Hotărârea nr. 9/2021

Hotãrârea nr. 9 privind Revizia la „Studiul de oportunitate privind gestiunea serviciului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție – transport – distribuție la nivelul Județului Prahova pentru Municipiul Ploiești”

ROMÂNIA

JUDEȚUL PRAHOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

HOTĂRÂREA NR. 9

privind Revizia la „Studiul de oportunitate privind gestiunea serviciului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție -transport - distribuție la nivelul Județului Prahova pentru Municipiul Ploiești”

Consiliul Local al Municipiului Ploiești:

Văzând Referatul de aprobare nr. 2/11.01.2021 al domnului primar Andrei-Liviu Volosevici, Raportul de Specialitate nr. 11/20.01.2021 al Direcției Administrație Publică, Juridic- Contencios, Achiziții Publice, Contracte, Raportul de Specialitate nr. 3/15.01.2021 al Direcției Economice din cadrul Primăriei Ploiești și Raportul Tehnic de Specialitate nr. 133/11.01.2021 al Regiei Autonome de Servicii Publice Ploiești prin care se propune aprobarea reviziei „Studiului de oportunitate privind gestiunea serviciului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție - transport - distribuție la nivelul Județului Prahova pentru Municipiul Ploiești”;

  • V ăzând avizul Comisiei nr. 3 - Comisia pentru utilități publice, calitatea vieții și protecția mediului din data de 28.01.2021;

  • V ăzând revizia Studiului de oportunitate privind gestiunea serviciului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție -transport - distribuție la nivelul Județului Prahova pentru Municipiul Ploiești;

Având în vedere prevederile legislației în domeniu:

  • - În baza art. 8 din Legea nr. 325/2006 privind Serviciul Public de alimentare cu energie termică;

  • - În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare;

  • - În conformitate cu art. 22, alin. (3) și art. 32 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare;

  • - În temeiul prevederilor art. 129, alin. (2), lit. d și e și alin. (7) lit. n din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019, privind Codul Administrativ, modificată și completată;

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 Se aprobă Revizia la “Studiul de oportunitate privind gestiunea serviciului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție - transport - distribuție la nivelul Județului Prahova pentru Municipiul Ploiești”, conform anexei ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Stabilește modalitatea optimă de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție -transport - distribuție la nivelul Județului Prahova pentru Municipiul Ploiești, conform reviziei Studiului de oportunitate și fundamentarea alegerii modalității de gestiune a serviciului de alimentare cu energie termică, ca fiind Contract de concesiune conform Legii 100/2016.

Art. 3 Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează Direcția Administrație Publică, Juridic-Contencios, Achiziții Publice, Contracte, Direcția Economică din cadrul Primăriei Ploiești și Regia Autonomă de Servicii Publice Ploiești.

Art. 4 Direcția Administrație Publică, Juridic - Contencios, Achiziții Publice, Contracte va aduce la cunoștință celor interesați prezenta hotărâre.

Dată în Ploiești astăzi, 28 ianuarie 2021

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

Radu-Alexandru SIMIONESCU

Contrasemnează,

p. SECRETAR GENERAL, Mihaela-Lucia CONSTANTIN

Director Executiv

Rom Capi tal; •• Invest •••

REVIZIE LA STUDIUL DE


PRIVIND GESTIUNEA SERVICIULUI DE

ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA

PRODUSA IN MOD CENTRALIZAT IN SISTEM

PRODUCTIE-TRANSPORT-DISTRIBUTIE

LA NIVELUL JUDEȚULUI PRAHOVA PENTRU

MUNICIPIUL PLOIEȘTI


TABELE

FIGURI

REZUMAT

  • 1. Descrierea Serviciului Public de alimentare cu energie termica

  • 2. Analiza documentelor strategice la nivel național si local ținând cont de prevederile legislației naționale si europene

  • 2.1. Cadrul legal

  • 2.2. Impactul actului adițional Veolia

  • 2.3. Transferul de proprietate de la Consiliul Județean la Consiliul Local

  • 3. Analiza multicriteriala pentru stabilirea modalității optime de gestiune, opțiuni posibile: descrierea cadrului legal pentru fiecare opțiune in parte, a procedurilor de urmat, fluxul financiar, analiza SWOT, alte elemente considerate relevante de consultant in prezentarea opțiunilor............................................................................................................15

  • 3.1. Opțiuni

  • 3.1.1. Opțiunea 1 Serviciu public de interes local sau județean

  • 3.I.I.I. Descriere generala - Schema

  • 3.1.1.2. Descriere reiatii juridice si procedurale

  • 3.1.1.3. Descriere flux financiar

  • 3.1.1.4. Analiza SWOT Opțiunea 1

  • 3.1.2. Opțiunea 2 Societate reglementata de Legea nr. 31/1990

  • 3.1.2.1. Descriere generala - Schema

  • 3.1.2.2. Descriere reiatii juridice si procedurale

  • 3.I.2.3. Descriere flux financiar

  • 3.1.2.4. Analiza SWOT Opțiunea 2

  • 3.1.3. Opțiunea 3 Contract de concesiune cf. Legii 100/2016

  • 3.I.3.I. Descriere generala - Schema

  • 3.1.3.2. Descriere reiatii juridice si procedurale

  • 3.I.3.3. Descriere flux financiar

  • 3.1.3.4. Analiza SWOT Opțiunea 3

  • 3.1.4. Opțiunea 4 Contract de servicii sectoriale cf. Legii 99/2016

  • 3.1.4.1. Descriere generala - Schema

  • 3.I.4.2. Descriere reiatii juridice si procedurale

RomCapital i •••


Invest i ••• HZ ,

  • 3.1.4.3. Descriere flux financiar..........................................................................jo.5l.33

  • 3.1.4.4. Analiza SWOT Opțiunea 4

  • 3.2. Analiza multicriteriala............................................................................................\35s

  • 4. Analiza de risc pentru stabilirea soluției optime de gestiune a serviciului de alimentare cu energie termica in Municipiul Ploiești

  • 4.1. Prezentarea riscurilor

  • 4.2. Analiza de risc

  • 5. Identificarea soluției optime de gestiune si justificarea alegerii procedurii de atribuire 42

  • 6. Planul de masuri ce ar trebui implementate pentru fiecare opțiune in parte

  • 6.1. Serviciu public de interes local sau județean

  • 6.2. Societate reglementata de Legea nr. 31/1990

  • 6.3. Contract de concesiune cf. Legii 100/2016

  • 6.4. Contract de servicii sectoriale cf. Legii 99/2016

  • 7. Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de atribuire a contractului de delegare

  • 8. Concluzii si recomandări

    ADI

    Asociație de Dezvoltare Intercomunitara

    AGA

    Adunarea Generala a Acționarilor

    ANRE

    Autoritatea Naționala de Reglementare in domeniul Energiei

    ANRSC

    Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice

    uTei

    Banca Europeana de Investiții

    BERD

    Banca Europeana de Reconstrucție si Dezvoltare

    CAE

    Cazane energetice de abur

    CAF

    Cazan de apa fierbinte

    CET

    Centrala electrica de termoficare

    CLU

    Combustibil cu lichid ușor

    C02

    Dioxid de carbon

    CT

    Centrale termice

    CV

    Certificate verzi

    EED

    Directiva privind Eficienta Energetica

    ETS

    Directiva schemei de comercializare a emisiilor

    Gcal

    Gigacalorie

    HCL

    Hotarari de Consiliu Local

    HCJ

    Hotarari de Consiliu Județean

    IMA

    Instalație mare de ardere

    MDRAP

    Ministerul Dezvoltării Regionale si Administrației Publice

    MT

    Module termice

    MW

    Mega Watt

    MWt

    Mega Watt tona

    NOx

    Oxizi de azot

    POIM

    Programul Operațional Infrastructura Mare

    POR

    Program Operațional Regional

    PT

    Puncte termice

    RASP

    Regia Autonoma pentru Servicii Publice

    RES

    Surse regenerabile de energie

FIGURI

  • Figura 1. Opțiunea 1


  • Figura 2. Opțiunea 1 - Fluxuri financiare

  • Figura 3. SWOT Opțiunea 1

  • Figura 4. Opțiunea 2

  • Figura 5. Opțiunea 2 - Fluxuri financiare

  • Figura 6. SWOT Opțiunea 2

  • Figura 7. Opțiunea 3

  • Figura 8. Opțiunea 3 - Fluxuri financiare

  • Figura 9. SWOT Opțiunea 3a

. Figura 10. Opțiunea 4

  • Figura 11. Opțiunea 4- Fluxuri financiare

  • Figura 12. SWOT Opțiunea 4

  • Figura 13. Rezumat planificare Opțiunea 1

  • Figura 14. Rezumat planificare Opțiunea 2

  • Figura 15. Rezumat planificare Opțiunea 3

  • Figura 16. Rezumat planificare Opțiunea 4

  • Figura 17. Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de atribuire a contractului de

delegare

48


Invest •••


REZUMAT

Revizia la studiul de oportunitate si fundamentarea alegerii modalității de gestiune a serviciului de Z ' \

alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem productie-transport-distributiela,-nivelul Județului Prahova pentru Municipiul Ploiești, cuprinde:

Capitolul 1 - Descrierea Serviciului Public de de alimentare cu energie termică;

Capitolul 2 - Analiza documentelor strategice la nivel național si local ținând cont de prevederile legislației naționale si europene

Capitolul 3 - Analiza multicriteriala pentru stabilirea modalității optime de gestiune, opțiuni posibile: descrierea cadrului legal pentru fiecare opțiune in parte, a procedurilor de urmat, fluxul financiar, analiza SWOT, alte elemente considerate relevante de consultant in prezentarea opțiunilor

Capitolul 4 - Analiza de risc pentru stabilirea soluției optime de gestiune a serviciului de alimentare cu energie termică in Municipiul Ploiești

Capitolul 5 - Identificarea soluției optime de gestiune si justificarea alegerii procedurii de atribuire;

Capitolul 6 - Planul de masuri ce ar trebui implementate pentru fiecare opțiune in parte

Capitolul 7 -Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de atribuire a contractului de delegare.

Capitolul 8 - Concluzii si recomandări;

NOTA BENE

Legea 51/2006 Art. 22 (3) Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilitati publice se Stabilește prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, in baza unui studiu de oportunitate, in funcție de natura si starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport pret/calitate, de interesele actuale si de perspectiva ale unităților administrativ-teritoriale, precum si de marimea si complexitatea sistemelor de utilitati publice.

Art. 29 (2) Delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice, respectiv operarea, administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente, se poate face pentru toate sau numai pentru o parte dintre activitatile componente ale serviciilor, pe baza unor analize tehnico-economice si de eficienta a costurilor de operare, concretizate intr-un studiu de oportunitate.

Legea 100/2016 Art. 7 (1) în orice situație în care o autoritate/entitate contractantă intenționează să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung, care să cuprindă fie executarea de lucrări și operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea și operarea de servicii, autoritatea/entitatea contractantă are obligația de a elabora un studiu de fundamentare prin care se vor demonstra necesitatea și oportunitatea realizării proiectului în acest mod

Art. 8 (1) Prin studiul de fundamentare prevăzut la art. 7 alin. (1) autoritatea/entitatea contractantă are obligația să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părți semnificative a riscului de operare către operatorul economic. (2) în cazul în care, ca urmare a analizei prevăzute la alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă constată că o parte semnificativă a riscului de operare, astfel cum este definit la art. 6, va fi transferată operatorului economic, contractul va fi considerat contract de concesiune, urmând a se aplica prevederile prezentei legi.

  • 1. Descrierea Serviciului Public de alimentare cu energie termica


Sistemul existent de alimentare centralizata cu energie termica (denumit in continuare „SACET") pentru Municipiului Ploiești este alcătuit din:

  • • Sursele de producere a energiei electrice si termice: Centrala Electrica de Termoficare (CET) Brazi si 2 Centrale Termice (CT);

  • • Sistemul de rețele termice primar pentru alimentarea cu energie termica a utilizatorilor din Municipiul Ploiești, care se compune din magistrale si racorduri pentru punctele termice si utilizatori. Lungimea totala a traseului rețelei termice primare este de 63 km traseu;

  • • Sistemul de distribuție a energiei termice este compus din:

  • o 86 puncte termice si 36 de module termice apartinand utilizatorilor non-casnici;

  • o rețeaua termica secundara, de la punctele termice la utilizatori (clădiri), pentru alimentarea cu energie termica si apa calda de consum, cu o lungime totala de traseu de 92,8 km;

  • o 2 centralele termice de cvartal;

  • o rețeaua termica aferenta CT de zona;

Capacitatile de producție din CET Brazi existente sunt următoarele:

  • - 2 cazane de abur energetic de cate 420 t/h fiecare (C5, C6);

  • - 1 cazane de apa fierbinte de cate 100 Gcal/h (CAFI);

  • - 2 turbogeneratoare cu condensatie si prize reglabile de 105 MW (TA5, TA6);

  • - 1 turbogenerator cu contrapresiune de 50 MW (TA7) - actualmente in conservare;

  • - 1 turbina cu gaze si cazan recuperator, avand puterea electrica de 26M We si puterea termica de 36,1 MWt;

  • - 1 motor termic avand putere electrica de 1,03 MWe si putere termica de 1,255 MWt;

  • - 1 cazan de abur: debit abur 6 t/h; presiune de 8 bar si temperatura de 1750 C;

  • - 1 cazan de abur cu debit abur 6 t/h; presiune de 12bar si temperatura de 1750 C.

Parametrii disponibili actuali ai cazanelor de abur de 420 t/h la funcționarea cu combustibil de baza (gaz metan) sunt cei nominali, iar randamentul acestora este de 92 %. La cazanul nr. 5 sunt montate arzatoare cu NOx redus, dar valoarea concentrației NOx pe care acestea o pot realiza este peste valoarea maxim admisa începând cu 01.01.2016, conform Directivei 2010/75/CE.

Schema termica a CET Brazi permite o elasticitate si o siguranța sporite in alimentarea utilizatorilor. De asemenea, prin construcția turbinelor existente (2 turbine cu condensatie si prize reglabile) se poate asigura o mare elasticitate in funcționare din punct de vedere al asigurării simultaneității cererilor momentane de energie termica si energie electrica. In perioada de vara, necesarul de energie termica este asigurat de turbina de gaze si cazan recuperator, precum si de motorul termic.

Cele doua centrale termice existente, CT Bucov si CT 23 August, au fost modernizate si au in componenta următoarele echipamente:

  • • cazane pentru apa calda 90/70°C, funcționând pe gaze naturale;

  • • schimbătoare de căldură cu placi de otel inox;

  • • vas de expansiune a apei, vas inchis cu membrana si perna de azot, fara contact intre agentul termic si aer, soluția ducând la diminuarea proceselor de coroziune;

  • • pompe cu protecție electronica (inclusiv pentru funcționarea in 2 faze).

Din cele 86 PT-uri urbane existente sunt alimentati utilizatorii de energie termica urbani; in prezent sunt racordate 54.148 apartamente. Cele 36 PT-uri/MT-uri industriale existente alimentează utilizatorii industriali.

Punctele termice au fost modernizate prin instalarea de schimbătoare de căldură cu placi, introducerea pompelor de circulație cu turatie variabila pentru incalzire, prin introducerea de instalatii de automatizare, de regulatoare de presiune diferențiala, masura-control si contoare la nivelul punctelor termice pentru apa calda de consum (a.c.c) si pentru incalzire.

Sistemul primar de transport al agentului termic (apa fierbinte) este de tip arborescent. Componentele de baza ale sistemului sunt magistralele de termoficare, fiecare avand ramificații si racorduri pana la cele 86 puncte termice urbane si la cele 36 puncte/module termice industriale, de la care se face distribuția energiei termice către consumatorii aflati in Municipiul Ploiești. Rețelele primare, cu o lungime totala de conducte de cca. 151,53 km (cu 2, 3 sau 4 conducte), sunt in amplasare supraterana (cca. 37%) si amplasare subterana (cca. 63%), in canale vizitabile sau nevizitabile.

Activitățile de reparatii realizate in ultimii ani au inlaturat o parte importanta a punctelor slabe, dar aspectele de uzura fizica si morala a conductelor continua sa conducă la valori relativ ridicate ale pierderilor de energie termica. Lipsa unui sistem de monitorizare si control al rețelei primare a condus la imposibilitatea intervenției in timp real pentru eliminarea deficientelor, ca urmare a depistări; cu dificultate a locului avariei.

Sistemul secundar de distribuție aferent celor 86 PT, cu o lungime totala de conducte de circa 353,5 km respectiv 92,8 km de traseu, compus din 4 sau 3 conducte (2 de incalzire si 1 de apa calda de consum - in general lipsește conducta de recirculare, care este montata doar la rețelele reabilitate, in soluția preizolata) are diametre de la Dn 25 pana la Dn 200.

S-au efectuat lucrări de reabilitare a rețelelor secundare in proporție de circa 50%, utilizandu-se conducte preizolate; sursele de finanțare au fost BERD si/sau surse proprii ale operatorului de servicii.

In ceea ce privește poluarea aerului, poluantii vizat sunt dioxizii de sulf, oxizii de azot si pulberile. Emiterea acestor poluanti in atmosfera este reglementata prin Directiva 2012/75/CE, referitoare la limitarea emisiilor de poluanti provenite de la instalațiile mari de ardere. Legea 278/2013 privind emisiile industriale prevede la secțiunea 3-a valorile limita ale concentrațiilor emisiilor provenite din instalatii mari de ardere.

Din analiza comparativa a valorilor limita ce trebuie respectate conform cu prevederile Directivei 2010/75/CE si a Legii 278/2013 Secțiunea 3 - Valori-limita de emisie, rezulta ca nici cazanele de abur 420 t/h si nici CAF 100 Gcal/h nu respecta aceste valori. CAF 2 poate funcționa, fiind cuprins in Planul National de Tranziție, pana la finele anului 2022.


Este necesar sa fie executate, in regim de urgenta, lucrări de conformare la norme la cazanul de abur nr. 5 de 420 t/h.

  • 2. Analiza documentelor strategice la nivel național si local ținând cont de prevederile

legislației naționale si europene

  • 2.1. Cadrul legal

Legea serviciilor comunitare de utilitati publice (Legea nr. 51/2006) stabilește cadrul juridic si instituțional, obiectivele, competentele, atribuțiile si instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionarii, finanțării, exploatării, monitorizării si controlului furnizarii/prestarii reglementate acestor servicii.

Serviciile de utilitati publice sunt definite ca totalitatea activitatilor reglementate care asigura satisfacerea nevoilor esențiale de utilitate si interes public general cu caracter social ale colectivităților locale.

Serviciul public de alimentarea cu energie termica in sistem centralizat (SPAET) face parte din serviciile de utilitati publice reglementate prin Legea nr.51/2006, cu modificările si completările ulterioare.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, autoritatile administrației publice locale dispun de libertatea de a hotari asupra modalității de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat aflate sub responsabilitatea lor, fie prin gestionarea directa a serviciului, in baza unei hotarari de dare in administrare sau prin încredințarea gestiunii acestora, in baza unui contract de delegare a gestiunii, in tot sau in parte, respectiv a tuturor sau numai a unei parti din competentele si responsabilitățile privind furnizarea serviciului ori a uneia sau mai multor activitati din sfera acestui serviciu.

Furnizarea serviciului public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat trebuie efectuata cu respectarea principiilor liberei concurente, fiind interzise orice înțelegeri sau acorduri de asociere si orice practici concertate dintre operatori, indiferent de modul de organizare, forma de proprietate sau modalitatea de gestiune adoptata, care conduc la accentuarea caracterului de monopol al serviciilor de utilitati publice, la restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurentei pe piața serviciilor de utilitati publice.

In conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, modalitatea de gestiune a serviciilor de utilitati publice se stabilește prin hotarari ale unităților administrativ-teritoriale, in baza unui studiu de oportunitate, in funcție de natura si starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport pret/calitate, de intersele actuale si ce perspectiva ale unitatilor-administrativ-teritoriale, precum si de marimea si complexitatea sistemelor de utilitati publice.

Indiferent de forma de gestiune aleasa, desfasurarea activitatilor specifice serviciului public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat se realizează pe baza

  • ( i) unui regulament al serviciului si


  • ( ii) a unui caiet de sarcini, elaborate si aprobate de autoritatile administrației publice locale, in conformitate^cu'^ regulamentul-cadru si cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.

In plus fata de prevederile Legii nr. 51/2006, republicata, cu modificările si completanW^^^, ulterioare in analiza pentru alegerea soluției optime de gestiune au fost luate in considerare si prevederile următoarele acte normative:

  • • Legea serviciului public de alimentare cu energie termica 325/2006, cu modificările si completările ulterioare, reglementează in mod specific desfasurarea activitatilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termica, avand incidența, indiferent de opțiune, in ceea ce privește organizarea si funcționarea serviciului, precum si stabilirea preturilor si tarifelor.

  • • Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificările si completările ulterioare, reglementează principiile si modalitatea de organizare si funcționare a autoritatilor public locale, competentele si atribuțiile acestora, precum si modalitățile de luare a deciziilor, avand incidența in ceea ce privește toare opțiunile prezentate, dar in special in cazul opțiunii 1.

  • • Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări si concesiunile de servicii, cu modificările si completările ulterioare, reglementează cerințele si procedura aplicabila in cazul atribuirii contractului de concesiune (opțiunea 3);

  • • Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările si completările ulterioare, reglementează cerințele si procedura aplicabila in cazul atribuirii contractului de achiziție de servicii (opțiunea 4).

  • • Ordinul Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala nr. 91/2007, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcționare a serviciului public de alimentare cu energie termica.

  • • Ordinul Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala 92/2007 - pentru aprobarea Caietului de sarcini cadru al serviciului public de alimentare cu energie termica.

  • • Ordinul nr. 28/2017 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licențelor in domeniul serviciului de alimentare centralizata cu energie termica.

  • • Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile si fundațiile, cu modificările si completările ulterioare, precum si Hotararea Guvernului României nr. 885/2008 pentru aprobarea actului-constitutiv cadru si a statutului cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice au incidența in ceea ce privește constituirea asociațiilor de dezvoltare intercomunitara (Opțiunea 2).

  • • Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 137/2007.

  • • Decizia Comisiei 2012/21/UE din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene in cazul ajutoarelor de


stat sub forma de compensatii pentru obligația de serviciu public acordate anumîtQjr; întreprinderi carora le-a fost incredintata prestarea unui serviciu de interes economic general.

Ordonanța de urgenta nr. 77/2014 privind procedurile naționale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificările si completările ulterioare.

  • • Ordinul nr. 1121/1075/2014 al Ministerului Dezvoltării Regionale si Administrației Publice privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat in perioada 2014-2019 operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuție si furnizare a energiei termice in sistem centralizat către populație.

  • • Ordonanța de Urgenta nr. 109/2011 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice - in vederea eficientizarii activitatii societăților de stat a fost necesara dezvoltarea de noi mecanisme de guvernanta corporativa, suplimentare in raport cu cele reglementate de legislația generala a societăților comerciale si adaptate particularităților societăților de stat imbunatatirea guvernantei corporative a întreprinderilor de stat.

  • • Ghidul Comisiei Europene privind Analiza Cost Beneficiu - acest ghid reprezintă un instrument de evaluare economica pentru Politica de Coeziune 2014-2020.

  • • Ghidul de verificare al contractelor de concesiune emis de Consiliul Concurentei.

  • • Ghidul de verificare al contractelor de concesiune emis de Curtea de Conturi - de regula, obiectivul general al controlului/auditului in domeniul concesiunilor de lucrări, servicii si bunuri proprietate publica este acela de a determina modul de respectare a principiilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate in administrarea patrimoniului public, avand in vedere faptul ca, potrivit prevederilor legale in vigoare, persoanele care gestionează patrimoniul public au obligația sa realizeze o buna gestiune financiara prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității si eficientei in administrarea patrimoniului public.

  • 2.2. Impactul actului adițional Veolia

Contractul de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public al județului Prahova de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem productie-transport-distributie pentru municipiul Ploiești („Contractul de concesiune") nr. 2776/5246 din 29.04.2004, încheiat pentru o durata de 15 ani, a fost semnat intre Consiliul Județean Prahova, Consiliul Local Ploiești si Veolia Energie Prahova (VEP).

In data de 25.04.2019, Consiliul Județean Prahova, Consiliul Local Ploiești si Veolia Energie Prahova au negociat prelungirea contractului de concesiune pentru o perioada de 3 ani si 14 zile, respectiv pana la data de 15 mai 2022. In acest sens a fost semnat Actul Adițional nr. 4 (denumit in continuare AA4).

Clauzele importante ale AA4 se refera la investitii, inclusiv cele necesare pentru conformarea la mediu, formula de ajustare a tarifului, pierderile de recuperat din perioada ianuarie 2016 '7 februarie 2019 si pragul minim al vânzărilor.

Investițiile

  • • Investițiile realizate de Concesionar pe durata inițiala a contractului au fost confirmate de Concedent. Concesionarul si-a depășit obligațiile contractuale si nu solicita vreo compensare, daca Concedentul isi îndeplinește obligațiile prevăzute prin AA4 (art. 2.1.1).

  • • Investiții in sarcina Concedentului se refera la: (i) in sarcina Consiliului Județean -investițiile de mediu (arzatoare NOx) si lucrări de consolidare si reabilitare prevăzute in Raportul SEVESO; (ii) in sarcina Consiliului Local - investitii in rețelele de distribuție, pe baza proiectelor tehnice avizate de Concesionar. Concesionarul nu poate fi tinut responsabil de neconformarea la mediu, inclusiv de suportarea oricărui cost suplimentare si/sau venituri din exploatare

  • • Concedentul s-a angajat sa achiziționeze unitatea de cogenerare in ciclu combinat, astfel incat la expirarea contractului, aceasta unitate devine bun de retur (art. 2.1.3).

Tariful si Formula de ajustare

  • • Noul Tarif de referința este 336,82 lei/Gcal, exclusiv TVA. Acesta a fost avizat de AN RE prin avizul nr. 28/24.04.2019. Noua formula de ajustare modificata tine cont de costul emisiilor de CO2.

  • • Noul Tarif de referința nu include pierderile de recuperat înregistrate de Concesionar in perioada ianuarie 2016 - februarie 2019.

  • • Prima solicitare de ajustare a Tarifului va fi făcută in luna iulie 2019.

Pragul minim al vânzărilor de energie termica

  • • A fost redus pragul minim al vânzărilor, revizuirea Contractului de concesiune urmând a fi făcută daca vânzările de energie termica scad sub 400.000 Gcal/an constatatain cursul anului anterior.

Neindeplinirea obligațiilor asumate de Concedent prin AA4 poate avea consecințe majore asupra bugetelor CJ si CL, precum si asupra serviciului public de termoficare din municipiul Ploiești. Prin AA4 au fost definite „Obligațiile Esențiale" ale Concedentului. Concedentul va fi in drept de întârziere prin simpla nerespectare a angajamentelor menționate la art. 3.3, ceea ce ii va da dreptul Concesionarului sa transmită notificarea de incetare a contractului de concesiune. Neindeplinirea obligațiilor asumate de către Concedent, ii da dreptul Concesionarului sa solicite sumele precizate la art. 6.2.

Pentru a evita riscul încetării serviciului si al prejudiciilor care pot fi solicitate de Concesionar, distingem următoarele de acțiuni:

  • • pe termen scurt:

o Realizarea investițiilor in sarcina Concedentului - acțiune critica obligatorie, respectiv investițiile de mediu (arzatoare NOx);

o pregătirea studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea rețelelor termice .

  • • pe termen mediu: demararea acțiunilor necesare pentru delegarea gestiunii;./ serviciului public de alimentare centralizata cu energie termica, incepand 15.05.2022.

  • • pe termen lung: atragerea fondurilor necesare pentru reabilitarea sistemului de producere, transport, distribuție si furnizare.

Actul Adițional specifica inca o data obligațiile asumate ale pârtilor. Neindeplinirea acestor obligatii poate avea un impact major asupra bugetelor Consiliului Județean si Consiliului Local, precum si asupra serviciului public al județului Prahova de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem productie-transport-distributie pentru municipiul Ploiești.

  • 2.3. Transferul de proprietate de la Consiliul Județean la Consiliul Local

In conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) al Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, cu modificările si completările ulterioare, "trecerea unui bun din domeniul public al județului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale de pe raza teritoriala a județului respectiv se face la cererea consiliului local, prin hotarare a consiliului județean, declarandu-se din bun de interes public județean in bun de interes public /oca/".Etapele si documentația necesara transferului sunt detaliate mai jos.

Etape transfer de proprietate de la Consiliul Județean la Consiliul Local:

  • • CJ si CL aproba prin HCL si HCJ numirea unei comisii mixte de identificare a bunurilor SPAET si desemnează membrii acestei comisii.

  • • Comisia procedează la inventarierea in mod complet si detaliat a tuturor bunurilor SPAET Ploiești identificând natura juridical si proprietarul curent al fiecărui bun , respectiv Județul Prahova sau Municipiul Ploiești.

  • • Rezultatul inventarierii se consemnează intr-un Proces verbal care se inainteaza atat Consiliului Județean Prahova, cat si Consiliului Local Ploiești.

  • • Pe baza inventarului realizat de comisia mixta, Consiliul Local Ploiești efectuează o analiza din punct de vedere juridic si economic a bunurilor SPAET.

  • • In urma analizei efectuate, Consiliului Local Ploiești aproba, prin HCL necesitatea preluării bunurilor aferente SPAET aflate in administrarea Consiliului Județean Prahova.

  • • Ulterior adoptării HCJ Prahova de trecere a bunurilor in domeniul public al Municipiului Ploiești, părțile (CJ Prahova si CL Ploiești) vor incheia un process verbal de predare-primire a bunurilor transferate.

  • 3. Analiza multicriteriala pentru stabilirea modalității optime de gestiune, opțiuni posibile: descrierea cadrului legal pentru fiecare opțiune in parte, a procedurilor de urmat, fluxul financiar, analiza SWOT, alte elemente considerate relevante de consultant in prezentarea opțiunilor


    • 3.1. Opțiuni

      • 3.1.1. Opțiunea 1 Serviciu public de interes local sau județean

        3.I.I.I. Descriere generala - Schema

In conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, gestiunea directa reprezintă modalitatea de gestiune in care autoritatile deliberative si executive, in numele unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, isi asuma si exercita nemijlocit toate competentele si responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice, respectiv la administrarea, funcționarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente acestora.


UIP



Contract de vanzare cumpărare de energie termica




Structura / Entitate



->| Capital de lucru


Investiții


Figura 1. Opțiunea 1

Participantii in cadrul acestei scheme sunt:

  • • Proprietarii infrastructurii, respectiv PMP si CJ care vor infiinta servicii propri -pentru producere si transport la CJ si pentru distribuție la PMP.

  • • Regia Autonoma pentru Servicii Publice - RASP este entitatea cu atribuții date de PMP si CJ sa supervizeze activitatea serviciilor propri. In opinia noastra, atat timp cat aceste servicii sunt in structura si controlul PMP si CJ, existenta RASP ingreuneaza fluxul informațional si decizional.

  • • Unitățile de Implementare si Management al proiectelor sunt in subor t^a /:C ! “ ./ celor doua autoritati locale.                                             ț-O

  • 3.1.1.2. Descriere reiatii juridice si procedurale

In cazul Opțiunii 1, gestiunea directa se realizează prin intermediul unor servicii publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridica, infiintate si organizate in subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene, după caz, prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective.

Aceste servicii:

  • • isi desfasoara activitatea in baza unei hotarari de dare in administrare care trebuie sa conțină prevederi detaliate si complete privind atribuțiile si responsabilitățile acestora cu privire la furnizarea/prestarea serviciului si operarea sistemului de utilitati publice aferent; si

  • • se organizează si funcționează pe baza unui regulament de organizare si funcționare aprobat de autoritatile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale.

In vederea darii in administrare, autoritatile publice locale trebuie sa parcurgă următoarele etape:

Opțiunea 1 Scenariu a

0. CL si CJ aproba Studiul de oportunitate si aleg modalitatea de gestiune a serviciului, respectiv gestiune directa prin servicii publice.

  • 1. Serviciul public de producție si transport al energiei termice cu personalitate juridica se înființează prin hotararea Consiliului Județean Prahova in subordinea acestuia (SPJ).

  • 2. Serviciul public de producere si transport al energiei termice al CJ asigura, in principal, producția energiei termice prin operarea CET Brazi, precum si transportul acesteia pana la rețeaua de distribuție.

  • 3. Serviciul public de producere (CT Bucov si CT 23), distribuție si furnizare a energiei termice cu personalitate juridica se infiinteaza prin hotararea Consiliului Local Ploiești in subordinea acestuia.

  • 4. Serviciul public de producere (CT Bucov si CT 23), distribuție si furnizare a energiei termice asigura o parte a producției de energie termica, preluarea energiei termice produse de serviciul public de producție si transport al energiei termice in subordinea Consiliului Județean Prahova, distribuția acesteia prin rețeaua de distribuție proprie, precum si furnizarea energiei termice către consumatorii finali.

  • 5. Intre serviciul public de producție si transport al energiei termice in subordinea Consiliului Județean Prahova si serviciul public de producere, distribuție si furnizare a energiei termice in subordinea Consiliului Local Ploiești se va încheia un contract de vanzare-cumparare a energie termice.

RomCapitalJ**


  • 6. CJ si CL vor aproba regulamentele de organizare si funcționare ale celor doua^^vicif publice

\ r K'.'

A^ K.T?

  • 7. Coordonarea dintre cele doua servicii publice si supravegherea activitatii acestoră^v^-realiza de către RASP, in baza delegării de competenta date prin hotarari ale Consiliului^;1, Local Ploiești si, respectiv, Consiliului Județean Prahova si a modificării Regulamentului de Organizare si Funcționare propriu.

  • 8. După preluarea bunurilor de retur de la vechiul operator, prin hotarari ale CL si CJ, acestea vor fi date in administrare către cele doua servicii publice infiintate.

  • 3.1.1.3. Descriere flux financiar

Fluxurile financiare pentru aceasta opțiune sunt prezentate in următoarea figura-


Principalele fluxuri financiare sunt următoarele:

  • • Asigurarea capitalului de lucru pentru primele luni de operare. Ținând cont ca exploatarea serviciului va fi preluata pe un operator nou creat va fi nevoie de o injecție de capital de lucru pentru a asigura operarea in primele luni care sa acopere:

o Acoperirea costurilor normale de operare (salarii si costuri aferente, combustibil, energie,etc.) pentru 3-4 luni pana procesul de facturare-colectare va intra in ritmul normal.

o Acoperirea costurilor cu combustibilul pentru primele luni de operare din sezonul de iarna (1-2 luni).

o Acoperirea costurilor cu întreținerea planificata pe perioada de vara ținând cont ca preluarea operări se va face la finalul sezonului de iarna. Pentru a dimensiona aceasta suma va trebui sa fie obtinut planul de intretinere si reparatii de la operatorul actual;

  • • Plata agentului termic cumpărat de serviciul public al PMP, SCL, către serviciul public al CJ, SC. Deoarece una din componentele importante ale contribuției capitalului de lucru va fi repezentata de asigurarea costurilor cu achiziție de combustibil pentru primele luni de iarna si ținând cont ca partea de producție este in responsabilitatea CJ dar principalii beneficiari ai serviciului sunt consumatorii din Municipiul Ploiești, este recomandat ca acest cost sa fie impartit intre CJ si PMP in mod echitabil, iar acest lucru sa fie reflectat in contractul comercial de vanzare / cumpărare.

  • • Fluxurile financiare privind finanțarea investițiilor: Responsabilitatea realizării investițiilor va ramane exclusiv la cele doua autoritati locale care vor trebui sa acceseze finanțări din diferite surse (ex. fonduri UE, buget de stat, bugete locale, împrumuturi, etc.), sa implementeze investitii cu sprijinul tehnic al operatorilor (cele doua SP) si apoi sa transfere aceste active in exploatare către cei doi operatori.

  • 3.1.1.4. Analiza SWOT Opțiunea 1


    Puncte forte

    •Datorita unor marje de profit necesare mai reduse, preturile energiei termice vor putea fi menținute la niveluri mai reduse decât in cazul operării private.




    •Costurile cu investițiile de conformare la mediu in sarcina CJ.

    •Costurile operării sunt preponderent la CJ.

    •Este o structura complexa dpdv contractual, ceea ce aduce dificultăți contractuale intre cele doua entitati.

    •Dificultăți in asigurarea capitalului de lucru -achiziția combustibilului si salariile personalului.

    •Introducerea unor departamente proprii implica procese administrative greoaie, de modificare si aprobare a unor noi organigrame si ROF, concomitent cu procesul de avizare ANRE.





    Oportunități

    •Transparenta ridicata fata de consumatori si fata de alte parti interesate privind modul de operare si performantele financiare si operaționale.

    •Accesul Operatoruiui/Cl/PMP la finanțare din granturi este facil (sunt definiti ca beneficiari eligibili).

    •Este asigurata continuitatea serviciului intrucat durata pana la implementarea soluției este scurta. •Deoarece procedurile operaționale si structura de personal vor fi preluata de la operatorul actual (care au fost implementate beneficind de bunele practici internaționale), nu vor fi diferente in performanta operaționala fata de un potențial partener privat.



    Amenințări

    • • Potențiale preturi mai mari la achiziția de combustibil / CO2 din cauza puterii limitate de negociere.

    • • Nivelul de salarizare al personalului preluat s-ar putea sa nu poata fi asigurat la nivelurile actuale, din cauza limitărilor aferente personalului bugetar, ceea ce va face dificila retentia personalului calificat.

    • • Retentia personalului poate fi afectata in situația in care operatorul actual acorda salarii compensatorii.





  • Figura 3. SWOT Opțiunea 1

  • 3.1.2. Opțiunea 2 Societate reglementata de Legea nr. 31/1990

    3.I.2.I. Descriere generala - Schema

Asa cum am precizat mai sus, gestiunea directa reprezintă modalitatea de gestiune in care autoritatile deliberative si executive, in numele unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, isi asuma si exercita nemijlocit toate competentele si responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice, respectiv la administrarea, funcționarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente acestora.

  • Figura 4. Opțiunea 2

Opțiunea 2

Participantii in cadrul acestei scheme sunt:

  • • Proprietarii infrastructurii, respectiv PMP si CJ care vor forma o Asociație de Dezvoltare Intercomunitara - ADI. Este posibila asocierea a 2 autoritati locale, deciziile luandu-se in unanimitate.

  • • In baza unei proceduri de atribuire directe vor semna un Contract de delegare al serviciilor publice - CDSP cu un Operator detinut integral de cele doua autoritati.

  • • Biroul executiv al ADI va fi îndeplinit de RASP care va controla si aviza nivelul serviciilor, strategia de dezvoltare si strategia de tarifare ale operatorului.

  • • Unitățile de Implementare si Management al proiectelor sunt in subordinea celor doua autoritati locale, responsabile cu o cota semnificativa de finanțare a investițiilor.

  • 3.1.2.2. Descriere reiatii juridice si procedurale


In opțiunea 2, gestiunea directa realizează prin intermediul unei societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, infiintate de autoritatile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective.

In aceasta situație, serviciile isi desfasoara activitatea in baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilitati publice si se organizează si funcționează pe baza unui regulament de organizare si funcționare aprobat de către consiliul de administrație al acestora.

încredințarea gestiunii directe unui operator de drept privat se poate realiza daca următoarele condiții cumulative sunt îndeplinite atat la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cat si pe toata durata acestui contract (art. 28 alin. 11 din Legea nr. 51/2006):

  • i) unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei asociatii de dezvoltare intercomunitara avand ca scop serviciile de utilitati publice, in calitate de actionari/asociati ai operatorului regional, prin intermediul asociației, sau, după caz, unitatea administrativ-teritoriala, in calitate de actionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acționarilor si al consiliului de administrație, exercita un control direct si o influenta dominanta asupra deciziilor strategice si/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului in legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care il exercita asupra structurilor proprii in cazul gestiunii directe;

  • ii) operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfasoara exclusiv activitati din sfera furnizarii/prestarii serviciilor de utilitati publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competenta a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv a unitatii administrativ-teritoriale care i-a încredințat gestiunea serviciului;

  • iii) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este detinut in totalitate de unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv de unitatea administrativ-teritoriala; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusa.

Opțiunea 2

In vederea darii in administrare, autoritatile publice locale trebuie sa parcurgă următoarele etape:

0. CL si CJ aproba Studiul de oportunitate si aleg modalitatea de gestiune a serviciului.

  • 1. Consiliul Județean Prahova si Consiliul Local Ploiești emit fiecare hotărârile de înființare a Asociației de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) avand ca scop serviciul de alimentare cu energie termica in Municipiul Ploiești.

Prin intermediul acelorași hotarari, autoritatile publice locale transfera de principiu către ADI responsabilitatea privind exercitarea competentelor autoritatilor publice in ceea ce privește

RomCapital; •••

Invest •••                                                          \c

’uî

■S c‘ \        ■ A\ 16

serviciul public de alimentare cu energie termica si mandateaza ADI sa exercite dreptul -de. a delega gestiunea serviciului in condițiile Legii nr. 51/2006.

De asemenea, prin aceleași hotarari sunt aprobate actul constitutiv si statutul ADI, întocmite L 11 conform prevederilor legale (Hotararea Guvernului României nr. 885/2008 pentru aprobarea actului-constitutiv cadru si a statutului cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice).

Prin aceleași hotarari, Consiliul Județean Prahova si Consiliul Local Ploiești decid constituirea operatorului care va asigura gestiunea serviciului, sub forma unei societăți reglementata de Legea societăților nr. 31/1990. Operatorul va fi detinut integral de către cele doua autoritati publice, respectiv, Consiliul Județean Prahova si Consiliul Local Ploiești.

  • 2. Prin hotarari ale CL si CJ se vor aproba actul constitutiv al operatorului, inclusiv sediul, capitalul social si componenta organelor de conducere, regulamentul de organizare si funcționare a serviciului, precum si contractul de delegare a serviciului.

  • 3. Documentația aferenta serviciului poate fi intocmita de una dintre cele doua autoritati publice locale, cu acordul celeilalte autoritati, cu sprijinul unor servicii juridice care pot fi contractate in acest scop.

  • 4. Consiliul Județean Prahova si Consiliului Local Ploiești, pe baza documentele in forma de proiect, se poate solicita de către cele doua autoritati si opinia Consiliului Concurentei cu privire la necesitatea avizării documentației din punctul de vedere al reglementarilor privind concurenta si ajutorul de stat.

  • 5. ADI dobândește personalitate juridica in condițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile si fundațiile, cu modificările si completările ulterioare, prin înscriere in registrul asociațiilor si fundațiilor tinut de judecătoria in raza careia are sediul ADI. In principiu, înregistrarea in registrul asociațiilor si fundațiilor se realizează in aproximativ o saptamana de la depunerea documentației complete.

Organele ADI sunt adunarea generala, consiliul director si comisia de cenzori. Modalitatea de lucru si modul de luare a deciziilor vor fi stabilite prin statutul ADI si organigrama aprobata de adunarea generala.

  • 6. Actul constitutiv al operatorului serviciului este semnat de Președintele CJ Prahova si, respectiv, Primarul Mun. Ploiești in numele si pe seama unităților administrativ teritoriale respective.

Operatorul dobândește personalitate juridica in condițiile Legii 31/1990, prin înscriere la Registrul Comerțului de pe langa tribunalul in raza caruia operatorul isi are sediul. In principiu, înregistrarea operatorului se realizează in aproximativ 5 zile de la depunerea documentației complete.

Organele operatorului sunt adunarea generala a asociației, consiliul de administrație si cenzorii sau auditorul după caz.

Modalitatea de lucru si modul de luare a deciziilor vor fi stabilite prin actul constitutiv al operatorului si organigrama aprobata de adunarea generala.

  • 7. ADI încredințează operatorului gestiunea serviciului, cu respectarea criteriilor prevăzute de reglementările privind concurenta in vigoare si încheie contractul de delegare a serviciului.

  • 8. Supravegherea derulării serviciului public acestora se va realiza de către RASP, in baza delegării de competenta date prin hotararea ADI si a modificării Regulamentului de Organizare si Funcționare propriu.                                                       •< r>


3.1.2.3. Descriere flux financiar


Principalele fluxuri financiare sunt următoarele:

• Asigurarea capitalului de lucru pentru primele luni de operare sub forma de capital social. Ținând cont ca exploatarea serviciului va fi preluata pe un operator nou creat va fi nevoie de o injecție de capital de lucru pentru a asigura operarea in primele luni care sa asigure:

o Acoperirea costurilor normale de operare (salarii si costuri aferente, combustibil, energie,etc.) pentru 3-4 luni pana procesul de facturare-colectare va intra in ritmul normal.

o Acoperirea costurilor cu combustibilul pentru primele luni de operare din sezonul de iarna (1-2 luni). Deoarece una din componentele importante ale contribuției capitalului de lucru va fi repezentata de asigurarea costurilor cu achiziție de


combustibil pentru primele luni de iama si ținând cont ca partea de prodtf^-este-f in responsabilitatea CJ, dar principalii beneficiari ai serviciului sunt uti^tpri^^;^

Municipiul Ploiești, este recomandat ca acest cost sa fie impartit intre mod echitabil.

o Acoperirea costurilor cu întreținerea planificata pe perioada de vara tinaff^ș^V ca preluarea operări se va face la finalul sezonului de iarna. Pentru a dimensionf aceasta suma va trebui sa fie obtinut planul de întreținere si reparatii de la operatorul actual.

  • • Fluxurile financiare privind finanțarea investițiilor:

o Responsabilitatea realizării investițiilor va ramane in principal la cele doua autoritati locale care vor trebui sa acceseze finanțări din diferite surse (ex. fonduri UE, buget de stat, bugete locale, împrumuturi, etc.), sa implementeze investitii cu sprijinul tehnic al operatorului si apoi sa transfere aceste active in exploatare către acesta.

o Exista si posibilitatea ca operatorul public sa contracteze împrumuturi cu sau fara garanția autoritatii locale pentru financiare de investitii fie de la banei comerciale, fie de la instituții financiare Internationale. Ținând insa cont ca operatorul va fi o societate nou creata, va fi dificil in primii ani ca aceasta posibilitate sa se materializeze.

  • • Plata redeventei către autoritatle locale.

o Orice contract de delegare a gestiunii presupune stabilirea prin contract a unei redevente (taxa de concesiune) care trebuie sa fie plătită de către operator care autoritatea deleganta. In mod normal nivelul acestei redeventa se stabilește de către autoritatea deleganta (autoritatea locala), iar in stabilirea prețului energiei termice acesta devine element de cost.

o In Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, Articolul 29, aliniatul (10), litera m se menționează (chiar daca prevederea nu este direct legata de cazul operatorilor regionali): "La stabilirea nivelului redeventei, autoritatea publica locala va lua in considerare valoarea calculata similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate in proprietate publica si puse la dispoziție operatorului odata cu încredințarea serviciului/ activitatii de utilitati publice si gradul de suportabilitate al populației. Nivelul redeventei se stabilește in mod transparent si nediscriminatoriu pentru toti potențialii operatori de servicii de utilitati publice, utilizandu-se aceeași metodologie de calcul."

o La proiectele finanțat prin POIM, Consiliul Concurentei a recomandat ca aceasta sa fie legata de echivalentul amortizării activelor din patrimoniul public date in concesiune pentru a asigura surse de finanțare pentru reinvestitii si a asigura o dezvoltare durabila (ținând cont si de limitările de suportabilitate).

o Ca o recomandare, in sectorul de apa (oparatorii regionali), in cazul in care împrumuturile de finantare/co-finantare a investițiilor in active publice sunt contractate de către autoritatile locale, pentru a asigura resursele rambursării acestor împrumuturi, nivelul redeventei este cel puțin egal cu serviciul datoriei

■* ’                     ®t \țfr

aferent acestor împrumuturi pentru a asigura resursele de rambursare -petitEU t \ Îs'j

■’ t-f*.      \’= . ‘ 1 b'JW

autoritatile locale.


o Similar, in momentul in care serviciul către un nou operator va fi delegat, recomandat ca nivelul redevetei sa fie legat de echivalentul amortizăriiJJzJs^^ patrimoniului public, dar sa nu fie mai mic in viitor decât nivelul care sa asigura rambursarea împrumuturilor de finantare/co-finantare contractate de către autoritatile locale pentru finanțarea investițiilor necesare, in felul acesta asigurandu-se impartirea costului de finanțare cu consumatorii prin prețul energiei termice.

3.1.2.4.   Analiza SWOT Opțiunea 2

Puncte forte

PMP si CJ exercita asupra operatorului un control similar celui pe care il exercita asupra propriului department;

ADI - dedicat pentru controlul contractului de delegare;

Marjele de profit necesare mai reduse permit menținerea preturilor en. termice la niveluri mai reduse decât in cazul operării private;


Puncte slabe

Dificultăți in asigurarea capitalului de lucru - achiziția combustibilului si salariile personalului.


Aport de capital - participare la capitalul social al operatorului, din partea PMP si CJ.

Investiții pentru conformare la mediu in sarcina CJ.


RASP nu are pregătirea necesara asigurării unei astfel de supravegheri. ROF RASP trebuie revizuit pentru asigurarea respectării criteriilor.


ADI si Operatorul pot fi create in paralel, cu respectarea HG 855/2008, in vederea asigurării respectării criteriilor "in house".

Exista personal in cadrul RASP pentru asigurarea funcției executive a ADI.


Oportunități

Proced operaționale si structura de oersonal vor fi preluare de la operatorul actual, deci se menține perf operaționala (fata de un potențial partener privat)

Transparenta ridicata fata de consumatori si alte parti interesate privind modul de operare si performantele financiare si operaționale

Accesul Operatorului/CJ/PMP la finanțare din granturi este facil.

Existenta unor operatori similari in sector a căror experinta si mod de organizare vor putea fi folosite pentru a implementa cea mai potrivita forma de constituire si organizare, in principal, din punct de ședere al ajutorului de stat.


Amenințări

Posibile discuții cu Consiliul Concurentei privind delegarea directa si existenta unui potențial ajutor de stat cu posibil impact financiar.

Nivelul de salarizare al personalului preluat s-ar putea sa nu poata fi asigurat la nivelurile actuale, din cauza limitărilor aferente personalului bugetar, ceea ce va face dificila retentia personalului calificat.

Potențiale preturi mai mari la achiziția de combustibil / CO2 din cauza puterii limitate de negociere.


Figura 6. SWOT Opțiunea 2

RomCapital •••

Invest; •••

© / / '

  • 3.1.3. Opțiunea 3 Contract de concesiune cf. Legii 100/2016

In conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, gestiunea delegata^este . modalitatea de gestiune in care autoritatile deliberative ale unităților administrativ-teritofiâle ori, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitara avand ca scop serviciile de utilitati publice, in numele si pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competentele si responsabilitățile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice, pe baza unui contract, denumit in continuare contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegata a serviciilor de utilitati publice implica punerea la dispoziția operatorilor a sistemelor de utilitati publice aferente serviciilor delegate, precum si dreptul si obligația acestora de a administra si de a exploata aceste sisteme.

Gestiunea delegata se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat, care isi desfasoara activitatea in baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilitati publice si care pot fi:

  • a) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social privat; sau

  • b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social mixt.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2016, contractul de concesiune de servicii reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat in scris, prin care una sau mai multe entitati contractante incredinteaza prestarea si gestionarea de servicii, altele decât executarea de lucrări [definita mai sus], unuia sau mai multor operatori economici, in care contraprestatia pentru servicii este reprezentata fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept insotit de o plata.

In sensul legii, atribuirea unei contract de concesiune de lucrări sau de servicii implica Întotdeauna transferul către concesionar a unei parti semnificative a riscului de operare de natura economica, in legătură cu exploatarea lucrărilor si/sau a serviciilor respective. Legea nr. 100/2016 definește riscul de operare ca fiind riscul care îndeplinește, in mod cumulativ, următoarele condiții:

  • a) este generat de evenimente care nu se afla sub controlul pârtilor la contractul de concesiune;

  • b) implica expunerea la fluctuațiile pieței;

  • c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garanteaza, in condiții normale de exploatare, recuperarea costurilor investițiilor efectuate si a costurilor in legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor.

Participantii in cadrul acestei scheme sunt:

  • • Se realizează transferul proprietății de la CJ către PMP si astfel contractul de concesiune va fi lansat numai de către PMP.

  • • In baza unei proceduri de licitație deschisa cf. Legii 100/2016 privind concesiunea vor semna un Contract de delegare al serviciilor publice - CDSP cu un Operator privat.

  • • RASP care va controla si aviza activitatea operatorului conform cerințelor stipulate in CDSP.

  • • UIP in subordinea Operatorului privat care va avea obligația realizării investițiilor.

  • 3.I.3.2. Descriere reiatii juridice si procedurale

Opțiunea 3

  • 0. CL aproba Studiul de oportunitate, precum si, in principiu, modalitatea de gestiune a serviciului prin concesiune.

    RomCapital

    Invest i •••


©/

I f

  • 1 Consiliul Local Ploiești va avea calitatea de autoritate contractanta. Este pregațita documentația de atribuire.                                                     V

  • 2 . Consiliul Local Ploiești desemnează o comisie de coordonare si supervizare a procedurii de atribuire si derulează procedura de atribuire printr-una din modalitățile prevăzute de Legea nr. 100/2016, conform strategiei si a documentației de atribuire aprobate (de regula, licitație publica, cu sau fara etapa de negociere, sau dialog competitiv).

  • 3 Consiliul Local Ploiești atribuie contractul câștigătorului desemnat al procedurii si, ulterior, semnează contractul de delegare a gestiunii cu acesta. Prin contractul de delegare vor fi prevăzute investițiile necesare in sistem in sarcina concesionarului.

  • 4 . Supravegherea derulării serviciului public acestora se va realiza de către RASP, in baza delegării de competenta date prin HCL si a modificării Regulamentului de Organizare si Funcționare propriu.

3.1.3.3. Descriere flux financiar

Fluxurile financiare pentru aceasta opțiune sunt prezentate in următoarea figura:


Figura 8. Opțiunea 3 - Fluxuri financiare


Principalele fluxuri financiare sunt următoarele:

  • • Participare limitata la capitalul social al operatorului privat. Exista posibilitatea ca autoritatile locale sa participe cu o contribuție minima la capitalul social al viitorului operator privat (similar cu contribuția la capitalul social al operatorului actual). Aceasta participare insa nu va însemna un efort financiar major pentru autoritatile locale.

  • • Fluxurile financiare privind finanțarea investițiilor:

o Responsabilitatea principala a realizării de investitii va fi a viitorului operator privat prin finanțare proprie. Acesta isi va recupera investițiile din tarifele (prețul energiei termice) viitoare prin intermediul amortizării.

o 0 responsabilitate limitata realizării investițiilor va la cele doua autoritati locale care vor putea sa acceseze finanțări din diferite surse (ex. fonduri UE, buget de stat, bugete locale, împrumuturi, etc.), sa implementeze investitii cu sprijinul tehnic al operatorului si apoi sa transfere aceste active in exploatare către acesta.

  • • Plata redeventei (taxei de concesiune) către autoritatle locale.

o Orice contract de delegare a gestiunii presupune stabilirea prin contract a unei redevente (taxa de concesiune) care trebuie sa fie plătită de către operator care autoritatea deleganta. In mod normal nivelul acestei redeventa se stabilește de către autoritatea deleganta (autoritatea locala) iar in stabilirea tarifului acesta devine element de cost.

o In Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, Articolul 29, aliniatul (10), litera m se menționează (chiar daca prevederea nu este direct legata de cazul operatorilor regionali): "La stabilirea nivelului redeventei, autoritatea publica locala va lua in considerare valoarea calculata similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate in proprietate publica si puse la dispoziție operatorului odata cu încredințarea serviciului/ activitatii de utilitati publice si gradul de suportabilitate al populației. Nivelul redeventei se stabilește in mod transparent si nediscriminatoriu pentru toti potențialii operatori de servicii de utilitati publice, utilizandu-se aceeași metodologie de calcul."

o In momentul in serviciul va fi delegat către noul operator, este recomandat ca nivelul redevetei sa fie legat de echivalentul amortizării patrimoniului public dar sa nu fie mai mic in viitor decât nivelul care sa asigura rambursarea împrumuturilor de finantare/co-finantare contractate de către autoritatile locale pentru finanțarea investițiilor, in felul acesta asigurandu-se impartirea costului de finanțare cu consumatorii prin tarif. De asemenea, nivelul redeventei va trebui sa tina cont si de volumul de investitii care va fi făcut de către operatorul privat (ex. daca acesta va face investitii majore, din criterii de suportabilitate, nivelul redeventei ar putea fi stabilit la un nivel mai redus).

3.1.3.4.   Analiza SWOT Opțiunea 3


Puncte forte

PMP si CJ vor finanța doar o parte din investitii avand in principal rol de management/monitorizare.

Impactul asupra bugetelor locale este redus.



$IA


Puncte slabe

Preturile energiei termice vor fi mai mari pentru a putea asigura marja de profit a operatorului privat, precum si rata de rentabilitate a acestuia la investițiile făcute.



PMP si CJ nu au documentația de atribuire pregătită si sunt costuri asociate pregătirii documentației de atribuire.

Este necesar capital de lucru si operare proprie, pana la semnarea contractului de delegare cu noul operator.





Oportunități

Operatorul privai ar putea beneficia de preturi mai bune la combustibil ca urmare a puterii de negociere a grupului din care face parte.

Finanțarea S; managementul investițiilor din sistem intra in principal sarcina operatorului.

Deoarece procedurile operaționale si structura de personal vor fi preluata de la operatorul actual {care au fost implementate beneficmd de bunele practici nternationalel, nu vor f! diferente in performanta operaționala fata de un potențial partener privat.

Nu vor fi discuții cu Consiliul Concurentei laeci nici posibile implicatii financiare) datorita selectării viitorului operator prin licitație deschisa

Transferul riscurilor comerciale (legate de consumatorii finali) Si operaționale {legate de investitii capitale st de 'mgntenanta) către un operator privat



Amenințări

Accesul Operatorului/CJ/PMP la finanțare din granturi este mai dificila in situația serviciilor cu operatori privati.

Transparenta limitata fata de consumatori si alte parti interesate privind modul de operare si performantele financiare si operaționale.





  • Figura 9. SWOT Opțiunea 3a

  • 3.1.4. Opțiunea 4 Contract de servicii sectoriale cf. Legii 99/2016

Potrivit prevederilor Legii nr. 99/2016, contractul sectorial de servicii este contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, incheiat in scris intre unul sau mai multi operatori economici si una sau mai multe entitati contractante, care are ca obiect prestarea de servicii in scopul realizării activitatii lor principale in unul dintre

/ st’ iî -v /O


domeniile definite de prezenta lege ca fiind relevante. Achiziția se face cu titluoșne^s respectiv in schimbul unei contraprestatii de către autoritatea contractanta. ‘U \

%A â--\ t<j' 7 ko.j


  • 3.I.4.I. Descriere generala - Schema



  • Figura 10. Opțiunea 4

Participantii in cadrul acestei scheme sunt:

  • • Se realizează transferul proprietății de la CJ către PMP si astfel contractul de concesiune va fi lansat numai de către PMP.

  • • In baza unei proceduri de licitație deschisa cf. Legii 99/2016 privind serviciile sectoriale vor semna un Contract de servicii cu un Operator privat.

  • • RASP care va controla si aviza activitatea operatorului conform cerințelor stipulate in Contractul de servicii.

  • • UIP in subordinea Primăriei care va finanța o cota semnificativa din investitii.

£oi

  • 3.I.4.2. Descriere reiatii juridice si procedurale

  • 0. CL aproba Studiul de oportunitate, precum si, in principiu, modalitatea de gestTtme'a serviciului prin intermediul unui contract sectorial de servicii.

  • 1 Consiliul Local Ploiești va avea calitatea de autoritate contractanta. Este pregătită documentația de atribuire.

  • 2. Consiliul Local Ploiești derulează procedura de atribuire printr-una din modalitățile prevăzute de Legea nr. 99/2016, conform strategiei si a documentației de atribuire aprobate.

  • 3. Consiliul Local Ploiești atribuie contractul câștigătorului desemnat al procedurii si, ulterior, semnează contractul de delegare a gestiunii cu acesta.

  • 4. Supravegherea derulării serviciului public acestora se va realiza de către RASP, in baza delegării de competenta date prinHCL Ploiești si a modificării Regulamentului de Organizare si Funcționare propriu.

3.I.4.3. Descriere flux financiar

Fluxurile financiare pentru aceasta opțiune sunt prezentate in următoarea figura:

RomCapftal •••

In vest i •••                                            '<

• M <*' " • '*3 : , . . ; ,V: Principalele fluxuri financiare sunt următoarele:

o Fluxurile financiare privind finanțarea investițiilor: Responsabilitatea rbalizawj?® investițiilor va ramane in principal la cele doua autoritati locale care vor trebui' sa acceseze finanțări din diferite surse (ex. fonduri UE, buget de stat, bugete locale, împrumuturi, etc.), sa implementeze investitii cu sprijinul tehnic al operatorului si apoi sa transfere aceste active in exploatare către acesta.

• Plata redeventei către autoritatle locale.

o Orice contract de delegare a gestiunii presupune stabilirea prin contract a unei redevente (taxa de concesiune) care trebuie sa fie plătită de către operator care autoritatea deleganta. In mod normal nivelul acestei redeventa se stabilește de către autoritatea deleganta (autoritatea locala) iar in stabilirea tarifului acesta devine element de cost.

o In Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, Articolul 29, aliniatul (10), litera m se menționează (chiar daca prevederea nu este direct legata de cazul operatorilor regionali): "La stabilirea nivelului redeventei, autoritatea publica locala va lua in considerare valoarea calculata similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate in proprietate publica si puse la dispoziție operatorului odata cu încredințarea serviciului/ activitatii de utilitati publice si gradul de suportabilitate al populației. Nivelul redeventei se stabilește in mod transparent si nediscriminatoriu pentru toti potențialii operatori de servicii de utilitati publice, “ utilizandu-se aceeași metodologie de calcul."

o La proiectele finanțat prin POS Mediu si chiar prin POIM, Consiliul Concurentei a recomandat ca aceasta sa fie legata de echivalentul amortizării activelor din patrimoniul public date in concesiune pentru a asigura surse de finanțare pentru reinvestitii si a asigura o dezvoltare durabila (ținând cont si de limitările de suportabilitate).

o Ca o recomandare, in sectorul de apa (oparatorii regionali), in cazul in care împrumuturile de finantare/co-finantare a investițiilor in active publice sunt contractate de către autoritatile locale, pentru a asigura resursele rambursării acestor împrumuturi, nivelul redeventei este cel puțin egal cu serviciul datoriei aferent acestor împrumuturi pentru a asigura resursele de rambursare pentru autoritatile locale.

o Similar, in momentul in care serviciul către un nou operator va fi delegat, este recomandat ca nivelul redevetei sa fie legat de echivalentul amortizării patrimoniului public, dar sa nu fie mai mic in viitor decât nivelul care sa asigura rambursarea împrumuturilor de finantare/co-finantare contractate de către autoritatile locale pentru finanțarea investițiilor necesare, in felul acesta asigurandu-se impartirea costului de finanțare cu consumatorii prin prețul energiei termice.

3.I.4.4. Analiza SWOT Opțiunea 4


Puncte forte

PMP si CJ vor finanța doar o parte din investitii avand in principal rol de management/monitorizare.

Impactul asupra bugetelor locale este redus.



Puncte slabe

Preturile energiei termice vor fi mai mari decât la operarea publica pentru a putea asigura marja de profit a operatorului privat.

PMP si O nu au documentația de atribuire pregătită si sunt costuri asociate pregătirii documentației de atribuire.



Este necesar capital de lucru si operare proprie, pana la semnarea contractului de servicii cu noul operator.

Finanțarea investițiilor din sistem intra in sarcina PMP si CJ.



Oportunități

Nu vor fi discuții cu Consiliul Concurentei (deci nici posibile implicatii financiare) datorita selectării viitorului operator prin licitație deschisa.


Deoarece procedurile operaționale si structura de personal vor fi preluata de la operatorul actual (care au fost implementate beneficind de bunele practici internaționale), nu vor fi diferente in performanta operaționala fata de un potent lai partener privat.



Transparenta limitata fata de consumatori si alte part! interesate privind modul de operare si performantele financiare si operaționale.

Accesul Operatorului/CJ/PMP la finanțare din granturi este mai dificila in situația serviciilor cu operatori privati.



  • Figura 12. SWOT Opțiunea 4

  • 3.2. Analiza multicriteriala

Opțiunile propuse înregistrează diferente semnificative din punct de vedere al complexității juridice si instituționale si al timpului necesar pentru implementare.

De asemenea performantele financiare si operaționale ale diferitelor forme de organizare pot varia de la o optiunie la alta in funcție de capacitatea manageriala, de modalitatea de finanțare a investițiilor, de capacitatea si procedurile operaționale si de politica de tarifare.

Capacitatea operatorului de a pregăti si implementa proeicte de investitii, date fiind nevoile' r" descrise in Strategia locala sunt un criteriu important in alegerea opțiunii c^e va. fi implementata.                                                                                    ....

Indicele de suportabilitate reprezintă procentul mediu din venitul unei gospodarii (familii^' plătit pentru factura aferenta unui serviciu de utilitate publica. Indicele de suportabilitate reprezintă un instrument folosit de factorii de decizie din toate serviciile municipale (apa si apa uzata, salubritate, încălzire in sistem centralizat, etc.) pentru a analiza capacitatea de plata a consumatorilor si de a gândi pe baza lui strategiile viitoare de tarifare.

Ținând cont de nivelul considerat suportabil, se poate concluziona ca o parte din finanțarea investițiilor viitoare poate fi asigurata si prin ajustarea viitoare a tarifelor. Acest lucru poate fi realizat prin creșterea valorii redeventei care va fi inclusa in tarif si care poate fi "legata" fie de echivalentul amortizării investițiilor, fie de nivelul serviciului datoriei aferent posibilelor credite de finantare/co-finantare a investițiilor.

O alta sursa potențiala de finanțare a investițiilor o poate reprezenta contractarea de credite, fie de la banei comerciale, fie de la instituții financiare internaționale (BERD. BEI). Din analiza privind serviciul datoriei, chiar daca s-ar alege opțiunea ca toate investițiile viitoare necesare sa fie finanțate prin credite, ajustările de tarife nu sunt suficiente pentru a asigura rambursarea integrala a servicului datoriei. Ținând cont de aceasta concluzie, sunt posibile doua scenarii:

  • • O parte din serviciul datoriei este finanțat de la bugetul local in limita resurselor financiare disponibile, iar restul sunt transferate consumatorilor prin tarife;

  • • O parte din valoarea investițiilor este finanțata prin granturi si subvenții si se vor contracta credite doar pentru co-finantarea investițiilor.

In situația in care se va decide contractarea de credite pentru finantarea/co-finantarea investițiilor, vor exista si o serie de limitări privind capacitatea de indatoare a autoritatilor locale, care este limitata la 30% din veniturilor proprii. Ținând cont ca modificările codului fiscal de la 1 ianuarie 2018 au determinat reducerea veniturilor proprii ale autoritatilor locale (cele din cota defalcata din impozitul pe venit prin reducererea cotei de impozitare de la 16% la 10%). Aceasta limitare este importanta, dar singura soluție viabila pe termen lung este asigurarea finanțării investițiilor si cu o componenta importanta de granturi si subvenții.

Ținând cont de analiza prezentata in acest capitol se poate concluziona ca transferarea unei parti din efortul investitional către consumatori (ex. prin intermediul redeventei) respectând principiile europene "poluatorul plătește" si "acoperirea totala a costurilor" este necesara pentru a asigura o dezvoltare durabila.

Pe baza analizei SWOT pentru fiecare opțiune prezentata anterior in cadrul careia au fost identificare punctele forte, punctele slabe, oportunitățile si amenințările pentru fiecare opțiune, au fost identificare următoarele variabile critice pentru a fi considerate in analiza multicriteriala:

  • • Complexitatea juridica si operaționala

  • • Complexitatea organizationala

  • • Timpul necesar de pregătire si implementare

  • • Nivelul de salarizare si capacitatea atragerii si retentiei personalului

  • • Prețul combustibilului / CO2

  • • Nivelul prețului energiei termice

  • • Asigurarea capitalului de lucru (capital social)

  • • Eficienta financiara a operatorului.

  • • Impactul finanțării investițiilor asupra bugetelor locale.

  • • Nivelul investițiilor asigurate de operator.

  • • Accesul la finanțare prin fonduri UE si de la bugetul de stat.

  • • Implementarea proiectelor de investitii.


Sistemul de punctaj considerat este următorul:

Performanta/lmpact pozitiv

Număr puncte

Redusa

1

Medie spre redusa

2

Medie

3

Medie spre ridicata

4

Ridicata

5

Tabel 1. Punctaje pentru analiza multi-criteriala

Rezultatele analizei multicriteriale sunt prezentate in următorul tabel:

ANALIZA MULTICRITERIALA

Opțiunea 1 - Serviciu public de interes local

Opțiunea 2 -Societate reglementata de Legea 31/1990

Opțiunea 3 - Contract de concesiune

Opțiunea 4-Contract de servicii sectoriale

1

Complexitatea juridica si operaționala

4

5

2

2

2

Complexitatea organizationala

3

3

5

5

3

Timpul necesar de pregătire si implementare

5

5

5

5

4

Nivelul de salarizare si capacitatea atragerii si retentiei personalului

3

3

5

5

5

Prețul combustibilului si al CO2

4

4

5

5

RomCapiUl i ••• In vest •••

ANALIZA MULTICRITERIALA

Opțiunea 1 - Serviciu public de interes local

Opțiunea 2-Societate reglementata de Legea 31/1990

Opțiunea 3 - Contract de concesiune

Opțiunea & Contract d6^ servicii sectoriale

v                                 *

6

IXJivelul prețului energiei termice din prisma consumatorului final

5

4

3

3

7

Asigurarea capitalului de lucru (capital social)

3

3

5

5

8

Eficienta financiara a operatorului

3

4

5

5

9

Impactul finanțării investițiilor asupra bugetelor locale

1

3

5

3

10

Nivelul investițiilor asigurate de operator

1

4

4

3

11

Accesul la finanțare prin fonduri UE si de la bugetul de stat

4

5

4

3

12

Implementarea

proiectelor de investitii

5

3

1

3

TOTAL

41

46

49

47

Punctaj maxim

60

60

60

60

Tabe

2. Rezultatele analizei multicriteriale

Pe baza analizei multicriteriale se poate concluziona ca este preferata opțiunea Opțiunea 3 -Contract de concesiune din următoarele considerente:

  • • Are o complexitate operaționala si organizationala mai redusa.

  • • Poate optimiza nivelul prețului la combustibil.

  • • Poate asigura capitalul de lucru si oferă garanția eficientei financiare si operaționale.

  • • Diminuează impactul financiar asupra bugetelor locale prin preluarea unor investitii / contrributia financiara la unele investitii.

  • • Asigura implementarea fara întârziere a proiectelor de investitii.

  • 4. Analiza de risc pentru stabilirea soluției optime de gestiune a serviciului de alimentare cu energie termica in Municipiul Ploiești

Deoarece analiza multi-criteriala a dus la rezultate foarte apropiate s-a considerat ca este nevoie un al doilea palier de analiza al opțiunilor luând in considerare riscul in baza costului si/sau pierderii bunăstării sociale generate de fiecare opțiune.

  • 4.1. Prezentarea riscurilor


Ca urmare a analizei SWOT si a analizei multi-criteriale au fost identificate următoarele categorii si subcategorii de riscuri:

  • • Risc de achiziție al operatorului

o Lipsa existentei ofertantilor

o Prelungirea procedurii in timp

o Discutii/probleme de ajutor de stat in relația cu Consiliul Concurentei

  • • Risc de cerere

o Cerere mai scăzută decât a fost previzionat ca urmare a debransarilor de la sistemul centralizat

  • • Risc de investiție

o Risc de proiectare

o Riscuri administrative si de achiziție

o Riscul de construcție - Costuri mai mari decât estimările inițiale

o Riscul de construcție - întârziere a construcției

o Riscul de construcție - Probleme cu contractorii

  • • Riscul de finanțare al investiției

o Impact semnificativ pe bugetul local

o Dificultăți si intarzieri in accesarea de granturi si subvenții pentru investitii

o Depășirea limitelor de suportabilitate din cauza finanțării investititiilor prin tarife

  • • Riscul de operare

o Riscul de a nu avea o "întreprindere bine gestionata" (management neperformant)

o Capacitate redusa de operare

o Lipsa personal specializat

o Incapacitatea de a asigura combustibil la timp, in cantitati suficiente si la preturi competitive

  • • Risc financiar

o Limitarea aplicării de tarife sustenabile pe termen mediu si lung

o înregistrarea de pierdere financiara din cauza imposibilității/ limitării ajustării contractului de delegare

  • • Risc social

o Opoziție publica fata de soluția de operare

o Revolta sociala din cauza întreruperii temporare a furnizării serviciului o Opoziție publica fata de nivelul de tarifare


  • 4.2. Analiza de risc

O analiza calitativa de risc a fost efectuata pentru a stabili soluția optima de operare a serviciului. Fiecărui efect ii este atribuit un impact de la, sa zicem, 1 (niciun efect) la 5 (catastrofic), in baza costului si/sau pierderii bunăstării sociale generate de soluția aleasa. Aceste numere permit o clasificare a riscurilor, asociata cu probabilitatea lor de apariție.

Clasificare

Semnificație

1

Impact negativ redus asupra bunăstării sociale

2

Impact mediu spre redus asupra bunăstării sociale generata de soluția de operare, afectând negativ foarte puțin sustenabilitatea pe termen lung

3

Moderat: reducere a bunăstării sociale generata de soluția de operare, in mare parte de natura financiara, chiar si pe termen mediu-lung.

4

Critic: Reducere semnificativa a bunăstării sociale generata de soluția de operare; apariția riscului determina o pierdere a funcției (funcțiilor) primare.

5

Catastrofal: Eșecul soluției de operare poate duce la pierderi grave sau totale ale funcțiilor soluției de operare. Principalele efecte pe termen mediu-lung ale soluției de operare nu se materializează.

Tabel 3. Clasificarea riscului in funcție de impact

Rezultatele analizei de risc sunt prezentate in următorul tabel:

ANALIZA MULTICRITERIALA

Opțiunea 1 - Serviciu public de interes local

Opțiunea 2 -Societate reglementata de Legea 31/1990

Opțiunea 3 - Contract de concesiune

Opțiunea 4 - Contract de servicii sectoriale

1

Risc de achiziție al operatorului

1,00

1,00

2,33

2,33

1.1

Lipsa existentei ofertantilor

1

1

3

3

1.2

Prelungirea procedurii in timp

1

1

3

3

1.3

Discutii/probleme de ajutor de stat in relația cu Consiliul Concurentei

1

1

1

1

2

Risc de cerere

2,00

2,00

3,00

3,00

Ron

2.1

iCapiUl •• j Invest: •••

Cerere mai scăzută decât a fost previzionat ca urmare a debransarilor de la sistemul centralizat.

2

2

3

(Jj

------

fir.--’.-

; l U

3

Risc de investiție

4,20

4,20

1,00

1,00

3.1

Risc de proiectare

4

4

1

1

3.2

Riscuri administrative si de achiziție

5

5

1

1

3.3

Riscul de construcție -Costuri mai mari decât estimările inițiale

4

4

1

1

3.4

Riscul de construcție -întârziere a construcției

4

4

1

1

3.5

Riscul de construcție -Probleme cu contractorii

4

4

1

1

4

Riscul de finanțare al investiției

3,00

2,67

2,00

2,33

4.1

Impact semnificativ pe bugetul local

4

3

1

2

4.2

Dificultăți si intarzieri in accesarea de granturi si subvenții pentru investitii

4

4

2

2

4.3

Depășirea limitelor de suportabilitate din cauza finanțării investititiilor prin tarife

1

1

3

3

5

Riscul de operare

3,00

2,25

1,00

1,00

5.1

Riscul de a nu avea o "întreprindere bine gestionata" (management neperformant)

3

2

1

1

5.2

Capacitate redusa de operare

3

2

1

1

5.3

Lipsa personal specializat

3

2

1

1

5.4

Incapacitatea de a asigura combustibil la timp, in cantitati

3

3

1

1

suficiente si la preturi competitive

"1.

6

Risc financiar

1,50

1,50

3,00

3,00

6.1

Limitarea aplicării de tarife sustenabile pe termen mediu si lung

2

2

3

3

6.2

înregistrarea de pierdere financiara din cauza imposibilității/ limitării ajustării contractului de delegare

1

1

3

3

7

Risc social

1,67

1,67

2,00

2,00

7.1

Opoziție publica fata de soluția de operare

1

1

1

1

7.2

Revolta sociala din cauza întreruperii temporare a furnizării serviciului

3

3

3

3

7.3

Opoziție publica fata de nivelul de tarifare

1

1

2

2

TOTAL

16,4

15,3

14,3

14,7

Risc minim

7

7

7

7

Risc maxim

35

35

35

35

Tabel 4. Rezultatele analizei de risc

Pe baza analizei de risc se poate concluziona ca riscul cel mai redus este asigurat de Opțiunea 3 - Contract de concesiune urmata relativ aproape de Opțiunea 4 - Contract de servicii sectoriale.

  • 5. Identificarea soluției optime de gestiune si justificarea alegerii procedurii de atribuire

Asa cum reiese din cele doua analize, multicriteriala si de risc, opțiunea preferata este Opțiunea 3 - Contract de concesiune. Spre deosebire de studiul de oportunitate precedent când factorul timp era determinant iar informațiile legate de finanțările nerambursabile erau inca limitate, de aceasta data plecam de la următoarele premise:

Exista timp (totuși nu suficient) pentru pregătirea unui nou contract de concesiune.

Sursele nerambursabile de finanțare disponibile pentru sec termoficare sunt:


o Viitoarele programe operaționale regionale - pentru rețele.

o Fondul de modernizare - pentru surse.

Având in vedere ca nevoia de finanțare a surselor este uriașa si ca Fondul de Modernizare condiționează grantul de o co-finantare privata (fie de la operatorul privat, fie printr-un imprumut al autporitatilor locale), devine evidenta nevoia de a partaja riscul de finanțare intr-o concesiune.

De retinut ca in timp ce deosebirea dintre gestiunea directa si cea delegata o da partajarea riscului comercial (autoritatea transfera riscul de scădere a consumui către un operator privat), deosebirea dintre contract concesiune si contract de servicii este ca la al doilea se riscul de finanțare ramane la autoritatile locale.

In aceste condiții, concesiunea a capatat punctaje mai ridicate pe mai multe paliere ceea ce a facut-o preferata. Nu in ultimul rând, adaugam ca experiența locala, dar si naționala, ne indica faptul ca implicarea unui operator privat diminuează cu mult categoria de riscuri de investitii, astfel:

ANALIZA MULTICRITERIALA

Opțiunea 1 - Serviciu public de interes local

Opțiunea 2 -Societate reglementata de Legea 31/1990

Opțiunea 3 - Contract de concesiune

Opțiunea 4 - Contract de servicii sectoriale

3

Risc de investiție

4,20

4,20

1,00

1,00

3.1

Risc de proiectare

4

4

1

1

3.2

Riscuri administrative si de achiziție

5

5

1

1

3.3

Riscul de construcție -Costuri mai mari decât estimările inițiale

4

4

1

1

3.4

Riscul de construcție -întârziere a construcției

4

4

1

1

3.5

Riscul de construcție -Probleme cu contractorii

4

4

1

1

Tabel 5. Estras analiza de risc

  • 6. Planul de masuri ce ar trebui implementate pentru fiecare opțiune in parte

Toate opțiunile au ca referința momentul aprobării SO. De aceea este important ca CJ si CL sa decidă cat mai repede asupra opțiunii de furnizare a serviciului, pentru a se putea incadra in perioada de timp.

In toate opțiunile perioadele de timp pentru îndeplinirea acțiunilor sunt foa e^scurte Si presupun o organizare administrativa riguroasa. Multe dintre acțiuni se derulează'în paralel si presupun implicarea ambelor autoritati, precum respectarea cu strictete a calendarelor asumate.                                                      MjY

S),


Opțiunile 1, 2 si 4 presupun derularea procedurilor de achiziție a combustibilului; in cazul opțiunii 4 este necesara asigurarea primelor doua luni de funcționare, pentru a da posibilitatea operatorului care semnează contractul de prestări servicii sa furnizeze serviciul, imediat după incheierea contractului.

In cele ce urmeaza sunt prezentate planurile de masuri-urile aferente fiecărei opțiuni (1 * 4).

  • 6.1. Serviciu public de interes local sau județean





Aceast opțiune este complexa din punct de vedere organizational si presupune implicareâ'CL si CJ in crearea celor doua servicii publice pentru prestarea activitatilor specifice serviciului -producere, transport, distribuție si furnizare.

Luând in considerare ca SPJ va exploata unitati de producere in cogenerare (producere simultana si combinata de energie electrica si termica), acesta va trebui sa se organizeze pentru derularea activitatilor specifice piețelor de energie electrica.

  • 6.2. Societate reglementata de Legea nr. 31/1990


In aceasta opțiune, CL si CJ deleaga responsabilitățile către ADL                  v.              fs'

Si aceast opțiune este complexa din punct de vedere organizational si presupuneximplicarea CL si CJ, insa toate activitatile specifice furnizării serviciului public de alimentare centralizata cu energie termica, precum si cele specifice piețelor de energie electrica sunt delegate operatorului public.

Societatea nou creata (operatorul public) are responsabilitatea furnizării serviciului, insa cele doua autoritati trebuie sa asigure resursele necesare pentru începutul funcționarii acesteia, prin aport de capital.

  • 6.3. Contract de concesiune cf. Legii 100/2016


Aprobare SO - > Lansarea asistentei tehnice de pregătire a contractului de concesiune


CJ si CL: Constituire echipa mixta de invenariere a infrastructurii si realizarea transferului de proprietate

Realizarea predarii-preluarii de bunuri de la un operator la altul


  • Figura 15. Rezumat planificare Opțiunea 3

Din punct de vedere procedural, aceasta este cea mai simpla opțiune. Trebuie insa bine gestionat riscul de întârziere in planul de implementare (Cap. 6).

  • 6.4. Contract de servicii sectoriale cf. Legii 99/2016






•Aprobare SO - > Lansarea asistentei tehnice de pregătire a contractului de concesiuneservicii sectoriale

•CJ si CL: Constituire echipa mixta de invenariere a infrastructurii si realizarea transferului de proprietate

•Pregătire documentație de atribuire

•Derulare procedura de atribuire

Realizarea predarii-preluarii de bunuri de la un operator la altul

Semnare contract de concesiune

Figura 16. Rezumat planificare Opțiunea 4

Aceasta opțiune nu este viabila, deoarece in contractul de prestări servicii nu sunt cuprinse investitii in sarcina operatorului.

  • 7. Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de atribuire a contractului def delegare

Planul de implementare pornește de la premisa ca in luna septembrie se aproba prezentul studiu si se lanseaza achiziția pentru pregătirea contractului viitor de concesiune.

Nr.

2020

2021

2022

Crt.

Activitate

trim. IV

trim. 1

trim. II

trim. III

trim. IV

trim. 1

1

Contractare asistenta tehnica pentru pregătirea contractului de concesiune

2

Transferul de proprietate de la CJ la PMP

3

Pregătire caiet de sarcini, regulament de serviciu, documentație de atribuire

4

Derulare procedura de atribuire*

5

Predare - preluare de bunuri**

* nu acopera o perioada pentru eventuale contestatii

** conform contractului curent de concesiune

Figura 17. Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de atribuire a contractului de delegare

In calendarul inițial estimat (respectiv in studiul de oportunitate din ianuarie 2019) autoritatile locale puteau sa deruleze relaxat procedurile de contractare a concesiunii pana la finalizarea contracului curent de operare (aprilie 2022). Din 2019 pana in prezent, tergiversarea deciziilor privind proprietatea infrastructurii au generat întârzieri îngrijorătoare. Efectul este ca durata de timp disponibila nu acopera suficient toate etapele de contractare, in sensul ca in cazul in care vor exista contestatii, riscul de neincadrare pana in aprilie 2022 este foarte mare.

  • 8. Concluzii si recomandări

Asa cum reiese din analiza de risc si analiza multicriteriala, Opțiunea preferata este Contractul de concesiune. Aceasta opțiune prezintă doua avantaje pentru autoritatea locala:

  • 1. Transferul riscului comercial. Aceasta inseamna ca deviațiile in sens negativ de la prognoza consumului, cu impact evident in vanzari, este transferata către operator intr-o marja de risc rezonabila ce va fi estimata in caietul de sarcini.

  • 2. Partajarea riscului investitional. Aceasta inseamna ca este diminuat efortul investitional al autoritatilor, după cum am explicat in cadrul analizei multicriteriale, cu imapct pe bugetul local.

In ceea ce privește prima categorie, consumul trebuie estimat si transpus in caietul de sarcini si, de asemenea, se marja de risc estimata. In mod identic, planul de investitii este evaluat / actualizat si contributiiile financiare ale pârtilor vor fi prognozate si precizate in caietul de sarcini pentru viitoriul contract de concesiune.

Aceste 2 elemente sunt definitorii pentru o performanta sustenabila a operării serviciului de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem productie-transport-distributiela nivelul Județului Prahova pentru Municipiul Ploiești.

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

COMISIA DE SPECIALITATE NR. 3

COMISIA PENTRU UTILITĂȚI PUBLICE, CALITATEA VIEȚII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

AVIZ

Comisia a luat în discuție proiectul de hotărâre privind Revizia la „Studiul de oportunitate privind gestiunea serviciului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție - transport - distribuție la nivelul Județului Prahova pentru Municipiul Ploiești”


PREȘEDINTE,

Tonsciuc Mihai 7/ / —


SECRETAR,

Tudc* A         1TV