Hotărârea nr. 162/2009

privind unele mãsuri pentru aprobarea temei de proiectare în vederea elaborãrii proiectelor ºi studiilor necesare pentru reabilitarea, modernizarea ºi dotarea clãdirii Colegiului Naþional „Mihai Eminescu” Oradea

ROMÂNIA

JUDEȚUL BIHOR

MUNICIPIUL ORADEA

CONSILIUL LOCAL

privind unele măsuri pentru aprobarea temei de proiectare în vederea elaborării proiectelor și studiilor necesare pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii Colegiului Național „Mihai Eminescu” Oradea

Ținând cont de raportul de specialitate înregistrat cu nr.107.294 din 24 februarie 2009 prin care Direcția de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe din cadrul Primăriei municipiului Oradea propune unele măsuri pentru aprobarea temei de proiectare privind reabilitarea modernizarea și dotarea clădirii Colegiului Național „Mihai Eminescu” Oradea

Văzând că există oportunitatea accesării de fonduri nerambursabile în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 - Îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenție 3.4 - Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă”

Ținând cont de prevederile legii finanțelor publice locale nr.273/2006 cu modificările și completările ulterioare;

Văzând dispozițiile O.U.G. nr.34/2006 privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare;

Analizând dispozițiile art.36 alin.(2) lit.d, alin.6 lit.a pct.1 și ale art.45 alin.(2) lit.a din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA H O T Ă R Ă Ș T E

Art.1. Se aprobă reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii Colegiului Național „Mihai Eminescu” Oradea, cu sediul în Oradea, strada Roman Ciorogariu nr. 18

Art.2. Se aprobă elaborarea Expertizei Energetice, a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție, a proiectului tehnic și detaliilor de execuție, precum și a caietelor de sarcini pentru obiectivul de investiții „Reabilitarea, Modernizarea și Dotarea Colegiului Național „Mihai Eminescu” Oradea” și a contractării acestora conform O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare conform temei de proiectare care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.3. Se aprobă suportarea contravalorii Expertizei Energetice, a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție, a proiectului tehnic și detaliilor de execuție, precum și a caietelor de sarcini din bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului Oradea.

Art.4. Se împuternicește directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe pentru a adopta toate măsurile legale care sunt necesare pentru contractarea studiului de fezabilitate și rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al municipiului Oradea pentru elaborarea studiului de fezabilitate menționat.

Art5. Cu ducerea la îndeplinirea a prezentei hotărâri se încredințează directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe.

Art.6. Prezenta hotărâre se comunică cu:

  • -       Direcția de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Externe,

  • -      Administrația Imobiliară Oradea

  • -       Se publică în Monitorul Oficial al județului Bihor;

    PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Huszar Istvan Eric


    Oradea, 26 februarie 2009

    Nr.162.


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETAR Ionel Vila

TEMA DE PROIECTARE. CERINȚE. SPECIFICAȚII. CONDIȚIONĂRI

Elaborarea proiectelor și studiilor necesare pentru reabilitarea Colegiului Național „Mihai Eminescu” Oradea

  • I. Date generale

  • 1.      Denumirea obiectivului de investiții : Reabilitarea Colegiului Național “Mihai Eminescu” Oradea

  • 2.      Faza supusă contractării: audit energetic, documentații pentru obținerea de avize și acorduri, documentație de avizare a lucrărilor de intervenție, PAC, PT, CS, DDE

  • 3.      Amplasamentul: județul Bihor, localitatea Oradea, strada Str. Roman Ciorogariu, nr. 18

  • 4.      Titularul investiției: Municipiul Oradea

  • 5.      Beneficiarul investiției: Municipiul Oradea

I.1 Scurt istoric

Colegiul Național Mihai Eminescu funcționează într-o clădire clasificată în categoria monumentelor istorice cu o istorie extrem de bogată, inițial fiind Gimnaziul Premonstratens - Academia de drept. Această a treia parte a „complexului premonstratens”(format din Biserică, mănăstire și gimnaziu), lipită de clădirea mănăstirii, este mult mai târzie, ea fiind construită doar în anul 1874. Din nefericire arhitectul acestei clădiri în stil eclectic nu este cunoscut, știindu-se doar constructorul ei, antreprenorul Schloszarik Jozsef. Clădirea are un aspect masiv, greoi. Planimetric ea se înscrie în tipologia clădirilor ce i-au forma literei E. Astfel, latura lungă a clădirii este paralelă cu strada și trasă spre interior, cele trei aripi perpendiculare pe ea sunt inegale ca dimensiuni. Cele două exterioare sunt egale, iar cea mediană este mai scurtă, dar mai bine evidențiată de o ornamentație mai bogată. Curtea exterioară a fost închisă cu un gard din fier forjat în același an, 1874, el dăinuind aproape în aceeași formă și astăzi ( doar partea bazală, inițial doar din cărămidă, a fost tencuită).

Aici a funcționat din 1896 Academia de Drept de la Oradea una dintre cele mai redutabile instituții de învățămând din acele vremuri. Loc unde s-au format o serie de personalități locale, dar și ale vieții politice și culturale transilvănene. Amintim dintre aceștia pe : Alexandru Roman, membru al Academiei Române, inițiatorul “Societății de lectură a fundației române studioase”, prima societate studențească română cu caracter național, Eugeniu Speranția, fondatorul primului curs de Filozofie a Dreptului, George Sofronie, strălucit profesor de Drept Internațional, cei mai renumiți absolvenți ai Academiei de Drept din Oradea amintim pe Emanuil Gojdu - fost deputat, dr. Aurel Lazăr - fost ministru, Gheorghe Pop de Băsești, întemeietor al Partidului Național Român, organizatorul pedagogiei române în Ardeal, Vasile Mangra, episcop ortodox, dr.Gh. Plopu - prim președinte de secție la Înalta Curte de Casație din România.

  • I.2. Date tehnice

Colegiul Național Mihai Eminescu funcționează într-o clădire clasificată în categoria monumentelor istorice, clasa II, fiind înregistrată pe Lista Monumentelor Istorice din 2004 cu indicativul BH-11-a-B-01041 (monument reprezentativ pentru patrimoniul cultural-local, categoria B). Regimul de înălțime al clădirii este de S+P+2E, înălțimea nivelurilor supraterane este de 4,00 m iar a subsolului de 3,5 m. Înălțimea la cornișă este de 15,80 m.

Structura constructivă a clădirii:

  • -       Fundații pe zidărie de cărămidă

  • -       Pereți portanți din zidărie de cărămidă

  • -       Planșee peste subsol și parter din bolți de cărămidă

  • -       Acoperiș tip șarpantă din lemn

  • -        Învelitoare - țiglă profilată

Situația existentă

Starea fizică a fațadelor respectiv a tencuielilor și zugrăvelilor este într-o fază avansată de degradare ca urmare a eroziunii cauzate de vânt, ploi și a unor intervenții inadecvate sau tardive, zugrăveli impermeabile, reparații cu mortar, deterioararea burlanelor, ancorarea conductorilor de coborâre a paratrăsnetului în ornamentica clădirii, ancorarea sistemului de iluminare public stradal de clădire etc. Elementele de ornamentică sunt în general bine păstrate deși zugrăvelile aplicate în timp au atenuat relieful acestora.

În ceea ce privește tâmplăria de lemn exterioară - ferestre: datorită stării de degradare avansată a acestora se constată o pieredere accentuată de căldură în timpul iernii. Numărul total de ferestre este de 405, având suprafețe între 0,80 mp și 8,00 mp.

Tipurile de ferestre existente:

  • -      Ferestre duble în două canate și supralumină la jumătate din înălțime - 127 buc.

  • -      Ferestre duble în două canate și supralumină la 1/3 din înălțime - 55 buc.

  • -       Restul ferestrelor (pe coridoare, casa scărilor, grupuri sanitare) sunt cuplate în două canate și supralumină la

jumătate sau 1/3 din înălțime.

Tâmplăria de lemn interioară formată atât din ușile de intrare în școală cât în special cele de intrare în sălile de clasă sunt într-o stare de deteriorare accentuată. Deasemenea se constată o degradare accentuată a pardoselii din lemn din sălile de clasă fiind necesară înlocuirea acesteia. Sălile de clasă necesită și dotarea cu aparatură ultramodernă: table inteligente, material didactic de specialitate, etc.

Datorită condițiilor dificile de desfășurare a orelor de sport, o altă intervenție care trebuie efectuată de urgență este instalarea unei instalații de ventilare/climatizare la sala de sport care funcționează la subsolul clădirii. În vederea aducerii infrastructurii școlii la standardele secolului XXI s-a remarcat nevoia reabilitării instalației electrice din întreaga unitate și aparatura aferentă pentru fiecare, a cablării structurate la toate etajele, instalarea unui sistem de monitorizare a accesului în școală pe bază de cartele magnetice și a unui sistem de supraveghere video IP a tuturor spațiilor din școală și împrejurimi.

I.3. Scopul Intervenției

Pentru îmbunătățirea calității actului didactic dar și a calității mediului educațional în cadrul unității de învățământ de mai sus sunt prevăzute a fi derulate următoarele lucrări:

  • -       refacerea fațadei principale,

  • -       refacerea tâmplăriei interioare și exterioare (ferestre și uși),

  • -       reabilitarea podelelor din sălile de clasă

  • -       punerea în valoare a intrării secundare a Colegiului către baza sportivă

  • -       Reabilitarea instalației electrice din întreaga unitate și aparatura aferentă pentru fiecare

  • -       Cablarea structurată la toate etajele și achiziționarea aparaturii aferente

  • -      Sistem de monitorizare a accesului în școală pe bază de cartele magnetice

  • -       Sistem de supraveghere video IP a tuturor spațiilor din școală și împrejurimi

  • -       Dotarea sălilor de clasă cu tabele inteligente

  • -       Refacerea pardoselii din sălile de clasă ai cele de sport(unde e cazul)

  • -       Introducerea de instalație de ventilare/climatizare la sala de sport de la subsolul clădirii.

  • -       Lucrări aferente de instalații sanitare

  • -       Asigurarea materialelor didactice speciale pentru laboratoare.

  • -      Înființarea unui muzeu Dcolar

În vederea acoperirii costurilor acestor lucrări, municipalitatea dorește să fructifice posibilitățile de finanțare oferite de Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 - Îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenție 3.4 - Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă”, în această etapă intervențiile fiind necesare pentru conformarea unității scolare la normele privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească în vederea obținerii autorizației de funcționare dar și pentru crearea unui climat propriu desfășurării actului educațional.

Cadrul legal: conform anexei 11 - Referințe legislative din Ghidul solicitantului pentru Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 - Îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenție 3.4 -Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă”.

II.


  • 1. Studii legate de intervențiile preconizate necesare elaborării documentației necesare -

Obiectul achiziției:

- Audit Energetic

  • -       Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (conține în mod obligatoriu și Studiu de istoria artei, Studiu de parament și restaurare, Studiu de umiditate)

  • -          Proiectul Tehnic și Detaliile de Execuție,

  • -          Caietele de Sarcini pentru achiziția publică a lucrărilor de execuție, pentru lucrările prevăzute la corpurile de clădire și suprafețele menționate

  • -         Analiza Cost-Beneficiu

Documente existente :

  • •      Proiect 15584/109917/2007 faza PT+CS+DE - Refacere fațadă la Colegiul Național M. Eminescu,

Oradea, Str. Roman Ciorogariu nr. 18

  • -      elaborat de SC PROIECT BIHOR SA în 2007

  • •      Proiect 15567/97389/2007 faza PT+CS+DE - Înlocuire tâmplărie ferestre la Colegiul Național M. Eminescu, Oradea, Str. Roman Ciorogariu nr. 18

- elaborat de SC PROIECT BIHOR SA în 2007

  •      HG nr. 1179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general și a Metodologiei pentru elaborarea devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de investiții este abrogată și înlocuită de H.G. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții care a fost completată cu Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 863/2008.

  • •       Orice modificări ale actelor normative sau de reglementare intervenite pe parcursul desfășurării contractului privind elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție atrage după sine implementarea obligatorie a acestora de către contractant fără alte pretenții financiare.

  • •       La solicitarea de completări de către avizatori, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuințelor, sau alte instituții competente și îndreptățite, inclusiv comisia de recepție a autorității contractante a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție, se va trece la realizarea acestora, fără alte pretenții financiare din partea elaboratorului.

  • •      PAC, PT, CS, DDE se vor întocmi numai după aprobarea finanțării investiției.

  • •       Analiza cost-beneficiu și strategia de marketing se va realiza obligatoriu (dacă nu este inclusă în documentația tehnica de avizare)

  • II.2 Conținutul cadru al documentației de avizare a lucrărilor de intervenții1

A. PIESE SCRISE

Date generale:

  • 1.               Denumirea obiectivului de investiții

  • 2.              Amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul)

  • 3.                 Titularul investiției

  • 4.                Beneficiarul investiției

  • 5.              Elaboratorul documentației

Descrierea investiției

  • 1.                Situația existentă a obiectivului de investiții:

  • •                         Starea tehnică, din punct de vedere al asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții, potrivit legii

  • •                        Valoarea de inventar a construcției

  • •                         Actul doveditor al forței majore, după caz

  • 2.               Concluziile raportului de expertiză tehnică/ audit energetic:

  • •                         Prezentarea a cel puțin 2 opțiuni

  • •                        Recomandarea expertului/ auditorului energetic asupra soluției optime din punct de vedere tehnic și economic, de dezvoltare în cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții

Date tehnice ale investiției

  • 1.      Descrierea lucrărilor de bază și a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma finalizării lucrărilor de bază

  • 2.      Descrierea, după caz, a lucrărilor de modernizare efectuate în spațiile consolidate/ reabilitate/ reparate

  • 3.      Consumuri de utilități:

  • a)      Necesarul de utilități rezultate, după caz în situația executării unor lucrări de modernizare

  • b)      Estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități

Durata de realizare și etapele principale

  • 1. Graficul de realizare a investiției

Costurile estimative ale investiției

  • 1.              Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general

  • 2.               Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției

Indicatori de apreciere a eficienței economice

  • 1.                    Analiza comparativă a costului realizării lucrărilor de intervenții față de valoarea de inventar a

construcției

Surse de finanțare a investiției

Sursele de finanțare a investițiilor se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/ bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile și alte surse legal constituite.

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

  • 1.                  Număr de locuri de muncă create în faza de execuție

  • 2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției

  • 1.      Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

(în prețuri - luna, anul, 1 Euro =.....lei)

din care:

- Construcții montaj (C+M)

  • 2.      Eșalonarea investiției (INV/C+M)

  • •                               Anul I

  • •                                   Anul II

  • 3.      Durata de realizare (luni)

  • 4.       Capacități (în unități fizice și valorice)

  • 5.      Alți indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiția, după caz.

Avize și acorduri de principiu

  • 1.                   Certificatul de urbanism

  • 2.                    Avize de principiu privind asigurarea utilităților (energie termică și electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicații etc.)

  • 3.                 Acordul de mediu

  • 4.                    Alte avize și acorduri de principiu specifice tipului de intervenție

B. PIESE DESENATE

  • 1.                  Plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000)

  • 2.                  Plan general (1:2000 - 1:500)

  • 3.                    Planuri și secțiuni generale de arhitectură, rezistență, instalații, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităților ce concură la realizarea proiectului.

  • 4.                    Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

  • III. 3 Proiectul Tehnic și Detaliile de Execuție vor conține:

A. Părțile scrise

  • 1.  Date generale:

  • - denumirea obiectivului de investiții;

  • - amplasamentul (județul, localitatea, adresa poștală și/sau alte date de identificare);

  • - titularul investiției;

  • - beneficiarul investiției;

  • - elaboratorul proiectului.

  • 2.  Descrierea generală a lucrărilor

    • 2.1. În cadrul secțiunii "Descrierea lucrărilor" care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri asupra următoarelor elemente:

  • a) amplasamentul;

  • b) topografia;

  • c) clima și fenomenele naturale specifice zonei;

  • d) geologia, seismicitatea;

  • e) prezentarea proiectului pe specialități;

  • f) devierile și protejările de utilități afectate;

  • g) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon și altele asemenea pentru lucrări definitive și provizorii;

  • h) căile de acces permanente, căile de comunicații și altele asemenea;

  • i) trasarea lucrărilor;

  • j) antemăsurătoarea;

  • 2.2. Memorii tehnice pe specialități.

Sunt documentele care reglementează nivelul de performanță a lucrărilor, precum și cerințele, condițiile tehnice și tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de toleranțe și altele de aceeași natură, care să garanteze îndeplinirea exigențelor de calitate și performanță solicitate.

Caietele de sarcini se elaborează de către proiectant pe specialități, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planșe, și nu trebuie să fie restrictive.

  • 3.1. Rolul și scopul caietelor de sarcini:

  • a) fac parte integrantă din proiectul tehnic;

  • b) reprezintă descrierea elementelor tehnice și calitative menționate în planșe și prezintă informații, precizări și prescripții complementare planșelor;

  • c) planșele, breviarele de calcul și caietele de sarcini sunt complementare; notele explicative înscrise în planșe sunt scurte și cu caracter general, vizând în special explicitarea desenelor;

  • d) detaliază notele și cuprind caracteristicile și calitățile materialelor folosite, testele și probele acestora, descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele, verificările și probele acestor lucrări, ordinea de execuție și de montaj și aspectul final;

  • e) împreună cu planșele, trebuie să fie astfel concepute încât, pe baza lor, să se poată determina cantitățile de lucrări, costurile lucrărilor și utilajelor, forța de muncă și dotarea necesară execuției lucrărilor;

  • f) elaborarea caietelor de sarcini se face de către proiectanți - arhitecți și ingineri specialiști -, pentru fiecare categorie de lucrare;

  • g) stabilesc responsabilitățile pentru calitățile materialelor și ale lucrărilor și responsabilitățile pentru teste, verificări, probe;

  • h) redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă și sistematizată;

  • i) prevăd modul de urmărire a comportării în timp a investiției;

  • j) prevăd măsurile și acțiunile de demontare/demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deșeurilor) după expirarea perioadei de viață (postutilizarea).

  • 3.2. Tipuri de caiete de sarcini

  • 3.2.1. În funcție de destinație, caietele de sarcini pot fi:

  • a) caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;

  • b) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice și confecții diverse;

  • c) caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări și puneri în funcțiune;

  • d) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor și conținutul cărții tehnice.

  • 3.2.2. În funcție de categoria de importanță a obiectivului de investiții, caietele de sarcini pot fi:

  • a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcțiilor și care se elaborează pentru toate obiectivele de investiții;

  • b) caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice și care se elaborează independent pentru fiecare lucrare.

  • 3.3. Conținutul caietelor de sarcini

Caietele de sarcini trebuie să cuprindă:

  • a) breviarele de calcul, care reprezintă documentele justificative pentru dimensionarea elementelor de construcții și de instalații și se elaborează pentru fiecare element de construcție în parte. Breviarele de calcul, prezentate sintetic, vor preciza încărcările și ipotezele de calcul, precum și tipurile de programe utilizate;

  • b) nominalizarea planșelor care guvernează lucrarea;

  • c) proprietățile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranțe, probe, teste și altele asemenea, pentru materialele componente ale lucrării, cu indicarea standardelor;

  • d) dimensiunea, forma, aspectul și descrierea execuției lucrării;

  • e) ordinea de execuție, probe, teste, verificări ale lucrării;

  • f) standardele, normativele și alte prescripții, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecții, execuție, montaj, probe, teste, verificări;

  • g) condițiile de recepție, măsurători, aspect, culori, toleranțe și altele asemenea.

4. Listele cu cantitățile de lucrări

Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor și conține:

  • a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);

  • b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);

  • c) listele cu cantitățile de lucrări pe categorii de lucrări (formularul F3);

  • d) listele cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4);

  • e) fișele tehnice ale utilajelor și echipamentelor tehnologice (formularul F5);

  • f) listele cu cantități de lucrări pentru construcții provizorii OS (organizare de șantier) (Se poate utiliza formularul F3.).

5. Graficul general de realizare a investiției publice (formularul F6)

Graficul general de realizare a investiției publice reprezintă eșalonarea fizică a lucrărilor de investiții/intervenții.

B.     Părțile desenate

Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se elaborează părțile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informațiile necesare elaborării caietelor de sarcini și care, de regulă, se compun din:

1. Planșe generale:

Sunt planșe informative de ansamblu și cuprind:

  • • planșa de încadrare în zonă;

  • • planșele de amplasare a reperelor de nivelment și planimetrice;

  • • planșele topografice principale;

  • • planșele de amplasare a forajelor și profilurilor geotehnice, cu înscrierea condițiilor și a recomandărilor privind lucrările de fundare;

  • • planșele principale de amplasare a obiectelor, cu înscrierea cotelor de nivel, a distanțelor de amplasare, orientărilor, coordonatelor, axelor, reperelor de nivelment și planimetrice, a cotei ± 0,00, a cotelor trotuarelor, a cotelor și distanțelor principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor și altele asemenea;

  • • planșele principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, cu înscrierea volumelor de terasamente, săpături-umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat (excedent și deficit), a lucrărilor privind stratul vegetal, a precizărilor privind utilajele și echipamentele de lucru, precum și a altor informații și elemente tehnice și tehnologice;

• planșele principale privind construcțiile subterane, cuprinzând amplasarea lor, secțiuni, profiluri longitudinale/transversale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj și armare, ariile și marca secțiunilor din oțel, marca betoanelor, protecții și izolații hidrofuge, protecții împotriva agresivității solului, a coroziunii și altele asemenea;

  • • planșele de amplasare a reperelor fixe și mobile de trasare.

2. Planșele principale ale obiectelor

Sunt planșe cu caracter tehnic, care definesc și explicitează toate elementele construcției.

Se recomandă ca fiecare obiect subteran/suprateran să fie identificat prin număr/cod și denumire proprii.

Planșele principale se elaborează pe obiecte și, în general, cuprind:

2.1. Planșe de arhitectură

Definesc și explicitează toate elementele de arhitectură ale fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, distanțe, funcțiuni, arii, precizări privind finisajele și calitatea acestora și alte informații de această natură.

2.2. Planșe de structură

Definesc și explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea și execuția structurii de rezistență, cu toate caracteristicile acesteia, și cuprind:

  • • planurile infrastructurii și secțiunile caracteristice cotate;

  • • planurile suprastructurii și secțiunile caracteristice cotate;

  • • descrierea soluțiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuție și montaj (numai în situațiile speciale în care aceasta este obligatorie), recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea și montajul.

2.3. Planșe de instalații

Definesc și explicitează pentru fiecare obiect amplasarea, alcătuirea și execuția instalațiilor, inclusiv cote, dimensiuni, toleranțe și altele asemenea.

2.4. Planșe de utilaje și echipamente tehnologice

Vor cuprinde, în principal, planșele principale de tehnologie și montaj, secțiuni, vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, toleranțe, detalii montaj, și anume:

  • • planșe de ansamblu;

  • • scheme ale fluxului tehnologic;

  • • scheme cinematice, cu indicarea principalilor parametri;

  • • scheme ale instalațiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicații, rețele de combustibil, apă, iluminat și altele asemenea, precum și ale instalațiilor tehnologice;

  • • planșe de montaj, cu indicarea geometriilor, dimensiunilor de amplasare, prestațiilor, sarcinilor și a altor informații de aceeași natură, inclusiv a schemelor tehnologice de montaj;

  • • diagrame, nomograme, calcule inginerești, tehnologice și de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii în funcțiune și exploatării;

• liste cu utilaje și echipamente din componența planșelor tehnologice, inclusiv fișe cuprinzând parametrii, performanțele și caracteristicile acestora.

2.5. Planșe de dotări

Cuprind planșe de amplasare și montaj, inclusiv cote, dimensiuni, secțiuni, vederi, tablouri de dotări și altele asemenea, pentru:

  • • piese de mobilier;

• elemente de inventar gospodă resc,

• dotă ri PSI,

  • • dotări necesare securității muncii,

  • • alte dotări necesare în funcție de specific

  • II. 4 Analiza cost beneficiu va conține:

A. Analiza financiară (Analiza cost-beneficiu financiară)

Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu financiară) este de a calcula indicatorii performanței financiare a proiectului (profitabilitatea să). Această analiză este dezvoltată, în mod obișnuit, din punctul de vedere al proprietarului (sau administratorului legal) al infrastructurii. Sunt cazuri în care proprietarul și operatorul infrastructurii nu sunt aceeași entitate (gestiune delegată). În aceste cazuri va fi dezvoltată o analiză financiară consolidată (ca și cum ar fi aceeași entitate).

Metoda utilizată în dezvoltarea ACB financiară este cea a „fluxului net de numerar actualizat”. În această metodă fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea și provizioanele, nu sunt luate în considerație. Cheltuielile neprevăzute din Devizul general de cheltuieli nu vor fi luate în calcul decât în măsura în care sunt cuprinse în cheltuielile eligibile ale proiectului. Ele nu vor fi luate în calcul în determinarea necesarului de finanțat, atât timp cât ele nu constituie o cheltuială efectivă, ci doar o măsură de atenuare a anumitor riscuri.

Orizontul de analiză recomandat pentru proiectele finanțate prin acest domeniu de intervenție al POR este de 20 de ani.

Rata de actualizare recomandată în cadrul analizei financiare este de 5%.

În cadrul analizei se va utiliza metoda incrementală. Atunci când este dificil sau chiar imposibil de a determina costurile și veniturile în situația „fără proiect”, Comisia Europeană recomandă ca scenariul fără proiect să fie considerat acela „fără nici o infrastructură”, adică veniturile și costurile de operare și întreținere să fie considerate pentru întreaga infrastructură, nu numai pentru porțiunea reabilitată, modernizată, prin proiect.

Analiza financiară va evalua în special:

  • a)       profitabilitatea financiară a investiției și a contribuției proprii investite în proiect determinată cu indicatorii VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investiție) și RIRF/C (rata internă de rentabilitate calculată la total valoare investiție). Total valoare investiție include totalul costurilor eligibile și ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.

Pentru ca un proiect să necesite intervenție financiară din partea fondurilor structurale, VNAF/C trebuie să fie negativ, iar RIRF/C mai mică decât rata de actualizare (RIRF/C < 5). Proiectele care au acești indicatori buni se pot susține și fără intervenția din partea Fondurilor structurale, deci nu vor fi finanțate.

Profitabilitatea contribuției proprii investite în proiect se determina considerând numai contribuția proprie la proiect și se măsoară prin VNAF/K și RIRF/K. În acest caz se considera contribuția proprie la momentul în care este ea efectiv plătită (de ex, în cazul unui împrumut, la momentul rambursării). Acești indicatori trebuie să fie buni, în funcție de natura proiectului. Un tabel cu profitabilitatea așteptată în cazul a diferite tipuri de infrastructurii este prezentat în Documentul de lucru 4.

  • b)      cantitatea optimă de intervenție financiară din partea fondurilor structurale.

În cazul în care RIRF/K și VNAF/K au valori prea bune, aceasta înseamnă ca proporția de finanțare rambursabilă a fost mai mare decât era necesar. Pentru a evita această situație, se va determina proporția de grant, conform art. 55 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006.

  • c)      durabilitatea financiară a proiectului în condițiile intervenției financiare din partea fondurilor structurale. Durabilitatea financiară a proiectului trebuie evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie să fie pozitiv în fiecare an al perioadei de analiză.

La determinarea fluxului de numerar net cumulat se vor lua în considerare toate costurile (eligibile și ne-eligibile) și toate sursele de finanțare (atât pentru investiție cât și pentru operare și funcționare, inclusiv veniturile nete).

B . Analiza economică (analiza cost-beneficiu economică)

Analiza economică măsoară impactul economic, social și de mediu al proiectului și evaluează proiectul din punctul de vedere al societății. Nu întotdeauna un proiect necesar este și dorit. De aceea, unde este cazul, analiza economică va fi însoțită și de un studiu asupra disponibilității grupurilor țintă (populația) de a plăti pentru serviciile oferite de infrastructura construită / reabilitată / modernizată prin proiect.

Trebuie considerate, acolo unde este cazul, elemente de natura suportabilității tarifului pentru populație sau costurile de mediu (aplicarea principiului „poluatorul plătește”).

Baza pentru dezvoltarea analizei economice o constituie tabelele analizei financiare. Pentru determinarea performanțelor economice, sociale și de mediu ale proiectului este necesar să fie făcute o serie de corecții, atât pentru costuri, cât și pentru venituri.

  • a)   Corecțiile fiscale: taxele indirecte, dacă au fost incluse în costuri (de exemplu TVA, atunci când a fost inclusă în costurile eligibile și / sau în costurile de operare și întreținere, ca și obligațiile angajatorului relative la salarii, sau orice subvenții, dacă au fost incluse în costuri). Aceasta deoarece ele constituie venit la nivelul bugetului de stat / local, cu alte cuvinte, dacă judecam la nivelul societății, ele reprezintă doar o mutare dintr-un buzunar în altul.

  • b)   Corecțiile pentru externalități: impacturile proiectului în economia și mediul său trebuie luate în considerare. Acestea pot fi:

  • i.           Impacturi negative, ce se includ în analiză la poziția costuri economice. Putem avea astfel de costuri:

  • •           Pe perioada construcției. De exemplu: pe perioada construirii unui drum este deviată circulația, ceea ce duce la întârzieri de % oră pentru toate categoriile de vehicule;

  • •           Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: un nou drum va duce la creșterea poluării prin emisiile de gaze ale vehiculelor ce vor trece pe acest drum, similar în orice situație de creștere a traficului;

  • ii.           Impacturi pozitive, ce se includ în analiza la poziția beneficii. Putem avea astfel de beneficii:

  • •          Pe perioada construcției. De exemplu: număr de locuri de muncă temporare, pe perioada construcției;

  • •          Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: reducerea emisiilor de gaze, reducerea consumului energetic în cazul unei reabilitări termice a unui spital sau școli, creșterea valorii terenului datorită proiectului, creșterea nr. de IMM-uri etc.;

  • •           Aceste impacturi pozitive se regăsesc în indicatorii de impact (cei aferenți obiectivelor generale).

Toate aceste impacturi se împart în:

  • ■       economice (creșterea unor venituri indirecte, costuri indirecte suplimentare),

  • ■       sociale (reducerea șomajului, nr. de locuri de muncă păstrate, nr. de locuri de muncă pierdute, nr. populație strămutată etc)

  • ■       de mediu (creșterea / reducerea poluării, după caz)

O parte din aceste impacturi pot fi monetarizate (măsurate în bani, după o anumită metodologie ce trebuie prezentat în analiză). Ele vor fi incluse în tabelele analizei economice. Dar o parte din acestea nu pot fi exprimate în bani. Acestea nu trebuie ignorate, ci prezentate explicit intr-un subcapitol al analizei.

  • c)   Corecțiile pentru transformarea prețurilor de piața în prețuri contabile (prețurile umbră): în multe cazuri prețurile de pe piața nu reflectă prețurile adevărate ale mărfurilor, fiind distorsionate de diferite politici protecționiste sau de subvenționare. Astfel valorile incluse în analiza financiară ascund aceste aspecte și imaginea formată este eronată din punct de vedere al societății. Aceste elemente de distorsionare a pieței, cum ar fi taxele vamale, trebuie eliminate în cadrul analizei economice.

Pe de altă parte prețurile umbră trebuie să reflecte și costul de oportunitate și disponibilitatea de a plăti a consumatorilor pentru bunurile sau serviciile oferite de infrastructura respectivă.

Prețurile umbră se calculează prin aplicarea unor factori de conversie asupra prețurilor utilizate în analiza financiară. Aceștia se determină separat pentru forța de muncă (luând în considerație și rata șomajului din zona) și pentru bunurile care sunt comerciabile (luând în considerație taxele vamale și diferitele subvenții pentru export, de exemplu).

Rata de actualizare utilizată în analiza economică se numește rată socială de actualizare.

Pentru perioada 2007 - 2013 Comisia recomandă utilizarea unei rate de actualizare sociale de 5,5% pentru țările de coeziune

(Notă: România este o țară de coeziune).

Pentru fiecare proiect trebuie determinați următorii indicatori economici, pentru întreaga valoare a proiectului:

  • ■       Venitul net actualizat economic (VNAE). Acesta trebuie să fie pozitiv;

  • ■       Rata internă de rentabilitate economică (RIRE). Aceasta trebuie să fie mai mare sau egală cu rata socială de actualizare (5,5%);

  • ■       Raportul beneficii/cost (B/C). Acesta trebuie să fie mai mare decât 1.

Proiectele care nu îndeplinesc aceste condiții nu au un impact relevant, deci nu sunt importante și nu vor primi finanțare din fondurile structurale.

C . Analiza de risc și senzitivitate

Va fi realizată și inclusă în Studiul de fezabilitate, pentru toate proiectele, indiferent de valoarea totală a acestora.

În conformitate cu art 40 (e) din Regulamentul 1083/2006, analiza cost-beneficiu trebuie să includă și o evaluare a riscurilor. Aceasta va fi făcută în doi pași:

  • a)      analiza de senzitivitate: vor fi identificate variabilele critice ; se vor analiza performanțele financiare și economice ale proiectului atunci când valorile acestora variază, în plus sau în minus, cu 1%. Ceea ce încercăm să determinăm sunt acele valori care influențează stabilitatea proiectului nostru: în ce condiții valoarea netă actualizată ajunge zero! (cu alte cuvinte: la ce este proiectul sensibil; aceasta se calculează atât pentru VNAF cât și pentru VNAE).

  • b)      analiza de risc: se va lua în calcul și probabilitatea ca acea variabilă critică să evolueze așa cum am estimat în analiza de senzitivitate. Vor fi utilizate diferite metode statistice și se va determina distribuția probabilistică a indicatorilor financiari sau economici. Nu întotdeauna se poate determina probabilitatea modificării cu un anumit procent a valorii unei variabile critice. Și deci nu întotdeauna putem dezvolta o analiză de risc pe baza analizei de senzitivitate. În aceste cazuri se va efectua o analiză de risc calitativă (evaluare calitativă a riscurilor prezentată narativ).

III. CONDIȚII DE REALIZARE :

Proiectantul poate subcontracta părți din lucrare, cu condiția acceptului beneficiarului, dat în scris, în prealabil. Subcontractorul se supune la aceleași condiții și termene de realizare. Beneficiarul va avea dreptul de a solicita proiectantului sau / și subcontractorilor rapoarte, date, situații etc. privind starea / situația / faza lucrărilor. Proiectantul va prezenta minim 2 (două) variante pentru DALI.

Documentația se va elabora în 7 (șapte) exemplare.

Documentația aferentă obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare se va elabora în 4 (patru) exemplare și se va supune aprobării / avizării instituțiilor și organelor abilitate, de către proiectant.

Proiectantul va preda inclusiv formatul electronic al lucrărilor. Proprietatea asupra lucrărilor aparține beneficiarilor.

Beneficiarul lucrării va achita contravaloarea avizelor / autorizațiilor necesare.

Conținutul documentațiilor va respecta prevederile legale în vigoare.

  • IV. TERMEN DE REALIZARE :

Termenul de predare a livrabilelor:

  • - audit energetic, DALI însoțit de următoarele studii: releveu complet, studiu istoric, studiu de parament, analiza cost beneficiu: 45 zile calendaristice de la semnarea contractului

  • - proiect tehnic și detaliile de execuție, caiet de sarcini și documentația standard pentru organizarea licitației pentru achiziția lucrărilor de execuție: 1 lună de la data aprobării finanțării de către autoritatea finanțatoare;

Condiții de eligibilitate a participanților:

  • 1.      Cifra de afaceri medie pe ultimii 3 ani de minim: 1.000.000 RON dovedită cu bilanțul contabil;

  • 2.       Experiență similară - cerință minimă - îndeplinirea și finalizarea în ultimii 3 ani a cel puțin un contract privind servicii de proiectare la nivel de SF, DALI sau PT având ca obiect reabilitarea de monumente istorice; fiecare cu valoarea minimă de 100.000 RON; Experiența similară va fi dovedită cu contracte sau documente care indică existența unor raporturi contractuale cu beneficiari și recomandări de la aceștia.

  • 3.      Documente privind certificarea cf. SR EN ISO 9001:2001 (sistem management al calității), SR EN 14001:2005 (sistem management de mediu), ISO 18001:1999 ( sistem al managementului sănătății și securității ocupaționale.

  • 4.      Existența ca și personal angajat pe bază de contract încheiat în condicii legale a minim unei persoane atestate de către Ministerul Culturii și Cultelor în proiectare cu scopul reabilitării monumentelor istorice clasa A. Dovada existenței personalului se va face pe bază de contract încheiat în condi iile legii și a CV-ului din care să reiasă că a participat în colective de proiectare sau a realizat în mod individual proiectare cu scopul reabilitării monumentelor istorice clasa A.