Hotărârea nr. 202/2012

HOTARAREnr. 202 din 2012-11-29 PRIVIND APROBAREA MEMORANDUMULUI AVAND CA OBIECTIV REALIZAREA SERVICIULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA IN MUNICIPIUL BUCURESTI - PRODUCERE, TRANSPORT, DISTRIBUTIE SI FURNIZARE PRIN INTERMEDIUL UNUI SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CENTRALIZATA CU ENERGIE TERMICA

Consiliul General al Municipiului București

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Memorandumului având ca obiectiv realizarea serviciului public de alimentare cu energie termică în municipiul București - producere, transport, distribuție și furnizare prin intermediul unui sistem integrat de alimentare centralizată cu energie termică

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate comun al Direcției Generale de Infrastructură și Servicii Publice .— Direcția Utilități Publice și Autorității Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP);

Văzând raportul Comisiei pentru utilități publice și avizul Comisiei juridice și de disciplină din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

în conformitate cu prevederile:

-    Legii nr; 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare;

-    Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, cu ■

modificările și completările ulterioare;    .. .......

Cu aplicarea prevederilor Hotărârii C.G.M.B. nr. 178/31.10.2012 privind împuternicirea Primarului Genera! al Municipiului București.în vederea negocierii 'j termenilor și condițiilor unui Memorandum având ca obiectiv realizarea serviciului public de alimentare cu energie termică în municipiul București - producere, . ' • transport, distribuție și furnizare prin intermediul unui sistem integrat de alimentare centralizată cu energie termică, cu Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri;

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 14 și art.

45 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă Memorandumul având ca obiectiv realizarea serviciului public de alimentare cu energie termică în municipiul București - producere, transport, distribuție și furnizare prin intermediul unui sistem integrat de alimentare centralizată cu energie termică, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Se împuternicește Primaruț/General al Municipiului București, în calitate de autoritate locală executivă, să/întroprindă- demersurile legale necesare în raport cu entitățile implicate (Guve^iXil Șomâniei,; ministere, instituții publice, etc.) pentru atingerea ^iectiwuluLMemVaft^unhului pirevăzut în anexă, precum«i să,.    .

__TT/ ,

Splaiul Independenței Nr 2rZ/id. /'Ițe,;.: 060042, sectorS, BucUTBștr. Ndffîâniaț.țel "+4021 305^55 00~wwpmO'^'

___________________

CONFORM CU j OR!G!LUL

semneze pentru și în numele municipiului București, orice documente necesare în acest scop.

Art.3 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București și Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost aprobată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de 29.11.2012.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

Angelescu Ramjro Rgbert Eduard

'ț>


SECRETAR GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI,

TudoMTornâ^.

București, 29.11.2012 Nr. 202


Splaiul Independenței 291-293, sector 6, București, România tel.: +4021 305 55 00; www.bucuresti-primaria.ro    Pag 2



Anexa la HCGMB nr


CONFORM CU ORIGINALUL


APROB,


PRIM-MINISTRU

AL GUVERNULUI ROMÂNIEI

VICTOR-VIOREL PONTA

MEMORANDUM

Inițiator:

Daniel CHITOIU - Ministrul Economiei Comerțului si Mediului de Afaceri Sorin Mircea OPRESCU - Primarul Municipiului București

Avizat:

Florin GEORGESCU - Viceprim-Ministru, Ministrul Finanțelor Publice

CONFORM CU ORiGINALUL



1. PREMIZE Șl OBIECTIV

(A) în luna iulie 2012, Municipiul București, prin Primarul General al Munidî^i^ț^fâîrești, a transmis Guvernului României, prin Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri („MECMA”) un memoriu („Memoriul”) prin care se propun un set de măsuri vizând realizarea Serviciului public de alimentare cu energie termică în Municipiul București -producere, transport, distribuție și furnizare („Serviciul Public”) prin intermediul unui Sistem de alimentare centralizată cu energie termică (“SACET”) integrat, creându-se totodată și premizele rezolvării problemei datoriilor acumulate de operatorul Serviciului Public - Regia Autonomă de Termoficare București (“RADET") față de furnizorul său de energie termică -societatea Electrocentrale București S.A. (“ELCEN”).

Conform Memoriului, cea mai importantă măsură este trecerea în domeniul public a! Municipiului București a celor 5 centrale electrice de termoficare („CET") - CET Vest, CET Sud, CET Progresul, CET Titan și CET Grozăvești, deținute și exploatate în prezent de ELCEN.

Aceste CET-uri, deși cu rol important în producerea de energie electrică în sistemul energetic național (“SEN”), asigură 90% din producția de energie termică necesară utilizatorilor Serviciului Public aflat sub responsabilitatea Municipiului București.

în Memoriu se precizează că prin Hotărâri ale Guvernului, adoptate în baza prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, mai multe CET-uri au fost trecute fără plată din patrimoniul societății comerciale Termoelectrica S.A, în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale (județele Prahova, Giurgiu, Vâlcea și orașele/municipiile Pitești, lași, Brașov, Bacău, Oradea, Suceava, Timișoara, Arad, Onești, Brad, Calafat, Vaslui, Zalău și Comănești). Odată cu CET-urile au fost transferate și activele și pasivele aferente acestora (inclusiv rambursarea împrumuturilor angajate de către Termoelectrica S.A.).

în Memoriu se mai precizează că, în conformitate cu art. 7 din H.G. nr.462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate și ef/c/enfă", Ministerul Economiei și Comerțului urma să prezinte spre aprobare în Guvern actele normative de transfer în

domeniul public ai unităților administrativ-teritoriaie a CET-urilor care produc prioritar

energie termică pentru respectivele unități administrativ-teritoriale. Deși această prevedere a fost abrogată de H.G. nr.381/2008 datorită imposibilității de respectare a termenului de 30 iunie 2006 impus în acest sens, “reorganizarea gestiunii centralelor electrice de termoficare prin trecerea lor în totalitate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale ” rămâne una dintre orientările majore ale Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice aprobată prin HG nr.246/2006.

Solicitarea Municipiul București este ca cele 5 CET-uri să fie trecute în domeniul public al acestuia (fără plată sau pentru 1 leu simbolic) împreună cu activele și pasivele aferente, conform Hotărârii Guvernului ce va adoptată în acest scop.

Prin trecerea celor 5 CET-uri în domeniul public al Municipiul București, Serviciul Public aflat sub responsabilitatea acestuia se va realiza prin intermediul unui SACET integrat din punctul de vedere al dreptului de proprietate asupra bunurilor care il compun - producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice precum și al operării acestuia. Numai în acest mod se va putea optimiza întreg procesul tehnologic și, implicit, creșterea eficienței energetice precum și creștdfeâ calității Serviciului Public furnizat populației, reducerea


CONFORM CU ORIGINALUL j


costurilor și a prețului loca! al energiei termice în condițiile unu local.


(B) Obiectivele prevăzute în programul încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional (“FMI”), Comisia Europeană (“CE”) și Banca Mondială (“BM”) se referă la asigurarea stabilității macroeconomice și financiare a economiei românești.

Echipa comună a FMI, UE și BM a efectuat o vizită la București în perioada 31 iulie - 14 august 2012 pentru cea de a șasea evaluare a programului economic al României.

în declarația dată de FMI după această vizită, se precizează, printre altele, că “Este nevoie de o revigorare a reformei întreprinderilor de stat în vederea eliminării unui obstacol important din calea creșterii economice și creării viabile a locurilor de muncă. în prezent, multe întreprinderi publice înregistrează pierderi, fiind astfel o povară asupra economiei și bugetului public”. în acest sens “Trebuie accelerată privatizarea planificată a întreprinderilor de stat, pentru a atrage capital de finanțare a noilor investiții și facilitarea transferurilor de tehnologie, mai cu seamă în sectoarele energie și transporturi. Este deasemenea important să se înregistreze progrese în privința reducerii stocului mare de arierate ale întreprinderilor publice”.

în Scrisoarea de Intenție, convenită cu F.M.I. cu ocazia vizitei din luna august 2012, se precizează că Programul Guvernului include de asemenea privatizarea majoritară a ELCEN. însă, punctul de vedere al BM este ăCe la că' “pri va Uzarea majoritară a Elcen i împteună cu clientul său pentru energia termică-Rădet'țuri-furnizor diferit al energiei termice dețiriut (dd Municipiul București) ar avea mult măr ftfulțfr șanse abordeze cu succes problemele lor cronice operaționale și financiare". Âsțfei,*'iBM “ar aprecia o schimbare în abordarea programului Guvernului, respectiv să ofere Elcen împreună cu Radet, în două tranzacții paralele cu asistența aceluiași consilier de tranzacții: o privatizarea majoritară a

Elcen și o concesiune pentru Radet într-un pachet care să cuprinde plata datoriilor Radet către Elcen și plata viitoarelor subvenții pentru încălzire de către Municipiul București'.

; a prezentat mai detaliat această Opțiune într-0Moță separată, datată 10 august 2012.

(G) Așa cum bine a remarcat BM, problemele “cronice” dintre ELCEN și RADET sunt nu numai financiare (vezi punctul 3.4. de mai jos), ci, cel puțin în aceeași măsură, și operaționale.’

Problemele operaționale provin în principal din faptul că SACET-ul prin intermediul căruia se realizează Serviciul Public în Municipiul București, deși unitar din punct de vedere tehnic și funcțional, nu aparține integral Municipiului București și este exploatat de doi operatori :

S ELCEN - operatorul celor 5 CET-uri menționate la punctul (A) de mai sus, aflate în patrimoniul său, care produc prioritar energie termică pentru Municipiul București.

V RADET - operatorul rețelelor de transport și de distribuție, precum și a celorlalte bunuri proprietate publică a Municipiului București prin intermediul cărora se realizează Serviciul Public.

Dată fiind natura proprietății asupra celor 5 CET-uri - bunurile prin intermediul cărora se realizează activitatea de producere a energiei termice în cogenerare, Municipiul București nu poate impune ELCEN obligații de Serviciu Public cu privire la această activitate pe care ELCEN o desfășoară în baza licenței emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (“ANRE”), fără a avea o relație contractuală sau legală cu Municipiul București. în aceste condiții,^Municipiul București nu poate controla nici prețul de producere


CONFORM CU

originalul



ermice facturat


a energiei termice ce reprezintă o componentă esențială a prețul


de RADET utilizatorilor Serviciului Public și nici nu își poate stabili o strategie de creștere a eficienței energetice pe întreg lanțul tehnologic.

Problemele financiare dintre ELCEN și RADET provin în principal din prevederile reglementărilor impuse de ANRE, în special Contractul Cadru de Furnizare a Energiei Termice și Metodologia de stabilire a prețurilor și a cantităților de energie electrică vândute de producători prin contracte reglementate și a prețurilor pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare, cât și din imposibilitatea asigurării la timp și integral a sumelor reprezentând diferența dintre prețul local al energiei termice și prețul energiei termice furnizată populației (subvenția).

(D)    Opțiunea “RADET la pachet” propusă de BM pleacă de la premiza reală că investitorii sunt în primul rând interesați de producerea energiei electrice (în cogenerare) și mai puțin de

exploatarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice (în special atunci când

necesarul de investiții în reabilitarea/modernizarea/extinderea acestora este important).

O astfel de soluție este în primul rând foarte dificil de pus în practică datorită constrângerilor legale - legislații diferite pentru privatizare (ELCEN) și pentru delegarea gestiunii Serviciului Public (operat în prezent de RADET), imposibilitatea legală de a impune participarea investitorilor la ambele proceduri, deci riscuL-ca aceștia să nu participe, la procedura de

. delegare:a gestiunii Serviciului: Public..din cauza rentabilității mult maLmici a exploatării rețelelor.    '"ren    -

De altfel, o asemenea soluție nu: ar rezolva decât problemele financiare dintre1 ELCEN și RADET, Municipiul București rămânând în continuare în imposibilitatea legală de a controla activitatea de producere a energiei termice și implicit, prețul de producere a energiei termice.

Gestionarea performantă a Serviciului Public nu se limitează la rezolvarea problemelor financiare țiinîre RADET și ELCEN, ci are ca principal obiectiv în principal delegarea gestiunii Serviciului Public către un operator cu Experiență în domeniu și capacitatea financiară necesară realizării inveștițiilor importante în SACET, care să furnizeze Serviciul Public la indicatori de performață orientați spre creșterea eficienței energetice și la un preț suportabil pentru populație în condițiile unui efort rezonabil pentru bugetul local al Municipiului București. Acest obiectiv nu poate fi atins decât prin realizarea unui SACET integrat din punctul de vedere al proprietății bunurilor care îl compun și exploatat de un singur operator care, prin metode performante de management și investiții, să optimizeze costurile pe întreg lanțul tehnologic și să îndeplinească indicatorii de performanță ai Serviciului Public impuși de Municipiul București prin contractul de delegare a gestiunii Serviciului Public.

Odată cu eliminarea subvenției, Operatorul Serviciului Public va aplica același preț tuturor consumatorilor în condiții similare de furnizare, urmând ca de la bugetul local al Municipiului București să se acorde numai ajutoare financiare categoriilor defavorizate ale populației.

(E)    Ținând cont că Serviciul Public este un serviciu comunitar de utilități publice vital pentru

populație, în lumina tuturor celor de mai sus și a principiilor generale stabilite în Strategia națională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice (vezi punctul 2/ '    ■ ■    ...... ' Opiului București,



Guvernul României înțelege să promoveze prezentul Memoramdum, susținând obiectul acestuia astfel cum este prevăzut la litera (D) de mai sus.

2. SERVICIUL PUBLIC


CONFORM CU

ORIGINALUL


2.1. Cadrul legal național



Serviciul Public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice fiind reglementat de Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 (“Legea nr.51/2006”), ca lege generală, și de Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr.325/2006 (“Legea nr.325/2006"), ca lege specială, specifică Serviciului.

Conform acestor legi:

>    Serviciul Public cuprinde totalitatea activităților privind producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice, desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii și preparării apei calde de consum pentru populație, instituții publice,'obiective social-culturale.și-operatori economici. >•

>...^Serviciile comunitare de utilități publice sunt guverfiate^ de următoarele principii , , autonomia locală;    ,L\ ...

L m descentralizarea serviciilor publice; . ' L nî xăr

responsabilitatea și legalitatea;

V dezvoltarea durabilă și corelarea cerințelor cu resursele;

S protecția și conservarea mediului natural și construit;

,    asigurarea igienei și sănătății populației;

;L'!    administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităților

r administrativ-teritoriale;    x

•    < participarea și consultarea cetățenilor; '    L , . ,

. V liberul acces la informațiile privind serviciile publice.

>    Serviciul Public se înființează, se organizează și se gestionează potrivit hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, în funcție de gradul de urbanizare, de importanța economico-socială a localităților, de mărimea și de gradul de dezvoltare ale acestora. La organizarea Serviciului Public, interesul general al comunităților locale este prioritar.

>    Guvernul asigură realizarea politicii generale a statului în domeniul serviciilor de utilități publice, în principal prin:

S aprobarea și actualizarea Strategiei naționale,

S stabilirea măsurilor pentru dezvoltarea durabilă și creșterea calității acestora, corespunzător cerințelor utilizatorilor și nevoilor localităților,

S sprijinirea autorităților administrației publice locale prin măsuri administrative, legislative și economico-financiare, în scopul dezvoltării și îmbunătățirii cantitative și calitative a serviciilor de utilități publice și al asigurării funcționării și exploatării în condiții de siguranță și eficiență economică a infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora, precum și al întăririi capacității decizionale și manageriale a autorităților administrației publice locale.în... exercitarea atribuțiilor acestora privind înființarea,

.CONFORM CU j I ORIGINALULj|

■ IX    ■ r.

>    Serviciul Public se realizează prin intermediul infrastructurii Tăfiat&emdiliîare specifice aparținând domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, care împreună formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localității (SACET).

>    Gestiunea Serviciului Public se poate organiza în două modalități:

V Gestiunea directă - autoritățile locale își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea Serviciului, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea S.A.C.E.T.

Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public înființați la .,_.,.,mLve,l.ul. unităților administrativ-teritoriale, care pot fi:

a)    compartimente funcționale organizate în structura aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliilor locale;

b)    servicii publice de interes local sau județean, fără personalitate juridică, înființate și organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale;

c)    servicii publice de interes local sau județean, cu personalitate juridică, înființate și

organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale    .

J Gestiunea - delegată -- autoritățile’ deliberative aie administrației publice ripeaie atribuie unuia sau mam mâitom operatori toate ori numai o parte din'"competențele și responsabilitățile: proprii;, privind furnizarea/prestarea Serviciului, Pgb.lib>:riprocum și concesiunea bunurilor ce,';compun SACET, respectiv dreptul și obligația de jexploatare a acestuia.

în cazul gestiunii delegate, Serviciul Public se realizează prin intermediul unor operatori, care pot fi:    :    ,    •    -

a)    societăți comerciale cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale acestora;

b)    societăți comerciale rezultate ca urmare a reorganizării regiilor autonome de interes local sau . județean al căror capital social este deținut în totalitate de unitățile administrativ-teritoriale;

c)    societăți comerciale cu capital social privat;

d)    societăți comerciale cu capital social mixt.

în cazul gestiunii delegate autoritățile administrației publice locale păstrează prerogativele și răspunderile privind adoptarea politicilor și strategiilor de dezvoltare a Serviciului Public, respectiv a programelor de dezvoltare a SACET, precum și obligația de a urmări, de a controla și de a supraveghea modul în care se realizează Serviciul, respectiv:

a)    modul de respectare și de îndeplinire a obligațiilor contractuale asumate de operatori, inclusiv în relația cu utilizatorii;

b)    calitatea Serviciului furnizate/prestate;

c)    indicatorii de performanță ai Serviciului;

d)    modul de administrare, exploatare, conservare și menținere în funcțiune, dezvoltare sau modernizare a SACET; , ,

e)    modul de formare, stabilire, modificare și ajustare a prețurilor și tarifelor ServîciuiuL


CONFORM CU ORIGINALUL

Delegarea gestiunii Serviciului Public se face printr-un Wgtract d^felegare a gestiunii, atribuit în baza unei proceduri concurențiale, conform prev^âwfemd.G. rir. 717/2008.

Prin excepție, în cazul societăților comerciale înființate prin reorganizarea pe cale administrativă, în condițiile legii, a regiilor autonome de interes local care au în administrare și exploatare bunuri, activități sau servicii de utilități publice, contractul de delegare a gestiunii se atribuie în mod direct. Procedura de reorganizare a regiilor autonome este reglementată de OUG nr. 30/1997.

> Indiferent de modalitatea de organizarea a Serviciului Public, furnizarea/prestarea acestuia se face în baza licenței/licențelor eliberate de autoritatea/autoritățile de reglementare competente.

> Autoritățile de reglementare competente în domeniul Serviciului Public sunt Autoritatea Naționala de Reglementare în Domeniul Energiei ("A.N.R.E.”) și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice ("A.N.R.S.C.”)

A.N.R.E. acordă licențe pentru activitatea de producere a energiei termice în cogenerare și avizează prețul activității de producere a energiei termice în cogenerare.

■/ A.N.R.S.C. acordă licențe pentru activitățile de producere a energiei termice, (cu excepția energiei termice produsă în cogenerare), transportul, furnizarea si distribuția

■    energiei termice și avizează prețurile/tarifele acestor activități.

v^' Prețuklocal al energiei termice și prețul local pentru populație.

-UMp; Prețul local al energiei termice este format d ini prețul de producere a energiei termice și •• ^„tarifele, serviciilor de transport, distribuție tȘP' furnizare, aprobat de autoritățile administrației publice locale cu avizul autorităților de reglementare competente, pentru

fiecare operator care are și calitatea de furnizor.

*i' ; Prețul local pentru populație este prețul pentru energia termică furnizată populației prin

. SACET, aprobat prin hotărâre a autorităților administrației publice locale. Diferența dintre '^ Prbțul(local al energiei termice și prețul local pentru populație este suportată de la

' bugetul local al fiecărei unități administrative teritoriale în care este organizat Serviciul Public.......

Conform Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice aprobată prin HG nr,246/2006, autoritățile administrației publice centrale și locale, după caz, trebuie să-și fundamenteze politicile, inițiativele, programele sau reformele centrale/locale privind serviciile comunitare de utilități publice pe următoarele principii:

■/ serviciile comunitare de utilități publice sunt una din expresiile de autonomie ale colectivităților locale și un mijloc puternic de care acestea dispun pentru a servi interesul general;

S serviciile comunitare de utilități publice contribuie la păstrarea coeziunii sociale deoarece furnizează prestații cu caracter social și asigură punerea în practică a politicilor de asistență hotărâte la nivel național sau local;

■S serviciile comunitare de utilități publice trebuie să reprezinte o prioritate a autorităților administrației publice locâle deoarece au o contribuție esențială la dezvoltarea durabilă a comunităților locale, condiționând chiar dezvoltarea economico-socială a acestora; ele îmbină exigențele dezvoltării și economiei cu cele ale protecției sociale și protecției mediului, sprijinindu-se, dacă este-cazul, pe ajutorul regiunilor, statului și al organizațiilor internaționale.    !

populației au un rol

•7 apropierea serviciilor cgimunitare de utilități publice locale față de cerințele este o necesitate fundamentală, iar autoritățile administrației publice locale




CONFORM CU


OR’



esențial în furnizarea/prestăreaLacestorserviou^-s^ important de descentralizare și autonomie locală, descentralizarea în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să respecte


principiile de coerență și unitate de aplicarea a politicilor publice în beneficiul tuturor cetățenilor, de coordonare și de solidaritate teritorială.

gradul posibil și dorit de descentralizare depinde de factori ca structura teritorială, dimensiunea colectivităților locale și regionale, natura, importanța și dimensiunea teritorială a serviciului, capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale și județene de a-și asuma sarcinile corespunzătoare.

oferta serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să fie fondată pe nevoile și așteptările colectivității și, în consecință, autoritățile administrației publice locale trebuie să ia în considerare mai întâi populația vizată când stabilesc cea mai bună cale de a furniza serviciile de care sunt responsabile. în contextul societății actuale, așteptările în creștere ale cetățenilor și condițiile obiective evoluează rapid, în special din cauza noii economii mondiale, ceea ce obligă autoritățile publice, centrale și locale, să-și separare competențele și responsabilitățile, să evalueze nivelul serviciilor și să asigure adaptarea și îmbunătățirea acestora.

2.2. Reglementările și politicile UE

După anul 2007, Uniunea-Eurppea.nă a modificat fundamental politica- și'tegișj^țip .comunitară în domeniul energiei, adoptând , ea direcții de dezvoltare: siguranța în aiimențarep cu energie, impactul minim al sectorului energetic asupra mediului și creșterea competitivității, angajându-se ferm ca lider mondial în aceasta acțiune.

Au fost elaborate un număr de documente definitorii de politică în domeniul energiei și mediului și anume:    ,

a)    “O strategie integrată pentru ,energie si schimbări climatice” (2007);

b)    Pachetul legislativ energie,-schîfribări climatice (2009). cu obiectivele 20-20-20 (pentru limitarea încălzirii globale la ma,xim,um 2 oC față de anii 1900), respectiv, reducerea eu-20 % a emisiilor de gaze cu efect deîșeră (din care dioxidul de carbon reprezintă 80 %), ca obiectiv strategic, însoțit de două obiective conexe: reducerea consumului final de energie prin creșterea eficienței energetice cu 20 % și creșterea utilizării surselor regenerabile de energie cu 20 % în totalul mixului de resurse energetice primare;

c)    Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, care prevede măsuri severe de reducere a consumurilor energetice la clădirile existente și, mai ales, la clădirile noi; încălzirea clădirilor trebuie asigurata prin surse regenerabile de energie, iar in lipsa acestora prin cogenerare.

Pe fondul crizei economice mondiale și a semnalelor de neîndeplinire a obiectivului de creștere a eficienței energetice cu 20 % pană în 2020, Comisia Europeană a elaborat în 2010 Noua Strategie energetică europeană, iar în 2011 Strategia Europa 2020 (care înlocuiește vechea Strategie Lisabona) și Planul UE de eficiență energetică 2011-2020, conform cărora trebuie sa se dublează eforturile Statelor Membre de reducere a pierderilor energetice. După lungi dezbateri, este în curs de aprobare Directiva pentru eficientă energetică, care promovează cogenerarea eficientă, economia de energie in clădiri, ca măsuri prioritare si o nouă generație de servicii energetice.

Directiva privind eficiența energetică ,(“DEE”) transformă anumite aspecte ale Planului pentru eficiență energetică în ..pnâsy/i obligatorii. Principalul scop constă în aducerea unei contribuții

//


///! /

17^


■A


CONFORM CU ORIGINALUL

semnificative la îndeplinirea obiectivului UE de 20% în mate'xîKde eficie^â energetică până în



2020. Pentru a avea succes, DEE trebuie să fie pusă în apfte^ăUâecătre Statele Membre imediat după adoptarea sa (cel mai probabil septembrie 2012).

DEE propune abrogarea Directivei privind cogenerarea (2004/8/CE) și a Directivei privind serviciile energetice (2006/32/CE), care nu au reușit să valorifice pe deplin potențialul de economisire a energiei. în ceea ce privește sectoarele utilizatorilor finali, DEE se axează pe măsurile care stabilesc cerințele privind reducerea consumurilor de energie în clădirile existente și viitoare.

în legătură cu furnizarea de energie, propunerea solicită Statele Membre să adopte planuri naționale de încălzire și răcire pentru a valorifica potențialul de generare cu randament ridicat a energiei și de încălzire și răcire centralizată eficientă. Statele Membre trebuie să adopte criteriile de autorizare care asigură dotarea cu unități de cogenerare cu randamanent ridicat a tuturor instalațiilor noi și a instalațiilor existente substanțial modenizate. Alte măsuri propuse includ cerințe de eficiență pentru autoritățile naționale de reglementare din domeniul energiei, acțiuni de informare și de sensibilizare a populației, acțiuni de promovare a dezvoltării serviciilor energetice și obligația eliminării obstacolelor din calea eficienței energetice.

Este bine cunoscut că eficiența energetică este modalitatea cea mai rentabilă și mai rapidă.de creștere a securității în alimentarea cu energie, de reducere a pierderilor energetice și a

• ■ cesturilor, precum și de micșorare a emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile pentru Ar încălzirea globală. O contribuție importantă iadfeșterea eficienței energetice o are cogenerareaAb-

< Un <rnbd special, cogenerarea de inaltă eficiență, ca-și ămelibrarea performanțelor sistemelor de v ..; alimentare centralizată cu energie termică.    ; cm    . c;cu-,

In contextul noilor reglementări europene, în România este necesară și prioritară stoparea prin măsuri politice, legislative și administrative a declinului sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică.

3. SITUAȚIA ACTUALĂ

3.1. SACET BUCUREȘTI

Din punct de vedere tehnic și funcțional, SACET-ul prin intermediul căruia se realizează alimentarea cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor situați pe teritoriul municipiului București, este un sistem complex constituit din:

-    surse pentru producerea energiei termice

-    rețele de transport al agentului termic (rețele termice primare)

-    puncte termice (incluzând instalațiile care asigură transferul căldurii de la agentul termic primar la cel secundar)

-    rețele de distribuție a agentului termic (rețele termice secundare).

Din punct de vedere al proprietății, sursele de energie aparțin ELCEN, unor societăți comerciale și Municipiului București.

Astfel, CET-urile prin intermediul cărora se realizează cea mai mare parte a activității de producere a energiei termice, respectiv GET .Vest, CET Sud, CET Progresu, CET Titan și CET Grozăvești, aparțin ELCEN, societate ale: cărei acțiuni sunt deținute integral (direct și indirect) de Statul Român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

,/9 /.'A

CONFORM CUj

ORIGINALUL |

Restul bunurilor ce compun SACET aparțin Municipiului către RADET, regie autonomă aflată în coordonarea București.


Fiecare din sursele de energie din cadrul SACET București livrează căldură unui număr de consumatori situați în zona arondată centralei. Sursele de energie din cadrul sistemului pot să funcționeze interconectat, prin intermediul unui inel median care, în caz de avarie a unei centrale, permite alimentarea consumatorilor dintr-o altă sursă a sistemului, respectând anumite restricții de funcționare. Atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, debitele de agent termic nu pot fi vehiculate decât între anumite limite, în zone clar determinate prin analize de regim hidraulic.


CONFORM CU

U_S!G!NALUL

SACET asigură 72% din necesarul de energie termică din:

I. Sistemul de producere:


Nr.

Crt.

Denumire producător energie termică

Capacitate

instalată

[MWt]

Capacitate

disponibilă

[MWt]

I.

Surse ELCEN-cogenerare

4.423

3.460

-CET Sud

2.035

1.640

-CET Vest

768

558

-CET Grozăvești

675

430

-CET Progresul

750

715

-CET Titan

195

116

II.

Alte surse:

- CET Griro-cogenerare

52

38

- CET Vest Energo-cogenerare

35

35

- CTZ Casa Presei(RADET)

93

70

- CT Cvartal(RADET)

273

230

Total

: .076 ..

Aer" 3.833

" II. Sistemul de transport:

: Rețea termică primară (km) = 1.057,4    , ■ <

III. Sistemul de distribuție

Obiective urbane - total = 893, din care:

-stații termice = 599

-puncte termice = 260    . ■ i %

-stații centralizate = 34

Obiective dotații (exploatate de RADET) - total = 127, din care:.’--stații termice = 80    -

.. -puncte termice = 44 ■'    ~e -A ;

-stații centralizate = 3 Rețele de distribuție:

-aferente Stațiilor Termice (km)= 2779,20 -aferente Centralelor Termice (km)=37,9

IV. Consumatorii

10.010 Asociații de Proprietari cu 8.660 blocuri de locuințe cu aprox. 570,000 apartamente cu aprox. 1.300.000 locuitori dar și la aprox. 3.311 instituții, agenți economici, sere, etc.

Pentru toți consumatorii alimentați prin SACET, sunt înregistrate un număr de 25.581 puncte de consum, contorizate.

3.2. ELCEN

în municipiul București, centralele electrice.de termoficare prin intermediul cărora se realizează cea mai mare parte a activității de producere a energiei termice sunt CET București Sud, GET București Vest, CET Progresu, C^T. Grozăvești și CET Titan.


CU

vH iOi N Ai-UL



Din punct de vedere a! capacităților instalate, fiecare din sursele de''feerpie caj^aparțin ELCEN, au fost dezvoltate etapizat, funcție de necesarul de căldură al consumateiâ^racordați.

Toate sursele de energie din București, care aparțin ELCEN, sunt centrale de cogenerare destinate alimentării cu energie termică a consumatorilor casnici și industriali din capitală.

Din punct de vedere constructiv, profilul acestor surse este constituit din:

■ echipamente (instalații) de bază, pentru producerea în cogenerare a energiei termice și

electrice, respectiv echipamente clasice (cazane energetice de abur și turbine cu abur) și echipamente moderne, noi (instalații de turbină cu gaze, cazane recuperator și turbină cu abur = ciclu combinat)

-    echipamente (instalații) de vârf, pentru producerea energiei termice în perioadele de iarnă, cu temperaturi exterioare reduse, respectiv cazane de apă fierbinte

Alimentarea cu energie termică și electrică produse de centralele care aparțin ELCEN, reprezintă două mari probleme ale municipiului București, care trebuie soluționate de către Municipiul București. Luarea unor decizii referitoare la regimul de funcționare a acestor centrale, trebuie să aibă permanent în vedere atât aspectele privind siguranța în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național (SEN) cât și regulile de asigurare a calității energiei electrice către consumatori, respectiv:

-    Acoperirea consumului de energie electrică din SEN, prin participarea unităților dispecerizabile la piața de echilibrare

-    Asigurarea serviciilor tehnologice de sistem, necesare funcționării în siguranță a acestuia

-    Eliminarea dongeștiilfir dâre pot apărea în rețeaua electrică a MUnidipiului București

-    Corelarea lucrărilor de mentenanță și de investiție ale agregâtăîor din centrale și ale echipamentelor din stațiile electrice în care acestea funcționează T

-    Pregătirea la nivel ridicat a personalului centralelor, în special a celui cu atribuții tehnice și comerciale

Pentru realizarea tuturor acestor aspecte, centralele trebuie. să dispună permanent de combustibilul necesar producției de energie electrică solicitată, dar și de personalul necesar operării lor.    .    : ':

Fiecare din sursele de energie prezentate, utilizează drept combustibil, atât gaze naturale cât și păcură.

Alimentarea cu gaze naturale se realizează din sistemul de distribuție existent în Municipiul București, în cadrul centralelor funcționând stații de măsură - reducere - reglare, care permit asigurarea parametrilor necesari pentru combustibil.

Gospodăriile de păcură din interiorul fiecărei surse de energie se compun din rampe de descărcare și depozite de stocare, care permit asigurarea rezervei necesare de combustibil utilizat în special în perioadele de iarnă, la temperaturi reduse, când, datorită scăderii presiunii gazelor naturale acestea nu mai pot fi folosite. Gospodăriile de combustibil lichid din cadrul centralelor reprezintă sisteme foarte complexe și unitare atât din punct de vedere constructiv cât și funcțional.

3.3. RADET

RADET, în calitate de operator unic al Serviciului Public, are ca obiect principal de activitate producerea, transportul, distribuția șl furnizarea de energie termică, pe bază de licențe, conform legii. Producția de energie termi^^șăȚeâi'izeăzâ în .CT Casa Presei și 49 centrale termice de

zX~~.    12    ‘    !-

..................................

Z3, Q/ v


' N j~ ri jVi

QR?O?m,UL

cvartal, toate aflate în proprietatea publică a Primăriei Munici^ administrare regiei.

RADET asigură 72% din necesarul de energie termică al municipiului București, pentru circa 1,3 milioane de locuitori.

în proporție de circa 95%, consumatorii finali sunt de tip casnic, restul consumatorilor fiind de tip social și industrial (instituții publice și agenți economici).

3.4. Relația contractuală RADET - ELCEN

Pentru asigurarea Serviciului Public, RADET a încheiat cu ELCEN, un contract de vânzare-cumpărare a energiei termice, conform Contractului cadru de vânzare-cumpărare a energiei termice produse de operatorii economici aflați în competența de reglementare a ANRE aprobat prin Ordinul nr.50/2009.

Energia termică furnizată de ELCEN către RADET reprezintă aproximativ 90% din necesarul de energie termică furnizată utilizatorilor.

Pe fondul unui deficit de lichiditate generat de:

- neîncasarea de la bugetul local și central a sumelor reprezentând diferența dintre prețul : 'local al energiei termice și prețul local al energiei termice pentru populație    : : - •

= incoerențele Contractului-Cadm de FUrnizar©^ Energiei Termice, impus de oătpe-ANRE-■'.■■ "-L: . (conform Ord. ANRE nr.50/2009), A Aa?;

AL A-.

- RADET a înregistrat restanțe majore,w^dhitareă contravalorii agentului termionpnsma^iA ? achiziționat de la ELCEN.    Lr    •' evc . d? "

Neplata la termen a facturilor emise de ELCEN a condus la adăugarea la datoria principală a majorărilor de întârziere calculate conform contractelor în vigoare. Astfel la 30.10.2012, RADET înregistra o datorie totală față de ELCEN de 2.241.242.355,09 Le/'din care:

1.448.t54.S92,32 Lei - datorie principala    ,i. . ,

- 793 077 352,77 Lei - penalitati (majorări) de întârziere - "ȚT: ' A

4. SOLUȚIA REȚINUTĂ

Realizarea Serviciului Public prin intermedidl unui SACET integrat, prin trecerea în domeniul public al Municipiului București a celor 5 CET-uri care asigură 90% din producția de energie termică necesară utilizatorilor Serviciului Public (CET Vest, CET Sud, CET Progresul, CET Titan și CET Grozăvești), creându-se totodată condițiile rezolvării problemelor financiare dintre ELCEN și RADET, precum și premizele delegării, de către Municipiul București, a gestiunii Serviciului Public către un partener/operator cu experiență profesională și capabilitate financiară care să realizeze investiții în SACET integrat în scopul creșterii calității Serviciului Public la un tarif suportabil pentru populație și un efort rezonabil al bugetului Municipiul București („Soluția Reținută”).

Implementarea Soluției Reținute presupune :

a) Realizarea SACET-ului integrat, prin trecerea celor 5 CET-uri în domeniu, public al Municipiului București, după adoptarea de către Guvernul României a unei Hotărâri în,baza



căreia Municipiul termică ELCEN.


CONt-Onw

On>G!NALUL

București va prelua 'controlul ihlegraTasujd


b) Municipiul București va parcurge două etape în ceea ce privește gestiunea Serviciului Public și, respectiv, exploatarea bunurilor ce compun SACET, care rămân bunuri proprietate publică a Municipiului București:

(i) Etapa 1

Pentru a se conforma imperativelor legislației în vigoare, Municipiului București va proceda, prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, la reorganizarea administrativă a RADET în societate comercială având Municipiul București ca unic acționar, conform prevederilor OUG nr.30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome și va încheia cu societatea rezultată în urma reorganizării RADET un contract de delegare a gestiunii Serviciului Public (inclusiv concesionarea bunurilor proprietate publică ce compun SACET).

(ii) Etapa 2

Pentru a-și îndeplini obiectivele privind finanțarea investițiilor importante în SACET și, implicit, realizarea Serviciului Public la indicatori de performață orientați spre creșterea eficienței energetice și la un preț suportabil pentru populație în condițiile

• : ‘unui efort rezonabil pentru- bugetul local, .Municipiu! București-va lansa- procedura

/ âbhcurerițialăTprevăzută de lege (H.G. 717/2008); în scopul desemnării unui nou ! operâtobfal'Serviciului Public și încheierii uriui: eontraob/de -delegare a gestiunii

Serviciului Public.

Prin acest contract, activele ce compun SACET (infrastructura de producție, transport și distribuție a agentului termic) vor fi concesionate operatorului, rămânând bunuri proprietate publică a Municipiului București. De asemenea, infrastructura rezultată din investițiile în SACET ce vor fi realizate de către operator, vor intra în domeniul public al Municipiului București.

Prin contractul de delegare a gestiunii Serviciului Public, Municipiul București va păstra controlul asupra activității operatorului și asupra prețului local al energiei termice astfel încât acesta să nu depășească limita de suportabilitate a populației, în principal prin:

-    profitul operatorului (limitat astazi prin lege, la maximum 5%), va fi controlat de către Municipiul București, prin aprobarea tarifului;

-    programele de investiții ale operatorului vor putea fi realizate, numai după aprobarea acestora de către Municipiul București; in documentele licitației de delagare, Municipiul București va impune și o serie de investiții obligatorii;

-    pe toata durata contractului de delagare, operatorul va fi obligat să respecte reglementările si procedurile pentru asigurarea condițiilor privind siguranța Sistemului Energetic National (SEN);

-    operatorul va fi obligat pe toata durata contractului de delegare, sa exploateze in mod rațional, sa intretina si sa repare in mod curent infrastructura concesionata, cat si bunurile publice realizate, pentru menținerea la nivel corespunzător, a capacitatii tehnice a tuturor componentelor tehnologice ale SACET;

Municipiul București va monitoriza respectarea de către operator a obligațiilor asumate de acesta prin contractul de delegare, aplicând după caz, penalități sau chiar rezilierea contractului;    '* r





-    operatorul va fi obligat prin contractul de delegare^^^gjg^megral personalul existent la data semnării contractului de delagare a sehrreraîui, să respecte și să aplice Planul Social de reducere a efectelor reorganizării Serviciului Public;

-    în vederea limitării impactului asupra populației, a investițiilor în prețul local al energiei termice, Municipiul București și/sau operatorul, după caz, vor aplica pentru obținerea de fonduri importante din partea Uniunii Europene pentru realizarea de investiții în SACET.

c)    Ca urmare a deținerii controlului integral asupra ELCEN și având în vedere deținerea contolului integral asupra societății rezultată din reorganizarea RADET, Municipiul București va avea autoritatea de a lua măsurile necesare soluționării problemelor financiare dintre ELCEN și RADET în scopul anulării/stingerii datoriei principale și a penalităților aferente.

d)    Până la preluarea controlului integral asupra ELCEN de către Municipiul București, ELCEN va suspenda acțiunile judecătorești in curs, inclusiv de executare a sentințelor judecătorești existente si nu va iniția noi acțiuni judecătorești pentru recuperarea datoriei principale și a penalităților aferente.

e)    Până la preluarea controlului, integral asupra ELCEN de către Municipiul București, ELCEN ' va lichida arieratele existente, datorii mai vechi de 90 de zile, către furnizori, si bugetul

central,...    ...... .    . .........    ...................

5. NECESITATEA IMPLEMENTĂRII SOLUȚIEI REȚINUTE    ' " J

5.1. Respectarea principiilor Serviciului Public

a)    utilizarea eficientă a resurselor primare de energie în;, condiții de accesibilitate^

disponibilitate și suportabilitate    .'pbăL'y? . ,î T.    •

b)    dezvoltarea durabilă, protejarea și valorificarea domeniului public și privat a unităților administartiv-teritoriale, protecția și conservarea mediului, creșterea calității vieții

c)    diminuarea impactului asupra mediului prin coordonarea proiectării și execuției lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-o concepție unitară și corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităților, de amenajare a teritoriului, urbanism și mediu;

d)    promovarea și dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență a energiei termice și a energiei electrice, bazată pe cererea de energie termică utilă și pe economisirea energiei primare pe piața de energie în scopul creșterii eficienței energetice și securității alimentării cu energie

e)    utilizarea surselor noi și regenerabile ținând seama de condițiile climatice și energetice specifice României

f)    reglementarea și transparența tarifelor și prețurilor energiei termice. Prețuri nediscrimnatorii, bazate pe criterii obiective și determinate într-o manieră transparentă și care să asigure o rată rezonabilă â rentabilității capitalului investit.

g)    asigurarea accesului nodiscriminatoriu âf utilizatorilor la Serviciul Public.


.15



■CONFORM CU i CaiGiNALUL

5.2. Atingerea obiectiveior Serviciului Public:

a)    asigurarea continuității Serviciului Public prin măsuri


echipamentelor și schemelor tehnologice, îmbunătățirea activității de exploatare, întreținere și reparații și creșterea nivelului de pregătire și disciplină a personalului;

b)    asigurarea calității Serviciului Public prin respectarea parametrilor de calitate ai energiei termice, presiune, temperatură, debit, astfel încât să fie satisfăcute cerințele de confort termic;

c)    accesibilitatea prețurilor la consumator. Promovarea unui sistem unitar de producție, transport si distribuție a energiei termice, gestionat in mod performant de un operator unic, care poate gestiona în mod optim evoluția costurilor reale cu posibilitatea de obținere a unor reduceri importante a prețului local al energiei termice;

d)    asigurarea pe termen lung a resurselor necesare Serviciului Public, prin reabilitarea și modernizarea SACET pe tot lanțul tehnologic;

e)    asigurarea siguranței în funcționare a Serviciului Public;

f)    evidențierea transparentă a costurilor în stabilirea prețului local al energiei termice,.

6. ETAPE PREALABILE REALIZĂRII SACET INTEGRAT.;    '

>    Adoptarea Hotărârii de către Consiliul General al Municipiului București privind aprobarea Memorandumului și mandatarea Primarului General de a întreprinde demersurile legale necesare în raport cu entitățile implicate (Guvernul României, ministere, instituții publice, etc.)

.pentru atingerea obiectivului Memorandumului și de a semna, pentru și în numele Municipiului București, orice documente necesare în acest scop-29.11.2012;

>-Obținerea acordului FMI cu privire la-implementarea Soluției Reținute; .. .

>    Semnarea și aprobarea Memorandumului;

>    Adoptarea Hotărârii Guvernului României în baza căreia Municipiul București va prelua controlul integral asupra producătorului de energie termică ELCEN;

>    Adoptarea, de către Municipiul București, a Programului de Conformare la reglementările și procedurile privind siguranța Sistemului Energetic Național;

>    Adoptarea Hotărârii de către Consiliului General al Municipiului București privind reorganizarea RADET în societate comercială.

7. ACȚIUNI SUPORT

Municipiul București va asigura asistența specializată (tehnică, financiară, juridică) pentru fundamentarea reorganizarea RADEȚ/pfecum și pentru implementarea Soluției Reținute.