Hotărârea nr. 53/2021

Proiect de hotărâre pentru aprobarea studiului de regenerare urbană – Centrul Cartierului Rogerius - și a planului de acțiuni.

Piața Unirii, nr. 1

410 100, Oradea

Tel. +40 0259-437 000

Fax. +40 0259-437 544

E-mail: primarie@oradea.ro

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea studiului de regenerare urbană - Centrul Cartierului Rogerius- și a planului de acțiuni

Analizând Referatul de aprobare al primarului Municipiului Oradea, în calitate de initiator, înregistrat sub nr. 21785 din 25.01.2021 și Raportul de specialitate nr. 21783/25.01.2021, prin care Instituția Arhitectului Șef propune spre aprobare studiului de regenerare urbană - Centrul cartierului Rogerius - și a planului de acțiuni,

Văzând proiectul de hotărâre și avizul consultativ al Comisiei de specialitate a Consiliului Local,

Având în vedere prevederile art. 129 alin. (2) lit. c) și alin. (6) lit. c), art. 139 alin. (3) lit. e) și art. 196 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA H o t ă r ă ș t e:

Art. 1. Se aprobă studiul de regenerare urbană - Centrul Cartierului Rogerius- și a planului de acțiuni, pe cele 4 perioade bugetare;

Art. 2. Finanțarea investițiilor se va realiza din bugetul propriu al municipiului Oradea și / sau alte surse de finanțare accesibile în perspective, respectiv bugetele celorlalte companii aparținând Consiliului Local Oradea.

Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Instituției Arhitectului Șef și a celorlalte direcții și instituții implicate, Direcția Tehnică, Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională, Direcția Patrimoniului Imobiliar, Direcția Economică, O.T.L. S.A., Termoficare Oradea S.A.

Art. 4. Prezenta hotărâre se comunică cu:

  • Instituția Prefectului - Județul Bihor;

  • Primarul Municipiului Oradea

  • Instituția Arhitectului Șef;

  • Direcția PatrimoniuI Imobiliar;

  • Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională;

  • Directia Tehnică;

  • Direcția Economică;

  • O.T.L. S.A.;

  • TERMOFICARE S.A.;

  • Se publică pe www.oradea.ro

  • Se publică în Monitorul Oficial Local al Municipiului Oradea

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ

Chiană Laurențiu Alin

Oradea, 29 ianuarie 2021

Nr. 53

Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi „pentru”

CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR GENERAL Eugenia Borbei


www.oradea.ro


Regenerare urbană Centrul cartierului Rogerius

Raport

August 2020

POSAD MAXWAN

strategy x design


Cuprins


Introducere

Urbanismul sănătos

Cartierul Rogerius astăzi

  • 1.1 Evoluția cartierului Rogerius

  • 1.2 Analiza tematică

  • 1.3 Concluzie: structura spațială a cartierului

  • 1.4 Consultarea publică

Viziune și strategie de regenerare urbană

Trei principii de regenerare pentru Rogerius

  • 2.1 Spațiul verde variat

  • 2.2 Raza de acțiune pentru toate vârstele

  • 2.3 Cartierul complet

  • 2.4 Strategie de regenerare

Detaliere inima cartierului

  • 3.1 Centrul de cartier

  • 3.2 Profiluri stradale adaptate

    3.3


Cărți poștale din viitor

88


Introducere

De ce o regenerare bazată pe principii sănătoase în Rogerius?

Un oraș sănătos este un oraș cu locuitori sănătoși. De aceea un proiect de regenerare urbană trebuie să pornească de la schimbări în mediul de viață zilnică a oamenilor ce conduc la o ameliorare a sănătății și a stilului lor de viață. Urbanismul contemporan a dezvoltat principii și instrumente de intervenție și proiectare urbană în acest sens. Aplicând aceste principii asupra zonei centrale a cartierului Rogerius, o serie de oportunități pot fi fructificate pentru a crea un cartier de locuit sănătos.

Prin îmbunătățirea mediului de viață, municipiul poate atinge două obiective: în mod direct, ameliorarea sănătății propriilor locuitori; în mod indirect, crearea și menținerea unei poziții de concurență cu alte orașe comparabile din regiune prin oferirea unui mediu de viață atractiv.

Primăria Municipiului Oradea, prin Instituția Arhitectului Șef, a comandat prezentul studiu pentru a defini o strategie de regenerare în cartierele ante-1990. Proiectul pilot are loc în cartierul cel mai dens locuit și unde efectele vor putea avea cel mai mare impact: Rogerius.

Ce pași trebuie sa facă Municipiul Oradea pentru a deveni cel mai sănătos oraș din regiune?

Studiul de regenerare urbană în centrul cartierului Rogerius propune Municipiului Oradea un pachet de intervenții și politici publice în acest sens. Măsurile luate pot fi parte dintr-un program mai amplu de regenerare a cartierelor de locuire colectivă din perioada ante-1990. Aceste cartiere, în mod specific Rogerius, sunt și cele unde se întâlnesc cei mai mulți factori care afectează sănătatea publică, cum ar fi poluarea aerului și traficul intens. Nu există încă un program de acest tip la nivel local și proiectul poate avea puncte comune cu diverse alte ambiții și proiecte în curs ale municipiului: reamenajarea spațiilor publice, construirea de noi facilități publice, îmbunătățirea mobilității urbane, mutarea traficului greu în afara zonei urbane sau tranziția spre energie sustenabilă și nepoluantă.

Metoda de lucru

PosadMaxwan a cercetat tema sănătății în relație cu mediul urban și a dezvoltat o metodă de gândire în proiectarea urbană, în acest sens am folosit următoarele întrebări directoare:

  • • Care este definiția contemporană a sănătății?

  • • Care este relația dintre sănătate și mediul de viață, mai precis între urbanizare și sănătate?

  • • Cum va arăta orașul sau cartierul sănătos din viitor? Ce măsuri și intervenții sunt necesare pentru a atinge acest obiectiv?

  • • Ce rol poate avea autoritatea publică în acest sens?



O serie de factori influențează direct sau indirect sănătatea publica: creșterea populației urbane, îmbătrânirea populației, schimbările climatice, intensificarea ritmului de viață și a nivelului de stres, reducerea timpului liber pentru sport și activități în timpul liber, creșterea traficului. O parte dintre acești factori au o calitate spațială și pot fi evaluați direct prin metode specifice urbanismului cum ar fi cartografia GIS.

Regenerarea bazata pe urbanismul sănătos necesită o abordare integrată pentru a obține un rezultat palpabil. Pentru aceasta am dezvoltat următoarele patru principii de lucru aplicate la nivel urban:

li

  • 1. Ordinea la bază. Reglementările urbane - în ce privește nivelul maxim de poluare, zgomot etc. - trebuie respectate și constant adaptate noilor avansări ale tehnologiei.

  • 2. Raza de acțiune activă pentru toate vârstele. Facilitățile de bază, spațiile verzi, școlile și grădinițele trebuie să fie accesibile cu transportul în comun, pe jos sau cu bicicleta. Un cartier bine amenajat pentru grupurile cele mai sensibile - vârstnici și copii - este un cartier bun pentru oricine.

  • 3. Spațiul verde mare și mic. Locuitorii din cartier trebuie să beneficieze de spații verzi de diferite tipologii la diferite distanțe: scuar, parc de cartier, parc regional.

  • 4. Cartierul complet. Locuitorii trebuie sa aibă în apropiere toate facilitățile sociale și comerciale necesare vieții zilnice.

Care sunt implicațiile?

Aplicarea principiilor are implicații în următoarele domenii. Acestea sunt întâlnite în majoritatea orașelor contemporane, precum și în Oradea.

  • • Spațiul verde ca spațiu de relaxare, joacă, întâlnire; reducerea fenomenului de insule de căldură, mai ales pentru copii și vârstnici, are o relație directă cu amenajarea urbană.

  • • Reglementări urbane: diminuarea poluării prin reglementare, dar și prin măsuri spațiale.

  • • Mobilitate: efecte atât asupra reducerii sedentarismului cât și pentru combaterea poluării în mediul urban; accent pe mersul pe jos, bicicletă, transport în comun; un nivel ridicat de siguranță în trafic duce la o autonomie mai mare de mișcare a grupurilor cheie, mai ales a copiilor și vârstnicilor.

  • • Protecția mediului: calitatea aerului, a apei potabile și de înot etc. prin stabilirea și implementarea de limite clare.

  • • Economie: prestația economică a orașului se bazează pe o forță de muncă sănătoasă. Vitalitatea economică a carterului trebuie încurajată și trebuie oferit spațiu pentru dezvoltare unde este posibil.

  • • Incluziunea socială și participarea prin implicarea tuturor grupurilor: tineri și bătrâni, părinți, salariați, pensionari, antreprenori, voluntari, cluburi sportive și asociații de locatari.

Zona de studiu

Zona de studiu se întinde de-a lungul străzii Transilvaniei, între Parcul Magnoliei - strada Corneliu Coposu - bulevardul Dacia și se extinde în zona de blocuri până la Liceul Lucian Blaga / grădinița nr.20.


Urbanismul sănătos


Principiile urbanismului sănătos se refera la relația dintre sănătatea individului și a comunității, stilul de viață și spațiul urban. Aceste trei elemente sunt strâns legate și se influențează reciproc.

Mediul urban poate avea două tipuri de efecte asupra locuitorilor:

  • a. În mod direct, prin calități măsurabile ale calității mediului, precum:

  • Calitatea aerului, a apei potabile, a solului, nivelul de zgomot, siguranța în trafic

  • Existenta și calitatea spațiilor verzi

  • Accesul la servicii publice și comerț

  • b. În mod indirect, prin influențarea stilului de viată:

  • Încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta

  • Încurajarea petrecerii timpului în aer liber și a interacțiunii sociale

  • Alimentația sănătoasă

  • Reducerea stresului


CONTEXT ȘI MEDIU

Calitatea aerului

Zgomot

Siguranța în trafic spațiile verzi Accesul la servicii publice, comerț în cartier



StS I de viata

*crk Rie ctrituii

RjKplFtFâB Mftiluă&iMt

DiUui sănătoasă

Expuneau lp kw* ftaducnr aa stmuliri


Exercițiul fizic

Mersul pe jos și cu bicicleta

Alimentație sănătoasă

Reducerea stresului


Cartierul Rogerius astăzi

  • 1.1 Evoluția cartierului Rogerius

Localizarea

Cartierul Rogerius este situat pe un fost teren agricol ce se afla în afara perimetrului urban, la nord de malul râului Crișul Repede.

In secolul al XIX-lea a fost construită calea ferată Oradea-Arad care este și astăzi limita nordică și vestică a cartierului. În prima jumătate a secolului al XX-lea zona era ocupată de mici gospodării cu grădini de zarzavat și o comunitate bulgăreasca numeroasa. La mijlocul secolului al XX-lea exista deja un drum pe actualul ax al bulevardului Dacia.

Zona era traversată de un curs de apă de-a lungul actualelor străzi Izvorului - Lacul Roșu - Corneliu Coposu - Transilvaniei, după care se varsă în Crișul Repede. În ziua de azi cursul de apa este descoperit pe o porțiune scurtă la nord de Bulevardul Ștefan cel Mare.


Harta Oradiei 1942, colecție Lt. Col. (r) Ing. Gheorghe Nedelcu



Proiectul inițial

Cartierul Rogerius este cartierul de locuințe colective din perioada socialistă cu cea mai mare densitate de locuitori a municipiului Oradea. În anii ‘60 a fost conceput ca un vast cartier-dormitor adiacent zonei de industrie intensivă la vest de calea ferată.

Zonele Rogerius și Dacia-Decebal au fost proiectate în linia idealurilor moderniste ale Cartei de la Atena: cu spații verzi, bulevarde largi, maximizarea fațadelor însorite, centre social-economice, o linie de tramvai, facilități sportive, scoli și un spital. Ulterior cartierul a fost supus densificărilor și “placărilor” de bulevard tipice anilor ‘80.

Evoluția după 1990

După Revoluția din 1989, odată cu creșterea veniturilor populației și a tranziției către economia de piață, o serie de schimbări au avut loc în spațiul public. Cartierul a primit pe de o parte viață prin activarea parterelor blocurilor cu mici spații comerciale, tendință accelerată și de localizarea la marginea de vest a Oradiei, devenind practic poarta de intrare în țară dinspre Occident.

Pe de altă parte, creșterea inevitabilă a numărului de automobile individuale fără ca infrastructura necesară să fie prevăzută a crescut presiunea asupra spațiului public atât pe arterele principale cât și pe aleile din interiorul ansamblului de locuințe colective. În același timp, dezvoltarea infrastructurii pentru trafic lent a rămas în urmă, iar spațiile pietonale s-au degradat sau au fost parțial ocupate de parcări, în ciuda eforturilor municipale de a reglementa parcările.




Dezvoltări recente

În ultimii ani, în zonă s-au realizat investiții publice și private însemnate: piața agroalimentară, parcajul suprateran și complexul de spitale publice și private. Este prevăzută o reamenajare a Parcului Magnoliei ca spațiu verde și de întâlnire. În vestul zonei, traficul de pe Centura Oradea va fi degajat după amenajarea unui nou drum expres în afara perimetrului urban, ceea ce va crea oportunitatea de a reduce poluarea fonică și a aerului în zonă.

Cu aproape 40.000 de locuitori în aproximativ 1 km2, cartierul Rogerius este un cartier de locuit extrem de dens în comparație cu alte exemple din Europa.

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Urban_Europe_%E2%80%94_statistics_on. cities,_towns_and_suburbs_%E2%80%94_life_in_cities

https://www.theguardian.com/cities/gallery/2018/mar/22/most-densely-populated-square-kilometres-europe-mapped



  • 1.2 Analiza tematică

In următoarele pagini se află analiza tematica a cartierului Rogerius, împărțitag în șase teme: spațiul verde, mobilitate, spațiu public, program, program (locuire) și calitatea mediului.

Analiza are ca bază: material cartografic GIS, informații din PUG și alte documente de urbanism, date și informații furnizate de către primărie, fotografii și observații în timpul vizitei de sit.






Spațiul verde






Spațiul verde

Tipologie la scara orașului

Ierarhia spațiilor verzi
  • • Parcul Olosig este situat la 700 m de centrul de cartier (si 1 km pentru unii locuitori).

  • • Spațiul verde din jurul locuințelor ocupă cea mai mare suprafață și are o diversitate tipologica (grădini, locuri de joaca).

  • • Arterele principale sunt caracterizate de aliniamente verzi.

  • • înainte de dezvoltarea cartierului Rogerius, zona era alcătuită din grădini de zarzavat datorita solului fertil.

    | llll I III I


Legendă

spații verzi alveolare

spații verzi între blocurile de locuire

Locuri dejoaca

Grădiniță

Scoli

Grădini

Lăcaș de cult

Parc

Scuar

Legătura verde principala

Coridor verde Crișul Repede

Legături locale




  • În cartierul Rogerius se găsește o suprafață mare de spațiu verde (36%), dar acesta este fragmentat.

  • Spațiul verde decorativ de-a lungul bulevardelor este în general bine îngrijit dar slab utilizat datorită localizării între căi de trafic rutier.

  • Toate spațiile verzi din cartier sunt în proprietatea Primăriei. În același timp locuitorii îngrijesc pe alocuri spațiul verde și chiar îl plantează.

  • Spațiul verde este variat, cu vegetație înalta dar și joasă.

  • Activități precum relaxarea, interacțiunea sociala nu au loc în general spațiul verde datorita lipsei calității care sa încurajeze aceste calități.

  • Vegetația arboricola în cartier este îmbătrânită și necesita o reevaluare și replantare în următorii ani.

  • Gradul de absorbție al solului este scăzut datorita pavării intense (vezi p.20).

  • Vegetația bogată ajuta prin coronament la încetinirea apelor pluviale în timpul ploilor torențiale.

    Mobilitate







    17



  • Cartierul este bine legat de restul orașului prin toate mijloacele de transport.

  • Rețeaua auto: bulevarde, șoseaua de centură, noul drum expres ca alternativă.

  • Transport în comun: linii de tramvai și autobuz. Tramvaiul este lent datorita intersecțiilor multe.

  • Pista de biciclete spre Borș, pista de-a lungul Crișului.

  • Legături pietonale spre centrul orașului, mai puțin spre zona dealurilor sau zona industrială.

  • Podul Carol I formează legătura noua cu malul sudic al Crișului.

Legendă

— Drum de centură

_ Drum expres

---- Arteră principala

--- Străzi secundare

---- Pistă de ciclism

...... Pistă de ciclism propusa în PUG

........ Linie de tramvai Stație de tramvai

= . Cale ferata

p Parcare

p Parcare de biciclete

Mobilitate

Rețelele de mobilitate la nivelul cartierului


În cartier ierarhia rețelei stradale nu este evidentă. Bd Dacia are un profil adecvat nivelului de trafic, dar Str. Transilvaniei și Str. Coposu au un trafic foarte mare față de capacitatea acestora.

Drumul de centură atrage la rândul sau trafic de tranzit.

Linia de tramvai are parțial cale proprie (Bd Dacia, sos. Borșului, str. Coposu) dar în intersecții și pe Str. Transilvaniei se afla pe carosabil. Stația Piața Rogerius în direcția Pod CFR nu oferă condițiile adecvate de așteptare călătorilor.

Linia permanentă are stația Pod ca punct terminus, doar unele tramvaie circulând extins spre zona industrială. Însă zona comercială de pe sos. Borșului și direcția de sănătate atrag mult trafic.

Pistele de biciclete existente nu fac parte dintr-o rețea și nu au traversări de bulevard adecvate.

Cartierul losia


Mobilitate

Parcarea în cartier



4.887


locuri de parcare în


zona de studiu


27% din suprafața zonei de studiu este reprezentata de parcări

1 loc de parcare la 3 locuitori în întregul cartier Rogerius

Spațiul public






Spațiul public

Regimul de proprietate


Proprietatea asupra domeniului public este aproape exclusiv a autorității locale.

Aceasta include toate școlile și grădinițele precum și toate spațiile verzi între blocuri.

DOMENIUL PUBLIC

TERENURI DN DCMENUL RJBLIC AL STATULUI

TERENURI DN DCMENUL PUBLIC AL JUDEȚULUI

TERB4URI DN DOMENUL PUBLIC AL MUNICIPIULUI

DOMENIUL PRIVAT


TERENURI DN DCMENUL PRIVATAL STATULUI

TERENURI DM DCMENUL PRIVATAL MUNICIPIULUI

TERENURI DN DCMENUL PRIVATAL PERSOANELOR FZICE SAU JURIDICE

Sursa: PUG -Proprietatea asupra terenurilor


Profilul Bulevardului Dacia este generos dar gândit pentru situația din anii 1960 când traficul de tranzit trecea prin oraș: 4 benzi, tunel pietonal.

  • Tunelul pietonal nu este adecvat persoanelor în scaun cu rotile, iar treptele nu sunt întreținute.

  • Tramvaiul are cale proprie înierbata.

  • Trotuarul este larg și funcționează și ca pista de biciclete.

  • Datorita profilului larg dedicat autoturismelor, bd Dacia are rol de bariera în cadrul cartierului.

    Străzile și aleile rezidențiale adiacente Bulevardului Dacia sunt dominate de parcare. Inclusiv trotuarul este uneori ocupat de mașini parcate.

    Spațiul verde este fragmentat și compartimentat de arbuști.



Str. Coposu în dreptul pieței agroalimentare are un profil îngust, cu trotuarul nordic înălțat. Tramvaiul trece din linia înierbata laterala pe mijlocul străzii, intersectând traficul auto. Peronul stației în direcția pod CFR este între benzile de circulație.

Str. Coposu - zona stației de tramvai

Str. Coposu la est de piața agroalimentara are un profil în care tipurile de trafic sunt despărțite. Profilul îngust face ca traversările pietonale sa nu fie adecvate mereu.

Frontul nordic este caracterizat printr-un parter comercial continuu care asigura viată și trafic pietonal.

Str. Coposu - zona est

În dreptul Parcului Magnoliei, Str. Transilvaniei are un profil 1+1 plus parcare pe ambele laturi și funcționează ca bariera între frontul comercial și parc.

Parcul are o porțiune centrala la un nivel coborât fata de strada, acordând un spațiu mai retras și în același timp spațiu pentru retenția apelor pluviale în exces. Proiectul de reamenajare a parcului păstrează diferența de nivel și adaugă o pista de biciclete de-a lungul străzii Transilvaniei în locul actualei benzi de parcare.



Spațiul public

Aleile rezidențiale

Într-un perimetru aleatoriu de 200x200 metri din zona rezidențială, spațiul verde ocupa aproape jumătate din suprafața, 45%. Drumurile și parcările împreuna 26%. Cu toate acestea, la nivelul ochiului parcările predomina peisajul stradal.

Spațiile verzi dintre blocurile de locuit sunt o valoare subtilizata a cartierului.



Legendă

Zona de analiza 200x200 m

40.000 m2

Clădiri

7.447 m2 (18%)

Populație

840 (cca. 560 apartamente)

Spațiu verde

18.032 m2 (45%)

Drum

4.867 m2 (12%)

Alei pietonale

1.860 m2 (5%)

Parcare

5.646 m2 (14%)

Număr de locuri de parcare

490

Alte suprafețe

6%


Program






27


Program

Scara urbană

Centrul de cartier este foarte activ economic și social. în Rogerius se găsesc servicii și comerț care atrag locuitorii din întregul oraș: spitalul municipal, piața agroalimentara, magazine, scoli, grădinițe, facilitați horeca etc.

Spre deosebire de alte centre de cartier (Cantemir/Nufărul și losia/Calea Aradului), Rogerius nu are un centru comercial de tip 'mall'în zona centrala. Spațiul limitat nici nu ar permite. De aceea anumite tipuri de servicii și comerț lipsesc în cartierul Rogerius (magazine mari de specialitate). în același timp supermarketurile din zona se găsesc în afara zonei urbane, pe sos. Borșului.

Acești doi factori cauzează un trafic către și dinspre cartier către alte zone ale orașului, care sunt majoritar efectuate cu automobilul.

In același timp se observa lipsa totala a unei funcțiuni culturale sau sociale în cartier.


In centrul cartierului se afla clusterul de servicii medicale, în imediata apropiere a pieței agroalimentare. Aceste funcțiuni formează în mod natural centrul de cartier prin fluxul de oameni și trafic creat.

Instituțiile de învățământ, scoli și grădinițe, sunt distribuite în mod egal în cartier conform planurilor originale din anii 1960. Repartizarea școlara la nivel de oraș face ca mulți elevi sa vina aici din alte zone în timp ce copii din Rogerius studiază la școlile și colegiile din centrul orașului. O parte din aceștia sunt transportați cu mașina datorita convenientei dar și a siguranței scăzute în trafic. În mod ironic acest fapt produce la rândul sau trafic crescut și ambuteiaje auto.

Comerțul mic este prezent în parterurile de bloc, în timp ce supermarketurile se afla în afara centrului de cartier sau în locații neadecvate în zona rezidențială. Intr-o locație prioritara la intersecție bd. Dacia și strada Transilvaniei se găsește un centru comercial din anii ‘60 în stare neadecvata.

In total sunt 1.800 m de parter comercial în zona de studiu, din care 1.400 m în zona Parcul Magnoliei-piața Rogerius-Str. Corneliu Coposu și 400 m pe bd. Dacia.

Program: Locuire




30


Program

Locuire


Tipul de bloc de locuințe reflecta perioada de construcție:


  • 1. Parter+4E, distanțate între ele cu spații verzi și turnuri P+8E de-a lungul Bd Dacia. Aranjament neregulat în zona sud-vestica cu servicii și comerț în plinta.

  • 2. Ansamblu cu P+8E la artere principale și P+4E în interiorul zonei. Distanta între clădiri se micșorează.

  • 3. Ansamblu cu P+8E de-a lungul bulevardelor și mai joase în interior. Distanta între clădiri se micșorează considerabil. Bd Dacia și Str. Transilvaniei sunt “placate”. Multe parteruri au rol comercial prevăzut inițial sau transformat ulterior.

De aceea și relația clădire de locuit-strada /spațiu public este diferita în funcție de perioada de construcție, ceea ce cere soluții diferite.

Clădirile sunt în mare parte neizolate termic. Majorității clădirilor li s-a adăugat un pod în anii 2000 pentru izolarea termica a locuințelor de la ultimul etaj și protecția hidroizolației.

Calitatea mediului și energie

Factori de poluare



Cartierul Rogerius este supus următoarelor surse de poluare și de risc.

Din interior:

  • Poluarea aerului din traficul auto

  • Poluare fonica de la linia de tramvai pe carosabil

  • Deșeuri periculoase din spitale

Din exterior:

  • Traficul auto de pe șoseaua de centura

  • Praf, zgomot și alți poluanți din Zona industrială de Vest

  • Miros neplăcut de la ferma porcina din Palota

  • Fum de la încălzirea cu lemne a locuințelor din centru și din cartierele din vecinătate

  • Culoarul de servitute al aeroportului (zgomot)

  • Trenurile diesel pe linia CF neelectrificata

Calitatea mediului și energie

Tipul de energie termică


Planul municipalității de trecere de pe încălzirea cu lemne pe gaz natural sau electricitate poate avea un efect benefic asupra cartierului Rogerius.

Cartierul beneficiază de asemenea deja de o rețea de termoficare.

Acoperișurile de bloc se pretează pentru panouri solare - cu mențiunea ca trebuie analizat în ce măsura podurile actuale pot fi păstrate în acest caz.

Energia geotermica este de asemenea un potențial ce trebuie analizat.

Legendă

Apartamente racordate la rețeaua termica municipala

Loc Locuințe individuale racordate la gaz natural u Centrul istoric, încălzire predominanta cu lemne


Calitatea mediului și energie

Rețelele de energie termică la nivel de cartier


Rețelele edilitare de energie în cartier sunt rețeaua de termoficare și rețeaua de gaz natural. Înnoirea acestor rețele poate fi cuplata cu reamenajarea spațiului public. Pe termen lung este de preferat ca accesul către rețele sa fie ușurat prin utilizarea unor elemente modulare de pavaj.

Liniile de electricitate și telecomunicații sunt aeriene. Mutarea acestora în subteran poate fi făcută în același timp cu investiția în rețeaua de termoficare și în spațiul public.

Un avantaj considerabil în municipiul Oradea este gradul relativ înalt la care locuințele au rămas cuplate la rețeaua municipala de energie termica. Aceasta face rentabila reabilitarea și eficientizarea rețelei de termoficare, inclusiv înlocuirea CET 1 cu o centrala moderna și nepoluanta în 2015.                        ’

1.3 Concluzie: structura spațială a cartierului


Se pot citi la scara cartierului o serie de tipuri de spațiu urban:

  • Zona de locuit și rețeaua verde: caracter liniștit, rezidențial

  • Zona de locuit cu lipsa de spații verzi intermediare (la est de Parcul Magnoliei)

  • Centrul de cartier: fronturile de la arterele principale și spațiul plin de activitate publica

  • Parcul Magnoliei: inima cartierului, cu un rol de relaxare și întâlnire

  • Instituțiile publice și incintele acestora (spitale, scoli, grădinițe)

  • Bd Dacia: blocurile turn inițiale și ‘placarea’ de bulevard ulterioara

  • Rețeaua de spații verzi mari și mijlocii

dintre Bd Dacia și Str. Coposu, de la spitalul municipal pana la parcul Olosig

Aceasta structură spațială va sta la baza strategiei de regenerare urbană.

1.4 Consultarea publică


Pentru a avea o imagine completa asupra problemelor cartierului Rogerius și a priorităților, am inițiat un proces de consultare publica. Peste 500 de locuitori au răspuns chestionarului distribuit de către primărie între 2-18 iulie. Datorita masurilor de prevenție COVID-19 din respectiva perioada, majoritatea răspunsurilor au fost prin mediul online (449 respondenți), dar și prin asociațiile de proprietari (peste 100 respondenți).

Cetățenii au primit următoarele trei întrebări:

  • 1. Care este locul sau strada ta preferată din cartierul Rogerius? Spune-ne de ce!

  • 2. Care este problema cu care te confrunți des în cartierul Rogerius?

  • 3. Care este lucrul cel mai important pe care ti lai dori realizat sau schimbat în cartierul Rogerius?

O statistică a răspunsurilor cetățenilor arată ca cele mai importante teme în cartier sunt spațiul verde, disponibilitatea parcărilor dar și spațiul publicat ocupat de parcare. Aceste teme sunt urmate de infrastructura pentru cicliști și pietoni, poluarea aerului, zgomotul, locurile de joaca și varietatea spațiilor comerciale și social-culturale.



Care este problema cu care te confrunți des în cartierul Rogerius?



Consultarea publică

Răspunsurile cetățenilor


Răspunsurile întăresc concluziile analizei în ceea ce privește principalele probleme din Rogerius. În același timp dau o imagine mai clara asupra necesităților aparent contrare. De exemplu eliminarea parcărilor de pe trotuar și în același timp adăugarea de parcări în cartier. Alte exemple sunt alături.

Consultarea a adus în prim-plan și o tema mai puțin cuantificabila în analiza spațială, și anume siguranța în spațiul public, atât sociala cât și în trafic. Aceasta este în general o problemă de ordine publică și de aplicare a legilor, dar unde se poate proiectarea spațiului public poate fi un factor pozitiv. De exemplu prin vizibilitatea mai bună în intersecții.

Entuziasmul cetățenilor arătat în legătura cu proiectul de regenerare și consultarea publica a fost surprinzător. Acest elan poate fi folosit de către primărie pentru a populariza proiectul de regenerare și pentru a rezolva probleme la un nivel cat mai apropiat de locuitori. De exemplu prin a implica locuitorii în deciziile luate la nivel de cartier sau stradă.


"Sunt bătrân și abia mai ’ umblu, nu am unde ieși și sta pe o bancă"


Mai multă verdeață și zone pietonale...


Siguranța în '■ zona școlii ■


Terenuri ;


X de de sport și ; fitness ;


"Poluarea, zgomotul și traficul sunt primele probleme."


...dar spațiul verde existent

este neîngrijit.


Locuri de joaca ■ curate ■ * * *                   î

Siguranța ; pe strada și în ; trafic pentru copii ;




Eu ca pieton trebuie să mă LX st strecor pe trotuare de mașini.


Colectarea subterana a deșeurilor


nn


"Reabilitarea blocurilor"


... dar în același timp este nevoie de mai multe locuri de parcare.


Tramvaiul vine rar și stația nu © este un

II Ț loc sigur

—LL și plăcut.



Viziune și strategie de regenerare urbana

Trei principii de regenerare pentru Rogerius

După evoluțiile din ultimii 30 de ani, cartierul Rogerius are nevoie de o nouă identitate. Propunerea acestui studiu este de a redefini cartierul Rogerius ca o zonă atrăgătoare a orașului care permite locuitorilor sa practice un stil de viață sănătos.

Pentru a îmbunătăți calitatea vieții în cartierul Rogerius am identificat următoarele trei principii de dezvoltare:

  • 1 Spațiul verde variat

Spațiile verzi de diferite mărimi și tipologii sunt legate într-o rețea verde la nivel municipal. Tipologia spațială, tipul de vegetație și de mobilier urban este adaptat scopului spațiului verde: de relaxare, culoar de tranzit pietonal, coridor ecologic, atașat unui loc de joaca sau scoli/grădinițe, bariera verde etc. spațiile verzi oferă siguranța, sunt curate și îmbie la petrecerea timpului în aer liber. Îngrijirea activa a spațiului verde de către locuitori contribuie la sentimentul de apartenentă la comunitate.

  • 2 Raza de acțiune pentru toate vârstele

Mobilitatea este variata și adaptata categoriilor cele mai sensibile: vârstnicii și copiii. Continuitatea și calitatea rețelei pietonale este esențiala pentru funcționalitate și siguranța în trafic.

Siguranța sociala îndeosebi în zonele școlilor trebuie garantata. Încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta și în același timp reducerea presiunii locurilor de parcare asupra spațiului public fac parte dintr-o strategie integrala la nivel urban. O structura rutiera inteligenta reduce traficul de tranzit prin cartier, dar în același timp păstrează buna accesibilitate din întregul oraș. Transportul în comun și bicicleta sunt la fel de rapide ca mașina între Rogerius și restul orașului. Parcările nu mai ocupa trotuarele, dar locuitorii nu pierd posibilitatea de a parca în apropiere.

  • 3 Cartierul complet

Cartierul oferă locuri de munca, servicii publice și comerț variat pentru nevoile zilnice. Noi dezvoltări aduc varietate în ceea ce era un “cartier dormitor”. Activități socio-culturale sunt readuse în cartier și prezinta un mediu de socializare pentru toate vârstele. Spațiul disponibil la vest de strada Podului este utilizat inteligent pentru a reașeza spațiile comerciale nepotrivite în centrul cartierului. În același timp are loc un program de reabilitare integrata a blocurilor in colaborare cu locuitorii.

  • 2.1 Spațiul verde variat

    Infrastructura nu doar leagă ci reprezintă câteodată un obstacol. Un spațiu verde poate juca rolul de traversare a barierelor infrastructurale în siguranța pentru toate vârstele.




    VÂRSTNICI



    spațiile verzi mari din afara cartierului nu sunt mereu accesibile și nici vizibile pentru toata lumea. Rute logice și directe ajuta la legarea cartierului Rogerius de împrejurimi


    Un spațiu verde potrivit pentru fiecare tip de activitate: pauza de prânz (10 de minute), plimbarea spre servici (30 de minute), sport în aer liber (1 ora) excursia la sfârșit de săptămâna (1 zi)



Spațiul verde variat

Transformare din insule în coridoare

Spațiul verde din cartierul Rogerius este în acest moment fragmentat atât la nivel de cartier cât și în ceea ce privește legăturile verzi cu restul orașului.

Aceste spații verzi pot fi puse în valoare prin integrarea lor în coridoare majore la nivel urban:

  • a. De-a lungul Crișului Repede: ax verde principal

  • b. Coridor verde urban (Str. Lacul Roșu - Str. Iza - Str. Sf. Apostol Andrei) ce leagă Rogerius de Crișul Repede și zona de dealuri

  • c. De-a lungul căii ferate ca barieră verde


Spațiul verde variat

Diferențiere și legături în cartier

In interiorul cartierului Rogerius, spațiile verzi de diferite tipuri (grădini de bloc, spații verzi mari, coridoare verzi) pot fi integrate prin intermediul unor "coloane vertebrale" verzi de diferite tipuri:

  • a. De-a lungul bulevardelor: vegetație înalta predomina

  • b. Coridor verde urban (Str. Lacul Roșu - Str. Iza - Str. Sf. Apostol Andrei) ce leagă Rogerius de Crișul Repede și zona de dealuri

  • c. Coridor verde în cartier: prin țesutul urban, leagă cvartalele și școlile/grădinițele, și se ramifica în curțile de bloc

Spațiul verde variat

Tipologia spațiului verde definește scara urbana

Tipul de vegetație poate fi determinant pentru spațiul urban: vegetație înalta de-a lungul bulevardelor; arbori de-a lungul străzilor rezidențiale; vegetație joasa de diferite tipuri între blocuri și în grădini.

Înlocuirea vegetației arboricole în următorii ani poate porni de la aceasta nouă viziune care îmbina caracterul spațial, funcțional și estetic al spațiului verde.






Spațiul verde variat

Exemple



Exemplu de culoar pietonal-verde pe axul unei străzi cu profil larg și trafic redus.

Ocurs Sanguin, Boulogne, Franța

AAUPC și Patrick Havane


Amestec de vegetație medie și joasa și mobilier urban potrivit amenajării peisagistice.

Ocurs Seguin, Boulogne, Franța

AAUPC și Patrick Chavanne

Vegetație deasa și mobilier urban pe coridor pietonal în zona de locuire.

Vegetație, Franța

Exit Paysagistes Associes, Techni’Cite, Biodiversita

Tipuri de vegetație

Aliniament și scuaruri

Alăturată se afla o selecție de tipuri de vegetație posibile în cartierul Rogerius. Selecția cuprinde specii ce se regăsesc in peisajul Câmpiei de Vest si in special in lunca Crișului Repede, dar si alte specii potrivite solului aluvionar din zona. Lista este indicativă și nu limitativă. Are rolul de inspirație și ghid orientativ pentru plantarea spațiului public din cartier. Alte soiuri pot fi utilizate atât timp cat corespund din punct de vedere estetic și ecologic.

Recomandări
  • 1. Plantarea de specii locale din regiune potrivite peisajului de câmpie.

  • 2. Consultarea cu un ecolog de preferință cu o cunoaștere bună a speciilor locale pentru elaborarea unui catalog de specii de arbori, arbuști și vegetație joasă.


2.2 Raza de acțiune pentru toate vârstele

Prin creșterea speranței de viată creste numărul vârstnicilor. Spațiul urban trebuie adaptat nevoilor acestora: trepte, bănci, rampe, zone umbrite etc.

Singurătatea și sedentarismul sunt o problema în creștere ce poate fi ameliorata prin a încuraja oamenii sa petreacă mai mult timp în aer liber și în societate


ȘCOALĂ

Sedentarismul în rândul copiilor creste riscul de obezitate și alte boli. Copiii trebuie sa aibă spații de joaca și sport în aer liber. Siguranța în trafic le asigura independenta.

Creșterea traficului auto face ca străzile din cartier sa fie tot mai nesigure, poluate și gălăgioase.


Rețeaua sociala și raza de acțiune a * * * -individului scade odată cu vârsta. În

același timp tinerii sunt tot mai stresați. spațiile pentru toate generațiile ajuta la coeziune sociala.

De la infrastructura la spațiu urban



Privind soluția de mobilitate trebuise puse în echilibru confortul și alegerile personale cu eficienta și amprenta spațială a fiecărui mod de transport.

In proiectarea spațiului public se face astăzi trecerea de la urbanismul cu infrastructura ca punct de pornire către urbanismul cu spațiul urban de calitate ca punct de pornire.

In acest fel nu doar capacitatea drumului, ci și calitatea spațiului public și verde, vietatea străzii și calitatea frontului urban devin ingrediente de proiectare ce trebuise luate în considerare.

Sursa: Friesland, proiect de cercetare pentru CRA, Tarile de Jos PosadMaxwan, 2019

Exemple de profiluri stradale readaptate


Amenajarea spațiului public în țesutul urban din anii 1960-1970     ’              ’

Exemplu spațiu public în strada rezidențiala din anii 1960 rezidențiala. Intr-un cartier asemănător ca tipologie și perioada de construcție cu prima parte a cartierului Rogerius. Spațiul verde este îngrijit și diversificat, parcările nu ocupa trotuarul și exista rașpeluri amenajate pentru biciclete.

Google Street Vie, 2020


Exemplu concret de utilizare a spațiului pentru a crea capacitate maxima fiecărui mijloc de transport

Exemplu de profil stradal în fiecărui, Tarile de Jos. De la stânga la dreapta:

  • Parcări doar pe aleile laterale pentru a nu îngreuna traficul pe artera principala

  • Linia de tramvai îmbinata cu spațiul verde

  • Carosabil minimal (1 banda pe sens) cu lărgire doar la intersecții

  • Spațiu generos pentru pista de biciclete și spațiu verde

Google Street Vie, 2020

Tendințe în profilul stradal urban


Separarea traficului urban în funcție de viteza

Tendința în proiectarea străzilor urbane este de a trece de la împărțirea carosabilului în modalități diferite - autoturisme, biciclete, pietoni - la împărțirea pe categorii de viteza: 30 km/h (autoturisme și transport în comun, bicicleta electrica), 15 km/h (bicicleta și alte vehicule cu viteza redusa) și viteza redusa (pietoni, biciclete ocazionale).

Planul de mobilitate al municipiului Rotterdam 2040 PosadMaxwan, Goudappel Coffeng, 2019


Combinarea traficului lent cu soluții inovatoare pentru infrastructura edilitara

Exemplu de pista de biciclete din elemente prefabricate modulare cu multiple opțiuni de utilizare:

  • Depozitarea temporara a apelor pluviale.

  • Canal vizitabil pentru cabluri și țevi edilitar precum apa potabila, agent termoficare, telecomunicații, energie electrica, iluminat public etc.

  • Permite accesul facil pentru realizarea de noi racordări sau alte lucrări.

  • Includere senzori și alte tipuri de infrastructura sart.

  • Este o soluție sustenabila prin folosirea plasticului reciclat în fabricație și prin întreținerea minimala în timpul perioadei de utilizare.

Sursa imagine: Plasticroad.eu

Mobilitate

Modificări în structura urbana

La nivelul municipiului, traficul de tranzit este dispersat din zona cartierului Rogerius prin noul drum expres din Calea Bihorului și în viitor prin drumul expres de legătura cu autostrada A3.

Transportul în comun va fi și el îmbunătățit: linia de tramvai va lega zona industrială noua Vest mai bine, dar și viteza și frecventa tramvaiului în oraș trebuise crescute.


Mobilitate

Modificări în rețeaua de mobilitate la nivel de cartier

Centura odată eliberata de traficul de tranzit poate fi folosita pentru a prelua traficul din cartier. În centrul de cartier se poate crea astfel mai mult spațiu pentru pietoni și biciclete, dar și transportul în comun.



Soluții de parcare compactă

Problema parcărilor poate fi rezolvata, pe lângă încurajarea altor moduri de transport decât mașina, prin soluții adaptate fiecărui tip de utilizator: a. La marginea orașului b. Integrat cu alte funcțiuni sociale sau comerciale intra-un ‘hub’ de cartier

c. Parcare etajate în zona de locuire d. Parcare în curtea de bloc, acoperita cu un spațiu comun de relaxare pentru locatari (‘deck’).

Aplicarea unui preț de piața al parcărilor poate ajuta la convingerea unor locatari de a accepta un loc de parcare mai depărtat de locuința.

Vârstnicii și persoanele cu dizabilități pot primi prioritate în alocarea locurilor aproape de locuința.

Trebuie menționat ca parcările care sunt concentrate tot mai departe de locuința ocupa o suprafața mai mare (servind mai mulți locuitori). Spațiul în Rogerius nu este suficient în acest sens. De aceea nu este posibil de a aplica universal o singura soluție pentru întregul cartier.


Localizări potențiale pentru parcări supraetajate


  • 1.

  • 2.

  • 3.

  • 4.

  • 5.

  • 6.

  • 7.

  • 8.

  • 9.

  • 10.


Șelimbărului 1: tip B; P+5; Integrare funcțiuni existente: 320 mp horea la parter și 570 mp sala fitness la et. 4/5; 223 locuri parcare

Șelimbărului 2: tip C/D; P+1+ gradina de cartier tip deck; 240 locuri parcare

Posada: tip C/D; P+1+ gradina de cartier tip deck; 140 locuri parcare

Transilvaniei: tip B/C; P+4; 155 locuri parcare sau 132 locuri parcare + spațiu comercial parter (actual ‘Zoomania’)

Blaise Pascal: tip D; gradina de cartier tip deck peste 62 locuri parcare existente

Camille Flammarion: tip D; gradina de cartier tip deck peste 36 locuri parcare existente Mihail Sadoveanu: tip D; gradina de cartier tip deck peste 60 locuri parcare existente Galilei: P+5; tip C; 331 locuri parcare

Borșului: tip A; Nod de mobilitate integrat P+R de capacitate mare in legătură directă cu stația de tramvai Zahărul.

Spitalul Municipal: tip A; înălțare parcare existenta cu 3-4 niveluri (condiționat de posibilitatea structurală)

Soluție de parcare posibilă în străzile rezidențiale prin remodelarea vegetației


O mare parte din parcări vor rămâne dea lungul străzilor rezidențiale. Însă acestea trebuise amenajate pentru a nu ocupa spațiul pietonal și pentru a crea un ambient atrăgător pe strada. Pentru aceasta am identificat soluții pentru doua tipuri de străzi rezidențiale în Rogerius: cu un profil de 30-40 m (1) și de 20-30 m (2).                      ’

  • 1. Tipuri diferite de vegetație sunt folosite pentru profilurile stradale. Arbuști separa spațiul verde și pietonal de cel pentru automobile.

  • 2. Arbuștii sunt mutați spre interior pentru a face loc parcărilor. Arborii rămân pe loc pentru a păstra structura spațială.

Parcare de cartier

Tendințe


Parcările etajate în zona de locuire trebuie sa aibă o fațada atrăgătoare, cum ar fi materiale naturale sau chiar fațade verzi. Legătura prin alei pietonale și de biciclete cu parcarea, precum și o amenajare ce garantează siguranța publica în zona, sunt esențiale pentru buna funcționare.


Exemplu Hub de mobilitate pentru cartierul funcționare, Amsterdam. Parcarea este combinata cu funcțiuni comerciale, sociale, stație de transport în comun și panouri solare pe acoperiș.

PosadMaxwan, Arcadis, Delloite 2019


Spațiul public

Principii de proiectare trotuare


  • Evitarea barierelor vizuale la nivelul ochiului (panouri publicitare, garduri vii)

  • Cu precădere vegetație înalta, tăierea crengilor sub 2 metri care împiedica vizibilitatea și trecerea

  • Iluminarea corespunzătoare a spațiului public pe timp de noapte fără a lumina fațadele blocurilor

Pe străzi cu parcare laterala
  • Amenajarea locurilor de parcare separat de trotuar

  • Controlarea parcării regulamentare

  • Evitarea barierelor fizice (garduri și garduri vii) între trotuar și carosabil

  • Evitarea diferențelor mari de nivel între carosabil și trotuar (borduri > 5 cm); tratarea prin diferența de material de pavaj sau, în zone foarte circulate, prin bolarzi

Spațiul public

Reducerea nevoii de a utiliza automobilul prin proiectare


Transportul în comun
  • Rute clare și sigure către stațiile de tramvai, de preferabil separate de arterele auto

  • Accent pe a amenaja rute sigure și confortabile din stațiile de tramvai către scoli și grădinițe

  • Siguranța în stațiile de transport în comun

  • Traversări de artere conferă siguranța (sociala și în trafic) și sunt puse în valoare în apropierea stațiilor de tramvai prin: marcaj, iluminare, tratare peisagistica, insule pietonale între sensurile de mers în cazul bulevardului Dacia

Încurajarea parcării la distanță
  • Unde este posibil, consolidarea tuturor parcărilor în structuri etajate în imediata apropiere

  • Parcarea pentru locatari cu preț mult mai avantajos în parcarea etajata fata de parcarea pe strada; se poate face excepție pentru vârstnici și persoane cu dizabilități

  • Parcare pentru vizitatori gratuita doar în nodul de mobilitate pe Calea Borșului (cu acces direct la tramvai)

  • Parcare pentru vizitatori plătita la spitalul Municipal, alte locații

Siguranța în trafic

Principii de proiectare intersecții

10°i

150° )

O intersecție tipica acum
  • Mașini parcate pe întreaga lungime a trotuarului, inclusiv în intersecție

  • Vegetație de tip gard viu

  • Vizibilitate slaba, în special în cazul copiilor, bicicliștilor

  • Unghi de vizibilitate redusa în intersecție

Modificări
  • Extinderea trotuarului în intersecție (prin pierderea a 2 locuri de parcare)

  • Reducerea barierelor vizuale (garduri, gard viu, panouri publicitare)

  • Înălțarea carosabilului în intersecție la

nivelul trotuarului și marcare prin vopsire, material

Scuarul școlii




Curțile și intrările în scoli și grădinițe se pretează pentru reamenajare ca loc de joaca liber de trafic. Vegetația existenta poate fi combinata cu vegetație noua pentru a crea un ambient verde și plăcut. Mobilierul urban poate fi adaptat pentru a of loc de joaca sau teren de sport informal. De asemenea bănci de șezut la umbra pot fi folosite de exemplu de către părinți și bunici care așteaptă copiii. Este recomandat ca scuarul sa aibă o vizibilitate foarte buna pentru siguranța publica sporita. Panouri publicitare, clădiri anexe sau vegetația medie nu sunt recomandate. Din același motiv este bine ca scuarul sa aibă o poziție centrala în cartier și sa fie circulat în afara orelor școlare.

Exemplu: scuarul școlare, Amsterdam, Open fabric, DMAU.

Scuarurile din zonele școlilor și grădinițelor trebuie sa încurajeze circulația copiilor pe jos, cu bicicleta sau cu transportul în comun către școală. Trebuie astfel sa fie legate la rute pietonale amenajate către stațiile de tramvai și autobuz, sa conțină rasteluri de biciclete vizibile și eventual păzite.

Exemplu: Scoală gimnaziala Hokksund, Danemarca, 0stengen & Bergo landskapsarkitekter.

2.3 Cartierul complet

Serviciile la distanta mica de casa sunt esențiale pentru cartier. Pentru alte funcțiuni legătura impecabila cu centrul orașului și alte centre de cartier este esențiala.


BANCĂ


Populația variata este un atu al cartierului. Pentru a păstra locuitorii Rogerius trebuie sa le ofere toate serviciile necesare vieții de zi cu zi. Cum ar fi funcțiunile culturale, comerț variat și spațiu public de calitate. “Pe centru” poate fi și pe str. Transilvaniei.


TEATRU


Pentru a rămâne un cartier dinamic Rogerius trebuie sa își folosească resursele în modul cel mai bun posibil. Spațiul liber este limitat și multe funcțiuni concurează pentru el. Completarea fondului de locuințe trebuie combinat cu noi locuri de munca în domenii care acum nu se găsesc în cartier.


Program

Un centru de cartier activ


Program

Punerea în valoare a centrului de cartier și încurajarea micului comerț


In dialog cu proprietarii spațiilor comerciale din intersecția Bd Dacia/Str. Transilvaniei se poate demara un proces de ajustare a spațiilor comerciale în Rogerius. Spațiile comerciale prea mari sau neadecvate aici pot fi concentrate în afara zonei locuite, cu o legătura de tramvai de înalta frecventa - în combinație cu hub P+R legat direct de tramvai.

Primăria trebuie sa între în dialog și eventual asociere (vezi p.66) cu proprietarii pentru a identifica împreuna soluția cea mai buna. O soluție ar fi terenurile libere pe care primăria le deține pentru a oferi un sediu temporar spațiilor comerciale mutate.

Situația actuala



Revitalizarea centrului de cartier

Beneficiile economice ale spațiului public de calitate

Zona din jurul pieței agroalimentare Rogerius poate deveni o zona semi-pietonala integrând comerțul de la parter din zona. Aceasta împreuna cu încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta poate avea efecte economice pozitive.

Vânzări +30% creștere în străzi adecvate pentru pietoni și bicicliști.

Concediu de boala -27%

Angajații cu un stil de viată activ sunt mai puțin predispuși sa se îmbolnăvească.


Cumpărături

+40%

Lunar pietonii cheltuie mai mult decât șoferii auto pe cumpărături în străzile comerciale.

Productivitate

73%

din angajații care se deplasează cu bicicleta sunt mai productivi la locul de munca.

Sursa cifre: Transport for London, Walking & cycling: the economic benefits (2018) Imagine: PosadMaxwan, 2019.


Program

Densificare strategica

Intr-o a doua faza se poate trece la redezvoltarea terenului de pe Bd. Dacia într-o dezvoltare mixta cu locuire, spații comerciale la parter și eventual birouri. Relația cu blocurile de locuire existenta poate fi tratata printr-un spațiu urban atractiv. Proiectul poate fi realizat simultan cu o reamenajare a intersecției giratorii într-o intersecție cu un caracter urban mai potrivit pentru pietoni și biciclete.



Regenerare participativă

Cartierul Binckhorst din Haga este în plina transformare din zona industrială în zona mixta de locuire, birouri și amenajări urbane.

Pentru a realiza transformarea în zona Maanhaven, municipalitatea din Haga a dezvoltat o asociere cu proprietarii de teren și cu dezvoltatorii imobiliari din zona. Municipalitatea are doua roluri in asociere: a. Partener privat prin faptul ca este proprietar pe doua dintre parcele.

b. Partener public, facilitând procesul de participare.

Împreună, partenerii au dezvoltat o viziune pentru dezvoltarea parcelelor din zona pe care o vor supune consultării publice. Propunerile publicului vor fi integrate în viziune și vor forma pașaportul zonei. Acest “pașaport” va fi ulterior trimis către aprobare în consiliul local si va avea statut de regulament pentru dezvoltarea parcelelor. Procesul va fi urmărit in continuare de către o echipa de specialiști (Q-team) selectată de primărie.

De ce un pașaport al zonei?

Pașaportul de zonă este un concept nou din planul zonal Binckhorst. Într-un pașaport de zonă, proprietarii de terenuri lucrează împreună pentru a elabora un plan pentru o zonă. Avantajul de a lucra cu un pașaport de zonă este că, în cazul proprietății fragmentate a terenurilor, există posibilitatea de a se concentra cu partenerii pe o dezvoltare mai integrată a întregii zone în loc de dezvoltări separate pe parcelă. Acest lucru ne permite să încheiem acorduri despre, de exemplu, un schimb de terenuri, astfel încât anumite funcțiuni, cum ar fi o școală sau un spațiu verde, să fie situate în zona cea mai potrivită.

Sursa: https://gebiedmaanweg.denhaag.nl/ Imagini: PosadMaxwan, 2020.



Spațiul public

Principii de tratare parter de bloc




Parter comercial

  • Continuitatea pavajului între trotuar și accesul în spațiul comercial.

  • Evitarea soluțiilor exagerate pentru a se conforma reglementarilor (de exemplu rampele impracticabile pentru persoane în scaun cu rotile); căutarea unei soluții optime în acord cu primăria și comercianții vecini.

  • Închiderea tuturor spațiilor comerciale în intervalul orar 22:00-06:00.


  • Bariera fonica și vizuala între parterul comercial și apartamentele de mai sus. Aceasta poate fi construita pentru întreg șirul de spații comerciale, oferind un cadru vizual unitar pe care se pot afișa firmele acestora; structura aceasta poate masca și aparatele de aer condiționat.

  • Semnalizări pe trotuar de exemplu “Păstrați liniștea în intervalul 22:00-06:00. Va mulțumim!” și controlarea aplicării acestei reguli de către autorități.

  • In total 1.800 m de parter comercial în zona de studiu.

Parter locuit lângă strada
  • Spațiu verde cu vegetație mixta pentru a servi ca bariera fizica, fonica și de praf.

  • Spațiul verde poate fi dat în îngrijirea locuitorilor din bloc.

  • Evitarea băncilor pe trotuar pentru a reduce deranjul locuitorilor de bloc

  • Semnalizări pe trotuar de exemplu “Păstrați liniștea în intervalul 22:00-07:00. Va mulțumim!” și controlarea aplicării acestei reguli de către autorități.

Parter locuit lângă spațiu verde
  • Spațiu verde continuu cu senzația de spațialitate. De evitat gardurile și vegetația de înălțime medie care pot fi o bariera vizuala.

  • Spațiul verde poate fi dat în îngrijirea locuitorilor din bloc, inclusiv pentru agricultura urbana.

  • Păstrarea liniștii în intervalul orar 22:00-07:00, menționarea acestui fapt lângă locurile de joaca, bănci și mese.

  • Unde configurația spațială o permite, accesul în spațiul verde poate fi limitat locatarilor în anumite intervale orare.

Reabilitare parter comercial

Zona comerciala De Lijnbaan din Rotterdam a fost deschisa în 1953 și proiectata de biroul Van den Broek & Bakema. După un declin în anii ‘80, ansamblul cu peste 800 metri de front comercial a fost reabilitat de către Mei Architects în 2018 și este o zona comerciala pietonala de succes. Reabilitarea a constat în înlocuirea copertinei și înlăturarea diverselor adăugiri din anii ‘90. Rezultatul este o imagine unitara și impresia de camera urbana prin utilizarea materialului cald și a traversărilor acoperite care încadrează spațiul pietonal.



Spațiul verde lângă blocuri

Principii de utilizare


Spațiu verde cultivat

  • Grădini întreținute de locatari

  • Recomandat în zonele verzi dintre blocuri unde se dorește mai puțin zgomot

  • Amintește de tradiția de grădinărit a zonei


Spațiu verde multifuncțional
  • Grădini întreținute de locatari, locuri de joaca, bănci și mese, vegetație mixta

  • Recomandat în zonele verzi dintre blocuri în apropierea aleilor circulate

Spațiu verde public
  • Spațiu verde amenajat peisagistic de locatari sau de primărie

  • Vegetație înalta și covor de iarba pentru vizibilitate buna

  • Evitarea gardurilor, gardurilor vii, panourilor publicitare în spațiul verde

Recomandat la arterele principale, unde exista spații comerciale la parter

Locuințe colective

Strategii de reabilitare integrate




Reabilitare integrata
  • Energie: izolare termica, panouri solare, geotermie

  • Implicarea forței de munca locale (electricieni, instalatori) și a învățământului tehnic

  • Implicarea activa a locuitorilor și comercianților, inclusiv prin oferirea de beneficii financiare

  • Combinat cu renovarea casei scărilor, izolarea acoperișului, amenajare alei, rastel de biciclete, spațiu verde

  • Upgrade estetic (proiect existent al primăriei)

Proiecte pilot
  • Experimentarea unor tipuri diferite de soluții

  • Combinații de soluții alese împreuna cu locatarii blocurilor-pilot și cu antreprenorii care executa lucrarea

  • Proiectele-pilot vor fi promovate de către primărie, alte asociații de locatari pot face vizite organizate în acestea

  • Numirea unui “manager” de cartier sau a unei organizații terțe pentru a purta dialogul cu proprietarii și pentru a construi încredere

    Aplicare pe scara larga

    • Asociațiile de locatari aleg soluțiile cele mai avantajoase pentru blocul lor (din punct de vedere tehnic, financiar, estetic) și aplica respectiva soluție

    • Primăria pune la dispoziție un “buget de bloc/strada” pe care locatarii li pot suplimenta


  • 2.4 Strategie de regenerare

Viziunea propune o schimbare de optica asupra cartierului Rogerius, prin care cele trei tipuri de spații - centrul de cartier, bulevardele și zonele de locuire - sunt diferențiate și puse în valoare. Viziunea este tradusa prin următoarea strategie:

  • Inelul protector: devierea traficului de tranzit din cartier și bariera verde împotriva poluării.

  • Strategie de parcare în trepte: P+R cu legătura de tramvai în afara carterului pentru vizitatori, parcări etajate combinate cu funcțiuni urbane în cartier, parcare pe strada amenajata.

  • Profilul complet de bulevard: creează un ambient plăcut, verde și de calitate, îmbunătățește siguranța și eficienta traficului, oferă spațiu pentru infrastructura de ciclism în combinație cu soluții practice pentru rețele edilitare.

  • Inima cartierului concentrează comerțul și serviciile zilnice și oferă mai mult spațiu pentru pietoni, bicicliști, spațiu verde și un nod de transport în comun.

  • Coridoarele verzi pentru trafic lent între școli, grădinițe și stațiile de transport în comun, în combinație cu agricultura urbana, locuri de întâlnire și de joaca, terenuri de sport și bazine de retenție pentru apa pluviala.

  • Noii spații verzi: parcul și coridorul verde de-a lungul vechiului curs de apa, o oaza de liniște lângă Spitalul Municipal.

  • Reabilitarea integrata a locuințelor colective și a spațiului public adiacent cu implicarea locuitorilor în fiecare etapa și în alegerea soluțiilor.

  • Redezvoltare cu funcțiune mixta în locații cheie precum intersecția Bd Dacia - Str. Transilvaniei.

    Coridor verde pentru trafic lent între școli și punctele de atracție din cartier, cu prelungire spre malul Crișului Repede și spre zona dealurilor


    Inima cartierului

    eliberată de traficul auto de

    tranzit, cu mai mult spațiu pentru pieton, comerț, servicii, cultura și nod de transport în comun


    Inel protector

    Devierea traficului de tranzit din cartier și barieră verde împotriva poluării


    Nou spațiu verde

    de-a lungul vechiului curs de apa, o oaza de liniște lângă Spitalul Municipal și pentru blocurile din jur


    Strategie de parcare în trepte: vizitatori la margine, locuitorii în parcări etajate și pe strada


    Profil complet de bulevard: siguranță în trafic pentru pietoni, linie înierbată de tramvai, piste de biciclete separate și canale tehnice vizitabile


    Reabilitare integrată a locuințelor colective și a spațiului public adiacent


    Legături cu restul orașului

    Tramvai mai rapid, piste de biciclete și coridoare verzi spre centrul orașului


    Redezvoltare cu funcțiune mixta


Proiecte de regenerare

Pentru realizarea viziunii este propus un instrumentar de 31 proiecte în centrul de cartier Rogerius, categoriale în cele trei principii traduse în programe de regenerare:

  • 1. Spațiul verde variat.

  • 2. Mobilitate pentru toate vârstele.

  • 3. Cartierul complet.

Pe lângă proiectele din zona de studiu, regenerarea cartierului Rogerius presupune o serie de proiecte conexe la nivel municipal și de zona metropolitana. Acestea condiționează, înlesnesc și îmbogățesc strategia prin a lega cartierul de restul orașului și de regiune.

ETAPIZARE SI FINANȚARE

In etapizarea propusa se deosebesc proiectele care pot fi efectuate în termen scurt de cele care au nevoie de o pregătire mai îndelungata sau sunt condiționate de alte investiții.

Proiectele mai ample cum sunt reabilitările de bloc la scara întregului cartier sunt împărțite în faze și etapizări anuale.

Nu în ultimul rând se tine cont atât de perioadele bugetare ale autorității locale și ale fondurilor europene. Pentru perioada 2021-2027 sunt prevăzute finanțări pentru Planul de Mobilitate Urbana și pentru spații verzi care ar putea fi utilizate în vederea regenerării urbane.

RECOMANDĂRI

De la proiecte sectoriale către o abordare integrala

O dificultate în modul de finanțare actual al investițiilor publice este corelarea investițiilor de tipuri diferite care au surse de finanțare diferite. De asemenea, proiectele de reabilitare actuale ale rețelelor edilitare prevăd refacerea acestora și a carosabilului la situația inițial. Astfel, proiecte cum sunt pistele de biciclete, reabilitarea rețelei de termoficare sau mutarea cablurilor de telecomunicații în subteran nu pot fi corelate în cel mai eficient mod posibil.

Recomandarea la adresa Primăriei Municipiului Oradea este găsirea unor modalități de a corela și combina aceste investiții într-o abordare integrata. Reducerea costurilor pentru autoritatea locala și a duratei deranjului cauzat de lucrări

Digitalizarea și baza de date GIS unică

Inventa rizarea și cartografierea tuturor rețelelor edilitare supra-si subterane într-o baza de date geo informaționala (GIS) unica este o tema tot mai des întâlnită în orașele contemporane. O astfel de abordare poate duce la o mai buna corelare între societățile primăriei dar și la prevenirea incidentelor precum întreruperea neprevăzuta a rețelelor edilitare subterane în timpul diverselor lucrări.

Spațiul verde variat


Proiecte de regenerare



Legendă

Bariera verde


  • 1.

  • 2.

  • 3.

  • 4.


5.

6.

7.


Parc de cartier lângă Spitalul Municipal Coridor verde și traseu trafic lent Grădini comunitare

Bazin de retenție ape pluviale cu amenajare peisagistica

Parc Călugăreni/Sulfinei

Completare și înlocuire vegetație bulevarde

Completare și înlocuire vegetație străzi rezidențiale *



Spațiu verde adiacent blocurilor

Aliniament verde


Mobilitate pentru toate vârstele


23


14


8.


11


9.

10.


11.



Pista biciclete


12


  • 12.

  • 13.

  • 14.

  • 15.

  • 16.

  • 17.


Modificare profil stradal str. Transilvaniei, str. Corneliu Coposu

Fluidizare circulație tramvai str. Transilvaniei Modernizare stație de tramvai Piața Rogerius (vezi p.79-80)

Pista de biciclete inclusiv canal tehnic vizitabil

Zona cu trafic mixt, prioritate pietoni

Scuaruri de cartier

‘Scuarul scolii’ inclusiv parcare velo

Creștere capacitate parcare existenta

Parcare supraetajata

Reamenajare străzi rezidențiale *


Cartierul complet



14


15


16


18.

19.

20.


Măsurile 7, 17 și 22 sunt valabile pentru întregul cartier.


11


11


21.

22.

23.

24.


Mutare spații comerciale nepotrivite

Redezvoltare cu funcțiune mixta

Front comercial continuu și trotuar înălțat str.

Coposu

Situare potențiala centru socio-cultural

Reabilitare integrala blocuri de locuire *

Loc de joaca

Teren de sport public


74


Proiecte conexe



Masuri conexe centrului de cartier Rogerius

  • A. Trasee turistice in/spre zona dealurilor

  • B. Parc regional Crișul Repede

  • C. Legătura verde urbana Str.Lacul Roșu -Str. Iza - Str. Sf. Apostol Andrei

  • D. Bariera verde de-a lungul CF

  • E. Fluidizare inel rutier de cartier

  • F. Nod de transport complex: P+R și mutare bucla tramvai la ‘Zaharul’

  • G. Fluidizarea circulației tramvaiului spre centru/gara

  • H. Reducerea efectului de bariera Bd Dacia prin treceri pietonale îmbunătățite și noi.

  • I. Piste de biciclete către:

  • Centru, de-a lungul Str. Sfântul Apostol Andrei

  • losia, de-a lungul Str. Hortensiei -Str. Fagului - Pod Carol I

  • Gara și zona dealurilor, de-a lungul Str. Lacul Roșu

  • J. Consolidare funcțiuni mari la vest de podul CF               ’

  • K. Reducerea poluării din trafic și industrie în Zona industrială Vest

  • L. Realizarea drumului expres de legătura cu A3

  • M. Eliminarea încălzirii cu lemne în cartierele învecinate

  • N. Continuarea programului de mutare a fermelor porcine Palota

  • O. Realizare locuințe sociale (ANL)

  • P. Proiect strategic nod inter modal Gara

Oradea

Malul Crișului

Bariera / aliniament verde de-a

lungul arterelor rutiere și a CF

■■■■■ Coridor verde

------ Potențial curs de apa istoric


Drum

Cale ferata și Gara Oradea

-----  Linie de tramvai

------  Pista biciclete

ZonopP- Zona pietonala comerciala

-----  Traseu pietonal


■ P+R

■ Zona spații comerciale și alte funcțiuni cu suprafața mare


Etapizare


pana in 2024


2024-2028


2028-2032


după 2032


PROIECT DE REGENERARE



UI O


UI


UI


ca O


UI


UI


ui X ui


UI O O a:


  • 2. Coridor verde si traseu trafic lent

  • 3. Grădini comunitare

  • 4. Bazin de retentie ape pluviale cu amenajare peisagistica

  • 5. Parc Calugareni/Sulfinei

  • 6. Completare si inlocuire vegetație bulevarde


  • 9. Fluidizare circulație tramvai Str. Transilvaniei

  • 10. Modernizare statie de tramvai piața Rogerius

  • 11. Pista de biciclete inclusiv canal tehnic vizitabil

14. Scuarul scolii: Liceul L. Blaga, Școala nr.16

H. Reducerea efectului de barierea Bd Dacia - Amenajare treceri pietonale

17. Reamenajare străzi rezidențiale: trafic mixt, parcari, vegetație - faza I


Amenajare Piața Magnoliei (proiect in curs) 25. Mutare spatii comerciale la vest de podul CF 27. Front comercial continuu si trotuar inaltat Str. Coposu 28. Centru socio-cultural pentru tineret in sediu temporar 29. Reabilitare blocuri de locuire faza I

  • - Termoizolare - Reparație scări, - Parcare de biciclete securizata

  • 30. Locuri de joaca

  • 31. Terenuri de sport langa curțile școlilor


C. Legătură verde urbana Str.Lacul Roșu -

Str. Iza - Str. Sf. Apostol Andrei

E. Fluidizare inel de cartier: Bd Ștefan cel Mare

G. Fluidizarea circulației tramvaiului spre centru/gara si creșterea frecventei

J. Consolidare funcțiuni mari ia vest de podul CF K. înțelegeri pentru reducerea in continuare a poluării din trafic si industrie din Zona Industriala L. Realizarea drumului expres de legătură cu A3 M. Eliminarea încălzirii cu lemne in cartiere N. Program de mutare a fermelor porcine Palota


1. Parc de cartier langa Spitalul Municipal

7. Completare si inlocuire vegetație străzi rezidențiale


8. Modificare profil stradal

Str. Transilvaniei, Str. Coposu

  • 12. Zona cu trafic mixt, prioritate pietoni

  • 13. Scuaruri de cartier

H. Reducerea efectului de barierea Bd Dacia

  • - înlocuire tunel pietonal (statie tramvai) cu trecere la nivel

  • - Reamenajare intersecții Dacia-Transilvaniei, Dacia-Carpati

  • 16. Structuri de parcare

  • 17. Reamenajare străzi rezidențiale: trafic mixt, parcari, vegetație - faza II


26. Redezvoltare cu funcțiune mixta Dacia/Transilvaniei

  • 28. Centru socio-cultural pentru tineret in sediu permanent

  • 29. Reabilitare blocuri de locuire faza I - continuare


B. Parc regional Crisul Repede

  • D. Bariera verde de-a lungul CF

  • E. Fluidizare inel de cartier: Strada Podului

  • F. Nod de transport complex Zaharul Prelungire linie tramvai permanenta Parcare la distanta

  • O. Realizare locuințe sociale

  • P. Proiect strategic nod intermodal Gara Oradea


15. Creștere capacitate parcare spitalul Municipal


29. Reabilitare blocuri de locuire faza II - Fotovoltaice si pompe de incalzire/racire

- Lift exterior unde este posibil - Colectare subterana deșeuri


  • A. Trasee turistice in/spre zona dealurilor

  • B. Parc regional Crisul Repede - continuare



29. Reabilitare blocuri de locuire faza II -continuare


  • D. Bariera verde de-a lungul CF

  • E. Fluidizare inel de cartier: Strada Podului


Detaliere inima cartierului

3.1 Centrul de cartier


Centrul de cartier: intersecția Str. Corneliu Coposu - Str. Transilvaniei

Situația actuala:

  • Străzile din zona sunt utilizate ca parcare pentru utilizatorii pieței, în timp ce noua parcare etajata este utilizata la jumătate din capacitate

  • Străzile adiacente pieței Rogerius sunt pline de viată, dar calitatea spațiului public este slaba

  • Relația spațiului public cu Orășelul Copiilor și coridorul verde Lacul Roșu-Izei nu este vizibila

  • Frontul comercial de pe str. Coposu are o calitate estetica slaba și trotuarul este fragmentat de accesele individuale în spațiile comerciale

  • Traficul auto ce tranzitează zona este în conflict cu traficul pietonal și transportul în comun

  • Cele doua spitale necesita spațiu dedicat pentru accesul specific (ambulante, deșeuri medicale), dar și un spațiu reprezentativ de acces public

  • Trotuare înguste sau inexistente în multe locuri din zona

  • Linia de tramvai pe carosabil reduce viteza tramvaiului în trafic și produce zgomot suplimentar

  • Relația cu zona de locuire și traseele pietonale se face prin intersecții neprietenoase pentru pietoni


Transportul în comun: trasee rapide și un hub central


  • a. Stația de tramvai: se renunța la încrucișarea traficului auto-tramvai din direcția Str. Coposu. Stația este alungita pentru a fi utilizata atât de către tramvaie cat și autobuze. Treceri pietonale sunt la ambele capete și rasteluri de biciclete pe ambele peroane. Diferența de nivel pe partea nordica este utilizata pentru a separa traficul pietonal de lângă spațiile comerciale de spațiul pentru așteptarea transportului în comun. Legătura cu stația taxi este directa pentru a facilita soluțiile integrate de mobilitate. Exista loc rezervat pentru biciclete și trotinete de închiriat în viitor.

  • b. Tramvaiul este separat de restul traficului pe străzile Transilvaniei și Coposu, în afara intersecțiilor și a zonei stației. Tramvaiul are peste tot prioritate și venirea lui este semnalizata vizual și fonic la trecerile pietonale. Aceasta înseamnă mutarea șinelor de tramvai pe strada Transilvaniei din mijlocul profilului către latura vestica (vezi p. 85).

  • c. Autobuzul circula și oprește pe banda de circulație în dreptul Parcului Magnoliei.


Traficul auto: trafic de destinație eficientizat

  • d. Traficul auto este redus la cel de destinație. Tranzitarea zonei cu automobilul rămâne posibila, dar celelalte moduri de transport au prioritate. Traficul auto este mai eficient și rapid pe inelul de cartier (actuala centura Oradea). Pentru a preveni ambuteiajele, benzi separate pentru stânga/dreapta rămân în intersecția Transilvaniei/Coposu.

  • e. Cu excepția acceselor la cele doua spitale, toate străzile secundare devin străzi de trafic mixt auto+bicicleta cu viteza maxima de 30 km/h.

Traficul lent: spațiu generos pentru pieton și biciclist

  • f. Pistele de biciclete sunt separate pe Str. Transilvaniei (ambele părți, sens unic sau dublu în funcție de spațiul disponibil) și Str. Corneliu Coposu (latura sudica, doua sensuri). În rest bicicletele circula pe străzile secundare de trafic mixt alături de autoturisme.

  • g. Aleile pietonale fac legătura cu zonele școlilor și grădinițelor. De-a lungul aleilor se găsesc diferite funcțiuni: locuri de joaca, bănci și mese, grădini urbane etc. În intersecțiile cu străzi secundare de trafic mixt, pietonii de pe alee au prioritate. Bicicletele sunt permise pe alei cu viteza redusa și atenție sporita.

  • h. La intersecțiile între arterele principale și secundare, pietonii și bicicliștii de pe pista de biciclete au prioritate. În cazul în care este prezenta și linia de tramvai, aceasta este semnalizata luminos și fonic.


Spațiile verzi: vegetația leagă și definește spațiile urbane

  • i. Spațiile verzi de-a lungul aleilor pietonale sunt variate ca tip de vegetație și funcțiune: arbori de înălțime medie, grădini întreținute de locuitori.

  • j. Spațiul verde de lângă blocuri de-a lungul arterelor principale va fi degajat de vegetația medie pentru a crea vizibilitate. O alee șerpuita, acoperita cu pietriș prin spațiul verde oferă o alternativa trotuarului intens circulat.

  • k. Covor verde amenajare peisagistic la intrarea în spitale.

  • l. Spațiu verde cu ochiuri de apa în zona de parter comercial.

  • m. Vegetație perena în jardiniere, folosind diferența de nivel între carosabil și trotuarul adiacent spațiilor comerciale.

n. Arbori în străzile înguste cu caracter de trafic mixt.

  • o. Caracter verde la intrarea în Orășelul Copiilor și semnalizarea coridorului verde Lacul Roșu-Izei-Crișul Repede.


Spațiile comerciale și sociale: calitate urbana și varietate

  • p. Piața Rogerius este spațiul comercial dominant al cartierului. Accesele și străzile laterale sunt îmbunătățite și acoperișul verde este folosit mai bine.

  • q. spațiile comerciale în spații dedicate (plinte de bloc - fostul magazin Tineretului - și noul centru comercial în locul fostului cinematograf) vor beneficia de un tratament special al trotuarului de acces. Vor fi rezervate locuri pentru eventuale terase sau expuneri de produse în exterior. Se va pune accent pe ocuparea permanenta a acestor spații. Primăria poate prelua direct sau prin asociații un asemenea spațiu pentru funcțiunile socio-culturala ce lipsesc în cartier: biblioteca, spațiu de eveniment, club de tineret si/sau seniori, creșa, program after-school etc.

  • r. Pentru spațiile comerciale la parterul de bloc, primăria poate amenaja o structura de acoperire continua care sa înlocuiască diferitele copertine. Aceasta asigura bariera vizuala și fonica spre locuințe, maschează aparatele de AC, este loc de afișare a firmei și asigura o fațada unitara. De asemenea primăria poate prelua inițiativa prin a crea un trotuar înălțat unitar, la nivelul acceselor în spațiile comerciale. Astfel trotuarul primește o lățime mai confortabila. Se creează în același timp o separare pe înălțime fata de linia de tramvai, oferind siguranța sporita.

3.2 Profiluri stradale adaptate

Strada Corneliu Coposu - stația de tramvai

Situație actuală



Situație propusă


  • Stația de tramvai și autobuz separata de traficul auto

  • Pista de biciclete pe latura opusa

  • Traficul pietonal principal rămâne pe trotuarul înălțat



Strada Corneliu Coposu - în dreptul străzii Barsei / Orășelul copiilor




Frontul comercial va fi regularizat pe lângă trotuarul înălțat la cota acceselor prin copertina continua care va adăposti aparatele de aer condiționat și pe care vor putea fi montate firmele spațiilor comerciale

Strada Transilvaniei - în dreptul Parcului Magnoliei







Strada comerciala cu trafic mixt, Principii de proiectare, Municipalitatea Amsterdam, 2019 https://www.amsterdam.nl/parkeren-verkeer/agenda-amsterdam-autoluw/


  • Pista de biciclete de 1,5 m pe ambele laturi*

  • Spațiu verde între pista de biciclete și benzile auto*

  • Banda de parcare de scurtă durată pe latura comercială

  • Trotuar lărgit pe latura comercială



Strada Transilvaniei - între Str. Coposu și Bd. Dacia

Situație actuală


Situație propusă






Linia de tramvai va fi relocalizata de pe mijlocul profilului pe latura vestica a strazii.

Traficul auto redus la o banda pe sens, separat de tramvai. Pista de biciclete de 1,5 m latime și trotuare sunt prezente pe ambele laturi.






  • Spațiu lărgit pentru pietoni în intersecții cu vizibilitate sporita

  • Carosabilul ridicat la nivelul trotuarului în intersecții

  • Înlocuirea vegetației de tip gard viu de lângă strada cu vegetație joasa

    Bulevardul Dacia




  • Trecere pietonala la nivel, cu insule între sensurile de mers.

  • Linie de tramvai înierbata, vegetație ca separare între tramvai și trafic lent

  • Păstrare drum paralel pe latura sudica cu parcare pentru locatari

  • Înlocuirea vegetației de tip gard viu cu vegetație joasa.



    5 15km 50km             30km           30km


3.3 Cărți poștale din viitor

Strada Transilvaniei - Strada Corneliu Coposu

Prioritate pentru tramvai, bicicleta și pietoni în intersecție



Situație propusă pe pagina alăturată


Strada Transilvaniei - Parcul Magnoliei și magazinul Tineretului

Relația între parterul comercial, mobilitate și scuarul urban



Situație propusă pe pagina alăturată


Piața Rogerius - Strada Mihail Sadoveanu

Spațiu pietonal de calitate și activitate comerciala

Situație propusă pe pagina alăturată



Aleea Rogerius

Coridor verde și de trafic lent


Situație propusă pe pagina alăturată


Strada Călugareni - Strada Italiană - școala nr.16

Scuarul scolii: siguranța în trafic, spațiu verde, loc de joaca și de interacțiune sociala



Situație propusă pe pagina alăturată


Studiul de regenerare urbană Centrul cartierului Rogerius, Proiect pilot masterplan cu detaliere pe o zonă cheie este realizat de către PosadMaxwan la comanda Primăriei Municipiului Oradea.

Primăria Municipiului Oradea:

Mircea Mălan, viceprimar

Instituția arhitectului șef:

Radu Fortiș, arhitect șef

Adriana Lipoveanu, director executiv adjunct

PosadMaxwan:

Han Dijk, Vincent Babeș, Iulia Sîrbu, Gintare Norkunaite, Keval Sakaria

August 2020

PRIMĂRIA ORADEA

INSTITUȚIA ARHITECTULUI ȘEF

Piața Unirii nr. 1 410100 Oradea România primarie@oradea.ro

IPOSAD MAXWAN

strategy x design

Binckhorstlaan 36 2516 BE Den Haag Țările de Jos mail@posadmaxwan.nl



August 2020


De ce o regenerare bazată pe principii sănătoase în Rogerius?

Un oraș sănătos este un oraș cu locuitori sănătoși. De aceea un proiect de regenerare urbană trebuie să pornească de la schimbări în mediul de viață zilnică a oamenilor ce conduc la o ameliorare a sănătății și a stilului lor de viață. Urbanismul contemporan a dezvoltat principii și instrumente de intervenție și proiectare urbană în acest sens. Aplicând aceste principii asupra zonei centrale a cartierului Rogerius, o serie de oportunități pot fi fructificate pentru a crea un cartier de locuit sănătos.

Prin îmbunătățirea mediului de viață, municipiul poate atinge două obiective: în mod direct, ameliorarea sănătății propriilor locuitori; în mod indirect, crearea și menținerea unei poziții de concurență cu alte orașe comparabile din regiune prin oferirea unui mediu de viață atractiv.

Primăria Municipiului Oradea, prin Instituția Arhitectului Șef, a comandat prezentul studiu pentru a defini o strategie de regenerare în cartierele ante-1990. Proiectul pilot are loc în cartierul cel mai dens locuit și unde efectele vor putea avea cel mai mare impact: Rogerius.


Ce pași trebuie sa facă municipiul Oradea pentru a deveni cel mai sănătos oraș din regiune?

Studiul de regenerare urbană în centrul cartierului Rogerius propune Municipiului Oradea un pachet de intervenții și politici publice în acest sens. Măsurile luate pot fi parte dintr-un program mai amplu de regenerare a cartierelor de locuire colectivă din perioada ante-1990. Aceste cartiere, în mod specific Rogerius, sunt și cele unde se întâlnesc cei mai mulți factori care afectează sănătatea publică, cum ar fi poluarea aerului și traficul intens.

La nivel local, nu există încă un program de acest tip și proiectul poate avea puncte comune cu diverse alte ambiții și proiecte în curs ale municipiului: reamenajarea spațiilor publice, construirea de noi facilități publice, îmbunătățirea mobilității urbane, mutarea traficului greu în afara zonei urbane sau tranziția spre energie sustenabilă și nepoluantă.

Fondurile europene din perioada 2021-2027 sunt o oportunitate pentru a pune in practică regenerarea urbană în Oradea.


Care sunt implicațiile?


Aplicarea principiilor are implicații în următoarele domenii. Acestea sunt întâlnite în majoritatea orașelor contemporane, precum și în Oradea.

  • Spațiul verde ca spațiu de relaxare, joacă, întâlnire; reducerea fenomenului de insule de căldură, mai ales pentru copii și vârstnici, are o relație directă cu amenajarea urbană.

  • Reglementări urbane: diminuarea poluării prin reglementare, dar și prin măsuri spațiale.

  • Mobilitate: efecte atât asupra reducerii sedentarismului cât și pentru combaterea poluării în mediul urban; accent pe mersul pe jos, bicicletă, transport în comun; un nivel ridicat de siguranță în trafic duce la o autonomie mai mare de mișcare a grupurilor cheie, mai ales a copiilor și vârstnicilor.

  • Protecția mediului: calitatea aerului, a apei potabile și de înot etc. prin stabilirea și implementarea de limite clare.

  • Economie: prestația economică a orașului se bazează pe o forță de muncă sănătoasă. Vitalitatea economică a carterului trebuie încurajată și trebuie oferit spațiu pentru dezvoltare unde este posibil.

  • Incluziunea socială și participarea prin implicarea tuturor grupurilor: tineri și bătrâni, părinți, salariați, pensionari, antreprenori, voluntari, cluburi sportive și asociații de locatari.


Consultarea publică

Pentru a avea o imagine completa asupra problemelor cartierului Rogerius și a priorităților, am inițiat un proces de consultare publica. Peste 500 de locuitori au răspuns chestionarului distribuit de către primărie între 2-18 iulie. Datorita masurilor de prevenție COVID-19 din respectiva perioada, majoritatea răspunsurilor au fost prin mediul online (449 respondenți), dar și prin asociațiile de proprietari (peste 100 respondenți).

Cetățenii au primit următoarele trei întrebări:

  • 1. Care este locul sau strada ta preferată din cartierul Rogerius? Spune-ne de ce!

  • 2. Care este problema cu care te confrunți des în cartierul Rogerius?

  • 3. Care este lucrul cel mai important pe care ti l-ai dori realizat sau schimbat în cartierul Rogerius?

O statistică a răspunsurilor cetățenilor arată ca cele mai importante teme în cartier sunt spațiul verde, disponibilitatea parcărilor dar și spațiul publicat ocupat de parcare. Aceste teme sunt urmate de infrastructura pentru cicliști și pietoni, poluarea aerului, zgomotul, locurile de joaca și varietatea spațiilor comerciale și social-culturale.

Care este locul sau strada ta preferata din cartierul Rogerius?



Altele


Lipsa pistelor de biciclete 3%



Care este problema cu care te confrunți des în cartierul Rogerius?


Zgomotul


Lipsa spatiilor

- -


Care este lucrul cel mai important pe care ți l-ai dori realizat sau schimbat în cartierul Rogerius?



Consultarea publică

Răspunsurile întăresc concluziile analizei în ceea ce privește principalele probleme din Rogerius. În același timp dau o imagine mai clara asupra necesităților aparent contrare. De exemplu eliminarea parcărilor de pe trotuar și în același timp adăugarea de parcări în cartier. Alte exemple sunt alături.

Consultarea a adus în prim-plan și o tema mai puțin cuantificabila în analiza spațială, și anume siguranța în spațiul public, atât sociala cât și în trafic. Aceasta este în general o problemă de ordine publică și de aplicare a legilor, dar unde se poate proiectarea spațiului public poate fi un factor pozitiv. De exemplu prin vizibilitatea mai bună în intersecții.

Entuziasmul cetățenilor arătat în legătura cu proiectul de regenerare și consultarea publica a fost surprinzător. Acest elan poate fi folosit de către primărie pentru a populariza proiectul de regenerare și pentru a rezolva probleme la un nivel cat mai apropiat de locuitori. De exemplu prin a implica locuitorii în deciziile luate la nivel de cartier sau stradă.


"Sunt bătrân și abia mai ’ umblu, nu am unde ieși și sta pe o bancă"


Mai multă verdeață și zone pietonale...


Siguranța în '■ zona școlii ■


a Terenuri ; VI °de sport și ! fitness



"Poluarea, zgomotul și traficul sunt primele probleme."


...dar spațiul verde existent

este neîngrijit.


Locuri de joaca ■ curate ; IV?Siguranța ; pe strada și în ; trafic pentru copii ;




"Reabilitarea blocurilor"



Eu ca pieton trebuie să mă strecor pe trotuare de mașini.


Tramvaiul vine rar și stația nu © este un 11 I

loc sigur

—L—I— și plăcut.



Trei principii de regenerare pentru Rogerius

După evoluțiile din ultimii 30 de ani, cartierul Rogerius are nevoie de o nouă identitate. Propunerea acestui studiu este de a redefini cartierul Rogerius ca o zonă atrăgătoare a orașului care permite locuitorilor sa practice un stil de viață sănătos.

Pentru a îmbunătăți calitatea vieții în cartierul Rogerius am identificat următoarele trei principii de dezvoltare:

  • 1 Spațiul verde variat

Spațiile verzi de diferite mărimi și tipologii sunt legate într-o rețea verde la nivel municipal. Tipologia spațială, tipul de vegetație și de mobilier urban este adaptat scopului spațiului verde: de relaxare, culoar de tranzit pietonal, coridor ecologic, atașat unui loc de joaca sau scoli/grădinițe, bariera verde etc. spațiile verzi oferă siguranța, sunt curate și îmbie la petrecerea timpului în aer liber. Îngrijirea activa a spațiului verde de către locuitori contribuie la sentimentul de apartenentă la comunitate.

  • 2 Raza de acțiune pentru toate vârstele

Mobilitatea este variata și adaptata categoriilor cele mai sensibile: vârstnicii și copiii. Continuitatea și calitatea rețelei pietonale este esențiala pentru funcționalitate și siguranța în trafic.

Siguranța sociala îndeosebi în zonele școlilor trebuie garantata. Încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta și în același timp reducerea presiunii locurilor de parcare asupra spațiului public fac parte dintr-o strategie integrala la nivel urban. O structura rutiera inteligenta reduce traficul de tranzit prin cartier, dar în același timp păstrează buna accesibilitate din întregul oraș. Transportul în comun și bicicleta sunt la fel de rapide ca mașina între Rogerius și restul orașului. Parcările nu mai ocupa trotuarele, dar locuitorii nu pierd posibilitatea de a parca în apropiere.

  • 3 Cartierul complet

Cartierul oferă locuri de munca, servicii publice și comerț variat pentru nevoile zilnice. Noi dezvoltări aduc varietate în ceea ce era un “cartier dormitor”. Activități socio-culturale sunt readuse în cartier și prezinta un mediu de socializare pentru toate vârstele. Spațiul disponibil la vest de centura Oradea este utilizat inteligent pentru a reașeza spațiile comerciale nepotrivite în centrul cartierului. În același timp are loc un program de reabilitare integrata a blocurilor in colaborare cu locuitorii.

Strategie de regenerare









Legendă

Bariera verde

Coridor verde

Potențial curs de apa istoric

Gradina de cartier

Spațiu verde adiacent blocurilor

Aliniament verde

Loc de joaca

Scoală

Grădinița

Clădire cu funcțiune publica

Front comercial

Dezvoltare cu funcțiune mixta

Arteră rutieră

Linie de tramvai

Stație tramvai / autobuz

Stand taxi

Pista biciclete

Traseu pietonal

Zona pietonala

Strada cu trafic mixt

Legături cu restul orașului

Tramvai mai rapid, piste de biciclete și coridoare verzi spre centrul orașului


Etapizare


pana in 2024


2024-2028


2028-2032


după 2032


PROIECT DE REGENERARE



UI O


UI


UI


ca O


UI


UI


ui X ui


UI O O a:


  • 2. Coridor verde si traseu trafic lent

  • 3. Grădini comunitare

  • 4. Bazin de retentie ape pluviale cu amenajare peisagistica

  • 5. Parc Calugareni/Sulfinei

  • 6. Completare si inlocuire vegetație bulevarde


  • 9. Fluidizare circulație tramvai Str. Transilvaniei

  • 10. Modernizare statie de tramvai piața Rogerius

  • 11. Pista de biciclete inclusiv canal tehnic vizitabil

14. Scuarul scolii: Liceul L. Blaga, Școala nr.16

H. Reducerea efectului de barierea Bd Dacia - Amenajare treceri pietonale

17. Reamenajare străzi rezidențiale: trafic mixt, parcari, vegetație - faza I


Amenajare Piața Magnoliei (proiect in curs) 25. Mutare spatii comerciale la vest de podul CF 27. Front comercial continuu si trotuar inaltat Str. Coposu 28. Centru socio-cultural pentru tineret in sediu temporar 29. Reabilitare blocuri de locuire faza I

  • - Termoizolare - Reparație scări, - Parcare de biciclete securizata

  • 30. Locuri de joaca

  • 31. Terenuri de sport langa curțile școlilor


C. Legătură verde urbana Str.Lacul Roșu -

Str. Iza - Str. Sf. Apostol Andrei

E. Fluidizare inel de cartier: Bd Ștefan cel Mare

G. Fluidizarea circulației tramvaiului spre centru/gara si creșterea frecventei

J. Consolidare funcțiuni mari ia vest de podul CF K. înțelegeri pentru reducerea in continuare a poluării din trafic si industrie din Zona Industriala L. Realizarea drumului expres de legătură cu A3 M. Eliminarea încălzirii cu lemne in cartiere N. Program de mutare a fermelor porcine Palota


1. Parc de cartier langa Spitalul Municipal

7. Completare si inlocuire vegetație străzi rezidențiale


8. Modificare profil stradal

Str. Transilvaniei, Str. Coposu

  • 12. Zona cu trafic mixt, prioritate pietoni

  • 13. Scuaruri de cartier

H. Reducerea efectului de barierea Bd Dacia

  • - înlocuire tunel pietonal (statie tramvai) cu trecere la nivel

  • - Reamenajare intersecții Dacia-Transilvaniei, Dacia-Carpati

  • 16. Structuri de parcare

  • 17. Reamenajare străzi rezidențiale: trafic mixt, parcari, vegetație - faza II


26. Redezvoltare cu funcțiune mixta Dacia/Transilvaniei

  • 28. Centru socio-cultural pentru tineret in sediu permanent

  • 29. Reabilitare blocuri de locuire faza I - continuare


B. Parc regional Crisul Repede

  • D. Bariera verde de-a lungul CF

  • E. Fluidizare inel de cartier: Strada Podului

  • F. Nod de transport complex Zaharul Prelungire linie tramvai permanenta Parcare la distanta

  • O. Realizare locuințe sociale

  • P. Proiect strategic nod intermodal Gara Oradea


15. Creștere capacitate parcare spitalul Municipal


29. Reabilitare blocuri de locuire faza II - Fotovoltaice si pompe de incalzire/racire

- Lift exterior unde este posibil - Colectare subterana deșeuri


  • A. Trasee turistice in/spre zona dealurilor

  • B. Parc regional Crisul Repede - continuare



29. Reabilitare blocuri de locuire faza II -continuare


  • D. Bariera verde de-a lungul CF

  • E. Fluidizare inel de cartier: Strada Podului


Strada Transilvaniei - Strada Corneliu Coposu

Prioritate pentru tramvai, bicicleta și pietoni în intersecție


11



12



13


Studiul de regenerare urbană Centrul cartierului Rogerius, Proiect pilot masterplan cu detaliere pe o zonă cheie este realizat de către PosadMaxwan la comanda Primăriei Municipiului Oradea.

Aceasta broșură de promovare a proiectului este o varianta scurtă a raportului final.


August 2020


PRIMĂRIA ORADEA INSTITUȚIA ARHITECTULUI ȘEF


POSAD MAXWAN


strategy x design


Consultarea publică

Pentru a avea o imagine completa asupra problemelor cartierului Rogerius și a priorităților, am inițiat un proces de consultare publica. Peste 500 de locuitori au răspuns chestionarului distribuit de către primărie între 2-18 iulie. Datorita masurilor de prevenție COVID-19 din respectiva perioada, majoritatea răspunsurilor au fost prin mediul online (449 respondenți), dar și prin asociațiile de proprietari (peste 100 respondenți).

Cetățenii au primit următoarele trei întrebări:

  • 1. Care este locul sau strada ta preferată din cartierul Rogerius? Spune-ne de ce!

  • 2. Care este problema cu care te confrunți des în cartierul Rogerius?

  • 3. Care este lucrul cel mai important pe care ti l-ai dori realizat sau schimbat în cartierul Rogerius?

O statistică a răspunsurilor cetățenilor arată ca cele mai importante teme în cartier sunt spațiul verde, disponibilitatea parcărilor dar și spațiul publicat ocupat de parcare. Aceste teme sunt urmate de infrastructura pentru cicliști și pietoni, poluarea aerului, zgomotul, locurile de joaca și varietatea spațiilor comerciale și social-culturale.

Altele 42%


Care este locul sau strada ta preferata din cartierul Rogerius?


Altele 31%


Lipsa pistelor de biciclete 3%


Care este problema cu care te confrunți des în cartierul Rogerius?


Zgomotul 3%


Care este lucrul cel mai important pe care ți l-ai dori realizat sau schimbat în cartierul Rogerius?





Consultarea


publică

Răspunsurile întăresc concluziile analizei în ceea ce privește principalele probleme din Rogerius. în același timp dau o imagine mai clara asupra necesităților aparent contrare. De exemplu eliminarea parcărilor de pe trotuar și în același timp adăugarea de parcări în cartier. Alte exemple sunt alături.

Consultarea a adus în prim-plan și o tema mai puțin cuantificabila în analiza spațială, și anume siguranța în spațiul public, atât sociala cât și în trafic. Aceasta este în general o problemă de ordine publică și de aplicare a legilor, dar unde se poate proiectarea spațiului public poate fi un factor pozitiv. De exemplu prin vizibilitatea mai bună în intersecții.

Entuziasmul cetățenilor arătat în legătura cu proiectul de regenerare și consultarea publica a fost surprinzător. Acest elan poate fi folosit de către primărie pentru a populariza proiectul de regenerare și pentru a rezolva probleme la un nivel cat mai apropiat de locuitori. De exemplu prin a implica locuitorii în deciziile luate la nivel de cartier sau stradă.


"Sunt bătrân și abia mai umblu, nu am unde ieși și sta pe o bancă"


Mai multă * ^verdea^ I r zone pietonale...


...dar spațiul verde existent

este neîngrijit.


Locuri de joaca curate



Colectarea subterana a deșeurilor



Siguranța în 'zona școlii




"Reabilitarea blocurilor"


"Poluarea, zgomotul și traficul sunt primele probleme."


Eu ca pieton trebuie să mă (/) strecor pe ț [trotuare de îML mașini....


... dar în ' același timp este nevoie de । mai multe locuri de parcare.


Tramvaiul vine ! rar și stația nu !

© este un I

!! .

loc sigur ;

--și plăcut. ;