Hotărârea nr. 170/2009

privind aprobarea temei de proiectare necesarã elaborãrii studiului de fezabilitate și studiilor aferente în vederea accesãrii de fonduri europene pentru finanțarea proiectului cu denumirea: ”Înfiinþarea unui Centru Respiro în municipiul Oradea

ROMÂNIA

JUDEȚUL BIHOR

MUNICIPIUL ORADEA

CONSILIUL LOCAL

privind aprobarea temei de proiectare necesară elaborării studiului de fezabilitate și studiilor aferente în vederea accesării de fonduri europene pentru finanțarea proiectului cu denumirea: ”Înființarea unui Centru Respiro în municipiul Oradea strada Gării nr.2”

Analizând raportul de specialitate înregistrat sub nr.107.626 din 26 februarie 2009 prin care Direcția de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe din cadrul Primăriei municipiului Oradea propune să se aprobe tema de proiectare necesară elaborării studiului de fezabilitate și studiilor aferente în vederea accesării de fonduri europene pentru finanțarea proiectului cu denumirea: ”Înființarea unui Centru Respiro în municipiul Oradea strada Gării nr.2”

Ținând cont că pentru finanțarea reabilitării imobilului și a înființării Centrului Respiro există oportunitatea accesării de fonduri nerambursabile în cadrul Programului Operațional Regional-Axa 3 -Modernizarea Infrastructurii Sociale. Potrivit acestui program cota de contribuție a municipiului Oradea este de 2% din totalul cheltuielilor eligibile. La acestea se adaugă cheltuielile neeligibile și taxa pe valoarea adăugată care se rambursează beneficiarului pe parcursul derulării proiectului.

Văzând prevederile Legii 273/2006 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare;

În temeiul art.36 alin.(2) lit.d, alin.6 lit.a pct.2 și ale art.45 alin.(1) din Legea 215/2001 privind administrația publică locală cu modificările și completările ulterioare;

Consiliului local al municipiului Oradea H O T Ă R Ă Ș T E

Art.1. Se aprobă participarea Consiliului local al municipiului Oradea în cadrul Programului Operațional Regional-Axa 3- Modernizarea infrastructurii sociale pentru realizarea proiectului cu denumirea: ”Înființarea unui Centru Respiro în municipiul Oradea strada Gării nr.2”

Art.2. Se aprobă tema de proiectare necesară pentru fundamentarea studiului de fezabilitate și a celorlalte studii care stau la baza elaborării acestuia, în vederea accesării de fonduri nerambursabile, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.3. Se aprobă elaborarea studiului de fezabilitate și a studiilor aferente care însoțesc studiul de fezabilitate, potrivit HGR 28/2008 privind conținutul-cadru al studiilor de fezabilitate și suportarea acestora din bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului Oradea pe anul 2009.

Art.4. Se aprobă înscrierea obiectivului de investiții în bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului Oradea cu denumirea: ”Elaborarea Studiului de Fezabilitate și studiilor care însoțesc studiul de fezabilitate necesare înfințării Centrului Respiro cu sediul în municipiul Oradea, str. Gării nr.2” cu o valoare estimată de 250.000 RON care include și elaborarea proiectului tehnic de execuție pentru situația în care cererea de finanțare este aprobată conform reglementărilor referitoare la accesarea de fonduri europene.

Art.5. Se mandatează directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe din cadrul Primăriei municipiului Oradea pentru a lua toate măsurile legale și necesare pentru a elabora studiul de fezabilitate și studiile aferente necesare realizării obiectivului cu denumirea de mai sus.

Art.6. Prezenta hotărâre se comunică cu:

  • -   Direcția de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe,

  • -   Direcția Economică;

  • -   Direcția Tehnică;

  • -   Admimistrația Socială Comunitară a municipiului Oradea;

  • -   Se publică în Monitorul Oficial al județului Bihor;

  • -   Se afișează pe pagina web a municipiului Oradea;

    PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ

    Huszar Istvan Eric


Oradea, 26 februarie 2009

CONTRASEMNEAZĂ

SECRETAR

Ionel Vila


Nr.170.

Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi „pentru”

Anexă la Hotărârea Consiliului local al municipiului Oradea nr.170 din 26 februarie 2009.

TEMA de PROIECTARE

pentru înființarea Centrului Rezidențial "RESPIRO" cu sediul în Oradea, str. Gării, nr.2

Noțiuni generale despre Centrele Respiro:

Unul din principalele scopuri ale serviciilor tip respiro este acela de a oferi membrilor familiilor persoanei cu dizabilitati oportunitatea de a se elibera temporar de stresul pe care il resimt atunci cand ii ofera ingrijire. Oferirea de asemenea servicii poate preveni abuzul si neglijarea si contribuie la unitatea familiei. Proiectul raspunde cererii profund resimtite a familiilor care doresc si au nevoie de momente de odihna si de destindere.

Un centru respiro usureaza, temporar, familia, acopera aria acestor nevoi, venind in sprijinul familiilor. Apartamentul cu patru camere, ce poate gazdui simultan trei persoane, este un prim pas spre solutionarea unei probleme tot mai stringente la nivelul adultilor cu dizabilitati intelectuale si al familiilor lor, din ce in ce mai imbatranite si obosite.

De-a lungul anilor, datorita lipsei de servicii alternative si complementare si acumularii oboselii, parintii adultilor cu dizabilitati se rup de viata lor anterioara, renunta chiar si la cele mai simple bucurii ale vietii in afara ingrijirii propriului copil. Familia se izoleaza, relatia intensa dintre parinti si copiii lor cu dizabilitati intelectuale (adulti, la randul lor) tinde sa devina deseori exclusiva.

Activitatile din Centrul Respiro:

  • •   Supraveghere, indrumare (pentru activitati de autogospodarire, igiena personala si a locuinței, menaj, pregatirea mesei, cumparaturi etc.)

  • •  Asigurarea hranei

  • •  Programe educationale (referitoare la norme de comportament social, abilitati academice, de igiena, de educatie sexuala, de comportament in societate, auto-gospodarire)

  • •   Activitati de socializare (participare la evenimente cultural-artistice, vizite in diferite institutii, petreceri, iesiri in oras etc.)

  • •   Consiliere psihologica (evaluare/reevaluare, realizarea profilului psihologic, consiliere individuala si de grup)

  • •  Asistenta medicala (preventie, consult medical, administrare medicatie)

  • •  Sprijin in obtinerea drepturilor prevazute de legislatia in vigoare (informare, consiliere, indrumare, sprijin)

Date generale despre construcție:

Terenul și clădirile situate în Oradea, str. Gării, nr.2 sunt înscrise în Cartea Funciară nr. 86.562 Oradea cu numărul cadastral 13.093. Imobilul este compus din 10 pavilioane, cu o suprafață construită de 1.109 mp., și o suprafață de teren de 8.192 mp. Imobilul a fost trecut din domeniul public al Statului în domeniul privat al municipiului Oradea potrivit Hotărârii Guvernului României nr.1583/2002.

Până la disonibilizarea imobilului în anul 2000 acesta a fost folosit ca detașament de grăniceri, dată de la care nu au mai fost executate lucrări de conservare și întreținere.

Imobilul nu este racordat la rețeaua electrică, structura de rezistență este în stare bună cu excepția învelitorilor de țiglă și a șarpantelor din lemn, ușilor, ferestrelor, sobelor de teracotă, cremonelor, închizătorilor, jgheaburilor, burlanelor și a pardoselilor.

Tema de proiectare cuprinde o serie de lucrări necesare funcționalizării imobilului precum și o serie de studii după cum urmează:

  • - Refacerea învelitorilor din țiglă și a șarpantei din lemn pentru protecția împotriva infiltrațiilor de apă, a zăpezii și a protecției împotriva degradărilor determinate de trecerea vremii;

  • - Reabilitarea elementelor de construcții și arhitectură, a elementelor de rezistență pentru întreg cvartalul de pavilioane care compun imobilul situat la adresa de mai sus;

  • - Înlocuirea tâmplăriei (uși, ferestre) și a pardoselilor din încăperile care compun cele 10 pavilioane ale imobilului situat la adresa de mai sus;

  • - Reabilitarea instalației de alimentare cu energie electrică a celor 10 pavilioane și racordul acestuia la rețeaua de utilități publice de alimentare cu energie electrică;

  • - Reabilitarea instalației sanitare și a grupurilor sanitare care intră în structura celor 10 pavilioane ale imobilului;

  • - Reabilitarea instalației de încălzire a imobilului și racordul acesteia la rețeaua de utilități publice al municipiului Oradea; studiul posibilităților de a asigura încălzirea imobilului prin încălzirea cu centrală proprie cu combustibil lemnos sau prin utilizarea apei geotermale;

  • - Reabilitarea instalației de alimentare cu apă și canalizare a întregului imobil și racordul acestuia la rețeaua de utilități publice ale municipiului Oradea;

  • - Recompartimentarea celor 10 pavilioane și repartizarea funcțiunilor care corespund unui Centru Respiro, conform normelor legale în vigoare. Recompartimentarea se va face numai cu acordul părților și va corespunde funcțiunilor impuse de normele europene în vigoare privind Centrele Respiro după cum urmează:

•  Funcțiunea de Supraveghere, indrumare (pentru activitati de autogospodarire, igiena personala si a

locuintei, menaj, pregatirea mesei, cumparaturi etc.)

Asigurarea hranei

Asigurarea de Programe educationale (referitoare la norme de comportament social, abilitati academice, de igiena, de educatie sexuala, de comportament in societate, auto-gospodarire)

Asigurarea de Activitati de socializare (participare la evenimente cultural-artistice, vizite in diferite institutii, petreceri, iesiri in oras etc.)

Asigurarea de Activități de Consiliere psihologica (evaluare/reevaluare, realizarea profilului psihologic, consiliere individuala si de grup)

Asigurarea de Asistenta medicala (preventie, consult medical, administrare medicatie)

Asigurarea de activități de Consiliere și Sprijin in obtinerea drepturilor prevazute de legislatia in vigoare (informare, consiliere, indrumare, sprijin)

- Amenajarea spaț iilor verzi ș i a locurilor de parcare destinate Centrului Respiro;

- Reabilitarea drumurilor de acces la imobil pentru a permite circulaț ia rutieră ș i accesul persoanelor asistate în Centru Respiro;

- Reabilitarea porților de acces în imobil ș i a gardului de împrejmuire a imobilului pentru a asigura paza obiectivului și siguranța acestuia în exploatare;

Tema de proiectare va fi cuprinsă în documentaț ia tehnico-economică care va sta la baza accesă rii de fonduri nerambursabile. Documentația tehnico-economică va cuprinde:

- Plan Urbanistic Detaliu;

-   Documentaț ia de Avizare a Lucră rilor de Intervenții,

- Studiu geotehnic ș i ridicare topografică și relevee complete;

-   Expertiza tehnică ș i expertiza de umiditate;

- Audit energetic;

  • -   Proiectul Tehnic și Detaliile de Execuție,

  • -   Caietele de Sarcini pentru achiziția publică a lucrărilor de execuție, pentru lucrările prevăzute la corpurile de clădire și suprafețele menționate

  • -   Analiza Cost-Beneficiu

  • I. CONȚINUTUL CADRU AL DOCUMENTAȚIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

  • I.A. PIESE SCRISE

Date generale:

  • 1.  Denumirea obiectivului de investiții

  • 2.  Amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul)

  • 3.  Titularul investiției

  • 4.  Beneficiarul investiției

  • 5.  Elaboratorul documentației

Descrierea investiției

  • 1.  Situația existentă a obiectivului de investiții:

  • •   Starea tehnică, din punct de vedere al asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții, potrivit legii

  • •   Valoarea de inventar a construcției

  • •   Actul doveditor al forței majore, după caz

  • 2.  Concluziile raportului de expertiză tehnică/ audit energetic:

  • •   Prezentarea a cel puțin 2 opțiuni

  • •  Recomandarea expertului/ auditorului energetic asupra soluției optime din punct de vedere tehnic și economic, de dezvoltare în cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții

Date tehnice ale investiției

  • 1.  Descrierea lucrărilor de bază și a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma finalizării lucrărilor de bază

  • 2.  Descrierea, după caz, a lucrărilor de modernizare efectuate în spațiile consolidate/ reabilitate/ reparate

  • 3.  Consumuri de utilități:

  • a) Necesarul de utilități rezultate, după caz în situația executării unor lucrări de modernizare

  • b) Estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități

Durata de realizare și etapele principale

  • 1. Graficul de realizare a investiției

Costurile estimative ale investiției

  • 1.    Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general

  • 2.    Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției

Indicatori de apreciere a eficienței economice

Analiza comparativă a costului realizării lucrărilor de intervenții față de valoarea de inventar a construcției

Surse de finanțare a investiției

Sursele de finanțare a investițiilor se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/ bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile și alte surse legal constituite.

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

  • 1.  Număr de locuri de muncă create în faza de execuție

  • 2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției

  • 1.  Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

(în prețuri - luna, anul, 1 Euro =.....lei)

din care:

- Construcții montaj (C+M)

  • 2.  Eșalonarea investiției (INV/C+M)

  • •   Anul I

  • •   Anul II

  • 3.  Durata de realizare (luni)

  • 4.  Capacități (în unități fizice și valorice)

  • 5.  Alți indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiția, după caz.

Avize și acorduri de principiu

  • 1.  Certificatul de urbanism

  • 2.  Avize de principiu privind asigurarea utilităților (energie termică și electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicații etc.)

  • 3.  Acordul de mediu

  • 4.  Alte avize și acorduri de principiu specifice tipului de intervenție

  • I. B. PIESE DESENATE

  • 1.  Plan de amplasare în zonă (scara 1:10.000)

  • 2.  Plan general (scara 1:1000 )

  • 3.  Relevee : planuri : subsol, parter, etaje, pod-șarpantă, secțiuni caracteristice, fatade.

  • 4.  Planuri și secțiuni generale de arhitectură cu propuneri pentru amenajarea funcțiunilor solicitate prin tema în doua variante, rezistență, instalații, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităților ce concură la realizarea proiectului.

  • 5.  Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

  • II. PROIECTUL TEHNIC ȘI DETALIILE DE EXECUȚIE vor conține:

  • II.A. PĂRȚILE SCRISE

  • 1. Date generale:

  • - denumirea obiectivului de investiții;

  • - amplasamentul (județul, localitatea, adresa poștală și/sau alte date de identificare);

  • - titularul investiției;

  • - beneficiarul investiției;

  • - elaboratorul proiectului.

  • 2. Descrierea generală a lucrărilor

    • 2.1. În cadrul secțiunii "Descrierea lucrărilor" care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri asupra următoarelor elemente:

  • a) amplasamentul;

  • b) topografia;

  • c) clima și fenomenele naturale specifice zonei;

  • d) geologia, seismicitatea;

  • e) prezentarea proiectului pe specialități;

  • f) devierile și protejările de utilități afectate;

  • g) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon și altele asemenea pentru lucrări definitive și provizorii;

  • h) căile de acces permanente, căile de comunicații și altele asemenea;

  • i) trasarea lucrărilor;

  • j) antemăsurătoarea;

  • 2.2. Memorii tehnice pe specialități.

  • 3. Caietele de sarcini

Sunt documentele care reglementează nivelul de performanță a lucrărilor, precum și cerințele, condițiile tehnice și tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de toleranțe și altele de aceeași natură, care să garanteze îndeplinirea exigențelor de calitate și performanță solicitate.

Caietele de sarcini se elaborează de către proiectant pe specialități, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planșe, și nu trebuie să fie restrictive.

  • 3.1. Rolul și scopul caietelor de sarcini:

  • a) fac parte integrantă din proiectul tehnic;

  • b) reprezintă descrierea elementelor tehnice și calitative menționate în planșe și prezintă informații, precizări și prescripții complementare planșelor;

  • c) planșele, breviarele de calcul și caietele de sarcini sunt complementare; notele explicative înscrise în planșe sunt scurte și cu caracter general, vizând în special explicitarea desenelor;

  • d) detaliază notele și cuprind caracteristicile și calitățile materialelor folosite, testele și probele acestora, descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele, verificările și probele acestor lucrări, ordinea de execuție și de montaj și aspectul final;

  • e) împreună cu planșele, trebuie să fie astfel concepute încât, pe baza lor, să se poată determina cantitățile de lucrări, costurile lucrărilor și utilajelor, forța de muncă și dotarea necesară execuției lucrărilor;

  • f) elaborarea caietelor de sarcini se face de către proiectanți - arhitecți și ingineri specialiști -, pentru fiecare categorie de lucrare;

  • g) stabilesc responsabilitățile pentru calitățile materialelor și ale lucrărilor și responsabilitățile pentru teste, verificări, probe;

  • h) redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă și sistematizată;

  • i) prevăd modul de urmărire a comportării în timp a investiției;

  • j) prevăd măsurile și acțiunile de demontare/demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deșeurilor) după expirarea perioadei de viață (post utilizare).

  • 3.2. Tipuri de caiete de sarcini

    • 3.2.1. În funcție de destinație, caietele de sarcini pot fi:

  • a) caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;

  • b) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice și confecții diverse;

  • c) caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări și puneri în funcțiune;

  • d) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor și conținutul cărții tehnice.

  • 3.2.2. În funcție de categoria de importanță a obiectivului de investiții, caietele de sarcini pot fi:

  • a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcțiilor și care se elaborează pentru toate obiectivele de investiții;

  • b) caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice și care se elaborează independent pentru fiecare lucrare.

3.3. Conținutul caietelor de sarcini

Caietele de sarcini trebuie să cuprindă:

  • a) breviarele de calcul, care reprezintă documentele justificative pentru dimensionarea elementelor de construcții și de instalații și se elaborează pentru fiecare element de construcție în parte. Breviarele de calcul, prezentate sintetic, vor preciza încărcările și ipotezele de calcul, precum și tipurile de programe utilizate;

  • b) nominalizarea planșelor care guvernează lucrarea;

  • c) proprietățile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranțe, probe, teste și altele asemenea, pentru materialele componente ale lucrării, cu indicarea standardelor;

  • d) dimensiunea, forma, aspectul și descrierea execuției lucrării;

  • e) ordinea de execuție, probe, teste, verificări ale lucrării;

  • f) standardele, normativele și alte prescripții, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecții, execuție, montaj, probe, teste, verificări;

  • g) condițiile de recepție, măsurători, aspect, culori, toleranțe și altele asemenea.

  • 4. Listele cu cantitățile de lucrări

Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor și conține:

  • a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);

  • b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);

  • c) listele cu cantitățile de lucrări pe categorii de lucrări (formularul F3);

  • d) listele cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4);

  • e) fișele tehnice ale utilajelor și echipamentelor tehnologice (formularul F5);

  • f) listele cu cantități de lucrări pentru construcții provizorii OS (organizare de șantier) (Se poate utiliza formularul F3.).

  • 5. Graficul general de realizare a investiției publice (formularul F6)

Graficul general de realizare a investiției publice reprezintă eșalonarea fizică a lucrărilor de investiții/intervenții.

B. PĂRȚILE DESENATE

Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se elaborează părțile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informațiile necesare elaborării caietelor de sarcini și care, de regulă, se compun din:

1. Planșe generale:

Sunt planșe informative de ansamblu și cuprind:

  • • planșa de încadrare în zonă;

  • • planșele de amplasare a reperelor de nivelment și planimetrice;

  • • planșele topografice principale;

  • • planșele de amplasare a forajelor și profilurilor geotehnice, cu înscrierea condițiilor și a recomandărilor privind lucrările de fundare;

  • • planșele principale de amplasare a obiectelor, cu înscrierea cotelor de nivel, a distanțelor de amplasare, orientărilor, coordonatelor, axelor, reperelor de nivelment și planimetrice, a cotei ± 0,00, a cotelor trotuarelor, a cotelor și distanțelor principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor și altele asemenea;

  • •  planșele principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, cu înscrierea volumelor de terasamente, săpături-umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat (excedent și deficit), a lucrărilor privind stratul vegetal, a precizărilor privind utilajele și echipamentele de lucru, precum și a altor informații și elemente tehnice și tehnologice;

  • •  planșele principale privind construcțiile subterane, cuprinzând amplasarea lor, secțiuni, profiluri longitudinale/transversale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj și armare, ariile și marca secțiunilor din oțel, marca betoanelor, protecții și izolații hidrofuge, protecții împotriva agresivității solului, a coroziunii și altele asemenea;

  • • planșele de amplasare a reperelor fixe și mobile de trasare.

  • 2. Planșele principale ale obiectelor

Sunt planșe cu caracter tehnic, care definesc și explicitează toate elementele construcției.

Se recomandă ca fiecare obiect subteran/suprateran să fie identificat prin număr/cod și denumire proprii. Planșele principale se elaborează pe obiecte și, în general, cuprind:

  • 2.1. Planșe de arhitectură

Definesc și explicitează toate elementele de arhitectură ale fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, distanțe, funcțiuni, arii, precizări privind finisajele și calitatea acestora și alte informații de această natură.

  • 2.2. Planșe de structură

Definesc și explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea și execuția structurii de rezistență, cu toate caracteristicile acesteia, și cuprind:

  • • planurile infrastructurii și secțiunile caracteristice cotate;

  • • planurile suprastructurii și secțiunile caracteristice cotate;

  • • descrierea soluțiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuție și montaj (numai în situațiile speciale în care aceasta este obligatorie), recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea și montajul.

  • 2.3. Planșe de instalații

Definesc și explicitează pentru fiecare obiect amplasarea, alcătuirea și execuția instalațiilor, inclusiv cote, dimensiuni, toleranțe și altele asemenea.

  • 2.4. Planșe de utilaje și echipamente tehnologice

Vor cuprinde, în principal, planșele principale de tehnologie și montaj, secțiuni, vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, toleranțe, detalii montaj, și anume:

  • • planșe de ansamblu;

  • • scheme ale fluxului tehnologic;

  • • scheme cinematice, cu indicarea principalilor parametri;

  • • scheme ale instalațiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicații, rețele de combustibil, apă, iluminat și altele asemenea, precum și ale instalațiilor tehnologice;

  • • planșe de montaj, cu indicarea geometriilor, dimensiunilor de amplasare, prestațiilor, sarcinilor și a altor informații de aceeași natură, inclusiv a schemelor tehnologice de montaj;

  • • diagrame, nomograme, calcule inginerești, tehnologice și de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii în funcțiune și exploatării;

  • • liste cu utilaje și echipamente din componența planșelor tehnologice, inclusiv fișe cuprinzând parametrii, performanțele și caracteristicile acestora.

  • 2.5. Planșe de dotări

Cuprind planșe de amplasare și montaj, inclusiv cote, dimensiuni, secțiuni, vederi, tablouri de dotări și altele asemenea, pentru:

  • • piese de mobilier;

  • • elemente de inventar gospodăresc,

  • • dotări PSI,

  • • dotări necesare securității muncii,

  • • alte dotări necesare în funcție de specific.

  • III. ANALIZA COST BENEFICIU va conține:

  • III.A. Analiza financiară (Analiza cost-beneficiu financiară)

Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu financiară) este de a calcula indicatorii performanței financiare a proiectului (profitabilitatea să). Această analiză este dezvoltată, în mod obișnuit, din punctul de vedere al proprietarului (sau administratorului legal) al infrastructurii. Sunt cazuri în care proprietarul și operatorul infrastructurii nu sunt aceeași entitate (gestiune delegată). În aceste cazuri va fi dezvoltată o analiză financiară consolidată (ca și cum ar fi aceeași entitate).

Metoda utilizată în dezvoltarea ACB financiară este cea a „fluxului net de numerar actualizat”. În această metodă fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea și provizioanele, nu sunt luate în considerație. Cheltuielile neprevăzute din Devizul general de cheltuieli nu vor fi luate în calcul decât în măsura în care sunt cuprinse în cheltuielile eligibile ale proiectului. Ele nu vor fi luate în calcul în determinarea necesarului de finanțat, atât timp cât ele nu constituie o cheltuială efectivă, ci doar o măsură de atenuare a anumitor riscuri.

Orizontul de analiză recomandat pentru proiectele finanțate prin acest domeniu de intervenție al POR este de 20 de ani.

Rata de actualizare recomandată în cadrul analizei financiare este de 5%.

În cadrul analizei se va utiliza metoda incrementală. Atunci când este dificil sau chiar imposibil de a determina costurile și veniturile în situația „fără proiect”, Comisia Europeană recomandă ca scenariul fără proiect să fie considerat acela „fără nici o infrastructură”, adică veniturile și costurile de operare și întreținere să fie considerate pentru întreaga infrastructură, nu numai pentru porțiunea reabilitată, modernizată, prin proiect.

Analiza financiară va evalua în special:

  • a)  profitabilitatea financiară a investiției și a contribuției proprii investite în proiect determinată cu indicatorii VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investiție) și RIRF/C (rata internă de rentabilitate calculată la total valoare investiție). Total valoare investiție include totalul costurilor eligibile și ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.

Pentru ca un proiect să necesite intervenție financiară din partea fondurilor structurale, VNAF/C trebuie să fie negativ, iar RIRF/C mai mică decât rata de actualizare (RIRF/C < 5). Proiectele care au acești indicatori buni se pot susține și fără intervenția din partea Fondurilor structurale, deci nu vor fi finanțate.

Profitabilitatea contribuției proprii investite în proiect se determina considerând numai contribuția proprie la proiect și se măsoară prin VNAF/K și RIRF/K. În acest caz se considera contribuția proprie la momentul în care este ea efectiv plătită (de ex, în cazul unui împrumut, la momentul rambursării). Acești indicatori trebuie să fie buni, în funcție de natura proiectului. Un tabel cu profitabilitatea așteptată în cazul a diferite tipuri de infrastructurii este prezentat în Documentul de lucru 4.

  • b)  cantitatea optimă de intervenție financiară din partea fondurilor structurale.

În cazul în care RIRF/K și VNAF/K au valori prea bune, aceasta înseamnă ca proporția de finanțare rambursabilă a fost mai mare decât era necesar. Pentru a evita această situație, se va determina proporția de grant, conform art. 55 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006.

  • c)  durabilitatea financiară a proiectului în condițiile intervenției financiare din partea fondurilor structurale.

Durabilitatea financiară a proiectului trebuie evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie să fie pozitiv în fiecare an al perioadei de analiză. La determinarea fluxului de numerar net cumulat se vor lua în considerare toate costurile (eligibile și ne-eligibile) și toate sursele de finanțare (atât pentru investiție cât și pentru operare și funcționare, inclusiv veniturile nete).

III.B Analiza economică (analiza cost-beneficiu economică)

Analiza economică măsoară impactul economic, social și de mediu al proiectului și evaluează proiectul din punctul de vedere al societății. Nu întotdeauna un proiect necesar este și dorit. De aceea, unde este cazul, analiza economică va fi însoțită și de un studiu asupra disponibilității grupurilor țintă (populația) de a plăti pentru serviciile oferite de infrastructura construită / reabilitată / modernizată prin proiect.

Trebuie considerate, acolo unde este cazul, elemente de natura suportabilității tarifului pentru populație sau costurile de mediu (aplicarea principiului „poluatorul plătește”).

Baza pentru dezvoltarea analizei economice o constituie tabelele analizei financiare. Pentru determinarea performanțelor economice, sociale și de mediu ale proiectului este necesar să fie făcute o serie de corecții, atât pentru costuri, cât și pentru venituri.

  • a)  Corecțiile fiscale: taxele indirecte, dacă au fost incluse în costuri (de exemplu TVA, atunci când a fost inclusă în costurile eligibile și / sau în costurile de operare și întreținere, ca și obligațiile angajatorului relative la salarii, sau orice subvenții, dacă au fost incluse în costuri). Aceasta deoarece ele constituie venit la nivelul bugetului de stat / local, cu alte cuvinte, dacă judecam la nivelul societății, ele reprezintă doar o mutare dintr-un buzunar în altul.

  • b)  Corecțiile pentru externalități: impacturile proiectului în economia și mediul său trebuie luate în considerare. Acestea pot fi:

  • I. Impacturi negative, ce se includ în analiză la poziția costuri economice. Putem avea astfel de costuri:

  • •   Pe perioada construcției. De exemplu: pe perioada construirii unui drum este deviată circulația, ceea ce duce la întârzieri de 1/2 oră pentru toate categoriile de vehicule;

  • •   Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: un nou drum va duce la creșterea poluării prin emisiile de gaze ale vehiculelor ce vor trece pe acest drum, similar în orice situație de creștere a traficului;

  • II. Impacturi pozitive, ce se includ în analiza la poziția beneficii. Putem avea astfel de beneficii:

  • •   Pe perioada construcției. De exemplu: număr de locuri de muncă temporare, pe perioada construcției;

Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: reducerea emisiilor de gaze, reducerea consumului energetic în cazul unei reabilitări termice a unui spital sau școli, creșterea valorii terenului datorită proiectului, creșterea nr. de IMM-uri etc.;

Aceste impacturi pozitive se regăsesc în indicatorii de impact (cei aferenți obiectivelor generale). Toate aceste impacturi se împart în:

  • ■   economice (creșterea unor venituri indirecte, costuri indirecte suplimentare),

  • ■   sociale (reducerea șomajului, nr. de locuri de muncă păstrate, nr. de locuri de muncă pierdute, nr. populație strămutată etc)

  • ■   de mediu (creșterea / reducerea poluării, după caz)

O parte din aceste impacturi pot fi monetarizate (măsurate în bani, după o anumită metodologie ce trebuie prezentat în analiză). Ele vor fi incluse în tabelele analizei economice. Dar o parte din acestea nu pot fi exprimate în bani. Acestea nu trebuie ignorate, ci prezentate explicit intr-un subcapitol al analizei.

  • c) Corecțiile pentru transformarea prețurilor de piața în prețuri contabile (prețurile umbră): în multe cazuri prețurile de pe piața nu reflectă prețurile adevărate ale mărfurilor, fiind distorsionate de diferite politici protecționiste sau de subvenționare. Astfel valorile incluse în analiza financiară ascund aceste aspecte și imaginea formată este eronată din punct de vedere al societății. Aceste elemente de distorsionare a pieței, cum ar fi taxele vamale, trebuie eliminate în cadrul analizei economice.

Pe de altă parte prețurile umbră trebuie să reflecte și costul de oportunitate și disponibilitatea de a plăti a consumatorilor pentru bunurile sau serviciile oferite de infrastructura respectivă.

Prețurile umbră se calculează prin aplicarea unor factori de conversie asupra prețurilor utilizate în analiza financiară. Aceștia se determină separat pentru forța de muncă (luând în considerație și rata șomajului din zona) și pentru bunurile care sunt comerciabile (luând în considerație taxele vamale și diferitele subvenții pentru export, de exemplu).

Rata de actualizare utilizată în analiza economică se numește rată socială de actualizare.

Pentru perioada 2007 - 2013 Comisia recomandă utilizarea unei rate de actualizare sociale de 5,5% pentru țările de coeziune

(Notă: România este o țară de coeziune).

Pentru fiecare proiect trebuie determinați următorii indicatori economici, pentru întreaga valoare a proiectului:

  • ■   Venitul net actualizat economic (VNAE). Acesta trebuie să fie pozitiv;

  • ■   Rata internă de rentabilitate economică (RIRE). Aceasta trebuie să fie mai mare sau egală cu rata socială de actualizare (5,5%);

  • ■   Raportul beneficii/cost (B/C). Acesta trebuie să fie mai mare decât 1.

Proiectele care nu îndeplinesc aceste condiții nu au un impact relevant, deci nu sunt importante și nu vor primi finanțare din fondurile structurale.

  • III.C. ANALIZA DE RISC ȘI SENZITIVITATE

Va fi realizată și inclusă în Studiul de fezabilitate, pentru toate proiectele, indiferent de valoarea totală a acestora.

În conformitate cu art 40 (e) din Regulamentul 1083/2006, analiza cost-beneficiu trebuie să includă și o evaluare a riscurilor. Aceasta va fi făcută în doi pași:

  • a)  analiza de senzitivitate: vor fi identificate variabilele critice ; se vor analiza performanțele financiare și economice ale proiectului atunci când valorile acestora variază, în plus sau în minus, cu 1%. Ceea ce încercăm să determinăm sunt acele valori care influențează stabilitatea proiectului nostru: în ce condiții valoarea netă actualizată ajunge zero! (cu alte cuvinte: la ce este proiectul sensibil; aceasta se calculează atât pentru VNAF cât și pentru VNAE).

  • b)  analiza de risc: se va lua în calcul și probabilitatea ca acea variabilă critică să evolueze așa cum am estimat în analiza de senzitivitate. Vor fi utilizate diferite metode statistice și se va determina distribuția probabilistică a indicatorilor financiari sau economici. Nu întotdeauna se poate determina probabilitatea modificării cu un anumit procent a valorii unei variabile critice. Și deci nu întotdeauna putem dezvolta o analiză de risc pe baza analizei de senzitivitate. În aceste cazuri se va efectua o analiză de risc calitativă (evaluare calitativă a riscurilor prezentată narativ).

Oradea, 26 februarie 2009.