Municipiul Iași Consiliul Local

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Aplicației de Finanțare revizuită pentru proiectul “Reabilitarea

sistemului de termoficare în Municipiul Iași, în vederea conformării cu

standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a” și a documentelor suport revizuite după cum urmează: Studiu de fezabilitate, Analiza Cost - Beneficiu, Analiza

Instituțională, Strategia de Achiziții

Consiliul Local al Municipiului Iași, întrunit în ședința extraordinară în data

de 08.09.2017;

Având în vedere inițiativa Primarului Municipiului Iași prin expunerea de motive la proiectul de hotărâre;

Avand in vedere amendamentul inregistrat sub nr. 28293 din 08.09.2017 si aprobat in plenul sedintei si consemnat in procesul - verbal al sedintei de Consiliul Local ;

Având în vedere referatul de specialitate nr. 87038 /05.09.2017 întocmit de către Serviciul Promovare și Monitorizare Calitate Mediu.

Având în vedere prevederile Ghidului solicitantului cu privire la condițiile specifice de accesare a fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii de termoficare prin POIM 2014-2020 Axa 7.1 Creșterea eficientei energetice în sistemele centralizate de transport si distribuție a energiei termice în orașele selectate - proiecte noi;

Având în vedere prevederile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în special ale art. 36 alin. (5) lit. a);

Având în vedere dispozițiile Legii privind normele de tehnică legislativă nr. 24/2000 cu modificările și completările ulterioare;

Având în vedere dispozițiile Legii nr. 215/2001, privind administrația publică locală republicată, cu modificările și completările ulterioare;

În temeiul art. 115 alin. 1, lit. b din Legea nr. 215/2001;

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1. Se aprobă Aplicația de Finanțare revizuită pentru implementarea proiectului “Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași, în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a”.

Art. 2. Se aprobă documentul suport - Studiu de fezabilitate revizuit, împreună cu indicatorii tehnico - economici corespunzători, în forma prevăzută în Anexa 1 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. Se aprobă documentul suport - Analiza Cost - Beneficiu revizuită, în forma prevăzută în Anexa 2 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. Se aprobă documentul suport - Analiza Instituțională revizuită în forma prevăzută în Anexa 3 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5. Se aprobă documentul suport - Strategia de Achiziții revizuită în forma prevăzută în Anexa 4 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 6. Orice alte prevederi contrarii își încetează aplicabilitatea de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 7. Copie după prezenta hotărâre va fi comunicată: Primarului Municipiului Iași; Direcției Generale Tehnice și Dezvoltare, Direcției Generale Economice și Finanțe Publice Locale, Serviciului Promovare și Monitorizare Calitate Mediu,Unității de Implementare a Proiectului, Veolia Energie Romania SA, S.C. Veolia Energie Iași S.A. și Instituției Prefectului Județului Iași.

Art. 8 : (1) Punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri va fi asigurată Direcția Generala Tehnică și Dezvoltare, Direcția Generala Economică și de Finanțe Publice Locale, Serviciul Promovare și Monitorizare Calitate Mediu,Unitatea de Implementare a Proiectului, Veolia Energie Romania SA și S.C. Veolia Energie Iași S.A.

(2) Aducerea la cunoștința publică a prezentei Hotărari va fi asigurată de Centrul de Informații pentru Cetățeni.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

Xxxxx Xxxxxxxxx Consilier local,

Nr. 353 din 08 septembrie 2017

Total consilieri locali	27
Prezenți	21
Pentru	21
Împotrivă	0
Abțineri	0

Anexa 3

ANALIZA INSTITUȚIONALĂ

*

PROIECT „REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ. ETAPA A II-A”

Revizie 2017

Elaborat	Verificat	Aprobat
SC Relians SRL	Xxxxxx Xxxxxx	Viceprimar
	Vasilica Săcăleanu Luminita Nazare	Radu Botez

CUPRINS

1    Introducere...........................................................................................44

1.1    Considerații    generale..........................................................................44

2    Cadrul de reglementare a serviciului comunitar de alimentare cu energie termică în

sistem centralizat.........................................................................................55

2.1    Cadrul legislativ,    politici și strategii.........................................................55

2.2    Cadrul general privind ajutorul de stat și serviciile de interes economic general .... 77

2.3    Evaluarea aspectelor privind ajutorul de stat în cadrul proiectului ....................99

3    Analiza structurii instituționale actuale.......................................................

3.1    Aranjamente    instituționale    la    nivelul    Beneficiarului...................................1111

3.1.1    Gestiunea serviciului comunitar de alimentare cu energie termică în municipiul

Iași    1111

3.1.2    Aspecte privind proprietatea asupra infrastructurii de termoficare............1414

3.1.3    Analiza capacității Unității de Implementare a Proiectului......................1515

3.2    Aranjamente    instituționale    la    nivelul    Operatorului....................................1818

3.2.1    Aspecte legate de gestiunea serviciului de transport, distribuție și furnizare a

energiei termice în sistem centralizat.........................................................1818

3.2.2    Competențe manageriale și operaționale ale Operatorului......................1919

3.2.3    Aspecte privind sprijinul acordat de operator Unitatii de Implementare a

Proiectului.........................................................................................2828

4    Mecanismul de stabilire a tarifelor.............................................................3030

5    Analiza situațiilor financiare și impactul asupra operării sustenabile a infrastructurii nou

finanțate.................................................................................................3333

6    Riscuri .............................................................................................. 5757

7    Concluzii și recomandări......................................................................... 6060

7.1    Concluzii privind cadrul instituțional de implementare a proiectelor...............6060

7.2    Recomandări de îmbunătățire a aranjamentelor instituționale...................... 6060

8    Listă anexe......................................................................................... 6565

ACRONIME ȘI ABREVIERI

AM - Autoritatea de Management

ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

ANRSC - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

Art. -    Articol

CC -    Consiliul Concurenței

CE -    Comisia Europeană

CET -    Centrală electrică de termoficare

CL -    Consiliul Local

CJ -    Consiliul Județean

CJUE -    Curtea de Justiție a Uniunii Europene

HG -    Hotărârea Guvernului

MAI -    Ministerul Administrației și Internelor

OG -    Ordonanța Guvernului

OUG -    Ordonanța de Urgență a Guvernului

POS -    Programul Operațional Sectorial

PT -    Punct termic

ROF - Regulament de Organizare și Funcționare

SACET - Sistem de alimentare centralizată cu energie termică

SIEG - Serviciu de interes economic general

TFUE - Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene

UE -    Uniunea Europeană

UIP -    Unitatea de Implementare a Proiectului

UMP - Unitatea de Management a Proiectului

1 Introducere

1.1 Considerații generale

Municipiul Iași a implementat în calitate de Beneficiar (contract de finanțare nr. 101351/17.03.2010) proiectul „Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană”, cod SMIS 16879. Proiectul a fost finanțat în cadrul POS Mediu, Axa Prioritară 3.

O modificare semnificativă a aranjamentelor instituționale față de prima etapa a Proiectului finantata prin POS Mediu constă în delegarea gestiunii serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice către operatorul, SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA (fosta SC DALKIA TERMO IAȘI SA).

2 Cadrul de reglementare a serviciului comunitar de alimentare cu energie termică în sistem centralizat

2.1 Cadrul legislativ, politici și strategii

Cadrul actualizat de reglementări comunitare incidente în sectorul energiei termice include următoarele acte normative:

•    Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, cu dată de transpunere 10/06/2010;

•    Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), cu dată a

transpunerii de 07/01/2013. Începând cu data de 1 ianuarie 2016, această directivă va abroga Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari. Totodată, directiva menționată a abrogat prevederile Directivei 2008/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării de la data de 7 ianuarie 2014;

•    Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE;

•    Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE, cu dată de transpunere 05/06/2014;

•    2011/877/UE: Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2011 de stabilire a valorilor de referință armonizate ale randamentului pentru producția separată de energie electrică și căldură, în aplicarea Directivei 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului, și de abrogare a Deciziei 2007/74/CE a Comisiei;

•    Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE.

Întrucât sectorul energetic, și implicit domeniul producerii energiei electrice și termice în cogenerare, este armonizat la nivelul pieței interne, modificările legislative la nivel comunitar au determinat schimbări legislative pe plan național. Astfel, Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012¹, care transpune în legislația națională prevederile Directivei 2009/72/CE, definește în Art. 69 criteriile cogenerării de înaltă eficiență. De asemenea, legea conține

dispoziții referitoare la prețurile reglementate pentru activitățile de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei electrice și a energiei termice produse în centrale de cogenerare.

Modificări legislative cu impact asupra sectorului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat au survenit și prin intermediul următoarelor acte normative:

•    Ordinul nr. 25/28.03.2014 pentru modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 57/2013;

•    Ordinul ANRE nr. 114/18.12.2013 privind aprobarea Regulamentului de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de energie electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență;

•    Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, prin care s-au abrogat, printre altele, HG nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția atmosferei, HG nr. 586/2004 privind înființarea și organizarea Sistemului național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului, HG nr. 738/2004 pentru aprobarea Planului național de acțiune în domeniul protecției atmosferei;

•    Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, care a abrogat la data de 01.12.2013 Ordonanța de Urgență nr. 152/10.11.2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării și va abroga de la data de 01.01.2016 Hotărârea Guvernului nr. 440/28.04.2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere. Legea transpune în legislația națională prevederile Directivei 2010/75/UE;

•    Ordonanța de Urgență nr. 17/09.04.2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgența a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de sera atribuite României la nivelul Uniunii Europene;

•    Ordinul MAI nr. 232/01.10.2012 privind aprobarea alocării unor sume pentru cofinanțarea lucrărilor de investiții în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităților, conform programului “Termoficare 2006 -2015 căldură și confort”;

•    Ordinul ANRE nr. 83/2013 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță;

• Ordinul ANRE nr. 84/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, modificat prin Ordinul ANRE nr. 16/19.03.2014.

2.2 Cadrul general privind ajutorul de stat și serviciile de interes economic general

Articolul 14 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) subliniază locul ocupat de serviciile de interes economic general în cadrul valorilor comune ale Uniunii, precum și rolul pe care îl au acestea în promovarea coeziunii sociale și teritoriale a Uniunii. Uniunea Europeană și Statele Membre asigură funcționarea acestor servicii, în limita competențelor ce le revin și în limita domeniului de aplicare a tratatelor, pe baza unor principii și în condiții care să le permită îndeplinirea misiunilor lor. Prevederile Articolului 14 se aplică însă fără a aduce atingere Articolelor 106 și 107 din TFUE.

Totodată, în Protocolul nr. 26 la TFUE privind serviciile de interes general se evidențiază ca valoare comună a Uniunii în înțelesul Articolului 114 din TFUE rolul esențial și competențele discreționare ample ale autorităților naționale, regionale și locale în ceea ce privește furnizarea, punerea în funcțiune și organizarea serviciilor de interes economic general într-un mod care să răspundă cât mai bine nevoilor utilizatorilor.

În Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic și Social și Comitetul Regiunilor - Cadrul de calitate pentru Serviciile de Interes General în Europa¹ 

se clarifică noțiunea de SIEG ca fiind reprezentată de activități economice care generează rezultate în interesul general și care nu ar fi furnizate de către piață, sau ar fi furnizate în condiții diferite în ce privește calitatea, siguranța, suportabilitatea, tratamentul egal sau accesul universal, fără intervenția autorității publice.

Astfel cum se menționează în Documentul de lucru al Serviciilor Comisiei - Ghid privind aplicarea normelor Uniunii privind ajutoarele de stat, achizițiile publice și piața internă în cazul serviciilor de interes economic general și, în special, în cazul serviciilor sociale de interes general² (Ghidul SIEG 2013), în sectoarele care au fost armonizate la nivelul Uniunii și în cadrul cărora au fost luate în considerare obiective de interes general, marja de apreciere a statelor membre nu poate să contravină normelor care reglementează armonizarea. De asemenea, Comisia Europeană are competențe de a verifica dacă nu există o eroare vădită de apreciere. În același document se menționează că lucrările de construcție a unei infrastructuri care are legătură cu

obligația de serviciu public și care este necesară pentru îndeplinirea acesteia pot fi considerate drept costuri aferente prestării unui SIEG.

Ghidul SIEG 2013 oferă clarificări cu privire la noul pachet de norme legate de aplicarea regulilor privind ajutorul de stat în cazul SIEG, din care fac parte trei documente adoptate la data de 20.12.2011:

•    Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general³ - Comunicarea SIEG;

•    Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general⁴

- Decizia SIEG;

•    Comunicarea Comisiei - Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public⁵

- Cadrul SIEG.

Anterior Hotărârii pronunțate la data de 12 decembrie 2000 în cauza T-128/98, Aeroports de Paris/Comisia Europeană, exista prezumția că finanțarea unei infrastructuri nu este supusă regulilor privind ajutorul de stat întrucât ar reprezenta o măsură generală de politică publică, și nu o activitate economică. Hotărârea menționată a invalidat această prezumție, stabilind că operarea unui aeroport reprezintă o activitate economică. Hotărârea Leipzig/Halle din 24 martie 2011 a confirmat că, construirea unei infrastructuri destinate exploatării economice reprezintă o activitate economică în sine, ceea ce înseamnă că regulile privind ajutorul de stat sunt aplicabile modului în care aceasta este finanțată.

În considerarea jurisprudenței comunitare, la data de 01.08.2012 Comisia Europeană - Direcția Generală Politică Regională și Direcția Generală Concurență a transmis o scrisoare Statelor Membre conținând grile analitice elaborate de Serviciile Comisiei pentru a sprijini autoritățile naționale în identificarea proiectelor care ar trebui notificate Comisiei în vederea parcurgerii procedurii privind ajutorul de stat reglementate de Articolul 108 alineatul (3) din TFUE. În situația în care autoritățile naționale consideră că un proiect nu implică ajutor de stat care este necesar a fi notificat Comisiei, grilele analitice pot fi utilizate pentru explicarea analizei și elaborarea de documente suport în acest sens. Grilele analitice constau într-o Grilă generală pentru infrastructură și 6 Grile pentru sectoare specifice (infrastructuri aeroportuare, infrastructuri broadband, infrastructuri culturale, infrastructuri portuare, dezvoltarea cercetării și inovării și infrastructuri privind serviciile de furnizare a apei).

Sectorul de termoficare nu beneficiază de o grilă specifică, urmând a fi aplicată Grila analitică generală nr. 1. În cadrul acestei grile se menționează la pct. 6 că dacă un proiect și/sau operarea sa este parte a unui serviciu încredințat ca SIEG și sunt îndeplinite anumite condiții (respectiv condițiile cumulative enunțate în Hotărârea Curții din data de 24 iulie 2003 pronunțată în cauza Altmark Trans GmbH), atunci nu există ajutor de stat în cadrul proiectului. La pct. 7 lit. b, grila prevede că în situația în care proiectul și/sau operarea sa este parte a unui serviciu încredințat ca și SIEG în conformitate cu Decizia SIEG, atunci este exceptat de la obligația de notificare. Dacă măsura reprezintă ajutor de stat și nu îndeplinește condițiile amintite la pct. 7, este necesară notificarea Comisiei în conformitate cu prevederile Articolului 108 alineatul (3) din TFUE.

Comisia Europeană prin Direcția Generală Politică Regională și Urbană a transmis către Comitetul de Coordonare a Fondurilor (COCOF) Nota directoare din data de 21.11.2012 legată de Verificarea respectării regulilor privind ajutorul de stat în cazuri de infrastructură. Potrivit acestei Note, Statele Membre ar trebui să țină seama de practica Curții atunci când evaluează dacă este necesară o notificare privind ajutorul de stat pentru proiectele co-finanțate din Fonduri, atât pentru proiectele majore, cât și pentru cele ne-majore.

În pregătirea ședinței tehnice a COCOF „Aspecte privind ajutorul de stat în cazuri de infrastructură” din data de 29 ianuarie 2013, Statele Membre au transmis întrebări în legătură cu modul de utilizare a grilelor analitice, la care Comisia a transmis la rândul său răspunsuri scrise⁷. În unele răspunsuri Comisia a făcut referire la o viitoare Comunicare privind noțiunea de ajutor de stat, care urma să precizeze diverse aspecte în plus față de grilele analitice.

În cadrul programului de modernizare a ajutorului de stat (SAM) a fost inițiată în perioada

17.01.2014 - 14.03.2014 o consultare cu privire la noțiunea de ajutor de stat. Cu această ocazie a fost publicată Comunicarea Comisiei Proiect de comunicare a Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE - Proiectul de Comunicare, menționată de Comisie în răspunsurile scrise.

2.3 Evaluarea aspectelor privind ajutorul de stat în cadrul proiectului

În analiza instituțională realizată pentru proiectul „Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană- Etapa a II-a”, nu sunt aplicabile prevederile art. 107 alin. (1) din TFUE.

Revizuirile și clarificările aduse prin programul de modernizare a ajutorului de stat și prin noul pachet SIEG, jurisprudența CJUE, interpretările recente ale normelor comunitare de către Serviciile Comisiei Europene (inclusiv prevederile Grilei analitice generale nr. 1) impun realizarea unei evaluări a aspectelor privind ajutorul de stat în cadrul prezentului proiect.

Analiza detaliată privind aplicarea normelor legate de ajutorul de stat, prezentată în Anexa A, se concentrează asupra actului de încredințare a serviciului public de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, reprezentat de contractul de delegare a gestiunii

serviciului nr. 61634/06.07.2012, încheiat între Municipiul Iași, în calitate de Delegatar și SC VEOLIA ENERGIE IASI (fosta DALKIA ROMÂNIA SA) în calitate de Adjudecatar. Potrivit prevederilor contractului, Delegatarul și Adjudecatarul au convenit înființarea unei societăți comerciale cu scop special, care să presteze Serviciul Public și să exploateze Sistemul, în calitate de Delegat. În cadrul prezentei aplicații de finanțare, Anexa A reprezintă documentul de analiză realizat în conformitate cu recomandările conținute în scrisoarea transmisă Statelor Membre de către Comisia Europeană - Direcția Generală Politică Regională și Direcția Generală Concurență la data de 01.08.2012, menționată în secțiunea anterioară.

Astfel cum rezultă din Anexa A, compensația pentru prestarea SIEG de transport, distribuție și furnizare a energiei termice în municipiul Iași nu reprezintă ajutor de stat fiind îndeplinite condițiile generale de aplicare a Articolului 107 alineatul (1) din TFEU.

Din evaluarea realizată în cadrul Anexei A rezultă că ajutorul de stat sub forma compensației pentru prestarea SIEG îndeplinește condițiile prevăzute de Decizia SIEG și este în consecință compatibil cu piața comună și exceptat de la obligația de notificare prevăzută la Articolul 108 alineatul (3) din TFEU.

Punctul de vedere al Consiliului Concurenței, exprimat ca urmare a exercitării competențelor ce îi revin potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, este prezentat în Anexa B.

3 Analiza structurii instituționale actuale

3.1 Aranjamente instituționale la nivelul Beneficiarului

3.1.1 Gestiunea serviciului comunitar de alimentare cu energie termică în municipiul Iași

Aranjamentele instituționale avute în vedere în cadrul proiectului „Reabilitarea sistemului de

termoficare în municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a

II-a” au in vedere in principal contractul de delegare a gestiunii serviciului nr.

61634/06.07.2012, încheiat între Municipiul Iași, în calitate de Delegatar și SC VEOLIA ENERGIE IASI (fosta DALKIA ROMÂNIA SA) în calitate de Adjudecatar

Prin HCL nr. 274/11.08.2011, Municipiul Iasi a aprobat încetarea contractului de concesiune, anterior incheiat cu SC CET Iasi SA, completarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Serviciului Energetic și de Utilități Publice și preluarea în gestiune directă și darea în administrare a serviciului de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice către această entitate organizatorică.

Totodată, prin HCL nr. 275/11.08.2011, modificată prin HCL nr. 320/15.09.2011 a fost aprobată delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică prin procedurile prevăzute de lege.

În HCL nr. 320/15.09.2011 s-a precizat că procedura de delegare a gestiunii este licitația publică deschisă, iar perioada de concesionare este de 20 de ani.

Prin HCL nr. 326/20.09.2011, modificată și completată prin HCL nr. 382/02.11.2011, au fost aprobate studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului, caietul de sarcini, Regulamentul Serviciului public de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat și proiectul contractului-cadru de concesionare a serviciului.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 717/2008 privind procedura cadru privind organizarea, derularea și atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice, Delegatarul a organizat două proceduri de licitație publică deschisă, cu termene de depunere a ofertelor la 4.11.2011 și respectiv 20.12.2011. Ambele proceduri au fost anulate întrucât la fiecare dintre proceduri nu au existat cel puțin 3 oferte care să îndeplinească condițiile de eligibilitate, conform dispozițiilor Art. 36, alin. (2) și alin. (3) din H.G. nr. 717/2008. Ulterior, potrivit prevederilor legale aplicabile, a fost organizată o procedură de negociere directă cu termen de depunere la data de 30.01.2012.

Prin HCL nr. 142/05.07.2012 (Anexa C) a fost aprobat raportul de evaluare al procedurii de negociere directă, participarea Municipiului Iași cu un procent de 10% la capitalul social al unei societăți comerciale cu scop special, SC DALKIA TERMO IAȘI SA și încheierea actului constitutiv al societății.

Clauzele contractului de delegare a gestiunii nr. 61634/06.07.2012, încheiat între Municipiul Iași, în calitate de Delegatar și SC DALKIA ROMÂNIA SA (actualmente SC VEOLIA ENERGIE ROMÂNIA SA), în calitate de Adjudecatar (inclus în Anexa A1) prevăd, printre altele, următoarele:

•    obiectivele Delegatarului;

•    condițiile precedente pentru începerea execuției contractului, inclusiv înmatricularea societății comerciale ce are calitatea de Delegat și semnarea Actului de Aderare de către aceasta;

•    drepturile și obligațiile părților;

•    indicatorii de performanță ai Serviciului Public;

•    furnizarea Serviciului Public în relația cu utilizatorii;

•    aspecte legate de protecție, siguranță și mediu;

•    investițiile în Sistem;

•    o Durată a Delegării de 20 de ani justificata in contextul in care Veolia se obliga prin contractul de delegare sa realizeze, ca parte a investitilor in sistemul de termoficare o turbina cu abur pe gaze (TAG) cu o putere minima de 10 MWe pentru producerea agentului termic. Mentionam ca in conformitate cu principiile contabile general acceptate, durata de de amortizare a unei turbine cu abur pe gaze este cuprinsa intre 12-22 ani

•    aspecte legate de tarif, modul de ajustare și subvenția în cazul tarifului pentru populație;

•    redevență și redevența suplimentară;

•    categoriile de bunuri legate de prestarea serviciului și regimul juridic al acestora;

•    cazurile de încetare a contractului;

•    procedura de modificare.

Contractul de delegare a gestiunii a fost modificat prin:

•    actul adițional nr. 1/08.10.2012, privind aderarea SC DALKIA TERMO IAȘI ca Delegat în cadrul contractului de delegare a gestiunii;

•    actul adițional nr. 2/01.11.2012, privind modificarea termenului pentru îndeplinirea unor condiții precedente, aspecte legate de categoriile de bunuri puse la dispoziție de Delegatar, modificarea Anexei privind bunurile ce alcătuiesc Sistemul și obținerea avizelor ANRE și ANRSC;

•    actul adițional nr. 3/09.11.2012, privind avizele ANRE și ANRSC obținute de Delegat, completarea Sub-Clauzei 1.1 - Definiții cu termeni legați de avize, formula de ajustare, prețuri, tarife, tariful practicat la Data Începerii, revizuirea anexelor privind Investițiile în Sistem și Tariful și Formula de Ajustare;

•    actul adițional nr. 4/07.10.2014 privind aplicarea principiului ajustării anuale a Tarifului, fără modificarea Formulei de Ajustare;

•    actul adițional nr. 5/03.04.2015 privind modificarea denumirii adjudecatarului (din SC

DALKIA ROMANIA SA în SC VEOLIA ENERGIE ROMÂNIA SA);

•    actul adițional nr. 6/28.04.2015 privind modificarea denumirii delegatului (din SC

DALKIA TERMO IAȘI SA în SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA);

•    actul adițional nr. 7/28.04.2015 privind modificarea secțiunii „Tariful” din cadrul Anexei 17 la contract;

•    actul adițional nr. 8, care include modificări și completări referitoare la:

-    - extinderea perioada de implementare a proiectului de la 31.12.2015 la 30.06.2016 prin semnarea in data de 31.12.2015, de catre Municipiul Iasi si Ministerul Fondurilor Europene, a Actului Adițional nr. 3 la Contractul de finanțare nr. 101351 din 17.03.2010 inregistrat de Ministerul Fondurilor Europene cu nr. 20928/31.12.2015 la proiectul „Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană”, Cod SMIS 16879

-    Modificarea Anexa 1 Inventarul Bunurilor ce alcatuiesc Sistemul in sensul includerii bunurilor finalizate pana la 31.12.2015 si realizate in cadrul Proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană

•    actul adițional nr. 9, care include modificări și completări referitoare la

-    Modificarea Anexa 1 Inventarul Bunurilor ce alcatuiesc Sistemul in sensul includerii bunurilor finalizate dupa 31.12.2015 si realizate in cadrul Proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană

Prin HCL nr. 264/09.11.2012 au fost aprobate prețul local al energiei termice pentru utilizatorii racordați la rețeaua de transport, prețul local al energiei termice pentru utilizatorii racordați la rețeaua de distribuție, subvenția unitară plătită de Municipiul Iași către operator, în sumă de 63,410 lei/Gcal inclusiv TVA, precum și actul adițional nr. 3 la contractul de delegare a gestiunii. Prețul local de facturare a energiei termice pentru populație, aprobat prin HCL nr. 429/09.12.2011, este de 265 lei/Gcal, inclusiv TVA.

Prin H.C.L. nr. 5 din 29 ianuarie 2016 s-a aprobat modificarea pretului local al energiei termice facturate populatiei (aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Iasi nr.429/09.12.2011) si a diferentei dintre pretul local al energiei termice pentru utilizatorii serviciului public de alimentare cu energie termică racordati la reteaua de distributie si pretul local al energiei termice facturate populatiei, aprobate prin Hotărârea Consiliului Local Iasi nr.119/07.04.2015, ca urmare a modificarii cotei de TVA incepand cu 01.01.2016.

Astfel pretul local al energiei termice facturate populatiei s-a modificat de la 265,00 lei/Gcal inclusiv TVA la 256,45 lei/Gcal inclusiv TVA, ca urmare a modificarii cotei de TVA de la 24% la 20 %, in baza prevederilor art. 291 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

De asemenea s-a modificat valoarea diferentei dintre pretul local al energiei termice pentru utilizatorii serviciului public de alimentare cu energie termică racordati la rereaua de distributie si pretul local pentru populatie care se suporta din bugetul local, de la 80,95 lei/Gcal cu T.V.A. la 78,34 lei/Gcal cu T.V.A., ca urmare a schimbarii cotei de TVA de la 24 % la 20 %, in baza prevederilor art. 291 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

Strategia locală de termoficare a fost revizuită în cadrul contractului de servicii nr. 94463/31.10.2011, „Asistență Tehnică pentru Managementul Proiectului și Publicitate la

proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană”, fiind aprobată la data de 27.11.2013.

3.1.2 Aspecte privind proprietatea asupra infrastructurii de termoficare

Conform prevederilor pct. III, subpct. 4 din Anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor “rețelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, stațiile de tratare și epurare a apelor uzate, cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente”.

Inventarul domeniului public al Municipiului Iași, în care se regăsesc și bunuri aferente infrastructurii de termoficare a Municipiului Iași, este atestat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.354/2001 privind atestarea domeniului public al județului Iași, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Iași, cu modificările și completările ulterioare (inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Municipiului Iași constituie Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.354/2001).

Proprietatea asupra infrastructurii de termoficare a Municipiului Iași aparține UAT Municipiul Iași, elementele acesteia, aflate în domeniul public sau privat al Municipiului Iași, fiind concesionate către SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA (fostă SC DALKIA TERMO IAȘI SA), în baza Contractului nr. 61634/06.07.2012, de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică - producție, transport, distribuție și furnizare - în Municipiul Iași.

În speță, bunurile vizate de proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a, se află în domeniul public al Municipiului Iași; terenurile aferente bunurilor vizate de proiect se află în domeniul public al Municipiului Iași și nu fac obiectul unor cereri de retrocedare, în conformitate cu legislația în vigoare, iar cu privire la acestea nu există litigii referitoare la stabilirea și delimitarea proprietății, așa cum rezultă din Adeverința nr. 79012/01.10.2015 a Primăriei Municipiului Iași, Serviciul juridic - Compartimentul legile proprietății (Anexa D).

3.1.3 Analiza capacității Unității de Implementare a Proiectului

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) reprezintă structura instituțională creata la nivelul Beneficiarului care trebuie să asigure implementarea proiectului.

UIP a fost înființată si inclusa in organigrama Beneficiarului cu ocazia proiectului Reabilitarea

sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană, o structură intitulată Unitate de Implementare Proiecte Mediu, ca parte din Direcția Tehnică și Investiții, așa cum rezultă din Hotărârea nr. 179/2014 a Consiliului Local al Municipiului Iași privind modificarea Organigramei, Statului de Funcții și a Regulamentului de Organizare și Funcționare ale aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Iași (Anexa E).

Prin Dispoziția nr. 924/29.09.2015 a Primarului Municipiului Iași (Anexa F), s-a decis constituirea UIP pentru proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a.

Având în vedere că, în organigrama Beneficiarului, există deja o structură aferentă UIP, așa cum rezultă din Hotărârea nr. 179/2014 a Consiliului Local al Municipiului Iași, nu este necesară o modificare a organigramei.

Prin raportare la atribuțiile stabilite în sarcina UIP pentru primul proiect, se observa ca fișele de post aferente pozițiilor din UIP pentru Etapa II cuprind următoarele responsabilități:

•    Manager de proiect:

•    coordonează, urmărește și verifică activitatea tuturor membrilor UIP;

•    asigură managementul contractului de finanțare, precum și gestiunea și coordonarea activităților proiectului;

•    se asigură de transmiterea, la termen, a tuturor rapoartelor referitoare la stadiul implementării tehnice și financiare solicitate de AM și celelalte părți implicate în implementarea proiectului;

•    participă la procesul de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire aferente proiectului, conform deciziei Beneficiarului;

•    avizează documentele elaborate pe parcursul derulării procedurilor de atribuire aferente proiectului;

•    avizează documentele aferente activității de management financiar al proiectului.

•    Responsabil achiziții publice:

•    realizează activitățile pe care le presupune, conform legislației în vigoare, publicitatea procedurilor de atribuire aferente proiectului;

•    elaborează răspunsurile la solicitările de clarificări referitoare la documentația de atribuire;

•    participă la procesul de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire aferente proiectului, conform deciziei Beneficiarului;

•    colaborează la pregătirea deciziei Beneficiarului, în calitate de autoritate contractantă, referitoare la rezultatul procedurii de atribuire;

•    în cazul depunerii unei contestații, elaborează, împreună cu responsabilul juridic din cadrul UIP și cu Serviciul Juridic al Beneficiarului, punctul de vedere al Beneficiarului, în calitate de autoritate contractantă.

•    Responsabil efectuare plăți și contabilitate:

•    ține evidența contabilă a proiectului, pentru fiecare tip de contract și pe surse de finanțare, prin conturi analitice;

•    asigură corespondența dintre cheltuielile declarate, înregistrările contabile și documentele suport aferente cererilor de rambursare;

•    completează instrumentele de plată către contractorii din cadrul proiectului, conform procedurii de efectuare plăți aplicabile.

•    Responsabil financiar:

•    pregătește dosarul cererii de prefinanțare/plată/rambursare și se asigură că acesta este complet;

•    verifică, din punct de vedere formal, dacă serviciile/lucrările solicitate la plată sunt conforme cu contractul de servicii/lucrări și dacă toate anexele la factură există și sunt conforme;

•    colaborează cu prestatorul de servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului, pentru completarea cererii de prefinanțare/plată/rambursare;

•    urmărește efectuarea, la timp, a plăților pentru activitățile prevăzute în proiect.

•    Responsabil juridic:

•    asigură verificarea clauzelor contractuale din cadrul documentațiilor de atribuire pentru contractele ce vor fi încheiate în cadrul proiectului;

•    în cazul depunerii unei contestații, elaborează, împreună cu responsabilul achiziții publice din cadrul UIP, punctul de vedere al Beneficiarului, în calitate de autoritate contractantă;

•    participă la finalizarea condițiilor contractuale, în numele Beneficiarului, în calitate de autoritate contractantă, pentru contractele care urmează a fi semnate în cadrul proiectului;

•    în cazul amendării contractului de finanțare nerambursabilă, asigură suport juridic în pregătirea/verificarea actului adițional.

•    Responsabil comunicare și identitate vizuală:

•    colaborează cu prestatorul de servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului în procesul de elaborare a strategiei de promovare și publicitate a proiectului;

•    este responsabil pentru urmărirea și respectarea tuturor cerințelor din contractul de finanțare nerambursabilă, referitoare la informare și publicitate;

•    urmărește respectarea prevederilor Manualului de Identitate Vizuală;

•    răspunde de implementarea integrală a proiectului în ceea ce privește componenta de PR.

•    Responsabil secretariat tehnic:

•    îndosariază și arhivează toate documentele și materialele aferente activității UIP;

•    asigură înregistrarea, în registrul de intrări-ieșire al UMP, a întregii corespondențe privind proiectul.

•    Responsabil tehnic:

•    monitorizează execuția lucrărilor aferente contractelor de care răspunde, pentru a se asigura că acestea sunt duse la îndeplinire în concordanță cu prevederile contractelor și că sunt menținute nivelurile de calitate specificate în documentele contractului (inclusiv caietul de sarcini și oferta contractorului);

•    verifică respectarea graficului de lucrări și îndeplinirea integrală a obiectivelor contractelor de lucrări de care răspunde;

•    participă la predarea amplasamentelor către contractori și la ședințele de progres săptămânale aferente contractelor de lucrări de care răspunde;

•    verifică și răspunde de exactitatea și corectitudinea situației de lucrări și a certificatului de plată intermediar/final, precum și a documentelor doveditoare aferente;

•    participă la recepția la terminarea lucrărilor, precum și la recepția finală a lucrărilor și supervizează acțiunile corective dispuse pentru contractele de care răspunde.

•    Responsabil tehnic și mediu:

•    îndeplinește responsabilitățile aferente poziției de responsabil tehnic pentru contractele de care răspunde;

•    răspunde de facilitarea și monitorizarea implementării tuturor măsurilor de mediu implicate de contractele aferente proiectului;

•    întocmește rapoarte și recomandări pentru problemele de mediu identificate;

•    se asigură că au fost obținute toate avizele/acordurile/autorizațiile de mediu necesare și că acestea sunt respectate.

Experiența membrilor UIP numiți prin Dispoziția nr. 924/29.09.2015 a Primarului Municipiului Iași este relevanta si denota pregatirea corespunzatoare a acestora in vederea indeplinirii Proiectului. Pentru detalii se pot consulta CV-urile menbrilor UIP prezentate in Anexa G.

Toți membrii UIP, numiți prin Dispoziția nr. 924/29.09.2015 a Primarului Municipiului Iași, au fost și sunt implicați și în UIP pentru proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană, fapt ce a asigurat dobândirea unei experiențe utile, cu atât mai mult cu cât experiența menționată a vizat conformarea cu cerințele specifice ale POS Mediu, Axa prioritară 3, acest instrument fiind avut în vedere și pentru finanțarea prezentului proiect.

Cele menționate mai sus probează capacitatea UIP din cadrul Beneficiarului de a implementa, în condiții optime, proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței

energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a, membrii UIP propuși pentru acest proiect îndeplinind toate condițiile de calificare și experiență necesare.

3.2 Aranjamente instituționale la nivelul Operatorului

3.2.1 Aspecte legate de gestiunea serviciului de transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat

Prestarea SIEG de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem

centralizat în municipiul Iași a fost încredințată operatorului SC DALKIA TERMO IAȘI SA actualmente SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA prin contractul de delegare a gestiunii serviciului nr. 61634/06.07.2012, cu modificările ulterioare.

Operatorul are o capacitate electrică instalată de 100 MW în CET Iași II, combustibil majoritar cărbune, capacitatea electrică de înaltă eficientă totală fiind de 79,54 MW, din care 70,07 MW eligibilă pentru schema de sprijin pentru cogenerare⁶.

Prin HCL nr. 264/09.11.2012 au fost aprobate următoarele:

•    Prețul Utilizatori Transport de 195,88 lei/Gcal fără TVA, reprezentând suma dintre prețul pentru producerea energiei termice livrate din centralele de cogenerare, de 148,95 lei/Gcal și tariful de 46,93 lei/Gcal fără TVA, pentru serviciile de transport și furnizare a energiei termice;

•    Prețul Utilizatori Distribuție de 264,85 lei/Gcal fără TVA;

•    Prețul mediu ponderat al energiei termice de 253 lei/Gcal fără TVA.

Prin H.C.L. nr. 5 din 29 ianuarie 2016 s-a aprobat modificarea pretului local al energiei termice facturate populatiei (aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Iasi nr.429/09.12.2011) si a diferentei dintre pretul local al energiei termice pentru utilizatorii serviciului public de alimentare cu energie termică racordati la reteaua de distributie si pretul local al energiei termice facturate populatiei, aprobate prin Hotărârea Consiliului Local Iasi nr.119/07.04.2015, ca urmare a modificarii cotei de TVA incepand cu 01.01.2016.

•    Astfel pretul local al energiei termice facturate populatiei s-a modificat de la 265,00 lei/Gcal inclusiv TVA la 256,45 lei/Gcal inclusiv TVA, ca urmare a modificarii cotei de TVA de la 24% la 20 %, in baza prevederilor art. 291 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

• De asemenea s-a modificat valoarea diferenței dintre pretul local al energiei termice pentru utilizatorii serviciului public de alimentare cu energie termică racordati la rereaua de distributie si pretul local pentru populatie care se suporta din bugetul local, de la 80,95 lei/Gcal cu T.V.A. la 78,34 lei/Gcal cu T.V.A., ca urmare a schimbarii cotei de TVA de la 24 % la 20 %, in baza prevederilor art. 291 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

3.2.2 Competențe manageriale și operaționale ale Operatorului

Prin Hotărârea nr. 142/05.07.2012 a Consiliului Local al Municipiului Iași a fost aprobat Raportul de evaluare al procedurii de negociere directă pentru delegarea serviciului public de alimentare cu energie termică (producție, transport, distribuție și furnizare) din Municipiul Iași, adjudecatarul procedurii fiind SC DALKIA ROMANIA SA, actualmente SC VEOLIA Romania SA.

De asemenea, prin Hotărârea nr. 142/05.07.2012 a Consiliului Local al Municipiului Iași, a fost aprobată participarea Municipiului Iași, alături de SC DALKIA ROMANIA SA, actualmente SC VEOLIA Romania SA, la capitalul social al SC DALKIA TERMO IAȘI SA, actualmente SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA, societate creată în vederea îndeplinirii rolului de operator al serviciului public de alimentare cu energie termică din Municipiul Iași.

Prin Contractul nr. 61634/06.07.2012, încheiat între Municipiul Iași, în calitate de delegatar, și SC DALKIA ROMANIA SA, în calitate de adjudecatar, s-a delegat, către SC DALKIA TERMO IAȘI SA, gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică - producție, transport, distribuție și furnizare - în Municipiul Iași.

Având în vedere modificarea denumirii Operatorului, din SC DALKIA TERMO IAȘI SA, în SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA, s-a încheiat, în acest sens, Actul adițional nr. 6/28.04.2015 la Contractul nr. 61634/06.07.2012 (Anexa H).

Principalele date de identificare ale Operatorului, conform Actului constitutiv al SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA, actualizat la data de 12.03.2015 (Anexa I), sunt:

Denumire operator	VEOLIA ENERGIE IAȘI SA
Sediul social	Mun. Iași, șos. Națională, nr. 43, et. x, cam. 19, jud. Iași
Activitatea principală	Furnizarea de abur și aer condiționat - cod CAEN 3530
Codul Unic de Înregistrare	30570461
Atributul fiscal	RO
Numărul de ordine în Registrul Comerțului	J22/1399/21.08.2012

Certificatul de înregistrare	Seria B nr. 3045730
Forma de organizare	Societate pe acțiuni
Proprietari	Municipiul Iași deține 10% din capitalul social SC VEOLIA ENERGIE ROMÂNIA SA (fostă SC DALKIA ROMÂNIA SA) deține 90% din capitalul social
Capitalul social	100.000 lei
Numărul de acțiuni	100.000, din care Municipiul Iași deține 10.000 de acțiuni, iar SC VEOLIA ENERGIE ROMANIA SA deține 90.000 acțiuni
Valoarea nominală a unei acțiuni	1 leu

Operatorul este o persoană juridică de drept privat, administrată potrivit sistemului dualist, de un directorat și de un consiliu de supraveghere. Conducerea Operatorului este asigurată de Directorat, care este alcătuit din 3 membri, desemnați de Consiliul de Supraveghere.

Pentru desfășurarea activității specifice din domeniul termoficării, Operatorul deține următoarele licențe și autorizații (Anexa J):

Licența/autorizația	Emitentul	Obiectul	Valabilitatea
Licența nr. 2197/27.04.2015	ANRSC	Serviciul public de alimentare cu energie termică, cu excepția producerii energiei termice în cogenerare	Până la data de 25.10.2017
Licența nr. 1112/05.10.2012	ANRE	Exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice și termice în cogenerare	20 ani, de la data intrării în vigoare, respectiv de la 05.10.2012
Autorizația nr. 4/19.08.2013 (transferată către SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA, prin Decizia nr. 2/15.04.2015 a APM Iași)	APM Iași	Autorizația integrată de mediu (pentru amplasamentul din Iași, Calea Chișinăului, nr. 25, jud. Iași -CET Iași I)	Până la data de 19.08.2023
Autorizația nr. 5/24.12.2013 (transferată către SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA, prin Decizia nr. 3/15.04.2015 a APM Iași)	APM Iași	Autorizația integrată de mediu (pentru amplasamentul din sat Holboca, com. Holboca, jud. Iași - CET Iași II Holboca)	Până la data de 24.12.2023

Licența/autorizația	Emitentul	Obiectul	Valabilitatea
Autorizația nr. 116/25.02.2013	MMAP	Autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră, emisă pentru instalația CET Iași I	Până la finalul anului 2020
Autorizația nr. 117/25.02.2013	MMAP	Autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră, emisă pentru instalația CET Iași II	Până la finalul anului 2020

Bunurile aferente infrastructurii de termoficare a Municipiului Iași au fost concesionate către

SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA concomitent cu delegarea gestiunii serviciului public de alimentare

cu energie termică - producție, transport, distribuție și furnizare - în Municipiul Iași.

În ceea ce privește resursele umane ale Operatorului, în ultimii 4 ani, s-a înregistrat următoarea evoluție a numărului total de angajați:

Analizând evoluția, în perioada 2012-2015, a structurii angajaților, în funcție de nivelul de calificare, se poate observa că diminuarea numărului de angajați, înregistrată în anul 2014, a vizat categoria de angajați cu studii medii:

Componența structurii angajaților, la nivelul anului 2015, în funcție de nivelul de calificare, relevă ponderea majoritară a angajaților cu studii medii:

În ceea ce privește evoluția structurii angajaților, în funcție de vechime, se observă că diminuarea numărului de angajați, înregistrată în anul 2014, a afectat mai cu seamă angajații cu o vechime în muncă mai mare de 20 de ani:

Analizând componența structurii angajaților în funcție de vechime, se observă ponderea majoritară pe care o reprezintă angajații cu o vechime mai mare de 25 de ani, aceștia constituind, la nivelul anului 2015, peste 84% din totalul angajaților:

Situația ilustrată mai sus demonstrează experiența considerabilă pe care o au angajații Operatorului, fiind o garanție pentru capacitatea operațională a acestuia, însă reclamă, în același timp, măsuri corespunzătoare pentru a asigura un grad crescut de retenție a personalului cu experiență.

Prin raportare la structura angajaților, grupați pe categorii de vârstă, la nivelul anului 2015, se poate constata că angajații cu vârsta mai mare de 45 de ani reprezintă peste 76% din totalul angajaților:

După cum se poate observa, principalul motiv de diminuare a numărului de angajați, în perioada 2012-2015, l-a constituit concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, înregistrată în anul 2014:

Situația angajaților care au plecat de la Operator, în perioada 2012-2015, prin raportare la numărul total de angajați, se prezintă astfel:

Fig. 9 - Situația angajaților care au plecat de la Operator, prin raportare la numărul total de angajați

Analiza evoluției salariului mediu anual, în perioada 2012-2015, relevă o tendință crescătoare, prin raportare la extremele intervalului analizat, respectiv anii 2012 și 2015, înregistrându-se o creștere cu aproximativ 12%:

Conform datelor furnizate de operator, se observă o creștere, în anul 2015, a numărului mediu de zile de pregătire profesională, în rândul salariaților cu studii medii și superioare; în cazul salariaților necalificați, în anul 2015, se remarcă o revenire la nivelul anilor 2012-2013, după o majorare considerabilă în anul 2014:

Fig. 11 - Evoluția numărului mediu de zile de pregătire profesională, în funcție de nivelul de calificare

Principalele componente ale sistemului IT al Operatorului pot fi grupate, prin raportare la anul achiziționării, după cum urmează:

>    Componenta hardware:

o Achiziții ianuarie 2013:

■    Server IBM Express x3650 M4 - 1 bucată;

■    Stații de lucru HP Compaq Pro 6305 - 66 bucăți;

■    Notebook HP ProBook 6470b - 33 bucăți;

■    Switch HP 2510g-24 - 4 bucăți;

■    Router Cisco 800 series - 1 bucată;

■    Router Cisco 1921 - 1 bucată;

■    Wireless routers - 5 bucăți;

■    Multifuncționale: Toshiba e-studio 2540CSE - 3 bucăți și Toshiba e-studio 256 - 2 bucăți.

o Achiziții martie 2013:

■    Sistem de videoconferință Pollycom;

■    Conexiune rețea MPLS între locațiile Veolia Energie Iași și Veolia Energie Prahova.

o Achiziții iunie 2013 - iunie 2015:

■    Wireless routers - 5 bucăți.

>    Componenta software:

o Achiziții noiembrie 2012:

■    Oracle Database;

■    Siveco Applications;

■    ERP Navision. o Achiziții ianuarie 2013:

■    Sistem de operare Microsoft Windows 2008 server R2;

■    Sistem de operare Microsoft Windows 7 Professional stații de lucru;

■    Microsoft Office 2010 Standard;

■    Kaspersky Endpoint Security 10. o Achiziții martie 2013:

■    Soft legislativ - Legis. o Achiziții iunie 2013:

■    Aplicație creare devize de lucrări - Doclib. o Achiziții mai 2014:

■    Aplicație de configurare și proiectare rețele de termoficare - TERMIS.

După cum se poate observa, sistemul IT de care dispune Operatorul este de generație nouă, fiind adaptat necesităților actuale de operare a SACET.

3.2.3 Aspecte privind sprijinul acordat de operator Unitatii de Implementare a Proiectului

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) este structura instituțională consitutuita la nivelul Municipiului Iasi care asigură implementarea Proiectului La nivelul Operatorului s-a consituit o echipa de specialisti care sa sprijine UIP în procesul de implementare a proiectului, oferind asistența și sprijinul tehnic necesar.

Având în vedere că, în organigrama Operatorului, valabilă la data de 01.07.2015, aprobată prin Decizia nr. 10/01.07.2015 a Președintelui Directoratului SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA (Anexa K), există o structură intitulată „Proiect UIP”, nu este necesară o modificare a organigramei.

Prin Decizia nr. 7/14.05.2014 a Președintelui Directoratului SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA (Anexa L), s-a decis constituirea UIP pentru proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare în

Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a.

UIP va asigura, din partea Operatorului, implementarea corespunzătoare a proiectului, având rolul de a sprijini și colabora cu UIP constituita la nivelul municipiului. Prin raportare la experiența dobândită în cadrul implementării proiectului Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană, se recomandă ca fișele

de post aferente pozițiilor din UIP să cuprindă cel puțin următoarele responsabilități:

•    Manager de program (manager de proiect):

•    planifică, coordonează și controlează activitatea UIP;

•    urmărește îndeplinirea indicatorilor fizici și de performanță ai proiectului cu încadrarea în termenele și bugetul alocat;

•    stabilește sarcinile și responsabilitățile pentru membrii UIP, astfel încât obiectivele de proiect să fie atinse, și monitorizează modul în care membrii UIP își îndeplinesc respectivele sarcini și responsabilități;

•    supraveghează respectarea clauzelor din contractele de lucrări, pe parcursul implementării proiectului.

•    Membrii UIP:

o colaborează cu UMP, în activitatea de desfășurare a procedurilor de achiziții publice (în special, în ceea ce privește elaborarea caietului de sarcini și participarea, ca experți cooptați, în procesul de evaluare a ofertelor);

o participă la predarea amplasamentelor către contractori;

o participă la verificarea respectării tehnologiilor de execuție, la aplicarea corectă a acestora în vederea asigurării nivelului calitativ prevăzut în documentația tehnică, în contracte și în normele tehnice în vigoare;

o participă la recepțiile la terminarea lucrărilor și la recepțiile finale;

•    verifică lucrările de întreținere executate după eliberarea certificatului de recepție.

Experiența relevantă a membrilor echipei operatorului numiți prin Decizia nr. 7/14.05.2014 a

Președintelui Directoratului SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA, poate fi rezumată, pe baza CV-urilor (Anexa M). Se poate observa ca membrii echipei Veolia au experienta considerabilă în domeniul termoficării, fapt ce asigură garanția unei gestionări optime și a proiectului.

4 Mecanismul de stabilire a tarifelor

În ce privește metodologia de stabilire a prețului de producere a energiei termice în cogenerare, reglementările în vigoare la acest moment sunt conținute de Ordinul ANRE nr. 83/2013 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță și Ordinul ANRE nr. 84/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, acesta din urmă cu modificările din Ordinul ANRE nr. 16/2014.

Cota rezonabilă de profit reglementat pentru producerea energiei termice în cogenerare este stabilită în Ordinul ARNE nr. 83/2013 la 4% din costurile totale.

Tarifele de transport și distribuție a energiei termice sunt reglementate prin Ordinul ANRSC nr. 66/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a prețurilor și tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare. Potrivit prevederilor art. 6, alin. (4), și art. 9, alin. (3), lit. (g), din Ordinul ANRSC nr. 66/2007, cota maximă de profit pentru stabilirea tarifelor de transport și distribuție a energiei termice este de 5% din costuri.

Compensația pentru prestarea SIEG de producere, transport, distribuție și furnizare a energie termice în sistem centralizat este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 privind

unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației și Ordinul MDRAP nr. 1121/2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populație.

Potrivit art. 3, alin. (2) din OG nr. 36/2006, autoritățile administrației publice locale pot aproba prețuri locale ale energiei termice facturate populației mai mici decât prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației. Sumele necesare acoperirii diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturate populației sunt asigurate din bugetele locale. În conformitate cu prevederile art. 5¹, sumele acordate furnizorilor de energie termică sunt virate de către autoritățile administrației publice locale furnizorilor de energie termică în termen de 15 zile de la prezentarea deconturilor justificative, în conturi de tip ESCROW, deschise la bănci de către furnizorii de energie termică.

Conform prevederilor art. 8 din OG nr. 36/2006, compensația nu trebuie să depășească suma necesară acoperirii totale sau parțiale a costurilor înregistrate cu prestarea obligațiilor

serviciului de interes economic general, luându-se în considerare veniturile relevante, precum și un profit rezonabil.

Schema de ajutor de stat aplicată în prezent (pentru perioada 2014 - 2019) este cea reglementată de Ordinul MDRAP nr. 1121/2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care prestează serviciul de interes

economic general de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populație; schema de ajutor de stat a fost exceptată de la obligația notificării conform prevederilor Deciziei Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (2012/21/UE).

Potrivit prevederilor Art. 8 și Art. 22, alin. (1), lit. (c) din Ordinul MDRAP nr. 1121/2014, compensația nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru acoperirea integrală sau parțială a costurilor suportate pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public, luând în considerare veniturile rezultate și un profit rezonabil.

În conformitate cu art. 28 alin. (1), autoritățile administrației publice locale care aprobă prețul local al energiei termice facturate populației mai mic decât prețul de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației asigură din bugetele locale sumele necesare acoperirii integrale a diferenței dintre prețul de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturate populației.

În ce privește controlul supracompensării, Art. 29 stabilește obligația furnizorului de ajutor de stat de a face verificări anuale, sau de a asigura că astfel de verificări sunt făcute, pentru a se constata dacă serviciile publice pentru care s-au acordat alocări în cadrul schemei primesc sau nu compensări mai mari decât cuantumul determinat potrivit prevederilor Art. 8 - 13 din actul normativ. Art. 31 menționează că, în situația în care valoarea supracompensării nu depășește 10% din valoarea anuală a compensării calculate conform prevederilor legale, aceasta poate fi reportată și scăzută din valoarea compensării aferente anilor următori celui în care s-a înregistrat supracompensarea⁹.

Calculul compensației pentru prestarea SIEG de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat de către operatorul SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA este prezentat în Anexa A.

Prin actul adițional nr. 4/07.10.2014, părțile au convenit ajustarea anuală a Tarifului (Delegatul renunțând la dreptul de a solicita trimestrial ajustarea), în conformitate cu Formula de Ajustare stabilită prin Anexa 2 la actul adițional nr. 3/09.11.2012 (în care sunt stabilite Formule de Ajustare pentru prețul de producere în cogenerare, pentru prețul de producere pe bază de gaze naturale, distribuită și furnizată din centrale termice de cvartal, pentru tariful de transport și pentru tariful de distribuție). În Anexa 1 la același act adițional (care modifică Anexa 2 -Investiții în sistem la contractul de delegare a gestiunii) sunt prezentate 4 scheme de tarifare, în funcție de care este stabilită valoarea minimă a investițiilor în Sistem ale Delegatului.

5 Analiza situațiilor financiare și impactul asupra operării sustenabile a infrastructurii nou finanțate

5.1. Analiza situației financiare a operatorului SACET Iași

Scopul acestei secțiuni este de a evalua performanța operării SACET de către SC VEOLIA ENERGIE SA (fostă DALKIA TERMO IASI), utilizând tehnici prin care să măsurăm consecințele financiare și cele economice ale deciziilor manageriale istorice.

Obiectivul analizei:

Evaluarea următoarelor elemente ale operatorului:

•    Profitabilitatea - abilitatea operatorului să obțină profit și să susțină dezvoltarea pe termen scurt și lung;

•    Solvabilitatea - capacitatea de a onora obligațiile către terți;

•    Lichiditatea - capacitatea de a menține un cash-flow pozitiv și în același timp de a satisface obligațiile imediate;

•    Stabilitatea - abilitatea operatorului de a rămâne pe piață, fără a suferi pierderi semnificative în desfășurarea activității sale.

Se va răspunde la următoarele întrebări: dacă resursele sunt utilizate suficient și eficient, dacă profitabilitatea afacerii este la nivelul așteptat și dacă opțiunile de finanțare sunt alese corect și prudent. Instrumentul utilizat în măsurarea performanței afacerii este analiza pe bază de indicatori.

Sursele informaționale utilizate sunt situațiile financiare ale SC VEOLIA ENERGIE SA.

Prezentăm mai jos situația patrimonială (bilanțul contabil) și contul de rezultate (contul de profit și pierdere) ale SC VEOLIA ENERGIE SA pentru perioada studiată 2012 - 2015 (valorile în lei au fost convertite în euro folosind cursul mediu de schimb al anului pentru care s-a întocmit fiecare situație financiară). Pentru anul 2012 valorile sunt aferente lunilor noiembrie și decembrie, având în vedere că operatorul a început exploatarea SACET Iași în noiembrie 2012.

Bilanț (EURO)	Exercițiul financiar
	2012    2013    2014	2015

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Bilanț (EURO)	Exercițiul financiar
	2012    2013    2014	2015

I. STOCURI

1. Materii prime și materiale consumabile (ct. 301 + 321 + 302 + 322 + 303 + 323 +/-308 + 351 + 358 + 381 + 328 +/- 388 - 391 -392 - 3951 - 3958 - 398)	20	3.781.764	12.581.017	11.051.257	10.659.797
2. Producția în curs de execuție (ct. 331 + 332 + 341 +/- 348* - 393 - 3941 - 3952)	21	0	0	0	0
3. Produse finite și mărfuri (ct. 345 + 346 +/-348* + 354 + 356 + 357 + 361 + 326 +/- 368 + 371 + 327 +/- 378 - 3945 - 3946 - 3953 -3954 - 3956 - 3957 - 396 - 397 - 4428)	22	0	0	0	0
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 4091)	23	1.477	50.589	7.152	251.560
TOTAL (rd. 20 la 23)	24	3.783.242	12.631.606	11.058.409	10.911.357
II. CREANȚE
1. Creanțe comerciale27 (ct. 2675* + 2676* + 2678* + 2679* - 2966* - 2968* + 4092 + 411 + 413 + 418 - 491)	25	6.322.901	7.941.735	6.485.093	5.467.287
2. Sume de încasat de la entitățile afiliate (ct. 451** - 495*)	26	0	0	0	2.648.712
3. Sume de încasat de la entitățile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct. 453 - 495*)	27	0	0	0	0
4. Alte creanțe (ct. 425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + 4428** + 444** + 445 + 446** + 447** + 4482 + 4582 + 461 + 473** - 496 + 5187)	28	7.232.474	5.956.804	7.314.802	948.734
5. Capital subscris și nevărsat (ct. 456 - 495*)	29	0	0	0	0
TOTAL (rd. 25 la 29)	30	13.555.376	13.898.539	13.799.896	9.064.733
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate (ct. 501 - 591)	31	0	0	0	0
2. Alte investiții pe termen scurt (ct. 505 + 506 + 508 - 595 - 596 - 598 + 5113 + 5114)	32	154.015	68.278	57.207	50.883
TOTAL (rd. 31 + 32)	33	154.015	68.278	57.207	50.883
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)	34	47.713	1.247.924	57.441	44.487
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 24 + 30 + 33 + 34)	35	17.540.346	27.846.346	24.972.954	20.071.460

	7. Sume datorate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***)	43	0	0	0	0
	8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481+ 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)	44	1.543.961	11.044.772	11.488.364	941.060
	TOTAL (rd. 37 la 44)	45	18.124.435	31.951.943	31.819.648	30.818.573
E.	ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd. 35 + 36 - 45 - 63)	46	-580.550	-4.331.567	-6.746.479	-9.991.931
F.	TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 19 + 46)	47	549.184	-2.342.121	-4.773.558	-7.771.066
G.	DATORII: SUMELE CE TREBUIE PLĂTITE
	ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
	1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169)	48	0	0	0	0
	2. Sume datorate instituțiilor de credit (ct.	49	0	0	0	0

	2012			2013	2014	2015
	1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 +5192+5198)
	3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419)	50	0	0	0	0
	4. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401 + 404 + 408)	51	0	0	0	0
	5. Efecte de comerț de plătit (ct. 403 + 405)	52	0	0	0	0
	6. Sume datorate entităților afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691+ 451***)	53	0	0	0	0
	7. Sume datorate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***)	54	0	0	0	0
	8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481+ 455 + 456*** + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 +5195+5196+5197)	55	0	0	0	0
	TOTAL (rd. 48 la 55)	56	0	0	0	0
H.	PROVIZIOANE
	1. Provizioane pentru pensii și obligații similare (ct. 1515)	57	0	0	0	0
	2. Provizioane pentru impozite (ct. 1516)	58	0	0	0	0
	3. Alte provizioane (ct. 1511 + 1512 + 1513 + 1514 + 1518)	59	52.403	48.053	346.952	94.446
	TOTAL (rd. 57 la 59)	60	52.403	48.053	346.952	94.446
I.	VENITURI ÎN AVANS
	1. Subvenții pentru investiții (ct. 475)	61	0	0	0	0
	2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472) -total (rd. 63 + 64), din care:	62	0	246.533	0	0
	- Sume de reluat intr-o perioada de până la un an (ct. 472*)	63	0	246.533	0	0
	- Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 472*)	64	0	0	0	0
	3. Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti (ct 478)	65	0	0	0	0

2012				2013	2014	2015
	- Fondul comercial negativ (ct. 2075)	66	0	0	0	0
	TOTAL (rd. 61 + 62 + 65 + 66)	67	0	246.533	0	0
J.	CAPITAL ȘI REZERVE	0
	I. CAPITAL	0
	1. Capital subscris vărsat (ct. 1012)	68	22.442	22.630	22.499	22.102
	2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011)	69	0	0	0	0
	3. Patrimoniul regiei (ct. 1015)	70	0	0	0	0
	4. Patrimoniul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (ct. 1018)	71	0	0	0	0
	TOTAL (rd. 68 la 71)	72	22.442	22.630	22.499	22.102
	II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104)	73	0	0	0	0
	III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105)	74	0	0	0	0
	IV. REZERVE	0				0
	1. Rezerve legale (ct. 1061)	75	4.488	4.526	4.500	4.420
	2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063)	76	0	0	0	0
	3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct. 1065)	77	0	0	0	0
	4. Alte rezerve (ct. 1068)	78	0	0	0	0
	TOTAL (rd. 75 la 78)	79	4.488	4.526	4.500	4.420
	Acțiuni proprii (ct. 109)	80	0	0	0	0
	Câștiguri legate de instrumente de capitaluri proprii (ct. 141)	81	0	0	0	0
	Pierderi legate de instrumente de capitaluri proprii (ct. 149)	82	0	0	0	0
	V. PROFITUL SOLD C	83	0	473.785	0	0
	SAU PIERDEREA REPORTAT(A) SOLD D (ct. 117)	84	0	0	2.403.407	5.072.393
	VI. PROFITUL SOLD C	85	474.340	0	0	0
	SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI SOLD D FINANCIAR (ct. 121)	86	0	2.891.116	2.744.103	2.819.641
	Repartizarea profitului (ct. 129)	87	4.488	0	0	0

	2012			2013	2014	2015
	CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 72 + 73 + 74 + 79 - 80 + 81 - 82 + 83 - 84 + 85 - 86 - 87)	88	496.781	-2.390.175	-5.120.511	-7.865.512
	Patrimoniul public (ct. 1016)	89	0	0	0	0
	CAPITALURI - TOTAL (rd. 88 + 89)	90	496.781	-2.390.175	-5.120.511	-7.865.512

Nr. crt.	Indicator	Nr. rd.	euro
			2012	2013	2014	2015
1	Cifra de afaceri netă (rd. 02+03-04+05+06)	01	6.590.177	24.466.017	22.673.224	20.233.320
	Producția vândută	02	6.022.998	22.509.802	20.856.351	18.389.481
	Venituri din vânzarea mărfurilor	03	0	0	0	0
	Reduceri comerciale acordate	04	0	0	0	0
	Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile radiate din Registrul general si care mai au in derulare contracte de leasing	05	0	0	0	0
	Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete	06	567.179	1.956.215	1.816.874	1.843.839
2	Venituri aferente costului productiei în curs de execuție - Sold C	07	0	0	0	0
	Sold D	08	0	0	0	0
3	Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată	09	0	16.250	15.457	29.943
4	Alte venituri din exploatare	10	1.916.193	6.917.599	5.893.330	5.251.231
	din care, venituri din fondul comercial negativ	11	0	0	0	0
	VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01+07-08+09+10)	12	8.506.370	31.399.866	28.582.011	25.514.494
5	a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile	13	5.876.564	20.455.682	18.219.310	16.456.923
	Alte cheltuieli materiale	14	4.036	97.586	136.397	99.254
	b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă)	15	771.913	4.191.598	2.511.642	1.875.517
	c) Cheltuieli privind mărfurile	16	0	0	0	0

Nr. crt.	Indicator	Nr. rd.	euro
			2012	2013	2014	2015
	Reduceri comerciale primite	17	9.118	9.286	7.351	418
6	Cheltuieli cu personalul (rd. 19+20), din care:	18	790.166	4.931.511	5.000.197	4.129.129
	a) Salarii și indemnizații	19	616.425	3.864.003	3.952.270	3.359.799
	b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială	20	173.741	1.067.508	1.047.927	769.330
7	a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale (rd. 22-23)	21	30.667	434.581	506.374	422.839
	a.1) Cheltuieli	22	30.667	434.581	506.374	422.839
	a.2) Venituri	23	0	0	0	0
	b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 25-26)	24	0	1.212.051	539.350	921.286
	b.1) Cheltuieli	25	0	1.545.535	1.601.702	2.011.221
	b.2) Venituri	26	0	333.484	1.062.351	1.089.935
8	Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31)	27	411.206	3.036.204	4.107.244	4.689.613
8.1	Cheltuieli privind prestațiile externe	28	397.433	2.133.017	1.731.019	2.396.662
8.2	Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate	29	12.326	173.334	453.626	234.776
8.3	Alte cheltuieli	30	1.447	729.853	1.922.599	2.058.175
	Cheltuieli cu dobânzile de refinanțare înregistrate de entitățile radiate din Registrul general si care mai in derulare contracte de leasing	31	0	0	0	0
	Ajustări privind provizioanele (rd. 33-34)	32	52.403	-4.788	299.176	-246.379
	- Cheltuieli	33	52.403	48.053	346.952	94.446
	- Venituri	34	0	52.842	47.777	340.826

Nr. crt.	Indicator	Nr. rd.	euro
			2012	2013	2014	2015
	CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 13 la 16-17+18+21+24+27+32)	35	7.927.836	34.345.138	31.312.338	28.347.764
	PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
	Profit (rd. 12-35)	36	578.534	0	0	0
	Pierdere (rd. 35-12)	37	0	2.945.272	2.730.328	2.833.269
9	Venituri din interese de participare	38	0	0	0	0
	- din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate	39	0	0	0	0
10	Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate	40	0	0	0	0
	- din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate	41	0	0	0	0
11	Venituri din dobânzi	42	1.491	52.735	1.016	179    -	A comentat [VS4]: In anul 2015 au fost achitate datoriile in marea lor majoritate si implicit, veniturile din dobanzi au fost mult mai rdeuse fata de anii precedent
	- din care, veniturile obținute de la entitățile	43	0	0	0	0
	afiliate
	Alte venituri financiare	44	0	3.073	12.016	13.516
	VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 38+40+42+44)	45	1.491	55.809	13.032	13.516
	Ajustări de valoare privind imobilizările					0
12	financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante (rd. 47-48)	46	0	0	0
	- Cheltuieli	47	0	0	0	0
	- Venituri	48	0	0	0	0
13	Cheltuieli privind dobânzile	49	0	0	0	0
	- din care, cheltuielile în relația cu entitățile afiliate	50	0	0	0	0

Nr. crt.	Indicator	Nr. rd.	euro
			2012	2013	2014	2015
	Alte cheltuieli financiare	51	0	1.652	26.808	66__	A comentat [VS5]: In anul 2015 nu au fost accesate alte
							surse, incadrandu-se in disponibilitati; contractele au fost
	CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.	52	0	1.652	26.808	66	achitate prin cash pooling.
	46+49+51)
	PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A):
	Profit (rd. 45-52)	53	1.491	54.157	0	13.628
	Pierdere (rd. 52-45)	54	0	0	13.775	0
14	PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):
	Profit (rd. 12+45-35-52)	55	580.025	0	0	0
	Pierdere (rd. 35+52-12-45)	56	0	2.891.116	2.744.103	2.819.641
15	Venituri extraordinare	57	0	0	0	0
16	Cheltuieli extraordinare	58	0	0	0	0
	PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA					0
17	EXTRAORDINARA:
	Profit (rd. 57-58)	59	0	0	0	0
	Pierdere (rd. 58-57)	60	0	0	0	0
	VENITURI TOTALE (rd. 12+45+57)	61	8.507.861	31.455.675	28.595.043	25.528.189
	CHELTUIELI TOTALE (rd. 35+52+58)	62	7.927.836	34.346.790	31.339.146	28.347.830
	PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
	Profit (rd. 61-62)	63	580.025	0	0	0
	Pierdere (rd. 62-61)	64	0	2.891.116	2.744.103	2.819.641
18	Impozitul pe profit	65	105.685	0	0	0
19	Alte impozite neprezentate la elementele de	66	0	0	0	0

mai sus

Nr. crt.	Indicator	Nr. rd.	euro
			2012	2013	2014	2015
20	PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
	Profit (rd. 63-64-65-66)	67	474.340	0	0	0
	Pierdere (rd. 64+65+66-63)	68	0	2.891.116	2.744.103	2.819.641

În continuare, considerăm relevantă analiza și prezentarea performanței financiare a operatorului de termoficare cu ajutorul indicatorilor de profitabilitate, solvabilitate și lichiditate așa cum se poate observa în tabelul de mai jos:

Principalele concluzii privind performanța financiară a operatorului SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

PERFORMANȚA FINANCIARĂ GENERALĂ	Valoare indicator				Explicație/Interpretare
	2012	2013	2014	2015
Cifra de afaceri (EUR)	6.590.177	24.466.017	22.673.224	20.233.320	Cifra de afaceri a SC VEOLIA ENERGIE SA s-a situat în jurul valorii medii de 22,4 mil. euro în perioada analizată, înregistrând o scădere în anul 2014 cu cca 1,8 mil. euro față de valoarea din 2013, respectiv o scadere in anul 2015 cu cca 2,4 mil. euro fata de anul 2014. Valorile din anul 2012 sunt aferente ultimelor doua luni ale anului, astfel ca nu sunt relevante si nu pot fi comparate cu cele din anii următori.
Creșterea cifrei de afaceri (%)	-	-	-7,3%	-10,7
Profit/pierdere operațională (EUR)	578.534	-2.945.272	-2.730.328	-2.833.270	În perioada 2013-2014 activitatea operatorului SC VEOLIA ENERGIE SA Iași a fost una neprofitabilă.    O justificare a pierderilor acumulate    este necorelarea tarifelor aprobate cu costurile reale ale activității de operare a serviciului de
Profit/pierdere brută (EUR)	580.025	-2.891.116	-2.744.103	-2.819.641
Profit/pierdere netă (EUR)	474.340	-2.891.116	-2.744.103	-2.819.641

						termoficare.
ANALIZA DE PROFITABILITATE	Indicator Formula	Valoare indicator				Explicație/Interpretare
		2012	2013	2014	2015
Marja brută din vânzări (%)	Gross Profit * 100 Tumover	8,8%	-11,8%	-12,1%	-13,94%	Cu excepția anului 2012, situația este una nefavorabilă pentru operatorul serviciului de termoficare din municipiul Iași, având în vedere că nu s-a înregistrat profit în perioada analizată.
Marja operațională (%)	Op.Resul t » 100 Tumover	8,8%	-12,0%	-12,0%	-14.01%	Marja operațională este importantă deoarece măsoară eficiența serviciului. Valorile indicatorului arată starea negativă în care se află societatea.
Marja profitului net (%)	Net profit » 100 Tumover	95,5%	-11,8%	-12,1%	-13.94%	Cu excepția anului 2012, în perioada analizată activitatea SC VEOLIA ENERGIE SA a fost una nerentabilă. Având în vedere că societatea a înregistrat pierderi    anuale, indicatorii    de rentabilitate nu au
Rentabilitatea financiară - Return on Equity (ROE)	Net Profit «100 Avrg.Sh.Equity	0,0%	0,0%	0,0%	0%

Rentabilitatea economica - Return on Capital Employed (ROCE)	EBIT .100 Capital Employed	3,1%	0,0%	-0,1%		putut fi calculați.
Rentabilitatea activelor (ROA)	Net profit » 100 Total Assets	2,5	0,0%	0,0%
ANALIZA SOLVABILITĂȚII:	Indicator Formula	Valoare indicator				Explicație/Interpretare
		2012	2013	2014	2015
Grad de îndatorare - Debt to Equity	Total Debt Total Equity	36,48	-13,37	-6,21	-3.92	Indicatorul evidențiază proporția finanțării datoriilor totale ale societății pe seama capitalurilor proprii. Valorile negative ale capitalului propriu au determinat    valori negative ale indicatorului calculat.
Rata solvabilității generale - Debt to Assets	Total Debt Total Assets	0,97	1,07	1,18	1,38	Indicatorul exprimă măsura în care activele societății contribuie la finanțarea datoriilor sale totale. În perioada analizată SC Veolia Energie SA este expusă riscului financiar, indicatorul având valori extrem de ridicate.

Rata de acoperire a dobânzii	EBIT Interest Expense	N/A	N/A	N/A	N/A	Nu se poate calcula această rată și nu este relevantă în cazul SC Veolia Energie SA, întrucât aceasta nu a înregistrat costuri cu dobânzi (operatorul nu are credite la bănci sau alte obligații similare).
Solvabilitatea patrimoniala (Autonomy ratio)	Equity »100 Total Capital	2,7%	-8,0%	-18,9%		Nu este relevant calculul indicatorului, având în vedere că societatea a înregistrat capitaluri proprii negative pe întreaga perioadă de analiză (cu excepția anului 2012 -noiembrie    si decembrie). Capitalurile proprii negative arată un grad mare de îndatorare a societății, înregistrarea    unor pierderi contabile mari și repetate, precum și imposibilitatea acesteia de a-și acoperi datoriile din fonduri proprii.
ANALIZA LICHIDITĂȚII:	Indicator Formula	Valoare indicator				Explicație/Interpretare
		2012	2013	2014	2015
Capital de lucru	Crt.Assets — Crt.Liab.	-584.089	-4.105.597	-6.846.694		Acest indicator măsoară atât    eficiența companiei, cât și sănătatea financiară pe termen scurt. Situația

					-10.747.113	este negativă pentru operator în perioada analizată, astfel că acesta nu deține suficiente active pe termen scurt pentru a acoperi datoriile pe termen scurt.
Rata lichidității curente	Crt.Assets Crt. LiabiCitigs	1	0,9	0,8	0,68	Lichiditatea    măsoară aptitudinea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen scurt și reflectă capacitatea    de    a transforma    rapid activele circulante în disponibilități (bani). O întreprindere    este “lichidă” când resursele degajate    de operațiunile curente ale exercițiului îi furnizează suficiente disponibilități pentru a face față scadențelor pe termen scurt. Pentru perioada analizată,    valorile indicatorului arată o lichiditate nesatisfăcătoare,    ca urmare a unui fond de rulment negativ.

Rata lichidității imediate (Acid Test Ratio)	Indicator F Crt. zlsse ts — Inven tor ies Crt. Liabrtities	0,8	0,5	0,4	0,32	Această rată poartă și denumirea de rată de trezorerie, a    cărei valoare minimă de 0,2 - 0,3 reflectă o garanție de lichiditate pentru întreprindere.    În perioada    analizată, compania    analizată înregistrează o rată a lichidității    imediate peste limita minimă acceptabilă, ceea ce scoate în evidență o situație favorabilă.
Viteza de rotație a creanțelor	Accounts Receivable -*360 Credit Sales	-	105	115	105	Viteza de rotație a creanțelor reprezintă durata medie în zile a creditului    comercial acordat    clienților. Aceasta este de 110 zile în    medie    pentru perioada 2013-2014.
Gradul de încasare a facturilor pentru energia termică facturată populației10	Total Sales cashed in Total Sales invoiced	85,80%	78,41%	86,91%	89,77%	În perioada analizată se poate observa un grad destul de bun de încasare a facturilor.
Gradul de încasare a facturilor pentru energia termica facturata consumatorilor non-casnici		98,14%	92,46%	96,27%	93,7%	Gradul de încasare a facturilor    aferente energiei termice livrate către consumatorii non-

						casnici este mai ridicat decât in cazul consumatorilor casnici.
Alți indicatori	Indicator Formula	Valoare indicator				Explicație/Interpretare
		2012	2013	2014	2015
Marja de contribuție	Tumovar — Variabla Costs	47.515	123.881	1.172.688	-	Acest indicator reflectă contribuția operațiunilor    pentru volumul costurilor fixe și al profiturilor. În perioada analizată, cifra de afaceri a depășit valoarea    costurilor variabile, astfel că a existat o contribuție pentru costurile fixe.
Rata de contribuție	Contribution » 100 yîrmua/ Sales	0,72%	0,51%	5,17%
Rotația creanțelor	Credit Sales Avaragg Accounts Jteceivable	1	3,4	3,1		Acest indicator exprimă numărul    încasărilor teoretice ale creanțelor în raport de cifra de afaceri.
Rotația datoriilor	““44.' 4'' l", ■< t JtȚ .4^7?' S Aver age^V eotor s	0,5	1,6	1,1	0,97	Rotația datoriilor arata de cate ori își plătește compania    datoriile comerciale pe parcursul unui an. Nu putem afirma ca exista o valoare    optima    a indicatorului.
Viteza de rotație a datoriilor		-	225,0	327,3	361,3	Viteza de rotație a datoriilor    comerciale sau durata medie (în zile) de onorare a datoriilor pe termen scurt este de 276,2 zile

(în medie) în perioada analizată.

5.2. Analiza situației financiare a municipalității Iași

Scopul acestei secțiuni este de a evalua starea financiară a UAT Municipiul Iași, astfel încât să se evidențieze modul în care resursele publice ale municipiului Iași sunt gestionate de către oficialii locali.

Obiectivul analizei:

Evaluarea următoarelor elemente ale municipalității:

•    Flexibilitatea cheltuielii publice - cu ajutorul unor indicatori care măsoară flexibilitatea municipalității în alocarea resurselor financiare pentru diverse destinații;

•    Capacitatea de investire și de contractare a datoriei - cu ajutorul indicatorilor care definesc măsura în care APL Iași acordă importanță cheltuielilor de capital și capacitatea municipalității de a atrage finanțare pe termen lung pentru finanțarea investițiilor.

Prezentăm sintetic în tabelul de mai jos datele principale rezultate din execuția anuală a bugetelor de venituri și cheltuieli:

Din tabel rezultă următoarele:

•    veniturile totale au înregistrat o continuă creștere în perioada analizată, 2012-2015 (o medie anuală de aprox. 15%);

•    o creștere semnificativă a veniturilor totale s-a înregistrat în anul 2013 (24%), în principal datorită creșterii veniturilor din transferuri interguvernamentale, respectiv a veniturilor din fonduri externe nerambursabile;

•    veniturile din capital au înregistrat un trend fluctuant în perioada analizată, acestea având o pondere redusă în totalul veniturilor, astfel că nu au influențat semnificativ evoluția veniturilor globale ale municipalității;

•    cheltuielile municipiului Iași au înregistrat un trend asemănător celui al veniturilor în perioada analizată cu o creștere medie anuală de 15%; cu excepția anului 2014 si 2015, când s-a înregistrat deficit bugetar; cheltuielile municipiului s-au situat sub nivelul veniturilor în perioada 2012 - 2013.

•    Gradul de îndatorare in perioada 2012 - 2015 a scazut de la 23,10% la 16,51%. Acest grad de îndatorare este sub limita de 30% din veniturile proprii.

În continuare, prezentăm rezultatele și concluziile analizei financiare a municipalității Iași cu ajutorul indicatorilor specifici relevanți:

Valoare indicator (LEI)    Valoare indicator (EURO) - istoric

	2012	2013	2014	2015	2012	2013	2014	2015
Venituri totale, din care:	538.048.921	666.512.041	717.338.428	820.638.451	120.747.065	150.828.704	161.395.497	184.620.574
Venituri curente	466.865.871	495.438.896	554.831.700	589.663.679	104.772.413	112.115.613	124.832.763	132.657.746
Venituri din capital	3.869.011	4.492.163	3.892.164	4.388.364	868.270	1.016.556	875.706	987.258
Venituri din operațiuni financiare	0	0	0	0	0	0		0
Transferuri in terguvernamen tale	67.314.039	166.580.982	158.614.564	226.586.408	15.106.382	37.696.534	35.687.028	50.975.570
Cheltuieli totale	536.678.397	620.706.107	717.738.605	824.608.820	120.439.497	140.463.025	161.485.534	185.513.795
Cheltuieli curente	376.528.936	408.510.504	464.582.253	474.720.175	84.499.312	92.444.106	104.527.348	106.798.690
Cheltuieli de personal	169.342.285	195.350.895	232.548.165	235.009.374	38.003.206	44.207.037	52.321.506	52.870.500
Cheltuieli cu subvenții, din care:	26.545.216	36.048.959	40.999.840	49.943.068	5.957.185	8.157.719	9.224.641	11.235.786
Subvenții pentru acoperire diferențe de preț și tarif (energie termică și transporturi)	26.545.216	36.048.959	40.999.840	49.943.068	5.957.185	8.157.719	9.224.641	11.235.786

Alte subvenții

0

0

0

0

0

0

0

Capacitatea de a genera venituri	Valoare indicator				Explicație/Interpretare
	2012	2013	2014	2015
Rata veniturilor curente în total venituri	86,77%	74,33%	77,35%	71,85%	În analiza municipalității este important să se studieze pe lângă veniturile totale, și sursele acestor venituri, în special posibilitatea ca aceste surse să fie disponibile în anii următori. Astfel, capacitatea de a genera venituri a municipalității Iași a fost evaluată prin compararea ponderii veniturilor curente cu cea a transferurilor intra- și inter-guvernamentale în total venituri. Se observă, din perioada studiată, că municipiul Iași are capacitatea de a genera venituri, ponderea veniturilor curente (venituri care sunt în mare măsură sub control local) situându-se mult peste ponderea transferurilor. Rezultă implicit și un risc de credit scăzut pentru municipiu.
Rata transferurilor în venituri	12,51%	24,99%	22,11%	27,61%
Flexibilitatea cheltuielilor publice	Valoare indicator				Explicație/Interpretare
	2012	2013	2014	2015
Ponderea serviciului datoriei	12,31%	10,00%	9,91%	7,13%	În perioada analizată ponderea serviciului datoriei este destul de scăzută (între 7% -13% pe orizontul studiat) în totalul cheltuielilor municipiului. Acest aspect evidențiază o situație favorabilă din punct de vedere financiar.
Ponderea serviciului datoriei, salariilor și subvențiilor	48,81%	47,28%	48,02%	41,68%	Cheltuielile cu finanțarea, plata salariilor și a subvențiilor reprezintă obligații importante și trebuie efectuate (acestea sunt cele mai rigide categorii de cheltuieli, întrucât municipalitatea nu le poate reduce în orice moment după propriile necesități). Din valorile calculate, rezultă o situație echilibrată care conferă credibilitate financiare municipalității Iași.
Ponderea serviciului datoriei și cheltuielilor curente	82,47%	75,81%	74,64%	64,69%	Pe termen scurt, cheltuielile curente sunt mai rigide decât cele privind cheltuieli de capital pentru investiții noi. Aceasta din cauza ca, in cazul in care nu sunt resurse bugetare suficiente, oficialii pot amâna unele cheltuieli de capital. În medie, în perioada analizată, serviciul datoriei și cheltuielile curente au reprezentat cca 80% din totalul cheltuielilor municipalității (trendul fiind unul în scădere).
Capacitatea de investire	Valoare indicator				Explicație/Interpretare
	2012	2013	2014	2015
Rata investițiilor in venituri	10,81%	6,47%	4,85%	2,82%	În perioada analizată, în cadrul municipalității Iași a crescut capacitatea de investire pe fondul reducerii efortului cu investițiile.

În tabelele următoare prezentăm calculul gradului de îndatorare și analiza capacității municipiului Iași de a contracta noi credite, atât

pentru perioada 2012 - 2015, cât și valorile prognozate pentru perioada 2016 - 2034. Calculele au avut la bază prevederile Legii 273/2006 privind finanțele publice locale (actualizată) și HG 665/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2007 privind constituirea, componența și funcționarea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Valoare indicator (LEI)    Valoare indicator (EURO) - istoric

Indicatori

Venituri proprii	2012	2013	2014	2015	2012	2013	2014	2015
	289.852.074	315.578.708	324.088.676	360.305.313	65.047.593	71.414.055	72.917.400	81.058.563
Venituri din valorificarea unor bunuri	3.869.011	4.492.163	3.892.164	4.388.364	868.270	1.016.556	875.706	987.258
Venituri proprii - calcul serv. datoriei	285.983.063	311.086.545	320.196.512	355.916.949	64.179.323	70.397.498	72.041.694	80.071.305
Limita de îndatorare - 30% din venituri proprii	85.794.919	93.325.964	96.058.954	106.775.085	19.253.797	21.119.249	21.612.508	24.021.391
Serviciul anual al datoriei publice locale	66.067.507	62.046.891	71.137.319	58.768.671	14.826.640	14.040.935	16.005.336	13.221.298
Gradul de îndatorare (%)	23,10%	19,95%	22,22%	16,51%	23,10%	19,95%	22,22%	16,51%
Există capacitate de a contracta noi credite	da	da	da	da	da	da	da	da

Pentru anul 2015, echivalentul in EUR a fost utilizat cursul valutar mediu pentru anul 2015 publicat de BNR: 1 euro = 4,4450 lei.

Valoare indicator (mii EURO) - previzionat

Indicatori

	2016	2017	2018	2019	2020	2021	2022	2023	2024
Venituri proprii	71.284,3	53.757,4	65.450,8	63.795,0	61.082,5	63.442,7	62.773,4	62.432,9	62.883,0
Venituri din valorificarea	936,1	686,2	854,1	829,4	790,9	824,8	815,0	810,3	816,7

unor bunuri

Venituri proprii - calcul serv. datoriei	70.348,2		53.071,2	64.596,7	62.965,6	60.291,6	62.617,9	61.958,4	61.622,6	62.066,3
Limita de îndatorare - 30% din venituri proprii		21.104,5	15.921,3	19.379,0	18.889,7	18.087,5	18.785,4	18.587,5	18.486,8	18.619,9
Serviciul anual al datoriei publice locale		15.274,4	10.640,5	7.878,8	7.092,0	6.073,0	5.953,7	5.835,0	5.716,3	5.598,0
Gradul de îndatorare (%)		21,71%	20,05%	12,20%	11,26%	10,07%	9,51%	9,42%	9,28%	9,02%
Există capacitate de a contracta noi credite		da	da	da	da	da	da	da	da	da
Indicatori				Valoare indicator (mii EURO) - previzionat
	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Venituri proprii	62.696,4	62.670,8	62.750,1	62.705,7	62.708,9	62.721,6	62.712,1	62.714,2	62.715,9	62.714,0
Venituri din valorificarea unor bunuri	814,0	813,6	814,8	814,1	814,2	814,4	814,2	814,3	814,3	814,3
Venituri proprii - calcul serv. datoriei	61.882,4	61.857,1	61.935,3	61.891,6	61.894,7	61.907,2	61.897,8	61.899,9	61.901,6	61.899,8
Limita de îndatorare - 30% din venituri proprii	18.564,7	18.557,1	18.580,6	18.567,5	18.568,4	18.572,2	18.569,3	18.570,0	18.570,5	18.569,9
Serviciul anual al datoriei publice locale	5.479,0	5.360,3	5.241,6	5.141,1	2.348,1	2.283,7	892,4	0,0	0,0	0,0
Gradul de îndatorare (%)	8,85%	8,67%	8,46%	8,31%	3,79%	3,69%	1,44%	0,00%	0,00%	0,00%
Există capacitate de a contracta noi credite	da	da	da	da	da	da	da	da	da	da

Din informațiile prezentate în tabelele anterioare rezultă ca municipalitatea are capacitatea financiară de a asigura:

•    cofinanțarea investiției aferente reabilitării sistemului de termoficare din municipiul Iași;

•    acordarea de subvenții de preț pentru acoperirea diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice, potrivit art. 3, alin. (2) din OG nr. 36/2006.

6 Riscuri

Riscurile identificate cu privire la implementarea proiectului propus în prezenta aplicație de finanțare sunt prezentate în tabelul următor:

Descrierea riscului	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Responsabil de implementarea strategiei
Supra-alocarea membrilor UIP	•    Analizarea timpului efectiv alocat de fiecare dintre membrii UIP pentru realizarea sarcinilor ce le revin •    Monitorizarea permanentă a gradului de încărcare al fiecărui membru al UIP •    Întrucât unii dintre membrii UIP au, pe lângă atribuțiile specifice implementării prezentului proiect, atribuții în cadrul activității generale a Beneficiarului/Operatorului, se recomandă o coordonare între managerul de proiect din cadrul UIP și superiorii ierarhici ai respectivilor membri ai UIP, pentru a asigura obținerea unei imagini reale și cuprinzătoare a sarcinilor ce le revin. Îndeplinirea responsabilităților aferente implementării proiectului trebuie să devină prioritare, ceea ce presupune, după caz, adaptarea/reducerea volumului de muncă afectat activității generale. •    Reglementarea modului în care membrii UIP își vor îndeplini responsabilitățile ce le revin cu privire la cele două proiecte (în măsura în care implementarea celor două proiecte se va suprapune), prin elaborarea de proceduri pentru fiecare proces în care sunt implicați	•    Persoane cu funcții de decizie în cadrul Beneficiarului/ Operatorului •    Managerul de proiect din cadrul UIP
Lipsa potențială a unei expertize specializate în anumite domenii la nivelul UIP în anumite momente ale implementării proiectului	•    Stimularea colaborării strânse între UIP-Autoritatea Contractanta și UIP- operator, pentru punerea în valoare și utilizarea optimă a competențelor deținute de membrii celor două structuri de implementare a proiectului •    Identificarea persoanelor cu competențe și cunoștințe specifice relevante, la nivelul Beneficiarului sau Operatorului, și cooptarea acestora în UIP •    Evaluarea nevoilor de instruire a membrilor UIP și identificarea celor mai potrivite mijloace de realizare a instruirii	•    Beneficiarul •    Operatorul •    UIP
Nealocarea optimă a responsabilităților	• Implicarea UIP - Autoritatea Contractanta în procesul de elaborare a fișelor de post și a	•    Beneficiarul •    Operatorul

Descrierea riscului	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Responsabil de implementarea strategiei
între UIP - Autoritatea Contractanta și UIP -operator	Manualului de proceduri al UIP, respectiv în definirea procedurilor de lucru referitoare la colaborarea cu UIP-operator	•    UIP •    Prestatorul serviciilor de management de proiect
Nerespectarea graficului de activități al proiectului	• Monitorizarea activităților proiectului, în conformitate cu dispozițiile Procedurii UMP-PO-MRVC - Monitorizare, raportare, verificare și control	•    Beneficiarul •    Operatorul •    UIP •    Prestatorul serviciilor de management de proiect
Întârzieri in adoptarea unor decizii cu impact asupra implementării proiectului	•    Evaluarea și monitorizarea, în permanență, a activităților și rezultatelor proiectului •    Participarea Prestatorului de servicii de management, împreună cu UIP, la identificarea, evaluarea și propunerea de soluții pentru aspectele stringente apărute în implementarea proiectului •    Prioritizarea aspectelor de soluționat în funcție de nivelul de importanță și de impact •    Realizarea unor întâlniri regulate, cu o frecvență ce urmează să fie stabilită în funcție de necesități, între managerul de proiect UIP și persoanele cu funcții de decizie din cadrul Beneficiarului/Operatorului	•    Beneficiarul •    Operatorul •    UIP •    Prestatorul serviciilor de management de proiect
Dificultăți de colaborare între diferitele părți implicate în proiect	•    Identificarea celor mai eficiente căi de depășire a obstacolelor administrative, financiare sau legale, apărute în etapa de implementare •    Consultarea săptămânală între părțile implicate asupra tuturor aspectelor și evenimentelor apărute în implementarea proiectului	•    Beneficiarul •    Operatorul •    UIP •    Prestatorul serviciilor de management de proiect •    Constructorul
Indisponibilitatea temporară a membrilor UIP (indisponibilitate cauzată de: concedii de odihnă, concedii medicale, situații personale neprevăzute etc.)	•    Realizarea, în faza de începere a implementării proiectului, a unei planificări clare pentru fiecare etapă •    Menținerea unei evidențe clare a persoanelor desemnate să preia responsabilitățile unui membru UIP indisponibil	•    Beneficiarul •    Operatorul •    UIP
Nerespectarea	• Includerea, în modelul de contract, a unor	• Beneficiarul

Descrierea riscului	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Responsabil de implementarea strategiei
graficului de timp asumat prin contractele încheiate în cadrul proiectului	sancțiuni clare, cu efect disuasiv, aplicabile în cazul nerespectării graficului de timp, care să constea inclusiv în perceperea de daune-interese, pentru corecțiile/penalitățile aplicate în baza contractului de finanțare •    Monitorizarea contractelor de servicii și lucrări, în conformitate cu dispozițiile Procedurii UMP-PO-MRVC - Monitorizare, raportare, verificare și control, adaptată pentru implementarea în paralel a celor două proiecte •    Identificarea activităților de pe drumul critic și monitorizarea săptămânală a acestora •    Realizarea de ședințe de progres în care vor fi evidențiate pe de o parte riscurile de nefinalizare ale contractelor, pe de altă parte, soluțiile pentru remedierea problemelor apărute	•    Operatorul •    UIP •    Prestatorul serviciilor de management de proiect •    Contractorii

7 Concluzii și recomandări

7.1 Concluzii privind cadrul instituțional de implementare a proiectelor

Cadrul institutional la nivelul Beneficiarului si operatorului este bine stabilit si conform cu cerintele legislative in vigoare, indeplinind cerintele necesare derularii cu succes a proiectului.

Astfel cum rezultă din aspectele menționate în secțiunile anterioare și din analiza realizată în cadrul Anexei A, operarea prezentului proiect este parte a unui serviciu încredințat ca SIEG în conformitate cu Decizia SIEG. În aceste condiții, ajutorul de stat sub forma compensației pentru prestarea SIEG este compatibil cu piața comună și exceptat de la obligația de notificare prevăzută la Articolul 108 alineatul (3) din TFEU.

Aplicarea judicioasă a procedurilor operaționale dezvoltate anterior este de natură să contribuie la implementarea cu succes a prezentului proiect.

O atenție deosebită trebuie acordată instruirii continue a personalului implicat în implementarea proiectului și adaptării procedurilor specifice UIP în vederea implementării proiectului.

7.2 Recomandări de îmbunătățire a aranjamentelor instituționale

În tabelele următoare sunt prezentate acțiunile propuse în vederea îmbunătățirii aranjamentelor instituționale pentru implementarea prezentului proiect:

Planul de acțiuni, pe termen scurt, ce cad în sarcina Beneficiarului

Descrierea acțiunii	Responsabil	Grup țintă	Surse de finanțare	Implementare
Actualizarea Procedurii UIP-PO-OF - Organizarea și funcționarea UIP și a Manualului de Proceduri al UIP	Beneficiarul/ Prestatorul serviciilor de management de proiect	UIP	Bugetul proiectului	Termen: în primele 3 luni de implementare a prezentului proiect. Se recomandă actualizarea Procedurii UMP-PO-OF -Organizarea și funcționarea UIP și a Manualului de Proceduri al UMP, prin capitalizarea experienței dobândite

Descrierea acțiunii	Responsabil	Grup țintă	Surse de finanțare	Implementare
				cu ocazia implementării proiectului Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană, cu o precizare clară a modului de colaborare dintre UIP - Autoritatea Contractanta și UIP -operator.
Evaluarea nevoilor de instruire a membrilor UIP, din perspectiva implementării prezentului proiect	Serviciul Resurse Umane, Pregătire Profesională și Secretariat	UIP		Termen: în primele 3 luni de implementare a prezentului proiect. Se recomandă luarea în considerare a concluziilor Planului de evaluare a nevoilor de instruire, elaborat în cadrul contractului de asistență tehnică pentru managementul proiectului Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană, a instruirilor deja efectuate în cadrul primului proiect și a celor efectuate în baza

Descrierea acțiunii	Responsabil	Grup țintă	Surse de finanțare	Implementare
				Contractului de servicii nr. 6173/RP/30.12.2013, încheiat între MMSC și RELIANS CORP SRL, precum și identificarea acelor instruiri care sunt complementare acestora (pentru a evita dublarea instruirilor). În același timp însă, în acele arii de competență în care se evidențiază o nevoie continuă de instruire, se recomandă, după caz, reluarea sau aprofundarea instruirilor.
Instruirea membrilor UIP, din perspectiva implementării prezentului proiect	Serviciul Resurse Umane, Pregătire Profesională și Secretariat	UIP	Bugetul proiectului/ Bugetul Beneficiarului	Termen: în primele 5 luni de implementare a prezentului proiect. Se recomandă evaluarea eficacității și eficienței instruirilor desfășurate în cadrul proiectului Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană, pentru identificarea celor mai potrivite mijloace de realizare a instruirii.

Planul de acțiuni, pe termen scurt, ce cad în sarcina Operatorului

Descrierea acțiunii	Responsabil	Grup țintă	Surse de finanțare	Implementare
Stabilirea procedurilor ce guvernează corelarea cu activitatea UIP	Operatorul/ Prestatorul serviciilor de managemen t de proiect	UIP	Buget proiect	Termen: în primele 3 luni de implementare a prezentului proiect. Se recomandă corelarea cu procedurile UIP și actualizarea Convenției de colaborare-delegare responsabilități, încheiată pentru proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării la standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Se recomandă stabilirea clară a modului în care UIP relaționează cu celelalte departamente din cadrul Operatorului, pe diverse tipuri de activități/sarcini.
Evaluarea nevoilor de instruire a echipei operatorului din perspectiva implementării prezentului proiect	Serviciul Resurse Umane	UIP		Termen: în primele 3 luni de implementare a prezentului proiect.
Instruirea angajaților Operatorului, pentru a asigura exploatarea optimă a infrastructurii de termoficare reabilitate	Persoanele cu funcții de decizie din cadrul Operatorului / Serviciul Resurse	Angajații Operatorul ui	Surse proprii ale Operatorului	Termen: 2018.

Descrierea acțiunii	Responsabil	Grup țintă	Surse de finanțare	Implementare
	Umane

Planul de acțiuni, pe termen mediu și lung, ce cad în sarcina, după caz, a Beneficiarului sau a Operatorului

Descrierea acțiunii	Responsabil	Grup țintă	Surse de finanțare	Implementare
Realizarea unei campanii de conștientizare a beneficiilor oferite de sistemul de alimentare cu energie termică produsă centralizat	Beneficiarul/ Operatorul	Clienți	Beneficiarului / Sursele proprii ale Operatorului	Termen: continuu.
Realizarea unei analize de verificare a conformității compensației cu cerințele Deciziei SIEG	Beneficiarul		Surse ale Beneficiarului	Anual/potrivit prevederilor legale în vigoare și prevederilor contractului

În Anexa N este inclusă lista de verificare a documentelor de eligibilitate pentru Municipiul Iași.

8 Listă anexe

Anexa A - Evaluare aspecte ajutor de stat

Anexa B - Aviz Consiliul Concurenței

Anexa C - Hotărârea nr. 142/2012 a Consiliului Local al Municipiului Iași privind aprobarea Raportului de evaluare al procedurii de negociere directă pentru delegarea serviciului public de alimentare cu energie termică (producție, transport, distribuție și furnizare) din Municipiul Iași, aprobarea participării Municipiului Iași la capitalul social al operatorului serviciului public de alimentare cu energie termică din Municipiul Iași, aprobarea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termica din Municipiul Iași, aprobarea actului constitutiv al operatorului serviciului public de alimentare cu energie termică din Municipiul Iași, aprobarea contractului de comodat între Municipiul Iași și viitoarea societate SC DALKIA TERMO IAȘI SA și desemnarea reprezentanților Municipiului Iași în cadrul organelor statutare ale operatorului serviciului public de alimentare cu energie termică din Municipiul Iași

Anexa D - Adeverința nr. 79012/01.10.2015 a Primăriei Municipiului Iași, Serviciul juridic -Compartimentul legile proprietății

Anexa E - Hotărârea nr. 179/2014 a Consiliului Local al Municipiului Iași privind modificarea Organigramei, Statului de Funcții și a Regulamentului de Organizare și Funcționare ale aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Iași

Anexa F - Dispoziția nr. 924/29.09.2015 a Primarului Municipiului Iași privind stabilirea componenței UMP

Anexa G - CV-urile membrilor UIP - Autoritatea Contractanta

Anexa H - Actul adițional nr. 6/28.04.2015 la Contractul nr. 61634/06.07.2012

Anexa I - Actul constitutiv al SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA, actualizat la data de 12.03.2015 Anexa J - Licențele și autorizațiile SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA Anexa K - Organigrama SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA

Anexa L - Decizia nr.02/03.03.2017 a Președintelui Directoratului SC VEOLIA ENERGIE IAȘI SA privind stabilirea componenței UIP Anexa M - CV-urile membrilor UIP - operator

Anexa 4

STRATEGIE DE ACHIZIȚII pentru obiectivul de investiții

Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în

alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a (POIM)

Revizie 2017

Elaborat	Verificat	Aprobat
SC Relians SRL	Xxxxxx Xxxxxx Xxxxxxxx Xxxxxxxxx	Viceprimar Radu Botez
	Luminita Nazare

1. INTRODUCERE...............................................................................................................3

1.1 .PREZENTARE PROIECT ..........................................................................................3

1.2.    DEFINIȚII..............................................................................................................10

1.3.    BAZA LEGALA................................................................................................... ..12

1.4 .PROCEDURI DE ACHIZIȚIE.................................................................................................15

1.5.    ETAPELE DE DESFASURARE A PROCEDURILOR DE CONTRACTARE...........................19

1.6.    MODALITATI DE STABILIRE VALOARE CONTRACT.......................................................22

1.7    .TIPURI SI MODELE DE CONTRACT.....................................................................................23

1.8    .MODALITATE INCHEIERE CONTRACTE AFERENTE PROIECT........................................24

1.9.MANAGEMENTUL CONTRACTULUI ȘI SUPERVIZAREA....................................................27

2.    REZUMATULSTRATEGIA DE ACHIZIȚII........................................................................27

3.    PLANUL DE ACHIZIȚII ...............................................................................................28

4.    DESCRIEREA STRATEGIEI ACHIZIȚIILOR PENTRU OBIECTUL DE INVESTIȚII.......................28

1 INTRODUCERE

1.1 .PREZENTARE PROIECT

Scopul prezentei revizii a strategiei de achiziții este prezentarea planului de achiziții care mai sunt necesare la data intocmirii acestei revizii, pentru realizarea proiectului “Reabilitarea

sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană” Etapa a II-a (POIM).

Titularul investiției

Titularul investiției este UAT Municipiul Iași.

Beneficiarul investiției

Beneficiarul investiției este UAT Municipiul Iași.

Obiectivul proiectului îl reprezintă cresterea eficientei energetice prin reducerea pierderilor in retelele termice de transport si distributie si ca urmare reducerea consumului de combustibil ars . Reducerea consumului de combustibil ars determina reducerea cantitatilor de gaze cu efect de sera, deci a impactului negativ al emisiilor poluante și minimizarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică în scopul

imbunătățirii stării de sănătate a populației din Municipiul Iasi.

Proiectul a fost încadrat în Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), ca urmare a faptului că retelele termice au pierderi de caldura peste tinta propusa la nivel national de actre ANRSC, deci eficienta energetica este scazuta , iar sursele care produc energie electrică și căldură și care fac parte din sistemul centralizat de alimentare cu căldură din Municipiul Râmnicu Vâlcea reprezintă surse majore de poluare. Etapa a II-a a proiectului are drept obiectiv creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de alimentare cu căldură din Municipiul Râmnicu Vâlcea și optimizarea functionării întregului ansamblu SACET.

Obiectivul proeictului va fi realizat prin:

1.    Reabilitarea a 13,1 km traseu de tronsoane de rețea termică primară;

2.    Reabilitarea a 12,517 km traseu rețele termice secundare aferenți a 8 puncte termice. Reabilitarea constă în înlocuirea conductelor existente, uzate, cu un sistem legat preizolat.

În cadrul etapei I a proiectului au fost realizate investițiile necesare pentru a se asigura conformarea cu obligațiile de mediu, precum și parțial lucrări pentru creșterea eficienței energetice prin reabilitarea unor tronsoane de rețea termică primară. În cadrul etapei II, se vor realiza investiții pentru reabilitarea unor tronsoane din rețeaua termică primară și secundară.

Entitatea care implementează proiectul este UAT al Municipiului Iași, în calitate de responsabil cu serviciul public de furnizare a energiei termice, în conformitate cu prevederile Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, modificată și completată prin OUG nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 și a Legii nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, care stabilește cadrul instituțional și unitățile legale precum și obiectivele specifice, competente și instrumente pentru stabilirea, organizarea, administrarea, finanțarea și monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice, inclusiv serviciul public de furnizare agent termic. Consiliul Local al Municipiului Iași este proprietarul sistemului de termoficare.

Operarea ansamblului sistemului centralizat de alimentare cu căldură (SACET), până la nivelul consumatorilor (clădirile acestora), a fost concesionată prin licitație internațională către SC Dalkia Romania SA. Operatorul - Dalkia Termo Iași -, ai cărui acționari sunt Dalkia Romania S.A. (90%) și Municipiul Iași (10%), va exploata sistemul centralizat pentru o perioada de 20 de ani. Începând cu data de 19.03.2015 SC Dalkia Termo Iași S.A., și-a schimbat numele în S.C. Veolia Energie Iași S.A

Datele de identificare a S.C. Veolia Energie Iași S.A. sunt:

Numele societății	S.C. Veolia Energie Iași S.A.
Adresa	Șoseaua Nationala, nr.43, camera 19, etj. 1, Jud.Iași
Obiectul principal de activitate	Producerea, transportul, distributia furnizarea de energie termică și producerea de energie electrică
Statut juridic	Societate pe acțiuni
Acționari	S.C. Veolia Energie Iași S.A. -90% din numărul de acțiuni Consiliul Local al Municipiului Iași -10% din numărul de acțiuni
Cod unic de înregistrare	30570461
Număr de înregistrare la Registrul Comerțului	J22/1399/2012

S.C. Veolia Energie Iași S.A.deține următoarele licențe și autorizații:

Licența/autorizația deținută	Autoritate emitentă	Număr licență	Valabilitate licență
Licența pentru producerea energiei electrice si termice in cogenerare	A.N.R.E	Nr.1112/5.10.2012	25 de ani
Licența pentru serviciul public de alimentare cu energie termica, cu exceptia producerii energiei termice in cogenerare clasa 2	A.N.R.S.C.	Nr.2197/27.04.2015	25
Autorizatie intergrata de mediu pentru CET Iasi 1	MMSC Agentia petru protectia mediului Iasi	Nr.4/19.08.2013	10 ani
Autorizatie intergrata de mediu pentru CET Iasi 2	MMSC Agentia petru protectia mediului Iasi	Nr.5/24.12.2013	10 ani

În prezent, S.C. Veolia Energie Iași S.A este operatorul întregului sistem centralizat de alimentare cu căldură din Iași - producere, transport, distribuție, iar în conformitate cu prevederile legii 325/2006 activitatea de producere, transport , distribuție și furnizare energie termică se supun reglemențării și monitorizării de către ANRSC. Licența potrivit căreia S.C. Veolia Energie Iași S.A. este operatorul serviciului public de alimentare cu energie termică, cu excepția producerii energiei termice în cogenerare, este LICENTA nr. 2197/27.04.2015, clasa 2, emisă de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunale de Utilități Publice.

În cadrul prezentei investiții, aferente etapei II a proiectului, lucrările ce urmează să fie efectuate în sistemul de transport al căldurii cuprind:

•    lucrări termomecanice de implementare a soluției de realizare a rețelei cu conducte preizolate (sau similar), dotate cu sistem de detectare, semnalizare și localizare a pierderilor;

•    înlocuirea vanelor de secționare și de racord de pe traseul magistralelor de termoficare;

•    realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolației conductelor;

•    lucrări de construcții (cămine, puncte fixe etc.).

Componentele pentru care se aplică strategia de achiziții și planul de implementare sunt cele definite prin Studiului de Fezabilitate, acestea fiind tronsoane din retelele termice primare si retelele termice secundare aferente unor puncte termice, componente ale sistemului de alimentare cu caldura in sistem centralizat (SACET)din municipiul Iasi.

Planul de lucrari prioritare, rezultat in urma analizei de prioritizare efectuata in Studiul de Fezabilitate , contine urmatoarele lucrari de reabilitare/ modernizare retele termice primare si secundare:

Tronson retea termica primara propus pentru reabilitare	Amplasa re retele termice	Lungimea propusa pentru reabilitare (m)	Justificari ale investitiei
			Nr.avarii in anul de analiza (nr.avarii)	Nr.consumato ri afectati de avarii (nr.cons)	Investitie specifica(cap.4 din deviz general)la nivel SF(euro/ap. racordat la tronsonul care se reabiliteaza)
magistrala 1 -	subteran	245	1	13972	49,27

tronson 1
magistrala 1 - tronson 5	subteran	1245	15	1190	638,96
magistrala 1 - tronson 6	subteran	115	5	11428	23,68
magistrala 1 - tronson 9	subteran	585	2	10005	119,54
magistrala 1 - tronson 10	subteran	540	9	940	336,76
magistrala 1 - tronson 12	subteran	1115	5	9448	145,11
magistrala 1 - tronson 14	subteran	330	9	5287	108,20
magistrala 1 - tronson 15	subteran	305	11	4045	104,77
magistrala 1 - tronson 17	subteran	460	12	584	48,01
magistrala 1 - tronson 19	subteran	875	9	3438	214,81
magistrala 2 - tronson 7.2	subteran	780	6	5929	211,24
magistrala 2 - tronson 7.14	subteran	715	7	3979	306,45
magistrala 2 - tronson 9	subteran	1585	7	3506	401,00
magistrala 5 - tronson 4	subteran	620	11	10543	158,17
magistrala 5 - tronson 6	subteran	380	3	9716	103,69
magistrala 5 - tronson 8	subteran	1420	12	9269	325,89
magistrala 5 - tronson 15	subteran	1700	7	4183	463,50
TOTAL		13.015

II.Retele termice secundare

Retea termica secundara aferenta punctului termic, propusa pentru reabilitare	Amplasa re retele termice	Lungimea retele termice secundare propuse pentru reabilitare (m)	Justificari ale investitiei
			Nr.avarii in anul de analiza (nr.avarii)	Nr.consumato ri afectati de avarii (nr.cons)	Grad de bransare a consumatorilor pe retele secundare propuse pentru reabilitare

					%
Rețea termică secundară PT 1 Nicolina	subteran	2.684	7	1402	60
Rețea termică secundară PT 2 Nicolina	subteran	1.946	3	715	50
Rețea termică secundară PT 16 Tătărași	subteran	1.346	7	515	67
Rețea termică secundară PT 17 Tătărași	subteran	1.823	6	1657	83
Rețea termică secundară PT 20 Tătărași	subteran	1.128	5	580	56
Rețea termică secundară PT 22 Tătărași	subteran	1.102	3	426	59
Rețea termică secundară PT 24 Tătărași	subteran	1.208	4	355	56
Rețea termică secundară PT 25 Tătărași	subteran	1.300	6	565	62
Total		12.537

Proiectul a fost inceput in cadrul POS Mediu si in prezent se revizuieste pentru adaptarea si respectarea cerintelor POIM(Program Operational Infrastructura Mare), axa 7.1, cu finantare UE(85%), buget de stat(15%) si buget local UAT Iasi(2%).

Procesul de achiziții publice ce se desfasoara pentru contractarea lucrărilor si serviciilor necesare implementării proiectului trebuie să respecte legislația națională privind achizițiile publice. Toate cerințele legale cu privire la calitatea și conținutul documentațiilor de atribuire, la etapele din procesul de achiziție, respectarea termenelor legale pentru desfasurarea procedurilor de contractare, evaluare și atribuire trebuie să fie deplin respectate. Implementarea proiectului implică atribuirea a 2 contracte de lucrari(reabilitare retele termice primare si respectiv reabilitare retele termice secundare),contract de asistenta pentru managementul implementarii proiectutului si publicitate, contract privind asistenta pentru supervizarea executiei lucrarilor si contract pentru audit financiar. Cele 2 contracte de lucrari au fost incheiate la finele anului 2016 in baza procedurilor de licitatie publica desfasurate in conformitate cu vechea legislatie care au reglementat achizitiile publice la data initierii procedurilor de licitatie si anume, OUG 34/2006 si GH 925/2006, asa cum acestea au fost modificate si completate.

Valorile din devizul general, cuprind cheltuielile estimate pentru execuția tuturor lucrărilor necesare realizării investiției pentru componentele sistemului de rețele primare si secundare de termoficare. Devizul General, a fost întocmit în conformitate cu H.G.R. nr. 28 / 09.01.2008 si apoi actualizat, tinind seama de preturile contractelor de proiectare si executie lucrari, rezultate in urma licitatiilor, de cursul de 4.5146 lei/euro din 15.11.2016, data la care s-au finalizat procedurile de licitatie pentru contractele de lucrari, si de TVA de 19%.Valoarea totala a devizului general actualizat in preturi curente este de 73153.83883 mii lei( echivalent 16203.83618 mii euro), fara TVA din care C+M, de 26572.10717 mii lei (echivalent 5885.81650 mii euro), fara TVA.

Devizul General actualizat, pe capitole de cheltuieli,in preturi curente, se prezinta astfel:

DEVIZ GENERAL    Curs 4.5146 lei/euro din 15.11.2016
Nr. Crt.	Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli	Valoare fara TVA		TVA (19%)	Valoare cu TVA
		Mii Lei	Mii Euro	Mii Lei	Mii Lei	Mii Euro
CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului
1.1.	Obținerea terenului	0	0	0	0	0
1.2.	Amenajarea terenului	0	0	0	0	0
1.3.	Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea initiala	0	0	0	0	0
Total CAP. 1		0	0	0	0	0
CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului
2.1.	Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului	0	0	0	0	0
Total CAP.2		0	0	0	0	0
CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3.1.	Studii de teren	180,87461	40,06437	34,36618	215,24079	47,67660
3.2.	Obținere avize, acorduri și autorizații	51,25230	11,35257	9,73794	60,99024	13,50955
3.3.	Proiectare și inginerie	1723,08832	381,67021	327,38678	2050,47510	454,18755
3.4.	Organizarea procedurilor de achiziție	0	0	0	0,00000	0,00000
3.5.	Consultanță	724,90074	160,56810	137,73114	862,63188	191,07604
3.5.1	Consultanța privind managementul proiectului	217,47025	48,17044	41,31935	258,78960	57,32282
3.5. 2	Publicitate	144,98015	32,11362	27,54623	172,52638	38,21521
3.5.3	Salarii UIP	362,45034	80,28405	68,86557	431,31594	95,53802
3.6.	Asistență tehnică	1630,86327	361,24203	309,86402	1940,72729	429,87802
Total CAP. 3		4.310,97924	954,89728	819,08606	5130,06530	1136,32776
CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1.	Construcții și instalații	18966,8053 3	4201,2150 2	3603,6930 1	22570,4983 4	4999,44587
4,2	Montai utilai	6720,96310	1488,7172	1276,9829	7997,94609	1771,57358

			9	9
4.3.	Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu montaj	38188,5367 8	8458,8970 9	7255,8219 9	45444,3587 7	10066,0875 3
4.4.	Utilaje fără montaj și echipamente de transport	0	0	0	0,00	0,00000
4.5.	Dotări	0	0	0	0,00	0,00000
4.6.	Active necorporale	0	0	0	0,00	0,00000
Total CAP. 4		63876,3052 1	14148,829 40	12136,497 99	76012,8032 0	16837,1069 9
CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli
5.1.	Organizare de șantier	884,33868	195,88417	168,02435	1052,36303	233,10216
	5.1.1. Lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier	884,33868	195,88417	168,02435	1052,36303	233,10216
	5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier	0	0	0	0	0,00000
5.2.	Comisioane, cote, taxe, costul creditului	1548,73259	343,04979	294,25919	1842,99178	408,22925
	5.2.1. Taxa pentru obtinerea autorizatiei de construire	0	0	0	0	0
	5.2.2. Cota pentru I.S.C. privind controlul calitatii lucrărilor	953,06621	211,10756	181,08258	1134,14879	251,21800
	5.2.3. Cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului	0	0	0	0	0
	5.2.4. Cota pentru Casa Socială a Constructorului	595,66638	131,94223	113,17661	708,84299	157,01125
5.3.	Cheltuieli diverse și neprevăzute	2477,86598	548,85615	470,79454	2948,66052	653,13882
Total CAP. 5		4910,93725	1087,7901 1	933,07808	5844,01533	1294,47024
6.1.	Pregătirea personalului de exploatare	39,21639	8,68657	7,45111	46,66750	10,33702
6.2.	Probe tehnologice și teste	0	0	0	0	0
	Audit	16,40074	3,63282	3,11614	19,51688	4,32306
Total CAP. 6		39,21639	8,68657	7,45111	46,66750	10,33702
TOTAL GENERAL		73153,8388 3	16203,836 18	13899,229 38	87053,0682 1	19282,5650 6
Din care C+M		26572,1071 7	5885,8165	5048,7003 62	31620,8075 3	7004,12163

Finanțarea investiției: "Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a”(POIM), se va realiza din următoarele surse:

- Fonduri UE (FC) 85%

-    Buget de stat 13%

-    Buget local 2%

Structura valorii investiției, fără TVA, pe surse de finanțare (conform buget), se prezintă astfel:

Surse	Valoare (prețuri curente)
	(Euro)	(lei)
Contribuția de la bugetul local (2%)	324.076	1.463.076,78
Contribuția de la bugetul de stat (13%)	2.106.499	9.510.000,38
Contribuția Fond Coeziune (85%)	13.773.261	62.180.764,11
Total exclusiv TVA	16.203.836	73.153.838,01

Valoarea totala a investiției la un curs de 1 Euro = 4.5146 Ron din data de 15.11.2016, data finalizarii procedurilor de contractare/licitatie,a contractelor de excutie lucrari, este de:

Specificatie	Preturi constante
Investiție	Mii lei	Mii Euro
Exclusiv TVA	73.153.838,83	16.203.836,18
din care: C+M	26.572.107,17	5.885.816,50
Inclusiv TVA	87.053.068,21	19.282.565,06
din care: C+M	31.620.807,53	7.004.121,63

Eșalonarea investiției, in preturi curente, faar TVA, este prezentată în tabelul următor:

Lucrarea de investitii	An 2017 (mii lei)	An 2018 (mii lei)
Reabilitare rețea termică primară, reabilitare rețea termică de distribuție	31.080,13883	42.073,70

Durata de execuție a investiției este de 21 luni, din care 3 luni proiectare și 18 luni execuție (C+M+I). După această perioadă este prevăzută Perioada de notificare a defectelor cu o durată de 12 luni, care în condiții speciale poate fi prelungită la 24 luni.

În urma realizării investiției se reabiliteaza:

-    Rețele termice primare: 13.015 m traseu (26,030 km conducte);

-    Retele termice secundare: 12.537 m traseu (50,148 km conducte). Indicatori de performanță obținuți în urma realizării investiției

Indicator de performanță	U.M	Înainte de realizare investiție	După realizare investiție	Reducere
Pierderi în rețele termice de transport si distributie	Tj/an	855,9	746,3	109,6

Efectele energetice și economice ce se obțin în urma reabilitării rețelelor termice ce fac obiectul prezentului proiect sunt:

Investiția	Valoarea investiției Exclusiv TVA		Economie de energie/apă adaos [Gcal/an]/MWh/[t/an]	Efect economic
	[ mii euro]	[mii lei]		[mii euro/an]/	[mii lei/an]
Reducere consum de combustibil	16203,83618	73153,83883	1209,8 mii Nmc/an, gaze naturale;	300,030	1335,135
			3094,6 t huila	272,325	1211,8454
Reducere pierderi fluid			25.000 t/an	49,386	219,768
Reducere cantitate CO2 evacuata			9820 t/an	196,4	873,98
Reducere cantitate NOx emisa			7,48 t/an	61,336	272,945
Reducere cantitate SO2 emisa			6,08 t/an	1,52	6,764
Reducere cantitate pulberi emise			0,91 t/an	46,41	206,525
Eliminarea cheltuielilor cu remedierea avariilor			279914 Euro	279,914	1245,617
Total				1207,321	5377,029

Efectele energetice ale reabiliatrilor, funcție de scopul investiției se prezinta astfel:

Tip investitie

Valoare investitie [mii.Euro)

Economie (-)de energie termică,

Efect economic

	Exclusiv TVA	Inclusiv TVA	combustibil și apă. Gcal/an; mii Nmc /an; t/an	[mii.Euro]
1. Investiti de mediu.	-	-	-	-
2. Investiti pentru crestere eficientă energetica.	16203,83618	19282.56506	- 26.172 Gcal /an - 1209,8 mii Nmc/an; 25.000 t/an apa dedurizata	- 1.673,8

1.2. DEFINIȚII

Achiziții

Achizitii si achizitii publice- reperzinta achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul

unui contract de achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la operatori economici desemnați de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public .Procesul de achiziție este procesul prin care se procura

/cumpara lucrări , servicii și echipamente; procesul de achiziție implică mai mult decât

“cumpărare”sau “procurare”, și asigurarea serviciilor și produselor care satisfac cel mai bine nevoile utilizatorilor, a beneficiarilor finali î, adica in condiții de eficiență economică și socială.

Plan de achiziții

Planul de achiziții descrie pași ce trebuie parcurși pentru a realiza atribuirrea contractelor și ce grafic de timp trebuie urmat, tinind seama ca,pentru fiecare process/procedura de achizitie , conform HG 395/2016, se parcurg 3 etape distincte si anume:

a)    etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieței;

b)    etapa de organizare a procedurii și atribuirea contractului/acordului-cadru;

c)    etapa postatribuire contractact/acord-cadru, respectiv executarea și monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru.

Cu această ocazie sunt luate în considerare diferitele perioade legale pentru publicarea anunțului de participare la procedura de contractare,emitere clarificari,depunere oferte, evaluarea ofertelor , atribuire contracte.

Strategia de achiziții

Strategia de achiziții arată ce tipuri de contracte urmează să fie supuse unei proceduri de contractare și in urma desfasurarii carora contractele sunt atribuite.

În cadrul strategiei de achiziție publică, autoritatea contractantă are obligația de a elabora programul achizițiilor publice, ca instrument pentru planificarea și monitorizarea proceselor/procedurilor de achiziție la nivelul proiectului, pentru planificarea resurselor necesare derulării.

Progarmul achizitiilor publice.

Programul anual al achizițiilor publice cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publica ce sunt

necesare pentru implementarea proiectului.

Programul anual al achizițiilor publice cuprinde, conform art,5 din HG 395/2016, cel puțin informații referitoare la:

a) obiectul contractului de achiziție publică;

b) codul vocabularului comun al achizițiilor publice (CPV);

c) valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit ca rezultat al derulării unui

process/procedura de achiziție, exprimată în lei, fără TVA;

d) sursa de finanțare;

e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziție;

f) data estimată pentru inițierea procedurii;

g) data estimată pentru atribuirea contractului;

h) modalitatea de derulare a procedurii de atribuire, respectiv online sau offline.

Contracte de achizitie publica lucrări

Contracte de achizitie publica lucrări este contractul de achiziție publică care are ca obiect: fie

exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări în legătură cu una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1 la legea 98/2016; fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția unei construcții; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcții care corespunde cerințelor

stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influență determinantă asupra tipului sau

proiectării construcției;Contractele de lucrări sunt acele contracte care sunt atribuite cu scopul de a

obține performanțe în construcții, indiferent despre ce tip de activități de construcție este vorba.

Cele doua contracte de lucrari necesare implemenatrii proiectului au fost incheiate la finele anului

2016, contracatrea s-a realizat in baza prevederilorr OUG 34/2006

Contracte de servicii:

Contractele de servicii sunt considerate a se adresa activităților de consultanță pentru

managementul implemenatrii proiectului care include si desfășurarea campaniilor de conștientizare public, supervizarea lucrărilor , precum și auditul anual. Aceste 3 contracte urmeaza a se incheia dupa aprobarea si perfectarea contractului de finantare a 85% din valoarea proiectului, fara TVA din fonduri UE.Contractarea se va face in conformitate cu prevederile Legii 98/2016 si a HG 395/2016, in vigoare la data contractarii.

Contracte de furnizare:

Scopul contractelor de furnizare este achizitia de bunuri . In cazul prezentului proiect nu este necesara incheierea de contracte de furnizare, executantii lucrarilor avind sarcina asigurarii tuturor bunurilor necesare realizarii lucrarilor.

1.3. BAZA LEGALA

Incheierea celor trei contracte de servicii ce mai trebuie perfectate pentru implementarea proiectului. Se va face cu respectarea prevederilor legale in domeniul achizitiilor publice si anume:

-Legea 98/2016 privind achizitiile publice, asa cum a fosta ceasta completata si modificata pina la aceasta data;

-    HG 395/2016 privind aprobarea “Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice “

-    Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

Alte prevederi aplicabile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice sunt:

A.    O.U.G. nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică;

B.    H.G. nr. 921/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (prin care a fost abrogată H.G. nr. 942/2006);

C.    Ordinul Președintelui A.N.R.M.A.P. nr. 107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;

D.    Ordinul Președintelui A.N.R.M.A.P. nr. 314/2010 privind punerea în aplicare a certificatului de participare la licitații cu ofertă independentă;

E.    Ordinul Președintelui A.N.R.M.A.P. nr. 302/2011 privind aprobarea formularelor standard ale Procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor și Raportului procedurii, aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;

F.    Ordinul Președintelui A.N.R.M.A.P. nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare și selecție;

G.    Ordinul Președintelui A.N.R.M.A.P. nr. 136/2012 privind notificarea cu privire la încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru;

H.    Ordinul Președintelui A.N.R.M.A.P. nr. 171/2012 cu privire la clarificările ce vizează conținutul documentației de atribuire.

Pentru a urgenta decontarea și execuția lucrărilor în investiții de interes major a fost emis Ordinul comun 1127/2488/1320/93182/2013 al Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Mediului Și Schimbărilor Climatice, Ministerului Transporturilor și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru aprobarea Instrucțiunii privind plata echipamentelor și/sau a materialelor livrate și recepționate de către beneficiar pe șantier, în cadrul contractelor de lucrări finanțate în Programul operațional regional, Programul operațional sectorial Mediu și Programul operațional sectorial Transport.

Alte acte normative relevante pentru pregătirea documentațiilor de atribuire pentru implementarea obiectivelor de investiții sunt următoarele (cu modificările și completările ulterioare):

■    H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico - economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, care se aplica in continuare proiectului, conform art.15 al HG 907/2016, care a brogat HG 28/2008

■    Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare;

■    Legea 50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare;

■    H.G. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții;

■    H.G. nr. 925/1995 privind Regulamentul de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor;

■    H.G. nr. 51/1996 privind Regulamentul de recepție a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalații tehnologice și a punerii în funcțiune a capacităților de producție;

■    H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora;

■    O.G. nr. 95/1999 privind recepția lucrărilor, echipamentelor și instalațiilor tehnologice pentru capacitatea de producție

■    H.G. nr. 51/1996 privind creșterea calității echipamentelor tehnologice industriale și a instalațiilor;

■    Alte ordine și reglementări emise în aplicarea celor de mai sus.

1.4 .PROCEDURI DE ACHIZITIE

Conform prevederilor actelor normative precizate, procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sunt următoarele:

Proceduri de achiziție Definitie conform legii aplicabile(legea 98/2016)
a. Proceduri care se aplica atunci cind valoarea estimate este mai mare sau egala decit pragurile valorice precizate la art.7, ali.(1) din legea 98/2016
Licitație deschisă	Procedura de atribuire a contractului de achiziție publică la care orice operator economic are dreptul de a depune ofertă în urma publicării unui anunț de participare.
Licitatie restrinsa	Procedura de atribuire a contractului de achizitie publica la care orice operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui anunț de participare, urmând ca numai candidații care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune oferta în etapa ulterioară.
Negocierea competitivă	Procedura de atribuire a contractului de achizitie publica la care orice operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui anunț de participare, urmând ca numai candidații care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune oferte inițiale în etapa ulterioară, pe baza cărora autoritatea contractantă va derula negocieri în vederea îmbunătățirii acestora.
Dialogul competitiv	Procedura de atribuire a contractului de achizitie publica la care orice operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui anunț de participare, urmând ca numai candidații care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a participa la etapa de dialog, iar candidații rămași la sfârșitul etapei de dialog au dreptul de a depune oferte finale.
Parteneriatul pentru inovare	În cadrul parteneriatului pentru inovare orice operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui anunț de participare, urmând ca numai candidații care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune oferte inițiale în etapa ulterioară, pe baza cărora autoritatea contractantă va desfășura negocieri în vederea îmbunătățirii acestor
Negocierea fără publicare prealabilă	Procedura de atribuire a contractului de achizitie publica care se aplica numai in situatiile prevazute de art.104 din legea 98/2016.
Concurs de solutii	Procedura care se edsfasoara conform prevederilro art.105-110 din leega 98/2016

b. Proceduri care se aplica atunci cind valoarea estimate a achizitiei este mai mica decit
pragurile valorice precizate	la art.7, ali.(1) din legea 98/2016
Procedura simplificata	Procedura care se aplica in condițiile prevederilor art.113 din legea 98/2016
c. Modalitate de achiziție permisa de lege care se aplica in condițiile in care valoarea estimata a achizitiei este mai mica decit pragurile valorice precizate la art.7 alun.(5) din leega 98/2016.
Cumparare directa	Cumpararea directa se face din cataloagele de produse/ servicii postate in SEAP.

Avantajele și dezavantajele fiecărei proceduri de achiziție publică, din perspectiva autorității

contractante obligată să respecte principiile enunțate de art. 2 din Legea 98/2016, este evidențiat în

următorul tabel:

Procedura sau procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică	Aplicare	Avantaje	Dezavantaje
Licitație deschisă	Este procedura standard	■ Achiziție competitivă și transparentă
Licitație restrânsă	Procedură standard, recomandată atunci când oferta este excedentară și se impune un anumit nivel calitativ competitiv	■ Posibilitatea selecției operatorilor economici pe criterii calitative	■ Termene lungi de atribuire
Negocierea competitivă	In cazul in care contractul este complex	■ Posibilitatea selectiei operatorilor economici	■ Prelungirea termenului derulare aprocedurii
Dialogul competitiv	Atunci când contractul este deosebit de complex ȘI aplicarea licitației deschise sau restrânse nu permite atribuirea contractului	■    Posibilitatea obținerii celui mai bun raport cost/beneficiu; ■    Stabilirea concretă a elementelor tehnico-economice și juridice ale contractului	■ Soluțiile propuse în cadrul dialogului să fie foarte diferite, făcând imposibilă aplicarea factorilor de atribuire preconizați
Parteneriat pentru inovare	In cazul in care contract este complex si presupune/impune inovare, in conditiile art.95-103 din Legea 98/2016	■ Posibilitatea posibilitatea selectiei Operatorilor	■ Prelungire termen contracatre
Negocierea fără publicare prealabilă	Numai în condițiile expres precizate de art.104 dinLegea 98/2016;	■    Posibilitatea stabilirii aspectelor tehnice, financiare și juridice ale viitorului contract ■    Posibilitatea obținerii	■    Condițiile de aplicabilitate sunt limitative prin lege ■    Există riscul încălcării principiilor de

		celui mai bun raport cost/beneficiu	achiziții privind transparența, nediscriminarea și eficiența utilizării fondurilor
Concursul de soluții	Pentru achiziția celei mai adecvate soluții tehnico-economice și eco-sociale, dintr-o multitudine de posibilități, in conditiile art.3, 105110 din Leega 98/2016.	■ Alegerea celei mai adecvate soluții	■ Posibil cost ridicat al contractului de servicii sau al execuției soluției rezultate în urma finalizării acestuia
Procedura simplificata	Atunci când valoarea estimată este subpragurile valorice precizate la art.7, ali.(1) din legea 98/2016	■ Termen mai redus de achiziție	■ Există riscul subevaluării contractului de achiziție
Procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice	Procedura rezervata pentru achizițiile prevăzute în anexa nr. 2, cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea 98/2016, in conditiile art.111-112 din Legea 98/2016
Acordul-cadru	Atunci când se preconizează mai multe contracte având produse/ servicii/ lucrări similare ce urmează a se atribui în decursul unor 4 ani.	■    Nu reprezintă un angajament ferm de achiziție la un anumit termen sau de un anumit nivel cantitativ ■    Primul contract subsecvent poate fi semnat atunci când există resursele financiare ■    Posibilitatea contractării unor servicii/produse mai avantajoase prin reluarea competiției ■    Reducerea termenelor necesare pentru contractare ■    Reducerea riscului	■    Riscul semnării unor contracte subsecvente cu ofertanții care nu mai au capacitatea declarată la semnarea acordului-cadru ■    Imposibilitatea unor achiziții similare la un preț mai avantajos de la un alt operator economic, nesemnatar al acordului-cadru ■    Nu poate fi utilizat pentru toate tipurile de produse /servicii sau lucrări necesare

		blocajelor sistemice (contestații, verificări)
Sistemul de achiziții dinamic	Atunci când se achiziționează produse de uz curent/standardizate având caracteristici generale recunoscute pe piață.	■ Cunoașterea produselor dinainte de a le achiziționa	■ În cazul unor achiziții de valoare sub pragul cererii de ofertă, este necesar un termen de ofertare mai îndelungat
Licitația electronică	Ca fază finală a procedurilor de licitație deschisă/restrânsă, negociere cu anunț sau cerere de ofertă. Nu pot fi achiziționate servicii ce includ prestații intelectuale diferite/ multiple/ complexe.	■    Acordarea posibilității operatorilor economici cu oferte declarate admisibile urmare a unei evaluări inițiale efectuate de autoritatea contractantă de a și le îmbunătăți prin organizarea acestei etape finale funcție de elementele de evaluare care fac obiectul fazei finale ■    reducerea subiectivismului în evaluarea ofertelor ■    comunicarea instantanee a rezultatelor	■    cheltuieli cu înregistrarea și reînnoirea semnăturii electronice bazate pe certificat calificat utilizată la semnarea documentelor încărcate ■    funcționare anevoioasă a sistemului informatic sau aplicației în anumite perioade de timp
Achizitie directa(Catalog ul electronic de produse/servicii )	Se aplica pentru contracte cu valori estimate sub cele precizate la art. 7 alin(5) din legea 98/2016.Este recomandată atunci când se achiziționează produse sau servicii de uz curent, identificabile cantitativ sau/și calitativ prin ele însele. Nu se recomandă a fi	■    Asigurarea transparenței asupra achizițiilor uzuale ■    Posibilitatea informării asupra produselor anterior selectării furnizorului	■ Riscul unor achiziții la prețuri mai mari decât cele regăsite în piață sau de un nivel calitativ sub cel dorit

achiziționate lucrări prin intermediul catalogului electronic.

Procedurile de atribuire se pot realiza atât off-line cât și on-line prin intermediul SEAP. Diferențele între derularea unei proceduri on-line și off-line sunt regăsite în tabelul următor:

Off-line	On-line
Participarea este liberă, dar se aplica in cazuri limitate.	Operatorul economic trebuie să se înregistreze în sistem, ca și pre-condiție de participare de înscriere la procedură și depunerea ofertelor care se transmit numai în format electronic
Ofertele se transmit prin poștă sau se depun personal	Ofertele și documentele de calificare se transmit on-line
Se desfășoară la sediul desemnat de autoritatea contractantă, cu excepția procedurilor cu fază finală de licitație electronică	Se desfășoară exclusiv electronic
Propunerea financiară se poate face cunoscută în ședința de deschidere	Propunerea financiară se vizualizează după validarea evaluării propunerii tehnice
Factorii de evaluare sunt aplicați de comisie, care acordă și punctajul total	Punctajul total este acordat automat de sistem în baza algoritmului stabilit de autoritatea contractantă după punctarea fiecărui factor de către comisia de evaluare
Comunicarea rezultatului procedurii se transmite în maxim 3 zile de la aprobarea de către reprezentantul legal	Rezultatul    procedurii,    pe    baza informațiilor    introduse    de    către autoritatea contractanta se generează automat de către sistem prin notificări și e-mail-uri către toți participanții la procedura.

1.5. ETAPELE DE DESFASURARE A PROCEDURILOR DE CONTRACTARE

Etapele si operatiunile generale ce trebuie desfăsurate de catre autoritatile contractante în procesul de achizitie publică conform Legii 98/2016, sunt prezenatte in tabelului de mai jos:

Pas	Etapa	Operațiunea	Documente
1	Întocmirea programului anual al achizițiilor	•    identificarea necesitații •    estimarea valorii •    punerea în corespondență cu CPV	•    Referat de necesitate, funcție de regulamentele interne ale instituției •    Nota justificativa privind

	publice(PAAP)	•    ierarhizarea •    alegerea procedurii •    elaborarea calendarului •    definitivarea și aprobarea PAAP •    elaborarea și transmiterea anunțului de intenție (se respecta în cazul în care se urmărește reducerea termenelor)	determinarea valorii estimate, fără TVA •    Bugetul detaliat al proiectului cu specificarea CPV pentru fiecare poziție care face obiectul achiziției publice •    Programul anual de achiziții detaliat pe luni din care să se desprindă achizițiile pe proiect •    Nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire daca este alta decât licitație deschisa/restrânsa •    Calendarul procedurii de atribuire •    Extras din SEAP, JOUE cu anunțul de intenție
2	Elaborarea documentației de atribuire	•    stabilirea specificațiilor tehnice sau documentației descriptive •    stabilirea cerințelor minime de calificare, daca este cazul, a criteriilor de selectare •    stabilirea criteriului de atribuire •    daca este cazul, solicitarea garanției de participare •    completarea Fisei de date a achiziției •    stabilirea formularelor și modelelor nestandardizate •    stabilire conditii de contract •    definitivarea documentației de atribuire	•    Fisa de date a achiziției •    Caietul de sarcini •    Formulare și clauze contractuale(model contract) •    Nota justificativa privind alegerea criteriului de atribuire •    Nota justificativa privind criteriile de calificare/selecție (cerințe minime de calificare privind situatia economica și financiara sau capacitatea tehnica) •    Nota justificativa privind accelerarea procedurii de atribuire, daca este cazul
3	Chemarea la competiție	•    publicarea anunțului de participare în cazul aplicării procedurii: licitație deschisa, licitației restrânse, dialog competitiv , negociere competitiva,parteneriat pentru inovare, sistem dinamic,concurs de solutii si procedura simplificata. •    punerea la dispoziție a documentației de atribuire,	•    Extras din SEAP, JOUE anunțul de participare •    Decizia de numire a comisiei de evaluare •    Notificare către Ministerul Finanțelor •    Solicitările de clarificări primite, precum și răspunsurile transmise de autoritatea contractanta •    Notele intermediare ale

		in general prin SEAP. •    anunț către Ministerul Finanțelor Publice privind verificarea procedurala •    răspuns la solicitările de clarificări •    reguli de participare și de evitare a conflictului de interese	observatorilor UCVAP, dacă este cazul
4	Derularea procedurii de atribuire	•    daca este cazul, primirea candidaturii și selectarea candidaților •    daca este cazul, derularea rundelor de discuții •    termen pentru elaborarea ofertelor •    primirea ofertelor •    deschiderea ofertelor •    examinarea și evaluarea ofertelor •    stabilirea    ofertei câștigătoare •    anularea procedurii, daca este cazul	•    Declarațiile de imparțialitate ale membrilor comisiei de evaluare,    semnate    de evaluatori •    Proces verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, daca este cazul(daca procedura se desfasoara off-line) •    Declarație date identificare ofertanți •    Ofertele depuse în cadrul procedurii de atribuire; •    Solicitare / primire de clarificări    din    partea ofertanților •    Raportul    procedurii    de atribuire a contractului de achiziție publica
5	Atribuirea contractului de achiziție publica sau încheierea acordului-cadru	•    notificarea rezultatului •    perioada de așteptare •    daca este cazul, soluționarea contestațiilor •    semnarea contractului sau încheierea acordului-cadru •    transmiterea spre publicare a unui anunț de atribuire în maxim 30 de zile	•    Comunicarea    rezultatului procedurii •    Contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire și soluționarea acestora, daca este cazul; •    Contractul semnat de ambele părți •    Extras din SEAP, JOUE cu anunțul de atribuire
6	Încheierea dosarului de achiziție publica	• definitivarea dosarului de achiziție	• OPIS al documentelor anexate
7	Derularea contractului sau acordului-cadru	•    dacă este cazul, constituirea garanției de bună execuție •    intrarea în efectivitate •    îndeplinirea obligațiilor asumate și recepții ale produselor/	•    Constituirea Garanției de bună execuție •    Proces verbal de receptii partiale si la terminarea lucrărilor (numai pentru lucrări)

		lucrărilor/serviciilor	•    Proces verbal de punere în functiune •    Facturi, documente de plată, acte aditionale
8	Finalizarea contractului	•    receptia finala •    dacă este cazul, eliberarea garanției de bună execuție	• Proces verbal de receptie / recepție finală (numai pentru lucrări)

Termenele aferente procedurilor de atribuire sunt detaliate în prevederile legislației naționale privind achizițiile publice astfel:

■    Pentru licitația deschisă: art. 74 din Legea 98/2016

■    Pentru licitație restrânsă: art. 79 din Legea 98/2016;

■    Negocierea competitiva: art.84 din Legea 98/2016;

■    Pentru dialog competitiv: art. 89 din Legea OUG nr. 34/2006;

■    Parteneriat pentru inovare:art.99 din leega 98/2016;

■    Concurs de solutii:

■    Pentru negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare:

■    Procedura simplificata: art.113 din Legea 98/2016.

Procedura de atribuire prin concurs de soluții nu poate face obiectul analizei, întrucât soluția tehnologică a fost deja stabilită prin Studiul de fezabilitate. Procesele speciale nu au termene speciale prevăzute în reglementările legale actuale.

Tipurile de contracte reglementate de Leega 98/2016 sunt:

-    Contracte de execuție de lucrări, având sau nu incluse servicii de proiectare sau furnizare de echipamente și utilaje;

-    Contracte de servicii;

-    Contracte de furnizare, însoțite sau nu de servicii accesorii.

Încadrarea necesităților și definirea tipului de contract în care se poate încadra obiectul achiziției ce va satisface respectiva necesitate este dată de valoarea predominantă a activităților incluse în cadrul contractului.

1.6. MODALITATI DE STABILIRE VALOARE CONTRACT.

Din punct de vedere a estimării a bugetului alocat /valorii contractului de achiziție, acesta poate fi:

-    Determinat, adica cu valoare fixa, globala, forfetare (tip lump-sum, ori flat-rate, ori global price), pentru întreaga gamă de activități necesare pentru atingerea rezultatelor comunicate prin intermediul cerințelor beneficiarului din caietul de sarcini,

-    Determinabil, adica stabilit prin deviz unitar, flexibil, cost determinat (tip fee-based, ori time-based ori unit-price) prin care sunt achitate doar acele servicii/lucrări/bunuri concret realizate de către contractant și recepționate de către beneficiar, utilizând costurile unitare ofertate.

Fiecare dintre aceste modalitati de stabiire a valorii contractului are avantaje și dezavantaje, asa

cum rezulta mai jos:

	Contract Lump-sum / flat-rate	Contract fee-base / unit-price
Avantaje / recomandări	-    recomandat atunci când rezultatele finale sunt clare și concret stabilite (studii specifice, audit, instruiri, produs, lucrare) -    nu necesită identificarea experților cheie, contractorul fiind obligat a executa contractul astfel încât rezultatul să fie obținut -    nu impune reguli stricte de control continuu, ci pe faze -    contractorul își asumă orice risc al costurilor reale, beneficiarul având controlul sumei integrale pentru rezultatul final -    valoarea include de regulă costul unor lucrări neprevăzute sau rezerve estimate de contractor pe baza propriei experiențe	-    recomandat atunci când rezultatele sunt imprevizibile sub aspect cantitativ al livrabilelor sau efortului necesar (ex. asistență tehnică) -    exista posibilitatea ca anumite activități/livrabile să fie tip preț global -    beneficiarul achită doar costul efectiv al prestației /bunului /lucrării efectiv realizate, articol cu articol -    permite identificarea costului fiecărei resurse, și stabilirea clară a costurilor acceptate (identificate în detalierea prestației) sau a unor eventuale cantități suplimentare
Dezavantaje / constrângeri	-    nu pot fi contractate suplimentări ale aceluiași obiect al contractului, cu excepția cazului în care cantitatea solicitată de beneficiar este mai mică -    metodologiile de execuție ofertate pot fi diferite și îngreunează nu doar evaluarea ci și eventuale amendamente la contract -    nu pot fi aduse modificări ale cerințelor beneficiarului, fără a fi afectat, preponderent crescător, costul global ofertat -    calitatea rezultatului poate fi afectată dacă cerințele beneficiarului nu sunt clare	-    orice erori de estimare a rezultatelor/termenelor de execuție sau a cantităților estimate atrage o creștere a costurilor -    contractul este dependent de specificațiile solicitate și ofertate, orice variație implicând modificarea costurilor unitare

1.7. TIPURI SI MODELE DE CONTRACT.

La nivel internațional, tipurile de contracte regăsite în cadrul investițiilor sunt în marea lor majoritate supuse prevederilor Federației Internaționale a Inginerilor Consultanți (FIDIC), prin care sunt precizate norme standardizate de execuție, prestare și furnizare a obiectului contractului. Avem astfel următoarele standarde:

a) Cartea Roșie - Condiții generale de contract pentru construcții. Se recomandă pentru clădiri sau lucrări inginerești proiectate de către Beneficiar sau de către reprezentantul acestuia, Inginerul/Proiectantul. Antreprenorul execută lucrările în conformitate cu un proiect asigurat de către Beneficiar. Totuși lucrările pot include unele elemente proiectate de către Antreprenor, pentru lucrări civile, mecanice, electrice și/sau de construcție.

b)    Cartea Galbenă - Condiții generale de contract pentru echipamente și construcții inclusiv proiectare. Antreprenorul, în conformitate cu cerințele Beneficiarului, întocmește proiectul și furnizează utilaje și/sau execută lucrări care pot include orice combinație de lucrări civile, mecanice, electrice și/sau de construcție.

c)    Cartea Verde - Condiții generale de contract pentru construcții de complexitate redusă. Se recomandă pentru lucrări de construcție și inginerești cu un buget relativ restrâns sau pentru lucrări relativ simple, sau care se repetă, sau de scurtă durată. Antreprenorul executa lucrările în conformitate cu un proiect pus la dispoziție de către Beneficiar sau de reprezentantul acestuia (dacă există), dar lucrările civile, mecanice, electrice și/sau de construcție pot fi proiectate și de către Antreprenor.

d)    Cartea Albă - Condiții generale de contract pentru consultanță.

e)    Cartea Argintie - Condiții generale de contract pentru contracte la cheie. Se recomandă pentru asigurarea la cheie a unui proces tehnologic, a unei centrale electrice, a unei uzine sau instalații similare, a unui proiect de infrastructură sau alt tip de proiect unde este necesar:

1.    un grad mai mare de siguranța referitor la costul final și durata de execuție,

2.    Antreprenorul își asumă responsabilitatea totală pentru proiectarea și execuția Proiectului, Beneficiarul implicându-se în mică măsură.

De obicei, în cazul acestui tip de contract ''la cheie'', Antreprenorul realizează proiectarea, achiziția și construcția, furnizând un produs complet, gata de a fi pus în funcțiune.

Condițiile de Contract FIDIC sunt elaborate ca un ansamblu coerent care corespunde fiecărui subiect tratat în prevederi formulate similar în fiecare Carte FIDIC.

Prevederile legale în România nu impun aplicarea întocmai a reglementărilor FIDIC, însă atât investitorii cât și antreprenorii sunt obligați a respecta anumite prevederi legale în ceea ce privește certificarea documentată și calitatea execuției lucrărilor finanțate din fonduri publice și nu numai. Urmărirea respectării acestor reglementări este încredințată Inspecției de Stat în Construcții, prin inspectorii angajați în filialele sale județene. Prevederile legale actuale impun existența anumitor specialități de personal incompatibile cu condițiile contractuale FIDIC, însă prevederile FIDIC pot fi modificate și corelate prevederilor legale privind proiectarea și construcțiile din România, dar orice modificare a conditiilor generale de contractare FIDIC nu se pot modifica decit prin conditii speciale de contractare.

1.8 MODALITATE INCHEIERE CONTRACTE AFERENTE PROIECT.

In cazul prezentului proiect , la data reviziei documentatiei de finanatre , deci si a startegiei de achizitii,au fost incheiate cele 2 contracte de lucrari pentru reabilitare retele termice primare si respectiv retele termice secundare. Contractarea s-a facut in data 16.12.2016 ,in conformitate cu prevederile OUg 34/2006 si HG 925/2006 , asa cum au fost modificate si completate.

În ceea ce privește procedurile de atribuire ce trebuie aplicate in cazul celor 3 contracte de servicii, ce trebuie incheiate, legea 98/2016, precizeaza la art.7alin.(1) , ca “procedurile de atribuire

reglementate de prezenta lege se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziție

publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice:

b) 600.129 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de produse și de servicii”; iar la alin(2) se stipuleaza ca “Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile-cadru și organizează concursurile de soluții care privesc achiziții publice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (1) prin aplicarea

unei proceduri simplificate, ........”.iar la alin (5) se prevede ca”(5) Autoritatea contractantă are

dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei,..........”.

Valorile estimate a activitatilor ce fac obiectul celor 3 contracte de servicii, conform Devizului

general actualizat , in preturi curente sunt de:

a) asistenta tehnica privind managementul implemenatrii proiectului 217.470,25 lei

si publicitate    144.980,15lei

362.450,40 lei

b) supervizare lucrari    1.630.863,27 lei

c)audit 16.400,74 lei

Avind in vedere prevederile legale precizate mai sus, coroborat cu valorile estimate din devizul general actualizat, rezulta ca pentru contractarea serviciului de asistenta tehnica privind managementul implementarii proiectului si publicitate trebuie sa se aplice procedura simplificata, iar pentru contractarea serviciului de supervizare lucrari trebuie sa se aplice procedura de licitatie publica.

Pentru contractarea serviciului de audit , coroborind valoarea estimata din Devizul general actualizat , de 16.400,74 lei fara TVA(deci mai mica decit suma de 132519 lei), cu prevederile art.7 alin.5 din legea 98/2016, rezulta ca se poate face cumpararea directa din cataloagele de produse/servicii din SEAP.

1.8.1 Procesul de achizitie in cazul contractelor ce mai trebuie incheiate in cadrul proiectului.

În principiu desfasurarea procedurilor de achiziție este aproximativ același pentru toate tipurile de contracte și constă din:

■    Perioada de anunțare a licitației (anunț de participare / anunț de intenție)

■    Perioada de pregatire oferte, clarifica, vizite amplasament;

■    Perioada evaluare oferte;

■    Atribuire contract;

Pentru incheierea celor trei contracte de servicii din cadrul proiectului se aplica asa cum s-a stabilit mai sus urmatoarele proceduri de contractare:

A. Contractarea serviciului de asistenta tehnica privind managementul implementarii proiectului si publicitate, prin procedura simplificataa ,perioadele legale pentru diferite etape ale desfasurarii procedurii sunt următoarele:

Etapa 1 Publicarea anunțului de participare (simplificat (AP)

a)Procedura desfasurata intr-o singura etapa:

1. Perioada normala pentru depunerea ofertelor ,după publicarea AP in SEAP : 10 de zile

-b) Procedura desfasurata in 2 etape.

Perioada normala pentru depunerea ofertelor ,după publicarea AP in SEAP : cu cel puțin 10 zile înainte de data-limită pentru depunerea solicitărilor de participare. .

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite simultan, tuturor candidaților selectați, o invitație de participare la etapa a doua.

În etapa a doua , perioada minimă între data transmiterii invitației de participare și data-limită de depunere a ofertelor este de cel puțin 10 zile.

2.În cazul în care o situație de urgență, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioadele precizate mai sus, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor, care nu poate fi mai mică de 6 zile de la data transmiterii spre publicare a anunțului de participare, respectiv transmiterii invitației de participare.

Etapa 2 Evaluare

Cât privește legea achizițiilor, perioada dintre deschiderea ofertelor și selectarea ofertei

câștigătoarenu va fi mai mare de 20 de zile. În mod excepțional, cu justificare, este posibilă extinderea la nu mai mult de 40 de zile.. Evaluarea se va face cu respectarea HG 395/2016 art.58-66.

Etapa 3 Semnarea contractului

I se permite Autorității contractante să semneze contractul numai după 5 zile .

Etapa 4 Începerea contractului

După cum se specifică în condițiile din contract.

B.Contractarea serviciului de supervizare a lucrarilor, prin procedura licitatiei publice ,perioadele legale pentru diferite etape ale desfasurarii procedurii sunt următoarele

Etapa 1 Publicarea unui anunț de intenție (AI) - nu este obligatoriu.

Se publică în cazul în care Autoritatea contractantă intenționează să reducă perioada

obligatorie de depunere a ofertelor

Etapa 2 Publicarea anunțului de participare (AP)

1.    Perioada normala pentru depunerea ofertelor ,după publicarea AP in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene : 35 de zile

2.    În cazul în care AI:

•    a inclus toate informațiile necesare pentru anunțul de participare,

•    perioada dintre publicarea unui AI și a unui AP este intre 35 de zile si 12 luni, perioada pentru depunerea ofertelor se poate reduce la puțin 15 de zile

3.    În cazul în care o situație de urgență, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada prevăzută la pct.1(35 de zile), autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii spre publicare a anunțului de participare.

4.    Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada pentru depunerea ofertelor prevăzută la pct.1 de mai sus(de 35 de zile)în cazul în care acceptă depunerea ofertelor prin mijloace electronice, în condițiile prezentei legi.

Etapa 3 Evaluare

Cât privește legea achizițiilor, perioada dintre deschiderea ofertelor și selectarea ofertei

câștigătoare

nu va fi mai mare de 20 de zile. În mod excepțional, cu justificare, este posibilă extinderea la nu mai mult de 40 de zile.. Evaluarea se va afce cu respectarea HG 395/2016 art.58-66.

Etapa 4 Semnarea contractului

I se permite Autorității contractante să semneze contractul numai:

-    după 10 zile în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică, achiziție sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare(valori precizate la art.7 alin(1) din legea 98/2016.

-    după 5 zile în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică, achiziție sectorială sau de concesiune este mai mica decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare(valori precizate la art.7 alin(1)

din legea 98/2016.

Etapa 5 Începerea contractului

După cum se specifică în condițiile din contract.

c.Achizitia/cumpararea directa a serviciului de audit, se face numai prin accesarea catalogului de produse/servicii din SEAP.

1.9. MANAGEMENTUL CONTRACTULUI ȘI SUPERVIZAREA

Beneficiarul, prin Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) și împreună cu supervizorii Consultantului, va conduce și superviza contractele lucrând în strânsă colaborare cu antreprenorii, furnizorii și consultanții pentru a se asigura că sunt respectate cerințele contractuale. Aceasta activitatea de management de contract și supervizare are următoarele scopuri:

-    Interpretarea specificațiilor;

-    Asigurarea menținerii calității lucrărilor, echipamentelor, produselor și serviciilor;

-    Modificări directe ale managementului;

-    Modificări administrative;

-    Modificări bugetare,

-    Modificări contractuale (dacă este cazul) și modificările aferente (obținerea aprobărilor corespunzătoare),

-    Rezolvarea disputelor contractuale;

•    parte a lucrării poate fi acceptată, sau

•    Întreaga lucrare poate fi refuzată, sau

•    Lucrarea poate fi acceptată cu condiția efectuării unor corecții în viitor

-    Finalizarea proiectului;

-    Asigurarea respectării tuturor cerințelor proiectului stipulate în contract,

-    Încheierea contractului;

-    Nerespectarea contractului;Antreprenorul nu reușește să îndeplinească reglementările contractuale, inclusiv:

•    nepredarea la termenul stabilit,

•    nu înregistrează progrese (pune în pericol îndeplinirea contractului),

•    anularea contractului de comun acord (ex: anularea proiectului),

•    gestionarea riscurilor contractuale asociate proiectului.

2. REZUMATUL STRATEGIEI DE ACHIZIȚII

Strategia de achiziții aferente proiectului poate fi rezumată astfel:

Descrierea contractului	Tipul contractului	Procedura de contractare ce se aplicaObservații	Observatii
Reabilitare tronsoane retele termice primare(13,015 km traseu=20,030 km conducte)	Contract FIDIC Galben(proiectare si executie)/ Model propriu de contract	Licitatie deschisa conform OU 34/2006 si HG 925/2006	Procedura de contractare -licitatie deschisa finalizata lla data de 15.11.2016 si Contract incheiat
Reabilitare retele termiec secundare(12,357 km traseu=50,148 km conducte)	Contract FIDIC Galben(proiectare si executie)/Model	Licitatie deschisa conform OU 34/2006 si HG	Procedura de contractare,finalizata la data de 15.11.2016 si

	propriu de contract	925/2006	Contract încheiat
Asistenta tehnica pentru managementul proiectului	Contract de servicii	Procedura simplificata conform Lege 98/2016 , art.7 ali.92) si HG 395/2016
Supervizare lucrari	Contract de servicii	Licitatie deschisa conform Lege 98/2016,, art.7,alin.(1) si HG 395/2016
Audit	Contract de servicii	Cumparare/achizitie directa conform Lege 98/2016 , art.7 alin(5) si HG 395/2016

3.PLANUL DE ACHIZIȚII

In ceea ce privește contractele de lucrări, abordarea contractului a fost una proprie beneficiarului, dar echivalenta cu conditiile din Cartea Galbenă FIDIC

Tabelul de mai jos prezintă contractele aferente implementarii proiectului privind reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană-Etapa a II-a (POIM), pentru care nu s-au organizat proceduri de contractare.

Denumirea lucrarii/servicului	Cod CPV	Valoare extimata fara TVA (miilei)	Anun t de inten tie	Proce dura ce se aplica	Data estimata pentru incepeera procedurii	Data estimata pentru finalizare procedura	Modali tate de desfasu rare
Management implementare proiect si publicitate	72224000-1; 79341100-7; 79411000-8	724,90080	NU	Procedu ra simplifica ta	10.08.2017	08.09.2017	online
Supervizare lucrari si dirigentie de santier	71520000-9	1.630,86327	NU	Licitatie deschisa	26.07.2017	20.09.2017	online
Audit	79212100-4	16,40074	NU	Achizitie/ cumpa rare directa	2017	2017	online

4.DESCRIEREA STRATEGIEI ACHIZIȚIILOR PENTRU OBIECTUL DE INVESTIȚII

1.Conceptul de strategie de achiziții

Planificarea strategică este procesul de aliniere și de coerență a acțiunii care rezultă din documentele care stabilesc obiectivele pe termen lung și strategia generală sau cursul de acțiune prin care o organizație își îndeplinește misiunea.

Planificarea achizițiilor este transformarea misiunii unei organizații, scopurile, și a obiectivelor în activități măsurabile pentru a fi utilizate pentru a planifica, bugeta, și de a gestiona funcția de achiziții publice în cadrul organizației. Scopul final este de a aduce o schimbare pozitivă în cultura organizațională, în sistemele și proceselor operaționale.

O strategie de achiziții publice definește, în termeni generali modul în care un bun, serviciu, sau o construcție vor fi achiziționate, și va include, la cel mai înalt nivel, determinarea de a continua competitiv sau necompetitiv în sprijinul obținerii beneficiilor locale, regionale sau îndeplinirii unor obiective naționale.

Dezvoltarea unei strategii de achiziții publice începe cu prima întâlnire dintre necesitățile Autorității Contractante și capacitățile efective ale operatorilor economici, și de multe ori chiar înainte de acest punct. Este cel mai important pas în procesul de achiziții publice, deoarece influențează scopul de aplicare a procedurilor de atribuire și determină gradul de concurență.

În dezvoltarea strategiei de achiziții publice, principiile directoare descrise de legislație trebuie întotdeauna să fie luate în considerare. În mod special, strategia de achiziții publice trebuie să satisfacă cerințele operaționale ale clientului și în conformitate cu cerințele legale, realizând în același timp cea mai bună valoare, și contribuie la îndeplinirea obiectivelor locale și naționale.

O listă neexhaustivă a unora dintre factorii pe care responsabilul Autorității Contractante îi poate lua în considerare la elaborarea strategiei de achiziții publice sunt enumerate după cum urmează:

i. metoda/tipul contractului de furnizare/prestare/executare;

ii. costul total estimat inclusiv toate opțiunile, precum și costurile de întreținere și

de depozitare, după caz;

iii. durata contractului;

iv. cerințe de livrare/prestare/executare;

v. programul de achiziții publice;

vi. procedurile de evaluare și metoda de selecție;

vii. factori de mediu;

viii. produse comerciale față de soluții personalizate;

ix. factori de risc;

x. participarea întreprinderilor mici și mijlocii;

xi. compatibilitatea cu soluțiile existente,

xii. posibilitatea de a consolida cerințele tehnico-economice ale investiților în vederea dezvoltării durabile;

xiii. posibilitatea, dacă este cazul, de eliminare/reînnoire a produsului, modificare a serviciilor, suplimentare/renunțare la lucrări, cu toate costurile aferente;

xiv. obiective locale de dezvoltare socială;

xv. alte obiective naționale, etc.

În elaborarea strategiei de achiziții publice, departamentele Autorității Contractante trebuie să ia în considerare oportunitățile de a avansa măsuri de protecție a mediului și de a sprijini dezvoltarea durabilă.

Strategia de achiziții publice trebuie să identifice orice abateri de la politicile de contractare sau de derulare a contractelor, în special în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări având o complexitate deosebită.

Dacă evenimentele din timpul procesului de atribuire duc la o schimbare semnificativă în strategia de achiziții publice, un plan de achiziții revizuit trebuie să fie aprobat înainte de implementare sau finalizare a procesului de achiziții publice.

Planificarea achizițiilor publice este unul dintre cele mai importante etape din ciclul de achiziții publice. Planul de achiziții este de așteptat a include toate achizițiile care se află sub responsabilitatea unei entități de achiziții publice și care se așteaptă să fie realizate pe o perioadă de timp (de obicei un an, dar ar putea fi mai mare atunci când se ocupă cu achizițiile pe proiecte).

Planul de achiziții publice nu este numai util pentru a determina ceea ce trebuie să fie achiziționat, și de când, dar este, de asemenea, util pentru a determina nevoia de forță de muncă suplimentară pentru a sprijini pregătirea caietului de sarcini și a documentelor de licitație, solicitarea, primirea și evaluarea ofertelor, negocierea contractelor de achiziție, și administrarea contractelor, având în vedere numărul de cerințe de achiziții publice într-o anumită perioadă de timp.

Obiectivele unei strategii eficiente în achiziții publice sunt următoarele:

■    Atingerea obiectivelor specifice ale proiectului de investiții;

■    Realizarea unor proceduri eficiente, corect încadrate în timp;

■    Contractarea celei mai bune oferte.

Strategia de achiziții prezintă modul de contractare a diverselor componente ale unui proiect, încadrate într-un buget și într-un interval de timp limitat, fiind astfel creată pentru a identifica traseul acțiunilor, abordarea și tipul de contract folosit pentru a satisface o anumită necesitate identificată, ținând cont de problemele și succesele anterioare.

2. Strategia de achiziții pentru obiectivul de investiții

Procedura de atribuire precum și urmărirea și execuția contractelor este atributul beneficiarului de finanțare nerambursabilă, respectivul UAT Municipiul Iași.

Studiul de fezabilitate realizat prevede câteva tipuri de contracte de realizat: consultanță, supervizare, audit și proiectare+execuție de lucrări.

Valorile estimate în prețuri curente, la faza Studiului de fezabilitate, conform Devizului întocmit în conformitate cu HG nr. 28/09.01.2008, pentru proiectul de investiție Reabilitarea sistemului

de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind

emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a, sunt:

a) Cheltuieli cu servicii:

0 Pentru fiecare obiectiv (tronson de rețea termică primară și rețele de distribuție aferente punctului termic), se vor obține de către beneficiar, toate avizele/acordurile de la deținători de utilități (inclusiv de la monumente istorice, dacă este cazul), care însumate ajung la valoarea de 51.252,3 lei fără TVA;

O cheltuielile cu serviciile necesare pentru obținerea datelor geotehnice și ridicări topografice: funcție de numărul de repere pentru clădiri și traseele de rețea termică, se estimează o valoare medie de cca. 3.500 lei/km de traseu, rezultând o

valoare totală de 180.874,61 lei fără TVA;

O cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (P.Th., D.E., D.T.A.C., documentații economice), a documentațiilor de obținere avize/acorduri utilități, certificat de urbanism și autorizația de construire, precum și plata verificărilor de proiecte s-a realizat având în vedere Ord. 11/N/1984 MLPTL privind tarifele de proiectare la fazele corespunzătoare de proiectare, valorile estimate pentru plata verificatorilor de proiecte autorizați MLPTL, valorile estimate de experții tehnici de proiecte autorizați MLPTL pentru întocmirea rapoartelor de expertiză necesare spargerilor la intrările în blocuri, valorile estimate privind întocmirea proiectelor pentru securitatea muncii, precum și valorile estimate privind întocmirea proiectelor pentru semnalizarea rutieră. De asemenea, sunt incluse și valorile privind asigurarea asistenței tehnice pe parcursul execuției lucrărilor. Astfel a rezultat valoarea totală de proiectare de 1.723.088,32 1.723.088,32 lei fără TVA;

O cheltuielile pentru consultanță privind managementul proiectului pe perioada implementării proiectului: estimarea valorii necesare este realizată în baza determinării numărului de experți necesari bunei desfășurări a contractelor de execuție, și a tarifelor medii existente pe piață. S-a estimat o valoare de 217.470,25 lei fără TVA;

O cheltuieli pentru realizarea publicității proiectului de investiții, conform Materialului de Identitate Vizuală, au fost estimate la 144.980,15 lei fără TVA;

O cheltuieli, pentru plata serviciilor de asistență tehnică privind supervizarea lucrărilor pe parcursul derulării contractelor de execuție: având în vedere numărul de experți, diriginți de șantier etc. necesari la supervizarea lucrărilor, s-a estimat o valoare de 1.630.863,27lei fără TVA.

O cheltuielile de audit estimate prin studiul de fezabilitate sunt la 16.400,74 lei fără TVA.

O Cheltuieli cu salarii personal UIP , estimate prin studiul de fezabilitate sunt de 362.450,34 lei, fara TVA

b) Cheltuieli pentru lucrări:

■ cheltuieli pentru lucrări de construcții si instalații, inclusiv refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor: desfaceri, refaceri străzi, alei, trotuare, terasamente, lucrări de construcții pentru rețele termice,plantare copaci, reamenajare spații verzi, ce rezultă din evaluarea lucrărilor de refacere a spațiilor verzi afectate de reabilitarea conductelor termice primare și secundare, având o valoarea estimată de 518.966.805,33 lei fără TVA;

O cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului: cuprinde cheltuieli necesare funcționării unor obiective ale investiției pentru racordarea acestora la rețelele de utilități, în valoare de 0,00 lei fără TVA;

O cheltuieli pentru montaj echipamente: lucrări de demontare si montaj a conductelor lucrări de montaj a instalațiilor de supraveghere, este de 6.720.963,10 lei fără TVA;

O cheltuieli pentru procurarea utilaje,echipamente tehnologice si functionare cu montaj: sunt de 38188536,78 lei fără TVA;

O cheltuieli aferente construirii provizorii sau amenajări la construcții existente

pentru vestiare, grupuri sanitare, depozite de materiale, fundații pentru macarale, rețele electrice de iluminat și forță, căi de acces, împrejmuiri, panouri de prezentare, etc., inclusiv cheltuieli de desființare de șantier se estimează, conform valorii medii determinate, la 884.338,68 lei fără TVA;

O cheltuielile pentru pregatire personal pentru exploatare, se consideră o valoare totală de 39.216,39 lei fără TVA.

c)    Cheltuieli pentru acoperirea unor costuri diverse și neprevăzute apărute pe parcursul derulării contractului de finanțare în ceea ce privește serviciile sau lucrările contractate, au fost estimate la 2.477.865,98 lei, fără TVA, respectiv 2% din valoarea capitolelor 1-4 din deviz;

d)    Costurile cu taxe, cote și comisioane legale au fost estimate, prin aplicarea prevederilor legale, la un cost total de 1.548.732,59 lei.

Ca regula generală, programarea și realizarea achizițiilor s-a facut în conformitate cu una din procedurile de achiziție prevăzute de OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare pentru incheierea contractelor de lucrari, iar contractele de servicii care urmeaza a se incheia se cor incheia cu respectarea prevederilor legii 98/2016.

Au fost identificate următoarele ipoteze și riscuri de care depinde realizarea în parametrii de tip și costuri a investiției, și pe cale de consecință cu efect asupra strategiei de achiziții:

■    se menține structura instituțională actuală a UMP și UIP, cu membri atât din cadrul Municipiul Iași, cât și din cadrul operatorului pe întreaga perioadă de implementare a proiectului;

■    personalul dedicat proiectului este calificat și bine informat asupra tuturor aspectelor relevante: tehnice, economice, sociale, etc.;

■    aplicația de finanțare este conformă cu documentele strategice naționale și locale, inclusiv cu cerințele prevăzute în POIM Axa 7.1;

■    constrângerile legislative privind procedurile de atribuire a contractelor de servicii și lucrări astfel cum au fost ele descrise în acest document;

■    reglementările naționale și internaționale privind execuția contractelor de lucrări de complexitate deosebită în infrastructură;

■    evoluția logică și adecvată în vederea asigurării tuturor premiselor necesare pentru buna desfășurare a activităților proiectului și reducerea eventualelor riscuri de întârziere sau neîndeplinire a obiectelor proiectului.

În urma analizei efectuate, evidențiate în capitolele prezentei Strategii de achiziții, asupra prevederilor legale privind achizițiile publice, a tipurilor de lucrări și servicii de realizat și a condițiilor contractuale cele mai adecvate unei investiții în infrastructură, uzând de acordul interministerial și interinstituțional în România pentru aplicarea normelor internaționale în materie de gestionare a contractelor, se realizarea următoarelor contracte de achiziții pentru obiectivul de investiții „Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea

conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a”:

1) 2 contracte de servicii de proiectare și execuție de lucrări, având condiții contractuale model propriu inspirit si din FIDIC Cartea Galbenă adaptate legislației naționale în ceea ce privește aprobarea documentațiilor de proiectare și execuție și a recepțiilor privind lucrările executate; Aceste contracte au fost incheiate in 16.12.2016

2) contract de servicii privind supervizarea execuției lucrărilor, prin diriginți de șantier având specializările tehnice corespunzătoare legislației naționale;

3) contract de servicii pentru consultanță în managementul proiectului de finanțare, având incluse atribuții de publicitate a finanțării nerambursabile;

4) contract de servicii de auditare financiară a proiectului de finanțare, cu respectarea Protocolului încheiat în Ministerul Fondurilor Europene și Camera Auditorilor Financiari din România.

3. Concluziile strategiei de achizitii

Pentru executarea lucrărilor aferente proiectului de investiții „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2008-2028 în scopul conformării la legislația de mediu si cresterii eficientei energetic- etapa 2”, rezulat ca mai sunt de incheiat următoarele contracte de achizitii, prin derularea procedurilor de atribuire prezentate în următorul tabel:

Tip contract	Obiectul contractului	Cod CPV	Valoarea estimată	Procedura de atribuire	Termene de derulare estimate	Perioada estimată de derulare a procedurii de atribuire
Contract de servicii, având preț global	Servicii de supervizare a execuției lucrărilor, prin diriginți de șantier	71520000-9	1.630.863,27 lei,fara TVA	Licitație deschisă	Termen minim estimat de 65 zile, din care: -    35 de zile pentru primirea ofertelor -    20 de zile pentru evaluarea ofertelor -    10 zile pentru semnarea contractului	26.07.2017 20.09.2017
Contract de servicii, combinând preț global cu preț unitar	Servicii de consultanță în managementul proiectului de finanțare	72224000-1; 79341100-7; 79411000-8	217.470,25 lei fara TVAla care se adaugă 144.980,15 lei, fara TVA pentru publicitatea proiectului	Procedura simplificata intr-o singura etapa	Termen minim estimat de 35 zile, din care: -    10 zile pentru primirea ofertelor -    20 de zile pentru evaluarea ofertelor -    5 zile pentru semnarea contractului	10. 08. 2017 - 08.09.2017
Contract de servicii,	Servicii de audit financiar al proiectului	79212100-4	16.400,74 lei, fara TVA	Cumpărare directă, fie din	Termen minim estimat de 10 zile	Oricând înainte de primul Raport

având preț global

de finanțare

catalogul electronic disponibil în SEAP, fie prin consultarea potențialilor prestatori locali/regionali

de audit ce trebuie realizat. (an 2017)

Anexa 2

Analiza cost beneficiu

Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind

emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

Versiunea: 5.2

Data: 05.09.2017

Elaborat	Verificat	Aprobat
SC Relians SRL
SC BDO	Xxxxxx Xxxxxx	Viceprimar
Business	Xxxxxxxx Xxxxxxxxx	Xxxx Xxxxx
Advisory SRL -	Xxxxxxxx Xxxxxx
Xxxxxxxx Xxxx

CUPRINS

0. SUMAR EXECUTIV..................................................................................................6

1. CONTEXTUL, IDENTIFICAREA ȘI OBIECTIVELE PROIECTULUI............................................ 13

1.1. LOCAȚIE ȘI CONTEXT SOCIO-ECONOMIC ............................................................................13

1.2. OBIECTIVELE PROIECTULUI ........................................................................................15

1.3. MĂSURI PROPUSE ȘI REZULTATE AȘTEPTATE........................................................................15

1.4. BENEFICIARUL PROIECTULUI.......................................................................................15

2. DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE .......................................................................... 16

2.1.    Master Plan 2009 - opțiunea selectată și plan de investiții pe termen lung................................16

2.2.    SITUAȚIA EXISTENTĂ DIN MUNICIPIUL IAȘI..........................................................................17

2.3.    pRODuCȚiA Și CONsuMuL DE ENERGiE .............................................................................20

3. MĂSURILE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ....................................................................... 23

3.1.    pRiORiTiZAREA MĂsuRiLOR DE EFiCiENȚĂ ENERGETiCĂ .............................................................23

3.2.    COsTuL DE iNVEsTiȚiE AL MĂsuRiLOR DE EFiCiENȚĂ ENERGETiCĂ ...................................................24

4. ANALIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ ......................................................................... 26

4.1.    METODOLOGiE Și ipOTEZE GENERALE ..............................................................................26

4.2.    DEFiNiREA sCENARiiLOR Și ipOTEZE spECiFiCE......................................................................28

4.2.1.    Scenariul fără proiect - ipoteze și previziuni ......................................................28

4.2.2.    Scenariul cu proiect - ipoteze și previziuni .........................................................31

4.2.3.    Ipoteze de bază în ambele scenarii .................................................................34

4.3.    COsTuRi OpERAȚiONALE ..........................................................................................38

4.3.1    Situația curentă privind costurile operaționale ....................................................38

4.3.2    Evoluția viitoare privind costurile operaționale ....................................................41

4.4.    TARiFE, suBVENȚii Și ANALiZA DE supORTABiLiTATE ...............................................................43

4.4.1.    Analiza de suportabilitate ............................................................................43

4.4.2.    Tarife și subvenții ......................................................................................47

4.5.    VENiTuRi OpERAȚiONALE .........................................................................................51

4.6.    ANALiZA FiNANCiARĂ .............................................................................................54

4.6.1    Identificarea necesarului de co-finanțare și sursele de finanțare ...............................54

4.6.2    Indicatori de performanță financiară.................................................................56

4.6.3    Sustenabilitate financiară..............................................................................57

4.7.    ANALiZA ECONOMiCĂ .............................................................................................67

4.7.1    Metodologie specifică ...................................................................................67

4.7.2    Corecții fiscale, conversie prețuri și externalități .................................................68

4.7.3    Indicatori de performanță economică ................................................................71

5. ANALIZA DE RISC ȘI SENZITIVITATE .......................................................................... 72

5.1.    ANALiZA DE sENZiTiViTATE........................................................................................72

5.1.1.    Senzitivitatea indicatorilor de performanță financiară ..........................................72

5.1.2.    Senzitivitatea indicatorilor de performanță economică ..........................................73

5.1.3.    Variabile critice și valori de comutare ..............................................................76

5.2.    ANALiZA DE RisC CALiTATiVĂ......................................................................................77

INDEX TABELE

Tabel nr. 1 - Indicatori demografici din județul și municipiul Iași în perioada 2011 - 2014.......................................14

Tabel nr. 2 - Măsuri propuse și rezultate așteptate.....................................................................................................15

Tabel nr. 3 - Bilanț electric simplificat al SACET Iași în perioada 2011 - 2014 .......................................................21

Tabel nr. 4 - Consum anual de combustibil în perioada 2011 - 2014 ........................................................................21

Tabel nr. 5 - Emisii și certificate GES în perioada 2012 - 2014...............................................................................21

Tabel nr. 6 - Rezultate analiza de prioritizare a lucrărilor de reabilitare a rețelei primare..........................................23

Tabel nr. 7 - Rezultate analiza de prioritizare a lucrărilor de reabilitare a rețelei secundare ......................................24

Tabel nr. 8 - Buget investiție - EURO preturi curente................................................................................................24

Tabel nr. 9 - Numărul deconectărilor în sectorul casnic în scenariul „fără proiect” ..................................................29

Tabel nr. 10 - Evoluția cererii și a producției de energie termică în perioada 2013 - 2034 în municipiul Iași ...........33

Tabel nr. 11 - Indicatori macroeconomici - modificare procentuală față de anul anterior .........................................34

Tabel nr. 12 - Evoluția prețului mediu de achiziție al combustibilului la operator ....................................................34

Tabel nr. 13 - Scenariu BEI de evoluție a prețului gazelor naturale ...........................................................................35

Tabel nr. 14 - Scenariu de evoluție a prețului combustibilului utilizat în analiza financiară ......................................35

Tabel nr. 15 - Preț achiziție certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO2) ..37 Tabel nr. 16 - Valori monetare ale externalităților (utilizate pentru estimarea costului economic al emisiilor CO2)37

Tabel nr. 17 - Parametri de conversie ........................................................................................................................38

Tabel nr. 18 - Costuri de operare SACET Iași în perioada 2012 - 2015 - EURO .....................................................39

Tabel nr. 19 - Evoluția costurilor operaționale ale SACET Iași aferente energiei termice în perioada 2013-2034 ...42

Tabel nr. 20 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel național................................................................44

Tabel nr.    21    - Taxe, impozite, contribuții pe gospodărie la nivel național.................................................................44

Tabel nr.    22    - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel național .................................................................44

Tabel nr.    23    - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Iași ...........................................44

Tabel nr.    24    - Consumul mediu de căldură pe gospodărie - istoric și prognoze.......................................................45

Tabel nr.    25    - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Iași..............................................................46

Tabel nr.    26    - Evoluție venit alocat pentru plata ET in municipiul Iași .....................................................................46

Tabel nr.    27    - Calcul tarif energie termică suportabil pentru populație ......................................................................48

Tabel nr.    28    - Calcul preț local energie termică..........................................................................................................49

Tabel nr.    29    - Componența prețului pentru energia termică livrată populației în municipiul Iași .............................49

Tabel nr.    30    - Situația subvențiilor sociale în municipiul Iași ....................................................................................51

Tabel nr.    31    - Evoluția veniturilor operaționale din vânzarea energiei termice 2014 -    2034 ....................................53

Tabel nr.    32    - Calcularea deficitului de finantare.......................................................................................................54

Tabel nr.    33    - Planul de finanțare al investiției (euro - prețuri curente) .....................................................................55

Tabel nr.    34    - Surse de finanțare (prețuri curente) .....................................................................................................56

Tabel nr.    35    - Situația constituirii și încasării subvențiilor în perioada 2011-2014 (lei).............................................58

Tabel nr.    36    - Extras din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale municipiului    Iași    pentru perioada 20112014 .............................................................................................................................................................................60

Tabel nr.    37    - Auto-sustenabilitatea proiectului.........................................................................................................66

Tabel nr.    38    - Variația indicatorilor de performanță financiară    la variația costului    investiției ..................................73

Tabel nr.    39    - Variația indicatorilor de performanță financiară    la variația costului    combustibilului .........................73

Tabel nr.    40    - Variația indicatorilor de performanță financiară    la variația subvenției ...............................................73

Tabel nr. 41 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația costului investiției ................................74

Tabel nr.    42    - Variația indicatorilor de performanță economică la    variația    emisiilor CO2........................................74

Tabel nr.    43    - Variația indicatorilor de performanță economică la    variația    emisiilor NOx .......................................74

Tabel nr.    44    - Variația indicatorilor de performanță economică la    variația    emisiilor SO2 ........................................74

Tabel nr.    45    - Variația indicatorilor de performanță economică la    variația    emisiilor de pulberi ...............................75

Tabel nr. 46 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația costurilor incrementale operaționale .....75

Tabel nr.    47 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația energiei alternative................................75

Tabel nr.    48 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația deconectărilor evitate............................75

Tabel nr.    49 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația beneficiilor din asigurarea furnizării.....76

Tabel nr.    50 - Variabile critice cu impact asupra performanței financiare a proiectului ............................................76

Tabel nr.    51 - Variabile critice cu impact asupra performanței economice a proiectului...........................................76

Tabel nr. 52 - Matricea de management a riscurilor ..................................................................................................78

ACRONIME ȘI ABREVIERI

ACB    Analiza Cost-Beneficiu

ANRE    Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

ANRSC    Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

BEI    Banca Europeană de Investiții

CE    Comisia Europeană

CL    Consiliul Local

CNP    Comisia Națională de Prognoză

EE    Energie electrică

ET    Energie termică

FNA    Flux de numerar actualizat

HG    Hotărârea Guvernului

INS    Institutul Național de Statistică

MT    Modul termic

OUG    Ordonanța de Urgență a Guvernului

PLET    Preț local energie termică

POS    Programul Operațional Sectorial

PT    Punct termic

RIRE    Rata internă de rentabilitate economică a investiției

RIRF/C Rata internă de rentabilitate financiară a investiției

RIRF/K Rata internă de rentabilitate financiară a capitalului

RD    Rețeaua de distribuție (secundară)

RPL    Recensământul Populației și al Locuințelor

RT    Rețeaua de transport (primară)

SACET Sistem de alimentare centralizată cu energie termică

SEN    Sistem energetic național

UE    Uniunea Europeană

VENA    Valoarea economică netă actualizată investiției

VFNA/C    Valoarea financiară netă actualizată a investiției

VFNA/K    Valoarea financiară netă actualizată a capitalului

0. Sumar executiv

	OBIECTUL ANALIZEI REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN
Numele proiectului	VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - Etapa a II-a
Buget total (EUR, fără TVA) - prețuri constante	16.203.836
Buget total (EUR, fără TVA) -prețuri curente	19.202.132
Buget total (EUR, incl. TVA) -prețuri constante	16.203.836
Buget total (EUR, incl. TVA) -prețuri curente	19.202.132
Infrastructura afectată de proiect	Infrastructura de termoficare a Municipiului Iași (elemente ale rețelelor primare și secundare)
Proprietarul infrastructurii	UAT Municipiul Iași
Operatorul infrastructurii	SC VEOLIA ENERGIE SA Iași (fostă DALKIA TERMO Iași)
Solicitant	UAT Municipiul Iași Municipiul Iași
Localizare	Județul Iași România Obiectivele specifice ale proiectului, prin îndeplinirea cărora se asigură atingerea obiectivului general, sunt: •    Reducerea pierderilor de energie termică în rețelele de transport și distribuție, asigurându-se astfel creșterea eficienței energetice în întregul sistem; •    Îmbunătățirea parametrilor tehnici de transport a energiei termice și reducerea costurilor globale de mentenanță și
Obiective specifice ale proiectului	reparații; •    Îmbunătățirea siguranței și calității căldurii și apei calde furnizate consumatorilor casnici și non-casnici; •    Reducerea emisiilor de CO2 și alți poluanți (NOx, SO2, Pulberi) care urmare a reducerii cantității de combustibil folosit (reducerea cantității de combustibil reprezintă un efect al reducerii de pierderi de ET, astfel că acest obiectiv se plasează în plan secundar față de celelalte mai sus menționate).
Obiectiv general al proiectului

Creșterea competitivității și eficienței întregului sistem centralizat de încălzire urbană, în vederea asigurării viabilității acestui sistem pe termen lung.

Măsurile propuse (lucrările necesare conform informațiilor din Studiul de fezabilitate) prin proiect și rezultatele imediate ca urmare a implementării respectivelor măsuri sunt prezentate în următorul tabel:

Măsura propusă	Rezultat
Reabilitare rețele de transport	13.015 m rețea reabilitată
Reabilitare rețele de distribuție	12.537 m rețea reabilitată

În urma realizării analizei cost beneficiu, pe baza ipotezelor și a informațiilor avute la dispoziție de la municipalitate, operatori și din partea tehnică, s-au calculat și interpretat următorii indicatori, astfel:

Performanța financiară a proiectului REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - Etapa a II-a
Indicator	Valoare rezultată	Concluzie
INVESTIȚIE
Rata internă de rentabilitate financiară a investiției (RIRF/C)	-12.25%	< 5% (rata de actualizare) proiectul nu este rentabil financiar (necesită intervenție financiară din partea UE)
Valoarea financiară actualizată netă a investiției (VFNA/C)	-14,456,106	< 0 (valoare negativă) veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiții (proiectul necesită intervenție financiară din partea UE)
CAPITAL
Rata internă de rentabilitate financiară a capitalului (RIRF/K)	-3.03%	Proiectul nu este profitabil din punctul de vedere al capitalului propriu investit, fără a fi luată în calcul
Valoarea financiară netă actualizată a capitalului (VFNA/K)	-1,661,171	contribuția UE
SUSTENABILITATE FINANCIARĂ
Flux de numerar cumulat	Ne-negativ	Proiectul este viabil financiar, luând în considerare costurile de investiții și toate resursele financiare, inclusiv subvenția de la bugetul local pentru diferența dintre prețul de producere și prețul de vânzare al energiei termice către populație.

Referitor la sustenabilitatea financiară a proiectului, pentru a explica fluxul de numerar, menționăm că reducerea costurilor operaționale (datorită economiilor de combustibil și apă de adaos ce rezultă din reducerea pierderilor) și reducerea costurilor de întreținere și mentenanță (ce rezultă din reducerea numărului de intervenții în rețele) sunt compensate de o reducere egală a veniturilor de la utilizatori și din subvenții furnizate de municipalitate. Această compensare are loc deoarece întreaga reducere de costuri este transferată în tariful de încălzire, în concordanță cu metoda de stabilire a tarifelor în vigoare. Astfel, fluxul de numerar net al proiectului în perioada de operare din orizontul de referință este întotdeauna zero.

Un aspect particular care se constituie într-unul dintre obiectivele ACB pentru acest proiect este verificarea capacității proiectului de a se autosusține financiar, respectiv de a-și demonstra independența față de sistemul de subvenții existent. Rezultatele analizei de autosustenabilitate financiară sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Ani	Costuri operaționale (euro/an)	Venituri din vânzarea energiei termice (euro/an)		Deficit din diferența de preț (acoperit din subvenții locale) - euro/an
		Gospodării	Agenți economici și instituții publice
2015	15,806,220	6,796,241	4,346,021	4,663,958
2016	21,521,322	7,017,163	8,440,277	6,063,882
2017	22,048,826	6,897,700	8,559,233	6,591,893
2018	23,221,585	7,671,925	9,103,244	6,446,416
2019	24,377,163	8,239,502	9,647,589	6,490,072
2020	25,663,251	9,486,089	10,250,858	5,926,304
2021	25,878,877	10,928,486	10,430,123	4,520,269
2022	30,765,869	11,893,997	12,508,311	6,363,562
2023	31,020,587	12,883,060	12,719,082	5,418,446
2024	31,127,039	13,896,858	12,868,140	4,362,042
2025	31,236,161	14,936,584	13,016,942	3,282,636
2026	31,293,107	15,114,367	13,142,410	3,036,330
2027	31,368,126	15,298,811	13,273,842	2,795,474
2028	31,447,680	15,489,968	13,405,648	2,552,063
2029	31,525,750	15,687,897	13,535,370	2,302,483
2030	31,607,859	15,892,656	13,665,394	2,049,809
2031	31,660,575	16,104,308	13,781,221	1,775,046
2032	31,693,953	16,322,920	13,887,089	1,483,944
2033	31,757,934	16,548,560	14,004,809	1,204,564
2034	31,826,365	16,781,301	14,123,129	921,934
2034	15,806,220	6,796,241	4,346,021	4,663,958
2034	21,521,322	7,017,163	8,440,277	6,063,882

Din analiza privind capacitatea proiectului de a se autosusține financiar, rezultă că, pe orizontul de analiză, sistemul de termoficare din municipiul Iași depinde de sistemul de subvenții existent. Totuși, deficitul (din diferența de preț) acoperit din subvenții de la bugetul local se înregistrează pe un trend descendent începând din anul 2022, existând potențialul ca sistemul de termoficare din municipiul Iași să devină autosustenabil. Așa cum arată previziunea costurilor și a veniturilor, investițiile finanțate prin POIM vor contribui la reducerea subvențiilor plătite de municipalitate. Însă, fără măsuri suplimentare (investiții) sistemul de termoficare din Iași nu va deveni autosustenabil pe termen lung. Pentru eliminarea subvențiilor publice vor fi necesare măsuri suplimentare care vor permite operatorului furnizarea de energie termică la un cost mai scăzut, devenind astfel competitiv față de metodele alternative de încălzire fără ajutorul subvențiilor publice. Aceste măsuri trebui să vizeze două obiective principale:

• Creșterea intensității termice în sistem (prin reducerea, în continuare, a pierderilor de căldură și creșterea vânzărilor, acolo unde este economic fezabil)

• Reducerea costurilor de producere a energie termice.

Evaluarea potențialului existent în sistemul de termoficare de a reduce costurile și de a crește competitivitatea, precum și evaluarea investițiilor necesare pentru materializarea respectivului potențial reprezintă o sarcină urgentă la care se angajează Municipalitatea Iași împreună cu operatorul serviciului de termoficare.

Evoluția fluctuantă a deficitului din diferența de preț ce va fi acoperit din subvenții locale este explicată astfel:

-    Creșterea subvențiilor ce vor acoperi deficitul din perioada 2016 - 2020 are loc, în principal, datorită reducerii progresive a alocațiilor gratuite de certificate CO2 pentru producția de energie termică.

-    Creșterea bruscă a nivelului subvențiilor din perioada 2021 - 2022 este rezultatul întreruperii schemei de sprijin (sub formă de bonus) pentru energia electrică produsă în cogenerare.

-    Descreșterea progresivă a subvențiilor pentru acoperirea deficitului din perioada 2023 - 2034 se datorează creșterii tarifului local de facturare pentru populație ca rezultat al creșterii venitului mediu disponibil pe gospodărie din municipiu.

În contextul sustenabilității financiare a sistemului de termoficare din municipiul Iași, este relevant de menționat că în urma implementării proiectului se vor evita deconectări viitoare care ar putea afecta sustenabilitatea globală și competitivitatea întregului sistem pe termen lung.

Performanța economică a proiectului REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - Etapa a II-a
Indicator	Valoare rezultată	Concluzie
ÎN ECONOMIE ȘI SOCIETATE:
Rata internă de rentabilitate economică (RIRE)	26.0%	> 5,5% (rata de actualizare socială) proiectul aduce suficiente beneficii economico sociale în zona de implementare a proiectului
Valoarea economică netă actualizată a capitalului (VENA)	37,163,420	> 0 (valoare pozitivă) societatea are nevoie de proiect prin beneficiile aduse în economie (proiectul merită intervenție financiară din partea FC)
Raportul beneficiu-cost (RBC)	2.82	> 1 (valoare supraunitară) Beneficiile totale depășesc costurile proiectului (proiectul merită intervenție financiară din partea FC)

Ca urmare a realizării analizei de senzitivitate au fost identificate următoarele variabile critice, care trebuie monitorizare pe perioada de implementare a investiției și de operare a rezultatelor acesteia:

Analiza financiară	Variația VFNA/C	Variația RIRF/C	Sensibil (Da/Nu)	Sensibil (Da/Nu)
Cost de investiție al proiectului (creștere cu 1%)	1.00%	0.00%	Nu	Nu

Cost de investiție al proiectului (scădere cu 1%)	-1.00%	0.00%	Da	Nu
Cost combustibil (creștere cu 1%)	16.82%	43.57%	Da	Da
Cost combustibil (scădere cu 1%)	-16.82%	-31.40%	Da	Da
Subvenția locală (creștere cu 1%)	-3.22%	-4.35%	Da	Da
Subvenția locală (scădere cu 1%)	3.22%	4.34%	Da	Da

Analiza economică	Variația VENA	Variația RIRE	Sensibil (Da/Nu)	Sensibil (Da/Nu)
Variația costului de investiție (creștere cu 1%)	-0.367%	-0.880%	Nu	Nu
Variația costului de investiție (scădere cu 1%)	0.367%	0.895%	Nu	Da
Variația emisiilor CO2 (creștere cu 1%)	-0.117%	-0.050%	Nu	Nu
Variația emisiilor CO2 (scădere cu 1%)	0.117%	0.050%	Nu	Nu
Variația emisiilor NOx (creștere cu 1%)	0.009%	0.010%	Nu	Nu
Variația emisiilor NOx (scădere cu 1%)	-0.009%	-0.010%	Nu	Nu
Variația emisiilor SO2 (creștere cu 1%)	-0.002%	-0.001%	Nu	Nu
Variația emisiilor SO2 (scădere cu 1%)	0.002%	0.001%	Nu	Nu
Variația emisiilor de pulberi (creștere cu 1%)	-0.047%	-0.029%	Nu	Nu
Variația emisiilor de pulberi (scădere cu 1%)	0.047%	0.029%	Nu	Nu
Variația costurilor O&M incrementale (creștere cu 1%)	-0.345%	-0.265%	Nu	Nu
Variația costurilor O&M incrementale (scădere cu 1%)	0.345%	0.265%	Nu	Nu
Variația energiei alternative (creștere cu 1%)	0.088%	0.077%	Nu	Nu
Variația energiei alternative (scădere cu 1%)	-0.088%	-0.077%	Nu	Nu
Variația deconectărilor evitate (creștere cu 1%)	1.053%	0.693%	Da	Nu
Variația deconectărilor evitate (scădere cu 1%)	-1.053%	-0.694%	Da	Nu
Variația beneficiilor din asigurarea furnizării (creștere cu 1%)	0.202%	0.135%	Nu	Nu
Variația beneficiilor din asigurarea furnizării (scădere cu 1%)	-0.202%	-0.135%	Nu	Nu

Din analiza de senzitivitate rezultă că variabilele critice ce pot afecta performanța financiară a proiectului sunt costul cu combustibilul utilizat în cadrul SACET Iași și subvențiile locale. Așadar, orice modificare în prețul combustibililor sau în cantitatea acestora va afecta rentabilitatea financiară a proiectului. Beneficiarul va acorda atenție deosebită acestor variabile identificate. Performanța economică a proiectului este afectată semnificativ de variația numărului de deconectări evitate.

Analiza calitativă a riscului

În urma analizei riscului rezidual, riscurile medii și mari cărora trebuie acordată o atenție deosebită, în

perioada investițională, sunt:

1. Neatribuirea contractelor de lucrări in termenul necesar, nu permite finalizarea proiectului in orizontul de timpul planificat

2. Contestații numeroase asupra procedurilor de atribuire a contractelor pot determina întârzieri în atribuirea contractelor ce nu permit finalizarea proiectului în orizontul de timpul planificat

3.    Întârzieri care pot să apară datorită unor condiții excepționale/adverse ale vremii

4.    Schimbarea cadrului legislativ cu efect în implementarea proiectului

5.    Antreprenorul nu are personal calificat pentru implementarea contractelor finanțate din fonduri europene

6.    Neconcordanta dintre documentația tehnică și situația din teren

7.    Apariția unor situații neprevăzute privind calitatea terenului, chiar daca studiile de specialitate au fost realizate conform legislației și normelor in vigoare, ceea ce poate determina modificarea soluției tehnice, cu influente asupra eligibilității cheltuielilor

Pentru perioada operațională, un risc semnificativ este reprezentat de posibilitatea ca ritmul de deconectare din istoric (perioada 2012 - 2014) să continue indiferent de investițiile din Etapa I și Etapa II. Pentru a evita acest fapt, se recomandă ca operatorul să alcătuiască și să implementeze un plan concret de măsuri pe termen mediu și lung care, pe de o parte, să fidelizeze consumatorii existenți și, pe de alta, să atragă noi consumatori.

Analiza cantitativă a riscului a condus la următoarele concluzii:

Probabilitatea ca valoarea financiară netă actualizată a proiectului să fie mai mică decât cea rezultată din ACB (-14.455.908) este de 83,82%. Această probabilitate a fost calculată în ipoteza că distribuția indicatorului VFNA/C este normală cu media -39.251.092 și variația standard de 11.153.910.

Probabilitatea (calculată cu ajutorul simulărilor Monte Carlo) ca valoarea financiară netă actualizată să fie pozitivă (>0) este de 0,59%.

Probabilitatea ca valoarea financiară netă actualizată a capitalului să fie mai mică decât cea rezultată din ACB (-1.660.963) este de 70,8%. Această probabilitate a fost calculată în ipoteza că distribuția indicatorului VFNA/K este normală cu media -2.953.580 și variația standard de 10.660.450.

Există o probabilitate de 70,5% ca rata de rentabilitate economică a proiectului să fie mai mică decât cea rezultată din ACB (26,0%). Această probabilitate a fost calculată în ipoteza că indicatorul ERR urmează o distribuție normală cu media 14,7% și variația standard de 1,4%.

Probabilitatea ca valoarea economică netă actualizată să fie negativă (<0) este egală cu 0%.

In urma realizării analizei cost beneficiu pentru proiectul “Reabilitarea sistemului de termoficare în

Municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a”, pe baza rezultatelor obținute se recomandă:

1.    În perioada operațională, să se acorde o atenție deosebită costurilor operaționale (în special costului cu combustibilul) și numărului de deconectări (să se implementeze un plan concret de măsuri pe termen mediu și lung care, pe de o parte, să fidelizeze consumatorii existenți și, pe de alta, să atragă noi consumatori).

2.    În etapa investițională, să se acorde o atenție deosebită costului de investiție (inclusiv să se evite apariția de costuri neprevăzute), matricei riscurilor dezvoltată în partea de analiză calitativă a riscurilor și să se realizeze un plan de control al acestora care să fie monitorizat și actualizat pe întreaga perioadă de realizare a investiției.

3. Pe termen scurt (1-2 ani), se recomandă realizarea unui audit al sistemului de termoficare din municipiul Iași (inclusiv un bilanț energetic detaliat), iar în funcție de rezultatele respectivului audit să se contureze și să se implementeze un plan de investiții pe termen lung care să conducă la eficientizarea tehnică și economică a întregului sistem.

1. Contextul, identificarea și obiectivele proiectului

1.1. Locație și context socio-economic

Proiectul va fi implementat în Regiunea de Nord-Est a României, în județul Iași, respectiv în municipiul Iași.

Situat în partea de nord-est a României, Județul Iași este mărginit la vest de râul Moldova și la est de râul Prut (care constituie și granița cu Republica Moldova). Cu o suprafață de 5.476 km², Iașul este un județ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafața țării (ocupând locul 23 între celelalte județe ale României). Organizarea administrativă a județului Iași cuprinde un număr de 2 municipii (Iași și Pașcani), 3 orașe (Hârlău, Podu Iloaiei și Târgu Frumos), 93 comune și 418 sate. Reședința județului este municipiul Iași, unul dintre cele mai importante orașe ale României.

Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 -450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui. Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și iazuri rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. Resursele naturale ale județului sunt de interes local (nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc.). Vegetația naturală este specifică silvo - stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a. Clima este temperat - continentală, cu variații ale temperaturii între -36^oC +40^oC, media anuală în perioada 1901 -2000 fiind de +9,5^oC.

La 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor 2011, populația stabilă a județului Iași era de 772.348 persoane, din care 355.120 persoane în municipii și orașe, reprezentând 46% din totalul populației stabile. Față de situația existentă la recensământul anterior (2002), populația stabilă a județului a scăzut cu 44,6 mii.

Populația stabilă a celei mai mari localități din județ, municipiul Iași, este de 290.422 persoane. Față de situația existentă la recensământul anterior (2002), populația stabilă a municipiului a scăzut cu 30,5 mii persoane. Comunele cu cel mai mare număr al populației stabile sunt: Holboca - 11,97 mii persoane, Miroslava - 11,96 mii persoane, Ciurea - 11,64 mii persoane, Tomești - 11,05 mii persoane și Belcești -10,55 mii persoane.

Populația stabilă din Iași se regăsește în cele 100.309 gospodării ale municipiului, astfel că mărimea unei gospodării este de 2,9 persoane/gospodărie.

Față de indicatorii populaționali din anul 2002 scăderea numărului de locuitori din municipiul Iași se înscrie în trendul descendent manifestat la nivelul întregii țări, datorită sporului natural negativ și emigrărilor. O altă explicație este pusă pe seama migrației forței de muncă către alte zone din țară (în special a tinerilor) sau de migrațiile în străinătate. O altă cauză ar fi restructurarea zonei industriale din municipiu (disponibilizări de personal) fapt ce a determinat migrația unui important segment din populația municipiului Iași (populația aptă de muncă) spre mediul rural.

Referitor la mișcarea naturală și cea migratorie (internă) din zonă, în tabelul de mai jos este prezentată evoluția principalilor indicatori pentru perioada 2011 - 2013:

Tabel nr. 1 - Indicatori demografici din județul și municipiul Iași în perioada 2011 - 2014

	2011	2012	2013	2014
Județul Iași:
Număr născuți vii	8.604	9.256	9.628	8.425
Număr decese	8.146	8.660	8.243	8.547
Sold natural	458	596	1.385	-122
Stabilire de reședință	6.817	18.693	18.381	18.928
Plecări cu reședința	3.993	5.741	6.148	6.068
Sold migrator intern	2.824	12.952	12.233	12.860
Municipiul Iași:
Număr născuți vii	3.116	3.412	3.879	3.226
Număr decese	2.583	2.754	2.657	2.837
Sold natural	533	658	1.222	389
Stabilire de reședință	5.527	17.391	16.943	17.707
Plecări cu reședința	1.296	1.195	1.437	1.247
Sold migrator intern	4.231	16.196	15.506	16.460

Sursa : Baza de date INS

Referitor la efectivul persoanelor plecate în străinătate datele disponibile sunt cele la nivel județean. Conform rezultatelor RPL 2011 publicate pe website-ul INS, numărul persoanelor plecate în

străinătate pentru o perioadă de cel puțin un an, dar care nu fac parte din populația stabilă, este de 34.938 persoane și nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranți externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate și nici nu au existat alte persoane (în țară) care să declare informațiile solicitate despre aceștia. Numărul persoanelor plecate temporar (pentru o perioada mai mică de 1 an) în străinătate din județul Iași este de 21.435.

În județul Iași, în iunie 2015, și-au desfășurat activitatea 23.343 agenți economici și 16.241 de PFA/II/IF, conform evidențelor Oficiului Registrului Comerțului. În cursul anului 2014, conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului, în județul Iași s-au înregistrat un număr de 3.715 înmatriculări⁷ ale persoanelor juridice, din care 1.847 SRL și 1.863 PFA/II/IF.

Referitor la forța de muncă locală, conform Buletinului Statistic lunar județean nr. 4/2015, în județul Iași, în aprilie 2015, exista un efectiv al salariaților de 149.950 persoane (cu 1,6% mai mult decât în luna martie din anul anterior). Numărul șomerilor înregistrați la acea dată era de 14.300 de persoane, iar rata șomajului înregistrat a fost de 4,7%, ambii indicatori în scădere față de aceeași perioadă a anului anterior.

1.2. Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului „REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - Etapa a II-a” îl reprezintă creșterea competitivității și eficienței întregului sistem centralizat de încălzire urbană, în vederea asigurării viabilității acestui sistem pe termen lung.

Obiectivele specifice ale proiectului, prin îndeplinirea cărora se asigură atingerea obiectivului general, sunt:

•    Reducerea pierderilor de energie termică în rețelele de transport și de distribuție, asigurându-se astfel creșterea eficienței energetice în întregul sistem;

•    Îmbunătățirea parametrilor tehnici de transport a energiei termice și reducerea costurilor globale de mentenanță și reparații;

•    Îmbunătățirea siguranței și calității căldurii și apei calde furnizate consumatorilor casnici și non-casnici;

•    Reducerea emisiilor de CO2 și alți poluanți (NOx, SO2, Pulberi) care urmare a reducerii cantității de combustibil folosit (reducerea cantității de combustibil reprezintă un efect al reducerii de pierderi de ET, astfel că acest obiectiv se plasează în plan secundar față de celelalte mai sus menționate).

1.3. Măsuri propuse și rezultate așteptate

Prin proiectul REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - Etapa a II-a se vor reabilita anumite tronsoane din rețeaua primară.

În tabelul de mai jos prezentăm măsurile propuse (lucrările necesare conform informațiilor din Studiul de fezabilitate) prin proiect și rezultatele imediate ca urmare a implementării respectivelor măsuri:

Tabel nr. 2 - Măsuri propuse și rezultate așteptate

Măsura propusă	Rezultat
Reabilitare rețele de transport	13.015 m rețea reabilitată
Reabilitare rețele de distribuție	12.537 m rețea reabilitată

1.4. Beneficiarul proiectului

Beneficiarii proiectului sunt UAT Municipiul Iași - proprietarul infrastructurii și SC VEOLIA ENERGIE SA Iași - operatorul infrastructurii.

Beneficiarul direct al investiției propuse a se realiza este populația municipiului Iași din cele 32.000 gospodării racordate la SACET (cca. 92.800 persoane).

Alta categorie de beneficiari direcți ai investiției (ce va îmbunătăți serviciul de termoficare) o reprezintă cele 543 organisme publice si private conectate în prezent la sistemul centralizat de încălzire.

Beneficiar indirect ai proiectului este întreaga populație din municipiul Iași - 290.422 persoane (Sursa: RPL 2011) - ce va beneficia de efectele energetice și de mediu.

2. Descrierea situației existente

2.1. Master Plan 2009 - opțiunea selectată și plan de investiții pe termen lung

La faza Master Plan au fost stabilite și analizate 3 scenarii strategice de alimentare cu energie termică în Municipiul Iași, pornind de la particularitățile acestuia. În cadrul fiecărui scenariu au fost definite câte un număr de opțiuni fezabile. Cele 3 scenarii considerate au fost:

• Scenariul I - sistem centralizat de termoficare, conținând 9 opțiuni

•    Scenariul II - sistem descentralizat de termoficare - cu o opțiune (care presupunere închiderea CET I și CET II și producerea de energie termică în instalații de cazane pe gaz instalate în fostele substații)

•    Scenariul III - sistem individual - cu o opțiune (care presupune închiderea sistemului de termoficare și instalarea la fiecare consumator/clădire a unor sisteme individuale de încălzire cu ardere pe gaz.

Din compararea indicatorilor rezultați din analizele financiare și economice realizate, a rezultat că Opțiunea 5 din cadrul scenariului I - alimentare centralizată cu energie termică, a obținut cei mai buni indicatori de performanță financiară și economică și a fost recomandată pentru a fi implementată.

Opțiunea propusă include următoarele investiții:

•    Instalarea unei centrale cu ciclu combinat (25 Gcal/h) în CET 1 Iași

•    Reabilitarea cazanelor de apă fierbinte (3 x 100 Gcal/h) în CET 1 Iași

•    Instalație de desulfurare în CET 2 Iași

•    Instalație de colectare a cenușii uscate în CET 2 Iași

•    Închiderea depozitului de zgură și cenușă

•    Reabilitarea rețelei de transport

•    Reabilitarea pompelor de transport

•    Reabilitarea rețelei de distribuție

•    Reabilitarea substațiilor/a centralelor termice

În urma schimbării structurii planului de investiții, opțiunea recomandată a devenit Opțiunea O5¹, cu următoarele componente:

•    Retehnologizarea a 3 cazane de apă fierbinte în CET 1 Iași (CAF 1, CAF 3 și CAF 4)

•    Retehnologizarea cazanului de abur CAE 2 (420 t/h) în CET 2 Iași

•    Instalație de desulfurare în CET 2 Iași

•    Instalație de colectare uscată a cenușii

•    Retehnologizare magistrala nr. 2, rețea de transport

•    Reabilitarea pompelor de transport

•    Instalații de purificare a apelor uzate în CET 2 Iași

În anul 2013, în urma reviziei 8 a Studiului de fezabilitate aferent etapei I POS Mediu, opțiunea recomandată a devenit Opțiunea O2013, cu următoarele componente:

•    Retehnologizarea a 2 cazane de apă fierbinte în CET 1 Iași (CAF 1 și CAF 3)

•    Retehnologizarea cazanului de abur CAE 2 (420 t/h) în CET 2 Iași

•    Instalație de desulfurare în CET 2 Iași

•    Instalație de colectare uscată a cenușii

•    Retehnologizare magistrala nr. 2, rețea de transport

•    Reabilitarea pompelor de transport

•    Reparație capitală CAE2 din CET 2

•    Interconectare magistrale transport

•    Dezafectare estacada de cărbune

•    Instalații de purificare a apelor uzate în CET 2 Iași

În ceea ce privește stadiul lucrărilor prevăzute in Master Plan și în reviziile ulterioare, precizăm că lucrările aferente sursei de producție sunt finalizate (cu excepția lucrărilor de retehnologizare a CAE2 și instalației de desulfurare din CET 2), efectele resimțindu-se începând cu acest an (2015). Lucrările prevăzute pentru rețelele de termoficare au fost executate în proporție de 100% (au fost executate lucrări aferente a 5,25 km traseu rețea primară)². Lucrările aferente instalației de desulfurare au fost finalizate in anul 2016.

2.2. Situația existentă din Municipiul Iași

Componența sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Iași în prezent și după implementarea investițiilor din Etapa I POS Mediu este următoarea:

Componenta SACET	Descriere (elemente principale)
Sursa de producere a ET:	CET 1 Iași: •    trei cazane de abur cu funcționare pe gaze naturale și păcură numite CAE 1, CAE 2, CAE 3, de 120 t/h, 100 bar, 540oC    ' •    patru cazane de apă fierbinte de 100 Gcal/h (116,3 MWt) cu funcționare pe gaze și păcură, numite CAF 1, CAF 2, CAF 3, CAF 4 •    două turbine cu abur de 28,6 MWe,cu condensație și prize reglabile de 13 bar și 1,2 bar, dintre care numai una rămasă în funcțiune, a doua fiind casată •    doua turbine cu abur de 50 Mwe, cu condensație și prize reglabile de 13 bar si 1,2 bar - alimentarea cu abur a acestor turbine se făcea din cazanele aparținând IMA 2, care a fost desființată •    trei schimbătoare de căldură tubulare pentru termoficare cu puterea de 40,7 MWt (35 Gcal/h) , aferente turbinelor de 28,6 Mwe •    două schimbătoare de căldură tubulare pentru termoficare cu puterea de 93 MWt (80 Gcal/h) , aferente turbinelor de 50 MWe CET 2 Iași: •    două cazane de abur de 420 t/h, 140 bar, 540oC cu funcționare pe huilă si păcură •    două turbine cu abur de 50 Mwe, dintre care una cu condensație și prize reglabile de 13 bar si 1,2 bar și una cu contrapresiune la 1,2 bar și priza reglabilă de 13 bar •    două schimbătoare de căldură tubulare pentru termoficare cu puterea de 93 MWt (80 Gcal/h), aferente turbinelor de 50 MWe, utilizate în regim de bază •    trei schimbătoare de căldură tubulare pentru termoficare cu puterea de 52,3 MWt (45 Gcal/h), aferente turbinelor de 50 MWe, utilizate in regim de vârf, alimentate cu abur de 13 bar •    două cazane abur de 30 t/h cu funcționare pe gaze în centrala termică de pornire. Capacitatea de încălzire a acestor cazane în cazul utilizării aburului în boilerele de termoficare este de 2 x 17,5 Gcal/h = 2 x 20,5 MW Centrale termice (CT) zonale - 4 CT cu funcționare pe gaze naturale
	• Lungime traseu de 97,536 km;

² Conform Raport trimestrul II 2015

Componenta SACET	Descriere (elemente principale)
Rețele termice primare (de transport)	•    5 magistrale •    45% montate subteran și 55% la suprafață •    Reabilitate în proporție de 9,8% (după finalizarea implementării investiției POS Mediu Etapa I).
Puncte/module termice	157 PT, din care: •    97 aparțin municipalității și 60 se află în proprietatea consumatorilor (agenți economici) •    80 au fost reabilitate înainte de Etapa I POS Mediu 198 MT (substații instalate în clădiri individuale, conectate la rețeaua primară), din care: •    163 aparțin municipalității și 35 se află în proprietatea consumatorilor non-casnici
Rețele termice secundare (de distribuție)	•    Lungime traseu de 124,4 km •    Reabilitate în proporție de 48% (înainte de POS Mediu Etapa I).
Consumatori finali	•    32.000 consumatori casnici (gospodării) •    543 consumatori non-casnici, din care: S 364 companii comerciale S 179 instituții publice

Evoluția istorică a numărului de consumatori (casnici și non-casnici), a numărului de deconectări și reconectări, precum și a consumului de energie termică este prezentată succint în tabelele de mai jos:

Tabel nr. 3 - Evoluția consumatorilor și a consumului de ET în Municipiul Iași în perioada 2011 - 2014

	2011	2012	2013	2014
Sector casnic:
Număr de gospodării din municipiu	100.309	99.387	98.473	97.568
Număr de gospodării conectate la SACET	38.776	35.276	33.500	32.000
Grad de conectare	38,66%	35,49%	34,02%	32,80%
Număr de gospodării asistate social	Lipsă date	Lipsă date	30.946	29.278
Ponderea gospodăriilor asistate social	-	-	31,43%	30,01%
Sector non-casnic:
Companii comerciale conectate la SACET	Lipsă date	365	363	365
Instituții publice conectate la SACET	Lipsă date	178	177	179
Total consumatori non-casnici	-	543	540	544

Surse de date: INS - Recensământul populației și al locuințelor 2011 - Rezultate preliminare; Informații furnizate de SC Veolia

Energie SA Iași

În ceea ce privește evoluția istorică a deconectărilor și reconectărilor de la/la sistem, ilustrăm în cele ce urmează situația acestora în conformitate cu datele ce au fost puse la dispoziție de către operator:

Tabel nr. 4 - Evoluția deconectărilor/reconectărilor de la/la SACET în perioada 2011 - 2014

	2011	2012	2013	2014
Sector casnic:
Numărul de gospodării deconectate	4.224	3.500	1.776	1.500
Numărul de gospodării reconectate	0	0	0	0
Numărul de gospodării nou conectate	0	0	0	0
Sector non-casnic:
Numărul de companii comerciale deconectate	Lipsă date	389	20	1
Numărul de companii comerciale reconectate	Lipsă date	0	17	1
Numărul de companii comerciale nou conectate	Lipsă date	0	1	2
Numărul de instituții publice deconectate	Lipsă date	0	3	0
Numărul de instituții publice reconectate	Lipsă date	5	1	1
Numărul de instituții publice nou conectate	Lipsă date	0	1	1

Sursa: Informații furnizate de SC Veolia Energie SA Iași

Nivelul debranșărilor de la Iași este în scădere în perioada analizată, însă este foarte ridicat comparativ cu alte orașe din România. Acest fapt denotă o situație nefavorabilă pentru viabilitatea sistemului de termoficare din Iași. O explicație privind nivelul ridicat al deconectărilor este calitatea scăzută a serviciului de alimentare cu apă caldă de consum, având în vedere că lipsa recirculației apei calde obligă consumatorii să utilizeze (arunce) o anumită cantitate de apă până la atingerea temperaturii dorite. O altă posibilă cauză care explică numărul debranșărilor este lipsa mijloacelor de reglaj a cantității de căldură consumată până la nivelul dorit de către consumatori. Reglajul centralizat, din sursa de producere a căldurii, nu satisface necesitățile consumatorilor, astfel că aceștia, în perioadele de tranziție (cu diferențe mari de temperatură zi-noapte), suportă fie un excedent, fie un deficit de căldură.

Alte cauze care au generat debranșarea consumatorilor de la sistemul centralizat au fost: problemele financiare ale clienților, creșterea prețului energiei termice, calitatea scăzută a serviciului pre-start (desele întreruperi în furnizare datorate avariilor, parametri de livrare etc.).

În sectorul casnic, aprox. 30% din gospodăriile municipiului primesc ajutoare sociale de încălzire.

În sectorul non-casnic, în perioada 2012 - 2014 numărul consumatorilor nu a înregistrat fluctuații semnificative, rămânând aproximativ constant. Deși în anul 2013 s-a înregistrat o ușoară creștere în cantitatea consumată de energie termică (cu cca 7%), aceasta a scăzut din nou în 2014 (cu aprox. 2%) cu toate că în anul 2014 numărul de consumatori non-casnici a crescut (creșterea numărului de consumatori a fost mult prea mică - 0,7% - pentru a influența semnificativ creșterea consumului de energie termică).

Referitor la reabilitarea termică a clădirilor, conform informațiilor furnizate de operator, prin programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe în municipiul Iași au fost reabilitate 35% din numărul de apartamente conectate la SACET, iar pentru anii următori va fi programată reabilitarea restului de 65%. Astfel, în analiza cost-beneficiu, a fost utilizată ipoteza conform căreia, anual se vor reabilita 3,25% din numărul de apartamente conectate.

Totodată, U.A.T. Municipiul Iași își propune reabilitarea termică a instituțiilor publice aflate în coordonarea Consiliului Local al Municipiului Iași.

2.3. Producția și consumul de energie

Prezentăm în tabelul de mai jos bilanțul energetic simplificat pentru perioada 2013 - 2014, având în vedere că VEOLIA ENERGIE (fosta DALKIA TERMO) Iași a început operarea SACET Iași din noiembrie 2012:

Tabel nr. 5 - Bilanț energetic simplificat al SACET Iași în perioada 2013 - 2014

Specificație	UM	2013	2014
ET produsă, total din care:	Gcal/an	488.844	459.169
- CET 1 + 2	Gcal/an	484.681	456.510
- CT zonale	Gcal/an	4.163	2.659
Consum servicii interne	Gcal/an	34.031	3.118
ET vândută din RT:	Gcal/an	70.724	68.955
către consumatori casnici	Gcal/an	2.151	1.397
către consumatori non-casnici	Gcal/an	68.574	67.558
Pierderi în RT, din care:	Gcal/an	123.222	158.746
- pe magistrala de legătură CET1-CET2	Gcal/an	53.098	36.698
ET vândută din RD:	Gcal/an	197.062	183.848
către consumatori casnici, din care:	Gcal/an	168.507	156.639
- CT zonale	Gcal/an	3.950	2.421
către consumatori non-casnici, din care:	Gcal/an	28.555	27.208
- CT zonale	Gcal/an	130	126
Pierderi în RD	Gcal/an	63.804	44.503
Total pierderi	Gcal/an	187.026	203.249

Sursa: Informații furnizate de SC Veolia Energie SA Iași

Consumurile specifice de energie termică pe categorii de consumatori reprezintă un indicator important al SACET, astfel că îl evidențiem în tabelul următor:

Tabel nr. 6 -Consumurile specifice de energie termică pe categorii de consumatori

	UM	2011	2012	2013	2014
Sector casnic:
Număr de gospodării conectate la SACET	Nr.	38.776	35.276	33.500	32.000
Cantitatea de ET livrată	Gcal	245.814	233.445	170.657	158.036
Consum mediu pe gospodărie	Gcal/gospodărie	6,3	6,6	5,1	4,9
Sector non-casnic:
Companii private conectate la SACET	Nr.	Lipsă date	365	363	365
Instituții publice conectate la SACET	Nr.	Lipsă date	178	177	179
Cantitatea de ET livrată companiilor private	Gcal	Lipsă date	18.962	18.276	17.832

Cantitatea de ET livrată instituțiilor publice	Gcal	Lipsă date	71.522	78.853	76.935
Consum mediu pe companie	Gcal/companie	Lipsă date	51,9	50,3	48,9
Consum mediu pe instituție publică	Gcal/instituție	Lipsă date	401,8	445,5	429,8

În ceea ce privește producția și consumul de energie electrică, situația este prezentată sintetic în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3 - Bilanț electric simplificat al SACET Iași în perioada 2011 - 2014

	UM	2011	2012	2013	2014
EE produsă	MWh	275.411	235.415	204.706	230.052
EE consumată pentru servicii interne	MWh	65.387	51.055	45.136	47.397
EE livrată în SEN	MWh	210.024	184.360	159.571	182.656
EE aferentă bonus cogenerare	MWh	79.764	175.263	158.721	168.850
Pondere EE aferentă bonus cogenerare	%	37,98%	95,07%	99,47%	92,44%

În perioada analizată (cu excepția anului 2014), atât cantitatea produsă de energie electrică, cât și cantitatea livrată s-au situat pe un trend descrescător. Energia electrică produsă în cogenerare ce a beneficiat de bonus a înregistrat o evoluție fluctuantă în perioada analizată.

În perioada 2011 - 2014 cantitățile de combustibil utilizate în cadrul centralei pentru realizarea producțiilor de energie termică și electrică sunt cele prezentate în tabelul următor

Tabel nr. 4 - Consum anual de combustibil în perioada 2011 - 2014

	UM	2011	2012	2013	2014
Consum de cărbune	t/an	117.282	151.045	138.998	148.642
Consum de gaze naturale	1000 m3/an	60.050	23.867	19.076	13.558
Consum de păcură	t/an	3.777	1.191	1.599	592

Sursa: Informații furnizate de SC Veolia Energie SA Iași

Conform cu informațiile furnizate de operatorul SACET Iași pentru activitatea de producție, situația emisiilor și certificatelor GES în perioada 2012 - 2014 se prezintă astfel:

Tabel nr. 5 - Emisii și certificate GES în perioada 2012 - 2014

	2012			2013	2014
1	Sold inițial certificate CO2, din care:	nr	-331.622	75.517	2.975
2	Număr certificate CO2 rămase disponibile din perioada 2008-2012	nr
3	Intrări certificate CO2 (rd 4 + rd 5 + rd 6)	nr	738.912	276.832	491.617

4	Număr certificate CO2 alocate gratuit cf Directiva	nr	699.445	143.832	116.612
5	Număr certificate CO2 achiziționate prin alocarea tranzitorie pentru susținerea PNI    ’	nr
6	Număr certificate CO2 cumpărate	nr	39.467	133.000	375.005
7	Ieșiri certificate CO2 (rd 8 + rd 10)	nr	331.773	349.374	483.059
8	Necesar certificate CO2 pentru conformare	nr	331.773	349.374	357.471
9	Emisii CO2	t	331.773	349.374	357.471
10	Certificate CO2 vândute	nr	0	0	125.588
11	Sold certificate CO2 (rd 1 + rd 3 - rd 7)	nr	75.517	2.975	11.533

Sursa: Informații furnizate de SC Veolia Energie SA Iași

3. Măsurile de eficiență energetică

3.1. Prioritizarea măsurilor de eficiență energetică

Măsurile de eficiență energetică propuse prin proiectul REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE URBANĂ LA NIVELUL MUNICIPIULUI IAȘI PENTRU PERIOADA 2009-2028 ÎN SCOPUL CONFORMĂRII LA LEGISLAȚIA DE MEDIU ȘI CREȘTERII EFICIENȚEI ENERGETICE - Etapa II contribuie direct la obținerea de economii de energie primară și constau în reabilitarea unor tronsoane ale rețelelor de transport și distribuție.

Analizele de prioritizare elaborate în cadrul Studiului de fezabilitate au vizat toate tronsoanele rețelei primare și secundare în vederea identificării acelor tronsoane cu impact semnificativ în obținerea de eficiență energetică a SACET Iași.

În urma analizelor de prioritizare elaborate și prezentate în Studiul de fezabilitate, au rezultat ca fiind prioritare lucrările de reabilitare a 17 tronsoane ale rețelei de transport și 8 tronsoane ale rețelei de distribuție.

Prezentăm sintetic în tabelele de mai jos rezultatele analizelor de prioritizare din Studiul de fezabilitate initial:

Tabel nr. 6 - Rezultate analiza de prioritizare a lucrărilor de reabilitare a rețelei primare

Tronson propus spre reabi litare	Lungime traseu (m)	Nr. apartamente afectate*	Investiție specifică (euro/apt.)	Număr avarii 2014
Magistrala 1 - T ronson 1	245	13.972	49,27	1
Magistrala 1 - Tronson 5	1.245	1.190	638,96	15
Magistrala 1 - T ronson 6	115	11.428	23,68	5
Magistrala 1 - Tronson 9	585	10.005	119,54	2
Magistrala 1 - Tronson 10	540	940	336,76	9
Magistrala 1 - Tronson 12	1.115	8.448	145,11	5
Magistrala 1 - Tronson 14	330	5.287	108,20	9
Magistrala 1 - Tronson 15	305	4.045	104,77	11
Magistrala 1 - Tronson 17	460	15.847	48,01	12
Magistrala 1 - Tronson 19	875	3.438	214,81	9
Magistrala 2 - Tronson 7.2	780	5.928	211,24	6
Magistrala 2 - Tronson 7.14	715	3.979	306,45	7
Magistrala 2 - T ronson 9	1.585	3.506	401,00	7
Magistrala 5 - Tronson 4	620	10.543	158,17	11
Magistrala 5 - T ronson 6	380	9.716	103,69	3
Magistrala 5 - Tronson 8	1.420	9.269	325,89	12
Magistrala 5 - Tronson 15	1.700	4.183	463,50	7
TOTAL	13.015	-	-	131
*) Inclusiv apartamente echivalente
Sursa: Studiul de fezabilitate

Tabel nr. 7 - Rezultate analiza de prioritizare a lucrărilor de reabilitare a rețelei secundare

PT aferent tronson propus spre reabilitare	Lungime traseu (m)	Nr. consumatori afectați	Investiție aferentă (euro)	Număr avarii 2014
PT 17 Tătărași	1.823	1.657	737.295	6
PT 1 Nicolina	2.684	1.402	1.674.110	7
PT 16 Tătărași	1.346	515	839.550	7
PT 25 Tătărași	1.300	565	810.858	6
PT 20 Tătărași	1.128	580	703.575	5
PT 2 Nicolina	1.946	715	1.213.792	3
PT 24 Tătărași	1.208	355	753.474	4
PT 22 Tătărași	1.102	426	687.358	3
TOTAL	12.537	-	7.420.012	41

3.2. Costul de investiție al măsurilor de eficiență energetică

Investiția totală de capital este formată din totalitatea costurilor de construcții, proiectare, avize, achiziție de teren, costuri de înlocuire a echipamentelor cu durata de viață mai mică decât durata de viață a proiectului și alte costuri specifice detaliate în tabelul următor:

Tabel nr. 8 - Buget investiție - EURO preturi curente

Nr. crt.	Item	Cost total al proiectului (A)	Costuri neeligibile (B)	Costuri eligibile (C)=(A)-(B)
1	Onorarii (planificare și concepere)	433,087	-	433,087
2	Achiziții de terenuri	-	-	-
3	Clădiri și construcții	4,405,786	-	4,405,786
4	Instalații și utilaje	9,947,614	-	9,947,614
5	Cheltuieli neprevăzute	548,856	-	548,856
6	Ajustarea prețurilor		-
7	Publicitate	32,114	-	32,114
8	Supraveghere în timpul executării lucrărilor de construcții	361,242	-	361,242
9	Asistenta tehnica	475,137	-	475,137
10	Subtotal	16,203,836	-	16,203,836
11	(TVA si alte taxe )8	2,998,296	2,998,296	-
12	TOTAL	19,202,132	2,998,296	16,203,836

Stabilirea unei valori reziduale adecvate pentru investiția propusă reprezintă un element cheie în obținerea de valori „acceptabile” pentru indicatorii ce rezultă din analiza financiară.

Metoda aleasă pentru calculul valorii reziduale este metoda ce presupune „calcularea valorii

reziduale a tuturor activelor și pasivelor, pe baza unei formule de amortizare economică și contabilă standard (de obicei diferită de amortizarea pentru determinarea impozitelor pe venitul

capitalului), metodă recunoscută de Comisia Europeană (2008:36) și Citibank (1994:300) și susținută de membri mai multor asociații profesionale din România (mai ales CECCAR). Această metodă a fost una dintre cele mai populare metode utilizate vreodată, chiar dacă specialiștii în implementarea proiectelor majore au desprins concluzii negative cu privire la eficacitatea ei. Această metodă este singura acceptată pentru acele infrastructuri publice care sunt pe domeniul public și care nu au voie să fie vândute sau privatizate (precum drumuri, conducte de apă).”⁹

În cazul de față proiectul este aferent infrastructurii publice de pe domeniul public.

Prin urmare, valoarea reziduală a investiției a fost estimată ca valoare rămasă neamortizată la finalul perioadei de viață a proiectului, respectiv 1.307.573 euro.

4. Analiza financiară și economică

4.1. Metodologie și ipoteze generale

Obiectivele analizei cost beneficiu, pentru proiectul REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - Etapa a II-a sunt:

•    Stabilirea măsurii în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare (obiectivele PO) și, în mod special, la atingerea obiectivelor axei prioritare, în cadrul căreia se solicită co-finanțarea

UE;

•    Stabilirea măsurii în care proiectul are nevoie de co-finanțarea UE din Fondul de Coeziune pentru a fi viabil financiar, inclusiv stabilirea necesarului optim de cofinanțare;

•    Stabilirea măsurii în care sistemul de termoficare din municipiul Iași poate deveni autosustenabil financiar, respectiv analiza măsurii în care este posibilă reducerea până la eliminare a subvențiilor plătite de către municipalitate către operator, cu respectarea constrângerilor legate de suportabilitate.

Analiza cost-beneficiu pentru proiectul REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - Etapa a II-a a fost

elaborată având în vedere recomandările și instrucțiunile din următoarele documente:

•    “Ghid pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii. Instrument de evaluare economica pentru Politica de Coeziune 2014-2020”, emis de catre Comisia Europeana in Decembrie 2014;

•    “Regulamentul de Implementare a Comisiei (UE) 2015/207” care stabileste reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului (UE) nr 1303/2013 al Parlamentului si Consiliului European in ceea ce priveste modelele de raportare a progresului, transmiterea informatiilor privind proiectele majore, planul integrat de actiuni, rapoartele de implementare privind obiectivele investitiilor de crestere economica si a numarului de joburi, declaratia de management, strategia de audit, raportul de audit si raportul annual de control si metodologia pentru realizarea analizei cost-beneficiu si in conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1299/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste modelul pentru rapoartele de implementare privind obiectivul de cooperare teritoriala europeana”, Anexa III.

•    “Regulamentul delegat de catre Comisie (EU) nr. 480/2014 care suplimenteaza regulamentul UE Nr. 1303/2013 al Parlamentului si Consiliului European ce contine prevederi comune privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European Maritim si pentru Pescuit si care cuprinde prevederile generale ale Fondului European de Dezvoltare Regionala, Fondului Social European, Fondului de Coeziune si ale Fondului European Maritim si pentru Pescuit, sectiunea III;

•    Recomandările experților Jaspers și modelul de calcul tabelar, furnizate în perioada 01.03 - 17.07.2015

•    Ghidul pentru analiza cost beneficiu pentru proiecte de încălzire

urbană/termoficare cu finanțare din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională în 2007-2013 - noiembrie 2009

De asemenea, menționăm că toate datele de intrare utilizate în analiză au fost preluate din Studiul de fezabilitate, din informațiile furnizate de proprietarul infrastructurii care face obiectul proiectului (Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Iași), din informațiile furnizate de operatorul infrastructurii (SC VEOLIA ENERGIE - fosta DALKIA TERMO SA Iași) și din alte i nformații de ordin tehnic puse la dispoziție de proiectantul de specialitate.

Principalul scop al analizei financiare este de a calcula indicatorii de performanță financiară ai proiectului. Având în vedere situația proiectului, respectiv proprietarul și operatorul infrastructurii nu sunt aceeași entitate, vom elabora o analiză financiară consolidată.

Metodologia ce se va utiliza este analiza fluxului de numerar actualizat (FNA) cu următoarele caracteristici principale:

•    Se vor lua în considerare doar fluxurile de numerar, respectiv valoarea reală de numerar plătită sau primită pentru proiect. Prin urmare, elementele contabile asimilate, de exemplu rezervele de amortizare și fondurile de rezervă nu vor fi incluse în analiza FNA.

•    Se vor lua în considerare numai fluxurile de numerar din anul în care apar și într-o anumită perioadă de referință. Având în vedere că durata de viață economică utilă actuală a proiectului depășește perioada de referință în cauză, se va lua în considerare și o

valoare reziduală.

•    La calculul totalului (respectiv în operațiunile de adunare sau scădere) fluxurilor de numerar apărute în ani diferiți, va fi luată în considerare valoarea actualizată. Prin urmare, fluxurile de numerar viitoare se actualizează la valoarea curentă folosind un factor de actualizare descrescător a cărui mărime se determină prin alegerea ratei de actualizare ce va fi folosită în analiza FNA.

Prezenta ACB folosește metoda diferențială (incrementală), astfel că proiectul se evaluează pe baza diferențelor costurilor și beneficiilor dintre scenariul „cu proiect” și un scenariu alternativ „fără proiect”.

Evaluarea performanței financiare și a sustenabilității proiectului va fi realizată prin estimarea următorilor indicatori:

•    Valoarea financiară netă actualizată a investiției (VFNA/C);

•    Rata internă de rentabilitate financiară a investiției (RIRF/C);

•    Flux de numerar cumulat.

Analiza financiară a fost realizată prin parcurgerea următoarelor etape:

•    estimarea costurilor și veniturilor investiției, precum și implicațiile acestora din punctul de vedere al fluxului de numerar;

•    definirea structurii de finanțare a investiției și profitabilitatea sa financiară;

•    verificarea capacității fluxului de numerar proiectat pentru a se asigura funcționarea adecvată a investiției și îndeplinirea obligațiilor.

Ipotezele de calcul ce vor sta la baza analizei cost-beneficiu sunt prezentate structurat în tabelul de mai jos:

ORIZONTUL DE TIMP

20 ani (cf. Ghid pentru analiza cost beneficiu pentru proiecte de încălzire urbană/termoficare cu finanțare din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională în 2007-2013 - noiembrie 2009) -    21 de luni etapa investițională (2017-2018) care cuprinde timpul necesar derulării corespunzătoare a tuturor activităților propuse prin proiect și -    18 ani etapa operațională (2019 - 2036) cuprinzând perioada necesară pentru ca proiectul să ajungă la maturitate și să genereze beneficiile corespunzătoare.

CURSUL Euro - LEI (previziunile sunt realizate în EURO)

1 EUR = 4,5146 LEI (curs BNR valabil la data întocmirii SF și Deviz general - 15.11.2016)

AJUSTAREA LA INFLAȚIE	Proiecțiile se vor realiza în prețuri constante, astfel că ajustarea la inflație este cea aferentă anului de bază (anul 2016)
RATA DE ACTUALIZARE FINANCIARĂ	4,0% în termeni reali conform prevederilor “Ghidului pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii. Instrument de evaluare economica pentru Politica de Coeziune 2014-2020”, emis de catre Comisia Europeana in Decembrie 2014.
RATA DE ACTUALIZARE ECONOMICĂ	5,0% în termeni reali conform prevederilor “Ghidului pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii. Instrument de evaluare economica pentru Politica de Coeziune 2014-2020”, emis de catre Comisia Europeana in Decembrie 2014.

4.2. Definirea scenariilor și ipoteze specifice

Prezenta ACB folosește metoda diferențială (incrementală), astfel că proiectul se evaluează pe baza diferențelor costurilor și beneficiilor dintre scenariul „cu proiect” și un scenariu alternativ „fără proiect”.

4.2.1. Scenariul fără proiect - ipoteze și previziuni

Scenariul fără proiect îl definim ca „business as usual” (BAU) și constă în proiecția elementelor cererii care va sta la baza prognozei veniturilor și cheltuielilor aferente activității de termoficare, luând in calcul:

■    demografia zonei și previziunile demografice disponibile;

■    realizările curente și istorice referitoare la factorii care influențează cererea de energie termică, veniturile și costurile operaționale;

■    efectele implementării investiției la Etapa I.

Conform Studiului de fezabilitate revizuit aferent investițiilor din etapa I, implementarea investiției în etapa I presupune:

•    Retehnologizarea a 2 cazane de apă fierbinte în CET 1 Iași (CAF 1 și CAF 3)

•    Retehnologizarea cazanului de abur CAE 2 (420 t/h) în CET 2 Iași

•    Instalație de desulfurare în CET 2 Iași

•    Instalație de colectare uscată a cenușii

•    Retehnologizare magistrala nr. 2, rețea de transport

•    Reabilitarea pompelor de transport

•    Reparație capitală CAE2 din CET 2

•    Interconectare magistrale transport

•    Dezafectare estacada de cărbune

•    Instalații de purificare a apelor uzate în CET 2 Iași

În ceea ce privește stadiul lucrărilor prevăzute in Master Plan și în reviziile ulterioare, precizăm că lucrările aferente sursei de producție sunt finalizate (cu excepția lucrărilor de retehnologizare a CAE2 și instalației de desulfurare din CET 2), efectele resimțindu-se începând cu acest an (2015). Lucrările prevăzute pentru rețelele de termoficare au fost executate în proporție de 100% (au fost executate lucrări aferente a 5,25 km traseu rețea primară)¹⁰. Lucrările aferente instalației de desulfurare sunt programate a se finaliza până la sfarsitul anului 2016.

Elementele luate în considerare în previziunea cererii de energie termică în scenariul „fără proiect” pentru sectorul casnic se referă la:

■    Evoluția previzionată a indicatorilor demografici din zonă (populație, număr gospodării)

■    Evoluția previzionată a deconectărilor/reconectărilor

■    Influența programului prezumat de reabilitare termică a clădirilor

Pentru sectorul non-casnic, cererea de energie termică (scenariul „fără proiect”) prognozată va avea la bază:

■    Evoluția previzionată a deconectărilor/reconectărilor

■    Influența programului prezumat de reabilitare termică a clădirilor (instituții publice)

În ceea ce privește evoluția demografică, s-a realizat previziunea populației și a numărului de gospodării din municipiul Iași pe baza următoarelor ipoteze de lucru:

■    Datele de pornire ale proiecției au fost cele referitoare la populația stabilă înregistrată în cadrul RPL 2011;

■    Pentru perioada 2012 - 2034 au fost utilizate datele prognozate de INS și publicate în lucrarea

Proiectarea populației României la orizontul anului 2060 (versiunea 2013; ISBN: 978-606-859001-1);

■    Pentru prognoza numărului de gospodării s-a utilizat un ritm mediu anual de evoluție a acestora raportând datele disponibile la ultimele două recensăminte (2002 și 2011)

Rezultatele și calculele efective privind evoluția demografică în perioada 2012-2036 sunt prezentate în modelul tabelar (Excel).

Referitor la evoluția deconectărilor gospodăriilor în scenariul „fără proiect” s-au considerat următoarele ipoteze de lucru:

■    Gospodăriile conectate la rețele nereabilitate se vor deconecta de la SACET cu un ritm mediu anual de deconectare egal cu ritmul de deconectare din 2014 (4,5%);

■    Gospodăriile conectate la rețele reabilitate vor rămâne în continuare consumatori ai SACET Iași;

■    Gradul de asistare socială (respectiv ponderea gospodăriilor care primesc ajutoare sociale de încălzire din totalul gospodăriilor conectate) a fost utilizat ca valoare prag sub care nu poate scădea gradul de conectare global. Se consideră că gospodăriile conectate care primesc ajutoare de încălzire nu își permit deconectarea de la SACET și instalarea de sisteme individuale de încălzire, astfel aceste gospodării devin așa-ziși „consumatori captivi” ai SACET.

Prezentăm în tabelul de mai jos, numărul de gospodării care se vor deconecta anual în scenariul BAU:

Tabel nr. 9 - Numărul deconectărilor în sectorul casnic în scenariul „fără proiect”

Anul	Nr de gospodării conectate	Nr de gospodării din municipiu	Grad conectare	Nr anual de deconectări	Ritm deconectare
2011	38.776	100.309	38,66%	4.224	-
2012	35.276	99.387	35,49%	3.500	9,0%
2013	33.500	98.473	34,02%	1.776	5,0%
2014	32.000	97.568	32,80%	1.500	4,5%
2015	31.377	96.671	32,46%	623	1,9%
2016	30.782	95.782	32,14%	595	1,9%
2017	30.214	94.902	31,84%	568	1,8%
2018	29.671	94.029	31,55%	543	1,8%
2019	29.152	93.165	31,29%	519	1,7%
2020	28.657	92.308	31,04%	495	1,7%

Anul	Nr de gospodării conectate	Nr de gospodării din municipiu	Grad conectare	Nr anual de deconectări	Ritm deconectare
2021	28.183	91.460	30,82%	473	1,7%
2022	27.731	90.619	30,60%	452	1,6%
2023	27.300	89.786	30,41%	432	1,6%
2024	26.887	88.960	30,22%	412	1,5%
2025	26.493	88.143	30,06%	394	1,5%
2026	26.117	87.332	29,91%	376	1,4%
2027	25.757	86.529	29,77%	359	1,4%
2028	25.414	85.734	29,64%	343	1,3%
2029	25.086	84.946	29,53%	328	1,3%
2030	24.773	84.165	29,43%	313	1,2%
2031	24.473	83.391	29,35%	299	1,2%
2032	24.187	82.625	29,27%	286	1,2%
2033	23.914	81.865	29,21%	273	1,1%
2034	23.653	81.112	29,16%	261	1,1%

Referitor la evoluția reconectărilor s-a considerat că nici una dintre gospodăriile deconectate nu se va mai reconecta la SACET în perioada de prognoză în scenariul BAU. Această ipoteză a rezultat din ideea că lipsa continuării investițiilor în elementele SACET va contribui la permanentizarea gradului de neîncredere în calitatea serviciului de încălzire centralizată în rândul populației din oraș.

În ceea ce privește sectorul non-casnic, s-a utilizat ipoteza potrivit căreia toate companiile comerciale și instituțiile publice care vor rămâne conectate la rețele nereabilitate se vor deconecta de la SACET într-o perioadă de maxim 5 ani. Această ipoteză a rezultat din ideea că lipsa continuării investițiilor în elementele SACET va contribui la reducerea continuă a calității serviciului de încălzire centralizată, ceea ce va conduce la pierderea clienților non-casnici din acele zone unde nu se va investi.

Alte elemente care influențează cererea previzionată de energie termică sunt efectele programului de reabilitare termică a clădirilor în ambele sectoare, casnic și non-casnic. Conform informațiilor furnizate de operator, prin programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe în municipiul Iași au fost reabilitate 35% din numărul de apartamente conectate la SACET, iar pentru anii următori va fi programată reabilitarea restului de 65%. Astfel, în analiza cost-beneficiu, a fost utilizată ipoteza conform căreia, anual se vor reabilita 3,25% din numărul de apartamente conectate.

Totodată, U.A.T. Municipiul Iași își propune reabilitarea termică a instituțiilor publice aflate în coordonarea Consiliului Local al Municipiului Iași. Până în prezent au fost reabilitate 30% din clădirile aferente instituțiilor publice conectate la SACET, iar pentru următoarea perioadă va fi programată reabilitarea restului de 70%. Sub acest considerent, în analiza cost-beneficiu, a fost utilizată ipoteza conform căreia, anual se vor reabilita 3,5% din numărul de instituții publice conectate.

Efectul reabilitării termice luat în calcul a fost o economie de energie de 25% din consumul curent al unui consumator.

In ceea ce privește analiza elasticității cererii în funcție de tarif, din analiza datelor pentru perioada

2011 - 2013, s-au identificat următoarele:

• În perioada 2011 - 2014, tariful local de facturare către populație a crescut cu 5,6% (cu o scădere în anul 2012, o creștere în anul 2013);

•    În perioada 2011 - 2013, numărul de gospodării conectate la SACET a înregistrat o scădere globală de 17,5%; s-au înregistrat deconectări în fiecare an din perioada analizată, deși tariful de facturare s-a diminuat în anul 2012, iar în 2014 s-a menținut constant la nivelul tarifului din anul anterior;

•    În aceeași perioadă analizată, consumul casnic de energie termică a scăzut cu cca 36% la nivel global (în medie, cu aprox. 12% anual);

•    Gradul de încasare a facturilor de energie termica în această perioadă a crescut cu aprox. 1,3%.

În concluzie, datele cu privire la elasticitatea cererii de energie termică în funcție de tarif, nu sunt relevante pentru a fi utilizate in previziunea viitoare a cererii, astfel că vom utiliza ipoteza generală că modificarea tarifelor nu influențează semnificativ cererea de ET (respectiv, cantitatea de ET consumată).

Evoluția premiselor care influențează cererea de energie termică, consumul de energie termică și a producției pe întreg orizontul de prognoză în scenariul „fără proiect” este prezentată pe larg în modelul financiar (Excel).

În estimarea producției de energie termică în perioada 2016- 2036 s-a utilizat consumul de energie termică calculat conform celor prezentate anterior la care s-au adăugat pierderile de energie termică din rețele. Pierderile de energie au fost calculate ținând cont de efectele Etapei I (POS Mediu) prezumate în Studiul de fezabilitate anterior și de realizările anului 2014 si 2015.

Estimarea cantității de energie electrică produsă în cogenerare a ținut seama de numărul de ore de funcționare a echipamentelor de producție și de capacitatea tehnică a acestora.

Consumul de combustibil a fost estimat utilizând formulele de calcul specifice, luând în calcul un randament global al CET 1 de 92%, în CET 2 de 65% și un randament al CT zonale de 62,8%.

Emisiile de poluanți (CO2, NOx, SO2 și pulberi) s-au calculat pe baza cantității de combustibil consumat (cărbune, gaz natural, păcură) și a factorilor de emisie pentru fiecare poluant. Așa cum este prezentat în Studiul de fezabilitate, valoarea și sursele pentru factorii de emisii sunt:

Factori de emisie:
	CO2*	NOx**	SO2***	Pulberi****
Cărbune	FE= 94,6[ tCO2/Tj]	FE = 72,5 [g/Gj]	FE =72,5 [g/Gj]	FE =10,9 [g/Gj]
Gaz natural	FE= 56,1[ tCO2/Tj]	FE = 85 [g/Gj]	FE =9,9 [g/Gj]	FE =1,4 [g/Gj]
Păcură	FE= 77,4[ tCO2/Tj]	FE = 42,4 [g/Gj]	FE =70,7 [g/Gj]	FE =7,1 [g/Gj]

* Conform anexa VI la regulamentul 2012/601/CE, privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE

** Conform Ghid EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluațion Program/European Environmental Agency) -2013, anexa D, tabel D2

*** Conform Ghid EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluațion Program/European Environmental Agency) -2013, anexa D, tabel D3

**** Conform Ghid EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluațion Program/European Environmental Agency) -2013, anexa D, tabel D1

Evoluția producției de energie termică și electrică, a consumului de combustibil și emisiilor de poluanți pentru perioada 2015 - 2036 este prezentată detaliat în modelul de calcul tabelar (Excel).

4.2.2. Scenariul cu proiect - ipoteze și previziuni

În general, scenariul „cu proiect” este conturat pornind de la scenariul „fără proiect” la care se adaugă efectele proiectului din Etapa II POS Mediu.

Ipotezele privind evoluția demografică, numărul de conectări/reconectări, efectele reabilitării termice a clădirilor din scenariul „fără proiect” se păstrează și pentru scenariul „cu proiect”.

Referitor la numărul de deconectări, în scenariul „cu proiect” se va utiliza aceeași ipoteză conform căreia gospodăriile conectate la rețele ce rămân nereabilitate după implementarea investițiilor din etapa II se vor deconecta de la SACET cu un ritm mediu anual de deconectare egal cu ritmul de deconectare din 2014 (4,5%).

Referitor la numărul de deconectări din sectorul non-casnic, în scenariul „cu proiect” se va utiliza ipoteza conform căreia nici un consumator nu se va deconecta de la SACET.

Evoluția premiselor care influențează cererea de energie termică, consumul de energie termică și a producției pe întreg orizontul de prognoză în scenariul „cu proiect” este prezentată pe larg în modelul financiar (Excel).

În estimarea producției de energie termică în perioada 2015 - 2036 s-a utilizat consumul de energie termică calculat în scenariul cu proiect la care s-au adăugat pierderile de energie termică din rețele. Pierderile de energie au fost calculate ținând cont de efectele Etapei I (POS Mediu) prezumate în Studiul de fezabilitate anterior, de realizările anului 2014 si 2015 și de efectele Etapei II estimate în Studiul de fezabilitate. Efectele referitoare la pierderi de energie termică sunt următoarele:

■    Efect Etapa I: 4.404 Gcal - reducere de pierderi ca urmare a reabilitării rețelelor primare;

■    Efect Etapa II: 26.172 Gcal - reducere pierderi (24.470 Gcal - reducere de pierderi ca urmare a reabilitării rețelelor primare și 1.702 Gcal - reducere de pierderi ca urmare a reabilitării rețelelor secundare).

Estimarea cantității de energie electrică produsă în cogenerare a ținut seama de numărul de ore de funcționare a echipamentelor specifice și de capacitatea tehnică a acestora.

Consumul de combustibil a fost estimat utilizând formulele de calcul specifice, luând în calcul un randament al CET 1 de 92%, în CET 2 de 65% și un randament al CT zonale de 62,8%.

În mod similar scenariului „fără proiect”, emisiile de poluanți (CO2, NOx, SO2 și pulberi) s-au calculat pe baza cantității de combustibil consumat și a factorilor de emisie pentru fiecare poluant.

Evoluția producției de energie termică și electrică, a consumului de combustibil și emisiilor de poluanți pentru perioada 2014 - 2036 în scenariul „cu proiect” este prezentată detaliat în modelul de calcul tabelar (Excel).

Sintetic, în tabelul de mai jos, prezentăm evoluția cererii de energie termică în perioada 2013 - 2034, în ambele scenarii:

An	Scenariul „fără proiect”					Scenariul „cu proiect”
	Energia termica livrata (Gcal/an)			Pierderi (Gcal/ an)	Energia termica produsa (Gcal/ an)	Energia termica livrata (Gcal/an)			Pierderi (Gcal/an)	Energia termica produsa (Gcal/an)
	Consumatori casnici	Consumatori non-casnici	Total			Consumatori casnici	Consumatori non-casnici	Total
2013	170,657	97,129	267,786	187,026	454,812	170,657	97,129	267,786	187,026	454,812
2014	158,036	94,767	252,803	203,249	456,051	158,036	94,767	252,803	203,249	456,051
2015	143,940	87,455	231,395	204,423	435,817	143,940	87,455	231,395	204,423	435,817
2016	145,794	94,071	244,787	204,423	444,288	145,794	94,071	244,787	204,423	444,288
2017	146,702	76,855	223,557	204,423	427,980	147,848	93,811	241,659	204,423	446,082
2018	142,866	68,177	211,043	204,423	415,466	145,090	93,552	238,642	178,251	416,893
2019	139,201	59,568	198,769	204,423	403,192	142,437	93,293	235,730	178,251	413,981
2020	135,696	50,813	186,510	204,423	390,932	139,881	93,036	232,916	178,251	411,167
2021	132,345	50,642	182,987	204,423	387,410	137,420	92,779	230,199	178,251	408,450
2022	129,139	50,472	179,611	204,423	384,034	135,049	92,522	227,571	178,251	405,822
2023	126,071	50,302	176,373	204,423	380,796	132,763	92,267	225,029	178,251	403,280
2024	123,134	50,133	173,267	204,423	377,690	130,558	92,012	222,569	178,251	400,820
2025	120,322	49,964	170,286	204,423	374,709	128,429	91,758	220,186	178,251	398,437
2026	117,627	49,796	167,423	204,423	371,845	126,374	91,504	217,878	178,251	396,129
2027	115,044	49,628	164,672	204,423	369,095	124,390	91,251	215,641	178,251	393,892
2028	112,569	49,461	162,030	204,423	366,452	122,472	90,999	213,471	178,251	391,722
2029	110,193	49,294	159,488	204,423	363,911	120,616	90,748	211,364	178,251	389,615
2030	107,915	49,128	157,043	204,423	361,466	118,821	90,497	209,319	178,251	387,570
2031	105,727	48,963	154,690	204,423	359,113	117,084	90,247	207,331	178,251	385,582
2032	103,626	48,798	152,424	204,423	356,847	115,401	89,998	205,399	178,251	383,649
2033	101,607	48,634	150,241	204,423	354,664	113,770	89,749	203,519	178,251	381,770
2034	99,667	48,470	148,137	204,423	352,560	112,189	89,501	201,691	178,251	379,941

4.2.3. Ipoteze de bază în ambele scenarii

În elaborarea previziunilor financiare s-au utilizat următorii indicatori macroeconomici¹¹:

Tabel nr. 11 - Indicatori macroeconomici - modificare procentuală față de anul anterior

Indicator	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019 -2034
Creștere reală PIB ' (%)		2,3%	0,6%	3,4%	2,8%	3,3%	3,4%	3,7%	4,0%	4,0%
Inflație (%)	6,1%	5,8%	3,3%	4,0%	1,1%	0,2%	2,0%	2,7%	2,5%	2,5%
Creștere câștig salarial real (%)		-1,9%	1,0%	0,8%	4,1%	6,2%	4,0%	2,4%	2,4%	2,0%
Curs de schimb mediu Euro/Ron		4,24	4,46	4,42	4,44	4,46	4,44	4,42	4,40	4,40

Preț combustibil

Conform informațiilor furnizate de operator, prețul de achiziție al combustibilului a evoluat in perioada

2012 - 2014 astfel:

Tabel nr. 12 - Evoluția prețului mediu de achiziție al combustibilului la operator

Specificație	2012	2013	2014
Preț gaz natural (Euro/1000 m3)	223,8	237,1	284,5
Modificare față de an anterior (%)	-	+5,90%	+20,02%
Preț cărbune (Euro/t)	108,5	100,8	87,2
Modificare față de an anterior (%)	-	-7,10%	-13,42%
Preț păcură (Euro/t)	576,1	577,3	488,9
Modificare față de an anterior (%)	-	+0,21%	-15,31%

Pentru perioada 2016 - 2036 au fost folosite previziunile din scenariul evoluției prețului la gaze naturale EIB¹² ajustate în conformitate cu realizările din anul 2014. Astfel, s-au luat în calcul creșteri anuale astfel încât începând cu anul 2022 prețul prognozat pentru analiza financiară va egala prețul din scenariul de evoluție al BEI. De asemenea, la prețul prognozat al scenariului BEI se adaugă costul de transport estimat la 0,8 euro/GJ.

Totuși, operatorul SACET Iași utilizează gaz natural din rețeaua de distribuție, astfel că, pentru elaborarea analizei financiare s-a considerat ipoteza conform căreia contractele actuale cu operatorul de distribuție a gazelor naturale se vor încheia până în 2020, acestea urmând a fi înlocuite cu contracte cu operatorul de transport gaze naturale.

Pentru analiza economică, la monetizarea externalităților s-a utilizat prețul previzionat din scenariul BEI la care s-a adăugat costul de transport estimat la 0,8 euro/GJ, pentru întreaga perioadă de prognoză.

Tabel nr. 13 - Scenariu BEI de evoluție a prețului gazelor naturale

	UM	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Preț Gaz Natural	USD/GJ	10,3	10,5	10,6	10,8	11,0	11,1	11,3
	EUR/GJ	7,93	8,05	8,18	8,31	8,44	8,57	8,70
	EUR/1000m3	284.5	290.8	297.1	303.4	309.7	315.9	322.2
		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
	USD/GJ	11,3	11,3	11,4	11,4	11,4	11,5	11,5
	EUR/GJ	8,71	8,73	8,74	8,75	8,77	8,82	8,86
	EUR/1000m3	328.5	334.8	335.3	335.8	336.3	338.0	339.6
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
	USD/GJ	11,6	11,6	11,7	11,7	11,7	11,7	11,7
	EUR/GJ	8,91	8,95	9,00	9,00	9,00	9,00	9,00
	EUR/1000m3	341,2	342,80	344,50	344,50	344,50	344,50	344,50

Prețurile utilizate în analiza financiară sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 14 - Scenariu de evoluție a prețului combustibilului utilizat în analiza financiară

	UM	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Preț Gaz Natural	EUR/1000m3	284,5	290,8	297,1	303,4	309,7	315,9	322,2
Preț Cărbune	EUR/t	87,2	88,0	88,8	89,6	90,4	91,2	92,0
Preț Păcură	EUR/t	488,9	488,9	488,9	488,9	488,9	488,9	488,9
		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
Preț Gaz Natural	EUR/1000m3	328,5	334,8	335,3	335,8	336,3	338,0	339,6
Preț Cărbune	EUR/t	92,5	93,0	93,5	94,1	94,6	94,8	94,9
Preț Păcură	EUR/t	488,9	488,9	488,9	488,9	488,9	488,9	488,9
		2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Preț Gaz Natural	EUR/1000m3	341,2	342,8	344,5	344,5	344,5	344,5	344,5
Preț Cărbune	EUR/t	95,1	95,3	95,5	95,5	95,5	95,5	95,5
Preț Păcură	EUR/t	488,9	488,9	488,9	488,9	488,9	488,9	488,9

Preț energie electrică și bonusul de cogenerare

Conform datelor operatorului, prețul pieței pentru energia electrică livrată în SEN a variat în perioada

2013 - 2014, între 57,2 euro/MWh si 41,6 euro/MWh.

Pentru perioada de prognoză, 2015 - 2034, s-au luat în calcul creșteri anuale (pornind de la prețul real al anului 2014) folosindu-se ipoteza conform căreia până în anul 2020 prețul electricității va atinge valoarea de 50 euro/MWh, preț recomandat de experții Jaspers¹³.

La valoarea rezultată s-a adăugat anual valoarea bonusului de referință pentru energia electrică produsă și livrată din centralele de cogenerare de înaltă eficiență. Valoarea bonusului de cogenerare luată în calcul este prezentată în tabelul de mai jos (cf. Ordin ANRE nr. 78/2013 pentru anul 2014 și cf. Ordin ANRE nr. 109/2014 începând cu anul 2015).

În perioada de analiză, s-a luat în calcul valoarea bonusurilor aferente centralelor de cogenerare cu funcționare pe combustibil solid.

Pentru analiza economică la monetizarea externalităților s-a utilizat valoarea economică a electricității de 81,5 euro/MWh (valoare recomandata de experții Jaspers). Acesta reprezintă costul economic al energiei electrice și include externalitățile din emisiile de CO2. Valoarea de 81,5 euro/MWh corespunde Levelized Cost of Electricity (LCOE) pentru energia electrică produsă în CCGT și se bazează pe previziunile prețului la gazele naturale, luând în calcul și externalitățile de mediu (în jur de 15 Euro/MWh pentru emisiile de CO2 și 2 euro/MWh pentru alți poluanți).

Costul economic al energiei electrice nu se aplica in analiza financiara, ci este folosit in calculul Levelized Cost of Electricity (LCOE) pentru energia electrica produsa in centralele de co-generare, pentru a monetiza beneficiile din energia electrica produsa in co-generare.

Numărul mediu de salariați și valoarea medie a salariilor

Asupra salariului mediu net s-au aplicat creșteri procentuale egale cu creșterile reale ale câștigului salarial, comunicate de Comisia Națională de Prognoză.

Preț de achiziție a certificatelor de emisii CO2

Ipotezele de calcul avute în vedere la estimarea prețurilor certificatelor de emisii CO2 au avut la bază următoarele:

•    Prevederile HG 1096/2013 - pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu

gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică,

pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții. Conform prevederilor HG 1096/2013 prețul de piață de referință pentru un certificat se utilizează dacă prețul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră deviază cu o valoare mai mare sau egală cu 10% față de valorile prezentate in anexa VI a Comunicării Comisiei 2011/C 99/03 "Document de orientare privind aplicarea opțională a art. 10c din Directiva 2003/87/CE"

•    Conform Anexei 2 de la HG 1096/2013, prețurile de piață de referință a certificatelor de emisii CO2 se pot raporta la prețurile CO2, din perioada 2013 - 2020, stabilite conform anexei VI la Comunicarea Comisiei 2011/C 99/03. Astfel pentru anul 2020, prețul CO2, în prețuri euro 2008, este de 20 euro/certificat, respectiv de 22,3 euro/certificat, după ajustarea cu inflația cumulată din perioada 2009-2014;

•    Anexa VI la Comunicarea Comisiei (2011/C 99/03) - Ghid pentru aplicarea opțională a Articolului 10c din Directiva 2003/87/EC;

•    Având în vedere că prețurile din anexa VI la Comunicarea Comisiei (2011/C 99/03) sunt exprimate în euro prețuri din 2008, respectivele valori au fost actualizate utilizând rata europeană a inflației.

•    Prețul de referință pentru un certificat CO2, conform comunicării Departamentului pentru Energie din data de 1 octombrie 2014 este de 6,04 euro/certificat;

•    Prețul de referință pentru un certificat CO2, conform comunicării Departamentului pentru Energie din data de 1 aprilie 2015 este de 6,96 euro/certificat; s-a utilizat prețul de referință din anul 2015, iar pentru perioada 2016 - 2020 s-au aplicat creșteri astfel încât în anul 2020 să se atingă o valoarea țintă de 22,3 euro/certificat.

Tabel nr. 15 - Preț achiziție certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO₂)

Item		2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020 - 2034
Preț certificate CO2 -prețuri 2008	EUR/t CO2	14,5	20,0	20,0	20,0	20,0	20,0	20,0
Preț certificate CO2-valori ajustate 2014	EUR/t CO2	16,2	22,3	22,3	22,3	22,3	22,3	22,3
Preț certificate CO2-prețuri utilizate	EUR/t CO2	6,0	7,0	10,0	13,1	16,2	19,2	22,3

Valorile monetare ale emisiilor poluante de CO2, NOx, SO2 si pulberi au fost utilizate în concordanță cu recomandările din Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu pentru Proiecte de Încălzire

Urbană/Termoficare cu finanțare din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională

în 2007-2013, secțiunea 3.9.5. Valorile unitare au fost ajustate cu rata europeană a inflației conform prognozelor Eurostat, având în vedere că acestea au fost exprimate în prețuri din 2006.

Tabel nr. 16 - Valori monetare ale externalităților (utilizate pentru estimarea costului economic al emisiilor CO2)

An	Cost economic CO2	Cost economic NOx	Cost economic SO2	Cost economic pulberi
	EUR/t CO2	EUR/t NOx	EUR/t SO2	EUR/tona
2015	35,5	9.689,1	295,4	60.261,8
2016	36,6	9.689,1	295,4	60.261,8
2017	37,8	9.689,1	295,4	60.261,8
2018	39,0	9.689,1	295,4	60.261,8
2019	40,2	9.689,1	295,4	60.261,8
2020	41,4	9.689,1	295,4	60.261,8
2021	42,5	9.689,1	295,4	60.261,8
2022	43,7	9.689,1	295,4	60.261,8
2023	44,9	9.689,1	295,4	60.261,8
2024	46,1	9.689,1	295,4	60.261,8
2025	47,3	9.689,1	295,4	60.261,8
2026	48,5	9.689,1	295,4	60.261,8
2027	49,6	9.689,1	295,4	60.261,8
2028	50,8	9.689,1	295,4	60.261,8
2029	52,0	9.689,1	295,4	60.261,8
2030	53,2	9.689,1	295,4	60.261,8
2031	53,2	9.689,1	295,4	60.261,8
2032	53,2	9.689,1	295,4	60.261,8
2033	53,2	9.689,1	295,4	60.261,8
2034	53,2	9.689,1	295,4	60.261,8

Parametri de conversie utilizați în analiză:

Tabel nr. 17 - Parametri de conversie

Factori de conversie	Valori
Conversie Gcal - Mwh, conform conventilor internaționale	1,163
Conversie GJ - m3

- conform conventilor internaționale

28,5

Rata schimb EUR-USD conform nivelului actual la nivel international

1,3

4.3. Costuri operaționale

4.3.1 Situația curentă privind costurile operaționale

Structura costurilor de exploatare urmărește categoriile principale de costuri prevăzute in ordinele ANRE 84/2013 si ANRSC 66/2007, a fost adaptată la modelul tabelar (Excel) furnizat de experții Jaspers și cuprinde:

A. Costul de producție al energiei termice: a. Costuri variabile

•    Costuri cu combustibilul (inclusiv transportul);

•    Costuri materiale (energie electrică, apa, canal, reactivi, mase schimbătoare de ioni,);

•    Alte costuri variabile (certificate de emisii, alte costuri de mediu etc.). b. Costuri fixe

•    Costuri de personal;

•    Costuri materiale;

•    Costuri cu mentenanța și reparațiile;

•    Costuri cu alte servicii prestate de terți;

•    Costuri cu amortizarea (costuri ce nu vor fi incluse în analiza pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului, întrucât amortizarea nu reprezintă element de cash-flow);

•    Costuri cu redevența (costuri ce nu vor fi incluse în analiza pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului, întrucât redevența reprezintă un transfer între proprietarul și operatorul infrastructurii);

•    Alte costuri fixe.

B. Costul de transport și distribuție al energiei termice:

a.    Costuri variabile

•    Costuri materiale;

•    Costuri cu energia electrică;

•    Alte costuri variabile.

b.    Costuri fixe

•    Costuri de personal;

•    Costuri materiale;

•    Costuri cu mentenanța și reparațiile;

•    Costuri cu alte servicii prestate de terți;

•    Costuri cu amortizarea (costuri ce nu vor fi incluse în analiza pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului, întrucât amortizarea nu reprezintă element de cash-flow);

•    Costuri cu redevența (costuri ce nu vor fi incluse în analiza pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului, întrucât redevența reprezintă un transfer între proprietarul și operatorul infrastructurii);

•    Alte costuri fixe.

Așa cum au fost furnizate de SC VEOLIA ENERGIE SA Iași, costurile de operare ale SACET pentru

perioada 2012 - 2015 sunt prezentate în tabelul de mai jos (pentru anul 2012 costurile sunt aferente lunilor noiembrie si decembrie, având în vedere că operatorul a început operarea SACET Iași în noiembrie 2012):

Tabel nr. 18 - Costuri de operare SACET Iași în perioada 2012 - 2015 - EURO

Costuri operaționale SACET defalcate pe activități
Activitatea de producție:
	2012	2013	2014	2015
Cheltuieli variabile realizate:	6.309.296	22.537.754	21.180.117	19,254,219
Cheltuieli cu combustibilul (incl. transport) - cărbune	4.843.060	14.007.004	12.968.510	12,615,639
Cheltuieli cu combustibilul (incl. transport) - gaze naturale	575.244	4.522.094	3.857.225	2,817,445
Cheltuieli cu combustibilul (incl. transport) - păcură	343.358	923.129	289.431	228,009
Cheltuieli materiale	172.398	847.818	559.207	138,293
Cheltuieli cu energia electrică	375.236	1.586.744	1.658.523	1,027,996
Alte cheltuieli variabile, din care:	0	650.963	1.847.222	2,426,838
Cheltuieli cu certificatele CO2	0	650.963	1.847.222	2,016,265
Cheltuieli fixe realizate:	1.149.155	7.806.330	7.393.960	6,501,606
Cheltuieli de personal	663.739	4.438.360	4.270.842	3,525,897
Cheltuieli materiale	20.737	273.713	143.606	353,740
Cheltuieli de reparații și mentenanță	136.458	1.248.092	837.267	247,214
Cheltuieli cu amortizarea	25.760	426.731	488.796	340,695
Cheltuieli cu redevența	0	91.741	57.137	52,553
Alte cheltuieli fixe, din care:	302.460	1.327.692	1.596.313	1,981,506
TOTAL ACTIVITATE PRODUCTIE	7.458.450	30.344.083	28.574.077	25,755,826
Activitatea de transport și distribuție:
	2012	2013	2014	2015
Cheltuieli variabile realizate:	233.367	1.804.381	320.419	556,399
Cheltuieli materiale	18.878	128.664	104.456	136,975
Cheltuieli cu energia electrică	214.488	1.675.717	215.964	419,424
Alte cheltuieli variabile	0	0	0
Cheltuieli fixe realizate:	236.020	2.200.248	2.444.649	3,466,843
Cheltuieli de personal	126.428	496.725	729.355	266,076
Cheltuieli materiale	3.950	4.564	27.354	164,114
Cheltuieli de reparații și mentenanță	43.124	455.391	405.234	82,144
Cheltuieli cu amortizarea	4.907	7.850	17.578	8,209
Cheltuieli cu redevența	0	1.530	10.883	2,027,591
Alte cheltuieli fixe	57.611	1.234.188	1.254.246	266,076
TOTAL ACTIVITATE TRANSPORT & DISTRIBUȚIE	469.387	4.004.629	2.765.069	4,023,242

Costuri operaționale SACET defalcate pe activități
TOTAL CHELTUIELI OPERARE SACET	7.927.837	34.348.713	31.339.146	29,779,068

Sursa: SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

În general, în perioada analizată, cheltuielile de operare ale întregului SACET s-au situat pe un trend descendent. În activitatea de transport și distribuție s-au înregistrat ușoare creșteri ale costurilor fixe operaționale în 2014 față de 2013 si in 2015, însă această creștere a fost compensată de scăderea înregistrată în cadrul costurilor variabile. În fiecare an din perioada analizată, cheltuielile de producție au depășit cheltuielile de transport și distribuție de aprox. 8 - 9 ori.

În activitatea de distribuție, ponderea cea mai mare este deținută de cheltuielile cu energia electrică

(în medie 34% în perioada 2012 - 2014).

În activitatea de producție, costurile cu combustibilul reprezintă categoria majoritară de cheltuieli (între 60% - 77% în perioada 2012-2014).

Costurile globale din activitatea de producție au scăzut cu 7% în anul 2014 față de 2013, iar această scădere se datorează, în principal următorilor factori:

S Scăderea prețului cărbunelui și păcurei (cu 13%, respectiv cu 15%) concomitent cu scăderea cantității de păcură (cu 63%) și cu o ușoară creștere a cantității de cărbune (cu 7%);

S Scăderea cantității de gaz natural (cu 29%) care a compensat creșterea prețului gazului cu 20%.

Cheltuielile cu certificatele de CO2 incluse în categoria „Alte costuri variabile” au înregistrat în anul 2014 aprox. triplul valorii din anul anterior în principal din cauza:

S Scăderii numărului de certificate CO2 alocate gratuit;

S Creșterii emisiilor de CO2 ca urmare a creșterii ponderii cantității de căldură produse pe bază de cărbune;

S Creșterii numărului de certificate CO2 achiziționate de pe piață;

S Creșterii prețului certificatelor CO2.

În activitatea de producție, în anul 2013 au avut loc operațiuni de reparații capitale la cazanul nr. 1, astfel că în anul 2014 cheltuielile aferente materialelor și reparațiilor au scăzut fiind necesare mai puține lucrări de întreținere curentă a echipamentelor de producție. Începând cu anul 2015 costul cu reparațiile și mentenanța este așteptat să crească având în vedere noile echipamente (instalația de desulfurare și instalația de colectare zgură și cenușă) puse în funcțiune ca urmare a proiectului din cadrul POS Mediu Etapa I.

Cheltuielile cu electricitatea din activitatea de transport și distribuție au înregistrat o scădere cu 74% în anul 2014 față de anul anterior, datorită următorilor factori:

S Scăderea prețului de contract la energie electrică (cu aprox. 30%) în perioada ianuarie 2013 -decembrie 2014;

S Scăderea altor taxe reglementate, cum sunt: acciza, contribuția de cogenerare și certificatele verzi

S Modernizarea pompelor de rețea (prin înlocuirea acestora cu electropompe prevăzute cu convertizoare de frecvență) care a condus la scăderea consumului de energie electrică folosită pentru transportul energie termice cu aprox. 15% la fiecare dintre cele două CET-uri.

În activitatea de producție cheltuielile cu personalul au scăzut cu 4%, iar în activitatea de transport și distribuție au crescut cu 47%. În anul 2014, operatorul a trecut printr-un proces de restructurare, fapt ce explică diminuarea personalului, atât din unitatea de producție (46 de persoane) cât și din cea de transport și distribuție (35 de persoane) și implicit creșterea costului unitar cu personalul în 2014, deoarece toți salariații disponibilizați au primit toate drepturile negociate prin contractul colectiv de muncă (salarii compensatorii, conform vechimii în muncă și compensarea la zi a tuturor zilelor de concediu neefectuate). Cheltuiala cu salariile compensatorii totale a fost de 351.548 euro. Această valoare va fi eliminată din calculul costului unitar viitor cu personalul astfel: pentru activitatea de producție costul unitar se va diminua cu 940 euro/persoană/an, iar 492 euro/persoană/an din costul unitar cu personalul aferent activității de producție.

4.3.2 Evoluția viitoare privind costurile operaționale

În estimarea costurilor operaționale pentru întreg orizontul de analiză s-a ținut cont de informațiile

privind costurile istorice (furnizate de operator), informațiile prezentate în partea tehnică a Studiului de fezabilitate și de alte informații cu implicații asupra fluxului de numerar al proiectului (efectele investiției din prima etapă a planului de investiții pe termen lung).

Ipotezele de calcul utilizate în prognoza costurilor operaționale pentru perioada 2016 - 2036 sunt următoarele:

•    Pentru scenariul fără proiect, începând cu anul 2016, costurile aferente activității de producție, transport și distribuție apă fierbinte pentru consumatori casnici si non-casnici, identificate în situațiile financiare ale SC VEOLIA ENERGIE SA Iași, au fost ajustate cu efectul incremental al implementării investiției din etapa I:

o Reducerea pierderilor cu 4.404 Gcal; în prezenta ACB s-a considerat ipoteza că efectul reducerii pierderilor se va concretiza în 2015;

o Reducerea consumului de apa brută sau pre-tratată cu 25.799 mc/an (respectiv o reducere a costurilor aferente cu 7,01%);

o Introducerea costurilor suplimentare cu energia electrică și cu materialele consumabile (aferente noilor instalații ce se vor monta în sursă - e.g. instalația de DeSOx)

o Introducerea costurilor estimate de întreținere și reparații pentru activitatea de producție (aferente noilor instalații ce se vor monta în sursă);

•    Pentru scenariul cu proiect, începând cu anul 2017-2018, costurile estimate în scenariul fără proiect, au fost ajustate cu efectul incremental al implementării investiției din etapa a II-a:

o Reducerea netă a pierderilor în rețele cu 26.172 Gcal (24.470 Gcal - reducere de pierderi ca urmare a reabilitării rețelelor primare și 1.702 Gcal - reducere de pierderi ca urmare a reabilitării rețelelor secundare);

o Reducerea consumului de apa brută sau pre-tratată cu 25.000 mc/an (respectiv o reducere a costurilor aferente cu 7,31% față de cele estimate pentru 2015);

o Reducerea costurilor de întreținere și mentenanță prin eliminarea intervențiilor ocazionate de avarii pe tronsoanele care se reabilitează. De asemenea, s-a luat în calcul evitarea creșterii anuale a numărului de intervenții estimată în scenariul fără proiect. Costul mediu al unei reparații/intervenții luat în calcul a fost costul mediu furnizat de 3 operatori de termoficare din România, este de 5.675 euro pentru rețelele primare și de 1.375 euro pentru rețelele secundare;

•    Cheltuielile cu personalul: o rată de creștere echivalentă cu rata de creștere în termeni reali a

salariilor, publicată de Comisia Națională de Prognoză;

•    Din punct de vedere structural, cheltuielile cu redevența au fost incluse în categoria costurilor

operaționale în concordanță cu prevederile contractului de delegare a gestiunii și cu prevederile Hotărârilor de Consiliu Local specifice. Totuși, pentru a respecta metodologia ACB (având în vedere că analiza cost beneficiu se realizează consolidat - proprietar și operator - iar costul cu redevența reprezintă un transfer între cele două entități), respectivele costuri nu sunt luate în calcul pentru calculul indicatorilor de performanță ai proiectului.

Pentru estimarea costurilor cu redevența s-au utilizat prevederile contractului de delegare și al HCL specifice, conform cărora municipalitatea Iași va încasa o redevență de la operator egală cu 0,3% din cifra de afaceri anuală aferentă serviciului public de alimentare cu energie termică (art. 16.1.1). În

plus, conform art. 16.2.1, „delegatul va achita delegatarului o redevență suplimentară egală cu suma rezultată prin aplicarea procentului reprezentând contribuția delegatarului a realizarea investiției în curs a delegatarului la valoarea lucrărilor de construcții montaj din cadrul proiectului de investiții,

astfel cum această valoare este determinată la momentul finalizării investiției în curs a delegatarului”.

În categoria „Alte costuri variabile” aferentă activității de producție au fost incluse costurile cu achiziția certificatelor de emisii CO2 și alte costuri cu protecția mediului (plata taxelor la fondul de mediu pentru emisiile de SO2, NOx și Pulberi). Calculul costurilor cu certificatele de emisii CO2 în scenariile „fără proiect” și „cu proiect” este prezentat detaliat în modelul tabelar (Excel).

Prezentăm în tabelul de mai jos numărul de certificate alocate gratuit pe fiecare instalație din cadrul SACET Iași pentru perioada 2016 - 2020:

Instalație	2016	2017	2018	2019	2020
CET 1 Iași	25.376	19.662	16.616	13.668	10.826
CET 2 Iași	46.277	36.943	31.219	25.860	20.341
Total	71.653	56.605	47.835	39.528	31.167

Având în vedere incertitudinea privind continuarea mecanismului alocării gratuite de certificate CO2

după 2020, pentru perioada 2021 - 2034 vom considera că nu se vor mai aloca gratuit respectivele certificate.

Evoluția costurilor globale de producție, transport și distribuție a energiei termice pentru SACET Iași, pentru perioada istorică, precum și pentru orizontul de analiză este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 19 - Evoluția costurilor operaționale ale SACET Iași aferente energiei termice în perioada 2013-2034

An	Scenariul „cu proiect”		Scenariul „fără proiect”
	Costuri operaționale nete totale (Euro/an)	Costuri operaționale unitare nete (Euro/Gcal/an)	Costuri operaționale nete totale (Euro/an)	Costuri operaționale unitare nete (Euro/Gcal/an)
2013	17,940,429	67.00	17,940,429	67.00
2014	16,867,961	66.72	16,867,961	66.72
2015	15,806,220	68,31	15,806,220	68,31
2016	21,521,322	89,72	21,521,322	89,72
2017	22,048,826	91,24	21,935,307	98,12
2018	23,221,585	97,31	23,235,414	110,10
2019	24,377,163	103,41	24,225,643	121,88
2020	25,663,251	110,18	25,340,984	135,87
2021	25,878,877	112,42	25,786,687	140,92
2022	30,765,869	135,19	30,395,866	169,23
2023	31,020,587	137,85	30,717,936	174,16
2024	31,127,039	139,85	30,806,953	177,80
2025	31,236,161	141,86	30,899,846	181,46
2026	31,293,107	143,63	30,947,133	184,84
2027	31,368,126	145,46	31,013,957	188,34
2028	31,447,680	147,32	31,086,705	191,86
2029	31,525,750	149,15	31,159,258	195,37
2030	31,607,859	151,00	31,237,119	198,91
2031	31,660,575	152,71	31,287,918	202,26
2032	31,693,953	154,30	31,320,575	205,48
2033	31,757,934	156,04	31,384,929	208,90
2034	31,826,365	157,80	31,454,813	212,34
2035	31,900,695	159,58	31,535,753	215,84

	Scenariul „cu proiect”		Scenariul „fără proiect”
An	Costuri operaționale nete totale (Euro/an)	Costuri operaționale unitare nete (Euro/Gcal/an)	Costuri operaționale nete totale (Euro/an)	Costuri operaționale unitare nete (Euro/Gcal/an)
2036	31,979,315	161,37	31,621,973	219,37

Evoluția detaliată a costurilor operaționale în ambele scenarii („fără proiect” și „cu proiect”) pe categorii de costuri și activități este prezentată în Anexa 1 - Modelul financiar, Pagina „O&M Costs”.

4.4. Tarife, subvenții și analiza de suportabilitate

4.4.1. Analiza de suportabilitate

• stabilirea tarifului maxim ce poate fi suportat de populația beneficiară a serviciului de termoficare, tarif care să acopere atât costul de producere cât și valoarea investițiilor propuse a se realiza prin modernizarea SACET

În urma analizei de suportabilitate și după estimarea costurilor de producție transport, distribuție și furnizare se estimează subvențiile necesare pentru acoperirea diferențelor dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice și tariful maxim ce poate fi suportat de populația municipiului Iași. În cazul în care se va identifica necesitatea subvențiilor, acestea vor fi suportate integral din veniturile autorității publice locale.

În evaluarea nivelului de suportabilitate a tarifelor pentru energia termică, au fost utilizate următoarele informații:

•    Venitul mediu net estimat pe gospodărie la nivel național. Acesta a fost calculat utilizând celor mai recente date socio-economice referitoare la venitul mediu brut pe gospodărie la nivel național din care au fost deduse taxele și impozitele aferente acestui venit. Pentru perioada 2011 - 2014 datele statistice referitoare la venitul pe gospodărie au fost preluate din bazele de date (Tempo online) disponibile pe website-ul Institutului Național de Statistică. Informațiile despre creșterea venitului mediu anual pe gospodărie au avut la bază ratele de creștere ale PIB, așa cum sunt indicate și publicate de Comisia Națională de Prognoză (CNP). De asemenea, ratele de schimb euro-lei au avut la bază cele mai recente prognoze ale CNP.

•    Venitul mediu disponibil estimat pe gospodărie la nivelul municipiului, prin utilizarea unui factor de corecție calculat ca raport între câștigul salarial mediu la nivel județean și câștigul salarial mediu la nivel național. Câștigurile salariale medii (la nivel național și județean) au fost calculate în baza datelor statistice din Buletinele Statistice lunare (naționale și județene) publicate de Institutul Național de Statistică

•    Volumul mediu al vânzărilor de căldură (în Gcal) pe gospodărie calculat prin împărțirea consumului total al rezidenților din municipiul Iași la numărul total de gospodării deservite. Informațiile privind consumul total de căldură și numărul de gospodării deservite au fost furnizate de către operatorul SACET (SC CET SA Iași)

•    Cheltuiala medie anuală aferentă serviciilor de termoficare pe gospodărie, calculată prin împărțirea volumului mediu de vânzări (consumuri estimate) la venitul mediu. Acest raport arată suportabilitatea medie a serviciilor de termoficare pentru consumatorii cu venituri medii

Veniturile populației deservite de SACET au un impact direct și semnificativ asupra gradului de suportabilitate a tarifelor pentru energia termică. Analizând structura veniturilor la nivel național pentru anul 2013, în zonele urbane totalul veniturilor monetare lunare pe persoană reprezintă 92,8% din total venituri. La nivelul veniturilor pe gospodărie din mediul urban, principala categorie de venituri este constituită din salarii, acestea reprezentând de 64% din venituri, veniturile în natură ale gospodăriilor din mediu urban reprezentând 7,8% din total venituri.

Institutul Național de Statistică nu furnizează informații referitoare la veniturile medii ale gospodăriilor la nivel local (municipal). Pentru obținerea unei baze rezonabile privind evaluarea suportabilității, venitul mediu la nivelul municipiului Iași a fost estimat utilizând un factor de corecție calculat ca raport între câștigul salarial mediu la nivel județean și câștigul salarial mediu la nivel național.

Venitul mediu brut disponibil la nivel național este prezentat în tabelul următor:

Tabel nr. 20 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel național

Venit mediu brut pe gospodărie (lei/lună)	2011	2012	2013	2014
Nivel național	2.417,26	2.475,04	2.559,05	2.500,72
Zona urbană	2.633,04	2.694,53	2.859,03	2.781,16

Sursa: Institutul Național de Statistică

Pentru calcularea veniturilor medii disponibile ale gospodăriilor vor fi utilizate sumele plătite din bugetul acestora pentru taxe, impozite și elemente similare la nivel național pentru perioada 2011 -2014, iar acestea sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 21 - Taxe, impozite, contribuții pe gospodărie la nivel național

Taxe, impozite, contribuții (lei/lună)	2011	2012	2013	2014    j
Nivel național	352,09	366,64	384,12	378,32
Zona urbană	492,65	505,01	537,44	524,11

Sursa: Institutul Național de Statistică

Având în vedere informațiile de mai sus, prezentăm în tabelul următor venitul mediu net disponibil pe gospodărie la nivel național:

Tabel nr. 22 - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel național

Venit mediu net pe gospodărie (lei/lună)	2011	2012	2013	2014
Nivel național	2.065,17	2.108,40	2.174,93	2.122,40
Zona urbană	2.140,39	2.189,52	2.321,59	2.257,05

Sursa: Calcule consultant

Prezentăm în continuare estimarea venitului mediu la nivelul municipiului Iași:

Tabel nr. 23 - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Iași

Item	2011	2012	2013	2014
Câștigul salarial mediu brut la nivel național (lei)	2.032	2.134	2.241	2.360 1
Câștigul salarial mediu brut la nivelul județului Iași (lei)	1.822	1.932	2.059	2.140
Factor de corecție	89,67%	90,53%	91,88%	90,68%
Venitul mediu disponibil în municipiul Iași*) (lei/lună)	1.919,2	1.982,3	2.133,0	2.046,7
Venitul mediu disponibil în municipiul Iași (euro/lună)	452,9	444,9	482,7	460,5

Sursa: Calcule consultant în baza datelor din Buletinele statistice lunare (județene și naționale) ale INS

Venitul mediu disponibil pentru gospodăriile din municipiul Iași a fost estimat prin ajustarea venitului

național mediu disponibil al gospodăriilor cu factorul de corecție rezultat. A fost luat în considerare venitul național mediu disponibil al gospodăriilor din zona urbană datorită faptului că doar populația din mediul urban (municipiul Iași) beneficiază de serviciul de termoficare în sistem centralizat.

Aceste venituri reprezintă baza de calcul a gradului de suportabilitate pentru perioada 2011 - 2014. Pentru următorii ani (2015 - 2034), venitul mediu disponibil al gospodăriilor la nivel local a fost prognozat prin ajustarea cu rata de creștere a salariilor în termeni reali.

Consumul mediu de căldură la nivel de gospodărie pentru municipiul Iași, istoric și prognozat se consideră astfel:

Tabel nr. 24 - Consumul mediu de căldură pe gospodărie - istoric și prognoze

An	Număr gospodarii conectate la SACET		Consum total de căldură (Gcal/an)		Consum mediu de căldură pe gospodărie (Gcal/an)
	„fără proiect”	„cu proiect”	„fără proiect”	„cu proiect”	„fără proiect”	„cu proiect”
2011	38,776	38,776	245,814	245,814	6.34	6.34
2012	35,276	35,276	233,445	233,445	6.62	6.62
2013	33,500	33,500	170,657	170,657	5.09	5.09
2014	32,000	32,000	158,036	158,036	4.94	4.94
2015	31,377	31,377	143,940	143,940	4.59	4.59
2016	31,020	31,020	145,794	145,794	4.70	4.70
2017	30,441	30,679	146,702	147,848	4.82	4.82
2018	29,888	30,353	142,866	145,090	4.78	4.78
2019	29,360	30,042	139,201	142,437	4.74	4.74
2020	28,855	29,745	135,696	139,881	4.70	4.70
2021	28,373	29,461	132,345	137,420	4.66	4.66
2022	27,912	29,190	129,139	135,049	4.63	4.63
2023	27,472	28,930	126,071	132,763	4.59	4.59
2024	27,052	28,683	123,134	130,558	4.55	4.55
2025	26,651	28,446	120,322	128,429	4.51	4.51
2026	26,267	28,221	117,627	126,374	4.48	4.48
2027	25,901	28,005	115,044	124,390	4.44	4.44
2028	25,551	27,799	112,569	122,472	4.41	4.41
2029	25,217	27,602	110,193	120,616	4.37	4.37
2030	24,898	27,414	107,915	118,821	4.33	4.33
2031	24,593	27,234	105,727	117,084	4.30	4.30
2032	24,302	27,063	103,626	115,401	4.26	4.26
2033	24,023	26,899	101,607	113,770	4.23	4.23
2034	23,758	26,742	99,667	112,189	4.20	4.20
2035	23,504	26,593	97,801	110,656	4.16	4.16
2036	23,261	26,450	96,005	109,167	4.13	4.13

Evaluarea gradului de suportabilitate a tarifelor pentru energie termică pentru perioada 2011 - 2014 este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 25 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Iași

Item	2011	2012	2013	2014
Venitul mediu disponibil în municipiul Iași (euro/gospodărie/lună)	452,9	444,9	482,7	460,5
Venitul mediu disponibil în municipiul Iași (euro/gospodărie/an)	5.434,4	5.338,2	5.792,4	5.525,8
Cantitatea de căldură livrată populației (Gcal/an)	245.814	233.445	170.657	158.036
Consum mediu anual de căldură pe gospodărie (Gca l/gospodărie)	6,3	6,6	5,1	4,9
Preț de facturare ET livrată populației (euro/Gcal ’    incl. TVA)    ’	50,54	59,51	60,23	59,88
Valoare anuală alocată pentru plata ET (euro/an)	318,40	392,77	307,17	293,41
Grad de suportabilitate	5,9%	7,4%	5,3%	5,3%

Sursa: SC Veolia Energie SA Iași; Calcule consultant

Pe baza studiilor relevante din domeniu, raportul mediu de suportabilitate pentru stabilirea tarifelor este de 8,5% pentru gospodăriile cu venituri medii, pentru întregul an⁹.

Consiliul Local al Municipiului Iași susține o politică tarifară (aferentă energiei termice pentru populație) ce ține cont de constrângerile date de suportabilitate precum și de nevoia de a optimiza

resursele financiare ale proiectului. Astfel, noua propunere a planului tarifar pentru perioada 2015 -2036 va ține cont de:

•    încadrarea valorii anuale alocate pentru plata energiei termice în limita maximă de 8,5% din venitul mediu pe gospodărie;

•    nivelul actual de suportabilitate;

•    minimizarea impactului creșterii prețului de facturare al energiei termice către populație prin ajungerea la nivelul de 8.5% printr-o crestere graduala pana in anul 2025 pentru a permite opetratorului rebransari si mentinerea clientilor actuali (pentru a minimiza impactul elasticitatii pretului).

Evoluția venitului mediu net disponibil pentru gospodăriile din municipiul Iași, ponderea cheltuielilor cu energia termică (rata de suportabilitate) propusă, precum și venitul mediu alocat pentru plata energiei termice pentru perioada 2011 - 2014 și estimările aferente perioadei 2015 - 2034 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 26 - Evoluție venit alocat pentru plata ET in municipiul Iași

Perioada/An		Venit mediu pe gospodărie	Procent din venitul mediu pe gospodărie alocat pentru plata energiei termice	Venit mediu alocat pentru plata energiei termice
		euro/an	%	euro/an
Istoric	2011	5,434	5.90%	321
	2012	5,338	7.40%	395
	2013	5,792	5.30%	307
	2014	5,526	5.30%	293
	2015	5,868	4.64%	273

⁹ Conform precizărilor din Ghidul pentru analiza cost beneficiu pentru proiecte de încălzire urbană/termoficare cu finanțare din

Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională în 2007-2013 (Guidelines for Cost Benefit Analysis of District

Heating projects to be supported by the Cohesion Fund and the European Regional Development Fund in 2007-2013)

Perioada/An		Venit mediu pe gospodărie	Procent din venitul mediu pe gospodărie alocat pentru plata energiei termice	Venit mediu alocat pentru plata energiei termice
		euro/an	%	euro/an
	2016	6,103	4.45%	271
Implementare investiție	2017	6,250	4.28%	268
Operațional	2018	6,400	4.70%	301
	2019	6,528	5.00%	326
	2020	6,658	5.70%	380
	2021	6,791	6.50%	441
	2022	6,927	7.00%	485
	2023	7,066	7.50%	530
	2024	7,207	8.00%	577
	2025	7,351	8.50%	625
	2026	7,498	8.50%	637
	2027	7,648	8.50%	650
	2028	7,801	8.50%	663
	2029	7,957	8.50%	676
	2030	8,116	8.50%	690
	2031	8,278	8.50%	704
	2032	8,444	8.50%	718
	2033	8,613	8.50%	732
	2034	8,785	8.50%	747

Sursa: Calcule consultant

4.4.2. Tarife și subvenții

Mecanismul tarifelor globale este definit prin măsurarea sustenabilității financiare a proiectului, astfel încât să existe un compromis echilibrat între constrângerile date de suportabilitate și nevoia de a optimiza resursele financiare ale proiectului.

Pe baza considerațiilor anterioare, creșterea tarifelor marginale va fi analizată în cadrul analizei financiare cu scopul de a stabili tarife adecvate care să permită recuperarea costurilor, astfel încât să se asigure sustenabilitatea financiară a sistemului de termoficare, ulterior implementării proiectului, dar cu respectarea constrângerilor necesare pentru asigurarea suportabilității.

Dat fiind caracterul social și de mediu pe care îl au majoritatea investițiilor în sistemele de termoficare, abordarea potrivit căreia costurile se recuperează integral numai pe baza tarifelor plătite de populație, nu este realistă în acest moment și nici pe termen mediu (următorii câțiva ani), din cauza limitărilor impuse de suportabilitate. Prin urmare este de la sine înțeles faptul că subvențiile vor continua să completeze tarifele până la nivelul de acoperire integrală a costurilor, cel puțin pe termen mediu. Aceste aspecte sunt reflectate în cadrul analizei financiare.

Tarifele plătite de consumatori pentru căldură vor fi mărite pentru a acoperi costurile de investiții și pe cele de operare, avându-se în vedere inclusiv necesitatea respectării principiului „poluatorul plătește”. Cu toate acestea, costurile de operare se referă la investiții care generează atât căldură cât și electricitate, în timp ce mărirea tarifelor ar trebui în mod normal să acopere doar prima parte a costurilor, întrucât costurile asociate producerii de electricitate nu pot afecta tarifele stabilite.

Referitor la sistemul de subvenții în prezent în cadrul SACET Iași coexistă două tipuri de subvenții:

•    subvenții sociale menite să sprijine o parte a gospodăriilor cu venituri mici, pentru plata facturilor de căldură;

•    subvenții de la autoritatea locală pentru acoperirea deficitului dintre costurile de producție și cele de vânzare.

Aceste subvenții sunt reflectate în ACB după cum urmează:

1.    Subvențiile sociale înlocuiesc tarifele plătite de gospodăriile din decila cea mai săracă de populație, astfel că sunt luate în considerare ca venituri;

2.    Cel de-al doilea tip de subvenții sunt subvenții teoretice și nu sunt venituri generate prin proiect, însă cu toate acestea ele variază în funcție de evoluția veniturilor (tarifelor) și conduc la stabilirea acestora. Astfel, cele două mișcări sunt clar prezentate în analiza financiară; prin urmare, nu se generează venituri nete.

Având în vedere venitul mediu alocat pentru plata energiei termice estimat în analiza de suportabilitate prezentăm în continuare tariful suportabil ce va fi utilizat în facturarea energiei termice către populație:

Tabel nr. 27 - Calcul tarif energie termică suportabil pentru populație

Anul	Venit mediu disponibil alocat pentru	Venit mediu disponibil alocat pentru plata ET	Consum mediu pe gospodărie	Tarif suportabil
	plata et
	(euro/an cu TVA)	(euro/an fără TVA)	Gcal/an	(euro/Gcal fără TVA)	(lei/Gcal fără TVA)
	293	236	4.9	47.8	212.6
2015	273	220	4.6	47.9	213.7
2016	271	226	4.7	48.1	213.7
2017	268	225	4.8	46.7	206.2
2018	301	253	4.8	52.9	232.7
2019	326	274	4.7	57.8	254.5
2020	380	319	4.7	67.8	298.4
2021	441	371	4.7	79.5	349.9
2022	485	407	4.6	88.1	387.5
2023	530	445	4.6	97.0	427.0
2024	577	484	4.6	106.4	468.3
2025	625	525	4.5	116.3	511.7
2026	637	536	4.5	119.6	526.2
2027	650	546	4.4	123.0	541.2
2028	663	557	4.4	126.5	556.5
2029	676	568	4.4	130.1	572.3
2030	690	580	4.3	133.8	588.5
2031	704	591	4.3	137.5	605.2
2032	718	603	4.3	141.4	622.4

Prețul local al energiei termice (PLET) este calculat prin raportarea costurilor operaționale aferente producției și distribuției energiei termice la cantitatea totală previzionată de energie termică livrată. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 28 - Calcul preț local energie termică

	Costuri AnorabiAHalo FT	ET livrată	Preț local energie termică
Anul	operaționale ei
	euro	Gcal	(euro/Gcal)	(lei/Gcal fără TVA)	(lei/Gcal cu TVA)
2014	16,867,961	252,803	66.7	296.56	367.74
2015	15,806,220	231,395	68.3	304.66	377.77
2016	21,521,322	239,865	89.7	398.37	478.04
2017	22,048,826	241,659	91.2	403.28	479.90
2018	23,221,585	238,642	97.3	428.15	509.50
2019	24,377,163	235,730	103.4	455.01	541.46
2020	25,663,251	232,916	110.2	484.80	576.91
2021	25,878,877	230,199	112.4	494.65	588.63
2022	30,765,869	227,571	135.2	594.85	707.87
2023	31,020,587	225,029	137.9	606.55	721.79
2024	31,127,039	222,569	139.9	615.35	732.27
2025	31,236,161	220,186	141.9	624.19	742.79
2026	31,293,107	217,878	143.6	631.96	752.03
2027	31,368,126	215,641	145.5	640.04	761.65
2028	31,447,680	213,471	147.3	648.19	771.35
2029	31,525,750	211,364	149.2	656.28	780.97
2030	31,607,859	209,319	151.0	664.42	790.65
2031	31,660,575	207,331	152.7	671.90	799.56
2032	31,693,953	205,399	154.3	678.94	807.94
2033	31,757,934	203,519	156.0	686.59	817.04
2034	31,826,365	201,691	157.8	694.31	826.23

În baza premiselor prezentate în analiza de suportabilitate (Secțiunea 4.4.1 de mai sus), componența prețului (exclusiv TVA) pentru energia termică livrată populației municipiului Iași este prezentată în

tabelul următor:

Tabel nr. 29 - Componența prețului pentru energia termică livrată populației în municipiul Iași

Anu l	Preț local de facturare către populație			Subvenție suportată din buget local		Preț local al energiei termice
	(euro/Gcal fără TVA)	(lei/Gcal fără TVA)	(lei/Gcal cu TVA)	(euro/Gcal fără TVA)	(lei/Gcal fără TVA)	(euro/Gcal fără TVA)	(lei/Gcal fără TVA)
	47.82	212.56	263.57	18.90	84.01	66.72	296.56
2015	47.22	210.58	261.12	12.81	57.13	60.03	267.71
2016	48.13	213.70	256.44	41.59	184.67	89.72	398.37
2017	46.65	206.21	245.39	44.59	197.07	91.24	403.28
2018	52.88	232.66	276.86	44.43	195.49	97.31	428.15
2019	57.85	254.53	302.89	45.56	200.48	103.41	455.01
2020	67.82	298.39	355.08	42.37	186.41	110.18	484.80
2021	79.53	349.91	416.40	32.89	144.73	112.42	494.65
2022	88.07	387.52	461.14	47.12	207.33	135.19	594.85
2023	97.04	426.97	508.09	40.81	179.58	137.85	606.55
2024	106.44	468.35	557.33	33.41	147.01	139.85	615.35
2025	116.30	511.73	608.96	25.56	112.46	141.86	624.19
2026	119.60	526.24	626.23	24.03	105.72	143.63	631.96
2027	122.99	541.16	643.98	22.47	98.88	145.46	640.04
2028	126.48	556.50	662.24	20.84	91.69	147.32	648.19
2029	130.06	572.28	681.02	19.09	83.99	149.15	656.28
2030	133.75	588.51	700.33	17.25	75.91	151.00	664.42
2031	137.54	605.20	720.18	15.16	66.71	152.71	671.90
2032	141.45	622.36	740.61	12.86	56.58	154.30	678.94
2033	145.46	640.01	761.61	10.59	46.59	156.04	686.59
2034	149.58	658.15	783.20	8.22	36.16	157.80	694.31

Pentru gospodăriile sărace guvernul român a instituit un sistem de sprijin prin acordarea de subvenții (ajutoare lunare) pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu încălzirea locuinței în perioada sezonului rece.

Astfel, familiile și persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinței energie termică furnizată în sistem centralizat, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinței prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energie termică conform OUG 70/2011.

Ajutoarele pentru energie termică se acordă prin compensarea procentuală aplicată la contravaloarea energiei termice consumate lunar de consumatorul vulnerabil, dar în limita unui consum lunar mediu prevăzut în OUG 70/2011.

Conform informațiilor primite de la operatorul SACET din municipiul Iași, prezentăm în tabelul următor situația subvențiilor sociale acordate din bugetul de stat, respectiv din bugetul local:

Tabel nr. 30 - Situația subvențiilor sociale în municipiul Iași

Perioada	Număr beneficiari (apartamente)	Valoarea totală a ajutoarelor
Ajutoare acordate din bugetul de stat:
2013	42.637	3.122.265,50
2014	29.278	1.944.172,05
2015 (trim. I)	15.415	1.113.684,37
Ajutoare acordate din bugetul local:
2013	42.637	765.574,46
2014	29.278	483.652,63
2015 (trim. I)		294.992,14

Sursa: SC VEOLIA ENERGIE SA, Iași

Subvențiile sociale înlocuiesc tarifele plătite de gospodăriile din decila cea mai săracă de populație și sunt luate în considerare în ACB ca venituri.

Suportabilitatea este diferită de bunăvoința de a plăti. Bunăvoința de a plăti se reflectă în colectarea plăților și în faptul că în cazul în care consumatorul nu este mulțumit apelează la deconectarea de la servicii. În contextul încălzirii centralizate din România, bunăvoința de a plăti scoate în evidență două grupuri sensibile de consumatori:

•    grupurile cu venituri mici care doresc să plătească mai puțin din cauza bugetului

•    grupurile cu venituri mari care sunt capabile să treacă la alte surse de energie termică individuale și de o calitate mai bună.

Gradul de colectare a plăților (sau gradul de încasare a facturilor) la nivelul municipiului Iași s-a situat pe un trend crescător în perioada 2012 - 2014 și este prezentat în tabelul de mai jos:

2012		2013	2014
Gradul de încasare a facturilor - sector casnic	85,80%	78,41%	86,91%
Gradul de încasare a facturilor - sector non-casnic	98,14%	92,46%	95,41%

Sursa: SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

4.5. Venituri operaționale

Veniturile anuale operaționale ale SACET Iași sunt constituite din:

•    Venituri din vânzarea energiei termice:

o Venituri din vânzarea energiei termice către populație (consumatori casnici); o Venituri din vânzarea energiei termice către consumatori non-casnici; o Venituri din subvenții (pentru acoperirea deficitului dintre prețul de producție,

transport și distribuție al energiei termice și prețul de facturare către populație)

•    Venituri din vânzarea energiei electrice

•    Alte venituri (din lucrări executate, prestări servicii etc.)

În categoria „Alte venituri”, au fost luate în calcul următoarele venituri preluate din Balanțele de verificare aferente anilor 2013 și 2014:

Alte venituri:	EURO
	2013	2014
Venituri din certificate verzi	3.593,25	2.364,10
Venituri din alte servicii prestate	12.747,37	764.796,14
Venituri din lucrări executate	30.317,62	35.226,10
Venituri din avizare, deblindare	3.022,81	2.858,79
Venituri din hidrofor	318.149,88	249.036,75
Venituri din producția de imobilizări corporale	16.249,99	15.456,78
Venituri din dobânzi	52.841,82	1.016,23
TOTAL	436.922,73	1.070.754,89

Printre veniturile din alte servicii prestate (în anul 2014) au fost înregistrate venituri din vânzarea de certificate CO2 (în suma de 754.784 euro), venit care nu are caracter repetitiv. Diferența de 10.012,14 reprezintă venituri din vânzare de apă demineralizată/industrială (venit cu caracter repetitiv). Celelalte venituri prezentate în tabel aparțin activității curente a societății, acestea fiind venituri care se vor înregistra și în perioadele următoare. Suma reprezentând veniturile din vânzarea de certificate CO2 nu va fi luată în calcul pentru previzionarea valorilor viitoare reprezentând „Alte venituri”.

SC VEOLIA ENERGIE SA Iași (operatorul SACET din municipiu) va produce energie termică în centrale de cogenerare de înaltă eficiență, deci în componența costurilor operaționale există costuri asociate producerii de energie electrică. Întrucât investiția produce impact asupra sistemului de tarifare și subvenții aferente energiei termice, aceste costuri operaționale trebuie separate pe activități distincte și analizate in consecință.

Metodologia agreată de Jaspers, prin structura modelului de calcul tabelar ACB recomandată, constă în separarea costurilor operaționale aferente producerii energiei termice de costurile operaționale aferente celorlalte activități, prin excluderea din cuantumul total al costurilor operaționale a veniturilor din energia electrică și a altor venituri ale operatorului.

Veniturile din energia electrică au fost estimate în baza cantităților (estimate a se produce, consuma intern și livra în SEN) și prețului recomandat de experții Jaspers de 50 euro/MWh începând cu 2020. Referitor la producția de energie electrică, au fost estimate și utilizate în ACB următoarele cantități:

	Scenariul „fără proiect”			Scenariul „cu proiect”
Ani	Energia electrică |			produsă (MWh/an)
	Total, din care:	EE consumată intern (MWh)	EE livrată în SEN (MWh)	Total, din care:	EE consumată intern (MWh)	EE livrată în SEN (MWh)
2014	230.052	47.397	182.656	r 230.052	47.397	182.656
2015	233.254	47.084	186.170	233.254	47.084	186.170
2016	240.633	48.444	192.189	r 234.361	47.288	187.073
2017	232.910	47.021	185.889	232.536	46.952	185.584
2018	225.304	45.619	179.685	r 230.775	46.627	184.148
2019	217.838	44.243	173.595	229.074	46.314	182.760
2020	210.370	42.866	167.504	r227.430	46.011	181.419
2021	208.377	42.499	165.878	225.841	45.718	180.123
2022	206.466	42.146	164.319 T 224.303		45.434	178.869

	Scenariul „fără proiect”			Scenariul „cu proiect”
Ani	Energia electrică |			produsă (MWh/an)
	Total, din care:	EE consumată intern (MWh)	EE livrată în SEN (MWh)	Total, din care:	EE consumată intern (MWh)	EE livrată în SEN (MWh)
2023	204.632	41.808	162.824	222.815	45.160	177.655
2024	202.873	41.484	161.389	r 221.374	44.894	176.480
2025	201.183	41.173	160.011	219.977	44.637	175.340
2026	199.560	40.873	158.687	r218.623	44.387	174.236
2027	198.000	40.586	157.414	217.310	44.145	173.164
2028	196.500	40.309	156.191	r 216.035	43.910	172.125
2029	195.058	40.043	155.014	214.796	43.682	171.114
2030	193.669	39.787	153.881	r 213.593	43.460	170.133
2031	192.332	39.541	152.791	212.423	43.244	169.178
2032	191.043	39.303	151.739	r211.284	43.034	168.249
2033	189.801	39.074	150.726	210.175	42.830	167.345
2034	188.602	38.853	149.748	r 209.096	42.631	166.465

Având în vedere ipotezele de calcul și informațiile prezentate în secțiunile anterioare referitoare la cererea de energie termică, tarife, subvenții și suportabilitate, evoluția veniturilor operaționale se prezintă astfel:

Tabel nr. 31 - Evoluția veniturilor operaționale din vânzarea energiei termice 2014 - 2034

	Scenariul „fără proiect”			Scenariul „cu proiect”
	Venituri din vânzarea en			ergiei termic	e (euro/an)
Ani	Gospodării	Agenți economici și instituții publice	Subvenții locale	Gospodării	Agenți economici și instituții publice	Subvenții locale
2014	7,600,183	4,598,722	1,816,873	7,600,183	4,598,722	1,816,873
2015	6,796,241	4,346,021	1,843,839	6,796,241	4,346,021	1,843,839
2016	7,017,163	8,440,277	6,063,882	7,017,163	8,440,277	6,063,882
2017	6,844,208	7,540,995	7,550,105	6,897,700	8,559,233	6,591,893
2018	6,881,108	7,506,109	8,848,196	7,671,925	9,103,244	6,446,416
2019	7,247,093	7,260,098	9,718,452	8,239,502	9,647,589	6,490,072
2020	8,395,070	6,904,005	10,041,909	9,486,089	10,250,858	5,926,304
2021	9,715,274	7,136,553	8,934,860	10,928,486	10,430,123	4,520,269
2022	10,561,135	8,541,431	11,293,301	11,893,997	12,508,311	6,363,562
2023	11,418,171	8,760,811	10,538,954	12,883,060	12,719,082	5,418,446
2024	12,287,570	8,913,592	9,605,791	13,896,858	12,868,140	4,362,042
2025	13,170,519	9,066,362	8,662,965	14,936,584	13,016,942	3,282,636
2026	13,240,665	9,204,423	8,502,045	15,114,367	13,142,410	3,036,330
2027	13,317,174	9,346,785	8,349,998	15,298,811	13,273,842	2,795,474
2028	13,400,048	9,489,449	8,197,208	15,489,968	13,405,648	2,552,063
2029	13,489,290	9,630,657	8,039,311	15,687,897	13,535,370	2,302,483
2030	13,584,905	9,772,002	7,880,212	15,892,656	13,665,394	2,049,809
2031	13,686,904	9,903,308	7,697,706	16,104,308	13,781,221	1,775,046
2032	13,795,299	10,027,157	7,498,119	16,322,920	13,887,089	1,483,944
2033	13,910,107	10,159,449	7,315,373	16,548,560	14,004,809	1,204,564
2034	14,031,347	10,291,925	7,131,541	16,781,301	14,123,129	921,934

Evoluția detaliată a tuturor veniturilor operaționale SACET pentru întreg orizontul de analiză, inclusiv

pentru perioada istorică (2011 - 2013) este redată și în Anexa 1 - Modelul financiar, Pagina

„Revenues”.

4.6. Analiza financiară

4.6.1 Identificarea necesarului de co-finanțare și sursele de finanțare

Deficitul de finantare este calculat pe baza metodologiei furnizate de “Ghidul pentru analiza cost -beneficiu a proiectelor de investitii. Instrument de evaluare economica pentru politica de coeziune 2014-2020”, emis de Comisia Europeana in decembrie 2014.

In cadrul “Regulamentului de Implementare al Comisiei 2015/2007”, Anexa II, “Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu” se mentioneaza faptul ca “determinarea nivelului necesar de Asistenta Comunitara se bazeaza pe nivelul “deficitului de finantare” al proiectului”, adica “procentul de costuri actualizate ale investitiei initiale care nu sunt acoperite din veniturile nete actualizate generate de proiect”. Acest lucru implica o excludere a capitalului de lucru si a costurilor de inlocuire din Costurile de Investitie Actualizate (DIC) la calcularea deficitului de finantare. Valoarea reziduala a investitiei la finalul perioadei de analiza este tratata ca venit in calculul Veniturilor Nete Actualizate (DNR). Acest lucru confirma faptul ca o parte din costul “aferent investitiei” poate fi exclus din calculul DIC si considerat in schimb contributie de numerar la DNR.

Mai mult, in cazul acestui exemplu particular, calculul DIC se bazeaza pe investitia totala a proiectului si nu doar pe componenta eligibila a acestuia. Aceasta semnifica faptul ca acele costuri de investitie recunoscute ca neeligibile pot fi incluse in valoarea DIC la calcularea nivelului deficitului de finantare.

Tabel nr. 32 - Calcularea deficitului de finantare

Calculul Costurilor de Investiție Actulizate (DIC)		[email protected]%
Costuri de investitie (fara “diverse si neprevazute” si ajustarea preturilor)	EUR	14,473,909
Costuri de investitie neeligibile (fara “diverse si neprevazute” si ajustarea preturilor)	EUR	-
COSTURI DE INVESTIȚIE ACTUALIZATE (DIC)	EUR	14,473,909
Calcularea Veniturilor Nete Actualizate (DNR)		[email protected]%
Venituri	EUR	78,980,439
Costuri de exploatare	EUR	-78,980,439
Scadere/Crestere a capitalului de lucru	EUR	-
Reinvestitii	EUR	-
Valoarea reziduala a investitiei	EUR	596,759
Impozit pe profit	EUR	-
VENITURI NETE ACTUALIZATE (DNR)	EUR	596,759
RATA DE DEFICIT DE FINANTARE		100%

Acordarea ajutorului financiar nerambursabil care acoperă un deficit de finanțare de 100% se explică astfel:

•    Ajutorul financiar este acordat municipalității (Municipiul Iași, beneficiarul proiectului), care deține dreptul de proprietate asupra infrastructurii;

•    Municipalitatea transferă dreptul de utilizare asupra bunurilor către operatorul SIEG prin intermediul contractului de concesiune, ce reprezintă act de încredințare în sensul SIEG;

•    Operatorul SIEG suportă costurile de operare și mentenanță al bunurilor finanțate din surse publice (costurile cu amortizarea acestor bunuri nu este inclus în costurile totale, respectiv in tarif, întrucât bunurile publice nu se amortizează, în conformitate cu legislația națională specifică în vigoare; totuși, costurile cu amortizarea bunurilor/investițiilor proprii ale operatorului vor fi incluse în totalitatea costurilor operaționale, respectiv în tarif;

•    Avantajul financiar rezultat din implementarea proiectului finanțat din surse publice este prevăzut a fi transferat în întregime către utilizatorii SACET prin reducerea prețului energiei termice. Spre exemplu, economiile de costuri operaționale care rezultă ca o consecință a implementării măsurilor de eficiență energetică implementate în sistemul de termoficare sunt, în final, compensate de o reducere identică în veniturile din vânzările de energie termică (reducere rezultată din prețul redus plătit de consumatorii non-casnici, care plătesc prețul întreg aprobat de autoritatea de reglementare și din diminuarea încasărilor operatorului aferente subvențiilor plătite de municipalitate pentru acoperirea diferențelor dintre prețul reglementat și prețul plătit de consumatorii casnici - preț mai mic din considerente de suportabilitate);

Având în vedere cele menționate mai sus, împreună cu respectarea celorlalte condiții specificate în Decizia SIEG, putem concluziona că operatorul SIEG (SC VEOLIA ENERGIE SA) nu are nici un avantaj financiar din investiția acordată proiectului.

De asemenea, recomandăm renegocierea contractului de concesiune între municipalitatea Iași și operatorul SACET astfel încât să se reglementeze evitarea oricărui avantaj financiar acordat operatorului prin compensarea SIEG. Mai precis, este necesar să se asigure că orice economie de cost rezultată din implementarea proiectului îi va reveni municipalității și consumatorilor finali sub forma unui preț mai mic plătit pentru energia termică și a unei subvenții mai mici suportate de municipalitate.

Pe de altă parte, un potențial avantaj financiar rezultat din implementarea proiectului poate apărea în cadrul municipalității, în principal sub forma economiilor din subvenții plătite către operator, ca o compensație pentru reducerea prețului aplicabil consumatorilor casnici. Un alt tip de avantaj financiar (în cadrul municipalității) poate apărea sub forma încasărilor suplimentare din redevență ca urmare a implementării proiectului. Respectivele avantaje financiare apar în cazul în care municipalitatea utilizează respectivele economii/încasări suplimentare pentru a finanța alte activități economice. Pentru a evita această situație, se recomandă ca municipalitatea să se asigure că respectivele economii/încasări suplimentare sunt reinvestite în SACET (de ex. prin constituirea unui fond de tip revolving cu destinație specială prin care să se realizeze/implementeze măsuri de eficiență energetică în SACET).

Planul de finanțare al investiției este prezentat în tabelul următor (în prețuri curente):

Tabel nr. 33 - Planul de finanțare al investiției (euro - prețuri curente)

Valoarea totala a proiectului (Costuri totale = eligibile + non-eligibile): 19,202,132	Costuri eligibile: 16,203,836 84,0%	Necesar finanțare: 16,203,836 100.00%	Grant UE:
			13,773,261
			85.00%
			Contribuție Buget de Stat:
			2,106,499
			13.00%

			Contribuție Buget Local:
			324,076
			2.00%
		Necesar nefinanțabil: 0 0%
	Costuri neeligibile: 2,998,296 16.0%	Buget Local: 2,998,296 100%	TVA recuperabil: 0
			TVA nerecuperabil: 2,998,296
			Altele: 0

Pentru proiectele de termoficare valoarea maximă a finanțării acordate pentru costurile totale eligibile aferente unui proiect este 98% (din care 85% din Fonduri europene sau 13% de la bugetul de stat din valoarea cheltuielilor eligibile). Beneficiarul va suporta contribuția proprie la costurile eligibile (2%) și costurile neeligibile.

Tabel nr. 34 - Surse de finanțare (prețuri curente)

Valoare (euro)
1.	Cost eligibil (în euro, neactualizat)	16,203,836
2.	Rata deficitului de finanțare (%), dacă este cazul	100%
3.	Suma prevăzută de decizie, și anume „baza pe care se aplică rata de cofinanțare a axei prioritare” [articolul 41 alineatul (2)] = (1)*(2).	16,203,836
4.	Rată de cofinanțare a axei prioritare (%)	85,00%
5.	Participare comunitară (în euro) = (3)*(4)	13,773,261
6.	Contribuție națională (in euro)	2,106,499
7.	Contribuție locala (in euro), din care:	3,402,805
7.1.	Aferenta cheltuielilor eligibile	324,076
7.2.	Aferenta cheltuielilor neeligibile	3,078,729

4.6.2 Indicatori de performanță financiară

Rezultatul final al analizei financiare îl reprezintă indicatorii de performanță ai proiectului, care sunt:

•    Rata internă de rentabilitate financiară (a investiției și a capitalului);

•    Valoarea financiară actualizată netă (a investiției și a capitalului);

•    Raportul cost-beneficiu (pentru investiție și capital).

Rezultatele analizei financiare sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Performanța financiară a proiectului REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - ETAPA A II-A
Indicator	Valoare rezultată	Concluzie
INVESTIȚIE
Rata internă de rentabilitate financiară a investiției (RIRF/C)	-12.25%		< 5% (rata de actualizare) proiectul nu este rentabil financiar (necesită intervenție financiară din partea UE)
Valoarea financiară actualizată netă a investiției (VFNA/C)	-14,456,106		< 0 (valoare negativă) veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiții (proiectul necesită intervenție financiară din partea UE)
CAPITAL
Rata internă de rentabilitate financiară a capitalului (RIRF/K)	-3.03%		Proiectul nu este profitabil din punctul de vedere al capitalului propriu investit, fără a fi luată în calcul contribuția UE
Valoarea financiară netă actualizată a capitalului (VFNA/K)	-1,661,171
SUSTENABILITATE FINANCIARĂ
Flux de numerar cumulat	Ne-negativ	Proiectul este viabil financiar, luând în considerare costurile de investiții și toate resursele financiare, inclusiv subvenția de la bugetul local pentru diferența dintre prețul de producere și prețul de vânzare al energiei termice către populație.

În concluzie, proiectul REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - ETAPA A II-A  NECESITĂ conțribuția UE pențru a fi fezabil din punct de vedere financiar.

4.6.3 Sustenabilitate financiară

Sustenabilitate financiară a proiectului s-a analizat pe întreg orizontul de analiză în baza următoarelor elemente:

•    Resursele financiare ale proiectului;

•    Veniturile din perioada de operare;

•    Costurile din perioada de operare;

•    Costurile de investiție.

Atât în perioada investițională, cât și în cea operațională vor fi asigurate resurse financiare prin alocări bugetare anuale în bugetul Unității administrativ - teritoriale (UAT) Municipiul Iași. Beneficiarul va asigura resursele financiare necesare implementării optime a proiectului, în condițiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile. De asemenea, Municipiul Iași, împreună cu operatorul SC VEOLIA ENERGIE SA Iași, vor asigura funcționarea în condiții optime, menținerea și întreținerea rezultatelor investiției după finalizarea proiectului și încetarea finanțării nerambursabile, asigurând sustenabilitatea proiectului.

Planul financiar de sustenabilitate este prezentat detaliat în Anexa 1 - Modelul financiar, Pagina „Funding gap”.

Fluxul de numerar (cash-flow) trebuie sa demonstreze sustenabilitatea financiară, care constă în aceea că proiectul nu este supus riscului de a rămâne fără disponibilități de numerar.

Sustenabilitatea proiectului este verificată daca rezultatul cumulat al fluxului net de numerar este pozitiv sau egal cu 0, pe perioada întregului orizont de timp analizat. În cazul în care condiția de sustenabilitate financiară nu este îndeplinită (dacă rezultatul cumulat al fluxului net de numerar este negativ), se procedează la revizuirea planului financiar ținând cont de nivelul de suportabilitate și disponibilitate al grupului țintă vizat de proiect.

În analiza de sustenabilitate fluxurile financiare ale proiectului vor suferi următoarele modificări:

•    eliminarea    amortizării    incluse    in    costurile    operaționale,    conform    structurii    de    cost,

reglementată prin Ordinul ANRSC nr. 66/2007 - deoarece nu este element de cash-flow;

•    eliminarea    redevenței    incluse    in    costurile    operaționale,    conform    structurii    de    cost,

reglementată prin Ordinul ANRSC nr. 66/2007 - întrucât reprezintă un element de transfer intre municipalitate și operator.

Așa cum se observă din planul de durabilitate financiară (Anexa 1 - Modelul financiar, Pagina „Funding gap”), proiectul este sustenabil financiar, fluxul de numerar net cumulat este pozitiv sau egal cu zero pe toata durata de analiză a investiției.

Trebuie menționat totuși că sustenabilitatea financiară a proiectului este susținută de subvențiile acordate de la bugetul local pentru diferența dintre prețul de producere și prețul de vânzare al energiei termice către populație.

Conform informațiilor furnizate de operator (SC VEOLIA ENERGIE SA Iași), respectiv conform balanțelor de verificare analitice anuale, situația constituirii și încasării subvențiilor în perioada 2011-2014 se prezintă astfel:

Tabel nr. 35 - Situația constituirii și încasării subvențiilor în perioada 2011-2014 (lei)
Anul	Sume cuvenite	Sume încasate	Sume neîncasate
		Sold la 2011	6.763.268,90
2012	7.788.354,43	11.291.415,74	3.260.207,59
2013	10.967.146,94	12.369.958,65	1.857.395,88
2014	9.370.786,33	9.999.840,00	1.228.342,21

Menționăm că în tabelul de mai sus sunt prezentate toate tipurile de subvenții primite de operator din resurse ale statului, inclusiv subvenția pentru acoperirea diferenței dintre prețul de producere și prețul de vânzare al energiei termice către populație.

După cum se poate observa și în tabel, în perioada 2012 - 2014, municipalitatea a onorat parțial obligațiile sale față de operatorul SC VEOLIA ENERGIE SA Iași în ceea ce privește subvențiile, astfel că sumele plătite de municipalitate nu au fost suficiente pentru a acoperi diferența dintre prețul de producere și prețul de vânzare al energiei termice către populație.

Având în vedere evoluția veniturilor și indicatorilor din analiza financiară (prezentată în Analiza Instituțională) a municipiului Iași, putem afirma că municipalitatea are capacitatea financiară de a asigura:

•    cofinanțarea investiției aferente reabilitării sistemului de termoficare din municipiul Iași și

•    acordarea de subvenții de preț pentru acoperirea diferenței de diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice, potrivit art. 3, alin. (2) din OG nr. 36/2006.

Prezentăm sintetic în tabelul de mai jos datele principale rezultate din execuția anuală a bugetelor de venituri și cheltuieli:

Tabel nr. 36 - Extras din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale municipiului Iași pentru perioada 2011-2014

11" a m	Valoare indicator (LEI)				Valoare indicator (EURO) - istoric
1 LC III	2011	2012	2013	2014	2011	2012	2013	2014
Venituri totale, din care:	504.353.610	538.048.921	666.512.041	717.338.428	119.010.267	120.747.065	150.828.704	161.395.497
Venituri curente	435.183.504	466.865.871	495.438.896	554.831.700	102.688.479	104.772.413	112.115.613	124.832.763
Venituri din capital	4.127.392	3.869.011	4.492.163	3.892.164	973.924	868.270	1.016.556	875.706
Venituri din operațiuni financiare	0	0	0	0	0	0	0	0
Transferuri interguvernamentale	65.042.714	67.314.039	166.580.982	158.614.564	15.347.864	15.106.382	37.696.534	35.687.028
Cheltuieli totale	478.092.213	536.678.397	620.706.107	717.738.605	112.813.472	120.439.497	140.463.025	161.485.534
Cheltuieli curente	359.687.959	376.528.936	408.510.504	464.582.253	84.874.103	84.499.312	92.444.106	104.527.348
Cheltuieli de personal	159.908.613	169.342.285	195.350.895	232.548.165	37.732.984	38.003.206	44.207.037	52.321.506
Cheltuieli cu subvenții, din care:	47.116.355	26.545.216	36.048.959	40.999.840	11.117.854	5.957.185	8.157.719	9.224.641
Subvenții pentru acoperire diferențe de preț și tarif (energie termică și transporturi)	33.174.455	26.545.216	36.048.959	40.999.840	7.828.041	5.957.185	8.157.719	9.224.641
Alte subvenții	13.941.900	0	0	0	3.289.813	0	0	0

Din tabelul de mai sus rezultă următoarele:

•    veniturile totale au înregistrat o continuă creștere în perioada analizată, 2011-2014 (o medie

anuală de aprox. 13%);

•    o creștere semnificativă a veniturilor totale s-a înregistrat în anul 2013 (24%), în principal datorită creșterii veniturilor din transferuri interguvernamentale, respectiv a veniturilor din fonduri externe nerambursabile;

•    veniturile din capital au înregistrat un trend fluctuant în perioada analizată, acestea având o

pondere redusă în totalul veniturilor, astfel că nu au influențat semnificativ evoluția veniturilor globale ale municipalității;

•    cheltuielile municipiului Iași au înregistrat un trend asemănător celui al veniturilor în perioada

analizată cu o creștere medie anuală de 14,5%; cu excepția anului 2014, când s-a înregistrat deficit bugetar, cheltuielilor municipiului s-au situat sub nivelul veniturilor în perioada 2011 -2013.

În continuare, prezentăm rezultatele și concluziile analizei financiare a municipalității Iași cu ajutorul indicatorilor specifici relevanți:

Capacitatea de a genera venituri	2011	Valoare indicator 2012    2013		2014	Explicație/Interpretare
Rata veniturilor curente în total venituri	86,29%	86,77%	74,33%	77,35%	În analiza municipalității este important să se studieze pe lângă veniturile totale, și sursele acestor venituri, în special posibilitatea ca aceste surse să fie disponibile în anii următori. Astfel, capacitatea de a genera venituri a municipalității Iași a fost evaluată prin compararea ponderii veniturilor curente cu cea a transferurilor intra- și inter-guvernamentale în total venituri. Se observă, din perioada studiată, că municipiul Iași are capacitatea de a genera venituri, ponderea veniturilor curente (venituri care sunt în mare măsură sub control local) situându-se mult peste ponderea transferurilor. Rezultă implicit și un risc de credit scăzut pentru municipiu.
Rata transferurilor în venituri	12,90%	12,51%	24,99%	22,11%
Flexibilitatea cheltuielilor publice	2011	Valoare indicator 2012    2013    2014			Explicație/Interpretare
Ponderea serviciului datoriei	13,00%	12,31%	10,00%	9,91%	În perioada analizată ponderea serviciului datoriei este destul de scăzută (între 10% - 13% pe orizontul studiat) în totalul cheltuielilor municipiului. Acest aspect evidențiază o situație favorabilă din punct de vedere financiar.
Ponderea serviciului datoriei, salariilor și subvențiilor	56,30%	48,81%	47,28%	48,02%	Cheltuielile cu finanțarea, plata salariilor și a subvențiilor reprezintă obligații importante și trebuie efectuate (acestea sunt cele mai rigide categorii de cheltuieli, întrucât municipalitatea nu le poate reduce în orice moment după propriile necesități). Din valorile calculate, rezultă o situație echilibrată care conferă credibilitate financiare municipalității Iași.
Ponderea serviciului datoriei și cheltuielilor curente	88,23%	82,47%	75,81%	74,64%	Pe termen scurt, cheltuielile curente sunt mai rigide decât cele privind cheltuieli de capital pentru investiții noi. Aceasta din cauza ca, in cazul in care nu sunt resurse bugetare suficiente, oficialii pot amâna unele cheltuieli de capital. În medie, în perioada analizată, serviciul datoriei și cheltuielile curente au reprezentat cca 80% din totalul cheltuielilor municipalității (trendul fiind unul în scădere).
Capacitatea de	Valoare indicator				Explicație/Interpretare
investire	2011	2012	2013    2014
Rata investițiilor in venituri	9,74%	10,81%	6,47%	4,85%	În perioada analizată, în cadrul municipalității Iași a crescut capacitatea de investire pe fondul reducerii efortului cu investițiile.

În tabelele următoare prezentăm calculul gradului de îndatorare și analiza capacității municipiului Iași

de a contracta noi credite, atât pentru perioada 2011 - 2014, cât și valorile prognozate pentru perioada 2015 - 2034. Calculele au avut la bază prevederile Legii 273/2006 privind finanțele publice locale (actualizată) și HG 665/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2007 privind constituirea, componența și funcționarea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Indicatori Venituri proprii	Valoare indicator (LEI)				Valoare indicator (EURO) - istoric
	2011	2012	2013	2014	2011	2012	2013	2014
	295.258.561	289.852.074	315.578.708	324.088.676	69.670.960	65.047.593	71.414.055	72.917.400
Venituri din valorificarea unor bunuri	4.127.392	3.869.011	4.492.163	3.892.164	973.924	868.270	1.016.556	875.706
Venituri proprii - calcul serv. datoriei	291.131.169	285.983.063	311.086.545	320.196.512	68.697.036	64.179.323	70.397.498	72.041.694
Limita de îndatorare - 30% din venituri proprii	87.339.351	85.794.919	93.325.964	96.058.954	20.609.111	19.253.797	21.119.249	21.612.508
Serviciul anual al datoriei publice locale	62.129.280	66.067.507	62.046.891	71.137.319	14.660.393	14.826.640	14.040.935	16.005.336
Gradul de îndatorare (%)	21,34%	23,10%	19,95%	22,22%	21,34%	23,10%	19,95%	22,22%
Există capacitate de a contracta noi credite	da	da	da	da	da	da	da	da

Indicatori Venituri proprii	Valoare indicator (mii EURO) - previzionat
	2015	2016	2017	2018	2019	2020	2021	2022	2023	2024
	69.470,8	71.284,3	53.757,4	65.450,8	63.795,0	61.082,5	63.442,7	62.773,4	62.432,9	62.883,0
Venituri din valorificarea unor bunuri	915,8	936,1	686,2	854,1	829,4	790,9	824,8	815,0	810,3	816,7
Venituri proprii - calcul serv. datoriei	68.555,0	70.348,2	53.071,2	64.596,7	62.965,6	60.291,6	62.617,9	61.958,4	61.622,6	62.066,3
Limita de îndatorare -30% din venituri proprii	20.566,5	21.104,5	15.921,3	19.379,0	18.889,7	18.087,5	18.785,4	18.587,5	18.486,8	18.619,9
Serviciul anual al datoriei publice locale	10.399,5	15.274,4	10.640,5	7.878,8	7.092,0	6.073,0	5.953,7	5.835,0	5.716,3	5.598,0
Gradul de îndatorare (%)	15,17%	21,71%	20,05%	12,20%	11,26%	10,07%	9,51%	9,42%	9,28%	9,02%
Există capacitate de a contracta noi credite	da	da	da	da	da	da	da	da	da	da

				Valoare indicator (mii EURO) - previzionat
	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032	2033	2034
Venituri proprii	62.696,4	62.670,8	62.750,1	62.705,7	62.708,9	62.721,6	62.712,1	62.714,2	62.715,9	62.714,0
Venituri din valorificarea unor bunuri	814,0	813,6	814,8	814,1	814,2	814,4	814,2	814,3	814,3	814,3
Venituri proprii - calcul serv. datoriei	61.882,4	61.857,1	61.935,3	61.891,6	61.894,7	61.907,2	61.897,8	61.899,9	61.901,6	61.899,8
Limita de îndatorare -30% din venituri proprii	18.564,7	18.557,1	18.580,6	18.567,5	18.568,4	18.572,2	18.569,3	18.570,0	18.570,5	18.569,9
Serviciul anual al datoriei publice locale	5.479,0	5.360,3	5.241,6	5.141,1	2.348,1	2.283,7	892,4	0,0	0,0	0,0
Gradul de îndatorare (%)	8,85%	8,67%	8,46%	8,31%	3,79%	3,69%	1,44%	0,00%	0,00%	0,00%
Există capacitate de a contracta noi credite	da	da	da	da	da	da	da	da	da	da

Din informațiile prezentate în tabelele anterioare rezultă ca municipalitatea are capacitatea financiară de a asigura:

•    cofinanțarea investiției aferente reabilitării sistemului de termoficare din municipiul Iași;

•    acordarea de subvenții de preț pentru acoperirea diferenței de diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice, potrivit art. 3, alin. (2) din OG nr. 36/2006.

Auto sustenabilitatea financiară

Un aspect particular care se constituie într-unul dintre obiectivele ACB pentru acest proiect este verificarea capacității proiectului de a se autosusține financiar, respectiv de a-și demonstra independența față de sistemul de subvenții existent.

Conform OUG 36/2006, cu modificările ulterioare, municipalitatea acordă subvenții lunare

operatorului, pentru acoperirea diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice și prețul local al energiei termice facturate populației. Obiectivul este de a verifica auto-sustenabilitatea și nu profitabilitatea financiară a proiectului, astfel ca s-au realizat următoarele operații:

•    subvenția de preț, alocată de municipalitate operatorului, este calculată numai până la concurența costurilor nete de operare (nu se iau în calcul cota de profit și cota de dezvoltare SACET, cu toate că, în conformitate cu actelor normative în vigoare, în structura prețului de producere, transport și distribuție sunt incluse atât o cotă de profit reglementată¹⁰, cât și o cotă de dezvoltare și modernizare a SACET, aprobată de autoritățile administrației publice locale);

•    subvenția de preț este considerată venit din operare în cadrul ACB.

Tabel nr. 37 - Auto-sustenabilitatea proiectului

Ani	Costuri operaționale (euro/an)	Venituri din vânzarea energiei termice (euro/an)		Deficit din diferența de preț (acoperit din subvenții locale) - euro/an
		Gospodării	Agenți economici și instituții publice
2014	16,867,961	7,600,183	4,598,722	1,816,873
2015	15,806,220	6,796,241	4,346,021	1,843,839
2016	21,521,322	7,017,163	8,440,277	6,063,882
2017	22,048,826	6,897,700	8,559,233	6,591,893
2018	23,221,585	7,671,925	9,103,244	6,446,416
2019	24,377,163	8,239,502	9,647,589	6,490,072
2020	25,663,251	9,486,089	10,250,858	5,926,304
2021	25,878,877	10,928,486	10,430,123	4,520,269
2022	30,765,869	11,893,997	12,508,311	6,363,562
2023	31,020,587	12,883,060	12,719,082	5,418,446
2024	31,127,039	13,896,858	12,868,140	4,362,042
2025	31,236,161	14,936,584	13,016,942	3,282,636
2026	31,293,107	15,114,367	13,142,410	3,036,330
2027	31,368,126	15,298,811	13,273,842	2,795,474
2028	31,447,680	15,489,968	13,405,648	2,552,063
2029	31,525,750	15,687,897	13,535,370	2,302,483

¹⁰ În conformitate cu prevederile art. 11, lit. (d) din Ordinul ANRE nr. 83/2013, valoarea maximă a profitului rezonabil reglementat pentru producerea energiei termice în cogenerare este de 4% din costurile totale iar potrivit dispozițiilor art. 40, alin. (1) din Legea nr. 325/2006 și ale art. 6, alin. (4), art. 9, alin. (3), lit. (g) din Ordinul ANRSC nr. 66/2007, cota maximă de profit reglementată pentru stabilirea tarifelor de transport și distribuție a energiei termice este 5% din costuri

Ani	Costuri operaționale z .. z- \	Venituri din vânzarea energiei termice (euro/an)		Deficit din diferența de preț (acoperit din ___i_____jl;; i________/__
2030	31,607,859	15,892,656	13,665,394	2,049,809
2031	31,660,575	16,104,308	13,781,221	1,775,046
2032	31,693,953	16,322,920	13,887,089	1,483,944
2033	31,757,934	16,548,560	14,004,809	1,204,564
2034	31,826,365	16,781,301	14,123,129	921,934

Așa cum este arătat în tabelul de mai sus, pe orizontul de analiză, sistemul de termoficare din municipiul Iași depinde de sistemul de subvenții existent. Totuși, deficitul (din diferența de preț) acoperit din subvenții de la bugetul local se înregistrează pe un ușor trend descendent începând din anul 2022, existând potențialul ca sistemul de termoficare din municipiul Iași să devină autosustenabil.

Așa cum arată previziunea costurilor și a veniturilor, investițiile finanțate prin POIM vor contribui la reducerea subvențiilor plătite de municipalitate. Însă, fără măsuri suplimentare (investiții) sistemul de termoficare din Iași nu va deveni auto-sustenabil pe termen lung. Pentru eliminarea subvențiilor publice vor fi necesare măsuri suplimentare care vor permite operatorului furnizarea de energie termică la un cost mai scăzut, devenind astfel competitiv față de metodele alternative de încălzire fără ajutorul subvențiilor publice. Aceste măsuri trebui să vizeze două obiective principale:

•    Creșterea intensității termice în sistem (prin reducerea, în continuare, a pierderilor de căldură și creșterea vânzărilor, acolo unde este economic fezabil)

•    Reducerea costurilor de producere a energie termice.

Evaluarea potențialului existent în sistemul de termoficare de a reduce costurile și de a crește competitivitatea, precum și evaluarea investițiilor necesare pentru materializarea respectivului potențial reprezintă o sarcină urgentă la care se angajează Municipalitatea Iași împreună cu operatorul serviciului de termoficare.

Evoluția fluctuantă a deficitului din diferența de preț ce va fi acoperit din subvenții locale este explicată astfel:

-    Creșterea subvențiilor ce vor acoperi deficitul din perioada 2016 - 2022 are loc, în principal, datorită reducerii progresive a alocațiilor gratuite de certificate CO2 pentru producția de energie termică.

-    Creșterea bruscă a nivelului subvențiilor din perioada 2021 - 2022 este rezultatul întreruperii schemei de sprijin (sub formă de bonus) pentru energia electrică produsă în cogenerare.

-    Descreșterea progresivă a subvențiilor pentru acoperirea deficitului din perioada 2023 - 2034 se datorează creșterii tarifului local de facturare pentru populație ca rezultat al creșterii venitului mediu disponibil pe gospodărie din municipiu.

În contextul sustenabilității financiare a sistemului de termoficare din municipiul Iași, este relevant de menționat că în urma implementării proiectului se vor evita deconectări viitoare care ar putea afecta sustenabilitatea globală și competitivitatea întregului sistem pe termen lung.

4.7. Analiza economică

4.7.1 Metodologie specifică

Analiza economică evaluează contribuția proiectului la bunăstarea economică a societății. Spre deosebire de analiza financiară, unde logica analizei avea la bază perspectiva consolidată proprietar -operator asupra infrastructurii, în analiza economică perspectiva este cea a întregii societăți. În acest

sens, intrările proiectului vor fi evaluate la costul lor de oportunitate, iar ieșirile, la disponibilitatea consumatorilor de a plăti.

Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuție pozitivă netă pentru societate și, în consecință, merită să fie cofinanțat din fonduri ale UE.

Metodologia de realizare a analizei economice implică parcurgerea a 3 etape (descrise ulterior):

•    Etapa 1 - Corecții fiscale;

•    Etapa 2 - Corecții aferente externalităților;

•    Etapa 3 - Conversia prețurilor de piață în prețuri contabile pentru a include și costurile și beneficiile sociale (respectiv determinarea factorilor de conversie).

Fluxurile de numerar din analiza financiară reprezintă baza de dezvoltare a analizei economice.

4.7.2 Corecții fiscale, conversie prețuri și externalități

Costul investiției a fost degrevat de valoarea TVA-ului, încă din analiza financiară.

Conversia prețurilor financiare în prețuri contabile se realizează în mod uzual printr-un Factor de Conversie Standard (FSC). FSC se calculează pe baza mediei diferențelor între prețurile interne și cele internaționale (de ex. prețurile în frontieră FOB pentru exporturi și CIF pentru importuri) datorită tarifelor comerciale și barierelor. Vom considera în cadrul analizei economice că FSC este 1 (având în vedere că majoritatea bunurilor ce vor fi achiziționate/utilizate în proiect vor fi bunuri comercializabile din interiorul UE, astfel că nu se aplica taxe de import).

Costurile relevante care vor fi luate în calcul în analiza economică sunt următoarele costuri incrementale ale proiectului:

•    Costurile cu consumul de gaz;

•    Costurile materiale din activitatea de producție (costul cu apa);

•    Costurile cu electricitatea;

•    Costuri de întreținere și reparații.

Vom presupune că prețurile de piață ale costurilor de mai sus reflectă prețurile contabile.

Pentru etapa investițională s-a utilizat factorul de conversie pentru forța de muncă.

Dat fiind faptul că nu există informații statistice detaliate despre piața forței de muncă din zonă, pentru calcularea acestui factor de conversie s-au folosit ratele de șomaj regionale. În acest caz s-a utilizat următoarea formulă:

SW=FWX(l-w)x(l-z)

unde,

SW = prețul umbră salarii (shadow wage);

FW = prețul de piață al salariilor (finance wage);

u = rata de șomaj regională;

t = cotele de contribuții la bugetul de stat pentru salarii.

FC forța de muncă = (1-u) x (1-t) = (1-0,06¹¹) x (1-0,29) = 0,67

S-a considerat următoarea structură a costurilor investiționale: ¹⁴

Calcularea factorului de conversie pentru costul din etapa de investiție
Articole cost	Pondere	Factor de conversie	Rata preț umbră
Materiale	60%	1	0,6
Forța de muncă, din care	30%		0,22
calificată	15%	1	0,05
necalificată	85%	0,67	0,17
Echipamente și transport	10%	1	0,1
TOTAL	100%		0,92

În ceea ce privește transferurile, au fost eliminate din analiza economică sumele aferente redevenței adiționale estimate ca urmare a implementării investiției din etapa II (POIM). De asemenea, pentru evitarea dublei înregistrări, din analiza economică au fost eliminate costurile financiare de mediu (cu certificatele CO2 și cu taxele către fondul de mediu aferente SO2, NOx și pulberi).

Integrarea externalităților

În această etapă au fost identificate efectele externe pozitive (beneficiile) și negative (costurile) pe care proiectul le generează la nivel macroeconomic. Aceste efecte apar fără compensații monetare, astfel că ele nu sunt prezentate în analiza financiară, ci estimate și evaluate în analiza economică.

Se va respecta regula conform căreia orice cost/beneficiu socio-economic care se propagă dinspre proiect spre alți subiecți fără compensație se va cuantifica prin însumare la fluxul de numerar al proiectului.

Efectele pozitive (beneficiile economice ale proiectului) sunt:

•    Beneficiile cuantificabile monetar:

■    Beneficii din reducerea de emisii;

■    Beneficii din economia de energie alternativă (la consumatorul final);

■    Beneficii din evitarea deconectărilor;

■    Beneficii din asigurarea furnizării de energie termică

•    Beneficii necuantificabile monetar:

■    Creșterea confortului la consumatorul final

■    Diminuarea efectelor negative a poluării aerului asupra sănătății populației și a

mediului, în municipiul Iași

■    Reducerea costurilor cu sănătatea

■    Creșterea calității vieții locuitorilor din zonă

■    Îmbunătățirea condițiilor economice

■    Creșterea valorii apartamentelor Beneficii din reducerea emisiilor (CO2, NOx,SO2 si pulberi)

Datorită eficientei scăzute a sistemului de transport ca urmare a pierderilor mari în acest sistem, sursa generează o cantitate mai mare de emisii, aceasta având impact negativ asupra schimbărilor climatice.

Reducerea pierderilor în rețele de transport conduce la reducerea consumului de combustibil în sursa/CET și deci a cantităților de emisii de SO2, NOx, PM și CO2, adică a impactului asupra mediului.

Prin realizarea lucrărilor ce fac obiectul prezentului proiect, pierderile în rețele se reduc cu 26.172 Gcal/an. Aceste reduceri contribuie la o scădere a consumului de combustibil (gaze naturale) în sursă. Calculul economiilor de combustibil a ținut cont și de ipotezele și premisele utilizate pentru previziunea cererii de energie termică livrată (impactul izolării termice a clădirilor, impactul debranșărilor din istoric, evoluția cererii în scenariul cu proiect având în vedere efectul etapei II).

Reducerea emisiilor de CO2 a fost calculată și pentru:

•    cantitatea evitată de energie alternativă (energie electrică) presupusă a se consuma în perioadele de intervenții din cauza avariilor;

•    cantitatea de energie electrică care se evită a se consuma de centralele individuale, pentru numărul evitat de consumatori presupuși a se deconecta în scenariul fără proiect.

Beneficiile anuale din reducerea de emisii au fost estimate utilizând valoarea monetară a acestora, iar evoluția acestor beneficii este redată în modelul de calcul tabelar (Excel) Anexa 1 - Modelul financiar,

Pagina „Economic Analysis”.

Beneficii din economia de energie alternativă (la consumatorul final):

Prin eliminarea avariilor, consumatorii afectați de respectivele avarii nu vor mai fi obligați ca pe perioada intervențiilor, când nu primesc energie termică, să consume energie electrică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum și, deci, să înregistreze cheltuieli suplimentare.

Calculele detaliate pentru beneficiile anuale din economia de energie alternativă și evoluția acestor beneficii este redată în Anexa 1 - Modelul financiar, Pagina „Economic Analysis”.

Beneficii din evitarea deconectărilor

Având în vedere că scenariul fără proiect ia în considerare un număr anual de deconectări (ca efect al lipsei calității serviciului de termoficare și al disconfortului resimțit de populația care rămâne conectată (direct sau indirect) la rețelele care nu se reabilitează dar necesită reabilitare), au fost estimate următoarele beneficii:

-    Economie de combustibil (gaz natural) la consumatorii pentru care se evită debranșarea, economie obținută prin evitarea utilizării centralelor de apartament (s-a utilizat ipoteza că cei care s-ar debranșa ar folosi centrale de individuale cu funcționare pe gaze naturale);

-    Economie de energie electrică evitată a se consuma de centralele individuale care nu se mai instalează;

-    Economii de CO2, SO2, NOx și pulberi rezultate din economia de combustibil menționată mai sus;

-    Economie de costuri de întreținere și mentenanță, precum și economii de costuri de înlocuire pentru centralele pe gaze naturale care nu se mai instalează.

Pentru monetizarea beneficiilor din asigurarea furnizării cu energie termică, s-a luat în considerare cantitatea de combustibil (gaz natural; exprimată în MWh) evitată a se utiliza (din evitarea deconectărilor) și o valoare monetară de 10 euro/MWh.

Calcul detaliat al acestor beneficii este prezentat în modelul de calcul tabelar.

Externalități negative

În cadrul analizei economice, pentru estimarea valorică a costurilor externe (care nu au fost luate în considerare în cadrul analizei financiare), au fost analizate următoarele aspecte:

•    Costuri de oportunitate, care ar putea fi constituite din pierderea de producție agricolă sau o altă utilizare alternativă, datorata utilizării diferite a terenului

În prezentul proiect nu vor utilizate noi terenuri pentru dezvoltarea proiectului.

•    Costuri rezultate din impactul asupra mediului

În perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare a rețelelor de termoficare, vor exista efecte (temporare) negative asupra mediului: poluare (praf, NOx etc.), zgomot și perturbări ale traficului rutier.

În vederea protejării mediului de efectele negative identificate, beneficiarul va monitoriza activitatea și va suporta pe perioada de realizare a investiției, costurile cu protejarea mediului.

4.7.3 Indicatori de performanță economică

Analiza economică este prezentată în Anexa 1 - Modelul financiar, Pagina „Economic Analysis”, iar

rezultatele sunt redate sintetic în tabelul de mai jos:

Performanța economică a proiectului REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE ÎN MUNICIPIUL IAȘI ÎN VEDEREA CONFORMĂRII CU STANDARDELE DE MEDIU PRIVIND EMISIILE ÎN ATMOSFERĂ ȘI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ - Etapa a II-a
Indicator	Valoare rezultată	Concluzie
ÎN ECONOMIE ȘI SOCIETATE:
Rata internă de rentabilitate economică (RIRE)	26.0%	> 5,0% (rata de actualizare socială) proiectul aduce suficiente beneficii economico sociale în zona de implementare a proiectului
Valoarea economică netă actualizată a capitalului (VENA)	37,163,420	> 0 (valoare pozitivă) societatea are nevoie de proiect prin beneficiile aduse în economie (proiectul merită intervenție financiară din partea FC )
Raportul beneficiu-cost (RBC)	2.82	> 1 (valoare supraunitară) Beneficiile totale depășesc costurile proiectului (proiectul merită intervenție financiară din partea FC)

5. Analiza de risc și senzitivitate

5.1. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile

de intrare asupra rentabilității proiectului investițional.

Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existența unei palete variate de factori de risc care mai mult sau mai puțin probabil pot influența performanța previzionată a proiectului.

Acești factori de risc se pot încadra în două categorii:

•    categorie care poate influența costurile de investiție;

•    categorie care poate influența elementele cash-flow-ului previzionat.

Scopul analizei de senzitivitate este:

•    identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acelor variabile care au cel mai mare impact asupra rentabilității sale. Variabilele critice sunt considerate acei parametri pentru care o variație de 1% provoacă o variație cu 5% a valorii actuale nete;

•    evaluarea generală a robusteții și eficienței proiectului;

•    aprecierea gradului de risc: cu cât numărul de variabile critice este mai mare, cu atât proiectul este mai riscant;

•    sugerează măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor proiectului.

Indicatorii luați în calcul pentru analiza senzitivității sunt indicatorii de performanță financiară (RIRF, VFNA) și indicatorii de performanță economică (RIRE și VENA).

Etapele analizei de senzitivitate sunt:

1.    Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influență importantă asupra

rentabilității financiare și asupra viabilității economice a proiectului Pentru analiza de față s-a luat în considerare următoarele variabile:

•    Cheltuielile cu investiția de bază (costul investiției);

•    Costul cu combustibilul;

•    Subvenția;

•    Emisiile (CO2, NOx, pulberi) estimate;

•    Costurile operaționale incrementale (exclusiv costurile cu combustibilul).

2.    Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile probabile

Pentru fiecare din aceste variabile a fost considerată ipoteza unei abateri rezonabile de la valoarea medie stabilită în secțiunile anterioare, abateri exprimate procentual.

3.    Recalcularea valorilor indicatorilor de performanță în ipoteza realizării abaterilor estimate

Evoluția indicatorilor în funcție de modificările variabilelor este prezentată în secțiunile următoare.

5.1.1. Senzitivitatea indicatorilor de performanță financiară

Influența variației variabilelor susceptibile de a produce impact semnificativ asupra indicatorilor de performanta financiară este prezentată în tabelele de mai jos:

Tabel nr. 38 - Variația indicatorilor de performanță financiară la variația costului investiției

Variația costului de investiție		Înainte de asistența comunitară		După asistența comunitară
		NPV/C	FRR/C	NPV/K	FRR/K
1	Base case	-14,456,106	-12.25%	-1,661,171	-3.03%
2	Sensitivity case 2 (-1%)	-14,311,545	-12.25%	-1,644,559	-3.03%
3	Sensitivity case 3 (-3%)	-13,733,301	-12.25%	-1,578,112	-3.03%
4	Sensitivity case 4 (-5%)	-13,010,496	-12.25%	-1,495,054	-3.03%
5	Sensitivity case 5 (+1%)	-14,600,667	-12.25%	-1,677,782	-3.03%
6	Sensitivity case 6 (+3%)	-15,178,912	-12.25%	-1,744,229	-3.03%
7	Sensitivity case 7 (+5%)	-15,901,717	-12.25%	-1,827,288	-3.03%

Tabel nr. 39 - Variația indicatorilor de performanță financiară la variația costului combustibilului

Variația costului combustibilului		Înainte de asistența comunitară		După asistența comunitară
		NPV/C	FRR/C	NPV/K	FRR/K
1	Base case	-14,456,106	-12.25%	-1,661,171	-3.03%
2	Sensitivity case 2 (-1%)	-12,024,645	-8.40%	770,291	7.47%
3	Sensitivity case 3 (-5%)	-7,161,721	-2.67%	5,633,214	47.46%
4	Sensitivity case 4 (-10%)	-2,298,798	1.97%	10,496,138	n/a
5	Sensitivity case 5 (+1%)	-16,887,568	-17.59%	-4,092,633	-13.46%
6	Sensitivity case 6 (+5%)	-21,750,492	n/a	-8,955,556	n/a
7	Sensitivity case 7 (+10%)	-26,613,415	n/a	-13,818,479	n/a

Tabel nr. 40 - Variația indicatorilor de performanță financiară la variația subvenției

Variația subvenției		Înainte de asistența comunitară		După asistența comunitară
		NPV/C	FRR/C	NPV/K	FRR/K
1	Base case	-14,456,106	-12.25%	-1,661,171	-3.03%
2	Sensitivity case 2 (-1%)	-14,921,012	-12.78%	-2,126,076	-4.63%
3	Sensitivity case 3 (-5%)	-16,780,475	-14.89%	-3,985,540	-9.82%
4	Sensitivity case 4 (-10%)	-19,104,450	-17.46%	-6,309,515	-14.55%
5	Sensitivity case 5 (+1%)	-13,991,185	-11.72%	-1,196,250	-1.29%
6	Sensitivity case 6 (+5%)	-12,131,344	-9.58%	663,592	7.42%
7	Sensitivity case 7 (+10%)	-9,806,187	-6.90%	2,988,748	21.17%

5.1.2. Senzitivitatea indicatorilor de performanță economică

Influența variației variabilelor care ar putea produce impact semnificativ asupra indicatorilor de performanta economică este prezentată în tabelele de mai jos:

Tabel nr. 41 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația costului investiției

Variația costului investiției		NPV	ERR	BCR
1	Base case	37,163,420	26.0%	2.82
2	Sensitivity case 2 (-1%)	37,299,870	26.2%	2.84
3	Sensitivity case 3 (-5%)	37,845,669	27.2%	2.92
4	Sensitivity case 4 (-10%)	38,527,918	28.5%	3.02
5	Sensitivity case 5 (+1%)	37,026,970	25.7%	2.80
6	Sensitivity case 6 (+5%)	36,481,170	24.9%	2.73
7	Sensitivity case 7 (+10%)	35,798,921	23.8%	2.64

Tabel nr. 42 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația emisiilor CO2

Variația emisiilor CO2		NPV	ERR	BCR
1	Base case	37,163,420	26.0%	2.82
2	Sensitivity case 2 (-1%)	37,206,740	26.0%	2.82
3	Sensitivity case 3 (-5%)	37,380,021	26.0%	2.83
4	Sensitivity case 4 (-10%)	37,596,622	26.1%	2.84
5	Sensitivity case 5 (+1%)	37,120,099	25.9%	2.82
6	Sensitivity case 6 (+5%)	36,946,819	25.9%	2.81
7	Sensitivity case 7 (+10%)	36,730,218	25.8%	2.80

Tabel nr. 43 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația emisiilor NOx

Variația emisiilor NOx		NPV	ERR	BCR
1	Base case	37,163,420	26.0%	2.82
2	Sensitivity case 2 (-1%)	37,160,097	26.0%	2.82
3	Sensitivity case 3 (-5%)	37,146,806	26.0%	2.82
4	Sensitivity case 4 (-10%)	37,130,193	25.9%	2.82
5	Sensitivity case 5 (+1%)	37,166,742	26.0%	2.82
6	Sensitivity case 6 (+5%)	37,180,033	26.0%	2.82
7	Sensitivity case 7 (+10%)	37,196,646	26.0%	2.82

Tabel nr. 44 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația emisiilor SO2

Variația emisiilor SO2		NPV	ERR	BCR
1	Base case	37,163,420	26.0%	2.82
2	Sensitivity case 2 (-1%)	37,163,991	26.0%	2.82
3	Sensitivity case 3 (-5%)	37,166,275	26.0%	2.82
4	Sensitivity case 4 (-10%)	37,169,131	26.0%	2.82
5	Sensitivity case 5 (+1%)	37,162,848	26.0%	2.82

6	Sensitivity case 6 (+5%)	37,160,564	26.0%	2.82
7	Sensitivity case 7 (+10%)	37,157,708	26.0%	2.82

Tabel nr. 45 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația emisiilor de pulberi

Variația emisiilor de pulberi		NPV	ERR	BCR
1	Base case	37,163,420	26.0%	2.82
2	Sensitivity case 2 (-1%)	37,181,055	26.0%	2.82
3	Sensitivity case 3 (-5%)	37,251,598	26.0%	2.83
4	Sensitivity case 4 (-10%)	37,339,776	26.0%	2.83
5	Sensitivity case 5 (+1%)	37,145,784	26.0%	2.82
6	Sensitivity case 6 (+5%)	37,075,241	25.9%	2.82
7	Sensitivity case 7 (+10%)	36,987,063	25.9%	2.81

Tabel nr. 46 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația costurilor incrementale operaționale

Variația costurilor incrementale operaționale		NPV	ERR	BCR
1	Base case	37,163,420	26.0%	2.82
2	Sensitivity case 2 (-1%)	37,291,813	26.0%	2.84
3	Sensitivity case 3 (-5%)	37,805,388	26.3%	2.91
4	Sensitivity case 4 (-10%)	38,447,356	26.7%	3.01
5	Sensitivity case 5 (+1%)	37,035,026	25.9%	2.80
6	Sensitivity case 6 (+5%)	36,521,451	25.6%	2.73
7	Sensitivity case 7 (+10%)	35,879,483	25.3%	2.65

Tabel nr. 47 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația energiei alternative

Variația energiei alternative		NPV	ERR	BCR
1	Base case	37,163,420	26.0%	2.82
2	Sensitivity case 2 (-1%)	37,130,614	25.9%	2.82
3	Sensitivity case 3 (-5%)	36,999,389	25.9%	2.81
4	Sensitivity case 4 (-10%)	36,835,359	25.8%	2.80
5	Sensitivity case 5 (+1%)	37,196,226	26.0%	2.82
6	Sensitivity case 6 (+5%)	37,327,450	26.1%	2.83
7	Sensitivity case 7 (+10%)	37,491,481	26.2%	2.84

Tabel nr. 48 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația deconectărilor evitate

Variația deconectărilor evitate		NPV	ERR	BCR
1	Base case	37,163,420	26.0%	2.82
2	Sensitivity case 2 (-1%)	36,772,191	25.8%	2.80
3	Sensitivity case 3 (-5%)	35,207,275	25.1%	2.72

4	Sensitivity case 4 (-10%)	33,251,131	24.1%	2.63
5	Sensitivity case 5 (+1%)	37,554,649	26.1%	2.84
6	Sensitivity case 6 (+5%)	39,119,564	26.9%	2.92
7	Sensitivity case 7 (+10%)	41,075,709	27.7%	3.01

Tabel nr. 49 - Variația indicatorilor de performanță economică la variația beneficiilor din asigurarea furnizării

Variația beneficiilor din asigurarea furnizării		NPV	ERR	BCR
1	Base case	37,163,420	26.0%	2.82
2	Sensitivity case 2 (-1%)	37,088,361	25.9%	2.82
3	Sensitivity case 3 (-5%)	36,788,127	25.8%	2.80
4	Sensitivity case 4 (-10%)	36,412,835	25.6%	2.78
5	Sensitivity case 5 (+1%)	37,238,478	26.0%	2.82
6	Sensitivity case 6 (+5%)	37,538,712	26.1%	2.84
7	Sensitivity case 7 (+10%)	37,914,004	26.3%	2.86

5.1.3. Variabile critice și valori de comutare

Variabilele critice cu impact asupra performanței financiare și economice a proiectului sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Tabel nr. 50 - Variabile critice cu impact asupra performanței financiare a proiectului

Analiza financiară	Variația VFNA/C	Variația RIRF/C	Sensibil (Da/Nu)	Sensibil (Da/Nu)
Cost de investiție al proiectului (creștere cu 1%)	1.00%	0.00%	Nu	Nu
Cost de investiție al proiectului (scădere cu 1%)	-1.00%	0.00%	Da	Nu
Cost combustibil (creștere cu 1%)	16.82%	43.57%	Da	Da
Cost combustibil (scădere cu 1%)	-16.82%	-31.40%	Da	Da
Subvenția locală (creștere cu 1%)	-3.22%	-4.35%	Da	Da
Subvenția locală (scădere cu 1%)	3.22%	4.34%	Da	Da

Tabel nr. 51 - Variabile critice cu impact asupra performanței economice a proiectului

Analiza economică	Variația VENA	Variația RIRE	Sensibil (Da/Nu)	Sensibil (Da/Nu)
Variația costului de investiție (creștere cu 1%)	-0.367%	-0.880%	Nu	Nu
Variația costului de investiție (scădere cu 1%)	0.367%	0.895%	Nu	Da
Variația emisiilor CO2 (creștere cu 1%)	-0.117%	-0.050%	Nu	Nu
Variația emisiilor CO2 (scădere cu 1%)	0.117%	0.050%	Nu	Nu
Variația emisiilor NOx (creștere cu 1%)	0.009%	0.010%	Nu	Nu
Variația emisiilor NOx (scădere cu 1%)	-0.009%	-0.010%	Nu	Nu
Variația emisiilor de pulberi (creștere cu 1%)	-0.002%	-0.001%	Nu	Nu

Analiza economică	Variația	Variația	Sensibil	Sensibil
Variația emisiilor de pulberi (scădere cu 1%)	0.002%	0.001%	Nu	Nu
Variația costurilor O&M incrementale (creștere cu 1%)	-0.345%	-0.265%	Nu	Nu
Variația costurilor O&M incrementale (scădere cu 1%)	0.345%	0.265%	Nu	Nu
Variația energiei alternative (creștere cu 1%)	0.088%	0.077%	Nu	Nu
Variația energiei alternative (scădere cu 1%)	-0.088%	-0.077%	Nu	Nu
Variația deconectărilor evitate (creștere cu 1%)	1.053%	0.693%	Da	Nu
Variația deconectărilor evitate (scădere cu 1%)	-1.053%	-0.694%	Da	Nu
Variația beneficiilor din asigurarea furnizării (creștere cu 1%)	0.202%	0.135%	Nu	Nu
Variația beneficiilor din asigurarea furnizării (scădere cu 1%)	-0.202%	-0.135%	Nu	Nu

Calculul valorilor de comutare (valori prag) ale variabilelor critice identificate, respectiv modificările procentuale ale acestor variabile care determină ca indicatorii de performanță financiară să fie egali cu 0, nu sunt relevante în acest caz, astfel că nu au mai fost prezentate.

În concluzie, analizând tabelele analizei de senzitivitate, rezultă că variabilele critice ce pot afecta performanța financiară a proiectului sunt costul cu combustibilul utilizat în cadrul SACET Iași și subvențiile locale. Așadar, orice modificare în prețul gazelor naturale sau în cantitatea acestora va afecta rentabilitatea financiară a proiectului. Beneficiarul va acorda atenție deosebită acestor variabile identificate. Performanța economică a proiectului este afectată semnificativ de variația numărului de deconectări evitate.

5.2. Analiza de risc calitativă

Aprecierea impactului unei anumite modificări procentuale a unei variabile asupra indicatorilor de

performanță ai proiectului, nu spune nimic despre probabilitatea de apariție a acestei modificări. Analiza de risc este cea care se ocupă de acest aspect. Prin repartizarea distribuției de probabilitate corespunzătoare variabilelor critice se poate estima distribuția de probabilitate pentru indicatorii de performanță financiari și economici.

Identificarea riscurilor este de dublă factură:

•    Identificarea calitativă a riscurilor;

•    Identificarea cantitativă a riscurilor.

Identificarea riscurilor s-a realizat folosind analiza cauzelor sursă. Astfel, au fost identificate potențialele riscuri ale proiectului ce pot apărea atât în perioada de implementare, cât și în perioada de operare a investiției.

Cea mai frecvent utilizată metodologie de identificare a riscurilor este Matricea de management a riscurilor, care poate fi definită ca o enumerare a tuturor riscurilor posibile aferente proiectului în ceea ce privește cheltuielile, veniturile și planificarea. Matricea de management al riscurilor se realizează grupând riscurile în categorii mari de riscuri, în funcție de tipul de riscuri identificate, foarte importante în analiza de risc fiind acelea care au impact major asupra proiectului.

În cadrul acestei matrici este analizat și riscul rezidual, definit ca expunerea cauzată de un anumit risc după ce au fost luate măsuri de gestionare a lui, presupunând ca măsurile au fost eficace. Măsurile în gestionarea riscului privesc fie reducerea probabilității, fie reducerea impactului, fie măsuri care afectează atât probabilitatea cât și impactul.

Potențialele riscuri ale proiectului identificate pe diferite nivele și strategiile de abordare a acestora:

Tabel nr. 52 - Matricea de management a riscurilor							Risc foarte mare Risc mare Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ
Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului			Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
		R (10)	R (10)	Realizarea fișelor de date pentru atribuirea contractului de lucrări în conformitate cu legislația în vigoare	UMP UIP			Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea un impact asupra probabilității de apariție, reducând-o de la R la M. În această situație scorul combinat va fi de 50, riscul devenind unul mare. Motivul pentru care a fost păstrată probabilitatea la nivel mediu este dat de lipsa de control asupra timpilor de soluționare a eventualelor contestații de către CNSC și de posibilitatea acționării în
1	Neatribuirea contractelor de lucrări in termenul necesar, nu permite finalizarea proiectului in orizontul de timpul planificat			Propunerea de lansare a procedurii de licitații anterior semnării contractului de finanțare, cu specificarea in contract a clauzei de suspendare pana la semnarea contractului de finanțare	UMP
		Scor combinat: 100
				Urmărirea soluționării in termen de către CNSC a eventualelor contestații depuse în perioada de atribuire a contractelor de lucrări	UMP

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
						instanță a beneficiarului de către contestatar, în cazul în care contestația este soluționată nefavorabil pentru cel din urmă.
		M (5)	R (10)	Realizarea fișelor de date pentru atribuirea contractului de management în conformitate cu legislaț'a în vigoare	UMP UIP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea un impact asupra
2	Neatribuirea contractului de management in termenul necesar pentru asigurarea serviciilor pe tot parcursul implementării proiectului			Propunerea de lansare a procedurii de licitatii anterior semnarii contractului de finantare, cu specificarea in contract a clauzei de suspendare pana la semnarea contractului de finantare	UMP	probabilității de apariție, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 10, riscul devenind unul scăzut. Motivul pentru care a fost păstrată probabilitatea la
		Scor combinat: 50
				Urmarirea solutionarii in termen de catre CNSC a eventualelor contestatii depuse în perioada de atribuire a contractului de management	UMP

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
						nivel scăzut este dat de lipsa de control asupra timpilor de solutionare a eventualelor contestații de către CNSC și de posibilitatea acționării în instanță a beneficiarului de către contestatar, în cazul în care contestația este soluționată nefavorabil pentru cel din urmă.
3	Neatribuirea contractului de asistenta tehnica prin dirigentie de santier in termenul necesar pentru asigurarea serviciilor pe tot parcursul implementarii	M(5)	R(10)	Realizarea fișelor de date pentru atribuirea contractului de asistenta tehnica prin dirigentie de santier în conformitate cu legislația în vigoare	UMP UIP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea un impact asupra probabilității de apariție, reducând-o de la M la S.
				Propunerea de lansare a procedurii de licitatii anterior semnarii contractului de finantare, cu specificarea in	UMP

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea	Analiza riscului rezidual
	argumentare	(S, M, R)	(S, M, R)		strategiei de minimizare a riscului
	contractelor de lucrari			contract a clauzei de suspendare pana la semnarea contractului de finantare		În această situație scorul combinat va fi de 10, riscul devenind unul mic.
		Scor combinat: 50		Urmarirea solutionarii in termen de catre CNSC a eventualelor contestatii depuse în perioada de atribuire a contractului de asistenta tehnica prin dirigentie de santier	UMP	Motivul pentru care a fost păstrată probabilitatea la nivel mediu este dat de lipsa de control asupra timpilor de solutionare a eventualelor contestații de către CNSC și de posibilitatea acționării în instanță a beneficiarului de către contestatar, în cazul în care contestația este soluționată nefavorabil pentru cel din urmă.

Tabel nr. 52 - Matricea de management a riscurilor							Risc foarte mare Risc mare Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ
Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului			Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
4	Contestații numeroase asupra procedurilor de atribuire a contractelor pot determina întârzieri in atribuirea contractelor ce nu permit finalizarea proiectului in orizontul de timpul planificat	R	R	Prestatorul va completa sau ajusta documentațiile de atribuire astfel încât acestea să răspundă cerințelor legislației din domeniul achizițiilor publice	UMP UIP			Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea un impact asupra probabilității de apariție, reducând-o de la R la M. În această situație scorul combinat va fi de 50, riscul devenind unul mare. Motivul pentru care a fost păstrată probabilitatea la nivel mediu este dat de lipsa de control asupra timpilor de solutionare a eventualelor contestații de către CNSC și de posibilitatea acționării în
		Scor combinat: 100

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
	implementare a proiectului din partea Beneficiarului pentru prima întâlnire (ședința de început a implementării proiectului)			etapa I a proiectului		internă a beneficiarului și considerăm că în urma implementării strategiei de minimizare, scorul combinat va deveni 1, riscul fiind unul nesemnificativ.
		Scor combinat: 5		Contactarea si emiterea ordinului de incepere pentru Managementul de proiect imediat după semnarea contractului de finanțare și stabilirea de comun acord a ședinței de început a implementării proiectului, cu participarea membrilor UIP si UMP	UMP
				Stabilirea în fișa postului pentru fiecare membru din cadul UIP si UMP a sarcinei de a participa la ședința de început a implementării proiectului	UMP UIP
7	Nerespectarea graficului de activitati al proiectului	M	R	Stabilirea unor planificări clare pentru fiecare etapa	UMP Constructorul	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul
				Realizare de ședinte de progres lunare/saptamanale pentru a indentifica progresul proiectului comparativ cu Calendarul activităților (monitorizare grafic)	UMP UIP Constructorul

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
						combinat va fi de 10, riscul devenind unul scăzut. Motivul pentru care probabilitatea a fost considerată la nivel scăzut este dat de posibilitatea apariției unor situații neprevăzute, de forță majoră, care să afecteze graficul de activități, însă prin implementarea strategiei de minimizare se vor elimina întârzierile date de organizarea internă.
		Scor combinat: 50		Realizarea de rapoarte de progres lunare cu evidențierea întârzierilor potențiale și consecințele aferente din punct de vedere al perioadelor de timp sau al costurilor	UMP UIP Constructorul
				Prestatorul serviciilor de Management va oferi asistență UIP la modificarea graficului de activități în acord cu condițiile contractului de finanțare.	Asistența tehnică UIP
8	Întârzieri in adoptarea unor decizii cu impact asupra	S	R	Vor fi evaluate si monitorizate in permanenta activitatile și rezultatele	UMP UIP	Prin implementarea strategiei de minimizare

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
	implementării proiectului			Prestatorul de servicii de management, împreună cu UIP/UMP va participa la identificarea, evaluarea și propunerea de solutii pentru aspectele stringente apărute în implementarea proiectului	Asistența tehnică UIP UMP	a riscului se va reduce impactul, dat fiind faptul că se vor elimina aceste întârzieri. Astfel, impactul va fi unul scăzut, scorul final combinat fiind de 1, riscul devenind unul nesemnificativ.
		Scor combinat: 10
				Prioritizarea aspectelor de soluționat in funcție de nivelul de importanta si impact	Asistența tehnică UIP UMP
9	Influențarea implementării proiectului de condiții externe economice și politice	S	M	Identificarea componentelor celor mai sensibile ale contractului la fluctuațiile mediului extern și stabilirea unor planuri de rezervă pentru situațiile limită	UMP	Riscul este unul nesemnificativ, însă prin implementarea măsurilor de management, impactul va fi unul scăzut, scorul combinat devenind 1.
		Scor combinat: 5
				Stabilirea unor resurse alternative în cazul unor blocaje	UMP

| Risc foarte mare Risc mare

Tabel nr. 52 - Matricea de management a riscurilor

Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului

UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
10	Dificultăți de colaborare intre diferitele alte părți implicate in proiect	M	M	Concentrare continuă asupra intereselor comune și propunerea de soluții benefice pentru implementarea proiectului, acceptate de toate părțile implicate	Asistența tehnică UIP UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
				Realizarea obiectivelor de către fiecare parte implicată în implementarea proiectului având la bază condițiile contractului de finanțare
				Adoptarea de toate părțile a principiilor recunoscute ale conduitei profesionale	Asistența tehnică UIP UMP
		Scor combinat: 25
				Stabilirea de canale și metode clare de comunicare	UMP
				Stabilirea de linii de comunicare și cooperare cu toate părțile implicate în proiect pentru a avea opiniile acestora	UMP
				Stimularea interesului pentru proiect și obținerea sprijinului tuturor părților implicate	UMP

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
				Identificarea celor mai eficiente căi de depășire a obstacolelor administrative, financiare sau legale apărute în etapa de implementare	UMP
				Consultarea săptămânală între părțile implicate asupra tuturor aspectelor și evenimentelor apărute în implementarea proiectului	UMP
11	Planificarea defectuoasă a activităților și resurselor necesare implementării proiectului	M	M	În sedinta de demarare a proiectului, UIP/UMP va revizui/stabili graficul de implementare a proiectului, în functie de ofertele constructorului si ale prestatorilor de servicii, astfel incat sa asigure finalizarea implementarii proiectului in termenul contractual	UIP UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
		Scor combinat: 25
				Monitorizarea continua si atenta din partea UIP/UMP	UMP UIP
				Cultura organizaționala care asigura focalizarea activitatii membrilor UIP/UMP și a managementului de proiect pe aspectele tehnice ale proiectului si cu furnizarea de soluții fezabile pentru orice problema apăruta, poate elimina acest risc.	UMP UIP

| Risc foarte mare Risc mare

Tabel nr. 52 - Matricea de management a riscurilor

Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului

UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
12	Întârzieri care pot să apară datorită unor condiții	M	R	Evaluarea consecințelor și luarea, cu prioritate, a măsurilor care se impun. Toate aceste masuri vor fi considerate în strânsă	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M. În această situație scorul combinat va fi de 25, riscul devenind unul
	excepționale/adverse ale vremii	Scor combinat: 50		concordanță cu prevederile clauzelor contractuale aferente din contractul de execuție al lucrărilor și vor avea ca scop limitarea costurilor suplimentare, dar mai ales limitarea întârzierilor în execuția lucrărilor.	UIP	mediu. Motivul pentru care impactul a fost considerat mediu, este dat de faptul că în cazul unei prelungiri în timp a condițiilor adverse ale vremii, riscul de întârziere rămâne mare.

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
13	Managementul deficitar al conflictelor apărute în perioada de implementare	M	R	Stabilirea clara si coerenta a rolurilor si responsabilitatilor fiecărui membru din cadrul echipei proiectului atât de la nivelul UIP/UMP	UIP UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M și asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
		Scor combinat: 50
				Liniile de comunicare sa fie clare si distincte și să fie specificate în planul de management al implementării (manualul de proceduri)	UMP
				Stabilirea, prin caietul de sarcini, a responsabilitatilor părților contractate (proiectare si lucrari, servicii de management, asistenta tehnica, promovare si publicitate, audit)	UMP
14	Indisponibilitate temporara a membrilor UIP/UMP (indisponibilitate cauzată de: concedii medicale, situatii personale neprevazute etc.)	S	R	Realizarea in faza de începere a implementării proiectului, a unei planificari clare pentru fiecare etapa	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M.
				Asigurarea personalului necesar si definirea personalului cu rol de back-up pentru situatiile cand	UMP

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
				acesta este necesar		În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ. Motivul pentru care impactul a fost considerat mediu, este dat de faptul că rămâne un grad de subiectivism destul de ridicat legat de identificarea unor persoane capabile să preia cu succes și rapid rolurile membrilor UMP si UIP.
		Scor combinat: 10		Stabilirea clara a rolurilor pe care le detin fiecare dintre persoanele implicate	UMP
				Identificarea unor persoane supleante care pot fi integrate usor si repede in cadrul echipei	UMP
15	Sumele reprezentând contribuțiile bugetului de stat	M	R	Sprijinirea Beneficiarului, de catre prestatorul de servicii de Management, in procesul de intocmire a		Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
	si al bugetelor locale nu sunt puse la dispoziția Beneficiarului in timp adecvat, generând presiuni asupra fluxului de numerar al Beneficiarului si asupra graficului de implementare al investițiilor			documentelor necesare pentru obtinerea acestor fonduri		va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 10, riscul devenind unul scăzut.
				Expertii Prestatorului serviciilor de management vor stabili din timp necesarul de cash flow astfel incat sa sprijine Beneficiarul pentru mobilizarea resurselor necesare	Asistența tehnică
		Scor combinat: 50
				Stabilirea în cadrul contractelor ce se vor atribui a anumitor conditii de desfășurare astfel incat sa se evite suspendarea lucrarilor sau rezilierea contractelor datorita intarzierii/ ne- executarii platilor	UMP
16	Apariția de cheltuieli suplimentare (majorare de preturi, lucrări suplimentare)	S	S	Bugetul proiectului are prevăzută o sumă pentru "ajustarea preturilor” care reprezintă preturile curente care s-au obținut din preturile constante la care s-a aplicat rata de ajustare calculată în funcție de rata inflației		Riscul este deja unul nesemnificativ.
		Scor combinat: 1
				Bugetul proiectului are prevăzută suma la cheltuieli

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
				diverse si neprevăzute pentru situațiile imprevizibile
17	Sumele destinate finanțării proiectului nu sunt disponibile intr-un interval adecvat de timp pentru ca plata antreprenorilor și a prestatorilor să fie realizată în limitele contractuale stabilite	M	R	Programarea atenta (cu rezervele aferente de timp) a proceselor de întocmire si verificare a documentelor implicate in procesul de executarea plăților	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 10, riscul devenind unul scăzut.
		Scor combinat: 50
18	Probleme cu fluxul de numerar al Autorității Contractante (Beneficiarului)	M	M	Identificarea unor surse financiare suplimentare (împrumut local numai pentru suma implicata până la reglarea fluxului de numerar)	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5,
		Scor combinat: 25		Negocierea cu contractorii pentru a nu suspenda lucrările	UMP

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
						riscul devenind unul nesemnificativ.
19	Aplicarea de corecții financiare asupra contractelor atribuite în perioada de implementare a proiectului ceea ce conduce la creșterea cheltuielilor neeligibile ale proiectului	M	M	UIP va efectua verificarea calității si corectitudinii documentelor financiare elaborate în cadrul proiectului ce vor fi transmise către organismele abilitate pentru a rambursa o parte din cheltuieli	UMP Asistența tehnică	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
				Asistenta tehnica asigurata prin dirigintele de șantier va verifica situațiile de lucrări si încadrarea acestora în bugetul aprobat, conform ordinului de cheltuieli eligibile	Diriginte de șantier
		Scor combinat: 25
				Luarea de masuri preventive privind asigurarea unor sume suplimentare în bugetul proiectului	UMP
20	Diferende intre Romania si	S    Ț r		Evaluarea consecințelor și luarea cu prioritate, a	UMP	Implementarea strategiei

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
	tarile UE care sa conducă la blocarea finanțării de la UE	Scor combinat: 10		măsurilor care se impun. Toate masurile vor fi considerate în strânsă concordanță cu prevederile clauzelor contractuale aferente proiectului și vor avea ca scop limitarea costurilor suplimentare, dar mai ales limitarea întârzierilor în implementarea proiectului.		de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M. Beneficiarul va continua investiția din surse proprii pentru conformarea la normele de mediu. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
21	O inflație care sa depășească limitele prognozate care poate afecta in cascada toate preturile la materiale, manoperă, echipamente și utilaje	M	M	Evitarea unor costuri suplimentare a proiectului Se vor identifica resurse financiare pentru suportarea acestor costuri si cuprinderea lor in bugetul Beneficiarului	UMP UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la M la S. Beneficiarul va suplimenta din surse
		Scor combinat: 25

| Risc foarte mare Risc mare

Tabel nr. 52 - Matricea de management a riscurilor

Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului

UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
						proprii/atrase eventualele costuri neprevăzute. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
22	Suspendarea plăților fără/cu notificarea prealabilă	M	M	Corectarea cauzelor care au condus la aceasta situație	UMP Asistența tehnică	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
				Identificarea de soluții alternative de finanțare dacă sumele de recuperat sunt foarte mari	UMP
		Scor combinat: 25
23	Depășirea bugetului, pe	M	M	Analizarea bugetului în vederea efectuării de	UMP	Implementarea strategiei

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
	anumite linii bugetare, în urma realizării procedurilor de achiziții și încheierea contractelor de prestări servicii sau furnizare.			transferuri între linii bugetare sau capitole bugetare în conformitate cu procedurile de implementare		de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
		Scor combinat: 25		Dacă este cazul, alocarea de fonduri suplimentare pentru susținerea cheltuielilor respective	UMP
				Întocmirea și transmiterea către finanțator de notificări/acte adiționale de modificarea a bugetului	UMP
24	Schimbarea cadrului legislativ cu efect în implementarea proiectului	M	R	S-a realizat o analiză a legislației în vigoare la momentul realizării proiectului si Beneficiarul va face o analiza la momentul începerii implementării proiectului și la momentul demarării contractelor, din punct de vedere legislativ, a activităților derulate în cadrul proiectului	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M. În această situație scorul combinat va fi de 25, riscul devenind unul mediu.
		Scor combinat: 50
				Rezultatele analizei vor fi prezentate în cadrul ședințelor de lucru, odată cu prevederile legislative ce vor fi aplicate în cadrul implementării proiectului	UMP

| Risc foarte mare Risc mare

Tabel nr. 52 - Matricea de management a riscurilor

Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului

UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
25	Nefinalizarea contractelor semnate în perioada de implementare a proiectului în graficul de timp asumat în cadrul condițiilor contractuale	M	R	Asigurarea unui program de monitorizare strictă a progresului contractelor	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 10, riscul devenind unul scăzut.
		Scor combinat: 50
				Identificarea aspectelor critice și avertizarea contractorilor cu privire la acestea	UMP
				Stabilirea de sancțiuni în cadrul contractelor pentru nefinalizarea contractelor din vina contractorului	UMP
				Realizarea de ședințe de progres în care vor fi evidențiate pe de o parte riscurile de nefinalizarea a contractelor, pe de altă parte, soluțiile pentru remedierea problemelor apărute	UMP
26	În perioada de implementare a proiectului apar situații de modificare a proprietății asupra terenului ca urmare a revendicărilor (amplasamentul investiției nu este liber de sarcini)	S	M	Beneficiarul va monitoriza atent proprietatea asupra terenurilor și clădirilor unde urmează a fi realizată investiția	UMP	Riscul este nesemnificativ.
				Proiectantul revizuiește proiectul tehnic pentru eliminarea problemei, cu implicații minime asupra graficului de implementare si a bugetului proiectului	Proiectant
		Scor combinat: 5

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
27	Insolvența sau falimentul operatorilor economici cu care AC (Beneficiarul) a semnat diverse contracte necesare pentru implementarea proiectului	M	R	Identificarea timpurie a unor astfel de cazuri si propunerea unor masuri de redresare	UIP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 10, riscul devenind unul scăzut.
		Scor combinat: 50
				Propunerea de clauze în cadrul contractelor pentru astfel de situații	UMP
				Concentrare continua asupra intereselor comune	UIP UMP
28	Schimbarea reprezentantului legal semnatar principal al contractului din partea beneficiarului ce poate cauza întârzieri sau blocarea circuitului de documente	M	M	Minimizarea impactului întârzierilor in procesul decizional sau al validării documentelor	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul
				Identificarea unor soluții tranzitorii	UMP
		Scor combinat: 25

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
						nesemnificativ.
29	Posibile divergențe privind soluțiile tehnice aprobate si modificarea acestora pe parcursul perioadei de implementare	M	M	Stabilirea de proceduri de lucru clare în cazul modificărilor de soluții tehnice, în acord cu normele impuse de organele abilitate în implementarea proiectelor cu fonduri rambursabile/nerambursabile	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
		Scor combinat: 25
				Pregătirea de către Prestatorul de servicii de management si a Dirigintelui de șantier a tuturor informațiilor necesare pentru luarea unei decizii rapide și corecte de către Beneficiar în acord cu prevederile contractul de finanțare	Asistența tehnică Diriginte de șantier
				Organizarea de ședințe de lucru regulate pentru identificarea de soluții viabile	UMP
30	Incapacitatea Proiectantului/Antreprenorului de a propune soluții tehnice pentru surmontarea unor obstacole inițial neprevăzute	S	M	Antreprenorul va transmite Prestatorului detaliile asupra obstacolului întâmpinat, precum și măsuri de soluționare	Asistența tehnică	Riscul este nesemnificativ.
				Se vor realiza ședințe de urgență la care vor participa toate părțile implicate	UMP

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
		Scor combinat: 5		Prestatorul de servicii de management va stabili o soluționare, luând in considerare toate circumstanțele relevante, pe care o va prezenta Beneficiarului și Antreprenorului	Asistența tehnică
	Lucrări care nu sunt realizate	M	M	Desemnarea unui Diriginte de șantier responsabil și implicarea acestuia în supervizarea executării lucrărilor și a încadrării acestora în termenele prevăzute inițial	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
31	corect din punct de vedere tehnic	Scor combinat: 25		Respectarea cu strictețe a procedurilor tehnice	Diriginte de șantier
32	Rezilierea contractelor	S	R	Asigurarea unui plan de monitorizare strictă a progresului contractelor, identificarea aspectelor critice, avertismente timpurii.	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M.
				Prestatorul de servicii de management va acorda asistență pentru identificarea soluțiilor care sa prevină	Asistența tehnică

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
		Scor combinat: 10		întârzierile în finalizarea contractelor la timp		În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
				Analizarea unor soluții alternative în caz de producere a riscului	UMP Asistența tehnică
33	Întârzieri în emiterea Ordinului de Începere a lucrărilor de către Beneficiar ca urmare a obținerii cu întârziere a Autorizațiilor de Construire	M	R	Mobilizarea personalului UIP, răspunzător de această activitate	UIP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 10, riscul devenind unul scăzut.
				Mobilizarea proiectantului, dacă din vina lui nu se poate elibera autorizația de construire	UMP
		Scor combinat: 50
				Demersuri la autoritatea publica locala /națională care eliberează avizul/acordul necesar obținerii autorizației de construire pentru urgentarea acestei etape	UMP

Tabel nr. 52 - Matricea de management a riscurilor							Risc foarte mare Risc mare Risc mediu Risc scăzut Risc nesemnificativ
Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului			Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
34	Neînceperea conform programării la termenele indicate în Caietul de Sarcini a contractelor de lucrări	M	R	Măsuri complexe de organizare și mobilizare a personalului (utilizarea la maximum a resurselor disponibile și mobilizarea tuturor resurselor disponibile) pentru încadrarea în graficul estimativ cu marea majoritate a contractelor de lucrări	UMP UIP			Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 10, riscul devenind unul scăzut.
		Scor combinat: 50
				Stabilirea de sancțiuni pentru neînceperea lucrărilor în conformitate cu clauzele contractuale asumate de Beneficiar și antreprenor (constructor)	UMP
35	Antreprenorul nu are personal calificat pentru implementarea contractelor finanțate din fonduri europene	R	R	Prestatorul servicii de management va sprijini Antreprenorul prin oferirea de explicații adiționale în corespondența uzuală	Asistența tehnică			Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la R la M și asupra impactului, reducându-l de la R la M. În această situație scorul
		Scor combinat: 100
				În cazuri justificate, Beneficiarul va recomanda Antreprenorului angajarea de personal instruit adecvat	UMP
				Prestatorul de servicii de management va justifica comentariile cu privire la documentele elaborate de	Asistența tehnică

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
				Antreprenor cu referire la prevederile contractuale		combinat va fi de 25, riscul devenind unul mediu.
36	Propunerea din partea Antreprenorului de a utiliza anumite tehnologii imature (pentru care nu exista echipamentele necesare, nu există sisteme de încercare, testare, control, metode de calcul complet controlate, forță de muncă specializată etc.)	S	M	Beneficiarul va verifica disponibilitatea la Antreprenor a experienței necesare	UMP	Riscul este deja unul nesemnificativ
				Verificarea existenței utilajelor și a forței de muncă calificate, a metodelor de testare, încercare etc.	UMP
		Scor combinat: 5
				Aprobarea de către Beneficiar a aplicării acelor tehnologii speciale sau încă insuficient controlate/cunoscute	UMP
		Scor combinat: 25
37	Neconcordanțe dintre	M	R	Evaluarea consecințelor și luarea cu prioritate, a	UMP	Implementarea strategiei

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
	documentația tehnică si situația din teren	Scor combinat: 50		măsurilor care se impun. Toate aceste masuri vor fi considerate în strânsă concordanță cu prevederile clauzelor contractuale aferente din contractul de execuție al lucrărilor și vor avea ca scop limitarea costurilor suplimentare, dar mai ales limitarea întârzierilor în execuția lucrărilor		de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M. În această situație scorul combinat va fi de 25, riscul devenind unul mediu.
38	Întârzieri în verificarea și avizarea de către Beneficiar a variațiilor față de contractul inițial de lucrări, în special în cazul schimbărilor majore ale soluției tehnice inițiale	M	M	Se va solicita o ședință comună cu toți factorii implicați în proiect pentru identificarea cauzelor ce au generat aceste întârzieri. Funcție de concluziile de la finalul ședinței se vor lua măsurile care se impun astfel încât pe viitor să nu mai apară astfel de cazuri care pot împiedica implementarea proiectului	Asistența tehnică	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra probabilității, reducând-o de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
		Scor combinat: 25

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
39	În implementare se constantă că listele de cantități din documentația atribuită nu reflectă în totalitate toate lucrările ce urmează a fi executate, cu efecte asupra bugetului proiectului	M	M	Se procedează la relocări în cadrul bugetului contractat	UMP	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la M la S. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
				In cazul in care se constata ca unele poziții din listele de cantități sunt supraevaluate sau chiar inutile (neadecvate sau minore) se poate recurge la compensări valorice	UMP
		Scor combinat: 25
				In extremis se poate recurge la mărirea cotei de co-finanțare subscrise de către Beneficiar	UMP
40	Apariția unor situații neprevăzute privind calitatea terenului, chiar daca studiile de specialitate au fost realizate conform legislației și normelor în vigoare, ceea ce poate determina modificarea soluției tehnice, cu influențe asupra eligibilității	M	R	Prestatorul servicii de management analizează situația și propune Beneficiarului soluții tehnice pentru rezolvare, în condițiile respectării graficului de implementare	Asistența tehnică	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M. În această situație scorul combinat va fi de 25, riscul devenind unul
		Scor combinat: 50
				Prestatorul servicii de management analizează situația și, în funcție de soluțiile tehnice, propune Beneficiarului soluții pentru păstrarea eligibilității cheltuielilor	Asistența tehnică

Risc foarte mare

Risc mare

Risc mediu

Risc scăzut

Risc nesemnificativ

Legenda: Beneficiar - Municipiul Iași Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului S,M,R - Scăzut (scor-1), Mediu (scor-5), Ridicat (scor-10); Scor combinat = Probabilitate*Impact
Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
	cheltuielilor					mediu.
41	Apariția unor situri arheologice pe terenul aferent proiectului cu influente directe asupra graficului de implementare al proiectului	S	R	Prestatorul servicii management analizează situația împreună cu Antreprenorul și propune Beneficiarului revizuirea graficului de implementare al proiectului, cu încadrarea în limita de timp	Asistența tehnică	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M. În această situație scorul combinat va fi de 5, riscul devenind unul nesemnificativ.
				Beneficiarul anunță finanțatorul, prin Organismul Intermediar, despre eveniment și supune aprobării soluția stabilită de comun acord cu Prestatorul servicii de management	UMP
		Scor combinat: 10
42	Apariția unor situri arheologice pe terenul aferent proiectului iar autoritatea de specialitate nu aprobă descărcarea arheologică, ceea ce pune in pericol finalizarea proiectului	S	R	Prestatorul servicii de management analizează situația împreună cu Antreprenorul și Beneficiarul și stabilesc dacă este posibil să fie revizuită soluția tehnică	Asistența tehnică	Implementarea strategiei de minimizare a riscurilor va avea efect asupra impactului, reducându-l de la R la M. În această situație scorul combinat va fi de 5,
		Scor combinat: 10
				Antreprenorul revizuiește soluția tehnico-economică și transmite Beneficiarului spre avizare	Constructor
				Beneficiarul anunță finanțatorul despre situația existentă și supune aprobării soluția stabilită	UMP

Legenda:

Beneficiar - Municipiul Iași

Operator - SC VEOLIA ENERGIE SA Iași

Autoritatea de Management - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Prestator: Asistența tehnică

UMP - Unitatea de management al proiectului din subordinea beneficiarului UIP - Unitatea de implementare a proiectului din subordinea operatorului

Nr. crt.	Principalele riscuri identificate, descriere si argumentare	Probabilitatea cu care se manifesta riscurile identificate	Impactul riscurilor identificate	Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor identificate	Entitatea responsabilă cu implementarea strategiei de minimizare a riscului	Analiza riscului rezidual
		(S, M, R)	(S, M, R)
				Prestatorul servicii de management revizuiește graficul de implementare a proiectului, cu respectarea termenului limită de finalizare a implementării și îl transmite spre avizare Beneficiarului, în situația in care finanțatorul a acceptat propunerea tehnico-economică	Asistența tehnică	riscul devenind unul nesemnificativ.

În concluzie, în urma analizei riscului rezidual, riscurile medii și mari cărora trebuie acordată o atenție deosebită în perioada investițională sunt:

•    Neatribuirea contractelor de lucrări in termenul necesar, nu permite finalizarea proiectului in orizontul de timpul planificat

•    Contestații numeroase asupra procedurilor de atribuire a contractelor pot determina întârzieri în atribuirea contractelor ce nu permit finalizarea proiectului în orizontul de timpul planificat

•    Întârzieri care pot să apară datorită unor condiții excepționale/adverse ale vremii

•    Schimbarea cadrului legislativ cu efect în implementarea proiectului

•    Antreprenorul nu are personal calificat pentru implementarea contractelor finanțate din fonduri europene

•    Neconcordanta dintre documentația tehnică și situația din teren

•    Apariția unor situații neprevăzute privind calitatea terenului, chiar daca studiile de specialitate au fost realizate conform legislației și normelor in vigoare, ceea ce poate determina modificarea soluției tehnice, cu influente asupra eligibilității cheltuielilor

Pentru perioada operațională, un risc semnificativ este reprezentat de posibilitatea ca ritmul de deconectare din istoric (perioada 2011 - 2013) să continue indiferent de investițiile din Etapa I și Etapa II. Pentru a evita acest fapt, se recomandă ca operatorul să alcătuiască și să implementeze un plan concret de măsuri pe termen mediu și lung care, pe de o parte, să fidelizeze consumatorii

existenți și, pe de alta, să atragă noi consumatori.

Sistemul de termoficare al orașului Iași are câteva puncte slabe ce pot pune în pericol rezultatele proiectului dacă nu sunt rezolvate/gestionate din timp:

•    Pierderea consumatorilor - deși noul operator a făcut eforturi pentru a reduce rata deconectărilor și pentru a reconecta noi consumatori non-casnici, deconectările din sectorul casnic se produc în continuare, iar gospodăriile deconectate nu au nici o intenție de reconectare;

•    Preț relativ mare pentru combustibilul principal (huilă);

•    Cantități însemnate de emisii CO2 ce rezultă din mix-ul de combustibil utilizat, ceea ce conduce la costuri ridicate cu certificatele CO2;

•    Dependența succesului sistemului de termoficare de capacitatea și angajamentul operatorului privat (dacă respectivul angajament este pierdut - din orice motiv - operarea sistemului este pusă sever în pericol.

Cu toate că prezentul proiect contribuie la reducerea pierderilor în rețele și la eliminarea câtorva dintre cele mai grave probleme care afectează calitatea și continuitatea furnizării de energie termică, riscurile menționate mai sus trebuie analizate și gestionate cât mai eficient pentru a asigura competitivitatea și sustenabilitatea sistemului de termoficare din Iași.

În primul rând, compania are nevoie să își crească eforturile pentru reducerea costurilor operaționale astfel încât să poată oferi consumatorilor un preț competitiv. În prezent, sursa principală de costuri inutile o reprezintă rata însemnată a pierderilor de energie (>40%), rată ce se prevede a rămâne ridicată și după implementarea proiectului. Este recomandat, astfel ca eforturile operatorului să se concentreze în continuare pe lărgirea portofoliului de clienți și implicit a consumului de energie termică, astfel încât pierderile să se situeze sub pragul de 20%.

Pe de altă parte, în sectorul productiv al sistemului principală problemă structurală este dependența ridicată de combustibilul solid (ca sursă de energie primară) și lipsa cogenerării în sezonul cald. Pentru anii următori cheltuielile companiei cu certificatele de CO2 vor crește semnificativ ca urmare a reducerii progresive a numărului de certificate alocate gratuit și a creșterii așteptate a prețului acestor certificate, astfel că, una dintre măsurile ce trebuie avute în vedere este înlocuirea huilei cu un combustibil al cărui factor de emisie de CO2 este mai scăzut sau cu o sursă de energie regenerabilă.

¹

COM(2011) 900 final

²

SWD(2013) 53 final/2

³

2012/C 8/02

⁴

2012/21/UE

⁵

2012/C 8/03

⁶

Potrivit Anexei la Decizia președintelui ANRE nr. 1279/28.05.2014, actualizată conform Deciziilor președintelui ANRE nr. 2037/10.09.2014 și nr. 2362/22.10.2014.

⁷

Sursa: Website Oficiul National al Registrului Comerțului

⁸

Valoarea TVA a fost calculată aplicând cota TVA (19%) la valoarea subtotalului diminuată cu sumele aferente taxei ISC (Inspectoratul de Stat în Construcții) si cotei pentru Casa Sociala a Constructorului cărora nu li se aplică TVA. Acestea au fost incluse la punctul 9 din Bugetul investiției

⁹

Această metodă este recomandată în Lucrarea clarificatoare nr. 3, Valoarea reziduală: definiție și mod de calculare în cadrul Analizei Cost-Beneficiu a proiectelor de investiții finanțate din FEDR și FC, pag. 6. Lucrarea clarificatoare nr. 3 este un document elaborat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității de evaluare a unităților de evaluare din cadrul Autorităților de Management și ACIS”, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică.

¹⁰

Conform Raport trimestrul II 2015

¹¹

   Sursa: Prognoza de primăvară 2015 - Proiecția principalilor indicatori pentru perioada 2014-2018, elaborată de Comisia Națională de Prognoză, Mai 2015

¹²

   Sursa: Bacău Up-date Model, agreat și recomandat de experții Jaspers

¹³

Sursa: Minuta nr. 1J/05.03.2014 a ședinței la care au participat experții Jaspers si reprezentanții consultantului.

¹⁴

Rata șomajului pentru Regiunea Nord-Est, conform cu datele INS, pentru 2015 (iunie) a fost de 6,0%