Hotărârea nr. 102/2012

HOTARAREnr. 102 din 2012-08-30 PRIVIND APROBAREA DOCUMENTATIEI TEHNICO-ECONOMICE SI A INDICATORILORTEHNICO-ECONOMICI AFERENTI STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTITII "INCHIDERE INELUL MEDIAN DE CIRCULATIE LA ZONA NORD/AUTOSTRADA URBANA - TRONSON LACUL MORII - SOSEAUA COLENTINA"

Consiliul General ai Municipiului București

HOTĂRÂRE

privind aprobarea documentației tehnico - economice și a indicatorilor tehnico - economici aferenți studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții ,.închidere Inelul Median de Circulație la Zona Nord/Autostrada Urbană -tronson Lacul Morii - Șoseaua Colentina”

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate al Direcției Generale Dezvoltare Urbană - Direcția Urbanism;

Văzând raportul Comisiei economice, buget, finanțe și avizul Comisiei juridice și de disciplină din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului - cadru al documentației tehnico - economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții;

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. b), alin.(4) lit. d) și art. 45 alin.(2) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu modificările și completările ulterioare.

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă documentația tehnico - economică și indicatorii tehnico - economici aferenți studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții ,.închidere Inelul Median de Circulație la Zona Nord/Autostrada Urbană - tronson Lacul Morii - Șoseaua Colentina”, conform anexelor nr, 1,2 și 3 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Finanțarea investiției prevăzută la art. 1 se va face din alocații bugetare și/sau din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor obiectivelor de investiții aprobate conform legii.

Art.3 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.


PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, l OLTEANU CRISTIAN MARIAN

București, 30.08.2012 NR. 102

If) ■ o 'v . 9.^ / 7


Proiect București:


Ecoterra:


Metroul:



Foaie de semnaturi

VI >    /

Sef proiect complex dr, ing. VlacK^jatan


ing. Aiina Văduvă






PROIECT BUCUREȘTI?'

P-*'«    iw>r Hlftufrg

■'JtJH J4«^»


CONFORM CU QRFNALU'-.


Colectiv de elaborare

URBANISM:

Arh. NICOLAE CHIRAN

DRUMURI, PODURI SI CONSOLIDĂRI COORDONARE:

dr. Ing. MIHAI PREDESCU

DRUMURI:

Ing. RADU COSTEA T~

Ing. MIRELA COJENESCU-LABAR Tehn. ANGELA BEALCU    x


PODURI SI CONSOLIDĂRI Ing. MIHAELA PREDESCU Ing. ALINA STAN Ing. GEORGE DRAGHITA Ing. DAN CHERELUC

MUTĂRI PROTEJĂRI REȚELE SI ECHIPĂRI EDILITARE COORDONARE:


Ing. CORNELIU PANAITESCU

ALIMENTARI CU APA:

Ing. LIVIU SEGARCEANU Ing. MIHAELA BULAGEA




ing. DORINA ANA PAHAOM Ing. ALINA NANU

CANALIZARE:



GAZE TERMOFICARE: Ing. ELISABETA FERARU Ing. CRISTIAN BADEA


STRUCTURI EDILITARE:

Ing. ALEXANDRU IFTODE C Ing. IONESCU EDUARD p-

STUDII TOPOGRAFICE:

Ing. AURELIN IONESCU Ing. SILVIA NAUM





j CONFORM leu ORiGiHAUUU


1 Date generale


1.1 Denumirea obiectivului de investiții
J

ÎNCHIDERE INELUL MEDIAN DE CIRCULAȚIE LA ZONA NORD / AUTOSTRADA URBANA - TRONSON LACUL MORII - SOSEAUA COLENTINA

1.2 Autoritatea Contractantă

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

1.3 Amplasamentul

Municipiul București, si.judetul Ilfov - oraș Voluntari

1.4    Titularul in ves titiei

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

1.5    Beneficiarul investiției

PRfMARIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

1.6    Elaboratorul studiului

Asocierea - S.C. PROIECT BUCUREȘTI S.A., S.C. ECOTERRA S.R.L., S.C. METROUL S.R.L., S.C. WESTERN OUTDOOR S.R.L. și S.C. ALPHA STUDIO



Colectiv de elaborare:
Sef proiect DRUMURI: Ing. Florin Raducu


Colectiv Trafic:



/

Ing/fravid Suciu Matern. Anca Bran^ărea

Matern. Simon^a Manea Drd. Ing. Gabrieia Mitran



Colectiv Drumuri:


Ing. Eduard Polac Ing. Gabrieia Bucur

Ing. Georgeta Ing. Adelina Radoi Ing. Viorel Dinu xUd Tehn: Elena Necsulescu



Colectiv Consolidări:


Ing. Octavian Stoicescu

Ing. David Tăios



iîL


Colectiv Proiectare structuri rutiere:

Ing. Sorin Cioca


Colectiv Poduri:



Ing .Viorel Bucur Ing. Victoria Enache

ing. Alexandru Ignat Ing. Andreea Mironescu Ing. Liviu Bucur Ing. Alexandru Pruna Ing. Cătălin Ion






ECO


CONFORM

Cu ORiONA LUL

Colectiv Evaluare costuri: Ing, Cristina Popescu

Colectiv Mediu:



Ing. Ana-Maria Moldoveanu

ing. Rodica lacobescu Geograf Andrei Angheî


Colectiv Exproprieri:



Colectiv Studii economice: Dr. Ing. Andreea Raducu A -

Ing. ec. Daniela lonita Ec. Andreea Giorgi    ,

"1






CONFORM CU ORIGINALUL


Colectiv de elaborarare

ARHITECTURA

STRUCTURI

REȚELE


/•


< Arh. Madalina Trie


PLAN GENERAL

GEO-HIDRO


ylng. Marius Vlascean

/ing. Viorica Ciugudean : ing. Cătălin Ganea flng. Cătălin Stanescu



INSTALAȚII


Y /

: Ing. Lucian lonescuM^

: Ing. Radu Dumitru : ing. Manuel Mandre.



CCW03M

Cu OîM?.*îALUL

Denumire proiect

ÎNCHIDERE inelul median de circulație la zona nord / AUTOSTRADA URBANA - TRONSON LACUL MORII - SOSEAUA COLENTINA

STUDIU DE FEZABILITATE

Autoritatea' Contractanta. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Prestator. Asocierea S.C. PROIECT BUCUREȘTI S.A., S.C. ECOTERRA S.R.L.,

S.C. METROUL S.R.L., S.C. WESTERN OUTDOOR S.R.L. și S.C. ALPHA STUDIO S.R.L.

i    (

CONFORM CU ORiGiNPiLULj

CUPRINS    / 75^

1    DATE GENERALE...............................-....................................................................................................3

1.1    Denumirea obiectivului de investiții.........................................................................-................3

1.2    Autoritatea Contractantă ...................................................................................•.....—............ 3

1.3    Amplasamentul.............................................................-.............•—.........................................3

1.4    Titularul investiției.............................................................-......................................................3

1.5    beneficiarul investiției.........................................-..........................................................—........3

1.6    Elaboratorul studiului............................................................................................................... 3

2    INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL...........................................................................4

2.1    Situația actuala, si informații despre entitatea responsabila cu implementarea

proiectului...........................................................................................................................................4

2.1.1    Prezentarea situației existente................. 4

2.1.2    Deficiențele majore ale situației actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;.....................46

2.1.3    Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului................................................... 50

2.2    Concluziile studiului de prefezabilitate...................................................................................51

2.2.1    Variante analizate................................. 51

2.2.2    Analiza multicriteriala........................................... 52

2.2.3    Concluziile analizei multicriteriale...........,............. 55

2.2.4    Descrierea constructiva a investiției............................;.........................................................•.......58

2.3    Date tehnice ale investiției....................................................................................................71

2.3.1    Zona si amplasamentul................................................................................................................. 71

2.3.2    Statutul juridic al terenurilor ce urmeaza sa fie ocupate..................................,.......................... 71

2.3.3    Situația ocupărilor definitive de teren.......................................................................................... 71

2.3.4    Studii de teren..............................................................,................................................................80

2.3.5    Caracteristici principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiții specifice

domeniului.................................................................................................................................................. 84

2.3.6    Situația existenta a utilităților si analiza de consum...................................................................203

2.3.7    Concluziile evaluării asupra mediului.......................................................................................204

2.4    Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investiției............... 213

/luWrft/LL'f fifa fa- o c/. Jv/a

4. i Identificarea in vestitie! si definirea obiecti velor , inclusiv specificarea perioadei de referentU....................................................................................................................................................... 2 i S

4.2    Analiza opțiunilor....................................................................................................................... 219

4.3    Analiza financiara.....................................................................................................................220

4.4    Analiză economica........................................................................................................................ 220

4.5    Analiza de ssnzitivitate..............................................................................................................,.., 221

4.6    Analiza de risc....;.........................................................................................................................224;

5    SURSțLE DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI ...................................................................................227

6    ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI.. 227

7    PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIȚIEI................................. 228

7.1

7.2

7.3

7.4

7.5




//


închidere inel median ae circulație Ia zona Nord -Tron>

&on kaeul Morii Ses-Getem

rina

CU O;-uG‘NâLUL

2 informații generale privind proiectul


2.1    Situația actuala si informații despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

2.1.1    Prezentarea situației existente

»

2.1.1.1    Element generale

In condițiile creșterii extrem de accentuate a valorilor de trafic în municipiul București în ultimele două decade, Primăria Generală a Municipiului București a pregătit o serie de proiecte menite să reducă congestia și să fluidizeze traficul pe marile artere. Aceste proiecte se regăsesc în Planul de Investiții elaborat de PGMB, iar o parte dintre' ele se află deja în execuție.


Pentru zona de nord și nord-vest a capitalei au fost selectate principalele proiecte aflate în execuție, acestea fiind evidențiate grafic în figura de mai sus.

Pe de alta parte, prin prevederile PUG se propune realizarea următoarelor artere


/o?



• Inelul central ce are o lungime de13,5 km limitează zona centrala a orașului șX se desfasoara pe B-dul Dacia - str. Mihai Eminescu; str. Traian, str. Nerva Trâian, B-dul Sincai, Calea Serban - str. Mircea Vulcanescu;

•    Inelul principal de circulație cu o lungime de cca. 22 km si 8 benzi de circulație ce include linia de tramvai poziționată in ax, se regăsește pe arterele B-dul larlcu de Hunedoara, Sos. Ștefan cel Mare - Sos. Mihai Bravu - pe latura de nord si est, Calea Ferentarilor, Sos. Orhideelor, B-dul N. Titulescu la vest si nord; necesita a fi inchis in partea de sud intre Sos. Mihai Bravu si Calea Ferentarilor.

•    Inelul median de circulație reprezintă una dintre cele mai importante artere inelare ale orașului, fiind cuprins intre inelul principal si artera de centura, sitiiandu-se la o distanta de 5 - 7km fata de centrul orașului. Pe teritoriul Municipiului București acesta-este realizat in proporție de 25%, laun profil definitiv (4 benzi de circulație pe sens in care este sau poate fi inclusa si linia de-tramvai), si in proporție de 44% la un profil existent necorespunzator urmând a fi latit intr-o etapa de prespectiva; latura de nord a inelului median in lungime de cca. 13 km este in totalitate nerealizat. Acesta se regăsește pe importante artere ca Sos. Virtuții si B-dul Brașov,spre vest, B-dul Chisinau -B-dul N. Grigorescu ia est si pe Str. Turnu Măgurele la sud.

•    Artera de centura ce delimitează zona periferica a orașului are o lungime de 72 km si isi desfasoara traseul pe actualul drum de centura paralel cu calea ferâta de centura , in curs de reabilitare si de realizare a celor 2 benzi de cirdulatie pe sens.

Intrje artera de centura si inelul median este propusa o artera inelara de viteza (drum expres), ce va asigura schimburi intre principalele penetrații; a artera nu este realizata si nu este considerata a fi a prioritate a orasulpiP


2.1.1.2 Probleme urbanistice


2.1.1.2.1 Considerații generale

Inelul median de circulație va fi realizat pe un traseu cu o lungime de cca. 55 km


de cca. 8-10 km fata de centru! orașului. In unele zone - zona cartierului Titan -Balta Alba, Drumul Tberei, Berceni, segmente din ce va fi inelul median de circulație, au fost deja realizate; in continuare, in aceste zone, se vor realiza, etapizat, lucrări de mărire a capacitatii de trafic - intersecții denivelate, pasaje pietonale, lărgire a profilului stradal, linii de transport public de toate categoriile, etc. In zona de sud, intre Bd. Pallady si str. Turnu Măgurele, intre sos. Giurgiului si str. Drumul Taberei, traseul inelului median, asa cum a fost cuprins in reglementările urbanistice, este ocupat, in parte, cu construcții; in zonele libere (teren agricol), vor fi pregătite documentațiile tehnice si de urbanism, prin intermediul carora se va asigura protejarea traseului arterei rutiere.

In prima etapa, urmeaza a fi realizat inelul median - sistem complex de circulație, format din calea principala, cu sase fire de circulație, cate trei pentru fiecare sens, artere colectoare si noduri rutiere, in intersecțiile cu străzile principale, cu o lungime totala de cca. 16,5 km, in funcție de varianta ce va fi aleasa; tronsonul va fi realizat in lungul caii ferate București - Constanta, intre intersecția cu sos. Colentina, la est, si noua artera proiectata, prin intermediul careia se va realiza accesul in oraș al autostrăzii A1, in zona de vest.

Prin poziția sa, noua artera, care va atrage un trafic de cca. 70.000 de vehicule etalon/zi, in secțiune, va realiza o distribuție fluenta a traficului auto, de, toate categoriile, in zona de nord a orașului. Influenta noii artere de circulație se va extinde pana la inelul principal de circulație - sistemul lancu de Hunedoara - Ștefan cel Mare, la sud, iar spre nord influenta noului sistem rutier se va extinde dincolo de prima centura de localitati - Stefanesti - Voluntari - Pipera - Otopeni - Mogosoaia -Chiajna.


Având iiji vedere complexitatea deosebita, din punct de vedere funcțional, a teritoriului pe care ii traversează, in proiectarea noului sistem rutier, vor fi avute in vedere olserie de obiective importante, de mare importanta pentru capitala.

2.1.1.2.2.1 Aeroportul internațional “Henri Coanda”- Otopeni

Noul master-plan al Aeroportului, reglementează condițiile in care se va putea realiza mărirea capacitatii de trafic, de la oca. 5 milioane de pasageri pe an, la o capacitate de 20 - 25 de milioane de pasageri annual. Noua aerogara va fi realizata la căpătui estic al celor doua piste, in zona localității Dimieni - Ilfov. Aerogara va fi racordata, la viitoarea autostrada de centura a capitalei; de asemenea, legătură rutiera cu municipiul București se va face prin sos. Petricani si, indirect, prin intermediul viitoarei autostrăzi A3 - Moldova, tronsonul final, ce se va racorda cu inelul median de circulație, in zona Gherghitei.

In cadru! • proiectului a fost avuta in vedere posibilitatea racordării aeroportului la rețeaua Stradala municipala, prin- intermediul unor noduri rutiere corespunzător dimensionate, in zona Gherghitei, a sos. Petricani si, de asemenea, in nodul rutier de la pasajul Pipera.

A fost prevăzută, de asemenea, posibilitatea prelungirii liniei de metrou, din zona Aurel Vlaicu - Pipera, către Tunari - Dimieni; in același-timp, avand in vedere si dezvoltarea rapida a localității Tunari, va fi posibila prelungirea liniei de tramvai de

i

pe sos. Petricani, prin pasajul rutier inferior proiectat, către centru localității.

2.1.1.2.2.2Conexiune A1 - A3- DN1 - DN7


Prin realizarea inelului median - arcul nordic, se va putea asigura intercone principalelor drumuri naționale care intra in capitala, intre ele, si totodată, cu municipale de străzi.

CONFORM CU ORiGINALUl


2.1.1.2.2.3Cale ferata

Calea ferata București - Constanta a fost modernizata, pe tronsonul Gara de Nord -Colentina,; si mai departe, spre est; pe aceasta magistrala feroviara, vor putea circula trenuri cuiviteza de pana la 160 km/h, cu perspectiva de a atinge si viteza de 200 km/h. i    .


Pagina 7

/ \/4"

Zona ocupata de triajul si instalațiile feroviare aferente sistemului Gara de Nord -Basarab - Grivita, a suferit numeroase evoluții si transformări. Ca o consecința a reorganizării sistemului de cale ferata, o serie de activitati au fost externaiizate din cadrul Companiei Naționale C.F.R.

Drept urmare, o serie de terenuri, ocupate de infrastructura feroviara, a intrat in patrimoniul unor noi agenti economici. De asemenea, introducerea unor noi sisteme tehnologice, a avut drept rezultat reducerea terenului ocupat de infrastructura feroviara de interes național. Astfel, putem estima ca in zona amintita, intr-o etapa de perspectiva, o serie de terenuri (cca. 300 ha), vor intra in circuitul imobiliar civil, fapt ca va necesita o racordare a acestor imobile la infrastructura publica municipala.

Gara Pipera:

In imediata vecinătate a nodului rutier Petricani, prin proiect, a fost reglementata posibilitatea realizării unei gări feroviare; viitoarea gara va fi accesibila din inelul rutier median, dar va fi si . legata .la rețeaua stradala municipala; se va proiecta legarea gării feroviare la rețeaua municipala de tramvai.

Gara Chitila:

Pe terenurile libere ocupate pana in anii 2000 de instalații feroviare, in zona Chitila, este posibila realizarea unei eurogari. In aceasta varianta, pe un traseu a cărui configurație ar trebui actualizata, dar care subtraversa capitala spre sud, prin Cotroceni - str. Progresului - Gara Progresu, s-ar putea asigura legarea orașului cu sistemul european de linii de mare viteza; in același timp, datorita traseului lung prin oraș, s-ar putea proiecta mai multe gări, care, prin corelare cu schema mijloc transport public, ar putea asigura o funcționare fluenta a trasnportuîui d

Din nodul rutier, denumit provizoriu Chitila, s-ar putea asigura corespunzătoare spre gara propusa si, in

același timp, către \ tân


disponibilizate, prin reorganizarea incintei feroviare.

2.1,1.2.2.4Metrou


putea fi extinsa, in perspectiva, cu o serîed£ja©Hfnfî7In afara proiectelor existente,


Schema rețelei de metrou, in zona traversata de inelul median, pe arcul nordic, ar putea fi extinsa, in pers /menționate in prealabil.

MEMORIU



Menționam:

•    m&gistraia Tunari: linie care s-ar realiza pornind din statia Dimitrie Pompei, caitre noua gara Pipera, centrul localității Tunari si mai departe, noua aerogara Dirnieni;

’ magistrala Otopeni (proiect in curs de realizare): viitoarea linie va porni din zona Bucureștii Noi si va asigura legătură cu actuala clădire a aerogării “Henri Cganda” - Otopeni. In zona podului Constanta - DN1, după statia Gara Baneasa, linia de metrou se va intersecta cu inelul median, care va putea ti realizat si in varianta subterana.

•    Zona Giulesti: este necesara analiza unor soluții de extindere a rețelei de metrou, probabil cu pornire din Gara de Nord / Basarab, către nord-vestul orașului, zona care are un mare potențial de dezvoltare urbanistica.

2.1.1.2.2 ȘLacul dambovita

Terenurile din zona lacului Dambovita / Ciurel, cu o suprafața de cca. 350 ha, situate in perimetrul administrativ al capitalei sau al comunei Chiajna,.au un mare potențial de dezvoltare urbanistica. Noua artera rutiera, in ampriza careia se vor realiza si instalațiile edilitare necesare asigurării funcționalității zonei, va reprezenta suportul proiectelor imobiliare, publice si private, ce se vor realiza in perioada următoare.

In jurul iacului, se vor putea realiza mari proiecte publice, in special pentru sport si agrement - noul parc zoologic, baze sportive, parcuri si amenaiar


2.1.1.3 Rețele edilitare in zona proiectului

2.1.1.3.1 Rețele de alimentare cu apa

2.1.1.3.1.1 Obiectul 1: Nod Virtuții

In zona nodului Virtuții din punct de vedere al alimentarii cu apa, zona este dotata cu o artera majora Dn 600mm care se dezvolta paralel cu Bd. Constructorilor , pe str. Nucșoara) Traseul arterei traversează parcul Grangasi, si se intersectează cu Sos, Virtuții, continuând pe str. Pietrele Doamnei.

Artera mai sus menționata furnizează apa pentru conductele de serviciu din zona ce deservește ansamblul de locuințe adiacent Bd. Constructorilor cu diametre cuprinse intre 100-250mm.    .    ,



Pagina 9



CONFORM CU GRiGH^ALUL.



In lungul Caii Cringasi exista o conducta de rviciu importanta avand diametru! d 280mm, ce asigura apa potabila blocurilor cu regim P+8, situate la Nord de Calea Crangasi.

Pe Bd. Constructorilor de la Str. Mehadia pana ia prima intersecție către Sos virtuții artera Dn 600mm este pozata in carosabil pe partea numerelor pare.

Bd, Constructorilor este dotat cu rețele de serviciu avand diametre Dn 100-250mm cu traseul in trama stradala pe partea numerelor pare.

2.1.1.3.1.2Obiectul nr. 2: Giulesti-Virtutii

Zona este cuprinsa intre Calea Giulesti si Calea Grangasi dealungul Bd. Constructorilor.

Aceasta zona este asigurata de artera Dn 600mm ce se dezvolta pe partea numerelor pare a Bd. Constructorilor si a conductelor de serviciu dezvoltate, ansamblului de locuințe. Conducta de sericiu alimentează blocurile d, Constructorilor precum si străzile adiacente.bulevardului.


■ 2.1.1.3.1.3Obiectul nr. 3 - Nod Giulesti

Nodul Giulesti se dezvolta adiacent la nord si sud in distanta de ccXp Giulesti. Din punct ala alimentarii cu pa Nodul Giulesti este străbătut de artef 8Q0-600mm ce transporta apa de la Statia de Pompare grivita către sos Virtutis-Splaiul independentei.

In lungul Caii Giulesti exista o artera Dn 600mm ce alimentează cu apa cartierul Giulesti. In acest nod cele artere descrise mai sus au o legătură prin vane.

Zona este dotata cu conducte deserviciu din arterele mai sus menționate asigurând debitul si presiune necesara tuturor consumatorilor din zona.

2.1,1.3.1.4Obiectul nr. 4 - Chitilei-Giulesti

Zona este cuprinsa intre Calea Giulesti si pasajul subteran CF. Constanta ( Intersecția intre Calea Grivitei si Bd. Bucureștii Noi).

Zona este definita de traseul Str.Llamaiului, zonei CF Triaj dintre str. Lămâiului si str. Marginei si str. Carpati.

Dotările principale de alimentare din zona sunt:

apeduct Dn 2200mm ce are traseul parțial str Afnita, str. Lămâiului , depoul CFR, str.


- apeduct! 2200-3300mm ce are traseul str. Marginei, traversare CF, str. Carpati.

Cele doua apeducte bordeaza strada Carpati la sud si nord , ultimul apeduct construit fiind poziționat in afara pârtii carosabile a străzii, in partea de nord.

DealungUi apeductului Dn 2200m paralel cu acesta cuprins intre str. Lămâiului si strada Carpati exista o artera Dn 800mm ce asigura debitul necesar am de locuințe adiacente străzilor menționate. Diametrele conductelor de^fețvfekrsuqt A cuprinse in plaja de Dn 100-250mm.

2.1,1.3.1,ȘObiectul nr. 5 - Nod Chitilei

Obiectul prezentat in zona Pasajului CF Constanta intre intersed!

Bucureștii! Noi, si la sud, către Calea Grivitei. Principalele lucrări de alimentareTcu apa, existfente in zona, sunt:

- apeducte, ce aduc apa la Statia de pompare Grivita si care intersectează Cafea Grivitei. Aceste apeducte cu diametrele: Dn 3300 mm si Dn 2200 mm, subtraverseaza pasajul Chitilei existent.

-    arterele din zona sunt legaturi intre Dn 600 mm, Calea Chitilei si Dn 1000 mm, ce se dezvolta in lungul Caii Grivitei. In zona, exista artera Dn 800 mm, ce ungste str. Carpati la Vest cu str. Bucegi la Vest, prin intermediul unei artere Dn 000 mm, pozata in present sub radierul Pasajului.

-    zona respectiva este dotata cu rețele de serviciu existente de alimentare cu apa, de regula inelare, cu diametre cuprinse intre Dn 100 mm si d 225 mm .

2.1.1.3.1.ȘObiectul nr. 6 - Poligrafiei-Chitilei

Aceasta zdna se desfasoara intre intersecția cu B-du! Bucureștii Noi si intersecția cu Șoseaua Poligrafiei.

La Nordul Liniilor C.F.București Constanta, se afla străzile pe care exista in prezent rețele publice de alimentare cu apa.

Zona respectiva este dotata cu rețele de serviciu de alimentare cu apa, de regula inelare, cuidiametre cuprinse intre Dn 100 mm (OL) si Dn 350 mm.

Exista si omrtera principala de apa din OL cu Dn 600 mm, care este paralela cu CF-

La Sudul Liniilor C.F.București Constanta, lucrările existente cele mai importante sunt ceie 2 apeducte Dn 3300 mm (PREMO) si Dn 2200 mm (PREMO), care duc apa către Statia de Pompare existenta Grivita.

Aceste 2 apeducte au traseele parelele cu CF-ul .

De asemenea, tot in zona de sud a CF-ului exista si importante artete de apa cu diametre cuprinse intre Dn 800 - Dn 1000 mm (PREMO), care duc apa către SP Grivita.

Pe lanaga aceste 2 apeducte si arterele principale, zona de sud a CF-ului este dotata cu rețele de apa, de serviciu, de regula inelare, ce asigura necesarul consumatorilor existenti.

2.1.1.3.1.7Obiectul nr. 7 - Nod Poligrafiei

Zona este tranzitată de cele 2 apeducte Dn 2200 mm care leaga SP Grivita cu SP Nord.

La Nordul Liniilor C.F. București- Constanta, se afla B-dul Poligrafiei, pe aceasta zona exista o artera importanta din OL cu Dn 600 mm si o rețea de serviciu din FONTA cu Dn 200 mm.

La Sudul Liniilor C.F. București- Constanta, se afla tot B-dul Poligrafiei, iar lucrările cele mai importante sunt 2 artere existente, cu diametre intre Dn 800 mm (OL) si Dn 1000 mm (PREMO), care pleaca din SP Grivita.

2.1.1.3.1.80biectul nr. 8 - Poligrafiei-Aerogarii

Aceasta zona este una dintre cele mai semnificative dintre cele 24 de Zone, atat ca lungime - cca 2,5 Km, cat si ca lucrări de alimentare cu apa existente.

Traseul acestei zone se desfasoara intre următoarele repere principale:

B-dul Poligrafiei - intersecție cu Sos. Straulesti-intersectie cu Sos. Buci - intersecție cu Sos. Nordului - pana la intersecția cu B-dul Aerogării,

La Nordul Liniilor C.F. Bucuresti-Constanta, exista următoarele rețele: ■!


2.1.1.3.1.9lntre Poligrafiei si Șoseaua Siraulesti:

-    Artera din OL cu Dn 800 mm, paralela cu CF-ul;

-    Conducte de serviciu din FONTA cu Dn 200 mm, paralele cu CF-ul si cu

Șoseaua Straulesti;    r



Intre Șoseaua Mogosoaia si Sos, Bucuresti-Ploiesti:

-    Adera din OL cu Dn 800 mm, paralela cu CF-ul, care se continua cu Artera Dn> 800 mm (OL) paralela cu Șoseaua București - Ploiești;

-    Conducte de serviciu cu diam intre Dn 100 - Dn 300 mm, care intersectează si linia CF.

Intre Sos. Bucuresti-Ploiesti si Șoseaua Nordului:

-    Artera din OL cu Dn 800 mm, paralela cu CF-ul;

-    In acesata zona exista o artera Dn 400 mm (FONTA), din care se dezvolta o rețea de conducte de serviciu din cu Dn 200 mm si din PEID cu diametre intre d 125 - 225 mm, de reguia inelare, ce asigura necesarul consumatorilor exifetenti.

-    Tot in acesata zona exista conducte de serviciu cu diam intre Dn 100- Dn 300 mm, care intersectează si linia CF.

Intre Șoseaua Nordului si b-dul Aerogării:

Lucrările Existente cele mai importante la sud de CF, sunt cele 2 apeducte Dn 2200 mm (PREMO), care aduc apa la Statia de Pompare existenta Grivita

-    intre sos Bucuresti-Ploiesti si B-dul Aerogării, apeductele au un traseu paralel cu drumul principal;

-    apeductele intersectează partea de sud a Bretelei Mogosoai

-    cele 2 apeducte 2 x Dn 2200 mm intersectează in p București - Ploiești;

-    apeductele intersectează soseaua Nordului.

Referitor la arterele principale care exista tot in partea situația este următoarea:

in zjona Șoselei Mogosoaia, pe Breteaua Mogosoaia exista o artera principala din PREMO Dn 800 mm



- in partea de sud a Șoselei Nordului paralele cu soseaua, exista rețele de serviciu importante care deservesc consumatorii din zona: din PEID d 315


o£/


mm si din FONTA Dn 200 mm. pe acesata zona exista si o artera din OL cu Dn 400 mm.    .    j

Tot din partea de sud a Șoselei Nordului se ramnifica si strada Grigore Gafencu pe care exista o rețea de serviciu din OL cu Dn 200 mm.


2.1.1.3.1.10    Obiectul nr. 9- Nod Aerogării

La Nordul Liniilor C.F.București Constanta, se afla B-dul Aerogării, cu străzile adiacente pe care exista in prezent rețele publice de alimentare cu apa.

Zona respectiva este dotata cu rețele existente de alimentare cu apa, de regula inelare, cu diametrul Dn 100 mm (OL).

De asemenea, b-dul Aerogării este intersectat de o artera principala de apa din OL cu Dn 800 mm.

La Sudul Liniilor C.F.București Constanta, se afla Str. Cap. Alex Serbanescu, iar cele mai importante lucrări existente sunt cele 2 apeducte din PREMO Dn 2200 mm, care intersectează aceasta strada. .

De asemenea, tot la sud de CF, exista importante conducte de serviciu,

300 mm si din PEID d 280 mm, care deservesc consumatorii d Serbanescu.

2.1.1.3.1.11    Obiectul nr. 10- Avionului-Aerogarii



Aceasta zona se desfasoara intre B-dul Aerogării si str. Avionului.

La Nordul Liniilor C.F .București Constanta, se afla străzile pe care exista in rețele publice de alimentare cu apa.

Zona respectiva este dotata cu rețele de serviciu de alimentare cu apa realtiv noua, inelare, realizata din PEID cu d125 mm, care se inchide tot intr-o conducta d eserviciu existenta din F cu Dn 200 mm.

La Sudul Liniilor C.F.București Constanta, lucrările existente cele mai importante sunt cele 2 apeducte Dn 2200 mm (PREMO).

Aceste 2 apeducte au traseele parelele cu CF-ul si cu

De asemenea, tot in zona de sud a CF-ului, -la mijlocul distantei dintre cele 2 intersecții, care delimitează zona 9, exista o importantz artera de apa din PREMO cu diametrul Dn 600 mm. Din aceasta artera principala Dn 600 mm, se dezvolta o rețea semnificativa de conducte de serviciu. Aceste conducte de serviciu funcționează inelar, sunt relativ noi, fiind din PEID cu d intre 125-180 mm.


MEMORIU




2.1.1.3.1.12 Obiectul nr. 11 - Nod Avionului

La Nordul Liniilor C.F.București Constanta, se afla Drumul Nisipoasa,.


Aceasta zona nu are lucrări existente de alimentare cu apa.    ,/ / oy

La Sudul Liniilor C.F.București Constanta, se afla Str. Avionului, iar cele mai importanțe lucrări existente sunt cele 2 apeducte din PREMO Dn 2200 mm, care intersectează aceasta strada. Deasupra zonei de protecție sanitara a apeductelor exista artera Nord Baneasa, avand diam Dn 800 - 1000 mm.

2.1.1.3.1FI3 Obiectul nr. 12- Pipera-Avionului

Aceasta Zona se desfasoara intre intersecția cu Drumul Nisipoasa - Str. Avionului si intersecția cu str. Pipera.

La Sudul Liniilor C.F.București Constanta, lucrările existente cele mai importante sunt celei 2 apeducte Dn 2200 mm (PREMO). Aceste 2 apeducte au traseele parelele cu CF-ul si cu.Deasupra zonei de protecție sanitara a apeductelor exista artera Notd Baneasa, avand diam Dn 800 - 1000 mm


De asemenea, tot in zona de sud a CF-ului, exista o conducte de serviciu alimentarea cu apa a zonelor.

2.1.1.3.1.14    Obiectul nr. 13- Nod Pipera

La Nordut Liniilor C.F. București Constanta sunt in curs de execuție rețele pub alimentare cu apa in Ansamblul Henri Coanda.

La Sud Liniilor C.F.București Constanta , zona se afla sub influiena Stafiei de Pompare INord, apa fiind transportata in zona prin intermediul Arterei Dn 1000 mm Nord Baneasa.

Zona este dotata cu rețele de serviciu, de regula inelare ce asigura bransarea consumatorilor existenti precum si stingerea dinexterior a incendiului.

Pe Strada. Pipera exista o conducta Dn 200 mm F.

2.1.1.3.1.15    Obiectul nr. 14 -Petricani-Pipera

La Nordul: Liniilor C.F.București Constanta , nu exista in prezent rețele publice de alimentara cu apa.

La Sudul!Liniilor C.F.București Constanta,zona se afla sub influienta Stafiei de Pompare Nord, apa fiind transportata de la satie prin inermediul arterei Dn 1000 mm Nord Baneasa.




2.1.1.3.1.16 Obiectul nr. 15-Nod Petricani

La Nordul Liniilor C.F.București Constanta, sunt executate sau in curs de execuție-... ._ rețele publice de alimentare cu apa in cadru! Ansamblului Henri Coanda.

La Sudul Liniilor C.F. București Constanta, zona studiata se afla sub influienta Statiei de Pompare Nord .

Din punct de vedere ai sistemului de alimentare cu apa orășenesc,zona este dotata cu lucrări foarte importante.

Statia de pompare Nord ( una din cele 5 statii de pompare mari ale capitalei)se afla la intersecția Str.Petricani cu zona C.F, București Constanta.

Adiacent statiei se găsesc trei rezervoare de compensare,avarie si inmagazinare a rezervei intangibile de incendiu ce insumeaza cca.75.000 mc.


De la statia de Pompare Nord pornesc 7 artere Dn 1000 mm:

-    Dn 1000 mm artera IV Nord Gherghitei;

-    Dn 1000 mm artera Nord Titan;

-    Dn 1000 mm 3 artere Petricani ;

-    Dn 1000 mm artera Petricani D-na Ghica Colentina ;

- Dn 1000 mm artera Nord Baneasa ce asigura interconectarea Statiei Pompare Nord cu Statia de Pompare Grivita.

Paralel cu aceasta artera (Nord Baneasa) si la Sud de aceasta se afla apeducteel Roșu Nord si Grivita Nord, avand 2 Dn 2200 mm ce alimentează Statia de Pompare Nord.

Poziția lor este paralela cu Liniile C.F București Constanta , avand constituita o zona de protecție sanitara de 10 ml de la generatoarea exterioara conform H.G. 930/2005. Zona este dotata la Sud cu rețele de serviciu, parțial inelare ce asigura bransarea consumatorilor in zona.

2.1.1.3.1.17 Obiectul nr. 16- A3 - Petricani Sud

In prezent in aceasta zona nu exista rețele publice de alimentare cu apa.


2.1.1.3.1[19 Obiectul nr. 18- Nod A3 (Gherghitei)

In partea de sud, zona studiata se afia sub influienta Statiei de Pompare Nord apa fiind transportata prin intermediul artererelor:

CONFORM CU ORIGINALUL


- Dn 1000 mm Nord Gherghitei;

Dri 1000 mm Nord Titan.

Din aceasta artera ,se dezvolta o rețea de conducte de serviciu Dn 100 - 250 mm din fonta' gri, OL sau PEID d125mm.ce asigura debitele si presiunea necesara consumatorilor existenti, avand regimul de inaltime P+2 .

2.1.1.3.1.20    Obiectul nr. 19 - Andronache - A3 Sud

Zona studiata se afla sub influienta Statiei de Pompare Nord apa fiind transportata prin intermediul arterei Dn 1000 mm Nord Fundeni Pantelimon cu traseul in partea de Sud a zonei .

Din aceasta artera ,se dezvolta o rețea de conducte de serviciu Dn 100 - 250 mm din fonta! gri, OL sau PEID d125mm.ce asigura debitele si presiunea necesara consumatorilor existenti.


2.1.1.3.1.21    Zona nr. 20 - Andronache- A3 Nord

Străzile din aceasta zona sunt dotate cu rețele de alimentare cu apa local.

2.1.1.3.1.22    Obiectul nr. 21 - Nod Andronache

Zona studiata se afla sub influienta Statiei de Pompare Nord apa fiind transportata prin intermediul arterei Dn 1000 mm Nord Fundeni Pantelimon cu traseul in partea de Sud a Țonei .

Din aceasta artera ,se dezvolta o rețea de conducte de serviciu Dn 100 - 250 mm din fonta .gri, OL sau PEID d125mm.ce asigura debitele si presiunea necesara consumatorilor existenti.Pe Șoseaua Andronache exista o conducta Dn 300 mm

2.1.1.3.1.23 Obiectul nr. 22 - Colentina - Andronache Sud

Zona studiata se afla sub influienta Statiei de Pompare Nord apa fiind transportata prin intermediul arterei Dn 1000 mm Nord Fundeni Pantelimon cu traseul in partea de Sud a zonei.




Din aceasta artera ,se dezvolta o rețea de conducte de serviciu Dn 100 - 250 mm

din fonta gri, OL sau PEID d125mm.ce asigura debiteie si presiunea necesara

consumatorilor existenti.    -

CONFORM

2.1.1.3.1.24 Obiectul nr. 23 - Colentina - Andronache Nord    CU ORiGiNALUL

Strazile din aceasta zona sunt dotate cu rețele de alimentare cu apa din sistemul orășenesc local.

2.1.1.3.1.25 Obiectul nr. 24 - Nod Colentina

Zona studiata se afla sub influienta Stafiei de Pompare Nord apa fiind transportata prin intermediul arterei Dn 1000 mm Nord Fundeni Pantelimon cu traseul in partea de Sud a zonei.

Din aceasta artera, se dezvolta o rețea de conducte de serviciu Dn 100 - 250 mm din fonta gri, OL sau PEID d125mm.ce asigura debitele si presiunea necesara consumatorilor existenti, avand regimul de inaltime P+2, pe sos. Colentina, pana in apropierea podului, exista o conducta Dn 200 mm, din care se alimentează rețelele străzilor adiacente.

2.1.1.3.2 Canalizare

Rețeaua de canalizare majora existenta pe traseul propos al Inelului Median sau in zona acestuia a fost realizata înainte de anul 1990.

După anul 1990 s-au realizat in aceste zone proiecte imobiliare care au rezolvat problemele canalizării prin soluții individuale, necoordonate cu proiectele publice.

Echiparea zonei cu rețele de canalizare de serviciu este slaba, fiind necesara o dezvoltare a acesteia.

Pe traseul traseul propos al Inelului Median se găsesc rețele majore d de care soluțiile drumului proiectat vor tine seama.


Rețelele de canalizare majora aflate in funcțiune pe traseul si in zo al Inelului Median sunt situate astfel:

2.1.1.3.2.1 Obiect 1 - Nod Virtuții



CONFORM

închidere ifiel median de circulație la z-or.a Nord -Tronson Lacul    U

-    pe Calea Crangasi exista colectorul ov160/240cm ce se înscrie, din zpn

stafiei de metrou Crangasi prin sos. Virtuții, spre str. Popovat    / 'J

-    pe b-dul Constructorilor exista o rețea de canalizare Dn30-40cm si ov,90/135cm cu sensul de scurgere spre colectorul ov 160/240cm de pe sos. Virtuții;

2.1.1.3.2 2Obiect 2 - Giulesti- Virtuții

In limitele.acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe Calea Crangasi exista colectorul ov160/240cm ce se inscrie, din zona statiei de metrou Crangasi prin sos. Virtuții, spre str. Popovat

-    pe, b-dul Constructorilor exista o rețea de canalizare Dn30-40-50cm si ov.70/1Q5cm cu sensul de scurgere parțial spre colectorul ov 160/240cm de pe sos. Virtuții si parțial spre colectorul 4B1 250/244cm de pe Calea Giulesti;

-    străzile existente sunt dotate cu rețele de canalizare de serviciu, avand Dn 30-40-50cm;

-    pe istr. Mehadiei exista o rețea de canalizare cu Dn30-40-50 cu sens de scurgere spre colectorul Boanca

-    pe str. George Valsan exista un cana! cu DnȘOcm

2.1.1.3.2 ^Obiect 3 - Nod Giulesti

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe Calea Giulesti exista colectorul 4B1 250/244cm


-    străzile existente sunt dotate cu rețele de canalizare de serviciu 30-40-50cm;

2.1.1.3.2.4\Obiect 4 - Chitilei -Giulesti

In limitele ^cestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe Str. Inovatorilor exista canalul colector avand secțiunea 303/31 Ocm ce străbate C.F. Grivita, se inscrie pe Str. Godeni si se racordează in canaiu[ colector 250/244cm de pe Calea Giulesti intr-o camera de deversare. Vh



2.1.1.3.2.50biect 5 - Nod Chitilei

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:


in partea de nord a liniei C.F. Bucuresti-Constanta (str. Spicului) exista canalul colector ov.13Q/195cm

pe b-dul Bucureștii Noi exista colectorul 240/250cm pe sos. Chitila exista colectorul cu Dn240cm

CONFORM LCU originalul


- in zona intersecției b-dul Bucureștii Noi cu sos. Chitila, colectorul Dn240/250cm de pe b-dul Bucureștii Noi impreuna cu cel de pe sos. Chitila (Dn240cm) si cu cel de pe str. Spicului (ov.130/195cm) se unesc in colectorul 303/31 Ocm de pe str. Inovatorului

-    pe Calea Grivitei exista colectorul ov.160/240cm din dreptul str. Carpati

-    pe str. Scarisoara exista un canal ov. 60/90cm cu sens de scurgere spre . colectorul ov.160/240cm de pe Calea Grivitei

-    zona delimitate de Calea Grivitei -b-dul Ion Mihalache- Str. Av. Popisteanu este dotata cu reteie de serviciu Dn 30-40-50cm.

2.1.1.3.2.6 Obiect 6 - Poligrafiei- Chitilei

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    in partea de nord a liniei C.F. Bucuresti-Constanta (str. Baiculesti) exista canalul colector ov.120-180cm si ov.130/195cm cu sens de scurgere spre b-dul Bucureștii Noi.

-    In partea de sud a linie C.F. București Constanta, pe str. Parcului, exista o rețea de canalizare de serviciu cu Dn 50cm si ov.70/105cm, ov,


sens de scurgere spre colectorul ov100/150cm din Complexul R(

2.1.1.3.2.70biect 7 - Nod Poligrafiei

In limitele acestui tronson se afia in funcțiune următoarele canale:

-    in partea de nord a liniei C.F. Bucuresti-Constanta (str. Baiculesti) exista canalul colector ov. 120-180cm cu sens de scurgere spre b-dul Bucureștii Noi.

\

MEMORIU


Pagina 20

Pe rampele pasajului actual exista o rețea de canalizare de serviciu cu Dn 30-50am cu sens de scurgere spre canalul de retentie Dn220cm al Statiei-de Pompare a pasajului.


2.1.1.3.2.80biect 8 - Poligrafiei - Aerogării

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:    ?

TA


- pe Sos. Straulesti exista un canal ov. 90/135cm care isi continua traseul ' paralel cu linia C.F. Bucuresti-Constanta spre cartierul Pajura, avand secțiune ov. !120/180cm. Acest colector preia si canalul cu Dn 100cm din zona str. Tipografilor-Piata Presei Libere.

-    Zona delimitate de Linia C.F. Bucuresti-Constanta-Sos. Straulesti-lntr. Straulesti este slab dotata cu rețele de canalizare.

-    Pe str. Tipografilor exista o rețea de canalizare de serviciu cu Dn 30-40-50cm

- Pe sos. București Ploiești exista rețea de canalizare de serviciu cu Dn40-50cm pe ambele parti ale soselei

-    pe Str. Floria Macelariu (fosta str.Gura Motrului)-Str. Av. Serbanescu exista canalul colector “C1”(Dn 240-350cm);

2.1.1.3.2.9Obiect 9 - Nod Aerogării

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

I

-    pe străzile Zapada Mieilor si Pechea un canal cu dn 125-150-180cm cu descurcare in colectorul “C1”(Dn 350cm);

i

-    pe străzile din cartierul Aviației exista rețele de serviciu cu Dn


-    Zona delimitate de Str. Nicolae Caramfil-Sos. Pipera-Str. Av.

Lacul Floreasca este o zona deficitara in rețele de canalizare;

2.1.1.3.2.10 Obiect 10 - Avionului- Aerogării

!

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:


2.1.1.3.2.11    Obiect 11 - Nod Avionului


In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    străzile existente sunt dotate cu rețele de canalizare de serviciu, avand Dn 30-40-50cm;

2.1.1.3.2.12    Obiect 12 - Pipera -Avionului

In limitele acestui tronson nu exista rețele de canalizare.

-    străzile existente sunt dotate cu rețele de canalizare de serviciu, avand Dn 30-40-50cm;

2.1.1.3.2.13    Obiect 13 - Nod Pipera

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe Sos. Pipera intre Str. Av.-Serbanescu si Linia C.F. Bucuresti-Constanta exista un canal cu Dn 150cm;

2.1.1.3.2.14    Obiect 14 - Pipera-Petricani

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe Str. Fabrica de Glucoza exista colectorul “C1”(Dn 350cm).;

-    pe B-dul Dimitrie Pompei exista un canal ov. 60/90-80/120cm;

2.1.1.3.2.15    Obiect 15 - Nod Petricani

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe Sos. Petricani exista rețea de canalizare, amplasata atat in lungul Sos.



p© marginea Văii Saulei exista un cana! cu Dn 150cm ce subtraverseaza Linia C.F. București - Constanta in zona străzii Petricani si se racordează la colectorul “C1’’(Dn 350cm);

2.1.1.3.2.17 Obiect 17 - A3- Petricani Nord

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

- pe marginea Văii Saulei exista un canal cu Dn 150cm ce subtraverseaza Linia C.f. București - Constanta in zona străzii Petricani si se racordează la colectorul “C1”(Dn 350cm);

2.1.1,3.2.18 Obiect 18 — A3- Nod Gherghitei

In limiteleracestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe unele din străzile existente se afla in funcțiune rețele de serviciu in sistem unitar cu Dn 30-40-50cm;

-    ' peistr. Gherghitei a fosta realizata o rețea de canalizare in sistem divizor

(investiție Apa Nova București)

2.1.1.3.2.19 Obiect 19 - Andronache Sud - A3

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe unele din străzile existente se afla in funcțiune rețele de serviciu in sistem unitar cu Dn 30-40-50cm;

2.1.1.3.2.20    Obiect 20 - Andronache Nord - A3

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:


-    pe unele din străzile existente se afla in funcțiune rețele de servici

unitar cu Dn 30-40-50cm;    /O

2.1.1.3.2.21    Obiect 21 - Nod Andronache

In limitele acesiui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe Sos. Andronache un canal cu Dn 50-80cm ;


-    pe Sos. Stefanesti un canal cu Dn 40cm ;


uZ (O ' & 9 ^f)/?

pe unele din străzile existente se afla in funcțiune rețele de serviciu in sistem.

unitar cu Dn 30-40-50cm;

2.1.1.3.2.22 Obiect 22 - Colentina Andronache

c'U


in limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

pe unele din străzile existente se afla in funcțiune rețele de serviciu in sistem unitar cu Dn 30-40-50cm;

2.1.1.3.2.23 Obiect 23 - Colentina Andronache Nord

In limitele acestui tronson se afla in funcțiune următoarele canale:

- pe unele din străzile existente se afla in funcțiune rețele de serviciu in sistem unitar cu Dn 30-40-50cm;

2.1.1.3.2.24 Obiect 24 - Nod Colentina

In limitele acestui tronson se. afla in funcțiune următoarele canale:

-    pe Sos. Colentina un colector cu Dn 240cm cu sensul de scurgere spre București;

-    pe unele din străzile existente se afla in funcțiune rețele de serviciu in sistem unitar cu Dn 30-40-50cm;

2.1.1.3.3 Gaze naturale

2.1.1.3.3.1 Obiectul nr. 1 - Sos. Virtuții - Sos.Giulesti - Sos. Chitilei ( Sos. Bucureștii Noi)

In limitele acestei Zone se afla in funcțiune următoarele conducte de gaze naturale^

•    in zona se afla inelul de medie presiune otel GN O 20” vecinătatea Liniei CF București - Constanta pe linia de cen traversează B-du! Bucureștii Noi spre str. Timișului .

•    conducta redusa presiune otel GN O 6 ” pe str. Timișului

•    conducta redusa presiune otel GN O 6 ” pe str. Marginei

•    conducta redusa presiune PE Dn 125mm pe str. Lamaitei - str. Butuceni



Pagina 24



leu

NAi


•    conducta redusa presiune PE Dn 110mm pe str. Godeni si străzi adiacente

•    pe Calea Grivitei se afla o conducta de medie presiune otel GN Q 12 ” 7

•    conducta redusa presiune otel GN O 10 ” pe Calea Grivitei.    ' -

•    Zona str. Pomilor , str. Guliver , str. Hrisoverghii conducta redusa presiune otel GN O 4 ”GN <P 6

•    conducta redusa presiune PE Dn 125mm pe Calea Crangasi

•    conducta redusa presiune otel GN O 10 ” pe Șoseaua Virtuții

•    conducta medie presiune otel GN O 12 "otel GN O 20 ” pe B-dul Constructorilor

• conducta redusa presiune otel GN O 12 "otel GN O 10 ” pe B-dul Constructorilor si străzile vecine .

Aceasta rețea se inscrie ca parte, integranta a rețelei orașului București si este supusa in mare parte caracteristicilor acesteia. Astfel din punctul de vedere al presiunilor de funcționare acestea au inregistrat o imbunatatire semnificativa in special după dispariția unor mari consumatori industriali care au eliberat cantitati importante de gaze naturale, cat si creșterii lucrărilor de inmagazinare si de import survenite după anul 1995.

Rețeaua existenta din otel este intr-o anumita măsură cu un grad de vechime care depășește durata normata determinând intreruperi in funcționalitate datorita coroziunii \, cu excepția extinderilor de conducte făcute după adoptarea normativelor privind conductele din polietilena aparute incepand cu anul 1997.


Se propune modificarea traseelor unor rețele de presiune redusa con^ configurații . Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilen densitate IPEID , PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor Teh

Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu ga NTPEE-2008 .

2.1.1.3.3.2 Obiectul nr. 2 - Sos.


Chitilei ( B-dul Bucureștii Noi)- B-dul Poligrafiei

In limitele acestei Zone se afla in funcțiune următoarele conducte de gaze naturale—-..

MEMORIU

CONFORM

CU pR.SGiNAIUL

Lacul Morii--------------


?/->(? f'nlon.Hna

• in zona se afla inelul de medie presiune otel GN O 20” amplasat’in vecinătatea Liniei CF București - Constanta pe linia de centura si care alimentează statia de reglare Pod Constanta. Aceasta conducta traversează B-dul Bucureștii Noi spre str. Timișului .

•    in zona Pasajului Bucureștii Noi spre Calea Grivitei se afla o conducta de medie presiune otel GN O 20”

•    conducta redusa presiune otel GN O 12 ” pe B-dul Bucureștii Noi si Calea Grivitei.

• conducta redusa presiune otel GN O 4 ”GN ® 6 ” pe străzile adiacente bulevardului : str. Carpati , str Bucegi , str Dornei

Aceasta rețea se inscrie ca parte integranta a rețelei orașului București si este supusa in mare parte caracteristicilor acesteia. Astfel din punctul de vedere al presiunilor de funcționare acestea au înregistrat o îmbunătățire semnificativa in special după dispariția unor mari consumatori industriali care au eliberat cantitati importante de gaze naturale, cat si creșterii lucrărilor de inmagazinare si de import survenite după anul 1995.

Rețeaua existenta din otel este intr-o anumita măsură cu un grad de vechime care. depășește durata normata determinând întreruperi., in funcționalitate datorita coroziunii , cu excepția extinderilor de conducte făcute după adoptarea normativelor privind conductele din polietilena aparute începând cu anul 1997.

Se propune înlocuirea si protejarea inelului de medie presiune otel GN O 20"- la realizarea pasajelor supraterane si subterane din nod Bucureștii Noi .

Se propune modificarea traseelor unor rețele de presiune redusa si medie conform noii configurații. Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena^g-jnalta densitate PEID , PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor


wHce


'^errfru


Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare g^zewitUrale l

" ' W\ !



NTPEE —2008 .

2.1.1.3,3.3 Obiectul nr. 3 - Poligrafiei - Aerogării    V.

In limitele acestei Zone se afla in funcțiune următoarele conducte de gazeTna



>//



in .zona ss afla inelul de medie presiune otsi GN C* 20” amplasat in vecinătatea Liniei. CF București - Constanta pe linia de centura si care alimentează statia de reglare Casa Scânteii si continua spre zona Pajurei.

conducta redusa presiune otel GN ® 10 ”GN O 12 ” de pe DN1 continua langa lac;si la nord de calea ferata , paralel cu conducta de medie presiune pana la statia de reglare Casa Scânteii.

conducta redusa presiune otel GN 04” pe strada Tipografilor conducta redusa presiune otel GNO8” pe Șoseaua Straulesti

Aceasta rețea se inscrie ca parte integranta a rețelei orașului București si este supusa in mare parte caracteristicilor acesteia. Astfel din punctul de vedere al presiunilor de funcționare acestea au inregistrat o imbunatatire semnificativa in special după dispariția unor mari consumatori industriali care au eliberat cantitati importante de gaze naturale, cat si creșterii lucrărilor de inmagazinare si de import survenite după anul 1995,

Rețeaua existenta din otel este intr-o anumita măsură cu un grad de vechime care depășește durata normata determinând întreruperi in funcționalitate datorita coroziunii , cu excepția extinderilor de conducte făcute după adoptarea normativelor privind conductele din polietilena aparute începând cu an.ul 1997.

Se propune înlocuirea si protejarea inelului de medie presiune otel GN O 20”- la realizarea pasajelor supraterane si subterane din zona Poligrafiei — Aerogării.

Se propune modificarea traseelor unor rețele de presiune redusa si medie conform noii configurații. Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID , PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu ga NTPEE-2008 .


2.1.1.3.3,4 Obiectul nr. 4 - Aerogării - Sos. Pipera

In limitele âcestei Zone se afla in funcțiune următoarele conducte de gaze

—i-    ■ X"

MEMORIU

\\j

CONFORM

închidere inel median de circnlatie la zona Nord -Tronson Lacul    ()(

in zona se afla inelul de medie presiune otel GN O 20” alimentat din statia ..dereglare - măsurare a gazelor naturale GherghiteiPipera , amplasat in vecinătatea Liniei CF București - Constanta pe linia de centura.

•    conducta medie presiune otel GN O 12 ” pe strada Câmpul Pipera

•    conducta medie presiune otel GN O 16 ” parțial PE 315 pe Șoseaua Pipera . Aceasta conducta a fost deviata la realizarea Pasajului Pipera

• conducta redusa presiune otel GN O 16 ” parțial PE 315 pe Șoseaua Pipera . Aceasta conducta a fost deviata la realizarea Pasajului Pipera

•    conducta redusa presiune otel GN 0 6” pe strada Avionului.

•    conducta redusa presiune otel GN 10 ” pe strada Biharia .

•    conducte redusa presiune otel GN O 4 ”GN O 6 ” pe străzile cuprinse in teritoriu , str. Pecheastr. Zapada Mieilor.

•    conducta redusa presiune otel GN O 6 ” pe strada Nicolae Caranfil.

•    conducta redusa presiune otel GN O 6 ” pe B-dul Ficusului .

•    conducta redusa presiune otel GN O 8 ” pe Șoseaua Nordului .

•    conducta redusa presiune otel GN <E> 10 ” pe.B-dul Aerogării.

Aceasta rețea se înscrie ca parte integranta a rețelei orașului București si este supusa in mare parte caracteristicilor acesteia. Astfel din punctul de vedere al presiunilor de funcționare acestea au înregistrat o imbunatatire semnificativa in special după dispariția unor mari consumatori industriali care au eliberat cantitati importante de gaze naturale, cat si creșterii lucrărilor de inmagazinare si de import survenite după anul 1995.


Rețeaua existenta din otel este intr-o anumita măsură cu un grad de vec depășește durata normata determinând intreruperi in functionalitat coroziunii , cu excepția extinderilor de conducte făcute după adoptarea nori privind conductele din polietilena aparute începând cu anul 1997.


Q.T


închidere imeî median de circulație la zona Nord -Tronson Lacul 1

Morii WWpnâfiyVț

care nu |

au fost inca racordate la sistemul de

gaze naturale . Conductele

proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID , PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008.

Se propune înlocuirea si protejarea inelului de medie presiune otel GN <E> 20”- la realizarea! pasajelor supraterane din nodurile Pipera , Avionului , Aerogării .

Se propune dezvoltarea unor rețele de presiune redusa pentru alimentarea unor viitori consumatori , conductele nou proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID , PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE-2008 .

2.1.1.3.3.3 Obiectul nr. 5- Sos. Pipera - Sos. Petricani

In limitele acestei Zone se afla in funcțiune următoarele conducte de gaze naturale:

•    in zpna se afla inelul de medie presiune otel GN O 20” alimentat din statia de reglare - măsurare a gazelor naturale Gherghitei amplasat in vecinătatea Liniei CF București - Constanta pe linia de centura.

•    paralel cu inelul de medie presiune Otel GN O 20" sunt amplasate doua' conducte de medie presiune otel GN O 10” ce pleaca din Statia de reglare Pipera către zona industriala

alimentarea statiei de reglare Pipera se realizează cu patru conducte de medie presiune otel: 1 GN <î> 20” , 2 GN O 10”, 1 GN O 12”,

I


din statia de reglare Pipera pleaca către Sos. Pipera o conducj naturale presiune redusa otel GN O 16 ”

Actualul traseu CF - intre Petricani si Pipera se afla in Zona IAS Mogosoaia \z care nu au fost dezvoltate conducte de gaze naturale de presiune redusa

Se propune dezvoltarea unor rețele de presiune redusa pentru alimentarea ur

viitori consumatori , conductele nou proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID, PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru


Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu-oaze naturale NTPEE-2008.    L

2.1.1.3.3.6Obiectul nr. 6 - Sos. Petricani (Pasaj Petricani) - A3 Str. Gherghinei -—

In limitele acestei Zone se afla in funcțiune următoarele conducte de gaze naturale:

• menționam ca in zona se afla inelul de medie presiune Q 20” de pe Str. Gherghitei alimentat din statia de reglare - măsurare a gazelor naturale Gherghitei amplasata la sud de zona studiata . De asemenea in aceasta zona pe linia de centura se gaseste inelul de medie presiune <t> 20” amplasat in vecinătatea Liniei CF București - Constanta .

•    pe Str. Petricani este amplasata o conducta principala de presiune redusa otel GN ® 12”-. In Zona studiata se afla Pepiniera Toboc- Petricani si din acest motiv nu sunt dezvoltate rețele de presiune redusa. Se propune dezvoltarea unor rețele de presiune redusa pentru alimentarea unor viitori consumatori , conductele'nou proiectate se vor prevedea din polietilena de înalta densitate PEID , PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 .

•    Se va proteja inelul de medie presiune otel GN T 20”- la realizarea pasajelor supraterane din nodurile Gherghita si Petricani .

Aceasta rețea se inscrie ca parte integranta a rețelei orașului București si este supusa in mare parte caracteristicilor acesteia. Astfel din punctul de vedere al presiunilor de funcționare acestea au înregistrat o, îmbunătățire semnificat special după dispariția unor mari consumatori industriali care au elibera importante de gaze naturale, cat si creșterii lucrărilor de inmagazinare sipe j survenite după anul 1995.


Rețeaua existenta din otel este intr-o anumita măsură cu un grad de vechi' depășește durata normata determinând întreruperi in funcționalitate coroziunii , cu excepția extinderilor de conducte făcute după adoptarea normativelor privind conductele din polietilena aparute incepand cu anul 1997.

închidere ițiel median de circulație la zona Nord -Tronson La:


r

In vederea îmbunătățirii alimentarii cu gaze naturale a zonei studiate se propune extidereai rețelelor de gaze naturale pe străzile din zona ce urmeaza a se dezvolta si care nu Jau fost inca racordate la sistemul de gaze naturale . Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID , PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008.

2.1.1.3.3 7 Obiectul nr. 7 -A3 Str. Gherghitei - Sos. Colentina

In limitele;acestei Zone se afla in funcțiune următoarele conducte de gaze naturale:

•    pe Sos. Colentina conducta gaze naturale existenta presiune redusa otel GN O 12”~

•    pe:străzile adiacente Sos. Colentina si anume str. Puietilor , str Suceava conducta gaze naturale existenta presiune redusa otel GN O 4”- GN O 6”-

pe Șoseaua Andronache conducta gaze naturale existenta presiune redusa PE Dn 125mm

pe Intr. Andronache conducta gaze naturale existenta presiune redusa PE Dn 123mm -

pe Șoseaua Stefanesti conducta gaze naturale existenta presiune redusa PE Dn125mm-

pe Intr. Stefanesti conducta gaze naturale existenta presiune redusa PE Dn 125mm

pe -străzile adiacente Șoselei si anume str. Mențiunii , str. Ca!

i

Comisei , str. Cumpenei , conducta gaze naturale existenta pre PE Dn 125mm - 110mm


• pe str. Gataia , str. Ciberneticii conducta gaze naturale existe redusa PE Dn 11 Omm

Aceasta rețea se inscrie ca parte integranta a rețelei orașului București si este supusa in mare parte caracteristicilor acesteia. Astfel din punctul de vedere al presiunilor: de funcționare acestea au inregistrat o imbunatatire semnificativa in special după dispariția unor mari consumatori industriali care au eliberat cantitati


importante de gaze naturale, cat si creșterii lucrărilor de inmagazinare si de import survenite după anul 1995.

Rețeaua existenta din otel este intr-o anumita măsură cu un grad de vechime care depășește durata normata determinând intreruperi in funcționalitate datorita coroziunii , cu excepția extinderilor de conducte făcute după adoptarea normativelor privind conductele din polietilena aparute începând cu anul 1997.

In vederea imbunatatirii alimentarii cu gaze naturale a zonei studiate se propune extiderea rețelelor de gaze naturale pe străzile din zona ce urmeaza a se dezvolta si care nu au fost inca racordate la sistemul de gaze naturale . Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID , PE 80 sau PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008.    f'

CONFORM CU ORIGINALUL

2.1.1.3.4 Rețele de terrrioficare

Deficientele constatate in funcționarea sistemului de termoficare in principal sunt la vârfuri de consum , datorita stării necorespunzatoare a unor rețele ( corodari, pierderi de apa etc. ) ce detrmina pierderi mari de căldură in sistem . Eliminarea acestor deficiente se va face pe baza programului de investiții RADET .

2.1.1.3.4.1 Obiectul nr. 1 - Sos. Virtuții- Sos. Giulesti - Sos. Chitilei ( B-dul Bucureștii Noi J

Traseul Drumului Expres aflat in zona Bucureștii Noi , Calea Constructorilor, Șoseaua Virtuții


rețea termoficare 2Dn 600mm pe Calea Giulesti

-    rețea termoficare 2Dn 600mm pe B-dul Constructorilor

-    rețea termoficare 2Dn 400mm ( 2Dn 200mm ) - alimentează grupul sdetaf 51cO complexele comerciale

2.1.1.3.4.2 Obiectul nr. 2- Sos. Chitilei - B-dul. Poligrafiei

Traseu! Drumului Expres aflat in zona Cartier Pajura- paralel cu CF pana la B-dul Bucureștii Noi respectiv Pod Constanta nu afecteaza rețelele existente

MEMORIU


Rețeaua jde termoficare existentă 2Dn 500mm ce va fi afectată face legătura dintre

ț

B-dul Bucureștii Noi - Calea Grivitei - B-dul Ion Mihalache ce traversează Pasajul B-dul Bucuțestii Noi.

Rețeaua'de termoficare existentă 2Dn 200mm traversează Pasajul B-dul Bucureștii

Noi catreizona Carpati .    __

CONFORM

2.1.1.3.413 Obiectul nr. 3 - B-dul Poligrafiei - Aerogării    CU ORIGINALUL

Traseul brumului Expres aflat in zona B-dul Poligrafiei , Sos. Nordului- Str. Tipografiilor traversează zona Str. Baiculesti avînd următoarele trasee de termoficare

rețea de termoficare local Zona Casa Presei Libere 2Dn 200mm cu traversare CP .

-    rețea termoficare 2Dn 400mm cu traseu paralel cu CF in zona de nord a drumului

-    rețea termoficare 2Dn 200mm cu traseu parale! cu CF in zona de nord a drumului

Pe teren, au fost depistate o serie de conducte aeriene apartinînd RADET ce urmează a fi dezafectate si reorientate .

- rețea I de termoficare existenta 2Dn 700mm pe Str. Nicolae Caranfil ce subtraverisează CF București - Constanta lângă Pasaj Aerogării și continuă spre B-dul Aerogării către Aeroportul Băneasa . In zona de traversare a apeductelor, existente conductele sunt montate aerian .

i

2.1.1.3.4.4 Obiectul nr. 4 - Aerogării - Sos. Pipera

Traseul brumului Expres aflat in zona Sos. Petricani - Sos.Pipera nu deține rețea de termoficațe .Conform Aviz RADET in Zona Pipera conductele de termoficare aeriene 2Dn 200nhm au fost dezafectate


2.1.1.3.4.5 Obiectul nr. 5- Sos. Pipera - Sos. Petricani

[

Traseul Drumului Expres aflat in zona Str. Petricani - Sos. Pipera nu de^tfe re termoficare.    \\

2.1.1.3.4 6 Obiectul nr. 6 - Sos. Petricani - A3 Str. Gherghitei

Traseul Drumului Expres aflat in zona Str. Gherghitei - Str Petricani nu deține rețea de termoficare.    .< A?



2.1.1,3.4.7 Obiectul nr. 7 -A3 Str. Gherghitei - Sos. Colentina

Traseul Drumului Expres aflat in zona Sos. Colentina - Str. Gherghitei respectiv Sos. Andronache - Stefanesti nu deține rețea de termoficare .

*< j


mG



2.1.1.3.5 Conducte de petrol

Conform documentației anexate avizelor privind situația existentă se pot remarca doua situații:

-    Intre Sos. Colentina si B-dul Poligrafiei traseul conductelor O 4" - O 6” figurate pe planuri au fost de produse petroliere tip ( CLU ) dezafectate , casate si abandonate de peste 30 de ani.

-    Intre B-dul Poligrafiei și Sos. Chitilei traseul conductelor <I> 4” -O 6” figurate pe planuri au fost de produse petroliere tip ( CLU ) dezafectate , casate si abandonate de peste 30 de ani cu remarca că traseul anumitor conducte este aflat in conservare până la aprobarea de casare dată de Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri.

Zona dintre B-dul Constructorilor - Sos. Virtuții nu afecteaza conductele de transport produse petroliere .

2.1.1.3.6 Electrice si iluminat public

Sistemul de transport al energiei electrice este compus din cabluri de înaltă tensiune, medie și joasă tensiune care asigura alimentarea consumatorilor casnici si industriali si iluminatul public al străzilor.

Rețeaua de alimentare cu energie electrica de 110kV este alcatuita din:


linii electrice aeriene LEA 110kV - aprox. 479km, care sunțzfaTi    Z

/O

periferia orașului București, in nord-est, est, sud si sud-vest ■ linii electrice subterane LES 110kV - aprox. 172km, aflate i

interiorul orașului.    \


0,5Mm de bordura trotuarelor,, in cazul in care prima soluție nu a fost posibila practic.

Pe-traseu normal (in trotuare) exista in prezent doua moduri de pozare a cablurilor electrice ale LES 11OkV:

ORM


CU ORIGINALUL

direct in pamant, înglobat intr-un strat de nisip de 30cm grosime si


protejat, la 15cm deasupra cablului, cu placi de beton armat de 5

:    cm grosime, restul profilului pana la cota terenului fiind umplut cu

pamant cernut;

: * in canal nevizitabil, format din canivouri de beton armat prefabricat tip U60x60x10+U100x80x10, instalate la 1,2+1,4m adâncime si acoperite cu placi de beton armat; in canivouri cablul de 11 OkV este înglobat in nisip de 30cm inaltime si acoperit.apoi cu pamant pana la limita canivoului (acest tip de pozare este adoptat in zonele expuse din punct de vedere mecanic).

La traversarea arterelor carosabile si aleilor, cablul este pozat la 1,4+1,6m adâncime, in funcție de celelalte rețele edilitare pe care le traversează, prcjtejat in tuburi de PVC inglobate intr-un strat de beton turnat de 40cm graisime. Culoarul ocupat in subteran de o linie electrica LES 11 OkV are o lățime de circa 1,1 m si o adâncime de 1,4+1,6m.

Mainsoanele normale de joncțiune sunt instalate in general in trotuare, in incinte subterane nevizitabile, realizate din profile de beton armat, la cota de;pozare a cablului, respectiv la 1,4+2m adâncime si 9+1 Om lungime, cu 80cm acoperire pana la cota terenului. Mansoanele de tip special sunt executate, in general, tot in trotuare, in camere subterane vizitabile realizate din profile prefabricate din beton, la circa 2,5m adâncime 8+1?.m lungime.


Sistemul de distribuție de medie tensiune (6, 10 si 20kV)

Sistemul de distribuție a energiei electrice de medie tensiune retfeaua orașului București precum si din AUB, se compune din:

l« puncte de alimentare si posturi de transformare;

I ■ rețea electrica de distribuție de medie tensiune: 6, 10, 20 kV.


închidere inel median de circulație la zona Nord -Tronson Lacul Morii Sos Colentina

CONFORM

CU ORIGINALUL

Cablurile de transport al energiei electrice sunt montate suprateran pe stâlpi sau

sunt pozate în pământ la adâncimi variabile, în funcție de zonele ce le străbate.

Rețeaua de distribuție de 20kV este conceputa in soluția de distribuție directa din stațiile de transformare de IT/MT, prin cabluri/conductoare electrice de MT la posturile de transformare MT/JT, cu eliminarea punctelor de alimentare de MT.

Pe zonele unde intră în incidență cu lucrările de infrastructură la inelul median, cablurile se vor proteja sau devia în domeniul public pe baza planurilor de rețele reactualizate.


2.1.1.3.6.1 Nod Virtuții

Există rețele de 110 kv,20kV, 6kv si 1kv cu posturi de transformare amplasate în ansambluri de locuințe.

2.1.1.3.6.2Nod Giulesti- Virtuții

Zona este dezvoltată , cu ansambluri de locuințe pentru care au fost prevăzute rețele și stații de transformare aferente, care oricum au vechimea mai mare de 30 de ani.

Există rețele de 110 kv,20kV, 6kv si 1kv cu posturi de transformare amplasate în ansambluri de locuințe dezvoltate odata cu acestea.

In zona exista statia de transformare Crangasi cu puterea instalata de 80 MVA care a fost modernizataț 1970-st.110kV;2004-st.10kV; ).

Bdul Constructorilor este dotat cu toate tipurile de rețele electrice inclusiv cu 110 Kv care asigura alimentarea statiei de tranformare cat si a consumatorilor.



2.1.1.3.Q.4Nad Chitilei - Giulesti

In aceasta zona, odata cu propunerea pasajului suprateran peste caile ferate, sunt afectatei rețele le de transport către ansamblurile de locuințe si stafia de transformare Crangasi .

Rețelele


existente sunt in dreptul supratraversarii cailor ferate din dreptul str.

Lămâiului si cefe din dreptul str Marginei- Pod Constanta.

2.1.1.3.6.5 Nod Chitilei

CONFORM U O nd G i N A i_ UI


In zona


Grivitei- Bucureștii Noi Pod Constanta exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurarea iluminatului public 110 kv,20kV, 6kv si 1kv.

2.1.1.3.6.6    Nod Chitilei-Poligrafiei

In zona; inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista cabluri electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 110 kv,20kV, 6kv si 1kv.

2.1.1.3.6.7    Nod Poligrafiei

In zonal Poligrafiei exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 110 kv,20kV, 6kv si 1 kv.

In zonal studiata , exista statia de transformare Pajura 110/20kv cu puteri de 80 MV A .



2.1.1.3.6.8Nod Poligrafiei - Aerogării

In zona Poligrafiei Aerogării exista rețele electrice de transport si distri asigurate a iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate.

în zonaistrăzii Biharia există un pachet mare de cabluri de medie tensiune (intrări -ieșiri din stația ENEL Băneasa 110/10kV, aflată în incinta Romaero), cât și cabluri de 110kV, Care interconectează la sistem stația Băneasa.

Capacitatea disponibilă în Stația Băneasa este limitată, atât din punct de vedere tehnic cât și din punct de vedere al accesului către stație.

Pe o porțiune de cca 1000 ml intre Aerogării si sos Nordului, exista traseul rețelei de inalta tensiune 110 kv de la statia de transformare Baneasa .


închidere inel median de circulație la zona Nord -Tronson Lacul Morii Sos Colentina

2.1.1.3.6.9Nod Aerogării

r~CONFORĂÎ~ [CU ORiGiNALUL

In zona Aerogării exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 110kv,20kV, 6kv si 1 kv de-a lungul cailor ferate.

2.1.1,3,6.10 Nod Aerogării -Avionului (Relocare)

In zona Aerogării -Avionului exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 110kv,20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate nord si sud.

2.1.1,3.6.11 Nod Avionului

In zona pasajului suprateran propus Avionului exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 110kv,20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate nord si sud.

2.1.1.3.6.12    Nod Avionului -Pipera

Având în vedere că zona este mixtă: industrială, birouri și rezidențială, zona existentă și parțial nou dezvoltată în ultimii 15 ani, găsim aici atât rețele de 10kV pentru obiectivele existente cât și rețele de 20kV pentru obiectivele noi apărute.

Deasemenea intalnim cele doua trasee de 110 kv la nord si sudul cailor ferate.

2.1.1.3.6.13    Nod Pipera

In zona pasajului suprateran Pupera ( care este in curs de finalizare) exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 110kv,20kV, 6kv si 1 kv de-a lungul cailor ferate nord si sud.

2.1.1.3.6.14    Nod Pipera- Petricani


In zona Pipera-Petricani exista rețele electrice de transport si a iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate nord nord .

2.1.1.3.6.15    Nod Petricani

In zona Petricani exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate nord si sud si 110kv in nord .

MEMORIU




2.1.1.3.6)    16 Nod A3-Petricani sud (Echipare)    / \j t

In zona Petricani exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate .

CONFORM CU ORIGINALUL


2.1.1.3.6)    17 Nod A3 -Petricani nord

In zona Petricani exista rețele electrice de transport de inalta tensiune 110 kv de-a lungul cailor ferate la nord.

2.1.1.3.6)    18 Nod A3 - Gherghitei

In zona A3-Gherghitei exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate nord si sud si 110kv in nord.

De asemenea în zonă există rețea de 110kV cu vechime de 30 ani, legată la stația TRANSPLECTRICA 110kV Fundeni.'

2.1.1.3.6)    19 Nod Andronache - A3 sud

In zona Andronache- A3 exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate .

2.1.1.3.&20 Nod Andronache - A3 nord

In zona Andronache- A3 exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate .

2.1.1.3.6.21    Nod Andronache


In zona Andronache exista rețele electrice de transport si distribuție iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate cat existenta adiacent.

2.1.1.3.6.22    Nod Colentina -Andronache sud (Relocare)

In zona Andronache -Colentina exista rețele electrice de transport


2.1.1,3.6.23 Nod Colentina -Andronache nord (Relocare)

In zona Andronache-Coientina exista rețele electrice de transport si distribuție si asigurare a iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate cat si pe străzile existente adiacent.

In aceasta zona exista statia de tranformare Voluntari 110/20kv cu capacitatea 2x25MVA care funcționează cu deficit de putere si este necesar a fi amplificata in cadrul PUZ-urilor funcție de capacitatile cerute in acestea .

2.1.1.3,6.24 Nod Colentina (Relocare+echipare)

CONFORM CU ORIGINALUL si asigurare a


In zona Colentina exista rețele electrice de transport si distribuție iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate cat si pe străzile existente adiacent.

2.1.1.3.7 Rețele de telefonie si Net city

în evaluarea situației existențe-s-au analizat planurile rețelelor din zonele analizate,cât și situația reală din teren zonele fiind similare .

Zona este constituită din rețele de telefonie principale interurbane si rețele zonale asigura consumatorii.

Rețelele sunt amplasate marea majoritate aerian de-a lungul CF București Constanța sip e străzile din sistematizarea veche a orașului și parțial subteran la subtraversarile liniilor CF .

Zona este constituită din rețele vechi, care depășesc 30 ani, funcție de dezvoltarea zonei.

Rețelele de telefonie au fost extinse si inlocuite funcție de dezvoltarea diferite destinații.

Având în vedere că zonele sunt mixte: industrială, birouri și rezidențiala, W


existente și parțial nou dezvoltate în ultimii 15 ani, există aici atât rețele v^chr^i obiectivele existente cât și rețele relativ noi pentru obiectivele noi apărute.

2.1.1.3.7.1 Nod Virtuții


Există rețele de rețele de telefonie si net city pentru zona ansamblurilor de locuințe amplasata subteran in canalizați! 4-8 Mbe.


2.1.1.3.7.2Nod Giulesti-Virtuții

Zona este dezvoltată , cu ansambluri de locuințe pentru care au fost prevăzute rețele și istații de transformare aferente, care oricum au vechimea mai mare de 30 de ani.

Există rețele de rețele de telefonie si net city pentru zona ansamblurilor de locuințe amplasaita subteran in canalizați! 4-8 Mbe.


2.1.1.3.7.3Nod Giulesti

Există rețele de rețele de telefonie si net city pentru zona ansamblurilor de locuințe amplasaita subteran in canalizatii 4-8 Mbe.

2.1.1.3.7-4Nod Chîtilei - Giulesti

In aceasta zona, odata cu propunerea pasajului suprateran peste caile ferate, sunt afectate rețelele de telefonie către ansamblurile de locuințe si statia de transformare Crangasi .

Rețelele; existente sunt in dreptul supratraversarii cailor ferate din dreptul str. Lămâiului si cele din dreptul str Marginei- Pod Constanta.

2.1.1.3.7.5    Nod Chitilei

In zona privitei- Bucureștii Noi Pod Constanta exista rețele de telefonie si net city.

2.1.1.3.7.6    Nod Chitilei-Poligrafiei

In zona: inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista cabluri telefonice aeriene.


2.1.1.3.7.7    Nod Poligrafiei

In zona Poligrafiei exista rețele de telefonie si net city.

2.1.1.3.7.8    Nod Poligrafiei - Aerogării

In zona Inelului median exista cabluri telefonice partiai subterane, partiai aeriene


i

'

■"    //i-'

MEMORIU

Pagina 41


2.1.1.3.7.9    Nod Aerogării

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.7.10    Nod Aerogării -Avionului

In zona inelului median exista cabluri telefonice parțial subterane,


caile ferate exista


CONFORM £U OKiGVNALUL

parțial aeriene.


2.1.1.3.7.11 Nod Avionului

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.7.12    Nod Avionului -Pipera

In zona inelului median exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.7.13    Nod Pipera

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.7.14    Nod Pipera- Petricani

In zona inelului median exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.7.15    Nod Petricani

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.7.16    Nod A3 -Petricani sud (Echipare)

In zona Petricani exista rețele electrice de transport si distribuție si iluminatului public 20kV, 6kv si 1kv de-a lungul cailor ferate .

2.1.1.3.7.17    Nod A3 -Petricani nord

In zona inelului median exista cabluri telefonice parțial subterane, partia

2.1.1.3.7.18    Nod A3 - Gherghitei

Jn zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene.

MEMORIU

Pagina 42

/n. <z> o, ..




2.1.1.3.7119 Nod Andronache - A3 sud

In zona inelului median exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene

2.1.1.3.7i20 Nod Andronache - A3 nord

In zona inelului median exista cabluri telefonice parțial subterane, parti

al aeriene-

| CONFORM [cu ORIGINALUL


2.1.1.3.7,21 Nod Andronache

In zona iinelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.7^22 Nod Colentina -Andronache sud

In zona inelului median exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene

2.1.1.3.7.23 Nod Colentina -Andronache nord

In zona inelului median exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene

2.1.1.3.Â24 Nod Colentina

in zona <inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.81 Rețele speciale CFR ( electrice,telefonie,semnalizări si automatizări)

Cablurile CFR sunt executate de-a lungul liniei CF București - Constanța, de o parte și de cealaltă parte a liniilor CF.

Aceste cabluri au un rol foarte important în funcționarea și siguranța desfășurării circulației feroviare în ansamblul acesteia și funcție de rolul pe care-l au, aceste cabluri sunt electrice, de telefonie, curenți slabi automatizări și siguranța circț. Rețeaua1 de cabluri CFR, pe linia CF București - Constanța a fost recor modernizată odată cu refacerea totală a liniei CF, lucrări ce se consideră a


coordonat cu lucrările ce se vor executa pentru realizarea inelului circulația.


De aceea se consideră că aceste cabluri vor trebui protejate prin grija CFR, pe baza

i

de contrăct de prestări servicii de protecție și mentenantă a instalațiilor CF existente


pe perioada execuției lucrărilor, activitate ce va trebui evidențiată corespunzător în devizul general al lucrării.

Alte lucrări specifice de cale ferată vor fi prevăzute de proiectantul de specialitate CFR ca lucrări colaterale investiției pentru inelul median.

2.1.1.3.8.1 Nod Virtuții


Nu exista rețele speciale CFR.

2.1.1.3.8.2Nod Giulesti- Virtuții

Nu exista rețele speciale CFR.

2.1.1.3.8.3Nod Giulesti

Nu exista rețele speciale CFR.

2.1.1.3.8.4Nod Chitilei - Giulesti

In aceasta zona, odata cu propunerea pasajului suprateran peste caile ferate, sunt afectate rețelele speciale CFR in zona de supratraversare.

2.1.1.3.8.5Nod Chitilei

In zona Grivitei- Bucureștii Noi Pod Constanta exista rețele speciale CFR.

2.1.1.3.8.6    Nod Chitilei-Poligrafiei

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista rețele speciale CFR.


2.1.1.3.8.7    Nod Poligrafiei

In zona Poligrafiei exista rețele speciale CFR.

2.1.1.3.8.8    Nod Poligrafiei - Aerogării

In zona inelului median exista cabluri speciale CFR.


2,1.1.3.8ț9Nod Aerogării

in zona


inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista cabluri speciale CFR.

2.1.1.3.8.10 Nod Aerogării-Avionului    7

In zona inelului median exista rețele speciale CFR parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.8J1 Nod Avionului

CONFORM CC ORIGINALUL!


In zona ihelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista rețele speciale CFR parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.8.12    Nod Avionului -Pipera

In zona ibelului median exista rețele speciale CFR parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.8.13    Nod Pipera

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista rețele speciale CFR parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.8.14 Nod Pipera- Petricani

In zona inelului median exista rețele speciale CFR parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.8ți5 Nod Petricani

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista rețele speciale CFR parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.1.3.8.16    Nod A3 - Petricani sud (Echipare)

Nu există rețele speciale CFR.

2.1.1.3.8.17    Nod A3 - Petricani nord

Nu există rețele speciale CFR.

r


2.1.1,3.8,18 Nod A3 - Gherghitei

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista Nu exista rețele speciale CFR. parțial subterane, parțial aeriene.


•0.5


2.1.1.3.8.19    Nod Andronache - A3 sud


In zona inelului median nu exista rețele speciale CFR.,

2.1.1.3.8.20    Nod Andronache - A3 nord

In zona inelului median nu exista rețele speciale CFR

2.1.1.3.8.21    Nod Andronache

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista rețele speciale CFR.

2.1.1.3.8.22    Nod Colentina - Andronache sud

In zona inelului median exista cabluri telefonice parțial subterane, parțial aeriene

2.1.1.3.8.23    Nod Colentina - Andronache nord

In zona inelului median exista rețele speciale CFR parțial subterane, parțial aeriene

2.1.1.3.8.24    Nod Colentina

In zona inelului median si pasajului suprateran propus peste caile ferate exista rețele speciale CFR parțial subterane, parțial aeriene.

2.1.2 Deficiențele majore ale situației actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;

2.1.2.1 Discontinuități in trafic cauzate de lipsa unor artere care sa conducă la inchiderea inelului median.

Inelul median este constituit pe latura sa vestica prin Sos. Virtuții, Pasajul Lujerului, B-dul Brașov, pa latura sudica prin str. Turnu Măgurele, pe latura estica prin B-dul N. Grigorescu, B-dul Chisinau, str. D-na Ghica, Sos. Petricani.


Inexistenta atat a acestei componente cat si a oricărei alte artere inelare intre inelul principali si artera de centura produce incarcari si chiar blocări in trafic la nivelul acestor grtere.

Aceasta disfunctie este cu atat mai evidenta cu cat distanta dintre cele 2 inele : inelul principal si Sos. De Centura este de cca. 9 km; iar inexistenta unei artere intermediare produce incarcari suplimentare ale penetrațiilor situate pe zona de nord a orașului.    CONFORM

CU OR}Q 1N A L U l

2.1.2.2 inexistenta unor legaturi intre magistrale de trafic (A1 si A3)

In prezent relationarea intre Autostrada București - Pitești si Autostrada București ~ Brașov, hu exista accesarea către oraș in mod direct, aceasta efectuandu-se pe artere cd capacitate de trafic redusa : str. Fabrica de Glucoza, Sos. Petricani, Str. Gheorghjta, Sos. Tunari, DN 1, Sos. Pipera, artere insuficient pregătite din punct de vedere al profilelor transversale, al elementelor geometrice; a rezolvării intersecțiilor; in vederea preluării volumelor de trafic pregnozate pentru aceste magistrale.

2.1.2.3 Poziționarea inelului median in lungul caii ferate București -Constanta.

Datorita acestei pozitioari, Inelul Median este pe anumite zone limita intre cele doua teritorii administrative : oraș București si județul Ilfov ( oraș Voluntari si comuna Chiajna).;

In prezerțt exista o relationare ce se efectuează prin artere subdimensionat^ unele zone aceasta relationare nu exista; fapt care conduce la incarcari d arterele existente de deservire.



2.1.2.4 Intersectarea la sol a unor artere majore componente ale principale orășenești cu calea ferata

Aceste intersecții si traficul orar constatat pe unele penetrații ce o traversează determin? disfunctii in circulația rutiera prin desele așteptări la bariera.


7/

<>77


Astfel se creeaza cozi pe lungimi foarte economice cat si un accentuat disconfort.

Aceste situații le întâlnim la:

•    Sos. Stefanesti- Sos. Andronache

•    Sos. Petricani

•    Str. Elena Vacarescu

•    Sos. Straulesti - str. Tipografilor


mari, ceea ce reprezintă atat pierderi


CONFORM CC ORIGINALUL


2.1.2.5 Relații inexistente la pasajele denivelate existente.

Pasajele de la Sos. Colentina,Pasajul Baneasa (str. Av. Alexandru Serbanescu - B-dul Aerogării ) si Podul Constanta au fost construite in etape in care traficul cerea numai o traversare a caii ferate.

Odata cu creșterea gradului de motorizare, a mobilității populației si implicit cu creșterea valorilor de trafic a aparut necesitatea relationarii acestor pasaje cu arterele si teritoriile învecinate.

Inexistenta acestora determina ocoluri suplimentare pentru, participantiî la trafic care au interese in zonele respective.

2.1.2.6 Teritorii fara artere de deservire locala

In cadrul zonelor adiacente caii ferate si arterelor principale de penetrație, zone in care se constata o importanta dezvoltare investitioara, ce nu a fost insotita de o realizare a infrastructurii, respectiv de o trama locala coerent


conexiunea cu arterele majore adiacente zonelor analizate.

Se poate exemplifica prin:

•    Zona din spatele Complexului expozitional

•    Zona Sos. Pipera - calea ferata

2.7.2.7 Inexistenta întermodalitatii intre tipurile de transport

Zonele adiacente pentru stabilirea traseului inelului median vor fi deservite de importanjte axe de transport:

•    Calea Ferata București

CONFORM

vU ORIGINALUL

U..... .......


•    Inelul median al orașului București

•    Penetrații majore ale orașului București : Sos. Colentina - Autostrada București Brașov , Sos. Petricani, str. Brabu Vacarescu , Str. Avionului, Sos. București - Ploiești , B-dul Poligrafieie, Calea Grivitei, B-dul București Noi, Sos. Chitilei.

•    Miagistrale de metrou existente Laromet - Gara de Nord, Magistrala 2 Pipera -1MGB.

Miagistrale de metrou propuse - Magistrala 1 Mai - Otopeni

Odata cu proiectarea inelului median se va avea in vedere si realizarea unui sistem intermodel care prezintă importante avantaje:

•    Reducerea duratei de transport;

•    Reducerea costurilor de transport;


•    Rteducerea poluării;

•    Creșterea gradului de siguranța a calatorilor.

2.1.2.8 Parcaje insuficiente pentru funcțiunile existente

Apariția iunor noi funcțiuni ca urmare a reconversiei funcționale, clădiri de birouri de mare capacitate, cartiere rezidențiale mari au atras după sine o creștere considerabila a traficului dar si o creștere a necesarului de parcare.

Fata delaceasta situație se constata un deficit mare de parcare; ceea ce conduce la staționarea pe domeniul public, reducandu-se capacitatea rețelei stradale existente sau reducerea spatiilor verzi adiacente acestor străzi.


Pagina 49

/f-z,

2.1.2.9 Lipsa legăturilor asigurate de transportul public în jumătatea de nord a municipiului București pe relația Est- Vest

Rețeaua de transport public a municipiului București este configurată radial, legături inelare fiind asigurate numai în zona centrală a municipiului București (figura 9). Dacă vorbim de zona de nord a municipiului București, putem afirma că acest lucru este și o consecință a faptului că nu există artere majore inelare, pe direcția E-V, iar inelului median este discontinuu.

Ca atare, deplasările utilizând mijloacele de transport public nu se fac direct (pe direcția Est-Veșt), ci întâi radial către/ dinspre inelul central, parcurs pe inelul central și reintrări/ ieșiri pe direcție radială spre originea/ destinația finală (relație între Cartierele Aviației și Colentina, spre exemplu).



Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Primăria Municipiului București, prin intermediul directiiloe de specialitate.



2.2 Concluziile studiului de prefezabilitate

In cadrul studiului de prefezabilitate s-au analizat trei alternative de traseu. La stabilirea traseului celor 3 alternative ale inelului median a avut in vedere urmatoatele:

Realizarea funcțiunii de inel

CONFORM I CU ORIGINALUL!


Realizarea prospectului solicitat prin caietul de sarcini;

Realizarea unei fluente de trafic corespunzătoare unei artere de categoria I;

Amplasarea arterei la limita de protecție a zonei de cale ferata; Respectarea gabaritelor impuse de calea ferata electrificata;

• Respectarea profilelor transversale pentru penetrațiile intersectate propuse in PUG intr-o corelare directa cu studiul de trafic;

■ • Minimalizarea zonelor expropriate/demolate;

; • Realizarea tuturor ralatiilor dintre inelul median si penetrațiile majore;

I • Realizarea relațiilor din intersecții si a circulației locale prin utilizarea la . maxim a rețelei de artere existente;

! • Adoptarea unor soluții tehnice care sa conducă la costuri minime;

i

j • Realizarea unei circulații locale pentru deservirea riveranilor,

; poziționată in paralel cu inelul median astfel incat fie cat mai fluenta.

j • Respectarea zonei de protecție a apeductului si zona cuprinsa intre Calea Grivitei - Sos. Petricani.

2.2.1 Variante analizate



2.2.1.1 Varianta 1

Caracteristic acestei variante este dezvoitarea pe partea de nord a caii ferate pe cea mai mare parte a traseului. Pe prima zona, traseul inelului median se desfasoara la baza rambleului lacului Ciurel, apoi traversează triajul Chitila. Pe sectorul cuprins intre triajul Chitila si Petricani, inelul median se dezvolta la nord de calea ferata București - Constanta, traversând la sol zona protejata a parcului Herăstrău. Pe ultimul sector se propune realizarea a doua bulevarde bidirecționale cu cate doua cai cu cate doua benzi pe sens la nord si la sud de calea ferata. Pe intreaga lungime a proiectului s-a propus realizarea de artere colectoare pentru traficul local.

2.2.1.2    Varianta 2

Caracteristic acestei variante este dezvoltarea de cai unidirecționale la nord si la sud de calea ferata. Pe primul sector, inelul median se dezvolta in lungul bulevardulu Constructorilor apoi traveseaza zona triajului Chitila. Sectorul cuprins inte triaj si bulevardul Poligrafiei se dezvolta la nord de calea ferata. Apoi traseul inelului se propune a se realiza in tunel pana in zona nodului de la strada Avionului. Pe zona Avionului - Colentina se propune realizarea a doua cai unidirecționale cu cate trei benzi pe sens la nord si la sud de calea ferata.    CONFORM

. CU ORIGINALUL

2.2.1.3 Varinata 3    :    ——--

Aceasta varianta este similara cu varianta 2. Diferentele apar pe sectorul Calea Grivita - Bulevardul Poligrafiei unde, in aceasta varianta inelul median este la nord si la sud de calea ferata si pe zona cuprinsa inte Șoseaua Pipera si Șoseaua Andronache unde aceasta varianta este amplasata pe un pasaj peste calea ferata.

2.2.2 Analiza multicriteriala


Pentru selectarea variantei optime, s-a făcut o anali următoarele criterii:

•    Costul estimativ al investiției

« Suprafața imobilelor ce trebui expropriata

•    Impactul asupra mediului.


Pagina 52

2.2.2.'/ țostul


Pentru cțle trei variante studiate s-au făcut estimările de costuri, ținând cont atat de valoarea) lucrărilor propuse, de rețelele ce trebuie mutate sau protejate cat si de valoarea)exproprierilor. Principalul scop nu a fost sa se estimeze valorea lucrărilor ci ca sa sQ compare intre ele cele trei variante. Evaluare s-a făcut pe noduri si pe sectoarele intre noduri.

Pentru aistabili punctajul fiecărei alternative, se va aplica următorul algoritm:

Punctajvjrianta i Costminim / Cost varianta i 100

2.2.2.2    Suprafața imobilelor expropriate

CONFORM CU ORIGINALUL


acum, Faptul are un


Acest criteriu a fos ales datorita faptului ca, pe baza experienței de pana exproprierea de imobile duce la întârzieri majore in implementarea proiectului, ca in estimarea costurilor s-a considerat si suprafața imobilor expropriate nu impact $emnicativ in analiza globala a alternativelor deoarece ponderea imobilelor expropriate este mai mica de 10%.

Pentru ai stabili punctajul fiecărei alternative, se va aplica următorul a Punctajvbrianta i Suprafataminim I Suprafața varianta i 100

2.2.2.3    impactul asupra mediului

ț


Construptia fiecărei variante de traseu are un anumit impact asupra mediului. In general,) realizarea acestei investiții va avea un impact pozitiv asupra mediului natural di social din Municipiul București preluând o parte din traficul care in prezent se desfpsoara pe rețeaua de drumuri/strazi sau bulevarde din culoarul acesteia. Reduceițea volumului de trafic va conduce la scăderea poluării aerului si a nivelului

de zgorrjot pe principalele artere de pe care va fi atras traficul.

Pe de alta parte, construcția unui drum nou, cu capacitate mare, reprezintă o sursa suplimentara de poluare pentru zonele traversate. De aceea, inca de la inceputul procesului de proiectare, la stabilirea variantei optime de traseu un criteriu important il reprezintă impactul pe care acesta il va exercita asupra mediului. In aceste condiții, mediul ântropizat unde exista deja surse de poluare este de preferat comparativ cu un mecjiu natural. In oricare dintre cele doua variante analizate, traseul se desfasoara in vecinătatea caii ferate, impactul asupra mediului fiind astfel mai redus decât in cazul in care terenul ar fi fost virgin.


Alegerea unui traseu cu impact negativ minim si posibilitatea de reducere a impactului negativ prin prevederea unor masuri de protecție reprezintă unul din scopurile proiectului.

In acest sens, in cele ce urmeaza este prezentata o analiza comparativa preliminară a variantelor de traseu.

Pentru cuantificarea impactului s-a propus o scara de notare pentru fiecare criteriu in parte de la '“-3” la “+3”, astfel:

a) “-3” - impact negativ important ce necesita reproiectare sau renunțare la proiect;

b) "-2” - impact negativ important ce poate fi diminuat prin adoptarea masurilor adecvate;

c) “-1” - impact negativ minor ce poate fi diminuat prin adoptarea masurilor adecvate;


d)    “0” - fara impact;

e)    “+1” - impact pozitiv minor;

f)    “+2” - impact pozitiv important;

g)    “+3” - impact pozitiv foarte important.

La final notele pentru toate criteriile se aduna obținând nota pentru fiecare varianta. Nota finala a fiecărei variante se calculează astfel:

a)    0 pentru suma notelor mai mica sau egala cu -10;

b)    (Suma notelor + 10)x5 pentru suma notelor mai mare decât -10 si mai mica decât 10;

c) 100 pentru suma notelor mai mare sau egala cu 10.

Criteriile care au fost luate in considerare la aceasta faza pentru analiza comparativa a impactului asupra mediului au fost următoarele:

a) Așezări umane:


- Cimitirq, - Nivel de zgomot, calitate aer.


CONFORM • U ORiG/NALUt


b)    Folosința terenului (zone împădurite, terenuri agricole),

c)    Situuri: arheologice,

d)    monumente istorice

e)    Zone de protecție

f) Beneficii de mediu pentru Municipiul București si asigurarea relațiilor in teritoriu.

Pentru a .stabili punctajul fiecărei alternative, se va aplica următorul algoritm: Punctajvjjrjanta i ~~ Nota varianta i I Nota maxima "1 00

2.2.2.4 Ponderea criteriilor

In cadrul analizei muti-criteriale, pentru cele 3 criterii propuse s-au considerat următoarele ponderi:


•    Cost

45%

25%

30%


•    Suprafața imobilelor de expropriat

•    Impact asupra mediului

2.2.3 Concluziile analizei multicriteriale

Punctajele obținute de diferitele varinate studiate sunt centarlîzate in tabelul de mai jos:


Nr. Crt

Sector

Puncte valoare

Puncte demolări

Puncte mediu

Puncte total

1

2

3

1

2

3

1

2

3

1

2

3

1

1 .......

Cplentina - A3

99

100

80

96

100

89

89

89

100

95

97

88

2

Ai - Avionului

85

100

34

74

100

: 90

73

89

100

78

97 •

68

3

Avionului - Jiului

100

54

54

25

100

' 100

66

100

100

71 :

79

79

4

Jitiui - Chitila

100

67

58

80

80

100

91

100

91

92

80

78

5

ț

C(î itila - Virtuții

63

100

48

74

100

100

73 .

100

. 100

69

100

76

-hi

CU ORIGINALUL

Pe sectorul Colentina - A3 cel mai mare punctaj l-a obtinut varianta 2. Varianta 1 prezintă avantajul ca poate fi implementata in etape, intai un bulevard (nordic sau sudic) si apoi celalalt bulevard. De aceea se recomanda adoptarea variantei 1, mai ales ca nu este o diferența mare de punctaj intre cele doua variante.


Pe sectorul A3 - Avionului cea mai buna alternativa este varianta 2

Pe sectorul Avionului - Jiului cele mai bune alternative sunt variantele datorita impactului mai redus asupra mediului si datorita reducerii de imobile demolate.


Pe sectorul Jiului - Chitila cea mai buna alternativa este varianta 1.

Pe sectorul Chitila - Virtuții cea mai buna alternativa este varianta 2. XfX V" In tabelul de mai jos se prezintă costurile pentru variantele analizate si costurile

pentru varianta propusa.


Nr.. crtv

NODURI

Valoare miîleîffara TVA)

VI

V2

V3 ..

V propusa

i

Sector de drum pana ia pasajul Colentina

1,045.50

1.045.50

. ... i, 045.50

1,045.50

2

PASAJ COLENTINA    .................

230.00

200.00

200.00

200.00

3

Sector de drum Intre pasaj Colentina sî nod Ândronache

49,65 î .72

38,746.37

35,772.08

49,651.72

4

NOD ANDRONACHE    .........

53,923.11

41,573.81

46,514.46

53,923.71

5

Sector de drum intre nod Ândronache si nod G hergh fta

83,236.36

115,856.15

124,871.19

8.3,236.36

6

NOD GHERGHiTA

102,532.73

74.547,11

131.210.71

102.532.73

z

Sector de drum intre nod Gherghrta si nod Petri câni

46,676:85

42,186.36

245.501.67

48.676.85

8 ■

NOD PETRICANI

60,916.65

40,681.43

47,416.00

. 60,916.65

9

Sector de drum intre nod Petricani si nod Pipera

38,057.64

31,007.80

134,588.85

31,007.80

10

NOD PiPERA

: 58,471.85

21,923.72

182,815.15

27,923.72

11

Sector de drum între nod Pipera si nod Avionului

125,572.27

I 143,012.10

207,587.59

143,012.10

12

Nod avionului

233,552.60

i' 153.439.05

.    174,144.71

163,439.05

13

Sector de drum între nod Avionului si nod Aerogării

83,599.15

i 494,102.60

492,578.69

494,102.60

14

NOD AEROGĂRII    ...........

43,427.22

420.00

420.00

420.00

.15

Sector de drum între nod Aerogării Sî pasaj Sos. Nordului

165,996.65

291,777.80

,294,754.77

297,777.80

16

PASAJ SOSEAUA NORDULUI

31,897.25

37,897-25

31.89725

31,897.25

17

Sector de drum intre pasaj Sos. Nordului si nod DN1

24,583.98

385.512.74

379.949.69

385,512.74

18

NOD DN1.................................... ..............

62,066.72

361,280.50

199.687.89

361,280.50

19

Sector de drum între nodDNI sî pasaj Tipografilor

11,057.27

672,873.58

685,023.05

672,873.58

20

PASAJ SUBTERAN TIPOGRAFILOR

41,977.75

31,165.95

38,219.00

31,165.95

21

Sector de drum intre nod DN1 si NOD POLIGRAFIEI...

78,240.75

17,208.50

64,129 2 0

17,208.50

22

NOD POLIGRAFIEI

66.286.B9

65.001.38

93,961.12

65,001.38

23

Nod Poligrafiei sî pasaj Bucureștii Noi

14 3,241.81

104,598.32

79,192.67

143.241.81

24

PASAJ BUCUREȘTII NOi

124,587.62

126,796.52

75,729 29

124,587.82

25

Sector de drum intre pasaj Bucureștii Noi si soseaua Virtuții

; 3 25.658.7

204.811 4

429,508,1

204,811.45

TOTAL EVALUARE LUCRĂRI INEL MEDIAN. MII LEI

2,056,559

3,501,666

4,106,819

3,581,447

TOTAL EVALUARE LUCRĂRI INEL MEDIAN, MII EURO

501,600

854,065

1,023,614

873,524

Pentru dezvoltare in cadrul studiului de fezabilitate s-a ales următorul traseu;


• pe setcorul Virtuții - Grivita dezvoltarea in lungul bulevardului Constructorilor sijapoi traversare triajului Chitila;

•    dezvoltarea la nord de calea ferata pe sectorul Grivita - Poligrafiei;

•    realizarea a doua tuneluri unidirecționale pe sectorul Poligrafiei - Avionului;

•    dezvoltarea la nord si la sud de calea ferata prin doua cai unidirecționale pe sectorul Avionului — Petricani si

•    realizare a doua bulevarde bidirecționale, unul la nord si unul la sud de calea ferata, pe sectorul Petricani - Colentina.

Comisia de Circulație impreuna cu Comisia de Ubanism, au solicitat in cadrul unei ședințe comune ca suplimentar fata de soluțiile studiate in cadrul SPF sa se aduca următoarele imbunatatire ale condițiilor de circulație:


•    La nodul Petricani sa se realizeze o legătură fluenta pentru Inelul Median sb se deniveleze intersetiile cu str. Fabrica de Glucoza si cu str.

Pompei

•    Șa se deniveleze intersecțiile intre inelul median (b-dul Constructorii Crangasi si str. Mehadia.

Pentru ai îndeplini aceste solicitări, s-au prevăzut următoarele lucrări:

• Lâ nodul Petricani s-a prevăzut sa se realizeze un ansamblu de pasaje

j

inferioare, inelul median intrând in subteran imediat după podul peste Valea Sșulei si revenind la nivelul solului după subtraversarea caii ferate București-Constanta. Se prevăd rampe ce asigura legătură intre cele doua nivele in drieptul intersecțiilor cu str. Fabrica de Glucoza si cu str. Dimitrie Pompei. Costul acestui nod este de 454 194 mii lei.



2.3 Descrierea constructiva a investiției

CONFORM cu ORiGINALUt


2.3.1.1 Nod Virtuții

Fata de situația existenta, intersecția de ia Virtuții este completata cu un pasaj subteran care facilitează traversarea intersecției pe sensul Podul Grand - pod Ciurel si lărgirea celor doua sensuri de mers existente la 10.50m fiecare . Introducerea in intersecție a pasajului subteran si lărgirea carosabilului existent nu modifica in nici un fel traseu! tramvaiului.

2.3.1.2    Tronsonul inelului median cuprins intre Calea Giulesti si soseaua Virtuții

Pe tronsonul cuprins intre soseaua Virtuții si Calea Giulesti partea carosabila care are in prezent doua benzi pe sens va avea trei benzi pe sens prin desființarea zonei mediane si transformarea acesteia in parte carosabila. De asemenea trotuarele vor fi lărgite de la 3m inițial la 5m (trotuarele vor include si o pista de biciclete).

2.3.1.3    Nod Giulesti

Traversarea intersecției cu Calea Giulesti se va face denivelat printr-un pasaj suprateran care pornește din b-dul Constructorilor si ajunge pana la Calea Grivitei.' Lateral vor fi construite bretele la sol pentru ambele sensuri de circulație .

2.3.1.4 Tronsonul inelului median cuprins intre Sos. Chitilei si Calea Giulesti

In vederea traversării zonei de triaj si a liniilor curente de cale ferata se propune realizarea unui pasaj suprateran care este directionat către B-dul Constructorilor.


Se supratraverseaza strada Lămâiului si traseul inelului median se inscrie pe s Butuceni. Pentru realizarea lucrărilor va fi necesara demolarea unor clădiri dj Grupului Școlar Industrial Transporturi Feroviare, Se supratraverseaza ca apoi traseul se inscrie pe Bulevardul Constructorilor care va fi reamenaja intersecției cu Soseua Virtuții se realizează un pasaj inferior



Pagina 58


2.3 Descrierea constructiva a investiției----—

■    CONFORM

2.3.1.1 Nod Virtuții


CU ORIGINALUL

Fata de Situația existenta, intersecția de la Virtuții este completata cu un pasaj subteran icare facilitează traversarea intersecției pe sensul Podul Grand -■ pod Ciurel si largireâ celor doua sensuri de mers existente la 10.50m fiecare . Introducerea in intersecta a pasajului subteran si lărgirea carosabilului existent nu modifica in nici un fel traseul tramvaiului.

2.3.1.2 tronsonul inelului median cuprins intre Calea Giulesti si soseaua Virtuții

Pe tronsonul cuprins intre soseaua Virtuții si Calea Giulesti partea carosabila care are in prezent doua benzi pe sens va avea trei benzi pe sens prin desființarea zonei mediane ;si transformarea acesteia in parte carosabila. De asemenea trotuarele vor fi lărgite dei la 3m inițial la 5m (trotuarele vor include si o pista de biciclete).

2.3.1.3    Nod Giulesti

Traversarea intersecției cu Calea Giulesti se va face denivelat printr-un pasaj supraterân care pornește din b-dul Constructorilor si ajunge pana la Calea Grivitei. Lateral vor fi construite bretele la soi pentru ambele sensuri de circulație .

2.3.1.4    Tronsonul inelului median cuprins intre Sos. Chitilei si Calea Giulesti

In vederea traversării zonei de triaj si a liniilor curente de cale ferata se propune

realizarea unui pasaj suprateran care este directionat către B-dul Constructorilor.^'! z

Z, ^^-0

Se suprâtraverseaza strada Lămâiului si traseul inelului median se înscrie pe/wadâG-^AX A ButucenL Pentru realizarea lucrărilor va fi necesara demolarea unor clădiri d/

Grupului;Școlar Industrial Transporturi Feroviare. Se supratraverseaza calea CGiule apoi traseul se inscrie pe Bulevardul Constructorilor care va fi reamenaiat. In'-zona ■■'/!

'    ‘S' /i [ 11 v

intersecției cu Soseua Virtuții se realizează un pasaj inferior


2.3.1.5    Nod Chitilei    '

Odata cu realizarea inelului median actualul pasaj subteran va fi reconsiderat in vederea realizării unui pasaj care sa asigure tranversarea inelului median si in același timp o inaltime libera corespunzătoare normelor in vigoare. Aceste elemente conduc la lungirea rampelor, care implicit aduce modificaria intersecției B-dul Bucureștii Noi - Sos. Chitila.

Realizarea pasajului subteran va avea in vedere si realizarea unei relații de stanga subterane directe spre Sos. Chitila.

In corelare cu aceasta bretea subterana va fi recondiționată si intersecția la sol, fiind tratata ca o intersecție giratorie cu diametru mare.

Pentru a relationa Calea Grivitei cu inelul median a fost propusa o bretea supraterana pentru relație dreapta din inelul median vest către Calea Grivitei (oraș) si cealalta relație dreapta din Calea Grivitei către inelul median est o locala la sol si in lungul caii ferate, care d.upa amplasamentul „Luxten” printr-un pasaj va supratranversa C.F.si se va inscrie in inelul median.

2.3.1.6    Tronsonul inelului median cuprins intre B-dul Poligrafiei si Soeaua Chitilei

Inelul median isi continua traseu! la nord de pachetul de linii C.F. cu profilul transversal anterior deschis pana in apropierea Podului Constanta, unde din cauza ansamblului rezidențial nou construit profilul se reduce cu zona mediana verde si cu micșorarea trotuarului de la 6,0 m la 3,Om.

2.3.1.7 Nod Poligrafiei


B-dul Poligrafiei este o importanta artera de penetrație a orasulu asigurând legătură cu o viitoare autostrada spre nord.

Existenta pasajului Jiului a condus către o rezolvare similara prin existent.

Relațiile inelului median cu str. Jiului la nord se vor realiza prin actualele buc spre sud cu b-dul Poligrafiei prin doua pasaje, unul ce supratranverseaza pachetul e linii de cale ferata pe relația vest - sud si celalalt subtravesand pachetuf'de linii



CONFORM (SfeiftftLN F L u L

de cale ferata pe relația de la sud spre est. Aceste doua bretele asigura legătură inelului rriedian cu Piața Presei Libere.

Prin intersecția giratorie propusa la conexiunea cu str. Tipografilor se poate realiza si relația dei stanga din inelul median vest către str. Jiului si catrea str. Tipografilor - str. Straulesti.

Str. Parcului pe traseul existent se constituie intr-o locala pentru partea sudica a caii ferate.

2.3.1.8 Tronsonul inelului median cuprins intre B-dul Aerogării si B-dul Poligrafiei

In cadruhacestui tronson se propune trecerea tunelului de la sud de calea ferata la nord de aceasta.

Prezentai situație este determinata de poziția apeductului care in zona str. ElenaVaparescu se apropie foarte mult de zona de cale ferata.

Artera locala pentru funcțiunile existente sau propuse Ia sud de calea ferata se suprapune pe str. Grigorie Gafencu. Locala la nord de calea ferata este amplasata adiacent Caii ferate peste tunelul inelului median.

Pe parcursul acestui tronson inelul median este in tuneluri cu ambele sensuri poziționate la nord de calea ferata.

Racordarea inelului median cu Sos. București - Ploiești se va realiza prin rampe directe din tunel pe partea de nord in tehnologie „cut and cover”. Se realizează in aceasta

pona legătură inelului median cu DN1 pe relația București - Ploiești.

tronsonul inelului median cuprins intre Sos. București j- strada Tipografilor



2.3.1.9

După G

0ra Baneasa se propune ieșirea din tunel a inelului media


Tipografilor, iar in aceasta zona este prevăzut un pasaj superior.

La sud ide calea ferata locala de deservire a riveranilor se suprapune pe str. Tipografilor, artera cu acces in Sos. București - Ploiești in zona fântânii Miorița.


2.3.1.10    Intersecția str. Tipografilor- Sos. Straulesti cu inelul median

Aceasta intersecție este tara acces la inelul median, fiind prevăzut un pasaj superior.

2.3.1.11    Tronsonul inelului median intre Str. Tipografilor - Sos. Straulesti - B-dul Poligrafiei

Inelul median se desfasoara la sol cu ambele sensuri la nord de calea ferata.

Pe latura de nord este propusa si artera locala, alaturata inelului median.


Pe latura sudica a caii ferate nu este prevăzută artere locala.

CONFORM

2.3.1.12    Nod Aerogării    CU ORIGINALUL

Relațiile dintre inelul median si cele 2 artere convergente in nodul Baneasa vor fi realizate in principal pe artere existente propuse cu o circulație in dublu sens.

Fragmente din aceste locale se constituie in legaturi de acces in inelul median dinspre str. Av. Serbanescu si B-dul Aerogării.

Aceste propuneri sunt destinate de imposibilitatea realizării unor rampe directe de racord la tunelurile propuse (fapt generat de existenta apeductelor).

2.3.1.13 Tronsonul cuprins intre Str. Avionului si B-dul Aerogării

După racordul nodului de la str. Avionului la inelul median s-a propus intrarea in subteran a caii nordice a inelului median avand ca principala motivație evitarea demolărilor construcțiilor existente adiacente str. Berea paralela cu zona de cale ferata.

Locala inelului pe zona de nord se va suprapune cu tunelul propus si in paralel cu rampa de coborâre in tune!..


Calea de pe partea sudica a inelului a fost propusa a fi realizata la o corespunzătoare respectării zonei de protecție a apeductului si a caii ferati locale au fost realizate astfel incat sa respecte zona de protecție a apeduc

2.3.1.14 Nod str. Avionului

Aceasta intersecție va avea in principal configurarea propusa in Studiu de fezabi initiat de    cerințelor caietului de sarcini si PUZ si anume;

MEMORIU




® realizarea unui pasaj denivelat superior pe direcția Str. Avionului cu o lățime de 3 behzi carosabile pe sens despărțite de separator al benzilor de circulație de 1,00 m latțme; Trotuarul pe pasaj are l.Șm.

•    realizarea relațiilor stanga prin rampe supraterane ce se racordează la profilul inelului median. Bretelele nodului care se desfasoara pe structuri de pod au un caîosabil de 5m lățime si sunt prevăzute cu parapet! semigrei pe zona rampelor.

•    realizarea relațiilor de dreapta (Inel median Vest -București) intre cele doua artere se Va efectua la sol prin artere paralele cu rampele mal sus amintite si au:

Bretea SV : -parte carosabila 6 m cale bidirecționala

i -trotuar 0,75m adiacent rampei pasaj Avionului

:    -trotuar 1.50m adiacent proprietăților

Bretea SE: - parte carosabila 5m cale unidirecționala

-trotuar 0.75m adiacent rampei pasaj Avionului

-zona verde l.ȘOm ! -trotuar l.ȘOm adiacent proprietăților

Deoarece pasajul ce face obiectul SF la partea de nord nu face legătură cu nici o trama existenta bretelele de la sol de pe partea de Nord-'nu sunt studiate in cadrul

documentației SF. Pasajul are menirea de a face legătură inelului cu partea de Sud a

(

orașului (si vice-versa). La partea de sud pasajul este tratat in cadrul SF pana la limita străzii existente , intersecția cu Barbu Vacarescu fiind tratata in cadrul PUZ.

2.3.1.15 Tronsonul inelului median cuprins intre Str. Avionului -Sos. Pipera

Pe acest tronson traseul inelului se apropie de zona de protecție a caii ferate, iar arterele locale au: fost realizate pe artere existente sau propuse respectând limita de protecție a apeductului. Inelul median are secțiunea descrisa la pct 2.2.3.1,




2.3.1.16 Nod Pipera

Inelul median este propus a avea o traversare la sol cu depărtarea celor doua sensuri in asa fel incat sa poata pătrunde intre doua travei ale pasajului existent.

Relațiile inelului cu Sos. Pipera - Tunari vor fi realizate prin bretele ce vor avea o configurare ce permite ocolirea obiectivelor principale existente.

Relațiile Sos, Pipera sud cu arterele locale vor fi realizate prin bretele, una urmărind limita de proprietate a autobazei RATB si cealalta prelungind breteaua existenta pasajului pana la intersecția cu inelul median. Relația de stanga de pe pasaj Nord către inel median Est va putea fi realizata prin intersecția giratorie ce este la Sud de rampa pasaj Pipera. Relația inel median (direcția Vest către Sud oraș) se va face prin breteaua unidirecționala adiacenta autobazei RATB, Relația inel median (direcția Vest către Nord oraș) se va face prin breteaua unidirecționala adiacenta RATB si giratoriul de la Sud pasaj Pipera.

Bretea SE ; - 1.5m trotuar pe ambele-parti

-    carosabil 2x3.5m -cai unidirecționale

Bretea SV: - carosabil 2x3.5m cai unidirecționale

5-OOm trotuar adiacent Autobazei 0.75m trotuar adiacent rampei pasajului

Bretea NV : -1.50 m trotuar pe ambele parti

-    carosabil 2x3.5m -cai bidirecționale

Bretea NE : - 1.50/3.00m trotuar

-    carosabil 2x3.5m -caibidirecționale


2.3.1.17 Tronsonul inelului median cuprins intre Sos. Pipera si Sos. Petricani

Traseul inelului median se apropie de zona de cale ferata după intersecția denivelata cu Sos. Pipera, avand in vedere protejarea obiectivelor existente in zona Porsche. Locala pentru deservirea riveranilor existenti la sud de calea ferata va avea un traseu in lungul caii ferate industriale dezafectate si se va lega la nodul de la Pipera , Acest traseu prezintă




avantajul] depărtării de zona de protecție a apedu

calea ferdta Constanta.


2.3.1.18    Nod Petri câni


Pe acest tronson in apropierea Sos, Petricani este propusa in cadrul PUZ o statie''''ChpCci parte constitutiva a unui punct mtermodal, amplasata de o parte si de alta a cailor ferate, urmând Ga circulația pietonala sa se desfasoare la nivelul -1.

Str. Petricani (in direcția SN) intra in pasaj subteran inainte de Strada Fabrica de Glucoza iar după Subtraversarea Bd, Dimitrie Pompei acesta se bifurca in subteran urmând direcția stanga inel median la Nord de caile Ferate si direcția Tunari in prelungirea Str Petricani. Relația stanga a inelului median este asigurata de doua benzi in acelas sens de 7.00 m si trotuare tehnologice de 0,5m. Pe direcția Tunari București, Sos Petricani intra in subteran la nivelul- (-2) cu o banda de 5.5m si trotuare tehnologice de 0.5.m urmând ca sub calea ferata acessta sa subtraverseze si pasajul subteran sensul București Pipera /Pipera București a inelului median. La Nord, Sos. Petricani va fi deservita de locale de 7.00m avand si trotuare de 3m adiacente proprietăților, ce vor relationa cu inelul median (direcția Vest) si cu bulevardul de Nord bidirecțional prin intermediul unei giratii la sol. Inelul median pe direcția Pipera București va fi făcută printr-un pasaj subteran (-1) de (7.00 m+sl) lățime si trotuare tehnologice de 0,5m ce se va uni cu direcția Tunari București la nivelul -1. După ce Str. Petricani subtraverseaza intersecția Bd Dimitrie Pompei (direcția NS) Inelul median face legătură cu A3/B-dul Fabrica de Glucoza prin intermediul unei rampe avand secțiunea de 5.50m carosabil si trotuare adiacente tehnologice de O.ȘOm. Similar pe direcția București Inel median Vest exist a o rampa după intersecția cu A3 Bdul Fabrica de Glucoza care face legătură A3 Inel median/Tunari. La nivel, deasupra pasajelor subterane, in PUZ este prevăzut a se dezvolta prelungirea liniei de tramvai de la B-dul Pompei pana la statia CF, unde s-a prevăzut a se realiza o intersecție giratorie alungită unde mai pot fi amplasate capete de (autobuze, parcari, pasaje pietonale etc.

Legătură intre inel median si Nord oraș este asigurata prin intermediul localelor si giratia de la Str Fabrica de Glucoza. Relația Autostrada A3- in direcția Sud oraș e asigurata prin giratia de la Nord Sos Petricani sau prin alegerea traseului A3 pana la intersecția giratorie cu Fabrici de Glucoza. Relația Str. Petricani-locale- A3 este realizata prin intermediul

MEMORIU



n    ■ c2S'/?

închidere inel median de circulație la zona Nord -Tronson Lacri

CU OKiGiNALUL

bulevardului de Sud bidirecțional care se intersectează cu Sos Ghergitei prin intermediul unei giratii cu doua benzi pe sens a cate 5-5m lățime in calea inelara ,

2.3,1.19 Tronsonul inelului median cuprins intre Sos. Petricani si autostrada București - Brașov Nord

Pe partea de Nord relationarea Autostrăzii A3 pe direcția Est Vest, cu inelul median (ce incepe de la Str Petricani in direcția Vest) se face printr-o artera de doua benzi unidirecționale ce se desprinde din A3 si se leaga cu inelul median. La partea de Nord se dezvolta un bulevard bidirecțional ce va avea un carosabil de 7m (pentru fiecare banda), separator al sensurilor de circulație de 2m, zona verde l.OOm si trotuar de 5 m.

2.3.1.20 Tronsonul inelului median cuprins intre Sos. Petricani si autostrada București - Brașov Sud

Pe partea sudica, legătură inelului median cu autostrada A3 (Vest Est) se va face cu o artera unidirecționala de 2 benzi in.acelas sens ce supratraverseaza autostrada si calea ferata București Constanta si se va racorda la rampa nordica a pasajului autostrăzii A3,

In partea de sud a acestei artere ce face legătură intre inelul median si A3 este prevăzut un bulevard bidirecțional ce va avea im carosabil de 7m (pentru fiecare banda), separator al sensurilor de circulație de 2m zona verde l.OOm si trotuar de 5 m._

2.3.1.21 Nod Autostrada București - Brașov (in apropierea str. Gherghitei)

Traseul autostrăzii București, precum si pasajul suprateran propus au fost preluate din PUZ Autostrada București - Brașov, sector București - Ploiești km 0 + 0,00 - km 19 + 500.

Soluția pasajului a fost completata cu necesitatea realizării unor relații generamdbiiplr inelului median si a conexiunii acestuia cu autostrada.

Realizarea relației viitoarea autostrada A3- inelului median in zona de nor^akai^^^^e, 'l

li — a i i    \ i )

va face:

prin ieșirea de pe autostrada A3 pe breteaua la sol , intrare

giratorie de sub traseul suprateran al autostrăzii si intrarea pe bulevardul


te

ICU ORIGINALUL

( - ieșirea de pe autostrada prin desprinderea de pe rampa acesteia cu '    structura independenta de a pasajului suprateran al autostrăzii si urmarea

aceste artere ce se dezvolta adiacent caii Ferate la Nord de aceasta pana la intrarea in inelul median; aceasta artera A3-Inel median (cale unidirecționala 7m carosabil) nu mai relationeaza cu bulevardul

bidirecțional ce se dezvolta in paralel cu acesta.

Autostrada A3 pe aceasta secțiune a fost suplimentată cu o banda pentru triere a circulației, lungimea acestui sector de triere fiind de 219m. Din calculul conform Ord 622 „Normativ privind proiectarea autostrăzilor extraurbane" aceasta secțiune de triere trebuie sa fie considerabil mai mare insa acest normativ nu este valabil si pentru autostrăzi urbane, j


j - Intersecția giratorie de sub pasajul suprateran A3 are;

-inelul carosabil de ll.OOm ,

-    supralargire de siguranța 1.50m

-    R= 17m in inelul median

Bretelele da sol ale autostrăzii au carosabil de (7.00 + sl)m si trotuare de l,5m lățime. Autostrada , bretelele la sol, rampele vor fi prevăzute cu sisteme de colectare a apelor tip geigere ce fac obiectul proiectelor de specialitate. .

Pe partea isudica, legătură inelului median cu autostrada A3 (Vest Est) se va face cu o artera (-i-2), unidirecționala de 2 benzi in acelas sens ce supratraverseaza autostrada si calea ferata București Constanta si se va racorda la rampa nordica a pasajului autostrăzii A3.

Secțiunea) de triere a circulației autostrăzii intre intrarea si ieșirea de pe A3 este de cca 250m. Djin calculul conform Ord 622 „Normativ privind proiectarea autostrăzilor extraurbaine” aceasta secțiune de triere trebuie sa fie considerabil mai mare insa acest normativ inu este valabil si pentru autostrăzi urbane.

Relațiile bulevardului bidirecțional de la Sud de CF cu autostrada, se vor efectua prin intermediul intersecției giratorii, intersecție ce permite si conexiunea str. Gberghitei, artera serpiinelara a orașului ce asigura legătură cu Sos. Fundeni.


-    supralargire de siguranța 1.50m

-    R=25.5 m in inelul median

CONFORM CU ORIGINALUL


2.3.1.22 Tronsonul cuprins intre Autostrada București Brașov - str. Gherghitei si Sos. Andronache - Sos. Stefanesti Nord

Pe acest tronson la Nord de CF București Constanta la minȘm de ultima șina este prevăzut a se realiza un bulevard bidirecțional de categoria II avand:

- parte carosabila    m

2x3,50

- zona mediana

m

2,00

- zona verde

m

0,75

— pista de cicliști

m

2,00

- trotuar

m

3,25

Total lățime secțiune transversala (platforma)

m 23.40

- fasie destinata parapetelui

m

0.50

- rigola carosabila la amplasata la limita

zonei de siguranța CF    (5m de șina CF)

m

0.90


7:',


2.3.1.23 Tronsonul cuprins intre Autostrada București Brașov - str. Gherghitei si Sos. Andronache - Sos. Stefanesti Sud

Pe acest tronson la Sud de CF București Constanta la min3-5m de ax cale CF este prevăzut a se realiza un bulevard bidirecțional de categoria II avand:


-    parte carosabila

-    zona mediana

—    zona verde

—    pista de cicliști - trotuar


2x3,50

m

m

m

m


2,00

0,75

2,00

3,25


Dotai lățime secțiune transversala (platforma) m 23,40


-    fasie destinata parapetelui

-    rigola carosabila la amplasata la limita z zonei de siguranța CF


0.50


0.90





Pe tronsonul cuprins intre nodurile Andronache si nod A3, in dreptul cimitirului Andronache, se propune realizarea unui pasaj suprateran. Spațiul intre ax CF București Constantă (calea sudica) si limita de proprietate cimitir este de ccal2.00m.

- ! Soluția proiectata este sa se deniveleze o cale (sensul Vest Est) astfel incat sensul adiacent CF ramane la nivel. In acest caz suprastructura adiacenta CF se

; apropie de ax prima cale CF la distanta de 3m,

In partea j sudica a bulevardului de Sud este prevăzută o artera locala (carosabil 7m+sl si trotuare de 1.5 adiacent gard cimitir si 5 m adiacent proprietăților) ce face legătură intre Stra

da Cumpțnei si bulevard.    -

2,3.1.24 Nod Sos. Andronache-Sos. Stefanesti

In conformitate cu P.U.Z;,. Sector 2, precum si cu studiul de fezabilitate pentru aceasta intersecție comandat de Primăria Sectorului 2 se propune realizarea unui pasaj suprateran pe direcția Sos. Andronache - Sos, Stefanesti. La proiectarea axului acestui pasaj s-a tinut cont ca exproprierile sa fie făcute egale stanga/dreapta.

Latimea acestui pasaj proiectat este de 2 benzi carosabile pe sens, cu trotuare de garda de 1.25m si fcona mediana de lm pentru separarea sensurilor de circulație.

Relațiile dintre inelul median (nord si sud) si penetrația Sos, Stefanesti - Sos, Andronache vor fi realizate după cum urmeaza:

•    Dțeapta si stanga din artera situata la nord de calea ferata se vor r intermediul a doua bretele amplasate la căpătui pasajului;


Bretelele au prevăzut:

-carosabil cai bidirecționale : 7.00m+sl

- trotpar; 3m adiacent padurii/proprietatilor si 0.75m adiacent rampei

•    Dțeapta si stanga din artera componenta a inelului median pe partea de sud a caii ferate se vor efectua prin realizarea unor artere locale la sol, realizate in lungul rampei pasajului dinspre oraș, urmând ca relațiile de stanga sa folosească giratia


/o O 9 'Â ~

realizata la unul din accesele propuse prin PUZ Centru Comercial, birouri Sos, Colentina - Sos, Andronache.

La partea de Nord a bulevardului de Nord este prevăzută o locala (Strada Mangalia) ce are acces de dreapta din/in bulevard si are 7m carosabil si trotuare adiacente proprietăților de 1.5m.

2.3.1.25 Traseul cuprins intre Sos. Stefanesti Sos. Andronache- Sos. Colentina Sud

Pe acest tronson la Sud de CF București Constanta la min3-5m de ax cale CF este prevăzut a se realiza un bulevard bidirecțional de categoria II avand:

-    parte carosabila    m

-    zona mediana

-    zona verde

-    pista de cicliști

-    trotuar

Total lățime secțiune transversala (platforma)

-    fasie destinata parapetelui

-    rigola carosabila la amplasata la limita zonei de siguranța CF (5.00 de ax CF) •


2x3,50 m 2,00


CONFORM

!CU


0,75

2,00

3,25


m 23.40

m 0.50


0.Q0


2.3.1.26 Traseul cuprins intre Sos. Stefanesti Sos. Andronache- Sos. Colentina Nord

Pe acest tronson la Sud de CF București Constanta la min3-5m de ax cale a se realiza un bulevard bidirecțional de categoria II avand:

-    parte carosabila    m 2x3,50

-    zona mediana    m    2,00

-    zona verde    m    0,75

-    pista de ciclist!    m    2,00

-    trotuar    m    3,25




Total lățime secțiune transversala (platforma) m 23.40

-    fasie destinata parapetelui    m    0,50

-    rigola carosabila la amplasata la limita

zonei fcle siguranța CF (5.00 de ax CF) m    0.90

2.3.1.27Nod Colentina


CONFORM CU ORiGlNALUL


Prin prezentul studiu se propune realizarea buclarilor pe artera sudica a pasajului facilitând [relațiile stanga si dreapta:

•    Dreapta din inelul median vest spre oraș prin utilizarea str. Puietilor si a str. Suceava;

•    Stanga dinspre inel median vest către nord oraș printr-o bucla propusa in zona str. Sițnion Busuioc si str. Nicolae Banu;

•    Dreapta de pe pasaj nord spre inel median vest prin str. Suceava prelungita pana in bretea pasaj Andronache; aceasta relație poate fi inlocuita de trama de bulevard propusa in "PUZ Centru comercial, birouri -Sos. Colentina - Sos. Andronache", uride este prevăzut a se dezvolta un bulevard de 2 benzi pe sens ce va uni Sos Colentina de Sos Andronache.

• Stanga dinspre oraș spre inelul median vest printr-o bucla propusa in zona str. Simion Busuioc si str. Nicolae Banu;

Relațiile 'arterei componente a inelului median amplasata la nord de calea ferata se relationejaza cu pasajul suprateran prin bretelele existente ce au fost prevăzute cu trotuare Ide 1.5 m pe partea adiacenta proprietăților. Breteaua de NV a fost proiectata cu parte carosabila de 6 m pentru limitarea exproprierilor. Bretele^ proiectate pentru o viteza de max 25/h pentru a limita pe partea de sud

Breteaua ide NV are: -carosabil 7.00m


-trotuar l.OOm adiacent rampelor

-trotuar l,50m adiacent proprietăților

Intersecțiile ce rezulta sub pasaj vor fi reglementate prin semaforizare sau prin marcaje !si indicatoare rutiere. Giratiile de pe Nord, Sud sunt configurate avand ca impuneri radierele infrastructurilor si elevațiile pilelor si au diametrul de



rtMvM fo.


CONFORM l eV-ORiGjNALUL[

13.00.m/14.00m Acestea s-au prevăzut cu supralagiri de siguranța. La momentul in care inelul median o sa continue către Est se impune reconfigurarea acestora.

2.4 Date tehnice ale investiției

2.4.1    Zona si amplasamentul

Zona proiectului este in nordul Municipiului București, pe sectorul cuprins intre bulevardul Virtuții si soseaua Colentina.

Amplasamentul este in lungul bulevardului Constructorilor pe sectorul cuprins intre soseaua Virtuții si Calea Giulesti si in lungul aciî ferate București - Constanta pe sectorul cuprins intre triajul Grivita si soseaua Colentina.

2.4.2    Statutul juridic al terenurilor ce urmeaza sa fie ocupate

Situația juridica a terenurilor ce vor fi ocupate se împarte in doua categorii si anume:

-    . proprietatea statului;

-    proprietăți private.

2.4.3    Situația ocupărilor definitive de teren

Suprafața de teren ocupata de investiție s-a calculat pe baza studiilor topografice actualizate scara 1:500 vizate de OCPI. Pentru fiecare obiect de investiție s-a masurat pe plan si s-a calculat suprafața ocupata din domeniul public si domneiul privat. Domeniul privat s-a considerat ca fiind suprafețele de teren îngrădite. Pe baza ridicărilor topografice actualizarte s-au determinat si imobilele ce trebuie demolate pentru realizarea investiției.


Obiect 1 - Nod Virtuții

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

s

mp

mp

mp

buc

TOTAL

15.000

0

15.000

0




<//


Obiect 4- Tronson Chitilei - Giulesti

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

52.000

2.000

50.000

15

Obiect 5- Nod Chitilei

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate privata ’

: Proprietatea.

■ statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

33.500

0

33.500

5

- '





Obiect 6- Tronsonul Poligrafiei - Chitilei

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

: Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

44.750

0

44.750

3




A?z? / 2-


Obiect 7- Nod Poligrafiei

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

17.000

0

17.000

0

!

i

i

Obiect 8- Tronson Poligrafiei - Aerogării    j

Teritoriu

T otal

teren

ocupat

Proprietate privata '

l Proprietatea.

■ statului

Construcții I demolări j

mp

mp

mp

buc    |

TOTAL

30.000

0

30.000

2 |

Obiect 9- Tronson Avionului - Aerogării

Proiect București

Teritoriu '

T otal

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

1

TOTAL:

7.700

700

7.000

2








Obiect 10-Tronson Avionului - Aerogării    I

Proiect București

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc    ■

TOTAL

27.800

9.000

18.800

11

Obiect 10 Inel median km.7+550-km7+775

Search

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

7.583

9.000

18.800

1


Obiect 11 - Nod Avionului

Teritoriu

Total

teren

ocupat :

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

78.170

71.564

6.606

32


MEMORIU

Pagina 75










i

Ol

liect 12 - Avionului Pipera km.7+775-km8+750

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări ii

mp

mp

mp

buc

TOTAL

76.757

64.131

12.626

21



Obiect 13 - No<

J Pipera

Total

teren

ocupat

Proprietate

Proprietatea

Construcții :

Teritoriu

privata

statului

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

17.028

8.169

8.859

1





Obiect 15 - Nod Petricani

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

82.822

42.074

40.748

1

I


Obiect 16 - Petricani A3 Sud km 9+752- km 10+850


Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

47.807

47.804

3

0

Obiect 17 - Petricani A3 Nord km 9+675- km 10+775

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

40.049

40.049

0

0


Pagina 77






Ak/rW/Lc/ tO'^'A-c/z


Obiect 18 - Nod A3 - Gherghitei


Teritoriu

■    Total

■    teren

i ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

i 107.710

68.512

39.198

3

—----—----—

Obiec

119 - A3 Andronache Sud km 10+850- km 12+680

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări ■

mp

mp

mp

buc

TOTAL

; 49.114

36.348

12.767

68




Obiecl

Ș20 - A3 Andronache Nord km 10+875- km 12+600

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

:/z

49.135

32.347

16.788

47



Pagina 78


Obiect 21 - Nod Andronache

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

34.871

19.510

15.361

10

Obiect 22 - Andronache Colentina Nord km 12+600- km

13+150

Teritoriu ;

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea.

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

15.278

11.977

3.301

38

Obiect 23 - Andronache Colentina Sud km 12+680- km 13+180

Teritoriu

Total

teren

ocupat

Proprietate

privata

■ Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

=====

10.982

7.819

3.163

26



/






Obiect 24 - Nod Coientina

Teritoriu

1 Total

teren

: ocupat

Proprietate

privata

Proprietatea

statului

Construcții

demolări

mp

mp

mp

buc

TOTAL

: 29.427

7.197

22.230

14




2.4.4 Studii de teren

2,4.4.1 Studii topografice



Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate s-au realizat planuri topografice scara 1:500, aga cum s-a solicitat prin caietul de sarcini.

Ridicările s-au făcut atat in sistemul de proiecție STEREO 30 cat si in asistemul de proiecție iSTEREO 70.

Pentru realizarea studiului de fezabilitate s-au folosit si ridicarie scara 1:2000 care s-au solicitat prin caietul de sarcini pentru elaborare aP.U.Z.

Studiile topografice au fost avizate de către OCP1 si fac obiectul Voi 10: Studii topografice .

2.4.4.2 Studiul geotehnic

Studiul gjeotehnic prezintă condițiilor geologice, geomorfologice, climatice si seismice ale zonei ce face obiectul Studiului de Fezabilitate. Studiul geotehnic este prezentat



2.4.4.3 Alte studii de specialitate

2.4.4.3.1 Studiul de trafic

Analiza de trafic elaborată în cadrul prezentului studiu are la bază un model de trafic la nivelul municipiului București.

Modelul de trafic la nivelul municipiului București, a fost ajustat la nivelul anului 2010 și a avut Ia bază informații din:

•    înregistrările de trafic pe o perioada mai lungă de timp în intersecții ce fac parte din sistemul Bucharest Traffic Management System (BTMS);

•    măsurători efectuate în anul 2010 pe ansamblul rețelei stradale cu ajutorul unor echipamente automate și/sau cu ajutorul unor dispozitive semiautomate;

•    măsurători de tipul „joumey survey” (timpi de parcurs) care s-au desfășurat pe principalele artere de circulație de pe ansamblul muncipiului București, în aproximativ aceeași perioadă, cu recensămintele de circulație;

•    anchete origine-destinație efectuate în octombrie 2010 pe artere de penetrație în municipiul București (Șoseaua Pipera - Tunari, Șoseaua Andronache etc.);

•    recensământul general de circulație efectuat în anul 2000, 2005 (inclusiv anchete origine-destinație), puse la dispoziție de către CNADNR - CESTRIN;


•    Mașter Plan General pentru Transport Urban București - MPGTU 2007;

•    parametri socio-economici actuali (2009-2010);

•    anchete în gospodării.

Un model de trafic este o reprezentare simplificată a unei părți din realitate, unui model de trafic este să descrie interacțiunea dintre toate activitățile sociale și economice aferente unei anumite zone și sistemul de transport existent, de a găsi punctul de echilibru al acestei interacțiuni. In plus, aceste modele trebuie să poată fi folosite pentru a estima impactul diferitelor „intervenții” atât asupra rețelei sistemului de transport cât și asupra caracteristicilor socio-economice ale zonei.


Componentele cheie ale modelului de trafic sunt: (1) zonificarea; (2) modelarea rețelei dei străzi; (3) generarea călătoriilor - producții si atracții pentru fiecare zonă; (4) distribiuirea călătoriilor între zone; (5) afectarea distribuției pe rețeaua modelată.

In cadrul documentației studiului de Fezabilitate studiul de trafic este prezentat in Voi 2: Studii de trafic.

I

Aici sunt jprezenate atat modelarea situației existente cat si traficul de perspectiva in ipoteza “Cu” si “fara” proiect.

CU ORIGINALUL


2.4.4.3.2ÎDimensionarea structurii rutiere

Pentru alegerea structurii rutiere s-a intocmit un studiu ce face obiectul Voi 4 “ Alegera Structurii rutiere”

In urma Ianalizei care a tinut cont de costurile de investiție sin tntretinere pe o perioada; de 30 de ani, a rezultat ca structura optima este structura flexibila. Structurile rutiere suple comportă o îmbrăcăminte bituminoasă pe straturi de bază din mixtură asfaitică și de fundație alcătuite, în general, din agregate naturale.

Modul de alcătuire al structurii rutiere suple implică, pentru drumuri de clasă tehnica II și Iii, următoarele straturi:

-    uri strat de fundație inferior, de minim 10 cm, din balast și un strat superior de

fundație, de minim 12 cm, din piatră spartă mare, sort 63 -90 sau piatră

!

spartă amestec optimal;

-    uri strat de bază, de minim 5 cm, din mixtură asfaitică sau de minim 8 cm din macadam;

-    îrhbrăcăminte bituminoasă, de minim 10 cm, din mixtură asfaitică.

o 14 cm mixtură asfaltică tip AB2 o 20 cm piatră spartă mare

CONFORM CU ORIGINALUL


o 25 cm balast

o 20 cm strat de formă din balast

-    pentru sectorul Nod Autostrada A3 Nod Colentina

o 4 cm mixtură asfaltică cu fibre MASF 16

o 6 cm beton asfaltic deschis BAD 25m


o 6 cm mixtură asfaltică tip AB2 o 15 cm piatră spartă mare

o 25 cm balast

o 20 cm strat de formă din balast

-    pentru străzile locale de categ a-lll-a (2 benzi) au următoarea structura:

o 4 cm mixtură asfaltică cu fibre MASF 16

o 5 cm beton asfaltic deschis BAD 25m

o 8 cm anrobat bituminos AB2

o 24 cm piatra sparta

o 25 cm balast

o 25 cm strat de formă din balast


-    pentru autostrada A3 :

o 5 cm mixtură asfaltică cu fibre MASF 16

o 6 cm beton asfaltic deschis BAD 25

o 7 cm anrobat bituminos AB2

o 30 cm balast stabilizat

o 30 cm balast


2.4,5 Caracteristici principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului

i

de investiții specifice domeniului

conform


HALI


2.4.5.1 Traseul in plan

Pentru proiectare s-au utilizat stas-urile STAS 863 - proiectare elemente geometrice pentru drumuri si STAT 10144 - proiectare elemente geometrice pentru străzi

Razele iți plan sunt cuprinse intre minim 29m (pentru bretele si artere colectoare) si maxim 1QG0m.

2.4.5.2 12Profilul longitudinal

Elementele geometrice în profil longitudinal sunt proiectate conform STAS 10144/3 -91 si 10144/4- 1995.

Profilele longitudinale pe Inelul Median pe partea de drumuri la sol au pante cuprinse intre 0.2% -1.64%.

Pe rampele pasajelor supraterane pantele longitudinale au valori cuprinse intre 4% -5.%

Profilul longitudinal din tunele au pante longitudinale cuprinse intre 0.33% - 6%. Pe bretelele nodurilor pantele longitudinale au valori cuprinse intre 0.2% - 6%.

In profil longitudinal razele sunt cuprinse intre 1000m (raza minima) si 5000 m (raza maxima);


2.4.5.3 Profilul transversal tip

2.4.5.3.1 Nod Virtuții

Sos. Virtuții :

• Trotuar 0.75m

•    Parte carosabila 10.50m

•    Zpna RATB 7.00m

•    Parte carosabila 10.50m


2.4.5.3.2    Tronson Giulesti Virtuții

Inel Median

•    Trotuar 5.OOm


•    Parte carosabila 18.OOm

•    Trotuar 5.OOm

2.4.5.3.3    Nod Giulesti

Inel Median

•    Trotuar 1.OOm


•    Parte carosabila 14.OOm

•    Trotuar 1.OOm

Locale

•    Trotuar 2.OOm

•    Parte carosabila 6.OOm

•    Trotuar 1.OOm


2.4.5.3.4    Tronson Chitilei Giulesti

Locale

•    Trotuar 2.00m

•    Parte carosabila 7.OOm

•    Trotuar 2.OOm


2.4.5.3.5 Nod Chitilei

Inel Median

•    Trotuar 3.00m

» Parte carosabila 21.OOm


•    Triotuar 1.50m

« Parte carosabila 7.00m

•    Trotuar 1.50m

2.4.5.3.6    Tronson Poligrafiei Chîtilei

Inel Median

•    Trotuar 6. OOm

•    Parte carosabila 21 .OOm

•    Trotuar 1.OOm

2.4.5.3.7    Nod Poligrafiei

Inel Median

•    Trotuar 5.OOm

•    Parte carosabila.21.OOm

•    Trotuar 1.OOm

2.4.5.3.8    Tronson Poligrafiei Aerogării

Bretea nbrd (stanga)

•    Trbtuar 6.OOm

•    Parte carosabila 7.OOm

•    Trbtuar 1.50m Str. Tipografilor

•    Trotuar 3.OOm

•    P^rte carosabila 7.OOm

•    Zâna Verde 2,OOm



Inel Median

» Trotuar 1.OOm

•    Parte carosabila 13.50m

•    Trotuar 1.50m

Bretea nord (stanga)

•    Trotuar 6.OOm

•    Parte carosabila 7.OOm

•    Trotuar 1.OOm

Bretea sud (dreapta)

•    Trotuar 1.OOm

•    Parte carosabila 7.OOm

•    Trotuar 5.OOm

2.4.5.3.10 Tronson Avionului Aerogării

Bretea nord (stanga)

•    Trotuar 6.OOm

•    Parte carosabila 7.OOm

•    Trotuar 1.OOm

Bretea sud (dreapta)

•    Trotuar 1.OOm

•    Parte carosabila 10.50m

•    Trotuar 6.OOm




2.4.5.3.11 Traseul cuprins intre Nod Avionului si Nod Petricani

Cai unidirecționale cu cate 3 benzi pe sens cu următorul profil transversal tip ampasate la Nord si Sud de CF:


o zdna verde 1.00 m


•    trotuar 5.00 m

•    fasie destinata parapetelui 0.50 m

•    rigola carosabila amplasata la limita dinspre CF 0.90 m

2.4.5.3.12 Traseul cuprins intre Sos.Petricani -Sos. Andronache -Sos Colentina

Pe acest sector se reaiizeza bulevarde bidirecționale amplasate la Nord si ia Sud de CF Bucujresti Constanta

Profilul transversal tip pentru un bulevard de categoria II propus in documentație este cel recomandat prin caietul de sarcini si PUZ si anume :


•    pârte carosabila 7 m

•    zona mediana 2.00 m

•    zona verde 0.75 m

•    pista de cicliști 2.00 m

•    trotuar 3.25 m

•    fasie destinata parapetelui 0.50 m

•    rigola carosabila amplasata la limita dinspre CF 0.90 m

Profilul transversal tip propus in documentație este cel prevăzut in „Normele tehnice

privind proiectarea si realizarea străzilor in localitățile urbane " pentru:

{

Strada câteg III: viteza de proiectare prevăzută este de 40/50km/h

Strada câteg alia -de legătură V=50km/h

Strada câteg I magistrala v=60km/h

Elementele geometrice ale axului străzilor proiectate si vitezele de proiectare sunt prezentate in planul de situație ce face obiectul acestei documentații


2.4.5.4 Lucrări de colectarea și evacuarea apelor


La limita zonei de siguranța a caii ferate s-a prevăzut o rigola carosabila care are menirea de a strânge apele pluviale din zona prismului caii ferate. Inelul median si bulevardul bidirecțional împreuna cu toate străzile din cadrul obiectului de studiu au prevăzută colectarea apei pluviale in geigere amplasate in punctele de minimm si cu frecventa necesara.


Ținând cont de morfologia terenului, inelul median se va realiza in general in săpătură, platforma drumului fiind la nivelul terenului.

Materialele ce se vor utiliza la realizarea umpluturilor de rambleu trebuie sa corespunda specificațiilor STAS 2914-84, astfel se pot utiiiza materiale ce se incadreaza in categoriile 1a, 1b, 2a, 2b, 3a, 3b 4a si ,4b.

Compactarea umpluturilor de rambleu se va face in urma realizării unui sector de proba pentru stabilirea grosimii straturilor de compactare, umiditatea optima de copactare si numărul trecerilor cu utilajul de compactare, astfel incat sa se respecte specificațiile tehnice prevăzute in caietul de sarcini de terasamente.

Soluțiile constructive pentru lucrările de consolidare ale terasamentelor s-au analizat avand in vedere următoarele aspecte:

•    asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului;

•    susținerea platformei drumului si consolidarea acesteia;

• limitarea amprizei drumului cu structuri de sprijin, limitare impusa de existenta unor obstacole (proprietăți, utilitati, bretele) sau lungimi mari ale taluzurilor.


Avantajelfe structurilor de sprijin de pamant armat sunt:


•    Ocțupare ampriza minima deoarece paramentul structurilor este vertical;

•    Aspect arhitectural la fata văzută bine integrat in zone urbane;

•    întreținere ușoara a fatei văzute si durabilitate ridicata;

Pentru execuția structurilor de sprijin din pamant armat cu fata văzută prefabricate sunt necesare următoarele etape tehnologice:


•    Decaparea pământului vegetal pe intraga grosime a acestuia asa cum este specificata in sondajele si forajele geotehnice;

•    Coimpactarea terenului natural pana la atingerea unui grad de compactare de miri. 95% la adâncime de 30 cm de la suprafața compactată;

•    Trasarea, excavarea si turnarea fundațiilor suport pentru elementele prefabricate de fata văzută a structurii de sprijin din pamant armat;

•    Rejalizarea umpluturilor de terasamente in straturi de 20 cm din material granular pe toata lungimea de ancorare a geogrileior. Grosimea stratului de compactare, umiditatea de compactare, numărul de treceri cu cilindrul compactor se stabilește in urma execuției unui sector de proba astfel incat sa se^atinga gradul de compactare de 100%;

Montarea geogrileior comporta următoarele faze:

•    pozarea și fixarea geogrileior cu fibra cea mai puternică perpendicular pe axul drumului;

•    prinderea de elementele de fata văzută;

•    petrecerea fâșiilor in sensul longitudinal structurii va fi de min. 20cm;


• umplutura din corpul structurii armate in conformitate cu rezultatele sectorului de probă. Gradul de compactare va fi de 100%.

Realizarea feței văzute din elemente prefabricate din beton consta in:


La intradosul lor se așterne un strat de geotextil in spatele căruia se executa drenul din material granular, concomitent cu inaltarea rândurilor din elemente prefabricate și a umpluturii ranforsate cu geogriie din corpul structurii de sprijin.

CONFORM CU ORiG'NALUL s-au prevăzut


2.4.5.6 Parapeți de protecție

Pentru siguranța participanților la trafic, la marginile părții carosabile parapete de protecție semigreu si greu la limita adiacenta CF.

Alegerea tipului de parapete s-a făcut astfel:

• parapete metalic zincat cu nivel de protecție N2 (semigreu) conform prevederi STAS 1948/1-1991 și SR EN 1317 - 1, 2, 3 pe coronamentul podețelor proiectate.

• parapete metalic zincat cu nivel de protecție H2 (greu) conform prevederi STAS 1948/1-1991 și SR EN 1317 - 1,2, 3 ;

2.4.57 Semnalizări si marcaje

2.4.5.7.1 Lucrări de semnalizare

In cadrul prezentului proiect au fost prevăzute indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de interzicere sau restricție, de obligare, de orientare, de informare si panouri adiționale.


Montarea indicatoarelor se va face pe stâlpi sau pe console, acolo unde ag^rfucrn se impune.

Indicatoarele rutiere sunt alcătuite din panouri din otel sau alumini impotriva coroziunii, pe fata carora se aplica folie retro-reflectorizanta d'

(high intensity grade).

2.4.5.7.2 Lucrări de marcaj

Scopul lucrărilor de marcaj este de a asigura dirijarea traficului atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte precum si pentru presemnalizarea direcțiilor de mers sau a unor zone cu caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit etc.).



i

•    pehtru marcajul axial de delimitare a benzilor de circulație se va aplica marcaj cu; linie întrerupta in cale curenta si cu linie continua pe sectoarele cu depășirea interzisa;

CONFORM,

âkRdIGiNALUL


•    pehtru delimitarea benzilor pe același sens cu linie discontinua si

Marcaje^ transversale se executa la intersecții pentru a presemnaliza conturul insulelor Șau al zonelor cu caracter special.

Marcajele diverse reprezintă săgețile pentru presemnalizarea direcțiilor de mers, a elementelor verticale ale infrastructurilor alaturate drumului si ale altor zone cu caracter Special,


Marcajul Irutier se va realiza cu materiale din produse termoplast

i

3000 microni care au o durata de viata de minimum 2 ani.

2.4.5.8 Lucrări de poduri si pasaje

2.4.5.8.1 {Principii generale

Alfegerea soluțiilor pentru lucrările de arta (poduri, pasaje) a fost făcută urmarindu-se, in principal, obținerea unor costuri totale cat mai reduse, incluzând costurile he execuție, de întreținere si de exploatare.

Alcătuirea constructiva a lucrării s-a realizat cu respectarea următoarelor principii; {

•    asigurarea ireproșabila a funcționalității pentru care a fost conceputa structura, in condiții de siguranța deplina si confort, prin adoptarea corecta si legala a dimensiunilor de gabarit, a echipamentelor de protecție adecvate (parapete de siguranța, parapete de protecție pietonala, plase de protecție, etp) a dispozitivelor de scurgere si evacuare a apei de pe pod, a unor dispozitive de acoperire a rosturilor etanșe si confortabile a unor sisteme de protecție performante 'împotriva infiltrației de apa, a unei geometrii corecte si a unei cai de rulare cu dimensiuni si planeitate perfecta, care sa asigure confortul circulației;

•    asigurarea durabilității lucrării prin alegerea judicioasa a materialelor de cȘnstructie si a sistemelor constructive menite sa elimine cauzele degradărilor


premature, precum si prin protecția anticoroziva si decorativa a suprafețelor expuse agentilor agresivi (apa, ioni de clor, bioxid de carbon, sulfați, inghet -dezgheț, temperaturi ridicate, etc);

•    asigurarea costului redus si a unei perioade de execuție cat mai scurta a lucrărilor prin dimensionarea corecta si alegerea judicioasa a sistemelor constructive, a materialelor si a tehnologiilor de execuție;

•    asigurarea aspectului estetic si a incadrarii armonioase in mediu prin alegerea judicioasa a dimensiunilor si a formei generale a structurii si a elementelor componente (grinzi, pile, culei), precum si prin imbinarea culorilor si a formei cu peisajul inconjurator;

•    asigurarea unei întrețineri si exploatări cat mai facile prin eliminarea surselor naturale de degradare prematura, prin prevederea ur moderne, performante, eficiente si durabile, prin preve si ușor de folosit (scări de acces, platforme pentru


. intretinere pentru inspecții si intervenții ușoare, etc).

2.4.5.8.2 Soluții analizate

Lucrările de arta aferente “Închidere inel median de circulație la zona Nord tronson Lacul Morii- Șoseaua Colentina” sunt:

a) Pasaje la noduri.

In funcție de condițiile din amplasament s-au propus soluții de pasaje pe mai multe deschideri, pasaje subterane sau etajate, pasaje pe arce cu calea jos, pasaje hobanate.

CONFORM CU ORIGINALUL


Pasajele pe mai multe deschideri pot fi alcătuite din:

•    grinzi continue ( structuri metalice cu platelaj ortotrop, structuri mixte , structuri monolite din beton , grinzi prefabricate precomprimate continuizate la nivelul grinzii)

•    grinzi simplu rezemate (grinzi prefabricate preintinse, continuizate Ja nivelul

Perțitru traversarea băltii Saulei s-au prevăzut 2 poduri amplasate pe cele doua bulevarde Nord

a. Paâarele pietonaie

La propunerea soluțiilor s-au avutin vedere următoarele aspecte:

•    Gribzile continue permit deschideri mai mari si reduc numărul dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie;

•    Folosirea cat mai eficienta a prefabricatelor din beton vederea reducerii timpului de execuție;

In general, la toate soluțiile de pasaje si poduri se vor adopta fL piloti forat! de diametru mare sau pereți mulați.

2.4.5.8.3    Detalii constructive pentru suprastructura


Datorita diferitelor obstacole întâlnite si variației lățimilor date de asigurarea tuturor relațiilor la noduri,pentru fiecare obstacol in parte s-a analizat structura care sa asigurd toate funcțiunile tehnice si estetice.

La structurile de grinda continua cu mai multe deschideri, continuizarea s-a realizat

atat la nivelul plăcii cat si la nivelul grinzilor prin intermediul unor antretoaze

poziționate pe infrastructuri. Acest lucru va permite reducerea numărului

dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie si "a numărului aparatelor de

reazem, cu efecte benefice asupra confortului si siguranței circulației--------

ț CONFORM „

2.4.5.8.4    Detalii constructive pentru infrastructura    i Q U 0 R i GINALOL

Pentru infrastructurile lucrărilor de arta s-au propus culei de tip masiv (de greutate) din beton iarmat si pile cu elevații alcătuite din stâlpi cu rigle superioare.

S-au adoptat fundații indirecte pe piloti de diametru mare.

Aparatele de reazem sunt in general din neopren armat. Pe banchetele


Prin continuizarea structurilor se reduce la minim numărul rosturilor de dilatatie. Pentru dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se vor adopta soluții moderne, care sa asigure etanșeitatea si sa permită o întreținere simpla si o înlocuire ușoara, in caz de necesitate.

Pentru siguranța circulației rutiere si pietonale se vor prevedea parapete de siguranța de tip foarte greu la limita pârtii carosabile.    ,_

I CONFORM

2.4.5.8.6 Racordarea cu terasamentele    [CU ORIGINALUL

Racordarea lucrărilor de arta cu terasamentele este soluționată in funcție de amplasamentul fiecărei lucrări, prin sferturi de con pereate, sau ziduri de sprijin executate in continuarea zidurilor întoarse ale culeelor, acordandu-se o atentie deosebita scurgerii apelor, funcționalității si încadrării in mediu.

Pentru inspecția si întreținerea lucrărilor de arta, pe taluzurile sferturilor de con s-au prevăzut scări de acces cu parapete de protecție.

Pentru evacuarea apei de pe poduri si pasaje, la capete s-au prevăzut casiurî pe taluzuri cu descărcare in șanțurile amenajate la baza rampelor.

Racordarea culeelor cu rampele in zona sistemului rutier, se realizează prin placi de racordare de beton armat avand lungimea in concordanta cu inaltimea rambleului. Plăcile se vor amplasa la o cota corespunzătoare, astfel incat sa permită execuția integrala a sistemului rutier de pe rampe pana la zidul de garda.



2.4.5.8.811 Pasaj subteran Șoseaua Virtuții - P001

Continuitatea Bulevardului Virtuții in dreptul intersecției cu strada Petre Popovat ieste asigurat prin intermediul unui pasaj subteran unidirecțional care va asigura 2 benzi de circulație din direcția Caii Crangasi. Pasajul va avea o lungime totala de circa 405.OOm din care zona acoperita reprezintă 134.85m, restul fiind reprezentat de rampe. In secțiune transversala, pasajul are o lățime de 7.OOm corespunzătoare pentru 2 benzi de circulație si doua trotuare tehnologice avand fiecare lățimea de 75cm. Gabaritul asigurat pe verticala in pasaj este de 5.20m. Infrastructura pasajului pe zona acoperita este asigurata prin intermediul unor pereți mulați, solidarizați la partea superioara prin intermediul unei rigle de coronament din beton armat iar in zona caii de rulare prin intermediul unei dale. Suprastructura pasajului; este alcatuita din grinzi prefabricate precomprimate in forma de T intors, avand lungimea de 9.OOm si inaltimea de 0.52m. Rampele de acces se realizează prin intermediul unor pereți mulați solidarizați la partea inferioara pana de 1.50m-2.00m după care se realizează ziduri de sprijin din beton

indirect pe coloane forate avand diametrul de 1.50m.

2.4.5.8.9j Obiect 2 - Virtuții - Giulesti

2.4.5.8.9^1 Pasaj subteran Calea Crangasi - P002


Ini vederea asigurării continuității Inelului Median la intersecția cu Calea Crangasi a fost prevăzut un pasaj subteran pe direcția Caii Crangasi pe sub Inelul Median. Pasajul are o parte carosabila de 5.50m corespunzătoare unei benzi de circulație) si unei benzi de urgenta si doua trotuare, unul fiind tehnologic si avand latimea de 50cm iar celalalt fiind un trotuar pietonai avand latimea utila de 1.00m. Lungimea totala a pasajului subteran este de 368.OOm din care zona acoperita are o lungime de 45.25m , zona descoperita realizata cu pereți mulați este de 175.OOm, restul reprezentând ziduri de sprijin realizate din beton armat, fundate direct. Infrastructura pasajului este alcatuita din pereți mulați, iar suprastructura din grinzi prefabricate precomprimate in forma de T intors, monolizate prin placa de beton



2.4.5.8.9.2Pasaj de legătură str. Mehadiei - str. George Valsan -


Intersecția dintre Inelul Median si străzile Mehadia si George Valsan se realizează prin intermediul unui pasaj care supratraverseaza Inelul Median pe direcția celor doua străzi amintite. Pasajul are o lungime totala de aproximativ 170m fiind alcătuit din 5 deschideri (4*35.00m+25.00m). In secțiune transversala pasajul este alcătuit dintr-o caseta din beton precomprimat avand latimea pârtii carosabile de 7.00m corespunzătoare pentru 2 benzi de circulație (cate una pe fiecare sens de mers) si un trotuar pietonal avand latimea utila de 1.00m. Trotuarul pietonaî se va descarcă prin intermediul a doua rampe pietonaie de o parte si de alta a Constructorilor. Infrastructurile vor fi de tip culei masive si pile cu

evazate la partea superioara.

2.4.5.8.10 Obiect 3- Nod Giulesti

2.4.5.8.10.1 Pasaj peste Calea Giulesti - P004

Inelul Median traversează Cafea Giulesti prin intermediul unul pasaj cu o lungime totala de 125.00 avand trei deschideri (35.00m + 55.00m + 35.00m). In secțiune transversala pasajul este alcătuit din doua casete metalice solidarizate la partea superioara prin intermediul unei placi de suprabetonare. Latimea pârtii carosabile este de 14.80m corespunzătoare pentru 4 benzi de circulație, cate 2 pentru fiecare sens. Gabaritul pe verticala la traversarea liniilor de tramvai este de 6.70m. Infrastructura pasajului este aicatuita dintr-o culee cu elevație masiva si pile cu elevația lamelara fundate indirect pe coloane forate avand diametrul de 1.08m.

2.4.5.8.10.2 Pasaj de legătură intre triaj c.f. si B-dul Constructorilor - P005

Legătură dintre triajul CF si bulevardul Constructorilor se face prin intermediul a doua pasaje rutiere avand o lungime de 160.00m (P005) si respectiv 200.OOm (P006). Pasajul P005 este alcătuit din 4 deschideri de cate 40.OOm fiecare. In secțiune transversala, pasajul este alcătuit dintr-o caseta din beton precomprimat monolit avand latimea pârtii carosabile de 14.80m, fara trotuare, asigurandu-se astfel cate 2 benzi de circulație pe fiecare sens de mers Infrastructurile sunt alcătuite din pile cu elevație lamelara evazate la partea superioara, fundate direct pe coloane

2.4.5.8.11    Obiect 4-Ciulești - Chitilei    /Cy?

2.4.5.8.11.1    Pasaj de legătură intre triaj c.f. si B-dul Constructorilor-POO6

Pasajul este alcătuit din 5 deschideri de cate 40.00m fiecare. In secțiune transversala, pasajul este alcătuit dintr-o caseta din beton precomprimat monolit avand latimea pârtii carosabile de 14.80m, tara trotuare, asigurandu-se astfel cate 2 benzi de pirculatie pe fiecare sens de mers Infrastructurile sunt alcătuite din pile cu elevație lamelara evazate la partea superioara, fundate direct pe coloane forate avand diatnerrul de 1.08m.

CONFORM CU ORIGINALUL


2.4.5.8.11.2    Pasaje bretea urcare inel-median - P007 si P008

Cele doua pasaje corespunzătoare rampelor de urcare si respectiv coborâre pe strada ICraiova au o lungime de 167.76m (P007) si respectiv 156.64m (P008), lungimile fiind diferite datorita amplasării celor doua pasaje in curba. Fiecare din cele doua pasdje este alcătuit din 4 deschideri a căror lungime variaza intre 38.11m si 41.82m. In secțiune transversala pasajele sunt alcătuite dintr-o caseta din precompriiinat monolita avand latimea pârtii carosabile de 5.50m tara Latimea totala a secțiunii transversale a pasajelor este de 7.00m.


fundate indirect pe coloane forate avand diametrul de 1.Q8m.

2.4.5.8.11    3 Pasaj peste cf București - Ploiești - P009

Traversarea străzii Lămâiului si a liniilor magistrale de cale ferata se face prin intermediul unui pasaj in sistem arc cu calea jos - sistem Langer (cu tiranti verticali). Datorita traversării foarte oblice a liniilor cf, deschiderea pasajului a rezultat o deschidere necesara de 232.OOm ceea ce conduce la o inaltime a arcului de circa 52.50m la Cheie. Structura va susține in zona sa centrala (intre arce) cele 4 benzi de circulație ale Inelului Median si deasemenea va susține in consola cele 2 bretele . Bretelele vor avea o lățime a pârtii carosabile de 5.50m, tara trotuare. Gabaritul minim pe verticala la traversarea liniilor cf este de 8.38m. In vederea asigurării unei structuri cat mai ușoare posibil , soluția aleasa pentru tirantul orizontal al arcului care se constituie in platforma carosabila este de caseta metalica cu piatelaj ortotrop si antretoaze in dreptul fiecărui tirant vertical. Infrastructura podului este alcatuita din


doua pile lamelare evazate fa partea superioara si legate prin intermediul unei rigle din beton. Fundațiile sunt indirecte pe coloane forate avand diametrul de 30.00m.

2.4.5.8.11.4 Pasaj peste cfsi apeduct - P010

Pasajul este o grinda continua cu 3 deschideri (50.00m+70.00m+50.00m), avand o

lățime a secțiunii transversale de 22.50m, corespunzătoare pentru 6 benzi de circulație, cate 3 benzi pentru fiecare fir, cu excepția primei deschideri pe care se asigura tranziția de pe breteaua de acces si din acest motiv secțiunea transversala este variabila.


In secțiune transversala, pasajul este o caseta metalica cu Infrastructurile sunt alcătuite din pile cu elevație lamelara superioara.

2.4.5.8.11.5    Pasaj hobanat peste cfsi apeduct - PO11

Pasajul face parte din ansamblul de structuri care asigura traversarea triajului către Inelul Median si are o lungime totala de 326.60m avand 2 deschideri (174.60m+152.00m). Fiind amplasat in curba si pentru a fi necesare cat mai puține demolări de case existente in incinta triajului, sistemul de hobanaj a fost gândit ca sistem de hobanaj central, cu un singur plan al hobanelor. Pentru o structura cat mai ușoara si implicit o dimensiune a fundațiilor cat mai mica, a fost aleasa o soluție de suprastructura metalica cu platelaj ortotrop avand înălțimea de construcție de circa 2.00m. Hobanele vor fi amplasate central la o interdistanta de 10.00m la nivelul suprastructurii. Pasajul va asigura cate 3 benzi de circulație pe fiecare sens, zona centrala cu o lățime de 4.00m fiind rezervata zonei de prindere a hobanelor. Infrastructura va fi alcatuita din 2 pile cu elevația lamelare si un pilon cu o inaltime totala de circa 67.00m , toate fundate indirect pe coloane forate avand diametrul de 2.00m.


CQWQRM Cu OR(GiNALUL


2.4.5.8.11.6    Pasaje peste cf si apeduct - P012 si P013

Ceie doua pasaje in arc sistem arc Langer (arce cu calea jos cu tiranti verticali), primul avand o lungime de 65.00m iar cel de-al doilea o lungime de 106.35m asigura traversarea de către Inelul Median a unei conducte de canalizare (P013) si respectiv a unei linii CF si a unei conducte subterane (P012). Cele doua structuri au o lățime



/cu?


X&PQRM

Cu QRîGsNALULk

! im


ÎL


totala de ;25.30m asigurând cate 3 benzi de circulație pe fiecare sens de mers (3x3.50m); Traversările obstacolelor se fac sub unghiuri care variaza intre 30° si 40°. Inaltimea arcelor la cheie sunt de 25.00m la structura P012 si respectiv 15.00m la structura P013. Atât arcele cat si tîrantiiorizontali sunt casetati in secțiune

transversala si legate prin intermediul unor antretoaze amplasate in zona de prindere a tirantilor verticali (ia cate 10m). Infrastructurile sunt alcătuite dintr-o cuiee cu elevație masiva la structura P012 si doua pile alcătuite din stâlpi lamelari evazati la partea superioara si legați in sens transversal. Infrastructurile sunt fundate indirect pe coloane forate cu diametru mare.


2.4.5.8.11 7 Pasaje pe bretea Calea Grivita peste cf- P014 si P015

In vederea accesului dinspre Virtuții spre Calea Grivitei de pe realiza o bretea de coborâre spre Calea Grivitei, bretea aicatuita din peste cf si peste diverse instalații subterane.

Primul pasaj (POM) este o grinda continua pe4 deschideri (50.

+85.00m + 50.00m) aicatuita in secțiune transversala dintr-o caseta metalica cu platelaj ortotrop. Soluția a fost aleasa pe considerentul unei înălțimi de construcție cat mai mici date fiind deschiderile centrale mari. Latimea pârtii carosabile este de 6.00m corespunzătoare pentru o banda de circulație si o banda de urgenta.

Cel de-al doilea pasaj (P015) asigura practic traversarea liniilor cf si bucla de coborâre pentru racordarea la Calea Grivitei. Pasajul are trei deschideri (50.00m + 116.00m + 50.00m) si datorita configurației deosebite a deschiderilor cu un raport mare intre i deschide rea centrala si cea marginala a trebuit sa fie conformat cu o structura casetata din beton precomprimat in deschiderile marginale si 8.00m din deschiderea centrala de fiecare parte a reazemelor intermediare, respectiv cu o caseta mdtalica cu platelaj ortotrop pe restul deschiderii centrale. Aceasta conformare este necesara pentru realizarea unei echilibrări cat mai bune a deschiderilor.

Infrastructurile sunt realizate dintr-o cuiee masiva si pile cu elevație lamelara evazate la partea superioara , fundate indirect pe coloane forate avand diametrul de 1.50m.


2.4.5.8.12.1 Pasaje peste Bucureștii Noi si Calea Grivitei - P016

CONFORM

■C OR/G/N'A


f ! £<

LU


Pasajul este alcătuit din 3 structuri independente care traversează Calea Grivitei in dreptul traversării existente. Având in vedere latirea Caii Grivitei la 3 benzi pe sens si este necesara demolarea pasajului existent si deplasarea întregii structuri spre triaj cu circa 5.00m pentru a se evita galeriile de metrou existente. Traversarea Caii Grivita a fost gandita cu trei structuri independente la nivelul suprastructurii după cum urmeaza:

a. Structura de traversare pe Inelul Median

Pasajul are 2 deschideri de cate 18.00m fiecare, alcătuite din grin^^in^luV rezemate, continuizate la nivelul plăcii de suprabetonare. In sectiuneAransve^fala "A

o = I

pasajul asigura cate 3 benzi de circulație pe fiecare sens b. Structura de traversare pe CF

Pasajul are 2 deschideri de cate 18,00m fiecare alcătuite dintr-o cu armatura rigida si asigura traversarea Caii Grivita de cele 5 linii CF existente.


c. Pasaj pe drum local

Pasajul are 2 deschideri de cate 18.00m fiecare alcătuite din 4 grinzi prefabricate simplu rezemate solidarizate prin intermediul unei placi de suprabetonare. Pasajul asigura legătură dintre cele doua cartiere de locuințe situate de o parte si de alta a Caii Grivita

Toate cele trei suprastructuri sunt rezemate pe culei masive fundate indirect pe coloane foarte aavand diametrul de 1.08m. Gabaritul pe verticala pentru linia de tramvai este de 5.50m.

2.4.5.8.13 Obiect 6 - Chitilei - Poligrafiei

2.4.5.8.13.1 Pasaj pe bretea str. Carpati - P017


Pasajul pe bretea spre strada Carpati este o grinda simplu rezemata din beton precomprimat avand o deschidere de 40.00m. In secțiune transversala pasajul este alcătuit dintr-o caseta din beton precomprimat avand latimea pârtii carosabile de 6.50m fara trotuare. Infrastructurile sunt alcătuite din doua pile cu elevație


famelara evazate la partea superioara, fundate indirect pe coloane forate avand diametrul de 1.50m.


2.4.5.8.13,2 Pasaj pe bretea str. Parcului- P018

Pasajul pe bretea spre strada Parcului este o grinda continua din beton precomprimat avand doua deschideri de 40.00m In secțiune transversala, pasajul este o caseta monolita din beton precomprimat avand latimea pârtii carosabile de 6.50m fara trotuare. Infrastructurile sunt alcătuite dintr-o culee cu elevație masiva si

doua pile cu elevație lamelara evazate la partea superioara, fundate indirect pe coloane forate avand diametrul de 1.50m.

2.4.5.8.13.3 Pasaje pe bretea str. Parcului peste cf- P019 si P020

Pasajul P020 traversează 3 linii CF cu o oblicitate de aprox. 15° si are o lungime totala del 212.35m fiind o grinda continua mixta otel-beton cu trei deschideri(65.00m+80.00m+65.00m). In secțiune transversala pasajul este o semicaseta metalica avand inaitimea de 2.70m avand ia partea superioara o placa din beton armat. Latimea pârtii carosabile pe pasaj este de 7.00m corespunzătoare pentru 2 benzi de circulație avand 3.50m fiecare, fara trotuare. Infrastructurile sunt alcătuite dintr-o culee masiva la capatul dinspre DN1 si respectiv pile cu elevații lamelare evazate in rest. Toate infrastructurile sunt fundate indirect pe coloane forate avand diametrul de 1.50m. Gabaritul pe verticala asigurat pentru calea ferata este de minimum 7.50m

Pasajul de legătură P019 asigura bifurcatia sensurilor de mers către străzile Parcului si Carpati si are o lungime de 30.00m fiind in secțiune transversala o caseta din beton precomprimat avand latimea variabila. Cele doua infr;

sprijină suprastructura sunt pile cu elevație lamelara evazate fundate indirect pe coloane forate avand diametrul de 1.50m.

2.4.5.8.14 Obiect 7 - Nod Poligrafiei

2.4.5.8.14.1 Pasaj pe bulevardul Poligrafiei - P021


Pasajul asigura traversarea Bulevardului Poligrafiei de către Inelul Median, pasajul rutier existent urmând a fi demolat. Pasajul va avea o lungime totala de circa 44.50m, este alcătuit din 2 deschideri simplu rezemate de cate 22.15m s: va fi

MEMORIU




amplasat adiacent cu podul rutier existent pentru a se asigura un aliniament cat mai

bun Inelului Median. In secțiune transversala pasajul va asigura cate 3 benzi de circulație pe fiecare sens de mers si un trotuar pietonal cu o lățime de 6.00m. Infrastructurile vorfi culei masive fundate indirect pe coloane forate avand diametrul de 1.08m.    i—--

2.4.5.8.14.2 Pasaj pe bretea stanga Poligrafiei peste cf- P022 [CU ORiGlNAi i i; >

Pasajul asigura legătură intre Inelul Median si Bdul Poligrafiei pe sensul acestuia către Piața Presei Libere, traversând un număr de 4 linii de cale ferata. Lungimea pasajului este de aproximativ 270.OOm, fiind o grinda continua pe 5 deschideri (2*50.OOm + 65.OOm +2*50.OOm). Latimea pârtii carosabile este de 6.50m, fara trotuare si este corespunzătoare unei benzi de circulație si unei benzi de urgenta. Infrastructurile sunt alcătuite din culei masive si pile cu elevație lamelara evazate la partea superioara, fundate indirect pe coloane forate de diametru mare. Gabaritul pe verticala asigurat pentru calea ferata este de minimum 7.50m.    j

2.4.5.8.15 Obiect 8 - Poligrafiei - Aerogării

2.4.5.8.15.1 Pasaj pe strada Straulesti peste cf - P023



Pasajul asigura legătură intre Șoseaua Straulesti si Strada Tipografilor traversând liniile CF existent, sensul giratoriu amenajat la nivelul solului si Inelul Median care in aceasta zona este subteran. Pasajul are o lungime totala de aproximativ 335.OOm avand un număr de 5.deschideri (50.OOm + 70.OOm + 90.OOm + 70.OOm + 50.OOm). In secțiune transversala pasajul este alcătuit din 2 casete inchise metalice avand inaltimea de 2.70m, solidarizate prin intermediul unei placi de suprabetonare. Pasajul asigura 4 benzi de circulație , cate doua pentru fiecare sens si are doua trotuare pietonale fiecare avand o lățime utila de 1.50m. Infrastructura podului este alcatuita din 2 culei cu elevație masiva si 4 pile dintre care 3 cu elevație masiva si una cu elevație tip cadru (P2), necesara in vederea asiguh®pfespatiului de circulație al giratoriului amenajat ia sol. Toate infrastructurile/^tJuRdate j^s.irect pe coioane forate avand diametrul de 2.OOm.


2.4.5.8.16 Obiect 11 - Nod Avionului

T

MEMORIU

U"

L7

//

Pagina,


2.4.5.8.16,1 Pasajul Avionului - P024    L,.

Pasajul Avionului are o lungime totala de 388.30m si următoarele deschideri'^'— (36.25x36:50+36.25)+97.00+(36.25+3x36.50+36.25)m

Pasajul pricipai este un pod metalic cu deschiderea de 97.00m in soluția de arc flexibil cu țablier rigid . Inaltimea arcului la cheie de 20.00m.

Partea carosabila asigura 4 benzi pe sens si este prevăzută cu separator de 1.00rrr- . in axul podului. Sunt prevăzute doua trotuare de 1.25m.


Latimea totala a platformei podului este 35.00m.

De o parte si alta a arcului sunt viaductele de acces (36.25x36.50+36.25) si(36.25+3x36.50+36.25)m care sunt alcătuite din grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente tip I prevăzute cu predale si placa de suprabetonaresi avand L=36.00m H=1.80m.

Partea carosabila pe viaducte este variabila intre 22.00 si 32.00m astfel ca in secțiune transversala sunt dispuse 14-16grinzi. Viaductele sunt realizate ca schema statica grinda continua .

Infrastructurile sunt din beton armat fundate pe piloti forați de diametru mare.

2.4.5.8.16.2 Pasaje la nod Avionului pe breteaua N-V si N-E- P025 si P026

Pasajele pe bretele au fiecare cate 3 deschideri de 30.00m si o lungime totala

i

L=90.00m ■ Suprastructura este realizata dintr-o caseta monolita . Partea carosabila are 5.00m Si s-au prevăzut doua trotuare tehnologice de 75cm.

i

2.4.5.8.17 ! Obiect 15 - Nod Petricani


Nodul Petricani se realizează in soluție de pasaj subteran. In funcție direcție, latlmelucrarile de arta pentru acest nod au fost impartite astfel:

•    P027 Pasaj subteran Petricani

•    P028 Pasaj subteran bretea Tunari-Bucuresti nivel :-1

•    P029 Pasaj subteran bretea Tunari-Bucuresti nivel :-2

•    PO30 Pasaj subteran bretea Pipera -București -Nord

•    P031 Pasaj subteran bretea Pipera-Bucuresti - Sud P032 Rampa intrare din A3


•    P033 Rampa ieșire in A3


CONFORM CU ORIGINALUL

Toate lucrările de la acest nod subteran se realizează cu pereți mulați de 80cm grosime . Acești pereți au rolul atat de ziduri de sprijin cat si de susținere a suprastructurii.

Gabaritul asigurat pe verticala este de 5.00m.    <\7^rn

Suprastructura se realizează din beton precomprimat monolit . Ea se toarna pe grinzile de rezemare executate pe pereții mulați realizandu-se astfel o structura cadru.

Soluția cu pereți mulați, prezintă avantajul ca este o soluție economica si se poate aplica in cazul când apa subterana este la o cota ridicata si stratificatia terenului cuprinde straturi de material granular cu permeabilitate ridicata. Prin aceasta soluție se pot etanseiza complet cele doua fronturi de pereți, prin metode moderne de conexiune a tronsoanelor de pereți mulați, folosind elemente de impermeabilizare de tip waterstop.

La nivelul excavatiei se va realiza un radier din beton armat, ce va avea rol de sprait permanent pentru cele trei șiruri de pereți. Pentru o etansare cat mai buna, acesta va fi hidroizolat atat la intrados (prin turnarea peste betonul de egalizare a doua straturi de bitum filerizat), cat si la partea superioara (membrana de hidroizolatie cu protecție).

In zona excavata, pereții decopertati realizați din pereți mulați, atat pe zona rampelor cat si pe cea acoperita, se vor acoperi cu un perete cortina realizat din placi prefabricate amprentate arhitectural.

Pe zona rampelor de acces, la partea superioara a pereților realizați din pereți mulați se va realiza o grinda de coronament continua pe intreaga lungime a acestora^*- vederea realizării unei repartiții uniforme a încărcărilor.

Pe zona rampelor cu inaltimi mai mici de 2.00 m se vor realiza ziduri de sprijini

Pe intreaga iungime a coronamentelor zidurilor de sprijin si a pereților din cot pape tangente se vor dispune parapeti de siguranța de tip foarte greu cu nivel de protecție''H3.


închidere in.pl median de circulație la zona Nora -Tronson Lacul Morii Sos Colentina

2.4.5.8.17,1 Pasaj subteran Petricani - P027

CONFORM

CU ORIGINALUL

Pasajul subteran are o lungime totala de 1121m din care 965m sunt pe zona acoperita iar156m reprezintă rampa București (descoperita ). Latimea pasajului asigura doua cai unidirecționale de 8.00m despărțite printr-un perete semicontinuu cu latimeade 1.00m. Fiecare cale are o parte carosabila de 7.00m si doua trotuare tehnologice de 0.50m.    /

Pasajul inferior consta in realizarea a trei aliniamente paralele de pereți alcatuiti din pereți mulați cu grosimea de 80 cm, intre care se va executa săpătură pana sub cota liniei roșii de subtraversare, In acest fel se realizează doua cai unidirecționale.

2.4.5.8.17.2 Pasaj subteran bretea Tunari-Bucuresti nivel-1 - P028

Subtraversbrea caii ferate București Constanta si a celor doua bulevarde de Nord si Sud pe direcția București -Tunari se face printr-o bretea cu latimea totala de 6.50m din care parte carosabila 5.50m si trotuare 2x0.50m amplasate la nivelul -1.

Lungimea totala a acestei bretele este 367m . Lungimea rampei este 180m iar zona acoperita are o lungime de 187m

2.4.5.8.17.3 Pasaj subteran bretea Tunari-Bucuresti nivel -2 - P029

Breteaua de acces in București din direcția Tunari este, amplasata la nivelul -2. Easubtraverseaza atat calea ferata, bulevardele de Nord si Sud cat si cele doua bretele București- Pipera -Nordsi Pipera Bucuresti-Sud amplasate la nivelul -1.

Latimea pârtii carosabile este de 5.50m, trotuarele au 2x0.50m iar latimea totala 6.50m.


Lungimea totala a bretelei este de circa674m.

2.4.5.8.17.4 Pasaj subteran bretea București- Pipera- Nord si bretea Pipeță:?

București Sud - P030 si P031

Accesul din si in inelul median in nodul Petricani se realizează prin doua bretele amplasate la nivelul -1 cu latimea totala de 8.00m din care partea carosabila este 7.00m si doua trotuare tehnologice de 0.50m .

Lungimea bretelei de acces la inelul median pe partea de Nord este de 370m din care lungimea rampei este 140m iar zona acoperita are o lungime de 230m.






CONFORM

CU.ORIGINALIIt.

Breteaua de acces din inelul median pe partea de Sud in pasajul subteran are o lungime totala de 320m . Lungimea rampei este de 140m iar zona acoperita are o lungime de 180m.

Alcătuirea pasajului este similara cu cea de la pasajul principal. Ambele pasaje au pereții alcatuiti din pereți mulatide grosime 0.80m solidarizați la partea inferioara cu un radier iar la partea superioara cu o placa din beton armat care realizează împreuna cu pereții mulați un cadru.

2.4.5.8.17.5 Rampa intrare din A3 si ieșire din A3 - P032 si P033

Accesul in pasajul subteran din A3 si in A3 se face prin doua bretele laterale in lungime totala fiecare de 267m . Fiecare bretea are o zona acoperita de 167m si o rampa de 100m.

Latimea totala a acestor bretele este 6.50m, din care 5.50 parte carosabila si trotuare 2x0.50m.

2.4.5.8.18 Obiect 16 - A3 - Petricani Sud


2.4.5.8.18.1 Pod peste balta Saulei -Sud - P034

Pe bulevardul de Sud, balta Saulei a fost traversata cu un pod 36.50msi o lungime totala de 120.60m.

In secțiune transversala suprastructura este alcatuita din grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente tip I prevăzute la partea superioara cu predale si placa de suprabetonare.

Schema statica este grinda continua astfel ca se prevăd dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie doar pe cueli.

Platforma podului are o lățime totala de 23.50mcare asigura doua cai unidirecționale de 7.00m despărțite printr-un separator de 2.00m. S-au prevăzut doua trotuare incluzând si lisa de parapete au6.00m respectivi ,50m.


Culeele sunt de tip masive din beton armat, fundate indirect pe piloti forați (cum^^57 i >

Ilo    I *

diametru mare 0 1.20 m.


Pilele sunt alcătuite din trei stâlpi prevazuti cu rigla la partea superioara si sun^&g.cr asemenea fundate pe piloti forați de diametru mare.


2.4.5.8.19; Obiect 17 -A3 - Petricani Nord

2.4.5.8.19,1 Pod peste balta Saulei -Nord - P035

Pentru traversareabaitii Saulei s-a prevăzut un pod cu o deschidere de 36.OOm si lungimea totala de 40.30m.

in secțiune transversala suprastructura este alcatuita din grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente tip I prevăzute la partea superioara cu predale si placa de suprabetonare.

Platforma podului are o lățime totala de 23.50m care asigura doua cai unidirecționale de 7.OOm despărțite printr-un separator de 2.00m. S-au prevăzut doua trotuare care incluzând si lisa de parapete au 6.00m respectiv 1.50m.

Culeele sunt de tip masive din beton armat, fundate indirect pe piloti forați cu diametru mare 0 1.20 m.

Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri de sprijin si cu sferturi de con pereate


Pentru scurgerea apelor s-au prevăzut guri de scurgere si casiuri podului.

2.4.5.8.20 Obiectul 18-Nod A3 - Gherghitei

2.4.5.8.20.1 Pasaj la nodul A3- Gherghitei pe Bretea Sud - P036

Accesul la autostrada A3 din inelul median se face printr-o breteaamplasata intre bulevardul!de Sud si calea ferata , bretea care supratraverseaza balta Saulei, autostrada si calea ferata.

Lungimea totala a pasajului pe breteaua Sud este 546.OOm (5x40.00)+ (58.00+70.00+58.00)+ (4x40.00).


In secțiune transversala pasajul are o parte carosabila de 7.70m si 2 trotuare . Latimea totala este de 10.20m.

Pe fiecare infrastructura vor fi dispuse un număr de 2 aparate de reazem. Aparatele de reazem vor fi de tip “POT”, acest tip de aparate fiind o soluție moderna si care asigura o comportare corecta si uniforma în timp a suprastructurii. Aparatele de reazem de tip “POT" sunt de trei tipuri si anume:

•    fixe

•    unidirecționale - fixe pe o direcție si mobile pe cealalta direcție

•    bidirecționale - mobile atat longitudinal cat si transversal

La acest pasaj se vor folosi atat aparate de tip fx cat si unidirecționale sau bidirecționale, in sens longitudinal structurii.

Pilele sunt de forma stâlpi evazati la partea superioara si sunt fundate pe piloti forați de diametru mare. Culeele sunt masive si de asemenea fundate pe piloti forați de diametru mare.

Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie se prevăd pe culei si la capel^lq^.

tablierului metalic.

2.4.5.8.20.2 Pasaj la nodul A3- Gherghitei pe Bretea Nord - P037

Pentru accesul la inelul median din autostrada A3 s-a prevăzut o bretea care se“

desprinde din autostrada , traversează sensul giratoriu de la nod si se înscrie intre calea ferata si bulevardul de Nord.Pasajul pe breteaua Nord este alcătuit din 10 deschideri de 40.OOm avand o lungime totala de 400.OOm.

In secțiune transversala pasajul are o parte carosabila de 7.80m si o latimea totala de 9.30m. Suprastructura este realizata din grinzi continue casetate monolite din beton precomprimat cu deschideri de 40.OOm.

Pilele sunt de forma stâlpi evazati Ia partea superioara si sunt fundate pe piloti forați de diametru mare. Culeele sunt masive si de asemenea fundate pe piloti forați de diametru mare.


La acest pasaj se vor folosi atat aparate de tip fix cat si unidirecționale sau bidirecționale, in sens longitudinal structurii.

2.4.5.8.20.3 Pasaj pietonal la CF - P038

Traversarea caii ferate si a celor doua bulevarde Nord si Sud de către pietoni si biciclisti se face printr-un pasaj subteran. Lungimea pasajului este 66.60m, gabaritul pe orizontala este 4.25m iar pe verticala 3.00m.

2.4.5.8.21    Obiectul 19Andronache - A3 Sud


2.4.5.8.21.1    Pasaj suprapus la cimitir Andronache - P039

Pe bulevardul de Sud in zona cimitirului Andronache, datorita distantei mici intre calea ferata si cimitirul Andronache, s-a prevăzut decalarea pe verticala a celor doua sensuri de circulație prin realizarea unui pasaj suprapus.Lungimea totala a pasajului este de 536.50m. Schema statica este cadru. Pasajul este fundat pe pereți mulați cu grosimea de 80cm.La nivelul solului se realizează un radier in care se incastreaza pereții de susținere pentru calea de sus. Aceștia sunt prevazuti cu o grinda la partea superioara care susține grinzile prefabricate . Grinzile au lungimea de 8.50 pe secțiunea suprapusa si au lungime variabila pe zona in care se face decalarea cailor.

Pentru pasajul de jos, gabaritul pe orizontala este de 8,00m, din care partea carosabila este 7.00m si doua trotuare de 0,50m iar gabaritul pe verticala este 5.00m


Pasajul de sus are calea de 8.00m si este prevăzut pe lateral cu

H4b.

2.4.5.8.22    Obiect 21 - Nod Andronache

2.4.5.8.22.1    Pasaj nod Andronache - P040

Pasajul Andronache traversează calea ferata București Constanta cu o obiicitate de 70°. El are o lungime de suprastructurade 298.OOm si următoarele deschideri (5x28.00)+18.00+(5x28)m.    .


închidere indî median de circulație la zona Nord -Tronson Lacul Morii Sos Coîentdna

CONFORM

C U U K i L? IN A L *J L

Suprastructura pasajului este alcatuita din grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente tip I prevăzute cu predaie si placa de suprabetonare si avand L=28.00m H=1.40m. Partea carosabila asigura 2 benzi pe sens si este prevăzută cu separator de 1.00m ifi axul podului. Sunt prevăzute doua trotuare de 1.45m.

Infrastructurile sunt din beton armat fundate pe piloti forați de diametru mare. Pilele sunt alcătuite din doi stâlpi evazati la partea superioara si prevazuti cu rigla. Culeele sunt masive si se continua cu ziduri de sprijin.

Aparatele de reazem sunt din neopren.

/O


Pentru scurgerea apelor s-au prevăzut guri de scurgere.

2.4.5.8.22.2 Pasaj pietonal la CF in zona nodului pieîonal Andronache - P041

Traversarea caii ferate si a celor doua bulevarde Nord si Sud biciclisti seTace printr-un pasaj subteran . Lungimea pasajului es pe orizontala este 4.25m iar pe verticala 3.00m.


2.4.5.9 Tune! Nod Poligrafiei- Nod Avionului

2.4.5.9.1 Traseu si amplasament

Tunelul rutier se desfășoară pe zona cuprinsă între Nod Poligrafiei si Nod Avionului a Inelului median ce va face legătura între Autostrada A1.si Autostrada A3.

Traseul si [dotările tunelului rutier au fost proiectate astfel încât să îndeplinească

i

prevederile:

• Legii 277/2007 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene;

« STAS 863-85 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripții de proiectare.

Tunelul rutier subtraversează pe rând de la Vest la Est: Șoseaua Bucuresti-Ploiesti (DN1), Lacul Herăstrău, Str. Elena Văcărescu (Sos. Nordului) si Pasajul suprateran rutier Bd. Aerogării si este format:


cuprins între Bd. Poligrafiei si Str. Avionului, având sensul de circulație al autovehiculelor de la Est la Vest;

• dintr-un Pasaj subteran rutier Unidirecțional Sud (PUS) cu 3 benzi (lățime 3,50m pe bandă), înălțimea liberă 5m, cu o lungime de aprox. 2,294 Km, cuprins între Bd. Poligrafiei si Bd. Aerogării, având sensul de circulație al autovehiculelor de la Vest la Est;

• din două Pasaje subterane rutiere unidirecționale de Legătură (PL) cu Șoseaua Bucuresti-Ploiesti a Pasajului subteran rutier Unidirecțional Nord (PUN):

• la Vest (Pasaj subteran rutier de Legătură Vest - PLV) cu 1 bandă de lățime

4,5 m, înălțimea liberă 5m,

la Est (Pasaj subteran rutier de Legătură Est - PLE) cu 1 bandă pe sens de lățime 4,5 m, înălțimea liberă 5m,

de Șoseaua Bucuresti-Ploiesti, cu lungimi de 0,468 Km, respectiv 0,410 Km.

Traseui în plan al Tunelului rutier Nod Poligrafiei - Nod Avionului este proiectat astfel:

CONFORM [cu ORIGINALUL


•    zona cuprinsă între Nod Poligrafiei si Nod DN1:

•    în dreptul galeriei rectangulare PUN si PUS sunt situate la Nord de Calea Ferată Bucuresti-Constanta (CF-BC), adiacent acesteia;

în dreptul tunelelor circulare PUN si PUS sunt situate la Nord, respectiv Sud de Calea Ferată Bucuresti-Constanta (CF-BC), adiacent acesteia; din Șoseaua Bucuresti-Ploiesti se desprinde PLV pentru a permite^âfcceseL

rutier din această arteră în PUN sens Est-Vest; zona cuprinsă între Nod DN1 si Nod Aerogării:

'j

y -1 z. / ••• v

/T y £


PUN este situat la Nord de CF-BC, adiacent acesteia;

PUS este situat la Sud de CF-BC si mai la Sud de apeductul Grivita Nord;



® zona cuprinsă între Nod Aerogării si Nod Avionului:

• PUN este situat la Nord de CF-BC, adiacent acesteia.

CONFORM CU ORIGINALUL


Ca structură, Tunelul rutier Nod Poligrafiei - Nod Avionului se constituie astfel:

•    zona adiacentă Nod Poligrafiei - o galerie rectangulară pentru ambele sensuri (6 benzi) realizată în săpătură deschisă sprijinită cu pereți mulați în lungime de aprox. 504m - 148m pasaj descoperit si 356m pasaj acoperit;

•    Pasaj subteran rutier Unidirecțional Nord (PUN):

•    zona cuprinsă între galeria rectangulară adiacentă Nodului Poligrafiei si Nod Aerogării - un tunel circular (diametru de I3,5m) realizat cu scutul în lungime de aprox. 1922m;

zonă cuprinsă între Nod Aerogării si Nod Avionului - o galerie rectangulară pentru un singur sens (3 benzi) realizată în săpătură deschise pereți mulați în lungime de aprox. 590m -404m pasaj acoperit descoperit;

Pasaj subteran rutier Unidirecțional Sud (PUS):


HO - i MW ] /</;<.. ,X-‘\ /

zona cuprinsă între galeria rectangulară adiacentă Nodului Polîgiafigi\ș| Herăstrău - un tunel circular (diametru de 13,5m) realizat cu scutul în lungime de aprox. 1165m;

•    zona cuprinsă între Lac Herăstrău si Nod Aerogării - o galerie rectangulară pentru un singur sens (3 benzi) realizată în săpătură deschisă sprijinită cu pereți mulați în lungime de aprox. 623m - 452m pasaj acoperit si 172m pasaj acoperit;

•    Pasajele subterane rutiere de Legătură Vest si Est (PLV si PLE) - o galerie rectangulară pentru un singur sens (1 bandă) realizată în săpătură deschisă sprijinită cu pereți mulați în lungime de:


Din punt de vedere al tehnologiei de execuție, Tunelul rutier Nod Poligrafiei - Nod Avionului va fi dotat cu:

sprijinjtă ca


•    4 puțuri de scoatere/introducere scut pentru realizarea tunelelor circulare, situate adiacent galeriei realizate în săpătură deschisă mulați;

•    2 puțuri tehnologice ce permit realizarea a PLV si PLE ce fac posibilă relationarea Inelului median (reprezentat pe această zona de Pasajului subteran rutier Nod Poligrafiei - Nod Avionului) cu DN1.

Din punct de vedere al geometriei axului în plan Tunelul rutier Nod Poligrafiei - Nod Avionului este proiectat astfel:

•    Pasaj subteran rutier Unidirecțional Nord (PUN):    ZA//

•    raza curbelor de racordare în plan este cuprinsă între 300m si 2000m;

•    conform STAS 863-85 viteza maximă admisă este de 80 Km/h;

•    Pasaj subteran rutier Unidirecțional Sud (PUS):

•    raza curbelor de racordare în plan este cuprinsă între 500m si 1000m;

•    conform STAS 863-85 viteza maximă admisă este de 80 Km/h:

•    Pasajul subteran rutier de Legătură Vest:

•    raza curbelor de racordare în plan este cuprinsă între 50m si 150m;

•    conform STAS 863-85 viteza maximă admisă este de 30 Km/h;

•    Pasajul subteran rutier de Legătură Est:

•    raza curbelor de racordare în plan este cuprinsă între 30m si 150m;

•    conform STAS 863-85 viteza maximă admisă este de 25 Km/h.

e n h A

Din punct de vedere al profilului longitudinal, Tunelul rutier Nod Poligrafiei - Nod Avionului va fi configurat astfel:


• Pasaj subteran rutier Unidirecțional Nord (PUN):


declivitatea maximă este de 4,0% si se înregistrează în dreptul pantei/rampei de ihtrare/iesire din pasajul rutier;

adâhcimea maximă se găseste în dreptul DN1 si are valoarea nivelul liniei roșii;


conform STAS 863-85 viteza maximă admisă este de 80 Km/h;

Pasaj subteran rutier Unidirecțional Sud (PUS):

raza curbelor de racordare pe verticală este de 4500m pentru racordările

convexe si de min 2500m pentru racordările concave;

declivitatea pantei de intrare în pasajul rutier este de 4,0%; Vz7

declivitatea rampei de ieșire este de 4,5% si reprezintă declivitatea maximă a pasajului rutier;

•    adâncimea maximă se găseste în dreptul puțului tehnologic de pornire a PLE din PUN si are valoarea de -29m la nivelul liniei roșii;

•    conform STAS 863-85 viteza maximă admisă este de 80 Km/h, cu restricție de viteză la 50 Km/h pe zona cu declivitate de 4,5%;

Pasajul subteran rutier de Legătură Vest:

rază curbelor de racordare pe verticală este.de 1300m pentru racordările convexe si de 1000m pentru racordările concave;

i

declivitatea maximă este de 4,5%;    __

adâncimea maximă se găseste în dreptul puțului tehnologic de pornire â jPEV—. si are valoarea de -24,5m la nivelul liniei roșii;    ,

li o ~ i

conform STAS 863-85 viteza maximă admisă este de 50 Km/h; V-.


Pasșjul subteran rutier de Legătură Est: raza: curbelor de racordare pe verticală este de 1300m pentru racordările

•    adâncimea maximă se găseste în dreptul puțului tehnologic de pornire a PLE si are valoarea de -19,4m la nivelul liniei roșii;

o conform STAS 863-85 viteza maximă admisă este de 25 Km/h;

Având în vedere geometria traseului pasajelor subterane rutiere unidirecționale prezentate mai sus, viteza de circulație maximă este de:

•    80 Km/h pentru PUN si PUS, cu restricție de viteză la 50 Km/h pentru PUS zona cu declivitate de 4,5%;

•    30 Km/h pentru PLV si 25 Km/h pentru PLE.

Tunelul rutier va fi de asemenea echipat cu:

•    ieșiri de urgentă spre o galerie de urgentă (situată sub nivelul carosabilului în zona tunelelor circulare) amplasate la o distantă de maxim 500m;

•    3 evacuări de urgentă la suprafață amplasate astfel:

•    1 evacuare de urgentă în puțurile de scoatere/introducere scut Vest;

•    1 evacuare de urgentă în putui de scoatere/introducere scut a Est PUN;

•    1 evacuare de urgentă în putui de scoatere/introducere scut a Est PUS;

•    legătură subterană (lățime 5,5m, înălțime 4m) între PUN si PUS cu rol de conexiune adecvată pentru a fi utilizată de serviciile de urgentă amplasată în dreptul puțului tehnologic de pornire a PLE din PUN;

•    2 stafii de pompare ape de infiltrații, câte una pentru PUN si PUS, situate în punctul de minim al acestora.




2.4.5.9.2 Arhitectură


CONFORM

CU ORîGiNALUL


Construcția se incadreaza in: o Categoria de importantă “B”; o Ciasia de importantă ii; o Grad de rezistentă ia foc i;

o Risc de incendiu mare.

Lucrările de arhitectura in cadrul elaborării studiului de fezabilitate sunt următoarele:

2.4.5,9.2.1 Lucrări impuse de masurile de siguranța.

Evacuareaipersoaneior in situații de urgenta spre rampele de acces in tuneluri se va realiza prin intermediul unor ieșiri de urgenta către o gaierie de evacuare, amplasata in zona de'sub carosabil. Evacuările de urgenta sunt prevăzute la aproximativ 500m si au in componenta sas-uri cu dimensiuni 8,50x2,50m si casa scării cu o lățime a scării de 2,50m. Evacuare de urgenta este considerata si conexiunea dintre cele doua tuneluri, amplasata la jumatatea tunelului unidirecțional nord (PUN), avand dimensiunea 5,5x 50m, 4m înălțime. Toate evacuările de siguranța sunt prevăzute cu usi etanBe, rezistente la foc 60 de minute, EI60’C,

Se prevăd; opt evacuări de urgenta, dintre care cinci evacuări sunt propuse pe

j

tunelul lun£ (PUN) si trei evacuări pe tunelul scurt (PUS).


Dintre aceste evacuări, trei directioneaza atat către galeria de evacuare carosabil, cat si către exterior, la cota terenelui.

2.4.5.9.2.2Lucrari de finisaje pe lungimea celor doua tuneluri.

Pentru finisarea tunelurilor s-au prevăzut materiale care sa reziste la protejeze Structurile de beton in cazul unor incendii.

2.4.5.9,2.3Zona publica- aferenta traficului auto

Atat in zpna cu secțiune circulara, cat si in zona de galerie, cu secțiune dreptunghiulara, se vor folosi tencuieli rezistente la foc 60 de minute. Pe toata lungimea tunelurilor sunt prevazuti pereți cortina din tabla emailata vitrificata, pe o

inaltime de 3.5m. Aceste materiale vor trebui sa reziste in timp la agenții poluanti si la condițiile climaterice specifice zonei. De asemenea prevederea pereților cortina din tabla emailata vitrificata va permite o întreținere mai ușoara a tunelurilor pe perioada de exploatare- spălări successive.

Zona publica o reprezintă si spatiile cu destinație de evacuare de urgenta: sas-uri, casa scării, si galeria de evacuare. Sas-urile sunt tratate, atat Ia nivelul pereților, cat si al tavanelor cu tencuieli rezistente la foc 60 de minute. In galeria de evacuare si pe casa scărilor se vor realiza finisaje la pereți si tavane din tencuieli din mortar ciment si vopsitorii lavabile. Pardoselile in aceste spatii vor fi din sape autonivelante cu rășini epoxidice.    ,

CONFORM


A'’

CU ORIGINALUL]


2.4.5.9.2.4Zona tehnica


Pentru supravegherea traficului auto in tuneluri se impune amenajarea unui punct de control. Acesta presupune realizarea a doua încăperi: camera de monitorizare video si un spațiu tehnic dotat cu echipamente.

Spatiile tehnice necesare funcționarii tunelurilor sunt: post trafo (40mp), TGD (20mp), camera tablouri electrice (50mp), grup electrogen (40mp), centrale de ventilație.

Aceste spatii sunt realizate in zona tunelurilor cu săpătură deschisa si o parte din ele au acces direct de la cota terenului. Nodurile de circulație care au acces direct către exterior sunt prevăzute si cu grupuri sanitare cu doua cabine.

Compartimentările acestor spatii se vor realiza din structuri ușoare cu panouri de închidere rezistente ia foc 60 de minute si vor fi prevăzute cu usi etanșe, rezistente la foc 60 de minute, EI60’C.


Finisajele la pereți si plansee sunt din tencuieli cu mortar ciment si vopsitorii si presupun si rectificări ale betoanelor. La pardoseli se vor realfzăf

autonivelante cu rășini epoxidice.    îiG -1


2.4.5.9.2.5Zona netehno/ogica

In urma tehnologiei de execuție a tunelurilor, atat cele cu săpătură deschisa (gaiem cu secțiune dreptunghiulara), cat si cele sapate cu scutul (secțiune circulara) vor rezulta spatii netehnologîce care necesita finisaje in scopul igienizării lor: sape din

MEMORIU




ciment sclivisit la nivelul pardoselilor si tencuieli din mortar ciment si vopsitorii lavabile la ipereti si plansee.

2,4.5.9.2.SSemnalistica

In cadrul acestui capitol este prevăzută semnalistica de orientarea a utilizatorilor tunelurilor către amenajările de siguranța:

evacuări de urgenta: se vor indica pe pereții laterali ai tunelurilor evacuările de urgenta cele mai apropiate, la distante de maxim 25m, la o inaltime de 1.0-1.5m. Ieșirile de urgenta sunt semnalizate cu indicatoare G, in conformitate cu Convenția de la Vienă;

nise de serviciu sunt semnalizate cu ajutorul indicatoarelor de informare, care sunt indicatoare F, in conformitate cu Convenția de la Viena si indica echipamentele disponibile pentru utilizatorii drumurilor, cum ar fi: telefon pentru apeluri de urgent, stingator de incendiu;

zonele de staționare semnalizate prin indicatoare E, in conformitate cu Convenția de la Viena; ;

banda de direcționare in lungul tunelurilor: banda reflectorizanta pe ambele parii ale sensului de mers in tuneluri.

CONFORM CU ORIGINALUL


2.4.5.9.3 Structură

2.4.5.9.3.iCeneralități- date, principii

Structurile: subterane propuse pentru Tunelul rutier Nod Poligrafiei - Nod Avionului se vor reațiza, în principal, prin două metode de construcție:

• Metoda scutului - „shield method TBM” - pentru tunelurile circulare, realizate cu Scutul cu săpătura în front inchis (cu presiune echilibrata a pământului), fara sisteme de asecare sau epuismente a apelor fr^atiee^metodă ce perimite construirea tunelului cu menținerea circulațiej?^|upiafafa ș+jtn unele

coriditii favorabile, cu intervenții minime de mefeiaeVe^a^xblo'âtare a

J,-s//jg&seaj ‘ \ Vi

instalațiilor edilitare subtraversate.



• Metoda săpăturii (tranșeei) deschise - “cut and cover", cu sprijinirii cu pereți îngropați (mulați, coloane etc.) - pentru galerii de formă rectangulară, stații de pompare și centrale sau puțuri de ventilație.

Tunelul circular va fi alcătuit dintr-un inel din beton armat, cu elemente prefabricate (cca. 8.. 9 principale și unul de închidere), cu diametrul interior de 13,50 m, diametrul exterior de cca. 15 m, grosimea căptușelii primare fiind de min. 75 cm și lățimea de

1,5 ... 2 m.

Structurile subterane ale tunelului rutier vor fi prevăzute a se realiza în subteran (cu unele excepții) și vor cuprinde următoarele tipuri:


•    Tunetele circulare sapate cu TBM, cu diametrul interior de 13,50 m, unul in lungime de cca. 1165 m si celalalt (sensul opus de circulație) de cca. 1922 m.

•    Galerii (tuneluri) rectangulare (cut and cover), pentru ambele sensuri de circulație, in lungime totala de cca. 1567 m (la ambele capete ale tunelurilor circulare), cu o lățime a secțiunii de cca. 27 m.

•    Rampele de acces (comunicația cu suprafața terenului), in săpătură deschisa


in lungime totala de cca. 655 m.    zZZ

•    Stații de pompare situate in interiorul tunelurilor circulare.

•    Puțuri de ventilație (cca. 4 buc.)


2.4.5.9.3.2Principii generale de proiectare    z'

Galerii (tuneluri) rectangulare și construcții adiacente

Galeriile sunt construcțiile subterane executate, în general, în incinta de pereți mulați și săpătură deschisă, sprijinirea pereților realizându-se, de regulă, cu șpraițuri metalice (elemente comprimate).

Structura galeriei asigură exploatarea în condiții normale a caii de comunicație, prin preluarea în condiții corespunzătoare a încărcărilor ce acționează pe întreg conturul galeriei și prin eliminarea sau limitarea infiltrațiilor de apă.

Gabaritele pentru galerii vor fi concepute astfel încât să permită circulația auto, pozarea instalațiilor pe pereți și asigurarea unui spațiu minim pentru evacuarea călătorilor în cazul unui eveniment ce ar bloca circulația in subteran. Gabaritele



diferă în! funcție de traseu (aliniament sau curbă) de existența unui perete intermediar, de numărul sensurilor de circulație.

în funcțieide condițiile reale ale zonei în care va fi proiectată galeria, aceasta se.-va

încadra în una din următoarele categorii:    / r—y

/ \ZS~r-

o în funcție de numărul firelor de circulație: pentru un fir sau pentru trei fire; o în fbncție de traseu: aliniament, curbă;

O în funcție de existența unui reazem intermediar: cu o deschidere, cu două deschideri, cu trei sau mai multe deschideri;


o în funcție de adâncime: cu adâncime 1 când se asigură acoperirea minimă de pământ cu adâncimea 1 Vi când se asigură o acoperire de pământ egală cu >2 din înălțimea galeriei; cu adâncimea 2 când se asigură o acoperire de pământ egală cu înălțimea galeriei;

o în funcție de modul de realizare a tranșeii: cu taluz, cu pereți verticali sprijiniți;


o în funcție de modul de realizare a pereților verticali de sprijinire: re cu (paipianșe metalice, sprijinire tip hamburghez); nerecuperabili (pereți armiat turnați în pământ (pereți mulați); pereți de beton armat din secante sau tangente);

o în funcție de modul de realizare a structurii galeriei propriu-zise: din beton

armat monolit; cu elemente prefabricate înglobate (predale); mixte (radierul și pereții din b.a. monolit, peretele intermediar și plăcile din b.a. prefabricat); din elemente prefabricate asamblate; din elemente prefabricate integrale; în funcție de rolul pereților mulați: cu pereții mulați conlucrând cu pereții galdriei, cu pereții mulați făcând parte nemijlocit din structura galeriei;

o în funcție de modul de execuție a galeriei cu pereți mulați: milaneză -săpătură de bază se realizează în subteran după executarea prealabilă a plarțșeului galeriei rezemat pe pereții mulați; uzuală - săpătura se realizează sub! protecția pereților mulați șprăițuiți de sus în jos, iar structura de beton

i

armat se realizează de la radier în sus.



în cazul existenței planșeului intermediar, spațiul inferior va fi destinat circulației auto, iar cel superior poate fi folosit în alte scopuri (garaj, galerie edilitară, pasaj rutier, pasaj pietonal .ș.a).

O galerie este alcătuită constructiv, în general din următoarele element^

•    radier - care asigură transmiterea încărcărilor din casetă la teren și preluarea subpresiunii apei;

•    pereți - care asigură transmiterea sarcinilor de la planșeu la radier și preluarea împingerii laterale ale pământului și apei;

•    stâlpi sau pereți intermediari - la galerii cu două sau mai multe fire de circulație, care asigură transmiterea la radier a sarcinilor preluate de planșeu. Amplasarea acestora se va face astfel încât să se asigure gabaritul minim de circulație.;

•    planșeu (planșee) intermediare, dacă rezultă din conformarea volumelor interioare;

•    planșeu superior - care asigură preluarea încărcărilor din umplutura de pământ, sarcini utile etc.

Funcțiunea galeriei constă în asigurarea unei construcții de contur care să preia în condiții corespunzătoare de rezistență și stabilitate, încărcările exterioare și interioare care acționează asupra ei și totodată să elimine sau să limiteze (sub normele admise) infiltrațiile de apă.


Mobilarea galeriei va consta din:

• amenajări pentru colectarea și conducerea eventualelor ape de infilțfătfâ

calea de rulare auto,

banchetă pentru evacuarea călătorilor în caz de urgență și pentru circuf pietonală tehnologică, de întreținere în perioada de întrerupere a circulației rutiere,

• instalații (cabluri electrice, telefonice, conducte de apă etc.).

Etanșeitatea galeriei va fi asigurată prin prevederea în proiect a unui beton armat cu gradul de permeabilitate redusă (de exemplu P4, P8 sau P12) în elementele care vin



în contact


cu apa. Stabilirea gradului de permeabilitate se va face în funcție de presiunea apei și grosimea betonului, în baza unui caicul economic comparativ.

întrucât eventualele infiltrații prin planșeu ar produce dificultăți în exploatare, prin proiect, acesta se va realiza din același beton cu permeabilitate redusă ca și pereții exteriori și suplimentar se va hidroizola planșeul acoperiș.

Modul de realizare a panourilor de pereți mulați este redat în figurile de mai jos:





Realizarea panourilor de pereți mulați.

în general,; elementele de structură ale galeriilor vor fi următoarele:





® radier generai;

•    elemente verticale (pereți și stâlpi);

•    planșeu intermediar;

•    planșeu acoperiș.


La acestea se adaugă elemente structurale secundare (scări, accese etc.).

Dimensiunile elementelor constructive vor fi determinate pe baza calculelor statice și dinamice, conform reglementarilor tehnice românești și europene în vigoare.

Se va ține cont de cerințele legislației în vigoare, privind calitatea și durabilitatea construcțiilor, privind calculul și alcătuirea elementelor de beton armat și beton precomprimat precum și de toate cerințele din standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare, referitoare la acest gen de lucrări.

Tuneluri de formă circulară - executate cu scutul (TBM)

Tunelurile de formă circulară se vor realiza prin metoda „scutului" (TBM - Tunnelling Bohring Machine) vor fi alcătuite dintr-un inel cu elemente din beton armat prefabricat astfel încât să se integreze în sistemul constructiv al pasajului subteran rutier (gabarite, dimensiuni etc.).

în stabilirea diametrului secțiunii libere, diametrul interior, se va ține seamă de:

• gabaritul dinamic;

spațiul necesar pozării instalațiilor specifice (semnalizare, forță etc.);


asigurarea circulației personalului de intervenție sau a circulației de ^acu^_

i i.


a călătorilor în caz de urgență.

Diametrul exterior al tunelului va fi determinat de

■ diametrul interior al acestuia;

de sistemul construcției ales, în sensul unei îmbrăcăminți unice - inelul primar, de regulă prefabricat sau a unei îmbrăcăminți duble (inelul primar


Se va stabili numărul boițarilor (8 ... 9) în ine! funcție de analiza conformării acestora determinată de tehnologia de montaj a boițarilor pe inelul vector, care începe cu bolțarul superior (din boltă), continuă cu bolțarii laterali, urmând ca bolțarul de închidere să fie introdus de sus în jos, în spațiul dintre bolțarii laterali ai inelului.


Inelul de bolțari mai lung are avantajul micșorării frecvenței rosturilor. De regulă, aceștia sunt stabiliți în lățime de 1,5 m până la 2 m.


Pentru obținerea formei în plan a tunelului, se va studia posibilitatea utilizării de inele de aliniament și inele de curbă, geometria acestora din urmă fiind determinată de condiția realizării tunelului în curbă cu rază minimă.

Raza minimă a curbei în plan va fi condiționată de viteza de circulație și de limitele tehnologice de lucru cu scutul. Poziția boițarilor în inel și deci a rosturilor dintre bolțari, determină direct valorile solicitărilor din bolțari. în conformarea secțiunii, în alegerea poziției boițarilor, se va ține seamă de posibilitățile de montaj ale instalațiilor cu care este dotat scutul. Alcătuirea simetrică a inelului este caracterizată prin momente încovoietoare mari în bolțarul superior și printr-o deformare mai mică.

De asemenea, se va studia la faza următoare de proiectare, posibilitatea ca tunelul să se realizeze din inele succesive cu rosturile în prelungire, schemă de montaj care are avantajul micșorării riscurilor de fisurare a boițarilor, sub acțiunea forțelor de avans, fisurare provocată de abaterile boițarilor de la geometria proiectată (ceea ce duce la concentrări de eforturi între bolțari, în vecinătatea rosturilor). însă, această schemă de! montaj poate duce, prin acumulări succesive ale deformării inelelor la deformarea mai accentuată a tunelului. De aceea, se va studia și posibilitatea ca tunelul să se realizeze din inele succesive montate cu rosturile țesute. Schemele de montaj cu : rosturi țesute, duc la tunele cu deformabilitate mai bună, țesere asigurând și menținerea din montaj a formei circulare a tunelului. Aceste schemele montaj pretind însă proiectarea și executarea unor bolțari cu abateri dimens minime, astfel încât să se evite fisurarea provocată de concentrarea eforturilor^tâA/ rosturile în T.



Rosturile dintre inele (rosturi transversale), asigură transmiterea forțelor de avans de

la scut la tunel și între inelele tunelului și permit echiparea boițarilor cu materiale de uniformizare a forțelor de avans (sau de dirijare a acestor forțe) și de închidere a


accesului apei freatice în tunel. Pentru aceste motive, fețele bolțariior în rosturile transversale se vor propune plane sau alcătuite din suprafețe plane, așa cum este realizat pentru bolțarii tunelului existent în metroul bucureștean, care are forma generală plană.

Rosturile dintre bolțarii aceluiași inel (rosturi longitudinale) permit transmiterea forțelor între bolțari, forțe generate de împingerea litologică; ele vor fi conformate astfel încât să primească materialele cu care se echipează bolțarii, materiale care îmbunătățesc contactul dintre bolțari și închid accesul apei freatice. Rosturile plane introduc momente încovoietoare determinate de excentricitatea forței de contact și de deschiderea rostului spre interior sau spre exterior (din montaj sau din deformarea generală a inelului).

Se va studia posibilitatea echipării bolțariior, urmărind dublul scop: transmiterea forțelor de contact și etanșarea. Astfel, vor fi prevăzute: garnituri speciale în rosturile longitudinale (1 buc.) și transversale (2 buc.), precum și închiderea rostului la interior cu chituri speciale protejat de mortar de ciment expresiv sau de impermeabilizare cu întărire rapidă. Tehnologia de echipare a bolțariior va fi stabilită prin fișa tehnologică.


Din cauza diferenței dintre diametrul interior al fustei scutului și diametrul exterior al inelului din prefabricate, inelul montat are tendința de turtire, sub acțiunea greutății proprii. De aceea, se va propune ca prin legarea cu .butoane a bolțariior inelului montat și a acestuia de inelul precedent, să se asigure forma inelului până la efectuarea injecției de umplere între inel și peretele excavației. în cazurile în care avansul se face cu forțe mari, se menține secțiunea plină a bolțariior, pentru a putea prelua forțele de avans, situație care determină utilizarea butoanelor curbe, astfel încât să se micșoreze dimensiunile alveolelor din beton în care se “ascund” capetele butoanelor. La proiectarea din următoarea faza, se va prevedea inele de etanșa între tija butonului și pereții lăcașului butonului. Butoanele dintre inele realizează^-?/


// C? ~ j /j

conlucrare tangențială a acestora, forța tangențială astfel obținută fiind j'Tn|ă(C^ neînsemnată în raport cu rezultanta forțelor tangențiale din terenul încon aceea, se va studia acest raționament ce poate să conducă la micșorarea numărului,, de butoane dintre inele. Poziția găurilor de butoane va fi propusă astfel încât să


Metoda scutului permite construirea tunelului cu menținerea circulației la suprafață și în unele condiții favorabile, cu intervenții minime de menținere în exploatare a instalațiilor edilitare subtraversate.


Scuturile de vor fi folosite vor fi propuse în urma analizei de către ofertant a tuturor condițiilor; de natură geologică, geotehnică și hidrogeologică (funcție de permeabilitatea terenului și funcție de curbele granulometrice ale terenului, curbe rezultate îh urma analizelor de laborator) ce vor fi întâlnite de-a lungul traseului stabilit, câț și condițiilor de amplasament, de dimensiuni ale tunelului, de relația cu suprafața (puțuri de scoatere și lansare) și cu celelelate construcții subterane (vezi Magistrala;6 de metrou).



Permeabi


-10

- ,

-10


10 10 10' 1 D


-S


1 c' 1 o f 10


frilL <clay    p io


io


13





Alegerea ÎBM funcție de permeabilitatea terenului.






Alegerea TBM funcție de curbele granulometrice ale terenului.



Pentru execuția tunelurilor se are în vedere utilizarea unor scuturi cu front închis (de tip scut cu bentonită - «slurry shield», «mixshield», «EPB - Earth Pressure Balanced»-) funcție de caracteristicile terenului pe care acestea îl străbat.

Aceste scuturi vor trebui să funcționeze în modul „Fuily Closed Mode”, pentru a preveni orice tasări necontrolate sau situații critice ce pot apărea la înaintarea scutului.

Aceste tipuri de scut în condiții de teren asemănătoare celui din subsolul.orașului București, pe plan mondial, au realizat performanțe tehnice (ritmuri de execuție de 20-30m/zi, deformații ale suprafeței terenului de sub 8 mm cumulat, în axul tunelului) care le recomandă pentru a fi utilizate Ia execuția tunelelor de pe acest tronson. Traseul tunelului (din punct de vedere al profilului geologic) intersectează o stratificație variată, alcătuită, alternant, argilă loessoidă, argilă nisipoasă/prăfoasă, praf nisipos/argilos, nisip, pietriș cu nisip.

Scutul folosit de tip - mixshield - pentru cazul în care frontul de excavație intersectează o stratificație mixtă. în acest mod de lucru, camera de excavație este umplută în întregime cu suspensie de noroi bentonitic în timp ce camera de presurizare din spatele peretelui imersat susține presiunea suspensiei prin intermediul unei perne de aer comprimat.


Presiunea iaerului este controlată permanent pentru a evita supra sau sub-presiunea pe frontul de excavație. Conductele de comunicație asigură compensarea presiunii dintre cele două camere. Alimentarea cu suspensie se face direct în camera de excavație, liar evacuarea din camera de excavație se face cu filtrarea materialului măcinat prin grilajul sorbului de evacuare. Sedimentarea sub nivelul conductelor de comunicație este împiedicată prin circularea forțată între șnecul de evacuare și conducta de alimentare a camerei de presiune.

în situația în care, în front, se întâlnește o stratificație preponderent coezivă, scutul poate fi folosit ca scut cu bentonită - slurry shield fără utilizarea pernei de aer, similar utilajelor AVN de dimensiuni mai mici (AVN - Automatischer Vortrieb Nass, Scut Automat Telecomandat pentru Țevi Forate, în Mediu Umed). Conversia de la mixshield la slurry shield se face prin închiderea alimentării cu aer comprimat și a conductei ide control a presiunii, a ventilației camerei de excavație, a șnecului de evacuare din camera de presurizare și a ferestrei de comunicare dintre ceh camere. Susținerea frontului de excavație se face exclusiv prin contrqfdSpresiunii suspensiei de noroi bentonitic.



Scuturi țipi “slurry shield” și “mixshield” - scheme de alcătuire.



Pagina 129



Legenda

1.    perete imersat

2.    perete etanș


CONFORM | CU ORiGtNALULÎ

5,    conducte de comunicație 9. conductă de alimentare a

camerei de excavație

6.    conductă de evacuare 10. conductă de control a

noroi    presiunii pernei de aer

3.camera de excavație    7. snec de evacuare din 11. conductă de ventilație a

camera de presurizare    camerei de excavație

4.camera presurizare


de 8. conductă de alimentare a 12. pernă de aer corn


camerei de presiune


13. grilaj al sorbului jde x evacuare


Scutul cu amestec (mixshield ) este caracterizat de următoarele clase de para

Parametrii de gabarit. Scutul va avea dimensiunile adaptate dimensiunilor de gabarit ale tunelului. Dimensiunile scutului vor influența dimensiunile în plan ale stațiilor, prin echiparea necesară traversării pereților mulați ai stației.

Parametrii tehnologici. Scutul va avea o viteză de avans,"vmin , de cel puțin 15 m / zi lucru. Scutul va trebui să poată aborda curbe în plan cu o rază minimă, Rmin , în valoare de 200m.

Echipare specială a scutului. Scutul va fi echipat cu emițători ultrasonici pentru cartografierea frontului de excavație.

Echipare specială a puțurilor de lansare și scoatere.

Pereții mulați din puțurile de lansarae si scoatere de la capetele tunelurilor, care vor fi străpunși de scut, vor fi echipați cu piese speciale de trecere a scutului, care să permită această operație în absența depresionarii prin foraje de epuismente (adică în condițiile menținerii stratului acvifer la nivelul natural).

Din punct de vedere al realizării tunelului, tehnologia utilizată în cazul scutului de tip mixshield, este similară scutului cu front deschis.



Astfel, scutul se lansează într-o incintă de pereți mulați, este asamblat (însemnând să i se atașeze toate echipamentele) și pornește în marș. După executarea tronsonului de tunel este “primit" într-o altă incintă de pereți mulați și dezasamblat. Scutul de tip mixshield va fi deservit de incinte de lansare și scoatere suficient de lungi pentfu a putea fi asamblat / dezasamblat.

Pereții mulați de plecare și de recepție vor fi echipați cu piese de trecere cu membrană. Scutul complet echipat, pornit în marș, va parcurge în subteran, distanțe cât mai mări pentru minimizarea costurilor de lansare/montare, scoatere/demontare.

Precizia ridicată de execuție a bolțarilor precum și echiparea lor face ca tunelul, în cazul unei execuții corecte, să fie etanș. Pentru a evita zdrobirea bolțarilor la avans, aceștia vor fi echipați cu garnituri de neopren, care să direcționeze forța de compresiune în lungul tunelului. Aceste garnituri vor avea parametrii astfel aleși încât în nici o situație fețele bolțarilor să nu vină în contact. Poziția acestor garnituri va fi aleasă astfel încât, să fie în același număr și poziție cu numărul și poziția preselor de avans ale scutului. Rotirea inelelor de bolțari la fiecare avans se va face astfel încât

după rotire garniturile de neopren să își păstreze poziția relativă față de diametrele (vertical și orizontal) tunelului. Etanșarea se realizează prin presarea garniturilor de etanșare montate în renurile bolțarilor. Echiparea scutului cu senzori uitrasonici de avans favorizează alegerea “on-line" a modului de funcționare a scutului (slurry- sau mixshield), în funcție de stratificația terenului.

în cazul întâlnirii zonelor geologice cu stratificații coezive (argile) sau nisipuri foarte fine, imersate (sub nivelul apei subterane), se poate utiliza scutul EPB (Earth Pressure Balanced - scutul cu presiune echilibrată de pământ).



Acest scut sapă cu presiune în front, preluând atât împingerea pământului. Cât și a apei subterane, nemaiavând nevoie de epuismente. Acesta este dotat cu un șnec (5) ce scoate materialul tratat corespunzător în front, sub forma unei paste și transportat apoi cu benzile transportoare către puțul de evacuare.

Din punctul de vedere al rezistenței de caicui a elementelor de strucură, clasele betoanelor vor fi cele corespunzătoare elementului structural respectiv. De regulă, se vor prevedea rosturi de dilatație - tasare la toate modificările importante în configurația structurii sau în caracteristicile geotehnice ale terenului.

2.4.5.9.4 Sisteme si marcaje rutiere

CONFORM

CU ORIGINALUL


Conform STAS 10144/3-91, drumul din pasajul subteran rutier, racordat cu cel de la suprafață^ se încadrează în categoria de trafic foarte greu spre excepțional,cu valori ale pantelor transversale de:

Lățimea părții carosabile = 4,50 - 10,50m, cu pantă transversală de 2,5%;

Lățime trotuare = 0,50-2,00 m, cu pantă transversală 0,5-2%;

taluzări 2:3 înierbate, sau după caz stabilizate cu geocelule.

Carosabilul din subteranva fi încadrat cu rigole monobloc ACO, din borduri drenante de beton cu polimeri pentru clasă de sarcină D400, format 50x15x48 cm, pe fundație beton Cls.;C8/10 de 15x30 cm, montate denivelat cu15cm în pasaj si vizibilitate la bordură de 10-15 cm la racordările cu drumul existent de la suprafață.

Acestea sbnt conform SR EN 1433, si se montează la rigola carosabilului pe toată lungimea pasajului rutier.Acestea se vor lega la sistemul de canalizare al pasajului, conform pfoiectul de specialitate.


Kerb face profite matcbes standard kefbs. Load Ciass D400.

Suitable for drainage of roads, delivery yards and car parks.


Trotuarele^ la nivelul terenului spre structura pasajului, vor fi încadrate cu borduri beton în format de 10x15 cm pe fundație de 10x20 cm, clasa betonului fiind de C8/10.Montajul acestora se face la nivelul pavajului.

Același tip-de borduri mici, se va folosi si la delimitarea locurilor de pomi, dacă este cazul pentru, zona de racordare a pasajului subteran cu drumurile de suprafață (la


CONFORM CU ORIGINALUL


2.4.S.9.5 Structura rutieră:

Sistemele rutiere folosite sunt sisteme rigide, dimensionate pentru trafic greu spre excepțional, si cu următoarele alcătuiri de straturi:

Sistemul rutier la carosabil pentru tuntlul rutier subteran:

•    4 cm beton asfaltic uzură BAR 16 - SR 174-1 :2009 ; SR 174-2 :1997

» 5 cm binder de criblura legătură BAD 25 - SR 174-1 :2009 ; SR 174-2 : 1997

•    11 cm mixtura asfaltică de bază AB2 - SR 7970 :2001

Pachetul de mixturi de 20 cm se va executa pe structura de rezistentă si carosabilă a pasajului rutier subteran.

Sistemul rutier la carosabil pentru racordarea cu drumul de la sol si pe porțiunile de intrări/iesiri ale pasajului:

•    4 cm beton asfaltic uzură BAR 16 - SR 174-1 :2009 ; SR 174-2 :1997

•    6 cm binder de criblura legătură BAD 25 - SR 174-1 :2009 ; SR 174-2 :1997

•    10 cm mixtura asfaltică de bază AB2 - SR 7970 :2001

•    22 cm fundație din beton de ciment cls.C16/2Q (B250) - SR EN 206-1:2002

•    2 cm nisip+ folie cu rol de hîrtie Kraft — STAS 6400-84 ; STAS 6165-88

»    15 cm strat de bază din balast cilindrat - STAS 6400-84 ; SR 662:2002 ; SR

667 :2000

9    15 cm strat de formă din refuz de ciur de balastieră

•    strat geotextil anticontaminant - SR EN 15381:2009

Trotuarele vor avea următoarea alcătuire de straturi :

•    3cm beton asfaltic BA8 - SR 174-1:2009 ; SR 174-2:1997

9 10cm fundație de beton cls.C8/10(B150)- NE 012/1/2007 ;NE 012/2/2010; STAS 6400-84



CONFORM j


XiRjGî.N’ALUt


* 23 cm strat de bază din balast citindrat - STAS 6400-84 ; SR 662 :2002 ; SR 667 ;2000.

Pe zona tbneiului rutier subteran unde spațiul dintre structura de rezistentă si bordura da încadrare a carosabilului este mic, stratul de balast se va compacta manual sau cu placa vibratoare.

înainte de astemerea straturilor rutiere, patul drumului acolo unde este cazul se va compacta conform proctor Normal de 100% - STAS 2914-84.

încadrarea .aceselor carosabile si pietonale se realizează cu borduri prefabricate din beton cls.C8/10(B100), conform SR EN 1340:2004.

2.4.5.10    Lucrări de instalata electric


Instalațiile electrice de iluminat rutier sunt median.

2.4.5.11    Rețele edilitare

2.4,5.11.1 I Alimentare cu apa

Culoarul propus pentru Inelul median de circulație, paralel cu linia CF Bucuresti-Constantajcuprinzand, asa cum s-a prezentat in capitolul “SITUAȚIA EXISTENTA”, si lucrări de alimentare cu apa de importanta strategica (cele doua statîi de pompare Nord si Grivita si cele doua apeducte avand 2 x Dn 2200mm) a influențat in buna măsură alegerea traseului Inelului median de circulație,

Aceasta influenta s-a datorat faptului ca cele doua apeducte au constituita, de-o parte si de alta a lor, o zona de protecție sanitara de regim sever de 10m (masurata de la generatoarea fiecărui apeduct), zona in care, conform prevederilor HGR 930/2005, rhu sunt permise alte costructii decât cele destinate exploatării sale.

Daca pentdu lucrările de distribuție (artere cat si conducte de serviciu) afectate de realizarea inelului, soluția propusa prevede relocarea acestora, pentru cele doua apeducte stau avut in vedere următoarele:

a prevederea traseului Inelului de circulație, pe cat posibil in afara zonei de protecție sanitara;


o in condițiile in care, pe anumite zone, acest Iucu nu este posibil, apropierea fata de apeducte sa nu fie mai mica de 5,00 m de generatoarea exterioara a apeductelor;


o in condițiile in care local vor fi apropieri ale carosabilului la mai puțin de

3,00 m, se prevăd masuri de protecție a apeductelor, astfel incat sa nu ;

se transmită sarcini din circulația autovehiculelor; o traversarea de către drumul public a zonei apeductelor se va face

numai cu protejarea acestora, astfel incat sa nu se transmită sarcini de

circulație autovehiculelor; aceleași masuri sunt prevăzute si in cazul amplasării unor pile ale podurilor in apropierea apeductelor;

o in zonele in care Inelul Median intra in zona de protecție sanitara, asa cum s-a aratat mai sus, se prevăd masuri de eliminare a oricăror surse potențiale de impurificare. Apele pluviale vor fi indepartate si captate in afara acestei zone, traseu! canalului prevazandu-se in afara;

o mențiune speciala o facem pentru drenuriie locale colectoare, ce deservesc riveranii. Acestea trebuiesc amplasate, astfel incat riveranii sa traverseze aceasta zona de protecție sanitara de regim sever.

•    Aceste masuri corespund si punctului de vedere al S.C. APA NOVA BUCUREȘTI, intr-o consultare expresa avuta cu aceasta, in calitatea sa de operator al sistemului de alimentare cu apa si canalizare.

•    Din punct de vedere a! alimentarii cu apa, realizarea Inelului Median implica doua categorii de lucrări si anume:

o lucrări de relocări - protejări ale rețelelor si a altor lucrări existente; o lucrări de echipare edilitara a drumurilor urbane, ce se vor creea odata


Relocarea arterei Dn 600 mm ce are traseul prin parcul Crangasi si traversează Sos. Virtuții către str. Pietrele Doamnei pe o poziție ocoieste pasajul subteran propus a se excuta in lungul Sos. Virtuții;

Artera relocata va fi dotata cu vane montate in cămin iar traversarea fi executata pri tehnologie de foraj orizontal avand tub de protecție Dn 1000 mm.


La capetele tronsonului forat vor fi prevăzute hidranti tehnologici.


cămine de vana dotate


cu


o Aretra va fi executata din Fonta Ductila.


1/


O

22

o

iz

>

r~

c:

r~


o

o

P*

o

X

s


q Odata cu relocarea arterelor cat si a conductelor de serviciu sunt ! necesare lucrări de desființarea conductelor existente cat si provizorate

pentru asigurarea continuității alimentarii cu apa.

2.4.5.11.1.2 Zona nr. 2- Giulesti- Virtuții

Pe tronsonul cuprins intre Calea Crangasi si Calea Giulesti datorita celor doua pasaje produse a fi executate unul in dreptul str. Mehadia, care se propune a fi executat suprateran si al doilea pasaj in lungul Caii Grangasi, care este propus a fi executat subteran se vor prevedea următoarele lucrări:

o relocare artera Dn 600mmm in lungul bD. Constr I Mehadia;


a relocare artera Dn 600mm ce urmărește conturul ; Crangasi;

a arterele relocate vor fi din fonta ductila.

q relocare conducte de serviciu cu diametre cuprinse intre d 180-280mm executate din PEID.

o Datorita lărgirii Bd. Constructorilor sunt necesare lucrări de echipare cu conducte de serviciu cu d 125mm din PEID.

• Odata cu relocarea arterelor cat si a conductelor de serviciu sunt necesare lucrări de desființare a conductelor existente cat si provizorate pentru

2.4.5.11.1.3 Zona nr. 3 - Nod Giulesti


Odata cu apariția pasajului suprateran ce traversează Calea Giulesti din puct de vedere al alimentarii cu apa sunt necesare următoarele lucrări:

o relocarea arterelor Dn 800mm si Dn 600mm care au punct de intersetie in drepul Caii Giulesti pe trasee ce urmăresc localele pasajului astfel incat poziția pasalului sa fie libera de rele edilitare

o areterele vor fi executat din Fonta Ductila.

o Pe localele pasajului propus se vor reloca si conducte de serviciu cu conducte din PEID cu diametre cuprinse intre d 125-180mm.

o pe locala situata in partea de est a pasajului va fi prevăzută o conducta de serviciu avand d 125mm PEID, ce echipează strada nou deschisa pentru asigurarea alimentarii cu apa a noilor consumatori.

• Odata cu relocarea arterelor cat si a conductelor de serviciu sunt necesare lucrări de desființare a conductelor existente cat si provizorate pentru asigurarea continuității alimentarii cu apa.

2.4.5.11.1.4 Zona nr. 4 -Chitilei - Giulesti

Pe tronsonul cuprins intre Calea Giulesti - Sos. Chitilei sunt necesare următoarele lucrări:

relocarea arterei Dn 800mm existenta in Ttriajul CF, datorita execuatarii pasajului suprateran ce se dezvolta deasupra liniilor de cale ferata;


relocarea arterei Dn 800 existenta pe str. Carpati pe un trasei/irt IdngST

str. Bucegi,modificare ce a fost prezentata datorita execuți Chitilei:    \ arterele vor fi executat din Fonta Ductila

lucrări de echipare cu conducta PEID cu d 125mmm ce va asigura necesarul de apa al localei inelului median, ce se dezvolta in partea de de sud al cailor ferate.    .



» ©data cu relocarea arterelor cat si a conductelor de serviciu sunt necesare lucrări de desființare a conductelor existente cat si provizorate pentru asigurarea continuității alimentarii cu apa.


2.4.5.11.1.5 Zona nr. 5 - Nod Chitilei

in nodu! Chitilei iucrarile propuse a fi proiectate sunt:    "-"Rti/

o Relocarea arterelor prezentate in situația existenta prin pozarea unei artere Dn 800mm ce va uni cele doua tronsoane a str. Bucegi, pe la sud de Pasajul rutier nou proiectat.

o In partea de nord a pasajului datorita regandirii intersecției, se va reloca un tronson scurt al arterei Dn 600 mm. Arterele vor fi prevăzute a se realiza din Fonta Ductila. Se vor prevedea cămine de legătură ptr tronsoanele nou proiectate.

d> Vor fi relocate conductele de serviciu in lungul Pasajului, astfel incat vor fi pretuati consumatorii noi in zona. Conductele de service vor fi prevăzute din PEID avand daimetre intre d125 si d 180 mm.

• Odaita cu relocarea arterelor cat si a conductelor de serviciu sunt necesare lucrâri de desființare a conductelor existente cat si provizorate pentru asigurarea continuității alimentarii cu apa.-

p In zona Pasajului nou proiectat, datorita schimbării adâncimii peste creasta apeductelor (care se va micșora), se vor realiza lucrări de


protecție apeducte, care vor consta in realizarea i

creasta acestora.

2.4.5.11.1.6 Zona nr. 6 - Poligrafiei - Chitilei

Sectorul de drum cuprins intre Nod Poligrafiei si Nod Chitilei prezii lucrări:

o relocarea arterei existente Dn 600 mm intre sos. Poligrafiei si str. Faurei, deasupra cailor ferate se va face pe un traseu ce nu afecteaza viitorul drum expres al Inelului Median, in trotuarul ce se va deschide



datorita Drumului Expres-lucrari de relocare. Artera ce se propune a fi înlocuita si care ramane in carosabilul Inelului Median, va fi desfintata.

• Odata cu relocarea arterelor cat si a conductelor de serviciu sunt necesare lucrări de desființare a conductelor existente cat si provizorate pentru asigurarea continuității alimentarii cu apa.

o Pentru realizarea Nodului Chitilei, s-a renunțat la legătură dintre Dn 600 mm Chitilei - Bucureștii Noi si Dn 1000 mm Grivitei. In aceasta zona se prevede executarea unei legaturi de artera, executata din FD, avand Dn 600 mm, ce face legătură intre Dn 600 mm existent, deasupra CF si Dn 800 mm existenta in căpătui estic al str. Bucegi. Traversarea CF se va face prin foraj cu tuburi împinse, rezultând un tub de protecție Dn 1000 mm. La capetele traversării se vor prevedea cămine de vane.

Pe locala ce se dezvolta la sud de CF, in dreptul străzilor Carpati si Bucegi se va realiza o conducta de serviciu dotata cu hidranti, vane de linie avand d 125 mm_

Lucrări echipare

(2


2.4.5.11.1.7 Zona nr. 7 - Nod Poligrafiei

•    Sectorul de drum cuprins la nord si sud de actualul Pasaj Poligrafiei, cuprinde următoarele lucrări:

o Lucrările din partea de nord a CF, prevăzute in acest nod sunt legate de relocarea conductelor de serviciu, afectate de lucrările Inelului Median. Lucrările prevăzute vor fi din PEID avand d 225 mm.


serviciu din zona, propuse a fi relocate, sunt prevăzute a fi

2.4.5.11.1.8 Zona nr. 8 - Poligrafiei- Aerogării

•    Pentru sectorul de drum, cuprins intre Poligrafiei si Aerogării următoarele lucrări:

o Lucrări de relocare a arterei Dn 800 mm, ce traversează CF-ul, in zona Sos. Mogosoaia si care este poziționată deasupra CF, la sud de



Lacul Baneasa. Soluția propusa prevede 'înlocuirea acestei artere, cu o artera din FD, ce in principal urmărește traseul vechi. Aceasta artera este influențată de construcția tunelului subteran. Din aceasta cauza s-au prevăzut lucari de desefintare, necesare in zona executării puțului de lansare, a utilajului de forat al tunelului.

q in aceasta zona inspre Nordului Aerogării, se prevăd lucrări de desfintare a arterei Dn 800 mm, ce traversează caile ferate.

q In lungul Inelului ce se dezvolta pe aceste zone se vor realiza conducte de serviciu din PEID, cu d 125-225 mm, care vor fi dotate cu hidrant! si I vane - Lucrări de echipare.

CONFORM CU ORIGINALUL


2.4.5.11.1.9 Zona nr. 9 - Nod Aerogării

•    Pentru sectorul de drum, cuprins la nord de B-dul Aerogării si la sud de str. Serbanescu, cuprinde următoarele lucrări:

o Relocarea arterei Dn 800 mm Nord Baneasa, pe un traseu parțial in zona de protecție sanitara a apeductelor, cu traversarea cailor ferate . Pe locala Inelului Median, dezvoltata la Nord de caile ferate poziția arterei va fi in carosabil. Artera se va executa din FD Dn 800 mm, avand prevăzute cămine de vane in capetele traversării cailor ferate, j Traversarea CF a arterei va fi realizata prin tehnologie de foraj cu l tuburi impînse, rezultând un tub de protecție Dn 1000 mm. Vor fi preluate toate legaturile la artera existente in zona prin cămine de

j vane.


5 Pe zona mai sus prezentata sunt prevăzute lut

!

artere

2.4.5.11.1.10Zona nr. 10 - Avionului - Aerogării

•    Sectorul de drum cuprins intre Nod aerogării si Nod următoarele lucrări:

o Relocarea arterei Dn 800 mm Nord Baneasa, se va realiza in zona de protecție sanitara a apeductelor. Aceasta relocare a arterei a fost


necesara deoarece poziția ei existenta ramane sub drumul expres al inelului Median.

Sunt prevăzute lucrări de desfintare a arterei Dn 800 mm PREMO.

Pe acest tronson sunt prevăzute lucrări de protecție a apeductelor care in general protejaza cele 2 apeducte Dn 2200 mm, de construcția localelor aferente Inelului Median, care induc o suprasarcina de transport.


o Pe cele 2 locale la nord si Ia sud de calea ferata, se vor realiza conducte de sen/iciu din PEID cu d125-d225 mm, care vor prelua conductele existente de pe străzile adiacente.    _

2,4.5.11.1.11 Zona nr. 11 - Nod Avionului

• Nodul Avionului, este prevăzut cu următoarele lucrări:

o Lucrări de relocare a arterei Dn 800 mm Nord Baneasa, in zona de protecție sanitara a apeductelor. Artera se va executa din FD avand Dn 800 mm, fiind echipata cu cămine de vane ptr sectorizare.

o Artera existenta Dn 800 mm PREMO se va desfinta.

o Lucrări de protecție apeducte, conform, planurilor de situație specialitatea rezistenta ptr protejarea celor 2-Dn 2200 mm existente ce raman sub localele Pasajului Suprateran

o Lucrări de echipare cu conducte de sen/iciu ce urmăresc localele, Ia nord si sud, ale Pasajului Suprateran, executat din PEID cu d 180- d 225 mm. Aceste conducte de serviciu vor fi prevăzute

incendiu si vane de linie montate in cămin.

2.4.5.11.1.12Zona nr. 12 -Pipera - Avionului

• Lucrări de echipare


Pentru a deservi consumatorii care vor apare in urma dezvoltării zonei vedere urbanistic, se echipează locala adiacenta Bulevardului proiectat cu rețele publice de alimentare cu apa , după cum urmeaza:





o La Nordul liniilor C.F. București Constanta , o conducta d= 225 mm PEID, care va asigura debitele necesare viitorilor consumatori, precum si stingerea din exterior a incendiului.    y

o In plan orizontal aceasta este amplasata in trotuarul localei.

o Rețeaua proiectata este inelara prin legaturile acesteia la conductele d=225 mm PEID proiectate dinspre Petricani si d=180 mm PEID Avionului.

o La Sudul Liniilor C.F.Bucuresti-Constanta, pe locala se proiectează o conducta d=180 mm PEID care va asigura debitele necesare viitorilor consumatori, precum si stingerea din exterior a incendiului.

o In pian orizontal aceasta este amplasata in trotuarul localei,

p Rețeaua proiectata este inelara prin legarea acesteia la conducta existenta Dn 200 mm pe Șoseaua Pipera si conducta proiectata d=180 mm PEID.in. nodul Avionului.

o Lucrări de relocare (mutări,devieri,protejări apeducte )

Execuția Localei in zona de Sud al Liniilor C.F. București Constanta va afecta atat atera Nord Baneasa cat si apeductele.

Ca urmare sunt necesare lucrări de relocare artere si protejări apeducte, după cum urmeaza:

o Artere

6 La Sudul Liniilor C.F.București Constanta se reamplaseaza artera Dn 800 mm Nord Baneasa afectata de realizarea drumului ,in general in zona de protecție a apeductelor.


Aceasta se va proiecta din F.D. si va fi echipata cu armaturile nepes unei bune funcționari.

Pentru a asigura continuitatea debitului transportat de artera, s-a prevăzut^



o Se executa lucrări de protecție a apeductelor in trei zone unde se dezvolta străzi ce leaga Bulevardul de Locala.

o Lucrările de protecție constau in realizarea unor poduri peste care se vor realiza poduri


2.4.5.11.1.13Zona nr. 13 - Nod Pipera

• Lucrări de echipare

Pentru a deservi consumatorii care vor apare in urma dezvoltării zonei din punct de vedere urbanistic.se echipează Bulevardul proiectat (in partea de Nord) si Locala proiectata (in partea de Sud) cu rețele publice de alimentare cu apa , după cum urmeaza:

o La Nordul liniilor C.F. Bucuresti-Constanta, se proiectează o conducta d 225 mm PEID care va asigura debitele necesare viitorilor consumatori, precum si stingerea din exterior a incendiului.

o In plan orizontal se amplaseaza in trotuarul Bulevardului proiectat.

o Conducta va fi inelara prin legarea la conductele d=225 mm PEID proiectate dinspre Petricani si Avionului.

o In partea de Sud a Liniilor C.F,București -Constanta, se proiectează conducte din PEID, cu d=180-225 mm, care vor asigura debitele necesare viitorilor consumatori, precum si stingerea din exterior a incendiului.

Conductele proiectate este inelara prin legarea acesteia in conducta exj Dn 200 mm F pe Strada Pipera, si conducta proiectata d =225 mm Șoseaua Petricani .


Aceasata este amplasata parțial in trotuarul localei.

o In dreptul Bulevardului Pipera, se prevede realizarea pe^ lucrărilor inelului a unei artera Dn 600 mm ce se constituie conducta transport spre Ansamblu! Henri Coanda.

o Subtraversarea Liniilor C.F. București Constanta se va face prin foraj orizontal avand cămine dotate cu vane la capetele acestuia.


P Conducta se proiectează din F.D. si va fi dotata cu necesare unei bune funcționari.


• Lucrări de relocare mutări, devieri, protejări apeducte

Execuția Bulevardului in zona de Sud al Liniilor C.F. București Constanta va afecta' atat artera; Nord Baneasa cat si apeductele. Ca urmare sunt necesare lucrări de relocare artere si protejări apeducte, după cum urmeaza:

o Artere

o Artera Dn 1000 mm Nord Baneasa se va reamplasa pe alt traseu , parțial in zona de protecție a apeductelor. Aceasta se va proiecta din F.D. va fi echipata cu armaturile necesare unei bune funcționari.

o Pentru a asigura continuitatea debitului transportat de artera, s-a prevăzut o conducta provizorie ce va funcționa pe perioada execuției lucrărilor.

o Apeducte

Se executa lucrări de protecție apeducte in doua zona unde se dezvolta străzi ce lega Bulevardul cu Locala.

Lucrările de protecție constau in realizarea unor poduri peste apeducte acestea să poata prelua suprasarcina datorita traficului.


2.4.5.11.1.14 Zona nr. 14 - Petricani - Pipera

• Luqrari de echipare

Pentru a deservii consumatorii care vor apare in urma dezvoltării zonei din pur vedere urbanistic, se echipează Locala proiectata cu rețele publice de alimentare cu apa, după*cum urmeaza:

o La Nordul Liniilor C.F. Bucuresti-Constanta, in trotuar se proiectează o conducta d 225 mm PEID care va asigura debitele necesare viitorilor

; consumatori, precum si stingerea din exterior a incendiului. o Conducta proiectata este inelara prin legaturile la conductele d=225


ZA


o La Sudul Liniilor C.F București Constanta se proiectează o conducta d 225 mm PEID care va asigura debitele necesare precum si stingerea din exterior a incendiului.

rilor consumatori,

HCONfORM ~

CU ORIGINALUL


o In plan orizontal este amplasata parțial in trotuar.

• Lucrări de relocare (mutări, devieri,protejări apeducte)

Execuția Bulevardului in zona de Sud al Liniilor C.F. București Constanta va afecta atat atrera Nord Baneasa cat si apeductele. Ca urmare sunt necesare lucrări de relocare artere si protejări apeducte, după cum urmeaza::    .

o Artere

Artera Dn 1000 mm Nord Baneasa se reamplaseaza in zona de protecție sanitara a apeductelor.

Aceasta se va proiecta din F.D. va fi echipata cu armaturile necesare unei . bune funcționari.

Pentru a asigura continuitatea debitului transportat de artera, s-a prevăzut o conducta provizorie ce va funcționa pe perioada execuției lucrărilor

o Apeducte

Se executa lucrări de protecție apeducte intr-un punct.


Lucrările de protecție constau in realizarea unor poduri astfel incat acestea sa poata prelua suprasarcina datorita

2.4.5.11.1.15Zona nr. 15 - Nod Petricani

» Lucrări de echipare

o Pentru a deservi consumatorii care vor apare in urma dezvoltării zonei din punct de vedere urbanistic.se echipează Bulevardul proiectat cu rețele publice de alimentare cu apa .

o La Nord de Liniile C.F. București Constanta, pe breteaua la sol din partea stanga a pasajului ,se proiectează o conducta d=225 mm PEID ce se constituie ca injecție din rețeaua oraseneasca a Municipiului București spre Orașul Voluntari.


6 Subraversarea Liniilor C.F. București Constanta se va face prin fora orizontal avand cămine dotate cu vane la capetele acestuia.


o La Sud de Liniile C.F .București Constanta la sol, in partea dreapta aȘh pasajului pe locala, se proiectează o conducta d=180 mm PEID care va asigura debitele necesare viitorilor consumatori, precum si stingerea din exterior a incendiului.

d Aceasta va fi inelara prin legarea acesteia in conducta proiectata d=180 mm PEID spre nodul 16 A3- Petricani Nord.

Lucrări de relocare ( mutări,devieri,protejări apeducte )

o Artere

Datorita execuției Pasajului Petricani sunt necesare lucrări de relocare ale arterelor ce ies din Statia de Pompare Nord.

Astfel pentru cele 4 artere ce travereaza la sud Pasajul se prevăd lucrări de amplasare a acestora , avand prevăzute cămine de vana Dn 1000 mm precum si legaturi intre ele .

Pentru artera Nord Gherghitei s-au prevăzut reampiasarea acesteia in galerie edilitara executata pe placa superioara a pasajului subteran ,avand Vane Dn 1000 mm la legaturile in artera existenta.

Centru artera Nord Baneasa s-au prevăzut reampiasarea acesteia in zona de protecție sanitara a apeductelor. Aceasta se va proiecta din F.D. va fi echipata cu armaturile necesare unei bune funcționari.


Pentru a asigura continuitatea debitului transportat de ar prevăzut conducte provizorii ce vor funcționa pe perioaț lucrărilor.

o Protecție apeducte

In acest nod sunt necesare lucrări de protecție a apeductelor

Lucrările de protecție constau in realizarea unor poduri peste apeducte, astfel incat acestea sa poata prelua suprasarcina datorita traficului.



F//


2.4.5.11.1.16Zona nr. 16 - 43 - Petricani Sud    r\

• Lucrări de echipare

o Pentru a deservi consumatorii care vor apare in urma dezvoltării zonei din punct de vedere urbanistic.se echipează Locala proiectata cu rețele publice de alimentare cu apa .

o Se prevede o conducta d=180 mm PEID care va asigura debitele necesare viitorilor consumatori, precum si stingerea din exterior a incendiului.

o Conducta este pozata in trotuar.

o Aceasta se va lega in artera Dn 1000 mm existenta pe Șoseaua Petricani si in conducte proiectata pe Soseua Gherghitei.

2.4.5.11.1.17Zona nr. 17-A3- Petricani Nord

• Lucrări de echipare

o Pentru a deservi consumatorii care vor apare in urma dezvoltării zonei din punct de vedere urbanistic.se echipează Bulevardul proiectat cu rețele publice de alimentare cu apa .

o Se proiectează o conducta d=180 mm PEID care va asigura debitele necesare viitorilor consumatori, precum si stingerea din exterior a incendiului.

o In plan orizontal,conducta este pozata in trotuar.

o Conducta proiectata este inelara prin legarea la conductele d =180 mm PEID proiectata in Nodul Petricani si d=1 Nodul Andronache A3 Nord.


2.4.5.11.1.18Zona nr. 18- Nod A3 (Gherghitei)

• Lucrări de echipare

o In partea de Nord a acestui nod se continua


0 Aceasta este inelara prin legarea la conductele d=180 mm PEID a3 Petricani Nord si d=180 mm Andronache A3 Nord.


o In partea de Sud se continua conducta proiectatad=180 mm PEID pe Drumul Expres dinspre nodul Andronache A3 Sud spre nodul A3 Petricani Sud.

o Rețeaua este inelara prin legarea acesteia la d=180 mm PEID proiectata in nodurile adiacenet. o In plan orizontal, conducta este amplasata in trotuar.

2.4.5.11.1^19Zona nr. 19 - Andronache - A3 Sud

• Lucrări de echipare

6 Pe breteaua ce inconjoara Cimitirul Andronache se proiectează o Conducta d=125 mm PEID ce urmeaza apoi un traseu spre Strada Cumpenei unde se leaga la conducta existenta.

o De la Strada Cumpenei pana la Strada Mențiunii se proiectează o Conducta d=125 mm PEID ce preia toate conductele capetele terminus ala conductelor existente pe străzile adiacente.


o In plan orizontal, conducta este amplasata in trotuar

2.4.5.11.1.20 Zona nr. 20 - Andronache - A3 Nord

» Lucrări de echipare

c Pentru a deservi viitorii consumatori care vor apare in urma dezvoltării zonei din punct de vedere urbanistic,se echipează Locala proiectata cu netele publice de alimentare cu apa .

p -La Nord de liniile C.F. București Constanta proiectează o conducta d=180 mm PEID , care va asigura debitele necesare viitorilor consumatori precum si stingerea din exterior a incendiului.

6 Aceasta este inelara prin legarea la conductele proiectate in nodurile adiacente;d=180 mm PEID Nod A3 (Gherghiiei) si d=180 mm PEID Nod Andronache.    _____


o In plan orizontal conducta este pozata in trotuar.

2.4.5.11.1.21 Zona nr. 21 - Nod Andronache


• Lucrări de echipare    ' ■——l

o Pentru a deservi viitorii consumatori care vor apare in urma dezvoltării zonei din punct de vedere urbanistic.se echipează bretelele Pasajului Andronache cu rețele publice de alimentare cu apa .

o -La Sud pe breteaua din partea stanga a Pasajului Andronache se prevede o conducta d=125 mm PEID ce urmeaza apoi un traseu spre Cimitirul Andronache.

o Pe breteaua din dreapta, se prevede o conducta d=280 mm PEiD ce traversează liniile C.F.București Constanta si constituie o injecție din rețeaua de alimentare cu apa a municipiului București spre Stefanesti.

o Subtraversarea Liniilor C.F. București Constanta se va face prin foraj orizontal avand cămine dotate cu vane la capetele acestuia.

o La Nordul liniilor C.F. București Constanta pe breteaua din partea dreapta se proiectează o conducta d=180 mm PEID.

2.4.5.11.1.22Zona nr.22- Colentina - Andronache Sud


• Drumul Expres ce se dezvolta la Sud de liniile C.F. București Cc necesita lucrări de alimentare cu apa.

2.4.5.11.1.23 Zona nr. 23 - Colentina - Andronache Nord

• Drumul Expres ce se dezvolta la Nord de liniile C.F. București Cc necesita lucrări de alimentare cu apa.

2.4.5.11.1.24Zona nr.24- Nod Colentina

• Lucrări de echipare

o In cadrul acestui nod, se prevede o conducta d=180 mm PEID, pozata pe breteaua adiacenta Pasajului Colentina , ce se constituie o injecție dinspre București spre Afumați.




Caracteristici tehnice generale ale rețelelor de apa


p Subtraversarea Liniilor C.F. București Constanta se va face prin fo orizontal avand cămine dotate cu vane la capetele acesteia.

/ vX

Rețelele proiectate se vor realiza din țeava PE1D, PE 100, Pn 10, conductele de branșament cu d < 125 mm din țeava PEID, PE 80, Pn 10 cu respectarea normativelor si standardelor in vigoare, conductele fiind proiectate conform SR 1343-1/2006, SR 4163-2/96 si SR 8591/1-97.

Rețeaua proiectata se doteaza cu hidranti pentru stingerea din exterior a incendiului (STAS 4163/1, punct 2.2.6.9.2) echipați cu vane fonta ductila, corp ovali, sertar cauciucat, cu flanse, montate in pamant.

In qetelele de' distribuție proiectate se vor prelua consumatorii existenti ,conducta pentru preluarea branșamentelor fiind din polietilena PE 80 .pentru d<125 mm si PEID PE 100 pentru d>125 mm.

Arterele proiectate pozate in pamant se vor realize din F.D si vor respecta STAS 6819/97 Alimentare cu apa Aductiuni Prescripții de proiectare si exeputie ,SR ISO 11922-1-1998,SR ISO 11922-2-2008 Dimensiuni si abateri dimensionale admise,SR EN 545/2007 Tuburi,piese de legătură si accesorii de fonta ductile si îmbinarea lor la rețelele de apa...

Conductele provizorii se vor realiza din otel si vor respecta STAS 534

i    /XXTXtȚ

Tevfdin otel fara suduta trase sau laminate la rece, si SR 6898/2/95<'TevbT^\b'v

// /

otel Sudate elicoidal.    P (

A \

Lucrări de rezistenta necesare pentru protecția apeductelor

w /

1. SOLUȚIA PROIECTATA A PROTECȚIEI APEDUCTELOR Dn 2200rnmV(Df^s ° 3300mm) pe tronsoanele de drum ale Inelului Median cuprinde realizarea unei suprastructuri de protecție din grinzi cu corzi aderente I si T rezemate pe rigie-culei si pile fundate pe piloti cu diametrul 108 cm sau barete de 250x100 cm.

Soluția aleasa are in vedere:

o nemodificarea stării de incarnare a a apeductelor pe zonele traversate de drumurile proiectate




XizE rccT' /o    te/ Z


o realizarea structurilor de protecție cu pastrarea unui spațiu liber de minimum 30 cm sub extradosul grinzilor si a unei acoperiri cu pamant peste creasta apeductelor de minimum 0,50m,

Tehnologia de execuție presupune următoarele operațiuni:


CONFORM CU ORiGINALG

împrejmuirea zonei de lucru si semnalizarea cu in3icatoare‘rutî^rs~sri luminoase pe timp de noapte;

Se identifica si se marcheaza axele apeductelor si gabaritul exterior (proiecția la suprafața a generatoarelor orizontale ale apeductelor.);

Se fac sondaje pentru verificarea cotelor pe creasta apeductelor si a trasării gabaritului.

o Vor fi identificate si căminele de acces in apeduct aflate in zona ce urmeaza a fi protejata cu structura proiectata.

o Se verifica existenta altor rețele existente in amplasament si daca este cazul se materializează pe teren axele acestora. Vor fi chemați la fata locului reprezentanții beneficiarilor acestor rețele;

o Se face trasarea pilotilor si baretelor fundațiilor structurilor de protecție a apeductelor.

Soluția proiectata are in vedere realizarea, la distanta de 3,0 m de generatoarea orizontala a apeductelor, de o parte si de alta a acestuia, a unor fundații indirecte pe piloti forați cu diametrul de 108 cm sau a baretelor cu secțiunea de 250x1OOcm.

Cu prilejul realizării pilotilor forați si a baretelor se va putea face verificarea stratificatiei terenului, in amplasament si compararea datelor geotehnice cu cele avute in vedere Ia proiectare.

Va fi făcută apoi săpătură necesara pentru spargerea betonului contaminat de.Fa    Na.VT

partea superioara a pilotilor sau a baretelor si pentru realizarea riglelor - radier cțe rezemare a suprastructurilor alcătuite din grinzi cu corzi aderente I cu h=80 crnlsj U=

12-18 m sau T cu h=52 cm L = 10 - 12 m.


După realizarea pilotilor va fi spart betonul contaminat de la partea superioara^ acestora si va fi curatata armatura carcaselor p@na la luciu metalic.

Va fi montat apoi cofrajul si armatura din riglele din beton armat, va fi montat cofrajul si va fi turnat betonul armat din rigle.

Săpătură pentru realizarea riglelor va fi făcută simetric si simultan de o parte si alta a


Va fi refăcuta apoi umplutura compactată de peste apeduct, p@na la o cota inferioara cu 10 cm suprafeței banchetei de rezemare a riglelor, pentru a nu transmite încărcări din trafic .

Vor fi montate grinzile prefabricate cu corzi aderente ale suprastructurilor , va fi realizat zidul de garda si rosturile , hidroizolatia , protecția hidroizolatiei si calea.

Vor fi continuate lucrările ia sistemul rutier de drum

Lucrările se vor executa in conformitate cu caietele de sarcini si specificațiile tehnice, care fac Iparte integranta din lucrare, cu respectarea planurilor de situație si coordonare si a cotelor din profilele longitudinale si in acord cu dispoziția generala si cu detaliile de armare predate in proiect.

2.4.5.11.2 Canalizare

Rețeaua de canalizare proiectata se va realiza cu tuburi prefabricate din PVC SN8 si PAFSSN 10000.

Pe rețeaua de canalizare se vor amplasa cămine de vizitare din elemente prefabricate montate pe fundația din beton simplu conform STAS 2448-82 si SR EN1917/2005.

Pentru evacuarea apelor pluviale din ampriza drumului se vor realiza guri de scurgere cu sifon si depozit conform STAS 6701-82, montate la rigola drumului si racordate in căminele de vizitare ale canalizării. Evacuarea apelor pluviale in emisari naturali seiface după preepurarea acestora in instalații de preepurare, astfel incat la evacuare apele pluviale sa îndeplinească condițiile prevăzute de NTPA 001/2005.

In cazul in. care apele pluviale preepurate nu pot fi evacuate gravitațional in emisari naturali selva realiza un bazin de retentie cu statie de pompare.

Deversarea apelor pluviale in Valea Saulei este condiționată de realizarea/ ibWite;

T f /WWW I

u. i. te



prealabil a lucrărilor de amenajare a Văii Saulei.

SN Apele Romane a demarat proiectul care va stabili lucraile necesare am acestui emisar.


o

'-?c


2.4.5.11.2.1 Obiect 1 - Nod Virtuții


Prin realizarea pasajului subteran din zona Calea Crangasi-sos. Virtuții, se vor devia rete|e|e de canalizare afectate de construcția acestuia. Astfel, canalizările existente cu Dn30 cm si ov50/75cm se vor devia cu o rețea de canalizare in sistem unitar, cu Dn30-50cm, ce se amplaseaza pe breteaua pasajului, cu sens de scurgere spre colectorul cu Dn220cm, situat in zona Pietii Crangasi.

Pentru preluarea apelor uzate de pe partea dreapta a sos. Virtuții (sens Splai-Piata Crangasi), se va realiza un canal in sistem unitar cu Dn30cm ce se va lega parțial in colectorul ov. 180/270cm de pe str. Popovat si parțial in colectorul Dn220cm din zona Pietii Crangasi.

2:

cz


o

o

IST

m

O

P3


2.4.5.11.2.2 Obiect 2 -Giulesti - Virtuții

Intre Calea Giulesti si Str. Virtuții, traseul Inelului Median este pe B-dul Constructorilor. Pentru a asigura o circulație fluenta sunt propuse 2 pasaje amplasate astfel:

un pasaj suprateran in zona intersecției Inel Median cu str. str.George Valsan

un pasaj subteran la intersecția cu Calea Crangasi


Pe B-dul Constructorilor intre Calea Giulesti si str. Mehadiei se pastreaza rețeaua ae-

v

canalizare existenta, cu refacerea gurilor de scurgere care se vor amplasa    rc

bordura de pe partea numerelor impare.

In zona pasajului suprateran de la intersecția cu str. George Valsan se va devia rețeaua existenta de pe bd. Constructorilor cu un canal cu Dn 50cm prin str. George Valsan. Canalul existent de pe str. Mehadiei va fi deviat in afara amprizei pasajului propus si va asigura preluarea rețelei de serviciu din zona blocurilor.

Prin realizarea pasajului subteran de la intersecția cu Calea Crangasi este necesara devierea canalului existent ov.90/135cm cu un canalul cu DnlOOcm. Traseul canalului DnlOOcm este prin Calea Crangasi pana la descărcarea in colectorul Boanca. Canalul de serviciu existent cu Dn 50cm pe Calea Crangasi va ramane funcțional din zona in care preia canalul din str. Gh.Saidac.



/c


închidere inel median de circulație la zona Nord -Tronson Lacul Morii Sos Colentina

CONFORM i

ci i nPiGiNA! OU

Pe zona pasajului se va realiza o canalizare de serviciu cu Dn30cm ce se va descarcă iri colectorul Dn220cm din zona Pietii Crangasi.

2.4.5.11.2.3 Obiect 3 -Nod Giulesti

Pe b-dul Constructorilor acolo unde este afectata rețeaua de canalizare existenta (ov.70/105-80/120cm) de construcția pasajului suprateran, aceasta se va devia cu un canal cu Dn80cm pe breteaua propusa la sol .

Canalul existent cu Dn40cm pe str. Rusetu se va devia cu un canal cu Dn40 ce se va descarcă prin canalul existent ov.80/120cm in colectorul 4B1 de pe Calea Giulesti.

Pe zona bretelei la sol din zona pasajului (breteaua nou creata intre Calea Giulesti si str. Castanului) se va realiza o rețea de canalizare in sistem unitar cu scurgere gravitaționala spre colectorul din Calea Giulesti.

Pe str. Craiovei se va devia canalul existent, reamplasandu-se pe noua trama stradala, cu un canal cu Dn50cm.

Bretelele la sol ale pasajului suprateran vor fi echipate cu rețea de canalizare cu Dn30cm, rețea ce va asigura si preluarea apelor pluviale.

2.4.5.11.2.4 Obiect 4 -Chitilei - Ciulești

Intre B-duliBucurestii Noi si Calea Giulesti se va realiza un pasaj suprateran ce va traversa zdna de triaj si liniile CF.. Infrastructurile pasajului nu afecteaza colecto^'Oim existent 303/31 Ocm. Se va asigura protecția colectorului intalnit pe traseul pas^julu


suprateran;

2.4.5.11.2.5 Obiect 5 -Nod Chitilei

Prin refacerea intersecției si a pasajului subteran de la intersecția B-dul Bucureștii Noi cu sos. Chitilei, vor fi necesare lucrări de deviere a rețelei de canalizare existanta, inclusiv a canalului ov.160/240cm existent pe Calea Grivitei, pe zona viitorului pasaj. Acesta se va devia cu un canal cu DnISOcm pe breteaua la sol ce va face legătură cu str. Scarisoara, asigurând preluarea apelor uzate din aceasta zona.



Canalul existent pe str. Scarisoara ov.60/90cm se va devia pe breteaua pasajului cu un canal cu Dn70cm, pana la limita de protecție a apeductelor, subtraversarea. acestora ramanand in funcțiune.    [ CONFORM

|CU ORiGINAUJ âanTpTasa si se va


Canalizarea de serviciu cu Dn40-50cm a pasajului existent se va n descarcă in colectorul 303/31 Ocm de pe str. Inovatorilor.

2.4.5.11.2.6 Obiect 6 -Poligrafiei- Chitilei

Se va realiza o rețea de canalizare unitara cu Dn30-40cm, care va prelua apele pluviale aferente drumului si suprafeței adiacente zonei C.F. Bucuresti-Constanta, cu legătură la colectorul existent ov. 120/180cm de pe str. Baiculesti in zona bl.9.

Colectorul existent ov.120/180cm intre zona bl.9 din str. Baiculesti si sos. Straulesti (zona put lansare-scoatere utilaj foraj tunel subteran), se va reamplasa in domeniu public. Canalul reamplasat va fi in sistem unitar si va avea dimensiunea Dn150cm si va asigura preluarea canalizărilor existente in zona cartierului Pajura.

2.4.5.11.2.7 Obiect 7 -Nod Poligrafiei

Colectorul existent ov.120/180cm intre zona bl.9 din str. Baiculesti si sos. Straulesti (zona put lansare-scoatere utilaj foraj tunel subteran), se va reamplasa in domeniu public. Canalul reamplasat va fi in sistem unitar si va avea dimensiunea Dn150cm si va asigura preluarea canalizărilor existente in zona pasajului.

Rețeaua de canalizare existenta cu Dn30cm afectata de refacerea pasajului se va reamplasa si se va descarcă in canalul cu Dn150cm propus in zona inelulu


Prin realizarea unui pasaj, ce va supratraversa liniile CF si va face legatur Poligrafiei, va fi afectata statia de pompare existenta a pasajului si c retentie aferent, acestea reamplasandu-se tot in domeniu public.    |

2.4.5.11.2.8 Obiect 8 -Poligrafiei-Aerogarii

Canalul colector de pe str. Baiculesti Dn100-ov120/180cm se va devia din zona pasajului subteran (din dreptul puțului de scoatere a scutului) cu un canal cu DnlOOcm si Dn150cm, pe breteaua care se realizează intre sos. Straulesti si Pasajul Jiului, apoi se va reamplasa pe toata lungimea bretelei, pana in dreptul blocului din

V1


In zona pasajului suprateran propus la intersecția cu sos. Straulesti, canalul existent 90/135cm de pe sos. Straulesti se va devia printru-un canal cu DnlOOcm, si se amplasează pe o bretea cu descărcare in canalul deviat cu CnlȚOcm din zona pasajului subteran.

. am VW


FQRM


gu ORlGINAU.fi I


Bretelele la sol si giratoriu ce se vor realiza in zona intersecției inel median cTTsos' Straulesti vor fi echipate cu rețea de canalizare in sistem unitar.

Pe bretelele propuse pe str. Tipografilor din zona pasajului suprateran se vor realiza rețele de canalizare in sistem unitar cu descărcare in canalul existent pe str. Tipografilor.

Prin realizarea legaturilor inelului median cu DN1 va fi afectat parțial canalul cu Dn50cm al DN1, canal care se va reamplasa.

Pe drumul la sol propus intre B-dul Aerogării si Sos. Nordului, la nord de CF, se va realiza o rețea de canalizare in sistem divizor:

-    rețea de canalizare pluviala cu scurgere gravitaționala spre Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Lacului Herăstrău. Gospodăria de ape pluviale (bazine de’ retentie, statie de pompare si separatoare de hidrocarburi-namol) necesita prevederea si amenajarea, in zona deversării, a unei suprafețe de cca. 500mp destinata acestui scop. Apele pluviale evacuate in Lacul Herăstrău vor respecta prevederile NTPA 001/2005.

-    rețea canalizare menajera pe zona de nord a CF București- Constanta cu scurgere gravitațional si legare la canalul colector “C1” din Str. Av. Serbanescu.


Totodată se va asigura protecția colectorului C1 in zona intersectiepTTr subteran.

2.4.5.11.2.9 Obiect 9 -Nod Aerogării

Pe inelul median se va realiza o rețea de canalizare astfel:

-    rețea de: canalizare pluviala avand Dn30cm cu scurgere gravitaționala spre Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Lacului Herăstrău. Gospodăria de ape pluviale (bazine de retentie, statie de pompare si separatoare de hidrocarburi-namol) necesita prevederea si amenajarea, in zona deversării, „alunei

| CONFORM

închidere inel median de circulație la zona Nord -Trcnson Lacul Morii Sos Colentlnftr- f> p, g j Ș\ j |JJ j.

suprafețe de cca. 500mp destinata acestui scop. Apele pluviale evacuate in Lacul Herăstrău vor respecta prevederile NTPA 001/2005.

- rețea canalizare in sistem unitar avand Dn30cm pe breteaua ce se realizează pe zona de sud a apeductelor, cu scurgere gravitaționala si legare la canalul existent cu Dn30din str. Grigore Gafencu.    y U

2.4.5.11.2.10 Obiect 10 -Avionului- Aerogării

Pe acest tronson se va realiza o rețea de canalizare in sistem divizor de o parte si alta aCF, astfel:

-rețea canalizare pluviala avand Dn30-40cm cu scurgere gravitaționala spre Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Văii Saulei. Gospodăria de ape pluviale (bazine de retentie, statie de pompare si separatoare de hidrocarburi-namol) necesita prevederea si amenajarea, in zona deversării, a unei suprafețe de cca. 500mp destinata acestui scop. Apele pluviale evacuate in Valea Saulei vor respecta prevederile NTPA 001/2005

Breteaua la sol, care se va realiza după limita de protecție a apeductelor (ia sud de CF), se va dota cu o rețea de canalizare in sistem unitar cu Dn in canalul existent cu Dn30cm de pe str. Grigore Gafencu.


2.4.5.11.2.11 Obiect 11 -Nod Avionului

Pentru evacuarea apelor pluviale din nodul Avionului se va canalizare pluviala avand Dn30~40-50-70cm cu scurgere

realiz^o 'rețea gravitați'


Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Văii Saulei. Gospodăria de ape pluviale (bazine de retentie, statie de pompare si separatoare de hidrocarburi-namol) necesita prevederea si amenajarea, in zona deversării, a unei suprafețe de cca. 500mp destinata acestui scop. Apele pluviale evacuate in Valea Saulei vor respecta prevederile NTPA 001/2005.

Canalul menajer cu DnlOOcm ce va asigura evacuarea apelor menajere din Ans. Henri Coanda in colectorul C1 se va realiza pe un traseu paralei cu viitorul pasaj cu subtraversarea liniilor CF si a apeductelor prin foraj orizontal, pe str. Avionului pana

2.4.5.11.2^12 Obiect 12 -Pipera- Avionului


Pe acest tronson, pe partea de nord a zonei CF București Constanta, se va realiza o rețea de canalizare in sistem divizor, astfel:

-rețea canalizare pluviala (cu Dn30-40-50cm) cu scurgere gravitaționala spre Gospodărie de ape pluviale propusa a se realiza in Valea Sauiei (in zona Nodului Avionului); Gospodăria de ape pluviale (bazine de retentie, statie de pompare si separatoare de hidrocarburi-namol) necesita prevederea si amenajarea, in zona deversării, a unei suprafețe de oca. 500mp destinata acestui scop. Apele pluviale evacuate in Valea Sauiei vor respecta prevederile NTPA 001/2005.

-rețea canalizare menajera (cu Dn25-30cm) cu scurgere gravitațional si legare la canalul cu Dn 100cm propus pe Str. Avionului, intre Ans. Henri Coanda si colectorul “C1” din Str. Av. Serba.nescu, funcționarea fiind condiționată de realizarea acestuia.

Inelul median, pe partea de sud a zonei CF București Constanta, este echipat cu o rețea de canalizare pluvialaavand Dn30-40cm. Canalul pluvial va subtraversa prin foraj orizontal liniile CF si se va descarcă in canalizarea pluviala prevăzută la nord de zona CF, rețea ce deversează in Valea Sauiei.

Locala inelului median, prevăzută la sud de zona de protecție a apeductelor, este dotata cu o rețea de canalizare in sistem unitar, care șe va descarcă parțial in canalul exjstent cu DnlOOcm de pe sos. Pipera, parțial in canalul DnlOOcm pe str. Avionului, funcționarea fiind realizata de funcționarea

2.4.5.11.2.13 Obiect 13 -Nod Pipera

In nodul Pipera exista pasajul suprateran pe direcția sud-nord ce C.F. Bucuresti-Constanta.


Amenajarea la sol a intersecției necesita realizarea unei rețele de canalizare pluviala cu Dn30cm cu scurgere gravitaționala spre Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza in V|alea Sauiei (in zona Nodului Avionului).

Se va realiza o rețea de canalizare menajera cu Dn4Q-50cm cu scurgere gravitaționala spre colectorul C1 existent in zona intersecției sos. Petricani cu sos. Fabrica de Glucoza. Funcționarea acestei rețele este condiționată de realizarea



rețelei de canalizare menajera de pe tronsonul Pipera-Petricani si din Nodul Petricani.

La sud de zona apeductelor se va realiza o bretea de circulație care va fi dotata cuozț rețea de canalizare in sistem unitar avand Dn30-40-50cm cu descărcare intr-ur bazin de retentie si evacuare prin pompare in canalul din sos. Pipera. In zona de suv~| Pasajul Pipera existent se va rezerva un spațiu de 500mp pentru amplasarea urni2 Ș bazin de retentie si a unei statii de pompare.

2.4.5.11.2.14 Obiect 14 -Petricani- Pipera

Pe tronsonul delimitat de Pasajul Petricani si nodul Pipera, la nord de CF, se va realiza o canalizare in sistem divizor cu scurgere gravitațional spre Valea Saulei, astfel:

-    canalizare pluviala (cu Dn30-40-50cm) cu scurgere gravitaționala spre Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul lacului Tei. Gospodăria de ape pluviale (bazine de retentie, statie' de pompare si separatoare de hidrocarburi-namol) necesita prevederea si amenajarea, in zona deversării, a unei suprafețe de cca. 500mp destinata acestui scop. Apele pluviale evacuate in emisar vor respecta prevederile NTPA 001/2005. Funcționarea acestei rețele de canalizare este condiționată de realizarea canalului pluvial de pe tronsonul Nod Petricani.

-    canalizare menajera cu Dn40-50cm cu scurgere gravitaționala spre colectorul C1 existent in zona intersecției sos. Petricani cu sos. Fabrica de Glucoza. Funcționarea acestei rețele este condiționată de realizarea rețelei de canalizare menajera din Nodul Petricani.

La sud de zona apeductelor se va realiza o bretea de circulație care va fi dotata cu o rețea de canalizare in sistem unitar avand Dn30-40cm cu descărcare intr-un bazin de retentie si evacuare prin pompare in canalul din sos. Pipera. In zona de'-.c

<1 !


Pasajul Pipera existent se va rezerva un spațiu de 500mp pentru ampiasarea unui bazin de retentie si a unei statii de pompare.    l '




2.4.5.11.2,15 Obiect 15 -Nod Petricani

Realizarea .pasajelor subterane (pe direcțiile vest-sud si nord -sud) din intersecția inelului median cu sos. Petricani obliga ca realizarea rețelei de canalizare sa se faca astfel:

-pentru evacuarea apelor pluviale de pe locala vestica a pasajului se va realiza o canalizare pluviala (cu Dn30-40-50-60-80cm) cu scurgere gravitaționala spre Lacul Tei, unde se va amplasa o Gospodărie de ape pluviale. Rețeaua va subtraversa prin foraj linia CF București Constanta (in zona Stafiei de Pompare Nord), avand un traseu paraȘel cu pasajul Petricani, pana la deversarea in Lacul Tei.

-rețeaua de canalizare menajera (avand Dn25-30-40-50-60cm)propusa a se realiza pe partea de nord a liniilor CF va subtraversa prin foraj calea ferata (in zona Statiei de Pompare Nord), avand un traseu paralel cu pasajul pana colectorul C1 (in care se va racorda):, existent in zona intersecției cu sos. Fabrica de Glucoza.

- pe partep de nord- est â pasajului, inelul median va fi echipat cu rețele de canalizare astfel:

-    canalizare pluviala avand Dn30-40-50 cu scurgere gravitaționala către o Gospodărie de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Văii Saulei, cu deversare in aceasta I

-    canalizare menajera avand Dn 25-30cm cu scurgere gravitaționala spre canalul existent Dn150cm situat in lungul Văii Saulei.

- pe locala de sud est a pasajului se vor realiza rețele de canalizare in sistem divizor astfel:    '

- canalizare pluviala avand Dn30cm cu scurgere gravitaționala către o Gospodărie de ape pluviale propusa a se realiza pe malul lacului Tei cu deversai

acesta

- canalizare menajera avand Dn30-40-50-60cm cu scurgere gfidvitatioi^l^î/ V

spre canalul colector C1.

Gospodăriile de ape pluviale (bazine de retentie, statie de pompare si separatoare de hidrocairburi-namo!) necesita prevederea si amenajarea, in zona deversări



CONFORM J ORlGiNALU:

unei suprafețe de cca. 500mp destinata acestui scop. Apeie pluviale evacuate in/' emisar vor respecta prevederile NTPA 001/2005.

2.4,5.11.2.16 Obiect 16-A3- Petricani Sud

Inelul median, pe zona de sud a zonei CF, va fi echipat cu rețele de canalizare in sistem divizor, astfel:

- canalizare pluviala cuDn30-40-70cm cu scurgere gravitaționala către Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Văii Saulei cu deversare in aceasta

- canalizare menajera cu Dn25-30cm cu scurgere gravitaționala spre canalul Dn150cm existent in lungul Văii Saulei.

Gospodăria de ape pluviale (bazine de retentie, statie de pompare si separatoare de hidrocarburi-namol) necesita prevederea si amenajarea, in zona deversării, a unei suprafețe de cca. 500mp destinata acestui scop. Apele pluviale evacuate in emisar vor respecta prevederile NTPA 001/2005.

Realizarea rețelelor de canalizare pluviala si a Gospodăriilor de ape pluviale din aceasta zona condiționează funcționarea rețelei de canalizare pluviale din obiectele 15, 18, 19, 21 si 22.

2.4.5.11.2.17 Obiect 17 -A3- Petricani Nord

Inelul median pe tronsonul dintre Nod Petricani-Valea Saulei va fi echipat cu rețele de canalizare in sistem divizor, astfel:

- canalizare pluviala cuDn30-40cm cu scurgere gravitaționala către Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Văii Saulei cu deversai: in aceasta.

T'-tVA--— WW\i


- canalizare menajera cu Dn25-30-40cm cu scurgere gravitatioi canalul Dn150cm existent in lungul Văii Saulei.

V 'VS'''    -

inelul median pe tronsonul dintre Nod A3(Gherghitei)-Valea Saulei va fi ecnj^ș^cu—s

rețele de canalizare in sistem divizor, astfel:




-    canalizare pluviala cuDn30-40-70cm cu scurgere gravitaționala către o Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Văii Saulei cu deversare in aceasta z

-    canalizare menajera cu Dn25-30-40cm cu scurgere gravitaționala spre canalul Dn150cm existent in lungul Văii Saulei,

Gospodăriile de ape pluviale (bazine de retentie, statie de pompare si separatoare de hidrocarburi-namol) necesita prevederea si amenajarea, in zona deversării, a unei suprafețe de cca. 500mp destinata acestui scop. Apele pluviale evacuate in emisar vor respecta prevederile NTPA 001/2005.

Realizarea rețelelor de canalizare pluviala si a Gospodăriilor de ape pluviale din aceasta zona condiționează funcționarea rețelei de canalizare pluviale din obiectele 15, 18, 20,21 si 23.

2.4.5.11.2^18 Obiect 18 -A3-Nod Gherghitei

Inelul median la nord de zona CF, precum si bretelele nodului propus a se realiza vor fi echipate cu rețele de canalizare in sistem divizor, astfel:

-    canalizare pluviala cu Dn30-60-70cm cu scurgere gravitaționala către o Gospodărie de ape pluviale cu deversare in Valea Saulei (vezi obiect 17)

Inelul median la sud de zona CF va fi echipat cu rețele de canalizare in sistem divizor, astfel:

-    canalizare pluviala cu Dn40-70cm cu scurgere gravitaționala către o Gospodărie de ape pluviale cu deversare in Valea Saulei (vezi obiect 16)

- canalizare menajera cu Dn30cm cu scurgere gravitaționala către canali


existenta in zona

Realizarea rețelelor de canalizare pluviala din aceasta zona conaitiojne

I    J( 7 ' ’    > I I

funcționarea rețelei de canalizare pluviale din obiectele 19, 20,21,22 si -A    ,


2.4.5.11.2.19 Obiect 19 -Andronache Sud - A3

Inelul median la sud de zona CF va fi echipat cu rețele de canalizare, astfel:


CONFORM CU ORIGINALUL

-    canalizare pluviala cu Dn30-40-60cm cu scurgere gravitaționala către o

Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Văii Sauiei cu deversare in aceasta (vezi obiect 17)    /

-    canalizare menajera cu Dn25-30cm cu scurgere gravitaționala către canalizarea existenta in zona

-    canalizare in sistem unitar pe str. Calmatui care se va descarcă in rețeaua de canalizare existenta pe străzile adiacente.

Realizarea rețelelor de canalizare pluviala din aceasta zona condiționează funcționarea rețelei de canalizare pluviale din obiectele 20,21,22 si 23.

2.4.5.11.2.20    Obiect 20 -Andronache Nord - A3

Inelul median la nord de zona CF va fi echipat cu rețele de canalizare, astfel:

-    canalizare pluviala cu Dn30-40-50-60cm cu scurgere gravitaționala către o Gospodari de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Văii Sauiei cu deversare in ■aceasta (vezi obiect 17)

-    o rețea de canalizare menajera (cu Dn25-30-50cm) gravitaționala intre Str. Gherghitei si Sos. Andronache, rețea ce deversează intr-o stafie de pompare + bazin de retentie amplasata la nord de CF, in dreptul străzii Existentei

pompare +bazin de retentie apele menajere se evadueaza prin canalizarea menajera existenta pe strada Existentei.

Realizarea rețelelor de canalizare pluviala din aceasta zona funcționarea rețelei de canalizare pluviale din obiectele 21 si 23.

2.4.5.11.2.21    Obiect 21 -Nod Andronache

Inelul median va fi echipat cu rețele de canalizare in sistem divizor, as

Din statie de pompare spre

condiționează




- o rețea de canalizare menajera (cu Dn30cm) gravitaționala intre Str. Gherghitei si Sos. Andronache, rețea ce deversează intr-o stafie de pompare + bazin de retentie amplasata Ia nord de CF in dreptul sos. Stefanesti. Din statie de pompare +bazin de




existenta pe sos. Stefanesti

Odata cu Realizarea pasajului Andronache Stefanesti se vor reamplasa rețele existente, iar localele pasajului vor fi echipate cu rețea de canalizare in sistem unitar cu Dn30-4Q-50cm.

Realizarea': rețelelor de canalizare pluviala din aceasta zona condiționează funcționarea rețelei de canalizare pluviale din obiectele 22 si 23.

2.4.5.11.2.22    Obiect 22-Colentina- Andronache Sud

Inelul median va fi echipat cu rețele de canalizare in sistem divizor, astfel:

-canalizare: pluviala cu Dn30cm cu scurgere gravitaționala către o Gospodăria de ape pluviale propusa a se realiza pe malul Văii Saulei cu deversare in aceasta (vezi obiect 17)

-canalizare unitara cu Dn30cm

2.4.5.11.2.23    Obiect 23 -Colentina- Andronache Nord

Inelul median va fi echipat cu rețele de canalizare in sistem divizor, astfel:

- canalizare pluviala cu Dn30cm cu scurgere gravitaționala către o Gospodărie de . ape pluviale cu deversare in Valea Saulei (vezi obiect 17)    .

i

2.4.5.11.2.24    Obiect 24 -Nod Colentina

Odata cuj realizarea localelor pasajului, acestea vor fi echipate canalizare;in sistem unitar cu Dn30-40cm ce se vor descarcă in cols cu Dn'240om de pe sos. Colentina.


2.4,5.11.3 Rețele de gaze

In cadrul rezolvării alimentarii cu gaze naturale se au in vedere urmate

e asigurarea pe localele propuse a unor conducte de gaze naturale proiectate care sa alimenteze amplasamentele care vor dezvolta noi consumatori

• relocarea conductelor de gaze naturale de presiune redusa si medie existente car£ necesita modificări de trasee , inlocuiri de conducte , protejarea


CONFORM

€tJ OPJCNNALUu

conductelor in cadrul subtraversarilor CF , protejarea unor conducte de gaze naturale in cazul traversărilor sau subtraversarilor altor rețele , pasaje etc.


2.4.5.11.3.1 Zona nr. 1 - Nod Virtuții


Se deviaza conducta de gaze naturale de presiune medie O 20 in zona Pasajului Subteran propus paralel cu Sos. Virtuții conform noii configurații

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pamant.

2.4.5.11.3.2    Zona nr. 2 - Giulesti - Virtuții

S-au prevăzut eventuale protecții din otel necesare la traversarea drumului principal

Au fost dezafectate si reamplasate conductele de gaze naturale existente presiune medie O 12 ” si presiune redusa O 4 in zona Mehadia - George Valsan .


2.4.5.11.3.3    Zona nr. 3- Nod Giulesti

Se deviaza conductelor de gaze naturale de presiune medie de gaze naturale de presiune redusa C> 10 pentru

Suprateran . Conductele deviate se vor amplasa pe drumurile locale realizate lângă pasaj.

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.

2.4.5.11.3.4 Zona nr. 4 - Chitilei - Giulesti

Se deviaza conducta de gaze naturale de presiune redusă O 10 pentru realizarea Pasajului Suprateran . Conductele deviate se vor amplasa pe drumurile locale realizate lângă pasaj.



CONFORM

Se dezafectează conductele si branșamentele ce alimentează clădirile ce urmeada a fi demolate .

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID

, PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.    /

2,4.5.11.3.5 Zona nr. 5 - Nod Chitilei

Se dezafectează si reamplaseaza conducta de gaze naturale de presiune redusă <512 ca urmare a lărgirii si refacerii Pasajului Subteran Bucureștii Noi . Conducta se va reamplasa pe locala dreapta pasaj . Pentru devierea acestei conducte s-ia prevăzut eventuala necesitate a unui provizorat suprateran (realizat din otel)

Se dezafectează si reamplaseaza conducta de gaze naturale de presiune medie <520’’- ca urmare â lărgirii si refacerii Pasajului Subteran Bucureștii Noi. Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID ,

PE 100 St>R11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ. Subtraversarea liniilor dejtraffrvăț^se va realiza cu tuburi de protecție din otel iar subtraversarea cailor fe


realiza conform STAS 9312 - 87 .


2.4.5.11.3.6 Zona nr. 6 - Poligrafiei - Chitilei

Se dezafectează si se reamplasează conducta de gaze naturale de presiu <520 ca urmare a realizării Pasajului Suprateran propus in zonă .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inalta densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea . Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.


CONFORM


CU QRiGSNALUL


2.4.5.11.3.7 Zona nr. 7 - Nod Poligrafiei

Se dezafectează si se reamplaseaza conducta de gaze naturale de presiune medie $20 ”-si presiune medie $12 ca urmare a realizării Pasajului Suprateran din zonă.

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de înalta densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.    „

2.4.5.11.3.8    Zona nr.8 - Poligrafiei - Aerogării

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale de presiune medie $20 si presiune redusă $12 ca urmare a lucrărilor necesare realizării Pasajelor Subterane ce subtraverseaza Lacul Herăstrău . Pentru devierea acestor conducte s-a prevăzut eventuala necesitate a unor provizorate .

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale de presiune redusă $8    ( zona Șos. Nordului)

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE -2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ. Subtraversarea liniilor de tramvai se va realiza cu tuburi de protecție din otel iar subtraversarea cailor ferate se va realiza conform STAS 9312-87 .


2.4.5.11.3.9    Zona nr. 9 - Nod Aerogării

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale medie $20 ca urmare a lucrărilor necesare realizării Pasajului Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă

PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si


2.4.5.11.$.10 Zona nr. 10 - Aerogării - Avionului

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale de presiune

medie $20 ca urmare a lucrărilor necesare realizării Pasajului Subteran Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Se dezafectează conductele de gaze naturale de presiune redusă pe străzile adiacente Pasajului Subteran .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de înaltă densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ

2.4.5.11.3:11 Zona nr. 11 - Nod Avionului

Se dezafectează si reamplasează conducta de


gaze naturale de presiune


medie <520

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ,

2.4.5.11.3.12    Zona nr. 12 - Avionului - Pipera

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale de presiune medie 020

Se echipeazpă cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea

Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE -conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.

2.4.5.11.3.13    Zona nr. 13 - Nod Pipera

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale medie 020


Se dezafectează si se reamplasează cele 2 conducte de gaze naturale de presiune medie 012 Datorită posibilităților limitate , in locul celor 2 conducte de



_CONFORM

CU ORIGINALUL

gaze naturale de presiune medie 012 ” se va reamplasa o singură conductă de gaze naturale de presiune medie 020 ”

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de înaltă densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.    y (j

2.4.5.11.3.14 Zona nr. 14 - Petricani - Pipera

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale de presiune medie 020

Se dezafectează si se reamplasează cele 2 conducte de gaze naturale de presiune medie 012 Datorită posibilităților limitate , in locul celor 2 conducte de gaze naturale de presiune medie 012 ” se va reamplasa o singură conductă de gaze naturale de presiune medie 020 ” .

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de înaltă densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.


2.4.5.11.3.15    Zona nr. 15 - Nod Petricani    //^

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale medie 020 si presiune redusă 012 ca urmare a lucrărilor net Pasajelor Subterane

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.

2.4.5.11.3.16    Zona nr. 16- A3 ~ Petricani Sud

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create ce sunt amplasate spre zona de Sud.





| CONFORM

fea-QRIGiNALUL

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008

2.4.5.11.3.17 Zona nr. 17 - A3 - Petricani Nord

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create ce sunt amplasate spre zona de Nord.

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID ,

PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE -2008 .

2.4.5.11.3.18 Zona nr. 18 - Nod A3 - Ghergitei

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale de presiune medie 020

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.


2.4.5.11.3.19 Zona nr. 19 - Andronache - A3 Sud

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale de presiune redusă PE|125mm- ca urmare a lucrărilor necesare realizării Pasajului Suprateran

Andronachie .

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.


2.4.5.11.3.20 Zona nr. 20 - Andronache - A3 Nord


Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale de presiune redusă PE125mm- ca urmare a lucrărilor necesare realizării Pasajului Suprateran Andronache

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de înaltă densitate PEID PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si

Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.


2.4.5.11.3.21 Zona nr. 21 - Nod Andronache

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale presiune redusă PE125mm- ca urmare a lucrărilor necesare realizării Pasajului Suprateran Andronache .

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create .

Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densitate PEID , PE

100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.

2.4.5.11.3.22    Zona nr. 22 - Colentina - Andronache Sud

Se echipează cu conducte noi drumurile nou create.conducte PE 110mm. Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de inaltă densita;

, PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Exi Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008

2.4.5.11.3.23    Zona nr. 23 - Colentina - Andronache Nord

In prezent străzile existente sunt echipate cu conducte de gaze naturale se realizeze o verificare a lor funcție de avizul S.C. COVI CONSTRUCT S.R.L.


2.4.5.11.3.24 Zona nr. 24— Nod Colentina

Se dezafectează si reamplasează conducta de gaze naturale de presiune redusă PE



Conductele noi proiectate se vor prevedea din polietilena de înaltă densitate

PEID , PE 100 SDR11 coform Normelor Tehnice pentru Proiectarea , Executarea si Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008 , iar toate conductele dezafectate vor fi scoase din pământ.


PRESCRIPȚII GENERALE GAZE

Adinaimea minimă de pozare este 1,00m de la generatoarea superioară față de cotele prevăzute in proiectul de drumuri precizate pe planul specialității de drumuri și sistematizare verticală a zonei, cu respectarea prevederilor din normativului NTPEE/2008, respectiv lățimea șanțului săpăturii fiind de 0,40m.(sau Dext. + 0,40m.). i

Conductele vor fi . pozate pe un pat de nisip de minim 10cm, iar deasupra conductei se va poza tot minim 10cm de nisip, compactarea acestuia fiind executată cu precauție. . In lungul conductei se va monta un fir trasor prin care cu ajutorul curentului electric se vor stabili traseul și detecta eventualele defecțiuni ale conductei de gaze naturale.

Prin proiectul de gaze naturale se vor prevedea tuburi de protecție din otel pentru conductele! proiectate de gaze naturale . Diametrul interior al tubului de protecție se Stabilește in funcție de diametrul exterior al conductei:


conducte de distribuție

Otel'— di tub ~ de cond. izolata 75mm - PE-di tub = de cond. + 100mm

Tuburile de protecție vor fi prevăzute la subtraversarea liniilor de tramvai , a liniilor CF ( STAS 9312 - 87 } si la intersecțiile cu alte rețele edilitare subterane atunci când nu se respectă distantele impuse de normativul NTPEE / 2008. Tuburile de protecție depășesc in ambele parti limitele instalației sau construcției traversate


CONFORM

v m UKiGsi *ALGi

cu cel puțin 0,50m si se vor prevedea la capete cu răsuflători de gaze naturale

pentru spatii carosabile.

Pe conductele de gaze naturale se vor prevedea robineti din otel cu sferă ce se montează in cămine. Robinetii din otel se vor monta in cămine prin intermediul unor stufuri din otel care au la unul din capete flansa din otel la .dimensiunea robinetului. Intre conducte si pereții căminelor se vor prevedea tuburi de protecție din


otel.

Poziția tuburilor de protecție in totalitatea lor se va stabili la faza următoare pe baza planului de coordonare avizat si semnat.

Rețelele de gaze naturale vor fi coordonate cu celelalte rețele îngropate in conformitate cu planul de coordonare, care se va aviza si semna de către deținătorii de rețele edilitare.

Distantele in plan orizontal intre conducta de gaze și celelalte rețele sau canalizatii subterane se vor respecta in conformitate cu planul de coordonare si prevederile normativelor in vigoare NTPEE/2008 și SR 8591/1/97.

Se atrage atentia in mod deosebit că nu se vor începe lucrările inainte de avizarea proiectului de către S.C.- DISTRIGAZ SUD - S.A.

Pentru faza PUZ au fost obținute de la S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. următoarele avize :

Teritoriul de referința r. 1 - Sos. Colentina - Str. Gherghitei Nr.2522/3.08.2011 Teritoriul de referința nr. 2 - Str. Gherghitei - Sos. Petricani ( Pasaj Petricani)

Nr,2521/03.08.2011


Teritoriul de referința nr. 3 - Sos. Petricani - Sos. Pipera Nr.2528/03.08.2011

Teritoriul de referința nr. 4 - Sos. Pipera - Pasaj Șoseaua Nordului Nr.2518/03.08.2011

Teritoriu! de referința nr. 5 - Pasaj Nordului - Nod B-dul Poligrafiei Nr.2517/27.07.2011

Teritoriul de referința nr. 6 - Nod B-dul. Poligrafiei - Pasaj B-dul Bucureștii Noi

Teritoriul de referirîta nr. 7 - Pasaj B-dul Bucureștii Noi - Șoseaua Virtuții Nr.2519/27.07.2011

CONFORMI


ou ORHjJNALULJ

2.4.5.11.4 Rețea de termofîcare 2.4.5.11.4^1 Zona nr. 1 — Nod Virtuții

Traseul rețelei de termofîcare 2 Dn 600mm ce intersectează Pasajul Subteran propus se va proteja la execuția acestuia sau funcție de sondaje se va reamplasa .

2.4.5.11.4.2    Zona nr. 2— Ciulești - Virtuții

La realizarea Pasajului Subteran de la Calea Crangasi se va devia rețeaua de termoficare 2Dn 600mm existenta .

La realizarea Pasajului Suprateran Str. Mehadiei - Str. George Valsan se va devia reteâua de termoficare 2Dn 600mm existenta daca este cazul.

2.4.5.11.4.3    Zona nr. 3 - Nod Giulesti

i

Prin dezafectarea clădirilor grupului școlar si a complexelor comerciale traseul galeriei de termoficare cu conducte 2Dn 200mm ( 2Dn 400mm ) se va dezafecta ca urmare a demolării imobilelor ce erau alimentate de acestea.,


2.4.5.11.4.4    Zona nr. 4 - Chitilei - Giulesti

Nu sunt propuneri

2.4.5.11.4.5    Zona nr. 5 - Nod Chitilei

Prin: reabilitarea si lărgirea Pasajului Subteran B-dul Bucureștii Noi se va modifica traseul galeriei de termoficare cu conducte 2Dn 500mm si 2Dn 200mm pentru a evita intersecția cu Pasajul Subteran propus a se lărgi , pastrîndu-se pe cât posibil subțraversarea liniilor CF .

Se va realiza o gaîerie nouă de termoficare cu conducte 2Dn 500mm amplasată ;pe drum lateral stanga pasaj.


Se va realiza o galerie nouă de termoficare cu conducte 2Dn 200mm ce va subtraversa Bucureștii Noi - Calea Grivitei si se va racorda îa conducta existentă printr-un traseu amplasat pe drum lateral dreapta pasaj .

2.4.5.11.4.6    Zona nr. 6 - Poligrafiei - Chitilei

CONFORM CU ORIGINALUL


Nu sunt propuneri

2.4.5.11.4.7    Zona nr. 7 - Nod Poligrafiei

Nu sunt propuneri

:z5


2.4.5.11.4.8    Zona nr. 8 - Poligrafiei- Aerogării

Se va modifica traseul canalelor de termoficare existente cu inlocuirea conductelor . Acestea se vor monta intr-o singura galerie 2Dn 400mm pe un traseu amplasat pe drumul nou creat paralel cu Pasajul Subteran propus in zona Str. Baiculesti ( a se citi secțiunea transversala ).

Racordul 2Dn 200mm ca si alte racorduri vor fi preluate pe acest traseu . Conductele aeriene existente in această zonă se vor dezafecta

Se va modifica traseul galeriei de termoficare 2Dn 700mm existenta datorită intersecției cu Pasajului Subteran , paralel cu CF fiind necesară devierea conductelor 2Dn 700mm pe un traseu nou . Devierea se va realiza prin ocolirea zonei Pasajului Subteran deschis . La subtraversarea caii ferate se pot folosii conducte preizolate montate in tuburi de protecție din otel sau conducte montate in galerie . Subtraversarea Caii Ferate se vor realiza avand la cele doua capete cămine cu vane de separare conf. STAS 9312 - 87.


2.4.5.11.4,12 Zona nr. 12 - Pipera - Avionului Nu sunt propuneri

2.4.5.11.4,13Zona nr. 13 - Nod Pipera Nu sunt propuneri


2.4.5.11.4,14 Zona nr. 14- Petricani- Pipera

Traseul Drumului Expres aflat in zona Sos. Petricani - Sos.Pipera nu deține rețea de termoficare .Conform Aviz RADET in Zona Pipera conductele de termoficare aeriene 2Dn 2Q0mm au fost dezafectate .

2.4.5.11.4.15Zona nr. 15- Nod Petricani

Nu sunt propuneri

2.4.5.11.4.16Zona nr. 16- A3- Petricani Sud

Nu sunt propuneri .

2.4.5.11,4.17Zona nr. 17 - A3 Petricani Nord

Nu sunt propuneri

2.4.5.11.4.18    Zona nr. 18- Nod A3 Gherghitei

Nu sunt propuneri

2.4.5.11.4.19    Zona nr. 19 - Andronache A3 Sud Nu 9unt propuneri

2.4.5.11.4.20Zona nr. 20 - Andronache - A3 Nord

Nu sunt propuneri

2.4.5.11.4.21 Zona nr. 21 - Nod Andronache Nu sunt propuneri





2.4.5.11.4.22 Zona nr. 22 - Colentina - Andronache Sud Nu sunt propuneri



2.4.5.11.4.23Zona nr. 23 - Colentina - Andronache Nord

Nu sunt propuneri

2.4.5.11.4.24 Zona nr. 24- Nod Colentina

Nu sunt propuneri

PRESCRIPȚII GENERALE TERMOFICARE

Rețelele de termoficare ( galeriile ) ce urmează a fi modificate vor fi dezafectate pentru eliberarea amplasamentului pe care il ocupă si pentru a preântimpina o eventuală concentrare de gaze naturale care s-ar putea produce intr-un spațiu inchis , neaerisit și care nu se mai află in exploatarea si sub controlul nimănui.

Galeriile de termoficare se vor executa cu elemente din beton armat dimensionate pentru a prelua si transmite terenului incărcările din greutate proprie , acoperirea cu pamant , sarcini utile si mobilarea interioară . Conductele de termoficare vor fi rezemate in galerie pe suporți prefabricați din beton simplu .

Calculul structurii , dimensionarea secțiunilor elementelor , exigentele calitative impuse betonului si armăturilor precum si tehnologia de realizare a galeriei edilitare asigură rezistenta si stabilitatea la sarcini statice si la sarcini seismice in condiții calitativ superioare

Toate umpluturile vor fi executate cu pământ argilos compactat corespunzător in straturi de 20cm până la obținerea unei greutăți volumice uscate de 1,6 t / mc.

In punctele de schimbare a direcției sunt prevăzute coșuri de acces care să permită observarea comportării in timp a coturilor conductei și pentru a urmării la suprafață traseul rețelei de termoficare după acoperirea acesteia .



închidere ijel median de circulație la zona Nord -Tronson Lacul Morii Sos Colentina

i

vvbi LJrxVil

kZ \ V 1 ♦ » i    -U i—:


VYUWi

In șederea diminuării pierderilor de căldură în transportul agentului termic, conductele de termoficare montate în galerie termică se vor izola. Izolarea se va realiza astfel:

un prim strat de izolație realizat din saltele de vată minerală cu grosimea de 10 mm

- un al doilea strat realizat cu semicochiiii din poiiuretan protejate la exterior cu rasina poliesterica armata cu fibra de sticla. Grosimea semicochiliilor va fi de:

*    30 mm. pentru conductele Dn 300 retur

*    40 mm. pentru conductele Dn 500, 600, 700 si 1000 mm. retur,

*    50 mm. pentru conductele Dn 300 si 500 mm. tur

60 mm. pentru conductele Dn 600 si 700 mm. tur 80 mm. pentru conductele Dn 1000 mm. tur


Izoiația temică a rețelei de termoficare se va realiza numai după efectuarea tuturor probelor de presiune, respectiv după remedierea eventualelor defecțiuni constatate, precum și după executarea protecției anticorozive a conductelor.

Înainte de aplicarea protecției anticorozive, conductele se vor curăța cu white-spirt și cu peria de sârmă până ia obținerea luciului metalic, după care se vor proteja astfel:

-Conductalde ducere: se face o grunduire cu un strat de grund roșu oxid alchidal G 735-6 și urt strat de email alchidal E 875-2.

-Conductaide întoarcere: se face o grunduire cu două straturi de minium de plumb G 355-6.

Armăturile, atât cele de linie cât și cele de golire și aerisire, vor fi sferice, pentru o presiune nominală de 16 bar.

La execuția lucrărilor, precum și în activitatea de exploatare și întreținere a instalațiilor proiectate, se va urmări respectarea cu strictețe a prevederilor actelor normative în vigoare .

Pentru fază PUZ au fost obținute de la RADET București următoarele avize , avize


Nr.14971/22.07.2011


CONFORM CU ORIGINALUL


Teritoriul de referința nr. 2 - Str. Gherghitei - Sos. Petricani ( Pasaj Petricani)

Nr.14972/22.07.2011 Teritoriul de referința nr. Nr.14973/29.08.2011 Teritoriul de referința nr. Nr.14970/29.08.2011 Teritoriul de referința nr. Nr.14974/29.08.2011 Teritoriul de referința nr. Nr.14975/29.08.2011 Teritoriul de referința nr


3    - Sos. Petricani - Sos. Pipera

4    - Sos. Pipera - Pasaj Șoseaua Nordului



5    - Pasaj Nordului - Nod B-dul Poligrafiei

6    - Nod B-dul. Poligrafiei - Pasaj B-dul Bucureștii Noi

7    - Pasaj B-dul Bucureștii Noi - Șoseaua Virtuții


Nr.14976/29.08.2011


2.4.5.11.5 Conducte de petrol

Pentru faza PUZ au fost obținute de la S.C. PETROTRANS S.A. PLOIEȘTI următoarele avize , avize ce au stat la baza 'întocmirii PUZ si SF:

Teritoriul de referința nr. 1 - Sos. Colentina - Str. Gherghitei Nr. 687 / 24.11.2011

Teritoriul de referința nr. 2 - Str. Gherghitei - Sos. Petricani ( Pasaj Petricani)

Nr. 683/24.11.2011

Teritoriul de referința nr. 3 - Sos. Petricani - Sos. Pipera Nr. 684/24.11.2011

Teritoriul de referința nr. 4 - Sos, Pipera - Pasaj Șoseaua Nordului Nr. 685/24.11,2011

Teritoriul de referința nr. 5 - Pasaj Nordului - Nod B-dul Poligrafiei    "

Nr. 686/24.11.2011    —


Teritoriulide referința nr. 7 - Pasaj B-dul Bucureștii Noi - Șoseaua VirtutiP^SSii^ Nr. 688/24.11.2011


Conform documentației anexate avizelor privind situația existentă se pot remarca doua situații:


-    Intre Sos. Coientina si B-dul Poligrafiei traseul conductelor O 4” - O 6” figurate pe planuri au fost de produse petroliere tip ( CLU ) dezafectate , casate si abandonate de peste 30 de ani.

-    Intre B-dul Poligrafiei și Sos. Chitilei traseul conductelor O 4” -O 6” figurate pe planuri au fost de produse petroliere tip ( CLU ) dezafectate , casate si abandonate de peste 30 de ani cu remarca că traseul anumitor conducte este aflat in conservare până la aprobarea de casare dată de Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri.


Zona dintre B-dul Constructorilor - Sos. Virtuții nu afecteaza conductele de transport produse petroliere .



- In eventualitatea unor lucrări de investiții ce se suprapun pozițiilor acestor conducte



( drum i poduri , pasaje ) săpăturile se vor realiza cu maximă prudentă pentru


evitarea poluărilor sau incendiilor ce se pot produce datorită depunerilor de produs petrolier sau gaze existente in conducte .


Se precizează că eventualele lucrări de săpătură ce pot afecta conductele petroliere se vor suporta in cadrul fiecărei specialități sau din Cap. de lucrări -Diverse si neprevăzute


2.4.5.11.6 Electrice

Culoarul propus pentru Inelul median de circulație , paralel cu linia CF Bucuresti-Constanta; cuprinde si rețele electrice de medie si înalta tensiune precum si cabluri de 110KV parțial subterane , parțial aeriene .

Din punct de vedere al retelelelor electrice, realizarea Inelului Median implica doua categorii de lucrări si anume:


lucrări de relocări - protejări ale rețelelor si a altor lucrări existente;

lucrări de echipare edilitara a drumurilor urbane, ce se vor creea odata cu realizarea inelului. Aceste lucrări se vor regăsi , in special, pe local propuse odata cu Inelul Median de circulație.



:A..dO

/v otf




o s’ ' X"


/Q/~:


Vom prezenta mai jos, in variantele de circulație analizate si pe cele 7 zone, lucrările propuse, după cum urmeaza:    ___——

2.4.5.11.6.1 Nod Virtuții

• Pe sectorul de drum de pe Sos. Virtuții sunt prevăzute:

o Relocarea reteleielor electrice existente atat de mare cat si medie tensiune si asigurarea iluminatului public cu relocarea stâlpilor pe noua sistematizare.    ,—■>.

2.4.5.11.6.2


Nod Giulesti - Virtuții


o înlocuirea si eventuala relocare a cablurilor electrice existente pe Bdul Constructorilor

o noua construcție a pasajului suprateran va fi dotata cu rețele de iluminat public - lucrări de echipare.

o Vor fi corelate lucrările cu cele ale drumului de legătură Crangasi-Centura.

2.4.5.11.6.3


Nod Giulesti (Relocare)


In aceasta zona, odata cu propunerea pasajului suprateran peste caile ferate, sunt afectate rețelele existente in zona cailor ferate’ din dreptul sos Giulesti respectiv rețelele de transport către ansamblurile de locuințe si statia de transformare Crangasi

o Relocarea cablurilor electrice pentru eliberarea amplasamentului pilelor pentru pasajul suprateran si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 500 ml de o parte si de alta .

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

2.4.5.11.6.4 Nod Chitilei - Giulesti (Relocare+echipare)

Rețelele existente afectate de pasajul suprateran sunt in dreptul supratraversarii cailor ferate din dreptul str. Lămâiului si cele din dreptul str Marginei- Pod Constar Se propun următoarele lucrări:


CQNECRM CU ORIGINAL >Ji

:o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv 110 kv ,pentru eliberarea amplasamentului pilelor pentru pasajul suprateran si amplasarea

■ acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 500 ml de o parte si de alta atat in zona str. Lămâiului cat si in zona str Marainei

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public, o Echiparea pasajului suprateran cu sistem de iluminat public.

2.4.5.11.6,5 Nod Chitilei (Relocare+echipare)

Rețelele existente afectate de pasajul suprateran sunt in dreptul lucrărilor la Podul Constanta; care odata cu supralargirea si lungirea rampelor va determina o noua sistematizare a zonei.

Se propurn următoarele iucrari:

o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pentru eliberarea amplasamentului noii trame ale podului si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 700 ml de o parte si de alta atat in zona str. Sos. Grivitei cat si in zona bdului Bucureștii Noi.

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

o Echiparea zonei cu sistem de iluminat public.

2.4.5.11.6.6 Nod Chitilei-Poligrafiei

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala si pasajul suprateran peste caile ferate , va determina o noua sistematizare a zonei .

Se propun'următoarele lucrări:

Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform pianului de coordonare si pentru eliberarea amplasamentului pilelor pasajului si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 1500 ml .

Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.



2.4.5.11.6.7 Nod Poligrafiei (Relocare) inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala si pasajul suprateran peste caile ferate , va determina o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări

o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare si pentru eliberarea amplasamentului pilelor pasajului si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 750 ml.

o Relocarea cablurilor de înalta tensiune 110 kv pe o lungime de cca 300 mi.

Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

Echiparea pasajului.suprateran peste caile ferate cu sistem de iluminat public.

2.4.5.11.6.8


Nod Poligrafiei - Aerogării (Relocare)

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala prin apariția tunelului subteran si crearea localelor in zona de nord a cailor ferate chiar in dreptul stafiei de transformare Pajura, va determina o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări :

o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 2400 ml .

o Relocarea cablurilor de înalta tensiune 110 kv pe o lungime de cca 1000 ml- intre Aerogării si sos Nordului.

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

o Echiparea localelor nou create cu sistem de iluminat public.


2.4.5.11.6.9 Nod Aerogării (Relocare+echipare)

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala prin crearea localelor in zona de nord a cailor ferate , va determina o nod^sisleniatfâce a zonei.


Se prapuri următoarele lucrări:


■o Relocarea cablurilor electricei 10kv 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 800 ml .

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

p Echiparea localelor nou create cu sistem de iluminat public pe cca 600 ml

2.4.5.11.6.10 Nod Aerogării -Avionului (Relocare + echipare)


Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala prin"creareâ~îocalelor atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, va determina o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea cablurilor electricei 10kv 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 1300 ml .

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

q Echiparea localelor nou create cu sistem de iluminat public pe cca 500

■ ml

2.4.5.11.6.11 Nod Avionului (Relocare + echipare)

Noul pasaj suprateran propus, afecteaza traseele existente ale rețelelor electricei 10kv 1kv,10kv,20 kv, acestea fiind necesar a fi relocate pe noua configurație a acestuia si a bretelelor de legătură cu inelul median si localele acestuia.

f

Se propun următoarele lucrări:

o; Relocarea cablurilor electricei 10kv 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca

i 1500 ml.


CONFORM GU ORIGINALUL o Echiparea localelor nou create cu rețele electrice si de iluminat public pe cca 1400 ml.

2.4.5.11.6.12 Nod Avionului - Pipera (Relocare+echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea cablurilor electricei 10kv 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 2x 720 ml (de o parte si alta a cailor ferate ).

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

o Echiparea localelor nou create cu sistem de iluminat public pe cca 300 ml

2.4.5.11.6.13 Nod Pipera (Relocare+echipare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Pipera prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea cablurilor electricei 10kv 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca

2.4.5.11.$14Nod Pipera- Peiricani (Relocare+echipare)


Inelul median pe aceasta zona se propune atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, inclusiv localele acestuia determinând zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o noua sistematizare a



o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 1400 ml (de o parte si alta a cailor ferate ).

o Relocarea cablurilor electrice 110kv pe noua trama a inelului median de nord conform planului de coordonare pe o lungime de cca 700ml.

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

o Echiparea localelor nou create cu rețele electrice si de iluminat public pe cca 800 ml .

2.4.5.11.6.15 Nod Petricani (Relocare+echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .

Se propun armatoarele lucrări :

o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 900 ml (de o parte si alta a cailor ferate ).

o Relocarea cablurilor electrice 110kv pe noua trama a inelului median de nord conform planului de coordonare pe o lungime de cca 900ml . Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.


O;



Echiparea localelor nou create cu rețele electrice si de iluminat public pe cca 500 ml





! ’i -;

j '

>    d


CONFORM

tmiGiNAL


2.4.5.11.6.16 Nod A3 -Petricani sud (Echipare) inelul median pe aceasta zona se propune in zona de sud a cailor ferate , inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări :

o Echiparea localelor cu cabluri electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 900 ml.

2.4.5.11.6.17 Nod A3 -Petricani nord (Echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune in zona de nord a cailor ferate , inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări :

o Relocarea calurilor de inalta tensiune 110 kv pe cca 900 ml

o Echiparea localelor Cu cabluri electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 900 ml.

2.4.5.11.6.18 Nod A3 - Gherghitei (Relocare+echîpare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Gherghitei prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea cablurilor electricei 10kv 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 600 ml.

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

o Echiparea localelor nou create cu rețele electrice si de iluminat public pe cca 1500 mi.


2.4.5.11.6.19 Nod Andronache - A3 sud (Relocare+echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune in zona de sud a cailor ferate , inclusiv localele acestuia determinând o noua sistemati^^â'^oneț^


Pagina


Se propun următoarele lucrări:


o1 Relocarea rețelelor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 1500 ml.

o Echiparea localelor cu cabluri electrice 1 kv, 10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 500 ml.

2.4.5.11.6i20 Nod Andronache - A3 nord (Relocare ^echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune in zona de nord a cailor ferate , inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

ol Relocarea rețelelor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 1500 ml.


2.4.5.11.6.21 Nod Andronache (Relocare+echlpare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Andronache prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări :

o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 2000 ml.

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

o Echiparea localelor nou create cu rețele electrice si de iluminat public pe cca 1200 ml.


2.4.5.11.6.22 Nod Colentina -Andronache sud (Relocare)    >

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Andronache prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:



MX


CONFORM ;

-£lESGiNAi.,lJl}


o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 400 ml.

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

2.4.5.11.6.23Nod Colentina -Andronache nord (Reiocare+echipare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Andronache prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 400 ml.

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.

o Echiparea localelor cu rețele electrice si de iluminat public pe cca 400 ml.

2.4.5.11.6.24 Nod Colentina (Reiocare+echipare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Andronache prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea cablurilor electrice 1kv,10kv,20 kv pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 400 ml.

o Relocarea stâlpilor si a cablurilor de iluminat public.


Culoarul propus pentru Inelul median de circulație , paralel cu linia CF Bucuresti-Constantâ, cuprinde, asa cum s-a prezentat in capitolul “SITUAȚIA EXISTENTA”, si rețele telefonice precum si cabluri optice Net City parțial subterane , parțial aeriene.

Din punct de vedere al rețelelor de telefonie si Net city, realizarea Inelului Median implica doua categorii de lucrări si anume:

•    lucrări de relocări - protejări ale rețelelor si a altor lucrări existente;

•    lucrări de echipare edilitara a drumurilor urbane, ce se vor creea odata cu realizarea inelului. Aceste lucrări se vor regăsi , in special, pe localele propuse odata cu Inelul Median de circulație.

Vom prezenta mai jos, in variantele de circulație analizate si pe cele 7 zone, lucrările propuse, după cum urmeaza

2.4.5.11.7.1    Nod Virtuții    {/â

• Pe sectorul de drum de pe Sos. Virtuții sunt prevăzute:

o Relocarea rețelelor de telefonie si netcity pe noua sistematizare.

2.4.5.11.7.2    Nod Giulesti- Virtuții

o Relocarea rețelelor de telefonie si netcity pe noua sistematizare pe Bdul Constructorilor

2.4.5.11.7.3    Nod Giulesti

In aceasta zona, odata cu propunerea pasajului suprateran peste caile ferate, sunt afectate rețelele existente in zona cailor ferate din dreptul sos Giulesti respectiv rețelele derteiefonie către ansamblurile de locuințe si statia de transformare Crangasi

o Relocarea rețelelor de telefonie pentru eliberarea amplasamentului pilelor pentru pasajul suprateran si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de oca 500 ml de o parte si de alta .

2.4.5.11.7.4 Nod Chitilei - Giulesti

Rețelele existente afectate de pasajul suprateran sunt in dreptul supratraversarii

CONFORM

' ORiGiNALU

o Relocarea rețelelor de telefonie si netcity ,pentru eliberarea amplasamentului pilelor pentru pasajul suprateran si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 500 ml de o parte si de alta atat in zona str. Lămâiului cat si in zona str Marginei.

2.4.5.11.7.5    Nod Chitilei (Relocare+echipare)

Rețelele existente afectate de pasajul suprateran sunt in dreptul lucrărilor la Podul Constanta care odata cu supralargirea si lungirea rampelor va determina o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor de telefonie si netcity pentru eliberarea amplasamentului noii trame ale podului si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 700 ml de o parte si de alta atat in zona str. Sos. Grivitei cat si in zona bdului Bucureștii Noi.

2.4.5.11.7.6    Nod Chitilel-Poligrafiei.

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala si pasajul suprateran peste caile ferate , va determina o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări :

o Relocarea rețelelor de telefonie si netcity pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare si pentru eliberarea amplasamentului pilelor pasajului si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 1500 ml .


2.4.5.11.7.7 Nod Poligrafiei (Relocare)

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala si pasajul suprateran peste

caile ferate , va determina o noua sistematizare

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor de telefonie median conform planului de


a zonei .





amplasamentului pilelor pasajului si amplasarea a amprizei acestuia pe o lungime de cca 750 ml ,

2.4.5.11.7.8 Nod Poligrafiei - Aerogării (Relocare)

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala prin apariția tunelului subteran si crearea localelor in zona de nord a cailor ferate chiar in dreptul stafiei de transformare Pajura, va determina o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări:

,o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 2400 ml.

o Echiparea localelor nou create cu rețele netcity.

2.4.5.11.7.9 Nod Aerogării (Reiocare+echipare)

Inelul mecjian care reconfigureaza zona si trama stradala prin crearea localelor in zona de ndrd a cailor ferate , va determina o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări :

t> Relocarea cablurilor rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 800 ml.

© Echiparea localelor nou create rețelelor de telefonie si net city pe cca j 600 ml

2.4.5.11.7.10 Nod Aerogării -Avionului (Relocare + echipare)

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala prin crearea localelor atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, va determina o noua sistematizare a zonei .

Se propun‘următoarele lucrări :



o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median | conform pianuiui de coordonare pe o lungime de cca 1300 ml .


2.4.5.11.7.11 Nod Avionului (Relocare + echipare)


Noul pasaj suprateran propus, afecteaza traseele existente ale rețelelor de acestea fiind necesar a fi relocate pe noua configurație a acestuia si a bre legătură cu inelul median si localele acestuia.

Se propun următoarele lucrări :

o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 1500 ml .

o Echiparea localelor nou create cu rețele de telefonie pe cca 1400 ml.


2.4.5.11.7.12 Nod Avionului - Pipera (Relocare+echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări :

o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 2x 720 ml (de o parte si alta a cailor ferate ).

o Echiparea localelor nou create cu rețele de telefonie si netcity pe cca 300 ml

2.4.5.11.7.13NodPipera (Relocare+echipare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Pipera prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei Se propun următoarele lucrări:


■o tchiparea localelor nou create cu rețele de telefonie si netcity pe cea

1050 ml.

2.4.5.11.7,14 Nod Pipera- Petricani (Relocare+echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a

zonei.


Se propun următoarele lucrări;

o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 1400 ml (de o parte si alta a cailor ferate ).

o Echiparea localelor nou create cu rețele de telefonie s netcity pe cca 800 ml

2.4.5.11.7:15 Nod Petricani (Relocare+echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări:

I

I

o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median

conform planului de coordonare pe o lungime de cca 900 ml (de o

i

parte si alta a cailor ferate ).

o Echiparea localelor nou create cu rețele rețele de telefonie pe cca 500 ml


2.4.5.11.7.16Nod A3 -Petricani sud (Echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune in zona de sud a cailor ferate , inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .



inelului median conform pianului de coordonare pe o lungime de cca 900 ml.

2.4.5.11.7.17 Nod A3 -Petricani nord (Echipare)

inelul median pe aceasta zona se propune in zona de nord a cailor ferate , inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .


Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor de telefonie pe cca 900 ml

o Echiparea localelor cu rețele de telefonie si net city pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 900 ml.

2.4.5.11.7.18    Nod A3 - Gherghitei (Reiocare+echipare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Gherghitei prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări :

o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 600 ml.

o Echiparea localelor nou create cu rețele de telefonie pe cca 1500 ml.

2.4.5.11.7.19    Nod Andronache -A3 sud (Reiocare+echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune in zona de sud a cailor ferate , inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .

t

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua-frama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 1500 ml.

o Echiparea localelor rețele de telefonie pe noua trama a inelului median



2.4.5.11.7.20 Nod Andronache - A3 nord (Relocare +echipare)

Inelul median pe aceasta zona se propune in zona de nord a cailor ferate , inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări:

c Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 1500 mi.

2,4.5.11.7121 Nod Andronache (Relocare+echipare)


In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Andronache prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun; următoarele lucrări :

o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 2000 ml.

2.4.5.11.7.22 Nod Colentina -Andronache sud (Relocare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Andronache prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propumurmatoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 400 ml.

2.4.5.11.7.23 Nod Colentina -Andronache nord (Relocare+echipare)

In aceasta* zona este necesara racordarea configurației ineiului median cu pasajul Andronache prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

O Relocarea rețelelor de telefonie pe


conform planului de coordonare pe o lungime de cca 400 ml.

o Echiparea localelor cu rețele netcity pe ccaAOO.Țhh


ZEL


A'



iî    ite

B B

t A W




In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Andronache prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor de telefonie pe noua trama a inelului median conform pianului de coordonare pe o lungime de cca 400 ml.

o Echiparea localelor nou create cu rețele netcity pe cca 1200 ml.

2.4.5.11.8 Rețele special e C.F.R,( electrice, telefonie , semnalizări si automatizări) -

Culoarul propus pentru Inelul median de circulație , paralel cu linia CF Bucuresti-Constanta, cuprinde, si rețele speciale CFR parțial subterane , parțial aeriene care sunt afectate de traseele propuse acestea fiind la o distanta mai mica de 7,75 m fata de liniile CF.

Vom prezenta mai jos, in variantele de circulație analizate si pe cele 7 zone, lucrările propuse, după cum urmeaza

2.4.5.11.8.1    Nod Virtuții

o Nu sunt propuneri.

2.4.5.11.8.2    Nod Giulesti - Virtuții



Rețelele existente afectate de pasajul suprateran sunt in dreptul supratraversarii cailor ferate din dreptul str. Lămâiului si cele din dreptul str Marginei- Pod Constanta. Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor speciale CFR,pentru eliberarea amplasamentului pilelor pentru pasajul suprateran si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 500 ml de o parte si de alta atat in zona str. Lămâiului cat si in zona str Marginei.

2.4.5.11.8.5 Nod Chitilei (Relocare)

Rețelele existente afectate de pasajul suprateran sunt in dreptul lucrărilor la Podul Constanta care odata cu supralargirea si lungirea rampelor va determina o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

io Relocarea rețelelor speciale CFR pentru eliberarea amplasamentului noii trame ale podului si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 150 ml.

2.4.5.11.8.6 Nod Chitilei-Poligrafiei

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala si pasajul suprateran peste caile ferate , va determina o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor speciale CFR pentru eliberarea amplasamentului pilelor pasajului si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 1500 ml .

2.4.5.11.8.7 Nod Poligrafiei (Relocare)



inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala si pasajul suprateran peste caile ferate , va determina o noua sistematizare a zonei .




o Relocarea rețelelor speciale CFR pentru eliberarea amplasamentului pilelor pasajului si amplasarea acestora in afara amprizei acestuia pe o lungime de cca 300 ml .

2.4.5.11.8.8    Nod Poligrafiei - Aerogării (Relocare)

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala prin apariția tunelului subteran si crearea localelor in zona de nord a cailor ferate , va determina o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor rețele speciale CFR pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 2400 ml .

2.4.5.11.8.9    Nod Aerogării (Relocare)

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala prin crearea localelor in zona de nord a cailor ferate , va determina o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor speciale CFR pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 400ml.

2.4.5.11.8.10    Nod Aerogării -Avionului (Relocare)

Inelul median care reconfigureaza zona si trama stradala prin crearea localelor atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, va determina o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări :

o Relocarea rețelelor speciale CFR conform noii trame a inelului median conform pianului de coordonare pe o lungime de cca 1300 m,.

2.4.5.11.8.11 Nod Avionului (Relocare)



Noul pasaj suprateran propus, afecteaza traseele existente ale rețelelor speciale CFR, acestea fiind necesar a fi relocate pe noua configurație a acestuia si a bretelelor de legătură cu inelul median si localele acestuia.


Se propun următoarele lucrări




Pagina 200


/o    2


Z Ști

i    ii

^7/

/

'' /

u-s-


:o Relocarea rețelelor speciale CFR pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 600 mi.

o Echiparea localelor nou create cu rețele de telefonie pe cca 1400 ml.


/

: /

2.4.5.11.8.12Nod Avionului - Pipera (Relocare)

Inelul median pe aceasta zona se propune atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări :

p Relocarea rețelelor speciale CFR pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 2x 720 ml (de o parte si alta a cailor ferate ).

2.4.5.11.8,13Nod Pipera (Relocare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Pipera prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei .

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor speciale CFR pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 600 ml (de o parte si alta a cailor ferate ).

2.4.5.11.8<14Nod Pipera- Petricani (Relocare)

Inelul median pe aceasta zona se propune atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei.


Se propuni următoarele lucrări:

0 Relocarea rețelelor speciale CFR pe RCuătrama a inelului median conform pianului de coordonare pe o lungime de cca 1400 ml (de o


Mp


2.4.5.11.8.15 Nod Petri carii (Relocare)


Inelul median pe aceasta zona se propune atat in zona de nord a cailor ferate cat si in sudul acestora, inclusiv localele acestuia determinând o noua sistematizare a zonei ,

7"


Se propun următoarele lucrări :

o Relocarea rețelelor speciale CFR pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 900 ml (de o parte si alta a cailor ferate ).

2.4.5.11.8.16 Nod A3 -Petricani sud (Echipare)

Nu sunt propuneri

2.4.5.11.8.17Nod A3 -Petricani nord (Echipare)

Nu sunt propuneri

2.4.5.11.8.18    Nod A3 - Gherghitei (Relocare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Gherghitei prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor speciale CFR pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 600 ml.

2.4.5.11.8.19    Nod Andronache - A3 sud (Relocare)

Nu sunt propuneri

2.4.5.11.8.20 Nod Andronache - A3 nord (Relocare) Nu sunt propuneri.

2.4.5.11.8.21 Nod Andronache (Relocare)


io Reîocarea rețelelor speciale CFR pe noua trama a inelului median conform pianului de coordonare pe o lungime de cca 500 ml.

2.4.5.11.8.22 Nod Colentina -Andronache sud (Relocare) o Nu sunt propuneri

2.4.5.11.8,23 Nod Colentina -Andronache nord (Relocare)

o Relocarea rețelelor speciale CFR pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 400 ml.

o Echiparea localelor cu rețele netcity pe cca 400 ml.

2.4.5.11.8,24 Nod Colentina (Reiocare+echipare)

In aceasta zona este necesara racordarea configurației inelului median cu pasajul Andronache prin locale noi determinând o noua sistematizare a zonei.

Se propun următoarele lucrări:

o Relocarea rețelelor speciale CFR pe noua trama a inelului median conform planului de coordonare pe o lungime de cca 400 ml.

2.4.6 Situația existenta a utilităților si analiza de consum

Singurele utilitati necesare sunt asigurarea energiei electrice pentru iluminat.

Devierea sji extinderea rtelelor si refacerea iluminatului public se face in corcondanta cu HGCMB nr. 105/04.05.2006.

Sistematizarea tramei stradale ca urmare a configurației lucrărilor inelului median, determina devierea si extinderea sistemului de iluminat public.

Lucrările sunt proiectate in concordant cu condițiile impuse de standardul romanesc SR 13433 si cele internațional CIE 30-2, CIE 31 si conform normativului PE 009/93-norme de; prevenire , stingere si dotare împotriva inendiilor pentru producerea transportului si distribuția energiei electrice si termice.

Vor fi respectate următoarele :


* HGCMB 252/2008 - privind amplasarea in subteran a ech snteior.'

--.........4—-

Z ■ .

MEMORIU

:    "th •




WORM |

HrORiGlNALOd


co;


o HG 490/11.05.2011, privind completare Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 525/1996, Art.l al 1. La articolul 18 al Regulamentului general de urbanism, după alineatul (2) se introduce unnou alineat, alineatul (21).

® corpuri de iluminat conform SREN60502/2006.

Se prevăd :

a 68 stâlpi cu corpuri de iluminat cu led /km pentru străzi cu latimea mai mare de 10m

» Corpuri de iluminat cu led cu puterea 30 + 90w = 120w/stalp

•    Pi 35 + 144w - 179w/stalp

•    Pi 68buc x 179w -- 12172w/km =12,172kw/km

2.4.7 Concluziile evaluării asupra mediului

Studiul de impact asupra mediului se regăsește in volumul 7. In continuare se prezintă pe scurt cateva concluzii ale acestuia.

Circulația in zona de nord si nord-vest a municipiului București se desfasoara in condiții dificile pe marile artere de circulație in majoritatea perioadelor orare ale unei zile.

Influenta benefica a proiectului aflat in studiu, inclusive asupra mediului, se remarca in special asupra unei importante parti a rețelei rutiere situate la sud de proiect pana la inelul central (Mihai Bravu Ștefan cel Mare - Nicolae Titulescu - Pasaj Basarab) de pe care se va redistribui/descarca traficul.

In urma analizelor s-a pus in evidenta faptul ca in lipsa închiderii inelului median, circulația in zona de nord si nord-vest a municipiului București se va desfasura in condiții dificile pe marile artere de circulație in majoritatea perioadelor orare ale unei


CONFORM| CU QRiGJNAi lîi i

Intreruperîea fiuentei circulației are drept urmare un impact negativ asupra mediului. Situația actuala cu accelerări - decelerari implica un nivel mai ridicat atat de zgomot cat si de emisii de poluant! in atmosfera. Astfel, literatura de specialitate arata ca:

a) emisiile de CO cresc de 1.5 - 2.0 ori in timpul ciclurilor de accelerare/franare si cu pana la 26 de ori la staționarea cu motorul pornit;

b) emisiile de hidrocarburi sunt minime la rularea cu viteza constanta fiind maxime la staționarea cu motorul pornit;


c) emisiile de NOx cresc proporțional cu viteza.

Principalul avantaj al implementării acestui proiect ii reprezintă viteza crescută a traficului datorata folosirii unei secțiuni de drum cu caracteristicile unui drum de viteza, in locul unei secțiuni urbane. In mod evident prin preluarea unor volume importante de trafic, construirea legăturii inelului median la penetrația si racord Splaiul Independentei si A1 va contribui si la fluentizarea circulației pe arterele de pe care traficul este preluat. Acest lucru conduce la reducerea costurilor de călătorie pentru trafic, atat pentru pasageri, cat si pentru transportul de marfa. De asemenea, condițiile de siguranța ale traficului sunt in mod vizibil imbunatatite. In final, dar nu mai puțin iimportanta, este creșterea calitatii vieții cetățenilor municipiului București ca urmarea reducerii poluării aerului si a zgomotului printr-o circulație mai fluenta si in special prin devierea traficului greu in afara zonelor cu densitate mare de locuitori, pe arterele de pe care Inelul median va atrage o parte a traficului rutier.

2.4.7.11mpactul proiectului asupra factorilor de mediu:    —

2.4.7.1.1 Impactul in perioada de execuție - Apa subterana    ~

Impactul realizării lucrărilor proiectate asupra apei subterane se manifesta in zonele cu panza; freatica ridicata, unde este posibila modificarea regimului natural de scurgere si a indicatorilor de calitate.



CONFORM

ORIGtNALU

sursa de poluare difuza cu impact asupra apelor subterane si de suprafața. Poluantii rezultați ca urmare a traficului rutier zilnic desfasurat sunt: metale grele (Pb, Zn, Fe, Ou, Ni, Cd, Hg, Cr), hidrocarburi, nutrienti (N si P), particule materiale si alte substanțe organice. Fiecare tip de poluant are comportament diferit atat pe termen scurt cat si pe termen lung, unii dintre aceștia avand mobilitate crescută funcție de condițiile locale (pH, prezenta unor săruri).    /

întrucât lucrările vor fi executate intr-o zona urbana populata, se estimează ca impactul asupra apelor subterane va fi nesemnificativ, el se va manifesta pe o arie restrânsă si pe o perioada limitata de timp.

2.4.7.1.2    Impactul in perioada de execuție - Apa de suprafața

De asemenea, traficul de șantier determina emisii de poluanti in aer. Acești poiuanti sunt antrenați in perioadele cu precipitații. Se estimează ca impactul asupra apelor va fi nesemnificativ, si manifestat pe o perioada scurta de timp.

2.4.7.1.3    Impactul in perioada de operare - Apa subterana

Poluarea in perioada de operare a inelului median depinde de traficul desfasurat pe acesta, dar o corelare directa numai cu volumul de trafic nu este relevanta, existând o serie de alti factori ce influențează magnitudinea impactului. Dintre acești factori menționam: direcția vântului, nivelul de precipitații, starea de degradare a drumului, topografia terenului, pH-u! solului, prezenta si concentrația substanțelor organice, etc.

Funcție de caracteristicile geologice ale zonei si adancimea la care se gaseste panza freatica, impactul poate fi mai puternic sau mai redus. In zona analizata, panza freatica a fost identificata la o adâncime de 7,50 m-9,00 m in aceste condiții impactul estimandu-se a fi nesemnificativ.    j

2.4.7.1.4    Impactul in perioada de operare - Apa de suprafața '

In ceea ce privește regimul natural de scurgere a apelor de suprafața, se apreciaza ca acesta nu va fi afectat. Lucrările vor fi executate astfel incat sa nu obtureze curgerea normala a apelor. Vor fi respectate condițiile din Avizul de gospodărire a

j    ,

I f-    . !

!u urdGîN.A! *

2.4.7.1.5 impactul in perioada de execuție - Aer    ------

Execuția lucrărilor constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, suirsa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere; distilate) atat in motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite. Activitatea de construcție poate avea, temporar (pe durata execuției), un impact lobai asupra calitatii atmosferei, impactul asupra aerului este semnificativ in cadrul Organizării de șantier ca urmare a funcționarii stațiilor de asfalt si betoane.

Acțiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta când aceștia depasesclun nivel maxim al concentrațiilor, numit prag nociv. Nocivitatea poluantilor depinde de concentrația lor, dar si de durata expunerii. Efectele lor asupra sanatatii umane pot fi următoarele:    /    2

a) Monoxipul de carbon (CO): prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicații, care au ca efect tulburări de vedere, dureri de cap, amețeala, oboseala, palpitații si chiar moartea, atunci când 66% din hemoglobina prezenta in sânge se transforma in carboxihemoglobina;

b) Oxizii de azot (nox): la anumite concentrații provoacă intoxicații grave (maladii respiratorii cronice si leziuni inflamatorii);

c)    Hidrocarburile (Hc): indeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) si policiclice (benzopiranul) sunt hemato si neurotoxice, avand efecte cancerigene;

d)    Particule de funingine (fum): fumul poate conține particule de plumb si hidrocarburi aromatice policiclice determinând apariția unor tulburări respiratorii si efecte cancerigene la nivelul laringelor, bronhiilor, plămânului;

e)    Plumbul si compușii de plumb: poate pătrunde in organism prin plamani, aparatul digestiv si prin piele, acțiunea toxica a acestuia este urmarea perturbării biosintezei hemoglobinei, a sistemului nervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectuale;

-Wh'dORM

CU ORIGINAL Ui

Poluarea atmosferica cu CO este influențată de o serie de factori dintre care aminitim:

a)    Tipul carburantului: cu benzina sau cu motorina. S-a evidențiat ca in cazul benzinei, emisia de CO este mult mai mare;

b)    Viteza de circulație: in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori ale vitezei de cca. 80 km/h. Pentru viteze foarte mici, 10 km/h, sau mari, 120 km/h, valoarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori valoarea normala;

c) Condițiile de circulație: la accelerări si franari au loc creșteri ale emisie de pana la 1,5-2 ori, in timp ce la mersul in gol creșterea poate fi de pana la 25 ori;

d) Intensitatea traficului: emisia de CO creste de vehicule pe un tronson dat;

proporțional cu creșterea numărului / \/2


e) Circulația in rampa: emisia de CO creste cu 15% pentru fiecare creștere a rampei cu 2 %.

Una dintre problemele specifice poluării cu CO este timpul îndelungat de retentie in atmosfera, ce variaza intre 1-2 luni.

2.4.7.1.7 Impactul in perioada de execuție - sol

Principalul impact asupra solului in perioada de construcție este reprezentat de ocuparea temporara de terenuri pentru: Organizarea de șantier, drumuri provizorii, platforme, etc.

Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Baza de producție la fronturile de lucru are un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenării de către apele pluviale a poluantilor rezultați din arderea combustibilului si depuși pe sol. Aceste ape se infiltrează in straturile superioare ale solului.

Impactul determinat de pierderile de carburanți sau ulei de la funcționarea defectuoasa a utilajelor poate fi apreciabil. El se manifesta, de asemenea, pe arii restrânse. Depoluarea suprafețelor poluate cu produse petroliere este costisitoare si necesita un timp indelungat.



2.4.7.1.8 Impactul in perioada de operare - sol

Principalii pofuanti eliminați prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt; monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc), oxizii de sulf (SO, SO2), particulele (fum), plumbul si compușii sai.

Fluidizarea circulației ca urmare a execuției inelului median determina scăderea emisiilor |de substanțe poluante rezultate de la trafic, reducandu-se astfel si cantitatileicare ajung sa se depună pe sol.

Prevederea rețelelor de canalizare pluviale vor conduce, de asemenea, la reducerea probabilității de poluare a soiului, intrucat apele vor fi colectate si descarnate controlat.;

2.4.7.2 Biodiversitate

Aria Municipiului București exercita o puternica inflenta antropica, asupra zonelor învecinate. Antropizarea deține o pondere însemnata in modificarea aspectului peisagistic, astfel incat, in apropierea Inelului median median nu exista arii naturale ■protejate de tipul SPA-uri, SCi-urî.

Cele mai Iapropiate arii naturale se afla la o distanta de minim 20 km de traseul Inelului median median si sunt localizate in județele Ilfov si Giurgiu

Fata de cele mai apropiate arii naturale protejate se înregistrează o distanta minima de 20 km) acestea fiind situate in cadrul Județului Ilfov si Giurgiu. Intre aceste arii naturale se pot enumera:

a) SCI, ȘPA, Lacul si Padurea Cernica (ROSC10308, ROSPA0122), avand o suprafața : de 3 744 ha, fiind aflata la est de traseul inelului median median de circulație, la o distanta de aprox. 15 km. Zona Lacului Cernica este caracteristica pădurilor Ide șleau cu specii forestiere sudice (mediteraneene), păduri care au devenit din ce in ce mai reduse, datorita exploatărilor forestiere.


b) SCI Pădurile din Silvostepa Mostistei (ROSCI0343), avand=d%apfâfata de 2" 120 ha, fiind aiflata la est de traseul inelului median median de circulație, la o distanta de aprox. 40: km, fiind formata din mai multe zone forestiere. Situl este localizat in regiunea toiogeografica stepica, in tinutul Câmpiei Romane, subtinutul Câmpiei

c) SPA Gradistea-Caladarusani-Dridu (ROSPA0044), avand o suprafața de 6 642,3 ha, parte din regiunea biogeografica continentala, aflata la nord de traseul inelului median median de circulație, la o distanta de aprox 20 km. Biotopurile principale sunfc date de existenta pădurilor de foioase (42,5 %), a terenurilor arabile neirigațp% (27,11%), a apelor statatoare (13%) si a pășunilor (11,3%). Lacul Caldarusani £ izu constituie un vechi liman fluviatil, padurea din jurul lui formând o vegetație forestiera 2 V ce adăpostește specii de stejat, plop, sălcii, etc. Zona Caldarusani reprezintă un) mozaic de habitate (acvatic, pădure, pajiște) relativ izolat de presiunea antropica;

d) SCI, SPA, Parcul Comana (ROSCI0043, ROSPA0022), avand o suprafața de peste 25 000 ha, fiind aflata la sud si sud-vest de traseul inelului median median de circulație, la o distanta de peste 25 km. Situl de importanta avifaunistica se suprapune parțial peste Parcul Natural Comana. Biotopurile principale sunt date de prezenta terenurilor arabile neirigate (37,8 %), a pădurilor de foioase (34,7 %), a pășunilor (10,2 %), a zonelor cultivate complexe (4,2 %), a mlaștinilor (3 %) si a apelor statatoare (1 %). .

e) SCI, SPA Scrovistea (ROSCI0224, ROSPA0140), deține o suprafața de 3 373 ha, fiind aflata la nord de traseul inelului median median de circulație, ia o distanta de peste 20 km. Pădurile din zona Scrovistea reprezintă un complex de habitate naturale, constituite din păduri mixte de câmpie cu specii principale de Quercus robur, Tillia tomentosa si Carpinus betulus.

f)    SCI Lunca Mijlocie a Argeșului (ROSCI0106), deține o suprafața de 3 635 ha, fiind aflata la vest de traseul inelului median median de circulație, la o distanta de aprox. 27 km. Importanta acestui sit consta in prezenta unor specii de pești (Aspius aspius, Gobio kessleri, Sabanejewia aurata) si a buhaiului de balta cu burta roșie (Bombina bombina). Habitatul acestora este amenințat de lucrările hidrotehnice si de captarea apei din râuri;


g)    SCI Padurea Bolintin (ROSCI0138), deține o suprafața

vest de traseul inelului median median de circulație, la o distanta de aprox. 25 km. Acest sit protejează cea mai intinsa pădure de stejar din Romania. In cadru! acestuia se conserva structuri forestiere importante si exemplare seculare de stejar.



Șantierul, in ansamblu, are un impact negativ complex asupra vegetației. Ocuparea temporara de terenuri, poluarea potențiala a solului, haldele de deșeuri etc, toate acestea iau efecte negative asupra vegetației in sensul reducerii spatiilor verzi si uneori a pierderii calităților inițiale. Este insa de menționat ca Organizarea de șantier nu va fi amplasata intr-o zona verde si nici in interiorul sau in vecinătatea ariilor naturale protejate. De asemenea vegetația este cea caracteristica zonelor urbane, rezistenta la poluarea produsa de traficul rutier.

2.4.7.2.2 Impactul in perioada de operare - biodiversitate

Ca si in prezent principalul impact asupra vegetației generat de realizarea investiției il reprezintă traficul rutier.

2.4.7.3 Zgomotul


2.4.7.3.1 Impactul in perioada de execuție - zgomot

Lucrările Ide realizare a inelului median implica următoarele surse de zgomot si vibrații:

a) Procesele tehnologice, pentru care este necesar sa funcționeze unele grupuri de utilaje.

b)    Circulația mijloacelor de transport in cadrul șantierului;

c)    Funcționarea instalațiilor, utilajelor, echipamentelor in cadrul bazei de producție.

Impactul zgomotului si vibrațiilor pe durata lucrărilor de execuție are caracter temporar.;

Evoluția nivelului sonor va depinde de evoluția lucrărilor si mutarea fronturilor de lucru. Este posibil ca in perioada de execuție a lucrărilor, locuitorii din zona sa fie

Z    __

afectați de zgomot si vibrații.

Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot, cat si a datelor prezentate in literatura de specialitate, se estimează ca in șantier si in zona fronturilor de lucru se generează niveluri de zgomot de pana la 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp.



cauza importanta de creștere a frecventei accidentelor de munca prin scăderea capacitatii de percepere a semnalelor sonore, scăderea si distragerea atenției, tulburări de echilibru, tulburări vizuale.

Măsurători efectuate de institute specializate la mai multe stafii de sortare agregate si de fabricare a mixturilor asfaltice si betoanele de ciment au indicat, in vecinătatea instalațiilor, nivele echivalente de zgomot Leq apropiate de 90 dB(A). Aceste niveluri se incadreaza in limitele acceptate de normele de protecția muncii.

CONFORM I cu originalul!


2.4.7.3.2 impactul in perioada de operare - zgomot

In perioada de operare a inelului median sursa de poluare sonora este traficul rutier.

Se estimează ca circulația fluenta, cu viteze constante (fara franari, accelerări, claxonat) va conduce la reducerea nivelului de zgomot fata de situația actuala si ia reducerea semnificativa a vibrațiilor.

Reducerea timpului de parcurs a distantelor va avea consecințe benefice, precum realizarea de economii de. timp si carburanți.

Pe de alta parte, construcția inelului median in imediata apropiere a blocurilor va determina apropierea sursei de zgomot recepționat de populația rezidenta.

2.4.7.4 Mediul social si economic

Lucrările propuse in cadrul acestui proiect se desfasoara pe teritoriul administrativ al Municipiului București, sectoarele 1, 2 si 6 si pe teritoriul Județului Ilfov in Orașul Voluntari.

2.4.7.4.1    Impactul in perioada de execuție

Impactul in periada de execuție este detrminat de demolarea unui număr relativ mare de clădiri de locuit.    t


2.4.7.4.2    Impactul in perioada de operare

Principalul impact in perioada de operare va fi zgomotul cauzat de traficul rutier.

2.4.7.5 Lucrări propuse pentru protecția mediului

a) Rețea de canalizare si construcții epurare ape meteorice prevăzute inainte de



b) Panouri antifonice pentru reducerea nivelului de zgomot in zonele unde inelul median se afla in aproierea zonelor locuite:

c) împrejmuire in zona in care inelul median se desfasoara paralel cu calea ferata.


r?

2.4.7.6 Oformerea acordului de mediu    K

in prima etapa, va fi depusa o Notificare urmata de un Memoriu tehnic la Agenția l Regionala pentru Protecția Mediului București. In urma analizării acestui Memoriu precum Si a vizitei pe teren, reprezentanții Agenției Regionale de Protecția a \ r Mediului București vor incadra proiectul din punct de vedere al impactului asupra mediului si a impactului asupra biodiversitatii conform HG 445/2009 si OUG 57/2007.

Procedura ce va fi parcursa pentru obținerea Acordului de mediu va include si consultări; publice.

2.5 Durata da realizare si etapele principale, graficul de
realizare a investiției

Se propune o durata de realizare a investiției de 60 luni incepand din 2012.


3 Costurile estimative ale investiției


Pentru estimarea costului s-a făcut devize pe obiect pentru fiecare obiect de construcție.

Devizul fiecărui obiect a foe elaborat pentru următoarele elemente de construcții;

•    Drum

» Consolidări

•    Poduri

» Lucari de tunel

•    Rețele de alimentare cu apa

a Rețele de canalizare

a Rețele de gaze

•    Rețele de termoficare

•    Rețele transport petrol

•    Iluminat public

a Rețele electrice

•    Rețele cu curenti slabi

a Rețele feroviare



' CONFORM ] i O lj f \ t O! N A L t ’;. i




3,1 Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului generai

,NR, •: DENUMIREA CAPITOLELOR DE CHELTUIELI &


VALOARE, (fara TVA)


mii Șei


. ml EURO


VALOARE-fincfuSiv TVA)


roR.lei


CAPITOLUL 1 Cheltuieli, pentru obținerea si amenajarea terenului 1.1 Obținerea terenului

1J Arnenajareâtorenului 1.3; Amensjan pentru protecția mediului Amenajarea peisagistica Obiect PROTECȚIA MEDIULUI TQtM


995 042,957


6525,750 9 613,300'

. 031182.517


220 719.220

.000

1    500.000

2    209.515

232 429,035


.000

1    566.180

2    307.312

3 573.492


995 042.967

.000. 8 091.93Q: 11 921.112,'

1 015 056,009


22S 719.220

.000

1 860.000 2 740.171

233 3192391:


CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

TOTAL


CAPITOLUL 3

.Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica Studii de teren

Taxe pentru obținerea de avize,, acorduri si autorizații

Proiectare si inginerie Organizarea procedurilor de achiziție Consultanta.

..Asistenta tehnica

TOTAL


3 564.227 1 305.150

118 507.580.

4.850 39 506.389 39 506.389

2D2 694.584


819.268

300.000

27 308.948 1.115 9 080.835 S 080.885-

46 591.101


855,415

313.236

28 513.319 1.164 9 481.533 9 481.531

48 646.700


4 419.642

1 618,386

147 321.399;

6.014; 48 987,922 46 987.922.

251 >41,235


Capitolul 4~

Cheltuieli pentru Investiția de baza Construcții si instalații OBJ Nod Virtutil OBJ Vîrtutii-Giulesti 0B.3 Nod Giuiesti OBJ Giuiesti- Chltliei 005 Nod Chitile!

OB.6 Chitilei- Poligrafiei 08.7 Nod Poligrafiei 0B.8 Poligrafiei - Aerogării 08.9 Nod Aerogării OB.IO Aerogarii-Avronului OBJI Nod Avionului 08,12 Avionului Pipera OS,13 Nod Pipera GB.14 Pipera.Petricanl 08.15 Nod Petricani QB.16 Petricani A3 Sud 0B.17 Petricani A3.Nord 06,18 Nod A3 - Gherghltei 0B.19 A3 Andronache Sud 08.20 A3 Andronache Nord 08.21 Nod Andronache 08,22 Andronache Colentina Nord .OB.23 Andronache Colentina Sud

.08,24 Nod Colentina Montaje utilaje tehnologice Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montai

Utilaje fa'ra montaj sl echipamente de transport Dotări

Active necorporale

TOTAL


1 941 729.673 57 3 58.541 72 759.098 : 37 985.433 268 204.961 76 770.973 74 473,741 4.7 829.319 2 116 507.483 22 936.413 53 320.844 132 551.406 53 794.699 34 399.301 41 767.003 454 194343 39 030,093 41 346.453. 97 460.158 81 005.026 38 716.942 60 322075 9 072.732 9 179,311 14 742309 554J#?

8 335.448


906 046.610

13 184356

16    724.307.

8    731.280 61 649,227

17    646.471 17 118.433 10 994.097

486 497.526

5 272.134

12    256.257' 30 468.086

13    514.469

8 022.021

9    600.508 104- 400.493

8    971.404:

9    503.839. 22 402.059 16 619,705

8 899.424 13 980.479

2 085.446

2    109.944

3    388.647


946 015122

13    766.050

17    452.184 9 116.504

64 369.191

18    425.033 17 873,698

11    479.157 507 961.79'

5 504.74G

12    797.003 31 812,337

14    110.728

8    375.952 10 024.082

109 006.642 9.367.222

9    923.149 23 3 90.438

19    441.206 ' 9 292,066 14 597.298

2 177.456

2    203.035

3    538.154


4 387744.795

71    124,591 90 221.282

47    101,937: 33 2 574.151

95 196,006 92 347,439 59 308,976 2 524 469.285 28 441.159 66 117.847 164 363,743

72    905.427 ■43 275,753 51 791.090

563 200.985: .-48 397.316 51 269,602 120 350.596 100 446,232

48    009.008 75 419.373 11 250.187 11 332.346 18 290,463


'Capitolul"‘3

Alte cheltuieli Organizare de șantier

5.1.1,    Construcții si instalații

5.1.2.    Cheltuieli conexe organizării șantierului Comision, cote,taxe, costul creditului


Cheltuieli diverse sl neprevăzute TOTAL .


CAPITOLUL 6

heituiell pentru probe tehnologice si teste si predare ia benefidar •Pregătirea personalului de exploatare Probe tehnologice si teste

TOTAL


19,580

t 950 538-861


1 915.975

4.501

903 088.464


2 000.508-

4.699

948 153.3271


IO 335.956

24.279

4 398 792.188


79 037.953

52 487.000.


18 167.556

12 064,590


18 969.109


98 007,062

52 487,000


416 947.300.

548 47X253


95 838.938 125 071.034


100 067.352: 1X9 036.461


517 014.652

667 50X714


1 015.893 372.0CQ

3 3 863.096 1.382

11 260.297 11 260.297

57 77X965


1 123490-356

16 348.601

20    738.141

10    826.787 76 445.041

21    881,624 21 226,857 13 632.680

603 256.933

6 537,446

15    197.758 37 780,426

16    7 57.942

9 947.306

11    904,629 129 456.611

11 124.541 11 784.761 27 778.553 23 0&8;434 11 035.285

17    335.794

2 585,95; 2 616.330 4 201.922


1 375.809

£.581

1-1X6.029.695


22 5 27.770

12 064,590






realizare a investiției

Eșalonarea



investiției (mii €)

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Total

fără TVA ;

65,658.384

262,635.937

393,953.905

393,953.905

196,976.953

1,313,179.684

cu TVA

78,527.735

314,110.939

471,166.408

471,166.408

235,583.204

1,570,554.694

4 Analiza cost - beneficiu


Analiza cost - beneficiu este principalul instrument de estimare si evaluare economica a proiectelor.

Aceasta analiza are drept scop sa identifice si sa cuantifice toate impacturile posibile ale investiției, in vederea determinării costurilor si beneficiilor corespunzătoare.

La elaborarea prezentei analize cost - beneficiu s-a utilizat metoda incrementala ce se bazeaza pe exprimarea in unitati monetare, pentru situațiile “cu” si “fara” proiect, a tuturor elementelor de cheltuieli (costuri de investiție si de operare) si venituri (directe si indirecte).

Analiza cost - beneficiu a investiției „închidere inel median de circulație la zona Nord /Autostrada urbana Tronsonul Lacul Morii - Șoseaua Colentina" este prezentata pe larg in Volumul 9 a! prezentei lucrări. In cele ce urmeaza se vor prezenta pe scurt cele mai relevante aspecte ale analizei cost-beneficiu.

4.1 Identificarea investiției si definirea obiectivelor,
inclusiv specificarea perioadei de referința

Proiectul „închidere inel median de circulație la zona Nord / Autostrada urbana -Tronsonul Lacul Morii - Șoseaua Colentina" va fi implementat in zona de nord a municipiului București și județul Ilfov.

Inelul median de circulație va fi realizat in lungul caii ferate București - Constanta, intre intersecția cu sos. Colentina si B-dul Virtuții.

Obiectivul general al proiectului il reprezintă imbunatatirea condițiilor de circulație in zona de nord a municipiului București. Influenta noii artere de circulație se va extinde pana la inelul principal de circulație - sistemul lancu de Hunedoara - StefariuceL Mare, la sud, iar spre nord, influenta noului sistem rutier se va extinde aincolo^de prima centura de locaiitati - Stefanesti - Voluntari - Pipera - Otopeni - Mogosoaia -Chiajna.



Astfel, inelul median de circulație, tronsonul Lacul Morii - Șoseaua Colentina, va asigura preluarea traficului de pe principalele artere care converg spre Capitala, asigurând totodată în teritoriul traversat condiții optime traficului local.

Perioada: de referința sau orizontul de analiza reprezintă numărul de ani pentru care sunt furnizate previziuni in analiza cost - beneficiu. In prezenta analiza s-a considerat un orizont de analiza de 30 de ani. Acesta include si perioada de implementare a proiectului si a fost corelat cu perioada pentru care s-a realizat studiul de trafic.

Datele prognozei de trafic au fost utilizate in estimarea beneficiilor socio-economice obținute prin implementarea proiectului.

Ipotezelelde baza considerate in analiza cost - beneficiu sunt:

Orizontul de analiză

număr ani

30

perioada

2012 - 2041

Implementarea

proiectului

număr ani

5

perioada

2012 - 2016

TVA

în devizul general al investiției s-a considerat valoarea TVA de 24%. Aceasta a fost eliminată din valoarea investiției la analiza cost beneficiu.

Cursul de schimb valutar

1 EURO = 4,3505, din data de 8.12.2011

Valori nominale vsrsus

valori reale

în prezenta analiză s-a optat pentru prezentarea costurilor și beneficiilor în prețuri constante, dat fiind faptul că rata de actualizare utilizată este exprimată în termeni reali.

Rata de actualizare in cadrul analizei financiare

5% - rata recomandată de Comisia Europeană pentru „țările de coeziune', deci și pentru

România.

Rata socială de actualizare

5,5% - rata recomandată de Comisia Europeană pentru „țările de coeziune”, deci și pentru România.



4.2 An&iizn opțiunilor


In ceea cp privește traseul la faza studiu de prefezabiltate s-au analizat 3 alternative


în ceea ce privește structura rutiera au fost analizate trei variante de alcătuire: structura rutiera flexibila, semirigida si rigida

fost selectata structura rutiera flexibila.

4.3 Analiza financiara

Principalul obiectiv al analizei financiare performantei financiare a proiectului (profitabilitatea sa). Aceasta analiza este dezvoltata din punctul de vedere al proprietarului infrastructurii (sau administratorului legal).

In cadrul analizei financiare s-au evaluat profitabilitatea financiara a investiției determinata pe baza indicatorilor VNAF (valoarea neta financiara actualizata), RIRF (rata interna de rentabilitate financiara), raportul beneficii/cost (B/C) si fluxul de trezorerie cumulat (FTC).

Pentru proiecția financiara a fluxului de capital s-au considerat costul de investiție si

„ costurile de întreținere si operare, proiectul nefiind generator de venituri.

Indicatorii de performanta financiara ai investiției sunt:

Flux de numerar cumulat (mii €)

-888 265.48

Valoarea netă actualizată financiară (mii €)

-1 028 665,56

Rata internă a rentabilității financiare

-4,03%

Raport beneficii actualizate/costuri actualizate

0,00

Sustenabilitatea financiara este verificata daca, pe orizontul de analiza, beneficiarul investiției va asigura din fonduri proprii necesarul pentru acoperirea costurilor de întreținere si exploatare.

Evoluția mai puțin favorabila din punct de vedere financiar este compensata de o evoluție favorabila din punct de vedere socio-economic, impactul socio-economic fiind in special cel urmărit pentru astfel de proiecte ce au ca utilizator final publicul larg.

4.4 Analiza economica



Prin analiza socio-economica se urmărește estimarea contribuției bunăstarea economica a regiunii sau a tarii.




Analiza economica a avut drept punct de pornire analiza financiara, pentru care s-au realizat corecțiile fiscale, pentru extemaiitati si cele pentru „preturi umbra”.

Au fost considerate ca beneficii socio-economice economiile aduse de reducerea timpilor de parcurs, cele aduse de reducerea costurilor de operare a autovehiculelor, de reducerea numărului de accidente, de reducerea poluării aerului si a nivelului de zgomot.

In cadrulI analizei economice s-au evaluat profitabilitatea economica a investiției determinata pe baza indicatorilor VNAE (valoarea neta economica actualizata), RIRE (rata interna de rentabilitate economica) si raportul beneficii/cost CB/C). Indicatorii economici ai proiectului sunt:


ES&BSSSâîlîl »]WA W r «I3 - ^5#] d.fiy    sț»M5 ;«lh 1

[Valoarea netă actualizată (mii €)

86C 833.43

|Rata internă a rentabilității economice

11,92%

jRaport beneficii actualizate/costuri actualizate

2,01


Un proiect este considerat viabil.economic daca VNAE este pozitiv, RIRE este mai mare sau egala cu rata sociala de actualizare (5,5%) si R b/c este mai mare decât 1.

Analizând, valorile indicatorilor economici rezulta ca proiectul îndeplinește condițiile impuse pentru viabilitatea economica pentru toate ipotezele luate in considerare.

4.5 Analiza de senzitivitate

Scopurile analizei de senzitivitate sunt:

•    identificarea variabilelor critice ale proiectului, adica acele variabile care au cel |mai mare impact asupra rentabilității saie;

•    evaluarea generala a robustetii si a eficientei proiectului;

« aprecierea gradului de risc: cu cat numărul de variabile critice este mai mare, cu 4tat proiectul este mai riscant.

Indicatorii luati in calcul pentru analiza senzitivitatii sunt:

•    rata interna de rentabilitate (RIR);

•    valoarea neta actualizata (VNA).




In principiu, analiza consta din calcularea pentru fiecare variabila a următorilor indiciV

Indicele de senzitivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arata cu cate procente se modifica parametrul studiat in cazul modificării cu un procent a variabilei. Variabilele pentru care o variație de 1% provoacă o variație de 1% a ratei interne de rentabilitate sau a valorii actuale nete sunt variabile critice, adică au influență mare asupra rentabilității proiectului.

Valori de comutare (Switching Vaiue) - SV

Acest indice ne arata cu cat ar trebui sa se modifice o variabila pentru ca VNA sa ia valoarea 0 (altfel spus pentru ca proiectul sa devină neviabil).

O valoare mica a SV pentru o variabila data ne indica un risc legat de acea variabila: o abatere mica de la valoarea medie pune in pericol rentabilitatea investiției. Cu cat valoarea de comutare este mai.mare cu atat riscurile sunt mai redu—


Pentru analiza de fata s-au luat in considerare următoarele variabile:

costurile de investiție;

•    costurile de exploatare;    /

•    beneficiile datorate reducerii timpului de călătorie;..

•    beneficiile datorate reducerii costurilor de operare a autovehiculelor;

•    beneficiile datorate reducerii numărului de accidente;

» beneficiile datorate reducerii noxelor;

•    beneficiile datorate reducerii poluării fonice.

Analiza de senzitivitate prin prisma indicelului de senzitivitate (IS) și a valorilor de comutare este prezentata in tabelele de mai jos.



Costuri totale ale investiției


852 453,12


11,81%


0,97%


0,95%


Costuri de exploatare totale


860 706,80


11,92%


0,01%


0,01%


Beneficii socio - economice VOT


-1%


845 752,76


11,82%


1,75%


0,85%


Beneficii socio - economice VOC


Beneficii din reducerea numărului de accidente


Beneficii de mediu


Beneficii din reducerea poluării


tonice


-1%


-1%


-1%


-1%


859 317,32


860 462,82


860 687,59


860 831,40


11,91%


11,92%


11,92%


11,92%


0,18%


0,09%


0,04%


0,02%


0,00%


0,02%


0,01%


0,00%


Din punct de vedere al indicelui de senzitivitate, se poate spune că cea mai mare influență asupra indicatorilor economici ai proiectului o au beneficiile economice datorate economiei timpului de parcurs (VOT) și costurife investiției, parametri sunt variabilele critice ale proiectului.


Valori inițiale ale parametrilor

860 833,43

. Costuri totale ale investiției

10%

777 030,27

102,7%

Costuri de exploatare totale

10% ■

859 567,06

6797,6%

I Beneficii socio - economice VOT

-10%

710 026,67

57,1%

Beneficii socio - economice VOC

-10%

845 672,26

567,8%

Beneficii din reducerea numărului : de accidente

-10%

857 127,32

2322,7%

Beneficii de mediu

-10%

859 374,99

5902,4%

Beneficii din reducerea poluării fonice

-10%

860 813,06

422513^1%;



Analiza valorilor de comutare confirmă că cei doi parametri, costurile investiției și beneficiile economice datorate economiei timpului de parcurs (VOT) sunt variabile critice ale proiectului. Totuși, variabilele analizate trebuie să crească cu valori importante pentru ca proiectul să devină neviabț)#^ M


/ /-Ț

- /y x>

Pe baza celor mai sus prezentate, se poate afirma că o variație de variabilelor nu influențează foarte mult nivelul rentabilității economice, aceasta rămânând la un nivel rezonabil, ceea ce arată că proiectul este stabil în condițiile variațiilor variabilelor de intrare.    /—

4,6 Analiza de risc

Analiza de risc vizează estimarea distribuției de probabilitate a moi indicatorilor de performanță financiară și economică.

Pentru analiza de risc s-a utilizat metoda Monte Carlo care constă din extragerea aleatoare repetată a unui set de valori pentru variabilele critice și calcularea indicatorilor de performanță ai proiectului pentru fiecare set de valori extrase. Prin repetarea acestui procedeu pentru un număr suficient de extrageri (de ordinul sutelor) se obține distribuția probabilității pentru indicatorii de performanță.

Softul utilizat pentru realizarea analizei de risc prin metoda Monte Carlo este @RISK 5.7 produs al firmei PALISADE.

Deși analiza de senzitivitate, prin indicele de senzitivitate și valorile de comutare determinate, arată că pentru acest proiect avem numai două variabile critice, costurile de investiție și beneficiile economice datorate economiei timpului de parcurs (VOT), toate variabilele au fost utilizate în simularea Monte Carlo. Totuși, influența cea mai mare asupra ratei de rentabilitate economică (RIRE) o are costul investiției, iar asupra Valorii Nete Actualizate Economice (VNAE) o au beneficiile din reducerea timpului de călătorie.

Distribuția de probabilitate pentru fiecare variabilă rezultă, în mod normal, din analiza statistică a unei mostre din populația acelei variabile. Dat fiind faptul că astfel de date nu sunt disponibile pentru România, se impune utilizarea unor distribuții derivate din alte surse pentru cazuri similare, precum date exprimentale, cărți de specialitate sau consultarea unor experți.

Parametrii distribuției triunghiulare considerată pentru costul de investiție furnizează următoarea plajă de valori: costul de investiție poate fi mai mic decât cei estimat în proiect cu maximum 10% și mai mare decât cel estimat în proiect cu maximum 50%.

Distribuția probabilității și probabilitatea cumulată pentru Rata Internă de Rentabilitate Economică și Valoarea Netă Actualizată Economică a proiectului se



100,0%

88.9%

77.8%    ■

66,7%    Efncv

55,6%    Minimum    213,607,51

Maximum    1,082,381,85

44,4%    Mean    637,280,72

,, -o,    Std Dev    148,611,72

h    ya|ues    1Q00



Astfel, pentru RIRE, valoarea medie așteptată este de 9,51%, iar deviația standard este de 1,17%, în timp ce pentru VNAE valoarea medie așteptată este de 637 280,72 mii €, iar deviația standard este de 148 611,72 mii €.

Cefe mai semnificative percentile ale distribuției RIRE sunt următoarele:

•    probabilitatea ca    RIRE să fie    mai mic decât 5,5% este de 0%;

•    probabilitatea ca    RIRE să fie    cuprins între 6,76% + 7,Q7% este de 5%;

•    probabilitatea ca    RIRE să fie    cuprins între 7,67%    11,47% este de    90%;

•    probabilitatea ca    RIRE să fie    mai mare decât 11,47% este de 5%.


5 Surșeie de finanțare a investiției


Investiția va fi finatata di fondurile proprii ale primăriei si din alte surse iegal constituite.

6 Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

Investițiile rutiere generaza un volum important de locuri de munca in principal in faza de execuție. In faza de exploatare generează numai locuri de munca pentru intretinerea curenta.

Număr de Jocuri de munca create in faza de execuție sunt numai pentru personalul ce efectuează intreinerea curenta.

Număr de locuri de munca create in faza de operare

Se estimează ca pe perioada de execuție se ceraza un număr total de 3130 de locuri de munca, ceeace reprezintă un număr mediu de 626 pe an



7 Principalii indicatori tehnic© - economici ai investiției

7.1 Valoarea totală (INV), inclusiv TVA

Valoarea totala a investiției este:

C+M :

6 832 598.195 lei din care

5 006 452.057 iei



fără TVA    65,658.984262,635.937393,953.905393,953.905196,976.9531,313,179.684

cu TVA    78,527.735314,110.939471,166.408471,166.408235,583.2041,570,554.694

7.3 Durata de realizare (luni)

Se propune o durata de execuție a investiției de 60 luni, lucrarea putând fi programata in acest interval impunând restricții minime de circulație si devieri.



7.4 Gapacîtati (în unitati fizice si valorice)

Indicator

UM

Valoare

Lungime inele median

km

13,150

Viteza de proiectare minima

km/h

25-60km/h /j=

Parte carosabila

• inel median

9 bulpvard bidirecțional

m

--1

3x3,50 3x 3.50    ,

2x3.502x3

Suprafața structura rutiera inel

m2

52,300

Suprafața structura rutiera artere colecoare

m2

44.260

Poduri

buc

2

Pasaje supraterane

buc

29

Pasaje subterane

buc

9

Tunete

i

buc

1

Noduri

buc

12

Intersecții giratorii la nivel

buc

10

Rețele apa .

m

18.000

Rețele canalizare pluviala

m

27.000

Rețele canalizare menajera si unitara

m

17.200

Rețele gaze

m

14a506’ '


MEMORIU



Pagina 229 Vc


-zer /c i^/2    Xt -


//-r-    --on-

lia:    vii"-


<54 ■ooiWVh''


7.5 Principalele volume de lucrări

Suprafața structura rutiera inel

m2

52.300

Suprafața structura rutiera artere colectoare

m2

44.260

Suprafața poduri

m2

23.476

Suprafața pasaje supraterane

m2

67.220

Suprafața pasaje subterane

m2

38.184

Suprafața pasarele

m2

4.763





Închidere %gel median de eirchUae la wns :<~rc -Tronson Lacul Morii Sos.- Cdentina

3 Avize si acorduri

Avîze sr^rdUrOe syntâiașșîeprezâhtuțui studiu în volumul 12.



„Anexa la HCGMB nr




INDIC ATORI TEHNICO-ECONOMICI aferenți studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiți „închidere Inelul Median de Circulație la Zona Nord/Autostrada Urbană - tronson Lacul Morii -<$ns£anâ_CQlentina”

Conform Devizului General valoarea totala a investiției este de 6.832.698.195 lei, echivalentul a 1.570.554.694 euro, structurat astfel :

1 Euro = 4,3505 lei la data de 08.12.2011

GG

Crt

DENUMIREA CAPITOLELOR DE CHELTUIELI

VALOARE (fara TVA)

TVA

VALOARE (inclusiv TVA)

mii lei

mii EURO

mii leL^

mii lei

mii EURO

1

2

3

4

6

/

CAPITOLUL 1

— ,-<•

"A

Cheltuieli pentru obținerea si

z

amenaj area terenului

j;

1.1

Obținerea terenului

995 042,967

228 719,220) \

7-    . E:

995/0-12,967

228 719,220

: 1.2

Amenajarea terenului

//

1.3

Amenajări pentru protecția

M    . ...-g .

u/

mediului

Amenajarea peisagistica

Obiect PROTECȚIA MEDIULUI

6 525,750

9 613,800

1    500,000

2    209,815

TuGGso

2 307,312

8 091,930

11 921,112

1 860,000

2 740,171

TOTAL

1 011 182,517

232 429.035

3 873,492

1 015 056,009

233 319,391

CAPITOLUL 2

2

Cheltuieli pentru asigurarea

utilităților necesare obiectivului

TOTAL

0

0

0

0

0

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare si

asistenta tehnica

3.1

Studii de teren

3 564,227

819,268

855,415

4 419,642

1 015,893

Taxe Dentru obținerea de avize.

1 305,150

300,000

3.2

acorduri si autorizații

313,236

1 618,386

372,000

3.3

Proiectare si inginerie

118 807,580

27 308,948

28 513,819

147 321,399

33 863,096

3.4

Organizarea procedurilor de achiziție

4,850

1,115

1,164

6,014

1,382

3.5

Consultanta

39 506,389

9 080,885

9 481,533

48 987,922

11 260,297

3.6

Asistenta tehnica

39 506,389

9 080,885

9 481,533

48 987,922

1 1 260,297

TOTAL

202 694,584

46 591T01

48 646,700

251 341,285

57 772,965

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investiția de

baza

4.1

Construcții si instalații

3 941 729,673

906 040,610

946 015,122

4887744,795

1 123 490,356

OB.l Nod Virtuții

57 358,541

13 184,356

13 766,050

71 124,591

16 348,601

OB.2 Virtutii-Giulesti

72 759,098

16 724,307

17 462,184

90 221,282

20 738,141

08.3 Nod Giulesti

37 985,433

8 731,280

9 116,504

47 101,937

10 826,787

OB.4 Giulesti- Chitilei

268 204,961

61 649,227

64 369,191

332 574,151

76 445,041

OB.5 Nod Chitilei

76 770,973

17 646,471

18 425,033

95 196,006

21 881,624

OB.6 Chitilei- Poligrafiei

74 473,741

17 118,433

17 873,698

92 347,439

21 226,857

OB.7 Nod Poligrafiei

47 829,819

10 994,097

11 479,157

59 30.8,974

13 632,680

OB.S Poligrafiei - Aerogării

A

2 116 507,488

486 497,526

507 961,797

2 624)46U2S5t

'• -< 603 256,933

OB.9 Nod Aerogării

A

!

22 936,418

5 272,134

5 504,740

7)28 4UU15)L

'--A 6 537,446

OB.IO Aerogarii-Avionului

/

53 320,844

12 256,257

12 797,003

! '766 117)847.7

B);15 197,758

OB.ll Nod Avionului

132 551,406

30 468,086

31 812,337

ȚK43pU^37

“ T/37 780,426

0B.12 Avionului Pipera

58 794,699

13 514,469

14 110,728

72 905.427

16 757 942

OB.13 Nod Pipera

34 899,801

S 022,021

8 375,952

j    43 275.753

9 947,306

OB.14 PiperaPetricani

41 767,008

9 600,508

10 024,082

'    51791.090

11 904,629

OB.Î5 Nod Petricani

454 194,343

104 400,493

109 006,642

563 200,985

129 456,611

OB.16 Petricani A3 Sud

39 030,093

8 971,404

9 367,222

48 397,316

11 124.541

OB.17 Petricani A3 Nord

41 346,453

9 503,839

9 923,149'

51 269,602

11 784.761

OB. 18 Nod A3 - Ghershitei

97 460,158

22 402,059

23 390,438

120 850,596

27 778.553

OB.19 A3 Andronache Sud

81 005,026

18 619,705

19 441,206

100 446,232

23 088.434

OB.20 A3 Andronache Nord

38 716,942

8 899,424

9 292,066

48 009,008

11 035,285

OB.21 Nod Andronache

OB.22 .Andronache Colentina

60 822,075

9 072,732

13 980,479

2 085,446

14 597,298

75 419,373

17 335,794

Nord

2 177,456

1 1 250,187

2 585,953

OB.23 Andronache Colentina Sud

9 179,311

2 109,944

2 203,035

1 1 382,346

2 616,330

OB.24 Nod Colentina

14 742,309

3 388,647

3 538,154

ÎS 280,463

4 201,922

4.2

Montaje utilaje tehnologice

554,160

127,378

132,998

687,158

157,949

4.3

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale cu montaj

Utilaje fara montaj si echipamente de transport

8 335,448

1 915,975

2 000,508

10 335,956

2 375,809

4.5

Dotări

19,580

4,501

4,699

24,279

5,581

4.6

Active necorpOrale

• •

TOTAL

3 950 638,861

908 088,464

948 153,327

4 898 792,188

1 126 029,695

CAPITOLUL 5

Alte .cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

5.1.1.    Construcții si instalații

5.1.2.    Cheltuieli conexe

79 037,953

18 167,556

18 969,109

98 007,062

22 527,770

5.2

organizării șantierului

Comision, cote, taxe, costul creditului

.    52 487.000

12 064,590

52 487,000

12 064,590

5.3

Cheltuieli diverse si nepravazute

416 947,300

95 838,938

100 067,352

517 014,652

118 840,283

TOTAL

548 472,253

126 071,084

119 036,461

667 508,714

153 432,643

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

2 5.2

Probe tehnologice si teste

TOTAL

TOTAL GENERAL:

5 712 988,216

1 313 179,684

1 119 709,980

6 832 698,195

1 570 554,694

din care : CUM

4 037 461,336

928 045,359

968 990,721

5 006 452.057

1 150 776,246


? o®

s i

4î':- vc

   'Xg


i usta:

Rgv    ■

HîSnsa    j

; OS.2012

A

U02




U lin _J _J

retii;': ! m z ire: '.ii


K- JiECrsu viniția, iv

CU' VJ~ • -^<372 U69WU r


>12!!


fi Ar n A:.._ iz.



IC

TERRA


S.C tCOISRRA S.RL 3ti îancu £L Htjfi'iXjC-.’îrn r,f 4P, Sucurscn CLll 35S6GSG




î

A^îzr&feirtși^fesA’-. '    ''' ’

.-twasa»    ;.-Sî-3..kî p.-as» •    , ife

, . .

-,

-


**• *ș:

OAbZfsgn -. =-,-^7iS-

:


.'i\    . A

AiZ. : ' ■    -'■    ■    -•    0/

.




metroul


SC METROUL S.A.

S<< Culenberg. r* 3 ^4750027



nr S. i?Ș. 2. s«cirX :


s-ecior 5 Sucurcs!; CU! 426112 Bucuiosî: - CU! S-&45393


;s» 02: 3:?95S<1 Fci 02:23î72>L Far 0212317226 Tff 027215U32 fa* 0253124335 M 0212303037. Fax 02: 230-38S3

r ...........................

......................................z    .. oCv ~.\\

•L V:U

C    0-0,0

n    Nume

s

Semnatara

Descrierea revizie» • ' -— /

V-•    ------,.,/

3ain„

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


-•0' H.

27U


"CC

V“iî



pre:sz: complex proiect specialitate serat •cnăi


tî.'.


ÎNCHIDERE INEL MEDIAN DE CIRCULAȚIE LA ZONA NORD/ TRONSON LACUL MORB - SOSEAUA COLEN7INA



Nume I v\) iar. irig. Viad CHIO i lirb. Nicoiae CHiRA urb. Nicoiae orb. Lavnia OTELEA arh. V. Constsntinescu\


’/ccA /g q7 'z&'r.


N

DE ANSAMBLU

Contract nr:

73/03.03.2011

Faza:

. S.F.

,xSca.g3:

i

A

Oala:    ț Rsv

Planșa

08.2012 1    A

U 01