Hotărârea nr. 16/2011

pentru aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru proiectul “Înlocuirea sistemului clasic de încălzire aferent obiectivului de investiţii Colegiul Tehnic Mihai Viteazul cu un sistem de încălzire care utilizează apă geotermală” şi depunerea acestuia spre finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu prin „Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul Casa Verde)”.

ROMÂNIA

JUDEȚUL BIHOR

MUNICIPIUL ORADEA

CONSILIUL LOCAL

pentru aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru proiectul "Înlocuirea sistemului clasic de încălzire aferent obiectivului de investiții Colegiul Tehnic Mihai Viteazul cu un sistem de încălzire care utilizează apă geotermală” și depunerea acestuia spre finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu prin „Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul Casa Verde)”.

Ținând cont de Raportul de specialitate nr.5135/14.01.2011 prin care Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională din cadrul Primăriei municipiului Oradea propune aprobarea elaborării Studiului de Fezabilitate pentru proiectul "Înlocuirea sistemului clasic de încălzire aferent obiectivului de investiții Colegiul Tehnic Mihai Viteazul cu un sistem de încălzire care utilizează apă geotermală", și depunerea acestuia spre contractare către Administrația Fondului pentru Mediu în perioada 15.12.2010 - 20.01.2011

Văzând că există oportunitatea accesării de fonduri publice în cadrul Fondului pentru mediu;

Ținând cont de prevederile anexei nr.2 la HG nr. 28/2008 cu modificările și completările ulterioare privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții ;

Având în vedere dispozițiile O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare;

În considerarea proiectului de hotărâre și a avizului comisiei de specialitate a Consiliului Local,

În baza art.36 alin.2 lit.b și lit.d, alin.4 lit.a, d, alin.6 lit.a pct.14, art.45 alin.2 lit.a, din Legea nr.215/2001, privind administrația publică locală, republicată,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA h o t ă r ă ș t e:

Art.1. Se aprobă Studiul de Fezabilitate privind înlocuirea sistemului clasic de încălzire cu un sistem de încălzire care utilizează apă geotermală pentru obiectivul de investiții Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, conform anexei parte integrantă din prezenta hotărâre cu următorii indicatori tehnico-economici:

  • - Beneficiar: Colegiul Tehnic Mihai Viteazul

  • - Valoarea totală a proiectului: 1.937.428 RON inclusiv TVA din care C+M 1.405.669 RON

  • - Durata de realizare: 6 luni

  • - Finanțarea investiției:

Cheltuieli eligibile

  • - 10% din costurile eligibile în valoare de 192.463,90 RON reprezentând contribuția proprie a Colegiului Tehnic Mihai Viteazul asigurată din fondurile aprobate conform legii pentru unitățile de învățământ

  • - 90% din costurile eligibile în valoare de 1.732.175,10 RON reprezentând finanțarea de la Fondul de Mediu

Cheltuieli neeligibile 100% reprezentând contribuția beneficiarului, astfel:

  • - Taxe pentru emiterea de avize, acorduri și autorizații, comisioane, cote, taxe, costul creditului în sumă de 12.789,00 RON.

  • - Alte cheltuieli neeligibile.

Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională și Colegiul Tehnic Mihai Viteazul.

Art.3. Prezenta hotărâre se comunică cu:

  • -   Instituția Prefectului - Județul Bihor

  • -   Primarul municipiului Oradea

  • -   Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională

  • -   Direcția Economică

  • -   Administrația Imobiliară Oradea

  • -   Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, prin grija Administrația Imobiliară Oradea

    PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Huszar Istvan Eric


    Oradea, 14 ianuarie 2011

    Nr. 16


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETAR

Ionel Vila

Hotărârea fost adoptată cu unanimitate de voturi "pentru".

 

Beneficiar:

COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL

 

 

FOAIE DE CAPĂT

 

Proiect nr.:

35/2011

 

 

Faza:

S.F.

 

 

Denumire

 proiect:

INLOCUIREA SISTEMULUI CLASIC DE INCALZIRE AFERENT OBIECTIVULUI DE INVESTITII „ COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL” CU UN SISTEM DE INCALZIRE CARE UTILIZEAZA APA GEOTERMALA

 

 

Amplasament:

Str. Poienitei, nr.25 , Municipiul Oradea, jud. Bihor

 

 

 

Conţinut volum:

Piese scrise şi desenate

 

 

 

 

 

 

FIŞĂ DE RESPONSABILITĂŢI

 

 

ÎNSUŞIREA DOCUMENTAŢIEI :

 

Şef proiect : arh. Nicolae Cretu

 

……………………..

A.COLECTIV DE ELABORARE 

 

 

Arhitectură :

 

Proiectat : arh. Nicolae Cretu

...............................

Desenat : st.arh. Laurentiu Bunea

……………………..

 

Instalaţii interioare :

 

Proiectat : ing. Bogdan NEGREA

...............................

Desenat : ing. Bogdan NEGREA

...............................

 

Documentatie economica :

 

Intocmit : ing. Marius HAPA

...............................

 

 

 

 

 

 

 

BORDEROU PIESE SCRISE

 

 

1.FOAIE DE CAPĂT

 

2.FIŞĂ DE RESPONSABILITAŢI

 

3.BORDEROU PIESE SCRISE

 

4.BORDEROU PIESE DESENATE

 

5. STUDIU DE FEZABILITATE

 

6.DEVIZ GENERAL

 

7.EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ

 

8.CERTIFICAT DE URBANISM

 

 

 

 

 

                                                                                                                    Intocmit:

                                                                                                             arh. Cretu Nicolae

 

 

BORDEROU PIESE DESENATE

 

 

 

A.  ARHITECTURĂ :

 

PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ…………………………………………..

1/A

PLAN DE SITUAŢIE………………………………………..........................

2/A

RELEVEU PLAN PARTER CENTRALA TERMICA………………………

3/A

 

B. INSTALAŢII TERMICE

 

RETEA APA GEOTERMALA………………………………………………..

IT00

SCHEMA FUNCTIONARE MODUL GEOTERMAL                                

IT01

 

                                                                                                            Intocmit:

                                                                                                        arh. Cretu Nicolae

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INTRODUCERE

 

Oradea, municipiul reşedinţă de judeţ al Bihorului, este unul dintre importantele centre economice, sociale şi culturale din NV României, păstrându-şi aceste caracteristici de-a lungul istoriei.

Oraşul este amplasat între dealurile care despart şi unifică într-un armonios mod Câmpia Crişanei şi terminaţiile cu aspect deluros ale Munţilor Apuseni. Situat pe malurile râului Crişul Repede, râu care desparte oraşul în aproape două jumătăţi egale, el este poarta de legătură cu lumea central şi vest europeană. În funcţie de principalele puncte cardinale, oraşul se află în extremitatea nord-vestică a României, la intersecţia paralelei de 47°03` latitudine nordică cu meridianul de 21°55`longitudine estică. 

Aflat la aproximativ 10 km de Borş, cel mai mare punct de frontiera la graniţa de vest, municipiul Oradea se află pe locul al zecelea ca mărime între oraşele României. Mai exact, el se întinde pe o suprafaţă de 11.556 ha.Oraşul se află la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de deschidere a văii Crişului Repede spre arealul câmpiei joase, într-o zonă de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi extinsă Câmpie Banato-Crişană. De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referinţă pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural şi comercial.

Totodată este şi cel mai important oraş din regiunea istorică Crişana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.614 de locuitori. Zona metropolitană, care include şi 11 comune învecinate, avea în anul 2002 populaţia de 249.746 locuitori, dintre care 68.2% români, 28.7% maghiari .

Staţiunile balneare Băile Felix şi Băile 1 Mai se află la o distanţă de 8 km, respectiv 4 km de oraş. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internaţional pentru efectele sale terapeutice, în această zonă se găseşte o formaţiune carstică spectaculoasă, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zonă "Craterul de la Betfia", precum şi pârâul termal Peţa, cu o vegetaţie tropicală unică în Europa.

 

CAPITOLUL A : PARTII SCRISE

 

(1).DATE GENERALE:

 

1.Denumirea obiectivului de investiţii:

INLOCUIREA SISTEMULUI CLASIC DE INCALZIRE AFERENT OBIECTIVULUI DE INVESTITII „ COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL” CU UN SISTEM DE INCALZIRE CARE UTILIZEAZA APA GEOTERMALA

2. Amplasamentul:

Judeţul Bihor, municipiul Oradea, str. Poienitei nr. 25;

3. Titularul investiţiei: COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL ;

4. Beneficiarul investitiei:  COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL ;

5. Elaboratorul studiului: SC. ARHI PLAN S.R.L., ORADEA.

 

(2).INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL :

 

1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului:

 

1.1.       Istoria Municipiului Oradea

Prima atestare documentară a urbei a fost consemnată în anul 1113 într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor. Contextul în care este menţionat întâia oară toponimul Oradea (Varadinum) a fost pricinuit de incursiunile repetate şi distrugătoare ale prinţului morav Svatopluk, în calitatea sa de aliat al împăratului german Henric al IV-lea, asupra unui număr însemnat din aşezările de pe Valea Vahului şi a Nitrei (din Slovacia de azi).  Descoperirile arheologice atestând că în zona Salca din oraş şi zona Băilor Felix erau stabiliţi romani şi daci. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de convieţuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenţei etnice de astăzi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ucrainieni şi turci.

Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea şi astăzi, este menţionată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparaţii grabnice pentru a face faţă unui iminent atac tătaro-mongol.Construirea cetăţii este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095), în onoarea căruia la 27 iunie 1191, Papa Celestinus al III-lea emite un act prin care are loc sanctificarea regelui. Conform Cronicii Pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Vărad", adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor şi patron spiritual a fost regele Ladislau I.

Invazia mongolă din 1241 a fost descrisă în "Carmen miserabile" de Rogerius, călugăr italian din Spalato, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.

În 1514 are loc în Transilvania răscoala condusă de nobilul covăsnean Gheorghe Doja (Dózsa György), care a cuprins şi Bihorul. În 1541 s-a constituit paşalâcul de la Buda, care cuprindea Ungaria Centrală. Transilvania a devenit principat autonom în cadrul căruia era înglobat şi Bihorul. În 1660 turcii ocupă Oradea şi întreg ţinutul pe care-l vor stăpâni până în anul 1692.

Centrul Oradiei

În anul 1703 izbucneşte o mişcare anti-habsburgică condusă de Francisc Rákóczi al II-lea. Târgurile din jurul cetăţii au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificaţiei şi răsculaţii lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul mişcării rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de Împăratul Carol al VI-lea. Viaţa economică orădeană a fost caracterizată de înflorirea ramurilor neagricole: meşteşugurile şi comerţul, negustorii constituind cea mai activă categorie socială din oraş.

La 19 iunie 1836, un puternic incendiu, care a durat trei zile, a avut urmări catastrofale pentru locuitorii Oradiei. El a izbucnit în centrul oraşului şi a cuprins clădirea Primăriei, Fabrica de mătase, fabrica de bere, hotelul "Vulturul Negru", Depozitul de sare, Fabrica de cărămidă şi câteva biserici, inclusiv Biserica cu Lună, catedrala episcopală ortodoxă din acea vreme. Acestea au fost distruse parţial sau în totalitate. Pe lângă acestea, focul a mistuit şi 414 case cu clădirile anexe, întinzându-se până la zidurile Cetăţii, cuprinzând şi cartierul Velenţa.

Anul revoluţionar 1848-1849 şi-a făcut simţită prezenţa şi la Oradea. La 21 mai 1848, la Pesta, s-au întrunit sub preşedinţia lui Emanuil Gojdu, circa 40 de deputaţi români din Crişana şi Banat, printre reprezentanţii orădeni numărându-se Nicolae Jiga, Ioan Dragoş, Gheorghe Fonai şi Ioan Gozman. Chiar dacă revoluţia a fost înfrântă, tradiţia revoluţionară a anilor 1848-1849 a marcat decisiv conştiinţa publică orădeană, efectele ei pe termen lung simţindu-se, mai ales după 1867, când participanţii la revoluţie care au scăpat cu viaţă au putut să se manifeste în viaţa politică locală. A urmat o înăsprire a ocupaţiei austriece, caracteristică întregului Imperiu. În războiul pentru cucerirea independenţei (1877-1878) participă şi românii din Bihor în lupta împotriva turcilor.

Stradă în centrul Oradiei

În perioada dintre cele două războaie mondiale, Oradea s-a menţinut ca un puternic centru industrial şi comercial. La fel ca şi în cazul altor oraşe mari din Vestul Transilvaniei, eforturile s-au îndreptat spre transformarea Oradiei întru-un puternic centru cultural românesc. În contextul celui de-al doilea război mondial în vara anului 1940 acţiunile militare şi revizioniste ale Ungariei horthyste, sprijinită de statele fasciste - Germania nazistă şi Italia - au fost completate de activităţi de tip terorist pe teritoriul românesc, activităţi menite a pregăti o eventuală intervenţie armată. În perioada desfăşurării tratativelor dintre guvernul român şi cel maghiar, pe teritoriul României au fost organizate numeroase grupuri teroriste. Centrul lor coordonator se afla la Oradea, dar întrucât organele româneşti de resort au procedat, la mijlocul lunii august, la arestarea principalilor organizatori şi participanţi, misiunea lor n-a putut fi dusă la îndeplinire. În anul 1944 populaţia evreiască a fost supusă unor legiuiri rasiste înjositoare. În cursul lunii mai, a avut loc operaţiunea întreprinsă de Gestapo, de deportare a populaţiei evreieşti în lagărele de exterminare hitleriste. Circa 90% din evreii din Oradea au pierit în aceste lagăre, în special în cele de la Auschwitz şi Dachau. La 12 octombrie 1944 a avut loc atacul decisiv asupra Oradiei; trupele ungare şi germane s-au retras din oraş, lăsând în urmă doar grupuri mici, cu misiunea de a distruge clădirile mai importante. Eliberarea oraşului s-a făcut de către trupele sovietice şi române. O dată cu reinstaurarea administraţiei civile româneşti, la 9 martie 1945, conducerea administrativă şi politică a Oradiei a fost preluată de elemente comuniste locale, a căror ascensiune la putere a fost facilitată de administraţia militară sovietică. Regimul comunist a determinat schimbări esenţiale în ansamblul vieţii publice orădene, pervertind şi încetinind funcţiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poartă amprenta specifică fiecăreia dintre etapele evoluţiei acestui regim la scară naţională. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii politice de către forţele comuniste.

Cartier în stil stalinist în Oradea anilor '80

Modelul stalinist a dominat întreaga viaţă politică, social-economică şi culturală între anii 1948-1965. Regimul Ceauşescu (1965-1989), practicând o oarecare destindere şi liberalizare în primii ani, a readus în prim-plan modelul stalinist şi mai mult chiar, a instaurat socialismul dinastic. Paralel cu lupta pentru cucerirea puterii politice, autorităţile comuniste au declanşat acţiunea de reprimare a tuturor elementelor necolaboraţioniste, a unui număr impresionant de persoane prezente în campania de rezistenţă împotriva comunismului şi a luptei pentru victoria partidelor democratice. La momentul oportun aceştia trebuiau înlăturati de pe scena vieţii politice. În cursul anilor '50, arestările si condamnările politice au atins culmi nebănuite. Deosebit de violentă a fost represiunea asupra diferitelor biserici şi culte, episcopii şi preoţii constituind una dintre cele mai numeroase categorii de deţinuti politici

În ciuda vicisitudinilor de ordin politic şi ideologic, viaţa economică a Oradiei a cunoscut, în anii dictaturii comuniste, o incontestabilă dezvoltare. Începând din 1949-1950, după naţionalizare, întreprinderile şi-au desfăşurat activitatea în conformitate cu planurile cincinale, caracteristice vremii. Accentul dezvoltării industriale a fost pus pe ramurile constructoare de maşini, energetică, siderurgică şi chimică, dar industria uşoară şi alimentară a fost, de asemenea, reprezentativă. Urmare a acestor evoluţii economice, populaţia Oradiei a crescut semnificativ, sporului natural adăugându-i-se şi o importantă componentă de mişcare a populaţiei către zonele mai dezvoltate. S-au înregistrat progrese şi în domeniul serviciilor publice, transport, sănătate. De asemenea, turismul a constituit o preocupare pentru autorităţile vremii, în acest sens Băile Felix şi Băile 1 Mai, ale căror resurse de apă termală cu efecte curative aveau o reputaţie constituită încă din Antichitate, dar mai ales din secolul XVI, au fost aduse la standardele vremii.

Începând cu anii '70, efectele negative ale politicii de industrializare forţată s-au făcut simţite şi în Oradea, ca şi la nivelul întregii ţări. Concentrarea aproape a întregii producţii industriale şi agricole pentru export, în vederea obţinerii resurselor financiare necesare pentru a plăti toată datoria externă a României, a adus populaţia în situaţia de a se confrunta cu numeroase lipsuri ţi greutăţi. Nivelul de trai al orădenilor, a fost, însă, relativ suportabil comparativ cu situaţia locuitorilor din alte centre urbane româneşti, având în vedere poziţia privilegiată, de oraş de frontieră. Evenimentele revoluţionare din decembrie 1989 au determinat mutaţii profunde în structurile politice, sociale şi economice româneşti, fiind percepute imediat şi în Oradea. De remarcat, pentru perioada post-decembristă, la nivelul Oradiei, este întoarcerea acesteia la vechea sa traditie universitară. Începând cu 2 mai 1990, prin hotărâre de guvern, ia fiinţă Universitatea Tehnică din Oradea, care devine, un an mai târziu Universitatea din Oradea. În anii care au urmat, instituţia a cunoscut o continuă dezvoltare, fiind actualmente unul dintre cele mai însemnate centre universitare din zona de vest a ţării.

 

1.2.       Caracterizare generală a teritoriului administrative

Oraşul este amplasat între dealurile care despart şi unifică într-un armonios mod Câmpia Crişanei şi terminaţiile cu aspect deluros ale Munţilor Apuseni. Situat pe malurile râului Crişul Repede, râu care desparte oraşul în aproape două jumătăţi egale, el este poarta de legătură cu lumea central şi vest europeană. În funcţie de principalele puncte cardinale, oraşul se află în extremitatea nord-vestică a României, la intersecţia paralelei de 47°03` latitudine nordică cu meridianul de 21°55`longitudine estică. 

Aflat la aproximativ 10 km de Borş, cel mai mare punct de frontiera la graniţa de vest, municipiul Oradea se află pe locul al zecelea ca mărime între oraşele României. Mai exact, el se întinde pe o suprafaţă de 11.556 ha.Oraşul se află la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de deschidere a văii Crişului Repede spre arealul câmpiei joase, într-o zonă de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi extinsă Câmpie Banato-Crişană.

Zona metropolitană Oradea include municipiul Oradea şi 11 comune suburbane: Biharia, Borş, Cetariu, Cheresig, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei şi Toboliu. Suprafaţa totală este de 72.226 ha. Populaţia totală a zonei metropolitane era în 2002 de 249.746 locuitori, din care 68.2% români, 28.7% maghiari, 2% ţigani, 1.1% alte etnii.

Asociaţia urmăreşte prin aplicarea strategiei de dezvoltare durabilă, ca teritoriul zonei metropolitane Oradea să devină în perspectivă un spaţiu urbanistic comun integrat. Zona metropolitană Oradea este membră în reţeaua europeană a regiunilor şi zonelor metropolitane.

 

1.3.       Caracterizare geografică-geologie,hidrologie,resurse natural

a.            Geologia şi tectonica

În Oradea există formaţiuni sedimentare ale cuverturii posttectonice de vîrste

cuaternar (holocen, pleistocen), neogen ( pliocen, miocen), cretacic superior(senonian) şi formaţiuni

ale fundamentului de vîrste cretacic inferior, jurasic şi triasic.

În urma analizării probelor prelevate din forajele executate anterior în zonă s-au stabilit următoarele adîncimi ale limitelor geologice:

Cuaternar-Pliocen 30m.

Pliocen - Miocen 420m

Miocen-Cretacic sup 480m.

Cretacic sup-Cretacic inf 930m.

Cretacic inf - Jurasic 1650m.

Jurasic – Triasic 2060m.

CUATERNAR alcătuit din depozite de terasă holocene (pietrişuri, nisipuri) şi depozite Pleistocene (nisipuri, argile, marne), intervalul de adîncime 0 – 50m.

Pliocen superior( pannonian sup) predominant psamitic, format din nisipuri şi gresii cu intercalaţii de marne şi argile, cu grosimi cuprinse între 170-350m.

Pliocen inferior( pannonian inf) predominant pelitic, format din marne şi argile cu intercalaţii de nisipuri şi gresii, cu grosimi cuprinse între 400-650m.

- Miocen reprezentat prin Sarmaţian şi Tortonian , formate din complexe grezos-tufacee şi marnos-nisipoase, marnocalcare, cu grosimi cuprinse între 180-700m.

- CRETACIC SUPERIOR reprezentat prin Senonian, alcătuit din marnocalcare cu intercalaţii grezoase, cu grosimi cuprinse între 40-200m.

- CRETACIC INFERIOR alcătuit din calcare cenuşii şi albe, marnocalcare grezoase, argilite negre, cu grosimi cuprinse între 600-800m.

- JURASICUL alcătuit din argilite negre silicioase, calcare cenuşii (dogger) şi la partea inferioară (liasic) din argilite grezoase roşii-vioalacee şi gresii cuarţitice cenuşii cu grosimi cuprinse între 200-400m.

- TRIASICUL alcătuit din calcare albe şi cenuşii, calcare dolomitice cenuşii, argilite negre, gresii cuarţitice violacee, cu grosimi cuprinse între 700-1000m.

b) Caracteristicile rocii colectoare

Roca colectoare este constituită din calcar dolomitic fisurat, cu o grosime de cca 700m. În acoperiş şi în culcuş sunt dezvoltate formaţiuni impermeabile constituite din argilite jurasice, respectiv din gresii cuarţitice werfeniene, astfel încît acviferul este menţinut sub presiune pe toată suprafaţa.

Caracteristicile colectorului tiasic sînt următoarele :

- colectorul are dublă porozitate (fracturală şi matricială), cu o porozitate a fracturilor de 10% şi o porozitate a matricei de 2%;

- densitatea rocii colectoare: fr= 2,730 Kg/m3 ;

- capacitate calorică: cr = 1030 J/KgK;

Bloc tectonic este conturat la nivelul fundamentului de sisteme de falii periferice, confirmate de profilele seismice şi de lucrările de foraj. Imaginea tectonică la nivelul triasicului se prezintă astfel :

- spre nord limita este constituită de prelungirea spre vest a sistemului de falii Vadul Crişului-Subpiatră. La nord de această falie, spre platforma Biharia-Sălard, triasicul este ridicat cu 200-500m.

- spre vest blocul este net delimitat de falia Sântandrei, spre grabănul Giriş, cu o săritură de 200-300m.

- spre sud limita blocului este constituită de falia Nojorid, cu o săritură de 250m.

- spre est blocul este delimitat de sistemul de falii Velenţa, cu sărituri de 300-400m.

În cadrul blocului apare şi o compartimentare secundară, generată de un sistem de falii orientate nord-est – sud-vest. Toate aceste sisteme de falii constituie căi principale de circulaţie a apei.

 

 

c)Hidrogeologia perimetrului

Tipul de acvifer este acvifer sub presiune cu nivele piezometrice pozitive, în parte datorate fenomenelor de gaz-lift şi termolift.

Calculul parametrilor hidrogeologici s-a făcut prin prelucrarea datelor din testele de

eficacitate şi performaţă din forajele executate anterior în zonă.

Valorile medii ale parametrilor – transmisivitate T = 58,0 m3/m/zi şi conductivitate hidraulică K = 0,5 m/zi -indică un potenţial acvifer relativ ridicat al acviferului triasic în zona estică a municipiului Oradea.

Temperatura de fund măsurată la adîncimea de 2800m este de 850 C iar temperatura la capul de exploatare este de 700 C.

Din punct de vedere chimic apa este sulfato-bicarbonato-calco-magneziană cu un conţinut relativ ridicat de gaze.

Modelul hidrogeologic al sistemului hidrogeotermal convectiv din zona Munţii Pădurea Craiului, Bazinul Borod, Oradea, Borş ia în considerare existenţa unei alimentări naturale a acviferului – în cadrul circuitului hidrologic activ – prin infiltrarea apelor meteorice în arealul părţii nordice a m-ţilor Păd Craiului, unde carbonatitale mezozoice aflorează pe suprafeţe de sute de Km2 .

Încălzirea apelor la temperaturile ridicate din colectorul triasic se datorează contactului cu rocile fierbinţi ale părţii estice a Depresiunii Pannonice, care are un regim termic pronunţat, indus prin convecţie mărită la baza litosferei.

Continuitatea hidraulică este asigurată de existenţa căilor preferenţiale de curgere (falii cu extensie regională şi feţe de strat, lărgite prin dizolvare şi susţinute prin breciile existente în planul lor) şi a căilor secundare (fisuraţii mecanice sau chimice existente în masivele de roci calcaroase şi dolomitizate de vîrstă mezozoică).

În zona Oradea, evidenţele hidrodinamice, termice, chimice şi izotopice, atestă existenţa unor celule convective (care includ tot masivul de roci triasice şi –în zonele faliate-foarte probabil şi pe cele jurasice şi cretacice), precum şi a circulaţiei fluidelor preponderent prin estul şi nordul perimetrului (de-a lungul sistemelor de falii Velenţa şi Tilecuş), dar şi circulaţia mai lentă, pe căi ecundare, prin întregul colector, fapt ce a permis înlocuirea apei iniţiale.

d. Clima

Clima este determinata de vanturile din vest fiind o clima temperata – continentala, cu o temperatura medie anuala de +10.40 C. Pentru luna iulie media nedepasind +210 C, in timp ce in ianuarie se inregistreaza o medie de -1.40 C. Precipitatiile inregistreaza o medie anuala de 585.4 mm. Temperatura maxima absoluta inregistrata fiind de +39.40 C (august 1952), iar minima absoluta de -30.40 C (decembrie 1961)

Conform masuratorilor inregistrate in Statia Meteo Oradea din cadrul Centrului Meteorologic Regional Transilvania temperaturile extreme inregistrate in loc. Oradea in decursul anului 2007 au fost + 40.40 C (20 iulie) si -9.50 C (28 ianuarie).

Precipitatiile sunt strans legate de umiditatea aerului si a nebulozitatii. Astfel in sectorul de campie in care este localizata loc. Oradea precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse intre 500 – 700 mm, in arealul de dealuri 700 – 1000 mm.

Intervalul cel mai ploios est august – octombrie 82.4 mm, iar cel mai uscat martie – aprilie 13 – 3.2 mm.

Regimul vantului este determinat de caracterul, succesiunea si frecventa sistemelor barice. La nivelul judetului frecventa cea mai ridicata o reprezinta vanturile din sector sudic.

Conditiile climatice ale orasului Oradea sunt:

Conform „Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor” indicativ CR-1-1-3-2005”, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol pentru un interval mediu de recurenta de 50 ani si este s(0,k) = 1.5KN/mp

Conform „Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului.” Indicativ NP – 082 – 04 valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vantului la 10 m, mediata pe 10 min, cu interval mediu de recurenta de 50 ani este qr = 0.5 Kpa cu o probabilitate de depasire anuala de 2%.

Flora municipiului nu diferă de cea a judeţului. În numeroase zone ale oraşului cresc arbori de magnolii, iar în apropiere de Oradea există o pădure relativ întinsă de foioase. Râul Crişul Repede a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetaţia este tipică acestui relief.

Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate, existând totuşi grupuri de rozătoare şi mamifere mici, precum şi căprioare, în pădurea Felix de lângă oraş. Dar sunt şi unele reptile cum ar fi şopârla şi şarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crişului Repede. Dintre mamifere putem aminti şi vidra.În Crişul Repede trăiesc deasemenea mai multe specii de peşti , cum ar fi : Avat , Biban , Caras , Crap , Lin , Păstrăv , Roşioară , Somn , Şalău , Ştiucă , Clean ş.a.

 

1.4.       Resurse de apă

Prin municipiul Oradea trec râul Crişul Repede, pârâul termal Peţa, precum şi pârâurile Paris, Sălbatic, Adona, Crişul Mic, toţi afluenţi ai Crişului Repede. Acesta străbate oraşul chiar prin centru, creând o luncă în centrul istoric. În anii 1980, în dreptul satului Tileagd s-a construit primul hidrobaraj pe Crişul Repede.

 

1.5.       Turism, agroturism

Amplasarea geografică face ca Oradea să fie un punct nodal foarte important în turismul regional şi internaţional. Astfel, municipiul se găseşte la numai 12 km de Băile Felix, cea mai mare staţiune balneo-climaterică permanentă din România. În acelaşi timp, pe teritoriul judeţului Bihor se afla şi multe alte obiective turistice atractive: staţiunea Stâna de Vale, formaţiunile carstice din Munţii Apuseni, spectaculoasele văi ale râurilor ce străbat judeţul, obiceiurile şi tradiţiile de pe întreg cuprinsul său, multitudinea de supravieţuiri arhitecturale ţărăneşti, dar şi alte atracţii de factură naturală şi antropică. Potenţialul turistic al Oradiei este dat nu numai de poziţia sa generală, ci şi de istoricul şi arhitectura sa, precum si de amplasamentul monumentelor sale în planul oraşului. Impresia pe care o lasă celor care o străbat, simpli turişti sau iubitori de arhitectură veche, este aceea de spectaculoasă rezervaţie de arhitectură, de loc unde frumosul, vechi şi mai nou, se îmbină într-un tot unitar, armonios, complex.

Pentru a clădiri un avantaj competitiv în concurenţa sa cu alte entităţi, administraţia publică locală şi industria de turism locală trebuie să lucreze împreună pentru a alege şi a se concentra pe acele priorităţi cu potenţial ridicat de întărire a economiei locale. Pe acele linii directoare prioritare aflate în plină ascensiune şi dezvoltare, dar lipsite momentan de o susţinere coerentă  şi aplecată, de un aport financiar substanţial. Propunerea de proiect intenţionează să stabilească, împreună cu actorii cheie implicaţi în industria turistică locală şi prin extensie regională, direcţii strategice ce vor poziţiona turismul în Oradea astfel încât să genereze valoare adăugată, un plus valoric inerent unei revitalizări economice, sociale şi cultural- artistice (revitalizări urbane, regenerări urbane), prin construirea unui avantaj competitiv pe pieţe ţintă.

 

1.6.        Căi de comunicaţie

Oradea dispune de Aeroportul Internaţional Oradea, ce deserveşte companii aeriene interne şi externe, fiind principala poartă de intrare în ţară din zona nord-vestică. În prezent de pe Aeroportul Internaţional Oradea compania Tarom efectuează zboruri interne zilnic, iar companiile Carpatair şi Club Air efectuează curse regulate spre diferite destinaţii din Germania, Italia, Franţa, Grecia (Milano, Torino, Munchen, Dusseldorf, Paris, Atena, etc.).

Oradea reprezintă cel mai important nod feroviar din nord-vestul ţării. Este tranzitat de Magistrala Principală 300 Bucureşti-Oradea.

Încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea, Oradea a avut alte două gări în afară de cea centrală, anume Gara Velenţa, care a servit tot mai mult ca triaj pentru traficul de marfă, şi Gara Ioşia.

Astăzi municipiul dispune de 4 gări:

·         Oradea - Gara Centrală (trafic intern şi internaţional de călători)

·         Oradea Est - Velenţa (staţie de triaj şi transport călători-navetişti)

·         Oradea Vest - Ioşia (staţie de triaj şi transport călători-navetişti)

·         Episcopia Bihor - (punct de trecere a frontierei şi transport călători-navetişti)

Datorită situării oraşului langă graniţa de vest a României, şi având legături rutiere cu Ungaria prin vama Borş, Oradea dispune de mai multe proiecte de infrastructură. În 2012 este preconizat ca tronsonul Cluj-Napoca – Oradea al autostrăzii Transilvania să fie terminat. Astfel cu continuarea acesteia în Ungaria, respectiv autostrada M3, va exista o legătură rutieră pană la Viena. De asemenea există planuri ca autostrada M4 să fie prelungită de la Budapesta până la Oradea. În acelaşi timp este în plan construirea Coridorului 4 Pan-European care va trece pe la Seghedin, Arad, Timişoara, Lugoj, Deva şi Sibiu. Sunt în faza de proiect două drumuri expres care să facă legătura cu Satu Mare, Baia Mare şi Arad. Centura de ocolire a municipiului este şi ea reabilitată şi lăţită la 4 benzi.

Drumurile naţionale si europene care trec prin Oradea sunt: DN1, DN76, DN79, E60, E79, şi E671

1.7.       Economia locală

Oradea a fost dintotdeauna una din cele mai prospere oraşe ale României şi unul dintre cele mai semnificative centre economice, în mare parte datorită proximităţii faţă de frontiera cu Ungaria, devenind astfel o poartă înspre Occident. PIB-ul per cap de locuitor este cu aproximativ 150% din media din România. După 1989, datorită numărului mare de consumatori, Oradea a cunoscut o revigorare economică, nu atât în sectorul industrial cât în cel de servicii.

Rata şomajului din Oradea este de 6.0 %, ceva mai mică decât media pe ţară, dar mult mai mare decât media pe judeţul Bihor, de aprox 2%. Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea domeniilor şi realizează 63% din producţia industrială a judeţului: construcţii de maşini, prelucrarea lemnului şi mobilier, pielărie, blănărie şi încălţăminte, confecţii, tricotaje şi lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcţii, confecţii metalice şi plastice, piese de schimb, electronică, etc.

Municipiul Oradea dispune de o reţea de instituţii şi servicii de interes public general: transport, proiectare, construcţii, instalaţii, turism, activitate hotelieră, import-export. Toate activităţile economice sunt sprijinite de asistenţa indispensabilă a peste 26 de bănci cu filiale în oraş şi judeţ.

Piaţa imobiliară orădeană a cunoscut în ultimii ani o creştere accelerată ajungând la cote relativ identice cu pieţele imobiliare din Bucureşti, Braşov şi Timişoara. Trendul ascendent s-a accelerat odată cu invitaţia primită de România de a adera la structurile euro-atlantice

1.8.       Tipurile de turism care pot fi dezvoltate cu preponderenţă în Judeţul Bihor:

Ø    Turismul montan

Având în vedere că majoritatea teritoriului Judeţului este acoperită de zona montană, care cuprinde unităţi importante şi atractive ale Munţilor Apuseni – Munţii Bihor-Vlădeasa, Pădurea Craiului, Codru-Moma, Şes - Plopiş - considerăm că această formă de turism (care poate include şi forme specifice) trebuie să fie o componentă a dezvoltării turismului în judeţ. Ea poate fi combinată cu turismul de aventură, speoturism (acestea două în special pentru tineri sau pentru persoane instruite), ecoturism, turism cultural. Resursele existente în zona montană sunt naturale, istorice (arheologice) şi culturale, iar combinaţia dintre ele poate fi extrem de valoroasă în programele turistice.

Ø    Turismul de aventura şi speoturismul

Această formă de turism se leagă de practicarea unor sporturi extreme şi atrage tot mai mulţi adepţi, în special tineri. În judeţul Bihor se practică mai ales:rafting,caiacul, escaladari, speoturism, parapantă şi mountainbiking. În general, infrastuctura pentru aceste sporturi, amenajările şi ofertanţii de servicii sunt insuficient dezvoltate faţă de potenţialul Judeţului.

Speoturismul se practică în special în zona Padiş-Cetăţile Ponorului, Defileul Crişului Repede, Cheile Albioarei şi Valea Videi (Munţii Pădurea Craiului) şi în valea Iadei. Cele mai multe trasee de escaladă, de diferite grade de dificultate, sunt concentrate în sectorul Vad - Şuncuiuş, din care circa 100 au fost reamenajate. Trasee de vară şi de iarnă se găsesc şi în zona Aleului - Bohodei.

Zborul cu parapantă se practică ocazional în zona Roşia, Padiş, Hidişelul de Sus, Stana de Vale. Mountainbiking se poate practica în zona Stana de Vale, munţii Pădurea Craiului, zona Padiş.

Ø    Cicloturismul

Datorită reliefului şi a numeroaselor drumuri forestiere, a drumurilor de care şi a reţelei de poteci marcate, cicloturismul are toate condiţiile necesare pentru a putea fi practicat cu succes pe teritoriul Judeţului. Ţinând cont şi de faptul ca este un mijloc de locomoţie relativ ieftin şi ecologic, uşor de utilizat de o largă categorie de turişti, cicloturismul va putea fi la fel de popular ca drumeţiile. Pentru aceasta, vor fi necesare trasee prestabilite pentru cicloturism şi centre de închiriere pentru biciclete în judeţ.

Ø    Pescuitul

Deşi potenţialul turistic oferit de pescuit este important, lipsa organizării, publicităţii şi promovării, face ca amenajările existente să fie puţin puse în valoare. Amenajările de agrement adiacente acestor locuri oferă servicii insuficiente şi de slabă calitate. Pescuitul sportiv în judeţul Bihor se practică în perioada 1 mai – 14 septembrie a fiecărui an.

Specii de peşti care pot fi pescuiţi: crap, clean, mreana, dar şi: păstrăv indigen, lipan şi lostriţă.

Ø    Ecoturismul

Ecoturismul este una din formele de turism care ia în considerare şi aplică protejarea mediului şi respectul faţă de comunităţile umane şi modul lor de viaţă tradiţional, fiind un exemplu de cele mai multe ori pozitiv al turismului responsabil.

Datorită prezenţei în judeţ a unei suprafeţe mari din Parcul Natural al Munţilor Apuseni, a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atracţiile majore ale mediului natural din Bihor. Distribuţia ariilor naturale protejate pe întreg teritoriul Judeţului, în zone uneori locuite de comunităţi străvechi care încă şi-au păstrat specificul cultural, face posibilă dezvoltarea ecoturismului în Bihor.

Ø    Turismul balnear şi de sănătate

Prin bogăţia resurselor subsolului, Judeţul Bihor are un potenţial foarte ridicat pentru turismul balnear şi curativ. Bihorul dispune deja de staţiuni balneoclimaterice importante, care atrag foarte mulţi turişti romani şi străini: Băile Felix, Băile 1 Mai, urmând a se individualiza şi alte zone unde se va dezvolta acest tip de turism – Marghita, Beiuş, Tinca.

Ø    Turismul cultural

Varietatea moştenirii istorice şi culturale a Judeţului face posibilă dezvoltarea unor programe de turism cultural cel puţin la fel de variate: vizite ale unor monumente istorice, ale zonelor etnografice, ale vestigiilor arheologice, bisericilor de lemn şi nu numai. La potenţialul existent în Bihor, este doar o problemă de fantezie şi mobilizare să se dezvolte acest tip de turism.

Ø    Agroturismul

Redescoperirea modului de viaţă tradiţional, posibilitatea de a petrece timp în regiuni marcate de tradiţiile rurale ale unor ţări reprezintă principala motivaţie a călătorilor care optează pentru aceste tipuri de turism. Judeţul Bihor are un bogat patrimoniu în acest sens, care însă mai poate fi dezvoltat prin intervenţii strategice foarte simple. În Bihor vom găsi gospodării tradiţionale ţărăneşti ce oferă găzduire, transport cu mijloace tipice zonei, produse culinare care ar putea deveni mărci locale de succes şi, în general, o ambianta minunata.

Ø    Turismul de afaceri

Avantajul Judeţului în domeniul turismului de afaceri este faptul că Oradea este un oraş de graniţă, des folosit ca punct de plecare în numeroase călătorii de afaceri. Mai mult, dezvoltarea sectorului de afaceri al Judeţului poate şi trebuie să favorizeze acest tip de turism

 

Ø    Turismul urban

Fiind în strânsa legătură cu existenţa oraşelor, a zonelor urbanizate, acest tip de turism poate fi deci dezvoltat mai ales în acele oraşe care oferă deja minimul condiţiilor pentru turism (posibilităţi de cazare şi masa bune, alternative de petrecere a timpului). Deşi potenţialul există, în prezent nu putem spune că turismul urban poate fi dezvoltat imediat în Bihor (cu excepţia oraşului Oradea), însă poate fi un obiectiv pentru viitor. Cu toate că mediul rural şi specificul său deosebit domină oarecum turismul bihorean, există şi o istorie pozitivă a urbanizării care poate fi valorificată în viitor prin turism.

 

1.9.       Impactul  sectorului  energetic  asupra  mediului

Producţia de energie, în special prin utilizarea materiilor energetice fosile   (cărbune, petrol, gaze naturale, lemn), este în prezent mare producătoare  de poluare.

Studiile efectuate arată că tehnicile de producere a energiei au impact asupra  mediului afectând  aerul, apa, solul, fauna, flora şi colectivităţile umane în mod diferenţiat.

Deoarece combustibili fosili rămân  dominanţi, problema gazelor de seră (CO2) va rămâne actuală şi tot mai îngrijorătoare. În mun.Oradea sursele principale de energie sunt: gaz-metan şi solide (cărbun, lemn) .

1.10.       Tipuri de zăcăminte geotermale, clasificare:

Clasificarea zăcămintelor geotermale

O clasificare a zăcămintelor geotermale propusă de Consiliul Mondial al Energiei este prezentatămai jos :

A. Resurse cu temperatură inaltă (>225°C):

a) zăcăminte predominant lichide (inclusiv regiuni bifazice în zăcământ);

b) zăcăminte predominant vapori (abur supraâncălzit);

c) “saramuri”cu concentraţie mare de solide dizolvate(>100g/kg);

d) zăcăminte vulcanice (temperaturi foarte mari şi concentraţii foarte mari de gaze vulcanice);

B. Resurse cu temperatură medie (125-225 C):

a) zăcăminte predominant lichide (posibil bifazice în partea superioară);

b) efluente din zăcăminte cu temperatură înaltă;

c) fluid rezidual de la utilizarea fluidului de tip A;

C. Resurse cu temperatura joasa (<125°C):

a) zăcăminte în întregime lichide;

b) efluente din zăcăminte cu temperatură medie;

c) fluid rezidual de la utilizarea fluidului de tip B;

D. Resurse din roci uscate fierbinţi:

Acestea sunt roci aflate la adâncimi accesibile prin foraj, dar conţinând apă în cantităţi infinitezimale sau chiar de loc. Apa este introdusă şi extrasă, dupa ce se încălzeşte, prin sonde deinjecţie şi producţie.

În general este necesară creearea artificială a fisurilor pentru circulaţia apeiprin roca fierbinte (permeabilitate artificială), prin explozii subterane. Temperatura rocii trebuiesa fie suficient de mare pentru a încălzi apa până la o temperatură utilizabilă. În prezent utilizarea acestei resurse nu este rentabilă din punct de vedere economic.

E. Resurse geopresurizate:

Aceste resurse se găsesc în bazine sedimentare adânci unde, datorită unei sedimentări rapide şi a dezvoltării faliilor ristice, au fost închise în sonde de ţiţei foarte adânci. Aceste resurse nu au fost cercetate şi evaluate corespunzător, fiind foarte puţin atractive din punct de vedere economic.

Resursele geotermale utilizate în prezent sunt cele de tipul A, B şi C în care o cantitate suficient de mare de fluid e conţinută în roci poros - permeabile, de unde poate fi extrasă cu ajutorul sondelor de producţie. Astfel de zăcăminte se numesc zăcăminte hidro-geotermale şi se pot clasifica în două grupe:

a.)          Zăcăminte de entalpie scăzută cu t<150°C la 1000 m adâncime , sunt localizate în general în bazine sedimentare din zone cu grosimi relativ mici ale scoarţei terestre. Aceste zăcăminte au un potenţial energetic ridicat dar cu temperaturi în general mici datorită cantităţilor foarte mari de apa geotermală conţinută de rocile sedimentare cu porozitate mare

b.)          b.) Zăcăminte geotermale de entalpie ridicată cu t>150° C la 1000 m adâncime, sunt localizate înregiuni vulcanice active situate în regiunile de contact dintre plăcile tectonice

Zăcăminte de entalpie scăzută în bazin sedimentar

Zăcăminte geotermale de entalpie ridicată

 

Structura unui sistem geotermal ideal

Principiul conversiei energiei geotermale

Fluidul geotermal extras cu ajutorul sondelor de producţie poate fi utilizat în 2 moduri:

- indirect (a.)

- direct (b.):

A.) indirect (utilizare indirecta), adică transformarea energiei termice conţinută în fluidul geotermal într-o altă formă de energie, de obicei energie electrică. În acest scop sunt utilizate în special zăcămintele de entalpie ridicată, care produc abur saturat umed (mai rar abur saturat uscat); acesta este separat în separatoare de condens (în 1 sau 2 trepte de presiune), iar aburul saturat uscat e destins în turbine cu condensaţie sau cu contrapresiune, aceste turbine antrenând generatorul electric.

B.) direct (utilizare directă), adică utilizarea directă a energiei termice conţinute în fluidul geotermal. Domeniul de utilizare depinde de temperatura cu care fluidul geotermal ajunge la suprafaţă precum şi de compoziţia sa chimică.

Principalele domenii în care energia geotermală poate fi utilizată direct, în funcţie de

temperatura fluidului geotermal şi în condiţii de eficienţă economică .

·                     încălzire centrală;

·                     utilizări industriale;

·                     utilizări agricole;

·                     balneologie.

Valorificarea energiei geotermale - Potenţial şi resurse mondiale:

Se apreciază că Terra dispune de un potenţial geotermal teoretic, regenerabil, sub formă de căldură înmagazinată în scoarţa ei, de cca 3,4 x 1025 calorii, ceea ce reprezinta de 500000 ori consumul mondial de energie a anului 1984.

Dezvoltarea utilizării energiei geotermale în noul secol are la bază evaluarea tendinţelor din ultimii 30 de ani. Rata anuală de creştere a utilizării indirecte a energiei geotermale la nivel mondial între 1975 - 1995 a fost la 9% pe an, astfel încât dacă această rată s-ar păstra, producţia de energie electrică ar putea ajunge în 2010 la 130 TWh şi în 2020 la 320 TWh. În cazul utilizărilor directe ale energiei geotermale se estimează o creştere de 6 % pe an din aceeasi perioadă, astfel incat in cazul in care aceasta rata se pastrează, în 2010 se va ajunge la o productie de energie de 80 TWh si in 2020 la 140 Twh.

De asemenea, dezvoltările recente a sistemelor geotermale cu PC cu sursă subterană, au făcut posibile utilizarea căldurii Pământului de către orice ţară, atât pentru încălzirea spaţiilor de locuit cât şi pentru obţinerea de aer conditionat. Rata estimată de creştere pentru acest tip de utilizare a energiei geotermale este de 6 % pe an.

Aceste rate de creştere depind în mare măsură de încrederea investitorilor atât de stat cât şi privaţi în acest tip de energie regenerabilă, cât şi de disponibilitatea fondurilor existente.

In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor, iar in cadrul acestei cerinte, sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila, inclusiv aceea de protectie a mediului inconjurator.

Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii Europene este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor, in conditiile liberalizarii pietei de energie si in conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a impactului asupra mediului climatic planetar.

România este semnatara protocolului de la Kyoto, privind reducerea emisiei de gaze, cu efect de sera în atmosfera, implicit a dioxidului de carbon, prin urmare utilizarea energiilor neconvenţionale paralel cu reducerea emisiilor actuale ar însemna un pas important în cazul acţiunilor susţinute privind eliminarea factorilor generatori ai modificărilor climatice.

Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu realizarea unei protectii eficiente a mediului inconjurator a condus – in ultimii 10 – 15 ani – la intensificarea preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor industriale suport. Politica UE in acest domeniu, exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din surse regenerabile, prevede ca, pana in anul 2010, Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in proportie de circa 12% prin valorificarea surselor regenerabile. In acest context, in multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria), posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan local / regional, prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si durabile, care au condus la o exploatare profitabila, atat in partea de exploatare a resurselor (tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale), cat si in instalatiile utilizatoare de la suprafata.

Rezervele de energie geotermală confirmate (cu sondele existente, exploatate cu ajutorul pompelor submersibile şi nu artezian) se ridică la cca 200000 TJ pentru o perioadă de 20 ani.

Puterea instalată a sondelor existente e de aproximativ 320 MW termic (pentru o temperatură de referinţă de 25°C) din care doar 152 MWt sunt utilizate în prezent - furnizaţi de 60 de sonde ce produc apa geotermală cu t° = 55 - 115°C. Până în anul 2000 în România nu s-a produs energie electrică, resursele geotermale s-au utilizat conform graficului, doar pentru termoficare, pentru sere, piscicultură, agricultură, procese industriale, balneologie.

Utilizări directe ale energiei geotermale în România: putere instalată şi producere de energie  termica [TJ/an]

Utilizari directe

Pi [MWtl

Energia produsa [TJ/an]

Termoficare

53

1073

Balneologie

42

871

Procese industriale

14

201

Incălzirea serelor

40

665

Piscicultură

3

60

In functie de temperatura inregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin foraj si extractie) din Romania, geotermia de „joasa entalpie“ se inregistreaza la ape de adancime (cu temperaturi cuprinse intre 250C si 600C) si, respectiv, geotermia de temperatura medie („ape mezotermale“), cu temperatura de la 600C pana la maximum 1250C.

Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza la incalzire si la prepararea apei calde pentru consum, in imobile rezidentiale (locuinte), anexe industriale, tertiare – servicii (birouri, spatii de invatamant si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale etc.) sau constructii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor s.a.).

Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depaseste, in general, 3.300 m si a fost atinsa numai in anumite zone (de exemplu, bazinul geotermal Bucuresti Nord sau perimetrele Snagov – Balotesti).

In anul 1990, in Romania se aflau in exploatare curenta 64 de sonde, pentru utilizari locale diverse, precum asigurarea incalzirii si apei calde la ansambluri de locuinte, cladiri cu destinatie publica sau industriale, constructii agrozootehnice etc. In prezent se afla in functiune aproximativ 75 de sonde de tip hidrogeotermal, in zone geografice diferite, iar potentialul energetic exploatabil in conditii economice depaseste 100 mii tep/an.

Energia  maxim de peste 20%.

In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva un numar relativ ridicat de sonde cu potential energetic atestat.

Materialele si echipamentele utilizate „in situ“ au un grad ridicat de uzura fizica si morala (schimbatoare de caldura neperformante, nivelul avansat de coroziune, infundari, depuneri, conducte si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa etc.).

Durata de exploatare a instalatiilor in functiune este mai mare de 20 ani, iar gestiunea energetica (sistemul de facturare a energiei livrate – utilizate) se inregistreaza in regim pausal, cu baza de calcul prin citire periodica a parametrilor la gura sondei, cu aparatura de tip industrial (lipsa de contoare de caldura si aparatura de precizie ridicata).

1.11    Perimetrul geotermal oradea

Un aport important în alimentarea cu energie termică a municipiului îl poate adduce valorificarea potenţialului geotermal existent în zăcământul Oradea.

Zăcământul geotermal din Oradea a fost identificat între anii 1963-1964 şi apoi cercetat geologic şi hidrodinamic în perioada 1965-1988 prin 12 sonde amplasate pe teritoriul municipiului

Oradea. Zăcământul acoperă o suprafaţă de aproximativ 110 km2 dispus aproape în întregime în subsolul municipiului Oradea. Acviferul hipertermal este cantonat în reţeaua complexă de fisuri din calcarele şi dolomitele de vârstă triasică dispuse la adâncime de 2.500 m şi face parte dintr-un amplu sistem hidro-geotermal cu alimentare naturală (Bazinul Aleşd-Borod) cu descărcare în zona izvoarelor termale de la Băile 1 Mai. Având o sursă comună de alimentare, acviferele de la Oradea- Băile Felix-Băile 1 Mai sunt interconectate hidrodinamic, fapt ce a condus la reducerea debitelor izvoarelor şi sondelor din zona băilor ca urmare a intensificării ritmului de extracţie în perimetrul Oradea.

Exploatarea experimentală a acviferului geotermal din Oradea în ultimii 17 ani a permis stabilirea principalelor caracteristici ale acestuia şi anume:

- este un sistem cu alimentare, apa făcând parte din circuitul hidrologic activ (vârsta apei fiind de cca 18.000-20.000 ani), extragerea a peste 57 mil. metri cubi de apă în ultimii 25 de ani nu a afectat presiunea de zăcământ;

- apa geotermală poate avea un caracter încrustrant şi coroziv după unii specialişti. Din punct de vedere al compoziţiei chimice nu prezintă un pericol de poluare;

- temperatura apei la suprafaţă variază între 70 grade Celsius în zona Velenţa şi 105 grade Celsius în Zona Ioşia Nord, temperatura medie ponderată a celor 12 sonde din perimetrul Oradea fiind de 87 grade Celsius în erupţie liberă şi 90 de grade Celsius în pompaj;

- debitele arteziene ale sondelor variază între 5 şi 30 l/s funcţie de condiţiile geologice, iar debitele posibil de obţinut prin pompaj submersibil pot fi de 20-50 l/s;

- colectorul permite reinjectarea apei geotermale uzate termic la presiuni sub 10 bar, chiar la debite de 25-40 l/s, buna funcţionare a primului dublet din cartierul Nufărul confirmă această soluţie şi impune exploatarea apei geotermale cu injecţie.

Municipiul Oradea şi zona înconjurătoare dispune aşadar de surse semnificative geotermale de energie. Astfel, energia geotermală este exploatată în municipiul Oradea în următoarele puncte termice:

- puncte termice pe apă geotermală şi gaze naturale: PT 512, PT 513, PT 514 alimentate din centrala termică ˝Geoterm˝ pentru încălzire şi apă caldă de consum

- puncte termice pe apă geotermală: PT 839, PT 840, PT 844, PT 845, PT 863, PT 878, PT 883 alimentate din centrala termică ˝Nufărul˝ pentru producere apă caldă de consum;

- puncte termice pe apă geotermală PT 911, PT 913 alimentate din centrala termică Calea Aradului PT 913 pentru producerea de apă caldă de consum;

Pentru a exploatarea normală a acviferului Oradea au fost stabilite o serie de sisteme de captare a apei geotermale situate astfel:

- spre est, limita este considerată proiecţia la suprafaţă a solului a faliei Velenţa, cu orientarea aproximativ sud – nord, pe aliniamentul sondelor 4769 Sânmartin si 506 Cetariu, pe o lungime de aproximativ 15 km;

- spre nord, de sistemul de falii Vadul Crişului-Subpiatră, din zona sondei 506 Cetariu, pâna la intersecţia cu falia Sântandrei (aproximativ 2,1 km nord-nord-vest de sonda 1709), limită care are o orientare est-nord-est – vest-sud-vest şi o lungime de aproximativ 9 km ;

- spre vest, de falia Sântandrei, orientată nord-nord-est – sud-sud-vest (trecând la aproximativ 500 m est de sonda 1022), pâna la intersecţia cu falia Nojorid (la aproximativ 2 km est de sonda 507 Livada), pe o lungime de 10 km;

- spre sud, de falia Nojorid, orientată aproximativ vest-est (pe aliniamentul sondelor 505 Livada şi 1719 Nojorid), pe o lungime de 11 km, până în zona localităţii Sânmartin, unde se intersectează cu falia Velenţa.

În Oradea există un număr de 14 foraje, din care 11 foraje de producţie şi 1 foraj de injecţie, alte două foraje fiind finalizate recent (sondă aflată între Oradea şi Cihei, finalizată în anul 2008) sau în curs de a fi finalizat (în zona Ioşia Nord). Forajele produc artezian apă geotermală cu un debit potenţial de 150 l/s. Începând cu anul 1996, unele foraje au fost echipate cu pompe submersibile la adâncimi cuprinse între 120 si 150 m, asigurând creşterea debitelor exploatate.

Temperaturile apei geotermale sunt cuprinse între 70˚C şi 106˚C. În prezent sunt în exploatare 10 sonde de producţie, cu un debit mediu de 65 l/s şi o temperatură de evacuare cuprinsă între 30 şi 45˚ C.

  Puterea termică actuală este de aproximativ 15 MW cu un factor de utilizare de cca. 35 %, iar cantitatea de energie termică extrasă din zăcământ în anul 2000 – şi pusă la dispoziţia utilizatorilor – a fost de 53.200 MWht.

Potrivit unor studii elaborate de firme specializate pentru această zonă, disponibilul de energie termică exploatabil poate creşte semnificativ.

1.12      Situatia actuala a obiectivului:

Colegiul Tehnic Mihai Viteazul este alcatuit din 13 corpuri de cladire cu inaltimi variabile. Suprafata desfasurata a scolii este de 18600 mp.

Colegiul Tehnic "Mihai Viteazul" este o institutie de invatamant in plina afirmare, intr-o dinamica alerta. Scoala s-a infintat prin Ordinul nr.53/1968 al Ministerului Industriei si Contructiilor de Masini si Ordinul nr. 2173/1968 al Ministerului Invamantului ca scoala profesionala pe langa Uzina "Infratirea" Oradea, pentru pregatirea muncitorilor calificati. Nou infiintata institutie scolara s-a dezvoltat puternic in anii urmatori, ca dotare, numar de elevi, profile. Din anul 1976 scoala a primit denumirea de Liceul de Mecanica nr. 2, avand primele clase de liceu, iar in 1978 a marcat prima promotie a Liceului Industrial "Infratirea".

  Pe tot parcursul anilor sediul scolii noastre a ramas neschimbat , str. Poienitei nr.25 Oradea. Dupa 1989, grupul scolar cunoaste o restructurare profunda, pentru a se putea adapta noilor cerinte de pe piata muncii. Au fost realizate si au inceput cursurile claselor cu profil economic, informatica (liceu zi, seral, scoala postliceala), iar scoala profesionala a fost orientata pe profile noi: ospatar,bucatar, frizeri-coafori, mecanici auto, etc.

Din 1993, Grupul Scolar "Infratirea" isi schimba numele in Grup Scolar "Mihai Viteazul" Oradea. Din anul 2002 Grupul Scolar "Mihai Viteazul" Oradea devine, prin ordonanta de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, Colegiul Tehnic "Mihai Viteazul" Oradea

Astazi in scoala functioneaza 77 clase din care la liceu zi 32 de clase, liceu seral si frecventa redusa 21 de clase, la profesionala 18 clase (din care 3 clase in limba maghiara) iar la postliceala un numar de 6 clase.

Scoala dispune de urmatoarele facilitate:

§     3 Laboratoare Informatica - 110 calculatoare

§     3 Sali specializate: - Limba si Literatura Romana

§     2 Laboratoare Chimie

§     1 Cabinet Geografie

§     1 Cabinet Istorie

§     2 Laboratoare Fizica

§     1 Atelier Reparatii Auto

§     1 Sala pentru Tehnica Servirii

§     1 Cabinet pentru Legislatia Auto

§     1 Laborator Depanare Calculatoare

§     1 1 Cabinet Steno-Dactilografie Cabinet Contabilitate

§     1 Laborator Electrotehnica

§     3 Sali specializate Matematica

§     Baza Sportiva : Sala de sport, Teren de sport.

§     Studio Audio

§     Cantina cu 300 de locuri

§     3 Internate

§     Bucatarie pentru practica la scoala profesionala

§     Bliblioteca cu peste 35.000 volume

§     Sala festiva cu 300 locuri.

§     Toate laboratoarele, salile si cabinetele contin material didactic performant adecvat pregatirii elevilor in conditii optime.

 

Indicatori urbanistici ai investitiei:

§     Suprafata teren  = 17698 mp;

§     P.O.T. EXISTENT = 43,20%

§     C.U.T. EXISTENT= 1,05

§     Suprafata spatiu verde amenajat = 40,39 mp

§     Suprafata teren de sport  = 941 mp

 

Dispunerea functionala si constructiva a corpului de cladire aflat in studiu:

In cadrul acestui proiect se propun urmatoarele lucrari:

Conducta cu apa geotermala care va alimenta punctul termic propriu al „Colegiului Tehnic Mihai Viteazul” , se va racorda la conducta de apa geotermala existenta prin intermediul caminul existent pe strada Constantin Brancoveanu.

In punctul termic se propune schimbarea in totalitate a solutiilor tehnice cu care se prepara agentul termic in acest moment. Instalatia interioara va ramane neschimbata in aceasta etapa, avandu-se in vedere ca pe viitor schimbarea corpurilor de incalzire in anumite spatii ale imobilului.

De la punctul termic se propune schimbarea retelelor exterioare pana la fiecare corp de cladire existente in incinta.

ü     Accesul in punctul termic se face din exteriorul cladirii.

PUNCT TERMIC = 97,30 mp;

ü    SISTEMUL CONSTRUCTIV :

Sistemul constructiv este compus din fundatii continue sub ziduri, structura in cadre de beton armat cu zidarie de umplutura din caramida plina presata de 30 cm. Planseul peste centrala termica este din beton armat.

 

Situatia existenta a instalatiilor in obiectivul studiat:

Instalatiile de incalzire interioare   sunt realizate in sistem bitubular (tur/retur) si din teava neagra de diferite dimensiuni,  iar radiatoarele sunt din fonta. Sistemul de alimentare interioara fiind distributie inferioara,cu coloane verticale si legaturi ale corpurilor de incalzire la acestea. Legaturile acestora s-a facut cu circulatia agentului temic sus-jos, pe aceeasi parte sau in diagonala.  Aerisirea intregului sistem facandu-se prin coloane comune ce se vor conduce spre vasele de dezaerisire amplasate la nivelele superioare.

Dimensionarea corpurilor de incalzire s-a facut dupa standardele si normativele aflate in vigoare la data proiectarii intregului sistem. Temperaturile de calcul fiind de -12 grd C pentru temperatura de calcul  exterioara si de 95/75 grd C a agentului termic furnizat. Furnizarea agentului termic pentru incalzirea spatiilor interioare este furnizat de la punctul termic aflat in apropierea  obiectivului. Prepararea agentului termic in cadrul acestui punct termice se face centralizat. Alimentarea punctelor termice se face printr-o retea de transport partial aeriana / partial subterana amplasata in canal termic, cu o vechime de peste 30 ani care transporta agent primar cu temperatura maxima de 120grdC de la CET la punctele termice. Reteaua de legatura intre punctul termic si obiectiv este realizata in aceeasi perioada.

Prin amplasamentul cartierului in Municipiul Oradea, raportat la amplasamentul centralei termice actuale ( CET Oradea ), acesta a fost defavorizat la asigurarea cu energia termica necesara pentru obtinerea confortului necesar.

Pierderile de agent termic atat fizice cat si prin radiatie sunt mari, retelele primare cat si cele secundare  de transport ale CET sunt vechi si supradimensionate.  Lungimea si starea acestor retele determina ca sa nu se poata asigura temperatura agentului primar care sa poata permite obtinerea si utilizarea unei cantitati de energie suficienta pentru nevoile zonei.

 

2.            Descrierea investitie:

A. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnicoeconomic selectat;

In acest caz nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii .

2.1       Generalitati

Criza energetica mondiala a determinat cautarea unor noi surse de energie. In acest context, energia geotermala constituie un potential energetic a carui valoare este, in prezent, in atentia cercetatorilor din domeniu.

Prin utilizarea directa se intelege utilizarea energiei termice a fluidului geotermal prin transfer de caldura direct unui utilizator sau prin intermediul altui fluid.

Domeniile de utilizare directa sunt:

1. incalzirea incaperilor

2. prepararea apei calde menajere;

3.utilizari industriale (sere, acvacultura, • piscicultura);

4.balneologie;  

5.utilizari industriale (uscarea cherestelei, a inului, pasteurizarea laptelui etc.).
Domeniul de utilizare depinde de temperatura fluidului geotermal.

 

2.2       Utilizarea in cascada a energiei provenite din apa geotermala

Un pas inainte in optimizarea sistemului de valorificare a energiei geotermale implica gasirea unor noi intrebuintari ale apei geotermale prin utilizarea in cascada.

Utilizarea in cascada reprezinta folosirea directa a energiei apelor geotermale provenite de la o sonda geotermala de catre mai multi beneficiari conectati in serie, fiecare dintre acestia avand drept agent termic primar apa uzata termic evacuata de precedentul consumator. Pentru exemplificare: producerea de energie electrica – incalzirea spatiilor – prepararea apei calde menajere – uscarea lemnului – pasteurizarea laptelui – sere – cresterea animalelor – piscicultura – acvacultura – balneologie – recuperarea caldurii reziduale cu ajutorul pompelor de caldura.

Aceasta este doar o enumerare teoretica a posibilitatilor de utilizare in cascada, deoarece este foarte putin probabil ca in cadrul unei comunitati rurale sa poata fi intalnite – in acelasi timp – toate aceste valorificari ale apei geotermale. In mod uzual se poate face o grupare a lor, inseriind 3 – 4 tipuri de utilizari, in functie de principalii parametri ai apei geotermale disponibile la capul sondei (debit, temperatura, mineralizare), precum si de specificul zonei in care este utilizata aceasta resursa.

 

2.3       Calculul necesarului de consum termic

Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din interiorul Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa in cea mai mare parte din descompunerea lenta a substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca. In zona in care, din cauza temperaturii ridicate, rocile se gasesc in stare topita (de magma), caldura se transmite in cea mai mare parte prin convectie datorita miscarii masei topite si prin conductie in proportie mai redusa. In zonele cu temperaturi mai scazute, caracterizate prin faptul ca materia se gaseste in stare solida, caldura se transmite numai prin conductie.

Gradientul termic este incalzirea pe unitatea de lungime a Pamantului, pe directia razei, datorita energiei geotermice. In general, valoarea acestui gradient este de 250C/km, insa exista numeroase zone in care gradientul termic din apropierea scoartei este mult mai mare. Aceste zone sunt adevarate rezervoare termale subterane, de energie geotermica de potential ridicat, care, in anumite conditii favorabile, pot fi exploatate pentru a deservi instalatiile de incalzire si instalatiile de preparare a apei calde menajere, datorita potentialelor termice ale acestora apropiate de acelea ale rezervoarelor geotermale.

Competitivitatea energiei geotermale creste pe masura ce resursele clasice se epuizeaza si pretul petrolului se mareste. Aceasta cu atat mai mult cu cat in afara investitiei, care are o pondere importanta, cheltuielile de intretinere si de exploatare a resurselor geotermale sunt relativ reduse.

Un exemplu elocvent de tara in care energia geotermala este larg raspandita este Islanda: din cauza lipsei carbunelui, a gazelor si a petrolului, aproximativ 30% din necesitatile energetice sunt acoperite de surse geotermale. Mai mult, in Islanda energia geotermala este folosita pentru culturile de sere, pentru cresterea algelor si a pestilor, precum si pentru spalatul lanii, uscatul fanului etc.

Rezervele geotermale exploatabile din SUA pot acoperi necesitatile energetice actuale pe o perioada de 150 ani. In SUA se urmareste valorificarea globala a sursei si in acest sens pompa termica constituie o solutie complementara cu ajutorul careia se extinde considerabil domeniul de utilizare, intrucat devin utilizabile in incalzire forajele geotermale mai putin adanci, deci mai ieftine.

 

2.4       Situatia in Romania

In Romania, gradul de valorificare a surselor de energie de origine  geotermala este redus, cauza principala fiind determinata de lipsa unui suport financiar corespunzator, care nu favorizeaza dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economico-financiare super

 

2.5       Tipuri de sisteme geotermice

Sistemele geotermice se clasifica in functie de temperatura si presiunea sistemului si de modul in care energia termica este transferata spre sol. Se identifica urmatoarele tipuri de sisteme geotermice:

 

a)            Sisteme cu convectie hidrotermica

Acestea se caracterizeaza prin faptul ca in scoarta terestra exista canale radiale prin care un agent termic (abur sau lichid) circula si transfera energia termica de la o sursa eruptiva profunda (magma) spre exterior. Aceste sisteme sunt deosebit de avantajoase, deoarece potentialele la care se obtine energia termica sunt ridicate, putandu-se asocia producerii de energie electrica. In aceste cazuri, agentul termic obtinut are un continut redus de gaze (CO2 + H2S), ceea ce simplifica valorificarea caldurii.

Temperaturile obtinute ating 240 °C. În cazul in care agentul termic este aburul, acesta poate fi valorificat direct in instalatii electroenergetice (zona Geygers Field – California, Loradello – Italia si Matsukawa – Japonia). In cazul in care agentul termic este apa, aceasta este transferata prin convectie spre un al doilea rezervor, de dimensiuni variabile, situat la adancimi suficient de mici pentru a putea fi exploatat prin forare.

Apa geotermala are un continut pronuntat de saruri, variabil in limite largi. In cazul folosirii apei industriale in instalatiile energetice, din cauza pericolului depunerilor, in majoritatea cazurilor se insereaza schimbatoare de caldura de suprafata. Desi acestea degradeaza nivelul exergetic al sursei, utilizarea lor este necesara pentru a evita depunerea sarurilor in instalatii cu efect de deteriorare a coeficientului de transfer termic si de obturare a sectiunii libere de trecere a apei prin conducte.

Schimbatoarele de caldura transfera efectul amintit in circuitul primar, in acest caz intervenind depuneri si obturari. Inlocuirile si curatirile afecteaza suprafete mult mai mici, cu efect favorabil asupra cheltuielilor de intretinere si exploatare.

Din cauza caracterului sezonier al necesitatilor de energie termica pentru incalzirea locuintelor, pentru rentabilizarea exploatarii se utilizeaza si consumatori suplimentari ca: sere, crescatorii de peste, instalatii de prelucrare a pastei de lemn si a hartiei, instalatii de uscare etc.

b)           Sisteme cu transfer conductive

Aceste sisteme se caracterizeaza prin faptul ca la adancimi destul de mici se gasesc rezervoare termice continute in roci impermeabile, cu porozitate foarte scazuta. Disponibilitatile oferite de aceste rezervoare sunt mult mai mari decat ale sistemelor cu convectie hidrotermica.

c)            Sisteme cu zacaminte geopresurizate

Acestea constau in rezervoare de apa acoperite cu o izolatie impermeabila, fiind supuse la presiuni ridicate. Apa continuta in aceste rezervoare are salinitate scazuta si este saturata cu gaze naturale recuperabile. Aceste sisteme au raspandire in intreaga lume.

Sistemele geopresurizate pot fi exploatate atat termic, cat si hidraulic. Energia mecanica obtinuta prin utilizarea energiei hidraulice poate fi folosita pentru antrenarea instalatiilor mecanice complementare din constructii, cu efect favorabil asupra randamentului global al sistemului.

d)           Sisteme cu magma

Roca topita, vulcanica, constituie o sursa termica de mari dimensiuni, care ar putea fi utilizata in obtinerea de energie termica si mecanica.

2.6       Surse geotermale in Romania

Depresiunea Panonica ce cuprinde zona de vest a tarii noastre, incluzand Banatul si vestul Muntilor Apuseni si teritoriul Ungariei si al fostei Iugoslavii este o zona bogata in zacaminte geotermale.

In jurul municipiului Oradea s-au facut foraje si s-au exploatat in scopuri terapeutice apele geotermale de peste 100 de ani. In ultimul sfert de veac s-au initiat actiuni sistematice de prospectare si evaluare atat a zacamintelor geotermale, cat si a zacamintelor de hidrocarburi din aceasta parte a tarii. Prin acestea s-a constatat ca in Campia de Vest, in toate formatiunile geologice se gasesc straturi acvifere cu capacitati si proprietati termofizice foarte variate.

Fluxurile termice la suprafata au valori de ordinul a 85 MW/m2, mai mari decat acelea din alte zone.

Cel mai important sistem acvifer termal al Depresiunii Panonice il constituie sistemul din baza panonianului superior, evidentiat prin sondaje. Apele din acest sistem se manifesta in general eruptiv, datorita continutului ridicat de gaze dizolvate.

Nivelul termic al apelor geotermale din zona de vest a tarii este C. Din aceasta cauza, acestea pot fi utilizate in special in: scopuri terapeutice, prepararea apei calde menajere etc.

In municipiul Oradea si in judetul Bihor se furnizeaza apa calda menajera pentru 800 de apartamente, se incalzesc 12 apartamente, bai, sere legumicole, stranduri, piscine, hoteluri.

Exploatarea surselor geotermale din tara cu scopul producerii energiei electrice este imposibila, intrucat un generator geotermal presupune o presiune initiala foarte mare si temperaturi ale fluidului de lucru de peste 150C°.

 

2.7       Tratarea apelor geotermale

Apele geotermale nu pot fi valorificate din punct de vedere termic in starea in care sunt extrase din adancimi din urmatoarele cauze:

a. gazele care insotesc jetul de lichid produc:

• zone de strangulare in cuprinsul schimbatorului de caldura,

• zone de extindere variabila, cu efecte defavorabile asupra procesului de transfer termic;

b. depunerile de cruste care se produc in zone in care presiunea scade  sunt maxime in interiorul schimbatorului de caldura;

c. presiunea apei din  sonda genereaza solicitari mecanice mari, cu efecte defavorabile asupra dimensiunilor si costului suprafetelor de transfer termic.

            Pentru a se inlatura aceste neajunsuri, apele geotermale se supun unui proces de tratare, prin care se realizeaza separarea gazelor si eventual valorificarea lor si reducerea capacitatii de formare a crustelor de sare. In majoritatea tarilor, apele geotermale se exploateaza in regiuni vulcanice sau cu fenomene seismice si din aceasta cauza sunt bogate in H2S si SO2. Pentru eliminarea acestora se folosesc schimbatoare de ioni, instalatii de distilare, procedee de tratare cu var – soda etc.

Apele geotermale din tara noastra sunt ape geotermale cantonate in straturi sedimentare, caracterizate prin presiuni mici si incalziri modeste. Ele contin in principal biocarbonati, sulfati, cloruri, hidrocarburi in stare libera si dizolvata. Pentru apele din straturile sedimentare se folosesc urmatoarele procedee de tratare:

- modificarea indicelui pH pentru a se • obtine ape neutre (prin adaugare de HCl);

- introducerea de substante • inhibitoare pentru a reduce depunerile (polifosfat de sodiu);

- tratarea cu  ultrasunete;

- tratarea cu flux magnetic.

In cazul trecerii apei printr-un flux magnetic (700 – 1000 A/m), se constata modificarea sistemului de cristalizare, impiedicandu-se formarea crustelor de piatra.

Efectul magnetizarii se mentine timp de 3 – 4 ore si din aceasta cauza este necesara dimensionarea retelelor termice astfel incat apa vehiculata sa reintalneasca dispozitivul de magnetizare dupa acest interval. In prezent, in Romania s-au produs dispozitive de magnetizare a apei cu magneti permanenti.

 

 

2.8       Metode de colectare a energiei geotermale

Exista multe metode pentru a colecta energia naturala si gratuita a Pamantului. Cele mai comune metode sunt bucla inchisa si bucla deschisa. Cu oricare dintre ele, numai o fractiune din energie vine din electricitate, majoritatea energiei vine chiar din pamant. In concluzie, pretul utilizarii este mai mic decat al oricarei alte alternative pentru confort. Economia de energie plateste in final investitia.

 

            Concluzii

In urma analizarii carcateristicilor apei geotermale si a debitului disponibil , propunem realizarea unei alimentari cu apa geotermale a Colegiului Tehnic Mihai Viteazu, din Municipiul Oradea.

Aceste caracteristici ale zacamintelor din zona studiata se incadreaza in tipul de “Sisteme cu convectie hidrotermica”.

Acestea se caracterizeaza prin faptul ca in scoarta terestra exista canale radiale prin care un agent termic (abur sau lichid) circula si transfera energia termica de la o sursa eruptiva profunda (magma) spre exterior.

Aceste sisteme sunt deosebit de avantajoase, deoarece potentialele la care se obtine energia termica sunt ridicate, putandu-se asocia producerii de energie electrica. In aceste cazuri, agentul termic obtinut are un continut redus de gaze (CO2 + H2S), ceea ce simplifica valorificarea caldurii.

In cazul in care agentul termic este apa, aceasta este transferata prin convectie spre un al doilea rezervor, de dimensiuni variabile, situat la adancimi suficient de mici pentru a putea fi exploatat prin forare.

Apa geotermala are un continut pronuntat de saruri, variabil in limite largi. In cazul folosirii apei industriale in instalatiile energetice, din cauza pericolului depunerilor, in majoritatea cazurilor se insereaza schimbatoare de caldura de suprafata. Desi acestea degradeaza nivelul exergetic al sursei, utilizarea lor este necesara pentru a evita depunerea sarurilor in instalatii cu efect de deteriorare a coeficientului de transfer termic si de obturare a sectiunii libere de trecere a apei prin conducte.

Schimbatoarele de caldura transfera efectul amintit in circuitul primar, in acest caz intervenind depuneri si obturari. Inlocuirile si curatirile afecteaza suprafete mult mai mici, cu efect favorabil asupra cheltuielilor de intretinere si exploatare.

Din cauza caracterului sezonier al necesitatilor de energie termica pentru incalzirea locuintelor, pentru rentabilizarea exploatarii se utilizeaza si consumatori suplimentari ca: sere, crescatorii de peste, instalatii de prelucrare a pastei de lemn si a hartiei, instalatii de uscare etc.

 

B.           Scenarii tehnico-economice

Scenariul 1

 

Folosirea instalatiei existente fara a se intervenii asupra modificarii sursei de incalzire de la sistemul centralizat al orasului. Functionarea in acest caz facandu-se pe agent termic preparat in CET functional pe combustibil solid(carbune) si livrarea acestuia la punctel termic la care este racorat imobilul. CET Oradea utilizeaza ca materie prima pentru producerea energiei termice si electrice carbunele.

Scenariul 2

Alimentarea cu apa geotermala furnizata de la Punctul termic geotermal prin intermediul conductei de distributie din apropierea obiectivului  si amplasarea unui modul termic geotermal in cadrul obiectivului care va asigura necesarul de caldura si de apa calda menajera si va duce  imediat la reducerea cheltuielilor de exploatare, datorate pretului scazut de exploatare a apei geotermale. 

 

-          Scenariul recomandat de catre elaborator este Scenariul 2.

 

Avantajele scenariului recomandat

Acest scenariu  va duce la diminuarea amprentei de carbon a cladirilor si emisiile de gaze arse in atmosfera.

Alimentarea cu apa geotermala de la Punctul termic geotermal din incinta obiectivului  si amplasarea unui modul termic geotermal in cadrul acestuia va duce  imediat la reducerea cheltuielilor de exploatare, datorate pretului scazut de exploatare a apei geotermale.

Extragerea unei cantitati cat mai mare de energie din apa geotermala va duce  de asemenea la reducerea cheltuielilor de exploatare a imobilului.

Modulul termic geotermal va asigura o siguranta crescuta in exploatare, necesarul de caldura si de apa calda menajera fiind asigurat in permanent printr-o eficientiza a intregul sistem astfel incat sa se asigure confortul interior in raport cu necesitatile reale ale imobilului.

Un alt avantaj a adoptarii acestui scenariu este si functionarea fara supraveghere permanenta a modulului termic geotermal nefiind necesar un personal specializat pentru exploatarea acestuia, automatizarea sistemului preluand toate sarcinile de reglaj .

 

2.9   Necesitatea si oportunitatea investitiei:

1. Valorificarea resurselor energetice nepoluante;

2. Rezolvarea asigurarii necesarului de energie termica a unei zone indepartate de CET prin producerea locala a energiei termice.

3. Reducerea dependenţei de importurile de energie primară şi îmbunătăţirea siguranţei în aprovizionare;

4. Protecţia mediului prin reducerea emisiilor poluante şi combaterea schimbărilor climatice;

5. Diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii pentru producţia de energie termică.

CET ORADEA UTILIZEAZA CA MATERIE PRIMA PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE SI ELECTRICE CARBUNELE.

Municipiul Oradea este aprovizionat cu căldură de o centrală electrică şi de termoficare (CET) aparţinând Municipiului Oradea, a doua centrală construită în oras, fiind nefunctională din anul 2002, apartinând de Termocentrale S.A.

Combustibilul preponderent folosit este lignitul (cu puterea calorifică inferioară medie Hi = 8.350 kJ/kg) care este aprovizionat de la minele de lignit din Voievozi si bazinul carbonifer din Valea Jiului  Pierderile în reţeaua primară au fost estimate de către producător la 0,23 TWht (circa 9%), dar în sezonul de încălzire pierderile de agent termic pe reţeaua primară ajung la aproape 1.500 m3/zi.

Agentul termic este livrat consumatorilor printr-o reţea primară (proprietate publică a municipiului Oradea) în lungime de 77 km (din care 53,8 km în canale termice), cu diametre cuprinse între 800 mm şi 150 mm, contorizarea fiind făcută la consumatori.

Reţeaua pendinte de CET I (singura care a funcţionat înainte de 1988) are trei magistrale construite în perioada 1967÷1972, având o lungime totală de 55 km şi racordată în două puncte de joncţiune la cele două magistrale ale CET II, construite în 1988÷1989. 

Datorită vechimii conductelor (care generează pierderi de căldură şi agent termic primar) este imperios necesară reabilitarea reţelei primare.

Datorită vechimii echipamentelor (la CET I) precum şi a dificultăţilor în aprovizionarea cu lignit, producţia de energie electrică s-a diminuat în ultimii ani (la aceasta contribuind atât scăderea cererii de energie electrică pe piaţa internă cât şi intrarea în funcţiune a grupului I de la CNE Cernavodă).

Asigurarea energiei termice pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră (A.C.M) în municipiul Oradea, se face în sistem centralizat şi este asigurat, de către SC Electrocentrale SA si SC Transgex SA.

SC Electrocentrale SA este organizată ca societate comercială pe acţiuni cu acţionar unic Consiliul Local al municipiului Oradea a cărui obiect de activitate este producerea de energie electrică şi producerea, transportul si distributia de energie termică.

            O altă problemă importantă a producerii şi distribuţiei de energie termică este reprezentată de starea tehnică a reţelelor primare şi secundare de distribuţie care prezintă o stare de uzură avansată, nefiind executate lucrări de reabilitare a acestora de la data punerii în funcţiune (începutul anilor 1970).

            La reţeaua primară de alimentare cu energie termică vechimea (aprox. 90% RTP ) este de circa 40 de ani, şi nu au fost realizate până în prezent importante investiţii in înlocuirea diverselor tronsoane.

            Analiza stării tehnice a reţelei de alimentare primară cu energie termică conduce la următoarele concluzii:

            - lungimea totală de traseu a RTP este de 77,04 km;

            - circa 31.9% din RTP este pozată aerian, 64,5% este pozată subteran în canale   nevizitabile iar restul de 3.48% în canal vizitabil;

            - din totalul Reţelei Termice Primare numai cca. 8,89% s-a înlocuit cu conducte preizolate, restul de 91,1% fiind conducte izolate clasic. Din totalul conductelor izolate clasic doar 3% sunt inlocuite în ultimi 5 ani restul fiind – cu izolaţie veche.

      - Lungimi şi diametre nominale ale RTP ORADEA:

Nr.

Crt.

Tipul de pozare a RTP

Tipul constructiv

al RTP

Lungime traseu

Diametre nominale (mm)

 

M

%

1

2

3

4

5

6

1

Exterioară - aeriană -

Clasică

24.628

31.9

80 ÷ 900

2

În canal

Nevizitabil

Clasică

preizolată

TOTALĂ

42.878

  6.849

49.727

55.6

8.9

64.5

100 ÷ 800

30 ÷ 800

30 ÷ 800

3

În canalvizitabil

Clasică

  2.685

3.48

80 ÷ 800

4

TOTAL

RTP

Clasică

preizolată

TOTALĂ

70.191

  6.849

77.040

91,1

8,89

100

80 ÷ 900

30 ÷ 800

30 ÷ 900

 

            Concluzia finală privind starea tehnică generală a RTP este că, conductele RTP sunt vechi, cu duratele normate de viaţă depăşite (pentru cca. 85% din reţele); nu s-au făcut înlocuiri de conducte decât pentru 15% din totalul lungimii RTP. Este justificat deci, ca – şi din acest punct de vedere – pierderile de căldură ale RTP să fie mari (peste limitele normale).

            Pierderile totale de căldură ale RTP, depăşesc valorile normale  de 6 ÷ 8%, fiind de fapt de cca. 3-4 ori mai mari decât cele normale. Valorile atât de mari ale pierderilor din reţea au drept cauze principale etanşeitatea reţelelor şi izolaţii termice a RTP;

            Concluzia: pierderile de căldură sunt determinate mai ales de starea proastă a izolaţiei conductelor (sau a imersiei în apă a porţiunilor de reţea pozată subteran, în canale nevizitabile), dar şi de proasta etanşare a acestora (existenţa spargerilor.

            În ceea ce priveşte sistemul secundar de distribuţie (SD) acesta este format din reţeaua de distribuţie împreună cu punctele termice.

      Reţeaua de distribuţie cuprinde sistemul de conducte pentru alimentare cu caldură şi apă caldă de consum de la punctele termice la consumator de regula blocuri de locuinte. Este formată din conducta de tur si retur pentru încălzire şi conducta de apă caldă de consum. Sunt  426 km de conducte cu diametre cuprinse intre Dn 200 si Dn 40 m. Pierderile totale de căldură ale SD sunt foarte mari, ele reprezentând în medie, cca. 42% din căldura intrată în PT şi cca. 35% din căldura livrată de CET. Valorile relative au crescut în intervalul respectiv cu 28% - raportate la căldura intrată în PT şi respectiv cu 19% - raportate la căldura livrată din CET. Aceasta dovedeşte înrăutăţirea performanţelor tehnice ale SD (mai ales a RTS) în acest interval, care are drept explicaţii  înrăutăţirea stării tehnice a RTS, din lipsa reparaţiilor capitale;

            Punctele termice si centralele de cartier:

            În municipiul Oradea sunt 143 de puncte termice deservite de catre SC Electrocentrale.

 Concluziile rezultate din analiza acestora sunt următoarele:

- nu s-a realizat automatizarea  PT-urilor, nici pe încălzire (primar/secundar) şi nici pe apă caldă şi căldură;

- contorizarea PT este realizată astfel: 100% numai pe circuitul primar de încălzire;

- la nivelul consumatorilor de căldură s-a introdus contorizarea în proporţie de 100%.

            Parametrii agentului termic pentru încălzire, utilizaţi în sistemul de distribuţie sunt 65ºC pe tur si 55 ºC pe retur. La paramentrii acestia functioneaza sistemul de distribuţie în ultimii ani prin mărirea debitelor pompate.

 

Aspectele tehnico – economice principale analizate in studiu vor fi:

- solutiile tehnice de realizare

- valoarea investitiei

- pretul caldurii livrate

- calcul cost beneficiu

 

C.           Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

Situatia existenta a consumatorilor

Cladirile pentru care se doreste alimentarea cu energie geotermala, este  Colegiul tehnic Mihai Viteazul.

La ora actuala cele obiectivul foloseste agentul termic preparat in punctul termic propriu care este furnizat de CET . In Punctul Termic instalatiile interioare ( schimbatoare de caldura, pompe, robineti, distribuitoare si colectoare ) sunt invechite. Pierderile de agent termic atat fizice cat si prin radiatie sunt mari, retelele primare cat si cele secundare  de transport ale CET sunt vechi si supradimensionate.  Lungimea si starea acestor retele acestor retele determina ca sa nu se poata asigura temperatura agentului primar care sa poata permite obtinerea si utilizarea unei cantitati de energie suficienta pentru nevoile zonei.

Descrierea constructiva

Conform planului de situatie , alimentarea cu apa geotermala a obietivul se va realiza de la conducta conducta de apa geotermala existenta, prin intermediul caminul existent pe strada Constantin Brancoveanu.. Aceasta conducta este racordata la Punctul Termic Geotermal (PTG) din zona. Plecarea apei geotermale din PTG se realizeaza printr-o conducta de otel preizloata cu Dn 150/250. Racordarea modului termic geotermal (MTG) care va asigura incalzirea spatiilor interioare cat si prepararea apei calde menjere, la conducta de distributie a apei geotermale existente in zona se va realiza pritr-o teava de otel preizolata cu Dn 150/250.

Modulul termic geotermal va fi compus din trei schimbatoare de caldura (doua pentru prepararea apei calde pentru incalzire cu functionare in doua trepte si unul pentru prepararea apei calde de consum.

Schimbatoarele de caldura au fost dimensionate dupa cum urmeaza:

-          Agent primar ( apa geotermala circuit incalzire)  Ttur 90°C/Tretur 33°C

-          Agent secundar obtinut ( sistem incalzire) Ttur 65°C/Tretur 45°C treapta I –circuit radiatoare

-           Agent secundar obtinut ( sistem incalzire) Ttur 40°C/Tretur 30°C treapta II – circuit ventiloconvectoare si aeroterme – functie de spatiul interior

-          Agent primar ( apa geotermala circuit preparare acm)  Ttur 90°C/Tretur 25°

-          Agent secundar obtinut ( sistem acm ) Tar 10°C/Tacm 60°C

Dimensionarea radiatoarelor existente s-a facut la Ttur/Tretur = 95/75°C . Introducand agentul secundar in instalatie pe circuitul de radiatoare treapta I la temperaturile Ttur/Tretur = 65/45°C se obtine doar 55 % din capacitatea proiectata a instalatiei existente.

De aceea se considera oportun inlocuirea intr-o etapa viitoare a corpurilor de incalzire existente cu unele noi si dimensionate corespunzator. Acestea vor fi corpuri statice de tip panouri radiante din otel pentru treapta I al modulului geotermal si ventiloconvectoare pentru treapta II

Inlocuirea corpurilor de incalzire interioare se justifica si din urmatoarele motive:

-      Corpurile din fonta existente sunt vechi, colmatate si subdimensionate

-      Necesitate racirii apei geotermale pana la o temperatura cat mai scazuta din doua considerente: prima de ordin  legislativ datorita obligativitatii racirii acesteia pana la o temperatura de sub 40°C, inainte de evacuarea acesteia la sistemul centralizat de canalizare, iar cea de a doua din considerente economice (racirea cat mai tare a apei geotermale duce la scaderea cheltuielilor de exploatare)  care a dus la alegerea de ventiloconvectoare pe treapta a doua.

Tipul corpurilor de încălzire va fi corelat cu detinaţia încăperilor după cum urmează:

-       Salile de clasa, caminele se vor racorda la treapta I – circuit radiatoare, Racordarea corpurilor de încălzire la agentul termic se realizează prin intermediul unui robinet colţar de închidere şi reglaj termostatat – pentru conducte de tur şi a unui robinet colţar de retur (aşa numitul detentor) – pentru conducta de retur. Montarea robineţilor de retur (detentori) este obligatorie, fiind impusă de necesităţi de echilibrare hidraulică a sistemului.Radiatoarele prevăzute se livrează împreună cu consolele de montaj. Montajul radiatoarelor se va face pe console fixate cu dibluri în perete, în poziţiile indicate în partea desenată. Racordarea corpurilor de încălzire la sistemul de distribuţie a agentului termic se va face astfel - intrarea la partea superioară şi ieşirea pe diagonală pe partea opusă, astfel încât să se asigure o circulaţie completă a agentului termic în radiatoare. La partea superioară a fiecărui corp de încălzire se montează cîte un ventil manual de aerisire.

-      Iar sala de sport, atelierele, holurile si spatiile axene la treapta II – circuit ventiloconvectoare si aeroterme

Ventilconvectoare cu montaj vertical sau orizontal, ce asigură încălzirea spaţiilor. Si care vor fi comandate de catre un termostat de comanda. Alimentarea acestora se face prin intermediul robineţilor termoelectrici, închiderea alimentării cu agent termic în caz de intervenţie la acestea, se poate face cu ajutorul robineţilor cu obturator sferic montaţi atât pe tur cât şi pe retur cât mai aproape de echipamente. In fiecare încapere unde se montează ventilconvectoare acestea vor fi conduse de câte un termostat de cameră cu comutator trei trepte şi recomutare automată încălzire, în carcasă albă. Intervalul de fixare a temperaturilor este de 5 - 30°C.Acestea vor fi amplasate pe aparat sau pe perete intr-o zona, pe cat posibil, in care sa nu fie influentate de curentii de aer.

Aerotermele se vor monta cu refulare orizontala la o inaltime sufiecienta astfel incat sa nu deranjeze activitatile interioare si se vor fixa de structura existenta.

Distributia sistemelor de incalzire se fac pe circuite  separate atat pentru radiatoare cat si pentru ventiloconvectoare si aeroterme . Plecarea conductelor din spatiul tehnic se va realiza de la un distribuitor colector din otel pentru circuitul de radiatoare, si unul de aceleasi dimensiuni pentru circuitul de ventiloconvectoare.

Vehicularea agentului termic pe circuitele de distributie se realizeaza cu ajutorul pompelor electronice amplasate pe plecarile din fiecare distribuitor.

Conductele de legatura intre corpul  in care este amplasat MTG si celalate corpuri al obiectivului se va realiza prin teava de poliletilena tip Pex preizolta cu spuma pex, montata ingropata in sol, atat pe circuitul de radiatoare cat si pe cel de ventiloconvectoare.

Conductele sistemului de distribuţie la interior se execută din teavă de cupru. Coloanele de distribuţie se vor monta mascat sau ingropat. Conductele vor fi izolate termic, iar la traversarea elementelor de construcţie, vor fi protejate cu tuburi de protecţie.

Automatizarea cu care este dotat MGT va putea realiza un reglaj al temperaturii agentului termic in functie de temperatura exterioara furnizand astfel agent termic la o temperatura care se se poata asigura confortul termic interior, acest lucru ducand la o eficientizare maxima a sitemului si scaderea costurilor de exploatare.

Conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii, pe toată durata de existenţă a instalaţiilor este obligatorie asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor.

INSTALATII TERMICE

Nr. crt.

Cerinţa, definirea

cerinţei

Criteriul de

Performanţă

Măsuri şi valori

Prescrise

Referinţe

1.Rezistenţa şi stabilitatea

1.1.

Rezistenţa mecanică a elementelor instalaţiilor la presiune

presiunea maximă admisă

presiune proba conducte

presiune proba armături

presiune proba radiatoar

6 bar

12 bar

9 bar

12 bar

I13-02 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

1.2.

Rezistenţa la temperatura lichidelor

temperatura maximă a agentului termic

80ºC

I13-02 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire

1.3.

Rezistenţa elementelor instalaţiei la variaţii de temperatură

autocompensarea dilatărilor

realizarea punctelor fize şi mobile de fixare a conductelor

montarea de piese de trecere la traversarea elementelor de construcţie

I13-02 – Normativ rivind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală Caiet de sarcini breviar de calcul

1.4.

Instalaţiile trebuie să nu afecteze rezistenţa şi stabilitatea construcţiei

asigurarea soluţiilor care să nu afecteze rezistenţa şi stabilitatea construcţiei

corelarea golurilor cu proiectul de rezistenţă

respectarea traseelor proiectate

 

1.5.

Protecţia antiseismică a elementelor componente

luarea măsurilor de stabilitate a instalaţiei

realizarea punctelor fixe şi mobile a conductelor

montarea de piese de trecere la traversarea elementelor de construcţie

P100 – normativ pentru proiectarea antiseismică a clădirilor;

2.Siguranţa la foc

2.1.

Riscul de izbucnire a unui incendiu datorită instalaţiei

adaptarea instalaţiei la gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie

elementele instalaţiei se montează pe elemente incombustibile

P118/99 – norme de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia împotriva focului;

SR 11357 – măsuri de siguranţă contra incendiilor;

2.2.

Combustibilitatea şi limita de rezistenţă la foc a materialelor constituente ale instalatiei

nivelul combustibilităţii materialelor constituente ale instalaţiei la un incendiu exterior

toate instalaţiile sunt realizate din materiale incombustibile

 

nivelul de combustibilitate, la foc, de origine internă, a părţilor componente ale instalaţiei

exclus

 

3. Siguranţa în exploatare

3.1.

Evitarea pericolului de explozie

raportul între presiunea de serviciu şi presiunea maxim admisă

maxim 1

 

3.2.

Grad de asigurare al utilizatorului

raportul între puterea termică instalată şi cea necesară

minim 1

breviar de calcul

 

 

3.3.

Securitatea la contact

temperatura de atingere directă

maxim 95°C

 

rugozitatea la atingere directă

suprafeţe netede, emailate sau vopsite

 

3.4.

Securitatea la intruziune

goluri de trecere pentru conducte

închise

 

4. Etanşeitate

4.1.

Etanşeitatea elementelor şi îmbinărilor

proba la rece

proba la cald

corespunzătoare

corespunzătoare

I13-02 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

5.Confort

5.1.

Confort higrotermic

raportul între puterea termică instalată şi cea necesară

temperatura interioară

minim 1

 

 

corespunzătoare

breviar de calcul

 

 

SR1907/2-1997

6.1.

Puritatea aerului

numărul orar de schimburi de aer

 

corespunzător

SR1907/2-1997

7. Protecţia împotriva zgomotului (confort acustic)

7.1.

Protecţia împotriva zgomotului

nivelul de zgomot emis la circulaţia agentului termic în instalaţii

viteza de circulaţie a agentului termic în conducte şi armături

sub 35 dB

 

 

sub 0,8m/s

 

SR 6161/1 – acustica în construcţii;

STAS 6156-86 – limite admisibile de zgomot;

8.1.

Confort vizual

nivel estetic

vopsitorii

ridicat

email alb

 

9.1.

Vibraţii

montaj radiatoare, conducte şi armături

corect

I13-02– Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

10.1

Manevrabilitate

cuplul maxim de manevrare a armăturilor

maxim 1Nm

STAS 9154

11.

Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului

 

 

 

11.1.

Evitarea riscului de producere, sau de favorizare a dezvoltării de substanţe nocive sau insalubre

posibilitatea de curăţire şi întreţinere a instalaţiilor

finisaje, vopsitorii rezistente la agenţi externi, inclusiv la solvenţi şi detergenţi

I13-02 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

NRPM

12. Adaptarea la utilizare

12.1.

Asigurarea reglajului sarcinii termice a consumatorilor de căldură în funcţie de necesităţi

prevedera măsurilor care să permită reglajul

reglaj calitativ al temperaturii agentului termic

robineţi termostatici de reglaj pe corpurile de încălzire

I13-02 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

12.2.

Stabilitate şi continuitate în funcţionare

stabilitatea hidraulică

echilibrare hidraulică riguroasă din proiectare şi execuţie; echilibrarea radiatoarele, din robineţii de retur, se vor respecta pantele de montaj pentru conducte

I13-02– Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

12.3.

Usurinţă în intervenţie şi manevrare

uşurinţa în intervenţie pentru manevrare, control, întreţinere şi reparaţii

instalaţie montată aparent, cu spaţii suficiente la robineţii de manevră

robineţi de reglare, închidere şi golire

I13-02 – Normativ pt. proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

I13/1-02 – Normativ pt exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală

12.4.

Integrarea instalaţiei în construcţie

condiţii şi măsuri care să permită o bună integrare a instalaţiilor în clădirea deservită

Asigurarea deplasărilor conductelor dilatare contractare şi protejarea trecerii prin pereţi şi planşee

 

I13-02 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

I13/1-02 – Normativ privind exploatarea instalaţiilor de încălzire

12.5.

Rezistenţa finisajelor la utilizare

condiţii şi măsuri pt. rezistenţa corespunzătoare a elementelor de instalaţii la agenţi ce intervin în utilizare

Finisaje rezistente la şocuri, zgîriere, frecare, apă şi solvenţi pentru curăţire

 

13.Durata de viaţă

13.1.

Durata de viaţă

Clasa de durată minimă de serviciu

25 ani

STAS 8174 Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate

C247 Îndrumător cadru privind exploatarea şi întreţinerea clădirilor de locuit din mediul urban, aflate în proprietatea autorităţii publice

13.2.

Anduranţa robineţilor

numărul de cicluri repetate închidere-deschidere

minim 30.000

I13-02 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

13.3.

Rezistenţa la coroziune

măsuri de protecţie la coroziune datorată agenţilor chimici şi atmosferici

grunduirea şi vopsirea suprafeţelor

I13-02 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

STAS 10702 Protecţia contra coroziunii. Acoperiri protectoare

13.3.

Rezistenţa la coroziunea electro-chimică

măsuri de protecţie la coroziune electrochimică

între părţile instalaţiei nu se formează cupluri galvanice

 

14.Izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie

14.1.

Protecţia termică a clădirilor încălzite

rezistenţa termică a elementelor de construţie, valoarea medie

necesarul maxim global de căldură pentru încălzire

minim 1,4 m2K/W

 

 

 

maxim 0,61W/m3K

 

P68 Normativ privind gradul de protecţie termică a clădirilor

STAS6472/3 Fizica Construcţiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de construţii ale clădirilor

14.2.

Eficienţa termică a suprafeţelor de schimb de clăldură

încărcarea termică a metalului pentru durata de viaţă a radiatoarelor

minim 1900 W/kg x an

 

14.3.

Izolarea termică a conductelor

randamentul termoizolaţiei

minim 80%

C142-85 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii

PE924 Prescripţii pentru calculul izolaţiilor termice ale instalaţiilor

INSTALATII DE VENTILATIE

 

Nr. crt.

Cerinţa, definirea

cerinţei

Criteriul de

Performanţă

Măsuri şi valori

Prescrise

Referinţe

CERINŢE OBLIGATORII

1.Rezistenţa şi stabilitatea

1.1.

Rezistenţa la eforturi în exploatare

Forţa maxima de încovoiere la jumătatea distanţei dintre suporturi-pt.canale de aer

Forţa maximă aplicată vertical pe faţa superioară a mantalei utilajelor

F=800N forţa de încovoiere

F=1000N forţa maximă vericală repartizată pe o lăţime de maximum 50 cm

P 130 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor

1.2.

Rezistenţa la eforturile datorate  manevrelor şi utilizării

Cuplu mecanic necesar pt.manevrarea dispozitivelor cu mişcare rotativă

Efortul mecanic necesar pt.manevrarea dispozitivelor cu mişcare liberă

Masuri pt.asigurarea uşurinţei de manevrare si control

Maxim 1 Nm cuplu mecanic pt. acţionarea organelor de comnandă

Maxim 2N efortul mecanic de tracţiune a organelor de reglaj

STAS 9154 armături pentru instalaţii sanitare şi de încălzire centrală. Condiţii tehnice generale de calitate.

STAS 10400/1 Armături industriale de oţel.Robinete de reglaj cu ventil. Condiţii tehnice generale de calitate.

I5, I5/2

1.3.

Rezistenţa elementelor instalaţiei la variaţii ale temperaturii aerului

Temperatura limită a aerului sau apei, maxim admisă, care nu produce deteriorări elementelor instalaţiei de ventilare şi climatizare

tmax=+70°C pt.canale metalice din tablă

tmax=+110°C,tmin=-35°C pt. canale din poliizocianurat placat cu folie de Al

tmax=+75°C,tmin=-20°C tuburi flexibile de Al

STAS 1733 Garnituri nemetalice

STAS 7277 Garnituri din cauciuc

STAS 8374 Termometre tehnice

STAS 8420 Mijloace de măsurare a temperaturii

I5, I5/2

1.4.

Rezistenţa la presiunea interioară

Rezistenţa mecanică a canalelor de aer

2xPs £ 10 mbar

STAS 9960 Canale de aer. Forme şi dimensiuni

1.5.

  Rezistenţă la coroziune

Măsuri de protecţie la coroziune datorată agenţilor chimici şi atmosferici

Evitarea amplasării în medii corozive, protecţia la acţiunea agentilor atmosferici

I5, I5/2

STAS 10128 Protecţia contra coroziunii a conductelor subterane  din oţel

1.6.

Protecţia antiseismică

Asigurarea condiţiilor de amplasare şi luarea măsurilor de stabilitate pt.utilaje şi elem. instalaţiei

Poziţionare corectă, realizarea de prinderi elastice, etc

P 100 Normativ pentru proiectare antiseismică

1.7.

Integrarea instalaţiei în construcţie 

Masuri ce permit integrarea instalatiilor în clădire

Protejare la trecerea prin pereţi şi planşee, distanţe minime recomandate

I5, I13

2. Siguranţa în exploatare

2.1.

Evitarea pericolului de explozie

Masuri pt. evitarea pericolului de explozie

Separarea instalaţiilor, compatibilitatea materialelor, menţinerea în stare de funcţionare continuă a instalaţiei

I5, I5/2

2.2.

Etanşarea instalaţiei

Evitarea scăpărilor necontrolate de aer viciat

Valori prescrise şi măsuri pt. asigurarea acestora

I5, I5/2, STAS 9960, C56

 

2.3.

Gradul de asigurare al consumatorului

Măsuri pt. menţinerea în stare de funcţionare a instalaţiei

Echipamente şi surse de alimentare cu energie de rezervă, elem.de semnalizare a întreruperii funcţionării

I5,

 

2.4.

Securitatea la contact

Nivelul de risc de rănire în contact cu muchii sau colţuri tăioase, cu temperatura, cu mijloacele în mişcare, securitatea contra electrocutării

Elemente fără muchii sau colţuri tăioase

Suprf.metalice 40°C£t£70°C

Suprf.nemetal 50°C£t£80°C

Plase de protecţie, mijloace de avertizare

I5, I7,

STAS 12612 Protecţia împotriva electrocutării. Limite admise

STAS 12604 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale

 

2.5.

Securitatea la curenţii de aer cald

Limitarea temperaturii aerului cald refulat în încăpere

+70°C refulat la H=3,5m de la pardoseală şi nu este îndepărtat spre zona ocupată

+45°C aerul este refulat spre zona ocupată la o dist.de min.3,5m de oameni

I5, I13

 

2.6.

Securitatea la intruziune

Dispozitive de împiedicarea  persoanelor neautorizate şi neinstruite în centrale de ventilare cât şi a precipitaţiilor şi vietăţilor

Uşi şi trape de acces cu dispozitive de siguranţă şi de protecţie, mijloace de avertizare pt. interzicerea accesului

I5, I13

 

3.Siguranţa la foc

3.1.

Comportarea la foc

Corelarea clasei de combustibilitate şi a rezistenţei la foc

Rezistenţa la foc a elem. instalaţiei să fie coresp. cu cea a elem.de contrucţie străpunse sau pe care se montează

STAS 6647 , SR EN 11357 ,  STAS 11357 Măsuri de siguranţă contra incendiilor

P 118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiei

3.2.

Preîntâmpinarea propagării incendiilor

Eficacitatea dispozitivelor şi sistemelor de ventilare pt evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu

Protecţia circulaţiilor comune orizontale închise, limitarea propagării fumului în spaţii mari necompartimentate

I5, P 118

GP 063-01

DG PSI -003

 

 

4.1.

Igiena aerului din încăperi

Concentraţii limită admisibile ale substanţelor nocive în atmosfera încăperilor

Debite introduse şi evacuate

I5, NGPM

NP 008

STAS 10331

4.2.

Puritatea aerului din încăpere

Schimb de aer, raţia de aer proaspăt, concentraţii maxime admise de noxe, gradul de filtrare a aerului, prevenirea introducerii microorganismelor şi viruşilor

0,5…1/h

25…35mc/pers

25…120mc/h fcţ.de destinaţia încăperilor

CO2£2,5g/mc, CO£10mg/mc, etc.

I5, P 118

GP 063-01, DG PSI -003,

STAS 10331 , STAS 10813,

STAS 12574 , SR CEI 60356,

SR 13329, SR ISO 8186

4.3.

Igiena higrotermică a mediului interior

Temp.int.a aerului, viteza aerului, umiditatea aerului, indicele global de confort termic

Breviar de calcul

I5, STAS6472/7, STAS6472/3, SR ISO 7730, GT 039, C 107-6

4.4.

Evitarea poluării mediului de către inst.de ventilare şi climatizare

Condiţii constructive privind amplasarea gurilor de evacuare a aerului viciat şi utilizarea agenţilor frigorifici ecologici

Aerul viciat va fi epurat prin filtrare înainte de evacuare în atmosferă,alegerea corectă a agentului frigorific

I5, I5/2

Legea 137/1995

4.5..

Evitarea riscului  de producere a substanţelor nocive sau insalubre

Posibilităţi de intreţinere şi curăţire

Finisaje rezistente la agenţi exteriori sau corozivi

I5, NGPM

STAS 10331

5. Izolare termică, hidrofugă şi economia de energie

5.1.

Consumul de energie în exploatare

Randamentul energetic al utilajului, pierd.de presiune pe canalele de aer, în piese speciale şi organe de reglaj

Ventilatoare 60…80%

Compresoare – ermetice 95…97%, semiermetice 90…95%

I5, I5/2

NGPM

STAS 10331

5.2.

Utilizarea recuperărilor de căldură

Recuperarea căldurii din aerul evacuat din inst.de ventilare, din aer sau apă în sistem pompă de căldură

 

I5, I38, I39

 

5.3.

1.1.1.1.   

Energia înglobată în istalaţie

 

I5, I5/2

 

5.4.

Izolarea termică a canalelor

Eficienţa termoizolaţiei

Pt.canale de aer min 75%

 

5.5.

Protecţia termică a clădirilor vetilate-climatizate

Rezistenţa termică a elementelor de construcţie a clădirii şi permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii

Rezistentă termică

STAS6472/3, SR 1907/1, SR 1907/2, C 107/1, C 107, I5, I5/2

 

5.6.

Reglajul sarcinii termice

Reglajul sarcinii termice fct. de variaţia parametrilor climatici exteriori

Livrarea agentului la temperatura corespunzătoare automatizarea regimului de funcţionare a cazanelor, termostatarea bateriilor de răcire/încălzire

I 13, I 13/1, I 5, I 36

6. Protecţia împotriva zgomotului

6.1.

Confortul acustic

Nivelul de zgomot admis în încăperile ventilate, în spaţiile tehnice şi condiţiile de realizare a inst.pt.limitarea zgomotului produs de acestea

De la 35dB fcţ.de destinaţia încăperii

8m/s canale principale

5m/s canale secundare

3m/s ramificaţii

2…4m/s guri de aspiraţie, prize de aer

Cf.STAS 6161/1

6.2

Limitarea producerii şi transmiterii vibraţiilor produse de utilaje

Condiţii de montare a utilajelor pentru reducerea vibraţiilor şi viteza maximă de vibraţie la rezonanţă a elem. de construcţie pe care se află utilajul Vmax

Vibraţii longitudinale

8Hz : 80db şi 1 vibrar

Vibraţii transversale

2Hz : 74db şi 7 vibrar

Vmax£2,5mm/s fără deterior.

2,5mm/s£Vmax£6mm/s deteriorări f.puţin probabile

STAS12025/2, STAS 7206, P121, P 122, P 130, C 125, GT 021

CERINŢE RECOMANDATE

R.1

Adaptarea la utilizare

 

 

 

1.1

Adaptabilitate şi elasticitate în funcţionare

Condiţii şi măsuri care permit modificări ulterioare

Scheme funcţionale elastice, racorduri de rezervă, armături de separaţie, condiţii de funcţionare în caz de avarie

I5, I5/2

ME 005 manual pt.întocmirea instrucţiunilor de exploatare a instalaţiilor

1.2

Rezistenţa finisajelor la utilizare

Rezistenţa instalaţiei la diverşi agenţi care intervin la utilizare

Straturi de finisaj rezistente la şocuri, zgârieturi, frecare, apă şi solvenţi

 I5/2

1.3

Urmărirea funcţionării instalaţiilor

Aparatură de măsură şi control pt. cunoaşterea permanentă a parametrilor instalaţiei

Termometre, manometre, filtre

I5, I5/2

GP-063, STAS 6563

R.2

Durabilitate

 

 

 

2.1

Durata de viaţă

Clase de durate de serviciu a instalaţiilor de ventilaţie şi climatizare

Durata minimă de serviciu

- 25ani

Durata min.de funcţionare

- 1an

STAS 8174/1,2,3

STAS 10307, C247, P 130, P 118

2.2

Anduranţa organelor de reglare

Numărul de cicluri repetate de închideri/ deschideri fără deteriorare

Min. 10000 cicluri

I5

2.3

Rezistenţa la agenţi biologici

Măsuri de protecţie

Compatibilitatea materialelor

Stas 10757

R.3

Manevrabilitate

Asigurarea manevrării uşoare a organelor de comandă

Cuplu max. 1Nm

Efortul mecanic max.2N

STAS 9154

R.4

Confort tactil

Calitatea corespunzătoare a suprafeţelor

Aspectul suprafeţelor privind rugozitatea, mărimea asperităţilor, muchii tăioase, discontinuităţi

 

R.5

Aspectul vizual

Aspectul estetic al suprafeţelor vizibile din instalaţie

Culoare, strălucire, planeitatea suprafeţelor

 

 

3.               Date tehnice ale investitiei:

a)            Zona si amplasamentul

Investitia se propune a se realiza in intravilanul Municipiului Oradea, conform planului de situatie anexat .

b)            Statutul juridica al terenului care urmeaza sa fie ocupat:

Terenul pe care se realizeaza investitia este in totalitate in administratia Municipiului Oradea. Conform C.F. nr.14734. anexat.

c)            Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafata totala ,reprezentand terenuri din intravilan / extravilan;

Terenul pe care este amplasata investitia are o suprafata totala de 17698 mp, fiind situat in intravilanul Municipiului Oradea. Suprafata totala a terenului pe care se realizeaza investitia este de 17698 mp .

d.) Studii de teren

- studii topografice pentru stabilirea traseului conductei de apa geo-termala, cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor.

                        Vezi    Plan cadastral anexat ;

Plan de încadrare în zonă  -Planşa 0/A.

           Plan de situaţie                   -Planşa 1/A

            - Studiu geotehnic – Solutia propusa nu impune realizarea unui studiu geotehnic .

 

e.) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei

Obiectivul este „Colegiul Tehnic Mihai Viteazu”, cu regim de înălţime variabil diferit la fiecare dintre corpuri.

Nu se intervine asupra cladirilor din punct de vedere constructiv , centrala termica se reamenajeaza in spatiul existent cu aceeasi destinatie , fara a afecta cladirea in nici un fel .

Marea majoritate a ferestrelor sunt cu strat simplu de sticlă şi tâmplărie din lemn. Aceste ferestre se vor înlocui cu ferestre de tip termopan într-un proiect de reabilitare ce nu face obiectul acestei documentaţii. Pereţii exteriori sunt din cărămidă plină cu grosimi variabile care se vor izola cu placi de polistiren expandat de 10 cm, lucrari implementate printr-un proiect de reabilitare viitor. 

Dimensionarea radiatoarelor existente s-a facut la Ttur/Tretur = 95/75°C . Introducand agentul secundar in instalatie pe circuitul de radiatoare treapta I la temperaturile Ttur/Tretur = 65/45°C se obtine doar 55 % din capacitatea proiectata a instalatiei existente.

De aceea se considera oportun inlocuirea intr-o etapa viitoare a corpurilor de incalzire existente cu unele noi si dimensionate corespunzator. Acestea vor fi corpuri statice de tip panouri radiante din otel pentru treapta I al modulului geotermal si ventiloconvectoare pentru treapta II

 

f.)    situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum;

Cladirea beneficiaza de racord la reteaua de distributie a energiei electrice respectiv racord la alimentare cu apa si canalziare menajera .

Furnizarea agentului termic pentru incalzirea spatiilor interioare este furnizat de la punctul termic aflat in cadrul  obiectivului. Prepararea agentului termic in cadrul acestui punct termic se face centralizat. Alimentarea punctului termic se face printr-o retea de transport partial aeriana / partial subterana amplasata in canal termic, cu o vechime de peste 30 ani care transporta agent primar cu temperatura maxima de 120grdC de la CET la punctele termice. Reteaua de legatura intre punctul termic si obiectiv este realizata in aceeasi perioada.

 

Estimarea consumului anual de energie pentru incalzire si preparare apa calda menajera

 

INCALZIRE

Qanual = Qnec * Nr zile * Nr ore *

în care:

Qanual = Cantitatea de caldura estimata pentru consum anual [Gcal/an]

Qnec = necesarul maxim de caldura orar [Kcal/h]

Nr zile = Numarul de zile de incalzire anual [166 zile/an]

Nr ore = Numarul de ore de incalzire zilnica [ ore/zi]

Ti = temperatura medie interioara [20 oC]

Tm = temperatura medie anuala in sezonul de incalzire [2.8 oC]

Te = temperatura de calcul exterioara [-15 oC]

∆T = diferenta de temperatura apa geotermala intrare/iesire sistem

Canual = Cost anual

Energia termica - 1Gcal = 202.45 lei + TVA

Apa geotermala – 1mc = 3.5 lei

Energie electrica – 1kWe= 0.50 lei

·         Calculul consumului de energie pentru incalzire pe CET

Qanual = Qnec * Nr zile * Nr ore *

Qanual = 1 525 000 * 166 * 12 *  = 1 488 Gcal/an

 

Canual CET= Qanual * Pret/Gcal = 1 488 * 202.45 = 301 246 lei/an

 

·         Calculul consumului de energie pentru incalzire pe apa geotermala

Qanual = Qnec * Nr zile * Nr ore *

Qanual = 1 525 000 * 166 * 12 *  = 1 488 Gcal/an

Ganual = * 1000 =  * 1000 = 27 055 mc/an

 

Canual AGT= Qanual * Pret/mc = 27 055 * 3.50 = 94 692 lei/an

 

Prin urmare se va face o economie de

 Canual CET - Canual AGT = 301 246 - 94 692 = 206 554 lei/an

 

·         PREPARARE ACM

Qinst = Cantitatea de caldura estimata pentru prepararea acm [Gcal/an]

Gacms = debitul mediu zilnic  [l/zi]

Ganual acm = debitul de apa geotermala anual necesar pt prepararea acm [mc/an]

Nr zile = Numarul de zile de preparare acm anual [365 zile/an]

∆t = diferenta de temperatura apa rece/apa calda menajera

∆T = diferenta de temperatura apa geotermala intrare/iesire sistem

Canual = Cost anual

·         Calculul consumului de energie pentru preparare acm  pe CET

Qnec acm = Qs zi med *  C * ∆t  = 23 500 l/zi *1 * 50 ºC = 1 175 000 Kcal /zi = 429 Gcal/an

Canual CET= Qanual * Pret/Gcal = 429 * 202.45 = 86 851 lei/an

 

·         Calculul consumului de energie pentru preparare acm  pe apa geotermala

            Ganual acm =  * 1000 =  * 1000 = 6 600 mc/an

Canual AGT= Qanual * Pret/mc = 6 600   * 3.50 = 23 100 lei/an

 

Prin urmare se va face o economie de Canual CET - Canual AGT = 86 851 – 23 100 = 63 751 lei/an

 

Total consum estimat incalzire + acm pe CET:

301 246 lei/an + 86 851 lei/an = 388 097 lei / an

 

Total consum estimat incalzire + acm pe apa geotermala:

94 692 lei/an + 23 100 lei/an = 117 792  lei / an

 

Economii preconizate incalzire si preparare apa calda menajera:

206 554 lei/an + 63 751 lei/an = 270 305 lei /an

 

 

Consum teoretic de energie electrica /an pentru pompele de circulatie incalzire

Ptot  = Puterea maxima totala consumata anual

Pabs  = Puterea maxima totala absorbita

 Ptot= Pabs * Nr zile * Nr ore

Ptot = 3 570 W * 166 * 12 = 7 111 kWhe/an

Canual EL = Ptot * Pret/mc = 7 111 * 0.53 = 7 538 lei/an

Consum teoretic de energie electrica /an pentru ventiloconvectoare si aeroterme incalzire

Ptot  = Puterea maxima totala consumata anual

Pabs  = Puterea maxima totala absorbita

 Ptot= Pabs * Nr zile * Nr ore*Nr Buc

Ptot = 50 W * 166 * 12 * 50 = 4 980 kWhe/an

Ptot = 1000 W * 166 * 12 * 15 = 29 880 kWhe/an

Canual EL = Ptot * Pret/mc = (29 880 +4 980) * 0.5 = 17 430 lei/an

 

Economii totale preconizate:

270 305 lei /an -  7 538 lei/an – 17 430 lei/an  = 245 337 lei /an

 

 

Gradul de utilizare al instalatiei

·         INCALZIRE

Se considera Qnec = necesarul maxim de caldura orar [1 525 000 Kcal/h] si perioada de incalzire din 22 octombrie pana in 6 aprilie reprezinta numarul de zile de incalzire anual [166 zile/an].

Acesta reprezinta 45 % dintr-un intreg an calendaristic.

Numarul de zile de incalzire anual este asigurat din energie geotermala prin intermediul modulul nostru geotermal in proportie de 98-99%.

Diferentele 1-2% apar din posibilitatea aparitiei unor defectiuni in regimul de alimentare cu apa geotermala sau din eventulale defecte aparute la modulul geotermal in perioada de functionare.

Pentru eliminarea acestor neajunsuri se va face o intretinere a sistemului in perioada in care nu este necesara furnizarea de energie termica pentru incalzire.

Gradul de utilizare pe perioada de incalzire al sursei este de 98 %.

 

·         APA CALDA MENAJERA

·         Numarul totali de elevi este de 2037

·         Numarul de utilizatori zilnici pe un schimb este de 1500 elevi.

·         Numar de elevi din internat este de 400

 

             Necesarul de apă rece potabilă se determină conform SR 1343-1 pentru necesarurile specifice de apă rece şi caldă în funcţie de destinaţiile clădirilor (STAS 1478) astfel:

Nr.

crt.

Destinaţia clădirii

Nr.

persoane

Necesar specific (l/om zi)

apă rece

apă caldă menajeră

 

Scoala – un schimb

1500

20

5

 

Internat

400

80

40

 

a)      debitul zilnic mediu de apă rece

      m

  Q n zi med   1     x  (  Σ  N (i) x q sp (i) )

                          1000       i=1

Unde        N(i)  =  numărul de utilizatori consumatori fizici de apă sau unităţi specifice

                                    de produs pentru care se foloseşte apa.

Qs(i) =  debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru o activitate normală. Se determină conform STAS 1478-90

 

 Q n zi med   1    x (1500x20+400x80) = 62 mc/zi

                     1000 

 

a)      debitul zilnic maxim de apă rece

                  m

Q n zi max   1     (  Σ  N (i) x q sp (i) x K zi (i) )

                              1000      i=1

            Unde  K zi = coeficientul de uniformitate zilnică

            K zi = 1,15

            Q n zi max =  62 x 1,15 = 71.3 mc/zi

 

a)      debitul orar maxim de apă rece

Se consideră o funcţionare de 16 ore/zi.

                                                m

Q n o max =  1      1     (  Σ N (i) x q sp (i) x K zi (i) x Ko (i) )

                    16  1000    i=1

 

Unde        K o = coeficientul de neuniformitate orară

                        Ko = 2,8

            Q n o max 1   x 71.3 x 2,8 = 12.48 mc/h

                                 16

Gradul de asigurare 99%, regimul de furnizare a apei calde menajere este de 16 h/zi, iar temperatura apei calde menajere este de 60 ºC.

 

Din care apă caldă menajeră de 600 C:

a) debitul zilnic mediu de apă caldă     Q n zi med   1     x(1500x5+400x40)  = 23.50 mc/zi

                                                                          1000 

b) debitul zilnic maxim de apă caldă    Q n zi max =  1,15 x 10.25 = 27.03 mc/zi

 

c) debitul orar maxim de apă caldă       Q n o max 1   x 2,8 x 27.03 = 4.73 mc/h

                                                                             16

2. Cerinţa de apă rece potabilă se stabileşte conform STAS 1343/0 –89

 

Qs = Ks x Kp x Q n

 

Unde   Ks =     coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale instalaţiilor de

                                    tratare şi epurare ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare

            Kp =   coeficient care ţine seama de pierderile de apă în aducţiune şi în reţeaua

                                    de distribuţie

                        Ks =     1,02                Kp = 1,05

 

a)      debitul zilnic mediu de apă rece              Qs zi med = 66.40 mc/zi

debitul zilnic mediu de apă caldă           Qs zi med = 25.17 mc/zi

 

a)      debitul zilnic maxim de apă rece             Qs zi max = 76.36 mc/zi

debitul zilnic maxim de apă caldă         Qs zi max = 28.95 mc/zi

 

a)      debitul orar maxim de apă rece               Qs o max = 13.37 mc/h

debitul orar maxim de apă caldă           Qs o max = 5.07 mc/h

 

Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde menajere este :

Qnec acm = Qs zi med *  C * ∆t  = 23 500 l/zi *1 * 50 ºC = 1 175 000 Kcal /zi = 429 Gcal/an

Se considera Qnec acm= necesarul de caldura zilnic pentru prepararea apei calde menajere[1 175 000 Kcal /zi] si numarul de zile de preparare anual  [365 zile/an].

Acesta reprezinta 100 % dintr-un intreg an calendaristic.

Numarul de zile de preparare anual este asigurat din energie geotermala prin intermediul modulul nostru geotermal in proportie de 98-99%.

Diferentele 1-2% apar din posibilitatea aparitiei unor defectiuni in regimul de alimentare cu apa geotermala sau din eventulale defecte aparute la modulul geotermal in perioada de functionare cat si din perioada de intretinere a sistemului in care nu este posibila furnizarea de energie termica pentru prepararea acm.

Gradul de utilizare anual al sursei pentru preparare acm este de 98%.

 

CONCLUZIE

Gradul total de utilizare anual al sursei pentru incalzire si apa calda menajera este de 98 %.

 

Randamentul instalatiei

Energia termica continuta de catre apa geotermala se va transfera imobilului pentru incalzire si prepararea apei calde menajere prin intermediul unui modul termic geotermal care va fi compus din intreg ansamblu de componente conform planselor anexate.

Pierderea de caldura a apei geotermale pe traseul de legatura intre punctul geotermal existent in zona si modulul geotermal amplasat in cadrul imobilului va fi de aproximativ 2 %.

Pierderea de caldura a apei geotermale pe modulul geotermal amplasat in cadrul imobilului va fi de aproximativ 1.5 %.

Distributia interioara in cadrul obiectivului studiat si alimentarea  cu caldura a imobilelor face ca pierderea de caldura pe retelele exterioare sa se situeze in jurul valorii de 1.5%.

 

CONCLUZIE

Randamentul intregii  instalatii va fi de 95 %.

 

TIPUL SURSEI ENERGETICE REGENERABILE UTILIZATE :

 

Sursa energetica utilizata, este apa geotermala.

 

- necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii :

            Varianta propusa promovarii nu necesita utilitati suplimentare .

 

- solutii tehnice de asigurare cu utilitati :

Nu este cazul .

 

g.) concluziile evaluării asupra mediului :

Apa geotermală poate avea un caracter încrustrant şi coroziv după unii specialişti. Din punct de vedere al compoziţiei chimice nu prezintă un pericol de poluare.

Energia geotermala reprezinta caldura continuta in fluidele si rocile subterane. Este nepoluanta, regenerabila si poate fi folosita in scopuri diverse.     

Instalaţia nu are nici un fel de impact negativ asupra mediului deoarece nu sunt emisii de CO2, nu se consuma apa din pânza freatică, nu sunt degajări de căldură, de fum sau alte substanţe toxice.

 

4. Durata de realizare şi etapele principale:

Durata de realizare a lucrarilor este de 6  luni conform graficului de eşalonare a investiţiei .

Graficul de realizare a investitiei:

Nr.

crt.

PERIOADA

LUNA

1

2

3

4

5

6

1

Proiectare/avize şi acorduri / proceduri de achizitie

 

 

 

 

 

 

2

 

Consultanta, asistenta tehnica, organizare de santier, diverse si neprevazute

 

 

 

 

 

 

3

 

Constructii si instalatii

 

 

 

 

 

 

4

 

Utilaje, echip. tehn. şi funct. cu montaj; Montaj utilaje tehnologice

 

 

 

 

 

 

 

 

(3) COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI

1.Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general

 

DEVIZ GENERAL

Privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului de investitii

Mihai Viteazul

În  mii lei / mii euro la cursul  BCE

4.2523

lei/euro

din data de

12 12 2011

 

Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

Capitolul 1

Cheltuieli pentru obtinerea şi amenajarea terenului

1.1

Obţinerea terenului

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

1.2

Amenajarea terenului

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

1.3

Amenajarea pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

TOTAL CAPITOLUL 1

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

Capitolul 2

Cheltuieli pentru asigurarea utililtăţilor necesare obiectivului

TOTAL CAPITOLUL 2

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

Capitolul 3

Cheltuieli pentru proiectarea şi asistenţă tehnică

3.1

Studii de teren

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

3.2

Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

3.000

0.706

0.720

3.720

0.875

3.3

Proiectare şi inginerie

43.586

10.250

10.461

54.047

12.710

3.4

Organizarea procedurilor de achiziţie

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

3.5

Consultanţă

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

3.6

Asistenţă tehnică

11.336

2.666

2.721

14.057

3.306

TOTAL CAPITOLUL 3

57.922

13.621

13.901

71.823

16.890

Capitolul 4

Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1

Construcţii şi instalaţii

1,108.077

260.583

265.938

1,374.015

323.123

4.1.1

Ob1 Mihai Viteazul

1,108.077

260.583

265.938

1,374.015

323.123

4.2

Montaj utilaje tehnologice

14.446

3.397

3.467

17.913

4.213

4.3

Utilaje, echip. tehn. şi funct. cu montaj

213.161

50.128

51.159

264.319

62.159

4.4

Utilaje fară montaj şi echip. de transp.

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

4.5

Dotări

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

4.6

Active necorporale

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

TOTAL CAPITOLUL 4

1,335.684

314.109

320.564

1,656.248

389.495

Capitolul 5

Alte cheltuieli

5.1

Organizare de santier

22.162

5.212

5.319

27.480

6.462

5.1.1

Lucrare de construcţii

11.081

2.606

2.659

13.740

3.231

5.1.2

Cheltuieli conexe org. şantierului

11.081

2.606

2.659

13.740

3.231

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

9.069

2.133

0.000

9.069

2.133

5.3

Cheltuieli diverse şi neprevăzute

139.361

32.773

33.447

172.807

40.639

TOTAL CAPITOLUL 5

170.591

40.117

38.765

209.356

49.234

Capitolul 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

6.2

Probe tehnologice şi teste

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

TOTAL CAPITOLUL 6

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

TOTAL  GENERAL

1,564.197

367.847

373.231

1,937.428

455.619

Din care C + M

1,133.604

266.586

272.065

1,405.669

330.567

 

 

 

 

 

2.            Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

 

Nr.

crt.

PERIOADA

LUNA

1

2

3

4

5

6

1

Proiectare/avize şi acorduri / proceduri de achizitie

  46,586 mii lei

 

 

 

 

 

2

 

Consultanta, asistenta tehnica, organizare de santier, diverse si neprevazute

 

 

 

181,927 mii lei

 

3

Constructii si instalatii

 

1.108,077  mii lei

 

4

 

Utilaje, echip. tehn. şi funct. cu montaj; Montaj utilaje tehnologice

 

 

 

 

227,607 mii lei

 

5

TOTAL

1.564,197 mii lei (+ TVA)

 

 

 

(4) ANALIZA COST-BENEFICIU

 - VEZI ANEXA 1

 

 (5) SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI

            Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.

Investitie totala (TVA Inclus)

1.937,428

Teren

0

Constructii

1.374,015

Echipamente

491,588

Proiectare + avize

71,823

Sprijin nerambursabil 90%

1.743,685

Contributia proprie 10%

193,742

din care TVA

373,231

 

(6) ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI   

1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;

Având în vedere caracterul investiţiei, pentru realizarea lucrărilor de construcţie/montaj se va contracta, ţinându-se cont de prevederile OUG 34/2006 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, de o firmă specializată.

2. număr de locuri de muncă create în faza de operare. – Nu este cazul.

 In faza de operare se vor folosi angajatii existenti din punctele termice

 

(7) PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) 1.937,428 mii lei, resectiv 455,619 mii euro

(în preţuri - luna, anul, 1 euro = 4,2523 lei),

din care:

   - construcţii-montaj (C+M); 1.405,669 mii lei, respectiv 330,567 mii euro

2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):

   - anul I; 1.937,428 mii lei, resectiv 455,619 mii euro

3. durata de realizare (luni); 6 luni

4. capacitati ( unitati fizice si valorice )

 

Modul geotermal

1.00 buc

141,269.00 mii lei

Pompe circulare

9.00 buc

71,892.00 mii lei

                       

            5. alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia .

                        Puterea instalata de incalzire - Qnec  1 525 000 kcal/ora adica 1773.5 kw .

 

 

(8) AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

 

1.Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea si oportunitatea investiţiei

2.Certificatul de urbanism.: nr.79/18.01.2011

Avize si acorduri stabilite prin Certificatul de urbanism:

-          alimentare cu apa;

-          canalizare;

-          alimentare cu energie electrica;

-          alimentare cu energie termica;

-          telefonizare;

-          RCS & RDS;

-          SC. TRANSGEX;

3. Acordul de mediu .

 

 

 

 

 

                                                                                                                    Întocmit:

                                                                                                            arh. Cretu Nicolae