Hotărârea nr. 200/2007

HOTARAREnr. 200 din 2007-09-13 PRIVIND APROBAREA DERULARII PROIECTULUI " O NOUA SANSA" DE CATRE DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA A MUNICIPIULUI BUCURESTI
HOTARARE nr. 200 din 13/09/2007
HOTARARE nr. 200 din 13/09/2007

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

 

H O T A R A R E

privind aprobarea derularii proiectului „O noua sansa” de catre Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti

 

Avand in vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului Bucuresti si raportul Directiei Generale de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti;

Vazand Raportul Comisiei de Sanatate si Protectie Sociala si Avizul Comisiei Juridice si de Disciplina din cadrul Consiliului General al  Municipiului Bucuresti;

 Tinand seama de prevederile Legii nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala, ale H.G. 686/2005 privind aprobarea Strategiei nationale in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului violentei in familie, ale H.G. nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes national in domeniul protectiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum si in domeniul asistentei sociale a persoanelor varstnice, persoanelor fara adapost si persoanelor victime ale violentei in familie si a finantarii acestor  programe, a anexei nr. 2 a H.G. nr. 1726/2006 pentru modificarea anexelor  nr. 8 si 9  la H.G. nr. 197/2006;

In temeiul prevederilor art.36 alin.2 lit.d”, art. 36 alin. 6 lit. “a”, pct. 2 si art.45 alin.(2) din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, republicata,

 

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

HOTARASTE :

Art.1 Se aproba derularea proiectului „O noua sansa” de catre Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti, propus spre finantare in cadrul Programului de interes national “Dezvoltarea serviciilor de recuperare si reintegrare sociala destinate agresorilor familiali”, conform anexei care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art.2 Se aproba infiintarea Centrului de asistenta pentru agresori familiali „O noua sansain subordinea Directiei Generale de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti, ca activitate distincta in cadrul proiectului prevazut la art. 1.

Art.3 Se aproba cofinantarea proiectului„O noua sansa” in vederea implementarii acestuia, in conformitate cu prevederile cererii de finantare inaintate Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.

Art.4 Contributia in proiect prevazuta in cererea de finantare, reprezentand suma de 28.211 lei din costul total al proiectului, va fi prevazuta si suportata din bugetul Directiei Generale de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti, respectiv pentru perioada de derulare a proiectului.

Art.5 Se aproba sustinerea financiara a functionarii Centrului de asistenta pentru agresori familiali„O noua sansa” din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti pentru o perioada de 3 ani de la data finalizarii proiectului, in conformitate cu prevederile cererii de finantare inaintate Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.

Art.6 Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti si directiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului Bucuresti vor aduce la indeplinire prevederile prezentei hotarari.

Aceasta hotarare a fost adoptata in sedinta ordinara a Consiliului General al Municipiului Bucuresti din data de 13.09.2007.

 

PRESEDINTE DE SEDINTA,

 

Valentin  Mircea

SECRETAR GENERAL

AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Tudor Toma

 

Bucuresti, 13.09.2007

Nr.200



Formularul nr.2


PROPUNERE DE PROIECT privind centrul de asistență destinat agresorilor

1.    Denumirea și adresa furnizorului de servicii sociale solicitant: Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București cu sediul în București, str. Academiei nr.3-5, sector 3;

2.    Proiectul (centrul de asistență destinat agresorilor)

S titlu: "O nouă șansă";

■S durata de derulare: 12 luni;

■S suma solicitată de la autoritatea finanțatoare: 69.298,55 lei

3.    Sediul/sediile1 centrului de asistență destinat agresorilor: va fi alocat un spațiu corespunzător prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București (a se vedea Memoriul procedural anexat).

4. Justificarea înființării centrului de asistență destinat agresorilor: (rezumați în maximum 4pagini)

S descrieți succint problemele sociale existente la nivelul unității administrativ teritoriale (județ

sau sector al municipiului București), inclusiv date cantitative și calitative;

■S motivați necesitatea și oportunitatea înființării centrului de asistență destinat agresorilor;

•S precizați existența altor servicii sociale destinate acestei categorii de populație, după caz;

■S prezentați date cantitative și calitative cu privire la agresorii familiali (număr, evidențe, surse,

estimări), în condițiile în care dispuneți de astfel de evaluări;

S precizați care sunt beneficiile centrului de asistență destinat agresorilor, ale serviciilor

prevăzute a fi acordate de către acesta asupra grupului țintă.

Dezvoltarea furnizării de servicii sociale in scopul prevenirii si combaterii fenomenului violentei în familie apare ca o necesitate la soluționarea creșterii ponderii victimelor violentei. Contextul socio-economic actual dar si lipsa unor servicii de prevenire si monitorizare a situațiilor de risc, forme de intervenție sociala, servicii de asistare și recuperare, servicii comunitare de supraveghere și reintegrare sociala, determina creșterea si perpetuarea anumitor tipuri de comportament violent.

Violenta domestica este un sistem de conduita, al cărui scop il constituie exercitarea puterii si a controlului in raporturile de familie. Comportamentul violent se manifesta în diverse moduri si ia forma abuzului fizic, emoțional, sexual, economic, precum si a izolării persoanelor respective sau a distrugerii proprietăților. Indiferent de cauza sau tipul violentei, exista întotdeauna efecte atat asupra victimei cat si asupra agresorului. Pentru ambii, consecințele psihosociale si in ultima instanța penale, ale comportamentului violent sunt semnificative, marcand semnificativ existenta acestora.

Efectele fenomenului au un impact social de lunga durata, presupunând eforturi la nivel organizatoric, administrativ si economic. îngrijirea, recuperarea si reabilitarea copilului care a fost supus abuzului sau exploatării de orice fel implică eforturi complexe pe termen lung. Familia victimelor nu are adesea resursele necesare (materiale si psiho-emotionale) dș^-faee~£ata situației.



Conștientizarea efectelor fenomenului violenței în familie și a gravitații ac istuia la nivel mondial s-a petrecut- relativ recent în lume, toate țările Uniunii Europene confruntându-se cu problemele generate de violența în familie.    :

Conform studiilor efectuate la nivel european, o femeie din cinci este victima a abuzurilor soților, dar, din numărul mare de astfel de cazuri, doar 4,27% sunt mărturisite si doar 2,25% ajung in atentia polițiștilor.

In studiul Consiliului Europei compilat de academicianul german dr. Carol Hagemann Wbite, citat de Secretarul General al Consiliului Europei privind violența domestică cu prilejul lansării Campaniei Consiliului Europei „Opriți Violența Domestică împotriva Femeilor!”, lansata in data de 27.11.2006, se atragea atentia ca “in fiecare minut al fiecărei zile, în fiecare țară a Europei, în familie, o femeie este supusă violenței din partea soțului sau partenerului. Un sfert din totalul femeilor au fost victime ale violenței într-un anumit moment al vieții lor și una din zece a suferit violențe sexuale. Unele nu supraviețuiesc, violența domestică fiind cel mai mare criminal al femeilor intre 16 și 44 de ani. Problema insa este mult mai grava daca luam in considerare faptul ca, in realitate, la fiecare femeie care raportează un abuz și supraviețuiește, mai sunt încă multe care suferă în tăcere, care „s-au lovit de perete” ori „au căzut de pe scări”.

Ca o recunoaștere suplimentara a gravitații fenomenului de violenta domestica si, in același timp, a deciziei comune a organismelor internaționale de a limita acest gen de manifestări, in fiecare an, intre 25 noiembrie (Ziua Internaționala de Lupta împotriva Violentei asupra Femeii) si 10 decembrie (Ziua Internaționala a Drepturilor Omului) se desfasoara Campania internaționala a celor 16 Zile de Activitate împotriva Violentei asupra Femeii.

Nici in Romania situația nu este îmbucurătoare. Pornind de la o serie de vorbe de duh precum „bataia e rupta din Rai”, sau, mai grav, „daca ma bate, inseamna ca tha iubește”, si ajungând la strania coincidenta ca, in limba romana, substantivul “victima” are numai forma de feminin, iar “agresor” este întâlnit cel mai frecvent la genul masculin, se poate deduce cu ușurința faptul ca nici Romania nu ne este străină de fenomenul violentei domestice.

Conform datelor furnizate de Inspectoratul General al Politiei București, in anul 2003, o femeie este omorata in bataie o data la 2 zile. Mai mult, violenta domestica este, conform unui studiu comandat de OMS si Banca Mondiala, cauza principala a mortii sau a îmbolnăviri femeilor intre 16 si 44 de ani, mult mai mare decât cancerul, malaria, sau accidentele de mașina.

Din datele adunate de ANPF, in cursul anului 2004, la nivelul întregii tari au fost înregistrate un număr de 8.165 de cazuri de violenta in familie si un număr de 84 de decese, respectiv la nivelul municipiului București 1.083 cazuri de violenta in familie. In cursul anului 2005 la nivelul întregii tari au fost înregistrate un număr de 9.537 de cazuri de violenta in familie si un număr de 169 decese, iar la nivelul municipiului București 1.084 cazuri de violenta in familie.

Conform datelor din Studiul Sanatatii Reproducerii 2004, coordonat de UNFPA, peste un sfert dintre femeile căsătorite actualmente sau anterior (29%) au declarat ca au suferit vreodată o forma de agresiune din partea unui partener (violenta verbala, fizica sau sexuala).

în anul 2005, Poliția a primit 9.537 de reclamații, dintre care aproximativ 24% au avut drept cauză violența intrafamilială Această statistică este confirmată și de datele înregistrate de Institutului Național de Medicină Legală. în realitate, situația este mult mai îngrijorătoare, existând și foarte multe victime care fie nu reclamă agresorul la Poliție, fie nu finalizează rapoartele inițiate în acest sens.

Conform unei statistici realizate de Agenția Națională pentru Protecția Familiei, în anul 2005, numărul deceselor provocate de violența în familie s-a dublat, ajungând până la 169, comparativ cu anul 2004, când au existat doar 84 de cazuri. Motivele acestor manifestări sunt urmarea consumului de alcool, a sărăciei dar și a lipsei de educație.

Un alt studiu, realizat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, a prezentat un raport la nivel național, prin care se justifică gravitatea situației reale privind numărul victimelor violenței domestice, care a relevat că 827.000 de femei din România sunt supuse unor acte de violență, sub diverse forme. Dintre acestea, 695.000 nu fost insultate sau amenințate, 320.000 aufost-abu^te fizic și 300.000 s-au izolat social din cauza abuzurilor fizice. în același studiu se precizează ^pqgte^^.OQp^ copii, cu vârste cuprinse între câteva luni până.

uni, au fost martori la injurii în familiC,®" 340.00Q'au fostmartori ai unor acte de violență între părinți<    /

li / \ S    1/.i <1

Raportul Sanatatii Reproductive din 2005 a indicat faptul ca 28% a femeilor intervievate au declarat ca un partener actual sau un fost partener le-a abuzat verbal cel puțin o dată. Un procent de 15% au declarat ca'au fost victimele violentei fizice si 3% au fost victimele abuzului sexual.

La nivelul municipiului București, in anul 2006, conform datelor furnizate Direcției Generale de Asistenta Sociala a Municipiului București de către Agenția Naționala pentru Protecția Familiei, au fost raportate 338 de cazuri de violenta in familie.

Alte studii efectuate la nivel național atrag atentia asupra faptului ca 80% din infracțiunile contra vieții se săvârșesc în spațiul domestic, iar probabilitatea de’a fi agresat de o persoană necunoscută este mult redusă în raport cu probabilitatea de a fi agresat de cineva din cadrul familiei sau comunității imediat apropiate si comportamentul agresiv în societate este precedat de grave alterări ale comportamentului în cadrul familiei. In ședința Camerei Deputaților din 7 martie 2006, s-a atras atentia asupra faptului ca suntem pe primul loc în Europa în statistica nefastă a infracționalității domestice, un fenomen cu profunde conotații sociale, morale, psihologice, economice, și care nu afectează doar cei doi parteneri de viață, ci mai ales copiii, expuși riscului de a intemaliza o serie de comportamente negative și de a perpetua violența ca mod de relaționare (conform stenogramei ședinței, publicată în Monitorul Oficial, Partea a H-a nr.27/17-03-2006).

Violența în familie din România are drept factori determinanți semnificativi alcoolismul, sărăcia, socializarea într-un mediu marcat de violență și modelul patriarhal de organizare a familiei.

Din punct de vedere legislativ, pe plan internațional există următoarele documente care definesc politica în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie:

-    Convenția Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, adoptată în anul 1979 și ratificată de România în 1981;

-    Recomandarea Consiliului Europei nr. 4/1985 cu privire la violența în familie;

-    Recomandarea Consiliului Europei nr. 11/1985 privind protecția victimei;

-    Recomandarea Consiliului Europei nr. 21/1987 privind asistența victimelor și prevenirea victimizării lor;

-    Recomandarea Consiliului Europei nr. 2/1990 pentru adoptarea unor măsuri sociale privind violența în familie;

-    Recomandarea Consiliului Europei nr. 11/1991 privind exploatarea sexuală, pornografia, prostituția și traficul cu copii și tineri;

-    Declarația Națiunilor Unite cu privire la eliminarea violenței împotriva femeilor, adoptată în anul 1993, în definiția violenței în familie fiind inclusă și violența psihologică;

-    Rezoluția Comisiei ONU pentru prevenirea crimei și justiția penală privind " Violența asupra femeilor și copiilor", adoptată la Viena în anul 1994;

-    Declarația celei de-a patra conferințe asupra problemelor femeii (Beijing 1995) consideră violența împotriva femeilor ca fiind unul dintre cele 12 obstacole împotriva respectării drepturilor femeii;

-    Recomandarea Consiliului Europei nr. 5/2002 privind protecția femeilor împotriva violenței;

-    Decizia Parlamentului European nr. 803/2004 privind adoptarea programului de acțiune a Comunității Europene pentru perioada 2004-2008 referitor la prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor, tinerilor și femeilor, precum și la protecția victimelor și a grupurilor cu risc (Programul Daphne II).

România beneficiază, în momentul de față, de acte normative destinate să reglementeze fenomenul de violență în familie și la locul de muncă. In cadrul procesului de reformă a sistemului de protecție socială românesc, a fost adoptată Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, ca parte componentă a strategiilor care vizează protecția familiei, aceasta stabilind cadrul dezvoltării politicilor de combatere și prevenire a fenomenului violenței în familie. înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Familiei, prin Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, reprezintă un prim pas în organizarea unui sistem eficient de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie la nivel național. Unul din marile "câștiguri" ale acestei legi a fost introducerea posibilității de a se emite de către judecător a unui ordin de restricție pentru agresor, ceea ce ar putea constitui o formă reală de protecție a victimei și o evitare a revictimizării si șraqeib&rii conflictului.

Prin adoptarea Legii nr. 197/2000. de modifioigisLcompletare a Codului Penal, au fost prevăzuțeiimâ^uîj și pedepse pentru persoanele care Săvârșese^actejde violență cauzatoare de suferințe fizice și psihice,*&âvâifi'te

uîiiipi a membrilor familiei. De asemenea, noul Cod penal, aprobat prin Legea/ nr. 301/2004^~Revede la art.

134, ca o măsură de siguranță specială pentru prevenirea violenței în familie, "interdicția de a reveni la locuința , liimiliei, la cererea părții vătămate, acesta măsură putând fi luată în mod provizoriu și în cursul urmăririi penale-,, ,'iiiu al judecății".

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, prin care se garantează accesul la educație, cultură și la informare fără discriminare, precum și Legea nr. 116/2002 privind combaterea marginalizării sociale, prin care se facilitează accesul la un loc de muncă și la o locuință, completează cadrul legislativ necesar pentru o implementare cât mai eficientă a legislației în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.

Deși au fost facuti o serie de pași importanți, problema este inca departe de a fi soluționată, in sensul imbunatatirii cadrului legislativ - de exemplu, nu sunt încă legiferate metode alternative de soluționare a conflictului (cum ar fi terapia specifică pentru agresori), iar siguranța și securitatea minorilor este lăsată la latitudinea decizională a mamei care poate ceda impulsurilor sentimentale și se reîntoarce de fiecare dată la agresor, punând în pericol copiii.

De asemenea, sistemul serviciilor sociale publice în domeniul combaterii și prevenirii violenței în familie în România nu este inca suficient dezvoltat, furnizarea de servicii de asistență în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie fiind asumată îndeosebi de societatea civilă.

Problema majoră a românilor este aceea că nu există o legislație bună în domeniu, dar și faptul că românii nu își cunosc drepturile. Pe lângă modificarea legii si armonizarea ei cu legislația europeana si internaționala, societatea trebuie să se implice în stoparea acestui fenomen.

Autoritățile locale, în parteneriat cu societatea civilă, au dezvoltat servicii specializate pentru protecția victimelor violenței în familie, precum și furnizori de servicii sociale care lucrează cu agresorii, oferind in mare parte materiale educaționale, servicii de consiliere pentru victime si in unele cazuri adapost.

De exemplu, adăposturi pentru victimele violentei in familie pot fi găsite in județele: Dambovita, Alba, lași, Hunedoara, Satu Mare, Brașov, București, Bacau, Bihor, Timiș, Mureș, Neamț, Ilfov, Covasna.

In 2004 ANPF a realizat harta naționala a instituțiilor active în domeniul prevenirii si combaterii violentei în familie la nivel național, înregistrând un număr de 60 de unitati/ instituții care lucrează in domeniul protecției victimelor violentei: 9 instituții cu finanțarea din bugetele publice, 17 instituții cu finanțarea parteneriala public-privat, 34 de organizații neguvemamentale.

La nivel național exista un număr de 25 de adăposturi cu o capacitate totala de 217 locuri (4 adăposturi publice, 13 adăposturi in parteneriat public-privat si 8 adăposturi finanțate din fonduri private), urmând ca, liana la sfârșitul anului 2007, sa se mai deschidă alte adăposturi.

Centrele de asistenta pentru agresori reprezintă insa o raritate in Romania. Bunaoara, la nivelul anului 2007, in evidentele Agenției Naționale pentru Protecția Familiei se găsesc doar doua astfel de centre, aflate unul la Targu Mureș, altul la Galați: Centrul de recuperare si reintegrare sociala a agresorilor familiali, Fundația Familia (Galați), si Centrul de recuperare si reintegrare sociala a agresorilor familiali, IEESR (Tg. Mureș).

Prin punerea in practica a acestui proiect, Direcția Generala de Asistenta Sociala a Municipiului București dorește sa pună bazele dezvoltării tipurilor de servicii destinate agresorilor familiali la nivelul Capitalei

Astfel, crearea Centrului „O noua sansa”, destinat agresorilor familiali reprezintă unul din rezultatele majore ale acestui proiect. In cadrul centrului cate 20 de persoane vor beneficia lunar de servicii de asistenta psihologica, juridica si sociala cu caracter recuperator si reintegrator. Ei isi vor imbunatati capacitatea de adoptare a unui stil de viata pro-social, stabil si productiv, facilitând totodată responsabilizarea asupra consecințelor comportamentului violent in familie, crearea de abilitați de relationare, invatarea unui comportament pozitiv. Gradul de satisfacție a beneficiarilor (directi si indirecti, respectiv agresorii si familiile acestora) va fi masurat prin aplicarea unor chestionare pe perioada desfășurării proiectului.

Un alt rezultat al proiectului “O noiia- sau§â”;rilîreprezinta crearea unei rețele de parteneri, alcatuita din organismele publice si non-publice cu. atribuții...și âctivitati in combaterea fenomenului de violenta in femiUeg^ț (apt care va putea duce, in timp, lafo dezvoltare a serviciilor deja existente, conform nevoilor reale;'. șî'î^-\-.nflintarea celor care lipsesc, la gasirea unor soluții concrete pentru a diminuai cazurile de agresiune si a responsabiliza populația Bucurestiului cu privire la implicațiile extreme ale acestor/practici reprobabile.

5. Serviciile sociale acordate:

- consiliere în vederea asigurării și facilitării accesului agresorilor la tratamente psihologice,

psihiatrice, de dezalcoolizare sau de dezintoxicare;

servicii de consiliere și mediere a conflictului pentru părțile implicate în vederea depășirii situațiilor de risc;

consiliere juridică;

servicii de informare și orientare;

distribuirea de materiale de promovare.


6. Date despre persoanele beneficiare:

Beneficiarii serviciilor centrului „O noua sansa”, vor fi persoane adulte indiferent de varsta, sex, nivel de instruire, ocupație, venituri, stare civila, proveniti din toate mediile sociale, care si-au agresat partenerul(a) sau alti membrii ai familiei cu care conviețuiesc, trimiși de instituțiile cu care centrul colaborează, precum si persoane agresive care doresc sa-si schimbe comportamentul din proprie inițiativa.

6.1.    Capacitatea centrului de asistență destinat agresorilor: 15;

6.2.    Numărul de persoane beneficiare (numărul de potențiali beneficiari ai centrului care va fi înființat): 120;

7. Proiectul centrului de asistență destinat agresorilor 7.1. Descrierea proiectului maximum 2 pagini

Obiectivele proiectului

1.    înființarea unui Centru de asistență destinat agresorilor, numit „O noua sansa”;

2.    Oferirea de servicii specializate pentru asistarea agresorilor familiali in cadrul centrului „O noua sansa” si facilitarea accesului acestora la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau de dezintoxicare;

3.    Crearea unui exemplu de bună practică pentru alte instituții care vor dori să înființeze astfel de centre.

Activitățile din proiect și planificarea acestora

Activitatea 1. Organizarea echipei manageriale

Durata: 2 săptămâni

Responsabil din partea echipei de management a proiectului: managerul de proiect

Descriere: După aprobarea proiectului și semnarea contractului de finanțare cu Autoritatea Contractantă, membrii echipei manageriale, formată din manager proiect, responsabil financiar, responsabil juridic vor prelua sarcinile pe fiecare membru acoperind întreaga gamă de responsabilități care îi revin conform metodologiei de implementare a proiectului și se vor stabili modalitățile de lucru. Echipa va monitoriza activitățile pentru a se preveni orice abatere de la respectarea condițiilor contractuale.

Activitatea 2. Amenajarea spațiului destinat activității Centrului "O noua sansa"

Durata: 18 săptămâni

Responsabil din partea echipei de management a proiectului: managerul de proiect, responsabilul financiar, responsabilul juridic

Descriere: In cadrul acestei activități echipa managerială se va ocupa de documentațiile și aprobările necesare înființării efective a Centrului "O noua sansa" prin Hotărâre a C.G.M.B, precum și de întocmirea caietelor de sarcini cu specificații tehnice, de derularea procedurilor de achiziții necesare amenajării spațiului destinat activității centrului, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006.

Activitatea 3. Organizarea si darea în folosință a Centrului "O noua sansa"

responsabil juridic.


/<


Descriere: în cadrul acestei activități echipa managerială se va ocupa de:

-    obținerea avizului de înființare de la Agenția Națională pentru Protecția Familiei^

-    obținerea autorizației sanitară de funcționare emisă de Direcția de sănătate publică;

-    elaborarea, conform legislației în vigoare, regulamentul de organizare și funcționare, care va include șr drepturile și obligațiile persoanelor cărora le-a fost destinat centrul, în conformitate cu standardele de calitate pentru serviciile sociale, structura organizatorică, numărul de personal, bugetul ce vor fi aprobate

de către CGMB;

-    alcătuirea conducerii Centrului de asistență destinat agresorilor prin desemnarea prin concurs sau, după caz, prin examen, în condițiile legii, a Directorului Centrului, precum și alcătuirea Consiliului Consultativ al Centrului de asistență destinat agresorilor care va fi compus din managerul proiectului, un reprezentant al beneficiarilor și câte un reprezentant din următoarelor instituțiilor cu care se vor încheia convenții de colaborare: Direcția de dialog, familie și solidaritate socială a municipiului București, spitale/ unități sanitare de pe raza municipiului București, Serviciul de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate de pe lângă Tribunalul București, Inspectoratul General de Poliție al municipiului București, Comandamentul de Jandarmi al Municipiului București;

-    elaborarea fiselor posturilor fiecărui angajat al centrului;

-    selectarea personalul care va deservi centrul, cu respectarea condițiilor legislației în vigoare;

-    colaborarea cu: comparimentele specializate din cadrul Direcția de dialog, familie și solidaritate socială a municipiului București, organitații neguvemamentale care desfășoară activități în domeniu, cu autoritățile publice centrale și locale în vederea soluționării unor cazuri speciale privind situația juridică a persoanelor care beneficiază de serviciile oferite de centru, cu organismele implicate în campaniile de informare și educare a comunităților-țintă;

Activitatea 4. Servicii specializate pentru asistarea agresorilor familiali

Durata: 16 săptămâni

Responsabil din partea echipei de management a proiectului: managerul de proiect, responsabil financiar.

Descriere: Primirea solicitărilor se va face prin următoarele mijloace: personal, telefon, fax, poștă, e-mail. Asistarea în Centrul de asistenta destinat agresorilor se va face in urma completării Fișei de evaluare a cazului de violență domestică de către asistenții sociali familiali, existând, în prealabil, acordul scris al persoanei asistate. în cadrul acestei activități se vor oferi următoarele servicii specializate:

-    consiliere psihologica: prin aceasta se incearca scăderea tensiunilor conflictuale, depășirea barierelor emoționale si a problemelor pe care acestea le generează. Scopul este depășirea dificultăților emoționale si relaționale, susținerea in situării critice, gasirea unor soluții in situării problematice, obiectivul central reprezentandu-1 o mai buna adaptare la situațiile conflictuale. Terapiile care se adreseaza agresorului vizeaza atat familia ca atare, beneficiarul in mediul sau familial, cat si relațiile intrafamiliale propriu-zise; va fi oferită prin prestări servicii de consiliere și mediere',

-    consiliere juridică: presupune informarea permanentă și eficientă a agresorilor asupra consecințelor de ordin j uridic ce decurg din acțiunile lor, subliniind cu precădere aspectele penale, efectele grave asupra propriei lor persoane, efectele negative asupra familiei și a comunității locale; va fi oferită prin prestări servicii de consiliere juridică;

-    consiliere socială: vizează aflarea situației în ansamblu a familiei persoanei agresive, având ca instrument principal de lucru ancheta socială; va fi oferită de către asistentul social familial;

-    consiliere și mediere a conflictului pentru părțile implicate în vederea depășirii situațiilor de risc: vizează soluționarea conflictelor in cazul disputelor familiale, fiind un mod alternativ de soluționare a conflictelor, pe care fiecare parte, agresor - victimă, trebuie sa-1 aleaga in mod liber, fara forța coercitiva; va fi oferită prin prestări servicii de consiliere și mediere;

-    consiliere în vederea asigurării și facilitării accesului agresorilor la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau de dezintoxicare: vizează facilitarea accesului la tratamente specializate, după caz, ca urinare a evaluării făcute de către psiholog, urmându-se un program de reabilitare stabilit de comun acord cu agresorul; va fi oferită prin prestări servicii de consiliere și mediere-,

-    servicii de informare și orientare: se va șolă^o^ «^autoritățile administrației publice centrale și/ sau locale în campaniile de promovare a serviciilorj^emejn-vei^ere^pmbaterii fenomenului violenței în familie.

Activitatea 5. Monitorizarea si evaluarea periodica

Durata: 12 săptămâni

Q » <3?«5 1 2jCX -/'SI (

Responsabil din partea echipei de management a proiectului: managerul de proiect, responsabil financiar,'

responsabil juridic.    ...... ......

Descriere: în cadrul acestei activități echipa managerială va întocmi și transmite următoarele:

-    rapoarte tehnice și financiare lunare, transmise Agenției Naționale pentru Protecția Familiei;    A ,

-    rapoarte lunare cu privire la activitatea de prevenire și monitorizare a fenomenului violenței în familie transmise compartimentului combaterea violenței în familie din cadrul Direcției de muncă, solidaritate socială și familie a municipiului București;

-    raport final, care evaluază în ce măsură proiectul realizat produce efecte asupra competitivității sau reprezintă cu adevarat soluții noi, modeme și eficiente la problemele societății, transmis Agenției Naționale pentru Protecția Familiei.

Activitatea 6. Mediatizarea proiectului

Durata: 9 săptămâni

Responsabil din partea echipei de management a proiectului: managerul de proiect, responsabilul financiar, responsabil juridic.

Descriere: în vederea promovării proiectului, va fi asigurată publicitatea prin comunicate de presă privind scopul proiectului, serviciile oferite și finanțatorii proiectului, campanii de presa. In cadrul acestei activități se vor realiza: materiale de promovare a proiectului (200 pliante, 1000 fluturași, 50 de afișe vor fi amplasate în zone de trafic pietonal intens și în zone de comerciale cu activitate intensă care vor asigura vizibilității proiectului, un spot audio). La data stabilită pentru lansare se va asigura prezența prin adresare de invitații a reprezentaților autorității locale, a factorilor politici, a instituțiilor locale, a Agenției Naționale pentru Protecția Familiei, a mass-mediei locale și a echipei manageriale.

Activitatea 7. Audit final

Durata: 3 săptămâni

Responsabil din partea echipei de management a proiectului: managerul de proiect, responsabilul financiar Descriere: Activitatea constă în alegerea unui auditor autorizat care va efectua auditarea implementării proiectului. Concluziile auditului vor fi incluse în raportul final. După finalizarea auditului și a raportului final toate documentele tehnice și financiare ale proiectului se vor arhiva și conserva în vederea viitoarelor verificări și auditări ale Autorității Contractante.

Organizarea și administrarea Centrului "O noua sansa"

Se vor face conform documentelor de înființare aprobate de către C.G.M.B.

Finanțarea centrului se va asigura din: fondurile obținute prin acest proiect, contribuția proprie a Solicitantului, cu respectarea legislației în domeniu;

Accesarea serviciilor (informare, admitere, evaluare, planificarea serviciilor, încheierea contractului, după caz etc.)

Centrul va colabora cu autoritățile administrației publice centrale și locale în campaniile de informare și promovare a serviciilor oferite. In vederea accesării serviciilor, acestea vor fi mediatizate. Primirea solicitărilor se va face prin următoarele mijloacele: personal, telefon, fax, poștă, e-mail. Asistarea în Centrul de asistenta destinat agresorilor se va face in urma completării Fișei de evaluare a cazului de violență domestică de către asistenții sociali familiali, existând, în prealabil, acordul scris al persoanei asistate.

Acordarea serviciilor de consiliere

•    asistentul social familial va completa Fișele de evaluare a cazului de violență domestică, care va constitui parte a bazei de date, conținând date despre agresor; cei 5 voluntari vor ajuta la verificarea pe teren a cazului;

•    se va asigura consiliere psihologică și, după caz, se va facilita accesul agresorilor la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau de dezintoxicare prin orientarea persoanelor asistate către organizații sau instituții specializate oferindu-se și detalii despre instituția respectivă;

•    după caz, se va oferi serviciul de mediere a conflictului pentru părțile implicate în vederea depășirii situațiilor de risc;

•    se va asigura consiliere juridică.

Principiile care vor sta la baza acordării serviciilor de informare și consiliere vor fi: respectarea individualității fiecărei persoane, respectarea libertății de a alege a alege activitățile de consiliere în funcție de nevoile specifice, asigurarea accesului la serviciile socyje-4n-eftndițiile de tratament egal, prin eliminarea oricărei

forme de discriminare, respectarea vieții drepturilor și a siguranței persoanelor asii colective ale comunității.





^0    v*-*—

7.2. Parteneri în proiect și natura parteneriatului.;................. (prezentați în copie acorduritide partenenat) , z

Proiectul va fi realizat în exclusivitate de către Direcția Generală de Asistență Socială a municipiului București.

7.3. Acordarea serviciilor sociale:

7.3.1. Instrumente de lucru utilizate (anchete sociale, planificare de caz, fișe de evaluare, metodologii aplicate etc.): anamneza, observația, anchete sociale, fișe de evaluare.

7.3.2. Proceduri de evaluare a serviciilor sociale (acestea vor fi în conformitate cu Ordinul 383/2005 al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale și a modalității de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori și Ordinul 3 83/2004 al ministrului muncii solidarității sociale și familiei privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecției victimelor violentei în familie):

•    raportare statistică lunară privind activitățile desfășurate și categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite de centru (numărul de beneficiari, vârsta, sexul, mediul din care privine, nivelul de instruire, ocupație, venituri, stare civilă, număr de copii aflați în întreținerea lor, relația de rudenie cu victima, frecvența și natura agresiunii) compartimentelor specializate din cadrul direcțiilor pentru dialog, familie și solidaritate socială a municipiului București;

•    chestionare de evaluare a gradului de satisfacție a beneficiarilor.

7.3.3.    Date tehnice2 referitoare la centrul de asistență destinat agresorilor:

Condiții în funcție de tipul de servicii sociale acordate:

S număr camere pentru personal de specialitate în acordarea serviciilor sociale planificate (consiliere psihologică, juridică, mediere familială): 3 camere (fiecare aprox. 20 mp);

•S alte condiții în funcție de tipul de servicii sociale acordate: 1 camera (aprox. 20 mp), 1 grup sanitar (aprox. 6 mp);

7.3.4.    Procedura de informare a populației privind funcțiile centrului de asistență destinat agresorilor și serviciile acordate de acesta.

Campanii de informare si sensibilizare ce constau in:

-    realizarea de pliante, fluturași, afișe;

-    comunicate de presă

-    realizarea de spoturi audio;

-    acțiuni de prevenire a fenomenului de agresiune de orice tip prin organizarea de campanii de informare, educare, conștientizare a populației cu privire la gravitatea fenomenului;

-    elaborarea și distribuirea de materiale cu caracter educativ, de promovare a drepturilor omului, precum și de conștientizare a consecințelor actelor de agresiune.


6. Resurse umane:


Numărul total de personal: 12 persoane, din/care:

-- //,,    - y

’ Cu respectarea normelor de autorizare sanitară.



r y I    Q ' £■& > Z£-C^—'

■S Număr personal calificat în domeniul serviciilor sociale și încadrarea acestora (asistent social,


psiholog, jurist): 4 pers.;    I    '

■    psiholog: 2 persoane;

■    asistent social familial: 1 persoană;

■    jurist: 1 persoană;

•/ Număr personal administrativ și încadrarea acestora (contabil, persoană de curățenie etc.):5pers.',

•    Director centru: 1 persoana

•    Contabil: 1 persoană;

•    Agent de paza: 1 persoana;

•S Personal voluntar: 5 persoane;

7. Patrimoniul centrului de asistență destinat agresorilor (precizați valoarea):

S    Construcții:................................................................;

•S    terenuri.......................................................................;

S alte mijloace fixe..............’..........................................;

S    mijloace de transport..................................................;

10 Rezultate preconizate în urma acordării finanțării: (prezentați în maximum 20 de rânduri rezultatele proiectului; de exemplu', asigurarea accesului la serviciile sociale destinate agresorilor);

1)    Un centru de asistență destinat agresorilor, la nivelul municipiului București;

2)    O rețea de parteneri - imbunatatirea colaborării cu autoritatile publice de pe raza municipiului București si cu reprezentanții societății civile in vederea prevenirii si combaterii violentei in familie, prin implementarea politicilor, programelor si acțiunilor din domeniu;

3)    Asigurarea si/sau facilitarea accesului a 200 de agresori la servicii de consiliere, terapie;

4)    Reducerea cu 60% a numărului de cazuri de violenta domestica.

11. Indicatori:

S Indicatori de rezultat (număr de agresori familiali care beneficiază de servicii sociale în centrele de asistență destinate agresorilor; numărul persoanelor care au primit consiliere);

In momentul de fata nu exista un centru destinat agresorilor, la nivelul Municipiului București. După înființarea centrului „O noua sansa”, 120 de agresori vor beneficia de servicii de consiliere, mediere, facilitarea accesului la terapii, in vederea diminuării cazurilor de violenta domestica la nivelul Municipiului București.

S Indicatori de eficiență {cost mediu/ beneficiar/ lună la tipurile de servicii prevăzute la pct. 4.1.5. din prezentul ghid);

Costul total al proiectului: 69.298,55/ beneficiari: 120/ activitate efectiva cu agresorii: 4 luni = 144,37

Raportandu-ne insa strict la serviciile oferite in cadrul centrului, indicatorii de eficienta sunt:

-    servicii de consiliere psihologică și mediere: 10,43 lei/beneficiar/luna

-    servicii consiliere juridică: 6,49 lei/beneficiar/luna

•S Planul de finanțare a cheltuielilor de funcționare a centrului de asistență destinat agresorilor după




Finanțarea cheltuielilor de funcționare a centrului de asistență destinat agresorilor după încheierea finanțării de la bugetul de stat, pe o perioada de trei ani, va fi asigurata de la bugetul Consiliului General al Municipiului București, in proporție de 88,5%, iar din finanțări obținute din proiecte viitoare care vor accesa fonduri nerambursabile, parteneriate, sponsorizări, in proporție de 11,5%, conform tabelului anexat.

Date privind coordonatorul centrului de asistență destinat agresorilor:

Numele: SARBU prenumele: Emanuel - Adrian, profesia: teolog socio-psiholog;

Funcția în serviciul public de asistență socială/serviciul public specializat/instituție publică cu

compartiment de asistență socială/asociație/fundație/cult religios: Sef serviciu, Serviciul pentru Relația cu Societatea Civila, D.G.A. S. M.B .    ,

Z'7')




PLANUL DE FINANȚARE A CHELTUIELILOR DE FUNCȚIONARE A CENTRULUI "O NOUA SANSA" DESTINAT AGRESORILOR DIN MUNICIPIUL IU K U RESTI - DUPĂ ÎNCHEIEREA FINANTARH DE LA BUGETUL DE STAT

(modul de finanatare pe capitole de cheltuieli)    >


Cheltuieli


Cheltuieli totale (2+3)


Cheltuieli finanțate în baza parteneriatelor si sponsorizărilor


Cheltuieli din contribuția bugetului local


iiChlhtiieli cu salariile de| iaifidVflle a personalului Mfitl'tihii de asistență destinat Bgyt8©rlh»i’ care participă i acordarea serviciilor


Anul

1


63000


Anul | Anul 2    !    3


65000


68000


Anul

1


Anul

2


Anul

3


Anul

1


Anul

2


Anul

3


63000


65000


68000


liCheltuicli cu drepturi cu SftîOter social, cum ar fi:

« prestări servicii de consiliere psihologică,

lică, informare rnrea și facilitarea!

accesului la tratamente] psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau dezintoxicare, după caz orientare ocupațională mediere a conflictului pentru părțile implicate în vederea depășirii situațiilor de risc etc


12000


12000


12000


6000


6000


6000


600Q


6000


6000


I, Cheltuieli cu salariile de tlMftdt'ftre a personalului Hdniinlslrati v    _

4, Cheltuieli cu formarea pțțSOnalului în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie


61000


64.000


67000


61000


64000


67000


5000


5000


5000


5000


5000


5000


f, Cheltuieli pentru întreținere ș)j gospodărire, cum ar fi:    i

înoftlzlrc, apă-canal,    ;

lubritalc, materiale igienico- > ire    :


29000


32000 35000

l


29000


32000


35000


6, Cheltuieli cu iluminatul _    |__7500

1 Cheltuieli cu poștă,    i 30000

Wleeomunicații (telefon fix, !

țțiobil), radio, TV, internet etc,__

It.t'belluicli cu obiecte de    I 18000

inventar de mică valoare sau I scurtă durată; cheltuieli cu    i


8000


8500


7500


8000


8500



32000


34000


30000


32000


34000



12000


16000


10000


10000


10000



; V NU \c>V



întreținerea și reparațiile echipamentelor

:9.Cheltuieli cu reparațiile curente

12000

12000

12000

12000

12000

12000 ■

lO.Cheltuieli cu promovarea centrului și sensibilizarea opiniei publice privind problematica violenței în familie

8000

12000

14000

4000

8000

10000

4000

4000

4000

11 .Cheltuieli neprevăzute

9820

10560

11260

920

1240

1480

8900

9320

9780

TOTAL:

255320

274560

292760

23920

32240

38480

231400

242320

254280

TOTAL GENERAL

L.. _

822640

94640

728000

Formularul nr.3


Linie bugetară


1. drepturi cu caracter social, cum ar li, de exemplu prestări servicii de consiliere psihologică, juridică, informare, asigurarea și facilitarea accesului la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau Jezintoxicare, după caz, orientare ocupuțională și mediere a conflictului pentru părțile implicate în vederea depășirii situațiiilor de risc, astfel:

1.1 prestări servicii de consiliere psihologică și mediere


1.2 prestare servicii consiliere juridică


2. cheltuieli pentru întreținere și

gospodărie, cum ar fi încălzire, electricitate, apă-canal, salubritate, mateiialc igienico-sanitare, astfel:


2.1    cheltuieli pentru întreținere și gospodărie, cum ar fi încălzire, electricitate, apă-canal, salubritate

2.2    cheltuieli pentru materiale igienico-sanitare


3.

3.1 .cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată, cum ar fi: mic mobilier;

-    birou

-    scaun

-    cub mobil

-    dulap birou cu două uși

-    cuier pom

-    mochetă

-    aspirator

-    obiecte igienico-sanitare



Finanțare buget de stat prin bugetul alocat Agenției Naționale pentru Protecția Familiei


Unitate


Cost

unitar


Cost total


Contribuție locală


Unitate


Cost

unitar


Cost total


TOTAL


2 contracte x 4 lunix 4h/zi lucrătoare

1 contract x 4 luni x 4h/zi lucrătoare


8 luni


4 luni


626


779


534


75


5.008


3.116


4.272


300


5.008


3.116


4.272


300



-    chiuvetă


1.890

885

784

1.446

840

__4.800

„W: JSO<£ 15


r\


Formularul rir. 4




-    Organizarea echipei manageriale

-    Amenajarea spațiului destinat activitatii Centrului „O noua sansa”

-    Organizarea si darea in folosința a Centrului „O noua sansa”

-    Servicii specializate pentru asistarea agresorilor familiali

-    Monitorizarea si evaluarea periodica

-    Mediatizarea proiectului

-    Audit final


1 %. >-


Activitatea nr.


Lunile


Activitatea nr. 1



AGtjvitatea nr.5

x-




l'i

ctivitatea nr. 1 ctivitatea nr.2 • ctivitatea nr.3 ■ ctivitatea nr.4 ■ .ctivitatea nr.5 ■ [ctivitatea nr.6 ctivitatea nr.7 •


Organizarea echipei manageriale

Amenajarea spațiului destinat activitatii Centrului „O noua sansa” Organizarea si darea in folosința a Centrului „O noua sansa”

■    Servicii specializate pentru asistarea agresorilor familiali

■    Monitorizarea si evaluarea periodica Mediatizarea proiectului

Audit final


Anul II


10



11


12



2