Total consilieri locali

27

Prezenți

25

Pentru

25

Împotrivă

0

Abțineri

0

Nr. Crt

Investiție

Valoare maximă / km (euro) fără TVA

Lungimea traseului

Valoare totală (euro) fără TVA eligibil

Valoare totală (lei) fără TVA eligibil

Valoare TVA lei

Valoare totală cu TVA lei

1.

Pistă de biciclete

200.000

5,9

1.180.000

5.808.786

1.103.669,34

6.912.455,34

TOTAL

1.180.000

5.808.786

1.103.669,34

6.912.455,34

Planului Național de Redresare           și

Reziliență, Componenta 10   -

Fondul Local

Investiția I.1.4    -

Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde -piste pentru biciclete (și alte vehicule electrice ușoare) la nivel local/metropolitan

Titlu apel proiect

„PISTĂ BICICLETE AXA NORD-SUD A MUNICIPIULUI IAȘI”

1

Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.)

Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea vechilor drumuri comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de Orientul Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. În perioada medievală Târgul Ieșilor se afla situat pe una dintre cele mai importante artere comerciale din zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) - Constantinopol, cel mai important oraș din acea perioadă. Situarea pe această axă a ajutat la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții spre și dinspre Constantinopol.

Prin extinderea lui, Iașul este legendara „urbe a celor 7 coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Xxxxxx-Xxxx, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 50 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata.

lașul este orașul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Țicău) și al primului Muzeu de Istorie Naturală.

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită în prezent Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene. Universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

Tot în Iași se află continuatoarea primei școli superioare de inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de studenți, prima școală superioară de muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Xxxxxxx X. Xxxx", Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Xxx Xxxxxxx de la Brad”, Universitatea Petre Andrei.

În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (5 cămine).

Traseul prezentat în actuala notă de fundamentare unește campusurile universitare din Copou cu cel din Tudor Vladimirescu, trecând prin imediata proximitate a 4 universități, a Bibliotecii Universitare „Mihai Eminescu” și a mai multor școli și licee, conectându-le între ele și cu zonele rezidențiale și comerciale din apropiere.

Pe traseul propus pentru amenajarea pistelor de biciclete sau benzilor dedicate transportului de biciclete nu există posibilitatea de deplasare continuă, în deplină siguranță a unui biciclist. Pista de biciclete existentă nu acoperă întreaga distanță, nu are continuitate, există obstacole pe ea (stâlpi, vegetație, chioșcuri, bănci etc.),

iar acest lucru o face aproape inutilizabilă.

În această situație, pista de biciclete nu-și îndeplinește funcția pe care ar trebui să o aibă adică o variantă ecologică la deplasarea cu autoturismul sau a transportului urban.

Fluxurile de intrare la orele dimineții și amiezii sunt orientate către oraș și în special către centru iar cele de ieșire invers după orele 16. Acest fapt provoacă o reală problemă traficului auto în orele critice, acesta fiind îngreunat de lipsa pistelor de biciclete care ar încuraja cetățenii în utilizarea mijloacelor de transport alternativ.

Totodată, lipsa unei centuri ocolitoare face ca accesul bicicliștilor din zona metropolitană către centrul orașului să fie îngreunat, ei neavând posibilitatea să evite aglomerația orașului prin folosirea unor rute ocolitoare.

Pe tronsoane, situația actuală se prezintă astfel:

Tronson 1 - Bulevardul Carol I (începând de la rond Agronomie poziția kilometrică 0+000 - 1+450 Rond Agronomie - Parc Copou) - până la strada Gh. Asachi:

• >    Pe partea stângă (în sensul kilometric, adică de coborâre Copou) există o pistă pentru biciclete, realizată din îmbrăcăminte asfaltică, dispusă între spațiul verde și trotuarul existent, cu lățimea de 1.50 m, insuficientă pentru 2 fluxuri de circulație. Această pistă pentru biciclete prezintă deficiențe de amenajare atât la intersecția cu traficul pietonal cât și cel cu vehiculele motorizate.

• >    Partea carosabilă are o lățime de 12,00 m, formată din patru benzi de circulație cu lățimea de 3,00 m fiecare. Pe benzile de la axul drumului se află câte o linie de tramvai pentru fiecare sens. Destinația actuală a celor patru benzi este pentru autovehicule, iar cele de la ax sunt destinate și tramvaielor. Încadrarea părții carosabile este cu borduri 20 x 25 cm.

• >    De o parte și de alta a părții carosabile sunt amenajate: spații verzi, cu lățimea de cca. 2,00 m pe partea stângă, de cca. 3,00 m pe partea dreaptă; trotuare cu lățimea de cca. 3,50 m pe partea stângă și cu lățimea de cca. 5,00 m pe partea dreaptă.

• >    Pe partea stângă (în sensul kilometric, adică coborâre Copou), există o pistă pentru biciclete, realizată din îmbrăcăminte asfaltică, dispusă între spațiul verde și trotuarul existent, cu lățimea de

• 1 ,50 m. Această pistă pentru biciclete prezintă deficiențe de amenajare atât la intersecția cu traficul pietonal cât și cel cu vehiculele motorizate.

Tronson 2- Strada Gheorghe Asachi - Strada Lascăr Catargi - Vasile Conta - Piața Independenței (cuprinsă între pozițiile km 1+862- 3+350) :

• >    Pe strada Gheorghe Asachi, sectorul cuprins între km 1+862 până la 2+150 este cu sens unic de circulație, partea carosabilă are o lățime de circa 6 m. Pe partea stângă, în prezent se parchează autoturisme.

• >    Pe sectorul kilometric cuprins între km 2+150 până la 2+237, strada are două sensuri de circulație și are o lățime de circa 8 m.

• >    Strada Lascăr Catargi, de la km 2+237 până la 3+120, are două sensuri de circulație, cu lățime de carosabil de aproximativ 7.00 m. Carosabilul este încadrat cu borduri.

• >    Sectorul de pe strada Vasile Conta are o lățime de circa 15 m, format din două benzi de circulație și parcări stânga - dreapta așezate la 60 grade. Carosabilul este încadrat cu borduri.

• >    Strada Piața Independenței are o lățime de circa 12 m cu 4 benzi de circulație. Carosabilul este încadrat cu borduri.

• >    Parcul Piața Independenței a fost reamenajat în anul 2020. Statuia Independenței este elementul central al parcului.

Tronson 3 - B-dul Independenței - strada Sărăriei-strada Elena Doamna - până la strada Pădurii :

o 3.1 B-dul Independenței - tronsonul cuprins între pozițiile kilometrice 3+350 - 4+100 (stație BUS Piața Independenței- până la intersecția cu strada Sărărie):

o Partea carosabilă are o lățime de 18.00- 21.00 m, formată din șase benzi de circulație (câte trei benzi pe fiecare sens) cu lățimea de 3.50 m fiecare. Destinația actuală a celor șase benzi este traficul de autovehicule. Carosabilul este încadrat cu borduri.

o De o parte și de alta a părții carosabile sunt amenajate trotuare, cu lățimea de cca. 4.00m pe partea stângă și cu lățimea de circa 4.50m pe partea dreaptă.

o 3.2 Strada Sărărie - tronsonul cuprins între pozițiile kilometrice 4+100 - 4+378 (Intersecție cu B-dul Independenței - Strada Elena Doamna, zona Tribunal)

o Partea carosabilă are o lățime de 21.00 m, formată din șase benzi de circulație (câte trei benzi pe fiecare sens) cu lățimea de 3.50 m fiecare. Destinația actuală a celor șase benzi este traficul de autovehicule. Carosabilul este încadrat cu borduri.

o De o parte și de alta a părții carosabile sunt amenajate trotuare cu lățimea de circa 4.50m.

o 3.3 Strada Elena Doamna - tronsonul cuprins între pozițiile kilometrice 4+378 - 4+450 (zona Parc Sinagogă):

o Partea carosabilă are o lățime de 16.00 m, formată din cinci benzi de circulație (două benzi pe partea stângă și trei benzi pe partea dreaptă). Destinația actuală a celor cinci benzi este traficul de autovehicule și a tramvaielor. Benzile destinate pentru traficul autovehiculelor au lățimea de circa 3.00m și cele de lângă axa străzii sunt destinate traficului autovehiculelor și a tramvaielor și au lățimea de circa 3.50 m. Carosabilul este încadrat cu borduri.

o Pe ambele părți sunt amenajate trotuare, cu lățimea de circa 3.00m pe partea stângă și de circa 2.50 m pe partea dreaptă.

În zona Parc Sinagogă, pe partea stângă, este amenajat spațiu verde cu lățimea de 3.00 m și un trotuar de 2.50 m.

Tronson 4 - Strada Pădurii

• >    Partea carosabilă are 8.00 m lățime, acest sector cuprinde linia de tramvai, cu dublu sens, ce duce spre cartier Tătărași și pe partea dreaptă (în sensul de coborâre) o zonă destinată transportului cu bicicleta, această zonă este delimitată cu stâlpi flexibili reflectorizanți.

• >    De o parte și de alta a părții carosabile sunt amenajate trotuare cu lățimea de circa 1.50 m.

Tronson 5 - B-dul Tudor Vladimirescu - până la pista existentă de pe malul Bahluiului.

5.1 Pe sectorul kilometric cuprins de la km 4+750 până la 4+900 (de la intersecția str. Pădurii - Bld. T.

Vladimirescu până la intersecția Bld. T. Vladimirescu -Strada Tatarasi), partea carosabilă are 14.00 m lățime, cu patru benzi de circulație, câte două pe fiecare sens. Pe fiecare sens de circulație, pe prima bandă se parchează autoturisme. De o parte și de alta a părții carosabile sunt amenajate trotuare cu lățimea de circa

2.00 m.

5.2 Pe sectorul de la km 4+900 până la km 5+306 (intersecția Bld. T. Vladimirescu - Strada Tătărași până la intersecția Bld. T. Vladimirescu - Str. V. Lupu) partea carosabilă are o lățime de cca. 16.00 m, cu 6 benzi de circulație. Patru benzi sunt destinate circulației autovehiculelor și două fiind destinate pentru parcare. De o parte și de alta a părții carosabile sunt amenajate trotuare cu lățimea de circa 2.00 m.

B-dul Tudor Vladimirescu - tronsonul cuprins între km 4+900 si km 5+504 (de la intersecția cu strada Strada Elena Doamna / Bucșinescu - până la pod peste Bahlui, lulius Mall):

Partea carosabilă are o lățime de 19.00 -20.00 m, formată din șase benzi de circulație (trei benzi pe fiecare sens de circulație). Pe benzile de lângă axa străzii se află linia de tramvai, aceste benzi fiind dedicate transportului public, au o lățime de 3.00 m și sunt delimitate cu butoni reflectorizanți. Celelalte patru benzi, au lățimea de 3.00-3.50 m și sunt destinate traficului de autovehicule.

Pe ambele părți sunt amenajate trotuare cu lățimea de 2.00 - 3.00 m.

Tronsonul 6. Strada Elena Doamna - tronsonul cuprins intre pozitiile kilometrice 4+000 - 4+350 (zona Tribunal -intersectie cu strada Anastasie Panu):

Partea carosabila are o latime de 16,00 m, formata din cinci benzi de circulatie (doua benzi pe partea stanga si trei benzi pe partea dreapta) cu latimea de 3,00 m cele care sunt destinate pentru traficul autovehiculelor si 3,50 m cele care sunt destinate traficului autovehiculelor si a tramvaielor. Pe benzile de la axul drumului se afla cate o linie de tramvai pentru fiecare sens. Destinatia actuala a celor cinci benzi este traficul de autovehicule, iar cele de la ax sunt destinate si tramvaielor. încadrarea partii carosabile este cu borduri 20 x 25 cm.

Pe partea stanga a partii carosabile sunt amenajate spatii verzi, cu latimea de 3,00 m pe partea stanga si 2,50 m pe partea dreapta; pe ambele parti sunt amenajate trotuare, cu latimea de cca. 3,00 m pe partea stanga si de cca. 2,50 m pe partea dreapta.

Tronsonul 7. Strada Elena Doamna - tronsonul cuprins intre pozitiile kilometrice 4+350 - 4+900 (de la intersectia cu strada Anastasie Panu - pana la intersectia cu B-dul Tudor Vladimirescu):

Partea carosabila are o latime de 14,00 m, formata din patru benzi de circulatie (doua benzi pe partea stanga si doua benzi pe partea dreapta) cu latimea de 3,50 m. Pe benzile de la axul drumului se afla cate o linie de tramvai pentru fiecare sens. Destinatia actuala a celor patru benzi este traficul de autovehicule, iar cele de la ax sunt destinate si tramvaielor. Incadrarea partii carosabile este cu borduri 20 x 25 cm.

Pe ambele parti sunt amenajate trotuare, cu latimea de cca. 2,00 m pe partea stanga si cu latimea de cca. 2,50 m pe partea dreapta.

Tronsonul 8. B-dul Tudor Vladimirescu - tronsonul cuprins intre pozitiile kilometrice 4+900 5+504 (de la intersectia cu strada Strada Elena Doamna / Bucsinescu - pana la pod peste Bahlui, lulius Mall, sfarsit traseu proiectat):

Partea carosabila are o latime de 19,00 - 20,00 m, formata din sase benzi de circulatie (trei benzi pe partea stanga si trei benzi pe partea dreapta). Pe benzile de la axul drumului se afla cate o linie de tramvai pentru fiecare sens, aceste bezi sunt dedicate transportului public si au o latime de 3,00 m, delimitate si cu butoni reflectorizanti. Celelalte patru benzi au latimea de 3,00 -3,50 m si sunt destinate traficul de autovehicule. încadrarea partii carosabile este cu borduri 20 x 25 cm. Pe ambele parti sunt amenajate trotuare, cu latimea de 2,00 - 3,00 m.

2

Necesitatea          și

oportunitatea investiției pentru care se aplică

Poluarea aerului este una dintre cele mai serioase probleme la nivel mondial. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2021, 99% din populație a respirat un aer de o calitate inferioară limitelor admise, iar aceasta a produs 4,2 milioane de decese premature. Doar aceste cifre și este suficient pentru a înțelege că poluarea atmosferică este o problemă globală.

Sursele majore de poluare atmosferică sunt dincolo de capacitatea individului de a le controla, fiind necesară o acțiune concertată din partea factorilor de decizie la nivel local, național și regional. Cauzele care duc la poluarea aerului cu noxe sunt reprezentate de

sectoarele esențiale ale economiei, respectiv: transporturile, în mod special cele rutiere, producția de energie electrică, mai ales cea din centralele termoelectrice pe cărbune, managementul deșeurilor, planificarea urbană și agricultura.

Expunerea cronică la particule în suspensie duce la apariția bolilor cardiovasculare și respiratorii, inclusiv a cancerului pulmonar. Copiii și persoanele de peste 60 de ani sunt cele mai afectate. Riscuri majore pentru sănătate implică și expunerea la ozon, dioxid de azot și dioxid de sulf. În marile aglomerări urbane, dar nu numai, concentrațiile sunt deseori peste limitele admise. Aceste gaze sunt responsabile de apariția și agravarea astmului bronșic, diferite simptome bronșice, inflamația pulmonară și de funcția pulmonară redusă.

Acestea nu sunt singurele efecte nocive asupra sănătății pe care le provoacă poluarea atmosferică. Poluarea aerului poate afecta, practic, fiecare organ și poate fi cauza oricărei suferințe de natură canceroasă.

Cercetările arată că poluarea atmosferică este factor determinant sau agravant al bolilor cardiovasculare, diabetului și demenței senile, al problemelor hepatice și al cancerului de vezică urinară, până la boli ale oaselor și pielii. Poluarea afectează fertilitatea feminină și masculină și poate fi una dintre cauzele care duc la avort spontan sau naștere prematură. Medicii susțin că există legături de cauzalitate inclusiv între boala Parkinson și incidența foarte crescută a autismului și 5                                         >                                                                                                                                                 5

poluarea atmosferică.

Mobilitatea urbană durabilă reprezintă una dintre provocările principale cu care se confruntă orașele din UE și este un subiect de îngrijorare pentru numeroși cetățeni. Transportul rutier se numără printre principalele cauze ale poluării atmosferice și ale emisiilor de gaze cu efect de seră în zonele urbane, iar costurile la nivel de societate determinate de congestia traficului sunt foarte ridicate.

Poluarea aerului este considerată de OMS o „urgență de sănătate publică” și avertizează că impactul asupra sănătății, care a fost probat cu certitudine, este doar „vârful aisbergului”, dat fiind faptul că particulele în suspensie mici (< PM2,5) penetrează bariera pulmonară, pătrund în sânge și pot afecta orice organ.

Știm deja că România este vizată de mai multe

proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la calitatea aerului, deschise de CE. Însă avertismentele de la Bruxelles, sancțiunile birocratice sau chiar amenzile nu ajută în niciun fel românii să respire un aer mai curat.

Experiența din Europa subliniază corelațiile dintre existența unei infrastructuri sigure și cantitatea de trafic pe biciclete. În Copenhaga, construirea pistelor de biciclete a avut ca rezultat o creștere a traficului cu bicicleta între 18-20% (sursa: Jensen, S.U., Rosenkilde, C. & Jensen, N., 2007, “Siguranța rutieră și riscul perceput al facilităților pentru cicliști în Copenhaga. Prezentare pentru Întâlnirea Generală Anuală a Federației Europene a Bicicliștilor”, pp.1-9) , pe drumurile unde au fost realizate piste. Infrastructura, programele și politicile necesare creșterii ratei utilizării bicicletei și a mersului pe jos, sunt bine cunoscute și testate, având succes în multe orașe europene.

În România sunt în vigoare 33 de acte normative și hotărâri care au ca scop controlul poluării apelor, solului și aerului. Legea 104 din 2011 se referă explicit la poluarea atmosferică și stabilește valorile limită ale poluanților atmosferici, precum și strategii pentru reducerea poluării, dar și sancțiuni pentru cei care încalcă aceste norme.

Pe baza datelor culese de senzorii instalați, Airly, un serviciu complet de monitorizare a aerului, a stabilit un top 5 al celor mai poluate județe din țară. Cele cinci județe și localitățile acestora (în ordine) sunt afectate, în cea mai mare măsură, de poluarea atmosferică. Acestea sunt: Covasna, Ilfov, București, Iași și Dolj.

Municipiul Iași face eforturi susținute pentru îmbunătățirea opțiunilor de transport în comun și a celui alternativ: achiziționarea autobuzelor cu emisii reduse de carbon (Euro 6), mijloace de transport în comun cu emisii „0” de carbon (autobuze electrice și tramvaie), modernizarea și extinderea căilor de rulare a tramvaielor, introducerea benzilor unice pentru mijloacele de transport în comun, realizarea flotei de trotinete electrice, implementarea proiectului Iași Velo City (54 de stații de îmbarcare și închiriere a bicicletelor, 35 de parcări pentru biciclete private, 11 stații service, 940 de biciclete mecanice, 83 de biciclete electrice, 43 de triciclete pentru persoanele de vârsta a treia și 19 triciclete pentru persoane cu dizabilități), parcări pentru biciclete, politica pentru vehicule electrice și extinderea

zonelor pietonale.

Alături de traficul pietonal, ciclismul urban este o modalitate de deplasare ecologică, socială, care nu generează poluare sau zgomot și care face bine sănătății.

Ciclismul urban este o modalitate de transport nepoluant care trebuie să beneficieze de o mai mare atenție, în contextul măsurilor pe termen mediu și lung privind protecția climei, reducerea zgomotului și gestionarea calității aerului.

Ciclismul este un subsistem al traficului nemotorizat și al doilea ca importanță pentru "mobilitatea locală". Ciclismul reprezintă o modalitate esențială de a reduce ambuteiajele în trafic, prin înlocuirea călătoriilor urbane motorizate pe distanțe scurte.

O rețea mică, interconectată și funcțională de piste de bicicletă promovează ciclismul urban, și apare ca o invitație deschisă către cei care nu merg deloc cu bicicleta sau către cei ce fac acest lucru ocazional. Obiectivul îl reprezintă punerea accentului pe zonele cu cea mai mare cerere de transport, dar evitând în același timp fragmentarea și discontinuitatea rețelei de ciclism.

O creștere semnificativă a ponderii ciclismului în cota modală poate contribui, de asemenea, la îmbunătățirea fluxului de autovehicule și poate permite economisirea de fonduri care altfel ar fi alocate pentru construcția de noi drumuri sau de extinderea celor existente. Ponderea ciclismului în cota modală este puternic influențată de existența unei infrastructuri de ciclism sigure și de cultura/mentalitatea locală privind mersul pe bicicletă.

Multe orașe sunt paralizate din cauza traficului motorizat la orele de vârf ale dimineții și serii. Ca rezultat, orașele noastre sunt zgomotoase și poluate, iar șoferii, dar și ceilalți participanți la trafic suferă de stres suplimentar datorat traficului copleșitor. Lucrul ce face ca situația să fie și mai rea, este faptul că majoritatea mașinilor circulă cu trei locuri libere.

Cel mai frecvent, jumătate din călătoriile făcute cu mașina sunt mai scurte de cinci kilometri și un sfert dintre ele sunt de trei kilometri sau chiar mai scurte. Deoarece motoarele auto sunt cele mai eficiente odată ce s-au încălzit, consumul de combustibil și, prin urmare, emisiile de CO2 sunt foarte ridicate în primii kilometri. O astfel de schemă de transport nu numai că este

ineficientă; ci este și în detrimentul bunăstării noastre. Ciclismul, de cealaltă parte, necesită mult mai puțin spațiu și poate ajuta orașele prin evitarea blocajelor în trafic sau prin reducerea spațiului utilizat pentru amenajarea străzilor. În general, călătoriile de până la cinci kilometri pot fi ușor parcurse cu bicicleta. Pe o distanță de până la 1 km, pietonii ajung mai repede la destinație decât șoferii. Pe distanțe de până la 3 km, bicicliștii sunt mai ”rapizi” decât șoferii.

Cum putem crește ponderea bicicletei în cota modală?

Acționând în următoarele domenii:

• •    Planificarea și dezvoltarea unei strategii de ciclism: planificare integrată; rețele de ciclism

• •    Infrastructură: piste, parcări și semnalizare pentru bicicliști

• •    Comunicații

• •    Legătura/conectarea cu alte mijloace de transport

Pentru a crește numărul celor care utilizează în deplasările lor zilnice bicicleta, dar și pentru a spori siguranța bicicliștilor în trafic, se impune necesitatea realizării infrastructurii pentru biciclete. Existența și designul acestora poate schimba mentalități și atitudini.

Mersul cu bicicleta înseamnă deplasări cu emisii zero și înlocuirea vehiculelor cu combustibili fosili. Mersul cu bicicleta sporește atractivitatea zonelor urbane, creează o nouă structură a mobilității locale și reduce traficul

3

Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local

Prezentul proiect este complementar din punct de vedere tehnic și funcțional cu proiectele de investiții publice propuse de autoritățile publice asupra infrastructurii de mobilitate. Acesta se află într-o strânsă legătură cu proiectele de transport public asumate în cadrul PMUD :

„Sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor - Iași Velocity”

Finanțarea proiectului se va face prin intermediul Programului Operațional Regional (POR) 2014 - 2020, Axa Prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”, valoarea totală a acestuia fiind de 22.226.523,64 lei, inclusiv TVA.

Prin intermediul proiectului, a cărui durată de implementare este de 24 de luni, vor fi amenajate 50 de

stații de îmbarcare și închiriere pentru biciclete (62 de amplasamente) și vor fi cumpărate 813 de biciclete inteligente mecanice, 37 de biciclete inteligente electrice și 80 de triciclete pentru seniori și pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, proiectul presupune și implementarea un sistem inteligent de mobilitate urbană alternativă, independent energetic utilizând biciclete inteligente, la care adaugă sisteme de andocare și terminale inteligente, cu posibilitatea închirierii cu ajutorul tuturor modalităților electronice, precum și pe baza cardului de acces.

“Iași Velo City este un proiect care se subordonează conceptului mai larg de Smart City și privește construirea unui număr de stații pentru biciclete de diferite tipuri, utile pentru transportul de agrement, dar și în alte scopuri. «Iași Velo City» se dorește a fi, împreună cu sistemul public de transport, o alternativă la utilizarea mașinilor personale”, a declarat primarul Xxxxx Xxxxxxx.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt creșterea cu 3,8% a utilizării deplasărilor cu bicicleta și pietonale, respectiv reducerea emisiei gazelor cu efect de seră cu 1,4%, ambele în anul 2023 (primul an după finalizarea implementării proiectului), față de scenariul „fără proiect”.

• „Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iași” este un proiect amplu în cadrul căruia sunt modernizați în total 5.720 de metri liniari de cale simplă de rulare, de-a lungul cărora sunt amenajate 7 stații de tramvai și o stație intermodală pe bulevardul Virgil Săhleanu ce va permite călătorilor/navetiștilor să aleagă mijlocul de transport ecologic, ieftin și sigur. În cadrul acestui proiect regăsim subdiviziunile acestuia și anume:

“Reabilitarea infrastructurii de tramvai in Municipiul Iași - Reorganizarea circulației pe bulevardul Tudor Vladimirescu”

Modernizarea Bulevardului Tudor Vladimirescu prin lucrările de execuție susținute cu fonduri europene în cadrul proiectului „Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iași -Reorganizarea circulației pe bulevardul Tudor Vladimirescu”. Valoarea totală a proiectului este 114.197.308,33 lei (aproape 24 de milioane de euro) și este asigurată prin Programul Operațional Regional - Axa 4.1.

"Sistem e-ticketing pentru îmbunățățirea mobilității în zona metropolitană Iași"

Sistemul de e-ticketing va permite colectarea, memorarea, transmiterea și prelucrarea tuturor datelor referitoare la emiterea, vânzarea, utilarea, validarea și controlul titlurilor de transport.

Sistemul, bazat pe dispozitive de validare instalate în vehiculele de transport în comun, cartele electronice reîncărcabile și carduri cu multiple călătorii, dar și achiziție de bilete prin intermediul unei platforme online, SMS, aplicație telefonie mobilă (Android, IOS), diverse terminale Pay Point, va permite flexibilizarea ofertei comerciale și creșterea calității serviciilor comerciale oferite călătorilor prin posibilitatea de implementare a unei game largi de abonamente.

Se urmărește creșterea productivității și reducerea fraudei prin posibilitatea de monitorizare permanentă a tuturor componentelor sarcinii de transport (emiterea, vânzarea, validarea și controlul titlurilor tarifare, starea echipamentelor, respectarea programului de lucru de către angajații care interacționează cu echipamentele sistemului de taxare, respectarea planificărilor de către controlori, etc.). Sistemul va permite integrarea cu serviciile de transport oferite de operator în zona metropolitană.

Valoarea totală a proiectului este de 12.645.900,88 lei, inclusiv TVA, din care pentru construcții și montaj vor fi alocați 857.621,65 lei, inclusiv TVA. Durata de implementare a proiectului este de 24 de luni

Dotarea stațiilor de transport în comun cu panouri digitale de informare a timpilor de urmărire a mijloacelor de transport în comun

Proiectul face parte din strategia de transformare digitală a lașului, Primăria Municipiului Iași este partener în programul “Digital Cities Challenge” derulat de către Comisia Europeană.

„Reabilitarea infrastructurii de tramvai Iași - Dancu”

Proiectul „Reabilitarea infrastructurii de tramvai lași - Dancu” face parte din lista proiectelor municipalității finanțate prin intermediul

Programului Operațional Regional 2014 - 2020, Axa Prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”. Valoarea totală a acestuia este de 104.022.631,88 lei, inclusiv TVA (aproximativ 21,66 milioane de euro), iar durata de implementare de 36 de luni (din care 28 de luni este durata maximă de execuție a lucrărilor).

Impementarea unei benzi unice destinate transportului in comun

Proiectul a fost implementat din fonduri publice locale prin amenajarea unui culoar unic delimitat fizic, înființat pe calea de rulare a tramvaielor ce permite accesul mijloacelor de transport în comun, a autovehiculelor electrice cât și a mijloacelor de transport în comun de tip taxi. Măsura a fost inițial primită cu reticență de cetățenii municipiului Iași însă după o perioadă de acomodare aceștia din urmă împreună cu municipalitatea au observat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește timpii de deplasare și în general fluența mijloacelor de transport în comun în trafic. Proiectul va fi extins prin amenajarea altor culoare unice destinate transportului public urmare a modernizării infrastructurilor rutiere din zonele respective.

4

Corelarea cu proiecte în       curs       de

implementare de la nivel local

În perioada 24 septembrie 2019 - 24 septembrie 2023, Municipiul Iași implementează în calitate de partener, proiectul Achiziție mijloace de transport public - autobuze electrice 12 m deal, Brașov, Iași, Sibiu, Slatina, Suceava, cod SMIS 127865, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, apel de proiecte cu numărul POR/2018/4/4.1/3/în parteneriat, aferent Axei prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Obiectivul specific 4.1 - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

Obiectiv specific:

- înlocuirea integrală a parcului de mijloace de transport în comun de pe o serie de rute de transport public operaționale, actualmente deservite cu autobuze diesel (în multe cazuri depășite fizic sau moral) - vor fi achiziționate un număr de 20 autobuze electrice cu lungimea de aproximativ 12 m, însoțite de 6 stații de încărcare rapidă și 20 stații de încărcare lentă. Autobuzele electrice vor circula pe rutele: Ruta 28 (cod

• I AS28) - Rond Dacia - Piața Alexandru cel Bun - str. Pantelimon Halipa - Podu Roș - Târgu Cucu -Bulevardul Independenței - Bulevardul Carol I -Rond Triumf și retur; (10 autobuze electrice) și Ruta 36 (cod IAS36) - Dacia - Gară - Piața Unirii / Piața Mihai Eminescu - Copou - Breazu și retur (10 autobuze electrice).

În perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2022, Municipiul Iași implementează în calitate de partener, proiectul Achiziție mijloace de transport public -autobuze electrice 10 m deal, Iași, CJ Neamț, Tg. Mureș, cod SMIS 128113, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, apel de proiecte cu numărul POR/2018/4/4.1/3/în parteneriat, aferent Axei prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Obiectivul specific 4.1 - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă (Rutele 42 și 52 din Iași; 24 autobuze, 7 stații de încărcare rapidă, 24 stații de încărcare lentă).

Obiectiv specific:

• -    înlocuirea parcului de material rulant de transport public operaționale, actualmente deservite cu autobuze diesel (în multe cazuri depășite fizic sau moral) - Rutele 42 și 52: 24 autobuze, 7 stații de încărcare rapidă, 24 stații de încărcare lentă

Asociat proiectelor de reabilitare a liniilor de tramvai a fost prevăzută achiziția de material rulant după cum urmează:

• -    Lotul 1 - 7 tramvaie asociate proiectului Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iași -Reorganizarea circulației pe bulevardul Tudor Vladimirescu, cod SMIS 123700

• -    Lotul 2 - 5 tramvaie asociate proiectului Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iași, cod SMIS 123696.                                   ’

• -    Lotul 3 - 4 tramvaie asociate proiectului Reabilitarea infrastructurii de tramvai Iași Dancu, cod SMIS 127025                        ’

Alte proiecte:

• -    Sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor - Iași Velocity - Valoarea totală a proiectului: 22.226.523,64 lei; Durata proiectului: 24 de luni -Program Operațional Regional, Axa 4. Obiectiv specific 4.1. (în derulare - Contract semnat)

• -    Sistem e-ticketing pentru îmbunătățirea mobilității în Zona Metropolitană Iași - Valoarea totală a proiectului: 12.645.900,88 lei Durata proiectului: 24 de luni - Program Operațional Regional, Axa 4. Obiectiv specific 4.1. (în derulare - Contract semnat)

• -    MODERNIZARE DEPOU DACIA ( tramvaie, troleibuze și autobuze electrice) plus zona de acces depou - pod peste pârâul Rediu, Strada Strămoșilor și Rond Dacia (indicatori tehnico-economici aprobați / autorizația de demolare emisă / autorizația de construire în curs de emitere)

5

Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare

Din perspectiva tranziției către energia verde, proiectul este complementar cu următoarele proiecte ce urmează a fi depuse pe PNRR:

• -    Modernizare tramă stradală și realizare pasaj subteran plus relocarea modurilor de transport prin pasajul subteran propus în zona străzilor Anastasie Panu și Strada Palat - stadiul actual: SF

• -    Modernizarea sistemului de alimentare cu energie electrică a tramvaielor - rețele contact - inclusiv stații de redresare - stadiul actual: SF

• -    Construire/extindere linie de tramvai pe traseul Rond Țuțora (Municipiul Iași) - Localitatea Tomești-Localitatea Holboca-Rond Dancu și achiziție de material rulant - stadiul actual: tema proiectare SF

• -    Relocare depouri pentru tramvaie și autobuze plus troleibuze din zonele centrale pe locația fostelor platforme industrială Fortus - stadiul actual: Studiu de oportunitate

• -    Rețea de troleibuze și achiziție de mijloace de transport cu autonomie extinsă - stadiul actual: SF

• -    Extinderea liniei de tramvai în zona vest a municipiului Iași și asigurarea legăturii cu comuna Valea Lupului - stadiul actual: tema proiectare SF

• -    Achiziție de tramvaie cu podea joasă, de 30 m -stadiul actual: întocmire Studiu de oportunitate

• -    Extinderea transportului terestru cu trenul metropolitan - stadiul actual: SF

• -    Piste pentru biciclete în Municipiul Iași - stadiul actual: SF

• -    Fluidizarea traficului din intersecția Podu Ros cu Splai Bahlui Mal Drept și Bd. Prof D. Mangeron prin două pasaje supraterane unidirecționale cu o singură bandă - stadiul actual: DALI, SF

• -    Rută alternativă privind accesul spre oraș din zona Bucium - stadiul actual: SF

• -    Parcări subterane verzi

• -    Parcări de tip Parc & Ride în punctele de intrare în

Municipiul Iași (ERA, Dacia, Fortus, acces dinspre Holboca, acces Cârlig, acces Tomești)

6

Efectul          pozitiv

previzionat         prin

realizarea obiectivului de investiții

Efectele pozitive previzionate prin realizarea obiectivului de investiții, vor fi:

• >    reducerea numărului de mașini aflate în circulație, datorită faptului că tot mai mulți locuitori pot alege bicicleta ca mijloc de transport atunci când merg la serviciu și astfel eliminarea ștrangulărilor din fluxul de trafic, mărirea siguranței circulației prin reducerea numărului de accidente;

• >    creșterea nivelului de confortului riveranilor și îmbunătățirea generală a calității vieții în Municipiul Iași prin: poluare mai scăzută a aerului, nivel de zgomot mai scăzut, locuri publice mai curate, în timp ce opțiunile de locuire, de desfășurare a activităților economice, culturale și petrecere a timpului liber își cresc gradul de atractivitate;

• >    economisirea spațiului, pe drumuri și în parcări, și astfel o reducere a investițiilor destinate carosabilelor și posibilitatea de a utiliza diferit spațiul public.

Obiectivul general al proiectului este de a oferi posibilitatea cetățenilor municipiului Iași să utilizeze într-un mod sigur bicicletele, astfel încât să contribuie la reducerea amprentei de carbon a orașului, să-și mențină sănătatea și să fie mai relaxați protejând totodată mediul înconjurător.

Promovarea de către Municipiul Iași a mobilității urbane durabile și reducerea emisiilor de carbon / gaze cu efect de seră este efectuată și în zilele de week-end prin închiderea unor artere principale creând / extinzând zonele de promenadă și de utilitate publică favorizând accesul pietonal ori cu bicicleta în aceste zone.

Astfel deplasările cu bicicleta pe timpul weekendurilor cresc organic, cetățenii se obișnuiesc din ce în ce mai mult cu acest mijloc de transport și astfel se va promova îndeosebi mobilitatea bazată pe mersul pe jos, utiliyarea bicicletei ori a altui mijloc de transport mai puțin poluant (transportul in comun) sau total nepoluant ca mjiloc de deplasare în defavoarea utilizării autoturismelor.

Rezultatul:

- creșterea atractivității transportului alternativ (verde) în special cel pe bicicletă, determinând ca o parte dintre posesorii de vehicule să renunțe la

acestea

• -    creșterea ponderii utilizatorilor de biciclete

• -    reducerea emisiilor de CO2

• -    îmbunătățirea mobilității locale și a > > >

managementului urban

7

Modul de îndeplinire a condițiilor aferente investițiilor

Prin activitățile sprijinite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României, “Componenta 10 -Fondul Local, Apel de Proiecte I.1 Mobilitate urbană durabilă I.1.4 Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - piste pentru biciclete (și alte vehicule electrice ușoare) la nivel local/metropolitan”, se urmărește în principal limitarea poluării din municipiile reședință de județ, zonele urbane cele mai afectate, prin promovarea unui mod sustenabil de transport.

În acest moment, pentru pista de biciclete există proiectul tehnic realizat, cu avizele obținute, urmând a fi construit.

8

Descrierea procesului de implementare

După semnarea contractului de finanțare, procesul de implementare are următorii pași:

Desemnarea echipei de proiect; informare și publicitate; elaborarea documentației de licitație pentru atribuirea contractului de lucrări; organizarea procedurii de achiziție publică; semnarea contractului de lucrări; încărcarea în sistemul informatic a dosarelor de achiziție încheiate pentru implementarea proiectului, în copie format .pdf; managementul proiectului.

Managementul contractului de lucrări - desemnarea unui diriginte de șantier și constituirea comisiei de recepție.

De asemenea, se va avea în vedere activitatea de informare și publicitate și managementul proiectului în conformitate cu prevederile contractului de finanțare și realizarea raportărilor și livrabilelor conform ghidului solicitantului

9

Alte informații

Bugetul proiectului

PISTĂ BICICLETE AXA NORD-SUD A MUNICIPIULUI IAȘI

Total = 1.180.000 Euro fără TVA

Luând în considerare cursul InforEuro aferent lunii mai 2021 de 1 euro = 4,9227 lei (punctul 2.4. Modalitatea

de depunere a proiectelor din Ghidul specific aferent componentei 10 - Fondul local), valoarea totală a proiectului fără TVA este de 5.808.786 lei

Se vor suporta din bugetul local al Municipiului Iași sumele reprezentând alte cheltuieli necesare finalizării în bune condiții a proiectului, cheltuieli ce pot apărea pe durata implementării proiectului.

Nr. Crt

Investiție

Valoare maximă / km (euro) fără TVA

Lungimea traseului

Valoare totală (euro) fără TVA eligibil

Valoare totală (lei) fără TVA eligibil

Valoare TVA lei

Valoare totală cu TVA lei

1.

Pistă de biciclete

200.000

5,9

1.180.000

5.808.786

1.103.669,34

6.912.455,34

TOTAL

1.180.000

5.808.786

1.103.669,34

6.912.455,34