Hotărârea nr. 224/2020

Aprobarea Bilantului energiei termice pentru Societatea CALORGAL S.A. Galati

ROMÂNIA

JUDEȚUL GALAȚI

MUNICIPIUL GALAȚI

CONSILIUL LOCAL

H O T Ă R Â R E A nr. 224 din 28.05.2020

privind aprobarea Bilanțului energiei termice pentru Societatea CALORGAL SA. Galați

Inițiator: Primarul Municipiului Galați, Ionuț-Florin Pucheanu

Numărul și data depunerii proiectului de hotărâre: 267/22.05.2020

Consiliul Local al Municipiului Galați, întrunit în Ședință Ordinară în data de 28.05.2020;

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 87697/22.05.2020 al inițiatorului -Primarul Municipiului Galați, Ionuț-Florin Pucheanu;

Având în vedere Raportul comun de specialitate nr. 87701/22.05.2020 al Direcției Financiar Contabilitate și al Direcției Servicii Comunitare de Utilități Publice;

Având în vedere avizul Comisiei pentru servicii publice, gospodărie comunală, comerț și privatizare;

Având în vedere Adresa nr. 72134/20.08.2019 a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei;

Având în vedere Adresa nr. 9256/23.08.2019 a Societății Calorgal S.A. Galați;

Având în vedere dispozițiile art. 35 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

A vând în vedere dispozițiile art. 129 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare;

În temeiul art. 139 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

H O T Ă R Ă Ș T E:

Art. 1 - Se aprobă Bilanțul energiei termice pentru Societatea CALORGAL SA. Galați, pentru trimestrul IV 2018 - trimestrul 12019, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 - Primarul Municipiului Galați se împuternicește cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri.

Art. 3 - Secretarul General al Municipiului Galați va asigura transmiterea și publicitatea prezentei hotărâri.

Președinte de ședință,

Contrasemnează,

Secretar General,

Anexa la H.C.L. nr. 224/28.05.2020

STUDIU PRIVIND INDICATORII DE EFICIENTA ENERGETICA LA CENTRALELE TERMICE CU RETELE TERMICE SECUNDARE MODERNIZATE

Beneficiar:

SC CALORGAL SA Galati

Auditor energetic autorizat clasa I:

COMAN GELU, Autorizație nr. 591 din 16.06.2017 (Termoenergetic)

CUPRINS

  • 1. Necesitatea efectuării studiului

  • 2. Bilantul termoenergetic real al cazanelor din CT6 (PT P2 Port)

2.1Marimi masurate la cazanele din CT6 (PT P2 Port)

  • 2.2 Mărimi calculate la CT6 (PT P2 Port)

2.3.Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor la CT6 (PT P2 Port) 10

2.7. Componentele bilantului termoenergetic real CT6

  • 3. Bilanț termoenergetic real la rețelele termice secundare racordate în CT6 (PT P2 Port) 13

  • 3.1 Prezentarea retelelor secundare aferente CT6

  • 3.2. Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic la rețelele termice secundare 14 racordate în CT6 (PT P2 Port)

  • 3.3 Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic) la rețelele

termice secundare racordate în CT6 (PT P2 Port)

3.4. Bilanț termoenergetic real rețele termice din CT6

  • 4. Bilantul termoenergetic real al cazanelor din CT7 (CT 7 Micro 39)

  • 4.1 Marimi masurate la cazanele din CT7 (CT 7 Micro 39)

  • 4.2 Mărimi calculate la CT7 (CT 7 Micro 39)

4.3.Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor la CT7 (CT 7 Micro 39)

  • 4.4 Componentele bilantului termoenergetic real CT7

  • 5. Bilanț termoenergetic real la rețelele termice secundare racordate în CT7 (CT 7 Micro 39)

  • 5.1 Prezentarea retelelor secundare aferente CT7

  • 5.2. Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic la rețelele termice secundare 28 racordate în CT7 (CT 7 Micro 39)

  • 5.3 Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic) la rețelele

termice secundare racordate în CT7 (CT 7 Micro 39)

  • 5.4 Bilanț termoenergetic real rețele termice din CT7

  • 6. Bilantul termoenergetic real al cazanelor din CT8 (CT 33 Micro 19)

  • 6.1 Marimi masurate la cazanele din CT8 (CT 33 Micro 19)

  • 6.2 Mărimi calculate la CT8 (CT 33 Micro 19)

  • 6.3 Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor la CT8 (CT 33 Micro 19)

  • 6.4 Componentele bilantului termoenergetic real CT8

  • 7. Bilanț termoenergetic real la rețelele termice secundare racordate în CT8 (CT 33 Micro 19) 39

  • 7.1 Prezentarea retelelor secundare aferente CT8

  • 7.2 Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic la rețelele termice secundare 40 racordate în CT8 (CT 33 Micro 19)

  • 7.3 Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic) la rețelele

termice secundare racordate în CT8 (CT 33 Micro 19)

  • 7.4 Bilanț termoenergetic real rețele termice din CT8

  • 8. Bilanț termoenergetic real pe subconturul format din centralele cu retele termice modernizate

CT 6, CT 7 si CT8

  • 9. Bilanț termoenergetic real contur general centrale modernizate si nemodernizate

  • 10. Pierderile tehnologice de energie termica contur general centrale modernizate si

nemodernizate

  • 11. CONCLUZII

  • 12. ANEXE

STUDIU PRIVIND INDICATORII DE EFICIENTA ENERGETICA LA CENTRALELE TERMICE CU RETELE TERMICE SECUNDARE MODERNIZATE

  • 1. Necesitatea efectuării studiului

Acest studiu, privind indicatorii de eficienta energetica la centralele termice cu retele termice secundare modernizate, a fost realizat la solicitarea SC Calorgal SA si vine in completarea Raportului de audit termoenergetic, realizat conform contractului nr 6980/17.05.2019.

Necesitatea efectuarii acestui studiu consta in evidentierea performantelor energetice a retelelor secundare reabilitate termic si impactul investitiilor realizate asupra reducerii pierderilor de energie prin apa de adaos si transfer termic in mediul ambiant.

Studiu s-a efectuat pe un subcontur format din trei centrale termice modernizate (CT P2 PORT , CT 7 MICRO 39 si CT33 Micro 19) si retelele termice racordate la aceste trei centrale. Pe acest subcontur s-au realizat bilanturi energetice reale la cazane si la retelele termice secundare. S-au evidentiat in studiu randamentele termice reale la cazane si la retelele termice secundare precum si performantele termice superioare ale retelelor modernizate fata de retelele termice nemodernizate din conturul analizat in lucrarea de audit.

Subconturul format din cele cinci centrale si retele termice analizat in auditul termoenergetic este completat cu subconturul centralelor si retelelor modernizate astfel incat la sfarsitul studiului sunt prezentati parametrii de eficienta energetica pe intreg conturul.

Consumul de gaze naturale din conturul analizat (cele 8 centrale termice) este de 621.18 tep si reprezinta 51.2% din consumul total inregistrat de SC Calorgal SA in trimestrul IV din anul 2018 si trimestrul I din anul 2019.

Centralele termice din conturul de bilant au in componenta 6 cazane de apa calda si furnizează numai agent termic pentru încălzire la blocuri de locuit conform Tabelului 1.

Tabelul 1

Nr crt

.

Centrala termica

Numar apartamen te racordate

Categorie CT (modernizat/nemoderniz at)

Categorie retele termice (modernizat/nemoderniz at)

1

CT 7 Micro 39

195

Modernizat

Modernizat

2

PT P 2 Port

538

Modernizat

Modernizat

3

CT33 Micro 19

542

Modernizat

Modernizat

Cazanele utilizeaza combustibil gaze naturale. Centralele termice a fost modernizate montandu-se cazane de apă caldă construcție THERMOSTAHL tip ENERSAVE , cu puteri de 232kW , 349 kW si 931 kW. Cazanele de apă caldă model THERMOSTAHL tip ENERSAVE sunt echipamente noi, moderne, de înaltă tehnologie, caracterizate prin randamente ridicate, temperaturi reduse ale gazelor de ardere și emisii reduse de noxe.

Cazanele din componenta centralelor au aceleași caracteristici tehnice cu cele analizate in conturul general din lucarea de audit efectuata la SC Calorgal SA Galati si sunt prezentate in Tabelul 2.

Tabelul 2

Nr. crt.

Parametrii nominali

Simbol

UM

Valoare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea termică utilă

Pu

kW

232

349

931

2.

Temperatura maximă a apei calde la ieșirea din cazan

ta

°C

110

110

110

3.

Presiunea maximă a apei în cazan

p

bar

4

4

4

4.

Pierdere de presiune pe circuitul de gaze arse

Ap

mmH2O

10-20

20-30

30-40

5.

Temperatură gaze de ardere evacuate la coș

tga

°C

180

180

180

6.

Temperatura maximă a pereților exteriori

tm

°C

35

35

35

7.

Temperatură maximă a plăcilor

tp

°C

50

50

50

7.

Diferență temperatură tur-retur

At

°C

15-20

15 - 20

15 - 20

8.

Combustibil utilizat

-

-

gaze naturale

9.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1,1 - 1,2

1,1-1,2

1,1-1,2

10.

Randament minim garantat

n

%

93

93

93

11.

Capacitate totală

V

litri

427

607

1052

12.

Masa netă

m

kg______

747

885

25 10

Centralele termice analizate au fost prevazute cu pompe de circulatie tur-retur tip Wilo cu convertizor de frecventa si schimbatoare de caldura in placi. Retelele primare din cadrul centralelor termice au fost izolate termic.

  • 2. BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL AL CAZANELOR DIN CT6 MARIMI MASURATE LA CAZANELE DIN CT6 (PT P2-PORT)

2.1 Marimi masurate la cazanele din CT6

În Tabelul 3 sunt prezentate mărimile masurate la cele doua cazane din CT6.

Tabelul 3

Nr. crt.

Parametrul măsurat

Aparate de măsură utilizate

Simbol

UM

Valori

Cazan1

Cazan 2

0

1

2

3

4

5

6

1.

Compoziția chimică elementară a produselor de ardere

gaz - analizor

O2

%

5.2

6.1

CO2

%

8.8

8.3

CO

ppm

50

19

N2

%

85.9

85.5

NO

ppm

33

53

NOx

ppm

34

55

2.

Randamentul arderii

gaz - analizor

n

%

91.7

94.6

3.

Temperatura g.a.

gaz - analizor

tga

°C

182

119

4.

Depresiunea gazelor arse la finele cazanului

gaz - analizor

Ap

mmbar

0.01

0.01

5.

Excesului de aer

gaz - analizor

X

-

1.33

1.41

6.

Temperatura mediu ambiant

termometru

taer

°C

18.3

7.

Temperatura medie manta exterioară

termometru cu laser

tm

°C

53

54

8.

Temperatura medie placă frontală

tpf

°C

91

95

9.

Temperatura medie placă spate

tps

°C

95

97

10.

Temp agent termic cazan

termometru digital

tur tt

°C

69

69

retur tr

°C

60

60

11.

Consum combustibil gn

debitmetru

B

Nmc/h

13.73

16.77

kWh/h

141.41

172.73

12.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Cf. analiza cromatografica

Hi

kJ/Nm3

37080

kWh/Nm3

10.3

13.

Temp. gaze naturale

termometru

tgn

°C

6

14.

Debit apă cazan

debitmetru

Da

m3/h

12.01

14.64

15.

Pres.barometrică

barometru

pb

mmHg

755

16.

Umiditate relativă

psihrometru

UR

%

75

Fișa energetică decembrie 2018-aprilie 2019 pentru CT6-tabelul 4

Tabelu

4

Nr

Perioada

Energie

Energie

Apa de

Temperatura

Temperatura

Timp

crt

termica produsa [Gcal]

termica facturata [Gcal]

adaos [mc]

iesire CT

consumator

funct. [ore]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

1

Dec.

90.19

62.195

110

60

49

54

47

2232

2

Ian.

275.45

189.95

5 1

59

49

54

48

3

Feb

165.46

114.1

9

60

45

53

44

4

Mar

72.95

50.309

0

60

47

54

46

5

Apr

0

0

  • 2.2 Mărimi calculate

În Tabelul 5 sunt prezentate mărimile calculate conform relațiilor din Capitolul 3.2 din lucrarea de audit.

Tabelul 5

Nr. crt.

Mărimea calculată

Simbol

UM

C1

C2

Mod de determinare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Hi

kJ/Nm3

37080

Cf. analiza cromatografica Anexa 10 din audit

2.

Densitate g.n.

P

kg/Nm3

0.73

3.

Cantitatea teoretică de aer de combustie

Lmin

Nm3aer/Nm3gn

9.447

Calculat la pct. 3.3.3*

4.

Cantitatea reală de aer pt.arderea 1 Nm3g.n.

L

Nm3aer/Nm3gn

12.56

13.32

Calculat la pct.

3.3.4*

5.

Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga

Nm3ga/Nm3gn

10.44

Calculat la pct.

3.3.5*

6.

Volumul real al gazelor de ardere

Vga

Nm3ga/Nm3gn

13.55

14.31

Calculat la p ct.

3.3.6*

7.

Entalpia gazelor de

io2

kJ/Nm3

231.85

235.91

Calculat la pct.

3.3.7*

iCO2

308.73

305.61

ardere

iCo

227.29

220.02

iN2

226.76

230.68

iga

227.04

220.97

8.

Entalpia gazelor naturale la 6°C

ign

kJ/Nm3

11.71

11.71

Tabele Kuzman Raznjevic

9.

Entalpia aerului de combustie

iaer

kJ/Nm3

23.22

23.22

Tabele Kuzman Raznjevic

10.

Căldura specifică a apei

catur

kJ/kg.grd

4.194

4.193

Calculat la pct.

3.3.10*

caretur

4.189

4.188

11.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.33

1.41

Măsurat

Obs: * mărimile au fost calculate conform relațiilor din Capitolul 3.2 din lucrarea de audit.

Componentele bilanțurilor termoenergetice reale pentru CT6 sunt prezentate pe cele doua contururi, respectiv pentru fiecare cazan, in Tabelul 6:

Tabelul 6

MĂRIMI INTRATE

Nr

crt

Denumirea componentei

Simb ol

Relația de calcul

Valoare

Cazan 1

Cazan 2

kJ/h

%

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B x Hi

509057.56

99.19

622181.47

99.14

2.

Căldura fizică a combustibilului

Qfcb

Qfcb = B x ign

160.78

0.031

196.38

0.031

3.

Căldura fizică a aerului de combustie

Ql

QL = X'Lmin'iaer'B

4005.7

0.78

5 186.9

0.83

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb + Ql

513224.04

100

627564.75

100

MĂRIMI IEȘITE

1.

Căldura utilă

Qu*

Qu = D' ca' (tt - tr)

452663.6

88.2

551629.41

87.9

2.

Căldura pierdută prin entalpia gazelor evacuate la coș

Qcga

Qga = Vga'B'iga

42238.34

8.23

53029.22

8.45

3.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X - 1) • Vga • (HiCO CO

0

0

0

0

5.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb + Qfcb

+ Ql) • 1/100

14883.49

2.9

20082.07

3.2

8.

Eroarea de închidere a bilanțului

e

e = Qi - Qe

3438.6

0.67

2824.04

0.45

9.

TOTAL

CĂLDURĂ

IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + £

513224.04

100

627564.75

100

2.3.Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor din CT6

Indicatorii reali de eficiență energetică caracterizează gradul de economicitate și de siguranță în funcționarea cazanelor pe o perioadă de timp determinată.

Analiza indicatorilor reali de eficiență energetică permite determinarea abaterilor de la regimul de funcționare stabilit prin proiect, cât și nivelul economicității și rentabilității în funcționarea cazanelor.

Randamentul termic brut (ntb)

Randamentul termic brut al cazanelor reprezintă un indice calitativ pentru caracterizarea funcționării acestora.

ntb = Qu / (Qi - Qfcb - Ql)- 100   [%]

Randamentul termic de exploatare (nte)

Randamentul termic de exploatare (nte) al cazanului reprezinta un indice calitativ pentru caracterizarea functionarii acestuia.

nte = Qu / Qi-100   [%]

Consumul specific de combustibil (cb)

Consumul specific de combustibil este un indicator de eficiență energetică cantitativ.

Cb = (B x Hi) / 7300 • Qu   [kgcc/Gcal]

sau

cb = (B x Hi) / n • Qi         [kJcomb/kJcăldură]

În Tabelul 7 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici pentru cele doua cazane de apă caldă din CT6.

Tabelul 7

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

UM

Valoare

Cazan 1

Cazan 2

1.

Randamentul termic brut

ntb

%

88.9

88.6

2.

Randamentul termic de exploatare

nte

%

88.2

87.9

3.

Consumul specific de combustibil

cb

kgcc/Gcal

173.69

181.53

Nm3/Gcal

126.8

127.07

kJcomb/kJcăldură

1.124

1.127

  • 2.7. Componentele bilanțului termoenergetic real CT6

Conturul de bilanț pe total CT6 trece prin toate punctele de măsurare a fluxului de energie care intră și ies din CT 6, respectiv debitmetru de gaze naturale și cele două contoare de căldură de pe circuitul de încălzire.

Componetele bilanțului termoenergetic real pe CT6 sunt prezentate în Tabelul 8 .

Tabelul 8

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1

Energia intrată în CT6 (căldura chimică a g.n. căldură fizică a g.n. și a aerului de combustie)

Qi

1140788.79

100

2.

Energie produsă în CT6

Qu

1004236.37

88.03

3.

Pierderi în CT6, din care:

Qp

135411.63

11.87

4

- prin ardere chimică incompletă

Qga

-

-

5

- prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

95255.86

8.35

6

- prin transfer termic în mediul ambiant (convecție-radiație cazane)

Qper

34965.18

3.065

7

- prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

5190.59

0.455

8

Pierderi de căldură prin transfer masic

Qm

-

-

9

Eroarea de închidere a bilanțului

e

114.08

0.01

Indicatori de eficiență energetică

10.

Randament CT6

Oct

-

88.03

  • 3. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL - REȚELE TERMICE SECUNDARE RACORDATE ÎN CT 6 (PT-P2 PORT)

  • 3.1 Prezentarea retelelor secundare aferente CT6

Rețelele termice secundare racordate la CT6 au fost reabilitate termic. Astfel au fost montate tevi preizolate termic cu spuma poliuretanica si manta de protectie. Diametrul tevilor a fost redimensionat pentru numarul de consumatori prezentati din figura

  • 4. Din traseul total al retelelor secundare racordate la CT 6 au ramas doar cele marcate cu linie rosie.

  • 3.2. Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic

  • 3.2.1.Calculul pierderilor de căldură în rețele termice montate îngropat în canale nevizitabile

Pierderile specifice de căldură (pentru 1 m liniar de conductă) printr-o conducte preizolată termic montată în sol se calculează cu relația:

q = k- (tm - tsol)/(1 + K - Rsol)[W/m]                                (5)

în care:

tm [0C] - temperatura medie a agentului termic ;

tsol [0C] - temperatura solului la adâncimea de pozare ;

tsol [0C] = + 5°C

k [W/m-K]- coeficientul global de transmisie a căldurii:

k = 1/(      ln + ln —)                              (6)

2.  di         de'

în care:

Ăiz =0.034[W/m-K] - conductivitatea termică a izolației;

Ăm =0.055[W/m-K] - conductivitatea termică a mantalei de protecție a țevii;

diz [m] - diametrul termoizolației;

de [m] - diametrul exterior al conductei;

dm [m] - diametrul exterior al mantalei de protecție;

Rsol = —^ln4^ 2^2 , d sol m

în care:

Ăsol [W/m-K]- conductivitatea termică a solului;

h [m]- adâncimea de îngropare a conductei;

Ăsol = 2 W/m - K

h = 0.8 m

  • 3.2.2.Calculul pierderilor de căldură în rețele termice aeriene

Pierderea specifică de căldură printr-o conductă montată aerian se calculează cu formula:

(7)


q = At / R = (tf - to)/(Riz + Rsp + Re) unde:

tf [0C]— temperatura fluidului care circulă prin instalație;

to [0C]— temperatura mediului ambiant;

Riz , Rsp [mK/W] - rezistența termică la trecerea căldurii prin conductivitate prin stratul de izolație de bază și prin stratul de protecție;

Re [mK/W] - rezistența termică la trecerea căldurii prin convecție de la suprafața exterioară a conductei izolate la mediul ambiant;

R [mK/W] - rezistența termică totală;

Pierderea totală de căldură printr-o conductă se calculează cu formula:

AQpR = q . Lc = q . (KL + l)

(8)


unde:

q [W/m] - pierderea specifică de căldură (fluxul termic)

Lc [m]- lungimea de calcul (echivalentă) a conductei

K [W/m-K]- coeficient care exprimă pierderile suplimentare de căldură prin elementele de susținere a conductei;

L [m] - lungimea geometrică a conductei

l [m] - lungime de conductă izolată care echivalează pierderile de căldură prin organele de închidere și prin îmbinări

In Tabelul 9 sunt prezentate pirderile specifice de caldura si pierderile orare de caldura la retelele secundare conectate la CT6(PT P2 PORT).

Tabelul 9

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Pierderi specifice de caldura

Pierderi de caldura

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Diametru izolatie [mm]

[kJ/m-h]

[kJ/h]

Tur

Retur

Tur+Retur

1.

Rețea termică îngropată si canal vizitabil

40

28

110

158.4

129.6

8064

2.

50

121

125

178.2

145.8

49204

3.

63

175

140

182.16

149.04

67960

4.

89

16

160

188.1

153.9

8472

5.

100

189

160

190.08

155.52

65303.28

6.

Total

203257.44

Pierderile de caldura prin transfer termic sunt QpRt= 203257.44 kJ/h = 56.46 kWh = 0.048 Gcal/h, ceea ce reprezinta 20.23 % din energia livrata din CT6.

3.3 Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic)

Pierderile de căldură prin transfer masic se determină în funcție de cantitatea medie orară a apei de adaos în rețelele analizate și volumul acestora .

Relațiile de calcul sunt:

mpt = a/100 V [t/h]                                       (9)

unde:

mpt [t/h]— pierderea medie orară de agent termic;

a - pierderea masică de agent termic, medie anuală, exprimată în procente din volumul instalației în funcțiune, în %;

V - volumul instalației în funcțiune (volumul rețelelor termice secundare, încălzire și apă caldă de consum) n

V = S-n-Di2/ 4 • Li                                               (10)

i=1

unde:

Di - diametrul interior al tronsonului „i” de conductă, în m;

Li - lungimea tronsonului „i” de conductă, în m;

Qhptm = mpt [ci (tT + tR) / 2 - c2 • taad] .10’3 [kJ/h]                        (11)

unde:

tT - temperatura agentului termic pe tur , în °C;

tR - temperatura agentului termic pe retur, în °C;

taad - temperatura apei de adaos, °C;

c1 [kJ/kgK]- căldura specifică a apei calde, la temperatura medie a temperaturilor tr și tR,

c2 [kJ/kgK ]— căldura specifică a apei de adaos

Qhptm [kJ/h]- pierderi orare de căldură prin transfer masic.

Qanptm = Qhptm . T [kJ /an]                                       (12)

unde:

Qanptm [kJ /an]- pierderi anuale de căldură prin transfer masic T - timpul anual de funcționare a instalației.

În Tabelul 10 sunt prezentate rețelele termice racordate în CT6, pe lungimi și

diametre.


Tabelul 10

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Volum [m3]

1.

Rețea termică ingropata si in canal vizitabil

40

28

0.14

2.

50

121

0.95

3.

65

175

2.18

4.

80

16

0.40

5.

100

189

5.93

În tabelul 11 sunt prezentate datele de calcul pentru determinarea pierderilor de căldură prin transfer masic.

Date de calcul: tT=56 0C tR=46 0C ci=4.194 kJ/kgK C2=4.189 kJ/kgK tadd=100C

Tabelul 11

Nr. crt.

Volum retele [m3]

Pierderi masice de agent termic

Pierderi prin transfer masic [kJ/h]

Pierderi prin transfer masic [Gcal/an]

Apa de adaos

[m3/h]

[%]

Cantitate orara [m3/h]

Cantitate anuala [m3/an]

Temp.

[0C]

1

9.6

0.083

3.8

14260.15

7.62

0.083

186

10

Pierderile de caldura prin transfer masic sunt QpRm=14260.15 kJ/h=3.96 kWh=0.0034Gcal/h, ceea ce reprezinta 1.42 % din energia livrata din CT6.

In tabelul 12 sunt prezentate datele centralizate furnizate de beneficiar pentru CT6.

Tabelul 12

Nr. crt

Energie termica livrata din CT6

Energie termica facturata

Pierderi de caldura in retele secundare

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

%

1

0.238

1004236.37

0.186

786718.77

0.0516

217517.60

21.66

  • 3.4. Bilanț termoenergetic real rețele termice din CT6

In tabelul 13 sunt prezentate componentele bilantului termoenergetic real pentru retelele termice secundare racordate la CT6

Tabelul 13

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energie livrată in retea din CT6

Qi

1004236.37

100

2.

Pierderi de căldură în rețele

QpR

217517.60

21.65

3

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

203257.44

20.23

4

Pierderi prin transfer masic

QpRm

14260.16

1.42

5

Energia facturată

Qf

786718.77

78.34

6

Eroarea de închidere a bilanțului

£

100.42

0.01

Indicatori de eficiență energetică

7

Randament RT

nRT=Qf/Qi

-

78.34

Figura.5 - Diagrama Sankey pentru bilanțul real total la rețelele termice secundare racordate la CT6

  • 4. BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL AL CAZANELOR DIN CT7 MARIMI MASURATE LA CAZANELE DIN CT7 (CT 7 Micro 39)

    • 4.1 Marimi masurate la cazanele din CT7

În Tabelul 14 sunt prezentate mărimile masurate la cele doua cazane din CT7.

Tabelul 14

Nr. crt.

Parametrul măsurat

Aparate de măsură utilizate

Simbol

UM

Valori

Cazani

Cazan 2

0

1

2

3

4

5

6

1.

Compoziția chimică elementară a produselor de ardere

gaz - analizor

O2

%

6

5.8

CO2

%

8.4

8.5

CO

ppm

30

36

N2

%

85.6

85.7

NO

ppm

49

51

NOx

ppm

51

53

2.

Randamentul arderii

gaz - analizor

n

%

92.3

92.2

3.

Temperatura g.a.

gaz - analizor

liga

°C

169

171

4.

Depresiunea gazelor arse la finele cazanului

gaz - analizor

Ap

mmbar

0.05

0.06

5.

Excesului de aer

gaz - analizor

X

-

1.4

1.38

6.

Temperatura mediu ambiant

termometru

taer

°C

18.3

7.

Temperatura medie manta exterioară

termometru cu laser

tm

°C

53

54

8.

Temperatura medie placă frontală

tpf

°C

91.5

94.6

9.

Temperatura medie placă spate

tps

°C

95.2

96.8

10.

Temp agent termic cazan

termometru digital

tur tt

°C

68.5

70

retur tr

°C

61

61.5

11.

Consum combustibil gn

debitmetru

B

Nmc/h

8.1

6.7

kWh/h

83.43

69.01

12.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Cf. analiza cromatografica

Hi

kJ/Nm3

37080

kWh/Nm3

10.3

13.

Temp. gaze naturale

termometru

tgn

°C

6

14.

Debit apă cazan

debitmetru

Da

m3/h

6.3

5.75

15.

Pres.barometrică

barometru

pb

mmHg

755

16.

Umiditate relativă

psihrometru

UR

%

75

Fișa energetică decembrie 2018-aprilie 2019 pentru CT7-Tabelul 15

Tabelul 15

Nr crt

Perioada

Energie termica produsa [Gcal]

Energie termica facturata [Gcal]

Apa de adaos [mc]

Temperatura iesire CT

Temperatura consumator

Timp funct. [ore]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

1

Dec.

78.51

55.74

77

57

51

54

49

2240

2

Ian.

92.22

65.48

1

56

49

54

48

3

Feb

72.71

51.627

2

54

47

53

45

4

Mar

50.63

35.95

1

55

47

54

46

5

Apr

0

0

0

0

0

0

0

  • 4.2 Mărimi calculate

În Tabelul 16 sunt prezentate mărimile calculate conform relatiilor din Capitolul 3.2 din lucrarea de audit.

Tabelul 1

6

Nr. crt.

Mărimea calculată

Simbol

UM

C1

C2

Mod de determinare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Hi

kJ/Nm3

37080

Cf. analiza cromatografica Anexa 10 din lucrarea de audit

2.

Densitate g.n.

P

kg/Nm3

0.73

3.

Cantitatea teoretică de aer de combustie

Lmin

Nm3aer/Nm3gn

9.447

Calculat la pct.

3.3.3*

4.

Cantitatea reală de aer pt.arderea 1 Nm3g.n.

L

Nm3aer/Nm3gn

13.23

13.03

Calculat la pct.

3.3.4*

5.

Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga

Nm3ga/Nm3gn

10.44

Calculat la pct.

3.3.5*

6.

Volumul real al gazelor de

Vga

Nm3ga/Nm3gn

14.22

14.03

Calculat la p ct.

3.3.6*

ardere

7.

Entalpia gazelor de ardere

io2

kJ/Nm3

231.85

235.91

Calculat la pct.

3.3.7*

iCO2

308.73

305.61

iCo

227.29

220.02

iN2

226.76

230.68

iga

227.04

220.97

8.

Entalpia gazelor naturale la 6.2°C

ign

kJ/Nm3

11.9

11.42

Tabele Kuzman Raznjevic

9.

Entalpia aerului de combustie

iaer

kJ/Nm3

23.22

23.22

Tabele Kuzman Raznjevic

10.

Căldura specifică a apei

catur

kJ/kg.grd

4.194

4.193

Calculat la pct. 3.3.10*

caretur

4.189

4.188

11.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.4

1.38

Măsurat

Obs: * mărimile au fost calculate conform relațiilor din Capitolul 3.2 din lucrarea de audit.

Componentele bilanțurilor termoenergetice reale pentru CT7 sunt prezentate pe cele doua contururi, respectiv pentru fiecare cazan, in Tabelul 17:

Tabelul 17

MĂRIMI INTRATE

Nr

.

crt

.

Denumirea componentei

Simb ol

Relația de calcul

Valoare

Cazan 1

Cazan 2

kJ/h

%

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B x Hi

299411.25

99.2

244849.37

99.15

2.

Căldura fizică a combustibilului

Qfcb

Qfcb B X ign

96.58

0.032

76.55

0.031

3.

Căldura fizică a aerului de combustie

Ql

Ql   Ă/Lmin’iaer’B

2318.02

0.768

2022.51

0.819

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb + Ql

301825.86

100

246948.43

100

MĂRIMI IEȘITE

1.

Căldura utilă

Qu*

Qu = D • ca • (tt - tr)

265606.75

88

217067.67

87.9

2.

Căldura pierdută prin entalpia gazelor evacuate la coș

Qcga

Qga = Vga'B'iga

27164.327

9

22472.307

9.1

3.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X - 1) • Vga • (HiCO CO

0

0

0

0

5.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb + Qfcb

+ Ql) • 1/100

8451.124

2.8

7161.50

2.9

8.

Eroarea de închidere a bilanțului

e

e = Qi - Qe

603.65

0.2

246.948

0.1

9.

TOTAL

CĂLDURĂ

IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + £

301825.86

100

246948.43

100

4.3.Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor din CT7

În Tabelul 18 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici pentru cele doua cazane de apă caldă din CT7.

Tabelul 18

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

UM

Valoare

Cazan 1

Cazan 2

1.

Randamentul termic brut

ptb

%

88.7

88.65

2.

Randamentul termic de exploatare

pte

%

88

87.9

3.

Consumul specific de combustibil

cb

kgcc/Gcal

176.02

176.5

Nm3/Gcal

128.5

128.8

kJcomb/kJcăldură

1.127

1.128

  • 4.4. Componentele bilantului termoenergetic real CT7

Conturul de bilanț pe total CT7 trece prin toate punctele de măsurare a fluxului de energie care intră și ies din CT 7, respectiv debitmetru de gaze naturale și cele două contoare de căldură de pe circuitul de încălzire.

Componetele bilanțului termoenergetic real pe CT7 sunt prezentate în Tabelul 19 .

Tabelul 19

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1

Energia intrată în CT7 (căldura chimică a g.n. căldură fizică a g.n. și a aerului de combustie)

Qi

548774.3

100

2.

Energie produsă în CT7

Qu

482674.4

87.96

3.

Pierderi în CT7,                   din

care:

Qp

66072.28

12.04

4

- prin ardere chimică incompletă

Qga

-

-

5

- prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

49636.63

9.045

6

- prin transfer termic în mediul ambiant

(convecție-radiație cazane)

Qper

15612.63

2.845

7

- prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

823.016

0.15

8

Pierderi de căldură prin transfer masic

Qm

-

-

9

Eroarea de închidere a bilanțului

e

0

0

Indicatori de eficiență energetică

1.

Randament CT7

Hct

-

87.96

  • 5. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL - REȚELE TERMICE SECUNDARE RACORDATE ÎN CT 7 (CT7)

Rețelele termice secundare racordate la CT7 au fost reabilitate termic. Astfel au fost montate tevi preizolate termic cu spuma poliuretanica si manta de protectie. Diametrul tevilor a fost redimensionat pentru numarul de consumatori prezentati din Figura 9. Din traseul total al retelelor secundare racordate la CT 7 au ramas doar cele marcate cu linie rosie.

  • 5.1 Prezentarea retelelor secundare aferente CT7

  • 5.2. Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic la CT7

In Tabelul 20 sunt prezentate pirderile specifice de caldura si pierderile orare de caldura la rețelele secundare conectate la CT7(CT7 Micro 39).

Tabelul 20

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Pierderi specifice de caldura

Pierderi de caldura

Rețea termică ingropata si in canal vizitabil

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Diametru izolatie [mm]

[kJ/m-h]

[kJ/h]

Tur

Retur

Tur+Retur

3.

63

9

140

182.16

149.04

2980.8

4.

89

15

160

188.1

153.9

5130

5.

114

143

200

190.08

155.52

57531.6

6.

159

21

250

223.4

195.62

49420.8

7.

Total

93713.52

Pierderile de caldura prin transfer termic sunt QpRt= 93713.52 kJ/h= 15.98 kWh= 0.02Gcal/h, ceea ce reprezinta 19.41 % din energia livrata din CT7.

  • 5.3. Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic)

În Tabelul 21 sunt prezentate rețelele termice racordate în CT7, pe lungimi și diametre.

Tabelul 21

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Diametru teava tur-retur [mm]

Lungime [m]

Volum [m3]

1.

Rețea termică ingropata si in canal vizitabil

63

9

0.11

2.

89

15

0.37

3.

114

143

5.84

4.

159

21

1.67

În tabelul 22 sunt prezentate datele de calcul pentru determinarea pierderilor de căldură prin transfer masic.

Date de calcul:

tT=58 0C

tR=46.5 0C

ci=4.194 kJ/kgK

c2=4.189 kJ/kgK

tadd=100C

Tabelul 22

Nr. crt.

Volum retele [m3]

Pierderi masice de agent termic

Pierderi prin transfer masic

[kJ/h]

Pierderi prin transfer masic [Gcal/an]

Apa de adaos

[m3/h]

[%]

Cantitate orara [m3/h]

Cantitate anuala [m3/an]

Temp.

[0C]

1

7.98

0.036

4.84

6787.8

3.64

0.083

81

10

Pierderile de caldura prin transfer masic sunt QpRm=6787.8 kJ/h=1.89 kWh=0.00163 Gcal/h, ceea ce reprezinta 1.41 % din energia livrata din CT7.

In tabelul 23 sunt prezentate datele centralizate furnizate de beneficiar pentru CT7.

Tabelul 23

Nr. crt

Energie termica livrata din CT

Energie termica facturata

Pierderi de caldura in retele secundare

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

%

1

0.115

482674.4

0.093

382173.08

0.022

100501.32

20.82

  • 5.4. Bilanț termoenergetic real rețele termice din CT7

In tabelul 24 sunt prezentate componentele bilantului termoenergetic real pentru retelele termice secundare racordate la CT7

Tabelul 24

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energie livrată din CT7

Qi

482674.4

100

2.

Pierderi de căldură în rețele

QpR

100501.32

20.82

3

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

93713.52

19.41

4

Pierderi pri n transfer masic

QpRm

6787.8

1.41

5

Energia facturată

Qf

382173.08

79.18

6

Eroarea de închidere a bilanțului

£

0

0

Indicatori de eficiență energetică

7

Randament RT

PRT=Qf/Qi

-

79.18

Figura.10 - Diagrama Sankey pentru bilanțul real total la rețelele termice secundare racordate la CT7

  • 6. BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL AL CAZANELOR DIN CT8 MARIMI MASURATE LA CAZANELE DIN CT8 (CT 33 Micro 19)

    • 6.1 Marimi masurate la cazanele din CT8

În Tabelul 25 sunt prezentate mărimile masurate la cele doua cazane din CT8.

Tabelul 25

Nr. crt.

Parametrul măsurat

Aparate de măsură utilizate

Simbol

UM

Valori

Cazani

Cazan 2

0

1

2

3

4

5

6

1.

Compoziția chimică elementară a produselor de ardere

gaz - analizor

O2

%

10.2

9.4

CO2

%

6

6.5

CO

ppm

12

34

N2

%

83.8

84.1

NO

ppm

20

28

NOx

ppm

21

29

2.

Randamentul arderii

gaz - analizor

n

%

86

87.9

3.

Temperatura g.a.

gaz - analizor

tga

°C

221

206

4.

Depresiunea gazelor arse la finele cazanului

gaz - analizor

Ap

mmbar

0.02

0.01

5.

Excesului de aer

gaz - analizor

X

-

1.95

1.81

6.

Temperatura mediu ambiant

termometru

taer

°C

18.5

7.

Temperatura medie manta exterioară

termometru cu laser

tm

°C

53.5

54.2

8.

Temperatura medie placă frontală

tpf

°C

91.3

94.5

9.

Temperatura medie placă spate

tps

°C

95.2

97.1

10.

Temp agent termic cazan

termometru digital

tur tt

°C

70

70.2

retur tr

°C

60.1

60

11.

Consum combustibil gn

debitmetru

B

Nmc/h

17.67

21.59

kWh/h

182

222.37

12.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Cf. analiza cromatografica

Hi

kJ/Nm3

37080

kWh/Nm3

10.3

13.

Temp. gaze naturale

termometru

tgn

°C

6

14.

Debit apă cazan

debitmetru

Da

m3/h

13.79

1 6.88

15.

Pres.barometrică

barometru

pb

mmHg

755

16.

Umiditate relativă

psihrometru

UR

%

75

Fișa energetică decembrie 2018-aprilie 2019 pentru CT8-tabelul 26

Tabelul 26

Nr crt

Perioada

Energie termica produsa [Gcal]

Energie termica facturata [Gcal]

Apa de adaos [mc]

Temperatura iesire CT

Temperatura consumator

Timp funct. [ore]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

1

Dec.

123.22

84.899

280

57

49

54

47

2232

2

Ian.

366.05

252.21

61

56

48

54

48

3

Feb

133.01

91.647

37

57

45

53

44

4

Mar

126.44

87.115

3

56

47

53

46

5

Apr

0

0

0

0

0

0

0

  • 6.2 Mărimi calculate

În Tabelul 27 sunt prezentate mărimile calculate conform relatiilor din Capitolul 3.2 din lucrarea de audit.

Tabelul 27

Nr. crt.

Mărimea calculată

Simbol

UM

C1

C2

Mod de determinare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Hi

kJ/Nm3

37080

Cf. analiza cromatografica Anexa 10 din audit

2.

Densitate g.n.

P

kg/Nm3

0.73

3.

Cantitatea teoretică de aer de combustie

Lmin

Nm3aer/Nm3gn

9.447

Calculat la pct. 3.3.3*

4.

Cantitatea reală de aer pt.arderea 1 Nm3g.n.

L

Nm3aer/Nm3gn

18.42

17.09

Calculat la pct.

3.3.4*

5.

Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga

Nm3ga/Nm3gn

10.44

Calculat la pct.

3.3.5*

6.

Volumul real al gazelor de ardere

Vga

Nm3ga/Nm3gn

19.41

18.08

Calculat la p ct.

3.3.6*

7.

Entalpia gazelor de

iO2

kJ/Nm3

231.85

235.91

Calculat la pct.

3.3.7*

iCO2

308.73

305.61

ardere

iCo

227.29

220.02

iN2

226.76

230.68

iga

226.58

238.95

8.

Entalpia gazelor naturale la 6°C

ign

kJ/Nm3

11.13

11.13

Tabele Kuzman Raznjevic

9.

Entalpia aerului de combustie

iaer

kJ/Nm3

23.22

23.22

Tabele Kuzman Raznjevic

10.

Căldura specifică a apei

catur

kJ/kg.grd

4.194

4.193

Calculat la pct.

3.3.10*

caretur

4.189

4.188

11.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.95

1.81

Măsurat

Obs: * mărimile au fost calculate conform relațiilor din Capitolul 3.2 din lucrarea de audit.

Componentele bilanțurilor termoenergetice reale pentru CT8 sunt prezentate pe cele doua contururi, respectiv pentru fiecare cazan, in Tabelul 28:

Tabelul 28

MĂRIMI INTRATE

Nr

.

crt

.

Denumirea componentei

Simbol

Relația de calcul

Valoare

Cazan 1

Cazan 2

kJ/h

%

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B x Hi

649740.77

99.19

698885.76

99.14

2.

Căldura fizică a combustibilului

Qfcb

Qfcb B X ign

196.51

0.03

211.48

0.031

3.

Căldura fizică a aerului de combustie

Ql

Ql   Ă/Lmin’iaer’B

5109.36

0.78

6645.08

0.83

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb + Ql

655046.65

100

800612.57

100

MĂRIMI IEȘITE

1.

Căldura utilă

Qu*

Qu = D • ca • (tt - tr)

576441.05

88.00

705739.98

88.15

2.

Căldura pierdută prin entalpia gazelor evacuate la coș

Qcga

Qga = Vga'BUga

53910.34

8.23

67651.76

8.45

3.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X - 1) • Vga • (HiCO CO

0

0

5.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = ttge (Qccb + Qfcb + Ql) • 1/100

18996.35

2.9

25619.60

3.2

8.

Eroarea de închidere a bilanțului

e

e = Qi - Qe

5698.91

0.87

1601.23

0.2

9.

TOTAL

CĂLDURĂ

IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + £

655046.65

100

800612.57

100

6.3.Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor din CT8

În Tabelul 29 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici pentru cele doua cazane de apă caldă din CT8.

Tabelul 29

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

UM

Valoare

Cazan 1

Cazan 2

1.

Randamentul termic brut

ptb

%

88.71

88.91

2.

Randamentul termic de exploatare

pte

%

88.00

88.15

3.

Consumul specific de combustibil

cb

kgcc/Gcal

174.49

173.82

Nm3/Gcal

127.37

126.89

kJcomb/kJcăldură

1.136

1.134

  • 6.4. Componentele bilantului termoenergetic real CT8

Conturul de bilanț pe total CT8 trece prin toate punctele de măsurare a fluxului de energie care intră și ies din CT8, respectiv debitmetru de gaze naturale și cele două contoare de căldură de pe circuitul de încălzire.

Componetele bilanțului termoenergetic real pe CT8 sunt prezentate în Tabelul 30 .

Tabelul 30

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1

Energia intrată în CT8 (căldura chimică a g.n. căldură fizică a g.n. și a aerului de combustie)

Qi

1455659.22

100

2.

Energie produsă în CT6

Qu

1282181.03

88.08

3.

Pierderi în CT8, din care:

Qp

173478.19

11.92

4

- prin ardere chimică incompletă

Qga

0

0

5

- prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

121562.10

8.35

6

- prin transfer termic în mediul ambiant (convecție-radiație cazane)

Qper

44615.95

3.07

7

- prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

7300.13

0.50

8

Pierderi de căldură prin transfer masic

Qm

9

Eroarea de închidere a bilanțului

e

0

0

Indicatori de eficiență energetică

10.

Randament CT8

nCT

-

88.08

  • 7. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL - REȚELE TERMICE SECUNDARE RACORDATE ÎN CT 8 (CT 33 MICRO 19)

Rețelele termice secundare racordate la CT8 au fost reabilitate termic. Astfel au fost montate tevi preizolate termic cu spuma poliuretanica si manta de protectie.Diametrul tevilor a fost redimensionat pentru numarul de consumatori prezentati din Figura 9. Din traseul total al retelelor secundare racordate la CT 8 au ramas doar cele marcate cu linie rosie.

  • 7.1 Prezentarea retelelor secundare aferente CT8

  • 7.2. Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic din CT8

In Tabelul 31 sunt prezentate pirderile specifice de caldura si pierderile orare de caldura la rețelele secundare conectate la CT8 (CT33 Micro 19).

Tabelul 31

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Pierderi specifice de caldura

Pierderi de caldura

Rețea termică in canal vizitabil

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Diametru izolatie [mm]

[kJ/m-h]

[kJ/h]

Tur

Retur

Tur+Retur

3.

102

48

160

169.2

126.9

48925.3

4.

108

60

200

173.54

153.9

57531.6

5.

114

28

200

190.08

155.52

45897.3

6.

133

26

200

195.56

165.34

40155.65

168

107

250

223.4

195.62

67894.25

219

24

315

232.14

215.63

37156.34

7.

Total

245779.34

Pierderile de caldura prin transfer termic sunt QpRt= 245779.34 kJ/h= 68.27 kWh= 0.059 Gcal/h, ceea ce reprezinta 19.17 % din energia livrata din CT8.

  • 7.3. Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic) din CT8

În Tabelul 32 sunt prezentate rețelele termice racordate în CT8, pe lungimi și diametre.

Tabelul 32

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Diametru teava tur-retur [mm]

Lungime [m]

Volum [m3]

1.

Rețea termică ingropata si in canal vizitabil

102

48

1.57

2.

108

60

2.20

3.

114

28

1.14

4.

133

26

1.44

5.

168

107

9.48

6.

219

24

3.61

În tabelul 33 sunt prezentate datele de calcul pentru determinarea pierderilor de căldură prin transfer masic.

Date de calcul:

tT=59 0C

tR=46.8 0C

01=4.194 kJ/kgK

c2=4.189 kJ/kgK

tadd=100C

Tabelul 33

Nr. crt.

Volum retele [m3]

Pierderi masice de agent termic

Pierderi prin transfer masic

[kJ/h]

Pierderi prin transfer masic [Gcal/an]

Apa de adaos

[m3/h]

[%]

Cantitate orara [m3/h]

Cantitate anuala [m3/an]

Temp.

[0C]

1

19.45

0.177

5.1

33452.69

17.54

0.177

381

10

Pierderile de caldura prin transfer masic sunt QpRm=33452.69kJ/h=9.29kWh=0.008 Gcal/h, ceea ce reprezinta 2.61 % din energia livrata din CT8.

In tabelul 34 sunt prezentate datele centralizate furnizate de beneficiar pentru CT8.

Tabelul 34

Nr. crt

Energie termica livrata din CT8

Energie termica facturata

Pierderi de caldura in retele secundare

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

%

1

0.306

1282181.03

0.24

1002949

0.067

279232.03

21.78

  • 7.4. Bilanț termoenergetic real rețele termice din CT8

In tabelul 35 sunt prezentate componentele bilantului termoenergetic real pentru retelele termice secundare racordate la CT8

Tabelul 35

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energie livrată din CT8

Qi

1282181.03

100

2.

Pierderi de căldură în rețele

QpR

279232.03

21.78

3

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

245779.34

19.17

4

Pierderi pri n transfer masic

QpRm

33452.69

2.61

5

Energia facturată

Qf

1002949

78.22

6

Eroarea de închidere a bilanțului

£

0

0

Indicatori de e

iciență energetică

7

Randament RT

PRT=Qf/Qi

-

78.22

Figura.15 - Diagrama Sankey pentru bilanțul real total la rețelele termice secundare racordate la CT8

  • 8. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL PE SUBCONTURUL FORMAT DIN CENTRALELE CU RETELE TERMICE MODERNIZATE CT 6, CT 7 si CT8

Componentele bilanțului termoenergetic real, care cuprinde întregul lanț de transformări energetice de la intrarea gazelor naturale în CT6, CT7, CT8 până la consumatorul de energie termică, este prezentat în tabelul 36.

Tabelul 36

Nr.

crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

Gcal/h

kWh

%

SUBCONTUR CENTRALE CU RETELE MODER

NIZATE

1.

Energie intrată

Qi

3135672.552

0.750

871.02

100

2.

Energie realizată

Qu

2760685.15

0.66

766.9

88.04

3.1.

Pierderi prin ardere chimică incompletă

Qcga

0

0

0

0

3.2.

Pierderi prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

265657.19

0.064

73.79

8.47

3.3.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (cazane)

Qper

94901.06

0.02

26.36

3.03

3.4.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

13270.286

0.003

3.69

0.42

4.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

1131.23

0.0003

0.31

0.04

SUBCONTUR REȚELE TERMICE MODERNIZATE

5.

Energie intrata in retele

Qi

2760685.15

0.66

766.9

100.00

6.

Pierderi de căldură în rețele termice, din care:

AQpR

595457.47

0.142

165.40

21.56

6.1.

- prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

540940.65

0.129

150.26

19.59

6.2.

- p rin transfer masic

QpRm

54516.82

0.013

15.14

1.97

7.

Energie facturată

Qf

2165227.68

0.518

601.45

78.43

8.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

99.58

0.00002

0.03

0.004

INDICATORI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

1.

Randament termic brut cazane ncazane

%

88.47

2.

Randament CT 1]ct

%

88.04

3.

Randament rețele termice i]rt

%

78.43

In tabelul 37 sunt prezentate pierderile calculate la rețelele termice nemodernizate si la cele modernizate. Pierderile la retelele termice nemodernizate sunt calculate in auditul termoenergetic, Capitolul 14, Tabelul 60, pagina 83.

Tabelul 37

Componenta de pierderi

RETELE TERMICE SECUNDARE MODERNIZATE

RETELE TERMICE SECUNDARE NEMODERNIZATE

%

%

Pierderi de caldura totale AQpR din care:

21.56

37.3

Pierderi prin transfer termic in mediul    ambiant

QpRt

19.59

25.88

Pierderi prin apa de adaos QpRm

1.97

11.37

  • 9. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL CONTUR GENERAL CENTRALE MODERNIZATE SI NEMODERNIZATE

Bilanțul termoenergetic real este realizat pe centralele termice modernizate si nemodernizate precum si pe retelele termice modernizate si nemodernizate.

Pe conturul general rezulta un randament termic real de 57,58%, iar pierderile reale sunt de 29,74%

La subconturul reprezentat de centralele cu retele modernizate a fost adaugat si subconturul centralelor nemornizate prezentat in lucrarea de audit (in total 8 centrale termice).

Tabelul 38

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

Gcal/h

kWh

%

CONTUR GENERAL CENTRALE TERMICE

1.

Energie intrată

Qi

11608510.16

2.777

3224.59

100

2.

Energie realizată

Qu

10050417.95

2.404

2791.78

86.58

3.1.

Pierderi prin ardere chimică incompletă

Qga

0

0

0

0

3.2.

Pierderi prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

1107817.444

0.265

307.73

9.54

3.3.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (cazane)

Qper

349869.3164

0.084

97.19

3.01

3.4.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

73375.93699

0.018

20.38

0.63

4.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

30901.58888

0.007

8.58

0.24

CONTUR GENERAL REȚELE TERMICE SECU

NDARE

5.

Energie livrată

Qi

10050417.95

2.404

2791.78

100.00

6.

Pierderi de căldură în rețele termice, din care:

AQpR

3313880.608

0.793

920.52

32.95

6.1.

- prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

2427813.392

0.581

674.39

24.16

6.2.

- prin transfer masic

QpRm

882821.3565

0.211

245.23

8.79

7.

Energie facturată

Qf

6685229.934

1.599

1857.01

66.51

8.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

57970.87364

0.014

16.10

0.54

INDICATORI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

1.

Randament termic brut cazane no

%

87.45

2.

Randament CT nCT

%

86.58

3.

Randament rețele termice i]rt

%

66.51

4.

Randament termic contur general i]g

%

57.58

  • 10. PIERDERILE TEHNOLOGICE DE ENERGIE TERMICA CONTUR GENERAL CENTRALE MODERNIZATE SI NEMODERNIZATE

Pierderile tehnologice au fost calculate conform relațiilor din lucrarea de audit la Capitolul 15 si 16. si sunt realizate pe cele 8 centrale termice din conturul analizat. Pierderile tehnologice reprezinta acele pierderi inregistrate pentru o functionare optima a instalatiilor.

Tabelul 39

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

Gcal/h

kWh

%

CONTUR GENERAL

1.

Energie intrată

Qi

11608510.16

2.78

3224.59

100,00

2.

Energie realizată

Qu

10642682.11

2.55

2956.30

91.68

3.1.

Pierderi prin ardere chimică incompletă

Qga

0

0

0

0

3.2.

Pierderi prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

664006.78

0.16

184.45

5.72

3.3.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (cazane)

Qper

299499.56

0.072

83.194

2.58

3.4.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

2321.70

0.001

0.645

0.02

3.5.

- p rin transfer masic

Qm

-

-

-

-

CONTUR REȚELE TERMICE

6.

Energie livrată

Qi

10642682.11

2.546

2956.301

100

7.

Pierderi de căldură în rețele termice, din care:

AQpR

484242.03

0.116

134.512

4.55

7.1.

- prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

458699.59

0.110

127.417

4.31

7.2.

- prin transfer masic

QpRm

25542.43

0.006

7.095

0.24

8.

Energie utila facturată

Qf

10158440.07

2.43

2821.78

95.45

9.

Eroarea de închidere a

£

0

0

0

0

bilanțului

INDICATORI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

1.

Randament termic brut cazane no

%

91.68

2.

Randament CT 1]ct

%

91.48

3.

Randament rețele termice nRT

%

95.45

4.

Randament termic contur general nG

%

87.32

  • 11. CONCLUZII

Indicatorii de eficienta energetica sunt prezentați in tabelul 40.

Tabelul 40

Tip contur

Randamente termice optime

Pierderi tehnologice optime

%

%

Randament termic brut cazane

91.68

8.32

Centrale termice

91.48

8.52

Retele termice secundare

95.45

4.55

Contur general

87.32

12.68

AUDIT ENERGETIC CENTRALE DE CVARTAL ȘI REȚELELE TERMICE AFERENTE SC CALORGAL SA

  • 1.DATE GENERALE

    • 1.1. Tema auditului

Conform contractului nr. 6980/17.05.2019, obiectul acestuia îl reprezintă Auditul energetic pentru SC CALORGAL SA, Galati, județul Galati.

În cadrul auditului s-au elaborat bilanțuri termoenergetice, reale și optime, având drept contur 5 centrale de cvartal CT1,CT2,CT3,CT4,CT5, echipate cu 10 cazane de apă caldă Thermostahl Enersave: 4 x 931 kW, 4 x 232kW si 2 x 349 kW care utilizează combustibil gaze naturale precum și rețelele termice secundare racordate în aceastea.

Motivatia pentru care s-au ales cele cinci centrale termice ca fiind reprezentative pentru toate cele 24 de centrale termice ale SC Calorgal SA reiese din urmatoarele argumente:

  • - cele zece cazane care fac parte din conturul analizat de tip Thermostahl Enersave au o gama de puteri de 931 kW, 349 kW respectiv 232kW, respectiv toate celelalte centrale termice sunt echipate cu acelasi tip de cazane in gama de puteri specificata.Specific faptul ca cele 24 de centrale termice au fost echipate cu cazane de tip Thermostahl Enersave in anul 2018, astfel ca din punct de vedere al duratei de functionare, cele 10 cazane din conturul analizat pot fi considerate reprezentative.

  • - de comun acord cu beneficiarul, s-au ales cele cinci centrale termice având in vedere gradul de modernizare diferit al acestora, consumurile inregistrate pe intreg sezonul de functionare, numarul de utilizatori branșati la aceste centrale (CT1 -762 apartamente si 1 institutie publica, CT2 - 267 apartamente, CT3 - 848 apartamente, CT4 - 420 apartamente, CT5- 181 apartamente ).Numarul de consumatori branșați la cele cinci CT-uri este de 2478 ceea ce reprezintă 43% din numărul total de branșamente ( Tabelul 2 si Anexa 2).

-din documentele puse la dispoziție de beneficiar, consumul inregistrat la cele cinci centrale din conturul analizat, este reprezentativ pentru consumul total inregistrat pe întreg sezonul de funcționare al celor 24 de centrale.

-retelele termice secundare din conturul analizat au aceeasi solutie tehnica de pozare ( in canivou vizitabil, nevizitabil si aerian),acelasi grad de deteriorare a izolatiei, acelasi grad de uzura tehnica si acelasi nivel de exploatare tehnica cu celelalte retele termice secundare racordate la cele 24 de centrale termice.

Având in vedere argumentele prezentate anterior consider ca in ceea ce priveste indicatorii de eficienta termica a cazanelor si retelelor termice secundare din conturul analizat, pot fi extrapolati la nivelul intregului SACET.

  • 1.2 Definirea conturului de audit energetic

Conturul de audit energetic al SC CALORGAL SA rezultă din Machetele ET2 raportate la ANRE (Anexa 1). Din această anexă se constată că societatea consumă aproximativ 96% gaz natural pentru producere energie termica. De aceea, dintre toți consumatorii de combustibil, vom reține conturul de audit energetic din care fac parte doar centralele termice consumatoare de gaz si retelele termice aferente acestora.

În trimestrul IV din anul 2018 si trimestrul I din anul 2019 SC CALORGAL SA Galati a înregistrat un consum energetic de 1258.8 tep , din care:

  • - energie electrică 40.83 tep;

  • - gaze naturale 1217.97 tep;

Analiza bilanțului termoenergetic real constă în compararea componentelor utile și de pierderi cu cele din procesele și instalațiile similare, de proiect, de recepție, de omologare sau optimizare, cunoscute pe plan intern, extern și în literatura de specialitate.

Situatia punctelor termice care apartin SC CALORGAL Galati si a consumatorilor deserviti de acestea se prezinta in Anexa 2

În Anexa 3 sunt prezentate câteva caracteristici și particularități constructive și funcționale ale celor trei tipuri reprezentative de cazane pentru care s-au făcut măsurători și calcule de bilanț, respectiv THERMOSTAHL tip ENERSAVE de 232kW, 349 kW si 931kW.

Caracteristicile tehnice ale arzatoarelor de gaz tip GAS X5/2, GAS XP60/2 si GAS P100/6TL cu care sunt echipate cazanele sunt prezentate in Anexa 4.

Caracteristicile tehnice ale pompelor de circulație apă tur-retur sunt tip Willo IPL 50/120 si Willo IPL 50/130 sunt prezentate in Anexa 5.

În Anexa 6 sun prezentate buletinele de analiză a gazelor de ardere de la cele zece cazane din contur. Analiza gazelor de ardere s-a realizat cu ajutorul analizorului prezentat în Anexa 7 la Raportul de audit.

In Anexa 8 sunt prezentate retelele secundare racordate la cele 24 de centrale termice.

În Anexa 9 sunt prezentate cateva imagini foto ale celor cinci centrale de cvartal si ale retelelor secundare racordate la acestea din conturul de audit la care s-au făcut măsurători și calcule de bilanț energetic.

In Anexa 10 este prezentata analiza cromatografica a gazului pusa la dispozitie de beneficiar.

In Anexa 11 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale statiei de termografiere.

In Anexa 12 sunt prezentate schemele tehnologice ale celor 5 centrale termice.

Anexa 13 sunt prezentate buletinele de analiza a gazelor de ardere pentru cele 10 cazane din contrul de audit.

Bilanțul energetic este o formă practică de exprimare a principiului conservării energiei care pune în evidență egalitatea între energiile intrate și cele ieșite din conturul analizat, pentru o anumită perioadă de timp.

Structura bilanțului termoenergetic real cuprinde:

un contur general - CT1, CT2,CT3,CT4,CT5 si rețelele termice racordate la acestea - prezentat în tabelul 60 și diagrama Sankey în figura 27;

•  8 subcontururi:

  • >  10 subcontururi pe fiecare din cele 10 cazane prezentate în Tabelele 8,19,30,41,52 și diagramele Sankey în figurile 4,5,9,10,14,15,18,19,23,24;

  • > 5 subcontururi CT1,CT2,CT3,CT4,CT5, prezentat3 în tabelele 10,21,32,43,54 și diagrama Sankey în figurile 6,11,16,20,25

  • >  5 subcontururi pentru rețelele termice, prezentate în tabelele 15,26,37,48,59 și diagramele Sankey în figurile 8,13,17,22,26.

1.3.Scopul auditului termoenergetic

Auditul energetic, ca studiu de analiză a proceselor de transformare energetică care au loc în interiorul unui proces de producție materială, în speță transformarea energiei chimice a gazelor naturale în energie termică, are rolul de a determina consumul de energie din cuprinsul conturului și de a-l evidenția în componente utile și de pierderi.

De asemeni, determinarea indicatorilor de eficiență energetică, stabilirea cauzelor care îi influențează în mod negativ și întocmirea unui Program de măsuri tehnico - economice care să conducă la creșterea eficienței de utilizare a energiei în consumul final.

Auditul energetic determină, pe bază de calcule analitice, economia de energie estimată a se obține prin implementarea măsurilor propuse în Programul de măsuri și evaluează impactul consumului de combustibil (gn) asupra mediului și încadrarea în normele de mediu.

  • 1.4. Activități desfășurate în cadrul auditului termoenergetic

Pentru întocmirea auditului termoenergetic la cele 5 CT-uri s-au desfășurat următoarele activități:

  • •  studierea documentațiilor tehnice ale instalațiilor din cuprinsul conturului de bilanț (cărțile tehnice ale cazanelor de apă caldă, schema termomecanică a centralei termice, schemele rețelelor termice de distribuție a energiei termice la consumatori, etc);

  • •  întocmirea situațiilor statistice pentru perioada decembrie 2018 - martie 2019, privind consumul energetic (gaze naturale, energie electrică), energie produsă și livrată la consumatori (căldură, a.c.c.);

  • •  verificarea valorilor parametrilor de funcționare ai instalațiilor, pentru perioada analizată, înscriși de personalul de exploatare în registrele de tură;

  • •  verificarea în teren a stării tehnice a instalațiilor din cuprinsul conturului de bilanț;

  • •  determinarea parametrilor reali de funcționare ai cazanelor de apă caldă pa bază de măsurători, executate cu aparatură portabilă cât și cu aparatura existentă în panourile AMCR;

  • •  determinarea cantitativă a fluxurilor de energii intrate și ieșite din conturul de bilanț și analiza pe componente a acestora;

  • •  determinarea indicatorilor de eficiență energetică pentru bilanțul real;

  • •  analiza bilanțului energetic real și propunerea unui Program de măsuri care să conducă la îmbunătățirea indicatorilor de eficiență energetică;

  • •  economia de energie estimată a se obține prin implementarea măsurilor propuse în cadrul programului de masuri;

  • •  evaluarea impactului asupra mediului și verificarea încadrării în normele de mediu.

  • 1.5. Unitatea de referință asociată auditului termoenergetic

Unitatea de referință asociată bilanțului termoenergetic este: ora, luna, anul.

Toate măsurătorile necesare efectuării bilanțului termoenergetic se raportează, ca unitate de timp, la oră.

  • 1.6. Aparate de măsură folosite

Pentru determinarea parametrilor reali de funcționare a cazanelor și a consumurilor de energie termică s-au folosit următoarele aparate:

  • •  analizor gaze de ardere;(Anexa 3)

  • •  termometru portabil cu infraroșu IRtec P500;

  • •  camera de termoviziune Testo 885-1 (Anexa 11)

  • •  termometru digital (-50°C + +1.200°C);

  • •  manometre;

  • •  contoare de căldură montate în punctele de distribuție și la consumatori;

  • •  contor pentru măsurarea volumului de gaze naturale consumat;

  • •  apometru;

  • •  barometru atmosferic;

  • •  psihrometru.

  • 1.7. Puncte de măsură

  • •  Debite:

  • -  gaze naturale consumate;

  • -  apă alimentare cazane;

  • -   debit hidraulic de apă caldă la ieșirea din CT și livrat consumatorilor;

  • -  energie termică produsă în CT și livrată consumatorilor.

  • •  Temperaturi:

  • -   apă caldă intrare-ieșire cazane;

  • -   gaze de ardere evacuate la coș;

  • -   aer de combustie;

  • -   gaze naturale;

  • -   manta și plăci cazan (față-spate);

  • -   agent termic la capetele rețelelor termice (ieșire centrală termică și la consumatori și retur).

  • •  Presiuni:

  • -   la finele cazanului;

  • -  barometrică.

  • •  Umiditate:

  • -  umiditatea relativă a aerului de combustie.

  • •  Analiza chimică elementară a gazelor de ardere:

  • -  gaze de ardere prelevate la finele cazanului.

  • 2. Prezentarea generala a sistemului de alimentare cu caldura si acc a municipiului Galati

  • 2.1 Scurt istoric

Municipiul Galati este amplasat în zona estică a țării, între gurile de vărsare ale Șiretului și Prutului în Dunăre, pe malul stâng al fluviului, suprapunându-se pe terasele inferioare ale Câmpiei Covurluiului, având o latitudine nordică de 45°27" și o longitudine estică de 28°02". Conform recensământului din 2011, populația orașului era de 231204 locuitori, fiind al 7-lea oraș din țară după numărul de locuitori. Conform Planului Urbanistic General din 2008, actualizat in anul 2011, municipiul Galati se intinde pe o suprafata de 24.642 ha (teritoriu administrativ, aceasta incluzând și Lacul Brateș), din care suprafata intravilanului este de 5943 ha.

  • 2.2 Situatia existenta

Sistemul actual de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din municipiul Galati, alimentează cu energie termică cca 6000 de apartamente si 17 institutii publice, agenti economici si are următoarele componente principale:

  • -   sursa de producere a energiei termice (cazane pe gaze naturale, instalate in 24 de puncte termice),

  • -  circuitele primare - asigură transportul energiei termice între sursă cazane de apa calda și schimbatoarele de caldura din punctele termice;

  • -  rețele termice secundare - asigură distribuția energiei termice de la punctele termice către consumatorii finali;

  • -  consumatorul final.

Operarea ansamblului sistemului centralizat de alimentare cu căldură (SACET), până la nivelul consumatorilor (clădirile acestora) și Administrarea serviciului public de termoficare, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 73/2002 și a prevederilor art. 38 și ale art. 46 din Legea nr.215/2001, este delegată la această dată către SC CALORGAL SA Galati care are ca obiect de activitate producerea si furnizarea energiei termice activități licentiate de catre Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Comunale - ANRSC.

Societatea Comerciala CALORGAL SA Galati a preluat punctele termice si retelele secundare de transport energie termica (de la punctele termice pana la limita de proprietate a blocurilor deservite).

Prin HCL nr. 384/30.09.2015 au fost transmise in concesiune catre SC CALORGAL SA Galati bunurile aferente sistemului public de distributie si furnizare a energie termice apartinand domeniului public al municipiului Galati.

SACET (Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) al municipiului Galați, pana in 31.03.2018 a avut în componență următoarele elemente:

  • - Sursa pentru producerea energiei termice - SC Electrocentrale SA Galați

  • - Rețelele termice primare (RTP), pentru transportul energiei termice de la producător către distribuitor

  • - Sistemul de distribuție energie termică, care are în componență punctele termice (PT) și rețelele termice de distribuție (rețelele termice secundare - RTS), pentru apă caldă de consum - acc și pentru încălzire - înc.

Sursa pentru producerea energiei termice împreună cu rețelele termice primare (RTP) sunt în proprietatea SC Electrocentrale SA, societate comercială ce aparține de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

Sistemul de distribuție precum și rețelele termice secundare RTS), se află în proprietatea Consiliului Local al municipiului Galați, aceste active fiind concesionate către SC Calorgal SA.

Inițial, la sistemul de termoficare centralizată al municipiului Galați au fost racordate cca 90.000 de apartamente. În prezent, la nivelul lunii martie 2018, în sistem mai erau conectate un numar de 18.366 apartamente.

Tinand seama de numarul mare de debransari, de ineficienta tehnico-economica a sistemului de incalzire centralizata, Primaria Municipiului Galati, incepand cu anul 2017, a demarat in paralel doua programe ce au vizat urmatoarele:

  • •  instalarea in toate unitatile de invatamant a unor capacitati proprii de producere a energiei termice;

  • •  acordarea populatiei a unui ajutor financiar in cuantum de 3000 lei pentru asigurarea cu surse alternative de incalzire.

Ca urmare a acestor actiuni, numarul de abonati la SACET s-a redus semnificativ si, in urma unui studiu de oportunitate efectuat de Primaria Municipiului Galati, au fost selectate un numar de 24 de puncte termice in care s-au instalat cazane de apa calda cu functionare pe gaze naturale, in scopul asigurarii energiei termice pentru un numar de 6000 de apartamente si 17 institutii / agenti economici.

  • 2.3 Structura si numarul consumatorilor

Proiectul prin care cele 24 de puncte termice au fost transformate in centrale de cvartal prevede producerea si furnizarea doar de agent termic pentru incalzire, nu si pentru apa calda.

Situatia consumatorilor deserviti in urma renuntarii la furnizarea energiei termice de catre SC Electrocentrale SA Galati si a transformarii celor 24 de puncte termice in centrale de cvartal, este prezentata in Tabelul 1.

Tabelul 1

Nr crt.

Centrala Termica

Numar apartamente racordate

Numar institutii/ agenti economici

Categorie punct termic (modernizat/nemodernizat)

1

SC 6 Micro 39

84

Modernizat

2

PT CSG Micr.40

762

1

Modernizat

3

SC 43 micro 21

267

Nenodernizat

4

PT 50 (icmrsg)

848

Nemodernizat

5

SC 7 Micro 39

195

Modernizat

6

SC 33 Micro 19

542

Modernizat

7

SC 50 Micro 19

298

Nemodernizat

8

SC 32 Micro 19

372

Modernizat

9

Camin C

40

Modernizat

10

SC 3 Micro 40

126

Modernizat

11

SC 17 anexa

68

Modernizat

12

PT 2 Tiglina 1

120

Modernizat

13

PT P 2 Port

538

Modernizat

14

PT 4 Tiglina 1

60

Modernizat

15

PT 0 Tiglina 1

407

Modernizat

16

SC 14 Mazepa1

220

Modernizat

17

PT 3 Tiglina 1

360

Modernizat

18

SC 1 Micro 40

420

Nemodernizat

19

SC 16 Mazepa1

181

Modernizat

20

PT 9 Tiglina 1

95

Modernizat

21

PT Policlinica

1

3

Nemodernizat

22

PT Cristal

-

7

Nemodernizat

23

PT Plomba

-

2

Modernizat

24

PT CFR 1

-

4

Nemodernizat

TOTAL

6004

17

In figura 1 este reprezentata harta cu amplasarea celor 24 de puncte termice transformate in centrale de cartier.

  • 3.BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL

    • 3.1.BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL AL CAZANELOR

      • 3.1.1.Caracteristici tehnice, constructive și funcționale ale cazanelor

Centralele termice din conturul de bilant au in componenta 10 cazane de apa calda si furnizează numai agent termic pentru încălzire la blocuri de locuit, case particulare, instituții de stat conform Tabelului 2.

Ta

jelul 2

Nr crt.

Punct termic

Numar apartamente racordate

Numar institutii/ agenti economici

Categorie punct termic (modernizat/nemodernizat)

1

CT1(CSG Micr.40)

762

1

Modernizat

2

CT2(SC43 micro 21)

267

Nenodernizat

3

CT3(PT 50 ICMRSG)

848

Nemodernizat

4

CT4 (SC 1 Micro 40)

420

Nemodernizat

5

CT5 (SC 16 Mazepa1)

181

Modernizat

TOTAL

2478

1

Cazanele utilizează combustibil gaze naturale. Centralele termice a fost modernizate montandu-se cazane de apă caldă construcție THERMOSTAHL tip ENERSAVE , cu puteri cuprinse intre 232kW si 931 kW.Cazanele de apă caldă model THERMOSTAHL tip ENERSAVE sunt echipamente noi, moderne, de înaltă tehnologie, caracterizate prin randamente ridicate, temperaturi reduse ale gazelor de ardere și emisii reduse de noxe. În figura 2 este prezentată schema de principiu a fluxului tehnologic de producere a energiei termice în centralele termice.

Figura 2 Schema termodinamică a centralelor termice

  • 3.1.2.Descrierea cazanului

ENERSAVE este un cazan presurizat din oțel de înaltă eficiență cu funcționare pe combustibil gazos sau lichid. Principiul de funcționare se bazează pe întoarcerea flăcării în focar. Toate suprafețele care vin în contact cu flacăra sunt răcite de apă.

Construcție cilindrică, cu focar de mari dimensiuni, suprafață extinsă de schimb termic și turbionatori pentru creșterea eficienței arderii. Având contrapresiune în focar, cazanul este proiectat să funcționeze cu arzătoare presurizate pe combustibil gazos sau lichid (arzătorul nu este inclus în furnitura standard a cazanului).

Cazanul are construcție robustă, garantată de controlul calității în fiecare etapă a producției. Presiunea nominală de lucru este 4 bar sau 6 bar. Pentru gama de putere 116-698kW este disponibilă varianta de cazan modular.

Panou de comandă compatibil pentru arzătoare cu funcționare în una sau două trepte. Testat și marcat CE, conform Standardului European EN 303-3.

Figura 3. Cazan de apă caldă Thermostahl tip Enersave

  • 3.1.3.Caracteristici constructive care asigură obținerea unui înalt randament de funcționare

  • •  Focar circular cu suprafață extinsă de schimb termic;

  • •  Construcție robustă, monobloc;

  • •  Eficiență ridicată, până la 93%;Conform cu Directiva Europeană de Eficiență Energetică aplicabilă aparatelor consumatoare de gaz;

  • •  Schimbător de căldură cu țevi și turbionatori din oțel inoxidabil;

  • •  Construcție cu fund umed;

  • •  Panou de comandă cu termostat de siguranță. Asigură control termostatic pentru arzător și pompă;

  • •  Compatibil cu toate arzătoarele europene;

  • •  Presiune de lucru 4 până la 6bar, conform nevoilor specifice;

  • •  Materiale și componente de înaltă calitate.

Parametrii nominali ai cazanului de apă caldă Thermostahl tip Enersave sunt prezentați in Tabelul 3

Tabelul 3

Nr. crt.

Parametrii nominali

Simbol

UM

Valoare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea termică utilă

Pu

kW

232

349

931

2.

Temperatura maximă a apei calde la ieșirea din cazan

ta

°C

110

110

110

3.

Presiunea maximă a apei în cazan

p

bar

4

4

4

4.

Pierdere de presiune pe circuitul de gaze arse

Ap

mmH2O

10-20

20-30

30-40

5.

Temperatură gaze  de  ardere

evacuate la coș

tga

°C

180

180

180

6.

Temperatura maximă a pereților exteriori

tm

°C

35

35

35

7.

Temperatură maximă a plăcilor

tp

°C

50

50

50

7.

Diferență temperatură tur-retur

At

°C

15-20

15 - 20

15 - 20

8.

Combustibil utilizat

-

-

gaze naturale

9.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1,1 - 1,2

1,1-1,2

1,1-1,2

10.

Randament minim garantat

n

%

93

93

93

11.

Capacitate totală

V

litri

427

607

1052

12.

Masa netă

m

kg

747

885

2510

  • 3.1.4. Caracteristi tehnice arzătoare

Cazanele Thermostahl sunt echipate cu arzătoare de gaz tip GAS X5/2, GAS XP60/2 si GAS P100/6TL. Caracteristicile tehnice ale arzatoarelor sunt prezentate in Anexa 4.

Arzătoarele sunt cu aer insuflat, modulante, funcționând pe gaze naturale și cu emisii reduse de NOx.

  • 3.1.5. Pompe

Pompele de circulație apă tur-retur sunt tip Willo IPL 50/120 si Willo IPL 50/130.

Alimentarea cu apă a cazanului se face în mod normal de la rețea prin intermediul unei pompe.

3.1.6.Instalații și utilaje auxiliare

Schimbător de căldură cu plăci - pentru preparat apă caldă de consum.

Vas de expansiune - de tip închis cu membrană,.

Stație de tratare apei de alimentare a cazanelor

  • 3.2. Mărimi necesare bilanțului termoenergetic real al cazanelor

    • 3.2.1. Conturul bilanțului

Conturul bilanțului: limitele fizice ale celor 10 cazane ( 4 x 931 kW, 4 x 349 kW si 2 x 232kW).

  • 3.2.2. Metoda de calcul

Bilanțul termoenergetic real s-a calculat prin metoda directă. Cantitățile de căldură s-au calculat în raport cu temperatura de referință tref = 0°C (Tref = 273 K) și s-au raportat la unitatea de timp, ora.

  • 3.2.3.Ecuația bilanțului termoenergetic

Qi = Qe                                           (1)

unde:

Qi - căldura intrată în contur    [kJ/h]

Qe - căldura ieșită din contur   [kJ/h]

Qi = Qccb + Qfcb + Ql                                (2)

unde:

Qccb - căldura chimică a combustibilului      [kJ/h]

Qfcb - căldura fizică a combustibilului         [kJ/h]

Ql - căldura sensibilă a aerului de combustie [kJ/h]

Qe = Qu + S Qp                                   (3)

unde:

Qu - căldura utilă                              [kJ/h]

S Qp - suma cantităților de căldură pierdute [kJ/h]

S Qp = Qcga + Qga + Qper                              (4)

unde:

Qcga - căldura pierdută prin ardere chimică incompletă               [kJ/h]

Qga - căldura pierdută prin entalpia gazelor de ardere evacuate la coș [kJ/h] Qper - căldura pierdută prin pereții cazanului în mediul ambiant       [kJ/h]

Înlocuind termenii explicitați în ecuația (1), rezultă:

Qccb + Qfcb + Ql = Qu + Qcga + Qga + Qper             (5)

Calculul componentelor de bilanț termoenergetic real

Căldura intrată în contur

  • 3.2.4.Căldura chimică a combustibilului

    Qccb = B-Hi            [kJ/h]


    (6)


  • 3.2.5. Căldura fizică a combustibilului

Qfcb = B-ign            [kJ/h]

  • 3.2.6. Căldura fizică a aerului de combustie

Ql = k-Lmm-iaer'B  [kJ/h]

  • 3.2.7. Căldura totală intrată în contur

Qi = Qccb + Qfcb + Ql    [kJ/h]

Căldura ieșită din contur

  • 3.2.8. Căldura utilă

Qu = D-Ca'(tt - tr)    [kJ/h]

  • 3.2.9. Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcga = 1/100 [B (X - 1) . Vga . (HiCO CO + HiH2 H2 + S HiCnHm . CnHm)] [kJ/h] (11) unde:

Hi - puterea calorifică inferioară a elementelor componente ale gazelor de ardere

H2 = 0

CnHm = 0

  • 3.2.10. Căldura pierdută prin entalpia gazelor de ardere evacuate la coș

Qga = Vga'B'iga     [kJ/h]                      (12)

  • 3.2.11. Căldura pierdută prin radiație și convecție în mediul ambiant

Pierderile de căldură prin carcasa cazanului, notate cu age , pot fi calculate cu relația 13 dacă puterea termică instalată a cazanului este în domeniul 20 - 1000 kW.

..,&..„.,

age=c1-c2*log(---"—)    [%]                                     (13)

s          1 000W

c1; c2 - parametri dați în tabelul 4

())cmb - puterea termică la arzător

Tabelul 4 - Valori ale parametrilor c1 și c2

Tipul izolației cazanului

c1 [%]

c2 [%]

Cazan bine izolat, eficiență ridicată

1,72

0,44

Cazan bine izolat și întreținut

3,45

0,88

Cazan vechi mediu izolat

6,90

1,76

Qper = age (Qccb + Qfcb + Ql)-1/100       [kJ/h]               (14)

unde:

q - pierderea procentuală de căldură în mediul ambiant. Se ia din Nomograma pentru determinarea pierderilor prin radiație și convecție pentru cazane de apă caldă.

  • 3.2.12. Căldura totală ieșită din contur

Qe = Qu + Qcga + Qga + Qper           [kJ/h]              (15)

3.2.13 Eroarea de închidere a bilanțului

Eroarea de închidere a bilanțului se determină calculând diferența dintre cantitatea de căldură intrată în contur (Qi) și cantitatea de căldură ieșită din contur (Qe), raportată la cantitatea de căldură intrată în contur.

s = AQ / Qi x 100 unde AQ = Qi - Qe


(16)

[kJ/h]


  • 3.3 Calculul mărimilor necesare elaborării bilanțului termoenergetic

Pe baza parametrilor măsurați se determină mărimile de calcul necesare elaborării bilanțului termoenergetic real.

  • 3.3.1. Puterea calorifică inferioară a gazelor naturale (Hi)

Hi = S Vjx . Hij     [kJ/Nm3]                                 (17)

unde:

Vjx - participația volumică a elementelor combustibile în gazele naturale, (%)

Hij- puterea calorifică inferioară a elementelor combustibile din gazele naturale, (kJ/Nm3)

Hi = 37080 kJ/Nm3

Hi = 10.3 kWh/Nm3

Valorile puterii calorifice inferioare sunt cf. cu Buletinul de analiză cromatografică emis de Rompetrol Quality Control SRL, pus la dispoziție de către beneficiar. (Anexa 10)

3.3.2 Cantitatea teoretică de oxigen necesară arderii complete a unui Nm3 de g.n.

Qmin = 0.5 [(co) + (h2)] + S (m + n/4)(cmhn) + 1.5 (h2s> - (d)            (18)

Qmin = 0.5 • 0.004 + 2 • 0.9851 + 3 • 0.004

Qmin = 1.984 Nm3 O2/Nm3gn

  • 3.3.3. Cantitatea teoretică de aer minim necesar arderii complete a 1 Nm3 de g.n.

Lmin = Qmin/0.21      [Nm’^gJ                           (19)

Lmin = 1.984/0.21

Lmin = 9.447 Nm3aer/Nm3gn

  • 3.3.4. Cantitatea reală de aer necesară arderii unui Nm3 de g.n.

L = % • Lmin  [Nm3aer/Nm3gn]                                          (20)

unde:

% - coeficientul excesului de aer

Volumul gazelor de ardere

  • 3.3.5. Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga = (co) + (h2) + S (m + n/2)(co2) + (h2s) + 0,79 Lmin + (n2) [Nm3ga/Nm3gn]

Voga = 0,004 + 3 x 0,9851 + 4 x 0,004 + 0,79 x 9,447 + 0,0049

Voga = 10,44 Nm3ga/Nm3gn

  • 3.3.6. Volumul real de gaze de ardere rezultat din arderea unui Nm3 de g.n.

Vga = Voga + (L - Lmin) = Voga + Lmin (% - 1)     [Nm3ga/Nm3gn]

  • 3.3.7. Entalpia gazelor de ardere (iga)

iga = iO2 (O2%) + iCO2 (CO2%) + iCO (CO%) + iN2 (N2%)    [kJ/Nm3]

Valorile entalpiilor componentelor gazelor de ardere au fost extrase din Tabele termodinamice, Ed.Tehnica1978, autor Kuzman Raznjevic, pag. 302, iar pentru temperatura gazelor de ardere s-au calculat prin interpolare.

  • 3.3.8. Entalpia combustibilului gaze naturale (ign)

Entalpia gazelor naturale la tgn = 6°C, determinată din Tabele și diagrame termodinamice prin interpolare, pag.303 Kuzman Raznjevic

  • 3.3.9. Entalpia aerului de combustie (iaer)

Entalpia aerului de combustie, s-a determinat din Tabele și diagrame termodinamice prin interpolare, pag 302 Kuzman Raznjevic (vezi bibliografie, pct.10)

  • 3.3.10. Căldura specifică a apei (ca)

Căldura specifică a apei pe circuitul de încălzire tur, s-a calculat prin interpolare din Tabele și diagrame termodinamice, pag. 79, Kuzman Raznjevic.

  • 3.4. Măsurarea parametrilor de funcționare a cazanelor

Valorile parametrilor de funcționare ai cazanelor au fost determinate prin măsurători directe, cu aparate de măsură portabile și cu aparate de măsură montate în panourile AMCR.

La efectuarea măsurătorilor parametrilor de funcționare ai cazanelor s-a acordat o atenție deosebită stabilirii punctelor, metodelor și mijloacelor de măsurare, cât și amenajării punctelor de prelevare a probelor, întrucât acuratețea bilanțului energetic și a concluziilor analizei acestuia depind în mod esențial de calitatea măsurătorilor.

Pe lângă valorile parametrilor de funcționare ai cazanelor determinate prin măsurători directe s-au mai folosit registrele de evidență statistică a beneficiarului, date culese din literatura de specialitate, prospecte, cartea tehnică a cazanului, etc.

Proprietățile gazelor naturale au fost luate din Buletinul de analiză cromatografică pus la dispoziția beneficiarului de către furnizorul de gaze naturale și prezentat în copie. (Anexa 10)

  • 4. BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL AL CAZANELOR DIN CT1 MARIMI MASURATE LA CAZANELE DIN CT1 (SC1-MICRO40)

    • 4.1 Marimi masurate la cazanele din CT1

În Tabelul 5 sunt prezentate mărimile masurate la cele doua cazane din CT1.

Tabelul 5

Nr. crt.

Parametrul măsurat

Aparate de măsură utilizate

Simbol

UM

Valori

Cazan1

Cazan

2

0

1

2

3

4

5

6

1.

Compoziția chimică elementară a produselor de ardere

gaz - analizor

O2

%

5.8

5.8

CO2

%

8.4

8.5

CO

ppm

21

29

n2

%

85.78

85.6

NO

ppm

48

49

NOx

ppm

50

51

2.

Randamentul arderii

gaz - analizor

n

%

92

91.9

3.

Temperatura g.a.

gaz - analizor

tga

°C

174

177

4.

Depresiunea gazelor arse la finele cazanului

gaz - analizor

Ap

mmbar

0.03

0.04

5.

Excesului de aer

gaz - analizor

X

-

1.39

1.38

6.

Temperatura mediu ambiant

termometru

taer

°C

18

7.

Temperatura medie manta exterioară

termometru cu laser

tm

°C

52

53

8.

Temperatura medie placă frontală

tpf

°C

91

95

9.

Temperatura medie placă spate

tps

°C

95

97

10.

Temp agent termic cazan

termometru digital

tur   tt

°C

67.5

67

retur tr

°C

57

56

11.

Consum combustibil gn

debitmetru

B

Nmc/h

21.21

15.28

kWh/h

218.03

164.49

12.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

Hi

kJ/Nm3

37080

kWh/Nm3

10.3

13.

Temp. gaze naturale

termometru

tgn

°C

6

14.

Debit apă cazan

debitmetru

Da

m3/h

15.73

11.85

15.

Pres.barometrică

barometru

pb

mmHg

755

16.

Umiditate relativă

psihrometru

UR

%

75

Fișa energetică decembrie 2018-aprilie 2019 pentru CTl-tabelul 6

Tabelul 6

Nr crt

Perioada

Energie termica produsa [Gcal]

Energie termica facturata [Gcal]

Apa de adaos [mc]

Temperatura iesire CT

Temperatura consumator

Timp funct. [ore]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

ttur

[0C]

"tretur

[0C]

1

Dec.

16.318

9.76

531

55

47

54

49

2830

2

Ian.

217.18

162.17

504

56

46

54

48

3

Feb

548.45

115.69

374

54

45

53

47

4

Mar

163.45

83.83

360

55

47

54

49

5

Apr

102.01

44.96

133

56

46

54

48

  • 4.2 Mărimi calculate

În Tabelul 7 sunt prezentate mărimile calculate

Tabelul 7

Nr. crt.

Mărimea calculată

Simbol

UM

C1

C2

Mod de determinare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Hi

kJ/Nm3

37080

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

2.

Densitate g.n.

P

kg/Nm3

0,73

3.

Cantitatea teoretică de aer de combustie

Lmin

Nm aer/Nm gn

9,447

Calculat la pct.

3.3.3

4.

Cantitatea reală de aer pt.arderea 1 Nm3g.n.

L

Nm aer/Nm gn

13.13

13.03

Calculat la pct.

3.3.4

5.

Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga

Nm3ga/Nm3gn

10,44

Calculat la pct.

3.3.5

6.

Volumul real al gazelor de ardere

Vga

Nm3ga/Nm3gn

14.12

14.03

Calculat la pct.

3.3.6

7.

Entalpia gazelor de ardere

io2

kJ/Nm3

231.85

235.91

Calculat la pct.

3.3.7

icO2

308.73

314.35

iCO

227.29

231.23

iN2

226.76

230.68

iga

234.04

237.87

8.

Entalpia gazelor naturale la 6°C

ign

kJ/Nm3

11.71

11.71

Tabele Kuzman Raznjevic

9.

Entalpia aerului de combustie

iaer

kJ/Nm3

23.22

23.22

Tabele Kuzman Raznjevic

10.

Căldura specifică a apei

catur

kJ/kg.grd

4.194

4.193

Calculat la pct.

3.3.10

caretur

4.189

4.188

11.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.39

1.38

Măsurat

Componentele bilanțurilor termoenergetice reale pentru CT1 sunt prezentate pe cele doua contururi, respectiv pentru fiecare cazan, in Tabelul 8:

Tabelul 8

MĂRIMI INTRATE

Nr

.

crt

.

Denumirea componentei

Simb ol

Relația de calcul

Valoare

Cazan 1

Cazan 2

kJ/h

%

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B x Hi

784922.69

99.18

592194.38

99.19

2.

Căldura   fizică   a

combustibilului

Qfcb

Qfcb = B x ign

237.42

0.03

191.05

0.032

3.

Căldura   fizică   a

aerului de combustie

Ql

QL   ^'Lmin'iaer'B

6173.01

0.78

4656.83

0.78

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb + QL

791412.28

100

597030.33

100

MĂRIMI IEȘITE

1.

Căldura utilă

Qu*

Qu   D'ca'(tt   tr)

692090.03

87.45

521386.58

87.33

2.

Căldura pierdută prin      entalpia

gazelor evacuate la coș

Qcga

Qga = Vga-B-iga

66953.47

8.46

50986.39

8.54

3.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X - 1) • Vga • (HiCO CO

0

0

0

0

5.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb + Qfcb

+ Ql) -1/100

24533.78

3.1

15522.78

2.6

8.

Eroarea       de

închidere        a

bilanțului

£

£ = Qi - Qe

7755.84

0.98

9134.58

1.51

9.

TOTAL CĂLDURĂ IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + E

791412.28

100

597030.33

100

4.3.Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor

Indicatorii reali de eficiență energetică caracterizează gradul de economicitate și de siguranță în funcționarea cazanelor pe o perioadă de timp determinată.

Analiza indicatorilor reali de eficiență energetică permite determinarea abaterilor de la regimul de funcționare stabilit prin proiect, cât și nivelul economicității și rentabilității în funcționarea cazanelor.

  • 4.4 Randamentul termic brut (qtb)

Randamentul termic brut al cazanelor reprezintă un indice calitativ pentru caracterizarea funcționării acestora.

ntb = Qu / (Qi - Qfcb - Ql)'100   [%]

  • 4.5 Randamentul termic de exploatare (qte)

Randamentul termic de exploatare (pte) al cazanului reprezinta un indice calitativ pentru caracterizarea functionarii acestuia.

nte = Qu / Qi-100   [%]

  • 4.6 Consumul specific de combustibil (cb)

Consumul specific de combustibil este un indicator de eficiență energetică cantitativ.

Cb = (B x Hi) / 7000 • Qu   [kgcc/Gcal]

sau cb = (B x Hi) / n • Qi        [kJcomb/kJcăldură]

În Tabelul 9 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici pentru cele doua cazane de apă caldă din CT1.

Tabelul 9

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

UM

Valoare

Cazan 1

Cazan 2

1.

Randamentul termic brut

ntb

%

88.18

88.05

2.

Randamentul termic de exploatare

nte

%

87.45

87.33

3.

Consumul specific de combustibil

cb

kgcc/Gcal

162

162.24

Nm3/Gcal

133

133.2

kJ comb/kJ căldură

1.132

1.159

4.7. Componentele bilanțului termoenergetic real CT1

Conturul de bilanț pe total CT1 trece prin toate punctele de măsurare a fluxului de energie care intră și ies din CT 1, respectiv debitmetru de gaze naturale și cele două contoare de căldură de pe circuitul de încălzire.

Componetele bilanțului termoenergetic real pe CT1 sunt prezentate în Tabelul 10 .

Tabelul 10

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1

Energia intrată în CT1 (căldura chimică a g.n. căldură fizică a g.n. și a aerului de combustie)

Qi

1388442.61

100

2.

Energie produsă în CT1

Qu

1213360

87.39

3.

Pierderi în CT1,                   din

care:

Qp

165780.04

11.94

4

- prin ardere chimică incompletă

Qga

-

-

5

- prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

118017.62

8.5

6

- prin transfer termic în mediul ambiant (convecție-radiație cazane)

Qper

38876.39

2.8

7

- prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

8886.032

0.64

8

Pierderi de căldură prin transfer masic

Qm

-

-

9

Eroarea de închidere a bilanțului

£

11884.03

0.88

Indicatori de eficiență energetică

1.

Randament CT1

nCT

-

87.39

  • 5. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL - REȚELE TERMICE SECUNDARE RACORDATE ÎN CT 1 (SCl-Micro 40)

    • 5.1 Prezentarea retelelor secundare aferente CT1

Rețelele de transport enegie termica, de la punctele termice pana la limita de proprietate a aconsumatorilor deserviti, au ramas nemodificate. Acestea sunt supradimensionate, au peste 25 de ani vechime, cu izolatia deteriorata, corodate, fapt care, in sezonul rece 2018 - 2019, a condus la numeroase avarii, cresterea pierderilor masice de agent termic datorat starii retelelor si armaturilor. Retelele de transport a agentului termic functioneaza cu eficienta redusa, consumuri specifice mari, situatie care se datoreaza in primul rand uzurii fizice si morale avansate a conductelor existente.Traseul retelelor secundare racordate la CT 1 este prezentat in Figura 7.

Din traseul total al retelelor secundare racordate la CT 1 au ramas doar cele marcate cu linie rosie. Gradul de izolare al retelelor este deteriorat in proportie de 40%.Izolatia conductelor este realizata din vata minerala si carton bituminos.

  • 5.2. Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic

  • 5.2.1.Calculul pierderilor de căldură în rețele termice montate îngropat în canale nevizitabile

Pierderile specifice de căldură (pentru 1 m liniar de conductă) printr-o conducte preizolată termic montată în sol se calculează cu relația:

q = k-(tm - tsoi)/(1 + K • Rsoi)[W/m]                                (28)

în care:

tm [0C] - temperatura medie a agentului termic ;

tsoi [0C] - temperatura soiuiui ia adâncimea de pozare ;

tsol [0C] = + 5°C

k [W/m2-K]- coeficientul global de transmisie a căldurii:

...     1     . d.          1     . d .

= ( ;-." T + .•.■>.'' t)

zz             i                   m             e

în care:

Xiz =0.034[W/m-K] - conductivitatea termică a izolației;

Xm =0.055[W/m-K] - conductivitatea termică a mantalei de protecție a țevii;

diz [m] - diametrul termoizolației;

de [m] - diametrul exterior al conductei;

dm [m] - diametrul exterior al mantalei de protecție;

Rsol =     ' ln 4h

2 nk . d sol           m

în care:

Xsol [W/m-K]- conductivitatea termică a solului;

h [m]- adâncimea de îngropare a conductei;

Xsol = 2 W/m • K

h = 0.8 m

  • 5.2.2.Calculul pierderilor de căldură în rețele termice aeriene

Pierderea specifică de căldură printr-o conductă montată aerian se calculează cu formula:

q = At / R = (tf - to)/(Riz + Rsp + Re)

(29)


(30)


unde:

tf [0C]- temperatura fluidului care circulă prin instalație;

to [0C]- temperatura mediului ambiant;

Riz , Rsp [m2K/W] - rezistența termică la trecerea căldurii prin conductivitate prin stratul de izolație de bază și prin stratul de protecție;

Re [m2K/W] - rezistența termică la trecerea căldurii prin convecție de la suprafața exterioară a conductei izolate la mediul ambiant;

R [m2K/W]- rezistența termică totală;

Pierderea totală de căldură printr-o conductă se calculează cu formula:

AQpR = q . Lc = q . (KL + l)                                  (31)

unde: q [W/m] - pierderea specifică de căldură (fluxul termic) Lc [m]- lungimea de calcul (echivalentă) a conductei

K [W/m2-K]- coeficient care exprimă pierderile suplimentare de căldură prin elementele de susținere a conductei;

L [m] - lungimea geometrică a conductei

l [m] - lungime de conductă izolată care echivalează pierderile de căldură prin organele de închidere și prin îmbinări

In Tabelul 11sunt prezentate pirderile specifice de caldura si pierderile orare de caldura la rețelele secundare conectate la CT1(CS1-Micro 40).

Tabelul 11

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Pierderi specifice de caldura

Pierderi de caldura

Grad de deteriorare a izolatiei

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Diametru izolatie [mm]

[kJ/m-h]

[kJ/h]

%

Tur

Retur

Tur+Retur

1.

Rețea termică îngropată

63

40

163

270.8

237.6

20336

50

2.

76

27

176

328.68

256.72

15805.8

60

3.

133

22

233

477.8

334.52

17871.04

50

4.

168

61

268

509.76

428.44

57230.2

40

5.

219

40

319

538.88

492.84

41268.8

50

6.

Total

2125.92

1750.12

152511.8

Pierderile de caldura prin transfer termic sunt QpRt=152511.8 kJ/h=42.36kWh=0.036Gcal/h, ceea ce reprezinta 12.4 % din energia produsa in CT1.

  • 5.2.3. Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic)

Pierderile de căldură prin transfer masic se determină în funcție de cantitatea medie orară a apei de adaos în rețelele analizate și volumul acestora .

Relațiile de calcul sunt:

mpt = a/100 V [t/h]                                        (32)

unde:

mpt [t/h]- pierderea medie orară de agent termic;

a - pierderea masică de agent termic, medie anuală, exprimată în procente din volumul instalației în funcțiune, în %;

V - volumul instalației în funcțiune (volumul rețelelor termice secundare, încălzire și apă caldă de consum)

n

V = E-n-Di2/ 4 • Li                                             (33)

i=1

unde:

Di - diametrul interior al tronsonului „i” de conductă, în m;

Li - lungimea tronsonului „i” de conductă, în m;

Qhptm = mpt [ci (tT + tR) / 2 - C2 • taad] .103   [kJ/h]                        (34)

unde: tT - temperatura agentului termic pe tur , în °C; tR - temperatura agentului termic pe retur, în °C;

taad - temperatura apei de adaos, °C;

c1 [kJ/kgK]- căldura specifică a apei calde, la temperatura medie a temperaturilor tT și tR, c2 [kJ/kgK ]— căldura specifică a apei de adaos

Qhptm [kJ/h]- pierderi orare de căldură prin transfer masic.

Qanptm = Qhptm . T    [kJ /an]                                       (35)

unde:

Qanptm [kJ /an]- pierderi anuale de căldură prin transfer masic T - timpul anual de funcționare a instalației.

În Tabelul 12 sunt prezentate rețelele termice racordate în CT1, pe lungimi și diametre.

Tabelul 12

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Volum [m3]

1.

Rețea termică îngropată

61

40

0.12

2.

74

27

0.122

3.

131

22

0.305

4.

166

61

1.35

5.

217

40

1.50

În tabelul 13 sunt prezentate datele de calcul pentru determinarea pierderilor de căldură prin transfer masic.

Date de calcul:

tT=56 0C

tR=46 0C

c1=4.194 kJ/kgK

c2=4.189 kJ/kgK

tadd=100C

Tabelul 13

Nr. crt.

Volum retele [m3]

Pierderi masice de agent termic

Pierderi prin transfer masic

[kJ/h]

Pierderi prin transfer masic [Gcal/an]

Apa de adaos

[m3/h]

[%]

Cantitate orara [m3/h]

Cantitate anuala [m3/an]

Temp. [0C]

1

3.41

0.67

19.6

120402.8

86.46

0.67

2068.96

10

Pierderile de caldura prin transfer masic sunt QpRm=120402.8 kJ/h=3.44 kWh=0.028Gcal/h, ceea ce reprezinta 9.92 % din energia produsa in CT1.

In tabelul 14 sunt prezentate datele centralizate furnizate de beneficiar pentru CT1.

Tabelul 14

Nr. crt

Energie termica livrata

Energie termica facturata

Pierderi   de   caldura  in   retele

secundare

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

%

1

0.29

1213360

0.22

920480

0.073

305432

22.5

  • 5.3. Bilanț termoenergetic real rețele termice

In tabelul 15 sunt prezentate componentele bilantului termoenergetic real pentru retelele termice secundare racordate la CT1

Tabelul 15

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energie livrată din CT1

Qi

1213360

100

2.

Pierderi de căldură în rețele

QpR

272914.6

22.5

3

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

152511.8

12.57

4

Pierderi prin transfer masic

QpRm

120402.8

9.92

5

Energia facturată

Qf

920480

75.86

6

Eroarea de închidere a bilanțului

£

19965.4

1.64

Indicatori de e

’iciență energetică

7

Randament RT

nRT=Qf/Qi

-

75.86

Figura.8 - Diagrama Sankey pentru bilanțul real total la rețelelor termice secundare racordate la CT1

34

  • 6. BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL AL CAZANELOR DIN CT2

  • 6.1. Marimi masurate la cazanele din CT2 (CSG-Micro 40)

În tabelul 16 sunt prezentate mărimile masurate la cele doua cazane din CT2.

Tabelul 16

Nr. crt.

Parametrul măsurat

Aparate de măsură utilizate

Simbol

UM

Valori

Cazan1

Cazan 2

0

1

2

3

4

5

6

1.

Compoziția chimică elementară a produselor de ardere

gaz - analizor

O2

%

9.3

9.5

CO2

%

6.5

6.4

CO

ppm

14

12

N2

%

84.19

84.09

NO

ppm

31

27

NOx

ppm

33

28

2.

Randamentul arderii

gaz - analizor

n

%

89.2

87.1

3.

Temperatura g.a.

gaz - analizor

tga

°C

186

218

4.

Depresiunea gazelor arse la finele cazanului

gaz - analizor

Ap

mmbar

0.02

0.03

5.

Excesului de aer

gaz - analizor

X

-

1.8

1.82

6.

Temperatura mediu ambiant

termometru

taer

°C

7

7.

Temperatura medie manta exterioară

termometru cu laser

tm

°C

52

53

8.

Temperatura medie placă frontală

tpf

°C

91

95

9.

Temperatura medie placă spate

tps

°C

95

97

10.

Temp agent termic cazan

termometru digital

tur   tt

°C

54

54

retur tr

°C

45

45

11.

Consum combustibil gn

debitmetru

B

Nmc/h

40.4

37.28

kwh/h

434.7

401.21

12.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

Hi

kJ/Nm3

37080

kWh/Nm3

10.3

13.

Temp. gaze naturale

termometru

tgn

°C

6

14.

Debit apă cazan

debitmetru

Da

m3/h

26.32

23.86

15.

Energie termică

contor de

Ep

Gcal/h

produsă

căldură

16.

Pres.barometrică

barometru

pb

mmHg

755

17.

Umiditate relativă

psihrometru

UR

%

75

Fișa energetică decembrie 2018-aprilie 2019 pentru CT2-tabelul 17

Tabelul 17

Nr

crt

Perioada

Energie termica produsa [Gcal]

Energie termica facturata [Gcal]

Apa de adaos [mc]

Temperatura iesire CT

Temperatura consumator

Timp funct. [ore]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

ttur [0C]

tretur

[0C]

1

Dec.

100.27

43.09

378

54

41

52

43

2150

2

Ian.

474.53

163.55

1117

55

42

52

45

3

Feb

447.92

149.01

366

55

42

52

45

4

Mar

267.36

110.92

89

54

41

52

43

5

Apr

52.68

28.54

22

55

42

52

45

  • 6.2 Mărimi calculate la cazanele din CT2 (CSG-Micro 40)

În tabelul 18 sunt prezentate mărimile calculate

Tabelul 1

18

Nr.

crt.

Mărimea calculată

Simbol

UM

Cazan1

Cazan2

Mod de determinare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Hi

kJ/Nm3

37080

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

2.

Densitate g.n.

P

kg/Nm3

0,7727

3.

Cantitatea teoretică de aer de combustie

Lmin

Nm aer/Nm gn

9,447

Calculat la pct.

3.3.3

4.

Cantitatea reală de aer pt.arderea 1 Nm3g.n.

L

Nm aer/Nm gn

17

17.19

Calculat la pct.

3.3.4

5.

Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga

Nm3ga/Nm3gn

10.44

Calculat la pct.

3.3.5

6.

Volumul real al

Vga

Nm3ga/Nm3gn

17.99

18.18

Calculat la pct.

3.3.6

gazelor de ardere

7.

Entalpia gazelor de ardere

io2

kJ/Nm3

248.09

292.19

Calculat la pct.

3.3.7

iCO2

331.22

393.73

iCO

243.04

285.46

iN2

242.45

284.6

iga

248.72

292.83

8.

Entalpia gazelor naturale la 6°C

ign

kJ/Nm3

11.71

11.71

Tabele Kuzman Raznjevic

9.

Entalpia aerului de combustie

iaer

kJ/Nm3

20.2

20.2

Tabele Kuzman Raznjevic

10.

Căldura specifică a apei

catur

kJ/kg.grd

4.191

4.191

Calculat la pct.

3.3.10

caretur

4.185

4.185

11.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.8

1.82

Măsurat

Componentele bilanțurilor termoenergetice reale pentru CT2 sunt prezentate pe cele doua contururi, respectiv pentru fiecare cazan, in tabelul 19:

Tabelul 19

MĂRIMI INTRATE

Nr

.

crt

.

Denumirea componentei

Simb ol

Relația de calcul

Valoare

Cazan1

Cazan 2

kJ/h

%

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B x Hi

1565213.77

99.15

1444375.57

99.12

2.

Căldura   fizică   a

combustibilului

Qfcb

Qfcb = B x ign

473.08

0.03

436.54

0.03

3.

Căldura   fizică   a

aerului de combustie

Ql

Ql = X-L-iaer'B

12944.78

0.82

12947.69

0.85

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb +

Ql

1578632.15

100

1457198.92

100

MĂRIMI IEȘITE

1.

Căldura utilă

Qu*

Qu   D'ca'(tt   tr)

1322893.74

83.8

1199274.71

82.3

2.

Căldura pierdută prin      entalpia

gazelor evacuate la coș

Qcga

Qga = Vga’B’lga

180768.7

11.45

198470.49

13.62

3.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X -1) • Vga • (HiCO CO

0

0

0

5.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb + Qfcb + Ql) -1/100

55252.12

3.52

45173.16

3.1

8.

Eroarea       de

închidere        a

bilanțului

£

£ = Qi - Qe

19717.59

1.23

14280.54

0.98

9.

TOTAL

CĂLDURĂ

IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + £

1578632.15

100

1457198.92

100

  • 6.3. Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor din CT2

În tabelul 20 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici pentru cele doua cazane de apă caldă din CT2.

Tabelul 20

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

Relatia de calcul

UM

Valoare

Cazan 1

Cazan 2

1.

Randamentul termic brut

ntb

24

%

84.51

83.06

2.

Randamentul termic de exploatare

nte

25

%

83.8

82.29

3.

Consumul specific de combustibil

Cb

26

kgcc/Gcal

168.99

172.01

Nm3/Gcal

138.57

141.04

cb

27

kJ comb/kJ căldură

1.182

1.20

  • 6.4. Componentele bilanțului termoenergetic real la cazanele din CT2

Conturul de bilanț pe total CT2 trece prin toate punctele de măsurare a fluxului de energie care intră și ies din CT 2, respectiv debitmetru de gaze naturale și cele două contoare de căldură de pe circuitul de încălzire.

Componetele bilanțului termoenergetic real pe CT2 sunt prezentate în tabelul 21.

Tabelul 21

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1

Energia intrată în CT2 (căldura chimică a g.n. căldură fizică a g.n. și a aerului de combustie-tabelul 14)

Qi

3035831.07

100

2.

Energie produsă în CT2

Qu

2522168.45

83.07

3.

Pierderi în CT2,                   din

care:

Qp

505469.03

4

- prin ardere chimică incompletă

Qga

0

0

5

- prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

379239.19

12.49

6

- prin transfer termic în mediul ambiant (convecție-radiație cazane)

Qper

100425.28

3.30

7

- prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

25804.56

0.85

8

Pierderi de căldură prin transfer masic

Qm

9

Eroarea de închidere a bilanțului

£

8803.91

0.29

Indicatori de eficiență energetică

1.

Randament CT2

nCT

-

83.07

  • 7. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL - REȚELE TERMICE SECUNDARE RACORDATE ÎN CT 2 (CSG-Micro 40)

    • 7.1 Prezentarea retelelor secundare aferente CT2

Traseul retelelor secundare conectate la CT2 au in componenta tevi montate aerian neizolate termic cat si tevi ingropate in canale nevizitabile izolate cu vata de sticla si carton bituminos. Aproximativ 60% din retelele secundare sunt neizolate, iar traseele izolate sunt deterioarate in proportie de 60%.Imagini ale retelelor secundare conectate la CT2 sunt prezentate in Anexa 8. Din traseul total al retelelor secundare racordate la CT 2 au ramas doar cele marcate cu linie rosie.

  • 7.2 Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic la RTS aferente CT2

In tabelul 22 sunt prezentate pirderile specifice de caldura si pierderile orare de caldura la rețelele secundare conectate la CT2(PT CSG-Micro 40).

Tabelul 22

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Pierderi specifice de caldura

Pierderi de caldura

Grad de deteriorare a izolatiei

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Diametru izolatie [mm]

[kJ/m-h]

[kJ/h]

%

Tur

Retur

Tur+Retur

1.

Rețea termică îngropată

76

109

176

328.68

256.72

63808.6

60

2.

108

216

208

403.24

295.62

150953.8

60

3.

133

56

233

477.8

334.52

45489.92

60

4.

Rețea termică aeriana

110

210

lipsa

986.04

770.16

368802

lipsa

146

150

lipsa

1209.72

886.86

314487

lipsa

159

80

259

439.98

339.83

62384.8

60

6.

Total

3845.46

2883.71

1005926

Pierderile de caldura prin transfer termic sunt QpRt=1005926kJ/h=279.42kWh=0.24Gcal/h, ceea ce reprezinta 39.88 % din energia produsa in CT2.

  • 7.3.Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic) la RTS aferente CT2

Pierderile de căldură prin transfer masic se determină în funcție de cantitatea medie orară a apei de adaos în rețelele analizate și volumul acestora .

În tabelul 23 sunt prezentate rețelele termice racordate în CT2, pe lungimi și diametre.

Tabelul 23

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea termica secundara

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Volum [m3]

1.

Rețea termică îngropată

74

109

0.49

2.

106

216

1.97

3.

131

56

0.77

4.

Rețea termică aeriana

108

210

1.99

5.

144

150

2.50

6.

157

80

1.58

7.

Total

9.34

În tabelul 24 sunt prezentate datele de calcul pentru determinarea pierderilor de căldură prin transfer masic.

Date de calcul:

tT=54 0C

tR=42 0C

ci=4.194 kJ/kgK c2=4.189 kJ/kgK tadd=10OC

Tabelul 24

Nr.

crt.

Volum retele [m3]

Pierderi masice de agent termic

Pierderi prin transfer masic

[kJ/h]

Pierderi prin transfer masic [Gcal/a n]

Apa de adaos

[m3/h]

[%]

Cantitate orara [m3/h]

Temp. [0C]

1

9.34

2.76

29.55

439866.17

324.64

2.76

10

Pierderile de caldura prin transfer masic sunt QpRm=439866.17kJ/h=122.18 kWh=0.105Gcal/h, ceea ce reprezinta 17.44 % din energia produsa in CT2.

In tabelul 25 sunt prezentate datele centralizate furnizate de beneficiar pentru CT2.

Tabelul 25

Nr. crt

Energie termica livrata

Energie termica facturata

Pierderi   de   caldura  in   retele

secundare

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

%

1

0.6

2522168.45

0.25

1046319.87

0.35

1464400

57.32

  • 7.4. Bilanț termoenergetic real rețele termice

In tabelul 26sunt prezentate componentele bilantului termoenergetic real pentru retelele termice secundare racordate la CT2

Tabelul 26

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energie livrată din CT2

Qi

2522168.45

100

2.

Pierderi de căldură total în rețele

QpR

1445792.17

57.32

3

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

1005926

39.88

4

Pierderi prin transfer masic

QpRm

439866.17

17.44

5

Energia facturată

Qf

1046319.87

41.48

6

Eroarea de închidere a bilanțului

£

30266.02

1.2

Indicatori de e

’iciență energetică

7

Randament RT

hRT-Qf/Qi

-

41.48

  • 8. BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL AL CAZANELOR DIN CT3

  • 8.1. Marimi masurate la cazanele din CT3 (PT50-ICMRSG)

În tabelul 27 sunt prezentate mărimile masurate la cele doua cazane din CT3.

Tabelul 27

Nr. crt.

Parametrul măsurat

Aparate de măsură utilizate

Simbol

UM

Va

ori

Cazan1

Cazan2

0

1

2

3

4

5

6

1.

Compoziția chimică elementară a produselor de ardere

gaz - analizor

O2

%

9.1

9.8

CO2

%

6.6

6.2

CO

ppm

31

13

N2

%

84.29

83.99

NO

ppm

29

20

NOx

ppm

30

21

2.

Randamentul arderii

gaz - analizor

n

%

88.3

89.5

3.

Temperatura g.a.

gaz - analizor

tga

°C

201.

175

4.

Depresiunea gazelor arse la finele cazanului

gaz - analizor

Ap

mmbar

0.01

0.02

5.

Excesului de aer

gaz - analizor

X

-

1.77

1.87

6.

Temperatura mediu ambiant

termometru

taer

°C

15

7.

Temperatura medie manta exterioară

termometru cu laser

tm

°C

52

53

8.

Temperatura medie placă frontală

tpf

°C

91

95

9.

Temperatura medie placă spate

tps

°C

95

97

10.

Temp agent termic cazan

termometru digital

tur   tt

°C

54

54

retur tr

°C

45

45

11.

Consum combustibil gn

debitmetru

B

Nmc/h

29.7

28.53

kwh/h

319.6

307.01

12.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

Hi

kJ/Nm3

37080

kWh/Nm3

10.3

13.

Temp. gaze naturale

termometru

tgn

°C

6

14.

Debit apă cazan

debitmetru

Da

m3/h

18.16

17.68

15.

Energie termică produsă

contor de căldură

Ep

Gcal/h

16.

Pres.barometrică

barometru

pb

mmHg

755

17.

Umiditate relativă

psihrometru

UR

%

75

Fișa energetică decembrie 2018-aprilie 2019 pentru CT3-tabelul 28

Tabelul 28

Nr

crt

Perioada

Energie termica produsa [Gcal]

Energie termica facturata [Gcal]

Apa de adaos [mc]

Temperatura iesire CT

Temperatura consumator

Timp funct. [ore]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

1

Dec.

56.92

39.51

715

55

43

53

44

2510

2

Ian.

424.5

294.58

2482

54

42

52

45

3

Feb

341.17

221.76

171

53

41

52

43

4

Mar

358.51

236.62

137

53

41

52

43

5

Apr

36.38

25.47

8

55

43

53

44

  • 8.2 Mărimi calculate la cazanele din CT3 (PT50-ICMRSG)

În tabelul 29 sunt prezentate mărimile calculate

Tabelul 29

Nr.

crt.

Mărimea calculată

Simbol

UM

C1

C2

Mod de determinare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Hi

kJ/Nm3

37080

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

2.

Densitate g.n.

P

kg/Nm3

0,73

3.

Cantitatea teoretică de aer de combustie

Lmin

Nm aer/Nm gn

9,447

Calculat la pct.

3.3.3

4.

Cantitatea reală de aer pt.arderea 1 Nm3g.n.

L

Nm aer/Nm gn

16.72

17.66

Calculat la pct.

3.3.4

5.

Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga

Nm3ga/Nm3gn

10.44

Calculat la pct.

3.3.5

6.

Volumul

Vga

Nm3ga/Nm3gn

17.71

18.65

Calculat la pct.

real al gazelor de ardere

3.3.6

7.

Entalpia gazelor de ardere

io2

kJ/Nm3

267.03

231.87

Calculat la pct.

3.3.7

ico2

357.47

306.53

ico

261.42

207.19

iN2

260.75

221.76

iga

210.36

206.92

8.

Entalpia gazelor naturale la 6°C

ign

kJ/Nm3

11.71

11.71

Tabele

9.

Entalpia aerului de combustie

iaer

kJ/Nm3

18.72

18.72

Tabele

10.

Căldura specifică a apei

catur

kJ/kg.grd

4.191

4.191

Calculat la pct.

3.3.10

caretur

4.187

4.187

11.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.77

1.87

Măsurat

Componentele bilanțurilor termoenergetice reale pentru CT3 sunt prezentate pe cele doua contururi, respectiv pentru fiecare cazan, Tabelul 30:

Tabelul 30

MĂRIMI INTRATE

Nr

.

crt

.

Denumirea componentei

Simb ol

Relația de calcul

Valoare

Cazan1

Cazan2

kJ/h

%

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B x Hi

1150586.21

99.2

1105242.31

99.18

2.

Căldura   fizică   a

combustibilului

Qfcb

Qfcb = B x ign

347.78

0.029

334.08

0.03

3.

Căldura   fizică   a

aerului de combustie

Ql

Ql = X-L-iaer'B

8930.96

0.77

8803.6

0.79

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb +

Ql

1159865.14

100

1114380.23

100

1.

Căldura utilă

Qu*

Qu   D'ca'(tt   tr)

988205.09

85.20

962824.51

86.4

2.

Căldura pierdută prin      entalpia

gazelor evacuate la coș

Qcga

Qga = Vga’B’lga

110651.13

9.54

110100.76

9.88

3.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X -1) • Vga • (HiCO CO

0

0

0

0

5.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb + Qfcb + Ql) -1/100

39551.4

3.41

35660.16

3.2

8.

Eroarea       de

închidere        a

bilanțului

£

£ = Qi - Qe

21457.5

1.85

5794.77

0.52

9.

TOTAL

CĂLDURĂ

IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + £

1159865.14

100

1114380.23

100

  • 8.3. Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor din CT3

În tabelul 31 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici pentru cele doua cazane de apă caldă din CT3.

Tabelul 31

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

Relatia de calcul

UM

Valoare

C1

C2

1.

Randamentul termic brut

ntb

24

%

85.88

87.11

2.

Randamentul termic de exploatare

nte

25

%

85.2

86.4

3.

Consumul specific de combustibil

Cb

26

kgcc/Gcal

166.31

163.97

Nm3/Gcal

136.37

134.45

cb

27

kJ comb/kJ căldură

1.164

1.147

  • 8.4. Componentele bilanțului termoenergetic real la cazanele din CT3

Conturul de bilanț pe total CT3 trece prin toate punctele de măsurare a fluxului de energie care intră și ies din CT 3, respectiv debitmetru de gaze naturale și cele două contoare de căldură de pe circuitul de încălzire.

Componetele bilanțului termoenergetic real pe CT3 sunt prezentate în tabelul 32.

Tabelul 32

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1

Energia intrată în CT3(căldura chimică a g.n. căldură fizică a g.n. și a aerului de combustie-tabelul 14)

Qi

2274245.37

100

2.

Energie produsă în CT3

Qu

1951029.6

85.78

3.

Pierderi în CT3,                   din

care:

Qp

304605.58

13.84

4

- prin ardere chimică incompletă

Qga

0

0

5

- prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

220751.89

9.7

6

- prin transfer termic în mediul ambiant (convecție-radiație cazane)

Qper

75211.56

3.3

7

- prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

19103.66

0.84

8

Pierderi de căldură prin transfer masic

Qm

-

-

9

Eroarea de închidere a bilanțului

£

8642.13

0.38

Indicatori de eficiență energetică

1.

Randament CT3

nCT

-

85.78

  • 9. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL - REȚELE TERMICE SECUNDARE RACORDATE ÎN CT 3 (PT50-ICMRSG)

    • 9.1. Prezentarea retelelor secundare aferente CT3

Traseul retelelor secundare conectate la CT3 au in componenta tevi montate aerian neizolate termic cat si tevi ingropate in canale nevizitabile izolate cu vata de sticla si carton bituminos. Aproximativ 60% din retelele secundare sunt neizolate, iar traseele izolate sunt deterioarate in proportie de 60%.Imagini ale retelelor secundare conectate la CT3 sunt prezentate in Anexa 8 Din traseul total al retelelor secundare racordate la CT 3 au ramas doar cele marcate cu linie rosie.

  • 9.2. Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic la RTS aferente CT3

In tabelul 33 sunt prezentate pirderile specifice de caldura si pierderile orare de caldura la rețelele secundare conectate la CT3(CSG-Micro 40).

Tabelul 3

3

Nr.

crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Pierderi specifice de caldura

Pierderi de caldura

Grad de deteriorare a izolatiei

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Diametru izolatie [mm]

[kJ/m-h]

[kJ/h]

%

Tur

Retur

Tur+Retur

1.

Rețea termică îngropată

89

133

189

245.32

213.54

52768.9

60%

2.

108

45

208

353.45

295.62

29208.15

60%

3.

133

50

233

386.35

312.35

34935

60%

4.

150

170

250

402.45

329.87

109848

60%

5.

Rețea termică aeriana

121

120

Lipsa

924.59

613.34

184548

Lipsa

6.

Total

3845.46

2883.71

342991

Pierderile de caldura prin transfer termic sunt QpRt=342991kJ/h=95.27kWh=0.081Gcal/h, ceea ce reprezinta 17.58 % din energia produsa in CT3.

  • 9.3.Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic) la RTS aferente CT3

Pierderile de căldură prin transfer masic se determină în funcție de cantitatea medie orară a apei de adaos în rețelele analizate și volumul acestora .

În tabelul 34 sunt prezentate rețelele termice racordate în CT3, pe lungimi și diametre.

Tabelul 34

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea termica secundara

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Volum [m3]

1.

Rețea termică îngropată

87

133

0.82

2.

106

45

0.41

3.

132

50

0.69

4.

148

170

3.00

5.

Rețea termică aeriana

119

120

1.38

6.

Total

6.32

În tabelul 35 sunt prezentate datele de calcul pentru determinarea pierderilor de căldură prin transfer masic.

Date de calcul:

tT=54 0C

tR=41 0C

ci=4.194 kJ/kgK

C2=4.189 kJ/kgK

tadd=100C

Tabelul 35

Nr.

crt.

Volum retele [m3]

Pierderi masice de agent termic

Pierderi prin transfer masic

[kJ/h]

Pierderi prin transfer masic [Gcal/a n]

Apa de adaos

[m3/h]

[%]

Cantitate orara [m3/h]

Temp. [0C]

1

6.32

1.4

22.15

222748.4

133.62

1.4

10

Pierderile de caldura prin transfer masic sunt QPRm=222748.4kJ/h=61.87 kWh=0.053Gcal/h, ceea ce reprezinta 11.42 % din energia produsa in CT3.

In tabelul 36 sunt prezentate datele centralizate furnizate de beneficiar pentru CT3.

Tabelul 36

Nr. crt

Energie termica livrata

Energie termica facturata

Pierderi   de   caldura  in   retele

secundare

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

%

1

0.466

1951029.6

0.33

1380720

0.136

569024

29

9.4 Bilanț termoenergetic real rețele termice

In tabelul 37 sunt prezentate componentele bilantului termoenergetic real pentru retelele termice secundare racordate la CT3

Tabelul 37

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energie livrată din CT3

Qi

1951029.6

100

2.

Pierderi de căldură total în rețele

QpR

569024

29

3

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

342991

17.58

4

Pierderi prin transfer masic

QpRm

222748.4

11.42

5

Energia facturată

Qf

1380720

70.76

6

Eroarea de închidere a bilanțului

£

4682.47

0.24

Indicatori de e

’iciență energetică

7

Randament RT

hRT-Qf/Qi

-

70.76

  • 10. BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL AL CAZANELOR DIN CT4

    • 10.1. Marimi masurate la cazanele din CT4 (SC16-Mazepa)

În tabelul 38 sunt prezentate mărimile masurate la cele doua cazane din CT4.

Tabelul 38

Nr.

crt.

Parametrul măsurat

Aparate de măsură utilizate

Simbol

UM

Valori

C1

C2

1.

Compoziția chimică elementară a produselor de ardere

gaz - analizor

O2

%

8.3

5.5

CO2

%

7.1

8.6

CO

ppm

17

34

N2

%

84.59

85.88

NO

ppm

36

49

NOx

ppm

37

51

2.

Randamentul arderii

gaz - analizor

n

%

93

91

3.

Temperatura g.a.

gaz - analizor

tga

°C

134

195

4.

Depresiunea gazelor arse la finele cazanului

gaz - analizor

Ap

mmbar

0.01

0.01

5.

Excesului de aer

gaz - analizor

X

-

1.65

1.35

6.

Temperatura mediu ambiant

termometru

taer

°C

20

7.

Temperatura medie manta exterioară

termometru cu laser

tm

°C

52

53

8.

Temperatura medie placă frontală

tpf

°C

91

95

9.

Temperatura medie placă spate

tps

°C

95

97

10.

Temp agent termic cazan

termometru digital

tur   tt

°C

57

57

retur tr

°C

42

42

11.

Consum combustibil gn

debitmetru

B

Nmc/h

8.98

8.35

kwh/h

319.6

307.01

12.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

Hi

kJ/Nm3

37080

kWh/Nm3

10.3

13.

Temp. gaze naturale

termometru

tgn

°C

6

14.

Debit apă cazan

debitmetru

Da

m3/h

4.8

4.31

15.

Energie termică produsă

contor de căldură

Ep

Gcal/h

16.

Pres.barometrică

barometru

pb

mmHg

755

17.

Umiditate relativă

psihrometru

UR

%

75

Fișa energetică decembrie 2018-aprilie 2019 pentru CT4-tabelul 39

Tabelul 39

Nr

crt

Perioada

Energie termica produsa [Gcal]

Energie termica facturata [Gcal]

Apa de adaos [mc]

Temperatura iesire CT

Temperatura consumator

Timp funct. [ore]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

ttur

[0C]

"tretur

[0C]

1

Dec.

45.2

34.81

85

57

45

55

47

2040

2

Ian.

96.52

74.52

87

54

42

52

46

3

Feb

77.16

52.47

13

54

42

53

47

4

Mar

59.32

40.34

17

56

43

54

45

5

Apr

9,66

7.44

20

57

45

55

47

  • 10.2. Mărimi calculate la cazanele din CT4 (SC16-Mazepa)

În tabelul 40 sunt prezentate mărimile calculate

Tabelul 4

0

Nr.

crt.

Mărimea calculată

Simbol

UM

C1

C2

Mod de determinare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Hi

kJ/Nm3

37080

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

2.

Densitate g.n.

P

kg/Nm3

0,7321

3.

Cantitatea teoretică de aer de combustie

Lmin

Nm aer/Nm gn

9,447

Calculat la pct.

3.3.3

4.

Cantitatea reală de aer pt.arderea 1 Nm3g.n.

L

Nm aer/Nm gn

15.58

12.75

Calculat la pct.

3.3.4

5.

Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga

Nm3ga/Nm3gn

10.44

Calculat la pct.

3.3.5

6.

Volumul real al gazelor de ardere

Vga

Nm3ga/Nm3gn

16.58

13.74

Calculat la pct.

3.3.6

7.

Entalpia gazelor de ardere

iO2

kJ/Nm3

177.75

263.4

Calculat la pct.

3.3.7

iCO2

233.75

297.35

ico

174.79

232.17

iN2

174.48

242.35

iga

149.96

214.39

8.

Entalpia gazelor naturale la 6°C

ign

kJ/Nm3

11.71

11.71

Tabele Kuzman Raznjevic

9.

Entalpia aerului de combustie

iaer

kJ/Nm3

27.69

27.69

Tabele Kuzman Raznjevic

10.

Căldura specifică a apei

catur

kJ/kg.grd

4.191

4.191

Calculat la pct.

3.3.10

caretur

4.187

4.187

11.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.65

1.35

Măsurat

Componentele bilanțurilor termoenergetice reale pentru CT4 sunt prezentate pe cele doua contururi, respectiv pentru fiecare cazan, tabelul 41

Tabelul 41

MĂRIMI INTRATE

Nr

.

crt

.

Denumirea componentei

Simb ol

Relația de calcul

Valoare

Cazan1

Cazan2

kJ/h

%

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B x Hi

329636.33

99.21

304187.67

99.18

2.

Căldura   fizică   a

combustibilului

Qfcb

Qfcb = B x ign

103

0.031

98.14

0.032

3.

Căldura   fizică   a

aerului de combustie

Ql

Ql = X-L-iaer-B

2521.86

0.759

2392.28

0.78

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb +

Ql

332261.2

100

306702.64

100

1.

Căldura utilă

Qu*

Qu = D'ca'(tt - tr)

302025.43

90.9

270511.73

88.2

2.

Căldura pierdută prin      entalpia

gazelor evacuate la coș

Qcga

Qcga   Vga'B'iga

22327.95

6.72

24597.55

8.02

3.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X -1) • Vga • (HiCO CO

0

0

0

0

5.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb + Qfcb + Ql) -1/100

7077.16

2.13

8587.67

2.8

8.

Eroarea       de

închidere       a

bilanțului

£

£ = Qi - Qe

830.65

0.25

3005.68

0.98

9.

TOTAL

CĂLDURĂ

IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + £

332261.2

100

306702.64

100

  • 10.3. Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor din CT4

În tabelul 42 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici pentru cele doua cazane de apă caldă din CT4.

Tabelul 42

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

Relatia de calcul

UM

Valoare

C1

C2

1.

Randamentul termic brut

ntb

24

%

91.6

88.92

2.

Randamentul termic de exploatare

nte

25

%

90.9

88.2

3.

Consumul specific de combustibil

Cb

26

kgcc/Gcal

155.88

161.83

Nm3/Gcal

126.26

131.08

cb

27

kJ comb/kJ căldură

1.091

1.13

  • 10.4. Componentele bilanțului termoenergetic real la cazanele din CT4

Conturul de bilanț pe total CT4 trece prin toate punctele de măsurare a fluxului de energie care intră și ies din CT 4, respectiv debitmetru de gaze naturale și cele două contoare de căldură de pe circuitul de încălzire.

Componetele bilanțului termoenergetic real pe CT4 sunt prezentate în tabelul 43.

Tabelul 43

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1

Energia intrată în CT4 (căldura chimică a g.n. căldură fizică a g.n. și a aerului de combustie-)

Qi

638963.8

100

2.

Energie produsă în CT4

Qu

572537.16

89.6

3.

Pierderi în CT4,                   din

care:

Qp

65593.45

10.26

4

- prin ardere chimică incompletă

Qga

0

0

5

- prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

46925.5

7.34

6

- prin transfer termic în mediul ambiant (convecție-radiație cazane)

Qper

15664.83

2.45

7

- prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

3003.12

0.47

8

Pierderi de căldură prin transfer masic

Qm

-

-

9

Eroarea de închidere a bilanțului

£

894.54

0.14

Indicatori de eficiență energetică

1.

Randament CT4

nCT

-

89.6

  • 11. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL - REȚELE TERMICE SECUNDARE RACORDATE ÎN CT 4 (SC16-MAZEPA)

  • 11.1 Prezentarea rețelelor secundare aferente CT4

Traseul rețelelor secundare conectate la CT4 au in componenta tevi montate aerian neizolate termic cat si tevi ingropate in canale nevizitabile izolate cu vata de sticla si carton bituminos. Aproximativ 60% din retelele secundare sunt neizolate, iar traseele izolate sunt deterioarate in proportie de 60%.Imagini ale retelelor secundare conectate la CT4 sunt prezentate in Anexa 8. Din traseul total al retelelor secundare racordate la CT 4 au ramas doar cele marcate cu linie rosie.

Traseul retelelor secundare racordate la CT 4 este prezentat in Figura 21

  • 11.2. Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic la RTS aferente CT4

In tabelul 44 sunt prezentate pierderile specifice de caldura si pierderile orare de caldura la rețelele secundare conectate la CT4 (SC16-Mazepa).

Tabelul 44

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Pierderi specifice de caldura

Pierderi de caldura

Grad de deteriorare a izolatiei

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Diametru izolatie [mm]

[kJ/m-h]

[kJ/h]

%

Tur

Retur

Tur+Retur

1.

Rețea termică în canal vizitabil

63

32

143

117

110.6

7283.2

40

2.

108

150

188

172.8

165.6

42760

50

3.

168

90

248

244.22

212.75

41127.3

60

4.

219

40

299

306

270.1

23044

60

5.

327

120

407

320.4

259.2

69480

40

6.

Total

128076.56

Pierderile de caldura prin transfer termic sunt QPRt=128076.56 kJ/h= 35.57 kWh=0.03 Gcal/h, ceea ce reprezinta 22.37 % din energia produsa in CT4.

  • 11.3.Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic)

Pierderile de căldură prin transfer masic se determină în funcție de cantitatea medie orară a apei de adaos în rețelele analizate și volumul acestora .

În tabelul 45 sunt prezentate rețelele termice racordate în CT4, pe lungimi și diametre.

Tabelul 45

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea termica secundara

Diametru [mm]

Lungime [m]

Volum [m3]

1.

Rețea termică în canal vizitabil

62

32

0.01

2.

106

150

1.37

3.

166

90

1.99

4.

217

40

1.5

5.

324

120

10.07

6.

Total

14.94

În tabelul 46 sunt prezentate datele de calcul pentru determinarea pierderilor de căldură prin transfer masic.

Date de calcul:

tT=57 0C

tR=42 0C

c1=4.194 kJ/kgK

C2=4.189 kJ/kgK tadd=10OC

Tabelul 46

Nr. crt.

Volum retele [m3]

Pierderi masice de agent termic

Pierderi prin transfer masic

[kJ/h]

Pierderi prin transfer masic [Gcal/a n]

Apa de adaos

[m3/h]

[%]

Cantitate orara [m3/h]

Temp. [0C]

1

14.94

0.1

0.66

15073.2

7.35

0.1

10

Pierderile de caldura prin transfer masic sunt QpRm= 15073 kJ/h= 4.187 kWh=0.003Gcal/h, ceea ce reprezinta 2.63 % din energia produsa in CT4.

In tabelul 47 sunt prezentate datele centralizate furnizate de beneficiar pentru CT4.

Tabelul 47

Nr. crt

Energie termica livrata

Energie termica facturata

Pierderi   de   caldura  in   retele

secundare

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

%

1

0.136

572537.16

0.1

429862.93

0.036

142674.23

25

  • 11.3. Bilanț termoenergetic real rețele termice

In tabelul 48 sunt prezentate componentele bilantului termoenergetic real pentru retelele termice secundare racordate la CT4

Tabelul 48

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energie livrată din CT4

Qi

572537.16

100

2.

Pierderi de căldură total în rețele

QpR

142674.23

25

3

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

128076.56

22.37

4

Pierderi prin transfer masic

QpRm

15073.2

2.63

5

Energia facturată

Qf

429862.93

74.68

6

Eroarea de închidere a bilanțului

£

1832.11

0.32

Indicatori de e

’iciență energetică

7

Randament RT

HRT-Qf/Qi

-

74.68

  • 12. BILANȚUL TERMOENERGETIC REAL AL CAZANELOR DIN CT5

    • 12.1. Marimi masurate la cazanele din CT5 (SC43-Micro21)

În tabelul 49 sunt prezentate mărimile masurate la cele doua cazane din CT5.

Tabelul 49

Nr. crt.

Parametrul măsurat

Aparate de măsură utilizate

Simbol

UM

Va

ori

Cazan1

Cazan2

1.

Compoziția chimică elementară a produselor de ardere

gaz - analizor

O2

%

5.9

5.6

CO2

%

8.4

8.6

CO

ppm

17

30

n2

%

85.68

85.78

NO

ppm

43

49

NOx

ppm

45

50

2.

Randamentul arderii

gaz - analizor

n

%

92.5

92.2

3.

Temperatura g.a.

gaz - analizor

tga

°C

164

172

4.

Depresiunea gazelor arse la finele cazanului

gaz - analizor

Ap

mmbar

0.02

0.02

5.

Excesului de aer

gaz - analizor

X

-

1.39

1.36

6.

Temperatura mediu ambiant

termometru

taer

°C

19

7.

Temperatura medie manta exterioară

termometru cu laser

tm

°C

52

53

8.

Temperatura medie placă frontală

tpf

°C

91

95

9.

Temperatura medie placă spate

tps

°C

95

97

10.

Temp agent termic cazan

termometru digital

tur   tt

°C

55

55

retur tr

°C

41

41

11.

Consum combustibil gn

debitmetru

B

Nmc/h

15.82

14.6

kwh/h

319.6

307.01

12.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

Hi

kJ/Nm3

37080

kWh/Nm3

10.3

13.

Temp. gaze naturale

termometru

tgn

°C

6

14.

Debit apă cazan

debitmetru

Da

m3/h

9.1

8.35

15.

Energie termică produsă

contor de căldură

Ep

Gcal/h

16.

Pres.barometrică

barometru

pb

mmHg

755

17.

Umiditate relativă

psihrometru

UR

%

75

Fișa energetică decembrie 2018-aprilie 2019 pentru CT5-tabelul 50

Tabelul 50

Nr

crt

Perioada

Energie termica produsa [Gcal]

Energie termica facturata [Gcal]

Apa de adaos [mc]

Temperatura iesire CT

Temperatura consumator

Timp funct. [ore]

ttur

[0C]

tretur

[0C]

ttur [0C]

tretur

[0C]

1

Dec.

55.38

39.88

212

57

45

55

47

1440

2

Ian.

131.45

94.65

30

54

42

52

46

3

Feb

67.8

48.82

8

54

42

53

47

4

Mar

97.16

69.96

24

56

43

54

45

5

Apr

0

0

0

0

0

0

0

12.2. Mărimi calculate la cazanele din CT5 (SC43-Micro21)

În tabelul 51 sunt prezentate mărimile calculate

Tabelul 51

Nr.

crt.

Mărimea calculată

Simbol

UM

C1

C2

Mod de determinare

0

1

2

3

4

5

6

1.

Puterea calorifică inferioară a g.n.

Hi

kJ/Nm3

37080

Cf. analiza cromatografica Anexa 10

2.

Densitate g.n.

P

kg/Nm3

0,7321

3.

Cantitatea teoretică de aer de combustie

Lmin

Nm aer/Nm gn

9,447

Calculat la pct.

3.3.3

4.

Cantitatea reală de aer pt.arderea 1 Nm3g.n.

L

Nm aer/Nm gn

13.13

12.84

Calculat la pct.

3.3.4

5.

Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga

Nm3ga/Nm3gn

10.44

Calculat la pct.

3.3.5

6.

Volumul real al gazelor de ardere

Vga

Nm3ga/Nm3gn

14.12

13.84

Calculat la pct.

3.3.6

7.

Entalpia

iO2

kJ/Nm3

118.03

129.15

Calculat la pct.

gazelor de ardere

iCO2

189.99

204.98

3.3.7

iCO

214.17

224.67

iN2

213.69

224.15

iga

167.72

192.81

8.

Entalpia gazelor naturale la 6°C

ign

kJ/Nm3

11.71

11.71

Tabele Kuzman Raznjevic

9.

Entalpia aerului de combustie

iaer

kJ/Nm3

18.23

18.23

Tabele Kuzman Raznjevic

10.

Căldura specifică a apei

catur

kJ/kg.grd

4.191

4.191

Calculat la pct.

3.3.10

caretur

4.182

4.182

11.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.39

1.36

Măsurat

Componentele bilanțurilor termoenergetice reale pentru CT5 sunt prezentate pe cele doua contururi, respectiv pentru fiecare cazan, tabelul 52

Tabelul 52

MĂRIMI INTRATE

Nr

.

crt

.

Denumirea componentei

Simb ol

Relația de calcul

Valoare

Cazan1

Cazan2

kJ/h

%

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B x Hi

580793.79

99.21

535847.15

99.16

2.

Căldura   fizică   a

combustibilului

Qfcb

Qfcb = B x ign

117.08

0.02

199.94

0.037

3.

Căldura   fizică   a

aerului de combustie

Ql

Ql = X-L-iaer'B

4507.72

0.77

4339.3

0.803

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb +

Ql

585418.6

100

540386.4

100

1.

Căldura utilă

Qu*

Qu = D-Oa-(tt - tr)

533901.76

91.2

489590.07

90.6

2.

Căldura pierdută prin      entalpia

gazelor evacuate la coș

Qcga

Qcga   Vga'B'iga

37466.79

6.4

38961.86

7.21

3.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X -1) • Vga • (HiCO CO

0

0

0

0

5.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb + Qfcb + Ql) -1/100

12879.2

2.2

11618.3

2.15

8.

Eroarea       de

închidere       a

bilanțului

£

£ = Qi - Qe

1170.83

0.2

216.15

0.04

9.

TOTAL

CĂLDURĂ

IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + £

585418.6

100

540386.4

100

12.3.Indicatorii reali de eficiență energetică ai cazanelor din CT5

În tabelul 53 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici pentru cele doua cazane de apă caldă din CT5.

Tabelul 53

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

Relatia de calcul

UM

Valoare

Cazani

Cazan2

1.

Randamentul termic brut

ntb

24

%

91.92

91.36

2.

Randamentul termic de exploatare

nte

25

%

91.2

90.6

3.

Consumul specific de combustibil

Cb

26

kgcc/Gcal

155.35

156.34

Nm3/Gcal

125.83

126.63

cb

27

kJ comb/kJ căldură

1.087

1.094

  • 12.4. Componentele bilanțului termoenergetic real la cazanele din CT5

Conturul de bilanț pe total CT5 trece prin toate punctele de măsurare a fluxului de energie care intră și ies din CT 5, respectiv debitmetru de gaze naturale și cele două contoare de căldură de pe circuitul de încălzire.

Componetele bilanțului termoenergetic real pe CT5 sunt prezentate în tabelul 54 .

Tabelul 54

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energia intrată în CT5 (căldura chimică a g.n. căldură fizică a g.n. și a aerului de combustie)

Qi

1125805

100

2.

Energie produsă în CT5

Qu

1022230.94

90.91

3.

Pierderi prin ardere chimică incompletă

Qga

0

0

4.

Pierderi prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

76428.65

6.78

5.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (convecție-radiație cazane)

Qper

24497.5

1.97

6.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

3264.83

0.29

7.

Pierderi de căldură prin transfer masic

Qm

-

-

8.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

562.9

0.05

Indicatori de eficiență energetică

10.

Randament CT5

nor

-

90.91

  • 13. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL - REȚELE TERMICE SECUNDARE RACORDATE ÎN CT 5 (SC43-MICRO 21)

    • 13.1. Prezentarea retelelor secundare aferente CT5

Traseul retelelor secundare conectate la CT5 au in componenta tevi montate aerian neizolate termic cat si tevi ingropate in canale nevizitabile izolate cu vata de sticla si carton bituminos. Aproximativ 60% din retelele secundare sunt neizolate, iar traseele izolate sunt deterioarate in proportie de 60%.Imagini ale retelelor secundare conectate la CT5 sunt prezentate in Anexa 8. Din traseul total al retelelor secundare racordate la CT 5 au ramas doar cele marcate cu linie rosie.

Traseul retelelor secundare racordate la CT 5 este prezentat in Figura 26.

Figura.26. Traseul retelelor secundare racordate la CT 5

  • 13.2. Calculul pierderilor de căldură prin transfer termic la RTS aferente CT5

In tabelul 55 sunt prezentate pierderile specifice de caldura si pierderile orare de caldura la rețelele secundare conectate la CT5 (SC43-Micro 21).

Tabelul 55

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Pierderi specifice de caldura

Pierderi de caldura

Grad de deteriorare a izolatiei

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Diametru izolatie [mm]

[kJ/m-h]

[kJ/h]

%

Tur

Retur

Tur+Retur

1.

Rețea termică în canal vizitabil

89

97

189

211.32

157.68

35793

50

2.

108

77

208

243

181.08

32654.16

60

3.

114

10

214

252.72

188.28

4410

50

4.

133

32

233

284.4

211.68

15874.56

60

5.

157

111

257

324

241.2

62737.2

60

6.

168

147

268

342.72

254.16

87741.36

60

7.

219

10

319

423

315.36

7383.6

60

6.

Total

255557.73

Pierderile de caldura prin transfer termic sunt QpRt= 255557.73kJ/h= 70.98 kWh= 0.06Gcal/h, ceea ce reprezinta 24.59 % din energia produsa in CT5.

  • 13.3.Calculul pierderilor de căldură prin transfer masic (de agent termic)

Pierderile de căldură prin transfer masic se determină în funcție de cantitatea medie orară a apei de adaos în rețelele analizate și volumul acestora .

În tabelul 56 sunt prezentate rețelele termice racordate în CT5, pe lungimi și diametre.

Tabelul 56

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea termica secundara

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Volum [m3]

1.

Rețea termică în canal vizitabil

87

97

0.6031445

2.

106

77

0.7050305

3.

112

10

0.1020186

4.

131

32

0.4443477

5.

155

111

2.1477906

6.

166

147

3.2569085

7.

217

10

0.3764939

8.

Total

7.64

În tabelul 57 sunt prezentate datele de calcul pentru determinarea pierderilor de căldură prin transfer masic.

Date de calcul:

tT=56 0C

tR=43 0C

c1-4.194 kJ/kgK

c2=4.189 kJ/kgK

tadd=100C

Tabelul 57

Nr. crt.

Volum retele [m3]

Pierderi masice de agent termic

Pierderi prin transfer masic [kJ/h]

Pierderi prin transfer masic [Gcal/a n]

Apa de adaos

[m3/h]

[%]

Cantitate orara [m3/h]

Temp. [0C]

1

7.64

0.19

2.49

30230.14

10.4

0.19

10

Pierderile de caldura prin transfer masic sunt QpRm= 30230.14 kJ/h= 8.39 kWh=0.007Gcal/h, ceea ce reprezinta 2.86 % din energia produsa in CT5.

In tabelul 58 sunt prezentate datele centralizate furnizate de beneficiar pentru CT5.

Tabelul 58

Nr. crt

Energie termica livrata

Energie termica facturata

Pierderi   de   caldura  in   retele

secundare

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

Gcal/h

kJ/h

%

1

0.244

1022230.94

0.176

736006.28

0.068

286224.66

27.86

  • 13.4. Bilanț termoenergetic real rețele termice

In tabelul 59 sunt prezentate componentele bilantului termoenergetic real pentru retelele termice secundare racordate la CT5

Tabelul 59

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energie livrată din CT5

Qi

1022230.94

100

2.

Pierderi de căldură total în rețele

QpR

286224.66

27.86

3

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

255557.73

24.59

4

Pierderi prin transfer masic

QpRm

30230.14

2.86

5

Energia facturată

Qf

736006.28

72.03

6

Eroarea de închidere a bilanțului

£

1124.45

0.11

Indicatori de e

’iciență energetică

7

Randament RT

HRT-Qf/Qi

-

72.03

  • 14. BILANȚ TERMOENERGETIC REAL CONTUR GENERAL

Componentele bilanțului termoenergetic real, care cuprinde întregul lanț de transformări energetice de la intrarea gazelor naturale în CT1, CT2, CT3, CT4, CT5 până la consumatorul de energie termică, este prezentat în tabelul 60.

Tabelul 60

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

Gcal/h

kWh

%

2ONTUR CT1, CT2, CT3, CT4, CT5

1.

Energie intrată

Qi

8463287.85

2.02

2350.91

100

2.

Energie realizată

Qu

7282587.04

1.74

2022.94

86.05

3.1.

Pierderi prin ardere chimică incompletă

Qcga

0

0

0

0

3.2.

Pierderi prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

841362.85

0.201

233.71

9.94

3.3.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (cazane)

Qper

254675.56

0.06

70.74

3

3.4.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

60062.2

0.014

16.68

0.7

3.5.

- prin transfer masic

Qm

-

-

-

-

4.

Energie iesita din CT

Qe

8438687.65

2.01

2344.07

5.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

24600.2

0.0058

6.83

0.29

CONTUR REȚELE TERMICE RACORDATE IN CT1, CT2,

CT3, CT4, CT5

6.

Energie livrată

Qi

7282587.04

1.74

2022.94

100

7.

Pierderi de căldură în rețele termice, din care:

AQpR

2716629.49

0.64

754.61

37.3

7.1.

- prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

1885063.09

0.45

523.62

25.88

7.2.

- prin transfer masic

QpRm

828320.71

0.197

230.08

11.37

8.

Energie facturată

Qf

4513389.08

1.078

1253.71

61.97

9.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

53162.88

0.012

14.76

0.73

INDICATORI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

1.

Randament termic brut cazane nc

%

86.05

2.

Randament CT ncr

%

85.33

3.

Randament rețele termice nRT

%

61.97

4.

Randament termic contur general nG

%

53.32


QpRt=1885063.09kJ/ h

QpRt= 25.88 %

Qca= 60062.2 kJ/h

Qca= 0.7%

Qpei= 254675.56

kJ/h

Qper= = 3 %

QC2a= 841362.85

kJ/h

Qcga=9.94 %

QPRm=828320.71kJ/h

QpRm= 11.37 %

  • 15. CALCULUL PIERDERILOR TEHNOLOGICE DE ENERGIE TERMICA LA CAZANE

  • 15.1.1.Parametrii optimi de funcționare ai cazanelor

Bilanțul optim se întocmește după aceeași metodologie ca și bilanțul real, dar în funcție de parametrii optimi, indicați în cartea tehnică ai cazanului.

Parametrii optimi de funcționare ai cazanelor THERMOSTAHL tip ENERSAVE , cu puteri de 232kW,349 kW si 931 kW sunt prezentați în tabelul 61.

Tabelul 61

Nr. crt.

Parametrul

Simbol

UM

Valoare

Cazan

232 kW

Cazan

349 kW

Cazan

931 kW

1.

Compoziția chimică elementară a gazelor de ardere

O2

%

3

3

3

CO2

%

10.2

10.2

10.2

CO

%

0

0

0

N2

%

86,8

86,8

86,8

2.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.15

1.15

1.15

3.

Temperatură gaze de ardere

tga

°C

160

160

160

4.

Randamentul arderii

na

%

93

93

93

5.

Randamentul cazanului

n

%

91 - 92

91 - 92

91 - 92

6.

Temperatură agent termic

tur    tt

°C

93

93

93

retur tr

°C

75

75

75

7.

Diferență de temperatură

At

°C

18

18

18

8.

Temperatură aer de combustie

taer

°C

21

21

21

9.

Temperatură gaze naturale

tgn

°C

19

19

19

10.

Debit apă

D

m3/h

10

13.5

35

11.

Puterea calorifică inferioară a gazelor naturale

Hi

kJ/Nm3

37150

37150

12.

Depresiunea gazelor arse la finele cazanului

Apga

mbar

6.5

6.5

  • 15.1.2.Calculul mărimilor necesare elaborării pierderilor tehnologice de energie termica la

cazane

Mărimile necesare bilanțului optim se determină pe baza parametrilor optimi, la fel ca și mărimile pentru bilanțul real al cazanelor și sunt prezentate în tabelul 62.

Tabelul 62

Nr.

crt.

Mărimea calculată

Simbol

UM

Valoare

0

1

2

3

4

1.

Puterea calorifică inferioară a gazelor naturale

Hi

kJ/Nm3

37080

2.

Densitatea g.n.

P

kg/Nm3

0,8138

3.

Cantitatea teoretică de aer de combustie

Lmin

Nm aer/Nm gn

9,447

4.

Cantitatea de aer pentru arderea 1Nm3de gaze naturale

L

Nm aer/Nm gn

10,44

5.

Volumul teoretic al gazelor de ardere

Voga

Nm3gn/Nm3gn

10,44

6.

Volumul real al gazelor de ardere

Vga

Nm3gn/Nm3gn

12.006

7.

Entalpia O2

iO2

kJ/Nm3

212.922

8.

Entalpia CO2

iCO2

kJ/Nm3

282.494

9.

Entalpia CO

ioo

kJ/Nm3

208.920

10.

Entalpia N2

iN2

kJ/Nm3

208.466

11.

Entalpia gazelor de ardere

iga

kJ/Nm3

216.150

12.

Entalpia gazelor naturale la 6°C

ign

kJ/Nm3

12.8

13.

Entalpia aerului de combustie la 27°C

iaer

kJ/Nm3

12.9

14.

Căldura specifică a apei

ca

kJ/kg.grd

4.197

15.

Coeficientul excesului de aer

X

-

1.15

16.

Consum de combustibil cazan 232 kW

B'

Nm3/h

8.5

17.

Consum de combustibil cazan 349 kW

B'

Nm3/h

12.5

18.

Consum de combustibil cazan 931 kW

B'

Nm3/h

24.5

  • 15.1.3.Calculul componentelor pierderilor tehnologice de energie termica la cazane

Căldura intrată în contur

  • 15.1.3.1.Căldura chimică a combustibilului

Qccb = B' x Hi  [kJ/h]

(36)


  • 15.1.3.2.Căldura fizică a combustibilului

    Qfcb = B' X ign


    [kJ/h]


    (37)


  • 15.1.3.3.Căldura fizică a aerului de combustie

Ql = X X I....... x iaer X B' [kJ/h]

  • 15.1.3.4. Căldura totală intrată în contur

Qi = Qccb + Qfcb + Ql    [kJ/h]

CĂLDURA IEȘITĂ DIN CONTUR

  • 15.1.3.5. Căldura Utilă

Qu = D X Ca X (tt - tr)    [kJ/h]

  • 15.1.3.6. Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcga = 1/100 [B (X - 1) . Vga . (HiCO CO + HiH2 H2 + S H.CnHm . CnHm)] [kJ/h]

unde:

Qga = 0

  • 15.1.3.7. Căldura pierdută prin entalpia gazelor de ardere evacuate la coș

Q cga = Vga X B' X iga     [kJ/h]

  • 15.1.3.8. Căldura pierdută prin radiație și convecție în mediul ambiant

Qper = Qper = Oge (Qccb + Qfcb + Ql)' 1/100       [kJ/h]

unde: age=3% (calculat conform relației 13)

  • 15.1.3.9. Căldura totală ieșită din contur

Qe = Qu + Qcga + Qga + Qper           [kJ/h]

  • 15.2. Pierderile tehnologice de energie termica pentru cazanul de 232 kW In tabelul 63 sunt prezentate fluXurile termice intrate si iesite din cazanul de 232kW.

Tabelul 63

Nr. crt.

Denumirea componentei

Simbol

Relația de calcul

Cazan

232kW

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B’ x Hi

310744.03

99.2

2.

Căldura   fizică   a

combustibilului

Qfcb

Qfcb = B’ x ign

100.24

0.032

3.

Căldura   fizică   a

aerului de combustie

Ql

Ql = X-L-iaer'B’

2405.76

0.768

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb +

Ql

313250.03

100

5.

Căldura utilă

Qu*

Qu = D-ca'(tt - tr)

286310.52

91.4

6.

Căldura    pierdută

prin entalpia gazelor evacuate la coș

Qcga

Qcga = Vga*B 'iga

21050.4

6.72

7.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X -1) • Vga • (HiCO CO

0

0

8.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb +

Qfcb + Ql) *1/100

4009.6

1.28

Eroarea de închidere a bilanțului

£

£ = Qi - Qe

1879.5

0.6

9.

TOTAL

CĂLDURĂ

IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + £

313250.03

100

  • 15.3. Indicatorii optimi de eficiență energetică ai cazanelor de 232 kW

În tabelul 64 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici optimi de funcționare pentru cazanele de 232kW

Tabelul 64

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

Relatia de calcul

UM

Valoare

Cazan 232 kW

1.

Randamentul termic brut

ntb

24

%

92.1

2.

Randamentul termic de

nte

25

%

91.4

exploatare

3.

Consumul specific de combustibil

Cb

26

kgcc/Gcal

155.65

Nm3/Gcal

126.07

cb

27

kJ comb/kJ căldură

1.089

  • 15.4. Pierderile tehnnologice de energie termica pentru cazanul de 349 kW

In tabelul 65 sunt prezentate fluxurile termice intrate si iesite din cazanul de 349 kW.

Tabelul 65

Nr. crt.

Denumirea componentei

Simbol

Relația de calcul

Cazan

349 kW

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B’ x Hi

457022.52

99.21

2.

Căldura   fizică   a

combustibilului

Qfcb

Qfcb = B x ign

92.13

0.02

3.

Căldura   fizică   a

aerului de combustie

Ql

Ql = X-L-iaer'B’

3547.09

0.77

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb +

Ql

460661.75

100

5.

Căldura utilă

Qu*

Qu = D-Oa-(tt - tr)

421966.16

91.6

6.

Căldura    pierdută

prin entalpia gazelor evacuate la coș

Qcga

Qcga = Vga*B 'iga

27823.96

6.04

7.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X -1) • Vga • (HiCO CO

0

0

8.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb +

Qfcb + Ql) *1/100

9028.97

1.96

9.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

£ = Qi - Qe

1842.64

0.4

10.

TOTAL

CĂLDURĂ

IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + E

460661.75

100

  • 15.5. Indicatorii optimi de eficiență energetică ai cazanelor de 349 kW

În tabelul 66 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici optimi de funcționare pentru cazanele de 349 kW

Tabelul 66

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

Relatia de calcul

UM

Valoare

Cazan 349 kW

1.

Randamentul termic brut

ntb

24

%

92.3

2.

Randamentul termic de exploatare

nte

25

%

91.6

3.

Consumul specific de combustibil

Cb

26

kgcc/Gcal

155.31

Nm3/Gcal

125.8

cb

27

kJ comb/kJ căldură

1.087

  • 15.6. Pierderile tehnologice de energie termica pentru cazanul de 931 kW

In tabelul 67 sunt prezentate fluxurile termice intrate si iesite din cazanul de 931 kW.

Tabelul 67

Nr. crt.

Denumirea componentei

Simbol

Relația de calcul

Cazan

931 kW

kJ/h

%

1.

Căldura chimică a combustibilului

Qccb

Qccb = B’ x Hi

895493.27

99.18

2.

Căldura   fizică   a

combustibilului

Qfcb

Qfcb = B x ign

270.87

0.03

3.

Căldura   fizică   a

aerului de combustie

Ql

Ql = VL-WB’

7132.88

0.79

4.

TOTAL CĂLDURĂ INTRATĂ

Qi

Qi = Qccb + Qfcb +

Ql

902897.03

100

5.

Căldura utilă

Qu*

Qu = D'ca'(tt - tr)

823442.09

91.2

6.

Căldura    pierdută

prin entalpia gazelor evacuate la coș

Qcga

Qcga = Vga'B 'iga

47853.54

5.3

7.

Căldura pierdută prin ardere chimică incompletă

Qcinc

Qcga = 1/100 [B (X -1) • Vga • (HiCO CO

0

0

8.

Căldura pierdută prin radiație și convecție

Qper

Qper = age (Qccb +

Qfcb + Ql) -1/100

28892.7

3.2

9.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

£ = Qi - Qe

2708.69

0.3

10.

TOTAL CĂLDURĂ IEȘITĂ

Qe

Qe = Qu + Qga + Qcga + Qper + E

902897.03

100

  • 15.7. Indicatorii optimi de eficiență energetică ai cazanelor de 931 kW

În tabelul 66 sunt prezentate valorile indicatorilor energetici optimi de funcționare pentru cazanele de 931 kW

Tabelul 68

Nr.

crt.

Denumire indicator

Simbol

Relatia de calcul

UM

Valoare

Cazan 931 kW

1.

Randamentul termic brut

ntb

24

%

91.95

2.

Randamentul termic de exploatare

nte

25

%

91.5

3.

Consumul specific de combustibil

Cb

26

kgcc/Gcal

155.99

Nm3/Gcal

126.35

cb

27

kJ comb/kJ căldură

1.088

  • 15.8. Pierderile tehnologice de energie termica contur general la CT1,CT2,CT3,CT4,CT5

Componentele bilanțului termoenergetic optim, care cuprinde întregul lanț de transformări energetice de la intrarea gazelor naturale în cazane până la consumatorul de energie termică, este prezentat în tabelul 69.

Tabelul 69

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

CONTUR CT1,CT2,CT3,CT4,CT5

1.

Energie intrată

Qi

5785911.74

100,00

2.

Energie realizată în CT

Qu

5304980.82

91.68

3.

Pierderi în CT,

AQpCi

482088

8.33

din care:

3.1.

- prin ardere chimică incompletă

Qga

0

0

3.2.

- prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

330954.15

5.72

3.3.

- prin transfer termic în mediul ambiant (cazane)

Qper

149667.14

2.58

3.4.

- prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

1157.18

0.02

3.5.

- prin transfer masic

Qm

0

0

  • 16. CALCULUL PIERDERILOR TEHNOLOGICE DE ENERGIE TERMICA LA REȚELELE TERMICE SECUNDARE

    • 16.1 Calculul pierderilor de caldura prin transfer masic de agent termic

Pierderile de căldură prin transfer masic se determină în funcție de cantitatea medie orară a apei de adaos în rețelele analizate și volumul acestora .

Relațiile de calcul sunt aceleași ca la bilanțul real (Capitolul 7.2)

Pierderile de căldură prin transfer masic normate sunt de 0.2 % din volumul rețelelor termice, cf. Ordinului nr.91/2007 al ANRSC.

In tabelul 70 sunt prezentate datele de calcul pentru pierderile de caldura prin transfer masic de agent termic

Tabelul 70

Nr. crt.

Volum retele [m3]

Pierderi masice de agent termic

Pierderi prin transfer masic [kJ/h]

Pierderi prin transfer masic [Gcal/a n]

Apa de adaos

Timp de functionare

[m3/h]

[%]

Cantitate orara [m3/h]

Temp. [0C]

[ore]

1

41.65

0.08

0.2

5.02

0.003

0.08

10

2500

  • 16.2 Calculul pierderilor de caldura prin transfer termic la rețelele secundare

Pierderile de caldura prin transfer termic se vor calcula cf. Ordinului nr.91/2007 al ANRSC,astfel ca izolarea conductelor și a armaturilor respecta următoarele grosimi minime ale stratului izolant, în functie de diametrul nominal sau cel exterior, dacă nu este definit diametrul nominal (DN), raportat la un coeficient de conductibilitate a izolatiei de 0.035 W/(m-K):

  • - DN < 20 - 20 mm

  • - 20 < DN < 35 - 30 mm

  • - 40 < DN < 100 = DN

  • - DN > 100 - 100 mm

Tabelul 71

Nr. crt.

Amplasare rețea

Rețea încălzire

Pierderi specifice de caldura

Pierderi de caldura

Grad de deteriorare a izolatiei

Diametru teava [mm]

Lungime [m]

Grosime izolatie [mm]

[kJ/m-h]

[kJ/h]

%

Tur

Retur

Tur+Retur

Rețea termică îngropată

63

70

63

50.4

37.44

6148.8

100

76

136

76

50.4

37.44

11946.24

100

89

230

89

50.4

37.44

20203.2

100

108

488

100

52.92

39.24

44974.08

100

133

160

100

68.4

50.76

19065.6

100

168

298

100

70.92

52.56

36797.04

100

219

90

100

85.68

63.36

13413.6

100

Rețea termică aeriana

110

210

100

68.4

54.72

25855.2

100

121

120

100

72.72

57.96

15681.6

100

146

150

100

82.44

65.52

22194

100

159

80

100

87.12

69.48

6148.8

100

Total

228807.36

100

In tabelul 72 sunt prezentate componentele bilanțului termoenergetic optim pentru rețelele termice secundare

Tabelul 72

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

%

1.

Energie livrată din CT

Qi

5304980.82

100

2.

Pierderi de căldură total în rețele

QpR

241357.36

4.55

3

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

228807.36

4.31

4

Pierderi prin transfer masic

QpRm

12550

0.24

Indicatori de eficiență energetică

7

Randament RT

1]RT (Qi - QpR )/Qi

-

95.45

  • 16.3. Pierderile tehnologice de energie termica contur general

Componentele bilanțului termoenergetic optim, care cuprinde întregul lanț de transformări energetice de la intrarea gazelor naturale în CT1, CT2, CT3, CT4, CT5 până la consumatorul de energie termică, este prezentat în tabelul 73.

Tabelul 73

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

kJ/h

Gcal/h

kWh

%

2ONTUR CT1, CT2, CT3, CT4, CT5

1.

Energie intrată

Qi

5785911.74

1.38

1607.19

100,00

2.

Energie realizată

Qu

5304980.82

1.26

1.47

91.68

3.1.

Pierderi prin ardere chimică incompletă

Qga

0

0

0

0

3.2.

Pierderi prin gazele de ardere evacuate la coș

Qcga

330954.15

0.079

91.93

5.72

3.3.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant

Qper

149667.14

0.035

41.57

2.58

(cazane)

3.4.

Pierderi prin transfer termic în mediul ambiant (conducte de legătură, coturi, armături, butelie de amestec, etc.)

Qca

1157.18

0.00027

0.32

0.02

3.5.

- prin transfer masic

Qm

-

-

-

-

CONTUR REȚELE TERMICE RACORDATE IN CT1, CT2,

CT3, CT4, CT5

6.

Energie livrată

Qi

5304980.82

1.26

1.47

100

7.

Pierderi de căldură în rețele termice, din care:

AQpR

241357.36

0.057

67.04

4.55

7.1.

- prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

228807.36

0.054

63.55

4.31

7.2.

- prin transfer masic

QpRm

12550

0.0029

3.48

0.24

8.

Energie utila facturată

Qf

5052994.23

1.2

1403.6

95.25

9.

Eroarea de închidere a bilanțului

£

10609.96

0.0025

2.94

0.2

INDICATORI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

1.

Randament termic brut cazane nC

%

91.68

2.

Randament CT nCT

%

91.48

3.

Randament rețele termice nRT

%

95.25

4.

Randament termic contur general i]G

%

87.33

  • 17. CALCULUL PIERDERILOR TEHNOLOGICE

Situatia punctelor termice care aparțin SC CALORGAL Galati si a consumatorilor deserviți de acestea se prezinta in Anexa 8.

În trimestrul IV din anul 2018 si trimestrul I din anul 2019 SC CALORGAL SA Galati a înregistrat un consum energetic de 1258.8 tep , din care:

  • - energie electrică 40.83 tep;

  • - gaze naturale 1217.97 tep;

Analiza bilanțului termoenergetic real constă în compararea componentelor utile și de pierderi cu cele din procesele și instalațiile similare, de proiect, de recepție, de omologare sau optimizare, cunoscute pe plan intern, extern și în literatura de specialitate.

De asemeni, compararea indicatorilor fizici și de eficiență energetică reali cu cei optimi (consumuri specifice de energie, randamente).

Conturul bilanțului termoenergetic real cuprinde centrala termică CT16 și rețelele termice racordate în aceasta.

Structura bilanțului termoeneergetic real cuprinde:

un contur general - CT1, CT2,CT3,CT4,CT5 si rețelele termice racordate la acestea - prezentat în tabelul 60 și diagrama Sankey în figura 27;

•  8 subcontururi:

  • >  10 subcontururi pe fiecare din cele 10 cazane prezentate în Tabelele 8,19,30,41,52 și diagramele Sankey în figurile 4,5,9,10,14,15,18,19,23,24;

  • > 5 subcontururi CT1,CT2,CT3,CT4,CT5, prezentat3 în tabelele 10,21,32,43,54 și diagrama Sankey în figurile 6,11,16,20,25

  • >  5 subcontururi pentru rețelele termice, prezentate în tabelele 15,26,37,48,59 și diagramele Sankey în figurile 8,13,17,22,26.

  • 17.1. Calculul pierderilor tehnologice la cazane

La cele 24 de centrale termice functionale la momentul de fata s-au efectuat doar lucrarile specifice de instalare a cazanelor de apa calda. In plus, din cele 24 centrale termice, un numar de 7 sunt nemodernizate. Lucrarile de instalare a acestor centrale au fost finalizate in prima decada a lunii decembrie 2018.

Circa 50 % din totalul centralelor termice exploatate de către SC Calorgal SA, au fost modernizate cu dispozitive de monitorizare automată în timp real, a variațiilor de temperatură exterioară, cu schimbătoare de căldură cu plăci și cu convertizoare de frecvență, pentru o reglare a turației variabile a pompelor. Majoritatea centralelor termice sunt dotate cu schimbătoare de căldură cu plăci, cu excepția unuia, ce este echipat cu schimbator de căldură tubular.

In Anexa 8 sunt prezentate caracteristicile capacitatilor energetice de producere a energiei termice din cele 24 de centrale termice, cat si lungimea traseelor retelelor secundare.

Cele 24 centrale termice furnizeaza numai agent termic de incalzire.Energia termica produsa este contorizata la nivelul fiecarei centrale termice.

Din verificarile efectuate in teren s-a constatat ca echipamentele au o stare tehnica buna. Nu s-au constatat pirderi masice de agent la nivelul centralelor termice.

Randamentele termice brute si de exploatare și consumurile specifice de combustibil ale celor zece cazane evaluate au valori     diferite de cele optime, fiind mentionate in tabelul 74.

Tabelul 74

Nr.

crt.

Denumire

CT/cazan

Denumire indicator

Denumire indicator

Valoare reala

Valoare optima

Randament termic brut ntb [%]

Randament termic de exploatare dte [%]

Consumul specific de

Randament termic brut ntb [%]

Randament termic de exploatare nte [%]

Consumul specific de combustibil

combustibi

Cb [kgcc/ Gcal]

Cb [Nm3/ Gcal]

cb

[kJ comb/

kJ căldură]

Cb [kgcc/ Gcal]

Cb [Nm3/ Gcal]

cb

[kJ comb/

kJ căldură]

1.

CT 1/cazan 1

88.18

87.45

162

133

1.132

92.1

91.4

155.65

126.07

1.089

2.

CT 1/cazan 2

88.05

87.33

162.24

133.2

1.159

92.1

91.4

155.65

126.07

1.089

3.

CT 2/cazan 1

84.51

83.8

168.99

138.57

1.182

91.95

91.2

155.99

125.93

1.088

4.

CT 2/cazan 2

83.06

82.29

172.01

141.04

1.2

91.95

91.2

155.99

125.93

1.088

5.

CT 3/cazan 1

85.88

85.2

166.31

136.37

1.164

91.95

91.2

155.99

125.93

1.088

6.

CT 3/cazan 2

87.11

86.4

163.97

134.45

1.147

91.95

91.2

155.99

125.93

1.088

7.

CT 4/cazan 1

91.6

90.2

155.88

126.26

1.091

92.1

91.4

155.65

126.07

1.089

8.

CT 4/cazan 2

88.92

88.2

161.83

131.08

1.13

92.1

91.4

155.65

126.07

1.089

9.

CT 5/cazan 1

91.92

91.2

155.35

125.83

1.087

92.3

91.6

155.31

125.8

1.082

10.

CT 5/cazan 2

91.36

90.6

156.34

126.63

1.094

92.3

91.6

155.31

125.8

1.082

11.

TOTAL REAL

1624.92

1326.43

11.39

TOTAL OPTIM

1557.18

1259.60

10.87

12

Diferenta

ACb = 66.83

=5.3%[Nm3

/Gcal];

97

  • 17.2. Consumul suplimentar de gaze datorita funcționarii neconforme a cazanelor

Deficientele aratate in analizele bilanțurilor energetice reale pe fiecare cazan in parte au condus la un consum suplimentar de gaze naturale, in anul 2018, exprimat in unitati energetice, astfel:

ABct=A^CT 'Ban

unde A^ct = ^CT optim - ^CT REAL - reprezinta diferenta intre randamentul centralelor termice la functionare optima si randamentul la functionare reala.

Ban = 1513014 Nm3/an - consum raportat de SC CALORGAL SA in perioada decembrie 2018-aprilie 2019

^ct optim =91.68 % (Tabelul 73)

^ct real =86.05 % (Tabelul 60)

AB=85182.68 Nm3/an - consum suplimentar de gaz datorita functionarii neconforme a cazanelor.

  • 17.3. Calculul pierderilor tehnologice la rețelele secundare

Amplasarea rețelelor termice secundare este de tip subteran, în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur / retur) și pentru cele de apă caldă de consum (ducere / recirculare), atat vizitabile cât și nevizitabile (în multe situații, prin canalele termice nevizitabile, trec conducte de apă potabilă, rețele de canalizare). Diametrele actuale ale celor 15394 metri de conducte vechi sunt cuprinse intre 67 si 324 mm diametru. situate aerian sunt neizolate termic, datorita furturilor repetate ale izolatiilor termice si, prin urmare conduc la pierderi semnificative prin transfer termic in atmosfera.

partial, retelele amplasate in canale tehnice vizitabile, acestea sunt in canalele comune de apa rece si/sau canalizare ale operatorului SC Apa Canal. Datorita vechimii acestora, avariilor, retelele termice secundare sunt uneori inaccesibile datorita nivelului ridicat de dejectii si/sau ape insalubre de la sistemele de canalizare.

Principalele probleme care afectează funcționarea rețelelor de distribuție nereabilitate sunt următoarele:

  • -   conductele sunt afectate de coroziune, fisurile conduc la pierderi importante de agent termic;

  • -  porțiunile neizolate de conductă și izolația necorespunzătoare (umedă, tasată) cauzează pierderi mari de căldură și corodarea exterioară a conductelor;

  • -   canalele termice sunt parțial inundate, apa provenită din avarii sau infiltrații nu se evacuează la canalizare;

  • -   cantitatea foarte mare de apa de adaos datorita avariilor frecvente aparute la retelele termice si din cauza furtului de agent termic din retele.

  • -  lipsa unui sistem de monitorizare a parametrilor termici la intrare si iesire de pe tronsoanele aferente retelelor termice.

In tabelul 75 sunt prezentați indicatorii de eficienta energetica reali si optimi ai rețelelor secundare aferente centralelor termice analizate in prezentul bilant termoenergetic

Tabelul 75

Nr. crt.

Componenta de bilanț

Simbol

Valoare

REAL

OPTIM

Diferenta

%

%

%

CONTUR REȚELE TERMICE RACORDATE IN

CT1, CT2, CT3, CT4, CT5

1.

Energie livrată

Qi

100

100

0

2.

Pierderi de căldură în rețele termice, din care:

AQpR

37.3

4.55

32.75

3.

- prin transfer termic în mediul ambiant

QpRt

25.88

4.31

21.57

4.

- prin transfer masic

QpRm

11.37

0.24

11.13

5.

Randament retele termice

^rt

61.97

95.25

33.88

Consumul suplimentar de gaze datorita situației proaste a rețelelor termice secundare:

ABRT=AnRT 'Ban

unde A^RT = nRT opTIm - nRT REAL - reprezinta diferenta intre randamentul retelelor termice la functionare optima si randamentul la functionare reala.

Ban = 1513014 Nm3/an - consum raportat de SC CALORGAL SA in perioada decembrie 2018-aprilie 2019

nRT optim =95.25 % (Tabelul 75)

nRT real =61.97 % (Tabelul 75)

AB=512609.14 Nm3/an - consum suplimentar de gaz datorita situatiei necorespunzatoare a retelelor termice.

Consumul suplimentar de gaze pe contur general :

ABG=(AnRT + A%T )-Ban = 597791.83 Nm3/an - 482 tep/an

Prețul mediu al gazului este de 181 lei/MWh, respectiv 2104.65 lei/tep = 452.61 euro/tep.

Cursul utilizat a fost de 1 euro = 4.65 lei.

Cheltuieli suplimentare : 482 tep/an • 2104.65 lei/tep = 1014441.3 lei/an = 218159.42 euro/an

  • 18. PROGRAM DE MĂSURI

La toate aceste 24 de puncte termice s-au efectuat doar lucrările specifice de instalare a cazanelor de apa calda, fara a se modifica retelele secundare de transport energie termica si fara prinderea acestora intr-un sistem de automatizare-dispecerizare. In plus, din cele 24 puncte termice, un numar de 7 sunt nemodernizate.

Lucrarile de instalare a acestor centrale au fost finalizate in prima decada a lunii decembrie 2018.

Proiectul prin care cele 24 de puncte termice au fost transformate in centrale de cartier prevede producerea si furnizarea doar de agent termic pentru incalzire, nu si pentru apa calda. Exista totusi Asociatii de Proprietari, precum cele de la PT 9 si SC 16, care doresc pe viitor si furnizarea de apa calda de consum (acc), cerinta ce se poate indeplini, cu conditia unor minime investitii in scopul asigurarii unui serviciu de calitate si fara pierderi catre beneficiari.

Retelele de transport enegie termica, de la punctele termice pana la limita de proprietate a aconsumatorilor deserviti, au ramas nemodificate. Acestea sunt supradimensionate, au peste 25 de ani vechime, cu izolatia deteriorata, corodate, fapt ce in sezonul rece 2018 - 2019 a condus la numeroase avarii, scaderea coeficientului de transfer, cresterea pierderilor masice de agent termic datorat starii retelelor si armaturilor.

Retelele de transport a agentului termic functioneaza cu eficienta redusa, consumuri specifice mari, situatie care se datoreaza in primul rand uzurii fizice si morale avansate a conductelor existente.Pierderile medii de energie termica au fost de 33,8 %. Toate acestea, se reflecta in consumuri mari de gaze naturale si energie electrica, fapt ce duce la costuri de productie nerezonabile.

Masurile propuse pentru creșterea eficientei energetice a sistemului de termoficare sunt următoarele:

redimensionarea si inlocuirea retelelor secundare de transport energie termica cu conducte din otel preizolate. Necesitatea redimensionarii retelelor rezulta din faptul ca aceste puncte termice deservesc un numar mai redus de consumatori fata de cate erau initial, la proiectarea SACET;

  • reabilitarea punctelor termice nemodernizate;

  • •  reducerea pierderilor masice a apei de adaos prin contorizarea consumatorilor finali pe circuitele tur/retur;

  • •  automatizarea si dispecerizarea tuturor centralelor instalate

S-au propus trei scenarii tehnico-economice, prin care obiectivele proiectului de investiții pot fi atinse:

Scenariul 1 : repararea retelelor existente, acolo unde au existat un numar mare de avarii (PT CSG, PT 50, SC 1, SC 43, PT Policlinica, PT Cristal);

Scenariul 2 : reabilitarea punctelor termice nemodenizate, automatizarea si monitorizarea tuturor punctelor termice prin dispecerizare;

Scenariul 3 : redimensionarea si inlocuirea retelelor existente, cu altele in solutie de teava preizolata;

Recomandam aplicarea cumulata a scenariului nr. 2 cu scenariul nr. 3, datorita avantajelor pe care acesta il reprezinta :

  • •  eficienta ridicata;

  • •  siguranta in exploatare;

  • •  scaderea pierderilor de agent termic si, implicit, scaderea consumurilor de gaze naturale;

  • •  gestionarea eficienta a consumurilor globale energetice;

  • •  asigurarea unui serviciu calitativ ridicat pentru consumatorii finali.

Soluțiile de reabilitare propuse urmăresc realizarea următoarelor aspecte:

  • •  introducerea de echipamente noi, cu durata de viata mai mare si cu inalt grad de fiabilitate;

  • •  asigurarea funcționării economice a instalațiilor;

  • •  reducerea pierderilor de căldură și agent termic in retelele termice și in punctele termice;

  • •  monitorizarea stării principalilor parametri de funcționare ai sistemului in punctele importante ale sistemului si integrarea lor intr-un dispecerat tip SCADA, pentru realizarea controlului și a efectuării comenzilor de reglare din dispecerat;

  • •  asigurarea livrării agentului termic la parametrii cantitativi și calitativi solicitați de consumatori;

  • •  se asigura echilibrarea hidraulica a sistemului de distributie a energiei termice pentru incalzire, la nivel de bransament, respectiv utilizator (punct de masura).

  • 18.1. Masuri pentru modernizarea, reabilitarea și automatizarea punctelor termice

In fiecare punct termic s-au prevazut 2 schimbatoare de caldura pentru încălzire, montate în paralel între ele.

Echipamente minimale cu care va fi dotat punctul termic:

  • •  Schimbătoarele de căldură, în varianta demontabilă, sunt cu plăci din oțel inox AISI 316 (1.4401), grosimea minim 0,5 mm;

  • Modul de umplere și menținere a presiunii în circitul secundar de încălzire, echipat cu vas de expansiune deschis și pompe de umplere/adaos, precum și vas expansiune cu membrană pentru preluarea șocurilor de pornire/oprire ale pompei de adaos;

  • Regulator de presiune diferențială;

  • Robinet de echilibrare hidraulica/ limitare de debit;

  • Pompe pentru circulația agentului termic de încălzire, în linie, de înaltă eficienta energetică, cu convertizoare de frecvență, cu montajul convertizorului de frecvență în/lângă tabloul electric funcție de IP;

  • •  Filtre de impurități tip “Y”, la toate intrările în punctele termice, pe circuitul primar, circuitul secundar și pe racordul de apă rece;

  • •  Separatoare de namol, la toate intrarile in punctele termice, pe circuitul primar, circuitul secundar si pe racordul de apa rece, montate in aval de filtrele de impuritati tip “Y”;

  • Dedurizator (Filtru anticalcar) - la intrarea apei reci în punctele termice;

  • •  Vane de reglare cu servomotor, speciale, pentru aplicatiile de termoficare, echilibrate in presiune, cu rol de regulator de temperatură, montate pe circuitul primar, pe fiecare schimbător în parte, pentru încălzire, prevăzute și cu posibilitatea de acționare directă, local si din dispecerat;

  • Regulator electronic (controller liber programabil) bidirecțional, cu funcții de reglare si comanda automata, in timp real, pentru circuitul de încălzire :

  • Restrictionarea temperaturii agentului termic primar returnat la max.60°C.

  • •  comunicare bidirectionala, in timp real, a tuturor datelor de monitorizare ale punctelor termice spre dispeceratul central integrat intr-un sistem SCADA.

  • •  execuție si suprascriere, in timp real, a diagramelor de reglaj în funcție de comenzile de reglare transmise de dispecerat/sistem SCADA.

  • •  integrare a datelor transmise de contoarele de energie termica din PT (temperaturi, debite, energii, puteri, avarii, etc.)

  • Aparate de măsură - manometre și termometre - analogice și/sau digitale, montate în zonele caracteristice ale punctului termic;

  • By-pass umplere a punctului termic din conducta retur primar.

  • Posibilitatea de încorporare în curba de reglare a regulatorului electronic (controllerului) a diagramelor de reglaj după care funcționează cele două circuite - primar și secundar;

  • Presiunea de testare a punctelor termice va fi de minim 1,5 x presiunea nominala (PN). Aparatele de măsură - manometre și termometre - digitale au posibilitatea de transmitere a informației la dispecerat;

  • •  Toate aparatele și instalațiile sunt prevăzute cu dispozitive de siguranță împotriva creșterii presiunii și temperaturii peste limitele admise, aplicându-se după caz, prevederile STAS 7132 și prescripțiile tehnice C 4 - 2010 si PT C7 - 2010;

  • Punctele termice sunt in concordanță cu Normele Europene in vigoare în ceea ce privește echipamentele sub presiune (Directiva PED 97/23/EC);

  • Robinetele de secționare sunt de tipul constructiv cu obturator sferic pentru circuitul primar si tipul constructiv cu obturator sferic sau cu sertar, pentru cele montate în circuitul secundar; (fara vane de tip future )

  • Toate țevile de legătură între elementele modulului sunt protejate împotriva coroziunii în medii umede, prin aplicarea unei vopsiri performante cu emailuri alchidice sau epoxidice sau prin aplicarea electrolitică a unor straturi de protecție (zincate);

  • •  Toate țevile de legătură între elementele modulului sunt izolate termic și mecanic cu vată bazaltică și cochilie din tablă zincată sau din poliuretan tip cochilie;

  • •  Se vor asigura pe toate tronsoanele, elemente de legătură care să permita demontarea ușoară în caz de avarie sau lucrări de întreținere (flanșe sau racorduri olandeze);

  • •  Toate supapele de siguranță, respectiv robinetele de aerisire/golire sunt prevăzute cu țevi pentru scurgere care să asigure deversarea apei la nivelul podelei, pentru protecția elementelor sub tensiune și pentru respectarea normelor de protecția muncii. Toate intrarile si iesirile schimbatoarelor de caldura vor fi prevazute cu robineti de separare care sa permita izolarea schimbatoarelor de caldura de restul instalatiei, cu robineti pentru purjare de minim DN 25.

  • Punctele termice sunt prevăzute cu mijloace de măsură, omologate și cu certificat de calitate și declarații de conformitate, și vor avea minimum clasă metrologică de exactitate 2.

  • Contoarele vor îndeplini cerintele HG 264/2006 - privind stabilirea conditiilor de introducere pe piață și de punere în funcțiune a mijloacelor de măsurare.

  • Gradul de protecție climatică (conform IEC61010-1):

  • Pentru traductoarele de debit cu ultrasunete - gradul de protecție climatică va fi de minim IP65

  • Pentru senzorii de temperatură - gradul de protective climatică va fi de minim IP 65;

  • Pentru calculator - gradul de protecție climatică va fi de minim IP 54.

  • •  Subansamblurile contorului de energie termică trebuie să aibă posibilitatea de sigilare, astfel încât să fie eliminată posibilitatea demontării, înlocuirii sau defectării voite a contorului fără a deteriora sigiliul.

  • Contoarele de energie termică au componente interschimbabile și sunt echipate atât cu interfața de transmitere a datelor prin cablu cat si cu sistem de transmitere a datelor la distanță și care permite citirea dintrun dispecerat.

  • Punctele termice vor fi prevăzute cu regulator diferențial de presiune direct pe circuitul primar astfel incat sa se asigure un delta P constant pe primarul SCP-urilor.

  • •  Circuitul de incalzire si sistemul de expansiune/adaos

  • Furnizarea agentului secundar la o temperatura prestabilita, reglata automat, se va face tinand cont de temperatura masurata de senzorul de pe tur secundar incalzire care va actiona asupra vanelor de reglaj de pe returul primar al fiecarui schimabtor de caldura de incalzire.

  • Fiecare SCP va avea propria vana de reglare pentru a asigura autoritatea vanei la diferite regimuri de sarcina precum si din motive de mentenanta fara intreruperi la consumatorul final.

  • •  Comanda vanelor de reglare se va face sincronizat, prin iesiri analogice distincte ale PLC-ului, cite una pentru fiecare vana, astfel incat sa se anuleze comanda unei vane de pe un SCP izolat.

  • •  Temperatura agentului secundar de incalzire va fi presetata functie de temperatura exterioara printr-o lege de variație impusa de „curba de incalzire” programata in PLC. Aceasta „curba de incalzire” va fi liniarizata pe portiuni si va avea patru puncte de inflexiune. Sunt practice doua astfel de curbe, una pentru zi si una pentru nopate.

  • •  Toti parametrii curbei de incalzire (puncte de inflexiune, valori ale temperaturilor, ora de comutare a curbei) sunt implementate in PLC si vor putea fi programate din punctul termic sau de la distanta prin comunicatie.

  • •  Se va implementa un mecanism software de translare a curbelor de incalzire clasice descrise mai sus in functie de temperatura agentului primar, a regimului de presiune de pe agentul primar, coroborate cu temperatura exterioara. Tot acest mecanism va fi cu mediere in timp, cu evitarea variatiilor bruste de temperatura, cu limitarea gradientului de temperatura presetata sau reglata.

  • Se va implementa un mecanism de mediere a temperaturii exterioare masurate precum si a gradientului pentru temperatura agentului termic secundar astfel incat sa se evite variatii bruste ale temperaturilor agentului secundar.

  • Pompele de circulatie, vor mentine diferenta de presiune delta P tur-retur secundar incalzire la o valoare constanta, programabila si care este functie de sarcina hidraulica a punctului termic si a retelei secundare.

  • Aceste pompe sunt actionate de convertizoare de frecventa in configuratie pentru obtinerea economiei maxime de energie electrica.

  • •  Valoarea presiunii relative din circuitul secundar de incalzire, care este functie de regimul de inaltime al cladirilor deservite si de rezistenta hidraulica a retelei secundare, va fi asigurata pe returul circuitului secundar de incalzire prin sistemul de expansiune/adaos.

  • Expansiunea se realizeaza prin vane cu descarcare directa reglate corespunzator.

  • Adaosul se va realiza cu ajutorul pompelor de adaos comandate de PLC care vor prelua apa din rezervorul de adaos si o vor pompa in secundarul circuitului de incalzire pina la atingerea pragului de presiune dorit si citit in PLC prin senzorul de presiune aferent.

  • Montajul tabloului si a convertizoarelor de frecventa cu grad de protectie IP54 se va face pe peretele punctului termic cu respectarea tuturor normativelor in vigoare.

  • •  Cablarea se va face cu cablu calculat corespunzator prin trasee care se vor stabili pentru fiecare punct termic in parte in functie de dimensiunea si amplasarea acestuia.

  • •  Se va asigura etichetarea conform planurilor de executie, vizibila si lizibila.

  • Echipamentele de comunicatie cu dispeceratul central SCADA se vor instala in tabloul de automatizare.

  • In toate cele 24 de puncte termice exista schimbatoare de caldura moderne, cu placi. Prin urmare, nu mai este necesara achizitia altora noi.

  • Din punctele termice modernizate si inchise (altele decat cele 24) se pot reloca in cele 7 puncte termice nemodernizate vase de expansiune, statii de dedurizare a apei, supape, diverse armaturi si pompele pentru circuitele secundare, pompe moderne, cu convertizori de frecventa. Toate acestea au ca rezultanta o scadere semnificativa a investitiei.

  • Toate mijloacele de masura vor fi prevazute cu modalitate de transmitere la distanta a datelor inregistrate.

  • Contor de energie termică, ultrasonic, pentru măsurarea agentului termic primar la iesirea din punctul termic, prevăzut cu debitmetru tur și debitmetru retur, PN16, T = 130°C,

  • Contoare de energie termică, ultrasonic, pentru măsurarea agentului termic pentru încălzire, montate pe circuitul secundar, în aval de modulul termic cu debitmetru tur și debitmetru retur, PN16, T = 90°C, montate la limita de proprietate a fiecarei Asociatii de Proprietari;

  • Debitmetru pentru măsurarea apei reci la intrarea în punctul termic, montat pe branșamentul de apă rece, pentru consumul intern al punctului termic ;

  • Contor de energie termică, ultrasonic, pentru măsurarea apei de adaos, cu un traductor de debit montat pe conducta de umplere a circuitului secundar din retur primar. Un traductor de temperatura va fi montat pe conducta de umplere a circuitului secundar din retur primar, iar celalalt pe racordul de apa rece.

  • 18.2. Monitorizarea parametrilor agentului termic

  • •  Soluțiile asigura condițiile tehnice pentru realizarea monitorizării in dispeceratul central ale tuturor datelor de funtionare ale puntelor termice in dispeceratul central SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition).

  • Echipamentele si traductoarele montate permit monitorizarea instalatiei cat si efectuarea unei actiuni asupra acesteia ,prin intermediul controlerului bidirectional .

  • Echipamentele / sistemele pot sa provina de la mai multi furnizori, acestea pot conlucra cu alte aplicatii realizate pe sisteme deschise (inclusiv la distanta), prezinta un stil consistent de interactiune cu utilizatorul si totodata permit arhivarea, analiza si transmiterea automata, in timp real, a tuturor comenzilor.

  • •  Se preiau si transmit în dispecerat următorii parametri:

  • •  Presiuni, atât de pe circuitul primar cât și de pe circuitul secundar - încălzire;

  • •  Temperaturi din diferite zone caracteristice ale punctului termic, atât în amonte cât și în aval de schimbătoarele de căldură;

  • Debite preluate din toate contoarele și debitmetrele ce sunt instalate în punctul termic;

  • •  Valori ale energiei termice, preluate din toate integratoarele buclelor de măsură a energiei termice;

  • Valoarea energiei electrice consumată în punctual termic;

  • Date despre starea pompelor existente în punctul termic - pompe de circulație, pompe de adaos/umplere, precum și comenzile pentru modificarea acestor stări;

  • Poziția și comandarea vanelor motorizate. S-au prevazut inclusiv traductoarele de semnale (presiune, temperatura), interfețele dintre echipamentele de măsură și control, respectiv elementele comandate (servovane vane, pompe) și regulatorul de comandă din punctul termic, precum si convertizoarele de frecventa și cablajele aferente, inclusiv lucrările de montaj ale acestora.

  • •  Se prevede echipamentul de transmitere la distanta in una din cele doua variante:

  • -  prin reteaua unui operator de telefonie/cablu;

  • -  prin cablu de fibra optica.

  • 18.3. Redimensionarea si inlocuirea retelelor secundare de transport energie termica

La momentul actual, dupa transformarea celor 24 de puncte termice in centrale de cartier, principala problema generatoare de pierderi masive, avarii o reprezinta retelele termice secundare, de la punctul termic pana la consumatorii finali.

Punctele termice concesionate de SC Calorgal SA, sunt de tipul puncte termice centralizate, ce au asigurat simultan alimentarea cu agent termic pentru încălzire și apă caldă pentru consumatorii racordați.

Sistemul de rețele termice secundare (RTS) asigură distribuția căldurii de la punctele termice la consumatori. El cuprinde sistemul bitubular închis pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor de încălzire și un sistem cu o singură conductă și pompă de recirculare pentru alimentarea consumatorilor cu apă caldă de consum.

Aproximativ 50 % din totalul punctelor termice exploatate de către SC Calorgal SA, au fost modernizate cu dispozitive de monitorizare automată în timp real, a variațiilor de temperatură exterioară, cu schimbătoare de căldură cu plăci și cu convertizoare de frecvență, pentru o reglare a turației variabile a pompelor. Majoritatea punctelor termice sunt dotate cu schimbătoare de căldură cu plăci, cu excepția unuia, ce este echipat cu schimbator de căldură tubular.

Lungimea totală a rețelei termice secundare, care deservea un numar de 117 puncte termice este de cca 506 km, după cum urmează:

  • -  conducte de încălzire : 294,22 km

  • -  conducte de distribuție apă caldă de consum : 141,61 km

  • -  conducte de recirculare : 70,74 km

Amplasarea rețelelor termice secundare este de tip subteran, în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur / retur) și pentru cele de apă caldă de consum (ducere / recirculare), atat vizitabile cât și nevizitabile (în multe situații, prin canalele termice nevizitabile, trec conducte de apă potabilă, rețele de canalizare).

Diametrele nominale pentru conductele de încălzire variază între 32 și 300 mm.

In urma implementarii programului de transformare a punctelor termice in centrale de cartier, retelele secundare au ramas aceleasi, acestea fiind supradimensionate, cu o vechime considerabila si un grad ridicat de uzura, fapt ce se materializeaza in pierderi si o eficienta scazuta, care, ar putea determina actualii abonati sa renunte la acest sistem. Diametrele actuale ale celor 15394 metri de conducte vechi sunt cuprinse intre 67 si 324 mm diametru. Acestea sunt amplasate aerian, subteran in canale tehnice vizitabile sau nevizitabile.

Retelele situate aerian sunt neizolate termic, datorita furturilor repetate ale izolatiilor termice si, prin urmare conduc la pierderi semnificative prin transfer termic in atmosfera.

Partial, retelele amplasate in canale tehnice vizitabile, acestea sunt in canalele comune de apa rece si/sau canalizare ale operatorului SC Apa Canal. Datorita vechimii acestora, avariilor, retelele termice secundare sunt uneori inaccesibile datorita nivelului ridicat de dejectii si/sau ape insalubre de la sistemele de canalizare.

Principalele probleme care afectează funcționarea rețelelor de distribuție nereabilitate sunt următoarele:

  • -  conductele sunt afectate de coroziune, fisurile conduc la pierderi importante de agent termic;

  • -  porțiunile neizolate de conductă și izolația necorespunzătoare (umedă, tasată) cauzează pierderi mari de căldură și corodarea exterioară a conductelor;

  • -  canalele termice sunt parțial inundate, apa provenită din avarii sau infiltrații nu se evacuează la canalizare;

Reabilitarea constă în înlocuirea conductelor existente uzate si supradimensionate cu conducte în sistem legat preizolat. Utilizarea sistemului preizolat, comparativ cu sistemul clasic are următoarele avantaje:

  • -  pierderi minime în transportul căldurii (coeficient de conductivitate termică al spumei poliuretanice la 500C este de 0,027 W/mK, comparativ cu cel al vatei minerale care este de 0,044 W/mK);

  • -  durata de viață de minim 30 de ani ;

  • -  siguranță sporită în exploatare (sistemul de detectare al eventualelor neetanșeități,

  • -  reducere substanțială/eliminarea pierderilor de agent termic în rețele, datorită

  • -  depistării rapide a neetanșeităților;

  • -  durată mai redusă de execuție a lucrărilor de șantier;

  • -  costuri reduse de întreținere și exploatare a rețelelor.

Conductele vor fi montate pe traseele existente ale actualei rețele de agent termic secundar, folosind culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducând la minimum necesitatea devierii altor utilități existente în zonă sau acolo unde dimensiunea canalului termic nu permite respectarea distanței între conducte, acestea se vor monta îngropate direct în pământ pe start de nisip.

Achiziția și montajul elementelor sistemului preizolat prevăzute cu fire de semnalizare avarii, necesare rețelelor termice primare.

Sistemul preizolat este compus din sistemul de conducte, izolate cu spumă rigidă de poliuretan, având parametrii corespunzători standardului SR EN 253:2013, cu densitate de minim 80 kg/mc, conductivitate termică la 50°C de maxim 0,027 W/mK și rezistența la compresie în direcție radială de min. 0,3 N/mm2. Mantaua de protecție la conductele preizolate este realizată din țeavă din polietilenă de înaltă densitate (PEHD), conform standardului SR EN 253:2013, în cazul montajului subteran sau din tablă SPIRO în cazul montajului suprateran.

De asemenea, sistemul preizolat conține și alte elemente de conductă precum: compensatori axiali de dilatare tip ”one-time”, care preiau dilatarea sistemului, puncte fixe preizolate, realizate din tronsoane de țeavă pe care sunt sudate plăci metalice, înglobate în blocuri de beton, coturi preizolate, ramificații 108

preizolate, reducții preizolate, perne de dilatare, manșoane, armaturi de tipul cu obturator sferic, preizolate sau armaturi care nu sunt preizolate și care se izolează clasic (tipul se stabilește funcție de dimensiunile locului de montaj) etc.;

Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de transport al căldurii cuprind:

  • -  lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale termice sau suprateran pe stâlpi de susținere cu conducte în sistem legat preizolat;

  • -  înlocuirea vanelor de secționare și de racord de pe traseul retelelor secundare;

  • -   realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolației conductelor;

  • -   lucrări de construcții (cămine, puncte fixe etc.), acolo unde este cazul.

Parametrii agentului termic sub formă de apă calda care circulă prin aceste rețele sunt:

  • -  temperatura de lucru, de funcționare pe perioadă îndelungată este de 750C / 550C;

  • -  temperatura maximă de lucru este de 900C;

  • -  presiunea proiectata de lucru, de funcționare sau de regim este de 14 bar (14 x105 Pa);

  • -  presiunea maximă admisibilă de lucru, de funcționare pe perioade scurte de timp, de calcul este de 20 bar (16 x105 Pa);

Pentru parametrii precizați mai sus la realizarea sistemului preizolat se vor folosi următoarele tipuri țeavă din oțel fără sudură, având: Dn63 pana la Dn200 mm, material P235GH conform SR EN 10216 - 2 + A2:2008 - „Țevi din oțel fără sudură utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare. Partea 2: Țevi din oțel nealiat și aliat, cu caracteristici precizate la temperatură ridicată”, dimensiuni conform SR EN 10220:2003 - „Țevi din oțel cu capete netede, sudate și fără sudură. Tabele generale de dimensiuni și mase liniare”, cu certificat de inspecție tip 3.1, în conformitate cu SR EN 10204:2005 -„Produse metalice. Tipuri de documente de inspecție”.

Conductele folosite au dimensiunile conform cu valorile din tabelul 76:

Tabelul 76

Nr crt

CT

DN   conducte

tur-retur incalzire (teava preizolata) Proiectat [mm]

Lungime retea (1 fir = tur incalzire) [m]

Lungime retea (conducte tur+retur incalzire) [m]

Observatii (tip canal tehnic)

(0)

(1)

(2)

(4)

(5)

(6)

1

PT 50 Viaduct (Lic. 9)

0194

40

80

Canal vizitabil

0168

342

684

Aerian

0146

37

74

Canal vizitabil

0133

36

72

Canal vizitabil

0114

30

60

Canal vizitabil

0108

16

32

Canal vizitabil

089

170

340

Canal vizitabil

083

29

58

Canal vizitabil

076

84

168

Canal vizitabil

063

17

34

Canal vizitabil

2

PT CSG Micro 40

0194

10

20

Aerian

0168

190

380

Aerian

0168

255

510

Canal nevizitabil

0133

60

120

Canal nevizitabil

089

193

386

Canal nevizitabil

089

170

340

Aerian

076

145

290

Canal nevizitabil

3

SC1

0114

48

96

Canal nevizitabil

0108

12

24

Canal nevizitabil

089

35

70

Canal nevizitabil

076

165

330

Canal nevizitabil

063

97

194

Canal nevizitabil

4

PT Cristal

0133

230

460

Canal vizitabil

0120

30

60

Canal vizitabil

0108

33

66

Canal vizitabil

089

20

40

Canal vizitabil

076

44

88

Canal vizitabil

063

8

16

Canal vizitabil

5

PT

Policlinica

0120

12

24

Canal nevizitabil

0108

20

40

Canal nevizitabil

089

316

632

Canal nevizitabil

063

80

160

Canal nevizitabil

6

PT CFR1

0108

155

310

Canal nevizitabil

7

SC 16

0120

280

560

Canal vizitabil

0108

40

80

Canal vizitabil

089

18

16

Canal vizitabil

063

28

56

Canal vizitabil

8

SC 43

0168

74

148

Canal vizitabil

0133

47

94

Canal vizitabil

0108

123

264

Canal nevizitabil

089

157

314

Canal vizitabil

076

23

46

Canal nevizitabil

9

PT P2 Port

0133

193

386

Canal nevizitabil

0108

86

172

Canal nevizitabil

089

159

318

Canal nevizitabil

076

44

88

Canal nevizitabil

063

60

120

Canal nevizitabil

10

SC     14

Mazepa

0120

90

180

Canal nevizitabil

0108

267

534

Canal nevizitabil

095

42

84

Canal nevizitabil

11

PT     0

Tiglina 1

0168

10

20

In centrala termica

0120

15

30

Canal vizitabil

0108

115

230

Canal vizitabil

12

PT     2

Tiglina 1

0108

15

30

In centrala termica

076

22

44

In interiorul PT

13

PT     9

Tiglina 1

0108

24

48

In centrala termica

076

18

36

In subsol bloc I4

14

PT     3

Tiglina 1

0108

12

24

In centrala termica

076

6

12

In centrala termica

15

SC     17

Tiglina 3

095

140

280

Canal vizitabil

063

22

44

Canal vizitabil

16

SC     7

Micro 40

089

170

340

Canal vizitabil

076

29

58

Canal vizitabil

17

SC    32

Micro 19

0194

10

20

In punctul termic

0168

114

228

Canal vizitabil

0133

18

36

Canal vizitabil

0114

70

140

Canal vizitabil

0108

94

188

Canal vizitabil

095

42

84

Canal vizitabil

076

316

632

Canal vizitabil

063

29

58

Canal vizitabil

057

6

12

Canal vizitabil

18

SC    33

Micro 19

0160

20

40

Canal vizitabil

0133

20

40

Canal vizitabil

0114

62

124

Canal vizitabil

0108

154

308

Canal vizitabil

089

129

258

Canal vizitabil

076

48

96

Canal vizitabil

19

SC    50

Micro 19

0133

10

20

Canal vizitabil

0114

174

348

Canal vizitabil

095

19

38

Canal vizitabil

083

80

160

Canal vizitabil

076

8

16

Canal vizitabil

20

SC      3

Micro 40

0114

251

502

Canal nevizitabil

086

25

50

Canal nevizitabil

21

SC     6

Micro 39

076

143

286

Canal vizitabil

063

10

20

Canal vizitabil

22

Camin C

076

6

12

Canal vizitabil

063

6

12

Canal vizitabil

23

PT     4

Tiglina 1

076

20

40

In centrala termica si subsol bloc I3

063

8

16

24

PT Plomba

0108

100

200

Canal nevizitabil

076

162

324

Canal nevizitabil

063

85

170

Canal nevizitabil

TOTAL

7697

15394

Din totalul lungimii rețelelor secundare, de 7697 m avem :

  • -  lungime trasee aeriene = 712 m;

  • -  lungime trasee in canale nevizitabile = 3180 m;

  • -  lungime trasee canale vizitabile = 3805 m.

Soluția tehnică de instalare a conductelor în sistem preizolat presupune utilizarea conductelor preizolate, cu izolație din spumă rigidă de poliuretan și manta de protecție din polietilenă de înaltă densitate, montate direct în pământ, pe pat de nisip. Există și posibilitatea de montaj în suprateran a conductelor preizolate, utilizându-se mantaua de protecție din tablă SPIRO.

Conductele preizolate vor fi prevăzute cu barieră de difuzie a oxigenului în vederea împiedicării îmbătrânirii spumei poliuretanice.

Adâncimile minime de pozare, adâncimile maxime de pozare, distanța față de alte rețele și grosimea stratului de nisip în jurul conductelor preizolate montate subteran, în strat de nisip, vor fi conform normativ NP029-02: Normativ de proiectare, execuție și exploatare pentru rețelele termice cu conducte preizolate, punct 3.32.. .3.49. și Instrucțiunile de Execuție a furnizorului de conducte preizolate.

Montarea elementelor sistemului preizolat legat se va face prin sudură. La trecerea conductelor preizolate prin pereții căminelor de racord de golire sau de aerisire se va asigura etanșarea acestora cu inele de etanșare din cauciuc profilat special.

Izolațiile locale (între tronsoane de țeavă și între țeavă și coturi, între țeavă și

celelalte elemente ale sistemului preizolat legat) vor fi realizate cu manșoane termocontractibile și spumă rigidă din poliuretan care va utiliza ciclopentan ca agent de expandare.

Caracteristicile fizico-mecanice și termice ale sistemului de conducte și elemente preizolate vor trebui sa corespunda standardelor și prescripțiilor aferente domeniului de utilizare:

  • -   SR EN 253:2013 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru rețele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de otel, izolație termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă.

  • -  SR EN 448:2009 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru rețele îngropate de apă caldă. Fitinguri preizolate, țevi de serviciu de otel, izolație termică de poliuretan și tub de protecție de polietilenă.

  • -  SR EN 488:2011 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru rețele îngropate de apă caldă. Robinete preizolate de otel, izolație termică de poliuretan și tub de protecție de polietilenă

  • -  SR EN 489:2009 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru rețele îngropate de apă caldă. Îmbinare preizolată. Tub de serviciu de otel, izolație termică de poliuretan și tub de protecție de polietilenă.

Funcție de spațiile existente în cămine, vanele noi care se vor monta vor fi în sistem preizolat sau în sistem clasic, izolate cu vată minerală protejate în carcase speciale de tablă zincată.

Pe toată lungimea conductelor de termoficare ce vor fi reabilitate se va monta un cablu optic protejat prin intermediul unei conducte de protecție din PVC sau PE, pentru transmiterea de date de la punctele termice la dispecerat. Acesta va fi poziționat în vecinătatea conductelor termice sub folia de avertizare, pentru a evita deteriorarea întâmplătoare a acestuia, în caz de intervenții.

Conductele preizolate vor fi prevăzute cu fire de semnalizare înglobate în izolația conductei conform SR EN 14419:2009.

Funcțiunile principale ale sistemului de supraveghere sunt următoarele:

  • -  supravegherea continuă a nivelului umidități izolației;

  • -  detectarea timpurie a defectelor;

  • -  localizarea automată a defectelor și semnalizarea acestora începând de la un

  • -  conținut de umiditate masic mai mic de 0,1%;

  • -  înregistrarea datelor cu privire la avarie;

  • -  disponibilizarea datelor menționate spre a fi tipărite sub forma unui protocol recunoscut ca document oficial.

Sistemul de semnalizare va fi în conformitate cu SR EN 14419:2009.

Firele de detecție incluse în izolația conductelor trebuie să corespundă condițiilor mecanice, termice și chimice în timpul producției, montării și operării conductelor preizolate. Firele de detecție sunt situate paralel cu axa conductei pe toată lungimea

acesteia și au o distantă constantă intre ele, nu deteriorează impermeabilitatea izolației în direcția axială a conductelor preizolate.

Principiul de funcționare în conformitate cu SR EN 14419:2009 se va baza fie pe măsurarea rezistenței electrice, fie pe măsurarea impulsului reflectat (determină impedanța electrică).

Lucrările de reabilitare a rețelelor termice secundare, pe partea de construcții constau în:

  • -  Menținerea canalelor existente și reamenajarea lor (scoaterea plăcilor de acoperire, curățire), în vederea amplasării noilor conducte preizolate pe un pat de cel puțin 10 cm nisip, acoperirea lor cu nisip (cel puțin 10 cm peste generatoarea superioară a mantalei de protecție a conductei preizolate), după care se va executa acoperirea cu pământ bine compactat (cel puțin 60 cm), pană la nivelul solului, aducându-se terenul la starea inițială, respectiv demolarea unui perete lateral al canalului sau chiar radierul, dupa caz, pentru respectarea dimensiunilor minim admise pentru montajul țevii preizolate.

  • -  Realizarea punctelor fixe ce se vor stabili și dimensiona la nivelul proiectului tehnic.

  • -  Se vor curăța și repara căminele existente de secționare/racordare și racordarea golirii la canalizare a radierelor căminelor, în vederea asigurării punctelor de golire și aerisire, precum și pentru amplasarea vanelor de secționare/racordare.

  • -  Deșeurile rezultate în urma execuției lucrărilor vor fi sortate, transportate și depozitate la gropi de gunoi autorizate. Toate materiale metalice ce rezultă din înlocuirea conductelor vor fi predate beneficiarului.

  • -  După terminarea lucrărilor se va reface structura drumurilor, aleilor, spațiilor verzi, conform situației inițiale.

Lungimea de traseu a rețelelor de transport propuse pentru reabilitare este de 7697 m. În tabelul 76 sunt prezentate tronsoanele de conducte ce vor fi reabilitate prin prezentul proiect, cu precizarea diametrelor și a lungimilor fiecărui tronson.

  • 18.4. Deviz general lucrări de modernizare puncte termice

Tabelul 77

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoarea (fara TVA)

TVA (19%)

Valoarea (inclusiv TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea teritoriului

1.1.

Obtinerea terenului

-

-

-

1.2.

Amenajarea terenului

-

-

-

1.3.

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala

-

-

-

1.4.

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor

-

-

-

TOTAL CAPITOLUL 1

-

-

-

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

TOTAL CAPITOLUL 2

45900

8721

54621

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1.

Studii de teren, geo, topo si hidro

-

-

-

3.1.1.

Studii de teren

-

-

-

3.1.2.

Raport privind impactul asupra mediului

-

-

-

3.1.3.

Alte studii specifice

-

-

-

3.2.

Documentatii suport si cheltuieli pentru obtinerea avize, acorduri si autorizatii

32500

6175

38675

3.3.

Expertiza tehnica

-

-

-

3.4.

Certificarea performantei energetic si auditul energetic al cladirilor

-

-

-

3.5.

Proiectare

-

-

-

3.5.1.

Tema de proiectare

-

-

-

3.5.2.

Studii de prefezabilitate

-

-

-

3.5.3.

Studii de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general

-

-

-

3.5.4.

Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

-

-

-

3.5.5.

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie

-

-

-

3.5.6.

Proiect tehnic si detalii de executie

108000

20520

128520

3.6.

Organizarea procedurilor de achizitie

-

-

-

3.7.

Consultanta

-

-

-

3.7.1.

Managementul de proiectpentru obiectivul de investitii

-

-

-

3.7.2.

Auditul financiar

-

-

-

3.8.

Asistenta tehnica

-

-

-

3.8.1.

Asistenta tehnica din partea proiectantului

48000

9120

57120

3.8.1.1. pe perioada de executie a lucrarilor

-

-

-

3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrarilor de executie, avizat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii

-

-

-

3.8.2.

Dirigentie de santier

6000

1140

7140

TOTAL CAPITOLUL 3

194500

36955

231455

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1.

Constructii si instalatii

-

-

4.2.

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale

994000

188860

1182860

4.3.

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj

1795000

341050

2136050

4.4.

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de transport

-

-

-

4.5.

Dotari

-

-

-

4.6.

Active necorporale

-

-

-

TOTAL CAPITOLUL 4

2789000

251010

3040010

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1.

Organizare de santier

-

-

-

5.1.1.

Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier

-

-

-

5.1.2.

Cheltuieli conexe organizarii santierului

-

-

-

5.2.

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

-

-

-

5.2.1.

Comisioanele si dobanzile aferente creditului bancii finanatatoare

-

-

-

5.2.2.

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii

-

-

-

5.2.3.

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii

-

-

-

5.2.4.

Cota aferenta Casei sociale a Constructorilor - CSC

-

-

-

5.2.5.

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire/desfiintare

24900

4731

29631

5.3.

Cheltuieli diverse si neprevazute

28700

5453

34153

5.4.

Cheltuieli pentru informare si publicitate

-

-

-

TOTAL CAPITOLUL 5

48600

9234

57834

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1.

Pregatirea personalului de exploatare

-

-

-

6.2.

Probe tehnologice si teste

-

-

-

TOTAL CAPITOLUL 6

-

-

-

TOTAL GENERAL:

3078000

584820

3662820

Din care C+M (1.2. + 1.3. + 1.4. + 2 + 4.1. + 4.2. + 5.1.1.)

1039900

197581

1236581

  • 18.5. Deviz general lucrări de reabilitare retele termice secundare

Tabelul 78

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoarea (fara TVA)

TVA (19%)

Valoarea (inclusiv TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1. Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea teritoriului

1.1.

Obtinerea terenului

-

-

-

1.2.

Amenajarea terenului

-

-

-

1.3.

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala

127000

24130

151130

1.4.

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor

34500

6555

41055

TOTAL CAPITOLUL 1

161500

30685

192185

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

TOTAL CAPITOLUL 2

138000

26220

164220

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1.

Studii de teren, geo, topo si hidro

-

-

-

3.1.1.

Studii de teren

-

-

-

3.1.2.

Raport privind impactul asupra mediului

-

-

-

3.1.3.

Alte studii specifice

-

-

-

3.2.

Documentatii suport si cheltuieli pentru obtinerea avize, acorduri si autorizatii

30500

5795

36295

3.3.

Expertiza tehnica

-

-

-

3.4.

Certificarea performantei energetic si auditul energetic al cladirilor

-

-

-

3.5.

Proiectare

-

-

-

3.5.1.

Tema de proiectare

-

-

-

3.5.2.

Studii de prefezabilitate

-

-

-

3.5.3.

Studii de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general

-

-

-

3.5.4.

Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

38000

7220

45220

3.5.5.

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie

-

-

-

3.5.6.

Proiect tehnic si detalii de executie

94500

17955

112455

3.6.

Organizarea procedurilor de achizitie

-

-

-

3.7.

Consultanta

-

-

-

3.7.1.

Managementul de proiectpentru obiectivul de investitii

-

-

-

3.7.2.

Auditul financiar

-

-

-

3.8.

Asistenta tehnica

-

-

-

3.8.1.

Asistenta tehnica din partea proiectantului

41000

7790

48790

3.8.1.1. pe perioada de executie a lucrarilor

-

-

-

3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrarilor de executie, avizat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii

-

-

-

3.8.2.

Dirigentie de santier

8500

1615

10115

TOTAL CAPITOLUL 3

212500

40375

252875

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1.

Constructii si instalatii

-

-

4.2.

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale

2255400

428526

2683926

4.3.

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj

4207200

799368

5006568

4.4.

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de transport

-

-

-

4.5.

Dotari

-

-

-

4.6.

Active necorporale

-

-

-

TOTAL CAPITOLUL 4

6462600

1227894

7690494

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1.

Organizare de santier

52500

9975

62475

5.1.1.

Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier

-

-

-

5.1.2.

Cheltuieli conexe organizarii santierului

-

-

-

5.2.

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

-

-

-

5.2.1.

Comisioanele si dobanzile aferente creditului bancii finanatatoare

-

-

-

5.2.2.

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii

-

-

-

5.2.3.

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii

-

-

-

5.2.4.

Cota aferenta Casei sociale a Constructorilor - CSC

-

-

-

5.2.5.

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire/desfiintare

34900

6631

41531

5.3.

Cheltuieli diverse si neprevazute

120000

22800

142800

5.4.

Cheltuieli pentru informare si publicitate

-

TOTAL CAPITOLUL 5

207400

39406

246806

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1.

Pregatirea personalului de exploatare

-

-

-

6.2.

Probe tehnologice si teste

-

-

-

TOTAL CAPITOLUL 6

-

-

-

TOTAL GENERAL:

7182000

1364580

8546580

Din care C+M (1.2. + 1.3. + 1.4. + 2 + 4.1. + 4.2. + 5.1.1.)

2554900

485431

3040331

  • 18.6. Rezultatele calculelor de eficiență economică

Conturul pentru care s-a efectuat analiza eficienței economice este reprezentat de limita fizica a surselor respectiv ieșirea din cazane. In acest caz, energia termică livrată este egală cu energia termică produsă sau altfel spus energia termică produsă pentru a fi livrată. Prețul energiei termice ce constituie punct de plecare în calcule este prețul de referință ANRE prevăzut în ord 78/2016 cu o estimare de crestere pana la sfarsitul perioadei normate de functionare de 26% procent ce include si un tarif de transport pentru compensarea pierderilor tehnologice.

Investitia (VNA=0) respectiv TRA este de 9,49 ani mai mica decat durata nominala de functionare de 10 ani

Rezultatele calculelor de eficiență economică sunt prezentate în tabelul 79.

Tabelul 79

Nr. crt.

Denumirea

Investiția [euro fara TVA]

VNA [euro]

IP

TRA (valoare actualiza

1.

Rezultatele calculelor de eficiență economică pentru ansamblul modernizarii punctelor termice si reabilirarii retelelor termice secundare

2164556

2272784

1,05

9,48<10

Economia totală estimată prin implementarea măsurilor propuse , este de aproximativ 633.21 tep/an.

S-a utilizat un preț mediu de 181 lei/MWh, respectiv 2104.65 lei/tep = 452.61 euro/tep.

Cursul utilizat a fost de 1 euro = 4.65 lei.

Nr. crt.

Denumirea măsurii

Economii estimate

Costuri de investiție

Durată de recuperare

[tep/an]

[Euro/an]

[Euro]

[ani]

0

1

2

3

4

5

1

Reabilitarea centralelor termice conform masurilor din cap.18.1 si 18.2

152.21

68893.31

620039.87

9

2.

Reabilitarea retelelor secundare conform masurilor din cap.18.3

481

217705.41

1544516.13

7

3.

Reglarea arderii la cazane

10

36208.8

10000

imediat

TOTAL

643.21

291123.27

2174556

8

  • 19. ANALIZA DE COST A CICLULUI DE VIAȚĂ

Costul unui ciclu de viață (LCC) al oricărui subansamblu, sistem sau echipament reprezintă costul total pe întreaga durata de folosință ce include achiziția, instalarea, operarea, întreținerea si dezafectarea reperului respectiv.

Descrierea metodologiei de analiză.

Metodologia de analiză a costurilor pe ciclu de viață cuprinde următoarele componente principale:

  • - Tehnici și instrumente reprezentând procesele detaliate analitic și evaluate, precum și ghiduri de utilizare a lor pe întregul ciclu de viață;

  • - Formulare predeterminate conținând modalități de colectare și prelucrare repetitivă a datelor precum și modalități de utilizare a acestora.

Prin definiție, metodologia reprezintă un sistem de principii, practici și proceduri aplicabile costurilor pe ciclul de viață și care poate include:

  • - ce informații și date trebuie obținute;

  • - cum vor fi analizate datele și informațiile;

  • - cum se vor interpretata și prelucra rezultatele.

Metodologia urmărește printre altele si aplanarea conflictelor ce apar uzual in analiza criteriilor de performantă a duratei de viață a unui sistem:

  • •      Proiectantul încearcă să micșoreze costurile totale de execuție

  • •      Mentenanța încearcă să reducă costurile cu reparațiile

  • •      Utilizatorii încearcă să crească timpul de funcționare in condițiile unei utilizări normale

  • •      Contabilii încearcă să crească valoarea actuala prelungind perioada de amortizare

  • •      Acționarii doresc să crească valoarea de piață a investiției

Astfel analiza LCC poate fi instrumentul cu ajutorul căruia o decizie de management se poate lua in totala cunoștința de cauza ținând seama de realitatea concreta, costuri și timp.

O analiză completă va cuprinde în detaliu tratate următoarele capitole:

  • •      Identificarea scopului principal al analizei LCC

  • a. exprimarea scopului analizei;

  • b. înțelegerea aplicării corespunzătoare LCC și a rezultatelor care decurg din analiza.

  • •      Identificarea scopului analizei:

  • a. stadiile în care va fi aplicată analiza LCC;

  • b. rezultate și informații relevante în urma studiului;

  • c. cerințele specifice.

  • •      Identificarea posibilităților de extindere a analizei de sustenabilitate legată de LCC:

  • a. Stabilirea legăturilor dintre sustenabilitate și LCC;

  • b. rezultatele analizei de sustenabilitate introduse în procesul LCC;

  • c. identificarea rezultatelor LCC care vor alimenta sustenabilitatea.

  • •     Metodele economice de evaluare

  • a. identificarea perioadei de analiză și a factorilor determinanți;

  • b. identificarea tehnicilor pentru evaluarea opțiunilor.

  • •      Identificarea nevoilor de analiză suplimentară (risc, incertitudine și senzitivitate)

  • a. completarea evaluărilor preliminare de risc și incertitudine;

  • b. necesitatea evaluării unui plan de management al riscului;

  • c. proceduri de evaluare a riscului.

  • •      Identificarea proiectului și evaluarea cerințelor

  • a. definirea scopului proiectului și caracteristicile cheie ale bunurilor;

  • b. definirea exigențelor proiectului;

  • c. definirea performanțelor relevante și a cerințelor de calitate;

  • d. bugetul proiectului și graficul de execuție.

  • •      Identificarea opțiunilor care vor fi incluse în LCC și costurile care vor fi considerate

  • a. identificarea elementelor care vor face obiectul analizei LCC;

  • b. alegerea opțiunilor pentru elementele analizate;

  • c. identificarea incluse.

  • •      Elemente de cost și timp ce vor fi folosite în analiză

  • a. costuri relevante;

  • b. valoarea cost;

  • c. costurile aplicate;

  • d. date de întreținere și utilizare pentru toată durata de viață.

  • •      Valorile parametrilor financiari și perioada analizată

  • a. stabilirea perioadei de analiză;

  • b. valorile parametrilor financiari corespunzători;

  • c. taxe ce se iau în considerație;

  • d. parametrii financiari de scădere a costurilor.

  • •      Revizuirea strategiei de risc și realizarea analizelor preliminare de risc și incertitudine

  • a. planificarea verificării riscurilor identificate;

  • b. analiza calitativă a riscurilor;

  • c. scopul și extinderea cantitativă a evaluării riscului.

  • •     Evaluarea economică

  • a. analiza LCC;

  • b. rezultatele înregistrate.

  • •      Continuarea analizei detaliate de risc și incertitudine (dacă este necesar)

  • a. evaluarea cantitativă a riscului;

  • b. rezultatele înregistrate.

  • •      Analiza de senzitivitate (dacă este necesar)

  • a. analiza de senzitivitate angajată;

  • b. interpretarea rezultatelor.

  • •      Interpretarea și prezentarea rezultatelor

  • a. rezultatele inițiale prevăzute și interpretate;

  • b. rezultatele prezentate folosind formatele corespunzătoare;

  • c. necesitatea de iterații suplimentare LCC identificate.

  • •      Prezentarea rezultatelor finale si a concluziilor ce reies in urma analizei

  • a. Prezentarea rezultatelor pentru fiecare din soluțiile analizate

  • b. Analiza comparativă de soluții și concluzii aferente

  • c. Sugestii si recomandări

Elemente de cost și timp ce vor fi folosite în analiză:

Stabilirea constantelor:

În cadrul analizei rămân neschimbate anumite elemente pe care le consideram constante, fiind tratate ca atare și constituind elementul de plecare în cadrul analizei. Dintre elementele considerate constante fac parte acele elemente de cost a căror valoare este cunoscută sau a căror evoluție de cost în timp este neschimbată și cunoscută.

Pentru durata de viață a functionarii echipamentelor, considerată a fi de 10 ani sunt costuri care nu pot fi estimate necunoscând evoluția în timp a valorii actuale.

Intre acestea enumeram:

  • •     Evoluția inflației

  • •     Dobânzi și taxe bancare (costul banilor)

  • •     Costurile energiei electrice

  • •     Costul gazelor naturale

  • •    Evoluția prețului consumabilelor

  • •     Taxe și alte rigori legislative

Având în vedere comparația realizată între echipamente componente a unor sisteme similare și nu a unui sistem în raport cu propria sa evoluție în timp, precum și faptul că interesul analizei este de a scoate în evidentă eficienta unui model în raport cu un altul, aceste costuri vor fi considerate constante și vor avea valoarea actuală pe întreaga perioadă analizată.

Punctul forte al modelului de cost îl reprezintă faptul că acesta folosește un nivel detaliat de măsurare a costurilor, coborând la nivelul activităților individuale.

Referitor la determinarea costului pe ciclul de viață al echipamentelor este necesară luarea în considerare a unor elemente generale de calcul:

  • - costul pe ciclul de viață al sistemelor reprezintă suma dintre cheltuielile inițiale (cheltuieli de cercetare, proiectare și execuție) și a cheltuielilor viitoare (cheltuieli pentru exploatarea și întreținerea obiectivului, cheltuieli de post utilizare care pot fi de demolare, dezafectare, reconversie, reciclare);

  • - suprafețele la care se raportează costurile se vor stabili după necesitate, pentru elemente de construcție, pârți de obiect sau obiect de construcție;

  • - orizontul de timp este considerat în majoritatea cazurilor echivalent cu durata de serviciu normală a obiectului sau a elementului analizat;

  • - pentru însumarea costurilor care dau valoarea costului global pe ciclul de viață și care se consumă la momente diferite de timp este necesară aplicarea unor factori de actualizare; prin aplicarea acestor factori, costurile sunt aduse la nivelul unei date reper, de regulă anul în care se face comparația.

In cazul analizei ciclului de viață a unor sisteme sau echipamente care urmează a fi montate uzual, se utilizează pentru calculul costului global al ciclului de viață următoarea relație:

LCC = Cic + Cin + Ce + Co + Cm + Cs + Cenv + Cd

LCC - costul ciclului de viață

Cic - Costul inițial de achiziție (Cazane)

Costul inițial include si estimarea sau valoarea reala a următoarelor elemente:

  • • Costul proiectării, avize autorizații si taxe (In cazul concret al analizei aceste costuri sunt incluse in costul de achiziție si montaj)

  • • Costul de analiza a ofertelor si pregătire a achiziției

  • • Cost de achiziție administrativ

  • • Costul testelor si inspecției

  • • Costul cu piesele de schimb pe stoc

  • • Costul training-ului pentru personalul ce operează sau întreține echipamentele

  • • Costul pieselor auxiliare necesare la montaj

Cin - Costul instalării si punerii in funcțiune (include școlarizarea)

Costul instalării si punerii in funcțiune include:

  • • Fundații—proiectare, pregătire, beton si ranforsări, etc.

-amplasarea pe fundație a echipamentului

  • • Conexiunea conductelor de recirculație

  • • Conexiunea instrumentarului electric si a branșamentului principal

  • • Conexiunea sistemelor auxiliare si utilitare

  • • Agentul de lucru

  • • Costul punerii in funcțiune si a testelor inițiale

Ce - Costul energiei (Previziune a costului energiei necesare pentru operare)

Co - costul de operare (manopera)

Cm - Costul cu mentenanța si reparațiile (Reparații de rutina si predicții pe reparații accidentale)

Cs - Costul nefuncționării sistemelor (pierderi de producție)

Cenv - Cost protecție mediu (costuri datorate necesitații de decontaminare in caz de accident cu implicații pe mediu)

Cd - Costul de dezafectare (inclusiv readucerea la stare inițiala a locului de montaj si valoarea de reciclare a materialelor rezultate din dezafectare)

Interpretarea rezultatelor obținute în urma calculelor costurilor pe ciclul de viață, se face identificându-se cele mai potrivite metode (grafice, tabele) de prezentare a rezultatelor inițiale obținute și includerea acestora în raportul final.

Rezultatele analizei costurilor pe ciclul de viață (LCC) necesita analiză și interpretare care va include:

  • - reprezentarea costurilor pe ciclul de viață ca procent din costurile de achiziție

  • - reprezentarea costurilor pe ciclul de viață în raport cu costul pe m2 suprafață construită;

  • - reprezentarea costurilor pe ciclul de viață în raport cu costul anual (sau costul anual pe m2);

  • - reprezentarea costurilor pe ciclul de viață în raport cu costurile pe ciclul de viață

  • - reprezentarea costurilor pe ciclul de viață pe categorii de costuri (achiziție, utilizare, întreținere);

Evaluarea economică

Pentru o corecta evaluare, se vor considera următoarele costuri:

  • 1. Cost investițional: include costul de achiziție al echipamentelor, transportul la locul de montaj, manopera de instalare, punere în funcțiune a echipamentului și a accesoriilor ce țin de funcționalitatea acestuia.

  • 2. Cost întreținere: Se vor estima toate costurile inclusiv manopera și materialele necesare pentru întreținere curenta

  • 3. Consumabile: Cuprinde valoarea estimată a consumabilelor

  • 4. Reparații accidentale și capitale: Costul estimat al reparațiilor in funcționare normala și cost reparații capitale estimate după recomandările producătorului

  • 5. Cost dezafectare: Vor fi estimate costurile de înlocuire la sfârșitul duratei de viață

  • 6. Perioada de amortizare: Perioada de amortizare a echipamentelor in conformitate cu legislația in vigoare

  • 7. Valoarea duratei de viată: Cumul al costurilor totale la care se ia în calcul pentru perioada de utilizare de 10 ani fără costul înlocuirii cu un echipament similar considerând ca se asigura cerințele utilizării pe perioada aleasă.

Costul investițional al echipamentelor

Se analizează oferte pentru echipamentele propuse ce întrunesc condițiile indicate în proiect iar valorile, conform ofertelor primite și estimărilor de piață

Costul mentenanței anuale se estimează cu respectarea numărului de revizii recomandate de producător pe fiecare tip de echipament în parte, estimând numărul de persoane necesare realizării operațiilor de întreținere la un cost orar mediu.

Ipoteza de calcul va ține seama de costul operațiilor de întreținere considerând servicii realizate cu personal specializat fie ele externalizate sau realizate cu personal propriu. Costul include și materiale mărunte utilizate la verificări.

Reparațiile accidentale sunt considerate a intra in limita unei valori de timp de maxim 10% din timpul total de funcționare în funcție de specificul echipamentului și de gradul critic a funcționarii acestuia.

Reparațiile capitale se estimează la limita duratei de funcționare și includ operații de up-grade în limita a 10% din costul inițial al echipamentelor, schimbarea componentelor de uzură și readucerea în parametrii proiectați pentru a crește capacitatea de operare cu minim 30% durata de utilizare de la momentul realizării lucrărilor.

Premisele de calcul pentru energie

Cel mai important element al analizei îl constituie modul de estimare a costurilor energiei pe întreaga perioadă a duratei de viată.

Costul energiei consumate, în speță energie electrica sau gaze naturale se pot prelua din cărțile tehnice ale echipamentelor considerând cazul ideal de consum. Pentru a calcula evoluția prețului pentru energie electrica și gaze naturale se verifică prognoza evoluției prețurilor comunicate de Comisia Națională De Statistică.

Nu se vor considera preturile reglementate de ANRE ca fiind subvenționate decât pentru consumatorii casnici.

Pentru a ține seama de evoluția preturilor este de preferat să utilizam datele furnizate de Raportul Național realizat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE pentru Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei - ACER.

Comisia Europeană Opcom S.A. administrează piața de energie electrică pentru ziua următoare, prețul de închidere stabilit aici constituind o referință pentru prețurile stabilite pe alte piețe.

Chiar dacă la nivelul anului 2014 prețul energiei electrice a scăzut cu 2,5% tendința este de creștere iar pe termen lung, pe lângă prognoza statistică de creștere a prețului energiei există și tendința de aliniere la prețul mediu european.

Media europeana a costului energiei este de 18.48 cenți/kWh iar România ca să ajungă la un preț mediu are nevoie de o creștere a costului energiei cu minim 30% in următorii 5 ani. Creșterea poate fi 126

justificata și prin necesitatea investițională din domeniul energiei necesara pentru înlocuire si up-grade la echipamentele din sistemul energetic național.

Pentru a realiza o prognoza de creștere a prețului energiei electrice pe o perioada de 10 ani în condițiile enunțate mai sus, consideram o creștere liniara a costului energiei cu 3%/an.

În noul calendar de liberalizare stabilit cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, prețul gazelor naturale din producția internă pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică va crește de la 1 iulie 2016 la 66 lei/MWh, de la 1 aprilie 2017 la 72 lei/MWh, 1 aprilie 2018 — 78 lei/MWh, 1 aprilie 2019 — 84 lei/MWh și 1 aprilie 2020 — 90 lei/MWh.

In conformitate cu oficializarea creșterii anunțate pentru consumatorii casnici, consideram ca procentul de creștere poate fi considerat corect si pentru a exprima creșterea prețului pentru consumatorii din celelalte categorii de consumatori.

Astfel pentru a exprima prețul anual a gazelor naturale vom considera o creșterea liniara anuala similara ca pentru energia electrică, respectiv de 3% pe întreaga durata considerata de 10 ani.

Pentru estimarea costurilor de dezafectare calculul tine seama de greutatea proprie a echipamentelor și materialul din care sunt confecționate.Uzual, costurile de dezafectare reprezintă 80% din costul de instalare din care se deduce prețul obținut prin vânzarea ca material reciclabil a parților din care acestea sunt confecționate (fier, aluminiu, cupru, etc).

Tabelul 80

Nr crt.

Punct termic

Numar apartamente. racordate

Energie termica necesar [kW/ap]

Putere termica cazane

Tip cazane / gaze naturale

Numar cazane, putere

[kW]

Costuri estimate cazane [euro]

Costuri estimate cosuri fum [euro]

Cost cazane + cosuri [euro]

Costuri estimate inst termomec.

[euro]

Costuri proiectare [euro]

Cost total, [euro ] (fara TVA)

1

SC 17 anexa

68

2.5

170

Cazan otel, clasic

2 x 100

7500

4500

12000

4200

300

16500

2

PT 2

Tiglina 1

120

2.5

300

Cazan otel, clasic

2 x 150

12900

5400

18300

6300

440

25040

3

PT P 2

Port

508

2

1016

Cazan otel, clasic

2 x 600

30200

5400

35600

24170

1690

61460

4

PT 4

Tiglina 1

60

2

120

Baterie murale

1 x 120

7000

0

7000

4000

300

11300

5

PT 0

Tiglina 1

407

2

814

Baterie murale

7 x 120

35000

0

35000

17600

1230

53830

6

SC 14 Mazepa1

220

2

440

Cazan otel, clasic

2 x 220

12250

5400

17650

8950

600

27200

7

PT 3

Tiglina 1

360

2

720

Cazan otel, clasic

2 x 400

20700

3000

23700

16400

1150

41250

8

SC 59 Tiglina 2

155

2.5

387.5

Cazan otel, clasic

2 x 200

12000

5400

17400

8350

590

26340

9

SC 16 Mazepa1

181

2

362

Cazan otel, clasic

2 x 200

12000

5400

17400

8350

590

26340

10

PT 9

Tiglina 1

95

2.5

237.5

Baterie murale

2 x 120

11000

0

11000

5030

350

16380

11

SC 6

Micro 39

84

2

180

Mural

2 x 100

11000

0

11000

4350

305

15655

12

PT CSG Micr.40

742

2

1600

Cazan otel, clasic

2 x 800

35400

5000

40400

21000

1470

62870

13

SC 43 micro 21

267

2

550

Cazan otel, clasic

2 x 275

21000

5400

26400

9600

672

36672

14

PT 50 (icmrsg)

848

2

1700

Cazan otel, clasic

2 x 850

36000

4000

40000

22700

1589

64289

15

SC 7

Micro 39

195

2.5

500

Cazan otel, clasic

2 x 250

20700

5400

26100

9550

669

36319

16

SC 33

Micro 19

542

2.5

1400

Cazan otel, clasic

2 x 700

29300

5400

34700

19950

1397

56047

17

SC 50

Micro 19

298

2

600

Cazan otel, clasic

2 x 300

21800

5400

27200

14980

1049

43229

18

SC 32

Micro 19

372

3,2

1200

Cazan otel, clasic

2 x 600

26200

5400

31600

19200

1344

52144

19

PT Lic Metalurgic

40

2

80

Mural

1 x 80

5300

0

5300

2640

185

8125

20

SC 3

Micro 40

126

2

250

Cazan otel, clasic

2 x 125

9000

5400

14400

4200

294

18894

TOTAL

5688

12627

376250

75900

452150

231520

16212

699882

Analiza ciclului de viata se realizeaza pe cazanele si modernizarea CT-urilor puse in funcțiune in anul 2018.Se considera ca durata de viata a cazanelor si componentelor este de 10 ani.

In tabelul 80 sunt prezentate cheltuielile pentru proiectarea, achizitionarea si montajul echipamentelor. Datele sunt puse la dispozitie de catre beneficiar.

Operațiile de verificare semestriale cu conservarea pe timp de vara a cazanelor și o verificare înainte de repunerea în funcțiune pe perioada rece sunt estimate la aceiași valoare independent de puterea acestora.

Se estimează a fi necesara o echipa de 3 persoane.

Operațiile anuale de întreținere ce includ consumabilele 16400 EURO /an adică pe întreaga durata de viață 164000 EURO

Costurile de ISCIR-izare pentru echipamente sub presiune se calculează in conformitate cu ORDIN Nr. 998 din 30 aprilie 2013 privind aprobarea Prescripției tehnice PT CR 1-2013 "Tarife pentru operațiunile de autorizare, avizare, verificare tehnică și alte activități la instalații sub presiune, instalații de ridicat, instalații/echipamente pentru parcurile de distracții și aparate consumatoare de combustibil, efectuate de Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat" considerate anual la tariful actual prevăzut de 100 lei/ora si un nr estimat de 574 ore respectiv 12478 Euro/an, adică un cost de 124780 Euro pe întreaga durata de viață.

Reparația capitala a cazanelor se prevede la un nr de ore de funcționare conform specificațiilor de proiectare. Estimarea este de o reparație capitala la 10 ani iar costul este defalcat fiind reprezentat ca si cost anual. Astfel considerăm o funcționare normala cazanele vor suporta pe întreaga durata de viață un număr de 4 reparații capitale estimate ca fiind la o valoare de cca 80% din costul de montaj respectiv 43733 Euro ceea ce conduce la o valoare pe întreaga durata de viață de 437333 EURO

Pentru determinarea costului reparațiilor accidentale consideram o funcționare de 99% având in vedere ciclicitatea funcționarii si un număr mediu de cca 2 intervenții pe an (una pe ciclu de funcționare) care pot însemna 5466 EURO/an, respectiv 54666 EURO pe întreaga durata de viață a cazanelor.

Consumul mediu de gaz pe cazane este de 20 mc/h in regim de funcționare la cca 40% din nominal si pentru o perioada de numai 4 luni pe an adică Max 120 zile si o funcționare la parametrii de cca 55% din timpul zilei, consumul va fi de 1180800 mc/an la o valoare PCS de 0,010973 MWh/mc, (comună pentru furnizorii din România) adică 12957 MW/an.Vom considera un pret mediu de 20 EURO/MWh.

Costul combustibilului pe intreaga durata de viata este 2591400 Euro.

Costul dezafectării estimat la 80% din valoarea de instalare cu vânzarea lor la centre de reciclare la un preț mediu de 0,2 Euro/kg si deducerea valorii din costurile dezafectării este de 41000 Euro 130

Costul global al ciclului de viață pe o perioada calculata de 10 ani pentru cazane va fi:

LCC =4113061 €

  • 20. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ȘI ÎNCADRAREA ÎN NORMELE DE MEDIU

    • 20.1. Reducerea emisiilor de poluanți

Estimarea reducerii emisiilor de poluanți s-a făcut ținând seama de economia anuală de combustibil (gaze naturale) la sursa de căldură, obtinută prin implementarea masurilor propuse.

  • 19.2. Premise de calcul

Metodologia de calcul pentru estimarea reducerii emisiilor de poluanți este conform cu PE 1001/1994.

  • 19.3. Metodologia de calcul a emisiilor de poluanți

Principalele emisii de poluanți evacuate la coșurile de fum ale cazanelor sunt emisiile de SO2 și NOx (cu efecte sinergice la scară regională), emisiile de pulberi - cenușă zburătoare (cu efecte la scară locală) și emisiile de CO2 (cu efecte la scară globală).

Determinarea corectă a emisiilor de poluanți se realizează pe baza măsurătorilor efectuate cu aparatură specializată. În situația în care nu se dispune de această aparatură, pentru postevaluări pe diferite perioade de timp, inclusiv pentru întocmirea inventarelor și a rapoartelor statistice, pentru verificări ale încadrării în norme, precum și pentru elaborarea unor prognoze, evaluarea emisiilor se face conform “Metodologie de evaluare operativă a emisiilor de SO2, NOx, pulberi (cenușă zburătoare) și CO2 din centralele termice și termoelectrice”, indicativ PE — 1001/1994, precum si a Normelor metodologice aprobate prin Ordinul MAPPM nr. 462/01.07.1993 . Metodologia poate fi aplicată și de alte unități interesate care nu dispun de metodologii proprii, fiind în concordanță cu cea folosită în prezent în țările Uniunii Europene. Metoda se bazează pe utilizarea factorilor de emisie.

Cantitatea de poluant evacuat în atmosferă se determină cu relații de forma:

E = B Q j •e                 (45)

unde:

  • - E    - cantitatea de poluant evacuat în atmosferă, într-o perioadă de timp [kg]

  • - B    - cantitatea de combustibil consumată în perioada respectivă          [kg]

- Qi - puterea calorifică inferioară a combustibilului                       [kJ/kg]

- factorul de emisie

[kg/kJ]


Factorul de emisie reprezintă cantitatea de poluant evacuat în atmosferă, raportată la unitatea de căldură introdusă cu combustibilul în cazan.

În cazul utilizării mai multor tipuri de combustibil, cantitatea de poluant se determină prin însumarea cantităților calculate pentru fiecare dintre aceștia.

Modelele de calcul pentru factorii de emisie, pentru fiecare poluant, sunt prezentate in continuare.

Poluant SO2

mSO,        S

x

m        100                  /jz'x

sso2 -     '              ■ (1   r)          (46)

2               Qi

unde:

-e   -   factorul de emisie pentru SO2                                       [kg/kJ];

- m so - masa moleculară pentru SO2;         m   = 64

-m -   masa moleculară a sulfului;         m = 32

s                                                                                '                             s

- S- conținutul de sulf al combustibilului (sulful combustibil), determinat ca valoare medie, pe baza analizei chimice elementare pe loturi și exprimat în procente de masă (%)

Poluant NOx

Factorii de emisie pentru acest poluant sunt prezentați în tabelul următor :

Combustibilul

l'-NOx

Puterea termică a cazanului*   [MWt]

50 -100

100 - 300

>300

g/GJ

g/GJ

g/GJ

Păcură

190

210

280

Gaze naturale

130

150

170

*      Se determină prin produsul dintre debitul de combustibil introdus în cazan (kg/s sau Nm3/s) și

puterea calorifică inferioară a combustibilului (MJ/kg sau MJ/ Nm3)

Observație:

Valorile prezentate în tabelul anterior corespund pentru o sarcină a cazanului de 100%. În cazul funcționării cazanului la sarcini parțiale se utilizează următoarea corecție:

NO x     NO x                  L 50            (VT\

ex = sioo * [a + (1 - a) *--------]           (47)

50

unde:

-s NOx - factorul de emisie la sarcina x % x

-sNO1 - factorul de emisie la sarcina de 100%

-L - sarcina cazanului, cuprinsă între 50% și 100%

  • - a - coeficient în funcție de tipul combustibilului, având următoarele valori:

  • - Gaze naturale:       0,5

Poluant CO2:

Factorii de emisie pentru CO2 sunt cei adoptați în prezent în țările Comunității Economice Europene și sunt prezentați în tabelul următor:

Combustibil

s CO x

[g/GJ]

Păcură

72000

Gaze naturale

50000

Observație:

Valorile din tabelul anterior pot fi folosite în calculele de prognoză. Pentru calcule mai exacte se utilizează formula următoare:

"'-        C

* x *

'„ ■ —----10L     (48)

CO 2            Qt

unde:

- sCO1

. factorul de emisie pentru CO2                  [kg/kJ];

- m

- masa moleculară pentru CO2                  mCO2 = 44

- m c

- masa moleculară a carbonului                mC = 12

- C - conținutul de carbon al combustibilului,exprimat în procente de masă (%)

  • 19.4.Verificarea încadrării în norme

Concentrația poluantului în gazele evacuate se calculează astfel:

Eh * 10

(49)


D

unde:

c concentrația poluantului în gazele evacuate

[mg/Nm3];

[kg/h];


Eh cantitatea de poluant evacuată în atmosferă

  • -     D debitul de gaze de ardere evacuate, rezultat din calculul arderii       [Nm3/h];

Valoarea lui c astfel obținută se compară cu valoarea de referință precizată în Ordinul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 462/01.07.1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferică și Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare — Anexa 2 Norme de limitare a emisiilor de poluanți pentru instalațiile de ardere.

La calcule de prognoză c poate fi determinat astfel:

C = —               (80)

F

v

unde:

  • -      s - factorul de emisie                                              [mg/GJ];

  • -      Fv - factorul de volum, definit ca raportul dintre volumul de gaze de ardere rezultate și

cantitatea de căldură aferentă combustibilului introdus în cazan                  [Nm3/GJ]

Fv poate avea următoarele valori:

  • -      lignit:

  • -      huilă:

  • -     păcură:

  • -     gaze naturale:

  • 19.5.Calculul emisiilor de poluanți și încadrarea în normele de mediu

În tabelul 80 sunt prezentate cantitățile cu care se reduc emisiile de poluant CO2 și respectiv NOx la CT1, CT2,CT3,CT4,CT5 prin aplicarea Programului de măsuri propus.

Tabelul 80

Centrala termica

Consum real combustibil [Nm3/h]

Cantitatea de poluant [kg/h]

ESO2

[kg/h]

ENOx

[kg/h]

ECO

[kg/h]

ECO2

[kg/h]

CT1

35.54

-

0.067

-

65.21

CT2

77.68

-

0.148

-

142.54

CT3

58.23

-

0.111

-

106.85

CT4

17.33

-

0.033

-

31.8

CT5

30.42

-

0.058

-

55.82

În tabelul 81 sunt prezentate valorile concentrațiilor de poluanți în gazele de ardere, evacuate în atmosferă.

Tabelul 81

Centrala termica

Consum real combustibil [Nm3/h]

Vga [Nm3ga/Nm3gn]

Concentrația de poluanți în gazele de ardere, evacuate în atmosferă

3 mg/Nm3 ga

3 g/Nm3 ga

CSO2

CNOx

Cco

CCO2

CT1

35.54

14.07

-

133.98

-

130.4

CT2

77.68

18.08

-

105.3

-

101.49

CT3

58.23

18.18

-

105.31

-

10.09

CT4

17.33

15.16

-

125.6

-

121.04

CT5

30.42

13.98

-

136.38

-

131.25

În conformitate cu normele de mediu în vigoare, limita maximă a concentrației de poluant NOx este de 350 mg/Nmc ga. În concluzie, concentrația de NOx la cazanele analizate se înscrie în normele de mediu.

Președinte de ședință,

BIBLIOGRAFIE

  • 1. N.Leonăchescu - Termotehnica - Editura Didactică și Pedagogică, București 1974

  • 2. B.Popa, C.Vintilă - Termotehnică, mașini și instalații - Editura DP, buc. 1973

  • 3. B.Popa, E.Man, M.Popa - Termotehnică, mașini și instalații termice - culegere de probleme pentru energeticieni, EdituraTehnică, Buc. 1979

  • 4. D.Ștefănescu ș.a. - Transferul de căldură în tehnică - culegere de probleme pentru ingineri, vol.I și II, Editura Tehnică, București 1982

  • 5.  C.Burducea, A.Leca - Conducte și rețele termice, Editura Tehnică, București 1974

  • 6. A.Carabulea și I.Gh.Carabogdan - Modele de bilanțuri energetice reale și optime, Editura Academiei, București 1982

  • 7.  T.Berinde ș.a. - Întocmirea și analiza bilanțurilor energetice în industrie, vol.Iși II, Editura Tehnică, București 1976

  • 8. I.Gh.Carabogdan ș.a. - Bilanțuri energetice - probleme și aplicații pentru ingineri, Editura Tehnică, București 1986

  • 9. H.Tolle - Măsurări în instalațiile termice, Editura Tehnică, București 1972

  • 10. K.Raznjevic - Tabele și diagrame termodinamice, Editura Tehnică, București 1978

  • 11. I.Popa, N.Iordache, L.Negulescu - Exploatarea cazanelor - EdituraTehnică, București 1984

  • 12. C.Mereuță, V.Athanasovici, V.Vasiluță - Îndreptarul inginerului energetician - Editura Tehnică, București 1984

  • 13. Ioan Popa - Repararea cazanelor - Editura Tehnică, București 1992

  • 14. V.Atanasovici ș.a. -Termoenergetică industrială și termoficare - Editura Didactică și Pedagogică, București 1981

  • 15. V.Feldman ș.a. - Măsuri practice generale de economisire a combustibilului și căldurii în industrie- Editura Tehnică, București 1976