Hotărârea nr. 503/2017

Hotãrârea nr. 503 privind aprobarea Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţie „Restaurare faţadă şi înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Naţional Mihai Viteazul - aripa nord


ROMÂNIA



JUDEȚUL PRAHOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

HOTĂRÂREA NR. 503 privind aprobarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiție «Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național ”Mihai Viteazul” - aripa nord»

Consiliul Local al Municipiului Ploiești,

Văzând Expunerea de Motive a primarului Municipiului Ploiești Adrian Florin Dobre și a consilierilor Andrei Gheorghe, Băzăvan Larisa, Bolocan Iulian, Botez George-Sorin-Niculae, Cosma Marcian, Dănescu Ștefan, Dinu Marius-Andrei, Dragulea Sanda, Drăgușin Paulica, Hodorog Bogdan, Marcu Valentin, Minea Constantin Gabriel, Mateescu Marius, Neagu Daniel Puiu, Palaș Alexandru-Paul, Pană George, Popa Gheorghe, Sălceanu Claudia-Oana, Sicoie Florin Lucian, Sîrbu-Simion Gheorghe, Staicu Zoia, Stanciu Marilena, Sorescu Florina Alina, Tudor Aurelian-Dumitru, Văduva Sorin și Vîscan Robert-Ionuț și Raportul de Specialitate nr.l 1259/6.12.2017 al Direcției Tehnic -Investiții prin care se propune aprobarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiție «Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național ”Mihai Viteazul” - aripa nord».

Ținând cont de raportul Comisiei de specialitate nr. 1 de buget finanțe, control, administrarea domeniului public si privat, studii, strategii si prognoze din data de 19.12.2017;

în conformitate cu prevederile art.44 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale;

în conformitate cu Hotararea de Guvern nr.907/2016 privind etapele de elaborare a conținutului cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice.

în temeiul art. 36, alin. (2), lit „c” din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată și actualizata;

HOTĂRĂȘTE:

Art.l. Aprobă Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiție «Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național ”Mihai Viteazul” - aripa nord», conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. Direcția Tehnic-Investiții va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

Art.3. Direcția Administrație Publică, Juridic - Contencios, Achiziții Publice, Contracte va aduce la cunoștința celor interesați prevederile prezentei hotărâri.

Dată în Ploiești, astăzi, 20 decembrie 2017 PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, /ț.X. George-Sorin-Niculae-BOTEZ jf Ț<

f Contrasemnează: ȘECR Lauren



MUNICIPIUL PLOIEȘTI


EXPUNERE DE MOTIVE



la proiectul de hotărâre privind aprobarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiție «Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național „Mihai Viteazul” - aripa nord».

începând din anul 2001, imobilele în care funcționează unitățile de învățământ preuniversitar de stat au trecut în patrimoniul Municipiului Ploiești, fiind incluse în domeniul public conform Hotărârii Guvernului nr. 1359/2001 privind atestarea domeniului public al județului Prahova, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Prahova.

In conformitate cu prevederile Legii nr.213/1998, privind bunurile proprietate publică, modificată și completată, clădirile și terenurile în care își desfășoară activitatea Consiliul Local, primăria, instituții publice de interes local, fac parte din domeniul public al localității.

Având în vedere degradările aparute la fațada - aripa de nord a Colegiului Național „Mihai Viteazul”, municipalitatea a procedat la achiziția serviciilor de întocmire a: Expertizei Tehnice de Constatare, releveelor, documentației pentru obținerea avizelor solicitate prin certificat de urbanism si a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție - Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național „Mihai Viteazul” - aripa nord».

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord este nominalizată la poziția 298 din Lista Monumentelor Istorice, cu codul PH-II-m-B-16271 și a fost construită la sfârșitul secolului XIX, în perioada 1895 - 1898, inițial după un proiect al arhitectului Toma Socolescu și continuat după proiectul lui Thoma Dobrescu, “care este constructorul adevărat al clădirii”.

Conform expertizei tehnice de constatare elaborata se poate aprecia că structura de rezistență a Colegiului Național „Mihai Viteazul”- aripa de nord din Municipiul Ploiești este în clasa de risc seismic III.

Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) a fost întocmită respectând structura prevăzută in Hotararea de Guvern nr.907/2016 privind etapele de elaborare a conținutului cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice.

Proiectantul în documentația depusa a propus trei variante, iar în evaluarea scenariilor tehnice s-a efectuat analiză multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obtinut punctajul maxim în cadrul analizei.

Proiectantul propune aplicarea variantei cu investiție medie, respectiv Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național „Mihai Viteazul” - aripa de nord din Municipiul Ploiești, conform Variantei 2 care corespunde Scenariului I.

Prin implementarea acestui proiect se vor obține avantaje la nivel local privind punerea în siguranță a aripii de nord a Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești și asigurarea unui cadru optim pentru desfășurarea procesului educațional.                                                                              ... ?        %

In urma examinării de către Comisia Tehnico-Economica de Avizare'Ta-: Municipiului Ploiești, Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție a fost a fost avizată favorabil fără condiții.

Avantajele scenariului recomandat:                            'M-L-

-fațadele monumentului istoric și de arhitectură vor fi reabilitate conform normelor în vigoare, salvându-se astfel de la distrugerea lentă;

- prin intervențiile de restaurare propuse, se va păstra imaginea arhitecturală actuală a monumentului;

-prin înlocuirea tâmplăriei exterioare se va asigura posibilitatea ventilării corecte a spațiilor interioare.

Principalii indicatori tehnico - economici aferenți investiției:

Total general: 3.228,162.66 mii lei, fara TVA

Din care C+M: 2 529,852.66 mii lei

Prin urmare, supun spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Ploiești proiectul de hotărâre alăturat.

DIRECȚIA TEHNIC- INVESTIȚII

RAPORT DE SPECIALITATE

la proiectul de hotărâre privind aprobarea Documentației de Avizare a / Lucrărilor de Intervenție și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiție «Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național „Mihai Viteazul” - aripa nord».

A

începând din anul 2001, imobilele în care funcționează unitățile de învățământ preuniversitar de stat au trecut în patrimoniul Municipiului Ploiești, fiind incluse în domeniul public conform Hotărârii Guvernului nr. 1359/2001 privind atestarea domeniului public al județului Prahova, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Prahova.

In conformitate cu prevederile Legii nr.213/1998, privind bunurile proprietate publică, modificată și completată, clădirile și terenurile în care își desfășoară activitatea Consiliul Local, primăria, instituții publice de interes local, fac parte din domeniul public al localității.

Având in vedere degradările aparute la fațada Colegiului Național „Mihai Viteazul” (aripa de nord), municipalitatea a procedat la achiziția serviciilor de intocmire a: Expertizei Tehnice de Constatare, releveelor, documentației pentru obținerea avizelor solicitate prin certificat de urbanism si a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție - Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național „Mihai Viteazul” - aripa nord».

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord este nominalizată la poziția 298 din Lista Monumentelor Istorice, cu codul PH-II-m-B-16271 și a fost construită la sfârșitul secolului XIX, în perioada 1895 - 1898, inițial după un proiect al arhitectului Toma Socolescu și continuat după proiectul lui Thoma Dobrescu, “care este constructorul adevărat al clădirii’ ’.

Datele caracteristice ale clădirii Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord sunt următoarele:

  • - Regim de înălțime corp C: S + P + El +Pod

  • - Aria construită corp C: Ac = 929,42 mp

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor Legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate în metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu Ordinul nr.31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997 si se încadrează în categoria B de importanță deosebită.

Conform expertizei tehnice de constatare elaborata se poate aprecia că structura de rezistență a Colegiului Național „Mihai Viteazul”- aripa de nord din Municipiul Ploiești este în clasa de risc seismic III.

Expertiza tehnică întocmită descrie monumentul istoric din punct de vedere istoric și arhitectural, analizează degradările existente și cauzele apariției acestora, face descrierea lor structurală și determină încadrarea în clasele de risc seismic.

După analizarea amănunțită a construcției, expertiza constată că lucrările de restaurare ale fațadelor monumentului și înlocuirea tâmplăriei exterioare, sunt lucrări care nu afectează structura de rezistență a construcției.

Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) a fost întocmită respectând structura prevăzută in Hotararea de Guvern nr.907/2016 privind etapele de elaborare a conținutului cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice.

Proiectul are ca obiective următoarele:                             ' *

  • -  restaurarea fațadelor și refacerea imaginii arhitecturale a clădirii;          

  • -  înlocuirea tâmplăriei exterioare și asigurarea ventilării corespunzătoare^ spațiilor interioare;

Proiectantul in documentația depusa a propus trei variante/i^ițf evalț^ea scenariilor tehnice s-a efectuat analiză multicriterială a acestora, selectâfidurȘ.â^cea alternativă care a obtinut punctajul maxim în cadrul analizei.

Varianta 1 - Scenariul zero (varianta fara investiții)

Varianta zero este varianta fără investiții. Nu se va iniția nici un proiect pentru restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei clădirii Colegiului Mihai Viteazul - aripa de nord, cheltuielile necesare pentru realizarea acestui obiectiv fiind prea mari și Consiliul Local se va afla in imposibilitatea de a susține financiar realizarea obiectivului.

In această variantă degradările deja existente se vor agrava, fapt ce va duce la creșterea valorii de investiție pe viitor sau chiar la pierderea monumentului.

Varianta 2 - Scenariul I

In varianta 2 se propune intervenția asupra monumentului conform Scenariului I.

In această variantă se propune o soluție optimă pentru restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei, cu desfaceri strict necesare, rezultatul fiind punerea în siguranță a obiectivului și conservarea formei și substanței acestuia, în forma actuală.

Varianta 3 - Scenariul II

In varianta 3 se propune intervenția asupra monumentului conform Scenariului II.

Conform Scenariului II, se propun aceleași categorii de lucrări pentru realizarea obiectivului, cu amendamentul că se prevede intervenția pe zone mai mari ale fațadelor și înlocuirea placajului din piatră naturală al soclului. Rezultatul acestui tip de intervenție va fi, pe lângă punerea în siguranță a obiectivului, încercarea de a readuce imaginea arhitecturală a monumentului la forma inițială. Costurile pentru acest scenariu vor fi mai mari, iar rezultatul poate fi incert, determinat de calitatea execuției și a materialelor ce vor fi puse în operă.

în analiza multicriterială au fost folosite următoarele criterii: costurile totale, respectarea principiilor de restaurare, păstrarea imaginii arhitecturale actuale și impactul asupra cadrului natural, fiecare dintre criterii fiind notat cu un punctaj între 1 și 5, unde 1 înseamnă cel mai slab punctaj, iar 5 cel mai bun punctaj.

Pentru implementarea prevederilor studiului de fata, proiectantul propune aplicarea variantei cu investiție medie, respectiv Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național „Mihai Viteazul” - aripa de nord din Municipiul Ploiești, conform Variantei 2 care corespunde Scenariului I.

Avantajele scenariului recomandat:

Selectarea deciziei de promovare a investiției s-a făcut ca urmare a luării în considerare a criteriilor culturale, socio-economice, instituționale si de infrastructura.

Prin implementarea acestui proiect se vor obține avantaje la nivel local privind punerea în siguranță a aripii de nord a Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești și asigurarea unui cadru optim pentru desfășurarea procesului educațional.

In urma examinării de către Comisia Tehnico-Economica de Avizare a Municipiului Ploiești, Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție a fost a fost avizata favorabil fara condiții.                                          '        X

Avantajele scenariului recomandat:                                        ; A

-fațadele monumentului istoric și de arhitectură vor fi reabilitate conform normelor în vigoare, salvându-se astfel de la distrugerea lentă;

  • - prin intervențiile de restaurare propuse, se va păstra imaginea arhitecturală actuală a monumentului;

-prin înlocuirea tâmplăriei exterioare se va asigura posibilitatea ventilării corecte a spațiilor interioare.

Principalii indicatori tehnico - economici aferenți investiției:

Total general: 3 ,228,162.66 mii lei, fara TVA;

Din care C+M: 2 529,852.66 mii lei

Prin Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea - aripa de nord a Colegiului National „Mihai Viteazul” se vor atinge următorii indicatori de performanță:

  • - Suprafață soclu restaurat: 141,3 5 mp;

  • - Suprafață fațade restaurate: 1.312,00 mp;

  • - Suprafață tâmplărie exterioară înlocuită: 502,00 mp.

Fata de cele prezentate, înaintam Consiliului Local al Municipiului Ploiești, spre analiza si aprobare, proiectul de hotarare alaturat.

Director Executiv, Mihaela IAMANDI


Director Executiv Adjunct, Mădălina CRĂCIUN



AVIZAT,


Direcția Economica,


Direcția Administrație Publică, Juridic Contencios, Achiziții Publice, Contracte


Director Executiv, Viorel BOSTINA


TINA


Director Executiv,

Andreea CRIST^A



MUNICIPIUL PLOIEȘTI COMISIA TEHNICO-ECONOMICA DE AVIZARE

AVIZ

Nr. 34/29.11.2017

1.Denumire proiect; DALI«RESTAURARE FAȚADA SI ÎNLOCUIRE TAMPLARIE LA CLĂDIREA

COLEGIULUI NATIONAL MIHAI VITEAZUL- aripa nord»

2.Proicctant - SC. CRINDESIGN PROIECT SRL

Beneficiar - SERVICIUL DEZVOLTARE, ADMINISTRARE UNITATIDE INVATAMANT, SANATATE

In urma examinării se constata ca documentația prezentata :

  • •  corespunde cu tema / comanda/ contractul de proiectare ;

  • •  respecta avizele si acordurile solicitate ;

  • •  satisface exigentele de performanta esențiale - (rezistenta si stabilitate, siguranța in exploatare, siguranța la foc, igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protecția mediului)

Condiții si mod de rezolvare :

Lucrările propuse pentru restaurarea , refacerea tuturor elementelor de la fațada, curatarea suprafețelor, inlocuirea tamplariei existente. Au fost obținute toate avizele. Lucrările propuse sunt cele stabilite in scenariul 1, varianta 2.

Valoare lucrări 3.228.162,66 lei fara TVA, C+M 2.529.852,66 lei fara TVA.

Se avizeaza favorabil.

In baza analizei proiectului si a procesului verbal al ședinței din data de 29.11.2017se acorda

AVIZ FAVORABIL acestei documentații, fara condiții

  • 5.4. Costurile estimative ale investiției

5.4.1. Costurile estimative pentru realizarea investiției, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, sunt următoarele:

SCENARIUL I

DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile necesare realizării

In lei/euro la cursul 4.S lei/euro din data de 24/10/2017

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOL 1 #              „

. Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.00

0.00

0.00

1.2

Amenajarea terenului

0.00

0.00

0.00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala

32,500.00

6,175.00

38,675.00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 1

32,500.00

6.175.00

38,675.00

CAPrr0L2                            .    z.                '«       ’

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții *=■

TOTAL CAPITOL 2

0.00

0.00

0.00

> CAPFtOL^ ■>,. ■ ,   '. • ‘ ’''      i

' Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

0.00

0.00

0.00

3.1.1

Studii de teren

0.00

0.00

0.00

3.1.2

Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3.1.3

Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

3.2

Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

0.00

0.00

0.00

3.3

Expertizare tehnica

8,400.00

1,596.00

9,996.00

3.4

Certificarea performantei energetice si auditu! energetic al clădirilor

0.00

0.00

0.00

3.5

Proiectare

91,600.00

17,404.00

109,004.00

3.5.1

Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2

Studiu de prefezabilitate

0.00

0.00

0.00

3.5.3

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general

16,800.00

3,192.00

19,992.00

3.5.4

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

4,800.00

912.00

5,712.00

3.5.5

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

10,000.00

1,900.00

11,900.00

3.5.6

Proiect tehnic si detalii de execuție

60,000.00

11,400.00

71,400.00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

3.7

Consultanta

9,000.00

1,710.00

10,710.00

3.7.1

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

4,500.00

855.00

5,355.00

In lei/euro la cursul 4.5 lei/euro din data de 24/10/2017

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu T^A)

Lei

Lei

.... j

1

2

3

4

T ..T—----

3.7.2

Auditul financiar

4,500.00

855.00

5,355.00

3.8

Asistenta tehnica

17,900.00

3,401.00

21,301.00

3.8.1

Asistenta tehnica din partea proiectantului

10,000.00

1,900.00

11,900.00

3.8.1.1

pe perioada de execuție a lucrărilor

7,900.00

1,501.00

9,401.00

3.8.1.2

pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de cate Inspectoratul de Stat in Construcții

2,100.00

399.00

2,499.00

3.8.2

Dirigentie de șantier

7,900.00

1,501.00

9,401.00

TOTAL CAPITOL 3

126,900.00

24,111.00

151,011.00

CAPITOL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

2,453,842.66

466,230.11

2,920,072.77

4.1.1

ObjOl Restaurare fațada Aripa de Nord

1,871,676.40

355,618.52

2,227,294.92

4.1.2

Obj02 înlocuire tamplarle Aripa de Nord

579,298.49

110.066.71

689,365.21

4.1.3

Obj03 Reparații jgheaburi si burlane

2,867.76

544.88

3,412.64

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

0.00

0.00

0.00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

0.00

0.00

0.00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 4

2,453,842.66

466,230.11

2,920,072.77

CAPITOL 5 Alte cheltuieli .

5.1

Organizare de șantier

62,160.00

11,810.40

73,970.40

5.1.1

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

43,510.00

8,266.90

51,776.90

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării șantierului

18,650.00

3,543.50

22.193.50

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

29,090.00

5,527.10

34,617.10

5.2.1

Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.00

0.00

0.00

5.2.2

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții

12,650.00

2,403.50

15,053.50

5.2.3

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții

2,530.00

480.70

3,010.70

5.2.4

Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC

12,650.00

2,403.50

15,053.50

5.2.5

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfiintare

1,260.00

239.40

1,499.40

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute

519,170.00

98,642.30

617,812.30

5.4

Cheltuieli pentru informare si publicitate

4,500.00

855.00

5,355.00

TOTAL CAPITOL 5

614,920.00

116,834.80

731,754.80

CAPITOL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

3.


tibnvLirie


66.


Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (tara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2

Probe tehnologice si teste

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 6

0.00

0.00

0.00

TOTAL Restaurare fațada si înlocuire tamplarie la Colegiul National Mihai Viteazul Aripa de Nord

3,228,162.66

*    ■    . t’

613,350.91

< ”...

TOTAL Constructii+Montaj

2,529,852.66

480,672.01

3,010,524.67

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

COMISIA DE SPECIALITATE NR.1

COMISIA DE BUGET FINANȚE, CONTROL, ADMINISTRAREA DOMENIUL UI PUBLIC SI PRIVA T, STUDII, ȘIRA TEGII SI PROGNOZE

RAPORT

Comisia a luat in discuții proiectul de hotărâre privind aprobarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiție «Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național „Mihai Viteazul” - aripa nord».



PREȘEDINTE, PAUL PALAS


SECRETAR GHEORGIIE ANDREI

S.C. CRINDESIGN PROIECT S.R.L.

București, Sector 2. Str. Vasile Lascar Nr. 5-7; CAM 305

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J 40/i4289/20 I 1: CUI: 29404350;

ACCOUNT: R060BTRL04401202W94039XX

BANCA TRANSILVANIA - Agenția Lacul Tei

TREASURY ACCOUNT: R077TREZ7025069XXX014951

Trezoreria Sect. 2 București

Tel/fax: 0311072238, email: cd.proiect@yahoo.ro


RESTAURARE FAȚADE Șl ÎNLOCUIRE TÂMPLĂRIE LA CLĂDIREA COLEGIULUI NATIONAL “MIHAI VITEAZU”

COD LMI: PH - II - m - B - 16271


f.----------

ff Tl-l

II


Faza:

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII 9

Proiect:

Nr. 06/2017

S.C. CRINDESIGN PROIECT S.R.L.

București, Sector 2. Str. Vasile Lascar Nr. 5-7; CAM 305 REGISTERED ĂTMMERCE CHAMBER J40A14280/2011: CU!: 29404350;

ACCOUNT: R060BTRL04401202W94039XX

BANCA TRANSILVANIA - Agenția Lacul Tei

TREASURY ACCOUNT: R077TREZ7025069XXX014951 Trezoreria Sect. 2 București

Tel/fax: 0311072238, email: cd.proiect@yahoo.ro



OBIECTIVUL:


AMPLASAMENT: BENEFICIAR: PROIECTANT: PROIECT NR.:


RESTAURARE FAȚADE Șl ÎNLOCUIRE TÂMPLĂRIE LA CLĂDIREA COLEGIULUI NATIONAL „MIHAI VITEAZUL”

B-DUL. INDEPENDENTEI NR. 8, PLOIEȘTI, JUDEȚUL P MUNICIPIUL PLOIEȘTI

S.C. CRINDESIGN PROIECT S.R.L.

06 / OCTOMBRIE 2017 - FAZA D.A.L.I.


COLECTIVUL DE ELABORARE AL P


• DIRECTOR:


Arh. Cristina Irina Ioana SĂPLĂCAN


ȘEF PROIECT


•ARHITECTURĂ:



Arh. Cristina Irina Ioana SĂPLĂCAN Specialist atestat MC Nr. 126-S

j OWJLARHfrECTS jA

Arh. Cristina Irina Ioana SĂPLĂCAN^ Specialist atestat MC Nr. 126-S


• REZISTENTĂ:

J


• ECONOMIC:



S.C. CRINDESIGN PROIECT S.R.L.




București, Sector 2, Str. Vasile Lascar Nr. 5-7; CAM 305 REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J 40/14289/2011 ; CUI: 29404350;

ACCOUNT: R060BTRL0440t202W94039XX

BANCA TRANSILVANIA - Agenția Lacul Tei

TREASURY ACCOUNT: R077TREZ7025069XXX014951 Trezoreria Sect. 2 București

Tel/fax: 0311072238, email: cd.proiect@yahoo.ro

OBIECTIVUL:

RESTAURARE FAȚADE Șl ÎNLOCUIRE TÂMPLĂRIE LA CLĂDIREA COLEGIULUI NATIONAL „MIHAI VITEAZUL”

AMPLASAMENT:

B-DUL. INDEPENDENTEI NR. 8, PLOIEȘTI, JUDEȚUL PRAHOVA

BENEFICIAR:

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

PROIECTANT:

S.C. CRINDESIGN PROIECT S.R.L.

PROIECT NR.:

06 / OCTOMBRIE 2017 - FAZA D.A.L.I.

CUPRINSUL VOLUMULUI:

A.   PIESE SCRISE

Foaie de capăt............................................................................................................pag.

Listă de semnături......................................................................................................pag.

Borderou......................................................................................................................pag.

Documentație de avizare a lucrărilor de intervenții............................................pag.

B. PIESE DESENATE

  • 1. Releveu

  • -  A.R.00 Plan de amplasament A3

  • -  A.R.02 Plan subsol A2

  • -  A.R.03 Plan parter A2

  • -  A.R.04 Plan etaj A2

  • -  A.R.05 Plan învelitoare A2

  • -  A.R.06 Secțiune transversală A-A’ A2

»

  • -  A.R.07 secțiune longitudinală B-B’ A2

  • -  A.R.08 Fațadă nord Corp C A2

  • -  A.R.09 Fațadă vest Corp C A2

  • -  A.R.10 Fațadă sud Corp C A2

  • 2. Releveu degradări

  • -  A07 Secțiune longitudinală Corp C A2

  • -  A.R.08 Fațadă nord Corp C A2

  • -  A09 Fațadă vest Corp C A3

  • -  A10 Fațadă sud Corp C A2

  • 3. Planșe intervenții

  • -  A06 Secțiune AA Corp C A3

  • -  A07 Secțiune longitudinală Corp C A2

  • -  A.R.08 Fațadă nord Corp C A2

  • -  A09 Fațadă vest Corp C A3

  • -  A10 Fațadă sud Corp C A2

  • 4. Desfășurată stradală

f

S.C. CRINDESIGN PROIECT S.R.L.

București, Sector 2, Str. Vasile Lascar Nr. 5-7; CAM 305 REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J 40/14239/201 h CUi: 29404350;

ACCOUNT: R060BTRL04401202W94039XX

BANCA TRANSILVANIA - Agenția Lacul Tei

TREASURY ACCOUNT: R077TREZ7025069XXX014951 Trezoreria Sect. 2 București

Tel/fax: 0311072238, email: cd.proiect@yahoo.ro




OBIECTIVUL:

RESTAURARE FAȚADE Și ÎNLOCUIRE TÂMPLĂRIE LA CLĂDIREA COLEGIULUI NATIONAL „MIHAI VITEAZUL”

AMPLASAMENT:

B-DUL. INDEPENDENTEI NR. 8, PLOIEȘTI, JUDEȚUL PRAHOVA

BENEFICIAR:

MUNICIPIUL PLOIEȘTi

PROIECTANT:

S.C. CRINDESIGN PROIECT S.R.L.

PROIECT NR.:

06 / OCTOMBRIE 2017 - FAZA D.A.L.I.

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

Cuprinsul D.A.L.I.

  • 1.  INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

LI. Denumirea obiectivului de investiții

  • 1.2. Ordonator principal de credite/investitor

  • 1.3. Ordonator de credite

  • 1.4. Beneficiarul investiției

  • 1.5. Elaboratorul documentației

  • 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE

INTERVENȚII

  • 2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri

instituționale și financiare

  • 2.2. Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor

  • 3. DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI PROPUSE

  • 3.1. Particularitățile amplasamentului

  • 3.1.1. Descrierea amplasamentului

  • 3.1.2. Relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

  • 3.1.3.   Datele seismice și climaterice

  • 3.1.4.   Studii de teren

  • 3.1.5.   Situația utilităților tehnico - edilitare existente..........

  • 3.1.6.   Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de

schimbări climatice ce pot afecta investiția

  • 3.1.7. Informații privind posibilele interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența cpndițiohărilCr ,r. specifice în cazul existenței unor zone protejate..............................................

  • 3.2.  Regimul juridic...............................................................................................

  • 3.2.1. Natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv servituti, drept de

preempțiune

  • 3.2.2. Destinația construcției existente

  • 3.2.3.   Includerea construcției existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice,

arii naturale protejate, precum și zonele de protecție ale acestora și în zonele construite protejate, după caz

  • 3.2.4.   Informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz ....45

  • 3.3.   Caracteristicile tehnice și paramentrii specifici

  • 3.3.1. Categoria și clasa de importanță

  • 3.3.2. Codul în Lista monumentelor

  • 3.3.3.   An/perioade de construire

  • 3.3.5. Suprafața construită desfășurată

  • 3.3.6. Valoarea de inventar a construcției

  • 3.3.7. Alți parametri, în funcție de specificul și natura construcției existente

  • 3.4. Analiza stării construcției, pe baza concluziilor expertizei tehniceși/sau ale auditului energetic, precum și ale studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor care beneficiază de regimul de protecție de monument istoric și al imobilelor aflate în zonele de protecție ale

monumentelor istorice sau în zone construite protejate

  • 3.5.   Starea tehnică, inclusiv sistemul structural și analiza diagnostic, din punctul de vedere al

asigurării cerințelor fundamentale aplicabile, potrivit legii

  • 3.5.1. Rezistență mecanică și stabilitate

  • 3.5.2. Securitate la incendiu

  • 3.5.3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător

  • 3.5.4. Siguranță și accesibilitate în exploatare

  • 3.5.5. Protecția împotriva zgomotului

  • 3.5.6. Economie de energie și izolare termică

  • 3.5.7. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

  • 3.6.   Actul doveditor al forței majore, după caz

  • 4. Concluziile raportului de expertizei tehnice și, după caz, ale auditului energetic, concluziile

studiilor de diagnosticare

  • 4.1. Clasa de risc seismic

  • 4.2. Prezentarea a minimum două soluții de intervenție

  • 5. Identificarea scenariilor/opțiunilor tehnico - economice (minim două) și analiza detaliată a

acestora

  • 5.1. Soluția tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional - arhitectural și economic

  • 5.1.1. Descrierea principalelor lucrări de intervenții

  • 5.1.2.   Descrierea, după caz, și a altor categorii de lucrări incluse în soluția tehnică de

intervenție propusă

  • 5.1.3. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de

schimbări climatice ce pot afecta investiția.............................................................. ......60

  • 5.1.4. Informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri

arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specificeîn cazul existenței unor zone protejate

  • 5.1.5. Caracteristicile tehnice și parametrii specifici investiției rezultate în urma realizării

lucrărilor de intervenție

  • 5.2. Necesarul de utilități rezultate, inclusiv estimări privind depășirea consumurilor inițiale de

utilități și modul de asigurare a consumurilor suplimentare

  • 5.3. Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul orientativ

de realizare a investiției

  • 5.4.   Costurile estimative ale investiției

    • 5.4.1.   Costurile estimative pentru realizarea investiției, cu luarea în considerare a costurilor

unor investiții similare, sunt următoarele: SCENARIUL 1

SCENARIUL II

  • 5.4.2.   Costurile estimative de operare pe durata de viață/amortizare a investiției

  • 5.5.   Sustenabilitatea realizării investiției

    • 5.5.1.   Impactul social și cultural

    • 5.5.2.   Estimări privind forța de muncă ocupată în realizarea investiției: în faza de realizare,

în faza de operare

  • 5.5.3.   Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a

siturilor protejate, după caz

  • 5.6.   Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de intervenție

    • 5.6.1.   Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și

prezentarea scenariului de referință

  • 5.6.2.   Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea

investiției, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung

  • 5.6.3.   Analiza financiară; sustenabilitatea financiară

  • 5.6.4.   Analiza economică; analiza cost - eficacitate

  • 5.6.5.   Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

  • 6. Scenariul/Opțiunea tehnico - economică optimă recomandată

  • 1.1.  Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,

financiar, al sustenabilității și riscurilor

  • 1.2.   Selectarea și justificarea scenariului optim recomandat

  • 1.3.   Principalii indicatori tehnico - economici aferenți investiției:

  • 1.3.1.   Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții

  • 1.3.2.   Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță

  • 1.3.3.   Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în

funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții

  • 1.3.4.   Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni

  • 1.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările spșmfiQe funcțiuriii^'^ preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinățelor fundamental^j^îcabîfe construcției..........................................................................................................LfiM...............Z....B8 ii

.....’.......... .........

  • 1.4.1.

  • 1.4.2.

  • 1.4.3.

  • 1.4.4.

  • 6.4.5.

  • 6.4.6.

    Rezistență mecanică și stabilitate..........

    Securitate la incendiu............................

    Igienă, sănătate și mediu înconjurător... Siguranță și accesibilitate în exploatare Protecția împotriva zgomotului................

    Economie de energie și izolare termică ...


  • 6.4.7. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

  • 1.5. Nominalizarea surselor de finanțare a invesdtiției publice..........'.

2. Urbanism, acorduri și avize conforme

  • 7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

  • 7.2. Studiu topografic, vizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

  • 7.3. Extras de carte funciară

  • 2.1.   Avize privind asigurarea utilităților............................................'

  • 2.2.   Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului

  • 2.3.   Avize, acorduri și studii specifice

S.C. CRINDESIGN PROIECT S.R.L.

București, Sector 2, Str. Vasile Lascar Nr. 5-7; CAIV1305 REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J 40/14289/2011; CUI: 29404350;

ACCOUNT: R060BTRL04401202W94039XX

BANCA TRANSILVANIA - Agenția Lacul Tei

TREASURY ACCOUNT: R077TREZ7025069XXX014951 Trezoreria Sect. 2 București

Tel/fax: 0311072238, email: cd.proiect@yahoo.ro



1.1. Denumirea obiectivului de investiții

RESTAURARE FAȚADĂ Șl ÎNLOCUIRE TÂMPLĂRIE LA CLĂDIREA COLEGIULUI NAȚIONAL „MIHAI VITEAZUL” - B-DL INDEPENDENȚEI NR. 8, PLOIEȘTI, JUDEȚUL PRAHOVA

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

Ordonatorul principal de credite: U.A.T. PLOIEȘTI - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

1.3. Ordonator de credite

Nu este cazul

1.4. Beneficiarul investiției

Beneficiarul investiției este:

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL

B-dul Independenței Nr. 8, Ploiești, județul Prahova

1.5. Elaboratorul documentației

Elaboratorul documentației este:      S.C. CRINDESIGN PROIECT S.R.L. cu sediulîn

.....-                        Vn-'-i •'           ’                                                                                                                                                     ‘    ..... ■ ■ București,-str: Vasile Lascăr nr. 5-7, etaj 3, camera 304, Sector 2, Cod Unic de înregistrare RO 29404350, număr de ordine în Registrul Comerțului J40/14289/2011.

  • 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

Orașul Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova. Este situat la 60 km nord față decapitai țării, București, pe coordonatele de 26°1'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică și are o suprafață de aproape 60 km2. Este înconjurat de comunele Blejoi (la nord), Târgșoru Vechi (la vest), Bărcănești, Brazi (la sud) și Bucov (la est).

Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.

Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el și-a păstrat personalitatea.

Din punct de vedere geographic, municipiul Ploiești este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.

Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin orașul Blejoi și comunele suburbane Bucov și Berceni.

"Ploeștii - ca aproape toate orașele noastre - s-au născut dintr-un sat. Originea acestui sat se pierde în trecutul îndepărtat.

Legenda vorbește de un grup de șapte case, pitit într-o poiană a codrilor Vlăsiei, subt un moș - Ploae...”. întemeietorii satului Ploești s-au așezat la marginea Vlăsiei, demult, în niște vremuri aspre, căci altfel ei ar fi ales locuri nu atât de tari. Cei șapte gospodari au fugit de undeva - loviți de ostași străini, subt prigoana unui stăpân, executați cu cruzime de dabilari la butuc si-n fum de ardeiu roșu. Mai demult sau mai devreme, țăranii conduși de moș Ploae - au venit de cine știe unde cu stupii si cu vitele" (Mihaii Sevastos - Monografia orașului Ploiești).

Unii cercetători ai istoriei Ploeștilor consideră că localitatea datează dinainte de 1400. în sat era o bisericuța de lemn - un schit de maici cum zice tradiția. Pe locul schitului, Matei Basarab ar fi ridicat în anul 1639 Biserica Domnească, cu hramul Sf. Petru și Pavel.

Satul n-a ramas izolat. între Ploești și Brașov au existat dintotdeauna legături comerciale. Cărăușii din Ploiești aduceau mărfuri din Brașov, mai întâi pe drumul Teleajenului, apoi

de-a lungul văii râului Prahova. Astfel, în socotelile orașului Brașov din anii 1500 r-1550;' sunt trecuți în listele de plată câțiva cărăuși ploieșteni: la 1503 Radu, la ,1543 Drăgoi,~la 1545 Berivoi, Tudor, Avrut, Drăghici și Neagu.                                 Z /

Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de-peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567 semnat de Domnul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești.

Un moment important în dezvoltarea localității a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în apropiere, Târgșor, ce va deveni un simplu sat. în august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploiești.

Evoluția orașului a fost mult accelerată de procesul de industrializare de la sfârșitul secolului XIX, în special după ce a început exploatarea masivă a zăcămintelor de petrol din zonă și au apărut rafinării mari, ceea ce i-a adus porecla de „capitala aurului negru”.                 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost vizat de

bombardamentele sovietice (1941), britanice (1944) și americane (1942, 1943, 1944).

Primul atac aerian al aviației militare americane asupra Europei controlate de către Germania nazistă a avut loc pe 12 iunie 1942 și a avut ca scop distrugerea capacităților de rafinare din jurul Ploieștiului. Un an mai târziu, pe 1 august 1943, a avut loc operațiunea „Tidal Wave” care a rămas în istoria confruntărilor aeriene prin faptul că bombardierele americane au atacat la o înălțime foarte joasă (aproximativ 40 de metri). Distrugeri semnificative au avut loc însă în 1944, când 22 din cele 50 de bombardamente efectuate de către aviația anglo-americană au avut ca scop (parțial sau total) orașul Ploiești și rafinăriile din apropierea sa. Conform statisticilor oficiale, una din opt clădiri ale orașului au fost complet distruse și peste 9000 de construcții au suferit avarii mari sau totale, ceea ce înseamnă peste 55% din totalul imobilelor din oraș.

.. -

Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „Ploești’ și a fost reședința județului Prahova (interbelic).

După 19457 în cadrul transformărilor sociale și economice sub regimul comunist, importanța orașului a scăzut, fiind totuși un puternic centru industrial petrochimic. în perioada regimului comunist, municipiul Ploiești ocupa primul loc, după București, în privința valorii producției industriale realizate. După 1990 cunoaște din nou un avânt economic și cultural însemnat.

Și acum, activitatea economică a municipiului Ploiești se bazează pe prelucrarea petrolului, orașul având patru mari rafinării, dar și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere).

Municipiul Ploiești se găsește în apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova.

Datorită exploatării de petrol din zona limitrofă a orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial, aici construindu-se în 1856 prima rafinărie din România și una din primele din lume. Deoarece Ploieștiul era principalul producător de petrol al țării, în România el a căpătat porecla de „Capitala aurului negru” sau „Orașul aurului negru”. Deși în prezent cantitatea de țiței extras în zonă scade continuu, cele patru rafinării existente prelucrează cantități însemnate provenind din importuri, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre București, Constanța și Giurgiu.

Orașul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderență în industria extractivă de prelucrare a țițeiului și industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere, etc.). în raport cu cifra de afaceri, această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6% și este urmată la mare distanță cu doar 17,7% de industria alimentară a băuturilor și a tutunului și cu 14,5% energia electrică și termică, gaze și apă. Urmează apoi industria de mașini și echipamente, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile.

Structura economiei a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme, cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, în timp ce industria și construcțiile ocupă o piață de 22,5%. La nivelul județului Prahova din punct de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8% și apoi de celelalte orașe mai mici și comune.

Dacă ne referim la anul 2006, Ploieștiul are o poziție principală la capitolul volumului de investiții străine - Compania Unilever South Central Europe a decis să își stabilească în acest oraș cartierul general, mutându-și aici de la București centrul de greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la la Târgu Mureș. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaționale care și-au deschis filiale în municipiul Ploiești.

De asemenea, în municipiul Ploiești funcționează un număr mare de companii de proiectare și consultanță, multe dintre ele specializate în ramurile industriei de petrol: extracție, transport, rafinare, distribuție. în domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP.

Prima școală domnească din Ploiești a început să funcționeze în anul 1777. începând cu 1832 avem date despre existența primelor școli elementare. în anul 1864 apare învățământul secundar, orașul devenind un centru educațional important, iar în anul 1920 își începe cursurile Școala normală „Regina Maria”, actualul Colegiu Național „Jean Monnet” (fostul Liceu Pedagogic).

în Ploiești se găsesc importante instituții de învățământ, cum ar fi Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Colegiul Național „I.L. Caragiale” (care continuă tradiția vechiului liceu „Sfinții Petru și Pavel”), și Colegiul Național „Mihai Viteazul” (fostul liceu „Despina Doamna”). Alte câteva licee importante sunt Colegiul Economic „Virgil Magearu”, Colegiul „Spiru Haret”, „Al. loan Cuza”, „Nichita Stănescu”, Liceul de artă, Liceul militar „Constantin Brâncoveanu”, Liceu „Toma N. Socolescu”, Liceul Energetic.

în 1960, orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei” și orchestra simfonică „Ciprian Porumbescu” au fost unite în orchestra filarmonică Ploiești, la inițiativa primului său dirijor, dr. C.N. Debie. Orchestra a devenit cunoscută în țară și peste hotare, mai ales sub conducerea marelui dirijor Ion Baciu. în prezent poartă numele de Filarmonica „Paul Constantinescu”.

O mare importanță pentru viața culturală a orașului o au și biblioteca județeană „Nicolae lorga” și Palatul Culturii.

Viața teatrală este reprezentată prin teatrul „Toma Caragiu”, cu o vechime de peste 50 de ani, teatru pe scena căruia au jucat mari actori precum Fory Etterle, Zephi Alșec, Toma Caragiu.

De orașul Ploiești sunt legate numele scriitorilor Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, loan A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, al compozitorului Paul Constantinescu, filozofului Petre P. Negulescu.

Dintre absolvenții Liceului „Sfinții Petru și Pavel” sunt de menționat trei președinți ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu și Eugen Simion.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Ploiești se ridica la data acestuia la 209.945 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 232.527 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,64%), cu o minoritate de romi (2,4%). Pentru 6,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,7%). Pentru 6,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

La sfârșitul secolului al XlX-lea, populația orașului a crescut într-un ritm;foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. în anul 1810, în condițiile ocupației ? străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, boierii locului, Ploieștipl avea 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859),; 26.468, iar,/ în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912  (56.460) și 1930 (79:149),

constatăm că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial, de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.

Ploiești - evoluția demografică


260.000 240,000-

220.000-200.000 -180,000-160,000-140.000-120,000-

100,000-



în anul 1930 municipiul avea o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 luterani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ș.a.

Orașul Ploiești n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul există numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii și ceva. în secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului neoromânesc.

O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcțiile notabile ale deceniilor trei și patru.

Dacă bombardarea Ploieștiului din zeppelin în 1916 nu a produs pagube prea mari clădirilor, bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de. locuințe și edificii. Cutremurele din 1940 și 1977 au afectat, de asemenea, foarte serios fondul construit al orașului. Atunci s-au prăbușit câteva dintre cele mai vechi biserici ale "orașului, alături de locuințe și edificii remarcabile.

De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate de fondul construit existent al orașului.

Cu toate acestea, clădirile monumentale păstrate, dar și locuințele edificate la sfârșitul secolului al XlX-lea și începutul secolului XX, prezintă o tratare arhitecturală deosebită, cu detalii și decorații deosebite, fapt ce a determinat ca 81 de ansambluri și clădiri să fie nominalizate ca monumente și ansambluri de arhitectură cu valoare națională și locală și 52 de situri arheologice să fie înregistrate în Lista Monumentelor Istorice din 2015 (anexă la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015, pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015).

Infrastructura educațională din municipiul Ploiești este una complexă, care acoperă toate nivelurile de instruire, de la învățământ școlar până la cel postuniversitar, atât în cadrul unităților publice, cât și în cadrul celor private, ultimele câștigând prestigiu și cotă de piață în ultimii ani.

Scăderea dramatică a natalității, migrația internă și externă a populației, orientarea absolvenților de liceu către alte centre universitare,dar și existența unor cazuri de abandon școlar, au făcut ca populația școlară din zonă să se reducă cu aproape 9% doar în perioada 2007-2013, tendință care va continua. Cu toate acestea, se remarcă o creștere a gradului de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar, dar și a numărului de elevi ai școlilor postliceale, devenite o alternativă pentru cei care nu promovează examenul de bacalaureat.

Oferta liceelor din Ploiești este una diversificată, existând clase cu profil real, uman, vocațional și sportiv, tehnic, de servicii. Liceele tehnologice atrag cel mai mare număr de elevi, mai ales din localitățile învecinate, dar promovabilitatea elevilor la examenul de bacalaureat este extrem de scăzută (uneori sub 10%), ceea ce generează riscuri cu privire la asigurarea necesarului de forță de muncă cu studii medii pe viitor.

Universitatea de Petrol-Gaze Ploiești are o tradiție de aproape 70 de ani în domeniul învățământului superior și are un profil unic în context național, oferind programe de studii la nivel de licență, masterat și doctorat în cadrul a 5 facultăți. Cu toate acestea, numărul de studenți s-a redus semnificativ în ultimii ani, pe fondul prestigiului mai ridicat al altor centre universitare din țară (București) sau străinătate, astfel că doar 25% dintre absolvenții de liceu din municipiu îți continuă studiile universitare în municipiul Ploiești.

Rata abandonului școlar se menține sub media de la nivel regional și național, dar înregistrează încă valori ridicate în cazul învățământului profesional și al elevilor proveniți din mediul rural și din familiile de romi, cele mai expuse riscului de excluziune socială pe filiera de educație.

5

Fenomenul navetismului populației de vârstă școlară este intens, acesta concurând ca număr cu cel al populației active economic. Aproape 7.000 de copii și elevi din întreg județul Prahova, dar mai ales de pe o rază de maxim 30 km, studiază în municipiul Ploiești, atrași fiind de oferta educațională calitativă și diversificată, oferită de rețeaua

RO/S educațională locală. Aceștia beneficiază de serviciile unor microbuze de^rrgpsport șdolăf, însă mulți continuă să folosească transportul în comun sau autovehicule prbpni\âld. membrilor .familiei, motiv pentru care investițiile în stimularea mobilității fe Jiivelș metropolitan trebuie continuate.                         -                             ;/ / /

• '■> '                            "‘y

Infrastructura educațională de la nivel local s-a îmbunătățit continuu în. ultimii âriG pe fondul investițiilor din diverse surse de finanțare, inclusiv din fonduri europene,-dar cele mai multe unități de învățământ continuă să înregistreze deficiențe majore legate de starea și eficiența energetică a clădirilor, dotarea cu mobilier, echipamente și materiale didactice a sălilor de clasă, a laboratoarelor, infrastructura sportivă deficitară etc.

Investițiile viitoare în infrastructura educațională trebuie să țină însă cont de perspectivele demografice pesimiste și de peformanțele educaționale înregistrate până în prezent, dar și de creșterea numărului și a calității unităților de învățământ private, elemente care vor conduce la închiderea sau restructurarea unor unităti de învățământ de la nivel local.

»                                       J

în municipiul Ploiești și în zona limitrofă există 75 de unități de învățământ preuniversitar, școli gimnaziale și licee.

Strategia de dezvoltare a polului de creștere Ploiești, constată următoarele referitoare la infrastructura educațională:

J

  • 1. Infrastructura educațională de la nivel local s-a îmbunătățit continuu în ultimii ani,

J                                                                                                                                                                     J                                                                                                         ’

pe fondul investițiilor din diverse surse de finanțare, inclusiv din fonduri europene.

  • 2. Rata abandonului școlar se menține sub media de la nivel regional și național, dar înregistrează încă valori ridicate în cazul învățământului profesional și al elevilor proveniți din mediul rural și din familiile de romi.

  • 3. Navetismul elevilor este ridicat - 6.700 de elevi din întreg județul Prahova, dar mai ales de pe o rază de maxim 30 km, studiază în municipiul Ploiești.

  • 4. Singura instituție de învățământ superior este Universitatea de Petrol-Gaze (cu un număr de 8.000 de studenți în 2013-2014).

  • 5. Oferta de cursuri de formare profesională continuă de la nivel local este diversificată și acoperă un număr mare de ocupații pentru persoane cu studii medii și superioare, furnizorii fiind instituții publice, ONG-uri și firme private.

Problemele principale ale infrastructurii educaționale sunt următoarele:

  • 1. Deficiențe ale infrastructurii educaționale legate de starea și eficiența energetică a clădirilor, dotarea cu mobilier, echipamente, infrastructură sportivă

  • 2. Număr scăzut de studenți pe fondul migrației acestora către alte centre universitare.

Tendința de dezvoltare a infrastructurii educaționale în perioada următoare este de scădere a numărului de elevi pe fondul perspectivei demografice pesimiste.

Pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale, Strategia de dezvoltare a municipiului Ploiești 2007-2025 prevede următoarele:

  • - Modernizarea și echiparea grădinițelor

  • - Reabilitarea clădirilor din sistemul de învățământ profesional, de maiștri, ucenici și postliceal

  • - Modernizarea și echiparea laboratoarelor și atelierelor specializate în școli și licee

  • - Reabilitarea și modernizarea facilităților sportive (săli și terenuri) în școli și licee

  • - Construirea unei săli de concert la liceul de artă

  • - Realizarea campusului preuniversitar PEGAS.

în același timp, Strategia de dezvoltare a polului de creștere Ploiești propune următoarele:

  • 1.  Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale la nivelul dotării și echipamentelor

  • 2. Dezvoltarea transportului public pentru elevii navetiști

  • 3. Dezvoltarea sistemului de educație post-liceală / vocațională

SCURT ISTORIC AL COLEGIULUI NATIONAL MIHAI VITEAZUL

Cele mai importante două colegii din Ploiești, Colegiul Național "I.L. Caragiale" și Colegiul Național “Mihai Viteazu” își au începuturile în funcționarea Gimnaziului de Băieți din Ploiești, care și-a deschis pentru prima dată porțile la 3/15 noiembrie 1864 în localul școlii Primare de Băieți Nr. 1. La început a existat o singură clasa I frecventată de 19 elevi, pentru ca după două săptămâni să se înființeze și clasa a ll-a, formată din 18 elevi, care în urma unui examen s-a considerat că au cunoștințele necesare pentru a fi declarați promovați ai clasei I. Deoarece și în Ploiești se impunea dezvoltarea învățământului prin continuitate, de la cel primar către cel secundar, faptul avea să se împlinească prin înființarea Gimnaziului, având ca director onorific pe institutorul superior M.l. Georgescu de la Școala Primară de Băieți Nr. 1, numit de Minister cu Ordinul Nr. 57946 de la 4-X-1864. După numai un an, acesta și-a dat demisia, iar director definitiv al Gimnaziului a fost numit, la 1 octombrie 1865, l.l. Romanescu.

Numele de Sfinții Petru și Pavel s-a dat gimnaziului prin Ordinul Nr. 7585 din 5 august 1866, semnat de ministrul I. Strat și capul diviziei, Gh. Bilciurescu, în urma Raportului Nr. 3 al directorului gimnaziului. Până în anul 1878, Liceul Sfinții Petru și Pavel a funcționat ca gimnaziu, din același an devenind liceu de stat.

în prima etapă, a genezei, gimnaziul a funcționat fără întrerupere timp de 14 ani, chiar și în timpul Războiului de Independență, atunci când în oraș s-au concentrat trupele rusești și ale voluntarilor bulgari. în curtea gimnaziului, într-un mare cort alb, a funcționat, în perioada aprilie-iunie 1877, capela țarului și a marelui duce Nicolae Nicolaevici. Anul școlar era împărțit în semestre, urmate fiecare de examen.

Biblioteca gimnaziului a purtat în primul an numele de Biblioteca Dimitrie N. Dimitriade -ca omagiu adus d-nei Maria Dimitriade, donatoare a 106 volume literare, didactice, latine, franceze, germane și românești din biblioteca soțului decedat.

Odată cu trecerea anilor planul de învățământ s-a îmbogățit și diversificat, ajungând în anul 1876-1877 la 23 de obiecte de studiu, concentrate în 12 catedre încadrate cu titulari, cu excepția a doi suplinitori. în anul școlar 1877-1878, făcându-se socoteala puterii didactice, se constata că gimnaziul dispunea de corp didactic definitiv și calificat.

Primul sediu propriu al Liceul de băieți „Sfinții Petru și Pavel”, astăzi Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova (sursă MuzeulVirtualPIoiești)

Până la reforma învățământului de la începutul perioadei comuniste, învățământul era structurat astfel: 4 clase primare, apoi 8 clase de liceu (deci echivalentul de azi al claselor 5-8 de școală primară, plus cei 4 ani de liceu) și, ultimul pas, facultatea (destul de inaccesibilă până în perioada interbelică).

Prima instituție publică de învățământ ploieșteană care era destinată celor care vroiau să învețe mai mult de 4 clase primare a apărut în anul 1864 și a fost Gimnaziul de băieți „Sfinții Petru și Pavel”, care avea să devină mai târziu liceu (cu toate cele 8 clase necesare). Liceul „Sf. Petru și Pavel” a funcționat mai întâi într-un imobil închiriat, iar apoi într-o clădire în care astăzi funcționează clubul sportiv.

Primul său sediu a fost inaugurat în anul 1866, fiind clădirea în care astăzi este Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova. însă clădirea cu care liceul „Petru și Pavel” s-a identificat timp de jumătate de secol a fost palatul monumental de la Bulevard, ridicat între 1895 -1898. Imobilul a fost grav afectat de bombardamentele din 1944, când aripa de sud și cea centrală au fost distruse, precum și de un incendiu ulterior, ce a mistuit amfiteatrul. în 1945, din tot palatul mai rămăsese doar aripa de nord (dinspre biserica Sf. Gheorghe), în care a continuat să funcționeze liceul de băieți „Sfinții Petru și Pavel”.

Reforma învățământului, adoptată la 3 august 1948, a marcat importante elemente în viața liceului. Principalele repere monografice care definesc istoria liceului între anii 1948-1965 sunt: Liceul Sfinții Petru și Pavel de pe Bulevardul Independenței este obligat să renunțe la edificiul său tradițional, primind în schimb Palatul Școlilor Comerciale de pe strada Oilor, unde se și mută înainte de 10 septembrie 1948. Acesta este momentul din care cele două licee de prestigiu din municipiul Ploiești încep să-și revendice același nume. Liceul care s-a mutat în fostul Palat al Școlilor Comerciale se va numi I.L. Caragiale, iar ce va rămâne în localul de pe B-dul Independenței, va primi numele de Mihai Viteazul.

Gimnaziul Sf. Petru și Pavel/Liceul Vechi va funcționa începând din anul 1898 în noul edificiu din Bulevardul Independenței, a cărui "piatră fundamentală" s-a pus în ziua de 11 iunie 1895. Construcția a durat aproape trei ani, “spre mândria tuturor ploieștenilor care

d^^feg^^Ca^^lin

d Ș / «“A

< ZA

-

. *’ "< V "


aveau acum un Liceu Nou, cel mai frumos din țară, neîntrecut nici Craiova și nici de clădirile marilor licee din capitală” (Stoica Teodorescd^


Inițial, planurile de construcție au fost ale arhitectului ploieștean Toma Socolescu, dar acestea au fost înlocuite cu cele ale lui Thoma Dobrescu, care este de fapt constructorul adevărat al clădirii (Stoica Teodorescu, idem p. 175).

Merită să fie reprodusă emoționanta descriere a clădirii Liceului Nou/Sf. Petru și Pavel, de către Stoica Teodorescu: "Nu poți trece pragul fără a nu te opri un moment cu privirea și asupra acelor doi Apostoli ai Evangheliei, orânduiți de strajă la țâțânile ușii mijlocii a intrării, în mărime naturală, și cucernic înfățișați, unul cu sabia, Pavel, altul cu cheia, Petru, așa după cum biserica i-a arătat lumii de-a lungul veacurilor, spre știință și venerație. Sunt patronii școalei, sub egida lor apostolicească și de sfințenie, și-a depănat școala rostul ei de până acum. Cine a intrat și va intra și de acum înainte în cuprinsul școalei, să înțeleagă că intră într-un lăcaș unde s-a propovăduit și se va propovădui cuvântul adevărului și al învățăturii, spre luminarea și a minții și a cugetului celor ce râvnesc cu adevărat a cunoaște și a merge pe căile bune și cinstite ale vieții. Nu se putea crede o emblemă patronimică mai sugestivă decât a acestor doi Sfinți Apostoli pentru liceul nostru. Dumnezeu să binecuvânteze pe cei cari, găsind-o, au dăruit-o școalei noastre. Dar tot înainte de a păși înăuntru, fără de vrere, aruncând ochii mai sus, vezi cea de-a doua parte a frontonului, care susținând frontispiciul, este prevăzut cu patru stâlpi în stil corintic, mai mult decât frumoși, iar printre ei se văd cele 3 ferestre ale sălii de recepție din spatele lăuntric al clădirii. în fine, frontispiciul poartă cu litere mari - de caracter latin -numele LICEUL SF-TII PETRV SI PAVEL."

Construcția liceului de la șosea a fost grav afectată de bombardamentele din 1944, când aripa de sud și cea centrală au fost distruse. Mai târziu, un incendiu puternic a mistuit amfiteatrul. Ca urmare, în anul 1945, din tot palatul mai rămăsese doar aripa de nord (dinspre biserica Sf. Gheorghe), în care a continuat să funcționeze liceul de băieți „Sfinții Petru și Pavel” și care face obiectul prezentului studiu.

în anul 1948, fostul „Petru și Pavel” a fost mutat cu acte în regulă în clădirea de pe Oilor, iar în ceea ce mai rămăsese din localul de pe bulevard a fost transferată urmașa școlii comerciale, cea pentru care fusese construit localul de pe Oilor (școala aceasta, din cauza transformărilor socialiste, oricum nu mai avea aceeași importanță ca în perioada interbelică).

După doi ani, școala de economie a părăsit localul de la bulevard, iar până în 1959 aici a funcționat Școala medie tehnică de petrol (precursor al Liceului de chimie și al UPG-ului), timp în care s-a construit aripa centrală (cea care există și astăzi). S-a pus atunci atunci problema ca fostul liceul de băieți să se mute pe bulevard, numai că s-a opus conducerea, care a preferat să rămână în palatul de pe Calea Oilor. Cine să se mute în clădirea goală? Liceul nr 2, care părăsise de câțiva ani palatul de pe Oilor.

Clădirea de pe Bulevardul Independenței, în mare parte distrusă de bombardamentele americane din 1944, a fost refăcută, căpătând o fațadă în stil modernist - socialist.

Numele liceului „Sfinții Petru și Pavel” a fost retras de autoritățile comuniste în 1948. A fost o mare dramă pentru profesori, elevi și absolvenți. Dar același lucru se petrecuse cu toate școlile din țară. Liceul a devenit Școala Medie nr. 1, după model sovietic, cu clase puține, cu planuri de învățământ sărăcite și cu sediul mutat în clădirea impunătoare a Palatului Școalelor Comerciale proiectată de Toma T. Socolescu, unde funcționează și astăzi. Școala Medie nr. 1 a devenit în 1952 Școala Medie „Ion Luca Caragiale” (SMILC) și mult mai târziu și-a recăpătat titulatura de liceu.

în ultimii 23 de ani, o serie de personalități, în special foști absolvenți și membrii ai Parlamentului României, s-au angajat într-o campanie pentru reluarea denumirii de „Sfinții Petru și Pavel", până în prezent fără succes. Cei care au urmat cursurile liceului Mihai Viteazul preferă însă acestă denumire.

Tot în anii '90 a existat o inițiativă de refacerea fațadelor corpurilor distruse de bombardamentele din anul 1944 după fotografii de epocă, dar s-a considerat că nu există suficiente argumente și elemente conservate pentru aceasta.

2.2. Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor

Colegiul Național Mihai Viteazul din Ploiești funcționează în clădirea refăcută a fostului Palat de la Șosea. Din clădirea bombardată în anul 1944 se mai păstrează numai aripa de nord, cea care face obiectul prezentului proiect.

Construcția Colegiului Național Mihai Viteazu se află în Municipiul Ploiești, Jud. Prahova, B-dul Independeței nr. 8. Colegiul este compus din 3 corpuri alipite cu rosturi seismice, având o dispunere în formă de U. Clădirea a fost construită între anii 1895-1898. Corpul C, aripa de nord a Colegiului Național Mihai Viteazu, singura păstrată din construcția inițială, este monument istoric și este înscris în lista Monumentelor istorice ale Județului Prahova, cu codul PH-ll-m-B-16271.

Edificiul a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenții cauzate, pe de o parte necesităților de adaptare la cerințele funcționale, și pe de altă parte, de remedierea degradărilor apărute în urma cutremurului din 1977 și necesitatea consolidării construcției.

Ultimele intervenții au fost realizate la începutul anilor 2000, pe baza unui proiect elaborat în anul 1998 de Consproiect S.A. Ploiești. Atât elaborarea proiectului, cât și execuția lucrărilor de consolidare și reabilitare, au fost finanțate prin Programul Băncii Mondiale de reabilitare a infrastructurii școlare. Proiectul pentru consolidarea colegiului a fost eolaborat pe baza Certificatului de Urbanism nr. 1879 din 31 august 1998.

în proiectul susmenționat au fost prevăzute următoarele lucrări de consolidare:

  • -  Introducerea unor pereți din beton armat

  • -  Cămășuirea pereților longitudinali și transversali cu beton

  • -   Injectarea cu mortar a fisurilor existente în zidărie

  • -  Refacerea finisajelor interioare și exterioare.

6 STAREA DE CONSERVARE - CAUZELE DEGRADĂRILOR

Z;

Structura de rezistență existentă a celor trei corpuri separate structural prin rosturi -seismice este ■ realizată din;perețijDenmețr^

plină presată, dintre care unii sunt consolidați cu pereți din beton armat de15-25cm și parțial cu cadre din beton armat, cu planșee din beton armat și șarpantă; din lemn de rășinoase cu învelitoare din tablă.

Infrastructura este alcătuită din fundații continue sub pereți realizate din beton simplu și beton simplu consolidate cu beton armat.

Date caracteristice ale construcției

9

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul este formată din 3 corpuri de clădire, situate pe o parcelă cu suprafața de 12.541 mp. Dintre cele trei corpuri, numai corpul C, aripa de nord, face obiectul acestui proiect. Datele caracteristice pentru acest corp sunt următoarele:

  • - Regim de înălțime corp C:

    S + P + E1 +Pod Sc = 929,42 mp Sd = 2810,72 mp


  • - Suprafața construită corp C:

  • - Suprafața desfășurată corp C

Corpul C3 are dimensiunile generale în plan de 22,65m x 69,72m.


în urma examinării vizuale a corpului C3, aripa nord, a Colegiului Mihai Viteazul, se constată o stare bună a structurii acestuia, dar sunt vizibile degradări semnificative la nivelul finisajelor exterioare și interioare ale pereților și unele fisuri în planul pereților.

Pereți Corpului C3 sunt realizați din zidărie de cărămidă plină presată, cu grosimile de 85cm la exterior și de 80cm și 90cm la interior, consolidați cu cămășuieli din beton armat de 15-25 cm grosime. Se constată doar degradări locale la nivelul finisajului.

Trebuie subliniată lipsa fisurilor și a degradărilor care apar ca urmare a solicitărilor seismice: fisuri înclinate în X, fisuri orizontale de forfecare la baza pereților, striviri

ale zidăriei la capetele pereților, fisuri/crăpături verticale la legăturile între pereții perpendiculari.


Planșeele corpului C sunt realizate din beton armat de 20cm. Zona cu lift are planșeul casetat. S-au constat doar degradări locale la nivelul finisajului, în special la planșeul de peste etajul 1, datorate infiltrațiilor de apă din acoperiș.

Acoperișul aripii nord este de tip șarpantă "în două ape", iar învelitoarea este de realizată din tablă zincată. O dată cu ultimele lucrări de renovare a fost realizat un strat de termoizolație și unul ele hidroizolație la nivelul planșeului de peste etajul 1, dar se constată o oarecare degradare^a elementelor structurale ale șarpantei datorită absentai straturilor de hidroizolație~șb termoizolație la nivelul acoperișului, permițând astfel infiltrarea— apelor meteoritice. în plus s-a constatat că nu există centură de beton armat la partea superioară a zidurilor pe care să fie poziționată șarpanta.

Fațadele Colegiului Național Mihai Viteazul din municipiul Ploiești - sunt tratate în stilul clasicist cu elemente neoromânești, precursor al stilului neoromânesc, specific edificiilor publice din perioada sfârșitului de secol XIX.

Tratarea a fațadelor, atât a celei spre stradă, cât și a celei spre curte și a celei laterale, este marcată de profile orizontale puternice în zona planșeului peste parter ce se intersectează cu registrele verticale formate prin unirea ferestrelor cu ancadramente subțiri, terminate cu arce plate din cărămidă la partea superioară a ferestrelor de la etaj. Al doilea și al treilea registru orizontal, din cărămidă așezată pe colț, se găsesc la nivelul șprosurilor orizontale al ferestrelor de la etaj și la nivelul cornișei. Un alt registru orizontal puternic este cel al soclului placat cu piatră de Albești, cu profile puternice.

Tratarea zonei de colț a clădirii este mult mai complexă. Câmpul fațadelor este realizat cu bosaje cu nuturi accentuate, iar ferestrele nu mai sunt unite cu ancadramente subțiri. Ferestrele de la parter sunt apărate cu un profil orizontal puternic, sprijinit pe consolete, în timp ce ferestrele de la etaj sunt terminate cu arce în plin cintru din cărămidă, prevăzute cu câte cheie bogat decorată în cintru. Parapetul ferestrelor este decorat cu pilaștri și rame cu motive geometrice. între ferestrele de la etaj se găsesc medalioane din stuc cu decorații florale iar registrul streașinilor este accentuat de căpriorii și elememntele de saceac sculptate.

Fațadele corpului C sunt tencuite cu mortar de var și erau zugrăvite în culori de apă. Peste acest finisaj, în urmă cu cca. 10 ani, a fost aplicat finisajul tip strop cu un material pe bază de ciment care alterează aspectul plastic al monumentului și formează un strat impermeabil la vapori. Ca urmare, zone extinse de tencuială de pe fațade s-au desprins și au căzut sau sunt în pericol de a se prăbuși.

în documentația elaborată de Consproiect S.A., pentru refacerea fațadelor era prevăzută recuperarea elementelor de stucatură deteriorate, curățarea și remontarea acestora, cu revenirea la policromia originală, stabilită pe baza unor analize de laborator. Elementele lipsă trebuia reconstituite după modelul celor păstrate, iar tencuielile trebuiau refăcute din mortar cu nisip fin și var nehidratat.

Probabil că lucrările descrise mai sus s-au executat numai parțial, astfel încât la această dată starea de degradare a finisajelor fațadelor este mare, fiind necesare intervenții de urgență.




La data elaborării documentației pentru reabilitarea infrastructurii școlare din fondurile Băncii Mondiale, tâmplăriile exterioare la corpul C3, aripa de nord a colegiului, erau din lemn de stejar, duble, cu deschidere interioară/exterioară, cu forme semicirculare și curbate la partea de sus, după forma golurilor. Ferestrele erau neetanșe, încărcate cu

straturi succesive de vopsea și chituri, iar pe coridoare lipseau cercevelele interioare. Având în vedere caracterul de monument istoric al aripii de nord a colegiului, s-au' păstrat tocurile .ș£. cercevelele exterioare care s-au. curățat, reparat, și...revopsit. Cercevelele —interioare au fost înfocuite și completate cu altele noi realizate din lemn stratificatcu'g&am termorezistent, cu deschidere interioară, păstrând forma originală. Cercevelele exterioare, cu deschidere exterioară, au fost reparate, a fost revizuită feroneria șipsă și deteriorată, iar vopsitoria a fost refăcută după după cromatica originară. Ușile exterioare de acces au fost păstrate și revizuite.

Spațiile interioare ale Colegiul Național Mihai Viteazul nu mai păstrează decât în foarte mică parte. Pardoselile din mozaic turnat au fost înlocuite cu pardoseli din gresie porțelanată lucioasă ce prezintă pericol de alunecare, lambriurile din lemn de pe coridoare au fost înlocuite cu placaje ceramice de exterior ce imită placajele din piatră, pardoselile din parchet din lemn masiv au fost înlocuite cu parchet laminat, etc. Tâmplăria interioară s-a păstrat, fiind revizuită la ultimele lucrări executate în anii 2001 - 2003.

  • 3.1. Particularitățile amplasamentului

3.1.1. Descrierea amplasamentului

Colegiul Național Mihai Viteazul este situat în intravilanul municipiului Ploiești. Conform P.U.G. și R.L.U., în zonă este prevăzută interdicție temporară de construire până la elaborare P.U.Z./P.U.D. și protecție arhitecturală.

Folosința actuală a terenului este curți - construcții, iar destinația zonei stabilită prin planurile urbanistice actuale este zonă de instituții publice, servicii și funcțiuni de interes general cu funțiuni complexe - cu regim mixt de înălțime, instituții publice aferente zonelor de locuit și funcțiuni complementare - activități productive nepoluante, căi de circulație pietonală, spații verzi, scuaruri.

Parcela de teren pe care este situat Colegiul Național Mihai Viteazul are suprafața de 12541 mp, suprafața acesteia fiind relativ plană, fără denivelări sau accidente vizibile.

3.1.2. Relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

Colegiul Național Mihai Viteazul este situat în zona centrală a municipiului Ploiești, pe Bulevardul Independertței-nr. 8,-județul-PrahoVa, pe bulevardul ce leagă Gara de Sud de centrul orașului, și are următoarele vecinătăți:

la nord: la est:

Biserica Sfântul Gheorghe Vechi B-dul Independenței

la sud:

imobil B-dl. Independenței nr. 10 - Serviciul Public de Evidență a

Persoanelor

la vest:

imobile de pe str. Maramureș și str. Cerceluș.

3.1.3. Datele seismice și climaterice

Conform hărților de zonare seismică din P100-1/2013 aprobat de M.T.C.T., amplasamentul obiectivului îi corespunde o accelerație de vârf a terenului pentru proiectarea construcțiilor la starea limită ultimă, corespunzătoare unui interval mediu de recurență (IMR) 225 ani; ag=0.35g.

//n o


Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns pentru zon^âmplâsamentului considerat este de Tc=1,60sec, TB=0,32sec și TD=2,00sec *......""""                     -


Figura 32 Zonarea teritoriului României în termeni dc perioada de control (colț), Tc a spectrului de răspuns

Tabelul 3.1 Perioadele de control (colț) T&, Tc. To ale spectrului de răspuns pentru componentele orizontale ale mișcării seismice

Tc

0,70$

1,00$

1,60$

tb

0,14$

0,20$

0,32$

To

3,00$

3,00$

2,00$

Factorul de comportare (reducere) q=2,0 pentru pereții structurali din zidărie, conform

P100-3/2008 și conform alineatului 8.3.4.4 din P100-1/2013.

Clasa de importanță și de expunere la cutremur a construcției conform P100-1/2013 este clasa II, cu valoarea factorului de importanță pentru acțiunea seismică de y,=1 .20

ii


Clădiri care prezintă un pericol major pentru siguranța publică în cazul prăbușirii sau avarierii grave, cum sunt:

  • (a)   Spitale și alte clădiri din sistemul de sănătate, altele decât cele din clasa I. cu o capacitate de peste 100 persoane în aria totala expusă

  • (b)   Școli, licee, universități sau alte clădiri din sistemul de educație, cu o capacitate de peste 250 persoane în aria totală expusă

  • (c)    Aziluri de bătrâni, creșe, grădinițe sau alte spații similare de îngrijire a persoanelor

  • (d)   Clădiri multietajate de locuit, de birouri și/sau cu funcțiuni comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane în aria totală expusă

  • (e)   Săli de conferințe, spectacole sau expoziții, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă, tribune de stadioane sau săli de sport

Conform hărții de zonare a valorii caracteristice a încărcării de zăpadă pe sol din Codul de proiectare CR-1-1-3/2012 "Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor", pentru Municipiul Ploiești, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la nivelul solului Ș(0,k) = 2,0 kN/m2 pentru IMR > 50 ani.

Din punct de vedere al solicitărilor din vânt și conform Codului de proiectare CR 1-1-4/2012 "Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor", amplasamentul corespunde presiunii de referință pVânt > 0,40 kN/m2, cu intervalul mediu de recurență de 50 ani.

Din punct de vedere climatic, perimetrul studiat se încadrează într-o zonă temperat-continentală, caracterizată prin temperaturii medii anuale de10,5°C, iar cantitatea de precipitații este de 600mm.

Adâncimea la îngheț este de 0,80m-0,90m, conform STAS 6054-89.

Din punct de vedere al nivelurilor calitative de performanță, construcția se încadrează la exigențele esențiale de verificare A1, conform clasificării cuprinse în “Regulamentul de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor”, aprobat cu HG 925/20.11.1995.                ------------------------- r ;

3.1.4. Studii de teren

Având în vedere că prin proiectul de față nu sunt prevăzute lucrări de consolidare, ci numai lucrări de restaurare a fațadelor și de înlocuire a tâmplăriei exterioare, nu au fost elaborate studii de teren.

Studii de specialitate necesare

Pentru Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei exterioare la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul, aripa de nord, din municipiul Ploiești s-a considerat că nu sunt necesare alte studii de specialitate legate de teren și natura terenului în afara studiului geotehnic susmenționat.

A fost însă necesară elaborarea unui studiu istoric și a unui studiu de coponente artistice pentru susținerea soluției de restaurare a fațadelor construcției și pentru restaurarea elementelor decorative.

Studiul istoric prezintă istoricul Colegiului Național Mihai Viteazul ca și instituție de învățământ și a aripii de nord a acestuia. Pe baza analizării datelor istorice și calităților arhitecturale ale obiectivului, s-au stabilit elementele care trebuie să stea la baza unei intervenții documentate. Acestea sunt următoarele:

»

  • -  Valoarea de vechime - autenticitate

  • -  Valoarea memorial - simbolică

  • -  Valoarea arhitecturală

  • -  Valoarea de raritate - unicitate

în Studiul de componente artistice au fost descrise imaginea arhitecturală a obiectivului, precum și elementele decorative existente, s-au analizat materialele de finisaj, starea lor de conservare și tipurile de degradări existente și s-au recomandat soluții de intervenție pentru restaurarea componentelor artistice.

3.1.5. Situația utilităților tehnico - edilitare existente

Având în vedere caracterul intervenției asupra monumentului, nu sunt necesare utilități tehnico - edilitare.

3.1.6. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția

încă din cele mai vechi timpuri omenirea a încercat să stabilească o cauzalitate a fenomenelor ce se petrec în lumea înconjurătoare, să găsească soluții și răspunsuri la acțiunea factorilor naturali.

1

în antichitatea romană sau greacă totul era pus pe seama zeilor, iar tot ce nu putea fi explicat era considerat a proveni de la zei și a fi un hazard. în zilele noastre cauzalitatea fenomenelor nu mai este considerată un parametru de referință în definirea hazardatelor, iar accentul s-a mutat pe incertitudinea momentului de apariție, a modulatfle mapîf£ștârfe<

a unui fenomen.



Plecând -de la o abordare istorică,- care deduce succesiuni de evenimeî^p^ââ’sț^lâ'>• baza edificării formei actuale a suprafeței terestre, se conturează în preze^p^g^^ire funcțională, care cuantifică procesele contemporane și comportamentul substratului și transpune înțelegerea proceselor în analize detaliate, cu aplicabilitate practică în folosul populației.

CLASIFICAREA RISCURILOR

Există mai multe clasificări ale riscurilor, și anume:

Riscuri naturale (hazardele naturale):

  • •  riscuri climatice - furtuni, tornade, secetă, inundații, îngheț, avalanșe, cutremure și erupții vulcanice;

  • •  riscuri geomorfologice - alunecări de teren, tasări de teren, prăbușiri de teren;

  • •  riscuri cosmice - căderi de obiecte din atmosferă (cosmos), asteroizi, comete;

  • •  riscuri biologice - epidemii, epizootii, Izoonoze;

- Riscuri tehnologice și industriale (hazarde antropice):

  • •  accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale;

  • •  accidente nucleare, chimice și biologice;

  • •  accidente majore pe căile de comunicații;

  • •  incendii de mari proporții;

  • •  eșuarea sau scufundarea unor nave;

  • •  eșecul utilităților publice;

  • •  avarii la construcții hidrotehnice;

  • •  accidente în subteran;

  • •  prăbușiri ale unor construcții, instalații sau amenajări.

Pe lângă acestea mai pot exista și:

Riscuri de securitate fizică;

Riscuri politice;

Riscuri financiare și economice;

Riscuri informatice.

Riscurile se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie după cauză (naturale sau antropice). Acestea produc pagube mai mici sau mai mari, în funcție de amplitudinea acestora și de factorii favorizanți în locul sau regiunea în care se manifestă, uneori îmbrăcând un aspect catastrofal.

Progresul tehnic rapid și multilateral, specific societății umane contemporane, dezvoltarea susținută a industriilor și a altor activități economice, au adus omenirii avantaje uriașe, realizări dintre cele mai impresionante, dar au generat și pericole dintre cele mai serioase, cum este cazul poluării și al altor forme de degradare a mediului înconjurător, a însuși

echilibrului natural al planetei. Ca urmare a acțiunilor omului, uneori .necontrolate și nechibzuite, alteori firești, impuse de necesitatea dezvoltării economice și sociale, planeta noastră a cunoscut, în anumite regiuni sau zone, o degradare accentuată, în unele cazuri iremediabilă. .......... "    •   .

Riscurile pot fi:

  • a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. în această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbușirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile și epizootiile;

  • b) evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de accidente. în această categorie sunt cuprinse: accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avarii la construțiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă și exploziile, accidentele majore la utilaje și instalații tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidente majore și avarii mari la rețelele de instalații și telecomunicații.

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), riscurile pot crea dezastre (similar catastrofe) care pot întrerupe funcționarea unei societăți, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu pot fi refăcute prin resursele acesteia.

O altă formă de a defini riscul este formula următoare:

Riscurile = Vulnerabilități + Hazard

Termenii formulei au următoarele semnificații:

J

  • -  Vulnerabilități = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educație, creșterea populației, fragilitatea economiei, sărăcie, structuri de urgență birocratice etc.

  • -  Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viața, proprietățile și activitatea umană, a cărui extindere poate duce la dezastre;

Hazardele pot fi:

  • -  geologice (cutremure, erupții vulcanice, alunecări de teren);

  • -  climatice (cicloane, inundații, secetă);

  • -  de mediu (poluarea mediului, epizootii, deșertificare, defrișare păduri),

  • -  epidemii și accidente industriale;

  • -   războiul (inclusiv terorismul).

Conform acestei terminologii, se mai definesc:

  • -  criza = situație internă sau externă a cărei evoluție poate genera o amenințare asupra valorilor, intereselor și scopurilor prioritare ale părților implicate (separat sau împreună);

  • -  accident = întâmplare neprevăzută venită pe neașteptate, curmând o situație normală, având drept cauză activitatea umană;

- accident complementar = accident care are loc pe timpul sau după desfășurarea unui dezastru natural, datorat acestuia.

EVALUAREA RISCURILOR

Evaluarea riscurilor este un proces de aplicare a unor metodologii de evaluare a riscurilor așa cum au fost definite, probabilitatea, frecvența de manifestare a unui risc și expunerea oamenilor dar și a bunurilor lor la acțiunea acestuia, ca și consecințele expunerii respective.

Există trei pași în evaluarea riscului: identificarea riscului, analiza și evaluarea vulnerabilității.

J

Pentru identificarea riscului trebuie mai întâi identificate riscurile care apar, existând o serie de metodologii de identificare și evaluare a riscurilor. Fiecare dintre aceste metodologii ia în considerare parametri precum frecvența, durata, severitatea, impactul pe termen lung sau scurt, pagubele. S-a propus o matrice a riscului care ia în considerare frecvența și severitatea evenimentului, pe baza acesteia s-au stabilit patru clase de risc, dar această abordare nu ia în considerare durata și suprafața de manifestare a evenimentului, astfel încât a fost luată în considerare o altă metodă de identificare și anume sistemul valoric de evaluare.

A doua etapă, cea de analiză a riscului, estimează probabilitățile și consecințele așteptate pentru un risc identificat sau expunerile și efectele. Consecințele vor varia în funcție de magnitudinea evenimentului și de vulnerabilitatea elementelor afectate. Expunerile și efectele sunt interdependente, adică tipul factorului de stres determină efectele care vor fi evaluate ca și timpul și spațiul în care acestea vor apărea.

Analiza riscului trebuie să includă investigarea frecvenței tipurilor specifice de risc, determinarea gradului de predictibilitate a riscului, analizarea vitezei de apariție a unui risc, determinarea gradului de avertizare, estimarea duratei, identificarea consecințelor.

Scopul evaluării riscurilor îl constituie obținerea unor standarde măsurabile prin care riscul poate fi comparat cu altele, estimate similar.

Evaluarea vulnerabilității reprezintă rezultatul analizei riscului. Este totalitatea riscurilor implicate de un eveniment extrem și poate fi considerată ca și însumarea tuturor riscurilor identificate. Aceasta poate fi internă sau externă.

RISCURI (HAZARDELE) NATURALE

Sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale precum cutremurele, furtunile, inundațiile, seceta, etc. care au o influență directă asupra vieții fiecărei persoane, asupra societății și a mediului înconjurător, în ansamblu. Cunoașterea acestor fenomene permite luarea unor măsuri adecvate pentru limitarea efectelor - pierderi de vieți omenești, pagube materiale și distrugeri ale mediului - și pentru reconstrucția regiunilor afectate.

Riscurile (hazardele) naturale pot fi clasificate în funcție de diferite criterii, cum ar fi: modul de formare (geneza), durata de manifestare, arealul afectat etc.

în funcție de geneză, riscurile naturale se diferențiază în: riscuri endogene și riscuri exogene.

Riscurile ENDOGENE sunt generate de energia provenită din interiprpf/plănete^ această categorie fiind incluse erupțiile vulcanice și cutremurele.        fa#.' i ■/!

'.V/ ;,     ■ ■ 'ii ;

Riscurile EXOGENE sunt generate de factorii climatici, hidrologici, biologici «te., de unde-categoriile de: hazarde geomorfologice, hazarde climatice, hazarde hidrologice,, hazarde biologice naturale, hazarde oceanografice, hazarde biofizice și hazarde astrofîzice.

Riscurile GEOMORFOLOGICE cuprind o gamă variată de procese, cum sunt prăbușirile, tasările sau alunecările de teren, avalanșele.

Riscurile CLIMATICE cuprind o gamă variată de fenomene și procese atmosferice care pot genera pierderi de vieți omenești, mari pagube și distrugeri ale mediului înconjurător. Cele mai întâlnite manifestări tip risc sunt furtunile care definesc o stare de instabilitate a atmosferei ce se desfășoară sub forma unor perturbații câteodată foarte violente.

Riscurile HIDROGRAFICE cuprind fenomenele generate de valurile de vânt sau de cutremure (tsunami), de banchiza de gheață și deplasarea aisbergurilor. Valurile puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigație și au un impact însemnat asupra coastelor. în furtună valurile se deplasează în diferite direcții, cauzând pericole pentru vasele din larg. în unele situații este realizat un spectru de interacțiune în care se combină energia mai multor valuri, cu înălțimi de 8-10 m, a căror rezultantă este periculoasă pentru ambarcațiuni și pentru platformele petroliere marine (cele din Marea Nordului).

Inundațiile au o largă răspândire pe Terra, acestea produc mari pagube materiale și pierderi de vieți omenești. Sunt procese de scurgere și revărsare a apei din albiile râurilor în lunci, unde ocupă suprafețe întinse, utilizate de om pentru agricultură, habitat, căi de comunicație, etc. Producerea inundațiilor este datorată pătrunderii în albii a unor cantități mari de apă provenită din ploi, din topirea bruscă a zăpezii și a ghețarilor montani, precum și din pânzele subterane de apă. Despăduririle favorizează scurgerea rapidă a apei pe versanți și producerea unor inundații puternice. în țara noastră, în ultimii ani, inundațiile au afectat aproape toate județele țării. O mare parte din pagubele înregistrate a fost datorată extinderii necontrolate a localităților în luncile râurilor și despăduririlor excesive.

Riscurile BIOLOGICE NATURALE: - sunt reprezentate de epidemii, invazii ale insectelor, boli ale plantelor, contaminările infecțioase. Pe lângă pagubele produse în agricultură, influențează negativ asupra degradării mediului natural.

Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăviri în masă ale populației, datorită unor agenți patogeni cum sunt virușii, rickettsioze, bacteriile, fungii și protozoarele. Epidemiile de mari proporții poartă denumirea de pandemii și au generat milioane de victime, mai ales în Evul Mediu (ciuma bubonică, în Europa). Acesta sunt favorizate de sărăcie, lipsa de igienă, infestarea apei, aglomerarea gunoaielor menajere, înmulțirea șobolanilor. Dezastrele naturale, cum sunt inundațiile sau cutremurele mari, sunt însoțite de pericolul declanșării unor epidemii.

Epizootiile și zoonozele reprezintă răspândirea în masă, în rândul animalelor a unor boli infecto-contagioase, unele dintre ele putând fi transmise și la oameni prin contactul direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminate.

Riscul de INCENDIU sunt manifestări periculoase pentru mediu și pentru activitățile umane și determină distrugeri ale recoltelor, ale unor suprafețe împădurite și ale unor construcții. Incendiile pot fi declanșate de cauze naturale cum sunt fulgerele, erupțiile vulcanice, fenomenele de autoaprindere a vegetației și de activitățile /orbului (neglijenta folosirii focului, accidente tehnologice, incendieri intenționate). în perioadele secetoase, incendiile sunt favorizate adeseori de vânturi puternice asociate cu temperaturi ridicate, care contribuie la extinderea rapidă a focului.

Definiții pentru fenomene naturale distructive, de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă naturale:

Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanții unor munți sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroameliorații sau a altor lucrări de îmbunătățiri funciare;

  • -  caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupții vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.

  • -  predictibilitate: după frecvența de apariție, extinderea fenomenului și consecințele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

  • -  factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanții dealurilor și munților, drumuri și linii de comunicații în zone muntoase, clădiri cu fundații slabe, conducte aeriene sau îngropate.

  • -  efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicație sau a cursurilor de apă, reducerea producției agricole sau forestiere; pierderi umane.

  • -  măsuri de reducere a riscului: realizarea hărților cu zone de risc, realizarea unei legislații în domeniu, asigurarea bunurilor și persoanelor.

  • -  măsuri de pregătire specifice: educarea comunității posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înștiințare și evacuare.

  • -  măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistență medicală, adăpostirea de urgență a persoanelor sinistrate.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: echipe de experții.

Cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarța terestră, datorită mișcării plăcilor tectonice, care generează o mișcare vibratoare a solului ce poate duce la victime umane și distrugeri materiale;

  • -  caracteristici generale: mișcare vibratoare generată de undele seismice care pot genera prăbușiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului și alunecări de teren.

  • -  predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung și mediu cu o mare probabilitate de reușită. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reușită redusă. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activității seismice, istoricul acesteia și observații în teren.

  • -  factori de vulnerabilitate: construirea de localități în zone cu risc seismic ridicat; clădiri cu structuri de rezistență antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuințe și populație pe suprafețe reduse; informarea redusă (în special a populației) despre cutremure.

  • -  efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice, alunecări de teren etc.); pierderi umane (procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic); sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenții chirurgicale, contaminarea apei potabile și probleme de asigurare a condițiilor sanitare minime de supraviețuire).

  • -  măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiții conform normelor de zonare seismice; informarea, pregătirea și antrenarea populației privind normele de comportament în caz de cutremur.

  • -  măsuri de pregătire specifice: înștiințarea populației, întocmirea și exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecție și intervenție.

  • -  măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor și pierderilor, căutare-salvare, asistență medicală de urgență, reabilitarea facilităților economico sociale afectate, distribuirea de ajutoare.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză, etc.).

Epidemii = răspândirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la oameni;

  • -  cauza fenomenului: condiții sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei și alimentelor etc.

  • -  caracteristici generale; posibilitate ridicată de răspândire, existența unor dezechilibre economice și sociale, lipsa personalului specializat, etc.

  • -  predictibilitatea: studiile și rapoartele epidemiologice pot crește capacitatea de diagnoză și prognoză, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubație, etc.

  • -  factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriție deficitară, apă potabilă de slabă calitate etc.

  • -  efecte: bolnavi și morți, pierderi economice, panică etc.

  • -  măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluției factorului de risc medical de urgență, elaborarea unui plan de protecție cu alocarea resurselor necesare.

  • -  măsuri de pregătire specifice: verificare și confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluției cazurilor, etc.

  • -  măsuri post-dezastru: existența unui serviciu medical de urgență, ajutor medical.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică, evaluarea periodică a eficienței serviciului medical de urgență.

Epizootii = răspândirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la animale;

  • -  caracteristici generale: se datorează unei combinații de mai mulți factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei și migrarea animalelor.

  • -  predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.

  • -  factori de vulnerabilitate: numărul mare și variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.

  • -  efecte: îmbolnăvirea în proporții de masă la nivelul comunității, foametea etc.

*,*ț

  • -  măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan național de .apărare,:progirarwe

de pregătire a responsabililor guvernamentali și a fermierilor, ețC. 'y <           ).

  • -  instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testiăr^ a dhcid^nțe^i-

severității infecției.                                                                           '

Țara noastră are, după cum s-a putut observa în decursul ultimilor ani, o istoW^bogată în calamități naturale și evenimente catastrofale cauzate de activitatea umana". Cauzele primelor fenomene, cele de origine naturală, trebuie căutate în structura geo-morfologică a teritoriului țării noastre. Sunt bine cunoscute în acest sens punctele vulnerabile date de caracteristicile pământului, la cutremure, alunecări de teren și inundații.

Zona geografică în care este amplasată țara noastră este caracterizată, în ultima perioadă, de un proces de modificări ale unor caracteristici geo-climatice, care au condus la manifestarea unor factori de risc care au evoluat spre dezastre. S-a constatat că, în ultimii ani, aceste fenomene și-au schimbat structura probabilistică și intensitatea în raport cu același tip de fenomene înregistrate cu două decenii în urmă, cauza fiind defrișările masive ale pădurilor, reducerea suprafețelor de spații verzi și poluarea accentuată.

Efectele dăunătoare pe care aceste fenomene le au asupra populației, mediului înconjurător și bunurilor materiale fac necesară cunoașterea acestor fenomene și a modului în care putem preveni sau ne putem apăra în caz de necesitate.

Nu există nici o rațiune pentru a crede că frecvența și mărimea dezastrelor naturale (endogene) este pe cale să scadă în viitorul apropiat, toate zonele virtual-locuite sau nu, fiind zone de risc. Din analiza bazei de date, se poate trage concluzia că magnitudinea și frecvența dezastrelor naturale va crește pe fondul schimbării climatice globale.

Fenomenele care fac să crească vulnerabilitatea societății față de dezastrele naturale sunt: creșterea populației, urbanizarea excesivă, degradarea mediului, lipsa de structuri locale specializate în managementul dezastrelor, sărăcia, economii instabile și dezvoltate haotic.

Fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieți omenești, pagube materiale și degradarea mediului ambiant;

Inundații = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mișcare, care prin mărimea și durata sa provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează buna desfășurare a activităților social-economice din zona afectată.

  • -  caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălțimea viiturii, durata și frecventa acesteia.

J

  • -  predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu și scurt, în funcție de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii și al cursurilor de apă.

  • -  factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a populației, capacitate redusă de absorbție a solului, clădiri și fundații cu capacitate de rezistență slabă, stocuri de alimente neprotejate.

  • -  efecte: distrugeri materiale, pierderi umane și contaminarea surselor de apă.

  • -  măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare și amenajare a digurilor.

  • -  măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecție și alaritiare' ’ educarăă >i

participarea comunității, planificarea executării lucrărilor de apărare.             ;;

  • -  măsuri post-dezastru:- evaluarea efectelor dezastrului, căutare-salvare, asistență

medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă și alimente, purificarea apei și adăpostire temporară.                                                       ■

  • -  instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

RISCURI (HAZARDE) ANTROPICE Șl TEHNOLOGICE:

RISCURILE ANTROPICE: Riscurile antropice sunt fenomene de interacțiune între om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existenței umane în particular. Aceste fenomene sunt legate de intervenția omului în natură, cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu: activități agricole, miniere, industriale, de construcții, de transport, amenajarea spațiului. Ele sunt și consecința conflictelor militare, mai ales a conflagrațiilor, cum au fost cele două războaie mondiale din secolul al XX-lea.

în unele cazuri, cauzele antropogene se întrepătrund cu cele naturale, ca în cazul deșertificării, inundațiilor, etc.

Afectarea sau, în unele cazuri, distrugerea mediului determină o creștere a vulnerabilității umane, respectiv pericole potențiale care pot periclita sănătatea și, uneori, chiar viața, la care se adaugă pagubele materiale.

După durata și gradul de afectare a mediului, hazardele se ierarhizează în:

  • -  episodice (emisii de poluanți, care poți fi remediați relativ ușor);

  • -  accidentale (sunt riscuri care produc dereglări în desfășurarea unui proces natural sau antropic și care se pot remedia într-un interval de timp scurt);

  • -  ruptură (produc întreruperea activităților prin distrugerea mecanismului de funcționare și care necesită timp și resurse financiare mari);

  • -  catastrofale (produc schimbări radicale în structura unui ecosistem, sau care pot conduce la dispariția unei structuri, și deci, care presupune reconstrucția pe principii diferite față de cele inițiale pentru a rezista la alte hazarde catastrofale, cu cheltuieli imense).

în funcție de activitatea care le-a declanșat, riscurile antropice se pot structura în tehnologice și sociale.

RISCURILE TEHNOLOGICE:

RISCURILE INDUSTRIALE - Această categorie include o gamă largă de accidente, declanșate de om cu sau fără voia sa, legate de activitățile industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substanțe toxice, poluarea accidentală, etc. Asemenea riscuri sunt mai frecvente în industriile: chimică și metalurgică, mai ales în prima, datorită emisiilor de substanțe nocive în procesul de producție și cantităților mari de deșeuri care afectează mediul. Optimizarea mediului, protecția si conservarea lui poate fi făcută numai după identificarea surselor de poluare, a cauzelor si posibilităților de eliminare a acestora.

Amplasarea obiectivelor industriale sau economice în văi adânci și depresiuni, în care se manifestă frecvent fenomene meteorologice cum sunt calmul atmosferic și inversiunea termică, conduce la stagnarea și cumularea poluanților și, în final, la realizarea unor concentrații periculoase.

POLUAREA MEDIULUI

  • -  cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marină, poluarea apei potabile, creșterea globale a temperaturii, distrugerea stratului de ozon.

  • -  predictibilitate: poluarea este considerată și raportată la consumul pe cap de locuitor, astfel că în țările în curs de dezvoltare ea este în creștere.

  • -  factori de vulnerabilitate: industrializarea și lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.

  • -  efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor și sistemului acvifer, distrugeri materiale, înrăutățirea stării de sănătate a populației, creșterea temperaturii etc.

  • -  măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea și protecția surselor de apă, controlul producerii de aerosol și produselor de freon, etc.

  • -  măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecție și siguranță a mediului la nivel național, includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră și aeriană a solului și apei, evoluția climei, etc.

RISCURILE SOCIALE - din această categorie putem aminti:

EȘECUL UTILITĂȚILOR PUBLICE - Riscul eșecului utilităților publice este mai mare în zonele urbane, având în vedere densitatea populației și existența mai multor sisteme de utilități publice. Eșecul (scoatere din funcțiune) sistemelor, instalațiilor și echipamentelor care poate conduce la întreruperea alimentarii cu apă, gaze naturale, energie electrică și termică pentru o zonă extinsă din cadrul localității / județului poate duce la apariția de epidemii, epizootii, contaminări sau riscuri sociale.

CONFLICTELE MILITARE sunt riscuri premeditate în timp de pace prin pregătirea arsenalului militar și, mai ales, prin testele nucleare apărute din cauza disputelor politice.

TERORISMUL - termenul terorism înseamnă acte de violență comise de opozanți ai unui stat sau regim care operează în grupuri restrânse, secrete. Teroriștii nu desfășoară o campanie pur militară, ci încearcă să tulbure viața normală a unei societăți, folosind tactici ce pun în pericol sau țintesc intenționat oameni obișnuiți. în cazuri extreme, avioane civile sau centre comerciale sunt aruncate în aer, sau ostatici nevinovați sunt uciși dacă cererile răpitorilor sunt refuzate.

CONFLICTE SOCIALE - conflictele sociale de masă, epurările etnice sunt deosebit de numeroase. Termenul “etnic” descrie adesea un grup de oameni care au sentimentul unei apartenențe comune, bazată pe istorie, obiceiuri sau mod de viață, Simțul identității definește cel mai bine grupul etnic, dar poate fi accentuat de aceeași limbă, religie, culoare a pielii sau un statut comun de clasă sau de castă. Conflictele etnice pot apărea oricând, deoarece, de-a lungul mileniilor, oamenii s-au amestecat unii cu alții.


CRIMINALITATEA Șl CONSUMUL DE DROGURI - au devenit pr< răspândire în lumea întreagă.                                                            ,

Definiții pentru evenimente-cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente datorate activității umane


ACCIDENT CHIMIC = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unersubstanțe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia;

  • -  cauza fenomenului: greșeli de exploatare a instalațiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare și transport, accidente pe căile de comunicații, etc.

  • -  predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va crește incidența acestora.

  • -  factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare și alarmare, neinstruirea populației posibil a fi afectată, necunoașterea și nerespectarea legislației în domeniu.

  • -   efecte: distrugeri ale instalațiilor și structurilor industriale, generarea unor incendii de masă, contaminarea apei, terenului și aerului, morți, răniți, etc.

  • -  măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire și intervenție la nivel local.

  • -  măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea și testarea planurilor de protecție și intervenție, etc.

  • -  măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, căutare-salvare, decontaminare zonei afectate și a personalului, măsuri de prim ajutor, etc.;

  • -  instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

ACCIDENT BIOLOGIC = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii, stocării, manipulării sau transportului acestuia;

ACCIDENT NUCLEAR = eveniment care afectează o instalație nucleară și poate provoca iradierea și contaminarea personalului acesteia, populației sau a mediului înconjurător, peste limitele admise;

ACCIDENTUL NUCLEAR MINOR (de rutină): este considerat evenimentul în care iradierea sau contaminarea populației și a mediului înconjurător depășește doza maximă admisă.

ACCIDENTUL NUCLEAR MAJOR: este considerat acel accident care reprezintă risc biologic mare, prin iradierea externă și internă a populației.

ACCIDENTUL NUCLEAR MAXIM CREDIBIL DE PROIECT: se ia în calcul la proiectarea centralei nucleare și este delimitat de expunerea rezultată din eliberarea de produse de fisiune cu o iradiere mai mare de 0,25 Sv pe întregul organism și de 1 Sv /om adult pe tiroidă.

ACCIDENT HIDROTEHNIC = funcționare defectuoasă a unei construcții hidrotehnice ce

>                                                                                                                                                                J

duce la pierderi de vieți umane și distrugeri materiale, în aval de locația acesteia;

ACCIDENTE MAJORE LA UTILAJELE TEHNOLOGICE PERICULOASE = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice, datorită neglijenței umane, ducând la numeroase victime și mari pierderi materiale;

ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE COMUNICAȚII = întreruperea temporară a circulației, care generează distrugerea acestor căi de comunicații, victime umane, animale, cât și pagube materiale;                                                  / 5

AVARII MAJORE LA REȚELELE DE INSTALAȚII Șl TELECOMUNICAȚII = distrugerea parțială a rețelelor de instalații și telecomunicații datorită acțiunii umane sau naturale;

CĂDERI DE OBIECTE COSMICE = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbușire a unor sateliți, meteoriți sau comete;

INCENDII DE MASĂ = ardere declanșată natural sau artificial, în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieți umane, animale, precum și pagube materiale.

CONCLUZII PRIVIND RISCURILE NATURALE Șl TEHNOLOGICE

Mulți autori consideră că există o interacțiune între oameni și un eveniment, riscurile fiind legate de prezenta omului intr-un anumit areal. De aceea riscul este văzut ca o pierdere potențială ce dăunează oamenilor, societății, mediului, economiei sau ca o amenințare pentru oameni și bunurile lor.

Riscul se identifică cu hazardul. Riscul reprezintă, de fapt, o categorie fenomenologică, referindu-se la obiecte și fenomene (mase de aer, biomasă), la acțiunile acestora (inundații, alunecări de teren) precum și însușirile lor.

Riscurile se caracterizează printr-o serie de atribute care le conturează dimensiunea spațio - temporală și energetică:

  • -  magnitudinea - depășirea unui anumit prag de acceptabilitate, a unei limite valorice dincolo de care pot apărea prejudicii aduse omului sau bunurilor sale duce la apariția fenomenelor extreme;

  • -  frecvența - reprezintă gradul de repetabilitate al unui eveniment de o magnitudine dată;

  • -  viteza de manifestare - este intervalul dintre primul moment al manifestării unui hazard și momentul său maxim;

  • -  temporalitatea - însușirea evenimentelor pe o linie continuă de la cele aleatoare la cele periodice.

Definirea termenilor utilizați în studiul riscurilor ajută la o mai bună înțelegere a definițiilor menționate mai sus, tratând riscurile în ordinea importanței lor.

Primul element în analiza riscului este identificarea probabilității de manifestare a unui fenomen periculos. Odată analizat riscul, se urmărește frecvența acestuia, adică măsurarea probabilității exprimată printr-un număr de manifestări ale unui eveniment într-un interval de timp dat.

Un alt termen utilizat în terminologia specifică este riscul dinamic sau rezultatul comportamentului episodic activ al unui proces, urmat de hazardul static ce relevă acțiunile umane care duc la îndeplinirea condițiilor periculoase statice.

Identificarea riscului este termenul utilizat pentru recunoașterea tuturor riscurilor posibile care ar putea să apară într-un anumit timp în arealul de interes.

Scopul identificării acestora este:

  • -  reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele riscuri;

  • -  asigurarea unei asistențe prompte șrcalificate a victimelor;

  • -  realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide și durabile.

  • -  realizarea măsurilor de prevenire și de pregătire pentru intervenție;

  • -  măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave;

  • -  măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și reabilitare.

în concluzie, se poate afirma că riscul reprezintă o stare probabilă a unui sistem definită de potențialitate de manifestare cu o magnitudine ce depășește un prag general acceptat, cu intervale de recurența estimate în timp și spațiu care nu pot fi exact determinate.

Astfel, în conformitate cu cele expuse mai sus, evaluarea vulnerabilităților se va face considerând următoarele categorii, împreună cu subcategoriile aferente:

RISCURI (HAZARDELE) NATURALE:

  • -  ploi abundente (ruperi de nori)

  • -  seceta prelungită

  • -  inundații datorate revărsării cursurilor de apă

  • -  cutremurele de pământ

  • -  alunecările de teren

  • -  avalanșele

  • -   furtuni, viscol

  • -  uragane și tornade

  • -  incendii - datorate temperaturilor crescute sau trăznetelor

  • -  zăpada abundentă

  • -  ger pe perioada mari de timp

  • -  zăporuri pe cursuri de apă (baraje de gheață la topirea zăpezilor primăvara)

RISCURI (HAZARDELE) ANTROPICE

  • -  degradarea accelerată a terenurilor

  • -   reducerea biodiversității

  • -   poluări industriale (aer, apă, sol)

  • -  hazarde legate de transporturi (rutiere / feroviare / navale / aeriene)

  • -  hazarde nucleare.

Cazurile absolut excepționale și imprevizibile nu vor fi analizate. Acestea sunt:

  • -  hazarduri naturale precum: epidemii și epizotii, căderi de meteoriți

  • -  hazardurile antropice precum terorismul, criminalitatea, războiul.

Matricea de evaluare va fi impartita in doua mari categorii: criterii de vulnerabilitate (+) si masuri de contracarare a vulnerabilității (-).

Algoritmul de calcul al vulnerabilităților presupune acordarea unei note.:-reprezentând, suma tuturor criteriilor care sporesc riscul de vulnerabilitate și scăderea'tuturor măsurilor de contracarare a riscului, care diminuează sau atenuează efectul hazardului.

.......-......................................

Criterii de vulnerabilitate (+) - criterii care adauqa risc:               V; :

P Predictibilitatea - Cu cât un fenomen e mai predictibil, cu atât e mai bine pentru că se pot lua măsuri de protecție împotriva lui; de exemplu, ploile sau secetele nu sunt neapărat recurente frecvent, dar sunt predictibile meteorologic.

R Recurența - Cu cât un fenomen are o perioadă recurentă mai mare, cu atât este mai periculos pentru că poate fi scăpat din vedere, iar atunci când se întâmplă, poate avea efect devastator.

IS Incidența în funcție de suprafață - Cu cât un fenomen este răspândit pe o suprafață mai mare, cu atât sunt mai periculoase; fenomenele pot avea caracter local, regional, național sau transfrontalier.

IP Incidența în funcție de zona în care are loc - mediu urban sau rural, poate determina numărul potențialelor persoane afectate.

IE Incidența economică - daune economice mici, medii, mari, foarte mari.

Criterii de contracarare a vulnerabilității (-) - criterii care scad din risc:

AD-prev    Măsuri de prevenție specifice în faza de proiectare anti-dezastru

AD-preg    Măsuri de pregătire specifice în faza de utilizare

PD          Măsuri post dezastru (faza post-utilizare) post-dezastru

Criteriile de vulnerabilitate se vor nota cu puncte de la 1 la 5, punctajul minim fiind acordat pentru situația cea mai dezavantajoasă, iar punctajul maxim , pentru situația cea mai favorabilă.

Pentru obiectivul „Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiul Național Mihai Viteazul” din Ploiești, situația este următoarea:




Tipul de hazard

- wi

(+)

Contracarare a * vulnerabilității

(->

Evaluare

p

R

*"                  as

IS

IP

AD-pTOV

AD-preg

PR

Naturale

Ploi abundente (ruperi de nori)

5

3

3

3

5

-5

-4

-5

5

Inundații datorate revărsării cursurilor de apă

5

3

4

3

5

-2

-4

-3

11

Cutremurele de pământ

1

2

4

3

4

-3

-4

-4

3

Alunecările de teren

1

1

2

3

3

-1

-1

-3

5'

Avalanșe

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Furtuni, viscol -

3-

3 ..

- 3 •

.....4

3

-1

-1

-3

10

Uragane

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Seceta prelungită

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Incendii Spontane

1

1

3

3

4

-1

-1

-4

6

înzăpezire

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

îngheț

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Polei

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Zaporuri pe cursuri de apă

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Antropice

Degradarea accelerată a terenurilor

1

1

1

3

1

-1

-1

-1

4

Reducerea biodîversitătii f

1

3

4

3

3

-1

-1

-1

11

Hazarde industriale

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde legate de transporturi

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde nucleare

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

NOTA FINALA

7,94

Nota finală reprezintă media aritmetică a punctajelor obținute.

Nota finală 7,94 obținută din analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția „Restaurare fațadă și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiul Național Mihai Viteazul” din municipiul Ploiești, arată că obiectivul nu este vulnerabil la factorii analizați.

9

  • 3.1.7. Informații privind posibilele interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord este nominalizată la poziția 298 din Lista Monumentelor Istorice, cu codul PH-ll-m-B-16271 și a fost construită la sfârșitul secolului XIX, în perioada 1895 - 1898, inițial după un proiect al arhitectului Toma Socolescu și continuat după proiectul lui Thoma Dobrescu, “care este constructorul adevărat al clădirii” (Stoica Teodorescu, idem p. 175) și se află în zona sitului urban “Centrul istoric” nominalizat la poziția 293 din Lista Monumentelor Istorice cu codul PH-II-s-B-16266.

Ca urmare, clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul are atât regimul juridic de protecție dat de aparteneța la un ansamblu nominalizat în Lista Monumentelor Istorice, cât și pe cel al unui monument istoric.

Orice intervenție se va face numai cu respectarea calității de monument istoric a obiectivului și cu păstrarea imaginii și a elementelor originare.

3.2. Regimul juridic

3.2.1. Natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv servituți, drept de preempțiune

Colegiul Național Mihai Viteazul, aripa de nord, este situat în intravilanul municipiului Ploiești și face parte din domeniul public al municipiului, conform HCL 297/2014 și Extrasului de carte funciară eliberat de O.C.P.I. Prahova ca urmare a cererii nr. 60612/08.08.2014.

Conform P.U.G. și R.L.U.în zona în care este situat colegiul, este prevăzută interdicție temporară de construire până la elaborare PUZ/PUD și protecție arhitecturală.

3.2.2. Destinația construcției existente

Construcția existentă are destinația de unitate de învățământ liceal - colegiu, destinație pentru care a fost proiectată.

3.2.3.  Includerea construcției existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii naturale protejate, precum și zonele de protecție ale acestora și în zonele construite protejate, după caz

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord este nominalizată la poziția 298 din Lista Monumentelor Istorice, cu codul PH-ll-m-B-16271 și a fost construită la sfârșitul secolului XIX, în perioada 1895 - 1898, inițial după un proiect al arhitectului Toma Socolescu și continuat după proiectul lui Thoma Dobrescu, “care este constructorul adevărat al clădirii” (Stoica Teodorescu, idem p. 175) și se află în zona sitului urban “Centrul istoric” nominalizat la poziția 293 din Lista Monumentelor Istorice cu codul PH-II-s-B-16266.

3.2.4.  Informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz

Certificatul de urbanism nr. 920 din 07. septembrie 2016 precizează următoarele: conform P.U.G. și R.L.U.în zona în care este situat colegiul, este prevăzută interdicție temporară de construire până la elaborare PUZ/PUD și protecție arhitecturală.

Conform Legii 50/1991, art. 2, alin. 4, prin exceptare de la aliniatul 2, se pot emite autorizații de construire și fără documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate pentru lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare și de conservare a clădirilor de orice fel, cu condiția menținerii aceleiași funcțiuni, a suprafeței construite la sol și a volumetriei acestora.

  • 3.3. Caracteristicile tehnice și paramentrii specifici          X. ' i

3.3.1. Categoria și clasa de importanță                               d

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii i^^Q/1995^§e stabilește ținând seama de criteriile specificate în metodologia M.LP.A.T^faprpbă.ț^cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura construcției se încadrează în categoria B de importanță deosebită.

Conform prevederilor Codului de proiectare antiseismică P100/2006 (Cap. 4.4.5 tabel 4.2) importanța și nivelul de expunere la cutremur pentru clădiri care definește 4 (patru) clase de importanță. Colegiul Național Mihai Viteazul - aripa de nord, obiectiv nominalizat ca monument istoric de valoare locală, se înscrie în clasa II de importanță.

3.3.2. Codul în Lista monumentelor

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord este nominalizată la poziția 298 din Lista Monumentelor Istorice, cu codul PH-ll-m-B-16271 se află în zona sitului urban “Centrul istoric” nominalizat la poziția 293 din Lista Monumentelor Istorice cu codul PH-ll-s-B-16266

3.3.3. An/perioade de construire

Pe locul unde se află astăzi Colegiul Național Mihai Viteazu, exista un cimitir ce aparținea parohiei bisericii Sfântul Gheorghe. în anul 1895, autoritățile au luat decizia de a muta mormintele din zona centrală a orașului. între anii 1895-1898, pe amplasamentul eliberat, a fost realizat un plalat monumental după planurile arhitectului Toma Dobrescu.

în următorii ani liceul a devenit unul dintre cele mai cunoscute din țară.

în anul 1944 liceul a fost bombardat și 60% din clădirea liceului a fost afectată. Restul clădirii a fost mistuit de un incendiu în toamna aceluiași an, singurul corp păstrat fiind aripa de nord.

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord a fost construită la sfârșitul secolului XIX, în perioada 1895 - 1898, inițial după un proiect al arhitectului Toma Socolescu și continuat după proiectul lui Thoma Dobrescu, “care este constructorul adevărat al clădirii” (Stoica Teodorescu, idem p. 175), odată cu celelelte două corpuri care au fost distruse în anul 1944 de bombnardamente și au fost refăcute în anul 1948.

3.3.4. Suprafața construită

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul este formată din 3 corpuri de clădire, situate pe o parcelă cu suprafața de 12.541 mp. Dintre cele trei corpuri, numai corpul C, aripa de nord, face obiectul acestui proiect. Suprafața construită pentru acest corp este următoarea:

  • - Suprafața construită corp C:       Sc = 929,42 mp

3.3.5. Suprafața construită desfășurată

Suprafața construită desfășurată a corpului C3, aripa de nord este:

  • - Suprafața desfășurată corp C Sd = 2810,72 mp

3.3.6. Valoarea de inventar a construcției

Obiectivul Colegiul Național Mihai Viteazul din municipiul Ploiești, Județul Prahova, nu are valoare de inventar evaluată la prețul pieței imobiliare, în evidențele contabile ale U.A.T" Ploiești fiind înregistrată o valoare totală mai mică.                                       /

în cazul de față primează, însă, atât valoarea istorică și culturală intrinsecă a imobilului înscris în Lista Monumentelor Istorice la categoria B, cât și cea socială și educativă, fiind una din cele mai importante și complet dotate din punct de vedere al funcțiunilor, unitate de învățământ preuniversitar din țară.

3.3.7. Alți parametri, în funcție de specificul și natura construcției existente

Având în vedere specificul obiectivului, se vor lua în calcul următorii parametri:

  • -  Suprafață soclu:                141,35 mp

  • -  Suprafață fațade:             1312,00 mp

  • -  Suprafață tâmplărie exterioară: 502,00 mp

  • 3.4. Analiza stării construcției, pe baza concluziilor expertizei tehnice și/sau ale auditului energetic, precum și ale studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor care beneficiază de regimul de protecție de monument istoric și al imobilelor aflate în zonele de protecție ale monumentelor istorice sau în zone construite protejate.

Toate cele trei corpuri ale Colegiului sunt situate pe o parcelă 12.541 mp.

Structura de rezistență existentă a celor trei corpuri separate structural prin rosturi seismice este realizată din pereți perimetrali exteriori și înteriori din zidărie din cărămidă plină presată, dintre care unii sunt consolidați cu pereți din beton armat de 15-25cm și parțial cu cadre din beton armat, cu planșee din beton armat și șarpantă din lemn de rășinoase cu învelitoare din tablă. Infrastructura este alcătuită din fundații continue sub pereți, realizate din beton simplu și beton simplu consolidate cu beton armat.

Datele caracteristice ale clădirii Colegiului Național Mihai Viteazul - Aripa de nord sunt următoarele:

  • - Regim de înălțime corp C: S + P + E1 +Pod

  • - Aria construită corp C:    Ac = 929,42 mp

Din punct de vedere al geometriei clădirii, se cunosc atât configurația de ansamblu a structurii, cât și dimensiunile clădirii și ale elementelor componente din documentațiile puse la dispoziție de beneficiar și din releveul situației existente. Detaliile sunt cunoscute dintr-o inspecție de teren.

Prin analizele și sondajele efectuate, s-a urmărit atât identificarea tipurilor de materiale folosite, cât și a caracteristicilor fizico-mecanice ale acestora.

Conform tabelului 4.1 din codul de proiectare seismică P100-3/2008 se apreciază nivelul de cunoaștere ca fiind KL1, adică cunoaștere limitată cu valoarea factorilor de încredere CF=1.35, fiind necesară adoptarea metodei de calcul LF-MRS (LF = metoda forțelor laterale echivalente; MRS = calcul modal cu spectre de răspuns).

în urma examinării vizuale a corpurilor C1, C2 și C3 ale Colegiului se constată o stare bună a structurii acesteia, dar sunt semnalate unele degradări ale finisajelor exterioare și interioare ale pereților, unele fisuri la pereți și unele degradări la acoperiș.

Fațadele corpului C3, sunt finisate cu tencuială din mortar de var cu grosimea e cca. 3 cm realizată peste zidăria de cărămidă.

Corpul C3 are structura pereților realizată din zidărie de cărămidă plină presată cu grosimile de 85cm la exterior și de 80cm și 90cm la interior, consolidați pe alocuri cu cămășuieli din beton armat de 15-25cm grosime. S-au constat doar degradări locale la nivelul finisajului, în special în zonele cu golurile ferestrelor, datorită realizării necorespunzătoare a etanșării tâmplăriei sau datorită lipsei ei.

Trebuie subliniată lipsa fisurilor și a degradărilor care apar ca urmare a solicitărilor seismice: fisuri înclinate în X, fisuri orizontale de forfecare la baza pereților, striviri ale zidăriei la capetele pereților, fisuri/crăpături verticale la legăturile între pereții perpendiculari.

Planșeele corpului C sunt realizate din beton armat de 20cm. Zona cu lift are planșeul casetat. S-au constat doar degradări locale la nivelul finisajului, în special la planșeul de peste etajul 1, datorate infiltrațiilor de apă din acoperiș.

Acoperișul celor patru corpuri este de tip șarpantă "în două ape" și învelitoarea este de realizată din tablă. O dată cu ultimele lucrări de renovare a fost realizat un strat de termoizolație și unul de hidroizolație la nivelul planșeului de peste etajul 1, dar se constată o oarecare degradare a elementelor structurale ale șarpantei datorită absenței straturilor de hidroizolație și termoizolație la nivelul acoperișului, permițând astfel infiltrarea apelor meteoritice. în plus s-a constatat că nu există centură la partea superioară a zidurilor, peste care este este sprijinită șarpanta.

Finisajele existente sunt realizate cu soluții obișnuite pentru acest tip de obiective: zugrăveli obișnuite și pardoseli calde și reci. Finisajele exterioare prezintă degradări, inclusiv căderi de tencuială datorită degradării sistemului de colectare a apelor pluviale de pe acoperiș.

Tâmplăria exterioară existentă este din lemn, neetanșată și ca urmare a lipsei lucrărilor periodice de întreținere se constată degradare lor, incluziv deteriorare până la pericolul de distrugere. Cu ocazia lucrărilor din perioada 2001 - 2003, tămplăria a fost dublată cu o tâmplărie din PVC, ceea ce face dificilă aerisirea încăperilor interioare.

Conform expertizei tehnice elaborate de ing. Anatolie Cazacliu se poate aprecia că structura de rezistență a Colegiului Național Mihai Viteazul- aripa de nord din municipiul Ploiești este în clasa de risc seismic III, ce cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.

3.5.


•/•■’t* /• A?

,         / x

Starea tehnică, inclusiv sistemul structural și analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurării cerințelor fundamentale aplicabile, V I potrivit legii


I g?

‘A

ii.-


\ o

Conform Legii nr. 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr^^^jȘIQȘ^mtînd calitatea în construcții, pentru obținerea unor construcții de calitate sdntijobligâtorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile:

3.5.1. Rezistență mecanică și stabilitate

Structura de rezistență a monumentului ce face obiectul prezentului proiect, a fost astfel concepută încât încărcările susceptibile a se exercita în timpul exploatării să nu determine nici unul din evenimetele următoare:

  • • Prăbușirea totală sau parțială a construcției;

  • • Apariția unor deformații de o mărime inadmisibilă;

  • • Deteriorări ale unor părți ale construcției, ale instalațiilor sau echipamentelor înglobate ca rezultat al deformării puternice a structurii de rezistență;

  • • Distrugeri determinate de evenimente accidentale, disproporționate ca mărime în raport cu cauzele primare.

Expertiza tehnică întocmită de ing. Anatolie Cazacliu descrie monumentul istoric din punct de vedere istoric și arhitectural, analizează degradările existente și cauzele apariției acestora, face descrierea lor structurală și determină încadrarea în clasele de risc seismic.

După analizarea amănunțită a construcției, expertiza constată că lucrările de restaurare ale fațadelor monumentului și înlocuirea tâmplăriei exterioare, sunt lucrări care nu afectează structura de rezistentă a construcției.

»                                              5

Pe baza expertizei tehnice va fi elaborat Proiectul Tehnic de specialitate conform căruia, calculul structurii va respecta prevederile Legii nr. 10/2013 privind calitatea în construcții cu privire la realizarea și menținerea pe întreaga durată de existență a construcției a cerințelor de rezistență și stabilitate.

Conceptul de restaurare se va axa pe ideea de a nu aduce modificări la imaginea arhitecturală a obiecivului.

3.5.2. Securitate la incendiu

Având în vedere categoria de lucrări prevăzute, de restaurare a fațadelor Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord, nu sunt necesare lucrări speciale pentru securitate la incendiu.

Lucrările de înlocuire a tâmplăriei exterioare cu o tâmplărie nouă executată din lemn stratificat cu geam termorezistent se vor face numai cu material lemnos ignifigat și biocidat.

Colegiul dispune de rețea funcțională de hidranți interiori, iar în zonă există rețea de hidranți exteriori, astfel încât există măsuri speciale de prevenire a incendiilor și sunt respectate Normativul P118/1999, Normativul P118/2 -2013 cu privire la siguranța la foc și P118/3 - 2015 cu privire la instalații de detectare, semnalizare și avertizare.

S-au respectat următorele prevederi:

  • • Legea 307-2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

  • • HGR 1739-2006 - Normativul P118/2 - 2013 cu privire la siguranța la foc;

  • • Normativul P118/3 - 2015 cu privire la instalații de detectare, semnalizare și avertizare.

3.5.3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător

în urma executării lucrărilor de Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord, din municipiul Ploiești, se vor respecta normativele în vigoare privind igiena, sănătatea oamenilor și protecția mediului.

Igiena mediului interior: NU face obiectul prezentului proiect.

Igiena aerului: Nu vor exista degajări de substanțe toxice, iar materialele de construcție și finisajele ce vor fi puse în operă nu vor fi radioactive și nu vor emite substanțe toxice sau gaze nocive.

Igiena apelor: Nu vor exista deversări de substanțe toxice în pârâul traversat, în alte ape de suprafață și / sau subterane sau în rețeaua de canalizare a orașului.

Igiena evacuării apelor uzate : NU este cazul.

Igiena evacuării gunoaielor: NU este cazul.

Se vor respecta următorele prevederi: NP 008 privind puritatea aerului.

Refacerea și protecția mediului

Prin proiect sunt prevăzute lucrări de protecție a mediului prin refacerea cadrului natural după încheierea lucrărilor de execuție.

S-au respectat următorele prevederi:

  • • Legea 137/1995 republicată privind protecția mediului;

  • • Legea 107/1996 a apelor; - OG 243/2000 privind protecția atmosferei;

  • • HGR 188/2002;

  • • Ordinul MAPPM 462/1993;

•Ordinul MAPPM 125/1996;

  • • Ordinul MAPPM 756/1997.

Pe parcursul execuției lucrărilor de reabilitare prevăzute, se vor asigura curățenia și ordinea în șantier.

După finalizarea lucrărilor de execuție, cadrul natural va fi readus la forma inițială prin îndepărtarea molozului și gunoaielor și transportarea acestora la groapa de gunoi și se vor reface spațiile verzi existente.

Prin reabilitarea propusă a obiectivului nu sunt perturbate vecinătățile și nu vor fi tăiați arbori.

Funcțiunea existentă și viitoare ale Colegiului Național Mihai Viteazul nu generează noxe sau alți factori de poluare ai mediului.                                                       /

în consecință, lucrările propuse prin proiectul „Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord", municipiul Ploiești, Județul Prahova, NU vor afecta mediul.

3.5.4. Siguranță și accesibilitate in exploatare

Din punct de vedere al siguranței în exploatare, obiectul prezentului proiect se încadrează în normele în vigoare. Parapetul ferestrelor are înălțimea mai mare decât 1,00m, conform normelor în vigoare.

Odată cu restaurarea fațadelor, inclusiv a elementelor decorative ale acestora, se va reface integritatea treptelor scărilor exterioare, completându-se ciobiturile, spărturile și elementele degradate din piatră.

Pentru îndeplinirea cerinței B (Siguranță în exploatare), s-au respectat următoarele prevederi:

  • • STAS 6131 privind dimensionarea parapeților și balustradelor;

  • • STAS 2965 privind dimensionarea scărilor și treptelor;

  • • Normativ NP 051/2012 privind măsuri pentru persoanele cu handicap locomotor;

Pe durata execuției lucrărilor e reabilitare se vor respecta măsurile de protecția muncii specifice procesului tehnologic.

  • 3.5.5. Protecția împotriva zgomotului: NU este cazul.

  • 3.5.6. Economie de energie și izolare termică

  • a) Izolarea termica și economia de energie: NU este cazul.

  • b) Izolarea hidrofugă: NU este cazul.

3.5.7. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:

  • -  reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după demolare;

  • -   durabilitatea construcțiilor;

  • -  utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

în cazul de față, principiul utilizării sustenabile a resurselor naturale este asigurat, durabilitatea în timp a construcției fiind certificată de faptul că de la data construirii au

trecut deja mai mult de 125 ani, iar materiile prime și secundare folosite^ftâtîă cdrisitruirea edificiului, cât și la reabilitarea acestuia, sunt compatibile cu mediul. V

3.6. - Actul doveditor al forței majore, după caz


-

■'?. < ’■ ■■■'.

Nu este cazul.


V\ - .

\\

V'J •

  • 4. Concluziile raportului de expertizei tehnice și, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor de diagnosticare

• Expertiza tehnică

Conform legislației în vigoare, este necesară expertizarea construcțiilor pe baza P100- 3/2013, pentru a se stabili gradul de asigurare al acestora la acțiunile exterioare și măsurile de intervenție necesare pentru asigurarea rezistenței, stabilității și durabilității structurilor. în conformitate cu prevederile normativului P100-3/2013, expertizarea construcțiilor existente are drept scop evaluarea nivelului lor de asigurare la acțiuni seismice asociate altor acțiuni semnificative și fundamentarea și propunerea măsurilor de intervenție.

»

La elaborarea expertizei monumentului a stat la bază următoarea documentație:

  • -  Planurile de arhitectură (relevee) ale structurii, realizate de proiectantul general

  • -  Codurile și normativele în domeniu, aflate în vigoare la data elaborării expertizei (P100/1 -2013, NP 112-2013 "Proiectarea fundațiilor de suprafață", AND 522-2002 "Instrucțiuni tehnice pentru stabilirea stării tehnce a unui pod")

  • -  Informațiile privind structura de rezistență obținute prin investigații și sondaje directe la fața locului

  • -  Releveul foto al situației existente

Raportul de Expertiză Tehnică, are ca scop următoarele:

  • -  Investigarea stării tehnice a obiectivului

  • -  Evaluarea nivelului de asigurare la acțiuni seismice acționând concomitent cu încărcările gravitaționale și alte acțiuni cu intensități semnificative.

  • - Acțiunile și încărcările considerate sunt cele conforme cu standardele și normativele în vigoare, corespunzătoare funcțiunilor declarate în tema de proiectare, a condițiilor și a stării efective ale clădirilor și ale amplasamentului din punct de vedere seismic și climatic.

  • -  Fundamentarea și propunerea deciziei de intervenție.

Având în vedere că lucrările de intervenție propuse nu afectează structura de rezistență a clădirii, pentru proiectul privind „Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord” din municipiul Ploiești a fost efectuată o expertiză tehnică de constatare.

4.1. Clasa de risc seismic

Evaluarea prin calcul este un procedeu calitativ prin care se verifică dacă construcția existentă satisface cerințele stărilor limită considerate la acțiunea seismică de proiectare.

Combinațiile de încărcări, modelarea structurii, respectă prevederile de proiectare din P100-1/2013, iar modelele de calcul pe acelea din normativele CR 0-2012 și P100-3/2008\ care acoperă problematica construcțiilor existente.

Conform hărților de zonare seismică din P100-1/2013 aprobat de M.T.C.T.v amplasamentul obiectivului îi corespunde o accelerație de vârf a terenului pentru proiectarea construcțiilor la starea limită ultimă, corespunzătoare unui interval mediu de recurență (IMR) 225 ani; ag=0,35g

Factorul de amplificare dinamică conform P100-1/2013 este de p0=2,5 pentru intervalul Tb și Tc.

Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns pentru zona amplasamentului considerat este de Tc=1,60sec, TB=0,32sec și TD=2,00sec.

Tabelul 3.1 Perioadele de control (colț) TB, Tc, Td ale spectrului de răspuns pentru componentele orizontale ale mișcării seismice

Tc

0,70$

1,00$

1.60$

T,

0,14$

0,20$

0,32$

T[>

3,00$

3,00$

2,00$

Factorul de comportare (reducere) q=2,0 pentru pereții structurali din zidărie, conform P100-3/2008 și conform alineatului 8.3.4.4 din P100-1/2013.

Clasa de importanță și de expunere la cutremur a construcției conform PI 00-1/2013 este clasa II, cu valoarea factorului de importanță pentru acțiunea seismică de y,=1.20

Conform hărții de zonare a valorii caracteristice a încărcării de zăpadă pe sol din Codul de proiectare CR-1-1-3/2012 "Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor", pentru Municipiul Ploiești, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la nivelul solului S(0,k) = 2,0 kN/m2 pentru IMR > 50 ani.

Din punct de vedere al solicitărilor din vânt și conform Codului de proiectare CR 1-1-4/2012 "Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor", amplasamentul corespunde presiunii de referință pvânt > 0,40 kN/m2, cu intervalul mediu de recurență de 50 ani.

Din punct de vedere climatic, perimetrul studiat se încadrează într-o zonă temperat-continentală, caracterizată prin temperaturii medii anuale de10,5°C, iar cantitatea de precipitații este de 600mm.

Adâncimea la îngheț este de 0,80m-0,90m, conform STAS 6054-89.

Din punct de vedere al nivelurilor calitative de performanță, construcția se încadrează la exigențele esențiale de verificare A1, conform clasificării cuprinse în “Regulamentul de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor”, aprobat cu HG 925/20.11.1995.

Pentru stabilirea clasei de risc seismic a fost făcută evaluarea prin calcul. Aceasta este un procedeu calitativ prin care se verifică dacă construcția existentă satisface cerințele stărilor limită considerate la acțiunea seismică de proiectare. Combinațiile de încărcări, modelarea structurii, respectă prevederile de proiectare din P100-1/2013, iar modelele de calcul pe acelea din normativele CR 0-2012 și P100-3/2008 care acoperă problematica construcțiilor existente.

Ca urmare a evaluării făcute, se poate aprecia că structura actuală a Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord din Ploiești este în clasa de risc seismic III, ce cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.

4.2. Prezentarea a minimum două soluții de intervenție

Având în vedere că prin realizarea lucrărilor de restaurare a fațadelor și de înlocuire a tâmplăriei nu va afecta structura de rezistență a construcției, nu se propun soluții de intervenție.

>

• Auditul energetic

Conform Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 451/23.07.2013, la articolul 7 se precizează următoarele:

„Art. 7

Cerințele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:

  • a) clădiri și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, ? conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, căro 3, dacăli sar, aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

  • b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religids^-^'

  • c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;

  • d) clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de 4 luni pe an;

  • e) clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 m2. ”

5. Identificarea scenariilor/opțiunilor tehnico - economice (minim două) și analiza detaliată a acestora

Având în vedere cele prezentate mai sus, se propune restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord pentru punerea în siguranță a clădirii, refacerea imaginii colegiului și păstrarea unui element valoros al arhitecturii Ploieștiului.

Lucrările propuse vor reface imaginea monumentului, va asigura siguranța pietonilor și a persoanelor din incinta colegiului prin eliminarea riscului de desprindere a tencuielilor și de cădere a tâmplăriilor degradate din lemn.

Ca urmare se propun următoarele scenarii tehnico - economice:

Scenariul I

  • 5.1. Soluția tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional - arhitectural și economic

5.1.1. Descrierea principalelor lucrări de intervenții

Pentru restaurarea fațadelor Colegiului Național Mihai Viteazul sunt propuse următoarele categorii de lucrări:

  • a) refacerea integrității elementelor constructive prin completarea elementelor rupte și/sau lipsă

  • b) curățarea suprafețelor

  • c) biocidarea suprafețelor

  • d) sablarea ușoară șielire stratului de vopsea pe bază de ciment

  • e) îndepărtarea/stabilizarea sărurilor

  • f)  preconsolidarea suprafețelor friabile

  • g) consolidarea suprafețelor friabile

  • h) hidrofugarea suprafețelor

a) Refacerea integrității elementelor constructive prin completarea elementelor rupte și/sau lipsă

v.-     ■

Operațiunea de refacere a irifegrității elementelor constructive" prin completarea elementelor rupte și/sau lipsă se va realiza în moduri diferite, în funcție de amploarea degradărilor.

în cazul în care degradările sunt de mică amploare (muchii ciobite, zone erodate, etc.), după curățarea de praf a suprafețelor, se vor aplica mortare cu o compoziție asemănătoare cu a similipietrei existente și, după întărirea acestora, se va reface modenatura elementului respectiv.

în cazul în care lipsesc bucăți de mari dimensiuni, după curățarea de praf a suprafețelor spărturii, în zidăria de cărămidă se vor monta elemente metalice (scoabe, agrafe) pentru asigurarea rigidizării elementelor de completare.

Acestea se vor realiza din bucăți de cărămidă (în cazul lacunelor de mari dimensiuni) finisată cu mortar, asemănător celui existent sau, în cazul lacunelor medii, numai din mortar. După întărirea mortarului, acesta va fi modelat asemenea elementelor existente în scopul asigurării integrării în ansamblul monumentului istoric.

b) Curățarea suprafețelor

Această operațiune este necesară pentru îndepărtarea prafului depus pe suprafața pietrei, în rosturile și în fisurile naturale. în același timp se urmărește prin efectuarea acestei operațiuni să se îndepărteze resturile slab aderente de biospecii moarte în urma tratamentului de biocidare.

Se vor elimina in aceasta etapa și toate formele de atac macro biologic (ex. Arbuști, mușchi și licheni de dimensiuni mari). Arbuștii se vor desțeleni si rădăcinile vor fi scoase. Paturile de mușchi si licheni de grosimi mai mari (1- 4cm) vor fi răzuite cu șpacluri din lemn sau plastic.

Operațiunea de desprăfurire se va executa manual, de către personal calificat în lucrări de conservare, folosindu-se aspirator, compresor și perii cu părul moale sau mediu.

în funcție de gradul de rugozitate al tencuielii și de starea de degradare a zonei asupra căruia se intervine cu această operațiune, curățarea suprafețelor se face prin aspirare -suflare - aspirare. Prima operație ce va fi executată va fi aspirarea generală a suprafețelor, apoi acolo unde este cazul, se va sufla cu presiune pentru îndepărtarea totală a resturilor rămase.

Pentru îndepărtarea biospeciilor moarte în urma biocidării se vor folosi pensule cu părul moale sau cel mult mediu care să nu agreseze aparaiajul de piatră.

După efectuarea operațiunilor de suflare - pensulare se va executa o aspirare finală generală.

Pentru realizarea acestei operațiuni se vor folosi ustensile de forme și cu orificii diferite, adaptabile la suprafețele plane și curbe, dar și să permită pătrunderea în rosturile și fisurile naturale.

Având în vedere amplasamentul clădirii, se constată existența „crustei negre” formată ca urmare a depunerii pe suprafețe a suspensiilor provenite de la gazele de eșapament și este necesară curățarea cu mijloace mecanice.

c) Biocidarea suprafețelor

Această operațiune are ca obiectiv stoparea activității biologice a biospeciilor care determină, direct sau indirect, degradarea apareiajului de piatră. Tratamentul se va aplica în funcție de tipul biospeciilor, fie că ele sunt saxicole (fixate pe apareiajul de piatră), fie că sunt tericole (fixate pe solul format în rosturile sau fisurile naturale din depunerile de praf și din particulele rezultate din eroziunea rocii). Tratamentul ce va fi aplicat va avea două obiective, cel curativ, dar și cel preventiv.

Pentru eliminarea microorganismelor situate de la suprafața anrocamentelor si pana la adâncimi de 3-4mm, se va folosi un agent biocid. Se recomandă folosirea unor săruri cuaternare de amoniu in diluție apoasa. Acest biocid este compatibil cu suporturile minerale (nu conține clor) si poate fi lăsat pe obiect, in scop profilactic, fără a dauna acestuia. Nu este nevoie sa se folosească mai multe tipuri de biocizi (cu spectre mai largi), deoarece la efectul biocidului menționat se vor adaugă si procedurile ulterioare.

Substanța biocidă va fi aplipată cu ajutorul pensulelor cu părul moale sau mediu, atât pe suprafața apanajului de piatră, dar și în rosturile sau fisurile naturale. în cazul zonelor cu rosturi adânci părul pensulelor va trebui să fie suficient de lung, pentru a pătrunde în toate zonele. Dacă zonele afectate de atacul biologic se concretizează pe zone extinse atunci operațiunea de aplicare a biocidului se va efectua prin pulvelizarea atentă a soluției pe zonele respective.

După aplicarea soluției biocide, se va aștepta timpul de reacție prescris în fișa tehnică a materialului, după care se va îndepărta flora devitalizată, cu ajutorul unor perii moi sau cel mult medii și dacă va fi cazul se va folosi și operațiunea de aspirare.

d) Sablarea ușoară

Sablare ușoară se va realiza cu ajutorul unui dispozitiv care proiectează o pulbere fina cu duritate mai mare sau mai mica, în funcție de specificul suprafeței curățate. Aceasta pulbere este realizata dintr-un material stabil chimic, care nu reacționează cu suportul. O reglare corespunzătoare a presiunii si deci a vitezei acestor particule va îndepărta crustele superficiale fără a deteriora suportul. Prin acest procedeu se va îndepărta și stratul de vopsea pe bază de ciment hidraulic.

e) îndepărtarea/stabilizarea sărurilor

Apariția voalurilor saline este preponderentă în zonele cu infiltrații masive, în special acolo unde expunerea completă la intemprii a favorizat acest lucru.

îndepărtarea crustelor dure prin sablare ușoara presupune îndepărtarea concomitenta a voalurilor saline de suprafața. Cum este de presupus ca soluțiile saline migrează din

interiorul zidăriei spre suprafața, putem presupune ca sărurile aflate la interiorul tencuielii/ dar in proximitatea suprafeței acesteia, nu au fost îndepărtate. De aceea se impune., aplicarea unor medii absorbante pentru săruri in zonele care înainte d^jțrățăre, eraj^; acoperite de săruri.                                                              v'z'-u" -'

Mediul absorbant va fi constituit din pulpa de hârtie îmbibată in apa distilata. Iri'princi'piu acest mediu se va satura intr-un anume timp cu sărurile din parament. Parametrii care determina acest transfer sunt dificil de apreciat si corelat si de aceea se impun mai multe aplicări, pana la o desalinizare satisfăcătoare.

Se va monitoriza evoluția procesului de desalinizare cu prin sondaje si determinări de laborator.

Dacă voalurile persistă, se va trata zona afectată cu ajutorul rășinilor schimbătoare de anioni sau catoni, în funcție de tipul de sare existent.

f)  Preconsolidarea suprafețelor friabile

Această operațiune are ca scop o consolidare provizorie în zonele sensibile ce necesită o intervenție de natură mecanică înaintea consolidării finale a suprafeței respective.

Aplicarea substanțelor de consolidare se va face prin injectare sau picurare în cazul zonelor de dimensiuni mici sau prin pulverizare în cazul zonelor mai extinse. Produsele folosite trebuie să fie compatibile și să întrunească toate caracteristicile necesare scopului în care sunt folosite.

g) Consolidarea suprafețelor friabile

Această operațiune se va executa de către restaurator, având la bază rezultatele analizării petrofrafice și stabilirea metodelor individualizate de aplicare în funcție de natura pietrelor și gradul de absorbție al suprafețelor.

Operațiunile preliminare acestei etape se referă la identificarea exactă a releveului petrografic al suprafețelor ce necesită tratament și marcarea lor pe releveul intervenției întocmit de executant, dar și la efectuarea de probe în condițiirdiferite de umiditate și temperatură.

Paramentul curățat, biocidat si desalinizat este pregătit pentru consolidare. Unii autori recomanda efectuarea consolidării paramentului la începutul procesului de conservare, dar in acest caz se poate opta pentru aceasta soluție, deoarece esterii acidului silicic folosiți la consolidări pot stimula, in anumite condiții, apariția voalurilor saline.

Pentru consolidare se recomandă folosirea esterilor acidului silicic. Aceștia, după aplicare, reacționează cu umiditatea naturala a pietrei si vor constitui la interior un “eșafodaj” silicic care va înlocui liantul original acum dispărut sau degradat.

Consolidarea se va realiza selectiv, in funcție de degradarea locala a liantului. Nu se vor folosi diluții succesiv crescătoare!!!

Aplicarea substanței consolidante se va face prin pulverizare folosind un pulverizator manual, foarte fin, în mod repetat și cu multă atentei, pentru a se evita formarea șiroirilor sau cu pensula. Materialul în exces se va înlătura cu o cârpă absorbantă.

Suprafețele supuse tratamentului, fie că acesta este realizat prin pulverizare fină, fie . prin aplicarea de comprese, vor fi protejate de razele soarelui prin intermediul unor paravane de umbrire.

Aplicarea consolidatului se repetă pe toată perioada destinată operațiunii până la obținerea rezultatului scontat, conform specialistului petrograf

h) Colmatarea fisurilor(injectări).

Fisurile adanci vor fi umplute prin injectare cu un mortar cu caracteristici asemănătoare pietrei artificiale.

Injectarea se va realiza prin procedura specifica. Fisura va fi chituita superficial, iar la partea inferioara si superioara se vor practica orificii de acces. Se va folosi un dispozitiv de injecție tip seringa iar mortarul cu o fluiditate corespunzătoare se va instala in fisura la partea de jos a acesteia.

Se va injecta material pana in momentul când acesta va apărea la orificiul de acces superior.

i)  Chituiri si completări volumetrice.

In anumite zone, apareiajul este exfoliat superficial sau este deteriorat in profunzime. In aceste cazuri, elemente volumetrice lipsă, aparent minore, modifica aspectul de ansamblu al unor piese decorative.

In aceste zone se vor efectua, după caz, chituiri sau modelări pentru recompunerea unor volume lipsa.

Se recomandă folosirea unui mortar pe baza de var hidraulic si filer mineral. Tehnica folosita este specifica muncii de restaurare si conservare pentru astfel de lucrări si poate fi detaliata intr-un material separat.

j)  Integrare cromatică

Integrarea din punct de vedere cromatic a chituirilor si a refacerilor volumetrice cu ansamblul se va face cu un laviu mineral pe baza de silicat de potasiu. Acesta va fi preparat in sit si va asigura unitatea cromatica a ansamblului.

k) Hidrofugarea suprafețelor

Hidrofugarea suprafețelor este operațiunea care încheie de obicei procedurile de conservare a elementelor din piatra de calcar sau a paramentelor din tencuieli minerale.

Această operație trebuie să confere suprafețelor de piatră o rezistență sporită la contactul cu apa. Tratamentul urmărește aplicarea unui produs ce nu închide porii suprafețelor, dar care are proprietatea de respingere electrostatică a moleculelor polare de apă. Se vor executa teste de laborator atât cu produși pe bază de silicați de etil, cât și produse pe bază de emulsii acrilice. în funcție de rezultatele obținute în urma testelor, cât și în urma consultării specialiștilor petrografi se va decide natura produsului folosit.

în cazul de față'se recomandă folosirea unui hidrdîobizant pe baza de silOxani. Produsul permite eliminarea umidității la suprafața tencuielii dar nu modifica aproape de loc permebilitatea la vaporii de apa a acesteia.

Substanța folosită la hirofugare se va aplica pe întreaga suprafață prin pulverizare uniformă, evitându-se șiroirile. Operațiunea de pulverizare va începe cu zonele superioare și va continua gradual spre parte inferioară a portalurilor și apoi a culeelor.

în plus, această operațiune se va executa manual de personal calificat în lucrări de conservare, respectându-se normele specifice de protecția muncii privind aplicarea soluțiilor chimice toxice.

5.1.2. Descrierea, după caz, și a altor categorii de lucrări incluse în soluția tehnică de intervenție propusă

în afară de lucrările de restaurare a fațadelor Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord, mai sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări:

  • -  înlocuirea tâmplăriei exterioare (ferestre) existene cu o tâmplărie nouă realizată din lemn stratificat cu geam termorezistent, executată după modelul celei existente. Se vor înlocui atât cercevelele interioare, cât și cele exterioare originare și tocurile din lemn de stejar.

  • -  Revizuirea jgheaburilor și burlanelor din tablă zincată pentru evitarea apariției unor degradări noi ale fațadelor. Se estimează la 35% cantitatea de jgheaburi și burlane ce trebuie înlocuite.

  • -  Se vor curăța și biocida și soclul și toate curțile engleze ale aripii de nord.

SCENARIUL II

în Scenariul II se propun aceleași categorii de lucrări pentru restuararea fațadelor Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord din municipiul Ploiești și pentru refacerea acoperișului, cu următoarele diferențe:

  • -  Suprafața de tencuială ce va fi desfăcută va fi de cca. două ori mai mare decât în scenariul I.

  • -  Se va reface placajul din piatră naturală al soclului cu o piatră asemănătoare pietrei de Albești existentă și acoperită cu vopsea tip strop.

5.1.3. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția

  • 5.1.4.

Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția pentru Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie

la clădirea Colegiul Național Mihai Viteazul - aripa de nord din municipiul ploiești a fost făcută la capitolului 3.1.6.                                                X x >■...... "

După realizarea investiției, factorii de risc, antropici și naturali, indjâșîv de schimbări climatice, vor fi aceeași.

Ca și la analiza vulnerabilităților pentru obiectivul nereabilitat, matricea de:evaluate va fi impartita in doua mari categorii: criterii de vulnerabilitate (+) si masuri de contracarare a vulnerabilității (-).

Algoritmul de calcul al vulnerabilităților presupune acordarea unei note reprezentând suma tuturor criteriilor care sporesc riscul de vulnerabilitate și scăderea tuturor măsurilor de contracarare a riscului, care diminuează sau atenuează efectul hazardului.

Criterii de vulnerabilitate (+) - criterii care adauqa risc:

P Predictibilitatea - Cu cât un fenomen e mai predictibil, cu atât e mai bine pentru că se pot lua măsuri de protecție împotriva lui; de exemplu, ploile sau secetele nu sunt neapărat recurente frecvent, dar sunt predictibile meteorologic.

R Recurența - Cu cât un fenomen are o perioadă recurentă mai mare, cu atât este mai periculos pentru că poate fi scăpat din vedere, iar atunci când se întâmplă, poate avea efect devastator.

IS Incidența în funcție de suprafață - Cu cât un fenomen este răspândit pe o suprafață mai mare, cu atât sunt mai periculoase; fenomenele pot avea caracter local, regional, național sau transfrontalier.

IP Incidența în funcție de zona în care are loc - mediu urban sau rural, poate determina numărul potențialelor persoane afectate.

IE Incidența economică - daune economice mici, medii, mari, foarte mari.

Criterii de contracarare a vulnerabilității (-) - criterii care scad din risc:

AD-prev    Măsuri de prevenție specifice în faza de proiectare anti-dezastru

AD-preg    Măsuri de pregătire specifice în faza de utilizare

PD          Măsuri post dezastru (faza post-utilizare) post-dezastru

Criteriile de vulnerabilitate se vor nota cu puncte de la 1 la 5, punctajul minim fiind acordat pentru situația cea mai dezavantajoasă, iar punctajul maxim , pentru situația cea mai favorabilă.

Criteriile de vulnerabilitate se vor nota cu puncte de la 1 la 5, punctajul minim fiind acordat pentru situația cea mai dezavantajoasă, iar punctajul maxim, pentru situația cea mai favorabilă.

Ca urmare a restaurării fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord din municipiul Ploiești, situația va fi următoarea:

Tipul de hazard

Vulnerabilitate (+)

Contracarare a vulnerabilității

Evaluare

P

R

IS

IR

IE

AD-prav

AD-preg

PD

Naturale

Ploi abundente (ruperi de nori)

5

3

3

3

5

-5

-4

-5

5

Inundații datorate revărsării cursurilor de apă

5

3

4

3

5

-2

-4

-3

11

Cutremurele de pământ

1

2

4

3

4

-3

-4

-4

3

Alunecările de teren

1

1

2

3

3

-1

-1

-3

5

Avalanșe

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Furtuni, viscol

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Uragane

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Seceta prelungită

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Incendii spontane

1

1

3

3

4

-1

-1

-4

6

înzăpezire

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

îngheț

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Polei

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Zaporuri pe cursuri de apă

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Antropice

Degradarea accelerată a terenurilor

1

1

1.

3

1

-1

-1

-1

4

Reducerea biodiversității

1

3

4

3

3

-1

-1

-1

11

Hazarde industriale

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde legate de transporturi

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde nucleare

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

NOTA FINALA

7,94

Nota finală reprezintă media aritmetică a punctajelor obținute.

Nota finală 7,94 obținută din analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția „Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național Mihaiai Viteazul - aripa de nord” din municipiul Ploiești, arată că obiectivul nu este vulnerabil la factorii analizați.

f

  • 5.1.4. Informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifîceîn cazul existenței unor zone protejate

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord este nominalizată la poziția 298 din Lista Monumentelor Istorice, cu codul PH-ll-m-B-16271 și a fost construită la sfârșitul secolului XIX, în perioada 1895 - 1898, inițial după un proiect al arhitectului Toma Socolescu și continuat după proiectul lui Thoma Dobrescu, “care este constructorul adevărat al clădirii” (Stoica Teodorescu, idem p. 175) și se află în zona sitului urban “Centrul istoric” nominalizat la poziția 293 din Lista Monumentelor Istorice cu codul PH-II-s-B-16266.

Ca urmare, aripa de nord a Colegiului Național Mihai Viteazul are atât regimul juridic de protecție dat de aparteneța la un ansamblu nominalizat în Lista Monumentelor Istorice, cât și pe cel al unui monument istoric de valoare locală.

Intervenția propusă respectă calitatea de monument istoric a obiectivului și readuce imaginea acestuia la o formă apropiată de cea originară.

5.1.5. Caracteristicile tehnice și parametrii specifici investiției rezultate în urma realizării lucrărilor de intervenție

Ca urmare a lucrărilor de intervenție propuse, caracteristicile tehnice și parametrii specifici investiției nu se modifică.

Clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul este formată din 3 corpuri de clădire, situate pe o parcelă cu suprafața de 12.541 mp. Dintre cele trei corpuri, numai corpul C, aripa de nord, face obiectul acestui proiect. Suprafața construită pentru acest corp este următoarea:

  • - Suprafața construită corp C:       Sc = 929,42 mp

  • - Suprafața desfășurată corp C     Sd = 2810,72 mp

Având în vedere specificul obiectivului, se vor lua în considerare și următorii parametri specifici ai investiției:

  • -  Suprafață soclu:                141,35 mp

  • -  Suprafață fațade:             1312,00 mp

  • -  Suprafață tâmplărie exterioară: 502,00 mp.

  • 5.2. Necesarul de utilități rezultate, inclusiv estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități și modul de asigurare a consumurilor suplimentare

Având în vedere caracterul obiectivului „Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord” din municipiul Ploiești, nu sunt necesare utilităti.

5.3. Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul orientativ de realizare a investiției

Durata de realizare a investiției este prevăzută la 12 luni, graficul orientativ de realizare a investiției fiind următorul:




Restaurare fațade și înlocuire tămplărie Colegiul Național Mihai Viteazul pag. 64. din 103

  • 5.4. Costurile estimative ale investiției

5.4.1. Costurile estimative pentru realizarea investiției, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, sunt următoarele:            H '

SCENARIUL I

DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile necesare realizării

CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2

0.00

0.00

0.00


CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2                                        0.00             0.00             0.00


In lei/euro la cursul 4.5 lei/euro din data de 24/10/2017

tir.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.00

0.00

0.00

1.2

Amenajarea terenului

0.00

0.00

0.00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala

32,500.00

6,175.00

38,675.00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 1

32,500.00

6,175.00

38,675.00

cAPrroL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

0.00

0.00

0.00

3.1.1

Studii de teren

0.00

0.00

0.00

3.1.2

Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3.1.3

Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

3.2

Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

0.00

0.00

0.00

3.3

Expertizare tehnica

8,400.00

1,596.00

9,996.00

3.4

Certificarea performantei energetice si auditul energetic al clădirilor

0.00

0.00

0.00

3.5

Proiectare

91,600.00

17,404.00

109,004.00

3.5.1

Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2

Studiu de prefezabilitate

0.00

0.00

0.00

3.5.3

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general

16,800.00

3,192.00

19,992.00

3.5.4

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

4,800.00

912.00

5,712.00

3.5.5

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

10,000.00

1,900.00

11,900.00

3.5.6

Proiect tehnic si detalii de execuție

60,000.00

11,400.00

71,400.00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

3.7

Consultanta

9,000.00

1,710.00

10,710.00

3.7.1

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

4,500.00

855.00

5,355.00

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoaras^trTy^

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2

Probe tehnologice si teste

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 6

0.00

0.00

0.00

TOTAL Restaurare fațada si înlocuire tamplarie la Colegiul National Mihai Viteazul Aripa de Nord

3,228,162.66

613,350.91

3,841,513.57

TOTAL Constructii+Montaj

2,529,852.66

480,672.01

3,010,524.67

SCENARIUL II

Beneficiar:     Municipiul Ploiești

@ Devize


Executant:

Proiectant:    S.C. CRINDESIGN S.R.L.

Obiectivul:     Restaurare fațada si inlocuire tamplarie la Colegiul National M.

Viteazul Arip ad Nord Varianta II

DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile necesare realizării

In lei/euro la cursul 4.5772 lai/euro din data de 04/10/2017

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.00

0.00

0.00

1.2

Amenajarea terenului

0.00

0.00

0.00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala

32,500.00

6,175.00

38,675.00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 1

32,500.00

6,175.00

38,675.00

CAPITOL 2 '

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2

0.00

0.00

0.00

CAPITOL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

0.00

0.00

0.00

3.1.1

Studii de teren

0.00

0.00

0.00

3.12

Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3.1.3

Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

3.2

Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

0.00

0.00

0.00

3.3

Expertizare tehnica

8.400.00

1,596.00

9,996.00

3.4

Certificarea performantei energetice si auditul energetic al ciadirilor

0.00

0.00

0.00

3.5

Proiectare

91,600.00

17,404.00

109,004.00

3.5.1

Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2

Studiu de prefezabilitate

0,00

0.00

0.00

3.5.3

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz genera"

16,800.00

3,192.00

19,992.00

3.5.4

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avîzelor/acordurilor'autorizaților

4,800.00

912.00

5,712.00

3.5.5

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaiiilor de execuție

10,000.00

1,900.00

11,900.00

3.5.6

Proiect tehnic si detalii de execuție

60,000.00

11,400.00

71,400.00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

3.7

Consultanta

9,000.00

1,710.00

10,710.00

3.7.1

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

4.500.00

855.00

5,355.00

Investiție - DEVIZ GENERAL

Pagina 1 din 3

In lei/euro la cursul 4.5772 lel/euro din data de 04/10/2017

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (tara TVA)

TVA

.Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

3.7.2

Auditul financiar

4,500.00

855.00

5,355.00

3.8

Asistenta tehnica

17,900.00

3,401.00

21,301.00

3.8.1

Asistenta tehnica din partea proiectantului

10,000.00

1,900.00

11,900.00

3.8.1.1

pe perioada de execuție a lucrărilor

7,900.00

1,501.00

9,401.00

3.8.1.2

pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de cate inspectoratul de Stat in Construcții

2,100.00

399.00

2,499.00

3.8.2

Dirigentie de șantier

7,900.00

1,501.00

9,401.00

TOTAL CAPITOL 3

126,900.00

24,111.00

151,011.00

CAPITOL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

2,490,058.32

473,111.08

2,963,169.40

4.1.1

ObjOl Restaurare fațada Aripa de Nord

1,905,761.73

362,094.73

2,267,856.45

4.1.2

Obj02 înlocuire tamplarie Aripa de Nord

579,298.49

110,066.71

689,365.21

4.1.3

0bj03 Reparații jheaburi si burlane

4,998.10

949.64

5,947.74

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

0.00

0.00

0.00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

0.00

0.00

0.00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 4

2,490,058.32

473,111.08

2,963,169.40

CAPITOL 5

Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

63.060.00

11,981.40

75,041.40

5.1.1

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

44,140.00

8,386.60

52,526.60

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării șantierului

18.920.00

3,594.80

22,514.80

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

29,610.00

5,625.90

35,235.90

5.2.1

Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.00

0.00

0.00

5.2.2

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții

12,930.00

2,456.70

15,386.70

5.2.3

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții

2,570.00

488.30

3,058.30

5.2.4

Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC

12,830.00

2.437,70

15,267.70

5.2.5

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfiintare

1,280.00

243.20

1,523.20

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute

526,520.00

100.038.80

626,558.80

5.4

Cheltuieli pentru informare si publicitate

4,500.00

855.00

5,355.00

TOTAL CAPITOL 5

623,690.00

118,501.10

742,191.1

CAPITOL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

TOTAL Restaurare fațada si înlocuire tamplarie la Colegiul National M. Viteazul Arip ad Nord Varianta II

3,273,148.32

621,898.18

3,895,046.50

TOTAL Constructii+Montaj

2,566,698.32

487,672.68

3,054,371.00

5.4.2. Costurile estimative de operare pe durata de viață/amortizare a investiției''

Având în vedere tipul obiectului de investiții, costurile estimative de operare pe durata de viață/amortizare a investiției se vor limita la cheltuielile de reparații curente periodice, neexistând costuri cu utilitățile sau alte costuri de operare asociate.

Se estimează costurile de reparații curente periodice la 4.500 euro/an, respectiv 20,597 mii lei la cursul euro al BNR din data de 04 octombrie 2017 de 4,5772 lei/euro.

Pentru o perioadă normală de amortizare de 50 de ani, rezultă o valoare totală a costurilor de reparații curente de 225,000 mii euro, respectiv 1029,870 mii lei la cursul euro al BNR din data de 04 octombrie 2017 de 4,5772 lei/euro.

  • 5.5. Sustenabilitatea realizării investiției

5.5.1. Impactul social și cultural

Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul -aripa de nord din municipiul Ploiești va avea un important impact social și cultural pozitiv, prin refacerea imaginii monumentului realizându-se integrarea acestuia în zona istorică a orașului.

Este de apreciat și faptul că prin restaurarea fațadelor se va elimina pericolul desprinderii și prăbușirii unor bucăți de tencuială din similipiatră și a unor elemente decorative grele, evitându-se astfel accidentările, iar prin lucrările de înlocuire a tâmplăriei exterioare se va asigura siguranța în exploatare a construcției și posibilitatea de ventilare naturală corectă a spațiilor. Atât prin restaurarea fațadelor, cât și prin înlocuirea tâmplăriei se va realiza punerea în siguranță a clădirii, se va evita degradarea avansată a construcției și se vor asigura condiții optime pentru desfășurarea procesului educațional.

Din punct de vedere social, se vor crea locuri de muncă pe perioada execuției lucrărilor de reabilitare, iar din punct de vedere cultural se va asigura și păstra pentru viitor un monument istoric reprezentativ al orașului și al arhitecturii de sfârșit de secol XIX din România.

5.5.2. Estimări privind forța de muncă ocupată în realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare

Se estimează că pentru Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord din Ploiești se vor crea 12 locuri de muncă în perioada de execuție.

Dintre acestea, 3 locuri de muncă vor fi pejntru specialiști în restaurare, 3 locuri de muncă vor fi pentru tehnicieni și specialiști (maiștri, dulgheri), iar 5 vor fi pentru personal necalificat.


rl



In lei/euro la cursul 4.5772 lei/euro din data de 04/10/2017

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

< Valoare (cu TVA) ,

Lei

Lei

i . C

1

2

3

4

;5"^ -

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2

Probe tehnologice si teste

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 6

0.0

0.00

0.00



Director


Sef proiect


Ofertant


Având în vedere complexitatea lucrărilor, salariile angajaților pentru această lucrare vor fi mai mari cu cca. 20% față de salariile medii din construcții, fapt ce va avea un impact social pozitiv asupra calității vieții salariaților.

în perioada de operare nu se vor crea noi locuri de muncă.

5.5.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz

Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul -aripa de nord nu va avea un impact major asupra factorilor de mediu, a biodiversității și a siturilor protejate, cu excepția perioadei de execuția a lucrărilor de reabilitare/restaurare, când se vor putea produce emisii de praf și noxe în aer și pe sol.

Pentru diminuarea acestor efecte negative, se vor lua o serie de măsuri, precum:

  • -   Se vor ridica bariere în jurul zonei de activități cu praf și pentru delimitarea șantierului, panouri care vor fi întreținute corespunzător tot timpul, până când nu mai este nevoie să se prevină împrăștierea prafului.

  • -  Pe cât posibil, pentru microsablare se vor folosi aparate de sablat moderne, cu aspirație.

  • -   Nu se va face face foc în aer liber, iar vehiculele vor staționa doar cu motorul oprit, vor fi curate și cu roțile spălate atunci când părăsesc șantierul și vor avea reviziile tehnice la zi.

  • -  Toate încărcăturile ce intră în sau ies de pe șantier vor fi acoperite.

  • -  Se vor utiliza soluții speciale care măresc eficiența apei în fixarea prafului (cu această soluție se vor stropi căile de acces, aria șantierului unde se descarcă materialele de construcții, zonele în care se sablează).

  • -   Deșeurile rezultate din activitatea șantierului vor fi depozitate direct în containere, fiind interzisa depozitarea lor, chiar și temporar, pe sol.

  • -  Stocurile de materiale de construcții vor fi depozitate în incinte închise sau acoperite pentru prevenirea împrăștierii care ar putea fi cauzată de vânt.

  • -   Lucrările de reabilitare a monumentului vor fi realizate astfel încât să se evite împrăștierea sau scăpările de materiale prin cădere.

  • 5.6. Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de intervenție

5.6.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință

Ipotezele de calcul în evaluarea alternativelor se bazează pe următoarele previziune macroeconomice: evoluția prețurilor și a cursului de schimb; evoluția prețurilor producției industriale; evoluția veniturilor pe gospodărie atât la nivel național cât și la nivel regional; evoluția costului cu energia și combustibilul; evoluția costului cu mentenanța; evoluția costului muncii.

Previziunile macroeconomice se bazează pe raportările Comisiei Naționale de Prognoză (Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2008-2013, Prognoza de toamnă - octombrie 2008) și a BNR. Evoluțiile pot fi ilustrate astfel:



Evoluția lunară a lucrărilor de construcții, pe elemente de structură, conform CAEN Rev. 2

- ianuarie 2010 -aprilie 2015-

(serie ajustată in funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate)


-2010=100-



-----TOTAL -----Constructa noi -----Reparații capitale ..........Reparat» curente



în evaluarea alternativelor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obținut punctajul maxim în cadrul analizei.

Proiectul investițional propus este Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord din municipiul Ploiești, județul Prahova, imobil aflat în domeniul public al Municipiului Ploiești. Proiectul va avea un impact pozitiv pentru îmbunătățirea nivelului de cunoaștere culturală și pentru asigurarea unui cadru optim pentru desfășurarea procesului educațional.

în acest context, proiectul "Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord" are ca obiective următoarele:

  • -  RESTAURAREA FAȚADELOR și refacerea imaginii arhitecturale a obiectivului.

  • -  ÎNLOCUIREA TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE și asigurarea ventilării corespunzătoare a spațiilor interioare.

  • -  REALIZAREA Șl MENȚINEREA, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a cerințelor fundamentale aplicabile Conform Legii nr. 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

Perioada de referința a proiectului este de 20 de ani.

Obiectivul final este de a reabilita, restaura și conserva un monument istoric cu o deosebită importanta arhitecturală și istorică.

Obiectivele specifice

Protejarea și conservarea patrimoniului cultural pentru generațiile viitoare prin reabilitarea și conservarea unui obiectiv de patrimoniu de importanță locală reprezentat de fostul Palat de la șosea, acum Colegiul Național Mihai Viteazul, element simbol al arhitecturii de sfârșit de secol XIX din România, și asigurarea unui cadru optim și salubru pentru desfășurarea procesului educațional.

Reabilitarea Colegiul Național Mihai Viteazul - aripa de nord din muncicipiul Ploiești va genera :

  • ■  Folosirea în condiții de siguranță a aripii de nord a Colegiului Național Mihai Viteazul.

• Organizarea unor demersuri educaționale pentru copii și persoane pasionate de artă pentru cunoașterea valorilor arhitecturii sfârșitului de secol XIX.

  • ■  Dezvoltarea activităților economice în domeniul turismului care să determine cu prioritate angajarea de personal din zonă, activități favorizate de reabilitarea întregii zone centrale a municipiului Ploiești.

  • ■  Crearea de noi locuri de muncă în concordanță cu evoluțiile de pe piața autohtonă.

în evaluarea alternativelor tehnice s-a efectuat analiză multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obtinut punctajul maxim în cadrul analizei.

Scenariul de referință este cel descris pe larg la capitolul 5.1., și anume Scenariul I. Acesta prevede următoarele:

  • a) refacerea integrității elementelor constructive prin completarea elementelor rupte și/sau lipsă

  • b) curățarea suprafețelor

  • c) biocidarea suprafețelor

  • d) sablarea ușoară

  • e) îndepărtarea/stabilizarea sărurilor

  • f)  preconsolidarea suprafețelor friabile

  • g) consolidarea suprafețelor friabile

  • h) hidrofugarea suprafețelor

înainte de execuția lucrărilor de restaurare a fațadelor, se vor identifica și desface cu grijă suprafețele mari de similipiatră care sunt desprinse de suportul de zidărie.

Se estimează că aproximativ 30% din suprafața de tencuială originară este desprinsă de suport și va trebui desfăcută și refăcută cu material nou, cu o compoziție asemănătoare celei existente. Se mai estimează că cca. 35% din suprafața de tencuială este degradată ușor și necesită lucrări de completare.

a) Refacerea integrității elementelor constructive prin completarea elementelor rupte și/sau lipsă

Operațiunea de refacere a integrității elementelor constructive prin completarea elementelor rupte și/sau lipsă se va realiza în moduri diferite, în funcție de amploarea degradărilor.

în cazul în care degradările sunt de mică amploare (muchii ciobite, zone erodate, etc.), după curățarea de praf a suprafețelor, se vor aplica mortare cu o compoziție asemănătoare cu a similipietrei existente și, după întărirea acestora, se va reface modenatura elementului respectiv.

în cazul în care lipsesc bucăți de mari dimensiuni (cazul elementelor decorative prefabricate de la partea superioară a clădirii), după curățarea de praf a suprafețelor spărturii, în zidăria de cărămidă se vor monta elemente metalice (scoabe, agrafe) pentru asigurarea rigidizării elementelor de completare.

Completările se vor realiza din bucăți de cărămidă (în cazul lacunelor de'map-dinf^iîi^iuni) finisată cu mortar, asemănător celui existent sau, în cazul lacunelo^rqedii,; numai <Kn mortar. După întărirea mortarului, acesta va fi modelat asemenea elementelor existente în scopul asigurării integrării în ansamblul monumentului istoric.

♦- /»• >v»

'-p'

  • b) Curățarea suprafețelor din tencuială

Din punct de vedere tehnic, alegerea metodelor și produselor de curățare depinde, pe de-o parte, de natura pietrei, în cazul de față similipietrei, iar pe de altă parte de natura materiilor ce trebuie îndepărtate de pe corpul litic degradat. în acest scop se pot folosi mijloacele mecanice și fizico-chimice.

Această operațiune este necesară pentru îndepărtarea prafului depus pe suprafața similipietrei, în rosturile și în fisurile existente. în același timp, prin efectuarea acestei operațiuni, se urmărește să se îndepărteze resturile slab aderente de biospecii moarte în urma tratamentului de biocidare.

Se vor elimina in aceasta etapa și toate formele de atac macro biologic (ex. Arbuști, mușchi și licheni de dimensiuni mari). Arbuștii se vor desțeleni și rădăcinile vor fi scoase. Paturile de mușchi si licheni de grosimi mai mari (1- 4cm) vor fi răzuite cu șpacluri din lemn sau plastic.

în funcție de gradul de rugozitate al suprafeței și de starea de degradare a zonei asupra căruia se intervine cu această operațiune, curățarea suprafețelor se face prin aspirare -suflare - aspirare. Prima operație ce va fi executată va fi aspirarea generală a suprafețelor, apoi acolo unde este cazul, se va sufla cu presiune pentru îndepărtarea totală a resturilor rămase.

Pentru îndepărtarea biospeciilor moarte în urma biocidării se vor folosi pensule cu părul moale sau cel mult mediu care să nu agreseze aparaiajul de piatră.

După efectuarea operațiunilor de suflare - pensulare se va executa o aspirare finală generală. Pentru realizarea acestei operațiuni se vor folosi ustensile de forme și cu orificii diferite, adaptabile la suprafețele plane și curbe, care să permită pătrunderea în rosturile și fisurile naturale.

Având în vedere amplasamentul clădirii, se constată existența „crustei negre” formată ca urmare a depunerii pe suprafețe a suspensiilor provenite de la gazele de eșapament și este necesară curățarea cu mijloace mecanice. Mijloacele fizico-chimice de curățare a suprafețelor din similipiatră au rolul fie de a solubiliza substanțele solide nedorite existente pe piatră, fie de a le înmuia, în vederea facilitării îndepărtării lor prin mijloace mecanice. Deseori este necesar să se utilizeze amestecuri de solvenți cu o acțiune rapidă, alteori dimpotrivă, un amestec mai puțin eficace, dar care rămâne mai mult în contact cu substanțele care trebuiesc îndepărtate, pentru a le da răgazul să se înmoaie. Mijloacele de curățare cu acțiune chimică sunt cele care permit eliminarea unei materii solide printr-o reacție care rupe legăturile primare. Substanțele care acționează în acest fel sunt acizii și bazele folosite în prezența apei. Acizii puternici acționează prin reacție chimică, hidrolizând mai ales proteinele, dar nu sunt recomandați pentru rocile cu componenți carbonatici.

c) Biocidarea suprafețelor

Această operațiune are ca obiectiv stoparea activității biologice a biospeciilor care / determină, direct sau indirect, degradarea apareiajului de piatră. Tratamentul se va aplică în* funcție de tipul biospeciilor, fie că ele sunt saxicole (fixate pe apareiajul de piatră), fie că sunt tericole (fixate pe solul format în rosturile sau fisurile naturale din depunerile de praf și din particulele rezultate din eroziunea rocii). Tratamentul ce va fi aplicat va avea două obiective, cel curativ, dar și cel preventiv.

Pentru eliminarea microorganismelor situate de la suprafața anrocamentelor si pana la adâncimi de 3-4mm, se va folosi un agent biocid. Se recomandă folosirea unor săruri cuaternare de amoniu in diluție apoasa. Acest biocid este compatibil cu suporturile minerale (nu conține clor) si poate fi lăsat pe obiect, in scop profilactic, fără a dauna acestuia. Nu este nevoie sa se folosească mai multe tipuri de biocizi (cu spectre mai largi), deoarece la efectul biocidului menționat se vor adaugă si procedurile ulterioare.

După aplicarea soluției biocide, se va aștepta timpul de reacție prescris în fișa tehnică a materialului, după care se va îndepărta flora devitalizată, cu ajutorul unor perii moi sau cel mult medii și dacă va fi cazul se va folosi și operațiunea de aspirare.

d) Sablarea ușoară

Sablare ușoară se va realiza cu ajutorul unui dispozitiv care proiectează o pulbere fina cu duritate mai mare sau mai mica, în funcție de specificul suprafeței curățate. Aceasta pulbere este realizata dintr-un material stabil chimic, care nu reacționează cu suportul. O reglare corespunzătoare a presiunii si deci a vitezei acestor particule va îndepărta crustele superficiale fără a deteriora suportul. Prin sablarea ușoară se va îndepărta vopseaua de tip strop pe bază de ciment.

Se vor sabla cu atenție zonele acoperite cu grafitti, astfel încât să nu se afecteze similipiatra în profunzime.

  • e) îndepărtarea/stabilizarea sărurilor

Apariția voalurilor saline este preponderentă în zonele cu infiltrații masive, în special acolo unde expunerea completă la intemprii a favorizat acest lucru.

Se va monitoriza evoluția procesului de desalinizare cu prin sondaje si determinări de laborator.

Dacă voalurile persistă, se va trata zona afectată cu ajutorul rășinilor schimbătoare de anioni sau catoni, în funcție de tipul de sare existent.

  • f)  Preconsolidarea suprafețelor friabile

Această operațiune are ca scop o consolidare provizorie în zonele sensibile ce necesită o intervenție de natură mecanică înaintea consolidării finale a suprafeței respective.

Aplicarea substanțelor de consolidare se va face prin injectare sau picurare în cazul zonelor de dimensiuni mici sau prin pulverizare în cazul zonelor mai extinse. Produsele folosite

fațade și         tâmplărie Colegiul         Mihai I îteazul pag. 77.  ■ 103 trebuie să fie compatibile și să întrunească toate caracteristicile necesare scopului în care sunt folosite.

g) Consolidarea suprafețelor friabile

Consolidarea este operația tehnică prin care se reface coeziunea dintre granulele sau fragmentele litice dispersate, sau pe cale de a se dispersa în procesul de degradare. în esență, operația se rezumă la impregnarea rocii degradate cu o substanță consolidantă. Consolidantul (de obicei lichid) trebuie să penetreze suficient de adânc, să ajungă la partea sănătoasă a pietrei și să conecteze la ea toate părțile deteriorate care pot fi cu ușurință desprinse. Pentru consolidarea pietrei se folosesc atât consolidanți mineralici (apa de var, varul, silicați alcalini, esteri de siliciu, soluțiile pe bază de silice coloidală, hidroxid de bariu, tetra etil orto silicat (TEOS) etc), cât și consolidanți / adezivi pe bază de polimeri sintetici (rășini termoplastice, rășini termorigide sau termoreactive (plastomeri).

Operațiunea de consolidare a suprafețelor se va executa de către restaurator, având la bază rezultatele analizării petrofrafice și stabilirea metodelor individualizate de aplicare în funcție de natura pietrelor și gradul de absorbție al suprafețelor. Operațiunile preliminare acestei etape se referă la identificarea exactă a releveului petrografic al suprafețelor ce necesită tratament și marcarea lor pe releveul intervenției întocmit de executant, dar și la efectuarea de probe în condiții diferite de umiditate și temperatură.

Pentru consolidare se recomandă folosirea esterilor acidului silicic. Aceștia, după aplicare, reacționează cu umiditatea naturala a pietrei și vor constitui la interior un “eșafodaj” silicic care va înlocui liantul original acum dispărut sau degradat.

Aplicarea substanței consolidante se va face prin pulverizare folosind un pulverizator manual, foarte fin, în mod repetat și cu multă atenție, pentru a se evita formarea șiroirilor sau cu pensula. Materialul în exces se va înlătura cu o cârpă absorbantă.

Suprafețele supuse tratamentului, fie că acesta este realizat prin pulverizare fină, fie prin aplicarea de comprese, vor fi protejate de razele soarelui prin intermediul unor paravane de umbrire.

Aplicarea consolidatului se repetă până la obținerea rezultatului scontat, conform specialistului petrograf.

h) Colmatarea fisurilor (injectări)

Fisurile adânci vor fi umplute prin injectare cu un mortar cu caracteristici asemănătoare pietrei artificiale.

Injectarea se va realiza prin procedura specifică. Fisurile vor fi chituite superficial, iar la partea inferioară și superioară a acestora se vor practica orificii de acces. Se va folosi un dispozitiv de injecție tip seringă, iar mortarul va avea o fluiditate corespunzătoare. Dispozitivul se va instala în fisură la partea de jos a acesteia și se va injecta material până în momentul când acesta va apărea la orificiul superior de acces.

  • i)  Chituiri si completări volumetrice.

In anumite zone, apareiajul este exfoliat superficial sau este deteriorat în profunzime. în aceste cazuri, elemente volumetrice lipsă, aparent minore, modifica aspectul de ansamblu al unor piese decorative. în aceste zone se vor efectua, după caz, chituiri sau modelari pentru recompunerea unor volume lipsă.

Se recomandă folosirea unui mortar pe baza de var hidraulic si filer miheraf.’Tehnica

folosita este specifica muncii de restaurare si conservare pentru astfel de lucrări si poate fi detaliata intr-un material separat.


j) Integrarea cromatică

Integrarea din punct de vedere cromatic a chituirilor si a refacerilor volumetrice cu ansamblul se va face cu un laviu mineral pe baza de silicat de potasiu. Acesta va fi preparat in sit si va asigura unitatea cromatica a ansamblului.

k) Hidrofugarea suprafețelor

Hidrofugarea suprafețelor este operațiunea care încheie de obicei procedurile de conservare a elementelor din piatra de calcar sau a paramentelor din tencuieli minerale.

Atâta timp cât apa este unul din cei mai importanți factori în procesele de degradare a pietrei (dizolvarea calcitului, transportul sărurilor solubile, transportul reactivilor acizi din mediul poluat, îngheț-dezgheț etc), operația de hidrofobizare este foarte importantă în conservarea-restaurarea pietrei și a suprafețelor arhitecturale expuse mediului exterior. Materialele folosite în acest scop constau din uleiuri vegetale (cel mai folosit fiind uleiul de in), grăsimi animale, ceruri și parafine. Cerurile moderne folosite în conservarea pietrei se bazează pe parafine și sunt comercializate dizolvate în solvenți organici sau dispersii apoase, fiind capabile să îndeplinească dublul rol, de consolidant și hidrofug.

Operațiunea de hidrofugare trebuie să confere suprafețelor de piatră o rezistență sporită la contactul cu apa. Tratamentul urmărește aplicarea unui produs ce nu închide porii suprafețelor, dar care are proprietatea de respingere electrostatică a moleculelor polare de apă. Se vor executa teste de laborator atât cu produși pe bază de silicați de etil, cât și produse pe bază de emulsii acrilice. în funcție de rezultatele obținute în urma testelor, cât și în urma consultării specialiștilor petrografi, se va decide natura produsului folosit.

Substanța folosită la hirofugare se va aplica pe întreaga suprafață prin pulverizare uniformă, evitându-se șiroirile. Operațiunea de pulverizare va începe cu zonele superioare și va continua gradual spre parte inferioară a portalurilor și apoi a culeelor.

în afară de lucrările de restaurare a fațadelor Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord, mai sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări:

în afară de lucrările de restaurare a fațadelor Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord, mai sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări:

- înlocuirea tâmplăriei exterioare (ferestre) existene cu o tâmplărie nouă realizată din lemn stratificat cu geam termorezistent, executată după modelul celei existente. Se vor înlocui atât cercevelele interioare, cât și cele, exterioare originare și tocurile din lemn de stejar.

  • -  Revizuirea jgheaburilor și burlanelor din tablă zincată pentru evitarea apariției unor degradări noi ale fațadelor. Se estimează Ja.35%,.cantitatea' de jgheaburi și burlane ce trebuie înlocuite.

  • -  Se vor curăța și biocida și soclul și toate curțile engleze ale aripii de nord.

5.6.2. Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investiției, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung

în teoria economică, consumatorul reprezintă principala unitate de consum sau de cerere. Conform acestei teorii, unitatea consumatoare poate fi un cumpărător individual de bunuri și/sau servicii, o gospodărie (familie), adică un grup de indivizi care iau împreună decizia de cumpărare, sau un guvern.

Studiul funcționării economiei de piață se fundamentează pe analiza subsistemelor microeconomice, care este centrată pe un agent economic (consumator sau producător). Această analiză este completată cu o serie de aspecte referitoare la: mecanismul general de funcționare a pieței și concurenței; formarea prețului de echilibru; realizarea echilibrului microeconomic, etc.

Cererea este numai o parte a nevoii sociale determinată de puterea de cumpărare de care dispun membrii societății (mărimea mijloacelor bănești). Ea reprezintă partea solvabilă a nevoii, adică acea parte care poate fi satisfăcută de piață. Prin urmare, nevoile omului sunt nelimitate, dar cererea sa pentru un anumit bun este adesea limitată dacă prețul care trebuie să-l plătească este prea mare.

Cererea pentru un bun sau serviciu poate fi individuală și totală (cererea pieței). Cererea individuală reprezintă cantitatea dintr-un anumit bun, care poate fi cumpărat de un individ, într-o perioadă determinată de timp, la un preț unitar dat. Cererea totală (cererea pieței) pentru un bun sau serviciu se obține însumând cererile individuale pentru bunul respectiv.

în cazul de față, este vorba despre o cerere de servicii sociale și culturale, și nu de beneficii financiare directe. Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord va asigura un cadru propice desfășurării procesului educațional și va atrage mai mulți vizitatori în zona centrală a municipiului Ploiești. Aceștia vor admira monumentul istoric, iar elevii vor avea ocazia să învețe într-o clădire de patrimoniu, un cadru deosebit.

5.6.3. Analiza financiară; sustenabilitatea financiară

Scopul analizei financiare este de a evalua performanța financiară a proiectului propus în perioada de referință, cu scopul de a stabili gradul de auto-suficiență financiară și sustenabilitatea pe termen lung a proiectului și indicatorii de performanță financiară.

Proiecțiile financiare pentru proiect au fost elaborate pe baza unui model financiar în conformitate cu următoarele principii:

Metoda Fluxului de numerar actualizat

Metoda de bază utilizată în analiza financiară este metoda fluxului de nurrte^r actualizat (FNA), care indică fluxurile de numerar viitoare, în cadrul perioadei de referin£a|4a valoărea^:^ netă actualizată, conform unei rate de actualizare prestabilite.

/ 7^7 i. ?■'

■ - ■      -   -                                                                                                                                                                   J -V- . .. zi' ’---

Perioada de referință                                                   '

Perioada de previziune coincide cu perioada de referință a proiectului, adică 20 de ani. Perioada de referință va începe din primul an de investiții și se va evidenția fluxul de numerar al proiectului “incremental”.

Perioadele de amortizare aplicate vor fi în conformitate legislația în vigoare.

Rata de actualizare financiară

Rata de actualizare financiară utilizată este de 5% în termeni reali.

Caracteristici ale modelului financiar

Conversia în euro s-a făcut cu ajutorul așa-numitei „metoda ratei curente" (all-current method), prin care valorile din Contul de Profit si Pierdere sunt convertite folosind cursul de schimb mediu pentru anul în curs, în timp ce valorile din bilanț sunt convertite folosind cursul de schimb de la sfârșitul anului (cu excepția capitalului acționarilor, convertit la rata de schimb istorică), iar câștigul sau pierderea din conversie se va înregistra direct în capitalurile proprii ale acționarilor, ca rezultat global.

Principalele aspecte care trebuie luate în considerare în analiza rezultatelor modelului financiar, pentru a se asigura că previziunile financiare ale proiectului sunt acceptabile, sunt următoarele:

  • 1. Justificarea și coerenta datelor: toate datele relevante de intrare trebuie justificate și să fie consecvente cu concluziile D.A.L.I., descrierea proiectului și celelalte date din proiecțiile financiare. De asemenea, trebuie să existe o certitudine suficientă în ceea ce privește dispozițiile financiare pentru finanțarea proiectului.

  • 2. Principiul „poluatorul plătește”: Calculul tarifelor trebuie să reflecte aplicarea corectă a principiului „poluatorul plătește”. în cazul proiectelor de apă și apă uzată și în conformitate cu art. 9 din Directiva-privind Apa 2000/60/CE, acest lucru înseamnă că:

„Articolul 9. - Statele membre iau în considerare principiul recuperării costurilor serviciilor legate de utilizarea apei, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse, având în vedere analiza economică efectuată în conformitate cu anexa III, și, în special, cu principiul poluatorul plătește”.

Aceasta este este susținută de Reg. CE 480/2014 art 16 (a), care menționează: “taxele pentru utilizatori vor fi stabilite în concordanță cu principiul poluatorul plătește și, dacă este cazul, se vor lua în considerare aspecte legate de suportabilitate”.

  • 3. Suportabilitatea: art. 9 din Directiva-cadru privind apa 2000/60/CE prevede, de asemenea, că „în acest sens, statele membre pot avea în vedere efectele sociale, ecologice și economice ale recuperării [...]"

  • 4. Principiul recuperării integrale a costurilor: Regulamentele (Articolul 2.2.1 al Anexei 3 din Actul de Implementare 2015/207) prevăd că respectarea principiului recuperării integrale a costurilor presupune următoarele:                     \f. ..

Politica socio-economică de exploatare a Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord va urmări pe cât de mult posibil recuperarea costului de capital, a costurilor de operare și întreținere, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse; structura politicii ce va fi adoptată va urmări maximizarea veniturilor proiectului, înainte de subvențiile publice, luând în considerare suportabilitatea.

Limitările aferente principiului „poluatorul plătește” și principiului privind recuperarea integrală a costurilor în ceea ce privește taxele și comisioanele de utilizare vor trebui:

  • (1) Să nu pericliteze sustenabilitatea financiară a proiectului

  • (2) Ca o regulă generală, să fie tratate ca restricții temporare și menținute doar atâta timp cât există chestiunea suportabilității utilizatorilor.

Sustenabilitatea financiară: Verificarea sustenabilității financiare a proiectului presupune un flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al perioadei de previziune. Acest lucru se aplică pentru efectuarea analizei la nivel de proiect și de operator. în cazul în care structura de finanțare a proiectului include un împrumut pe termen lung, care urmează să fie plătit din venituri incluse în previziunile financiare, va fi necesară o rată de acoperire a serviciului datoriei (la nivel de operator) de cel puțin 1,2 pentru fiecare an de amortizare a investiției.

Pentru determinarea fezabilității financiare a proiectului “Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord” vor fi urmăriți următorii indicatori de performanță :

Profitabilitatea financiară a investiției în proiect determinată cu indicatorii VAN (valoarea actualizata neta) si RIR (rata interna de rentabilitate). Total valoare investiție include totalul costurilor eligibile si ne-eligibile din Devizul de cheltuieli. Indicatorii calculați in cadrul analizei financiare trebuie sa se încadreze in următoarele limite:

  • - Valoarea actualizata neta (VAN) trebuie sa fie < 0

  • - Rata interna de rentabilitate (RIR) trebuie sa fie < rata de actualizare (5%)

  • - Fluxul de numerar cumulat trebuie sa fie pozitiv in fiecare an al perioadei de referința

  • - Raportul cost/beneficii < 1, unde costurile se refera la costurile de exploatare pe perioada de referința, iar beneficiile se refera la veniturile obținute din exploatarea investiției.

o Valoarea actuala neta (VNA) - este valoarea obținută prin actualizarea fluxurilor de numerar cu o rata de actualizare. Un indicator VNA pozitiv indica faptul ca veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferente anuale aduse in prezent - cu ajutorul ratei de actualizare - si insumate reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul;

o Rata interna de rentabilitate este acea valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea actuala neta este egala cu zero. Altfel spus, aceasta rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicând faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielie. Cu toate acestea valoarea RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite tipuri de proiecte in cadrul programelor de finanțare - datorita faptului ca acest tip de investiții reprezintă o necesitate stringenta, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri: drumuri, statii de epurare, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu apa ;

o Raportul beneficiu/cost (B/C) - este un raport complementar ai VNA, companrănd valoarea actuala a beneficiilor viitoare, inclusiv valoarea investiției. Acesta trebuie sa fie mai mare decât 1. B/C = VP(I)O/ VP(O)0, unde: VP(I)O = valoarea actualizata a intrărilor de fluxuri financiare generate de proiect in perioada analizata(inclusiv valoarea reziduala), VP(O)0 = valoarea actualizata a ieșirilor de fluxuri financiare generate de proiect in perioada analizata (inclusiv costurile investitionale)

Analiza are la bază următoarele elemente:

  • •  Orizontul de timp

Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Din motive prudențiale, orizontul de timp nu trebuie să depășească durata de viață economică a proiectului.

  • •  Valoarea reziduală a investiției

>

Reprezintă valoarea rămasă a investiției inițiale și a investițiilor realizate pe parcursul exploatării obiectivului investiției inițiale.

  • •  Factorul de actualizare

Procesul de discontare permite însumarea fluxurilor financiare în diferiți ani. Rata la care viitoarele valori financiare sunt discontate în prezent este apropiată de costul oportun al capitalului. Literatura de specialitate pune în evidență un spectru larg al nivelului factorilor de actualizare, de la o valoare minimă de 3% la una maximă de 8%, cu o valoare medie de 5%.

Pentru consistență, factorul de actualizare utilizat în analiza financiară este de 5%.

Indicatori de performanță luați în calcul în cadrul proiectului sunt:

  • •  Valoarea Actualizată Netă (VAN)

Indică valoarea actuală - la momentul zero - a implementării unui proiect care va genera în viitor diverse fluxuri de venituri și cheltuieli. Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arată faptul că veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferențe anuale „aduse” în prezent - cu ajutorul ratei de actualizare - și însumate reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul.

Valoarea Actualizată Netă Financiara are valoarea - 3245,968 RON.

  • •  Rata Internă de Rentabilitate Financiară (FRR)

FRR/C - rata internă a rentabilității financiare a investiției este calculată considerând costul total al investiției ca o ieșire (împreună cu costurile de operare) și veniturile ca intrări. Acest indicator măsoară capacitatea veniturilor din exploatare de a susține costurile investiției.

Rata Internă de Rentabilitate in cazul proiectului „Restaurare fațade și înlocuire

tâmplărie la clădirea Colegiului Mihai Viteazul - aripa de nord” din muni de-5,7NK%.

ciprul Ploiești este :

B pi1                   -4

țiO-î. '

' N'. 1

• Raportul Cost / Beneficiu (C/B)

Raportul cost-beneficiu este un indicator complementar al VAN, comparând valoarea actuală a beneficiilor viitoare cu costurile viitoare, incluzând valoarea investiției.

Realizarea calculului economico-financiar s-a întocmit în concordanță cu prevederile din „Ghidul analizei cost-beneficiu pentru proiectele de investiții”, aplicabil proiectelor finanțate din fonduri europene, ghid întocmit de către Direcția Generală pentru Politici Regionale a Comisiei Europene.

In cadrul analizei financiare, Raportul Beneficiu/Cost este 0, deoarece proiectul nu generează venituri de natura financiara.

Analiza cost beneficiu descrie impactul proiectului în întreaga economie, subliniind efectele asupra obiectivelor majore ale politicii economice (cum ar fi creșterea economică, distribuirea veniturilor regionale și sociale). Proiectul influențează mediul economic prin:

  • - salarii

  • - cerere nouă de produse și servicii

  • - modificări în structura consumului.

Rezultatele financiare ale proiectului sunt:

NPVf

- 3245,968 RON

FRR

- 5,7 NK%

B/Cf

0

5.6.4. Analiza economică; analiza cost - eficacitate

Scopul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuție pozitivă netă pentru societate și, prin urmare, merită să fie finanțat prin fonduri publice. Pentru alternativa selectată, beneficiile proiectului trebuie să depășească costurile proiectului și, în mod special, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depășească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului.

în termeni practici, acest lucru este exprimat ca VENA pozitivă, o rată beneficiu / cost (B / C) mai mare de 1, sau un RRE a proiectului care depășește rata de actualizare utilizată pentru calcularea VENA (adică 5%).

Cu toate acestea, costurile economice ale proiectului (spre deosebire de cele financiare) sunt măsurate din perspectiva costurilor de "resurse" sau de "oportunitate”, beneficiul (oportunitatea) la care trebuie să renunțe societatea prin utilizarea resurselor economice limitate pentru proiect, și nu în alte scopuri.

în mod similar, beneficiile proiectului pot fi măsurate în funcție de sumele pe care persoanele care beneficiază de proiect sunt gata să le plătească (disponibilitatea de a plăti) sau, alternativ, prin costurile evitate ca urmare a punerii în aplicare a proiectului, precum și din perspectiva beneficiilor externe decurgând din implementarea proiectului și care nu sunt surprinse de analiza financiară.

Analiza cost - eficacitate pentru efectele economice ale proiectului este prezentată mai jos. A fost folosită aceeași rată de actualizare ca la analiza cost-beneficiu din cadrul analizei financiare.

Obiectul analizei noastre financiare îl reprezintă evaluarea beneficiilor și cheltuielilor produse de implementarea proiectului de investiții propus, independent de destinația/sursa lor contabilă.

Modelul teoretic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) -care cuantifică diferența dintre veniturile și cheltuielile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce” o valoare viitoare în prezent, i.e. la un numitor comun.

Indicatori de evaluare a performanțelor:

Valoarea Actualizată Netă (VAN)

După cum o va demonstra matematic și formula de mai jos, VAN indică valoarea actuală -la momentul zero - a implementării unui proiect ce va genera în viitor diverse fluxuri de venituri și cheltuieli.

y CF< , VR *

+         (1 + fc)'

Unde : CFt = cash flow-ul generat de proiect în anul “t” - diferența dintre veniturile și cheltuielile efectiv:

VRn= valoarea reziduală a investiției în ultimul an de analiză

lo= investiția necesară pentru implementarea proiectului

Valoarea Actualizată Netă Socio - Economica are valoarea 778,192 RON.

Rata Internă de Rentabilitate (RIR)

RIR reprezintă rata de actualizare la care VAN este egală cu zero. Altfel spus, aceasta este rata internă de rentabilitate minimă acceptată pentru proiect, o rată mai mică indicând faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile.

Cu toate acestea, o RIR negativă poate fi acceptată pentru anumite proiecte datorită faptului că acest tip de investiții reprezintă o necesitate stringentă, fără a avea însă capacitatea de a genera venituri (sau generează venituri foarte mici): drumuri, stații de epurare, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu apă etc. Acceptarea unei RIR financiară negativă este totuși condiționată de existența unei RIR economice pozitivă -același concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor și costurilor socio-economice.

Rata Internă de Rentabilitate in cazul proiectului „Restaurare fațade și înlocuire tâmplârie la clădirea Colegiului National Mihai Viteazul - aripa de nord” din municipiul Ploiești este de 13,48%.

•  Rata de actualizare

Analiza financiară a fost efectuată pe o perioadă de 20 de ani. în conformitate cu prevederile Ghidului „Analiza Cost - Beneficiu a proiectelor de investiții pregătite pentru Comisia Europeană”. Rata de actualizare utilizată în analiză este de 1,33%.

•  Orizontul de timp

Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Din motive prudențiale, orizontul de timp nu trebuie să depășească durata de viață economica a proiectului. Având în vedere atât caracteristicile proiectului de investiții propus, cât și principiul de prudențialitate care impune alegerea unei perioade rezonabile de analiză, previziunile noastre vor acoperi o perioada de 20 de ani.

•  Conceptul de incremental

Atât veniturile cât și cheltuielile vor fi ajustate după conceptul incremental - i.e. viabilitatea proiectului nu ar trebui să ia în considerare veniturile/cheltuielile care ar fi fost generate oricum, indiferent dacă proiectul ar fi fost sau nu implementat.

Analiza financiară, împreună cu analiza economică, reprezintă cele mai puternice argumente în favoarea deciziei de investiție. în concluzie, nu ne putem aștepta ca un investitor să „plătească” pentru rezultatele care ar fi fost obținute oricum, fără investiția sa. Metoda incrementală se bazează pe comparația dintre scenarii. Această diferență dintre cash flow-uri (cash flow incremental) se actualizează în fiecare an și este comparată cu valoarea prezentă a investiției, pentru a se stabili dacă valoarea actualizată netă (VAN) a proiectului are o valoare pozitivă sau negativă.

Rezultatele socio - economice ale proiectului sunt:

NPVse

778,192 Ron

IRR

13,48%

B/Cse

1,33

TABELUL FLUXURILOR FINANCIARE

Total

TOTAL

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANU

Total cheltuieli

4879,771

1076,054

1076,054

1076,054

75,896

78,172

80,518

82,933

Total cheltuieli - 5%

4635.783

1022,252

1022,252

1022,252

72,101

74,264

76,492

78,787

Total cheltuieli + 5%

1            5123,760

1129,857

1129,857

1129.857

79,690

82,081

84,544

87,080

Total resurse financiare

4879,771

1076,054

1076,054

1076,054

126,493

132,817

139,458

146,431

Total resurse financiare -5%

1022,252

1022.252

1022,252

120,168

126,176

132,485

139,110

Total resurse financiare +5%

1129,857

1129,857"

1129,857

132,817

139,458

146,431

153,753

Total flux numerar -5%

0,000

0,000

0,000

48,067

51,913

55,993

60,323

Total flux numerar +5%

0,000

0,000

0,000

53,127

57,377

61,888

66,673

Flux numerar cumulat -5%

0.000

0,000

0,000

48,067

99,980

155,973

216,296

Flux numerar cumulat *5%

0,000

0,000

0.000

53,127

110,504

172,392

239,064

CALCULAREA RATEI INTERNE A RENTABILITĂȚII ECONOMICA A INVESTIȚIEI CALCULAREA VALORII ACTUALE NETE ECONOMICE A INVESTIȚIEI

Denumire indicator

TOTAL

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

Total cheltuieli

4879,771

1076,054

1076,054

1076,054

75,896

78,172

80,518

82,933

85,421

Total resurse financiare

-3268,616

1076,054

1076,054

1076,054

126,493

132,817

139,458

146,431

153,753

Total flux numerar

-8148,388

0,000

0,000

0,000

50.597

54,645

58,941

63,498

68,331

RIRE

13,48%

VNAE

778,192

Raport beneficiu socio-economi c/cost

1,33

Rata de actualizare

8,00%

CALCULAREA RATEI INTERNE A RENTABILITĂȚII FINANCIARE A CAPITALULUI CALCULAREA VALORII ACTUALE NETE FINANCIARE A CAPITALULUI

Denumire indicator

TOTAL

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

Total cheltuieli

2782,326315

27,331777

27,33177719

1076,054

75,896

78,172

80,518

82,933

85,421

Total resurse financiare

-3268,616

1076,054

1076,054

1076,054

126,493

132,817

139,458

146.431

153,753

Total flux numerar

-6050,943

1048,722

1048,722

0,000

50,597

54,645

58,941

63,498

68,331

Rata de actualizare

5%

RIR F

-5,7%

VNAF

-3245,968

Raport beneficiu financlar/cost

0

Calculul ratei interne a rentabilității economice in cadrul analizei sensitivitatii calculul valorii nete actualizate a investiției in cadrul analizei sensitivitatii

Denumire indicator

ANUL 0

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

A.’

Total resurse financiare 4-5%

-3432.047

1129.857

1129,857

1129,857

132,817

139,458

146,431

Total resurse financiare -5%

-3105.186

1022,252

1022,252

1022,252

120,168

126.176

132,485

Rata de actualizare

5,5%

VNAE +5%

817,102

VNAE -5%

739,283

RIRE +5%

14,151%

RIRE -5%

12,803%

Variația NPVf, NPVse, IRRse in funcție de costul total al investiției

Cost total investiție

npvfi

npvfk

NPVSe

IRRse

B/Csi

+10%

2782,838

-11626,326

-3570,565

856,012

14,82%

1,46

+5%

2656,346

-11097,857

-3408,267

817,102

14,15%

1,40

0%

2529,853

-10569,388

-3245,968

778,192

13,48%

1,33

-5%

2403,360

-10040,918

-3083,670

739,283

12,80%

1,26

-10%

2276,868

-9512,449

-2921,371

700,373

12,13%

1,20

Rezultatele financiare ale proiectului - Scenariul II sunt:

NPVf

- 3245,968 RON

FRR

- 5,7 NK%

B/Cf

0

Rezultatele socio - economice ale proiectului - Scenariul II sunt:

5.6.5. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Au fost identificate următoarele riscuri pe parcursul derulării proiectului precum si pe perioada de funcționare a investiției. Tototdata a fost cuantificata probabilitatea de producere a acestora si impactul pe care ii pot avea.

• ' ............/x ■"* ;.....Hjj| '/■'

*■ * r         ■

3            Risc identificat

,     ,   ,                                 ■■  ■■                                   >      r* .

■■                                  - ,<                                                     ...K J '                     J, ,           >           ,

'             *          .      »       <,   ’ f»

*      .»•      . •" *Sjk .                              <s        *’ t.          -sta? W’              ,       ”’*)•>" *;

ț W ;    .         '. • • •

Probabilitatea de producere

Impactul •

>     riscului ,

Deja1 -impact scăzut la 10-impact maxim

Ierarhizarea , riscurilor

1. Riscuri de ordin tehnic

Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrări care sa execute lucrarea , cu respectarea calitatii proiectate , in timpul si la costurilew stabilite

2

6

12

Soluțiile tehnice proiectate sa nu fie adecvate cerințelor unei astfel de lucrări

1

8

8

Apariția unor evenimente meteorologice si sesimice care sa depaseasca soluțiile tehnice proiectate

1

5

5

II. Riscuri de ordin financiar

Sistarea sau întreruperea finanțării proiectului

1

7

7

Depășirea costurilor alocate,ca urmare a creșterii preturilor la materiale si manopera

3

6

18

Depășirea costurilor de operare prevăzute

3

4

12

Resursele financiare insuficiente ale populației

1

5

5

III.Riscuri de ordin instituțional

Schimbarea proprietarului

1

3

3

IV. Riscuri de ordin legal

Schimbări ale cadrului legislativ in domeniu

2

3

6

Din tabelul anterior, ierarhizând riscurile ce ar putea afecta investiția, se observa ca impactul major asupra eficientei proiectului il poate avea majorarea costului investiției si a costurilor deoperare. In analiza de senzitivitate a fost cuantificata influenta acestor doi factori de risc asupra profitabilității proiectului.                                                                       '

Analiza de risc se impune a fi realizata pentru orice proiect inca din faza de concepere a acestuia.

Riscul in cadrul proiectelor reprezintă efectul asupra obiectivelor proiectului, care poate apare datorita necunoașterii ansamblului potențial de evenimente existente pe toata durata de implementare a proiectului.

Etapele principale ale managementului de risc al proiectelor sunt următoarele:

  • •  Planificarea - presupune abordarea si planificarea activitatilor de risc;

  • •  Identificarea riscurilor-consta in determinarea riscurilor ce pot afecta proiectul;

  • •  Analiza - presupune analiza calitativa a riscurilor estimând gradul de afectare al proiectului;

  • •  Răspunsul la risc - proceduri pentru diminuarea efectelor generate de riscuri;

  • •  Monitorizarea si controlul - realizarea planurilor de diminuare a riscurilor;

  • •  Comunicarea si documentarea - se realizează pe toata durata de viata a proiectului.

Planificarea - in cadrul acestei etape au fost stabilite responsabilitățile echipei de proiectare si ale coordonatorului de proiect in condițiile manifestării riscurilor.

• coordonatorul de proiect are următoarele obligații in realizarea managementului riscurilor:

  • a. identificare riscurilor posibile ale proiectului

  • b. estimarea cauzelor si efectelor posibile ale riscurilor proiectului

  • c. întocmirea planului de management al riscului

  • d. stabilirea bugetului necesar pentru inlaturarea sau diminuarea acțiunii riscului

  • e. atribuirea de responsabilități privind diminuarea riscului.

  • f. controlul si monitorizarea riscurilor

• echipa de proiect are următoarele obligații in realizarea managementului riscului

  • a. participarea alaturi de coordonatorul de proiect la identificarea riscului, întocmirea planului de managemnt al riscului etc.

  • b. aplicarea planului de management al riscului

  • c. urmărirea încadrării in bugetul de risc

  • d. monitorizarea riscurilor

Identificarea riscurilor

Principalele riscuri ce pot interveni in derularea proiectului sunt:

  • a) Riscuri tehnice

Riscurile interne sunt acele riscuri legate de proiect si care pot aparea in timpul si/sau ulterior fazei de implementare:

  • -  Execuția necorespunzatoare a unora dintre lucrarile.de construcții;

  • -  Descoperirea unor elemente istorice sau arheologice noi, de natura sa duca la modofocarea soluției inițiale de consolidare si restaurare.

  • -  Nerespectarea graficului de execuție;

Organizarea deficitara a fluxului informațional intre diferitele entitati implicate in implementarea proiectului;

  • -  Creșterea costurilor investitionale datorita lucrărilor de execuție;

  • -  Lipsa capacitatii financiare a beneficiarului de a suporta costurile operaționale;

  • -  Condiții meteorogice nefavorabile pentru realizarea lucrărilor;

  • -  Schimbările climatice din ultimii ani au condus la o dificultate a constructorilor in aprecierea unui grafic de execuție realist.

  • -  Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevăzut in contract;

Sistemul birocratic si caracterul schimbător al legislației privind achizițiile publice, care au dus la decalaje intre momentul planificat al plătii si cel efectiv al plătii;

  • -  Neincadrarea efectuării lucrărilor de către constructor in graficul de timp aprobat si in cuantumul financiar stipulat in contractul de lucrări;

  • -   întârzieri in procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;

Interes scăzut pentru locurile de munca create prin proiect.

In cazul materializării acestor riscuri in perioada de implementare a proiectului, se impune identificarea si adoptarea de către promotorul proiectului si principalelor entitati implicate si anume: Beneficiarul, Proiectantul si Constructorul - a unor soluții adecvate, atat din punct de vedere financiar, cat si din punctul de vedere al respectării termenelor prevăzute.

Riscurile externe sunt acele riscuri aflate in stransa legătură cu mediul socio-economic si cel politic, avand o influenta considerabila asupra proiectului propus.

In timp ce riscurile interne pot fi atenuate si prevenite prin intermediul masurilor de natura administrativa, asa cum sunt : selectarea adecvata a proiectantului si companiei de construcții, intocmirea unui contract clar si strict, selectarea unor specialiști atestati in domeniul restaurării monumentelor istorice, cu experiența in domeniu si cu o buna reputație, etc. - riscurile externe sunt mai greu de îndepărtat, cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de acțiunile întreprinse de managerul de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate.

b) Riscuri financiare:

  • •  creșterea inflației;

  • •  deprecierea monedei naționale;

  • •  caderea veniturilor populației;

  • •  deteriorarea infrastructurii locale;

  • •  creșterea preturilor la materiile prime si energie;

  • •  creșterea ratei dobânzilor.

c) Riscuri instituționale

creșterea costurilor forței de munca; lipsa personalului calificat;

Analiza riscurilor proiectului

Analiza calitativa a riscurilor

Aceasta este utila in determinarea priorităților in alocarea resurselor pentru controlul si finanțarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare a importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile identificate.

Pentru aceasta etapa, esențiala este matricea de evaluare a riscurilor, in funcție de probabilitatea de apariție si impactul produs. In acest caz poziționarea riscurilor in diagrama riscurilor este subiectiva si se bazeaza doar pe expertiza echipei de proiect.

Impact Probabilitate

LOW

MEDIU

HIGH

LOW

-Lipsa de implicare a factorilor            de

răspundere in punerea in

practica a proiectului;

Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevăzut in contract.

- Interes scăzut

pentru locurile de munca create de proiect.

MEDIUM

- Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevăzut in contract.

\ '• ■? ............

-Condiții meteoro-

logice nefavorabile pentru' realizarea lucrărilor          de

construcție.

îk» .                    . ■■

r...... , , ■"■- vs

* îhs        *    ’     '              « jS?        ■' ®                       t

-întârzieri            in

procedurile de achiziții a contractelor de

...                v. .                                 -

furnizare, șeryieip J.1

sau lucrări. ? ' r’-r-J 4 « ” , 4-•» ■

V*:  4         -ș

HIGH

—--——--------------

- Influente negative din partea celor

care    nu    sunt

beneficiari directi ai proiectului

- Neincadrarea efectuării lucrărilor de către constructor in graficul    de    timp

aprobat     si     in

cuantumul financiar stipulat in contractul de lucrări

ELABORAREA UNUI PLAN DE RĂSPUNS LA RISCURI

Tehnicile de control al riscului:

  • - Evitarea riscului - implica schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina apariția riscului.

  • - Transferul riscului - impartirea impactului negativ al riscului cu o terta parte (contracte de asigurare, garanții).

  • - Reducerea riscului - tehnici care reduc probabilitatea si /sau impactul negativ al riscului;

  • - Planuri de contingența - planuri de rezerva care vor fi puse in aplicare in momentul apariției riscului.

Masuri de management al riscurilor

Planul de răspuns la riscuri se face cu următoarele masuri

  • -  Planificare riguroasa a activitatii proiectului si luarea in calcul a unor marje de timp suficiente pentru eliminare riscurilor.

  • -  Identificarea din timp a posibililor furnizori si inițierea / incercarea unei comunicări cat mai transparente cu aceștia.

  • -  Introducerea de rezerve financiare si de timp.

  • -  Stipularea in contractul incheiat cu constructorul a unor clauze de penalitate si denunsare unilaterala.

  • -  Având in vedere faptul ca beneficiarul proiectului este o autoritate locala, instituția publica avand caracter permanent, se va imbunatati nivelul de comunicare dintre cetateni si autoritatile locale.

Prin creșterea nivelului de educare atat al celor implicați direct si /sau indirect in proiect, cat si al vizitatorilor obiectivului se va imbunatati codul de conduita ale acestora si respectul fata de valorile patrimoniului național cultural.

  • 6. Scenariul/Opțiunea tehnico - economică optimă recomandată

6.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

în evaluarea scenariilor tehnice s-a efectuat analiză multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obtinut punctajul maxim în cadrul analizei.

Varianta 1 - Scenariul zero (varianta fara investiții)

Varianta zero este varianta fără investiții. Nu se va iniția nici un proiect pentru restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei clădirii Colegiului Mihai Viteazul - aripa de nord, cheltuielile necesare pentru realizarea acestui obiectiv fiind prea mari și Consiliul Local se va afla in imposibilitatea de a susține financiar realizarea obiectivului.

în această variantă degradările deja existente se vor agrava, fapt ce va duce la creșterea valorii de investiție pe viitor sau chiar la pierderea monumentului.

Varianta 2 - Scenariul I

în varianta 2 se propune intervenția asupra monumentului conform Scenariului I, descris anterior.

în această variantă se propune o soluție optimă pentru restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei, cu desfaceri strict necesare, rezultatul fiind punerea în siguranță a obiectivului și conservarea formei și substanței acestuia, în forma actuală.

Varianta 3 - Scenariul II

în varianta 3 se propune intervenția asupra monumentului conform Scenariului II descris anterior.

Conform Scenariului II, se propun aceleași categorii de lucrări pentru realizarea obiectivului, cu amendamentul că se prevede intervenția pe zone mai mari ale fațadelor și înlocuirea placajului din piatră naturală al soclului. Rezultatul acestui tip de intervenție va fi, pe lângă punerea în siguranță a obiectivului, încercarea de a readuce imaginea arhitecturală a monumentului la forma inițială. Costurile pentru acest scenariu vor fi mai mari, iar rezultatul poate fi incert, determinat de calitatea execuției și a materialelor ce vor fi puse în operă.

6.2. Selectarea și justificarea scenariului optim recomandat

în analiza multicriterială au fost folosite următoarele criterii: costurile totale, respectarea principiilor de restaurare, păstrarea imaginii arhitecturale actuale și impactul asupra cadrului

natural, fiecare dintre criterii fiind notat cu un punctaj între 1 și 5, unde î înseamnă cel mai slab punctaj, iar 5 cel mai bun punctaj.

Punctajul se obține prin înmulțirea notei cu punctajul acordat importantei variabilei. v- *'

Cel mai mare punctaj care poate fi obținut în urma acestei analize pentru cele patru criterii este de 5 de puncte, iar scenariul ales va fi cea cu punctajul cât mai apropiat de cel maxim de 5 de puncte.

Scenariul cu cele mai mari “costuri totale” va obține punctajul cel mai mic, în vreme ce punctajul cel mai mare va fi acordat scenariului cu cele mai mici costuri totale.

“Respectarea principiilor de restaurare” este analizată din punctul de vedere al aplicării acestora la realizarea lucrărilor de reabilitare ale monumentului. Punctajul cel mai mare îl va obține scenariul care va respecta aceste principii.

„Păstrarea imaginii arhitecturale actuale” este un criteriu foarte important, scenariul care va respecta acest principiu urmând să primească punctajul maxim.

“Impactul asupra cadrului natural” se referă la impactul pe care lucrările de reabilitare le vor avea asupra cadrului natural înconjurător, adică asupra zonei în care se află monumentul. Punctajul maxim îl va primi scenariul care va avea impactul cel mai mic asupra cadrului natural înconjurător.

Variabile/Scenariul

Importanta variabilei

Scenariul 0

Scenariul 1

Scenariul 2

Nota

Punctaj

Nota

Punctaj

Nota

Punct aj

Costuri totale

0.20

1.00

0.20

4.00

0.80

2.00

0.40

Respectarea principiilor            de

restaurare

0.30

1.00

0.30

3.00

0.90

1.00

0.30

Păstrarea      imaginii

arhitecturale actuale

0.20

1.00

0.20

5.00

1.00

3.00

0.60

Impactul       asupra

cadrului natural

0.30

1.00

0.30

5.00

1.50

3.00

0,90

Total punctaj

1.00

5.00

1.00

17.00

4.20

9.00

2.20

Scenariul care a obtinut cel mai mare punctaj in urma analizei multicriteriale, 4,2 puncte, este “Scenariul 1”, varianta medie.

Pentru implementarea prevederilor studiului de fata, proiectantul propune aplicarea variantei cu investiție medie, respectiv Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Mihai Viteazul - aripa de nord din municipiul Ploiești, conform Variantei 2 care corespunde Scenariului I.

Avantajele scenariului recomandat

Selectarea deciziei de promovare a investiției s-a făcut ca urmare a luării în considerare a criteriilor culturale, socio-economice, instituționale si de infrastructura.

Prin implementarea acestui proiect se vor obține avantaje la nivel local privind punerea în siguranță a aripii de nord a Colegiului Național Mihai Viteazul din Ploiești și asigurarea unui cadru optim pentru desfășurarea procesului educațional.

Avantajele scenariului recomandat:

  • -  Fațadele monumentului istoric și de arhitectură vor fi reabilitate conform normelor în vigoare, salvându-se astfel de la distrugerea lentă.

  • -  Prin intervențiile de restaurare propuse, se va păstra imaginea arhitecturală actuală a monumentului și se va conserva substanța acestuia prin limitarea suprafețelor de parament desfăcute.

  • -  Prin înlocuirea tâmplăriei exterioare se va asigura posibilitatea ventilării corecte a spațiilor interioare.

Dezavantajele scenariului recomandat:

• Costul lucrărilor de reabilitare propuse ale clădirii colegiului va fi mare.

  • -  Durata lucrărilor de execuție va fi relativ mare.

  • 6.3. Principalii indicatori tehnico - economici aferenți investiției:

6.3.1. Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții

Indicatorii maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, din care Construcții -montaj (C+M) este:

Valoare totală fără T.V.A. (mii lei)

Valoare totală cu T.V.A. (mii lei)

TOTAL GENERAL

3228,162.66

3841,513.57

Din care C + M

2529,852.66

3010,524.67

6.3.2. Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță

Prin Restaurarea fațadelor și înlocuirea tâmplăriei la clădirea Colegiului Mihai Viteazul - aripa de nord se vor atinge următorii indicatori de performanță:

  • -  Suprafață soclu restaurat:                    141,35 mp

  • -  Suprafață fațade restaurate:                1312,00 mp

  • -  Suprafață tâmplărie exterioară înlocuită:       502,00 mp.

6.3.3. Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții

Principalii indicatori financiari și socio-economici au fost analizați la capitolul 5.6.3. și 5.6.4.

Astfel, Rezultatele financiare ale proiectului sunt:

Și


npvf

- 3245,968 RON

FRR

- 5,7 NK%

B/Cf

0


Rezultatele socio - economice ale proiectului sunt:



6.3.4. Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni

Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții este de 24 luni, graficul de execuție fiind următorul:



  • 6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinățelor fundamentale aplicabile construcției

6.4.1. Rezistență mecanică și stabilitate

Structura de rezistență a monumentului ce face obiectul prezentului proiect, a fost astfel concepută încât încărcările susceptibile a se exercita în timpul exploatării să nu determine nici unul din evenimetele următoare:

  • • Prăbușirea totală sau parțială a construcției;

  • • Apariția unor deformații de o mărime inadmisibilă;

  • • Deteriorări ale unor părți ale construcției, ale instalațiilor sau echipamentelor înglobate ca rezultat al deformării puternice a structurii de rezistență;

  • • Distrugeri determinate de evenimente accidentale, disproporționate ca mărime în raport cu cauzele primare.

Expertiza tehnică întocmită de ing. Anatolie Cazacliu descrie monumentul istoric din punct de vedere istoric și arhitectural, analizează degradările existente și cauzele apariției acestora, face descrierea lor structurală și determină încadrarea în clasele de risc seismic.

După analizarea amănunțită a construcției, expertiza constată că lucrările de restaurare ale fațadelor monumentului și înlocuirea tâmplăriei exterioare, sunt lucrări care nu afectează structura de rezistentă a construcției.

J                                                       >

Pe baza expertizei tehnice va fi elaborat Proiectul Tehnic de specialitate conform căruia, calculul structurii va respecta prevederile Legii nr. 10/2013 privind calitatea în construcții cu privire la realizarea și menținerea pe întreaga durată de existență a construcției a cerințelor de rezistență și stabilitate.

Conceptul de restaurare se va axa pe ideea de a nu aduce modificări la imaginea arhitecturală a obiecivului.

6.4.2. Securitate la incendiu

Având în vedere categoria de lucrări prevăzute, de restaurare a fațadelor aripii de nord a Colegiului Național Mihai Viteazul și înlocuirea tâmplăriei exterioare, nu sunt necesare lucrări speciale pentru securitate la incendiu.

Colegiul dispune de rețea funcțională de hidranți interiori, iar în zonă există rețea de hidranți exteriori, astfel încât există măsuri speciale de prevenire a incendiilor și sunt respectate Normativul P118/1999, Normativul P118/2 - 2013 cu privire la siguranța la foc și P118/3 -2015 cu privire la instalații de detectare, semnalizare și avertizare.

S-au respectat următorele prevederi:

  • • Legea 307-2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

  • • HGR 1739-2006 - Normativul P118/2 - 2013 cu privire la siguranța la foc;

  • • Normativul P118/3—2015 cu privire la instalații de detectare, semnalizare și avertizare.

6.4.3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător

în urma executării lucrărilor de Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord din municipiul Ploiești, se vor respecta normativele în vigoare privind igiena, sănătatea oamenilor și protecția mediului.

Igiena mediului interior: NU face obiectul prezentului proiect.

Igiena aerului: Nu vor exista degajări de substanțe toxice, iar materialele de construcție și finisajele ce vor fi puse în operă nu vor fi radioactive și nu vor emite substanțe toxice sau gaze nocive.

Igiena apelor: Nu vor exista deversări de substanțe toxice în ape de suprafață și / sau subterane sau în rețeaua de canalizare a orașului.

Igiena evacuării apelor uzate : NU este cazul.

Igiena evacuării gunoaielor: NU este cazul.

Se vor respecta următorele prevederi: NP 008 privind puritatea aerului.

Refacerea și protecția mediului

Prin proiect sunt prevăzute lucrări de protecție a mediului prin refacerea cadrului natural după încheierea lucrărilor de execuție.

S-au respectat următorele prevederi:

  • • Legea 137/1995 republicată privind protecția mediului;

  • • Legea 107/1996 a apelor; - OG 243/2000 privind protecția atmosferei;

  • • HGR 188/2002;

  • • Ordinul MAPPM 462/1993;

  • • Ordinul MAPPM 125/1996;

  • • Ordinul MAPPM 756/1997.

Pe parcursul execuției lucrărilor de reabilitare prevăzute, se vor asigura curățenia și ordinea în șantier.

După finalizarea lucrărilor de execuție, cadrul natural va fi readus la forma inițială prin îndepărtarea molozului și gunoaielor și transportarea acestora la groapa de gunoi și se vor reface spațiile verzi existente.

Prin reabilitarea propusă a obiectivului nu sunt perturbate vecinătățile și nu vor fi tăiați arbori.

Funcțiunea existentă și viitoare ale Colegiului Național Mihai Viteazul nu generează noxe sau alți factori de poluare ai mediului.

în consecință, lucrările propuse prin proiectul „Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie^ la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord”, municipiul Ploiești, Județul Prahova, NU vor afecta mediul.                                ca

6.4.4. Siguranță și accesibilitate în exploatare

Din punct de vedere al siguranței în exploatare, obiectul prezentului proiect se încadrează în normele în vigoare. înălțimea parapeților ferestrelor este mai mare de 1,00 m, conform normelor în vigoare.

Odată cu restaurarea fațadelor, inclusiv a elementelor decorative ale acestora, se va reface integritatea treptelor scărilor exterioare, completându-se ciobiturile, spărturile și elementele degradate din piatră.

Pentru îndeplinirea cerinței B (Siguranță în exploatare), s-au respectat următoarele prevederi:

  • • STAS 6131 privind dimensionarea parapeților și balustradelor;

  • • STAS 2965 privind dimensionarea scărilor și treptelor;

  • • Normativ NP 051/2012 privind măsuri pentru persoanele cu handicap locomotor;

Pe durata execuției lucrărilor e reabilitare se vor respecta măsurile de protecția muncii specifice procesului tehnologic.

  • 6.4.5, Protecția împotriva zgomotului: NU este cazul.

  • 6.4.6. Economie de energie și izolare termică

  • a) Izolarea termica și economia de energie: NU este cazul.

  • b) Izolarea hidrofugă: NU este cazul.

6.4.7. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:

  • -   reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după demolare;

  • -   durabilitatea construcțiilor;

  • -  utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

în cazul de față, principiul utilizării sustenabile a resurselor naturale este asigurat, durabilitatea în timp a construcției fiind certificată de faptul că de la data construirii au trecut deja mai mult de 115 ani, iar materiile prime și secundare folosite atât la construirea monumentului, cât și la reabilitarea acestuia, sunt compatibile cu mediul.

6.5. Nominalizarea surselor de finanțare a invesdtiției publice

Investiția publică va fi finanțată prin alocații de la bugetul local și/sau deșiă bugetul de stat și din alte surse legal constituite.

  • 7. Urbanism, acorduri și avize conforme

7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

în vederea obținerii autorizației de construire pentru obiectivul „Restaurare fațade și înlocuire tâmplărie la clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul - aripa de nord” a fost emis Certificatul de Urbanism nr. 920 din 07.09.2016.

7.2. Studiu topografic, vizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Având în vedere că imobilul este înregistrat în Cartea Funciară a județului Prahova, nu a fost întocmit un studiu topografic special pentru acest obiectiv.

7.3. Extras de carte funciară

Colegiul Național Mihai Viteazul din municipiul Ploiești, este înscris în Cartea Funciară U.A.T. Ploiești cu nr.         , la prezenta documentație urmând a fi atașat un extras de CF

  • 7.1.  Avize privind asigurarea utilităților nu este cazul

7.2.  Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului

Pe baza documentației tehnice la faza următoare de proiectare, va fi obținut actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului

7.3. Avize, acorduri și studii specifice

Având în vedere calitatea de monument istoric a obiectivului, au fost întocmite următoarele studii specifice:

  • -  Documentar fotografic

  • -   Studiu istoric

  • -  Studiu de componente artistice

Toate studiile și avizele sunt anexate la prezenta documentație.

ȘEF PROIECT,

/              ■ fin



‘z»

f

Arh. Cristina Irina oana Săplăcan V SR-L- z