)


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului .Stația de Epurare a Municipiului București. Giina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare ROmCinve't So®    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Oâmbovița”

Contract de servicii nr. 489/15.05.2012

Cifrele de mai sus prezintă o tendință foarte importantă de reducere a consumului pe cap dc locuitor. Această reducere este cel mai probabil legată de înregistrarea consumului, facturare și politica de recuperare a costurilor implementată de municipalitate și operator încă din anul 2000. Peste câțiva ani, totuși, ne putem aștepta din nou la o creștere a consumului pe cap de locuitor. O extrapolare pe baza acestei tendințe a fost elaborată, după cum se arată în Figura 4:1 și T abelul 4:6.

RomCapitai

In vest e&o


Tabel»! 4-6: Consumul pe cap de locuitor extrapolat până în 2040 în Municipiul București


E2gMCSg5£. •

r */*'•'’t    i

2010

181

2011

158

2012

152

2013

145

2014

139

2015

133

2016

126

2017

120

2018

120

2019

121

2020

121

2021

122

2022

122

2023

123

2024

123

2025

124

2026

124

2027

125

2028

125

2029

126

2030

126

2031

126

2032

127

2033

127

2034

128

2035

128

2036

129

2037

129

2038

îxy

2039

129

2040

130



4. i .1.3.3 Rezultatele estimărilor de cerere a apei

Tabelul 4-7 ne arată estimările cererii de apă rezultate pe parcursul orizontului


■' i” •'?T-... zii

4

TPW'

;    r.<’ •    /



RomCapital

invest •©©

Tabelul 4:7: Estimările cererii dc arffepc^ăr^arsuî-ori/.ontuiut de nroiectar


2010

1,925,000

95    ' 1,851,696

158

292,274

2011

1,932,708

0.20

96

1,851,696

158

292,274

2012

1,932,708

0.20

97

1,874,726

152

284,085

2013

1,936,573

0.20

98

1,897,842

145

275,619

2014

1,940,446

0.20

99

1,921,042

139

266,872

2015

1,944,327

0.20

100

1,944,327

133

257,845

2016

1,948,216

0.20

100

1,948,216

126

246,073

2017

1,952,112

0.20

100

1,952,112

120

234,253

2018

1,956,016

0.20

100

1,956,016

120

235,567

2019

1,959,928

0.20

100

1,959,928

121

236,888

2020

1,963.848

0.20

100

1,963,848

121

238,216

2021

1,967,776

0.20

100

1,967,776

122

239,552

2022

1,971,712

0.20 .

100

1,971,712

122

240,895

2023

1,975,655

0.20

100

1,975,655

123

242,246

2024

1,979,606

0.20

100

1,979,606

123

243,604

2025

1,983,566

0.20

100

1,983,566

124

244,970

2026

1,987,533

0.20

100

1,987,533

124

246,344

2027

1,991,508

0.20

100

1,991,508

124

247,725

2028

1,995,491

0.20

100

1,995,491

125

249,114

2029

1,999,482

0.20

100

1,999,482

125

250,511

2030

2,003,481

0.20

100

2,003,481

126.

251,916

2031

2,007,488

0.20

100

2,007,488

126

253,328

2032

2,011,503

0.20

100

2,011,503

127

254,749

2033

2,015,526

0.20

100

2,015,526

127

256.177

2034

2.019,557

0.20

100

2,019,557

128

257,613

2035

2,023,596

0.20

100

2,023,596

128

259,058

2036

2,027,643

0.20

100

2,027,643

129

260,510

2037

2,031,698

0.20

100

2,031.698

129

261,971

2038

2,035,762

0.20

100

2,035,762

129

263,440

2039

2,039,833

0.20

100

2,039,833

129

264,917

2040

2,043,913

0.20

100 i 2.043,913

130

265,709

Consumurile pentru cerere

estimate de mai de -0.2 și 10% p.

sus pe cap de locuitor sunt în concordau a. creștere a prețurilor în termeni reali.

4.1.2 Debitele ele apă uzată 4.1.2.1 Informații generale

Debitul în perioadele .de vreme uscată care ajung componente:-

.w

* u.V



o    apele    uzate menajere;

o    apele    uzate nemenajere;

•    apele    uzate provenite din comunitățile învecinate; și

o    debitele infiltrațiilor.

Aceste componente sunt descrise mai jos.

4.1.2.2 Apele uzate menajere din Municipiul București

Apele uzate menajere din Municipiul București au fost calculate pornind de la cererea estimată de apă menajeră prezentată mai sus, aplicând un factor de retur de 100%.

4 1.2 3 Apele uzate nemenajere din Municipiul București

Apele uzate nemenajere care ajung în rețea au origini diferite, conform enumerării din fabclul 4-8.

Tabelul 4-8: Ape uzate nemenajere__

Ape uzate nemenajere din sursele de apă ANB

Ape uzate nemenajere din surse private Radet

Septic-

Utilizare internă ANB

Pierderi interne Radet

Scurgeri și ape drenate de la metrou

Ape drenate de Ia șantierele de construcții pentru metrou Descărcări directe în Casetă

4.1.2.4 Ape uzate din comunitățile învecinate

4.1.2.4.1 Comunitățiie care vor fi racordate la sistemul central din București

Apele uzate provenitei din comunitățile învecinate care înconjură Bucureștiui vor fi descărcate în sistemul central de canalizare din București. Alte comunități învecinate vor trata apa uzată în stații locale. Această apă uzată a fost definită în Planul Mașter pentru județul Ilfov. Racordarea comunităților ia sistemul central din București a fost discutată în raportul Planului Mașter. Tabelul 4-10 prezintă toate comunitățile învecinate ale Bucureștiuiui și oferă motivul pentru ar trebuie sau nu racordate.

4.1.2.4.2 Estimări cu privire la populație

Estimările cu privire la populație pentru localităților care urmează să fie răcorește la sistemul de canalizare din București în 2030, raportate în Planul Mașter, sunt pre^pnjate în Tabelul 4.9.


As, ...



RomCapital «•-Invest

Tabelul 4-9: Racordare estimată a localităților învecinate la sistemul de canalizare ai

Bucureștiului în 2030, conform Planului Mașter

Populație estimată în 203GL

Glina

11.700

Popești Leordeni

43.680

Jilava

17.970

Măgurele

20.540

r->__.

Ui ag.au ii u

15.670

Domnești

11.600

Cbiajna

13.280

Dragomirești Vale

9.900

Chitila

12.655

Mogoșoaia

15.380

Otopeni

23.450

Voluntari

30,136

Tunari

6,140

Dobroești

11,900

Pantei imon

46,400

Cemica

19,300

Total

309.721



4.1.2.4.3 Debite din localitățile învecinate

Debitele din localitățile învecinate au fost estimate pe baza următoarelor presupuneri (sursa: raportul Planului Mașter 2008):

•    creșterea estimată a populației, conform Tabelului 4-9 cu capacitate de 8 persoane pe hectar;

•    consumul de apă menajeră per consumatori contorizați în București;

•    100% retur consum apă menajer ăTn apa uzată;

•    100% din populație va fi deservită prin racordări private până în 2018;

•    Consumul instituțional de apă este echivalent cu o medie de 15 1/hd per rezident;

•    Apa uzată industrială produsă a fost evaluată conform utilizării estimate a terenului și variază în funcție de comunitate de la 100 m3/zi la 1.000 m3/zi;

•    Infiltrațiile au fost estimate la aproximativ 0.1 m3/zi per mm, km de rețea de canalizare;

•    Factorii de vârf ai apei uzate menajere au fost estimați folosind formuia Babbit; și

•    Un factor de vârf de 2 a fost utilizat-pentru apele uzate nemenajere.

4.1.2.4.4 Estimări

1 abelul 4-10 prezintă estimările de debit pentru fiecare dintre localitățile menționate mai sus până în 2030, conform planului mașter, alături de estimările de după consultarea atât ii Planului Mașter (PM), cât și a Studiului de Fezabilitate (SF) pentru județul ilfov, j/stiț/iările pentru 2040 sunt de asemenea incluse în acest tabel.

'ti.', ••j:

.......


O ■ f"


i!?


C’


V'- J

J

«o , 4--'-'


RomCapital °®'-nvest


Zr


Tabel 4-10: Estimările privind populația și debitele de apă uzată pentru localitățile învecinate


Localitate

Ie

Plan Mașter SHS

—'

Populație ș -

dup

ii debit de apă uzată la SEAU Glina, iă consultarea PM și SF Ilfov

Populație

estimată

2030

Debit apă uzată 2030, m3/z

Populație

estimată

2030

Debit apă uzată 2030, m3/z

Populație

estimată

2040

Debit apă/ uzată /A? 2040, I

m3/z 7 ,

Glina

11,700

2.549

13,081

2,781

16.460

3,744

Popești

Leordeni

43,680

7,620

44,629

9,489

60.460

13,754

Jilava

17,970

3,525

18,350

3,902

25,280

5,751

Măgurele

20,540

4,060

-

Bragadiru

15.670

3,128

-

-

Domnești

11,600

2,203

-

-

-

Chiajna

13,280

5,003

13,458

2.862

18,690

4,252

Dragomirești

Vale

9,900

1,849

-

-

Chitila

12,655

3,948-

14,880

3,164

17,810

4,052

Mogoșoaia

15,380

3,326

15,093

3,209

21,640

4,923

Buftea (*)

0

0

47,413

10,082

63,720

14,496

Gtopeni

(aeroportul

Henri

Coandă)

23,450

4,847

3,333

709

4,000

910

Voluntari

30,136

8,208

36,727

7.809

41,400

9,418

Tunari

6,160

1,495

-

Dobroești

11,900

2,108

12,786

2,719

16,740

3;807

Pantelimon

46,400

9,608

46,895

9,970

64,290

14,625

Cernica

19,300

3,534

-

-

-

Brănești (*)

-

-

-

-

-

Total

309,721

67,011

266,645

56,696

350,490

79,736

(*) Localitate neluată în_considerare in Planul Mașter.



Estimările privind debitul de apă uzată din 2010 până în 2040 au fost interpolate linear de la valoarea din 2010 la valoarea estimată din 2030 și extrapolate linear după 2030.


4.1.2.5 Analiza debitului pe vreme uscată (i) Măsurători înregistrate disponibile


Măsurătorile de debite sunt disponibile la o stație de amonte de SEAU Glina. Debitele sunt măsurate eop|in zilnic. Adâncimea apei este măsurată folosind lu^xnâno obținut.din adâncimea apei, folosind curba de măsurare &.....

ț I I «



fă deasupra Casetei, chiar în ezentate pentru fiecare oră, Itrashnete, iar debitul este apoi de ANB.



•7 ,' t ii'-- '"    .

'<C/. <



Rom^apital

Invest eoa

Debitele zilnice sunt disponibile începând din 9 noiembrie 2007 și până în prezent. Figura 4:2 ne prezintă debitele zilnice (debitul real incluzând ploile) pentru anul 2010.


(ii) Stabilirea debitului pe vreme uscată

Debitul pe vreme uscată, DVU, a fost estimat pornind de la înregistrările debitului zilnic, folosind o metodă derivată din recomandările standardului german ATV, după cum urmează:

•    Pentru o zi dată, debitul mediu este comparat cu o medie lentă în decursul a 21 de zile (10 zile înainte de 10 după ziua de referință); și

•    Dacă debitul zilnic se încadrează în intervalul de 15% peste media lentă, iar un astfel de debit zilnic este considerat a fi reprezentativ pentru condițiile de vreme uscată.

Rezultatul acestei analize în funcție de înregistrările din 2010 este prezentat în Figura 4:3.



A_CO/V?

RomCapital

Invest eoo


Figura 4:3: Debitele zilnice pe vreme uscată în Casetă la SEAU Glina

Comparația celor două_grafic.e, Figura 4:2 și Figura 4:3 de jmai sus. prezintă în mod clar înregistrările care au fost eliminate ca reprezentative pentru debitul pe vreme uscată.

O analiză statistică a seriilor obținute de DVU pe parcursul anului 2010 prezintă următoarele rezultate:

•    Debit mediu total (vreme uscată și vreme umedă): 12.70 m3/s;

•    Debit mediu vreme uscată: 11.67 m/s;

•    Debit vreme uscată pe timp de primăvară/vară (aprilie - septembrie): 11.43 rn3/s; și

•    Debit vreme uscată pe timp de toamnă/iamă (octombrie - martie): 11.97 m7s.

Se poate observa din analiza de mai sus că debitul mediu pe vreme uscată este mai mare în perioada toamnă/iamă decât în perioada primăvară/vară. Diferența dintre DBU din vară și cel din iarnă nu poate fi explicată prin regimul ploilor, vezi informațiile despre vreme din secțiunea 4.1.9, deoarece ploile sunt mai numeroase în perioada primăvară/vară, și nici prin obiceiurile de consum, deoarece consumul este în general mai mare pe timpul verii. Acest lucru este cel mai probabil iegat de faptul că pânza freatică este mai mare în perioada toamnă/iamă.

(ni) Rezultate

4.1.2.6 Echilibru apă 2010

(i) Informații generale    i    f

Analiza echilibrului apei a fost efectuată pe baza înregi-styȘfiTân«paraționrne disponibile mai recente, și anume acelea pentru anul 2010.



Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului    .ș*

„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare ?

R°m^nv'e5t î»î    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012-\


/v



® Apa uzată menajeră descărcată în rețea;

•    Apa uzată nemenajeră din origini variate; și

•    Apa de infiltrație.    ... -. .

Tabelul 4-11 prezintă componentele diferite ale echilibrului apei, cu indicații referitoare la sursa de informare.


Tabelul 4-11: Echilibrul anei 2010

m3/an

--A—'-'' ;;

m /zî

m /s

Racordări individuale

17.538.316

48.050

0.56

Facturare    corespunzătoare

apei potabile

Blocuri

55.400.549

151.782

1.76

Facturare    corespunzătoare

apei potabile

Blocuri (sursă de apă caldă)

32,404,868

88,780

1.03

Facturare corespunzătoare apei potabile

Utilizatori nemenajeri

28,080,395

76,933

0.89

Facturare corespunzătoare apei potabile

Utilizatori nemenajeri (din surse private)

10,226,984

28,019

0.32

Radet

1,096,939

3,005

0.03

înregistrări comerciale ANB

2010

Utilizatori industriali

3,623,212

9,927

0.11

înregistrări comerciale ANB

2010

Drenaj metrou

2,891,340

7,921

0.09‘

înregistrări comerciale ANB 2010

Drenaj șantier de construcții metrou

-

-

0.00

înregistrări comerciale ANB 2010

Localitățile învecinate, sursa ANB

846,548

2,319

0.03

înregistrări comerciale ANB

2010

înregistrări comerciale ANB

2010

3,028,301

3;297

0.10

înregistrări comerciale ANB 2010

Materie vidanjată utilizare internă ANB

675,990

1,852

0.02

înregistrări comerciale ANB 2010

Apă meteorică

184,491

505

0.01

înregistrări comerciale ANB

2010

0.00

24112717 nri/an, facturați pentru 2010, neincluși în echilibrul de apă pe vreme liSCatH

Subtotal facturat

427,392

4.95

Diverse, nefacturate

169,235

464 //

0.01/

Ești mare ANB

Radet, pierderi în rețeaua de apă caldă; nefacturate

1,096,939

3,006/ /

//

/ °‘°/

A- /

Estimare ANB

Pierderi comerciale‘. de la rețeaua de'apă potabilă. A

IU.-    -. p

^,oi)qK

rQ- Jl 2ZU-

/v \

"din care 20% pierde comercială (0.72 nri/s) și 80 pierderi tehnice (2.93 nri/s)

c

/o

Iz    ■

'V * 'Ț ’

—",    ri

Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Clina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare r;orn€apiwi    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzata Dâmbovița’1

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012

Descărcare directă în Casetă

19.000

0.22

50 racordări, confonn unei estimări a Planului Mașter, vor fi conectate la rețea

Apă drenată din lacurile și parcurile din oraș

43,200

0.50

„Bănuială” plan mașter: 0.5 m’/s

Utilizatori nemenajeri, ilegali

50,000

0.58

Estimare aproximativă ANB

Subtotal nefacturat

178,669

2.07

Total facturat + nefacturat

606,061

7.01

DVU estimat

i (\r\Q iot»

1 , V V

11.67

Debit de infiltrație estimat

40W77

VM.66

*

Obținui prin diferența dintre DVU și descărcările totale

(ii) Debit de infiltrații estimat pentru 2010

A2COAÎ



Debitul de infiltrații se calculează ca diferența'dintre debitul mediu estimat pe vreme uscată observat la SEAU Glina și totalul diferitelor debite medii care intră în rețea.

Debitul mediu de infiltrații pentru 2010 a fost estimat la 4.66 m’/s (vezi Tabelul 4-11). în plus față de infiltrații, există, de asemenea, alte tipuri de apă nedorită care ajunge în rețeaua dc canalizare, prezentate în Tabelul 4-11, care ar trebui să fie reduse în același mod ca și infiltrațiile reale.

în funcție de cunoștințele ANB despre originea diferită a infiltrațiilor și a altor ape nedorite care ajung în Caseta, cantitatea totală de apă nedorită poate fi defalcată în conformitate eu Tabelul 4-12, unde sunt descrise de asemenea acțiunile desemnate. ANB a calculat, de asemenea, costurile legate de toate aceste acțiuni și acest lucru va fi folosit mai târziu, în RSF.


z%

~ fin c

RomCapital

Invest eeo


r* W 5

vCUHt-

5

Infiltrații din apa de adâncime (partea conectată la nivelul înalt al pânzei apei de adâncime)

Infiltrații

Reducerea

infiltrațiilor

Restabilirea sistemului de drenaj subteran pentru a scădea pânza apei de

adâncime

1.38

54

-1

7^%

iz z)

6

Infiltrații din apa de adâncime (partea conectată la condițiile structurale nefavorabile ale colectoarelor)

Infiltrații

In primul rând pentru reabilitarea structurală a

rețelei

Reabilitarea a

36 de km de

colector

/V

n i n

W. iU

54

/

//o

-cz>

7

Drenajul la metrou

Alte ape nedorite

Reducerea altor ape nedorite

Deconectarea de la Casetă și conectarea la canalul Dâmbovița

0.09

55lș

xi ’ Cț

»

8

Infiltrații de la drenajul stânga al Casetei în centrul orașului (10 km)

Infiltrații

Reducerea

infiltrațiilor

Reabilitarea drenului Casetei

1.26

17

9

Infiltrații de la drenajul stânga al Casetei în aval de centrul orașului (7 km)

Infiltrații

Reducerea

infiltrațiilor

Reabilitarea drenului Casetei

0.27

115

10

Infiltrații de la drenajul dreapta al

Casetei în aval de centrul orașului (7 km)

Infiltrații

Reducerea

infiltrațiilor

Reabilitarea drenului Casetei

0.27

115

Total, infiltrații

4.66

Total, alte ape nedorite

a m

O. Z 1

Total general

5.36

Debitul de infiltrații de 4.66 m7s. estimat pentru 2010. trebuie comparat cu debitul corespunzător de infiltrații estimat pentru 2009, care a fost de 5.33 m3/s. Mai departe, ar trebui de asemenea comparat cu debitul de infiltrații pentru 2010 în „Justificarea Finanțării” întocmită de Pivl și ANB și prezentată în august 2010, care a fost de 3.64 m'/s. în această e^tfi^reȚiîdțuși. „Infiltrațiile din scurgerile din rețeaua de apă”, acțiunea 1 în Tabelul 4-12 au fost/pje’zențațe-oa .(debit de canalizare în colectoarele operatorului”-(#.43-m3/s). Dacă acest debit estecc

^ficrăr^nfiltrație’- lotuși, după cum se consideră


TMZ    /I M

A~COM

RomCapjtal ®®o Invest eoo

în Tabelul 4-11 și l'abelul 4-12. infiltrațiile totale clin „Justificarea Finanțării" vor deveni în schimb de 3.64+0.43    4.07 nf/s. care nu diferă mult de 4.66 m /s.

4.1.2.7 Obiectivele pentru reducerea debitelor de infiltrații și alte ape nedorite

Conform Tabelului 4-12, există 7 contribuții definite la debitele de „infiltrații" și 3 la debitele de „alte ape nedorite”. Motivul pentru o anumită acțiune poate, cu toate acestea, să fie în primul rând reabilitarea structurală. Din cele 10 acțiuni defimte, 2 sunt în primul rând luate în considerare din motive structurale, 5 pentru a reduce infiltrațiile și 3 pentru a reduce alte ape nedorite. In acest context, trei opțiuni de acțiuni au fost definite:


•    Opțiunea de reducere a infiltrațiilor majore (HIR);

•    Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii (IIR); și o Opțiunea de reducere a infiltrațiilor nesemnificative

Opțiunea HIR este bineînțeles cea mai ambițioasă opțit

ne dintfem'ccstea trei. Aceasta include toate


cele 10 acțiuni prezentate în ..Justificarea finanțării” întocmită de ANB, în august 2010 și prezentată în Tabelul 4-12.

Opțiunea IIR include 6 acțiuni prezentate în Tabelul 1-7. ANB a raportat probleme pentru a convinge o marc parte din fabricile industriale să-și redirecționeze procesul de drenare de la rețeaua de canalizare și Casetă spre canalul Dâmbovițași consideră că acțiunea 2 nu este eficientă, deoarece această sursă contribuie de asemenea într-o măsură comparativ scăzută la totalul infiltrațiilor și altor ape nedorite. Acesta este cazul și pentru acțiunea 7. S-a menționat că nu este ușor să separi drenajul amestecat și apele uzate de stațiile de metrou. Mai mult decât atât, acțiunea 9 și acțiunea 10 sunt considerate considerabil mai costisitoare .comparativ cu celelalte 8 acțiuni și nu vor fi incluse în această opțiune.

Cea din urmă. opțiunea NIR, include 2 dintre acțiunile prezentate în Tabelul 1-7, având în vedere că acestea urmăresc în primul rând garantarea stabilității structurale în rețeaua de canalizare și Casetă.

Cele două acțiuni cu privire la reabilitarea structurală sunt bineînțeles incluse în HIR și IIR.

Cele trei opțiuni sunt prezentate în mai multe detalii în Tabelul 4-13.


i altor ape neuorite

1 ; m+C'AajCjEW

—îiitwSwS

Infiltrații de la scurgerile rețelei de alimentare cu apă

0.44

0.22

0.22

0

Drenaj de Ia uzinele industriale

0.11

0.11

0

0

Drenaj din lacuri

0.50

0.50

0.50

0

Infiltrații din râul Dâmbovița

0.93

0.79

0.79

0.79

Infiltrații din apa de adâncime (partea conectată la nivelul înalt al pânzei apei de adâncime)

1.38

0.96

0.96

0

Infiltrații din apa de adâncime (partea conectată .lă pondiții 1 e structuralc nefavorabile ale-colectoarelor)

0.10

lJL

,-<T“9-:87

NT

0.07

0.07


RomCapital o

invest o»o

Drenajul la metrou

0.09

0.09

0

0

Infiltrații de la drenajul stânga al Casetei în centrul orașului (10 km)

1.26

0.89

0.89

0

Infiltrații de la drenajul stânga al Casetei în aval de centrul orașului ( 7 km)

0.27

0.19

0

0

Infiltrații de la drenajul dreapta al Casetei în aval de centrul orașului (7 km)

0.27

0.19

0

0

Total reducere, infiltrații

3.31

2.93

0.86

Total reducere, alte ape nedorite

0.71

0.50

0

Total general reducere

4.U4

3.43

0.86

Infiltrații rămase + ape nedorite

5.36

1.35

1.94

4.50

Infiltrații rămase

4.66

1.08

1.73

4.50

4.1.2.8 Estimări debite vreme uscată

Estimările debitelor pe vreme uscată au fost pregătite pentru cele trei opțiuni conform Tabelului 4-13. Acestea sunt prezentate în Tabelul 4-14 și Figura 4:4 - Figura 4:6. O defalcare detaliată a debitelor estimate este inclusă în Anexa 4:1.

Tabelul 4-14: Estimări ale debitelor pe vreme uscată pentru cele trei opțiuni

Estimări ale debitelor pe

._    3,

vreme uscata, m /s

Opțiunea de reducere a infiltrațiilor

majore (HIR)

Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii (IIR)

Opțiunea de    /

reducere a infiltrațiilor nesemnificative (NIR)

2010

11.67

11.67

11.67

2011

11.25

11.25

11.25

2012

11.18

11.18

11.18

2013

9.77

9.97

10.83

2014

8.36

8.75

10.46

2015

6.94

7.53

10.10

2016

6.83

7.42

9.99

2017

6.72

7.31

9.88

2018

6.76

7.35

9.92

2019

6.80

7.39

9-96    /

2020

6.85

7.44

10.00    # z

2021

6.89

7.48

io.o5 Hi

2022

6.93

7.52

10.09    J

2023

6.97

7.56

10.13

2024

7.01

7.60

10.17

2025

7.05

7.64

10.21

2026

7.10

7.69

10.25

2027 ȚjTTv;

7.14

7.73

10.30

2028 '

7.18

7.77

10.34







AZC0&1    Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului

„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare

Rț>mi"inv'est ScS    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dârnbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

2029

7.22

7.81

10.38

2030

7.27

7.86

10.42

2031

7.31

7.90

10.47

2032

7.35

7.94

l A r t

I U. J 1

2033

7.39

7.98

10.55

2034

7.44

8.03

10.59

2035

7.48

o.u /

10.64

2036

7.52

8.11

i0.68

2037

7.56

8.15

10.72

2038

7.61

8.20

10.77

2039

7.65

8.24

10.81

2040

7.68

8.27

10.84





Figura 4:5: Estimările debitului pe vreme uscată, opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii



Figura 4:6: Estimările debitului pe vreme uscatăj opțiuni de reducere a infiltrațiilor

nesemnificative


O.



-,-a

V'.vJ- "


AZCOM    Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului    ~ %

..Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a. împreună cu lucrările de reabilitare £    ~

iamuap^ai 5%    colectoare da apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"


Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

4.1.2.9 Factori de vârf

(i) Factor de vârf zilnic


WQIWH'G Â ‘,ÎV0i!lh3i "ir:.-1li v& vil» ș

Valoarea factorului de vârf zilnic observată pe parcursul anului 2010 este de 1,'M (debit maxim observat pe 3 ianuarie), în timp ce valoarea observată pe parcursul anilor 2008 și 20$$ au fiași. de 1.16 și respectiv 1.17).

în scopul proiectării, un factor de vârf zilnic de 1,20 va fi utilizat în calcule.

(ii) factorul de vârf pc oră

Valoarea factorului de vârf pe oră a fost calculată plecând de la măsurătorile debitului în condiții de vreme uscată (DVU). Figura 4:7 prezintă debitul calculat pe oră de ia SEAU Glina la data de 17 aprilie 2008. Această dată a fost aleasă din două motive:

« debitul a fost considerat a fi în condiții de vreme uscată (DVU); și

• debitul mediu zilnic în această zi a fost aproape egal cu debitul mediu zilnic din 2009 (12,68 m3/s)

Debitul pe oră pentru data de 17 aprilie 2008 este de asemenea prezentat în Tabelul 4-15.


Debit, tn3/s Oră, h

AZCOM


RomCâpitat

Invest ogg


Tab^ul4-15: Kt :    ' fi:::; - * 7 ans'iilk 2 Oii-;

0

14.2

13

13.4

1

14.3

14 „

13.4

2

13.5

15 j f

13.3

-1

O

J

i2.4 /r

-Ujhriî - 2    16

13.0

4

1 1.2 î^ț'.ÎKIh:

]7

X 12.9

5

io.3 \v7

TTT    . 7    1 o

- // 1 °

12.9

6

9 7

.4*7 19

12.8

7

9.4

20

12.8

8

9.5

21

13.0

9

10.2

22

13.4

10

11.6

23

13.8

11

12.8

24

13.9

12

13.2

Medie

12.44

1


Debitul de vârf pe oră astăzi este de 14.3 nf/s și a avut loc la 01.00. Pentru 2009, factorul pe oră de vârf este calculat la 14.3/12.44 = 1.15. Această valoare poate, totuși, să nu fie aleasă direct în scopul proiectării. Debitul standard pentru 17 aprilie 2008 este baza pentru calculul factorului de vârf pe oră pentru toate opțiunile. Debitul de infiltrații, 5.33 m3/s pentru2009, este de asemenea prezentat în Figura 4:7. Cu un debit de infiltrații scăzut, curba se va deplasa în jos în direcție verticală, rezultând în faptul că factorul de vârf pe oră va crește. Factorul de proiectare de vârf pe oră va fi, cu alte cuvinte, dependent de opțiunea care se va lua în considerare. Acest lucru este prezentat în Tabelul 4-16.



2015

1.21

| F19

1 15

2040

1.22

| 1.20

1.15

Anul 2040 este anul de proiectare pentru ambele incărcari și debite conform orizontului de proiectare pentru 30 de ani, vezi Tabelul 4-18 și Anexa 4:1.


4.2.1.10 Debitul de proiectare


în Tabelul 4-17, sunt definite diferite debite.


Tabelul 4-17: Stabilirea debitelor diferite


Debit de apă uzată


Debit mediu de ape uzate de la utilizatori menajeri și nemenajeri pentru o anumită perioadă de timp cu condiții de vreme uscată


Debit cLeinfilt,rație


Debit mediu de infiltrații pentru o


D.


AZCOM


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului

„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, impreunâ cu lucrările de reabilitare


Romcapicai    colectoare de apa uzată si Caseta de apă uzată Dâmbovita"

Invesî Q&&    r    .    i

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012

anumită perioadă de limp

Debit pe vreme uscată

DVU

DAU+I

Debit mediu pe vreme uscată pentru o anumită perioadă de timp de vreme uscată, inclusiv ape uzate și infiltrații

Debit de apă pluvială

DAT

•/

-u)

Debit mediu de apă pluvială pentru o

anumită perioadă de W

Debit mediu

dm

BĂU+I+DAP

Debit mediu de apă pentru o anumită perioadă de timp

Debit maxim zilnic pe vreme uscată

DMZVU

DVU*(factorul de vârf pe oră)

Debitul maxim zilnic pe vreme uscată pentru o anumită perioadă de timp (de exemplu un

an).

Debit maxim pe oră pe vreme uscată

_

DMPVU

DVU*(lactorul de vârf pe oră)* (factorul de vârf pe oră)

Debitul maxim pe oră pe vreme uscată în zile cu debit zilnic maxim pe vreme uscată pentru o anumită perioadă de timp

Conform standardelor de proiectare din România SR 1846-1 din septembrie 2006, debitele care trebuie tratate în diferite etape ale tratamentului la o SEAU vor fi relaționale de DVU. în Tabelul 4-18, calculul debitelor maxime zilnice și minime pe oră sunt prezentate pentru cele trei opțiuni.

Tabelul 4-18: Stabilirea debitelor zilnice maxime și minime pe oră pentru SEAL Glina, Etapa

2.


«■rosnnflSMI

zȚj''«3«KT-Zt-T,    Ț    • st.

Opțiunea de

2015

7.93

6.94

1.20*6.94 =8.33

1.20*1.21*6.94=10.07=10.1

reducere a infiltrațiilor ma jore (I1IR)

2040

8.34

7.68

1.20*7.68=9.22

1.20*7.68=9.22 1.20*1.22*7.68=11.24=11.2

Opțiunea de

2015

8.81

7.53

1.20*7.53=9.04

1.20*1.19*7.53=10.75=10.8

reducere a infiltrațiilor medii (TIR)

2040

9.67

8.27

1.20*8.27=9.92

1.20*1.20*8.27=11.91 = 11.9 '

Opțiunea de

2015

11.08

10.10

lJ20.n0.10=12.12

1.20*1.15*10.10=13.94=13.9

reducere a infiltrațiilor

2040

11.50

10.84

ț.ăWio.s*. i3.oi

(/

1.20*1.15*10.84=14.96=15.0

nesemnificative

' ;'z

•\\



A2COA4

RomCapital e

Invest eo®

(NIR)

i!!

Conform norme or de proiectare SR 1846-1, toate debitele care ajung la stația de tratare de pâ două ori mai mari decât DMZVU, vor fi tratate în etapa mecanică, care include grătare rare dese, deznisipatoare, separatoare de grăsime și decantoare primare. în continuare, toate debitele până la cantitatea DMZVU vor fi tratate în etapa biologică.

de

Anul de proiectare va fi 2040 atât pentru debite cât și pentru încărcări (conform Tabelului 4-18). Debitele de proiectare pentru diferitele etape de tratare sunt prezentate în Tabelul 4-19.

Tabelul 4-19: Debitele de proiectare pentru diferite etane de tratare

A'"


l'jtfiW ......„ .

V vU,<-


Tratament ‘ -Tratament biologic debit

——j____

nr/s

Opțiunea de reducere a infiltrațiilor

majore (HIR)

2015

2*10.1=20.2

1*10.1=10.1

2040

2*11.2= 22.4

1*11.2= 11.2

Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii (IIR)

2015

ii

2*10.8=21.6

1*10.8= 10.8

2040

2*11.9= 23.8

1*11.9= 11.9

Opțiunea de reducere a infiltrațiilor

nesemnificative

(NIR)

2015

2*13.9= 27.8

1*13.9=13.9

2040

2*15.0= 30.0

1*15.0= 15.0

4.1.3 încărcări de apă uzată

Dezvoltarea SEAU Glina de la planificarea inițială la implementarea Etapei 1 în noiembrie 2010 și pe perioada de testare pe termen scurt a exploatării în iunie 2011, este descrisă în Volumul ll-a: SEAU Glina, Prezentare Etapa 1. în această anexă, debitele măsurate și analizate și incărcarile de azot (analizate ca azot Kjeidahl), CBO5, fosfor, CCO și SS sunt prezentate pe o bază lunară pentru apele uzate care ajung în Caseta la SEATJ Glina, în perioada 2008-2010.

Cele mai recente date privind debitele si incarcarile au fost măsurate in Perioada de Notificare a Defectelor (iunie 2011 - iulie 2012) de operatorul stafiei, ANB, si au aratat o creștere semnificativa a concentrațiilor poluantilor fata de datele din perioada 2007 - 2010. In consecința, aceste date au fost considerate ca baza de pornire in stabilirea incarcarilor/parametrilor de proiectare.

SEAU Glina Etapa 1 a fost finalizata in iunie 2011 si din 11 iunie 2011 a inceput sa fie operata de Apa \Nova București. Concomitent s-a derulat Perioada de Notificare a Defectelor din contractul de execuție a lucrărilor de către Aktor - Athena. în aceasta perioada s-au constatat următoarele:


e Determinările efectuate in aceasta perioada

• concentrații mai mari ale poluantilor n '

țfi; Î'.;.U'’U b "'A

-

KomCapita;

Invest co«


o Aceasta diferența se explica si prin modul defectuos de prelevare ^'pro:bdî^’jreai{^ate Ia suprafața apei in perioada menționata, pe fondul unui amestec neonjogen'âf aptei uzaje din caseta in secțiunea de intrare;

• încercarea medie de Ntot mai ridicata decât cea preconizata a limitat capacirarea'dc tratare in treapta biologica, conducând la by-pasari excesive ale unei parti din influent după decantoarele primare - in special in perioada de iarna.

Aceste informații importante au fost puse la dispoziție pornind de ia măsuiăiorile debitului și analizele efectuate de ANB pe perioada de notificare a defectelor (Iunie 2011 - Iulie 2012) și sunt baza pentru proiectarea SEAU Glina, Etapa 2, împreună cu mașter planul pregătit de către Asocierea SHS și alte informații, dv EXCIȚI piU, din mașter planul și Studiul de Fezabilitate pentru județul Ilfov, elaborat de Tahal. Gradul de racordare actual al localităților învecinate la sistemul de canalizare al Bucureștiului în 2010 și gradul de racordare estimat pentru 2050 și 2040 sunt prezentate în Tabelul 4-20.

Tabelul 4-20: Racordarea localităților învecinate în 2010, 2030 si 2040

P    Localitate    Racordare 20T05-p.e.    Racordare 2030, p.e*    Raeordare204â^p?e.

Glina

0

13,081

16,460

Popești Leordeni

i'2,966

44,629

60,460

Jilava

4,491

i o VO t O « J J V

25,280

Chiajna

2,993

13,458

18,690

Chitila

9,019

14,880

17,810

Mogoșoaia

.' 2,000

15,093

21,640

Buftea

14,798

47,413

63,720

Voluntari

27,382

36,727

41,400

Dobroești

4,877

12,786

16,740

Pantelimon

13,104

46,895

65,290

Otopcni (aeroporul Henri Coandă)

2,000

3,333

4,000

Total

92,630

266,645

350,490

Pe lângă cifrele calculate pentru București în ceea ce privește locuitorii racordați, debitele menajere și nemenajere, debitele de infiltrații și alte debite (vezi mai sus), incarcarile specifice pentru PE au fost determinate pe baza încărcărilor măsurate in perioada Iulie 2011 - Iunie 2012.

In continuare se prezintă rezultatele măsurătorilor din perioada iulie 2011 - iunie 2012.

4.1.3.1 Caracteristicile apei uzate măsurate in perioada Iulie 2011

Tabel 4-21a Debitul niasurat in Caseta

Perioada

Debit in Caseta

în3/zi

m.3/s

Media generala in perioada Iulie'TOI 1-Iunie 2012

-/—‘t---

1,045,575

12.10




RomCapital o

Invest «o®

Table 4-2lb Concentrația poluantilor masurata la intrarea in static

Intrare SEAU (după SP intrare)

ss

cco

CBO5

N Total

P Total

mg/1

mg/1

mg/1

mg/1

mg/1

163

323,31

114,54

30,08

4,11

Media concentrațiilor din tabel a rezultat din interpretarea datelor din Anexa 1 - Date privind calitatea apei uzate la intrarea in SEAU Glina in Perioada de Notificare a Defectelor (Iulie 20li - Iunie 2012).


Table 4-2Ic încărcări medii anuale

Intrare SEAU Glina (Iulie 2011 - Iunie 2012

BOD5

TN

TP

TSS

COD

Debit mediu, m3/zi

1,045,575

1,045,575

1,045,575

1,045,.575

1,045,575

Concentrații medii, mg/1

114.54

30.08

4.11

163.00

323.31

încărcări medii, kg/zi

•119,762

31,454

4,297

169,935

338,041

Asa cum se remarca din Anexa 1, exista un vârf al incarcarii cu Ntot de circa 33t/zi pe timpul iernii 2011 - 2012, respectiv cu 10% peste incarcarea medie lunara din perioada analizata.

4.1.3.2 încărcările pe Locuitor echivalent

Calculul încărcărilor

Luând in considerare norma de = 60 g BOD/zi si locuitor echivalent, s-au putut estima valorile celorlalți parametri plecandu-se de la încărcările medii anuale

Table 4-21d Calculul incarcarilor anuale medii

Poluant masurat (Iulie 2011-Iunie 2012)

Influent SEAU

PE

g/x

mg/1

m3/zi

kg/zi

TSS

1.62.53

1,045,574.,67

169,935

1,996,042

O C 1 4 OJ.1T

BOD5

114.54

1,045,574.67

119,.762

1,996,042

60.00

COD

323.31

1.045,574.67

338,041

1,996,042

169.36

TN

30.08

1,045,574.67

31,454

l,996,.O42

15.76

TP

4.11

1,045,574.67

4,297

1,996,042

2.15

BOD/COD

0.35

Comentarii privind încărcările pe locuitor echivalent repuLtate

In practica europeana, se recomanda pentru dimenșidnareh uîtei statii de epurare următoarele incarcari specifice, pe locuitor echivalent:

• 1 5g'.,NTK'peilocuitor echivalent pentnâ p/oduțSfi'âTa sursa a 8    12e NTK/zi/locuitor.

Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare RomCapitai    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovita"

Contract de servicii nr. 469,; 15.05.2012

S rvn g

w

X,,    ■

-'rvh.



Valorile incarcarilor măsurate sunt foarte apropiate de cele ale practicii europene de proiectare, cu excepția azotului total a cărui valoare este aproximativ 60% din valoarea proiectata.

Comentarii privind numărul de Locuitori Echivalenți (LE)

In București, la nivelul 2012, considerând abonatii conectați la rețeaua de canalizare, numărul locuitorilor echivalenți este de 1 996 042, estimare foarte apropiata de cea considerata in Mașter Plan de 1 986 684, din care in București 1 894 054 si in comunele limitrofe 92 630.

4.1.3.3 încărcări de proiectare 2040 pentru SEAU Glina etapa 2

Încărcările de proiectare au fost stabilite considerandu-se următoarele:

•    încărcările menajere generate de populația Bucurestiului si a localităților incoirjurătoare

reprezintă majoritatea covârșitoare - circa 98% din totalul incarcarilor la intrarea in SEAT:

Glina, pentru fiecare din cei 5 parametri de proiectare. Aceste incarcari s-au calculat pe baza incar arilor specific/locuitor si zi (Tabel 1-20D), inmultite cu populația echivalenta din anul

2040;

•    încărcările provenite din-debiteie ne-menajere, inclusive debitele de ape uzate industriale si

cele descărcate direct in Caseta s^au calculat din valoarea estimata a debitelor inmultita cu.

valoarea tipica a concentrațiilor poluantilor - asa cum sunt menționate in Practica Europeana

pentru aceeste tipuri de ape uzate. Trebuie menționat faptul ca aceste incarcari reprezintă circa 2% din totalu 1 incarcarilor la intrarea in SEAU Glina. pentru fiecare din cei 5 parametri

de proiectare.

Considerațiile de mai sus conduc la concluzia ca valoarea încărcările specifice pe locuitor echivalent si zi pentru CBO5, MTS, N-tot, P-tot si CCO este mult mai importanta decât concentrațiile de poluanti utilizate pentru debitele ne-menaj.ere,T-^

Calculul incarcarilor de proiectare pentru SEAU JGljtnâ-etapa.'2 estimate la nivelul anului 2040 este detaliat in ,1 âbelul .următor.



RomCapitâl

Invest •©•


l abei 4-23: Încărcări de proiectare 2040 pentru SEAU Clina etapa 2

I

CBO5

Ntot

Ptot

MTS

cco-

Cr

București

Populație deservita (LE)

2.043.91

3

2,043,9

13

2,043,9

13

2,043.91

3

2,043,91

<>

J

Încărcare specifica (g/LE si zi)

60

15,2

2,1 J

80

1

X

Încărcare poluant (kg/zi)

120.591

31,067

4,292

163,513

337,246 ,

Debit ne-menajer (m3/d)

194.952

194,95

2

194.95

2

194,952

194,952

Concentrație medie ne-menajera (mg/1)

10

2

0.3

50

30

încărcare poluant ne-menajer (kg/zi)

1.950

390

58

9,748

5,849

Debit de nămol septic (m3/zi)

0

0

0

0

0

Concentrație medie nămol septic mg/1)

1.000

1,000

300

4,000

T

10,500

încărcare poluant din nămol septic (kg/zi)

0

0

0

0

' 0

încărcare totala, București (kg/zi)

122.540

31,457

4,351

173,261

343,094

Localitati învecinate

Populație deservita (LE)

350,490

350,49

0

350,49

0

350,490

350.490

încărcare specifica (g/LE si zi)

59

15,2

2.1

80

165

încărcare poluant (kg/zi.)

20,678

5,327

.736

28,039

57,830

Încărcare poluant ne-menajer (kg/zi)

1,950

390

58

9,748

5,849

încărcare totala,

Localitati invecinate (kg/zi)

22,628.

5,717

795

37,787

63,679

încărcare totala, București + Localitati invecinate (kg/zi)

145,169

37,175

5,145

211,047

406,774

încărcare totala de proiectare la nivel 2040 (kg/zi)

145,000

37,200

5,200

215,000

410,000


V'IHVȚ


Următorii indicatori oferă informații pe scurt despre incărcarile actuale și viitoare estimate și concentrațiile pentru 2040 a apelor uzate care ajung la SEAU Glina, vezi Tabelul 4.24. Concentrațiile de referă la DVU estimat, vezi Tabelul 4-14.



Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului ..Stația de Epurare a Municipiului București, Giina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare RomCiipjtai    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr, 469/ 15.05.2012

încărcare organică de la

utilizatorii menajeri

%

96

98

98

98

încărcare organică de la uzine

%

2

1

1

1

încărcare organică de la

entitățile comerciale și de servicii publice

%

2

1

1

1

CBO5, influent

mg /1

114.54

218.6

203

154.87

Tot-N, influent

mg/1

30.08

56

52

39.67

Tot-P, influent

mg /1

4.11

7.86

7.3

5.57

SS, influent

mg/1

162.53

n •"> a

301

230 i

CCI, influent

mg /1

323.31

j^648

574    '    438    |



o suprafață a bazinului de z.Sfi-Tkm^T-'o lungime de 286 km. In aval de


4,1.4 Apa preluată Râul Dâmbovița are

localitatea Dudu, albia râului este canalizată și parțial îndiguită. Regimul de debil natural al Dămbovițci este influențat de devierea cotelor maxime ale apei înspre Ciorogârla (la Brezoaicle), prin amestecul cu apele uzate din București la Giina și prin deversarea lacului Colentina la

4.1.4.1 Debitele

Debitul mediu multianual este de’11,1 m’/s. Totuși, se pot înregistra valori ale debitului de peste 40 m7s (rezultate din ploi și mai puțin din zăpezi). Cel mai mic debit mediu lunar înregistrat este de circa 1.40 m3/s.

Debit minim zilnic în perioada aprilie-noicmbrie la Conțești este de 2,97 m’/s, dar poate, de asemenea, scădea la 0,60 m3/s, iar în timpul celei mai reci perioade (decembrie-martie) este 2,21 m3/s. Debitul minim mediu zilnic este de 2,24 nT/s.

Nivelurile ridicate ale râului Dâmbovița au reprezentat un real pericol pentru București și inundațiile din anul 1975 au dovedit că accidentele din sistemul de protecție împotriva inundațiilor sunt încă posibile. Pentru a evita astfel de situații, prima măsură care urmează să fie luată constă în devierea nivelurilor ridicate către un nod hidro-tehnic în localitatea Lungulețu, fiind posibilă o deviere (by-pass) de 300 m’/s de la Dâmbovița spre râul Ciorogârla. în același scop albia râului din București a fost extinsă la 27 m (în 1865) și un cana! a fost implementat (între 1868 - 1900), fapt ce a dus la creșterea capacității de transport de la 20 - 30 ia 125 m3/s.


Apa râului este utilizată în special pentru alimentarea cu apă potabilă a orașului București, la Stația de Epurare a Apei potabile de la Arcuda fiind tratați aproximativ 2,8.mJ-/s din debitul Dâmboviței. In avai de municipiul București, apa râului este folosită doar pentru-îngațiE

fi /

4.1.4.2 Calitatea apei (i) Aspecte chimice și biologice

în bigurile..4:8 și 4:9 este prezentată o secțiune a hărții privind Uaiitatdâ-xr^tfi'lor din România (Raportul ..Starea mediului înconjurător’, 2008). După cum se poate observa din aceste hărți, clasificarea în funcție de calitatea apei râurilor din zona considerată este după cum urmează:


RomCapital J*e

Invest »eo

•    Dâmbovița (aval de municipiul București): degradată;

® Argeș, înainte de confluența cu Dâmbovița: categoria I;

•    Argeș, în aval de confluența cu Dâmbovița: categoria il; și

•    Dunărea, înainte și după confluenta cu Argeș: categoria 11



Figura 4:8: Condiția chimică a apelor de suprafață în bazinul Argeș



Figura 4:9: Condiția biologică a apeîorde suprafață în bazinul Argeș

Obiectivele de referință corespund valorilor celei de-a doua clase de calitate, clasa care reflectă condițiile de calitate pentru protecția ecosistemelor acvatice.

în cadrul acestui studiu, calitatea apei râului Dâmbovița în aval de București și a râu! ui Argeș in aval de confluența cu râul Dâmbovița, este foarte importantă. Valorile ridicate determinate de oxigen dizolvat în râurile monitorizate ale bazinului hidrografic Argeș le-au clasificat ca îndeplinind obiectivele de calitate, cu excepția părții râului Dâmbovița în aval de București, care este afectată de apejd. uzate netratate deversate din București. Același segment de râu se caracterizează prin depășirea .valdriloț impuse pentru CBO5 și CCO.


RomCapital

loye&t «o®


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012


Cu doar câteva depășiri ale valorii limită NO3-N în râul Dâmbovița în aval de Glina, valorile de NbLi-N prezintă un grad ridicat de poluare, care contribuie la poluarea râului Argeș în aval de confluența cu Dâmbovița.

în aceeași secțiune a râului Dâmbovița, în aval de București și pentru Argeș, în aval de confluența cu Dâmbovița, indicele sairob pentru valorile de macrozoobentos a depășit obiectivul-țintă, care se situa la o valoare de 2,3. Acest lucru exprimă amplitudinea impactului cauzat de poluanții organici.

59.4


Evaluarea calității apei în râul Dâmbovița în cursul anilor 2006-2010 se bazează pe datele furnizate de „Administrația Națională - Apele Române - Direcția Bazinală de Apă Argeș" - în cadrul programului de monitorizare „Statutul Ecologic - Vulnerabilitatea la nutrienți”. Datele primite se referă lavcaîitâfea apei în punctele dc monitorizare Lacul Morii, Bălăceanca și Budești. Aceste date au fQSt-lbjdsite pentru a genera graficele din Figura 4:12, și pot fi comentate în următorul mod:


RomCapital

Invest ©o®


Secțiunea de monitorizare LACUL MORII (în amonte de București)

Din punct de vedere biologic, calitatea apei s-a modificat substanțial în perioada 2006-2010, fiind clasificată în categorii de la oligotrofa la hipertrofică. Drept urinare, categoria globală a calității a fost definită a hipertrofică.

Din punct de vedere fizico-chimic, indicatorii analizați au clasificat lacul în următoarele categorii de calitate:

•    Clasa 2 pentru regimul de oxigen;

©    Clasa 1 pentru nuLrienți (cu excepția anului 20C

»    Clasa 1 for salinitate; și

©    Clasa 1 pentru substanțele prioritare de origine


Pe de altă parte, pentru indicatorul „Âlți poluanți specifici relevanți”, dateie disponibile au clasificat lacul în clasa 2 (în 2007, 2008) și 3 (în 2009 și 2010).

Secțiunile de monitorizare BĂLĂCEANCA și BUDEȘTI (în aval de municipiul București)

Modificările valorilor biologice au clasificat calitatea apei după cum urmează:

«    Clasele 2-4 for Plancton; și

•    Clasele 3-5 for macrozoobentos.

In 2010, exista o tendință de. îmbunătățire a indicatorilor biologici care a clasificat calitatea apei în clasele 2-3.

în aceeași perioadă, valorile indicatorilor fizico-chimici au fost aproape stabili, clasificând calitatea apei după cum urmează:

•    Clasa 5 pentru regimul de oxigen;

•    Clasa 5 pentru nutrienți;

•    Clasa 5 pentru „Alți poluanți specifici relevanți”;

®    Clasa 2 pentru salinitate; și

•    Clasele 2 și 3 pentru substanțele prioritare de origine naturală



AZCOM    Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului

„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina • Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare

R°mCinPvQ-t So2    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

Contract de servicii nr. 469/ 15,05.2012


MO/,-,.

V/.W.

nrn

M


■*>

■£

c




(iii) Concluzii

Comentariile de mai sus conduc la următoarele concluzii referitoare la calitatea apei din râul Dâmbovița pentru perioada 2006-2010:

• toți indicatorii de poluare au înregistrat valori mai mari în aval de municipiul București (Bălăceanca, Budești), în comparație cu cele înregistrate în amonte de municipiul București ( Lacul _\lprii); și

® nu eMștâ diferențe semnificative între valorile indicatorilor de poluare organică înregistrate în punctele de control în aval de municipiul București - Bălăceanca și Budești - aceasta

COA4    Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului

„Stația de Epurare a Municipiului București, Giina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"


RomCapital

Invest o©o


Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012


\ /s/>CX


/Cj'

dovedește faptul că procesul de refacere naturală estej|dcpăși'f'șț ny a,putut face față poluării ridicate a apei.    .?y


în aval de municipiul București până la confluența cu râul Argeșj^âp^fâtifm Dâmbovița este folosită doar pentru irigații. Alimentarea cu apă a gospodăriilor învecinate este asigurată de resurse subterane.

în aval de municipiul București nu există surse semnificative de poluare care să evacueze ape uzate în râul Dâmbovița. Deoarece resursa principală de venit pentru locuitorii din această zonă este agricultura, poluarea acestui sector al râului se datorează în principal surselor difuze, cum ar fi:

•    infiltrarea apelor menajere uzate din gospodăriile populației;

« infiltrarea de scurgeri din zonele de depozitare necontrolată a deșeurilor menajere, și

•    infiltrarea de gunoi de grajd, îngrășăminte chimice sau zone de stocare a pesticidelor.

Din aceste surse, transportul poluanților în apele de suprafață se efectuează prin scurgerea apelor la suprafață, percolare, depuneri atmosferice și infiltrarea în subteran.

Suprafețele mici locuite din imediata apropiere a râului, cuprinzând între 2000 și 5000 de locuitori, nu au niciun sistem de colectare a apelor uzate. Principalele zone locuite care ar putea influența calitatea apei din Dâmbovița sunt: Bălăceanca, Tanganu, Poșta. Fundeni, Frumușani, Plălărești, Podu Pitarului, Cucuieți, Gălbinași, Popești, Nuci, Vasilați si Budești.

4.1.5 Impactul deversării de ape uzate asupra utilizatorilor din aval

Impactul măsurilor destinate pentru epurarea apelor uzate din București pe râul Dâmbovița va consta în îmbunătățirea calității apei în aval de municipiul București și, ulterior, din râul Argeș, și reducerea poluanților care ajung în Dunăre.

îmbunătățirea calității apei din râu va avea ca efecte directe: îmbunătățirea capacității de auto-purificare a apei râului;

•    îmbunătățirea capacității de auto-purificare a apei râului;

•    creșterea biodiversității în ceea ce privește formele biologice și genetica (păsări, mamifere, vegetație);

•    creșterea abundenței formelor de viață în apa râului și pe malurile acestuia;

•    reducerea inconvenientelor (mirosuri, deșeuri plutitoare, culoare neplăcută a apei);

® reducerea progresivă a poluării apelor subterane și prevenirea poluării ulterioare a acesteia.

•    un peisaj imbunatățit de-a lungul râului.

Efectele favorabile de mai sus vor duce la extinderea utilizării unor întinderi de apă și terenuri ca:

dezvoltarea irigațiilor, extinderea terenurilor cultivate;

activități suplimentare de pescuit și oportunități pentru activități de recreare de-a lungul râului;

apariția unor noi utilizări industriale, în special industriile Jir-serfămăică/și posibila, extindere a zonelor de locuit.    // 5^

Utilizările noi său extinse ale apei și terenurilor au efecte bendfice saq^e'eoipmice exprimate după cum urinează: ’    '    x ~


o cțeșterea producției agricole și industriale;


_ ... . _ . ... (1H)

AZCOM


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului

„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ii-a, împreună cu lucrările de reabilitare

RomCap'tai    colectoare de apa uzată si Caseta de apă uzată Dămbovita"

Invest    r    '    r

Contract de servicii nr. 469/ 15,05.2012

9 activități suplimentare;

® valori crescute ale proprietăților, și ® standarde de viață mai bune pentru locuitori.


4.1.6    Nivelul serviciilor

(i)    Acoperirea alimentării cu apă

Vă rugăm consultați secțiunea 4.1.1 (c) ti) din acest document.

(ii)    Consumul pe cap de locuitor

Vă rugăm consultați secțiunea 4.1.1 (c) (ii) din acest document.

(iii)    Acoperirea serviciilor de canalizare Vă rugăm consultați secțiunea 4.1.2 (b) din acest document.

4.1.7    Ocuparea terenurilor și statutul legal

Locația pentru Etapa 2 propusă cu restul tratării apei uzate și incinerării nămolului deshidratat este deținută de PM și Autorizația de Construcție pentru Etapa 2 a Lucrărilor a fost deja solicitată. Accesul la locația SEAU Glina se face în prezent printr-un drum de acces „neterminat” de pe centura Bucureștiului, care urmărește malul sudic al râului Dâmbovița. Se preconizează că acest drum de acces vor fi păstrat pentru Etapa 2 a Lucrărilor. Cu toate acestea, un alt drum de acces din centură, care să fie utilizat exclusiv pentru transportul cenușii, va limita circulația vehiculelor la locație și este considerat de dorit.

Asocierea SHS a alertat PM în legătură cu necesitatea de a colabora cu Autoritățile pentru Autostrăzi, astfel încât să se asigure accesul corespunzător și în condiții de siguranță la SEAL Glina, atât în timpul construcției și exploatării ulterioare a Lucrărilor.

în urma dezvoltării continue a „Devierii” pentru București, accesul la locație a devenit mult mai dificil și există nevoia Municipalității din București de a coordona o schemă care să asigure accesul sigur și adecvat la stație, atât pentru construcția cât și pentru exploatarea Lucrărilor.

4.1.8    Rezumatul Studiilor Geoîehnice

Un studiu geotehnic al condițiilor existente la SEATJ Glina a fost elaborat în cadrul etapei 1 a Lucrărilor de către Contractant, în perioada 2007-2009. Studiul cuprinde trei documente:

•    Studiul geotehnic pentru „Reabilitarea SEAU București - Glina: Etapa 1”, 2007;

•    Date hidro-geologice suplimentare pentru „Reabilitarea SEAU București - Glina: Etapa 1: zona bazinului de retenție”, 2008; și

•    Studiul geotehnic pentru „Reabilitarea SEAU București - Glina: extindere 50% - sub linia III”.

Studiile de mai sus au fost toate analizate de Asocierea în Participațiune SHS și s-au constatat următoarele informații:

• datele obținute din celelalte documente cu privire la geomorfologie, geologie, hidrogeologie, climă și seismologie; analiza geotehnică de laborator; caracterizarea geotehnică a iocației; și

concluziile și recomandările pentru proiectarea Etape^rițLncj

Deși realizat în colaborare cu Etapa 1 a Lucrărilor, gfâduL-d^^acppbnrd~a--iiț&rmațiilor es considerația fi, suficient pentru licitarea Etapei a 2-atV'u eptiriife^ftțttpeîpr u^atc rămase și incinerări

Etape



RomCapital

Invest «o®


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15,05.2012

£ rvrț c

=’ W

^CuNf*'


nămolului deshidratat. în conformitate cu filozofia adoptată pentru Etapa 1. Contractantul selectat va fi solicitat să obțină orice elaborare suplimentară pe care o consideră necesară pentru a-și finaliza proiectul.

manifestă prin întârzieri sau costuri supliment:



(ii) Temperatură

A-Âțagejniin and mîrt'îEnperatunaîn&xharesl. ftansnio Copyiijhl &2i)W'ffWA.?aat'Hr-iird<irnBle.qTn

frigura 4:14: Temperatura medie lunară în București

4.1.9.2 Riscul de inundații


V'V

Deși locația nu este-.predispusă la inundații, există o pânză freatică extinsa^flă^'toebih\:Ș>yfie luată în considerare, în" dezvoltarea teluricilor de construcție și în proiectul final. î’lMa'ț'ia'^potențială a structurilor este o problemă și în ceea ce privește Etapa-1 - rezervoarele de apă de ploaie, se remarcă


AZCOM


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului


RomCapital o

Irwest ®»o

„Stația de Epurare a Municipiului București, Clina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare . TITi


colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița" Contract de servicii nr. 463/ 15.05.2012


'•'cune."'


faptul că s-au plasat puțuri permanente pentru a aborda problema respectivă. Izvoarele din sursele de la locația care se confruntă cu apa subterană în timpul construcției și descărcarea corespunzătoare a acestora în râul Dâmbovița, ar trebui, cu un. control adecvat, să nu fie o problemă.

F '    z O z-

wy


4.2 Infrastructura existentă a apelor uzate


4.2.1 Amplasarea infrastructurii curente și a infrastructurii propuse , ,


Zona actuală a proiectului este prezentată pc scurt în Figura 2:3. Aglomerația acoperă București și 7 localități învecinate. în viitor, alte 3 localități vor fi racordate la sistemul de canalizare al municipiului București. Acestea și celelalte localități învecinate cu București sunt prezentate în Tabelul 4-25.


Tabelul 4-25: Localități deja racordate sau earc vor fi racordate la sistemul de canalizare al

.—    Localitate

Sistem de canalizare

-Observații    —

Glina

București

Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Popești Leordcni

. București

Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Jilava

București

Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Măgurele

Local

Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată

Bragadiru

Local

Neiritegrată în sistemul dc canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată

Domnești

Local

Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va II racordată

Chiajna

București

Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Dragomirești Vale

Local

Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată

Chiti la

București

Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Mogoșoaia

București

Integrată in sistemul de canalizare al Bucureștiului

Buftea

București

Integrată în sistemul de canalizare al Bucurestiului


Otopeni


Local


Aeroporul Henri Coandă este integrat în sistemul de canalizare al Bucureștiului. dar partea care rămâne din localitate nu va fi racordată.


Voluntari


Tunari


/■' Dobroești



Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului


l^/p; pN&ințegrată în sistemul de canalizare al "Bucureștiului și nu va fi racordată


,Integrată în sistemul de canalizare al

Bucureștiului_____


Asistența Tehnica pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza li-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

Pantei imon

București

Integrată în sistemul de canalizare al București ului

Cemica

Local

Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată

Brănești

Local

Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată


RomCapitdl

Invest ©o®


Viitoarea aglomerare eățe prezentată în Figura 4:15. Localitățile marcate cu galben sunt acum racordate la sistemul de canalizare din București sau vor fi conectate în viitor.


4.2.2 Descrierea infrastructurii actuale

4.2.2.1 Rețeaua de ape uzate

Rețeaua de ape uzate pentru sistemul actual este prezentată pe scurt în Tabelul 4-36.


Procentajul lungimii sistemului combinat Procentajul lungimii sistemului separat


Procentajul lungimii sistemului parțial combinat/ separat

Lungimea colectoarelor principale

Procentajul colectoarelor principale reabilitate (cu la colectoarele principale existente)_


ATCO/W    Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului

„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare

RomCapițai    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

Numărul de stații de pompare a apelor uzate

Număr

13

Capacitatea stațiilor de pompare a apelor uzate

mJ/d

40.300

Populația deservită pe lungime de rețea de ape uzate

Cap de locuitor/km

609

Capacitatea bazinelor de retenție a apelor pluviale

mJ

0

_ Aproximativ 10 km de colectoare separate au fost date în funcțiune în 2011. ++ Colectoare AO la A3 și BO la B7: 112 km + Caseta: 17.9 km = 120 km.

+ T ” Aproximativ 10 km de colectoare înlocuite în zonele cu infiltrații mari.


4.2.2.2 Stația de Tratare a Apelor Reziduale (SEAU)



Dezvoltarea Stației de Epurare a Apelor Uzate de la Glina de la planificarea inițială până la punerea în funcțiune a Etapei 1 în noiembrie 2010 și scurta perioadă de testare a funcționării dc probă din luna iunie 2011 sunt descrise în Volumul Il-a: SEAU Glina, Prezentarea Etapei 1. în această anexă, se prezintă în detaliu tratarea apei uzate și a nămolului, împreună cu un desen de prezentare și un tabel privind diferitele componente ale Etapei 1.

4.2.3 Exploatarea și întreținerea SEAU

Mai sunt disponibile informații referitoare la doar o lună de exploatare, de la punerea în funcțiune a SEAU, etapa 1, cu încărcătura de.proiectare reală. Este vorba despre luna iunie 2011, care coincide cu scurta perioadă de testare a funcționării de probă. Rezultatul exploatării este descris în Anexa 4-2.

Următorii indicatori oferă o scurtă informare despre actualul și viitorul randament așteptat al SEAU Glina, după darea în exploatare a Etapei 2, vezi Tabelul 4-27.

Tabelul 4-27: Indicatori pentru exploatarea actuală a Etapei 1 și valorile urmărite pentru

Etapa 2

uTCfiEf

Volumul total de ape-uzate colectat (debit mediu de ape uzate)

nr / zi

1,045,575

835,000

Capacitate de proiectare hidraulică de WWTO

m ' Z zi

864,000**/475,200***

<e jk 4-

2,058.000    /

1,029,000

Capacitate de proiectare biologică

kg CBO5 / zi

73,425

145,000

Procent de capacitate de proiectare biologică utilizat

%

100

100

Capacitatea SEAU înechivalent populație

p.e.

1,223,750*

2,416,667*

Volumul total de ape-uzate tratate în SEAU (medie anuală la ieșirea din SEAU)

nr’ / zi

1,045,575

832,500

Volumul de ape uzate tratate cu o calitate a efluejituliii in conformițătefcu CE ■ •

nr' / zi

._    832,500

c    •    ,/ r 1 / 7*

T

Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dânibovița”

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

EC UWWTD 91/271/CEE

Procent de volum de apă uzată tratată cu o calitate a efluentului în conformitate cu CE UWWTD 91/271/CEE Articolul 4 (5)

%

45

100

Total CBO5 tratat/îndepărtar

kg CBO5 / zi

119,762/66,200

100,000/88,000

Total CCO tratat/îndepărtat

kg COD / zi

338,041/155,000

300,000/230,000

Total N tratat/îndepărtat

kg N / zi

31,454/7,000

29,000/21,000

Total P tratat/îndepărtat

kg P / zi

4,297/1,600

4,500/3,900

RomOpital J1o

Invest ooo

Pentru opțiunea de reducere a infiltrațiilor intermediare (IIR)

Etapa tratării mecanice Etapa tratării biologice

5 Descărcarea apei uzate industriale

5.1 Introducere


Efectele descărcărilor de ape uzate industriale asupra SEAU sunt bine cunoscute.

Descărcările de ape uzate industriale pot avea un impact semnificativ asupra performanței oricărei SEAU cauzând:

•    inhibiția procesului biologic cu efecte asupra calității efluentului;

•    deficit de nutrienți în apa uzată industrială, ceea ce va duce la o performanță neadecvată a tratamentului biologic;

•    formarea unui nămol cu capacitate slabă de depunere, fiind posibila evacuarea inpreuna cu efluentul SEAU;

•    deteriorarea calității și tratabilitatii nămolului produs, având drept consecințe probleme asociate depozitarii și, în special, reutilizării în agricultură.

în anumite cazuri insa, produsele derivate din apele industriale pot îmbunătăți performanța SEAU. Exemple1adecvate de astfel de cazuri sunt efluenții din industria alimentară, cu condiția ca poluanții generați de-aceste activități să fie tratați corespunzător și proiectarea SEAU să fi avut în vedere acest aport.

O proiectare adecvată a oricărei SEAU implică o bună înțelegere a prezenței descărcărilor de ape uzate industriale iar "în ceea ce privește funcționarea, este necesar ca respectivele evacuări să fie controlate corect.

Deși nu este in totalitate relevant pentru acest studiu, descărcările de ape uzate industriale pot avea si efecte adverse asupra performantei sistemelor de canalizare, putând cauza:

AZCQM


KomCapital

Invest



Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului ..Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dămbcvița"

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012

o crearea unor medii periculoase ce pot afecta sănătatea și siguranța.

Statia în Etapa l recent dată în funcțiune ia Glina cunoaște impactul descărcărilor indâsțrial performanței SEAU și, în conformitate cu Articolul 8 al Memorandumului de Finahțgre Beneficiarul Final urmărește îndeplinirea condițiilor prevăzute, ceea ce include pre|ăt;iflg^.vșT implementarea unui Plan de Acțiune pentru Descărcări Industriale. Acest Plan:

© va asigura ca pre-tratarea apelor industriale este în conformitate cu Directivele CE și/sau este reciclata corespunzător;

® va asigura ca aplicarea pre-tratării este monitorizata si reglementata de către autoritățile de mediu competente; și

® va garanta că încărcările elluenților industriali nu împiedică procesul de epurare proiectat de SEAU București de la Glina.

Primul concept al Planului dc Conformitate privind Descărcările Industriale a fost emis pentru UIP în luna august 2007. Acesta a suferit diverse îmbunătățiri până la finalizare, în luna noiembrie 2007. în conformitate cu aceasta, există un Pian actual de acțiune industrială în funcțiune al Primăriei București.

5.2 Obiectivele

Obiectivele principale ale Planului actual de Acțiune privind Descărcările Industriale sunt următoarele:

•    prevederea unei abordări integrate a managementului descărcărilor industriale în București;

•    stabilirea unui registru cuprinzător al unităților cu activități industriale din București;

•    conducere eficientă și coordonată a activităților de monitorizare;

•    impunerea unor penalizări adecvate pentru a încuraja conformarea cu standardele admise de descărcare;

•    revizuirea reglementărilor și structurii tarifului pentru a cuprinde principiul ,.poluatorul plătește";

•    asigurarea disponibilității unor laboratoare echipate suficient pentru executarea analizelor necesare;

•    publicitatea efectuată pentru a crește conștientizarea actorilor relevanți;

•    pregătirea unui Plan de Măsuri/Acțiune de Urgență pentru protejarea sistemului de canalizare și a SEAU în cazul oricărui eveniment de poluare accidentală.

Ca urmare a implicării continue în implementare a PCD! existent, Asocierea SHS a dobândit o înțelegere cuprinzătoare a situației curente și a evoluției. .Acest Studiu se va concentra pe furnizarea unor măsuri detaliate și aspecte curente astfel încât să faciliteze îmbunătățirile continue pe parcursul proiectului în Etapa 2.

5.3 Reglementarea legală cu privire la apa uzată industrială

5.3.1 Directive și legislație

,-t^ A A/ U/y

Kclerițorla,apele industriale se vor aplica următoareleDi'fective și/ygi UE.și„xamâneșli:

RomCapital


Invest oeo


ane” și care este fundamentul


Directiva UE 91/271/CEE privind „epurarea ap

pentru Standardele NTPA 00 1/2002 și 002/2002;

Directiva UE 80/778/CEE privind apa potabilă și cum a fost modificată prin Directiva 98/83/CE;

« Directiva UE 80/68/CEE privind apele subterane;

o Directiva UE 79/869/CEE privind măsurarea și eșantioanele de prelevare din apele de suprafață;

° Directiva UE 75/440/CEE privind calitatea apei de suprafață utilizate Ia colectarea apei potabile;

® Directiva UE 74/464/CEE privind „poluarea cauzată de evacuarea anumitor substanțe în mediu”. 76/464/CEE parametrii specifici care sunt enumerați în „Lista 1” anexele la Directivă” la care se va adăuga cadmiul și mercurul din „Lista 1” de substanțe de mai sus. fiind Concentrațiile Maxime Admisibile (CMA) de 0,2 mg/l respectiv 0.05 mg/î (conform Directivei UE 85/3/1 39;

•    Directiva Cadrul pentru Apă privind „stabilirea unui cadru pentru măsuri comunitare în 2000/60/CE domeniul politicii apei”;

•    Directiva Consiliului din data de 15 iulie 1975 privind „deșeurile" și după cum a fost modificată ulterior prin diferite Decizii ale Comisiilor, ultima fiind 96/350/CE din data de 24 mai 1996;

•    Directiva UE 86/278/CEE privind „eliminarea nămolului de canalizare”;

•    Directiva UE 85/337/CEE privnxdmecesitatea „Evaluării Impactului asupra Mediului”;

•    Directiva UE 96/61/CE privind „Controlul Integrat al Poluării și Prevenirii"'.

5.3.1.2.    Legi românești

•    Legea nr. 107/1996 Legea Apelor;

•    Legea nr. 310/2006 de modificare și completare a Legii nr. 107/1996;

•    Legea nr. 112/2006 de modificare și completare a Legii nr. 107/1996;

•    NTPA 002/2002 Norme tehnice privind condițiile dc descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare municipale și în instalațiile de epurare a apei uzate;

•    NTPA 011/2002 Norme tehnice privind colectarea, epurarea și descărcarea apelor uzate în rețelele de canalizare municipale;

•    H.G. 188/2002 Decizia privind aprobarea normelor cu privire la condițiile de descărcare a apei uzate în mediul acvatic;

•    H.G. 472/2000 Decizia privind măsurile de protecție cu privire la calitatea resurselor de apă;

•    O.U.G. 195/2005 Legea Protecției Mediului;

•    Ordonanța-de Urgență a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea și completarea Legii pentru protecția Mediului nr. 137/1995;

•    O.U.G. 107/2002 Decizia Guvernului privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române” (Anexa 5, art. 6);

5.3.1.3.    4/M legislație românească în domeniul Protecției Mediului

•    Ordonanța Guvernului nr. 1076/2004 cu privire la reglementarea evaluărilor de mediu pentru planificare și programare, publicată în Monifp.rulyOffciâLnr. 707/5 august 2004;

Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului V    '    *- py „x.’X

rin ș


RomCapitdl

Inves: •««


„Stația de Epurare a Municipiului București, Giina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

<s\

Ordinul Ministerului Mediului și Managementului Apei nr. 661/2006 cirprivire la aprobarea Normativelor pentru documentația tehnică cerută pentru obținerea avizttiui fie, map^cment al apei și autorizației dc management al apei;    -- -    -

Ordonanța Guvernului nr. 1705/14 octombrie 2004 privind modificarea Articolului 5, paragraful 2 din Ordonanța Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea cadrului dc evaluare pentru impactul asupra mediului, publicată în Monitorul Oficial nr. 970/22 octombrie 2004; Procedura de Autorizare din 20 decembrie 2004 privind activitățile cu impact major asupra mediului, publicată în Monitorul Oficial nr. 31/11 ianuarie 2005;

Ordonanța Guvernului nr. 573/2002 cu privire la aprobarea regulamentului de autorizare comercială, publicată în Monitorul Oficial nr. 414/14 iunie 2002;

Ordonanța nr. 184/1997 cu privire la regulamentul pentru bilanțul de mediu, publicată în Monitorul Oficial nr. 303bic/6 noiembrie 1997, modificată prin Ordonanța nr. 584/2005 cu privire la modificările și completările secțiunii III din anexa 1 a Ordonanței nr. 340/2000, publicată în Monitorul Oficial;

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 78/2000, cu privire la regimul deșeurilor toxice, publicată în Monitorul Oficial nr. 283/22 iunie 2000, aprobată prin Legea nr. 426/2001; Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 16/2001, privind managementul deșeurilor industriale reciclabile, republicată în Monitorul Oficial nr. 104/7 februarie 2002, cu modificările ulterioare;

Ordinul Ministerului Industriilor nr. 1621/1995 cu privire la autorizarea agenților economiei care efectuează activități legate de deșeuri, publicat în Monitorul Oficial nr. 295/ 21 decembrie 1995;

Ordonanța dc Urgență a Guvernului nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, publicată în Monitorul Oficial nr. 633/6 decembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 655/2001;

Ordonanța nr. 506/1996 cu privire la aprobarea Procedurii de reglementare pentru importul și exportul substanțelor, produselor și echipamentelor înscrise în Protocolul de la Montreal privind substanțele dăunătoare pentru stratul de ozon. publicată în Monitorul Oficial nr. 234/27 septembrie 1996;

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 200/2000 cu privire la clasificarea, etichetarea și ambalarea compușilor chimici periculoși, publicată în Monitorul Oficial nr. 593/22 noiembrie 2000;

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 568/2001 cu privire la reglementarea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor compușilor organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția gazului la stațiile de gaz, publicată în Monitorul Oficial nr. 348/29 iunie 2001, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 893/2005 cu privire la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 568/2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 783/29 august 2005;

Legea nr. 360/2003 cu privire la regulamentele substanțelor și compușilor chimici periculoși, publicată în Monitorul Oficial nr. 635/5 septembrie 2003;

Ordonanța Guvernului nr. 408/23 martie 2004 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului pentru Administrarea Apelor și Mediului, publicată în Monitorul Oficial nr. 285/31 martie 2004;

Ordonanța Guvernului nr. 308/14 aprilie 2005 cu privire la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 408/23 martie 2004 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului pentru Administrarea Apelor și Mediului, jmblicată în Monitorul Oficial nr. 33.6721 ăprifie 2005;    /V

Ordonanța Guvernului nr. 440/12 mai 2005 Ai privire iri reorganizarea și funcționarea Gărzii

Naționale de Med'iu, publicată în Monitoru,U0jfîciâl nr 448/26 mai 2005.

'■' 5 ’    tv/Zf i IWriyiih I l ii

O'O

Inve-st o©o

/<2

z y'f'CLJ? e. îoare constituie cadrul legal stabilește principiile


Legea nr. 137/1995 cu toate modificările și completările sale uj, general în zona protecției mediului și dezvoltării durabil strategice și elementele constitutive de reglementare

principiul prudenței în luarea deciziilor;    \V5 Wata-n

7/


principiul prevenirii, reducerii și controlului poluărir^oțosind.șele mau bune tehnologii avute la dispoziție pentru activitățile industriale care puri ' mediu;

Jîema unor mari riscuri de


o principiul conservării bio-diversității și ecosistemului specific unei zone bio-geografice naturale;

•    „principiul poluatorul plătește”;

•    eliminarea tuturor factorilor poluanți care pun în pericol grav sănătatea oamenilor:

•    crearea unui sistem național integrat de monitorizare a mediului;

•    utilizarea resurselor naturale;

•    păstrarea și îmbunătățirea calității mediului și refacerea zonelor afectate;

•    participarea publicului în procesul de luare a deciziilor în ceea ce privește mediul; o dezvoltarea colaborării internaționale pentru a asigura calitatea mediului.

5.3.1.4 Limitele descărcărilor indirecte (NTPA 002/2002)

NTPA 002/2002 conține standardele pentru apele uzate care să fie descărcate în rețelele de canalizare municipală și în instalațiile de epurare a apelor uzate. Acesta conține un tabel dr parametri chimici și biologici ai canalizării, vezi Tabelul 5-1, care nu trebuie depășiți înainte de intrarea în rețeaua de canalizare municipală. Mai mult, sunt enumerate substanțele care nu trebuie evacuate în rețeaua de canalizare municipală, indiferent de parametrii chimici și biologici, cum sunt uleiul, grăsimea etc.

In Articolele 10 și 11 este stabilit cadrul pentru contactul între utilizatorul apei și operatorul rețelei de canalizare, cum sunt stipularea încărcărilor și concentrațiilor maxime, punctele de verificare pentru controlul calității apei uzate, frecvența testărilor și altele.

Tabelul 5-1: Limitele de descărcare pentru descărcări indirecte NTPA 002/2002

Valoarea limită

Temperatura

40°C

pH

6,5 - 8,5

Particule solide în suspensie

350 mg/1

CBO5

300 mg/1

CCOcr

500 mg/1

nh4

30 mg/1

P total

5 mg/1

CN (cianuri)

1 mg/1

1 mg/1

co?2-

2 mg/1

.-7;SO/

-    600 mg/1

.••■pAWtU:    -1 t m t\

Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare RomCțpițai    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012

Deteraenți

25 mg/1

Pb2+

0,5 mg/1

Cd2+

0,3 mg/1

Crt.,ta! fCrJ* + Cr6+)    /)

1,5 mg/1

Cr +    0,2 mg/1

Cu2*

°’2 m§zl

Nf 1

■    1 mg/1

Zir*    ('

■;)1 mg/1

Mntotai    \

$//    2 mg/1

CB

W/rimiA^0,5 mg/1

1) "

gtotai, COiotai, AStnmi- AOX, PAH, PBC: Ordinul nr. 344/2004 cu privire la utilizarea nămolului în agricultură include acești parametri în valorile limită, de aceea și ele trebuie să fie acum integrate cu parametrii care sunt monitorizați pentru descărcările industriale indirecte.

2)

ioxina: Nu există încă în Ordinul nr. 344/2004, va trebuie inclusă deoarece este extrem de toxică.


5.3.2 Reglementarea

Descărcările de ape uzate din București suni reglementate în principal printr-un sistem de avize și autorizații dc mediu și avize specifice pentru descărcare, convenite cu furnizorii de servicii pentru apă uzată, cum s-a arătat în Figura 5:1 și conform celor prezentate în următoarele secțiuni.


RomCapitdl *®o Invest e««




o Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 195/2005 cu privire ia protecția mediului, modificată prin Legea nr. 265/2006;

® EGO nr. 152/2005 privind controlul integrat a! poluării și prevenirii care transpune Directiva europeană 96/61/CE;

Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 195/2005 modificată prin Legea nr. 265/2006 este destinată să ofere cadrul durabil pentru protecția și dezvoltarea mediului. Ordonanța stabilește:

•    principiile generale de protecție a mediului;

e obligațiile entităților (persoanelor fizice și juridice) cu privire la mediu inclusiv cerința de a solicita autorizația pentru activitățile considerate că au impact asupra mediului;

« regimul pentru substanțe periculoase care dacă sunt folosite în cantități sau concentrații mari ridică un risc semnificativ pentru om. mediu și proprietăți; și

•    regimul de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor.

Ordonanța impune tuturor persoanelor fizice și juridice care efectuează orice activități potențial dăunătoare pentru mediu în România următoarele obligații:

•    obținerea certificatelor, acordurilor, avizelor/avizelor integrate și autorizațiilor de mediu necesare și conformarea cu condițiile unor astfel de documente;

•    plata oricăror acțiuni de atenuare sau daune conexe generate de activitățile lor;

•    asigurarea implementării unor sisteme de monitorizare pentru a înregistra și controla agenții potențial poluanți; și

•    adoptarea soluțiilor adecvate mediului atunci când sunt avute în vedere noi activități sau proiecte.

Documentația de mediu necesară și procedurile de obținere a acordurilor, avizelor etc. depind de natura activității și de posibiiui impact asupra mediului. In conformitate cu Hotărârea Guvernului iu. 573/2002, activitățile sunt clasificate după cum urmează:

activitățile cu impact semnificativ pentru care este cerută numai o declarație pe propria răspundere;


activitățile cu impact redus pentru care este cerută o autorizație de lediu dar autorizația nu este supusă niciunei proceduri specifice și nu există ț/$o cor ță care să stabilească ' obligativitatea unui bilanț de mediu; și

11 j:

-S. f


•VA

V-'A,

RomCapital

Invest o««

o activitățile cu impact semnificativ pentru care este cerută o autorizațieuiș. mediu, inclusiv un bilanț de mediu sau la care se aplică o procedură de autorizare infe^ăS^îî^onformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 152/2005.    // vaiOftiiiri;

[[nVSliiiiSiviM'jtFW <u

Categoriile-de activități sunt date în Anexa 4 din Hotărârea Guvernului nr.'25^fe002yMai mult de jumătate din activitățile din Clasificarea Standardelor Industriale pețjtțu Acțiyi.țați Economice (publicată de Institutul național de statistică în anul 2002) intră în categonâ=els=ă<ftivităîi cu impact semnificativ.

Orice activitate industrială sau altfel de activitate economică considerată că are un impact semnificativ asupra mediului trebuie solicitată și trebuie să respecte condițiile:

« unui acord de mediu/aviz integrat pentru construcția, extinderea sau demolarea unei facilități, și

e unei autorizații de mediu/aviz integrat pentru funcționarea unei facilități.

Pentru a obține un acord de mediu, otice propunere de construcție sau extindere a unei facilități trebuie să fie supusa unei evaluări de impact asupra mediului, incluzând identificarea tuturor efectelor directe sau indirecte asupra sănătății publice și a mediului.

Acordul de mediu este valabil până în momentul finalizării construcției. Cu excepția proiectelor finanțate prin Instituții Internaționale de Finanțare (IIP), avizul își pierde valabilitatea, dacă execuția proiectului nu a început în termen, de 2 ani de la data avizului.

Autorizațiile de mediu stabilesc condițiile în care se poate desfășura o activitate nouă sau una existentă. Dacă activitățile curente nu respectă reglementărilor de mediu, se va stabili un bilanț de mediu care să identifice orice impact important și riscurile asociate asupra mediului. Pe baza bilanțului, poate fi elaborat un plan de conformitate care să stipuleze măsurile obligatorii ce trebuie implementate pentru a reduce impactul de mediu, într-un cadru de timp dat.

Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 152/2005 reglementează:

•    procedura pentru obținerea autorizațiilor integrate de mediu;

•    categoriile de activități industriale pentru care sunt obligatorii astfel de autorizații integrate; și

•    substanțele poluante care trebuie luate în considerare atunci când se stabilesc limitele admise.

în conformitate cu OUG nr. 152/2005, instalațiile la scară largă sat! activitățile potențial generatoare de poluare mare trebuie să obțină o autorizație de mediu integrată^AÎQestă activități cuprinj




Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului Sucurești, Glina • Faza il-a, împreună cu lucrările de reabilitare RomCapita^    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

Orice solicitare de autorizație integrată trebuie însoțită de o documentație completă referitoar instalația și activitățile propuse sau la cele existente, împreună cu toate emisiile, deșeurile și aspectele de mediu. Emisiile, includ evacuarea substanțelor directe sau indirecte, vibrațiilor, căldurii, zgomotului emis în atmosferă, apă sau sol. Substanțele pentru care urmează să fie stabilite limite de emisii sunt indicate în Anexa 2 a Ordonanței.

Toate documentele prezentate vor reflecta principiile generale stipulate în ordonanță și anume:

& prevenirea poluării prin aplicarea proceselor tehnice adecvați o evitarea nivelelor ridicate de poluare; a minimizarea producției de deșeuri; o utilizarea eficientă a energiei;

o măsurători pentru reducerea la minim a riscului de accidentai ® planuri de măsuri de urgență pentru reducerea daunelor în cazul unui incident de poluare. Autorizație integrată de mediu, în mod obișnuit, impune următoarele:


•    valori-limitate de emisii pentru materialele poluante;

•    modul de operare pentru protejarea solului și a apelor;

•    măsuri privind generarea și eliminarea deșeurilor;

•    obligația de a monitoriza activitățile potențial poluante;

•    proceduri de evaluare pentru impactul asupra mediului; și

•    orice altă cerință specifică.

Autorizațiile integrate de mediu sunt valabile timp de maxim 5 ani. Aceste autorizații trebuie să avizate anual de către Agențiile de Protecție a Mediului; în caz contrar, ele își pierd valabilitatea.

fie


5.3.3.2 Reglernentărispecificepentru apă și ape uzate

Prin Legea nr. 107/1996 cu privire la protecția apei (modificată și completată prin Legea nr. 310/2004 și Legea nr. 112/2006) se cere ca utilizatorii de apă să obțină un „aviz de management al apei” înainte de a începe orice activitate (începând cu faza de proiectare). Avizele stabilesc activitățile permise pe corpuri de ape sau care le afectează, inclusiv descărcarea apelor uzate. Avizele de management al apei sunt emise și monitorizate din punct de vedere al conformității dc către Apele Române. „Apele Române" este o organizație care răspunde de administrarea, protejarea și restaurarea calității și cantității de resurse de apă de suprafață și subterane.

Articolul 11 din Directiva privind Epurarea Apei Uzate Urbane (91/271/CEE), care cere ca toate apele uzate industriale descărcate în sisteme de colectare și instalații de epurare a apelor uzate urbane să fie supuse unor reglementări prealabile și/sau autorizări specifice de către autoritatea competentă sau organismul adecvat, a fost transpus într-o legislație națională prin Hotărârea Guvernamentală nr. 188/2002, modificată și completată prin LIotărârea Guvernamentală nr. 325/2005 dc-aprobare a unor norme privind condițiile cerute pentru descărcarea apelor uzate în mediul subacvatic. NTPA 011/2005 detaliază normele tehnice de colectare, tratare și descărcare a apelor uzate municipale. Pentru facilitate, în Ane.xa'.;,B/esfo reprodusă o copie a Hotărârii Guvernamentale nr. 188/2002, modificată și cpțh picta ttțl^ri ii Tfotărârea Guvernamentală nr. 325/2005'și incluzând NTPA 002/2005.

te


A)


A.




N l'PA 001/2005 și NTPA 002/2005 limitează valorile substanțelor poluante descărcate în corpurile naturale de apă respectiv în rețelele de canalizare municipală și cer ca descărcările de apă uzată să fie autorizate și controlate de o autoritate competentă. Acest aspect este afectat de cerința ca toate întreprinderile să obțină o autorizație de mediu și un aviz de descărcare înaințe^de^a începe să funcționeze.

-

Normativa NTPA-002/2005


' .£//

;iui uzate -;rn


Acest standard stabilește condițiile în care este permisă d« rețeaua de canalizare.

In termeni generali, apele uzate pot ii descărcate dacă: (1) facilitățile și instalațiile de epurare a apelor uzate nu sunt deteriorate (II) capacitatea canalizării nu este diminuată, (III) nu sunt prejudiciate sănătatea publică, igiena și personalul operator, (IV) procesele dc epurare a apelor uzate nu sunt perturbate și (V) nu există nici un eveniment de incendiu sau explozie.

Standardul impune un număr de restricții referitoare la descărcare. Apele uzate industriale nu trebuie să conțină: (I) materiale în suspensie a căror cantitate, dimensiune și natură constituie un factor activ de corodate a conductelor de canalizare, produce colmatarea sau împiedică curgerea normală, (II) substanțe agresive care vor deteriora conductele canalizării și părți componente ale instalației de epurare. (III) substanțe care pot întrerupe operarea normală a instalației sau pot constitui amestecuri explozive, (IV) substanțe toxice sau noxe ce pot afecta sănătatea personalului sau operatorilor, (V) substanțe periculoase (Hg, Bi, Sb, compuși halogeni organici, compuși organici cu P și SN„ substanțe puternic cancerigene, substanțe radioactive), (VI) coloranți care prin cantitatea lor pot cauza modificarea culorii apelor, (VII) substanțe inhibitorii din procesele dc epurare a apelor uzate sau nămolului, (VIII) substanțe organice toxice biodegradabile în astfel de cantități încât pot afecta procesul de tratare biologică.

Concesionarul de apă și ape uzate - ANB are responsabilitatea de a autoriza întreprinderile să sc racordeze la sistemul de canalizare și de a emite avize de descărcare. Avizul dc descărcare stabilește concentrațiile maxim admisibile (CMA) ale principalilor parametri de poluare. Profilurile CMA tipice stabilite de ANB sunt prezentate în Tabelul 5-2.

Deținând o justificare, ANB poate stabili concentrații maxim acceptabile mai reduse decât cele stabilite în NTPA 002/2005. Și invers, acolo unde instalațiile sunt cunoscute ca având facilități dc pre-tratarc inadecvate, descărcarea în canalizare poate fi temporar acceptată, dacă se conformează unui plan de măsuri convenit de a îmbunătăți facilitățile. în aceste situații, ANB poate accepta CMA-uri mai mari decât cele stabilite în NTPA 002/2005 pentru o perioadă de timp limitată. în plus, se știe că ANB revizuiește CMA în conformitate cu necesitățile SEAU în care anumite produse în ex_ces față de CMA curent ar putea fi benefice pentru funcționarea SEAU.

^cuițe^


Invesî «»


„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a. împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă

Contract de servicii nr. 469/ 15.05/20Ț21'' '    /\    fi? C'i.'-ilcce '

1 abciul 5-2: Profilurile CMA tipice stabilite de ANB

Profil 1 Profil 2 Profil 3 Profil 4 Profil 5

T emperatura

CC

40

40

40

40

40

Concentrația ionilor de hidrogen (pH)

6.5-8.5

6.5-8.5

6.5-S.5

6.3-8.3-

6.5-S.

c

Matern in suspensie

mg/dm5

350

140

350

140

700

Consum biochimic de oxigen la 5 zile i'CBO5)

mg/dm5

300

50

300

50

600

Consum chimic de oxigen-metqda cu bicromat de potasiu

mg/dm5

500

125

500

125

1.00C

Azot amoniacul (NK4+)

mg/dm-

30

30

30

30

60

Fosfor total (P)

mg/dm5

5

5

25

5

1

Sulfați (5O42-)

mg/ dm5

600

600

600

600

1,2(X

Substanțe extractibile cu eter de petrol

mg/dm5

30

20

30

20

60

Detergentă sintetici anion activi biodegradabili

mg/dm5

25

0.5

25

0.5

50

Plumb (Pb2+)

mg/dm5

0.5

0.5

0.0017

0.0017

0.5

|Cadmiu (Cd2+)

mg/ dm5

0.3

0.3

0

0

0.3

Crom hesavalent (Cr6+)

mg/ dm5

0.2

0.0025

0.2

Crom total

mg/dm5

0.1

0.0025

Cupru (Cu2+)

mg/ dm5

0.2

0.1

0.0013

0.0013

0.2

Nichel (Ni2+)

mg/dm5

1

0.5

0.0021

0.0021

1

Zinc (Zn2+)

mg/dm5

1

0.5

0.5

0.5

1

CianutifCN-)

mg/dm-

1

1

0.1

0.1

1

Cloruri

mg/ dm5

500

500

500

500

500

5.3.3.3 Reglementări specifice substanțelor periculoase

UE a lansat două documente, anume Directiva CE 2000/60 și Decizia 2455/CEE, în care se discută necesitatea de a proteja apele care primesc afluenți de „substanțele prioritar periculoase”. Guvernul României a aprobat aceste documente în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 și în Hotărârea Guvernului nr. 783/2006.

Sub aspect general, chestiunea „substanțelor prio^fâi/pericuipașe” este foarte delicată. Exista un număr dc substanțe clar definite ca substanțe pfi'pfitârmericuloase. Aici sunt incluse, printre altele, metalele,grele, compușii organici clorurați, coppUșiiprgajiici bromxirați. substanțe farmaceutice în apă și așa mai departe;

itCf



/Ei


RomCapita!

In vest ooo

OH


?j)

O preocupare majoră, atunci când se definesc substanțele periculoase este capacitatea de nțăîsurare exactă a concentrației în corpul de apă. In multe cazuri, metoda de analiză tffeppnibilă numai răspunsul „sub nivelul de exactitate al metodei,, sau „nedetectabil”. în schirruvăeeasta duce la următoarea concluzie: nu este posibil să se evalueze potențialul impact al substanței în cauză într-o situație specifică. Oricum, nu este același lucru când sc declară astfel dacă nu există nici un risc asociat acestei substanțe.

O altă preocupare este factorul timp. Un număr de substanțe chimice utilizate în societatea modernă sunt folosite în concentrații reduse și în cantități mici. Cu toate acestea, se poate ca efectele pe termen lung (nedorite sau considerate periculoase sub diferite aspecte) să nu apară timp de generații, dar este posibil să apară ca rezultai ai unei acumulări lente. Problema este abordată de Birklett, J.W Lester, J.W (2003) în "Perturbatorii endocrini în procesele de epurare a apelor uzate și nămolului” Publicație IWA.

In București emisia de deșeuri prioritar periculoase este controlată prin stabilirea CMA.

5.3.3.4 Principiul „poluatorulplătește "

Planul de conformitate privind descărcările industriale elaborat cu referire la Instalația în Etapa 1 cere adoptarea Principiului „poluatorul plătește”. Compania operatoare pentru București a solicitat aprobarea de la Primăria București pentru implementarea unei astfel de abordări, dar conform celor confirmate în cursul întâlnirilor Comitetului Executiv, ea trebuie încă obținută și de aceea nu este implementată.

Conceptul „poluatorul plătește” nu este nou și a fost recunoscut ca principiu general a bunelor practici de mediu încă din anul 1990 (OECD) 1989, 1992). Scopul său este acela de a transfera costul gestionării poluării către sursă, astfel încât să încurajeze dezvoltarea durabilă, și nu acela de a pedepsi poluatorul.

5.3.3.5 Prevenirea și controlul poluării accidentale

în conformitate cu Articolul 32(2) din „Legea apelor nr. 107/1996”, utilizatorii de apă inclusiv industriile sunt obligați să pregătească și să aplice planuri de prevenire și control al poluării accidentale ce poate rezulta în urma activităților lor.

Pentru unitățile cu activități industriale din București, pentru a obține o Licență, acestora ii se solicită să prezinte un Plan de poluare accidentală și detaliile de contact ale persoanei responsabile. Asocierea SHS nu știe în mod-clar dacă această cerință este aplicafă-aesiQl' activități din competența AN B sau celor care descarcă în rețelele acestora.


5.4 Abordare și metodologie

5.4.1    Autoritățile, responsabile

5.4.1.1    Organismele responsabile

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile este autoritatea centrală pentru protecția mediului .și autoritatea edninetentă desemnată. Următoarele îi sunt subordonate:



M128)


KomCapitai

Invest ao®

î’vn

v-tUKfi'i


7*

Agenția Națională pentru Protecția MediftIui..caiSB este'o instituție publică cu responsabilitate specială pentru protecția mediului și coordonarea autorităților teritoriale, și anume Agenția Regională de Protecție a Mediului sauA^giț^de^Trotecție a Mediului (ARPM sau APM). Acestea sunt subordonate ANPM.

Garda Națională de Mediu (GNP), care este un organism specializat de control și inspecție expert în prevenirea, stabilirea și impunerea penalizărilor pentru încălcarea legislației legate de protecția mediului, având în subordine unitățile regionale și județene.

Acordurile și autorizațiile de mediu sunt emise atât de ARPM cât și de APM, în funcție de natura importanței industriale iar pentru unele activități, competența aparține Agenției Naționale de Protecție a Mediului. ARPM răspund de emiterea autorizațiilor de mediu pentru toate industriile principale inclusiv cele care suni de competența Ordonanței de Urgență a Guvernului cu privire la controlul integrat și protecția împotriva poluării. APM sunt responsabile pentru emiterea avizelor și autorizațiilor de mediu pentru alte activități.

înainte de aprobare, avizele de mediu sunt prezentate de către funcționarul responsabil de la APM. ANB, Apele Române, Primăria București și departamentul de pompieri. Comitetul revizuiește întreaga documentație în ceea ce privește conformitatea cu legislația și reglementările relevante și discută în colectiv propunerile. Ședința este consemnată intr-un proces verbal care conține preocupările tuturor membrilor care au fost luate în considerare în emiterea sau refuzarea avizului.

In general, avizele și/sau autorizațiile de mediu nu vor fi emise decât dacă sunt respectate prevederile legale sau cele referitoare la protecția mediului. Totuși, acolo unde este cazul, autoritatea de mediu poate permite funcționarea unor facilități care nu respectă conformitatea, pe baza implementării unui program convenit de asigurare a conformității în cadrul unui cadru de timp.

Garda Națională de Mediu (GNP) răspunde de verificarea conformității cu legislația de mediu, de inspectare și de aplicarea penalizărilor pentru încălcarea legislației. Atribuțiile acesteia cuprind următoarele:

controlul activităților care influențează mediul și aplicarea amenzilor în conformitate cu legislația de protecție a mediului;

controlul activităților care prezintă riscul de accident major și/sau impact asupra mediului

dincolo de granițele țării, pentru a preveni și minimiza riscurile de poluare:

participarea la măsuri de reducere la minim sau de eliminare a efectelor poluării mediului,

stabilirea cauzelor de poluare și aplicarea amenzilor în conformitate cu legea;

controlul investițiilor în domeniul mediului în toate fazele de execuție, având acces ia toate

documentele,

propuneri adresate organismului emitent cu privire la suspendarea și/sau anularea normelor de reglementare emise fără a fi conforme du prevederile legislative;

constatarea faptelor care constituie infracțiuni în domeniul protecției mediului, consilierea organelor de investigare penală și colaborarea cu acestea pentru constatarea faptelor care, în conformitate cu legea, constituie infracțiuni; și

verificarea notificărilor de încălcare a legislației de mș

mare.


5.4.1.2 NrVZΠîn cadrul legislației naționale, responsabilitatea^ pentriiijărAțăle'a. șf eliminarea deșeurilor aparține autorității locaietle competență. în București. turniiarj^îiOîcii'lor de apă potabilă și menajeră a

4l29)


lbst încredințată ANB, în condițiile Contractului de Concesiune semnal între orașul București, ANB și Regia Generală de Apă București în anul 2000.

Partea II (Servicii) din Contractul de Concesiune stipulează că serviciile pe care le furnizează Concesionarul (adică ANB) includ:

o colectarea și transportul apelor uzate de Ia clienți, inclusiv din foseie septice și tratarea adecvată a cestei canalizări și tratarea și eliminarea efluenților în conformitate cu Nivelele de Servicii și Legislația relevantă;

a colectarea, tratarea adecvată și eliminarea drenajului apelor rutiere și de suprafață și cu ajutorul rigolelor și șanțurilor;

© monitorizarea descărcărilor apelor uzate industriale în sistemul de canalizare;

•    eliminarea în condiții de siguranță a tuturor deșeurilor și produselor derivate rezultate din activitățile de menționat mai sus, în conformitate cu cerințele Nivelelor de Servicii și ale standardelor legale relevante;

o operarea, întreținerea și repararea patrimoniului public;

o contactul cu și raportarea către organismele de reglementare competente în conformitate cu legile din România, inclusiv Ministerul Sănătății și cu reglementatorii de mediu;

•    aderarea la toate cerințele aplicabile relevante și stabilite prin lege, la standardele, Legile și codurile de practică; și

•    aplicarea Bunei Practici Industriale în îndeplinirea atribuțiilor sale.

O responsabilitate specială de stabilire a CMA adecvate definite în avizele de descărcare și de monitorizare a conformității revine^epafbmnentelor de inspecție și control din laboratoarele AMB. Suplimentar la propria analiză, îrfsprîjinul eforturilor sale, ANB.angajează un laborator independent acreditat.


5.4.1.3 Comunitățile din vecirCăătea'oixișului/Bueu^'ești

Orașul București este înconjurat deurmomăr dc localități satelit situate în cadrul județului Ilfov. Nu există o centură verde clar definită în jurul orașului și multe din dezvoltările urbane din vecinătate sunt adiacente celor din București. In consecință, multe din utilitățile orașului s-au extins în afara granițelor municipalității pentru a deservi comunitățile învecinate și/sau unitățile economice mari.

Apele uzate provenite de la toate sau doar de. la o parte a-comunităților din Popeșli-Leordeni, Jilava, Pantelimon, Dobroiești, Chitila și Voluntari se descarcă in sistemul de canalizarea centralizat din București. Mai mult, sunt în construcție rețele de canalizare care vor fi racordate la cele din București în Mcgoșoaiâ și Glina. în fine, primăria din Buftea a decis să se racordeze la rețeaua de canalizare a orașului București. în conformitate cu l<


siministrative Locale.


pentru furnizarea serviciilor în aceste zone rămâne în

5.4.2 Monitorizare și control

5.4.2.1 Garda Națională de Mediu

Responsabilitatea de monitorizare a conformității mediului și de aplicare a sancțiunilor revine Gărzii conducă inspectarea locațiilor, pentru a confirma conformitatea cu prevederile avizelor adecvate. Inspectorii' trebuie: să. aibă acces la toate instalațiile, echipamentul sau locurile de activitate cu

Asistența Tehnică pentru Managemegîttfcgroiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glirta - Fazatîfî^fthprsana cu lucrările de reabilitare R°mC|r>ve5t SiS    colectoare de apa uzată și Casetele apă uzpță Dâmijovița”


-ji ,jT.

.? '"eTi ' * W


! apa uzată și Caset^de apă uzșțs Dârntjovița"

Contract de servicii n//469/il5i£lSi'2O12-1 - ’d

s^ss |    I

potențial impact asupra mediului. Ei au dreptul să «(ară,price•j0cument relevant pentru activitatea industrială, prelevează eșantioane și intervievează angmățnT^ / i2ede^ e<.

în cazul neconformității cu un aviz de mediu, regulatorii de mediu au un număr de puteri de impunere asupra operatorilor (de exemplu, aspecte industriale) incluzând:

o avizul sau autorizația de mediu poate fi suspendată pentru până la 6 luni după primirea unei notificări de conformitate; în timpul suspendării avizului, activitatea este interzisă;

o în cazul în care în timpul perioadei de suspendare măsurile de remediere nu sunt luate, avizul sau autorizația de mediu poate fi anulată:

•    impunerea unui plan de măsuri poate fi implementată de către operator pentru a asigura conformitatea cu legislația relevantă; și

•    aplicarea de amenzi pecuniare.

în plus, operatorul poate fi responsabil pentru costul de reparații ale oricăror daune datorate neglijenței sale și în cele din urmă poate fi urmărit penal cu posibila aplicare a unei amenzi pecuniare ulterioare și/sau închisoare.

Un operator industrial are dreptul de apel privind orice -decizie legată de problemă, revizuirea, anularea sau suspendare a oricărui aviz de mediu în cadrul Legii nr. 554/2004, cu privire la revizia juridică, amendată ulterior prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 190/2005.

5.4.2.2 ANB întreprinderilor care execută activități li se cere să-și autoregleze calitatea descărcărilor de ape uzate. Dacă nu se stabilește altfel, în avizul de descărcare, eșantioanele trebuie prelevate lunar, analizate de un laborator acreditat (al ANB sau altul) și o copie a buletinului de analize rezultat va fi trimisă ANB.

în plus față de autoreglare, ANB ia eșantioane de prelevare (draga) pentru a monitoriza apele uzate descărcate în locații adecvate unde fie descărcarea sub aspectul contaminanților este mare, fie se suspectează o încălcare a cotei standard admise. întreprinderile care execută activități industriale sunt selectate dintre cele din interiorul orașului București care se încadrează în competența ANB.

în mod curent, ANB nu execută monitorizări sau analize ale activităților industriale situate în sectoarele învecinate care totuși descarcă în sistemul său

Toate buletinele de analiză sunt examinate de departamentul de control al ANB și excedentul este identificat și notificat prin intermediul APM. ANB este actualmente incapabilă să impună orice penalizări pentru încălcarea cotei standard admise dar cu această ocazie caută să recupereze costurile asociate descărcărilor roșii /de rugină care compromit sistemul de canalizare și dacă sursa poate fi imediat stabilită. în orice caz, ANB încearcă să încurajeze conformitatea prin consultări.

ANB a solicitat aprobarea Primăriei București pentru a aplica am^izi unităților cu activități industriale care depășesc cota standard admisă și o abordare strucțt£a/ă dj^mpunere pe baza principiului,.poluatorul plătește”.

ANB nu are dreptul de a închide o întreprindere


industrială. s



. â i'Wi /. /

-dyfSr?r,_


RomCapital Ș®0 Invest «»°


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"    —


Contract de servicii nr. 469/ 15,05.2012    , ( )

tXz

5 -/. 3 Comitetul executiv

Planul de Acțiune dezvoltat de Asocierea SHS în anul 2007 era destinat garantării unei abpâă coordonate și concentrate să asigure integritatea sistemului de canalizare din Bucatei. în timp ce dezvoltarea planului reprezintă acum înțelegerea mult îmbunătățită a descărcărilor rezultate din industrie în sistemul de canalizare (cele din București) și monitorizării acestora, mai rămân încă aspecte de abordat. Acestea sunt prezentare în detaliu în Secțiunea 5.9 a acestui Studiu.

5.5 Investigarea descărcărilor de ape

5.5.1 Invenic-'u' activităților industriale

ANB ține un registru conținând toate clădirile și facilitățile din București. în anul 2010, lista a confirmat că există 957 astfel de facilități din care 18 debite de descărcare sunt mai mari de 1.000 m’/zi.

5.5.2    Volume și încărcări de ape uzate

în conformitate cu evidențele ANB din luna martie 2011, există 957 unități industriale autorizate care descarcă circa 27 milioane m7an în rețeaua de canalizare. ANB estimează că în București există în total 1350 unități industriale care descarcă circa 32,5 milioane m7an în rețeaua de canalizare.

5.5.3    Debitele industriale care intră în SEAU

Contribuția curentă de apă uzată industrială care intră în sistemul de canalizare la zona de captare a fost estimată la aproximativ 89.000 m7zi dintr-un debil total zilnic pe vreme uscată (DVU) de 1.008.288 m’/zi (vezi secțiunea 4.1.2). în ultimii 10 ani, a'fost stabilit un model clar: Deoarece tranziția activităților industriale a fost clară, volumele de apă uzată-S-an. redus. Activitățile trecând de la industria grea la sectorul de servicii au avut un impact asupra volumelor de apă uzată, precum și asupra caracteristicilor acesteia. în continuare comentăm acest ultim efect.

Cota curentă a debitului de ape uzate industriale este de 8,8% din DVU actual, re baza faptului că este foarte posibil ca această tranziție a activităților industriale din București să continue, o estimare privind apele uzate industriale pentru perioada de proiectare presupune că nivelul va rămâne aceiași sau de 89.000 m ’/zi.

5.5.3.1 încărcările specifice de poluare industrială în instalație

încărcările curente de poluare industrială au fost și ele estimate și prezentate în secțiunea 4.1.2.

Volume și încărcări de ape uzate” de mai sus. încărcările au fost estimate dintr-un bilanț de masă pentru diferiți parametri în încărcare totală care intră în Caseta de la SEAU plina 2010. încărcările sunt prezentate în Tabelul 5-3.



După cum se poate vedea în Tabelul 5-3, contribuția industrială este destul de mică. în special pentru nutriențu azot și fosfor. încărcările acestor doi parametri provin într-o mare măsură din canalizarea de apă menajeră. De asemenea, se presupune că poluarea industrială va rămâne aproape constantă în timpul perioadei de proiectare prevăzute. în timpul acestei perioade de proiectare a fost prevăzută o creștere mică a nivelului de poluare industrială.

£ <--<&£ e -e-e. y

Preocuparea majoră privind poluarea industrială va fi legată ,de conținutul T substanțe ioxice.


metale grele și



Efectul acestor metale grele poate fi definit în două modalități princip

• efectul direct asupra performanței tratamentului legat în mod normal de sistemele biologice, cum sunt tratamentul nămolului activat și fermentația anaerobă: și

« poluarea nămolului asociată rcutilizării pentru utilizarea în agricultură. UE a prezentat recent un „Document de lucru privind Nămolul și Deșeurile Biologice”, cu data de 21 septembrie 2010, ca fundament pentru o nouă directivă cu privire la nivelele admisibile de calitate a nămolului în vederea reutilizărji. Tabelul 5-4 detaliază schița noilor instrucțiuni în ceea ce privește calitatea nămolului pentru diferite reutilizări.


AZCOM

(mg/'kg)

PAH (sau benzo-a-piren)

-

-

0,4-0,8^

0,4-0,8^

-

Impurități

>2mm

-

0,5%

0,5

-

2%

-

- Parametri dați în scop ilustrativ

- valoarea exactă precum și alți contaminanți organici (de exemplu. PCB) supuși verificării studiului JRC (FATE) _ _ _

- valori rezultate din studiul JRC IPTS - deoarece probiema Deșeurilor Finale din deșeuri biologice va fi subiectul unei discuții separate, valorile date au scop ilustrativ 1 2092/91/CEE

e t-e O    Z<

Z/Z- «*> i

AX—


- 2007/64/CE și 2006/799/CE


Cele mai sensibile metale grele iegat de aceste două puncte sunt următoarele:

Cd, cadmiu - este considerat un metal greu cu potențial ce prezintă un risc mare, în ceeăXXțîevCște îmbolnăvirea oamenilor și efectele asupra mediului înconjurător. Aceasta se reflectă în interzicerea mai mult sau mai puțin strictă a folosirii Cd în produsele industriale. Ca un exemplu poate fi dată modalitatea adoptată în Suedia pentru a aspri cerințele privind Cd în nămolul casnic: Plecând de ia 4 mg Cd/kg în TS, în ultimii ani din 1970 și ajungând până în prezent la cifra de 1,5 mg Cd/kg în TS a avut un efect semnificativ asupra utilizării Cd în societate, prin schimbarea modelelor de producție în cadrul activităților industriale.

Hg, mercur - este, de asemenea, considerat un clement foarte periculos iar interzicerea Hg este în vigoare și astăzi. Un exemplu foarte clar este schimbarea din amalgam în materiale compozite pentru tratamente dentare.

Pb, plumb - este de asemenea văzut ca un metal greu cu potențial de risc foarte mare. Schimbarea cea mai remarcabilă, sau mai degrabă limitare a utilizării plumbului este petrolul, unde folosirea a fost mai mult sau mai puțin modificată.

Cr, crom — este considerat un metal greu cu potențial de risc foarte mare, dar numai sub forma Cr6'. Forma este deseori redusă la Cr . In această formă cromul este de departe mai puțin toxic și acționează în mediul apelor uzate similar F3+, ca agent de precipitare pentru precipitarea fosforului.

5.5.4 Instalațiile de pre-tratare a apelor uzate industriale

în conformitate cu evidențele ANB privind cele 957 facilități autorizate din București, 835 au o oarecare pre-tratare a debitului înainte de introducerea în rețea.

Pe baza principiului „poluatorul plătește”, Ia identificarea unei unități cu activitate industrială care încalcă în mod constant cota standard admisă, ANB va lua legătura cu acea întreprindere și va sugera prevederea unei pre-tratări. Cu toate acestea, până atunci, deoarece taxele reflectă costul real al tratamentului și, în special în climatul financiar dificil actual, nu e/te probabil ca o astfel de recomandare să ofere îmbunătățirea dorită.

—-----

ȘfpatofeTeste capabilă să facă doar

hulțistrială să ia legătura cu un w' \,


în timp ce ANB are o înțelegere pe larg di feritei e/forme sugestii și recomandă! i generale pentru ca respectiv a jfca speciâlistdeâncdiu.    jj /

-(134)


ZA

AZCOM



Asocierea SHS a continuat să monitorizeze activitatea ANB prin intermediul revizuirii progresului pe o perioadă de 6 luni referitor la îndeplinirea Planului de Acțiune curent. Este clar pentru Asocierea SHS că ANB a realizat o înțelegere cuprinzătoare a activităților din București și a celor care pot avea un efect major asupra sistemului și a celor care în mod constant își depășesc standardul admis. In mod regretabil, există un număr important de unități industriale care continuă să funcționeze tară autorizare, deși niciuna din ele nu este considerată a fi o amenințare majoră pentru sistemul de canalizare.

Actualmente, ANB nu are dreptul de a impune penalizări pentru neconformarea cu standardele sau, evident, pentru lipsa Licențelor. ANB a solicitat Primăriei București revizuirea Contractului de Concesiune pentru a obține permisiunea de a colecta amenzile pentru neconformarea cu standardul. Această chestiune nu a fost soluționată.

ANB efectuează analizarea regulată a descărcărilor rezultate din activitățile industriale și vizitează mai mult de 500 dintre ele trimestrial. în plus, ANB angajează un laborator independent pentru efectuarea analizelor ulterioare.

în ultima perioadă, a existat o tendință ca unitățile cu activitate industrială să-și schimbe locația în afara orașului București, singura excepție fiind proliferarea supermarket-urilor. Ca urmare, în prezent, ANB nu este în măsură să cunoască vreo descărcare importantă în sistemul de canalizare care poate compromite activitatea SEAU. Totuși, ANB este conștientă de faptul că eforturile din ultimii ani ai decadei 1980 de a pune în funcțiune Instalația de la Glina au fust abandonate datorită prezenței unor mari cantități de uleiuri/combustibili în debite' și, ca atare, implementează măsuri de protejare a SEAU în cazul unei scurgeri semnificative identificate în sistemul de canalizare.

5.6.2 Partea din afara Bucureștiului care revine operatorului, unde canalizarea se descarcă în oraș

La sfârșitul lunii ianuarie 2011, Asocierea SHS nu cunoaște clar activitatea acestor operatori. Cu ajutorul Comitetului executiv, în raportul său pentru intervalul iulie-decembrie 2010 Asocierea SHS a recomandat să fie acordată atenție acestor descărcări, astfel încât să se asigure o cunoaștere și un nivel de monitorizare similare cu cele existente pentru orașul București.

5.7 Impactul descărcărilor industriale asupra influentului la SEAL'și utilizatorilor din aval

Statia de epurare în Etapa 1 de la Glina a început sa preia debil influent în luna noiembrie 2010 și, în perioada până la sfârșitul lunii ianuarie 2011 nu a fost identificată nicio dovadă a unor parametri compromiși în influentul atribuit descărcărilor industriale, deși se presupune ca nitrificarea se realizează nesatisfacator datorita prezenței inhibitorilor. Cu toate acestea, este cunoscut că în

această perioadă s-a introdus in SEAU o cmare c< poate considera ca, calitatea influentului nu po;


stabilizate.


Instalația în Etapa 1 nu include îndepărtarea unsori lunii ianuarie 21)11 există dovezi că acestea se acu


A~COM

nu sunt prezente in efluent. Dacă UUG acumulate pot nu fi tratate prin procesul de fermentare, îndepărtarea lor va necesita o implicare importantă a operatorului și va împiedica procesul de epurare dacă nu sunt îndepărtate.

Nu toate descărcările unităților industriale au efecte negative asupra activității unei SEAUiar Glina nu reprezintă o excepție. Produsele derivate al anumitor activități pot fi benefice pentru îndepărtarea nutrienților și Asocierea SHS observă că ANB înțelege acest lucru și intenționează să revizuiască cotele standard admise în consecință.

Contribuția curentă și cea previzibilă la SEAU Glina a fost descrisă în Secțiunea 5.5.3. Pentru a putea estima în continuare un posibil impact asupra SEAU. pot fi definite două niveluri:

0 impactul previzibil al poluării industriale asupra UȘrtmmaj^or uzate: și a impactul previzibil al poluării industriale asupră tratăru'-nămbj^ilui.

ti

fU

5.7.7 Impactul previzibil al poluării industriale asupr'^.t.rțitabii^cîpelorjuzate

/V-.


Conform celor descrise în secțiunea 5.5.2, partea incremeîîtâEUâ^poluării industriale asupra SEAU este redusă, doar 1-5%, depinde cărui poluant sau parametru i se adresează.

Raporturile curente ale unor parametri de poluare în canalizarea care intră în SEAU Glina sunt prezentate în Tabelul 5-5.


în Tabelul 5-5 există numai raportul CCO / CBO5 și SS / CBO5 care sunt mai mari decât ceea ce se găsește într-o rețea normală de canalizare dar totuși, raporturile nu diferă foarte mult de apa uzată normală. Din această perspectivă, nu este probabil ca aportul normal de apă uzată industrială să afecteze funcționarea normală a SEAU.

Până acum, nu există vreo informație autorizată referitoare la metale grele sau compuși toxici în apa uzată care intră în SEAU Glina. Nu există nici multe informații disponibile privind performanța Etapei de tratare biologică, care să poată fi folosite pentru a spune dacă există perturbări grave cauzate de poluanți industriali.

5.7.7 Impactul previzibil al poluării industriale-asupra tratării nămolului


1136) p!C


RomCap-.tal

Invest ©c©

Tabelul 5-6: Impactul previzibil al poluării industriale asupra tratării nămolului

Perturbare s


Ingroșare {Fermentare posibila    .


Calitate slabă a deshidratării


Conținut mare de umiditate, este necesar lin dozaj mai mare de polimer



Timp de fermentare insuficient. Producție de gaz redusă și

nămolul pentru deshidratare este diluat


Este necesar un dozaj mai mare de polimer. Poate rezulta în nămol

deshidratai cu conținut mare de apă


Este nevoie mai multă SQtru

ăi’dfălâre<>.



Este nevoie dc un echipament mai eficient în amonte


Concentrații mari de metale grele


Nici un efect evident


Poate fi toxic, de ex. prin Cd, llg, Pb șiZn


Eliminarea nămolului poate fi dificilă


Eliminarea nămolului poate fi dificilă


Cenușa poate fi considerată dcșeu periculos


5.S Propunere de management și monitorizare a descărcărilor de ape uzate

Se considerată că în București, ANB sub constrângerile-condițiilor Contractului de Concesiune cu Primăria București, administrează și monitorizează eficient descărcările industriale. Pentru a îmbunătăți situația existentă, este necesar ca Primăria București / ANB să convină amendarea Contractului de Concesiune în vederea adoptării principiului „poluatorul plătește”, cu o structură de taxare astfel încât să încurajeze unitățile industriale să prevadă o pre-tratare înainte de intrarea în rețeaua de canalizare, ținând cont că anumite substanțe poț fi benefice pentru SEAU și prin urmare încurajate. In continuare, revizia trebuie să permită ANB ceh puțin să impună amenzi acelor unități industriale care funcționează Iară autorizare.

Referitor la ceea ce se petrece în afara orașului București, situația la sfârșitul lunii ianuarie 2011 este neclară și aceasta trebuie rezolvată. In primul rând există necesitatea să se stabilească o listă completă a acestor unități cu activitate industrială care confirmă cotele standard curente (dacă sunt) și să se înțeleagă măsurile existente de monitorizare și implementare. Se știe că până acum ANB nu a identificat afectări grave, cu toate că este necesar să se armonizeze reglementarea acestor descărcări cu cele din București.

5.9 Planul de acțiune pentru controlul descărcărilor de ape uzate industriale

fn perioada execuției lucrărilor în Etapa 1 de la Glina, a fost elaborat un Plan de Acțiune astfel încât să se asigure controlul descărcărilor industriale în sistemul de canalizare pentru a preveni impactul asupra procesului tehnologic din Etapa 1. Acest Plan a fost aplicat din anul 2008 și a fost monitorizat din punct de vedere al progresului prin intermediul ^întâlnirilor Comitetului executiv și Rapoartelor la intervale de 6 luni.


în ciuda unei bune evoluții în îndeplinirea acestui Plajj^ rămas măsuri nerealizate în afară de finalizarea lu^iriT a elaborat Planul dc Acțiune pentru Etapa 2 carXya im

ț^iate-pTobabilitâțile, au mai îtapa 1, motiv pentru care s-îăsuri nerealizate.


J---P-


37)



Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița”

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012


S-a constatat că la sfârșitul lunii iunie 20Îl și după 8 luni de monitorizare operațională a influentului la SEAU în Etapa 1. nu s-a constatat o poluarexu efect dăunător asupra SEAU.

5.10 Concluzii și recomandări

5.10.1 Concluzii


după cum reiese din cerințele MF pentru SEiAU în Etapa I. există o bunâețrntrâștere, control și monitorizare a descărcărilor industriale în București:

în luna ianuarie 2011 este necesar să se ajungă la o cunoaștere similară a descărcărilor din afara orașului dar care ajung tot în sistemul de canalizare al orașului București. Această se efectuează în cadrul Planului de Acțiuni existent;

în timp ce activitatea ANB a fost exemplară, implementarea Planului existent necesită o participare mai bună a altor membrii ai Comitetului executiv;

există încă un număr de unități industriale care funcționează fără a fi autorizate printr-o autorizație, și este necesar să fie introdus principiul „poluatorul plătește” astfel încât să se obțină un control îmbunătățit al rețelei de canalizare;

cantitatea de ape uzate industriale se ridică la numai 1-5% din debitul primit ia SEAU și actualmente Asocierea SHS nu are nici un motiv să creadă că există descărcări industriale semnificative care pot afecta negativ procesul, cu excepția celor legate de absența în cadrul SEAU a unor facilități de îndepărtare a UUG.

5.10.2 Recomandări

•    Planul de Acțiuni continuă să fie aplicat, prin intermediul Comitetului executiv, până la sfârșitul MF în luna decembrie 2011;

•    Primăria București face amendamente la legislație și Contractul de Concesiune pentru a cuprinde și principiul „poluatorul plătește” și solicită tuturor unităților cu activități industriale să fie autorizate conform legislației:

•    Termenii de Referință pentru contractul de asistență tehnică în Etapa 2 cer să fie revizuită situația pentru îndeplinirea Planului de Acțiune existent și, după caz, elaborarea unui Plan de Acțiune următor care să reflecte circumstanțele care vor influența în acel moment.

•    Vor continua să fie puse la dispoziție resurse pentru a continua monitorizarea sistemului până când Comitetul executiv va considera că îmbunătățirile viitoare nu pot fi implementate din punct de vedere-economic.

•    SEAU Etapa 2 de la Glina include prevederi referitoare la îndepărtarea UUG pe ambele linii de proces, cea existentă și cea nouă;

•    ANB va instala echipamente de monitorizare în cadrul rețelei de canalizare / Casetă, pentru a detecta orice eveniment major de poluare accidentală iar autorizația de funcționare a SEAU permite devierea temporară a debitului de la SEAU.


RomCapital

Invest «®o


6 Managementul nămolului

6.1 Introducere

Nămolul este reziduul de la diferite etape ale procesului de tratare a apelor uzate. Atunci când SEAU Glina, Etapa 2, va fi pusă în funcțiune, va exista o cantitate enormă de nămol de manipulat în ideea de a evita efectele negative ale nămolului asupra sănătății umane și a mediului înconjurător.

Eliminarea și reciclarea nămolului generat în SEAU constituie subiecte de discuție pe plan mondial într-o mare măsură. Folosirea directă pe terenuri, pe terenurile agricole și pentru producția de sol reprezintă opțiuni care folosesc conținutul de substanțe nutritive din nămol și/sau acolo unde nămolul înlocuiește alte medii (cum ar fi pământul vegetal, agenții de mulciere, căptușeala impermeabilă pentru groapa de gunoi ecologică, etc.). Pe de altă parte, folosirea nămolului poate prezenta un risc pentru sănătatea umană și mediul înconjurător ca pentru apele subterane, apele dc suprafață și soluri dat fiind că există de multe ori nenumărați poluanți în nămol.

Groapa de gunoi ecologică ca opțiune de depozitare finala nu poate fi considerată durabilă și nu va fi permisă în viitor conform modificării așteptate a Directivei UE pentru eliminarea deșeurilor organice, care includ nămolul de la apele uzate. Cu toate acestea, pot fi încă posibile excepții în cazuri speciale timp de câțiva ani.

Incinerarea și uscarea sunt tehnici care au ca scop principal reducerea cantităților de nămol. Pentru o SEAU de mari dimensiuni precum Glina, incinerarea poate fi soluția optimă atât din punct de vedere economic, cât și al mediului dat fiind că este o cantitate finală mult mai mică de transportat de la stației decât pentru un nămol cu un Conținut de Solide Uscate (concentrație SU). Pe de altă parte, produsul rezultat poate fi clasificat uneori ca deșeuri periculoase cu diverse consecințe pentru manipularea viitoare, dar și pentru depozitarea finală.

Deja din Memorandumul de finanțare și TR pentru SEAU Glina, Etapa 1, incinerarea era considerată metoda cea mai potrivită pentru a manipula definitiv nămolul. Motivul consta, în primul rând, în volumele mari produse, dar și problemele preconizate cu acceptarea folosirii alternative ca îngrășământ pentru terenuri agricole și pentru producția de sol în funcție de efectele negative preconizate ale substanțelor toxice din nămol.

A fost elaborată o Strategie de eliminare a nămolului pentru SEAU Glina și aceasta este prezentată într-o anexă separată la prezentul Studiu de Fezabilitate. în această Strategie de eliminare a nămolului, sunt prezentate următoarele:

Obiectivele;

Cadrul legislativ și Abordarea și metodologia;


Aceste părți ale Strategiei nu sunt prezentate în această secțiune și, următoarele aspecte:

• Eliminarea actuală a nămolului;

o Volumul de nămol și calitatea nămolului; o Alternativele de eliminare strategică a nămolului;

1 Costurile aferente eliminării nămolului;

« Strategia propusă de eliminare a nămolului; și

AZCOM


RomCapital

(nvest 000


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina ■ Faza ll-a. împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012


o Concluziile și recomandările.

6.2 Eliminarea actuală a nămol ului


SEAU Glina, Etapa 1 a început darea în exploatare în noiembrie 2010. Stația nu exploatează'încă un debit de 10 m'/s, așa cum se prevede în contractul Antreprenorului, ca urmare a unor probleme de funcționare la pompele de admisie. Momentan, este posibilă primirea a doar aproximativ 5 m/s în stație, ceea cc înseamnă că cel puțin 50% din apele uzate care ajung la Casetă și la SEAU Glina sunt deviate direct în Râu! Dâmbovița, fără tratare. Mai mult decât atât. acest lucru înseamnă că producția de nămol este mai mică decât cantitățile planificate. Producția de nămol pentru eliminare în perioada februarie și martie 2011 este prezentata împreună cu o cantitate proiectată în Tabelul 6-

labelul 6-1: Producția de nămol pentru eliminare comparativ cu toate cantitățile proiectate

Producția proiectată. Etapa 1 Producția februarie - martie 2011

286


Situația descrisă în Tabelul 6-1 a fost reprezentativă pentru cantitățile de nămol produse chiar și după luna martie 2011.

O concentrație SU de 35% este necesară pentru nămolul, pentru a permite deversarea sa în zonele gropii de gunoi ecologice în conformitate cu legislația românească. Până când va fi în funcțiune o posibilă instalație de incinerare, tratamentul final actual al nămolului va fi, în principal, de deversare a nămolului la gropile de gunoi ecologice externe și, într-o anumită măsură, și în perimetrul SEAU Glina. Presele cu curea instalate sunt proiectate pentru a produce o concentrație SU de 22%. După cum se poate observa în Tabelul 6-1, concentrația poate fi mai mare, dar, pentru a garanta o concentrație de 35%, Primăria Municipiului București a decis acum să instaleze centrifuge pentru a deshidrata nămolul și mai mult. Este, totuși, foarte dificil să se garanteze întotdeauna o concentrație SU de 35% doar cu centrifugele. Uneori, concentrația SU de la centrifuge va fi sub 35%, iar, pentru a ajunge la 35, trebuie luate măsuri suplimentare precum amestecarea varului cu nămolul etc. Concentrația SU după centrifuge este de 33%.

Până când se instalează centrifugele, nămolul va fi amestecat cu diferite materiale pentru a ajunge la un conținut SU de 35% pentru ca nămolul să poată fi deversat la gropile de gunoi ecologice.

6.3 Volumul de nămol și calitatea nămolului

6.3.1 Volumele nămolului

Dezvoltarea SEAU Glina de la planificarea inițială până la darea în exp.oatare a Etapei 1 în noiembrie 2010 și scurta perioadă de testare a funcționării în iunie 2011 este .escrisă în Volumul II-a: SEAU Glina, Prezentarea Etapei 1. în această anexă, debifeleiși Lîîfcjml ' măsurate^și-rtfializate pentru azot (analizat ca azot Kjeldahl), CBOs, fosfor, CCCTși ‘§S sum/meV,G?T-ie^^r Pentru apele uzate din Casetă și ajunse la SEAU Glina în perioada 2001

• SEAU Glina Etapa 1 a fost finalizata in iunie 2011 si dii:

< â /--ii,



AZCOM

RomCapital

Invest oca


operata de Apa \Nova București. Concomitent s-a derulat Perioada de Notificare a Defectelor din contractul de execuție a lucrărilor de către Aktor - Athena. In aceasta perioada s-au constatat următoarele:

a Determinările efectuate in aceasta perioada după treapta de pompare apa bruta, au evidențiat concentrații mai mari ale poluantilor fata de cele măsurate in caseta in ultimii 3 ani;

o Aceasta diferența se explica si prin modul defectuos de prelevare a probelor realizate la suprafața apei in perioada menționata, pe fondul unui amestec neomogen ai apei uzate dm caseta in secțiunea de intrare;

^capacitatea de P'unei parii din influent

NN-N ..fy


o încurcarea medie de Ntot mai ridicata decât cea preconizata a lim tratare in treapta biologica, conducând ia by-pasari excesiv după decantoarefe primare - in special in perioada de iam:


.    ...    rjȘjî'/    I

Aceste informații importante au fost disponibile grație măsurării debiWufjL-țirtalizclor efectuate de ANB in timpul Perioadei de notificare a Defectelor (DNP) și constituie, baza proiectării SEAU Glina, Etapa 2, împreună cu Planul Mașter elaborat de Asocierea SHS și alte informații, de exemplu, Planul Mașter și Studiul de Fezabilitate pentru județul Ilfov, pregătite de Tahal.

Nămolul va fi stabilizat în fennentatoare și deshidratat înainte de eliminare sau de posibila tratare ulterioară într-o instalație de incinerare. Se înțelege că procesul de deshidratare pentru nămolul fermentat pentru Etapa 2 va include centrifuge, care vor fi instalate pentru exploatarea Etapei 1. Producția proiectată de nămol pentru SEAU Glina, Etapa 2, este prezentată în Tabelul 6-3.


Anul

••

,:T__

Nămol înainte de fermeritatoare. keSLVzi -

.__-Nămol

înainte de fennentatoare

... . . -------

m3/zr-

i

t Nămel-după fennentatoare

Nămol după    Nămol

fennentatoare deshidratat -m3/zi    kg SU/zi

/AN    : .A':

Nămol

deshidratat

conținut-

SU, %__

f'AA

Nămol

deshidratat

m3/zi

.. a/a

Cenușă

după

incinerare

A'A’i

—kp Stl/zi

kg’SU/zi

■ —

2011

180,692

2,365

142,623

2,365

i35,492

33

411

68,320

2012

183,618

2,403

144,932

2.403

137,686

33

417

69,427

2013

186,552

2,441

147,248

2,441

139,886

33

424

70.536

2014

189,494

2,480

149,570

2,480

142,092

33

431

71,648

2015

192,444

2,519

151,899

2,519

144,304

22

437

72,764

2016

193,599

2,534

152,810

2,534

145,170

3T

440

73,200

2017

194,755

2,549

153,723

2.549

146,037

33

443

73,638

2018

195,911

2,564

154,636

2,564

146,904

33

445

74,075

2019

197,069

2,579

155,549

2.579

147,772

33

448

74,512

2020

198,226

2,594

156,463

2,594

148,640

23

450

74,950

2021

199,385

2.609

157,377

2,609

149,508

33

453

75,388

2022

200,545

2,625

158,293

2,625

...L5.QJ78

1 33

456

75,827

2023

201,704

2,640

159,208

2.640

A, 1 n2<>.

33

^-458

76,265

2024

202,866

2,655

160,125

2.65/'O

’ ins/n /

î

461

76,704

2025

204,028

2,670

161,042

l5:ț9)0 L

\ 33

464

77,144

2026

..<Ț05ȚFS.9,

2,685

161,959

2^5 /

' q\ 33

466

77,583

2027

ȚN2ÎQ6.Î52'

2,701

162,877

21(701 |

469

78,022


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului ..Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare

colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dămbovița" ,r,->rss Contract de servicii nr. 469/15.05.2012

2028

207,516

2,716

163,795

2,716

155,605

\V< 334c':-e

P-T2Î-

78,462

2029

208,681

2,731

164,715

2,731

156,479

,33

sW4

78,903

20,3.0. 2031

209,846

2,746

165,634

2,746

157,352

3^477

79.343

211.013

2,762

166,555

2,762

158,227

3Î*——

479

79,785

2032

212,179

2,777

167,475

2,777

159,102

33

482

80,225

2033

213,347

2,792

168,397

2,792

159,978

33

485

80,667

2034

214,515

2,807

169.319

2,807

160,853

33

487

81.109

2035

215,684

2.823    170.242

2,823

161,730

33

490

81.551

2036

216,854

2.838

171,166

2,838

162,608

33

493

81,993

2037

2 18,024

2.853

1 72,089

2,853

163.485

33

495

82.436

2038

219,195

2.869

173,014

2,869

164,363

s

498

82,878

2039

220,36.8

2,884

173,939

2,884

165,242

33

501

83,322

2040

221,540

2,899

i 74,864

T Q99

166,121

33

503

83.765

Producția anuală curentă de nămol și producția proiectată pentru Etapa 1 și Etapa 2 sunt prezentate în Tabelul 6-4.

Tabelul 6-4: producția anuală de nămol, SEAU Glina^Etapele 1 și 2

Baiifl Fu

Ți IMI

HuonraâltfnîBHH

Producția curentă (calculată pe baza datelor din februarie - martie 2011, 25% SU)

104.000

22.970

Producția proiectată inițială, Etapa 1 (22% SU)

162.000

35.640

Producția proiectată actualizată, Etapa 1 (33% SU)

108.000

35.640

-

Producția proiectată, Etapa 2 (33% SU)

183,740

60,630

30,574

6.3.2 Calitatea nămolului

Nămolul de ape uzate este alcătuit din produse derivate colectate în diferite etape ale procesului de tratare a apelor uzate. Conține atât compuși cu valoare agricolă (inclusiv materie organică, azot, fosfor și potasiu și, într-o mai mică măsură, calciu, sulf și magneziu), cât și substanțe poluante, cum ar li metalele grele, substanțele poluante organice și agenții patogeni/ Caracteristicile nămolului


depind de sarcina de poluare inițială a apei tratate și, de ase apelor uzate și ale tratamentelor nămolului folosite. Nâmel eliminare sau reciclare pentru a reduce conținutul de apă,..pred agenților patogeni. Există mai multe procese

caracteristicile tehnice ale feei. tratat înainte de spre fermentare sau prezența li îngroșarea, deshidratarea.


We-V*.


A—COîW    Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului    ~ ....... ,,

„Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare 4    E

ROm' invest 1*2    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzatăJJ^txrbodta;'    x,. "W" ,x


! apa uzata și caseta ae apa Contract de servicii nr. 469/ 15.


05;

ff.


stabilizarea și dezinfecția, uscarea termică și incinerareamMamoluf'poat^ufcri unul sau mai mute tratamente.

Opțiunile de stabilizare includ fermentarea, stabilizarea cu var și tratarea termică. Fermentarea reduce cantitatea.de substanțe organice din nămol de vreme ce o parte a materialului organic este eliberată ca metan (CH4) și dioxid de carbon (CO2). Stabilizarea cu var, încălzirea nămolului în două etape, ia 30 - 75°C și 75 - 190°C, presupune amestecarea varului cu nămolul, ceea ce crește temperatura și pi T-ui. Adaosul varului duce la o creștere considerabilă a conținutului de cenușă și a masei totale.

în UE, fermentarea este de departe opțiunea cea mai populară de stabilizare pentru nămolul de ape uzate (66%), în timp ce 24% din nămol nu este stabilizat deloc. Tabelui 6-5 prezintă concentrația de metale grele în nămolul municipal și industrial tipic.


în nămolul municipal și industrial

"Uț.j’—....

Metale grele

; fu ii-—

Nămol municipal, _

.: -.

—    mg/kgSU-

Nămol industrial,

•-A ' g

-mg/ks SU .

Crom (Cr)

20-77

170

Cupru (Cu)

200-600

1.800

Plumb (Pb)

100-700

40

Nichel (Ni)

15-50

170

Antimoniu (Sb)

1-5

<10

Zinc (Zn)

500-1.500

280

Arsenic (As)

5-20

<10

Mercur (Hg)

0,5-4,6

.' 1

Cadmiu (Cd)

1-5

<1

Molibden (Mo)

4-20


Calitatea nămolului de la SEAU Glina nu a fost evaluată până acum foarte mult. Motivul este faptul că nămolul actual nu poate fi considerat reprezentativ dat fiind că mare parte din nămolul pompat în stație de la Casetă este, probabil, nămol vechi depus cu mult timp în urmă.

O mostră a fost, totuși, analizată, fiind prelevată din nămolul deshidratat fermentat de la SEAU Glina în data de 8 aprilie 2011. Această mostră a fost incinerată la o temperatură de 550°C, în laboratorul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Industrială din București și analizată în ceea ce privește o serie de metale grele. Analizele sunt prezentate în Tabelul 6-6 și sunt comparate cu analizele metalelor grele din cenușa de la SEAU Henriksdal din Stockholm, într-o mostră prelevată în 1997, când a fost cercetată incinerarea ca strategie de eliminare finală a nămolului pentru Stockholm.

Tabelul 6-6: Analizele cenușii de nămol de Ia SEAU Glina comparativ cu nămolul de referință


Nămol fermentat,


SEAU Glina, 2011

tStockl


Nămol fermentat, SEAU Henriksdal


(Stockholm), 1997


Conținut de solide uscate (SU) din mostra de _ nămol


Cenușă rămasă dîn SU î ■■ \% din SU inițial


25,8


38.9


AZCOM


RomCapital

tavest


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare

x«U.V/r



colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița:' Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

inițial după incinerarea în laborator la

o temperatură de 550°C

({' w.ns A'v

/|7 „..Ai    bv.

%

Na

mg/kg cenușă

2.624

Mg

mg/kg cenușă

36.457

10.200

Al

mg/kg cenușă

62.539

18.720

Tot-P

mg/kg cenușă

18.877

40.714

mg/kg cenușă

3.790

15.000

CI

mg/kg cenușă

457

<100

K

mg/kg cenușă

20.894

3.800

Ca

mg/kg cenușă

241.839

37.857

Ti

mg/kg cenușă

582

5.326

Mn

mg/kg cenușă

2.057

303

Fe

mg/kg cenușă

63.350

102.631

Ba

mg/kg cenușă

442

525

V

mg/kg cenușă

82,7

46

Cr total

mg/kg cenușă

1.364

114

Co

mg/kg cenușă

21,4

185

Ni

mg/kg cenușă

202

42

Cu

mg/kg cenușă

1.513

885

Zn

mg/kg cenușă

8.547

1.322

As

mg/kg cenușă

<0,01

<10

Pb

mg/kg cenușă

294

93

Sr

mg/kg cenușă

914

203

Mo

mg/kg cenușă

32,5

10

Compania Apă din Stockholm a lucrat foarte mult cu industriile și gospodăriile racordate pentru a reduce substanțele poluante din apele uzate și pentru a crea un nămol mai bun. Acest lucru poate li văzut în Tabelul 6-6,"urcare concentrațiile majorității metalelor grele analizate sunt mai mari în nămolul de la Glina. Există, totuși, excepții și acestea sunt Tot-P, sulf, titaniu, fier (feroase), cobalt și arsenic. Stockholm își exploatează stațiile de epurare cu precipitare chimică pentru îndepărtarea fosforului, folosind sulfat feros. Acest agent de precipitare include aceste metale grele și aceasta este cauza concentrațiilor lor mari din nămol și cenușă. De remarcat, totuși, că aceste concentrații sunt cu mult sub limitele impuse pentru nămolul care urmează să fie utilizat pe terenurile agricole ca îngrășământ.

6.4 Opțiunile disponibile pentru eliminarea nămolului

6.4.1 Introducere

Intr-o strategie adecvată de eliminare a nămolului, aspectele economice, juridice și ecologice trebuie să fie luate în considerare. Disponibilitatea opțiunilor alternative de eliminare este foarte importantă. De aceea, o strategie solidă de eliminare a nămolului include, în principal, o combinație de cel puțin două sau mai multe alternative.

Această secțiune are ca scop identificarea opțiunilor posibile- de eliminare și concentrarea pe avantajele și dezavantajele lor. Mai jos. sunt discutate^frei dpțjjirii dc eliminare a nămolului produs la SEAU Glina. . ' ■    ddl



A “ a

«—Wm    Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului

„Stația de Epurare a Municipiului 8ucurești, Clina • Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare ROrn<”invest Sos    colectoare de apa uzată și Casete dfe~apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicj^j^^^TSȘ^012

’ rTTI ;

‘ w

'■"6'CVR^


ape


rM, 31.

O prezentare de ansamblu a metodelor de eliițhi'năfeX-bămofti/ui de ape uzate aplicate în cadrul LE este făcută în Tabelul 6-7.

Tabelul 6-7: Prezentare de ansamblu a metodelor de eliminare a nămolului în UE

Țara

W--

Folosirea i agricolă,

Bălegar și alte

aplicații,

Groapa de ;

gunoi

ecologică,

Incinerarea,

%

Altele, %

îSșSȘSS

âMfiSL»

Date

indisponibil

.%

e,

■ vfl

• .

Austria

15,3

29,0

9,8

38,4

7,1

Belgia

18,8

0,0

8,0

32,1

41,1

Bulgaria

22,2

0,0

77,8

0,0

0,0

Cipru

83,3

0,0

0,0

0,0

0,0

16,7

Republica

Cehă

32,0

46,5

5,2

0,0

16.3

Estonia

10,7

3,6

17,9

0,0

67,9

Finlanda

H,9

80,0

6,3

0,0

1,9

, Franța

43,9

15,8

21,0

16,8

2

| Germania

28,8

21,6

0,2

49,4

0.0

Grecia

0,0

0,0

97,6

0,0

2,4

Ungaria

22,3

45,7

28,8

0,0

3,3

Islanda

0,0

0,0

100,0

0,0

0,0

Irlanda

69.3

0,0

5,7

0,0

25,0

Italia

22,4

21,8

41,8

2,9

11,0

Letonia

38,1

9,5

0,0

0,0

42,9

9,5

Lituania

61,0

17,1

22,0

0,Q-

0.0

Luxemburg

50,0

16,7

33,3

0,0

0,0

Malta

0,0

0,0

100,0

0,0

0,0

Olanda

0,0

13,4

4,2

70,5

12,5

Norvegia.

63,4

17,8

8,9

0,0

7,9

2,0

Polonia

18,4

4,7

23,5

0,4

53,3

România

1,8

5,4

78,6

0,0

14,3

Slovacia

0,0

67,3

23,6

0,0

9,1

Slovenia

0,0

18,2

40,9

22,7

18,2

Spania

64,5

0,0

15,8

3,8

15,9

Suedia

26,0

27,0

0,0

0,0

47,0

Elveția

9,5

1,0

0,5

89,5

0,0

Regatul

1 Unit (UK)

68,9

0,8

5,4

15,9

8,9

După cum se vede în Tabelul 6-7, există diferențe mari între țările din Europa. Tendința generală este una de creștere la nivel global pentru incinerare și reciclare ca urmare a legislației locale mai stricte în ceea ce privește depozitarea ecologică.

Germania. Austria, Belgia, Elveția și Olanda sunt țările care se bazează în mare parte pe incinerare, în timp ce alte țări, cum ar fi Islanda, Bulgaria. Malta, Rpmâdia și Grecia^se bazează foarte mult pe depozitarea ecologică a deșeurilor ca metodă de eWîrtâre; w uîtimifani. biroul federal german de

statistică a anunțat- că Germania incinerează acumfpej (52,5%). .<■<;?>    I


"iiț

--I


tej jumi&tCdin nămolurile sale din apele uzate

S v ’    1

rvji

RomCspttal

Invest ooa


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012    y

Așa cum s-a menționat anterior, conținutul ridicat de azot și fosfor din nămolul/dîn

<-<•!•*    »    - -    -    * n ■    1    - II- //£


sugerează că acesta ar putea fi folosit ca îngrășământ. Reciclarea nămolului caî^ngt'ășăr^it pej terenurile agricole a reprezentat o cale populară de eliminare în Europa, în special îiLGiprti,'Irlandez Lituania, Luxemburg, Norvegia, Spania și Regatul Unit, așa cum se vede în Tabel^ivaz) promovată de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, în ultimii ani, mai multe țări oîfrUE, au aplicat legi care interzic sau limitează utilizarea nămolului din apele uzate pe terenuri din cauza fricii dc acumulare de metale grele în sol. Analizele au arătat că, în medie, conținutul de metale grele din nămolul din apele uzate este mai marc decât media pentru majoritatea solurilor agricole. Acest lucru implică faptul că răspândixea necontrolată a nămolului de ape uzate pe terenuri ar putea duce la o acumulare de metale grele care ar putea li transferate omului sau animalelor.

Depozitarea ecologică rămâne principala alternativă de eliminare a nămolului de ape uzate pentru multe țări din Europa. Există două posibilități în ceea ce privește depozitarea ecologică a nămolului: mono-depoziteie, unde este eliminat numai nămolul, și depozitele mixte, care sunt mult mai frecvente. Lina dintre problemele de depozitare ecologică constă în slabele proprietăți fizice ale nămolului, rezultat din problemele de manipulare și limitare. Pentru a fi depozitat, nămolul trebuie să fie stabilizat și deshidratat pentru a reduce emisiile de miros și pentru a reduce poluarea apelor subterane. în unele țări, avantajul obișnuit al depozitării ecologice, acela de a fi mai ieftină decât incinerarea, a dispărut în totalitate din cauza costului ridicat de manipulare a nămolului și a limitării impactului său asupra mediului ia amplasamentul gropii de gunoi ecologice. Țări precum Austria, Germania și Slovenia au introdus, de asemenea, legi care interzic depozitarea nămolului care are materie organică peste un anumit nivel.

Tratarea termică presupune îndepărtarea părții organice a nămolului, lăsând doar componenta de cenușă pentru eliminarea finală. în plus față de obiectivul principal de prelucrare termică, fiind vorba de eliminarea nămolului, utilizarea energiei sale stocate și reducerea la minimum a impactului asupra mediului sunt importante. Prin tratarea termică a nămolului, volumul de ape uzateeste redus în mod drastic, toxinele din nămol fiind distruse și mirosul fiind redus la minimum. Nămolul de ape uzate arc un conținut ridicat de umiditate și. prin urmare, fără sprijin de la un combustibil secundar, majoritatea energiei eliberate în timpul tratării termice se consumă pentru evaporarea umezelii din combustibil.

De asemenea, este evident din Tabelul 6-7 că „Folosirea agricolă” și „îngrășământ și alte aplicații” nu sunt opțiuni foarte negociabile pentru eliminarea finală a nămolului în România (numai 1.8, respectiv 5,4%). „Groapa de gunoi ecologică” este de departe opțiunea dominantă de eliminare a nămolului în România dc azi (78,6%).

Următoarele trei opțiuni dc eliminare vor fi evaluate pentru nămolul produs la stația de epurare Glina, în viitor:

Următoarele trei opțiuni de eliminare vor fi evaluate pentru nămolul produs ta SEAU Glina, în viitor:


AZCOM


Rorri.Capttal

Invest •••


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului ..Stația de Epurare a Municipiului București. Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzatA^fcGaseta de apă uzată Dâmbovița" Contract/d^sbhvtcii nf:469/15.05.2012


} in


6.4.7 Utilizarea agricolă


Utilizarea agricolă a nămolului produs în


-f / Q ,

e în continuare una dintre opțiunile de eliminare cele mai aplicate deși este foarte contestată în context european. Cu toate acestea, de mulți ani de zile, există o tendință vizibilă de scădere pentru utilizarea acestei opțiuni.

Fertilizarea zonelor agricole cu nămol de la SEAU are efecte pozitive asupra culturilor prin furnizarea de substanțe nutritive cum ar fi azotul și fosforul. Poate contribui, de asemenea, ia îmbunătățirea fertilității solului datorită conținutului ridicat de substanțe organice. In schimb, prin aplicarea nămolului pe terenurile agricole, substanțele periculoase din nămol pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană, sol și mediul înconjurător în general. Prin urmare, trebuie să fie luate în considerare avantajele și riscurile atunci când se planifică eliminarea nămolurilor pe terenurile agricole.

Știind că investițiile în sectorul apelor uzate vor continua, generarea de nămol va crește, de asemenea. In consecință, guvernul român a lansat Decretul 344/2004, care a introdus baza juridică pentru folosirea agricolă a nămolului. Decretul promovează, de asemenea, utilizarea agricolă a nămolului prin stabilirea unor restricții stricte de calitate și a unor proceduri de aplicare.

Directiva 86/278 CEE este foarte veche și nu a fost actualizată pentru mulți ani. Se așteaptă o modificare de mult timp. în ultimii ani, a fost acordată o atenție deosebită compușilor organici și germenilor patogeni, cu efecte cancerigene. O propunere, „Documentul de lucru nr. trei privind nămolul”, din aprilie 2000, a fost discutat timp de un deceniu, {ară nicio modificare a Dhectivei 86/278 CEE.

Tabelul 6-8 prezintă valorile limită actuale, după cum se menționează în directivă și decretul local, împreună cu valorile țintă, așa cum sunt. discutate în „Documentul de lucru nr. trei privind nămolul”.    ‘

Tabelul 6-8: Compararea concentrațiilor maxime actuale și propuse de agenți poluanți din

nămol_

Contaminanți

■ - 7,-7■ .    .. ..-

uale

Valori ținti UE nr. I

î (Documentul de lucru trei privind nămolul)

Directiva 86/278 CEE

Decretul

344/2004

Propunerea

Termen scurt (2015)

Termen Iun (2025)

g

1

Metale

grele (mg/kg SU)

Cadmiu (Cd)

20-40

10

10

5

2

Cupru (Cu)

1.000- l.750

500

1.000

800

600

Mercur (Hg)

16-25

5

10

5

2

Nichel (Ni)

300-400

100

300

200

100

Plumb (Pb)

750-1.200

300

750

500

200

Zinc (Zn)

2.500-4.000

2.000

2.500

2.000

1.500

Crom (Cr)

(1.000- 1.500)

500

1.000

800

600

Cobalt (Co)

-

50

-

-

-

Arsenic (As)

-

10

-

-

-

Compuși

organici (mg/kg

SU)

AOX — halid organic absorbit

-

500 A

500

-

LAS - a lphjl. .benzen sulfonat liniar7:    .

^7,

I

•J

»' '■ l'h

27fo0

-

DEHP —'/.Di' (2 etilhexil)

:    L

OKSlc

100

-

-

ftalat

NP - nonifenol

-

-

50

-

PA1I    -    hidrocarburi

policiclice aromate

-

5

6

-

-

PCB - policlorură de bifeni!

0,8

0,8

-

PCDD/F - dibenzondioxine policlorurate    și

| dibenzofurani policlorurați

100

■ o

--—

‘C(S<?_t2e.e e -c

Tx-_1

AZC0M


RomCapitâi

Invest eoo


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița’'

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012


-V


piOibi

țjjVifQi'li.l'SUk ,.u

Nămolul produs la SEAU Glina este, totuși, un nămol tipic „urban”. Ca la_mu!fe altețarașe mjțM, calitatea nu este ridicată. Substanțele poluante provenind din gospodării și industriilor face, cej/.mai probabil, imposibilă utilizarea nămolului pe terenurile agricole. în Tabelul 6-6. îm^sEatnărizați

mulți parametri din nămol. Analizele se referă, într-adevăr, la cenușa după incinerarea nămolului într-un laborator la o temperatură de 550°C, dar valorile pentru Glina pot fi ușor transformate în nămol deshidratat prin înmulțirea lor cu 41.4%, care este cenușa rămasă din solidele uscate inițiale (SC), a se vedea Tabelul 6-6.


Din cei 7 parametri din Tabelul 6-6. care sunt, de asemenea, incluși în Tabelul 6-8 și care arată concentrațiile maxime admise de diferite substanțe poluante în nămol, în conformitate cu Decretul 344/2004, 3 parametri au depășit valorile limită. Acești parametri sunt cromul, cuprul și zincul și valorile au fost depășite cu 13, 25, respectiv 77%. Parametrii de-abia au fost analizați într-o mostră și vor fi analizate mostre suplimentare. Trebuie subliniat faptul că doi parametri, cadmiu și mercur, care sunt considerați parametrii cei mai toxici și mai importanți, împreună cu plumbul, nu au fost analizați și există un risc mare ca valorile limită pentru acești parametri să fie, de asemenea, depășite.

Folosirea agricolă ca opțiune de eliminare a nămolului poate fi ignorată relativ ușor fără multe dubii: cel mai probabil, nămolul de la SEAU Glina nu va îndeplini niciodată cerințele privind folosirea agricolă. Un alt motiv pentru a nu ne baza pe această opțiune este că simpla suspiciune de substanțe poluante, toxine și viruși în nămol va face foarte dificilă, ca să nu spunem imposibilă, utilizarea nămolului în acest scop. Aceasta este o reacție comună în ceea ce privește nămolul generat în orașele mari.

6.4.3 Groapa de gunoi ecologică

Deversarea_de_ nămol, împreună cu alte deșeuri solide are o bază juridică în conformitate cu Directiva 1999/3 1/CE, respectiv HG 162/2002. Cu toate acestea, această opțiune de eliminare este în prezent extrem de contestată.

Din punct de vedere ecologic, ar fi mai bine să se elimine materia organică și substanțele nutritive și să fie readuse în ciclul biologic. In acest context, Directiva 1999/31/CE cere o reducere treptată a deșeurilor biodegradabile care vor fi deversate sau depuse la groapa de gunoi ecologică. Deșeurile biodegradabile trebuie să fie separate de alte deșeurț^ș-E-pre^țratate mec<jnic/biologic (respectiv

îngrășate sau similar) pentru a reduce fracția oagârtibă construiește o nouă groapă de gunoi ecologică/fî? amenajări speciale pentru tratarea biologică.



Astăzi, atunci când se shnt construite, de asemenea,



în conformitate cu această tendință internațională, deversarea nămolului nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru viitor. în prezent, gropile ecologice existente sunt cel mai adesea deținute de


consiliile municipale și locale, dar există, de asemenea, gropi ecologice private disponibile. Proprietarii acestora sunt responsabili pentru exploatare și gestionare. Pentru moment, cele mai multe gropi de gunoi ecologice sunt folosite pentru deșeurile solide. Deversarea nămolului de ape uzate nu are loc adeseori, dar, în cazul în care nămolul de la SEAU Glina ar fi depus la gropile de gunoi ecologice, capacitățile disponibile ar scade rapid și ar genera deficite de teren, ceea ce va duce la costuri mai mari de deversare.

Din punct de vedere ecologic, nicio locație existentă de gropi de gunoi ecologice nu îndeplinește standardele de siguranță impuse. Lipsa elanșării de bază a gropii și absența unor sisteme de drenaj, inclusiv stațiile de epurare a levigatului, determină probleme permanente de mediu.

în acest context, mulți EPA locale din România au declarat că depunerea nămolului de ape uzate nu va fi acceptabilă, aceasta fiind aceeași tendință ca șrîn alte țări europene. în ciuda acestei tendințe, deversarea de nămol poate deveni necesară în cazul în care:

•    Nămolul generat nu îndeplinește standardele de calitate care să permită utilizarea agricolă;

•    Capacitățile SEAL! de depozitare a nămolului pentru a acoperi perioadele de timp în care reutilizarea agricolă nu este permisă sunt epuizate.

în general, deversarea de nămol de ape uzate ar trebui să fie practicată numai în situații obligatorii.

6.4.4 Incinerarea

în Europa, este evidentă o tendință de incinerare a nămolului de ape uzate. în același timp, concentrațiile substanțelor poluante organice, dai’ și anorganice din nămol pot fi foarte mari, folosirea agricolă fiind din ce în ce mai dificilă. Apariția de substanțe noi, tot mai periculoase în nămol, cum ar fi reziduurile medicale sau pesticidele, cu efecte cancerigene parțiale a sporit riscurile potențiale.


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Giina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare R0<nC|nve5t Sa®    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 463/15.05.2012


Pentru SEAU Glina, a fost redactat un raport special cu cerințe obligatorii pentru incinerarea nămolului: „Eliminarea nămolului din apele uzate - tratarea termică pentru SEAU Glina, București, România”. Acesta reprezintă o prezentare completă cu implicații tehnice, economice si. de^ediu, descrise în Anexa 6-1.

6.4.4.1 Considerații tehnice


'A

o Principalul avantaj al incinerării nămolului din ape uzate este rediscereg., !a scară largă a volumelor de nămol finale;

o Telurica propusă, arderea în pat fluidizat, asigură o exploatare stabilă dovedită, la o eficiență crescută a arderii,

© Tehnologia arderii asigură o ardere aproape completă și elimină în mod eficienl

mirosurile;

© Conform UE, un pat fluidizat este considerat cea mai bună tehnică disponibilă (BAT) pentru arderea nămolului de ape uzate;

6.4.4.2 Considerații de mediu

•    Distrugerea termică a compușilor toxici organici este eficientă;

•    Incinerarea reduce la minimum generarea de mirosuri;

•    Există, totuși, un risc potențial de emitere a metalelor, a poluanților organici, a dioxinelor și a substanțelor turanice în emisiile în aer sau de emanare de cenușă:

o în ceea ce privește emisiile, cantitatea mare de mercur elementar din gazele arse în timpul incinerării nămolului este problematică și dă naștere de cele mai multe ori nevoii de injectare a carbonului activat în gazele arse. Carbonul activat se ocupă de asemenea de orice dioxine reziduale;

o îndepărtarea prafului și a metalelor grele poate fi îndeplinită, într-o marc măsură, în mod eficient prin sistemele comerciale cum ar fi ESP (Precipitator Electrostatic) sau filtrele cu saci;

o îndepărtarea sulfurului este o tehnologie comercială. Cu toate acestea, utilizarea sistemelor de desulfurizare umedă, care saturează gazul. înseamnă că va exista o nevoie de reîncălzirc a gazelor arse înainte de eliminare. Pentru a scădea complexitatea stației, o alternativă ar II utilizarea sistemelor de desulfurizare uscată, care sunt de asemenea capabile să curețe gazul de 1 ICI și UE, cu absorbantul potrivit.

Instalația de incinerare va fi cel puțin iu conformitate cu Directiva IE și va respecta BAT descrise în BREF pentru Incinerarea Deșeurilor (2005). Limitele emisiilor locale în anumite țări din UE sunt, totuși, mai stricte decât limitele menționate în Directiva IE; Deoarece nămolul rezidual constă în mare parte din substanțe organice (50-65 %), procesul de incinerare poate fi considerat neutru din punct de vedere a! climatului; și

Pentru SEAU Glina, un studiu asupra răspândirii cu privire la emisiile de la o stație viitoare de incinerare a fost lansat de către experții din România pentru a estima efecteleI asupra mediului înconjurător ale incinerării nămolului;    * 7v

Reducerea la nivel mare a volumelor de nămol final va rezulta într-unfrtu'măr consic redus de transporturi necesare efectuate cu camioane, lucru care va ruprezeiltă un ber pentru mediu.    I /

;Âvâhd:în vedere că nămolul de ape uzate constă în substanțe organica (50V-de incinerare poate fi considerai neutru climatic.


AZCOM


RomCapital

Invest o©o


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta<d^a^Țîăîâ^5.âmbovița^,


6.4.4.3 Considerații economice


Costuri de capital mai mari comparativ cu âîtemrpțiuni de eliminare;

Costuri de exploatare mai mari comparativ cu alte opțiuni de eliminare cu excepția transportului, care este esențial pentru această opțiune;

Pentru SEAU Glina, căldura recuperată de la patul fluidizat va fi folosită pentru a produce aburi care vor fi alimentați în turbinele cu abur pentru producerea electricității. Valoarea economică a electricității va fi considerabilă și va fi de ordinul a aproximativ 50% din ceea ce se va produce în stația CHP în uzină, din biogazul produs în timpul fermentării.

6.5 Costurile de eliminare a nămolului

în secțiunea 6 4 posibilele opțiuni de eliminare a nămolului au fost identificate și verificate în ceea ce privește temeinicia lor din punct de vedere juridic și ecologic, precum și fezabilitatea lor.

Pe baza constatărilor, această secțiune, Costurile de eliminare a nămolului, asigură un element final în elaborarea unei propuneri pentru o viitoare strategie de eliminare amămolului pentru SEAU Glina în afara Municipiului București. Analiza de cost trebuie să fie considerată preliminară, dar, în același timp, sepresupune că ajută la buna înțelegere a diferențelorreîative de cost între opțiuni

Strategiile de eliminare a nămolului se bazează în mare parte pe combinații de două sau mai multe opțiuni. Nu este cazul și pentru SEAU Glina, lucru care va fi explicat mai jos. în secțiunea 7, opțiunile de eliminare a nămolului au fost definite pentru SEAU Glina:

•    Folosirea agricolă;

•    Groapa de gunoi ecologică; și

•    Incinerarea.

Nămolul de la SEAU Glina nu vor îndeplini probabil niciodată cerințele privind folosirea agricolă. Este prea contaminat actualmente și va fi așa probabil pentru mulți ani. Mai mult decât atât, chiar și numai circulând suspiciunea existenței unor substanțe poluante, toxine și a unui virus în nămol în rândul cetățenilor din București, va fi foarte dificil, dacă nu chiar imposibil, să se folosească nămolul pe pământul agricol chiar dacă s-ar îmbunătăți calitatea nămolului în viitor. Nu există timp la dispoziție pentru o dezbatere privind această problemă.

Din acest motiv, opțiunea Folosirea agricolă este exclusă deja înaintea calculului costului aderent pentru această opțiune.

Calculul costului pentru cele două opțiuni rămase, Groapa de gunoi ecologică_și Incinerarea simt elaborate pornind de la costurile de exploatare și întreținere, dar și costurile de investiție pentru echipamentele necesare după deshidratarea nămolului pentru că toate celelalte costuri sunt comun^ celor două opțiuni.

6.5.1 Groapa de gunoi ecologică


Conform ANB, costul transportului și deversării nămolului produs în Etapa 1 estede_app 70 EUR/tonă (sau mJ) actualmente. împărțirea costului total la transport și deversare se p a fi de 50 - 50%.

Cantitatea finala.calculată a nămolului de dus la groapa de gunoi ecologică și costuYpg conform prețului actual și nivelului de preț (2011) se găsește în Tabelul 6-9.    '

AZCOM


RomCapital

Invest o»®



AZCOM    Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului

„Stația de Epurare a Municipiului București, Giina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare

R°mC|nvest «ao    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dambovița”

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012


Costul transportului și al deversării este, desigur, foarte incert, iar prețul va depinde foarte mult de concurența dintre proprietarii gropilor de gunoi ecologice. Fiind puțini concurenți, prețul va crește probabil rapid și viceversa. O evaluare a diferitelor opțiuni din punct de vedere economic trebuie să se bazeze pe considerente atente și pe o analiză de sensibilitate (vezi mai jos).

Tabelul 6-9: OPEX calculat pentru opțiunea gropii de gunoi ecologice, EUR/an (prețul ne

2011 și nivelul de nreti

Nămolul

-transp.

deversare total

2011

366

OTOSÎ

4.678.491

9.356.983

2012

372

4.754.255

4.754.255

9.508.5! 1

2013

378

4.830.222

4.830.222

9.660.444

2014

384

4.906.393

4.906.393

9.812.785

2015

390

4.982.767

4.982.767

9.965.534

2016

392

5.012.674

5.012.674

10.025.349

2017

395

5.042.600

5.042.600

10.085.200

2018

397

5.072.544

5.072.544

10.145.089

2019

399

5.102.508

5.102.508

10.205.015

2020

402

5.132.489

5.132.489

10.264.979

2021

404

5.162490

5.162490

10.324.980

2022

406

5.192.510

5.192.510

10.385.019

2023

409

5.222.548

5.222.548

10.445.096

2024

411

5.252.605

5.252.605

10.505.210

2025

414

5.282.681

5.282.681

10.565.362

2026

416

5.312.776

5.312.776

10.625.553

2027

418

5.342.890

5.342.890

10.685.781

2028

421

5.373.024

5.373.024

10.746.047

2029

423

5.403.176

5.403.176

iO.806.352

2030

425

5.433.347

5.433.347

10.866.694

2031

428

5.463.538

5.463.538

10.927.075

2032

430

5.493.747

5.493.747

10.987.495

2033

432

5.523.976

5.523.976

11.047.953

2034

435

5.554.225

5.554.225

11.108.449

2035

437

5.584.492

5.584.492

11.168.984

2036

440

5.614.779

5.614.779

11.229.558

2037

442

5.645.085

5.645.085

11.290.171

2038

444

5.675.411

5.675.411

11.350.822

2039

447

5.705.756

5.705.756

11.411.513

2040

449

5.736.121

5.736.121

11.472.242



6.5.2 Incinerarea


Costul de incinerare cuprinde atât costurile de capital (CAPEX), cât și costurile du întreținere (OPEX). Instalația de incinerare este concepută pentru producția de îtânroluri 2040 (orizont de proiectare,de 30 de ani), în conformitate cu standardele românești.

!iac

RomCapital ;®o Jnvest ®io


Calculul costurilor pentru investițiile necesare este prezentat în Tabelul 6-IO.


Tabelul 6-10: Costul calculat de investiție pentru o instalație de incinerare la SEAU Glina,

EUR

6 .. - .    T« -    ~    J

Echipamentele de prelucrare

224343186 1

Țevile, supapele și cablurile/izolarea

1556843

Lucrările civile, structura de oțel și clădirile

5041296

Sistemul electric

2101486

Controlul și instrumentația

4194311

Ingineria și managementul de proiect (gestionate de TKC)

3470762

Instalarea și izolarea

17909169

Pornirea, testarea și instruirea (gestionate de TKC)

1043095

Proiectarea

3267557

Organizarea șantierului de lucrări

3082443

Alte cheltuieli cu organizarea șantierului

1000000

Comisioane

250000

Subtotal

65351149

Situații neprevăzute

6535115

Cost total pentru echipamentele instalate

71886264



Costurile de exploatare și întreținere pentru anul de proiectare 2040 sunt prezentate în Tabelul 6-11.


Articolul

- ’

Cost anual — EUR/an

Forța de muncă

222.000

Substanțe chimice

1.077.680

Consum net electricitate

-113.000

întreținere și revizie generală

1.589.065

Transport cenușă

1.011.780

Deversare cenușă

3.035.340

Total

6.822.865


OPEX calculat pentru opțiunea de incinerare este prezentat în Tabelul 6-12.



în ceea ce privește opțiunea gropii de gunoi ecologice, costurile de transport se bazează pe prețul și nivelul de preț curente, dar dat fiind că cenușa, spre deosebire de nămolul deshidratat, spori costurile de deversare. Pentru SEAU Glina, costul de deversare a cenușii se presupune că va fi de trei ori mai mare decât costurile corespunzătoare pentru nămolul deshidratat.


Tabelul 6.-12: OPEX calculat pentru opțiunea de incinerare, EUR/an (nivelul de preț din

2011) ''

'7, -

Nămoiui

Cenușa    OPEX    Cost    Cost    Total


AZCOM


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare ROmC|nvest    colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovita’1

Contract de servicii nr. 469/15.05.2012

? rjrț ’r. * W

^-'Cuh'V.^


L~ r.Ț

?mu

392

‘ i " i . •

fjfîÂi''»*' ă'hfA t

69.211

MraBSSWI

2.425.665

884.173

2.652.519

Mija    1

t" 9;^''T "

5.962.357

2017

395

69.624

2.440.146

889.452

2.668.355

5.997.952

2018

397

70.038

2.454.636

894.33

2.684.200

6.033.570

7019

399

70.452

2.469.135

900.019

2.700.056

6.069.210

2020

402

70.866

2.483.644

905.307

2.715.921

6.104.872

2021

404

71.280

.2.498161

910.599

2.731.796

6.140.556

2022

406

71694

2.512.688

915.894

2.747.681

6.176.236

■ț/yn

409

72.109

2.527.224

921.192

2.763.576

6.211.992

2024

411

72.524

2.541.769

926.494

2.779.481

6.247.744

2025

414

72.939

2.556.323

931.799

2.795.397

6.283.518

2026

416

73.355

2.570.886

937.107

2.811.322

6.319.315

2027

418

73.771

2.585.458

942.419

2.827.257

6.355.134

2028

421

74.187

2.600.040

947.734

2.843.202

6.390.976

O A'» A

423

74.603

2.614.631

953.053

2.859.158

6.426.841

2050

425

75.020

2.629.231

958.374

2.875.123

6.462.729

2031

428

75.436

2.643.840

963.700

2.891.099

6.498.639

2032

430

75.853

2.658.459

969.028

9.907.085

6.534.572 ,

2033

432

76.271

2.673.087

974.360

2.923.081

6.570.528

2034

435

76.689

2.687.724

979.696

2.939.087

6.606.507

2035

437

77.106

2.702.371

985.035.

2.955.104

6.642.509

2036

440

77.525

2.717.027

990.377'

2.971.130

6.678.534

2037

442

77.943

2.731.692

995.722

2.987.167

6.714.582

2038

444

78.362

2.746.367

1.001.072

3.003.215

6.750.653

2039

447

78.781

2.761.051

1.006.424

3.019.272

6.786.748

2040

449

79.200

2.775.745

1.011.780

3.035.340

6.822.865

Evaluarea finală a Strategiei preferate de efiijnna're/'ă-fiiămoiului este prezentată în următoarea

secțiune.


'/* A-    tu

el

6.6 Strategia propusă de eliminare a nămol

După cum se menționează în Secțiunea 6.5, există doar două opțiuni rămase ca posibile pțntru &EAU Glina: Groapa uegunoi ecologică și Incinerarea. Pentru a alege în cele din urmă Strațt de eliminare a nămolului, trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

° Practicabilitatea; o Impactul asupra mediului;

•    Reglementările și mecanismele de control;

•    Acceptarea;

« Tendința din alte țări europene și ® Costurile;


6.6.1 Practieabilitatea

Groapa de gunoi ecologică este o tehnică simplă și bine cunoscută de a elimina definitiv nămolul;

Este necesar un număr mult mai mare de transporturi pentru opțiunea cu groapa de gunoi ecologică, comparativ cu incinerarea, ceea ce poate crea probleme de trafic:

Utilizarea gropii de gunoi ecologice pentru eliminarea finală a nămolului va presupune o Dipsă de terenuri disponibile pentru gropile de gunoi pentru deșeurile solide și întrucât gropile de gunoi pentru materialele organice cum ar fi nămolul^dj^-ape^uzate vor fi cel mai probabil interzise în câțiva ani, poate fi oricum luată în calcul doaj^âToluțietemperară.

6.6.2 Impactul asupra mediului


_ *    '-V

Groapa de gunoi ecologică este considerată deja a nu fi o soluție durabilă;

Este necesar un număr mult mai mare de transporturi pentru opțiunea'cîr groapa de gunoi ecologică, comparativ cu incinerarea, ceea ce va crea probleme ca urmare a gazelor de eșapament de la un număr mare de camioane;

De asemenea, incinerarea va crea emisii în aer, dar acestea vor fi reduse eficient de la gazele arse cu tehnica modernă disponibilă;

Cenușa de la incinerare va fi manipulată cu grijă în gropi de gunoi speciale pentru deșeuri periculoase;

Distrugerea termică a compușilor organici toxici este eficientă în comparație cu groapa de gunoi ecologică; și

Incinerarea reduce la minimum generarea mirosurilor neplăcute.

6.6.3    Reglementările și mecanismele de control

• Nu ar trebui să fie nicio problemă în a crea programe de'control pentru a verifica eficient atât calitatea gazelor de ardere, cât și a nămolurilor sau cenușii eliminate indiferent de strategia de eliminare (groapă de gunoi ecologică sau incinerare).

6.6.4    Acceptarea

•    Opinia publică este adesea potrivnică noilor soluții tehnice (cum ar fi incinerarea în România), ceea ce poate deveni o problemă pentru a obține acceptarea sa pe motive emoționale; și

•    Experții de mediu și juridici pot, cu toate acestea, prefera incinerarea pe baza unor motive obiective și a cunoștințelor.

6.6.5 Tendința din alte țări europene


Tendința generală în Europa este că incinerarea a crescut la nivel global din cauza legislație locale mai stricte în ceea ce privește depozitarea la gropi ecologice;

Gropile de gunoi ecologice pentru deșeuri organice, inclusiv nămoluri de ape uzai puține și, mai devreme sau mai târziu, vor fi interzise în Europa.    /q

RomCapital ®®.

, r    Ui -O

nvest o«o


Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, impreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dânibovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

* ®5

Cz '“7-


6.6.6 Costurile

6.6.6.1 Calculul Valorii Nete Actuale (VNA)


Pentru a compara cele două opțiuni rămase din punct de vedere economic, s-a tăcut un calculai VNA pentru orizontul de proiectare de 30 de ani, cu o rată de actualizare de 5%.''Rezultatul este prezentat în Tabelul 6-13.

Actualmente, cu nivelul de preț pentru transport și deversare (70 EUR/’tonă) pentru nămolul deshidratat (35% SU) și cenușa incinerată, VN/\ este mai mică pentru opțiunea cu groapa de gunoi ecologică.

Figura 6:1 prezintă influența prețului pentru transport + deversare asupra VNA în decursul a 25 de ani pentru cele două opțiuni rămase (2016 - 2040). Pentru deversarea cenușii, prețul pe tonă se presupune a fi de trei ori prețui necesar deversării nămolului pentru că cenușa poate fi considerată deșeu periculos.

Dacă prețul pentru transport + deversare crește la 82 EUR/tonă, VNA va fi mai mare pentru opțiunea cu groapa de gunoi ecologică. Acest lucru este într-adevăr posibil și, conform ANB, prețul poate li chiar de 100 EUR/tonă și chiar mai mare în viitor.

Tabelul 6-13: VNA pentru opțiunile Groapa de gunoi ecologică și Incinerarea pentru 30 de

ani

Groapa de gunoi ecologicH

Incinerarea

CAPEX

OPEX

CAPEX

-OPEX

CAP

EX

OPEX

CAPEX + OPEX

Total (neactualizat} =

0,00

71,89

Anul

Anul

2011

0

0,00

0,00

0,00

0,00.- •

0,00

0,00

0,00

2012

1

0,00

0,00

0,00

9,56

9,56

0,00

9,56

2013

O

X

0,00

0,00-

0,00

28,76

28,76

0,00

28,76

2014

3

0,00

0,00

0,00

28,76

28,76

0,00

28,76

2015

4

0,00

0,00

0,00

4,82

4,82

0,00

4,82

2016

5

0,00

10,03

10,03

0,00

5,96

5,96

20 i 7

6

0,00

10,09

10,09

0,00

6,00

6,00

2018

7

0,00

10,15

10,15

0,00

6,03

6,03

2019

8

0,00

10,21

10,21

0,00

6,07

6,07

2020

9

0,00

10,26

10,26

0,00

6,10

6,10

2021

10

0,00

10,32

10,32

0,00

6,14

6,14

2022

11

0,00

10,39

10,39

0,00

6,18

6,18

2023

12

0,00

10,45

10,45

0,00

6,2!

6,21

2024

13

0,00

10,51

10,51

0,00

6,25

6,25

2025

14

0,00

10,57

10,57

0,00

6,28

6,28

2026

15

0,00

10,63

10,63

0,00

6,32

6,32

2027

16

0,00

10,69

10,69

0,00

6,36

6,36

2028

17

0,00

10,75

10,75

0,00

6,39

2029

18

0,00

10,81

10,81

0,00

6,43

6j$N~

2030

19

0,00

10,87

10,87

0,00

6,46

F6 '

2031

20

0,00

10,93

10,93

0,00

6.50

r (

2032

21

0.00

10.99

10,99

0,00

6,53

2033-

/ ' . 22.

0,00

11,05

11,05

0,00

6,57

6}57/

.''U-l

'• ‘ 23 .' .

0,00

11,1!

11,1!

0,00

6,61

6,61 'f

20?>'5

24 ■'

0,00

11,17

11,17

0,00

6,64

6,64



Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului „Stația de Epurare a Municipiului București, Glina - Faza ll-a, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apa uzată și Caseta de apă uzată Dâmbovița"

Contract de servicii nr. 469/ 15.05.2012

2036

25

0,00

11,23

11,23

0,00

6,68

6,68

2037

26

0,00

11,29

11,29

0,00

6,71

6,71

2038

27

0,00

11,35

11,35

0,00

6,75

6,75

2039

28

0,00

11,41

11,41

0,00

6,79

6,79

2040

29

0,00

11.47

11,47

0.00

6,82

6,82

NVPE=>

0,00

122,88

122,88

63,99

73,08

137,07

Rata actualizare

5%

o--

O    20


«O    «J    40

T r*nioo»Ut:c^'3un>.'r< covl.


Figura 6:1: VNA pentru 25 de ani ca funcție a costului de transport + deversare, milioane

EUR

6.6.6.2 Calculul VNAE

în ceea ce privește impactul asupra mediului, s-a menționat mai sus că este necesar un mare destul de mare de transporturi pentru opțiunea gropii de gunoi ecologice comparativ cu incinerarea, ceea ce va crea probleme ca_ucmare a emisiilor CCC. Pentru a.compara cele două opțiuni din punct dc vedere al mediului, a fost calculată și VNAE (valoarea economică netă actualizată) ținând cont și de factorii economici externi pentru emisiile CO2 din timpul transportului. Valorile pentru parametri folosiți în calculul VNAE sunt prezentate în Tabelul 6-14.

Tabelul 6-14: valorile parametrilor folosiți pentru calculul VNAE

..........

Transport pe vehicul, nămol deshidratat


i Unitatea    Valoarea


m /transport


Transport pe vehicul, cenușă după incinerare


tonă7transport


Distanță până la groapa de gunoi ecologică

Consum Diesel


km


200



1/100 km


25