Hotărârea nr. 124/2008

HOTARAREnr. 124 din 2008-03-25 PRIVIND APROBAREA STRATEGIEI DE PARCARE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI BUCURESTI SI ABROGAREA HOTARARII C.G.M.B. NR. 82/2008 ANEXA 3, ART. 9 MODIFICAT PRIN HCGMB NR. 61/2009 SE MODIFICA PRIN HCGMB NR. 313/2009 SE COMPLETEAZA PRIN H.C.G.M.B. NR. 231/2017


CONFORM CU ORIGINALUL


Consiliul General al Municipiului București

HOTĂRÂRE

privind aprobarea strategiei de parcare pe teritoriul municipiului București și abrogarea Hotărârii C.G.M.B nr.82/2008

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General și raportul Direcției Generale Infrastructură și Servicii Publice - Direcția Transporturi, Drumuri și Sistematizarea Circulației;

Văzând raportul Comisiei Transporturi și Infrastructură Urbană și avizul Comisiei Juridice și de Disciplină din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

în baza art. 33 din Ordonanța Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată cu modificările și completările ulterioare;

Ținând seama de prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul art. 36 alin. (2) lit. b), art.36 alin. (4) lit. e) și ale art. 45 alin. (2) din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă strategia de parcare pe teritoriul municipiului București, prezentată în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Planul de acțiune privind implementarea strategiei de parcare va fi aprobat de către Consiliul General al Municipiului București după adoptarea prezentei hotărâri.

Art.3 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Consiliului General al MuQifiOUM București nr.82/2008, precum și celelalte prevederi contraj^JswMtek

Art.4 Direcția Generală Infrastructură și Servicii Publice, Direcția Generală de Dezvoltare, Investiții și Planificare Urbană și Direcția Generală Economică vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința extraordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de 25.03.2008.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, SECRETAR GENERAL

AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

B-dul Regina Elisabeta 47, sector 5, București, România; tel.: +4021305 55 00; www.bucuresti-Drimaria.ro

Pag 2



Strategia de parcare pe teritoriul Municipiului București

Ianuarie 2008




CUPRINS


CONFORM CU

ORIGINALUL



1.    INTRODUCERE.

1.1.    Prezentarea situație actuale in București

1.2.    Scopul Strategiei de Parcare

1.3.    Rolul parcării

1.4.    Structura Strategiei de Parcare

2.    PARCAJELE PE STRADA SI IN AFARA STRĂZII...............................................1^.

2.1.    Parcajele pe strada.................................................................................................................10

2.2.    Parcajele in afara străzii.......................................................................................................11

2.3.    Concluzie.....................................................................................................................................12

3.    ZONELE PENTRU PARCARE.........................................................................................................13

3.1.    Zonele rezidențiale..................................................................................................................13

3.2.    Zonele de afaceri......................................................................................................................16

3.3.    Zonele de recreere/petrecere a timpului liber/cultura................................................19

3.4.    Zone de parcare “park & ride" (parcheaza si călătorește).........................................21

3.5.    Masuri strategice propuse pentru alte tipuri de zone de parcare.............................21

3.5.1.    Zone pentru motociclete/biciclete.....................................................................................22

3.5.2.    Zone de parcare pentru persoanele cu handicap...........................................................22

4.    MASURI PROPUSE PENTRU STABILIREA TARIFULUI........................................................23

5.    FOLOSIREA TERENURILOR.........................................................................................................25

6.    IMPLICAREA SECTORULUI PRIVAT............................................................................................26

7.    IMPLEMENTARE................................................................................................................................28

7.1.    Masuri orizontale....................................................................................... 31

7.2.    Masuri verticale........................................................................................................................33

8.    AMPLASAREA VIITOARELOR ZONE DE    PARCARE...........................................................35

8.1.    Prezentare generala...............................................................................................................35

8.2.    Programarea parcajelor subterane..................................................................................35

8.3.    Locația parcajelor auto subterane....................................................................................37



9. CONCLUZII..........................................................................................................................................48

9.1.    Aspecte generale......................................................................................................................48

9.2.    Reducerea cererii de parcare...............................................................................................49

9.3.    O MAI BUNA FOLOSIRE A CAPACITATII EXISTENTE........................................................................50

9.4.    Creșterea ofertei de parcare pe strada............................................................................50

9.5.    Creșterea ofertei de parcare in afara străzii..................................................................50

9.6.    Utilizatori specifici...................................................................................................................51

9.7.    Asigurarea cadrului legal si logistic in vederea implementării...................................51

ANEXE..................................................................................................................................................53

Anexa nr.1..........................................................................................................................................54

Identificarea zonei centrale a Municipiului București...........................................................54

Anexa nr.2..........................................................................................................................................56

Memorandum privind aspectele juridice si organizationale generale actuale ale

parcării in București........................................................................................................................56

Anexa nr.3..........................................................................................................................................98

Propunere pentru Regulament privind regimul spatiilor......................................................98

DE PARCARE .........................................................................................................................................98

Anexa nr.4........................................................................................................................................108

Propunere prmnd locațiile de parcare subterana in centrul orașului București.....108

Anexa nr.5........................................................................................................................................117

Documente de fundamentare.......................................................................................................117

CONFORM cu

ORIGINALUL





Bucurestiul este capitala României si, in același timp, cel mai mare oraș, centru industrial si comercial al tarii. Populația de peste doua milioane de locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala după mărime din Uniunea Europeana.

Municipiul București are o suprafața de 228 km2 si este alcătuit din sase sectoare administrative, care sunt numerotate in sensul acelor de ceasornic. Primăria Generala administrează orașul si este condusa de Primarul General. Cele sase sectoare sunt conduse de o primărie proprie, iar fiecare sector are in administrație o parte din centrul orașului.

După anul 1990, numărul vehiculelor a crescut foarte mult, iar parcarea a devenit o problema foarte mare pentru fiecare posesor de vehicul, in particular in centrul orașului. De asemenea, exista străzi si intersecții care pe perioada zilei sunt foarte aglomerate si practic blocate.

In general, circulația este foarte dificila in București la orele de vârf, dar incepe sa devină dificila si in afara orelor de vârf. De asemenea, datorita traficului nivelul poluării este mare si in multe zone ale orașului, noxele depasesc limitele permise.

Practic in acest moment in București sistemul rutier este complet neadaptat la numărul de vehicule care circula in fiecare zi. Din ultimele statistici rezulta ca numărul de autovehicule înmatriculate in București depășește un milion, la care se mai adauga si cele in tranzit, iar sistemul rutier nu a fost extins corespunzător, ramanand dimensionat pentru 200.000 de vehicule.

(CONFORM CU

originalul




Primăria Mu iului București

S5'PiUJS^_

‘arcarOe'wtpriul municipiului București


/ CsiSUîÂA TWWCA x\l sr4 sutww» mli 

C.Q-wB-

Chiar daca in viitor se vor construi noi artere^tradale, acest lucru nu mai este posibil in centrul orașului si este necesar sa se'îdentifice modalitati care sa descurajeze folosirea vehiculelor in aceste zone.

In paralel este necesar sa se asigure facilitați de parcare prin construirea de parcari subterane si sa se ofere alternative de transport in comun.

De asemenea, este necesara introducerea unor reglementari unitare privind parcarea autovehiculelor si gasirea unor modalitati eficiente de stimulare a respectării acestor reglementari.

Astfel, analizand natura problemelor cu care se confrunta, Primăria Generala a hotarat sa abordeze soluționarea acestora pe baza unei strategii privind dezvoltarea sistemului de parcare in București.

Strategia are la baza „Studiul complex asupra transportului urban in orașul București si aria sa metropolitana” realizat de Agenția de Cooperare Internaționala din Japonia (JICA) care cuprinde un Mașter Plan (Plan General de Transport), upgradat prin noul Mașter Plan de transport elaborat de către WSP Group - Anglia.

Printre proiectele prioritare recomandate de Mașter Plan pentru a fi executate se afla si realizarea unui sistem de parcare in zona centrala, prin construirea unui număr de 15.000 locuri de parcare, pentru care va fi necesara revizuirea cadrului legislativ si instituțional (revizuirea legilor din domeniu, infiintarea unui nou organism care va coordona întreaga activitate, modificarea sistemului pentru a permite aportul de capital).

Strategia acopera toate aspectele referitoare la parcare in Municipiul București si furnizează un cadru prin care Primăria realizează propriul plan de




CONFORMCUl ORIGINALUL (


administrare a parcărilor care este un Planului Local de Transport.

Pentru realizarea acestui obiectiv Primăria Municipiului București a primit un grant de la Banca Europeana pentru Reconstrucție si Dezvoltare, ca finanțare a proiectului “Strategie de Parcare si Servicii de Consultanta pentru Parteneriatul Public Privat in București", care are drept scop elaborarea unei Strategii de Parcare privind zona centrala a orașului.

Aceasta este amplasata in interiorul inelului central al Municipiului București, cuprinsa intre următoarele artere: Sos. Ștefan cel Mare, B-dul lancu de Hunedoara, Sos. Nicolae Titulescu, Sos. Orhideelor, B-dul Vasile Milea, B-dul Geniului, Str. Progresului, Sos. Viilor, Sos. Olteniței, Calea Văcărești, Sos. Mihai Bravu.

Strategia va fi supusa spre aprobare Consiliului General al Municipiului București. împreuna cu Strategia, Consultantul prezintă si Planul de Acțiune care prezintă etapele pe termen scurt si mediu pentru aplicarea strategiei.

Deși Strategia de Parcare face referire la zona centrala, aceasta poate fi extinsa la intreg orașul si la Zona Metropolitana a Municipiului București.

1.2. Scopul Strategiei de Parcare

Principalul scop al Strategiei de Parcare este realizarea unui cadru legal pentru dezvoltarea investițiilor in domeniul parcărilor publice, pentru a asigura necesarul de locuri de parcare, concomitent cu descurajarea deplasărilor cu autovehiculul propriu.




CONFORM CU ORIGINALUL


• sa asigure aplicarea efectiva a reglementarilorprivrnd parcarea;

•    sa conducă la reducerea cererii de parcare prin imbunatatirea transportului public si a transportului nemotorizat;

•    sa stimuleze reducerea traficului in zona centrala;

•    sa faciliteze circulația pietonilor pe trotuare;

•    sa mareasca numărul locurilor de parcare si accesiblitatea la spatiile de parcare in general si pentru persoanele cu handicap in particular;

•    sa reducă perioada de parcare a vehiculelor in centrul orașului si pe

străzi;

•    sa asigure administrarea parcajelor si sa imbunatateasca serviciile de parcare;

•    sa imbunatateasca fluxul circulației, prin reducerea zonelor de aglomerație;

•    sa contribuie la reducerea poluării prin scăderea numărului de vehicule care circula;

•    sa conducă la străzi mai sigure pentru pietoni, bicliclisti, motociclisti si șoferi;

•    sa faciliteze imbunatatirea accesului pentru vehiculele de urgenta si transport public;





'Wi'ou,    ©?.<1. 2-QC&



CONFORM CU ORIGINALUL


1.3. Rolul parcării



Strategia de parcare este unul dintre elementele esențiale ale administrării unui oraș.

Astfel, strategia de parcare trebuie sa fie integrata intr-un cadru mai larg care influențează folosirea terenului, transportul si traficul.

Principalul scop al strategiei este creșterea folosirii transportului public, in paralel cu dezvoltarea facilităților de parcare, pentru a avea rezultatele dorite.

Oferta si tarifele pentru parcare influențează modul in care oamenii călătoresc către locurile de munca, divertisment sau magazine, si modul in care folosesc autovehiculele private.

Strategia de parcare va avea efect, direct sau indirect, asupra calitatii vieții pentru rezidenti si asupra calitatii mediului prin reducerea poluării.

De asemenea, strategia va avea efect asupra blocajelor in circulație, prin eliminarea lor, asupra puterii de atracție a zonelor urbane si a performantelor financiare. Prea multe locuri de parcare pot conduce la degradarea spatiilor urbane in timp ce prea puține locuri de parcare pot afecta viabilitatea activităților comerciale.

Strategia propusa are la baza o abordare zona cu zona a zonei centrale a orașului avand in vedere situația actuala si anume blocajele de circulație care sunt foarte întâlnite in centrul orașului.

1.4. Structura Strategiei de Parcare

Strategia de Parcare este alcatuita din Strategia de Parcare propriu-zisa si Anexele sale: Anexa Nr. 1 - Identificarea zonei centrale a Municipiului Bucureșți^»Ane^a Nr. 2 - Memorandum privind aspectele juridice si








organizationale generale actuale ale parcării in București; Anexa Nr. 3 - Propunere pentru regulament privind regimul spatiilor de parcare; Anexa Nr. 4 - Propunere privind locațiile de parcare subterana in centrul orașului București; Anexa Nr. 5 - Documente de Fundamentare.

Strategia de parcare cuprinde conținutul cadru si liniile directoare generale cu estimarea pe termen scurt si mediu a cererii numărului de locuri de parcare.

CONFORM CU

ORIGINALUL




IOIRECTIA -ț JXNERALA 'astructub* șiserm«i PUBLICE is/J






Masurile de eliminare a parcajelor pe strada se pot aplica in toate zonele, cu excepția celor unde nu exista alte facilitați de parcare.

Pentru început problema parcării pe strada poate fi rezolvata, intr-o mica măsură, prin folosirea pentru parcare doar a unei parti a străzii.

Acolo unde exista competiție pentru spațiu, in mod normal trebuie sa se acorde prioritate staționarilor pe termen scurt, care trebuie sa fie cele mai convenabile pentru persoanele care merg in vizita sau la cumpărături.

Pentru stabilirea parcajelor pe strada va trebui sa se acorde de asemenea prioritate zonelor pentru rezidenti, unde nu exista posibilitatea dezvoltării altor tipuri de facilitați de parcare.

Pentru imbunatatirea siguranței si modificarea comportamentului privind parcarea este necesar ca:

- numărul parcajelor cu plata pe strada sa creasca;

- șa fie aplicate verificări si limitări ale parcării pe strada;








sa se faca verificări si sa se aplice sancțiuni care vor conduce la limitarea parcării pe strada.

Acest lucru va implica si folosirea de indicatoare de circulație si marcaje care sa menționeze reglementarea aplicata in zona respectiva, si de masuri care ca incurajeze șoferii sa respecte aceste reglement

CONFORM cu

ORIGINALUL


2.2. Parcajele in afara străzii

Acest tip de parcare va trebui luat in considerare cu precădere avand avantajul ca poate reduce gradul de ocupare a străzii rezultând in acest fel o imbunatatire a traficului si a transportului public.


In cazul acestor facilitați este important si modul de folosire!

deoarece pentru amenajarea parcajelor este nevoie de teren in afaragstrazii.

Pentru a se obține un număr mai mare de locuri de parcare, in cazul in care nu exista spațiu suficient, se pot construii parcaje etajate, insa evoluția generala trebuie sa fie construirea parcajelor subterane, datorita impactului vizual si al lipsei de spațiu pentru construirea de clădiri pentru parcaje.

Trebuie acordata prioritate facilităților de parcare subterane care pot fi administrate in același timp cu parcajele de suprafața.

Construirea parcajelor subterane este condiționată de planificarea folosirii terenurilor si constituie un avantaj pentru ca fiind subteran, la suprafața terenul poate fi folosit si in alt scop precum parcuri, parcaje de suprafața, etc. De asemenea, pot fi construite mai multe niveluri subterane rezultând un număr de locuri de parcare mai mare pe o suprafața data.







Un alt avantaj al construirii parcajelor subterane este reducerea costurilor de construcție in cazul in care sunt construite simultan cu parcaje supraterane sau infrastructuri asemanatoare.

2.3. Concluzie

Având in vedere gradul de ocupare a străzii de către vehiculele parcate, care are drept rezultat blocajele in trafic, in prezent cea mai buna soluție ar fi diminuarea numărului de parcaje pe strada, incercarea eliminării lor treptate si amenajarea a cat mai multe parcaje in afara străzii, de suprafața sau subterane.

CONFORM CU ORIGINALUL






CONFORM CU

ORIGINALUL


Parcarea este un element esențial care trebuie luat in considerare atunci când se dorește crearea unui mediu rezidențial atractiv. Unele zone rezidențiale nu pot asigura locuri pentru parcare datorita spațiului limitat. De exemplu, unele dintre vechile zone rezidențiale din centrul orașului nu sunt prevăzute cu garaje sau alte faciliati de parcare. Astfel ca cei mai multi dintre rezidenti parcheaza vehiculele pe trotuare, incurcand circulația pietonilor, sau chiar pe strada, creând probleme de vizibilitate pentru șoferi, sau blocând circulația datorita faptului ca in zonele centrale străzile sunt destul de inguste.

Un aspect deosebit al parcării in București este alocarea spatiilor de parcare pe strada pentru rezidenti. Numerele de înregistrare ale vehiculelor sunt scrise pe asfalt pentru a garanta personalizarea. Aceste locuri sunt situate pe domeniul public la mai puțin de 30 metri de clădire. Conform celor prezentate in Figura 1, numărul spatiilor de acest tip este de aproape 40.000 in intreg Municipiul. De asemenea, in grafic este prezentata distribuitia pe Sectoare.



/.f





Stabilirea acestor locuri este făcută de fiecare Sector in sunt situate spatiile de parcare, prin instituția subordon “Administrația Domeniului Public".

Zonele rezidențiale aflate in aproprierea zonelor come de parcare, au aproape in permanenta vehicule ale vizitatorilor parcate pe strada, reducând in acest fel locurile de parcare disponibile pentru rezidenti si vizitatorii lor.

3.1.2. Masuri strategice propuse

CONFORM CU ORIGINALUL


In zonele rezidențiale unde exista o cerere mare pentru parcarea pe strada atat din partea rezidentilor cat si a nerezidentilor, va trebui sa se stabilească categoria de utilizatori care are prioritate si nivelul de confort.

NINOCSA



PA^IN^IN^

GENERAU Ol

L\T? & SERviăi Si

W/tau, 904200â


/z7


a. Parcarea pe strada

In zonele rezidențiale, oferta si administrarea de parcaje pe strada va trebui sa acorde prioritate cererii rezidentilor si a vizitatorilor lor, sa diminueze parcarea pe strada a vehiculelor care aparțin nerezidentilor si sa recunoască faptul ca limitarea furnizării de locuri de parcare pe strada este o opțiune viabila pentru managementul traficului.

In primul rând parcarea pe strada in zonele rezidențiale trebuie sa ia in considerare activitatile asociate rezidentilor, iar acolo unde este posibil, proprietățile rezidențiale trebuie sa poata oferii locuri de parcare pentru rezidenti pe propria proprietate.

In unele locuri va fi necesara stabilirea de restricții pentru parcarea pe strada pentru a controla cererea de locuri de parcare pentru nerezidenti.

In noile zone de limitare a parcării, monitorizarea punerii in aplicare a reglementarilor privind restricțiile existente reprezintă un element important pentru eficientizarea managementului parcărilor in special in zonele in care este o mare competiție pentru parcarea pe strada.


este mai mare decât oferta ar trebui sa fie amenajate si facilitați de parcare subterane.

3.2. Zonele de afaceri

3.2.1. Masuri strategice propuse

Cererea de parcare pentru zonele comerciale si de afaceri variaza in funcție de nevoile si tipul afacerii si a activităților conexe. Municipiul București are diferite tipuri de zone comerciale/de afaceri: Centrul Orașului, zonele suburbane sau zonele industriale, precum si un număr de instituții speciale (spitale, scoli, universități, baze sportive, etc.).

Pentru o mai buna intelegere a acestui sector, masurile strategice pentru zonele de afaceri au fost impartite in felul următor:

1.    Masuri strategice generale pentru zonele de afaceri care se aplica tuturor zonelor de afaceri si activităților conexe;

2.    Masuri strategice pentru zonele comerciale care se concentrează asupra ofertei de parcare pe si in afara străzii;

3.    Masuri strategice pentru Centrul Orașului care cuprind activitati mult mai diverse si complexe, adaptate pentru o cerere de parcare mai mare fata de



//



a. Masuri Strategice Generale pentru Zonele de Afaceri

Una dintre masuri este descurajarea deplasării angajatilor cu autoturismul propriu si încurajarea acestora sa se deplaseze la locurile de munca cu mijloacele de transport in comun.

Experiența a aratat ca de obicei șoferii nu folosesc parcajele in afara străzii daca intrările in zonele de parcare sau chiar spatiile de parcare nu sunt identificate de aceștia. De aceea, parcajele in afara străzii si intrările in parcaje trebuie sa fie vizibile șoferilor si ușor accesibile, in mod particular daca strada este ocupata.

Exista situații in care nevoia de parcare pentru afaceri poate diferi intre anumite intervale orare. In acest caz facilitățile de parcare pentru afaceri ar putea fi impartite cu alte activitati, in loc sa existe doua zone de parcare separate.

Trebuie luata in considerare crearea de zone de staționare speciale pentru taxi, care sa nu se suprapună cu zonele pentru stațiile de transport in comun.

De asemenea, trebuie amenajate parcaje pentru vehiculele foarte grele, a căror intrare in oraș este interzisa, care in acest moment parcheaza pe strada împiedicând desfasurarea in siguranța a circulației.


/<?



b.    Masuri Strategice pentru Zonele Comerciale

Din motive de siguranța sau pentru a reduce deteriorarea străzii, si pentru a evita aglomerările, blocajele si chiar accidentele, serviciile de incarnare si descărcare de marfa trebuie sa se realizeze in locuri special amenajate.

c.    Masuri Strategice pentru Centrul Orașului

1. Prezentarea situației actuale

Zona definita ca fiind Centrul Orașului este cuprinsa intre următoarele artere: Sos. Ștefan cel Mare, B-dul lancu de Hunedoara, Sos. Nicolae Titulescu, Sos. Orhideelor, B-dul Vasile Milea, B-dul Geniului, Str. Progresului, Sos. Viilor, Sos. Olteniței, Calea Văcărești, Sos. Mihai Bravu, conform Anexei nr. 1.

Parcarea este un element important pentru desfasurarea cu succes a activităților in zona centrala a orașului. Deși sunt asigurate servicii de transport public la un nivel destul de ridicat, numărul de vehicule care vizitează aceasta zona este foarte mare si in continua creștere.

In aceasta zona exista spațiu limitat care este ocupat de vehicule, camioane staționate, etc.

2. Masuri strategice propuse


Masurile strategice propuse sunt:


CONFORM CU

ORIGINALUL



• diminuarea ofertei de parcare pe strada in zonele in care se imbunatatirea nivelului de confort in trafic si fluidizarea traficului;

• încurajarea parcării pe termen lung in facilitați de parcare in afara străzii;







• staționarea temporara in spatiile de parcare pe strada a vehiculelor pentru activitatile comerciale.

Pe străzile din Centrul Orașului, parcarea va trebui sa fie administrata cu atentie pentru a asigura un echilibru intre cererea de parcare, vizibilitate si confort. Se va acorda prioritate parcării pe termen scurt in faciliatile de parcare in afara străzii.

d. Masuri strategice pentru zonele industriale

De obicei in zonele industriale exista foarte puține probleme cu parcarea pe strada deoarece societățile comerciale dețin propriile parcaje, dar oricum va trebui sa se acorde atentie zonelor cu potențiale probleme de parcare.


CONFORM CU ORIGINALUL


timpului liberfcultura—


3.3.1. Prezentarea situației actuali

In Municipiul București exista multe oportunități pentru recreere, petrecere a timpului liber si activitati culturale, dar asigurarea locurilor de parcare pentru aceste facilitați este o mare problema.

De asemenea, furnizarea de locuri de parcare pentru evenimente foarte mari creaza aglomerație pe străzile invecinate, intrerupand fluxul traficului inainte, in timpul si după aceste evenimente.

Odata ce locurile de parcare au fost ocupate, in aproprierea evenimentului incep sa se ocupe si cele aflate in vecinătate in zonele rezidențiale sau cele ilegale aflate pe sau in afara străzii si astfel apar probleme de siguranța a traficului atunci când vehiculele incearca sa iasa din sau sa intre in trafic.

3.3.2. Masuri strategice propuse

Folosirea acestor facilitați va avea drept rezultat creșterea ofertei de spatii de parcare.

Unul dintre efectele negative va fi transferul cererii in unele dintre zonele rezidențiale atunci când aceste spatii sunt ocupate, dar administrarea si managementul surselor de parcare va trebui sa rezolve aceasta problema, iar in unele cazuri vor fi necesare masuri temporare sau folosirea facilităților pentru zonele de recreere/petrecere a timpului liber/cultura pentru a rezolva problemele legate de siguranța si confort asociate parcării la intamplare.

Unde este posibil, vor trebui furnizate facilitați de parcare special amenajate pentru aceste zone iar unde parcarea este o problema importanta va trebui sa se stabilească o balanța intre oferta de parcare si siguranța traficului.

Având in vedere ca activitatile legate de recreere/petrecerea timpului liber/cultura au loc doar intr-o anumita perioada a saptamanii, ar trebui luata in considerare si oportunitatea împărțirii facilităților de parcare destinate acestor zone cu alte zone (rezidențiala, de afarceri, etc.) sau alte activitati care au loc la ore sau in zile diferite.

Pentru a minimiza impactul asupra rezidentilor si vizitatorilor lor, in zonele rezidențiale, va trebui sa se ia in considerare oferta si administrarea de



amplasarea facilităților de par&arer'park & ride" se face de obicei in zona marginala a unui oraș in apropierea stațiilor de autobuz, metrou sau gări pentru a ușura legătură cu alte mijloace de transport.

Aceste facilitați permit posesorului de vehicul sa il parcheze intr-un loc special amenajat si sigur, si sa isi continue calatoria spre centrul orașului cu mijloace de transport public sau cu alte mijloace nemotorizate.

Capacitatea limitata de parcare pe care o poate furniza centrul orașului ar putea fi rezolvata prin crearea facilităților de parcare “park & ride” care sa fie ușor accesibile cu vehiculul si sa furnizeze o legătură rapida si ușoara la mijloacele de transport in comun.

Aceste facilitați de parcare “park & ride", a căror introducere este susținuta si de Mașter Plan, sunt o modalitate foarte buna de rezolvare a problemelor privind parcarea prin integrarea in sistemul public de transport, care va trebui sa fie luata in considerare pe viitor avand in vedere ca in prezent numărul de vizitatori din afara orașului este destul de scăzut si ca aceasta strategie face referire in principal la zona centrala a orașului.

3.5. Masuri strategice propuse pentru alte tipuri de zone de parcare

In cadrul strategiei de parcare va trebui sa se tina cont si de amenajarea separata sau in cadrul parcărilor a următoarelor zone:



3.5.1.    Zone pentru motociclete/biciclete

Primăria va trebui sa includă in planurile privind parcarea si propuneri referitoare atat la piste speciale pentru circulația bicicletelor avand in vedere si ca acest mijloc de transport este o modalitate de a reduce poluarea cat si la furnizarea de facilitați de parcare, sigure si ușor identificabile pentru biciclete si motociclete sau alte mijloace de transport pe doua roti.

Pistele speciale pentru circulația bicicletelor trebuie sa fie bine delimitate de zonele pietonale.

3.5.2.    Zone de parcare pentru persoanele cu handicap

Facilitățile de parcare, indiferent de tip, trebuie sa includă si locuri de parcare rezervate persoanelor cu handicap, astfel incat printre obiectivele politicii de parcare sa fie incluse si următoarele:

•    facilitarea accesului persoanelor cu handicap la locurile de parcare;

•    furnizarea de locuri de parcare gratuite in toate facilitățile de parcare;

•    numărul si locația locurilor de parcare ar trebui stabilite impreuna cu persoanele cu handicap sau instituțiile care ii reprezintă;


Trebuie sa existe o continua tendința de a proteja accesiblitatea si oferta de parcare in general, acest lucru putandu-se face prin elaborarea unei metode de stabilire a tarifului care sa reflecte costurile economice.

‘xk^Parcare este un element important sport si trafic, si poate fi folosita


Metoda de stabilire a


pentru strategia de parcare, ^eategiac^ Pentru:

•    a reduce problemele de parSă^m^o anumit

WNFORM CU ORIGINALUL


•    a reduce traficul vehiculelor intr-o anumita zon

a;


•    a obține venituri care sa acopere costurile pentru întreținerea facilităților de parcare sau pentru alte scopuri;

•    a incuraja parcările pe termen lung si mediu in facilitățile de parcare special amenajate sau in afara centrului orașului.

Pentru parcajele de suprafața pot fi stabilite tarife care sa fie coordonate cu tarifele pentru parcajele subterane. Acestea pot fi diferite de la o zona la alta, sau pot fi variabile in funcție de perioada din zi.

Va trebui sa se stabilească tarife diferențiate astfel incat sa se încurajeze parcarea in parcajele subterane si sa descurajeze parcarea pe strada.

Tarifele pentru parcajele pe strada ar trebui sa fie mai mari decât tarifele pentru parcajele in afara străzii.

De asemenea, o alta metoda este stabilirea de tarife diferențiate in funcție de perioada din zi, care poate fi aplicata in parcajele cu rotatie, si anume



in timpul zilei pentru vizitatori sa existe un tarif iar seara pentru rezidenti un alt tarif.

Metoda de stabilire a tarifului poate fi un element important si in rezolvarea problemelor legate de aglomerația pe străzi. Astfel, acolo unde exista parcaje pe strada se poate stabili un tarif mai mare care sa influențeze posesorul de vehicul sa aleaga un loc de parcare in afara străzii, unde se aplica un tarif mai mic.

De asemenea, metoda de stabilire a tarifului poate avea impact si asupra poluării. Se știe ca centrul orașului este o zona foarte poluata. Dar prin stabilirea unor tarife mai ridicate in zona centrala a orașului posesorii de vehicule vor fi determinați sa folosească facilitățile de parcare aflate la marginea sau in afara acestei zone. Astfel incat reducerea numărului de vehicule care circula in zona centrala va avea un impact benefic asupra mediului.


CONFORM CU ORIGINALUL




Amenajarea facilităților de parcare presupune ocuparea unor terenuri. Modul de folosire al terenurilor este un alt element important al strategiei de parcare.

Din punctul de vedere al modului de folosire al terenurilor exista doua categorii de parcaje: cele care ocupa termporar si cele care ocupa definitiv un teren.

In categoria parcajelor care ocupa temporar un teren sunt incadrate parcajele subterane. In acest caz, terenul va fi ocupat numai pe perioada de construire efectiva a parcajului, după aceasta perioada terenul putând fi folosit in alt scop cum ar fi de exemplu pentru parcuri.

In categoria parcajelor care ocupa definitiv un teren ar putea fi parcajele in afara străzii si parcajele “park & ride” construite la suprafața.

Astfel, cele mai avatajoase facilitați de parcare din punctul de vedere al folosirii terenurilor sunt cele subterane.


Implicarea sectorului privat ar trebui sa fie un avantaj pentru strategia de parcare daca se tine cont de faptul ca sectorul privat ar putea face disponibila infrastructura si tehnologia care nu ar putea fi achizitionata de la bugetul de stat datorita costurilor mari.

Prin implicarea sectorului privat se vor obține facilitați de parcare in afara străzii de o calitatea mai buna.

Cu toate acestea implicarea sectorului privat poate fi destul de greu de controlat si influențat daca se tine cont de situația actuala.

De aceea va trebui sa se ia diferite masuri pentru a stabili inca de la inceput un cadru general clar care sa cuprindă responsabilități si obligații clare si care sa ofere transparenta maxima privind stabilirea si colectarea tarifelor, astfel incat sa nu existe dubii in ceea ce privește sumele colectate.

Pentru implicarea sectorului privat va trebui luata in considerare, in funcție de mai multe criterii, cea mai potrivita alternativa de Parteneriat Public Privat pentru Municipiul București. Toate alternativele disponibile vor fi comparate in Planul de Acțiune din mai multe perspective si va fi selectata cea care corespunde necesităților.

Implicarea sectorului privat se poate face prin procesul public de licitație, putandu-se alege concesionarea pe o anumita perioada de timp in sistem de Parteneriat Public Privat.

De asemenea, vor trebui realizate modificări ale cadrului legal precum:



Primăria M



•    introducerea de noi prevederi legale privind implicarea sectorului privat in activitatile de funcționare a serviciilor de parcare emise de autoritățile centrale si locale;

•    identificarea si evaluarea restricțiilor din legislația privind achiziția publica, legislația generala si reglementările locale privind accesul sectorului privat la activitatile de funcționare a serviciilor de parcare;

•    emiterea de amendamente la reglementările locale pentru a asigura accesul efectiv al sectorului privat la activitatile de funcționare a serviciilor de parcare.

CONFORM CU ORIGINALUL

iM INOGSA






Primăria Mui




De asemenea, Primăria Municipiului București stabilește reglementari si termeni de referința pentru managementul serviciilor de parcare.

Implementarea Strategiei de Parcare va depinde in mod special de asigurarea resurselor financiare necesare si a facilităților de parcare corespunzătoare. Este vital ca pentru indeplinirea obiectivelor acestei Strategii sa se asigure facilitați corespunzătoare atat pe strada cat si in afara străzii accesibile publicului si pentru care sa fie stabilite tarifele potrivite.

Pentru zonele de parcare controlate va fi nevoie de personal suficient care sa realizeze monitorizarea implementării unui sistem integrat de parcare.

Situația actuala

Este foarte important sa existe un cadru legal adecvat, necesar pentru implementarea strategiei. Atat la nivel național cat si la nivel local exista legi si reglementari privind parcarea si modalitatea de contractare a serviciilor si lucrărilor pentru parcari.

Trebuie făcute unele modificări care sa corespunda obiectivelor strategiei de parcare, avand in vedere ca unele legi si reglementari trebuie actualizate sau cuprind termeni vagi sau ambigui. Printre exemple se pot enumera următoarele:




CONFORM CU ORIGINALUL




iRE ^MRITORIUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

'

reglementările legale privind circulatrat.-iț^H'hs^d doua concepte diferite

referitoare la parcari: “parcare” si “staționare". In multe cazuri, aceste definiții se aplica acelorași acțiuni. Datorita definiției actuale a “staționarii”, parcarea pe străzi si trotuare este acceptata in mod legal si este gratis aproape oriunde este posibil din punct de vedere fizic;

•    legislația romana nu imparte parcările in: parcarea pe strada si parcarea in afara străzii. In schimb, Reglementările Cadru ale Guvernului si Reglementările de Parcare in București stabilesc 3 categorii de parcari:

(i) parcare de reședința, (ii) parcare de utilitate publica si (iii) parcare de utilitate privata;

•    parcajele de reședința, parcajele de utilitate privata si parcajele de utilitate publica sunt reglementate in mod neclar. In plus, diferența dintre “Parcarea pentru Utilitate Publica” si “Parcarea de Utilitate Privata” nu este destul de clara in legislație. “Parcarea de Reședința", conform definiției, este politica publica împotriva garajelor in clădirile rezidențiale (pe cheltuiala Domeniului Public).

Anexa nr. 2 cuprinde un Memorandum privind aspectele juridice si organizationale generale actuale ale parcării in București.

Propuneri

Anexa nr. 3 prezintă o propunere de regulament privind regimul spatiilor de parcare.

De obicei, pentru implementarea schemelor de parcare nu este necesara o perioada mai mare de doi ani. Astfel ca pentru a se asigura o desfășurare continua a schemelor vor trebui stabilite zonele cu prioritate si scheme care sa le includă.

ozo^.qooS

?/



Implementarea strategiei trebuie sa se faca prin proiectarea si construirea unor pachete de locații (loturi) care sa acopere o anumita zona geografica (schema de parcare).

Pentru a garanta ca spatiile din parcările subterane sunt ocupate de automobile trebuie sa se aplice masuri astfel incat acestea sa nu poata parca oriunde pe trotuare sau in alte locuri neadecvate. In acest sens, simultan cu parcările subterane vor intra in vigoare si parcaje reglementate pe strada.

Lucrările pentru spatiile de parcare subterane si de suprafața trebuie coordonate. In final, intreaga zona centrala a orașului București trebuie sa aiba toate locurile de parcare tarifate, si trebuie stabilite bariere fizice (borne, borduri înalte, etc.) pentru a preveni fizic orice parcare ilegala.

Se recomanda ca dimensiunile locurilor de parcare sa nu fie aceleași in tot orașul, aplicând soluții de la caz la caz. Trebuie insa sa existe o anumita omogenitate.

O alta recomandare este realizarea de spoturi publicitare care sa faca reclama cu mai multa intensitate facilităților subterane de parcare.

De asemenea, se recomanda combinarea metodei rotației si a rezidentilor intr-un loc, pentru a profita de economiile de scala fara probleme legate de operațiuni dificile. Aceasta metoda poate fi foarte utila.

In aceasta privința, limita de 1.000 de locuri nu este absoluta insa se va evita depășirea a 1.000 de locuri pentru rotatie daca necesitatea acesteia nu este strict demonstrata de studii ad hoc.

[conform cu

ORIGINALUL


Strateg



IPrimaria Municipiului București

PARCARE t^^ORIUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ViP.Lffik l-ți'.


"I

C.6-52®’ ț

Crearea de spatii de parcare sub limitâ^^ȘQQ^&jri poate fi profitabila daca acestea sunt destinate doar pentru rezidenti.

Strategia de parcare are la baza doua tipuri de masuri:

•    Masuri ‘‘orizontale2’ pregătitoare, care susțin toate activitatile fizice: cadrul legal, aspecte organizatorice, etc.

•    Masuri “verticale”, care vizeaza construirea tuturor tipurilor de parcaje (subterane si de suprafața pentru rezidenti si vizitatori), precum si masuri conexe cum ar fi: renovarea trotuarelor, reamenajarea benzilor de circulație si a zonelor de incarcare.

7.1. Masuri orizontale

Strategia se poate implementa cu succes numai prin asigurarea unei capacitati administrative eficiente in cadrul Municipalității. Prin urmare, cea mai urgenta măsură o constituie înființarea unei Unități destinate exclusiv managementului parcărilor in București. Necesitatea înființării unui nou organism este susținuta si de Mașter Plan.

Aceasta unitate trebuie sa fie formata din specialiști în finanțe, construcții, aspecte juridice, trafic, aspecte sociale, etc. Unitatea nu trebuie să fie una nouă, ci poate avea la bază unitățile existente. Poate fi un compartiment in cadrul aparatului propriu al Consiliului sau o instituție in subordinea acestuia, dar care sa aiba autonomie de implementare.

Unitatea, susținută la nevoie de Consultanți externi, va trebui să facă față aspectelor privind următoarele chestiuni:



funcționare, etc.);

•    analize de fezabilitate economica, parametrii financiari de profit si critici;

•    politica de competiție si procesul de ofertare;

•    propunerea de reglementari pentru parcare;

•    organizarea de licitații, etc.;

Responsabilitățile Unitatii vor acoperi următoarele zone:

•    punerea in aplicare a reglementarilor avizate de instituțiile abilitate;

•    constatarea contravențiilor si aplicarea de sancțiuni;

•    indeplinirea rolului de centralizator al informațiilor privind parcarea la nivelul Municipiului București si al Zonei Metropolitane a Municipiului București;

•    monitorizarea implementării schemelor de parcare;

•    implementarea, una dintre cele mai importante componente ale politicii privind parcarea din București;

•    implementarea unei metode eficiente de colectare a amenzilor în zonele nou tarifate și în împrejurimi;

•    asigurarea informațiilor pentru cetățeni și utilizatori privind funcționarea sistemului de parcare, disponibilitatea si tarifele practicate;

•    analizarea profitabilității;

•    evaluarea implementării schemelor de parcare si propunerea de masuri de ajustare.



7.2. Masuri verticale

Cea mai matura activitate o constituie dezvoltarea parcajelor auto subterane concesionate, pregătite de Municipalitate, prin licitație publica. Aceasta măsură trebuie sa fie demarata începând de anul viitor.

Pentru fiecare zona, procesul trebuie sa includă următoarele acțiuni:

- In general definirea detaliata a zonei si concesionarea facilităților de parcare din zona prin licitații publice. In contractul de concesionare se specifica:

•    prețul pentru client;

•    alte beneficii pentru dienti si cetateni;

•    responsabilitățile concesionarului privind procesul de reinnoire a străzilor asociat cu locurile de parcare la margine trotuarului din zonele adiacente;

•    zonele in care concesionarul va amenaja si administra locurile de parcare la suprafața;

•    condițiile in care concesionarul poate beneficia de zone de suprafața pentru locuri de parcare, si responsabilitățile sale privind calitatea facilităților de parcare pe care trebuie sa le amenajeze si condițiile de administrare.



-    Permise rezidenti pentru parcarea pe strada: alocarea de permise de parcare la marginea trotuarului in cadrul zonei. Procesul trebuie sa fie transparent - in cazul in care cererea e mai mare decât oferta, se va realiza un sondaj intre solicitanti. Permisele trebuie asociate reședinței - schimbarea reședinței presupune pierderea dreptului la permis. In schimbul unei taxe anuale mici, permisul permite parcarea in zona specificata pentru un autovehicul corect identificat (mașină, motocicletă, furgoneta, etc.).

-    Parcarea prin rotatie pe strada: permisa oricui in schimbul unei taxe definite in contractul de concesiune. Introducerea unor limite privind durata parcării adaptate la fiecare zona.

-    Locuri de parcare pentru rezidenti in afara străzii: daca sunt necesare parcaje subterane, procesul de rezervare trebuie asociat reședinței, cu un tarif special plafonat.

-    Locuri de parcare pentru vizitatori in afara străzii: concesionarul trebuie sa adapteze tarifele la cele aprobate in oferta si contractul de concesiune;

CONFORM CU

ORIGINALUL j




Este evident ca asa numitele activitati “orizontale” trebuie implementate cat mai curând posibil. Construirea de noi spatii subterane trebuie sa fie o prioritate pentru selectarea zonelor.

O referința de programare este aceea ca in viitorul apropiat 2010 vor fi necesare 30.000 locuri pentru parcarea subterana, iar în următorii 10 ani cererea va creste pana ia aproximativ 90.000 locuri. Aceasta cifra din urma presupune o reducere a cererii ca urmare a tarifelor si transferul cererii de la autovehicule către transportul public. Cu toate acestea, această necesitate imensa va fi parțial satisfăcuta de clădirile noi cu garaje private si, prin urmare, necesitățile viitoare nu vor fi probabil asa de mari ca cele estimate.

8.2. Programarea parcajelor subterane

Necesitatea sus menționata presupune un efort de construcție important. Pentru a satisface toate necesitățile ce vor aparea in viitorul indepartat, se impune construirea, in medie, a aproximativ 9.000 de locuri de parcare in fiecare an.

întrucât construirea si modernizarea fiecărei zone va dura cel puțin 18-30 luni, rezulta ca se vor construi simultan 20.000 locuri subterane. Aceasta inseamna ca aproximativ 20 parcaje mari (daca se aplica limita recomandata de 1.000 locuri/parcaj) vor fi construite simultan, fapt ce va avea un impact uriaș asupra cetățenilor-întărind necesitatea unui program informațional atent.



Cu toate acestea, pentru a pregăti totul corespunzător, se recomanda demararea lucrărilor intr-un ritm mai lent si accelerarea acestora de la an la an. O abordare sensibila va începe cu aproximativ 7.000 locuri de parcare in primul an si creșterea acestora aproximativ 500 - 1.000 in fiecare an. Astfel, construirea si limitarea locurilor de parcare subterane este următoarea.

Figura 1. Locuri de parcare construite anual


13300


10000

9000

9000

4000

3000

0


30®    3010    3011    3012    3013    3314    3D15    3016    3017


Figura 2. Lipsa locurilor de parcare subterane

40.000 ■<

qRnm

qnnm

*Kcnn

•xi mn

«nm

mrm

'x

KfW

x

0

. . . . . . . >

30®    3010    3011    X12    3013 3DM 3015    3016    3017


Pe scurt, evoluția necesităților si numărul de locuri in curs de construire se prezintă mai jos.


CONFORM CU ORIGINALUL


1000001 crrm.

wirm.

7nfYY) .

flnrrn.

30000 ■

9rmn.

irmn.

0-

ZSXB 2010    2011    2012    2013    2014    2015    2016    2017

♦ Locuri cumulate construite    ■ Locuri subterane necesare


8.3. Locația parcajelor auto subterane

Cererea estimata nesatisfacuta de parcajele de suprafața trebuie soluționată prin construcții subterane. Un studiu preliminar a identificat pana la 69 de locuri cu o suprafața carosabila de aproximativ 264.000 m2, si anume: Zona Str. Witting, Zona Mall Vitan, Zona Foișorului de Foc, Zona Sos. N. Titulescu, Zona Blvd. Dacia, Zona Str. Știrbei Vodă, Zona Str. G. Mânu, Zona Str. T. Sperantia, Zona Str. V. Lascar, Zona Str. Serg. Nastase, Zona Griv. Budis, Zona Blvd. Decebal, Zona Lahovari, Zona Panduri, Zona Eroilor, Zona Tineretului, Zona Piscului, Zona Tarusanu, Zona Grivitei, Zona Razoare, Zona A. Vitzu, Zona Izvor, Zona Badasar, Zona Mircea Vodă, Zona Cerna, Zona Luncsoara, Zona Progresului, Zona J. Lizal, Zona Tonitza, Zona Șelari, Zona Gradina Icoanei, Zona Vladimirescu, Zona Libertății, Zona 11 Iunie, Zona Mihai Bravu, Zona M. Bravu - P. Protopopescu, Zona Campineanu, Zona Regina Maria, Zona Bibescu, Zona A. Paleologul, Zona Veniamin, Zona Prinosului, Zona Saligni, Zona Gutenberg, Zona M. Milo, Zona Povemei-Coanda, Zona Cihoski, Zona Moților, Zona Abatorului, Zona Grădinilor, Zona P. Protopopescu, Zona Puscariu, Zona Olimpului, Zona Tanase, Zona Bucur, Zona Sf. Apostoli, Zona Blvd. Unirii, Zona? M. Basarab, Zona Călărașilor, Zona lanculuț_Zona

JuSlVieW'    QZ.o4.axJ


Filaret, Zona Istrati, Zona Basarab, Zona Sf. Ștefan, Zona N. Dabija, Zona Sf. Vineri, Zona Plevnei, Zona Kogalniceanu, Zona Parc Eroilor.

Anexa nr. 4 include locațiile facilităților de parcare subterane propuse pentru București.

Având in vedere ca aceasta Strategie de Parcare este elaborata in cadrul unui proiect privind partea centrala a orașului, investigațiile si propunerile Consultantului fac referire la aceasta zona.

La baza stabilirii locațiilor de parcare au stat cercetările si investigațiile pe teren realizate de Consultant in 38 de zone (prezentate in Anexa nr. 5), precum si zonele de parcare existente aflate in administrarea societății comerciale S.C. Dalii Exim S.A. si care vor trebui incluse in Strategia de Parcare, pentru perioada de valabilitate a contractului incheiat intre S.C. Dalii Exim S.A. si Primăria Municipiului Bucui    --- ,


CONFORM CU [ ORIGINALUL


iderare următoarele:


- Lista cu cele 88 de propuneri de amplasamente pentru parcaje sub si supra terane pe teritoriul orașului București: Gara de Nord, Sos. Ștefan cel Mare Nr. 1-Bloc Perla, Zona Aeroportului Baneasa, Piața Presei Libere, Complex Romexpo, Piața Obor, Str. Sold. Croitoru, Str. Dunavat-Aleea Salaj, Str. Sebastian-Str. Ion Nutu, Calea Rahovei-Str. Progresul, Piața Universității, Str. Edgar Quinet, Piața Hurmuzachi, Piața Ateneului Roman, Str. Avrig, Str. Armeneasca Nr. 1, Sos. Colentina Nr. 20A, Str. Mașina de Paine, Aleea Cislau, Str. Ștefan cel Mare (Str. Luncsoara), Magazinul Unirea, Hanul lui Manuc, Splaiul Independentei, Str. Campia Libertății, Str. C-tin Brancusi, Str. Anghel

Ninocsa






Sapientei-Biserica Mihai Vodă, Str. Sold. Croitoru Nr. 1-3, Sos. Salaj-Calea Ferentarilor, Str. Spataru Preda-Calea Ferentarilor, Piața Crangasi, Aleea Dobrina Nr. 2 (Bd. Chisinau), Str. Cărămidarii de Jos, Str. Straja Nr. 8, Str. Resita-Str. Grădiștea, Aleea Mladinovici-Punct Termic, Str. Străduinței Nr. 4B, Aleea Ciceu Nr. 7-9, Str. Covasna Nr. 10-18, Str. Soldanului Nr. 4-6, Str. Planselelor Nr. 5, Str. Tomesti Nr. 1-3-5, Str. Moldovita Nr. 5 (Punct Termic), Drumul Taberei-Str. Brasov(1), Drumul Taberei-Str. Brasov(2), Drumul Taberei-Str. Brașov

(3), Drumul Taberei-Str. Vasile Milea (2 amplasamente), Drumul Taberei-Str. Râul Doamnei, Sos. Virtutii-Str. Orșova, Str. Apusului-Complex Comercial, Sos. Crangasi-Sos. Virtuții, Calea Giulesti Nr. 123, Bd. Timisoara-Str. Sandulesti, Piața Constituției, Zona Gării Basarab, Piața Aviatorilor, Splaiul Independentei-Str. Eroilor, Piața Sălii Palatului, Piața Revoluției, Intrare Parc Tineretului, Str. Doamnei-Str. Academiei, Piața Decebal(1), Piața Decebal(2), Str. Lujerului, B-dul Magheru-Caseta Magistrala 2 Metrou, Str. Chiristigiilor, Pasaj Grant, Gara de Nord, Politehnica, Spitalul Coltei-Str. Scaune, Razoare, 13 Septembrie-Str. Progresului, Piața Chirigiu, B-dul Dacia, Scuar Opera, Fabrica de Chibrituri-Str. Dr. Istrate, Calea Calarasilor-Str. Mircea Vodă, Piața Alba lulia, Piața Timpuri Noi, Calea Văcărești, Str. Pridvorului, Calea Vitan-Mall, Parcul Titan, B-dul Theodor Pallady, Capat Metrou Berceni, Complex Europa, Semanatoarea;

Lista cu cele 22 locații propuse pentru parcaje subterane: Piața Obor,

Piața Sudului, Str. Edgar Quinet, Piața Sălii Palatului, Piața Revoluției - Ateneul Roman, Piața Amzei, Piața Presei Libere, Piața Domenii, Piața Walter Maracineanu, Piața Hurmuzachi (fosta Piața Muncii), Piața Dorobanților, Parcul Herastrau-Pavilionul H-Parc de distracții,



Esplanada Gara Baneasa, Piața Alba lulia, Sos. Ștefan cel Mare-Bloc Perla, Restaurant Pescarus, Bd. Magheru (magazinul Eva), Piața Charles de Gaulle, Sos. Ștefan cel Mare-Aleea Circului, Str. Barbu Vacarescu-Bd. Lacul Tei-Circul “Globus”, Piața Universității, Piața Gării de Nord, pentru care exista deja Studii de Fezabiliate si Studii de Fundamentare.

Se recomanda ca:

•    Parcajele auto trebuie sa fie mai apropiate de destinația finala (sau originea) cererii.

•    Nu toate construcțiile sunt realizate pe arterele principale.

Locații de parcare pe termen scurt (in viitorul apropriat)

Ca urmare a analizei făcută de Consultant au rezultat următoarele concluzii referitoare la locațiile de parcare pe termen scurt pentru zonele analizate:


1. Zonele pentru care parcajele auto necesita mai

următoarele:

■    Zona 1: Splaiul Independentei - Bvd. Vasile Milea;

■    Zona 2: Calea Dudesti - Calea Vitan;

CONFORM CU

ORIGINALUL


■    Zona 3: Buzesti - Polizu;

■ Zona 5: Piața Alba lulia;

■ Zona 6: Str. Polona - Tunari;

■ Zona 10: Eroilor Sanitari - Romniceanu;







Strategia de parcare pe teritoriul municipiului București

Zona 11: Calea Văcărești - Tineretului; Zona 12: Gara de Nord;

Zona 13: Dr. Marinescu - Bagdazar;

Zona 14: Gheorghe Sincai - Văcărești; Zona 15: Piața Obor-Ardeleni;

Zona 16: Calea Rahovei - George Cosbuc; Zona 17: Universitate;


Zona 18: C.A. Rosetti - Bvd. Carol;

Zona 23: Regina Maria - Patriarhie;

Zona 26: Mărțișor;

Zona 27: Piața Walter;

Zona 29: Foișorul - Zizin;

Zona 30: Armeneasca - Vasile Lascar;

Zona 31: Gheorghe Sincai - Marasesti;

Zona 32: Splaiul Unirii - Bulevardul Unirii;

Zona 33: Tepesi Vodă - Orzari;

Zona 35: Calea Plevnei - Dumitru Golescu;

■ Zona 38: Splaiul Independentei - Sos. Cotroceni.

2. Zone pentru care sunt necesare parcaje cu peste 4 nivele:

■    Zona 4: Bvd. Dacia;

■    Zona 7: Piața Amzei;

■    Zona 13: Dr. Marinescu - Bagdazar;



■    Zona 22: Piața Sălii Palatului;

■    Zona 24: Batistei - Vasile Lascar;

■    Zona 25: Edgard Quinet;

■    Zona 28: Sos. Ștefan cel Mare - Perla;

■    Zona 37: Blvd. IC Bratianu - Blvd. Carol - Blvd. Corneliu Coposu.


3.    Zone cu necesitate de parcaje subterane mai mare decât pentru rezidenti:

■    Zona 1: Splaiul Independentei - Bvd. Vasile Milea;

■    Zona 4: Blvd. Dacia;

■    Zona 5: Piața Alba lulia;

■    Zona 6: Str. Polona - Tunari;

CONFORM CU ORIGINALUL


■    Zona 17: Universitate;

■    Zona 18: CA Rosetti - Bvd. Carol;

■    Zona 23: Regina Maria - Patriarhie;

■    Zona 26: Mărțișor;

■    Zona 30: Armeneasca - Vasile Lascar;

■    Zona 32: Splaiul Unirii - Bulevardul Unirii;

■    Zona 37: Blvd. IC Bratianu - Blvd. Carol - Blvd. Corneliu Coposu.

4.    Zone cu necesitate de parcaje subterane mult mai mare pentru rezidenti decât pentru vizitatori (de peste cinci ori):

■ Zona 2: Calea Dudesti - Calea Vitan ■ Zona 11: Calea Văcărești - Tineretului;



142 DIN 142

7?    'S'

«•»

vi;

<7 Q■


CONFORM CU

ORIGINALUL


■    Zona 13: Dr. Marinescu - Bagdazar;

j OKItal

■    Zona 15: Piața Obor-Ardeleni;    ”

■    Zona 27: Piața Walter Maracineanu - Regina Elisabeta

Locații de parcare pe termen lung fin viitorul indepartat)


In viitor, insuficientele vor creste pretutindeni si în toate zonele, mai puțin cmcr,

va fi necesar sa se construiască aceste parcuri auto secundare. Prin urmare, se vor realiza doua tipuri de parcaje auto:

•    Categoria I. Parcaje auto mari situate sub spatii mari si în apropierea arterelor importante. Acestea constituie nucleul sistemului si formează o rețea.

•    Categoria II. Parcaje auto mai mici, situate sub străzile secundare care satisfac cererea adițională. Acestea vin in completarea fostei rețele.

Parcajele auto prioritare sunt cele deja identificate din Categoria I, indicate în harta din Anexa 3. In viitorul indepartat, se pot dezvolta si parcaje auto Categoria II.

Ca urmare a analizei făcută de Consultant au rezultat următoarele concluzii referitoare la locațiile de parcare pe termen lung pentru zonele analizate:







1.    Zonele pentru care parcajele auto necesita mai puțin de un nivel sunt următoarele:

■ Zona 6: Str. Polona - Tunari;

Zona 16: Calea Rahovei - George Cosbuc;

Zona 27: Piața Walter Maracineanu - Regina Elisabeta;

Zona 29: Foișorul - Zizin;

Zona 38: Splaiul Independentei - Sos. Cotroceni.

2.    Zone pentru care sunt necesare de parcaje cu peste 4 nivele:

Zona 2: Calea Dudesti - Calea Vitan;

Zona 3: Buzesti - Polizu;

Zona 4: Bvd. Dacia;

Zona 5: Piața Alba lulia;

Zona 7: Piața Amzei;


JNFORM CU | ORÎGIMALUl


Zona 8: Piața Hurmuzachi - Dristorului;

Zona 9: Bvd. Magheru - Calea Victoriei;

Zona 10: Eroilor Sanitari - Romniceanu;

Zona 11: Calea Văcărești - Tineretului;

Zona 12: Gara de Nord;

Zona 13: Dr. Marinescu - Bagdazar;

Zona 14: Gheorghe Sincai - Văcărești;

Zona 15: Piața Obor - Ardeleni;

Zona 17: Universitate;

Zona 18: CA Rosetti - Bvd. Carol;

dor Vladimirescu - Calea 13 Septembrie;




«Ain^îfcAtfca.1-    c^/i PX Ciț.




■    Zona 20: Regina Maria - Marasesti;

Zona 21: Pache Protopopescu - Ferdinand I;

Zona 22: Piața Sălii Palatului;

Zona 23: Regina Maria - Patriarhie;

Zona 24: Batistei - Vasile Lascar;


Zona 25: Edgard Quinet;

Zona 27: Piața Walter Maracineanu - Regina Elisabeta;

Zona 28: Sos. Ștefan cel Mare - Perla;

Zona 30: Armeneasca - Vasile Lascar;

Zona 31: Ghe. Sincai - Marasesti;

Zona 32: Splaiul Unirii - Bulevardul Unirii;

Zona 34: Str. Progresului - Biv. George Cosbuc - C-tin Istrati;

Zona 35: Calea Plevnei - Dumitru Golescu;

Zona 36: Calea Călărașilor - Matei Basarab;

Zona 37: Blvd. IC Bratianu - Biv Carol - Biv. Corneliu Coposu.

3. Zone cu necesitate de parcaje subterane mai mare pentru vizitatori decât pentru rezidenti:

■    Zona 1: Splaiul Independetei - Bvd. Vasile Milea;

■    Zona 4: Bvd. Dacia;

■    Zona 5: Piața Alba lulia;

■    Zona 6: Str. Polona - Tunari;

■    Zona 17: Universitate;

■    Zona 18: CA Rosetti - Bvd. Carol;

■    ~ Vasile Lascar;




: XtuMr

■ Zona 26: Mărțișor;




■    Zona 32: Splaiul Unirii - Bulevardul Unirii;

■    Zona 37: Blvd. IC Bratianu - Blvd. Carol - Blvd. Corneliu Coposu.

4. Zone cu necesitate de parcaje subterane mult mai mare pentru rezidenti decât pentru vizitatori (de peste cinci ori):

■ Zona 27: Piața Walter Maracineanu - Regina Elisabeta.

Cele 22 de locații analizate de Consultant si recomandate a fi construite, sunt aprobate de Consiliul General al Municipiului București pentru demararea procedurilor de Parteneriat Public-Privat cu următoarele hotarari:

■    Hotararea nr. 234 din 20.10.2005: Piața Revoluției - Ateneul Roman si Piața Gara de Nord;

■    Hotararea nr. 310 din 14.12.2006: Piața Universității, Piața Presei Libere, Piața Domenii, Str. Edgar Quinet, Bulevardul Magheru si Piața Charles de Gaulle;

■    Hotararea nr. 311 din 14.12.2006: Piața Sălii Palatului, Sos. Ștefan cel Mare-Bloc Peria, Sos. Ștefan cel Mare-Aleea Circului, Str. Barbu Vacarescu - Blvd. Lacul Tei-Circul Globus, Esplanada Gara Baneasa, Parcul Herastrau-Pavilionul H, Piața Walter Maracineanu, Piața Alba lulia, Piața Sudului, Piața Hurmuzachi, Piața Obor, Piața Amzei, Restaurant Pescarus si Piața Dorobanților.”




Recomandam ca pentru construirea celor aproximativ 9.000 de locuri de parcare, pot fi luate in considerație pentru o prima etapa de construcție următoarele locații de parcare subterane:

Nr.

crt.

Denumire locație

Cost

Investiție

(Euro)

Locuri

de

parcare

1

Parcaj Subteran Esplanada Gara Baneasa

5,028,546

100

2

Parcaj Subteran Piața Presei Libere

21,614,729

1,633

3

Parcaj Subteran Parcul Herastrau-Pavilionul H-Parc de Distracții

9,838,735

410

4

Parcaje Subterane Piața Domenii

9,336,371

188

5

Pasaj Subteran Piața Charles de Gaulle

58,780,105

831

6

Pasaj Subteran Restaurant Pescarus

9,048,517

175

7

Piața Subteran Piața Dorobanți

13,043,914

360

8

Pasaj Subteran Sos. Ștefan cel Mare Bloc Perla

13,630,816

417

9

Parcaj Subteran Sos. Ștefan Cel Mare - Aleea Circului

12,937,919

580

10

Pasaj Subteran Piața Amzei

9,543,765

196

11

Pasaj Subteran Piața Walter Maracineanu

6,790,596

276

12

Parcaj Subteran Strada Edgar Quinet

32,916,805

380

13

Pasaj Subteran Piața Alba lulia

69,701,033

2,190

14

Parcaj Subteran Piaza Hurmuzachi (fosta Piața Muncii)

28,408,367

821

15

Parcaj Subteran Piața Sudului

11,010,820

270

Total

311,631,038

8,827

Numărul de locuri de parcare si costul investiției prezentate in tabelul anterior au fost obținute din Studiile de Fezabilitate existente pentru facilitățile subterane de parcare respective.

Pentru a completa numărul locurilor de parcare necesare pentru a acoperii cererea, Primăria Municipiului București va hotari ulterior alte locații ce urmeaza a fi contruite, ținând cont atat de propunerile Consultantului cat si de listele cu propuneri de amplasamente existente.



9.1. Aspecte generale

Parcarea este o problema care afecteaza toti locuitorii orașului. Acest lucru se intampla de cate ori facem o călătorie la sfârșitul careia este necesarea parcarea sau ori de cate ori vrem sa mergem pe trotuar si nu mai avem ioc de mașini.

In trecut, soluția a fost furnizarea a cat mai multor spatii de parcare la suprafața. Acest lucru poate rezolva aceasta problema dar afecteaza calitatea mediului. Aceasta Strategie de Parcare va echilibra nevoia de parcare cu nevoia de a păstră calitatea vieții noastre.

Urmând tendințele generale din toate tarile dezvoltate, soluția pentru o strategie eficienta de parcare o constituie integrarea într-un context mai amplu care sa includă exploatarea terenurilor, transportul si traficul rutier, calitatea vieții si protejarea mediului. Scopul final este același:

•    reducerea gradului de folosire a autovehiculelor prin trecerea la alte forme adecvate de transport (in special transport public si, intr-o măsură mai mica, la ciclism si mers pe jos).

Elementul cheie in acest sens il constituie amenajarea terenurilor in doua moduri:

•    exploatarea mixta a terenurilor (reducandu-se nevoia de deplasare);

• prevederea din faza de proiectare de parcaje pentru noi construcții.




Primăria Municipiului București Strategia de parcare pe teritoriul municipiului București

Dar aceste masuri pot avea un impact vizibil numai pe termen lung.

Prin urmare, se impune implementarea altor masuri optime cu impact în viitorul apropiat: transport public imbunatatit si parcari cu plata.

Aceste masuri se vor aplica insa cu atentie deoarece aplicarea unor restricții pentru automobilisti (inclusiv reducerea spațiului de parcare si aplicarea unor taxe drastice de parcare) pot avea efecte devastatoare asupra atractivitatii zonelor centrale, afectând activitatile economice si sociale din acele zone.

Linii strategice de implementare a strategiei:

• Reducerea cererii privind locurile de parcare;

îNFORIVs Q RIG^ALUL


•    O mai buna utilizare a capacitatii existente;

•    Creșterea ofertei privind locurile de parcare pe strada;


•    Creșterea ofertei privind locurile de parcare in afara str;

•    Acordarea de facilitați pentru utilizatorii speciali;

•    Asigurarea cadrului legal si logistic in vederea implementării.

9.2. Reducerea cererii de parcare

Dezvoltarea transportului public este o măsură conexa care va contribui la implementarea cu succes a masurilor strategiei propuse.

Scoaterea mașinilor de pe trotuare si asigurarea unui design mai bun al acestora determina stimularea mersului pe jos sau folosirea altor mijloace de transport mai puțin poluante in zonele centrale si de locuit. Peisajul urban se va ameliora semnificativ, iar impactul automobilelor asupra mediului se va reduce.





9.3. O mai buna folosire a capacitatii existente

Parcajele pentru motociclete pot fi benefice in scopuri ambientale (astfel trotuarele raman libere si necesita mult mai puțin spațiu decât mașinile).

posibil, in baza abordării «țfei


ferme de aplicare.


9.4. Creșterea ofertei



trebuie implementata cat mai curând ■zone. Aceasta va fi insotita de masuri


CONFORM CU |
ORIGINALUL j

Acolo unde este posibil, transformarea benzilor de circulație in benzi de parcare si trecerea de la parcarea paralela la cea angulara este o soluție ce se recomanda oriunde este posibil.

Construirea de artere de circulație va prevedea o banda pentru parcare.

Vor fi dezvoltate facilitați de parcare in zonele prioritare pentru rezidenti. In zonele unde cererea este mai mare decât oferta, acestea vor fi însoțite de facilitați subterane. Prețul ar putea fi mai mare in zonele centrale.

9.5. Creșterea ofertei de parcare in afara străzii

Masurile strategice trebuie sa fie corelate si cu politica Municipalității privind transportul in comun si siguranța si fluidizarea traficului.

Se va avea in vedere dezvoltarea facilităților subterane de parcare.

Parcajele particulare din afara străzii trebuie menținute in vigoare, iar nivelele actuale trebuie conservate si dezvoltate.

Se va avea in vedere administrarea acestora impreuna cu facilitățile de suprafața din zonele adiacente (pe strada si pe bordura).


Dezvoltarea capacitatilor de parcare pentru rezidenti, in afara străzii, acolo unde cererea peste noapte depășește limita de siguranța a traficului.

Se vor introduce tarife diferențiate care sa stimuleze ocuparea parcajelor subterane.

Se va evalua posibilitatea introducerii unor subvenții pentru unele categorii de utilizatori.

respectata.

Zonele de incarnare si descărcare a mașinilor de mărfuri trebuie prevăzute in apropierea tuturor zonelor comerciale. Un mecanism tarifar poate imbunatati funcționarea acestora.

9.7. Asigurarea cadrului legal si logistic in vederea implementării

Se impune aplicarea unor standarde de calitate corespunzătoare inalte

prin:

- Asigurarea Cadrului Legal adecvat. In acest scop, Consultantul anexeaza la prezenta strategie de parcare o propunere de Regulament privind regimul spațiilor de parcare de pe terenurile aparținând domeniului public sau privat ale Municipiului București (Anexa Nr. 3y,



-    Asigurarea Cadrului logistic, in acest scop, Consultantul propune infiintarea unei Unitati de Management, special dedicate;

-    Informare publica. Aceasta măsură este necesara in scopul de a aduce la cunoștința cetățenilor si clientilor locația locurilor de parcare si tarifele practicate;

-    Aplicare de sancțiuni. Trebuie stabilite politici eficiente de incasare a amenzilor si a unor masuri stricte in zonele nou tarifate si in imprejurimi;

-    Atragerea mediului privat investitional si dezvoltarea de Parteneriate Public-Privat. Este necesara crearea de pachete de facilitați de parcare subterane si de suprafața accesibile.

Pentru punerea in aplicare a Strategiei de Parcare se va elabora un Plan de Acțiune care va fi aprobat de Primarul General.

Planul de Acțiune va fi actualizat periodic in funcție de condițiile reale de implementare.




ANEXE







Pa<3 ia 53 din ]42



Anexa nr. 1

Identificarea zonei centrale a Municipiului București




■!






OGIMA







svțiVfs


r

^Y-


z^^-


/< 6




-,-v^



©


* '    *W«“    ^1


-Z.

etf* « >»**


/


!f^    j


«..*•


n


îî “•“«■


-l!


A

u &


!%\


T


V,


. "'• <\ TV \


tnuHNMunf



-ss1


w


' ’< "<v \

k'FWv Z»'

j/^Z -~t ff. f ?*>- - ®


- \ « XVc *""*"



Anexa nr. 2

Memorandum privind aspectele juridice si organizationaie generale actuale ale parcării in București



Primăria Mu^cipiului București


,ASpCT^ț JURIDICE ȘI ORGANIZAȚIONALE

Prezentul memorandum ( “Memorandumul”) a fost elaborat de casa de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații ca parte a pachetului de servicii de asistență tehnică ce urmează a fi oferită Municipalității București în cadrul Strategiei de Parcare din București și a proiectului de consultanță pentru parteneriat public-privat (“Proiectul”), la cererea societăților comerciale Asesores de Infraestructuras (“Adel”) și Inocsa Ingenierîa (“Inocsa”), membre ale consorțiului desemnat de Municipalitatea București drept consultant tehnic pentru acest proiect.

Memorandumul își propune să abordeze exclusiv aspectele juridice privind etapa de “Diagnosticare” a Fazei 1 a Proiectului, în conformitate cu atribuțiile juridice și prezentarea ce ne-au fost pus la dispoziție de Adel și Inocsa (“Diagnosticarea”).

Prin urmare, informațiile și opiniile din acest Memorandum se reduc strict la aspectele juridice incluse în Diagnosticare și nu ar trebui interpretate ca reprezentând un studiu cuprinzător sau consultanță specifică privind alte aspecte sau situații.

Datele prezentate în Memorandum sunt valabile doar raportate la data elaborării acestuia și nu reflectă nici un fel de schimbări survenite în legislația sau uzanțele românești după acea dată.

Trebuie precizat că multe dintre legile, regulile și regulamentele recente nu au fost încă interpretate complet de tribunale sau ministere guvernamentale, iar o parte dintre implicațiile juridice ale implementării acestor legi, reguli și regulamente rămân incerte.

Experiența practică arată că, din cauza formulării ambigue, pot rezulta o serie de probleme legate de interpretarea dată anumitor prevederi ale legislației aplicabile. Lipsa unei aplicări unitare a legislației produce confuzii și poate determina adoptarea unor decizii contradictorii de către tribunalele și autoritățile române.

în elaborarea Memorandumului, ne-am bazat pe legile și regulamentele emise de autoritățile centrale, publicate în Monitorul Oficial al României.

De asemenea, am avut drept bază decretele locale, documentele și informațiile verbale (“Informații Verbale”) puse la dispoziția noastră de reprezentanți ai Municipalității București cu prilejul reuniunilor la care au luat parte avocați ai casei Țuca Zbârcea & Asociații.







(MARIA MUNKjjPIULUI BUCUREȘTI

I*    ate fi consultat și

f    , locsa în vederea

includerii informațiilor juridice din prezentul document în Diagnosticarea ce urmează a fi oferită Municipalității București. Orice transmitere, reproducere sau divulgare a acestora, totală sau parțială, de către alte persoane neautorizate presupune obținerea în prealabil a consimțământului scris al casei Țuca Zbârcea & Asociații.

PREZENTARE GENERALĂ A CADRULUI JURIDIC CORESPUNZĂTOR

La elaborarea Memorandumului, am examinat și ținut cont de legile și regulamentele românești considerate relevante scopului nostru, și anume:

A. Legi și regulamente privind parcarea
1.    Regulamente naționale

(a)    Ordonanța Guvernamentală de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (“Legea Circulației”)1;

(b)    Regulamente privind implementarea Ordonanței Guvernamentale de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1391/2006 (“Regulament pentru implementarea legii circulației”)2;

(c)    Ordonanța Guvernamentală nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (“OG nr. 43/1997”)3;

(d)    Hotararea de Guvern nr. 147/1992 privind blocarea, ridicarea, depozitarea si eliberarea autovehiculelor sau remorcilor staționate neregulamentar pe drumurile publice („HG nr. 147/1992”)*

2.    Regulamente municipale

(a) Hotărârea Consiliului Local al Municipiului București nr. 32/1994 privind organizarea, exploatarea și funcționarea spațiilor publice de parcare pe teritoriul


(b)


(c)


(d)


(e)


B.


(a)


(b)


(c)


ico^on^
I ORIGINAL1

Un



S7RA7E<J(£bE.I


'Î&j^aria MuNiciPiffft/iBucurești



Municipiului București (“HCL nr. 32/1994 ”) și regulamentele aprobate prin această decizie (“Regulament privind parcarea în București”);

Hotararea Consiliului General al Municipiului București nr. 172/1999 referitoare la aprobarea normelor de organizare si efectuare a activitatilor de blocare sau ridicare, transport, depozitare si eliberare a autovehiculelor oprite sau staționate neregulamentar pe drumurile publice din Municipiul București, cu modificările si completările ulterioare („HCG nr. 172/1999”).

Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 181/2000 privind administrarea rețelei principale de drumuri și lucrări pe teritoriul Municipiului București (“HCG nr. 181/2000”);


Norme privind asigurarea numărului minim de spații de parcare pentru construcțiile noi și alte lucrări de construcție autorizate pe teritoriul Municipiului București și în perspectivele necesare pentru buna desfășurare a traficului pe benzile de circulație, aprobate de Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 66/2006 (“Hotărârea nr. 66/2006”);

Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 270/2006 de aprobare a organigramei, numărului total de poziții, listei de poziții și regulamente pentru funcționarea și organizarea administrării drumurilor.

Legi și regulamente privind contractarea lucrărilor și

SERVICIILOR DE PARCARE


Ordonanța Guvernamentală de Urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziții publice și a contractelor de concesiune pentru lucrările și serviciile publice (“Legea Achizițiilor'*)5;

Hotărârea Guvernamentală nr. 925/2006 privind aprobarea normelor de implementare a prevederilor de atribuire a contractelor de achiziții publice în baza Ordonanței Guvernamentale de Urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziții publice și a contractelor de concesiune a lucrărilor și serviciilor publice (“Norme privind contractele de achiziții publice”)6;

Hotărârea Guvernamentală nr. 71/2007 privind aprobarea normelor de implementare a prevederilor de atribuire a contractelor de concesiune a lucrărilor


5    Legea Achizițiilor a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15/05/2006.

6    Normele pentru contractele de achiziții publice au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 625 din


20/07/2006^-


.....


NlNOCSA



DIRECȚIA


'/Zjf generau oy [< INPnASTfctiCTURĂ £ $1 SERVICII


lUhLItt Uj5,


v _.-x



I /i    / Primăria Municipiului București

„3—decisa

£ ASISTENTA TEHMCA3y 2 SlMlRîDICA ~

Ws- C-G.W.B-

și serviciilor publice în baza Ordonanței Guvernâiyientale dej^rgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziții publiceșl^^ă^actelor de concesiune a lucrărilor și serviciilor publice (“Norme privind contractele de concesiune”)7;

(d)    Ordonanța Guvernamentală de Urgență nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune a bunurilor publice (“OGU 54/2006”)8;

(e)    Ordonanța Guvernamentală nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice pentru administrarea proprietăților publice și private locale, așa cum a fost aprobată, cu amendamentele și completările ulteriore, prin Legea nr. 3/2003 (“OG 71/2002")9;

(f)    Hotărârea de Guvern nr. 955/2004 privind aprobarea regulamentului cadru de implementare a Ordonanței Guvernamentale nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice pentru administrarea proprietăților publice și private locale (“OG nr. 955/2OO4”)10;

(g)    Regulamentul Cadru pentru organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a proprietăților publice și private locale, aprobate prin OG nr. 955/2004 (“Regulament Cadru de organizare și funcționare a serviciilor publice pentru administrarea proprietății locale”);

(h)    Regulament Cadru privind cesionarea administrării serviciilor publice pentru administrarea proprietății publice și private locale, aprobat de OG nr. 955/2004 (“Regulament Cadru pentru cesionarea serviciilor publice pentru administrarea proprietății locale”);

(i)    Acord Cadru de cesionare a administrării serviciilor publice pentru administrarea proprietății publice și private locale, aprobat prin OG nr. 955/2004 (“Acord de Cesionare”);

(j)    Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice (“Legea nr. 51/2006”)11;

' Normele pentru contractele de concesiune au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 98 din 08/02/2007. ' OGU 54/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 569 din 30/06/2006.

OG 71/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 31/08/2002.

io




(k) Ordonanța Guvernamentală nr. 16/2002 privat (“OG nr. 16/2002”)12.



iSpântractele de parteneriat public


C. Alte legi și regulamente relevante

(a)    Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală (“Legea nr. 215/2001”)13;

(b)    Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice ale administrației locale (“Legea nr. 326/2001 ")14;

(c)    Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (“Codul Fiscal”)15;

(d)    Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (“Legea nr. 273/2006”)16;

II. CONCEPT SI CATEGORII

A. Concept

Conceptul și categoriile privind parcarea sunt reglementate în baza câtorva decrete legale referitoare la parcare fie ca locuri speciale pentru lăsarea mașinii, fie ca operațiune specifică circulației de lăsare a vehiculelor în locurile corespunzătoare. Tn legislația aplicabilă pot fi găsite o serie de definiții, după cum se arată mai jos.

Art 63 (4) al Legii Circulației se referă la parcare ca la procesul de lăsare voluntară a mașinii în zonele:

(a)    special construite în acest scop; sau

(b)    “prevăzute ca atare” și semnalizate corespunzător.

Tn baza reglementărilor stabilite de OG nr. 43/1997, parcarea în cadrul localităților urmează a fi reglementată în zone special amenajate în acest scop, în afara benzilor de circulație și a trotuarelor.

O altă definiție este dată de Art 24 (2) din Regulamentul Cadru privind organizarea și funcționarea serviciilor publice pentru administrarea proprietății locale, în conformitate cu care parcarea reprezintă spațiul desemnat pentru staționarea vehiculelor, indicat ca atare de semne și marcaje rutiere și separat de carosabil.



Strategia de parcare pe teritoriul municipiului București

O definiție similară se regăsește în Regulamentul privind parcarea în București, potrivit căreia “parcarea este un loc special desemnat pentru staționarea autovehiculelor, indicat ca atare de semne și marcaje rutiere și separat de carosabir.

Vă rugăm observați că, potrivit modului nostru de înțelegere a Termenilor de Referință ai Proiectului, Diagnosticarea nu include parcările private, ci numai parcările publice, de utilitate publică sau privată, administrate de Municipalitatea București sau de structurile locale ale acesteia. Prin urmare, prezentul Memorandum nu include considerații referitoare la parcările private.

B. Parcarea pe strada


1. Date GENERAlfe^fș

r.C


în conformitate cu Art 24^-12)



funcționarea serviciilor publice ăîe"administrației locale, parcarea pe strada este permisă numai cu acordul Poliției Rutiere și în baza condițiilor stabilite împreună cu autoritățile publice locale. Zonele de strada în care parcarea este permisă trebuie identificate prin marcaje speciale.

în conformitate cu aceleași prevederi legale, rezultă că parcarea pe strada va fi permisă în schimbul unei sume de bani care va intra la bugetul local.

Parcarea pe trotuare este de asemenea recunoscută conform prevederilor menționate în Art 6 din HCL nr. 32/1994.

2. “Staționarea”

Noțiunea de “staționare”, înțeleasă ca posibilitatea lăsării autovehiculelor pe strada (și chiar pe trotuare), gratis, cu condiția ca acest lucru să nu fie interzis prin legislația privind circulația (ex. Legea Circulației și Regulamentul de implementare a Legii Circulației), ar putea fi de asemenea luată în considerare la desemnarea unei strategii în scopul Proiectului.

în conformitate cu regulile stabilite de Legea Circulației și Regulamentul de implementare a Legii Circulației, “staționarea” este permisă, cu excepția cazurilor prevăzute de Art 141 - Art 143 din Regulamentele pentru aplicarea Legii Circulației:


CONFORM CU
ORîGîNALtJL

(a)

(b)

(c)

(d)

(e)

(f)


în zonele restricționate de indicatorul "Oprirăățjnti




la trecerile la nivel de cale ferată și la o distanța^e^jw^ pe poduri, pe și sub pasaje denivelate și pe viaducte; în curbe și în alte locuri unde vizibilitatea este redusă la sub 50 m; pe trecerile de pietoni sau la o distanță de 25 m înainte și după acestea; în intersecții, inclusiv giratorii, și în zona de preselecție în care sunt aplicate


(g)

(h)


marcaje continue și, în lipsa acestora, la o distanță de 25 m de colțul curbei;

în stațiile mijloacelor de transport în comun și la o distanță de 25 m înainte și după acestea;


în apropierea unui alt vehicul staționar pe strada dacă în acest fel este împiedicată trecerea a două vehicule din direcție opusă și în apropierea marcajului continuu, în caz că șoferii altor vehicule care trec în aceeași direcție ar fi astfel obligați să depășească acest marcaj;


(i)

0)


în locuri în care ar putea împiedica vizibilitatea asupra unui indicator de circulație sau a unui semafor;


(k)

(l)


pe tronsoanele de drum pe care sunt instalate indicatoare de circulație cu următoarele semnificații "Drum îngustat" sau "Prioritate pentru vehiculele din sens opus";

pe pistele pentru bicicliști și/sau pasageri sau benzile rezervate anumitor tipuri de categorii de vehicule, corespunzător marcate;


pe platformele căilor ferate industriale sau ale tramvaielor sau la o distanță de 50 m de acestea dacă în acest fel ar fi împiedicată sau afectată circulația vehiculelor pe cale ferată;


(m) pe trotuare, dacă nu se lasă un spațiu minim de 1 m pentru trecerea pasagerilor;


(n)

(o)


pe pistele pentru bicicliști;

în zonele în care este interzisă depășirea altui vehicul;


(p) în zonele restricționate de indicatorul de circulație purtând semnificația "Staționarea interzisă" și în apropierea marcajului cu semnificația staționarea interzisă;


(q) pe drumurile publice cu o lățime mai mică de 6 m;


■ AbGSCes d'?

II In'raesiruci^ias


Pagina 63 din 142


,,2? DIRECȚIA /S GENERAU 1 - INFRASTRUCTURA


<5-    pi.buci


/7L



Primăria MuNițfPÎuwi București

(r)

(s)

(t)


în apropierea căilor de acces la proprietățile situate de o parte și de alta a drumurilor publice; în pante și rampe;

în locurile în care s-a instalat un semn de circulație cu semnificația "Staționare alternativă", într-o zi sau o perioadă diferită de cea permisă, sau în locurile în care s-a instalat un semn de circulație cu semnificația "Zonă de staționare cu durată limitată ” după intervalul de timp stabilit.

în orașe, pe drumurile cu un singur sens de circulație, staționarea vehiculelor este permisă și pe partea stângă cu condiția ca cel puțin o bandă de circulație să rămână neocupată.

Staționarea pe strada pe timp de noapte este interzisă pentru anumite vehicule, cum ar fi: tractoare, remorci, motorete, biciclete și echipamente sau utilaje cu auto-propulsie.

Se interzice de asemenea staționarea vehiculelor în tuneluri.


Ci


C. Parcarea în afai
1. Date gene

Regulamentul Cadru o^^^fre'^ ruQpționare j a serviciilor publice pentru administrarea proprietății Ibfcaîe șf Regâîâmentul privind parcarea în București stabilesc un număr de 3 categorii de parcârfcîn afara străzii: (i) parcări rezidențiale, (ii) parcări de utilitate publică și (iii) parcări de utilitate privată. Acestea se divid în continuare în două categorii, după cum se arată mai jos.

2. Parcări rezidențiale

Parcările rezidențiale se referă la acele locuri de parcare situate la mai puțin 30 metri de partea din față a clădirilor cu destinație rezidențială.

Aceste locuri de parcare au scopul de a servi exclusiv locuitorilor acestor clădiri.

Folosirea locurilor de parcare rezidențiale se face în schimbul unei sume stabilite în baza unor contracte individuale încheiate între utilizatori și Administrația Domeniului Public a sectorului de rezidență.


1 DIN 142

<5- OfftECTlA <£-\\ /£, generau oii INFhASTRDtti.d; cil


Alte 2 categorii de facilități de parcare sunt reglementate prin Regulamentul privind parcarea în București și anume: locurile de parcare de utilitate publică și locurile de parcare de utilitate privată.

Ambele tipuri de parcare sunt concepute să servească intereselor publice ale autorităților publice locale, în timp ce din perspectiva utilizatorilor interesele pot fi considerate de natură privată.

Din Informațiile Verbale deducem că parcarea de utilitate publică corespunde acelor zone de parcare concepute să servească unui număr nelimitat de utilizatori, în timp ce parcarea de utilitate privată este folosită de proprietarii individuali.

Diferența dintre parcarea rezidențială și parcarea de utilitate privată este aceea că cea dintâi se adresează locuitorilor clădirilor rezidențiale, iar cea din urmă este folosită la comun de entitățile juridice cum ar fi companiile private și hotelurile.

Atribuirea destinației "comerciale” parcărilor de utilitate privată, se face în special în zonele periferice ale orașului.

Precizăm că explicațiile sus prezentate privind diferența dintre locurile de parcare de utilitate rezidențială și cele private se bazează pe Informațiile Verbale ce ne-au fost puse la dispoziție, prevederile legale corespunzătoare acestui subiect fiind destul de incerte și insuficient detaliate.

4.    Parcarea gratuită și parcarea cu plată

Atât parcarea de utilitate publică, cât și parcarea de utilitate privată se poate face gratis sau contra cost, conform prevederilor Regulamentului privind parcarea în București.

Același decret legislativ prevede că în cazul locurilor de parcare de utilitate privată, nu se va taxa nici o sumă instituțiilor publice și celor non-profit.

Parcarea vehiculelor speciale folosite de persoane cu handicap locomotor va fi gratuită indiferent de tipul de facilitate de parcare folosit.

5.    Parcarea în interiorul sau în afara facilităților de

PARCARE

în conformitate cu prevederile Art 63 (4) din Legea Circulației, locurile de parcare, indiferent de categorie, pot implica existența unei zone special construite în scopul parcării, cu facilități specifice (ex. semafoare, bariere, automate de bilete etc.) sau doar cu semnalizarea corespunzătoare.







III. ROLURILE SI RESPO PUBLICE

A. Date generale

în conformitate cu cadrul legal aplicabil, un număr de 2 categorii de autorități publice au responsabilități în stabilirea, aprobarea și administrarea facilităților de parcare, și anume (i) autoritățile publice locale și (ii) Poliția Rutieră.

Trebuie menționat că acest cadru juridic aplicabil este uneori confuz în ceea ce privește responsabilitățile pe care fiecare dintre entitățile sus menționate le are în raport cu fiecare dintre categoriile de parcare.

Menționăm, de asemenea, că nu toate prevederile juridice corespunzătoare furnizează detalii referitoare la departamentele sau entitățile specifice subordonate autorităților publice locale cu competențe în ceea ce privește administrarea, înființarea și aprobarea zonelor de parcare.

Pe de altă parte, în baza Legii nr. 215/2001, autoritățile publice locale ale Municipiului București sunt: (i) Consiliul General, (ii) Primăria București, (iii) Consiliul Local al fiecăruia dintre cele 6 sectoare administrative ale București-ului și (iv) primarii fiecăruia dintre aceste sectoare.

în conformitate cu același decret juridic, autoritățile publice primesc responsabilități în diverse zone care ar putea fi corespunzătoare pentru parcare.

între aceste responsabilități, Consiliul General are de a face cu (a) administrația domeniului public și privat al Municipiului București și (b) administrația serviciilor publice oferite cetățenilor (inclusiv servicii privind parcarea).

Consiliul General va decide asupra unor aspecte precum (i) încredințarea administrației, concesionarea sau închirierea bunurilor deținute ca proprietate publică, precum și a serviciilor publice de interes local, (ii) vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor deținute sub proprietate privată, (iii) avizarea și aprobarea documentației de planificare, (iv) asigurarea cadrului necesar pentru asigurarea serviciilor publice de interes local, precum și asupra (iv) delegării de puteri sectoarelor locale din București.

Avizarea hotărârilor sau regulamentelor emise de Consiliul General este coordonată de Primarul Municipiului București prin departamentele din cadrul Primăriei București sau prin entitățile subordonate acestora.


■agite'

9


La nivelul sectoarelor locale din București, procesul de adoptare a deciziilor cade în responsabilitatea consiliilor locale, în timp ce aplicarea deciziilor și regulamentelor aprobate de consiliile locale se face de către primarii de sectoare, prin departamente și alte entități din cadrul sectoarelor.

Competențele autorităților publice locale privind parcarea sunt detaliate mai jos, împreună cu prerogativele Poliției Rutiere.

B. Parcarea pe str^â

llz

1. Administrarei

CONFORaf

C5* F*. S «"ț- a ■■■ - -


în baza OG 43/1997, drumurilereprezintaproprietate publică, iar autoritățile locale sunt responsabile de administrarea pareăriîpe strada.

Ar trebui menționat că la nivelul Municipiului București există drumuri direct administrate de Municipalitatea București prin "Administrația Drumurilor" din cadrul Municipiului București, în timp ce alte drumuri sunt administrate de sectoarele locale ale Municipiului București3.

Astfel, în funcție de regimul juridic al drumurilor, locurile de parcare pe strada, precum și locurile de staționare (situate atât pe carosabil, cât și pe trotuare) se vor afla fie sub administrația Municipalității București, fie sub cea a sectoarelor locale din București.

2.    ÎNFIINȚARE

V

Conform prevederilor HCG nr. 181/2000, crearea de locuri de parcare pe strada va fi realizată de Municipalitatea București, indiferent de locația acestor locuri de parcare.

Staționarea pe strada va fi permisă conform regulilor Legii Circulației și a Regulamentului de implementare a Legii Circulației. Interdicțiile de staționare vor fi stabilite de Municipalitatea București, indiferent de administratorul drumului.

3.    Aprobare

înființarea de locuri de parcare pe strada de către sectoarele locale ale Municipiului București se supune aprobării departamentului “Administrației Drumurilor” din cadrul Municipalității București.

Toate locurile de parcare pe strada vor trebui aprobate și de Poliția Rutieră.

** Drumurile din administrația directă a Municipalității București sunt menționate în anexa la HCG nr.

Jt.



/^* direcția, generală





Primăria Municipiui/iQucukesti Strategia de parcare pe teritoriul municipiului București

Poliției Rutiere îi revin competențe și în ceea ce privește aprobarea semnelor de circulație, inclusiv a celor de “interzicere a staționării’’.


C. Parcarea în afara stj
1. Administrare

în ceea ce privește parcarea fi^rfara str^^ prevederile Legii nr. 215/2001 potrivit cărora autoritățile publice locale sitht^bp^sabileĂle administrarea activelor deținute ca proprietate publică și privată, vor fi considerate relevante.

Cu alte cuvinte, locurile de parcare organizate pe terenurile aparținând Municipiului București, fie ca proprietate publică, fie ca proprietate privată, intră sub administrația Municipalității București sau, după caz, a sectoarelor locale din București, în cazul din urmă în măsura în care terenurile respective au fost trecute sub administrația acestora în baza hotărârilor Consiliului General al Municipiului București sau a reglementărilor locale.

Astfel, conform prevederilor stabilite de Regulamentul privind parcarea în București (i) parcarea rezidențială intră în administrația “Administrației Domeniului Public" din cadrul fiecăruia dintre sectoarele locale din București, în timp ce (ii) locurile de parcare de utilitate publică sau privată sunt administrate direct de Municipalitatea București prin departamentul “Administrația Drumurilor”.

2.    ÎNFIINȚARE

Stabilirea locurilor de parcare rezidențiale se face prin intermediul fiecăruia dintre sectoarele locale ale Municipiului București pe teritoriul cărora se află locurile de parcare respective, prin entitatea subordonată “Administrația Domeniului Public”.

Locurile de parcare de utilitate publică sau privată sunt create de Municipalitatea București prin departamentul “Administrația Drumurilor”.

3.    Aprobare

Crearea de locuri de parcare rezidențiale se aprobă de către departamentul “Administrația Drumurilor” din cadrul Municipalității București.

Toate locurile de parcare din afara carosabilului trebuie înființate cu aprobarea Poliției Rutiere.

NiNPCȘftt

Pac


jin 142


P jtKECTl* -av,

■    -.nrwtcu—


PUBLIC*


IV. BREȘA IN PREVI PRVIND PARCAI




CECALE LA NIVEL NATIONAL ONAREA


Nerespectarea prevederilor legale privind staționarea reprezintă o contravenție (delict minor), sanctionata cu amenda. De exemplu, in cazul nerespectarii indicatoarelor de circulație si a marcajelor care interzic staționarea, valoarea amenzii este in principiu intre 6 si 8 puncte amenda4.

In plus la amenzile pentru staționarea neregulamentara, aceasta breșa este de asemenea sanctionata cu 3 puncte penalizare. Punctele de penalizare sunt alte instrumente de prevenire a breșelor in regulamentele de circulație, avand in vedere faptul ca atunci când o persoana acumulează 15 puncte de penalizare este suspendat permisul de conducere.

Oprirea neregulamentara este santionata cu 2 puncte de penalizare pe langa sancțiunea principala de amendare.

Contravențiile care urmeaza sa fie constatate si santionate sunt puse in aplicare de ofițerii Politiei Rutiere.

O alta măsură complementara care este luata in cazul staționarii neregulamentare este ridicarea vehiculului. In cazul staționarii neregulamentare pe strada, ofițerii Politiei Rutiere sunt imputerniciti sa decidă ridicarea vehiculului care obstructioneaza circulația.

Procedura pentru ridicarea vehiculelor trebuie sa fie stabilita prin Reglementările de aplicare a Legii circulației. In prezent, Reglementările de aplicare a Legii circulației nu cuprind prevederi referitoare la o astfel de procedura. Astfel, ar fi necesara modificarea Reglementarilor de aplicare a Legii circulației in acest scop.

Măsură complementara de ridicare a vehiculului este pusa in aplicare conform HG nr. 147/1992 de entitati specializate autorizate prin decizia primarului (in București, HCG nr. 172/1999 este norma relevanta care guvernează procedurile si condițiile pentru autorizarea entitatile care executa astfel de activitati).

N uuocsft


U42



,(■5 CENERAt o:    --------


s Lenerala 'cy


C OrYlJP


Conform celor doua piese de legislație, măsura ridicării vehiculelor este decisa de Primarul General al Municipiului București, primarii sectoarelor Municipiului București, persoanele împuternicite de Primarul General al Municipiului București sau de primarii sectoarelor Municipiului București. Ridicarea vehiculelor este urmata de transportul de depozitare in zone special amenajate.

Vehiculul este inapoiat după plata:

-    unei amenzi prevăzută de lege pentru staționarea neregulamentara;

-    unei taxe speciale stabilita de Consiliul General al Municipiului București; si

-    cheltuielilor privind aceste activitati.

Trebuie menționat faptul ca in timp ce Legea circulației prevede doar măsura complementara de ridicare a vehiculelor in cazul staționarii neregulamentare, HG nr. 147/1992 reglementează doua masuri alternative: blocarea si ridicarea vehiculelor in cazul staționarii neregulamentare. In plus, ultima piesa de legislație, HCG nr. 172/1999 a prevăzut măsura blocării vehiculelor pe teritoriul Municipiului București in cateva cazuri de staționare neregulamentara (de exemplu, in cazul staționarii neregulamentare pe trotuar sau in facilitățile de parcare) si ca o măsura mai puțin severa decât ridicarea.

Prin opoziție la măsura blocării vehiculelor prevăzută de HG nr. 147/1992 si HCG nr. 172/1999, Legea circulației reglementează de asemenea măsura complemetnara a blocării vehiculelor in situații care nu privesc staționarea neregulamentara (de exemplu, in cazul vehiculelor care transporta bunuri periculoase, in lipsa legislației relevante sau in cazul in care șoferii refuza sa se identifice ofițerilor de politie).

Având in vedere situația menționata, in prezent nu este destul de clar Legea circualtiei reglementează aceeași măsura de blocare a vehiculelor precum HG nr. 147/1992 si HCG nr. 172/1999. Daca cele doua caterogii de legislație reglementează aceeași măsura, atunci Legea circulației va prevala, in calitate de legislație superioara si

Ninocsa










Din păcate, se întâlnesc frecvent neconcordanțe și aspecte incerte privind decretele legale corespunzătoare acestui scop determinând dificultăți de înțelegere și aplicând diversele structuri legale existente.

1. Legislația generală și specifică

în prezent, cadrul legal general de reglementare a serviciilor comunitare de utilitate publica este reprezentat de Legea nr. 51/2006, în timp ce legislația specifică abordează fiecare serviciu comunitar de utilități publice.

Astfel, activitățile referitoare la amenajarea, administrarea și funcționarea zonelor de parcare (servicii de parcare) sunt incluse în categoria mai amplă a serviciilor de administrare a proprietății publice și private locale (Art. 3 (1) (i) din OG nr. 71/2002), ca parte a serviciilor comunitare de utilitate publica.

Deși Legea nr. 51/2006 își propune să stabilească un cadru general, conține totuși și prevederi detaliate privind serviciile comunitare de utilitate publică (inclusiv serviciile de administrare a proprietății publice și private locale), care uneori sunt diferite de cele reglementate de OG nr. 71/2OO220.

Deși ca principiu, regula interpretării, prin care legislația generală ulterioară revocă legislația specială numai acolo unde și în măsura în care legislația generală prevede în mod expres astfel, ar trebui să se aplice, în această situație existând argumente care prevalează asupra regulii interpretării, după cum urmează:

(a) Prin opoziție cu Legea nr. 326/2001 piesa anterioara de legislație referitoare la serviciile publice ale administrației locale, care reglementa la un nivel foarte general acest tip de servicii, Legea nr. 51/2006 conține prevederi mai detaliate privind toate serviciile comunitare de utilități publice; prezumția legislatorului generai ar fi trebuit să fie cea de acoperire a tuturor serviciilor comunitare de


vrtWl



utilități publice în baza unui cadru general, dar totodată mai detaliat, și dacă prevederile generale ulterioare sunt contradictorii celor speciale anterioare, atunci prevederile ulterioare vor prevala;

(b) OG nr. 71/2002 a fost un decret legal în contextul legislației generale anterioare -ex. Legea nr. 326/2001; dat fiind că Legea nr. 326/2001 este expres abrogată de Legea nr. 51/2006, prevederile OG nr. 71/2002 similare în esență celor ale Legii nr. 326/2001 ar trebui interpretate ca fiind revocate21.

în baza argumentelor de mai sus, principiul ar trebui să fie acela că managementul serviciilor de parcare este guvernat în principal de Legea nr. 51/2006 și, în aspectele nereglementate de Legea nr. 51/2006, iar în problemele în care OG nr. 71/2002 sau legislația specială ulterioară ar avea ceva prevederi de derogare de la cele ale Legii nr. 326/2001, prin OG nr. 71/2002 și legislația specială similară.

2. Legislația din domeniul serviciilor comunitare de utilități PUBLICE Șl LEGISLAȚIA DIN DOMENIUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE Șl CONCESIUNILOR

Deși Legea nr. 51/2006, OG nr. 71/2002 și HG nr. 955/2004 au stabilit o serie de reguli privind regimul serviciilor de parcare ca servicii de administrare a proprietății publice și private și servicii comunitare de utilități publice, Legea Achiziției și OGU nr. 54/2006 reglementează tipurile specifice de contracte încheiate de autoritățile publice axându-se în principal pe procedurile de atribuire a acestor contracte.

Din cauza ambiguităților și pentru a valida și obține coerență în interpretarea și aplicarea ambelor categorii de prevederi, structurile de management prevăzute de Legea nr. 51/2006, OG nr. 71/2002 și OG nr. 955/2004 trebuie să se încadreze în cadrul contractual și procedural reglementat de Legea Achiziției și OGU nr. 54/2006.

B. Autoritățile relevante
1. Autorități locale

în conformitate cu prevederile Art. 9 (1) din Legea nr. 51/2006, autoritățile locale au competență exclusivă în ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor comunitare ale utilităților publice.



(c)

(d)

(e)


stabilirea po^ilc^&s^GSgî r de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilități publice;    ’W'S-

stabilirea tipului corespțîfTzător de management; aprobarea regulilor de furnizare a serviciilor comunitare de utilități publice;

stabilirea, ajustarea, amendarea prețurilor, tarifelor și taxelor speciale pentru furnizarea serviciilor comunitare de utilități publice;

aprobarea stabilirii, ajustării și modificării prețurilor și tarifelor pentru serviciile comunitare de utilități publice.

Conform secțiunilor anterioare din Memorandum, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, autoritățile publice locale sunt reprezentate de consiliul local și primar.

întrucât Municipiul București este împărțit din punct de vedere administrativ în 6 sectoare, competențele autorităților locale sunt împărțite între Municipalitatea București (Consiliul General al Municipiului București și Primarul General al București-ului), pe de o parte și sectoare (consiliile și primarii sectoarelor), pe de altă parte.

în ceea ce privește chestiunea serviciilor comunitare de utilități publice, Legea nr. 51/2006 are prevederi diferite de cele ale OG nr. 71/2002.

Diferența constă în faptul că Legea nr. 51/2006 se referă în general la Consiliul General al Municipiului București ca la autoritatea competentă, în timp ce OG nr. 71/2002 menționează atât consiliile locale, cât și consiliul General al Municipiului București.

în baza celor sus menționate, se poate trage concluzia că legislatorul intenționa să confere administrației generale a București-ului competențe și responsabilități privind serviciile comunitare de utilități publice.

Cu toate acestea, conform Art 81 (2)-(4) din Legea nr. 215/2001 multe dintre competențele generale ale autorității locale sunt în principiu exercitate de Consiliul General al Municipiului București și ar putea fi delegate consiliilor locale.

2. Autoritatea națională de reglementare pentru serviciile COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE

Deși autorităților locale le revin competențele și responsabilitățile privind organizarea și funcționarea serviciilor comunitare de utilități publice din teritoriul lor, parte dintre


Primăria Muni    ești

competențele acestora vor fi exercitate în conformitate cu regulamentul cadru emis de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice (“ANRSC”).

ANRSC are, între altele, următoarele competențe:

-    elaborarea liniilor directoare pentru stabilirea, ajustarea sau modificarea prețurilor și tarifelor pentru majoritatea serviciilor comunitare de utilități publice (inclusiv servicii pentru administrarea proprietății publice și private locale);

-    adoptarea regulilor cadru și a termenilor de referință pentru furnizarea de servicii comunitare de utilități publice;

-    elaborarea regulamentului privind constatarea, notificarea și sancționarea încălcărilor legislației în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice.

ANRSC întocmește de asemenea și regulamentul de atribuire a licențelor pentru operatorii serviciilor comunitare de utilități publice, aprobate prin hotărârea de Guvern.

ANRSC are prin urmare rolul unei autorități de reglementare, elaborând cea mai mare parte din legislația secundară și supervizând implementarea legislației în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice.

Oricum, in timp ce ANRSC are responsabilitatea de a emite autorizații pentru operatorii serviciilor comunitare de utilitate publica, operatorii serviciilor de administrare a proprietății publice si private locale (asa dar cuprinzând operatorii facilităților de parcare) nu au obligația de a obține autorizația pentru realizarea activitatilor lor.

Prin urmare activitățile și operatorii serviciilor de parcare se vor afla sub competența reglementară a ANRSC, însă această competență nu va include licențierea acelor operatori.

C. Tipuri de gestiune



Tipul de management pentru serviciile de parcare este stabilit de o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București22, ținând cont, inter alia, de interesele prezente și viitoare ale comunității și de necesitatea asigurării unei calități corespunzătoare prețului.

Activitățile referitoare la furnizarea serviciilor de parcare se realizează în baza regulilor și termenilor de referință aprobați de Consiliul General al Municipiului București, în conformitate cu regulile cadru și termenii de referință emiși de ANRSC.

Relația juridică dintre autoritățile locale ale Municipiului București și operatorii serviciilor de parcare se stabilește prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București, în caz de management direct, sau prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București și un contract încheiat între Municipiul București și operatorii de servicii de parcare, în caz de management delegat.

în conformitate cu prevederile Art. 50 (4) din Legea nr. 51/2006, administrațiilor locale le revine obligația de a respecta noile prevederi referitoare la gestionarea serviciilor comunitare de utilități publice în termen de un an de la intrarea în vigoare a Legii 51/2006 (și anume până la 21 martie 2008).

2. Gestiune directa

Gestiunea directa este tipul de gestiune prin care autoritățile locale furnizează direct servicii comunitare de utilitate publică, în calitate de operatori.

Astfel, în cazul gestiunii directe, există o relație directă între administrațiile locale și utilizatorii acestor servicii.

Conform Legii nr. 51/2006, gestiunea directa se realizează prin entitățile stabilite de Consiliul General, după cum urmează:

departamente specializate fără personalitate juridică în cadrul ad|

București;

servicii publice sau unități specializate fără personalitate jurid^fmț$a®ral ^){

administrației București, cu autonomie financiară și funcțională;


22


i ’w i RALUL

Așa cum se arată mai sus, Consiliul General al fjunîcrjiiiilurBucureștî' ăfb 'dreptul '<fc' a delega conipetențele fsale consiliilor sectoarelor.




«5—1 w uLWicir PUBUCf


servicii publice sau unități specializate cu personalitate juridică subordonate administrației București, cu propriile lor active, drepturi și obligații, management economic și autonomie financiară și funcțională.

Prevederile Legii nr. 51/2006 sunt diferite atât de cele ale OG nr. 71/2002, cât și de cele ale Legii nr. 326/2001.

Astfel, conform Art 11 (2) din OG nr. 71/2002, gestiunea directa se realizează de către departamentele specializate din cadrul administrației locale sau de către serviciile publice, cu personalitate juridică, subordonate administrației locale, în timp ce Legea nr. 326/2001 reglementa același tip de gestiune numai prin referire la departamentele specializate din cadrul administrației locale.

Deși prevederile OG nr. 71/2002 fac derogare de la cele ale Legii nr. 326/2001, derogarea se referă la modalități mai permisive de organizare a gestiunii directe.

Astfel, întrucât Legea nr. 51/2006 prevede modalități mai permisive de organizare a gestiunii directe, nu există nicio justificare pentru interpretarea potrivit căreia prevederile OG nr. 71/2002 privind gestiunea directa a serviciilor proprietăților publice și private locale sunt inca în vigoare.

Prin urmare, gestionarea directa a serviciilor de parcare trebuie organizat conform prevederilor locale ale Legii nr. 51/2006, prin entitățile sus menționate.

în prezent, conform Regulamentului privind parcarea în București, locurile de parcare rezidențiale sunt acționate prin intermediul gestionarii directe.

Astfel, conform specificațiilor anterioare din Memorandum, Regulamentul privind parcarea din București indică faptul că locurile de parcare rezidențială din București sunt permise de “Administrația Domeniului Public” stabilite în cadrul fiecărui sector23 conform contractelor încheiate direct cu utilizatorii, persoane fizice sau juridice.

Același tip de gestiune pare să se aplice pentru locurile de parcare de utilitate privată.


Gestiunea delegata se aplică acolo unde administrațiile locale încredințează companiilor private, integral sau parțial, activități legate de furnizarea serviciilor comunitare de utilitate publică.

în caz de gestiune delegata, responsabilitățile privind organizarea, administrarea, finanțarea, funcționarea și controlul funcționării serviciilor și gestionarea și funcționarea infrastructurii asociate sunt luate în considerare de operatorii privați.

Cu toate acestea, competențele privind politicile și strategiile pentru dezvoltarea serviciilor, monitorizarea și controlul conformității cu prevederile termenilor, regulamentului cadru și a contractelor încheiate între administrațiile locale și operatori cad în sarcina administrației locale.

în conformitate cu Art 30 (3) din Legea nr. 51/2006, gestiunea urmează a fi delegata companiilor:

stabilite de administrația locală;

rezultate din reorganizarea regiilor autonome sau a serviciilor publice subordonate administrațiilor locale, acțiunile acestora fiind deținute integral sau parțial de unitatea administrativ teritorială; sau

cu o structură a acționariatului privată sau mixtă.

Spre deosebire de aceste prevederi, Art. 12 (2) al OG nr. 71/2002 prevede că operatorii cărora li se încredințează gestiunea urmează a fi organizați ca societăți pe acțiuni: (i) înființate de administrațiile locale sau (ii) cu acționariat privat (român sau străin), sau (iii) cu acționariat mixt (public și privat).

Pe baza acelorași argumente sus menționate, nu există niciun motiv de a limita posibilitatea delegării gestiunii serviciilor pentru administrarea proprietății publice și private locale numai pentru societățile pe acțiuni.

Prin urmare, gestiunea delegata a serviciilor privind parcarea trebuie să se facă înspre companii, indiferent de tipul organizării (societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată etc.), conform prevederilor Art 30 (3) din Legea nr. 51/2006.

JONFORM CU i

F

O8"ț 8 I5 fi 8 8 81 I


1

C.G.Wi.8


D. Tipuri de contracte 1. Date generale

An



în conformitate cu Art 13 (6) din OG nr. 71/2002, încredințarea managementului se poate face prin diferite tipuri de contracte, și anume contract de management, contract de concesiune, contract de leasing, contract de administrare a activelor, contract de parteneriat public-privat.

Legea nr. 51/2006 menționează numai contractul de concesiune și contractul de parteneriat public-privat ca tipuri de contracte ce urmează a fi folosite pentru încredințarea managementului (Art 30 (5)).


reglementate de Legea nr. 51/:

2. Contract de


Legea Achizițiilor asigură cadrul juridic pentru încheierea unor contracte de lucrări/servicii publice, în timp ce OGU nr. 54/2006 reglementează contractele de concesiune a activelor publice.

Cu toate acestea, OGU nr. 54/2006 nu va fi aplicabilă dacă folosirea activelor publice este considerată necesară pentru realizarea contractelor de concesiune a serviciilor/lucrărilor publice.

în astfel de cazuri, contractele vor fi guvernate de OGU nr. 34/2006.

Potrivit Legii Achizițiilor, contractele de concesiune a serviciilor/lucrărilor publice sunt reglementate de relația cu contractele corespunzătoare privind achiziții publice.

Contractul de achiziție publică este contractul încheiat de o autoritate contractantă și un investitor privat, având drept obiect executarea- lucrărilor, furnizarea de bunuri și servicii.

Contractele privind lucrările publice sunt contracte ce au drept obiect:

fie executarea lucrărilor în raport cu activitățile specifice prevăzute în anexa 1 a Legii Achizițiilor sau cu proiectarea și executarea lucrărilor în raport cu activitățile specifice prevăzute în anexa 1 a Legii Achizițiilor24;

24 Anexa 1 din OGU 34/2006 cuprinde activități legate de diverse tipuri de construcții de clădiri, pregătirea terenului etc.







//



realizarea, în orice mod, a unei lucrări corespunzătoare necesităților și scopurilor autorității contractante, dacă nu sunt incluse în paragrafele anterioare.

Tipurile de servicii ale contractelor sunt contracte, altele decât contractele de lucrări publice și contractele de furnizare, ce au drept obiect furnizarea serviciilor la care se face referire în anexa 2 a Legii Achizițiilor5.

Acolo unde obiectul unui contract cuprinde atât lucrări, cât și servicii, contractul se clasifică drept contract de lucrări publice sau contract de servicii în funcție de obiectul principal.

Contractele de concesiune a serviciilor/lucrărilor publice sunt similare contractelor de servirii/lucrări publice, cu diferența că, în cazul celei dintâi, concesionarului i se atribuie putere de contractare cu drept de exploatare a lucrărilor/serviciilor, acest drept putând fi însoțit de achitarea unei sume de bani.

Astfel, dacă obligațiile operatorului se reduc lâ executarea lucrărilor sau la furnizarea de servicii, iar administrația locală administrează și operează integral sau în principal rezultatele lucrărilor/serviciilor, atunci contractul va fi considerat contract de achiziție publică6.

Dacă, dimpotrivă, operatorul, conform contractului, pe lângă dreptul de executare a lucrărilor /furnizare a serviciilor, are și dreptul și obligația de a exploata rezultatele lucrărilor/serviciilor și, în consecință, și riscul asociat activităților corespunzătoare, atunci contractul va fi clasificat drept contract de concesiune.

în ceea ce privește contractele de concesiune a activelor publice, în conformitate cu Art 1(2) din OGU nr. 54/2006, contractul de concesiune a activelor publice este contractul prin care o autoritate publică (concedentul) atribuie celeilalte părți (concesionarului) dreptul și obligația de a exploata un activ public, pe risc și răspundere proprie, în schimbul unei sume de bani (redevențe).

în urma definițiilor oferite de Legea Achizițiilor și OGU nr. 54/2006 referitoare la tipurile specifice de contracte de concesiune, managementul delegat ai serviciilor de parcare



s-ar putea baza, teoretic, pe fiecare dintre cele trei tipuri ale contractelor de concesiune, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui caz. Astfel:

-    contractul de concesiune furnizat de OG nr. 71/2002 și Legea nr. 51/2006 s-ar putea califica drept contract de concesiune a lucrărilor publice dacă obiectul principal îl constituie realizarea lucrărilor -ex. construirea unor spații de parcare special amenajate în acest scop - și, prin urmare, realizarea managementului și funcționarea spațiilor de parcare;

-    contractul de concesiune prevăzut de OG nr. 71/2002 și Legea nr. 51/2006 ar putea fi calificat drept contract de concesiune a serviciilor publice, dacă obiectul principal îl constituie furnizarea de servicii (ex., servicii de pază, servicii de întreținere, servicii de semnalizare) legate de spațiile de parcare28 și de a exploata aceste servicii;

-    contractul de concesiune prevăzut de OG nr. 71/2002 și Legea nr. 51/2006 ar putea fi calificat drept contract de concesiune a activelor publice dacă are drept obiect exploatarea spațiilor de parcare deja construite.

3. Contractul de parteneriat public privat

Acest tip de contract a fost în mod clar reglementat de OG nr. 16/2002 însă, imediat după abrogarea acestuia prin Legea Achizițiilor, contractul de parteneriat public-privat nu mai este explicit reglementat de legea română și prevederea corespunzătoare a OG nr. 71/2002, iar Legea nr. 51/200629 deja nu mai poate fi aplicată.

Cu toate acestea, întrucât în baza OG nr. 16/2002 contractele de parteneriat public-privat au fost reglementate ca o formă a contractelor de concesiune a lucrărilor publice, guvernate în prezent de Legea Achizițiilor, principala caracteristică a contractelor de parteneriat public-privat este acum inclusă din punct de vedere legislativ în cadrul contractelor de concesiune a lucrărilor publice.

Concluzia care se impune a fi trasă din această scurtă prezentare a tipurilor de contracte pentru delegarea managementului este aceea potrivit căreia contractul de concesiune urmează a fi folosit la încredințarea managementului serviciilor de parcare din București.


28    în principiu, spațiile de parcare ar trebui deja construite pentru calificarea contractului drept contract e concesiune a serviciilor.

29    O explicație probabilă pentru prevederea Art 30 (5)(b) din Legea nr. 51/2006, care se referă la


c .........1 public-privat, ar putea fi faptul că Legea nr. 51/2006 a fost adoptată și

£    ii Achizițiilor de abrogare a OG nr. 16/2002.







De fapt, această structură este în prezent folosită la nivelul București-ului, conform contractului încheiat cu Dalii Exim și detaliilor din Secțiunea V de mai jos.

Procedura negocierilor directe e posibil să fi fost folosită la încredințarea managementului către operatorii deținuți de unitatea teritorial-administrativă (inclusă ca atare sau transformată din serviciu public sau un departament al administrației locale pentru motive funcționale, administrative și economice) și licitație, în toate celelalte cazuri.

De asemenea, dacă după licitație managementul serviciilor de parcare nu poate fi atribuit, va trebui urmată procedura de negocieri directe.

Conform Art 31 (5) din Legea nr. 51/2006, în caz de reorganizare a regiilor autonome sau a diviziilor sau serviciilor publice subordonate administrațiilor care anterior au administrat active, activități sau servicii de utilitate publică, contractul de concesiune se atribuie direct companiilor rezultate din această reorganizare.

Legea nr. 51/2006 prevede de asemenea că procedurile și regimul juridic al contractelor pentru atribuirea managementului sunt stipulate de prevederile legale care guvernează fiecare tip specific de contract.

Legea Achizițiilor reglementează următoarele proceduri principale de atribuire a contractelor de achiziție /concesiune: licitație deschisă, licitație restricționată, dialog competitiv, negociere (cu sau fără publicarea unei notificări prealabile de achiziție) și cerere de ofertă.

Reglementat ca un procedeu independent, concursul de soluții este de asemenea disponibil pentru autoritatea contractantă în anumite cazuri.

CONFORM CU





Trebuie menționat că ipoteza prevăzută de Legea

directă nu este reglementată de Legea Achizițiilor.

Considerând că Legea nr. 51/2006 este un decret special contrar Legii Achizițiilor, este posibil ca Art. 31 (5) din Legea nr. 51/2006 să fie considerat aplicabil.

în consecință, pentru atribuirea contractelor de atribuire a managementului serviciilor

de parcare, Orașul București trebuie să urmeze procedurile corespunzătoare prevăzute de Legea Achizițiilor sau OGU nr. 54/2006 și, dacă este cazul, Art 31 (5) din Legea nr. 51/2006.

2. Proceduri reglementate de Legea Achizițiilor

Potrivit Legii Achizițiilor, la atribuirea contractelor de concesiune, autoritățile contractante trebuie să îndeplinească un anumit set de principii, precum nediscriminarea, tratament egal, transparență, proporționalitate, folosirea eficientă a fondurilor publice.

Aceste principii sunt implementate prin diverse procedee de atribuire a contractelor de concesiune.

între procedeele stipulate de Legea Achizițiilor, contractele de atribuire a serviciilor/lucrărilor publice se atribuie prin licitație deschisă, licitație restrictivă, dialog competitiv sau negocieri.

Procedurile de licitație deschisă sau licitație restrictivă ar trebui aplicate acolo unde specificațiile tehnice, economice și financiare ale proiectului au putut fi clar definite la începutul procedeului.

în caz contrar, autoritatea contractantă ar trebui să urmeze procedeul dialogului competitiv.

Cu toate acestea, dacă pe lângă unul dintre cele trei proceduri sus menționate, nici unui concurent nu i se poate atribui concesiunea sau nici o ofertă nu a fost declarată admisibilă, autoritatea contractantă ar putea atribui contractul de concesiune în urma negocierilor cu publicarea unui preaviz de achiziție.

Procedura de licitație deschisă se realizează în principal într-o singură etapă, autoritatea contractantă putând organiza o etapă suplimentară de licitație electronică.

Pentru acest procedeu de atribuire, orice operator economic interesat poate depune ofertă.




tapă a procedurii eligibilitatea este limitată


louă etape, ex. selectarea candidaților » ulterioară a ofertelor prezentate de ir^ceduradglicitație deschisă, diferența principală la persoanele care au fost selectate în cea dintâi etapă la aplicarea criteriilor de selectare.

Procedeul dialogului competitiv se realizează în trei etape: (i) pre-selectarea candidaților, (ii) dialogul între autoritatea contractantă și candidații admiși, în scopul identificării soluțiilor care ar răspunde necesităților, pe baza cărora se fac ofertele finale și (iii) evaluarea ofertelor finale.

Procedura prezintă asemănări cu procedura licitației restrictive, diferența principală constând în faptul că în timpul celei de a doua etape autoritatea contractantă discută cu persoanele selectate în cadrul primei etape despre aplicarea criteriilor de selecție, aspecte privind specificațiile tehnice, structura legală și financiară și toate celelalte aspecte privind contractul ce urmează a fi atribuit și, în urma dialogului, autoritatea contractantă stabilește caracteristicile contractului și ce candidați își pot prezenta ofertele finale.

Procedura de negociere se poate desfășura în anumite cazuri în mod expres reglementate de OGU nr. 34/2006.

în cazul contractelor de concesiune, procedura negocierii cu publicarea notificării de achiziție este aplicabilă când, după aplicarea licitației deschise, licitației restrictive sau a dialogului competitiv, nu s-a depus nici o ofertă sau ofertele prezentate au fost declarate inadmisibile.

Toate procedurile de atribuire trebuie să respecte regulile generale31 aplicabile în ceea ce privește (i) notificarea de achiziție, (ii) informarea participanților cu privire la cerințele legale, financiare și tehnice (iii) criteriile de evaluare & atribuire, (iv) formele necesare prezentării ofertei, (v) procedeul de comunicare dintre autoritate și participanți, (vi) termenele limită aplicabile pentru prezentarea ofertei și a altor documente la autoritate, (vii) precum și alte cerințe de aplicabilitate generală.

3. Proceduri reglementate de OGU nr. 54/2006

31


Astfel de cerințe se ajustează specificului fiecăreia dintre proceduri.



Ninocsa






W, 0&0<L,



T’n


AtCIP^țv,

OGU nr. 54/2006 reglemente^ contractelor de concesiune a activ


«SȘwggj

Juri de licitație pentru atribuirea


Jocpy^^: ligîfâția și negocierile directe.

în principiu, autoritatea contractanfe^ă^J^ifl^a urmeze procedeul de licitație, care prezintă multe asemănări cu procedeuTcJe licitație deschisă prevăzut de Legea Achizițiilor.

Procedura de licitație trebuie repetată dacă numărul de oferte valabile este mai mic de

3. Dacă și după a doua procedură de licitație mai puțin de 3 oferte sunt declarate valabile, autoritatea contractantă este îndreptățită să urmeze procedeul negocierilor directe.

F. Clauze relevante ale contractelor

La realizarea procedeului corespunzător de atribuire, autoritatea contractantă stabilește, pe baza criteriilor de evaluare și atribuire, oferta câștigătoare și încheie contractul de concesiune cu ofertantul respectiv.

în ceea ce privește clauzele contractuale, ar trebui menționat că termenii de referință și oferta câștigătoare constituie parte a contractului.

Legea nr. 51/2006 prevede că contractul prin care managementul este încredințat unui operator privat va conține, cel puțin, clauze referitoare la: identitatea părților contractante;

obiectul contractului; durata contractului; drepturile și obligațiile părților;

programul lucrărilor de investiții pentru modernizarea, dezvoltarea etc. lucrărilor de întreținere și a obligațiilor părților cu privire la tipurile de lucrări;

obiectivele de performanță stabilite în baza termenilor și regulamentului cadru, cu privire la cantitatea și calitatea serviciilor furnizate, modalitățile de evaluare a conformității cu obiectivele;

tarifele percepute și procedurile de stabilire, aprobare și ajustare a tarifelor; modalitățile de plată a remunerației pentru serviciile furnizate; nivelul redevențelor și al altor obligațiuni, dacă este cazul; responsabilitate contractuală;

Ninqcsa

'vi T'V


a

de

1

Asescres de. •

l nfraestructuras


teu


Pagina 84 din 142

i    £l

lg    :

RUBUCf

forța majoră; modificarea contractului;

clauze privind restituirea și/sau distribuirea activelor folosite în caz de reziliere a contractului; activele create de operator după investițiile realizate în baza contractului ar trebui incluse în domeniul public și restituite administrației locale; clauze speciale privind menținerea echilibrului contractual;

rezilierea contractului;

clauze privind forța de lucru folosită la realizarea contractului.

Contractul trebuie însoțit de termenii de referință pentru furnizarea serviciului, regulile privind furnizarea serviciului, inventarul activelor proprietate publică sau privată și procesul verbal de recepție a activelor.

în ceea ce privește durata contractului, Legea nr. 51/2006 stipulează că aceasta nu va depăși perioada necesară pentru recuperarea investițiilor, și nici mai mult de 49 ani.

Cu toate acestea, perioada contractuală se poate prelungi: (i) din motive legate de interesele generale, pentru o perioadă nu mai mare de 2 ani și (ii) dacă investițiile realizate de operator urmează a fi recuperate în perioada contractuală inițială doar cu o majorare excesivă a tarifelor și taxelor.

VI. DALLI EXIM. CONTRACT DE CONCESIUNE

Reprezentanții Municipalității București ne-au pus la dispoziție Contractul nr. 20/06.09.1995 pentru funcționarea locurilor de parcare în zona centrală a București-ului cu plată (“Contract de Concesiune”). Municipalitatea București ne-a pus de asemenea la dispoziție următoarele acte adiționale la Contractul e Concesiune:

(i)    Act adițional nr. 1/30.04.1996;

(ii)    Act adițional nr. 2/16.09.1996;    i --——-—---


(iii)

(iv)

(v)


Act adițional nr. 3/16.12.1997; Act adițional nr. 4/21.01.1999; Act adițional nr. 5/29.07.1Î





(vi)    Act aditionaVțțt^/^^09.1999;



(viii) Act adițional nr. 8/02.02.2005.    ~    ~

Conținutul actelor adiționale va fi prezentat pe scurt în cadrul analizei prevederilor principale ale Contractului de Concesiune.

Vă rugăm nu uitați că nu ni s-au pus la dispoziție Termenii de Referință ai concesiunii, cu anexele la Contractul de Concesiune, nici “Studiul de implementare a sistemului de parcare cu plată în București”. La acesta din urmă se face referire în unul dintre documentele puse la dispoziția noastră de Municipalitatea București ca fiind emis de o companie denumită PROED în 1994 și, potrivit definiției locurilor de parcare prevăzute de Contractul de Concesiune. De asemenea, nu uitați că nu cunoaștem dacă actele adiționale puse la dispoziția noastră de reprezentanții Municipalității București sunt toate acte adiționale încheiate pentru Contractul de Concesiune.

în cele ce urmează, veți găsi o prezentare a clauzelor principale ale Contractului de Concesiune.

A. Date generale

Contractul de Concesiune a fost încheiat la 06.09.1995 între Municipalitatea București și Dalii Exim conform unui procedeu de licitație publică deschisă atribuit societății din urmă la 02.05.1995.

Trebuie precizat că România a avut un regim uniform de concesiuni abia cu începere din 1998, când s-a adoptat Legea nr. 219. Până la acea dată, normele privind concesiunea se regăseau în diverse articole de legislație. Contractul de Concesiune arată în expunere că ține cont de prevederile juridice în vigoare (la acea dată) privind concesiunea însă nu se referă la un act specific care să constituie baza juridică a acestuia. După părerea noastră, baza legală a Contractului de Concesiune trebuie să fi fost Hotărârea de Guvern nr. 1228/1990 pentru aprobarea Metodologiei de concesionare, închiriere și atribuire a managementului, prevederi în mare abrogate de Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor. Acest act prevedea că toate contractele de concesiune încheiate înainte de intrarea în vigoare a acestuia continuau să fie valabile.


Primăria M un ic iw lui București


Locațiile trebuie să asigure un număr de 1866 locuri de parcare.

Prin actul adițional nr. 1/30.04.1996, numărul locurilor de parcare în locațiile sus menționate s-a redus la 1324.

Prin actul adițional nr. 4/21.01.1999, lista locațiilor s-a modificat după cum urmează: Piața Libertății, Str. Mitropolit Nifon, Bulevardul Libertății, Bulevardul Independenței, Str. Știrbei Vodă, Calea Plevnei, Str. Orhideelor, Bulevardul Nicolae Titulescu, Piața Victoriei, Bulevardul lancu de Hunedoara, Calea Dorobanților, Bulevardul Dacia, Str. Traian, Str. Popa Nan, Piața Alba lulia, Bulevardul Unirii, Str. Nerva Traian, Bulevardul Octavian Goga, Bulevardul Mărășești.

Observați că lista actualizată conține majoritatea celor mai bune locații și celor mai circulate zone din București.

C. Durata

Contractul de Concesiune prevede o durată de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acesteia dacă nici una dintre părți nu a solicitat rezilierea cu cel puțin un an înainte de expirarea celei dintâi durate.

Durata Contractului de Concesiune a fost reînnoită cu perioade succesive de 5 ani prin Actul Adițional nr. 6/1999 și Actul Adițional nr. 8/2005, acesta din urmă stabilind ca dată de expirare 05.09.2010. în baza prevederilor actuale, Contractul de Concesiune și

33 Conțotmcelordema; sus, nu ni s-au prezentat anexele la Contractul eConcesiuna.









Primăria Municipiului București

actul adițional, părțile vor putea reînnoi durata acestuia prin negocierea noii durate cu un an înainte de 05.09.2010.

Obligațiile de plată ale Dalii Exim trebuiau să înceapă la data finalizării locurilor de parcare. Finalizarea a fost constatată de Municipalitatea București printr-un proces verbal de recepție, care nouă nu ne-a fost prezentat. Contractul de Concesiune este incert într-o anumită măsură în ceea ce privește data la care amenajarea urma să fie finalizată. Modul nostru de interpretare a prevederilor contractuale ne conduce la concluzia că Dalii Exim ar fi trebuit să înceapă plățile către Municipalitatea București din aprilie 1996.

D. Obligații ale Dalli Exim

Prin Contractul de Concesiune, Dalli Exim a obținut dreptul de a expl parcare în schimbul asumării unor obligații de investiții și de amenaji între altele, următoarele:

instalarea de echipamente pentru distribuirea biletelor; semnalizare;

distribuirea biletelor și a abonamentelor; întreținere și reparații;


(i)

(<>)

(iii)

(iv)

(v) lucrări de îmbunătățire.

Considerăm că obligații mai cuprinzătoare au fost prevăzute în Termenii de Referință ai concesiunii7.

Dalli Exim se obligă de asemenea să stabilească și să încheie polițe de asigurări necesare pentru activele concesionate.

Dalli Exim avea obligația de a depune în contul Municipalității București suma de 10 milioane ROL drept garanție de executare. Cuantumul garanției trebuia revizuit la fiecare trei ani. Nu cunoaștem dacă suma garanției a fcst revizuită.

E. Termeni și condiții financiare
1. Tarife

34 Conform celor precizate la început, nu ni s-au pus la dispoziție Termenii de-Referiață ai concesiunii.


SM inocsa



Primăria MuNiciPiuwrBucvftsTi

Municipalitatea București și-a menținut dreptul de a stabili și modifica tarifele privind parcarea. Dalii Exim are dreptul de a propune modificarea tarifelor pe baza, inter alia, modificărilor condițiilor de exploatare, majorării semnificative a taxelor suportate pentru aceasta, majorării semnificative a cererii de locuri de parcare.

2. Redevente

V

Redevența ce trebuia plătită de Dalii Exim Municipalității București este de 55,5% din sumele cumulate încasate, dar nu mai puțin de 55,5% din sumele încasate corespunzătoare unui așa numit “coeficient minim de utilizare a activelor”. Coeficientul minim de utilizare a activelor obiect al concesiunii a fost stabilit în Contractul de Concesiune la 50% în lunile aprilie - octombrie și 30% în lunile noiembrie - martie în primul an de contract, la 60% și respectiv 40% în al doilea an de contract și 70% și respectiv 50% în anii următori.

Trebuie făcute două precizări cu privire la coeficientul minim de utilizare a activelor. în primul rând, după cunoștințele noastre, nu există prevederi în legea română care să stabilească metoda de calculare a acestor coeficienți. Ar putea exista norme tehnice care ar putea fi relevante, însă Contractul de Concesiune nu se referă la nici un fel de astfel de norme. în al doilea rând, prin Actul Adițional nr. 2/16.09.1996, nivelul procentajelor coeficientului s-a redus semnificativ, în timp ce prin Actul Adițional nr. 3/16.12.1997 acesta a fost readus la cifrele inițiale.

seu


RONÂLt



3. Docume

Dalii Exim trebuie s^pregirite arțu^f Municîpalității București documentele tehnice și financiare. Cele dintâPtțb^u^^ărconțină un raport privind exploatarea locurilor de parcare în ultimul an, iar cele din urmă trebuie să indice cheltuielile și veniturile. Trebuie precizat că, în timp ce redevența - exprimată ca procent din venitul Dalii Exim - trebuie plătită lunar; Municipalitatea București verifică nivelul încasărilor Dalii Exim anual. Nu am putut identifica în Contractul de Concesiune prevederi care ar permite Municipalității București să verifice încasările lunare ale Dalii Exim, nici prevederi privind efectuarea de compensații în cazul descoperirii de diferențe la realizarea controalelor anuale.

4. PEN





ai



Contractul de Concesiune prevedea penalizări pentru nerealizarea sau realizarea necorespunzătoare a obligațiilor Dalii Exim. Penalizările au fost stabilite la 1% pe zi de întârziere pentru primele 30 zile și 2% pentru perioada ce depășea 30 zile. Formularea era confuză într-o anumită măsură în ceea ce privește penalizarea de 2%. Odată cu Actul Adițional nr. 6/1999, o penalizare de 0,3% pe zi a fost stabilită pentru realizarea cu întârziere de către Dalii Exim a plăților datorate Municipalității București.

Trebuie observat că, dacă penalizarea de 0,3% este special stabilită pentru întârzieri în efectuarea plăților, penalizările de 1 %, respectiv 2% sus menționate au fost în general prevăzute pentru nerealizarea sau realizarea cu întârziere a obligațiilor Dalii Exim. întrucât clauza contractuală ce stabilea aceste penalizări din urmă nu a fost niciodată expres modificată prin actul adițional ce ne-a fost prezentat, se poate interpreta că Contractul de Concesiune prevede trei tipuri de penalizări.

F. Rezilierea

Contractul de Concesiune conține mai degrabă prevederi generale privind rezilierea, cu efectul că va fi considerat reziliat în cazul în care Dalii Exim nu efectuează pe o perioadă de trei luni obligațiile asumate prin acesta. Rezilierea se produce la 30 de zile după notificarea de reziliere, dacă partea în culpă nu remediază eroarea între timp. în urma rezilierii, Dalii Exim trebuie să elibereze locațiile după primirea unei notificări în acest sens din partea Municipalității București și să predea spațiile acesteia.

Vii. TARIFE

A. Date generale. Criterii de stabilire a tarifelor

Principiul de bază privind scopul taxelor de parcare este prevăzut în Art. 1 (3) I) din Legea nr. 51/2006, prin care costurile de exploatare și investițiile operatorului se recuperează prin prețuri, tarife și taxe speciale.

Legea nr. 51/2006 prevede că tarifele pentru serviciile comunitare de utilități publice trebuie stabilite astfel încât costurile operatorului pentru furnizarea serviciului să Fie integral acoperite și o parte rezonabilă din profit să fie asigurată. Potrivit Art. 43 (3) din Legea nr. 51/2006, conceptul de "costuri" cuprinde cheltuielile de producție și de exploatare, cheltuielile de întreținere și reparații, costurile privind deprecierea activelor, costurile ambientale, costurile financiare legate de creditele bancare, costurile privind contractul de delegare a managementului. Art. 43 (9) din Legea nr. 51/2006 prevedea în mod expres posibilitatea stabilirii unor tarife complexe, aceasta însemnând că



tarifele includ o parte fixă (calculată în raport cu costurrawaxe^- costurile de întreținere, costurile de exploatare etc.) și o parte variabilă (calculată în raport cu folosirea serviciului).

Administrațiile locale (consiliile locale, consiliile sectoriale sau Consiliul General al Municipiului București8, după caz) au competența de a stabili, ajusta și modifica prețurile, tarifele și taxele locale, pe baza liniilor directoare emise de ANRSC și de a aproba stabilirea, ajustarea sau modificarea tarifelor pentru serviciile comunitare de utilități publice propuse de operatori (indiferent de tipul de management, direct sau delegat9).

B. Taxe locale pentru folosirea serviciilor de parcare

Codul Fiscal reglementează, între contribuțiile fiscale la Bugetul de Stat și bugetele locale, taxe locale. Taxele locale constituie venituri la bugetele locale și, în ceea ce privește serviciile de parcare, categoriile altor taxe locale și taxe speciale ar putea fi relevante pentru analiza noastră.

Potrivit Art. 283 (1) din Codul Fiscal, consiliile locale , consiliile sectoriale și Consiliul General al Municipiului București au dreptul să stabilească taxe pentru folosirea temporară a proprietății publice. în București, dat fiind că drumurile și trotuarele constituie proprietate publică, Consiliul General al Municipiului București a stabilit să impună o taxă de folosire temporară a locurilor de parcare rezidențială, plătibilă de utilizatori, persoane fizice sau juridice. Pentru anul 2007, potrivit Hotărârii nr. 300/2006 a Consiliului General al Municipiului București, taxa se ridică la 0,10, 0,13, 0,16 sau 0,21 RON/m2/zi/vehicul, în funcție de locația locurilor de parcare rezidențială. Taxa trebuie plătită în două rate, până la 31 martie și 30 septembrie 2007.

în ceea ce privește categoria taxelor speciale, potrivit Art. 282 (1) din Codul Fiscal, taxe speciale urmează a se stabili pentru funcționarea serviciilor publice locale stabilite în interesul persoanelor fizice sau juridice, în baza Legii nr. 273/200610. Taxele speciale



C. Distincția dintre tarife și taxe locale

Din prevederile Legii nr. 51/2006 (ex. Art. 1 (3) I), sus menționat) rezultă că în caz de folosire a facilităților de parcare contra unei sume de bani, această sumă ar trebui să fie formată dintr-un tarif sau o taxă specială. Pe lângă diferențele generale dintre tarife și taxe locale (ex. taxele sunt contribuții fiscale și venituri la bugetele locale, în timp ce tarifele reprezintă veniturile ale operatorilor), Art. 42 (1) din Legea nr. 51/2006 încearcă să stabilească o distincție între cele două tipuri de taxe, stipulând că furnizarea unui serviciu comunitar de utilități publice se face în modurile următoare:

-    în baza unui contract de furnizare servicii, încheiat între operator și utilizatorul direct;

-    în schimbul achitării unui tarif sau a costului unui bilet;

-    în schimbul achitării unei taxe speciale, caz în care (i) încheierea unui contract între operator și utilizatorul indirect nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau comercial sau, (ii) hotărârea de delegare a managementului oferă această posibilitate, precum și valoarea serviciului furnizat.

în ceea ce privește primele două modalități sus menționate, tarifele nu trebuie considerate o alternativă la încheierea unui contract. Tarifele sunt plătite în ambele cazuri în baza unui contract.

Deși prevederile Art. 42 (1) din Legea nr. 51/2006 nu definesc termenii “utilizator direct” și “utilizator indirect*6, necesari pentru stabilirea criteriilor de distincție dintre cele două tipuri de taxe, formularea prevederilor legale sugerează că regula privind plata serviciilor comunitare de utilitate publică include un tarif. Plata unei taxe speciale este considerată o situație specială, aplicabilă numai în două cazuri menționate la cel de al treilea paragraf de mai sus.

Un alt aspect legat de prevederile Legii nr. 51/2006 privind taxele speciale pentru folosirea serviciilor comunitare de utilități publice îl constituie faptul că, din perspectiva legislației fiscale, tipul de taxă la care se referă Legea nr. 51/2006 nu este suficient de


clar (taxe speciale sau alte taxe locale). Dacă Legeă*M^5#2006 se referă la taxe speciale ca la taxele speciale prevăzute de legislația fiscală (interpretare posibilă, din punctul nostru de vedere) atunci concluzia care trebuie trasă este că Art. 42 (1) din Legea nr. 51/2006 omite să facă referire ia taxa de folosire temporară a proprietății publice care nu este coerentă cu prevederile și implementarea legislației fiscale (în București, potrivit celor sus menționate, folosirea locurilor de parcare rezidențială se supune taxei de folosire temporară a proprietății publice). Dacă Legea nr. 51/2006 face referire la taxele speciale ca la orice taxe locale reglementate de legislația fiscală (ca alt tip de taxe decât tarifele) nu numai la taxe speciale, atunci nu rezultă dacă taxa de folosire temporară a locurilor de parcare rezidențială este acoperită de una dintre cele două situații în care se pot stabili taxe speciale. în orice caz, intrarea în vigoare a Legii nr. 51/2006 ridică semne de întrebare cu privire la compatibilitatea taxelor locale stabilite de Consiliul General al Municipiului București în baza legislației fiscale cu noua abordare a legislatorului în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice.

în ceea ce privește hotărârile administrației generale ale Municipiului București privind taxele de folosire a serviciilor de parcare, practica administrativă din ultimii ani nu este coerentă. Unele hotărâri folosesc termenul “tarife” pentru folosirea locurilor de parcare de utilitate publică (ex. hotărârea Primarului General al Municipiului București nr. 1881/2001), în timp ce altele consideră aceeași sumă drept taxă (ex. hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 305/2003)11. Aceeași situație apare și în cazul parcării rezidențiale. Dacă în prezent există hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București ce reglementează taxa de folosire a locurilor de parcare rezidențială, primele hotărâri reglementau un tarif pentru folosirea locurilor de parcare rezidențială.

D. Alte prevederi privind taxele de folosire a serviciilor de

PARCARE

1.OG NR. 71/2002

OG nr. 71/2002 nu conține prevederi referitoare la taxele pentru serviciile de administrare a proprietății publice și locale diferite substanțial de cele ale Legii nr. 51/2006. Potrivit Art. 19 din OG nr. 71/2002, prețurile, tarifele și taxele de folosire a

Ninoc&a





INFORM Ci RlGiNALUL




serviciilor pentru administrarea proprietății pubitGe-ȘF^fj'rivate locale ar trebui să răspundă anumitor cerințe, ex. organizarea și realizarea serviciilor ar trebui să se bazeze pe criterii comerciale și competiționale, structura și nivelul prețurilor, tarifelor și taxelor ar trebui să reflecte costurile efective, ajustarea periodică a prețurilor, tarifelor și taxelor în cazuri de modificare a tarifelor, prețurilor, tarifelor Și taxelor ascendente ar trebui stabilită astfel încât să se recupereze investițiile și cheltuielile curente.

2. Regulamentul cadru de organizare și funcționare a SERVICIILOR PUBLICE PENTRU ADMINISTRAREA PROPRIETĂȚII LOCALE

Regulamentul Cadru privind organizarea și funcționarea serviciilor de administrare a proprietății locale include câteva prevederi care se referă în special la taxele pentru facilitățile de parcare.

Potrivit Art. 24 (5), folosirea spațiilor de parcare în schimbul unei sume se va face prin plata unui bilet (în cazul parcării pe perioade limitate de timp) sau în baza unei autorizații /închirieri (în caz de parcare pe perioadă nelimitată de timp). Pe de altă parte, Art. 24 (8) din Regulamentul Cadru privind organizarea și funcționarea serviciilor publice pentru administrarea proprietății locale vorbește de chirii lunare, trimestriale, bianuale sau anuale.

în acest sens, potrivit Regulamentului privind parcarea în București, autorizațiile se emit pentru parcarea de utilitate privată și parcarea rezidențială. Regulamentul privind parcarea în București prevede de asemenea că distribuirea locurilor de parcare rezidențială se face anual în baza unui contract încheiat între “Administrația Domeniului Public” a fiecărui sector și utilizator, persoană fizică sau juridică. în ceea ce privește parcarea de utilitate privată, “Administrația Străzilor” emite autorizații pe o bază trimestrială40.

în ceea ce privește taxele de parcare, Art. 24 (12) din Regulamentul Cadru privind organizarea și funcționarea serviciilor publice pentru administrarea proprietății locale prevede că parcarea pe carosabil este permisă numai cu acordul Poliției Rutiere, în condițiile stabilite de administrația locală și în locuri semnalizate cu marcaje corespunzătoare. în acest caz, prevederile legale precizează că sumele încasate ca taxe de parcare constituie venituri la bugetul local.



Această prevedere permite interpretarea faptului că taxele locale ar trebui folosite în cazul parcării pe carosabil. Din cauza faptului că Art. 24 (12) din Regulamentul Cadru privind organizarea și funcționarea serviciilor publice pentru administrarea proprietății locale nu specifică tipul de taxe locale percepute de administrația locală, această prevedere este susceptibilă de ridicarea unor semne de întrebare privind compatibilitatea cu Legea nr. 51/2006, aceasta din urmă prevăzând alte criterii pentru stabilirea taxelor speciale de folosire a serviciilor de parcare (nu neapărat și nu obligatoriu în cazul parcării pe drumuri).

VII. CONCLUZII

1. Conceptul de “parcare”

Conceptul de “parcare” este reglementat din diverse perspective de câteva articole de

legislație, emise atât de autoritățile centrale, cât și de cele locale.

în ceea ce privește legislația elaborată de autoritățile centrale, principalele acte sunt:

a)    din perspectiva circulației: Legea Circulației și Regulamentul de implementare a Legii Circulației;

b)    din perspectiva unui serviciu public disponibil pentru persoanele fizice și juridice: Legea nr. 51/2006, OG nr. 71/2002, HG nr. 955/2004;

c)    dintr-un punct de vedere procedural: Legea Achizițiilor, OGU nr. 54/2006, Norme pentru contractele de achiziție, Normele privind contractele de concesiune publică.

în ceea ce privește legislația elaborată de autoritățile locale din București, Regulamentul privind parcarea în București abordează câteva aspecte legate de parcare în București.

Din cauza diversității prevederilor legale privind parcarea, există o serie neconcordanțe între acestea, care ar trebui să impună efectuarea amendamentelor respective.




2.    Autoritățile publice

I

Autoritățile publice cu competențe privind parcarea în București sunt:

a)    Administrația locală a Municipiului București (Consiliul General al Municipiului București și Primarul General al Municipiului București)41, care:

-    stabilește zonele de parcare;

-    administrează direct și supervizează managementul serviciilor privind parcarea;

-    stabilește taxele/tarifele locale pentru folosirea serviciilor de parcare sau aprobă tarifele propuse de operatorii serviciilor de parcare;

b)    Poliția Rutieră care aprobă stabilirea zonelor de parcare;

c)    ANRSC care elaborează regulamentul cadru ce guvernează managementul și furnizarea serviciilor comunitare de utilitate publică și liniile directoare ce stabilesc tarifele pentru serviciile comunitare de utilități publice.

3.    Managementul serviciilor de parcare

Serviciile de parcare constituie parte a serviciilor pentru administrarea proprietății publice și private locale, care, la rândul lor, sunt servicii comunitare de utilități publice. Managementul serviciilor de parcare se face prin:

management direct, prin departamente ale administrațiilor locale ale Municipiului București /ale sectoarelor Municipiului București sau serviciilor publice subordonate Municipalității București/ administrațiilor locale ale sectoarelor Municipiului București; sau

management delegat, de companiile care încheie contracte de concesiune cu Municipalitatea București /administrațiile locale ale sectoarelor Municipiului București după finalizarea procedurilor corespunzătoare prevăzute de Legea Achizițiilor sau OGU nr. 54/2006.


4. Clasificarea locurilor de parcare. Caracteristici

PRINCIPALE

Actualmente, Regulamentul privind parcarea în București face o clasificare a locurilor de parcare din teritoriul Municipiului București în parcare rezidențială, parcare de utilitate publică și parcare de utilitate privată.

1.    Locurile de parcare rezidențială sunt exploatate sub management direct de “Administrația Domeniului Public”, serviciile publice stabilite în cadrul fiecărui sector al Municipiului București. Locurile de parcare rezidențială sunt repartizate direct utilizatorilor care își au reședința în apropiere, în baza unui contract de închiriere în schimbul achitării unei taxe locale.

2.    Locurile de parcare de utilitate publică sunt concepute să servească unui număr nelimitat și neprecizat de utilizatori. în general, acestea trebuie exploatate sub management delegat prin încheierea unor contracte de concesiune între Municipalitatea București și companiile câștigătoare ale licitațiilor organizate în aceste scopuri (acesta este cazul contractului de concesiune încheiat între Municipalitatea București și Dalii Exim). Apoi, serviciile de parcare trebuie furnizate de concesionari tuturor utilizatorilor interesați în schimbul achitării unui tarif.

3.    în practică, locurile de parcare de utilitate publică sunt concepute să servească necesităților persoanelor juridice (companii private, hoteluri etc.), situate în imediata apropiere a locurilor de muncă și exploatate prin management direct de Administrația Drumurilor, serviciu public subordonat Municipalității București. Locurile de parcare de utilitate publică se repartizează prin contracte de închiriere, încheiate după procedurile de licitație.


COHFORB CU

OR l G i NALU L








Anexa nr. 3

Propunere pentru Regulament privind regimul spatiilor de parcare

CONFORM CU
ORIGINALUL


Capitolul I. Dispoziții generale. Definiții

Art1. (1) Prezentul regulament stabilește condițiile de organizare, utilizare și exploatare a spațiilor destinate parcării vehiculelor, de pe terenurile aparținând domeniului public sau privat al Municipiului București.

(2)    Prezentul regulament se aplică în mod corespunzător în ceea ce privește organizarea, utilizarea și exploatarea spațiilor similare de parcare amplasate subteran sau suprateran.

(3)    Spațiile destinate parcării vehiculelor de pe terenurile aparținând persoanelor private nu sunt reglementate de prezentul regulament.

(4)    în realizarea prezentului regulament a fost avut în vedere obiectivul general al Municipiului București de a asigura, între altele, fluidizarea traficului, utilizarea în mod neîngrădit a trotuarelor de către pietoni și protecția spațiilor verzi. în vederea atingerii obiectivului menționat, Municipiul București intenționează să realizeze, în mod direct sau prin parteneriat public-privat, în temeiul unor contracte de concesiune sau altor tipuri de contracte reglementate de dispozițiile legale, spații de parcare subterane sau supraterane și să încurajeze parcarea vehiculelor în acestea.

Art.2. în sensul prezentului regulament:

a)    prin parcaj se înțelege orice spațiu special destinat parcării vehiculelor, semnalizat prin indicatoare și marcaje, delimitat de zona destinată circulației vehiculelor sau de aite zone;

b)    prin parcaj public se înțelege orice parcaj amplasat pe terenuri aparținând domeniului public sau privat ale Municipiului București;

c)    prin organizarea parcajului se înțelege efectuarea de lucrări de amenajare a acestuia, astfel încât parcajul să poată fi pus la dispoziția utilizatorilor;

d)    prin utilizarea parcajului se înțelege folosirea de către utilizatori a unui parcaj în scopul parcării vehiculelor;

e)    prin exploatarea parcajului se înțelege activitatea de a pune parcajul la dispoziția utilizatorilor în vederea parcării vehiculelor și de a obține venituri din această activitate prin încasarea de tarife sau taxe, după caz, în conformitate cu dispozițiile legale;

f)    prin zona de influență se înțelege un perimetru determinat de Municipiul București în vecinătatea unui teren care formează obiectul unui contract de concesiune, de parteneriat public-privat încheiat în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 470/2002, cu


SONFORM

0R16ÎMAL

Strai



jS^DE PARCARE fâijiRITORIUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI 7^. ,.-9*FteeTiĂ oV


cr» M

C-G.M.fî. "CaZ

modificările și completările ulterioare, sau ăWo^^e^iontract reglementat de dispozițiile legale, având ca obiect construirea a^tăSEre concesionar de parcaje publice subterane sau supraterane din fondurile sale proprii, perimetru pe care se pot organiza locuri de parcare de suprafață.

Art.3. Parcajele publice se împart în următoarele categorii:

a)    parcajele publice de reședință, care sunt cele aferente imobilelor cu destinația de locuință și care pot fi atribuite spre folosință utilizatorilor persoane fizice care locuiesc în acestea.

Acestea pot fi utilizate:

-    gratuit, pentru vehiculele special destinate transportului persoanelor cu handicap locomotor;

-    cu plată;

b)    parcajele publice utilizate de instituții publice, care sunt cele aferente imobilelor în care își desfășoară activitatea utilizatori instituții publice și care pot fi atribuite gratuit spre utilizare exclusivă a acestora;

c)    parcajele publice de utilitate generală, care sunt situate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat ale Municipiului București și care pot fi utilizate de orice persoană interesată.

Acestea pot fi utilizate:

-    gratuit, pentru vehiculele special destinate transportului persoanelor cu handicap locomotor;

-    cu plată, în cazul solicitanților persoane juridice, sau solicitanților persoane fizice care nu sunt persoane cu handicap locomotor.

Art.4. încadrarea pe categoriile prevăzute la art.3 a parcajelor publice se face prin avizul tehnic al Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București. Pe măsura avizării, parcajele publice se înregistrează cu toate datele de identificare în Registrul Parcajelor Publice aflat la Direcția Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulației, care efectuează coordonarea și supravegherea organizării, exploatării și utilizării parcajelor publice de pe teritoriul Municipiului București.

Art.5. (1) Organizarea parcajelor se face în conformitate cu avizul tehnic al Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București.

(2)    Eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizațiilor de construire pentru construcțiile noi, provizorii sau definitive, precum si autorizarea desfășurării unor activități economice și sociale se face numai cu avizul tehnic al Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București privind asigurarea spațiilor de parcare.

(3)    Avizul prevăzut la alin. (2) este necesar, de asemenea, în cazul în care construcțiile existente își schimba destinația sau profilul de activitate și pentru orice amenajare carosabilă sau semnalizare rutieră referitoare la parcaje.

Art.6. (1) Exploatarea parcajelor publice se efectuează în următoareleLjriodalități:






OHF




a)    în regim de gestiune direcîă?2de^§tre Consiliul General al Municipiului București sau, după caz, de către consiliile locale ale sectoarelor Municipiului București, prin aparatele proprii sau instituții din subordinea acestora, în condițiile prevăzute în cuprinsul Capitolului II;

b)    în regim de gestiune delegată, de către operatori economici desemnați prin încheierea de contracte de delegare a gestiunii - contracte de concesiune - în conformitate cu dispozițiile legale din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice și al achizițiilor publice.

(2) Cuantumul tarifelor sau al taxelor locale de utilizare a parcajelor publice, după caz, se stabilește prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București. Acestea pot fi actualizate anual în conformitate cu prevederile legale. în cazul parcajelor realizate în temeiul unor contracte de concesiune, de parteneriat public-privat încheiate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr.470/2002, cu modificările și completările ulterioare, sau al altor tipuri de contracte reglementate de dispozițiile legale, având ca obiect, între altele, construirea de către concesionar, din fondurile sale proprii, de parcaje subterane sau supraterane, tarifele de utilizare a parcajelor publice se stabilesc conform clauzelor contractuale.    (3) Fondurile rezultate din exploatarea parcajelor

publice în regim de gestiune directă se fac venit la bugetul Municipiului București sau, după caz, la bugetele sectoarelor Municipiului București. Aceste fonduri vor fi folosite cu precădere pentru amenajarea de noi locuri de parcare si pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a circulației.

(4)    Fondurile rezultate din exploatarea parcajelor publice în regim de gestiune delegată constituie venituri ale operatorilor economici responsabili cu gestionarea parcărilor publice respective. Operatorii pot fi obligați la plata unor redevențe către Municipiul București sau sectoarele Municipiului București în termenii și condițiile prevăzute în contractele de concesiune. Redevențele astfel plătite constituie venituri ale bugetului Municipiului București sau, după caz, ale bugetelor sectoarelor Municipiului București, folosindu-se cu precădere pentru amenajarea de noi locuri de parcare și pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a circulației.

(5)    Pentru autovehiculele special destinate transportului persoanelor cu handicap locomotor, parcarea este gratuită în toate categoriile de parcaje publice.

Capitolul II. Exploatarea si utilizarea parcajelor publice

Secțiunea 1 - Parcajele de reședință

Art.7. (1) Parcajele de reședință se află în administrarea consiliilor locale^alfrsectoarelor Municipiului București.


</

OH'fCMW


* U v?

STRATEG^ MIK$Prff '

" zmsrum r,-.


\S



SI JURIDICA C.G.M.B.


(2) Exploatarea acestor parcaje^^fefcfe^'prin închiriere către persoanele fizice îndreptățite, pe baza de contract cu durata de valabilitate de 1 an și cu posibilitatea reînnoirii.

Art.8. Solicitările pentru atribuirea de locuri în parcajele de reședință se depun la primăriile sectoarelor Municipiului București, care le înaintează pentru centralizare si verificare în teren către Administrația Străzilor, care, după verificare, le va supune analizei Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București, pentru avizarea organizării și încadrarea în categorie.

Art.S. (1) Atribuirea locurilor in parcajele de reședință se face numai după avizul de încadrare emis de către Comisia Tehnica de Circulație a Municipiului București.

(2)    Atribuirea locurilor în parcajele de reședință se face numai cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a)    nu se poate aloca mai mult de un loc de parcare pentru fiecare

apartament;

b)    atribuirea se face cu acordul asociației de locatari sau de proprietari a imobilului;

c)    se pot atribui locuri în parcajele de reședință numai pentru autovehiculele cu masa totala autorizata mai mica de 3,5t;

d)    se pot atribui locuri în parcajele de reședință numai pentru autovehiculele care au prevăzută în certificatul de înmatriculare adresa respectivă.

(3)    Persoanele cu handicap locomotor vor avea prioritate la

atribuire.

Art.10. Instituțiile care exploatează parcaje de reședință au următoarele obligații:

a)    să asigure semnalizarea rutiera verticala si orizontala a parcajelor, în conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București;

b)    să asigure folosința netulburata de către utilizator a parcajelor;

c)    să nu perceapă taxe sau tarife diferite de cele stabilite prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București;

d)    să urmărească încasarea sumelor cuvenite drept taxe sau tarife pentru locurile de parcare și să rezilieze contractele utilizatorilor care nu își achită la timp taxele;

e)    să asigure eliberarea necondiționată a locurilor de parcare în situația necesității efectuării unor lucrări edilitare care impun ocuparea temporara a acestora sau daca spațiului respectiv i s-a atribuit alta destinație, cazuri in care se vor restitui sumele încasate anticipat drept taxe;

f)    să prevadă clar, în contractul încheiat cu utilizatorii, obligațiile prevăzute la alineatele precedente, precum si cele ale utilizatorilor și să specifice numărul avizului Comisiei Tehnice de Circulație în baza căruia parcajul respectiv a fost încadrat in categoria celor de reședință;





-$f&^

ec Cg*Ca

g) să ținăk evidența locurilor d'^parcăiM;-d^ieședință pe care le exploatează, să păstreze toate documentel^^eferito^Be' la acestea și să le prezinte necondiționat persoanelor împuternicite W'e'fectueze controlul asupra parcajelor de reședință.

Art.11. Utilizatorii parcajelor de reședință au următoarele obligații:

a)    să achite la timp taxele pentru locurile de parcare utilizate;

b)    să respecte semnalizarea rutiera verticala si orizontala a

parcajelor;

c)    să păstreze curățenia în parcaj;

d)    să nu întreprindă nici o acțiune cu scopul de a obține venituri de la alți utilizatori ca urmare a folosirii locului de parcare alocat;

e)    să asigure eliberarea necondiționată a locurilor de parcare în situația necesității efectuării unor lucrări edilitare care impun ocuparea temporara a acestora sau daca spațiului respectiv i s-a atribuit alta destinație, cazuri in care li se vor restitui sumele încasate anticipat drept taxe;

f)    să prezinte necondiționat persoanelor împuternicite să efectueze controlul asupra parcajelor de reședință toate documentele referitoare la acestea.

Secțiunea a 2-a - Parcajele publice utilizate de instituții publice

Art.12. Parcajele publice utilizate de instituțiile publice se află în administrarea Consiliului General al Municipiului București.

Art.13. Solicitările pentru atribuirea de astfel de locuri de parcare se depun la Direcția Transporturi, Drumuri și Sistematizarea Circulației, care, după verificare, le va supune analizei Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București, pentru avizarea organizării și încadrarea în categorie.

Art.14. (1) După avizul de încadrare emis de Comisia Tehnică de Circulație a Municipiului București și adoptarea unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului București privind transmiterea în folosință gratuită a parcajului către instituția publică solicitantă, Administrația Străzilor va realiza semnalizarea rutieră a parcajului.

(2) Hotărârea își păstrează aplicabilitatea pe perioada de valabilitate a avizului Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București.

Art.15. Primăria Municipiului București va asigura, prin Administrația Străzilor, semnalizarea rutieră verticală și orizontală a parcajelor publice utilizate de instituțiile publice, în conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București.

Art.16. Instituțiile publice utilizatoare de parcaje publice in temeiul prezentei secțiuni din regulament au următoarele obligații:

a)    să respecte semnalizarea rutiera verticala si orizontala a

parcajelor;

b)    să păstreze curățenia în parcaj;


oii



Primăria MuNiG&tjbtfBucuRESTi

Strategia de parcare pe teritoriul municipiului București



c)    să nu întrdE^ndăfijiGljp acțiune cu scopul de a obține venituri de la alți utilizatori ca urmare aTOi^|F^las^ffilr de parcare alocate;

d)    să asigure^litSBca^ necondiționată a locurilor de parcare în situația necesității efectuăfcfi^unor berari edilitare care impun ocuparea temporara a acestora sau dacsrs^âțlSIâi respectiv i s-a atribuit alta destinație;

e)    să prezinte necondiționat persoanelor împuternicite să efectueze controlul asupra parcajelor de utilitate privată toate documentele referitoare la acestea.

Secțiunea a 3-a - Parcajele publice de utilitate generală

Art17. (1) Parcajele publice de utilitate generala se află în administrarea Consiliului General al Municipiului București.

(2)    Activitatea de exploatare a parcajelor publice de utilitate generală, conform art. 3 lit.c), se poate efectua direct de către Primăria Municipiului București, prin închirierea cu ora către utilizatori, sau se poate delega către operatori economici, în condițiile legii. încheierea contractelor de delegare a gestiunii - contracte de concesiune - și urmărirea derulării acestora se realizează de către direcțiile de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului București.

(3)    în cazul contractelor de concesiune sau de parteneriat public-privat încheiate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr.470/2002, cu modificările și completările ulterioare, ori al altor tipuri de contracte reglementate de dispozițiile legale, având drept obiect, între altele, finanțarea din fondurile proprii ale concesionarului și construirea de către acesta de parcaje subterane sau supraterane, Municipiul București poate stabili o zonă de influență într-un anumit perimetru aflat în vecinătatea parcajului.

(4)    Pentru asigurarea fluidizării circulației, pentru utilizarea în mod neîngrădit a trotuarelor de către pietoni și pentru protecția spațiilor verzi, în temeiul contractelor menționate la alin.(3), Municipiul București se poate obliga să interzică oprirea, staționarea sau parcarea în zonele de influență sau să impună tarife de parcare mai mari decât cele practicate de concesionar în parcajul subteran sau suprateran, cu acordarea concesionarului a dreptului de a ridica autovehiculele parcate neregulamentar în zona de influență.

Art. 18. (1) în parcajele publice de utilitate generală se vor rezerva locuri gratuite pentru autovehiculele special destinate transportului persoanelor cu handicap locomotor, în condițiile legii.

(2) Persoanele fizice cu domiciliul stabil în zona riverană unui parcaj public de utilitate generală cu plată și care posedă autoturisme înmatriculate la adresa respectivă pot utiliza parcajul plătind, prin abonament, un tarif preferențial stabilit prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.


Mihqcșa;

re' >5 vi-" ’ . - -




SECȚIA



public/



(3) Prevederile art.18 alin.(2) nu se aplică în legătură cu parcajele publice subterane sau supraterane construite din fonduri proprii ale concesionarului în temeiul unor contracte de concesiune sau de parteneriat public-privat încheiate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 470/2002, cu modificările și completările ulterioare, ori al altor tipuri de contracte reglementate de dispozițiile legale, pe durata contractului de concesiune având drept obiect, între altele, finanțarea și construirea parcajului.

Art.19. (1) Instituțiile sau operatorii economici care exploatează parcaje publice de utilitate generala cu plată au următoarele obligații:

a)    să asigure semnalizarea rutiera verticala si orizontala a parcajelor, in conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București;

b)    să asigure curățenia și deszăpezirea parcajului;

c)    să instaleze la loc vizibil normele de utilizare a parcajului;

d)    să urmărească încasarea sumelor cuvenite drept tarife pentru folosirea locurilor de parcare;

e)    să nu pretindă și să nu încaseze tarife de la posesorii autovehiculelor parcate în alte locuri decât cele semnalizate și avizate în acest sens;

f)    să asigure eliberarea necondiționată a locurilor de parcare în situația necesității efectuării unor lucrări edilitare care impun ocuparea temporara a acestora sau daca spațiului respectiv i s-a atribuit alta destinație, cazuri în care se vor restitui sumele încasate anticipat drept tarife;

g)    să nu permită accesul în parcaj a unui număr de autovehicule peste limita locurilor existente;

h)    să tina evidenta locurilor de parcare de utilitate publica cu plata pe care le exploatează, să păstreze toate documentele referitoare la acestea și să le prezinte necondiționat persoanelor împuternicite sa efectueze controlul asupra parcajelor de utilitate publica cu plată.

Art.20. Utilizatorii parcajelor parcaje publice de utilitate generală cu plată au următoarele obligații:

a)    sa achite tarifele pentru locurile de parcare utilizate;

b)    sa respecte semnalizarea rutiera verticala si orizontala a

parcajelor;

c)    sa respecte normele afișate de utilizare a parcajelor;

d)    sa asigure securitatea interioara a autovehiculului prin închiderea geamurilor, încuierea ușilor, a capotei motorului și a portbagajului, precum și prin punerea în funcțiune a sistemului antifurt;

e)    să asigure eliberarea necondiționată a locurilor de parcare în situația necesității efectuării unor lucrări edilitare care impun ocuparea temporara a acestora sau daca spațiului respectiv i s-a atribuit altă destinație, cazMȚjrfiîWrS li se vor restitui sumele încasate anticipat drept tarife;

Aâesores de •


|! nfrde5tructu’’dS

"*<■


instalațiilor parcajului, ca urmare a unor manevre greșite sau a nerespectării semnalizării rutiere sau a normelor de utilizare a parcajului.

Art.21. în toate categoriile de parcaje publice sunt interzise:

a)    blocarea accesului in parcaj;

b)    efectuarea de lucrări de reparații și întreținere a autovehiculului în perimetrul parcajului;

c)    amplasarea de dispozitive de menținere liberă a locurilor de

parcare.

d)    amplasarea oricărui tip de indicatoare, marcaje sau înscrisuri care să indice sau să sugereze rezervarea locurilor de parcare, fără avizul Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București.

Capitolul III. Contravenții și sancțiuni

Art.22. (1) Constituie contravenții și se sancționează următoarele

fapte:

a)    nerespectarea prevederilor art.10 lit.a), art.11 lit.b) și c), art.16 lit.a) și b), art.19 lit.a)-c) și art.20 lit.a)-c), cu amenda de la 500 la 1.000 lei;

b)    nerespectarea prevederilor art.9, art.10 lit.c), f) și g), art.11 lit.d)-f), art.16 lit.c)-e), art.18, art.19 lit. e)-h), art.20 lit.e) și art.21 lit. a)-d), cu amenda de la 1.500 la 2.500 lei.

(2)    Cuantumul amenzilor poate fi actualizat anual în conformitate cu prevederile legale.

(3)    Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției jumătate din minimul amenzii.

(4)    Pentru nerespectarea prevederilor art.21 lit.c) și d) se va aplica și măsura ridicării fără preaviz a dispozitivelor. Daca prin nerespectarea acestor prevederi se deteriorează suprafața carosabilului sau a trotuarelor, contravenientul va plăti despăgubirile necesare aducerii la starea inițială a suprafeței.

(5)    Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor din acesta hotărâre se fac de către poliție, precum și de către împuterniciți ai Primarului General al Municipiului București. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea art.11 se fac și de către împuterniciți ai primarilor sectoarelor Municipiului București, pentru parcajele de reședință aflate pe teritoriul sectorului respectiv.

(6)    în cazul în care exploatarea parcajelor a fost delegată în baza unor contracte de concesiune agenților economici, Primarul General al Municipiului București și primarii sectoarelor Municipiului București vor putea



Primăria Municipiului București

delega concesionarilor, conform contractelor de concesiune, drepturi de constatare și aplicare a sancțiunilor stabilite prin prezenta hotărâre.

(7)    Prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la constatarea contravențiilor, aplicarea sancțiunilor, plata și încasarea amenzii, precum și căile de atac, se aplica și contravențiilor stabilite prin prezenta hotărâre.

(8)    Pe lângă sancțiunile aplicabile pentru contravențiile stabilite prin prezentul regulament, contractele de concesiune si regulamentul pentru exploatarea facilităților de parcare pot stabili și alte sancțiuni în cazul încălcării de către utilizatori a normelor de folosire a facilităților de parcare. Sancțiunile pot include, între altele, blocarea sau ridicarea vehiculului din parcaj.

Capitolul IV. Dispoziții finale

Art.23. Prezentul regulament intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data aducerii sale la cunoștință publică.

Art.24. Pe data intrării in vigoare a prezentului regulament, Hotărârea Consiliului Local al Municipiului București nr.32/1994, precum și orice altă prevedere contrară, își încetează aplicabilitatea.

Art.25. (1) Pentru parcajele de utilitate privată prevăzute de Normele privind organizarea, exploatarea și utilizarea spatiilor de parcare publica de pe teritoriul Municipiului București, anexă la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului București nr.32/1994, alocate altor categorii de persoane decât instituțiile publice, contractele în curs de derulare prin care au fost atribuite acestea nu se mai prelungesc după expirarea termenului contractual.

(2) După expirarea termenului contractual, spațiile respective vor putea fi încadrate ca parcaje publice de utilitate generală potrivit procedurii reglementate de prezentul regulament, aplicându-li-se regimul juridic corespunzător.


CONFORM CU ORIGINALUL


ÎVlNOCSA




r-\




Anexa nr. 4

Propunere privind locațiile de parcare subterana in centrul

orașului București


CONFORM CU
ORIGINALUL




CONFORM CU ORIGINALUL


<G



Pagina 10? di»


L generau o'\

i-er ^^CTURA C


oi-


^>i


3J4MSF-


Z3 ?


/n




Primăria Mi


tcipiului București


Propunerea privind locațiile de parcare subterana in centrul orașului București include locațiile deja aprobate de Consiliului Municipiului București si cele administrate de SC Dalii Exim S.A.


Locații de parcaje subterane propuse de consultant ca urmare a studiul

realizat (marcate in harta cu asteriscuri roz)


Nr. crt.

Locație

1

Zona Str. Witting

2

Zona Mall Vitan

3

Zona Foișorului de Foc

4

Zona Sos. N. Titulescu

5

Zona Blvd. Dacia

6

Zona Str. Știrbei Vodă

7

Zona Str. G. Mânu

8

Zona Str. T. Sperantia

9

Zona Str. V. Lascar

10

Zona Str. Serg. Nastase

11

Zona Griv. Budis

12

Zona Blvd. Decebal    1

13

Zona Lahovari    CO IM!

14

Zona Panduri    i npp

15

Zona Eroilor    1    —

16

Zona Tineretului

17

Zona Piscului

18

Zona Tarusanu

19

Zona Grivitei

20

Zona Razoare

21

Zona A. Vitzu

22

Zona Izvor

23

Zona Badasar

24

Zona Mrrcea Vodă

25

Zona Cema

26

Zona Luncsoara

27

Zona Progresului

28

Zona J. Lizal

29

Zona Tonitza

30

Zona Șelari

31^—.

-ZQCa Gradina Icoanei





Pagina 110 din^_

a* «Sa™


c’


=e3S5£


(?<ot2<CS


llk


32


Zona Vladimirescu


33


Zona Libertății


34


Zona 11 Iunie


35


Zona Mihai Bravu


36


37


38


39


40


41


42


43


44


45


46


47


48


49


50


51


52


53


54


55


56


57


58


59


60


61


62


63


64


65


66


67


68


69




Primăria Municipiului București


Zona M. Bravu - P. Protopopescu


Zona Campineanu


Zona Regina Maria


Zona Bibescu


Zona A. Paleologul


Zona Veniamin


Zona Prinosului


Zona Saligni


Zona Gutenberg


Zona M. Milo


Zona Povernei-Coanda


Zona Cihoski


Zona Moților


Zona Abatorului


Zona Grădinilor


Zona P. Protopopescu


Zona Puscariu


Zona Olimpului


Zona Tanase


Zona Bucur


Zona Sf. Apostoli


Zona Blvd. Unirii


Zona. M. Basarab


Zona Calarasilor


Zona lancului


Zona Filaret


Zona Istrati


Zona Basarab


Zona Sf. Ștefan


Zona N. Dabija


Zona Sf. Vineri


Zona Plevnei


Zona Kogalniceanu


Zona Parc Eroilor



CONFORM cu



Pagina 11    \

rSCTlA

INC

12 ~




Locațiile propuse pentru prima etapa de concesionare (marcate pe harta

prin coduri), urmând ca celelalte locații aprobate de Consiliul General prin

Hotararea nr. 234 din 20.10.2005, Hotararea nr. 310 din 14.12.2006 si

Hotararea nr. 311 din 14.12.2006, sa fie dezvoltate in etape ulterioare.


CONFORM CU ORIGINALUL



Nr.

crt.

Cod

Locație

1

1B1

Esplanada Gara Baneasa

2

2B1

Parc Herăstrău Pavilion H - Parc Distracții

3

3B1

Piața Sudului

4

4B1

Piața Domenii

5

5B1

Piața Amzei

6

6B1

Piața Presei Libere

7

7B1

Piața Walter Maracineanu

8

8B1

Str. Edgar Quinet

9

1B2

Sos. Ștefan cel Mare - Bloc Perla

10

2B2

Sos. Ștefan cel Mare- Aleea Circului

11

4B2

Piața Charles des Gaulle

12

6B2

Piața Alba lulia

13

7B2

Piața Dorobanților

14

8B2

Piața Hurmuzachi (Muncii)

15

9B2

Restaurant Pescarus


Primăria Municipiului București

Locațiile administrate de SC Dalii Exim S.A. (marcate pe harta cu litera “D”

de culoare neagra)



'«ut    r1

î 1


tsase


NR.CRT

DENUMIRE PARCARE

^NR.

f

LOCAȚIE

1

ACADEMIEI COLOANE

16 "

Str. Academiei, intr str. Doamnei si bd. Regina Elisabeta

2

ACADEMIEI LIBRĂRIE

16

Str. Academiei, intre bd. Regina Elisabeta si str. Edgar Quinnet

3

ACADEMIEI ODEON

26

Str. Academiei, intre str. Edgar Quinnet si str. Ion Campineanu

4

ALBA IULIA

230

Pta Alba lulia

5

ALEEA CAUZAȘI

12

Intersecția Aleea Cauzași cu Bd. Mircea Vodă

6

ANGHEL SALIGNY

17

Str. Anghel Saligny, intre Splaiul Independentei si Str. Domnita Anastasia

7

BATISTEI

10

Str. Batistei

8

BERTHELOT

18

Str. Grai. Bertheiot, intre Str. Luigi Cazzavillan si Str. Popa Tatu

9

BIBLIOTECA UNIVERSITARA

35

Pta. Revoluției

10

BREZOIANU

13

Str. Brezoianu, intre bd.Regina Elisabeta si str. Victor Efiimiu

11

BUDISTEANU

50

Intersecția Grai. Budisteanu cu Calea Grivitei

12

BUZESTI

44

Str. Buzesti, intre sos. N.Titulescu si str. Sevastopol

13

CA ROSETTI

14

Str. C A. Rosetti, intre bd. N. Balcescu si str.V. Conta

14

CAL VICT-ACADEMIEI(UIC)

12

Str.Academiei, intre str. Edgar Quinnet si Biserica Enei

15

CAL. DOROBANTI-HOTEL

10

Hotel Haward Jhonson-Spring Time

16

CAL. MOSILOR-LIPSCANI

96

Intersecția Calea Moșilor, Sfanta Vineri, Str. J. Elias

17

CAL.MOSILOR-DECEBAL

29

Pta Decebal

18

CAL.VICT.- BIS. ENEI

19

Intersecția str. Biserica Enei cu str. Ion Campineanu

19

CEC BANCOREX

14

Str. Mihai Vodă, intre Calea Victoriei si str. Ilfov

20

CEC CREDITE - JUDECĂTORIE

40

Str. Marconi+Str. Ilfov

21

CINA

85

Pta. G. Enescu

22

CLOPOTARII VECHI

24

Str. Clopotarii Vechi, intre bd. I. de Hunedoara si str. Gr. Alexandrescu

23

CONSERVATOR

22

Str. Știrbei Vodă, in fata Conservatorului "Ciprian Porumbescu"

24

CONSTANTIN MILLE

8

Str. Ctin. Miile, vis-a-vis de C.C.A.

25

CRETULESCU

28

Biserica Cretulescu - aleea situata intre C. Victoriei si str. i. Campineanu

26

CRISTIAN TELL

18

Intersecția Calea Grivitei cu str. Cristian Teii

27

DACIA

19

Intersecția bd. Dacia cu Calea Victoriei

28

DOAMNEI

54

Str. Doamnei, intre bd. I.C. Bratianu si Calea Victoriei

29

DOROBANȚI

12

Intre Pta Lahovary si Bd. Dada

30

EDGAR QUINET-BRD

7

str. Edgar Quinet, vis-a-vis de Capsa

Q&O,t.£OO&

31

ENEI-FANTANA

28

Str. BisefetEaefcs^

32

EPISCOPIEI

29

Intersecția str. Ctin Exarcu cu str. Episcopiei

33

EVA

74

Bd. Magheru - in fata magazinului EVA

34

EXIM BANK

26

Spl. Independentei, intre str. Sapientei si Pta. Națiunile Unite

35

FLORĂRIE TURN

9

Str. Ion Campineanu - vis-â-vis de Blocul Turn

36

GARA CEAS

20

Str. Gara de Nord - zona ceasului

37

GARA PARC

15

Zona situata intre bd. Dinicu Golescu si str. Gara de Nord

38

GEORGE ENESCU

18

Str. G. Enescu, intre bd. Magheru si str. Mendeieev

39

GRĂDINIȚĂ 1

22

Str. CA. Rosetti, intre str. T. Arghezi si str. J.L. Calderon

40

GRĂDINIȚĂ 2

10

Str. T. Arghezi - la intrsectia cu str. C.A.Rosetti

41

HOTEL HILTON

39

Pta George Enescu

42

1. DE HUNED. - GENEVA

12

Intersecția Bd. lancu de Hunedoara cu str. Geneva

43

IANCU DE HUNEDOARA

8

Bd. lancu de Hunedoara - Citibank

44

INTER

54

Str. Batistei - in spatele hotelului Intrcontinental

45

INTER BULEVARD

28

Bd. Nicolae Balcescu - Hotel Intercontinental

46

ION GHICA

12

Str. Ion Ghica - zona Biserica Rusa

47

ION GHICA - BIBL. NAȚIONALA

12

Intre str. Toma Caragiu si Str. Doamnei

48

ITALIANA

20

Str. Italiana, intre str. Dianei si str. V. Lascar

49

LAHOVARI

16

Pta. Lahovari

50

LIBERALI

30

Bd. Nicolae Balcescu, vis-â-vis de Sala Dalles

51

LIDO

12

Hotel Lido

52

L1DO TERASA

16

Str. Franklin, intre str. N. Golescu si bd. N. Balcescu

53

LIPSCANI BNR

32

Str. Lipscani intre str. Smardan si str. E.Carada

54

LUTERANA 1

10

Str. Luterana - intr str. Știrbei Vodă si str. G. Enescu

55

LUTERANA2

20

Intersecția str. Luterana cu str. Grai Berthelot

56

M. MILLO-P.TELEFOANELOR

15

Str. Matei Millo - Palatul Telefoanelor

57

MAGAZIN VICTORIA

14

Str. Lipscani, intre Calea Victoriei si str. Domnita Anastasia

58

MATEI BASARAB

94

Intersecția Bd. Matei Basarab cu Bd. Mircea Vodă

59

MATEI MILLO

32

Intersecția str. Otetelesanu cu Str. Matei Millo

60

MENDELEEV

74

Str. Mendeieev, Intre Pta. Romana si str. G. Enescu

61

MIRCEAVODA

14

Bd. Mircea Vodă - intre bd. C. Coposu si str. Anton Pann

62

NERVATRAIAN

50

Str. Nerva Traian, intre bd. Octavian Goga si bd. Unirii

63

NICOLAE FILIPESCU

8

Str. Nicolae Filipescu

64

OPERA

60

Pta Operei

65

ORIZONT

7

Str. Dem.l. Dobrescu - in spatele Galeriei de arta Orizont

66

PALATUL DE JUSTIȚIE

66

Str. Danielopol + str. Palatul de Justiție

67

PANIPAT

10

Intersecția bd. I.C. Bratianu cu str. Halelor

68

PECO

63

Intersecția Spl. Independentei cu str. A. Saligny

CONFORM CU ORIGINALUL



Primăria Municipiului București


^^^^^^ERITORIUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Ninocsa


Pagina 1 14i



O'PecnA "<2.

,, Șenerau £

$iSEf?vin,_£n

•■uotia

eLcuWpUccd    0^0^2078

69

PECO EXTERIOR

8

Spl. In^p^âAf^feSo

70

PECO Ml

18

Str. Anghel Saligny - Parculet

71

PECO POMPIERI

9

Intersecția str. A. Saligny cu str. Lipscani

72

PECO SPLAI

23

Spl. Independentei, intre str. Elie Radu si bd. Schitu Magureanu

73

PETROM

26

Calea Victoriei, intre Calea Grivitei si str. Banului

74

PETROM 2

9

Intersecția Calea Victoriei cu Calea Grivitei

75

PIAȚA AMZEI

57

Zona situata intre str. Cristian Teii si str. Mendeleev

76

PIAȚA LATINA

17

Piața Latina

77

PIAȚA VICTORIEI

120

Deasupra pasajului Pta. Victoriei, zona dinspre sos. N. Titulescu

78

PICTOR VERONA

40

Str. Pictor Verona, intre str. Dionisie Lupu si bd. Magheru

79

POLIZU

24

Str. Gh. Polizu, intre str. Vamali si str. Dr. Felix

80

POMPILIU ELIADE

6

Str. Pompiliu Eliade

81

PTA M. KOGALNICEANU

12

Pta M. Kogalniceanu (partea dreapta)

82

ROSETTI SEMAFOR

19

Str. CA. Rosetti, intre str .Grai. Praporgescu si str. J.L. Calderon

83

SALA PALATULUI

106

Aleile din zona Sălii Palatului

84

SF. APOSTOLI

52

Str. Sf. Apostoli

85

SFANTA VINERI

52

SF.Vineri

86

SFINȚII VOIEVOZI

15

Intersecția str. Sf. Voievozi cu str. Mihail Moxa

87

SITRACO

13

Deasupra pasajului Unirea, intrarea dinspre bd. D. Cantemir

88

SITRACO NEFERTITTI

23

Bd. Bibescu Vodă - la intersecția cu bd. D. Cantemir

89

SMARDAN

20

Str. Smardan, intre str.Doamnei si str. Lipscani

90

SPL. IND.-TURN

30

Pta. Națiunile Unite

91

SPL. IND.-TONITZA

37

In spatele restaurantului Sahara

92

SPL. INDEPENDENTEI-HALELOR

13

Intre str. Caldarari si str. Șelari

93

SPL. UNIRII. SITRACO

17

Splaiul Unirii

94

STEFANEL

9

Calea victoriei, intre str. Grai. Bertehelot si str. G. Enescu

95

STR. AMZEI

17

Str. Biserica Amzei, intre Calea Victoriei si str. Cristian Teii

96

SUPERB

6

Str. Ion Campineanu - in fata magazinului SUPERB GO '90

97

TACHE IONESCU

11

Str. Tache lonescu, intre str. Mendeleev si bd. Magheru

98

TEATRUL NATIONAL

19

Aleea din fata Teatrului National

99

TERASA SIDNEY

14

Intersecția Calea Victoriei cu bd. Lascar Catargiu

100

TOMA CARAGIU

17

Intersecția str. Ion Ghica cu Toma Caragiu

101

TRAIAN

23

Str. Traian, intre str. Plantelor si Bd. Pache protopopescu

102

TRAIAN VUIA

16

Str. Traian Vuia, intre bd. N. Balcescu si str. Vasile Conta

103

TROCADERO

13

Bd Regina Elisabeta - restaurant Trocadero

104

UDRISTE- STRADA

18

Intre bd. Comeliu Coposu si Bd. Mircea Vodă

105

UNIC

13

Bd. N. Balcescu - in fata magazinului Unic

106

UNIREA PANTA

13

Bd. Comeliu Coposu - Hala Unirii

cu


Strai


JADm ,

■gmKnTAWwrta

5- Si J«SO mii

vi C G.M.B.


RE RțJXRITORIUL MU

C.'





Pagina 115 din 142


DIRECȚIA

INf «nerau c


cZtolWccJ ^lbc4i 0Î*VKaCM-


PUBUCf


107

UNIREA PASAJ

10

Intersecția bd. I.C. Bratianu cu bd. C. Coposu

108

UNIV-ARHITECTURA

50

Str. Edgar Quinet

109

UNIV. STATUI

42

Bd. Regina Elisabeta - B.C.R. -sediul central

110

VASILE CONTA

13

Intre str. Traian Vuia si str. Blanduziei si in continuare pe str. N. Filipescu

111

VASILE LASCAR

15

Str. Vasile Lascar, intre str. Batistei si str T. Masarik

112

VICTOR EFTIMIU

6

Intersecția Str. Brezoianu cu Intr. Victor Eftimiu

113

VOX MARIS

24

Str. George Enescu, intre Pta. Lahovari si Bd. Magheru

114

W. MARACINEANU

53

Pta. Walter Maracineanu

TOTAL    3,245

Tariful stabilit de C.G.M.B. pentru parcările publice cu plata este de 1,50 lei/ora.

Parcajul subteran Bucur Obor este amplasat la intersecția Calea Moșilor cu

2.    sos. Ștefan cel Mare Are un nr. de 1.100 locuri

Tariful este de 230 lei/loc/luna

Parcajul subteran Intercontinental este amplasat pe bd. Nicolae Balcescu

3.    nr. 4.

Are un nr. de 975 locuri

Tariful este de 270 lei/loc/luna


Anexa nr. 5

Documente de fundamentare


a

de


IlAscso'es do

j 1 mi roe^tructur.js




CONFORM CU
. ORiGINAf.Ul




Pentru elaborarea Strategiei de Parcare si a Planului de Acțiune, Consultantul a făcut cercetării si investigații pe teren si a analizat documentele si statisticile existente in prezent, care au avut la baza o metodologie de investigare.

Pentru definirea unei zone care sa fie analizata si sa fie cat mai reprezentativa pentru Consultant s-au luat in considerare următoarele:

1.    Lista cu cele 88 de locații propuse pentru parcarea in București;

2.    Lista cu cele 22 locații deja evaluate si propuse pentru aprobare, furnizate de Client;

3.    Studiul Complex asupra transportului urban in orașul București si aria sa metropolitana elaborat de Japan International Cooperation Agency (JICA)

Datorita caracterului administrativ al sectoarelor, metodologia a luat in considerare trei criterii principale si o serie de informații fizico-tehnice obținute in baza analizelor si studiilor realizate deja pana in prezent:

•    criterii administrative (impartirea orașului in sase sectoare administrative);

•    criterii funcționale (impartirea in trei tipuri de zone: rezidențial, nerezidential si mixt);

•    criterii privind volumul de trafic;

• alte criterii: lista celor 22 de locații deja evaluate si a celor 88 de locații de parcare propuse, nivelul de dezvoltare din punct de vedere arhiterctural si funcțional, numărul străzilor arteriale, inaltimea clădirilor, etc.

Urmare analizei conform celor menționate mai sus, au fost selectate un număr de 38 de zone omogene cu diferite tipologii. Studiul s-a concentrat asupra analizării a patru sau cinci străzi considerate ca fiind mai reprezentative pentru zona, ulterior rezultatele fiind extinse la intreaga zona.

Principalele informații colectate in timpul perioadei de investigare au fost:

•    inventarierea străzilor: furnizează informații asupra tipului de clădire, tipul de folosința, număr estimativ de locuite, birouri, etc;

•    numararea vehiculelor parcate: furnizează informații asupra numărului de vehicule pentru fiecare secțiune de strada;

•    verificarea numărului de înmatriculare al vehiculelor parcate: furnizează perioada de parcare a unui vehicul;

•    interviuri: furnizează informații asupra originii si destinației călătoriei, motivația călătoriei, distanta maxima pentru folosirea unui lot de parcare, folosirea vehiculului personal, etc.










Primăria Municipiului București Strategia de parcare pe teritoriul municipiului București



NINOCSA

I ■    ' \

V., '■ ■■    • .



Pagina 121dil









Primăria MunicipiuluLB^oresti Strategia de parcare pe teritoriul municipiJ&i București


iCONFGRMGU
ORSGMALUL




ÎCOHFORM CU > ORIGINALUL


Primăria Municipiul!

Strategia de parcare pe teritoriul MUNiciPiaâfi București

1.1. Concluzii comune zonelor

UiteCTIA <>, JasisteJutehnica^

Deși zonele selectate nu sunt identice, pot fi identi|ca^|§fevaa

Saracteristici


V,


comune:

Numărul posesorilor de mașini este destul de mare in cadrul celor intervievați (70-90%), care este similar procentului de posesori de mașini din statistici.

Principala cauza atunci când proprietarii de mașini nu le folosesc pentru a ajunge in centrul orașului, este traficul. Problemele cu parcarea sunt la distanta pe locul doi. Acest lucru este logic avand in vedere situația actuala - parcarea este permisa acolo unde nu este interzisa in mod explicit.

Centrul orașului este un magnet uriaș de munca: locul de munca este principala cauza declarata de intervievați, apoi studiile, cumpărăturile, etc.

Staționările foarte lungi sunt foarte întâlnite (mai mult de 7 ore pentru mașinile care ajung la prima ora). Este vorba de rezidenti sau angajați in zona (sau amandoua).

Bordurile sau trotuarele sunt principalele locuri de parcare. In toate zonele sunt probleme importante de parcare.

In general vorbind, oamenii nu sunt înclinați spre locurile de parcare aflate la distanta iar cele mai multe persoane doresc sa parcheze foarte aproape de destinația finala. Legilatia actuala a introdus tendința parcării la o distanta cat mai aproape posibil, indifferent de impactul social sau asupra mediului. Cu toate acestea, unele persoane sunt pregătite sa nu parcheze prea aproape: pana la 30% din intervievați sunt disponibili sa parcheze la mai mult de sase minute de mers.

In mod similar, exista o acceptabilitate scăzută de plata (mai mult de 80% dintre intervievați nu sunt pregătiți sa plateasca nicio taxa). Doar




oLlcJ    ©<£O4,2CQ$


MP



Primăria MunicipiuluiMg/WEsti

cativa ar dori acest lucru, avand in vedere ca întotdeauna exista o minoritate care este pregătită sa plateasca.

Deși cererea pe timpul zilei si a nopții este de obicei diferita in fiecare zona, exista o stabilitate remarcabila in termeni generali in fiecare perioada. Pot fi intalnite unele detalii minore (grad de ocupare mai mare dimineața, mici perioade minime si maxime de ocupare, etc.), dar din punct de vedere general nu au nicio semnificație si nu exista nicio perioada maxima. Aceasta situație este prezentata in Figura 1.

Zone 20

Legal/ ilegal parking


Zone 26


Legal/ ilegal parking

200

9:00 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 13:00 16:00 17:00 18:00


9:00 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00


-Legal —■—Ilegal 1


- Legal —■—Ifepl


Sursa: Elaborare proprie

Figura 1. Cateva exemple de curbe tipice stabile.




Zone 18


NFORM
îiGiNALl


STRATEGICE PABSÂ




31%



Sursa: Elaborare proprie

Figura 2. Durata de parcare. Modele tipice.

Cu toate acestea, in unele zone durata foarte mare este întâlnită foarte des (minim șapte ore), atingând jumătate sau doua treimi din cererea totala. Aceasta nu face referire la rezidenti (deoarece in acest caz durata este de 14 ore), dar se refera la angajatii care folosesc mașinile pentru a merge la locurile de munca care in pauza nu se intorc acasa (media duratei este intre 7 zi 11 ore). In Figura 3 sunt prezentate doua exemple cu aceste excepții.

Zone 09

Zone 02




Sursa: Elaborare proprie

Figura 3. Durata de parcare. Excepții cu parcari de durata mare.


Pagina 126 din 142

^WCIP/G^

oirecția GENERAU

Wr^.5TRUCT(

A*. ȘISERVin

ș.



Analiza detaliata a duratei medii de parcare indica un model de parcare comun. In aproape toate cazurile, vehiculele găsite la inceputul zilei stau intre 6 si 7 ore, ceea ce indica angajatii care merg la munca. In Figura 4 sunt prezentate cateva exemple tipice.

Zone 18

Zone 35


Awrige stay per boar of arrival




Sursa: Elaborare proprie

Figura 4. Durata medie pe ora de sosire.

AU


Pagina 127 din 142


^CIPTqJ'

<0irecția

te.... OgEBAM


2.1. Descriere generala

Problema parcării in București se poate observa in mod clar in următorul tabel si grafic care indica un mare dezechilibru intre locurile legale si ilegale. Cu mici nuanțe, volumul parcărilor “ilegale” este complesitor, in timp ce oferta “legala” este in ceea mai mare parte pe strada.

Legal/fara

taxa

Pe strada

TOTAL

Uz

privat

O

In afara străzii

TOTAL

TOTAL

Pe strada rezident! (**)

llegal/fara

taxa

Cu taxa (Dalii)

Dalii

Unirii

Sector 1

4.239

16.349

1.612

22.200

184

0

0

184

22.384

2.416

Sector 2

8.748

13.511

317

22.576

99

1.100

0

1.199

23.775

8.555

Sector 3

7.287

13.782

817

21.886

19

975

1.064

2.058

23.944

12.685

Sector 4

5.196

15.707

251

21.154

25

0

0

25

21.179

3.737

Sector 5

1.599

11.675

232

13.506

0

0

0

0

13.506

6.230

Sector 6

784

1.357

0

2.141

0

0

0

0

2.141

6.308

Total

27.854

72.381

3.229

103.464

327

2.075

1.064

3.466

106.930

39.931

f) Estimarea clădirilor cu birouri. Nicio informație asupra clădirilor rezidențiale, dar numărul lor este de asemenea neglijabil.

{**) Proforma. Include toate spatiile de parcare pentru fiecare sector, in interiorul si in afara Inelului Central.

Sursa: Elaborare proprie.

Tabel 1. Număr de spatii de parcare pe sectoare in interiorul Inelului Central.



30.000

25.000


I.


CONFORM
'mGINAl

Sursa: Elaborare proprie.

Figura 5. Numărul spatiilor de parcare pe sector in interiroul Inelului Central.

Estimarea cererii viitoare a avut la baza o metodologie compl tine cont de cativa factori, cum ar fi:

•    Numărul actual de mașini de pe străzile Bucuresti-ului (obtinut in urma numărătorilor din etapele anterioare ale proiectului);

•    Obiceiurile actuale ale utilizatorilor auto (obținute in urma sondajelor efectuate in etapele anterioare ale proiectului);

•    Capacitate mai mare a străzilor datorita unei mai bune dispuneri. Un studiu specific a fost elaborat in acest scop in aceasta etapa.

•    Cerere mai mica datorita mecanismului tarifar. Aceasta reducere s-a calculat in funcție de răspunsurile la studiu si durata medie a


a

dc

i

Asoscres de

1 nf raestruct uras



Primăria Municipiului Buc

parcării (cu cat durata este mai mare, cu atat mai mare va fi reducerea).

O scurta prezentare a metodologiei este prezentata în diagrama de mai jos.



Total cerere pe timp de zi b




2.2 Capacitate marira^dev bre pe strada

Pana anul trecut, nu a existat nicio reglementare referitoare la construirea de garaje in clădiri noi. Deși acest lucru a fost susținut recent, creșterea numărului de mașini a creat o problema mare.

Cei mai multi șoferi isi parcheaza mașinile oriunde este fizic posibil indiferent daca este o problema de mediu sau estetica. Cele mai folosite pentru parcare sunt trotuarele iar in unele zone sunt probleme pe timpul nopții.

Pagina 130 din 142







este imens - aproximativ 72,000 in timpul zilei in tot Centrul Orașului. Remarcabil este faptul ca numărul total de spatii de parcare “legale” in Centrul Orașului este mai mic de 28.000.

Problemele din timpul nopții nu sunt la fel de acentuate iar unele zone nu indica nicio problema, avand in vedere ca numărul de mașini ale rezidentilor este mai mic decât numărul de spatii de parcare disponibil pe strada.

Estimarea deficitului de parcare pentru rezidenti este de aproximativ 31.000 locuri.

Un aspect important al metodologiei il constituie folosirea insuficienta a capacitatii actuale a străzilor din cauza obiceiurilor de parcare. Multe din locurile de parcare actuale “ilegale” pot deveni “legale” printr-o mai buna dispunere. Spațiul disponibil pentru mașinile care circula trebuie sa fie cel strict necesar, fara spațiu suplimentar care poate fi în cele din urma folosit pentru parcari neașteptate.

O diagrama simpla indica modul de folosire a străzilor astazi în cazuri extreme...




(conform ci ! originalul


...si cum ar putea fi folosite in viitor.




7 METRI



3,5 METRI

3,5 METRI


Măsurătorile au indicat ca cifrele privind locurile “ilegale” pot fi transformate in locuri “legale” in proporții de la 3% la 32%, in funcție de caracteristicile specifice zonelor. Aceste date au fost avute in vedere pentru oferta viitoare de locuri de parcare la marginea trotuarului.

2.3 Estimarea cererii

în ceea ce privește estimarea cererii, trebuie sa se tina cont de faptul ca creșterea gradului de proprietate auto va continua sa fie mare, agravand problemele. Având in vedere creșterea estimata a PIB, ritmul de creștere a împroprietării cu auto de aproximativ 10% pe an este sensibil, aceasta ducând la dublarea cererii de locuri de parcare pentru rezidenti in mai puțin de 10 ani. Cererea vizitatorilor nu va creste in același ritm cat timp preturile vor reduce cererea prin elasticitate, insa in cele din urma cererea totala a vizitatorilor va fi de ordinul amplorii nivelelor actuale.





ac




CONFORM CU ORIGINALUL


Ultima estimare, din toate punctele de vSrfefg' (reducerea cererii din cauza preturilor, mai multe locuri la marginea trotuarului datorita dispunerii mai bune, etc.), este următoarea:


2007

16,2

15,2

18,2

11,2

21,6

34,9

2017

16,2

16,2

50,7

36,4

30,6

115,5

Tabel 2. Estimarea cererii pentru parcari pe si in afara străzii


Aceasta înseamnă ca, in viitor, cererea totala de parcaje subterane va fi mai mare pentru rezidenti decât pentru vizitatori ca urmare a reducerii preturilor parcării si transferului estimat către transportul public.

Chiar si presupunând ca transportul public va juca in viitor un rol mai important decât cel de azi, creșterea numărului de proprietari auto va genera probleme tot mai mari. întrucât locurile de parcare la marginea drumului vor fi saturate In viitorul apropiat in majoritatea zonelor, orice creștere a ofertei va presupune mai multe necesitați de parcaje subterane. De fapt, toate cifrele privind cererea de parcaje subterane (locuri pentru rezidenti, locuri pentru vizitatori, cererea anuala, etc.) vor creste de aproximativ trei ori in 10 ani, in timp ce cererea de parcaje de suprafața va inregistra o creștere slaba in cazul rezidentilor si de numai 40% in cazul vizitatorilor din cauza saturării capacitatii.

Parcările legale de la marginea trotuarului vor fi pline pe timpul nopții in majoritatea zonelor, numai o parte dintre acestea indicând locuri goale pe timp de noapte. Distribuția intre cererea de parcaje de suprafața si cererea de



parcaje subterane pe timp de zi nu este deloc omogena - combinație de locuri eliberate de rezidenti si atracția vizitatorilor asigura proporția in fiecare zona.

După cum era de așteptat, problema parcării nu e deloc omogena in toate zonele, deși este foarte importanta pretutindeni. Date detaliate pe fiecare zona in parte sunt prezentate mai jos. Cu toate acestea, merita subliniat faptul ca deși toate calculele au o baza solida, este clar ca nu se pot folosi pentru studii de fezabilitate. Acestea sunt estimări care oferă o abordare strategica utila pentru acest plan, dar înainte de studiul final privind fezabilitatea, se vor efectua o serie de rapoarte zonale.



Cererea estimata in viitorul apropiat este prezentata în continuare (locuri de parcare exprimate in mii, ore de cerere exprimate in milioane pe an):





ZONA 1

0,4

0,4

0,0

0,1

0,5

0,5

ZONA 2

0,7

0,7

0,6

0,1

0,8

0,3

ZONA 3

0,4

0,4

0,4

0,2

0,5

0,6

ZONA 4

1,5

1,5

1,4

2,4

1,6

6,7

ZONA 5

0,4

0,4

0,0

0,1

0,6

0,3

ZONA 6

0,2

0,2

0,0

0,1

0,3

0,3

ZONA 7

0,1

0,1

1,2

0,6

0,1

2,1

ZONA 8

0,2

0,2

0,6

0,3

0,2

0,7

ZONA 9

0,4

0,4

0,2

0,2

0,5

0,6

ZONA 10

0,1

0,1

0,3

0,2

0,1

0,6

ZONA 11

0,4

0,4

0,9

0,2

0,5

0,6

ZONA 12

0,3

0,3

0,2

0,1

0,4

0,4

ZONA 13

0,7

0,7

1,5

0,1

0,8

0,2

ZONA 14

0,3

0,3

0,7

0,2

0,3

0,6

ZONA 15

0,7

0,7

0,2

0,0

0,7

0,1

ZONA 16

0,0

0,0

0,3

0,1

0,0

0,4

ZONA 17

0,5

0,5

0,1

0,2

0,8

0,9

ZONA 18

0,6

0,6

0,1

0,3

0,7

0,9

ZONA 19

0,1

0,1

0,9

0,4

0,1

1,1

ZONA 20

0,4

0,4

0,9

0,4

0,6

1,2

ZONA 21

0,5

0,5

0,6

0,2

0,5

0,7

ZONA 22

0,0

0,0

0,7

0,4

0,0

1,6



Primăria Municipiulu, (uresh Strategia de parcare pe teritoriul municipi/I Ucuresti




, Oirecția

'«Js G£nei^iâ o\


<■


2.OOS


ZONA 23

0,4

0,4

0,4

0,4

0,6

1,3

ZONA 24

0,4

0,4

0,3

0,2

0,5

0,7

ZONA 25

0,1

0,1

0,8

0,4

0,1

1,2

ZONA 26

0,7

0,6

0,0

0,5

1,0

1,3

ZONA 27

0,4

0,4

0,5

0,1

0,4

0,2

ZONA 28

0,2

0,2

0,6

0,4

0,3

1,5

ZONA 29

0,7

0,7

0,9

0,0

0,5

0,0

ZONA 30

0,7

0,7

0,0

0,2

1,0

0,8

ZONA 31

0,1

0,1

0,7

0,3

0,1

1,1

ZONA 32

1,7

1,1

0,0

0,2

4,0

0,8

ZONA 33

0,6

0,6

0,2

0,1

0,7

0,3

ZONA 34

0,1

0,1

0,6

0,4

0,2

1,3

ZONA 35

0,1

0,1

0,3

0,1

0,2

0,4

ZONA 36

0,4

0,4

0,6

0,3

0,6

0,9

ZONA 37

0,4

0,4

0,3

0,4

0,7

1,6

ZONA 38

0,2

0,2

0,2

0,1

0,2

0,3

TOTAL

16,2

15,2

18,2

11,2

21,6

34,9




iuaria Municipiului București


//'!■

STRATEGffîțis


3.2. Cererea pentru viitorul indepartat


In viitorul indepartat, necesitățile vor fi după cum urmeaza (locuri exprimate in mii, ore de cerere exprimate in milioane pe an):



„°WecrM z<p\,


diMrf&znt    ©^o<. ajoa^Si»


ZONA1

0,4

0,4

0,5

0,6

0,8

2,0

ZONA 2

0,7

0,7

1,8

0,7

1,3

2,1

ZONA 3

0,4

0,4

1,1

0,7

0,7

2,2

ZONA 4

1,5

1,5

4,2

6,6

2,7

19,7

ZONA 5

0,4

0,4

03

0,5

0,8

1,4

ZONA 6

0,2

0,2

0,1

0,4

0,4

1,2

ZONA 7

0,1

0,1

2,5

1,4

0,2

5,0

ZONA 8

0,2

0,2

1,4

0,6

0,4

1,9

ZONA 9

0,4

0,4

0,8

0,6

0,7

2,0

ZONA 10

0,1

0,1

0,7

0,5

0,1

1,6

ZONA 11

0,4

0,4

2,2

0,6

0,8

1,7

ZONA 12

0,3

0,3

0,7

0,4

0,5

1,2

ZONA 13

0,7

0,7

3,7

1,5

1,3

4,6

ZONA 14

0,3

0,3

1,7

0,5

0,5

1,6

ZONA 15

0,7

0,7

1,1

0,5

1,2

1,4

ZONA 16

0,0

0,0

0,7

0,3

0,1

0,9

ZONA 17

0,5

0,5

0,8

0,9

1,1

3,1

ZONA 18

0,6

0,6

03

1,0

1,1

3,2

ZONA 19

0,1

0,1

1,9

1,0

0,2

2,9

ZONA 20

0,4

0,4

2,2

1,2

0,8

4,0

ZONA 21

0,5

0,5

1,6

0,8

0,8

2,4

ZONA 22

0,0

0,0

1,5

1,0

0,1

3,4

ZONA 23

0,4

0,4

1,2

1,1

0,8

3,6

ZONA 24

0,4

0,4

0,9

1,1

0,7

3,5

ZONA 25

0,1

0,1

1,6

1,0

0,1

3,0

Primăria Municipiului București

Strategia de parcare pe teritoriul municipiului Buci)

ZONA 26

0,7

0,7

0,5

1,2

1,3

ZONA 27

0,4

0,4

1,4

0,3

0,7    /

/Uf 0,8

ZONA 28

0,2

0,2

1,5

1,0

0,4 A

3,6

ZONA 29

0,7

0,7

2,4

0,0

1,3

0,0

ZONA 30

0,7

0,7

0,6

1,0

1,4

3,1

ZONA 31

0,1

0,1

1,6

0,8

0,2

2,7

ZONA 32

1,7

1,7

0,5

1,9

3,6

6,8

ZONA 33

0,6

0,6

1,0

0,7

1,1

2,1

ZONA 34

0,1

0,1

1,3

1,1

0,3

3,5

ZONA 35

0,1

0,1

0,7

0,5

0,3

1,5

ZONA 36

0,4

0,4

1,6

0,8

0,8

2,7

ZONA 37

0,4

0,4

1,0

1,3

0,9

4,4

ZONA 38

0,2

0,2

0,7

0,3

0,4

1,0

TOTAL

16,2

16,2

50,7

36,4

30,6

115,5

CONFORM CU




"t®)




4.1. Locuri de parcare subterana in viitorul apropriat

Tabelul de mai jos indica suprafața carosabila a locațiilor principale pentru parcajele auto pe zone. Numărul total de nivele necesare in viitorul apropiat a fost calculat pe baza cererii totale atat pentru rezidenti, cat si pentru vizitatori.

Codul pe culori este următorul:

-    Galben: parcaje auto necesitând mai puțin de un nivel;

-    Roșu: parcaje auto cu peste 4 nivele necesare;

-    Roz: zone cu necesitate de parcaje subterane mai mare pentru vizitatori decât pentru rezidenati;

-    Verde: zone cu necesitate de parcaje subterane mult mai mare pentru rezidenti decât pentru vizitatori (de peste cinci ori);



Ninocsa


- ■ <-b?



asecru <S>\ ,.,r <3&®W4


[bnoji


0^0$. 200#^^^



Tabelul de mai jos prezintă aceleași concepte pentru viitorul indepartat. Codul pe culori este același.




a £


I AL


i





Pagina 142 dinJJ2.__


/Șn&au


Ag



^USUCi'


nov


0&o4, £cod


//z


1

   sa asigure includerea in totalitate a prevederilor ei in procesul de luare a deciziilor si in concordanta cu alte strategii conexe.

2

   actualizarea standardelor de proiectare si a aspectelor operaționale (metodele de plata, reguli de funcționare, instalații

3

181/2000, - ;;

P AjGIN A 67 DIN 142

4

Legea Circulației are prevederi speciale pentru determinarea valorii amenzii, si anume prin relația “puncte amenda” (un punct amenda este egal cu 10% din salariul minim legal in Romania, stability prin Hotarare de,<3uvem). In prezent, salariul minim legal lunar este de 390 RON (aproximativ 117 EUR).

5

   Anexa 2 din OGU 34/2006 cuprinde diverse tipuri de activități economice calificate drept servicii (ex., servicii de cojgjjJțgjiță, servicii de transport, servicii de telecomunicații, servicii de publicitate).

6

   în acesfc^§£x||a%iS)iișntur serviciilor se realizează de către autoritatea locală prin management direct.

7

. ^srkijcTu^ c)

' - Șl SERVICII zJ/i PUBlICt tb’/Z ■sV

► . .. K X

8

   Potrivit celor sus menționate, Consiliul General al Municipiului București are dreptul de a-și delega competențele consiliilor sectoriale.

9

   Trebuie precizat că, în caz de management delegat, tarifele sunt stabilite după finalizarea procedurii corespunzătoare pentru atribuirea contractului.

10

   Prevederea legală din Codul Fiscal se referă la Ordonanța Guvernamentală nr. 45/2003 privind finanțele publice locale. Cu toate acestea, actul a fost abrogat de la 1 ianuarie 2007, prin Legea nr.

11

Termenul adecvat pentru desemnarea tipului de taxă pentru parcarea de utilitate publică este “'tarif’, așa cum am menționat mai sus la analizarea relațiilor contractuale dintre Municipalitatea București și Dalii

Exim.