Hotărârea nr. 113/2012

HOTARAREnr. 113 din 2012-08-30 PRIVIND APROBAREA MASURILOR PRIORITARE 2012-2015 SI A LISTEI DE INVESTITII PRIORITARE 2012-2015 SI PE TERMEN LUNG, PARTE INTEGRANTA A MASTER PLANULUI SISTEMULUI DE CANALIZARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI, STUDIULUI DE FEZABILITATE AFERENT PROIECTULUI " FINALIZAREA STATIEI DE EPURARE GLINA, REABILITAREA PRINCIPALELOR COLECTOARE DE CANALIZARE SI A CANALULUI COLECTOR DAMBOVITA (CASETA)", PRINCIPALILOR INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AFERENTI ETAPEI 1 A PROIECTULUI " FINALIZAREA STATIEI DE EPURARE GLINA, REABILITAREA PRINCIPALELOR COLECTOARE DE CANALIZARE SI A CANALULUI COLECTOR DAMBOVITA (CASETA)", CO-FINANTARII OBIECTIVELOR DE INVESTITII PENTRU ETAPA 1 A PROIECTULUI " FINALIZAREA STATIEI DE EPURARE GLINA, REABILITAREA PRINCIPALELOR COLECTOARE DE CANALIZARE SI A CANALULUI COLECTOR DAMBOVITA (CASETA)" SI APROBAREA CONTRACTARII UNEI FINANTARI RAMBURSABILE EXTERNE DE LA INSTITUTII FINANCIARE INTERNATIONALE, IN VALOARE DE 59.566.682 EURO, PENTRU COFINANTAREA ETAPEI 1 A PROIECTULUI " FINALIZAREA STATIEI DE EPURARE GLINA, REABILITAREA PRINCIPALELOR COLECTOARE DE CANALIZARE SI A CANALULUI COLECTOR DAMBOVITA (CASETA)" SE MODIFICA PRIN HCGMB NR. 143/2013 SE MODIFICA PRIN HCGMB NR. 73/2014 SE MODIFICA SI COMPLETEAZA PRIN HCGMB NR. 214/2014 SE MODIFICA SI COMPLETEAZA PRIN HCGMB NR. 376/2016

Consiliul General al Municipiului București

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Măsurilor prioritare 2012 - 2015 și a listei de investiții prioritare 2012 -

2015 și pe termen lung, parte integrantă a Mașter Planului Sistemului de Canalizare al Municipiului București, Studiului de fezabilitate aferent proiectului “Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare si a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”, principalilor indicatori tehnico - economici aferenți Etapei 1 a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”, co-finanțării obiectivelor de investiții pentru Etapa 1 a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)" și aprobarea contractării unei finanțări rambursabile externe de la instituții financiare internaționale, în valoare de 59 566 682 Euro, pentru cofrnanțarea Etapei 1 a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul comun de specialitate al Direcției Utilități Publice, Direcției Buget, Direcției Management Proiecte și Finanțări Externe și Autorității Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP);    -

Văzând raportul Comisiei pentru utilități publice, raportul Comisiei economice, buget, finanțe, raportul Comisiei pentru credite externe și monitorizarea derulării acestora și avizul Comisiei juridice și de disciplină din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

în scopul administrării unitare a Sistemului de canalizare al municipiului București, prin întreținerea și exploatarea eficientă a Sistemului de canalizare, cât și pentru eliminarea unor riscuri în funcționarea Stației de Epurare a Apelor Uzate București Glina;

Luând în considerare prevederile Hotărârii C.G.M.B. nr. 60/09.03.2010 privind împuternicirea Primarului General al Municipiului București de a întreprinde toate demersurile necesare către Guvernul României, în vederea asigurării co-finanțării (Fondul de Coeziune) pentru acoperirea deficitului de finanțare necesar finalizării Fazei II - Glina, împreună cu lucrările de reabilitare colectoare de apă uzată și Caseta de Apă - Uzată -Dâmbovița;

Având în vedere Nota de fundamentare nr. 2098/02.07.2010 și Nota revizuită nr. 2618/06.08.2010 transmise de Primarul General al Municipiului București către Ministerul Mediului și Pădurilor în scopul întocmirii Aplicației pentru obținerea finanțării din Fondul de Coeziune pentru proiectul Stația de Epurare a Municipiului București Glina Faza II și reabilitarea colectoare de apă uzată și Caseta de Apă - Uzată - Dâmbovița;

Urmare răspunsului formulat de Comisia Europeană nr. 659480/ 04.10.2010; în conformitate cu prevederile Dispoziției Primarului Generai al Municipiului București

nr. 1560/17.11.^G^^prîvire la constituirea Comitetului de Coordonare a proiectului Stația de Epurare aj^nicipiului București Glina Faza II;



Splaiul Independenței 291-2S3; sectoVSj București. România; tel.; +402T305 55 00; wwv4bucurestj-primaria.ro

V-ț- 'v'

în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate de România ca urmare a aderării la Uniunea Europenă, în special a celor din sectorul apă și apă uzată, respectiv pentru îndeplinirea conformăjrii cu acquis-ul comunitar pentru colectarea, descărcarea și epurarea apelor uzate -până în 2015;

In; baza prevederilor Memorandumului de Finanțare aferent Măsurii ISPA nr. 2004/RO/16/P/PE/003 (Publicat în Monitorul Oficial al României, conform Ordinului nr. 622/16.05.2005 al Ministrului Finanțelor Publice),'semnat între Comisia Europeană și Guvernul României) referitoare la abordarea pe faze a reabilitării Stației de Epurare a Apelor Uzate;

înj aplicarea prevederilior Hotărârii C.G.M.B. nr. 70/28.04.2011 privind modificarea listei bunurilor proprietate publică aprobată prin Hotărârea C.G.M.B. nr. 296/1999 concesionate S.C. Apa Novă București S.A. în baza Contractului de Concesiune nr. 1239/29.03.2000 încheiat între Municipiu! București, în calitate de concedent, și S.C. Apa Nova București S.A., în calitate de concesioriar, cu privire la furnizarea de servicii de alimentare cu apă si canalizare pentru municipiul București, și aprobarea Actului Adițional nr.7 la Contractul de Concesiune;

Luiând în considerare prevederile Hotărârii C.G.M.B. nr. 123/30.06.2011 privind aprobarea Actului Adițional nr. 9 la Contractul de Concesiune nr. 1239/29.03.2000 cu privire la furnizarea de servicii de alimentare cu apă și de canalizare pentru municipiului București încheiat între municipiul) București, în calitate de concedent, și S.C. Apa Nova București S.A., în calitate de concesionar;

în baza prevederilor Hotărârii C.G.M.B. nr. 191/27.07.2006 privind trecerea terenului în suprafață ide 71,9698 ha aflat pe teritoriul comunei Glina, pe care a fost edificată „Stația de epurare aiapelor uzate a Municipiului București”, în domeniul public al municipiului București';

Având în vedere prevederile Hotărârii C.G.M.B. nr. 317/29.10.2008 privind aprobarea Taxei. Municipale pentru Apa Uzată; '

în)conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, ale cap. IV din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 9/200(7 privind constituirea, componența și funcționarea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, cu modificările și completările ulterioare;

Ținjând seama de prevederile art.9 pct:8 din Carta europeană a autonomiei -locale, adoptată lâ Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997 și ale art. 942 și următoarele din Codul civil, referitoare la contracte sau convenții;

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. b), lit. c), alin. (4) lit. b), alin. 5 lit. a), art. 45 alin. (2), art. 63 alin. (1) lit. c) și alin. (4) lit. c), din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

i    CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

)    HOTĂRĂȘTE:


Art.ii Se aprobă Măsurile prioritare 2012 - 2015 și lista de investiții prioritare 2012 - 2015 și pe termien lung, parte integrantă a Mașter Planului Sistemului de canalizare al Municipiului București, prezentate în anexa nr.1.

Art.2 Se aprobă Studiul de Fezabilitate aferent proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”, prezentat în anexa nr.2.

Art.p Se aprobă principalii indicatori tehnico-economici aferenți Etapei 1 a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”, prevăzuți în anexa nr. 3.

Art.4 Se aprobă co-finanțarea proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)" - (Etapa 1), din bugetul prdpriu al municipiului București, conform structurii de finanțare prevăzută în anexa nr.4.

Art.p Se apmoăLoonțractarea unei finanțări rambursabile externe de la instituții financiare :nternationale/^ Valcăre -de Y59 566 682 Euro, pentru cofinanțarea Etapei 1 ja proiectului

iz/ /''Ă'---'..    __ /___/TĂ'-' L'-AȚg,-

te7^77/7 ■''    ' • '■, \

Splaiul Indep- jndentei 23^53,,sector 6, București, România tel.: +4021 305 55 00; www.bucuresfi-pr4maria.ro V\\ Pag 2

f    ' F y



„Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și 'a canalului colector Dâmbovița (Caseta)1’,conform structurii de finanțare prevăzută în anexa nr. 4.

Art.6 Plata serviciului datoriei publice locale, aferent finanțării rambursabile externe prevăzută la art. 5 se asigură din Taxa Municipală pentru Apa Uzată - componenta aferentă proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”, în valoare de 0.2436 RON/m3 apa uzată (0.0565 Euro/m3apa uzată), aplicabilă de la 1.01.2016, pe o perioadă determinată de termenii contractului de finanțare rambursabilă externă, menționat la art. 5.

Art.7 Obiectivele de investiții cuprinse în Etapa 1 de implementare a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta)” vor fi. amplasate pe terenuri care se află în domeniul public al municipiului București. Aceste terenuri sunt disponibile exclusiv pentru realizarea obiectivelor propuse în proiect.

Art.8 Se împuternicește Primarul General al Municipiului București să negocieze pentru și în numele Municipiului București, termenii și condițiile finanțării rambursabile și să semneze Contractul de Finanțare care urmează a se încheia între instituțiile financiare internaționale și municipiul București, precum și orice alte documente necesare pentru cofinanțarea Etapei 1 a proiectului „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare si a canalului colector Dâmbovița (Caseta)”.

Art.9 Anexele nr. 1, 2, 3 și 4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.10 Primarul Generai al Municipiului București și direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București, din data de 30.08.2012


București, 30.08.2012 NR. 113


Splaiul Independenței 291-293, sector 6, București, România tel.: +4021 305 55 00; www.bucurestl-primaria.ro    Pag 3

'Si a . ?/->/?

Anexa 1 la HCGMB nr. /Z-Â/.zA.A

icu oRiG^îiyy


Masurile prioritare 2012-2015 si lista de investirii prioritare 2012 - 2015 si pe termen lung, parte integranta a Mașter Planului Sistemului de canalizare al Municipiului București



Splaiul'!ndepenâenlei rirT299-293,”cod postat 0600 ^2’Tsector“6‘'5'ucuresti2Pomsnîâ'""'

Te!.: 021.305.55.00

http7Avww.pmb.ro

Pag 4



PRIMĂRIA GENERALA A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI



SUMAR EXECUTIV PRIVIND MASURILE PRIORITARE 2012-2015



Sumar Execut;'/ privind masurile prioritare 2012-2015

SUMAR



P--A. A. ■ L




CAPITOLUL 2- TERMENE DE CONFORMARE PENTRU APA UZATA. LA NIVELUL MUNICIPIULUI

BUCUREȘTI _________________18

CAPITOLUL 3- MASURI PENTRU CONFORMAREA STAȚIEI DE EPURARE GLINA: EXTINDEREA SI

FINALIZAREA FAZEI 2____________19

CAPITOLUL 4- INCINERATOR DE NĂMOL IN INCINTA STATIEI DE EPURARE

31


32

32

34


4.1    DESCRIEREA GENERALA A PROCESULUI DE INCINERARE

4.2    USCAREA NĂMOLULUI

4.3    ARDEREA

CAPITOLUL 5- MASURI PENTRU EFICIENTIZAREA EPURĂRII APELOR UZATE

36

CAPITOLUL 6 - SITUAȚIA INFILTRAȚIILOR

37

CAPITOLUL 7 - DESCRIEREA PRINCIPALELOR MASURI PENTRU

LIMTAREA INFILTRAȚIILOR SI

DILUTIEI APELOR UZATE

39

7.1 DRENUL PRINCIPAL AL CASETEI, INTRE CIUREL SI VITAN

39

7.2    LIMITAREA PĂTRUNDERII APei FREATICe IN CASETA: ETANȘEITATEA cuvei SUPERIOaRe    40

7.3    AS

tA-'.VUt4A±50iTATII STRUCTURII PRINCIPALE PENTRU A PERMITE CONDUCEREA APEI LA GLINA


41

0

X

\0 ■

-'v.


APRILIE 2012


Page 2/43.


X/’Z/z


SVUECO ZS Kalcrow


SOCREAM



GSOUPE ARTELIA


7.4 CONSTRUCȚIA CANALULUI COLECTOR PE PARTEA DREAPTA A DAMBOVITEI, INTRE PETRACHE POENARIȚ SI MIHA! BRAVU    42


7.5 REABILITAREA COLECTOARELOR

7.5 LIMITAREA DILUTiEI APELOR UZATE IN SISTEMUL DE CANALIZARE


42

43


CAPITOLUL 8 - DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE LIMITARE A INFILTRAȚIILOR Si REDUCEREA

DILUTIEI i    _ 43


8.1    drenGjlprincipalalcasetei intre ciurel si vitan

8.2    CUVA SUPERIOARA (REABILITAREA CANALULUI DAMBOVITA)

5.3    REABILITAREA STRUCTURALA A CASETEI

8.4    DREN j’RINCiPAL MAL DREPT

8.5    REABILITAREA COLECTOARELOR

ș

CAPITOLUL 9 - INVESTIT!! PENTRU CONFORMAREA LA DIRECTIVA 91/271/EEC


43

45

45

46

46

48


ANEXE: ;

Anexa 1- Pjan de investiții pe termen lun =

Anexa 2- Plan de investiții prioritare


CONFORM CU ORIGINALUL


NT''




APRiLie 2012


Page 3/49


SWECO 3 Zialcrow sogre/xh


GBOUPt ART£L!A





După aderarea ia Uniunea Europeana in Ianuarie 2007, Romania, ca stat membru, beneficiază de suport financiar prin Fondul de Coeziune, in domeniile mediului si infrastructuriii de transport.

Pentru a asigura utilizarea optima a resurselor financiare disponibile, finanțarea se bazeaza pe proiecte prgatite de Asistente Tehnice specializate.

Acest Mașter Plan reprezintă strategia de dezvoltare pentru Municipiul București In domeniul canalizării si epurării apeior uzate si acopera un orizont de 30 de ani incepand din anul 2007 (anul demarării proiectului Statiei de Epurare Glina).

Strategia de dezvoltare pornește in mod necesar de la situația existenta la momentul realizării Mașter Planului. Aceasta se refera nu numai la reaiitatile tehnice si de mediu evaluate pe parcursul elaborării documentației dar si la stadiul planurilor si proiectelor in domeniu existente ia nivel municipal. Intenția acestui Mașter Plan este de a realiza , pe cat este posibil, o „punte" de legătură intre situația existenta si situația necesara in conformitate cu prevederile Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeana.

Avana in vedere Directiva U.E. 9.1/271/CE.E, transpusa in legislația naționala prin HG 3S2/2005, modificata prin HG 188/2002, privind 'colectarea si tratarea apeior uzate urbane si evitarea deversării apelor reziduale netratate corespunzător in emisari naturali, in Mașter Pian se descrie situația actuala a sistemului de ape uzate din Municipiu! București, se aefinesc datele limita de conformare privind colectarea si tratare apeior uzate urbane si se propun investițiile necesare pe termen lung, mediu si scurt in vederea conformării ia aquisu! comunitar in domeniu.

Obiectivul cei mai important al Mașter Planului este de a stabili principiile si parametrii pentru dezvoltarea proiectelor in orizontul de timp analizat. Astfel, prin in.vestîtiiie care se propun in acest Mașter Plan se prevăd atat masuri pentru extinderea si realizarea tehnologiilor conforme.ia Statia de epurare Giina (Faza ii), precum si alte intervenții complementare in vederea eficientizaii parametrilor de funcționare la statia de epurare (asigurarea 100% a racordării consumatorilor, diminuarea afluxurilor de apa curata in colectoare, masuri de reducere a infiltrațiilor din panza freatica, consolidarea structurii colectorului principal, etc.)

Scopul principal al documentului este de a oferi un pian de dezvoltare pe termen lung pentru sistemul de canalizare-epurare din municipiul București, pe o perioada de 30 de ani.


1.2 ANALIZA SITUAȚIE! CURENTE

Orașul București are o suprafața de circa 226 km" si o dispunere aproximativ circulara, avand o raza care va^jazaAnqt-eate direcțiile intre 10 si 12 km din zona centrala pana la periferie . Bucurestiui este

cenîbiu^eeonomicAinAustrial, feroviar, rutier si aerian al tarii, furnizând aproximativ 20% din produsul

z

, ZA



SWECO


APRIGE 2012


Page 4/49


#    / Cf'O w S o c, r e /\ k




'    Sumar Executiv privind masurile prioritare 2012-2015

--i---—----------    ----

internibrut național; populația orașului este de 1.944.367 locuitori ( a nivelui anului 2009), ia care se adaugi populația din zona metropolitana, de circa 430.000 locuitori.

Capltaja are o structura administrativa deosebita fata de ceieiaite orașe ale României, fiind administrata de Primăria Generala a Municipiului București, condusa de Primarul Generai, care conlucrează in luarea deciziilor majore cu Consiliul Generai al Municipiului București. Orașul este subimpartit in 6 sectoare, dispuse radia! fata de centrul orașului conduse de Primarii de sector.


CONFORM CU ORSGiNALUL



I    Fig. 2- Dispunerea sectoarelor capitalei

Date prjivind populația capitalei si întreprinderile locale active sunt -prezentate in tabelele următoare:



Tabel! 1- Repartiția pe sectoare a populației capitalei (Sursa: Buletinul Statistic 2009, privind orașului i    București

«iwăae-A'    ț 5V3se38b<iJi

1

70

229,064

2

32

358,856

3

34

j

397,882

4

34

299,741    |

i

5

I

30

287,388    i

1

j 6

38

371,050

Total

238

1,943,981


APSILIE 2012

SWECO 2 &{tilcrOW socreah

GROUF’E ARTtLIA




<d


Sumar Executiv privind masurile prioritare 2012-2015

CONFORM cu ORIGINAL


Tabei 2- Unitati economice active in București, in anul 2008    [

î~

. t L

Descriere

Micro-

intre-

prinderi

Mici

.

Medii

*■    •*, —

Mari

Total

F

y

■    i

Industrie (manufactu-a)

6,684

1,512

4,333

111

8,740

Industrie (electricitate, gaz, vapori si aer condiționat producție si furnizare)

121

20

14

10

i

165

Construcții

9,992

1,478

332

Oo

11,850

Comerț en-gros si in detaliu , reparații auto

35,980

3,230

487

73

39,770

i

---- - --.

Hoteluri si restaurante

2,240

464

69 ■

11

2,784

Transport si depozitare

3,780

355

95

32

4,262

Tranzacții imobiliare, activități de închiriere și servicii prestate în principal întreprinderilor

31,162

1,790

425

92

33,,469

Total

89,959

8,849

5,755

377

101,040

Ca regula generala, asigurarea utilităților publice pentru locuitori, agenții economici si institutiîie din București (cum ar fi sistemul public de apa-apa. uzata, sistemul de transport urban, întreținerea bulevardelor principale ale orașului, etc.) revine in responsabilitatea Primăriei Generale, primăriile sectoarelor impreuna cu consiliile locale deținând responsabilități legate de problemele cetățenilor fiecărui sector, administrarea străzilor secundare, a parcurilor, a școlilor și serviciilor de salubrizare aferente sectoarelor.

Sistemul de alimentare cu apă existent deservește o populație de 1,731,000 de locuitori, reprezentând 89% din populația totală a municipiului București. Numărul total de branșamente la rețea publica de distribuție a apei potabile este de 117,084, rata de contorizare fiind 99,99%.

/^sternul pubiic de apa existent constă din:

■Tu

\ \ -Surtțe de apa bruta: apa bruta este in principal captata din râurile Argeș ș: Dambovita si transportata s,\ jgravifiational prin aproximativ 67 Km aductiuni Ia 3 Statii de tratare a apei din vecinătatea orașului y /București (Crivina- capacitate de tratare 259,200 mc/zi, Arcuda - 610,000 mc/zi si Roșu- 300,000 .-Tțsmfe^i). Deasemanea crasul dispune si de rezerve de apa subterane , care Insa furnizează un aport de LTi/Apa mai redus in sistemul de alimentare cu apa fata de sursele de suprafața menționate anterior.


APRIL'E 2012

Page 6/49


sweco o Halcmw SCCRE/TH



Sumar Executiv privind masurile prioritare 2012-2015


CONFORM CUOEÎGîNAt-tjL.


ondUcte de transport si rezervoare de inmagazinare apă: din instalațiile de tratare, apa potabila este

transportata prin apeducte spre 20 de rezervoare de apa potabilă și apoi pompata/repompata rețele e de distribuție către consumator

in


-Sisterpul de Stații de pompare: apa potabilă este pompata prin 7 Statii de pompare ( Grozăvești, Sud, Drumtil Taberei, Nord, Grivița, Preciziei, Uverturii). Datorită înălțimilor diferite ale construcțiilor din București, este necesară reglarea presiunii locale. Stațiile de repompare si stațiile de hidrofor asigură regimpl de înaltă presiune necesar pentru cartierele cu blocuri de locuit.

-Rețeâua de distribuție: rețeaua de distribuție a ape: din București este de tip inelar si a fost dezvoltata continpu începând cu anul 1847, iar în prezent avand o lungime totală de 2,452 km.

In ceep ce privește sistemul de canalizare si orașului București, acesta deservește 1,716,500 locuitori fiind de tip unitar. Sistemul include aproximativ 2180 km. de rețele de colectare si transport apa uzata menajera si industriala. Sistemul deservește aproximativ 80% din populația orașului, precum si agent industriali si diverse instituții publice si private. In sistem exista 12 colectoare principale si 11 colectoare secundare. Din cele 12 colectoare principale apa uzata se. descarcă in 3 mari colectoare (A1-A3) amplasate pe maM sudic al Dambovitei si 7 colectoare (B1-B7) amplasate pe maiul nordic al Dambtjvitei. In plus alte 2 mari colectoare (A0 si 80) sunt adiacente la traseul Casetei de sub rau! Dambcjvita, toate descarcan.d apele uzate colectate intr-un colector casetat cunoscut sub numeie "CASETA", care e amplasat sub albia deschisa a r. Dambovita si care străbate Bucurestiu! spre stația de epurarie Giina din județul Ilfov,

Sistemb: de canalizare unctioneaza predominant gravitațional, ia care se adauga 13 statii de pompare ape uzfete cu debite medii de pompare pe vreme uscata de 466 i/s si capacitati maxime de evacuare in caz de.precipitatiî de 1.400 i/s. Exista capacitati (limitate) de stocare a apelor din precipitații la 8 din cele 1$ SPAU, aportul debitelor pluviale excedând de regula capacitatea proiectata a stațiilor de pompajre. in timpui evenimentelor pluviale, sisteme de evacuare de urgenta a apelor excedentare sunt disponibile numai ia 2 SPAU. in ceea ce privește funcționarea, cu excepția SPAU Colentina si Herăstrău toate celelalte statii sunt automatizate.

Primei^ conducte de canalizare au fost construite in București în anul 1828, iar între 1900 si 1950 au fost copstruite principalele canale colectoare cu diametre mai mari de 150 cm. Conceptul inițial a fost acela <jle sistem unitar (atat pentru apeie uzate cat si cele meteorice) datorita costului redus de exploațare si necesitatea asigurării de servicii aferente unei populații sub 1 milion de locuitori la vremej respectivă. Suprafața de colectare a apelor meteorice nu depășea la acea dată 5000 ha.

în a i nt ei de construirea Casetei toate apele reziduale erau evacuate în 2 colectoare principale situate

TA yV'^>/iecBre parte a râului Dambovita, fiind transportate în aval de centru! orașului și evacuate în râu, / -. fa-a Epurare.

'/•AlȚ/’L) Odată leu dezvoltarea urbana si perlurbana, ce-a lungui anim-, aceste co’ectoa-e 2 au fost frecvent

v,

V


■./t./LA: suc-.'aîfică-cate ma' ales m precipitat:;, aceasta concmcand :a evacuarea fo-țata a cebheior ce apa ...    .uzata în    aetc-rio”andu-sc constant cactatea acestea.

APRILIE 2012

Page.7/49

n -ud


//


SVi/ECO S ZialcfOWsogreah


Sumar Executiv privind masurile prioritare 2012-2015

Nivelul infiltrațiilor de apa dulce constat in Caseta a fost determinat in urma măsurătorilor si se ridica in prezent ia 40%.

Necesitatea dezvoltării unui sistem complex ae canalizare a fost resimțita inca din perioada anilor ’70 -'80. Ca urmare, în completarea casetei de sub rau! Dâmbovita ia mijlocul anilor '80 s-a început construirea unei statii de epurare a apelor uzate în vecinătatea comunei Glina. In 2004, Comisia Europeana si Guvernul României au decis să participe ia co-finantarea proiectului semnând un memorandum de finanțare pentru Reabilitarea Stafiei de Epurare a Apeior Uzate Bucuresti-Faza I. Prima etapa a proiectului a fost co-finantata din fonduri nerambursabile iSPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), împrumuturi obținute de Primăria Municipiului București si garantate de Guvernul României, de ia Banca Europeană de investiții si Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Scopul tehnic a) Fazei I este de a epura la standarde europene circa jumătate din debitele provenite din oraș, respectiv aproximativ 5 mc.După finalizarea in anul 2011 a Fazei i, Statia de Epurare a Apeior Uzate Glina a fost predata spre operare societății Apa Nova București (furnizorul privat a! serviciilor de apa si canalizare din Municipiu București).

Prin finalizarea Fazei li (pana la sfârșitul anului 2015) vor fi extinse- construcțiile realizate in faza I pentru a face posibila epurarea mecano7biologica si terțiara pentru intregul debit de ape uzate afiuent (10m3/s).



i    \    ..

u_

-;vr

TU- T/i

In acest context, asigurarea unei epurări eficiente a apelor uzate municipale in cadrul Statiei de epurare Glina, in conformitate cu cerințele directivelor europene si a legislației naționale din domeniul apei si protecției mediului înconjurător, constituie una din responsabifitatile majore ale Primăriei Municipiului


'Bucâtesti.


;    '.TIU’* l,lJp prezent, la rețeaua de canalizare a Bucurestiului sunt conectate 10 comune învecinate, care sunt

; ifLiVn-MT ; ii

I '■TlTl^AiRimaricate cu galben in figura de mai jos.

APRILIE 2012

Page 8/4-9m


s w e c o £5 # f a lcr&w

SOGRE/\H


GROUPf, ARTELIA


/M,


m/X /(O - 7A -'J1/


I    Sumar Execuhv privind masur.le prioritare 2012-201&

ț----


In urma ețvaluarii situației actuale a infrastructurii de apa uzata, s-au determinat o serie de disfunctii semnificative, în mod special privind : -evacuare^ apeior reziduale netratate din București este o sursă majoră a poluării râurilor Dambovita, Argeș si Dunăre;

-capacitatea inadecvata din punct de vedere hidraulic din sistemul de colectare si transport ape uzate conduce frecvent la inundații în timpul precipitațiilor;    .    '

-sistemui de colectare este supus la infiltrații majore (datorită scurgerii de ape subterane prin imbinari prost executate de canalizare , colectoare și galerii de drenaj dar si , de asemenea, datorită infiltrării apei dulci din canalul Dambovita în Caseta).


STATIA &E EPURARE GLINA


ur.rrțare a deversărilor de ape uzate municipale neepurate in raui Dambovita (care ia rândul sau zdevdțs$aza in. Argeș), acestea au fost puternic afectate de poluare si ca o consecința s-a depreciat co-Aidarab'! si caldatca apei fiuviu ui Dunama. In perioaca 15873-1985 a rost oemarar un orim proiect de investit!; centru realizarea la Giina-judetu'- Mov, pe maici vestic al mu u' Dambov'ta. a une' state de . e&v'bîfe s acel uzate, in scopul t-atarL convertionaie a ape'or uzate prover'tc din Municipiu! ' BuMMeiL, conform tehnologiilor disponibile in acea perioada. ConstrnctUe începute atunc au fost Apfăroojnate uitenor, m anul 1996 cin motive mcepenuente ce oenenciaȚ


APRILIE 2012

Page 9/49,;,/


5VUECO ZS Jfc/rrmy socre/\h

Sumar Exrcuav privind masurile prioritare 2012-2015    _____

CONFORM

CU ORIGINALUL


In anul 2005 s-a semnat de Comisia Europeana'si Guvernul României un Memorandum de Finanțare in cadrul măsurii ISPA 2004/RO/16/P/PE/003, prin care se prevăd masuri de modernizare a statiei de epurare Giina, in cadrul unuiproiecte realizat in doua faze: Faza I a proiectului beneficiază de finanțare

din fondul de preaderare ISPA si Faza II din Fondul


FAZA I (realizarea LINIEI I de epurare)

Din punct de vedere tehnic, in FAZA I a fost finalizat; LINIA I de epurare, care include următoarele lucrări :

reabilitarea si completarea acestei linii de epurare; reabilitarea si completarea liniei de namoi;

construirea unor rezervoare-tampon suplimentare si realizarea unei statii de ingrosare si deshidratare a nămolului;

realizarea unor bazine de stocare a debitelor pluviale excedentare; desfintarea construcțiilor degradate din incinta statiei;

realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare in comuna Glina (sateie Cateiu, Manolache si Glina), apele uzate fiind preluate pentru tratare in cadrul statiei de epurare.

Ca urmare a finalizării Etapei 1, statia de epurare a apelor uzate București asigura pe de o parte epurarea mecanica a debitului maxim municipal (10m3,/s) si pe de aita parte, inca din aceasta faza o parte din acest debit (4a 5m3/s), este epurat corespunzător normelor de descărcare in emisari naturali reglementate de

Legislația in vigoare, inclusiv epurare biologica si reducerea azotului si fosforului. z ZO — FAZA II (realizarea LINIEI 11 de epurare)



Pe baza performantelor Liniei I, in cadru! Liniei II este prevăzută extinderea epurării secundare si > „ / terțiare, astfel incat sa se asigure epurarea corespunzătoare a întregului debit de ape uzate municipal.

Page 10/49.,

SWECO S    lIci'OW s o c r f /\ H

CROLIPE ARTELIA

//'■

j/i


A

\\



Sumar Executiv privind masurile prioritare 2012-2015

Tot pjrin intermediul Fazei II se extinde si capacitatea de tratare a nămolului si se va construi un Incinerator care va procesa întreaga cantitate de namoi rezultat din epurare.

PentrU dimensionarea optima si eficientizarea operării Liniei II de epurare, in Faza II sunt prevăzute deasqmenea lucrări pentru reducerea diiutiei apei uzate care se descarcă in statia de epurare, constând in:    reabilitarea colectorului casetat (CASETA) ce străbate Bucuresiiul si se descarcă in statia de

rseaza in colectorul caset3t,


epurajre , reabilitarea colectoarelor principalele de canalizare care c precutn si alte Lucrări pentru reducerea afluxurilor de apa in caseta , avandu-se i,n vedere marirea concentrației apelor uzate municipale care intra in procesul de epurare .

Dacei$ tehnice si aprecierile cu privire ia dimensiunile infiltrațiilor actuale si masurile de reducere a acestpra sunt rezuitatu! unei campanii complexe de măsurători desfășurate de operatorul serviciilor de apa-apa uzate din municipiul București (Apa Nova București) în perioada 2009-2010 si dcupa punerea

in funftiune a Fazei I a statiei de Epurare.

i

Având in vedere necesitatea conformări: sistemului de epurare a apelor uzate din municipiul București la prevederile normelor comunitare si naționale privind descărcarea apelor uzate In emisari naturali, masurile pentru finalizarea statiei de epurare in cadrul Fazei a II a constituie o prioritate in cadrul Mașter Planului.

Pentru implementarea se propune- finanțarea Fazei ii din Fondul de Coeziune, in scopul de a finaliza proiectul executat in Faza I si a se asigura epurarea completa si conforma a tuturor apelor uzate coiectBte din sistemul de canalizare al orașului București si localitățile limitrofe.

COLECTAREA APELOR UZATE

Sistemei c)e colectare a apei uzate din București acopera majo-itațea zonelor dezvoltate ale orașului si cuprinde peste 100.000 de racorduri cu o lungime totaia’de aproximativ 800 de km, 61.000 de cămine de inspecție și o lungime a reteiei de canaiizare de cca. 2180 de km, 42.000 de guri de scurgere a apei pluviale cu o iungițme totala a racordurilor de aproximativ 210’ km, 23 de statii de pompare apa uzata, o caseta

colectoare! a apei uzate amplasata sub râu! Dâmbovita si Statia de Epurare a Apelor Uzate Giina- in

f

constructiv.

Cu exceptila unor extinderi recente executate in sistem separativ, sistemul de canalizare al capitalei este unitar, realizând atat colectarea apei uzate cat si a ceiei meteorice si deservind cea mai mare parte a popuiatiei rezidente si majoritatea agentilor industriali, comerciali si instituții.

Douăsprezece coiectoare principale si unsprezece colectoare secundare colectează marea majoritate a apelor uzate din București.

înainte de (construirea CASETEI, apa uzata era tranzitată prin doua canale colectoare principale aflate de o parte si alta a râului Dambovita si era transportata in aval de centrui orașului, de unde era descărcata direct in raiu, neepurata.

Dezvoltare^ urbana de-a lungul anilor a făcut ca aceste doua canale colectoare sa fie frecvent supraincartate, ceea ce a dus ia descărcarea fortata a debiteior in rau, prin deversoare pluviale, afectandu-se ca ii ta tefe ^peFTmemiisar.



APP.iL'E 2012

Ar- 12/49


- •* swEfco TSfSalcrow


SGGREAH


GROUPE ARTEI! !

CASETA

Sumar lxe


PRIVIND MA5L


_= DRIORAARE 2012-2015



La inceputu! anilor '80, au fost întocmite planuri de restructurare si îmbunătățire a infrastructurii din centrul Bucurestiului, care se adresau inițial rezolvării problemelor legate de revărsări frecvente aie râului si descărcării apelor uzate neepurate in raui Dambovita. Deasemenea au fost întocmite planuri pentru imbunatatirea transportului u-ban, prin construirea sistemului de linii de metrou,

Problemele legate de revărsarea râului si desca-carea apelor uzate in rau au fost rezolvate prin regularizarea râului Dambovita care curge prin centrui Bucurestiului, intr-un canal de suprafața din beton si construirea in același timp a unui colector major - CASETA , sub canalu! de beton ai râului pe circa 10 Km si paralel cu acesta pe 7.8 km. CASETA a fost proiectata sa se conecteze cu canalele colectoare existente si sa transporte descărcările in aval, către noua statie de epurare a apelor uzate la Glina, in partea de sud-est a capitalei.

Reconfigurarea traseului râului Dambovita a însemnat încadrarea râului intr-un canal de beton si construirea unui lac de acumulare si a unei acumulări cu baraj ( Lacul Morii) pentru a tine sub control debitele râului. Au fost realizate deasemenea, de-a lungul râului, deversoare cu înălțime reglabila cu rolui de a controla nivelul apei din rau.

Linia de Metrou a fost construita de-a lungul malului sudic al râului Dambovita, intre punctul Semanatoarea, in apropiere de locul unde incepe CASETA si punctul Mihai Sravu, ia circa 8km in aval.

CASETA a fost conceputa ca o serie de semicasete din beton armat dispuse parale! sub canalu! Dambovita, intre Lacul Morii, la vest de București pana ia SEAU Glina, in partea se sud-est. CASETA incepe cu doua secțiuni cu inaitimea de 3.3m x 2.42m lățime, apoi, pe măsură ce avanseaza spre aval, numarui secțiunilor si suprafețele dechiderilor variaza {crescând si descrescand) pana la descărcare in dreptul SEAU Glina, la circa 18 km, in aval. Detalii despre numarui de secțiuni in CASETA si dimensiunile acestora se regăsesc in tabelul care urmeaza.

Tabel 3: Dimensiuni CASETA

Secțiune

Nr.

Secțiune

Lungime

(km)

Nr. Casete

Lățime

(m)

î . .

; înălțime

l(m)

1

Lacul Morii spre Podul Opera

3.186

2

3.3

2.42

2

Pod Opera - Mihai Bravu

5.017

2

4

3.06

3

Mihai Bravu- Pod Vits.n

2.267

2

4.5

■3.06

4

Pod Vitarț- Nod Hidrotehnic Popești

7.447

3

4.5

3.06

5

Subtraversare Rau

4

4.5

3.06

6

D/S Subtraversare Rau - Deversor Siguranța Popești

5

4.5

3.06

7

Deversor Siguranța Popești - Glina

3

4.5

13.06

Construirea CASETEI s-a realizat în același timp cu construirea unei secțiuni din rețeaua de metrou care se întinde de-a lungul malului sudic al Râului Dambovita intre Semanatoarea, in apropierea locului de unde incepe CASETA si pana la intersecția Mihai Bravu, ia circa 8km in aval. Împreuna, cele doua construcții au întrerupt cursul natural al apei subterane inspre rau si de atunci au produs o creștere semnificativa a nivelului pânzei freatice in zona centrala a Bucurestiului.

Pentru a solpiroma-pceasta problema, au fost construite galerii de drenaj rectangulare, late de 1..2m, care s coiecîezXaptV'subterana $ksa o descarce in rau pun pompare sau gravitațional, in aval de ounctele

bc

e



APR'UE 2012

Page 12/49


SWECG O tffalcf&W socREAH


controi/rejgiaj ai debitului, acolo unde nivelul râului este corespunzător. Astfel, au fost realizate doua galerii de drenaj: -o galeriei care se întinde pe intreaga lungime a CASETEI in oartea de nord si oe-a lungul casetelor

■ •    > I    '

orincipaiej

- alta gaierie care se intinde de-a lungul zonei mai joase a râului, pe malul sudic, intre Mihal Bravu, acolo unde Metroul deviata de la rau către nord si deversorul pluviai amplasat ia Nodul Hidrotehnic Popești, cat si aval sori Gllna.

La construire au fost omise insa masuri eficiente de control a infiltrațiilor pe partea dreapta a casetei, asa incat o paiete din apa subterana ajung prin infiltrație in Caseta . Traseul galerelor de drenaj construite in oartea de'nord a Bucureștiuiui este întrerupt din loc in Ioc ( de exemplu in zoneie unde colectoarele care deservesc cartierele din partea de nord, intersectează galeriile de infiltrare pentru a se conecta cu CASETA). Astfel, in acele puncte secțiunea galeriei se termina si apoi se continua pe partea cealalta a colectorului / sau tunelului de acces intersectat iar conductele de trecere ies prin pereții frontali ai galeriei si intra in CASETA. La intersecții, țevile de trecere sunt etanșate cu fianse oarbe, iar in alte cazuri, in lipsa fianseior oarbe apa colectata in galeria de drenaj se scurge direct in CASETA.

Sistemul db drenaj anti-flotatie situat la nivelul apei subterane de sub albia amenajata a râului Dambovita este intrerbpt din loc in ioc (acolo unde se intersectează cu un canal colector sau cu tunelul de acces) si, se descarcă direct in CASETA prin tuburi de azbociment sau otel.

Exista trei țstatii de pompare adiacente galeriei de drenaj in cadrul nodurilor hidrotehnice de la Eroilor, Opera si Mlihai Bravu. Acestea au fost concepute inițial cu rolul de a evacua apa subterana colectata in. ga Aria de infiltrare si pomparea 'acesteia in canalul Dambovita, in biefurile unde nivelul râului este mai coborât, rețspectiv imediat in avalui staviIaruIui de reglaj. Toate ceie trei statii de pompare sunt proiectate si construițe la fel. Stațiile de pompare au fost concepute similar: fiecare statie de pompare a fost prevăzută țu cate doua pompe, una cu funcționare permanenta si una de rezerva. Pompele sunt de tip Cerna subrfiersibile cu următoarele date: debit 160m3 /h, 32m inaitime de ridicare si 37kW putere. Stațiile de pomparie nu au fost niciodată folosite datorita comunicării dintre, galeria de drenaj si CASETA si din cauza faptijlui ca lucrările de izolare nu au fost finalizate in'totalitate.

Apa subterana se infiltrează in galeria de drenaj prin filtre inverse cu niște deschizături rectangulare (barbacanel) cu dimensiuni de la 3 la 7 cm pe latura, aflate in exterior, in partea de jos a peretelui lateral.

Deversorulipluvial sau camera de siguranța care se afla in avai de stavilarul de regiaj/control de ia Popești, a fost proiectat sa funcționeze atunci când debitul din CASETA depășește capacitatea SEAU din aval sau In situațiile db urgenta, cum ar fi defectarea stafiei. Conform proiectului, construcția deversorului cuprinde un deversor lateral, lung de 64.5m, din beton armat, cu prag lat. Deversorul este prevăzut cu un perete pentru reținerea dieseurilor grosiere plutitoare. Deversorul este definit drept supapa de preapiin si, ca atare, nu are un avizisau o licența de funcționare ca deversor de apa uzata la debite torențiale. Nu se cunosc exact niveiu! la egre a fost proiectat sa funcționeze si capacitatea acestuia.

Un studiu finalizat in anul 2011, comandat de Primăria Municipiului București si realizat de operatorul serviciilor de apa si canalizare ANB, a identificat problemele existente la CASETA, in interior si in exterior si ia sistemulicanaielor de colectare. In cadrul studiului, a fost inspectata intreaga lungime a CASETEI, cu excepția a 3 km. Aceștia reprezintă zona din apropiere de Giina, unde adancimea si viteza mare a apei, au făcut accesul aproape imposibil in condiții de siguranța si nu s-a putut intra; de asemenea au mai ramas



Exista acumulări mari de nămol si alte materiale in CASETA care s-au depus in timp, fie prin depunere in perioadele liniștite care caracterizează, de obicei, deoitele mici din CASETA (hidraulica nesaîisfacatoare) fie prin depunerea unor materiale străine care au intrat In CASETA, sau care nu a fost indepartat după terminarea construcției. Materialul străin găsit in cantltati mari in caseta, este prezentat in Anexa A si cuprinde următoarele:

exista sedimente de apa uzata - nămol compactat

exista resturi din beton acumulate in urma surpării plafonului

exista resturi din beton masiv, ramas ir, urma lucrărilor de construcție

exista in secțiunile de curgere coloane metalice de susținere a plafonului casetei (stâlpi extensibili tip Acrow)

Coloane de susținere din metal

Peste 120 de stâlpi de susținere din metal si stâlpi extensibili amplasați in grupuri mari sau mici, folosit: pentru a susține cofrajul din acoperișul turnat al CASETEI, fie au fost abandonați din cauza ca nu a existat timp suficient pentru a fi indepartat: sau,din cauza tehnicii de construcție defectuoase.

De-a lungul anilor, in jurul acestor stâlpi s-au adunat depuneri de nămol, material plastic si resturi de construcții ajungând, in prezent, sa capete o forma conica si sa blocheze grav scurgerea apei in rnai muite locuri.

Resturi de betoane

Resturi de beton exista in unele zone din CASETA, rezultate fie' in urma prăbușirii cofrajul ui folosit la turnarea radierului albiei sau ramas de la construcții si care nu au fost indepartate înainte de punerea in funcțiune.

Exista aproximativ 13 zone in CASETA unde se afla resturi din beton, in diverse cantitati. Intr-o zona, s-a desprins din plafon o placa din beton la unui din capete fiind inclinata in apa. in alte locuri, se pare ca bucăți de beton masiv au depășit cofrajul la turnarea radierului albie: si au căzut in CASETA fara a mai fi indepartat ulterior. Având in vedere nămolul acumulat, cantitatea totala a acestor depozite este semnificativa si ajunge din loc in loc pana ia 50m3.

Infiltrații

Infiltrații semnificative din stratul freatic s-au observat in interiorul CASETEI pe mare parte din lungimea ei. infiitratiiie sunt consecința următorilor factori: scurgerea apei subterane prin rosturile de construcție

scurgerea apei subterane din Galeria de drenaj

infiltrarea apei subterane in colectoarele de canalizare care descarcă in CASETA,





infiltrarea apei din rau! Dambovita prin crăpăturile din plafonul casetei (radierul albiei amenajate a râului}.

infiltrații din apa subterana cauzate de conexiuni ilegale sau necunoscute.

I

S-a observat ca apa subterana pătrunde liber cu debite importante, prin zona rosturilor de construcție, mai ales la piafon, acolo unde Infiltrarea apei din rau este evidenta.

Infiltrații Semnificative apar, de asemenea, in galeria de drenai, acoio unde aceasta este întrerupta de racordurile de intrare ale canalelor colectoare sau ale tunelurilor de acces. In aceste puncte, apa curge liber orin țevile cu fianse care străpung pereții galeriei, din cauza etansarii necorespunzatoare sau a lipsei flanselor de izolare (fianse oarbe). S-a observat, de asemenea, ca apa subterana se scurge de prin jurul teviior deitrecere instalate incorect.

Problemaîinfiltratiiior este agravata din cauza nivelului ridicat al apei subterane in apropierea CASETE! si a canalului Colector principal, consecința a amenajării râului Dambovita si a construirii CASETEI , precum si a liniei de Metrou care biocheaza drenajul natural al apei subterane către rau. Nivelurile apel subterane sunt influențate, de asemenea, de nefunctionarea celor trei statii de pompare a apei subterane amplasate de-a lungul râului, din zona staviiarelor Eroilor, Opera si Mihai Bravu.

Pe baza axperizelor efectuate, Primăria Municipiului București si ANS considera ca starea structurala a CASETEI este una buna. Totuși, exista unele probleme identificate iegate de plafonul care prezintă fisuri ce favouzeazs inii tratiiie, rostume de co"structle neetanse, ilosa ce acoperire cu oeton a ă'm,-atnr;.c--si 'acordjri'fe orost executate.    /' -

CONFORM CU ORiGSNALUL

In figura 6; de mai jos se prezintă schematic, pentru exemplificare, situația infiltrațiilor in caseta pe sectorul ' Lacul Morii-Vitan:

CONFORM

COLECTOARE    [CU ORIGINA! III

Cu excepția unor extinderi recente, sistemul de canalizare este unitar, colectând atat a apa uzata menajera cat si a cea meteorica, si deservește aproximativ 85% din populația reziaenta si majoritatea unitatiior industriaIe, comerciale si instituțiile.

Douasorezece colectoare principale si douăsprezece colectoare secundare colectează marea majoritate a apelor uzate din București pe care le deversează in CASETA. înainte de construirea CASETEI, toata apa uzata ajungea in doua canale colectoare principale aflate de fiecare parte a rauiui Dambovita si transportata in aval de centrul orașului, de unde era descărcata in rau, neepurata.

O data cu creșterea populației, de-a lungul anilor, aceste doua canale colectoare au fost frecvent supraîncărcate, ceea ce a dus ia descărcarea fortata a debitelor in rau, cu ajutorul unor deversoare pluviale, afectând astfel, si ia nivelurile superioare ale râului, calitatea apei.

Colectoarele principale

Conform schitelor tehnice, exista douăsprezece colectoare principale in cadrul sistemului de canalizare unitar al Municipiului București care descarcă in CASETA. Acestea sunt:

doua colectoare adiacente rauiui Dambovita: AO si BO; trei colectoare principale in zona malului sudic: Al - A3; șapte colectoare principale in'zona maiuiui de nord: Bl si B7.

Un alt cana! colector A4 intra in CASETA dinspre satul Glina, in apropiere de statia de epurare.

Ceie ma: mari suprafețe de recepție ie prezintă bazinele colectoruiui A3 pe dreapta (35,9 km.2 in limitele orasuiui) si B7 (cu CI), pe stanga (35,5 km2).

Se apreciaza ca numărul de conexiuni este mult mai mare, judecând după schitele tehnice, existând posibilitatea ca unele conexiuni care nu exista .in planuri sa fi fost adaugate chiar in timpu! construcției CASETEI. In plus, se poate sa fi existat si alte conexiuni neinreglstrate anterior, inclusiv niște conexiuni directe cu suprafața iacului Văcărești.

Colectorul AO construit iniția! a fost demolat cu ocazia realizării liniei nr.l de metrou, fiind inlocuit prin doua tronsoane de coiector nou, construite in spateie casetei metroului: AOa de la fostul staviiar Ciurel , pana la podul Opera (unde se varsa in casetele colector) in lungime de 2,3 km. In acest tronson se descarcă majoritatea colectoarelor care inițial se varsau in raui Dambovita. Colectorul AOa este executat din beton, avand o secțiune de 250/360 cm si o panta generala de 0,11%.

Conform proiectului inițial (autor 1SLGC), AOa deversează in coiectoru! casetat in apropierea Monumentului Eroilor Sanitari, unde exista o camera deversoare si se continua cu un canal descarcator cu secțiunea 250/360 cm si o lungime de L = 37,60 m. in continuarea acestuia a fost necesara prevederea unei camere de rupere de panta, in trepte (doua praguri) cu secțiune variabila (B = 2,50 - 4,00 m si H = 3,60 - 2,30), incat sa se racordeze la goi ui din peretele casetei mal drept.

Colectorul principal A0, numit in continuare (după punctul "podul Operei") AOb, se preiungeste pe splaiul Dambovitei cu aceeași secțiune (250/360 cm) pana ia cca.160 m aval de podul Hasdeu primind o parte din retaua secundajsa=cte=sslgctoare de pe maiui drept a! rauiui Dambovita. Pe acest tronson are o lungime de

800 m si    0/T28.âlT.\s



, Z ,    rm.iNLL    /    ' ■ Am/Z/A ■■ ■

V'■'/ -    '

';.    s w e g o C }lalcrow S O G R E AEî u/u/



;MAȘTER PLAN PRIVIND LUCRARlLr Diz CANALIZARE DIN MUNICIPIUL SUC i

LRTi


In prlncipjal colectoarele care vin din cartierele Militari si Dnumul Taberei se descarcă in colectorul Al. in continuarie traseul colectorului AOb prășește Splaiul Unirii, ocolește prin spatele stației de metrou izvor, intra in parcul cu aceiași nume, unde prezintă o bucla primind o parte din retaua secundara de colectoare de pe mallul drept ai rauiui Dambovita, in principal colectorul din fosta str.izvor. Secțiunea colectorului se modifica £ie la 250/360 cm ia o secțiune patrata 300/300 cm si pe acest tronson are lungime de cca.400 m si o pantai de 0,107%.

Pe porțiunea cuprinsa intre căpătui aval al statiei de metrou Izvor si căminul amplasat ia intrarea dinspre Splai, pe J3dul Libertății, colectorul AOb are o secțiune diminuata la 140/210 cm, o lungime de cca.100 m si o panta de 0%.


In conforrinitate cu aceleași planuri pe porțiunea cuprinsa intre intersecția Splaiului independentei cu Bdul Libertății |si punctul de intersecție de pe Bdu! Unirii (unde se întâlnește colectorul de pe str.Poienaru Bordea) traseul colectorului AOb urmărește mai intal Bdul Libertății si apoi Bdu! Unirii primind o parte din retaua sețundara de colectoare de pe maiu! drept al râului Dambovita, in principal coiectorul din Calea 13 Septembrie. Pe acest tronson secțiunea este circulara executata din tuburi din beton cu D = 180 cm, are o lungime de 1100 cm si o panta de 0,071%.

Pe zona cuprinsa intre intersecția cu Bdui Regina Maria si pana ia intersecția str.Intre Gârle cu Splaiul pe o lungime d'e cca.1100 m secțiunea este dreptunghiulara 160/240 cm si prezintă o panta 0,106%. Pe aceasta zona, traseul colectorului trece prin zone construite (pe sub fundația unor construcții - blocuri) traversează Bdul Dimiitrie Cantemir, continua pe Bdu! Cuza Vodă, trece prin parcul Bucur si intra pe str.Intre Gârle, primind oi parte din rețeaua secundara de colectoare de pe maful drept al râului Dambovita, in principal coiectorulldin Bdu! Marasestil

De la intersecția str. Intre Gârle cu Splaiul si pana la varsare, traseul colectorului AOb se confunda cu traseul vechiului colector A0. Pe acest tronson prezintă o secțiune tip dreptunghi 250/360 cm, o lungime de cca.2300 rța si o panta de 0,093%, primind o parte din rețeaua secundara de colectoare de pe malul drept ai râului Dambovita, in principal colectoarele Al si Calea Văcărești. Coiectorul AOb se varsa in coiectorul casetat de* ape uzate la cca.580 m aval de pe podu! Minai Bravu.

Coiectorul; AOb este interceptat ia aprox.4 m de gura de varsare si se racordează ia caseta de canalizare prin intermediul unui canal descarcator cu secțiune dreptunghiulara, avand B = 3,0 m si H = 1,80 m. Datorita diferenței Ide cca. 1 m intre radierul colectorului si cota canalului descarcator (impusa de cota de amplasare a casetei de canalizare)-a fost necesara prevederea unei camere de rupere de panta cu secțiunea in pian variabila (Ș = 2,40 - 3,0 m), care realizează racordarea colectorului cu canalul descarcator.

Colectorul B0

După amenajarea râului Dambovita, caseta de ape uzate de sub albia râului a preluat rolul de colector general. Astfel, colectoarele generale care se descarcau in B0 sau direct in râul Dambovita când deversoareie din camereie de intersecție erau depășite, se descarcă acum direct in caseta colectoare.



\O o

Colectorul BOb s-a fragmentat m urma executării lucrărilor de sistematizare a albiei râului Dambovita, pasajului rutier Plata Unirii si a lacului Marasesti in doua tronsoane. Primul tronson 30a incepe in zona (p Str.Popovat si se racordează ia caseta colector in dreptul Str. Ha I ei or (Plata Unirii).    \


Al doilea tronson BOb incepe in amonte de podul Marasesti (confluenta cu colectoarele B2 si B3) si are debusarea finala in caseta colector in dreptul Str.Foișor. Colectorul BOse continua pana la podul Mihai Bravu, preluând si colectorul secundar de pe Sos.Mihai Bravu, dar funcționează in contrapanta, pe ultimul tronson (str.Foișor - Mihai Bravu).

Schitele tehnice indica faptul ca aceste conexiuni cu CASETA, in mod norma!/sunt din țevi de fonta ingiobate in beton, dovezile aratand ca, in cele mai multe dintre cazuri, conexiunile erau prost amplasate •s" ccnstrocCiie ce calitate mfehoam sau nef'naFzate. In nm.te cin cazuri, sissemu fudraufc oare a fi -.eacecvst.-construit r«ccors3ou,'za:or s; orocucanc oierder ce sarnina m sistemul de colectoare. ,-/'


Problemele legate de funcționarea si starea colectoarelor

Infiltrațiile

Infiltrații semnificative din apa subterana s-au observat in interiorul Colectoarelor pe mare parte din lungimea lor. Infiltrațiile se datoreaza, in primul rând următorilor factori:

-scurgerea apei subterane prin rosturile de construcție-s-a observat ca apa subterana pătrunde liber cu debite importante, prin zona rosturilor de construcție, mai ales spre plafon, acolo unde infiltrarea apei din rau este evidenta.

-infiltrarea apei subterane in coiectoareie de canalizare care descarcă in CASETA

-infiltrarea apei subterane prin rostuirea slaba a conductelor de canal in punctui de racordare cu CASETA .

-Infiltrații semnificative apar, de asemenea, in galeria de drenaj, acolo -unde aceasta este întrerupta de racordurile de intrare ale canalelor colectoare sau ale tunelurilor de’acces.

Problema infiltrațiilor este agravata din cauza nivelului ridicat al apei subterane in apropierea CASETEI si a canalului colector principal, care au rezultat in urma amenajării râului si construirii CASETEI si liniei de Metrou care blochează ’ d renajui natural ai apei subterane către rau. Nivelurile apel subterane sunt influențate, de asemenea, de nefunctionarea celor trei statii de pomoare a apei subterane amplasate de-a lungul râului, din zona staviiareior Eroilor, Opera si Mihai Bravu.


Tabelul de mai jos reproduce Anexa 3 a planului de implementare a Directivei 91/271/EEC privind apele uzate, adoptat de Romania in cadrul Tratatului de Aderare unde se specifica următoarele termene de conformare pentru Municipiu! București:


Tabel 4- Termene de conformare pentru Municipiul București, conform Tratatului de Aderare

No.

Populație

Sistemul de

colectare (km)

Tratarea apelor

uzate

Lucrări care j

se

Cost

i Termen de | conformare

subordoneaz i

i

i

—-:——

Sumar executiv privind masurile priorelare 2012-2015

echivalenta

existent

necesar

existent

necesar

a Directivei

Euro

Aglomerare

91/271/EEC

Sistem de

coiectare-E

352000000

2007

Mur..

București

2.20C-000

T ratare

1

2541

Mecanica

terțiara

Treatare - E,

55000000C

2C10

M

Legenda:

Mle=tratare mecanica

Etreabiiitare;

M=modernizare;

1=: Proiectul ISPA


In cadrul prezentului Mașter Plan s-au avut in vedere următoarele obiective principale: i

Conformarea tratării apelor uzate in cadrul stafiei de epurare dina -

Reducerea in mod eficient a infiltrațiilor in sistemul de colectare a apei uzate;

i

Operarea eficienta a facilităților de epurare (SEAU) existente;

Eliminarea oricărui posibil risc de contaminare din partea consumatorilor industriali si non-casnici; l

Creșterea ratei de conectare la sistemul centralizat de apa uzata.




CONFORM.

CU ORiGiNALUL



v.    Sistemul de aerare

vi.    Sedimentarea secundara

vii.    Statii de pompare pentru nămolul activat recirculat (NAR)

viii.    Colectarea rezidurilor de suprafața - Statii de pompare pentru reziduri

ix.    Epurarea apelor pluviale

x.    Ingrosarea primara a nămolului (Ingrosatoare gravitaționale)

xi.    Ingrosarea primara a nămolului (Filtre-presa)

xii.    Depozitarea nămolului activat (rezervoare tampon)

xiii.    Ingrosarea nămolului activat (Ingrosatoare gravitaționale)

xiv.    Amestecul de nămol îngroșat (rezervoarele tampon pentru mixare)

xv.    Fermentarea nămolului (Fermentarea mezofila)

xvi.    Depozitarea nămolului fermentat (Rezervoare pentru stocarea nămolului fermentat si rezervoare de stocare de urgenta)

xvii.    Deshidratarea nămolului (Centrifuge) xviii. Manipularea gazului


5 “A T




1



•Ș

<


/'X



APRILIE 2012


SWECO S Halcn


SOGRE/XH


GROUPE. ARTELIA


ZEL


Page 20/49


Ug. 7- Displunerea componentelor la Statia de Epurare Gllna


(i)    Lucrări la admisie    "    v '

La intrarea in SEAU Glina se va construi o statie de colectare a nămolului provenit din vldanjare. Vidanjeie vor dispune de acces ușor către statie, iar conținutul lor va fi descărcat controlat in Caseta, pentru a fi amestecat cu apele uzate provenite din sistemul de canalizare. Statia de colectare va fi ec.nipata cu ramoe, cămine dâ colectare si evacuare, echipament eficient de tratare a mirosului laborator si instalații de spalare si dezinfețtie a vidanjeior.

Apele uzsjte sunt dirijate din Caseta către Glina gravitațional, unde intra prin doua puncte de admisie

i

situate in amplasamente apropiate.

Admisia eȘxistenta din Etapa 1 conține cinci canale de admisie- cu 10 gratare rare (amplasate in camera gratareiori înainte de stafiile de pompare ape uzate). In Etapa a 2-a, se vor construi inca doua canale , cu 4 gratare r^re noi.

Accesul irl fiecare canai va putea fi inchis cu ajutorul unor staviiare. Deseurlie reținute de grătarele rare sunt îndepărtate mecanic, cu ajutorui unui sistem convențional de curatare cu racieta.

După graterele rare, apa uzata trece prin doua statii de pompare, situate in apropiere una fata de cea!alta. i    :    ■

IJna din Stafiile de pompare . amplasata la admisia executata in Etapa 1 conține cinci pompe centrifuge, din care uha va opera in viitor ca.pompa de rezerva (când Etapa a 2-a va intra in funcțiune).

In Etapa al 2-a se vor instala in noua statie de pompare doua pompe de admisie. Pompele de admisie vor fi operate pjrin sistemul SCADA, si vor distribui permanent 2/3 din debitul de apa uzata colectat conform Etapei 1 s| 1/3 din debitul colectat prin noiie construcții reaiizate in'Etapa a 2-a.

Debit


va' fi


sontorizat prin intermediul a 5+2 debitmetre electromagnetice.


Camera grătarelor rare si statia de pompare de la admisie vor fi echipate cu echipamente eficiente de tratare a mirosului.

(ii)    ■ Tratarea mecanica

Din stațiile de pompare situate ia admisie, apa uzata va trece prin gratare dese si canale de decantare cu separare cje grăsimi.

Instalația realizata in Etapa 1 conține 6 bazine longitudinale (canale) fiecare dotate cu gratare dese. In Etapa a 2-B, se vor instala inca 2 noi gratare dese.

Materialele reținute ae gratare vor fi vehiculate si presate in 3 prese cu snec, pentru a fi in cele din urma incineratelimpreuna cu namoiul deshidratat in incinerator.

Decantarea nisipului in cadrul Etapei 1 este realizata prin 6 bazine de deznisipare paraieie. in cadru! Etapei a 2-a, se cjor construi inca 3 bazine de deznisipare, in iegatura directa cu noua construcție pentru gratare dese.

Bazinele cje dezjgisijAa£e.D/or fi amplasate după gratare si inaintea separatoarelor de grăsimi, fiind separate prin defiepțeare (prhguri)T&ngitudina!e.


, -zi

APRILIE 2012


Page 21/49


swEcb <<S Halcrowsogre/kh

GROUPE artelia

Hz

5IN MUN1C1P1ULIBU


cAform

CU ORIGINALUL


Pentru debitele de apa uzata tratate {in Etapeie 1 + 2), se vor instala echipamente de colectare si indeparare a grăsimilor care vor deservi toate cele 9 canale de decantare {6+3)

Nisipul si pietrișul vor fi colectate de poduri racloare mobile, instala te ia admisia in fiecare canal. Fiecare pod vza deservi doua canale. îndepărtarea nisipului se va face prin airiift. Nisipul va fi spalat si deshidratat in 4 unitati de spalare/uscare, prin centrifugare. Apa de spalare, din care au fost eliminate materialele organice va fi pompata i.napoi in canalele cu gratare. Pietrișul spaiat va putea fi utilizat ulterior in construcții, sau la lucrări de drumuri.

Grăsimile vor fi colectate cu racloare de suprafața in tancuri, ele fiind reutllizate In cadrui fazei de fermentare anaeroba.

Canaiele cu gratare vor fi echipate cu difuzoare de aer, dispuse iongitud 1 nai pe o latura a cana i ui ui, pentru aerarea paturilor de nisip.

Atât grătarele dese cat si bazinele de sedimentare si colectare a grăsimilor vor fi echipate cu instalații adecvate pentru indepartarea mirosului.

(iii)    Sedimentarea primara

După indepartarea sedimentelor si a grăsimilor, apa uzata va fi introdusa in bazinele de sedimentara primara.

Lucrările existente din Etapa 1 includ 8 bazine de sedimentare primara, iar in Etapa a 2-a se vor const'ui inca 4 bazine de sedimentarei

In cadrui procesului de tratare 2/3 din debit va fi permanent directionat către facilitățile din Etapa 1, iar 1/3 către cele din Etapa a 2-a, ceea ce inseamna ca cele 12 bazine de sedimentare vor fi incarcate in mod egal. Distribuția uniforma a debitelor va fi asigurata prin 2 camere de distribuție- amplasate in amonte de cele 4 bazine noi de sedimentare primara si alte 8 camere de distribuție -in amonte de celelalte 8 bazine de sedimentare primara .    ■

Atât pentru cazuri de urgenta, cat si din motive de optimizare a procesului de tratare, este prevăzut si un sistem de by-passare ai bazinelor de sedimentare primara.

Ceie 8 bazine de sedimentare primara existente sunt dispuse in doua grupuri, cate unu! pentru fiecare linie secundara, fiecare avand cate 4 bazine. Ceie 4 bazine noi vor fi, de aseme+ea, dispuse in doua grupuri, cate una pe fiecare linie secundara, fiecare cu cate 2 bazine.

Namolui primar este colectat de un pod raclor rotativ, intr-un rezervor de namoi situat in zona centrala a bazinului. S-au prevăzut 4 statii de pompare, cate una pentru linie secundara, Namolui din fiecare bazin va fi îndepărtat semi-continuu, pe baza unui sistem de control si acționare automat.

Fiecare din bazinele de sedimentare primara sunt echipate cu cate un sistem automat de îndepărtare a lichidului rezultat si un bazin de colectare separata, cu funcția de separator de uleiuri. Apa conținuta de acest fluid este separata si curge gravitațional către rețeaua de canalizare, in timp ce rezid urile ușoare sunt dirijate Cctre zona oe remerîarc anaeropa.    .-••a'" :A-- .


|MAS i ER PLAN PRIVIND LUCRĂRILE Dt CANALIZARE DIN MUNICIPIUL B' i

WfMAHJL


Asa cum î-a specificat anterior, pentru Etapele 1 si 2 a fost adoptat procesul tehnologic de recirculare a nămolului activat provenit de la SEAU Glina. Conform proiectului, capacitatea rezervoarelor prevăzute in Etapa a 2a a fost crescută cu 100% fata de capacitatea realizata in Etapa 1.

i

Principalele prevederi pentru recircularea nămolului activat din Etapa a 2-a sunt:

Ceie doua bazine centraie din cele doua grupuri de bazine de aerare sunt bazine de namo! activat recircuiat: Namoiul activat recircuiat este pompat in fiecare bazin de namoi activat de la stațiile adiacente de pompare a nămolului;

i

Concentrația de solide in suspensie (nămol activat recircuiat) in bazineie de nămol activat recircuiat este de 7-8 g/i, conform cu rata de recirculare;


Debitul dh namoi activat recircuiat curge peste staviiare către camera de mixare, unde este amestecat cu efiuentu! primar;

Amestecul namo! activat recirculat/apa uzata este dirijat către cele 4 bazine de namoi activat, amplasate ia stanga si !p dreapta bazinelor de nămol aczivat din fiecare dintre ceie 4 sub-iinli;

In amonta de bioreactoare au fost construite 4 camere de amestec si distribuție (cate una pentru fiecare sub-iinie) jcu o capacitate de 400 m3 fiecare, Fiecare camera este proiectata astfel incat sa primească 6 m3/s de apa aecantata si un echivalent de namoi activat recircuiat de 6 m3/s.


Conform (Directivei 91/271/EC UWWTD si NTPA 011/2002 pentru corpuri de aoa sensibile, statia este proiectata) pentru îndepărtarea fosforului. Pentru indepiinirea criteriilor privind îndepărtare a fosforului, soluția tehnica adoptata pentru'statie a fost aceea de a se utiliza atat treapta biologica (BiO-P), cat si epurare chimica.


Procesul £lO-P prin hidroiiza unui debit marginal de namoi activat este prevăzut pentru a imbunafati epurarea biologica a fosforului si denitrificarea, prin producerea de materii organice ușor biodegradabiie sau de adizi volatili grași. Hidroiiza unei parti din nămolul activat recircuiat se realizează in condiții controlatei, in bazinele anaerobe. Aproximativ 5-10% din debitul activat recircuiat este deviat către bazineie BIO-P, proiectate pentru o durata de retentie de aproximativ 30 de ore. Nămolul hidrolizat este apoi airectionaț înapoi către bazinele de nămol activat recircuiat.


Fosforul remanent va fi tratat prin precipitare chimica si va fi indepartat pentru a respecta cerințele de


maximum


1 mg/l in efluent. Pentru aceasta se va utiliza clorura de fier (FeCi3) in soiutie de 13,8%.


Impiemeo


area acestor doua procese de epurare pentru indepararea fosforului se reaiizeaza prin:


-Construirea a doua bazine anaerobe (BIO-P) cu o capacitate totaia de 22,000 m3, inclusiv echipamentul necesar da mixare;

i

-Construirea a doua statii de pompare pentru namoi activat care sa alimenteze bazineie de BiO-P. Capacitateja totala a acestora este de 750 m3/h;


-Construirea unei statii chimice pentru indepartarea fosforului suplimentar, care include un bazin de stocare cu)un vohumgde 240 m3, 4 bazine de dozare cu o capacitate totaia de 16 m3 si pompele necesare



■    * I    ■ 2012    /.

S W E GO    falCKQW -oOG r f AH

z. fc.-.iy- <u<rr ia



■ -V.::


Sumar Executiv privind masurile drioritare 2012-2C15

Pentru Etapa a 2-a, nu s-au prevăzut alte bazine si echipamente pentru , in afara de cele proiectate in Etapa


(v)    Sistemul de aerare    m. :.- -

Bazinele de namoi (activat/actlvat recirculat) sunt echipate cu sisteme de aerare difuza si mixere. P'in adoptarea aerarii intermitente eficienta proceselor de m'trlficare si de.nitrificare poate fi ootimizata. Datorita cerințelor variabile de oxigen si a variației mari de temperatura, durata ciclurilor de aerare si non-aerare trebuie ajustat corespunzător. Ciclurile (aerare-mixare) sunt estimate a avea durate de aproximativ 1-2 ore.

Aerul directionat către bazine este furnizat prin doua grupuri independente de Turbo Compresoare.

(vi)    Sedimentarea secundara

Amestecul lichid din bazinele de aerare este trasportat către bazinele de sedimentare secundara prin canale deschise si canale de evacuare. Conform proiectului pentru Etapa a 2-a, capacitatea exprimata ca suprafața a bazinelor a fost crescută cu 100% fata de Etapa 1, de ia 48, la S6 de bazine.

S-a acordat atentie realizării- distribuirii egale a debitului către toate bazinele de sedimentare, chiar si pentru bazinele care nu se afia-in operare. Lichidu! amestecat este introdus central pe fiecare culoar al celor 12 bazine de sedimentare, prin doua deversoare lungi de 30 m (una pentru fiecare culoar). Vitezele de scurgere in canaieie de distribuție sunt reduse si dimensiunea gurilor de admlsie in bazine a fost calculata pentru a crea o pierdere de presiune corespunzătoare asigurării unei distribuții egale.

Deosebit de importante sunt eficienta crescută in indepartar-ea solidelor si exploatarea stabila a bazineior de sedimentare secundara. Bazinele sunt dimensionate pentru a obține mai puțin de 20 mg/l solide in suspensie in efluent in cadrul Etapei 1. Suprafața si adancimea bazineior au fost calculate pentru a obține gradul de decantare necesar, chiar si atunci când nămolul biologic are proprietăți de sedimentare scăzute (SVI proiectat = 150 ml/i).

Rezervorul de nămol este situat la zona de acces in bazine. Adimisia include o camera de floculatie si fante de admisie poziționate la un nivel scăzut (0.40 m inaltime). Efluentui decantat curge peste deversoare (iungi de 80 m), distribuite de-a lungul unei zone de mari dimensiuni ia evacuarea din flecare bazin.

(vii)    Statii de pompare pentru nămolul activat recirculat (NAR)

Rata proiectata de namoi activat recirculat a fost stabilita la 67% din aebitul de apa uzata. Rata maxima de recirculare a nămolului activat recirculat si capacitatea stafiilor de pompare pentru namoi activat recirculat precum si canaieie si conductele asociate sunt dimensionate pentru a acoperi 100% din debitul de apa uzata. Deasemenea au fost prevăzute 4 statii de pompare pentru nămol activat recirculat,m cu o capacitate de 6 m3/s fiecare.


-eptaPea.rpzid-urilor de suprafața - Statii de pompare pentru reziduri

APRILIE 2012


Page 24/49-tLt-.T


SWECO ZS £' etilCf'OV/ soc RE AH


p f.


l    Sumar Executiv privind masurile prioritare 2012-2015

--1_._______

Reziduurilfe de suprafața rezultate in bazinele de sedimentare primara sunt indepartate de racloare de suprafața,jiar rezidurile colectate in camerele bazinelor primare sunt evacuate si transportate prin stațiile ae pompare a rezidurilor către zona de fermentare anaeroba.

Reziduurile de suprafața si nămolul provenite din camerele bazinelor de sedimentare secundam sunt colectate ih bazinele de reziduri, care au si rol de separatoare de grăsimi.

In bazinel| de reziduuri, reziduurile si nămolul plutitor sunt separate si reținute. Apa este drenata către rețeaua drenaj din amplasament, iar reziduurile suntzevjâcu:alte'?'5i<ransport3te către stațiile de pompare nămol

(ix)    I Epurarea apelor pluviale

Linia de trâtare a apei pluviale consta in:

Lucrări de admisie;

CONFORM CU ORIGINALUL


5 canale de admisie care duc către bazinele de apa pluviala;

Gratare rare instalate in cele 5 canale, amoiasate in aval de iucrarile de admisie;

:    - Gratare dese instalate'in 3 canale, in aval de bazinele pentru apa pluviala;

■    8 bazine rectangulare pentru ape pluviale, cu un volum total de aproximativ 60,000 mL;

L Un deversor si canal de preaplin cu 3 compartimente, fiecare de 2.0 m adâncime, fiecare I descarcandu-se intr-un bazin de liniștire;

M 7 conducte de evacuare, cu un diametru de 1.5 m care trec pe sub Caseta;

î> 7 canale de evacuare, fiecare cu o lățime de 1.95 mai inalzime de 2.15 m, care descarcă in - râul Dambovita;

M Statie de pompare pentru recirculare si drenaj, care descarcă in Caseta;

Statii de pompare pentru transferul nămolului care alimentează grătarele dese de la admisia ! in instalațiile Etapei 1.

Bazinele pje.otru apele pluviale vor funcționa ca bazine de sedimentare primara, preluând gravitațional debite din icamera nr. 2 a Casetei, prin intermediul unor gratare rare si dese.

După punerea in funcție a Etapei a 2-a, va fi posibila, de asemenea, evacuarea apei pluviale decantate in râul Dambjavita printr-o noua statie de pompare.

Nămolul obiectat in bazinele de ape pluviaie va fi trasnferat către grătarele dese realizate in Etapa 1. Aceasta scțlutie a fost adoptata pentru a se putea evacua nisipul si pietrișul, care vor fi colectate odata cu nămolul. \

Pentru a se putea obține o distribuție uniforma a debitului pluvial provenit din Caseta către bazinele de ape pluviale si către cele doua deversoare de preaplin, toate ceie 5 canale de admisie sunt echipate cu staviiare ajustabile.


■''jyingr'!‘,a;ec: primar-a a nămolului (Ingrosatoare gravitaționale)

APR'EIE 2012


Page 25/49


SWECO di JȘalcrowsogre/\h

GPOUPS ARTSIIA



J CONFORM

SUMAR tXECUTiV ?R!V:ND MASURILE 3R'ORUASE 20" 2-20 A    1    '

fCU"GRfQfN7Ul.D


Nămolul este colectat din bazinele de sedimentare primara si bazinele pentru ape pluviale. Nămolul primar este pompat către ingrosatoare primare de nămol. Ingrosarea gravitaționala se reaiizeaza in 4 bazine circulare, asemanatoare bazinelor de sedimentare convenționale; alimentarea se reaiizeaza in centrul bazinelor, printr-un put de alimentare. Nămolul ingrosat este condus din cavitatea conica către- ..baza bazinului. Mecanismele convenționale de colectare a nămolului, cu sistem de mixare verticai-amesteca nămolul ușor, realizandu-se de asemenea si evacuare a apei prin orificii de scurgere.

Ingrosatoareie primare de nămol vor fi echipate cu facilitat! adecvate de tratare a mirosului.




(xi)    Ingrosarea primara a nămolului (Filtre-presa)

Nămolul primar (6% SU) va fi pompat din cele 4 ingrosatoare primare către cele 7

îngroșat la aproximativ 12% D5.

Supernatantu! provenit din ingrosatoare si prese va fi pompat in sistemul de aamisie pentru bazinele de nămol activat recirculat. Nămolul ingrosat va fi pompat către rezervorul tampon de nămol pentru a fi amestecat cu nămolul ingrosat activat (SAS). Cu acest amestec sunt alimentate cigestoareie.

Fiitrul-presa va fi echipat cu facilitat! eficiente de tratare a mirosului.

(xii)    Depozitarea nămolului activat (rezervoare tampon)

Surplusul de nămol activat (SAS) evacuat din bazinele de sedimentara secundara este pompat printr-o statie de pompare SAS in doua rezervoare tampon, in apropierea clădirii care adăpostește facilitățile de deshidratare a SAS. Aceste rezervoare vor fi echipate cu facilitați eficiente de tratare a mirosului.

(xiii)    Ingrosarea nămolului activat (Ingrosatoare gravitaționale)

Statia de pompare pentru transferul nămolului activat (SAS) aduce surplusul de nămol secundar către statia , de ingrosare a SAS. Ingrosarea va fi realizata cu 7 ingrosatoare de namoi gravitaționale , din care 1 de rezerva. Fiind o statie de ingrosare tipica , aceasta va include p ingrosatoare gravitaționale cu banda, alimentarea cu polimeri, statia de preparare a polimerului, sistemul de spalare a benzii, sistemul de tensionare a beznii, camera de floculare etc. Ingrosatoareie gravitaționale vor fi echipate cu mecanisme eficiente de tratare a mirosului.

(xiv) Amestecul de nămol ingrosat (rezervoarele tampon pentru mixare)

S-au prevăzut 2 rezervoare tampon pentru stocarea temporara a nămolului ingrosat (SAS). Aceste rezervoare vor fi alimentate si cu nămol primar ingrosat si vor servi drept rezervoare de mixare. Mixarea nămolului este necesara pentru a se obține o incarcare uniforma a digestoarelor si pentru a se evita încărcările soc de materii organice si temperaturi.

Rezervoarele tampon pentru namoi ingrosat sunt dimensionate pentru o capacitate de retentie ce peste o zi, atat pentru nămolul primar, cat si pentru cei activat. Rezervoarele sunt împărțite in doua compartimente egaie pentru o operare flexibila. Pentru a evita sedimentarea si pentru a obține un nivel adecvat de mixare, rezervorul este echipat cu mixere submersibile.


SLZZ^UL-—j


-2SSAA-L/J

Namoiui plrimar ingrosat si surplusul de nămol îngroșat activat este amestecat m rezervorul tampon înainte de a fi porțpat in digestoare.

5 digestoare, cu un volum de 8,000 m3 fiecare sunt utilizate pentru fermentarea anaeroba a nămolului ingrosat. 1

In Etapa a 2-a, nu se vor mai construi alte digestoare in afata de cele existente. Procesul selectat este digestia apaeroba mezofila cu rata ridicata.

Cele 5 digestoare vor fi alimentate prin statia de pompare pentru alimentarea digestoarelor. Pentru a obține o fermentare eficienta, este nevoie ca digestorul sa fie alimentat, pe cat posibil, intr-un ciciu de pompare fje parcursul a 24 de ore pe zi.

Pe masur^ ce nămolul brut intra in digestor, este mixat cu nămol recirculat fermentat, pentru a fi pre-incalzît. Afnestecu! de nămol brut si nămol recirculat este transportat către schimbătoarele de căldură, unde namjoiul este incalzit. Amestecui de nămol incalzit este transportat prin linia de alimentare in digestor. Temperatura de operare este de 35-37 C. Mixarea in digestorul in forma de ou se va realiza prin mecanismul intern de amestecare cu o eficienta de mixare adecvata.

(xvi)    Depozitarea nămolului fermentat (Rezervoare pentru stocarea nămolului fermentat si

i

rezervoare de stocare de urgenta)

Nămolul fermentat este directionat gravitațional către rezervoarele tampon pentru nămol ferementat.

2 rezervoare tampon, dintre care unul de rezerva, au fost construite pentru cazuri de urgenta, eventuale probleme (n procesul de ferementare, digestoare „Înfundate" etc. Rezervoarele sunt dimensionate similar rezervoarelor tampon pentru nămolul ingrosat si sunt echipate cu mixere care sa mențină nămolul in ■ suspensie.;

Aceste rezervoare vor fi echipate cu mecanisme eficiente de tratare a mirosului.

(xvii) | Deshidratarea nămolului (Centrifuge)

Namoiui fermentat va fi directionat din rezervoarele tampon de nămol fermentat către statia ae deshidratare. Pentru deshidratarea namoiului au fost instalate, inca din in Etapa 1, 5+1 centrifuge (una de rezerva), in clădirea de Ingrosare-Deshidratare, impreuna cu 7 ingrosatoare gravitaționale pentru SAS si cele 7 fiitr$-presa proiectate pentru deshidratarea namoiului fermentat.

Aiegerea dentrifugeior pentru deshidratarea namoiului se bazeaza pe diferite abordări referitoare la mediu! de lucru Și aspecte tehnice si economice. Faptul ca centrifugele sunt unitati Închise imbunatateste semnificativ mediul de lucru pentru deshidratarea nămolului, problemele oe miros si emisiiile in mediu! inconiuratbr fiind minimizate. De asemenea, Centrifuga pentru deshidratarea nămolului este compacta, reclamând' un spațiu redus de instalare.

Instalațiile; de deshidratare a namoiului vor fi echipate corespunzător pentru tratarea eficienta a mirosului.

(xviii) \Manipularea gazului

In fermen^area-â&agroba, in timpui descompunerii biohimice a materiilor organice soiide, se produce gaz de ferm^ftatfe^ G'azulfeeTferementare este un amestec de aproximativ 2/3 metan si 1/3 dioxid de carbon,


\\


APRILIE 2012


SWEC0 Jfo/aWSOGREAH



Page 27/49

Sumar Executiv privind masurile prioritare 2012-201

cu o valoare valorica medie de aproximativ 5.590kcai/Nm3 {aproximativ 6.5 kWh/Nm3). Cantitatea de gaz produsa in timpul descompunerii materiilor organice depinde de compoziția materiilor soiide; producția specifica de gaz pentru nămolul rezultat din apele uzate municloaie este de aproximativ 0.8 - 1.1 Nm3 per kg de materii organice solide uscate descompuse. Aproximativ 35,000-40,000 m3 biogaz pe zi vor fi produși după ce Etapa a 2-a va incepe sa fie operata.

O statie combinata de energie termica si electrica (CHP) este construita pentru a utiliza oiogazul si boilerele de rezerva vor fi utilizate ca back up pentru CHP.

Componentele incluse in statie (după extinderea ce va avea 'oc in Etapa a 2-a) sunt prezentate in tabelul de mai jos.


ț tp: gratar inclinat, 50 mm spațiu intre bare.

Stația de pompare de admisie


Numărul de pompe: 4+1


Numărul de pompe: 2 .


Gratare dese Numărul de    Numărul de

igratare: 5+1    gratare: 2



Camere gratare INumar camere aerate    (gratare: 6


Număr camere gratare: 3


Capacitatea 43,200 iPompe centrifuge


,m3/h;

Capacitatea proiectata a pompei: 7,200 m3/'n;


Lățime: 2.0 m; Adâncime 2.45 m;


Lățime: 4.0 m;


,/L L1

zDm xL


A'


APRILIE 2012


montate pe uscat; Aparate

electromagnetice de măsurare a debitului: 5.


Debitui proiectat: 10.0 m’/'s;

Tip: gratar cu trepte, 6 mm spațiu intre bare; Compactoare eficoidale: 2, cu o capacitate totala de 4 mC/h.


Debit oroiectat: 10.0


Adâncime: 4.08 m; :m /s; Durata de (Lungime: 38.0 m; jretentie: 6.2 min; Poduri (Volum total: 3,716 (racioare mobile: 3 brațe;


Page 28/49.


7SWEC0 25 saala'ow


SOCREAH


GHOUPF. APTEU A



L Lim-L

A


-W'L-


VG/H



m3

Sufiante de aer: 2+1 cu

o capacitate totala de 1,100-3,700 Nmu/h.

Bazine de ■

sedimentare

primara ,

Număr de bazine: 8

Număr de bazine: 4

Bazine circulare cu

un diametru de 55 m

si o adâncime

periîerica de 2.9 m;

Debitul proiectat: 10.0 m3/s;

Incarcarea de suprafața:

Suprafața totala: 23,500 m2;


Volum totaL 100,800 1^. ml    I


■Durata de retentie: 1.87


IPoduri racloare radiaie cu o lungime de 29 m.


Reactoare

Numărul de bazine

Numarui de bazine

Lățime: 21.0 m;    MLSS proiectat: 3.2 kg

biologice

pentru nămolul

pentru namoiul

Adâncime: 5.85 m;

SS./m3.

activat (AS): 8 ■

activat (AS): 8

Adâncimea apei:

5.3m;

"C" 1 ■' '

UD

\\

Lungime: 86.0 m;

. ■; -.'"A

Voium. total: 149,600

. s’DI

//

'//

m2:    , ' ■ .

Numarui de bazine

Numărul de bazine

Lățime: 21.0 m;

MLSS proiectat: 8.5 kg

pentru nămolul

pentru nămolul

Adâncime: 6.40 m;

SS./m3;

/

activat recîrculat

(ARS): 4

activat recirculat

(ARS): 4

Adâncimea apei: 5.9

m;

Bazine de mixare apa uzata/RAS: 2 cu un

Lungime: 86.0 m;

volum total de 800 m3;

Voium total: 81,000

Mixere submersibile.

m\

Număr de bazine

Număr de bazine

Voium total: 22,000

-

de hidroliza: 2

de hidroliza: 0

m”.

Bazine de

Număr de bazine:

Număr de bazine:

Bazine rectangulare:

Debitui proiectat: 10.15

sedimentare

48

48

Lățime: 9.5 m;

m3/s;

secundara

<A '

C'VfX.

Adâncimea apei: 4.0

m;

Incarcarea de suprafața: 1.23 m/h;

/O

-

APPJLIE 2012

Page 29/49 -<.'/LL7



V/

swe£o 25    socre/xh


GROUPE ARTELIA





Lungime: 59,280 m‘; Voîum totai: 238,800 m3.

h;

Racioare cu lanț.    ;

Bazine pentru epurarea apei pluviale

Numărul de bazine:

8

Numărul de bazine:

0

Bazine rectangulare:

Lățime: 20.0 m; Adâncimea apei: 3.9

m;

Lungime: 96.5 m;

Debitui proiectat: 20.0 m3/s;

Incarnarea de suprafața: 4.7 m/h;

Lungime: 15,440 nA; >!um total: 60,200 im3.

IDurata de retentie: 0.84


'Icgmiatoare ce nămol primar jțlngrosatoare (gravitaționale)



Număr de ingrosatoare: 4


)Numar de Ingrosatoare: 0


[Bazine circulare cu llncarcarea de suprafața: Iun diametru de 20 m 75 kg TS/mL,d ist o adâncime    )

[periferica de 3.5 m;

.[Suprafața totala:

) 1,256 m2;

[Volum total: 4,396

w.


țingrosatoare de [Număr de prese: 0 nămol primar (Filtre presa) 1


Depozitarea    [Număr de bazine: 2

mamolului    [

iactivat in surplus [(rezervor tampon pentru SAS)



Număr de prese: (Capacitate totala:    IDurata de operare: 20

5+2    120 m//h;    h/a.


Număr de bazine: 2 [Bazine rectangulare:

[Lățime: 11 m;

[Adâncimea aoei: 6 ț

i

im:

[Lungime: llm; [Suprafața totala: |121m‘;


Durata de retentie: 4.8 h.


APRILIE 2012


Face 3 0/4 2..


SWECO £5 s'alcrGW socreah




dngrosareai SAS

■'IngrosaîoBre

Igravitatioriaie) : N u m a r d e iingrosatoare: 3+1

ÎNumar de iingrosatoare: 5

Capacitate totala: 800 m3/h;


Durata de operare: 20 țh/d.


'Bazin de rt^ixare Număr de bazine: 2 Număr de bazine:

pentru naitn oiui :brut (rezervor

'    i

.tampon pentru i.mixare) i



(Fermentarea    'Număr de .

- ■

nămolului!    dlgestoare: 5

(Fermentairea

mezofiia)    ;

2 Bazine rectangulare: Durata de retentie: 38 h.

Latlme: 13.9m; Adâncimea apei: 6m; ' iLungime: 13 m; Suprafața totala: :181m";

IVolum total:

|l,084m5.

iDigestoare In forma ide ou cu un volum itotai oe 40,.000 mL

Durata de retentie: 15 d , Anul proiectat: 2040.    :


l~


Depozitai

nămolului

fermentat


Număr de bazine: 1+1


Număr de bazine: 0 (Bazine rectangulare:

.'Lățime: 19.8 m;

ÎAdancimea apei: 6 .m; Lungime: 20m; ISuprafata totala: 396 im";


Durata de retentie: 42 n.


'Volum total: 2,376m5.

iDeshidrat;

nămolului

(Centrifug


Număr de centrifuge: 0


N u m a r d e centrifuge: 5+1


Capacitate totala:    (Durata de operare: 20

150 m'/h;    ih/d.



4.1 DESCRIEREA GENERALA A PROCESULUI DE INCINERARE Nămolul rezultat din procesul de epurare, provenit din centrifuge va fi dirijat către un rezervor cu o caoacitate de retentie de 8 ore. In cazul In care .nămolul are un conținut SU mai mic de 33%, acesta este uscat intr-un uscator cu abur, pana la un conținut de 33% SU si apoi introdus in stratul fluidizat, unde este ars ia o temperatura de 8509C.

Gazele de ardere care Ies din focarul cu strat fluidizat vor trece prin suprafețe de încălzire, pentru producerea aburului si pentru încălzirea aerului de ardere pentru stratul fluidizat. Aburul produs este utilizat pentu acționarea generatorului turbinei cu abur. Gazele de ardere care ies din cazanul cu strat fluidizat vor fi purificate intr-un sistem de curatare a gazelor de ardere, format dintr-un eiectrofiitru, un sistem de injecție si amestec de aditivi si un fiitru cu saci, fiind apoi evacuate in atmosfera printr-un cos.


cazanul cu strat fluidizat. Conceptul simpiu ai tamburului rotativ permite menținerea costurilor de operare

si mentenanta la nivel minim. Schema cu incaizire indirecta asigura reducerea nivelului de poluare si

minimizare,aAfîsoljiui'4de'^explozie. Acest tip de uscator este utilizat in numeroase instalații moderne de /T 0    'y

•ncnc-'cțe a hamom'u' prov&Tît dm acele uzate



APRILIE 2012


Page 32/49


sweco ZS S^alcrow


SOCREAM



'A A/-A/

■mJÂ


Pentru transportul apei evaporate se introduce In uscator un ceolt de aer, conform scnemel din Fig. de mai jos. Aerul va fi umidificat pana atinge starea de saturație la 57SC. Particulele fine de nămol care ies din uscator antrenate de curentul de aer sunt separate intr-un separator de particule, fiind apoi dirijate came stratul fluidizat. Aerul care iese din separatorul de particule trece printr-un schimbător de căldură, pentru a incalzi aerul care pătrunde in uscator, după care este introdus intr-un scruber, pentru reținerea particulelor fine. Pi-elncalzitoru! aerului de uscare este integrat in scruber, iar suprafeteie de pe partea cu gazu! sunt spaiate in permanenta de apa din scruber. Cea mai mare parte din apa evaporata in uscatorui de namoi condensează si este separata in scruberul pentru aerui de uscare. După ce trece printr-un separator de picaturi, c> parte din aerul utilizat pentru evacuarea umidității evaporate din uscator este introdusa in stratul fiuiidizat, unde este utilizat ca aer ce ardere, iar restui este recirculat in uscator, astfel prevenindu-se evacuarea in mediul înconjurător a oricăror mirosuri sau substanțe periculoase. Penfru a acoperi pierderea de presiune in sistemul de uscare a combustibilului, in aval de separatorul de picaturi este prevăzut un exhaustori


Fuei 4_____

dryer    Bubbling

Steam


| fluidised bed

Figura 9 : Procesul de uscare a nămolului

Condensul provenit dintr-un uscator cu abur pentru namoi are, in generai, un conținut ridicat de COD (ca. 2 000 mg/l) din na mo statiei de


si de N (ca. 600-2 000 mg/l) si poate conține adesea si aiti poluant! (ex. metaie grele) provenit! ui rezultat din epurarea apelor uzate. Prin urmare, condensul va fi pompat înapoi in admisia eourare inainte de evacuarea finala, iar materialele rezultate in urma condensării pot fi



apriue 2012


Page 33/49: U-:; --! =


—v /

sweco ZS Zzalcrow


/ SQGREAH


GROUPF. ARTEL1A



Suma?. Executiv privind masurile prioritare 2012-2015

4.3 ARDEREA

Arderea în strat fluidizat a nămolului este fiabila. Pentru a obține o temepratura ce ardere suficient de ridicata pe durata operării normale a statiei, fara a utiliza combustibil suport, nămolul cu care este alimentat stratul fluidizat trebuie sa alba un conținut suficient suficient de substanța uscata. In configurația propusa pentru incinerator, nămolul este uscat pana ia un conținut de 33% SU înainte de a fi introdus in stratui fluidizat.

Pentru a se asigura un randament de ardere ridicat, se alege o temperatura de operare de 850eC. Este de subliniat ca exista incineratoare de nămol (adesea bazate pe procese cu strat fluidizat) care operează ia temperaturi apropiate de S2CCC, fara diminuarea performantei de incinerare. Camera de ardere este căptușită cu materia! refractar, pentru a menține pierderile de căldură ia un nivel minim. Stratul fluidizat fierbator („bubbling") oferă o operare stabila si o distribuție uniforma a temperaturii in camera de ardere. Aerul de arderea este antrenat către stratul fluidizat prin doua ventilatoare, unul pentru aeru! primar si unul pentru aer secundar. Valoarea aleasa pentru excesui de aer este de 25?U. Aerul primar este injectat prin partea inferioară a stratului, iar aerul secundar, imediat deasupra stratului. Datorita conținutului ridicat de materii volatile din combustibil, arderea finala se va aesfasura in zona libera, cniar deasupra stratului fluidizat. Viteza de fluidizare a stratului este de 1.5 m/s, pe o suprafața de cca. 16 m2. O inaltime suficienta a focarului si/sau corpului convectiv ai cazanului va asigura îndeplinirea cerințelor legale de a avea un timp de rezidenta de minimum doua secunde ia cel puțin 850eC după ultima injecție

de aer.





Figura 10-Sectiune tip prin patul fluidiza

APRILIE 2C12


Page 34/49... cUTA;ț-


sweco o Z'alcrow SOGREAH


GROtIPE AHTELI

zA'/’// / '/> a/ m zv7

Imediat in aval de camera de ardere, un agent de reducere NOx (de ex. amoniac sau uree) este pulverizat in gazele de ardere pentru a reduce emisia de NOx (SNCR). O reacție eficienta de reducere a NOx are loc numai intoun interval îngust de temperatura.

Suprafetelie de i.ncalzire cu țevi sunt amplasate in aval de zona de reducere NOx. Primul fascicol de suprafețe de încălzire este un vaporizator, in care se produce aburul saturat ia o presiune de 10 bar (Tsar = ISOeCi. O parte din acest abur este utilizat in uscatoru! de combustibil, restul fiind abur in exces disponibil.

In preincaljzitorul de aer amplasat in aval de vaporizator, aeru! este încălzit de ia o temperatura ușor peste cea ambientala pana ia temperatura de 2162C înainte de a fi introdus in camera de ardere.

In avai de p re i n ca! zi tor u i de aer este amplasat un economizor cu țevi cu aripioare.

Curatarea


gazelor de ardere


Gazele de ardere care ies din cazan vor conține materii solide fine provenite din stratul fluidizat si particule fine de cehusa. Prima etapa in sistemul propus de purificare a gazeior de ardere este un electrofiltru, in care va fi ipdepartata majoritatea particulelor din gazele ce ardere. Metaleie prezente in gazele de ardere, care au ccjndensat pe particule vor fi, de asemenea, îndepărtate din gazele de ardere. Mercurul nu va fi

reținut in £Iectrofiltru.

.1 . .

In aval aei electrofiltru si in amonte de filtrul cu saci, se va injecta in gazele de ardere carbon activ si bicarbonat ce soclu (NaHCO3) - vezi Figura 11-Dlspunerea instalației de injecție a carbonului activat

Carbonul -activ va fi utilizat pentru a îndepărtă mercurul din gazul de ardere, iar NaHCO3 va reacționa cu HF, HCi si ISO2, formând săruri care vor fi reținute in filtrul cu saci. Filtrul cu saci are doua roiuri: primul, acela de a retine particulele fine; al doilea, ca reactor chimic in care carbonul activ si NaHCO3 reacționează in materia depusa pe sacul ce filtrare cu impuritățile din gazele de ardere. S-a demonstrat- faptul ca se obține o r?ta de reținere a mercurului mult mai buna la rate mici de injectare a carbonului ia utilizarea

filtrelor cu saci, in comparație cu eiectrofiltrele


Clean Air


leu


CONFOr

origina


M LUu





Figura 11-Dispunerea instalației de injecție a carbonului activat


APRILIE 2012



SOGRE/KH


GROUFEART


:V.-E 35/49


1/




Depozitarea

nămolului

Numărul bazinelor de stocare: 'Conținutul SU in namoiul ceshldratat: 23-

1    33%;Capacitatea de retentle: 3 h

Uscator

Numarui uscatoarelor: 1

Uscator cu tambur rotativ cu incaizlre Indirecta

(agent termic abur);

Temoeratura de uscare: 65- 709C;

Camera de ardere

Numărul camerelor: 1

Strat fluidizat;

Temperatura de operare: 8509C

Cazan

Numarui de cazane: 1

vaponzator: abur saturat ia 10 oari (Tsat - 180sC).

Preincalzitor de aer: aerul este încălzit de la o

temeperatura ușor peste cea ambientala la 2165C:

Curatarea gazelor de

arcee: eiectrofiltru

Numarui de EF: 1

Curatarea gazelor de

iardee: Filtru cu saci

Numarui filtrelor cu saci: 1

; ■■■ '

Cos

i

Numarui coșurilor: 1

Iran.mea cosu u : 30 m



■    ?'■-■??■.    ‘    '. ':.....•. u .    : m - ■ ■-:■..    : u •-. e~ ■ : -    » ■ ■■

- ' - ■ - ;

Pentru a optimiza si eficientiza investițiile pentru Faza a !la a statiei ce epurare a apelor uzate Giina, este deosebit de importanta optimizarea funcționarii intreguiui sistem, de ape uzate care deservește municipiul București si o parte din iocalicatile limitrofe si in mod special a: retelor de apa-apa uzata primare, colectoarelor majore, casetei de ape uzate si a intreguiui sistem de drenaj aferent.


Astfei, pentru a optimiza investițiile la statia de epurare Giina, au fost identificate o serie de lucrări ce trebuie realizate, care se refera la:


Limitarea infiltrațiilor de ape freatice in caseta.


Asigurarea durabilității structurii casetei pentru a permite conducerea apei ia Giina.

Limitarea pătrunderii apel curate in sistemui de canalizare si reabilitarea colectoarelor din zona de contact cu panza freatica.




Injpectii CCTV in Interiorul! structurii

Lucrări constând in indepartarea deșeurilor acumulate pe durata acministrarii de Apele Romane Lujcrari constând in curatarea structurii prin spaiare

Realizarea structurii de evacuare in râul Dambovita.

Furnizarea si instalarea unei vane care sa permită reglarea debitului pe timp uscat.

Acesta lucrări au fost planificate pentru a obține o capacitate hidraulica optima a structurii.

... • - ' '    : U

:    ■.    . ■    : 3 ■ ■ -

iude...... .. . t.31?    ■



Sursele infiltrațiilor de apa curata care pătrund in mod direct sau indirect in caseta sunt evidențiate in tabelul urițnator, in care sunt incluse si masurile propuse pentru atenuarea acestora:

mbei /-Situana mhimatiuor in ca'm :zare    /    - -


Si l u a ti a

2012)

actuala (an

Măsură propusa

Responsabilitate 1 M3/zl

M3/s M. 1

Infiltrații

pierderilo

subteran

apa

ca urmare a

• produse in

din rețeaua de

Reabilitarea reteieior de

apa care generează

pierderi de apa in

subteran

ANB

3S 000

0.44    z lV

Din industrii

1

Implementarea Planului de Acțiuni pentru Ape

industriale

ANB

9 900

0.11

Din subt

invecinat;

metrou)

?ran (in zona

liniei    de

Construirea unui sistem

de interceptie-colectare *

evacuare

PMB

7 900

0.09    ‘

i

Din apelf» subterane in canalizară (nivel ridicat de ape subterane)

interceptarea    si

coborârea    nivelului

freatic prin drenaj    si

pompare

PMB

119 000

1.38    )

I

Din apele

canalizare

subterane in

UoiidjdHe

Reabilitarea structurilor

de canalizare

ANB

8 600

0.10

'v>


A

/. * r


APRILIE 2012


Page 37/49'


SVUE<


£ f €3 Icro SOG REAH




MAȘTER PLAN PRIVIND LUCRĂRILE DE CANALIZARE DIN MUNiCiPIUL BUCUR

Sumar Executiv privind masurile prioraare 2012-2015

Total


2-0    investiție

complementara pentru reabilitarea    cuvei

superioare si asigurarea etanseitatii acesteia


ANAR


u .. .... AȘ A'Ap Ar.


-Cel


462 200


I 5.36


proaste de structural

Din scurgerile de apa duice provenite din

lacurile    Tineretului,.

Carol si T'tan

Deconectarea    lacurilor

de la sistemul de apa

uzata

......

PMB

43 200

0.50

Din Caseta : Dren stâng (lOkm) - Ciurel -Vitan

Reabilitarea sistemului PMB

de    drenaj a apelor I

freatice

109 000

1.26

Din Caseta : Drenul

stâng (7km) - Vitan -

Giina

Reabilitarea sistemului

de    drenaj a aoelor

freatice

PMB

23 700

0.27

Din Caseta : Drenul

drept (7km) - Vitan -

Giina

Construirea unui drenaj de intercepție

PMB

23 700

0.27

Din tavanul CASETEI

(datorita exfiitratiilor din canalul r. Dambovita )

l-Reabilitarea structurala

si 'impermeabiiizarea

secțiunii interioare a

Casetei

PMB

80 400

0.33


Tabel 8-Efectul previzionat ai masurilor de reducere a infiltrati+tet?

Surse de infiltrații


Infiitratii actuale (m3/sj


Reducerea infiltrațiilor ca efect ai implementării masurilor prioritare propuse

%


Valoarea infiltrațiilor aupa implementarea

masurilor prioritare (m.3/s)



pierderilor

de ana

din rețeaua

Din incustz

L

0.11

0%

0 0

Din subte

învecinată

metrou)

ran (In zona

liniei    de

0.09

0, 09%

0

Din apele

canalizare

presiunii

nivelul ridi

subterane)

subterane In

(datorita

create    de

cat al apelor

138

70%

C.96

Din apele.

canalizare

subterane in

datorita stării

0.10

70%

0.07

structurilor de

precare a canalizare


Din scurgerile de apa dulce pțovenite din


lacurile Carol si Titbn


i ineretului,


0.50


100%


0.50


1.26


70%


0.89


Caseta -Dren stanga

Caseta -ȘDren stanga

0.27

0%

(7km) - Vi

:an -Glina

Caseta

)ren dreapta

0.27

0%

km) - Vitan -Glina



Din tavanul CASETEI (datorita axfiItratiiIor din canalul r. pambovita )


0.93


85%


0.79


Total


5.36


3.43


l

î

......'[...x .. '.....'T.-L'T<ir;.....?

7.1 DRENjUL^ALATRAL AL CASETEI, INTRE CIUREL SI VITAN

Co M ''' ■ aX



APRILIE 2012


' sweco C Ualcrow


SOGRE/XH


GROUPE ARTELiA


Page 39/4%


ApLAA:


7.5



iniția!, proiectul pentru construcția canaiuiui Dambovita prevedea un sistem de drenaj al casetei pentru a inceoiini următoarele obiective:


Garantarea stabilitati: structurii evitând presiunea apei subterane asupra structurii

Alimentarea canaiuiui cu apa curata prin intermediul unor stații de pompare a apel colectate prin drenuri.

Garantarea stabilitati: clădirilor adiacente prin limitarea creșterii nivelului pantei freatice (prooieme cu creșterea niveiuiui apel in subsoluri si fundațiile clădirilor existente din jurul Dambovitei). Asigurarea curgerii adecvate a râului Dambovita investigația a dezvăluit următoarele probleme:

•    Un dren din beton conectat ia rețea exista doar pe partea stanga a structurii pe o lungime de aproximativ 10 km

•    Niveiu! pânzei freatice a fost ridicat inca de ia începutul construcției casetei .

•    Probiemele ia clădirile învecinate sunt semnificative si este evident ca panza freatica este una din cauzele degradărilor.

•    Pereții periferici a canaiuiui deschis prezintă numeroase fisuri

•    Colectoarele care intra in caseta au legătură directa cu drenul. Apele subterane intra in caseta. Estimările arata un posibil debit de infiltrații de 1.26 mf/s in. colectorul principal ai Bucurestiului

•    Stațiile de pompare care ar trebui sa deverseze apa din dren in cuva superioara a Dambovitei nu funcționează

Astfel, canalizarea existenta funcționează, dar nu este asigurata eficacitatea canalizării. Apa drenata intra direct in caseta. Structura propusa nu a fost pe depiin finalizata.

Pentru a gestiona aceste probleme, sunt planificate următoarele lucrări:

•    Reabilitarea parțiala sau integrala a drenului prin includerea tratării joncțiunilor intre colectoarele

care deversează in caseta.

•    Executarea unui acces funcționa! si sigur la caseta, pentru a reabilita drenuriie bazinului superior.

•    Reabilitarea stațiilor de pompare permițând deversarea drenului in nodul hidraulic a casetei.

Obiectivul acestor lucrări este de a limita diiutia apelor uzate si de a asigura durabilitatea structurii canalizării principale a Bucurestiului.

7.2 LIMITAREA PĂTRUNDERII APEI FREATICE IN CASETA: ETANȘEITATEA CUVE! SUPERIOARE Inițial, proiectul pentru construcția canalului Dambovita a prevăzut un cana! care separa apa de suprafața ce sistemul de canalizare. Acest canal avea drept scop indeplinirea următoarelor obiective:

»    Crearea unui curs de apa curata care sa traverseze rot orasui in locui vechiului rau Dambovita.

•    Administrarea cursului de apa printr-un sistem de vane si noduri hidraulice asigurând curgerea

optima in bazinul superior.


•    Capaiui are scurgeri si apa pătrunde in caseta prin piacile fisurate aie fundului cuvei si posibil si prin talazuri;

•    Capaiul de apa Dambovita este in contact direct cu caseta. Estimările arata un posibil debit de infiltrații de 0.93 m’/s in colectorul principal a Bucurestlului, reprezentând circa 20% din debitul

: . cafe intra in prezent in statia de epurare Giina.

p mm ■ • Apia din canal curge la o viteza scăzută cauzand eutrofizare pe timpul verii si o problema cu mirosul in pceasta oerioaca.

Pentru a gestiona aceste probleme, sunt propuse următoarele lucrări:

•    Cujratarea fundului canalului

•    Relparatia crăpăturilor si fisurilor si executarea unui strat etanș de baza, pe fundul canatului

•    Etânsarea generala a structuri: unde exista potentiai de exfiitratii

Obiectivul acestor lucrări este de a limita dîiutia apelor uzate care se descarcă ia Giina si de a asigura durabilitatea structurii can aii zării principale a Bucurestiuiui (Caseta).

Pentru realizarea acestor masuri sunt necesare investirii complementare, pe baza unei expertize tehnice generale i cuvei r. Dambovita si a unui proiect de specialitate initiat si dezvoltat in parale! de către Administrația Naționala Apele Romane.

Se menționează ca este necesara o stransa corelare si coordonare intre proiectele PMB si ANAR, respectiv Intre proiectul pentru diminuarea dilutiei in caseta- din sarcina PMB si cel complementar de reabilitară a cuvei râului Dambovita- din sarcina ANAR, astfel incat eșalonarea execuției lucrărilor sa permită atingerea la timp a obiectivelor.

7.3 ASIGURAREA D U RA B i LiTATi 1 STRUCTURII PRINCIPALE PENTRU A PERMITE CONDUCEREA APEI LA Li NA

Caseta d fost construita din beton intre anii 1984 si 1988. Structura este iocalizata in albia râului Dambovita.

Structura casetei prezintă următoarele probleme:

•    Structura nu a fost finalizata. Cofrajele stâlpilor de susținere au ramas nedemontate.

•    Pne-daiele folosite ca si cofraj permanent pentru a realiza piaca superioara sunt intr-o stare precara shs-au prăbușit.

•    Ap fost realizate străpungeri pentru a permite conexiuni directe in caseta.

•    Oțeiu! din structura este expus in special in zona sprijinirilor pre-daielor.

•    Structura in generai pare buna si betonul nu a fost afectat de către emisiile de H2S.

•    Ocazional, sunt vizibile crăpături in armatura de beton de pe pereții exteriori unde au fost observate si infiltrații.


•    Consolidarea structurii prin imbunatatirea liftului prin umplerea golului din jurul acestuia.

Obiectivul acestor lucrări este de a pune in siguranța structura casetei.

7.4 CONSTRUCȚIA CANALULUI COLECTOR PE PARTEA DREAPTA A DAMBOVITEI, INTRE PETRACHE POENARIU Si MihAl ESRAVU

investigația in zona intre Petracne Poenariu si Mihai Bravu a dezvăluit următoarele probleme:

Linia 1 de metrou a fost construita intre caseta si colectorul AO începând din 1988.


Nivelul pânzei freatice a crescut din anii 198Q.

Infrastructura a oprit apa sa ajunga in albia râului Dambovita.

Singurul drenaj existent este un drenaj intern pentru micșorarea presiunii subsolului infrastructurii metroului.

Nu exista canalizare aiaturata infrastructurii metroului. Panza freatica este oprita de către peretele încastrat in orizonturile geologice.

Iniția!, in proiectul mesrouiui s-a prevăzut crearea unei cana!izarl periferice dar aceasta nu a fost implementata.

Infrastructura metroului contribuie ia creșterea pânzei freatice in aceasta zona.

Pentru a gestiona aceste probleme, sunt planificate lucrări privind:

® Coborârea nivelului freatic sub cei a! colectoarelor.

•    Executarea unu: dre.n pe partea dreapta a Damoovitei .

Obiectivul acestor lucrări este de a evita infiltrațiile in colectoare. .Aceastea trebuie implementata inainte de reabilitarea colectoarelor.

7.5 REABiLiTAREA COLECTOARELOR IN PERICOL DE PRĂBUȘIRE (DIN ZONA DE CONTACT CU PANZA FREATICA)

Investigația in zona infiltrațiilor in colectoare din panza freatica a dezvăluit următoarele probleme:

•    Nivelul pânzei freatice a crescut din anii 1980.

•    Colectoarele se afla in panza freatica practic drenează panza freatice in principal in zonele Cotroceni, Regina Maria si Tineretului, toate pe același mal a râului Dambovita.

•    Multe subsoluri apartinand clădirilor construite inainte de 1980 sunt inundate.

•    Colectoarele sunt destabilizate si prăbușite in aceasta zona (avarie la Regina Maria in 2010, Berzei in 2010, Pievnei in 2011).

•    Colectoarele nu mai au capacitatea hidraulica de a transporta apa de ploaie in timpul precipitațiilor .




oprita de către peretele încastrat in orizonturile geologice.

Apa din panza freatica intra in contact direct cu colectoarele si apoi intra in caseta. Estimările arata un posibil debit de infiltrații de 1.47 m3/s in colectorul principal al Bucurestiuiui adica 25% din debitul de apa freatica la intrarea in statia de epurare Glina.

In generai; colectoarele aflate in aceasta zona sunt de o calitate precara si ANB a început lucrările de reabiiîtarela acestora.

Pentru a gestiona aceste probleme, sunt planificate următoarele lucrări:

•    Executarea unui sistem de drenaj

•    Reabilitarea parțiala a 35 de km de colectoare in zona afectata.

Obiectivul acestor lucrări este de a limita accesul de apa freatica ia Glina si asigurarea durabilității colectoarelor afectate de infiltrații.

7.6 LIMITAREA D1LUTIEI APELOR UZATE IN SISTEMUL DE CANALIZARE

Aceasta inivestigatie a dezvăluit ca sistemul de drenaj a unor lacuri in București descarcă direct in reteieie de canalizare. Aceste lacuri sunt:

: • Titan

•    Tineretului i • Ca rol

Apa acestior lacuri vine in contact direct cu colectoarele si pătrunde in caseta. Estimările arata un posibil debit de infiltrații de 0.5 m3/s in colectoru! principai a Bucurestiuiui (caseta).

Pentru a gestiona aceste probleme, sunt planificate următoarele lucrări:

I •    Realizarea unui rezervor de apa conectat in ava! de sistemul de canaiizare

I •    Realizarea unei conducte care deversează in amonte in râul Dambovita


8.1 diRENUL PRINCIPAL AL CASETEI INTRE CIUREL SI VITAN Aceste lutrari se desfasoara peste 10 km si includ:


MAȘTER PLAN PRiVÎND LUCRĂRILE DE CANALIZARE DIN MUNICiRiUL BUCUREȘTEf':

•    Executarea unui sistem ae by- pass a apelor uzate.

•    Reabilitarea colectorului care intra in caseta

•    Reabilitarea drenului principal    z v

•    Reabilitarea acceselor si a sistemului de canalizare care descarcă m can<i"zar’£

CONFORmTT

cu originalul'


•    Reabilitarea a trei stafii de pompare ape uzate

1. Accesul si desecarea


Accesul pe șantier va fi asigurat de pe daia superioara a cursului superior al Dambovitei prin mijloace de rampe de pamant permițând ca echipamentele mecanice si materiaieie sa poata fi folosite.

înainte de începerea lucrărilor trebuie construite batardouri {de pamant) ia nivelul cursului de apa superior, permițând desecarea pe sectoare.

2. Executarea unei canaiizari ocolitoare si a colectorului care intra in caseta

Pentru fiecare colector, imoiementarea unei canaiizari ocolitoare trebuie făcută printr-o deschidere in placa de fund a canatului deschis Dambovita.

Lucrările includ:

•    Executarea unui perete de beton.

•    Desecarea coiectoruiui cu ajutorul digurilor ia colectoarele BO si evacuarea prin pompare

•    Demolarea colectorului ia Îmbinarea intre dren-caseta si intrarea in colector

•    Executarea mal muitor conducte care sa asigure continuitatea canalizării sub baza coiectoruiui.

•    Reconstrucția coiectoruiui

•    Executarea digurilor de izolare

•    Repararea dalei superioare pe cursul superior a! râului

•    Reabilitarea colectorului pana la camera'de bransare a coiectoruiui BO, si anume:

corectarea avariilor (crăpături, placare, reconstituire profile hidraulice)

executarea unei carcase pentru a crea o abmisie hidraulica in caseta

3. Execuția a peste 10 km de dren principal

Canalizarea principaia trebuie reabilitata pe toata lungimea ei in funcție de expertiza care urmeaza sa fie întocmită.

In mod special, ar trebui construit un dig in aval si in amonte de dren pentru a executa lucrările în uscat.

Aceste lucrări includ:


• Curatarea secțiunilor care asigura drenarea » Executarea drenurilor

c'OAJfo^/vj


4. Reabilitarea stațiilor de pompare    ț...

Lucrarea include:    '.    ' ..

!• Reabilitarea caiior de acces    /'“T

•• înlocuirea pompelor (inclusiv dispozitivul de comanda) '

i • implementarea echipamentelor de protecție (rampe, scări, panou informativ...)

■ • Implementarea echipamentelor de control automate si electrice (camere, echipamente de

control, cabluri...)

•    Executarea unei conducte de evacuare pana la nivelul bazinului superior

•    Executarea venti'atiei mecanice

8.2 CUVA SUPERIOARA (REABILITAREA CANALULUI DAMBOViTAÎ

Aceste lucrări includ 17 km si trebuie proiectate si realizate prin grija deținătorului canalului:

• Curatarea - cursului superior (îndepărtarea deponiiior si depozitarea ior, spalarea

infrastructurii folosind apa ia presiune ridicata)

« identificarea structurilor avariate si tratarea acestora prin pasivizarea otelului expus, I instalarea de beton structura! pe goluri.

I » Prevederea si executarea unui strat de mortar d.e ciment impermeabil/ alta soluție de impermeabilizare

i

8.3 REABILITAREA STRUCTURALA A CASETEI

Aceste lucrări de reabilitare se desfasoara pe circa 41 de km , astfel:

1.: Reabilitarea casetei

i


Golirea colectorului (3.50 X 3.00) inclusiv executarea unui dig la fiecare km si pompare. Curatarea bazei secțiunii casetate

Executarea de foraje pentru injecții (4 foraje ia flecare 3 ml)

Injecție cu lapte de ciment pentru a umple golurile circulare ale structurii

Identificarea avarilor structurii si tratarea acestora prin pasivizarea otelului expus, instalarea de beton structurai pe golurile identificate (128 000 m2 pe 245 370 m2). Refacerea profilelor hidraulice, daca este necesar

Stabilizarea pre-aalelor prin consolidare cu beton armat (plasa metalica)

Demolarea si indepartarea pre-daieior care nu pot fi stabilizate, umplerea soiurilor din suportii plăcii.



•    Curățire    \.

•    Repararea crăpăturilor si finisarea structurii

•    Realizarea echipamentului de protecție (balustrade, scări, panouri informative)

•    Reabilitarea sistemului de canalizare ocolitor a! cuvei (conducta de metal)

3. izolarea casetei

Aceste lucrări includ peste 17 km:

•    Desecarea cursului superior Incluzând executarea unui dig-batardou.

•    Asigurarea etanseitatiî casetei

•    Deconectarea canalizării din sectorul superior al casetei

8.4 DREN PRINCIPAL CASETA MAL DREPT

Aceste lucrări includ implementarea a peste 8 km de sistem de canalizare conectat la 5 statii de pompare:

1.    Construcția sistemului de drenaj a! metroului si al casetei

•    Executarea unui canal colector in lungul structurii metroului

•    Construcția unui dren de DN600 la nivelul -Imde baza colectoarelor ANB

•    Balast de 20/40 mm si pasia anti-contaminanta    - "

•    Diguri

•    Refacerea soiului

•    Daca este necesar, refacerea profiielor hidraulice

2.    Construcția stațiilor de pompare

Lucrările includ:


Executarea unei statii de pompare (30 m.2) ia o adâncime de 5 m.

Executarea cailor de acces

Montarea pompelor (inclusiv a dispozitivelor de comanda)

Instalarea de echipamente de protecție (balustrade, scări, panou informativ, platforme de lucru, macara...)

Instalarea de dispozitive automate s: electrice (camere, dispozitive de control, cabluri...) Construcția unei conducte de deversare pana ia cuva superioara.

Realizarea unei ventilații mecanice

8.5 REABILITAREA COLECTOARELOR



SWECO



APRILIE 2012



IcrQW SOGREAH

GAOUFE ARTELJA



^SS?ȚS£


Canal de descărcare a apelor uzate din Caseta

Managementul debitelor de apa uzata

Proiect Caseta inteligenta (canai de descărcare)



Managementul poluării si monitorizarea calitatii apelor uzate


In vedere^ stabilirii investițiilor de conformare la Directiva 91/2/1/EEC (Directiva privind condițiile de tratare a apei uzate), au fost avute in vedere următoarele ipoteze:

Construirea / reabilitarea statiei de epurare nu se va realiza decât daca este Îmbunătățită si calitatea reteieior de canalizare

Sțatile de epurare care deservasc' o populație mai mare de 10,000 locuitori echivalenți sunt considerate priorități, inciuzandu-se si tratarea apeior uzate pentru aglomerările umane din

irțediata vecinătate a.zonei municipale, acolo unde este cazul

I

Extinderea rețelelor de canalizare constituie o prioritate in acele zone care beneficiază de rețele de ajoa potabila

i

I

Piopulatia Municipiului București a fost luata in considerare pentru racordare la sistemui centralizat • die coiectare-tratare apa uzata considerandu-se ca va putea suporta costurile de operare după realizarea investițiilor.

9.1 PLAN DE INVESTIȚII

Programarea investițiilor pe termen lung, mediu si scurt a fost dezvoltata pe baza necesității de conformare a PMB la termenele stabilite prin Tratatul de Aderare a României la UE in domeniul apei uzate si avandij-se in vedere necesitatea maximizării eficientei investițiilor prin masuri complementare.

Investițiile prevăzute pe termen lung in cadrul Mașter Planului, pentru orizontul de 30 de ani (2007-2038) sunt incluse in Anexa nr. 1 si totalizează 603.077,908 mii Euro, din care, pe etape:

Etapa 2<i>07-2011 (IMPLEMENTATA) : 124.300,000 mi


Etapa 20(12-2013 : 245.172,522 mii Euro

Etapa 2014-2015 : 50.150,906 mii Euro

Etapa 2016-2018 : 169.954,480 mii Euro




APRILIE 2012


Page 48,/49


SWECO Halcroi


V 5OCREAH


GROUP? ARTELIA


/<7/vX77r/7/,A'Z


/?/


Sumar Executiv privind masurile prioritare 2012-2015

1. Reabilitarea canalelor nevizitabile

Lucrările includ:

» Demolări » Excavați!

•    Construcția unui nou colector

•    Repararea branșamentelor

•    Refacerea solului pe intreaga ampriza a a canaluiu ■ Dezafectarea vechilor colectoare

2. Reabilitarea colectoarelor vizitabile

Lucrările includ:




•    Desecarea colectorului

•    Curatarea si inspecția colectorului

•    Foraje pentru injecțiile circulare (3 foraje la fiecare 3 mi)

« Repararea crăpăturilor si lucrări de finisare

•    Repararea branșamentelor

•    Repararea avariilor structurale

•    Cai de acces

« Montarea de dispozitive de manipulare (vane de manevrare, aite echipamente)

Toate lucrările de mai sus trebuie efectuate după execuția lucrărilor la sistemul de drenaj de la Caseta- mal drept . In afara iucrarilor descrise mai sus, in cadru! Mașter Planului au fost analizate s! alte masuri complementare aflate in diferite stadii de derulare, privind reabilitare-a si extinderea rețelelor de apa- apa uzata, astfel incat sa se se creeze condițiile de debit si încărcare avute in vedere la dimensionarea statiei de epurare si incineratorului de nămol si pentru a se diminua/ elimina exfiItrațiiIe majore in subteran din rețelele de apa, precum si infiltrarea acestora in canalizare, astfel:


Tabel 9- Investiții complementare, implementate de Apa Nova București

Reabilitări ale rețelelor de

nlocuire rețele de apa in Sect.2, zona Colentina Socului, Berindei...7O km

1

apa, pentru reducerea

înlocuire rețele de apa in Sector 5, zona

infiltrațiilor in sistemul de

Ferentari, Rahova.........50 km

canalizare

înlocuire reteie de apa in Sectoarele 4,3,1,6

.....................................70 km

2

Extinderea sistemului de apa-canalizare pentru asigurarea conectării

100%

Proiect BUCUR (extinderea sistemului de apa si canalizare pana la atingerea ratei de conectare 100%)

3

Curatarea secțiunii

Casetei

Lucrări de curatare si indepartare a obstacolelor din Caseta (Proiect Caseta inteligenta )



Etapele ulterioare (2018-2038)


: 13.500,000 mii Euro



Valoarea proiectelor de investiții este indicativa, aceasta fiind estimata la un nivel general - in concordanta cu abordârea specifica la nivel de Mașter Plan. Evaluarea proiectelor de investiții va fi rafinata la nivelul studiilor de fezabilitate.

Plănui de investiții pe termen scurt conține masurile prioritare care se reaiizeaza in Intervalul 2012- 2015, in vaioard totaia de 295.323,428 mii Euro . Lista investițiilor pe termen scurt este inclusa in Anexa nr. 2.

Anexele 1 si 2 fac parte integranta din prezemul document.




Anexa nr. 1

Sumar executiv Mașter -lan


•curesti, in perioada 2007-2038

1 os te costu'iie suni ;n mii Eurc, ;orj VA, t o ret uri curente, si in cu a cheituieii diverse si nes re văzu te si alte cheltuieli atici anale

e,

'512-2013

ÎL),"Ol

Etana 2014-2015

;mîî Eurc)

Etapa 2016-2013 (Mii Euro)

Etape ulterioare

2C13-203S

(Mii Euro)

Totsi investiții, pe surse de finanțare

Alte surse

Fondul de 1

Alte surse

Coeziune i

i

Fcnriui de j

.    1 Aite surse

Coeziune

Fondui de î

i Aite surse

Coeziune (

Ș

I    1    I

1    Fondul ce    i

iSFA    ;    .    ! Aite surse j iOTAL GENERAL

1    Coeziune    ț

i    i    ’

0.000

O.OCO    1    0.000

0.000 ! 0.000

i

0.000    j    Q.000

70,395.000 I    0.300    !    37,835.000

108,300.000

21/S4.031

0 000

5,366.008

0.000

0.000

c.000

0.000    i    62,603.425

26,230.039

35/33 454

17,270.703

O.OCO

4,317.676

o.oco ! o.aoa

i

o.oco 1    0.000

0.000    i 50,372.885

21,588.375

71,361.254

j'i 38,734.735

0.000

5,553.684

G.GOO    )    0.000

o.oco i    0.000

70.395.000 j 112,976310

56,323.413

265,694.723

C.000

0.000

0.000

21,472.737 j 9,202.501

0.000 | 0.000

0.000    :    21,472.737

9,202.501

30,575.338

0.000

0.000

0.000

32,062.434

12,741.043

0.000 I 0.000

0.000    j 32,062.434

13,741.043

45,303.477

1

0.000

0.000

0.000

25,519.157

10,979.639

0.000 - 0.000

C.000

25,519.157

10,579.639

36,595.795

0.000

0.000

0.000

79,154.327

33,323.283

O.OCO •

0.000

G.000

79,154.327

33.323.2S3

113,077.610

5,252.251

0.000

1,323.065

0.000

0.000

0,000

o.oco

0.000

15,435.760

5,515.326

22,051.086

i

■:

763 262

O.OCO

190.366

0.200

•oiooc

0.000

0.000

0.000

2,227,S32

354.828

3,182.760

6,056.123

0.000

1,514.031

0,000

0.000

o.oco

O.OOC

0.000

17,663.692

7,570.154

2S,233.346

2,011.344

0.000

502.385

_

0.000

0.000

O.OOQ

0.000

0.000

5,363.171

2,514.930

ă,3S3.102

3,200.321

0.000

800.205

0.000 ‘ 0.000

0.000

o.oco

0.000

9,335,727

4.001.026

15,336.752

t

i

5,212.765

0.000

1,303.191

o.oco ; o.ooo

0.000

C.000

O.OOC    i    15,203.398

6,616.956

21,719.854

0.000

0.000

0.000

3,257.296

1,395.364

0.000

0.000

.0.000

.''3,567.296

1,395.384

4,653.280

0.000

O.QOC

O.OOC

4,704.333

2,015.421

0.000

0.000

o.oco

. 4,7042)53

2,015.421

.6,721.404

J

i

0.000

O.OCO

0.000

2,171.531

330,636

0.000

’ 0.000

0.000 '

2,171.531

330.656

3,102.186

0.000

0.000

0.000

10,133.309

4,343.061

0,000

0.000

0.000

10,133.309

4,343.061

14/76.870

i

5,000.000

0.000

5,000.000

O.OCO

5,000.000

o.oco

3,000.000

0.000

0.000 '

23,000.000

23,000.000

3,500.000

0.000

4,000.000

0.000

4,000.000

o.oco

2,500.000

O.OOC

0.000

17,000.000

17,000.000

f

5,000.000

0.000

5.65O.DOO

0,000

5,000.000

0.000

5,000,000

0.000

0.000

23,650.000

23,650.000

13,SQG.OOC

0.000

14,650.000

0.000

14,000.000

0.000

13,500.000

0.000

0.000

53,650.000

63,630.000

13,375.000

0.000

14,000.000

0.000

8,000.000

o.oco

0.000

O.OOC

o.oco

43,375.000

43,375.000

16,400.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0,000

0.000

0.000

16,400.000

16,400.000

5,000.000

0.000

0.000

0,000

o.oco

0,000

O.OCO

o.oco

0.000

5,000.000

5,000.000

0.000

0.000

9,000.000

0.000

0.000

0.000

0.000

O.OOC

3.000

9,000.000

9,000.000

1,050.000

0.000

0.000

0.000

0,000

0.000

0.000

0,000

9.000

1.050.000

1,050.000

0.000

0.000

0.000

16,320.000

4,080,000

//f

A

G.GOO

16,320.000

4,080.000

20,400.000

93,325.623

0.000

50,150.906

105,608.136

«,340.344

/loao z

■'13,SOO.o6&.

7Q,39'S\OOC

_ 251,452.036

281,230.872

603,077.908

\    f’\


BUCUREȘTI


CONFORM CU ORIGINALEI


PLAN DE INVESTIȚII PRIORITARE

Investiții necesare pentru sistemul de apa uzata al municipiului București, in perioada 2012-2015


Categorii de investiții


Descriere


Cost Total (Mii Euro)


Statie de epurare si incinerator de nămoluri



Statia de epurare Glina- faza II


Extinderea sternului de tratare mecanica


Extinderea si eficientizarea tratai ii biologice


Tratarea nămolului inclusiv stocare


Masuri pentru reducerea mirosurilor la statia de epurare


Tratare chimica (reducerea fosforului)


Tratarea apelor pluviale (25 mc/s)


Cheltuieli adiționale (racorduri apa, electricitate, SCADA, iluminat, accese, proiectare, taxe, probe tehnologice, cota aferenta managem.proiectului, audit si supervizare, etc).


Total Statie de E purare Glina- Faza II

Incinerator nămoluri


Construcții civile si structuri metalice


Echipamente de proces


Tubulatura, vane, conducte, izolații


14,711,209


37.951,68

2,493,539


3,200,000


.380/939


1.000,000


29.695,996


89.433,464


5.041,296


22.434,186


Anexa nr. 2

Sumar executiv Mașter Plan


Toate costurile sunt in mii Euro, fara 1VA, in preturi curente, si includ cheltuieli diverse si neprevăzute si alle c heltuieii adiționale


Etapa 2012-2013 (Mii Euro)


Fondul de Coeziune


Alte surse


62.603,425


21.464,031




Montaj utilaje si echipamente! tehnologice Cheltuieli adiționale


Total Incinerator de nămoluri


Total Statie de Epurare si Incinerator


Drenaj nou, Caseta mal drept


Lucrări pentru reducerea infiltrațiilor in Caseta


Lucrări la colectoarele vizitabile


2.101,486

4.194,311


17.909,169

18.723,973


71.961,264


161.394,728


22.051,086


503/2,885


112.976,310


15.435,760


Lucrări pentru eliminarea conexiunilor la Caseta a lacurilor Tineretului, Carol si Titan


Total lucrări de reducere a infiltrațiilor in caseta


Reabilitare Colector A0

Reabilitare Colector B0


Total colectoare vizitabile


3.182,760


2.22 7,932


25.233,846


8.383,102

13.336,752


21.719,854


17.663,692


5868,171

9335,727


15.203,898


Lucrări la colectoarele nevizitabile

Total colectoare nevizitabile

14.476,870


0,000


înlocuire rețele de apa in Sect.2, zona Colentina Socului, Qerindei

23.000,000


Reabilitări ale sistemului de apa, pentru reducerea infiltrațiilor in sistemul de canalizare

înlocuire rețele de apa in Sector 5, zona Ferentari, Rahova

înlocuire rețele de apa in Sectoarele 4,3,1,6

17.000,000


23.650,000


Total reabilitare sistem alimentare cu apa

63.650,000


0,000.


Extinderea sistemelor de apa -canalizare pentru asigurarea conectării 100%

Proiect "Ducur"

Extindere sistem alimentare cu apa, inclusiv branșamente

15.600,000


Extindere sistem canalizare, inclusiv racorduri

27.775,000


0,000

-..... -/

’°NFORsn

KiginaLu

y

21588,379

71.961,264

17.270,703

4.317,676

50.3/2,885

38.734,735

-

9.683,684

112.976,310

48.418,418

161.394,728

5.292,261

0,000

1.323,065

15.435, /60

6615,326

22.051,086

763,862

0,000

190,966

2.227,932

954,828

3.182,760

6.056,123

0,000

1.514,031

17.663,692

7.570,154

25.233,846

2.011,944

o,uoo

502,986

5.868,171

2 514,930

8.383,102

3.200,821

0,000

800,205

9.335,727

4 001,026

13.336,752

5.212,765

0,000

1.303,191

15.203,898

6.515,956

21.719,854

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

5.000,000

0,000

5.000,000

0,000

10.000,000

10.000,000

3.500,000

0,000

4.000,000

0,000

7.500,000

7.500,000

5.000,000

0,000

5.650,000

0,000

10.650,000

10.650,000

13.500,000

0,000

14.650,000

0,000

28,150,000

28.150,000

3\-'

<3


3


Total proiect "Bucur”

43.375,000

G

Curatarea secțiunii Casetei

Lucrări de curatare si îndepărtare a obstacolelor din Caseta (Proiect Caseta inteligenta )

16.400,000

7

Canal de descărcare a apelor uzate din Caseta

Proiect Caseta inteligenta canal

5.000,000

8

Managementul debitelor de apa

uzata

Proiect Caseta inteligenta-vane

9.000,000

9

Managementul poluării si monitorizarea calitatii apelor

uzate

Proiect Caseta inteligenta -sistem de monitorizare a calitatii si debitelor de

apa uzata

1.050,000

.....

TOTAL

303.448,428



13.375,000

0,000

14.000,000

0,000

27.375,000

27.375,000

16.400,000

0,000

0,000

0,000

16.400,000

lomgqo

-

5.000,000

0,000

0,000

0,000

5.000,000

5.000,000

-

0,000

0,000

9.000,000

0,000

9.000,000

9.000,000

-■

1.050,000

0,000

0,000

0,000

1.050,000

■1.050,000

145.843,900

9.9.328,623

0,000

50.150,906

145.843,900

149.479,528

295.323,428

E&§SU_



Studiul de Fezabiiitait..

principalelor colectoare ae


CONFORM

CU ORIGINALUL


$

►”*> ■'

K •

& • r*

f

. A

â £•'

9-.

țL % î?

a z.



<S4


-

£ ~_

* "'’

» ța

s u

P* ța «*

ț-“ tzi

s

<2- st rs

n *“**

a a-



£

£

bi


a

a* ~

O ca ci _

■S’ 51 ța p.

' O> »

P -


a

>“S


<CP

•o°

• aa


P ții

p cr


ța

Ă

ța


GUVERNUL

ROMÂNIEI



jjjjill

SSSiMft»!


MINISTERUL

FINANȚELOR

PUBLICE

i    OFICIUL DE PLĂTI SI

!    CONTRACTARE

j    PHARE

AUTORITATEA CONTRACTANTA SI BENEFICIARUL FINAL

PRIMĂRIA BUCUREȘTI

PROIECTUL 2004/ROZ16ZP/PE/003-1

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI SI ASISTENTA PROGRAMULUI PENTRU SEAU BUCUREȘTI

“Finalizarea SEAU Glina, reabilitarea principalelor colectoare de ape uzate si a canalului colector tț.e ape uzate Dâmbovita (CASETA)”

Volumul ți: Raportul Studiului de Fezabilitate (RSF), mai 2012

ț

masurA ISPA

Reabilitarea Statiei de Epurare a Apelor Uzate din București Etapa 1

Nr. 2004/RO/16/P/PE/03


1989147000/WWBPIU -RP-50


Pagina de titlu a documentului

1.1.1.1.1.1    Proiectul Clientului nr.: 2004/RO/16/P/PE/003 -1

1.1.1.1.1.2    Documentul nr.: 1989147000/WWBPIU - RP-50

1.1.1.1.1.3    Proiectul Asocierii în participațiune SPIS nr.: 1989147000/WWBPIU

Evidența modificărilor aduse conținutului Prezentul raport a fost emis și modificat după cum urmează:

Ediția Revizia Descrierea    Data

Autorul lan Hultgren


Revizorul Pierre Galzin


5    4    Emis UMP a Primăriei Municipiului    2012-05-11

București

CONFORM

£1L2^iginallil


Asistența tehnică (pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SE'AU Bucureștii, Studiu! de fezabițtate - Cerere fonduri de coeziune    /' <    >

ș    U WVTE 2

Definițiile și abrevierile

Definițiile j


CONFORM CU ORIGINALUL



7' ■ U


..Memorandumul de finanțare" se referă la un acord între UE și Guvernul României în ceea ce privește acordarea de asistență din partea Instrumentului pentru Politici Structurale de Pre-aderare (ISțhA) pentru „Reabilitarea Stației de Epurare a Apelor Uzate București: Faza I” și măsura ISPA nr.: 2004/RO/16,'P/PE/003.

..Măsura” „Măsura ISPA” înseamnă „Reabilitarea Stației de Epurare a Apelor Uzate București: Faza I”, așa cum este definită în Memorandumul de finanțare.

„Cererea ISjPA” se referă la cererea pentru Subvenție ISPA EU. făcută de către Beneficiarul final pentru (Măsură.

„Subvenția țSPA” înseamnă finanțarea asigurată de UE pentru Măsură.

„Subvenția fie coeziune” înseamnă subvenția care urmează să fie cerută de la UE, printr-o cerere la Fondul de coeziune (după cum se impune pentru „Reabilitarea Stației de Epurare a Apelor Uzate Bucufești: Faza II”).

„Subvenția


această Măsură.


guvernamentală” înseamnă subvenția asigurată de Guvernul României pentru


•    „Beneficiarul final” înseamnă Primăria București, așa cum este definită în Memorandumul de Finanțare. (

„Etapa 1” îrțseamnă „Faza I” și vice versa;

•    „Etapa 2” îrțseamnă „Faza II” și vice versa;

•    „Etapa 1 a Si/AU Glina” înseamnă Lucrările și Serviciile incluse în cadrul Măsurii.

t    -

•    „Etapa 2 a &EAU Glina” înseamnă lucrările și serviciile care'urmează să fie incluse în cererea pentru Fondul de coeziune pentru a doua etapă a contractului de lucrări și servicii de

supravegheije pentru SEAU Glina.

!

•    „Lucrări” îndeamnă contractul de lucrări finanțat prin Măsură.

• „Servicii” și „Contracte de servicii” înseamnă contractele încheiate între Autoritatea Contractant! și firmele de asistență tehnică, cunoscute sub numele de „Asocierea în participațiuije Sweco/Halcrow/Sogreah” și „Asocierea în participațiune Jacobs/Fichțner/Plancenter”, care sunt finanțate prin Măsură.

„Angajatorul” înseamnă Autoritatea Contractantă (partea) pentru Contractele de lucrări și servicii finafițate prin Măsură și reprezentată de Primăria București.

„Autoritatea Contractantă” înseamnă Primăria Municipiului București, așa cum este definită în Memorandufnul de finanțare.

„Contractul de servicii al Asocierii SHS” înseamnă Contractul de prestări servicii atribuit Asocierii în participațiune Sweco/Halcrow/Sogreah.

„Agenția dâ implementare” înseamnă Oficiul de Plăți si Contracte Phare (OPCP) din cadrul Ministerului, Economiei și Finanțelor, care a fost responsabil pentru licitațiile și contractarea pentru Contractele de lucrări șt ssry-ÎUîr)))

.aii responsabilă pentru monitorizarea și aprobarea


plăților Conțractelor de lucrăi^Ușefvicii.

Definițiile (Continuare)

/fg> . , ' ?u'

CONFORM

CU ORIGINALUL


•    „Unitatea de Implementare a Proiectului din cadrul Primăriei Municipiului București” este Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP), constituită în cadrul Departamentului nr. 31 al Primăriei Municipiului București (Departamentul de Protecție a Mediului), la 16 martie 2006, prin intermediul Deciziei Consiliului General al Municipiului București nr. 37.

•    „Inginer” și „Inginer de supraveghere” înseamnă Asocierea în participațiune Jacobs/Fichtner/Plancenter, societatea numită de Autoritatea Contractantă, care este responsabilă pentru managementul și supravegherea lucrărilor și acționează ca „Inginer”, conform Contractului de lucrări

•    „Antreprenor” și „Antreprenorul lucrărilor” înseamnă Asocierea în participațiune Aktor/Athena, societatea căreia i-a fost atribuit Contractul de lucrări de către Angajator și OPCP și care va executa Lucrările.

•    „Contract de lucrări” înseamnă contractul încheiat între Angajator, Agenția de Implementare și Antreprenor.

•    „Contracte de servicii” sau „Contracte de servicii de AT” înseamnă contractele încheiate între Angajator, Agenția de implementare și Consultanții de asistență tehnică (dintre care unul este Inginerul și celălalt este Consultantul).

•    „Contract de finanțare” înseamnă contractul semnat între Fondul Național și OPCP, care

definește modul în care vor fi transferate fondurile de la Fondul Național la OPCP pentru Măsură.    ,

•    „Contract de implementare” înseamnă contractul semnat între OPCP (Autoritatea de implementare) și Consiliul General al Municipiului București (CGMB), reprezentat de Primarul Municipiului București.

•    „Ghid practic” (PRAG) înseamnă „Ghidul practic pentru procedurile de contractare finanțate din bugetul general al Comunităților Europene în contextul acțiunilor externe” (UE, mai 2003)

•    „Acordul-cadru ISPA” înseamnă acordul semnat între Comisia Europeană și Guvernul României în ceea ce privește implementarea generală a ISPA. .■

•    „ExTA” înseamnă mecanismul de asigurare a unei schimbări a tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare prevăzute în Contractul de concesiune.

•    „Contract de concesiune" înseamnă contractul de concesiune semnat între ANB București SA și CGMB.

•    „Amplasament” înseamnă șantierul de construcție pentru Contractul de lucrări.

•    „Condițiile contractuale din Cartea Galbenă FIDIC” înseamnă condițiile contractuale care trebuie respectate de către Beneficiar, Antreprenorul Lucrărilor și Inginer în punerea în aplicare a contractului de lucrări.

•    „Raport” înseamnă Raportul trimestrial pregătit în baza Contractului de servicii al Asocierii SFIS (prezentul raport).

•    „Sarcinile „A”, „B”, etc., înseamnă sarcinile incluse în termenii de referință pentru Contractul de servicii al Asocierii SHS.

•    „Comuna Glina” înseamnă cele trei sate din apropierea SEAU Glina care alcătuiesc comunitatea locală Glina.

„Data de începere” înseamnă data oficială indicată Antreprenorului de lucrări în scris de către Inginer pentru ca Antreprenorul lucrărilor să înceapă Lucrările conform Condițiilor contractuale din Cartea Galbenă FIDIC.

„Autoritatea locală de mediu” înseamnă Inspectoratul de Protecția Mediului pentru Județul Ilfov, care are responsabilități în materie d.e=feetpri locali de mediu și va monitoriza aspectele de mediu în timpul punerii în aplicare a măsurii. F/N

„Clauza 8.3 Programul” reprezintămroerarfluf de cdmtructie al Antreprenorului de Lucrări. în. conformitate cu Sub-clauza 8.3_udimf7onditiile contractuale din Cartea Galbenă FIDIC.



Definițiile (Continuare)

„Documentele Antreprenorului” reprezintă documentele tehnice care trebuie prezentate de către Lucrărilor în conformitate cu Cerințele Angajatorului incluse în

Contractul 4c Lucrări și Sub-clauza 5.2 a Condițiilor contractuale din Cartea Galbenă FIDIC. „Casetă” îhseamnă sistemul de colectoare dreptunghiulare din beton situate sub cursul sistematizatjal Râului Dâmbovița din București.

„Cerințele ^Angajatorului” sunt cerințele de punere în aplicare a Lucrărilor de către Antreprenorul Lucrărilor așa cum figurează în Volumul 3A al Contractului de Lucrări.

„Testele la finalizare” sunt testele care trebuie efectuate de către Antreprenorul Lucrărilor în conformitate cu prevederile Sub-clauzei 9.1 din Condițiile contractuale din Cartea Galbenă FIDIC. i

CONFORM

.J./

//


Abrevierile

AP

ANAR

ANB

1FC

ANRSC

ARBAC

CBO

CAPEX FC CCO CCTV OP CP

CGMB

CAD

’PND

CE/UE

BERD

EIM

BEI

PMM

PAC

CA

FIDIC

MF

CGMB

SIG

PAI/PCDI

IIF

PCIP

RI

PRI

ISPA

CM ISPA

IT

NS

MMDD

MA EX-ISPA

MEF

PB

MI


Asociația Primăriilor Administrația Națională Apele Române ANB București SA, concesionarul actual al Serviciilor de Apă și Canal pentru București și operatorul propus pentru noua SEAU Glina

Autoritatea de Management al Fondului de Coeziune, din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor

Autoritatea de Reglementare Economică/Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

Autoritatea de Reglementare Tehnică/Agenția de Reglementare a Nivelurilor Serviciilor Apă și Canal din București

Consumul biologic de oxigen; este definit conform Directivei 91/271 - tratarea

apelor uzate urbane

Cheltuielile cu investițiile de capital

Fondul de coeziune

Consumul chimic de oxigen

Televiziune în circuit închis

Oficiul de Plăți și Contractare Phare din subordinea Ministerului Economiei și . Finanțelor

Consiliul General al Municipiului București Comisia de Adjudecare a Disputelor


Perioada de Notificare a Defectelor    Uf •

DG Regio a Comisiei Europene/Direcția Generală Regio a UE    (f f u vU;;

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare    U; ' "'UvUv-'

Evaluarea Impactului asupra Mediului    AU -, , Q

Banca Europeană de Investiții    .    ..

Planul de Management de Mediu, elaborat de Antreprenorul Lucrărilor Proiectare, achiziții și construcții Cerințele Angajatorului

Federation Internationale des îngeriieurs-Conseils Memorandum de finanțare Consiliul General al Municipiului București Sistemul de informații geografice

Planul de acțiune industrială/Planul de conformitate privind descărcările industriale Instituția Internațională de Finanțare Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării Raportul Inițial

Planul de reducere a infiltrațiilor

Instrument pentru politicile structurale de pre-aderare (CE)

Comitetul de Management ISPA cuprinzând Ministerul EconomieJ^șUEixianțeloi, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și BEI Tehnologia informației

Niveluri de servicii

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile    !

Departament din cadrai Ministerului Economiei și Finanțelor Ministerul Economiei și Finanțelor

Primăria București Memorandum de înțelegere




Asistența tehnică Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune

CNI


Coordonatorul National ISPA

Abrevierile (Continuare)

OPEX    Cheltuieli de exploatare

UÎP    țlmtatea de Implementare a Proiectelor a Municipiului București

MP/AP    Management de Proiect și Asistență de Program

PR/SP    Relații Publice/Sensibiiizare a Publicului

AC/CC    Asigurarea calității/'Controlul calității


MCD MP/AP Membrii Comitetului Director al Proiectului POS    programul Operațional Sectorial

Asocierea SPIS Asocierea în participațiune Sweco/Halcrow/Sogreah NSEN    Nămol, sortare, eliminare nisip

SWOT    yinaliză Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități și Amenințări

AT    Asistența Tehnică

EF    Expert formator

ANF    Analiza nevoilor de formare

TR    Termenii de Referință

PL    programul de lucrări este Clauza 8.3 Programul a Antreprenorului Lucrărilor

FDALT&C Țond de dezvoltare apelor uzate & canal SEAU    Ștația de Epurare a Apelor Uzate



Cuprins


1 Re^


taiui



1.1    Sumarul

1.2    Sinteza Planului Mașter

1.3    Definirea aglomerării de ape uzate

1.4    Gestionarea nămolului

1.4.1    Utilizarea agricolă

1.4.2    Gropile de gunoi ecologice

1.4.3    Incinerare

1.5    Rezumatul opțiunilor principale

1.5.1    Introducere

1.5.2    Epurarea apelor uzate

1.5.3    Tratarea nămolului

1.5.4    Rețeaua de canalizare

1.5.5    Proiectarea SEAU

1.5.6    Justificarea calității epurării la SEAU Glina

1.5.7    Încărcăturile de poluare actuale și viitoare

1.5.8    Destinația reziduurilor

1.5.9    Reabilitarea canalizării

1.5.10    Extinderea rețelei-

1.5.11    Revărsările în rețea și înfiata SEAU Glina

1.6    Tabele rezumative 2 Date generaie

2.1    Introducere la Studiul de fezabilitate

2.2    Zona Proiectului

3. Contextul Proiectului    ■

3.1    Documente naționale strategice și obiective relevante pentru proiect

3.2    Rezultatele planului mașter

3.2.1    Context

3.2.2    Serviciile de canalizare

3.2.3    Evaluare, rezultate și concluzii

3.2.4    Planuri de investiții și prioritizare

3.3    Caracteristicile naturale în zona proiectului

3.3.1    Topografia și apele de suprafață

3.3.2    Geologie și hidro geologie

3.3.3    Clima

3.3.4    Protecția mediului

3.4    Evaluarea socio-economică

3.4.1    Introducere

3.4.2    Locuințe

3.4.3    Ocupații

3.4.4    Industria și activitatea întreprinderilor

3.4.5    Servicii publice

3.5    Cadrul juridic și instituțional

3.5.1    Cadrul Legislativ legat de mediul înconjurător ~ sectorul apei

3.5.2    Cadrul General Administrativ

3.5.3    Politica regională - Cadrul instituțional din sectorul român al ape

3.5.4    Cadrul instituțional și administrativ al serviciilor de apă și 4 Analiza situației actuale si estimările





11

11

11

17

18

18

19

19

22

22

22

22

27

36

39

39

41

41

42

42

42

45

45

'47

49

49

51

51

52

53

54

58

58

59

60

60

60

60

61

62

62

64

65

65

66    :

"70 ,73 ;

77*;


Z/


Asistența tehnică Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune


4.1 Date generale cu privire la sistemul de alimentare cu apă

4.1.1    Consumul actual de apă și estimările cererii de apă

4.1.2    Debitele de apă uzată

4.1.3    încărcături de apă uzată

4.1.4    Apa preluată

4.1.5    Impdptul deversării de ape uzate asupra utilizatorilor din aval

4.1.6    Nivelul serviciilor

4.1.7    Ocuparea terenurilor și statutul legal


8 Reziftnatul Studiilor Geotehnice


4.1.9 Alte baze de date relevante 4.2 Infrastructura existentă a apelor uzate

4.2.1    Amplasarea infrastructurii curente și a infrastructurii propuse

4.2.2    Descrierea infrastructurii actuale

4.2.3    Exploatarea și întreținerea SEAU 5 Descărcarea Japei uzate industriale

5.1    Introducere

5.2    Obiectivele

5.3    Reglementarea legală cu privire la apa uzată industrială

5.3.1    Directive și legislație

5.3.2    Reglementarea

5.3.3    Cadru! legal

5.4    Abordare) și metodologie

5.4.1    Autoritățile responsabile

5.4.2    Monitorizare și control

5.4.3    Competul executiv

5.5    Investigarea descărcărilor de ape

5.5.1    Inventarul activităților industriale

5.5.2    Voluțne și încărcări de ape uzate




5.5.3    Debițele industriale care intră în SEAU

5.5.4    Instdlațiile de pre-tratare a apelor uzate industriale 5.6 Activitatea curentă a operatorului de servicii cu controlul descărcărilor industriale

5.6.1    ANB\ în București


77

77

81

96

100

105

106 106 106

107

108 108

109

110 111 111 112 112 112

115

116 122 122

124

125

126 126 126 126 128 128 128


5.6.2    Partea din afara Bucureștiului care revine operatorului, unde canalizarea se descarcă în 129

129

130

130

131 131 131

131

132

133

133

134 134 134 136 138 138 140


oraș j

5.7    Impactul (descărcărilor industriale asupra influentului la SEAU și utilizatorilor din aval 5. 7.1 Impdctul previzibil al poluării industriale asupra tratării apelor uzate

5. 7.1 Impâctuîprevizibil al poluării industriale asupra tratării nămolului

5.8    Propunerje de management și monitorizare a descărcărilor de ape uzate

5.9    Planul da acțiune pentru controlul descărcărilor de ape uzate industriale

5.10    Concluzii și recomandări

5.10.1    Concluzii    MD

5.10.2    Recomandări    /[ffz

Managementul nămolului

6.1    Introducere

6.2    Eliminarea actuală a nămolului

6.3    Volumul de nămol și calitatea nămolului

6.3.1    Volicțnele nămolului

6.3.2    Calitatea nămolului

6.4    Opțiunild disponibile pentru eliminarea nămolului

6.4.1    Introducere

6.4.2    Utilizarea agricolă



ti TU



6.4.3    Groapa de gunoi ecologică

6.4.4    Incinerarea

6.5    Costurile de eliminare a nămolului

6.5.1    Groapa de gunoi ecologică

6.5.2    Incinerarea

6.6    Strategia propusă de eliminare a nămolului

6.6.1    Practicabilitatea

6.6.2    Impactul asupra mediului

6.6.3    Reglementările și mecanismele de control

6.6.4    Acceptarea

6.6.5    Tendința din alte țări europene

6.6.6    Costurile

6.7    Concluziile și recomandările

6.7.1    Recomandarea generală

6. 7.2 Opțiuni de sporire a conținutului SU de nămol deshidratat înaintea incinerării

6.7.3 Indicatorii de performanță pentru managementul nămolului

7    Parametrii de proiectare

7.1    Orizontul de proiectare

7.2    Valorile proiectate

7.2.1    Groapa

7.2.2    Eliminarea cenușii după incinerare

8    Analiza opțiunilor

8.1    Opțiunile privind apele uzate

8.1.1    Opțiunile strategice și definiția granițelor aglomerărilor

8.1.2    Opțiunile generale

8.1.3    Prezentarea opțiunilor finale

8.1.4    Evaluarea economică a opțiunilor

8.1.5    Performanța SEAU în condiții de ape pluviale

9    Prezentarea Proiectului

9.1    Prezentarea generală a proiectului

9.2    Prezentarea proiectului detaliat    !

9.2.1    Rețeaua de canalizare (Caseta și colectoarele)

9.2.2    Stația de epurare a apelor uzate

9.2.3    Eliminarea nămolului

9.2.4    Strategia de investiție


9.3    Impactul estimat al proiectului și indicatorii de performanță

9.4    Asistență tehnică

9.4.1    Contract de servicii pentru managementul proiectului

9.4.2    Contract de servicii pentru supravegherea lucrărilor

9.4.3    Contract de servicii pentru auditulproiectului 9.5 Costuri de proiect estimate

9.5.1    Costuri de investiții

9.5.2    Costuri de exploatare și întreținere

9.5.2 Costuri unitare totale

10    Rezultatele analizei financiare și economice

10.1    Zona proiectului și beneficiarii

10.2    Obiectivele proiectului

10.3    Descrierea și costurile proiectului

10.4    Analiza financiară

10.5    Analiza economică

10.6    Analiza senzitivității și riscurilor

11    Rezultatele analizei instituționale


142

143

144

145

146 148 148

148

149 149 149 149 154 154 154

148

149 149 149 149

151

152 152 152 152

157 159 161 166 166 166 166 176 187

191

192 195 195

195

196 196 196

196

197 149 149 149 149 151 ,

158

159 1132 ■


Asistența tehnică Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune


11.1

11.2 11 11.

11.

11.

11.3

11.4

12    Rezt


Scurt istoric al gestionării serviciilor de apă și apă uzată din municipalitatea Bucure Cadrul instituțional actual privind apa și apa uzată din municipalitatea București


2.1

2.2

2.3

2.4


Municipalitatea București și structura de implementare a proiectului $.C. APA NOVA București S.A.

Organisme de reglementare Contractul de concesiune


Conformitatea cu criteriile de eligibilitate POS Mediu Concluzii și recomandări itateie Evaluării impactului asupra Mediului (EIM)


12.1    Generalități

12.2    Impactul asupra apei

12.3    Generarea și prelucrarea nămolului

12.4    Impactul asupra aerului

12.4.1    Emisiile de miros de la stația de epurare

12.4.2    Emisiile provenite de la incinerarea nămolului

12.5    Impactijl consumului de energie



12.6    Impactiil asupra zonelor locuite, asupra sănătății și a bunăstării populate"

12.7    Măsurii^ recomandate pentru protecția soiului și a apelor subterane

12.8    Măsurii^ recomandate pentru gestionarea deșeurilor

12.9    Măsurilț recomandate pentru îmbunătățirea peisajului

12.10    Reconțandări specifice pentru protecția mediului în timpul lucrărilor de reabilitare a sistemului dej canalizare

13    Strategia dej achiziții și pianul-de implementare

13:1 Introducere

13.1.1    Generalități

13.1.2    Definiții

13.1.3    Legislația

13.2 Strategii de Atribuire

13.2.1    Considerații generale    ■    .

13.2.2    Criteriile de grupare a ofertelor

13.2.3    Criteriile pentru divizarea proiectului în etape

13.2.4    Potențialul Companiilor Naționale de Construcții 13.3 Ofertele propuse

13.3.1    Contractele de servicii

13.3.2    Contractele de Lucrări

13.4    Planul de Achiziție și Implementare propus

13.5    Documentele necesare pentru implementarea proiectului

13.5.1    Documentele ofertei

13.5.2    Acorduri și Avize/Autorizații


13.6 Ipoteze


și nscun


13.7 Concluzii si recomandări


ști 162

165

166

175 177 180 188 190 149

149

150

151 151

151

152 152

152

153

153

154

154

155 155

155

156 158 165 165 167 174

176

177

178 180 182 149 149

149

150

151





1 Rezumatul 1.1 Sumarul

Prezentul Raport al Studiului de Fezabilitate (RSF) a fost elaborat în cadrul extinderii SEAU Giina pentru a face posibilă tratarea tuturor apelor uzate generate în București și în 10 municipii înconjurătoare + a apelor uzate de la aeroportul Henri Coandă din Municipiul Otopeni conform cerințelor pentru ape sensibile definite în standardul românesc NTPA 001 - 011. care transpune Directiva privind tratarea Apelor Uzate 91/271/CEE. Orizontul de proiectare este de 30 de ani conform legislației românești.

Manipularea finală a nămolului va fi incinerarea urmată de eliminarea cenușii la groapa de gunoi ecologică. Incinerarea ca manipulare finală a nămolului a fost deja definită în Memorandumul de finanțare (MF) și a fost deja confirmată ca soluția optimă în acest RSF.

De la început, domeniul de aplicare a lucrării a inclus numai SEAU Glina, Etapa 2 cu incinerarea nămolului produs, dar, ulterior, s-a decis să se ia în considerare și măsurile la rețeaua de canalizare, canalul mare de beton cunoscut sub numele de Casetă, precum și la colectoarele principale ca urmare a infiltrării relativ substanțiale a apelor subterane și a intrării altor ape nedorite în rețeaua de canalizare.

Principalul motiv din spatele măsurilor complementare în cadrul rețelei de canalizare a fost reducerea cantității de ape uzate (ape de infiltrație) care ajung la SEAU Glina și, astfel, posibilitatea de a reduce dimensiunea extinderii stației și reducerea viitoarelor costuri de Exploatare și întreținere (E&I). Un alt motiv important a fost garantarea funcției structurale a Casetei și a colectoarelor ca sistem de transport pentru apeie uzate.

Au fost studiate trei opțiuni diferite privind reducerea infiltrațiilor. Opțiunile au fost de asemenea luate în considerare într-o Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) și cea recomandată s-a dovedit a fi optimă atât din punct de vedere economic, cât și al mediului.

Costul total al investiției este estimat la 335,9 milioane de euro, iar viitoarele costuri de E&I sunt estimate la 26,9 milioane de euro/an după deducerea a 4,3 milioane de euro, care se estimează a fi valoarea electricității produse din gazul fermentat, turbinele de ieșire și turbinele cu aburi construite pentru incinerator.

1.2 Sinteza Planului Mașter

Obiectivul Planului Mașter a fost identificarea unui plan de acțiuni ierarhizate, estimate la cost care se va ocupa, în primul rând, de deficiențele existente ale rețelei de canalizare, dar și de nevoia de măsuri complementare la SEAU Glina pentru Etapa 2 și care va garanta că nivelurile țintă de servicii pot fi atinse date fiind debitele preconizate ale apelor uzate pentru orizontul de proiectare. A fost, de asemenea, elaborat un plan de investiții pe termen lung.

Evaluarea sistemului existent de canalizare a fost întreprinsă folosind cele mai bune informații disponibile. Evaluarea a concluzionat că sistemul existent de canalizare asigură un nivel rezonabil de servicii în ceea ce privește acoperirea serviciului și, cu excepția Glinei, evacuări directe în mediul înconjurător. Cu toate acestea, există câteva deficiențe majore în materie de:

« Capacitatea hidraulică necorespunzătoare care duce la o frecvență ridicată a inundațiilor și * Nivelurile ridicate de infiltrații în sistem.

Analiza sistemului a indicat faptul că rețeaua grajrițațîonaîatMistentă are o capacitate hidraulice intrinsecă echivalentă cu un episod de furtună lâQin arupână Farițn episod He/^dj^xpă la doi ani Episoadele de furtună cu o perioadă de rețțuțența-de-imii\ U-dA ani sar

supraîncărcarea de mare amploare și inundații din sibtemrir’ezfoltând înț


Ari

■CEA



Proiectul 2004/RG/16/P/PE/003-1    /    _ -

pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru


Asistența tehnică Studiul de fezabi


itate - Cerere fonduri de coeziune


9 Utilizarea

•    Stagnarea z

*    Poluarea m

Pe lângă faptul natură să ac cel



stricționată a toaletelor;

pelor uzate pluviale în subsolurile proprietăților și pe căile de acces; și

îdiului înconjurător (Râul Dâmbovița, Colentina, apele subterane și solurile).

că reprezintă un risc major de sănătate, supraîncărcarea frecventă a canalelor este de :reze deteriorarea structurală a canalelor în urma formării unui defect inițial. Au fost


identificate opțiunile strategice de a reduce riscul de inundații și de a asigura colectarea,


transportarea ș sănătatea publi


evacuarea scurgerilor de ape pluviale într-un mod corespunzător pentru a proteja ;ului și mediul înconjurător.

Vor fi necesarț investiții semnificative pentru a moderniza sistemul existent în vederea atingerii nivelurilor țintă propuse de servicii și vor fi necesare anumite derogări pe termen scurt și mediu. Au fost revizuite ppsibiiele surse de finanțare.

Planul Mașter include planuri de investiții pe termen scurt și pe termen lung menite să ridice nivelurile de servicii date fiind debitele existente și viitoare preconizate. Aceste planuri de investiții sunt prezentate în Tabelul 1-1 și Tabelul 1-2.    j ,rri) , ,

Planul Mașter, pe asemenea, recomandă ca:    .

« Exceptând Construcțiile de mici dimensiuni, toate noile proiecte de dezvoltare să trebuiască: să -asigure un gistem separat de canalizare pentru apele uzate menajere și pluviale;

• Pentru a asigura în mod rentabil drenajul apelor de suprafață de pe amplasament, PrimăriaU"-' trebuie să ip în calcul asumarea răspunderii pentru construcția sistemului de colectare a apelor de suprafață de pe amplasament, costul financiar urmând să fie recuperat de la dezvoltatori;

j

e Direcția de Utilități Publice a Primăriei trebuie să numească un inginer cu răspundere specifică de monitorizare a dezvoltărilor din domeniul drenajului urban durabil din alte locuri din


România și


pe plan internațional și de distribuire a acestor informații părților interesate;


Planurile existente de dezvoltare urbană trebuie elaborate pentru a forma un cadru, precis de

planificare

rezidențială


incluzând identificarea tipului admis de dezvoltare în funcție de zonă (respectiv comercială, etc.) și a coridoarelor de utilități bine definite, protejate de alte proiecte de dezvoltate;

Nu trebuie Receptate debitele pluviale mari de la comunitățile înconjurătoare care doresc să se racordeze 14 sistemul centralizat de canalizare din București. Comunitățile adiacente trebuie să instaleze sisteme separate sau să gestioneze în mod alternativ debitele pluviale prin includerea de deversoațe și/sau depozite;

Zonele industriale existente trebuie încurajate să separeu debitele pluviale și de ape uzate sau să asigure depozitarea alternativă pentru a reduce debitele pluviale de vârf care intră în sistemul de canalizare: i

Deversoarelje canale combinate (DCC) trebuie instalate pe Colectorul B7 pentru a reduce la minimum inundațiile în partea de nord a Municipiului București și

î

întrucât Casata este esențială pentru performanța generală a sistemului de canalizare, cooperarea îndeaproape; trebuie stabilită între părțile responsabile de investiția și exploatarea și întreținerea activelor sisjtemului de canalizare din București dat fiind că, în lipsa unei astfel de cooperări strânse, vor (exista în mod inevitabil probleme de investiție, respectiv se recomandă din plin ca situația existentă să fie revizuită și raționalizatg^A-eeasJă cerință a fost îndeplinită la ora actuală întrucât Primăria a preluat exploatarea Casetei-, drila Apw^omâne (ANAR).



Tabelul 1-1: Programul propus de investiții pe termen scurt (2012 - 2015)


1 SEAU și incinerarea Extinderea SEAU (Glina - Etapa 2) nămolului

Extinderea tratării mecanice


. _ * __

I1IS1II

14.711.209



Extinderea și consolidarea eficienței de tratare biologică

Tratarea nămolului inclusiv amenajarea de primire a cisternei septice

Tratarea mirosului

Precipitarea chimică a fosforului Tratarea apelor pluviale

Costuri suplimentare (racordare' la utilități - apă, curent, SCAD A, acces ia drumuri, studii, proiectare, taxe și impozite, teste, procent din cheltuielile cu serviciile de management al proiectului, supravegherea lucrărilor și auditul anual al proiectului, procentul din contingențe și alte costuri similare). Total SEAU Glina — Etapa II. ■ Incineratorul de nămol '


42.201.425

3.626.904

3.200.000

494.265

E000.000

29.865.986


95.099.790


Lucrări civile, structura de oțel și    6.341.398

clădirile


Echipamentele tehnologice    24.167.655

Țevile, supapele și cablurile/izolarea    1.556.843

S istemul electric    2.101.486





Controlul și instrumentația

Instalarea și izolarea

Costuri suplimentare (racordarea la utilități - apă. curent, SCADA, acces, studii, proiectare, etc.)


18.992.587

18.940.657


Total incinerare nămol


76.294.937


2    ■ Lucrări de reducere a

) infiltrațiilor în Casetă


Total SEAU și incinerare nămol

Sistem nou de drenaj, pe partea dreaptă a CASETEI

Debranșare lacuri (ref. la Lacurile Tineretului, CaroL Titan)


171.394.728

15.062.600

2.156.480


Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în Casetă


17.219.080


Lucrări de reducere a infiltrațiilor    în

i    »

î colectoarele mari .■


Reabilitarea colectorului AO

Reabilitareacolectorului BO


7.616.802

12.117.818


Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în colectoarele mari


19.734.620


Reabilitarea rețelelor de apă potabilă


înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul 2 (zonele: Colentina, Socului, Berinaei)

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul 5 (zonele: Ferentari și Rahova)

înlocuirea rețelelor de apă din Sectoarele 1, 3, 4 și 6


23.000.000


17.000.000


13.650.000


Total reabilitare rețele de apă potabilă


63.650.000



( cmpti


apelor    uzate

(evacuarea    apelor

uzate din Casetă)

Managementul

debitelor


9 Managementul calității apelor monitorizarea


Total


■■


nămolului


CONFORM CU ORIGINALUL


a ml Casetă


/,


V

//-o



Lucrări

complementare    de

reducere    £

infiltrațiilor în Casetă




Proiectul „Caseta inteligentă” (canalul de evacuare)

5 .OCio.OOO

Proiectul    „Caseta    inteligentă”

(supapele pentru reglarea debitelor, din interiorul Casetei)

9.000.000

Proiectul    „Caseta    inteligentă”

(instrumentația - calitatea și debitele)

1.050.000

346.823.428

investiții pe termen lung (2007 - 20381

- r_    --    -- -« --- -

L - i -f

SEAU Clina, Etapa 1.

108.30G.0o0

. SEAU dina, Etapa 2

95.099.790

Incineratorul

76.294.937

Total SEAU și incinerator

279.694.728

Reabilitarea Casetei, sectorul Ciurel -Unirii

30.675.338

Reabilitarea Casetei, -sectorul Unirii -

Vitan

45.803.477

Reabilitarea Casetei, sectorul Vitan -dina

36.598.795

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în Casetă

113.077.610

Noul sistem de drenaj, pe partea dreaptă a Casetei

15.062.600

Debranșarea lacurilor (ref. la Lacurile Tineretului, Carol, Titan)

2.156.480

Total lucrări complementare de reducere a infiltrațiilor în Casetă

17.219.080

v'^mbilitarea colectorului A0

A

7.616.802

L j 1    ~

A" ' ^A(15)

A

Ed-p j''


Asistența tehpică pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SEAU București Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune

infiitrațiilor

în Reabilitarea colectorului BO

12.117.818

colectoarele mari

Total lucrări de reducere a infiitrațiilor în colectoarele mari

19.734.620

Lucrări de reducere a

Reabilitarea colectoarelor din zona

4.653.280

infiltrațiilor    în

colectoarele mici

Cotroceni

Reabilitarea colectoarelor din zona Regina Maria

6.721.404

Reabilitarea colectoarelor din zona Tineretului

3.102.186

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în colectoarele mici

14.476.870

Reabilitarea rețelelor

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul

23.000.000

de    apă    potabilă

2 (zonele: Colentina, Socului,

(pentru a reduce

Berindei)

pierderile    și

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul

infiltrațiile în rețeaua

17,000.000

de canalizare)

5 (zonele: Ferentari și Rahova)

înlocuirea rețelelor de apă din

23.650.000

Sectoarele 1, 3, 4 și 6

Total reabilitare rețele de apă potabilă

63.650.000

Extinderea rețelelor (pentru a asigura

Proiectul „tBucur”

43.375.000

procentul de racordare

de 100%)

Curățarea secțiunilor

Proiectul'    „Caseta - inteligentă”

16.400.000

Casetei

(curățarea și îndepărtarea obstacolelor din interiorul Casetei)

CONFORM

CU ORIGINALUL >    "i

AA AXAU g'i -U-7



9 Canalul de evacuare a Proiectul „Caseta inteligentă” (canalul apelor    uzate de evacuare)

(evacuarea    apelor

uzate din Casetă)

■H!

5.000.000


10 Managementul debitelor


Proiectul „Caseta inteligentă”    9.000.000

(supapele pentru reglarea debitelor, din interiorul Casetei)

11 Managementul    Proiectul „Caseta inteligentă”    1.050.000

calității apelor uzate și (instrumentația - calitatea și debitele) monitorizarea

12 Reabilitarea canalului Uscarea, curățarea, repararea fisurilor,    20.4000.000

Dâmbovița (pentru a etanșeizaxea reduce infiltrațiile din

canal în Casetă)    ,/Ș

Tutaî

1.3 Definirea aglomerării de ape uzate



Asistența tehnicăjpenfru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SE AU București Studiul de fezabifttate - Cerere fonduri de coeziune

1.4 Gestionarea nămolului

O Strategie de Eliminare a Nămolului a fost dezvoltată pentru SEAU Glina. Aceasta este prezentată în Volumul II-d: Strategia de Eliminare a Nămolului.

Intr-o strategie corespunzătoare strategică de eliminare a nămolului, trebuie luate în considerare aspecte ecologice. legale și economice. Disponibilitatea opțiunilor de eliminare alternative este foarte importanjtă. O privire de ansamblu a metodelor de eliminare a nămolului apelor uzate aplicate în UE este studiată pentru a identifica posibilele opțiuni pentru SEAU Glina.

Este evident cțin acest studiu că „Utilizarea agricolă” și „Compostul și alte aplicații” nu au reprezentat opțiuni foarte negociabile pentru eliminarea finală a nămolului în România. Doar 1,8 și respectiv 5,4% din nămol au fost utilizate până acum pentru aceste posibilități. „Gropile de gunoi ecologice” reprtezintă de departe opțiunea dominantă de eliminare a nămolului în România de astăzi și este utilizată Sn 78,6% din cazuri.

Următoarele tr£i opțiuni de eliminare au fost în cele din urmă alese pentru a fi verificate ulterior pentru nămolul produs la SEAU Glina în viitor:

utilizarda agricolă;

gropile țle gunoi ecologice; și

CONFORM CU ORIGINALUL


incinerarea.

1.4.1 Utilizare^ agricolă

qo


Utilizarea agri aplicate, deși e o tendință în sc


ă a nămolului produs în SEAU este încă una dintre metodele de eliminare cele mai te dezbătută la nivel înalt în contextul european. Totuși, de câțiva ani încoace, există adere observată în utilizarea acestei opțiuni.

Fertilizarea zo: asigurarea de îmbunătățirea prin aplicarea pentru sănătatea trebuie luate în


rjtelor agricole cu nămol de la SEAU a avut efecte pozitive asupra recoltelor prin materii nutritive ca azotul și fosforul. Acesta poate de asemenea contribui la fertilității solului datorită conținutului înalt de substanță organică. Prin comparație, nămolului pe terenul agricol, substanțele periculoase din nămol pot implica riscuri umană, sol și mediul înconjurător în general. în consecință, beneficiile și riscurile considerare la planificarea eliminării nămolului pe terenul agricol.

Decretul Guve aplicare pentru și în cazul mu industrii vor fad'


tnului României 344/2004 a definit restricții stricte de calitate și proceduri de utilizarea agricolă. Nămolul produs la SEAU Glina este un nămol tipic „urban”. Ca tor alte orașe mari, calitatea nu este mare. Poluanții provenind din gospodării și e cel mai probabil imposibilă utilizarea nămolurilor pe terenurile agricole.

Din cei 7 pararpetri analizați în nămolul produs la SEAU Glina, 3 au depășit valorile limită pentru concentrațiile ajdmise în conformitate cu Decretul 344/2004. Acești parametri sunt cromul, cuprul și zincul și au fosț depășiți cu 13, 25 și, respectiv, 77%, Ar trebui subliniat faptul că cei doi parametri cadmiu și mercțir, care sunt consideraț^ceTSîlT^xipUși importanți parametri, împreună cu plumbul, nu au fost analizați și există un risc mânALa yalorilF țhpită pentru acești parametri să fie depășite de asemenea. Acești parame^riyqr fi anâîîzațE^rr-pf\^




1.4.2 Gropile de gunoi ecologice

Deversarea de nămoluri. împreună cu alte deșeuri solide, are o bază juridică în conformitate cu Directiva 1999/3 l/'CE și respectiv HG 162/2002. Cu toate acestea, această opțiune de eliminare este în prezent extrem de contestată.

Din punct de vedere ecologic, ar fi mai bine ca materiile organice și nutrienții să fie eliminați și apoi readuși în ciclul biologic. Astăzi, la construirea unei noi gropi de gunoi ecologice, se construiesc cel mai adesea facilități speciale pentru tratarea biologică.

Multe țări europene au interzis deja deversarea de nămol sau au ordonat măsuri de pre-tratare înainte de deversare, iar alte țări pregătesc în prezent astfel de măsuri. în conformitate cu această tendință internațională, deversarea nămolului nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru viitor.

în prezent, gropile de gunoi ecologice existente sunt cel mai adesea deținute de consiliile municipale și locale, dar există, de asemenea, gropi de gunoi ecologice private disponibile. Proprietarii acestora sunt responsabili pentru exploatare și gestionare. Pentru moment, cele mai multe gropi de gunoi ecologice sunt folosite pentru deșeurile solide. în cazul în care nămolul de la SEAU Glina trebuie să fie pus în gropi de gunoi ecologice, capacitățile disponibile ar trebui să scadă rapid și să genereze o insuficiență de teren, care va duce la costuri mai mari de deversare. în acest context, multe APM locale din România au declarat că depunerea nămolurilor de epurare nu va fi acceptabilă, reprezentând aceeași tendință ca și în alte țări europene. în ciuda acestei tendințe, .deversarea nămolului poate deveni necesară în cazul în care:

nămolul generat nu îndeplinește standardele de calitate care să permită utilizarea agricolă; capacitățile de depozitare a nămolului ale SEAU pentru a acoperi perioadele de timp în care reutilizarea agricolă nu este permisă sunt epuizate.    .    ^AfUfvx

;\-

în general, deversarea de nămol de ape uzate trebuie practicată numai în situații obligatorii.


1.4.3 Incinerare

în Europa este evidentă o tendință de incinerare a nămolului din apele uzate. în același timp, concentrațiile poluanților atât organici cât și anorganici din nămol pot fi foarte mari, iar utilizarea agricolă a acestuia va din ce în ce mai dificilă. Apariția substanțelor noi, cu im grad mai mare de periculozitate în nămol, precum reziduurile medicale sau pesticidele cu efecte parțiale cancerigene a crescut riscurile potențiale.

O formă specială de incinerare a nămolului este incinerarea combinată (co-incinerarea) cu ciment în fabrici de ciment și cu deșeuri solide. Experiența din alte stații de incinerare ne-a făcut să credem că de multe ori, negocierile cu actorii implicați cu diverse interese și priorități cu privire la co-incinerare pot fi activități consumatoare de foarte mult și din această cauză, această opțiune nu poate fi luată în considerare pentru incinerarea nămoiului la SEAU Glina.

Pentru SEAU Glina, a fost redactat un raport special^cu cerințe obligatorii pentru incinerarea nămolului: „Eliminarea nămolului din apele uzme'A/frsfareă'termică pentru SEAU Glina, București, România”. Acesta reprezintă o prezentare complntă^curimplfcâții tehnice, economice și de mediu?"



ț .-A/

W •'


pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului p


Asistența tehnică Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune


1.4.3.1    Considerații tehnice

•    Principalul avantaj al incinerării nămolului din ape uzate este reducerea la scară largă a volumelor de nămol finale;

•    Tehnica propusă, arderea în pat fluidizat, asigură o exploatare stabilă dovedită, la o eficiență crescută a arderii;

•    Tehnologia arderii asigură o ardere aproape completă și elimină în mod eficient

mirosurile;

•    Conform UE, un pat fluidizat este considerat cea mai bună tehnică dispohibilă

(BAȚ) pentru arderea nămolului de ape uzate;    T.;

1.4.3.2    Considerații de mediu

Distrugerea termică a compușilor toxici organici este eficientă;

Incinerarea minimizează generarea de mirosuri;

Există, totuși, un risc potențial de emitere a metalelor, poluanților organici, dioxinelor și substanțelor furanice în emisiile în aer sau emanarea de cenușă:

In ceea ce privește emisiile, cantitatea mare de mercur elementar în gazele arse în timpul incinerării nămolului este problematică și dă naștere de cele mai multe ori la nevoia de injectară a carbonului activat în gazele arse. Carbonul activat se ocupă de asemenea de orice dioxine reziduale;

- îndepărtarea prafului și a metalelor grele poate fi îndeplinită, într-o mare măsură, prin sistemele comerciale cum ar fi ESP (Precipitator Electrostatic) sau filtrelor cu saci; îndepăr:area sulfurii este o tehnologie comercială. Cu toate acestea, utilizarea sistemelor de desulfurizare umedă, care saturează gazul, înseamnă că va exista, o nevoie de reîncăizire a gazelor arse înainte de eliminare. Pentru a scădea complexitatea stației, o alternativă ăr fi utilizarea sistemelor de desulfurizare uscată, care sunt de asemenea capabile să curețe gazul de HCI și HF, cu absorbantul potrivit.

•    Instalația de incinerare va fi cel puțin în conformitate cu Directiva IE și va respecta BAT descrise în BREF pentru Incinerarea Deșeurilor (2005). Limitele emisiilor locale în anumite țări în UE sunt, totuși! mai stricte decât limitele menționate în Directiva IE;

»    Reducerea la nivel mare a volumelor de nămol final va rezulta într-un număr considerabil

redus de transporturi necesare efectuate cu camioane, lucru care va reprezenta un beneficiu pentru mediu. Cantitatea estimată de nămol după deshidratare pentru anul proiectat 2040 este de 173.700 de tone pe an. După incinerare, cantitatea care trebuie transportată sub formă de cenușă de la SEAU Glina la groapa de gunoi ecologică este estimată la 30.800 de tone/an (inclusiv cenușă+nisip de la parul fluidizat, penușă de la ESP și cenușă + aditivi de la filtrul cu saci);

*    Deoarțce nămolul rezidual constă în mare parte din substanțe organice (50-65 %), procesul de incinerare ppate fi considerat neutru din punct de vedere al climatului; și

®    Pentru! SEAU Glina, un studiu asupra răspândirii cu privire la emisiile de la o stație

viitoare de incinerare a fost lansat de către experții din România pentru a estima efectele asupra mediului înconjurător ale incinerării nămolului. Acest studiu a fost atașat la EDvI desfășurată pentru proiect. I

Studiul asupra răspândirii a analizat 5 înălțimi^jferiteâle stivelor (20, 30, 40, 50 și 60 m), fiecare dintre acestea pentru încărcăturile de emisii ..crizAute'" șT„șcă^ute”, care se referă la 110 și respectiv 50% din cantitatea de nămol proiectată. Uț^SfogrelEEAncluEîriau fost luate cu privire la impactul, incinerării nămblului:

/o



CONFORM u

»    Pentru NO2, analiza impactului asupra calității aerului ambient datorită exploatării

exclusive a incineratorului de nămol, pentru cele cinci înălțimi de stivă analizate pentru fiecare dintre cele două încărcături 110% și 50%, indică faptul că valorile de concertare maximă obținută prin modelare sunt cu mult sub valorile limită corespunzătoare pentru ambele perioade medii (pe oră, pe an);

®    Reducerea vârfurilor de poluare cu NO2, generată de exploatarea incineratorului, datorită

creșterii înălțimii stivelor de la 20 m la 30 m, este semnificativă. Această reducere este, totuși, mai puțin semnificativă deoarece înălțimea stivei crește ulterior;

®    Nu există diferențe semnificative între nivelurile maxime de poluare cu NO2 generată de

exploatarea incineratorului la cele două încărcături analizate;

»    Pentru o stivă cu o înălțime de 30 m, concentrațiile maxime obținute prin modelare,

impactul generat de exploatarea exclusivă a incineratorului este datorat dioxiduiui de azot (NO2), cu mult sub valorile limită corespunzătoare. Astfel, pentru o încărcătură de 110% a incineratorului, concentrațiile maxime estimate de NO2 ajung la 9.5% din valoarea limită pe oră, respectiv până la 2.35% din valoarea limită anuală;

•    Hărțile de poluare prezintă două zone de impact maxim datorat exploatării exclusive a

incineratorului. Aceste zone sunt situate în sud-vest, respectiv în estul locației, nivelurile de concentrație diminuându-se pe măsură ce înălțimea stivei crește. Pentru o stivă cu înălțimea de 30 m, concentrațiile maxime sunt atinse în cadrul perimetrului SEAU Glina sau în apropierea imediată; ®    Pentru înălțimi ale stivelor de 30 m, în zonele cu receptori sensibili pentru poluarea cu

NO2 generată de obiectiv, adică localitățile din zona de impact maxim generat de exploatarea incineratorului, nu există nicio depășire a valorilor limită corespunzătoare în cazul impactului cumulativ al exploatării incineratorului și nivelurile contextuale, pentru niciuna dintre perioadele medii;

•    Cumularea concentrațiilor maxime pe termen scurt (pe zi, pe oră) generate de exploatarea incineratorului, cu concentrații maxime contextuale, este improbabil de obținut. Acest lucru se poate întâmpla doar în cazul simultaneității celor mai nefavorabile condiții meteo în termeni de propagare a poluanților atât pentru emisiile provenite din exploatarea incineratorului cât și din alte surse de poluare, combinate cu transportul simultan al poluanților de la ambele grupuri de surse la receptorul impactului maxim cumulativ, în aval;

®    Conform rezultatelor obținute pentru scenariile luate în considerare pentru o înălțime a

stivei de 30 m, în cazul exploatării exclusive a incineratorului, concentrațiile maxime pentru ceilalți poluanți analizați (SO2, PM10, PM2.5, CO, Pb, As, Cd, Ni, Hg și PAH) sunt cu mult sub valorile țintă/limită corespunzătoare pentru toate perioadele medii. Valorile țintădimită corespunzătoare în zonele cu receptori sensibili la poluarea generată de obiectiv, adică localitățile situate în zona de impact maxim generat de exploatarea incineratorului, nu vor fi depășite de impactul cumulativ cu nivelurile contextuale generate de alte surse de emisie; și

•    Având în vedere cele menționate mai sus, se poate concluziona că o înălțime de 30 m

pentru o stivă în cazul incineratorului de nămol de la Glina este optimă pentru a asigura dispersia atmosferică a poluanților emiși de incinerator și pentru a stabili un impact scăzut pentru exploatarea sa, care nu afectează în mod semnificativ conformitatea cu valorile țintăăiiîijîă.; corespunzătoare pentru calitatea aerului înconjurător.    .    fix (

/

1.4,3.3 Considerații economice

•    Costuri capitale mai mare comparativ cu alte opțiuni de eliminare;

•    Costuri de exploatare mai mari comparativ cu alte opțiuni de eliminare cu excepția transportului, care este esențial pentru această opțiune;

•    Pentru SEAl%GfiSaȚ|aifiura recuperată de la patul fluidizai va fi folosită pentru a produce aburi fi care vor fi^nfnentațLînlutbițiele cu abur pentru producerea electricității. Valoarea economică

~ electric^ății va.ii--cdnsiderafițlă și se va încadra într-o categorie de aproximativ 25% din ce se â produ|e|dn statia CHP m uzină, din biogazul produs în timpul fermentației.

lr, ffNFORM

UfiORiG/WA!


I

1.5 Rezumatul ^pțiunilor principale

1.5.1 Introducere

Opțiunile luate! în considerare inițial cu privire la epurarea apelor uzate, tratarea nămolului și rețeaua de canalizare sunt prezentate în Tabelul 1-3.

Tabelul 1-3: Opțiunile luate în considerare inițial

Epurarea apelor uzate


Alegerea procesului de îndepărtare a fosforului


Tratarea fiămolului


Eliminarea finală a nămolului


Rețeaua d$ canalizare


Evaluarea debitului de infiltrații


Același proces conform proiectării pentru Etapa 1 (hidroliza anaerobă în flux secundar a conceptului de nămol activat recirculat +

precipitare chimică)

Doar precipitare chimică Utilizare agricolă Groapă de gunoi ecologică Incinerare

Opțiunea de reducere a infiltrațiilor majore (HIR), reducere: 4,02 mJ/s Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii (IIR), reducere: 3,43 mJ/s Opțiunea de reducere a infiltrațiilor nesemnificative (NIR), reducere: 0,86 mUs


1.5.2 Epurarea


apelor uzate


Cu privire la alegerea procesului de îndepărtare a fosforului, este clar că nu va fi suficient carbonul intern (BODș) țpentru îndepărtarea biologică atât a fosforului cât și a azotului. Deja în Etapa 1, marea parte a fosforului este îndepărtată chimic, iar pentru Etapa 2 este evident că trebuie să se ia în considerare docțr precipitarea chimică pentru îndepărtarea fosforului:


Precipitarea Concentrat'" precipitare Precipitarea Nu este nec< pentru înde]3; Acizii grași fi folosiți în


chimică este adesea mai eficientă decât îndepărtarea biologică a fosforului, mai scăzute de fosfor sunt în mod normal regăsite în efluentul de la stația cu chimică;

chimică este mai ușor de exploatat decât îndepărtarea biologică a fosforului; esar un conținut de carbon intern, care permite utilizarea întregului BODș disponibil ărtarea azotului; și

volatili (VFA) produși în rezervoarele pentru hidroiiză construite pentru Etapa 1 pot schimb pentru denitrificare pentru îndepărtarea conținutului crescut de azot.


iile


1.5.3 Tratarea nămolului


în ceea ce privește alegerea soluțief^ș_glfminare finală a nămolului, s-a considerat necesar să se analizeze ulterior cele trei oppgkgptdizkefgricolă, gropile de gunoi ecologice și incinerarea, iar această analiză a fost elaborațaon strategia de-ețtniinare a nămolului.




fi


COMf/

După studierea cantităților de poluanți din nămolul de ia SEAU Clina, s-a considerâTcap-eeiJmai probabil, nămolul de la SEAU Glina nu va trece niciodată de cerințele cu privire la utilizarea agricolă și că această opțiune de eliminare poate fi ignorată chiar de la început.

Celelalte două opțiuni rămase, gropile de gunoi ecologice și incinerarea, au fost evaluate atât cu un calcul NPV cât și cu un calcul ENVP în strategia de eliminare a nămolului. Calcului NPV este prezentat în Tabelul 1-4.

Tabelul 1-4: NPV pentru Gropile de gunoi ecologice și opțiunile de incinerare pentru

următorii 25 de ani

După cum se poate vedea în Tabelul 1-4, opțiunea gropilor de gunoi ecologice este în continuare cea mai ieftină opțiune cu nivelurile prețurilor actuale de 70 de euro/tonă pentru costurile de


CAPEX

OPEX

CAPEX+OPEX

CAPEX

OPEX

CAPEX+OPEX

Total (neactualizat) =

0.00

71.89

Anul

Anul

2011

1

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

2012

2

0.00

0.00

0.00

9.56

9.56

0.00

9.56

2013

3

0.00

0.00

0.00

28.76

28.76

0.00

28.76

2014

4

0.00

0.00

0.00

28.76

28.76

0.00

28.76

2015

5

0.00

0.00

0.00

4.82

4.82 •

0.00

4.82

2016

6

0.00

10.03

10.03

0.00

5.96

5.96

2017

7

0.00

10.09

'    10.09

0.00

6.00

6.00

2018

8

0.00

10.15

10.15.

0.00

6.03

6.03

2019 '

9

0.00

■■ 10.21.

10.21

0.00

6.07

6.07

2020

10

0.00

10.26

10.26

0.00

6.10

6.10

2021

11

0.00

' 10.32

10.32

0.00

6.14

6.14

2022

12

0.00

10.39

10.39

0.00

6.18

6.18

2023

13

0.00

10.45

10.45

0.00

6.21

6.21

2024

14

0.00

10.51

10.51

0.00

6.25

6.25

2025

15

0.00

10.57

10.57

0.00

6.28

6.28

2026

16

0.00

10.63

10.63

.0.00

6.32

6.32.

2027

17

0.00

10.69

10.69

0.00

6.36

6.3 6

2028

18

0.00

10.75

10.75

0.00

6.39

6.39

2029

19

0.00

10.81

10.81

0.00

6.43

6.43

2030

20

0.00

10.87

10.87

0.00

6.46

6.46 p

2031

21

0.00

10.93

10.93

0.00

6.50

6.50

2032

22

0.00

10.99

10.99

0.00

6.53

6.53 ZG

2033

23

0.00

11.05

11.05

0.00

6.57

6.57/m '

2034

24

0.00

11.11

11.11

0.00

6.61

6.61//'

2035

25

0.00

11.17

11.17

0.00

6.64

6.64-,

2036

26

0.00

11.23

11.23

0.00

6.68

6.68V".

2037

27

0.00

11.29

11.29

0.00

6.71

6.71 VC

2038

28

0.00

11.35

11.35

0.00

6.75

6.75

2039

29

0.00

11.41

11.41

0.00

6.79

6.79

2040

30

0.00

11.47

11.47

0.00

6.82

6.82

ENPV=>

0.00

122.88

122.88

63.99

73.08

137.07

Rată de

actualizare 5%

transport. Cu toate acestea, este evident dinJ+i|gtf&-Ți2 că dacă prețul pentru transport + deversare a crește la 82 de euro / tonă, NPV ar fi țpîârimare ^bntnfiopțiunea gropilor de gunoi ecologice. Aces lucru este într-adevăr posibil și ponfofm ANBTprptuEpWe ajunge și la 100 de euro/' tonă și chia

mai mare m viitor.




NPV pentru opțiunile pentru gropile de gunoi ecologice și incinerare pentru unțătorii 25 de ani în ceea ce privește transportul costul de deversare


ptru

bj


1

I -u

i

*

i sa i.

1 ;


Groapă de gunoi ecologică Incinerare


J».


Transport + costul de deversare, euro/'tonă



NPV pentru elimiparea nămolului pentru 30 de ani, MEUR

Figura 1:2: NPV pentru următorii 25 de ani, ca funcție a transportului + costul de deversare.

MEUR

vește impactul asupra mediului înconjurător, s-a specificat mai sus că un număr considerabil de mare de transporturi este necesar pentru opțiunea gropilor de gunoi ecologice


în ceea ce pri


comparativ cu compara cele


ncinerarea, lucru care va da naștere la probleme cauzate de emisiile de CO2. Pentru a două opțiuni din punct de vedere al mediului, ENPV (valoarea economică netă


actuală) trebui^ de asemenea calculată, având în vedere extemalizările economice pentru emisiile de


CO? în timpul


ransportului. ENPV este prezentată în Tabelul 1-5.


Din punct de Ședere al mediului înconjurător, este de patru ori mai costisitor transportul nămolului deshidratat dețât transportul cenușii la groapa de gunoi ecologică și există aproximativ aceeași relație între coptul transportului fizic al nămolului și cel al cenușii. Cu toate acestea, comparativ cu costul transportului fizic, costul CO2 este foarte scăzut.

Tabelul 1-5: ^NPV pentru emisiile de COg în timpul transportului nămolului deshidratat



OPEX

OPEX

Total (neactualizat)=>

Anul

2016

39366

9644

2017

40879

10015

2018

42406

10389





Studiul de fezabilitate — Cerere fonduri de coeziune


2019

43950

10767

2020

45508

11149

2021

47082

11534

2022

48671

11924

2023

50276

12317

2024

51896

12714

2025

53531

13114

2026

55182

13519

2027

56848

13927

2028

58530

14339

2029

60227

14755

2030

61940

15174

2031

63668

15598

2032

65412

16025

2033

67172

16456

2034

64725

15857

2035

70737

17329

2036

72543

17772

2037

74365

18218

2038

67575

16555

i    2039

78055

19122

2040

79923

19580

EN?V=>

631352

154670

Rată de

■ 5%

actualizare


ICU


COhlFQ%

9^gina


M

LULi


în rezumat, având în vedere toate aspectele cu privire la manipularea nămolului final, opțiunea de .incinerare este recomandată pentru SEAU Giina.

înainte ca stafia de incinerare să fie funcțională, nămolul fermentat deshidratat este adus la groapa de gunoi ecologică după darea în exploatare a Etapei 1. Pentru a aduse nămolul la groapa de gunoi ecologică, conținutul de DS trebuie să fie de cel puțin 35% conform legislației din România.

Pentru a soluționa problemele cu eliminarea finală a nămolului pentru Etapa 1 Clientul a decis, după pornirea Etapei 1, să instaleze centrifugi eficiente pentru deshidratarea nămolului într-o măsură mai mare de 22%, care este garantată de presele cu curea instalate în Etapa 1. Conținutul de DS garantat și necesar pentru centrifuge este de 35%.

După pornirea Etapei 2, nămolul va fi de asemenea incinerat. Este intenția Clientului să continue să deshidrateze nămolul cu centrifuge și după extinderea stației, dar pentru a obține o exploatare cât mai eficientă a centrifugilor în viitor, stocul de polimer va fi de asemenea redus pentru a avea un conținut de DS de doar 28-33%. Acest lucru înseamnă că nămolul trebuie să fie ulterior uscat (până la 33%) înainte de incinerare, iar această uscare se propune să aibă loc intr-un uscător de mici dimensiuni și ieftin. Echipamentul de control va înregistra continuu conținutul de DS din nămolul deshidratat și va utiliza exact cantitatea necesară de energie de la aburul produs în incinerator pentru a usca nămolul la 33%. Restul energiei din abur va fi convertită în căldură și electricitate în turbine cu aburi, ceea ce înseamnă că, în generai, cu cât este necesară mai multă energie pentru a usca nămolul, cu atât vor fi produse mai puține cantități de electricitate și căldură pentru alte scopuri.


apă din nămol prin adăugarea varului hidroxid de calciu, Ca(OE o parte din apă.

Asistența tehnică Studiul de fezabii

pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SEAU București State - Cerere fonduri de coeziune

Pentru a compt pe 30 de ani ci Vanului caustic

ra cele două opțiuni, un calcul ai NPV a fost efectuat pentru orizontul de proiectare s o rată de actualizare de 5%. Costurile de investiție pentru opțiunile Uscătorului și sunt 12.5 și respectiv 2 MEUR. Rezultatul este prezentat în Tabelul 1-6.

Tabelul 1-6: V

PV pentru opțiunile uscătorului și varului caustic pentru a creste conținutul de

1

SS!®?

teîllllB

iSf. '■ '■ ■ ■

simusiîs

1M8M

CAPEX

OPEX

CAPEX

CPEX

Uscat or

TOTAL

CAPEX

Electric ita

îe

Var

Transport

deversare

TOTAL

OPEX

CAPEX

- OPEX

Etapă var

TOTAL

CAPEX

na

te

Var

Trans port

deversare

TOTAL

OPEX

TOTAL

CAPEX

OPEX

Total țneactuaiizat) =>

12.50

12.50

2.00

->

i.

A n

An

2011

0

2012

1

0.00

0.00

0

0

0.00'

0.00

0.00

0.00

0.00

0,00

0.00

0.00

0.00

0.00

2013

2

0.00

0.00

0

0

0.0*3

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0 00

0 00

2014

5

6.25

6.25

0

0

0.00

0.00

6.25

3.00

1.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

2015

4

6.25

6.25

0

0

0 00

0.00

6.25

1.00

1.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

2016

5

0.00

0.61

0

3.54

4.M

4.14

0,00

0.00

1.28

4.10

5.37

5.37

2017

6

0.00

0.62

0

3.56

4.18

4.18

0.00

0.00

1.28

4.12

5.41

5.41

2018

7

000

0.63

0

3.53

4.21

4,21

0.00

'o.oo

1.29

4.15

5,44

5.44

2019

8

0.00

0.65

0

3.60

4.25

4.25

0.00

0 00

1.30

4 17

5.47

5.4?

2020

9

0.00

0.66

0

3.62'

4.28

4.28

0.00

0.00

1.31

4.20

5.50

5.50

2021

10

0.00

0.67

0

3.64

4.31

4.31

0.00

0.00

1,31

4.22

5.53

5.53

2022

îl .

0,00

0.69

■ 0

3.66

4.35 '

4.35

0.00

0.00

1 32

4.24

5.57

5.57

2023

12

0.00

0.7 .

0

3.68

4.39

4.39

0.00

0.00

L33

4.27

5.60

5.60

2024

13

0.00

0.72

0

3.71

4.42

4.42

0,00

0 00

1.34

4 29

5 63

5.63

2025

14

0.00

0.73

■ 0

3.73

4.46

4.46

0.00

0.00

1.34

4.32

5 66

5.66

2026

15

0.00

0.75

0

3.75

4.49

4.49

0.00

0.00

1.35

4.32

5.69

5.69

2027

16

0.00

0.76

0

3.77

4.53

4.53

0.00

0.00

1.36

4.37

5.73

5,73

2028

17

0,00

0.78

0

3V9

4.57

4.57

0.00

0.00

HR37

4.39

5.76

5.76

2029

ÎS

0.00

0.79

0

3.3!

4 6!

4.6!

o ao

0.00

1.38

4.42

5.79

529 .

2030

19

0.00

0.81

0

3.83

4.64

4.64

• 0.00

0.00

1.38

4.44

5.82

5.82

2031

20

0.00

0.83

0

3.85

4.68

4.63-

0.00

0.00

1.39

4.47

5.86

5 86

2032

21

0,00

0.83

0

3.88

4.72

4.72

0:00

0.00

1.40

4.49

5.39

5.89

2033

22

0.00

0.86

0

3,90

4.76

4.76 '

■ 0.00

0.00

1.41

4.52

5,92

5.92

2034

23

0.00

0.88

0

3.92

4.80

4.80

0.00

0 00

1.41

4.54

5.95

5 95

2035

24

0.00

0.90

0

3.94

4.84

4.84

0.00

0.00

1.42

4.56

5.99

5.99

2036

25

0.00

0.92

0

3.96

4.88

4.88

0.00

0.00

1.43

4.59

6.02

6.02

2037

26

0.00

0.93

0

3.98

4.92

4.92

0,00

0.00

1.44

4.61

6.05

6,05

2038

27

0.00

0,95

0

4.00

4.96

4.96

0.00

0.00

\.M

4.64

6.08

6.08

2039

28

0.00

0.97

0

4.03

5.00

5.00

0,00

0.00

1.45

4.66

6.12

6.12

2040

29

0.00

0.99

Q

4.05

5.04

5 04

0.00

0.00

1.46

4.69

6.15

6.15

NPV-

L

10.54

52.00

62.54

1.69

65.86

67.55

rată de actualizare 5%

r~~CONFOF<M^

|cu ORIGINALUL





ir'/


NPV pentru CAPEX și OPEX totale este mai mic pentru opțiunea Uscătorului decât pentru opțiunea Varului caustic, chiar dacă diferența nu este foarte mare. Comparând NPV doar pentru OPEX rezultă totuși o diferență mai mare, care sprijină alegerea unui uscâtor de dimensiuni reduse în locul adăugării varului pentru a crește conținutul de DS până la nivelul proiectat de 33%.

De asemenea, atunci când se ia în considerare Varul caustic ca resursă, nu este o idee bună să se adauge mult var, care va sfârși în groapa de gunoi ecologică împreună cu cenușa din nămolul incinerat fără a oferi beneficii ulterioare. în cele din urmă, daca un calcul al ENPV trebuie efectuat după cum se prezintă în Tabelul 1-5, acesta ar trebui de asemenea să sprijine alegerea instalării uscătorului propus în locul adăugării varului caustic

1.5.4 Rețeaua de canalizare

1.5.4.1 Opțiunile de reducere a infiltrațiilor


conform'

CU ORIGINALUL./

/ S7-C&-

Cu privire la alegerea opțiunii pentru debitul de infiltrație în rețeaua de canalizare., s-a considerat de asemenea necesar să se analizeze suplimentar cele trei opțiuni Opțiunea de reducere a infiltrațiilor majore (HIR), Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii (I1R) și Opțiunea de reducere a infiltrațiilor nesemnificative (NIR).

Debitul de infiltrații mediu actual a fost estimat la 4.66 mVs într-un echilibru al apei pentru anul 2010. în plus față de infiltrații, au existat de asemenea și alte tipuri de apă nedorită care ajunge în rețeaua de canalizare, așa cum se prezintă în echilibrul apei, care trebuie reduse în același mod ca în cazul infiltrațiilor reale.

Conform cunoștințelor ANB referitoare la diferitele origini de infiltrație și a altor tipuri de apă nedorită care aj unge în Casetă, cantitatea totală de apă nedorită poate fi defalcată conform Tabelului 1-7, unde sunt descrise și acțiunile întreprinse. ANB a calculat de asemenea costurile legate de toate aceste acțiuni, conform Tabelului 1-7.    .

Tabelul 1-7: Originea estimată a infiltrațiilor și alte debite de apă nedorită (2010)

■jl

î;

r ■


:    -ya..-

■ - =---==«"—_=■= - ' lllillll JIU d-C ld

scurgerile rețelei de apă


Drenarea de la uzinele industriale


Alte ape nedorite



Reducerea    Controlul

infiltrațiilor    scurgerilor

rețelei de alimentare cu

apă

Reducerea Deconectarea altor ape de la Casetă și nedorite    conectarea la

canalul

Dâmbovița

Reducerea Deconectarea de la Casetă și conectarea la


0.44


0.11


0.50



Iilfiltrații din râul dâmbovița


Infiltrații


Infiltrații din i apa de adâncime

(partea conectată la mielul înalt al pâțizei apei de adâncime) Infiltrații din apa de adâncime (partea cpnectată la pondițiile Structurale nefavorabile

. Ș ale colectoarelor)

Drenajul la 1 metrou


Infiltrații


Infiltrații


Alte ape nedorite


Pentru reabilitarea structurală a

Casetei

Reducerea

infiltrațiilor


în primul rând pentru reabilitarea structurală a

rețelei


Dâmbovița Hidroizolarea pe 17 km, 60

mm lățime

Restabilirea sistemului de drenaj subteran pentru a scădea pânza apei de adâncime Reabilitarea a 36 de km de colector


0.93


1.38


118


54


CONFORM , 251CÎNÂLLJL


0.10


A-.


Reducerea altor ape nedorite


Infiltrații de la drenajul stânga al basetei în centrul otașului(10 km)

Infiltrații de la drenajul stânga al

Cajsetei în aval țfe centrul prașului (7 j km)

10 Infiltrații de la j drenajul dreapta al Cajsetei în aval ; fie centrul Orașului (7 i km)

Tojtal, infiltrații


Infiltrații


Infiltrații


Tojtal, alte ape nedorite



Reducerea

infiltrațiilor


Reducerea

infiltrațiilor


Deconectarea de ia Casetă și conectarea la canalul Dâmbovița Reabilitarea drenului Casetei


Reabilitarea

drenului

Casetei



0.09


1.26


0.27


0.27


17


115


115



4.66

0.71


Total general    5,36

Conform Tabelului 1-7, există 7 contribuții definite la „infiltrații” și 3 la debitele de „alte ape nedorite”. Motivul pentru o anumită acțiune poate să fie totuși, în primul rând, reabilitarea. Din cele 10 acțiuni definite, 2 sunt în primul rând luate în considerare din motive structurale, 5 pentru a reduce infiltrațiile și 3 pentru a reduce alte ape nedorite. în acest context, au fost definite trei opțiuni de acțiuni:    xz

•    Opțiunea de reducere a infiltrațiilor majore (HIR);    -Z..

•    Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii (IIR); și    fig.

•    Opțiunea de reducere a infiltrațiilor nesemnificative (NIR)țfi- .

Opțiunea HIR este bineînțeles cea mai ambițioasă opțiune dintre acestea trei. Aceasta include toate cele 10 acțiuni prezentate în „Justificarea finanțării” întocmită de ANB, în august 2010 și prezentată în Tabelul 1-7.

CONFORM H


Opțiunea IIR include 6 acțiuni prezentate în Tabelul 1-7. ANB a raportat probleme pentru a convinge o mare parte din fabricile industriale să-și redirecționeze procesul de drenare de la rețeaua de canalizare și Casetă spre canalul Dâmbovița și consideră că acțiunea 2 nu este eficientă, deoarece această sursă contribuie de asemenea într-o măsură comparativ scăzută la totalul infiltrațiilor și altor ape nedorite. Acesta este cazul și pentru acțiunea 7. S-a menționat că nu este ușor să separi.drenajul amestecat și apele uzate de stațiile de metrou. Mai mult decât atât, acțiunea 9 și acțiunea 10 sunt considerate considerabil mai costisitoare comparativ cu celelalte 8 acțiuni și nu vor fi incluse în această opțiune.

Cea din urmă, opțiunea NIR, include 2 dintre acțiunile prezentate în Tabelul 1-7, având în vedere că acestea urmăresc în primul rând garantarea stabilității structurale în rețeaua de canalizare și Casetă.

Cele două acțiuni cu privire la reabilitarea structurală sunt bineînțeles incluse în HIR și IIR. Cele trei opțiuni sunt prezentate în mai multe detalii în Tabelul 1-8.

Tabelul 1-8: Obiectivele de reducere a infiltrațiilor șl altor ape nedorite până în 2015


Infiltrații de Ia scurgerile    0.44

rețelei de alimentare cu apă

Drenaj de la uzinele    0.11

industriale

Drenaj din lacuri    0.50

Infiltrații din râul Dâmbovița    0.93

Infiltrații din apa de adâncime    1.38

(partea conectată la nivelul înalt al pânzei apei de

adâncime)

Infiltrații din apa de adâncime    0.10

(partea conectată la condițiile

structurale nefavorabile ale colectoarelor)

Drenajul ia metrou    0.09


Infiltrații de lajdrenajul stânga al Casetei în ejentrul orașului (lOjkm)

Infiltrații de lajdrenajul stânga al Casetei în ăval de central

orașulu^ (7 km)

Infiltrații df la drenajul

dreapta al Caretei în aval de centrul oralului (7 km)

Total reduceri, infiltrații Total reducerț, alte ape nedorite Total general reducere Infiltrații răfnase + ape

nedorite i

s

Infiltrații rămpse


1.26


0.27


0.27


5.36

4.66



4.02

1.35

1.08


3.43

1.94

1.73


0.86

4.50

4.50


Caracteristicile qebitului pentru opțiuni sunt descrise în Tabelul 1-9.

Tabel 1-9: Defîiitia caracteristicilor pentru celp troi națiuni de reducere a infiltrațiilor



Debit mediu infiltrație 2015

Debit mediu nffiltrație 2040

Debit mediu I condiții meteorologice uscate 2015 j

Debit mediu condiții meteorologice uscate 2040 Debit mediu 2045 Debit mediu 2040

Tratare mecanică a debitului proiectat 2040 (= 2*MHt>WF)

Tratare biologică a debitului proiectat 2040 (= l*MHt>WF)


nri/s” ”

m7s

m3/s

1.35

1.35

6.94

-Afî’fitî    ,

1.94 1.94 7.53

4.50

4.50

10.10

mJ/s

7.68

8.27

10.84

m3/s

7.93

8.81

11.08

m3/s

8.34

9.67

11.50

mJ/s

22-4

23.8

30.0

nri/s

11.2

11.9

15.0


Debitele pe vrdme uscată au fost calculate ca suma dintre originea debitelor estimate ale apelor uzate din București și cele 10 +1 localități înconjurătoare și infiltrațiile și apele nedorite rămase. Debitele medii includ de asemenea apa de ploaie care pătrunde în rețeaua de canalizare în timpul furtunilor.


Pentru a investi mai mult în reducerea infiltrațiilor în rețeaua de canalizare înseamnă că SEAU pot fi, într-o anumită măsură, proiectate la dimensiuni mai mici (a se vedea tabelul

1-10). Acesta efcte cazul pentru toate rezervoarele de epurare dependente de debit și echipamentele cum ar fi grătarele, deznisipatorul, separatorul de grăsimi, precum și decantoare primare și secundare și Rațiile de pompare. Rezervoarele biologice, precum și toate rezervoarele de i, în principiu, aceleași pentru toate cele trei


manipulare a nămolului și echipamentek^K^i, opțiuni, deoarece aceste componentezjăuiif dep.endânteUde încărcătură. Acest lucru este arătat în Tabelul 1-10.




AC


Tabelul 1-10: Extinderea necesară a rezervoarelor și aitor echipamente în Etapa 2 pentru cele 3


onțiunj

..' • 3 I s i S i t - l ■:

Recepția


nămolului


septic

Grătare rare


Pompe de admisie Grătare dese Deznisipatoare Separatoare de grăsimi Decantoare primare Cuve de aerare Decantoare secundară îngrosătoare gravitaționale pentru nămolul primar Ingroșare mecanică a nămolului biologic Bazine de fermentare Centrifugi ■    de

deshidratare    a

nămolului Gazomeire CHP

Tratarea mirosurilor




Costurile estimate pentru SEAU Glina, Etapa 2, pentru incinerare, sunt prezentate în Tabelul 1-11, împreună cu costurile estimative ale AKB pentru reabilitarea colectorului, măsurile pentru a scădea infiltrațiile și ale altor ape nedorite în rețeaua de canalizare și măsurile întreprinse doar pentru consolidarea structurală a Casetei.

Tabelul 1-11: Costurile de investiții estimate pentru cele 3 opțiuni, MEUR

Reabilitarea colectorului

34.84

32.90

34.84

Reducerea infiltrațiilor și reducerea altor ape nedorite

88.63

31.35

0

Consolidarea structurală a Casetei 88.63

93.41

93.41

93.41

SEAU Clina, Etapa 2

78.89

90.95

99.83

Incinerator

68.42

72.61

68.42

Total

364

321

303

Costurile pentru contractele de servicii nu sunt incluse în costurile de investiții în Tabelul 1-11. Pentru a compara cele trei opțiuni din punct de vedere economic, s-a efectuat un calcul al NPV pentru orizontul de proiectare pentru 30 de ani, cu o rată de actualizare de 5%. Rezultatul este prezentat în Tabelul 1-12.


..................................................hir ~    jtr7~ nir

Costuri de inve

stiții (2011)

364

321

303

CAPEX (NPV)

307

272

258

OPEX (NPV)

298

300

330

CAPEX + OPE

.X (NPV)

605

572

588

Opțiunea IIR dste cea mai bună din punct de vedere economic, conform Tabelului 1-12.

1.5.4.2 Capacitatea SEAU în condiții de furtună

i

Cele 3 opțiuni prezentate mai sus diferă în special în ceea ce privește nivelul de infiltrații. Reducerea infiltrațiilor va rezulta într-o capacitate hidraulică crescută disponibilă pentru a transporta apa (pluvială în timpul ploilor și deci va scădea volumele deversate și încărcătura de poluare descărcată în corp de admisie a apei.

j

Această reducere a debitului de infiltrații nu va îmbunătăți totuși foarte mult problemele de poluare cauzate de revărsare din rețeaua de canalizare în timpul furtunilor. Principalul motiv pentru reducerea debilului de infiltrații este de a descrește debitul pe vreme uscată pentru a permite o SEAU de dimensiuni mai mici, cu costuri de exploatare mai scăzute. Condițiile de furtună apar relativ rar și prjoblemele rezultate cu privire la revărsările din rețeaua de canalizare nu durează mult comparativ cu perioadele de vreme uscată.

Acest lucru nu( înseamnă că revărsările din rețeaua de canalizare în condiții de furtună nu trebuie luate'în considerare. Din contră, aceste ocazii pot fi foarte problematice, iar situația pe durata ploilor trebuie evaiuajă cu atenție, pentru a ști dacă obiectivele de calitate necesare pentru corpul de admisie sunt întotdeauna atinse.

i

Evacuarea de lț SEAU Glina și rețeaua de canalizare trebuie să respecte cerințele stabilite în planul de mana gemenii al râului Dâmbovița, pe lângă Directiva 91/271/OEE și standardul românesc NTPA 001-011.

De la Casetă, apele uzate pot fi deviate în râul Dâmbovița printr-un deversor la Popești și la SEAU Glina. La Popești, toate debitele de ape uzate care depășesc 42 mJ/s sunt evacuate în râul Dâmbovița, ceța ce înseamnă că debitul maxim care ajunge la SEAU Glina este de 42 m7s. Mai mult, conformi parametrilor de proiectare pentru opțiunea aleasă (opțiunea IIR) pentru Etapa 2, SEAU Glina, cebitul care depășește 2 * debitul maxim zilnic, pe oră, pe vreme uscată = 24 (23.8) m7s va fi deviat neepurat în râul Dâmbovița. Acest lucru înseamnă că la SEAU Glina, 42-23.8 = 18.2 m7s va fi volumul maxim de deviat netratat la SEAU Glina. Din cei 23.8 m7s care vor fi tratați într-un fiel sau altul, 11.9 m7s va fi volumul maxim de tratat în etapa biologică și mecanică (tratare completă), iar 11.9 mJ/s volumul maxim de tratat mecanic în rezervoarele de apă pluvială. Acest lucru este prezentat schematic în Figura 1-3.    _____ zuTU

Figura 1:3: Imagine schematică a debitelor și revărsărilor în Casetă în timpul condițiilor de

apă pluvială

în figura 1:4 este descrisă distribuția apei uzate care ajunge Ia SEAU Glina, în Casetă, în perioada noiembrie 2007 până în decembrie 2010. Acest debit mediu măsurat zilnic variază între 35.5 și 9.5 nri/s. Deoarece aceste debite sunt debite medii zilnice, debitul maxim, de 35,5 nri/'s, este, desigur, mai mic decât debitai maxim de scurtă durată, de 42 mJ/s. Debitul de infiltrare în această perioadă a fost de 5.36 m3/s (considerat la fel precum estimat pentru 2010).

Pentru opțiunea de Reducere a Infiltrațiilor Intermediare (IIR), infiltrațiile în rețeaua de canalizare vor fi reduse cu 3.43 - 1.94 nri/s la sfârșitul anului 2015. Distribuția fluxului așteptat în 2015 este calculată ca distribuția din 2007-2010 redusă cu 3.43 nri/s și prezentată de asemenea în Figura 1:4.

Conform normelor românești de proiectare, 1* debitul maxim zilnic, pe oră în condiții de vreme uscată =11.9 nri/s, trebuie să fie tratat întotdeauna atât mecanic, cât și biologic și această cantitate de ape uzate este reprezentată de aria de sub curba de distribuție de până la 11,9 nri/s. în aceleași norme se precizează că 2 * debitul maxim zilnic, pe oră în condiții de vreme uscată =13.8 m3/s se vor trata întotdeauna mecanic.

Pentru SEAU Glina, aceasta înseamnă că toate debitele de ape uzate <11.9 nri/s care ajung ia Glina vor fi întotdeauna pompate în stație și vor fi complet tratate. Potrivit curbei de distribuție, acesta este cazul pe durata a 1050 de zile din 1150 sau 91% din timp. Atunci când debitul depășește 11.9 nri/s (în 9% din timp), partea eare depășește de până la 23,8 m3/s va fi tratată în rezervoarele de apă .pluvială. Pe parcursul a 4 zile din totalul de 1150 sau 0,3% din timp, debitul mediu la Glina este de așteptat să depășească 23.8 nri/s și această parte care depășește limitele va fi deviată direc, Dâmbovita.


Distribuția debitului în Casetă ia Glina



Debit

m3/s



Tratare mecanică și biologică (91%)

Debit mediu pe vreme uscată: 7.53 m3/s



Ti:


Figura 1:4: Estimarea revărsării ia^^EA'U-Gniriupen.tru opțiunea IIR

Pentru a identifica influența diferitelor ptorasuorâ'poluării râului Dâmbovita. ANB a studiat tre tipuri diferite de plopci^un/tnodei hidraulic Aceste fipiiri sunt definite mai jos în Tabelul 1-13.



Tabelul 1-14: Condiții de debit pe vreme uscată

(

Debit nf / s

8.27

0

8.27

0

8.27

0

8.27

CCO, mg /1

420

-

420

-

■ 97

-

97

CBO5, mg /1

140

-

140

-

17'

-

' 17

SS, mg /1

280

-

280

-

17

-

17

Tot-N, mg /1

40.6

-

40.6

4.3

-

4.3

Tot-P, mg / i

6.3

-

6.3

-

0.9

0.9

Asistența tehnică


pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SitAU București


Studiul de fezabilitate — Cerere fonduri de coeziune


Ut’h"'    dc precipitații studiate


Grad de apariție, o dată la x ani Timp de


1

2.5


10


I CONFORM


deversorul

în ore Intensitate Intensitat

Având în


descărcare de la de la Popești,


maximă mm/h medie, mm/h


10.8

7.7


5.92


io. j 11


J i

45


concentrația debitului.


vedere încărcăturile de proiectare calculate pentru 2040, vezi Tabelul 1-21, de CCO, CBO5, SS, Tot-N și Tot-P poate fi calculată pentru diferite condiții ale


-

In Tabelul 1-14 sunt prezentate concentrațiile de poluanți din apele uzate din Casetă, deversorul Popești, deverspr Glina, evacuarea SEAU Glina, evacuarea rezervoarelor de apă pluvială Glina și evacuarea combinată la SEAU Glina (deversor Glina + SEAU Glina (epurare completă) + SEAU Glina (epurare 4pă pluvială)) pentru condiții de debit de vreme uscată calculată pentru 2040.


După cum se ppate vedea în Tabelul 1-14, nu există bineînțeles, în condiții de vreme uscată, nicio descărcare de ape uzate în deversoarele Popești și Glina, cât și din rezervoarele de apă pluvială de la Glina.    j

în același mod, concentrațiile pot fi calculate pentru diferite tipuri de ploaie. în Tabelul 1-15, Tabelul 1-16 și Tabelul 1-17 sunt prezentate concentrațiile corespunzătoare pentru cele trei opțiuni de ploaie.


s

72

»

30.00

42

18.2

11.9

11.9

42

CCO, mg /

1

48

48

48

48

11

34

34

CBOj, mg /I

- 16

16

16

16

7

11

11

SS, mg /1

32

32

32

32

2

16

19

Tot-N, mg /I

4.7

4.7

4.5

4.7

0.2

4.2

3.3

Tot-P, mg /

1

' 0.72

0.72

; 0.72-

0.72

0.09

0.67

0.53 fi fi

în Tabelul 1-15, Tabelul 1-16 și Tabelul 1-17, sunt prezentate scenariile cele mai proaste pentru fiecare tip de ploaie, făcând referire la debitul maxim al fiecărui tip de ploaie, calculat de ANB. Aceste concentrații vor fi comparate cu cerințele privitoare la poluarea corpului de admisie, așa cum se specifică atât în planul de management pentru râul Dâmbovița cât și în Directiva 91/271/CEE și standardul românesc NTPA 001-011.

în ceea ce privește pîanu] de management pentru râul Dâmbovița, nu există cerințe speciale specificate cu privire la concentrațiile de poluanți în apele uzate descărcate pe timp de furtună. Există doar câteva afirmații generale cu privire la obiectivele globale.

CBOS, mg / 1

28

-

28

28

3.5

19

18

CU

..

SS. ma /1

55

-

55

55

28

33

Tot-N, mg /I

8.0

-

8.0

8.0

0.4

7,3

5.6

/—> o

-    p»,

,u 22

C) -n

o

Tot-P, mg /

1

1.2

-

1.2

1.2

0.17

1,1

0.9

Tabelul 1-16: ontiunea de debit 2 (ploaie 1/21

r2 S UZ

t.


Hifi





Proiectul 2G04/RO/16/P/PE/003-1


Asistența tehnică Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune


tipuri de ploait important.


, este evident că în cazul ploilor cu durată mai lungă, efectul de diluare este foarte


lfe


Pentru opțiuni uscată, concern Glina sunt în nt


de debit 2 și 3, concentrațiile sunt deja în Casetă, sub cerințe. In condiții de vreme țrațiile sunt mult mai mari în Casetă, dar concentrațiile din apele uzate epurate de ia od cert sub nivelurile necesare.


Pentru opțiune^ de debit 1, care face referire la un tip de ploaie care apare o dată la 2,5 ani, diluarea apelor uzate nu] este foarte mare, ceea ce înseamnă că toate concentrațiile de CBO5, SS și Tol-P din apele uzate care sunt descărcare în deversorul de la Glina sunt ușor mai mari decât în cerințe; acesta este și cazul concentrațiilor de Tot-P din efluentul de la rezervoarele de apă pluvială. Cu toate acestea, deoarejce concentrațiile de poluanți prezentate în ultima coloană a Tabelului 1-15, SEAU Glina (medie tbtală) reprezintă efluentul combinat de la SEAU Glina, este clar că SEAU Glina atinge toate cerințele și pentru această opțiune.


7.0.3 Proiector? 1.5.5.1 Debitele


•a SEA U actuale


Debitul actual al apelor uzate și debitele proiectate a fost deja prezentat deasupra, în Tabelul 1-9 și Figura 1:4.


(a) Extinderi


Estimările pen

corespunzătoare sunt prezentate


tru debitul viitor de ape uzate sunt prezentate în Tabelul 1-18. Debitele ; în condiții de vreme uscată inclusiv estimările infiltrațiilor pentru cele trei opțiuni în Tabelul 1-19.



Tabelul 1-18: Debitele viitoare de ape uzate

An

Utilizator

menajeri

Utilizatori nemenajeri de la sursele de

apă ANB)

Utilizatori j

Radei

Materie

vidanjată

Utilizare

internă ANB

Diverse

Pierderi

interne Raaet

Descărcări

directe in

Casetă

Co m un It ăn adiacente, sursa .ANB -r

sursa locală

Totai ape

uzat e

nemenajeri

(din surse private)

Nemenajerâ

fnedeclaratâ)

m3zzi

m3/'zi

m3/zi

m3/zi

fn3/n

rr.3/zi

mj/zi

m3/zi

m3/zi

m3/zi

m3/'zi

m3/zi

2010

330 613

97 933

28 93 3

50 000

3 005

1 852

505

464

3 005

19 000

10 616

545 012

20 î 1

292 274

97 933

28 933

50 000

3 005

1 805

505

464

3 005

1 9 000

12 920

508 93 1

2012

-

28-i 0S5

97 933

28 933

50 000

3 005

1 759

505

464

3 305

1.9 000

15 224

503 000

2013

275 619

97 933

28 933

50 000

3 005

1 712

505

464

3 005

19 000

17 528

496 790

2014

266 872

97 933

2S 933

50 000

3 005

1 665

505

464

3 005

19 000

1 9 832

^90 301

2015

257 845

I 1 6 933

28 933

50 000

3 005

1 619

505

464

3 005

0

22 136

483 531

2016

246 073

1 16 933

28 933

50 000

3 005

1 572

505

464

3 005

0

24 440

474 G17

2017

234 253

1 1 6 933

28 933

50 000

3 005

1 525

505

464

3 005

0

26 744

464 4 54

2013

23 5 567

1 16 933

28 93 3

50 000

3 005

1 479

505

464

3 005

29 048

468 025

2019

236 883

i 1 6 933

28 933

50 000

3 005

1 43 2

505

4 64

3 005

3 1352

471 603

2020

258 216

116 933

28 933

50 000

3 005

1 385

505

464

3 005

33 65o

475 139

2021

239 552

1 16 933

28 533

50 000

3 005

1 339

505

464

3 005

35 960

478 782

2022

240 895

1 1 6 933

28 933

50 000

3 005

i 292

505

464

3 005

3 8 264

482 383

2023

242 246

1 16 933

28 933

50 000

3 005

1 246

505

464

3 005

40 568

485 991

2024

243 604

116 933

28 933

50 000

3 005

1 199

505

464

3 005

42 S72

48 9 606

2025

244 970

1 16 933

28 933

50 000

5 005

1 152

505

464

3 005

45 176

493 230

2026

246 344

1 16 933

28 933

50 QOG

3 005

1 106'

505

464

3 005

47 480

496 860

2027

247 725

1 1 6 933

28 933

50 000

•3 005

1 0 59

505

464

3 005

0

49 784

50C 499

2028

249 114

1 16 933

28 933

50 000

3 005

i 012

505

464

3 005

0

52 CS8

504 145

2029

250 5 I 1

i 16 933

28 933

50 000

3 CC5

966

505

464

3 005

54 392

507 SOC

2030

25; 916

1 ! 6 93 3

28 933

50 .000

3 005

9! 9

505

464

3 005

5 6 696

511 *62

203 !

253 328

1 16 933

28 933

50 000

3 005

872

505

464

3 005

59 000

515 131

2032

254 749

116 933

28 933

50 000

3 005

826

505

464

3 005

61 3 0-1

513 309

2033

256 177

11 6 935

28 933

50 000

3 005

779

505

4 64

3 005

63 608

522 495

2034

257 61 3

1 16 933

28 933

50 000

3 005

732

505

464

- 3 005

65 91 2

526 185

203 5

259 058

1 16 933

28 933

50 000

3 005

686

505

464

3 005

68 216

529 891

2036

260 510

1 16 935

28 933

50 000

3 005

639

505

464

J 005

70 520

533 oOi

2037

261 971

1 1 6 93 3

28 933

50 000

3 005

592

505

464

3 005

72 824

537 3 1 9

203 8

263 440

! 16 933

28 933

50 000

3 005

546

505

464

3 005

0

75 128

541 045

2039

264 917

1 16 933

28 933

50 000

3 005

499

505

464

3 005

0

77 432

54a 779

2040

265 709

1 16 933

28 93 3

50 000

3 005

0

5O5

464

3 005

• 79 736

547 376

CONFORM CU ORIGINALUL


Tabelul 1-19: Estimările debitelor în condiții de vreme uscată și ale infiltrațiilor

Opțiunea

e reducere a infiltrațiilor la nivel înalt

Opțiunea de reducere a infiltrațiilor Ia nivel mediu

Opțiunea de reducere a lipsa; nfutrațiilor    1

An

Infiltrării t-

aite debite

nedorite

Debit mediu

pe vreme

uscată

Infiltrații -

alte debite

nedorite

Average drv weather flow

infiltrații t-alte debite

nedorite

Debit mediu

pe vreme

uscată

m5/zi

rr.3/s

m 3 /zi

m3/s

m3/zi

m3/s

mo.'zi

m?/s

m3/zi

m3/s

m3/zi

m3/s

2010

463,276

5.36

1,008.288

1 1.67

463,276

5.36

1.008,288

11.67

463 276

5.36

1,008.288

1 1.67

201 i

463.276

5.36

972,206

1 • ?s

463,276

5.36

972,206

11.25

463,2"6

5.36

972,206

11.25

2012

463,276

5 36

966.275

11 18

463,276

5.36

966,275

11 18

463.276

5.36

966,275

11.18

2013

347,595

4.02

844,388

9 77

364,596

4.22

561,3 86

9.97

438,554

5.08

935.345

10.83

2014

231,920

2.68

722,221

8 36

265,917

3.08

756,21 8

8.75

413,833

4.79

904,134    1    10 46

2015

116,242

i .35

599,773

6.94

I 67,23 8

1 94

650,768

7.53

389.1 12

4.50

872,643

10.10

2016

îl 6,242

1.3 5

590,259

6.33

167,238

1 94

641.254

7.42

389,1 1 2

4.50

863,128

9.99

2017

1 • 6,242

1.35

580,697

6 72

167,238

1 94

63 1,592

7.31

389.1 12

4 50

853,566

9.88

2018

1 16.242

1.35

584.268

6.76

1 67,238

1.94

635,236

7.35

3 89.1 12

4 50

557,137

9 92

2019

1 16,242

1.3 5

587,846

6.30

167,238

i. 94

53 8,841

7 39

389,112

4.50

860 715

9.96

2020

116,242

!    i.3 5

591,431

o 85

167,238

1.94

642A27

7.44

389,1 1 2

4.50

864 301

10.00

202!

1 16,242

ț    1.35

595,024

6.89

167.238

1.94

646,020

7,48

339,112

4.50

867 894

10.05

2022

1 16,242

j    1.35

598,625

6.93

167,238

1.94

649,620

7.52

389,1 I 2

4.50

871 494

10.09

2023

! 16,242

1 ’-35

602,233

6.97

167,23 8

1.94

653,228

7.56

389,1 12

4.50

875 1G2

10.13

2024

11 6,242

j    1.35

505,849 '

7,01

1 67.238

1.94

656.844

7.60

389,1 12

4.50

S78 718

10.Î7

2025

1 16,242

t    1.35

609,472

7.05

167,238 -

1.94

660,467

7.64

389,112

4 50

882 34]

10.21

2026

1 16,242

I    ,35

613,î 03

7.10

167,238

1.94

664,098

7.69

389,1 12

4.50

885 9^2

10.25

2027

1 i 6,242 .

1.35

616,74!

7.14

167,238

1.94

667,737

7.73

389,1 12

4.50

889 61 1

10.30

2028

116,242

1.3 5

620.388

' . 7.18

1'67,23S

1.94

671,385

7.77

389,1 12

4.50

893 257

10.34

2029.

i 16,242

1.3 5

624,042

7.22

1 67,238

1.94

675,037

7.81

389,1 12

4 50

896 912

10,38

2030

1 1 6.242

1.3 5

627,704

7.27

167,238

1.94

678,699

7.86

389,112

4.50

900 573

10.42

203 5

1 16,242

i 35

63 1,374

7.31

167,25 8

1.94

682.369

7.90

389,1 1 2

4.50

904 243

10.47

2032

! 16,242

i 35

635,052

7.35

167,238

1 94

686.047

7.94

389,1 12

4.50

907 921

10.51

2033

1 16,242

1.35

638,737

7.39

167,238

1 94

689,733

7.98

3 89,1 1 2

4 50

91 1 607

10.55

2034

1 16,242

1 35

642,431

7.44

167,238

1.94

693,426

7.93

3 89,1 1 2

4.50

915 301

10,59

203 5

1 16,242

1 35

646,133

7.48

167,238

1.94

697,128

7.07

..389,1 12

4.50

919 002

10.64

2036

1 16,242

1 35

649,843

7.52

167.238

1.94

700,838 '

S.;P!

389,112

4.50

922 712

10.68

2037

116,242

1.35

653,561

7.56

167,23S

V. 94

704.556

8 15

389,1 12

4 50

926 430

10.72

2038

1 16,242

1.35

657,287

7.61

167,238

1.94

708,282

8,20

389,1 12

4.50

930 157

10.77

2039

116,242

1.35

661.022

7.65

167,238

1.94

712,017

8.24

389,1 12    |    4.50

933 891

10 81

2040

1 16,242

1.35

663,61 8

7.68

167,238

1.94

714,613

8.27

389,112    |    4 50

936 488

10.84

1.5.5.2 Reducerea debitelor

.frățiilor și altor debite de ape nedorite a fost tratată mai sus.

(jirtizare a descărcării apelor uzate industriale este la nivel scăzut în București. Pe me uscată, capacitatea atât a Casetei, cât și a SEAU Glina sunt suficiente pentru a ura toate apele uzate industriale. în timpul perioadelor cu furtuni puternice, o parte este deviată la deversoarele de la Popești și Glina și în aceste perioade ar fi iste o capacitate de amortizare de 5-10 ore la uzinele industriale.

Reducerea infil Nevoia de am perioade de vr$: transporta și ep din apele uzate avantajos să ex;


Cu toate acestea, conform ANB, o capacitate de amortizare nu poate fi forțată pe o uzină ce urmează a fi instalată. Majoritatea uzinelor au cerințele privind calitatea apelor uzate, care se descarcă în rețeaua de canalizare municipală și din acest motiv ar putea fi un avantaj să existe rezervoare de amortizare pentru a împiedica crearejyameftueațde concentrații prea m armie poluanți

diferiți.





1.5.6 Justificarea calității epurării la SEAU Glina

—CONFORM J CU ORIGINALUL


Corpurile de admisie a apei (râurile Dâmbovița și Argeș și afluenții acestora) sunt considerate râuri sensibile la eutrofizare. Apele uzate epurate de ia SEAU Glina trebuie din această cauză să se conformeze cu standardul românesc NTPA 001 - 011 pentru râuri sensibile, care transpune Directiva de Epurare a Apelor Uzate Urbane 91/271/CEE.

1.5.7 încărcăturile de poluare actuale și viitoare

O cantitate mare de date cu privire la debitele și încărcăturile SEAU Glina au fost puse la dispoziție prin măsurarea debitelor și analizele efectuate de ANB și acestea reprezintă baza pentru proiectarea SEAU Glina, Etapa 2, împreună cu planul mașter pregătit de către Asocierea SHS și alte informații, de exemplu, din planul mașter și studiul de fezabilitate pentru județul Ilfov, elaborat de Tahal.

Debitele măsurate și analizate și încărcăturile de azot (analizate ca azot Kjeldahl), CBO5, fosfor, CCO și SS au fost colectate și prezentate pe o bază lunară pentru apele uzate care ajung în Casetă la SEAU Glina, în perioada noiembrie 2007 - decembrie 2010,

împreună cu cifrele calculate pentru București în ceea ce privește locuitorii conectați, debitele menajere și nemenajere, infiltrațiile și alte debite, s-a elaborat o calibrare pentru anul 2010. încărcăturile calculate de Tot-N, CBO5, Tot-P, CCP și SS, cu ipoteza de încărcare specifică pe cap de locuitor a apelor uzate menajere, precum și concentrațiile tipice pentru apele uzate nemenajere, inclusiv apele uzate ■ industriale, au fost comparate cu încărcăturile măsurate pregătite de ANB pentru debitul de intrare la SEAU Glina. Datele asumate au fost ajustate până .când încărcăturile calculate și măsurate s-au potrivit. Ar trebui subliniat faptul că apelor uzate menajere reprezintă partea principală absolută din încărcătura totală a SEAU Glina, sau 85-95% pentru cei 5 parametri de încărcare. Acest lucru înseamnă că, pentru calibrare, încărcăturile specifice pe cap de locuitor pentru Tot-N, CBO5, Tot-P, CCO și SS sunt de o importanță mult mai mare decât concentrațiile presupuse pentru apele uzate nemenajere. Calibrarea pentru 2010 este prezentată în Tabelul 1-20.    '

Tabelul 1-20: încărcăturile calibrate și măsurate la SEAU Glina

București

A

Populația deservită, pe

1,828,750

1,828,750

1,828,750

1,828,750

1,828,750^'

încărcătură pe cap de

locuitor, g/pe, d

40

11.70

1.80

78

120

încărcătură menajeră,

kg/d

73,150

21,396

3,292

142,643

219,450

O

Debit nemenajer, m / d

175,952

175,952

175,952

175,952

175,952

Concentrație medie

10

1

0

50

30

nemenajeră, me/1 încărcătură

1,760

176

53

8,798

5,279

nemenajeră, kg/d

Debit direct la Caseta, m3 / d

19,000

19,000

19,000

19,000

19,000

Concentrație medie,

10

1

0

debit la Caseta mg/1

50

50

încărcătură Ia Caseta,

kg/d

190

19

6

950

570




Proiectul 2004/RO/l 6/P/PE/003-1

Asistența tehnicăjpentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SEAU București

di


Studiai de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune


Debit de nămeți septic, m3 / d    j

Concentrație ițedie, nămol septic, țng/1

încărcătură de nămol septic, kg/d j ) încărcătură totală București, kg\

"sate


Populația desejrvită, pe încărcătură pe) cap de locuitor, g/pe, î


încărcătură ipenajeră,

JssZd i


încărcătură tițtală localități, kg/d


încărcătură totală la

Glina, kg/d



IncărcăterS

Ia Glfaîa, fcg/a


1,852

1,000

1,852

76,952

92,630

40


1,852

1,000

1,852

23,443

92,630

12


1,852

300

556

3,906

92,630

9


3,705


3,705


80,657


80,759


Date preluate pe parcursul a câteva zi.


1,084


1,084


24,527


24,478


167


167


4.073


14192


e în iunie 2010.


7,225


7,225



Cu aceste date calibrate și debitele estimate corespunzătoare și locuitorii implicați în 2040, 'încărcăturile dd proiectare pot fi calculate pentru SEAU Clina, Etapa 2. încărcăturile de proiectare

sunt prezentate

Tabelul 1-21: 1


în Tabelul 1-21.

ncărcăturile de proiectare pentru SEAU Glina, Etapa 2

1;/(ncă

yătură

>‘cbo, ă

:ss ■

București    {

Populația dese

rvită, pe

2,043,913

2,043,913

2,043,913

2,043,913

2,043,913

încărcătură pe

g/pe, d

cap de locuitor,

40

11.7

1.8

78

120

încărcătură i

lenaj eră, kg/d

81,757

23,914

3,679

159,425

245,270

Debit nemena

er, mJ / d

194,952

194,952

194,952

194,952

194,952

Concentrație r nemenajeră, n

ledie

g/1

10

1

0.3

50

30

A

încărcătură i kg/d

emenajera.

1,950

195

58

9,748

5,849

Debit direct la

Caseta, m3 /' d

0

0

0

0

0

Concentrație n Caseta mg/1

îedie, debit la

10

1

0.3

50

30

încărcătură 1

i Caseta, kg/d

0

0

0

0

0

Debit de nămc

■1 septic, m3 / d

0

0

0

0

0

Concentrație r septic, mg/1

îedie, nămol

1,000

. /A-

4,000

10,500

încărcătură i

e nămol septic,

0

/ b

” n x E A ,A";V    «

0

0

kg/d

!

încărcătură totală București, kg/d

83,706

24,109

3,738

169,173

251,118

Localități învecinate

Populația deservită, ne

350,490

350,490

350,490    350,490

350,490

încărcătură pe cap de locuitor, g/pe, d

40

11.7

1.8

78

120

încărcătură menajeră, kg/d încărcătură nemenaieră, kg/d

încărcătură totală localități,

teîalg la Gfis»,

14,020

334

14.354

4,101

33

4.134

A.i

SEJ" +PA

631

10

641

- 4,378

27,338

1.672

29.010

5 ■^‘5.

42.059

1.003

43.062

laesre&riîrS totâlâ ia SLau,

ae >»ifecSare

ÎSUCSt'

28A9S

I

36<O0țr.



1.5.8 Destinația reziduurilor

1.5.8.1 Resturi

Resturile separate în grătarele dese și rare vor fi presate și după aceea, arse împreună cu nămolul în incinerator.    -

1.5.8.2. Grăsimi

Grăsimile vor fi colectate cu raclete de suprafață în gropi și îndepărtate cu autocisterne în stația de pompare a grăsimilor din stația de fermentare anaerobă.

\ 3.83 Nisip    - ' o

Nisipul separat în deznisipatoare va fi spălat și reutilizat în scopul construcției sau pentru măsuri4e anti-derapare pe drumurile mai mici pe timp de iarnă.

1.5.8.4 Nămol

Nămolul va fi incinerat, iar cenușa rămasă va fi amplasată în groapa de gunoi ecologică /


1.5.9 Reabilitarea canalizării    / fTf

1.5.9.1    Justificare

Măsurile propuse în rețeaua de canalizare se referă doar la reducerea infiltrațiilor/ altor ape nedorite sau la motive structurale. Influența apelor uzate deviate de la rețeaua de canalizare în râu pe perioade cu furtuni va fi studiată ulterior de ANB, prin prisma modelului lor hidraulic al rețelei de canalizare, atunci când se va finaliza în timpul primăverii din 2012. Rezultat


în Studiul de Fezabilitate pentru Casetă și colectoare.

1.5.9.2    Reducerea infiltrațiilor

Reducerea infiltrațiilor a fost descrisă mai sus în secțiunea 1.5.4.1.

1.5.9.3    Indicatori de cost

Indicatorii corespunzători costului de investiție pentru rețeaua de canalizare sunt âerisriăNM^fâbelul 1-22. /


Costuri totale ide investiție pentru sistemul apelor uzate cap de locuitoij

Costuri de investiție pe lungimea rețelei de canalizare


Pe


Euro/cap de locuitor

Euro/km


172


112.000


Costurile de e? regăsite în Tafc


ploatare și întreținere (E&I) pentru unitatea corespunzătoare pentru acest proiect sunt eiul 1-23.


Tabelul 1-23:


Costuri unitare de E&


Costuri anuale) de E & I pentru sistemele apelor uzate pe cap de locuitori

Euro/cap de    12.5

locuitor

Euro/km    8.116


Costuri anualejde E & I pe lungimea rețelei de canalizare

1.5.10    Extinderea rețelei Nu este cazul. )

CONFORM CU ORÎGÎNALUL


1.5.11    Revărsările în rețea și în fața SEAU Glina

1.5.11.1 Frecvența revărsărilor

Frecvența revărsărilor apelor uzate netratate la deversoarele Popești și Glina pe timp de furtună a fost evaluată conform descrierii de mai sus.

T.5.11.2 Impadț.

Impactul re văr a fost evaluată


ul revărsărilor asupra corpului de admisie a apei (râul Dâmbovița) sărilor de ape uzate netratate la deversoarele de la Popești și Glina pe timp de furtună conform descrierii de mai sus.

1.5.11.3 Justificarea economică a depozitării    ■

Nu există nicia justificare pentru depozitarea apelor uzate în rețeaua de canalizare din București, cu excepția unei depozitări de mai puțin de 5-10 ore pentru industriile semnificative, conform, descrierii de măi sus.    <"")    „ „ /X

1.6 Tabele rezumative    ii.    2

i    V-    ’

Câteva tabele rezumative cu informații importante despre proiect sunt prezentate mai jos.fișg,    /’,

indicatori referitori la încărcături și concentrații în apele uzate care ajung la




Tabelul 1-24:

SEAU Glina

FSri    I w

.....

||!8SiM|l

■Sili

încărcătură organică totală (CBOj)    "1

kg / d

80,750

100,000

100,000

100,000

încărcătură organică de la utilizatorii menajeri

%

96

98

98

98

încărcătură organică de la uzine

%

2

1

1

1

încărcătură organică de la entitățile comerfciale și de servicii publice!

%

n

z,

1

1

1

CBO5, influent î

mg /1

80

151

140

107

Tot-N, influent j

mS /1

23.3

43.7

40.6

31

/C

v, n

Y/-

| Tot-P, influent

mg /1

1,08*

Ș 6.8

6.3

4.3

) SS, influent

mg / 1

165

!    301

280

214

CCI. influent

mg /1

253

?    452

420

320

Date preluate pe parcursul a câteva zile în iunie 2010.

i CONFORM iCiJ QRiGiNALUL


Tabelul 1-25: Rețeaua de ape uzate pentru aglomerarea actuală

.■    . < x-

-    - -    . i

-    — ’ja

Lungimea totală a rețelei de ape uzate (inclusiv apa

km

3.000

pluvială și colectoarele principale)

Procentajul lungimii sistemului combinat

0/

/o

100

Procentajul lungimii sistemului separat

%

0+

Procentajul lungimii sistemului parțial combinat/ separat

%

0++

Lungimea colectoarelor principale

lan

13(Z"

Procentajul colectoarelor principale reabilitate (cu privire

0/

/o

la colectoarele principale existente)

Numărul de stații de pompare a apelor uzate

Număr

13

Capacitatea stațiilor de pompare a apelor uzate

nri/d

40.300

Populația deservită pe lungime de rețea de ape uzate

Cap de

609

Capacitatea bazinelor de retenție a apelor pluviale

locuitor/km

m3

.foC/f

Aproximativ 10 km de colectoare separate au fost date în funcțiune în 2011.    /)/“

Colectoare A0 la A3 și B0 la B7: 112 km + Caseta: 17.9 km = 120 km.    .fox

Aproximativ 10 km de colectoare înlocuite în zonele cu infiltrații mari.    7/    •'/ /7'a-,

Tabelul 1-26: Indicatori pentru exploatarea actuală a Etapei 1 și valorile uriaăFite pentiru




m3 / d

438,834

835,000

Volumul total de ape uzate colectat (debit mediu de ape uzate)

Capacitate de proiectare hidraulică de

WWTO

m3 / d

864,000

2.058.000 / 1.029.000

Capacitate de proiectare biologică

kg CBO5 / d

73,425

100,000

Procent de capacitate de proiectare biologică utilizat

%

92

100

Capacitatea SEAU în echivalent populație

p.e.

183.6000*

2.500.000*

Volumul total de ape uzate tratate în

SEAU (medie anuală Ia ieșirea din

SEAU)

m3 / d

438,834

832,500

Volumul de ape uzate tratate cu o calitate a efluentului în conformitate cu CE

EC UWWTD 91/271/CEE

m/ / d

438,834

832,500

Procent de volum de apă uzată tratată cu

o calitate a efluentului în conformitate cu

/-/' A A' Z5

\

CE UWWTD 91/271/CEE Articolul 4

(5)

%

x Zr/foNgTob.

X    îoo

Asistența tei Studiul de f<

mica pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SEAU București zabiiitate ~ Cerere Fonduri de coeziune

Total CBC

P tratariîndepărtat

kg CBO5 / d

67.500/66200

100.000/96.000

Total CCC

• tratat/îndepărtat

kg COD / d

163.200/

155.000

300.000 /265.000

Total N tr

atal/îndepărtat

kg N / d

10.500 /7.000

29.000 /26.000

Total P tratat/îndepărtat

-i---

kg P / d

1.930 / 1.600

4.500 /3.900

40 g CBCj 5/p,d

Pentru Opțiunea de reducere a infiltrațiilor intermediare (1IR) ~ ' Etapa țratării mecanice

~ - Etapa tratării biologice

Tabelul l-£7: Costuri de investiție pentru proiect (fără TVA)

SEAL1 Glirța, Etapa 2 Incinerareaj nămolului Recondiționarea Casetei Recondițioțiarea colectorului Total general

95.099.790

76.294.937

130.373.143

34.135.040

335.902.910


Tabelul 1-78: Costuri de investiții unitare

Costuri' totile de investiție pentru sistemul apelor uzate pe cap de locuȘtor

Costuri de Investiție pentru SEAU pe cap de locuitor Costuri de investiție pe lungimea rețelei de canalizare

03 i ? § g <Fî m

Euro/cap de

172

locuitor

Euro/cap de

82

locuitor

Euro/km

112.000


Tabelul l-ț9: Costuri unitare de E& î

Costuri anițale de E & î pentru sistemele apelor uzate pe Euro/cap de cap de locuitor    .    locuitor

Costuri antale de E & î pentru SEAU pe cap de locuitor, Euro/cap de inclusiv gestionarea nămolului    locuitor

Costuri anuȘale de E & î pe lungimea rețelei de canalizare    Euro/km


12.5

8.9

8.116




2 Date generale

2.1 Introducere la Studiul de fezabilitate

România a devenit membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. înainte de această dată România a trebuit să se pregătească pentru aderarea la Uniunea Europeană și necesitatea de a respecta standardele UE, precum și angajamentele din cadrul Tratatului de aderare în domeniul mediului înconjurător.

București este capitala României și evident, principalul centru de activitate comercială din țară. De asemenea, este centrul politic și sediul tuturor ministerelor. Cu toate acestea, dacă ne referim la colectarea apelor uzate menajere și industriale și epurarea eficientă a acestora, orașul este de departe un exemplu negativ prin evacuarea apelor uzate netratate aferente unei populații echivalente de 2,3 milioane în Dunăre prin intermediul râurilor Dâmbovița și Argeș.

în vederea gestionării acestei probleme majore, încă din anii '80 a început o refacere urbană majoră a centrului orașului. Râul Dâmbovița care avea o curgere liberă a fost realiniat și transformat într-un canal de beton controlat cu un canal dreptunghiular (Caseta), cu rolul unei rețele subterane colectoare combinate. Construcția unei stații de epurare a apelor uzate (SEAU) a început în comuna Clina pe malurile râului Dâmbovița, în apropierea de granița municipală pentru colectarea acestor ape uzate colectate. Din diferite motive, până în prezent această SEAU nu a funcționat decât câteva luni în 1996.    _ .

Ea începutul secolului XXI, când România și-a intensificat intențiile de a deveni un stat membru al UE, lucrările la SEAU din București au fost aduse din nou în discuție și s-a decis în cele din urmă împărțirea proiectului în două etape: Etapa I cu finanțare prin programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare) pentru finalizarea parțială a SEAU și tratarea nămolului aferent pentru un debit fix. Etapa 2 a programului va utiliza programul Fondului de Coeziune pentru finalizarea proiectului și tratarea integrală a tuturor apelor uzate menajere și industriale colectate prin rețeaua combinată de canalizare existentă la o calitate corespunzătoare pentru o evacuare conform standardului strict privind apa, precum și eliminarea finală a nămolului într-o stație de incinerare.

SEAU Clina, Etapa 1 a fost dată în folosință în noiembrie 2010 și va fi pe deplin operațională în 2011. Acest Studiu de fezabilitate (SF) se referă la SEAU dina. Etapa 2. Din exploatarea Etapei I au fost adunate cât mai multe informații posibil și, împreună cu experiența din exploatarea altor SEAU din întreaga lume, au fost elaborate câteva opțiuni tehnologice posibile pentru Etapa 2. De asemenea, o Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) a fost elaborată pentru opțiunea selectată.

Deoarece va fi elaborat un alt SF pentru Casetă și alte secțiuni ale rețelei de canalizare, prezentul SF trebuie să fie coordonat cu actualul SF privind SEAU Clina, Etapa 2 inclusiv incinerarea nămolului, pentru a compara toate măsurile posibile pentru întregul sistem al rețelei + SEAU pentru optimizarea investițiilor. O Analiză cost-beneficiu (ACB) va fi realizată pentru cele mai interesante opțiuni și, în cele din urmă, Cerere pentru Fond de Coeziune (CFC) va fi elaborată pentru cea mai bună opțiune după obținerea confirmării Clientului.

Sprijinul din partea Fondului de Coeziune este de 2-3 pri’^ahhia^Mecât pachetul ISPA de la data

aderării pentru a stimula autoritățile române


mobilizeze șl sXînibunătățească structurile


O z4 OrO T*t 1    1 i-i rt, -ț-v-i 1 ii n m îtr, + -i-i M -•« r~. R    X    1_ 7 Z —_ ~ -,1/ rtirt t_____Z 2S J iT _ 2. ' 1 .

competente de coordonare și administrare în vedețga /breșțerii. icapâeAătii de absorbție. Pentru II i UDADv : f    ’    ■


//'•



Proiectul 2004/RG/l 6/P/PE/003-1

Asistența tehnic; Studiul de fezab

pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SEAU București litate - Cerere fonduri de coeziune

perioada 2007 și actualizat în Directoare Str parte, și priorii și planul de ac

-2013 România a pregătit un Cadru Strategic Național de Referință (CSNR din 1995 2003) prin care se asigură că ajutorai structural comunitar este compatibil cu Liniile itegice Comunitare și care identifică legătura dintre prioritățile comunitare, pe de o ățile naționale și regionale pe de altă parte, pentru a promova dezvoltarea sustenabiiă iuni național pentru angajament.


Autoritățile roțnâne au pregătit, de asemenea, un program de Operațional Sectorial (POS) pentru sectorul mediului înconjurător, care este unul din cele 7 programe operaționale care sunt anexate la NSFW. PentrU a asigura o coordonare eficientă a tuturor încărcăruriior definite în POS, MMDD a pregătit modelț distincte și clare pentru Planurile Mașter (PM), Studiile de Fezabilitate, EIM, etc.

Aceste modelej sunt bine structurate și aplicabile pentru majoritatea încărcăturilor definite pentru POS Mediu. Fjentru SEAU Glina, Etapa 2, totuși, domeniul de aplicare diferă considerabil de la domeniul de aplicare tipic POS Mediu. Din acest motiv, Asocierea SHS are, împreună cu Clientul, PB, a discutat (aceste aspecte cu MMDD, care a confirmat de asemenea faptul că șabloanele nu pot fi pe deplin aplicate pentru SEALJ Glina, Etapa 2. Pentru această misiune, informațiile necesare se referă aproape numai la cantitatea de ape uzate în acest mod:

® Fluxul hidraulic (actual și viitor) de ape uzate în Casetă la admisia în SEAU Glina;

* încărcătura! de poluanți diferiți (actuală și viitoare) la admisia în SEAU Glina;

Informațiile nețesare cu privire la fluxul hidraulic includ debitele măsurate în Casetă, obținute de la ANB, consumțil și cererea de apă menajeră și nemenajeră, pierderile de apă, cererea de apă industrială publică și comercială, cererea de apă industrială și producția de ape uzate, infiltrațiile, fluxurile din râțiri, puțuri private, metrou, etc.

Informațiile necesare cu privire la încărcătura de poluanți includ concentrațiile analizate de poluanți în apele uzate |in Casetă, informațiile despre numărul corespunzător de cetățeni ai Bucureștiului și localităților înviecinate și a uzinelor implicate.

Informații despre apa potabilă, rețeaua de distribuție și sistemul de canalizare, cu excepția celor de mai sus, nu sunjt necesare, iar acest SF nu va include informații despre următoarele secțiuni:

® Resursele dc apă (4.1.1)

*    Poluarea apei (poluarea apei potabile) (4.1.2)

9 Date hidrogeologice (7.2.3)

« Calitatea și tratarea apei (7.2.4)

9 Magistralei^ de transmisie (7.2.5)

« Stațiile de pompare și rezervoarele (7.2.6)

•    Rețeaua de distribuție (7.2.7)

» Sistemul de colectare a apelor uzate (7.3.1)

« Opțiunile de alimentare cu apă (8.1)


9 Prezentarea generală a proiectului - alimentarea cu apă (9.1.1)

Secțiunile de njiai sus se referă la Liniile Directoare pentru Studiile MMDD.

Studiul de Fezabilitate va include următoarele volume, conform instrucțiunilor de la MMDD: 9 Volumul I: Raportul Studiului de Fezabilitate

Volumul II: Volumul III


Anexe la Studiul de Fezabilitate : Desene

Volumul IV: Evaluarea financiară și economică - Analiza cost-beneficiu (ACB)

Analiza instituțională

: Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM)



Volumul II, Anexe la Studiul de Fezabilitate, va fi redus fată de modelul original în conformitate cu declarațiile de mai sus și Analiza cost-beneficiu din Volumul IV nu va fi efectuată până ce SF pentru Casetă și alte părți aie rețelei de canalizare a fost elaborat și coordonat cu acest SF (vezi mai sus).

2.2 Zona Proiectului

Zona Proiectului va fi București - capitala României - și în viitor, alte 10 localități învecinate. Acestea sunt Glina, Popești-Leordeni, Jilava, Chiajna, Chitila, Mogoșoaia, Buftea, Voluntari, Dobroești și Pantelimon, marcate cu galben în Figura 2:1. Aeroportul Henri Coandă din localitatea Otopeni este de asemenea racordat la sistemul de canalizare din București.

Conform ultimului recensământ, București are o populație puțin sub 2 milioane de locuitori și este centrul economic și geopolitic al țării. Zona metropolitană București furnizează efectiv circa 40% din producția economică și reprezintă 20% din populația urbană. Orașul este situat pe canalul Dâmbovița care curge spre est dinspre Munții Carpați înainte de a se vărsa în Argeș la 25 km sud-est de oraș, unde râurile se varsă în Dunăre la Oltenița, a se vedea Figura 2:2.

Zona aleasă pentru amplasarea SEAU este situată în comuna Glina, pe malurile canalului Dâmbovița în apropierea graniței municipale, la circa 10 km sud-est de centrul orașului, a se vedea Figura2:3.    .    '

&    l

•••-_    k

?    !

’    i

Cen^Mrsț*



Figura 2:2: Rofeiânia, cu capitala ia București






CONFORM


3. Contextul Proiectului


3.1 Documente naționale strategice și obiective relevante pentru proiect

In urma negocierilor cu privire la documentul de poziție pentru Capitolul 22 - Mediul înconjurători în contextul aderării la Uniunea Europeană (UE), România are anumite angajamente pentru conformitatea cu acquis-uî pentru mediul înconjurător. Conform Tratatului de Aderare, României i-au fost acordate perioade de tranziție pentru conformitatea cu Directivele relevante cu privire la apă și ape uzate, care implică investiții majore în sector, în perioade de tranziție relativ scurte.

în ceea ce privește calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE), au fost stabilite dispunerile tranziționale până la sfârșitul lui 2010 și 2015 pentru mai mulți parametri (de exemplu turbiaitate, amoniu, nitrați, aluminiu, fier, plimb, magneziu, cadmiu, pesticide, etc.).

în ceea ce privește epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/CE), obiectivele intermediare stabilite asigură acordarea priorității asupra aglomerărilor mai mari. In consecință, facilitățile de epurare și descărcare corespunzătoare trebuie construite gradual, după cum urmează:

•    Până în 2015 - pentru toate aglomerările cu mai mult de 100.000 echivalent populație (raportul

preț/profît);

•    Până în 2018 - pentru toate aglomerările-între 2.000 - 10.000 (raportul preț/profit);

în plus, întregul teritoriu al României a fost clasificat ca zonă sensibilă, astfel, toate aglomerările de mai mult de 10,000 raportul preț/profit ar trebui să fie dotate cu Stații de Epurare a Apelor .Uzate, care să asigure un nivel de tratare avansat (îndepărtarea azotului și a fosforului).

în ceea ce privește sistemul de colectare a apelor uzate, România trebuie de asemenea să asigure , gradual facilități adecvate până la sfârșitul anilor 2010, 2013 și 2015, în funcție de mărimea diferitelor aglomerări (măsurate în raportul preț/profit).    U

Pentru sectorul apelor uzate, definiția aglomerării, conform Directivei 91/271/CE oferă o prioritate termenului conform căruia „aglomerare” înseamnă o zonă în care populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apele uzate urbane să fie colectate și dirijate către o stație de epurare a apelor uzate sau către un punct de descărcare finală.

Toate aceste dispuneri tranziționale au fost însoțite de Planuri clare de implementare a acquis-ului, ajustat de autoritățile naționale pentru fiecare județ din România. în acest context, pentru Primăria București, s-au stabilit următoarele termene limită:

Până în 2007 - pentru extinderea sistemului de colectare a apelor uzate:

Până în 2010 - pentru amenajarea facilităților de descărcare și epurare a apelor uzate.

In același an în care a devenit un Stat Membru al Uniunii Europene - 2007, România a primit de la Comisia Europeană (CE) aprobarea Programului Operațional Sectorial pentru Mediu (POS Mediu), documentul strategic național care reprezintă baza pentru selectarea operațiunilor sectorului de mediu co-finanțate din Fondurile Structurale (Fondul de Coeziune și Fondul de Dezvoltare Regională Europeană).

POS Mediu este unuUMipfre riceț^șapte Programe Operaționale din cadrul Obiectivului de âfe strategiei specificate în cea de-a treia Prioritate a Planului de Dezvoltare ( „Prjbtectla ț,i îmbunătățirea calitățifriț^^ilui înconjurător” și prioritățile din

„Convergență” pent: obiectivele naționa' Națională (PDN)


peripadaMe programare UE 2007^2013. Programul este strâns legat de


C-


Cadrul Strategic Național de Referință” (CSNR) - „Dezvoltarea infrastructurii de"băzăpBsn^

conformitate cv Standardele Europene'', care are în vedere obiectivele de sprijin, principiile și practicile UE. pjOS Mediu se bazează pe deplin de obiectivele și prioritățile politicilor infrastructurii și mediului îndonjurător ale UE și reflectă obligațiile internaționale ale României și interesele naționale specifice ale acesteia.

Obiectivul gîotyal al POS Mediu este de a proteja și îmbunătăți standardele de mediu și de viață din România, concintrându-se în special pe respectarea acquis-ului de mediu. Scopul este de a reduce diferența de infrastructură de mediu care există între UE și România, atât în termeni de cantitate cât și de calitate. Acest lucru ar trebui să conducă ia servicii mai eficiente și mai eficace, luând pe deplin în consicerare în același timp dezvoltarea durabilă și principiul poluatorul plătește.


îfcific al POS Mediu cu privire Ia sectorul de apă este îmbunătățirea?-calității șTab accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de aiimentâfe^pușapă' Și deri canalizare, în conformitate cu practicile și politicile UE, în majoritatea zonelor urbane;.până înfeOTS'b și prin stabilirei unor structuri eficiente de gestionare a apei și apelor uzate regionalizâte.,    . zb


Obiectivul spe


în scopul de p. atinge obiectivele POS Mediu, Axa Prioritară 6 au fost stabilită la nivelul programului căjruia i-a fost alocat un buget total de aproximativ 5.6 miliarde de euro (din care, 4,5 miliarde de eurjo sunt prevăzute ca sprijin comunitar și o sumă de aproximativ 1.1 miliarde de euro provine din contribuția națională).

Obligațiile de rțiediu din Tratatul de Aderare la UE, care reflectă obiectivele ambițioase menționate mai sus sunt exjtrem de solicitante, în special în sectoarele de apă și ape uzate, acolo unde nevoile de investiții sunt semnificativ mai mari decât în alte sectoare ale mediului, iar acest lucru se reflectă în alocarea finandiară a POS Mediu. Prin urmare, Axa Prioritară care are cea mai mare pondere în program este Prioritatea nr. 1 - „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată”, căreia i-au fosf alocate aproximativ 3,2 miliarde de euro (reprezentând mai mult de jumătate din întregul buget al POS Mediu).    .    ..•


Instrumentul db finanțare comunitară care sprijină această prioritate este de Fondul de Coeziune. Operațiunile sprijinite prin această Prioritate generează venituri prin taxele plătite de utilizatori pentru serviciile prestate, prin urmare, rata maximă de finanțare UE a fosr stabilită la 85%.

Această axă prioritară abordează una dintre principalele puncte slabe identificate în analiza SWOT a POS Mediu (țâre reflectă accesul redus al comunităților la infrastructura de bază pentru apă și apă uzată, calitatea necorespunzătoare a apei potabile și lipsa colectării apelor uzate și a instalațiilor de tratare, în unele zone. De asemenea, abordează problema privind eficiența scăzută a serviciilor publice de apăj în principal din cauza unui număr mare de operatori mici, muiți dintre ei ocupându-se cu alte activități diferite și din cauza investițiilor pe termen lung, managementului ineficient, lipsa strategiilor de dezvoltare și planurilor de afaceri pe termen lung.


In acest fel, gujv de apă și ape raportul eficie investiției total


emul român a decis să urmeze o strategie prin care să promoveze sisteme integrate uzate într-o abordare regională, în scopul maximizării veniturilor provenite din Eță-costuri de la economii de scară și, prin urmare, pentru în scopul optimizării e și cheltuielilor operaționale generate de astfel de investiții.


Pentru a realijza acest lucru, comunitățile sunt încurajate să se grupeze și să dezvolte un iun de investiții pe termen lung pentru dezvoltarea^seețorului (Planul Mașter), oritare la nivei regional urmăresc\șă ofere popuiritiei raciiitățr'bafecvate pentru

nt3 ci 1 q for! fSr' <5 oriordo    Hotn.Hp Qsp'mpnpu


program com Investițiile pri alimentarea cu


apă și pentru canalizare, la calitateaferută și la tarifeacceptabile. daff.de asemenea,



J/


Proiectul 2004/RG/16/P/PE/0Q3-1

Asistența tehnică pentru managementul proiectului și asistentă în cadrul programului Studiu) de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune

pentr


CONFORM j


să sprijine autoritățile locale să pună în aplicare o un program de investiții de capital multi-anual integrat, în scopul de a îmbunătăți standardele serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare municipale prin crearea de furnizori de servicii regionale integrate, autonomi, stabili din punct de vedere financiar și eficienți, capabili să planifice și să implementeze investiții în contextul unui proces de consolidare în sector, în conformitate cu politicile și practicile UE.

în scopul stabilirii și clasificării în funcție de prioritate a nevoilor de investiții pe termen lung din sectorul apelor uzate în municipiul București, un Pîan Mașter a fost elaborat de către Asocierea SWECO / Halcrow / Sogreah (Asocierea SHS), în parteneriat cu ROMPROED, în cadrul Măsurii ISPA de „Asistență tehnică pentru managementul de proiect și asistență pentru programe pentru SEAU București”. O descriere scurtă a rezultatelor planului mașter urmează în secțiunea următoare.    /

.„'A

-V.\


3.2 Rezultatele planului mașter 3.2.1 Context

Municipiul București, care este situat în centrul Câmpiei Române, în cursul inferior''aî-bâzînului râului Argeș, acoperă o suprafață de 23787 ha și este cel mai important centru politic, economic și cultural din România.

Municipiul este deservit de un sistem de .canalizare combinat, care se extinde în întreaga zonă amenajată, a orașului.    -

Rețeaua de canalizare este alimentată cu ape uzate menajere de la aproximativ 95% din populația de 1,925,000, împreună cu majoritatea tuturor unităților industriale și instituționale, apele uzate din comunitățile vecine și scurgerile de apă de suprafață pe timp de furtună.

Apele uzate colectate sunt transportate la locația stației de tratare a apelor uzate de la Glina (SEAU), la sud-est de București, unde sunt descărcate netratate în râul Dâmbovița.

Punerea în aplicare a Măsurii ISPA de mai sus este în curs de desfășurare. Acest lucru va asigura o tratare completă pentru aproximativ 55% din debitele pe vreme uscată care ajung la SEAU Glina. Punerea în aplicare a Etapei 2 a SEAU Glina va începe la câțiva ani după finalizarea Etapei 1 și va asigura o tratare completă pentru ponderea debitelor pe vreme uscată care ajung la SEAU Glina.

După finalizarea proiectului de reabilitare a SEAU din București Etapele 1 și 2, toate debitele colectate pe vreme uscată din București vor beneficia de o tratare completă la SEAU Glina. Se estimează că efluentul deversat îndeplinește standardele menționate în directiva pentru epurarea apelor uzate urbane (DEAUU) pentru cursurile de apă sensibile și nămolul tratat corespunzător înainte de eliminarea în condiții de siguranță. Cu toate acestea, fără intervenție, vor rămâne deficiențe semnificative în cadrul rețelei de canalizare.


A7


Proiectul 2004/RO/1.6/P/PE/003-Î Asistența tehnică

pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pețitru


Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune

3.2.2 Serviciile


de canalizare


Responsabilitatea pentru furnizarea de servicii legate de apa uzată a fost delegată în mod substanțial de către CGMB companiei SC Apa Nova București SA (ANB), în conformitate cu termenii unui contract de concesiune semnat pe 20 martie 2000. In conformitate cu contractul de concesiune, drepturi exclusive de a presta servicii de canalizare si de a utiliza bunurile publice

ANB ari aferente.


/ QC

î    / y/Ț? ’dac-d_ cui

Aceasta trebuiș să păstreze aceste bunuri într-o stare bună de funcționare și să facă investițiile necesare ca să îndeplinească anumite niveluri de serviciu specificate.    M

Separatorul principal al colectorului, cunoscut sub numele Caseta, care se întinde de la Lacul Morii, în partea de vțest a orașului, cu SEAU Giina în partea de est, este încă în afara termenilor Contractului dej Concesiune, dar a fost recent preluat de către CGMB de la Apele Romane si va fi exploatat și întrfeținut în viitor de către ANB.

Sistemul actual este de aproximativ 2,561 km lungime (1.772 km de colectoare plus 789 km conexiuni). Doisprezece colectoare principale și unsprezece colectoare secundare colectează apele uzate din cele fi sectoare ale orașului București și le descarcă în Casetă. Sistemul de canalizare funcționează priedominant prin gravitație cu 13 stații de pompare minore care deservesc zonelor localizate joase Debitul mediu anual pe. vreme uscată este de aproximativ 12,7 m3 / s din care 5,3 m3 / s sunt infiltrații. In timpul evenimentelor de furtună debitele depășesc 160m3 / s.

1    f

Nevoia de a îmbunătăți serviciile de canalizare din București a fost identificată în Strategia Națională de jMediu - Implementarea ISPA, Document Strategic, Ministerul Apelor și Managementului Mediului, actualizată în mai 2001. După aderarea la Uniunea Europeană, Strategia Națională de Mtediu a fost înlocuită cu Programul Operațional Sectorial pentru Mediu, 2007-2013 (POS Mediu), (elaborat de Ministerul Apelor și Managementului Mediului, emis în versiune preliminară în inai 2006 și finalizat în anul 2007. Obiectivul global al POS Mediu este de a îmbunătăți standardele de viață și de mediu, concentrându-se în special pe respectarea acquis-ului de mediu în cadrul căruia Axa Prioritară 1 „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată” include ejxtinderea / reabilitarea rețelelor de apă și de canalizare.

Obiectivul Planului Mașter a fost de a identifica un plan de acțiuni prioritizat, cu costuri estimate, care va aborda îh primul rând toate deficiențele existente în rețeaua de canalizare, dar, de asemenea, necesitatea unor măsuri complementare la SEAU Giina, pentru Etapa 2, și de a se asigura că nivelurile țintă de servicii pot fi îndeplinite având în vedere debitele de ape reziduale estimate pentru orizontul de proiectare. Un plan de investiții pe termen lung a fost de asemenea elaborat.

în scopul de Planului Mașter, obiectivele de performanță și normele țintă au fost elaborate pe baza cerințelor directivelor europene, corespunzătoare, liniilor directoare ale standardelor naționale și europene și bubelor practici general acceptate în țările europene. în concordanță cu Standardul European 752: Sistemele de drenare și de canalizare în exteriorul clădirilor, obiectivele definite pentru Planul Mașter sunt similare cu cele pentru un sistem nou. Cu toate acestea, având în vedere importanța investițiilor necesare, se observă că o oarecare relaxare în obiectivele de performanță ar




3.2.3 Evaluare, rezultate șt concluzii

Evaluarea sistemului de canalizare existent a fost realizată folosind cele mai bune informații disponibile. Pentru a ajuta la evaluarea și proiectarea pe scurt a opțiunilor de modernizare, un model matematic al rețelei de canalizare existente a fost dezvoltat cu ajutorul software-uiui SWMM5 și calibrat cu datele istorice limitate. Acest model a fost dezvoltat pe baza modelului hidraulic ANB. înainte de orice studii de fezabilitate viitoare și activități de proiectare detaliată, se recomandă ca modelul să fie îmbunătățit și etalonat complet în conformitate cu Grupul Utilizatorilor de Planificare a Apelor Uzate din Regatul Unit, Codului de Practică pentru Modelare Pfidraulică a sistemelor de canalizare sau altele similare.    y    G2<u

Evaluarea a concluzionat că sistemul de canalizare existent oferă un nivel rezonab'îf de servicii firi. termeni de acoperire a serviciului și, cu excepția Glina, a descărcărilor directe dețmediu; Curtoatbi acestea, există deficiențe majore în ceea ce privește:    'rt ț b- ,//

• capacitatea hidraulică inadecvată care duce la o frecvență mare a inundațiilor; și

- nivelurile ridicate ale infiltrațiilor în sistem.

Analiza a indicat faptul că întreaga capacitate intrinsecă hidraulică a rețelei gravitaționale existente este echivalentă cu un eveniment de furtună anual sau o dată la doi ani. Evenimentele de furtună cu o frecvență de o dată la doi ani sau mai mare conduc la supraîncărcare larg răspândită și inundații din sistem, care duc la:

•    utilizarea restricționată a toaletei; ,

’■ înălțarea temporară a canalizării în urma apelor de ploaie în subsolurile proprietăților și pe căile de acces; și

•    poluarea mediului (râurile Dâmbovița, Colentina, ape subterane și soluri).

Pe lângă faptul că reprezintă un risc important pentru sănătate, supraîncărcarea frecventă a canalizării este de natură să accelereze deteriorarea structurală a colectoarelor, în urma formării unui defect inițial.

Există o lipsă generală a datelor tipărite despre Caseta, inclusiv referitoare la caracteristicile conform cu construcția, condiția și de performanța sa.

Aceasta reprezintă o preocupare majoră, dat fiind rolul său cheie în performanța generală a sistemului de canalizare.

Infiltrațiile în sistemul de canalizare este ridicat de către standardele internaționale care conduc la o pierdere a capacității efective în sistemul de canalizare și la un capital si costuri de operare crescute la SEAU Glina.

Datele disponibile indică faptul că starea structurală a colectoarelor este în general corespunzătoare. Cu toate acestea, analiza eșecurilor pentru fiecare locație arată că un număr de străzi are o rată de eșec semnificativ mai mare, indicând pierderi localizate de performanță structurală.

După finalizarea investițiilor preconizate și în curs de desfășurare, acoperirea serviciului va fi îmbunătățită în mod semnificativ și aproape de obiectivul de a asigura un sistem de canalizare prin conducte în toate zonele, renîahiijGnâ în 2015.

Fără intervenție, incifientarinundatia^ din sistem estejjrb^abil să crească în viitor, ca urmare a

dezvoltării continn'eba ihumcipiului. colectarea sistemeWXkgcanalizare din comunitățile vecine ia

, ...    v ■■

C'r ■\J \i



CONFORM

cadrul progra muluj    ^^c^reșii

sistemul centralizat, în București și extinderea sistemului pentru a servi 100% popuiației rezidente. Aceste comunități vecine, conectate la sistemul din București sunt: Glina, Popești-Leordini, Jilava, Chiajna, Chitila, Mogoșoaia, Buftea, Voluntari, Pantelimon și Dobroești. Aeroportul Henri Coandă din Otopeni este, de asemenea, conectat la rețeaua de canalizare și SEAU Glina București.

Opțiunile strategice de a reduce riscul de inundații și de a asigura că scurgerile apei de ploaie sunt colectate, transportate și descărcate într-un mod adecvat pentru a proteja sănătatea publică și mediul au fost Identificate și comparate în funcție de:

•    Opțiunile dp investiții pe termen lung, pentru a reduce riscul inundațiilor;    %%'    %%■

•    Opțiunile de investiții pe termen scurt, pentru a reduce riscul de inundații în zonele: prioritare;

® Opțiunile dp canalizare pentru noile construcții; și    șt t ■ '■'

•    Opțiunile dp canalizare pentru comunitățile învecinate;    •'

i    "


3.2.4 Planuri de investiții și prioritizare

Investiții foarte importante vor fi necesare pentru modernizarea sistemului existent pentru a satisface un ni^el-țintă propus pentru servicii și unele derogări vor fi necesare pe termen scurt și mediu. Surse pbtențiale de finanțare au fost revizuite.

Planul Mașter -include planuri de investiții pe termen scurt și lung, concepute pentru a ridica nivelurile de servicii, având în vedere debitele și încărcăturile viitoare previzionate și existente.

Planul Mașter recomandă, de asemenea, următoarele: • cu excepția dje umplere la scară mică, toate noile construcții ar trebui să fie obligate să asigure un sistem de canajizare pentru apa de ploaie și de calitate inferioară separat;

• în scopul amplasamentu construirea sis financiare recu


de a asigura furnizarea rentabilă a drenării .apelor de suprafață din afara ui, municipalitatea ar trebui să ia în considerare asumarea responsabilității pentru ternului de colectare a apei de suprafață din afara amplasamentului, cu costurile perate de la dezvoltatori;

• directoratul ijitiEtăților publice al Primăriei ar trebui să numească un inginer cu responsabilitate specifică în a iționitoriza evoluțiile în domeniul drenajului durabil urban în altă parte în România și pe plan internațional și în a disemina aceste informații părților interesate;

•    planurile de (jlezvoltare urbană existente ar trebui să fie dezvoltate pentru a forma un cadru clar de planificare, inclusiv identificarea tipului de dezvoltare permisă al zonei (de exemplu rezidențial, comercial, etc.j) și coridoare bine definite de utilitate protejate de alte tipuri de dezvoltare;

i

i

•    debitele marț de canalizare a apelor de ploaie nu ar trebui să fie acceptate de la comunitățile învecinate (a țe vedea secțiunea 3.3 de mai sus), care doresc să se conecteze la sistemul de canalizare centralizat, în București. Comunitățile învecinate ar trebui să fie obligate să instaleze sisteme separațe sau să gestioneze debitele de furtună, alternativ, prin asigurarea de deversoare și / sau depozitare^

zonele indusțriale existente=ufșîre^^să fie încurajate să separe debitele de furtună și de cele ale

apelor reziduațe sau să Al-iguregn ntod- alțcrnativ depozitarea pentru a reduce debitele de furtună de


vârf care intră țn sistemul deăcanalizarețri.


• deversoarele combinate ale canalizării (CSO) ar trebui sâ fie instalate pe Colectorul Bfi'pen^twu^X/

minimiza inundațiile în partea de nord a Bucureștiului: și


• deoarece Caseta este fundamentală pentru performanța generală a sistemului de canalizare, o cooperare mai strânsă trebuie stabilită între părțile responsabile pentru investițiile în, și exploatarea și întreținerea bunurilor sistemului de canalizare din București, având în vedere că fără o astfel de cooperare strânsă, este obligatoriu să apară ineficiențe de investiții, adică se recomandă ca situația existentă să fie revizuită și raționalizată. Această cerință a fost îndeplinită în prezent deoarece Primăria a preluat acum exploatarea Casetei de la Apele Romane (ANAR).

Tabelul 3-1: Programul propus de investiții pe termen scurt (2012 - 2015)

1    SEAU și incinerarea Extinderea SEAU (Clina -- Etapa 2)

nămolului

Extinderea tratării mecanice


14.711.209


Extinderea și consolidarea eficienței de tratare biologică

Tratarea nămolului inclusiv amenajarea de primire a cisternei septice

Tratarea mirosului


42.2CT.425


3.626.904


3.200.000


Precipitarea chimică a fosforului    494.265

Tratarea apelor pluviale    1.000.000

Costuri suplimentare (racordare la utilități - apă, curent, SCADA,..acces la drumuri, studii; proiectare, 'taxe și impozite, teste, procent din cheltuielile cu serviciile de management al proiectului, supravegherea lucrărilor și auditul anual al proiectului, procentul din contingențe și alte costuri similare).




Total SEAU Clina - Etapa II

Incineratorul de nămol

Lucrări civile, structura de oțel și clădirile

Echipamentele, tehnologice Țevile, supapele și cablurile/izolarea Sistemul electric

Controlul și instrumentația




6.341.398


24.167.655


1.556.843

2.101.486

4.194.311


(55)



infiltrațiilor colectoarele mari


de apă potabilă


in

Proiectul „Bucur”

Curățarea secțiur Casetei

apelor    uzate

(evacuarea    apelor

uzate din Casetă)

Managementul

debitelor

Instalarea și izolarea

18.992.587^

Costuri suplimentare (racordarea la utilități - apă, curent, SCADA, acces, studii, proiectare, etc.)

18.940.657

Total incinerare nămol

76.294.937

Total SEAU și incinerare nămol

171.394.728

Sistem nou de drenaj, pe partea dreaptă a CASETEI

15.062.600

Debranșare lacuri (ref. la Lacurile Tineretului, Carol, Titan)

2.156.480

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în Casetă

17.219.080

Reabilitarea colectorului A0

7.616.802

Reabilitarea colectorului B0

12.117.818

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în colectoarele mari

19.734.620

. înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul

2 (zonele: Colentina, Socului,

Berindei)

23.000.000

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul

5 (zonele: Ferentari și Rahova)

17.000.000

înlocuirea rețelelor- ' de., apă din Sectoarele 1, 3, 4 și 6

23.650.000

Total reabilitare rețele de apă potabilă

63.650.000

Proiectul „Bucur”

43.375.000

Proiectul    „Caseta    inteligentă”

(curățarea și îndepărtarea obstacolelor din interiorul Casetei)

16.400.000

Proiectul „Caseta inteligenta” (canalul

5.000.000

de evacuare)

.efTby 'CMu,

Proiectul    „Caseta    inteligentă”

A-,    9.00(h0ft0;

(supapele pentru reglarea debitelor,

din interiorul Casetei)




'.'.Ai și incinerarea nămolului


Lucrările de reducere a infiltrațiilor în Casetă


Lucrări

complementare de reducere a infiltrațiilor în Casetă


>î- .\L (ilina, Liapa 1

SEAU Glina, Etapa 2

Incineratorul

Total SEAU și incinerator

Reabilitarea Casetei, sectorul Ciurel -Unirii

Reabilitarea Casetei, sectorul Unirii -

Vitan

Reabilitarea Casetei, sectorul Vitan -Glina

Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în Casetă

Noul sistem de drenaj, pe partea dreaptă a Casetei


108.300.000

95.099.790

76.294.937

279.694.728

30.675.338

45.803.477

36.598.795

113.077.610

15.062.600


Lucrări de reducere a infiltrațiilor    în

colectoarele mari


Debranșarea lacurilor (ref. la Lacurile Tineretului, Carol, Titan)

Total lucrări complementare de reducere a infiltrațiilor în Casetă Reabilitarea colectorului A0

Reabilitarea colectorului R0


/zi/    oțrzZ-ZjZ.

L

5 i -

v...... 'bU'UU-'

V 'L2.T56..480

17.219.080

7.616.802

12.117.818


Total lucrări de reducere a infiltrațiilor în colectoarele mari


19.734.620


Lucrări de reducere a infiltrațiilor    în

colectoarele mici


Reabilitarea colectoarelor din zona Cotroceni

Reabilitarea colectoarelor din zona

Regina Maria


4.653.280


6.721.404



CONFORM

Proiectul 2004/'RO-'16zrPzPE/003-l    jf^î» C\r'>ryi

tB|ițaiSești

**■*    ^=" î


Asistența tehnică pentru managementul proiectului și asistență în cadru! prografeMtfi Studiul de fezabilitate — Cerere fonduri de coeziune_____

Total lucrări de reducere a intiltrațiilor    14.476.870

în colectoarele mici


6

Reabilitarea rețelelor

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul

23.000.000

de    apă    potabilă

(pentru    a reduce

pierderile    și

infiltrațiile în rețeaua de canalizare)

2 (zonele: Colentina, Socului, Berindei)

înlocuirea rețelelor de apă din Sectorul

5 (zonele: Ferentari și Rahova)

înlocuirea rețelelor de apă din Sectoarele 1, 3, 4 și 6

17.000.000

23.650.000

Total reabilitare rețele de apă potabilă

63.650.000

7

Extinderea rețelelor (pentru a asigura procentul de racordare de 100%)

Proiectul „Bucur”

43.375.000

8

Curățarea secțiunilor Casetei

Proiectul    „Caseta    inteligentă”

(curățarea și îndepărtarea obstacolelor din interiorul Casetei)

16.400.000

9

Canalul de evacuare a apelor    uzate

(evacuarea    apelor

uzate din Casetă)

Proiectul „Caseta inteligentă” (canalul de evacuare)

5.000.000

10

Managementul

debitelor

Proiectul    „Caseta    inteligentă”

(supapele pentru reglarea debitelor, din interiorul Casetei)

9.000.000

11

Managementul calității apelor uzate și monitorizarea

Proiectul ■ „Caseta    inteligentă”

(instrumentația - - calitatea și debitele)

' 1.050.000

12

Reabilitarea canalului Dâmbovița (pentru a reduce infiltrațiile din canal în Casetă)

Uscarea, curățarea, repararea fisurilor, etanșeizarea

■ 20.400.000

Total

% -r"    ■■ficfi-'-.i . fii li-fi 'dalfififi-fififiTlTfi\r-fifi'dfifififi-fifi.. •<

■ .

603.077.90S

3.3 Caracteristicile naturale în zona proiectului

3.3.1 Topografia și apele de suprafață    '

Orașul București este amplasat în centrul Câmpiei Române, la aproximativ 60 km în partea de nord a Dunării, jînclinarea câmpiei este predominantă dinspre nord-vest către sud-est cu nivelurile de teren descijescând de la aproximativ 92 m AD la 70 m AD. Municipiul este intersectat de râurile


Figura 3:1: Orașul București cu râurile Dâmbovita și Coientina

Râul Dâmbovita este unul din principalii afluenții ai râului Argeș și are o lungime totală de 286 km și o zonă de captare de 2.824 km2. în anii '80, la periferia de vest a orașului, s-a format Lacul Morii pentru a atenua debitul râului Dâmbovita și a îmbunătăți protecția împotriva inundațiilor. Râul, care era foarte poluat, a fost transformat intr-un spațiu închis subteran cunoscut sub numele de Caseta, proiectată să primească apele reziduale din sistemul de canalizare într-un canal de acoperire deschis din beton, pentru râul cu apa potabilă.

Râul Coientina este un afluent al Dâmboviței. El are o lungime totală de 80 km și o zonă de captare de 636kmfi Regimul râului s-a modificat în prima jumătate a secolului 20 prin barajul construit pe , principalul canal de râu pentru a forma un anumit număr de lacuri:

Calitatea apei în râuri este scăzută, cu următoarele secțiuni aie râului fiind desemnate zone de alimentare sensibile: Dâmbovita în aval de Clina, Argeș în aval de confluența sa cu râul Dâmbovita, râul Coientina în dreptul localității Cemica și râul Pasarea în aval de Brănești, la confluența cu râul Dâmbovita.

Câmpia de inundație interfluvială Argeș către Dâmbovița si câmpiile de inundație ale râului Sabar și râului Coientina sunt identificate ca zone de alimentare vulnerabile.

3.3.2 Geologie și hidrogeologie

Geologia suprafeței constă în depozite sedimentare cuatemare formate din șapte complexe distincte.

Canalizările existente sunt amplasate la adâncimi de până la 9m sub nivelul solului și riscă să fie înglobate în straturile 1 până. la 3, în funcție de locui respectiv, adică umplutura de suprafață, complexul nisipos-argilos superior sau complexul de pietriș Coientina.

în termeni generali, datele disponibile referitoare la soluri indică faptul că geologia suprafeței este predominant după cum urmează:


Sectorul estic al BucurestintafrsnCeesjune de straturi de argilă si ni si io;

oo 'A .A    b    ‘ J

Sectorul nordic al Bucureștiuluițpredominat soluri nisipoase; și în alte părți: predomihtitprofilnisifțoș-azgițos.

' Aga i '"'i    f



/'



y/fp


Două complextiri separate de ape subterane există sub București: complexul superior si mijlociu format din depozite aluvionare de-a lungul văilor râurilor Mostiștea, Dâmbovița și Colentina; și complexul inferior, format din straturile de la Fratesi. în complexul superior acviferele / apele freatice din nisipurile și pietrișurile râurilor Dâmbovița și Colentina sunt de interes special pentru studiile cu privare la canalizare.

itn


ijetrișuriie Dâmboviței sunt situate sub câmpia de inundații a Dâmboviței. Acviferui nisipuri fine și de dimensiuni medii, iar dedesubt există nisipuri grosiere și de . Cu o grosime de la 2 m ia 11 m și o înclinare dinspre nord-vest către sud-est, acest

întinde la adâncimi de ia 4 m la 15m.

Nisipurile și p este alcătuit di dimensiuni mej strat acvifer se


Cu excepția câmpiei de inundație a râului Dâmbovița, straturile râului Colentina pot fi găsite în subteranele întregului oraș. Acviferui este mai aproape de suprafață în zona de nord-vest (de la 3 m la 17 m) și se £ fundă mai adânc către sud-est (10 m la 28 m). Grosimea stratului acvifer este în mod normal între 4 m și 10 m. Ambele acvifere Dâmbovița și Colentina sunt arteziene, adică sub presiune. Nivelurile apelor subterane în mod tipic scad de la 86 m în extremitatea de nord-vest a orașului, la 60 in, în vecinătatea Stației de Epurare a Apelor Reziduale de la Glina.

5

Orașul București este supus unei activități seismice intermitente. Orașul se află undeva între 140 km și 170 km distanță de regiunea Vrancea (epicentrul multor cutremure) și este deosebit de vulnerabil la mișcările de pământ, din cauza lipsei unei geologii masive în zonă.

3.3.3 Clima

București are ițn climat continental, caracterizat prin veri uscate și calde și ierni reci. Media anuală a temperaturii aeirului este de aproximativ 11 °C. Iama, temperaturile ajung adesea sub 0°C deși rareori scad sub -10°C. Vara, temperatura medie este de la aproximativ 22°C la 24°C. Temperaturile maxime pot ajiunge la mijlocul verii la peste 35°C, măsurate în centrul orașului. Media anuală de precipitații este de aproximativ 595 mm. Căderile de ploi pe timpul verii tind să fie caracterizate prin furtuni foarte puternice de durata scurtă. In timpul primăverii și toamnei, precipitațiile sunt mult mai frecvente, dar |e obicei, de mai mică intensitate.

3.3.4 Protecția mediului

CONFORM I

cu originalul!


in împrejurimi vedere al popiei apă protejate p


Nu există zone de tip Natura 2000 sau alte rezervații naturale naționale desemnate în București sau e imediate. Lacul Cemîca din județul Ilfov a fost propus ca zonă specială din punct de ațiilor de păsări și pește. Au fost înregistrate șaptezeci și nouă de specii de păsări de Hn Directiva pentru Păsări și Convențiile de la Berna și Haga.

în București, lacurile de pe râul Colentina și terenurile asociate parcului sunt larg) folosite dej locuitorii din bucurești pentru diverse activități recreative, inclusiv sporturi nautice și înot. ffS?......;

3.4 E valuarea


socio-economica



3.4.1 Introducere

Bucureștiul a devenit capitala României în 1862. Pe lângă faptul că este cel mai important centru politic, economic și cultural din România, este un important centru industrial. în 2008 avea o populație de aproximativ l,944,00p-R^icFAtAj’ din totalul țării, iar în 2007 a produs 21% din produsul intern brut al țării. Orașțfl ricoperăjijsuprafață de 228 km2 și este împărțit în 6 sectoare, a se

-T\ xA


\\






Figura 3:2: Sectoarele municipiului București Tabelul 3-3: Limitele administrative ale Bucureștiului

1

70

32

34

34

30

38

238


2    . •3

4

5

6

Total

Sursă: Anuarul Statistic București 2009. Departamentul Regional de Statistică București.

3.4.2 Locuințe

Există un total de 790.400 de locuințe în București, dintre care 97% sunt proprietate privată. Locuințele rezidențiale sunt localizate pe tot teritoriul municipiului. Densitatea medie a populației este relativ mare comparativ cu alte orașe europene, reflectând faptul că peste 70% din populație trăiește în blocuri de locuințe, a se vedea Tabelul 3-4.

Tabelul 3-4: Locuințele în București

în centrul orașului

18

Bloc

de

15

apartamente

de

până la 5 etaje

Bloc

de

56

apartamente

cu

peste 5 etaje

Locuințe individuale cu


sau curte



/Zz


Proiectul 2004/RO/16/P/PE/003-1 Asistența tehnică


pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SE.AU București


Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune


Vile cu grăuină 1

sau curte

Altele

Sursă: Statisticile primăriilor orașelor


CONFORM

CU ORiGlNALUtl


3.4.3 Ocupații în ultimii ani,


rata oficială a șomajului în București a fost semnificativ mai mică decât media națională, și a păzut de la 7% la sfârșitul anului 1999 la aproximativ 2% la sfârșitul anului 2008. La sfârșitul anului) 2008, numărul înregistrat de șomeri a fost de 18.274 din care 3.342 au primit ajutor de șomai financiar (Sursa: Anuarul Statistic București 2008, Departamentul Regional de Statistică București).

în ultimii 10 <Je ani, a existat o scădere semnificativă a ocupării forței de muncă în sectorul de producție, atât) în ceea ce privește numărul absolut de persoane angajate cât și ca proporție din populația stabi|ă din București, a se vedea Figura 3:3.

rioadă, proporția populației angajate în comerț, hoteluri, restaurante și activitățile escut.

în aceeași pe imobiliare a cr


moe

E

_

«hsf acfiyroes

i

Alte activi tari

Domeniul

•h -

r

imobiliar

Transport,

r-    . u -    • m-..

c

depozitare,

i

corespondență

1 *

&

Comerț.

hoteluri,

A'    3

E

restaurante

\    \    O

Construcții

Producție

'h-<_

------. -

Sănătate și    i

educație

gura 3:3: Tl

:ndintele de ocupare a forței de muncă în București 1990 ș

i

2008

Sursă: Anuarul) Statistic București 2009, Departamentul Regional de Statistică București.

3.4.4 Industriali activitatea întreprinderilor

în 2008, era ip total de 101.040 unități economice active în oraș, dintre care peste 70% erau clasificate ca afctivând în domeniul comerțului angro și cu amănuntul sau în domeniul imobiliar, a se vedea Tabelul!3-5. Trebuie observat, totuși, că simpla analiză a numărului de unități maschează importanța reljativă a sectorului de producție, deoarece sectoarele comerțului angro, retail și imobiliarelor spnt dominate de o proporție importantă de micro-unități.


autovehicule și motociclete Hoteluri și restaurante


și cu amănuntul, reparații de

6.684

1.512

4.333

111

8.740

121

20

14

10

165

9.992

1.478

332

48

11.850

35.980

Tv487

73

39.770

,p

‘I

2.2/0“

li

/■f46T—

V A

11

2.784


w-


Transport și depozitare

3.780

35o

95

32

4.262

Tranzacții imobiliare, închiriere și activități de

31.162

1.790

425

92

33.469

service oferite în principal întreprinderilor

Total

89.959

8.849

5.755

377

101.040

Sursă: Anuarul Statistic București 2009, Departamentul Regional de Statistică București.

Analiza cifrei de afaceri per mărime de unitate indică faptul că micro-unitățile care au însumat 76% din numărul de unități de producție au generat doar 9% din cifra de afaceri, a se vedea Figura 3.4.


Figura 3:4: Relația dintre mărime și cifră de afaceri în sectorul de producție 2008

Având în vedere toate tipurile de unități, producția de textile și confecții reprezintă cel mai important sector prin numărul de unități, deși în termeni de cifră'de afaceri, producția de produse alimentare și băuturi este cea mai importantă, a se vedea Tabelul 3-6 și Figura 3:5.

Tabelul 3-6: Numărul de unități de producție în București, după tip de activitate

tk ■iL-sl . .

..L; •)

D.cj

t * V u .

-"țMari

Total

Produse alimentare, băuturi și țigări

747

184

58

15

1.004

Produse textile și confecții

864

231

63

12

1.170

Piele și blănuri

217

113

25

1

356

Lemne (cu excepția mobilei)

283

32

7

1

j2_>

Hârtie și produse de hârtie

106

42

7

0

155

Imprimare și reproducere de

mijloace

658

90

32

5

785

înregistrate

Chimicale și produse chimice

147

44

13

3

207

Produse farmaceutice

26

12

9

0

478

Cauciuc și produse plastice

350

101

24

3

304

Produse minerale nemetalice

216

56

24

8

886

Produse metalice (cu excepția mașinilor și

655

176

48

7

644

echipamentelor)

Computere, produse electronice

și optice,

502a

> % 107,

A 28

7

644

echipamente electrice    \

A -

-----‘"•'X

. A

Mașini și echipamente

/264/

8

356





! CONFORM


remorci


Autovehicule, echipamente d4 transport Alte producții Total


si


semi-remorci,

68

14

li

7

100

1.124

174

34

11

1.343

6.227

1.440

403

91

8.161


Sursă: Anuarul) Statistic București 2009, Departamentul Regional de Statistică București.


! Autovehicule, remorci și semi-i remorci, echipamente de I transport

î Mașini și echipamente j Computere, produse electronice j și optice, echipamente electrice j Produse metalice (cu excepția | mașinilor și echipamentelor)

Produse minerale nemetalice Cauciuc și produse plastice Produse farmaceutice Chimicale și produse chimice

Imprimare și reproducere de mijloace înregistrate Hârtie și produse de hârtie Lemne (cu excepția mobilei)


Piele și blănuri Produse textiie și confer


;tn


Produse alimentare; băuturi și țigări



■<

1

3

!

- -t - •

*■

— z.

•-

1

==]

-

_,


C-X Ă-Oh    5.3C>'.

Cifră de afaceri (mii RON)


Figura 3:5: Cifra de afaceri a unităților de producție în București pe tip de activitate

Sursă: Anuarul Statistic București 2009, Departamentul Regional de Statistică București;.;:    ( ;

3.4.5 Servicii publice

Responsabilitatea primară pentru furnizarea de servicii și gestionarea investițiilor asociate este delegată de cățre primarul general și CGMB „Corpului special pentru servicii publice de interes local”, altfel cunoscut sub numele de Primăria Municipiului București.

Corpul este divizat în 6 direcții generale, direcții, cu 19 filiale de raportare la Primarul General, 2 viceprimari și secretarul general cu cabinetul său. Responsabilitățile pentru furnizarea serviciilor publice principalele (apă, canalizare și tratarea apelor uzate, deșeuri solide, termofîcare, iluminat stradal), revin £>irecției de Utilități Publice.

Serviciile publice din București sunt proporționale cu un oraș de dimensiunea și statutul său și includ (date 20p8/2009):

•    conducte de apă potabilă, canalizare, gaze și servicii de termofîcare pentru comunitate;


•    54 de spitale, 114 clinici, 1954 cabinete stomatologice;

•    229 grădinițe,, 180 școli primare și gimnaziale, 112 licee, 24 instituții de educație superioară;

•    404 biblioteci, 53 muzee, 34 de teatre și    14 sălhde cinema:

•    2 aeroporturi internaționale;    f*'


^'h-7 IG'OQ'

• sistemul extins de transport public, care include autobuze, troleibuze ferate.


în 2008 au fost 6,517 de cazuri de boli diareice acute. Cu toate acestea, nu există dovezi statistice care să lege cazurile raportate de alimentarea cu apă de calitate slabă sau de canalizare.

3.5 Cadrul juridic și instituțional

3.5.1 Cadrul Legislativ legat de mediul înconjurător — sectorul apei

Administrația locală din România funcționează în conformitate cu dispozițiile din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, (cu modificările și completările ulterioare), care, împreună cu articolele 120 și 121 din Constituția Națională, stabilește principiile de: (


• participarea cetățenilor la rezolvarea problemelor materiale locale, prin referendum.

Aceste principii sunt în concordanță cu cele ale Cartei Europene a Auto-guvernării Locale, care a fost semnată și ratificată de România în 1994 și 1997.

în conformitate cu legislația națională în vigoare, autoritățile administrative locale din România sunt responsabile pentru funcționarea eficientă și furnizarea adecvată a serviciilor publice esențiale. Legea nr. 51/2006 (cu modificările și completările ulterioare) definește serviciile comunitare de utilități publice, ca majoritatea acțiunilor și activităților recunoscute care să asigure satisfacerea nevoilor de utilitate și care servesc, de asemenea, interesul public al comunității locale în ceea ce privește: alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și drenarea apelor pluviale; producția, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice în sistem centralizat, salubrizarea orașelor, iluminatul public; administrarea sectorului public și privat al unităților administrativ - teritoriale; transportul public local.

Organizarea și funcționarea serviciilor publice de apă și canalizare sunt stabilite prin Legea nr. 241/2006 privind utilitățile de apă și canalizare (cu modificările și completările ulterioare). Scopul acestei legi „specifice” este de a stabili „cadrul juridic unitar privind înființarea, organizarea gestionarea, reglementarea, finanțarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor publice de apă și de canalizare”. Aceasta include, de asemenea, principiile pentru: structura și condițiile de funcționare a acestor servicii, dispozițiile privind operatorii, utilizatorii și drepturile autorităților locale, dispozițiile referitoare la politica de tarifare și calculul și metodologia tarifelor.

Cadrul juridic pentru serviciile de alimentare cu apă și apă uzată, având în vedere că România a devenit membră a UE, este construjfNjNTîjyedti^ele europene relevante, transpuse în legislația națională, care specifică reglementările1 înjteea cb privește cadrul instituțional pentru organizarea- și funcționarea serviciilor de apă șLlâpă/'uzată


protecția împotriva poluării. (

/P' O ti    X. cti


Legislația relevjantă din România / UE referitoare la sectorul de apă și apă uzată este prezenîafă.jn raportul de analiză instituțională.    U.

3.5.2 Cadrul General Administrativ    ti    A'.;-./

Cadrul general


administrativ la nivel național, județean și local este reprezentat de către mâi multe-' instituții publice cu atribuții și responsabilități diferite referitoare la crearea sistemului' legislațiv-'cu

referire la organizarea și funcționarea serviciilor publice .a nivel național, stat acordă sprijin prin măsuri legislative, administrative și dezvoltare durabilă a serviciilor de apă și canalizare, cu infrastructura aferentă. Guvernul rordân trasează liniile directoare ale politicii de stat în domeniul serviciilor de utilități publice, în conformitate cu Programul de Guvernare și obiectivele Planului Național de dezvoltare economică și socială a țării, prin examinarea periodică a condiției utilităților publice și stabilește măsurile pentrfi dezvoltarea durabilă și creșterea calității acestora, în conformitate cu cerințele utilizatorilor și nevoile specifice ale localităților, pe baza unor strategii specifice sectoriale.

Prin urmare, economice de


Legea nr. 215/2001 prevede două niveluri ale administrației locale: consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, împreună cu primarii lor, și cu excepția Bucureștiului, consiliile județene. Aceeași lege stabilește atribuțiile și responsabilitățile organelor administrative locale.

Spre deosebire de alte municipii, orașe și comune din România, municipiul București nu este unul dintre cele 41 Ide județe naționale. .Cele două niveluri ale administrației locale din București sunt asigurate de către:

•    Consiliul General (autoritate deliberativă) al Primăriei București - CGMB, format din 55 de membri (presupunând că toți sunt disponibili), plus un primar general (autoritate executivă) și doi viceprimari; j


f

•    cele 6 Consilii Sectoriale, primării și primari.

i

Există o relațid clară ierarhică între consiliile sectoriale și CGMB. Autonomia Consiliilor Sectoriale este limitată într-o mare măsură, sub rezerva autorității delegate de CGMB. Consiliile sectoriale își pot mări venitțirile din impozite locale și transferuri de stat și în cadrul dispozițiilor de drept pot determina problemele definite de interes public local, în limita teritorială a acestora. Cu toate acestea, toate deciziile CGMB și ordinele Primarului General sunt obligatorii pentru consiliile sectoriale și biigetele for, inclusiv investițiile și orice datorii suportate care sunt supuse aprobării de CGMB. r

Fiecare județ, al guvernului contrare legisli


nclusiv municipiul București, are un Prefect numit pentru a acționa ca reprezentant central la nivel local. Prefectul poate ataca orice decizii pe care le consideră a fi tiei naționale.

Conform Legiți nr. 51/2006, autoritățile administrației publice locale au o competență exclusivă consolidată prin lege, în toate actele care implică crearea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor de utilități publice, în plus față de crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea și exploatarea bunurilor în proprietate publică sau privată a bunurilor administrativ-fcritoriale, referitoare la serviciile de utilități publice.

reglementare a ofertei^fi^jc^cleAgră și de canalizare este Autoritatea Națională de pentru' Serviciile^'Publice^Coniîîîîitare (ANjR.SC) care își exercită atribuțiile


Autoritatea de

Reglementare

stabilite prin Legea nr. 51/2006/âshprâtiuturor-fipețatț)riior de s Hțvicii publice de apă și canalizare


ÎC'O ' e&j)?


CC



CCh


ANRSC reprezintă instituția publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, care reglementează, monitorizează și controlează la nivel central activitățile din zona serviciilor comunitare de utilități publice. Activitățile sale se referă în primul rând la: Emiterea licențelor de exploatare operatorilor, aprobarea tarifelor propuse de operatori, elaborarea și stabilirea reglementărilor cadru și specificațiilor cadru, monitorizarea respectării indicatorilor de performanță (nivelul serviciilor), pentru regulile aplicabile cu privire la licențe, reglementări tarifare, etc.


3.5.2.1 Instituții de mediu Cadrul instituțional eu implicații directe în domeniului mediului înconjurător fer nivefmaționaL județean și local, este reprezentat de diferite instituții publice coordonate de Ministerul' Mediului, și Pădurilor, responsabil pentru protecția mediului înconjurător și monitorizarea programelor de măsuri adoptate ia nivel național și local.    MMM''

Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP) este cea mai importantă instituție centrală care acționează în scopul protecției mediului și resurselor naPurale, cu scopul de a oferi generațiilor actuale și viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică și progresul social. Ministerul îndeplinește, printre altele, rolul Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial (POS) Media 2007-2013, și totodată Axa Prioritară 1 - „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată”.

Agenția Națională de Protecție a Mediului (ANPM) este autoritatea specializată a administrației centrale publice, subordonată MMP. care are competențe în implementarea politicilor și legislației cu privire la mediu.

ANPM își exersează competențele la nivel regional prin cele 8 agenții regionale în subordinea sa (și anume Agențiile Regionale sau de Protecție a Mediului - ARPM). La nivel județean, există 34 ' Agenții Locale de Protecție a Mediului (ALPM), organizate și funcționând în scopul aplicării cadrului legislativ în vigoare emis pentru autoritățile teritoriale-naționale de protecție a mediului. Avizele și autorizațiile de mediu sunt emise fie de ARPM, fie de ALPM, în funcție de natura activității, iar pentru anumite activități, autoritatea îi revine ANPM,

La nivelul municipiului București, autoritatea de protecție a mediului este exercitată de Agenția Regională de Protecție a Mediului București.

Un alt organism cu rol important în protecția mediului este Garda Națională de Mediu (GNM) care funcționează în subordinea MMP, ca instituție publică pentru inspecție și control, organism expert în prevenirea, stabilirea și impunerea penalităților pentru încălcarea legilor de protecție a mediului, cuprinzând 8 Comisariate Regionale și 43 Comisariate județene, printre care, în subordinea sa, Comisariatul Municipiului București.

Sarcinile GNM sunt:


pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentr


Asistența tehnică Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune


Propunerea către organismul emițător a suspendării și/sau anulării normelor de reglementare emise fără a fi în conformitate cu prevederile legale;

Determinarea factorilor care constituie infracțiuni în domeniul protecției mediului, consilierea organismelor de investigare a infracțiunilor și colaborarea cu acestea pentru a stabili faptele care, în conformitate cu legislația, constituie infracțiuni.

Administrația [Națională a Apelor Române (ANAR) a fost creată prin Decizia Guvernamentală nr. 107/2002 și estje organizația publică națională responsabilă de administrarea, protecția și restabilirea calității și cantității resurselor de apă de adâncime și de s uprafața.

ANAR opereață cu autonomie financiară, sub autoritatea MÎVIP și gestionează exploatarea apelor publice, gestionează infrastructura aferentă inclusiv rezervoarele, barajele împotriva inundațiilor, canalele, etc., In plus față de gestionarea rețelei naționale de măsurători de calitate, hidrologici și hidro-geologicj, ai apelor publice.

NAR a fost de asemenea administratorul colectorului separator principal, cunoscut Casetă, care interceptează toate apele uzate din colectoarele operate de SC Apa Nova t ie descarcă la locația SEAU Glina.

în cadrul Consiliilor Locale, există de asemenea anumite servicii/departamente e probleme de protecție a mediului.

Până recent, A sub numele de București SA ș La nivel loca, responsabile c


3.5.2.2 Managementul serviciilor de alimentare cu apă și de apă uzată

După cum s-a


utiiităti si care


menționat mai sus, Legea nr. 51/2006 definește serviciile comunitare de utiiităti publice, ca majoritatea acțiunilor și activităților recunoscute care asigură îndeplinirea nevoilor de servesc de asemenea interesului public al comunității locale cu privire la: alimentarea

cu apă, canalizare și tratarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și drenajul apelor pluviale, etc. Serviciile publice de alimentare cu apă au următoarele trăsăturii


» Evacuarea

•    Tratarea aț « Transportai « Depozitare

*    Distribuția

Serviciul publi


apelor neepurate din sursele de suprafață sau de adâncime;

Tratarea apelor neepurate;    ,T</G;

apei potabile și/sau industriale; //g

Depozitare^ apei;

apei de băut și/sau industriale. Vv ; //,

de ape uzate are în vedere în primul râfrd:G/ « Colectarea^ transportul și descărcarea apei uzate de la consumatori la stațiile de epurare;

•    Tratarea apei uzate și descărcarea sa în emisar;

e Colectarea, descărcarea și tratarea corectă a deșeurilor provenite de la gurile de admisie a apei

de ploaie ș:. asigurarea funcționalității corespunzătoare;

•    Descărcarea, tratarea și depozitarea nămolului și deșeurilor similar provenite din activitățile menționat^ mai sus;

® Drenajul și descărcarea apei de ploaie și a apelor de suprafață din zona urbană.

1

Serviciile de Utilități publice sunt organizate și gestionate în conformitate cu legislația privind administrația publică locală, descentralizarea administrativă și financiară, dezvoltarea regională; finanțele publice locale și, în conformitate cu următoarele principii: autonomia locală; descentralizarea serviciilor publice, principiul filialelor și proporționalității, principiul responsabilității și legalității, principiul asocierii infracomunitare; principiul dezvoltării durabile și

Asistența tehnică pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune al corelării nevoilor cu resursele; principiul protecției și conservării mediului natural și artificial? principiul asigurării igienei și sănătății publice; principiul administrării eficiente a patrimoniului public sau privat al unităților administrativ -- teritoriale; principiul implicării și consultării cetățeniei; accesul gratuit ia servicii de informare publice.

In aceste condiții, organizarea, funcționarea și gestionarea serviciilor de utilități publice trebuie să:

• îndeplinească atât cerințele de calitate cât și de cantitate;

•    asigure sănătatea publică și calitatea vieții;

•    asigure accesul egal al utilizatorilor Ia serviciul public și securitatea serviciilor;

•    asigure egalitatea stabilirii prețurilor;    -z

•    asigure protecția economică, juridică și socială;

•    asigure o funcționalitate optimă prin respectarea siguranței persoanelor și a serviciilor, rentabilitatea și eficiența economică a construcțiilor, instalațiilor, echipamentelor și dotărilor, în conformitate cu parametrii tehnologici proiectați;

•    introducă metode modeme noi de management;

•    introducă metode modeme noi de elaborare și implementare a strategiilor, politicilor, programelor și / sau proiectelor din domeniul serviciilor de utilități publice;

° asigure conformitatea cu legislația specifică și toate regulamentele în vigoare;

•    asigure dezvoltarea durabilă, protecția și evaluarea domeniului public și privat al unităților administrativ - teritoriale, precum, și protecția și conservarea mediului, în conformitate cu reglementările consolidate;

•    asigure transparența și responsabilitatea publică, inclusiv informațiile și activitatea de consultare a/cu angajatorii/angajatorilor, sindicatele./lor, utilizatorii/lor și asociațiiie/lor lor reprezentative (comunități locale);

•    respecte principiile economiei de piață, prin asigurarea unui mediu competitiv, reducând și stabilind zona de monopol.

Activitățile de alimentare cu apă, cât și serviciile de canalizare, se efectuează în baza unui regulament de servicii, precum și a unor specificații tehnice elaborate și aprobate de autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu Regulamentul cadru al specificațiilor tehnice cadru aprobate prin Ordinul ANRSC nr. 88/2007 și Ordinul nr. 89/2007.

Serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare, ca servicii publice, sunt operate printr-o combinație de bunuri fixe și mobile achiziționate legal, constând în principal în clădiri și terenuri, instalații tehnologice și structuri funcționale, echipamente și facilități specifice.

Infrastructura legată de serviciile -’?ie'VafitH,ent are cu apă și canalizare în proprietatea unităților


admini strativ-te rito riale


/Av // *


'active' publiceprin ristura lor, și în conformitate cu prevederile




J ® R M /

Asistența tehnică) pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentrtz^.-QîSwțH.rpfi’i f / Studiul de fezabilitate — Cerere fonduri de coeziune    L

legale, aparțin (proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale, sub rezerva reglementărilor specifice in viajoare pentru bunuri publice.

Gestionarea se; sistemelor afer legea în vigoai nevoile comuni ale localitățilo posibilitățile 1 pentru înființai pentru serviciu


pviciilor de alimentare cu apă și canalizare, precum și exploatarea și funcționarea nte, sunt organizate în așa fel încât să asigure respectarea condițiilor prevăzute de e în ceea ce privește calitatea apei potabile și purificarea apei uzate, în funcție de: taților locale, capacitatea, gradul de dezvoltare și caracteristicile socio-economice r, starea sistemelor existente de alimentare cu apă existente și de canalizare;

oc


le de finanțare a exploatării și funcționării serviciului, precum și posibilitățile ea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente; relația ideală cost-calitate de relații furnizat / prestat.

Gestionarea se: următoarele m


rviciilor de alimentare cu apă și canalizare se organizează și se realizează în dduri:

•    gestionarea (jlirectă: în cazul gestiunii directe, autoritățile administrației publice locale își asumă direct toate sarcinile și responsabilitățile în ceea ce privește serviciile de alimentarea publică cu apă și de canalizare, organizarea, managementul de vârf, administrarea, exploatarea și funcționarea utilităților publice;

•    gestionare delegată: în caz de gestionare delegată, autoritățile administrației publice locale, sau, după caz, Asociațiile de dezvoltare, intercomunitară (ADI), trec în responsabilitatea unuia sau mai multor operatori toate sarcinile și responsabilitățile în ceea ce privește furnizarea de servicii de utilitate publică, precum și administrarea și exploatarea sistemelor aferente de alimentare cu apă și de canalizare, îți conformitate cu un contract denumit în continuare Contractul de Delegare,,.,----...

Tip de gestionare este stabilit prin decizii ale autorităților responsabile ale unităților adntiniștrativefx locale.    j    x-—fiu v o -ffif 1',, f;d

3.5.3 Politica regională - Cadrul instituțional din'sectorul român al apei    z v-, ,    uf /

Pana de curânfl, serviciile de alimentare cu apă și de canalizare au fost în cea mai mare'parte exploatate de ojperatorii municipali, acest lucru ducând la operațiuni ineficiente, de cele mai multe ori capacități rțduse și, prin urmare, efectuate la o scară sub limitele optime, fără acces la resurse financiare și capacitate tehnică și managerială limitată pentru a dezvolta ulterior nivelul serviciilor.

In conformitate cu specificațiile din cadrul Programului Operațional Sectorial (POS Mediu) 2007-2013, cu scopuț general de protecție a mediului și îmbunătățirea standardelor de viață în România, procesul de Regionalizare este considerat ca element-cheie în îmbunătățirea eficienței infrastructurii) și serviciilor de alimentare cu apă / canalizare, în ceea ce privește calitatea și costurile, vizând conformitatea cu obiectivele de mediu, în paralel cu durabilitatea pe termen lung a investițiilor, exploatarea, dezvoltarea strategică a sectorului de apă și o dezvoltare coerentă a regiunilor.

Procesul de regionalizare a fost determinat de necesitatea de conformitate cu standardele UE, asumate de România prin Tratatul de Aderare, un element esențial pentru realizarea angajamentelor referitoare la protecția mediului în sectorul de alimentare cu apă și canalizare, facilitat de existența a doar o singură companie de apă licențiată, cu experiența și capacitatea de implementare și exploatare a programelor de investiții.

Prin urmare, obiectivări general al procesului actual de dezvoltare este de a crea un cadru juridic și instituțional sold și dmabR^țrfirlmâșigure o structură de punere în aplicare pe termen lung pentru investițiile planificate înjcadrul POS Mediu și o capacitate de management adecvată pentru operarea facilităților existente șifiprioafe-Gonform-politicii din România reflectată în POS Mediu, realizarea acestor obiective necesită fin


j .oentrii szal isaeurești

i^LP^GiNALUji


instituțional corespunzător în zona proiectului, potrivit pentru a combina serviciile de alîiSentarr'cu apă și canalizare legate de zonele de dezvoltare din această regiune, în cadrul unui proces de exploatare comun.

Regionalizarea companiilor de exploatare a apei și apelor uzate este orientată în principal pe consolidarea și integrarea infrastructurii cu procedurile fmanciar-contabile, procedurile comerciale (relația cu clienții, facturarea și încasarea facturilor), resursele umane și procedurile de gestionare a sistemelor.

Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu completările ulterioare, se referă la obligația administrațiilor locale de a-și organiza funcționarea în mod eficient și în mod adecvat în scopul de a furniza servicii publice. Conform acestei legi, administrațiile publice locale au dreptul de a se asocia cu scopul de a dezvolta servicii publice eficiente de interes local sau regional.

Principalele avantaje ale exploatării serviciilor de alimentare cu apă și canalizare la nivel regional constau în:

•    furnizarea de utilități prin sisteme integrate și mult mai profesioniste de management, estimate să ducă în timp la reducerea pierderilor de apă, la promovarea conservării resurselor, investiții minime și ia protecția surselor de apă:

•    consolidarea capacității de a pregăti și implementa proiecte de investiții, precum și capacității de a negocia finanțarea;

•    îmbunătățirea calității serviciului, a relațiilor cu clienții și a percepției acestora asupra operatorilor de utilități;

•    realizarea de economii de scară care afectează exploatarea eficientă a unor categorii de costuri: facturare centrală și managementul financiar, UIP la nivel central, conducerea centrală a laboratoarelor, etc.;

•    gestionarea exploatării, prin intermediul instrumentelor de management moderne și eficiente și reducerea implicării politice în cadrul activității.

Prin urmare, scopul regionalizării serviciilor de apă este de a oferi sprijin beneficiarilor locali în crearea unor operatori eficienți de servicii de alimentare-cu apă .și canalizare, în afară de întărirea capacității autorității locale de a monitoriza în mod eficient activitățile acestui operator regional.

Din punct de vedere instituțional, regionalizarea este fundamentul de reorganizare a serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în proprietatea municipalității, pe baza a trei elemente cheie:

•    Asociația de Dezv oltare Intercomunitară (ADI);

•    Operatorul regional (ROC);

• Contractul de Delegare pentru gestionarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizfeef




Figura 3:6:

canalizare


instituțional pentru


regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă și


In cazul municipiului București, aceste regimuri diferă de cele prezente în alte proiecte POS Mediu aprobate până în prezent în sectorul de alimentare cu apă și canalizare, unde gestionarea serviciilor . de alimentare cju apă și canalizare este asigurată de companiile de operare regionale.

I    . -

f    •

Convins de faptul că sectorul public nu avea nici fondurile și nici expertiza pentru a transforma serviciile de aljimentare cu apă și canalizare, Consiliul Municipal București a solicitat Corporației Internaționale pentru Finanțare (IFC), să ofere sprijin în a aduce o companie de specialitate privată pentru finanțară și gestionarea sistemului.


în perioada 19^7 - 1998, au fost analizate diferite opțiuni PPP pentru sectorul de alimentare cu apă și canalizare. l)upă o verificare prealabilă a RGAB, IFC a pregătit un raport de strategie și a propus


municipalității


trei opțiuni PPP: un contract de management, un contract de închiriere, sau un


contract de copcesiune.

în 1998, municjipalitatea a aprobat decizia de a lansa o concesiune pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare din București.

In ciuda faptulții că a existat un onorariu de succes al concesiunii în rândul opțiunilor posibile PPP, s-a considerat Că o concesiune este cel mai bun model pentru oraș.

Procesul de a intra într-un contract de concesiune a avut loc în mijlocul unei tranziții dificile la un sistem democratic de piață, la perioade turbulente economice, precum și la măsurile anterioare de reformare a serviciilor publice.



/A


Decizia de a aduce o conțf5anier.p'ri'vata^entru,a finanța și a gestiona sistemul de apă în București a fost influențat^ de factc^i* cutafarlflpțrecerdațgenerală la un sistem capitalist în urma prăbușirii




■1 /


l£U OR,^

pentru SEAUlîItctt«e^f£-G£


Proiectul 2004/RO/l6,T/PE/003-1

Asistența tehnică pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune comunismului în Europa de Est, experiența țărilor cu exploatare privată a utilităților de apă, și implicarea instituțiilor financiare internaționale în promovarea acestor idei în România.

Prin urmare, în anul 2000, serviciile de alimentare cu apă și canalizare în municipiul București, au fost delegate unui operator crivat - SC AP A NOVA BUCUREȘTI SA    fU

Elementele instituționale cheie implicate în contractul de concesiune managementului alimeâârifeR apă și apelor uzate în București sunt:


•    Primăria București;

•    S.C. Apa Nova București S.A.;

•    Organismele de reglementare;

•    Contractul de Concesiune pentru managementul serviciilor de alimentare cu apă și canalizare.

3.5.4 Cadrul instituțional și administrativ al serviciilor de apă și apă uzată din București

înainte de anul 2000, sistemele de apă și apă uzată din București au fost operate de Regia Generală de Apă București, o entitate juridică separată, controlată de către Primărie, eu bunuri asociate în patrimoniul Primăriei.

începând cu anul 2000, responsabilitatea, pentru furnizarea serviciilor de apă și canalizare în București a fost delegată în mod substanțial de către autoritățile administrative locale (Consiliul General al Municipiului București - CGMB și Consiliile Sectoriale) către SC APA NOVA BUCUREȘTI SA, sub rezerva unui Contract de Concesiune.

Primăria, prin intermediul Direcției de Mediu și Autoritatea Municipiului București pentru Reglementarea Serviciilor Publice - AMRSP (fosta ARBAC) păstrează un compendiu de monitorizare referitor la punerea în aplicare a Contractului de Concesiune.

Ca entitate juridică cu responsabilitatea finală în furnizarea de servicii de alimentare cu apă și canalizare și proprietar al bunurilor. Autoritățile Administrative Locale își asumă responsabilitatea pentru investițiile necesare în afara domeniului de aplicare al Contractului de Concesiune existent,

și în special:

• de a extinde sistemul de canalizare pentru a servă acele zone ale orașului care nu sunt acoperite și în afara competenței Contractului de Concesiune existent, adică acele zone care la data licitației pentru contract nu erau prezentate în planurile CGMB sau nu erau pavate;

e de a reabilita și / sau moderniza sistemul de canalizare, în scopul de a elimina deficiențele care nu au fost abordate în Contractul de Concesiune.

SC Apa Nova București SA (ANB), este o societate pe acțiuni, înființată în conformitate cu Legea 31/1990, cu numărul de înregistrare J40/9006/1999 și codul unic de înregistrare 12276949. Domeniul principal de activitate al acesteia este raportat ca gestionarea resurselor de apă, tratarea și distribuția de apă către populație. Obiectul principal de activitate al ANB este gestionarea surselor de apă, tratarea apei și alimentarea consumatorilor cu apă, precum și evacuarea apelor uzate și

apelor pluviale de pe teritorigrEgficțîfeșriului. Compania are aproximativ 1980 de angajați.

Zb v'' ''


//


ANB este filiala romi


,ar-Gpmpâniei;f'Yeoiia _Water (divizia de apa a Grupului Veolia Environement).    f /    1    ■. o \    '    ' *~*“



Proiectul 2004/RO/16fP/PE/Q03-l

Asistența tehnică pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului p Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune ANB este deținută în comun de către Veolia Eau-Compagnie Generale des Eaux (73.69%), Primăria București (16,31%) și Asociația ESOP - asociație autonomă a angajaților (1 OP-A).

în conformitate cu termenii Contractului de Concesiune, CGMB a atribuit drepturile și obligațiile de gestionare a serviciilor de alimentare publică cu apă și canalizare, precum și bunurile aferente publice companiei ANB, pe riscul propriu și cheltuielile companiei, în schimbul plății unei taxe denumite în continuare „redevență”.

CGMB a păstrat dreptul de proprietate asupra bunurilor publice din sistem (deși nu au drept de posesie, în timpul perioadei de concesiune). Contractul are o perioadă inițială de 25 de ani care se poate prelungi la un maxim de 37 de ani.

în conformitate cu prevederile Contractului de Concesiune, ANB are dreptul exclusiv de a furniza servicii de canalizare în limita Municipiului, inclusiv dreptul de a factura cliențiior și de a încasa un tarif corespunzător și un drept exclusiv de posesie a bunurilor.

Aceasta trebuie să păstreze aceste bunuri într-o condiție bună și să facă investiții dacă este necesar pentru a îndeplini Nivelurile specificare de Servicii.

Unul dintre obiectivele acceptării unui Contract de Concesiune a fost îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în municipiu, prin participarea sectorului privat. Contractul de Concesiune a fost atribuit ANB în urma unei licitații competitive, pe baza celui mai mic tarif mediu ponderat pe parcursul perioadei de concesiune.

Printre altele, ANB are obligația de a:

•    furniza serviciile și de a respecte Nivelurile de Servicii (LOS), astfel cum suht1 stabilite.;prin -Contractul de Concesiune, legea aplicabilă, aprobările necesare și bunele practici industriale;; 17 , 37/

•    asigura o funcționare eficientă și acceptabilă a serviciilor de apă și canalizare;    "A- .) A„g ''

•    menține și moderniza sistemul; și de a face investițiile necesare pentru a îmbunătăți sistemul, în scopul îndeplinirii cerințelor LOS;

•    păstra toate bunurile publice într-o stare bună, astfel încât să rămână corespunzătoare pentru utilizarea în realizarea serviciilor în conformitate cu bunele practici industriale;

în conformitate cu Contractul de Concesiune, sarcinile ANB cu privire la serviciile de canalizare includ, dar nu sunt limitate la: * colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate de la clienți, inclusiv cantitatea de materie vidanjată;

6 colectarea, tratarea și evacuarea materiei drenate de pe drumuri și de suprafață prin rigole;

(

•    monitorizarea, descărcarea deșeurilor industriale în sistemul de canalizare;

•    exploatarea, întreținerea, reparar-eaj=șUgestionarea patrimoniului public; - -


conform

°5iG!N

*    aplicarea unei)Bune Practici Industriale, pentru îndeplinirea atribuțiilor;

1

•    efectuarea tuturor acestor lucruri care ar putea fi necesare periodic pentru a furniza Serviciile, în conformitate cij prevederile Contractului de Concesiune și în general pentru a asigura exploatarea eficientă și acceptabilă a serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în Municipiul Bucujes£U^..

Contractul de Concesiune dintre Municipalitate și ANB este reglementat de:

•    Un gruțj) de experți;    U\ '■ ' - /■

•    Autoritatea Municipală din București pentru Reglementarea Serviciilor PubliceNgAMRSB:

•    Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice Municipale (ANRNCjț Grupul de experți este un organism independent alcătuit dintr-un inginer hidrotehnician, un

economist de reglementare și un analist financiar. Membrii comisiei sunt selectați în comun de către ANB și Primărije și sunt numiți pentru o perioadă de 5 ani (care se poate prelungi). Pentru a asigura neutralitatea, mpmbrii comisiei nu pot fi angajați ai unei autorități de subvenționare sau cetățean al țării de origine â Concesionarului.

Grupul de experți este mandatat să ofere opțiuni obligatorii cu privire lă analizele tarifelor. Grupul se adună atuncij când este nevoie, iar membrii trebuie să ia o decizie în termen de 60 de zile de la orice solicitare^ Membrii comisiei trebuie să efectueze toate evaluările ei înșiși și nu pot sub-contracta activitățile. Deciziile Grupului de Experți sunt obligatorii pentru Concesionar și Primărie.

,In plus, la evaluarea analizei tarifare. Grupul de Experți emite linii directoare către ANB pentru pregătirea a 5 ejvaluări anuale ale serviciilor și a planurilor de dezvoltare bazate pe cele mai bune practici industriale.

Autoritatea Municipală din București pentru Reglementarea Serviciilor Publice - AMRSP (fosta ARBAC) este Autoritatea de reglementare tehnică pentru apă și canalizare în București. Este o agenție autononță, non-guvemamentală, non-profit, gestionată de un Consiliu Executiv.

Membrii cheie includ un director general numit de către comisia Consiliului Local, un director pe relațiile cu clieiții selectat de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor și un director tehnic selectat de cătrej asociațiile profesionale pentru Administrația Comunală de Servicii Publice.

AMRSP este mandatată să:

I

•    supervizeze respectarea nivelurilor de servicii definite în contract;

•    coordoneze și pnonitorizeze certificarea standardelor de calitate;

'//


MM / •    ' ' 1.    '    '    „ M ‘ j ' //

efectueze anchete tehnice pentru a ajuta la soluționarea litigiirorriljîntreMleiîenți și concesionar;

aplice sanctiuifi în caz de non-conformitate si să verifice conformitatea



Spre deosebire îndeplinirea misii


de Grupul de Experți, AMRSP poate numi consultanți calificați care să o asiste în

âunii sale.

Autoritatea Na autoritatea nati


.fională de Reglementare pentru Serviciile Publice Municipale (ANRSC) este onală de reglementare pentru Serviciile Municipale. Aceasta este un organism

autonom mandatat să protejeze interesele utilizatorilor, promovând în același timp eficiența economică în sectorul serviciilor municipale și încurajând descentralizarea și depășirea capitalului privat în serviciile publice municipale. Competențele principale includ:

•    acordarea (și retragerea) licențelor pentru operatorii de servicii municipale;

•    elaborarea de metodologii pentru stabilirea, ajustarea și modificarea prețurilor și tarifelor:

•    controlul aplicării prețurilor și tarifelor;

Analiza utilizării fondurilor externe de către operatori în conformitate cu transparența și eficiența economică.

Contractul de Concesiune în București precedă existența ANRSC. Prin urmare, reglementarea economică este efectuată în primul rând de către Grupul de Experți. Cererile pentru ajustări de prețuri, planurile de investiții propuse pe 5 ani, etc., sunt controlate de către ANRSC. Cu toate acestea, ANRSC trebuie să accepte recomandarea Grupului de Experți, cu excepția cazului în care se poate demonstra că Grupul de Experți nu a aplicat procedurile convenite.

O prezentare detaliată a acestor elemente-cheie ale cadrului instituțional este inclusă în Capitolul 11 din Studiul de Fezabilitate sau în Raportul de Analiză Instituțională.


îtf-l.if'/Zlx\<O r7



4 Anaiiza situalției actuale și estimările

4.1    Date generale cu privire la sistemul de alimentare cu apă

4.1.1    Consumul actual de apă și estimările cererii de apă

Consumul de apă din București pentru perioada 2000-2010 este prezentat în Tabelul 4-1.

Tabelul 4-1: Cțmsamul de apă facturat de ANB în ultimii zece ani în zona de servicii București

,,

....................... .......... ......    -..... '...    ---------------- .,N    .....>

2000

b.7i

94.3

142.81

65.7

316.6

2001

(14-21

87.6

140.42

55.8

298.0

2002

b.47

77.0

123.99

51.0

266.5

2003

(15.26

62.6

96.79

45.7

220.4

2004

(16-57

52.7

81.88’

44.1

195.2

2005

b-18

43.5

' 70.67

■ 42.2

173.5

2006

17.52

40.4 '

66.62

40.5

165.1

2007

18.23

36.9

61.11

40.3

156.6

2008

(18.43

36.9

59

39.8

154.1

2009

L7.52

33.7

58.11

39.7

150.3

2010

1

8.151

32.4

55.33

36.0

142.2


NF0Rm



Un raport simplificat referitor la apa potabilă pentru 2009 conform Asociației Internaționale a Apei (IWA) este prezentat în tabelul 4-2.

Tabelul 4-2: Raportul simplificat IWA referitor Ia apă pentru București 2009

Volum intrare sistem: 268.7 mm7an


Consum autorizat: Consum autorizat 150.5 mm3/an facturat: 150.5

miri/an

Pierderi apă: 118.2 Pierderi aparente


mm"/an


Pierderi reale


*Total apă extrașă: 281.5 mm /an. Pierderi în tratare: 12.8 mmfan


Neautorizată

(furată)

Scurgeri


Apă contabilizată 56%

Apă

necontabilizată

44%


O analiză a consumului pe cap de locuitor în cazul consumatorilor da-apTrocnaieră este prezentată în tabelul 4-5. i    ,%q    4%%


4.1.1.2 Estimări^opulație

i

4.1.1.2.1 Orizonjt de proiectare

V,


V, a -A

V. d v ■


Conform recomjandărilor Ministerului Mediului, orizontul de proiectare.făpTost stabilit pentru o perioadă de 30 dje ani. Orizontul de proiectare selectat este, deci 2040. ™~

4.1,1.2.2 Populația existentă

Populația existentă în municipiul București (2010) este estimată la 1.925.000 locuitori (sursa: Pian Mașter, secțiunea 3.2).

4.1.1.2.3    Rata de creștere

Presupunerile făcute în ceea ce privește rata de creștere a populației sunt cele prezentate în Mașter Plan:

• Populație stabilă în 2009 și 2010 (adică egală, conform cifrei din 2005); și

® Rata de creștere de 0.20% pe an, din 2011 până la sfârșitul perioadei de planificare.

4.1.1.2.4    Rezultatele estimărilor

Populația estimată este rezumată în Tabelul 4-3. Detaliile sunt oferite în Anexa 4:1.

Tabelul 4-3: Estimarea populației pentru municipiul București



■ Pliuri jlia rîhî ’''iîtrrirresn’ ’;

.........2010 ................................

1.925.000........

2011

1.928.850

2015

1.944.327

2020 -

1.963.848 .

2025

1.983.566

' 2030

2.003.481 ■

2035

2.023.596

2040

2.043.913

4.1.1.3 Estimările cererii de apă

4.1.1.3.1 Rata de acoperire

Rata de acoperire a fost estimată la următoarele valori, vezi Tabelul 4-4, pornind de la valoarea observată actualmente (sursă ANB). Pe termen scurt, până în 2015, se urmărește acoperirea completă.

Tabelul 4-4: Rata acoperirii alimentării cu apă pentru Municipiul București

ic ț x ° n ,

2010

95

xx

2011

96

• X

2012

97

[f*

!

7ț'

3013

98

2014

99

A n -4

2015-2040

100

-E/t

A)

, ■ , ■    '■    '    'C'-

4.1.1.3.2 Consumul pe cap de locuitor

1

O tendință semnificativă de reducere a consumului pe cap de locuitor s-a simțit în ultimii 10 ani.

Consumul pe cap de locuitor poate fi defalcat în două componente principale: case și blocuri. Tabelul 4-5 prezintă o analiză a înregistrărilor operaționale de ia ANB.


lo -Q    /A

Proiectul 2004/RO/16/P/PE/003-1    ț 'C4/    ?

Asistenta tehnicăipentru managementul proiectului și asistentă în cadrul programului pentru    <    /

Studiul de fezabilitate — Cerere fonduri de coeziune


"''uîj

Tabelul 4-5: Consumul pe cap de locuitor estimat de ANB în ultimi zece ani în zona de servicii

a Bucureștiuhli



I

2000

13

.71

148.7

9

142.81

438

91

427

2001

14

.21

3 54.7

9

140.42

438

91

412

2002

14

.47

157.3

10

123.99

385.6

90

362

2003

15

.29

167.5

14

96.79

308.2

86

289

2004

16

.57

180.7

17

81.88

259.1

83

246

2005

17

48

187.3

20

70.67

219.6

80

213

2006

17

.52

189.6

21

66.62

204.5

79

201

2007

38

>23

196.7

23

61.11

186.7

77

189

2008

18

>43

198.0

24

59

180.3

76

185

2009

17

,52

195.8

23

58.11

172.2

- 77

178

2010

18.

bi

195.8

25

55.33

164.5

75

172

Tabelul 4-6: Consumul pe cap de locuitor extrapolat până'îp 2040 în Municipiul București 1


2010

181.............

2011

158

2012

152

2013

145

2014

139

2015

133

2016

126

2017

120

2018

120

2019

121

2020

121

2021

122

2022

122

2023

123

2024

123

2025

124

2026

124

2027 .

125

2028

125

2029

126

2030

126

2031

126

2032

127

2033

127

2034

128

2035

128

2036

129

2037

129

2038

129

2039

129

2040

130






4.1.1.3.3 Rezultatele estimărilor de cerere a apei

Tabelul 4-7 ne arată estimările cererii de apă rezultate pe parcursul orizontului de proiectare.

Tabelul 4:7: Estimările cererii de apă pe parcursul orizontului de proiectare

IsEgSgfllC® 8? O î

--- *    - r-

X-»X7-n-^‘ •ri’B

» -

2010

1,925,000

95

1,851,696

158

292,274

2011

1,932,708

0.20

96

1,851,696

158

292,274

2012

1,932,708

0.20

97

1,874,726

152

284,085

2013

1,936,573

0.20

98

1,897,842

145

275,619

2014

1,940,446

0.20

99

1,921,042

\    139

266,872 ''

/

Proiectul 2004/RO/16/P/PE/0G3-1    ICDcn

Asistenta tehnică pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului    ,

2015

,944,327

0.20 100

1,944,327

133    257,845

2016

,948,216

0.20 100

1,948,216

126    246,073

2017

,952,112

0.20

100

1,952,112

120    234,253

2018

,956,016

0.20

100

1,956,016

120

235,567

2019

,959,928

0.20

100

1,959,928

121

236,888

2020

t,963,848

0.20

100

1,963,848

121

238,216

2021

t-967,776

0.20

100

1,967,776

122

239,552

2022

1,971,712

0.20

100

1,971,712

122

240,895

2023

1,975,655

0.20

100

1,975,655

123

242,246

2024

1,979,606

0.20

100

1,979,606

123

243,604

2025

1,983,566

0.20

100

1,983,566

124

244,970

2026

,987,533

0.20

100

1,987,533

124

246,344

2027

,991,508

0.20

100

1,991,508

124

247,725

2028

,995,491

0.20

100

1,995,491

125

249,114

2029

,999,482

0.20

100

1.999,482

125

250,511

2030

2003,481

0.20

100

2,003,481

.126

251,916

2031

007,488

0.20

100

2,007,488

126

253,328

2032

2

.011,503

0.20

100

2,011,503

127

254,749

2033

.015,526

0.20-

100

2,015,526

127

256,177

2034

.019,557

0.20

100

2,019,557

128

257,613

2035

.023,596

0.20

100

2,023,596

128

259,058

2036

027,643

0.20

100

2,027,643

129

260,510

2037

1,031,698

0.20

100

2,031,698

129

261,971

2038

5,035,762

0.20

100

2,035,762

129

263,440

2039

5,039,833

0.20

100

2,039,833

' 129

'264,917

2040

5,043,913

0.20

100

2,043,913

130

265,709

Consumurile es pentru cerere de

rimate de mai sus pe cap de locuitor sunt în concordanță cu o elasticitatea,prutului 0.2 și 10% p.a. creștere a prețurilor în termeni reali.

apa uzata ii generale


4.1.2 Debitele

dk


4.1.2.1 Informați



Debitul în perioadele de vreme uscată care ajung la SEAU Glina este divizat în următoarele componente:

® apele uzate drenaj ere;    p    \

® apele uzate remenaj ere;

® apele uzate provenite din comunitățile învecinate; și • debitele infiltrațiilor.

Aceste componente sunt descrise mai jos.

4.1.2.2    Apele uzate menajere din Municipiul București Apele uzate menajere din Municipiul București au fost calculate pornind de la cererea estimată de apă menajeră prezentată mai sus, aplicând un factor de retur de 100%.

4.1.2.3    Apele uzate nemenajere din Municipiul București



Apele uzate nemenajere care ajung în rețea au origini diferite, conform enumerării din Tabelul 4-8.



Radet

Septic

Utilizare internă ANB Pierderi interne Radet Scurgeri și ape drenate de la metrou Ape drenate de la șantierele de construcții pentru metrou Descărcări directe în Casetă

4.1.2.4 Ape uzate din comunitățile învecinate

4.1.2.4.1 Comunitățile care vor fi racordate la sistemul central din București

Apele uzate provenite din comunitățile învecinate care înconjură Bucureștiul vor fi descărcate în sistemul central de canalizare din București. Alte comunități învecinate vor trata apa uzată în stații locale. Această apă uzată a fost definită în Planul Mașter pentru județul Ilfov. Racordarea comunităților la sistemul central din București a fost discutată în raportul Planului Mașter. Tabelul 4-10 prezintă toate comunitățile-învecinate ale Bucureștiului și oferă motivul pentru ar trebuie sau nu racordate.

4.1.2.4.2 Estimări cu privire la populație

Estimările cu privire la populație pentru localităților care urmează, să fie racordate la sistemul de canalizare din București în 2030, raportate în Planul Mașter, sunt prezentate în Tabelul 4.9.

Tabelul 4-9: Racordare estimată a localităților învecinate la sistemul de canalizare al

Bucureștiului în 2030, conform Planului Mașter

Glina

11.700

Popești Leordeni

43.680

Jilava

17.970

Măgurele

20.540

Bragadiru

15.670

Domnești

11.600

Chiajna

13.280

Dragomirești Vale

9.900

Chitila

12.655

Mogoșoaia

15.380

Otopeni

23.450

Voluntari

30,136

Tunari

6,140

Dobroești

11,900

Pantelimon

46,400

Cemica

19,300

Total

309.721




Proiectul 2004/RO/î6/P/PE/0G3-1


Asistența tehnicăipentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului    (

Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune

4.1.2.4.3 Debite din localitățile învecinate

Debitele din localitățile învecinate au fost estimate pe baza următoarelor presupuneri (sursa: raportul Planului Masteț 2008):

» creșterea estimată a populației, conform Tabelului 4-9 cu capacitate de 8 persoane pe hectar; s consumul de apă menajeră per consumatori contorizați în București;

•    100% retur consum apă menajeră în apa uzată;

s 100% din populație va fi deservită prin racordări private până în 2018;

® Consumul ipstituțional de apă este echivalent cu o medie de 15 1/hd per rezident;

® Apa uzată industrială produsă a fost evaluată conform utilizării estimate a terenului și variază în funcție de comunitate de la 100 nri/zi la 1.000 nri/zi:

•    Infiltrațiile au fost estimate la aproximativ 0.1 m3/zi per mm, km de rețea de canalizare%%' a 'ârf ai apei uzate menajere au fost estimați folosind formula Babbit; și /%'

Factorii de a

Un factor d^ vârf de 2 a fost utilizat pentru apele uzate nemenajere


4.1.2.4.4 Estimări

Tabelul 4-10 prezintă estimările de debit pentru fiecare dintre localitățile'menționate mai sus până în 2030, conform iplanului mașter, alături de estimările de după consultarea atât a Planului Mașter (PM), cât și a Studiului de Fezabilitate (SF) pentru județul Ilfov. Estimările pentru 2040 sunt de asemenea inciuȘe în acest tabel.

Tabel 4-10: Estimările privind populația și debitele de apă uzată pentru localitățile învecinate

pentru 2030 și 2040


t X i    k ) j

- "C-    =-î j

■L...................„........ 1

Populație

estimată

2030

Debit apă uzată 2030, m /z

Populație

estimată

2030

Debit apă uzată 2030, m7z

Populație

estimată

2040

■'

Debit apă uzată 2040, m3/z

Glina

11,700

2,549

13,081

2,781

16,460

3,744

Popești

Leordeni

43,680

7,620

44,629

9,489

60,460

13,754

Jilava

17,970

3,525

18,350

3,902

25,280

5,751

Măgurele

20,540

4,060

-

-

-


Bragadiru Domnești Chiajna Dragomirești Vale Chitila Mogoșoaia Buftea (*) Otopeni (aeroportul Henri Coandă)


15,670

3,128

-

11,600

2,203

-

13,280

5,003

13,458

9,900

1,849

-

12,655

3,948

14,880

15,380

3,326

15,093

0

0

47,413

23,450 X

â

<!

■'4;Î47"’s' > - - \

X3,333

/-A \ a


2.862


3,164

3,209

10,082

709




ri/1

Am




Voluntari

30,136

8,208

36,727

7,809

41,400

9,418

Tunari

6,160

1,495

-

-

-

Dobroești

11,900

2,108

12,786

2,719

16,740

3,807

Pantelimon

Cemica

46,400

19,300

9,608

3,534

46,895

9,970

64,290

14,625

VA \

Brănești (*) Total

309,721

67,011

266,645

56,696

350,490

79,736

\ * /

(*) Localitate neluată în considerare în Planul Mașter.    \<x

Estimările privind debitul de apă uzată din 2010 până în 2040 au fost interpolate linear de la valoarea din 2010 la valoarea estimată din 2030 și extrapolate linear după 2030.


4.1.2.5 Analiza debitului pe vreme uscată

(i) Măsurători înregistrate disponibile

Măsurătorile de debite sunt disponibile la o stație de calibrare situată deasupra Casetei, chiar în amonte de SEAU Glina. Debitele sunt măsurate continuu și pot fi prezentate pentru fiecare oră, zilnic. Adâncimea apei este măsurată folosind un manometru cu ultrasunete, iar debitul este apoi obținut din adâncimea apei, folosind curba de măsurare stabilită de ANB.

Debitele zilnice sunt disponibile începând din 9 noiembrie 2007 și până în prezent.

Figura 4:2 ne prezintă debitele zilnice (debitul real incluzând ploile) pentru anul 2010.


Debitul pe vrenție uscată, DVU, a fost estimat pornind de la înregistrările debitului zilnic, folosind o metodă derivată din recomandările standardului german ATV, după cum urmează:

® Pentru o zi (dată, debitul mediu este comparat cu o medie lentă în decursul a 21 de zile (10 zile înainte de 10 după ziua de referință); și

s> Dacă debitql zilnic se încadrează în intervalul de 15% peste media lentă, iar un astfel de debit zilnic este cbnsiderat a fi reprezentativ pentru condițiile de vreme uscată.


Rezultatul acestjei analize în funcție de înregistrările din 2010 este prezentat în Figura 4:3.


Debit pe vreme uscată în Casetă la SCAU Clina, 1 ianuarie-31 decembrie 2010, metoda ANB, mJ/s



Figura 4:3: Debitele zilnice pe vreme uscată în Casetă la SEAU Glina


Comparația celor două grafice, Figura 4:2 și Figura 4:3 de mai sus, prezintă în mod clar înregistrările care au fost eliminate ca reprezentative pentru debitul pe vreme uscată.


O analiză statis rezultate:


ică a seriilor obținute de DVU pe parcursul anului 2010 prezintă următoarele


Debit mediu [total (vreme uscată și vreme umedă): 12.70 m3/s;

Debit mediu vreme uscată: 11.67 mJ/s;

Debit vreme uscată pe timp de primăvară/vară (aprilie - septembrie): 11.43 mfis; și Debit vreme uscată pe timp de toamnă/iamă (octombrie - martie): 11.97 m7s.


Se poate observai din analiza de mai sus că debitul mediu pe vreme uscată este mai mare în perioada toamnă/iamă deiât în perioada primăvară/vară. Diferența dintre DBU din vară și cel din iarnă nu poate fi explicată prin regimul ploilor, vezi informațiile despre vreme din secțiunea 4.1.9, deoarece ploile sunt mai numeroase în perioada primăvară/vară, și nici prin obiceiurile de consum, deoarece consumul este în, general mai mare pe timpul verii. Acest lucru este cel mai probabil legat de faptul că pânza freatică este mai mare în gerfblfi^îS^^iă/iamă.


(iii) Rezultate


A V

/O


fi/



4.1.2.6 Echilibru apă 2010

(i) Informații generale

Analiza echilibrului apei a fost efectuată pe baza recente, și anume acelea pentru anul 2010.

Echilibrul apei include:


înregistrărilor operaționale disponibile mai


© Apa uzată menajeră descărcată în rețea;

© Apa uzată nemenajeră din origini variate; și ® Apa de infiltrație.


Tabelul 4-11 prezintă componentele diferite ale echilibrului apei, cu indicații referitoare la sursa de informare.


Tabelul 4-11: Echilibrul apei 2010



Racordări individuale

Blocuri

Blocuri (sursă de apă caldă)

Utilizatori nemenajeri

nT7an

17.538.316

. mJ/zi

48.050

mJ/s

0.56

55.400.549

151.782

1.76

32,404,868

88,780

1.03

28,080,395

76,933

0.89


Facturare    corespunzătoare

apei potabile

Facturare    corespunzătoare

apei potabile

Facturare corespunzătoare apei potabile

Facturare corespunzătoare .


surse private)

Radet

Utilizatori industriali

Drenaj metrou

Drenaj șantier de construcții metrou

Localitățile învecinate, sursa ANB

înregistrări comerciale ANB 2010

Materie vidanjată utilizare internă ANB Apă meteorică


10,226,984

28,019

1,096,939

3,005

3,623,212

9,927

2,891,340

7,921

846,548

2,319

3,028,301

8,297

675,990

1,852

184.491

505


U 'tZ



. apei potabile

0.32

0.03

înregistrări comerciale ANB 2010

0.1.1

înregistrări comerciale ANB 2010

0.09

înregistrări comerciale ANB 2010

0.00

Înregistrări comerciale ANB 2010

0.03

înregistrări comerciale ANB 2010

0.10

înregistrări comerciale ANB 2010

0.02

înregistrări comerciale ANB 2010

0.01

înregistrări comerciale ANB 2010

0.00

24112717 mUan, facturați pentru 2010, neincluși în echilibrul de apă pe vreme uscată

I


Au


Subtoial factutat

427,392    4.95

Diverse, nefactțirate Radet, pierderi în rețeaua de apă caldă; nefaițturate Pierderi comerciale de rețeaua de apă potabilă f

Descărcare direlciă în Casetă

Apă drenată din lacurile și parcurile din oraș Utilizatori nemțnajeri, ilegali Subtotal nefacțurat Total facturat 4 nefacturat DVU estimat |

Debit de infiltrație estimat

169,235

464

0.01

1,096,939

3,005

0.03

63,000

0.73

w,ooo

0.22

43,200

0.50

50,000

0.58

178,669

2.07

606,061

7.01

1,008,288

11.67

402,227

4.66

Estimare ANB Estimare ANB

din care 20% pierdere comercială (0.72 mf/s) și 80% pierderi tehnice (2.93 m'/s)

50 racordări, conform unei estimări a Planului Mașter, vor fi conectate la rețea „Bănuială" plan mașter: 0.5 m3/s

Estimare aproximativă ANB

Obținut prin diferența dintre DVU și descărcările totale

(ii) Debit de infiltrații estimat pentru 2010

Debitul de infiltrații se calculează ca diferența dintre debitul mediu estimat pe vreme uscată observat la SE^U Glina și totalul diferitelor debite medii care intră în rețea.

Debitul mediu de infiltrații pentru 2010 a fost estimat la 4.66 mJ/s (vezi Tabelul 4-11). în plus față de infiltrații, există, de asemenea, alte tipuri de apă nedorită care ajunge în rețeaua de canalizare, prezentate în Tajbelul 4-11, care ar trebui să fie reduse în același mod ca-și infiltrațiile reale.

în funcție de c ajung în Caseta unde sunt descris de toate aceste


Unoștințele ANB despre originea diferită a infiltrațiilor și a altor ape nedorite care cantitatea totală de apă nedorită poate fi defalcată în conformitate cu Tabelul 4-12, e de asemenea acțiunile desemnate. ANB a calculat, de asemenea, costurile legate tiuni si acest lucru va fi folosit mai târziu, în RSF.

ac


Tabelul 4-12: Originea estimată a infiltrațiilor și alte debite de apă nedorită (2010)

Infiltrații de la

scurgerile .ei de apă


rete



Infiltrații


Reducerea

infiltrațiilor


Controlul scurgerilor rețelei de

alimentare cu aPă


0.44


Dreițarea de la

i

Uzinele

industriale

Alte ape nedorite

Reducerea altor ape nedorite

Deconectarea

de la Casetă și

conectarearia== f% N -

canmuf

Dâriihfe\dț-af__

0.11

4

Alte ape

Reducerea

Decdnecfardafip

6

ne dorite

altor ape

de lă CașetașEC,



10


nedorite

conectarea Ia canalul Dâmbovița

Infiltrații din

Infiltrații

Pentru

Hidroizolarea

râul Dâmbovița

reabilitarea structurală a Casetei

pe 17 km, 60 mm lățime

Infiltrații din

Infiltrații

Reducerea

Restabilirea

apa de adâncime (partea conectată la nivelul înalt al pânzei apei de adâncime)

infiltrațiilor

sistemului de drenaj subteran pentru a scădea pânza apei de

adâncime

Infiltrații din

Infiltrații

în primul

Reabilitarea a

apa de

rând pentru

36 de km de

adâncime (partea conectată la condițiile structurale nefavorabile ale colectoarelor)

reabilitarea structurală a rețelei

colector

Drenajul la

Alte ape

Reducerea

Deconectarea

metrou

nedorite

altor ape nedorite

de la Casetă și conectarea la canalul. -

- Dâmbovița

Infiltrații de la

Infiltrații

Reducerea

Reabilitarea

drenajul stânga al Casetei în centrul orașului (10 km)

infiltrațiilor

drenului Casetei

Infiltrații de la

Infiltrații

Reducerea

Reabilitarea

drenajul stânga al Casetei în aval de centrul orașului (7 km)

infiltrațiilor

drenului Casetei

Infiltrații de la

Infiltrații

Reducerea

Reabilitarea

0.93    118

0.09    55

1.26    17

0.27    115



drenajul dreapta al

Casetei în aval de centrul

orașului (7 km)

Total, infiltrații Total, alte ape nedorite Total general



Debitul de infiltrații de 4.66 m3/s, estimat pentru 2010, trebuie comparat cu debitul corespunzător de infiltrații estimat pentru 2009, care a fost de 5.33 nr/s. Mai departe, ar trebui de asemenea comparai


cu debitul de infiltrații pentru 2010 în „Justificarea Finanțării” întocmită de PM și ANB și prezentată în august 2010,(care a fost de 3.64 rnJ/s. In această estimare, totuși, „Infiltrațiile din scurgerile din rețeaua de apă”! acțiunea 1 în Tabelul 4-12 au fost prezentate ca „debit de canalizare în colectoarele operatorului” (Oj.43 m7s). Dacă acest debit este considerat „infiltrație” totuși, după cum se consideră în Tabelul 4-lliși Tabelul 4-12, infiltrațiile totale din „Justificarea Finanțării” vor deveni în schimb de 3.64+0.43 = 4.07 m7s. care nu diferă mult de 4.66 m3/s.

4.1.2.7 Obiectivele pentru reducerea debitelor de infiltrații, și alte ape nedorite

Conform. Tabelțlui 4-12, există 7 contribuții definite la debitele de „infiltrații” și 3 la debitele de „alte ape nedorițte”. Motivul pentru o anumită acțiune poate, cu toate acestea, să fie în primui rând reabilitarea structurală. Din cele 10 acțiuni definite, 2 sunt în primul rând luate în considerare din motive structurile, 5 pentru a reduce infiltrațiile și 3 pentru a reduce alte ape nedorite. în acest context, trei opțiuni de acțiuni au fost definite:    __

Opțiunea de Opțiunea de Opțiunea de


reducere a infiltrațiilor majore (HIR); reducere a infiltrațiilor medii (IIR); și reducere a infiltrațiilor nesemnificative (NIR);


CONFORM 1 PSifiNAUJlj


Opțiunea HIR epte bineînțeles cea mai ambițioasă opțiune dintre acestea trei. Aceasta include toate cele 10 acțiuni prezentate în „Justificarea finanțării” întocmită de ANB, în august 2010 și prezentată în Tabelul 4-12.

Opțiunea IIR ihclude 6 acțiuni prezentate în Tabelul 1-7. ANB a raportat probleme pentru a convinge o mare parte din fabricile industriale să-și redirecționeze procesul de drenare de la rețeaua de canalizare șț Casetă spre canalul Dâmbovița și consideră că acțiunea 2 nu este eficientă, deoarece această sursă contribuie de asemenea într-o măsură comparativ scăzută la totalul

infiltrațiilor și


tor ape nedorite. Acesta este cazul și pentru acțiunea 7. S-a menționat că nu este ușor să separi drenajul amestecat și apele uzate de stațiile de metrou. Mai mult decât atât, acțiunea 9 și acțiunea 10 sunt considerate considerabil mai costisitoare comparativ cu celelalte 8 acțiuni și nu vor fi incluse:în această opțiune.

Cea din urmă, opțiunea NIR, include 2 dintre acțiunile prezentate în Tabelul 1-7, având în vedere că acestea urmăresf în primul rând garantarea stabilității structurale în rețeaua de canalizare și Cameră.

Cele două acțimtți cu privire la reabilitarea structurală sunt bineînțeles incluse în HIR și IIR. Cele trei opțiunilsunt prezentate în mai multe detalii în Tabelul 4-13.    /•


Tabelul 4-13: Obiectivele de reducere a infiltrațiilor și altor ape nedorite până-

Infiltrații de ța scurgerile rețelei de alimentare cu apă Drenaj de lâ uzinele industriale Dresaj din lacuri Infiltrații fin râul Dâmbovița Infiltrații din apa de adâncime (partea elul înalt al pânzei apei adâncime)


conectată la nh de


A    ac



Infiltrații din apa de adâncime (partea conectată la condițiile structurale nefavorabile ale colectoarelor) Drenajul la metrou

Infiltrații de la drenajul stânga al Casetei în centrul orașului (10 km) Infiltrații de ia drenajul stânga al Casetei în aval de centrul orașului (7 km) Infiltrații de la drenajul dreapta al Casetei în aval de centrul orașului (7 km)

Total reducere, infiltrații

Total reducere, alte ape nedorite Total general reducere Infiltrații rămase + ape nedorite Infiltrații rămase 4.1.2.8 Estimări debite vreme uscată


0.10    0.07


0.07


0.09

0.09

0

0

1.26

0.89

0.89

0

0.27

0.19

0

0

0.27

0.19

0

0

3.31

2.93

0.86

0.71

0.50

0

4.02

3.43

0.86

5.36

1.35

1.94

4.50

4.66

1.08

1.73

4.50


Estimările debitelor pe vreme uscată au fost pregătite pentru cele trei opțiuni conform Tabelului 4-13. Acestea sunt prezentate în Tabelul 4-14 și Figura 4:4 - Figura 4:6. O defalcare detaliată a debitelor estimate este inclusă în Anexa 4:1.

Tabelul 4-14: Estimări ale debitelor pe vreme uscată pentru cele trei opțiuni

Opțiuni® de reducere a lafiStrațâlor

majore (SHR)

■ Opțiîf.aea ds ■ .

- reducere a inilltfgțfflor medii ?

.    c

Opțiunea de

reducerea

îsfiltrați tîyr aesemnificstive

(NIR)

2010

11.67

11.67

11.67

2011

11.25

11.25'

11.25

2012

11.18

11.18

11.18

2013

9.77

9.97

10.83

2014

8.36

8.75

10.46

2015

6.94

7.53

10.10

2016

6.83

7.42

9.99

2017

6.72

7.31

2018

6.76

7.35

"9.92

2019

6.80

7.39

9.96

2020

6.85

7.44

10.00

2021

6.89

7.48

10.05

2022

6.93

7.52

10.09

2023

6.97

7.56

10.13

2024

7.01

7.60

10.17

2025

7.05

7.64

10.21

2026

7.10

7.69

10.25

2027

7.14

7.73

10.30

2028

7.18

7.77

10.34



2029

7.22

7.81

10.38

2030

7.27

7.86

10.42

2031

7.31

7.90

10.47

2032

7.35

7.94

10.51

2033

7.39

7.98

10.55

2034

7.44

8.03

10.59

2035

7.48

8.07

10.64

2036

}

7.52

8.11

10.68

'2037

4    .

7.56

8.15

10.72

2038

7.61

8.20

10.77

2039

7.65

8.24

10.81

2040

7.68

8.27

10.84


Medie estimată a DVU la C-lina, mj//s Opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii


Figura 4:5: Estimările debitului pe vreme uscată, opțiunea de reducere a infiltrațiilor medii


Figura 4:6: Estimările debitului pe vreme uscată, opțiunea de reducere nesemnificativ e

infiltrațiilor


4.1.2.9 Factori de vârf



(i) Factor de vârf zilnic

Valoarea factorului de vârf zilnic observată pe parcursul anului 2010 este de 1,22 (debit maxim observat pe 3 ianuarie), în timp ce valoarea observată pe parcursul anilor 2008 și 2009 au fost de 1,16 și respectiv 1,17).


Proiectul 2OO4/R0/16/P/PE/003-1

Asistența tehnicăipentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru SEAL7 București Studiul de fezabifctate - Cerere fonduri de coeziune

în scopul proiectării, un factor de vârf zilnic de 1,20 va ii utilizat în calcule vârf pe oră

rtului de vârf pe oră a fost calculată plecând de la măsurătorile debitului în condiții (DVU). Figura 4:7 prezintă debitul calculat pe oră de la SEAU Glina la data de 17 eastă dată a fost aleasă din două motive:

;t considerat a fi în condiții de vreme uscată (DVU); și

iu zilnic în această zi a fost aproape egal cu debitul mediu zilnic din 2009 (12,68

(ii) Factorul de Valoarea facto de vreme uscată aprilie 2008. An

» debitul afon

s debitul mec:


m3/s)

Debitul pe oră pentru data de 17 aprilie 2008 este de asemenea prezentat în Tabelul 4-15.



0

1

2

n

O

4

5

6 7


14.2

14.3 13.5

12.4 11.2 10.3 9.7

9.4


13

14

15

16



13.4

13.4

13.3

13.0

12.9

12.9

12.8

12.8


8

9.5

21

13.0

9

10.2

22

13.4

10

11.6

23

13.8

li

12.8

24

13.9

12

13.2

Medie

12.44

Debitul de vârf pe oră astăzi este de 14.3 m7s și a avut loc ia 01.00. Pentru 2009, factorul pe oră de vârf este calculat la 14.3/12.44 = 1.15. Această valoare poate, totuși, să nu fie aleasă direct în scopul proiectării. Debitul standard pentru 17 aprilie 2008 este baza pentru calcului factorului de vârf pe oră pentru toate opțiunile. Debitul de infiltrații, 5.33 m7s pentru 2009, este de asemenea prezentat în Figura 4:7. Cu un debit de infiltrații scăzut, curba se va deplasa în jos în direcție verticală, rezultând în faptul că factorul de vârf pe oră va crește. Factorul de proiectare de vârf pe oră va fi, cu alte cuvinte, dependent de opțiunea care se va lua în considerare. Acest lucru este prezentat în Tabelul 4-16.

Tabelul 4-16: Factorii de vârf pe oră

ÂA9    l.i 5

2040    .    1.22    .    .    i'20'm,,    1.15

Anul 2040'este anul de proiectare pentru ambele încărcături și debite conform orizontului de proiectare pentru 30 de ani, vezi Tabelul 4-18 și Anexa 4:1,


4.2.1.10 Debitul de proiectare

In Tabelul 4-17, sunt definite diferite debite.

Tabelul 4-17: Stabilirea debitelor diferite

Debit de apă uzată


Debit de infiltrație



Debit pe vreme uscată


DVU


DAU+I


Debit de apă pluvială


DAP



Debit mediu de ape uzate de la utilizatori menajeri și nemenajeri

pentru o anumită perioadă de timp cu condiții de vreme uscată

Debit mediu de infiltrații pentru o anumită perioadă de timp

Debit mediu pe vreme uscată pentru o anumită perioadă de timp de vreme uscată, inclusiv ape uzate și infiltrații Debit mediu de apă pluvială pentru o anumită perioadă de


Debit mediu


DM


Debit maxim țlînic pe vreme uscată


DMZVU


DAU+FDAP

DVU*(fâctoruf de vârf pe oră)


Debit maxim) pe oră pe vreme ubcată


DMPVU


DVU* (factorul de vârf pe oră)* (factorul de vârf pe oră)



timp

Debit mediu de apă pentru o anumită perioadă de timp

Debitul maxim zilnic pe vreme uscată pentru o anumită perioadă de timp (de exemplu un an).

Debitul maxim pe oră pe vreme uscată în zile cu debit zilnic maxim pe vreme uscată pentru o anumită perioadă de

timp


Conform standardelor de proiectare din România SR 1846-1 din septembrie 2006, debitele care trebuie tratate îți diferite etape ale tratamentului la o SEAU vor fi relaționate de DVU. în Tabelul 4-18, calculul debitelor maxime zilnice și minime pe oră sunt prezentate pentru cele trei opțiuni.

Tabelul 4-18: Stabilirea debitelor zilnice maxime și minime pe oră pentru SEAU Glina, Etapa

2. . !

8

Opțiunea de

2015

7.93

6.94

1.20*6.94=8.33

1.20*1.21*6.94=10.07=10.1

reducere a

2040

8.34

7.68

1.20*7.68=9.22 -

1.20*7.68=9.22

infiltrațiilor

1.20*1.22*7.68=11.24=11.2

majore (HIR)

Opțiunea de

2015

8.81

7.53

1.20*7.53=9.04

1.20*1.19*7.53=10.75=10.8

reducere a

2040

9.67

8.27

1.20*8.27=9.92

1.20*1.20*8.27=11.91=11.9

infiltrațiilor

medii (IIR)

Opțiunea de

2015

11.08

10.10

1.20*10.10=12.12

1.20*1.15*10.10=13.94=13.9

reducere a

2040

11.50

10.84

1.20*10.84=13.01

1.20*1.15*10.84=14.96=15.0

infiltrațiilor

nesemnificative

(NIR)

Conform normei două ori mai îți dese, deznisipatb până la cantitaf

or de proiectare SR 1846-1, toate debitele care ajung la stația de tratare de până ari decât DMZVU, vor fi tratate în etapa mecanică, care include grătare rare și are, separatoare de grăsime și decantoare primare. în continuare, toate debitele de ea DMZVU vor fi tratate în etapa biologică.

Anul de proiectajre va fi 2040 atât pentru debite cât și pentru încărcături (conform Tabelului 4-18). Debitele de proiectare pentru diferitele etape de tratare sunt prezentate în TabeluDU


Tabelul 4-19: Dtebitele d

Opțiunea de

2015

2*10.1=20.2

1*1021= 10.1

reducere a infiltrațiilor

2040

2*11.2= 22.4

1*11.2=11.2-

majore (HIR) Opțiunea de

2015

2*10.8=21.6

1*10.8-4(1,8--

reducere a

infiltrațiilor

2040

2*11.9= 23.8

1*11.9= 11.9

medii (IIR)

Opțiunea de

2015

2*13.9=27.8

1*13.9= 13.9

reducere a

infiltrațiilor

2040

2*15.0= 30.0

1*15.0= 15.0

nesemnificative

(NIR)



4.1.3 încărcături de apă uzată

Dezvoltarea SEAU Glina de la planificarea inițială la implementarea Etapei 1 în noiembrie 2010 și pe perioada de testare pe termen scurt a exploatării în iunie 2011, este descrisă în Volumul Il-a: SEAU Glina, Prezentare Etapa 1. în această anexă, debitele măsurate și analizate și încărcăturile de azot (analizate ca azot Kjeldahl), CBO5, fosfor, CCO și SS sunt prezentate pe o bază lunară pentru apele uzate care ajung în Caseta la SEAU Glina, în perioada 2008-2010.

Aceste informații importante au fost puse la dispoziție pornind de la măsurătorile debitului și analizele efectuate de ANB și sunt baza pentru proiectarea SEAU Glina, Etapa 2, împreună cu planul mașter pregătit de către Asocierea SHS și alte informații, de exemplu, din planul mașter și Studiul de Fezabilitate pentru județul Ilfov, elaborat de Tahal. Gradul de racordare actual al localităților învecinate la sistemul de canalizare al Bucureștiului în 2010 și gradul de racordare estimat pentru 2030 și 2040 sunt prezentate în Tabelul 4-20. -


Glina

0

Popești Leordeni

12,966

Jilava

4,491

Chiajna

2,993

Chitila

9,019

Mogoșoaia

2,000

Buftea

14,798

Voluntari

27,382

Dobroești

4,877

Pantelimon

12 1 A4

i J , i v ri

Otopeni (aeroporul

2,000

Henri Coandă)

Total

92,630



13,081    16,460

44,629    60,460

18,350    25,280

13,458    18,690

14,880

17,810

15,093

21,640

47,413

63,720

36,727

41,400

12,786

16,740

46,895

65,290

jpjj

4,000

266,645

350,490


Pe lângă cifrele calculate pentru București în ceea ce privește locuitorii racordați, debitele menajere și nemenajere, debitele de infiltrații și alte debite (vezi mai sus), s-a elaborat o calibrare pentru 2010. încărcăturile calculate de Tot-N, CBOș, Tot-P,,CCO și SS, cu ipoteza de încărcătură specifică pe cap de locuitor a apelor uzate menajere, precufn și concentrațiile tipice pentru apele uzate

nemenajere, inqlusiv apele uzate industriale, au fost comparate cu încărcăturile măsurate la intrarea

în SEAU Glina s-au potrivit. D uzate menajere 95% pentru cei


Datele presupuse au fost ajustate până când încărcăturile calculate și cele măsurate upă cum se menționează în Anexa 4-2, ar trebui subliniat din nou faptul că apele reprezintă o parte absolută principală din încărcătura totală a SEAU Glina, sau 85-

5 parametri de încărcare. Acest lucra înseamnă că, pentru caiibrare, încărcăturile specifice pe cap de locuitor pentru Tot-N, CBCE Tot-P, CCO și SȘ-sunt de o importanță mult mai mare decât concentrațiile presupuse pentru apele uzate nemenajere. Calibrarea pentru 2010 este

prezentată în Tabelul 4-21.    ' A r

Tabel 4-21: înțărcături calibrate și măsurate ia SEAU Glitia în 2010

'•A •

București


Populația deservită, pe


încărcătură pe cap de locuitor, g/pe, d


încărcătură menajeră,


kg/d


Debit nemenajer, m / d Concentrație rhedie nemenajeră, njg/'l încărcătură j nemenajeră, kg/d Debit direct la) Caseta, m / d    j

Concentrație rhedie, debit la Casetă mg/1 încărcătură In Caseta, kg/d

Debit de nămt>l septic, m3 / d

Concentrație medie, nămol septic, mg/1 încărcătură 4e nămol septic, kg/d încărcătură tțttaiă București, kg)(d


Populația deservită, pe încărcătură p0 cap de locuitor, g/pej d


încărcătură țnenajeră, kg/d


încărcătură fiptală localități, kg/tl


încărcătură totală la


Glina, kg/d _

lacareitară j năsarată


ia Glisa,


1,828,750


73,150


175.952 10 .

3,760

19,000

10

190

1,852

1,000

1,852

76.952

92,630

40


3,705


3,705


80,657


80,759


1.828,750


1.828,750


11.70


1.80


21.396


175,952

1

176

19,000

1

19 ■

1,852

1,000

1,852

23,443

92,630

12


1,084


1,084


24,527


24,478


292


175,952

0

53

19,000

0

6

1,852

300

556

3,906

92,630

2


167


167


4,073



92,630

78


92,630

120



7,225


7,225


167,023


16&6SÎ.


11,116


11,116


255,860


" Date preluate pe parcursul a câteva zile în iunie 2010.


în Tabelul 4-22, datele calibrate sunt comparate cu datele de proiectare tipice. confoiajUpFezen tării Pell Frischmann în Termenii de Referință pentru SEAU Glina, Etapa 1.

Tabelul 4-22: Date calibrate comparate cu datele de proiectare prezentate în Termenii de

Referință pentru Etapa 1    Țț '■    2

KMSOI8B

- ' -

60

10

2

fgjiBlliB

90

■WrtjBiil

135

încărcătură

menajeră, g/pe,d

Date de proiectare

Date calibrate, 2010

40

11.7

1.8

78

120

încărcătură

Date de proiectare

100

10

1

100

200

nemenajeră,

mg/1

Date calibrate, 2010

10

1

0.3

50

30

Ar trebui să fie remarcat faptul că încărcătura calibrată pe cap de locuitor pentru CBOș este de numai 40 g / pe, d, comparativ cu valoarea de proiectare de 60 g / pe, d. Nu este, totuși, neobișnuit faptul că această valoare este sub 60 pentru multe orașe, chiar dacă 40 este o valoare relativ redusă. 60 g / pe, d este valoarea de proiectare menționată în Directiva UE pentru a fi utilizată în cazul în care valoarea corectă nu este cunoscută. 60 g / pe, d este adesea considerată a include, de asemenea, încărcături organice din alte surse, cum ar ff apele uzate nemenajere, dar această contribuție a fost deja luată în considerare, după cum se poate observa din Tabelul 4-23.

Pentru ceilalți patru parametri din Tabelul 4-22, valorile corespund desrid^^mepTeTpuțmpentru încărcătura menajeră, care constituie cea mai mare parte a încărcăturii. Relația dintre CCO și CBOș este crescută și ar putea indica o inhibare a activității biologice cauzate de descărcări industriale extraordinare. Cu toate acestea, după cum se poate vedea în Volumul Il-a, „SEAU Glina, Prezentare Etapa 1, decembrie 2011”, secțiunea 2,2, tratarea biologică pentru Etapa 1 de exploatare, pare a fi satisfăcătoare și nu există motive pentru a suspecta orice inhibiție.sau tulburări industriale.

Cu aceste date calibrate și debitele estimate corespunzătoare și locuitorii racordați în 2090.^notfi calculate încărcăturile de proiectare pentru SEAL! Glina, Etapa 2. încărcăturile de proigefarU suht^ȚN^ prezentate în Tabelul 4-23. '    / *

Tabelul 4-23: încărcăturile de proiectare pentru SEAU Glina, Etapa 2    ț 2 ȚȚȚ7 Ț/ î >

' -A. Jst'

t..-

București

Populația deservită, pe

2,043,913

2,043,913

2,043,913

2,043,913

2,043,913

încărcătură pe cap de locuitor,

g/pe, d

40

11.7

1.8

78

120

încărcătură menajeră, kg/d

81,757

23,914

3,679

159,425

245,270

Debit nemenajer, m3 / d

194,952

194,952

194,952

194,952

194,952

Concentrație medie nemenajeră, mg/1

10

1

0.3

50

30

încărcătură nemenaieră,

kg/d

1,950

195

58

9,748

5,849

Debit direct la Caseta, m3 / d

0

0

0

0

0




Asistența tehnică pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune

Concentrație i Caseta mg/1

nedie, debit la

10

1

0.3

50

30

încărcătură ța Caseta, kg/d

0

0

0

0

o U

Debit de năm<

>1 septic, m3 / d |    0

0

0

0

Concentrație i septic, mg/1

nedie. nămol

_

1,000

1,000

300

4,000

/■ T.Q,500ș-?,

încărcătură fle nămol septic,

kg/d    i

0

0

0

0

- ■

încărcătură iqtală București,

kg/d    i

83,706

24,109

3,738

169,173

251,118

Localități învecinate

Populația deservită, pe

350,490

350,490

350,490

350,490

350,490

încărcătură p«

g/pe, d

cap de locuitor,

40

11.7

1.8

78

120

încărcătură’ încărcăturăi kg/d

încărcătură t .....kg/d....... ......

ÎMcărcătttEă-i

kfi< '■ '

nenajeră, kg/d îemenajeră,

otală localități,

otîlă la Glina, ■

14,020

334

14.354 ;

4,101

33

4.134

28343'

631

10

641

t 4378

27,338

1.672

29.010

3 98423

42,059

1.003

43 062

AOA'/T A'LLLL //■

294,180

;incbrcSî-.îî*ăt

kg/d (aiustet

de proiectare

■otaîl îs Gluta,

1 = încărcătură

2040)

100,00®

29,00®

<500

4 200,000

ALL-LL

300.7SC

Următorii indicatori oferă informații pe scurt despre încărcăturile actuale și viitoare estimate și

concentrațiile

Concentrațiile

Tabelul 4-24:


pentru 2040 a apelor uzate care ajung .Ia ȘEAU Glina, vezi Tabelul 4.24. de referă la DVU estimat, vezi Tabelul 4-14.    '


Indicatori referitori la încărcături și concentrații m apele uzate care ajung la

SEAU Glina

încărcătură orț (CBO5)

anică totală

kg/d

80,750

100,000

100,000

100,000

încărcătură on utilizatorii met

anică de la ajeri

%

96

98

98

98

încărcătură ort

anică de la uzine

%

2

1

1

1

încărcătură ors entitățile come servicii publici

anică de la •ciale și de

%

2

1

1

1

CBOS, influent

mg/1

80

151

140

107

Tot-N, influen

mg /1

23.3

43.7

40.6

31

Tot-P, influent

mg/1

1,08*

6.8

6.3

4.3

SS, influent

mg/1

165

ML.-

280

214

CCI, influent

mg/1

253

152 A

L>420

320

'Date preluate pe parcursul a câteva zile în iunie 2010







4.1.4 Apa preluată


Râu! Dâmbovița are o suprafață a bazinului de 2.824 km" și o lungime de 286 km. în aval de localitatea Dudu, albia râului este canalizată și parțial îndiguită. Regimul de debit natural al Dâmboviței este influențat de devierea cotelor maxime ale apei înspre Ciorogârla (la Brezoaiele),

prin amestecul cu apele uzate din București la Glina și prin deversarea lacului <G©1 satina la Bălăceanca.    /

4.1.4.1 Debitele    G

\\

Debitai mediu multianual este de 11,1 mGs. Totuși, se pot înregistra valori ale debitului de. peste 40 m3/s (rezultate din ploi și mai puțin din zăpezi). Cel mai mic debit mediu lunar înregistrat este de circa 1.40 mJ/s.

3

Debit minim zilnic în perioada aprilie-noiembrie la Conțești este de 2,97 m /s, dar poate, de asemenea, scădea la 0,60 m3/s, iar în timpul celei mai reci perioade (decembrie-martie) este 2,21 m7s. Debitul minim mediu zilnic este de 2,24 m'7s.

Nivelurile ridicate ale râului Dâmbovița au reprezentat un real pericol pentru București și inundațiile din anul 1975 au dovedit că accidentele din sistemul de protecție împotriva inundațiilor sunt încă posibile. Pentru a evita astfel de situații, prima măsură care urmează să fie luată constă în devierea nivelurilor ridicate către un. nod hidro-tehnic în localitatea Lungulețu, fiind posibilă o deviere (bv-pass) de 300 m7s de la.Dâmbovița spre râul Ciorogârla. In același scop, albia râului din București a fost extinsă la 27 m (în 1865) și un canal a fost implementat (între 1868 - 1900), fapt ce ,a dus la creșterea capacității de transport de la 20 - 30 la 125 m7s.

Apa râului este utilizată în special pentru alimentarea cu apă potabilă a orașului București, ia Stația de Epurare a Apei potabile de la Arenda fiind tratați aproximativ 2,8 m3/s din debitul Dâmboviței. In aval de municipiul București, apa râului este folosită doar pentru irigații.

4.1.4.2 Calitatea apei

(i) Aspecte chimice și biologice

în Figurile 4:8 și 4:9 este prezentată o secțiune (Raportul „Starea mediului înconjurător”, 2008). clasificarea în funcție de calitatea apei râurilor din z



a hărții privind calitatea râurilor din România După cum se poate observa din aceste hărți, ;ona considerată este după cum urmează:


•    Dâmbovița (aval de municipiul București): degradată;

•    Argeș, înainte de confluența cu Dâmbovița: categoria I;

9 Argeș, în aval de confluența cu Dâmbovița: categoria II; și

•    Dunărea, înainte și după confluenta cu Argeș: categoria II


□CGNEGWl



CU OR5G5NALUL


Sursa: Condiții Mediului Înconjurător - 2008 Figura 4:8: O


Obiectivele de condițiile de c


Figura 4:9: Condiția biologică a apelor de suprafață în bazinul Argeș referință corespund valorilor celei de-a doua clase de calitate, clasa care reflectă allitate pentru protecția ecosistemelor acvatice.

In cadrul aces aval de conflUi oxigen dizolva obiectivele de apele uzate n


studiu, calitatea apei râului Dâmbovița în aval de București și a râului Argeș în ența cu râul Dâmbovița, este foarte importantă. Valorile ridicate determinate de în râurile monitorizate ale bazinului hidrografic Argeș le-au clasificat ca îndeplinind ^alitate, cu excepția părții râului Dâmbovița în aval de București, care este afectată de ^tratate deversate din București. Același segment de râu se caracterizează prin rilor impuse pentru CBOș și CCO.


fui


depășirea valo:


Cu doar câtev NH4-N prezin confluenta cu


depășiri ale valorii limită NO3-N în râul Dâmbovița în aval de Glina, valorile de 1ă un grad ridicat de poluare, care contribuie la poluarea râului Argeș în aval de Dâmbovița.

une a râului Dâmbovița, în aval de București și pentru Argeș, în aval de confluența indicele safrob pentru valorile de macrozoobentos a depășit obiectivul-țintă, care se e de 2,3. Acest lucru exprimă amplitudinea impactului cauzat de poluanții organici.

în aceeași secț. cu Dâmbovița situa la o valoair




Evaluarea calității apei în râul Dâmbovița în cursul anilor 2006-2010 se bazează pe datele furnizate de „Administrația Națională - Apele Române - Direcția Razinală de Apă Argeș” - în cadrul programului de monitorizare „Statutul Ecologic - Vulnerabilitatea la nutrienți”. Datele primite se referă la calitatea apei în punctele de monitorizare Lacul Morii, Bălăceanca și Budești. Aceste date au fost folosite pentru a genera graficele din Figura 4:12, și pot fi comentate în următorul mod:

Secțiunea de monitorizare LACUL MORII (în amonte de București)

Din punct de vedere biologic, calitatea apei s-a modificat substanțial în perioada 2006-2010, fiind clasificată în categorii de la oligotrofa la hipertrofică. Drept urmare, categoria globală a calității a fost definită a hipertrofică.

Din punct de vedere fizico-chimic, indicatorii analizați au clasificat lacul în următoarele categorii de calitate:    \

©    Clasa 2 pentru regimul de oxigen;

©    Clasa 1 pentru nutrienți (cu excepția anului 2006);

®    Clasa 1 for salinitate; și



//?/


Asistența tehnică Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune


Clasa 1 pentru substanțele prioritare de origine naturală.

Pe de altă parteț lacul în clasa 2


pentru indicatorul „Alți poluanți specifici relevanți'’, datele disponibile au clasificat țin 2007, 2008) și 3 (în 2009 și 2010).

Secțiunile de Monitorizare BĂLACEAJVCA și BUDeȘTI (în aval de municipiul București)

Modificările valorilor biologice au clasificat calitatea apei după cum urmează: Clasele 2-4 for Plancton; și Clasele 3-5 for macrozoobentos.

în 2010, exista clasele 2-3.


o tendință de îmbunătățire a indicatorilor biologici care a clasificat calitatea apei în

în aceeași perioadă, valorile indicatorilor fizico-chimici au fost aproape stabili, clasificând calitatea apei după cum Urmează:

•    j Clasa 5 pentru regimul de oxigen:

»    ‘ Clasa 5 pentru nutrienți;    (

Clasa 5 pentru „Alți poluanți specifici relevanți”;    /CU Qo/p.. '    /

Clasa 2 pentru salinitate; și

Clasele 2 și 3 pentru substanțele prioritare de origine naturală    "

MV.....v-m



'Lsci-irwr.T 13 Saiacesncs Sudesd    •- Lșcui Morii îs s.aiscesncs Sudați



CONFORM ~l BțpțțiGțNALijLi

r\    ~~

./' \ /Pi? ,



Figura 4:12: Clasificarea râului Dâmbovita, parametri biologici și fizico-chimici

(iii) Concluzii

Comentariile de mai sus conduc la următoarele concluzii referitoare la calitatea apei din râul Dâmbovița pentru perioada 2006-2010:

toți indicatorii de poluare au înregistrat valori mai mari în aval de municipiul București (Bălăceanca, Budești), în comparație cu cele înregistrate în amonte de municipiul București (Lacul Morii); și

nu există diferențe semnificative între valorile indicatorilor de poluare organică înregistrate în punctele de control în aval de municipiul București - Bălăceanca și Budești - aceasta dovedește faptul că procesul de refacere naturală este depășit și nu a putut face față poluării ridicate a apei.



în aval de munl doar pentru ir subterane.


cipiul București până la confluența cu râul Argeș, apa râului Dâmbovița este folosită gații. Alimentarea cu apă a gospodăriilor învecinate este asigurată de resurse

în aval de mun cipiul București nu există surse semnificative de poluare care să evacueze ape uzate în râul Dâmboivița. Deoarece resursa principală de venit pentru locuitorii din această zonă'este agricultura, polțiarea acestui sector al râului se datorează în principal surselor difuze, cum ar fi:    ,/'

® infiltrarea apelor menajere uzate din gospodăriile populației;

® infiltrarea de scurgeri din zonele de depozitare necontrolată a deșeurilor menajere, și • infiltrarea de gunoi de grajd, îngrășăminte chimice sau zone de stocare a pesticidelor.

i

Din aceste surse, transportul poluanților în apele de suprafață se efectuează prin scurgerea apelor la suprafață, perc^lare, depuneri atmosferice și infiltrarea în subteran.

Suprafețele mic nu au ni c iun si calitatea apei c Podu Pitarului,


i locuite din imediata apropiere a râului, cuprinzând între 2000 și 5000 de locuitori, stern de colectare a apelor uzate. Principalele zone locuite care ar putea influența Lin Dâmbovița sunt: Bălăceanca, Tanganu, Poșta, Fundeni, Frumușani, Plătărești, Cucuieți, Gălbinași, Popești, Nuci, Vasilați si Budești.

4.1.5 Impactul deversării de ape uzate asupra utilizatorilor din aval

.Impactul măsurilor destinate pentru epurarea apelor uzate din București pe râul Dâmbovița va consta în îmbuțiătățirea calității apei în aval de municipiul București și, ulterior, din râul Argeș, și reducerea poluanților care ajung în Dunăre.

îmbunătățirea calității apei din râu va avea ca efecte directe: îmbunătățirea capacității de auto-purificare a apei râului;    r

mbunătățirea capacității de auto-purificare a apei râuriți


creșterea biodiversității în ceea ce privește formele biologice și genetica (păsări, mamifere, vegetație);

•    creșterea abundenței formelor de viață în apa râului și pe malurile acestuia;

•    reducerea inconvenientelor (mirosuri, deșeuri plutitoare, culoare neplăcută a apei):

® reducerea progresivă a poluării apelor subterane și prevenirea poluării ulterioare a acesteia.

•    un peisaj îmbunătățit de-a lungul râului.

Efectele favorabile de mai sus vor duce la extinderea utilizării unor întinderi de apă și terenuri ca:

•    dezvoltarea irigațiilor, extinderea terenurilor cultivate;

•    activități suplimentare de pescuit și oportunități pentru activități de recreare de-a lungul râului;

•    apariția unor noi utilizări industriale, în special industriile la scară mică; și e posibila extindere a zonelor de locuit.

Utilizările noi șau extinse ale apei și terenurilor au efecte benefice socio-economice exprimate după cum urmează:

•    creșterea producției agricole și industriale;

® activități suplimentare;    pjV,

® valori cjrescute ale proprietăților, și e standarde de viată mai bune pentru locuitori. ;




4.1.6    Nivelul serviciilor fi) Acoperirea alimentării cu apă

Vă rugăm consultați secțiunea 4.1.1 (c) fi) din acest document.

(ii)    Consumul pe cap de locuitor

Vă rugăm consultați secțiunea 4.1.1 (c) (ii) din acest document

(iii)    Acoperirea serviciilor de canalizare

Vă rugăm consultați secțiunea 4.1.2 (b) din acest document.

4.1.7    Ocuparea terenurilor și statutul legal

Locația pentru Etapa 2 propusă cu restul tratării apei uzate și incinerării nămolului deshidratat este deținută de PM și Autorizația de Construcție pentru Etapa 2 a Lucrărilor a fost deja solicitată. Accesul la locația SEAU Glina se face în prezent printr-un drum de acces „neterminat” de pe centura Bucureștiului, care urmărește malul sudic al râului Dâmbovița. Se preconizează că acest drum de acces vor fi păstrat pentru Etapa 2 a Lucrărilor. Cu toate acestea, un alt drum de acces din centură, care să fie utilizat exclusiv pentru transportul cenușii, va limita circulația vehiculelor la locație și este considerat de dorit.

Asocierea SHS a alertat PM în legătură cu necesitatea de a colabora cu Autoritățile pentru Autostrăzi, astfel încât să se asigure accesul corespunzător și în condiții de siguranță ia SEAU Glina, atât în timpul construcției și exploatării ulterioare a Lucrărilor.

în urma dezvoltării continue a „Devierii” pentru București, accesul la locație a devenit mult mai dificil și există nevoia Municipalității din București de a coordona o schemă care să asigure accesul sigur și adecvat la stație, atât pentru construcția cât și pentru exploatarea Lucrărilor.

4.1.8 Rezumatul Studiilor Geotehnice

Un studiu geotehnic al condițiilor existente la SEAU Glina a fost elaborat în cadrul etapei 1 a Lucrărilor de către Contractant, în perioada 2007-2009. Studiul cuprinde trei documente:

•    Studiul geotehnic pentru „Reabilitarea SEAU București - Glina: Etapa 1”, 2007;

•    Date hidro-geologice suplimentare pentru „Reabilitarea SEAU București - Glina: Etapa 1: zona bazinului de retenție”, 2008; și

•    Studiul geotehnic pentru „Reabilitarea SEAU București - Glina: extindere 50% - sub linia III”.

Studiile de mai sus au fost toate analizate de Asocierea în Participațiune SHS și s-au constatat următoarele informații:

© datele obținute din celelalte documente cu privire la geomorfologie, geologie, hidrogeologie, climă și seismologie;

•    analiza geotehnică de laborator;

*    caracterizarea geotehnică a locației; și

® concluziile și recomandările pentru proiectarea Etapei 1 a Lucrărilor.

Deși realizat în colaborare cu Etapa 1 a Lucrărilor, gradul de acoperire a informațiilor este considerat a fi suficient pentru licitarea Etapei a 2-a cu epurarea apelor uzate rămase și incinerarea nămolului deshidratat. în conformitate cu filozofia adoptată pentru Etapa 1, Contractantul selectat va fi solicitat să obțină orice elaborare Appîinjen^fă^e care o consideră necesară pentru a-și finaliza proiectul.    '    ..    ‘ Uf




-vaua

fWî


-//


Nf.


Strategia de mai sus va limita expunerea Municipalității din București la orice contestație a oricărui Contractant, înaintată conform Clauzei 4.12 din Cartea Galbenă FIDIC, Condițiile Contractuale, cu privire la condițiile geotehnice care nu pot fi prevăzute și care au inevitabil copse-cipte care se manifestă prin întârzieri sau costuri suplimentare.

4.1.9 Alte baze de date relevante    ,' c

4.1.9.1 Date cu privire la vreme    ■    >

(i) Cantitate de precipitații    .    2



■ fii') Temperatur|_



assasi

Figura 4:14: Temperatura medie lunară îc București

j


4.1.9.2 Riscul inundații

Deși locația nu (este predispusă la inundații, există o pânză freatică extinsă, care trebuie să fie luată

în considerare în dezvoltarea tehnicilor de construcție și în proiectul final. Flotația potențială a structurilor esteio problemă și în ceea ce privește Etapa 1 - rezervoarele de apă de ploaie, se remarcă faptul că s-au plasat puțuri permanente pentru a aborda problema respectivă. Izvoarele din sursele de la locația care se confruntă cu apa subterană în timpul construcției și descărcarea corespunzătoare a acestora în râul Dâmbovițm^arArefejii, cu un control adecvat, să nu fie o problemă.

tio ■■■ oQ




Ag/AA


4.2 Infrastructura existentă a apelor uzate    ,,Z A

/g’;-

4.2.1 Amplasarea infrastructurii curente și a infrastructuriiprop)usetc


gA


‘Pi


Zona actuală a proiectului este prezentată pe scurt în Figura 2:3. Aglrimerafiâ acoperă București și 7 localități învecinate. In viitor, alte 3 localități vor fi racordate la sistemul de canalizare al municipiului București. Acestea și celelalte localități învecinate cu București sunt prezentate în Tabelul 4-25.

Tabelul 4-25: Localități deja racordate sau care vor fi racordate ia sistemul de canalizare al


municipiului București


Glina

București

Popești Leordeni

București

Jilava

București

Măgurele

Local

Bragadiru

Local

Domnești

Local

Chiajna

București

Dragomirești Vale

Local

Chitila

București

Mogoșoaia

București

Buftea

București

Otopeni

N '

Local

/A    \    ;\i    r

Voluntari //

ll    ......

\ București

li* ’

Tunari

;    , ii

7 Jîoca!

j^ABucurești

Dobroești ^N.o', .. ', ■

Pantelimon 'NșÂ

București

Cernica    '\^\ \\

Local

Brănești

Local


gg

Integrată în sistemul

de

canalizare

al

Bucureștiului

Integrată în sistemul

de

canalizare

al

Bucureștiului

Integrată în sistemul

de

canalizare

al


București ului

Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată Neinregrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Integrată în sistemul de canalizare al B ucureștiului

Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Aeroporul Henri Coandă este integrat în sistemul de canalizare al Bucureștiului, dar partea care rămâne din localitate nu va fi racordată.

Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Integrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului

Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului și nu va fi racordată Neintegrată în sistemul de canalizare al Bucureștiului si nu va fi racordată


Viitoarea aglomerare esze prezentată în Figura 4:15. Localitățile marcate cu galben sunt acum racordate la sistfemul de canalizare din București sau vor fi conectate în viitor.


Figura 4:15: Viitoarea aglomerare pentru sistemul de canalizare al Bucureștiului

• 4.2.2 Descriere# infrastructurii actuale

4.2.2.1 Rețeaua de ape uzate

Rețeaua de ape Uzate pentru sistemul actual este prezentată pe scurt în Tabelul 4-36.

Tabelul 4-26: Rețeaua de ape uzate pentru aglomerarea actuală

Lungimea totaijă a rețelei de ape uzate (inclusiv apa    km

pluvială și colectoarele principale)

Procentajul lungimii sistemului combinat    %

Procentajul lungimii sistemului separat    %

Procentajul lungimii sistemului parțial combinări separat

Lungimea colectoarelor principale

Procentajul colectoarelor principale reabilitate (cu privire la colectoarele principale existente)

Numărul de staț|i de pompare a apelor uzate Capacitatea stațiilor de pompare a apelor uzate Populația deservită pe lungime de rețea de ape uzate

Capacitatea bazinelor de retenție a apelor pluviale


%

km


Număr mJ/d Cap de

locuitor/km

3

m


3.000

100

fr

130^

1-^

13

40.300

609

0


Aproximativ 10 km de colectoare separate au fost date în funcțiune în 2011.

+ " Colectoare Af) la A3 și B0 la B7: 112 km + Caseta: 17.9 km =120 km.

+ * +Aproximați^ 10 km de colectoare înlocuite în zonele cu infiltrații mari.


C&-



//

V//z


Proiectul 2004/RO/16/P/PE/003-!

Asistenta tehnică pentru managementul proiectului și asistentă în cadrul programului pentru Sfi^BJgucurești

IC<A


Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune

4.2.2.2 Statia de Tratare a Apelor Reziduale (SEAU) EE .r 'IE\ /E")

D u<A<( U)/

Dezvoltarea Stației de Epurare a Apelor Uzate de la Glina de ia planificarea inițială până la punefea în funcțiune a Etapei 1 în noiembrie 2010 și scurta perioadă deUeriare a funcționării de probă din luna iunie 2011 sunt descrise în Volumul li-a: SEAU Glinâl'Prezentarea Etapei 1. în această anexă, se prezintă în detaliu tratarea apei uzate și a nămolului, împreună cu un desen de prezentare și un tabel privind diferitele componente ale Etapei 1.

4.2.3 Exploatarea și întreținerea SEÂU

Mai sunt disponibile informații referitoare la doar o lună de exploatare, de la punerea în funcțiune a SEAET, etapa 1, cu încărcătura de proiectare reală. Este vorba despre luna iunie 2011, care coincide cu scurta perioadă de testare a funcționării de probă. Rezultatul exploatării este descris în Anexa 4-2.

Următorii indicatori oferă o scurtă informare despre actualul și viitorul randament așteptat al SEAU Glina, după darea în exploatare a Etapei 2, vezi Tabelul 4-27.

Tabelul 4-27: Indicatori pentru exploatarea actuală a Etapei 1 și valorile urmărite pentru

Etapa 2



Volumul total de ape uzate colectat (debit mediu de ape uzate)

nf / d

438,834

835,000

Capacitate de proiectare hidraulică de WWTO

m' / d

864,000

2.058.000 / 1.029.000

Capacitate de proiectare biologică

kg CBOS / d

73,425 .

100,000

Procent de capacitate de proiectare biologică utilizat

% ’

92

100

Capacitatea SEAU în echivalent populație

P-e-

183.6000*

2.500.000*

Volumul total de ape uzate tratate în

SEAU (medie anuală la ieșirea din

SEAU)

mJ / d

438,834

832,500

Volumul de ape uzate tratate cu o calitate a efluentului în conformitate cu CE

EC UWWTD 91/271/CEE

nf / d

438,834

832,500

Procent de volum de apă uzată tratată cu o calitate a efluentului în conformitate cu CE UWWTD 91/271/CEE Articolul 4 (5)

%

100

100

Total CBO5 tratat/îndepărtat

kg CBO5 / d

67.500/66200

100.000/96.000

Total CCO tratat/îndepărtat

kg COD / d

163.200/

155.000

300.000 /265.000

Total N tratat/îndepărtat

kg N / d

10.500 /7.000

29.000/26.000

Total P tratat/îndepărtat

kg P / d

1.930 / 1.600

4.500 /3.900

' 40 g CBO 5/p,d

Pentru opțiunea de reducere a infiltrații^ T + Etapa tratării mecanice + +1 Etapa tratării biologice

5 Descărcarea Upei uzate industriale 5.1 Introducere


V^raid^


Efectele descărcărilor de ape uzate industriale asupra SEAU sunt înțelese’ foarte bine.


Descărcările de SEAU cauzând:


ape uzate industriale pot avea un impact semnificativ asupra performanței oricărei


« întreruperea procesului biologic și efecte asupra calității efluentului;

•    deficit ele nutrienți în apa uzată industrială, ceea ce va duce la o performanță neadecvată a tratamentului biologic;

•    formare^ unui nămol cu capacitate slabă de depunere, rezultând în transportul acestuia în efluent dje la SEAU;

® deteriorarea calității și caracterului tratabil al nămolului produs, având drept consecințe problemi asociate eliminării și, în special, reutilizării în agricultură.

Cu toate acestea, în anumite cazuri, produsele derivate din apele industriale pot îmbunătăți performanța SE^U. Exemple adecvate de astfel de cazuri sunt efluenții din industria alimentară, cu condiția ca polu&nții generați de aceste activități să fie tratați corespunzător și proiectarea instalației de epurare să fi ivut în vedere poluarea.

O proiectare adecvată a oricărei SEAU implică o bună înțelegere a prezenței descărcărilor de ape uzate iar în ceeț ce privește funcționarea, este necesar ca respectivele evacuări să fie controlate corect.    I


Deși nu este pre adverse asupra r:


a relevant pentru acest studiu, descărcările de ape uzate industriale pot avea efecte

undamentului sistemelor de canalizare, putând cauzai


•    daune în cele

•    înfundat împac

•    crearea


forate coroziunii cauzate de acizi și levigat, reducând durata de viață din proiect și,

din urmă necesitând înlocuirea;

ea, ceea ce diminuează capacitatea hidraulică și contribuie la inundații cu posibil ăsupra sănătății publice;

unor medii periculoase ce pot afecta sănătatea și siguranța.


dh


Instalația în Eta asupra performain (MF), Asocierea prevăzute, ceea Industriale. Aceri


1 recent dată în funcțiune la Glina recunoaște impactul descărcărilor industriale ței SEAU și, în conformitate cu Articolul 8 al Memorandumului de Finanțare SHS își asumă sarcina de a susține Beneficiarul Final în îndeplinirea condițiilor ce include pregătirea și implementarea unui Plan de, Acțiune pentru Descărcări Plan:


pa



zurn


corespunzător;


pre-tratarea apelor industriale în conformitate cu Directivele CE și/sau reciclate


» garantează de SEAU


ă monitorizarea și aplicarea pre-tratării de către autoritățile de mediu competente; și ă că încărcăturile efluenților industriali nu împiedică procesul de epurare proiectat București de la Glina.



în conformitate cu aceasta, există un Plan actual de acțiune industrială în funcțiune al Primăriei București, al cărui progres este raportat semestrial de către Asocierea SPIS. i "'TvwrrRT'-


5.2 Obiectivele


ț . CONFORM

Obiectivele principale ale Planului actual de Conformitate privind Descărcările Industriale sunt următoarele:

® prevederea unei abordări integrate a managementului descărcărilor industriale în București;

•    stabilirea unui registru cuprinzător al unităților cu activități industriale din București;

•    conducere eficientă și coordonată a activităților de monitorizare;

•    impunerea unor penalizări adecvate pentru a încuraja conformarea cu cotele standard admis de descărcare;

» revizuirea reglementărilor și structurii tarifului pentru a cuprinde principiul ..poluatorul plătește";

« asigurarea disponibilității unor laboratoare echipate suficient pentru executarea analizelor necesare;

» publicitatea efectuată pentru a crește conștientizarea actorilor relevanți;

•    pregătirea unui Plan de Măsuri/Acțiune de Urgență pentru protejarea sistemului de canalizare și a SEAU în cazul oricărui eveniment de poluare accidentală.

Ca urmare a implicării continue în implementare a PCDI existent, Asocierea SHS a dobândit o înțelegere cuprinzătoare a situației curente și a evoluției. Acest Studiu se va concentra pe furnizarea 'unor măsuri detaliate și aspecte curente astfel încât să faciliteze îmbunătățirile continuețpe parcursul proiectului în Etapa 2.

5.3 Reglementarea legală cu privire la apa uzată industrială 5.3.1 Directive și legislație

Referitor la apele industriale se vor aplica următoarele Directive și legi UE și românești


5.3.1

©


Directive UE



Directiva UE 91/271/CEE privind „epurarea apei uzate urbane” șricare este fundamentul pentru Standardele NTPA 00 1/2002 și 002/2002;

Directiva UE 80/778/CEE privind apa potabilă și cum. a fost modificată prin Directiva 98/83/CE;

Directiva UE 80/68/CEE privind apele subterane;

Directiva UE '79/869/CEE privind măsurarea și eșantioanele de prelevare din apele de suprafață;

Directiva UE 75/440/CEE privind calitatea apei de suprafață utilizate la colectarea apei potabile;

Directiva UE 74/464/CEE privind „poluarea cauzată de evacuarea anumitor substanțe în mediu”. 76/464/CEE parametrii specifici care sunt enumerați în „Lista 1” anexele la Directivă” la care se va adăuga cadmiu! și mercurul din „Lista 1” de substanțe de mai sus, fiind Concentrațiile Maxime Admisibile (CMA) de 0,2 mg/1 respectiv 0,05 mg/1 (conform Directivei UE 85/3/1 39;

Directiva Cadrul pentru Apă privind „stabilirea unui cadru pentru măsuri comunitare în 2000/60/CE domeniul politicii anei”;

Directivă Consiliului din data de 15 iulie 1975 privind „deșeurile" și după cum a fost modificată ulterior prin diferite Decizii ale Comisiilor, ultima fiind 96/350/CE din data de 24 mai 1^96;

Directivă UE 86/278/CEE privind „eliminarea nămolului de canalizare-'•-,U3>.v Directivă UE 85/337/CEE privind necesitatea „Evaluării Impactului,-âșupra Mediului”; Directivă UE 96/61 /CE privind „Controlul Integrat al Poluării și Prevenirii”;3 .; C jii

5.3.1.2. Legi românești

• Legea nr


107/1996 Legea Apelor;

Legea mi 310/2006 de modificare și completare a Legii nr. 107/1996;

Legea nr; 112/2006 de modificare și completare a Legii nr. 107/1996;

NTPA 0^)2/2002 Norme tehnice privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare municipale și în instalațiile de epurare a apei uzate;

NTPA Oț 1/2002 Norme tehnice privind colectarea, epurarea și descărcarea apelor uzate în rețelele 4e canalizare municipale;

H.G. 188/2002 Decizia privind aprobarea normelor cu privire la condițiile de descărcare a apei uzatje în mediul acvatic;

H.G. 472/2000 Decizia privind măsurile de protecție cu privire la calitatea resurselor de apă; O.U.G. 195/2005 Legea Protecției Mediului;

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 9172002 pentru modificarea și completarea Legii pentru protecția Mediului nr. 137/1995;

O.U.G. 107/2002 Decizia Guvernului privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române’'5 (Anexa 5, art. 6);

5.3.1.3. Altă legi


'slatie românească în domeniul Protecției Mediului



Ordonanța Guvernului nr. 1076/2004 cu privire la reglementarea evaluărilor de mediu Unificare și programare, publicată în Monitorul Oficial nr. 707/5 august 2004; Ministerului Mediului și Managementului Apei nr. 661/2006 cu privire la aprobarea iyelor pentru documentația tehnică cerută pentru obținerea avizului de management autorizației de management al apei;


pentru pia Ordinul

Normați1 al apei și,;

Ordonanța Guvernului nr. 1705/14 octombrie 2004 privind modificarea Articolului 5, graful 2 din Ordonanța Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea cadrului de evaluare mpactul asupra mediului, publicată în Monitorul Oficial nr. 970/22 octombrie 2004; a de Autorizare din 20 decembrie 2004 privind activitățile cu impact major asupra publicată în Monitorul Oficial nr. 31/11 ianuarie 2005;

ța Guvernului nr. 573/2002 cu privire la aprobarea regulamentului de autorizare publicată în Monitorul Oficial nr. 414/14 iunie 2001

ța nr. 184/1997 cu privire la regulamentul pentru bilanțul de mediu, publicată în l Oficial nr. 303bic/6 noiembrie 1997, modificată prin Ordonanța nr. 584/2005 cu modificările și completările secțiunii III din anexa 1 a Ordonanței nr. 340/2000, în Monitorul Oficial;

a de Urgență a Guvernului nr. 78/2000, cu privire la regimul deșeurilor toxice, în Monitorul Oficial nr. 283/22 iunie 2000, aprobată prin Legea nr. 426/2001; a de Urgență a Cmvernuim nr. 16/2001, privind managementul deșeurilor reciclabile, reriubliăatâ'

rile ulterioare;


pentru t: Proceduif; mediului, Ordonanț; comercf Ordonanț. Monitontr privire publicată Ordonanț publicată Ordonanjț industrial modifică


i îri ^onitorul Oficial nr. 104/7 februarie 2002, cu



Asistența tehnică pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru

Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune



Ordinul Ministerului Industriilor nr. 1621/1995 cu privireda autorizarea, agenților economi care efectuează activități legate de deșeuri, publicai; iîn Mrinitoruf ©fidri nr. 295/ 21 decembrie 1995;    ' • / .. • . ;'•/

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 243/2000 privind/protecți a. atmosferei, publicată în Monitorul Oficial nr. 633/6 decembrie 2000. aprobată prin Ue/geariu. 655/2001;

Ordonanța nr. 506/1996 cu privire la aprobarea Procedurii de reglementare pentru importul și exportul substanțelor, produselor și echipamentelor înscrise în Protocolul de la Montreal privind substanțele dăunătoare pentru stratul de ozon, publicată în Monitorul Oficial nr. 234/27 septembrie 1996;

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 200/2000 cu privire la clasificarea, etichetarea și ambalarea compușilor chimici periculoși, publicată în Monitorul Oficial nr. 593/22 noiembrie 2000;

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 568/2001 cu privire la reglementarea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor compușilor organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția gazului la stațiile de gaz, publicată în Monitorul Oficial nr. 348/29 iunie 2001, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 893/2005 cu privire la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 568/2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 783/29 august 2005;

Legea nr. 360/2003. cu privire la regulamentele substanțelor și compușilor chimici periculoși, publicată în Monitorul Oficial nr. 635/5 septembrie 2003;

Ordonanța Guvernului nr. 408/23 martie 2004 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului pentru Administrarea Apelor și Mediului, publicată în Monitorul Oficial nr. 285/31 martie 2004;

Ordonanța Guvernului nr. 308/14 aprilie 2005 cu privire la modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 408/23 martie 2004 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului pentru Administrarea Apelor și Mediului, publicată în Monitorul Oficial nr. 336/21 aprilie 2005;    ’

Ordonanța Guvernului nr. 440/12 mai 2005 cu privire la reorganizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, publicată în Monitorul Oficial nr. 448/26 mai 2005.

Legea nr. 13 7/1995 cu toate modificările și completările sale ulterioare constituie cadrul legal general în zona protecției mediului și dezvoltării durabile. Articolul 3 stabilește principiile strategice și elementele constitutive de reglementare:

principiul prudenței în luarea deciziilor;

principiul prevenirii, reducerii și controlului poluării, folosind cele mau bune tehnologii avute la dispoziție pentru activitățile industriale care pun problema unor mari riscuri de mediu;

principiul conservării bio-diversității și ecosistemului specific unei zone bio-geografice naturale;


„principiul poluatorul plătește”; eliminarea tuturor factorilor poluanți care pun în pericol grav sănătatea oameirilor crearea unui sistem național integrat de monitorizare a mediului;

utilizarea resurselor naturale;

b --A


păstrarea și îmbunătățirea calității mediului și refacerea zonelor afectate;

participarea publicului în procesul de luare a deciziilor în ceea ce privește ineditei;; dezvoltarea colaborării internaționale pentru a asigura calitatea mediului.

5.3.1.4 Limitele descărcărilor indirecte (NTPA 002/2002)

/A



NTPA 002/20Q2 conține standardele pentru apele uzate care să fie descărcate în rețelele de canalizare munjicipală și în instalațiile de epurare a apelor uzate. Acesta conține un tabel de parametri chimici și biologici ai canalizării, vezi Tabelul 5-1, care nu trebuie depășiți înainte de intrarea în rețeaua de canalizare municipală. Mai mult, sunt enumerate substanțele care nu trebuie evacuate în rețejaua de canalizare municipală, indiferent de parametrii chimici și biologici, cum suni uleiul, grăsimea etc.

în Articolele 1 Cj și 11 este stabilit cadrul pentru contactul între utilizatorul apei și operatorul rețelei de canalizare, dum sunt stipularea încărcăturilor și concentrațiilor maxime, punctele de verificare pentru controlul calității apei uzate, frecvența testărilor și altele.

Tabelul 5-1: Limitele de descărcare pentru descărcări indirecte NTPA 002/2002

1)


2)


Temperatura pH

Particțile solide în suspensie ! CBO5

CCOcr

nh4

P total

CN (cianuri) ■

S""

COM SO42'

fenoli (C6H5OH)

Extractibile

Detergenti 5

PM'

Cd2"


Or,


total (Cr

Cr6

?+


Cr6+)


Cu

Ni2+

Zn2+

Mntotal

CT


40°C

6,5 - 8,5 350 mg/1 300 mg/1 500 mg/1 30 mg/1 5 mg/1

1 mg/1

1    mg/1

2    mg/1

600 mg/1 30 mg/1 30 mg/1 25 mg/1 0.5 mg/1


'cu




gtotai, COtotai, AStotai, AOX, PAH, PBC: Ordinul nr. 344/2004 cu privire la utilizarea nămolului în agricultură include acești parametri în valorile limită, de aceea și ele trebuie să fie acum integrate cu parametrii care sunt monitorizați pentru descărcările industriale indirecte.


ioxina: Nu există încă în Ordinul nr. 344/2004 toxică.


5.3.2 Reglement


mea




Descărcările de ape uzate din București sunt reglementate în principal printr-un sistem de avize și autorizații de mediu și avize specifice pentru descărcare, convenite cu furnizorii de servicii pentru apă uzată, cum s-a arătat în Figura 5:1 și conform celor prezentate în următoarele secțiuni.

Autoritățile competente


Ministerul Mediului și

Dezvoltării Durabile Responsabil pt. strategie și politică


Furnizorii de servicii-. "

Autoritatea administrativa locală-Primăria..?--^ ■. București

Responsabil pt. furnizarea serviciului de ape uzate

Garda Națională de Mediu

Responsabilă pt, activități de control și inspecție pt. asigurarea conformității cu politica guvernamentală

Agenția Națională de Protecție a Mediului Bxsponsabil executiv la nivel napona! pt, furnizarea de sprijin tehnic șt științific

Agenția Regională de Protecție a Mediului

Autoritate regională responsabilă pt, emiterea avizelor pt. industriile principale

Agenția de Protecție a Mediului

Autoritate locală

responsabilă pt. emiterea avizelor pt. industriile principale

Emitere și control


Apele Române

Responsabil pt. implementarea strategiei de management ai apei, inclusiv aspecte de avize

Diivind ana


Concesionarul - Apa Nova București S.A.

Responsabilitate delegată pt. furnizarea serviciului de ape uzxite


Emitere și control


Emitere și control


Mecanisme de control descărcări industriale


Aviz de mediu

necesar pt. construcții


Autorizație de mediu

necesară pt. funcționare

k_)


Aviz dc management al apei

necesar înainte de emiterea avizului de mediu


C .    ~ l

Autorizație de descărcare necesară pt. descărcarea în sistemul de canalizare municioaf

\_ _J


Figura 5:1: Rezumatul mecanismelor de control


5.3.3 Cadrul legal

5.3.3.1 Cadrul național de protecție a mediului Regulamentele principale cuprind:



« Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 195/2005 cu privire ia protecția mediului, modificată prin Legea nr. 265/2006;


• EGO nr. 152/2005 privind controlul integrat al poluării și prevenirii care transpune Directiva


europeană 96/61/CE;





•'b r- i


Ordonanța, de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 195/2005 modificată prin Legea nr. 265/2006 fcste destinată să ofere cadrul durabil pentru protecția și dezvoltarea mediului. Ordonanța, stabilește:

•    principiile generale de protecție a mediului;    --U

® obțgațiile entităților (persoanelor fizice și juridice) cu privire Ia mediu inclusiv

cerința de a solicita autorizația pentru activitățile considerate că au impact asupra mepiului;

® regțimul pentru substanțe periculoase care dacă sunt folosite în cantități sări" concentrații mari ridică un risc semnificativ pentru om, mediu și proprietăți; și zCm

•    regțimul de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor.

i î n d i r m /o i o

Ordonanța impține tuturor persoanelor fizice și juridice care efectuează orice activități potențial dăunătoare pentiru mediu în România următoarele oblisatii:

® obținerea certificatelor, acordurilor, avizelor/avizelor integrate și autorizațiilor de mediu necesare și conformarea cu condițiile unor astfel de documente;

® plata oricăror acțiuni de atenuare sau daune conexe generate de activitățile lor;

•    asigurarea implementării unor sisteme de monitorizare pentru a înregistra și controla agenții [potențial poluanți; și

•    adoptarea soluțiilor adecvate mediului atunci când sunt avute în vedere noi activități sau proiectț.

i

Documentația dje mediu necesară și procedurile de obținere a acordurilor, avizelor etc. depind de natura activități) și de posibilul impact asupra mediului. In conformitate cu Hotărârea Guvernului • nr. 573/2002, activitățile sunt clasificate după cum urmează:

activitățile cu impact semnificativ pentru care este cerută numai o declarație pe propria răspundere;

activitățijl este supi obligativ: activitățijl-bilanț de


e cu impact redus pentru care este cerută o autorizație de mediu dar autorizația nu usă niciunei proceduri specifice și nu există nicio cerință care să stabilească itatea unui bilanț de mediu; și

e cu impact semnificativ pentru care este cerută o autorizație de mediu, inclusiv un mediu sau la care se aplică o procedură de autorizare integrată, în conformitate cu

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 152/2005.

ac


Categoriile de jumătate din ai (publicată de In semnificativ.


tivități sunt date în Anexa 4 din Hotărârea Guvernului nr. 573/2002. Mai mult de Ctivitățile din Clasificarea Standardelor Industriale pentru Activități Economice stitutul național de statistică în anul 2002) intră în categoria de activități cu impact

Orice activitate


industrială sau altfel de activitate economică considerată că are un impact

semnificativ asujpra mediului trebuie solicitată și trebuie să respecte condițiile:

•    unui acord de mediu/aviz integrat pentru construcția, extinderea sau demolarea unei facilități] și

•    unei autorizații de mediu/aviz integrat pentrUduncționareamnei^faci-litățiU U



Proiectul 2004/RQ/16/P/PE/0C3-1


Asistența tehnică pentru managementul proiectului și asistență în cadrul programului pentru Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune

Pentru a obține un acord de mediu, orice propunere de construcție sau extindere a unei facilități trebuie să fie supusă unei evaluări de impact asupra mediului, incluzând identificarea tuturor efectelor directe sau indirecte asupra sănătății publice și a mediului.

Acordul de mediu este valabil până în momentul finalizării construcției. Cu excepția proiectelor7 finanțate prin Instituții Internaționale de Finanțare (IIF), avizul își pierde valabilitatea, daca' execuția proiectului nu a început în termen de 2 ani de la data avizului.    / (

Autorizațiile de mediu stabilesc condițiile în care se poate desfășura o activitate noumș.au una existentă. Dacă activitățile curente nu respectă reglementărilor de mediu, se va stabili un bilânUde" mediu care să identifice orice impact important și riscurile asociate asupra mediului. Pe baza bilanțului, poate fi elaborat un plan de conformitate care să stipuleze măsurile obligatorii ce trebuie implementate pentru a reduce impactul de mediu, într-un cadrai de timp dat.

Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 152/2005 reglementează:

•    procedura pentru obținerea autorizațiilor integrate de mediu;

•    categoriile de activități industriale pentru care sunt obligatorii astfel de autorizații integrate; și

•    substanțele poluante care trebuie luate în considerare atunci când se stabilesc limitele admise.

în conformitate cu OUG nr. 152/2005, instalațiile la scară largă sau activitățile potențial generatoare de poluare mare trebuie să obțină o autorizație de mediu integrată. Aceste activități cuprind:

©

©

©

e

©


industria energetică;

producția și prelucrarea metalelor;

industria minereurilor;

industria chimică;

managementul deșeurilor; și

alte activități potențial generatoare de poluări creșterea animalelor.



mare, de exemplu prelucrarea lemnului,


Orice solicitare de autorizație integrată trebuie însoțită de o documentație completă referitoare la instalația și activitățile propuse sau la cele existente, împreună cu toate emisiile, deșeurile și aspectele de mediu. Emisiile, includ evacuarea substanțelor directe sau indirecte, vibrațiilor, căldurii, zgomotului emis în atmosferă, apă sau sol. Substanțele pentru care urmează să fie stabilite limite de emisii sunt indicate în Anexa 2 a Ordonanței.

Toate documentele prezentate vor reflecta principiile generale stipulate în ordonanță„și-nmune:

prevenirea poluării prin aplicarea proceselor tehnice adecvate;    /    \

evitarea nivelelor ridicate de poluare;    ț / /fiFFF'\X/

minimizarea producției de deșeuri;    '

utilizarea eficientă a energiei;    ' T/

măsurători pentru reducerea la minim, a riscului de accidentare; și    'F7'z~~FfiF /

planuri de măsuri de urgență pentru reducerea daunelor în cazul unui incidefiF'deipolpare.

Autorizație integrată de mediu, în mod obișnuit, impune următoarele;


$ /o

•    valori lițaitate de emisii pentru materialele poluante;

•    modul de operare pentru protejarea solului și a apelor;

© măsuri privind generarea și eliminarea deșeurilor;    .

® obligația de a monitoriza activitățile potențial poluante;

•    proceduri de evaluare pentru impactul asupra mediului; și ,;2

9 orice alt| cerință specifică.    v ' ,



Autorizațiile m

avizate anual de


tpgrate de mediu sunt valabile timp de maxim 5 ani. AceStri-'âăforizații trebuie să fie către Agențiile de Protecție a Mediului; în caz contrar, ele își pierd valabilitatea.


5.33.2 Reglementări specifice pentru apă și ape uzate


Prin Legea nr. 310/2004 și Leg( apei” înainte de activitățile pernț Avizele de mani către Apele Ronțt si restaurarea ca'


107/1996 cu privire la protecția apei (modificată și completată prin Legea nr. ea nr. 112/2006) se cere ca utilizatorii de apă să obțină un „aviz de management al a începe orice activitate (începând cu faza de proiectare). Avizele stabilesc se pe corpuri de ape sau care le afectează, inclusiv descărcarea apelor uzate, igement al apei sunt emise și monitorizate din punct de vedere al conformității de âne. „Apele Române” este o organizație care răspunde de administrarea, protejarea ității și cantității de resurse de apă de suprafață și subterane.


Articolul 11 diri Directiva privind Epurarea Apei Uzate Urbane (91/271/CEE), care cere ca toate apele uzate industriale descărcate în sisteme de colectare și instalații de epurare a apelor uzate .urbane să fie supuse unor reglementări prealabile și/sau autorizări specifice de către autoritatea organismul adecvat, a fost transpus într-o legislație națională prin Hotărârea nr. 188/2002, modificată și completată prin Hotărârea Guvernamentală nr. •obare a unor norme privind condițiile cerute pentru descărcarea apelor uzate în $c. NTPA 011/2005 detaliază normele tehnice de colectare, tratare și descărcare a îiunicipale. Pentru facilitate, în Anexa B este' reprodusă o copie a Hotărârii nr. 188/2002, modificată și completată prin Hotărârea Guvernamentală nr.


competentă sau Guvernamentală 325/2005 de ap mediul subacvat apelor uzate m Guvernamentale 325/2005 si inclizând NTPA 002/2005.


NTPA 001/2005 naturale de apă i fie autorizate și întreprinderile si funcționeze.


și NTPA 002/2005 limitează valorile substanțelor poluante descărcate în corpurile espectiv în rețelele de canalizare municipală și cer ca descărcările de apă uzată să ;ontrolate de o autoritate competentă. Acest aspect este afectat de cerința ca toate l obțină o autorizație de mediu și un aviz de descărcare înainte de a începe să




AU


Normativa NTPA-002/2005

Acest standard stabilește condițiile în care este permisă descărcarea apelor uzate în rețeaua de canalizare,

în termeni generali, apele uzate pot fi descărcate dacă: (I) facilitățile și instalațiile de epurare a apelor uzate nu sunt deteriorate, (II) capacitatea canalizării nu este diminuată, (III) nu sunt prejudiciate sănătatea publică, igiena și personalul operator, (IV) procesele de epurare a apelor uzate nu sunt perturbate și (V) nu există, nici un eveniment de incendiu sau explozie.

Standardul impune un număr de restricții referitoare la descărcare. Apele uzate industriale nu trebuie să conțină: (I) materiale în suspensie a căror cantitate, dimensiune și natură constituie un factor activ de corodare a conductelor de canalizare, produce colmatarea sau împiedică curgerea normală, (II) substanțe agresive care vor deteriora conductele canalizării și părți componente ale instalației de epurare, (III) substanțe care pot întrerupe operarea normală a instalației sau pot constitui amestecuri explozive, (IV) substanțe toxice sau noxe ce pot afecta sănătatea personalului sau operatorilor, (V) substanțe periculoase (Hg, Bi, Sb, compuși halogeni organici, compuși organici cu P și SN„ substanțe puternic cancerigene, substanțe radioactive), (VI) coloranți care prin cantitatea lor pot cauza modificarea culorii apelor, (VII) substanțe inhibitorii din procesele de epurare a apelor uzate sau nămolului, (VIII) substanțe organice toxice biodegradabile în astfel de cantități încât pot afecta procesul de tratare biologică.

Concesionarul de apă și ape uzate - ANB are responsabilitatea de a autoriza întreprinderile să se racordeze la sistemul de canalizare și de a emite avize de descărcare. Avizul de descărcare stabilește concentrațiile maxim admisibile (CMA) ale principalilor parametri de poluare. Profilurile CMA tipice stabilite de ANB sunt prezentate în Tabelul 5-2.

Deținând o justificare, ANB poate stabili concentrații maxim acceptabile mai reduse decât cele stabilite în NTPA 002/2005. Și invers, acolo unde instalațiile sunt cunoscute ca având facilități de pre-tratare inadecvate, descărcarea în canalizare poate fi temporar acceptată, dacă se conformează unui plan de măsuri convenit de a îmbunătăți facilitățile. îpLgâcestețsituații, ANB poate accepta CMA-uri mai mari decât cele stabilite în NTPA 002/2005'.pentru o perioadă de timp limitată. în plus, se știe că ANB revizuiește CMA în conformitate, cu necesitățiie/SEAU în care anumite produse în exces față de CMA curent ar putea fi. benefice pentru, funcționarea SEAU.

Tabelul 5-2: Profilurile CMA tipice stabilite de ANB





s ) £'î

-    -    -r-OTrpîBSIJț ÎB-Ș™

Profil 1 Profil 2 Profil 3 Profil 4 Profil 5

1 emperamra

--j

_

' C

40

40

40

40

Concentrația lorir

or de hidrogen Op hi!

6.5-S.5

6.5-8.5

b.o-o.o

6.5-S.5

6.5-8.5

Matern in stsspenr

ie

mg/diN

350

140

350

140

“00

Consum. biochmcj

fCBOSi

c de oxigen la a oh

11US'/ dmc

300

dO

300

- G

CU

600

Coastim cEunic d

bicromat de potas

e oxigen-nieiocV* cu

IUI

muu dm-

500

1 c- c

1_G

500

125

1,000

Azot amoniacul 2

<H4+1

mg/'diN

30

30

30

30

60

roîior coral !pi

vu dm-

5

0

25

5

1

Stdiae NO-P-i

m</ dn?

600

600

600

600

1,200

Sobstaxite estraca

bile cu eter de petrol

ing/dnP

3C'

20

30

20

60

Detergeiici suiceu biod.e.gradabili

:s ainon activi

msp dm-

-U

OG

•-)~

0.5

50

Plumb ;Tb2-,

mm dnu

V. J

0.5

O.OON

O.OON

0.5

Cadnw !Cd2-1

ng dnP

C; o

0.3

f;

o

G

U.D

ClOlII

' Crc —

ț~mcr ; rLrp'N

fi ..5

0.0025

0.2

Ci'om tovu

mg/ dnu

. '0.1

, '0.0025

Cupru iCv2-H

mg/ dmc

OP

COI

0.0013

0.0013

n o

Nichel INC-;

rn< ■ clnv

/

0.0021

0.0021

1

Zmc i'Zn2+l

mg/ dnu

i

0.5

0.5

0.5'

1

CiamiafCN-’'

mg/dnu

0.1

0.1

1

Gorun

mg dm-'

500

500

500

500

500

5.3.3.3 Reglementări specifice substanțelor periculoase

UE a lansat două documente, anume Directiva CE 2000/60 și Decizia 2455/CEE, în care se discută necesitatea de a proteja apele care primesc afluenți de „substanțele prioritar periculoase”. Guvernul României a apiobat aceste documente în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 și în Hotărârea Guvernului nr. 783/2006.

Sub aspect general, chestiunea „substanțelor prioritar periculoase” este foarte delicată. Există un număr de substanțe clar definite ca substențe^riorifar periculoase. Aici sunt incluse, printre altele,

apă și așa mai departe.



4i 4



hă r O 9 ■ 2-&/Z-


O preocupare majoră, atunci când se definesc substanțele periculoase este capacitatea de măsurare exactă a concentrației în corpul de apă. în multe cazuri, metoda de analiză disponibilă dă numai răspunsul „sub nivelul de exactitate al metodei,, sau „nedetectabil”. în schimb, aceasta duce la următoarea concluzie: nu este posibil să se evalueze potențialul impact al substanței în cauză într-o situație specifică. Oricum, nu este același lucru când se declară astfel dacă nu există nici un risc asociat acestei substanțe.

O altă preocupare este factorul timp. Un număr de substanțe chimice utilizate în societatea modernă sunt folosite în concentrații reduse și în cantități mici. Cu toate acestea, se poate ca efectele pe termen lung (nedorite sau considerate periculoase sub diferite aspecte) să nu apară timp de generații, dar este posibil să apară ca rezultat al unei acumulări lente. Problema este abordată de Birlett, J. och Lester, J (2003) în "Perturbatorii endocrini în procesele de epurare a apelor uzate și nămolului” Publicație IWA.    . • •

în București emisia de deșeuri prioritar periculoase eâțe controlată prin stabilirea Ciy©//

5.3.3.4 Principiul „poluatorulplătește”    Uu    - zăf'tP    /

Planul de conformitate privind descărcările industriale elaborat cd referire la Instalația în Etapa 1

cere adoptarea Principiului „poluatorul plătește”. Compania operatoare pentru București a solicitat aprobarea de la Primăria București pentru implementarea unei astfel de abordări, dar conform celor confirmate în cursul întâlnirilor Comitetului Executiv, ea trebuie încă obținută și de aceea nu este implementată.    -

Conceptul „poluatorul plătește” nu este nou și a fost recunoscut ca principiu general a bunelor practici de mediu încă din anul 1990 (OECD) 1989, 1992). Scopul său este acela de a transfera costul gestionării poluării către sursă, astfel încât să încurajeze dezvoltarea durabilă, și nu acela de -a pedepsi poluatorul.

5.3.3.5 Prevenirea și controlul poluării accidentale

în conformitate cu Articolul 32(2) din „Legea apelor nr. 107/1996”, utilizatorii de apă inclusiv industriile sunt obligați să pregătească și să aplice planuri, de prevenire și control al poluării accidentale ce poate rezulta în urma activităților lor.

Pentru unitățile cu activități industriale din București, pentru a obține o Licență, acestora li se solicită să prezinte un Plan de poluare accidentală și detaliile de contact ale persoanei responsabile.


Asocierea SE1S nu știe în mod clar dacă această cerință este aplicată aeelopactivități din competența ANB sau celor care descarcă în rețelele acestora.



5.4 Abordare și metodologie 5.4.1 Autoritățile responsabil


5.4.1.1 Organismele responsabile



%

'v

* 1^


V/

Nu' J



Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile este autoritatea centrală pentru protecția mediului și autoritatea competentă desemnată. Următoarele îi sunt subordonate:

® Agenția Națională pentru Protecția Mediului care este o instituție publică cu responsabilitate specială pentru protecția mediului și coordonarea autorităților teritoriale, și anume Agenția,

Regiona

Acestea


ă de Protecție a Mediului sau Agenția de Protecție a Mediului (ARPM sau sunt subordonate ANPM.

9 Garda Rațională de Mediu (GNP), care este un organism specializat de control și inspecție expert îii prevenirea, stabilirea și impunerea penalizărilor pentru încălcarea legislației legate de protefcția mediului, având în subordine unitățile regionale și județene.

Acordurile și autorizațiile de mediu sunt emise atât de ARPM cât și de APM, în funcție de natura importanței inc.ustriale iar pentru unele activități, competența aparține Agenției Naționale de Protecție a Mediului. ARPM răspund de emiterea autorizațiilor dejnediu pentru toate industriile principale inclusiv cele care sunt de competența Ordonanței de Urgenți'a-,Guvernului cu privire la controlul integrat și protecția împotriva poluării. APM sunt responsabile pentru emiterea avizelor și

autorizațiilor dej mediu pentru alte activități.

înainte de aprobare, avizele de mediu sunt prezentate de către, fnncțidnarui'responsabil de la APM, ANB, Apele Române, Primăria București și departamentul deupontpîeri. Comitetul revizuiește întreaga documentație în ceea ce privește conformitatea cu legislația și reglementările relevante și discută în colectiv propunerile. Ședința este consemnată într-un proces verbal care conține preocupările tutjuror membrilor care au fost luate în considerare în emiterea sau refuzarea avizului.

în general, avizele și/sau autorizațiile de mediu nu vor fi emise decât dacă sunt respectate prevederile legjale sau cele referitoare la protecția mediului. Totuși, acolo unde este cazul, autoritatea de cjiediu poate permite funcționarea unor facilități care nu respectă conformitatea, pe baza implementării unui program convenit de asigurare a conformității în cadrul unui cadru de timp.

Garda Național^ de Mediu (GNP) răspunde de verificarea conformității cu legislația de mediu, de inspectare și de aplicarea penalizărilor pentru încălcarea legislației. Atribuțiile acesteia cuprind următoarele:

controlul activităților care influențează mediul și aplicarea amenzilor în conformitate cu legislația de protecție a mediului;

controlul activităților care prezintă riscul de accident major și/sau impact asupra mediului

dincolojde granițele țării, pentru a preveni și minimiza riscurile de poluare;

participarea la măsuri de reducere la minim sau de eliminare a efectelor poluării mediului,

stabilirea cauzelor de poluare și aplicarea amenzilor în conformitate cu legea;

controlul investițiilor în domeniul mediului în toate fazele de execuție, având acces la toate

documentele,

propuneri adresate organismului emitent cu privire la suspendarea și/sau anularea normelor de reglementare emise fără a fi conforme du prevederile legislative;

constatarea faptelor care constituie infracțiuni în domeniul protecției mediului, consilierea organelpr de investigare penală și colaborarea cu acestea pentru constatarea faptelor care, în confonțdtate cu legea, constituie infracțiuni; și

verificarea notificărilor de încălcare a legislației de mediu în vigoare. -

5.4.1.2 RAR



în cadrul legis


1 ației naționale, responsabilitatea pentru tratarea și eliminarea deșeurilor aparține autorității locale de competență. în București, fiisăzareajerviciilor de apă potabilă și menajeră a fost încredințată ANB, în condițiile C/()ntractuiuÎNeî/()kceKÎuje semnat între orașul București, ANB și Regia Generală de Apă București în anul^)00?<//


Partea II (Servicii) din Contractul de Concesiune stipulează că serviciile pe care le furnizează" Concesionarul (adică ANB) includ:

colectarea și transportul apelor uzate de la clienți, inclusiv din fosele septice și tratarea adecvată a cestei canalizări și tratarea și eliminarea efluenților în conformitate cu Nivelele de Servicii și Legislația relevantă;

•    colectarea, tratarea adecvată și eliminarea drenajului apelor rutiere și de suprafață și cu ajutorul rigolelor și șanțurilor;

•    monitorizarea descărcărilor apelor uzate industriale în sistemul de canalizare;

•    eliminarea în condiții de siguranță a tuturor deșeurilor și produselor derivate rezultate din activitățile de menționat mai sus, în conformitate cu cerințele Nivelelor de Servicii și ale standardelor legale relevante;

•    operarea, întreținerea și repararea patrimoniului public;

•    contactul cu și raportarea către organismele de reglementare competente în conformitate cu legile din România, inclusiv Ministerul Sănătății și cu reglementatorii de mediu;

•    aderarea la toate cerințele aplicabile relevante și stabilite prin lege, la standardele, Legile și codurile de practică; și

» aplicarea Bunei Practici Industriale în îndeplinirea atribuțiilor sale.

O responsabilitate specială de stabilire a CMA adecvate definite în avizele de descărcare și de monitorizare a conformității revine departamentelor derinspecție .și control din laboratoarele ANB. Suplimentar la propria analiză, în sprijinul eforturilor/sale, ANB angajează un laborator independent acreditat.    ~    P' ,'riț.ț'' 'ri<Q MMM

S ,    ..    7

5.4.Î.3 Comunitățile din vecinătatea orașului București'' .gri'

Orașul București este înconjurat de un număr de localități satelit situate în cadrul județului Ilfov. Nu există o centură verde clar definită în jurul orașului și multe .din dezvoltările urbane din vecinătate sunt adiacente celor din București. în consecință, multe din utilitățile orașului s-au extins în afara granițelor municipalității pentru a deservi comunitățile învecinate și/sau unitățile economice mari.

Apele uzate provenite de la toate sau doar de la o parte a comunităților din Popești-Leordeni, Jilava, Pantelimon, Dobroiești, Chitila și Voluntari se descarcă în sistemul de canalizarea centralizat din București. Mai mult, sunt în construcție rețele de canalizare care vor fi racordate la cele din București în Mogoșoaia și Glina, în fine, primăria din Buftea a decis să se racordeze la rețeaua de canalizare a orașului București. în conformitate cu legislația națională, responsabilitatea principală pentru furnizarea serviciilor în aceste zone rămâne în sarcina Autorit^fJ^rșAdAÎm^tțative Locale.


5.4.2 Monitorizare și control

5.4.2.1 Garda Națională

Responsabilitatea de monitorizare a conformității cu reglementările', națio,naltiytie protecție a mediului și de aplicare a sancțiunilor revine Gărzii Naționale de Medifit-Gar-dâ este autorizată să conducă inspectarea locațiilor, pentru a confirma confonnitatea cu prevederile avizelor adecvate. Inspectorii trebuie să aibă acces la toate instalațiile, echipamentul sau locurile de activitate cu potențial impact asupra mediului. Ei au dreptul să ceară orice document relevant pentru activitatea industrială, prelevează eșantioane și intervievează angajații.

În cazul neconformității cu un aviz de mediu, regulatorii de mediu argun număr de puteri de impunere asupra operatorilor (de exemplu, aspecte industriale) incluzând^


fo •

Proiectul 2004/RO/16/P/PE/003-1


Asistența tehnică pentru managementui proiectului și asistență în cadrul programului pentru

Studiul de fezabilitate - Cerere fonduri de coeziune


avizul său autorizația de mediu poate fi suspendată pentru până la 6 luni după primirea urieN notificări de conformitate; în timpul suspendării avizului, activitatea este interzisă; în cazul în care în timpul perioadei de suspendare măsurile de remediere nu sunt luate, avizul său autorizația de mediu poate fi anulată;

impunerfea unui pian de măsuri poate fi implementată de către operator pentru a asigura conformitatea cu legislația relevantă; și aplicarea de amenzi pecuniare.

în plus, operat neglijenței sale pecuniare ulterii)


orul poate fi responsabil pentru costul de reparații ale oricăror daune datorate și în cele din urmă poate fi urmărit penal cu posibila aplicare a unei amenzi are și/sau închisoare.

Un operator industrial are dreptul de apel privind oricejieeizie legată de problemă, revizuirea, anularea sau suspendare a oricărui aviz de mediu în cadfuTLegif nr. 554/2004, cu privire la revizia juridică, amendată ulterior prin Ordonanța de Urgentăm Guvernului, nr. 190/2005.

5.4.2.2 ANB

întreprinderilor uzate. Dacă nu analizate de un trimisă ANB.


care execută activități li se. cere să-’și<autpregleze calitatea descărcărilor de ape se stabilește altfel, în avizul de descărcare, eșantioaneie trebuie prelevate lunar, aborator acreditat (al ANB sau altul) și o copie a buletinului de analize rezultat va fi în plus față de ajutoreglare, ANB ia eșantioane de prelevare (draga) pentru a monitoriza apele uzate descărcate în locații adecvate unde fie descărcarea sub aspectul contaminanților este mare, fie se suspectează o încălcare a cotei standard admise. întreprinderile care execută activități industriale sunt selectate diptre cele din interiorul orașului București care se încadrează în competența ANB.

în mod curent, ANB nu execută monitorizări sau analize ale activităților industriale situate în sectoarele învecinate care totuși descarcă în sistemul său.

Toate buletinele identificat și penalizări penti costurile asocia' poate fi imediat


nalt:


de analiză sunt examinate de departamentul de control al ANB și excedentul este ificat prin intermediul APM. ANB este actualmente incapabilă să impună orice încălcarea cotei standard admise dar cu această ocazie caută să recupereze descărcărilor roșii /de rugină care compromit sistemul de canalizare și dacă sursa stabilită. în orice caz, ANB încearcă să încurajeze conformitatea prin consultări.


:ru


.te


ANB a solicitafe aprobarea Primăriei București pentru a aplica amenzi unităților cu activități

industriale care principiului „po



depășesc cota standard admisă și o abordare st    pjpunere pe baza luatorul plătește”.

ANB nu are dreptul de a închide o întreprindere industrială.

5.4.3 Comitetul executiv


Planul de Acțiune dezvoltat de Asocierea SHS în anul 2007 era destînaUgarântării unei abordări coordonate și concentrate să asigure integritatea sistemului de canalizare din București. în timp ce dezvoltarea placului reprezintă acum înțelegerea mult îmbunătățită a descărcărilor rezultate din industrie în sistfemul de canalizare (cele din București) și monitorizării acestora, mai rămân încă aspecte de abordat. Acestea sunt prezentate în detaliu în Secțiunea 5.9 a acestui Studiu.    -

5.5 Investigarea descărcărilor de ape

5.5.1 Inventarul activităților industriale


ANB ține un registru conținând toate clădirile și facilitățile din Bucure ștîTrirrânul 2010, lista a confirmat că există 957 astfel de facilități din care 18 debite de descărcare sunt mai mari de 1.000 m /zi.

5.5.2 Volume și încărcări de ape uzate în conformitate cu evidențele ANB din luna martie 2011, există 957 unități indjrsirialeautorizate care descarcă circa 27 milioane m3/an în rețeaua de canalizare. ANB estim^ză^căAnU|ucurești există în total 1350 unităti industriale care descarcă circa 32,5 miIio:țn^~mNairinxreț^aua de canalizare.

5.5.3 Debitele industriale care intră în SEAU

Contribuția curentă de apă uzată industrială care intră în sistemul de canalizarU^aÂQgțtâubaptare a fost estimată la aproximativ 89.000 mT'zi dintr-un debit total zilnic pe vreme uscată (DVU) de 1.008.288 m3/zi (vezi secțiunea 4.1.2). în ultimii .10 ani, a fost stabilit un model clar: Deoarece tranziția activităților industriale a fost clară, volumele de apă uzată s-au redus. Activitățile trecând de la industria grea la sectorul de servicii au avut un impact asupra volumelor de apă uzată, precum și asupra caracteristicilor acesteia. în continuare comentăm acest ultim efect.

Cota curentă a debitului de ape uzate industriale este de 8,8% din DVU actual. Pe baza faptului că este foarte posibil ca această tranziție a activităților industriale din București să continue, o estimare privind apele uzate industriale pentru perioada de proiectare presupune că nivelul va rămâne același sau de 89.000 m7zi.

5.5.3.1 încărcăturile specifice de poluare industrială în


încărcăturile curente de poluare industrială au fost și ele estimate și prezentate în secțiunea 4.1.2. „Volume și încărcări de ape uzate” de mai sus. încărcările au fost estimate dintr-un bilanț de masă

pentru diferiți parametri în încărcare totală care încărcăturile sunt prezentate în Tabelul 5-3.

intră în Caseta de la SEAU Glina 2010.

- TA -    jfi    ĂU T

:MBțflilBlBB

--- ----= -— _ — ---

s--    -    J-.    .

încărcături estimate, în kg/zi

890

89

27

4.450

2.670

încărcăturile totale măsurate, în kg/zi

80.657

24.527

4.073

167.023

255.860

încărcăturile industriale din încărcăturile totale,

0/

/o

1,1

0,4

0,7

2,7

1,0

După cum se poate vedea în Tabelul 5-3, contribuția industrială este destul de mică, în special pentru nutrienții azot și fosfor. încărcăturile acestor doi parametri provin într-o mare măsură din canalizarea de apă menajeră. De asemenea, se presupune că poluarea industrială va rămâne aproape. constantă în timpul perioadei de proiectare prevăzute. în timpul acestei perioade de proiectare a fost prevăzută o creștere mică a nivelului de poluare industrială.

firi Lefi fifil /q


•no


/A G



Preocuparea majoră privind poluarea industrială va ii legată de conținutul de metale grele și

substanțe toxici    P


Efectul acestor țnetale grele poate fi definit în două modalități prinbipale: / .


•    efectul c|irect asupra performanței tratamentului legat în mod horrnaEfie'sistemele biologice, cum surit tratamentul nămolului activat și fermentația anaerobă: și

•    poluare^ nămolului asociată reutilizării pentru utilizarea în agricultură. UE a prezentat recent un „Document de lucru privind Nămolul și Deșeurile Biologice”, cu data de 21 septembrie 2010, ca fundament pentru o nouă directivă cu privire la nivelele admisibile de calitate a nămoluljai în vederea reutilizării. Tabelul 5-4 detaliază schița noilor instrucțiuni în ceea ce privește calitatea nămolului pentru diferite reutilizări.

Tabelul 5-4: Instrucțiunile UE pentru reutilizarea nămolului, septembrie 2010


Cd

(mg/kg)

_ Cr (total)

(mg/kg)

Cu

(mg/kg)

Hg

(mg/kg)

Ni

(mg/kg)

Pb

(mg/kg)

Zn

(mg/kg)

PAH (sau

benzo-a-piren)

Impurități >2mm


0,7

i    '

1,5

10

n

O

20 la 40

70 (total)

100

100

1.000

300

0(Cr VI)

70

500

100

1.000

500

1.00 la 1.750

0,4

1

1

. 10

16 la 25

25

50

50

300

100

300 la 400

45

100

120

500

200

750 la 1.200

200

300

400

2.500

800

2.500 la 4.000

-

-