Hotărârea nr. 234/2020

HCL aprobare Bilant energetic SACET

JUDEȚUL ARGEȘ MUNICIPIUL PITEȘTI CONSILIUL LOCAL

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Bilanțului energetic al sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Municipiul Pitești

Consiliul Local al Municipiului Pitești întrunit în ședință ordinară;

Având în vedere:

  • - Referatul de aprobare pen.tru proiectul de hotărâre inițiat de Primarul Municipiului Pitești;

  • - Raportul Direcției Servicii Publice și Achiziții nr.31862/13.07.2020;

  • - Avizele comisiilor de specialitate ale consiliului local cuprinse în rapoartele nr.33594/2020, nr.33595/2020, nr. 33596/2020, nr. 33597/2020, nr. 33598/2020;

  • - Avizul nr.36291/04.05.2020 privind Bilanțul energetic al sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Municipiul Pitești emis de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei;

  • - Adresa nr.171/05.05.2020 a Termo Calor Confort S.A., înregistrată la Primăria Municipiului

    Pitești sub nr. 19882/06.05.2020;

    -Adresa Autorității Națiohale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.50863/29.06.2020, înregistrata la Primăria Municipiului Pitești sub nr.29294/30.06.2020;


Văzând prevederile art. 129|alin. (7) lit. n) din Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, ale art.35 alin. (1) lit. e) și art.4O alin. (3) din Legea nr.325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, cu modificările si completările ulterioare, ale art.6 alin.(4) și (8) din ulterioare, precum și ale Legii nr. 121/2014 privind creșterea eficienței energetice, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ANRSC nr.66 din 28 02.2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a prețurilor și tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare, cu modificările si completările


In temeiul dispozițiilor art. 196 alin.(l) lit. a) din Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

Art.l (1) Se aprobă Bilanțul energetic al sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Municipiul Pitești pentru anul 2018, potrivit anexei nr.l.

  • (2) Se aprobă valorile pierderilor tehnologice de energie termică ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Municipiul Pitești, potrivit anexei nr.2.

Anexele nr.l și nr.2 fac parțe integrantă din prezenta hotărâre.

Art.l. Termo Calor Confort S.A. va implementa planul de măsuri și acțiuni pentru creșterea eficienței energetice prevăzut în bilanțul energetic, în funcție de fondurile alocate în Programul de investiții al Primăriei Municipiului Pitești, precum și prin accesarea de programe guvernamentale sau europene cu finanțare nerambursajbilă.

  • Art.3. Direcția Servicii Publice și Achiziții și S.C. Termo Calor Confort S.A. vor aduce la îndeplinire dispozițiile prezentei hotărâri, care va fi comunicată acestora, precum și Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Termoserv Arggș2,.de_către Secretarul General al Municipiului Pitești.

O [,l Ă fij \

PrtEȘEblNTEDL ȘEDINȚĂ, Nards-Ioțiuț Șofianu

/Contrasemnează pentru legalitate:

V SECRETAR GENERAL,

Andrei-Cătăliff Călugăru

Pitești, Nr. 234 din 22.07.2020

4aJ£X4- MiM i-Ă- ftCL /Jltri /-J--■ «2cJto

ELSACO ESCO

Bilanț energetic al SACET Pitești

Decembrie 2019


Cuprins


l

Capitol

Pagină

Cap. 1. Concepția elaborării bilanțurilor energetice

4

1.1. Scopul întocmirii și af

ralizei bilanțurilor energetice

4

1.2. Conținutul lucrării ।

5

1.3. Prevederi legislative Iși metodologice în domeniu

5

1.4. Mărimi, simboluri și

unități de măsură

23

Cap. 2 Date cu privire la operatorul serviciului

26

Cap. 3 Definirea conturului nc<

esar bilanțului

29

Cap. 4 Caracteristicile tehnice i contur

ile principalelor agregate și instalații conținute în

31

Cap. 5 Schema fluxului tehnolc

gic

38

Cap. 6. Prezentarea procesului

ehnologic

40

Cap. 7 Stabilirea unității de refi

erință asociate bilanțului

46

Cap. 8. Aparate de măsură folosite

48

Cap. 9. Schemă si puncte de mi

isura

50

Cap. 10. Fișa de măsurători

52

Cap. 11. Ecuația de bilanț. Calciului componentelor de bilanț.

59

Cap. 12. Tabelul de bilanț și diagrama Sankey

63

Cap. 13. Analiza bilanțului

72

Cap. 14. Bilanțul optimizat

76

Cap. 15. Pierderi tehnologice

81

Cap. 16. Plan de măsuri și acțiuni pentru creșterea eficienței energetice

96

Cap. 17. Calculul de eficiență economică a principalelor masuri stabilite

IUI

Bibliografie

102


I—-


CAPITOLUL 1

CONCEPȚIA ELABORĂRII BILANȚURILOR ENERGETICE

1. Concepția elaborării bilanțurilor energetice

Alimentarea cu energie'a consumatorilor, la un înalt nivel calitativ și de siguranță, precum și gospodărirea rațională și eficientă a bazei energetice presupune, pe de o parte, cunoașterea corectă a performa ițelor tehnico-economice ale tuturor părților componente ale întregului lanț energetic, de la condițiilor optime, din punct de

producător la consumator, iar pe de altă parte, asigurarea vedere energetic, pentru funcționarea acestora.


Principalul mijloc care stă la îndemâna specialiștilor pentru realizarea acestor obiective importante îl constituie bilanțul energetic, care permite efectuarea atât a analizelor cantitative, cât și a celor calitat ve asupra modului de utilizare a combustibilului și a tuturor formelor de energie în cadrul limitelor unui sistem determinat.

Lucrarea de față vine șă răspundă solicitării S.C. Termo Calor Confort S.A de elaborare și analiză a ”bilanțu ui tcrmoencrgetic” al sistemului centralizat de transport și distribuție a energiei termice în Municipiul Pitești, sistem ce asigură necesarul de căldură și apă caldă menajeră consumatorilor arondați.

Elaboratorul lucrării este compania SC Elsaco ESCo SRL, societate prestatoare de servicii energetice acreditată dejANRE. Compania SC Elsaco ESCo SRL deține autorizația de auditor energetic Nr. 636 din 19.1 0.201 8 emisa de ANRE, valabilă 3 ani de la data emiterii.

  • 1.1. Scopul întocmirii și analizei bilanțurilor energetice

Elaborarea și analiza bilanțurilor energetice este reglementată prin lege și trebuie să se transforme într-o activitate sistematică care are drept scop reducerea consumurilor de combustibil și energie prin rțdicarea continuă a performanțelor energetice ale tuturor instalațiilor, sporirea eficienței întregii activități energo-lehnologice.

Elaborarea și analiza b


lanțurilor energetice constituie cel mai eficient mijloc de  stabilire a măsurilor tehnice și organizatorice menite să conducă la creșterea efecjukî\ulil at 'V/ energiei introduse într-un sistem! ia diminuarea consumurilor specifice de energîc.£fc/fuî)dus>. 5

în funcție de scopul urmărit, bilanțurile energetice se întocmesc în pat/u fa/e distincte ale unui sistem și anume:


R Ia proiectarea unui si;

tem nou sau modernizarea unui sistem existent,


S la omologarea și rece

pționarea părților componente ale unui sistem,


Ia cunoașterea și îmbunătățirea parametrilor tehnico-funcționali ai unui sistem în procesul exploatării,

** ESCO


ELSACO


Bilanț energetic al SACi. T Pitești

(. •■<,! _J'|JJ                 Edilii t) I!l.>

  • ■C la întocmirea planurilor curente și de perspectivă privind economisirea și folosirea rațională a energiei.

Elaborarea bilanțurilor energetice pentru sistemele în funcțiune se face în scopul ridicării calității exploatării, a stabilirii structurii consumului util și a pierderilor de energie, în vederea sporirii randamentelor, recuperării eficiente a resurselor energetice secundare, atingerii parametrilor optimi din punct de vedere energo-tehnologic. Pe această bază, se pot preciza normele de consum specific de combustibil, energie electrică și termică.

Fundamentarea consumului de energie, în planurile anuale și de perspectivă, ale oricărui sistem energetic are la bază măsurătorile, calculele și concluziile bilanțurilor energetice care trebuie să țină seama de toate modificările aduse instalației sau tehnologiilor de fabricație folosite sau preconizate.

  • 1.2. Conținutul lucrării

Lucrarea a fost întocmită în conformitate cu respectarea legislației române în vigoare în acest domeniu și anume:

S Ghidul de elaborare audiaturi energetice existent pe site-ul ANRE;

S’ Legea 121/2014 privind creșterea eficienței energetice (completată și modificată de legea 160/2016);

S Regulamentul - Cadru al Serviciului Public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;

Legea 325/2006 - Legea serviciului public de alimentare cu energie termică;

J Normativul PE 902 / 1995 privind întocmirea și analiza bilanțurilor energetice.

Lucrarea cuprinde bilanțul energetic pe conturul surselor de producere a energiei termice și bilanțul energetic pentru rețelele termice primare și secundare.

  • 1.3. Prevederi legislative și metodologice în domeniu

Legea 325/2006 - Legea serviciului public de alimentare cu energie termică

Art. 35. -(1) Operatorii serviciului au, în principal, următoarele obligații: ...

  • e) să întocmească anual și să urmărească bilanțul energiei termice, aferent fiecărei activități prevăzute în licență, avizat de autoritatea competentă și aprobat de autoritatea administrației publice locale;”

Art. 40. ...


(3) Pierderile tehnologice se aprobă de autoritatea administrației publice locale, având în vedere o documentație, elaborată pe baza bilanțului energetic, întocmită de operatorul care are și calitatea de furnizor și avizată de autoritatea competentă. “

Legea 121/2014 privind creșterea eficienței energetic (completată și modificată de legea 160/2016).

“CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1.

Domeniu de reglementare și obiective

  • (I) Scopul prezentei legi îl constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea și aplicarea politicii naționale în domeniul eficienței energetice în vederea atingerii obiectivului național de creștere a eficienței energetic s.

  • (2) Măsurile de politică în domeniul eficienței energetice se aplică pe întreg lanțul: resurse primare, producere, distribuție, furnizare, transport și consum final.


    sumumu-de


  • (3) Până în anul 2020 se stabilește o țintă națională indicativă de reducere a c energie cu 19%.

Art. 2.

Politica de eficiență energetică *                       ,                     .                                                                                                                                                                   J LIL L

  • (1) îmbunătățirea eficienței energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice"' naționale, datorită contribuției majore pe care o are la realizarea siguranței alimentării cu energie, dezvoltării durabile și competitivității, la economisirea resurselor energetice primare și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

  • (2) Politica națională de eficiență energetică este parte integrantă a politicii energetice a statului și urmărește:

  • a) eliminarea barierelor îh calea promovării eficienței energetice;

  • b) promovarea mecanismelor de eficiență energetică și a instrumentelor financiare pentru economia de energie;

  • c) educarea și conștientizarea consumatorilor finali asupra importanței și beneficiilor aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

  • d) cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de energie și organismele publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica națională de eficiență energetică;

Bilanț energetic (tl S.-lt. ET Pitești

  • e) promovarea cercetării fundamentale și aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei.

  • (3) Politica națională de eficiență energetică definește obiectivele privind îmbunătățirea eficienței energetice, țintele indicative de economisire a energiei, măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice aferente, în toate sectoarele economiei naționale, cu referiri speciale privind:

  • a) introducerea tehnologiilor cu eficiență energetică ridicată, a sistemelor moderne de măsură și control, precum și a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienței energetice și previzionarea consumurilor energetice;

  • b) promovarea utilizării ila consumatorii finali a echipamentelor și aparaturii eficiente din punct de vedere energetic, pțecum și a surselor regenerabile de energie;

  • c) reducerea impactului asupra mediului al activităților industriale și de producere,

transport, distribuție și consum al tuturor formelor de energie;


  • d) aplicarea principiilor moderne dc management energetic;

  • e) acordarea de stimulente financiare și fiscale, în condițiile legii;

  • f) dezvoltarea pieței pentru serviciile energetice.

Art. 4

Înțelesul unor termeni și expresii în sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles: 1. acțiune individuală - acțiune care duce la îmbunătățiri verificabile și măsurabile sau care pot fi estimate ale eficienței energetice și care este efectuată ca rezultat al unei măsuri de politică;

  • 2. administrația publică centrală - departament administrativ de specialitate a cărui competență acoperă întregul teritoriu; în conformitate cu art. 116 din Constituția României, republicată, cuprinde: ministere, alte organe de specialitate organizate în subordinea

Guvernului ori a ministerelor și autorități administrative autonome;

  • 3. agregator - furnizor de servicii care însumează pe termen scurt curbe de sarcină ale unor consumatori în vederea participării acestora la piețele centralizate de energie electrică;

  • 4. audit energetic - procedură sistematică al cărei scop este obținerea unor date/informații corespunzătoare despre profilul bonsumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operațiuni sau instalații industriale sau comerciale sau al unui serviciu

Bilanț energetic al SACET Pitești in                    .......... :

privat sau public, identificarea


și


cuantificarea oportunităților rentabile de economisire a energiei și raportarea rezultatele r;

5. auditor energetic - persoana


fizică sau juridică atestată/autorizată în condițiile legii care are dreptul să realizeze audit energetic la consumatori; auditorii energetici persoane fizice își desfășoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau angajați ai unor persoane juridice, conform legislației în vigoare;

  • 6. autoritate competentă - autoritate cu atribuții în domeniu conform legislației în vigoare;

  • 7. autoritate publică de punere în aplicare - organism de drept public, responsabil cu realizarea sau monitorizarea impozitării/taxării energiei sau a carbonului, a sistemelor și instrumentelor financiare, a stimulentelor fiscale, a standardelor și normelor, a schemelor de

etichetare energetică, a formării

și educației în acest scop;


ă fizică sau juridică care utilizează enyfg^' jrefftru


  • 8. client final/consumator - j propriul consum final;

  • 9. cogenerare de înaltă eficientă - cogenerarea care îndeplinește criteriile suibilitțd.-prin hotărâre a Guvernului;

  • 10. consum de energie primară -■ consumul intern brut, cu excepția utilizărilor neenergetice;

  • 11. consum final ele energie - toată energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii și agriculturii, exclusiv energia destinată sectorului de producere a energiei electrice și termice și acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalațiile și echipamentele aferpnte sectorului energetic;

  • 12. contract de performanță energetică ■ acord contractual între beneficiarul și furnizorul unei măsuri de îmbunătățire z. eficienței energetice, verificată și monitorizată pe toată perioada contractului, prin care cheltuielile cu investițiile referitoare la măsura respectivă sunt plătite proporțional cu un nivel al îmbunătățirii eficienței energetice convenit prin contract sau cu alte criterii convenite pricind performanța energetică, cum ar fi economiile financiare;

  • 13. distribuitor de energie - peitsoană fizică sau juridică, inclusiv un operator de distribuție, 1

responsabilă de transportul energiei, în vederea livrării acesteia Ia consumatorii finali sau la

stațiile de distribuție care vând cțiergie consumatorilor finali în condiții de eficiență;

  • 14. energie - toate formele de produse energetice, combustibili, energie termică, energie din surse regenerabile, energie eleclțică sau orice altă formă de energie, astfel cum sunt definite

Bilanț enet •.>ctii: a! SACET Pitești

i.jiii,' "                    /..i ii Paglj i '-’

în art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei;

  • 15. eficiență energetică - rapoitul dintre valoarea rezultatului performant obținut, constând în servicii, bunuri sau energia rezultată sau energia rezultată și valoarea energiei utilizate în acest scop;

  • 16. economie de energie - cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a oricărui tip de măsuri, inclusiv a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externei care afectează consumul de energie;

  • 17. furnizor de energie - persoană fizică și/sau juridică ce desfășoară activitatea de furnizare de energie;

  • 18. furnizor de servicii energetice - persoană fizică sau juridică care furnizează șePvitii 'fi energetice sau alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în instalația sad Ifi scdjiil ]\ ' consumatorului final;                                                           11 H Vîsf’I

  • 19. instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument financ: fonduri, subvenții, reduceri de taxe, împrumuturi, finanțare de către terți, contra performanță energetică, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare și alte contracte de aceeași natură care sunt disponibile pe piață, de către instituțiile publice sau organismele private pentru a acoperi, parțial sau integral, costul inițial al măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

    U.LL'


19*. interoperabililate - capacitatea a două sau mai multe rețele, echipamente, aplicații sau componente de rețea de a schiimba informații cu ușurință, într-un mod sigur, eficient, cu inconveniente minime sau nule pentru utilizatori; o rețea inteligentă este un exemplu de sistem cuprinzând componente ihteroperabile;

  • 20. îmbunătățire a eficientei energetice - creșterea eficienței energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și/sau economice;

  • 21. încălzire și răcire eficientă opțiune de încălzire și răcire care, comparativ cu un scenariu de bază care reflectă situația norțnală, reduce măsurabil consumul de energie primară necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată, în cadrul unei limite de sistem relevante, intr-un mod eficient din punct de vedefe al costurilor, după cum a fost evaluat în analiza costuri-

ELSZKCO

ESCO

beneficii, ținând seama de energia necesară pentru extracție, conversie, transport și distribuție;

  • 22. încălzire și răcire individuală eficientă - opțiune privind furnizarea de încălzire și răcire individuală care, comparativ cu termoficarea și răcirea centralizată eficientă, reduce măsurabil consumul de energiei primară din surse neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de energie livrată în cadrul unei limite de sistem relevante sau necesită același consum de energie primară din surse neregenerabile, dar la un cost inferior, ținând seama de energia „ . . ......

necesara pentru extracție, conversie, transport și distribuție;

  • 23. întreprinderi mici și mijloc i, denumite în continuare IMM-uri - întreprinderi în sensul celor definite în titlul I din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003

privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii: ,.cat(țgqrit>, fiQ ,__ fi

microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii este formată din întrepri/i4efî/cai.^Jaux/

sub 250 de angajati si a căror c fră de afaceri anuală nu depășește 50 milioane .furP și/șfHjp'df.

I 7 ■ I /

căror bilanț anual nu depășește ^3 milioane euro;                                      ■î

  • 24. manager energetic - persoartă fizică sau juridică prestatoare de servicii energetice^țesUilă’,-în condițiile legii, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea și gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;

  • 25. măsură de politică - instrument de reglementare, financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informațiilor pentru a crea un cadru favorabil, o cerință sau un stimulent pentru ca actorii de pe piață să furnizeze și să achiziționeze servicii energetice și să întreprindă alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice;

  • 26. operator de distribuite - oiice persoană fizică sau juridică ce deține, sub orice titlu, o rețea de distribuție și care răspunde de exploatarea, de întreținerea și, dacă este necesar, de dezvoltarea rețelei de distribuție într-o anumită zonă și, după caz, a interconexiunilor acesteia cu alte sisteme, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a rețelei de a satisface un nivel rezonabil al cererii de distribuție de energie în condiții de eficiență;

  • 27. operator de transport și de sistem - orice persoană juridică ce realizează activitatea de transport și care răspunde de operarea, asigurarea întreținerii și, dacă este necesar, de dezvoltarea rețelei de transport într-o anumită zonă și, acolo unde este aplicabilă, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a rețelei de transport de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei;

    ESCO


Bilanț energetic ui' SACET Pitești

' ■ J                             : dlll. II               Ro îl* I I 1‘iițJ I I 102

  • 28. organism public - autoritate contractantă astfel cum este definită în Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii;

  • 29. parte mandatată - entitațe juridică căreia i-au fost delegate competențe de către administrația publică sau de un alt organism public pentru a dezvolta, gestiona sau exploata un sistem de finanțare în numelq administrației publice sau al altui organism public;

  • 30. parte obligată - distribuitor de energie sau furnizor de energie pentru care sunt obligatorii schemele naționale de obligații în ceea ce privește eficiența energetică;

  • 31. parte participantă - întreprindere sau organism public care s-a angajat să atingă anumite obiective în cadrul unui acord voluntar sau căruia i se aplică un instrument națir>rfa|--db - • N politică de reglementare;                                                         /■' ^/j “ "l

i a âte

  • 32. raport al suprafețelor - raportul dintre suprafața totală a clădirilor și suprafața țerțQuIuif-i într-un anumit teritoriu;                                                                                    ■■

  • 33. reabilitare substanțială ~ reabilitarea ale cărei costuri depășesc 50% din costurile de-investiții pentru o nouă unitate comparabilă;

  • 34. renovare complexă - lucrări efectuate la anvelopa clădirii și/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depășesc 50% din valoarea de impozitare/inventar a clădirii, după caz, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea;

34*. rețea inteligentă - rețea de electricitate, care poate integra eficient, din punctul de vedere al costurilor, modalitatea de a apționa a tuturor utilizatorilor conectați la rețea - producători, consumatori și autoproducători - printr-o circulație bidirecțională a fluxurilor de puteri și a informațiilor, în scopul de a adigura un sistem energetic eficient economic, sustenabil, cu pierderi de energie reduse și un nivel ridicat de calitate și securitate în continuitatea și siguranța alimentării cu energie llectrică;

  • 35. serviciu energetic - activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obținut prin utilizarea eficientă energiei cu o tehnologie și/sau o acțiune eficientă din punct de vedere energetic care poate include activitățile de exploatare, întreținere și control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe bază contractuală și care, în condiții normale, conduce la o îmbunătățire a eficienței energetice și/sau a economiilor de energie primară verificabilă și care poate fi măsurată sau estimată;

    5^ ELSZXCO

    ESCO


    ■ I . '


  • 36. sistem eficient de termoficare centralizat și de răcire - sistem de termoficare sau răcire care utilizează cel puțin: 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 75% energie termică produsă în cogenerare sau 50% dinlr-o combinație de tipul celor susmenționate;

  • 37. sistem de management al energiei — un set de elemente interconectate sau care interacționează între ele aparținând unui plan care stabilește obiectivul de eficiență energetică și strategia de atingere a acestui obiectiv;

  • 38. sistem de contorizare inteligentă - sistem electronic care poate măsura consumul de

energie oferind mai multe informații decât un contor tradițional și care poate transmite și primi date utilizând o anumită formă de comunicatii electronice;                    q

  • 39. societate de servicii energetice de tip ESCO - persoană juridică sau fizică aptoriZață care. | prestează servicii energetice și,'sau alte măsuri de îmbunătățire a eficienței Unergetfc^Tîn cadrul instalației sau incintei consumatorului și care, ca urmare a prestării ace^bc'âervtpii ilj l și/sau măsuri, acceptă un grad de risc financiar; plata pentru serviciile prestate este integral sau parțial, pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe îndeplinirea altor criterii de performanță convenite de părți;



  • 40. standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standardizare în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;

  • 41. standard internațional - standard adoptat de Organizația Internațională de Standardizare și pus la dispoziția publicului;

  • 42. suprafață utilă totală - suprafața utilă a unei clădiri sau a unei părți de clădire unde se utilizează energie pentru a regla climatul interior prin: încălzire/răcire, ventilare/climatizare, preparare apă caldă menajeră, iluminare, după caz;

  • 43. unitate de cogenerare - grup de producere care poate funcționa în regim de cogenerare;

  • 44. unitate de cogenerare de miică putere - unitate de cogenerare cu capacitate instalată mai mică de 1 MWe;

  • 45. unitate de microcogenerare ■■ unitate de cogenerare cu o capacitate electrică instalată mai mică de 50 kWe.

    ELSACO


ESCO                                                                          ■        •!-.               l-.- i■             IX,....- ■ I'I'-.’

CAPITOLUL IV

Programe de măsuri

Art. 8

Măsuri de politică energetică

  • (1) în vederea realizării de economii de energie în rândul consumatorilor, în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 se adoptă măsuri de politică de eficiență energetică care au ca obiectiv obținerea unor economii, în fiecare an, de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013.

  • (2) Vânzările de energia, ca volum, utilizate în transport, pot fi excluse jiiyjial-sau integral din calculul prevăzut la alin. (1).

  • (3) Măsurile de politică energetică se referă, în principal, la:           / * /VpJLo" ]

  • a) realizare de auditori energetice independente;                        L ti                ,/

  • b) formare de auditori energetici;

  • c) formare și educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, ctmoduC-la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

  • d) standarde și norme care urmăresc îmbunătățirea eficienței energetice a produselor și a serviciilor, inclusiv a clădirilor și a vehiculelor;

  • e) sisteme de etichetare energetică;

  • f) reglementări sau acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

  • g) susținerea dezvoltării societăților de servicii energetice de tip ESCO;

  • h) constituirea unui fond specializat pentru investiții în eficiență energetică;

  • i) sisteme și instrumente de finanțare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potențiale de finanțare includ măsurile de eficiență energetică în clădiri publice, comerciale și rezidențiale, cum ar fi: cogenerarea de înaltă eficiență pentru procese de încălzire și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a clădirilor pentru eficiență energetică, sisteme informatice de auditare energetică, precum și dezvoltarea de competențe în domeniu! eficienței energetice.

-ff' 2‘ ELSACO'                  Bilanț energetic al S.lCLTPitești

**■" ESCO

  • (4) Măsurile prevăzută la alin. (3) se implementează prin programe naționale de eficiență energetică și trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

  • a) economiile de energie sunt determinate intr-un mod transparent;

  • b) economiile de energie se exprimă în funcție de consumul de energie primară, conform anexei nr. 2.

  • (41) Măsurile prevăzute la alin. (3) se implementează prin programe naționale de eficiență energetică și cuprind următoarele:

  • a) perioade intermediare de evaluare, respectiv 31 decembrie 2016 și 31 decembrie 2018, pentru atingerea obiectivului prevăzut la alin. (1);

& A /

  • b) responsabilitățile fiecărei părți mandatate, părți participante sau autorități jjbbJiee-,--., după caz, în funcție de relevanța acestora se regăsesc în cadrul programelor națîbriâlc <Je ' eficiență energetică, precum si al celor sectoriale;

  • c) calculele economiilor de energie, utilizând metodele și principiile ptex'ă.zijțb In anexanr. 3 pct. 1 și 2;

  • d) un raport anual privind economiile de energie realizate, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil, întocmit de părțile participante, iar respectivul raport este pus la dispoziția publicului;

  • e) monitorizarea se realizează de către ANRE prin Departamentul pentru eficiență energetică, conform prevederilor art. 3 alin. (2) lit. b) și o), și propune măsuri adecvate, în situația în care constată că progresele sunt nesatisfăcătoare;

  • f) un sistem de control care include și verificarea independentă a unei părți semnificative din punct de vedere statistic la nivelul fiecărei părți participante, părți mandatate sau autorități publice.

  • (42) Reglementările și pcordurile voluntare prevăzute la alin. (3) lit. f) respectă prevederile alin. (4), (41) și (8).

  • (43) Măsurile de politicii menționate la alin. (3) lit. a)-e) și g)-i) respectă prevederile alin. (4), alin. (4l) lit. a), b), d), f) și alin. (8).

  • (5) Cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică energetică este exprimată în consum de energie primară sau finală, iar economiile de energie sunt calculate utilizând metodele și principiile cuprinse în anexa nr. 3.

  • (6) Sub rezerva limităr i reducerii economiilor de energie prevăzute la alin. (1) la maximum 25%, țintele economiilor de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică energetică, ca sumă a planului național de eficiență energetică, sunt:

  • a) 1% în 2014 și 2015;

  • b) 1,25% în 2016 și 2017;


Bilanț energetic ai SAi l. i Pitești

i . j.i ■

  • c) 1,5% în 2018, 2019 și 2020, având ca bază de referință consumul mediu anual de energie primară în cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013.

  • (7) La efectuarea calculului economiilor prevăzute la alin. (6) se are în vedere:

  • a) excluderea din calcul a unei părți sau a întregii cantități de energie vândută și utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/C E a Consiliului;

  • b) scăderea economiilor de energie realizate în sectoarele producerii, transportului și distribuției de energie, incluzând infrastructura de termoficare centralizată și răcire eficientă, ca urmare a punerii în aplicare a cerințelor prevăzute la art. 14 și 15;

  • c) scăderea economiiler de energie rezultate din acțiunile noi individual^/pusuri aplicare după 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și care pot fi mîțsuY'dțe'

r . । Cci’-k-.; •

șî verificate.                                                                                   U =1           | G

  • (8) Departamentul pentiu eficiență energetică monitorizează realizarea econ^țrtiîkjtde energie și întocmește un raport anual pentru anul anterior până la 30 aprilie, pbM&iișă rapoartelor primite de la instituțiile implicate în implementarea prezentei legi până la 30 martie. Raportul este publicat anual pe site-ul Departamentului pentru eficiență energetică.

(8')ANRE, prin Departamentul pentru eficiență energetică, va informa Guvernul asupra conformării instituțiilor implicate în implementarea prezentei legi, la termenul legal de transmitere a rapoartelor, până la data de 15 aprilie.

  • (82) în situația în care impactul măsurilor de politică se suprapune cu cel al acțiunilor individuale, părțile participante^ părțile mandatate și autoritățile publice se asigură că nu se va face o contabilizare dublă a economiilor de energie.

  • (9) Fondul prevăzut la alin. (3) lit. h) este accesibil furnizorilor de măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenți, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție, societățile de vânzare cu amănuntul a energiei și instalatorii, precum și consumatorilor finali. Acest fond nu este în concurența cu măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice finanțate în condiții comerciale.

  • (10) Modul de organizare și funcționare a fondului prevăzut la alin. (3) lit. h) se stabilește, în termen de 90 de ^ile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului.

■n* ELSZVCO"                  Bihinț energetic ui HAClll Pitești

ESCO                                                                          ' ■ ' ’                       J: ■                               l’;ii • .

Art.9

Obligațiile operatorilor economici

  • (1) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligația:

  • a) să efectueze o dată la 4 ani un audit energetic pe un contur de consum energetic stabilit de operatorul economic, care să reprezinte cel puțin 50% din consumul energetic total al operatorului economic; auditiil este elaborat de o persoană fizică sau juridică autorizată în condițiile legii și stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

  • b) să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice care inclțfd măsuri A'z

pe termen scurt, mediu și lung;                                                     !; i:' ț I g |\ * \\

  • c) să numească un manager energetic, atestat de Departamentul penk'uSjficdțțițăi | energetică, conform legislației în vigoare sau să încheie un contract de mancigerncnt'-cfîergetie; .<^7/ cu o persoană fizică atestată de Departamentul pentru eficiență energetică care are siatiițjle .

persoană fizică autorizată sau o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii.( Regulament pudifori-manageri_energetici ORD. 38/2013)

  • (2) în cazul operatorilor economici care dețin subunități consumatoare a mai mult de

1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum și alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin funcționalitate sau rețele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunități este considerată din punctul de vedere al obligațiilor ce îi revin ca unitate independentă. Acestor unități independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).

  • (3) Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (1) lit. (b):

  • a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru eficiență energetică;

  • b) se transmit Departamentului pentru eficiență energetică până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate.

  • (4) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tone echivalent petrol pe an completează și transmit la Departamentul pentru eficiență energetică, până la 30 aprilie a fiecărui an, declarația de consum total anual de energie și chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie.

  • (5) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu excepția IMM-urilor, sunt obligați să întocmească la fiecare 4 ani

■fi ELSACO                 Bilanț energetic<tl SACEJ Pitești

ESCO                                                                                                  ?i. ■

un audit energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată în condițiile legii și care stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice.

  • (6) Operatorii economici prevăzuți la alin. (5) completează și transmit Departamentului pentru eficiență energetică, până la 30 aprilie a fiecărui an, declarația de consum total anual de energie.

  • (7) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1), (2) și (5) care nu au realizat audituri energetice până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligați să le realizeze până la 5 decembrie 2015.

  • (8) în vederea asigurării calității auditurilor energetice, pentru orice client final, Departamentul pentru eficiență energetică emite criteriile minime pentru auditurile energetice în baza cerințelor prevăzute în anexa nr. 4, precum și un regulament privind atestarea z ■ Ă Aj managerilor și autorizarea auditorilor energetici, cu excepția auditorilor energdâcP plătiți clădiri.                                                                                      iî ’ f I A

ji -J | I

  • (9) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru întreprinderi Mici și’Mijfcîcit | Mediul de Afaceri și Turism, dezvoltă programe pentru a încuraja IMM-urile

auditurilor energetice, precuml și pentru punerea ulterioară în aplicare a recornărfdââl&P: acestor audituri.

  • (10) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism poate să instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv în cazul în care au încheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic și ale punerii în aplicare a recomandărilor rentabile formulate în urma auditurilor energetice, în cazul în care măsurile propuse sunt puse în aplicare, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.

  • (11) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol și care pun în aplicare un sistem de management al energiei (ISO 50001) sau al mediului, certificat de către un organism independent în conformitate cu standardele europene sau internaționale relevante, sunt exceptați de la elaborarea unui audit energetic odată la 4 ani.

  • (12) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori au obligația să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3 - 6 ani.

  • (13) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori au obligația:

    ELSACO

    ESCO


Bilanț energetic al S. ICE1 Pitești

I ,!.i I                          I L1. i.'l ■ ■

i m. ix îi


  • a) să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3 - 6 ani;

  • b) să numească un manager energetic, atestat conform legislației în vigoare, sau sâ încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică atestată în condițiile legii sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii.

  • (14) Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (12) și alin. (13) lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficiență Energetică și se transmit Departamentului pentru Eficiență Energetică până la 30 septembrie a anului în care au fcst elaborate.

// Q f'f A A/ CAPITOLUL V                                            /,>■> ' _

Contorizare, facturare, costuri de acces                                        I . :          I

Art. 10

Contorizarea

  • (1) In măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din puncFde vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, consumatorii finali de energie electrică, gaze naturale, încălzire centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră sunt dotați cu conte are individuale la prețuri competitive, care reflectă exact consumul real de energie al consumatorilor finali și care furnizează informații despre timpul efectiv de utilizare.

  • (2) Astfel de contoare individuale la prețuri competitive se pun totdeauna la dispoziție în cazul în care:

  • a) se înlocuiește un contor existent, cu excepția situației în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere telmic sau nu este rentabil în raport cu economiile potențiale estimate pe termen lung;

  • b) se face o nouă conexmne într-o clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 372/2005, republicată.

  • (3) în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale se implementează sisteme de contorizare inteligentă și se montează contoare inteligente de gaze naturale și/sau de energie electrică, în conformitate cu Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care:

    ELSACO


    ESCO


Bilanț energetic al S \CETPitești

' ul l'î                I .lill.l '■ fwlzn

  • a) sistemele de conformare inteligentă furnizează consumatorilor finali informații privind perioada de utilizare reală, iar obiectivele privind eficiența energetică și beneficiile pentru consumatorii finali suit luate în considerare pe deplin în momentul stabilirii funcțional ităților minime ale contoarelor și a obligațiilor impuse participanților la piață;

  • b) sistemele de contorizare inteligentă asigură securitatea contoarelor inteligente și comunicarea datelor, precum și dreptul la viață privată al consumatorilor finali, în conformitate cu legislația privind protecția datelor și a vieții private;

  • c) la cererea consumatorului final, sistemele de contorizare inteligentă pot măsura energia electrică exportată către rețea de la sediul consumatorului final;

  • d) la cererea consumaterilor finali, datele înregistrate de contoare privind producția sau consumul de energie electrică al acestora sunt puse la dispoziția lor sau a unei părți terjjșj care acționează în numele consumatorilor finali, într-un format ușor de înțeles pd Car£ fi pfțt,

-1 Eli®!

utiliza pentru a compara diferite oferte în condiții identice,

\ A'r*: >

  • e) operatorii de distribuție au obligația de informare și asistență corespunzăto'ă>^:Jt-

XkO/es-'■’1 consumatorilor la momentul instalării acestora, în special cu privire la întregul potențial. aL contoarelor inteligente în ceea ce plivește gestionarea contorizării și monitorizarea consumului de energie.

  • (4) în cazul în care încăizirea/răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de delimitare/separare a instalațiilor din punctul de vedere al proprietății sau al dreptului de administrare.

  • (5) In imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până Ia 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație. In cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte.

  • (6) In imobilele de tip condominiu racordate la sistemul centralizat sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice la nivel de scară/bloc, repartizarea consumului de energie termica pentru încălzire/răcire și/sau apă caldă se face în baza normelor tehnice elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile

Bilanț energetic ai S. {CET Pitești

G .i .'uri              Ftliiii,. {j

Comunitare de Utilități Public^. Normele includ modalități de repartizare a consumului de energie termică aferent:

  • a) apei calde de consum:

  • b) încălzirii spațiilor comune;

  • c) încălzirii apartamentelor și spațiilor cu altă destinație din condominiu./^O

CAPITOLUL VI

Eficiența în alimentare cu energie                                          s

Art. 14

Promovarea eficienței energetice în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire

  • (1) Până la 31 decembrie 2015, autoritatea administrației publice centrale, pe baza evaluărilor întocmite la nivel local de autoritățile administrației publice locale, întocmește și transmite Comisiei Europene o (evaluare cuprinzătoare a potențialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul național, care să conțină informațiile prevăzute în anexa nr. 6.

  • (2) Autoritățile administrației publice locale și centrale adoptă politici care promovează, la nivel local și regional, dezvoltarea și utilizarea integrată a sistemelor eficiente de încălzire și răcire, în speciei a celor care folosesc cogenerarea de înaltă eficiență, atât pentru procese de încălzire, cât și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, având în vedere potențialul de dezvoltare al unor piețe locale și regionale ale energiei termice.

  • (3) Pentru realizarea evaluării prevăzute ta alin. (1), autoritățile administrației publice locale efectuează, sub coordonarea autorității administrației publice centrale, o analiză costuri-beneficii la nivelul întregului teritoriu național, pe baza condițiilor climatice, a fezabilității economice și a nivelului de dotare tehnică, în conformitate cu anexa nr. 7. Analiza costuri-beneficii trebuie să faciliteze identificarea soluțiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor și al resurselor, în vederea satisfacerii cerințelor de încălzire și răcire și poate face parte dintr-o evaluare de mediu, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare.

  • (4) In cazul în care eva.uarea prevăzută la alin. (1) și analiza prevăzută la alin. (3) identifică un potențial pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficiență atât pentru procese de încălzire, cât și pentru procese ele răcire pentru utilizatorii finali, ale cărui beneficii depășesc costurile, autoritățile competente iau măsurile adecvate în vederea dezvoltării unei


infrastructuri de termoficare și răcire centralizată eficientă și/sau în vederea favorizării dezvoltării cogenerării de înaltă eficiență pentru procese de încălzire și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali și surse regenerabile de energie, în conformitate cu alin. (1), (6) și (10).

  • (5) în cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) și analiza prevăzută la alin. (3) nu identifică un potențial ale cărui beneficii să depășească costurile, inclusiv costurile administrative de realizare a enalizei costuri-beneficii menționate la alin. (6), se scutesc-, fa instalațiile de la aplicarea cerințelor prevăzute la alin. (6).                            /■ * / ।—


i / 1        ■■

  • (6) Operatorii economici realizează o analiză costuri-beneficii în conibrrrtitate .țjj;

anexa nr. 7 partea a 2-a atunci când:

  • a) se planifică o nouă instalație termoelectrică cu o putere termică totală mai

20 MWt, în vederea evaluării costurilor și beneficiilor legate de exploatarea instalației ca instalație de cogenerare de înaltă eficiență;

  • b) se reabilitează substanțial o instalație termoelectrică existentă cu o putere termică totală mai mare de 20 MWt, în Vederea evaluării costurilor și beneficiilor conversiei acesteia într-o instalație de cogenerare de înaltă eficiență;

  • c) se planifică sau se reabilitează substanțial o instalație industrială cu o putere termică totală mai mare de 20 MWt care produce căldură reziduală la un nivel de temperatură utilă, în vederea evaluării costului și beneficiilor de utilizare a căldurii reziduale pentru a acoperi o cerere justificată din punct de vedere economic, inclusiv prin cogenerare, și de conectare a respectivei instalații la o rețea de termoficare și răcire centralizată;

  • d) se planifică fie o nouă rețea de termoficare și răcire centralizată, fie o nouă instalație de producere a energiei cu o putere termică totală mai mare de 20 MWt în cadrul unei rețele existente de termoficare sau răcire centralizată, fie reabilitarea substanțială a unei astfel de instalații existente, în vederea evaluării costurilor și beneficiilor utilizării căldurii reziduale din instalațiile industriale din apropiere.

  • (7) Montarea echipamentelor de captare a dioxidului de carbon produs de o instalație de ardere în vederea stocării sale geologice, astfel cum este prevăzut în Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului, nu este considerată reabilitare în sensul alin. (6) lit. b) - d).


Bilanț energetic al SAC'E’l Pitești

1||                                       1 I . . IUJ

  • (8) Autoritățile competente pot solicita efectuarea analizei costuri-beneficii menționate la alin. (6) lit. c^și d) în colaborare cu societățile responsabile de operarea rețelelor de termoficare și răcire centralizată.

  • (9) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul:

  • a) centralelor nucleare;

  • b) instalațiilor care trebuie amplasate în apropierea unui sit de stocare geologică autorizat în temeiul Directivei 2009/3 l/CE.

  • (10) ANRE adoptă criterii de autorizare, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau criterii echivalente pentru acordarea autorizației, după 31 decembrie 2015, pentru:

  • a) a lua în considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare prevăzute la alin. (1);

  • b) a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (6), (7) și (9);

  • c) a lua în considerare re zultatele analizei costuri-beneficii prevăzute la alin. (6).

  • (11) Pot fi scutite anumite instalații individuale, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (10), de la aplicarea cerinței de implementare a opțiunilor ale căror beneficii depășesc costurile, dacă există motive imperative juridice, de proprietate sau financiare pentru acest lucru. In aceste situații, se înaintează Comisiei Europene o notificare motivată a deciziei sale,

în termen de 3 luni de la data luării respectivei decizii.


CAPITOLUL IX

Sancțiuni                     i

Art. 18

Sancțiuni

  • (1) Constituie contravenții următoarele fapte:

  • a) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a); (audit energetic la 4 ani pentru operatorii de peste 1000 tep)

  • b) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b); (programe de îmbunătățire a eficienței energetice care includ măsuri pe termen scurt, mediu și lung')

  • c) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor ari. 9 alin. (1) lit. c); (manager energetic, atestai)

  • d) nerespectarea de cître operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (4); (netransmiterea declaraliilor+chestionarelor pana la dala de 30 aprilie a fiecărui an)

    ELSACO

    ESCO


    I ' U


  • e) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (6); (nelransmiterea declarațiilor perna la data de 30 aprilie a fiecărui an)

  • f) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (7).

  • (2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează, după cum urmează:

  • a) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a), cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, calculată proporțional cu mărimea consumului, astfel: P = 0,9 x C + 10.000 lei, unde: P = valoarea penalității în lei;


C = consumul anual de combustibil în tone echivalent petrol/an;

  • b) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b), cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 liti;

  • c) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. c), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;\g;. yy

  • d) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. d), cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;

  • e) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. e), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 Iei;

  • f) contravențiile prevăzute la al n. (I) lit. f), cu amendă de la 1.000 lei La 2.000 lei.

  • (3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul împuternicit din cadrul ANRE.

  • (4) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

1.4. Mărimi, simboluri și unirăți de măsură

Simbolurile și unitățile de măsură ale principalilor termeni utilizați în lucrare sunt prezentate în tabelul 1.1.

Tabelul ifi. Mărimi, simboluri fi unități de măsură

SimEml

Mărime

Unitate de măsură

a.c.c.

apă caldă de consun

n

-

ad

apă de adaos

-

ai

apă de încălzire

-

c

căldură specifică m

asică

J/kg K

d

diametru

M

D

debit masic

kg/h

ET

energie termică

GJ

Q

cantitatea de călduț

51

GJ

q

Densitate de flux termic (flux termic unitar)

W/m2

J

lungime

M

ELSACO

ESCO

BHniii ener^erii' al SACI”!'Pitești

1 i                                                   ■: ?4

Sinihid

Mii rime

t uita te de măsură

R

T                                •

rezistență termică

m2 K/W

V

volum

m3

t

temperatura, în grad

e Celsius

°C

T

temperatura absolută termodinamică

K

AT

diferența de temperatura

K

X

conductivitatea tern

ică

a

Coeficient de schimb de căldură

W/m2 °C

Se folosește Sistemul Internațional de unități de măsură (SI) în care:

1 kJ = 0,278-IO’3 kWh = 0,239 kcal = 2,388-10’s t.e.p.

1 kWh = 3,6-IO3 kJ = 860 kcal = 8,6-10“5 t.e.p.

1 kcal = 4,187 kJ = 1,163 IO’3 kWh = IO’7 t.e.p.

1 t.e.p. = 4,187-IO7 kJ = 1,163-IO4 kWh = IO7 kcal

ESCO


CAPITOLUL 2


DATE CU PRIVIRE LA OPERATORUL SERVICIULUI




2. Date cu privire la operatorul serviciului

Localitățile Pitești, Topoloveni și ulterior Mărăcineni s-au asociat constituind

Asociația de dezvoltare intercom unitară de utilități publice pentru serviciul de producere, transport, distribuție și furnizate de energie termică în sistem centralizat „TERMOSERV ARGEȘ”. Această asociație a fost constituită în scopul înființării, organizării, reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de producere, transport, distribuție și furnizare de energie termică în sistem centralizat pe raza de

competență a unităților admimstrativ-teritoriale membre și a primit mandatul consiliilor locale ale celor trei localități, șă concesioneze operatorului S.C. Termo Calor Confț Pitești, prin contractul de delegare a gestiunii serviciului, bunurile care sunt utili/ățe prestarea serviciului.


S.C. Termo Calor Confort S.A. este operatorul regional al serviciului','de  producere, transport, distribuție și furnizare de energie termică în sistem centralizat, ocgapi/pț ca societate comercială pe acțiuni, cu capital de stat, acționari fiind: Municipiul Pitești, prin

Consiliul Local al municipiului Pitești (acționar majoritar - cota de participare 99,7274%), orașul Topoloveni, prin Consiliul Local al orașului Topoloveni (cota de participare 0,1363%), și Comună Mărăcineni prin Consiliul Local Mărăcineni (cota de participare 0,1363%).

Activitatea principală* a societății este producerea, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică, activități secundare: prestarea de lucrări de execuție și reparații pentru instalații termice și sanitare.

în prezent SACET Pitești alimentează cu energie termică un număr de 21.664 de apartamente și 301 agenți economici și instituții publice.

Structura de management

Termo Calor Confort S.A. Pitești este operatorului regional, care funcționează în baza delegării gestiunii serviciului de producere, transport, distribuție și furnizare de energie termică de către TERMOSERV ARGEȘ, asociația de dezvoltare intercomunitară de utilități publice pentru serviciul de producere, transport, distribuție și furnizare de energie termică în sistem centralizat.

Consiliul de administrație al Termo Calor Confort S.A a fost numit pentru o perioadă de 4 ani, prin Hotărârile Adunării Generale ale Acționarilor nr. 11/23.11.2017, și are în componență 5 membrii.

,'/■ j’ ELSZXCO 1           Bihtnf energetic ut SACET Pitești

** ESCO                                              j.!ni'.         iJm >

Consiliul de administrare al Termo Calor Confort S.A a desemnat echipa managerială formată dintr-un director general si un economist șef prin încheiere unui contract de mandate pentru o perioadă de 4 ani (2018-2022).

Pentru desfășurarea activității, societatea deține licența A.N.R.S.C. nr. 3509/16.12.2015 pentru servidiul public de alimentare cu energie termică, cu excepția producerii energiei termice în cogenerare.

Asigurarea resurselor energetice

Alimentarea cu gaze naturale a centralelor termice se face în baza unui contract de vânzare-cumpărare gaze naturale care include furnizarea, transportul și distribuția gazelor naturale, încheiate cu S.N.G.N. R.OMGAZ S.A. Mediaș .

Alimentarea cu energie electrică a tuturor punctelor de consum se face în baza unui contract de vânzare/cumpărare pentru consumatori eligibili încheiate cu CEZ Vânzare la prețuri negociate.

Facturarea energiei termice

Facturarea consumurilor de energie termică se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 483/2008.

Pentru eliminarea dificultăților legate de plata energiei termice furnizate, a fost demarată în anul 2009 acțiunea de încheiere a convențiilor de facturare individuală (anexe la contractul încheiat cu asociația ce proprietari), acțiune în derulare și în prezent.

Stabilirea și facturarea consumurilor de energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum se face în baza proceselor verbale de citire contoare montate la consumatori (asociații de locatari și agenți economici).


Bilanț energetic a! SACET Pitești

I "li 'I lfl                 i Jiii I                        i Ii p.ie :s 1112

I

CAPITOLUL 3



DEFINIREA CONTURULUI NECESAR BILANȚULUI

£2 ELSZXCO

ESCO


Uiltinț energetic al SACET Pitești

! ..... i.                  Xi.....                            .

3. Definirea conturului necesar bilanțului

Modelele matematice pentru realizarea bilanțurilor energetice au la bază principiul conservării energiei în cadrul limitelor unui sistem determinat.

Acest cadru limită poartă denumirea de contur, el reprezentând practic suprafața imaginară închisă în jurul unui echipament, instalație, secție care include limitele față de care se consideră intrările și ieșirile fluxurilor de energie. Prin urmare, conturul unui bilanț energetic poate coincide cu contjrul fizic al unui utilaj, al unei instalații sau al unui ansamblu complex, care în cele ce urmează va fi menționat ca sistem.

Pentru sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET - ansamblul instalațiilor tehnologice, echipamentelor și construcțiilor, situate într-o zonă precis delimitată, legate printr-un proces tehnologic și funcțional comun, destinate transportului și distribuției energiei termice prin rețele termice pentru cel puțin 2 utilizatori) al Municipiului Pitești s-a considerat conturul de bilanț limita fizică a branșamentelor termice (legătura fizică dintre o rețea termică și instalațiile proprii ale unui utilizator) având ca puncte de măsură grupurile de măsurare a energiei termice (ansamblul format din debitmetru, termorezistențe și integrator, supus controlului metrologic legal, care măsoară cantitatea de energie termică furnizată unui utilizator).

Conturul de bilanț cuprinde:


A sursele termice

A punctele termice:

A rețelele termice de transport și distribuție.

CAPITOLUL 4

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRINCIPALELOR AGREGATE ȘI INSTALAȚII CONȚINUTE ÎN CONTUR


Bilanț ener^eiic al SACETPitești

. .


4. Caracteristicile tehnice ale principalelor agregate și instalații conținute în


contur


Sistemul de termoficare din Municipiul Pitești este un sistem semicentralizat de


alimentare cu energie termică. Acesta asigură necesarul de energie termică pentru încălzire și


preparare apă caldă de constm pentru consumatorii casnici, instituții economici racordați la punctele


termice.



4.1. Descrierea surselor de producere a energiei termice

Tabelul 4.1 Sursele de producere a energiei termice în Miinicipfâl&j'țtșl

l\r.

Cit.

Denumire CT

l

P

n

IF

Număr si tip cazane

Putere termică totală iiishihtă (MW)

CT Școala nr.9

HO

1 cazan Thermo Sthal ENX 400

0,731

1

2C

1 cazan Thermo Sthal ENX 180

2

CT 1216

2(

)O9

3 cazane Iechnox31100BT

3,3

3

CT 1217

2(

)09

3 cazane Techno x3840B 1'

2,52

4

CT 1004

2(

)12

3 cazane Trensan TR 1000

3

5

CT 1005

2(

)10

3 cazane RS 800/M BLU

19,8

6

CT 1009

2(

H3

3 cazane Viessman Vitoplex 200

3.9

7

CT 608

2(

)10

3 cazane RS 800/M BLU

19,8

8

CT601

2(

)10

3 cazane GREENOx.e 120

3,6

9

CT602

2(

)10

3 cazane GREENOx.e 100

3

10

CT603

2(

)l0

3 cazane GREENOx.e 170

5.1

11

CT604

2(

)l0

2 cazane GREENOx.e 70

1.4

12

CT 610

2(

)10

3 cazane GREENOx.e 90

2,7

13

CT 701

2(

)] 3

2 cazane Erensan TR 465

0,93

14

CT 707

2(

)12

2 cazane Immereas

0.23

15

CT711-CT712

2(

)11

3 cazane Viessman Vitoplex 200

3 cazane Viessman Vitoplex 200

7,2

16

CT713

2012

2 cazane Erensan TRC

0.7

17

CT714

2(

)12

3 cazane GREENOx.e 120

3,6

18

CT715

2(

>12

3 cazane Erensan 11000

3

19

CT716

2(

112

2 cazane GREENOx.e 120

2,4

20

CT717

2(

J12

3 cazane Viessman Vitoplex 200

3,9

21

CT 718

2(

)12

3 cazane Viessman Vitoplex 200

4,8

22

CT 722

2(

!)I2

3 cazane Erensan l'R 1000

3

23

CT 723

2(

)12

3 cazane Erensan TR 1000

3

24

CT 724

2(

114

2 cazane Erensan TR 465

0.93

25

CT 726

2(

|)13

2 cazane Erensan TR 465

0,93

26

CT 729-SC.17

21

112

2 cazane Baxi Power HT 230

0.43

27

CT801

2(

112

2 cazane Erensan 'TR 465

0,93

28

CT 802

2(

)12

2 cazane Erensan TR 350

0.7


Bilanț energetic ui S'ACE'f Pâcști

Nr, Cri.

Denumire CT

P

n

IF

Număr si lip cazane

Putere termică totală instalată (MW)

29

CT 803

2d

12

3 cazane Viessman Vitoplex 200

3,3

30

CT 804 (Bl. D+E)

2$

12

2 cazane Baxi Power H.T 230

0,358

31

CT805

2C

112

3 cazane Viessman Vitoplex 200

3.9

32

CT806

2C

)11

3 cazane Viessman Vitoplex 200

3.9

33

CT807

2C

)12

3 cazane Erensan T 1250

3.75

34

CT809

2C

)13

2 cazane GREENOx.e 60

1.2

35

CT810

2612

3 cazane Viessman Vitoplex 200

2,1

36

CT811

21

113

2 cazane Erensan TR 1000

3

37

CT 401

2C

)14

3 cazane

4,365

38

CT403

2(

)13

2 cazane Erensan TR 1000

1 cazan Erensan TR 810

2,43

39

CT 404

2(

113

3 cazane Erensan TR 1000

3

40

CT 405

2(

)13

3 cazane Viessman Vitoplex 200

3,9

41

CT 406

2(

)13

2 cazane Erensan ȚR 1000

2

42

CT ICPP

2(

)04

4 cazane Pengasus 289 KW

1,156

43

CT 504

2(

)13

2 cazane GREENOx.e 20

0,42

44

CT 504’

2013

2 cazane GREENOx.e 40

0,84

45

C T 505

2(

)I4

2 cazane Erensan TR 175

0,35

46

CT 507

2(

)13

2 cazane ERENSAN TR 810

1,62

47

CT509 (BL.30+40)

2(

)I3

2 cazane Ferroli TOP 80

0,16

48

CT511

2013

2 cazane Erensan TR 175

0.35

49

CT 510

2(

M3

2 cazane GREENOx.e 60

1,2

50

CT513

2(

J13

2 cazane Erensan TR 1000

2

51

CT517

2013

3 cazane Erensan TR 1000

3

52

CT 518 (BL.42)

2013

2 cazane Eerroli TOP 125

0,25

53

CT521

2013

2 cazane Erensan TR 1000

2

54

CT Modul 2PP

2013

2 cazane Eerroli W 80

0, ] 6

55

CT910

2(

)14

4 cazane ICI CALDAE 1NOX 6000F

24

56

CT 202

2(

)15

3 cazane Eerroli TP3LN1480

4,44

57

CT 206

2(

1)15

3 cazane Ferroli de 0.6 MW

1.8

58 _

CT 207

2(

B5

3 cazane Ferroli TP3LN1480

4,44

  • 4.2. Descrierea punctelor termice

La nivelul anului 2018, SiACET Pitești cuprindea 93 următoarele caracteristici tehnice:

  • > putere termică instal

  • - încălzire: 3 10,7C

  • - apă caldă: 196,7 3 Gcal/h;


BUtiiiț energetic ni SACET Pitești

1 ■                                   I । I                                   ।                         I' U .Li ■ )2

> tip schimbătoare de căldură: cu plăci din inox.

  • 4.3. Descrierea rețelei termice secundare

Lungimea totală a rețelei de distribuție este de 274.752 m. Rețeaua termică secundară prezintă următoarele caracteristici:

o diametrele folosi o tipul izolație este - clasică: 53%;

- preizolat: 47%.

Pentru alimentarea cons diametre cuprinse între 20 și 15 Contorizarea apei calde integral.

Tabelul <

te sunt 25 - 250 mm;

O W 4/X,

IOwJ

amatorilor exista un număr total Jes3. l''8B.de;bY-a-risamente, cu 0 mm.

menajere și a încălzirii la nivel de consummator este realizată

f.3. Lungimile conductelor rețelei termice secundare

Nr.

crt.

PT

Dn

Dn

D

Dn

Dn

Dn

Du

Dn

Dn

Dn

Dn

Dn

250

225

200

ISO

125

100

80

65

50

40

32

25

1

207

0

0

67

o .

219

492

434

475

44

1

559

414

390

644

2

205

10

0

296

197

355

820

635

115

258

70

379

536

3

206

0

23

6

418

180

1.188

517

25

10

280

100

478

4

202

136

0

43

4

438

652

770

675

409

194

62

233

631

5

201

0

0

19

4

1.269

242

853

0

0

853

0

0

0

6

204

0

0

37

4

788

806

1.188

102

0

704

105

140

140

7

406

0

0

16

o

686

150

1.038

301

0

715

54

100

0

8

405

215

0

62

6

560

734

1.212

849

321

184

165

517

747

9

404

0

0

38

2

650

823

691

428

883

32

49

518

244

10

401

67

0

17

0

494

76

665

448

1.197

1.476

1.324

1.785

2.399

11

402

0

0

15

6

481

368

265

938

914

850

593

457

1.693

12

403

0

0

IC

0

0

60

250

310

745

940

692

291

602

13

521

0

28

4C

2

334

0

1.035

598

0

533

266

0

0

14

517

635

0

77

3

312

296

1432

249

63

72

340

131

240

15

513

154

0

C

233

0

284

65

0

204

45

0

10

16

515

60

0

ț

30

0

62

31

0

30

31

(i

0

17

510

0

0

114

0

282

675

30

84

373

30

84

75

18

507

0

0

558

38

160

1.052

16

65

729

0

65

77

19

509

0

0

C

0

0

0

712

371

100

169

135

289

20

505

0

0

C

o

128

0

64

110

220

64

110

0

21

506

0

0

4

200

201

443

998

323

752

455

236

1387

22

518

0

0

0

0

228

0

0

114

0

5

0

23

602

0

0

526 —4»_1_---

459

235

584

363

323

222

82

333

352

Nn

Vvgf»*.' ■■

Dt)

bn

I)j

1

Dn

Dn

Du

Dn

Du

Dn

Dn

Dn

Dn

cri.

PT

25(1

225

24

0

150

125

100

80

65

50

40

31

25

24

604

0

0

(j

180

103

621

526

111

39

0

99

377

25

612

165

193

8;

1.108

790

839

785

669

820

494

529

1.185

26

601

0

0

d

150

710

752

269

54

426

140

79

0

27

610

0

0

2^

6

386

78

899

197

17

378

197

17

0

28

608

0

0

q

60

1.310

1.304

1.020

560

1352

427

168

227

29

609

0

0

q

740

818

1.402

467

263

890

253

119

96

30

603

0

0

55

4

690

222

1.599

823

186

785

387

186

0

31

701

0

0

0

70

190

0

442

722

974

256

312

577

32

714

316

0

d

736

1.366

827

298

0 J

1199

298

158

158

33

715

0

0

G

184

493

473

976

560

1322

147

107

392

34

711

119

0

3^

5

757

336

894

496

184

74

103

545

315

35

712

72

0

377

288

212

496

338

141

62

165

322

191

36

713

0

0

0

0

0

104

52

0

0

52

0

0

37

716

11

0

1^3

573

231

540

345

414

584

228

322

652

38

723

814

0

20

8

778

1.230

122

11

948

98

ii

8

39

718

774

0

68

8

686

558

1.640

817

307

299

468

262

579

40

722

522

0

4

666

216

1.412

0

0

670

429

27!

0

41

717

0

0

55

2

560

1.152

1.657

371

187

935

371

187

0

42

724

0

0

91

2

740

480

878

188

0

878

188

1)

0

43

726

0

0

1.0

32

484

0

380

0

244

620

0

0

500

44

806

149

0

4d

1

867

631

1.206

614

81

0

220

724

389

45

805

524

0

74

0

674

628

856

190

409

450

217

665

319

46

803

687

0

40

8

762

106

1.175

0

0

0

65

(J

54

47

807

0

0

1.0

99

48

650

866

273

0

0

273

0

0

48

810

0

0

0

310

56

651

376

0

254

234

0

71

49

802

0

0

0

0

398

199

0

0

199

0

0

0

50

801

0

0

0

0

0

532

266

0

200

266

100

100

51

809

0

0

0

0

0

2.031

310

343

236

0

205

0

52

804

0

0

0

0

0

0

0

128

64

0

0

0

53

811

228

0

11

s

909

0

390

0

0

272

0

0

0

54

904

0

0

27

0

436

0

1.335

484

0

617

178

247

137

55

903

149

0

87

648

485

1.821

1.013

321

313

232

825

1.029

56

905

44

0

13

238

446

225

628

606

280

L 25

163

705

57

906

0

0

1.0

74

1.238

445

2.238

235

0

1298

101

0

45

58

908

0

0

81

306

97

509

424

298

r 190

17

197

446

59

910

0

0

20

6

140

224

285

0

0

285

0

0

0

60

907

0

0

67

P

1.118

336

2.576

589

94

1404

315

94

51)

61

902

220

0

90

4

304

763

852

644

826

579

379

548

715

62

912

0

0

86

80

270

558

152

96

430

123

32

0

63

1005

0

0

6(

130

767

866

1135

1257

1255

800

951

2439

64

1006

0

0

1

80

203

1.035

687

842

826

723

584

1929

65

66

1007

1009

0

0

296 0

58

66

D

fl

412

612

0 774

764

2.040

105_

805

30

14

654 iLâȘo

459*

30

/ .14

0

0

67

1004

0

0

10

4

212

24

998

240

0

p78

;._68 2

X-

80

/[ A l

VX

3 ■                      |

A       ii

I iz

A 1 ys •'*

ELS/XCO                 Bilanț energetic ttl SIC El Pitești

ESCO                                    i                              ■ ■ ........              i di-..! ■■ Al

N'r.

Iert

PT

Du

Dn

Dn

Dn

Dn

Du

Dn

Do

Du

Dn

Du

Dn

250

225

150

125

100

SO

65

50

40

32

25

200

1

68

1216

0

o

204

422

0

492

229

0

220

22~

0

0

69

1217

760

0

108

150

107

183

0

0

183

0

0

0

70

MT209

0

0

n '

0

76

220

148

0

0

72

0

76

71

Cresa 8

0

0

0

0

0

0

0

0

20

0

10

10

72

Sc.gen.9

0

0

0

0

0

342

10

0

171

0

85

86

73

ICPP Mar.

0

0

0

0

94

125

0

39

0

47

39

4.5. Descrierea rețelei termice de transport

Lungimea totală a rețelelor de transport agent termic din Municipiul Pitești este de 13.589 m rețea (conducte 27.148 m), dintre care 2.643 m rețea supraterană (conducte 5.286

m) și rețea subterană 10.931 m

(conducte 21.862 m).


Tabelul 4.3. Lungimile conductelor rețelei termice de transport

Nr. cri.

CI

Număr conducte

D

n

Lungime

Lungime totală

Mod de amplasare

Observații

ni

m

m

1

202

2

2!

)0

213

426

subteran

2

ii

>0

266

532

subteran

2

2ț

)0

406

812

subteran

2

ii

50

350

700

suprateran

2

1!

>0

780

1560

suprateran

2

1005

2

3(

)0

1513

3026

suprateran

2

1(

)0

100

200

subteran

2

2(

)0

200

400

subteran

2

2

)0

200

400

subteran

/■'o M

2

2l

)0

275

550

subteran

3

608

2

400

431

862

Subteran

; ■

2

400

756

1512

subteran

I -(

’ _______

2

150

45

90

subteran

L 2X

2

200

50

100

subteran

2

110

220

subteran

I          2

200

60

120

subteran

2

200

285

570

subteran

2

150

59

118

subteran

2

200

10

20

subteran

2

2(p0

205

410

subteran

2

1Ș0

65

130

subteran

2

200

305

610

subteran

4

910

2

400

556

1112

subteran

2x150 m Preizolată

2

4(

f'°

75

150

subteran

Preizolată

2

2(

J0

598

1196

subteran

2

2<

)0

450

900

subteran

2

2(

io

285

570

subteran

'           2

2(

)0

15

30

subteran

2

1!

'0

185

370

subteran

2

21

io

469

938

subteran

_______

ELSZXCO

*■** ESCO

Bilanț energetic al SACETPitești

.Ir:                                               I- •. ■■■ H)2

Nr. cil.

CI

Număr conducte

1

>n

Lungime

Lungime totalii

Mod de ani plasare

Observații

2

250

270

540

subteran

2

2Q0

817

1634

subteran

2

1^0

520

1040

subteran

5

207

2

200

180

360

subteran

2

1^0

192

384

subteran

2

$0

40

80

subteran

6

401

2

1

50

110

220

subteran

2

100

90

180

subteran

Preizolată

2

E

IO

20

40

subteran

2

2

50

229

458

subteran

2

1

25

23/

474

subteran

7

404

2

1

50

178

356

subteran

8

403

2

1

50

8

16

subteran

2

250

254

508

subteran

2

1

25

6

12

subteran

9

507

2

1

00

114

228

subteran

Preizolată

2

2

50

85

170

subteran

2

2

00

10

20

subteran

2

1

50

30

60

subteran

10

717

2

1

50

245

490

subteran

Preizolată

2

1

95

190

suoieran

Preizolată

2

1

bo

249

498

subteran

Preizolată

2

e

io

125

250

subteran

Preizolată

2

e

j5

19

38

subteran

Preizolată

2

£

Q

48

96

subteran

Preizolată

2

40

41

82

subteran

Preizolată

11

726

2

t.

l|0

60

120

subteran

CAPITOLUL 5

SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC


...


5. Schema fluxului tehnologic

în figurile 5.1 și 5.2 sunt prezentate schemele fluxului tehnologic al SACET Pitești.


  • Figura 5.1 . Schema fluxului tehnologic în cazul sistemului cu CT Zonal


  • Figura 5.2 . Schema fluxului tehnologic în cazul sistemului cu CT Cvartal

CAPITOLUL 6

PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

6. Prezentarea procesului tehnologic

în cadrul sistemului seriicentralizat de transport și distribuție a energiei termice din Municipiul Pitești, figurate și în schema fluxului tehnologic, se întâlnesc următoarele situații: -> Centrala termică de Zonă -- rețea de transport - punct termic - rețea de distribuție -utilizator de energie termică

UET

UET

RF


UET


CT ZONĂ

UET

UET


UET

în această categorie intră majoritatea covârșitoare a punctelor termice.


—■> Centrala termică Cvartal - rețea de distribuție - utilizator de energie termică


CT CVARTAL


RD


UET


UET



6.1. Descrierea surselor de producere a energiei termice

în prezent Termo Calor Confort SA are în gestiune și exploatare termice în municipiul Pitești și comună Mărăcineni (CT ICPP Mărăcineni).

în anul 2015 s-au finalizat lucrările de modernizare prin transformarea punctelor termice în centrale termice începute în anul 2009. Putere termică instalată în CT-uri aflate în funcțiune, după încheiere lucrărilor de reabilitare și modernizare este de 190,2 MWt.

Instalațiile și construcții!; aferente centralei termice sunt următoarele:

instalații termomecanice de încălzire și acc;

instalații electrice și de automatizare;


58


de centrale


instalații de utilizare gaze naturale;

instalații de evacuare a gazelor de ardere.

Instalația termomecanica a centralei termice este structurată după cum urmează:

  • • circuit de producere agent termic primar - apă caldă cu temperatura de 90/70°C alcătuit din cazane din oțel cu trei drumuri distincte de fum echipate cu arzătoare de gaz natural cu aer insuf at și NOx redus, sistem de pompare circuit cazane, butelie de egalizare a presiunii și un sistem distribuitor/colector;

  • • circuit de producere agent termic primar pentru încălzire alcătuit din electrovană de reglaj cu trei căi pertru circuitul primar de încălzire, sistem de pompare si schimbător de încălzire cu plăci SCP încălzire;

  • • circuit de producere agent termic primar pentru apă caldă de consum alcătuit din electrovană de reglaj cu trei căi pentru circuitul primar acc, sistem de pompare și schimbător de încălzire cu plăci SCP acc;

  • • circuit de producere ager t termic secundar pentru încălzire, existent, alEătxjLL^m^Cîv Z !J-/r~----

încălzire și sistem de pompare;                                                 ț"

  • • circuit de producere acc pentru consumatorii racordati la punțtul UehTHCj.fce s-ă transformat în centrală termică, existent alcătuit din SCP acc și sist^itctie-fj&iflMi'lârfc

acc;

  • • circuit de adaos alcătuit din sisteme de pompare, stație de dedurizare, rezervor stocare apă dedurizată utilizate atat pentru circuitul primar cazane cât si pentru circuitul secundar de încălzire; '

  • • sistem de asigurare a instalației alcătuit din vase de expansiune închise cu membrane, supape de siguranță.

Sistemul de automatizare al centralei realizează următoarele funcții:

  • • comandă pornirea cazanelor în cascadă în funcție de necesarul de energie termică;

  • • asigură funcționarea automată a centralei;

  • • reglarea temperaturii agentului termic primar pentru încălzire în funcție de temperatura exterioară;

  • • reglarea temperaturii în circuitul secundar apă caldă de consum în funcție de temperatura prestabilită; 1

  • • pornirea automată a porjnpelor de circulație, recirculație și schimbarea acestora automată;

    • pornirea automată a pompelor de adaos în funcție de presiunea din circuitul încălzire si circuitul cazanelor;


    de


    • • controlul din vasul tâmp

    • • monitorizarea parametri Instalația de utilizare a

    • - instalația interioară de gaze care cuprinde câte un ansamblu arzator - rampa alimentare pentru fiecare cazar. Arzătoarele sunt complet automatizate, cu funcționare gaze natural cu aer insufalt, modulant;

    • - o stație de reducere și măsură a gazelor naturale aflată în proprietatea operatorului de distribuție gaze naturale.

    Instalațiile de evacuare a gazelor de ardere sunt formate din:

    • - canalele de gaze arse;

    • - coșurile de fum, câte unu! pentru fiecare cazan, din inox cu perete dublu. Utilajele și echipamentele unei centralele termice sunt următoarele:

    • - Cazane de apă caldă sunt tip monobloc, din otel în construcție sudată, cu 3 drumuri distincte de fum și focar presurizat. Cazanele au parametrii de lucru Pn=6 bar și Tt Tr = 90/70°C si temperatura gazelor de ardere maximă la ieșirea din cazan < 185 °C. Fiecare cazan este echipat cu arzător funcționând pe gaze naturale, modulant, cu emisii reduse de noxe, tablou electric de comandă, pr protecție proprie. In funcție de agentul termic produs de cazane fiind agent primar pentru schimbătoarele de căldură;

    Pompe de circulație și de

    Pompa de circulație agent termic primar pentru schimbătorul de căldură încălzire;

    Pompa de circulație agent termic primar pentru schimbătorul de căldură a.c.c.

    Pompa apă de adaos;

    Statia de dedurizare apa este o stație automată de dedurizare cu două coloane echipate cu mașini schimbătoare de ioni, ce sunt regenerate alternative, astfel încât permite furnizarea continuă de apă tratată;

    Vasele de expansiune surit de tip închis cu membrane de cauciuc interschimbabile cu o capacitate determinată de volumul de apă din instalația în circuit închis ;

    Schimbătoarele de căldură


    ibn deschis;

    lor de funcționare ai centralei termice, gazelor naturale este alcătuită din:


    de


    pe



    ■otectie și semnalizare și cu instalație de automatizare și necesarul termic, cazanele intră în funcțiune în cascadă,


    recirculație apă pentru fiecare cazan;


    rețeaua de conducte pentru agent de transformare.


    pentru încălzire și pentru apă caldă de consum precum și ul secundar sunt cele care existau în punctul termic înainte


  • 6 .2. Fluxul tehnologic în circuitul secundar de încălzire

în funcție de temperatura necesară a apei de încălzire sau a apei calde menajere (reglată de regulatorul climatic de încă zire și de preparare a apei calde menajere) se reglează debitele agentului de încălzire ale acsstor instalații prin pompele de circulație aferente acestora. Reglarea se realizează prin intermediul pompelor de circulație, dotate cu motoare cu turație variabilă, prin care se permite astfel modificarea continuă a debitelor de apă fierbinte de 120°C ce trece prin schimbătoarele de căldură corespunzător consumului de căldură ale acestora

Circulația apei în CIRCUITUL SECUNDAR (butelie de egalizare - schimbător<ijb căldură (TUR) și schimbător de căldură - butelie de egalizare (RETUR) se reaMzșa2£^n


I                                                                                               !■ '-f f

pompe cu turație variabilă.

i                                                                                       V 'i । t

Variația volumului de apă ce apare în circuitul secundar se preia în (vasele de expansiune închise din punctul termic.                                                      .)■ in

Preluarea căldurii la consumatorii arondați la punctului termic se face prin corpunTfe-’ încălzire tip radiator. Agentul de încălzire (apa caldă) se utilizează în ecartul de temperatură de 65/50°C.

Consumatorii de căldură sunt grupați în zone adiacente P.T. și ca atare alimentarea lor se face prin magistrale TUR-RETUR ce se racordează distinct la instalație. Conductele de retur se racordează la un colector comun care duce apa caldă de 50°C prin separatorul de nămol în circuitul de preîncălzire. Din colector, apa este preluată de pompa de circulație tip „ÎN LINIE" și este trecută pr n schimbătoarele de căldură cu plăci. Schimbătorul de căldură are un ecart de temperatură pentru agentul primar de 120 / 60°C și pentru agentul secundar de 50 / 65°C. Schimbătorul de căldură este protejat la suprapresiune printr-o supapă de siguranță care deschide la depășirea nivelului de presiune admis în circuit.

Compensarea pierderiler de apă din circuitele de apă caldă de încălzire se face prin adaos de apă dedurizată furnizată de instalația specializată. Instalația are rolul și de a prelua variațiile de volum ce pot apă*ea în circuitul de încălzire prin deversarea surplusului de apă în rezervorul atmosferic de apă de adaos, preluată printr-o injecție de agent termic din returul rețelei de transport în turul rețelei de distribuție, prin intermediul unui debitmetru, în fiecare punct termic.

Din schimbătoarele de [căldură, apa caldă de încălzire ajunge în conductele TUR care alimentează consumatorii arondați.

  • 6 .3. Fluxul tehnologic în instalația de preparare a apei calde de consum (ACC)

Apa caldă menajeră se livrează consumatorilor la temperatura nominală de 60°C. Prepararea acesteia se face prin preîncălzirea apei potabile preluate din rețeaua orășenească la care este racordat punctul termic.

Asigurarea debitului de apă caldă de consum se face exclusiv din rețeaua de apă potabilă, prin presiunea disporobilă a acesteia.

Pentru preluarea variații or de volum a circuitului de apă caldă de consum conducta de retur este racordată la un vas de expansiune cu membrană elastică.

Apa potabilă de consum trece prin linia de preîncălzire echipată cu două schimbătoare de căldură la un ecart de temperatură pentru agentul primar de 120 / 60°C și de 50 / 65°C pentru agentul secundar (apa potabilă).

Din schimbătoarele de căldură apa caldă de încălzire ajunge în conductele care alimentează consumatorii arondați.

Schimbătoarele de căldură sunt protejate la suprapresiune printr-o supapă de siguranță care deschide la depășirea nivelului de presiune admis în circuit.

  • 6 .4. Instalații auxiliare

  • 6.4.1. Alimentarea cu apă potabilă

Din racordul de apă potabilă al P.T, se alimentează printr-un colector instalația de preparare a apei calde menajere.

  • 6.4.2. Instalația de apă de adaos

Punctele termice ale sistemului cu CT Zonă nu dispun de instalații auxiliare de tratare a apei de adaos, aceasta fiind asigurată printr-o injecție de agent termic din returul rețelei de transport în turul rețelei de distribuție, prin intermediul unui debitmetru, în fiecare punct

termic.


i

i

CAPITOLUL?

STABILIREA UNITĂȚII DE REFERINȚĂ ASOCIATE BILANȚULUI


Kilauț energetic a! SACET Pitești



  • 7. Stabilirea unității de referință asociate bilanțului

    relevante cu privire la regimul de funcționare, având în vedere factorii a temperaturilor exterioare, fluctuația parametrilor de preparare și


Pentru a obține rezultate de influență cum ar fi variați furnizare a apei calde de consum din cauza variațiilor mari ale consumului pe parcursul unei zile sau la sfârșit de săptămână, variația cererii de agent termic primar pentru prepararea de energie termică pentru încălzire, precum și struc tura conturului de bilanț, s-a stabilit, de comun acord cu Beneficiarul lucrării, ca perioadă de timp p> 31.12.2018).

e care se va face bilanțul să fie un an calendaristic (01.01.2018 -


Bilanț energetic al SACET Pitești

CAPITOLUL 8

APARATE DE MĂSURA FOLOSITE

ELSACO


Bilanț energetic a! SACET Pitești


ESCO


■■i.. ik b:


  • 8. Aparate de măsură folosite

  • • Pentru măsurarea temperaturilor:

Termometru cu infraroșu și spot laser TESTO 860 T2, termorezistență de contact;

Termometru digital cu termorezistență Testo 825 T4;

Termometre aflate în instalație.

  • • Pentru măsurarea debilelor, temperaturilor pe conductele tur si retur, cantităților de energie termică:

Contoare de energie termică (debitmetru ultrasonic) - Dotare beneficiar;

Contor de energie termică (ultrasonic) - Dotare furnizor;

  • • Pentru măsurarea presiunilor:

Manometre aflate în instalație.


ELSACC)

ESCO

I

CAPITOLUL 9

SCHEMĂ ȘI PUNCTE DE MĂSURĂ

Bilanț energetic al SACET Pitești

  • 9. Schemă și puncte de măsură

în figurile 9.1 și 9.2 sunt prezentate schemele sistemului cu CT analizat și punctele de măsură.

  • Figura 9.1 . Schema sistemului cu CT Zonal și punctele de măsură.

  • Figura 9.2 . Schema sistemului cu CT Cvartal și punctele de măsură.

CAPITOLUL 10

FIȘA DE MĂSURĂTORI


Bilanț energetic al SACET Pitești

■ ■ jia ■          Edhiu. (i ic-um

10. Fișa de măsurători

Au fost efectuate măsurători privind debitele de agent termic transportate, parametrii agentului termic, debitele masice de apă de adaos, pentru toate punctele caracteristice ale SACET care este analizat. Fișele de date măsurate se regăsesc, centralizat pentru întregul SACET, în informațiile prezentate în capitolele următoare.

Tabelul 10.1. Valori măsurate privind energia termică produsă la nivelul CT de Zonă

Nr

erL

Denumire

Energie termică produsă (GciiJ/an)

CT2O2

12.555

CT207

11.218

CT401

5J65        ...

CT403

4.110

CT404

4.250

j

CT507

2.357

?

CT608

34.796

5

CT7I7

3.394

)

CT726

537,45

1

0

cri 005

22.236

1

l

CT910

44.154

_To

tal

CT Zonă

145.373

Tabelul 10.2. Valori măsurate privind energia termică vândută la nivelul CT de Zonă

Nr

crt.

Denumire

Energie termică vândută (Gciil/aii)

Ace

în caizi re

1

CT202

1.347,7

7.445,9

■>

CT207

2.015,7

6.434.7

3

CT401

479,9

3.397,7

CT403

285,1

2.713,6

CT404

429,3

2.436,6

6

CT507

179,3

1.225,9

7

CT608

6.307,2

21.902,6 1

8

CT717

442.1

2.294,6

9

CT726

26,7

246,4

0

CT1005

3.488,3

13.008.2

1

CP9I0

6.701,4

21,914,1

To

tal

CT Zonă

21.697,7

83.020,3




Tabelul 10.3. Valori măsurate privind energia termică intrata în PT-uri la nivelul CT de Zonă

Nr cri.

Denumire

Energie termică intrată în i’ I (GcaVan)

1

CT202

9.889,30

2

CT207

9.203,50

3

CT401

4.685,60

1- 4

CT403

3.743,90

5

CT404

3.936.70

6

CT507

2.138,90

7

r CT608

33.613,50

8

CT717

3.073,90

9

CT726

497,7

10

CT1005

19.759,30

LI

CT91Q

39.718,30

Total

CT Zonă

130.261,6

Tabelul 10.4, Valori măsurate- privind energia termică produsă și vândută la nivelul CT de Cvartal

Nr cri.

Den urnire

Energie termică produsă (Gcal'an)

Energie termică vânduta (Gcal/an)

A cc

încălzire

1

CT1217

2.890,9

150,8

1.989,4

2

CT1216

528.0

25.6

279,8

3

CT206

3.108,0

384,9

1.732,6

4

CT405

2.683,0

305,5

1.391.9

5

CT406

1.359,0

119,5

582,8

6

C1504 Sp

745,4

61,0

65 1,3

7

CT504 CD

330,8

0,0

326,5

8

C 1'505

387,0

61,3

295,5

9

C 1'509

110,3

6,2

73,0

10

CT510

1.311.1

62,4

827.8

11

CT511

313,8

0,0

309,5

12

C 1513

1.463,8

73,4

945.2

13

CT517

5.517,0

147,0

4.298,5

14

CT5I8

262,4

38,9

190,3

15

CT521

1.810,0

283,9

947,5

16

CT701

748,8

68.7

335,1

17

CT707

189,4

0,0

189,2

18

CT711

8.539,0

2.157,9

5.820,2

19

CT713

801,0

233,8

450.9

20

C'1714

5.343,0

1.021.6

3.146.5

21

CT715

3.552,0

887,3

2.368,3

22

CT716

'2.247.0

454,0

1.298.6

23_

CT718

5.963.0

979,2

3.699,7



Bila nț energetic ul SA(. L F Pitești ■                                       i                                        ■        ..... i'.l:'

■■

Nr crL

Denumire

Energie termic A produsă (CcaJ/an)

Energie termică viiii dotă _(GcaJ/an)_ Acc      încălzire

24

CT722

2.341,0

273,2

1.173,1

25

CT723

2.598,0

249,8

1.102,2

26

CT724

712.8

47,3

391,6

27

CT729

184,7

0,0

184,5

28

CT801

484,0

0,0

469,9

29

CT802

564,9

40,8

358,0

30

CT803

4.589,0

707,8

3.035,4

31

CT804

345,9

72,6

244,4

32

CT805

5.422.0

958,8

3.695,6

33

CT806

5.909,0

959,7

4.264,9

34

CT807

3.553,0

586,5

2.127,0

35

CT809

1.126,3

136,4

699,6

36

CT810

1.782.0

239,2

1.068,2

37

CT811

2.412,0

273,4

1.280,9

38

CT1009

2.562.0

288.6

1.232,7

39

CT2PP

161,1

26,6

131,8

40

CT Sc.9

878.1

22,0

634,5

41

CTICDP

439,4

86,4

226,4

Total

1

CT Cvartal

86.268,8

12.492

54.470,5



Tabelul 10.5. Valori măsurate privind debitul de apă de adaos total (m3)

Nr crt.

Denumire

Ikbit adaus în transport

Debit adaus in circ uimi de încălzire

Debit adaos în .circuitul dc acc

Debit adaos total

I

CTI217

0

641

548

1.189

2

CT1216

0

301

557

858

3

CT202-Zona

4

PT201

0

147

550

697

5

PT202

0

414

1.267

1.681

6

PT109

0

0

0

0

7

C ornai

0

0

0

6

8

CT206

j____ 0

121

137

258

9

CT207-Zona

10

r PT204

0

270

1.400

1.670

11

PT207

0

674

414

1.088

12

MT209

0

0

460

460

13

CT401 - Zona

14

PT401

0

726

1.698

2.424

15

PT104

0

0

109

109

16

Publitrans

0

0

o

0

17

CT403 - Zona

ELSACO


Bilanț energetic al SĂCET Pitești

*** ESCO

l.diiw           K. i.ix'J fag 55 102

Nr crt.

Denumire

)ebit adaos n transport

Debit adaos în circuitul de îneiil/irt

Deliii adaos în circuitul de ace

Debit adaos total

18

PT403

0

252

180

432 =7—

19

PT506

0

303       i

0

303

20

CT404 - Zona

21

PT404

0

280

33

313

22

PT402

0

184 J

317

501

23

CT405

0

389    ”1

0

389

24

CT406

0

89

0

89

25

CT504 Sp

0

0

0

0

26

CT504 CD

0

0

0

0

27

CT505

0

2

0

2

28

CT507 - Zona

29

PT507

0

263

0

263

30-

PT515

0

99

0

99

31

CT509

0.

o

0

0

32

CT510

0

91

0

91

33

CT511

0

12

0

12

34

CT513

0

140

3

- 443/

35

CT517

0

802

0

X/8.02. / "

36

CT518

0

0

0

IZ-

0

37

CT521

0

512

14 1

.■ 5^. _

38

CT608 - Zona

5.235

39

PT601

0

981

608

1-589

40

PT602

0

418

651

. 1 ..069 J

41

PT603

0

1.091

2.913

4.004

42

PT6Q4

0

531

61

592

43

PT608

0

0

4.547

9.782

44

P 1'609

0

1.123

4.605

5.728

45

PT610

0

504

795

1.299

46

P 1'612

0

570

1.188

1.758

47

UM01261

0

1             o

0

0

48

CT70I

0

168

290

458

49

CT707

0

0

0

0

50

CT7I1

0

251

2.362

2.613

51

CT713

0

146

0

146

52

CT714

0

719

759

1.478        ,

53

CT715

0

151

0

’      151 '

54

CT716

0

340

763

1.103

55

CT717-Zona

0

1.197

145

1.342

56

CT718

0

953

2.394

3.347

57

CT722

0 _

290

0

290

58

CT723

0

244

0

244

59

CT724

0

248

0

248

60

CT726 - Zona

0

51

19

70

>- ELSACO

ESCO

Bilatii energetic al SA( ET Pitești

' ' .                                             1 ii i '

Nr crt.

Denumire

î>vbit adaus în transport

Debil adaos în circuitul de încălzire

Dehît adaos în circuitul de acc

Dcbît adaps total

61

CT729

1 0

0

0

0

62

CT801

0

43

0

43

63

CT802 F

0

67

0

67 .. .

64

CT803

0

690

1.293

1.983

65

('1'804

0

8

49

57

66

CT805

0

170

1.355

1.525

67

CT806

0

136

900

1.036

68

CT807

0

509

2.243

2.752

69

CT809

0

408

24

432

70

CT810

0

416

0

416

71

CT811

0

553

21

574

72

CT1005 - Zona

917

73

PT1004

0

894

0

894

74

PT1005

i 0

1.446

0

2.363

75

PT1006

0

282

0

282

76

PT1007

0

553

0

553

77

PT1014

0

0

0

0

78

CT1009

0

1.265

0

1.265

79

CT910 - Zona

11.625

80

PT902

0

1.920

2.827

4.747 '

81

PT9O3

0

671

805

1.470

82

PT904

0

1.239

1.060

2.‘299

\ - \

83

PT905

i

529

0

■529 :■

r 1

1 -      11

84

PT906

0

3.097

467

/■■■    .7

85

PT907

0

308

602

86

PT908

0

468

1.554

87

MT909

0

18

26

44

88

PT910

1_____p_

127

1.362

13.114

89

PT912

0

41?

0

413

90

Sp.Jud.

i          0

0

0

0

91

CT2PP

i          0

0

0

0

92

CTSc.9

0

53

33

86

93

CTICDP

0

0

1

1

94

Total CT

[ 17.777

32.971

44.409

95.157

I

Tabelul 10.6. Valori măsurate privind energie termica lunară (Gcal/lună)

Mr cri.

-

Luna

E n e rgi c 1 c r ni i că (' F Zo n ă

Energie termit'ii C i Cvartal

Produsă

Vândută

Produsă

V'ârtdtilă

1

Ianuarie

24.936,4

20.474,6

15.420,4

13.122.3

2

Februarie

22.422.7

17.410.0

13.767.3

10.866.4

3

Martie

22.205.5

17.941,7

13.561.7

11.632.1

4

Aprilie

6.790.2

3.834.4

3.703.6

2.143.5


Hihinț energetic uf SACE1 Pitești

Nrcrt.

Luna

11

Energie termică C J Zona

Energie termică CT Cvartal

Pmdusă

Vândută

Produsă

Vând ută

5

Mai

3.952.6

1.921,9

1.908.6

1.051.9

6

Iunie

3.515,4

1.609,0

1.653,1

835,5

7

Iulie

3.398,8

1.493.8

1.634.1

838.1

8

August

3.121,7

1.376,8

1.520,9

759,2

9

Septembrie

3.257,2

1.196,9

1.551.7

675.3

10

Octombrie

8.135,0

4.682,1

4.690,9

3.231.7

11

Noiembrie

18.008.5

12.474.2

11.036.1

8.199.5

12

Decembrie

_25.628.7

20.302,3

15.820,4

13.607,2

l



CAPITOLUL 11

ECUAȚIA DE BILANȚ. CALCULUL COMPONENTELOR DE BILANȚ (EXPRESII ANALITICE, FORMULE DE CALCUL)

ELSACO

ESCO


Bilanț energetic al SACET Pitești

i. ।J i 1                      I ului ।                              i.. 1

11. Ecuația de bilanț. Calculul componentelor de bilanț (expresii analitice,

formule de calcul)



Figura 11.1. Schetma fluxurilor energetice în cazul sistemului cu CT Zonal

CT CVARTAL




Figura 11.2, Scheilna fluxurilor energetice în cazul sistemului cu CT Cvartal


Bilanț energetic al S.4CET Pitești

l.dihu I

Calculul termic al conductelor de transport și distribuție

unde:

c 2’ ELSACO                 Bilanț energetic al SAC. i.T Pitești

ESCO                                                                          . ,1. !'H '                E.lIiii.                ktt . .1 " I^IJ Cil ■ ]<c

ETfactacc - cantitatea de energie livrată consumatorilor pentru apă caldă de consum;

Qpacc - cantitatea de căldură pierdută în sistemul de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru apă caldă de consum;

Qpacc = QrC!CC + Qmpacc unde:                                     (11.4)

Qrc'CC - cantitatea de căldură pierdută prin transfer termic (radiație și convecție) în sistemul de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru apă caldă de consum;

Qmvacc - cantitatea de căldură înglobată în pierderile masice/volumice ale sistemului de distribuție a energiei termice (rețelele termice secundare) pentru apă caldă de consum;

Ecuația de bilanț termoenergetic pentru întreg conturul de bilanț este:

ETsacet = ETfactixc + ETfactacc" Qrp+Qrs                               (11-5)

  • • Ecuația de bilanț termoenergetic pentru conturul de bilanț al /rețelei primare a sistemului CT 1=11 SkHES j iz li

Zonă este:                                                                -pr'/ ■ T

ETrp = ETpt+Qrp                                                    (11-6)

Valorile lunare sunt măsurate, datele fiind prezentate în tabelul TV-.l. .

ETpt reprezintă cantitatea anuală de căldură livrată către punctele termice din rețeaua primară.

Aceste valori sunt măsurate, datele fiind prezentate în tabelul 10.3.

Qrp = QRPmf+Qrprc reprezintă pierderile anuale de căldură în rețeaua primară, formate din pierderi masice Qrpmv , respectiv pierderi prin radiație și convecție Qrprc.

  • • Ecuația de bilanț termoenergetic pentru conturul de bilanț al rețelei secundare CT Zonă este:

ETrscz= ETfactixc ■■ ETFACTACC+Qrs                                     (11.7)

ETfact reprezintă cantitatea anuală de căldură livrată din rețelele secundare. Valorile lunare sunt măsurate, datele fiind prezentate în tabelul 10.2.

reprezintă suma pierderilor de căldură masice și volumice, respectiv prin radiație și convecție în rețelele secundare.

  • • Ecuația de bilanț termoenergetic pentru conturul de bilanț al rețelei secundare CT Cvartal este:

ETrscf = ETFACTINC+ ETFACTACC+QR.S                                (11.8)

ETfact reprezintă cantitatea anuală de căldură livrată din rețelele secundare. Valorile lunare sunt măsurate, datele fiind prezentate în tabelul 10.2.

Qrs-Qmv+Qrc reprezintă suma pierderilor de căldură masice și volumice, respectiv prin radiație și convecție în rețelele secundare.

Bilanț energetic al SACET Pitești

' iJ ..                          I ■' i .                    _. i. ...           ■ ag n.’ I

CAPITOLUL 12

TABELUL pE BILANȚ ȘI DIAGRAMA SANKEY

  • 5 2‘ ELSACO                Bilanț energetic al SACET Pitești

ESCO                                                        ...               l.l              ...........

  • 12. Tabelul de bilanț și diagrama Sankey

Pe baza metodologiei prezentate în paragrafele anterioare, a măsurătorilor efectuate precum și a datelor culese din instalație la fața locului, s-au efectuat calculele de bilanț termic rea] de lucru precum și bilanțul optim.

în continuare, sunt prezentate centralizat rezultatele obținute pe baza metodologiei din capitolul anterior concretizate îr fluxuri termice, pentru punctele termice și rețeaua de distribuție, pe de o parte, și pentru rețeaua primară, pe de altă parte.

Erorile de bilanț atât pentru rețeaua primară, cât și pentru rețeaua secundară, nu depășesc 3% și provin din precizia de măsurare a datelor de intrare în bilanț, din colectarea informațiilor și din calculele realizate.


Bilanț energetic al SACETPitești

Cod)20l9           Ldiiia O Re\ . li Pag 64; 102

Tabelul 12.1.a Fluxuri energetice totale rețea primară CT Zonă SACET Pitești

Rele a primara CTZ

IAN ÎS

M.B IS

MAK 1B

APR 18

MAI 13

IIX 18

!| 1. ÎS

% G ]8

SEP 18

NOV 18

DEC 13

TOTAL

°-c

1001c

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

ETKP [Gcal]

24.936

22.423

22.206

6.790

3.953

3.515

3.399

3.122

3.257

8.135

18.009

25.629

145.373

%

96%

94%

94%

90%

82%

75%

74%

77%

69%

85%

85%

90%

89,6%

ETFACTPT [Gcal]

23.979

20.992

20.822

6.088

3.257

2.644

2.529

2.398

2.260

6.936

15.329

23.028

130.261

/fl

3,8%

6A%

612%

10 3%

17 6%

2A8%

_i5.6°-o

23,2%

30,6%

hț.’%

14,9'%

10,1 %

10,4%

QRP

957

1 431

1.384

703

696

S72

870

723

997

1.199

2.679

2.601

15.112

%

0,6%

0,5%

0,5%

1,1%

1,8%

1,8%

1,9%

1,7%

2,3%

1,1%

0,8%

0,8%

0,82%

QMV [Gcal]

14S

IO1

104

73

70

65

64

54

75

90

151

195

1.196

%

3 2%

5,9%

5.8%

9,3%

15,8%

23,0%

23,7%

21,4%

28,3’ .

13 6%

14,0%

9,4%

9,57%

QRC [Gcal]

S09

1.323

1.280

630

626

807

806

669

923

1.109

2.528

2.406

13.916



Bilanț energetic alSACETPitești

«.'i■ J:7i11                  Jip ! । RcM^it 11 PaâftSSFO?

Tabelul 12.l.b Fluxuri energetice loiale rețea secundară CTZona SACETPitești


Rețea secnndara (17.

LAN 18

FEB ÎS

N1AR 18

APR 18

UAJ 18

1.™..

IU.18

AUG 18

SEP 18

OCT 18

NOI 18

DEC 1Ș_

IOT 51.

%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

ETRS [Gcal]

23.979

20.992

20.822

6.088

3.25"

2.644

2.529

2.398

2.260

6.936

15.329

23.028

130.261

%

75%

7?%

75%

35%

0%

0%

0%

0%

0%

45%

70°'0

78%

63,7%

EIFACTINC [Gcal]

18.066

15.359

15.655

2.104

0

0

0

0

0

3.132

10.697

18.006

83.020

o

ETFATCTAC'G [Gcal]

1U=U o 2 408

y.o c-

2.051

1 l.U 0

2.287

___     -C'.H O

1.730

0

1.922

1.609

1.494

-? - -4Vjfr

1.377

1.197

1.550

1.77"

10,0%

2.296

10.   0

21.698

%

14,6%

r,i%

13,8%

3 ,0%

41,0%

39,1%

40,9%   42,6%

47,0%

32,5%

18,6%

11,8%

19,6%

QRS

3.504

3.5S2

2.880

a

1.335

1.035

1.035

1.022

1.063

2.254

2.855

2 "26

25.543

%

1.3%

1 6%

1.3%

2.2%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

2.4%

1,6%

U%

1,32%

QMATNC [Gcal]

321

327

262

134

0

0

0

0

0

167

248

256

1.713

%

12%

14%

11%

20%

0%

0%

0%

0%

0%

22%

15%

10%

11.93%

QR-CINC [Gcal]

2.88"

2.936

2.356

1.203

0

0

0

0

0

1.504

2.359

2.303

15.546

%

0,1%

0,1%

0,1%

1,1%

2,9%

2,7%

2,9%

3,0%

3,3%

0,6%

0,1%

0,1%

0,45%

QNIVACC [Gcal]

~21

22

___li

64

93

"2

T 1

"4

41

17

12

580

%

1,2%

1 4%

1,2%

14,0%

38,1%

36,4%

38,1%

39,6%

43,7%

7.8%

1,5%

0,7%

5,9° 0

QRCACC [Gcal]

276

297

244

_

1.241

962]      963|      950

988

543

231

155

7.703


Bilanț energetic al SACET Pitești


Ldiiia. Q Ret i,jm: <1 Pag tfa'I02


Tabelul 12.2. Fluxuri energetice totale rețea secundară CT Cvartal SACETPitești

Retei semn dan CTCv

IAN 18

FES 18

MAR 13

APR 13

MAI 13

11 N 13

TTL 13

Al G 13

SEP 13

OCT 13

NOV 13

i»JX ÎS

TOTA1

%

100%

100° 8

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

ETRS [Gcal]

15.420

13.767

13.562

3.704

1.909

1.653

1.634

1.521

1.552

4.691

11.036

15.820

86.269

%

76%

70%

76%

32%

0%

0%

0%

0%

0%

49%

65%

77%

63,1%

ETFACTINC [Gcal]

11.669

9.612

10.254

1.169

0

0

0

0

0

2.304

7.216

12.247

54.471

%

9,4%

9,1%

10,2%

26,3%

55,1%

50,5%

51,3%

49,9%

43,5%

19,8%

8,9%

8,6%

14,5%

ETFACTACC [Gcal]

1.454

1.254

1.3781

9'5

1.052

S3K

838

T9

~ ~6" 5

~ V28

984

■ TW

12.492

%

14,9%

21,1%

14,2%

42,1%

44,9%

49,5%

48,7%

50,1%

56,5%

31,1%

25,"%

14,0%

22,4%

QRS

2.298

2.901

1.930

1.560

857

818

796

762

876

1.459

2.837

2.213

19.306

%

2,0%

2.9%

2,0%

3,6%

0 0%

0,0%

0,0%

0.0%

0.0%

3,6%

3,5%

2,0%

2.29° o

QMVINC [Gcal]

314

394

267

133

0

0

0

0

0

170

384

310

1.973

%

12%

16%

11%

20%

0%

0%

0%

0%

0%

21%

20%

11%

12,96%

QR/CINC [Gcal]

1.782

2.231

1.513

755

0

0

0

0

°l

962

2.176

1.759

11.173

°c

0,20%

0,3 0%

0,17%

2,"2%

6, "3%

7,42%

7,31%

7,51°i>

8,47%

1,05%

0,38%

0,14%

1,07%

QMVACC [Gcal]

30

ii

^3

101

129

123

119

114

131

49

41

22

923

%

1,11%

1,70%

0,94%

15,41%

38,15%

42,04%' 41,41%

42,5"%

48,01%

5,92%

2,13%

0,7"%

6,06%

QR 'CACC [Gcal]

171

235

128

*71,

728

695

67"

64"

"45

278

235

122

5.232



Elementele bilanțului termic real centralizat pentru rețeaua primară și secundară în ceea ce din Pitești sunt prezentate în tabelele 12.3, iar diagramele Sankey

privește CT Zonă și CT Cvartal

pentru regimurile termice reale al Rețelei primară și secundară sunt prezentate în figurile 12.1.


Tabelul 12.3.a. Elementele bilanțului termic real rețea primara CT Zonă

1

ntrori

Ieșiri               1

GCal

%

GCal

%

CTZ RP

~1

145.373

100

ETPT

130.261

89;6%

Qrc

13.916

9,57%

Qmv

1.196

(132%

Total

145.373

100%

Total

145.373

100% ''

Tabelul 12.3.b Elementele bilanțului termic real rețea secundarățCT-Zo-nă,_.

iu trăit

Ieșiri

GCal

%

GCal

%

CTZ RS

130

.261

100

ET INC fim

83.020

63.73%

ETACCfaa

21.698

16,66%

Qrc

23.250

O o co T--’ •—<

Qmv

2.293

1,76%

Total

130

.261

100

Total

130.261

100%

Tabelul 12.3.c Elementele bilanțului termic real rețea secundară CT Cvartal

I

ntrâri

Ieșiri

l

ÎCal

%

GCa]

%

CTCv RS

8(

5.269

100

ET INC

54.471

63,14%

ETACC

12.492

14,48%

Qrc

16.410

19,02%

Qmv

2.896

3,36%

Total

Șl

5.269

100%

Total

86.269

100%

ET INC fact



GCa i




ET INC fact =   54.471 GCal ETACCfact= 12.492 GCal

Fig. 12.1.c. Diagrama Sankey regim real rețea secundarăDT’Cvartal

țji a a.' ;



ELSACO

"" ESCO


Bilanț energetic alSACETPitești

L nii'JulV              EdicifeiJ t) ftewîiia! 0

Png7l/UR


CAPITOLUL 13

Xnaliza bilanțului


ELSACO 1           Bilanț energetic a! SACET Pitești

ESCO                                                                                       ■                i.ili|i;i ii                  ■ >.> ( l'.ltf W

  • 13. Analiza bilanțului

Bilanțul energetic real va fi supus unei analize amănunțite pentru a formula concluzii asupra posibilităților de îmbunătățire a proceselor, atât pe linie energetică, cât și pe linie tehnologică.

Analiza bilanțului energetic real pornește de la informațiile furnizate de:

  • > fluxurile de energie intrate, respectiv ieșite din contur;

1 W N

J diagrama Sankey (prezintă în mod sugestiv bilanțul energetic);             .- -

> indicatorii de eficiență energetică calculați pentru situația existentă; /

J experiența specialiștilor în bilanțuri energetice;

J nivelul indicatorilor de eficiență energetică realizați în țări dezvoltare ^ ^eipplu,J[).4Jniunea

• ’ '* I- I 1 I I— '' '

Europeană);

S proiecte, brevete etc. legate de echipamente identice sau asemănătoare cu cele examinate;

> proprietățile materialelor care condiționează creșterea eficienței energetice ale echipamentelor, respectiv instalațiilor analizate (materiale pentru izolații termice, catalizatori, gaze inerte etc.);

1. caracteristicile tehnice ale aparatelor de măsură, control, reglare și automatizare (permit o mai bună conducere a proceselor).

2. Analiza bilanțului energetic a urmărit: localizarea pierderilor reale de energie, determinarea cauzelor și clasificarea lor, cât și stabilirea măsurilor care trebuie aplicate pentru optimizarea indicatorilor tehnico-economici.

Pe baza analizei se determină indicatorii de eficiență energetică reali, al căror nivel se compară cu cel rezultat din bilanțurile ante doare, cu cei obținuți în instalații similare din țară și străinătate, cât și cu cei rezultați din bilanțurile de proiect, omologare și recepție.

Pe baza concluziilor rezultate din analiza bilanțului real se va elabora un plan de măsuri, în care se înscriu toate măsurile tehnice, posibile, de eliminare sau reducere a pierderilor prin: îmbunătățirea proceselor energetice și tehnologice, îmbunătățirea exploatării, organizarea întregii activități, valorificarea resurselor energetice refolosibile.

La nivel de rețea termică primară

In conformitatea cu diagrama Sankey din fig. 12.1 .a, in tabelul 13.1 sunt prezentate valoric și procentual cantitățile de energie termică intrate, precum și pierderile reale de energie termică în rețeaua primară Înregistrate la nivelul anului 2018.

Tabelul 13.1.a. Pierderi reale de energie în rețeaua primară in anul 2018

Indicatori

;; e' ri--------4

li.M.

Total

Energie terhiică RP

GCal/an

145.373

Energie facturat PT

GCal/an

130.261

Pierderi termice în RP

GCal/an

15.112

O                    Bilanț energetic al SACET Pitești

ESCO                                    1                                                                   . q.|. .             . .

Indicatori

L.M.

.Mal

Pierderi te

mice în R.P

10,4%

Pierderi tehnice RC

GCal/an

13.916

Pierderi tehnice RC

%

9.57%

Pierderi tehnice MV

GCal/an

1.196

Pierderi termice MV

%

,0,82%

O primă concluzie a acestei analize este faptul că la nivelul anului 2018 s-a vehiculat prin rețeaua primară o cantitate de energie termică justificată pentru cele 21.664 de apartamente și 301 agenți economici și instituții publ.ce.

Pierderile totale reale de căldură în anul 2018 ating valoarea de 10,4% pe rețeaua primară în cazul centralei termice de zonă, dintre care 9,57% sunt pierderi prin radiație și convecție.

Valorile prezentate justifică faptul că trebuie continuate proiectele de reabilitare a rețelei primare pentru reducerea acestor cantității de căldură care se pierd prin neetanșeitățile conductelor și prin izolația deteriorată.

La nivel de rețea secundară

în conformitate cu diagramele Sankey din fig.l2.1.b si fig.l2.1.c, in tabelele 13.2, sunt prezentate valoric și procentual cantitățile de energie termică livrate la intrarea în punctele termice, precum și pierderile reale de energie termică în elementele de rețea secundară Înregistrate la nivelul

anului 2018.

Tabelul 13.2.a_Pierderi\reale de energie in rețele secundare CTZonă in amil 2018

Indicatori

UAL

rotai

Energie termică din Rp

GCal/an

130.261

Energie termică facturată

GCal/an

104.718

Pierderi termide RS

GCal/an

25.543

Pierderi termieje RS

%

19.61%

Pierderi termice RC

GCal/an

23.249

Pierderi termice RC

%

17.85% V.

Pierderi termice MV

GCal/an

2.293

Pierderi termieje MV__________

%

1.76%



Tabelul 13.2.b Pierderi riale de energie în rețele secundare CT Cvartal in anul 2018

Indicatori

■    ■ T. *•?.    ■

U.M.

Total

Energie termică RS

GCal/an

86.269

Energie termică facturată

GCal/an

66.963

Pierderi termice RS

GCal/an

19.306

Pierderi termice RS

%

22,4%

Pierderi termide RC

GCal/an

16.410

Pierderi termice RC

%

1 9,02%

Pierderi termicie MV

GCal/an

2.896

Pierderi termice MV

3,36%

ELSACO

** ESCO


Bilanț energetic al SACET Pitești

Pierderile totale reale de căldură în anul 2018 pe rețelele secundare ating valoarea de 19,61% în cazul centralelor termice de zonă, dintre care 17,85% sunt pierderi prin radiație și convecție. iar

1,76% pierderi volumetrice, iar in cazul centralelor termice de cvartal valoarea este de 22,4%, din care 19,02% sunt pierderi prin radiație și convecție, iar 3,36% pierderi volumetrice .

Valorile prezentate relevă situația existentă și îndeamnă spre implementarea de măsuri ce au ca

scop reducerea pierderilor în cazul rețelei secundare.

Din analiza situației existente rezultă că, în prezent, sistemul centralizat de încălzire

urbană analizat se confruntă cu următoarele dificultăți:

  • - pierderi de căldură pe sectorul de transport si distribuție a agentului țecrrue,''^

  • - supradimensionarea tronsoanelor de transport și distribuție față de rfecegîtâjile actuale, starea tehnică precară a instalațiilor existente.

Tabelul 13.3. Tabel centralizator privind pierderile reale de energie îp SÂC^ET Pitești în anul 2018

Nr.

Indicatori

L.M.

Regim anu al 2018

Referinte-Mnd de micul

1

Energie intrată în rețeaua priinară

GCal/an

145.373

v. Fig. 12.1 .a, pag 68, măsurată

2

Energie termică facturat PT

GCal/an

130.261

v. Fig. 12.1 .a. pag 68, măsurată

3

Pierderi termice în RP

GCal/an

15.112

v. Fig. 12.1 .a, pag 68, diferență 2-1

4

Pierderi termice în RP

0/

/o

1 0,4%

v. Fig. 12.1.a. pag 68, raport 3/1

5

Pierderi termi

ce RC

GCal/an

13.916

v. Fig. 12.1 .a, pag 68, diferență 3-7

6

Pierderi Ierna

ce RC

%

9,57%

v. Fig. 12.1.a, pag 68, raport 5/1

7

Pierderi termite MV

GCal/an

1.196

v. Fig. 12.1.a, pag 68, estimare

8

Pierderi termice MV

%

0,82%

v. Fig. 12.1.a, pag 68, raport 7/1

9

Energie intrată în RS CTZ

GCal/an

130.261

v. Fig.l2.1.b, pag 69, măsurată

10

Energie termică facturată RS

CIL

GCal/an

104.718

v. Fig. 12.1 ,b. pag 69. măsurată

11

Pierderi termice în RS CTi

GCal/an

25.543

v. Fig.12.1 .b, pag 69, diferență 9-10

12

Pierderi termice în RS CT

%

19,61%

v. Fig. 12.1 .b. pag 69, raport 11 9

13

Pierderi termi

ce RC'

GCal/an

23.249

v. Fig.l2.1.b, pag 69, diferență 11-15

! 14

Pierderi termice RC

%

17.85%

v. Fig. 12.1 .b, pag 69, raport 13/9

15

Pierderi termite 4/1'

GCal/an

2,293

v. Fig. 12.1 .b, pag 69, estimare

1 16

Pierderi termice MV

%

1,76%

v. Fig. 12.1.b, pag 69, raport 15/9

17

Energie intrată în RS CT C

V

GCal/an

86.269

v. Fig.l2.1.c, pag 70, măsurată

18

Energie termică facturată RS (jlT Cv

GCal/an

66.963

v. Fig. 12.1 c. pag 70. măsurată

19

Pierderi termice în RS CI

Cv

GCal/an

19.306

v. Fig. 12.1 ,c, pag 70, diferență 17-18

20

Pierderi termice în RS CI

Cv

%

22,4%

v. Fig. 12.1 ,c, pag 70. raport 19/17

21

Pierderi termice RC ’

GCal/an

16.410

v. Fig.l2.1.c. pag 70, diferență 19-23

22

Pierderi termice RC

%

1 9.02%

v. Fig. 12.1 c, pag 70. raport 21/17

23

Pierderi termi

te MV

GCal/an

2,896

v. Fig. 12.1 .c. pag 70, estimare

24

Pierderi termi

L MV

%

3,36%

v. Fig. 12.1 ,c. pag 70, raport 23/17

25

Pierdere totală CT Zonă

GCal/an

40.655

Sumă 4+11

26

Pierdere totală CT Zonă

%

27,97%

Raport 25/1

27

Pierdere totală CT Cvartal

GCal/an

19.306

Diferență 17-18

28

Pierdere totala CT Cvartal

%

22.4%

__Raport 19/17          _

ELSZXCO

-- ESCO


Bilanț energetic al S \CE/' Pitești


CAPITOLUL 14

BILANȚUL OPTIMIZAT

£2 ELSZXCO

ESCO


Bilanț energetic al BACEI Pitești

  • 14. Bilanțul optimizat

Bilanțul optim reprezintă situația în care energia folosită în mod util în proces, cât și pierderile de energie, vor fi reduse până la limita minimă realizabilă tehnic.

în tabelele 14.1 și 14.2 precum și în figurile 14.1 și 14.2 este prezentat bilanțul pentru regimul OPTIM mediu anual.

Tabelul 14.1.a Elementele bilanțului termic OPTIM rețea primară CT Zonă SACET Pitești

Intrări

---------;—------

Ieșiri

GCal

%

GCiil

%

ETRP Zonă

140.067

100

ETPT

130.261

93,0%

Qrc

9.022

6,44%

Qi,r<

7S5

0,56%

Total

40.067

100%

Total

140.067

100%

Tabelul 14.2.a Elementele bilanțului termic OPTIM rețea secundară CT Zonă SACET Pitești

1      —                         -

Intrări

GCal

%

GCal

%

CTZ RS

12

4.091

100

ET INC

83.020

66,90%

ETACC

21.698

17,49%

Qrs

19.373

15,61%

Total

12

4.091

100

Total

124.091

100%

Tabelul 14.2.b Elementele bilanțului termic OPTIM rețea secundară CTCvui'ial SACET Pitești


Bilanț energetic al SACET Pitești


ESCO


1

utrăn

Ieșiri

(

ÎCal

%

GCal

%

CTCv

RS

8(

).102

100

ETINC

54.471

68.00%

ET AC C

12.492

15.60%

Qrc

11.074

13,82%

Qmv

2.065

2,58%

Total

8

1.102

100%

Total

80.102

100%



9.022

6,44%


785

0,56%


GCal


Fig. 14.1.a Diagrama Sankey pentru regimul OPTIM rețea primară CT Zonă

ET INC =



GCal


GCal


GCal


Fig- 14-2.b. Diagrama Sankey pentru regimul OPTIM rețea secundară CT Cvartal



Bilanț energetic al SACET Pitești

i dl' H             l.d i;i ■. Kcii/ia H

Pag .SH.


CAPITOLUL 15



PIERDERI TEHNOLOGICE


Bilanț energetic al SACET Pitești

■ jil                                     Iii-.. II                               ■ ■          P.:: .'■I I ' '


15. Pierderi tehnologice


15.1. Considerații generale, prevederi legislative și metodologice în domeniu

Cadrul legal care reglemer reale din sistemele de alimentare c


tează necesitatea determinării pierderilor tehnologice și a pierderilor entralizată cu energie termică este constituit din:

nr. 651 din 27 iulie 2006):


• Legea nr. 325/2006 (M. O

“Art. 40. - (1) Prețurile loca]^ se stabilesc, se ajustează sau se modifică pe baza melodologiilor aprobate de autoritatea de reglenlentare competentă. în calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităților de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezv


oftării și modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile și o cotă de profit, dar nu mai mult de 5%.

aprobă de autoritatea administrației publice locale, având în ;jă pe baza bilanțului energetic, întocmită de operatorul care are de autoritatea competentă. “,

• Ordin nr. 66 din 28 februarie 2007privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a prețurilor și tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat, exclusiv energia termica produsă în cogenerare (emitent: AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMEN COMUNALĂ, publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 2 aprilie 2007): “CAP. V


pentru protecția mediului, precum :

(3) Pierderile tehnologice se vedere o documentație, elaborat și calitatea de furnizor și avizată


TARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE



Dispoziții generale ART. 6

(4) Jn calculul prețurilor și activităților de producere, transpo aferente dezn/oltării și modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecția mediului, precum și o cota de profit, dar nu mai mult de 5%.

(8) Pierderile tehnologice anuale în sistemul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice din SACET se aprobă de autoritatea administrației publice locale implicata, având în vedere o documentație elaborată pe baza bilanțului energetic, întocmită de operatorul care are și calitatea de furnizor și avizată de autoritatea competentă. Pierderile tehnologice se vor determina la programul anual al serviciului/activității, având în vedere sezonabilitatea acestora.


tarifelor locale vor fi luate în considerare costuriIfejU'siiifcate ale irt, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile


Jjțț' E |_SX\C O                   Bilanț etiergetic al S>1 CET Pitești

ESCO

l

CAP. VI

Stabilirea prețurilor și tarifelor ocale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare

ART. 9

(3) Stabilirea prețurilor/tar felor locale se determină avându-se în vedere următoarele criterii: d) pierderile tehnologice de energie termică din sistemul de transport, distribuție și furnizare a energiei termice vor fi luate în calcul la nivelul aprobat de autoritățile administrației publice locale;

ART. 14

Ajustarea prețurilor/tarifebr locale pentru producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice se realizează avându-se în vedere următoarele criterii:

d) în preț/tarif se vor include pierderile tehnologice din sistemul de transport, distribuție și furnizare, cota de dezvoltare, modernizare a SACET, aprobate de autoritățile administrației publice locale implicate.”;

• ORDIN nr. 91 din 20 martie 2007pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică (emitent: AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂSlfiSCOMUNALÂ publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 23 mai 2007):               , '          .'-7

“ART.! 19                                                     f

(1) Pierderea masică de agbnt termic, medie anuală orară, în chmd iȚii norma le /țte funcționare, nu trebuie sa fie mai mare de 0,2% din volumul instalației în funcțiuni. în' {limitele acestei norme, anual, transportatorul/distribuitorul va stabili norma sezonieră de pierderi pentru fiecare rețea pe baza măsurătorilor efectuate, a bilanțurilor și a datelor statistice înregistrate anterior, transmițând această normă sezonieră autorității publice llocale.

ART. 124

(6) Reducerea temperaturii ca urmare a pierderilor de căldură prin transfer termic nu trebuie să fie mai mare de 0,5 grad/km, iar randamentul izolației termice trebuie sa fie mai mare de 80%.” .

Pentru obținerea rezultatelor prezentate in acest capitol s-au folosit expresiile analitice și formulele de calcul de la Capitolul 11.

De asemenea, pentru stabilirea pierderilor tehnologice ale SACET Pitești, pe lângă expresiile analitice și formulele de calcul de la Capitolul 11 și literatura de specialitate menționată în bibliografie s-au folosit și următoarele normative:

ELSACO

ESCO


Bilanț energetic al SACET Pitești


■.         i-:'


  • • Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrată. 113-02;

  • • Normativ privind exploatarea instalațiilor de încălzire centrala.113/1-02;

  • • Normativ de proiectare, execuție si exploatare pentru rețele termice cu conducte preizolate. NP029-02;

  • • Normativ privind proiectarea si executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica - rețele si puncte termice. NP 058 - 02;

  • • Normativ privind exploatarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica -rețele si puncte termice. NP 059 - 02.

Relația pentru calculul pierderilor tehnologice masice de apă fierbinte este următoarea:

m =

P! 100                                              [t/h]

în care:

  • a - pierderea masică de apă fierbinte, medie anuală, în condiții normale de funcționare, exprimată în procente din volumul instalației în funcțiune;

  • V - volumul rețelei primare de apă fierbinte.

Conform normelor, “a’’ trebuie să fie 0,2% din volumul instalației.

Volumul “V” cuprinde volumele interioare ale tuturor tronsoanelor de magistrale, de ramificații și de racorduri la punctele termice, atât pe tur, cât și pe retur.

Calculul acestui volum se execută cu relația următoare:

în care:

i - indice de identificare a tronsonului de conductă;

Di - diametrul interior al tronsonului “i” de conductă;[m]

Li - lungimea tronsonului “i” de conductă;[m]

Pierderile orare de energie termică datorate pierderilor orare de apă fierbinte se calculează cu relația următoare:

xl.0'3

[Gcal/h]

în care:


Bilanț energetic al SACi. T Piteai

'                                                        ,               i'.i. S-l Iv2

mpt - pierderea orară tehnokgică de apă fierbinte; [t/h]

tT - temperatura apei fierbinți în conductele de tur, corespunzătoare temperaturii exterioare teoretice de calcul; [°C]

tR - temperatura apei fierbinți în conductele de retur, corespunzătoare temperaturii exterioare teoretice de calcul; [°C]

taad - temperatura apei de adaos la ieșirea din stațiile de tratare chimică; [°C]

ci - căldura specifică a apei la temperatura medie a temperaturilor tT și tR; [kcal/kg °C]

c? - căldura specifică a apei la temperatura apei de adaos, [kcal/kg °C]

Tabelul J5J.a. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET Pitești - rețele subterane preizolate

i

EMărîme

L)n40

Dn50

Dn65

IhiSO

DuHJO

Dnl25

Du 150

Lungime (km)

0,041

0,048

0,019 | 0,125

0,453

0,095

0,245

Pierdere orară (t/h)

0,00

0,00

0,00

0,001

0,007

0,002

0,009

Flux termic pierdut (kW)

0,007

0,012

0,008 | 0,081

0,456

0,149

0,555

Tabelul 15,l.b, Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SACET Pitești - rețele subterane izolate clasic

\

Mărime

0

Dii50

I)ii65

Dn8fl

DnlOO

Du 125

Lungime (km)

0,06

0

0

0

(3,170

0,1

0,243

Pierdere orară (t/h)

o,o(

)

0,00

0,00

0,00

0,00

0,01

Flux termic pierdut (kW)

0,01

0J30

0,00

0,10

0.38

Mărime

lini 50

Dn20l)

Dn250

I)n4()l)

Lungime (km)

1,6?8

4,549

1,307

1,593

Pierdere orară (t/h)

0,06

0,29

0,13

0,40

Flux termic pierdut (kW)

__

18,32

8,23

25,67

Tabelul J5J.c. Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua primară SAC&TjPUești -Aptele

supraterane izolate clasic

Vliii inie

Dd40

Dn50

Dn65

1 DnSO

DnlOO

D11125

Lungime (km)

0100

0

0

0

0

0

Pierdere orară (t/h)

o[oo

0,00

0,00

0,00

0,00

0.00

Flux termic pierdut (kW)

_0j00_

0.00

0,00

0,00

0,00

6,00 "i

Mărime

Dd150

Dn200

Dn250

Dn300

Lungime (km)

1j130

0

0

1.593

Pierdere orară (t/h)

0,00

0,00 | 0,21

Flux termic pierdut (kW)

0,00

0,00

13.71


Bilanț energetic al SACET Pitești

Pierderile totale orare masic^/volumice în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 78 kW.

Pierderea tehnologică orară prin radiație/convecție apă fierbinte/mediu ambiant se calculează cu relația:

n

Qtc ^^„xc.xLx/VxW3

[Gcai/h]


/=l

în care:

i

  • > i - indice de identificare a tronsonului de conductă;

  • > mni - debitul nominal de apă fierbinte în tronsonul “i” de conductă; [t/h]

  • > d - căldura specifică a apei fierbinți în tronsonul “i” ; [kcal/kg °C]

  • > Li - lungimea tronsonului “i” de conductă; [km]

  • > At - reducerea admisibilă a temperaturii apei fierbinți pe km de conductă.[°C/km]

Pentru calculul pierderii tehnologice orară prin radiație/convecție în rețeaua primară, au rezultat următoarele valori, care includ o majorare de 7% pentru a ține cont de vechimea instalațiilor:

Tabelul 15.2.a. Flux termic pierdui prin radiație/convecție în rețeaua primară SACET Pitești— rețele subterane preizolate


Mărime

Dujsii

Lungime (km)

0,245

Pierdere liniară (W/mC)

0,559

Flux termic pierdut (kW)

8.2

17


Mărime                 J)n40

Dn50

Dji65

Dn80

DnlOO

Dnl2S

Lungime (km)

0,0|41

0,048

0,019

0,125

0,453

0,095

Pierdere liniară (W/mC)

0.264

0,299

0,351

0,364

0,390

0,455

2,594

Flux termic pierdut (kW)

0,649

0,861

0,400

2,73

10,6

Tabelul 15.2.b. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară-SAl. 'ET Pitești- rețele subterane izolate clasic

Mărime

DnjO

Dn50

Dn65

Dn80

Du 100

Dnl25

Lungime (km)

0,060

0

0

0.170

0,1

0,243

Pierdere liniară (W/mC)

0,380

0,431

0,505

0,524

0,562

0,655

Flux termic pierdut (kW)

13,68

0

L 0

5346

3370

9.553


Bilmtț energetic al SACET Pitești

I                                          P.I'J 1U.I

Mărime

Dnll

Ml

1)11250

Dn400

Lungime (km)

1,67

8

4,549

1,307

1.593

Pierdere liniară (W/mC)

0,80

5

0,861

0,874

1,002

Flux termic pierdut (kW)

81,0

4

235,03

63.85

95,72

Tabelul 15.2.C. Flux termic pierdut prin radiație/convecție în rețeaua primară SACET Pitești- rețele supraterane izolate clasic

Mărime

0

Dn50

Dn65

Dn80

DnlOO

D11J25

Lungime (km)

0,0

3

0

0

0

0

0

Pierdere liniară (W/mC)

0,54

7

0,620

0,728

0.755

0,809

0,943

Flux termic pierdut (kW)

0,0

0,00

0,00

0,00 _

0,00

_0,00

I

Mărimi1

Dnl'50

DnlOO

Dn250

Dn3U0

Lungime (km)

i,qo

0

0

1,593

Pierdere liniară (W/mC)

1,159

1.240

1.273

1,402

Flux termic pierdut (kW)

78,59

0,00

0,00

127,25

Pierderile totale orare deicăldură prin radiație/convecție în rețeaua primară sunt calculate la valoarea de 737 kW.

Formule echivalente au fost folosite pentru calculul pierderilor orare de căldură în rețelele de distribuție.

Tabelul 15.3.a Flux termic pierderi radiație/convecție în rețeaua secundară pentru SACET Pitești


rețqle subterane preizolate pentru încălzire

biam.nomiuul încălziri*

211

25

32

40

50

65

80

100

125

150

200

225

2511

Lungime (km)

0,25

3,82

2j6

1,88

4,61

6,0

4,46

6,3

5,29

4,96

4,44

0,19

0,67

Pierdere specifică (W/m)

21

22,6

“ț

24.8

28,4

31

32,8

34

38

43,4

44,6

46,8

48,8

50,2

Flux termic pierdut (kW)

5,29

86,4

53ț7

53,6

143

197

151,7

239 _

229

221

207

9,4

33,5


Bilanț energetic al SACET Pitești

Tabelul 15.3.b Flux termic pierderi radiaiie/convecție în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subterane clasic izolate pentru încălzire

Diurn.numinai încălzi re

25

32 !

40

5(1

65

8(1

100

125

150

200

250

Lungime (km)

0.19

0.03

0.033

0.81

1,82

3,67

7,52

7,08

9,26

7,46

0,036

Pierdere

specifică (W/m)

27,1

29,7

34,1

37,2

39,3

40,8

45,6

52,1

53,5

56,1

60,2

Flux termic pierdut (kW)

5,3

0,89

L

30,28

71,8

150 _

343

368

495

419

2,17

Tabelul 15.3.C Flux termic pierderi radiaiie/convecție în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețel\e subterane preizolate pentru apă caldă

Diurn.nominal ace

25

32

40

50

63

75

90    110

Lungime (km)

3,58

0,72

0,92

0,93

0.89

”o’87

0.24

0,103

Pierdere specifică (W/m)

H,3

12,4

14,2

15,5

16,4

17

19

21,7

Flux termic pierdut (kW)

40,6

8,98

13,06

14,43

14,71

14,94

4,69

2,24

Tabelul 15.3.d Flux termic pierderi radiaiie/convecție în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subterane preizolate pentru apă caldă

l!ia:>                  .

J/4"

i

1 IM"

1 1/2"

2"

: i.7H

.1"

4". ..

.

Lungime (km)

0,35

6,3

7

4,30

3.56

3,80

1.50

339

4,25

0.61

0.32

Pierdere specifică (W/m)

10,5

11.

3

12,4

14,2

15,5

16,4

17

19

21,7

22,3

Flux termic pierdut (kW)

3,67

71,

)5

53,3

50,5

58,96

25,67

57,73

80-9

13,4

7,23

Tabelul 15.3.e Flux termic pierderi radiație/convecție în rețeaua secundară pentru SACETPitești rețele supraterane clasic izolate pentru apă caldă


l>\r .. nominal ace

i

1 IM"

1 17"

2"

*| -'

r

4"

fi"

6"

Lungime (km)

3.6

2.28

2,75

11,97

1,73

3,30

12,66

0,33

0,21

Pierdere specifică (W/m)

13,1

16

14,88

17,04

18,6

19,68

20,4

22,8

26,04

26,76

Flux termic pierdut (kW)

49,29

33,94

47

222

34,01

67,4

288

8,67

5,70

Bilanț energetic al SACET Pitești

Pag W101

Totalul pierderilor de căldură radiație/convecție prin rețeaua de distribuție CT zonă sunt calculate la valoarea de 1.294 kW

Tabelul 15.3.f Flux termic pierde/i masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACETPitești rețele

subterane preizolate pentru încălzire

1 Diam. nominal | încălzire

2Q

25

32

41)

51)

65

81)

100

125

151)

200

225

250

Lungime (km)

0,25

3,82

2,16

1,88

4,61

6,0

4,46

6,3

5,29

4,96

4,44

0,19

0,67

Pierdere

specifică (t/h)

0,00

0,00

0,00

0,00

0,02

0,04

2,09

0,04

0,10

0,13

0,18

0,28

0,02

0,07

Flux termic

, pierdut (kW)

0,01

0,20

■ 1

0,l|8

0,25

0,95

2,35

5,19

6,82

_

9,20 _

14,63

0,80

3-441

Tabelul 15.3.g Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subterane clasic izolate pentru încălzire

Diain.tmminal încălzire

25

' 32

40

50

65

80

100

125

150

200

250

Lungime

(km)

0,19

0,03

0,033

0,81

1,82

3,67

7,52

7,08

9,26

7,46

0,036

Pierdere specifică (t/h)

0,00

0,00

0,00

0,00

0,01

0,04

0,12

0,17

0,33

0,47

0,00

Flux termic pierdut (kW)

0,01

0,00

0,00

0,17

0,64

1,94

6,20

9,12

17.18

24,60

0,19

Tabelul 15.3.h Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subterane preizolate pentru apă caldă

ELSACO

ESCO


Bilanț energetic al SACET Pitești {..il.'i ■              ■■'lrl>n H          fc-niii ft Pii£ WI 02

Tabelul Î5.3.Î Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subterane preizolate pentru apă caldă

Di am.nominal

■ a cc

3/4"

i

1 1/4"

i i :"

X"

2 IC"

j"

4"

5"

6"

Lungime (km)

0,35

6,37

4,30

3,56

3,80

1,56

3,39

4,25

0,61

0,32

Pierdere specifică (t/h)

0,00

0,01

0,01

0,01

0,01

0,01

0,03

0,07

0,02

0,01 *

Flux termic pierdut (kW)

0,01

0,40

0,44

0,57

0,96

0,64

1,99

4,37

1,00

0,75

Tabelul 15.3.j Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele supraterane clasic izolate pentru apă caldă

Diam.nominal ace

i

L 1/4"

l JJ2"

1

2 1/2"

3"

4”

5"

6"

Lungime (km)

3,63

2.28

2.75

11.97

1.73

3.30

12,66

0,33

0,21

Pierdere specifică (t/h)

0,00

0,00

0,01

0,05

0,01

0,03

0,20

0.01

0,01

Flux termic pierdut (kVS

)

0.23 0.28

0.44

3,01

0.74

2,13

12,74

0,52

0,48

Totalul pierderilor de căldură masice/volumice prin rețeaua de distribuție CT zonă sunt calculate la valoarea de 106 kW.

Tabelul 15.4.a Flux termic pierderi radiație/convecție în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subterane preizolate pentru încălzire - CTcvartal


Diam, nominal încălzire

20

25

32

40

50

65

80

100

125

150

200

225

250

Lungime

0

0

0

0

1,9

2,42

3,19

3,68

2,37

5,0

3,87

0

2,04

Pierdere specifică (W/m)

21

22,6

24,1

)

28,4

31

32,8

34

38

43,4

L_

44,6

46,8

48,8

50,2

Flux termic pierdut (kW)

o

1_____________________________

0

0

0

58,9

79,5

108,7

140,1

102,9

223

181

0

102

\

. î^~ ।— । — C~)~                     Bilanț energetic al SACETPitești

£$CQ                                       I                                           ( ,.,| -..,,,                 | , I, , I

Tabelul 15.4.b Flux termic pierderi radiație/convecție în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subterane clasic izolate pentru încălzire -CTcvartal

Diam, nominal încălzire

25

32

4

0

50

65

80

[00

125

150

200

225

250

Lungime

(km)      J

0

0

3

1,04

0,43

L47

8,89

6,09

6,82

5,85

0,32

4,08

Pierdere specifică (W/m)

27,1

29,7

u

37,2

39,3

40,8

45,6

52,1

53,5

56,1

58,5

60,2

Flux termic pierdut (kW)

0

0

0

38,8

17,2

60,1

405

317

365

328

18,9

245

_____ __________I

Tabelul 15.4.C Flux termic pierderi radiație/convecție în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subterane preizolate pentru apă caldă - CTcvartal

Dhint.nominal ace

25

32

40

50

63

75

90

HO

Lungime (km)

0

0,39

0,14

0,55

0,34

0,48

0,2țj

-0.177

Pierdere specifică (W/m)

11,3

12,4

14.2

15,5

16,4

17

■A

21.7’

Flux termic pierdut (kW

)

_M3

1,33

2,09_

8,56

5,67

8,23

4,54'-

3.84>



Tabelul I5.4.d Flux termic pierderi radiație/convecție în rețeaua secundară pentru SACETPitești

rețele subterane preizolate pentru apă caldă - CTcvartal

Diurn.nominal ace

3.'.

..

1

1 i,4"

1 1:2"

1*1

1 ic

j"

4"

r

fi" ■

Lungime (km)

<

4,47

4,15

2,11

1.86

0,55

2,41

4,74

0,73

4.35

Pierdere specifică (W/m)

id

,5

11,3

12,4

14,2

15,5

16,4

17

19

21,7

22,3

Flux termic pierdut (kW)

J

)

50,59

51,52

30,09

28.94

9,07

41,11

90,12

15,84

9.70

Tabelul 15.4.e Flux termic pierderi radiație/convecție în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele supraterane clasic izolate pentru apă caldă - CTcvartal

| Diaiiijiom inal ace;'-

1

I 1/4”

1 J;2"

2 *■

1 1/2"

3"

4"

5"

Lungime (km)

Q

,90

1,49

3,69

10,2

0,76

4,67

9,95

0,13

0,71

Pierdere specifică (W/m)

E

5,56

14,88

17,04

18,6

19,68

20,4

22,8

26,04

26,76

Flux termic pierdut (kW)

lJ

2,2

22,19

62,96

190

14,8

95,3

226

3,49

19

Totalul pierderilor de căldură radiație/convecție prin rețeaua de distribuție CTcvartal sunt calculate la valoarea de 1.013 kW.


Bihtnț energetic al SACET Pitești

Tabelul 15.4.fFlux termic pierderi masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele

subterane preizolate pentru încălzire — CTcvartal

Diam .nominal încălzire

20

25

3:

!

411

50

1

65

so

100 ■

125 ।

150

200

225

250

Lungime (km)

0

0

0

0

1,90

2,42

3,19

3,68

2,37

5,0

3,87

0

2,04

Pierdere

specifică (t/h)

0,00

0,00

0,(

Io

0,00

0,02

0,04

0,04

0,10

0,13

0,18

0,28

0,02

0,07

Flux termic pierdut (kW)

0

0

0

0,39

,84

1,69

3,04

3,05

9,27

12,78

0

10,53

Tabelul 15.4.g Flux termic pierdt subtera

>ri masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACET Pitești relele ie clasic izolate pentru încălzire - CTcvartal

Piam.nominal

încălzii-e

25

32

- :

4

50

65

Sil

100

125

150

200

225

250

Lungime (km)

0

0

1,04

0,43

1,47

8,89

6,09

6,82

5,85

0,32

4,08

Pierdere

specifică (t/h)

0,00

0,00

0,(

)0

0,00

0,00

0,01

0,14

0,15

0,24

0,37

0,03

0,40

Flux termic pierdut (kW)

0

0

( _

0,21

0,15

0,78

7,32

7,85

12,65

19,3

1,35

21,01

Tabelul 15.4.h Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subterane preizolate pentru apă caldă - CTcvartal

Diurn.nominal acc

25

32

.. <

50

63

75

9(1

110

Lungime (km)

0,392

b,n

0,14

0,55

0,34

0,484

0,239^

0,177

Pierdere specifică (t/h)

0,000

4

0

.0002

0,0004

0,0022

0,0022

0,0043

0,003

0,0034

Flux termic pierdut (kW) _

0,02

p,oi

0,02

0,14

0,14

0,27

0,19

0,22

Tabelul 15.4.1 Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACET Pitești rețele subteranepreizolatepentru apă caldă - CTcvartal


1 Diurn.iluminai acc

:i;i-

i

1 04 n

i i.r

Itr

2 1;2"

3”

-i'"

5"

<*" i

Lungime (km)

4,4

4,1

2,1

1,8

0,55

2,4

4,7

0,73

0.43

Pierdere specifică (t/h)

0100

0,00

0.01

0.01

0.01

0.00

0,02

0,08

0,02

0,02

Flux termic pierdut (kW)

10

0,28

0.43

0,34

0.47

0.22

1,41

4.87

1.19

1.01

ELSACO

ESCO


Bilanț energetic al SACET Pitești '■■ । ■ ■

Tabelul 15,4.j Flux termic pierderi masice/volumice în rețeaua secundară pentru SACET Pitești relele supralerane clasic izolate penlru apă caldă - CTcvarlal

Diam.notniual ace

i

1 1/4"

i i/î"

2"

2 1/2“

j"

4"

5“

fi”

Lungime (km)

0,90

1,49

3,69

10,23

0,75

4,67

9,94

0,13

0.71

Pierdere specifică (t/h)

0.00

0.00

0,01

0,04

0,01

0,05

0,16

0,00

0,03

Flux termic pierdut (kj¥}

_0,06

0,18

0,60

2,58

IȚ32

3 J)l_

10,02

0.21

1,61 j

Totalul pierderilor de căldură masice/volumice prin rețeaua de distribuție CTcvartal sunt calculate la valoarea de 30 kW.

Centralizând informațiile au rezultat următoarele valori pentru pierderile orare de căldură pentru rețelele de distribuție (care include și pierderile din punctele termice):

Pentru CTzonă:

  • — > Pierderi orare radiație,'convecție: 3.522 kW

  • - > Pierderi orare masice/volumetrice: 106 kW

Pentru CTcvartal:

  • - > Pierderi orare radiație/convecție: 1.013 kW

  • — > Pierderi orare masice/volumetrice: 30 kW

Precizăm că, în cazul de față, pierderile de căldură pentru rețelele de distribuție includ și cele aferente punctelor termice (acolo unde este cazul). Trecerea de la putere la energie se face prin multiplicarea pierderilor calculate cu duratele de alimentare cu căldură pentru încălzire, respectiv apă caldă de consum. Duratele anuele de alimentare cu căldură declarate de către Beneficiar au fost de 4.368 h/an pentru regimul de iarnă, respectiv de 4.392 h/an, pentru regimul de vară. Pierderile tehnologice de căldură calculate comparativ cu cele reale pentru SACET Pitești sunt următoarele:


Bilanț energetic al SACET Pitești

ii                                >      |*H£ Iii,

Tabelul 15.5 Pierderi tehnologice și reale pentru SACET Pitești

C.M.

Pierderi

Pierderi

\ r.

lud icato ri

reale

tehnologice

1

Energie intrată în

rețeaua primară

GCal/an

145.373

145.373

2

Energie termică facturat PT

GCal/an

130.261

130.261

3

Pierderi termice

în RP

GCaPan

15.112

13.189

4

Pierderi termice

în Ri1

%

10,4%

9,07%

5

Pierderi termice RC

GCal/an

13.916

12.018

6

Pierderi termice RC

%

9,57%

8,27%

7

Pierderi termice MV

GCal/an

1.196

1.171

8

Pierderi, termice MV

%

0,82%

0,81%

9

Energie intrată î

n RS CTZ

GCal/an

130.261

130.261

10

Energie termică f.

icturată RS CTZ

GCal/an

104.718

104.718

11

Pierderi termice

în RS CTZ

GCal/an

25.543

20.618

12

Pierderi termice

în RSCTZ

%

19,61%

।    15,83%

13

Pierderi termice RC

GCal/an

23.249

19.994

14

Pierderi termice RC

%

17,85%

15,35%

15

Pierderi termice MV

GCal/an

2.293

625

16

Pierderi termice MV

%

1,76%

0,48%.

17

Energie intrată i

n RS CT Cv

GCal/an

86.269

86769

18

Energie termică f

acturată RS CT Cv

GCal/an

66.963

662)63,

19

Pierderi termice

în RS CTCv

GCal/an

19.306

16.274-

20

Pierderi termice

în RS CTCv

%

22,4%

18,86%

21

Pierderi termice RC

GCal/an

16.410

1   15.6^&

22

Pierderi termice RC

%

19,02%

18,14%

23

i

Pierderi termice MV

GCal/an

2.896

622

24

Pierderi termice MV

%

3,36%

0,72%

25

Pierdere totală CI

’ Zonă

GCal/an

40.655

33.807

26

Pierdere totală d

T Zonă

%

27,97%

23,25%

27

Pierdere totală Cțf Cvartal

GCal/an

19.306

16.274

28

Pierdere totală C

I Cvartal

%

22,4%

18,86%

în lucrarea de față au fosil calculate doua tipuri de pierderi:

Pierderi teoretice ale sistemului: au fost denumite în lucrare pierderi tehnologice, reprezintă pierderile pe care sistemul de alimentare centralizată cu căldură le-ar înregistra dacă ar funcționa în exact acele;

ași condiții referitoare la cantitatea de căldură livrată consumatorilor,


aceleași diametre ale conductelor care compun sistemul, în ipoteza în care toate elementele care compun sistemul ar fi modernizate cu cele mai noi tehnologii disponibile. De menționat faptul că această situaț

ie nu reprezintă absolut cea mai favorabilă situație de referință cu


putință, deoarece se ține cont de încărcarea mai redusă a sistemului față de sarcina de proiect și nu se ia în calcul o i

educere a diametrelor de conducte pentru a se adapta funcționarea la


sarcina reală, mai redusă decât ce de proiect. Acest nivel de pierderi nu va fi atins niciodată de

Biitinl energetic al SACET Pitești

' i ■                            I un 1:1 •                      I ■

sistemul de alimentare centralizată cu căldură, la o funcționare reală. Rolul pierderilor teoretice este de a oferi] o imagine de referință privind urgența implementării măsurilor de reabilitare a sistemului. !

- Pierderi tehnologice de funcționare ale sistemului: au fost denumite în lucrare pierderi reale, au fost calculate pe baza măsurătorilor înregistrate de-a lungul întregului an de funcționare și cuprind norma de consum proprie necesară pentru prestarea serviciului de producer, transport și distribuție a energie termice. Este vorba de pierderile înregistrate de sistemul de alimentare cu căldură pe cele două componente de transport și distribuție. S-a ținut cont de debitele de apă de adaos înregistrate pentru a se calcula pierderile masice/volumice, respective pentru determinarea ulterioară a pierderilor prin radiație/convecție. Raportarea pierderilor tehnoligice de funcționare a sisteme lui (pierderilor reale) s-a făcut la cantitatea de energie termică intrată în tronsoanele de transport, respective de distribuție. Evident aceste pierderi sunt mai mari decât cele teoretice, și sunt cauzate în primul rând, de vechimea elementelor de rețea și, apoi, de încărcarea redusă a sistemului față de valoarea de proiect.

Biltuii energetic al S.•!( ET Pitești

h;i ■ ■                           -      .1 ।            '■ । ’

CAPITOLUL 16

PLAN DE MĂS URI SI ACȚIUNI PENTRU CREȘTEREA

7                        7                                                                                          ’

EFICIENTEI ENERGETICE

7

$ EL.SZXCO                Bilanț energetic al SACET Pitești

  • <**• ESCO                                                              ..■■■■                   ■ । ii l ' t*isi? w, m:

  • 16. Plan de măsuri și acțiuni pentru creșterea eficienței energetice

Prin HCL nr.50/2016 s-a aprobat „Studiu de fezabilitate privind creșterea eficienței energetice a sistemului de alimentare centralizat cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Pitești ”, cu o valoare totală estimată a devizului general privind cheltuielile necesare investiției de 227.291.370 lei, inclusiv TVA.

  • 16.1. Principalele măsuri pe termen lung și mediu ce urmează a se implementa.

Prin HCL nr. 147/2015, Consiliul Local al Municipiului Pitești a aprobat „Strategia de dezvoltare a activității de termoficare din municipiul Pitești pentru perioada 2015-2020”, care prevede implementarea următoarelor măsuri pe termen mediu și lung:

  • 16.1.1. Reabilitarea și modernizarea rețelelor de distribuție a energiei termice

Lucrările constau în rediriensionarea la nivelul actual al consumului și înlocuirea conductelor actuale cu conducte din țeava preizolată, înlocuirea sistemelor de măsură la nivelul consumatorilor si realizarea echilibrărilor hidraulice în subsolul blocurilor aferente.

  • - > Termen de realizare: 31.12.2020 dar având în vedere stadiul lucrări (.or estimării că termenul va fi prelungit până în anul 2025.                                   ?        '    - \

/ ■ ■ ■'■ ■’ \ C ' \

  • - > Valoare conform SF, actualizată : 214.657.332 lei.

  • - 7 Surse de finanțare: Bugetul Primăriei Pitești, programul „TermoticaPe-2\OOâ-2Ob0. ., ,/ căldură și confort”.                                                     X •’ ■,

  • 16.1.2. înlocuirea bucleldr de măsură pentru apă caldă de consum și pentru încălzire Ia nivel de consumatori

Lucrările vor consta în ^dimensionarea și înlocuirea tronsoanelor de țeavă pentru căldură și apă caldă de consum în amonte și aval de contori, redimensionarea, achiziția și înlocuirea contorilor și buclelor de măsură, achiziția echipamentelor de citire de la distanță a contorilor.

Termen de realizare: 31.12.2018 dar având în vedere numărul mare al contorilor ce trebuie înlocuiți, estimăm că termenul de realizare se va prelungi până la 31.12.2021.

  • - Valoare estimată: 1.690.000 lei

Surse de finanțare: surse proprii ale operatorului SACET - Cota de dezvoltare modernizare SACET în valoare de 2.22 lei/Gcal vândută, care a fost inclusă în structura prețului energiei termice.

  • < E LSZXC O                Bilanț energetic al SACET Pitești

**'*’ ESCO

  • 16.1.3. Montarea unor minicentrale de cogenerare de înaltă eficiență echipate cu motoare termice de mică putere (1 - 3,5 MWe) în CT-urile din zonele cu consum termic ridicat și constant.

Lucrările vor presupună montarea de motoare termice pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, cuplarea motoarelor termice cu actualele echipamente de producere a energiei termice din CT de zonă sau de cvartal și racordarea motoarelor la liniile de joasă sau medie tensiune ale Societății de Distribuție a Energiei Electrice (CEZ).

  • - Termen de realizare: 31.12.2025

Valoare estimată: 0,8 - 1,2 mil.€/MWe instalat (total aprox. 15.400.000 lei)

Surse de finanțare: investiții, fonduri europene, surse atrase, etc.

  • 16.1.4. Reabilitarea și modernizarea rețelei primare de transport a energiei termice.

Lucrările vor consta în înlocuirea rețelelor vechi uzate realizate din țeavă izolată cu vată și carton amplasate în canale termice cu conducte noi preizolate, montarea de elemente de secționare pe trasee pentru creșterea siguranței și disponibilității în funcționare a SACE1.

  • - Termen de realizare: |31.12.2020

Valoare conform Sic actualizată: 25.192.641 lei.

Surse de finanțare: bugetul Primăriei Pitești, programul „Termoficare 2006-2020 căldură și confort”.

Impactul măsurilor care se vor realiza în perioada 2020-2025 asupra reducerii pierderilor de energie termică este estimat în tabelul 16.1.

ELSACO

ESCO

Tabelul 16.1 Impactul estimat privind reducerea pierderilor reale prin implementarea măsurilor propuse pentru perioada 2020-2025

Nr.

M

isura

Rețea primară

Rețea secun dară

Rețea cv a rtal

1

Reabilitarea și moderniza energiei termice

rea rețelelor de distribuție a

-

-3%

-5%

2

înlocuirea buclelor de măsură pentru apă caldă de consum și pentru încălzire1 la nivel de consumatori

-

-1%

-1%

3

Montarea unor minicentrale de cogenerare de înaltă eficiență echipate cu motoare termice de mică putere (1 - 3,5 MWe) în CT-urile pin zonele cu consum termic ridicat și constant

-1%

*

4

Reabilitarea și modernizarea rețelei primare de transport a energiei termice

-2%

-

-

Total reduceri

-3%

-4%

-6%

Pierderi reale țintă după

reabilitări

7%

15,61%

16,4%

Reduceri pierderi de căldură (Gcal/an)

। 5.306

6.170

6.167

Reducere totală a pierderilor căldură (GcaPan)

__17.643,-^^

  • 16.2. Istoricul măsurilor ele creștere a eficientei implementate în ulti mii 5 ani
  • > în cursul anului 2014 s-au realizat lucrările de modernizare si rcabi'iifiir-e a retpfe'îo^tle distribuție a energiei termice aferente PT 715. Valoarea totală realizată este de            lei

(inclusiv TVA).                i

  • > în cursul anului 2015 s-au realizat lucrările de modernizare și reabilitare a rețelelor de distribuție a energiei termice. Valoarea totală realizată este de 282.322 lei (inclusiv TVA).

  • > în anul 2016 s-^u executat următoarele lucrări de investiții:

Reabilitarea si modernizarea rețelelor termice de transport str. 1 Decembrie 1918, tronson Racord ST 910 - Racord Spitalul Județean Argeș. Valoarea totală realizată este de 822.225,34 lei (inclusiv TVA).

Reabilitarea și modernizarea rețelelor termice de distribuție aferente PT1005. Valoarea totală realizată este de 2.025.741,50 lei (inclusiv TVA),

- Reabilitarea si modernizarea rețelelor termice de distribuție aferente PT1006. Valoarea

totală realizată este 1.325.373 lei (inclusiv TVA).

> Pentru anul 2017 s-a prevăzut în Programul de Investiții al Primăriei Pitești suma de 842.000 lei, pentru finaliziirea lucrărilor începute în anul 2016 (reabilitare rețele PT1005 și PT1006) și elaborarea a 3 proiecte tehnice pentru lucrări de reabilitare și modernizare a rețelelor termice de distribuție:

  • 1. Studiu de fezabilitate pentru investiția “Reabilitare și modernizare rețele termice de distribuție aferente CT 718”, elaborat în anul 2017, valoare investiție = 8.040.846,86 lei (inclusiv TVA) care cuprinde inclusiv Înlocuirea echipamentelor din punctul termic (schimbătoare de căldură, sistem de pompare, sistem de expansiune). ANRE a acordat Avizul Tehnic nr.26685/05.04.2018 privind eficiența proiectului de investiții.

  • 2. Studiu de fezabil tate pentru investiția “Reabilitare și modernizare rețele termice de distribuție aferente CT 723”, elaborat în anul 2017, valoare investiție = 3.310.429,12 lei (inclusiv TVA) care cuprinde inclusiv înlocuirea echipamentelor din punctul termic (schimbătoare de căldură, sistem de pompare, sistem de expansiune). ANRE a acordat Avizul Tehnic nr.2 6682/05.04.2018 privind eficiența proiectului de investiții.

  • 3. Studiu de fezabil tate pentru investiția “Reabilitare si modernizare rețele termice de distribuție aferente PT 906”, elaborat în anul 2017, valoare investiție = 7.995.118,05 lei (inclusiv TVA) care cuprinde inclusiv înlocuirea echipamentelor din punctul termic (schimbătoare de căldură, sistem de pompare, sistem de expansiune). ANRE a acordat Avizul Tehnic nr.26684/05.04.2018 privind eficiența proiectului de investiții.

> Pentru anii 2018 și 2019 în Programul de Investiții al Primăriei Pitești nu s-au alocat fonduri pentru lucrări de reabilitare și modernizare SACET.

în perioada iunie 2015 - 2018 s-au achiziționat din surse proprii ale operatorului SACET (cota de dezvoltare modernizare SACET în valoare de 2.22 lei/Gcal vândută, care a fost inclusă în structura prețului energiei termice) și s-au montat la consumatori contori de energie termică în valoare de 963.107,55 lei (exclusiv TVA).

Pentru anul 2019 în "Programul de investitii, dotări” al Termo Calor Conort SA este prevăzută suma de 392.942 lei (fără TVA) pentru continuarea programului de achiziție și montare a contorilor de energie termică la consumatori.

ESCO


CAPITOLUL 17


CALCULUL DE EFICIENTA ECONOMICA A 5


PRINCIPALELOR MASURI STABILITE



£ ELSZXCO

“'w ESCO

Pag iui L


17. Calculul de eficiență economică a principalelor măsuri stabilite

Analiza bilanțului termici real, corespunzător modului de lucru actual, a evidențiat o serie de deficiențe, ce se pot cuantifica în cantități măsurabile de energie termică economisită în cazul în care propunerile de îmbunătățire a activității vor fi puse în aplicare.

Comparând cele două variante de bilanț, respectiv bilanțul real cu cel optimizat, precum și valorile pierderilor tehnologice, se pun în evidență abaterile de la valorile prescrise, atât în normele tehnice de exploatare, cât și în literatura de specialitate, abateri care se regăsesc cuantificate în expresie cantitat vă sub forma economiei de combustibil.

Avându-se în vedere fluctuația prețului combustibilului pe parcursul unui an, raportarea economiei de energie se va face în GCal/an.

cri.

Investiție i

ota/ă

Economii estimate

Durata tle recuperare [Ani,!

1.

256,939.973 Ron

17.643 Gcal/an

3.834.706 Ron/an

>10

*) Valoarea totală a economiilor exprimată în Ron este condiționată de fluctuația prețului combustibilului.

Durata de recuperare a investitei este foarte mare, de aceea se recomandă accesarea de programe de finanțare dedicate sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică

pentru realizarea investițiilor propuse.



Bihiut encrfțe<ie (il S i. f' Pitești

1                                                                              ' ; ।                                                                                                                            i . :                 ' :

BIBLIOGRAFIE


1. BERINDE, T., ș.a.

întocmirea și analiza bilanțurilor energetice în industrie (voi. I și II), Ed. Tehnică - București, 1976

2. POPA, B., ș.a.

Manualul inginerului termotehnician (voi. I), Editura Tehnică București, 1986

3. CARABULEA, A., ș.a

Modele de bilanțuri energetice reale și optime, Editura Academiei Române, București, i982

4. CARABOGDAN, I.Gh., ș.a.

Bilanțuri energetice. Probleme și aplicații pentru ingineri, Editura Tehnică, București, 1986

5. PĂTRAȘCU, R., ș.a.

Audit energetic,      Editura AG1R, București, 2001

Anexa nr.2 la HCL ni^^7^:.^.2020

Pițrderi tehnologice de energie termică

1. Pierderi tehnologice deeriergie termică în sistemul de transport -C.T. zonă

Gcal

%

Total pierderi, din care :

13.189

9.07

a) prin transfer de căldură

12.018

8,27

b) prin pierderi masice

1.171           _       ___

0,80 ___________________

  • 2. Pierderi tehnologice de energie termică în sistemul de distribuție -C.T. zonă

    Gcal

    |

    Total pierderi, din care :

    20.618

    15,83

    a) prin transfer de căldură

    19.994

    15,35                                i

    b) prin pierderi masice

    625 _     _    _

    0,48___________________________

  • 3. Pierderi tehnologice totalle aferente C.T. zonă

    Gcal

    %

    Total pierderi, din care

    33.807

    23,25

    a) prin transfer de căldură

    32.012

    22,02

    b) prin pierderi masice

    1.796    _

    1,23

  • 4. Pierderi tehnologice de energie termică în sistemul de distribuție -C.T. cvartal

    Gcal

    %

    Total pierderi, din care :

    16.274

    18,86

    a) prin transfer de căldură

    15.652

    18,14

    b)prin pierderi masice

    622

    0,72