Hotărârea nr. 637/2009

privind acordul de principiu pentru intrarea in etapa de consultari publice a Master Planului privind reabilitarea sistemului de termoficare urbana la nivelul municipiului Oradea pentru perioada 2009-2028 in scopul conformarii la legislatia de mediu si c

ROMÂNIA

JUDEȚUL BIHOR

MUNICIPIUL ORADEA CONSILIUL LOCAL

H O T Ă R Â R E

privind acordul de principiu pentru intrarea in etapa de consultări publice a Master Planului privind reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice în vederea accesării de fonduri nerambursabile în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu-Axa 3 Termoficare

Analizând raportul de specialitate înregistrat sub nr. 76930/24.07.2009 prin care Direcția de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe din cadrul Primăriei Municipiului Oradea propune darea cordului de principiu pentru aprobarea Master Planului privind reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice în vederea accesării de fonduri nerambursabile în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu-Axa 3 Termoficare.

Ținând cont de importanța acestui proiect pentru municipiul Oradea dar și de prevederile Ghidului Solicitantului pentru Programul Operațional Sectorial - Mediu;

Văzând proiectul de hotărâre și avizul favorabil al comisiei de specialitate a Consiliului Local,

Având în vedere propunerea formulată în cadrul ședinței consiliului local, privind acordul de principiu pentru intrarea in etapa de consultări publice a Master Planului,

În conformitate cu art.36 alin.2 lit.b), lit.d); alin.4 lit.a), lit.d), lit.e), lit.f); alin.6 lit.a) pct.11, pct.14 respectiv art.45 alin.2 lit.e) din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA

h o t ă r ă ș t e:

Art.1. Se dă acordul de principiu pentru intrarea în etapa de consultări publice a Master Planului privind reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice, prezentat în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Master Planul urmează să fie revizuit, prioritizat, supus dezbaterilor publice, după care ulterior va fi aprobat în formă finală conform reglementărilor din Ghidul solicitantului - POS Mediu Axa 3 “Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană în localitățile cele mai afectate de poluare”.

Art.3. Revizuirea se face de către experții tehnici desemnați ai Organismului Intermediar pentru POS Mediu, Ministerului Mediului și reprezentantului Comisiei Europene - JASPERS

Art.4. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe din cadrul Primăriei municipiului Oradea și directorul general al S.C. Electrocentrale S.A.

Art.5. Prezenta hotărâre se comunică cu:

  • -   Instituția Prefectului Județului Bihor

  • -  S.C. Electrocentrale S.A.

  • -  Direcția de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe

  • -  Direcția Economică

  • -  Direcția Tehnică

  • -   Se publică în Monitorul Oficial al județului Bihor

  • -  Se afișează pe pagina web a municipiului Oradea

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ

Delorean Ion Iulius

Oradea, 29 iulie 2009

Nr. 637


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETAR Ionel Vila

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 2

Cuprins

Pag.


  • 1 INTRODUCERE

  • 1.1 Cadrul în care se desfășoară proiectul

  • 1.1.1 Cadrul general

  • 1.1.2 încredințarea proiectului

  • 1.1.3 Entități implicate în proiect

  • 1.1.4 Obiectivele proiectului

  • 1.1.5 Scopul consultanței

  • 1.1.6. Alte programe relevante

  • 1.2 Obiectivul general și metodologia de elaborare a Mașter Planului

  • 1.3 Structura Mașter Planului

  • 2 ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE

f

  • 2.1 Rezumatul capitolului

  • 2.2 Localizarea proiectului

  • 2.3 Caracteristicile naturale ale zonei

  • 2.3.1 Mediul general (economia, zone naturale protejate)

  • 2.3.2 Clima

  • 2.3.3 Date geo-fizice

  • 2.3.4 Calitatea mediului

  • 2.3.4.1 Calitatea aerului ambiental................................................................................. 33

  • 2.3.4.2 Calitatea apei

  • 2.3.4.3 Calitatea solului

  • 2.3.5 Zone sensibile

  • 2.3.5.1 Aer

  • 2.3.5.2 Ape de suprafață și subterane

  • 2.3.5.3 Sol

  • 2.4 Infrastructura (asigurarea utilităților la centrală)

  • 2.5 Evaluarea socio-economică

  • 2.5.1 Profilul socio - economic al României

    irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


  • 2.5.2 Profilul socio - economic al municipiului Oradea

  • 2.6 Evaluarea cadrului legislativ și instituțional

  • 2.6.1 Cadrul administrativ general

  • 2.6.2 Cadrul legislativ

  • 2.6.2.1 Legislația națională primară

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 3

  • 2.6.2.2 Legislația națională secundară

  • 2.6.2.3 Legislația internațională

  • 2.6.3 Instituții în domeniul protecției mediului

  • 2.6.4 Instituții în domeniul sistemelor centralizate de încălzire / producerii energiei

electrice

  • 2.6.4.1 Autorități de reglementare

  • 2.6.4.2 Prezentarea operatorului local de termoficare

  • 2.6.5 Prețuri și tarife actuale

  • 2.6.5.1 Preturi de achiziție

9

  • 2.6.5.2 Tarife actuale practicate de SC Electrocentrale Oradea SA pentru energia

termică și electrică

  • 2.7 Resurse energetice

  • 2.7.1 Consumul de energie

  • 2.7.2 Resurse energetice locale

  • 2.7.3 Import de combustibili

  • 2.7.4 Analiza potențialului de resurse regenerabile

  • 2.7.4.1 Potențialul resurselor regenerabile în România

  • 2.7.4.2 Potențialul resurselor regenerabile în municipiul Oradea

  • 2.8 Impactul asupra mediului

  • 2.8.1 Prezentare generală

  • 2.8.2 Emisii în aer, apă, sol

  • 2.8.2.1 Emisii în aer

  • 2.8.2.2 Emisii în apă

  • 2.8.2.3 Emisii în sol

  • 2.8.3 Zgomot

  • 2.8.4 Deșeuri și gestionarea deșeurilor

  • 2.8.5 Gestionarea substanțelor toxice și periculoase

  • 2.9 Necesarul actual de energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum

  • 2.10 Facilități existente și performanțe actuale

  • 2.10.1 Facilități pentru producție

  • 2.10.2 Combustibili

  • 2.10.3 Depozitul de zgură și cenușă

  • 2.10.4 Sistem de transport și distribuție

  • 2.10.5 Instalații la consumatori

9

  • 2.10.6 Eficiența energetică în clădiri

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 4

  • 2.11 Suficienta datelor

  • 2.12 Concluzii

3. PROIECȚII

  • 3.1 Rezumatul capitolului

  • 3.2 Metodologie și ipoteze de lucru

  • 3.3 Proiecții socio-economice

J

  • 3.4 Proiecții privind necesarul de energie termică

  • 3.4.1 Necesarul de energie termică domestic și non-domestic

  • 3.4.2 Pierderi în sistemul de transport și distribuție

  • 3.4.3 Sinteza proiecțiilor privind necesarul de energie termică

  • 3.4.3.1 Evoluția surselor de energie geotermale

  • 3.4.3.2 Evoluția necesarului de energie termică în sistem centralizat

  • 3.5 Concluzii

  • 4 OBIECTIVE NAȚIONALE

  • 4.1 Rezumatul capitolului

  • 4.2 Obiective naționale pentru sistemele de încălzire centralizate cu privire la protecția

mediului

  • 4.3 Complementaritatea cu strategiile și planurile naționale, regionale și alte documente

relevante

  • 4.4 Ținte municipale în sectorul sistemului de termoficare

  • 4.5 Analiza strategiei municipale privind sistemul de termoficare și a Planului de acțiuni

  • 4.6 Concluzii

  • 5 ANALIZA OPȚIUNILOR

  • 5.1 Rezumatul capitolului

  • 5.2 Opțiuni analizate

  • 5.2.1 Metodologie și ipoteze de lucru

  • 5.2.2 Prezentarea soluțiilor

  • 5.2.3 Descrierea opțiunilor............................................................................................... 227

  • 5.2.3.1 Opțiunea 1

  • 5.2.3.2 Opțiunea 2

  • 5.2.3.3 Opțiunea 3

  • 5.2.3.4 Opțiunea 4

  • 5.2.3.5 Opțiunea 5

  • 5.2.3.6 Opțiunea 6

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 5

  • 5.2.3.7 Opțiunea 7

  • 5.2.3.8 Opțiunea 8

  • 5.2.4 Performanțe energetice și de mediu în opțiunile analizate

  • 5.3 Valoarea investițiilor in opțiunile analizate

  • 5.3.1 Ipoteze privind costurile de investiție

  • 5.3.2 Investiții

f

  • 5.4 Analiza opțiunilor

  • 5.4.1 Metodologie

  • 5.4.2 Premise de analiză

  • 5.4.3 Preturi utilizate în analiză

f

  • 5.4.3.1 Evoluția prezumată a prețului certificatelor de emisii de CO2

  • 5.4.3.2 Evoluția prezumată a prețului energiei electrice livrate

  • 5.4.3.3 Evoluția prezumată a prețului aburului tehnologic

  • 5.4.3.4 Prețul certificatelor verzi

r

  • 5.4.3.5 Prețul combustibililor utilizat!

r

  • 5.4.4 Venituri anuale

  • 5.4.5 Cheltuieli anuale

  • 5.4.6 Rezultatele analizei financiare comparative

  • 5.5 Evaluarea opțiunilor

  • 5.6 Opțiunea propusă

  • 5.7 CONCLUZII

  • 6 PLANUL DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

  • 6.1 Rezumat

  • 6.2 Contextul planificării

  • 6.3 Investiții (măsuri) pe termen lung

  • 6.4 Parametri de bază și predimensionarea

  • 6.5 Costuri unitare

  • 6.6 Costuri de investiții

f

  • 6.7 Costuri de operare, întreținere și administrative

  • 6.8 Planul de implementare și eșalonarea investițiilor

  • 6.8.1 Criterii pentru eșalonare

  • 6.8.2 Planul de implementare și planul de eșalonare

  • 6.9 Impactul măsurilor propuse

  • 6.9.1 Impactul asupra mediului

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 6

  • 6.9.2 Impactul asupra sănătății publice

  • 6.9.3 Impactul socio-economic

  • 6.9.4 Securitatea alimentării

  • 6.10 Atingerea țintelor (definite în Cap.4)

  • 6.11 Cerințe instituționale

J

  • 6.12 Concluzii

  • 7 SUPORTABILITATEA

  • 7.1 Rezumatul capitolului

  • 7.2 Metodologie

  • 7.2.1 Consumul mediu de căldură pe gospodărie

  • 7.2.2 Costuri de exploatare

  • 7.2.3 Venitul mediu disponibil al gospodăriilor din municipiul Oradea

  • 7.3 Premise

  • 7.4 Analiza de suportabilitate

  • 7.5 Analiza de sensibilitate

  • 7.6 Analiza de risc

  • 8 PROGRAMUL DE INVESTIȚII PRIORITARE

  • 8.1 Rezumatul capitolului

  • 8.2 Prioritizarea investițiilor propuse

  • 8.2.1 Criterii

  • 8.2.2 Descrierea măsurilor propuse

  • 8.3 Indicatori cheie de performante

  • 8.4 Lista investițiilor prioritare

  • 8.5 Concluzii

  • 9 PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

    irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 7

ANEXE:

Anexa A- Transpunerea Directivelor UE relevante pentru Instalații Mari de Ardere 3 Anexa B - Structura organizațională a SC Electrocentrale Oradea SA

Anexa C - Diagrama Sankey pentru bilanțul fluxurilor de energie termică sub formă de apă fierbinte aferent sistemului de termoficare în perioada 2004 - 2008

Anexa D - Diagrama Sankey pentru bilanțul fluxurilor de energie termică în centrala SC Electrocentrale SA Oradea în perioada 2004 -2008

Anexa E- Termenele pentru conformarea Instalațiilor Mari de Ardere și Valorile Limită de Emisii

Anexa F -  Perioade de tranziție pentru depozitul de zgură și cenușă

Anexa G -  Plafoanele anuale de emisie propuse pentru perioada 2007 - 2016

Anexa H -  Concepția opțiunilor analizate

Anexa I - Scheme termice de principiu în opțiunile analizate

Anexa J -  Modul de acoperire a sarcinii termice în opțiunile analizate

Anexa K -  Performanțele anuale pe durata de analiză în opțiunile analizate

Anexa L -  Analiza financiară incrementală comparativă - scemariul fără proiect

Anexa M -  Analiza financiară incrementală comparativă în opțiunile analizate

Anexa N -  Eșalonarea investițiilor în opțiunile analizate

Anexa O - Costuri Unitare

Anexa P - Cheltuieli anuale în opțiunile analizate

Anexa R - Prioritizarea investițiilor. Analiza cost beneficiu

>

Formular cod: FIL423-002-04 Act.O


Evidența modificărilor documentului:

REPRODUCEREA, ÎMPRUMUTAREA SAU EXPUNEREA ACESTUI DOCUMENT, PRECUM Șl TRANSMITEREA INFORMAȚIILOR CONȚINUTE ESTE PERMISĂ NUMAI ÎN CONDIȚIILE STIPULATE ÎN CONTRACT. UTILIZAREA EXTRACONTRACTUALĂ NECESITĂ ACORDUL SCRIS AL ISPE S A.


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 8

ABREVIERI

AJOFM - Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă

AM - Administrația Fodului pentru Mediu

ARPM - Agenția Regională de Protecția Mediului

APM - Agenția pentru Protecția Mediului

ANRE - Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei

ANRSC - Agenția Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunale de Utilități Publice

AG - Adunarea Generala

AGA - Adunarea generala a asociaților

AFM - Administrația Fodului pentru Mediu

ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului

ANAR - Administrația Națională Apele Române

ADL - Advanced Distributed Learning

AIM - Autorizația integrata de mediu

BREF- BAT - Documentul de Referință asupra Celor mai Bune Tehnici Disponibile

BNR - Banca Naționala Romana

CES - Coeziune Economico-Socială

CSNR - Cadrul Strategic Național de Referință

CA - Consiliul de administrație

CO - Monoxid de carbon

CET - Centrala electrică de termoficare

CE - Comisia Europeana

CFR - Caile Ferate Romane

C1,C2,C3 - Cazane

CCO - Consum chimic de Oxigen

CNSR - Cadrul Național Strategic de Referință

CCE - Creșterea Competitivității Economice

CR - cazan recuperator

SO4 - Sulfați

>

C6H6 - Benzen

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 9

COICOP - Classification of Individual Consumption by Purpose (Clasificarea consumului individual după destinație - clasificare standard pe destinații a cheltuielilor de consum)

DGMIS - Direcția Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale

INCD ECOIND - Institutul National de Cercetare-dezvoltare pentru Ecologie Industriala

FC - Fondul de Coeziune

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională

FSE - Fondul Social European

GNM - Garda Națională de Mediu

HAP - hidrocarburi aromatice policiclice

IDG - instalație desulfurare gaze de ardere

IMA- Instalație Mare de Ardere

>

IPPC - Prevenirea si Controlul Integrat al Poluării mediului

ICIM - Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Mediului

INCDDD - Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare “Delta Dunării”

INCDM - Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”

ICMV - Instalație de cântărire din mers a vagoanelor

INS - Institutul național de Statistica 1

ISD - Investițiile străine Directe 1

ISPE - Institutul de studii si Proiectări Energetice

ITG - instalație cu turbină cu gaze

MMDD - Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile (actualul MM)

MP - Mașter Plan

MMGA - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor (actualul MM)

MAPM - Ministerul Apelor si Protecției Mediului

MM - Ministerul Mediului

MDLPL - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuințelor

NO2 - Bioxidul de azot

OPCP - Oficiul de plăți si Contractare PHARE

Ol POS - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial

OUG - Ordonanță de Urgență

UE - Uniunea Europeana

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 10

UNFCCC - Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice

PIB - Produsul intern Brut

POS - Programe Operaționale Sectoriale

PM - Pulberi in suspensie

PNA - Planul National de Alocare >

POS - CCE - Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice

POR - Programul Operațional Regional

PDR - Planul de Dezvoltare Regională

PZU - Piața pentru Ziua Următoare

PE - Piața pentru Echilibrare

PND - Planul Național de Dezvoltare

PNASC - Planul National de Acțiune în domeniul Schimbărilor Climatice > >

PNRPE - Programul național de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniac

SRE - Surse regenerabile de energie

SNEGICA - Sistemul Național pentru Evaluarea și Gestionare Integrată a Calității Aerului

SNSC - Strategia națională a României privind schimbările climatice

SNCFR - Societatea Națională a Căilor Ferate Române >

SACET- Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică

SEN - Sistemul Electroenergetic Național

SRM - Stație de Reglare și Măsurare

SO2 - bioxid de sulf

TA - turbină cu abur

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 11

  • 1 INTRODUCERE

    • 1.1 Cadrul în care se desfășoară proiectul

      • 1.1.1 Cadrul general

în contextul aderării României la Uniunea Europeană (UE), politica națională de dezvoltare a țării se va racorda din ce în ce mai strâns la politicile, obiectivele, principiile și reglementările comunității, în vederea asigurării unei dezvoltării socio-economice de tip european.

Prin transpunerea acqu/s-ului comunitar, România a acceptat și adoptat noi legi și standarde privind calitatea mediului. Implementarea directivelor europene reprezintă o schimbare radicală în politicile naționale și în modul de abordare a problematicii de mediu, schimbare ce va implica costuri investiționale consistente și pe termen lung.

România a adoptat o serie de documente strategice sectoriale și norme cu scopul de a lua în considerare principiile care stau la baza dezvoltării durabile. Aceste strategii naționale includ prevederile/recomandările și concluziile strategiilor elaborate la nivel european pentru o dezvoltare durabilă (Lisabona și Goteborg), precum și obligațiile incluse în cel de-al 6-lea Program de Acțiune pentru Mediu al Uniunii Europene privind conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, protejarea sănătății populației și utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Pentru reducerea disparităților dintre Statele Membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană urmărește promovarea politicii sale de coeziune economico-socială, prin realizarea a trei obiective care să contribuie la o dezvoltare armonioasă a diferitelor regiuni, după cum urmează:

co Convergența

co Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă

co Cooperarea teritorială europeană

Aceste obiective vor fi realizate prin alocarea unui sprijin financiar acordat statelor membre având la bază următoarele Instrumentele Structurale:

  • -  Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),

  • -  Fondul Social European (FSE) și

  • -  Fondul de Coeziune (FC).

România, stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, va beneficia de asistență financiară din fondurile de post-aderare pentru implementarea unor proiecte care să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Uniunii Europene.

Principalele documentele strategice care prefigurează dezvoltarea României în perioada 2007-2013 sunt:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 12

oo Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND)

oo Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR)

oo Programele Operaționale Sectoriale/Programul Operațional Regional (POS/POR)

Planul Național de Dezvoltare (PND) este documentul de planificare strategică și programare financiară ce urmărește orientarea și stimularea dezvoltării economice și sociale a României, pentru atingerea coeziunii economice și sociale. PND prioritizează investițiile publice în domenii de intervenție compatibile cu Fondurile Structurale și de Coeziune.

Direcțiile strategice ale Priorității 3 din Planului Național de Dezvoltare - „Protejarea și îmbunătățirea calității mediului” sunt în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale politicii României în sectorul de mediu și au la bază Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă, precum și al 6-lea Program de Acțiune pentru Mediu al Uniunii Europene. în regiunile mai puțin dezvoltate, sunt necesare investiții majore în infrastructură în vederea încurajării creșterii economice și a convergenței pe termen lung cu situația din statele membre UE.

Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) reprezintă strategia globală de utilizare a Instrumentelor Structurale. CSNR este documentul strategic prin care se stabilesc prioritățile de intervenție ale Fondurilor Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013.

Prin intermediul CSNR se stabilește legătura dintre prioritățile naționale de dezvoltare, stabilite în Planul Național de Dezvoltare, pe de o parte și prioritățile la nivel european (Liniile Directoare Strategice privind Coeziunea 2007-2013, Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Creștere Economică și Locuri de Muncă 2005-2008) pe de altă parte.

Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) este unul din cele 7 programe operaționale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergență” pentru perioada de programare 2007-2013.

Programul a fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a Planului Național de Dezvoltare 2007-2013 - "Protecția și îmbunătățirea calității mediului’, precum și cu Prioritatea 1 a Cadrului Strategic Național de Referință - "Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”. POS Mediu conține elemente esențiale pentru implementarea cu succes a PND și a CSNR în domeniul protecției mediului, obiectivul de bază constituindu-l promovarea dezvoltării durabile a întregii țări.

POS Mediu este conceput astfel încât să fie baza și totodată un catalizator pentru o economie competitivă și o dezvoltare regională mai echilibrată. Programul se bazează pe obiectivele și prioritățile politicilor de mediu și de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectând atât obligațiile internaționale ale României, cât și interesele specifice naționale.

POS Mediu continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel național. Aceste programe au fost inițiate în cadrul asistenței de pre-aderare prin programele PHARE și ISPA.

Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acqu/s-ului de

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 13

mediu. Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România privind infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului “poluatorul plătește”.

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

oo îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată;

oo Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015;

oo Reducerea impactului negativ asupra mediului și diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localități până în 2015;

oo Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000;

oo Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive, în cele mai vulnerabile zone, până în 2015.

Pentru a contribui la dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate din România, regiuni vizate de politica de coeziune a Uniunii Europene, România trebuie în continuare să facă investiții semnificative în infrastructura de mediu, în particular în sectoarele apă, deșeuri, calitatea aerului, protecția naturii și conservarea biodiversității și protecția la inundații.

De asemenea, România trebuie să investească în dezvoltarea unor sisteme eficiente de management de mediu (în special în sectoarele apa și deșeuri), cu scopul de a oferi o mai bună calitate a serviciilor către populație și de a crea un mediu de afaceri competitiv.

în vederea atingerii obiectivelor sus-menționate s-au identificat următoarele axe prioritare:

oo Axa prioritară 1 - Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată

oo Axa prioritară 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric

oo Axa prioritară 3 - Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai afectate de poluare

oo Axa prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii

oo Axa prioritară 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 14

co Axa prioritară 6 - Asistență tehnică

Obiectivele Axei prioritare 3 sunt următoarele:

oo reducerea efectelor schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de poluanți proveniți de la sistemele de încălzire urbană în localitățile cele mai afectate de poluare;

oo ameliorarea nivelului minim de concentrație a poluanților în localitățile vizate;

co îmbunătățirea sănătății populației în localitățile afectate.

Conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1084/2006 din 11 iulie 2006 ce abrogă Regulamentul (CE) Nr 1164/94, investițiile cuprinse în Axa 3 sunt eligibile a fi finanțate din Fondul de Coeziune.

Acquis-ul de mediu pe care se sprijină măsurile finanțabile prin Axa 3 ce vizează îmbunătățirea calității aerului sunt:

1                                         }

oo Directiva Cadru 96/62/CE și Directivele fiice

°o Directiva 2001/81/CE privind plafoanele de emisie

°o Directiva 2001/80/CE privind reducerea emisiilor poluante provenite de la instalațiile mari de ardere /LCP

°o Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor

°o Directiva 2001/77/CE privind promovarea electricității.

Distincția între intervențiile din sectorul de energie, între POS Mediu și POS Competitivitate, se bazează pe categoria beneficiarilor finali. Sprijinul financiar acordat pentru aceasta măsură în cazul POS Mediu va fi axat pe proiecte propuse de public, sectorul municipal sau operatori de servicii publice.

Pentru reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinți (hot-spot), operațiunile eligibile a fi finanțate sunt:

oo Introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, NOX și pulberi

oo Reabilitarea boilerelor și a turbinelor

oo Introducerea unui sistem îmbunătățit de contorizare

oo Reabilitarea depozitelor de zgură și cenușă neconforme

oo Reabilitarea rețelelor de distribuție a apei calde și a căldurii (inclusiv reproiectarea rețelelor dacă acest lucru este justificat din motive de cost-eficiență)

oo Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului, elaborarea studiilor de opțiuni, managementul, supervizarea lucrărilor și publicitatea proiectului, inclusiv campanii de conștientizare a publicului.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 15

POS Mediu sprijină finanțarea investițiilor pentru Instalații Mari de Ardere (IMA) deținute de autoritățile locale, funcționale în cadrul sistemelor municipale de încălzire, cu scopul reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalației și a îmbunătățirii eficienței energetice la nivel de instalație și rețea de distribuție, prin retehnologizare și reducerea pierderilor de apă caldă.

Totalul financiar alocat pentru POS Mediu este de 458537288 euro, din care 229268644 euro este acoperit prin finanțare de către Comunitatea Europeană.

Prezentul proiect “Asistență Tehnică pentru pregătirea portofoliului de proiecte -Termoficare” cu număr Phare CES 2006/ 018-147.04.03/08.03 este finanțat prin: Programul PHARE Național RO 2006/018-147, Sub-programul 4 - Coeziune Economico-Socială, Prioritatea E - “Sprijin acordat Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabilepentru a funcționa ca Autoritate de Management și Organism Intermediar”, Sub-proiectul 8 - RO 2006/018-147.04.03/08.

  • 1.1.2 încredințarea proiectului

Data începerii proiectului este 30 noiembrie 2008, iar perioada de execuție trebuie să se încadreze până pe 30 noiembrie 2009, contractor fiind Institutul de Studii și Proiectări Energetice.

Autoritatea de Contractare este reprezentată de Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (OPCP) -Ministerul Finanțelor Publice.

Autoritatea de Implementare este Ministerul Mediului (MM), prin Direcția Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale (DGMIS). MM va fi reprezentat în cadrul proiectului de un Manager de Proiect.

Beneficiarul proiectului este MM prin DGMIS în caliatete de Autoritate de Management pentru POS Mediu, respectiv Direcția Programe Evaluare.

  • 1.1.3 Entități implicate în proiect

Entitățile implicate în proiect sunt următoarele:

  • ■  Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD), respectiv Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013;

  • ■  Organismele Intermediare pentru Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013;

  • ■  Operatorii de servicii de termoficare din localitățile selectate (CET-uri);

  • ■  Beneficiarii Finali/Autorităti ale Administrației Publice Locale: Consilii Județene, Consiliile Locale, primării, conform Legii nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare;

  • ■  Ministerul Internelor și Reformei Administrative ca responsabil pentru monitorizarea globală a serviciilor municipale din România și pentru dezvoltarea de strategii și politici de îmbunătățire a calității serviciilor publice;

  • ■  Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Publice Municipale responsabilă pentru stabilirea legislației și a politicii naționale în domeniul utilităților publice în România.

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 16

  • 1.1.4 Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea calității vieții în România, reflectată în calitatea factorilor de mediu și în starea de sănătate a populației, ca urmare a investițiilor în infrastructură impuse de politica de coeziune economico-socială a Uniunii Europene pentru atingerea obiectivul „convergență”.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele:

  • ■  îndeplinirea angajamentelor impuse României prin Tratatul de Aderare și implementarea acquis-ului comunitar aferent sectorului de mediu;

  • ■  Creșterea capacității de absorbție a României prin pregătirea unui portofoliu de 5 Aplicații pentru investiții în sectorul de termoficare, finanțabile din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013;

  • ■  Definirea unor programe de investiții pe termen lung (Mașter Plan-uri), pentru investițiile din municipalitățile beneficiare, conform priorităților din Axa 3 - POS Mediu;

  • ■  Sprijinirea beneficiarilor finali - autorități publice locale - prin pregătirea unui portofoliu de proiecte viabile, finanțabile din Fondul de Coeziune, în domeniul sistemelor de încălzire municipală;

  • ■  întărirea capacității instituționale a autorităților centrale (Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în calitate de Autoritate de Management) și regionale (cele 8 Organisme Intermediare) desemnate a coordona, gestiona și implementa fondurile comunitare de post-aderare alocate României în perioada de programare 2007-2013 prin POS Mediu, pentru sectorul termoficare;

  • ■  Sprijinirea autorităților de mediu centrale (Autoritatea de Management pentru POS Mediu), regionale (8 Organisme Intermediare) și locale (Beneficiarii finali/administrația publică locală) prin transferul de experiență și date / informații necesare în pregătirea de proiecte viitoare și implementarea / monitorizarea acestora, ca urmare a organizării de activități de instruire profesională și schimburi de experiență.

  • 1.1.5 Scopul consultanței

în scopul atingerii obiectivului proiectului, consultantul are responsabilitatea executării următoarelor activități, structurate în pachete de lucru, după cum urmează:

  • ■  PACHET de LUCRU 1 - Pregătirea a 5 Aplicații și a Documentației de Atribuire pentru proiectele de investiții în domeniul sistemelor municipale de termoficare

Activitatea 1.1 - Evaluarea situației existente în România în domeniul sistemelor de termoficare urbană, identificarea nevoilor de reabilitare/modernizare la standarde UE și estimarea costurilor investiționale față de situația identificată în cadrul proiectului PHARE CES 2005/017-553.04.03/08.01

Activitatea 1.2 - Identificarea, selecția și prioritizarea proiectelor de investiții în domeniul infrastructurii de termoficare urbană/lnstalații Mari de Ardere; în derularea

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 17

acestei activități consultantul va porni de la rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE CES 2005/017-553.04.03/08.01

Activitatea 1.3 - Pregătirea a 5 Aplicații pentru obiectivele de investiții în domeniul sistemelor urbane de termoficare/lnstalații Mari de Ardere (IMA)

°o Sub-activitatea 1.3.1 - Pregătirea de Mașter Plan-uri și evaluarea privind suportabilitatea pentru domeniul sistemelor municipale de termoficare la nivel local

oo Sub-activitatea 1.3.2 - Pregătirea Studiilor de Fezabilitate pentru investițiile prioritare identificate în Mașter Plan-uri

°o Sub-activitatea 1.3.3 - Realizarea Analizei Instituționale pentru proiectele de investiții în sectorul termoficare

>

°o Sub-activitatea 1.3.4 - Elaborarea Analizei Economico-Financiare / Analiza Cost-Beneficiu

oo Sub-activitatea 1.3.5 - Derularea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru proiectele de investiții în infrastructura de termoficare urbană și obținerea acordului de mediu

>

oo Sub-activitatea 1.3.6 - Pregătirea Aplicațiilor în domeniul termoficării pentru obținerea cofinantării UE

> >

oo Sub-activitatea 1.3.7 - Sprijinirea beneficiarului final pe parcursul evaluării proiectelor de către părțile implicate

oo Sub-activitatea 1.3.8 - Elaborarea Planului de Achiziții pentru portofoliul de proiecte format din cele 5 Aplicații

Activitatea 1.4 - Pregătirea Documentației de Atribuire pentru cele 5 Aplicații rezultate din Activitatea 1.3

Activitatea 1.5 - Promovarea proiectului și a asistenței financiare nerambursabile acordate României prin Instrumentele Structurale pentru reabilitarea/modernizarea sistemelor municipale de termoficare.

■ PACHET de LUCRU 2 - întărirea capacității instituționale a autorităților ce coordonează, gestionează și implementează asistența financiară acordată României prin Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013 - Axa 3

Activitatea 2.1 - Sprijinirea autorităților de mediu (AM și Ol POS Mediu) în coordonarea, gestionarea și implementarea proiectelor finanțate din Axa 3 - POS Mediu 2007-2013

oo Sub-activitatea 2.1.1 - Organizarea de sesiuni de instruire pentru personalul AM POS Mediu și personalul celor 8 Organisme de Implementare.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 18

  • 1.1.6. Alte programe relevante

  • ■  PHARE-RO-PAO/CFCU/Buzduga 91 - Asistență tehnică acordată României pentru elaborarea Strategiei Naționale și Planului de Acțiune pentru Protecția Atmosferei;

  • ■  PHARE RO 2001/107.15.03 - Evaluarea costurilor de mediu și elaborarea planurilor de investiție în domeniul mediului;

  • ■  PHARE RO 04/IB/OT/05 (twinning) - Sprijinirea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor pentru pregătirea ca Autoritate de Management și Organism Intermediar POS Mediu;

  • ■  PHARE RO 04/016-772.04.03.01.05.01 - Asistență Tehnică pentru asigurarea instruirii personalului la nivel central și regional în gestionarea Instrumentelor Structurale;

  • ■  PHARE CES 2005/017 - 553.04.03/08.01 - Asistență Tehnică pentru pregătirea portofoliului de proiecte;

  • ■  PHARE RO 2004/IB/EN/05 (twinning) și 2006/IB/EN/05 - Implementarea și controlul implementării acquis-ului de mediu cu accent pe IPPC și managementul riscului -întărirea capacității instituționale a ARPM, APM și GNM în implementarea, monitorizarea și controlul implementării legislației de mediu transpuse_ARPM Pitești;

  • ■  PHARE 2004/IB/EN/04 si 2006/IB/EN/04 (twinning) - Implementarea și controlul implementării acquis-ului de mediu cu accent pe IPPC- întărirea capacității instituționale a ARPM, APM și GNM în implementarea, monitorizarea și controlul implementării legislației de mediu transpuse _ARPM Craiova;

  • ■  PHARE 2004/IB/EN/01 si 2006/IB/EN/01 (twinning) - Implementarea și controlul implementării acquis-ului de mediu cu accent pe calitatea aerului (faza l)/schimbări climatice (faza II) - întărirea capacității instituționale a ARPM, APM si GNM în implementarea, monitorizarea și controlul implementării legislației de mediu transpuse _ARPM Cluj;

  • ■  PHARE 2005 - PHARE/2005/017-553.03.03/03.01 - Sprijin pentru implementarea cerințelor Directivelor IPPC și LCP;

  • ■  Măsura ISPA 2003 RO/16/P/PA/013 - Asistență tehnică pentru pregătirea de proiecte în sectorul de mediu din România;

  • ■  Măsura ISPA 2005 RO/16/ P/PA/001 - Asistență Tehnică pentru Pregătirea de Proiecte în Sectorul de Mediu în România (2006-2009)

    irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 19

  • 1.2 Obiectivul general și metodologia de elaborare a Mașter Planului

Obiectivul prezentului document este de a elabora Mașter Planul (MP) pentru instalațiile mari de ardere (IMA) și pentru sistemul de încălzire centralizată în municipiul Oradea, acoperind întregul sistem inclusiv producția, transportul și distribuția de energie termică către consumatori pe o perioadă de 20 ani, etapizat pe termen scurt (2010-2013), mediu (2014-2020) și termen lung (2021-2029).

Scopul elaborării Mașter Planului este de a identifica și prioritiza necesitățile investiționale, astfel încât să respecte - la cel mai mic cost - conformarea cu Directivele EC din sectorul de mediu, luând în considerare suportabilitatea investițiilor de către populație și capacitatea locală de implementare a proiectului.

Mașter Planul prezintă situația existentă, proiecțiile privind dezvoltarea viitoare a întregului sistem de încălzire centralizată. Pe baza acestor informații, prezentul document expune propunerea consultantului în ceea ce privește opțiunile strategice pentru sistemul de încălzire centralizată și opțiunile specifice aferente fiecărei componente a sistemului.

Planul de investiții pe termen lung identifică atât necesarul de investiții în baza conformării cu directivele UE relevante, îmbunătățirea eficienței energetice, cât și asigurarea unui sistem de încălzire eficient din punct de vedere al costului și al sustenabilității, sistem care va conduce la îmbunătățirea calității mediului, a condițiilor de sănătate a populației și la servicii mai bune oferite consumatorilor.

în final, Mașter Planul propune un program de investiții prioritare în infrastructură precum și un plan de implementare, utilizând o metodologie clară pentru clasificarea opțiunilor propuse pe baza unor criterii detaliate în cadrul prezentului studiu.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 20

  • 1.3 Structura Mașter Planului

Mașter Planul este structurat pe 9 capitole, după cum urmează:

CAP.

TITLU

CONȚINUT

f

0

Sinteza lucrării

Contextul elaborării Mașter Planului, obiective naționale și ținte municipale, deficiențe actuale ale sistemului de termoficare, proiecții și ipoteze, analiza soluțiilor, planul de investiții pe termen lung, macro suportabilitatea, planul de investiții prioritare pentru finanțare din POS Mediu

1

Introducere

Cadrul General al proiectului, obiectivele proiectului, scopul consultanței, obiectivul general, metodologia de elaborare și structura Mașter Planului.

2

Analiza situației existente

»

Descrierea zonei de desfășurare a proiectului, a IMA existente/a sistemului de încălzire centralizată existent, evaluarea cadrului instituțional și legal, evaluarea impactului IMA asupra mediului / a sistemului de încălzire centralizată

3

Proiecții

Stabilirea proiecțiilor socio-economice și a proiecției necesarului de energie termică

4

Obiective naționale și ținte municipale

Prezentarea obiectivelor naționale și locale, a strategiei de încălzire centralizată, identificarea măsurilor eficiente din punct de vedere al costurilor ce conduc la atingerea obiectivelor și țintelor propuse.

5

Analiza opțiunilor

Definirea opțiunilor. Prezentarea opțiunilor. Elaborarea analizei economico-financiare. Evaluarea opțiunilor

6

Planul de investiții pe termen lung

Prezentarea parametrilor de proiectare de bază, costuri unitare și investiționale, costuri de operare și întreținere, programul de implementare propus și criteriile pentru etapizare, evaluarea impactului măsurilor propuse și atingerea țintelor.

7

Suportabilitate

Analiza privind macro-suportabilitatea

8

Programul de investiții prioritare

Prezentarea investițiilor prioritare necesare conformării la directivele UE. Programul de investiții propus va ține seama de perioadele de tranziție impuse, de gradul de suportabilitate al populație și de capacitatea de implementare la nivel local.

9

Planul de acțiune pentru implementarea proiectului

Prezentarea planului concret de implementare a proiectului pentru investițiile prioritare propuse.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 21

  • 2 ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE

f

  • 2.1 Rezumatul capitolului

Capitolul 2 prezintă o analiză detaliată a situației curente a sistemului de termoficare din Municipiul Oradea. Sunt prezentate datele referitoare la localizarea proiectului, caracteristicile naturale ale zonei, infrastructură cât și evaluarea socio-economică. De asemenea este realizată o evaluare detaliată a cadrului legislativ și instituțional cât și o descriere a sistemului de termoficare pe componentele lui de producere, transport și distribuție.

Pe baza datelor prezentate sunt centralizate concluziile referitoare la deficiențele actuale ale sistemului de termoficare.

  • 2.2 Localizarea proiectului

Județul Bihor este localizat în partea de nord-vest a României, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Precum celelalte 6 regiuni prezentate în Figura 2.2-2, Regiunea de Nord-Vest nu are puteri administrative, rolurile principale ale acestor regiuni fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor comunitare. Structura administrativă a regiunii cuprinde șase județe: Bihor, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Satu-Mare. Suprafața ocupată de aceste județe din totalul suprafeței ocupate de Regiunea Nord-Vest este prezentată în următoarea figură:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 22



• Orașe / Towns



|        | MACROREGIUNEA UNOMACROREGION ONE

MACROREGIUNEA DOI J fMCROREGiON TWO

|         | MACROREGIUNEA TREI / MACfiO/tfG/QV THREE

|       | MACROREGIUNEA PATRU /MACRQREGIQN FWR




Fig. 2.2. - 2 Gruparea județelor, pe macroregiuni și regiuni de dezvoltare (Sursa: Anuarul statistic al României-2008)


  • □ Regiunea Nord-Vest

  • ■ Regiunea Centru

  • □ Regiunea Nord-Est

  • □ Regiunea Sud-Est

  • ■ Bucuresti-llfov

  • □ Regiunea Sud-Muntenia

  • ■ Regiunea Sud-Vest Oltenia

  • □ Regiunea Vest

Fig. 2.2. - 3 Suprafețele regiunilor de dezvoltare din România (Sursa: Anuarul statistic al României-2008)

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 23

Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Nord-Vest la 1 iulie 2007 este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.2. -1 Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Nord-Vest

Județul

Suprafața totală (km2)

Numărul orașelor și municipiilor

Numărul comunelor

Numărul locuitorilor

Locuitori

2

pe km

Bihor

7 544

10

90

600 246

79,6

Bistrița-Năsăud

5 355

4

58

311 657

58,2

Cluj

6 674

6

75

702 755

105,3

Maramureș

6 304

13

63

510 110

80,9

Satu-Mare

4418

6

58

367 281

83,1

Sălaj

3 864

4

57

248 015

64,2

Sursa: Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest și Anuarul Statistic al României, INS, București - ediția 2008

La nivelul fiecărui județ structurile autorității locale sunt reprezentate de consilii județene, consilii locale, municipale, orășenești și comunale. Localitățile sunt structurate astfel: 15 municipii, 28 orașe și 401 comune având 1.799 sate. Cel mai mare municipiu este Cluj-Napoca cu o populație (1 iulie 2007) de 332.297 locuitori, urmat de Oradea 245.800 locuitori, Baia-Mare 137.976 locuitori, Satu-Mare 115.142 locuitori, Bistrița 83.000 locuitori și Zalău cu 62.927 locuitori (conform Anuarului Statistic al României-editia 2008). Densitatea populației din Regiunea Sud-Est este sub media națională.

Județul Bihor este localizat la 500 km de capitala țării, București. Reședința județului este municipiul Oradea. Județul Bihor cuprinde patru municipii, Oradea, Marghita, Beiuș și Salonta, șase orașe, Aleșd, Săcuieni, Valea lui Mihai, Nucet, Ștei și Vascău și 90 de comune. Populația județului este de 600.246

O z*

locuitori, iar suprafața de 7.544 km . In totalul populației stabile în județul Bihor, 50,3% locuiesc în mediul urban, iar 49,7% în mediul rural.

Județul Bihor se învecinează la nord-est cu județul Satu-Mare, la est cu județul Sălaj și Cluj, la sud cu județul Arad, la vest cu Ungaria.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 24

Situația terenului aferent municipiului Oradea este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.2. - 2 Situația terenurilor din Municipiul Oradea

Municipiul Oradea

U.M.

Suprafață

Intravilan

ha

11 520

Extravilan

ha

59 086

Sursa: Atlas Zona Metropolitană Oradea

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 25

Situat la numai 13 km de granița de vest a României, municipiul Oradea, ocupă o poziție central-europeană privilegiată, constituind un important nod de comunicații, aflat la distanță sensibil egală de capitalele regiunii: București (651 km), Viena (518 km), Praga și la numai cateva ore pe sosea de Budapesta.

  • ■  dinspre sud, pe E671 din direcție Arad, Moravița

  • ■  dinspre sud, pe E79 din direcția Deva, Târgu Jiu, Craiova

  • ■  dinspre est, pe E60 din direcția Cluj-Napoca, Brașov, București

    irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 26

  • 2.3 Caracteristicile naturale ale zonei

    • 2.3.1 Mediul general (economia, zone naturale protejate)

Prezentare generală

Municipiul Oradea este localizat la aproximativ 500 km de București. Județul este cuprins între coordonatele geografice de 45°07’ latitudine nordi că și 21 °54’ longitudine estic ă.

Economie

Principalele societăți economice care își desfășoară activitatea în județul Bihor sunt:

  • >  industria alimentară:

Tonical Trading SRL Rieni

Zahărul SA Oradea, str. Borșului 264/b

  • >  extracția petrolului și gazelor naturale:

Petrovest Oradea str. Borșului

  • >  prelucrarea țițeiului

Petrolsub SA Suplacu de Barcău, str. Crinului nr.76

  • >  pielărie și încălțăminte

Leonardo SA Oradea str. G. Enescu nr. 5

Eggimas 2000 SRL Oradea, str. Mircea eliade nr. 40

  • >  industria mobilei

Mobimob SRL Oradea str. Grivitei nr. 18

>

Exmob SA Oradea, str. T. Vladimirescu nr. 87

  • >  confecții

Oradinum SA Oradea, str. Independenței nr. 7/9

Maxim SA Oradea, str. Ogorului nr. 3

  • > mașini și echipamente

UAMT SA Oradea, str. Uzinelor nr. 8

Autogama prod SRL aAleșd

  • >  industria materialelor de cosntructii

>

Beton balastiera mat cons Oradea, calea Clujului nr.202

Simcor SA Oradea, str. Uzinelor 12

  • > produse chimice

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 27

Chimprod SA Oradea, str. Chimiei nr.3-5

Sinteza SA Oradea, str. Borșului nr.35

  • >  industria textilă

Criortex SA Oradea, b-dul Ștefan cel mMare, nr.82

Fashion Industries Săcueni, str. Iriny lanos nr.4

  • > metalurgie neferoasă

Cemtrade SA Oradea, șos. Borșului nr.31

  • > exploatări miniere

Samos Prodimpex SRL Oradea, str. Matei Corvin

Neesu Comprest SRL Vadu Crișului nr.233 a

  • > producerea energiei termice și electrice

Sucursala Electrocentrale Oradea

  • > comerț

Transilvania General Import Export SRL, Oradea, str. Teatrului nr.1-2

Federal Coop Oradea, str. M-șal Ion Antonescu nr.2

  • > transporturi

Frigoexpres SA Oradea, str. Borșului nr.3

Galassini Romania SRL Oradea, șos. Borșului nr.278

  • > prelucrarea maselor plastice

SC Plastor SA Oradea

Zone naturale protejate

Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național, secțiunea III, zone protejate, HG 1851/2006, respectiv HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone.

în prezent suprafața ariilor protejate din județul Bihor totalizează cca 30 545 ha (conform Agenția pentru Protecția Mediului Bihor - Raportului privind starea factorilor de mediu în județul Bihor în anul 2008).

Conform Legii 5/2000, rezervațiile naturale din județul Bihor, sunt:

> Groapa Ruginoasa - Valea Seaca PN-F

20,40 ha

> Pietrele Galbenei PN-F

6,30 ha

> Piatra Bulzului PN-F

1,40 ha

> Ghețarul Focul Viu PN

0,10 ha

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 28

>

Avenul Bortigului PN-F

0,10 ha

>

Vârful Buteasa

2,00 ha

>

Molhasurile din Valea Izbucelor PN-F

80,00 ha

>

Faneata Izvoarelor Crisul Pietros PN-F

1,00 ha

>

Cetatile Ponorului PN-F

14,90 ha

>

Valea Galbenei PN-F

70,50 ha

>

Valea Sighistelului PN-F

412,60 ha

>

Pietrele Boghii PN-F

38,40 ha

>

Saritoarea Bohodeiului PN-F

32,90 ha

>

Cetatea Radesei PN-F

20,00 ha

>

Poiana Florilor PN-F

1,00 ha

>

Platoul Carstic Padis PN-F

39,00 ha

>

Groapa de la Barsa PN-F

30,00 ha

>

Vârful Biserica Moțului PN-F

3,00 ha

>

Platoul carstic Lumea Pierduta PN-F

39,00 ha

>

Izbucul intermitent de la Călugări

14,40 ha

>

Faneata Valea Roșie

4,00 ha

>

Ferice Plai si Hoanca

0,10 ha

>

Avenul Campeneasa cu Izbucul Boiu

1,00 ha

>

Defileul Crisului Repede

219,70 ha

>

Peștera Ciurului Ponor

1,00 ha

>

Peștera Ciurului Izbuc

0,10 ha

>

Peștera Osoiu

0,10 ha

>

Peștera Ursilor-Chiscau

1,00 ha

>

Peștera Valea Leșului

0,10 ha

>

Peștera Vântului

0,10 ha

>

Peștera lui Micula

0,10 ha

>

Peștera Galaseni

0,10 ha

>

Defileul Crisului Negru la Borz

12,00 ha

>

Padurea cu narcise din Osorhei

2,00 ha

>

Vârful Carligati (Versantul Sudic) PN-F

10,00 ha

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 29

>

Pârâul Petea

4,00 ha

>

Dealul Pacau

15,00 ha

>

Poiana cu narcise de la Goroniste

1,00 ha

>

Piatra Grăitoare (coasta de S-E a Braiesei)

5,00 ha

>

Valea Iadei cu Syringa josichaea

2,00 ha

>

Pasunea cu Corynephorus de la Voievozi

5,00 ha

>

Complexul hidrografic Valea Rece

2,00 ha

>

Lacul Cicos

10,00 ha

>

Gruiul Pietrii

0,40 ha

>

Calcarele tortoniene de la Miheleu

0,10 ha

>

Locul fosilifer de pe Dealul Simleului

5,00 ha

>

Calcarele tortoniene de la Tasad

0,40 ha

>

Locul fosilifer din Valea Lionii-Pestis

0,01 ha

>

Lentila 204 Brusturi - Cornet

0,10 ha

>

Calcarele cu hippuriti din Valea Crisului

0,40 ha

>

Locul fosilifer de la Corniței

0,01 ha

>

Peștera Meziad

0,10 ha

>

Colonia de Păsări de la Padurea Radvani

3,00 ha

>

Izvoarele mezotermale Rabagani

0,50 ha

>

Peștera Vacii

0,10 ha

>

Peștera Grust

0,10 ha

>

Peștera Igrita

0,10 ha

>

Peștera Farcz

0,10 ha

>

Peștera Toplita

0,10 ha

în concordanță cu dispozițiile Ordinului nr. 1964/2007, ce stabilește regimul zonelor naturale protejate și zonele de importanță comunitară ca parte integrată a Rețelei Europene Natura 2000 în România, au fost identificate următoarele zone aparținând județului Bihor:

  • > RCSCI0002 Apuseni

  • > ROSCI0008 Betfia

  • > ROSCI0016 Buteasa

  • > RCSCI0020 Campia Careiului

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 30

  • > ROSCI0021 Campia Ierului

  • > ROSCI0025 Cefa

  • > ROSCI0042 Codru Moma

  • > ROSCI0049 Crisul Negru

  • > RCSCI0050 Crisul Repede amonte de Oradea

  • > ROSCI0061 Defileul Crisului Negru

  • > ROSCI0062 Defileul Crisului Repede-Padurea Craiului

  • > ROSCI0068 Diosig

  • > ROSCI0084 Ferice-Plai

  • > ROSCI0098 Lacul Petea

  • > ROSCI0104 Lunca Inferioara a Crisului Repede

  • > ROSCI0145 Padurea de la Alparea

  • > ROSCI0155 Padurea Goroniste

  • > ROSCI0185 Păduricea de la Santau

  • > ROSCI0200 Platoul Vascau

  • > ROSCI0220 Sacueni

  • > ROSCI0240 Tasad

  • > ROSCI0260 Valea Cepelor

  • > ROSCI0262 Valea Iadei

  • > ROSCI0267 Valea Roșie

Implementarea Rețelei Natura 2000 în România a reprezentat una din condiițile integrării țării noastre în Uniunea Europeană. Rețeaua Europeană Natura 2000 a fost concepută pentru a asigura conservarea habitatelor naturale și a proteja speciile pe cale de dispariție și a celor rare de pe teritoriul Uniunii Europene. Astfel, România și-a asumat responsabilitatea de a înainta Comisiei Europene până la începutul anului 2007, lista potențialelor Situri de Importanță Comunitara (SCI) în conformitate cu Directiva Habitate și a listei Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) în conformitate cu Directiva Păsări.

în județul Bihor, ca parte a rețelei ecologice Natura 2000 în România, în concordanță cu dispozițiile H.G. nr 1284/2007, au fost identificate următoarele zone avifaunistice speciale protejate:

  • > ROSPA0015 Campia Crisului Alb si Crisului Negru

  • > ROSPA0016 Campia Nirului-Valea Ierului

  • > ROSPA0067 Lunca Barcaului

  • > ROSPA0081 Munții Apuseni-Vladeasa

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 31

  • > ROSPA0097 Pescăria Cefa-Padurea Radvani

  • > ROSPA0103 Valea Alceului

  • 2.3.2 Clima

Clima este determinată de vânturile din Vest, fiind așadar o climă temperat-continentală, cu o temperatura medie anuală de 10,4°C, pentru luna iulie media nedepășind 21 °C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de -1,4°C. Precipitațiile înregistrează o medie anuală de

  • 585,4 mm, destul de ridicată pentru o zona de câmpie similară

Temperetura medie este de circa 10,3° C, maxima absolută înregistrată fiind de +39,4° C (august 1952), iar minima absolută de -30,4° C (decembrie 1961).

Conform măsurătorilor înregistrate de Stația Meteo Oradea din cadrul Centrul Meteorolologic Regional Transilvania, temperaturile extreme, înregistrate la Oradea pe parcursul anului 2007, au fost de 40,4 IC, înregistrată în 20 iulie și -9.5IC, înregistrată la 28 ianuarie.

Precipitațiile sunt strâns legate de regimul umezelii aerului și al nebulozității și prezintă o creștere cantitativă pe măsura creșterii altitudinale. Astfel, în sectorul de câmpie, precipitațiile medii multianuale sunt cuprinse între 500 - 700 mm, în arealul de dealuri între 700-1000 mm, în munții joși între 1000-1200 mm, pentru ca în regiunea înaltă a Bihorului să depășească 1400 mm.

Intervalul cel mai ploios este august-octombrie (82,4 mm), iar cel mai uscat martie-aprilie (13 -

  • 3.2 mm).

Regimul vântului este determinat de caracterul, succesiunea și frecvența sistemelor barice. La nivelul județului, frecvența cea mai ridicată o prezintă vânturile ce bat din sector sudic (cca. 28% în decembrie și 17% în august).

Pentru amplasamentul orașului Oradea, condițiile climatice sunt următoarele:

co conform “Cod de proiectare. Bazele proiectării și acțiuni asupra construcțiilor. Acțiunea vântului” indicativ NP-082-04 valoarea caracteristică a presiunii de referință a vântului la 10m, mediată pe 10min, cu 50 ani interval mediu de recurență este qr=0,5KPa (2% probabilitate anuală de depășire);

co conform “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” indicativ CR-1-1-3-2005, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol pentru un interval mediu de recurență de 50 de ani este s(0,k)=1,5KN/mp.

Extreme climatice și manifestări ale schimbărilor climatice pe teritoriul județului Bihor - în acest scop sunt prezentate sintetic datele meteorologice mai importante în anul 2007, comparativ cu normalele climatologice din ultimii 40 de ani.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 32

Tabelul 2.3 -1 Extreme climatice in județul Bihor

Nr.crt.

Clima

Indicatori

Ultimii 40 ani

Indicatori

2007

1.

Temperatura [IC]

Normală climatologică

10,3

Medie anuală

12,0

Minima istorică

-29,2

Minima anuală

-9,5

Maxima istorică

40,0

Maxima anuală

40,4

2.

Precipitații [l/mp]

Minima istorică

32,1

Minima lunară

3,2 mm aprilie

Maxima istorică

83,3

Maxima lunară

91,2 septembrie

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, București - ediția 2008

  • 2.3.3 Date geo-fizice

Orașul Oradea este situat în nord - vestul României, fiind așezat pe cele două maluri ale Crișului Repede, râu care împarte județul în aproximativ două jumătăți egale.

Prin poziția sa în cadrul țării noastre, la 12km de graniță, orașul Oradea se prezintă ca principala poartă de intrare la frontierele de vest ale României, amplasat pe cursul Crișului Repede într-o zonă deluroasă aflată în prelungirea Munților Apuseni, la altitudinea de 126 m deasupra mării.

Orașul este situat la intersecția unor drumuri comerciale, punct obligatoriu de trecere pe drumurile ce leagă Europa Centrală și de Nord de partea sud-estică a cotinentului nostru, la extremitatea vestică a României, partea centrală a continentului european, la intersecția paralelei de 47°03' latitudine nordică cu meridianul de de 21°55' longitudine estică, la 10km de Borș, cel mai mare punct de frontieră la granița de Vest.

Orașul Oradea se găsește la deschiderea văii Crișului Repede spre câmpie, într-o zonă de contact între prelungirile Munților Apuseni și Câmpia Banato-Crișana, arie de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei și Dealurile Geisului), către cel de câmpie.

Conform “Cod de proiectare seismică - Prevederi de proiectare pentru clădiri” indicativ P100-1/2006, orașul Oradea este caracterizat din punct de vedere seismic de:

oo valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare ag=0,12g pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR=100ani.

oo perioada de control (colț) a spectrului de răspuns Tc=0,7sec.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 33

  • 2.3.4 Calitatea mediului

    • 2.3.4.1 Calitatea aerului ambiental

Surse de poluare

La nivelul județului Bihor, s-a realizat inventarul instalațiilor IPPC, care se supun prevederilor directivei privind prevenirea și controlul poluării industriale. Sunt in total 25 de instalații IPPC, din care 2 cu tranziție și 23 fără tranziție.

Prin actele de reglementare emise pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului sunt prevăzute măsuri de reducere / eliminare a impactului negativ asupra mediului și sănătății umane precum și măsuri de refacere a mediului la încetarea activităților.

Tabelul nr. 2.3 - 2 Instalații / Operatori I.P.P.C. din Județul Bihor

Nr crt.

Titular /adresa sediului

Adresa instalației

Denumirea / Categoria activității

»

Nr. Autorizației integrate de mediu

Stadiul conformării

1.

SC Electrocentrale SA, Oradea Șos. Borșului, nr. 23

Oradea Șos. Borșului, nr. 23

Instalație mare de ardere/1.1 (2 instalații IMA)

A.I.M. Nr. 31 NV6 din 23.11.2006, revizuită la 4.08.2008

Cu plan de acțiuni pentru conformare cu Directiva LCP (2015)

2..

SC Sinteza SA Oradea, Șos. Borșului, nr. 35

Oradea

Șos. Borșulu, nr. 35

Fabricarea produselor farmaceutice/ 4.5

A.I.M. Nr. 84/2 NV-6 din 30.10.2007

Conformă

3.

SC Sinteza SA Oradea, Șos. Borșului, nr. 35

Oradea Șos. Borșului, nr. 35

Fabricarea produselor organo-fosforice/4.4

A.I.M. Nr. 84/1 NV din 30.10.2007

Cu plan de acțiuni pentru conformare cu Directiva IPPC (2014)

4.

SC Eurocaramida Bihor SA, Biharia

Biharia

Fabricarea produselor refractare/3.5

A.I.M. Nr.59 NV6 din 16.03.2007

Conformă

5.

S.C. UAMT S.A.

Oradea

Str. Uzinelor, nr. 8

Oradea, str. Uzinelor, nr. 8

Tratarea și acoperirea metalelor/ 2.6.

A.I.M. Nr. 73-NV din 26.10.2007, actualizare a A.I.M. nr. 40 NV 6 din 23.11.2006

Conformă

6.

SC CESAL SA Oradea, Șos Borșului,nr. 31

Oradea, Șos Borșului, nr. 31

Fabricarea sulfatului de aluminiu/4.2.d

A.I.M. Nr. 45 NV 6 din 18.12.2006 actualizare la data de 15.04.2008

Conformă

7.

SC ALSAL SA

Oradea,

Str. Uzinelor, nr. 12

Oradea, str. Uzinelor, nr. 12

Fabricarea sulfatului de aluminiu și aluminatului de sodiu/4.2.d

A.I.M. Nr. 44 NV din 18.12.2006

Conformă

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 34

Analiza concentrațiilor de poluanții măsurați la stațiile automate

Supravegherea calității aerului in municipiul Oradea și in județul Bihor se realizează prin intermediul unei rețele de monitorizare a calității aerului compuse din trei puncte fixe in municipiul Oradea și anume: Sediul Agenției pentru Protecția Mediului (BH 1-FU- stație fond urban ); Spitalul de Copii (BH 2 - SI- stație industrială) și Facultatea de Protecția Mediului (BH3 - stație trafic).

Bioxid de sulf (SO2)

în anul 2008, la toate cele 3 stații de monitorizare, nu au fost depășite valorile medii orare și zilnice pentru protecția sănătății umane. Valorile medii orare validate ale dioxidului de sulf au prezentat următoarele oscilații la cele 3 stații de monitorizare.

Tabelul nr. 2.3 - 3 Variații medii orare ale concentrației de bioxidului de sulf » »

Statia

>

3 Bioxid de sulf (SO2) - pg/m

Concentrația minimă

Concentrația maximă

Valoare medie

Concentrația maximă admisă

Număr depășiri

BH1-FU

0

273,79

6,82

350

0

BH2-SI

0,01

264,73

6,88

350

0

BH3-ST

0

340,18

6,80

350

0

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Bioxidul de azot (NO2)

Din analiza datelor de concentrații de poluanți , la toate cele 3 stații de monitorizare, nu au fost depășite valorile medii orare pentru protecția sănătății umane și valoarea limită anuală (pentru protecția sănătății).

Tabelul nr 2.3 - 4 Variații medii orare ale concentrației de bioxid de azot » »

Stația

3

Bioxid de azot (NO2) - pg/m

Concentrația minimă

Concentrația maximă

Valoare medie

Concentrația maximă admisă

Număr depășiri

BH1-FU

0

127,46

26,61

200

0

BH2 -SI

1,75

174,01

21,16

200

0

BH3 - ST

0,01

100,24

24,51

200

0

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Pulberi în suspensie (PM10)

Valorile concentrației medii zilnice la indicatorul pulberi în suspensie (fracțiunea PM10) au prezentat mai multe depășiri pe parcursul anului 2008 (în special în lunile octombrie, noiembrie, decembrie-la stația BH2- stație industrială):

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 35

Tabelul nr. 2.3 - 5 Variații medii zilnice ale concentrației de pulberi în suspensie

Stația

3

Pulberi în suspensie (PM-jo) - pg/m

Concentrația minimă

Concentrația maximă

Valoare medie

Concentrația maximă admisă

Număr depășiri

BH1-FU

1

90,98

23,38

50

21

BH2-SI

2,61

107,64

30,66

50

46

BH3-ST

2,16

96,73

28,33

50

29

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Metale grele

în anul 2008 nu s-au efectuat analize de metale grele pe pulberile în suspensie zilnice colectate de stațiile automate.

Monoxid de carbon (CO)

Concentrația de monoxid de carbon (CO), înregistrată la cele 3 stații de monitorizare pentru anul 2008, nu a înregistrat nici o depășire a valorii limită pentru protecția sănătății.

Tabelul nr. 2.3 - 6 Variații medii orare ale monoxidului de carbon »

Statia

f

Monoxid de carbon (CO) - pg/m3

Concentrația minimă

Concentrația maximă

Valoare medie

Concentrația maximă admisă

Număr depășiri

BH1-FU

0

7.85

0.34

10

0

BH2-SI

0

6.74

0.4

10

0

BH3-ST

0

5.43

0.33

10

0

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Benzen

Concentrația medie orară de benzen , înregistrată la 2 stații de monitorizare pentru anul 2008, nu a înregistrat nici o depășire a valorii limită pentru protecția sănătății. La benzen este normată o concentrație anuală maxim admisă de 5 pg/m3, care nu este depășită la cele 2 stații de monitorizare.

Tabelul nr. 2.3 - 7 Variații medii orare ale benzenului

Statia

f

Benzen, (C6H6) - pg/m3

Concentrația minimă

Concentrația maximă

Valoare medie

Concentrația maximă admisă

Număr depășiri

BH1-FU

0.03

48.86

1.95

-

0

BH3-ST

0.21

25.49

2.11

-

0

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 36

Ozon

în anul 2008 a fost semnalată o singură depășire a pragului de informare pentru valorile medii orare (care este de180 pg/m3), la stația BH1, pe data de 8 August la ora 1700- valoarea de 183,78 pg/m3, dar și un total de 51 depășiri ale valorilor țintă (120 pg/m3), tot la stația BH1.

Tabelul nr. 2.3 - 8 Variații medii orare ale ozonului

Stația

Ozon - pg/m3

Concentrația minimă

Concentrația maximă

Valoarea medie

Concentrația maximă admisă

Număr depășiri

BH1 - FU

0

183.78

53.76

180

1

BH2-SI

0

129.73

38.28

180

0

BH3- ST

0

65.54

12.46

180

0

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Evoluția în tone/an a emisiilor anuale in județul Bihor

Principalele surse de emisii de oxizi de sulf provin din arderile combustibililor fosili pentru industrie și populații și din traficul rutier.

La nivelul județului Bihor, pentru perioada 2000-2008 s-au înregistrat următoarele emisii de bioxid de sulf.

Tabelul nr2.3 - 9 Emisii anuale de SO2

Emisii anuale de SO2 (tone/an)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Bihor

-

170074

31194

66070,7

234080

2649,91

15377

18281,4

21057

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Cantitatea cea mai însemnată de emisii de oxizi de azot rezultă din traficul rutier, urmată de emisiile din instalații de arderi neindustriale, din arderi în industria de prelucrare și de emisiile rezultate din incinerarea deșeurilor.

La nivelul județului Bihor, pentru perioada 2000-2008 s-au înregistrat următoarele emisii de oxizi de azot.

Tabelul nr.2.3 - 10 Emisii anuale de NOx

Emisii anuale de NOX (tone/an)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Bihor

-

28657

15794

17692,4

283,15

1540,99

2069

4934

5598

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Principalele activități în urma cărora rezultă cantități însemnate de emisii de compuși organici nemetanici (COV nemetanici) sunt: traficul rutier, industria de producere a anvelopelor,

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 37

industria de prelucrare a lemnului, utilizarea solvenților, distribuția carburanților, din arderile neindustriale, precum și din activitatea de extracție a gazelor naturale și distribuția combustibililor.

Tabelul nr.2.3 - 11 Emisii anuale de COV nemetanici

Emisii anuale de COV (tone/an)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Bihor

-

6164

71,200

9230

66055

969,87

378

641

5467

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Emisiile de plumb in anul 2008 sunt de 0,4422664 tone/an.

în județul Bihor agenții economici care se află sub incidența Directivei 2003/87/CE (comercializarea emisiilor de gaze cu efect de seră) sunt:

oo   SC Electrocentrale Oradea SA;

oo   SC Euro Cărămida SA Oradea;

oo   SC Helios SA Aștileu;

<x>   SC Holcim România SA;

<x>   SC European Food SA.

Emisii anuale de gaze cu efect de seră sunt prezentate în tabelul următor pentru poluanții CO2, CH4 și protoxid de azot (mii tone CO2 echivalent).

Tabelul nr2.3 - 12 Emisii anuale de gaze cu efect de seră

Emisii totale

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

CO2

-

-

-

-

-

-

-

-

-

3508.004

ch4

-

-

34460.03

0.117

4575

6252

432

718

14.69

26.48

Protoxid de azot

-

-

154

-

3620

19

5642

111

130

3.021

Sursa : Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 38

  • 2.3.4.2 Calitatea apei

  • 2.3.4.2.1 Rețeaua hidrografică

A Ape de suprafață

Alimentarea cu apă a activităților economice și a populației din județul Bihor este asigurată din surse de suprafață sau subterane, în funcție de condițiile locale, de potențialul zonei.

Situat in partea de vest a României, bazinul hidrografic al Crișurilor este mărginit la nord și nord-est de bazinul Someșului, la est și sud de bazinul Mureșului.

Suprafața totală a bazinului este de 25.537 km2 din care 14.860 km2 pe teritoriul României (6,3% din suprafața țării), repartizați astfel pe bazine hidrografice: Ier 1392 km , Barcău 2025 km2, Crișul Repede 2973 km2, Crișul Negru 4230 km2, Crișul Alb 3911 km2.

Bazinul hidrografic Crișuri cuprinde suprafețe din județele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Hunedoara, Arad și Bihor. Bazinul hidrografic Crișuri cuprinde un număr de 365 cursuri de apă codificate, lungimea rețelei hidrografice fiind de 5785 km (7,3% din lungimea totală a rețelei hidrografice a țării și o densitate de 0,39 km/km2).

Principalele râuri sunt:

oo Someșul - este al cincilea râu ca mărime și debit din România, este format prin unirea Someșului Mic cu Someșul Mare în dreptul municipiul Dej. Râul Someș are o lungime de peste 465 km, traversează Podișul Someșan și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei;

Tisa - principalii afluenți ai râului Tisa sunt: Vișeul și Iza. Pe o lungime de 60 km, ea formează granița naturală între țara noastrăși Ucraina;

oo Arieș - izvorăște din Munții Bihor și se varsă în râul Mureș în apropiere de orașul Luduș.

Principalele lacuri naturale din județul Bihor sunt Lacul Gerpilor și Lacul cu stuf de lângă Salonta.

B. Ape subterane

în cursul anului 2008 s-au prelevat un număr total de 103 probe de apă, din care 23 foraje , recoltate cu ocazia acțiunii de desnisipare. Frecvența de recoltare a probelor a fost de 1- 2 recoltări / an.

Indicatorii determinați la probele de ape subterane freatice sunt: pH, reziduu fix, CCO-Mn, SO4, NO2, NO3i Ca, Mg, Fe, Mn, NH4, fosfați, alcalinitate totală, oxigen dizolvat, cupru, crom, As, Zn și fenoli.

Analizele efectuate pe probele de apă recoltate din cele 64 de foraje scot în evidență depășirea limitei de potabilitate față de limita STAS-ului 1342/91 și a Legii apei potabile 458/2002, de către factorii de risc pe termen scurt pentru următorii indicatori: mangan, substanțe organice exprimate prin CCO-Mn, OD, fenoli, amoniu, Ca, rez. fix., fier și depășiri cu caracter izolat la: pH, alcalinitate, magneziu, cloruri, sulfați, PO4, NO3 și Ca.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 39

Cantitățile de apă prelevate din subteran în anul 2008 sunt mai mari față de anul 2007, dar comparabile cu cele din anul 2006. Pentru cantitățile din sursele de suprafață sunt mai mari in anul 2008 față de 2007 și 2006.

Tabelul nr. 2.3-13 Cantități anuale de apă prelevate

Destinația

2008

2007

2006

sursă de suprafață (mii m3)

sursă subterană (mii m3)

sursă de suprafață (mii m3)

sursă sibterană (mii m3)

sursă de suprafață (mii m3)

sursă subterană (mii m3)

populație

2500

14557

10123

23633

3868

13550

industrie

23506

19246

22077

6783

190

19695

zootehnie

-

394

-

329

-

25

irigații

379

33

392

17

94

59

piscicultură

25231

50

15581

47

16412

48

Total

51616

34280

48173

30809

20564

33377

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

C. Apa potabilă

în județul Bihor rețeaua de apă potabilă are o lungime de 1231,598 km, deservește 206 localități, iar populația racordată este în număr de 179949 locuitori. în cadrul Programului de Dezvoltare a Utilităților Municipale s-au reabilitat 142 km de rețea secundar și 43 km de rețea principal.

în Municipiul Oradea aprovizionarea cu apă potabilă se face de la cele 4 stații de tratare a apei, o                                                    ,                      o

asigurând un debit total de 19.718,7m /zi la sursa de suprafață și 50.792,2m /zi la sursa de profunzime însumând 71979m3/zi. Capacitatea totală de înmagazinare este de 22.000m3, iar lungimea rețelei de distribuție este de 560km. Din totalul populației orașului, 180.100 locuitori sunt deserviți prin racord al imobilului, 2800 locuitori prin cișmea în curte și 1.100 locuitori prin cișmea stradală. Consumul total de apă în Oradea exprimat prin indicatorul litru/om/zi este de

  • 141,5 I, ceea ce se încadrează în recomandările de specialitate (50- 360l/om/zi).

  • 2.3.4.2.2 Ape uzate

Cantitățile de apă uzată menajeră și pluvială evacuate în canalizare în județul Bihor sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 2.3 - 14 Cantități ape uzate menajere și pluviale evacuate la canalizare

Județ

Volum de apă evacuată (mii m3/an)

Volum total de apă (mii m3)

Ape care nu necesită epurarea

Ape neepurate

Ape epurate insuficient

Ape epurate corespunzător

Bihor

16158

-

33034

5858

55050

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 40

Stații de epurare

Compania de Ape Oradea S.A. exploatează următoarele capacități:

oo 2.100 l/s captare-tratare-pompare apă potabilă;

oo 605 km rețele de transport și distribuție apă;

oo 79 de statii de hidrofor;

oo 360 km rețele canal menajer;

oo 320 km rețele canal pluvial;

oo 2.200 l/s capacitate de epurare mecano-biologică a apelor uzate deservind cca 206.000 locuitori.

Poluanți în apele uzate

Apele uzate care intră în stațiile de epurare conțin: CCO-Cr, CBO5, sulfați, suspensii, reziduu fix, azot amoniacal, substanțe extractibile, fosfor total, detergenți sintetici, fenoli antrenați cu vapori de apă, sulfuri și hidrogen sulfurat, cianuri totale, crom total, crom hexavalent, cupru, tetraclorura de carbon, cloroform.

Tabelul nr. 2.3-15 Cantitățile anuale ale indicatorilor de calitate a apei

Nr. Crt

Substanțe nocive

Bazinul

Someș

Bazinul Crișuri

tone/an

tone/an

1

Materii în suspensie

1267,175

1271,156

2

CBO5

1093,97

646,53

3

CCOCr

2433,675

1854,555

4

Azot total

179,533

656,013

5

Fosfor total (P)

31,229

116,672

6

Azotiți (NO2)

0,096

28,32

7

Azotați (NO3)

145,776

1251,87

8

Amoniu (NH4)

321,118

100,735

9

Reziduu filtrabil

6847,207

18801,319

10

Cloruri (CI)

79,991

2101,158

11

Sulfați (SO4)

103,376

2725,605

12

Fenoli

36,626

2,113

13

Detergenți

0,298

0,128

14

Substanțe extractibile

3,996

539,7

15

Produse petroliere

0

16

H2S + sulfuri S2

0,056

17

Clor rezidual liber Cl2

0,002

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 41

Tabelul nr. 2.3 - 16 Cantități de poluanți în apele uzate din activitățile aferente

Activitatea în economie

încărcarea apelor uzate (t/ an)

CBO5

CCO-Cr

Reziduu fix

NH4

Industria extractivă

120,253

402,661

1936,688

12,734

Industria alimentară

64,117

166,727

1287,356

0,324

Prelucrări chimice

6,599

33,419

252,651

-

Producerea de mobilă și alte activități industriale

0,163

0,767

6,981

-

Industria de prelucrare a lemnului

0,019

0,100

0,553

-

Inustria ușoară

0,035

0,115

9,780

-

Energie electrică și termică

-

97,616

1812,872

-

Captări apă alimentare

425,037

1078,256

11142,745

86,622

Construcții

2,224

7,389

207,068

-

Comerț și servicii

19,021

35,425

1627,561

0,222

Transporturi

0,026

0,198

40,635

-

învățământ și sănătate

0,013

0,175

15.208

-

Meanică fină și electronică

0,112

0,480

6,699

-

Administrație publică

0,044

0,320

4,352

-

Total

637,663

1823,648

18351,149

99,90

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

Normele legislative în domeniu stabilesc principalii indicatori de calitate destinați monitorizării apelor uzate provenite de la diferite tipuri de folosințe pentru monitorizarea calității apelor uzate evacuate în sistemul public de canalizare a fost stabilit un Program de monitorizare care în anul 2006 a cuprins un număr de aproximativ 100 de agenți economici cu o gamă diversă de activitate, acoperind întregul spectru economic al municipiului Oradea: industia chimică, industria textilă, industria alimentară, prelucrarea lemnului, mase plastice, tăbăcărie și prelucrarea blănurilor, galvanizări și acoperiri metalice, depozite de carburant, benzinării, industria de construcții.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 42

Tabelul nr. 2.3-17 Cantitățile de ape evacuate corespunzătoare activităților desfășurate

Activitatea în economie

Stații de epurare cu funcționare

Volum de apă- epurat evacuat (mil.m3/an)

Corespunzător

Necorespunzător

Suficient epurate

Insuficient epurate

Nu necesită epurare

Nu se epurează

Industria extractivă

3

2

0.401

1.330

0.981

Industria alimentară

4

5

1.316

0.226

-

Prelucrări chimice

2

3

0.908

0.129

-

Producerea de mobilă

1

1

0.004

0.026

-

Inustria lemului

1

-

0.001

-

-

Industria ușoară

-

-

-

-

0.012

Captări apă alimentare

4

12

2.296

30.835

0.024

Construcții

6

9

0.656

0.384

-

Comerț și servicii

4

4

0.260

0.018

3.133

Trasporturi

-

2

-

0.041

-

învățământ și sănătate

-

-

-

-

0.035

Administrație publică

-

2

-

0.032

-

Mecanică fină și electronică

1

-

0.016

-

-

Energie electrică și termică

-

-

-

-

11.953

Alte activități

-

1

-

0.013

0.020

Total

5.858

33.034

16.158

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

în municipiul Oradea sunt 360 km de rețea de canalizare menajeră și 320 de km rețele de canalizare pluvială.

Stația de epurare este amplasată pe malul drept al râului Crișul Repede și are rolul de a prelua și epura apa uzată menajeră și industrială din Municipiul Oradea și din zonele limitrofe.

Este de tip mecano- biologic, efluentul stației fiind deversat în râul Crișul repede.

Stația de epurare cuprinde următoarele:

oo bazin compensare debite;

oo treaptă mecanică;

oo treaptă biologică;

oo iazuri biologice

Stația de epurare este amplasată pe malul drept al râului Crișul Repede, la sud de drumul național E60 și este delimitată de ferma 8 SCCP, canal de evacuare CET I, râul Crișul Repede și halda de șlam a întreprinderii Chimice Sinteza. Apele uzate din zonele joase ale municipiului sunt canalizate in 6 stații de pompare, de unde sunt pompate in colectoare gravitaționale

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 43

  • 2.3.4.3 Calitatea solului

Activitățile din sectorul industrial exercită asupra solului o presiune continuă fie prin emisiile de poluanți in aer și apariția ploilor acide, care se pot manifesta la distanță mare de locul emisiei care are efecte nocive asupra solului prin acidifierea și suprafertilizarea acestuia, fie prin depozitarea deșeurilor, care duce la scoaterea din circuit a unor suprafețe de teren și implicit deterioararea calității solurilor respective.

în județul Bihor au fost identificate soluri poluante în urma activităților din sectorul industrial în zonele Abrămuț și Suplac.

Tabelul nr. 2.3 - 18 Plouarea solului în anul 2008

Ramura economică

Total județ

Energie electrică și termică

Industria extractiva

Industria metalurgică feroasă

Industria chimică

Industria alimentară

Agricultura

Gospodăria comunala

Dejecții menajere

-

-

-

-

-

-

-

57,02

Dejecții

15,86

-

-

-

-

-

15,86

-

Șlamuri

-

-

33,330

-

83,38

-

-

-

Steril

-

-

66,7383

-

-

-

-

Zgură

141,1

141

-

-

0,1328

-

-

-

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

în județul Bihor depozitul de zgură și cenușă aparținând la SC. Electrocentrale SA, este amplasat la distanță de 2 km de localitatea Santăul Mic și la 12 km de platforma industrială Vest Oradea. în cele 2 compartimente cu o suprafață totală de 141 ha sunt admise depozitarea următoarelor subclase de deșeuri: zgură și cenușă colectate sub focarele cazanelor, praful recuperate de la electrofiltre și nămolurile provenite de la limpezirea apei brute. Depozitul de zgură și cenușă este de tip “iazuri pe teren plat “ se întinde pe o suprafață de 141 ha cu o capacitate proiectată de depozitare de 19416000 mc și o capacitate ocupată de 14771000 mc. Zgura și cenușa au următoarea compoziție chimică: 51,76% SiO2 ;27,17%AIO2O3; 7,46% Fe2O3; 0,5% FeO; 7,04%CaO; 2,1%MgO; 0,47%K2O; rămânând un procent de 0,01% pentru alte elemente.

Conținutul de hidrocarburi aromatice policicliceț HAP), de cadmiu și compuși de crom, nichel, plumb, cupru, zinc, în zgură și cenușă este sub pragurile de alertă prevăzute pentru tipuri de sol sensibil, rezultând că deșeurile de la Santăul Mic nu se încadrează în categoria deșeurilor periculoase.

Următoarele tipuri de deșeuri sunt generate de centrala electrică:

oo deșeuri nepericuloase: domestic, cenușă, construcții

oo deșeuri periculoase: acumulatori și acumulatori auto uzați, uleiuri uzate, echipamente electrice cu compuși desemnați (PCB), deșeuri cu mercur, deșeuri medicale periculoase, deșeuri cu conținut de azbest depozitate definitiv.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 44

O altă categorie de deșeuri de producție periculoase o constituie deșeurile rezultate din activitățile de extracție, transport și depozitare țiței din Zona de extracție Suplacu de Barcău. Aici, funcționează un depozit ecologic pentru depozitare temporară a rezidiilor petroliere parțial stabilizate. în baza Autorizației de Mediu nr. 376 din 26.09.2010 emisă de APM Bihor depozitul a primit pentru depozitare temporară în anul 2008 cantitatea de 5040,1 tone deșeuri periculoase.

Din depozit s-a generat o cantitate de levigat de circa 3438 tone datorată în principal apelor meteorice, care a fost transferat la Stația de epurare ape industriale Suplacu de Barcău.

Tabelul nr. 2.3-19 Cantități deșeuri periculoase gestionate (t/an 2008)

Deșeuri periculoase

Stoc 01.01.2008

Generat

Valorificat

Eliminat

Stoc 31.12.2008

Total deșeuri periculoase diverse

283,5

9303,42

4730

3272

1585

Acumulatori uzați

-

2300

2265

-

35

Uleiuri uzate

5,8

172

177

-

0,8

Nămoluri petroliere

-

456,5

-

456,5

7 Batale cu șlamuri petroliere cu activitate sistată

Șlamuri           petroliere

depozitate ecologic

1322,5

5040,1

-

5040,1

6362,6

Sursa: Agenția de Protecția Mediului Bihor - Starea mediului 2008

  • 2.3.5 Zone sensibile

Principalele ramuri industriale din județul Bihor sunt: industria extractivă și prelucrarea țițeiului, industria pielăriei și încălțămintei, industria mobilei, industria chimică, industria confecțiilor, industria materialelor de construcții, industria construcțiilor, industria alimentară.

oo Industria extractivă și prelucrarea țițeiului - în zona Marghita, Suplacu de Barcău;

oo Industria pielăriei și încălțămintei -mai dezvoltată în localitățile Oradea, Beiuș, Salonta, Marghita;

oo Industria mobilei -dezvoltare mai însemnată la Oradea, Beiuș, Ștei, Salonta, Marghita, Săcueni, Tileagd și Aleșd;

oo Industria chimică -dezvoltată în Oradea, unde se produc pigmenți organici și anorganici, lacuri și vopsele;

oo Industria confecțiilor - mai dezvoltată la Oradea, Beiuș, Salonta, Marghita, Ștei;

oo Industria materialelor de construcții - ponderea acesteia se află în zonele Oradea, Vașcău, Ștei și Aleșd;

oo Industria alimentară - cu societăți reprezentative în Oradea, Rieni, Ștei, Salonta;

oo Producerea energiei termice și electrice: S.C. Electrocentrale S.A. Oradea, S.C. Transgex S.A. Oradea, Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 45

  • 2.3.5.1 Aer

în conformitate cu Ordinul MMGA nr. 351/ 2007 privind aprobarea încadrării localităților din cadrul Regiunii 6 Nord-Vest Cluj în liste, conform Ordinului MAPM 745/2007 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România, încadrarea localității Oradea din punct de vedere a calității aerului este următoarea:

  • > SO2: Lista 1 - zone unde nivelurile concentrațiilor uuia sau mai multor poluanți sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranță sau mai mari decât valoarea limită, in caz că nu a fost fixată și o marjă de toleranță;

  • > NO2/NOx. Lista 3 - Sublista 3.1, zonă unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între aceasta și pragul superior de evaluare;

  • > Pulberi în suspensie (PM10): Lista 1, zone unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranță sau mai mari decât valoarea limtă, în caz că nu a fost fixată și o marjă de toleranță;

  • > CO: Lista 3 - Sublista 3.3, zone unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depășesc pragul inferior de evaluare;

  • > Benzen: Lista 3 - Sublista 3.3, zone unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depășesc pragul inferior de evaluare.

  • 2.3.5.2 Ape de suprafață și subterane

în urma evaluării stadiului calității resurselor de apă la nivelul județului Bihor în anul 2008, ca urmare a impactului surselor de poluare asupra calității apelor s-au evidențiat:

  • > Analizele fizico-chimice efectuate de laboratorul S.G.A. Maramureș la forajele de observație din B.H. Someș și B.H. Tisa, au prezentat unele depășirii ale concentrațiilor maxim admise la indicatorii amoniu, fier și mangan datorate în principal fondului natural, practicilor agricole, precum și specificului economic al județului (industrie extractivă și metalurgică).

  • 2.3.5.3 Sol

Solul este o resursă esențială neregenerabilă și un sistem foarte dinamic ce îndeplinește multe funcții și furnizează servicii vitale pentru activitățiile umane și pentru supraviețuirea ecosistemelor. Informațiile disponibile sugerează că, în cursul ultimelor decade, procesele de degradare a solului s-au întețit semnificativ și, dacă nu se va acționa în acest sens, aceste procese se vor accentua.

în județul Bihor, terenurile poluate se datorează anumitor procese:

exploatare minieră              5 ha;

»L^S

Cod document:

1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 46

balastieră

21 ha;

carieră

4 ha;

halde și depozite

355 ha;

rezidii petroliere

105 ha;

halde steril

119,52 ha.

Din studiile efectuate rezultă că 74,51% din terenurile cartate o reprezintă acidifierea și 10,90% o reprezintă terenurile sărăturate. Solurile puternic acide, acide și slab acide ocupă o suprafață de 270882 ha, adică 81% din suprafața cartată agrochimie de 334605 ha. Restul suprafețelor fiind neutre (24082 ha, reprezentând 7,7 %), slab alcaline, alcaline și puternic alcaline.

Pentru combaterea acestui fenomen se impun măsuri ferme de corectare a stării de reacție a solurilor, prin aplicarea de amendamente, în special carbonat de calciu. Dintre localitățile județului Bihor pe teritoriul cărora s-au identificat soluri acidefiate: Sâmbăta, Ceica, Căbești, Hidișelul de Sus, Oradea, Cociuba Mare, Marghita, Sânmartin, Drăgești, Ținea, iar cele cu soluri sărăturate: Cefa, Mădăras, Salonta, Avram lancu.

  • 2.4 Infrastructura (asigurarea utilităților la centrală)

Accesul la centrală

Accesul auto și pietonal în incinta centralei se face direct din Sos Borșului, nr. 23.

Alimentarea cu apă brută

Alimentarea cu apă brută se realizează din râul Crișul Repede. Este prevăzut un sistem de captare și transport a apei brute compus din baraj (amplasat pe râul Crișul Repede, la 50 m aval de podul CFR Oradea-Arad), priză de apă, deznisipator, casa sitelor și canale de aducțiune spre centrală.

Barajul, deznisipatorul, casa sitelor și canalele de aducțiune până la gardul incintei au fost preluate din anul 1982 de către Direcția Apelor Crișuri, acestea aparținând actualmente Administrației Naționale “Apele Române”.

Apa brută este preluată prin contract încheiat cu Administrația Națională “Apele Române”.

în incinta centralei apa brută este distribuită la stația de tratare chimică a apei unde se prepară apa tratată limpezită, dedurizată și demineralizată, necesară pentru procesele tehnologice, la circuitul de răcire a condensatoarelor, precum și ca adaos în circuitul de evacuare a zgurii și cenușii pentru compensarea pierderilor de apă din acest circuit.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 47

Alimentarea cu apă potabilă

Alimentarea cu apă potabilă a centralei se realizează dintr-un puț de mare adâncime amplasat în incinta centralei.

Ca rezervă, este prevăzută racordarea la rețeaua de apă potabilă orășenească.

Evacuarea apelor uzate menajere

Apele uzate menajere din incinta centralei sunt colectate printr-o rețea de canalizare din tuburi de beton și evacuate la stația pompe PVC, de unde, prin intermediul stației pompe Bagger, la depozitul de zgură și cenușă.

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Evacuarea apelor uzate rezultate din procesele tehnologice se realizează prin intermediul stațiilor de pompe Bagger, la depozitul de zgură și cenușă.

Evacuarea deșeurilor solide

Zgura și cenușa se colectează la stațiile pompe Bagger, de unde se transportă hidraulic, prin pompare, în conducte aeriene, la depozitul de zgură și cenușă.

Depozitul de zgură și cenușă este amplasat la 12 km de centrală și la 1 km Est de localitatea Santăul Mic, în județul Bihor.

Energia electrică

SC Electrocentrale Oradea SA achiziționează energie electrică din SEN, pentru depozitul de zgură și cenușă Santău în baza unui contract încheiat cu S.C Electrica S.A, respectiv în momentul insuficienței energiei electrice produse pentru consum propriu tehnologic de la S.C Electrica S.A.

De asemenea SC Electrocentrale Oradea SA achiziționează energie electrică din SEN pentru consumul de energie electrică din Punctele Termice.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 48

SC Electrocentrale Oradea SA livrează energie electrică în SEN în baza unui contract încheiat cu S.C. Electrica S.A , respectiv pe Piața Angro de Energie Electrică (PZU;PE).

Racordul la SEN se face prin intermediul stației de 110 kV. Legătura între generatoarele centralei și stația de 110 kV se face prin intermediul a două transformatoare de 25 MVA și a trei transformatoare de 80 MVA .

Alimentarea cu cărbune

Cărbunele utilizat în centrală este lignitul. Aprovizionarea cu cărbune se face pe calea ferată, în stația de destinație CF Episcopia Bihor - linia de garaj CET. Depozitarea cărbunelui se face în incinta centralei, în depozitul de cărbune.

Alimentarea cu cărbune a centralei se realizează prin intermediul următorilor furnizori:

oo S.C. Maestro Trading S.R.L. Oradea, care furnizează lignit local, din zona Voivozi, aflată la o distantă de cca 84 km;

oo Societatea Naționala a Lignitului S.A. Oltenia Tg. Jiu, care furnizează lignit local, din bazinul Olteniei, aflat la o distanță de cca 452 km;

oo S.C. Salajul S.A. Sarmasag - Societatea Naționala a Cărbunelui Ploiești, care furnizează lignit local, din zona Sarmasag, aflată la o distanță de cca 126 km;

oo S.C. Martex Trans S.R.L. Oradea, care furnizează lignit din import, din Ungaria - Matrai Eromu. Distanța de transport este de cca 10 km (cărbunele este ofertat la graniță).

Cărbunele este livrat pe bază de contract. Contractarea cărbunelui se realizează în baza OUG nr.34/2006.

Cărbunele adus la centrală este măsurat prin cântărirea vagoanelor pe cântar electronic.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea centralei cu gaze naturale se face prin rețeaua de MP/JP, de la SRM -ul din incinta centralei. SRM aparține SC Distrigaz Vest SA Oradea.

Gazele naturale pentru funcționarea centralei sunt livrate de furnizorii din țară.

Gazele naturale sunt livrate pe bază de contract. Contractarea gazelor naturale se face în baza OUG 34/2006.

Măsurarea gazelor naturale consumate se face în SRM - SC Distrigaz Vest SA Oradea, cu contorul amplasat în această stație de măsură.

între SRM Transgaz și SRM - SC Distrigaz Vest SA Oradea este un debit disponibil de 60.000 Nmc/h, iar intre SRM - SC Distrigaz Vest SA Oradea și Panoul de filter al centralei este un debit disponibil de 30.000 Nmc/h.

La un debit de 60.000 Nmc/h este o presiune disponibila de 1-2,5 bar, iar la un debit de 30.000 Nmc/h este o presiune disponibila de 1-2 bar.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 49

în perioada de iarnă când temperaturile sunt foarte scăzute nu se poate asigura presiunea necesară la gazele naturale în zona de vest a țării la consumatorii industriali, ceea ce duce la trecerea pe combustibili alternativi, respectiv la funcționarea pe cărbune și păcură .

Alimentarea cu păcură

Aprovizionarea cu păcură a centralei se face pe calea ferată, în stația de destinație CF Episcopia Bihor - linia de garaj CET. Depozitarea păcurii se face în incinta centralei, în rezervoarele de păcură.

Păcura pentru funcționarea centralei este livrată de la rafinăriile și furnizorii din țară.

Contractarea păcurii se face în baza OUG 34/2006.

Măsurarea cantității de păcură se realizează prin cântărirea cisternelor pe cântarul electronic ICMV și cântarul pod bascul.

  • 2.5 Evaluarea socio-economică

  • 2.5.1 Profilul socio - economic al României

Acest capitol prezintă profilul macro-economic actual al României, cu evidențierea evoluției economice și sociale înregistrate în ultima perioadă.

Profilul macro - economic

România, țară membră a Uniunii Europene din ianuarie 2007, a făcut progrese considerabile în perioada de tranziție, în direcția alinierii la standardele economiilor de piață dezvoltate. în multe privințe, aceste standarde au fost pe deplin atinse; de exemplu, gradul de liberalizare a prețurilor, a schimburilor de comerț și comerț exterior sunt pe deplin comparabile cu cele ale altor țări membre UE. Cu toate acestea, procesul de tranziție nu este încheiat, România continuând să se confrunte cu unele dificultăți specifice procesului de tranziție de după aderare. Aceste dificultăți sunt legate în special de dezvoltarea și susținerea forțelor de piață, de exemplu prin promovarea unor standarde superioare, prin aplicarea regulilor concurenței, continuarea dezvoltării intermedierii financiare (mai ales în sectorul nebancar), comercializarea serviciilor de infrastructură și dezvoltarea infrastructurii pieței locale de capital.

După ani de tranziție economică și socială, România continuă eforturile de dezvoltare a unui sistem durabil de protecție socială, însă se simte încă nevoia de investiții importante în anumite domenii

Transformările economice și sociale care au avut loc în România începând din anii '90 au determinat schimbări importante în evoluția fenomenelor demografice, în numărul și structura populației. Populația României a scăzut continuu, cauzele acestui fenomen fiind multiple, începând de la o scădere a ratei nașterilor, combinată cu o mărire a ratei deceselor, emigrare etc.

La ultimul recensământ, care a avut loc în martie 2002, populația României era de 21.680.974 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere de 4,9% față de 1992. Această scădere continuă intr-un

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 50

ritm de 4000 - 5000 locuitori pe lună și se datoarează unei combinații între scăderea ratei natalității, creșterea ratei mortalității și a emigrării. La data de 1 iulie 2007, populația era de 21,5 milioane de locuitori. Conform Raportului de Țară privind Dezvoltarea Umană, România ocupă locul 60 în lume din punctul de vedere al dezvoltării umane. în general, nivelul sărăciei a scăzut semnificativ în ultimii ani. Exista însă, multe decalaje în țară, inclusiv la nivel regional, între mediul urban și rural. S-au făcut eforturi susținute și concertate în vederea reducerii nivelului de sărăcie și creșterea participării la piața forței de muncă, precum și prin introducerea de măsuri de ameliorare a condițiilor de sănătate, locuință și educație în viitor.

O privire de ansamblu asupra situației demografice, specifică țării noastre în perioada 1995 -2008 este prezentată în tabelele următoare:

Tabelul nr. 2.5-1: Populația României, total și pe categorii de sexe

Anul

1995

2000

2005

2007

Total populație (mii.locuitori), din care:

22,7

22,4

21,6

21,5

■ masculin

49,0

48,9

48,8

48,7

■ feminin

51,0

51,1

51,2

51,3

Sursă: Anuarul Statistic al României - ediția 2008

Tabelul nr. 2.5 - 2: Evoluția populației României funcție de mediul rezidențial în perioada 1995-2007

Anul

1995

2000

2005

2007

Total populație (mii.locuitori), din care:

22,7

22,4

21,6

21,5

■ urban (%)

54,9

54,6

54,9

55,1

■ rural(%)

45,1

45,4

45,1

44,9

Sursă: Anuarul Statistic al României - ediția 2008

Migrația masivă spre marile orașe de la începutul anilor ’90, a fost urmată de o tendință inversă, la nivelul anului 2000, după care tendința de creștere a imigrației către zona urbană, să crească ușor, înregistrând la nivelul anului 2007 un procent de 55,1%.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 51

Tendințele populației din mediul rural urmează o curba demografică complementară tendințelor mediului urban, astfel că în perioada 1966 - 2002, numărul locuitorilor a scăzut în ansamblu cu aproximativ 30%, stabilizându-se în perioada 2004-2007.

Tabelul nr. 2.5 - 3 : Evoluția populației României in perioada 1995-2007, total și pe categorii de vârstă

Anul

1995

2000

2005

2007

Total populație (mii.locuitori), din care:

22,7

22,4

21,6

21,5

> 0-14 ani

4,6

4,1

3,4

3,3

> 15-59 ani

14,0

14,3

14,1

14,0

> 60 și mai mult

4,1

4,0

4,2

4,2

Sursă: Anuarul Statistic al României - ediția 2008

în funcție de vârstă, populația se clasifica astfel: 3,3 milioane de români au sub 15 ani, 4,2 milioane au 60 ani și mai mult, 14 milioane locuitori au între 15 și 59 ani. în 2007 forța de muncă a fost de 9,4 milioane persoane, iar rata șomajului a fost de 6,4% din forța de muncă.

Structura populației pe grupe de vârstă semnalează tendințe accentuate de îmbătrânire, cu efecte semnificative în următorii 10-15 ani. După cum se observă în graficul următor, se înregistrează un vârf al populației din grupa de vârstă 35 - 40 de ani, iar populația cu vârstă cuprinsă între 0 - 15 ani reprezintă mai puțin de jumătate.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 52

Feminin

Female


Mii / Thou

Fig 2.5 - 2 Evoluția populației pe categorii de vârstă și sexe

Sursă: Anuarul Statistic al României - ediția 2008

Structura populației funcție de participarea la activitatea social - economică cunoaște o dispersie foarte mare de la o localitate la alta, respectiv de la o regiune la alta. în general, localitățile cu o populație îmbătrânită, dar și cele cu o natalitate ridicată, mai ales în mediul rural, cunosc ponderi mari ale populației inactive în totalul populației.

Conform Strategiei pentru România a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), creșterea economică a continuat să se înscrie pe o curbă ascendentă până la data aderării la UE, înregistrând ritmuri de creștere de 7,9 % în anul 2006. După aderare ritmul de creștere economică a scăzut la 6% în 2007. Principalul factor de creștere a fost cererea internă, dată fiind creșterea semnificativă a salariilor și dezvoltarea facilităților de creditare care au contribuit la creșterea nivelului de consum, în timp ce contribuția exporturilor nete în creșterea PIB a fost negativă în anul 2007. Investițiile s-au dezvoltat puternic în decursul anului 2007, într-un ritm mai rapid decât consumul final, iar decalajul ritmului anual de creștere între aceste două componente s-a ridicat la 15,6 %, de la 10% în 2006. Cu toate acestea, situația macroeconomică s-a deteriorat către sfârșitul anului 2007, înregistrându-se o rata a inflației mai mare decât cea preconizată și o concentrare a cheltuielilor către sfârșitul anului. De asemenea, deficitul de cont curent a crescut semnificativ în 2007 în raport cu anul anterior.

Tendințele actuale ale Produsului Intern Brut (PIB) și ale PIB/locuitor sunt ilustrate în tabelul nr.

  • 2.5 - 4, unde este prezentată și paritatea puterii de cumpărare în PIB/locuitor.

    irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 53

Tabelul nr. 2.5 - 4: Produsul Intern Brut (PIB) și PIB/locuitor, 2002- 2007

Anul

Total populație, milioane

PIB prețuri curente, RON miliarde

PIB/locuitor, prețuri actuale, RON/locuitor

Rată schimb RON/USD

Rată schimb RON/EUR

PIB/locuitor, prețuri actuale, USD/locuitor

PIB/locuitor, prețuri actuale, EUR/locuitor

1

2

3=2/1

4

5

6=3/4

7=3/5

2002

21,8

152,0

6.973

3,31

3,13

2.107

2.228

2003

21,7

197,4

9.097

3,32

3,76

2.740

2.419

2004

21,7

247,4

11.401

3,26

4,05

3.497

2.815

2005

21,6

288,9

13.375

2,91

3,62

4.596

3.695

2006

21,6

344,6

15.954

2,81

3,52

5.678

4.532

2007

21,5

412,8

19.2

2,44

3,34

7.869

5.749

PIB/loc.

PPC

PIB/loc.

PPC

PIB/locuitor,

PPC

8=9*4

9

10=9*4/5

2007

27.784

11.387

8.319

Surse: Anuarul Statistic al României 2008, Banca Națională a României, IMF World Economic Outlook Database. Notă: PPC = Paritatea puterii de cumpărare.

în 2007, România a înregistrat o valoare a PIB-ului de 412 miliarde RON, echivalent a 168 miliarde USD sau 123 miliarde EUR. Astfel, PIB-ul/locuitor în 2007 a fost de 19.200 RON (7.869 USD, 5.749 EUR) în prețuri actuale. în termeni ai parității puterii de cumpărare, PIB-ul/locuitor în 2007 a fost estimat la 27.800 RON (11.400 USD, 8.300 EUR).

între 2001 și 2007, performanța macroeconomică a României s-a îmbunătățit semnificativ, în ciuda unor conjuncturi internaționale mai puțin favorabile. Creșterea Produsului Intern Brut a înregistrat un ritm mediu anual de peste 6%, printre cele mai ridicate în zonă și a fost însoțită de un proces susținut de macrostabilizare, cu rezultate notabile. în anul 2007, PIB-ul României a ajuns la circa 412 miliarde RON, reprezentând o triplare față de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de cumpărare standard reprezenta aproape 41% din media UE.

Variația creșterii Produsului Intern Brut în perioada 1990 - 2007 este prezentată în graficul următor:

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 54

Fig 2.5 - 3 Variația creșterii Produsului Intern Brut Sursă: Anuarul Statistic al României - ediția 2008

Rata inflației a înregistrat un trend descendent, de la începutul anului 2000, de la aproximativ 20% la 6,71% valoarea actuală (mar.2008-mar.2009, Sursa: Banca Națională a României). Ținta pentru rata inflației preconizată pentru anul 2009 este de 3,5%. (Date INS, BNR).

în pofida unei cereri interne foarte mari, inflația a fost ținută sub control în perioada imediat următoare post aderării. Cu toate acestea, din iulie 2007, inflația IPC a crescut semnificativ ajungând la 6,84 la suta în octombrie, după care a scăzut la 6,57 la sută până în decembrie 2007. Principalul factor care a determinat creșterea inflației a fost reprezentat de majorarea prețurilor produselor alimentare, de creșterea costurilor cu forța de muncă și a prețurilor energiei.

După anul 2000, contribuția industriei în cadrul PIB a rămas la un nivel relativ constant. Este semnificativ faptul că, în anul 2007, sectorul privat a creat 86,6% din valoarea adăugată brută din industrie, față de 68,4% în anul 2000. Ponderea sectorului de servicii a crescut de la 26,5% din PIB în 1990 la circa 50% în 2007.

România are o bază industrială largă. Industriile majore sunt: industria fierului, oțelului, metalelor neferoase, industria chimică, prelucrarea produselor alimentare, mașinilor și transporturilor de echipamente, electronică, construcțiilor, mobilei și a altor produse din lemn, farmceutică, a echipamentelor medicale, textile și încălțăminte, asamblare auto, minieră, materialelor de construcții, rafinării petrolului și a tehnologiei informației.

Produsul Intern Brut pentru anul 2007 pe categorii de industrii și pe categorii de utilizări, este prezentat în tabelul următor:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 55

Tabelul nr. 2.5 - 5 Surse și utilizări ale PIB, 2007.

Surse

Total

Utilizări

Total

Agricultură/lnd. forestieră

23454,8

Consum privat

310648.9

Consum public

31516.3

Industrie

98648,6

Total Consum final efectiv

342165.2

Comerț

46271,7

Formarea bruta de capital fix

125645.3

Construcții

36919,6

Variația stocurilor

2739.9

Alte industrii

160672

Exportul net

-57788.9

Total surse

365966.7

PIB

412761.5

Sursa: Economist Intelligence Unite, profil de tara, Romania

Astfel, utilizarea internă a inclus 112% din PIB, i.e. țara a cheltuit cu 12% mai mult decât a produs intern. Acest fapt s-a reflectat în faptul că importurile au depășit exporturile - 44% față de 32%, arătând că există o intrare de resurse în România.

Majoritatea veniturilor interne au provenit din servicii (56%), sector de producție (35%) și agricultura (9%). Consumul privat a atins 75% din PIB, consumul public 8% iar investițiile 17% din PIB.

Dezechilibrul macro-economic al României pentru perioada 2003-2008 este prezentat în tabelul

  • 2.5 - 6, fiind accentuat dezechilibrul extern

Tabelul nr. 2.5 - 6 Balanța externă a economiei României, 2003-2008.

Anul

Importuri nete (-) EUR mld pe an

Servicii

EUR mld pe an

Venituri

EUR mld pe an

Transferuri curente EUR mld pe an

Deficit de cont curent (■) EUR mld pe an

Investiții externe directe (FDI) EUR mld pe an

Creștere în datoria externă (+) EUR mld pe an

Datorie externă totală EUR mld la sfârșit de an

2003

-4,0

0,1

-1,2

2,0

-3,1

1,9

X

15,9

2004

-5,3

-0,2

-2,5

3,0

-5,1

5,1

5,8

21,7

2005

-7,8

-0,3

-2,3

3,6

-6,9

5,2

2,9

24,6

2006

-10,2

0,0

-3,2

4,8

-10,2

9,0

4,0

28,6

2007

-16,9

0,3

-4,4

4,9

-16,9

7,1

8,1

36,7

EUR mld

Pe trimestru

EUR mld pe trimestru

EUR mld pe trimestru

EUR mld pe trimestru

EUR mld pe trimestru

EUR mld pe trimestru

EUR mld pe trimestru

EUR mld pe sfârșit trimestru

2003

-3,5

0,3

-1,0

1,1

-3,2

1,3

6,5

38,3

2004

-4,3

-0,1

-1,4

1,1

-4,6

1,7

-6,7

31,6

2005

-4,0

0,0

-1,3

1,7

-4,0

2,0

2,3

33,9

2006

-5,8

0,1

-0,7

1,0

-5,1

1,9

2,8

36,7

2007

-3,8

0,0

-1,1

1,4

-3,5

1,7

3,2

39,9

Surse: Banca Națională a României,comunicate de presă, anuare.

Notă: Suma investițiilor externe directe și datoria externă nu sunt calculate pe baza aceleiași împărțiri a anului ca și deficitul de cont curent, dar corespund în final.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 56

în economie, importurile nete sunt reflectate în deficitul balanței curente; alte componente ale balanței de plăți nu influențează în mod deosebit deficitul total. Finanțarea deficitului de cont curent este asigurată de investițiile străine directe (ISD) și parțial de creșterea datoriei externe.

Fluxurile nete totale de ISD în 2007 au fost de 7,1 miliarde Euro, acoperind aproximativ 42% din deficitul de cont curent, în comparație cu 89% în anul 2006.

Profilul gospodăriei

în trimestrul III 2008, în România, veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2164 lei pe gospodărie și 743 lei pe persoană. Veniturile bănești au fost, în medie de 1836 lei lunar pe gospodărie (630 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 329 lei lunar pe gospodărie (113 lei pe persoană).

Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (53,3% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere cu 2,2% față de trimestrul I, respectiv cu 0,9% față de trimestrul II 2008).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul III 2008, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale în proporție de 20,8%, veniturile din agricultură cu 2,9%, veniturile din activități neagricole independente cu 3,5% și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 0,2%, respectiv 2,1%.

Diferențe de valoare și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidentă.

>                                                                                                        J

în trimestrul III 2008, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 36,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 13,1% mai mari față de ansamblul gospodăriilor. în urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 66,2% (63,5% în trimestrul I și 65,6% în trimestrul II) din salarii, de 19,4% (20,2%, respectiv 19,5%) din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 8,2% din total (10,6% în trimestrul I și 9,0% în trimestrul II).

în mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 33,0% din totalul veniturilor (38,0% în trimestrul I și 34,3% în trimestrul II 2008). Cea mai mare parte a acestora (33,1% în trimestrul I, 26,6% în trimestrul II și 25,8% în trimestrul III) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând 7,2% (4,9% în trimestrul I și 7,7% în trimestrul II 2008). în trimestrul III 2008, o contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (30,4%) și celor din prestații sociale (23,4%).

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Veniturile medii ale gospodăriilor la nivel național, așa cum sunt furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2007, în termeni nominali, sunt prezentate în tabelul următor:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 57

Tabelul nr. 2.5 - 7 Venit mediu disponibil al gospodăriilor la nivel național - 2007, 2008 (3 trimestre) -RON/lună

Venit mediu disponibil gospodarii

2007

3 trimestre din 2008

Venituri medii disponibile

1455,5

1830,8

Zona urbană

1573,2

1992,9

Zona rurală

1303,1

1620,6

Sursa informației utilizate in calcule: Institutul National de Statistica

Cheltuielile totale ale populației, au fost, în trimestrul III 2008, în medie, de 1954 lei lunar pe gospodărie (671 lei pe persoană) și au reprezentat 90,3% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației.

Unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor de consum sunt determinate, de asemenea, de mediul de rezidență. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban față de rural cu 430 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 62 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 40,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. în urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,0% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul III 2008, în medie, 40,3% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuință (apă, energie electrică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței). în trimestrul III 2008, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 18,6%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuința (13,6%) a fost absorbită de consumul de utilități (apă, energie electrică, gaze naturale și alți combustibili).

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (3,9% din cheltuielile de consum) și mai ales cele pentru educație (0,6%) au înregistrat un nivel scăzut, în special datorită faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceștia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.

Distribuția cheltuielilor de consum lunare pe anul 2007, funcție de categorii principale este prezentată în tabelul următor:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 58

Tabelul nr. 2.5 - 8 Distribuția cheltuielilor de consum lunare, în funcție de articolele principale, pe gospodărie, 2007.

Descriere


RON, 2007 EUR, 2007 Procente

Venit mediu pe gospodărie, din care :

1686,74

505,42

100%

1104,70

331,01

65,49%

460,66

138,03

27,31%

71,80

21,51

4,26%

75,12

22,51

4,45%

171,23

51,31

10,15%

50,82

15,23

3,01%

43,08

12,91

2,55%

65,18

19,53

3,86%

56,34

16,88

3,34%

50,82

15,23

3,01%

8,84

2,65

0,52%

13,26

3,97

0,79%

37,56

11,26

2,23%

582,04

174,404

34,51%


Cheltuieli de consum, din care : produse agricole și băuturi fără alcool băuturi, țigări îmbrăcăminte și încălțăminte adăpost, apă, energie electrică, gaze naturale și alți combustibili mobilă, dotarea locuinței și întreținere sănătate transport comunicații timp liber și cultură educație hoteluri, cafenele și restaurante diverse produse și servicii

Taxe, contribuții sociale și cheltuieli ce nu se referă la consum

Sursa: Anuarul Român de Statistică - ediția 2008

Structura veniturilor gospodăriilor la nivel național - pentru anul 2007 și primele trei trimestre din 2008 este prezentată în următorul tabel:

Tabelul nr. 2.5 - 9 Structura veniturilor gospodăriilor la nivel național - 2007, 2008 (3 trimestre) - (%)

Categorie de venit

2007

3 trimestre din 2008

Urban

Rural

Urban

Rural

I. Total venituri (A+B)

85,93%

87,22%

86,58%

87,14%

A. Venituri monetare

77,31%

57,24%

78,58%

60,70%

Salarii brute

55,83%

23,86%

56,38%

25,45%

Venituri din agricultura

0,32%

6,28%

0,31%

5,79%

Venituri din activitati

1,95%

3,19%

2,14%

3,49%

Venituri sociale

16,10%

18,84%

17,05%

21,24%

Venituri din proprietăți

0,21%

0,09%

0,40%

0,07%

Venituri din vanzarea activelor

1,47%

2,21%

1,09%

2,83%

Alte venituri

1,42%

2,77%

1,20%

1,82%

B. Venituri in natura

8,63%

29,98%

8,01%

26,44%

Venituri in natura

3,12%

1,77%

3,11%

1,71%

Echivalentul consumului din producția proprie

5,50%

28,21%

4,89%

24,73%

II. împrumuturi

2,36%

2,00%

1,79%

1,64%

III. Solduri inceput

11,70%

10,77%

11,63%

11,22%

Total venituri (l+ll+lll)

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

Sursa: Institutul National de Statistica, “Veniturile si consumul populației”, București, 2008

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 59

Analizând anul 2007, în zonele urbane totalul veniturilor monetare reprezintă 77.31% din total venituri, principala categorie de venituri fiind reprezentată de salarii, care reprezintă 55.83% din venituri. Echivalentul consumului din producția proprie reprezintă numai 5.5% din total venituri în zonele urbane, spre deosebire de zonele rurale unde acest indicator se ridică la 28.21%. în compensație, salariile reprezintă numai 23.86% din total venituri în zonele rurale.

Pentru 2008, în zonele urbane totalul veniturilor monetare reprezintă mai mult de 78% din total venituri. Cea mai importantă categorie de venituri este reprezentată de salarii care dețin o pondere de 56.38% în total venituri, iar a doua este reprezentată de către veniturile sociale (17.05%). în zonele rurale, principala categorie de venituri o reprezintă consumul din producția proprie care deține o pondere de 24.73%, salariile reprezentând numai 25.45% din venitul total.

Structura cheltuielilor gospodăriilor, la nivel național - pentru anul 2007 și primele trei trimestre din 2008 este prezentată în următorul tabel:

Tabelul nr. 2.5.1-10: Structura cheltuielilor gospodpăriilor la nivel național - 2007, 2008 (3 trimestre) - (%)

Categoria de cheltuieli

2007

3 trimestre din 2008

Urban

Rural

Urban

Rural

I. Total cheltuieli (A+B)

77,85%

81,00%

76,60%

80,53%

A. Cheltuieli monetare

72,35%

52,79%

71,70%

55,80%

Consum, din care:

53,10%

40,15%

52,30%

41,19%

Alimente si băuturi

18,57%

15,18%

18,41%

15,93%

Produse ne-alimentare

17,79%

16,00%

17,61%

16,17%

Servicii

16,74%

8,98%

16,28%

9,09%

Cheltuieli pentru alimente si băuturi neconsumate

1,71%

1,81%

1,43%

1,57%

Taxe, comisioane, etc.

15,02%

6,19%

15,50%

6,77%

Alte cheltuieli monetare

2,52%

4,64%

2,47%

6,27%

B. Echivalentul consumului din producție proprie

5,50%

28,21%

4,89%

24,73%

II. împrumuturi

4,25%

2,64%

4,69%

2,79%

III Sold inceput

17,89%

16,36%

18,71%

16,67%

Total cheltuieli (l+ll+lll)

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

Sursa: Institutul National de Statistica, “Veniturile si consumul populației”, București 2008

Cheltuielile monetare reprezintă 72.35% din total cheltuieli în 2007 și 71.70% în 2008 în zonele urbane și 52.79% în 2007 și 55.80% în 2008, în zonele rurale. Cea mai importantă categorie de cheltuieli gospodărești, atât în mediul urban cât și în cel rural, o reprezintă cheltuielile de consum, ce constituie 52.30% din total cheltuieli în zonele urbane și 41.19% în zonele rurale, în anul 2008.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


în zonele urbane trebuie luate în considerare “taxele, impozitele și alte elemente similare”, cu o pondere de peste 15% din total cheltuieli atât în 2007 cât și în 2008.

în zonele rurale, o categorie reprezentativă de cheltuieli o constituie „echivalentul consumului din producție proprie” care reprezintă 24.73% din total cheltuieli. Categoria „taxe, impozite și alte elemente similare” constituie numai 6.77% din totalul cheltuielilor din zona rurală.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 60

  • 2.5.2 Profilul socio - economic al municipiului Oradea

Context Regional - Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest este alcătuită din șase județe: Bihor, Bistrița Nasaud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Salaj

Fig 2.5 - 4 Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Regiunea 6 Nord-Vest are o poziție geografică strategică, la intersecția axelor nord-sud și est-vest ale Europei de Est, fiind poarta de intrare în România dinspre Ungaria și Ucraina. în spațiul național se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu Ungaria, la sud-vest cu Regiunea Vest, la sud-est cu Regiunea Centru, la est cu Regiunea Nord-Est. Regiunea Nord-Vest este a patra ca mărime din cele 8 regiuni ale României.

Resursele subsolului se găsesc în cantități limitate, ceea ce impune existența unor fluxuri comerciale bine dezvoltate cu alte regiuni, în vederea susținerii activității economice. Cele mai deficitare resurse sunt cele energetice (cărbune, petrol, gaze naturale), intens solicitate de economie și care sunt departe de a satisface necesarul actual sau prognozat al regiunii. O resursă specifică regiunii, care a făcut posibilă apariția stațiunilor balneare, o reprezintă apele geotermale.

Regiunea are o suprafață de 34.159 km2, reprezentând 14,32 % din suprafața țării.

Regiunea de Dezvoltare 6 Nord-Vest cuprinde 421 unități administrativ-teritoriale: 6 județe, 35 de orașe (din care 12 municipii) și 386 comune. Numărul așezărilor umane este de 1908.

La nivelul anului 2007, organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Nord Vest se prezenta astfel:

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 61

Tabelul nr. 2.5 - 10 Organizarea administrativă a Regiunii Nord-Vest

Regiunea de dezvoltare Județul

Suprafața totală (km2)

Numărul orașelor și municipiilor

din care: Municipii

Numărul comunelor

Numărul satelor

NORD-VEST

34.159

43

15

401

1799

Bihor

7.544

10

4

90

429

Bistrița Nasaud

5,355

4

1

58

235

Cluj

6,674

6

5

75

420

Maramureș

6,304

13

2

63

214

Satu Mare

4,418

6

2

58

220

Salaj

3,864

4

1

57

281

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro

Aspecte demografice

Regiunea Nord-Vest avea în 18 martie 2002 o populație de 2 740 064 locuitori ceea ce reprezintă cca.12% din populația României. Caracteristicile populației se prezintă în tabelul următor:

Tabelul nr. 2.5 - 11 Caracteristicile polulației din Regiunea Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest

Din care, Județul Bihor

Populație

1 958 648

600 246

Densitatea populației/km2

80,2

79,6

Populație rurală

1 270 434

295 306

Populație urban

1 455 129

298 825

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro

Aspecte privind piața muncii

în regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), din totalul de 2.744.919 locuitori, 42%, respectiv 1.154.000 reprezintă populația ocupată, care la rândul ei reprezintă 94% din populația activă a regiunii, de 1.228.000 persoane. Din populația ocupată din regiune, doar 50,4% reprezintă salariații. Din totalul populației, persoanele inactive depășesc ca număr populația activă în regiune, procentul fiind de 55,3 la grea și ușoară dezvoltată mai ales în principalele centre regionale industriale din Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare și Satu Mare.

Regiunea Nord - Vest este o regiune cu un potențial de muncă ridicat, populația ocupată care deține 13,6% din totalul ocupării a înregistrat o ușoară scădere în anul 2005 (cu 0,2%) iar pentru 2006 se estimează o staționare a acesteia. Județele în care s-au înregistrat creșteri ale ocupării au fost Bistrița Năsăud și Sălaj (cu 2,5%) iar reducerea cea mai semnificativă în Maramureș (-2%).

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Pe activități, structura ocupării din regiune relevă procesul de dezindustrializare și reagrarizare a acesteia. Astfel, ponderea ocupării din agricultură reprezintă 35,0%, industria și construcțiile dețin 29,2%, serviciile comerciale 22,2% iar serviciile sociale 13,6%.

1                     ’              '                                                                                                     '                                                                                                               ’

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 62

Numărul mediu de salariați a crescut cu 0,6% în anul 2005 și a fost estimat cu o creștere de 0,7% pentru anul 2006. Creșteri importante s-au înregistrat în județele Bistrița Năsăud (6,3%), Sălaj (5,4%), care, fiind declarate Zone Defavorizate prin facilitățile acordate investitorilor, au creat noi locuri de muncă.

Rata șomajului din regiunea Nord - Vest este în continuă scădere (3,7%), cu valori sub media la nivel național (5,4%). Cea mai mare rată o deține județul Sălaj (6,1%) datorită restructurărilor din industrie

Câștigul salarial mediu net, din regiunea Nord - Vest (estimat la circa 776 lei pentru 2006) se situează sub media la nivel național (848 lei).

Din punctul de vedere al gradului de ocupare pe activități ale economiei naționale, populația Regiunii Nord-Vest este structurată astfel:

Tabelul nr. 2.5- 12 Gradul de ocupare pe activități ale ecomomiei

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

Activitatea

Total populație ocupată (mii persoane)

din care, pe grupe de vârstă (ani), în %

65 și peste

Total 15-64 ani

15-24

25-34

35-44

45-54

55-64

Total

1147

95,0

8,5

27,2

26,9

22,5

9,9

5,0

Agricultură, vânătoare și silvicultură

311

82,7

8,3

15,6

19,0

19,4

20,4

17,3

Pescuit și piscicultură

-

100,0

-

-

-

100,0

-

-

Industrie

320

99,8

9,0

29,1

31,7

25,0

5,0

0,2

Industrie extractivă

-

95,9

8,7

23,3

36,0

24,3

3,6

4,1

Industrie prelucrătoare

298

99,9

9,4

29,5

31,9

24,8

4,3

0,1

Energie electrică și termică,

15

100,0

1,8

22,6

27,5

28,9

19,2

-

gaze și apă

Construcții

73

100,0

11,5

23,8

27,8

28,6

8,3

-

Comerț

152

99,1

10,3

39,8

26,4

17,9

4,7

0,9

Hoteluri și restaurante

20

99,3

22,3

22,4

28,8

19,3

6,5

0,7

Transport,      depozitare     și

comunicații

58

99,6

4,1

30,8

34,0

25,5

5,2

0,4

Intermedieri financiare

11

100,0

5,3

29,6

36,0

26,4

2,7

-

Tranzacții imobiliare și alte

21

99,8

8,2

37,7

25,6

21,2

7,1

0,2

servicii

Administrație publică și apărare

48

99,5

6,8

36,5

33,5

16,2

6,5

0,5

învățământ

57

99,6

5,3

33,1

23,7

27,6

9,9

0,4

Sănătate și asistență socială

48

99,7

3,1

30,7

30,4

27,9

7,6

0,3

Celelalte activități ale

28

99,5

8,6

30,4

29,5

22,9

8,1

0,5

economiei naționale

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro

Cu o rata scăzuta a șomajului (6,0%), dar in creștere pentru grupa de vârsta 15-24 ani, cu o rata mare de acces a femeilor pe piața muncii, Regiunea are o rată de ocupare a forței de

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 63

muncă (50,9% în 2003) departe de țintele Strategiei de la Lisabona. Există un important deficit de calificări, doar 9,6% din populația de 25-64 de ani având educație superioară.

Situația este inrautățită și de abandonul școlar și de nivelul scăzut al învățământului continuu.

Aspecte economico-sociale

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este considerată o regiune în curs de dezvoltare care poate atinge rezultate economice însemnate, totuși încă are probleme în legătură cu discrepanțele dintre mediul urban și rural precum și probleme de coeziune socio-economică.

Tabelul nr. 2.5-13 Produsul Intern Brut

Regiunea de Dezvoltare

Produsul intern brut

Nord-Vest

Milioane lei RON prețuri curente

2002

18439,1

2003

23715,3

2004

29852,5

2005

34323,1

2006

40806,2

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro

Pentru perioada de prognoză, creșterile produsului intern brut (6,4%, respectiv 6,1%) vor fi, ca și în ultimii doi ani ușor sub media națională. Construcțiile vor reprezenta sectorul cel mai dinamic cu creșteri de 14,8% în 2007 și 11,2% în anul 2008. Pentru celelalte sectoare creșterile anuale pentru următorii doi ani vor fi apropiate. Astfel serviciile vor crește cu un ritm anual de 6,5%, industria 4,7%, respectiv 4,8%, iar valoarea adăugată brută din agricultură cu 3%, respectiv 3,1%.

Din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, acesta prezintă un indice de disparitate față de total țară de peste 90%, cu o ușoară tendință de scădere în următorii doi ani și se va situa, în anul 2008, la 91,7% din nivelul național. In această regiune, cu excepția județului Cluj care are un indice de disparitate care devansează media națională, toate celelalte județe se situează sub nivelul pe total țară.

Comerțul exterior, va continua să înregistreze creșteri atât la importul cât și la exportul de mărfuri în ambii ani, iar soldul balanței comerciale va rămâne negativ, cu un deficit ce va fi de

  • 1,4 miliarde euro în 2008.

Pentru perioada 2007 - 2008, au fost prognozate creșteri ale populației ocupate cu 0,3%, creșteri ale numărului mediu de salariați cu 0,3% și reduceri ale ratei șomajului cu aproximativ 0,6 puncte procentuale.

Creșterile salariale (cu un ritm mediu anual de 12,1%) ușor peste cele de la nivel național, conduc la decalaje între județe din ce în ce mai mici capacității concurențiale a multor ramuri. Conform analizelor economice și sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 64

Regiunea Nord-Vest participa, în anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului național, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul trei între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (după Regiunile București-llfov cu 19,5 % și Sud cu 12,8 %).

Participarea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar și 46,7% terțiar, înregistrându-se o creștere a ponderii serviciilor concomitent cu scăderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativă a ponderii cu care participă sectorul secundar se datorează faptului că disponibilizările din industrie au fost compensate, parțial, de evoluția construcțiilor - domeniu care a cunoscut o dinamică extraordinară în ultima perioadă.

In interiorul regiunii, se manifestă disparități evidente de dezvoltare măsurate prin gradul de participare al județelor la formarea PIB regional: județului Cluj - 32,3 %, județul Bihor-24,3 %, județul Maramureș - 14,9 %, județul Satu Mare - 12,1 %, județul Bistrița - Năsăud -9,1% și județul Sălaj - 7,2%.

în Regiunea Nord-Vest există mari discrepanțe în dezvoltarea economică a celor șase județe: județele din sudul și vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor și Satu Mare sunt industrializate (industria alimentară, ușoară, lemn, construcții de mașini) și mai stabil dezvoltate economic decât regiunile din centru și est (Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj - lemn-mobilă, metale neferoase și auro-argentifere, ușoară), unde evoluția din ultimii ani a dus la pierderea capacității concurențiale a multor ramuri. Conform analizelor economice și sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud.

Zonele în declin industrial sunt: zona Munților Apuseni și zona montană din nordul regiunii,cuprinzând arii însemnate de pe teritoriul județelor Maramureș, Satu Mare și Bistrița-Năsăud.

Acestea dețin totuși resurse importante, dintre care menționăm: minereuri complexe și auroargentifere (Satu Mare, Maramureș), bauxită (Bihor), sare (Maramureș, Bihor), materiale de construcții (Bihor, Cluj), lemn (Maramureș). Restructurările din domeniul minier au afectat acest sector extractiv și au dus la disponibilizări masive și la declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Borșa-Vișeu. Sectorul industriei neferoase este amenințat în Baia-Mare de rezultatul unui referendum local pentru interzicerea acelor tipuri de activități care poluează orașul. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investiții atât în infrastructură cât și în echipamentele de exploatare a resurselor.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 65

Tabelul nr. 2.5 - 14 Distribuția netă cheltuielilor lunare de consum pe gospodărie, 2007.

Nord-Vest

Total gospodării

Gospodării de:

Salariati

»

Agricultori

Șomeri

Pensionari

lei (RON), lunar pe o persoană

Cheltuieli totale

516,40

629,53

340,55

304,58

482,73

procente

Cheltuieli bănești

82,1

89,7

54,6

81,3

76,2

din care:

Cumpărarea de alimente și băuturi consumate

21,5

21

18,1

29,4

21,9

Cumpărarea de mărfuri nealimentare

22,1

21,7

15,3

21,3

23,3

Plata serviciilor

17,3

18,8

10,5

17,2

16,2

Cheltuieli pentru investiții

1,9

2,0

2,1

-

1,4

Cheltuieli de producție

0,8

0,2

2,6

1,4

1,4

Impozite, contribuții, cotizații, taxe

14,7

22,8

3,0

8,6

7,2

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii

17,9

10,3

45,4

18,7

23,8

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 66

Județul Bihor r

Structura populației județului Bihor în 2007 este prezentată în tabelul nr. 2.5-15

Tabelul nr. 2.5 - 15 Structura populației județului Bihor, persoane, în 2007

An

Total

Pe grupe de vârstă

0 -14ani

15 -59ani

60 ani și peste

2007

594982

96268

385041

113673

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro

Tabelul nr. 2.5- 16 Structura angajărilor în sectoarele importante, județul Bihor, 2007, în persoane.

An

Total economie

Agricultura, vanatoare si silvicultura

Industrie

Industrie extractiva

Industrie prelucrătoare

Energie termica si electrica, gaze si apa

Construcții

2007

244,6

86,9

71,6

2,6

65,6

3,4

14,5

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro

Tabelul nr. 2.5 - 17 Numărul mediu de angajați, județul Bihor 2003-2007, în persoane.

An

Numărul mediu de angajați

2003

154

2004

151

2005

150

2006

152

2007

163

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.insse.ro, capitolul 3, locația Județul Oradea

Municipiul Oradea

Municipiul Oradea este reședința județului Bihor, având o populație de aproximativ 205.077 locuitori, după cum se observă în tabelul și figura următoare:

Tabelul nr. 2.5-18 Populația Municipiului Oradea, persoane 2004 - 2008

An

Total populație

2003

208.805

2004

206.235

2005

206.223

2006

205.956

2007

205.077

Sursa: Anuarul Statistic al României 2008

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 67

210000


209000

208000

207000

206000

205000

204000

203000

2003   2004  2005  2006   2007

Ani

Fig. 2.5 - 6 Evoluția populației din municipiul Oradea

Se remarcă o descreștere continuă a populației în ultimii ani, din cauza îmbătrânirii populației, scăderii ratei de natalitate și a factorului migrație., fenomen care, de altfel, este caracteristic majorității orașelor din România.

Tabelul nr. 2.5 - 19 Numărul mediu al salariaților pe activități ale economiei naționale

Ramuri de activitate ecomonica

2003

2004

2005

2006

2007

Agricultura, vanatoare si silvicultura

1388

830

698

626

160

Industrie

33075

31287

29252

31133

32480

Industrie exctractiva

141

29

4

53

41

Industrie prelucrătoare

30655

28925

26854

28683

30005

Energie electrica si termica,gaze naturale si apa

2279

2333

2394

2397

2434

Construcții

6062

7464

4985

4986

7144

Comerț

19812

19297

18283

17794

22753

Transport, depozitare si comunicații

7546

7239

6500

7284

6301

Intermedieri financiare

1072

1072

1398

1403

1617

Administrație publica si aparare

1964

2039

2435

2397

2789

Invatamant

7013

6418

6484

6570

6770

Sanatate si asistenta sociala

4711

4742

4587

5161

6447

Total ecomonie

88927

86134

82010

85288

95288

SursaPrimaria Oradea

După cum se vede în tabelul nr. 2.5 - 19, agricultura joacă un rol minor în economia Municipiului Oradea.

Industria prezintă o ușoară creștere a contribuției, urmată de o creștere minoră a numărului de angajați.

Sectorul construcțiilor a cunoscut o creștere importantă atât în termeni de venit cât și de angajări. O creștere importantă a cunoscut și comerțul.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 68

  • 2.6 Evaluarea cadrului legislativ și instituțional

  • 2.6.1 Cadrul administrativ general

Conform articolului 3 din Constituție, teritoriul României are o organizare administrativă pe comune, orașe și județe. Există 2.685 comune, 276 orașe (la sfârșitul lui 2003), din care 82 sunt municipii, respectiv 41 județe, plus capitala București.

în concordanță cu articolul 3 al Constituției României, autoritățile publice au rolul de a aplica legile precum și rolul de a oferi servicii publice în cadrul legal. Astfel sunt 2 categorii de administrații publice:

oo Administrația publică centrală (guvern, ministere, instituția prefectului, alte organisme centrele).

oo Administrația publică locală (consiliul județean, consiliul local, primăria, serviciile publice locale).

Administrația publică centrală

Guvernul prin natura activității pe care o desfășoară este parte a sistemului autorităților administrației publice, exercitând conducerea generală a administrației publice. Sarcina sa este de a duce la îndeplinire programul de guvernare aprobat de Parlament și de a asigura realizarea politicii interne și externe a țării.

Ministerele sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora. Acestea se organizează și funcționează numai în subordinea Guvernului. >

Prefectura este reprezentanța județeană a Guvernului, constând în prefect, subprefect și aparatul tehnic care îi secondează. Prefectul coordonează activitatea tuturor reprezentanțelor județene ale ministerelor și altor autorități centrale, deci și cele de mediu, supraveghează respectarea legalității de către autoritățile locale, acționează ca și conducător pe plan județean în situații de urgență etc. Prefectul emite "Ordine", dintre care unele au caracter normativ. Pe linie de mediu are atribuții indirecte.

>

Autoritățile administrative autonome se înființează numai prin lege organică și sunt independente față de Guvern, aflându-se în afara sistemului administrației guvernamentale. Aceste autorități administrative autonome exercită o activitate executivă ce are ca obiect organizarea executării și executarea în concret a legii, asigurarea funcționării unor servicii publice și exercitarea unor competențe administrativ-jurisdicțioanale, încadrându-se în categoria organelor executive ale statului.

Serviciile publice descentralizate sunt structuri teritoriale prin care ministerele și celelalte organe centrale își realizează competența la nivel național, pe întreg teritoriul țării și își îndeplinesc în mod concret atribuțiile conferite de lege. Atribuțiile și structura organizatorică a acestora se aprobă prin ordin al ministrului sau al conducătorului organului de specialitate în subordinea căruia își desfășoară activitatea, după caz.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 69

Administrația publică locală

Consiliul județean

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activităților consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Acesta este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

Potrivit Legii nr. 215/2001, consiliul județean, ca autoritate deliberativă a administrației publice locale constituită la nivel județean, îndeplinește următoarele atribuții principale:

oo adoptă strategii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială a județului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobă și urmărește, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

oo aprobă bugetul propriu al județului, împrumuturile, virările de credite și modul de organizare a rezervei bugetare;

oo administrează domeniul public și domeniul privat al județului;

oo hotărăște asupra privatizării societăților comerciale;

oo aprobă documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes județean, în limitele și condițiile legii;

oo analizează propunerile făcute de autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești, în vederea elaborării de prognoze și programe de dezvoltare economico-socială sau pentru refacerea și protecția mediului înconjurător;

Consiliul local

Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice, locale sau centrale.

Conform Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, consiliul local are următoarele atribuții principale:

oo aprobă statutul comunei sau a orașului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 70

oo avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră, în codițiile legii;

oo aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare;

oo administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului;

oo aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții;

oo acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calității vieții.

>

Primăria

Responsabilitățile primarului sunt următoarele:

oo Primarul este șeful administrației publice locale și răspunde în fața Consiliului Local de buna funcționare a acesteia.

>

oo Reprezintă orașul în relațiile cu persoanele fizice sau juridice din țară și din străinătate, precum și în justițtie.

oo îndeplinește funcția de ordonator principal de credite.

oo Conduce serviciile publice locale, fiind sprijinit în activitatea sa de către cei 2 viceprimari și de către secretar.

oo Emite avize, acorduri și autorizații, exercitându-și atribuțiunile prin intermediul dispozițiilor.

oo Asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, ordinea publică și liniștea locuitorilor.

oo Asigura elaborarea regulamentului local de urbanism și a documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului și le supune aprobării Consiliului local, cu respectarea prevederilor legii.

oo Supraveghează inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin orașului.

Funcționarea eficientă a acestei instituții este asigurată de către direcții.

Serviciile de utilități publice locale

Serviciile de utilități publice locale sunt reglementate prin Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, modificată și completată prin OUG nr. 13/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/2006 si a Legii nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 71

Serviciile de utilitati publice sunt totalitatea activitatilor de utilitate si interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autorităților administrației publice locale, in scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale, prin care se asigura următoarele utilitati:

oo alimentarea cu apa;

oo canalizarea si epurarea apelor uzate;

oo colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale;

oo producția, transportul, distribuția si furnizarea de energie termica in sistem centralizat;

oo salubrizarea localităților;

oo iluminatul public;

oo administrarea domeniului public si privat al unităților administrativ-teritoriale, precum si altele asemenea;

oo transportul public local.

Serviciile de utilitati publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general si au următoarele particularități:

oo au caracter economico-social;

oo răspund unor cerințe si necesitați de interes si utilitate publica;

oo au caracter tehnico-edilitar;

oo au caracter permanent si regim de funcționare continuu;

oo regimul de funcționare poate avea caracteristici de monopol;

oo presupun existenta unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;

oo aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orășenești, municipale sau județene;

oo sunt infiintate, organizate si coordonate de autoritățile administrației publice locale;

oo sunt organizate pe principii economice si de eficienta;

oo pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizați si funcționează fie in baza reglementarilor de drept public, fie in baza reglementarilor de drept privat;

oo sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plătește";

oo recuperarea costurilor de exploatare ori de investiții se face prin preturi, tarife sau taxe speciale.

Autoritățile administrației publice locale au competenta exclusiva, în condițiile legii, în tot ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționarii serviciilor de utilități publice

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 72

Guvernul asigura realizarea politicii generale a statului în domeniul serviciilor de utilități publice, în concordanta cu Programul de guvernare și cu obiectivele Planului național de dezvoltare economico-socială a tarii.

A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementare competenta pentru următoarele servicii de utilități publice:

oo alimentarea cu apa;

oo canalizarea și epurarea apelor uzate;

oo colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale;

oo producerea, transportul, distribuția și furnizarea de energie termica în sistem centralizat, cu excepția activității de producere a energiei termice în cogenerare;

oo salubrizarea localităților;

oo iluminatul public;

oo administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Activitatea de producere a energiei termice în cogenerare este supusă licențierii, reglementării și controlului A.N.R.E. Competentele și atribuțiile A.N.R.E. sunt reglementate de Legea energiei electrice nr. 318/2003 și de prevederile legale privind serviciul public de alimentare cu energie termica.

A.R.R. este autoritatea de reglementare competenta pentru serviciul de transport public local.

Administrarea și implementarea fondurilor UE

în cadrul negocierilor de aderare, România s-a angajat să aplice, în întregime, de la data aderării, acquis-ul comunitar în domeniul politicii regionale și coordonării instrumentelor structurale prin respectarea cerințelor legislative, instituționale și procedurale.

Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) în perioada 2007-2013

Instrumentele structurale denumesc în ansamblu:

oo Fondurile structurale - FS, sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul intensificării coeziunii economice și sociale. Din această categorie fac parte următoarele fonduri:

Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR, care contribuie la finanțarea: investițiilor productive în vederea creării și menținerii locurilor de muncă, investițiilor în infrastructuri, dezvoltării potențialului endogen prin măsuri de susținere a dezvoltării regionale și locale

Fondul Social European - FSE, care vizează îmbunătățirea ocupării forței de muncă și a posibilităților de angajare

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 73

oo Fondul de Coeziune - FC, care finanțează acțiuni din următoarele domenii: rețele transeuropene de transport și mediu. în acest context, FC poate interveni de asemenea în domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă avantaje clare pentru mediu.

Aceste trei fonduri sunt cunoscute și sub forma generică de Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC).

Documentele de programare care stau la baza implementării FSC la nivel național

Documentele de programare care stau la baza implementării FSC la nivel național sunt: Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND), Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR) și Programele Operaționale.

oo Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND) reprezintă documentul de planificare strategică și programare financiară multianuală care orientează și stimulează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu principiile Politicii de Coeziune în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare față de Uniunea Europeană. PND nu substituie o Strategie Națională de Dezvoltare Economică, ci trebuie să reprezinte una din componentele majore ale acesteia, fiind un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităților și obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenție a Instrumentelor Structurale. Astfel, în cadrul PND au fost definite șase priorități naționale de dezvoltare care au fost preluate la nivelul CSNR în definirea programelor operaționale:

  • -  Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;

  • -  Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport

  • -  Protejarea și îmbunătățirea calității mediului

  • -  Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării depline și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative

  • -  Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol

  • -  Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării

Structura de finanțare cuprinde fonduri comunitare - 43%, surse publice naționale - 48% și surse private (cofinanțări private aferente fondurilor comunitare) - 9%.

co Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR) reprezintă documentul de referință pentru programarea FSC, stabilind prioritățile de intervenție la nivel național ale acestora pe perioada 2007-2013. Astfel, CSNR este un document strategic care face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare, stabilite în Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, Planul Național de Reforme și prioritățile la nivel european -Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 și Strategia Lisabona revizuită.

Sunt de menționat două diferențe majore între PND și CSNR. în ceea ce privește conținutul strategic, CSNR nu tratează aspectele de dezvoltare rurală și pescuit aferente Priorității 5 a PND, acestea fiind

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 74

susținute prin Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). Din punct de vedere al finanțării, CSNR este susținut exclusiv din Fondurile Structurale și de Coeziune și co-finanțarea naționala aferentă, în timp ce PND include și alte finanțări (programe de investiții naționale și locale, credite externe, fonduri europene de dezvoltare rurală, etc.).

CSNR și Programele Operaționale (PO) constituie pachetul de negociere cu Comisia Europeană, în care CSNR reprezintă strategia globală de utilizare a FSC, iar diversele PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR. Din acest motiv, pregătirea acestor documente a fost realizată într-o strânsă corelare, evidențiind conexiunile și intercondiționările strategice între CSNR și PO, pe de o parte, și între PO-uri, pe de altă parte.

<x> Programele Operaționale (PO) sunt documentele prin care se realizează implementarea acțiunilor strategice prevăzute în CSNR și implicit accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale. Au fost elaborate șapte Programe Operaționale (PO), în cadrul Obiectivului „Convergență”.

Cadrul instituțional

România beneficiază de Cadrul de Sprijin Comunitar (CSC) bazat pe Planul Național de Dezvoltare (PND). Cadrul de sprijin comunitar conține contribuția din fondurile structurale și celelalte resurse financiare pentru realizarea priorităților și măsurilor conținute în Planul Național de Dezvoltare. Prevederile acestui document se implementează prin intermediul Programelor Operaționale.

Ministerul Finanțelor Publice, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, îndeplinește rolul de coordonator național al instrumentelor structurale, asigurând dezvoltarea cadrului instituțional, legislativ și procedural necesar implementării acestor fonduri, precum și funcționarea coerenta și eficientă a întregului sistem administrativ.

Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) 2007-2013 este documentul strategic național care stabilește prioritățile Instrumentelor Structurale (FEDR, FSE, FC).

Pornind de la situația socio-economică actuală și de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creșteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.

Implementarea acțiunilor strategice prevăzute în CSNR și implicit accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale se realizează prin Programe Operaționale.

Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune socială și regionale ale României, precum și de a stabili legăturile potrivite și corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care stă la baza elaborării politicilor de dezvoltare economică și de crearea a noi locuri de muncă.

Conform angajamentelor asumate în Documentul Complementar de Poziție la Capitolul 21, a fost creat cadrul instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale prin

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 75

adoptarea Hotărârii Guvernului nr.497/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin care au fost desemnate structuri instituționale armonizate cu structurile comunitare specifice.

Programe Operaționale sunt următoarele:

oo Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” -Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” este un document negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmărește încurajarea creșterii productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de nivelul Uniunii Europene. Instituția care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Creștere a Competitivității Economice.

oo Programul operațional sectorial „transport” - Programul Operațional Sectorial „Transport” 2007-2013 este un instrument strategic elaborat pe baza obiectivelor Cadrului Național Strategic de Referință care stabilește prioritățile, obiectivele și alocarea financiară pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România cu ajutor comunitar, în perioada 2007 - 2013.

oo Programul Operațional Sectorial Mediu - Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului “poluatorul plătește”. Programul acoperă perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României după anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va contribui la îndeplinirea obligațiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunități de investiții în toate regiunile țării.

<x> PO Regional - Obiectivul general al PO Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci.

oo PO Dezvoltarea capacității administrative - PO DCA contribuie la implementarea celei de-a patra priorități de dezvoltare națională din PND 2007-2013 "Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative" pentru a avea un impact pozitiv asupra administrație publice, pentru a stimula dezvoltarea economică. Obiectiv general este acela de a contribui la realizarea obiectivelor naționale și ale Uniunii Europene de a obține progresul în dezvoltarea socio-economică potrivit obiectivelor de coeziune și convergență.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 76

oo POS Dezvoltare resurse umane - Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității acestuia, prin conectarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea participării crescute pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă, pentru 1 650.000 de persoane.

<x> PO Asistență tehnică - Obiectivul general al Programului Operațional de Asistență Tehnică este acela de a asigura sprijinul necesar procesului de coordonare și implementare sănătoasă, eficientă, eficace și transparentă a instrumentelor structurale în România.

  • 2.6.2 Cadrul legislativ

Acest capitol prezintă o vedere de ansamblu asupra cadrului legal precum și asupra documentelor legislative relevante din domeniul alimentării centralizate cu energie termică și protecției mediului.

  • A. Documentele legislative din domeniul alimentare centralizată cu energie termică

Documentele legislative din acest domeniu, prezentate în continuare, cuprind aspecte din legislația națională și din cea internațională.

Legislația națională se regăsește pe două niveluri:

oo legislația primară: legi, hotărâri de guvern și ordonanțe.

oo legislația secundară (la nivel instituțional): ordine și reglementări ale autorităților de reglementare competente.

La nivel instituțional, energia termică se află sub jurisdicția a două agenții de reglementare:

ANRE - Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei - pentru energia termică produsă în cogenerare;

ANRSC - Agenția Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunale de Utilități Publice -pentru energia termică produsă în noncogenerare.

Funcționarea sectorului energiei electrice și termice din România este reglementată de o serie de acte legislative, dintre care cele mai importante, sunt:

  • 2.6.2.1 Legislația națională primară

oo Ordonanța Guvernului nr. 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, care stabilește cadrul necesar pentru elaborarea și aplicarea unei politici naționale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, privind implementarea programelor de creștere a eficienței energetice. în acest sens, politica națională de utilizare eficientă a energiei este considerată parte integrantă a politicii energetice a statului.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 77

în scopul realizării politicii naționale, s-au intocmit programe proprii de eficiență energetică, care să includă atât măsuri pe termen scurt, cât și măsuri pe termen lung, care au în vedere întreg lanțul producere - transport - distribuție - utilizator și vor include acțiuni pentru:

  • -   realizarea scenariilor pe termen lung privind cererea și oferta de energie;

  • -   promovarea utilizării tehnologiilor eficiente și nepoluante;

  • -   încurajarea finanțării investițiilor în domeniul eficienței energetice, prin participarea statului și a sectorului privat;

  • -  promovarea cogenerării de mică și medie putere și a măsurilor pentru creșterea eficienței sistemelor de producere, transport, distribuție a căldurii la consumator;

  • -   evaluarea impactului negativ asupra mediului;

  • -   promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

oo Ordonanța de Urgență nr. 78/2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare a centralelor termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene si locale, modificată prin Ordonanța de Urgență nr. 29/2008.

oo Hotărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală -A.N.R.S.C, modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 1.374/2006.

oo Ordonanța de Urgență nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței și asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și gazelor naturale pentru populație, precum și unele măsuri pentru întărirea disciplinei financiare, aprobată, completată și modificată prin Legea nr. 525/2003.

oo Ordonanța de Urgență nr. 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populației, pentru încălzirea locuinței și prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică aprobată prin Legea nr. 430/2004.

oo Hotărârea de Guvern nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordați la sistemele publice centralizate de alimentare cu căldură modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 609/2007. Hotărârea prevede termenele limită pentru montarea contoarelor de energie termică la nivel de branșament de imobil sau scară și pentru utilizatori.

oo Hotărârea de Guvern nr. 1007/2004 de aprobare a Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori.

oo Hotărîrea de Guvern nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei Naționale în domeniul eficienței energetice.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 78

oo Hotărârea de Guvern nr. 882/2004 privind aprobarea Strategiei Naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizată.

oo Hotărârea de Guvern nr. 644/2005 privind majorarea gradului de deschidere a pieței de energie electrică.

oo Ordonanța de Urgență nr.196/2005 privind Fondul de Mediu aprobată prin Legea nr. 105/2006.

oo Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor. Scopul legii este promovarea creșterii performanței energetice a clădirilor, ținându-se cont de condițiile climatice exterioare și de amplasament, de cerințele de temperatură interioară și de eficiența economică.

Aceasta lege stabilește condiții cu privire la:

  • -   cadrul general al metodologiei de calcul privind performanța energetică a clădirilor;

  • -   aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile noi;

  • -   aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de modernizare;

  • -   certificarea energetică a clădirilor;

  • -   verificarea tehnică periodică a cazanelor și inspectarea sistemelor/instalațiilor de climatizare din clădiri și, în plus, evaluarea instalațiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.

oo Hotărârea de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice.

oo Hotărâre de Guvern nr. 320/2006 privind aprobarea Programului Național pentru reducerea costurilor cu energia pentru populație, prin creșterea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile in anul 2006.

oo Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 modificată și completată prin Ordonanța de Urgență nr.13/2008.

oo Legea serviciul public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006. Obiectivele acestei legi sunt următoarele:

  • -   asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică;

  • -   asigurarea calității serviciului public de alimentare cu energie termică;

  • -   accesibilitatea prețurilor la consumatori;

  • -   asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termică, pe termen lung;

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 79

  • -   asigurarea siguranței în funcționare a serviciului public de alimentare cu energie termică;

  • -   evidențierea transparentă a costurilor în stabilirea prețului energiei termice.

oo Hotărârea de Guvern nr. 462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2009 calitate și eficiență" și înființarea Unității de management al proiectului, modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 381/2008.

co Legea nr. 260/2006 privind aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

oo Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate aprobată prin Legea nr. 483/2006.

co Ordonanța de Urgență nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonanța de Urgență nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 466/2006. Acest act legislativ impune adoptarea în regim de urgență a unor măsuri prin instituirea, începând cu sezonul rece 1.11.2006-31.03.2007 a unui nou sistem de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței mult mai flexibil și cu impact direct asupra familiilor defavorizate.

<x> Hotararea de Guvern nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului National de Dezvoltare.

>

oo Legea nr. 157/2005, care aprobă Tratatul de Aderare. în cadrul Tratatului de Aderare la UE, România și-a asumat angajamente prin Planul de Implementare al Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în aer proveniți din Instalațiile Mari de Ardere, care este anexă a Documentului de Poziție Complementar pentru Capitolul 22- Mediu.

oo Cartea Verde privind strategia europeană pentru energie durabilă, competitivă și sigură.

oo Legea energiei electrice nr. 13/2007, modificată prin Ordonanța de Urgență nr. 33/2007 modificată și completată și prin Ordonanța de Urgență nr. 172/2008. Prezenta lege stabilește cadrul de reglementare pentru desfășurarea activităților în sectorul energiei electrice și al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie în condițiile de accesabilitate, disponibilitate și suportabilitate și cu respectarea normelor de siguranță, calitate și protecție a mediului.

Principalele obiective ale strategiei energetice sunt:

  • -   asigurarea dezvoltării durabile a economiei;

  • -   diversificarea resurselor energetice primare;

  • -   crearea și asigurarea funcționării piețelor concurențiale de energie electrică;

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 80

  • -   asigurarea accesului nediscriminatoriu și reglementat al tuturor participanților la piața de energie;

  • -   transparența tarifelor, prețurilor și taxelor la energie electrică;

  • -  promovarea surselor regenerabile;

  • -   asigurarea siguranței în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor;

  • -  promovarea producției de energie electrică realizată în sisteme de cogenerare de înaltă eficiență, asociată energiei termice livrate pentru acoperirea unui consum economic justificat.

oo Hotărârea de Guvern nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă.

Hotărârea stabilește cadrul legal necesar promovării și dezvoltării cogenerării de înaltă eficiență a energiei termice și a energiei electrice, bazate pe cererea de energie termică utilă și pe economisirea energiei primare pe piața de energie, în scopul creșterii eficienței energetice și îmbunătățirii securității alimentării cu energie, ținând seama de condițiile climatice și economice specifice României.

oo Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 125/2007 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate ca urmare a prestării serviciilor de interes economic general de către societățile care produc, transportă, distribuie și furnizează energie termică.

oo Legea nr. 116/2007 privind aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 107/2006 pentru modificarea Ordonanței de Urgență nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

<x> Hotărârea de Guvern nr. 172/2007 privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din TVA pentru retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea sistemelor centralizate de producere și distribuție a energiei termice.

oo Norma metodologică 10/08/2007 privind performanța energetică a clădirilor prezintă reglementări cu privire la:

  • -   cerințele de performanță energetică a clădirilor;

  • -   auditul energetic și certificatul de performanță energetică a clădirilor;

  • -   inspecția energetică a cazanelor, a centralelor termice și a instalațiilor de încălzire;

  • -   inspecția energetică a sistemelor de climatizare.

oo Ordin nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.

oo Hotărârea de Guvern nr. 553/2007 privind modificarea și completarea Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energetic, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 540/2004.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 81

oo Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale. Scopul legii este de a asigura un nivel corespunzător de siguranță în aprovizionarea cu gaze naturale prin măsuri transparente, nediscriminatorii și compatibile cu exigențele unei piețe concurențiale a gazelor naturale.

oo Hotărârea de Guvern nr. 1069/05.09.2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020.

oo Hotărârea de Guvern nr. 381/2008 privind modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 462/2006. Prin H.G. nr. 381/2008 se înlocuiește denumirea programului "Termoficare 2006-2009 calitate și eficiență" cu denumirea "Termoficare 2006-2015 căldură și confort".

co Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 471/2008 aprobă Regulamentul pentru implementarea programului “Termoficare 2006-2015 căldură și confort”.

oo Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, modificată și completată de Legea nr. 56/2006. Stabilește cadrul necesar pentru elaborarea și aplicarea unei politici naționale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, privind implementarea programelor de creștere a eficienței energetice. Politica națională de utilizare eficientă a energiei este considerată parte integrantă a politicii energetice a statului. în scopul realizării politicii naționale, s-au întocmit programe proprii de eficiență energetică, care să includă atât măsuri pe termen scurt, cât și măsuri pe termen lung, care au în vedere întreg lanțul producere - transport - distribuție - utilizator și vor include acțiuni pentru: realizarea scenariilor pe termen lung privind cererea și oferta de energie; promovarea utilizării tehnologiilor eficiente și nepoluante; încurajarea finanțării investițiilor în domeniul eficienței energetice, prin participarea statului și a sectorului privat; promovarea cogenerării de mică și medie putere și a măsurilor pentru creșterea eficienței sistemelor de producere, transport, distribuție a căldurii la consumator; evaluarea impactului negativ asupra mediului.

  • 2.6.2.2 Legislația națională secundară

oo Ordin ANRE nr. 23/2004 privind procedura de supraveghere a emiterii garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;

oo Ordin ANRE nr. 25/2004 privind Codul Comercial al Pieței Angro de Energie Electrică, cu Anexa 24/06.2005 privind completarea cadrului de funcționare a pieței angro de energie.

oo Ordinul ANRSC nr. 233/2004 privind aprobarea unor reglementări pentru contorizarea consumatorilor racordați la sistemele publice centralizate de alimentare cu căldură. Metodologia a fost elaborată în baza Hotărârii de Guvern nr. 933/2004.

oo Ordinul ANRE nr. 33/2004 pentru aprobarea « Regulamentului de calificare a producției prioritare de energie electrică » modificat și completat prin Ordinul ANRE nr. 43/2005.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 82

°o Ordinul președintelui ANRSC nr. 259/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea în domeniul montării și exploatării sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum în imobile de tip condominiu.

oo Ordin ANRE nr. 24/2005 pentru aprobarea Metodologiei de Stabilire a prețurilor și a cantităților de energie electrică vândute de producători prin contracte reglementate și a prețurilor pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare - revizia 1.

oo Ordin ANRE nr. 13/2005 privind participarea producătorilor de energie electrică la piața concurentială. >

oo Decizia nr. 630/2005 privind reguli de funcționare a pieței angro de energie electrică pe perioada de testare a noii platforme de tranzacționare.

oo Decizia nr. 273/2005 privind Procedura de ajustare a prețurilor pentru energia termică produsă de agenții economici aflați în competența de reglementare a ANRE.

oo Ordinul ANRE nr. 40/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieții de certificate verzi.

oo Ordin ANRE nr. 52/2005 pentru stabilirea prețurilor la energia electrică vândută de producătorii hidroelectrici care nu dețin contracte de portofoliu și la cea vândută de producătorii care beneficiază, potrivit legii, de sistemul de promovare a energiei produse din surse regenerabile de energie, abrogat de Ordinul ANRE nr. 44/2007 pentru stabilirea modului de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în unități de producție calificate pentru producții prioritare.

oo Ordin nr. 14/2005 privind perioada de testare a noii platforme de tranzacționare din piața angro de energie electrică.

co GHIDUL Producătorului de energie electrică din surse regenerabile de energie/2005.

oo Ordin nr. 15/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi.

oo Ordin nr. 19/2005 privind metodologia de stabilire a valorilor minime și maxime de tranzacționare a certificatelor verzi.

oo Ordin nr. 20/2005 privind valorile minime și maxime de tranzacționare a certificatelor verzi pentru anul 2005.

oo Ordin nr. 30/2005 privind cadrul de funcționare al pieței angro de energie electrică.

oo Ordinul comun al președintelui ANRE și al președintelui ANRSC nr. 21/514/20.09.2006 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețurilor locale de referință și a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 83

oo Ordin ANRE nr. 6/2007 privind modificarea Ordinului președintelui ANRE nr.49/2005 pentru aprobarea tarifelor la energia electrică livrată consumatorilor captivi, cu modificările și completările ulterioare.

oo Ordin ANRE nr. 7/2007 privind modificarea Ordinului președintelui ANRE nr.43/2006 pentru aprobarea tarifelor medii pentru serviciile de transport, de sistem, a tarifului pentru serviciile prestate de operatorul comercial participanților la piața angro de energie electrică și a tarifelor zonale aferente serviciului de transport, practicate de operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice.

oo Ordinul președintelui ANRSC nr. 66/2007 pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a prețurilor și tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare.

oo Ordinul președintelui ANRSC nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.

oo Ordinul președintelui ANRSC nr. 255/2006 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui ANRSC nr. 233/2004 pentru aprobarea unor reglementări privind contorizarea consumatorilor racordați la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică.

  • 2.6.2.3 Legislația internațională

oo Directiva nr. 8/2004 privind promovarea cogenerării pe piața de energie este unul din cele mai importante documente elaborate de UE în domeniul cogenerării.

Directiva Uniunii Europene privind promovarea cogenerării urmărește crearea unui cadru pentru susținerea acestei tehnologii eficiente și depășirea barierelor existente, în vederea pătrunderii pe piețele liberalizate de energie electrică și de a utiliza potențialul nefolosit. Principalul argument în favoarea cogenerării rămâne reducerea consumului de combustibil și prin aceasta a emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe termen scurt, Directiva urmărește să sprijine instalațiile de cogenerare existente și să creeze un mecanism echilibrat pe piață.

oo Decizia 2007/74/EC stabilește valorile de referință ale producerii separate de energie electrică și termică în aplicarea Directivei 2004/8/CE. în Anexa I din această decizie sunt date valorile de referință ale eficienței producerii separate a energiei electrice, iar în Anexa II, cele aferente producerii separate a energiei termice, pentru țările UE. Valorile sunt date pentru condiții standard ISO, funcție de puterea calorifică inferioară a combustibilului. Țările UE pot face corecții privind temperatura (medie anuală a țări respective) și pierderile de energie electrică în SEN.

oo Cartea verde asupra siguranței alimentării cu energie prin care se cer măsuri de incitare în favoarea trecerii la utilizarea instalațiilor de producere eficientă a energiei, “incluzând și cogenerarea”;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 84

oo Rezoluția din 25.10.2002 asupra punerii în aplicare a primei etape a programului european privitor la schimbările climatice, urmarea protocolului de la Kyoto: “Parlamentul european salută ideea de a se supune aprobării o propunere de revigorare a măsurilor comunitare pentru promovarea cogenerării și cere adoptarea rapidă a unei directive” pentru aceasta.

oo Directiva nr. 91/11.12.2002 asupra performanțelor energetice ale clădirilor.

oo Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor. Stabilește cadrul legal pentru desfășurarea activițății de depozitare a deșeurilor (realizare, exploatare, monitorizare, închidere și urmărire post închidere), în condiții de protecția mediului și de sănătăte a populației.

oo Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor. Urmărește reglementarea activităților de incinerare și coincinerare și a măsurilor de control și urmărire a instalațiilor de incinerare și coincinerare, în vederea prevenirii sau reducerii efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafață și subterane, și a oricăror riscuri pentru sănătatea populației.

oo Directiva 96/61/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării. Stabilește măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea emisiilor în aer, apă și sol, provenite din activitățile industriale pentru care este obligatorie obținerea autorizației integrate de mediu, inclusiv măsurile privind gestionarea deșeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecție a mediului.

oo Directiva Cadru 96/62/CE privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător. Definește principiile de bază ale strategiei comune UE privind calitatea aerului înconjurător, pentru: stabilire obiective, evaluare, obținere informații relevante, menținere. >

oo Directiva Consiliului 1999/30/EC privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie și plumbul din aerul înconjurător (Directiva fiică 1). Urmărește prevenirea, eliminarea, limitarea și îmbunătățirea calității aerului în vederea evitării efectelor negative asupra sănătății omului și a mediului în general. De asemenea stabilește valorile limită pentru SO2, NOx, pulberi în suspensie și plumb în aerului înconjurător, pentru protecția sănătății umane respectiv a vegetației și a ecosistemelor, pentru diferite perioade de mediere.

oo Directiva 2001/81/CE privind plafoanele de emisie. Prevede stabilirea unor plafoane naționale anuale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici - dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili (COV) și amoniac (NH3)-, care nu trebuie depășite în niciun an, începând cu anul 2010.

co Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr.80/2001/CE privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți din IMA. Prevede limitarea emisiilor anumitor poluanți (dioxizi de sulf, oxizi de azot și pulberi) în aer, proveniți din instalații

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 85

mari de ardere (puterea termică nominală este egală cu sau mai mare decât 50 MWt, indiferent de tipul de combustibil folosit).

oo Pachetul legislativ “Energie-Schimbări Climatice” agreat de șefii de stat și de Guvern la Consiliul European din 13 decembrie 2008, adoptat în cadrul reuniunii plenare a Parlamentului European din data de 17 decembrie 2008 și adoptat de Consiliul European pe data de 6 apilie 2009. Pachetul legislativ are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea utilizării energiei regenerabile și cuprinde: (1) Modificarea Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; (2) Decizia privind efortul SM de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să se respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020; (3) Directiva privind promovarea utilizării surselor regenerabile de energie; (4) Directiva privind stocarea geologică a doxidului de carbon și care amendează Directivele 85/337/EEC, 96/61/EC, 2000/60/EC, 2001/80/EC, 2004/35/EC, 2006/12/EC și Regulamentul EC nr. 1013/2006; (5) Linii directoare privind ajutorul de stat în domeniul protecției mediului.

oo Directiva 2001/77/CE privind promovarea electricității. Obiectivul acestei directive este creșterea contribuției energiei electrice produse din SRE (E-SRE) la nivelul anului 2010 de la 14% la 22% din consumul brut de energie electrică al statelor membre UE. Directiva lasă la latitudinea statelor membre alegerea unei anumite scheme-suport, în funcție de dezvoltarea pieței interne de energie. După o perioadă de tranziție, ținând seama de experiența acumulată, se prevede ca CE să propună adoptarea unei scheme-suport comune țărilor membre UE. Totodată, statele membre trebuie să dezvolte mecanisme care să conducă la garantarea originii energiei electrice, regurile de funcționare fiind comune pentru toate țările UE.

co Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 32/2006/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice. Statele Membre UE se angajează să realizeze reducerea consumului de energie finală cu cel puțin 9% într-o perioada de 9 ani (2008-2016) comparativ cu media consumului din perioada 2001-2005.

B) Documente legislative în domeniul mediului

Principalele documente legislative din domeniul mediului sunt prezentate în cele ce urmează:

oo Legea Protecției Atmosferei, nr. 655/2001, care urmărește prevenire, eliminarea, limitarea deteriorării și ameliorarea calității atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătății omului și mediului, asigurându-se alinierea la normele juridice internaționale și la reglementările Uniunii Europene;

oo Hotărârea de Guvern nr. 731/14.05.2004 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind protecția atmosferei;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 86

oo Ordonanța de Urgență, nr. 195/2005 privind protecția mediului, care abrogă Legea Protecției Mediului, nr. 137/1995, (republicată în anul 2000 cu modificările și completările din Ordonanța de Urgență nr. 91/2002 și aprobată prin Legea nr. 294/2003);

oo Legea Apelor, nr. 107/1996, cu modificările și completările din Legea nr. 112/2006, care urmărește conservarea, dezvoltarea și protecția resurselor de apă, precum și protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor apelor de suprafață și subterane;

oo Hotărâred de Guvern nr. 541/2003 modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 322/2005, modificată și completată prin Hotărâre de Guvern nr. 322/2005 și prin Hotărâre de Guvern nr. 1502/25.10.2006 este principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanți (SO2, NOx și pulberi) în aer de la instalațiile mari de ardere, cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MWt pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos).

oo Hotărâre de Guvern nr. 1856/22.12.2005 privind platformele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici.

oo Hotărâre de Guvern nr. 1877/22.12.2005 pentru aprobarea Planului Național de acțiune privind schimbările climatice (PNASC).

oo Hotărârea de Guvern nr. 1879/2006 privind aprobarea Programului național de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniac.

oo Hotărâre de Guvern nr. 470/23.05.2007 privind limitarea conținutului de sulf din combustibilii lichizi.

oo Ordinul Ministerului Mediului nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului Național de Alocare.

oo Planul Național de Alocare determină cantitatea totală de emisii de CO2 pe care Statele Membre le acordă companiilor lor, care pot fi cumpărate sau vândute de către aceste companii. PNA-ul României s-a elaborat pentru ultimul an al Fazei I (2007) și pentru Faza II (2008- 2012) și a fost transmis la CE. Unul din sectoarele incluse în PNA, pentru care s-a realizat alocarea este sectorul energetic, care include instalațiile de ardere cu puterea termică > 20 MWt.

oo Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător. Urmărește prevenirea, eliminarea, limitarea și îmbunătățirea calității aerului în vederea evitării efectelor negative asupra sănătății omului și a mediului în general, în contextul alinierii la normele internaționale și reglementările UE. Sunt stabilite valorile limită pentru SO2, NOx, pulberi în suspensie, plumb, benzen și monoxid de carbon în aerului

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 87

înconjurător, pentru protecția sănătății umane respectiv a vegetației și a ecosistemelor, pentru diferite perioade de mediere. Stabilește criteriile de amplasare a stațiilor de măsurare a concentrațiilor de substanțe poluante și numărul minim al acestora în funcție de populația zonei sau aglomerării.

oo Ordin MMGA-MEC-MAI nr. 833/2005 pentru aprobarea Programului național de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite din IMA. Urmărește reducerea emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite din instalațiile mari de ardere, prin adoptarea unor măsuri de conformare cu valorile limită de emisie prevăzute de HG 541/2003, modificată și completată de HG 322/2005.

oo Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea Convenției asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi. Stabilește plafoanele naționale pentru 2010. Astfel, plafoanele de emisii, aferente anului 2010, angajate de România, sunt de 918 kilotone pentru SO2 și 437 kilotone pentru NOx, din care aportul IMA este prognozat a fi de 36,6% (336 kilotone) pentru SO2 și 26,08% (114 kilotone) pentru NOx.

oo Ordinele MMGA 346-352/2007 privind aprobarea încadrării localităților din cadrul Regiunii 1-7 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002. Urmărește evaluarea calității aerului prin modelare, pentru cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. încadrarea localităților din cele 8 regiuni de dezvoltare în liste, conform Ordinul MAPM nr. 745/2002.

co Legea 655/2001 (MO Nr. 773/04.12.200), pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului României Nr.243/2000 privind Protecția Atmosferei. Urmărește prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării și ameliorarea calității atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătății omului și a mediului.

oo Hotărârea de Guvern nr. 586/2004 - Sistemul Național pentru Evaluarea și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNEGICA). Urmărește monitorizarea și evaluarea calității aerului la nivel național, realizarea inventarelor de emisiide poluanți în atmosferă la nivel național și local.

oo Ordonanța de Urgență nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006 (transpune în legislația națională prevederile Directivei 96/61/CE - IPPC). Stabilește măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea emisiilor în aer, apă și sol, provenite din activitățile industriale pentru care este obligatorie obținerea autorizației integrate de mediu, inclusiv măsurile privind gestionarea deșeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecție a mediului.

oo Legea nr. 24/1994 privind ratificarea Convenției-Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC). Urmărește stabilizarea concentrațiilor de GES în atmosfera la un nivel care să împiedice perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic, într-un interval de timp suficient pentru adaptarea naturală a ecosistemelor la schimbările climatice, în condițiile dezvoltării economice durabile. ’                               1

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 88

<x> Legea nr. 3/02.02.2001 privind ratificarea Protocolului de la Kyoto. Urmărește elaborarea politicilor și măsurilor pentru îndeplinirea angajamentelor asumate privind limitarea cantitativa si reducerea emisiilor globale de GES (8 % față de anul 1989, în perioada 2008-2012), în scopul promovării unei dezvoltări durabile.

oo Hotărârea de Guvern nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră care transpune atât Directiva 2003/87/CE, cât și Directiva 2004/101/CE. Stabilește cadrul legal pentru funcționarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES în România.

oo Hotărârea de Guvern nr. 60/2006 pentru aprobarea Planului național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Prezintă metodologia și a principiile de bază utilizate pentru alocarea certificatelor de emisii de GES, numărul total de certificate alocate la nivel național, de sector precum și la nivelul fiecărei instalații.

oo Hotărârea de Guvern nr. 349/ 2005 privind depozitarea deșeurilor. Stabilește cadrul legal pentru desfășurarea activițății de depozitare a deșeurilor (realizare, exploatare, monitorizare, închidere și urmărire post închidere), în condiții de protecția mediului și a sănătății populației.

<x> Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor modificată și completată prin Hotărârea de Guvern nr. 268/2005. Urmărește reglementarea activităților de incinerare și coincinerare și a măsurilor de control și urmărire a instalațiilor de incinerare și coincinerare, în vederea prevenirii sau reducerii efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafață și subterane, și a oricăror riscuri pentru sănătatea populației.

în Anexa A este prezentată sintetic transpunerea Directivelor UE relevante în domeniul IMA în legislația din România.

  • 2.6.3 Instituții în domeniul protecției mediului

Operarea sistemelor de termoficare are un impact semnificativ asupra mediului și implicit, asupra sănătății umane.

în cele ce urmează este prezentată organizarea și funcționarea principalelor instituții care au responsabilitatea de a aplica politicile și strategiile Guvernului român privind protecția mediului înconjurător în concordanță cu cerințele europene și standardele internaționale.

De asemenea sunt prezentate și instituțiile care au rolul de a integra cerințele de protecția mediului în celelalte politici sectoriale.

  • a) La nivel central

Conform H.G. nr. 57/2009 Ministerul Mediului (MM) realizează politica în domeniile mediului și gospodăririi apelor la nivel național, elaborează strategia și reglementările specifice de dezvoltare și armonizare a acestor activități în cadrul politicii generale a Guvernului, asigură și

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 89

coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competență, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare și control în aceste domenii.

MM asigură coordonarea interministerială a procesului de elaborare a Strategiei naționale de dezvoltare durabilă, propune adoptarea și urmărește implementarea acesteia. De asemenea, MM coordonează activitatea de integrare a cerințelor privind protecția mediului în celelalte politici sectoriale, în concordanță cu cerințele și standardele europene și internaționale.

în cadrul Ministerului Mediului funcționează Direcția Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale (DGMIS), care îndeplinește funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu (AM POS Mediu).

AM POS Mediu coordonează metodologic structurile desemnate ca Organisme Intermediare pentru POS Mediu, organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare.

Unități care funcționează în subordinea Ministerului Mediului (conform H.G. nr. 57/2009):

oo Agenția Națională pentru Protecția Mediului

oo Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" - Tulcea

> ,

oo Garda Națională de Mediu

Unități care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului (conform H.G. nr. 57/2009):

oo Administrația Națională de Meteorologie

Unități care funcționează în coordonarea Ministerului Mediului (conform H.G. nr. 57/2009):

oo Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București

oo Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare "Delta Dunării" - INCDDD Tulcea

oo Administrația Națională "Apele Române"

oo Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" - INCDM Constanța

oo Administrația Fondului pentru Mediu - AFM București

MM elaborează, actualizează și urmărește aplicarea strategiilor, planurilor și programelor naționale sectoriale în domeniile protecției mediului și gospodăririi apelor, cum sunt:

oo Strategia națională privind protecția atmosferei, aprobată prin HG nr. 731/ 2004 -constă în crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a calității aerului, eficient din punct de vedere economic;

oo Planul național de acțiune în domeniul protecției atmosferei, aprobat prin HG nr. 738/2004 - stabilește măsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale Strategiei naționale pentru protecția atmosferei;

co Strategia națională a României privind schimbările climatice (SNSC), definește politicile României privind respectarea obligațiilor internaționale prevăzute de Convenția-

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 90

cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) și de Protocolul de la Kyoto precum și prioritățile naționale ale României în domeniul schimbărilor climatice;

oo Planul Național de Acțiune în domeniul Schimbărilor Climatice (PNASC), este principalul instrument de implementare a SNSC care desemnează sarcini și responsabilități pentru fiecare instituție implicată și identifică potențialele surse de finanțare a acțiunilor specifice;

co Programul național de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniac (PNRPE), reprezintă un instrument pentru implementarea prevederilor H.G. nr. 1.856/2005 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici, care transpune în legislația națională Directiva 2001/81/CE.

co Programul național de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) și pulberi provenite din instalațiile mari de ardere (IMA) stabilește etapele de reducere a emisiilor precum și procedurile de implementare;

co Programul Operațional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu (POS Mediu), care are ca obiectiv global protecția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Ministernul Mediului coordonează și monitorizează procesul de implementare a Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și este autoritate responsabilă pentru transpunere și implementarea Directivei privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC).

Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM)

Conform prevederilor H.G. nr 459/2005 modificată și completată de H.G. nr. 1.528/2007 (privind modificarea și completarea unor acte normative) și de H.G. nr 57/2009 (privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului), Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) este instituția de specialitate a administrației publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului cu competențe în implementarea politicilor și legislației din domeniul protecției mediului.

în realizarea funcțiilor sale, ANPM are următoarele responsabilități de bază:

oo asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor și politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar și bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă;

oo implementarea legislației din domeniul protecției mediului;

oo coordonarea activităților de implementare a strategiilor și politicilor de mediu la nivel național, regional și local;

oo reprezentarea în domeniul protecției mediului în relațiile interne și externe, conform mandatului acordat de către Ministerul Mediului;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 91

oo autorizarea activităților cu impact potențial asupra mediului și asigurarea conformării cu prevederile legale;

oo coordonarea realizării planurilor de acțiune sectoriale și a planului național de acțiune pentru protecția mediului;

oo coordonează activitățile rezultate din angajamentele internaționale ale României în domeniul protecției mediului.

Garda Națională de Mediu

Potrivit H.G. nr 112 /2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu (GNM), această instituție este un corp specializat de inspecție și control, care are responsabilitatea de a asigura controlului implementării profesioniste, uniforme și integrate a politicii Guvernului și de a aplica legislația națională armonizată cu cea comunitară în domeniul protecției mediului.

Atribuții principale ale GNM sunt:

oo controlează activitățile cu impact asupra mediului înconjurător, și aplică sancțiuni contravenționale prevăzute de legislația în domeniul protecției mediului;

oo controlează modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protecția mediului, inclusiv măsurile stabilite prin programele de conformare pentru activitățile economico-sociale și respectarea procedurilor legale în emiterea actelor de reglementare;

oo exercită controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore și/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, în vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare;

oo participă la intervențiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluărilor asupra factorilor de mediu, și la stabilirea cauzelor acestora și aplică sancțiunile prevăzute de lege;

oo controlează investițiile în domeniul mediului în toate fazele de execuție și are acces la întreaga documentație;

oo verifică sesizările cu privire la încălcarea legislației în vigoare în domeniul protecției mediului;

Aparatul central al GNM este Comisariatul General care îndrumă și controlează activitatea tuturor comisariatelor teritoriale și desfășoară acțiuni operative pe întreg teritoriul țării, în baza sarcinilor și atribuțiilor stabilite de comisarul general.

Administrația Națională Apele Române (ANAR)

Administrația Națională Apele Române (ANAR) - funcționează în coordonarea Ministerului Mediului (conform H.G. nr. 57/2009) - administrează apele din domeniul public al statului și infrastructura Sistemului Național de Gospodărire a Apelor în scopul cunoașterii și a gestionării

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 92

unitare pe ansamblul țării, a resurselor de apă de suprafață și subterane. ANAR are sediul central în București și filiale teritoriale localizate în cele 11 bazine de râuri.

  • b) La nivel regional

Agențiile Regionale de Protecția Mediului (ARPM)

Conform H.G. nr. 459/2005, Agențiile Regionale pentru Protecția Mediului îndeplinesc atribuțiile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului la nivel regional, în domeniile implementării strategiilor și politicilor de mediu, legislației și reglementărilor în vigoare, și coordonează elaborarea planurilor de acțiune la nivel regional.

Agențiile Regionale pentru Protecția Mediului organizează colective pentru implementarea instrumentelor structurale la nivel regional, care sunt coordonate direct de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.

Agenția Naționala pentru Protecția Mediului are în subordine 8 Agenții Regionale pentru Protecția Mediului, constituite în fiecare regiune de dezvoltare stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, modificată și completată de Legea nr. 58/2005.

Agențiile Regionale pentru Protecția Mediului au următoarele atribuții principale:

oo exercită, la nivel regional, atribuțiile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;

oo participă la elaborarea și monitorizarea planului de dezvoltare regională;

oo colaborează cu agențiile județene pentru protecția mediului din cadrul regiunii de dezvoltare pentru elaborarea rapoartelor de sinteză și constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 93

oo evaluează și actualizează anual, în cooperare cu Garda Naționala de Mediu și alte autorități publice, planurile regionale proprii sau capitolele de mediu integrate în alte planuri regionale;

oo asigură asistența de specialitate agențiilor județene pentru protecția mediului;

oo colaborează cu Garda Naițonală de Mediu în emiterea actelor de autorizare și în realizarea controlului conformării și aplicării legislației de mediu;

oo gestionează și disponibilizează, în limita prevederilor legale, informația de mediu la nivel regional.

Organisme Intermediare

Conform H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale, la nivel regional funcționează opt Organisme Intermediare, care îndeplinesc atribuții delegate de către AM POS Mediu în relația cu beneficiarii. Organismele Intermediare sunt organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite, ca unități fără personalitate juridică, aflate în subordinea MM.

Ol-urile acționează ca interfață între AM și beneficiarii proiectelor, jucând rolul principal în implementarea POS Mediu la nivelul fiecărei regiuni. Principalele responsabilități ale Ol POS Mediu sunt:

oo coordoneză prioritățile POS Mediu cu alte programe de investiții la nivel regional;

oo promovează parteneriatul la nivel regional;

oo informează potențialii beneficiari privind modalitatea de pregătire a aplicațiilor ce vor fi finanțate din POS Mediu;

oo monitorizează implementarea proiectelor la nivel regional;

oo colectează datele necesare evaluării POS Mediu;

oo diseminează informațiile privind oportunitățile de finanțare prin POS Mediu, la nivelul regiunii.

  • c) La nivel local

Agențiile Publice Locale de Protecția Mediului (ALPM)

Conform H.G. nr. 459/2005, privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Agențiile Locale de Protecție a Mediului sunt situate în fiecare județ și sunt instituții care îndeplinesc la nivel local responsabilitățile Autorităților Regionale de Protecția Mediului.

Obligativitatea autorităților publice locale cu competențe în domeniul protecției mediului și protecției civile sunt:

oo să coordoneze activitățile Autorităților Publice Locale responsabile pentru implementarea prevederilor legislației în vigoare;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 94

oo să elaboreze procedurile specifice în domeniul managementului riscului și controlului activităților, care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase.

oo să urmărească modul de respectare a termenelor de transmitere de către agenții economici a notificărilor, politicilor de prevenire a accidentelor majore, rapoartelor de securitate, planurilor de urgență internă, informațiilor necesare elaborării planurilor de urgență externă, informațiilor privind identificarea pericolelor de accidente majore și informărilor pentru public.

  • 2.6.4 Instituții în domeniul sistemelor centralizate de încălzire / producerii energiei electrice

  • 2.6.4.1 Autorități de reglementare

La nivel instituțional, energia electrică și termică se află sub jurisdicția a două autorități de reglementare la nivel național:

>

oo Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice -ANRSC.

oo Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE.

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice este, în temeiul Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică. ANRSC s-a organizat și funcționează sub coordonarea Ministerului Administrației și Internelor și are ca scop reglementarea, monitorizarea și controlul activităților din sfera serviciilor publice de gospodărie comunală, care funcționează în condiții de monopol natural.

ANRSC își exercită competențele și atribuțiile față de toți operatorii furnizori și/sau prestatorii de servicii publice de gospodărie comunală, indiferent de forma de proprietate, de organizarea acestora și de modul în care este organizată gestiunea serviciilor publice de gospodărie comunală, în cadrul unităților administrativ-teritoriale.

în subordinea ANRSC funcționează opt agenții teritoriale, ca servicii publice descentralizate, fără personalitate juridică.

ANRSC elaborează și aplică sistemul de reglementări, obligatoriu la nivel național, privind organizarea, coordonarea și funcționarea serviciilor publice de gospodărie comunală. De asemenea, reglementează desfacerea acestor servicii, în condiții de eficiență, liberă concurență și transparență, pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor, în conformitate cu standardele europene.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE este o instituție publică autonomă de interes național cu personalitate juridică și finanțare integrală din venituri proprii, cu misiunea de a crea și a aplica sistemul de reglementări necesar funcționării sectorului și pieței energiei electrice precum și a gazelor naturale în condiții de eficiență, concurență,

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 95

transparență șl protecție a consumatorilor. în desfășurarea misiunii sale, ANRE urmărește integrarea actului de reglementare cu acțiunile altor autorități de reglementare și armonizarea cu obiectivele și prioritățile Guvernului.

ANRE funcționează în baza Legii nr. 13/2007 privind energia electrică cu modificările și completările ulterioare, a Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificările și completările ulterioare, a Regulamentului de organizare și funcționare a instituției, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 410/2007. Odată cu apariția OUG nr. 221/2008, pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, se înființează instituția viceprim-ministrulu; aceasta dispune de un aparat propriu de lucru care face parte din aparatul de lucru al Guvernului și care are în coordonare printre alte instituții și autorități publice și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.

Atribuțiile de baza ale ANRE sunt: J

oo asigurarea unui sistem complex de reglementare a relațiilor de piață în sectoarele electroenergetic, termoenergetic și de gaze;

oo stimularea și eficientizarea sectoarelor electroenergetic, termoenergetic și de gaze naturale;

oo reglementarea activităților unităților electroenergetice, termoenergetice și de gaze naturale prin eliberarea de licențe și monitorizarea respectării condițiilor prevăzute în licențe;

oo promovarea unei politici tarifare adecvate pentru a asigura viabilitatea financiară a intreprinderilor energetice și alimentarea neîntreruptă și la costuri minime a consumatorilor cu energie electrică, energie termică și gaze naturale;

oo protecția drepturilor consumatorilor de energie electrică, termică și de gaze naturale;

oo asigurarea și promovarea concurenței pe piața energiei electrice, energiei termice și gazelor naturale, asigurarea drepturilor egale pentru toți participanții la această piață;

oo elaborarea metodologiei de calculare și aplicare a tarifelor la serviciile de alimentare cu apă și canalizare.

  • 2.6.4.2 Prezentarea operatorului local de termoficare

A. Compania locala de termoficare

Societatea Comercială S.C. Electrocentrale Oradea S.A. este operatorul de termoficare al Municipiul Oradea și are ca obiect de activitate producerea, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică și producția și furnizarea de energie electrică, activități licențiate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul energiei.

Statutul legal al operatorului

S.C. ELECTROCENTRALE Oradea S.A. este constituită legal ca societate comercială pe acțiuni, de interes local, cu unic acționar Consiliul Local al Municipiului Oradea prin actul

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 96

constitutiv aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.145 din 25.04.2002 cu modificările și completările ulterioare.

Nume întreg al companiei de termoficare

S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A.

Scopul principal

Producerea energie electrice și termice în cogenerare folosind drept combustibil: cărbune și gaz natural, păcură fiind folosită drep combustibil suport pt. cărbune

Structura legală

Societate pe acțiuni

Proprietar

Unitatea administrativ-teritorială Oradea (unic acționar)

Capital înregistrat

1.929.210 lei (RON)

Numărul de înregistrare la Camera Comerțului

J05/723/2002

Cod unic de înregistrare

RO 14790708

Adresă

Șos. Borșului, nr. 23, cod. 410605,Oradea, Județul Bihor

Licențe / autorizații

> ,

Societatea are următoarele licențe de operare și permise:

Licență / Autorizație

Autoritatea emitentă

Număr licență/permis

Valabilitate

Licență pentru furnizarea de energie termică

A.N.R.E.

Seria L,

Nr.1530/28.08.2002

Până în 2010

Licență pentru furnizarea de energie electrică

A.N.R.E.

Seria L,

Nr. 1733/25.04.2005

Până în 2010

Licență pentru distribuția energiei termice

A.N.R.E.

Seria L, Nr. 1604/15.07.2003

Până în 2028

Licență pentru producerea de energie termică

A.N.R.E.

Seria L, Nr. 2036/20.12.2007

Până în 2027

Licență pentru producerea de energie electrică

A.N.R.E.

Seria L, Nr. 1732/25.04.2005

Până în 2027

B. Caracteristicile principale ale companiei de termoficare

în 1903 s-a pus în funcțiune Uzina Electrică din Oradea de către firma Ganz. Au fost instalate două cazane, respectiv două grupuri orizontale de 450 CP și unul de 210 CP ce debitau pe o rețea de cablu de 3-4 km.

în anul 1960, s-a hotărât realizarea noilor obiective industriale din vestul municipiului, și anume: centrala electrică de termoficare pe lignit, Uzina de Alumină, un combinat de prelucrare a lemnului, noi secții pentru întreprinderea Chimică Sinteza, Fabrica de Zahăr, un complex avicol, respectiv o seră legumicolă.

Astfel, acum peste 40 de ani, în anul 1966 s-a pus în funcțiune primul grup de 25 MW la CET 1 Oradea și până în anul 1976 s-a atins puterea instalata de 205 MW.

în perioada 1987-1989 s-au pus în funcțiune trei grupuri de câte 50 MW în CET 2 Oradea.

în baza HGR 104/07.02.2002 centrala electrică de termoficare CET 1 a fost transmisă din domeniul privat al statului și din patrimoniul SC TERMOELECTRICA SA București în domeniul public și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oradea.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 97

Electrocentrale Oradea a fost pusă în funcțiune în mai multe etape, între anii 1966 - 1986 cu agregate pentru producerea energiei electrice și termice cu următoarele caracteristici:

  • > turbine cu abur în condensație și prize reglabile cu o putere totală instalată de 205 MW;

  • > cazane de abur cu circulație naturală, combustibil lignit și păcură cu un debit total pe sala cazanelor de 1830 t/h.

în luna aprilie 2003 a fost preluată de către S.C. Electrocentrale Oradea S.A. de la R.A. Apaterm Oradea activitatea de distribuție a energiei termice, activele constând în 146 puncte termice și 545 km trasee rețele termice de distribuție, din care 368 km rețele pentru circuitul de încălzire și 177 km rețele aferente circuitelor de apă caldă de consum

Astăzi, S.C. Electrocentrale Oradea S.A. produce energie electrică în cogenerare la nivelul necesarului de energie termică prin CET1. în CET1 se produce energia termică sub formă de apă fierbinte destinată sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Oradea, o mică parte fiind livrată pentru localitățile limitrofe Băile Felix, Sânmartin. CET1 produce și o cantitate mică de energie termică sub formă de abur pentru alimentarea unor consumatori industriali situați în vecinătatea centralei. Cantitatea de abur a scăzut continuu în ultimii ani, urmare a restructurărilor din economia României, în prezent fiind nesemnificativă și sezonieră.

Datorită reducerii consumului de abur industrial, CET2 Oradea este în prezent scoasă din funcțiune și se va dezafecta.

Sursa SC ELECTROCENTRALE Oradea S.A. funcționează folosind următoarele instalații principale:

2 cazane de abur energetic - 165 t/h fiecare, utilizează drept combustibil gaz natural;

un cazan de abur energetic de 350 t/h, utilizează drept combustibil gaz natural sau păcură;

două cazane de abur energetic de 400 t/h fiecare, utilizând drept combustibil cărbune (lignit), cu suport pe păcură;

un cazan de abur energetic de 350 t/h, care utilizează drept combustibil cărbune (lignit), cu suport pe păcură;

5 turbine cu abur (2 turbine de 25 MW; 1 turbina de 45 MW și 2 turbine de 50 MW)

4 schimbătoare de căldură apă - abur de bază având o presiune de 1,2 bar (2 având capacitate termică instalată de 30 Gcal/h iar celelalte 2 schimbătoare de căldură de 70 Gcal/h)

schimbătoare de căldură apă - abur de vârf având o presiune de 10 bar și o capacitate termică instalată de 60 Gcal/h

Energia termică necesară asigurării confortului termic și a apei calde de consum pentru consumatorii din municipiul Oradea se produce în CET din cadrul SC Electrocentrale Oradea SA. Pe timp de iarnă energia termică este asigurată prin funcționarea a 2-3 cazane de abur

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 98

energetic, două turbine cu abur și a unui număr de boilere care este corelat cu sarcina termică ce trebuie asigurată. Pe timp de vară necesarul de energie termică este asigurat prin funcționarea unui singur cazan de abur energetic, a unei turbine cu abur și a boilerelor de termoficare aferente. Circulația agentului termic primar este realizată de pompele de circulație termoficare existente în centrală. Tot din centrală se realizează reglajul sarcini/cantității de energie termică livrată, atât cantitativ (debit) cât și calitativ (temperatura agentului termic).

C Contractul de concesiune

Administrarea serviciului public de termoficare a fost delegat către SC Electrocentrale Oradea prin încredințare directă, prin HCLM Oradea nr. 977/30.11.2006 privind delegarea serviciului de producție, transport, distribuție și furnizare de energie termică în sistem centralizat de către SC Electrocentrale SA Oradea, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 73/2002 și a prevederilor art 38 și ale art. 46 din Legea nr.215/2001.

între Primăria Municipiului Oradea și SC Electrocentrale Oradea s-a încheiat contractul de concesiune aprobat prin HCL nr.877/2006. Scopul contractului de concesiune este distribuția și furnizarea energiei termice în conformitate cu obiectivele concedentului.

Contractul de concesiune prevede:

  • -  Obiectul contractului îl constituie concesionarea serviciului public de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în municipiul Oradea și la agenții economici; producerea energiei electrice și lucrări de extindere și reabilitare în Perimetrul de Distribuție;

  • -  Contractul de Concesiune este încheiat pe o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare (începând cu 01.12.2006);

  • -  Prezentul contract încetează la expirarea termenului stabilit sau prin acordul părților.Alte cazuri de încetare a contractului sunt: lichidarirea judiciară, reorganizarea judiciară cu sau fără autorizarea continuării activității,și faliment în ceea ce-l privește pe concesionar;

  • -  Concedentul are dreptul de a urmări, de a controla și de a supraveghea modul de respectare și de îndeplinire a obligațiilor contractuale asumate de concesionar precum și calitatea și eficiența serviciilor furnizate/prestate;

Contractul de concesiune mai prevede și un set de indicatori anuali de performanță, obligații privind protecția mediului, cât și clauze financiare și de asigurări.

D Structura organizațională și de administrare

Administrarea strategică

Municipalitatea Oradea este profund angajată în găsirea soluției optime de asigurare a energiei termice pentru încălzire și prepararea apei calde de consum.

Autoritățile locale din municipiul Oradea au beneficiat de consultanță (ISPE, 2007) pentru definirea strategiei de alimentare cu energie termica a consumatorilor urbani, în condiții de

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 99

eficiență tehnico - economică ridicată și cu respectarea strictă a tuturor cerințelor privind protecția mediului impuse de legislația internă și europeană în vigoare.

Obiectivele strategice avute în vedere în cadrul strategiei de dezvoltare sunt următoarele:

  • -  reducerea poluării mediului prin utilizarea unor tehnologii moderne si eficiente de producere a energiei;

  • -  creșterea eficienței energetice.

Structura organizațională

Responsabilități cheie în cadrul Adunării Generale (AG) și a Consiliului de Administrație

S.C. Electrocentrale Oradea S.A. este o entitate juridică românească acționând pe piață ca o societate comercială aparținând de Consiliul Local al Municipiului Oradea.

Adunarea Generală a acționarilor (A.G.A.), organul de conducere colectivă a societății decide toată activitatea și politica economică a companiei; definește strategiile globale pentru dezvoltarea, modernizarea și restructurarea financiar - economică a companiei.

Adunarea generală ordinară se întrunește odată pe an, în cel mult 3 luni de la încheierea exercițiului financiar, precum și de câte ori este nevoie.

Principalele responsabilități ale A.G.A.a SC Electrocentrale Oradea S.A. sunt:

Să aleagă Consiliul de Administrație și Președintele Consiliului de Administrație;

Să numească directorul societății, potrivit legii;

Să dezbată și să aprobe bugetul societății;

Să fixeze dividendele și să stabilească distribuirea acestora;

Să stabilească programul de activitate și investițiile;

Să aprobe dobândirea, închirierea, schimbul, împrumutarea și înstrăinarea de bunuri ale societății, înființarea și desființarea uneia sau mai multor unități alea societății, precum și asocierea în participațiune cu aceste unități, dacă valoarea lor depășește jumătate din valoarea contabilă a activelor societății.

>

Deoarece Consiliul Local al municipiului Oradea este unicul acționar al SC Electrocentrale SA Oradea, responsabilitățile AGA sunt delegate Consiliului de Administrație.

Rolul principal al Consiliului de administrație (C.A.) este de a stabili și de a aproba organizarea structurală, precum și regulamentele de funcționare internă a companiei. C.A. are de asemenea următoarele competențe:

întocmește și propune Adunării generale a acționarilor bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, bugetul de venituri și cheltuieli, rapoarte de gestiune, politica societății, obiectivele, strategia de realizare a acestora, programul de dezvoltare și investițiile;

Stabilește politica de personal, organigrama, statele de funcțiuni, numărul și structura personalului;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 100

Stabilește politica comercială și de marketing a societății;

Aproba perioadele de casare a mijloacelor fixe, casarea și scoaterea din uz a mijloacelor fizice și a obiectelor de inventar și valorificarea bunurilor casate;

încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau constituie în garanți bunuri aflate în patrimoniul societății, a căror valoare nu depășește jumătate din valoarea contabilă a activelor societății la data încheierii acestora;

Avizează numirea directorilor executivi, la propunerea directorului.

Structura organizațională este prezentată în Anexa B. Organizarea a fost aprobată de către Consiliul de Administrație și este valabilă începând cu data de 14.10.2008.

Structura organizațională este bine definită prin Regulamentul de funcționare.

Deoarece SC Electrocentrale SA Oradea are ca activitate principală producerea, transportul și distribuția energiei termice, cu probleme diferite fiecare, prin structura organizațională s-a realizat o separare între activitatea de producere și transport, de activitatea de distribuție. Această separare s-a datorat și faptului că activitățile de producere și transport, respectiv distribuție, au funcționat multă vreme separat, până la unirea acestora în cadrul SC Electrocentrala SA Oradea. Structura este funcțională.

Subordonarea activităților este clară, astfel:

Secțiile principale de producție (combustibil, cazane, turbine, chimie) sunt subordonate directorului tehnic;

Secțiile electric, laboratoare, metrologie sunt subordonate directorului producție;

Secțiile distribuție energie termică sunt subordonate directorului termoficare;

Biroul investiții este subordonat diret dirctorului general.

Există un birou pentru abonați, dar nu există un serviciu de marketing.

Se remarcă faptul că SC Electrocentrale SA Oradea este preocupată de eficientizarea centralei și reducerea impactului asupra mediului. Astfel este funcțional un compartiment pentru energie regenerabilă.

Pentru derularea prezentului proiect a fost desemnată o echipă de implementare a proiectului din care fac parte: directorul tehnic, șeful serviciului exploatare-tehnic și șeful compartimentului energie regenerabilă.

în cadrul Analizei instituționale se vor detalia schimbările necesar a fi efectuate în perspectivă.

Managementul de top al companiei

Managerii companiei și responsabilitățile acestora sunt prezentate sintetic în tabelul următor.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 101

Poziția managerială

Responsabilități

Președintele Consiliului de Administrație. Are în responsabilitate directă

Director general

compartimentele juridic, resurse umane, personal-salarizare, tehnologia informațiilor, investiții.

Conducerea operativă a activității de exploatare din cadrul centralei. Are în

Director tehnic

responsabilitate directă compartimentele exploatare cazane-turbine, dispecerat energetic.

Director producție

Are în responsabilitate directă compartimentele electric, laboratoare , metrologie, funcționare economică.

Director economic

Are în responsabilitate directă compartimentele contabilitate, financiar, aprovizionare, achiziții publice

Director termoficare

Are în responsabilitate directă compartimentele legate de distribuția energiei termice.

Actuala structură de delegare a competențelor este uzuală și a condus la o bună funcționare a companiei până în prezent.

E Managementul resurselor umane

în prezent, S.C. Electrocentrale Oradea S.A. are un număr total de 1174 salariați, divizați pe categorii de muncă specializate (tesa, maiștri și muncitori). Structura personalului este în general echilibrată comparativ cu activitățile majore ale societății.

în ultimii ani, s-a înregistrat o continuă tendință de scădere a personalului, după cum se observă în diagrama următoare:

în ceea ce privește planificarea și dezvoltarea organizațională, organigrama și statul de funcțiuni se aprobă de către Consiliul de Administrație.

Actual, se derulează un program de Restructurare și Reorganizare, care presupune desființarea în trei etape, până la sfârșitul anului a 187 de posturi.

Personalul se recrutează și selectează pe bază de concursuri organizate în condițiile legii cu implicarea corespunzătoare a A.J.O.F.M.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 102

Managementul performanțelor se realizează prin evaluări profesionale anuale conform metodologiei proprii a S.C. Electrocentrale Oradea S.A. Programele de instruire a personalului constau în cursuri organizate de instructori și formatori specializați, în condițiile impuse prin rigorile legislației în vigoare.

Interesele salariaților din societate sunt reprezentate de cele patru sindicate legal constituite. Prin preocupările membrilor Comisiei Mixte Administrație- Sindicate, stările conflictuale dintre salariați și tensiunile întâmpinate au fost soluționate de fiecare dată pe cale amiabilă.

F Performanțe curente din operare și financiare

Indicatorii de perfomanță operațională și financiară sunt determinați pe baza elementelor prezentate în tabelele următoare.

Tabelul nr. 2.6 - 1 Producția de energie termică, numărul de apartamente, populația deservită, angajații SC Electrocentrale Oradea SA în perioada 2006-2008

Specificație

UM

2006

2007

2008

Producția anuală de termică

energie

MWt/an

1107769

949757

993573

Numărul de apartamente racordate la sistemul centralizat

Nr. apartamente

55370

55577

55863

Populația deservită

Nr. persoane

140155

140680

141403

Numărul de angajați

Electrocentrale Oradea SA

ai SC

Nr. persoane

1266

1199

1175

Se constată o descreștere continuă a numărului de angajați.

Tabelul nr. 2.6 - 2 Costuri și venituri ale SC Electrocentrale Oradea SA în perioada 2006-2008

Specificație

UM

2006

2007

2008

Costuri totale

1000 RON

285256

224744,72

256045,78

1000 Euro

80935

67343,28

69524,76

Venituri totale

1000 RON

285290,81

224818,23

222841,1

1000 Euro

80945

67365,3

60508,6

Se constată că, în general, nivelul veniturilor este foarte apropiat de cel al costurilor.

Tabelul nr. 2.6 - 3 Bilanțul SC Electrocentrale Oradea SA la finalul anului 2008 f

Specificație

1000 RON

1000 Euro

%

Active curente

20630

5601,72

72,1%

Active pe termen lung

7998,225

2171,78

27,9%

Total active

28628,225

7773,5

100%

Obligații curente

25366,8

7600,99

88,6%

Capital și rezerve

3261,42

172,51

11,4%

Total pasive

28628,225

7773,5

100%

Se constată o valoare superioară a obligațiilor curente în raport cu activele curente, fapt ce indică o lichiditate scăzută la nivel de agent economic.

Principalii indicatori de perfomanță operațională și financiară sunt prezentați în tabelul următor.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 103

Tabelul nr. 2.6 - 4 Principalii indicatori de performanță operațională și financiară ai SC Electrocentrale Oradea SA în perioada 2006-2008

Indicator

UM

2006

2007

2008

Raport costuri totale per venituri totale

-

0,99

0,99

1,14

MWht/ angajat

875

792

845

Raport producție per angajat

RON/ angajat

225,3

187,5

189,6

Euro/ angajat

63,9

56,2

51,5

Rata de colectare

%

91,22

97,73

97,31

Se constată că la nivelul anilor 2006 și 2007 veniturile acopereau cheltuielile, generând un ușor profit, în timp ce la nivelul anului 2008 se remarcă un ușor deficit.

Se constată productivitatea muncii (RON/angajat) urmărește raportul MWht/angajat și are o scădere în 2007, urmată de creștere în 2008. SC Electrocentrale SA Oradea are în vedere o reducere a numărului de personal, fapt ce în viitor se va ilustra în scăderea cheltuielilor de operare.

Rata de colectare prezintă un nivel foarte bun pentru sisteme de termoficare.

G Analiza deficiențelor. Rocomandări pentru îmbunătățire

Pentru menținerea și extinderea pieței de energie termică sunt necesare măsuri de marketing. SC Electrocentrale SA Oradea nu are un astfel de serviciu.

Sunt necesare măsuri pentru creșterea lichidităților.

Aspectele instituționale se vor detalia în cadrul Analizei Instituționale care se va elabora ulterior Mașter Planului.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 104

  • 2.6.5 Prețuri și tarife actuale

  • 2.6.5.1 Preturi de achiziție r                                  9

în ceea ce privește Municipiul Oradea, prețurile medii de achiziție pentru combustibili și energie electrică pentru perioada 2008-2009 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 2.6 - 5 Preturi medii de achiziție în lei, fără TVA f                                                         »                      1

Specificație

U.M.

Preț (medie ponderată) practicat în anul 2008

Ultimele prețuri în vigoare (2009)

Cărbune

lei/tonă

98,82

99,60

din care, transport

lei/tonă

46,89

46,89

Gaze naturale

lei/1000 mc

978,00

848,69

Păcură

lei/tonă

1420,16

1420,16

Energie electrică (pe niveluri de tensiune), din care: 0,4 kv 6 kv 110 kv

lei/kWh

0,40

0,29

0,30

0,4118

0,3050

0,3067

Prețurile medii de achiziție a combustibilului și energiei electrice sunt prezentate în Euro la cursul mediu pentru anul 2008, respectiv 2009 în tabelul următor:

Tabelul nr. 2.6 - 6 Preturi medii de achiziție în euro, fără TVA

Specificație

U.M.

Preț (medie ponderată) practicat în anul 2008

Ultimele prețuri în vigoare (2009)

Cărbune

euro/tonă

26,83

23,81

din care, transport

euro/tonă

12,73

11,21

Gaze naturale

euro1000 mc

265,57

202,87

Păcură

lei/tonă

385,63

339,47

Energie electrică (pe niveluri de tensiune), din care: 0,4 kv 6 kv 110 kv

euro/kWh

1,0862

7,8747

8,1462

9,8434

7,2905

7,3312

Prețurile au fost calculate pe baza următoarelor cursuri de schimb valutar:

  • ■  3,6827 lei /euro, curs de schimb mediu pentru 2008

  • ■  4,1835 lei /euro, curs de schimb la 30 aprilie 2009

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag 105

  • 2.6.5.2 Tarife actuale practicate de SC Electrocentrale Oradea SA pentru energia termică și electrică

în ceea ce privește energia electrică, sistemul de prețuri și tarife a evoluat de la sistemul tarifar unic reglementat pentru consumatorii finali la un sistem format din prețuri pe activități și servicii, capabil să răspundă noii structuri liberalizate a sectorului.

Pe piața energiei electrice, piață liberalizată, se utilizează atât prețuri care se stabilesc pe baza mecanismelor concurențiale, inclusiv pentru dezechilibrele dintre cantitățile contractate și cele efectiv consumate, cât și tarife reglementate pentru serviciile de rețea (transport și distribuție) și serviciile de sistem.

Prețul energiei electrice a avut o evoluție crescătoare, datorită necesității practicării unor prețuri care să reflecte costurile rațional justificabile, creșterii prețurilor la combustibili pe plan internațional, creșterii volumului de investiții în rețele, precum și eliminării progresive a subvențiilor directe și încrucișate. Astfel, prețurile energiei electrice s-au apropiat de valorile medii din U.E., dar sunt în continuare mai mici decât acestea.

în temeiul Legii energiei electrice nr. 13/2007, al Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, al Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, precum și al Ordinului ANRE nr. 57/2008 de aprobare a Metodologiei de stabilire a prețurilor și cantităților de energie electrică vândute de producători pe bază de contracte reglementate șl a prețurilor pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare, au fost stabilite prețurile pentru energia electrică, respectiv energia termică vândută.

Pe baza actelor normative enumerate anterior, a fost emisă Decizia ANRE nr. 1259/24.06.2008 prin care sunt aprobate prețurile practicate în sectorul energiei electrice și termice de către S.C. Electrocentrale Oradea SA. în baza acestei decizii se aprobă prețurile de vânzare pentru energia electrică și prețul de producere a energiei termice, după cum urmează:

oo pentru energia electrică vândută pe bază de contract reglementat de vânzare-cumpărare a energiei electrice încheiat cu S.C. FFEE Electrica Transilvania Nord S.A., destinată acoperirii consumului consumatorilor deserviți în regim reglementat și cu S.C. FDEE Electrica Distribuție Transilvania Nord S.A. pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de distribuție:

pentru energia electrică vândută în orele de zi (exclusiv TVA): 213,73 lei/MWh

pentru energia electrică vândută în orele de noapte (exclusiv TVA): 85,49 lei/MWh

oo pentru energia termică produsă pe bază de lignit, păcură și gaze naturale, destinată consumului populației (exclusiv TVA): 108,05 lei/Gcal

Prețul energiei termice furnizate populației din sistemele centralizate de alimentare cu căldură este reglementat de prețurile locale de referință (PLR).

Prețurile locale de referință se stabilesc de către autoritățile de reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate, conform O.G. nr. 36/2006. începând cu data de 15 noiembrie a fiecărui an, în termen de 15 zile, autoritatea de reglementare competentă transmite autorității

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 106

administrației publice locale prețurile locale de referință pentru energia termică furnizată populației din localitatea respectivă. Prețurile locale de referință sunt unice la nivelul fiecărei localități, indiferent de tipul și structura instalațiilor de producere, transport, distribuție a energiei termice sau de combustibilii utilizați.

Prețul local de referință pentru energia termică furnizată populației în sistem centralizat în Municipiul Oradea este de 136,27 Euro/Gcal conform Deciziei ANRSC nr. 285/25.11.2008.

în conformitate cu art. 8 din Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, consiliul local aprobă propunerile privind nivelul prețului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintat de către operatorul serviciului, precum și prețul local de facturare pentru populație. Astfel, prețul local al energiei termice intră în sfera de aprobare a consiliului local, dar nivelul acestuia este stabilit de către autoritățile de reglementare competente.

Prețul local al energiei termice este format din:

<x> prețul de producere al energiei termice - aprobat de ANRE

<x> tariful de transport - aprobat de autoritatea administrației publice locale cu avizul ANRSC

<x> tariful de distribuție - aprobat de autoritatea administrației publice locale cu avizul ANRSC

Astfel, în concordanță cu art. 40 din Legea 325/2006, cu OG 36/2006, cu Decizia ANRE nr. 1259/24.06.2008 a fost emisă Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 528/14.07.2008 prin care au fost aprobate prețurile locale practicate de SC Electrocentrale Oradea SA pentru activitatea de producere și serviciile de transport și distribuție a energiei termice destinată populației, după cum urmează:

Tabelul nr. 2.6 - 7 Prețuri locale ale energiei termice practicate de SC Electrocentrale Oradea SA

Specificație

Tarif local - lei/Gcal -

PREȚ PRODUCERE (intrat în vigoare 01.07.2008)

energie termică livrată populației prin punctele termice ale SC Electrocentrale Oradea SA

108,05 (exclusiv TVA)

energie termică livrată populației prin punctele termice ale agenților economici

108,05 (exclusiv TVA)

TARIF TRANSPORT (intrat în vigoare 01.07.2008)

energie termică livrată populației prin punctele termice ale SC Electrocentrale Oradea SA

22,20 (exclusiv TVA)

energie termică livrată populației prin punctele termice ale agenților economici

22,20 (exclusiv TVA)

TARIF DISTRIBUȚIE (intrat în vigoare 01.07.2008)

energie termică livrată populației prin punctele termice ale SC Electrocentrale Oradea SA

52,39 (exclusiv TVA)

energie termică livrată populației prin punctele termice ale agenților economici

21,22 (exclusiv TVA)

PREȚ LOCAL AL ENERGIEI TERMICE (intrat în vigoare 01.07.2008)

energie termică livrată populației prin punctele termice ale SC Electrocentrale Oradea SA

217,34 (inclusiv TVA)

energie termică livrată populației prin punctele termice ale agenților economici

108,25 (inclusiv TVA)

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 107

Prețul local al energiei termice, conform legislației în vigoare, poate fi acoperit din trei surse de finanțare:

<x> de la populație - prin prețul local de facturare stabilit prin HCL de către autoritatea publică locală potrivit reglementărilor în vigoare

<x> de la bugetul de stat - prin compensarea unitară de combustibil stabilită prin decizie ANRSC

<x> de la bugetul local - sub formă de subvenție, ca diferență neacoperită de primele două componente

Prețul local de facturare a energiei termice furnizat populației prin sistem centralizat de către S.C. Electrocentrale SA Oradea, practicat începând cu 1.01.2009, este de 145 lei/Gcal (inclusiv TVA) conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Oradea nr 2/22.01.2009.

începând cu 1.01.2009, compensarea unitară de combustibil este de 47,88 lei/Gcal inclusiv TVA, conform Deciziei ANRSC nr. 285/25.11.2008.

Concluzionând, prețurile locale în vigoare pentru energia termică Ivrată populației (inclusiv TVA), precum și sursele de finanțare ale acestora sunt următoarele:

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Tabelul nr. 2.6 - 8 Prețuri locale în vigoare ale energiei termice și sursele de finanțare ale acestora

Surse de finanțare

UM

Energie termică livrată populației prin punctele termice ale

SC Electrocentrale Oradea SA

agenților economici

Preț local al energiei termice (producere, transport, distribuție), din care:

lei/Gcal

217,34

180,25

Preț local de facturare suportat de populație

lei/Gcal

145,00

145,00

Compensare unitară de combustibil de la bugetul de stat

lei/Gcal

47,88

35,25

Subvenție de la bugetul local

lei/Gcal

24,46

0,00

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 108

  • 2.7 Resurse energetice

    • 2.7.1 Consumul de energie

Consumurile de combustibili aferente sistemului de termoficare sunt necesare pentru producerea și livrarea la consumatori a următoarelor tipuri de energie finală:

oo Energie termică sub formă de apă fierbinte pentru încălzire și prepararea apei calde menajere;

oo Energie termică sub formă de abur, destinat unor consumatori industriali. Consumatorii de abur industrial sunt consumatori mici și sezonieri.

Producerea energiei termice se realizează în cogenerare. Ca urmare, este produsă și o cantitate de energie electrică.

Consumurile finale de energie termică, în perioada 2004-2008, sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 2.7 - 1 Cantitățile de energie termică vândute în perioada 2004-2008

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Energia termică vândută sub formă de apă fierbinte, total din care:

MWh/an

901.228

819.435

750.332

689.611

661.192

- locuințe

MWh/an

683.203

606.527

551.227

521.896

500.546

- instituții publice

MWh/an

117.136

124.824

117.341

91.803

96.161

- servicii

MWh/an

100.889

88.084

81.764

75.912

64.485

2

Energia termică vândută sub formă

de abur

MWh/an

505.447

1.059.428

628.636

152.705

172.901

3

Total energie termică vândută (apă fierbinte + abur)

MWh/an

1.406.675

1.878.863

1.378.968

842.317

834.093

Se remarcă scăderea accentuată a cantității de abur în ultimii ani.

Bilanțul energiei termice în sistemul de termoficare, în perioada 2004-2008, este prezentat în tabelul următor. Bilanțul cuprinde:

oo energia termică la ieșirea din centrală

oo pierderile în rețelele de transport și distribuție

oo energia termică vândută. Energia termică este vândută în principal din rețeaua de distribuție. Există și o cantitate de energie termică, de cca 10%, care este vândută din rețeaua de transport.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 109

Tabelul nr. 2.7 - 2 Bilanțul energiei termice sub formă de apă fierbinte în sistemul de termoficare, în perioada 2004-2008

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Energia termică la limita centralei (intrarea în rețeaua de transport)

MWh/an

1.195.778

1.168.430

1.107.769

949.757

993.573

2

Pierderi de energie termică în rețeaua de transport (RT)

- în unități fizice

MWh/an

171.839

231.507

258.886

194.173

258.854

- procentual, raportat la energia termică la intrarea în RT

%

14,37

19,81

23,37

20,44

26,05

3

Energie termică vândută consumatorilor din RT, total din care:

MWh/an

103.923

98.585

86.537

74.858

78.912

- apartamente

MWh/an

645

1.084

2.741

5.139

8.255

- instituții publice

MWh/an

34.348

31.919

27.311

18.389

23.900

- servicii

MWh/an

68.930

65.583

56.485

51.329

46.757

4

Energia termică la intrarea în rețeaua de distribuție (RD), total din care:

MWh/an

945.063

862.252

785.120

700.667

674.995

- din sursa CET Oradea

MWh/an

920.016

838.338

762.347

680.726

655.808

- din sursa TRANSGEX

MWh/an

25.048

23.914

22.774

19.941

19.187

5

Pierderi de energie în rețeaua de distribuție

- în unități fizice

MWh/an

147.758

141.402

121.325

83.587

92.714

- procentual, raportat la energia termică la intrarea în rețeaua de distribuție

%

15,63

16,40

15,45

12,26

13,74

6

Energia termică vândută consumatorilor din RD, total din care:

MWh/an

797.305

720.849

663.795

614.754

582.280

- apartamente

MWh/an

682.558

605.443

548.486

516.757

492.291

- instituții publice

MWh/an

82.788

92.905

90.030

73.413

72.262

- servicii

MWh/an

31.959

22.502

25.279

24.583

17.728

în rețeaua de distribuție este introdusă și o cantitate de energie termică sub formă de apă fierbinte produsă din resurse geotermale de către SC TRANSGEX SA. Aceasta este cumpărată de SC Electrocentrale Oradea SA, pe bază de contract.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 110

în Anexa C este prezentată diagrama Sankey pentru bilanțul fluxurilor de energie termică totală în ST, în anii 2006-2008. Diagrama cuprinde:

oo energie termică la limita centralei

oo abur vândut

oo pierderi rețea transport

oo pierderi rețea distribuție

oo energia termică apă fierbinte vândută

  • - din care: pe tip de consumator

  • -  din care: încălzire / acc

Bilanțul energiei termice în centrală este prezentat în tabelul următor.

Tabelul nr. 2.7 - 3 Bilanțul energie termice în centrală

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Energia termică produsă

MWh/an

1.851.889

2.403.679

1.903.234

1.254.369

1.305.729

2

Energia termică (abur) consumată pentru servicii interne termice

MWh/an

150.664

175.821

166.829

151.906

139.255

3

Energia termică (apă fierbinte) livrată la limita centralei

MWh/an

1.195.778

1.168.430

1.107.769

949.757

993.573

4

Energia termică (abur) livrată la limita centralei

MWh/an

505.447

1.059.428

628.636

152.705

172.901

în Anexa D sunt prezentate schematic bilanțurile fluxurilor de energie termică în centrală.

Evoluția eficiențelor cazanelor de abur din centrală în perioada 2004-2008 este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr. 2.7 -4 Evoluția eficienței pentru fiecare cazan

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

IMA 1 - funcționare pe gaze naturale

Cazan nr.1

%

89,19%

88,73%

86,75%

-

89,69%

Cazan nr.2

%

88,84%

88,77%

86,10%

Cazan nr.3

%

83,38%

86,42%

85,56%

84,76%

2

IMA 2 - funcționare pe lignit

Cazan nr.4

%

78,50%

83,17%

81,70%

78,00%

77,73%

Cazan nr.5

%

78,95%

83,97%

82,86%

78,17%

78,12%

Cazan nr.6

%

81,46%

84,14%

83,79%

82,76%

79,33%

Energia termică sub formă de apă fierbinte achiziționată din sursele TRANSGEX este prezentaă în tabelul următor.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 111

Tabelul nr. 2.7 - 5 Energia termică (apă fierbinte) achiziționată de la TRANSGEX

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

Energia termică achiziționată de la TRANSGEX

MWh/an

25.048

23.914

22.774

19.941

19.187

Bilanțul energiei electrice pe centrală, în anii 2004-2008, este prezentat în tabelul următor

Tabelul nr. 2.7 - 6 Bilanțul de energie electrică în centrală

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Energie electrică produsă

MWh

381.377

498.512

406.566

388.221

395.085

- din care: cogenerare

MWh/an

381.377

498.512

406.566

388.221

395.085

2

Energie electrică vândută în SEN

MWh

271.001

352.137

283.581

272.234

276.461

3

Energie electrică cumpărată din SEN

MWh

3.164

4.770

4.990

5.112

4.204

4

Servicii interne electrice, total din

MWh/an

113.540

151.145

127.975

121.099

122.828

care:

4.1

- energie electrică consumată pentru producere energie termică

MWh/an

69.236

95.811

75.489

57.978

59.391

Idem, raportată la energia termică la limita centralei

kWe/MWt

40,70

43,01

43,47

52,59

50,91

4.2

- energie electrică consumată

MWh/an

9.856

9.940

9.555

8.104

8.386

pentru pompaj

Idem, raportată la energia termică la limita centralei

kWe/MWt

5,79

4,46

5,50

7,35

7,19

4.3

- energie electrică consumată pentru producere energie electrică

MWh/an

34.448

45.394

42.931

55.017

55.051

Idem, raportată la energia electrică la limita centralei

%

12,76

12,93

15,20

20,29

20,00

5

Energie electrică cumpărată din SEN

MWh/an

3.164

4.770

4.990

5.112

4.204

Structura combustibilului din punct

de vedere

al tipului de energie finală și

consumurile de

combustibil realizate în perioada 2004-2008, pentru producerea cantităților de energie termică și electrică prezentate mai sus sunt următoarele:

Tabelul nr. 2.7 - 7 Structura consumului de combustibil din punct de vedere al tipului de combustibil

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Consum combustibil, total

2.968.465

3.842.738

3.244.192

2.567.370

2.751.247

1.1

- lignit

MWh/an

1.385.369

2.554.144

2.474.715

2.336.810

2.470.431

din țară

MWh/an

1.286.395

1.833.626

940.198

1.115.260

2.154.665

din import

MWh/an

98.973

720.518

1.534.517

1.221.550

315.766

1.2

- huilă

MWh/an

-

-

-

-

-

din țară

MWh/an

-

-

-

-

-

din import

MWh/an

-

-

-

-

-

1.3

- păcură

MWh/an

170046,155

283537,298

266632,03

213805,976

233009,376

din țară

MWh/an

42688,6116

206626,145

266632,03

213805,976

233009,376

din import

MWh/an

127357,543

76911,1531

-

-

-

1.4

- gaze naturale

MWh/an

1413050,34

1005057,41

492390,051

-

47807,2247

din țară

MWh/an

975484,774

396850,564

-

47807,2247

din import

MWh/an

29572,6384

95539,487

-

-

1.5

- resurse regenerabile (biomasă)

MWh/an

-

-

10454,3745

16754,178

-

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 112

Tabelul nr. 2.7 - 8 Structura consumului de combustibil din punct de vedere al tipului de energie finală

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Consum combustibil, total

Din care:

MWh/an

2.968.465

3.842.738

3.244.192

2.567.370

2.751.247

1.1

Consum combustibil pentru energia termică livrată

MWh/an

1.993.910

2.659.844

2.089.580

1.349.681

1.438.333

din care: cogenerare

MWh/an

1.993.910

2.659.844

2.089.580

1.349.681

1.438.333

1.2

Consum combustibil pentru energia electrică livrată

MWh/an

974.811

1.182.774

1.155.053

1.217.595

1.312.475

din care: cogenerare

MWh/an

974.811

1.182.774

1.155.053

1.217.595

1.312.475

Alocarea consumului de combustibil între producerea de energie termică și electrică este realizată în exploatare conform metodologiei ANRE, consumul de combustibil pentru energia electrică fiind calculat cu raportul 1MW combustibil/1MW energie termică; restul consumului de combustibil este alocat energiei electrice.

Evoluția eficienței globale și a eficienței în cogenerare (respectiv evoluția utilizării combustibilului) este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr. 2.7 - 9 Evoluția utilizării combustibilului în SC Electrocentrale SA Oradea

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Energie termică la limita centralei

MWh/an

1.701.225

2.227.858

1.736.406

1.102.462

1.166.474

2

Energie electrică produsă

MWh/an

381.377

498.512

406.566

388.221

395.085

3

Energie electrică livrată

MWh/an

271.001

352.137

283.581

272.234

276.461

4

Consum combustibil

MWh/an

2.968.465

3.842.738

3.244.192

2.567.370

2.751.247

5

Eficiența globală brută [=(1+2)/4]

%

70.15%

70.95%

66.05%

58.07%

56.77%

6

Eficiența globală netă [=(1+3)/4]

%

66.44%

67.14%

62.26%

53.55%

52.46%

Se constată că eficiența producerii energiei termice și electrice în SC Electrocentrale SA Oradea este foarte scăzută, cauzată de starea actuală a echipamentelor, așa cum este prezentat în Cap.2.10.

  • 2.7.2 Resurse energetice locale

Rezerve de resurse de energie primară

România dispune de o gamă diversificată de resurse de energie primară: țiței, gaze naturale, cărbune (lignit, huilă, cărbune brun).

Zăcămintele de hidrocarburi sunt limitate. Există un declin al producției interne. Nu au mai fost identificate noi zăcăminte cu potențial important.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 113

Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 mii. tone. Producția anuală de titei a scăzut de la 14,7 mii. tone în 1976 (anul cu producția de vârf) la 5 mii. tone în 2006.

Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 mld.m3. Producția anuală de gaze o

naturale a fost de 12,3 mld.m în anul 2006, ceea ce a reprezentat 69% din consumul național anual total de gaze naturale.

în condițiile descreșterii producției interne de țiței și gaze naturale, crește rolul cărbunilor indigeni și în particular al lignitului în balanța energetică națională.

Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 755 mii. tone din care exploatabile în perimetre concesionate 105 mii. tone. Resursele de huilă energetică sunt exploatate prin 7 mine subterane.

Resursele de lignit din România sunt estimate la 1490 mil.tone, din care exploatabile în perimetre concesionate 445 mii. tone. Resursele amplasate în perimetre noi, neconcesionate sunt de 1045 milioane tone. Din rezervele de 1045 milioane tone lignit din bazinul minier al Olteniei, 820 milioane tone aferente perimetrelor noi, sunt amplasate în continuitatea perimetrelor concesionate prezentând cele mai favorabile condiții de valorificare prin extinderea concesiunilor.

Resursele de lignit sunt concentrate pe o suprafață relativ redusă de cca. 250 km2 în care operează 19 cariere de mare capacitate.

în tabelul de mai jos este prezentată situația resurselor naționale de energie primară.

Tabelul nr. 2.7-10 Resurse naționale de energie primară

Rezerve



„            Exploatabile în perimetre

Rezerve concesionate noi

Mii

Mii

Mii

Mii

Mii

tone

tone

D

tep

D

tep

tep

2

3

4

5

6

7


Producție anuală estimată

Perioada estimată de asigurare

Rezerve geologice

Rezerve exploatabile concesionate 2)

în perimetre noi

Mii tone

Ani

Ani

Ani

8

9=2/8

10=4/8

11=6/8


Cărbune

- huilă

755

422

105

38,8

3,3

229

32

- lignit

1490

276

445

82,4   1045   133

32

47

14          33

Țiței

74

72

5,2

14

Gaz

185

159

12,5

15

  • 1) exclusiv gaze naturale, exprimate în mld.Mc

  • 2) durata de acordare a unei concesiuni este de cel puțin 2 ani, iar deschiderea unui perimetru la capacitatea proiectată poate depăși 5 ani

Sursa: Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 114

în tabelul următor este prezentată estimarea evoluției rezervelor naționale de țiței și gaze naturale în perioada 2009 - 2020.

Tabelul nr. 2.7-11 Evoluția rezervelor naționale de țiței și gaze naturale în perioada 2009 - 2020

Anul

Titei (Milioane Tone)

Gaze naturale (Miliarde m3)

2009

68

148

2010

64

141

2011

60

134

2012

56

127

2013

52

120

2014

48

114

2015

45

107

2016

41

101

2017

38

95

2018

34

89

2019

31

83

2020

28

77

Sursa: Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020

Sunt luate în considerare exclusiv rezervele cunoscute și economic a fi valorificate utilizând tehnologiile actuale. Este de așteptat ca identificarea de noi zăcăminte și dezvoltarea tehnologică să se manifeste în timp în sensul creșterii valorilor din tabel.

Disponibilitatea rezervelor interne de lignit este evaluată pentru următorii 50-70 ani la un nivel de extracție de 30-35 mil.tone/an în exploatări de suprafață.

România dispune de infrastructură complexă și diversificată: rețele naționale de transport gaze naturale, țiței, produse petroliere, capacitati de rafinare.

Producții și consumuri de gaze naturale

Evoluția asigurării consumului intern de gaze naturale din producția internă și din import, precum și structura producției interne este prezentată în figura de mai jos.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 115

în anul 2006, consumul casnic de gaze naturale a reprezentat cca 15,8% din consumul total. în luna martie 2007, numărul total de consumatori de gaze naturale a fost de 2.589.308, din care 2.462.566 consumatori casnici.

Piața gazelor naturale din România a fost deschisă gradual începând cu anul 2001, când gradul inițial de deschidere a pieței interne a fost de 10% din consumul total aferent anului 2000. La 1 ianuarie 2007 s-a realizat gradul de deschidere al pieței de 100% pentru consumatorii industriali. Pentru consumatorii rezidențiali, piața de gaze naturale a fost liberalizată complet la 1 iulie 2007, așa cum este stipulat în Directiva 2003/55/EC.

Producții și consumuri de țiței

Producția de țiței a României s-a diminuat constant, conducând la creșterea importurilor. Astfel, producția în anul 2006 a reprezentat cca 73,4% din producția anului 1997. Evoluția producției naționale de țiței este prezentată în figura următoare.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 116


Producții și consumuri de cărbune

Evoluția producției naționale de cărbune este prezentată în următoarea figură.


  • □ Lignit

  • □ Huila energetica

Fig. 2.7 - 3 Producția de cărbune

Sursa: Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020

Date fiind caracteristicile cărbunelui extras în România (huilă energetică cu putere calorifică de 3650 kcal/kg și lignit cu putere calorifică între 1650-1950 kcal/kg) utilizarea acestuia din urmă se poate realiza numai în termocentrale echipate pentru acest tip de combustibil și situate cât mai aproape de furnizorii de lignit.

în comparație cu alți combustibili fosili, cărbunele prezintă următoarele avantaje:

oo este răspândit pe o arie geografică mult mai largă decât petrolul sau gazul natural;

oo prețul este relativ stabil;

oo transportul de la sursă la consumator nu ridică probleme majore;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 117

oo există tehnologii mature din punct de vedere comercial care permit utilizarea curată a cărbunelui, având impact redus asupra mediului.

Dezavantajul major al cărbunelui este reprezentat de nivelul ridicat al emisiilor de CO2 rezultate prin ardere, care, urmare a cerințelor impuse de schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (din 2013: achiziția prin licitație a întregii cantități de certificate aferente energiei electrice și reducerea graduală a numărului de certificate alocate gratuit pentru energia termică pentru populație), va conduce creșterea costurilor de producere a energie pe bază de cărbune comparativ cu utilizarea gazelor naturale.

  • 2.7.3 Import de combustibili

Combustibilii importați de SC Electrocentrale Oradea SA sunt:

oo lignitul - prin import direct;

oo gazele naturale - prin import indirect. Gazele naturale sunt achiziționate de la furnizorul din țară (SC Distrigaz Vest), care livrează un amestec de gaze din țară și din import, structura gazului natural fiin stabilită de ANRE.

Se remarcă faptul că în următorii ani SC Electrocentrale SA Oradea va achiziționa probabil lignit de la exploatrea Voivozi, aflată la cca 80 km distanță. Bineînțeles, achiziția de combustibil se conformează regulilor achiziției publice. Mai multe surse de lignit conduc la posibilitatea reducerii prețului de achiziție.

în ceea ce privește consumul de gaze naturale, este de așteptat ca acesta să crească ușor până în anul 2015. După anul 2015 raportul între importuri și producția internă se va inversa, pe fondul epuizării treptate a rezervelor interne de gaze naturale. Conform estimării autorității de reglementare în domeniu, evoluția consumului de gaze naturale și structura de acoperire a acestuia este prezentată în figura de mai jos.

25

20

15

10

5

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Import, mld. m.c.

6,1

6,6

7

7,2

7,5

7,8

8

8,3

8,5

Producția interna, mld. m.c.

11,7

11,3

11

10,9

10,8

10,7

10,7

10,6

10,6

□ Producția interna, mld. m.c.

□ Import, mld. m.c.

Fig. 2.7 -4 Estimarea evoluției producției interne și a importului de gaze naturale 2007-2015

Sursa: Estimare ANRE

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 118

  • 2.7.4 Analiza potențialului de resurse regenerabile

  • 2.7.4.1 Potențialul resurselor regenerabile în România

România dispune de un potențial important de resurse regenerabile: energie hidroelectrică, biomasă, energie solară, eoliană și geotermală.

Harta repartizării potențialului de resurse regenerabile pe teritoriul României este prezentată în figura următoare:

Legenda:

  • I. Delta Dunării (energie solară);

  • II. Dobrogea (energie solară și eoliană);

  • III. Moldova (câmpie si podiș - microhidro, energie eoliană și biomasă);

  • IV. Munții Carpați(IV1 - Carpații de Est; IV2 - Carpații de Sud; IV3 - Carpații de Vest ( biomasă, microhidro);

  • V. Podișul Transilvaniei (microhidro);

  • VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);

VIL Subcarpații(VI11 - Subcarpații Getici; VII2 - Subcarpații de Curbură; VII3 - Subcarpații Moldovei: biomasă, microhidro);

VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală și solară).

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 119

Energia solară

2

Pe teritoriul României, pe o suprafață orizontală de 1m , este posibilă captarea unei cantități anuale de energie, cuprinse între 900 și 1450 kWh, dependentă bineînțeles și de anotimp.

Radiația solară medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă vara decât iarna. Ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul României atinge valori maxime în luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) și valori minime în luna februarie ( 0.34 kWh/ m2/zi). Dar și pe timp de iarnă, în decursul unei zile 2

senine, putem capta 4-5 kWh/m /zi, radiația solară captată fiind independentă de temperatura mediului ambiant.

Tabelul nr. 2.7 - 12 Potențialul energetic solar-termal în România

POTENȚIAL ENERGETIC SOLAR-TERMAL

Parametru

UM

Tehnic

Economic

Putere termica

MWt

56000

48570

Energie termica

GWh/an

40

17

TJ/an

144000

61200

mii tep/an

3430

1450

Suprafața de captare

^.2 m

80000

34000

Sursa: ANM.ICPE, ICEMENERG, 2006

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 120

Tabelul nr. 2.7-13 Potențialul energetic solar-fotovoltaic în România

POTENȚIAL ENERGETIC SOLAR-FOTOVOLTAIC

Parametru

UM

Tehnic

Economic

Putere de vârf

MWP

6000

4000

Energie electrica

TWh/an

6,0

4,8

mii tep/an

516

413

Suprafața ocupata

Km2

60 (3m2/loc)

40 (2m2/loc)

Sursa: ANMJCPE, ICEMENERG, 2006

Panourile solare și componentele de sistem moderne permit exploatarea sursei de energie solară în cele mai diverse domenii de aplicații: prepararea apei calde de consum, încălzirea apei din piscină, aport de căldură pentru încălzirea clădirilor, căldură pentru procese tehnologice. Un sistem corect dimensionat poate să acopere 50-65% din necesarul anual de a.c.m. (așa numita „rată de acoperire solară"), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%.

Energia eoliană

în România s-au identificat cinci zone eoliene distincte (l-V), în funcție de potențialul energetic existent, de condițiile de mediu și cele topogeografice. România are un potențial energetic eolian ridicat în zona litoralului Mării Negre, podișurile din Moldova și Dobrogea sau în zonele montane.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 121

în strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potențialul eolian declarat este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potențialului teoretic, și trebuie nuanțate în funcție de posibilitățile de exploatare tehnică și economică.

Tabelul nr. 2.7 - 14 Potențialul energetic eolian în România

POTENȚIAL ENERGETIC EOLIAN

Parametru

UM

Tehnic

Economic (2030-2050)

Putere nominala

MW

3600

2400

Energie electrica

TWh/an

8.0

5.3

mii tep/an

688

456

Sursa: ANM, ICEMENERG, 2006

Energia hidro

în ceea ce privește potențialul hidroenergetic se apreciază că potențialul teoretic al precipitațiilor este de circa 230 TWh/an, potențialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potențialul teoretic liniar al cursurilor de apă este de 70 TWh/an.

Potențialul teoretic mediu al râurilor țării, inclusiv partea ce revine României din potențialul Dunării,se ridică la 70 TWh/an, din care potențialul tehnic amenajabil reprezintă 40 TWh/an (2/3 dat de râurile interioare și 1/3 de Dunăre).

Ca și în cazul aplicațiilor eoliene, potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil este mai mic decât cel teoretic fiind estimată o valoare de cca. 1 100 MW și o producție de 3 600 GWh/an.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 122

Biomasa

Potențialul energetic tehnic al biomasei în România este de cca.518.400 TJ.

Luând ca referință pentru potențialul economic amenajabil anul 2030 rezultă următoarele valori de potențial:

Tabelul nr. 2.7 - 15 Potențialul energetic al biomasei în România

POTENȚIAL ENERGETIC AL BIOMASEI

Parametru

UM

Tehnic

Economic

a) Biomasa vegetala

Energie termica/electrica

TJ/an

471000

289500

mii tep/an

11249

6915

b) Biogaz

Energie termica/electrica

TJ/an

24600

14800

mii tep/an

587

353

c) Deșeuri urbane

Energie termica/electrica

TJ/an

22800

13700

mii tep/an

544

327

TOTAL

TJ/an

518400

318000

mii tep/an

12382

7595

Sursa: INL, ICEMENERG, 2006

Rezervele potențiale sunt deșeurile de lemn, deșeurile agricole (animale și vegetale), gunoiul menajer și culturile energetice. Circa 54% din căldura produsă pe bază de biomasă se obține din arderea de reziduuri forestiere; 89% din căldura necesară încălzirii locuințelor și prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri și deșeuri vegetale.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 123

Resursele de biomasă din România sunt distribuite astfel:

oo 90% din total și 55% din lemnul pentru foc și deșeurile de lemn se găsesc în regiunea Carpaților și Subcarpaților.

oo 54% din deșeurile agricole se află în Câmpia de Sud și Moldova.

oo 52% din bio-gaz se găsește în Câmpia de Vest.

Cea 95% din resursele de biomasă sunt “utilizate direct” sau “arse direct” în cuptoare, sobe pentru încălzire, gătit, și prepararea apei calde, iar principalul utilizator este populația. Doar 5% din resursele de biomasă sunt utilizate în centrale termice, pentru producerea de abur industrial și apă fierbinte.

Obținerea energiei electrice și termice din biomasă se poate realiza prin utilizarea următoarelor procedee:Combustia directă a biomasei, sub formă brută sau după peletizare / brichetare pentru compactare.Gazificarea biomasei

oo Piroliza biomasei -> biocombustibil

Energie geotermală

Pe teritoriul României, un număr de peste 200 foraje pentru hidrocarburi au întâlnit la adâncimi situate între 800 și 3500 m resurse geotermale de joasă și medie entalpie (40-12°C).

Temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin foraj-extracție) în geotermie de „joasă temperatură” este cuprinsă între 250 și 600 (în ape de adâncime), iar la geotermia de temperatură medie temperaturile variază de la 600 pân ă la 1250 (‘ape mezotermale’).

Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosită în proporție de 37% pentru încălzire, 30% pentru agricultură (sere), 23% în procese industriale, 7% în alte scopuri.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 124

  • 2.7.4.2 Potențialul resurselor regenerabile în municipiul Oradea

Energia solară

Municipiul Oradea prezintă un potențial relativ ridicat, situându-se în zona II de radiație solară caracterizată printr-o intensitate a radiației solare cuprinsă între 1250-1150 kWh/mp și o durată medie anuală de insolație de 1650 -1800 ore.

V

r c

p-

7 Oradea S •, z

Vflu:

I k                 \

V Timișoara \   *

r *             Deva

Zona de radiație solara

Int anuitatea radiației [ kWh / m?]

Durata anuali de iusclație [ ore ]

I

> 1.250

> 1.800

II

1.250 - 1.150

1.650- 1.300

III

1.1SO - 1.050

1.500 - 1.650

EV

1.050-  950

1,050 - 1.500

V

< 050

< 1.350

Fig. 2.7 - 10 Potențial solar municipiul Oradea

Sursa:Agenția Română pentru Conservarea Energiei - 2006 (ARCE)

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 125

Energia eoliană

Figura de mai jos prezintă un potențial eolian minim pentru municipiul Oradea, aceasta aflându-se într-o zonă caracterizată prin viteza vântului de 3,5-7 m/s.

Biomasa

Harta privind repartizarea potențialului de biomasă pentru județul Bihor ilustrează un potențial mediu de cca. 400-500 TJ, din care neutilizat cca 23%, situație relativ bună comparativ cu alte județe învecinate (Sălaj, Cluj). însă un potențial mai ridicat există, după cum se poate observa, în județele învecinate Arad și Alba.

Utilizarea deșeurilor municipale ca sursă de biomasă

Deșeurile municipale pot constitui o sursă însemnată de biomasă al cărui potențial energetic ar putea fi valorificat în instalații de ardere în vederea obținerii energiei termice.

Se are în vedere Planul Regional de gestionare a deșeurilor aprobat prin Ordinul comun al ministrului mediului si gospodarii apelor si al ministrului integrării europene nr. 1.364/1.499/2006.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 126

Metodologia de calcul a cantității de deșeuri este cea din Ordinul nr. 951/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regional si județene de gestionare a deșeurilor, având la bază următoarele elemente:

oo gradul de asigurare a serviciilor de colectare a deșeurilor in zonele urbane - 100% din anul 2009;

oo evoluția populației are un trend descrescător de 0,8% pe an;

oo indicele de generare a deșeurilor menajere are un trend crescător de 1% pe an.

Din categoriile de deșeuri municipale se iau in calcul numai deseurile menajere, celelalte categorii de deșeuri urmând a fi gestionate astfel:

oo deseurile asimilabile (comerciale, instituții, etc) - pot fi colectate selectiv si valorificate prin reciclare;

oo deseurile verzi (grădini, parcuri, piețe, etc) - pot fi colectate selectiv si reciclate prin compostare;

oo deseurile din construcții si demolări - pot fi colectate selectiv si valorificate prin reciclare.

Toate deseurile menajere sunt colectate in amestec (mai puțin sticla, metale, inerte) si sunt valorificabile energetic.

Puterea calorica a deșeurilor menajere se calculează pe baza compoziției preluate din sursele menționate si folosind un model matematic elaborat de Agenția Franceza de Mediu si Energie (ADEME).

Județul Bihor are un depozit județean conform operat de SC ECOBIHOR SRL.

Municipiul Oradea are un contract prin care se obliga sa trimită spre depozitare o cantitate minima anuala de 50.000 tone. Aceasta cantitate va fi exclusa din cantitatea de deșeuri menajere valorificabile energetic.

Cantitatile de deșeuri menajere generate si disponibile din municipiul Oradea (după eliminarea din calcul a deșeurilor depozitate la depozitul conform operat de SC ECOBIHOR SRL - 50.000 t/an) sunt prezentate în tabelul următor.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 127

Tabelul nr. 2.7 - 16 Evoluția cantităților de deșeuri menajere disponibile în municipiul Oradea în perioada 2006-2030

Anul

UM

2006

2007

2008

2009

2010

2013

2015

2030

Populația

Nr. locuitori

209.964

208.256

206.562

204.882

203.202

198.364

194.871

170.902

Indice generare

Kg/locx an

-

-

-

347

350

361

368,65

427

Cantitatea generata Cantitatea

t/an

71.094

71.121

71.609

71.839

72.975

depozitata la depozitul SC ECOBIHOR

t/an

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

SRL

Cantitatea valorificabila

energetic (Fara fara

t/an

21.094

21.121

21.609

21.839

22.975

17.903

17.953

18.368

18.563

19.529

deșeuri inerte,


sticla si metale

(15%))

Compoziția deșeurilor menajere a fost analizata de SC ECOBIHOR SRL in anul 2006 și este următoarea:


Tabelul nr. 2.7-17 Compoziția deșeurilor menajere


Categoria

%

Hârtie si carton

7

Sticla

3

Plastic

16

Metale

5

Lemn

1

Biodegradabile

61

Alte categorii

7

Total

100

Energia inglobata in deseurile menajere generate in municipiul Oradea (deșeuri menajere in amestec fara sticla, metale si inerte) este prezentată în tabelul următor.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 128

Tabelul nr. 2.7 - 18 Energia inglobata in deseurile menajere generate in municipiul Oradea

Anul

UM

2010

2013

2015

2030

Puterea calorifică inferioară

kJ/kg

8535

8760

9011

10408

Cantitatea valorificabila anual

t/an

17953

18368

18563

19529

Energia inglobata

GJ/an

MWh

153229 42563

160904

44695

167271

46464

203258

56460

Se constată un potențial de utilizare a energiei înglobate în deșeurile menajere municipale care evoluează de la 42563 MWh în anul 2010 la 56460 MWh în anul 2030.

Aceste cantități de resurse de biomasă sunt luate în considerare la stabilirea opțiunilor de dezvoltare a alimentării cu energie termică a municipilui Oradea, din Cap.3.

Instalarea unei unități de valorificare energetică a deșeurilor municipale poate reprezenta o opțiune viabilă pentru tratarea deșeurilor într-o manieră durabilă și acoperirea unei părți din necesarul de energie termic al orașului

Resurse geotermale

Municipiul Oradea și zona inconjuratoare dispune de surse semnificative geotermale de energie.

Zacamantul geotermal Oradea a fost identificat in anii 1963-64 si apoi cercetat geologic si hidrodinamic in perioada 1965-1988 prin 12 sonde.

Zacamantul acopera o suprafața de aproximativ 110 km2, dispusa aproape in intregime in subsolul municipiului Oradea.

Acviferul hipertermal este cantonat in rețeaua complexa de fisuri din calcarele si dolomitele de varsta triasica dispuse la adancimea medie de 2500 m si face parte dintr-un amplu sistem

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 129

hidro-geotermal cu alimentare naturala ( Bazinul Alesd-Borod) si cu descărcare in zona izvoarelor termale de la Băile 1 Mai. Având o sursa comuna de alimentare, acviferele de la Oradea si Felix-1 Mai sunt interconectate hidrodinamic, fapt ce a condus la reducerea debitelor izvoarelor si sondelor din zona Băilor ca urmare a intensificării ritmului extracției in perimetrul Oradea.

Limitele perimetrului Oradea au fost stabilite pe criterii tectonice, hidrogeologice, chimice si hidrodinamice.dupa cum urmeaza

oo spre est, limita este considerata proiecția la suprafața solului a faliei Velenta, cu orientarea aproximativ sud - nord, pe o lungime de aproximativ 15 km ;

oo spre nord, de sistemul de falii Vadul Crisului-Subpiatra, pana la intersecția cu falia Santandrei pe o lungime de aproximativ 9 km ;

oo spre vest, de falia Santandrei, orientata nord-nord-est - sud-sud-vest, pana la intersecția cu falia Nojorid, pe o lungime de 10 km ;

oo spre sud, de falia Nojorid, orientata aproximativ vest-est, pe o lungime de 11 km, pana in zona localității Sanmartin, unde se intersectează cu falia Velenta.

Exploatarea experimentala a acviferului geotermal Oradea din ultimii 17 ani a permis stabilirea principalelor caracteristici ale acestuia:

oo este un sistem cu alimentare, apa facand parte din circuitul hidrologic activ (varsta apei 18 - 20 000 ani ), extragerea a peste 57 milioane m3 de apa in ultimii 25 de ani neafectand semnificativ presiunea de zacamant;

oo apa geotermala poate avea caracter incrustant si coroziv după diverși specialiști. Din punct devedere al compoziției chimice nu prezintă pericol de poluare (mineralizatie 0,8-1,4g/l);

oo temperatura apei la suprafața variaza intre 70°C in zona Velenta si 105°C in zona losia Nord, temperatura medie ponderata a celor 12 sonde din perimetru fiind de 87°C in erupție libera si 90° C in pompaj;

oo debitele arteziene ale sondelor variaza intre 5 - 30 l/s funcție de condițiile geologice locale, iar debitele posibil de obtinut in pompaj submersibil pot fi de 20-50 l/s ;

oo colectorul permite reinjectarea apei geotermale uzate termic la presiuni sub 10 bar,chiar la debite de 25-40 l/s ; se impune generalizarea exploatării cu injecție.

Pentru conservarea resurselor geotermale arteziene din zona Felix -1 Mai (debit maxim de exploatare avizat 220 l/s), Departamentul Geologiei a dispus in anul 1986 restrictionarea debitului total extras in perimetrul Oradea la 90 l/s (pana la realizarea reinjectiei), fata de un potențial total de debitare arteziana de 180 l/s. Dezvoltarea exploatării si valorificării zacamantului geitermal Oradea se poate realiza doar reinjectand apa uzata termic.

In Oradea exista in prezent un fond de 12 foraje, din care 11 foraje de producție si 1 foraj de injecție. Forajele produc artezian cu un debit potențial de 150 l/s. începând cu anul 1996 unele

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 130

foraje au fost echipate cu pompe submersibile la adâncimi cuprinse intre 120 si 150 m, asigurând creșterea debitelor exploatate. Temperaturile apei geotermale sunt cuprinse intre 70°C si 106’C.

Estimarea resurselor disponibile se ridica la circa 210 000 Gcal/an conform deținătorilor licențelor de exploatare a resurselor de apa geotermala. Aceasta valoare trebuie corectata cu limitările date de tehnologiile de forare si de capacitatea de regenerare a perimetrului exploatabil.

în prezent, Primăria municipiului Oradea a comandat un studiu de evaluare a potențialului geotermal, studiu care urmează a fi finalizat în trim.llI-2009.

Din cantitatea anuala valorificată în prezent, pentru sistemul de termoficare urbană sunt utilizați cca 47000 Gcal/an, astfel:

oo cca 31.000 Gcal/an - produsă și distribuită de SC Transgex SA;

oo cca 16.000 Gcal/an - preluată de SC Electrocentrale Oradea SA de la SC Transgex SA și distribuită prin sistemul de distribuție.

Pentru perspectivă, a fost agreeată cu reprezentanții Primăriei municipiului Oradea cantitatea anuală de energie termică produsă din ape geotermale, care va fi luată în considerare în Mașter Plan, de cca 100.000 Gcal/an, structurată astfel:

oo cca 31.000 Gcal/an - produsă și distribuită de TRANSGEX în prezent;

oo cca 16.000 Gcal/an - preluată de SC Electrocentrale Oradea SA în prezent;

oo cca 53.000 Gcal/an - posibil a fi produsă în perspectivă, eșalonat, începând cu anul 2012 (cu implementarea investiției în perioada 2012-2015).

Prepararea apei calde de consum reprezintă cea mai fezabila modalitate de utilizare a resursei geotermale, având în vedere temperaturile apei geotermale estimate a fi obținute.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 131

  • 2.8 Impactul asupra mediului

    • 2.8.1 Prezentare generală

Localitatea Oradea este situată în județul Bihor în partea de nord a drumului E 60 la aproximativ 9km de granița româno-ungară. Altitudinea medie în zona amplasamentului este de circa 117 m (zona joasă a orașului) cu variații între 112-140 m.

Vecinătăți:

>

oo NE: SNCFR - Regionala CFR Cluj;

oo SE: S.C. Mobila Alfa S.A.;

oo SV: S.C. Cemtrade S.A.

S.C. Electrocentrale S.A. are 2 instalații mari de ardere IMA1 și IMA2 care sunt amplasate în zona industrială Vest Oradea, pe malul drept al râului Crișul Repede.

oo IMA1 - cu o suprafață de 18,1 ha, formată din cazanele de abur C1, C2 și C3

cazanele de abur, C1 și C2 funcționează pe gaz metan și cu evacuarea gazelor de ardere prin coșul de fum nr. 1;

cazanul de abur, C3 funcționează pe gaz metan și păcură, în caz de avarie cu evacuarea gazelor de ardere prin coșul de fum nr. 1;

oo IMA 2 - cu o suprafață de 10,2 ha, formată de cazanele de abur C4, C5 și C6, care funcționează pe cărbune (lignit), cu suport de păcură și evacuare a gazelor de ardere prin coșul de fum nr. 2.

Depozitul de zgură și cenușă este amplasat la o distanță de 2 km de localitatea Santăul Mic, la 12 km de platforma industrială Vest Oradea, în partea de nord a drumului E60 și la circa 5 km de râul Crișul Repede.

în acest depozit sunt admise spre depozitare zgura și cenușă de la focarele cazanelor de abur C4, C5 și C6, pulberile de cenușă de la electrofiltrele aferente și nămolurile de la limpezirea apei brute din cadrul statiei de tratare chimică.

Acest depozit este un depozit de deșeuri nepericuloase, conform Ordinului MAPM nr. 867/2002 și este de tipul “iazuri pe teren plat”. Suprafața ocupată este de 141 ha și are o capacitate proiectată de 19 416 000 m3 și o capacitate ocupată de 14 771 000 m3.

  • 2.8.2 Emisii în aer, apă, sol

    • 2.8.2.1 Emisii în aer

în prezent, cazanele energetice existente în incinta S.C. Electrocentrale Oradea S.A. funcționează pe combustibil fosili (gaz natural, păcură și cărbune), iar evacuarea gazelor de ardere rezultate în atmosferă se realizează prin intermediul coșurilor de fum, cu caracteristicile tehnice prezentate în tabelul 2.8-1.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 132

Tabelul nr. 2.8 -1 Caracteristici tehnice ale coșurilor de fum aferente IM A

Instalație mare de ardere- IMA

>

Putere termică nominală (MWt)

Caracteristici tehnice coș fum

înălțime (m)

Diametru (m)

IMA 1 - funcționare pe gaz natural (C1, C2, C3) și păcură (C3)

461

112

7,40

IMA 2 - funcționare pe cărbune, cu suport păcură (C4,C5, C6)

233

180

7,56

HG nr. 541/2003 cu modificările din HG nr. 322/2005 este principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanți (SO2, NOX și pulberi) în aer de la instalațiile mari de ardere, cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MWt, pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos).

în conformitate cu legislația în vigoare și cu condițiile prevăzute în AIM nr. 31 NV 6-23.11.2006, revizuită în 04.08.2008, IMA nr. 1 și nr. 2 au perioade de tranziție pentru conformarea cu VLE stabilite pentru SO2, NOxși PM așa cum sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 - 2.

Tabelul nr. 2.8 - 2 Valorile limită de emisie

Instalații mari de ardere f

Substanța poluantă

VLE

(mg/Nm3)

Anul conformării la VLE

IMA 1 - funcționare pe gaz metan C1 ,C2 și C3

SO2

35

01.01.2007

NOX

200

31.12.2010

Pulberi

5

01.01.2007

IMA 1 - funcționare pe păcură C3

SO2

1700

01.01.2007

NOX

450

31.12.2010

Pulberi

50

01.01.2007

IMA 2 - funcționare cu focar mixt cărbune cu suport păcură (2-5%), C4, C5 și C6

SO2

400

31.12.2013*

NOX

200

de la 01.01.2016

Pulberi

50

31.12.2013

*) Conform Planului de acțiune din AIM, termenele de realizare asumate sunt 31.12.2011 pentru C4, 31.12.2012 pentru C5 și 31.12.2013 pentru C6.

Pentru monitorizarea emisiilor de substanțe poluante în gazele de ardere evacuate în atmosferă provenind de la instalațiile mari de ardere este nevoie de efectuarea de măsurători ale concentrațiilor de bioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi, astfel:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 133

Tabelul nr. 2.8 - 3 Monitorizarea emisiilor de substanțe poluante

Instalații mari de ardere

Punct de prelevare

Parametru

Frecvența de monitorizare

Metoda de analiză

IMA1 - funcționare pe gaz metan (C1, C2, C3) și păcură (C3)

Canalul de evacuare a gazelor de ardere cos de fum nr.1

NOX

până la 31.10.2007:

J automatizare: zilnic

J cu terți anual

din 31.07.2007 continuu:

cu aparatură automată de control

Coș de fum nr. 1

SO2

J      automatizare: zilnic

J      cu terți: anual

cu aparatură automată de control

Pulberi

J automatizare:

-trimestrial la funcționare pe gaz metan

-zilnic la funcționare pe păcură

J cu terți: anual

IMA 2 - funcționare pe cărbune, cu suport păcură (C4,C5, C6)

Coș de fum nr. 2

NOX

continuu

cu aparatură automată de control

SO2

continuu

Pulberi

continuu

în conformitate cu angajamentele privind implementarea Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor de poluanți emiși în aer și proveniți de la instalațiile mari de ardere, plafoanele de emisie permise, aferente perioadei 2007 - 2016, stabilite prin Program Național de Reducere Progresivă a emisiilor anuale de bioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite de la instalațiile mari de ardere, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 833/2005, sunt prezentate pentru SC Electrocentrale Oradea SA în tabelul nr. 2.8 - 4

Tabelul nr. 2.8 - 4 Plafoanele anuale de emisie

Anul

IMA1

IMA 2

SO2

NOX

Pulberi

SO2

NOX

Pulberi

2007

0

1020

0

16900

1010

1700

2008

0

850

0

16900

1010

1700

2009

0

680

0

16900

1010

1700

2010

0

510

0

16900

1010

1700

2011

0

510

0

11605

1010

1700

2012

0

510

0

6310

1010

710

2013

0

510

0

1015

1010

215

2014

-

-

-

-

785

-

2015

-

-

-

-

560

-

2016

-

-

-

-

560

-

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 134

în anul 2008, emisiile anuale de substanțe poluante generate de funcționarea IMA 4 și concentrațiile de substanțe poluante din gazele de ardere evacuate au fost următoarele cele prezentate în tabelul nr. 2.8 - 5

Tabelul nr. 2.8 - 5 Cantitățile de substanțe poluante din anul 2008

IMA

Pt (MWt)

Substanță poluantă

Emisii anuale 2008 (t)

Concentrații de substanțe poluante în gazele de ardere (mg/Nm3)

Emisii generate

Emisii tintă

»

Valoare măsurată

VLE

IMA 1 (C1,C2,C3)

461

SO2

0

0

0

35

NOX

16

850

400

200

PM

0

0

0

5

IMA 2

(C4,C5, C6)

233

SO2

22 285

16 900

6000-7800

400

NOX

1 208

1 010

400-700

200

PM

2 290

1 700

600-700

50

Din punct de vedere al plafoanelor de emisie țintă se observă că pentru anul 2008 cantitățile de substanțe poluante anuale sunt mai mari decât cele stabilite pentru NOx în cazul IMA1 și pentru toate cele trei substanțe poluante (SO2, NOx și PM) pentru IMA2.

în ceea ce privește concentrațiile de substanțe poluante în gazele de ardere, acestea depășesc VLE stabilite de legislație atât pentru IMA1, cât și pentru IMA2.

în vederea respectării prevederilor legislative privind protecția calității aerului cele două instalații mari de ardere din cadrul SC Electrocentrale Oradea SA necesită implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de substanțe poluante din gazele de ardere.

  • 2.8.2.2 Emisii în apă

    • 2.8.2.2.1 Alimentarea cu apă

Sursa de apă brută este apa de suprafață, râul Crișu Repede. Pentru asigurarea debitelor de apă tehnologice necesare s-a prevăzut pe malul drept un sistem de captare - transport apă compus din: baraj, priză de apă, desnisipator, casa sitelor, canale de aducțiune. Barajul este amplasat pe râul Crișul Repede la 50 m aval de CFR Oradea - Arad. Tot sistemul a fost proiectat pentru un debit maxim de 9000 I/, din care 8300 l/s pentru centrala electrică și restul pentru alte unități industriale.

In incinta centralei electrice apa brută este distribuită la stația de tratare chimică a apei, unde se prepară apa tratată limpezită, dedurizată și demineralizată, necesară pentru procesele tehnologice.

Circuitul hidrotehnic de răcire al centralei electrice este de tipul mixt și funcționează astfel:

- în circuit deschis - apa caldă este evacuată în crișul Repede;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 135

- în circuit închis - apa caldă este recirculată și răcită prin intermediul a două turnuri de răcire, cu tiraj forțat.

Alimentarea cu apă potabilă se realizează din două surse și anume:

  • -  un foraj amplasat în incintă, cu un debit exploatat de 6,5 l/s;

  • -  din rețeaua de apă potabilă a municipiului Oradea, conform contractului încheiat cu RA Apa Canal Oradea.

Cantitățile de ape necesară din sursă, stabilite de Autorizația de Gospodărirea Apelor nr. 101/2007 sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 - 6

Tabelul nr. 2.8 - 6 Cantități de apă autorizate

.            .              Debit maxim necesar zilnic         Debit mediu necesar zilnic

Tipul apei asigurate                           3                                     3

(m /zi)                                   (m /zi)

Apă potabilă                                       415                                380

Apă tehnologică                                532 080                           279 000

Total                                         532 495                           279 380

Pentru asigurarea necesarului de apă de incendiu la un total estimat de 131,0 l/s este prevăzut și un volum intangibil de 100 m3.

  • 2.8.2.2.2 Evacuarea apelor uzate

Apele uzate tehnologice sunt formate din următoarele categorii:

  • -  ape uzate tehnologice, care necesită epurare:

o ape uzate de la stația de epurare chimică, regenerare filtre ionice și spălare cazane care sunt neutralizate în bazinele de neutralizare;

o ape uzate încărcate cu produse petroliere de la rampa de descărcare produse petroliere, tratate prin intermediul a trei separatoare de păcură subterane;

o ape de la decantoarele suspensionabile și filtre mecanice, care sunt trimise la bazinul de compensare;

o ape de răcire impurificate de la sala cazanelor, corp buncări și sala mașinilor.

o Aceste ape uzate se evacuează prin intermediul stațiilor de pompe Bagger de la depozitul de zgură și cenușă.

  • -  ape uzate tehnologice, considerate convențional curate:

  • -  ape din circuitele de răcire ale condensatoarelor aferete turbinelor de abur, care sunt colectate prin rețeaua specifică și evacuate în Crișul Repede.

Apele uzate menajere din incinta centralei electrice, sunt colectate printr-o rețea de canalizare din tuburi de beton cu diametre de 200 mm, 300 mm și evacuate de la stația PVC, de unde prin intermediul stației pompe Bagger, la depozitul de zgură și cenușă.

Ape pluviale de pe amplasamentul centralei electrice sunt colectate printr-o rețea de canalizare și evacuate la depozitul existent de zgură și cenușă

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 136

Cantitățile de ape uzate evacuate din centrala electrică, prevăzute deAutorizația de Gospodărirea Apelor nr. 101/2007 sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 - 7

Tabelul nr. 2.8 - 7 Cantitățile de ape uzate evacuate

Categorie apă uzată evacuată

Receptor

Volumul total de ape uzate evacuate (m3)

Zilnic

Anual

Maxim

Mediu

Ape uzate tehnologice, care necesită epurare

Depozitul de zgură și cenușă

8 592

5 592

2 041 080

Ape      uzate      tehnologice

convențional curate

Crișul Repede

507 552

261 264

95 361 000

Decantatele din depozitul de zgură și cenușă*

Crișul Repede

5 290

4 320

1 577 000

Ape uzate menajere

Depozitul de zgură și cenușă

380

292

2 041

Ape pluviale

Depozitul de zgură și cenușă

250 l/s

* numai în caz de avarie a conductei de recirculare la centrala electrică

HG nr. 118/2002 stabilește valorile maxime admise ale indicatorilor de calitate a apelor evacuate - NTPA 001/2002. în Autorizația de Gospodărirea Apelor nr. 101/2007 sunt prevăzuți principalii indicatori care nu trebuie depășiți și care sunt prezentați în tabelul nr. 2.8 - 8

Tabelul nr. 2.8 - 8 Valorile admise ale indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate

Categoria apei

Indicatorii de calitate

Valori admise (mg/dm3)

Ape tehnologice convențional curate (de la circuitul de răcire)

PH

Temperatură

Materii in suspensie

Reziduu filtrat la 105°C

Cloruri (CI )

Sulfați (SO42 )

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)

Substanțe extractibile cu solvenți organici

6,5+ 8,5 <35°C

30

700

300

600

70

15

Apa decantată de la depozitul de zgură și cenușă (numai în caz de avarie a conductei de recirculare la centrala electrică)

PH

Materii in suspensie

Reziduu filtrat la 105°C

Cloruri (CI )

Sulfați (SO42 )

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)

Substanțe extractibile cu solvenți organici

Plumb (Pb)

Calciu (Ca)

Fier total ionic ( Fe2+,Fe3+)

Mangan total (Mn)

Magneziu (Mg2+)

6,5+ 8,5

30

2 000

300

600

70

10 0,2 100

1,5

1

20

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 137

Valorile indicatorilor de calitate a apei monitorizați de centrala electrică în anul 2008 sunt prezentați în tabelul nr. 2.8 - 9

Tabelul nr. 2.8 - 9 Valorile măsurate ale indicatorilor de calitate a apelor în anul 2008

Categoria apei

Indicatorii de calitate

Valori admise (mg/dm3)

Frecventa monitorizării

Ape tehnologice convențional curate evacuate în Crișul Repede

PH

Temperatură

Materii in suspensie

Reziduu filtrat la 105°C

Cloruri (CI’)

Sulfați (SO42 )

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)

Substanțe extractibile cu solvenți organici

7,5

5 + 30°C 5,0 + 28,0 89 + 199 1,8+ 9,2 18,1 +70,8 sldd

15

săptămânal

Apa freatică în incinta centralei electrice

Apa freatică în incinta depozitului de zgură și cenușă

PH

Cloruri (CP)

Sulfați (SO42 )

Consum chimic de oxigen (CCOMn)

Conductivitate

Duritate totală

PH

Cloruri (CI )

Sulfați (SO42’)

Consum chimic de oxigen (CCOMn)

Conductivitate

Duritate totală

6,3+ 7,5

2,8 + 19,6

  • 27.2 + 135,2 0,70 + 1,91

168 + 561pS/cm

  • 5.2 + 14,1 °Dt

6,5+ 7,5 44,0 + 137,6 359,9 + 876,3 0,47 + 5,95 1160 + 2340 pS/cm 35,8 + 77,8 °Dt

lunar

permanent

Monitorizarea indicatorilor de calitate ape uzate arată valori sub cele maxime prevăzute în NTPA - 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și urbane la evacuarea în receptorii naturali.

  • 2.8.2.3 Emisii în sol

Principala sursă de poluare în județul Bihor o reprezintă depozitul de zgură și cenușă existent, format din două compartimente:

  • -  compartimentul vechi supraînălțat la cota 129,0, care are rolul de rezervă până la aducerea la aceeași cotă a compartimentului de rezervă;

  • -  compartimentul extindere pe orizontală supraînălțat la cota 114,0, care este alcătuit din două subcompartimente seoparate printr-un dig comun în scopul funcționării alternative, asigurându-se timpul necesar decantării amestecului apă - zgură și cenușă.

Monitorizarea solului s-a realizat prin măsurători efectuate de laboratoare acreditate (SR EN ISO 17025/2001) în următoarele puncte de prelevare după cum urmează:

  • -  zona Depozitului de zgură și cenușă Santăul Mic (semestrial): concentrațiile indicatorilor se situează sub VN pentru Pb, Cd, Crtotal, și se situează sub PA pentru HAP, Sulfați, Hg, Cr6+ și Ni (INCD ECOIND - Sucursala Timișoara);

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 138

  • -  zona Depozitului de zgură și cenușă Santăul Mic (semestrial): concentrațiile indicatorilor se situează sub VN pentru, Cr6+, Hg, Pb, HAP și se situează sub PA pentru Cd, Ni, Crtotal, Sulfați, (INCDO - INOE 2000 Cluj Napoca);

  • -  zona Depozitului de cărbune, în incinta IMA (anual): concentrațiile indicatorilor se situează între VN și PA pentru Hg, Cd, Cr6+, Crtotal, Pb și Ni, (INCD ECOIND -Sucursala Timișoara);

  • -  zona Depozitului de păcură, în incinta IMA (anual): s-a constatat că hidrocarburile de petrol se situează sub VN, (INCD ECOIND - Sucursala Timișoara).

Valorile admise ale concentrațiilor în sol sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 -10.

Tabelul nr. 2.8-10 Valori admise ale substanțelor în sol

Zonă susceptibilă la poluare

Indicator

Praguri de alertă (mg/kg s.u.)

Praguri de intervenție (mg/kg s.u.)

Depozit de cărbune - incinta IMA

Zona depozitului de păcură - incinta IMA

Plumb, Pb

250

1000

Cadmiu, Cd

5

10

Crom total, Crt

Crom hexavalent,Cr

300

10

600

20

Nichel, Ni

200

500

Mercur, Hg

Produse petroliere

4

1000

10

2000

Depozit de zgură și cenușă Santăul Mic

Sulfați

5000

50000

Plumb, Pb

250

1000

Cadmiu, Cd

5

10

Crom total, Crt

Crom hexavalent,Cr

300

10

600

20

Nichel, Ni

200

500

Mercur, Hg

4

10

Hidrocarburi poliaromatice, HAP

25

150

Conținutul de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), de cadmiu și compuși de crom, nichel, plumb, cupru, zinc, în zgură și cenușă este sub pragurile de alertă prevăzute pentru tipuri de sol sensibil, rezultând că deșeurile de la Santăul Mic nu se încadrează în categoria deșeurilor periculoase.

Concentrațiile poluanților specifici activității, care pot afecta solul de pe terenurile susceptibile la poluare și depozitul de zgură și cenușă, nu depășesc limitele pentru terenuri de folosință mai puțin sensibil.

în cadrul centralei electrice monitorizarea emisiilor de poluanți în sol se realizează astfel:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 139

o anual:

  • ■  incinta depozitului de cărbune - probe la 5 și 30 cm adâncime pentru pH, plumb, cadmiu, crom total, crom hexavalent, nichel și mercur în următoarele zone:

  • -  descărcare cărbune;

  • -   direcția predominantă a vântului.

  • ■  incinta depozitului de păcură - probe la 5 și 30 cm adâncime pentru substanțe petroliere în următoarele zone:

  • -  rampa de descărcare păcură;

  • -   separatoare de produse petroliere.

o semestrial:

  • ■  depozitul de zgură și cenușă Santăul Mic -probe la 5 și 30 cm adâncime în cele patru puncte cardinale.

Poluarea solului este diminuată prin:

o utilizarea pentru depozitarea cărbunelui doar a suprafețelor betonate;

o manipularea și transportul cărbunelui astfel încât să se reducă la minim emisiile de pulberi;

o descărcarea, manipularea și depozitarea produselor petroliere, utilizând doar instalațiile specifice pentru aceste operațiuni;

o îndepărtarea din incinta de exploatare a IMA a depunerilor de pulberi, zgură și cenușă;

o menținerea umidității depozitelor de cărbune și respectiv de zgură și cenușă astfel încât să se evite emisiile de pulberi datorate vântului.

  • 2.8.3 Zgomot

Poluarea fonică în incinta centralei electrice și în vecinătățile acesteia este determinată de:

o funcționarea instalațiilor tehnologice: concasare, clasoare, trasportoare, cazane energetice, turbine, bilere, ventilatoare, pompe, compresoare, utilaje de evacuare a zgurii și cenușii;

o mijloacele auto utilizate în cadrul incintei utilizate la manipularea și depozitarea combustibilului solid.

Nivelul de zgomot la limita incintei industriale respectă valorile maxime prevăzute de STAS 10009/1988 - Acustică Urbană, de 65 dB(A). Monitorizarea nivelului de zgomot se realizează in condiții de funcționare normală și la purjarea cazanelor, pe timp de noapte și zi.

Valorile înregistrate în timpul măsurătorilor de zgomot cu ajutorul sonometrului Quest 2800 al centralei electrice sunt:

o la limita incintei:

  • ■ pe timp de zi (62 - 76) dB(A)

  • ■ pe timp de noapte (60-71) dB(A) o zone rezidențiale:

  • ■ pe timp de zi (53 - 63) dB(A)

  • ■ pe timp de noapte (43 - 50) dB(A)

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 140

Frecvența de efectuare a măsurătorilor de zgomot, cu specificarea zonelor de măsurători ale zgomotului, la limita amplasamentului se realizează semestrial.

Unele depășiri ale valorilor maxime prevăzute se datorează traficului auto, care este foarte intens în zonă, poarta centralei electrice este la 50 m de Șos. Borșului - E60.

  • 2.8.4 Deșeuri și gestionarea deșeurilor

Deșeurile rezultate în timpul funcționării centralei sunt depozitate în spații special amenajate și după caz refolosite sau valorificate.

Deșeurile rezultate sunt colectate selectiv, transportate, depozitate temporar sau definitiv pe categorii (materiale metalice, deșeuri menajere, etc.) și evacuate conform prevederilor din Legea nr. 426/2001 modificată de OUG nr. 61/2006 aprobată cu Legea nr. 27/2007.

Materialele metalice rezultate sunt depozitate temporar în incintă pe platforma de deșeuri existentă, până la preluarea lor ca deșeuri industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate, conform Ordonanței de Urgență nr. 16/2001 aprobată prin Legea nr. 431/2003, iar cele care nu mai pot fi valorificate sunt evacuate treptat la un depozit de deșeuri nereciclabile, stabilit de comun acord cu autoritățile locale.

Cantitățile de deșeuri generate în anul 2008 și modul de gestionare a acestora este următorul:

Tabel nr. 2.8-11 Situația anuală a deșeurilor de pe amplasamentul SC Electrocentrale SA Oradea

Tip deșeu

U.M.

Cod deșeu

Cantitate deșeuri generate

Fier vechi

t

17.04.05

13,672

Zgură și cenușă

t

10.01.02

417.779

Deșeuri menajere

t

20.03.01

104,66

Deșeuri materiale construcții, demolări

t

17.01.07

1681,56

Ulei motor uzat

I

13.01.10*

2093

Materiale de construcție cu conținut de azbest

kg

17.06.05*

2,85

Deșeu neferoase(cupru)

kg

17.04.01

2

Nămol de la limpezire

t

19.09.02

589,11

Acumulatori

kg

16.06.01*

35

Anvelope

kg

16.01.03

440

Alamă, bronz

kg

17.04.01

8,8

Deșeu neferoase(aluminiu)

kg

17.04.02

4

Pământ și pietre

t

20.02.02

18,06

Recipiente plastic

kg

15.01.02

9,3

Recipiente sticlă

kg

17.02.02

15,9

Hârtie și carton

kg

20 01 01

110

Aceste tipuri de deșeuri sunt monitorizate prin scrierea într-un registru a tuturor cantităților de deșeuri gestionate, a operațiunilor de valorificare sau depozitare, precum și a detaliilor privind transporturile/societățile care le preiau.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 141

  • 2.8.5 Gestionarea substanțelor toxice și periculoase

Substanțele toxice și periculoase sunt utilizate în incinta centralei electrice pentru diverse activități desfășurate în stația de tratare chimică a apei și în laboratorul chimic.

în laboratorul chimic sunt utilizate diverse substanțe chimice în cantități reduse pentru determinarea unor substanțe poluante din probele de ape tehnologică sau ape uzate. Acestea sunt stocate în cadrul laboratorului în ambalajele originale ale furnizorilor.

Substanțele utilizate în procesele tehnologice ale centralei electrice sunt prezentate în tabelul nr. 2.8 -12

Tabel nr.2.8 - 12 Cantitățile substanțelor toxice și periculoase utilizate în anul 2008

Nr. crt.

Substanța toxică și periculoasă

Cantitatea anuală utilizată

1

Acid sulfuric

214874,49 kg

2

Acid clorhidric 37%

54500 kg

3

Hidroxid de sodiu

94776 kg

4

Hidrat de hidrazină

2800 kg

5

Amoniac 25%

2200 kg

6

Acetilenă

6617,4 kg

7

Oxigen

12876,5 nmc

Stocarea, descărcarea și vehicularea reactivilor chimici necesari se realizează utilizând instalațiile existente, instalații care sunt în permanență monitorizate și care prin natura lor asigură protecția mediului înconjurător și a personalului implicat.

Gestionarea uleiurilor uzate provenite de la turbinele de abur, se face prin intermediul firmelor autorizate să desfășoare astfel de activități, în condițiile respectării prevederilor din HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 142

  • 2.9 Necesarul actual de energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum

Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat a municipiului Oradea este asigurată de către doi furnizori: SC Electrocentrale SA în proporție de aproximativ 90% și SC Transgex SA, producător de energie termică din surse geotermale, în proporție de aproximativ 10%, fiecare având sistemul centralizat propriu.

O mică parte de energie termică produsă din surse geotermale este achiziționată de SC Electrocentrale SA Oradea de la SC Transgex SA și introdusă în sistemul propriu de distribuție. Restul energiei termice produse de SC Transgex SA este distribuită prin rețelele de distribuție ale acestuia.

Principalul achizitor de energie termică în Oradea este populația (peste 75% din total), care primește energie termică sub forma de agent termic - apa fierbinte pentru încălzire și preparare apă caldă pentru consum, pe perioada întregului an.

Instituțiile socio-culturale și ale administrației de stat dețin o pondere mai mică, respectiv cca. 12% din total. Aceeași pondere o au și societățile comerciale.

Aproximativ 70% din totalul populației beneficiază de termoficare.

Evoluția deconectărilor și reconectărilor la sistemul centralizat în perioada 2004-2008 este următoarea:

Tabel nr.2.9 -1 Numărul de deconectări de la sistemul de termoficare în ultimii 5 ani

Nr

Deconectări

2004

2005

2006

2007

2008

1

Locuințe

273

219

149

55

82

2

Instituții publice

-

-

-

-

-

3

Servicii

21

19

17

15

14

4

Industrie

0

0

0

0

0

Tabel nr.2.9 - 2 Numărul de reconectări la sistemul de termoficare în ultimii 5 ani

Nr

Reconectări

2004

2005

2006

2007

2008

1

Locuințe

231

127

90

44

84

2

Instituții publice

-

-

-

-

-

3

Servicii

12

6

9

6

9

4

Industrie

0

0

0

0

0

Din tabelele de mai sus rezultă că deconectările/reconectările nu au un impact semnificativ.

în perioada analizată au avut loc și branșări de consumatori noi la sistem, din care majoritari sunt consumatorii casnici, case individuale (274) și 10 blocuri de locuințe (cca.516 apartamente):

Tabel nr.2.9 - 3 Numărul de conectări noi la sistemul de termoficare în ultimii 5 ani

Nr

Conectări

2004

2005

2006

2007

2008

1

Locuințe

22

51

126

218

284

2

Consumatori terți

26

28

37

55

57

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 143

Analizând producțiile și livrările de energie termică pe intervalul ultimilor 5 ani, respectiv 2004-2008, se poate constata o scădere a acestora, atât pentru încălzire cât și pentru prepararea apei calde de consum.

Evoluția necesarului anual de energie termică - apă fierbinte (încălzire + apă caldă de consum) în perioada 2004-2008, este următoarea:

Tabel nr.2.9 - 4 Evoluția necesarului de energie termică sub formă de apă fierbinte după tipul consumatorilor

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Total energie termică vândută din care:

MWh/an

901.228

819.435

750.332

689.611

661.192

Locuințe

MWh/an

901.228

819.435

750.332

689.611

661.192

Instituții publice

MWh/an

683.203

606.527

551.227

521.896

500.546

Servicii

MWh/an

117.136

124.824

117.341

91.803

96.161

2

Evoluție energie totală (raportată la 2004)

%

100.00%

90.92%

83.26%

76.52%

73.37%

Tabel nr.2.9 -5 Evoluția necesarului de energie termică sub formă de apă fierbinte după destinație

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

Energie termica vanduta, total din care:

MWh/an

901228

819435

750332

689611

661192

încălzire

MWh/an

696102

626477

558781

514702

500367

Reducere față de 2004

%

100.0%

90.0%

80.3%

73.9%

71.9%

Apa calda de consum

Reducere față de 2004

MWh/an %

205126

100.0%

192958

94.1%

191551

93.4%

174909

85.3%

160825

78.4%

Fig 2.9 - 1 Evoluția necesarului de energie termică sub formă de apă fierbinte după tipul consumatorilor

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 144

1000000 n

900000 q

800000

700000 -

= 600000 -

| 500000

f 400000 -

300000 q

200000 q

100000 q

0 -





2004      2005      2006      2007      2008

■ Total ■ încălzire □ Apa calda de consum

Fig 2.9 - 2 Evoluția necesarului de energie termică sub formă de apă fierbinte după destinație

Din datele prezentate în tabel se constată o reducere continuă a cantității de energie termică vândută, reducerea fiind mai mare pentru componenta de încălzire.

Analiza evoluției intensității energiei termice pentru locuințe, exprimată ca raport între cantitatea de energie termică vândută și suprafața încălzită, în perioada 2004-2008, este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr.2.9 - 6 Evoluția intensității energiei termice pentru locuințe în perioada 2004-2008

UM

2004

2005

2006

2007

2008

Locuințe

nr

55344

55303

55370

55577

55863

Suprafața incalzita*

100 mp

33206

33182

33222

33346

33518

Intensitate căldură

MWh/apt

12,34

10,97

9,96

9,39

8,96

GJ/100 mp

74,07

65,80

59,73

56,34

53,76

*) Suprafața încălzită este determinată considerând că o locuință (respectiv un apartament convențional) are o suprafață de 60 mp.

Această evoluție a energiei termice anuale precum și a intensității energiei termice a fost influențată de condițiile climatice și de procesul de contorizare individuală și de instalare de robinete termostatice.

Astfel, evoluția temperaturii medii anuale a aerului exterior, respectiv a temperaturii medii pe perioada de 6 luni de iarnă (ianuarie martie + octombrie a/ decembrie) în perioada 2004\'2008, pentru municipiul Oradea, este următoarea:

Tabel nr.2.9 - 7 Evoluția temperaturii medii anuale a aerului exterior

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Temperatura medie anuală

°C

10,6

9,9

10,6

12

11,8

2

Temperatura medie pe sezonului de iarnă

°C

3,98

2,4

3,5

5,23

5,55

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 145

Temperaturile medii anuale, respectiv medii pe sezonul de iarnă, conform SR 4838/1997 “Instalații de încălzire. Numărul anual de grade-zile”, pentru municipiul Oradea, sunt următoarele:

o Temperatura medie anuală:                      10.20C

o Temperatura medie pe perioada de iarnă:          3,33 OC

Din compararea celor două seturi de valori, rezultă că în perioada 2004^/2008, atât temperatura medie anuală cât și temperatura medie pe sezonul de iarnă a fost în continuă creștere, cu excepția anului 2005, care a fost mai rece.

Se constată că evoluția necesarului anual pentru încălzire, pe perioada 2004\'2008, urmează evoluția încălzirii anuale, cu excepția anului 2005 (unde este în contradicție cu evoluția temperaturii aerului exterior), cantitatea de energie termică vândută fiind în descreștere. Se estimează că reducerea necesarului de energie termică în anul 2005 (anul cel mai rece) se datorează procesului de contorizare individuală și de instalare de robinete termostatice.

Consumatorii de energie termică racordați la sistemul centralizat, sunt structurați astfel:

o consumatori de căldură urbani-casnici: asociații de locatari, apartamente și case individuale

o consumatori de căldură din sectorul terțiar de tip sociali - culturali și agenți economici:

  • ■ școli, grădinițe, creșe

  • ■ hoteluri, sedii de bănci, magazine, alte instituții

Toți acești consumatori folosesc căldura pentru încălzirea spațiilor și sub formă de apă caldă de consum.

La sfârșitul anului 2008, erau alimentate cu căldură din sistemul centralizat, un număr de circa 57.132 apartamente în blocuri de locuințe (cca.2550 scări de bloc), 3.603 case particulare, 2.371 alți consumatori și agenți economici (din care cca.36 se racordează din rețeaua de transport), 319 instituții publice (din care 6 se racordează din rețeaua de transport).

în baza datelor primite de la beneficiar, a consumurilor de energie termică înregistrate în ultimii ani, s-a determinat necesarul la nivelul actual:

Tabel nr.2.9 - 8 Necesarul actual de energie termică

Tip consumator

Necesar de energie termică

Necesar de energie termică Total (Gcal/h)

încălzire (Gcal/h)

Acc (Gcal/h)

Consumatori urbani

Instituții publice

Servicii și agenți economici

225

16,5

241,5

Necesarul orar la consumator la nivelul anului 2008 este de 241,5 Gcal/h, din care 225 Gcal/h reprezintă necesarul pentru încălzire și 16,5 Gcal/h reprezintă necesarul mediu pentru apa caldă de consum. Valoarea de 225 Gcal/h reprezintă necesarul la temperatura exterioară de -

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 146

150C. Această temperatură este întâlnită rar și cu o durată anuală foarte mică, în general în ore neconsecutive.

Toți acești consumatori sunt racordați la SACET prin intermediul a 146 puncte termice.

  • 2.10 Facilități existente și performanțe actuale

    • 2.10.1 Facilități pentru producție

în prezent consumatorii din municipul Oradea sunt alimentați cu energie termică în sistem centralizat. Sistemul centralizat este deținut în proprietate 100% de către autoritatea locală și este operat de SC Electrocentrale SA Oradea.

SC Electrocentrale SA este societate comercială pe acțiuni cu acționar unic Consiliul Local al municipiului Oradea cu obiect de activitate producerea de energie electrică și energie termică.

O mică cotă din energia termică furnizată consumatorilor în sistem centralizat, sub 3%, este preluată de la SC Transgex SA, o societate comercială pe acțiuni cu capital privat cu obiect de activitate exploatarea apelor geotermale și valorificarea acestora, și este distribuită prin sistemul de distribuție al SC Electrocentrale SA Oradea. Restul energiei termice produse din surse geotermale de către SC Transgex SA este distribuită prin sistem de distribuție propriu.

Principalul achizitor de energie termică în Oradea este populația. Se achiziționează energie termică sub formă de agent termic pentru încălzire iarna și sub formă de apă caldă pentru consum pe întreg anul.

Ca pondere, al doilea consumator important de energie termică sunt societățile comerciale și instituțiile socio-culturale.

>

Consumatorii de abur industrial au reprezentat o pondere însemnată în consumul de energie termică până în anul 2006. în prezent marii consumatori de abur și-au încetat activitatea, astfel încât în prezent nu mai există consumatori de abur importanți deserviți de la SC Electrocentrale SA. Oradea.

Energia termică este livrată de SC Electrocentrale SA Oradea în regim de cogenerare. Cu toate că în centrală există și turbine cu abur cu condensație, acestea nu mai sunt folosite în acest regim, fiind adaptate pentru funcționarea fără condensație.

Prezentare generală a SC ELECTROCENTRALE SA Oradea

1903 s-a pus în funcțiune Uzina Electrică din Oradea cu două grupuri de 450 CP și unul de 210 CP

1955-1958 s-au instalat patru grupuri Diesel puterea instalată ajungând la 11000 CP

1966 punere în funcțiune a primului grup de 25 MW la CET 1 Oradea, în 1976 se ajunge la 205 MW instalați 1987 PIF primul grup de 50 MW la CET 2 Oradea până în 1989 se instalează încă 100 MW

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 147

2002 CET 1 Oradea este trecut prin hotarare de guvern în administrarea Consiliului Local al Muncipiului Oradea, tot în 2002 se trece la funcționarea pe gaz a cazanelor C1-C3

2005 au loc primele încercări de ardere biomansă la cazanul 6

Evoluția energiei termice sub formă de apă fierbinte livrate la limta centralei în perioada 2004-2008 se prezintă în figura de mai jos

Fig 2.10-1 Producția anuală de energie termică sub formă de apă fierbinte în perioada 2004-5-2008

Evoluția energiei termice sub formă de abur livrat la limta centralei în perioada 2004-2008 se prezintă în figura de mai jos

Curba clasată pe durata anului calendaristic a sarcinii termice la limita CET, corelată cu temperatura exterioară, se prezintă în figura de mai jos:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 148

Fig 2.10-3 Curba clasată a sarcinii termice la limita CET în perioada 2004*2008

Sarcina termică medie pe durata calendaristică în perioada 2004-2008 este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 -1 Sarcina termică medie pe durata calendaristică

UM

2004

2005

2006

2007

2008

Energie termică la limita CET

MWh/an

1.195.778

1.168.430

1.107.769

949.757

993.573

Durata calendaristica

ore/an

8.760

8.760

8.760

8.760

8.760

Raportate la durata calendaristică

MW

137

133

126

108

113

Sarcina termică medie pe durata de funcționare a centralei iarna, în perioada 2004-2008, determinată în baza duratei sezonului de furnizare a energiei termice pentru încălzire și a înregistrărilor orare ale centralei, este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 - 2 Sarcina termică medie pe durata sezonului de încălzire

UM

2004

2005

2006

2007

2008

Energie termică la limita CET

MWh/an

1.195.778

1.168.430

1.107.769

949.757

993.573

Durata sezon iarna

ore/an

4.488

4.752

4.512

4.296

4.632

Raportate la D calend

MW

211

203

200

188

173

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 149

Se constată o reducere a sarcinii termice medii, datorate îndeosebi variației climatice și măsurilor de economisire a energiei.

Situația actuală privind echipamentele din SC Electrocentrale SA Oradea

SC Electrocentrale SA Oradea este în funcțiune de peste 43 de ani (din anul 1966).

în prezent centrala este echipată cu două categorii de cazane de abur:

  • 3 cazane de abur cu funcționare pe gaze naturale: C1, C2 și C3. Aceste cazane au funcționat inițial pe cărbune, fiind trecute rtecent la funcționarea pe gaze naturale.

  • 3 cazane de abur cu funcționare pe lignit: C4, C5 și C6.

Toate cele 6 cazane de abur debitează aburul produs pe o bară colectoare comună, din care sunt alimentate turbinele cu abur.

în centrală sunt în funcțiune 5 turbine cu abur (TA), și anume:

2 TA x 25 MW

1TAx55 MW

2TA x 50 MW

Principalele caracteristici ale cazanelor de abur sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 - 3 Caracteristici principale ale cazanelor de abur

Specificație

UM

C 1

C2

C 3

C4

C 5

C6

IMA din care face parte

-

IMA 1

IMA 1

IMA 1

IMA 2

IMA 2

IMA 2

Puterea termică

MWt

127

127

269

300

300

269

Tip combustibil

-

gaz natural

gaz natural

gaz natural

cărbune

cărbune

cărbune

păcură

păcură

păcură

păcură

An PIP

-

1966

1966

1968

1971

1976

1986

Situația actuală

în funcțiune

în funcțiune

în funcțiune

în funcțiune

în funcțiune

în funcțiune

Parametrii nominali de proiect

- debit

t/h

165

165

350

400

400

350

- presiune

bar

137,2

137,2

137,2

137,2

137,2

137,2

- temperatură

grd C

540

540

540

540

540

540

- randament

%

92

92

92

86

86

86

Parametrii actuali disponibili

- debit

t/h

165

165

350

400

400

350

- presiune

bar

137,2

137,2

137,2

137,2

137,2

137,2

- temperatură

grd C

540

540

540

540

540

540

- randament

%

89,7

86,1

84,7

77,3

78,1

79,3

Termene de conformare

-SO2

Termenele de conformare stabilite

31.12.2011

31.12.2012

31.12.2013

- NOx

-

31.12.2008

31.12.2009

31.12.2010

31.12.2014

31.12.2015

31.12.2015

- pulberi

-

-

-

-

31.12.2011

31.12.2012

31.12.2013

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 150

Termenele de conformare pentru SO2 sunt asumate în Planul de acțiune din Autorizația Integrată de Mediu. Nerespectarea acestor termene conduce, conform Legii 645, la suspendarea AIM după o perioadă de somație de 6 luni.

Datele privind starea tehnică a cazanelor de abur (numărul de ore de funcționare, date privind reparațiile capitale efectuate) sunt prezentate centralizat în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 - 4 Starea tehnică a cazanelor de abur

Specificație

UM

C 1

C2

C3

C4

C5

C6

Numărul de ore de funcționare de la PIF până la 31.12.2008

ore

262509

245069

200668

195974

185067

92666

Numărul de reparații capitale efectuate de la PIF până la 31.12.2008

nr

8

8

6

7

6

1

Anul ultimei RK efectuate

-

1998

1997

2004

2007

2000

2005

Data efectuării ultimei reabilitări / modernizări

-

2002

2003

2004

-

-

-

Se observă că cele două cazane de abur C1 și C2, cu funcționare pe gaze naturale, au depășit durata normală de funcționare, Cazanul de abur C3 cu funcționare pe gaze naturale și cazanele de abur C4 și C5 cu funcționare pe lignit se află la limita duratei de funcționare.

Principalele lucrări de reparații efectuate la cazanele de abur, cu ocazia ultimei reparații capitale, sunt următoarele:

oo C1 - reparații sistem presiune (ECO, vaporizator), reabilitat plan înclinat, țevi coborâtoare;

oo C2 - reparații sistem presiune (ECO, vaporizator), reabilitat plan înclinat, țevi coborâtoare

oo C3 - înlocuire faguri PAR, modificare ecran, pâlnie rece, zidării, izolații termice

oo C4 - înlocuire SI V , Refacere zidării și izolații termice, Reparații casete arzătoare

oo C5 - reparații SI V înlocuire treceri plafon, canale gaze, zidării, izolații termice

C6 - înlocuire faguri, colector abur, canale praf cărbune, reductoare PAR, zidării și izolații termice

Principalele lucrări de modernizare efectuate la cazanele de abur, cu ocazia ultimei modernizări, sunt următoarele:

oo C1 și C2 - trecute la funcționare pe gaz

oo C3 - trecut la funcționare pe gaz și păcură

Principalele caracteristici ale turbinelor cu abur sunt prezentate în tabelul următor.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 151

Tabelul 2.10 - 5 Caracteristici principale ale turbinelor cu abur

Identificare TA

-

TA1

TA 2

TA 3

TA 4

TA 5

Tip

-

LANG

LANG

PTKO

DSL50

DSL50

condensație

condensație

contrapresiune

condensație

condensație

2 prize reglabile

2 prize reglabile

2 prize reglabile

An PIF

-

1966

1966

1967

1973

1976

Situația actuală

în funcțiune

în funcțiune

în funcțiune

în funcțiune

în funcțiune

Putere electrică

MW

25

25

45

50

50

Datele privind starea tehnică a turbinelor cu abur (numărul de ore de funcționare, date privind reparațiile capitale efectuate) sunt prezentate centralizat în tabelul următor.

Tabelul nr.2.10 - 6 Starea tehnică a turbinelor cu abur

Identificare TA

-

TA1

TA 2

TA 3

TA 4

TA 5

Numărul de ore de funcționare de la PIF până la 31.12.2008

ore

277824

250629

226585

185218

196453

Numărul de reparații capitale efectuate

nnr

8

8

6

6

7

Anul ultimei RK efectuate

-

2002

2002

1999

1997

2000

Data efectuării ultimei reabilitări / modernizări

-

-

-

-

-

-

Se constată că TA1, TA2 și TA3 au durata de viață depășită iar TA4 și TA5 se află la limita duratei de funcționare.

>

Principalele lucrări de reparații efectuate la turbinele cu abur, cu ocazia ultimei reparații capitale, sunt următoarele:

oo TA1 - modificare turbină în contrapresiune

oo TA2 - tusare plan separație, înlocuire labirinți

oo TA3 - modificare turbină în contrapresiune

oo TA4 - tusare plan separație, înlocuire labirinți

oo TA5 - modificare turbină în contrapresiune, montat priză 40 bar

La turbinele cu abur s-a mai intervenit de-a lungul timpului, astfel:

oo TA1 - Rotorul IP a fost inlocuit in 1988. S-au înlocuit coroanele inversoare treapta Curtis, s-au înlocuit etanșări capăt. A fost schimbat bobinajul statoric. Au fost înlocuite conductele abur viu limită turbină.

oo TA2 - Rotorul IP a fost inlocuit in 1989.S-au înlocuit coroanele inversoare tr. Curtis, s-au înlocuit etanșări capăt. Există un set bobine pentru stator generator(achiziționate). Au fost înlocuite conductele abur viu limită turbină.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 152

oo TA3 - Au fost înlocuite conductele de abur viu din limita turbinei și conductele de abur etanșare labirinți. Rotorul generatorului este rebobinat.

oo TA4 - Turbina funcționează ca o turbină în contrapresiune la 1,8 bar, fără apă de răcire în condensator și fără vid în condensator.

Producerea energiei termice sub formă de apă fierbinte se realizează prin intermediul schimbătoarelor de căldură abur-apă, unde, aburul care a fost destins în turbinele cu abur, producând în același timp energie electrică în cogenerare, cedează căldura apei din sistemul de transport al apei fierbinți. Există schimbătoare de căldură alimentate cu abur de presiune 1,2 bar, care poate încălzi apa din sistemul de transport până la cca 100°C, denumite schimbătoare de căldură de bază (BB = boiler de bază). De asemenea, există schimbătoare de căldură alimentate cu abur de presiune de cca 10 bar, care poate încălzi apa din sistemul de transport peste 100°C, conform regimului de funcționare cerut, denumite schimbătoare de căldură de vârf (BV = boiler de vârf).

Situația actuală privind schimbătoarele de căldură abur-apă este următoarea:

Tabelul nr.2.10 - 7 Caracteristici principale ale schimbătoarelor de căldură abur-apă de bază

Specificație

UM

BB 1

BB2

BB3

BB4

Regim funcționare

-

bază

bază

bază

bază

An PIF

an

1966

1966

1973

1976

Capacitatea termică instalată

Gcal/h

30

30

70

70

Capacitatea termică disponibilă

Gcal/h

30

30

70

70

Tabelul nr.2.10 - 8 Caracteristici principale ale schimbătoarelor de căldură abur-apă de vârf

Specificație

UM

BV1

BV2

BV3

BV4

BV5

BV6

Regim funcționare

-

vârf

vârf

vârf

vârf

vârf

vârf

An PIF

an

1969

1970

1971

1972

1982

1985

Capacitatea termică instalată

Gcal/h

60

60

60

60

60

60

Capacitatea termică disponibilă

Gcal/h

60

60

60

60

60

60

Tabelul nr.2.10 - 9 Starea tehnică a schimbătoarelor de căldură abur-apă de bază

Identificare SC

-

BB1

BB2

BB3

BB4

Numărul de reparații capitale efectuate

nr

9

9

5

3

Anul ultimei RK efectuate

-

2006

2000

2006

2005

Lucrări de reabilitare / modernizare efectuate

-

-

-

-

Starea tehnică actuală (scurtă apreciere)

-

Spart sistemul tubular

Necesită autorizare ISCIR

Stare bună

Stare bună

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 153

Tabelul nr.2.10 -10 Starea tehnică a schimbătoarelor de căldură abur-apă de vârf

Identificare SC

-

BV1

BV2

BV3

BV4

BV5

BV6

Numărul de reparații capitale efectuate

nr

9

6

6

7

2

1

Anul ultimei RK efectuate

-

2003

1998

2000

2008

2008

2004

Lucrări de reabilitare / modernizare efectuate

-

-

-

-

-

-

Starea tehnică actuală (scurtă apreciere)

-

Bună

Spart sistem tubular

Bună

Spart sistem tubular

Bună

Bună

Sistemul de mentenantă f

Sistemul de mentenanță utilizat de SC Electrocentrale SA Oradea are ca bază legală Ordinul ANRE nr. 35/2002 pentru aprobarea “Regulamentului de conducere și organizare a activității de mentenanță.” De asemenea, se utilizează Procedura operaționale privind planificarea anuală a lucrărilor de mentenanță, cod PO-EO-01-001.

în cadrul centralei se aplică ambele categorii de lucrări de mentenanță : mentenanță preventivă și mentenanță corectivă, punându-se accentul pe realizarea unui raport eficient între cele două tipuri de mentenanță. în general, criteriile care se au în vedere la stabilirea activităților prioritare de mentenantă sunt : starea tehnică, numărul de ore de funcționare, durata de staționare în reparație, costul reparației, programul de funcționare al centralei, perioadele de opriri ale unor agregate pentru diverse alte cauze, funcționarea sistemului de termoficare, necuprinderea în program a instalațiilor cu grad scăzut de utilizare, lucrările de reparații de reabilitare, lucrările necesare pentru protecția mediului, pentru protecția muncii și pentru paza si stingerea incendiilor, lucrările de modernizare și de retehnologizare

Există un Program de asigurare a mentenanței elaborat în conformitate cu Ordinul ANRE nr. 35/2002 care are ca obiective alimentarea continuă și de calitate cu energie electrică și termică a consumatorilor, reducerea numărului și a duratelor opririlor accidentale, reducerea duratelor opririlor pentru reparații planificate, creșterea siguranței în funcționarea instalațiilor, în condiții de asigurare a securității personalului și protecție a mediului, reducerea numărului și a costurilor intervențiilor corective, reducerea numărului de erori de execuție sau refaceri de activități și reducerea, pe ansamblu, a costurilor activității de mentenanță.

în cadrul societății desfășoară activități de mentenanță mai mulți executanți:

oo personalul secțiilor de exploatare pentru încercările și verificările profilactice;

oo personalul propriu de reparații la lucrările executate cu forțe proprii;

oo executanți terți care efectuează lucrări pe baza contractelor de rezultate încheiate în urma derulării unor proceduri de achiziție publică.

Activitatea de mentenanță se execută pe bază de proceduri, fișe tehnologice de reparație, nomenclatoare de lucrări și operații sau, atunci când este cazul, pe baza proiectelor întocmite de proiectanți autorizați.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 154

Lucrările de mentenanță se împart în patru mari categorii, după cum urmează:

<x> Lucrări de nivelul 1 - lucrări și operații simple, de volum redus, necesare pentru menținerea unor subansambluri și elemente componente ale acestora într-o stare corespunzătoare din punct de vedere tehnic, în scopul prevenirii unor uzuri premature, deteriorări sau accidente. Exemple: reglaje simple, etalonări, înlocuiri de mici componente (de exemplu becuri, siguranțe), înlocuiri standard la instalații electrice și de automatizare, lucrările minore (de exemplu: ungere, completare de fluide de ungere), control în instalații.

oo Lucrări de nivelul 2 - lucrări considerate critice pentru a asigura funcționarea normală a instalațiilor până la executarea lucrărilor de nivelul 3. Aceste lucrări presupun de regulă întreruperea funcționării, o demontare parțială și executarea reparațiilor. în această categorie de lucrări se includ: lucrări de reparații minore la echipamente mecanice complexe, reglaje generale, alinieri, examinări, operații de mentenanță preventivă și operații de mentenanță corectivă care se încadrează la acest nivel.

oo Lucrări de nivelul 3 - ansamblu de lucrări executate în vederea restabilirii potențialului funcțional și de fiabilitate al instalațiilor, pentru o perioadă determinata de ore de funcționare, la un nivel comparabil cu cel inițial confirmat prin recepția definitivă. Aceste lucrări presupun utilizarea unor tehnici sau tehnologii speciale, demontarea parțială sau completă, executarea reparațiilor pentru eliminarea defectelor constatate și înlocuirea componentelor îmbătrânite chiar dacă acestea mai sunt în stare de funcționare. în această categorie de lucrări se includ toate lucrările de mentenanță preventivă și/sau mentenanță corectivă necesare restabilirii potențialului de funcționare la parametrii prescriși. Exemple: reparații mori-ventilator, ventilatoare aer, ventilatoare gaze arse, pompe alimentare, schimbătoare de căldură, miezuri de boilere, înlocuire benzi și role la benzile de transport cărbune, rebobinări motoare electrice.

oo Lucrări de nivelul 4 (reabilitare sau reparațiile cu cel mai mare grad de complexitate) -ansamblul de lucrări de mentenanță complexe efectuate asupra instalațiilor prin care, fără modificarea tehnologiei inițiale, se restabilește starea tehnică și de eficiență a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viață. Reabilitarea poate include și un volum limitat de lucrări cu atribute de modernizare.

Aceste lucrări nu conduc la obținerea de venituri suplimentare substanțiale și nu reduc substanțial cheltuielile de exploatare sau/și mentenanță.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 155

  • 2.10.2 Combustibili

Combustibilii utilizați de SC Electrocentrale SA Oradea sunt lignitul, gazele naturale și păcura.

Lignit

Lignitul necesar pentru funcționarea centralei este livrat din următoarele surse:

oo zona Voivozi - prin firma S.C. Maestro Trading S.R.L. Oradea;

oo bazinul Olteniei - prin Societatea Naționala a Lignitului S.A. Oltenia Tg. Jiu;

oo zona Sarmasag - prin S.C. Salajul S.A. Sarmasag - Societatea Naționala a Cărbunelui Ploiești;

oo Ungaria - Matrai Eromu - prin firma S.C. Martex Trans S.R.L. Oradea.

Aprovizionarea cu lignit se face pe calea ferata, in statia de destinație CF Episcopia Bihor -linia de garaj CET. Depozitarea cărbunelui se face in incinta centralei, în depozitul de cărbune.

Distanța de transport a cărbunelui este :

oo din zona Voivozi este de 84 km;

oo din bazinul Olteniei este de 452 km;

oo din zona Sarmasag este 126 km;

oo din Ungaria este 10 km (cărbunele este ofertat la graniță).

Caracteristicile medii ale lignitului sunt următoarele:

oo Pci =1600 kcal/kg - 2400 kcal/kg

oo Umiditate max. 43%

oo Cenușa max. 50%

Volatile 19-26%

oo Xilit max. 12%

oo Granulatie 0-150 mm

Măsurarea cantității de cărbune achiziționate se realizează prin antarirea vagoanelor pe cântarul electronic.

Gaze naturale

Gazele naturale pentru funcționarea centralei sunt livrate de furnizorii din tara.

Alimentarea centralei cu gaze naturale se face prin rețeaua de MP/JP de la SRM -ul din incinta CET-lui care aparține S.C. Distrigaz Vest S.A.Oradea.

Intre SRM Transgaz si SRM Distrigaz Vest este un debit disponibil de 0.000 Nmc/h, iar intre SRM Distrigaz Vest si Panoul de filter al CET-lui este un debit disponibil de 30.000 Nmc/h.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 156

La un debit de 60.000 Nmc/h este o presiune disponibila de 1-2,5 bar, iar la un debit de 30.000 Nmc/h este o presiune disponibila de 1-2 bar.

Masurarea gazelor naturale consumate se face in SRM Distrigaz Vest Oradea din incinta CET-lui Oradea , cu contorul amplasat in aceasta statie de măsură.

In perioada de iarna când temperaturile sunt foarte scăzute nu se poate asigura presiunea necesara la gazele naturale in zona de vest a tarii la consumatorii industriali, ceea ce duce la trecerea pe combustibili alternativi, respective la funcționarea pe cărbune si păcură .

Păcură

Păcură pentru funcționarea centralei este livrata de la rafinăriile si furnizorii din tara.

Aprovizionarea cu păcură se face pe calea ferata , in statia de destinație CF Episcopia Bihor -linia de garaj CET, depozitarea pacurii se face in incinta CET-lui in rezervoarele de păcură.

Caracteristici medii ale păcurii utilizate sunt:

oo Pci =min. 9200 kcal/kg

°o Sulf max 1%

Măsurarea cantității de păcură achiziționate se realizează prin cantarirea cisternelor pe cântarul electronic și cântarul pod bascul.

  • 2.10.3 Depozitul de zgură și cenușă

Depozitul de zgură și cenușă e amplasat la o distanță de 2 km de localitatea Santăul Mic, jud. Bihor și la 12 km de platforma industrială Vest Oradea. Localitatea este situată în partea de Nord a drumului E60, la cca 5 km de râul Crișul Repede.

Depozitul de deșeuri DZC Santăul Mic se încadrează conform Ordinului MAPM nr.867/2002 ca depozit de deșeuri nepericuloase.

Activitatea de depozitare se poate desfășura pentru următoarele subclase de deșeuri permise:

oo zgură și cenușă colectate de sub focarele cazanelor;

oo praful recuperat de la electrofiltre;

oo nămoluri de la limpezirea apei brute.

Depozitul are o suprafață de 141 ha și o capacitate proiectată de 19.416.000 mc, cuprinzând

oo compartimente de depozitare;

oo instalația de transport și evacuarea hidroamestec;

oo instalația de colectare și recirculare apă limpezită.

Capacitatea ocupată este de 14.771.000 mc.

Este alcătuit din două compartimente de lucru:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 157

oo compartimentul vechi, supraînălțat la cota 129,0 m. Suprafața activă este de 40 ha. Capacitatea proiectată este de 11.474.000 mc iar capacitatea ocupată cota 104 - 124, 5 este 10.100.000 m.

oo compartimentul extindere pe orizontală supraînălțat la cota 114,0 m. Suprafața activă este de 55 ha. Capacitatea proiectată este de 7.942.000 mc iar capacitatea ocupată cota 104-117 este 4.671.000 m.

Compartimentul vechi și compartimentul extindere pe orizontală au un dig comun pe o lungime de cca 900 m.

Depozitul de deșeuri dispune de următoarele amenajări:

oo Canal de gardă

oo Impermeabilizare naturală

oo Foraje de monitorizare

oo Drenaj levigat

Zgura și cenușa rezultată la funcționarea cazanelor de abur este evacuată în hidroamestec (amestec apă - solid 1:10 - 1:12), prin intermediulpompelor Bagger. Instalația de transport și evacuare hidroamesctec are o lungime de cca 12 km.

Pentru depozitul de zgură și cenușă, prin Planul de acțiune din AIM se prevede:

oo Identificarea unor soluții pentru depozitarea deșeurilor tehnologice, de la arderea combustibilului solid: termen de realizare 31.12.2013

oo sistarea transportului și depozitării sub formă de hidroamestec a zgurii și cenușii: termen de realizare 31.04.2015

oo începerea lucrării de închidere a depozitului Santăul Mic: termen de realizare 30.04.2015

  • 2.10.4 Sistem de transport și distribuție

A. Sistemul de transport

Alimentarea centralizată cu energie temică sub formă de apă fierbinte pentru asigurarea necesarului de căldură urban de incălzire și apă caldă al municipiului Oradea, a început din anul 1960, sursa constituind-o vechea centrală C.E. Veche Oradea.

Sistemul centralizat de alimentare cu energie temică s-a dezvoltat de atunci etapizat, corelat cu apariția noilor surse CET 1 (zona de vest) și CET 2 Oradea (zona de sud), ajungând la configurația de astăzi.

începând cu anul 1966 în Oradea au funcționat separat două sisteme de termoficare, cel din centrul orașului pus în funcțiune în anul 1960 și alimentat cu agent termic din centrala veche și cel din zona de vest a municipiului.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 158

CET Oradea I a fost proiectată să livreze energie termică sub formă de abur consumatorilor industriali din zonă și sub formă de apă fierbinte în sistemul centralizat de alimentare cu căldură al orașului. Aceasta s-a dezvoltat etapizat începând cu anul 1966.

în anul 1968, sistemul de termoficare din centrul municipiului a fost racordat la magistrala I alimentată din CET Oradea I.

De la CET 1 pleacă spre consumatorii urbani magistrala oraș care se ramifică în trei magistrale 1, 2 și 3 care alimentează cu agent termic cele mai importante zone din oraș din punct de vedere al numărului de locuitori.

<x> Magistrala I de termoficare urbană (CET I - oraș) este formată din 2 sisteme de conducte de termoficare tur/retur, respectiv 2xDn 900 pusă în funcțiune în anul 1970 și 2xDn 800 pusă în funcțiune în anul 2000, amplasată pe același traseu cu rețeaua veche. Aceasta are o lungime de 9 km și alimentează 51 PT, puse în funcțiune în anul 1967;

oo Odată cu racordarea în anul 1968 a sistemului de termoficare din centrul orașului și cu realizarea magistralelor 2 și 3, tronsonul CET Oradea I - zona industrială a fost denumită magistrala oraș, denumirea de magistrala 1 păstrându-se pentru porțiunea zonei industriale - Oraș Centru;

oo Magistrala II de termoficare urbană (Cămin-Oraș Sud) este formată din 2 conducte Dn 800, cu o lungime de 6 km și care alimentează 96 PT, fiind pusă în funcțiune în anul 1970;

oo Magistrala III (zona industrială - Oraș Nord) este formată din 2 conducte Dn 500, cu o lungime de cca.2,7 km și care alimentează 18 PT, fiind pusă în funcțiune în anul 1972;

oo Pe lângă aceste magistrale, din CET Oradea I mai pleacă o magistrală separată denumită magistrala Sere, care are 2xDn 800, o lungime de cca.4 km și care alimentează 17 PT și o serie de consumatori industriali, fiind pusă în funcțiune în anul 1968.

oo Odată cu punerea în funcțiune a CET 2 în anul 1987, se realizează încă trei magistrale: magistralele 4 și 5 care realizează conexiunea cu magistralele 1 și 2, iar magistrala 6 care alimentează cu agent termic localitățile Sânmartin și Felix. Rețelele primare sunt formate din conducte cu diametre cuprinse între Dn 900 și Dn 200.

Datorită legăturilor între magistralele de termoficare este posibilă funcționarea sistemului de termoficare cu o singură sursă de căldură, respectiv CET 1 - astăzi SC Electrocentrale SA, cu închiderea CET 2 Oradea.

Configurația actuală a sistemului centralizat de alimentare cu căldură a municipiului Oradea este de tip arborescent, in sistem bitubular închis.

Alimentarea cu căldură a consumatorilor din municipiul Oradea se face prin 6 magistrale principale și racordurile de termoficare, acestea având o lungime totală de traseu de cca.77,04 km. Acestea sunt amplasate în majoritate în subteran (cca.68,1%) în canale de beton iar restul aerian (cca.31,9%).

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 159

Tabelul nr. 2.10 -11 Caracteristicile rețelelor de termoficare - apă fierbinte

Amplasament RTF

Tip conductă

Lungime traseu m       %

Diametre nominale

1.

Suprateran

clasic

24.628

31,9

80-900

Clasic

42.878

55,6

100-800

2.

Subteran canal nevizitabil

Preizolat

6.849

8,9

30-800

Total

49.727

64,5

30-800

3.

Subteran canal vizitabil

clasic

2.685

3,48

80-800

Clasic

70.191

91,1

80-900

TOTAL

Preizolat

6.849

8,89

30-800

Total

77.040

100

30-900

Vechimea marii majorități a rețelelor primare fiind de circa 40 de ani, acestea prezintă o stare avansată de uzură, nefiind executate până în prezent importante lucrări de reabilitare ale acestora.

Conductele existente sunt izolate cu saltele din vată minerală protejată cu tablă neagră sau zincată (la conductele amplasate aerian), respectiv cu 2 straturi din împâslitură din fibre de sticlă bitumată pentru conductele montate în canale termice.

Cele mai mari probleme legate de funcționarea defectuoasă au apărut în majoritate în zona conductelor amplasate subteran, precum și pe racorduri datorită:

  • -  duratei de viață depășită

  • -  deteriorării în timp a protecției termoizolației, a izolației ca urmare a infiltrațiilor de ape

  • -  coroziune exterioară (datorită deteriorării izolației termice) și coroziune interioară a conductelor;

  • -  uzurii în zona suporturilor fixe și mobile pe unele porțiuni de rețea,

Toate conducând la numeroase spargeri ale conductelor cu însemnate pierderi de agent termic, cheltuieli pentru remedieri, cu pierderi de căldură apreciabile.

Incidentele și avariile rețelei existente sunt extrem de greu de observat, ținând cont că supravegherea sistemului este asigurată exclusiv vizual.

Rețeaua de transport este compusă din țevi de oțel cu diametre cuprinse între Dn 900 și Dn 30.

Au fost efectuate doar înlocuiri de conducte pe unele tronsoane în procent de 8,89% cu conducte noi de tip preizolat, restul de 91,1% fiind izolate clasic. Din acestea doar 3% au fost înlocuite în ultimii 5 ani în soluția izolației clasice.

Conductele preizolate sunt compuse din conducta de oțel pentru transportul agentului termic, termoizolația din spumă poliuretanică rigidă și mantaua de protecție din polietilenă neagră de înaltă densitate.

Rețeaua de conducte preizolate este prevăzută cu sistem de control, depistare și localizare avarii, alcătuit din conductori electrici îngropați în termoizolație, aparate de măsură și avertizare cu posibilitatea transmiterii la distanță a acestor informații.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 160

S-au înlocuit de asemenea parțial elemente de manevră/secționare vane cu armături moderne și fiabile, în nodurile termice importante ale rețelei.

Cu toate aceste reabilitări, randamentul termic al rețelei de transport apă fierbinte in ansamblu este scăzut. Se înregistrează pierderi de apă fierbinte in continuare, volumul de apă de adaos fiind mare.

Tabelul nr. 2.10 -12 Pierderile orare / anuale în rețelele de transport

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Pierderi orare de căldură

Iarna

MW

25

33

40

28

38

vara

MW

13

18

18

16

20

2

Pierderi anuale de căldură, din care:

171.839

231.507

258.886

194.171

258.854

- iarna

MWh/an

117.990

159.749

179.636

126.006

170.894

- vara

MWh/an

53.849

71.758

79.250

68.165

87.960

3

Debit maxim apă adaos

iarna

mJ/h

248

234

285

360

341

vara

mJ/h

84

114

96

183

175

4

Consum anual apă de adaos

m3/an

1.507.520

1.575.509

1.683.084

2.397.286

2.285.835

Lucrări de reabilitare în curs de implementare

Pentru anul în curs este prevăzută continuarea investițiilor începute în anii anteriori prin înlocuirea actualelor conducte uzate fizic și moral cu conducte noi preizolate, reprezentând cca. 16% din lungimea totală, respectiv:

  • -   reabilitarea rețelei de transport agent primar aferentă Magistralei 1 cu traseu principal pe

Bdul Dacia, pe o lungime de cca. 6,845 km inclusiv a racordurilor la 20 puncte termice

pe care le deservește, cu diametre cuprinse între Dn 800 și Dn 50.

  • -   reabilitarea rețelei de transport agent primar aferentă Magistralei 3 cu traseu principal pe

str.Traian Lalescu - str.l.Cantacuzino, pe o lungime de cca.5,86 km inclusiv   a

racordurilor la 16 puncte termice pe care le deservește, cu diametre cuprinse între Dn 500 și Dn 80.

Reabilitarea magistralelor include și realizarea sistemului de monitorizare privind supravegherea stării conductelor.

Pentru reabilitarea acestor magistrale sunt întocmite documentații la faza de SF, aprobate în Consiliul Local al Municipiului Oradea.

Din lungimea totală a rețelelor de termoficare primare rămân de reabilitat 53,35km, reprezentând cca.69%.

  • B. Sistemul de distribuție r

Sistemul de distribuție asigură transportul agentului termic de la punctele termice la consumatori (clădiri) de regulă blocuri de locuințe, în scopul încălzirii și al asigurării consumului de apă caldă de consum.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 161

Acesta are o configurație arborescentă (radială) cu consumatorii grupați pe ramuri și se compune din 3 conducte respectiv: 2 conducte pentru încălzire tur/retur și 1 conductă pentru apă caldă de consum.

Rețeaua termică secundară are o lungime de traseu de 142,456 km, reprezentând o lungime totală de cca.426 km de conducte, cu diametre cuprinse intre Dn 200 și Dn 40.

Conductele existente sunt izolate cu vată minerală protejată cu carton asfaltat, montate în canale termice.

Vechimea marii majorități a rețelelor fiind de circa 30-40 de ani, acestea prezintă o stare avansată de uzură.

Cele mai mari probleme legate de funcționarea defectuoasă au apărut datorită:

  • -   duratei de viață depășită

  • -   deteriorării în timp a protecției termoizolației, a izolației ca urmare a infiltrațiilor de ape

  • -   coroziune exterioară (datorită deteriorării izolației termice) și coroziune interioară a conductelor;

  • -   uzurii în zona suporturilor fixe și mobile pe unele porțiuni de rețea

Problemele enumerate mai sus conduc la numeroase spargeri ale conductelor cu însemnate pierderi de agent termic, cheltuieli pentru remedieri, cu pierderi de căldură apreciabile și implicit la neasigurarea parametrilor optimi necesari la nivelul consumatorilor.

Având în vedere starea avansată de uzură, au fost executate până în prezent lucrări de reabilitare a rețelelor în proporție de 32,4% în sistem preizolat și 10% în sistem clasic, reprezentând cca. 60,613 km lungime dintr-un total de 142,456 km traseu.

Astfel s-au inlocuit conductele vechi montate în canal, cu conducte noi de tip preizolat pozate direct în sol (în strat de nisip).

Conductele preizolate sunt compuse din conducta de oțel pentru transportul agentului termic cu termoizolația din spumă poliuretanică rigidă și mantaua de protecție din polietilenă neagră de înaltă densitate.

Rețeaua de conducte preizolate este prevăzută cu sistem de control, depistare și localizare avarii, alcătuit din conductori electrici îngropați în termoizolație, aparate de măsură și avertizare cu posibilitatea transmiterii la distanță a acestor informații.

S-au înlocuit de asemenea elemente de manevră/secționare vane, în nodurile termice importante ale rețelelor de distribuție reabilitate.

Cu toate aceste reabilitări, randamentul termic al rețelei de distribuție în ansamblu este scăzut. Se înregistrează pierderi de agent termic în continuare, volumul de apă de adaos fiind mare. Se menționează că adaosul pentru pierderile din rețeaua secundară se compensează cu apa din rețeaua primară, această cantitate nefiind contorizată. în această situație nu s-a putut face defalcarea de pierderi de apă pe rețeaua primară, respectiv secundară.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 162

Toate aceste aspecte indică necesitatea reabilitării în continuare a rețelelor de distribuție.

Lucrări de reabilitare în curs de implementare

Pentru anul în curs este prevăzută continuarea investițiilor începute în anii anteriori prin înlocuirea actualelor conducte uzate fizic și moral cu conducte noi preizolate.

  • C. Pierderea de energie termică în rețeaua de transport și distribuție, în ultimii 5 ani

Evoluția pierderilor în rețelele de transport în perioada 2004-2008, conform datelor din Chestionarul 7, este următoarea:

Tabelul nr. 2.10-13 Evoluția pierderilor în rețelele de transport

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Energia termică la intrarea în RT

MWh/an

1.195.778

1.168.430

1.107.769

949.757

993.573

2

Pierderi anuale în RT

MWh/an

171.862

231.507

258.886

194.173

258.854

Pierderi în RT raportat la energia termică la intrare în RT

%

14,37

19,81

23,37

20,44

26.05

Evoluția pierderilor în rețelele de distribuție în perioada 2004-2008, conform datelor din Chestionarul 7, este următoarea:

Tabelul nr. 2.10 -14 Evoluția pierderilor în rețelele de distribuție

Nr

Specificație

UM

2004

2005

2006

2007

2008

1

Energia termică la intrarea în RD

MWh/an

945.063

862.252

785.120

700.667

674.995

2

Pierderi anuale în RD

MWh/an

147.758

141.402

121.325

83.587

92.714

3

Pierderi în RD raportat la energia termică la intrare în RD

%

15,63

16,4

15,45

12,26

13,74

Se observă o creștere graduală a pierderilor în RT și RD în perioada 2004-2005, cauzată de uzura rețelelor. începând cu anul 2006 acestea încep să scadă în urma reabilitărilor/modernizărilor aduse RT și RD. La nivelul anului 2008 acestea cresc din nou. Acest fapt indică necesitatea reabilitării complete a rețelelor.

  • D. Puncte termice

Racordarea consumatorilor la rețeaua de agent termic primar se realizează prin intermediul punctelor termice.

Punctul termic este un ansamblu de echipamente și instalații, prin intermediul cărora se transferă energia termică din rețeaua termică primară în rețeaua termică secundară, a consumatorilor.

în municipiul Oradea sunt 624 puncte termice din care 146 de puncte termice deservite de SC Electrocentrale SA, restul fiind reprezentat de minipuncte termice pentru consumatori individuali

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 163

din apartamente bloc la nivel scară, case individuale, instituții sau agenți economici și 5 puncte termice deservite de Transgex.

Consumatorii de energie termică racordați la aceste puncte termice sunt structurați astfel:

  • -   consumatori casnici: asociații de locatari, apartamente și case individuale

  • -   consumatori de tip sociali - culturali și agenți economici

o spitale, școli, grădinițe, creșe

o hoteluri, sedii de bănci, magazine, alte instituții

în funcție de destinația consumului de căldură, punctele termice din orașul Oradea sunt:

  • -  puncte termice care prepară agent termic secundar pentru încălzire și apă caldă de consum;

  • -  puncte termice care prepară agent termic secundar pentru încălzire iar pentru apa caldă de consum sunt doar puncte de predare-primire (cu racordarea instalațiilor de preparare a apei calde de consum la rețeaua de alimentare cu apă geotermală a Transgex);

în această situație sunt 9 PT care primesc acc geotermală de la Transgex. Acestea sunt: PT 839, PT 840, PT 844, PT 845, PT 863, PT 878, PT 883, PT 911 și PT 913 și deservesc un număr de cca.16.213 persoane.

Schema generală de funcționare a punctelor termice clasice, aparținând SACET, este de tipul:

  • -   încălzire indirectă prin schimbător de căldură

  • -   prepararea apei calde de consum în două trepte, în paralel cu sistemul de încălzire

Majoritatea punctelor termice urbane au o vechime de peste 40 de ani, cu utilaje și echipamente vechi rămase în funcțiune.

La cele 146 puncte termice deservite de SC Electrocentrale Oradea SA, au fost demarate lucrări de modernizare, ele aflându-se în diverse stadii de realizare.

Acestea au fost realizate treptat, în funcție de posibilitățile financiare locale.

în momentul de față, la toate punctele termice urbane au fost înlocuite schimbătoarele de căldură tubulare în contracurent cu schimbătoare de căldură cu plăci.

Se menționează că aceste modernizări au început în anii 1993-1995, la un număr de cca.27 de PT, care în momentul de față prezintă deja o uzură de cca.50-75% încât și acestea necesită înlocuiri ale schimbătoarelor de căldură în următorii ani.

Este necesar ca aceste lucrări să continue și să fie extinse în toate punctele termice care sunt necorespunzătoare datorită vechimii echipamentelor.

Mai rămân de modernizat cca.81,5% din totalul de puncte termice, respectiv 119 PT-uri, care până în acest moment sunt reabilitate parțial, dotate cu schimbătoare de căldură noi de tipul cu plăci atât pe circuitul de încălzire cât și de acc.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 164

Multe din utilaje și echipamente au rămas în funcțiune, respectiv pompele de circulație de încălzire, pompele de apă caldă, pompele de adaos, sistemul de expansiune/adaos, etc.

Electropompele existente prezintă o durată de exploatare considerabilă, cu randamente scăzute, care conduc la consumuri mari de energie electrică și performanțe scăzute.

Este necesar ca toate pompele de circulație să aibă randamente ridicate, fiabilitate mare și nivel redus de zgomot, prevăzute cu convertizoare de frecvență pentru asigurarea turației variabile.

Procesul de modernizare și reabilitare al punctelor termice constă în înlocuirea în totalitate a utilajelor vechi, cu performante scăzute, cu menținerea în exploatare numai a echipamentelor noi, montate în ultimii ani.

Contorizarea punctelor termice urbane pe circuitul primar de intrare al punctelor termice cât și pe cel secundar (încălzie, acc), a fost realizată. Au fost montate 562 contoare de energie termică pe circuitul primar, iar pe circuitul secundar 4.939 buc. pe încălzire și 42 buc. pe acc.

S-au montat de asemenea debitmetre pe circuitul apei calde de consum 4.734 buc., respectiv pe apa rece necesară preparării acc 133 buc.

Automatizarea PT este realizată parțial.

S-au montat instalații de reglare a debitului pe circuitul de încălzire și acc. la un număr de 22 PT.

Lucrările de modernizare vor consta în:

  • -  introducere sisteme moderne de expansiune/adaos instalații încălzire în PT (module automate de expansiune /adaos);

  • -  înlocuire stații hidrofor acc cu grupuri automate ridicare presiune acc (acolo unde presiunea apei reci din rețea este mai mică decât cea necesară consumatorului);

  • -  dotarea PT cu un sistem de automatizare (reglare automată temperaturi agenți termici încălzire și acc și menținerea unei căderi constante de presiune în punctul termic, acolo unde este cazul);

  • -   contorizare PT;

  • -   dotare PT cu un sistem de achiziție, telegestiune și teletransmisie date;

  • -  înlocuire pompe de circulație agent termic încălzire, acc cu electropompe cu randamente ridicate, fiabilitate mare și nivel redus de zgomot, prevăzute cu convertizoare de frecvență pentru asigurarea turației variabile.

  • -  montare sistem de recirculare apă caldă de consum în PT;

  • -   echilibrare ramuri circuite de încălzire

Aceste reabilitări se vor realiza și prin lucrări de construcție-arhitectură ale clădirii PT, respectiv: refacere acoperiș (unde este cazul); fațade, tencuieli, pardoseli, zugrăveli, tocărie, inlocuiri geamuri, vopsitorii, etc.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 165

Se vor reface și instalațiile/utilitățile interioare ale clădirii PT: înlocuire tablouri electrice, cu realizarea de circuite electrice noi (forță și comandă), adaptate cerințelor de funcționare ale noilor pompe și sistemului de automatizare; înlocuire conducte principale (termice, apă, canal).

Se menționează că unele PT sunt amplasate în subsolul unor clădiri, imobile vechi aparținând asociațiilor de proprietari. Acestea nu fac obiectul reabilitării.

Punctele termice nu sunt dotate cu echipamente și accesoriile necesare integrării lor într-un sistem dispecer, cu scopul transmiterii informațiilor la distanță, în timp real la un Dispecer Central. Transmisia datelor se realizează prin telefon sau stație.

Deoarece PT-urile sunt dispersate la nivel oraș, informațiile furnizate de aparatura locală se transmit la nivelul celor două unități responsabile, respectiv Dispecerul din CET Oradea și la cel de la Serviciul de Distribuție din oraș.

La nivelul orașului nu există un sistem de telegestiune sau dispecer de termoficare.

Nu există un sistem de preluare și transmitere date din rețeaua primară de termoficare și nici posibilitatea de a acționa de la distanță asupra elementelor de reglaj închidere pentru modificarea parametrilor de funcționare ai sistemului.

  • E. Sistemul de monitorizare

în municipiul Oradea, în momentul de față nu există un sistem de monitorizare și control.

în cadrul acțiunii de eficientizare a SACET, respectiv a rețelelor și punctelor termice, este necesară și realizarea unui astfel de sistem.

Până în acest moment a fost demarată realizarea unui sistem de monitorizare a stării conductelor.

Sistem de monitorizare a stării conductelor

O componentă esențială in modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu căldură, în situația utilizării conductelor preizolate, o reprezintă sistemul de detecție și localizare a avariilor la aceste conducte.

Se menționează că pe porțiunile de trasee reabilitate, conductele preizolate montate atât pe circuitul primar cât și secundar, sunt prevăzute cu sistem de senzori (conductori electrici) incorporați in spumă, in scopul supravegherii nivelului umidității izolației și localizării eventualelor defecte, cauzate de deteriorarea protecției exterioare (a mantalei de polietilenă de mare duritate) fie de neetanșeitatea conductei.

Sistemul de monitorizare prin metoda localizării cu ajutorul rezistenței din izolația conductei, asigură următoarele funcțiuni principale:

<x> supravegherea continuă a nivelului umidității izolației;

<x> detectarea timpurie a defectelor incepând de la izolație uscată;

<x> localizarea automată a defectelor și semnalizarea acestora incepând de la un conținut de umiditate masic mai mic de 0,1%;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 166

°o înregistrarea datelor cu privire la avarie;

<x> disponibilizarea datelor menționate spre a fi tipărite sub forma unui protocol recunoscut ca document oficial.

Sistem de monitorizare a parametrilor de funcționare din punctele termice și comandă de la Dispecerat

Se dorește de asemenea realizarea și a unui sistem de monitorizare a parametrilor de funcționare din punctele termice, de la consumatori și comanda de la Dispecerat.

Principalele direcții urmărite în acest sens sunt:

oo contorizarea consumului de energie termică la punctele termice pe circuitul secundar, precum și înregistrarea și transmiterea datelor de consum și de funcționare la punctul local de supraveghere;

oo contorizarea scărilor de bloc deservite de punctul termic;

oo automatizarea funcționării instalațiilor termomecanice din PT, corelată cu instalarea elementelor primare de reglare la consumatori;

oo nivel central de supraveghere (dispecer), care va teleurmări și telegestiona informațiile primite de la punctele locale (PT).

  • 2.10.5 Instalații la consumatori

co Contorizare la nivel branșament / scară bloc

In orașul Oradea gestiunea livrării agentului termic la nivel de branșament consumator/bloc, pentru consumatorii racordați la PT -urile urbane, a fost realizată în proporție de 100% prin montarea de contoare în cămine sau scări de bloc, pentru fiecare consumator în parte. S-a contorizat consumul de apă rece, consumul de apă caldă și cel aferent încălzirii.

co Instalații interioare și contorizare individuală

Rețeaua interioară de alimentare a imobilului cu apă caldă și agent termic deincălzlre

Având în vedere că fondul locativ racordat la sistemul centralizat de producere și distribuție a energiei termice are o vechime de peste 30 ani, instalațiile interioare de apă caldă și încălzire din clădiri sunt uzate, necesitând înlocuirea totală a acestora.

Instalațiile existente pentru apă caldă de consum și încălzire au fost realizate cu distribuție arborescentă, orizontală în subsoluri iar pe verticală pe mai multe coloane până la ultimul etaj.

Conductele sunt din oțel, izolate clasic cu vată minerală și protecție cu carton bitumat.

Sistemul de distribuție este prevăzut cu armături de închidere pe conductele principale și pe ramurile de distribuție, armături de golire în punctele joase ale instalațiilor, armături de aerisire în punctele superioare. Golirea instalației de distribuție se realizează la canalizarea blocului.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 167

Caloriferele sunt din fontă (model vechi) sau oțel (model nou), fiind alimentate cu apă caldă din sistemul vertical de conducte (2 coloane), conectarea lor realizându-se prin conducte orizontale, pe aceeași parte.

Având în vedere vechimea instalațiilor, acestea funcționează defectuos, respectiv:

<x> pierderi de agent termic ca urmare a funcționării defectuoase a vanelor de închidere, a spargerilor de conducte;

<x> capacitate scăzută de încălzire a caloriferelor ca urmare a depunerilor, sedimentelor;

oo rugină și sedimentare din cauza utilizării apei de adaos netratate în instalațiile de încălzire;

uzura conductelor existente ale instalațiilor de încălzire ;

<x> randamente scăzute, consum de energie ridicat, zgomote și vibrații în funcționarea pompelor de circulație pe încălzire, datorită lipsei reglării pompelor în situația variației debitelor de fluid din instalație cauzate de închiderea parțială sau totală a robinetelor termostatice la corpurile de încălzire.

Toate aceste deficiente au condus la necesitatea reabilitării instalațiilor interioare de încălzire cât și de apă caldă de consum, la nivelul clădirii.

Se menționează că multe asociații de proprietari au efectuat reparații și înlocuiri ale coloanelor de distribuție.

Principalele lucrări de intervenție la instalațiile interioare au constat în:

oo Termoizolarea conductelor din subsol și înlocuirea armăturilor cu pierderi;

oo Modernizarea corpurilor de încălzire și a armăturilor instalației de distribuție a apei calde de consum, aferente fiecărui apartament;

oo Contorizarea consumurilor individuale de apă caldă de consum;

oo Montarea de repartitoare de costuri pe corpurile de încălzire din apartamente.

Contorizarea Individuală

Contorizarea individuală a apărut ca o necesitate de a măsura consumurile individuale, diferențiate pe fiecare apartament racordat la sistemul centralizat, atât pentru apa caldă de consum, cât și pentru agentul termic pentru încălzire.

Până in prezent, in municipiul Oradea s-au montat apometre, realizându-se astfel o repartiție corectă a consumurilor de apă rece și apă caldă pe fiecare apartament a unui condominiu.

Contorizarea individuală la incălzire, s-a realizat în proporție de 70%, prin montarea de robineți termostatați pe fiecare corp de incălzire pentru reglajul temperaturii în încăperi la valoarea dorită și a unor repartitoare de costuri care permit defalcarea consumurilor de energie termică pentru incălzire, pe fiecare apartament.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 168

Prin implementarea acestor sisteme de măsurare s-au realizat reduceri de energie termică pe fiecare consumator și apartament in parte.

  • 2.10.6 Eficiența energetică în clădiri

Intravilanul orașului Oradea, are clădiri de locuit de diverse tipuri: clădiri individuale de regim de inălțime P, P+1, P+2 și clădiri colective/blocuri cu regim de înălțime în majoritate P+4, dar și de tip P+7, P+10 amplasate în zona centru și pe arterele principale.

Majoritatea blocurilor sunt construite în perioada 1950-1990 și nu au suferit lucrări majore de imbunătățire a eficienței energetice. Acestea prezintă o rezistență termică scăzută a anvelopei clădirilor, cu valori dependente atât de materialele de izolație termică utilizate cât și de configurația geometrică și structurală a clădirilor existente.

Imobilele racordate la sistemele centralizate de încălzire urbană prezintă o serie de caracteristici din punctul de vedere al performanțelor termice, și anume:

  • -  zidurile exterioare și terasele realizate cu tehnologii și materiale care facilitează transferul de căldură către exterior;

  • -  tâmplării cu performanțe foarte scăzute din punctul de vedere al transferului de căldură;

  • -  instalațiile interioare de încălzire nu sunt individualizate pe apartamente, nepermițând o contorizare individuală pe fiecare abonat.

La nivelul orașului Oradea sunt cca. 57.132 de apartamente aparținând zonelor racordate la cele 146 PT, care se alimentează din SACET.

în scopul reducerii pierderilor de căldură din apartamente, este necesară reabilitarea termică a anvelopei clădirilor (a fațadelor, teraselor, a tâmplariei exterioare). Clădirile încadrate în clase de risc O-III, trebuie să fie reabilitate și structural.

Alegerea soluției de reabilitare și modernizare termică și energetică a clădirilor de locuit existente, la nivelul anvelopei acestora (refacere izolații termice, fonice, hidrofuge, lucrări de eliminare a condensului, refacere fațade, terase), se face de comun acord și în colaborare cu proprietarii clădirilor, avându-se in vedere alcătuirea și starea elementelor de construcție existente, determinate în faza de realizare a expertizei termice și energetice, precum și în funcție de criteriile prioritare specifice fiecărei situații în parte.

Reabilitarea clădirii se face împreună cu partea de instalații, ele neputând să fie realizate separat.

în municipiul Oradea, în parteneriat cu Asociațiile de proprietari se implementează « Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate », în conformitate cu prevederile și normele de aplicare a O.U.G. nr.18/2009 privind creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe.

Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe urmărește creșterea performanțelor energetice a clădirilor, reducerea facturilor de energie termică și implicit, îmbunătățirea

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 169

condițiilor de viață pentru populație, îmbunătățirea aspectului estetic al clădirilor și degrevarea bugetului local de sume importante alocate subvențiilor pentru energia termică

Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind expertizarea tehnică a structurii de rezistență a clădirilor și a auditului energetic, precum și pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe condominii se asigură din bugetele autorităților administrației publice locale în acest an. Se așteaptă însă și noi reglementări.

Se menționează că până in momentul de față, un procent de cca.20-25% din apartamente au suferit lucrări de înlocuire a tâmplăriei clasice cu tâmplărie termopan și fonoizolantă, realizate de către proprietari. Izolarea termică a clădirilor s-a realizat în procent mic, nesemnificativ.

De asemenea, în cursul acestui an urmează a se realiza reabilitarea termică a anvelopei la nivelul a 38 de blocuri - cca.1079 apartamente aparținând Asociațiilor de proprietari.

Lucrările complete de reabilitare termică vor continua, urmând ca funcție de aprobarea asociațiilor de locatari/proprietari, aceste programe să se deruleze an de an până în 2015 pentru cca.38 blocuri/an, respectiv .1079 apartamente anual.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 170

  • 2.11 Suficienta datelor J

în tabelul următor este prezentată o sinteză privind disponibilitatea și calitatea datelor care au stat la baza analizei din acest capitol.

Tabelul nr.2.11 -1 Sinteza privind suficiența datelor

Data

Sursa de informație

Apreciere

Date privind caracteristicile

Anuarul Statistic al României, INS,

Date sunt disponibile, oficiale

naturale ale zonei, economia, zone protejate

București - ediția 2008;

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;

Atlas Zona Metropolitană Oradea;

Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național;

Cod de proiectare seismică - Prevederi de proiectare pentru clădiri” indicativ P100-1/2006;

și actuale.

Infrastructura

Date istorice de exploatare a SC Electrocentrale SA Oradea;

Documente oficiale ale SC Electrocentrale SA Oradea;

Date disponibile și actuale.

Evaluarea socio-economcă

Anuarul Statistic al României, INS, București - ediția 2008;

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;

Banca Națională a României, IMF World Economic Outlook Database;

Primăria Oradea;

Date sunt disponibile, oficiale și actuale.

Evaluarea cadrului legislativ și instituțional

Legislație națională și UE

Date sunt disponibile, oficiale și actuale.

Resurse energetice

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020;

Anuarul Statistic al României, INS, București - ediția 2008;

Date SC Ecobihor SRL Oradea Agenția Română pentru Conservarea Energiei - 2006;

Date sunt disponibile, oficiale și actuale.

Impactul asupra mediului

Autorizația Integrată de Mediu și Planul de Acțiune;

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor -Raportului privind starea factorilor de mediu în județul Bihor în anul 2008;

Ordinul MMGA nr. 351/ 2007 privind aprobarea încadrării localităților din cadrul Regiunii 6 Nord-Vest Cluj în liste;

Date sunt disponibile, oficiale și actuale.

Necesarul actual de energie

Date istorice de exploatare a SC

Au fost verificate înregistrările

termică

Electrocentrale SA Oradea;

Normative de proiectare;

anuale și orare, pe ultimii 5 ani.

Facilități existente

Date istorice de exploatare a SC Electrocentrale SA Oradea;

Date disponibile și actuale.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 171

  • 2.12 Concluzii

Municipiul Oradea, situat în județul Bihor, regiunea Nord-Vest, are o populație de peste 200000 locuitori și este situat la cca 13 km de granița de Vest a României.

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este considerată o regiune în curs de dezvoltare care poate atinge rezultate economice însemnate, totuși, încă are probleme în legătură cu discrepanțele dintre mediul urban și rural precum și probleme de coeziune socio-economică.

Rata șomajului din regiunea Nord - Vest este în continuă scădere, cu valori sub media la nivel național. Câștigul salarial mediu net, din regiunea Nord - Vest se situează sub media la nivel național (848 lei).

Principalele ramuri industriale din județul Bihor sunt: industria extractivă și prelucrarea țițeiului, industria pielăriei și încălțămintei, industria mobilei, industria chimică, industria confecțiilor, industria materialelor de construcții, industria construcțiilor, industria alimentară.

Ariile protejate din județul Bihor totalizează cca 30545 ha.

Cadrul administrativ și instituțional este bine definit.

Cadrul legislativ urmărește alinierea la politicile UE.

în conformitate cu Ordinul MMGA nr. 351/ 2007 privind aprobarea încadrării localităților din cadrul Regiunii 6 Nord-Vest Cluj în liste, conform Ordinului MAPM 745/2007 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România, încadrarea localității Oradea din punct de vedere a calității aerului este următoarea:

oo SO2 și pulberi: Lista 1 - zone unde nivelurile concentrațiilor uuia sau mai multor poluanți sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranță sau mai mari decât valoarea limită, in caz că nu a fost fixată și o marjă de toleranță;

oo NOx : Lista 3 - Sublista 3.1, zonă unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între aceasta și pragul superior de evaluare.

Compania locală de termoficare, SC Electrocentrale SA Oradea, deținută 100% de autoritatea locală, are peste 40 ani vechime în producerea energiei termice și electrice în cogenerare. Compania deține toate licențele necesare funcționării.

Municipalitatea Oradea este profund angajată în găsirea soluției optime de asigurare a energiei termice pentru încălzire și prepararea apei calde de consum.

Obiectivele strategice avute în vedere în cadrul strategiei de dezvoltare sunt următoarele:

  • -  reducerea poluării mediului prin utilizarea unor tehnologii moderne și eficiente de producere a energiei;

  • -  creșterea eficienței energetice.

    Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

    Serie de modificare

    Pag. 172

Se remarcă faptul că SC Electrocentrale SA Oradea este preocupată de eficientizarea centralei și reducerea impactului asupra mediului. Astfel este funcțional un compartiment pentru energie regenerabilă.

Potențialul de dezvoltare a producerii de energie termică din surse regenerabilă se bazează în municipiul Oradea pe dezvoltarea surselor geotermale și utilizarea deșeurilor menajere municipale.

SC Electrocentrale SA Oradea nu are un serviciu de marketing. Sunt necesare măsuri pentru creșterea lichidităților.

Evoluția descrescătoare a energiei termice anuale precum și a intensității energiei termice a fost influențată de condițiile climatice și de procesul de contorizare individuală și de instalare de robinete termostatice.

SC Electrocentrale SA Oradea deține 2 IMA, IMA 1 (cazanele de abur C1, C2 și C3) cu funcționare pe gaze naturale și IMA 2 (cazanele de abur C4, C5 și C6) cu funcționare pe lignit, care au termene de conformare asumate prin Tratatul de Aderare. Nerespectarea acestor termene conduce, conform Legii 645, la suspendarea AIM după o perioadă de somație de 6 luni.

Cazanele de abur pe gaze naturale C1 și C2 au durata totală de funcționare de cca 262000 ore, respectiv cca 245000 ore, depășind durata normală de funcționare (apreciată uzual ca fiind de cca 210000 ore, respectiv 30 ani x 7000 ore/an). Cazanul de abur C3 are durata totală de funcționare de cca 200000 ore, fiind la limita duratei normale.

Cazanele de abur pe lignit C4 și C5 au duratele totale de funcționare de cca 200000 ore, fiind la limita duratei normale. Cazanul de abur C6 are durata totală de funcționare de cca 100000 ore, mai mică decât durata normală.

Turbinele cu abur TA1, TA2, TA3 au de asemenea duratele de viață depășite, având durata totală de funcționare cuprinsă între 226000 - 277000 ore Turbinele cu abur TA4 și TA5 sunt la limita duratei de viată, având fiecare cca 190000 ore de funcționare.

Ținând seama de aceste aspecte se apreciază că sunt necesare expertize asupra condițiilor posibile de funcționare în perspectivă a acestor echipamente.

Din punct de vedere al plafoanelor de emisie țintă se observă că pentru anul 2008 cantitățile de substanțe poluante anuale sunt mai mari decât cele stabilite pentru NOx în cazul IMA1 și pentru toate cele trei substanțe poluante (SO2, NOx și PM) pentru IMA2.

în ceea ce privește concentrațiile de substanțe poluante în gazele de ardere, acestea depășesc VLE stabilite de legislație atât pentru IMA1, cât și pentru IMA2.

în vederea respectării prevederilor legislative privind protecția calității aerului, cele două instalații mari de ardere din cadrul SC Electrocentrale Oradea SA necesită implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de substanțe poluante din gazele de ardere.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 173

Vechimea marii majorități a rețelelor primare fiind de circa 40 de ani, acestea prezintă o stare avansată de uzură, nefiind executate până în prezent importante lucrări de reabilitare ale acestora.

Vechimea marii majorități a rețelelor fiind de circa 30-40 de ani, acestea prezintă o stare avansată de uzură. Având în vedere starea avansată de uzură, au fost executate până în prezent lucrări de reabilitare a rețelelor în proporție de 32,4% în sistem preizolat și 10% în sistem clasic, reprezentând cca. 60,613 km lungime dintr-un total de 142,456 km traseu.

în ceea ce privește consumatorii, se menționează că până in momentul de față, un procent de cca.20-25% din apartamente au suferit lucrări de înlocuire a tâmplăriei clasice cu tâmplărie termopan și fonoizolantă, realizate de către proprietari. Izolarea termică a clădirilor s-a realizat în procent mic, nesemnificativ. în cursul acestui an urmează a se realiza reabilitarea termică a anvelopei la nivelul a 38 de blocuri (cca.1079) apartamente aparținând Asociațiilor de proprietari.

Pentru depozitul de zgură și cenușă, prin Planul de acțiune din AIM se prevede:

oo Identificarea unor soluții pentru depozitarea deșeurilor tehnologice, de la arderea combustibilului solid: termen de realizare 31.12.2013

oo sistarea transportului și depozitării sub formă de hidroamestec a zgurii și cenușii: termen de realizare 31.04.2015

oo începerea lucrării de închidere a depozitului Santăul Mic: termen de realizare 30.04.2015

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 174

3. PROIECȚII

J

  • 3.1 Rezumatul capitolului

Deoarece Mașter Planul reprezintă o strategie pe termen lung, pe o perioadă de 20 de ani, este necesară estimarea necesarului de energie termică pe această perioadă. Estimarea evoluției necesarului de energie termică se realizează pornind de la situația existentă, corelat cu evoluția socio-economică.

Proiecțiile socio-economice sunt realizate în 3 scenarii: >

oo scenariul pesimist, caracterizat prin rata de creștere de 3%;

oo scenariul optimist, caracterizat prin rata de creștere de 8%;

oo scenariul mediu, caracterizat prin rata de creștere de 5,5%.

Proiecția necesarului de energie termică are în vedere atât modificările la consumator (reducerea cererii de energie termică datorită economiei de energie și a efectelor schimbărilor climatice, modificarea numărului de consumatori racordați) cât și modificările din rețelele de transport și distribuție (reducerea pierderilor din rețele). Consumurile de energie termică care trebuie asigurate an de an din sursa CET Oradea sunt corelate cu cantitățile de energie termică care pot fi asigurate sursele geotermale.

  • 3.2 Metodologie și ipoteze de lucru

Proiecțiile socio-economice se realizează an de an, în cadrul perioadei 2004-2029. în cadrul proiecțiilor socio-economice se analizează, pentru România și municipiul Oradea:

oo evoluția populației;

oo evoluția creșterii macro-economice (PIB/locuitor);

oo evoluția investițiilor directe străine;

oo evoluția activităților economice (industrie, comerț, construcții, servicii);

oo evoluția ratei inflației;

oo evoluția ratei șomajului;

oo evoluția salariului;

oo evoluția venitului brut pe gospodărie (mediu și pentru Decila 1)

Proiecțiile socio-economice sunt realizate în 3 scenarii: pesimist, optimist, mediu.

Ipotezele utilizate la realizarea proiecțiilor socio-economice sunt următoarele:

oo Anul de bază pentru realizarea proiecțiilor este 2008.

oo Se utilizează prețuri fixe (termeni reali). Ca urmare, inflația nu este luată în considerare.

oo Rata de creștere a populației este de -0,2 %/an.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 175

oo Evoluția regiunii/municipiului urmează evoluția la nivel național.

oo Creșterea economică în cele 3 scenarii, conform Strategiei energetice a României pe perioada 2007-2020, prezintă următoarele valori:

  • - scenariul pesimist:     3 %/an

  • - scenariul echilibrat:     5,5 %/an

  • - scenariul optimist:      8 %/an

oo Salariile și veniturile pe gospodărie pleacă de la nivelul din 2008, în termeni reali.

Sursele de date pentru proiecțiile socio-economice sunt:

oo Anuarul Statistic 2008

oo Strategia energetică a României pe perioada 2007-2020, aprobată prin HG 1069/2007.

oo Date de la Comisia Națională de Prognoză

Proiecția necesarului de energie termică se realizează an de an, în cadrul perioadei 2009-2029.

Evoluția necesarului de căldură se bazează pe evoluția pieței și a economisirii energiei.

Se definește un an de bază, prin corectarea necesarului actual de energie termică la consumator funcție de consumul aferent unui an standard din punct de vedere climatic, conform numărului de grade-zile din SR 4838/1997 “Instalații de încălzire. Numărul anual de grade-zile”.

Se are în vedere evoluția necesarului la consumator funcție de:

oo programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit;

oo alte măsuri de economisire a energie (contorizare, robinete termostatice, etc);

oo consumatori noi în perioada 2009-2029;

oo evoluția deconectărilor și reconectărilor;

co efectele schimbărilor climatice.

Evoluția necesarului la sursa CET Oradea este influențată de: , >

oo reabilitarea sistemului de transport și distribuție;

oo evoluția producției de energie termică din surse geotermale și din surse care utilizează biomasă (deșeuri municipale).

Datele privind evoluția necesarului la consumator, respectiv la sursă au fost agreate cu reprezentanții Primăriei municipiului Oradea și ai SE Electrocentrale Oradea SA.

Ipotezele de lucru sunt următoarele:

oo necesarul de energie termică la consumator este corelat cu măsurile de economisire a energiei, evoluția numărului de consumatori și efectele schimbărilor climatice;

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 176

oo consumul de energie termică la nivelul sursei este corelat cu evoluția pierderilor în sistemul de transport și distribuție și cu evoluția surselor geotermale.

  • 3.3 Proiecții socio-economice *

Pentru proiecțiile prezentate pe parcursul prezentului capitol, fiecare serie de timp utilizează anul 2008 drept an de referință, astfel înregistrându-se cifra reală din acest an.

Proiecțiile aplică anumiți factori de creștere. Creșterea populației: -0.2% p.a., creștere economică: 3%, 8% și 5.5% p.a. pentru scenariile pesimist, optimist și respectiv echilibrat. Nivelele de salarii nete și venit pe gospodărie au fost stabilite în cadrul capitolului 2.5, iar proiecțiile din capitolul 3.3 duc mai departe veniturile de la nivelul lor în 2008, în termeni reali. Proiecțiile privind cererea de căldură sunt estimate pe baza proiecțiilor privind dezvoltarea pieței și a economiilor de energie.

Populația și macro-economia

Se estimează că populația României va continua tendința înregistrată în anii anteriori, luându-se în calcul o rată de creștere de minus 0.2% p.a. de-a lungul întregii perioade studiate. Se presupune că Municipiul Oradea va urma tendința înregistrată la nivelul României. Pe baza acestor ipoteze, evoluția populației la nivelul României și Municipiului Oradea este prezentată în tabelul următor:

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 177

Tabelul nr. 3.3 - 1 Proiecția populației în România și Municipiul Oradea, perioada 2004-2029.

An

Real/proiectat

România, populație (persoane)

Oradea, populație (persoane)

Populație Oradea-procent din pop.României (%)

2004

real

21673328

206235

0,95

2005

real

21623849

206223

0,95

2006

real

21584365

205956

0,95

2007

real

21537563

205077

0,95

2008

real

21500000

204578

0,95

2009

proiectat

21457000

204169

0,95

2010

proiectat

21414000

203760

0,95

2011

proiectat

21371000

203351

0,95

2012

proiectat

21328000

202941

0,95

2013

proiectat

21285000

202532

0,95

2014

proiectat

21242000

202123

0,95

2015

proiectat

21199000

201714

0,95

2016

proiectat

21156000

201305

0,95

2017

proiectat

21113000

200896

0,95

2018

proiectat

21070000

200486

0,95

2019

proiectat

21027000

200077

0,95

2020

proiectat

20984000

199668

0,95

2021

proiectat

20941000

199259

0,95

2022

proiectat

20898000

198850

0,95

2023

proiectat

20855000

198441

0,95

2024

proiectat

20812000

198032

0,95

2025

proiectat

20769000

197622

0,95

2026

proiectat

20726000

197213

0,95

2027

proiectat

20683000

196804

0,95

2028

proiectat

20640000

196395

0,95

2029

proiectat

20597000

195986

0,95

Sursa: Anuarul Statistic al României, anul 2008

în perioada 2004 - 2008 rata de creștere economică a fost cuprinsă între 4,1% și 8,4% pe an. Având în vedere acest lucru, coroborat cu integrarea României în economia Uniunii Europene, se pleacă de la premisa că această rată de creștere economică va înregistra o tendință ascendentă pe întreaga perioadă studiată.

Conform Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007 - 2020 creșterea economică va avea o evoluție ascendentă de 5,5% pe an. Se vor considera trei scenarii de evoluție a creșterii economice urmărind următoarele evoluții, după cum urmează:

oo Scenariul pesimist - bazat pe o rată de creștere economică de 3% pe an

oo Scenariul echilibrat - bazat pe o creștere economică de 5,5% pe an oo Scenariul optimist - bazat pe o creștere economică de 8% pe an.

Cele trei scenarii enunțate anterior sunt ilustrate în tabelele de mai jos, atât la nivelul mediei naționale, cât și la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, regiune ce include Municipiul Oradea.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 178

Tabelul nr. 3.3 - 2 Proiecții privind creșterea economică în România și Municipiul Oradea, perioada 2004-2029 - Scenariul pesimist (rata de creștere 3% pe an)

An

Real/proiectat

România, PIB/locuitor, RON

România, PIB/locuitor, EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, PIB/locuitor, RON

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, PIB/locuitor, EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, procent din România(%)

2004

real

11401

2813

2005

real

13375

3691

2006

real

15954

4527

14946

4241

94

2007

proiectat

19200

5753

15394

4613

80

2008

proiectat

19776

5370

15856

4306

80

2009

proiectat

20369

6099

16332

4890

80

2010

proiectat

20980

6282

16822

5036

80

2011

proiectat

21610

6470

17327

5188

80

2012

proiectat

22258

6664

17846

5343

80

2013

proiectat

22926

6864

18382

5504

80

2014

proiectat

23614

7070

18933

5669

80

2015

proiectat

24322

7282

19501

5839

80

2016

proiectat

25052

7500

20086

6014

80

2017

proiectat

25803

7726

20689

6194

80

2018

proiectat

26577

7957

21309

6380

80

2019

proiectat

27375

8196

21949

6571

80

2020

proiectat

28196

8442

22607

6769

80

2021

proiectat

29042

8695

23285

6972

80

2022

proiectat

29913

8956

23984

7181

80

2023

proiectat

30810

9225

24703

7396

80

2024

proiectat

31735

9501

25445

7618

80

2025

proiectat

32687

9786

26208

7847

80

2026

proiectat

33667

10080

26994

8082

80

2027

proiectat

34677

10382

27804

8325

80

2028

proiectat

35718

10694

28638

8574

80

2029

proiectat

36789

11015

29497

8832

80

Sursa: Anuarul Statistic al României, anul 2008

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 179

Tabelul nr. 3.3 - 3 Proiecții privind creșterea economică în România și Municipiul Oradea, perioada 2004-2029 - Scenariul optimist (rata de creștere 8% pe an)

An

Real/proiectat

România, PIB/locuitor, RON

România, PIB/locuitor, EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, PIB/locuitor, RON

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, PIB/locuitor, EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, procent din România(%)

2004

real

11401

2813

2005

real

13375

3691

2006

real

15954

4527

14946

4241

93,7

2007

proiectat

19200

5753

16142

4837

84

2008

proiectat

20736

5631

17433

4734

84

2009

proiectat

22395

6705

18828

5637

84

2010

proiectat

24186

7241

20334

6088

84

2011

proiectat

26121

7821

21961

6575

84

2012

proiectat

28211

8446

23717

7101

84

2013

proiectat

30468

9122

25615

7669

84

2014

proiectat

32905

9852

27664

8283

84

2015

proiectat

35538

10640

29877

8945

84

2016

proiectat

38381

11491

32267

9661

84

2017

proiectat

41451

12411

34849

10434

84

2018

proiectat

44767

13403

37637

11268

84

2019

proiectat

48349

14476

40647

12170

84

2020

proiectat

52217

15634

43899

13144

84

2021

proiectat

56394

16884

47411

14195

84

2022

proiectat

60906

18235

51204

15331

84

2023

proiectat

65778

19694

55300

16557

84

2024

proiectat

71040

21270

59725

17882

84

2025

proiectat

76724

22971

64502

19312

84

2026

proiectat

82861

24809

69663

20857

84

2027

proiectat

89490

26794

75236

22526

84

2028

proiectat

96650

28937

81255

24328

84

2029

proiectat

104382

31252

87755

26274

84

Sursa: Anuarul Statistic al României, anul 2008

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 180

Tabelul nr. 3.3 - 4 Proiecții privind creșterea economică în România și Municipiul Oradea, perioada 2004-2029 - Scenariul optimist (rata de creștere 5.5% pe an)

An

Real/proiectat

România, PIB/locuitor, RON

România, PIB/locuitor, EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, PIB/locuitor, RON

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, PIB/locuitor, EUR

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, procent din România(%)

2004

real

11401

2813

2005

real

13375

3691

2006

real

15954

4527

14946

4241

94

2007

proiectat

19200

5753

15768

4725

82

2008

proiectat

20256

5500

16635

4517

82

2009

proiectat

21370

6398

17550

5255

82

2010

proiectat

22545

6750

18515

5544

82

2011

proiectat

23785

7121

19534

5848

82

2012

proiectat

25094

7513

20608

6170

82

2013

proiectat

26474

7926

21742

6509

82

2014

proiectat

27930

8362

22937

6867

82

2015

proiectat

29466

8822

24199

7245

82

2016

proiectat

31087

9307

25530

7644

82

2017

proiectat

32796

9819

26934

8064

82

2018

proiectat

34600

10359

28415

8508

82

2019

proiectat

36503

10929

29978

8976

82

2020

proiectat

38511

11530

31627

9469

82

2021

proiectat

40629

12164

33367

9990

82

2022

proiectat

42864

12833

35202

10539

82

2023

proiectat

45221

13539

37138

11119

82

2024

proiectat

47708

14284

39180

11731

82

2025

proiectat

50332

15070

41335

12376

82

2026

proiectat

53100

15898

43609

13057

82

2027

proiectat

56021

16773

46007

13775

82

2028

proiectat

59102

17695

48538

14532

82

2029

proiectat

62353

18668

51207

15332

82

Sursa: Anuarul Statistic al României, anul 2008

în perioada 2004 - 2007, performanța macroeconomică a României s-a îmbunătățit. Creșterea Produsului Intern Brut a înregistrat un ritm mediu anual de peste 6% și a fost însoțită de un proces susținut de macrostabilizare. în anul 2007, PIB-ul României a ajuns la circa 412 miliarde RON, reprezentând o triplare față de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de cumpărare standard reprezenta aproape 41% din media UE .

Rata inflației a înregistrat un trend descendent, de la începutul anului 2000, de la aproximativ 20% la 6,71%, valoarea actuală înregistrată în anul 2008. Ținta pentru rata inflației preconizată pentru anul 2009 este de 3,5%.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 181

Datorită faptului că studiul de față operează cu costuri fixe, nu sunt incluse proiecții privind inflația.

>

în ultimii ani, rata șomajului în România a fost în jur de 6 - 7% din total forță de muncă, înregistrându-se valori mai mici în mediul rural decât în mediul urban.

Rata șomajului în regiunea Nord-Vest a fost de 2,9% la nivelul anului 2007. în anul 2007, la nivelul județului Bihor s-au înregistrat 6706 șomeri, județul atingând o rată a șomajului de 2,4%. Conform statisticilor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, comparativ cu anul 2007, în anul 2008 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de șomeri la nivelul județului, acesta ajungând la 8596. Prima parte a anului 2009 a fost afectată de același trend crescător, la 30 aprilie 2009 înregistrându-se un număr de 11150 șomeri. Și la nivelul Municipiului Oradea s-a observat o creștere considerabilă a ratei șomajului, de la un număr de 749 șomeri în aprilie 2008 la 1885 șomeri în aprilie 2009. Numărul mare al persoanelor mediate în anul 2009, comparativ cu 2008 indică o creștere semnificativă a șomajului și redă mai bine realitatea socială a municipiului, din acest punct de vedere.

în ceea ce privește salariile, se estimează că, în termeni reali, acestea vor crește în același ritm cu creșterea economică, adică cu 3% scenariul pesimist, 5,5% scenariul echilibrat și 8% scenariul optimist. Proiecția salariilor nete la nivelul României și al Municipiului Oradea, în funcție de cele trei scenarii menționate, este prezentată în tabelul următor.

irmularcod: FIL423-002-04 Act.O


Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 182

Tabelul nr. 3.3 - 5 Proiectil privind evoluția salariului net în România și Municipiul Oradea, perioada 2004-2029

An

Real/proiectat

România

Oradea, Județul

Bihor

2004

real

599

506,6

2005

real

746

629

2006

real

862

692

2007

real

1042

811

2008

real

1272

988,42

Pesimist

Optimist

Echilibrat

Pesimist

Optimist

Echilibrat

1,03

1,08

1,055

1,03

1,08

1,055

2009

proiectat

1310

1374

1342

1018

1067

1043

2010

proiectat

1349

1484

1416

1049

1153

1100

2011

proiectat

1390

1602

1494

1080

1245

1161

2012

proiectat

1432

1731

1576

1112

1345

1224

2013

proiectat

1475

1869

1662

1146

1452

1292

2014

proiectat

1519

2019

1754

1180

1568

1363

2015

proiectat

1564

2180

1850

1216

1694

1438

2016

proiectat

1611

2354

1952

1252

1829

1517

2017

proiectat

1660

2543

2059

1290

1976

1600

2018

proiectat

1709

2746

2173

1328

2134

1688

2019

proiectat

1761

2966

2292

1368

2305

1781

2020

proiectat

1814

3203

2418

1409

2489

1879

2021

proiectat

1868

3459

2551

1452

2688

1983

2022

proiectat

1924

3736

2692

1495

2903

2092

2023

proiectat

1982

4035

2840

1540

3135

2207

2024

proiectat

2041

4358

2996

1586

3386

2328

2025

proiectat

2102

4706

3161

1634

3657

2456

2026

proiectat

2165

5083

3335

1683

3950

2591

2027

proiectat

2230

5490

3518

1733

4266

2734

2028

proiectat

2297

5929

3711

1785

4607

2884

2029

proiectat

2366

6403

3916

1839

4976

3043

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, București - edițiile 2005, 2006, 2007, 2008.

Ca și veniturile medii nete lunare, veniturile brute pe gospodărie vor avea același ritm de creștere, în funcție de creșterea economică. Veniturile brute pe gospodărie, la nivel național și la nivelul Municipiului Oradea în cele trei scenarii propuse, sunt prezentate în tabelele următoare:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 183

Tabelul nr. 3.3 - 6 Proiecții privind venitul brut pe gospodărie în România și Municipiul Oradea, perioada 2007-2029, scenariul pesimist

An

Medie națională, RON/lună pe gospodărie

Decila națională #1, RON/lună pe gospodărie

Medie Bihor, RON/lună pe gospodărie

Bihor, Decila #1, RON/lună pe gospodărie

Bihor, procent din media națională(%)

Istoric,prețuri actuale

2007

1685

783

1213

563

72

2008

2250

830

1537

713

68

Proiecții,prețuri fixe

1,03

1,03

1,03

1,03

1,03

2009

2318

855

1583

734

68

2010

2387

881

1631

756

68

2011

2459

907

1680

779

68

2012

2532

934

1730

802

68

2013

2608

962

1782

827

68

2014

2687

991

1835

851

68

2015

2767

1021

1890

877

68

2016

2850

1051

1947

903

68

2017

2936

1083

2005

930

68

2018

3024

1115

2066

958

68

2019

3115

1149

2128

987

68

2020

3208

1183

2191

1017

68

2021

3304

1219

2257

1047

68

2022

3403

1255

2325

1078

68

2023

3505

1293

2395

1111

68

2024

3611

1332

2466

1144

68

2025

3719

1372

2540

1178

68

2026

3830

1413

2617

1214

68

2027

3945

1455

2695

1250

68

2028

4064

1499

2776

1288

68

2029

4186

1544

2859

1326

68

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, București - edițiile 2005, 2006, 2007, 2008.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 184

Tabel 3.3 - 7 Proiecții privind venitul brut pe gospodărie în România și Municipiul Oradea, perioada 2007-2029, scenariul optimist

An

Medie națională, RON/lună pe gospodărie

Decila națională #1, RON/lună pe gospodărie

Medie Bihor, RON/lună pe gospodărie

Bihor, Decila #1, RON/lună pe gospodărie

Bihor, procent din media națională(%)

Istoric,prețuri actuale

2007

1685

783

1213

563

72

2008

2250

830

1537

713

68

Proiecții,prețuri fixe

1,08

1,08

1,08

1,08

1,08

2009

2430

896

1660

770

68

2010

2624

968

1793

832

68

2011

2834

1046

1936

898

68

2012

3061

1129

2091

970

68

2013

3306

1220

2258

1048

68

2014

3570

1317

2439

1131

68

2015

3856

1422

2634

1222

68

2016

4165

1536

2845

1320

68

2017

4498

1659

3072

1425

68

2018

4858

1792

3318

1539

68

2019

5246

1935

3584

1662

68

2020

5666

2090

3870

1795

68

2021

6119

2257

4180

1939

68

2022

6609

2438

4514

2094

68

2023

7137

2633

4876

2262

68

2024

7708

2844

5266

2443

68

2025

8325

3071

5687

2638

68

2026

8991

3317

6142

2849

68

2027

9710

3582

6633

3077

68

2028

10487

3869

7164

3323

68

2029

11326

4178

7737

3589

68

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, București - edițiile 2005, 2006, 2007, 2008.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 185

Tabel 3.3 - 8 Proiecții privind venitul brut pe gospodărie în România și Municipiul Oradea, perioada 2007-2029, scenariul echilibrat

An

Medie națională, RON/lună pe gospodărie

Decila națională #1, RON/lună pe gospodărie

Medie Bihor, RON/lună pe gospodărie

Bihor, Decila #1, RON/lună pe gospodărie

Bihor, procent din media națională(%)

Istoric,prețuri actuale

2007

1685

783

1213

563

72

2008

2250

830

1537

713

68

Proiecții,prețuri fixe

1,055

1,055

1,055

1,055

1,055

2009

2374

876

1622

752

68

2010

2504

924

1711

794

68

2011

2642

975

1805

837

68

2012

2787

1028

1904

883

68

2013

2941

1085

2009

932

68

2014

3102

1144

2119

983

68

2015

3273

1207

2236

1037

68

2016

3453

1274

2359

1094

68

2017

3643

1344

2489

1154

68

2018

3843

1418

2625

1218

68

2019

4055

1496

2770

1285

68

2020

4278

1578

2922

1356

68

2021

4513

1665

3083

1430

68

2022

4761

1756

3252

1509

68

2023

5023

1853

3431

1592

68

2024

5299

1955

3620

1679

68

2025

5591

2062

3819

1772

68

2026

5898

2176

4029

1869

68

2027

6223

2295

4251

1972

68

2028

6565

2422

4485

2080

68

2029

6926

2555

4731

2195

68

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, București - edițiile 2005, 2006, 2007, 2008.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 186

  • 3.4 Proiecții privind necesarul de energie termică

Proiecțiile privind necesarului de energie termică vor sta la baza dimensionării capacității sursei în opțiunile analizate.

  • 3.4.1 Necesarul de energie termică domestic și non-domestic

Proiecția necesarului de energie termică la nivelul consumatorilor se realizează plecând de la un an de bază. Necesarul de energie termică în anul de bază s-a determinat prin corelarea datelor rezultate din calcule cu datele rezultate din operarea sistemului de termoficare, respectiv cantitatea anuală de energie termică vândută.

Se consideră anul 2008 ca fiind cel mai recent an pentru care se dețin informații.

Cantitățile de energie termică vândute în anul 2008, sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 3.4 -1 Cantitatea de energie termică vândută în anul 2008

Nr

Specificație

UM

încălzire

Acc

Total

1

Energie termică vândută, nivel an 2008

MWh/an

500.367

160.825

661.192

Necesarul orar la consumator la nivelul anului 2008 este de 280,86 MW (241,5 Gcal/h), din care 261,67 MW (225 Gcal/h) reprezintă necesarul pentru încălzire și 19,18 MW (16,5 Gcal/h) reprezintă necesarul mediu pentru apa caldă de consum. Valoarea de 261,67 MW (225 Gcal/h) reprezintă necesarul la temperatura exterioară de -15°C. Această temperatură este întâlnită rar și cu o durată anuală foarte mică, în general în ore neconsecutive.

Pentru evitarea supradimensionării capacității de producere, este mai rezonabilă considerarea unei temperaturi minime exterioare de cca -12°C, pentru care necesarul de energie termică pentru încălzire devine 239.22MW (205,7 Gcal/h), ceea ce conduce la un necesar orar total de 258,41 MW (222,2 Gcal/h).

Tabelul nr. 3.4 - 2 Necesarul orar actual la consumator

Nr

Specificație

UM

încălzire

Acc

Total

1

Necesar maxim orar, la consumator

MW

239,2

19,2

258,4

Corecția necesarului de energie termică funcție de numărul de grade-zile

Pentru cantitatea anuală energie termică vândută, componenta aferentă încălzirii trebuie corectată funcție de faptul dacă anul a fost mai cald sau mai rece decât un an standard din SR 4839/1997.

Un indicator care servește la evaluarea necesarului de căldură este numărul de grade-zile, stabilit cu valorile temperaturii interioare convenționale de calcul (200C) conform SR 1907-2 și cu valorile temperaturii exterioare medii lunare, corespunzătoare perioadei considerate.

în graficul următor sunt prezentate, comparativ, temperaturile medii lunare din anul 2008 și cele aferente unui an standard (conform SR 4839).

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 187

Se observă că anul 2008 a fost mai cald decât un un an standard. Ca urmare, se corectează cantitatea anuală de energie termică pentru încălzire cu coeficientul de corecție 1,117, egal cu raportul dintre gradele-zile aferente anului 2008 și anului din SR 4839/1997.

Evoluția necesarului de energie termică are la bază următoarele elemente:

oo Economia de energie, prin:

  • -  Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit;

  • - Alte măsuri de economisire a energie (contorizare, robinete termostatice, etc);

oo Evoluția numărului de consumatori:

  • -  Deconectări și reconectări.

  • - Consumatori noi în perioada 2009-2029;

oo Efectele schimbărilor climatice.

Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit

Politica energetică europeană cuprinde un set de politici și măsuri transpuse în obiective clare, astfel:

oo obiectiv obligatoriu pentru 2020 privind reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră;

oo obiectiv obligatoriu pentru 2020 privind asigurarea unei ponderi de 20% a surselor regenerabile de energie în configurația energetică a Uniunii Europene;

oo un plan de reducere cu 20% a consumului global de energie primară în UE până în anul 2020.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 188

Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului prevede ca Statele Membre să ia toate măsurile pentru îmbunătățirea eficienței energetice la utilizatorii finali și stabilirea unei ținte naționale privind economiile de energie.

Conform datelor din Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, fondul locativ urban din România alimentat cu căldură în sistem centralizat a reprezentat de 83 800 blocuri de locuințe, cu circa 3 milioane de apartamente și 7 milioane de locatari, mulți cu venituri modeste. Procentual, numărul locuințelor racordate la sisteme centralizate de încălzire urbană reprezintă 57,9% din totalul locuințelor din mediul urban și 30,7% din totalul locuințelor. Pierderile energetice mari de 40 - 50% reclamă reabilitarea termică de urgență a acestor clădiri.

OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe stabilește lucrările de intervenție pentru izolarea termică a blocurilor de locuințe construite după proiecte elaborate în perioada 1950—1990, etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanțare a acestora, precum si obligațiile și răspunderile autorităților administrației publice si ale asociațiilor de proprietari.

Lucrările de intervenție se realizează în baza următoarelor programe privind creșterea performantei energetice la blocurile de locuințe:

oo program local multianual—fundamentat si elaborat de autoritatile administrației publice locale, pe baza contractelor de mandat incheiate cu asociațiile de proprietari;

oo program național multianual—elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuinței in baza programelor locale.

Finanțarea executării lucrărilor de intervenție se asigură astfel:

oo 50% din alocații de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinație in bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale si Locuinței;

oo 30% din fonduri aprobate anual cu aceasta destinație in bugetele locale si/sau din alte surse legal constituite;

oo 20% din fondul de reparații al asociației de proprietari si/sau din alte surse legal constituite.

Situația imobilelor racordate la sistemele centralizate de încălzire urbană din municipiul Oradea este prezentată în Cap.2.10.5.

Efectul reabilitării termice a clădirilor de locuit este cuantificat în cadrul prezentei documentații la o valoare medie de 25 % pentru reducerea necesarului de energie termică pentru încălzire, întrucât acest proces este la început în momentul de față la noi în țară și efectele lui de realizare sunt cunoscute punctual doar în câteva localități, în documentație au fost luați în considerare și indici din literatura de specialitate pentru lucrări de acest tip. Aprecierile noastre fiind conservative, valoarea rezultată reprezintă o medie/apartament pe perioada de analiză.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 189

Conform celor agreate cu reprezentanții Primăriei municipiului Oradea, în perioada 2009-2015 se consideră reabilitarea termică a unui număr de 38 blocuri/an, ceea ce conduce la un număr de 1079 apartamente/an (992 apartamente convenționale/an).

Efectul investiției realizate într-unul din ani se cuantifică în anul următor. >

Alte măsuri de economisire a energiei

Măsurile generale de eficiență energetică și economisire a energiei în clădiri și efectele acestora sunt următoarele:

oo Placă reflectorizantă în spatele caloriferului

oo Etanșarea ferestrelor cu cheder de cauciuc

oo Izolare termică exterioară cu vată minerală

oo Ferestre noi termoizolante

oo înlocuirea ușilor

oo Contorizarea căldurii

oo Termostate calorifer

Primele două măsuri pot conduce la economii de energie termică de cca 2-5% (Sursa: Danish Ecological Council, 2006).

Instalarea de termostate și contorizarea conduc la cele mai importante economii de energie, de cca 20%-30%.

Având în vedere că este finalizată contorizarea la nivel de branșament, robineții termostatici au fost instalați în procent de cca 70% (Cap.2.10.4), nu se estimează o reducere viitoare semnificativă bazată pe aceste măsuri.

Deconectări și reconectări

în Oradea, ca și toate orașele din România, s-au înregistrata, în perioada de început a anilor 2000, deconectări de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, cauzată de prețul scăzut al gazelor naturale.

SE remarcă totuși faptul că, în general, numărul deconectărilor în municipiul Oradea a fost relativ scăzut. Conform situației prezentate în Cap.2.9, în municipiul Oradea, în perioada 2004-2008 numărul deconectărilor de la alimentarea în sistem centralizat a fost aproximativ egal cu cel al reconectărilor.

în baza analizei, împreună cu Beneficiarul, a evoluției deconectărilor/reconectărilor de la/la sistemul centralizat, a rezultat că acestea vor fi nesemnificative. Această estimare se bazează pe evoluția ascendentă a prețului gazelor naturale, importanței crescânde care se acordă problemelor de mediu, siguranței persoanelor și bunurilor publice și private cât și investițiilor ce se vor efectua în sistemele de termoficare conform strategiei naționale în domeniu.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 190

Conform Legii nr.3252006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, zona alimentată în sistem centralizat poate fi declarată ca zonă unitară de încălzire.

Consumatori noi în perioada 2009-2029

Conform datelor agreate cu Primăria municipiului Oradea, în perioada 2009-2029 se iau în considerare următorii consumatori noi:

oo Anul 2009 - creștere cu cca 3162 Gcal/an, prin:

  • - Extindere PT 316 cu 21 imobile P+1 și P+2, totalizând 193 apt.conv

  • - Extindere PT 702 cu 20 case, totalizând 20 apt.conv

  • - Extindere PT 718 cu 30 case, totalizând 30 apt.conv

oo Anul 2012 - creștere cu cca 2056 Gcal/an, prin:

  • - Extindere PT 808 cu 3 imobile P+3, totalizând 92 apt.conv

  • - Extindere PT 136 cu 6 case, totalizând 6 apt.conv

  • - Extindere PT 155 cu 30 case, totalizând 30 apt.conv

  • - Extindere PT 313 cu 30 case, totalizând 30 apt.conv

oo Anul 2013 - creștere cu cca 23330 Gcal/an, prin:

  • - Zona Cetate

  • - Campus școlar

oo Anul 2015 - creștere cu cca 29477 Gcal/an, prin:

  • - Zona Luceafărul, cu 2000 apartamente fizice, totalizând 1840 apt.conv

  • - Zona Grigorescu, cu 250 case, totalizând 250 apt.conv

  • - Zona Europa, cu 135 case, totalizând 135 apt.conv

  • - Zona Tineretului, cu 400 case, totalizând 400 apt.conv

  • - Zona TVT, cu cca 200 apartamente fizice, totalizând 184 apt.conv

<x> Anul 2024 - preluarea unor zone limitrofe. Se consideră preluarea a cca 30% din populația acestor zone, rezultând o creștere cu cca 17341 Gcal/an, prin:

- Zona Borș:

cca 419 apt.conv

- Zona Santandrei:

cca 477 apt.conv

- Zona Paleu:

cca 198 apt.conv

- Zona Episcopia Bihor:

cca 240 apt.conv

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 191

Efectele schimbărilor climatice

Gazele cu efect de seră rezultate din activitățile umane absorb radiațiile infraroșii reemise de sol, stricând balanța dintre energia primită de la soare și cea returnată în spațiu. Acest fapt are ca efect previzional fenomenul de încălzire globală, respectiv creșterea temperaturii globale, încălzirea globală este un fenomen unanim acceptat de comunitatea științifică internațională. Temperatura medie globală a crescut cu 0,6±0,2°C, față de momentul începerii monitorizării (anul 1860). Se estimează o creștere a temperaturii globale cu 1-3,5°C până în anul 2100, reprezentând o schimbare mai mare decât cea petrecută în ultimii 10000 de ani.

Cel de-al „4-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR4)” elaborat de către IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) prezintă ultimele rezultate și observații științifice cu privire la cauzele schimbărilor climatice și la impactul pe termen scurt, mediu și lung al acestora.

în România, față de creșterea temperaturii medii anuale globale de 0,60C pe perioada 1901-2000, media anuală a înregistrat o creștere de 0,30C. Pe perioada 1901-2006 creșterea a fost de 0,50C față de 0.740C la nivel global (1906-2005).

în Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, aprobat cu OM nr.1170/2008, se estimează pentru România o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1980-1990 între 0,50 și 1,50 pentru perioada 2020-2029.

în documentul ANM „Scenarii de schimbare a regimului climatic în România în perioada 2001-2030”, cele două modele utilizate conduc la următoarele estimări:

oo Metoda „downscaling statistic”:

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 192

  • -  Pentru perioada 2001-2030, față de 1961-1990, se proiectează o creștere a temperaturii medii lunare a aerului mai mare în lunile noiembrie-decembrie și în perioada caldă a anului (mai-septembrie), de aproximativ 1°C, valori ceva mai ridicate (pană la 1.4°C -1.5°C) fiind la munte, în sudul și vestul țării. în perioada rece a anului încălzirea nu depășește 1°C (figura 3.4.1 - 2).

încălzirea medie anuală, la nivelul întregii țări, este cuprinsă între 0.7 C și 1.1 C, cele mai mari valori fiind în zona montană.

oo Metoda „downscaling dinamic”:

  • -  Temperatura medie anuală crește cu un gradient orientat spre sud-estul țării, unde încălzirea maximă medie anuală atinge 0.8°C. Vestul țării are o încălzire medie nesemnificativă între 0 și 0.2°C

Având în vedere cele de mai sus, se consideră în Mașter Plan, pentru municipiul Oradea, o creștere a temperaturii medii cu cca 0,5°C, pe perioada 2009-2029.

Aceasta va conduce la reducerea necesarului anual pentru încălzire cu cca 2,67%, ceea ce înseamnă o reducere a consumului total (mediu anual pe perioada de analiză) cu cca 2%.

  • 3.4.2 Pierderi în sistemul de transport și distribuție

Pentru realizarea proiecțiilor privind pierderile de căldură în sistemul de termoficare, au fost luate în considerare următoarele aspecte:

oo starea rețelelor primare și secundare

oo parametri de proiectare pentru noile conducte (pierderi de căldură)

oo redimensionarea conductelor

oo potențialul de a trece de la un sistem de patru conducte la un sistem de două conducte

oo starea punctelor termice înainte de reabilitare

Rețeaua termică primară transportă căldură de la CET 1 Oradea la punctele termice prin 6 magistrale principale și racordurile de termoficare.

întreaga rețea de transport are o lungime geografică de cca.77,04 km, amplasate în majoritate subteran (cca.68,1%) iar restul aerian (cca.31,9%).

în ultimii ani au fost reabilitați cca. 15% lungime cu utilizarea în majoritatea traseului a conductelor preizolate dar și în sistem clasic. De asemenea sunt în curs de reabilitare Magistrala I și Magistrala III inclusiv racordurile la punctele termice arondate, care reprezintă cca. 16% din lungimea totală a RT.

La nivelul anului 2008, pierderea totală de căldură din rețelele de transport a fost de aproximativ 26,05 % din energia termică intrată în RT.

Rețelele de distribuție asigură transportul agentului termic de la punctele termice la consumatori(clădiri) de regulă blocuri de locuințe, în scopul încălzirii și al consumului de apă

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 193

caldă de consum, printr-un sistem de 3 conducte, respectiv 2 conducte pentru încălzire tur/retur și 1 pentru apă caldă de consum.

întreaga rețea de distribuție are o lungime geografică de 142,456km traseu, reprezentând o lungime totală de conducte de cca.426 km din care cca.42,5 % au fost reabilitați în ultimii ani.

Reabilitarea s-a făcut în general cu utilizarea conductelor de tip preizolat montate direct în sol (32,4%), dar și în sistem clasic (10%). Se menționează introducerea celui de al 4 fir de conductă pentru recircularea apei calde de consum.

La nivelul anului 2008, pierderea totală de căldură din rețelele de distribuție a fost de aproximativ 13,74 % din energia termică intrată în RD.

în municipiul Oradea sunt 624 puncte termice din care 146 de puncte termice deservite de SC Electrocentrale SA, restul fiind reprezentat de minipuncte termice pentru consumatori individuali din apartamente bloc la nivel scară, case individuale, instituții sau agenți economici și 5 puncte termice deservite de Transgex.

Majoritatea punctelor termice urbane au o vechime de peste 40 de ani, cu utilaje și echipamente vechi rămase în funcțiune.

La cele 146 puncte termice deservite de SC Electrocentrale Oradea SA, au fost demarate lucrări de modernizare, ele aflându-se în diverse stadii de realizare.

în momentul de față, la toate punctele termice urbane au fost înlocuite schimbătoarele de căldură tubulare în contracurent cu schimbătoare de căldură cu plăci.

Punctele termice nu sunt dotate cu echipamente și accesoriile necesare integrării lor într-un sistem dispecer, cu scopul transmiterii informațiilor la distanță, în timp real la un Dispecer Central. Transmisia datelor se realizează prin telefon sau stație.

Deoarece PT-urile sunt dispersate la nivel oraș, informațiile furnizate de aparatura locală se transmit la nivelul celor două unități responsabile, respectiv Dispecerul din CET Oradea și la cel de la Serviciul de Distribuție din oraș.

în consecință, ca urmare a pierderilor de căldură înregistrate cauzate de vechimea rețelelor, a stării punctelor termice, în vederea eficientizării funcționării sistemului de transport și distribuție este necesară luarea unor măsuri.

>

Măsuri de creștere a eficienței energetice în sistemele de transport și distribuție care privesc:

oo Sistemul de transport

- Reabilitarea conductelor existente amplasate aerian și subteran

Ca urmare a dificultăților in funcționare datorate stării de uzură a conductelor cât și a diametrelor supradimensionate ale acestora, urmare a scăderea consumului de energie termică, se propune prin proiect demontarea conductelor existente și inlocuirea acestora cu conducte noi de oțel, în soluție preizolată sau clasică.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag. 194

Acestea vor avea diametre redimensionate, stabilite în urma calculelor de dimensionare, funcție de necesarul de căldură maxim orar aferent fiecărui consumator, la etapa actuală și de perspectivă.

Soluția tehnică de instalare în sistem preizolat presupune utilizarea conductelor de oțel, preizolate cu izolație din spumă rigidă de poliuretan și protejate cu o manta din polietilenă de mare duritate, amplasate direct în pământ, pe pat de nisip. Conductele preizolate sunt prevăzute cu sistem de senzori (conductori electrici) incorporați în spumă, în scopul supravegherii nivelului umidității izolației și localizării eventualelor defecte.

  • -  înlocuirea vanelor de secționare existente cu vane noi, moderne în nodurile importante de pe traseul magistralelor de termoficare și a principalelor ramificații

  • -  Reabilitarea construcțiilor adaptarea secțiunii canalului termic existent pentru asigurarea lățimii necesare montajului noilor conducte preizolate

oo Sistemul de distribuție

Se vor avea în vedere măsuri privind reabilitarea în continuare a conductelor de distribuție pentru rețelele aparținând punctelor termice. Se va introduce conducta de recirculare a apei calde.

Lucrările propuse constau în demontarea conductelor existente și înlocuirea acestora cu conducte preizolate montate direct în pământ, reabilitarea pe parte de construcții.

  • -  înlocuirea vanelor de secționare existente cu vane noi, moderne în nodurile importante

oo Punctele termice

Se menționează că modernizările privind punctele termice au început în anii 1993-1995, la un număr de cca.27 de PT, prin înlocuirea schimbătoarelor de căldură. în momentul de față acestea prezintă deja o uzură de cca.50-75% încât vor necesita înlocuiri ale schimbătoarelor de căldură în următorii ani.

Mai rămân de modernizat cca.81,5% din totalul de puncte termice, respectiv 119 PT-uri, care până în acest moment sunt reabilitate parțial, dotate cu schimbătoare de căldură noi de tipul cu plăci atât pe circuitul de încălzire cât și de acc.

Procesul de modernizare și reabilitare al punctelor termice constă în înlocuirea în totalitate a utilajelor vechi, cu performanțe scăzute, cu menținerea în exploatare numai a echipamentelor noi, montate în ultimii ani la puncte termice.

Acestea vor fi dotate cu echipamente noi de ultimă generație (schimbătoare de căldură cu plăci, pompe cu fiabilitate mare și nivel redus de zgomot, cu turație variabilă, prevăzute cu convertizoare de frecvență, sisteme moderne de expansiune, etc.), cu funcționare automatizată performantă. Se va realiza și reabilitarea instalațiilor interioare și a clădirilor aferente.

oo Sistem de monitorizare

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 195

în cadrul acțiunii de eficientizare a SACET din municipiul Oradea, s-a propus realizarea în etape a sistemului de monitorizare.

Principalele direcții urmărite în acest sens sunt:

oo prevederea sistemelor de sesizare și semnalizare a defectelor pentru conductele preizolate utilizate în vederea modernizării rețelelor termice;

oo contorizarea consumului de energie termică la punctele termice pe circuitul secundar, precum și înregistrarea și transmiterea datelor de consum și de funcționare la punctul local de supraveghere;

oo automatizarea funcționării instalațiilor termomecanice din PT, corelată cu instalarea elementelor primare de reglare la consumatori;

oo nivel central de supraveghere (dispecer), care va teleurmări și telegestiona informațiile primite de la punctele locale (PT).

Deoarece PT-urile sunt dispersate la nivel oraș, informațiile furnizate de aparatura locală se transmit la nivelul celor două unități responsabile, respectiv Dispecerul din CET Oradea și la cel de la Serviciul de Distribuție din oraș.

Reabilitarea rețelelor de transport și distribuție se va realiza în condițiile următoarelor premise:

oo Investițiile în reabilitarea rețelelor de transport și distribuție se realizează în 6 ani, în perioada 2010-2015.

oo Efectul investiției realizate într-unul din ani se cuantifică în anul următor. >

oo Pierderile finale vor avea următoarele valori:

  • -  pierderi în rețele transport 7% (raportat la energia termică la intrarea în RT)

  • -  pierderi în rețele de distribuție 8% (raportat la energia termică la intrarea în RD)

  • 3.4.3 Sinteza proiecțiilor privind necesarul de energie termică

  • 3.4.3.1 Evoluția surselor de energie geotermale

Surse geotermale existente

în prezent, SE Oradea achiziționează energie termică produsă din surse geotermale, de la compania TRANSGEX, pe care o introduce în rețelele sale de distribuție. Cantitatea de energie termică achiziționată la nivelul anului 2008 a fost de 19187 MWh/an (16498 Gcal/an).

Pe durata perioadei de analiză 2009-2029 se consideră, conform celor estimate de SC TRANSGEX SA, achiziția în continuare a aceleiași cantități anuale.

Surse geotermale noi

în municipiul Oradea există potențial de dezvoltare a surselor geotermale. în prezent este în stadiu de execuție (cu termen de finalizare trim.lll 2009) un studiu de evaluare a acestui potențial, beneficiar fiind Primăria municipiului Oradea.

Cod document: 1-1282.01.005-G0-002

Serie de modificare

Pag 196

Conform analizei efectuate cu reprezentanții Primăriei Oradea, în cadrul Mașter Planului se ia în considerare o cantitate de energie termică de cca 61639 MWh/an (53.000 Gcal/an) - posibil a fi produsă în perspectivă, eșalonat, începând cu anul 2012 (implementarea investiției în perioada 2012-2015). După atingerea capacității finale, se consideră o reducere anuală, începând cu anul 2016, de 2%.

Această cantitate de energie termică va fi introdusă de asemenea în rețeaua de distribuție.

  • 3.4.3.2 Evoluția necesarului de energie termică în sistem centralizat

în baza elementelor prezentate în Cap.3.4.1, s-au realizat proiecțiile privind necesarul de energie termică la nivelul consumatorului iar în Cap.3.4.2 s-a determinat evoluția pierderilor în sistemul de transport și distribuție.

Sinteza proiecțiilor privind necesarul de energie termică în punctele principale ale sistemului centralizat de alimentare cu energie termică - consumator, rețele de transport și distribuție, limita sursei - , considerând și cantitățile de energie termică din surse geotermale, este prezentată în tabelul următor.

Tabelul 3.4-3 Evoluția necesarului de energie termică în sistemul centralizat

Anul

Necesarul la consumator

Pierderi STD

Surse geotermale

Producția la sursa

TRANSGEX

Surse noi

Total

Gcal/an

Gcal/an

Gcal/an

Gcal/an

Gcal/an

Gcal/an

2009

609088

324278

16498

0

16498

916868

2010

606848

323064

16498

0

16498

913414

2011

604608

275611

16498

0

16498

863721

2012

604259

229825

16498

0

29748

804336

2013