Hotărârea nr. 77/2002

HOTARAREnr. 77 din 2002-04-11 HOTARIRE 77 din 11/04/2002 PRIVIND APROBAREA PLANULUI DE GESTIONAREA DESEURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCURESTI
HOT. 77 11/04/2002
HOTARIRE 77 din 11/04/2002

HOTARIRE     77 din 11/04/2002

PRIVIND APROBAREA PLANULUI DE GESTIONAREA DESEURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCURESTI

EMITENT : C.G.M.B.

 

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI

BUCURESTI

 

HOTARARE

privind aprobarea Planului de gestionare a deseurilor la nivelul

municipiului Bucuresti

 

 

            Avand in vedere Expunerea de motive a Primarului General si Raportul de specialitate al  Directiei  Generale Utilitati Publice;

            Vazand avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

            Tinand seama de Planului de gestionare a deseurilor la nivelul municipiului Bucuresti;

            In baza art.8 alin.5 a Legii nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr.78/2000, privind regimul deseurilor;

            In temeiul art.38(2) lit.”r”, art.46 (1) si art.99 din Legea nr.215/2001, privind administratia publica locala,

 

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

 

HOTARASTE:

 

            Art.1- Se aproba Planul de gestionare a deseurilor la nivelul municipiului Bucuresti, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta Hotarare.

            Art.2- Primaria Municipiului Bucuresti - Directia Generala Utilitati Publice prin Serviciul Salubrizare-Igienizare impreuna cu Inspectoratul de Protectia Mediului Bucuresti vor urmari modul de indeplinire a prezentului Plan de gestionare a deseurilor, precum si constituirea unei banci de date care sa cuprinda intreaga cantitate de deseuri produsa cat si modul de gestionare a deseurilor asa cum sunt ele definite de Legea nr.426/2001, anexa nr.1B, exclusiv deseurile cu regim special si deseurile periculoase.

            Art.3- Consiliile Locale ale sectoarelor 1-6, precum si toti producatorii, transportatorii si administratorii de deseuri definite la art.2 de pe teritoriul municipiului Bucuresti vor raporta lunar cantitatile produse, transportate, neutralizate de pe raza fiecarui sector.

 

 

 

 

            PRESEDINTE DE SEDINTA,                     SECRETAR GENERAL

                                                                           AL MUNICIPIULUI BUCURESTI,

                    Mihail Basulescu                                   Drd.Anton Petrisor Parlagi

 

 

 

Bucuresti, 11.04.2002

Nr.77

 

 

 

 

 

 

MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI

MEDIULUI

 

INSPECTORATUL DE PROTECTIE A MEDIULUI

BUCURESTI

 

PLAN DE GESTIUNE A DESEURILOR

LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCURESTI

 

 

Capitolul 1 - PREZENTAREA GENERALA A MUNICIPIULUI BUCURESTI

 

            Municipiul Bucuresti, capitala Romaniei, este centrul politic, administrativ, economic si cultural al tarii, precum si cea mai importanta  asezare urbana in care traiesc aproape a zecea parte din populatia tarii.

            Pozitia geografica a Municipiului Bucuresti este delimitata de coordonate:

·        2504950’’ si 2602715’’ longitudine estica;

·        44044’30’’ si 4401415’’ longitudine nordica;

            Altitudinile in metri fata de nivelul Marii Negre sunt urmatoarele:

·        minima 56,66 m la statia de epurare Glina;

·        maxima 94,63 m oe B-dul Iuliu Maniu si inelul de centura.

            Suprafata totala a Bucurestiului este de 228 Km2 fiind impartita astfel:

 

SECTOR

SUPRAFATA

(Km2)

DENSITATE

Sector 1

68

3389.2

Sector 2

30

12727.2

Sector 3

33

12267.0

Sector 4

32

10031.8

Sector 5

28

9618.3

Sector 6

37

10858.9

TOTAL

228

8812.2

 

*        teren agricol                                                            -   5.405 ha;

*        paduri si terenuri cu vegetatie forestiera                   -      623 ha;

*        constructii si curti                                                    - 13.499 ha;

*        suprafata spatii plantate publice pe locuitori - 13 mp/loc.;

*        lungimea totala cursuri de apa (rauri si lacuri)           -   1.049 ha.

            Densitate bruta locuitori in teritoriu administrativ - 9.895 loc./Km2 (existent 8.811 loc./Km2).

            Densitate bruta locuitori in teren intravilan - 100 loc./Km2 (existent 103 loc./Km2).

            Clima este temperat-continentala influentata de caracteristicile zonei de contact al  maselor continentale estice cu cele vestice si nordice. Masele de aer estice predominante, imprima climei noastre nuante excesive, cu veri fierbinti si ierni deseori aspre.

            Influenta maselor de aer din vest si sud explica existenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se  diferentiaza, in ansamblul sau, in zona propriu-zisa a orasului si pentru arealele din exteriorul acestuia.

            Bucurestiul prin clima sa de tip “Campia Baraganului” de stepa sufera de un deficit de umiditate fata de valoarea optima medie, fapt ce creaza o stare de disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat in parte, prin crearea salbei de lacuri din zona oraseneasca, care favorizeaza evaporatia de apa si umidifica aerul in zonele invecinate.

            Atmosfera urbana este supusa unui proces de incalzire prin advectie si radiatii, din mai multe cauze:

¨      diminuarea radiatiei terestre din zona urbana, datorita mentinerii aerului mai cald in apropierea solului, ca urmare a efectului de sera, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze;

¨      pierderi de caldura de la cladiri, surse termice si incalzirea urbana;

¨      diminuarea curentilor de aer datorita sicanelor create de cladiri, fapt care duce la diminuarea evapotranspiratiei, prin care se pierde caldura.

            Din punct de vedere meteorologic anul 2000 s-a caracterizat printr-un regim termic mai cald decat cel obisnuit si printr-un regim pluviometric deficitar.

            Valorile temperaturilor medii anuale au fost cu 1,0 - 1,70C mai mari decat valorile normal climatologice. Exceptand lunile ianuarie si septembrie cand temperaturile medii au fost mai scazute decat valorile normale, in celelalte luni ale anului s-au consemnat valori termice mai ridicate decat mediile multianuale.

            Temperaturile maxime din anul 2000 au depasit 420C, in Municipiul Bucuresti, in ziua de 5 iulie inregistrandu-se temperaturile maxime anuale, care constituie temperaturile maxime absolute pentru statiile meteorologice din zona; la statia meteorologica Bucuresti-Filaret, temperatura maxima a dost de 42,40C, la statia Bucuresti-Baneasa 42,40C.

            Temperaturile minime s-au inregistrat in luna cea mai rece din an - ianuarie - in ziua de 26, valoarea osciland intre - 18,50C in nordul municipiului si - 190C in zona centrala.

            Precipitatiile scazute in anul 2000 au fost deficitare, fiind cu 36-43% mai reduse decat media multianuala. Exceptand lunile ianuarie, aprilie si septembrie in care regimul precipitatiilor a fost excedentar, in celelalte luni din an precipitatiile cazute au fost mai reduse cantitativ decat valorile multianuale, luna octombrie remarcandu-se prin cele mai mici cantitati de precipitatii.

            Cantitatile maxime cazute in 24 h au fost mult sub valorile inregistrate in ceilalti ani. Cele mai insemnate cantitati cazute in 24 h au fost inregistrate in zilele de 6 si 23 septembrie si au oscilate intre 38-60 mm in Municipiul Bucuresti.

            Numarul anual de zile cu precipitatii a fost mai redus decat in mod obisnuit in Municipiul Bucuresti, unde a oscilat intre 84-90 zile (media multianuala fiind de 113-114 zile).

            Regimul vantului s-a inscris in valori apropiate de valorile medii multianuale. In Municipiul Bucuresti, viteza medie a oscilat intre 2-3 m/s, mai reduse (1,7-1,9 m/s) fiind vitezele din directiile sud si nor-vest. Directiile dominante ale vantului au fost cele din nord-est, vest si sud-vest (12/13%), iar calmul a fost de 32,9%.

            Umezeala relativa a anului a prezentat valori medii anuale de 72-74% in Municipiul Bucuresti, in anotimpul de vara valorile medii ale umezelii relative scazand sub 60% in zona Municipiului Bucuresti.

            Numarul anual de zile cu ceata a fost redus in zona centrala a Municipiului Bucuresti (23 zile) si a oscilat intre 56-61 zile in zona periferica. In perioada calda a anului nu s-au semnalat zile cu ceata, cele mai numeroase astfel de zile fiind consemnate in intervalul noiembrie-ianuarie.

            Principalul curs de apa prezent pe teritoriul Municipiului Bucuresti este raul Dambovita, care traverseaza orasul de la vest la est pe o lungime amenajata de 17,170 Km. Pe toata lungimea ce strabate Municipiul Bucuresti, raul Dambovita este amenajat. Teritoriul orasului mai este straatut si de raurile Colentina, afluent al Dambovitei si Saula afluent al raului Colentina. Existenta unui consumator de apa de talia Municipiului Bucuresti a necesitat interconectarea bazinului hidrologic Arges, bazinului hidrologic Olt si bazin hidrologic Ialomita intrucat raportul resursa - cerinta este deficitar la nivel bazinal.

            Sursele de alimentare cu apa a Municipiului Bucuresti:

-        Arges (Crivina)                                                                               - max.11,00 mc/s;

-        Arges (canal casetat Ogrezeni-Rosu)                                               - max.3,0 mc/s;

-        Dambovita (aval nod Brezoaele)                                                     - max.14,00 mc/s;

-        subteran (fronturile Ulmi, Bragadiru, Arcuda, Bucuresti

      precum si puturile de mica si mare adancime                                    - max.1,98 mc/s;

-        lacuri (Cernica si Pantelimon)                                                          - 1,25 mc/s.

            In Municipiul Bucuresti lungimea cailor de comunicatie (drumuri si cai ferate) este de 3.231 ha.

            Nu exista zone protejate pe teritoriul administrativ al Municipiului Bucuresti. Totusi, IPM Bucuresti a inventariat un nr. de 97 arbori ocrotiti.

            Depozitarea deseurilor menajere rezultate din Municipiul Bucuresti se face la Rampa ecologica IRIDEX GROUP IMPEX S.R.L. situata la limita administrativa dintre Sectorul 1, Bucuresti - comuna Chitila, la N-SV si comuna Chiajna la SV-SE.

            Suprafata totala a rampei este de 26,5 ha, cu urmatorul regim:

-        16,5 ha concesiune de la Primaria Chiajna pe 30 ani;

-        10 ha latura de N proprietate S.C. “IRIDEX GROUP” S.R.L.

-              Capacitatea totala de depozitare este de 712.000 mc.

-              Un alt loc de depozitare a deseurilor si reziduurilor din Municipiul Bucuresti este depozitul Glina si este situat in intravilanul orasului, localitatea unde este amplasata fiind inclusa in primul inel de dezvoltare a Municipiului Bucuresti.

-              Distanta fara de zonele locuite a depozitului este mai mica decat raza de protectie de 1 Km, poluarea solului si deci a stratului freatic este atat de puternica, incat a determinat construirea in satul Glina a uni sistem de alimentare cu apa din foraje de mare adancime.

 

            1.3. DATE PRIVIND ASEZARILE UMANE

 

Datele se refera la anul de bilant 2000

Teritoriul administrativ

Clasificarea asezarilor subordonate dupa nr.locuitori

Denumirile asezarilor Numarul

Felul asezarii (sate / subdiviziuni administrativ teritoriale)

Nr.locuitori

Peste 300.000

Bucuresti/1

Municipiul

2.067.545

 

            1.4. EVOLUTIA POPULATIEI LA NIVELUL TERITORULUI                                             ADMINISTRATIV (JUDETULUI / MUNICIPIULUI / ORASULUI /

                  COMUNEI) IN ULTIMII CINCI ANI SI PROGNOZA ACESTEIA

                  PENTRU VIITORII 10 ANI

 

Anul

Nr.locuitori aferent teritoriului administrativ

Modificari fata de anul de referinta %

Densitatea populatiei

loc./Km2

1995 - an de referinta

2.054.079

100

9.009