Hotărârea nr. 354/2017

Rectificarea documentatiei de urbanism "Actualizare plan urbanistic general, regulament local de urbanism si strategia de dezvoltare spatiala a municipiului Galati"

ROMÂNIA

JUDEȚUL GALAȚI

MUNICIPIUL GALAȚI

CONSILIUL LOCAL

HOTĂRÂREA nr. 354

din 27.07.2017

privind: rectificarea documentației de urbanism „ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT LOCAL DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ A MUNICIPIULUI GALAȚI”

Inițiator: Primarul Municipiului Galați, Ionuț - Florin Pucheanu;

Numărul și data depunerii proiectului de hotărâre: 370/17.07.2017

Consiliul local al Municipiului Galați, întrunit în ședință ordinară, în data de 27.07.2017;

Având în vedere expunerea de motive nr. 74866/17.07.2017, a inițiatorului-Primarul Municipiului Galați, Ionuț - Florin Pucheanu;

Având în vedere raportul de specialitate nr. 74868/17.07.2017, al instituției Arhitect Șef;

Având în vedere raportul de avizare al Comisiei de urbanism și amenajarea teritoriului, lucrări publice, ecologie și protecție a mediului înconjurător;

Având în vedere dispozițiile art. 25 și art. 56, alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

Având în vedere dispozițiile art. 71, alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativăpentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Având în vedere dispozițiile H.C.L. nr. 62/26.02.2015 privind aprobarea documentației de urbanism „ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT LOCAL DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ A MUNICIPIULUI GALAȚI”;

Având în vedere adresa Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene nr. 70012/26.06.2017;

Având în vedere dispozițiile art. 36, alin. (1), alin. (2), lit.”c”, alin. 5, lit.”c” din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul art. 45, alin. (2), lit. ”e” din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 - Se rectifică anexa la H.C.L. nr. 62/26.02.2015 privind aprobarea documentației de urbanism ^ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT LOCAL DE URBANISM ȘI STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ A MUNICIPIULUI GALAȚI” și va avea cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre,

Art. 2 - Primarul municipiului Galați se împuternicește cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri.

Art. 3 - Secretarul municipiului Galați va asigura transmiterea și publicitatea prezentei hotărâri.

Contrasemnează, Secretarul Municipiului Galați, Radu Octavîan Kovacs

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

MEMORIU GENERAL

1.INTRODUCERE............................................................................................................................................

3

1.1. DATE DE RECUNOATERE A DOCUMENTTIEI................................................................

3

1.1.1. Baza proiectarii/legislatie...............................................................................................

3

1.2. OBIECTIVELE LUCRARII........................................................................................................................

5

1.2.1. Scopul si necesitatea elaborarii documentației......................................................................

5

1.2.2. Obiective principale urmarite prin actualizarea PUG............................................................

5

1.2.3. Zone de extindere a intravilanului.....................................................................................

6

1.3. SURSE DOCUMENTARE..........................................................................................................................

8

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE..............................................................

10

2.1. EVOLUTIE...............................................................................................................

10

2.1.1. Particularitati ale dezvoltarii mun. Galati (relief/ juridic/activitate economica)..............................

11

2.1.2. Sinteza evolutiei istorice (extinderi/tipuri de tesut urban/valori urbanistice la nivelul orașului/ valori

1

instituite).................................................................................................

2

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL...............................................................................................

16

2.2.1. Caracteristicile reliefului ...........................................................................................................................

16

2.2.2. Rețeaua hidrografică...................................................................................................................................

16

2.2.3. Clima..........................................................................................................................................................

17

2.2.4. Caracteristicile geotehnice si tipologia fenomenelor..................................................................................

17

2.2.5. Riscuri naturale.........................................................................................................

21

2.3. RELATII IN TERITORIU..........................................................................................................................

23

2.3.1. Planuri si programe la nivel international..........................................................................

23

2.3.2. Planuri si programe la nivel national................................................................................

23

2.3.3. Planuri și programe la nivel regional................................................................................

28

2.3.4. Planuri și programe la nivel local.....................................................................................

31

2.4. POTENTIAL ECONOMIC.........................................................................................................................

36

2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE....................................................................

42

2.5.1. Evolutia socio-demografica.........................................................................................................................

42

2.5.2. Evolutia deplasarilor pentru munca..............................................................................................................

47

2.5.3. Reconversia fortei de munca.....................................................................................................................

48

2.6. CIRCULATIA SI TRANSPORTUL..........................................................................................................

50

2.6.1. Circulatia rutiera.......................................................................................................................................

50

2.6.2. Circulatia feroviara....................................................................................................................................

57

2.6.3. Circulatia navala..........................................................................................................................................

59

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL.....................................

63

2.7.1 Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în intravilanul existent...............................................................

63

2.7.2. Principalele caracteristici ale zonelor functionale din intravilan.................................................

66

-aspecte particulare ale locuirii in mun. Galati.....................................................................

66

- aspecte particulare privind dotarea zonelor de locuinte si zonele functionale la nivelul mun. Galati......

75

-zona comerciala si a serviciilor........................................................................................

76

-zona unitati industriale si depozitare.................................................................................

76

-zona dotarilor de invatamant.........................................................................................

77

-zona dotarilor de sanatate.............................................................................................

80

-zona spatii verzi.........................................................................................................

81

2.7.3. Consideratii privind zonele protejate si de protectie ale monumentelor istorice..............................

89

2.7.4. Consideratii privind altimetria si configuratia spatiala............................................................

94

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

2.7.5. Considerații privind piata imobiliara................................................................................

97

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE si ANTROPICE.................................................................................

99

2.8.1.Riscuri naturale (seismic, geotehnic, inundabilitate, instabilitate).............................................................

99

2.8.2. Riscuri antropice (SEVESO, poluare, sociale)...........................................................................................

105

2.9. ECHIPARE EDILITARA.............................................................................................................................

117

2.9.1.Gospodărirea apelor.....................................................................................................................................

117

2.9.2. Alimentarea cu apa potabila.......................................................................................................................

117

2.9.3. Canalizarea apelor uzate............................................................................................................................

127

2.9.4. Alimentarea cu energie electrică...................................................................................

143

2.9.5. Telecomunicatiile......................................................................................................

146

2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale......................................................................................................................

146

2.9.7. Alimentarea cu energie termica......................................................................................

149

2.9.8. Surse regenerabile de energie......................................................................................................................

158

2.9.9. Gospodarie comunala.................................................................................................................................

158

2.10. PROBLEME DE MEDIU.............................................................................................................................

162

2.10.1. Situatia existenta......................................................................................................................................

162

2.10.2. Disfunctionalitati si prioritati in protectia si conservarea mediului...........................................................

170

2.11. DISFUNCTIONALITATI LA NIVELUL TERITORIULUI SI LOCALITATII - (domeniile: hidrografie, hidrogeologie, geologie, geomorfologie / resurse naturale, probleme de mediu / echipamente publice / activitati economice / populatia si forta de munca / circulatie si transporturi / fond construit, zone functionale, configuratie urbanistica / spatii verzi, spatii publice , zone de agrement, peisaj/ echipare edilitara).............................................................................

178

2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI.....................................................................................

184

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA...............................................................................

190

3.1.STUDII DE FUNDAMENATRE.................................................................................................................

190

3.2. EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI......................................................................................................

190

3.3.OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU........................................................................................

192

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE.................................................................................

193

3.5. EVOLUTIA SOCIO-DEMOGRAFICA...................................................................................................

197

3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI SI TRANSPORTURILOR..............................................

200

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL, REGLEMENTARI URBANISTICE..................................................................................................................

208

3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE SI ANTROPICE...................................................

228

3.8.1. Riscuri naturale...........................................................................................................................................

228

3.8.2. Riscuri antropice.........................................................................................................................................

230

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII TEHNICO-EDILITARE SI A GOSPODARIEI COMUNALE...............

231

3.9.1. Gospodărirea apelor....................................................................................................

231

3.9.2. Alimentarea cu apă.......................................................................................................................................

232

3.9.3. Canalizarea apelor uzate..............................................................................................................................

234

3.9.4. Alimentare cu energie electrică ..................................................................................

235

3.9.5. Telecomunicatiile........................................................................................................

242

3.9.6. Alimentarea cu gaze naturale.......................................................................................................................

243

3.9. 7. Alimenatrea cu energie termica.......................................................................................

246

3.9.8. Surse regenerabile de energie.........................................................................................

250

3.9.9. Gospodarie comunala...................................................................................................

252

3.10. PROTECTIA MEDIULUI..........................................................................................................................

253

3.11.OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA..................................................................................................

263

4. ANEXE...........................................................................................................................................................

263

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • 1. INTRODUCERE


    • 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI

Denumirea lucrarii:

Actualizare Plan Urbanistic General, Regulament Local de Urbanism si Strategia de Dezvoltare Spatiala a Municipiului Galati

Beneficiar:

Primăria Muncipiului Galati

Proiectant

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI / CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA SI CONSULTING

Data elaborării :

Varianta rectificata 2016 conform adresa PMG nr. 110444/03.11.2016

Baza proiectării:

Legea 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

1.1.1. Baza proiectarii / legislatie

Elemente legislative conexe:

• Codul Civil.

• Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile ulterioare;

  • •      LEGE nr.242 din 23 iunie 2009 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul

  • •      LEGE nr.345 din 11 noiembrie 2009 pentru modificarea și completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul

  • •      Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor și unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

  • •      Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata 1998, cu modificarile ulterioare;

• Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică, republicata 2008.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • •      Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții cu modificările ulterioare;

  • •     Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile ulterioare;

  • •      Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, republicata 2006, cu modificarile ulterioare;

  • •      Legea nr. 26/1996 - Codul silvic cu modificările ulterioare;

  • •      Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile ulterioare;


  • •      Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

  • •      LEGE nr.247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu modificarile ulterioare

  • •      Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al drumurilor, cu modificarile ulterioare;

  • •      Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare;

  • •      Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a- zone protejate.

  • •      Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a IV-a: Rețeaua de localități, cu modificarile ulterioare;

  • •     LEGE nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural

  • •      Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata 2006, cu modificarile ulterioare.

  • •      Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000.

  • •     HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu completările și modificările ulterioare, republicat 2002, cu modificarile ulterioare;

  • •      H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deșeurilor

  • •     HGR nr. 31/ 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului.

  • •      OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române, republicata 2004, cu modificarile ulterioare;

  • •      Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor.

  • •      Ordinul Ministerului Sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, cu modificarile ulterioare;

  • •      Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor naționale.

  • •      Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor.

  • •      Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale.

• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane.

• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale.


• Ordinul Ministerului Sanatatii publice si Ministerului Transporturilor nr. 18/443/2008 privind aprobarea Normelor de igiena pentru transporturile de persoane

• Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

• H.G.R. nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu

• Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 3/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă

• H.G.R. nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren si inundatii

  • •      Ordinul ministrului mediului și pădurilor și ministrului administrației și internelor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră

  • •      H.G.R. nr. 642/2005 referitoare la „Criteriile de clasificare ale unitatilor administrativ teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere ale protectiei civile in functie de tipurile de risc specifice”

• H.G.R. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substante periculoase.

• Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea la rețeaua de electrificare și la rețelele telefonice, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr. 211/1999.

• Ordin Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului 13N/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al documentatiilor de urbanism” indicativ GP038/99

• Ordin Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului 21N/2000 pentru aprobarea reglementarii tehnice „ Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism” indicativ GM-007-2000

  • 1.2. OBIECTIVELE LUCRĂRII

    • 1.2.1. Scopul și necesitatea elaborării documentației

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare și corespunde Programului de Amenajare a Teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea administrativ teritorială.

Planul Urbanistic General, având un caracter de direcționare și coordonare a amenajării teritoriului și de dezvoltare a localităților pe termen mediu și lung, cuprinde prevederile necesare atingerii acestor obiective.


Planul Urbanistic General se elaborează în scopul:

• Stabilirii directiilor, prioritătilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistică a localitătilor

• Utilizării rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice

  • •  Precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundatii, neomogenităti geologice, reducerea vulnerabilitătii fondului construit existent)

  • •  Evidentierii fondului construit valoros si a modului de valorificare a acestuia în folosul localitătii

  • •  Cresterea calitătii vietii, cu precădere în domeniile locuirii si serviciilor

  • •  Fundamentarea realizării unor investitii de utilitate publică

  • •  Asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de cosntruire

• Corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

  • 1.2.2. Principale obiective urmărite în cadrul P.U.G. Municipiul Galati:

  • •   Optimizarea relatiilor localitătii cu teritoriul administrativ si judetean

  • •  Valorificarea potențialului natural, economic si uman

  • •  Organziarea si dezvoltarea căilor de comunicatie

  • •   Stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan

  • •   Stabilirea si delimitarea zonelor construibile

  • •  Stabilirea si delimitarea zonelor functionale

  • •  Stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporară sau definitivă de construire

  • •  Stabilirea si delimitarea zonelor protejate si de protectie a acestora

  • •  Modernizarea si dezvoltarea echipării edilitare

  • •   Evidentierea detinătorilor terenurilor din intravilan

  • •   Stabilirea obiectivelor de utilitate publică

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Stabilirea modului de utilizare a terenurilor si condițiilor de conformare si realizare a constructiilor

  • 1.2.3. - Zone de extindere a intravilanului:

In cadrul UAT Galati, suprafata extravilanului cat si a intravilanului (compusa din trupurile: trup Galati (trup A) si trup 1,2,3,4,5) se modifica prin PUG 2011, asa cum rezulta din tabelul urmator:


UAT/Trup

Conform inventar coordonate sursa: SC Geocart 10.2012

Diferentele intravilan +/ -

Observatii

UAT Galati intravilan

existent

5920,78 ha

+860,16

propus

6780,94 ha

UAT Galati extravilan

existent

18442,59 ha

- 860,16

propus

17582,43 ha

Total

UAT Galati (intravilan+extravilan)

existent

24363,37 ha

-

propus

24363,37 ha

Trup A

(localitatea Galati)

existent

A(1 )= 5856,43 ha

*=860,16

propus

6716,59 ha

P= 58310,936

m

Trup 1

existent

29,12 ha

-

propus

29,12 ha

P = 2604.516

m

Trup 2

existent

8,40 ha

-

propus

8,40 ha

P= 1514.896

m

Trup 3

existent

2,20 ha

-

propus

2, 20 ha

P= 607.128 m

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Trup 4

existent

3,49 ha

-

propus

3,49 ha

P= 914.089 m

Trup 5

existent

21,14 ha

-

propus

21,14 ha

P= 2077.908

m

Vezi tabelul cu calculul suprafetelor de marire / micsorare a intravilanului pentru trup Galati.



Nota : fata de PUG anterior, in PUG Galati 2011 apar urmatoarele modificari de trupuri: fostele trupuri B si E sunt cuprinse in intravilan ; trupurile I si J nu se mai regasesc in noul intravilan, conform cu situatia data de O.C.P.I.

Pentru vizualizarea zonelor de extindere sau de micsorare a intravilanului existent, se va urmari plansa privind ‘'Planul UAT Galati, suprafetele UAT si intravilan (trupuri : trup Galati, (trup A) si trup 2, 3, 4, 5, 1)'' care se anexeaza la prezentul memoriu (Anexa 1).

In ceea ce priveste intravilanul trupului Galati (trup A), prin PUG 2011 suprafata sa se mareste asa cum rezulta din tabelul urmator (pentru vizualizarea zonelor de extindere sau micsorare se va consulta Anexa 1) :

B. Calculul suprafetelor de marire / micsorare a intravilanului pentru trup A Galati conform masuratori pe plansa, in DWG

Nr. crt.

Locatia

Suprafata rezultata din masuratori pe RT DWG

Diferente intravilan + / -

1.

Zona Brates (in partea de N a mun. Galati, intre caile feroviare si Lacul

Brates)

375,14 ha

+

2.

Zona Combinat (in partea de N-V a platformei ArcelorMittal)

130,96 ha

+

3.

Zona Barbosi (la N de cartierul Barbosi)

152,31 ha

+

4.

Zona Fluviul Dunarea

302,75 ha

+

5.

Zone regularizare intravilan prin marire, functie de cadastru

23,81 ha

+

Total marire intravilan

984,97 ha

+

6.

Zona halda de zgura

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

ArcelorMittal (in partea de V a platformei

Combinatului)

103,10 ha

7.

Zone regularizare intravilan prin micsorare,

functie de cadastru

21,71 ha

-

Total micșorare intravilan

124,81 ha

Total diferente in plus fata de intravilanul vechi-trup A

860,16 ha



  • 1.3. SURSE DOCUMENTARE

  • >  Faza I.2. Analiza documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate anterior pentru municipiul Galați, în context județean și regional,

  • >  Faza I.3. Stabilirea scopurilor si obiectivelor majore de dezvoltare, identificarea problemelor și oportunităților specifice, stabilirea studiilor de fundamentare și elaborarea temelor-program,

  • >  Faza II.1.1. Identificare relații periurbane de dezvoltare în teritoriu, în special spre nord, vest și sud,

  • >  Faza II.1.2. Analiză de propuneri cu caracter director pentru Municipiul Galați din PATJ Galați, PATIZ Galați-Brăila-Tulcea și PATN, în context regional,

  • >  Faza II.1.3. Evaluare de scenarii de dezvoltare urbană de perspectivă pentru sistemul urban Galați - Brăila și/sau Zona Metropolitană Galați - Brăila,

  • >  Faza II.2. Studiu pentru organizarea traficului si transportului in comun, atat in municipiu cat si in zona de influenta a acestuia,

  • >  Faza II.2.2. Studiu privind reabilitarea protectia si conservare mediului, cu evaluarea impactului asupra mediului si a dezvoltarii urbane,

  • >  Faza II.2.4. Studiu privind elementele de potential si risc ale cadrului natural, respectiv ale cadrului antropic,

  • >  Faza II.2.6. Studiu de tipologie a locuirii si elemente de identitate locala,

  • >  Faza II.2.8. Studiu geotehnic,

  • >  Faza II.2.9. Studiu privind infrastructura edilitara majora,

  • >  Faza II.2.11. Studiu de analiza UTR,

  • >  Faza Ii.2.12. Studiu privind statutul juridic si circulatia terenurilor,

  • >  Faza II.4.1. Evolutia socio - demografica,

  • >  Faza II.4.2. Evolutia activitatii economice,

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • >  Faza II.4.3. Evoluția deplasărilor pentru munca,

  • >  Faza II.4.4. Reconversia fortei de munca prin scenarii alternative,

  • >  Faza II.4.5. Evolutia pietei imobiliare,

  • >  Faza II.2.3. Studiu privind valoarea fondului construit si zonele protejate,

  • > Faza II.2.5. Studiu privind protectia, managementul si amenajarea peisajului,


  • >  Faza II.2.7. Studiu privind serviciile publice si comerciale,

  • >  Faza II.2.10. Studiu extindere intravilan,

  • >  Faza Ii.3. Studii de fundamentare cu caracter consultativ,

  • >  Faza II.5. Sinteza studiilor cu caracter prospectiv,

  • > Studiu altimetric- Zona Centrala a Municipiului Galati, elaborator CCPEC- UAUIM,

  • 2009.

Alte surse documentare:

  • •      Planul de Amenajare a Teritoriului Național

  • •     PND 2007- 2013

  • •      Planul de Dezvoltare Regionala 2007- 2013

  • •      Atlasul Romaniei 2006

  • •     ESPON

  • •     Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului (PNAPM)

  • •      Carta de la Leipzig pentru orase europene durabile

  • •      Carta Municipiilor si oraselor europene pentru durabilitate (Carta Aalborg)

  • •     Strategia pentru dezvoltare durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030

  • •      Strategia Nationala pentru Conservarea Diversitatii Biologice si Utilizarea Durabila a Componentelor sale in Romania

  • •     Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor

  • •      Planul National de Gestionare a Deseurilor

  • •      Strategia nationala in domeniul eficientei energetice

  • •     Programul Operational Sectorial De Mediu (POS Mediu)

  • •      Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud- Est

  • •      Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 2010 - 2020

  • •      Planul Regional de Actiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud -Est

  • •      Planul Regional pentru Gestionarea Deșeurilor pentru Regiunea 2 Sud - Est.

  • •      Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudetean Braila- Galati- Tulcea, elaborat de INCD UrbanProiect Bucuresti 2005

  • •      Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Periurban Braila, elaborat de UAUIM Bucuresti 2011

  • •      Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Galati - 2010 - 2015

  • •      Studiu economic de cerectare privind oportunitatea constituirii zonei metropolotane Galati; identificarea si analizarea fluxurilor biunivoce de interactiune intre

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016) municipiul Galati si zona sa de influenta din rural in vederea formularii de variante privind dezvoltarea zonei respective - elaborator: Univ. „Dunarea de Jos” Galati, 2011

  • •      Studiu privind configurarea zonei metropolitane Galati- CJ Galati- elaborator: Sc Oppidum Studio SRL, 2011

  • •     Studiu de fezabilitate pentru varianata drumului de ocolire Galati (CNADNR 2012)

  • •      Studiu de fezabilitate privind varianta drumului expres Galati-Braila (2012)


  • •     PUD- PUZ elaborate în perioada 2001- 2008

  • •      Autorizații de Construire emise în perioada 2001- 2008

  • •      PIDU Municipiul Galați, în consultare, 2009

  • •      Planul Urbanistic General si RLU aferent al Municipiului Galați, elaborat de INCD Urbanproiect București

  • •      Proiect ISPA- Reabilitare rețele de apă - canalizare, stație de epurare

  • •      Proiect ISPA- Managementul deșeurilor

  • •      Sistem de management integrat al deseurilor solide în judetul Galati - planul de investitii pe termen lung

  • •      Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Galati

  • •      Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU)

  • •      Fișa localității 2000-2008

  • •      Strategia de Dezvoltare a Municipiului Galați

  • •      PG - uri actualizate, PUD- uri și PUZ- uri aprobate 2000-2008 pentru localitățile limitrofe - Vanatori, Tulucești, Șendreni, Smardan

  • •      Strategia de Dezvoltare Regională

  • •     Agenda Locală 21

  • •      Planul de analiza si acoperire a riscurilor de pe teritoriul judetului Galati (P.A.A.R.) aprobat prin HCJ, nr. 677/25.08.2011

  • •      Documente privind reglementari pentru obiectivele care intra sub incidenta Directivei SEVESO II

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE_____________________

2.1. EVOLUTIE

Din punct de vedere administrativ - municipiul Galați este situat în partea de sud - est a județului Galați, fiind amplasat înspre gurile de vărsare ale râurilor Siret și Prut în fluviul Dunărea. Intravilanul existent al municipiului (trup A) cuprinde o suprafață de 5856.43 ha, fata de o suprafata intravilan a UAT de 5920.78 ha iar suprafața teritoriului administrativ este de 24363,37 ha, aceasta incluzând și Lacul Brateș. Suprafata teritoriului administrativ a ramas neschimbata fata de PUG anterior.

Vecinatatile UAT Galati sunt:

  • - la est: raul Prut spre Republica Moldova

  • - la sud -est si sud: fluviul Dunarea spre judetul Tulcea

  • - la sud: raul Siret, spre UAT Vadeni din judetul Braila

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- la vest: UAT Sendreni, UAT Smardan, UAT Vantori si UAT Tulucesti din judetul Galati

- la nord: UAT Tulucesti din judetul Galati

Din punct de vedere geografic municipiul Galați este situat la limita de sud - est a teritoriului României pe malul stâng al Dunării, în apropierea punctului unde cursul fluviului își schimbă brusc cursul de pe direcție sud - nord, pe direcție vest - est, fiind bordat de ape de suprafață și anume:


  • •   la nord - est Lacul Brateș;

  • •   la sud - fluviul Dunărea si raul Siret;

  • •   la vest - Lacul Malina;

În partea de vest, intravilanul municipiului Galați include arealul pe care se dezvoltă Combinatul Siderurgic reprezentat de dealurile Smârdanului, municipiul in sine fiind separat de Combinat prin lacul Catusa. In felul acesta se poate spune ca municipiul propriu-zis (in care nu este considerat Combinatul) este inconjurat de 4 ape: lacul Brates, fluviul Dunarea, raul Siret si lacul Catusa.

Unitatea geografică majoră care se regăsește pe teritoriul administrativ al municipiului Galați este podișul Moldovei și anume extremitatea sud-estică a Câmpiei Covurluiului.

  • 2.1.1. Particularitati ale dezvoltarii municipiului Galati:

Trebuie semnalat de la început faptul că, din cercetarea evoluției urbanistice, au fost desprinse câteva particularități ale dezvoltării sale. Din acest punct de vedere pot fi semnalați trei factori esențiali care au avut implicații majore asupra structurii urbane istorice a Galațiului, pe durate diferite:

  • a. primul este acela al reliefului. Situat pe malul Dunarii, in dreptul unei schimbari de directie a fluviului, intre varsarea Siretului si a Prutului, in apropierea lacului Brates, terenul pe care este așezat Galațiul este alcătuit, din punct de vedere geomorfologic din trei terase.

Prima, în partea de est, aste formată dintr-un grind fluvial, de-a lungul Dunării, iar în continuarea lui, până la lacul Brateș, se întinde lunca inundabilă a fluviului, cu altitudine de 57 m. Aici se află așa-numitul „oraș de jos”. Spre vest - nord-vest, până la valea și balta Cătușa, se dezvoltă un nivel superior de terasă, de 20-30 m, mai îngust între Brateș și Dunăre și mai lat spre vest. Terasa are variații de altitudine, între 37 m abs. în dreptul grădinii publice și 20 m în dreptul hotelului „Dunărea”. Terasa următoare, cea superioară, este la o altitudine relativă de 35- 55 m. „Orașul de sus” se dezvoltă pe terasa intermediară și, parțial, pe cea superioară (partea cea mai recentă a Galațiului). Acest relief accidentat a condiționat, de-a lungul timpului, configurația teritoriului urban, legăturile dintre platforme, respectiv dintre „Orașul de jos” și „Orașul de sus”, funcționalitatea diferită a teritoriilor diverse ale orașului etc.

  • b. cel de-al doilea este de natură juridică. Până după primul război mondial dezvoltarea orașului s-a făcut pe terenuri care nu a aparținut municipalității, limitând, astfel, posibilitățile creșterii urbane. Extinderea rezultată din prevederile hrisovului lui Mihai Sturdza, din 1836, a

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

ocupat întreaga suprafața de teren asupra căreia orașul avea dreptul de proprietate. La vest de șant se afla moșia „stearpă” Ziglina (Țiglina), proprietatea mănăstirii Mavromol, iar în partea de est, platforma inferioară a aparținut Epitropiei Sf. Spiridon din Iași. Cu ambii proprietar municipalitatea a avut dispute privind utilizarea terenurilor, care s-au stins abia după 1920 când, prin exproprieri sau prin achiziții, municipalitatea a intra în posesia terenurilor pe care, de fapt, orașul avea deja funcțiuni importante, vitale chiar, pentru existența sa.


  • c. Acestor doi factori li se mai poate adăuga un al treilea care, de asemenea, nu este foarte frecvent întâlnit. El privește o schimbare radicală a ponderii activității economice, care a avut loc după 1960, de la aceea tradițională - activitatea portuară, comercială și industrială de nivel mediu - la aceea de industrie metalurgică de prim rang la nivelul țării, odată cu intrarea în funcțiune a Combinatului siderurgic. Așa cum se va vedea, acest fapt a determinat reorientarea dezvoltării generale urbane, pe lângă extinderea rapidă, consistentă, a suprafeței orașului. Din punctul de vedere al periodizării, aceasta dezvoltare urbana a fost structurata urmând trei perioade mari care, rezultînd din evoluția generală istorică a orașului, prezintă caracteristici diferite foarte bine definite:

c.1. din antichitate pînă în perioada regulamentară. Este perioada în care se afirmă prezența Galațiului ca oraș important comercial și meșteșugăresc al Moldovei și singurul port al său la Dunăre. Limita temporală a fost dictată de promulgarea, în 1831, a Regulamentului Organic urmat, la câțiva ani, de prima extindere teritorială majoră a Galațiului, marcând, astfel, începutul dezvoltării sale moderne.

  • c.2. din perioada regulamentară până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial (1831- 1950). Importante evenimente politice, cu urmări decisive pentru Romînia modernă - revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, războiul de independență, proclamarea Regatului, primul război mondial și Marea Unire - au avut consecințe însemnate asupra evoluției orașului, inclusiv asupra evoluției sale urbanistice. În această perioadă s-a constituit și consolidat noua structură urbană și a fost înnoit în foarte mare măsură fondul construit, Galațiul înscriindu-se, astfel, pe linia generală de modernizare a orașelor României.

  • c.3 1950 - 1989/ 1990-prezent: perioada contemporană a evoluției urbane. Desfășurată în condiții politice, economice și sociale complet diferite, perioada este caracterizată, din punctul de vedere al Galațiului, prin a doua extindere majoră a teritoriului urban, în condițiile apariției Combinatului Siderurgic.

  • 2.1.2. Sinteza evoluției istorice

Din schițarea evoluției urbanistice a Municipiului Galați poate fi pusă în evidență caracteristica distinctă a fiecărei etape mai importante, din punctul de vedere al dezvoltării pe un anumit teritoriu, inclusiv prin extinderea teritoriului orașului, prin principiile și concepțiile urbanistice, formulate ca atare sau implicite, prin modul de construire în diferite epoci etc.

Consecințele pot fi sesizate pe trei paliere succesive, care conduc la determinarea teritoriilor urbane cu valori culturale - urbanistice și arhitecturale - care necesită protecie specială prin prevederile PUG: extinderile teritoriului urbanizat, care reflectă creșterea suprafețelor

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

ocupate efectiv cu diferite funcțiuni urbane; tipurile de țesut urban, ca reflex al relațiilor reciproce dintre funcționalitatea teritoriului respectiv și expresia sa fizică, exprimată prin elemente morfologice (trama stradală, parcelar, relația clădirii cu spațiul public); valori urbanistice la nivelul orașului.

În timp ce primele două consecințe ale studiului sunt aspecte care pun în evidență diferențierea apreciabilă a structurii urbane, cea de-a treia ia în considerare aprecieri calitative, de unde rezultă fragmentele urbane cu valori culturale semnificative, care vor fi incluse în categoria zonelor protejate.


Extinderi

În aprecierea extinderilor succesive ale Galațiului au fost luate în considerare două aspecte principale. Primul se referă la constrângerile amintite ale contextului natural, care au condiționat permanent evoluția teritorială a orașului: Dunărea, la sud și lacul Brateș la nord-est, precum și cele două platforme - una la cota Dunării, cealalată mai sus. Cel de-al doilea aspect este unul metodologic: au fost luate în discuție teritoriile (suprafețele) urbanizate și nu cele administrative. Acest fapt reprezintă o adaptare la condițiile concrete ale evoluției orașului. După cum s-a văzut, pe parcursul secolului al XIX-lea, extinderile ulterioare aplicării planului lui Rizer s-au făcut, permanent, pe teritorii care nu aparțineau municipalității - moșia Țiglina, la vest și moșia Epitropiei Sf. Spiridon din Iași, spre est. Limitarea la perimetrul administrativ nu ar fi reflectat, așadar, dinamica reală a orașului în teritoriu. Urmând același principiu, în anumite situații (planul din 1867) nu a fost indicată întreaga suprafața pentru care fusese proiectată extinderea din 1837, respectiv până la șanțul orașului (actualul bulevard George Coșbuc), care prezenta, la 30 de ani de la concretizarea planului amintit, mari suprafețe pe care nu fuseseră trasate nici măcar străzile. Menționăm, de asemenea, că nu au fost luate în discuție suprafețele imense ocupate, începând cu anii 1960, de Combinatul siderurgic.

Din compararea teritoriilor urbanizate, astfel determinate, poate fi constatată, ca o caracteristică a Galațiului, o dezvoltarea în salturi a orașului în teritoriu, respectiv creșteri foarte mari ale suprafeței urbanizate în anumite momente urmate de o stagnare relativă îndelungată.

Din această perspectivă pot fi semnalate câteva etape:

  • - dezvoltarea lentă până în prima parte a secolului al XIX-lea, ocupând o suprafața restrânsă spre Dunăre, corespunzând creșterii populației și a amenajărilor portuare pre-moderne.

  • - aplicarea planului de extindere a inginerului Rizer, ca urmare a Hrisovului emis de domnitorul Mihai Grigore Sturdza. Proiectat pe întreaga suprafața aparținând atunci orașului, pe platforma superioară cât și pe moșia Epitropiei ieșene, în „orașul de jos”, a reprezentat probabil, cea mai mare extindere din istoria sa. Ea a fost urmată, până la începutul anilor 1920, de creșteritreptate, de dimensiuni reduse, pentru funcțiuni strict utilitare (cimitir, zona portuară etc.) sau pentru mici cartiere de locuit. Creșterea substanțială a populației s-a făcut, prin urmare, în interiorul unui perimetru relativ stabil, prin sporirea densității teritoriului respectiv.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- dezvoltarea teritorială importantă urrmătoare a avut loc după aproximativ 80 de ani, la începutul anilor 20, când Galațiul a fost extins în partea de vest, cu cartierul CFR și cu Cartierul Demobilizaților, iar spre est cu terenuri destinate activităților industriale și a portului. Cu foarte mici depășiri ale acestei noi limite urbanizate, care au avut loc în prima parte a anilor 1960, orașul și-a păstrat același teritoriu până după 1970, adică circa 50 de ani.

- ultima mare extindere teritorială a avut loc în anii 1970-1980, spre vest, pentru realizarea ultimelor mari ansambluri de locuințe colective dinaintea lui 1990 și în mai mică măsură spre nord și est.


Raportând evoluția teritorială la creșterea populației, se poate constata că aceasta a urmat o curbă ascendentă relativ constantă, cel puțin în perioada secolului al XIX-lea și începutului de secol XX. Acest fapt relevă că, în bună măsură, sporirea suprafețelor urbanizate au fost relative independente de creșterea populației și, prin urmare, ritmul de densificare a fost diferit: în lungile perioade în care perimetrul urbanizat a rămas nemodificat densitatea a sporit, pentru ca extinderile de mare amploare să permită asimilarea unei noi populații, fără ca denisitatea pe teritoriul existent să aibă variații semnificative.

Tipuri de țesut urban

Cea de-a doua consecință a evidențierii evoluției istorice este diferențierea semnificativă a configurației morfologice a teritoriului urban. O parte a acestuia, cel mai vechi, a fost supus unor transformări succesive, în timp ce altora, mai recent urbanizate, le-au fost aplicate o singură concepție urbanistică. Această perspectivă, care nu face referiri sau aprecieri calitative asupra teritoriului urban, ci pune în evidență diferențele configurative ale acestuia, conduce la clasificarea acestuia pe tipuri de teritorii. Configurația morfologică actuală a orașului rezultă din suprapunerea sau adiționarea în timp a acestor tipuri. În definirea unui anumit tip de teritoriu s-au luat în considerare trei criterii considerate a fi relevante: trama stradală (cu efect direct și imediat asupra constituirii insulelor), parcelarea terenului și raporturile stabilite între teren și clădire. Împreună aceste criterii generează configurația și imaginea spațiului public urban.

a. Axa străzii Domnești - zona de țesut mixt, se dezvoltă de la faleza Dunării până în dreptul Grădinii Publice. Este axa principală, tradițională a orașului, traversând zone cu alcătuiri diferite: centrul nou, aparținând sfârșitului anilor 1950, fragmentul centrului vechi și continuarea spre nord a acestuia cu un fragment al extinderii din anul 1837. Mixitatea zonei este rezultatul suprapunerii și alăturării funcțiunii de centru al orașului, a zonei rezidențiale de standard ridicat, alipită centrului, precum și a inserțiilor diferitelor clădiri (și funcțiuni) în zone constituite anterior.

Trama stradală se caracterizează printr-o regularitate accentuată, dată, înainte de toate de Calea Domnească. Aceasta are câteva inflexiuni până în dreptul străzii Zimbrului, pentru ca apoi să se înscrie în trama regulată a planului din 1837. Străzile laterale, care debușează în Calea Domnească sau sunt paralele cu ea (str. Mihai Bravu și Cuza Vodă), prezintă aceeași regularitate, fără a fi monotonă (uniformă).

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Parcelarul, fără a fi regulat pe întreaga suprafață a zonei, este rezultatul unor perioade succesive de divizare a terenului, de la cel neregulat al orașului de la sfîrșitul epocii premoderne până la reorganizarea unor suprafețe în anii 1960. El prezintă, în consecință, alternanțe de terenuri riguros geometrice cu altele, de forme care tind spre o anumită regularitate. Suprafețele și dimensiunile parcelelor sunt, de asemenea, de o varietate semnificativă, de la terenuri cu suprafețe reduse, ocupate de clădiri până la limita portanței parcelei, la terenuri întinse în care spațiul liber (deseori amenajat ca grădină) este preponderent. Asocierea acestor tipuri de parcele se înscrie într-o structură relativ ordonată 16 suficient de omogenă, mult diferită de alte tipuri de zone ale orașului.

Raportul clădire / teren este, de asemenea, variat pe suprafața zonei. Modul de construire este variat, el rezultând însă de o anumită coerență prin raportarea permanentă, indiferent de epoca în care au edificate clădirile, la axul major al orașului. În privința relației cu spațiul public zona se caracterizează prin alinierea la stradă sau cu retrageri diferite, ajungând în anumite situații excepționale la peste 10 m (Palatul episcopal, actualul Muzeu de artă), iar gruparea clădirilor alternează, pe porțiuni suficient de bine determinate, de la front închis, la clădiri grupate câte două până la clădiri izolate, fie ele locuințe individuale fie imobile colective.

  • b. zona cu țesut planificat (planul Rizer, 1937). O suprafață întinsă a orașului este definită, în continuare, de fragmentul nealterat în mod esențial al planului aprobat prin hrisovul din 1837 și aplicat pe teren de inginerul I. Rizer. Zona a fost avută în vedere, încă din momentul realizării, drept zona de locuit pentru populația atrasă de Galațiul aflat la începutul modernizării sale. Caracteristicile sunt date, înainte de toate, de trama extrem de regulată, fiind vorba de un proiect de urbanism riguros întocmit. Insulele regulate sunt divizate, la rândul lor, în parcele (terenuri, proprietăți) regulate, în sensul divizării exclusive prin linii perpendiculare pe axul străzii respective și linii separatoare continue în mijlocul insulelor, chiar dacă, în timp, a avut loc o modificare a parcelării inițiale, prin reducerea, uneori drastică, prin divizare, a lățimii terenului, alteori prin comasarea unor proprietăți. În ansamblul ei, parcelarea tinde spre dimensiuni minime ale terenurilor, fiind făcută, în timp, cu scop evident lucrativ. Geometria generală a acestei zone a rămas totuși intactă, fapt care-i conferă o certă omogenitate. Clădirile, în marea lor majoritate locuințe individuale, se subordonează acestei geometrii, fiind așezate pe aliniere sau retrase uniform; acestea dau naștere unor fronturi de o regularitate care se regăsește cu greutate în alte situații în Galați.

  • c. zone vechi (ante 1837), cu dezvoltare spontană situate la estul, respectiv la vestul zonei cu țesut mixt aflate de-a lungul axului străzii Domnești. Unul dintre aceste fragmente urbane se află în „orașul de joc” iar celălalt în partea superioară a Galațiului. Ambele zone au suprafețe relativ restrânse, sunt zone compacte și omogene din punct de vedere morfologic, aparținând perioadei dinainte de extinderea din prima parte a secolului al XIX-lea. Zonele sunt caracterizate prin trama stradală neregulată, generând insule de forme foarte variate, iar parcelarul este, de asemnea, neregulat. Există diferențe între ele, în ceea ce privește mărimea insulelor și densitatea tramei stradale, ambele înscriindu-se însă în caracteristicile comune enunțate mai sus. Funcțiunea preponderentă a fost și este aceea de locuire. Clădirile, de tipologii diferite, sunt dispuse în raporturi variate cu strada și cu vecinătățile; în consecință,

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

fronturile stradale sunt caracterizate prin alternarea clădirilor - retrase sau nu de la aliniere -și a spațiilor libere (curți).

  • d. parcelări realizate în perioada interbelică și în anii 1950. Sunt fragmente urbane în general de suprafețe restrânse, prezente în zone diferite ale orașului, fără să reprezinte, prin urmare, o prezență ușor de identificat la nivelul structurii urbane. Ele provin din două tipuri de intervenții urbanistice. Unele sunt rezultatul unor parcelări aparținând unor instituții sau unor proprietari individuali prin divizările unor mari terenuri anterioare. Celelalte au făcut parte din parcelări de dimensiuni mult mai mari, care au fost înlocuite, în perioada postbelică, de alt tip de țesut urban. Toate parcelările sunt caracterizate prin geometria clară - a tramei stradale, a parcelelor de dimensiuni relativ reduse, uniforme - și prin unitatea raporturilor față de stradă (toate clădirile fiind retrase uniform). În anumite situații (parcelările Casei Muncii CFR, de exemplu) există și proiecte tip de clădiri izolate sau cuplate.


  • e. ansambluri de locuințe colective realizate în anii 1960-1970. În această categorie sunt incluse cartierele Țiglina 1, Țiglina 2, Mazepa 1 și fragmentul vestic al cartierului „Micro 16” Ele sunt expresia elocventă a concepțiilor urbanismului liber aplicate la începutul anilor 1960 în câteva orașe ale țării. Gruparea imobilelor de locuințe colective în conformitate cu principiul microraioanelor a permis desfășurarea unor compoziții libere ale volumelor clădirilor (inclusiv ale dotărilor), urmărindu-se orientarea acestora pe direcțiile est-vest, respectiv nordsud. Silueta generală a fiecărui ansamblu este determinată de înălțimea standardizată a imobilelor P+4, respectiv accente volumetrice date de imobilele P+8. Dispare relația tradițională a clădirii cu străzile; acestea au rolul strict funcțional de deservire, fără a mai conta drept spațiu public propriu zis. Dotările sunt complet separate de locuințe, fie că este vorba de echipamentele școlare, fie de cele cu caracter comercial sau cultural.

  • f. ansambluri de locuințe colective realizate în anii 1970-1980. Este tipul de țesut urban preponderent al perioadei postbelice. Cele mai multe și mai mari cartiere de locuit ale Galațiului, realizate în partea de vest, aparțin acestui tip, fiind proiectate și executate după principiile și legislația în vigoare începând cu prima parte a anilor 1970: trama stradală recapătă rolul de ordonator al compoziției iar fronturile stradale, constituite din imobile colective de locuit, tind spre recreearea spațiului coridor. Se preiau unele artere mai importante existente, deobicei cele periferice ansamblurilor, iar în interior sunt trasate noi străzi locale. Imobilele de locuințe colective orientate spre strazile principale au la parter spații comerciale. Din aceeași categorie fac parte câteva ansambluri de mici dimensiuni, situate în interiorul părții vechi, pe terenuri rezultate din dispariția țesutului urban anterior.

  • g. zone cu funcțiune predominant industrială. În acest tip au fost incluse țesuturile foarte variate, dependente de procese tehnologice diferite - incinte industriale de dimensiuni mici sau medii, șantieruele navale și portul Galațiului, marile suprafețe de magazii și depozite etc. Aceste zone sunt situate la est de strada Ana Ipătescu, între Dunăre și digul de protecție al lacului Brateș și, respectiv, de-a lungul frontului vestic al bulevardului George Coșbuc. Marea diversitate a necesităților funcționale și tehnologice a condus la varietatea densității căilor de circulație, inclusiv a căilor ferate, a dispunerii clădirilor, dimensiunilor lor, raporturile între ele etc.

h. zone periferice cu țesut dezvoltat spontan. Este un conglomerat de țesuturi urbane foarte diferite, situate în partea de nord-est, dincolo de tunelul de cale ferată, și în cea vestică a municipiului, în direcția combinatului. Configurația morfologică a fost generată de utilizări diverse ale teritoriului, fără o corelare a acestora la nivelul întregii structuri urbane: fragmente de parcelări recente, terenuri agricole, fâșii de cale ferată, străzi cu trasee aparent întâmplătoare etc.


i. zona cu țesut în curs de coagulare, aflată în partea de nord a orașului, prezintă o structură morfologică ordonată, rezultată dintr-o divizare probabil recentă a terenului, fără a exista o funcționalitae bine precizată.

j. zone verzi amenajate

k. cimitire

Valori urbanistice la nivelul orașului

O analiză mai detaliată a tipurilor de țesut de mai sus conduce la observația că unele dintre acestea conțin valori culturale semnificative pentru întreaga structură urbană. Criteriilor enunțate anterior - trama stradală, parcelarea terenului și raporturile stabilite între teren și clădire - li se adaugă altele, care constituie aprecierea calitativă: caracterul istoric (vechimea), precum și câteva criterii care se referă la valori urbanistice și arhitecturale: calitatea ansamblului, semnificația sa pentru istoria orașului și calitatea arhitecturală a clădirilor. Menționăm că aceste tipuri nu sunt stabilite într-o ordine valorică oarecare, ci sunt stabilite în funcție de propriile valori interne zonei. Având în vedere aceste criterii, sunt definite următoarele zone:

Axa străzii Domnești - zona de țesut mixt, reprezintă teritoriul urban care a fost, de-a lungul timpului, centrul orașului fiind, totodată, nucleul generator al acestuia; de aici decurge caracterul său de reprezentare la nivelul întregului oraș. Aparține, în parte, zonei celei mai vechi a orașului, criteriul istoric fiind, în acest caz, dintre cele mai importante. Caracteristicile semnalate anterior - trama stradală, parcelarul și raporturile dintre teren și clădire - chiar dacă sunt relativ diferite, conferă, prin calitatea arhitecturii, prin densitatea construcțiilor și definirea clară a spațialității arterelor de circulație, o unitate remarcabilă. Zona concentrează o tipologie variată de clădiri publice și de locuit, cele mai numeroase valori arhitecturale ale orașului (înscrise sau nu Lista monumentelor istorice a MCCPN), de o varietate stilistică relevantă pentru evoluția arhitecturii gălățene și, în anumite cazuri, pentru arhitectura românească în ansamblul ei.

Zona cu țesut planificat (planul Rizer, 1937). Este unicul fragment, de dimensiuni considerabile, foarte bine conservat al planului proiectat în prima parte a secolului al XIX-lea. Reprezintă o mărturie urbană elocventă a primei extinderi planificate, înscriindu-se, totodată, ca valoare urbanistică, alături de fragmentele similare ale celorlalte orașe dunărene, ca document al ideei despre configurarea orașelor perioadei regulamentare și post-regulamentare. Această zonă se caracterizează printr-o omogenitate remarcabilă a țesutului urban fiind susținută, izolat, de calitatea clădirilor publice reprezentative realizate punctual.

Zona veche (ante 1837), cu dezvoltare spontană, situată pe platforma inferioară a orașului. Este una din primele zone urbanizate ale orașului, inițial ca așezare de pescari, s-a înscris ulterior în caracterul complex al populației. Structura tramei stradale și a parcelarului ilustrează vechimea și caracterul organic, spontan, de constituire a zonei. Pe porțiuni ale unor străzi se păstrează fragmente ale vechiului sistem de pavare, cu lespezi de mari dimensiuni.

Fondul construit cu o tipologie relativ unitară, nu este foarte relevant din punct de vedere al valorii arhitecturale, demonstrând nivelul redus la posibilităților financiare ale locuitorilor.


Zona veche (ante 1837), cu dezvoltare spontană, situată pe platforma superioară a orașului. Adiacent zonei cu țesut mixt a străzii Domnești, acest framgment al orașului cu țesut neregulat, s-a aflat la limita vestică a orașului vechi, care a fost „racordată” cu extinderea din 1837. Din această cauză partea perimetrală a zonei stabilește legătura cu zna planificată într-un mod firesc, natural, demonstrând o mare abilitate urbanistiă. Decurge de aici un interes aparte pentru trama stradală și parcelar. Totodată, calitatea acestei zone este susținută de valoarea relativ ridicată a fondului construit în ansamblul său, cu unele clădiri care se ridică peste media zonei.

Ansambluri de locuințe colective realizate în anii 1960. Calitatea remarcabilă rezidă în modul deosebit al organizării ansamblului, prin raporturile dintre clădiri, dintre acestea și spațiile libere, prin înscrierea ansamblului pe teren și, parțial, prin calitatea arhitecturală a imobilelor de locuințe colective.

* Valori instituite

Sintezei studiului istoric i se adaugă celălalt element important în privința patrimoniului construit, respectiv valorile instituite prin LMI a Ministerului Culturii și Cultelor din 2004.

  • 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

  • 2.2.1. Caracteristicile reliefului

Municipiul Galați este situat la limita de est a teritoriului țării, în partea de S-SE a teritoriului județului, între confluențele Siretului și Prutului cu fluviul Dunărea, pe terasele cele mai avansate ale Podișului Moldovei, singurul loc unde Câmpia Covurlui înaintează până la malul Dunării. Relieful municipiului Galați se prezintă sub forma de luncă și câmpie colinare cu altitudinea maximă de 94 m, conform datelor derivate din modelul digital de elevație prezentat de Jarvis și colab. (2008).

  • 2.2.2. Reteaua hidrografica

Rețeaua hidrografică din zona municipiului Galați este tributară fluviului Dunărea, afluenților săi de ordinul I - râurile Siret și Prut și afluenților de ordine inferioare - văile Mălina, Cătușa, lacul Brateș etc.

Resursele de apă subterană sunt de calitate, fiind cantonate la cca. 150 - 200 m adâncime.

În conformitate cu datele oferite de studiile de specialitate, cu cele extrase din citirile rețelei de puțuri de hidro observație care există la nivelul municipiului s-au putut identifica și separa în terasele T2 și T3 ale Siretului două pânze de apă subterană după cum urmează:

pânza freatică ce este cantonată în complexul loessoid;

pânza acviferă, cantonată în complexul aluvionar pe care reazemă depozitul loessoid.

Pânza de apă subterană își trădează prezența și prin slabe izvoare care apar la diferite niveluri în taluzurile de la Dunăre și de la lacul Brateș.


Pânza freatică, până în anul 1954 era cantonată la adâncimi de 10 - 20m. Ca urmare a procesului de urbanizare s-au înregistrat ridicări ale nivelului hidrostatic al apei subterane cu o rată de 0,30 - 0,50m/anual, astfel încât a rezultat o creștere totală a nivelului apei subterane de 5,0 - 10,0m. În prezent în unele zone nivelul freatic al apelor subterane se regăsește la adâncimi mici de cca. 2,0 - 3,0m.

Cercetări efectuate de institute de profil (ISPIF, ICH, ISLCG), în zona municipiului Galați cu începere din 1970 au concluzionat că creșterile spectaculoase ale nivelului apelor subterane din terasele medie și inferioară ale Siretului au următoarele cauze:

  • A. creșterea volumului de apă vehiculată prin rețelele hidroedilitare;

  • B. dezvoltarea suprafețelor construite;

  • C. reducerea suprafețelor de scurgere naturală a apelor subterane prin obturarea totală, sau parțială a emisarilor naturali - exemplu valea Țiglinei, valea Abatorului etc..

Concomitent cu ridicarea nivelului apelor subterane, în depozitele loessoide sensibile la umezire au loc tasări importante cu efecte negative asupra comportării construcțiilor, cu precădere asupra celor din fondul vechi construit.

În zona de luncă s-au separat tot două pânze de apă subterană și anume:

  • >  pânza superficială de infiltrație de până la cca. 4,00m adâncime cu un debit relativ însemnat și care are efecte negative la fundarea construcțiilor în această zonă;

  • > pânza de apă de adâncime, cantonată la adâncimi mai mari de 13,0m respectiv la adâncimi de 30 - 35m în stratul de nisip și pietriș, având un debit bogat și regim ascensional.

Pentru monitorizarea nivelului apei subterane din municipiul Galați, în anul 1974 s-a aprobat executarea a 150 de foraje de hidro observație. În prezent funcționează și sunt citite de serviciile Primăriei din municipiul Galați 167 de puțuri. Se poate observa creșterea cu cca. 10,0 - 15,0m a nivelului apelor freatice, în ultimii zeci de ani.

Facem de asemenea precizarea că au apărut areale, cu un excedent de umiditate, așa numitele "clopote", în zonele:

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • 1.  cartier Micro 17 - zona străzii Frunzei nr. 50 - blocurile A12 și R2, cu o diferență de nivel cuprins între 1,00 și 2,50m;

  • 2.  cartier Micro 16 - zona blocurilor Crin2 și Roza1, cu o diferență de nivel înregistrat cuprins între 1,63 și 2,51m;

  • 3.  Mazepa II - zona blocurilor C3B și C3B1, cu o diferență de nivel înregistrat cuprins între 1,00 și 1,50m;


  • 4.  Țiglina I - unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri - zonele blocurilor I2, E2, I3, C4 etc., cu o diferență de nivel înregistrat cuprins între 1,30 și 3,60m.

Din practica de până acum se poate considera că rețeaua de hidro observație menționată este o sursă corectă și necesară de urmărire a variației nivelului apei subterane aferent intravilanului municipiului Galați.

  • 2.2.3. Clima

Datele utilizate sunt prezentate în articolul publicat de Govindasamy și colab. (2003); din acestea a fost decupată situația la nivelul municipiului Galați pentru unități pătrate cu latura de 2,50 longitudine x 2,50 latitudine. Aceste date indică o variație a temperaturii medii între 10-110 C, cu valori mai scăzute în partea de sud-vest și valori mai ridicate în sud-est (Fig. 2a).

Schimbările climatice afectează și această regiune. Conform datelor publicate de Hijmans și colab. (2005), predicțiile pentru anul 2100 urmează aceeași configurație spațială ca și clima actuală, dar cu valori cuprinse între 13-140 C. Este importantă, pe baza acestor date, distribuția spațială a diferențelor dintre temperatura actuală și valorile predicțiilor climatice pentru anul 2100. Configurația spațială arată o creștere a temperaturii de la sud-est către nord-vest, ajungând la medii care depășesc cu 20 C valorile actuale. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o creștere generalizată în municipiul Galați - altfel spus, predicțiile climatice indică doar creșteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situația actuală a temperaturii.

În ceea ce privește precipitațiile, configurația spațială este asemănătoare cu cea a temperaturilor, în sensul că regiunilor cu temperaturi scăzute le corespund valori ridicate ale precipitațiilor, iar celor cu temperaturi ridicate, valori scăzute ale precipitațiilor. Diferențele indică o scădere a precipitațiilor de la sud-est către nord-vest. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o scădere generalizată în municipiul Galați - altfel spus, predicțiile climatice indică doar scăderi ale precipitațiilor, neexistând regiuni în care să se preconizeze o creștere comparativ cu situația actuală a precipitațiilor.

  • 2.2.4. Caracteristicile geotehnice si tipologia fenomenelor

CARACTERISTICILE GEOTEHNICE

Din punct de vedere geomorfologic

Teritoriul administrativ al municipiului cuprinde următoarele zone:

  • a) terasa medie a Șiretului T2- care ocupă partea nord - vestică a municipiului, incluzând și dealurile Smârdanului, prezintă o suprafață relativ plană cu altitudini sub 67,0m, coboară în taluz spre Dunăre și este în pantă spre lacul Brateș, balta Cătușa și spre terasa joasă;

  • b) terasa joasă a Siretului T3 - ocupă zona centrală a municipiului Galați, are o suprafață relativ plană, coboară în taluz și este și în pantă spre Dunăre și lacul Brateș și prezintă cote de nivel cuprinse între 20,0 și 30,0m;


  • c) panta de racord - care face legătura dintre cele două terase - T2 și T3 prezintă o diferență de cote de nivel de cca. 20m, între +30,0 și +50,0m;

Terasele Siretului și zona pantei de racord dintre acestea sunt constituite în suprafață pe cca. 30 - 70m din depozite cuaternare de natură eoliană (loessuri și pământuri cu structură loessoidă), care reazemă în adâncime pe depozite aluvionare prăfoase argiloase și nisipoase.

Existența zonelor taluzate înspre Dunăre și lacul Brateș și a pantelor în general - anexa 3, a favorizat prin scurgerea apelor pe suprafețele acestora producerea de fenomene de eroziune reprezentate de râpe, ogașe, viroage, canioane miniaturale, iar spre marginile terasei se formează microreliefuri - crovuri și se manifestă procese pseuodocarstice (clastocarstice), sufozionale etc., care în unele zone s-au lărgit și au dat naștere la adevărate văi și anume:

  • d) valea Țiglinei și valea Abatorului - care își varsă debitele colectate în fluviul Dunărea.

Dintre acestea valea Țiglinei este bine reprezentată, brăzdând împreună cu ramificațiile sale terasa medie pe o distanță de cca. 1000m;

  • e) valea Fileștilor și valea Viilor, în prezent parțial colmatate își varsă încă debitele în balta

Cătușa, la gura căreia aluviunile Siretului formează un adevărat baraj care împiedică scurgerea normală a apelor - fenomen de agradare.

  • f) lunca Dunării, interfluviul Dunăre - Brateș și lunca joasă a Prutului inferior reprezintă cel

mai tânăr relief fluviatil - holocen, fiind constituite prin eroziunea, transportul și depunerea materialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică. De asemenea sunt și cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, în mare parte inundabile, cu pante longitudinale care se reduc foarte mult. Formațiunile care alcătuiesc terenul până la adâncimi de cca. 30,0m sunt argiloase, prăfoase sau nisipoase, neconsolidate, în general cu consistență redusă și compresibilitate ridicată. Local, aceste formațiuni sunt mâlite sau prezintă zone și intercalații de mâl, resturi vegetale, cochilii, precum și lentile de turbă.

Din punct de vedere stratigrafic

În ceea ce privește stratigrafia, forajele structurale executate în zonă și aflorimentele pun în evidență următoarele:

vârsta soclului cristalin este precambriană, fiind de natură podolică;

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • -  depozitele cuverturii se consideră a data din jurasicul mediu. Forajele structurale de la Ghidigeni, Bursucani și Umbrărești pun în evidență prezența gresiilor calcaroase, marnocalcarelor și marnelor cu Bositra buchii;

  • -  peste acestea, în foraje, s-a întâlnit jurasicul superior - titonic fiind reprezentat prin depozite în facies lagunar - calcare cu intercalații de anhidrite;

  • -  de la sfârșitul jurasicului până în cretacicul mediu, zona a fost exondată, fiind supusă eroziunii subaeriene, ceea ce a dus la înlocuirea câmpiei de acumulare jurasică fluvio-marină, cu una sculpturală;


  • -  a urmat o importantă transgresiune, prin coborârea zonei, astfel încât în neogen (badenian - sarmațian) s-au acumulat depozite cu grosimi mari - cca. 1.000 m, reprezentate prin marno-argile cu gipsuri, marne, gresii și calcare cu Mactra vitaliana;

  • -  în meoțian se extinde faciesul deltaic-fluvio-lacustru;

  • -  pe interfluviile sudice peste meoțian apar depozite nisipoase pliocen mediu;

  • -  pe măsura retragerii spre sud a liniei de țărm, faciesul fluvio-lacustru generat de aportul sporit al râurilor (care veneau dinspre nord-vest și nord), s-a extins, fiind continuat în partea superioară de depozite pleistocene (cuaternar);

  • -  Pleistocenul mediu apare în depozite fluvio-lacustre sau chiar marine - argile, argile nisipoase, nisipuri apar la zi în malul Siretului la Barboși, și în cel al Dunării, la Galați;

  • -  pliocenul (ponțian - dacian), apare ca marne argiloase-nisipoase subdepozitele loessoide ale terasei superioare (câmpul înalt);

  • -  holocenul superior este alcătuit din depuneri aluvionare, reprezentate prin pietrișuri, nisipuri, argile nisipoase.

Depozitele loessoide ating grosimi 30-70m și chiar 60-70m, la nord de Galați.

Din punct de vedere tectonic

Municipiul Galați este situat înspre extremitatea nordică a Promontoriului Dobrogean, (unitate consolidată de vorland) și format prin afundarea marginilor de sud ale Platformei Moldovenești respectiv ale Platformei Scitice și a celei de nord a Orogenului nord -dobrogean. Acesta este delimitat de faliile:

  • •  Trotușului spre nord și care are un traseu cu orientare vest - nord-vest - est - sud-est (Adjud - Ghidigeni - Oancea);

  • •  falia Peceneaga - Camena spre vest;

  • •  falia Sf. Gheorghe - Galați la est.

Mișcările tectonice afectează și în prezent teritoriul administrativ al municipiului, acesta fiind afectat de mișcări pozitive cu intensitate mică de cca. 2 - 0mm/an.

TIPOLOGIA FENOMENELOR

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

SEISMICITATE

După cum s-a menționat anterior, teritoriul administrativ al municipiului Galați este afectat de mișcările - cutremurele moldavice, ale căror focare sunt tributare zonei Vrancea, cu hipocentre la adâncimi de cca. 60km și cu o periodicitate de cca. 30 - 35ani. Municipiul Galați este situat în apropierea liniei de fractură tectonică majoră Focșani - Nămoloasa - Galați, ceea ce determină resimțirea acută a mișcărilor telurice.


Propagarea și intensitatea mișcărilor seismice includ teritoriul administrativ al municipiului în zona de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului ag = 0,24g (accelerația terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns pentru acest areal este Tc = 1,0s.

INUNDABILITATE

În anii cu precipitații abundente zona de la piciorul taluzului teraselor Siretului (medie - T2 și joasă - T3) dinspre Dunăre (dintre trecere bac și Elice) și de asemenea toată valea orașului -zona Bădălan, se inundă. Deși s-a construit anterior un dig, acesta nu poate împiedica pătrunderea apei prin capilaritate spre suprafața terenului și de asemenea nu poate stopa drumul invers al apelor Dunării prin canalizări, blocând astfel drumul firesc al evacuării apelor.

Anul 2010 a fost un an cu precipitații excepționale, ceea ce a determinat inundații care au făcut obligatorie înălțarea digului existent până deasupra cotei maxime a apelor Dunării ± 6,50m.

INSTABILITATE

Formațiunile care alcătuiesc partea superioară a formelor de relief din apropierea cursurilor de apă mai importante, sunt alcătuite din depozite constituite din prafuri loessoide și loessuri, care reazemă pe o succesiune de argile prăfoase care constituie depozite mai vechi de origine eluvială, deluvială și aluvială. În multe cazuri, în bază și anume în zona de separație dintre loess și argilă apar lentile nisipoase în care sunt prezente și izvoare de apă freatică.

Acestea au cauzat în mai multe rânduri alunecări de taluz și pierderi de stabilitate ale pantelor de proporții importante, precum și grave fenomene de eroziune, după cum urmează:

VADUL BACALBAȘA - d in zona taluzului terasei inferioare a Siretului, unde există o porțiune de cheu în mișcare și care are vechimea cea mai mare consemnată în documente de specialitate.

Așa cum reiese din documentația găsită în arhiva DRNC Galați, în anii 1894 - 1896, între vadul Belvedere (astăzi Bacalbașa) și vadul Rașcu, s-a construit la Dunăre un pereu din granit, sprijinit înspre larg de un sâmbure trapezoidal de anrocamente, așezat pe o saltea de fascine de 12,0m lățime și prevăzut cu un singur rând de piloți de 7,0m, moazați în jurul cotei de +1,0m, coronamentul pereului fiind la cota de +3,0m.

În spatele acestui pereu s-a amenajat platforma joasă de 15 - 18m lățime, cu o pantă foarte lină spre Dunăre.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Observațiile și măsurătorile care s-au efectuat au arătat că deși piloții se mențin pe linia inițială, totuși terenul din fața piloților împreună cu anrocamentele suferă tasări și deplasări spre larg, acestea accentuându-se în perioadele cu ape scăzute ale Dunării.

După 1943 lucrarea a fost oarecum neglijată, iar fenomenul de degradare s-a accentuat. La piciorul malului înalt de loess a apărut o umezire, iar șoseaua și calea ferată existente pe această zonă la acea dată s-au deplasat spre Dunăre, aceste fenomene accentuându-se de asemenea în perioadele cu ape scăzute ale Dunării.


În anul 1959 cercetările întreprinse au arătat că piloții sunt înclinați și deplasați, pereul este tasat la nivelul piloților, platforma este surpată, șoseaua și calea ferată sunt deplasate, iar la baza malului înalt se constată o umiditate în exces și de asemenea s-au identificat surpături succesive la nivelul crestei malului. Toate acestea au condus la prăbușirea și demolarea clădirilor situate pe porțiunea cuprinsă între mal și strada Sfântul Gheorghe.

Frontonul zonei este afectat de degradări mai mari în afară unde au apărut fisuri în zidăria pereului și coronamentului.

Factorii naturali, depozitele argiloase galbene, moi, de vârstă recentă, debușarea pânzei de apă subterană din platforma vadului, variația nivelului apelor Dunării au dat naștere unui fenomen de sufozie. De altfel, studiile de specialitate realizate în anul 1955 au confirmat ipoteza că stratele afectate de instabilitate sunt cele provenite din acumularea depunerilor recente ale Dunării, iar degradările principale se datoresc fenomenului de sufozie.

La începutul anului 1961 atât pe platforma de la vadul Bacalbașa, cât și pe malul înalt de loess s-au plantat borne pentru măsurarea mișcărilor terenului. Citirile bornelor au arătat că deplasările sunt mai mici pe măsură ce ne apropiem de piciorul malului de loess.

În perioadele cu ape scăzute a apărut o fisură pe toată lungimea de 90,0m a terasei, iar în timp aceasta s-a mărit și a rezultat o denivelare a terenului de cca. 50cm.

Pentru consolidarea zonei vadului Bacalbașa și anume: malul Dunării, platforma și malul înalt de loess este necesar să se realizeze un nou pereu, îmbunătățirea stabilității generale prin taluzarea malului înalt de loess și executarea unui dren la piciorul malului înalt.

GRĂDINA PUBLICĂ - este amplasată în partea central estică a municipiului Galați, înspre lacul Brateș. Zona cu o lungime de cca. 800m și cu o diferență de nivel de cca. 15,0m cuprinde o porțiune de taluz amenajat de-a lungul timpului prin plantări și înierbare, amenajări distruse sau degradate în prezent.

Inițial pe un masiv de loess sensibil la umezire cu grosime de cca. 17,0m care rezema pe depozitele încrucișate, neuniforme și neomogene cu specific de baltă, constituite din nisipuri mijlocii cu lentile de argilă vânătă și prafuri argiloase cenușii - vinete, cu intercalații de turbă cu grosimi de 1,50 - 2,00m a fost realizată o construcție care domina zona - Cazinoul din Grădina Publică. Pozarea neglijentă de rețele purtătoare de apă necesare unei funcționări civilizate a localului și proasta întreținere a acestora a condus în timp la umezirea foarte puternică a stratului de loess prin exfiltrație din aceste conducte și de asemenea prin scurgerea haotică, necontrolată a apelor de precipitații. Toate aceste cauze au avut ca efect MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

producerea unei tasări foarte puternice a masivului de loess, iar construcția a suferit de asemenea degradări ireversibile care au adus ruinarea acesteia.

În lumina celor prezentate sunt necesare măsuri de consolidare a taluzului în această zonă prin realizarea unui zid de sprijin fundat pe piloți din beton armat.

ZONA PLATFORMĂ TRIAJ C. F. CĂTUȘA - care aparține combinatului siderurgic, în timp a suferit alunecări progresive ale taluzului aferent Bălții Cătușa. Efectele acestor alunecării sunt următoarele:


- degradări la primele două linii C. F. și linia de cale ferată dintre tunelurile 2 și 3;

- degradarea tunelurile de dezgheț - zidurile tunelului nr. 3 s-au crăpat longitudinal, iar grinda superioară a tunelului nr. 2 a prezentat o săgeată importantă.

Odată cu cercetările de specialitate s-a evidențiat un fenomen nou și anume că baza taluzului platformei dinspre balta Cătușa s-a umezit, ceea ce demonstrează lipsa drenajului în această zonă.

De asemenea în municipiul Galați datorită unor cauze diferite, terenul prezintă fenomene de instabilitate în mai multe zone ale acestuia și anume:

  • •  zona piciorului taluzului aferent cartierului Țiglina I, conform adresei IPTANA nr. 3255/1999 este instabilă și se recomandă consolidarea piciorului falezei în această zonă cu piloți forați și ziduri de sprijin în eventualitate realizării oricărui obiectiv amplasat în apropierea limitei de construibilitate;

  • •  anterior, în zona complexului Francezi a fost semnalată existența unei fisuri longitudinale, cu o lungime de cca. 60m, paralelă cu cornișa taluzului și fluviul Dunărea. Existența acestei fisuri avertizează că în această zonă terenul este în mișcare, fiind instabil;

  • •  în zona străzii Livezeni - între străzile Mihai Eminescu și Spătarului s-a produs brusc în cursul unei nopți a verii anului 1980 o zguduitură puternică care a produs degradări la construcții și a indus o stare de panică locuitorilor. Degradările s-au materializat prin dislocări ale unor elemente ale construcțiilor (separări pe conturul zidurilor al unor umpluturi în zidărie, al tavanelor etc.) și prin fisurarea și crăparea pe verticală și pe orizontală a zidurilor - a se vedea anexa 3.

  • 2.2.5. Riscuri naturale

RISC SEISMIC

Conform normativelor și STAS - urilor în vigoare, teritoriul administrativ al municipiului aparține zonei de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului ag = 0,24g (accelerația terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns pentru acest areal este Tc = 1,0s.

RISC GEOTEHNIC

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori:

  • •  factori legați de teren, dintre care cei mai importanți sunt reprezentați de condițiile de teren și apa subterană;

  • •  factori legați de structură și de vecinătățile acesteia.

Stratul de loess galben macroporic sensibil la umezire care alcătuiește terenul de fundare de pe terasele medie și inferioară ale Siretului și de asemenea de pe zona de pantă aparține categoriei terenuri "dificile de fundare".


Tot categoriei terenurilor dificile de fundare aparține și pământul cu conținut ridicat de materii organice (mâl, nămol, turbă) întâlnite atât în zonele de luncă ale Dunării și Prutului cât și în interfluviul Dunăre - Brateș.

În concluzie, întreg terenul de fundare aparținând teritoriului administrativ al municipiului Galați face parte din categoria terenurilor dificile de fundare.

RISC DE INUNDABILITATE

în vara anului 2010 în 29   31 mai (cu precădere) și în data de 16 iunie, au căzut cantități

foarte mai de precipitații (excepționale) în perioade scurte de timp. Datorită energiei relativ mari a reliefului pe care o are zona de pantă care face racordul dintre terasele Siretului, apele de precipitații căzute și scurse pe pantă nu au putut fi preluate de sistemele de canalizare, sau acumulat și au inundat zona, au stagnat și s-au infiltrat atât în terenul aflat la baza pantei, cât și în accidentele subterane care afectează acest terenul - exemplu intersecția străzii I. L. Caragiale cu strada Columb.

Ca urmare, s-au produs degradări însemnate la construcțiile din zonă, acest lucru fiind agravat și de existența accidentelor subterane de sub construcții, a umpluturilor eterogene cu grosimi relativ mari, afânate și cu goluri, care în general favorizează pătrunderea apelor la fundațiile construcțiilor, toate acestea conducând de asemenea la tasarea terenului și la pierderea stabilității construcțiilor.

RISC DE INSTABILITATE

În analiza factorilor care ajută la stabilirea fenomenelor de instabilitate prezentăm următoarele aspecte:

  • •  factorul litologic - este reprezentat de terenul dificil de fundare de pe întreg teritoriul administrativ al municipiului și anume:

  • •  loess galben sensibil la umezire - grupa B de pământuri sensibile la umezire, cu grosimi de până la 22,0m și care prin umezire sub greutate proprie poate suferi tasări de până la 87cm - anexele 23 și 24.

Această valoare a fost obținută în poligonul experimental unic pe astfel de terenuri, care a fost realizat la Galați în perioada anilor 80. Totodată, cercetările efectuate au demonstrat și

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

au stabilit că în cazul consolidării terenului sensibil la umezire cu coloane de pământ zona de gardă pentru construcții este de 33% din grosimea stratului sensibil la umezire.

La Galați, la începutul activității în domeniul geotehnic pe astfel de terenuri cunoașterea și experiența fiind insuficiente s-au executat și lucrări care de-a lungul timpului au avut efecte negative asupra construcțiilor și acestea au avut comportări nesatisfăcătoare. În cartierele de locuințe Țiglina I, Țiglina II, Micro 17 și parțial în cartierul Dunărea, Micro 19 unde:


  • - nivelul apei subterane s-a ridicat;

  • - s-au produs pierderi accidentale de apă;

  • - s-au executat consolidări parțiale ale terenului de fundare cu coloane de pământ de 7,00m și ulterior s-a produs umezirea și implicit tasarea stratului de loess galben macroporic sensibil la umezire rămas neconsolidat, aflat între adâncimile de 8,00 și 18,00m, a rezultat periclitarea stabilității unor construcții:

  • - blocurile C20 (care pentru a putea fi locuit a fost necesar un amplu proces de consolidare), E1, B1;

  • - complexurile comerciale din Țiglina I, dintre care unul a fost demolat - pe amplasamentul căruia fiind realizat ulterior TRIBUNALUL Galați, Complexul Francezi fiind degradat, nu este folosit, iar Magazinul Țiglina I a fost demolat datorită degradărilor avansate;

  • - construcția în care a funcționat fostul club CSG din Țiglina a cedat brusc, aceasta datorită amplasării pe traseul fostei văi a Abatorului. Construcția în ruină a fost demolată și pe amplasamentul ei s-a realizat noul Club;

  • - blocul A4 din cartierul micro 17 - terenul aferent acestuia fiind afectat de pierderile din rețeaua de termoficare.

  • - loessul umezit cu consistență scăzută;

  • - terenul aluvionar, recent, neconsolidat, mâlit, cu consistență redusă, cu umiditate ridicată și compresibilitate ridicată.

  • •  factorul geomorfologic - este reprezentat de zonele de pantă și taluz. Acolo unde acestea nu sunt amenajate în vederea colectării și evacuării apelor meteorice care se scurg haotic pe pantă și se acumulează la baza acestora, se produc fenomene de felul celor menționate la RISCUL DE INUNDABILITATE.

  • •  factorul hidrologic și climatic - este evidențiat și puternic influențat de situarea municipiului Galați în zona de confluență a fluviului Dunărea cu cele două mari ape de suprafață - Siretul și Prutul și de asemenea de existența bălțile Cătușa și Mălina și a Lacului Brateș.

  • •  factorul hidrogeologic - este subliniat de oscilațiile haotice ale nivelului apei subterane care în anumite zone se acumulează în exces, conducând la formarea "clopotelor de apă" amintite anterior.

  • •  factorul seismic - include teritoriul administrativ al municipiului în zona de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului ag = 0,24g (accelerația

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns pentru acest areal este Tc = 1,0s.

Riscul de instabilitate mai este favorizat și de faptul că în municipiul Galați nu este calculată și trasată LIMITA DE CONSTRUIBILITATE A TALUZURILOR DINSPRE FLUVIUL DUNĂREA, LACUL BRATEȘ, BALTA CĂTUȘA ȘI BALTA MĂLINA.


În această fază este necesar ca limita de construibilitate față de cornișa taluzurilor să se considere ca fiind egală cu de 2 ori înălțimea taluzului respectiv.

  • 2.3. RELATII IN TERITORIU

  • 2.3.1. Planuri si programe la nivel international

  • Carta de la Leipzig pentru orase europene durabile - document care promovează folosirea mai frecventa a abordarilor integrate in dezvoltarea urbana; crearea si asigurarea unor spatii publice de buna calitate; modernizarea retelelor de infrastructuri si cresterea eficientei energetice; acordarea unei atentii speciale pentru zonele defavorizate in contextul orasului ca un tot unitar; consolidarea economiei locale si a politicii locale legata de piata fortei de munca.

  • Carta Municipiilor si oraselor europene pentru durabilitate (Carta Aalborg) prin care sunt promovate aspecte ce tin de strategiile locale pentru durabilitate, durabilitatea ca proces creator, de echilibrare la nivel local, economia urbana pentru durabilitate, modele de utilizare durabila a terenurilor, modele de mobilitate urbana durabila, responsabilitatea pentru clima globala, autonomia locala ca o conditie pentru dezvoltare, cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii, instrumente si metode de management urban pentru durabilitate.

  • 2.3.2. Planuri si programe la nivel national

Analiza privind sectiunile PATN

PATN - secțiunea I - Rețele de transport

Orașele Galați și Brăila sunt singurele de rang I din România, care nu sunt racordate la coridorul paneuropean IV ce traversează România E-V. Realizarea podului rutier peste Dunăre în zonă, ar putea crea o legătură directă a nord-estului țării cu sud-estul, spre Constanța, (poarta maritimă a țării), trecând prin Tulcea (pornirea Deltei Dunării) (drumul E87).

Podul Galați-Giurgiulești prevazut peste Prut a fost realizat. In prezent, acesta face racordarea coridorului Paneuropean IX cu Ucraina, la standardele de trafic actuale.

Prin reabilitarea liniei de cale ferata Buzău - Făurei - Galați și intrarea în circuitul rețelei TEN-F, zona se poate dezvolta din punct de vedere al accesibilității prin legătura rapidă cu coridorul IV prin Buzău - Ploiești și cu legătura rapidă cu coridorul IX, prin linia c.f. dublă Galați - Tecuci, propusă prin lege. Astfel, zona poate dezvolta tranzitul spre Ucraina.

Orașele Brăila și Galați, porturi amplasate în sectorul maritim al Fluviului Dunărea aparțin de Coridorul VII, care face legătura între Vestul și Estul Europei, traversând 17 țări.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Realizarea canalului magistral Siret - Bărăgan, a zonei navigabile a lalomiței, a zonei navigabile a brațului Dunării: Măcin, precum și a zonei navigabile a râului Siret, toate având în aval porturile Brăila și Galați, pot conduce la o dezvoltare semnificativă a acestora două, prin intensificarea transporturilor pe apă pentru marfă și în special a produselor alimentare specifice, având în vedere că zona acoperită este recunoscută prin producția agricolă, viticolă, pomicolă și piscicolă. Pe de altă parte ar putea realiza o legătură mai bună cu nordul Moldovei, mai ales în contextul propunerii existenței mai multor porturi pe acest râu.


Perioada de regres a circulației pe apă, din ultimele două decenii a închis practic activitatea porturilor de pasageri, în prezent existând doar curse periodice de la Galați spre Tulcea, iar între Galați și Brăila, doar curse ocazionate de diverse manifestări culturale.

Traversările Dunării cu bacul, singurele legături ale Galațiului și Brăilei spre Tulcea sunt condiționate de starea vremii.

ldeea realizării în zonă de puncte de trafic RO-RO, (sistem de transport cu vase mari) eficient și rapid poate fi benefică pentru porturile Galați - Brăila, printr-o mai intensă legătură cu sistemul maritim pe de o parte și prin amplificarea folosirii infrastructurii deja existente.

În ceea ce privește porturile de marfă, Galațiul pe lângă cele două porturi existente (Bazinul Nou și Docuri) are și un port specializat mineralier pentru aprovizionarea cu minereu de fier și cărbune a Combinatului Siderurgic, (din Ucraina prin canalul Sulina, Tulcea, Galați sau de la Marea Neagră prin Constanța, Canal Dunărea, Hârșova, Galați.

Crearea unei rețele de porturi noi pe căile de apă navigabile poate ajuta porturile existente, Galați, Brăila, prin intensificarea activității de specific în general și prin realizarea unor legături indirecte cu alte zone. Considerăm că în prezent activitatea portuară este mult redusă față de infrastructurile existente, deși este mult mai puțin poluatoare față de alte moduri de transport. Există potențial care poate fi exploatat în serviciul locuitorilor, sau posibilități de reconversie, care pot crea condiții de relansare a zonei în legătură cu elementul natural apa.

lnexistente în prezent, porturile și debarcaderele turistice propuse prin lege ar putea crea punți de legătură pe apă între vestul Europei și al țării cu estul, Delta Dunării și zona maritimă.

Dintre orașele de rang l situate în proximitatea frontierelor, gruparea Galați - Brăila este singura care nu are aeroport civil în apropiere. Un aeroport în această zonă ar putea decongestiona traficul aerian aferent capitalei, legăturile cu estul Europei și Asia.

Prin impulsionarea transportului combinat, se poate proteja mediul înconjurător, prin utilizarea nodurilor de transport al mărfurilor mai rapide, mai ieftine și mai puțin poluante: precum și vehicule specializate, transportul de containere, terminale și centre logistice speciale. Unitățile de transport intermodal (UTl): containere mari, cutii mobile, semiremorcile macarabile pot fi transportate cu mașini specializate sau cu trenuri complete internaționale, realizându-se astfel alternative ecologice de transport, cu o capacitate mare, precum și cu facilități fiscale.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Considerăm că prin poziția lor la canalul paneuropean VII, nu numai Galațiul conform legii, dar și Brăila ar putea dezvolta terminale de transport combinat pe calea ferată, cât și pe calea apei, luând în considerare și existența zonelor libere în aceste orașe, precum și infrastructura portuară insuficient folosită.

PATN Secțiunea II APA

Zona Galați - Brăila, situată între ape, aparține de bazine hidrografice cu resurse suficiente și beneficiază de lucrări deja realizate de irigații și desecări, ceea ce-i ajută mult economia agricolă. Ca toate orașele mari din România, acestea două necesită lucrări de reabilitare și dezvoltare a infrastructurii existente de apă și canalizare. În zona studiată, datorită poluanților industriali, apele prezintă riscuri la utilizare, necesitând lucrări de depoluare, fără a prezenta însă disfuncționalități majore.


PATN Secțiunea III ZONE PROTEJATE

În cadrul programului de dezvoltare regională susținut de Consiliul Europei, în scopul aplicării strategiei paneuropene de conservare a biodiversității biologice și peisagere, România, Republica Moldova și Ucraina au încheiat în anul 2000 Acordul privind realizarea rezervației transfrontaliere „Delta Dunării și zona inferioară a râului Prut”.

Tot din anul 2000, România, împreună cu Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina au inițiat crearea „Coridorului Verde al Dunării” care reprezintă o rețea ecologică de nivel regional al Dunării. Zonele din sectorul Românesc, din zona studiată, care face parte din acest coridor ecologic sunt: Balta Mică a Brăilei (17.529 ha); Eleșteele Turcoaia și Slatina (310 ha) situate pe malul opus al Dunării; Lacurile Sărat și Slatina (150 ha); Lacul Jijila (2500 ha) pe malul opus al Dunării, Balta Măcin - Smârdan (230 ha), pe malul opus; Lacul Brateș (211 ha) în legătură cu vărsarea Prutului. În afara Bălții Mici a Brăilei, restul zonelor umede au un statut incert, nefiind arii naturale protejate, asupra lor exercitându-se o presiune antropică accelerată.

Totuși, renaturarea zonelor umede va duce la echilibrul pânzei freatice, la dezvoltarea ecoturismului în zonă, a pescuitului și a pășunatului.

PATN Secțiunea IV RETEAUA DE LOCALITATI

Municipiile Galați și Brăila, legalizate ca localități urbane de categoria I (alături de alte 9 municipii), au o localizare geografică favorabilă de interes internațional, fiind situate la frontiera estică a U.E., și mai mult, fiind ultimele porturi fluvial - maritime pe traseul coridorului verde al Dunării spre vest în aval.

Prin lege, au fost definite ca UNICUL SISTEM URBAN din țară („sistem de localități învecinate, între care se stabilesc relații de cooperare economică, socială și culturală de amenajare a teritoriului și de protecție a mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare păstrându-și autonomia administrativă.

Orașul Măcin, în județul Tulcea, peste Dunăre, în dreptul Brăilei, ar putea fi un pol local de dezvoltare pentru sistemul urban Galați - Brăila, având în vedere că majoritatea legăturilor sale (mai puțin cele administrative) se realizează prin tradiție și localizare, cu Brăila.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Ca populație, sistemul urban propus cu suprafața de cca. 34.000 ha, însumează cca. 550.000 locuitori, la care se pot adăuga cei din zona de influență (cca. 30.000), constituind astfel a doua mare aglomerare urbană după București. Ca formare profesională, se întrunesc condițiile din lege privind clasificarea superioară și pregătirea continuă, mai ales că în ambele municipii există Universități („Dunărea de Jos” la Galați și „Danubius”, iar la Brăila „Constantin Brâncoveanu”).


Conștiința identității locale și apartenența la orașe de rang I, sunt motive de mândrie patriotică locală care este foarte puternică la locuitorii zonei, ducând uneori la luări de poziție divergente. Considerăm, totuși, că ideea de a aparține unei mari aglomerări urbane finalizate, dacă ar fi mai mult îmbrățișată și de autoritățile locale, ar putea să învingă mândriile locale.

Dacă în ceea ce privește accesibilitatea la nivel național, sistemul urban studiat este racordat parțial la rețeaua de căi de comunicații naționale (în viitor la autostradă/drum expres, cale ferată cu viteză de 160 km/h, cale navigabilă fluvial-maritimă, porturi, nu aeroport), accesibilitatea la nivel internațional paneuropean acoperă numai segmentul feroviar (racordarea la rețeaua transeuropeană (TEN-F) și segmentul naval, cel rutier și aerian neparticipând decât indirect.

Funcțiunile economice sunt în parte moștenite din economia centralizată prin capacități de producție din domeniul secundar (industrie prelucrătoare și construcții) și terțiar (servicii sociale, culturale și comerciale). Tendința este de scădere pronunțată a sectorului primar (industria extractivă, agricultura, piscicultura, silvicultura) în fața dezvoltării sectorului cuaternar (cercetare științifică, dezvoltarea tehnologiei, serviciile informaționale).

În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului, legea permite asocierea voluntară a mai multor unități administrativ - teritoriale în parteneriat, pentru înființarea unor zone metropolitane aferente spațiului urban, cu distanțe de până la 30 km, în care deja funcționează relații de cooperare pe multiple planuri.

Este interesant de semnalat că o zonă metropolitană aferentă spațiului studiat ar fi specifică, deoarece se referă la un SISTEM URBAN (Galați - Brăila) care nu are un pol motrice ci doi, municipiile Galați și Brăila. Asocierea acestor doi poli într-un sistem, cu locații diferite, pe principiul complementarității, necesită un sprijin serios din partea administrațiilor locale, ca și a instituțiilor neguvernamentale și a populației.

Pentru a optimiza evoluția aglomerațiilor urbane, legea propune zone de dezvoltare în interiorul acestora cu durate de funcționare stabilită și cu beneficiul unor facilități fiscale.

Mai nou, prin aprobarea de către Guvern în 30.01.2008 a Memorandumului privind sprijinirea dezvoltării integrate a Rețelei polilor de creștere în România (orașele cu rang 0 și I), cele două municipii ar fi putut promova ca motoare ale dezvoltării regionale sau naționale sprijinite prin finanțarea realizată prin POR (în cadrul Axei 1 de sprijin a dezvoltării urbane), ca și prin alte programe cu finanțare europeană (POS Competitivitate, POS Mediu, POS Resurse Umane, POS Transport, Programul Național de Dezvoltare Rurală și Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative”).

Chiar dacă, la un moment dat, la nivel guvernamental, s-a pus problema definirii zonei Galați - Brăila drept pol de creștere economică (pol național), în cele din urmă, cele

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

două orașe

au fost într-un fel retrogradate la nivelul de poli de dezvoltare urbană (poli

regionali).

Guvernul a decis că investițiile cu finanțare comunitară și națională să fie direcționate prioritar spre aria marilor orașe din cele șapte regiuni de dezvoltare, excluzând zona București - Ilfov, deja aflată într-un puternic avans față de restul țării.

În perioada 2007-2013, România va beneficia pentru programele de dezvoltare regională de 4,4 miliarde de euro. Jumătate din această sumă va reveni polilor naționali (de creștere economică), un sfert se va distribui polilor regionali (de dezvoltare urbană), iar un alt sfert va fi alocat orașelor mici care au proiecte. Procesul de sprijin a polilor de creștere, nu va limita accesul la celelalte orașe - poli urbani de dezvoltare (orașe cu peste 10.000 de locuitori), în cazul studiat, Măcinul, la finanțarea din POR, tot din Axa 1, pentru infrastructura urbană, socială, structuri de afaceri, transport urban.


Din păcate, în Regiunea Sud-est (formată din județele Galați, Brăila, Constanța, Buzău, Tulcea, Vaslui), doar Constanța a fost definită drept pol de creștere, deși acordarea aceluiași statut binomului Galați - Brăila ar fi fost un catalizator pentru dezvoltarea zonei dintre cele două orașe și a comunelor învecinate. Statutul de pol de creștere ar fi presupus întocmirea unui Plan Integrat de Dezvoltare, banii nu ar fi fost acordați numai prin POR, ci și prin celelalte Programe Operaționale Sectoriale.

PATN Secțiunea V ZONE DE RISC NATURAL

Cutremure de pământ grad VIII seismic la circa 50 ani / zona Brăila - Măcin: inundații (comuna Chiscani, Vădeni, Turcoaia / zona Galați: inundații probabilitate mică (comuna Șendreni, Tulucești, Vânători) / alunecări de teren - Brăila - Măcin: probabilitate de alunecare: 0, Galați: probabilitate de alunecare mică, dar alunecări reactivate.

PATN Secțiunea VI ZONE TURISTICE

O zonă mai mare ce cuprinde Galați - Brăila - Măcin, până la Tulcea, este clasificată ca atare în lege. Legătura distinctă cu o altă zonă clasificată în Lege, a Deltei și Coridorului Mării Negre, demonstrează potențialul turistic la nivel local ci regional, chiar și național, cu posibilități la racordarea internațională.

Strategia pentru dezvoltare durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 -corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale, in profil inter-sectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural. Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic si ecologic, in deciziile investitionale din fonduri publice pe plan national, regional si local si stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta in toate activitatile de productie sau servicii; anticiparea efectelor schimbarilor climatice si elaborarea atat a unor solutii de adaptare pe termen lung, cat si a unor planuri de masuri de contingenta inter-sectoriale, cuprinzand portofolii de solutii alternative pentru situatii de criza generate de fenomene naturale sau antropice; necesitatea identificarii unor surse suplimentare de finantare, in conditii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte si programe de anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei alimentare, educatiei, sanatatii si serviciilor sociale.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului (PNAPM)

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in 1995 (ultima dată fiind revizuit in 1999) si a fost actualizat in concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, in scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor in cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu in cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). Selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut in concordantă cu următoarele criterii:


- domenii majore de activitate;

- abordarea pe anumite nivele (local, regional, national);

- perioada de implementare: termen scurt si mediu;

  • - problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

  • - legislatie si reglementări, dezvoltare institutională.

  • Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor

In anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin Hotărâre de Guvern, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor in conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

  • Planul National de Gestionare a Deseurilor

Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG nr. 123/2003 fiind elaborat pentru perioadă 2003-2013 in baza prevederilor legislatiei europene si nationale in domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le indeplinească România, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu in domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020.

Strategia naționala in domeniul eficientei energetice - conform acesteia, axele majore ale politicii energetice trebuie sa fie: securitatea in alimentarea cu energie, utilizarea la maximum a resurselor primare locale, limitarea cresterii importurilor de resurse primare prin reducerea intensitatii energetice in economie si utilizarea surselor regenerabile de energie.

Programul Operational Sectorial De Mediu (POS Mediu)

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață în România, contribuind în același timp la conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu. Implementarea programului va conduce la creșterea calității serviciilor publice de apă, canalizare, salubritate și termoficare, ținând cont de principiile dezvoltării durabile și “poluatorul plătește”.

Obiectivele specifice POS Mediu sunt:


  • Creșterea accesului populației din toate județele țării la servicii publice de apă, canalizare și epurare, până în 2015.

  • Îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric, în minimum 30 de județe, până în 2015.

  • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare în cele mai poluate localități, până în anul 2015.

  • •  Protecția naturii prin managementul ariilor naturale protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000

Strategia Naționala pentru Conservarea Diversității Biologice si Utilizarea Durabila a Componentelor sale in Romania

In capitolul 3 al strategiei sunt prezentate obiectivele si actiunile prioritare privind strategia de armonizare in domeniul conservarii naturii. De interes pentru prezentul PUG sunt urmatoarele obiective:

  • Organizarea Retelei Nationale de Arii Protejate si asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii biologice;

  • Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice existente in afara ariilor protejate prin:

  • - Reducerea si eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viata, supraexploatarea resurselor naturale, planificarea, amenajarea si utilizarea necorespunzatoare a teritoriului;

  • - Reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate.

  • 2.3.3. Planuri și programe la nivel regional

In vederea adoptarii solutiei optime in derularea proiectului propus si pentru a evita aparitia unor stari teritoriale conflictuale la nivelul arealului de impact al proiectului, au fost urmarite corelatiile si interferentele cu urmatoarele planuri si programe:

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud- Est - potrivit acestei strategii, printre principalele directii de dezvoltare a regiunii ar trebui sa se regaseasca: restructurarea ramurilor industriale nerentabile, stimularea activitatilor economice performante, modernizarea si diversificarea activitatilor, promovarea serviciilor destinate sustinerii activitatilor economice, alinierea la standardele europene si internationale in vederea cresterii exporturilor, utilizarea mai eficienta a energiei, dezvoltarea rurală, dezvoltarea și diversificarea activităților din economice din mediul rural, dezvoltarea și modernizarea activităților în silvicultură, dezvoltarea potentialului de cecetare-dezvoltare si de inovare, creșterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale: promovarea măsurilor

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

active de ocupare a forței de muncă disponibile și dezvoltarea sistemului de formare profesională, îmbunătățirea și extinderea sistemului de servicii sociale, achiziționarea de competențe specializate în domeniul administrării și dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric și cultural, dezvoltarea, diversificarea și promovarea ofertei turistice, imbunătățirea serviciilor în turism, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatiilor economice (centre de inovare si transfer de tehnologie, parcuri industriale, centre de consultanta, etc.).


Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 2010 - 2020 (Master Plan Regional Sud-Est) a fost elaborat incepând cu noiembrie 2009, odata cu finalizarea Planului de Dezvoltare Regionala 2009 - 2013 a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. Master Plan Regional Sud-Est este un document strategic complex realizat sub coordonarea Agentiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, în conformitate cu atribuțiile sale în domeniul susținerii dezvoltării regionale. Documentul conturează cadrul strategic de referință pentru planificarea regională, identificând prioritătile de dezvoltare pe baza resurselor endogene ale regiunii, precum și pe baza oportunitătilor oferite de politica de coeziune a Uniunii Europene. Obiectivele de dezvoltare au conturat următoarele priorități regionale, care sunt prezentate într-o secvență ne-ierarhizată:

Prioritatea 1. Crearea condițiilor favorabile dezvoltării mediului investițional;

Prioritatea 2. Dezvoltarea rețelei de transport la nivel regional;

Prioritatea 3. Promovarea eficienței energetice și utilizarea resurselor renovabile;

Prioritatea 4. Modernizarea economiei;

Prioritatea 5. Dezvoltarea unei forțe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieței muncii în scopul menținerii și creării de locuri de muncă de calitate

Prioritatea 6. Îmbunătățirea performanței sistemului de educație și formare;

Prioritatea 7. Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor sociale, serviciilor de sănătate, precum și prin sport și cultură

Prioritatea 8. Conservarea și dezvoltarea patrimoniului natural și promovarea politicii de mediu

Prioritatea 9. Dezvoltare urbană durabilă integrată;

Prioritatea 10. Îmbunătățirea capacității administrative.

Planul Regional de Actiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud - Est

Prin prevederile referitoare la dezvoltarea economică și socială a Municipiului Galati, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiții majore în zonă, contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 2 Sud - Est. Planul Regional de Acțiune pentru Mediu (PRAM) - Regiunea 2 Sud Est cuprinde o serie de obiective de mediu generale și specifice, la nivel regional, pentru protecția calității apei și solului. Planul Regional de Acțiune pentru Mediu al Regiunii 2 Sud - Est stabilește, de asemenea, o serie de obiective de mediu pentru protecția sănătății populației, pentru protecția calității atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitării unor deșeuri, etc. In acest context, se menționează că proiectului analizat, include măsuri pentru protecția sănătății populaței și a tuturor factorilor de mediu.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Planul Regional pentru Gestionarea Deșeurilor pentru Regiunea 2 Sud - Est.

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Galati

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 - 2013, cu posibilitatea de revizuire după 5 ani) in baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu, precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013


Analiza conform P.A.T.I.Z. Galați - Brăila - Tulcea - situație existentă și propuneri

Din analiza PATIZ Galati - Braila - Tulcea reies urmatoarele:

  • - zona este traversata de coridorul european VII

  • - in ceea ce priveste zonele de cooperare exista constituita euro-regiunea Dunarea de Jos ( jud. Galati, Braila, Tulcea, jud. Cahul, regiunea Odessa)

  • - axa Focsani - Galati - Braila -Tulcea nu este integrata in reteaua de transport europeana; se pot devzolta axe de circulatie cu impact asupra dezvoltarii spatiale odata cu aparitia podului peste Dunare la Braila;

  • - in partea de SV a Brailei si in partea de centru est a Galatiului exista zone in care predomina factorii restrictivi ai dezvoltarii rurale.

  • - zona prezinta terenuri agricole, dar si zone deficitare in paduri

  • - se regasesc arii turistice cu potential insuficiet valorificat care necesita masuri de includere in circuite turistice (aria turistica bratele Dunarii, aria turistica Braila - Movila Miresei, aria turistica Galati); acestea sunt propuse pentru dezvoltare;

  • - structurile activitatilor economice sunt diverse, municipiile avand comasate majoritatea acestor activitati;

  • - exista suprafete afectate de exces de umiditate precum si suprafete afectate de eroziune asolului; acestea sunt propuse pentru amelioare;

  • - tronsoanele de drumuri nationale care necesita lucrari pentru imbunatatiri se vor reabilita

  • - nu exista o legatura feroviara intre jud. Tulcea si sistemul urban Galati - Braila; aceasta se poate rezolva prin realizarea unei traversari rutiere a Dunarii în zonă.

  • - este necesara amenajarea unui aeroport;

  • - este necesara amenajarea unor depozite ecologice de deseuri urbane;

  • - sistemul urban Galati - Braila are probleme functionale care se pot rezolva prin realizarea unei relatii directe intre cele doua localitati, cu sprijinul decidentilor locali;

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- in ceea ce priveste mediul exista potential mediu de poluare din punct de vedere tehnologic;

- patrimoniul natural cuprinde areale protejate precum si rezervatii naturale protejate;

- se propune reabilitatera peisajelor puternic antropizate si protejarea lor.


Analiza conform PATZ Periurban BRAILA (în curs de avizare)

La initiativa Consiliului Judetean Braila, s-a elaborat Planul de Amenajarea a Teritoriului Zonal - Zona Periurbana Braila, in cadrul caruia sunt cuprinse, in partea de nord a sa, si UAT Galati, impreuna cu comunele Sendreni si Branistea. S-a luat in considerare astfel "Sistemul urban Galati-Braila" asa cum este prins acest binom de localitati in PATN - Reteaua de localitati.

PATZP Braila propune ca elemente ale obiectivelor tinta: Elementele de mediu si ale cadrului natural

  • • creșterea gradului de siguranța a utilizării teritoriului, printr-un management integrat al apelor

  • • rezervarea unor zone vaste, cu o batimetrie sub cea generala a zonei, ca si “lacuri verzi” (activitati de loisir si potentiale bazine de retentie)

  • • eliminarea/reamplasarea surselor de stres asupra mediului si diminuarea impactelor obiectivelor care vor fi mentinute (retehnologizari si reconversii)

  • • delimitarea/instituirea unor zone de productie agricola ecologica în partea de vest si sud-vest a zonei

Patrimoniul natural, construit si peisajul

  • • Valorificarea complexa a potentialului teritoriului periurban

  • • integrarea elementelor de potential natural si antropic în retele tematice regionale, nationale si internationale

  • • valorificarea prin trasee turistice tematice

  • • instituirea unor zone de cooperare intra/transjudetene (Movila Miresii, Maxineni, Balta Mica a Brailei, Muntii Macin)

Reteaua de localitati si amenajarea complexa a teritoriului

  • • sistemul urban Braila-Galati - Poarta a Uniunii Europene catre Est

  • • sistemul urban Braila-Galati - Platforma Logistica de nivel continental, dezvoltarea unui nod intermodal de transport în nordul Brailei, dezvoltarea unui nod intermodal de transport în nordul Brailei

  • •  aglomeratia urbana Braila - Galati (cuprinzând ZPMB) devine Centru operațional (dispecerizare, operare, stocare date, luarea deciziilor, monitorizare a teritoriului si situatiilor curente si extreme)

Structura socio - demografica

  • dotari sanatate de interes regional si national, cu impact international

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • • învatam superior - Campus universitar de interes regional

  • • învatamânt liceal în toate localitatile ZPMB

  • • dotari sport - interes regional/national si internațional, dezvoltat pe standarde olimpice

  • • dezvoltarea zonelor de locuinte diversificate dat realizate pe principiul mixitatii si al criteriilor de dezvoltare ecologica

51

Activitatile economice


constituirea ZPMB ca si parc de activitati

  • • dezvoltarea activitatilor legate de transport modal si transport intermodal zone de transfer

  • • poli logistici locali - depozitare/prelucrare primara/distributie regionala si locala

  • • dezvoltarea pe teritoriul ZPMB a unor centre de cercetare - inovare - microproductie legate de unitatile productive (industrie performanta)

  • • integrarea proceselor de dezvoltare a ZPMB in cadrul obiectivelor Strategiei Dunarii

  • • sistem coerent de administrare a sistemului urban

Pentru asigurarea acestor obiective, trebuie indeplinite o serie de conditii principale, dar si elemente de cadru organizatoric

Conditii principale

  • • dezvoltarea retelei de localitati urbane a judetului Braila

  • • cresterea accesibilitatii teritoriului la distanta

  • • construirea podului peste Dunare din nordul Brailei

  • • realizarea aeroportului international Braila-Vadeni

  • • revitalizarea caii navigabile a Dunarii (maritime si fluviale)

  • • realizarea drumurilor expres Brasov-Focsani-Braila si conectarea cu Drumul expres de coasta pâna la Constanta

  • • realizarea drumului expres Braila- Slobozia, catre Autostrada 2

  • • cresterea accesibilitatii teritoriului periurban

  • • realizarea drumului expres Braila - Galati

  • • realizarea metroului usor între aceste doua municipii

  • • realizarea podului rutier peste Dunare si integrarea teritoriului zonei Macin în procesele de dezvoltare ale ZPMB

  • • realizarea podului peste Dunarea Veche catre Insula Mare a Brailei si într-un orizont mai îndepartat de timp, a podului între Braila si teritoriile sale din Insula Mare a Brailei

  • • modernizarea DN-urilor si trecerea Dj care Buzau în categoria DN, fapt care poate permite întretinerea acestuia la un mai bun nivel calitativ

  • • amenajari hidrotehnice complexe

  • • port comercial la nordul Braila, pe Dunarea maritima;

  • • port turistic, de ambarcatiuni, în zona portului vechi al Brailei;

  • • port pe cursul Siretului si amenajarea pentru navigatie a acestuia;

  • • amenajarea incintelor terenurilor pentru dezvoltari printr-un sistem de diguri si asigurarea acestora (în zonele cu risc de inundatie).

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Elemente de cadru organizatoric, institutional si administrativ, necesare pentru atingerea obiectivelor-tinta:

  • • structurarea unui cadru instituțional complex, pe mai multe paliere verticale si orizontale de articulare

  • • atacarea problemelor legate de proprietatea asupra terenurilor supuse dezvoltarii

  • • demersuri legislative pe toate palierele

  • • instituirea unei unitati de management complex si coordonat al teritoriului aglomeratiei

urbane Braila - Galati si în particular al ZPMB                                                      40

  • 2.3.4. Planuri și programe la nivel local

Analiza conform " Studiului privind configurarea Zonei Metropolitane Galati"

Zona metropolitana cuprinde Galati include orasul polarizator si asezarile cu care acesta are interrelatii directe, permanente si variate, formand impreuna un sistem zonal functional. Zona metropolitana ar putea avea o dezvoltare integrată, care ar trebui să ducă și la rezolvarea disfuncțiilor din sfera mobilitatii, prin infrastructuri coerente și servicii eficiente de transport

Pentru o vizune completa, din punctul de vedere al dezvoltarii Municipiului Galati, este necesara o extindere spre nord a zonei propuse prin PATZ Periurban Braila, astfel incat ambele municipii sa participe in ponderi aproximativ egale. Se propune introducerea in plus a urmatoarelor comune (care sa cuprinda atat zona restransa, cat si cea extinsa, studiata la judetul Braila): Tulucesti, Vanatori, Smardan, Independenta, Schela, Frumusita, Foltesti, Scanteiesti, Cuca, Pechea, Cuza Voda, Slobozia Conachi, Piscu, Tudor Vladimirescu.De asemenea, si orasul Macin poate participa cu o zona mai mare de influenta, aducand in plus comunele: Grindu si Luncavita.

In formularea ipotezelor pentru delimitarea zonei metropolitane Galati, cf. „Studiului privind configurarea zonei metropolitane Galati” -elaborat de SC Oppidum Studio in 2011, autorii au luat in calcul doua variante:

  • a. Varianta zonei de influenta de 30 km

  • b. Varianta largita, a zonei de influenta de 50 km



Judetul Galati prezinta dezvoltari mai importante pe directiile principalelor cai de comunicatie, adica directia Galati-Tecuci si Galati -Tg. Bujor. Pentru a putea analiza comparativ datele primare de pe intreg teritoriul analizat, s-a considerat necesara si o a treia directie, mediana intre cele doua mentionate anterior, si anume Galati - Valea Marului, spre Corod. De asemenea, dupa distanta intre comune si municipiul Galati, se propun trei inele de analiza (inelul 0 = inel de proximitate, inel 1 = inel median, la cca 30 km si inelul 2 = inel la cca 50 km).

Din analiza arealelor cuprinse in UAT ale municipiilor Braila, Galati si a Orasului Macin, se considera ca acestea sunt foarte mari in comparatie cu marimea propriu-zisa a intravilanului. Acest element conduce la ideea ca de fapt, in momentul actual, periurbanizarea este mai mult "in situ", in cadrul UAT - urilor, in extravilan, ceea ce poate fi si un lucru pozitiv, lasand viitorului sarcina de a realiza o dezvoltare a periurbanului armonioasa, pe baza unor studii de specialitate, astfel incat expansiunea sa fie cat mai controlata. Configurarea zonei metropolitane Galati este necesara, putandu-se reduce disparitatile existente in prezent intre mediul urban si cel rural. Un al doilea pas, insa, in acelasi scop declarat, este de a se analiza atent, sectorial , o zona mai mare din teritoriu si anume, un sistem urban, Galati-Braila-MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Macin, care ar putea aduce crestere economica si ar putea contrabalansa Constanta, celelalt pol din Regiunea 2 sud-est , bineinteles cu cooperarea factorilor decidenti.

Concluzii

Gruparea urbană Galați-Brăila, definită ca „sistem urban” în cadrul P.A.T.N. -Rețeaua de localități, ce deține un punct forte, apartenența la Coridorul Fluvial European Rhin-Main-Dunăre, ar putea constitui o aglomerație urbană bipolară, un motor la nivel regional, caracterizat nu atât prin omogenitate, cât prin complementaritate (asigurând coerența teritoriului) și prin competitivitate (respectând propria dezvoltare a orașelor și politica de imagine a acestora). Atragerea în sfera de influență a aglomerației urbane Galați-Brăila și a unui al treilea pol, orașul Măcin, peste Dunăre, poate aduce în discuție „ariile de cooperare supracomunală”, o nouă formă de organizare, prin care comunitățile pot ajunge la performanțe tehnice și de imagine pe care nu le puteau atinge înainte.


Propunerea pentru acest proiect de sistem urban, alcatuit din municipiile Braila si Galati, impreuna cu zonele lor metropolitane ,poate cuprinde două orizonturi de timp: unul mediu, în care să se constituie arealul Galați - Brăila (+ stațiunea Lacu-Sărat) - Măcin și unul pe termen lung, care să cuprindă și ariile de polarizare în teritoriu ale celor două mari orașe, precum și întreaga zonă dobrogeană, din estul Dunării (Măcin, Jijila, Garvăn, I.C. Brătianu), care ar putea avea o dezvoltare interesantă, prin potențialul nefolosit în prezent.

Analiza conform Studii de fundamentare PUG

Structura si functiile municipiului Galati in relatie cu teritoriul sau periurban

Pentru a putea realiza o analiza cat mai atenta asupra relatiilor dintre oras si zona sa periurbana (in sensul delimitarii cat mai corecte a acesteia), se impune folosirea unor criterii de baza:

  • - ponderea si participarea in timp (aproape zilnica) la aprovizionarea orasului cu produse agro - alimentare si forta de munca;

  • - caile de transport

  • - distanta fata de oras

  • - utilizarea terenurilor si posibilitatile de modificare a acestora in perspectiva, in functie de conditiile naturale, traditie, posibilitati de transport.

Criteriile principale sunt:

  • -   structura producției agricole a zonei, care trebuie să corespundă cerințelor orașului (cu observatia ca în contextul globalizării și al deschiderii caracteristice economiei de piata, criteriul pierde mult din relevanta ).

Populația Galatiului se aprovizionează din comunele adiacente orașului, adică din primul inel, dar colectarea și procesarea produselor agricole se fac sporadic și nu sunt încă dezvoltate. Astfel, aprovizionarea cu legume și fructe, precum și cea cu carne și produse lactate este încă dominata în piețele agroalimentare din Galati de micii producători din MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

comunele învecinate cu orașul. Aceasta piata orientata local ar trebui păstrata, prin includerea comunelor respective în zona periurbana a Galatiului.

aspecte privind populația si așezările (o creștere considerabilă a populației, navetismul, funcția de localitati-dormitor);

Județul Galati are 2 municipii, 2 orase si 61 de comune

Un segment important din numărul persoanelor ce lucrează în Galati locuiește în comunele periurbane. În aceste comune s-au dezvoltat noi zone rezidențiale - “zone dormitor”, fără a se dezvolta însă și serviciile. Comunele acestea găzduiesc un număr mare de navetiști, de aceea este important ca ele să fie incluse în polul de dezvoltare pentru a asigura o dezvoltare coerentă a zonelor rezidențiale și a infrastructurii aferente. Migrația zilnică a populației produce o disfuncțiune majoră care introduce tensiuni mari în trafic, cauzând suprapuneri ale mijloacelor de transport personale și în comun, atât la nivel municipal, cât și la nivel comunal. Acest lucru se poate constata consultand studiul pentru circulatie, elaborat ca parte de fundamentare pentru noul PUG. Astfel, se poate observa ca fluxurile de circulatie rutiera vehicule/zi prezinta variatii semnificative pe diverse segmente ale drumurilor, indicandu-ne care sunt zonele mai solicitate; si anume: circulatie zilnica cea mai intensa este intre Galati si Vanatori-Tulucesti; apoi intre Galati-Sendreni-Branistea-Independenta si Pisca-Tudor Vladimirescu. Este interesant de observat si segmentul Galati-Cuca, ceea ce ne face sa apreciem ca aceasta comuna, chiar daca depaseste primul inel de comune periurbane, poate fi inclusa si ea in zona periurbana a municipiului Galati.


Distanța medie parcursă de navetiști pentru a ajunge în oraș este de circa 20-30 km pe principalele căi de acces ce deservesc comunele periurbane propuse: Tulucesti, Vanatori, Smardan, Sendreni, Branistea, Independenta, Schela (din judetul Galati) si Vadeni (din judetul Braila), precum si Grindu, Jijila, I.C.Bratianu, Smardan (din judetul Tulcea) - in varianta restransa de periurban (cu o raza de 20 km). La acestea se adauga, intr-o varianta extinsa (cu o raza de 30 km), urmatoarele comune: Frumusita, Foltesti, Scanteiesti, Cuca, Pechea, Cuza Voda, Slobozia Conachi, Piscu, Tudor Vladimirescu (judetul Galati), Silistea, Cazasu, Chiscani; UAT Braila (judetul Braila), Carcaliu, UAT Macin, Luncavita.

prezența funcției industriale (prin unitati apărute în urma descongestionării orașului sau pentru valorificarea unor materii prime locale) - la care se adaugă, fără îndoială, renta de localizare creată de economiile urbane și de aglomerare.

Portul Galați este poziționat între km 145,7 și km 157 pe malul stâng al Dunării, la confluența râurilor Siret și Prut cu fluviul Dunărea, la doar 7,5 km de granița cu Republica Moldova și la 14 km pe uscat (pe apă 13 Mm (23 km)) de portul ucrainean Reni.

Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicație europeană. Pe cale fluvială se realizează conectarea la canalul Rhin-Main-Dunăre, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră.

De asemenea Zona Liberă Galați este un punct strategic în zona de est a orașului, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se toate căile de comunicație enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european și naval.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Orașul Galați, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi: un port pentru transportul de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Având aproximativ 6,5 km de chei și pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri de peste 9.000.000 tone, permițând accesul navelor de până la 30.000 tdw.

În comparație cu comunele mai îndepărtate, comunele din imediata vecinătate a Galatiului au primit cele mai mari investiții în industrie și servicii, tocmai datorită apropierii lor de oraș și de facilitatile de interrelaționare pe care acesta le oferă;


- funcția de recreere si agrement, dezvoltată ca răspuns la cererea reprezentată de populația aglomerației urbane;

Este foarte important ca unele zone din jurul Galatiului să nu devină spații construibile, din motive de protecție a mediului înconjurător. Din punct de vedere al calitatii mediului, zonele verzi existente, împreună cu pădurile sunt elemente importante pentru Galati privind reducerea poluării, păstrarea calitatii aerului, cât și pentru reducerea efectului de seră.

Coridorul verde care se întinde de-a lungul Șiretului, a Dunării si a Prutului, este de o importanta vitală ca zonă destinată timpului liber și agrementului. In judetul Galati sunt mai multe rezervatii si monumente ale naturii ce pot constitui puncte de agrement pentru locuitorii Galatiului.

Principala rezervație naturală din județul Galați este localizată pe nisipurile din câmpia Tecuciului și anume la sud de localitatea Liești, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâșie de circa 4 km lungime și 0,5 - 1 km lățime având o suprafață de circa 84 ha și care se continuă până în lunca Siretului.

La câțiva kilometri de Municipiul Galați se află rezervația paleontologică de la Barboși (Tirighina) cu o suprafață de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluște din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani în urmă). De asemenea, nu departe de Galați, și anume la nord de oraș, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tulucești, în locul numit Râpa Bălaia, se află cea de-a doua rezervație paleontologică. A treia rezervație paleontologică se află lângă orașul Tecuci, pe șoseaua Tecuci-Valea Mărului-Pechea-Galați, cu o suprafață de 1,5 ha. Rezervația se află pe terasa inferioară a Bârladului, la punctul numit "La Rateș" adică acolo unde a fost cândva un han.

In concluzie judetul Galati reprezintă atât din punct de vedere natural, cât si al obiectivelor istorice si culturale, un teritoriu partial nevalorificat. Principalele atractii turistice ale judetului sunt rezervatiile naturale si faleza Dunării.

Pe principiul oportunitatilor alternative, se va ivi necesitatea dezvoltării unor zone rezidențiale și a unor complexe de tranzit și sejur în comunele aflate pe traseele către astfel de destinații. Aceste motive justifică includerea în zona periurbana a Galatiului a comunelor situate până la 20 -30 km distanta de oraș.

- dezvoltarea transporturilor constituie atât un răspuns al expansiunii teritoriale a procesului de urbanizare, cât și un factor de facilitare a organizării coerente a spațiului urban și periurban, de asigurare a circulației fluente a oamenilor și bunurilor.

Accesul facil este un motor al dezvoltării economice. Companiile preferă să se stabilească în

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

apropierea căilor rutiere precum și a altor legături care facilitează transportul, cum sunt drumurile către alte orașe sau aeroporturi importante. De-a lungul acestor căi de comunicații se observă o dezvoltare a zonelor comerciale, a zonelor industrial și a zonelor de locuire.

Orasele Galati si Braila sunt singurele de rang I care nu sunt racordate la cele doua coridoare paneuropene ce traverseaza Romania (E-V coridorul IV si N-S coridorul IX), desi au o pozitie strategica, prin apropierea de Ucraina. In schimb, apartin de Coridorul VII (Dunarea), care face legatura intre Vestul si Estul Europei.


Traversarea Dunarii spre Tulcea se face cu bacul, neexistand pod.

Caile de transport din judetul Galati vizeaza principalele cai rutiere (drumuri nationale) cu directia catre:

  • •   frontiera cu Moldova spre vama Oancea-Cahul; frontiera cu Ucraina, prin vama Galati-Giurgiulesti,

  • •   nordul tarii, prin DN25 si DN26 (urmand cursul Siretului si cursul Prutului),

  • •   vestul tarii, prin DN2B,

  • •   sudul tarii, prin E584, E87,

  • •   S-E-estul tarii, prin DN22, E87,

  • •   spatiile de agrement si recreere.

Comunele propuse pentru zona periurbana sunt strabatute de aceste drumuri, ceea ce le confera importanta pentru dezvoltarea lor viitoare.

Analiza realizată pe baza setului de criterii selectate scoate în evidenta faptul ca influența urbanizatoare a orașului Galati se desfasoara deocamdată asupra primului inel de comune din jurul său. Efectele se resimt selectiv chiar și în cazul acestora: sunt mai puternice în Vanatori, Smardan, Sendreni si Schela, dar mai limitate în Tulucesti, Branistea si Independenta.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Galati 2010 - 2015

Perspective de Dezvoltare, se prevad urmatoarele:

f crearea de noi investiții în județ, semnificative ca valoare și cantitate, mai ales în direcția dezvoltării de afaceri noi cu potențial de creștere rapidă; vor fi încurajate mai ales domeniile care produc o valoare adaugată crescută și care creează bunăstare la nivel local;

f crearea de noi locații destinate activităților de producție concentrate în zonele urbane;

În acest scop vor fi utilizate prin reactivare cu prioritate suprafețele abandonate în urma fostelor exploatări industriale. În reactivarea zonelor industriale se va avea în vedere adaptarea infrastructurilor de transport și utilități, precum și respectarea cu strictețe a reglementărilor de mediu și a principiilor dezvoltării durabile;

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

f dezvoltarea spiritului întreprinzător și a potențialului de inovare în rândul companiilor galatene cu potențial de creștere, prin extinderea infrastructurii de sprijinire a afacerilor - dezvoltarea de incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, centre de transfer tehnologic;

f extinderea infrastructurilor de transport existente necesare mediului de afaceri și introducerea unor noi căi și mijloace de transport în județ (aeroport, autostrăzi); îmbunătățirea și extinderea infrastructurii tehnologice și informaționale dedicate mediului de afaceri la nivel județean;


f asigurarea de servicii suport pentru afaceri în toate zonele urbane ale județului, în scopul acoperirii nevoilor mediului de afaceri din județ și al creșterii atractivității investiționale;

f extinderea infrastructurii existente de cazare și conferințe pentru mediul de afaceri și dezvoltarea unor centre de conferințe, expoziții și târguri de mari suprafețe;

f asigurarea existenței de centre comerciale de desfacere cu amănuntul, în scopul asigurării la nivel local a necesarului zilnic, pe termen scurt, de alimente și bunuri de consum; comerțul cu amănuntul pe suprafețe mari trebuie orientat în principal lângă arterele de circulație din apropierea zonelor urbane;

f modernizarea și reabilitarea căilor de circulație locale astfel incât să corespundă cerințelor actuale de trafic;

f asigurarea resurselor energetice și a infrastructurii necesare care să realizeze condiții sigure de alimentare cu energie (electrică, gaze naturale, combustibili, etc.) a tuturor consumatorilor din județ, conform principiilor prioritare de protecția mediului; se vor avea în vedere toate posibilitățile de economisire și utilizare a energiei regenerabile care trebuie să fie ecologică și ieftină.

Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Galati - planul de investitii pe termen lung

Face parte din Programul Operational Sectorial Mediu 2007 - 2013 care continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel national care au fost initiate în cadrul asistentei de pre-aderare, în particular Phare si ISPA. În plus fată de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmăreste stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protectiei mediului. De asemenea, prioritătile POS Mediu includ interventii în domenii mai putin abordate până în prezent, precum eficientizarea sistemelor de încălzire urbane, prevenirea riscurilor, reconstructia ecologică sau implementarea Planurilor de management Natura 2000. Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protectia si îmbunătătirea calitătii mediului si a standardelor de viată în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU)

Pentru polul de creștere - Municipiul Galati si zonele adiacente, elaborat în 2009, indică măsurile stringente ce se impun în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj și de îmbatrânirea populației. In partea de nord a orasului se afla Cartierul Traian, cartier in plina dezvoltare, cu locuinte individuale si zone comerciale. Conform PIDU, zona metropolitana Dimitrie Cantemir, reprezinta zona cu cel mai

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

mare potential de dezvoltare economica. Aici se vor construi aeroportul, coridorul IX, centura de ocolire si va creste accesibilitatea si se va diminua timpul de trafic intre Galati si celelalte orase/regiuni ale tarii. Conform „Planului Integrat de Dezvoltare Urbana” pentru polul de crestere “Municipiul Galati si zonele adiacente”, zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona metropolitana Dimitrie Cantemir, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, proiectele comune de relansare economică a zonei Galați - Brăila, prin realizarea a 7 obiective importante: pod peste Dunăre, aeroport, zonă industrială nepoluantă, cartier rezidențial la Brăila, cartier rezidențial la Galați, extinderea la patru benzi de circulație a șoselei Galați-Brăila de pe dig și chiar înființarea unei curse de tren rapid, de tip monorai între cele două orașe învecinate de la Dunăre. Din cele 7 obiective care erau stabilite în urmă cu câțiva ani ca fiind parte a programului de relansare economică a zonei Galați-Brăila, 4 sunt în curs de derulare. Astfel, proiectul podului peste Dunăre, deziderat al brăilenilor și gălățenilor, a început să se deruleze prin realizarea unui studiu de fezabilitate și începerea lucrărilor de construcție la sfârșitul anului 2009. Proiectul de construire a aeroportului a fost început prin stabilirea zonei în care va fi amplasat. Aeroportul - Zagna Vădeni - va avea ca profil transportul de mărfuri și persoane. Proiectul mai prevede și construirea, în zonă, de depozite de marfă și chiar a unui hotel, ceea ce va conduce la dezvoltare economică și la crearea de locuri noi de muncă.


O alta zona importanta este Zona Comerciala Libera Galati-Giurgiulesti - Reni, factor de dezvoltare economic prin situarea geografica cu acces la Dunare si facilitatile fiscale pe care le ofera.

In PIDU se specifică următoarele:

f extinderea rețelei de canalizare în cartierul Traian Nord, utilizându-se pentru aceasta fonduri ISPA ;

f dezvoltarea investițiilor și a locuințelor în zona periurbană a Municipiului Galati (Traian, Arcasilor, Filesti, Brabosi, Dimitrie Cantemir) impune extinderea rețelelor de canalizare în aceste cartiere;

f pentru a face față dezvoltării economice și sociale a Municipiului Galati și a arealului său de influență, SC APA CANAL SA in cadrul proiectului ISPA aflat in curs de implementare va realiza stația de epurare ape uzate si colectorul de canalizare;

La nivelul comunității locale există proiecte de investiții de importanță locală care vizează extinderea rețelei de drumuri interioare localității, reabilitarea căilor rutiere existente, dezvoltarea rețelelor de utilități, etc.

Planul Local de Acțiune Pentru Protecția Mediului - județul Galati, elaborat în anul 2006, actualizat in anul 2011 este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activități de planificare ale autorităților administației publice locale. Scopul acestui plan este dezvotarea unei viziuni a comunitătii asupra mediului, evaluarea problemelor și aspectelor de mediu din Municipiul Galati, stabilirea priorităților, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor și aspectelor principale de mediu, precum și implementarea acțiunilor care să conducă la o imbunatatirea calitatii mediului si reducerea impactului negative al activitatilor antropice asupra sănătății populatiei.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • 2.4. POTENTIAL ECONOMIC

Evoluția activității economice- servicii publice comunitare. Proiecte în curs de realizare

Servicii publice comunitare:


Apa și canalizare

Proiecte existente in curs de executie

„Lucrari pentru siguranta alimentarii cu apa potabila a mun. Galati in Uzina de Apa nr. 2" - lucrări in curs de execuție prin investiția Primăriei Galati, constând in realizarea unei retele cu Dn 800mm + 1000mm pentru alimentarea si cu apa de adancime din fronturile de captare Vadu - Rosca si Salcia - Liesti judetul Vrancea a rezervoarelor 2x20000mc din Uzina de Apa nr.2.

Prin realizarea acestor lucrari se rezolva problema sigurantei alimentarii cu apa potabila a clientilor din mun. Galati, astfel indiferent de ce situatie vom avea cu alimentarea cu apa, statia de tratare-pompare va avea dubla alimentare, atat cu apa de suprafata cat si cu apa de adancime.

Realizarea amestecului de apa de suprafata cu apa de adancime in bazinele de stocare va imbunatati din punct de vedere organoleptic calitatea apei potabile furnizate, obtinandu-se o apa mai rece vara deoarece temperatura de 12^13 °C a apei de adancime este constanta tot anul si prin amestec va reduce temperatura de max. 25°C a sursei fluviul Dunarea.

  • •  Reabilitare conducta de distributie apa potabila Dn400mm pozata in canal de protectie necirculabil in lungime 2,5 km, cu traseul str.Stadionului, str. V. Valcovici micro 20 si b-dul Dunarea micro 21.

Lucrarile de executie sunt cuprinse in Programul de investitii din cota de dezvoltare pe anul 2012 al societatii Apa Canal S.A..

  • Reabilitare conducta de distributie apa potabila Dn100mm pozata in canal de protectie necirculabil in lungime 1,5 km, cu traseul str.Al. I. Cuza.

Lucrarile de executie sunt cuprinse in Programul de investitii din cota de dezvoltare pe anul 2012 al societatii Apa Canal S.A.

  • •  In cadrul Studiului de Fezabilitate "Reabilitarea si Extinderea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata pentru Judetul Galati" este inclusa si Aglomerarea Galati, din care fac parte doua contracte:

  • -  GL_CP_01 Sistem de uscarea namolului in statia de epurare a apelor uzate in mun. Galati, Romania - contractul este licitat si este in derulare iar in prezent sunt in pregatire documentelor necesare completarii DTAC la Primarie pentru obtinerea autorizatiei de construire;

  • -   GL_CL_01 Extinderea Statiei de Epurare din Galati - procedura de achizitie se afla in derulare.

Exista in lucru la Primaria Municipiului Galati-Serviciul Investitii un Studiu privind prelungirea conductei de apa Dn 400 mm FnD de pe str. Traian, de la intersectia cu str. Zimbrului pana in str. Cetateanu Ion, cca. 800m, pentru a face inel cu reteaua de apa existenta pe str. Arcasilor;

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Energie termică

S.C. APATERM S.A. Galati a realizat pentru perioada 2010 - 2013, un program de modernizare a retelei de distributie a energiei termice prezentat

Transport public de călători


Pentru protejarea infrastructurii existente prin eliminarea obstacolelor de pe carosabil, a cresterii fluentei traficului si reducerii numarului de accidente, exista in programul de investitii al Consiliului Local al Municipiului Galati un proiect de realizare "Parcare Drum Centura in Municipiul Galati". Finantarea acestui proiect se va realiza in cadrul programului Operational Regional, valoarea totala a acestiuia urmand sa fie de 6.883.850 lei (cu TVA). Din aceasta suma finantarea nerambursabila este de maximul 98% din costurile eligibile. Urmeaza ca Consiliul Local Galati sa decida asupra finalizarii acestui proiect de investitii.

Servicii publice:

Educație și învățământ




Sursa: Studiu economic de cercetare privind oportunitatea constituirii zonei metropolitane Galati -Univ. Dunarea de Jos - 2011, cu date de la DSJ Galati 2010

Numarul cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar a variat si el, functie de numarul de copii si de elevi, dar si functie de alocatia bugetara primita.

Dinamica numarului cadrelor didactice

Anul

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Personal didactic in invatamantul prescolar

392

401

400

407

420

444

466

Personal didactic in invatamantul primar si gimnazial

1697

1566

1500

1387

1354

1380

1328

Personal didactic in invatamantul liceal

1352

1434

1454

1375

1376

1328

1205

Personal didactic in invatamantul superior

724

758

762

737

695

689

664

Sursa: Directia de Statistica Judet Galati 2010

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)



Sursa: Studiu economic de cercetare privind oportunitatea constituirii zonei metropolitane Galati -Univ. Dunarea de Jos - 2011, cu date de la DSJ Galati 2010

Sănătate

Din datele prezentate în cadrul studiului rezulta cateva concluzii:

o Scaderea numarului de paturi in intervalul analizat cu 295, adica cu aproximativ 9%.

o Scaderea numarului de medici din sectorul public cu 37, adica 6,3%.

o  Cresterea numarului de medici in sectorul privat cu 26, adica 45%.

o Cresterea numarului de medici stomatologi in sectorul public cu 15, adica 20%, dar si cresterea acestora in sectorul privat cu 9, adica 9,7%.

o Cresterea numarului de farmacisti in sectorul privat cu 13, adica 3%, dar scaderea numarului acestora in cel public, cu 7 persoane adica cu 29%.

o Personalul mediu sanitar din sectorul public se mentine crescut, la aproximativ 2300 persoane, dar cel din sectorul privat are o crestere foarte mare, cu 288 de persoane, adica cu 150%.

o Numarul de spitale a ramas constant, adica de 8, dar s-au redus dispensare medicale publice, de la 13 la 4.

o  Numarul de farmacii din sectorul public s-a redus cu o unitate, crescand insa numarul de

farmacii private, cu unitati.

o Cabinete stomatologice publice au ramas aproximativ la acelasi numar, de 63, dar numarul celor private a crescut de la 92 la 113, adica cu 23%.

o O evolutie similara a avut numarul de cabinete de medicina generala, de la 33 in 2004 la 43 in 2008, adica cu 30%.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Galati




Sursa: Studiu economic de cercetare privind oportunitatea constituirii zonei metropolitane Galati -Univ. Dunarea de Jos - 2011, cu date de la DSJ Galati 2010

Dinamica activităților economice

Din informatiile prezentate mai inainte rezulta, ca in anul 2009, ca tendinta generala, constatam ca numarul societatilor comerciale suspendate si radiate este mult mai mare decat al celor nou infiintate.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Se observa ca cele mai numeroase inchideri de societati comerciale comparativ cu firmele nou infiintate se regăsesc in secțiunea F - Construcții si in secțiunea G - Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor. Deci, sectorul construcțiilor si cel al comerțului au fost cel mai puțernic afecțațe de criza.

Din datele prezentate mai sus se pot trage cateva concluzii:

Valorile cele mai mari ale cifrei de afaceri obtinute de societatile comerciale din Municipiul Galati se prezinta, pe primele trei pozitii la:


  • •  Sectiunea C - INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE - 771.527

  • •  Sectiunea G - COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ȘI MOTOCICLETELOR - 468.309

Sectiunea F - CONSTRUCȚII

- 438.779


Rezulta ca principalele activitati care au adus venituri societatilor comerciale din Municipiul Galati in anul 2008 au fost din: Industria prelucratoare, comertul cu ridicata si cu amanuntul si constructiile.

DISFUNCȚII

Daca la nivelul anului 2008 veniturile incasate de societatile comerciale din Municipiul Galati au fost cele prezentate mai inainte, in anul 2009 situatia s-a modificat semnificativ prin suspendarea si radierea unora dintre acestea.

Analizand societatile comerciale din sectiunile C, F si G prezentate mai inainte vom constata urmatoarele ( pentru S.R.L-uri); utilizand urmatoarele notatii:

  • - EXISTENTE = firme inregistrate in 2008

  • - S + R = firme suspendate si radiate in 2008

  • - ACTIVE = firme active in 2009.

Sectiunea C INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE

  • -   cod CAEN (Diviziune) 10 - Industria alimentară, din cele 238 unitati comerciale existente in 2008, si-au suspendat activitatea 31, infiintandu-se 7, deci in 2009 au fost active 214, reducandu-se cu 10%.

  • -   cod CAEN (Diviziune) 25 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații, din cele 219 existente in 2008 au fost suspendate sau radiate un numar de 52 de firme, infiintandu-se 11 societati comerciale. Deci, pe ansamblu, in 2009 au functionat 178 de societati cu raspundere limitata, reducandu-se cu 19%.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- cod CAEN (Diviziune) 31 - Fabricarea de mobilă , din cele 95 existente in 2008 au fost suspendate sau radiate un numar de 17 firme, infiintandu-se 4. In 2009 au functionat 82 de S.R.L.-uri in acest sector, reducandu-se cu 14%.

Secțiunea G - COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ȘI MOTOCICLETELOR


- cod CAEN (Diviziune) 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, din cele 1759 existente in 2008 au fost suspendate sau radiate un numar de 624 de firme, infiintandu-se 133. Rezulta ca in anul 2009 au functionat 1268 de societati cu raspundere limitata, numarul acestora scazand cu 28%.

- cod CAEN (Diviziune) 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor, din cele 4601 existente in 2008, au fost suspendate sau radiate un numar de 1576 firme, infiintandu-se 234. Rezulta ca in 2009 au functionat numai 3259 de astfel de societati comerciale, numarul lor scazand cu 29%.

Sectiunea F - CONSTRUCȚII

- cod CAEN (Diviziune) 41 - Construcții de clădiri, din cele 777 firme existente in 2008, au fost suspendate sau radiate 146, infiintandu-se 52 de astfel de societati comerciale. Rezulta ca in anul 2009 au functionat numai 683 de S.R.L -uri, numarul lor reducandu-se cu 12%.

- cod CAEN (Diviziune) 43 - Lucrări speciale de construcții, din cele 772 firme existente in 2008, au fost suspendate sau radiate 232 de firme, infiintandu-se 38. Rezulta ca in anul 2009 au functionat numai 578 de S.R.L-uri, numarul lor reducandu-se cu 25%.

Astfel de situatii, adica de reducere accentuata a numarului de societati comerciale active, se regasesc in toate domeniile de activitate din Municipiul Galati, aceasta situatie explicand nemijlocit reducerea veniturilor locuitorilor din Municipiul Galati si implicit la cresterea numarului de someri.

  • 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

  • 2.5.1. Evoluția socio-demografică. Concluzii și tendințe

Conform cadrului metodologic de elaborare al P.U.G., populația este tratată si din punct de vedere cantitativ- demografic: efectivul populației, repartizarea în teritoriu, miscarea populației, structura si evoluția populației.

Aceste aspecte cantitative folosesc drept criterii în elaborarea soluțiilor de amenajare urbanistică si a teritoriului, respectiv:

  • 1. Fundamentarea deciziei de extindere/reducere a teritoriului intravilan destinate locuirii în acord cu cresterea/scăderea numărului populației;

  • 2. Luarea unor decizii privind dotările necesare la nivel de oras bazate pe cunoasterea nevoilor specifice ale diferitelor grupe de vârstă în funcție de ponderea acestora în total populație;

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • 3. Fundamentarea viitoarelor decizii de investiții ale administrației locale în funcție de tendințele demografice pentru următorii 10 ani legate spre exemplu de echiparea tehnico-edilitară, dotările culturale, sociale, educaționale etc.;

3. Analiza din punct de vedere demografic a resurselor umane necesare dezvoltării economiei locale etc.

Din punct de vedere demografic, au fost analizate următoarele aspecte:


  • - numărul de locuitori (populatia stabila), de data recentă;

  • - structura populației pe sexe si grupe de vârstă la ultimele două recensăminte;

  • - miscarea naturală si migratorie a populației;

  • - disfuncționalitățile privind evoluția si structura populației, modul de ocupare a resurselor de muncă;

  • - evoluția populației în ultimii ani si prognoza populației după modelul de crestere biologică, bazat pe cresterea naturală a populației (spor natural) si modelul de crestere tendențială, prin luarea în considerare a sporului mediu anual (spor natural si migrator), înregistrat în ultimii 4-5 ani;

  • - resursele de muncă si populația ocupată si evidențierea aspectelor sociale rezultate ca urmare a mutațiilor previzibile în structura populației ocupate, precum si cele rezultate din mobilitatea populației si a forței de muncă.

Conform datelor prelucrate de la DSJ Galati in cadrul Studiului economic de cercetare privind oportunitatea constituirii zonei metropolitane Galati - Univ. Dunarea de Jos - 2011, situatia populației mun. Galati la nivelul anului 2010 se prezinta astfel:


Conform aceleasi surse, piata muncii se reflecta astfel:

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)



□ POPULAȚIA STABILA CU VARSTA INTRE 18-62 ANI (2) DSOMERI ÎNREGISTRAȚI (1)

Orasul Galați este municipiu reședință de județ, principalul centru economic, politico-administrativ si cultural la nivel județean. Importanța si rolul municipiului depășește nivelul județean, el fiind considerat în ierarhia funcțională în cadrul rețelei de localități din România oras de rangul I1. Încadrarea mun. Galați în rețeaua de localități ca municipiu de rang I a avut ca si criterii faptul că are un număr mai mare de 200 000 de locuitori, accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicații paneuropene (rutiere, feroviare, navale si aeriene), o bază economică de înalt nivel tehnologic si flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale si de natură informatică), universități, institute de învățământ superior diversificate si o viață culturală bogată. În cadrul Regiunii S-E, mun. Galați este al II-lea ca număr de locuitori după mun. Constanța.

De asemenea, municipiul Galați poate să constituie zonă metropolitană împreună cu localitățile urbane si rurale aflate în zona imediată între care s-au dezvoltat relații de cooperare.

Conform “COMUNICATULUI DE PRESA din 02 februarie 2012 privind rezultatele provizorii ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor-2011”, rezultatele provizorii din 20 oct. 2011 prezinta o prima estimare privind numarul populatiei, al gospodariilor populatiei si al fondului de locuinte la nivel national si teritorial.

Conform “COMUNICATULUI DE PRESA din 02 februarie 2012 privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populatiei si Locuintelor-2011”, judetul Galati are o populatie stabila de 507402 persoane si o densitate de 113,6 locuitori pe kmp (situatia la data de 1 iulie 2007 se prezenta astfel: populatia județului Galați era de 614.449 locuitori, ocupand locul al treilea pe țară, cu o densitate a populației de 137,6 loc/km2. Din totalul populației, 347.301 locuiau în mediul urban și 267.148 în mediul rural).

La nivelul municipiului Galati rezultatele provizorii obtinute se prezinta astfel:

Medii de rezidenta

Populatie stabila

- persoane-

Număr clădiri

Număr locuințe

Numărul gospodăriilor populației

TOTAL

din care: clădiri în care se află

TOTAL

din care: locuințe convenționale

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

locuințe *

Mun. Galati

231204

11966

11860

109379

109363

92248

* Exclusiv clădiri destinate spațiului colectiv de locuit în care se aflau locuințe convenționale

In concluzie, avand in vedere datele oferite preliminar de INS pentru recensamantul din 2011, se constata o scadere a populatiei mun. Galati fata de recensamantul din anul 2002 astfel:

-populatie 2002: 298.861 locuitori

-populatie 2011: 231.204 locuitori

-evolutie nr. locuitori 2011- 2002: - 67.657 locuitori

-evolutie procentuala populatie 2011-2002: - 22,6 %.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)



Sursa: Studiu economic de cercetare privind

oportunitatea constituirii zonei metropolitane Galati - UDJ- 2011

In continuare, se prezinta situatia populatiei cf. datelor oficiale la momentul 2010, asa cum au fost ele obtinute pe parcursul documentarii pentru elaborarea PUG de la Directia Judeteana de Statistica (inainte de recensamantul populatiei din 2011) :

-La 1 iulie 2008, populația municipiului Galați era de 291608 locuitori. Efectivul demografic al orașului Galați a crescut progresiv în perioada industrializării si a urbanizării (intervalul 1966-1990), crestere determinată de populația care a migrat dinspre rural spre urban si de ratele înalte ale natalității. Trendul de crestere s-a păstrat si după 1990, acest fenomen explicându-se prin menținerea atracției pentru populația din jurul municipiului si prin măsurile de liberalizare a circulației persoanelor. În anul 1997, populația mun. Galați număra 331360 persoane, mai mult cu 5521 persoane față de anul de referință 1990, an după care efectivul populației scade. Alături de aportul pozitiv al migrației rural-urban, trebuie să menționăm scăderea după 1990 a ratei natalității prin liberalizarea avortului si efectele negative ale procesului economic de recesiune severă si migrației externe.

Din punct de vedere demografic, orasul Galați a cunoscut o crestere vertiginoasă în perioada 1950-1990, populația sa multiplicându-se de 3,4 ori față de anul reper 1956 prin procesul forțat de industrializare, respectiv începutul funcționării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est. De asemenea, politicile demorafice pronataliste au contribuit la cresterea efectivului demografic.

Dacă urmărim structura pe sexe si vârste în 2002 si 1992 observăm schimbarea raportului între bărbați si femei la grupa de vârstă activă 15-64 ani. Dacă în anul 1992 erau înregistrați mai mulți bărbați decât femei la această grupă de vârstă, în anul 2002 raportul era în favoarea femeilor, fapt care se explică prin restructurarea industriei siderurgice, preponderent masculine si scăderea atracției pentru piața muncii din Galați.

Piramida vârstelor reprezentată pentru anul 1992 arată începutul unui proces de modernizare demografică prin modificarea comportamentului reproductiv. Schimbări structurale si în volumul

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

populației pot fi observate comparând piramidele din 2002 si 1992. În cei 10 ani intercensitari, procesele demografice de reducere a natalității, de scădere a efectivului de populație fertilă si de migrare internă si externă au dus la o diminuare importantă a populației tinere. Tendințele care se vor manifesta în viitor sunt de reducere continuă a efectivului, tendințe ce se vor resimți mai ales în cadrul primelor grupe de vârstă.

Piramida anului 2002 arată o stabilizare a populației adulte si o reducere semnificativă a efectivului populației tinere. Se pot observa de asemenea fenomene demografice în desfăsurare: îmbătrânirea populației-excedent feminin la grupa de vârstă peste 65 ani, reducerea continuă a bazei si populației adulte care nu va fi înlocuită corespunzător în următorii ani (grupele 0-14 ani au efective cu mult mai mici decât grupele mai mari 15-25).


La recensământul din 2002, dintr-un total de 109253 persoane ocupate, mai mult de jumătate era reprezentată de bărbați (55%). Structura pe ramuri economice a populației ocupate arăta că mai mult de 1/3, respectiv ~34% din populație lucra în industria prelucrătoare, mun. Galați fiind un centru important al industriei prelucrătoare. În comerț era ocupată ~15% din populație, iar în agricultură, pescuit era ocupată 1,2% din populația activă, ceea ce arată o pondere redusă a activităților cu caracter agricol/piscicol. Datele provin de la recensământul populației, desfăsurat în anul 2002, situație care aproximează stuctura ocupării în prezent.

Activitatea predominantă este industria prelucrătoare, în cadrul căreia lucrează 1/3 din persoanele ocupate din municipiu, urmată fiind de comerț si de activitățile de transport si depozitare.

Până în anul 1997 municipiul a continuat să primească populație, dar într-un ritm mai redus ca înainte de 1990. Începând din 1998, populația orasului scade prin ratele negative ale sporului migrator (mai multe plecări decât stabiliri) si creste în ritm foarte redus prin sporul natural pozitiv (mai mulți născuți vii decât decese, mai ales în ultima parte a intervalului). Se poate remarca faptul că sporul natural s-a menținut la valori pozitive în comparație cu cel migrator, constant negativ din 1998. Începând din 1998, orasul Galați a pierdut din populația sa prin migrație internă sau externă.

Calculat ca diferență între numarul de stabiliri de domiciliu si de plecari, sporul migraȚiei relevă cresterea sau diminuarea populației datorată fluxului urban-rural -numit si de întoarcere sau rural-urban. Fluxul migrației rural- urban si-a încetinit ritmul datorită proceselor de restructurare declansate după 1990. Migrația este un fenomen demografic sensibil la evoluțiile din domeniul economic, fiind un barometru al oportunităților sau lipsei acestora de pe piața muncii. Astfel, în intervalul 1990-2008, numărul stabilirilor s-a menținut însă ridicat în mun. Galați, media fiind de 2812/an.

Situația comparativă a plecărilor si stabilirilor arată că orasul Galați a fost centru economic atractiv până în 1989 dar si după acest an. Începând cu anul 1998 sporul migrator devine negativ, iar după anul 2004 numărul plecărilor este în medie de 2 ori mai mare decât numărul stabilirilor.

Populația municipiului Galați va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice cu efecte asupra situației economico-sociale:

  • •   Tendință de scădere lentă a populației, trend care se menține la nivel național

  • •   Scăderea ratei natalității de la 10,4 la 1000 locuitori în 1990 la 8,3 în 2008; tendintă de stabilizare în jurul unei medii de 8,3 (perioada 2003-2008) 16

Dezechilibre demografice pe sexe la populația cu vârsta cuprinsă între 25-49 ani si peste 55 ani (exedent feminin)

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • •   Reducerea între cele 2 recensăminte a populației tinere (0-14 ani) la aproape jumătate din efectivul înregistrat în 1992, ceea ce pune pe termen lung problema înlocuirii generațiilor si ridică problema concentrării resurselor educaționale, restrângerea activității unor scoli, grădinițe, reducerea necesarului de cadre didactice

  • •   Scăderea ponderii populației tinere cu vârsta între 0-14 ani în total populație de la 25% în 1992 la 15% în 2002

  • •   Dublarea numărului populației cu vârsta peste 65 ani si cresterea problemelor sociale si economice legate de aceasta


  • •   Presiune asupra pieței locale a forței de muncă prin intrarea pe piață a generațiilor născute înainte de 1990

  • •   Scăderea efectivelor de populație tânără care reprezintă un potențial pentru dezvoltarea localității va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de muncă.

  • •   Probleme sociale legate de asigurarea cu locuințe, crearea de locuri de muncă, scolarizare, programe educaționale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a căror efectiv are tendința de crestere, reprezentând cea mai importantă minoritate

Sporul natural negativ va afecta înlocuirea simplă a generațiilor

Cresterea numărului de plecări a persoanelor cu competențe profesionale, mai ales a tinerilor spre orase mai mari sau în exterior

Structura ocupării forței de muncă pe domenii ale economiei naționale in anul 2002



  • □ Ind. Prelucrătoare

  • □ Ind. Extractiva

  • □ Comerț

  • □ Administrație

  • învățământ

  • □ Construcții

  • Sănătate

  • □ Transport, depozitare

  • Alte activități servicii

  • □ Tranzacții imobiliare, închirieri

  • □ Energie electrica,

  • 2.5.2. Evoluția deplasărilor pentru muncă. Concluzii și tendinte

Declinul activităților economice în mun. Galați s-a manifestat începând cu trimestrul IV al anului 2008 si s-a amplificat pe tot parcursul anului 2009, urmând să se mențină si să se accentueze în anul

  • 2010. Acest declin sa manifestat prin închiderea sau reducerea activității a numeroase firme, în special în domeniul construcțiilor, aceasta ducând nemijlocit la cresterea numărului de someri indemnizați si neindemnizați.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Sectorul naval, lider al dezvoltării economice pînă în anul 2008, reprezentat de numeroase firme ce au sediul în mun. GalaȚi (DMT Design Galați, ICEPRONAV Galați, ICEPRONAV Engineering Galați, Libmar Consulting Galați, P.A. Libra Galați, Retec Galați si Van der Velden România) si-a redus considerabil activitatea în ultimii 2 ani, generând un număr însemnat de someri.

Principalele reduceri de personal incepând cu 2001 au avut ca sursă Combinatul Siderurgic-actualul Mitall Steel (cca. 13.000 persoane disponibilizate) și în 2009 (2.600 cereri de disponibilizare). Pentru anul 2012 este prevăzut ca unitatea să ajungă la cca. 10.000 angajați, fiind preconizat un nou val de diponibilizări. O altă unitate generatoare de personae disponibilizate este Intreprinprinderea de Construcții și Reparații Siderurgice (cca. 5000 persoane disponibilizate).


Pentru perioada 2007- 2008 la nivelul municipiului Galați se înregistrează o dinamică pozitivă a numarului de salariați în domeniile: industrie, construcții, comerț, financiar și asigurări, administrație publică, învățământ și sănătate. La celelalte domenii se constata o diminuare a numărului de salariați, dar în ansamblu dinamica era pozitivă (+5,4 %). Față de anul 2007, în anul 2008 apar domenii noi de activitate care au atras un numar semnificativ de salariați.

Apariția subdomeniilor: distribuție apă, salubritate, gestiune deșeuri și activități de decontaminare, tranzacții imobiliare, activități profesionale, științifice și tehnice, activități de spectacole, culturale și recreative au atras un număr semnificativ de salariați (cca 6477 persoane). În anul 2009, rata șomajului a afectat cca. 10% din populația activă. Noile condiții economice de reducere a numărului de salariați, creștere a șomajului și scăderea puterii de cumpărare vor reduce gradul de mobilitate și numărul deplasărilor zilnice pentru muncă.

În cadrul orasului Galați, principalele obiective economice care absorb forță de muncă sunt în continuare întreprinderile situate pe platforma siderurgică Galați si santierul naval. Fluxurile de navetisti între municipiu si localitățile limitrofe s-au diminuat considerabil după 1990 datorită în parte restructurării sectorului industrial care a generat disponibilizări masive, continuate si după anul 2000, migrației externe care a fost accentuată în această parte a țării. Una dintre consecințele restructurării industriei a fost migrația inversă urban-rural, înregistrată pentru prima dată în România începând cu anul 1997.

Din imaginea de mai jos se observă frecvența deplasărilor pentru muncă si în alte scopuri (educație, recreative, scopuri personale si altele). Direcțiile cele mai utilizate sunt spre nord, localitățile Vînători, Tulucesti, spre vest, localitățile Sendreni, Branistea, Indepența, Piscu, Fundeni, Tudor Vladimirescu.



Chiar dacă nu este încă realizat din punct de vedere administrativ proiectul zonei metropolitane Brăila-Galați, există numeroase fluxuri între cele două localități si se poate previziona pentru viitor intensificarea acestora prin îmbunătățirea relațiilor si crearea unor proiecte de infrastructură care să faciliteze schimburile între localități. Proiectele de relansare economică a zonei Galați- Brăila printre care proiectul podului peste Dunăre, aeroportul din zona Vădeni și cele două cartiere rezindețiale la Galați și Brăila vor duce la dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă în teritoriul adiacent municipiului Galați, dar și în municipiu.

  • 2.5.3. Reconversia forței de muncă. Concluzii și tendințe

La nivel național, se estimează că în orizontul anului 2013 aproape 400 000 locuri de muncă vor fi acoperite de alte categorii de populație activă, fie din afara vârstei de muncă, fie din exterior. În anul 2005, din populația ocupată totală de 9147 mii persoane 463 mii persoane erau din afara vârstei de muncă, ceea ce reprezintă 5,1%.

La nivel național, în perioada 2006-2013, ponderea populației ocupate în agricultură va scădea cu aproximativ 16 puncte procentuale, iar a celei din servicii va cunoaste o crestere cu 11,5%.

Analiza ocupării la nivelul Regiunii Sud-Est

Pentru perioada 2002- 2007 se constată tendința de scădere a numărului si ponderii populației ocupate în agricultură, în paralel cu cresterea numărului si ponderilor populației ocupate în servicii si în construcții. Industria se menține, cu anumite fluctuații în jurul acelorasi valori ale numărului si ponderii populației ocupate în această activitate.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Cea mai mare pondere a populației municipiului Galați era ocupată în sectorul terțiar, urmat de industria prelucrătoare și construcții. Este de remarcat faptul că aproape jumătate din populația ocupată a județului Galați era angajată în domeniul serviciilor, față de 33% în industria prelucrătoare.

Din punct de vedere a ocupării forței de muncă, comerțul deține cea mai mare pondere în structura serviciilor.

Față de anul 2002, populația ocupată a scăzut cu 4.350 persoane, respectiv 4% din populația ocupată în anul 2002.

Nivelul șomajului la nivelul județului și municipiului Galați

Numărul șomerilor în municipiul Galați a avut un trend descrescător în perioada 2005-2007, situație care s-a modificat dramatic în anul 2009, așa cum ne indică datele parțiale la 31.05.2009, crestere datorată conjuncturii economice defavorabile care a afectat majoritatea zonelor urbane din România.

Sursa: Faza II.4.4. Reconversia forței de muncă prin scenarii alternative

În perioada 2005 - 2009 au fost organizate anual cursuri de formare profesională care au fost frecventate de un numar important de someri. Evoluția numărului de cursanți someri la aceste cursuri arată o crestere a numărului acestora în 2009 față de 2008, proporțional cu cresterea numărului de someri. Se constată o crestere accentuata a somajului în anul 2009, iar în 2010, până în prezent, această tendință s-a menținut, prognozele fiind de crestere în continuare.

Cele mai multe cursuri organizate de către AJOFM în ultimii 5 ani (2005-2009) au pregătit somerii în următoarele meserii: lucrător în cultura plantelor, operator introducere, validare si prelucrare date, bucătar, lucrător în cresterea animalelor, lucrător comercial. În total, 6864 de someri au beneficiat de cursuri de reconversie în perioada 2005-2009, trendul somerilor care apelează la astfel de cursuri fiind de reducere. Cererea pentru aceste cursuri arată interesul în crestere pentru domeniul informaticii si activități comerciale.

Programele de reconversie profesională au contribuit la reducerea ratei somajului in mun. Galați în special în perioada 2006-2008. Dacă în 2005, ponderea somerilor care apelau la cursuri de reconversie era de 32%, în anul 2008 ponderea acestora era de aproape 55% din total someri înregistrați.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Conform studiilor realizate în cadrul Planului Regional de Acțiune pentru Educație privind cererea de forță de muncă, se desprind următoarele concluzii:

-profilul dominant la nivel regional al cererii de forță de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, construcții, comerț, turism si alimentație, economic, electric.

Ocupațiile cele mai cerute de angajatori, cu crestere a locurilor de muncă vacante în 2008 comparativ cu anul anterior si cu balanță pozitivă în ceea ce priveste diferența locuri de muncă vacantesomeri au fost înregistrate în domeniile:


- construcții instalații si lucrări publice (4267 locuri de muncă vacante în 2008, crestere în 2008 față de 2007 a numărului de locuri de muncă vacante cu 277, diferența locuri de muncă vacante-someri în 2008 fiind de 3140 )

- economic (1015 locuri de muncă vacante în 2008, crestere în 2008 față de 2007 a numărului de locuri de muncă vacante cu 50, diferența locuri de muncă vacante-someri în 2008 fiind de 213)

- silvicultura (332 locuri de muncă vacante în 2008, crestere în 2008 față de 2007 a numărului de locuri de muncă vacante cu 125, diferența de locuri de muncă vacante-someri în 2008 fiind de 142)

O serie de domenii de formare profesională înregistrează o balanță pozitivă în ceea ce priveste diferența de locuri de muncă vacante-someri în 2008 dar au scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante față de anul anterior:

- mecanica

  • - turism si alimentație

  • - comerț

  • - electric

- electronică si automatizări

- fabricarea produselor din lemn

Domenii de formare profesională la care diferența locuri de muncă vacante-someri în 2008 este negativă sunt:

- chimie industrială

- agricultura

- industria alimentară

  • - industria textilă si pielărie

  • - electromecanica

  • 2.6. CIRCULATIA SI TRANSPORTUL

  • 2.6.1. Circulatia rutiera Reteaua rutiera majora se compune din:

- Reteaua stradala interna a municipiului Galati;

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Drumurile judetene care fac legatura cu localitatile invecinate care reprezinta zona de influenta;

Ca si caracteristici principale ale retelei rutiere si stradale au fost luate in considerare: - Lungimea fiecarui segment rutier si stradal;

Numarul de benzi;

Capacitatea in Veh/zi la nivel de MZA-Medie Zilnica Anuala pe baza capacitatii orare de circulatie (Veh/ora);


Viteza maxima legala de circulatie;

Functii specifice Volum-Densitate cu ajutorul carora se estimeaza viteza reala de circulatie in functie de incarcarea de trafic.

Reteaua rutiea majora este prezentata mai jos.


Din punct de vedere al retelei rutiere care face legatura cu localitatile invecinate, se poate spune ca aceasta este densa, pe deoparte, facand legatura din toate directiile Romaniei, cu municipiile Galati si Braila si porturile de marfuri respective, iar pe de alta parte, legatura cu Republica Moldova si Ucraina, prin vamile Giurgiulesti si Oancea (prin DN 26)- asa cum se prezinta in SF pentru varianta de ocolire Galati.

Densitatea retelei rutierese justifica prin faptul ca, asa cum se arata mai inainte, catre cele doua municipii (despartite de raul Siret) converg opt drumuri nationale, acestea fiind:

- DN 21 dinspre Slobozia - Autostrada A 2 (București- Fetesti-Constanta)

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • - DN 2B dinspre Buzau (DN 2, DN 10- Brasov -Covasna)

  • - DN 22 dinspre Ramnicu Sarat (DN 2)

  • - DN 23 dinspre Focșani- DN 2 - Adjud (DN 11 A)- Bacau sau Ojdula -Tg Secuiesc- Miecurea Ciuc (DN 2 D- DN 11 B- DN 12);

  • - DN 25 dinspre Tecuci- Barlad- Vaslui-Iasi;

  • - DN 24 D dinspre Barlad (DN 24)


  • - DN 26- dinspre Oancea- Murgeni- Husi -Iasi;

  • - DN 2B spre si dinspre Giurgiulesti (punct de granita cu Basarabia si Ucraina);

- DN 22 B Braila - Galati.

Pentru municipiul Galati, puternic afectat de traficul de tranzit, se impune realizarea unei variante ocolitoare.


Modelul de transport urban pentru Municipiul Galati a fost dezvoltat luand in considerare datele disponibile referitoare la cererea de mobilitate, fluxurile de trafic, reteaua rutiera principala si datele socio-economice distribuite la nivel de zona.

In realizarea modelului de transport pentru Municipiul Galati a fost luat in considerare modelul de transport CNADNR pentru deplasarile externe si de tranzit, anumite simulari efectuandu-se cu acest model inainte de a transpune datele si informatiile in modelul urban.

Pentru numarul de deplasari ale persoanelor cu autoturismul au fost luate in considerare diferite rate de generare de trafic exprimate in numar de deplasari pe locuitor, conform mediei nationale estimata cu ajutorul modelelor de transport urban mult mai detaliate realizate in cadrul Master Planului de Transport Urban pentru Bucuresti, Ploiesti si Sibiu, proiect European realizat in perioada 2007 - 2008.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Urmatoarele activitati au fost desfasurate pentru dezvoltarea si aplicarea modelului de transport urban Galati:

  • A. Dezvoltarea modelului de transport urban Galati pentru deplasarile interne

  • >  Estimarea deplasărilor generate si atrase de catre fiecare zona din cele 53 de zone. Au fost estimate deplasarile pentru munca si in alte scopuri utilizand datele socio-economice si rata de efectuare a deplasarilor la nivel mediu pentru zona urbana.

  • >  Distributia deplasarilor intre cele 53 de zone pe baza modelului gravitational.


  • B. Estimarea deplasarilor externe si de tranzit pentru persoane si marfa cu ajutorul modelului de transport rutier CNADNR pentru Municipiul Galati

  • C. Estimarea matricilor Origine-Destinatie (OD) externe si de tranzit pentru zonificarea detaliata la nivel de 48 de zone pentru Municipiul Galati

  • D. Cumularea deplasarilor interne, externe si de tranzit pentru realizarea matricii Origine-Destinatie complete

  • E.  Afectarea pe retea a matricii Origine-Destinatie complete pentru determinarea fluxurilor de circulatie.

  • F.  Recalibrarea matricii OD finale in PCE - autoturisme echivalent, in funcție de traficul recenzat in Municipiul Galati.

Astfel, in urma efectuarii activitatilor de la A la F de mai sus, matricea OD finala pentru Municipiul Galati contine 170.251 de deplasari interne si externe, la nivel de Medie Zilnica Anuala - MZA, exprimata in autoturisme echivalent.

Fluxurile rutiere exprimate in Veh/zi - la nivel de MZA, pe reteaua de drumuri nationale in aria de influenta a Municipiului Galati sunt prezentate mai jos.


MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Identificarea nivelului de mobilitate intern, extern si de tranzit pentru situatia actuala

Prin cumularea matricilor Origine - Destinație caracteristice fiecărui tip de deplasare s-a obtinut matricea Origine - Destinatie totala la nivelul anului 2005.

In continuare, matricea OD totala a fost calibrata prin utilizarea softului de transport planning VISUM pentru anul 2009, cu ajutorul fluxurilor de circulatie masurate in cele 8 intersectii. Ulterior, matricea OD finala pentru anul 2009 a fost afectata pe retea.

Numarul de deplasari totale generate si atrase de catre fiecare zona sunt prezentate mai jos.



Deplasari generate si atrase pe zona - vedere generala

Fluxurile de circulatie

Fluxurile de circulatie au fost estimate prin afectarea pe retea a matricii totale Origine - Destinatie, care a fost calibrata pentru anul 2009 cu ajutorul fluxurilor de trafic masurate in intersectiile din Municipiul Galati.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)



Populație stabilă TOTAL

Din care, dupa etnie

231204

Română

227841

Maghiară

225

Romă

1819

Germană

57

Rus - Lipoveană

179

Greacă

166

Turcă

74

Italiană

48

Alte etn ii1)

466

Etnie nedeclarată

329

1) - cuprinde toate celelalte etnii neprecizate în coloanele 2-9.



Fluxuri de circulație, Veh/zi - vedere generala

Raportul Volum / Capacitate

Raportul Volum/Capacitate a fost estimat la nivel de MZA pentru identificarea Nivelului de Serviciu si a congestiilor de trafic pe reteaua stradala a Municipiului Galati.

Raportul Volum/Capacitate - vedere generala


MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Transportul public

Precizam faptul ca in analiza circulatiei generale si in special a nivelului de serviciu care reprezinta raportul dintre valoarea fluxurilor de circulatie exprimate in vehicule etalon si capacitatea retelei de strazi, in valoarea fluxurilor au fost incluse si mijloacele de transport public (pe tipuri) transformate in vehicule etalon.


Analiza transportului public in cadrul PUG-ului s-a impus din mai multe considerente si anume:

  • -   restructurarea economico-sociala care a avut loc la nivelul Municipiului Galati (restructurari de activitatI la unele Societati Comerciale; migratia fortei de munca; aparitia unor noi Societati Comerciale si operatori.

  • -   cunoasterea in noile conditii a cererii de transport precum si a nivelului la care se ridica fluxurile de calatori si directiile in care se deplaseaza;

  • -  de a se stabili procentul in care zona de buna deservire a retelei de transport public acopera suprafata de intravilan ocupata de Municipiul Galati.

Odata evidentiate aceste aspecte se pot formula concluzii privind eficienta transportului public in noile conditii socio-economice dar si ce masuri trebuiesc luate in raport de propunerile care se fac in Planul Urbanistic General (PUG) privind:

  • -   existenta unor functiuni fie prin extinderea intravilanului fie prin mobilarea unor terenuri care in prezent sunt libere

  • -  Schimbarea indicatorilor urbanistici (POT, CUT) pentru unele zone

- Restructurarea functionala calitativa a unor zone

In prezent in Municipiul Galati functioneaza transportul public de suprafata generat cu :

- troleibuze

autobuze

microbuze

taximetre

  • -  tramvaie

Dezvoltarea Urbanistica a Municipiului Galati; repartizarea zonelor functionale pe teritoriul Municipiului; configuratia retelei de strazi; ponderea fiecarei categorii de strazi; necesitatea acoperirii de catre zona de influenta a unui proceent cat mai mare din suprafata intravilanului au fost elemente care au impus crearea unei retele de transport public de calatori.

Aceasta retea se inscrie in general pe reteaua majora de strazi din Municipiul Galati si pe aceasta retea se organizeaza trasee pentru circulatia mijloacelor de transport public.

Organizarea traseelor pe retea si alegerea mijlocului de transport este impus de:

  • -   configuratia retelei de transport

  • -   punctele intre care trebuie sa faca legatura

  • -  zonele pe care le traverseaza

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

legatura cu alte trasee

marimea fluxurilor de calatori si directia in care se deplaseaza, element care pune in evidenta cererea de transport

Asa cum s-a aratat si in Municipiul Galati s-a produs un proces profound de restructurare socio-economica pentru care in analiza efectuata o atentie deosebita s-a dat stabilirii cererii de transport ce se manifesta in prezent atat pe teritoriul Municipiului , determinate de relatiile dintre zonele functionale , cat si in relatia Municipiului cu teritoriul de influienta prin punctele : Gara CFR, Gara Fluviala si Autogara .


Din analiza efectuata s-au constatat urmatoarele:

Reteaua de transport public de calatori si-a pastrat configuratia din ultimii ani.

Traseele in cea mai mare parte sunt aceleasi si s-au pastrat de asemenea si caracteristicile :

  •  Lungime

  •  Frecventa care difera in funcție de momentul din zi

Intervalul de succesiune adaptat la frecventa

Zona de buna deservire , pe intreg sistemul de transport public , acopera cca. 90-95% din zona rezidentiala

Datorita restructurarilor socio-economice reprezentata prin :

o Reducerea activitatii economice a unor societati cu pondere (Combinatul Siderurgic, Portul, etc. )

o Pensionarii

o Cresterea somajului

Se inregistreaza o reducere a mobilitatii la scara intregului oras si implicit o scadere a nivelului fluxurilor de calatori.

  • -  Precizam faptul ca un procent insemnat din volumul de deplasari se efectueaza cu autoturismul propriu sau cu mijloace alternative , acest procent fiind de cca. 8-10 % lucru determinat de cresterea gradului de motorizare.

Propunerile care vor fi facute in PUG pentru etapa de perspectiva si care vor consta in :

  • -   Extinderea intravilanului

  • -   Dezvoltarea de noi functiuni pe terenurile libere in prezent

  • -  Modificarea pentru unele zone a indicatorilor urbanistici ( POT , CUT )

  • -  Estimarea noilor potentiale pentru anumite zone

  • -  Delimitarea unor zone ce urmeaza sa fie protejate

  • -   Dezvoltarea retelei stradale si stabilirea categoriei din care va face parte

  • -   Estimarea cererii de transport in noile conditii

  • -   Analiza retelei de strazi atat din punct de vedere al configurtiei cat si a locului si rolului pe care urmeaza sa-l aiba anumite strazi in a prelua fluxurile auto si de calatori.

Vor conduce la reconfigurarea retelei de transport public de calatori si implicit a traseelor.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Lucrările de artă mai importante întâlnite pe rețeaua de căi rutiere ce traverseaza UAT Galati sunt urmatoarele poduri rutiere cu deschideri mai mari de 10 m:

  • - pod ce traverseaza raul Prut spre Giurgiulesti, cu legatura in Republica Moldova si, mai departe spre Reni, in Ucraina, cu cate o banda rutiera pe sens (la nord de podul CF);

  • - pod ce traverseaza raul Siret, pe traseul DN 22B spre Braila cu cate doua benzi pe sens;


De mentionat ca mai exista o legatura rutiera cu Braila,prin intermediul unui pod ce traverseaza raul Siret, spre Braila pe traseul DN 2B, cu cate o banda pe sens, dar care se afla in afara limitelor UAT Galati si anume in zona comunei Sendreni.

Concluzii

Principalele concluzii in urma analizei situatiei actuale sunt urmatoarele:

>

Nivelul de mobilitate este situat la circa 170.251 deplasari in autoturisme echivalent pe zi, pentru toate scopurile de deplasare: pentru munca, educatie, cumparaturi, recreere si altele.

>

Nivelul de serviciu este necorespunzator pe urmatoarele artere de circulatie: Bulevardul Brailei

Str. Siderurgistilor

Str. Gh. Doja

Str. Constructorilor

unde se observa ca raportul Volum/Capacitate este situat pe anumite segmente intre 0.7 si 1.0, sau este supraunitar, ceea ce inseamna ca avem de-a face cu congestii severe ale traficului, in special la orele de varf.

  • 2.6.2. Circulatia feroviara

UAT Galati este deservit de următoarele sectoare de căi ferate:

  • □  magistrala 700 - București - Urziceni - Brăila - Galați

  • >  cale ferată dublă electrificată: • sectorul Ianca - Brăila - Galați

  • □  linia 704 - Galați - Barboși - Tecuci - Mărășești

  • >  cale ferată dublă electrificată: • sectorul Galați - Barboși

  • >  cale ferată dublă neelectrificată: • sectorul Barboși - Tecuci

  • □  linia 703 - Galați - Bârlad

  • >  cale ferată simplă neelectrificată: • sectorul Galați - Bârlad

Municipiul Galati reprezinta o statie terminus pentru linia cu ecartament normal (european) si o statie de tranzit pentru linia cu ecartament larg suprapus peste cel normal (pentru transportul spre Moldova, Ucraina, Rusia).

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Din punct de vedere al cailor de circulatie feroviara, mun. Galati este administrat de catre urmatoarele structuri:

1. structura de administrare a infrastructurii feroviare reprezentata prin CREIR- sucursala Galati (Centrul Regional de Exploatare, Întreținere și Reparații CF) si SC Electrificare CFR SA - sucursala Galati;

- de mentionat ca in cadrul SC ArcelorMittal SA Galati exista infrastructura feroviara proprie


  • 2. operatorii de transport marfa si manevra feroviara, reprezentati prin: CZM Galati (Centrul Zonal de Marfa Galati), in subordinea Sucursalei de Marfa Moldova- Cf Iasi; GFR (Grupul Feroviar Roman), SI (S.C. Servtrans Invest S.A.), UT (S.C. Unifertrans S.A.).

3. operatorii de transport calatori, reprezentati prin: Sucursala de Transport Feroviar de Calatori Galati; TFG Cluj (Transferoviar Grup).

  • 1.  Infrastructura, d.p.d.v. al cailor ferate este publica (de circulatie) si privata (de circulatie si de linii industriale) si este reprezentata prin:

  • - CREIR- sucursala Galati si SC Electrificare CFR SA - sucursala Galati:

  • - totalitatea cailor de rulare cu toate instalatiile aferente,

  • - cladirile statiilor Galati, Barbosi si Filesti,

  • - statia de transpunere vagoane marfa (cale normala-cale larga),

  • - statia Galati Marfuri,

-statia Galati Bazin,

  • - statia Triaj Brates,

-statia Galati Larga (unde exista si birou vamal si punct graniceri pentru CF),

  • - cladirile de birouri si de alte destinatii.

  • - SC ArcelorMittal SA Galati:

-statia Catusa

-statia Smardan

-statia Malina

-linii industriale

  • 2. Operatorii de transport marfa si manevra feroviara detin urmatoarele spatii:

  • -  CZM - depoul de locomotive Barbosi Triaj

  • - statie transpunere vagoane marfa (alte cladiri, in afara ceor ce tin de Infrastructura)

  • - parc de vagoane de marfa si revizia de vagoane Barbosi

  • - cladirile de birouri si de alte destinatii,

GFR - statia Barbosi Triaj si Parcul de vagoane de marfa si locomotive

  • - statia transbordare marfa

  • - cladirile de birouri si de alte destinatii.

  • -  SI - parcul de vagoane si locomotive si remiza locomotive,

- cladirile de birouri si de alte destinatii.

3. Operatorii de transport calatori detin urmatoarele spatii:

STFC - depoul de locomotive Galati

  • - revizia de vagoane calatori

  • - cladirile de birouri si de alte destinatii.

    MEMORIU GENERAL

    ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

    - TFG

    - cladirile de birouri si de alte destinatii (parcul sau de automotoare, locomotive si

vagoane calatori se afla la Tg. Bujor)

Starea tehnică a rețelei de cale ferată este în general bună. Nivelul dotărilor și starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

Lucrările de artă întâlnite pe rețeaua de căi ferate ce traverseaza UAT Galati sunt urmatoarele poduri cu deschideri mai mari de 10 m:


-pod ce traverseaza raul Prut spre Giurgiulesti, cu legatura in Republica Moldova si, mai departe spre Reni, in Ucraina, cu linie cu ecartament larg suprapus peste cel normal.

- doua poduri ce traverseaza raul Siret, la sud de Barbosi cu cate o linie CF normala (fiecare pod are cate un sens de cale ferata)

  • 2.6.3. Circulatia navala

Orasul Galati este principalul port fluvio-maritim al Romaniei, cel mai important centru industrial din estul Romaniei si detinatorul unei Zone Libere.

Portul Dunării Maritime - Galati este un port interior cu traditie, situat la intersecția celor doua tipuri de cai navigabile, maritime si fluviale, oferind deschidere atat spre Marea Neagra, cat si spre Marea Nordului prin situarea acestora pe Coridorul VII Pan European Rhin-Main - Dunare.

Principalele elemente privind portul fluvio-maritim Galati se prezinta mai jos:

  • •  Sprafata totala: 864.131 mp;

  • •   Numar de bazine portuare: 2 (Docuri si Bazinul Nou)

  • •  Lumgimea cheurilor: vertical=4.675 m; pereat=2.390 m;

  • •  Numar dane de operare: 56;

  • •   Facilitati pentru stationarea navelor pe timp de iarna;

  • •  Conexiune feroviara: lungime=12.348m (Ecartament European);

  • •  Cale ferata cu ecartament larg - in lungul danelor de operare;

  • •   Punct de tarifare cale ferata;

  • •  Conexiune cu sistemul rutier national;

  • •   Parcare asigurata pentru camioane;

  • •   Facilitati de depozitare a marfurilor (platforme deschise si magazii inchise);

  • •  Echipamente portuare pentru operarea navelor;

  • •   Siloz pentru cereale;

  • •   Gestiunea deseurilor de la nava: gunoi menajer, ape uzate si ape de santina;

  • •   Facilitati pentru bunkeraj;

  • •   Facilitati pentru intretinerea navelor;

  • •   Zona libera;

  • •   Punct vamal;

  • •  Santierul naval "DAMEN";

  • •   Terminal cerealier;

  • •  Terminal de containere;

  • •   Terminal petrolier;

  • •  Siguranta in conformitate cu codul ISPS.

    MEMORIU GENERAL


    ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)


    Principalii operatori portuari:

    +S.C Port Bazinul Nou S.A Galati

    +S.C Port Docuri S.A Galati


    http://www.metaltrade.ro

    http://www.metaltrade.ro


    +S.C Romportmet S.A Galati

    +S.C Trans Europa S.A Galati

    +S.C Trans Europa Port SRL Galati


    http://www.romportmet.ro

    http://www.teu-group.ro

    http://www.teu-group.ro


    +S.C Unicom Oil Terminal S.A Galati


    http://www.unicom-group.ro


    PORTUL COMERCIAL: S= 45981,34 mp

    Vecini : N- str Portului

    S- Fluviul Dunarea



    E- PESCOGAL SA



PORTUL DOCURI: S= 205636 mp

  • Pozitie geografica: amplasat pe malul stang al Dunarii, Mm 80;

  • Vecini: N- ADMET Galati

S- Fluviul Dunarea

E -Santierul Naval Damne Galati

V- Domeniul public local

  • Danele portului: dana 22- dana 33 de la Km 80+160 pana la 148,9- mal stang

  • Rada : Km 80+ 550 pana la Km 150- mal drept

- Frontul de cheu se intinde pe o suprafata totala de 1.500 ml. din care 500 m la Dunare iar restul fiind aferent bazinului portuar existent;

  • - Tehnologie eficienta de exploatare portuara

  • - Capacitati de depozitare multiple precum si mijloace mecanice pentru ridicat, transportat si pentru stivuirea marfurilor.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)





1 SC DOCURI SA GALAȚI


HHH 6. CNFR NAVROM SA GALAȚI

2. NAVROM - REPARAȚII SRL GALAȚI

  • 7. SC HIDROTEHNICA SA BRAILA

  • 8. CN APDM SA GALAȚI - S « 703,88 mp

4 SC CEREALPROD SA GALAȚI

5. SC EUROTRANZIT 2000 SRL CONSTANTA

PORTUL BAZINUL NOU S= 408110 mp

  • Pozitie geografica: Mm 79, langa Zona Libera Galati.

  • Vecini: N- Domeniul public local

S- Fluviul Dunarea

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

E -AZL Galati

V- Santierul Naval Damen Galati

  • Danele portului: dana 34- dana 50 si dana 54 de la Km 78+1250 pana la Km 79+700- mal stang

  • Rada : Km 76 pana la Km 78,9- mal drept

PORTUL MINERALIER GALA TI

Pozitie geografica: situat intre Km 155,4 si Km 157,6 avand un front de acostare de 2000m;

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Dotarea tehnica a portului

Dane operative : 16

Adancimea minima in dane:

- pentru dane fluviale 3,5 m

- pentru dane maritime 6,5 m

Utilitati: energie electrica, apa, gaze naturale

Mijloace de transport: cale ferata, drum rutier, banda transportoare


Echipamente portuare

Echipamente portuare: 16-25 tf

Platforme portuare: 16380 mp

Suprafete de depozitare: 41.565 mp


  • 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL

  • 2.7.1- Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în intravilanul existent

Bilantul suprafetelor in intravilan- situatia existenta, realizat pe baza de masuratori pe suportul topografic 2010- 2011, pentru trupul A - localitatea GALATI este urmatorul:

ZONE FUNCTIONALE

SUPRAFATA (HA)

PROCENT % DIN

TOTAL

INTRAVILAN

TRUP A

(localitatea

GALATI)

RUTIER

272.30

4.65%

FEROVIAR

286.00

4.88%

NAVAL

77.93

1.33%

APE

251.00

4.28%

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

LOCUINȚE INDIVIDUALE P- P+1

656.10

11.20%

LOCUINȚE COLECTIVE P+1- P+4

465.09

7.94%

LOCUINȚE COLECTIVE P+4- P+10

58.50

1.00%

INSTITUȚII PUBLICE SI SERVICII

196.02

3.35%

COMERȚ SERVICII

155.26

2.65%

UNITATI INDUSTRIALE /DEPOZITARE

1757.80

30.01% 1

SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT, PERDELE DE PROTECTIE

159.38

2.72%

PADURI, TERENURI FORESTIERE

95.68

1.63%

CONSTRUCTII EDILITARE

55.04

0.94%

GOSPODARIE COMUNALA CIMITIRE

84.87

1.45%

TDS IN PROPRIETATEA MApN

127.92

2.18%

ALTE TDS

18.60

0.32%

TERENURI NEPRODUCTIVE

22.62

0.39%

ZONA LIBERA

175.75

3.00%

ZONA UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE

228.09

3.89%

TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN

674.96

11.52%

LIVEZI

21.01

0.36%

PASUNI

3.42

0.06%

ARABIL

13.09

0.22%

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT TRUP A

5856.43

100.00%



Pentru restul trupurilor de intravilan independente situatia se prezinta astfel:

TRUPURI

ZONE FUNCTIONALE

SUPRAFATA

(HA)

PROCENT %

DIN TOTAL

INTRAVILAN

TRUP 1 -

UNITATE AGRO-ZOOTEHNICA

29.12

100%

TRUP 2 -

CONSTRUCTIE EDILITARA

8.40

100%

TRUP 3-

UNITATE INDUSTRIALA

2.20

100%

TRUP 4-

UNITATE INDUSTRIALA

3.49

100%

TRUP 5-

UNITATE AGRO-ZOOTEHNICA

21.14

100%

In continuare se prezinta bilantul suprafetelor pentru toate trupurile cumulate: A, H, C, D, F, G


MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

TRUP

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT

8B

SUPRAFATA (HA)

PROCENT % DIN

TOTAL

INTRAVILAN

TRUP A

LOCALITATEA GALATI

5856,43

98,91

TRUP 1

UNITATE AGRO-ZOOTEHNICA

29.12

0,49

TRUP 2

CONSTRUCTIE EDILITARA

8.40

0,15

TRUP 3

UNITATE INDUSTRIALA

2.20

0,04

TRUP 4

UNITATE INDUSTRIALA

3.49

0,06

TRUP 5

UNITATE AGRO-ZOOTEHNICA

21.14

0,36

TOTAL INTRAVILAN UAT GALATI

5920.78

100%

INTRAVILAN EXISTENT SUPRAFATA (HA)

TERENURI AGRICOLE IN


INTRAVILAN

12%


LPAIARVSAEUZBINILI RUTIER

00%% 5%


FEROVIAR

5%


ZONA UNITATI AGRICOLE 4%


ZONA LIBERA


TERENURI NEPROADLUT3EC%TIDVSE

TDS IN PR0O%PRAIELTTAETEDAS M0A%pN 0% GOSPODARIE COMUN2%ALA

(CIÎNSTRUCTII EDILITARE" 1% 1%


PADURI, TERENURI

FORESTIERE 2%


SPATII PLANTATE


AGREMENT, SPORT, PERDELE DE PROTECTIE 3%


UNITATI INDUSTRIALE /DEPOZITARE 31%


APE

4%


LOCUINTE INDIVIDUALE P-


P+1

11%


LOCUINTE COLECTIVE P+1-


P+4


LOCUINTE COLECTIVE P+4-P+10 1%


INSTITUTII PUBLICE SI

SERVICII

3%

COMERT SERVICII

Pe teritoriul administrativ al municipiului Galati, Ministerul Apararii Nationale are in administrare imobilele nr. 383, 302, 453, 3006, 5156, 703, 2823, 738, 530, 3397, 3285, 765 cu suprafata totala de141.4191 ha din care 1279204,00 mp (intravilan) si 134987,00 mp (extravilan).

La nivelul Municipiului Galati figureaza urmatoarele zone cu destinatie speciala (TDS) in proprietatea Ministerului Apararii Nationale: imobilul nr. 3397 Galati (0.0932 ha) cu destinatia locuinte de srviciu MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

situat pe str. N. Balcescu nr 17A, bl V3A, si 3285 Galati (0.0541 ha) cu destinatia locuinte de serviciu, situat pe str. Basarabiei nr 55, bl A16,cazarma 530 situata pe strada Stefan cel Mare nr. 32, precum si nt. 765 (depozit) marcate in plansele aferente PUG Municipiul Galati.

  • 2.7.2- Principalele caracteristici ale zonelor functionale din intravilan

□         Aspecte particulare ale locuirii in municipiul Galati


Ponderea diverselor tipuri de tesut urban raportata la suprafața Mun. Galati


amplasate in spatiile libere ale orașului; urbanistica".


Din punct de vedere al locuirii, Galatiul a suferit de pe unna intervențiilor radicale efectuate in perioada de industrializare comunista, odata cu dezvoltarea economica a orașului. Pentru a oferi locuințele necesare dezvoltării industriale au inceput sa se construiască cartierele de locuințe colective. Mai intai au fost construit prin plombare sau placare, blocuri cu regim de înălțime P+2-3-4IE, acestea au introdus „o noua ordine


Cartiere vechi de locuințe individuale au fost treptat înlocuite cu noi ansambluri de locuite colective insotite de dotări socio-culturale si de comerț de proximitate. Către periferia orașului s-au construit cartiere muncitorești formate din locuințe colective tip, avand apartamente cu suprafețe mici, dar care ofereau la acea vreme condiții decente de locuire : apa curenta, canalizare si lumina electrica. Astăzi, ca de altfel in toata tara, unul dintre cele mai mari neajunsuri ale acestor constricții ii reprezintă pe langa uzura tehnica si morala, /magmea degradata si lipsita de personalitate.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Repartiția unităților locative la populația totala



Ca in toata tara, extinderea intravilanului municipiului Galați, îndeosebi prin P UZ-uri a creeat cadrul legal pentru apariția cartierelor de locuințe individuale cu parter pana la parter si doua niveluri Realizarea acestor zone de locuințe s-a făcut prin parcelarea terenurilor de folosința agricola, iar asigurarea cu utilitati edilitare constituie rodul demersurilor individuale.

Contextul economic din anii 200-2008 a determinat extinderea orașului către Van aton (cartier Traian Nord), Bărboși si Filesti. Aceast s-a realizat prin parcelari de locuințe individuale si colective pe terenuri arabile, incluse in intravilan începând cu anul 1991 Asa cum reiese din lucrările consultate, in municipiul Galați s-au dezvoltat in intervalul 2004-2007 o serie de ansambluri de locuințe colective noi, majoritatea pentru tineret cu sprijinul Asociației Naționale pentru Locuințe.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)




MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

4000000

3500000

3000000

2500000

2000000

1500000

1000000

500000

0



Sursa: Studiu economic de cercetare privind oportunitatea constituirii zonei metropolitane Galati -Univ. Dunarea de Jos - 2011, cu date de la DSJ Galati 2010

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Ansamblurile de locuinte colective

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Pentru a oferi locuințele necesare dezvoltării industriale din perioada comunista au început sa se dezvolte cartierele de locuințe colective. Mai intai s-au construit prin plombare, blocuri cu regim de inaltime P+2-3-4E, amplasate in spatiile libere ale

orașului, care au introdus =o noua ordine urbanistica". Cartiere vechi de locuințe individuale au fost treptat inlocuite cu noi ansambluri de locuite colective insolite de dotări secio-culturale si de comerț de proximitate. Către periferia orașului s-au construit cartiere muncitorești formate din locuințe colective tip, avand apartamente cu


suprafețe mici, dar care ofereau la aceac vreme condiții decente de locuire : apa curenta, canalizare si lumina electrica. Astăzi, ca de altfel in toata tara, unul dintre


minima a apartamentelor din ansamblurile de locuit colective, disfunctionalitatile grave

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

privind asigurarea cu servicii edilitare, dar si slaba echipare cu dotări din sfera unor servicii au condus la atitudini de indiferenta si chiar ostilitate fata de mediul construit rezultând o degradare a fondului de locuințe”"1.

Demolarea cartierelor întregi, lipsa de personalizare si orientare a noilor ansambluri de locuințe colective a constituit un factor de depersonalizare la nivelul unei parti a populației orașului, cu efect direct asupra caiitatii imaginii urbane.


In ultimii douăzeci de anir perioada in care majoritatea apartamentelor au fost cumpărate de chiriași, costul lucrărilor de reparații si intretinere a locuințelor colective a incetat sa revină statului, imobilele intrând in domeniul privat. Scăderea situației economice a populației din ultimii ani, cu precădere din ultima perioada, cat si dificultatea întreprinderii unor acțiuni organizate cu caracter privat in la nivelul Asociațiilor de proprietari constituie cauzele principale a lipsei lucrărilor de intretinere a locuințelor colective si a spatiilor adiacente acestora (care de cele mai lumte ori nu intra in administrarea Asociațiilor, ci aparțin domeniului public) favorizează degradarea fizica a ce.stor clădiri, lipsa caiitatii imaginii urbane si a caiitatii locuirii.

Tot in perioada ultimilor douăzeci de ani in construcția de locuințe s-a renunțat la utilizarea proiectelor tipizate - fenomen generalizat la nivelul întregii tari - iar utilizarea elementelor de construcție prefabricate s-a redus considerabil.

Caracteristici generale la nivel de cartier/ ansamblu de locuinte colective

Cartierul

Tipologia

Populația

Suprafața (ha|

Densitate

(locJha)

Cenrfu

Parcelar tradițional

9445

91.27

103.48

Zona Veche

Parcelar tradițional

13365

357.62

38.77

Zona       Piața

Centrala

Parcelar tradițional

15476

170.29

90.88

Zona Gării

Parcelar tradițional

2090

86.2

24.25

Mazepa1

Ansamblu locuințe colective

8311

39.26

211.69

Mazepa ti

Ansamblu locuințe colective

8497

43.76

194.17

Ti plina !

Ansamblu locuințe colective

15052

152.49

103.95

Tiglina ii

Ansamblu locuințe colective

10930

57.19

191.12

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)


Cartierul

Tipologia

Populația

Suprafața (ha|

Densitate

(locJha}

Tiglina Iii (Micro

16,

Sidertirgiștilor

Vest)

Ansamblu locuințe colective

33935

195.74

173.37

Tiglina iV (Micro

17 si 1BJ

Ansamblu locuințe colective

31066

127.9

242.89

Aviației (Micro 33, 39a, 39b, J9c.

40 si 13b)

Ansamblu locuințe colective

39574

166.26

235.20

Aurel Vlaicu

Ansamblu locuințe colective

34997

173.41

201.82

Dunarea ( Micro

19, 20 si 21)

Ansamblu locuințe colective

56037

262.59

213.40

Micro 14

Ansamblu locuințe colective

6106

20.39

215.00

Micro 13B

Parcelar locuințe individuale

9674

112.6

85.91

Port

Zona mixta - parcelar si locuințe colective

5553

85.44

64.99

Zona Centura

Parcelar locuințe individuale

135

135.32

1.00

Valea Orașului

Parcelar locuințe individuale

220

151.44

1.45

Traian

Parcelar locuințe individuale

2106

527.65

4.14

Filiesti

Parcelar locuințe individuale

366

205.76

1.78

Valea Catusa

Parcelar locuințe individuale

34

16.26

1.66

Bărboși

Parcelar locuințe individuale

309

100.1

3.69



Studiul densitatii locuitorilor arata urmatoarele caracteristici ale locuirii in Galati:


MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- Aproximativ 80% din populatia Municipiului Galati locuieste in ansambluri de locuinte colective.

- Aproximativ 60% din populatia Municipiul Galati locuieste in ansambluri de locuinte colective cu o densitate mai mare de 200 de locuitori la hectar.

- Lipseste un tip de locuire organizata in jurul unui palier intermediar de 100- 150 de locuitori la hectar. Acesta se poate obtine sau prin densificarea unor zone de locuit traditionale sau prin adaugarea unor zone de locuinte colective, mai putin dense decat cele existente.

- Zonele de extindere a intravilanului sunt in curs de formare. In lipsa unui plan de organizare, acestea vor fi lipsite de dotari corespunzatoare din cauza densitatii mici ce nu va asigura sustenabilitatea unor


Schema stare fond construit

Zone de pisoii In stare


avansata de degradare Zone ne clădiri In stare tuna



Arealele cu probleme din punct de vedere al stării fondului construit sunt zonele din tesutul tradițional. Zonele cu locuințe colective sunt in stare medie, insa tendința este de degradare. De asemenea, pentru calitatea locuirii importante sunt si vecinătățile, constituite in numeroase cazul de zone industriale care nu se afla in stare buna.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016) dotari de calitate.

Galați

Mediu urban Rom a ni a

Suprafața locuibila

3.577.735

171.215.276

Număr locuințe

103.109

4 472.027

Număr camere

247.536

10.973.981

Populație

294.072

11.877.659

S. locuibila/camera

14.46

14.41

Număr locuitori/ locuința

2.7

2.65

Număr camere/locuitor

0.84

0 92

S. locuibila/locuitor

12.16

14.41

Sursa: INS, 2007

Indicatori privind calitatea locuirii- raportarea indicatorilor specifici mun Galati la indicatori standard privind calitatea locuirii



Datele de mai sus arata deficientele locurii din municipiul Galati fata de media nationala a localitatilor urbane din Romania. Astfel, la capitolul suprafetei locuibile/locuitor, suprafata locuibila din Galati este cu 15% mai mica decat media localitatilor urbane din Romania. La capitolul numar de camere/locuitor, indicatorul este cu 9% sub indicatorul national. In comparatie cu acelasi indicator la nivelul Europeiiv, fata de EU 25, Galatiul are un numar de camere/locuitor cu 45% mai mic, iar fata de EU 6, Galatiul are un numar de camere/locuitor cu 25% mai mic.

Avand in vedere ca majoritatea locuintelor sunt situate in ansambluri de locuinte colective, iar zonele traditionale sunt situate relativ in centrul orasului, echiparea edilitara nu constituie o problema decat pentru zonele noi de extindere a intravilanului.

Indicatori ai stocului / necesarului de locuinte

Consierand prognozele populatiei si date legate de confortul locuintelor prezentate anterior, putem anliza doua scenarii de estimare a numarului de locuinte.

Primul dintre scenarii estimeaza numarul de locuinte pornind de la premisa ca suprafata locuibila/locuinta se va mari cu 20%, ajungand respectiv la 40 mp./locuinta. Aceste cifre se incadreaza in ponderea cresterii numarului de camere/locuitor si suprafetei locuibile/locuitor.

Desi concluzia pare surprinzatoare, in cazul acestui scenariu, numarul locuintelor ar trebui sa fie mai mic decat in prezent. Acest lucru arata ca o imbunatatire a confortului locuintelor nu este corelata neaparat cu constructia de locuinte noi, ci se poate realiza prin adaptarea

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

(comasarea si extinderea) constructiilor existente. Deci, in conditiile sacaderii numarului populatiei cu 7% si cresterii confortului locuirii, numarul de locuinte ar trebui sa scada cu 5% iar suprafata locuibila ar trebui sa creasca cu 15%. Acest scenariu s-ar incadra in tendintele actuale impuse de conceptul de dezvoltare durabila, prin care este incurajata reabilitarea si renovarea cladirilor mai degraba decat constructiile noi.

Galați (2009)

Galați (2020)

Diferența

procentuala (2020/2009)

Populație

294.072

275 384*

0.93

Număr camere/locuitor

0.84

1"

1.19

S locuiblla/locuitor

12.16

15"

1.23

S. locuibila/locuinta

33.09

40

1.20"

Suprafața locuibila

3.577.735

4.130.760"'

1.15

Număr locuințe

108.109

103.269

0 95

'Estimat alte studii

"Considerat optim si realizabil.

'"Cifra rezultata in cazul in care se atinge optimul previzionat



Galați (2009)

Galați (2020)

Diferența

procentuala

(2020/2009)

Populație

294.072

275.384*

0.93

Număr camere/locuitor

0.84

1"

1.19

S. locuibila/locuitor

12.16

15"

1.23

S. locuibila/locuinta

33.09

33.09

1

Suprafața locuibila

3.577.735

4.133.040"'

1 15

Număr locuințe

108.109

124902

1.14

Al doilea scenariu estimeaza numarul de locuinte pornind de la premisa ca suprafata locuibila/locuinta ramane neschimbata.

Deci, pastrand supafata locuibila/locuinta la nivelul actual, se constata ca ar fi nevoie de 16793 de locuinte noi pentru a ajunge la o suprafata de 15 mp. locuibili/locuitor.

Analizand evolutia constructiilor de locuinte si a numarului de autorizatii emise, pare ca deficitul de locuinte al municipiului va fi corectat prin noile operatiuni de locuinte prevazute a fi finalizate in urmatorii ani. Dintre acestea cel mai important proiect este „Italian Residences”

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

care avrea proiectate aproximativ 5000 de apartamente, ceea ce reprezinta 4.5% din numarul de locuinte din oras.


□       Aspecte particulare privind dotarea zonelor de locuințe si zonele funcționale la

nivelul municipiului Galati. Necesitati si relationare cu extinderea previzionata a intravilanului

  • -  Datorită pozitiei sale, delimitata de ape, terenul are o structura joasa, subsidenta, cu tendinta continua de lasare tectonică, fapt ce reprezinta un dezavantaj important pentru dezvoltarea spatiala a orasului.

Limitele naturale induse atat de prezenta apei cat si de declivitatile terenului conduc la constrangeri ale extinderii intravilanului in zona sudica, sud-vestica si estica a municipiului.

Limitele naturale vegetale prezentate singular nu conduc la constrangeri majore in privinta extinderii cadrului construit, dar avand in vedere ca majoritatea acestora sunt aferente cursurilor de apa, se prezinta ca limite naturale importante in extinderea intravilanului. Vegetatia de protectie are un rol major la nivelul mentinerii unui mediu urban sanatos avand in vedere suprafata mare ocupata de zonele industriale si de productie-depozitare, aceasta fiind o limita clara in special in zona vestica a platformei industriale siderurgice.

  • -  Liniile de cale ferata pozitionate atat in partea vestica cat si in partea estica a municipiului reprezinta limite fizice importante ce conduc la dificultati de relationare in cazul extinderii spatiului construit.

Zonele industriale si cele de productie - depozitare pozitionate cu precadere in partea vestica si estica a municipiului au un caracter public redus si un regim separativ, astfel in cazul extinderii intravilanului trebuie sa se ia in vedere evitarea conflictului intre diferitele zone functionale.

- Municipiul Galati dispune de un parcelar neunitar cu suprafete importante ocupate de parcele de tip industrial, majoritatea dintre acestea nu mai sunt utilizate in scopul initial.

Datorita dezvoltarii rapide din ultimii ani cumulata cu lipsa unui regulament de urbanism clar, presiunea catre zonele periferice a generat dezvoltari haotice in special in zona Arcasilor, Barbosi, Filesti si zona de centura. Astfel zonele noi constituite s-au extins pe parcelari de tip agricol ceea ce a condus la probleme legate de extinderea eficienta a infrastructurilor si utilitatilor dar si probleme legate de confortul locuirii.

De-a lungul timpului orasul Galati a trecut prin schimbari multiple la nivelul structurii sale urbane. Modificarile esentiale de parcelar s-au evidentiat dupa anii '60, cand s-a constituit Combinatul Siderurgic si au aparut ansamblurile de locuit. Avand in vedere ca orasul Galati este constrans in privinta extinderii teritoriului urban de cele trei limite naturale: Dunarea,

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Lacul Brates si Lacul Catusa, Combinatul Siderurgic a devenit o limita construita importanta, ceea ce a condus la exigente de dezvoltare. Presiunile de extindere din ultimii ani au generat in zonele periferice dezvoltari spontane ce se confrunta cu probleme complexe atat la nivelul confortului cat si la nivelul imaginii urbane si peisajului.

- Municipiul Galati dispune de o zona istorica fragmentata in teritoriu datorita schimbarilor multiple prin care a trecut de-a lungul timpului si in special dupa anii 60' cand s-au impus construirea de ansambluri de locuit si s-au distrus mari parti din valorile istorice.


Datorita restrictiilor date de elementele naturale existente in teritoriu, extinderea structurii urbane a fost limitata, astfel cresterea suprafetei de intravilan a fost constransa de disponibilitatea scazuta a terenurilor.

- In intravilanul actual al Muncipiului Galati se remarca ca zona locuintelor individuale pozitionate in partea central vestica au o structura compacta liniar -cadrilata ca urmare a planului intocmit de I.Rizer in anul 1860 si are o valoare istorica importanta. Zona periferica, ca urmare a dezvoltarilor necontrolate din ultimul timp detine subzone de locuinte individuale de tip suburban.

Accesibilitatea redusa catre zonele de locuinte individuale constituite in ultimii ani- Arcasilor, Barbosi, Filesti, Lacul Brates au facut ca aceste zone sa prezinte tendinte de izolare cu efecte negative pe termen mediu/lung atat la nivelul dezvoltarii structurii urbane cat si la nivel social.

- In Municipiul Galati zona locuintelor colective ocupa o pondere ridicata din suprafata totala a intravilanului si se remarca ca o zona compacta in zona central vestica a orasului. Zonele de locuinte colective amplasate in partea vestica a orasului se remarca prin regim de inaltime ridicat creandu-se conflicte morfo-tipologice intre diferite tipuri de locuire (colectiva-individuala). Locuintele colective pozitionate in partea estica sunt dispersate in teritoriu urban si au in general regim de inaltime redus ce nu afecteaza zonele de locuinte individuale.

Zona comerciala si a serviciilor

- Zonele Arcasilor, Filesti, Barbosi sunt slab deservite cu dotari de comert si servicii, avand in vedere accesibilitatea redusa si dezvoltarea rapida a zonelor de locuit. Concentrarea zonelor de comert si servicii este evidenta in special in zona central vestica si central estica a orasului.

Unitatile comerciale dispuse liniar de-alungul marilor artere evidentiaza tendintele de dezvoltare a unor axe comerciale - Brailei, Siderurgistilor, Cosbuc - cu potential de extindere catre zonele slab deservite de dotarile comerciale.

Zona unitati industriale si depozitare

- Zonele industriale pozitionate in zona vestica (Combinatul Siderurgic) si in zona estica sunt constrangeri clare in limitarea extinderii intravilanului. Astfel extinderea limitelor intravilanului trebuie sa ia in considerare crearea de zone de protectie (perdele de protectie) si de eliminare a riscurilor de mediu.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Zonele industriale si depozitare disperasate in teritoriul urban, in special in zona central nordica sunt dezafectate si prezinta potential de reconversie.

Zona dotărilor de invatamant

Zonele slab deservite de unitati de invatamant sunt reprezentate de zona Arcasilor, Filesti, Centura, Barbosi. Echiparea cu unitati de invatamant in aceste zone pentru care se prezinta presiuni de dezvoltare este prioritar.


Reteaua de invatamant

UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂM NT

Unitățide învățământ

preprimar

Unități conexe de învățământ

Unități de învățământ primar/gimnazial

Unități de învățământ liceal

Unități de învățământ școli de arte și meserii

Unități de învățământ pentru elevii cu nevoi

speciale

Unități de învățământ superior

Număr unități

Număr elevi

Număr unități

Număr unități

Număr elevi

Număr unități

Număr elevi

Număr unități

Număr elevi

Număr unități

Număr elevi

Număr unități

Număr studenți

Grădinițe cu program prelungit

6

306

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Grădinițe cu program normal

4

119

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Școli primare

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Școli

gimnaziale

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Colegii

-

-

-

-

-

-

238

-

-

-

-

-

-

Licee

-

-

-

-

-

-

1113

-

-

-

-

-

-

Grup școlar

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Școli de arte și meserii

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Școli pentru elevii cu nevoi speciale

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Școli

postliceale

-

-

-

-

-

-

4

821

-

-

-

-

Centre de calificare și instruire

-

-

-

-

-

-

4

-

-

-

-

-

Universități

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2

-

Facultăți

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

21

-

TOTAL

10

425

-

-

-

-

1.351

8

821

-

-

21

-



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Zona dotărilor de sanatate

Zonele slab deservite cu dotari de sanatate sunt reprezentate de zona Arcasilor, Filesti, Centura, Barbosi. Echiparea cu dotari de sanatate in aceste zone pentru care se prezinta presiuni de dezvoltare este prioritar.

Servicii medicale


  • -  Activitatea medicală privată la nivelul orașului Galați se desfășoară prin mai multe tipuri de servicii medicale, astfel:

  • -  - servicii medicale acordate în ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice;

  • -  - servicii medicale acordate în ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile paraclinice;

  • -  - servicii medicale acordate în ambulatoriul de specialitate pentru medicină dentară;

  • -  - servicii medicale acordate în ambulatoriul de specialitate de recuperare-reabilitare a sănătății;

  • -  - servicii medicale în asistența medicală de urgență și transport sanitar;

  • -  - servicii medicale în asistența medicală primară;

  • -  - servicii medicale pentru îngrijiri medicale la domiciliu;

  • -  - servicii farmaceutice.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Nr. Crt.

TIPURI DE SERVICII

MEDICALE

Farmacii

Cabinete medicale de specialitate

Laboratoare de analize medicale

Laboratoare radiologie,imagisti că medicală, echografii

Cabinete medicale de recuperare-reabilitare

Cabinete medicină dentară

Cabinete medicale din asistența medicală primară

Servicii medicale pentru îngrijiri medicale la domiciliu

Servicii medicale de urgență și transport sanitar

Centru dializă

FORMA DE ORGANIZARE

00 o o

CM

2009

00 o o

CM

2009

00 o o

CM

2009

00 o o

CM

2009

00 o o

CM

2009

00 o o

CM

41

o

CM

CM

2009

00 o o

CM

2009

00 o o

CM

2009

00 o o

CM

2009

Servicii asistență

farmaceutică

76

76

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Servicii medicale clinice

-

-

149

170

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

Servicii medicale paraclinice

-

-

-

-

20

21

21

25

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Servicii medicale

medicină dentară

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

78

86

-

-

-

-

-

-

-

-

Servicii medicale recuperare-reabilitare a sănătății

-

-

-

-

-

-

-

-

3

4

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Servicii medicale de urgență și transport sanitar

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

1

-

-

Servicii medicale din asistența medicală primară

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

66

68

-

-

-

-

-

-

Servicii medicale pentru îngrijiri medicale la domiciliu

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

7

7

-

-

-

-

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Zona spatiilor plantate, agrement, sport, perdele de protecție

Se constata existenta urmatoarelor tipuri de spatiu verde amenajat care se afla în administratia Consiliului Local: zona de faleza, parcuri, gradini, scuaruri, peluze stradale, zone verzi amenajate aferente functiunilor administrative, de invatamant si sanatate. Gradina Botanica, cu o suprafata de cca 18 ha, se afla in administrarea Consiliului Judetean.


De asemenea in administrarea Consiliului Local se afla si zone de agrement, precum si cimitirele. Situatia spatiilor verzi la nivelul anului 2009 a fost preluata din „Studiul de fundamentare cu caracter analitic privind serviciile publice si comerciale, inclusiv evaluarea cantitativa si calitativa a dotarilor si a fluxurilor

functionale aferente acestor servicii”-UDJ Galati, care s-a bazat pe datele puse la dispozitie de ADP Galati.

  • a. SPATII VERZI PUBLICE AMENAJATE, cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate

PARCURI, GRADINI:

NR.CRT.

LOCAȚIA

SUPRAFAȚA- mp

1

PARC TURN TV

17215

2

PARC UNICOM- str. Tecuci

7980

3

PARC GHEORGHE ASACHI- aferent Spitalul de Copii

1800

4

PARC ȘAHIȘTI- str. Saturn

2000

5

GRADINA PUBLICĂ

66138

6

ORAȘELUL COPIILOR

7100

7

PARC BARLĂDEANU- stație Țiglina I

300

8

PARC CFR- Str. Domnească, rondou capăt traseu 102

17000

9

PARC MIHAI EMINESCU- vis-a-vis Winmarkt

2800

10

PARC ROMARTA

900

11

PARC SPICU

3500

12

PARC CLOȘCA- langă Inelul de Rocadă

16200

13

PARC LIBERTĂȚII- str. Libertății c/c str. Basarabiei

8935

14

PARC 13 IUNIE- Port

3800

15

PARC 1907- langă Viața Liberă

605

16

PARC PREFECTURĂ

1200

17

PARC PRIMĂRIE

630

18

PARC RIZER- aferent str. Traian

26410

19

FALEZA SUPERIOARĂ- PELUZA

15800

20

FALEZA INFERIOARĂ- PELUZA

75638

21

FALEZA INFERIOARĂ - TALUZ

112140

22

PARC “TRIUNGHI ATERIZARE”

7537

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

23

PARC SELGROS

45500

TOTAL PARCURI

441128

SCUARURI:

NR.CRT.

LOCAȚIA

SUPRAFAȚA- mp

1

PIATA ENERGIEI( RONDOU)

1700

2

TALUZ BISERICA PRECISTA

1850

3

CAMIN SFANTUL SPIRIDON

2850

4

CASA DE CULTURA

3485

5

DISCO VIP

1750

6

BLOCURILE V- PIATA CENTRALA

1852

7

PATINOAR

1542

8

CAMINE STUDENTESTI

5000

9

I. C. BRATIANU- Elice

1450

10

PASTILE “ ULTIMUL LEU”

630

11

AFERENT POTCOAVA

400

12

COMPLEX FRANCEZI

836

13

R1- R4- Mazepa, aferent magazin Orange

5485

14

MICRO 40( RONDOU)

5300

15

RONDOU I.C. FRIMU

3300

16

RONDOU GARA

162

17

RONDOU MICRO 19

400

18

AFERENT UZINA DE APA

3200

19

SCUAR GH. DOJA

1782

20

AFERENT ULTIMUL LEU

1050

21

AFERENT TALUZ BCR

450

22

AFERENT VOX CENTER

380

23

AFERENT BL.”TINERENT”- aferent str. Domneasca

800

24

CEC, MODERN, MASTER

300

25

AFERENT ASIROM

300

TOTAL SCUARURI

46254

FASII PLANTATE (PELUZE STRADALE):

NR.CRT.

LOCAȚIA

SUPRAFAȚA- mp

1

STR. GH. ASACHI

1000

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

2

STR. H.COANDA+ STR. GH. VENTURA

6300

3

MAGISTRALA SIDEX

800

4

STR. NAE LEONARD

3134

5

STR. OLTULUI

3000

6

STR. STADIONULUI

1200

7

STR. TRAIAN VUIA

66323

8

STR. MILCOV

4200

9

STR. GH.DOJA

2900

10

PRELUNGIREA DOMEASCA

2200

11

STR. TECUCI

2150

12

STR.PORTULUI

1725

13

STR. NAVELOR

2500

14

STR.ARMATA POPORULUI

400

15

STR. CONSTRUCTORILOR

1500

16

STR. CRIZANTEMELOR

3300

17

STR. CLOSCA

800

18

STR. SATURN

7600

19

STR. REGIMENTUL 11 SIRET

5200

20

STR. D. BOLINTINEANU

1050

21

STR. EGALITATII

2900

22

STR. M.BRAVU

860

23

STR.GARII

665

24

STR. RIZER

1375

25

STR. EROILOR

350

26

STR. TRAIAN

6100

27

STR. STIINTEI

5143

28

STR. GRADINA VECHE

3200

29

STR. ADA MARINESCU

4900

30

STR. ALBA IULIA

400

31

PREL. TRAIAN

3660

32

LATERAL BRĂILEI

2600

33

TALUZ BCR

850

34

STR. ANA IPATESCU

4750

35

STR. DOMNEASCA

5420

36

STR. PRUNDULUI

2100



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

37

STR.STELEI

2830

38

STR. FRUNZEI

1880

39

STR. DR. CARNABEL

770

40

STR.CEZAR

1900

41

STR. ALEXANDRU CEL BUN

3120

42

STR. FEROVIARILOR(AFERENT BLOCURI ANL)

112004

43

STR. BRAILEI (CENTRAL)

10631

44

B-DUL G. COSBUC

16900

45

PRELUNGIREA BRAILEI

7600

46

PRELUNGIREA COSBUC

2650

47

B-DUL GALATI

2600

48

“DRUMUL HOTILOR”,de la trecere bac, spre Turn Tv

1100

49

AFERENT UZINA DE APA

4530

TOTAL PELUZE STRADALE

170975

TOTAL :

  • a. SPATII VERZI PUBLICE AMENAJATE, cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate = 658357 mp = 65,84 ha

  • b. SPAȚII VERZI PUBLICE DE FOLOSINȚĂ SPECIALIZATA

(gradini botanice si zoologice / baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta) :

GRADINI BOTANICE SI ZOOLOGICE

  • - COMPLEXUL MUZEAL DE ȘTIINȚELE NATURII, care dispune de un teren de 180000 mp, din care suprafață construită 4.740 mp. S= 18 HA

BAZE SAU PARCURI SPORTIVE PENTRU PRACTICAREA SPORTULUI DE PERFORMANTA

  • - STADION DUNĂREA - suprafața totală 1,7 ha, din care 0,5 ha teren de joc cu gazon natural;

  • - PATINOARUL ARTIFICIAL - suprafață teren antrenament 16940mp, din care suprafață construită 5460 mp; spatii verzi = 11480 mp = 1,15 ha

TOTAL :

  • b. SPATII VERZI PUBLICE DE FOLOSINȚĂ SPECIALIZATA = 20,85 ha

  • c. SPAȚII VERZI PENTRU AGREMENT - aflate în proprietatea Consiliului Local:

  • - PLAJA DUNĂREA - suprafața totală de 7,6 ha, din care 2,3 ha neamenajate si 0,5 ha taluz abrupt, restul suprafață construită;

TOTAL SPATII VERZI AMENAJATE IN INTRAVILAN MUN. GALATI (a+b+c) = 94,29 HA, la care se adauga: d. SPATIILE VERZI INSUFICIENT AMENAJATE SAU NEAMENAJATE in suprafata de 65,09 ha, cf. masuratori pe

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

suport topografic 2010-2011. Astfel, TOTAL SPAȚII VERZI (spatii plantate, agrement, sport, perdele de protectie), cf. bilant teritorial este 159,38 ha

Se obtine astfel o suprafata de spatiu verde pe locuitor de 6,89 mp pe locuitor (1593800 mp / 231204 loc). Mentionam insa, ca in aceasta suprafata nu au fost introduse cotele specifice apartinand urmatoarelor zone functionale, care sunt cuprinse in bilantul teritorial: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / COMERT SERVICII / UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE / PADURI, TERENURI FORESTIERE / GOSPODARIE

COMUNALA, CIMITIRE.


In continuare, se va prezenta modul de calcul pentru cunoasterea situatiei reale de spatii verzi pe locuitor.

Zona in intravilan a spatiilor plantate, agrement, sport, perdele de protectie, conține, cf. Legii 313/2009, Art. I, pct 4, se prezinta astfel:

  • A) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate;

  • B) spatii verzi publice de folosinta specializata:

  • 1. gradini botanice si zoologice;

  • 2. cele aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire;

  • 3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta;

  • C) spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri si baze sportive;

  • D) spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa;

  • E) culoare de protectie fata de infrastructura tehnica ;

  • F) paduri de agrement.

Fata de cele prezentate mai sus, tinand cont de prevederile Legii 313/2009 si HGR 525/1996 + HGR 490/2011 si ORDINULUI MIN. Sanatatii 536 / 1997, bilantul real al suprafetelor amenajate ca spatii verzi existente se prezinta astfel:

terenuri care intra in bilantul general la pozitia SPATII PLANTATE, SPORT, AGREMENT, PERDELE DE PROTECTIE, in suprafata totala de 159, 38 ha, asa cum s-a prezentat anterior la punctele a+b+c+d.

spatii verzi publice de folosinta specializata, aferente dotarilor publice (crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire) - intra in bilantul general numai la pozitia GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE, cu urmatoarea situatie cf. ADP:

  • - CIMITIR „ETERNITATEA” amplasat pe Bdul. G. Coșbuc are o suprafață totală de 21,21 ha, din care morminte și alei de trecere 19,34 ha. În actuala cartare a cimitirului, există 122 parcele ce conțin 23.650 locuri concesionate; 1,87 ha spatii verzi

  • - CIMITIR „SFÂNTUL LAZĂR” este amplasat în partea de vest a orașului, aferent străzii Constantin Levaditti. Se întinde pe o suprafață de 31 ha, din care 7 ha extindere, cu un număr total de 29.938 locuri de inhumare ; cca 8,00 ha spatii verzi

  • - CIMITIR „ȘTEFAN CEL MARE” este situat în partea de N-V a municipiului Galați și se întinde pe o suprafață de circa 10,54 ha din care, 8.550,93 mp pentru înhumare și suprafață totală construită de 148,07 mp. Din fonduri pentru investiții s-au finalizat un număr de 400 locuri de înhumare, pe o suprafață de 7.000 mp; 9,68 ha spatii verzi

  • - CIMITIR „CATUSA” este situat în partea de S-V a municipiului Galați și se întinde pe o suprafață de circa 5,00 ha; 1,30 ha spatii verzi (masurare pe suportul topo)

  • - CIMITIR „EVREIESC” este situat în partea de N-V a municipiului Galați și se întinde pe o suprafață de circa 14,00 ha; 12,00 ha spatii verzi (masurare pe suportul topo)

TOTAL SPAȚII VERZI AFERENTE CIMITIRELOR = 32,85 ha

*Nu s-au introdus suprafetele aferente institutiilor publice si serviciilor, deoarece nu exista date certe privind aceasta situatie.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

*De asemenea nu s-au introdus nici suprafetele de spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa, precum nici culoare de protectie fata de infrastructura tehnica.

paduri de agrement- intra in bilanțul general la poziția PADURI, TERENURI FORESTIERE = 95,68 ha;

spatii verzi aferente unitatilor industriale, depozitari, unitati agricole- *nu s-au introdus suprafețele

deoarece nu exista date certe privind aceasta situatie.


Se poate obtine astfel real, o suprafata de spatii verzi totala de 287,91ha (in care nu intra, insa suprafețele menționate *), pentru fiecare locuitor revenind 12,45 mp. / locuitor, sub normele in vigoare de

26,00 mp/locuitor. Totusi, conform datelor furnizate de Primaria - spatiul verde mp/locuitor ar fi de 14,28

mp/locuitor.

Zonele special amenajate pentru desfasurarea activitatilor de picnic potrivit Legii 54/2012, conform informatiilor Serviciului Public Judetean de Administrare a Domeniului Public si Privat al Judetului Galati, sunt:

  • a) Plaja Dunarea (functionare sezoniera 15mai-15 septembrie) -program pentru public in intervalul orar 7-19;

-dotare: 12 mese cu cate 6 scaune/masa, din beton-mozaic; 12 gratare metalice. -tarif: 6 lei/persoana adulti si 4 lei/persoana copii, elevi, studenti, pensionari; -tarif parcare auto: 4 lei/loc.

  • b) Lac Vanatori (functionare sezoniera aprilie-15 septembrie )

-program pentru public in intervalul orar 7-19;

-dotare: 10 mese metalice mobile, 10 banci metalice mobile, 18 gratare metalice; -tarif: 6 lei/persoana adulti si 4 lei/persoana copii, elevi, studenti, pensionari; -tarif parcare auto: 4 lei/loc.

  • c) Punctul de protectie Zatun- in suprafata de 4.500 mp este destinata activitatilor de recreere si cuprinde un parc, un loc de joaca pentru copii si o fantana arteziana.

In apropierea luciului de apa sunt instalate : mese, bancute, gratare, cosuri de gunoi, foisoare dotate cu banci si masute. De asemenea, sunt amplasate containere pentru gunoiul menajer si pentru deseurile selective precum si toalete ecologice.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

SPATII VERZI URBANE

— ’.mts n1 WLwmui

5P.U1 >ERZ; U[t#*HE

O parte din tipologiile existente in oras sunt amenajate, beneficiind de elemente valoroase horticole, precum si de fantani arteziene, de lucrari de arta plastica si arta monumetala (Parcul Mihai Eminescu situat în centrul municipiului, Parcul 13 Iunie amplasat în zona Portului, Parcul CFR din nordul orasului, Parcul Closca si Gradina Publica)

Sistemul verde la nivel muncipal, cuprinde Gradina Publica, monument de arta peisagistica, cuprins la nr. 109 în Lista monumentelor istorice aprobate prin Ordinul ministrului culturii nr. 2314/8 iulie 2004, care se întinde pe o suprafata de 66.138 m.p.

Situata în apropierea Complexului Studentesc, Gradina publica reprezinta o zona amenajata peisagistic cu functiunea dominanta de odihna, relaxare si recreere cu numeroase elemente de arta plastica (statui), de unde se poate admira in plan indepartat al perspectivei Lacul Brates si partea estica a orasului (Parcul Navigatiei - Gara fluviala), opera a arhitectului Peter Antonescu. Este dominata în centru de monumentala fântâna arteziana, fiind o mare atractie pentru locuitori.

Vegetatia este abundenta, formata din arbori si arbusti, precum si din amenajari florale. In Gradina Publica se afla amplasat un chiosc destinat concertelor de fanfara, o zona pentru jocuri statice (sah) si este ambientata cu operele de arta, spatii de joaca pentru copii, care creeaza un cadru ambiant placut. Odinioara in aceasta gradina, se jucau popice si cricket.

Din punct de vedere istoric Gradina Publica se regasete înca din 1842 pe un plan al orasului întocmit de arhitectul Ignat Rizer, care a elaborat si proiectul dupa care a fost amenajata Gradina. Lipsa mijloacelor financiare a întârziat insa intentiile edililor orasului, abia în 1861 fiind parcelat terenul, si construindu-se o sera pentru flori, unde au fost adusi arbusti din Austria si Turcia. De asemenea, de pe mosia Docaneasa (Golasei) a lui Lascar Catargiu au fost adusi 1000 de arbori indigeni. S-au plantat frasini, castani, plopi, mesteceni, artari, brazi, carora li s-au alaturat amenajarile florale (crizanteme, hortensii, lalele, narcise etc.).

Tot in acea perioada, s-a consolidat malul Lacului Brates, s-a executat gardul, s-au construit fântâni arteziene si bazinul cu apa, lucrari care au durat pâna prin 1890. Au fost ridicate un bufet si un pavilion pentru fanfara. Gradina Publica este un loc peisagistic cu mare potential local, unde este insa nevoie de o reamenajare specifica unui parc reprezentativ la nivel municipal.

Amenajat în 1869, Parcul Eminescu pastreaza inca câtiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care a poposi aici de mai multe ori, mai ales în ultima parte a vietii. În parc exista un mic lac artificial si un loc amenajat unde-n trecut fanfara militara sustinea recitaluri. Este renumit datorita prezentei statuii lui Eminescu opera a sculptorului Gr. Storc, dezvelita în 1911.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Gradina Botanica din municipiu este importanta la nivelul sistemului verde muncicipal, prin suprafata si prin solutiile arhitecturale gasite care completeaza peisajul, fiind inclusa în Complexul Muzeal Stiintele Naturii care domina malul stâng al Dunarii. Aici pot fi admirate colectiile de plante din zonele tropicale si subtropicale (cactusi, euforii, palmieri, crotoni, muscate, begonii, etc.), precum si rozariul care cuprinde peste 200 de soiuri de trandafiri. Flora si vegetatia României se impune de pe versantul sudic însorit al grădinii prin speciile de arbori si arbuști - peste 3000 de exemplare. În luna tufele de bujori atrag prin petele rosii de culoare, spre nord multe specii de stejar alcatuiesc „padurea de arama”, iar cele peste 50 de exemplare de mesteceni alcatuiesc „padurea de argint”. Gradina japoneza cu lampionul, cascada lacul si nuferii invita la meditatie.


Un scuar ce ar trebui integrat in sistemul verde municipal, este cel situat la sensul giratoriu din Galati numit Parcul Closca. Aici se intersecteaza mai multe strazi din oras, doua dintre ele fiind cele mai importante, si anume Strada Brailei si Strada Siderurgistilor, acestea fiind cele mai mari bulevarde din orasul Galati. Acest scuar face parte din tipologia de relaxare si odihna, pentru cei mici existand un loc de joaca pentru copii. Tot aici pot fi admirate interesante opere de arta moderna, realizate din metal.

Zona aferenta Falezei Dunarii este una dintre zonele reprezentative ale Galatiului, loc istoric si de promenada, zona unde sunt organizate evenimente locale (concerte muzicale, întreceri sportive -concerte "La Elice" si Crosul Copiilor). Desi municicpiul are potential foarte mare in ceea ce priveste zonele de sport-agrement, acesta zona este singura unde s-au valorificat aceste resurse, oferind de asemenea si relaxare si agrement prin spatiile verzi amenajate.

MEMORIU GENERAL

Situat pe Strada Domneasca, Parcul C.F.R. , este amplasat la capatul din nord al acesteia, în anii regimului comunist s-a numit mai întâi "Parcul Pionierilor" apoi dupa 1990 s-a revenit la denumirea primita initial. La intrarea în acest parc, inainte se afla un monument format dintr-o coloana cilindrica de marmura de Pentelic, înalta de noua metri, în vârful careia se gasea un vultur negru cu aripile desfacute pentru zbor, numit Monumentul eroilor de la Constangalia (localitate lânga Cahul), comandat în 1865, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, sculptorului galatean Vasile Scutari pentru a cinsti memoria celor 18 soldati români cazuti în lupta cu 300 de polonezi, organizati în Imperiul Otoman, ce încercau ca prin Basarabia sa ajunga în Polonia. Monumentul a fost terminat dupa abdicarea domnitorului (11 februarie 1866) si abia în 1914 Primaria a putut sa-l amplaseze în locul amintit. Autoritatile comuniste aflate la putere l-au darâmat dupa 1948. Piesa cea mai importanta din acest parc o constituie Pavilionul rustic adus din Parcul "Mihai Eminescu".

Este construit din beton armat iar finisajul imita coaja de copac. Poarta semnatura inginerului V. Petrescu. Spatiul verde este amenajat, exista un fond arboricol si arbustiv valoros, precum si ronduri florale si amenajarile pentru copii si adulti.

Cf statisticilor transmise, in anul 2008 în municipiul Galati s-au plantat 11.863 buc. arbori, 12.950 buc. arbusti, 78.427 buc. gard viu, 719.743 buc. flori, 27.925 mp gazon.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • 2.7.3. Consideratii privind zonele protejate si de protectie ale monumentelor istorice

    LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010- Județul Galați - conform MINISTERULUI CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL

    Nr. crt.

    Cod LMI

    2004

    Denumire

    Localitate

    Adresa

    Datare

    1

    GL-I-s-B-

    02969

    Situl arheologic de pe promontoriul "Precista" Galați

    municipiul

    GALAȚI

    Între str. Traian, faleza Dunării, str.

    Roșiori, promontoriul aferent bisericii

    Precista

    1

    2

    GL-I-m-B-

    02969.01

    Așezare

    municipiul

    GALAȚI

    Între str. Traian, faleza Dunării, str.

    Roșiori, promontoriul aferent bisericii

    Precista

    sec. XVI - XIX

    3

    GL-I-m-B-

    02969.02

    Necropolă

    municipiul

    GALAȚI

    Între str. Traian, faleza Dunării, str.

    Roșiori, promontoriul aferent bisericii

    Precista

    sec. XVI - XIX

    4

    GL-I-m-B-

    02969.03

    Cuptoare romane

    municipiul

    GALAȚI

    Între str. Traian, faleza Dunării, str.

    Roșiori, promontoriul aferent bisericii

    Precista

    Epoca romană

    5

    GL-I-s-B-

    02970

    Situl arheologic de la Galați, punct "Cartierul Dunărea”

    municipiul GALAȚI

    Cartier Dunărea

    6

    GL-I-m-B-

    02970.01

    Fortificație de pământ

    municipiul GALAȚI

    Zona de V, la E de șoseaua Galați-Brăila

    sec. II - III p.

    Chr., Epoca romană

    7

    GL-I-m-B-

    02970.02

    Necropolă

    municipiul GALAȚI

    Zona de V, la E de șoseaua Galați-Brăila

    sec. II - III p.

    Chr., Epoca romană

    8

    GL-I-m-B-

    02970.03

    Castellum de pământ

    municipiul GALAȚI

    Zona de V, la E de șoseaua Galați-Brăila

    sec. II p. Chr, Epoca romană

    9

    GL-I-s-A-

    02971

    Situl arheologic de la Bărboși -Galați

    municipiul GALAȚI

    Promontoriul "Tirighina" și versanții de la V de acesta, la 300 m N de gara Barboși

    10.

    GL-I-m-A-

    02971.01

    Castellum roman

    municipiul GALAȚI

    Promontoriul "Tirighina" și versanții de la V de acesta, la 300 m N de gara Barboși

    sec. II - IV p. Chr., Epoca migrațiilor

    11.

    GL-I-m-A-

    02971.02

    Așezare

    municipiul GALAȚI

    Promontoriul "Tirighina" și versanții de la V de acesta, la 300 m N de gara Barboși

    sec. II - IV p. Chr., Epoca migrațiilor

    12.

    GL-I-m-A-

    02971.03

    Așezare

    municipiul

    GALAȚI

    Promontoriul "Tirighina" și versanții de la V de acesta, la 300 m N de gara Barboși

    sec. VI a. Chr. - sec. I p. Chr., Latcne, Cultura geto -dacică

    13.

    GL-I-s-B-

    02972

    Necropolă tumulară

    municipiul

    GALAȚI

    Pe platoul Combinatului Siderurgic, la V de banda transportoare a Combinatului, la N de șoseaua Galați-Tecuci

    sec. II - IV p.

    Chr., Epoca romană

    14.

    GL-I-m-B-

    02973

    Cavou roman

    municipiul GALAȚI

    Str. Oțelarilor zona blocurilor D14 - D16

    sec. IV p. Chr., Epoca romană

    15

    GL-II-m-B-

    02999

    Cavoul dr. Aristide Serfioti

    municipiul GALAȚI

    Cartier Filești, în curtea bisericii "Sf. Treime"

    1880

    16

    GL-II-a-B-

    03000

    Ansamblul urban "Str. Nicolae

    Bălcescu"

    municipiul GALAȚI

    Str. Bălcescu Nicolae pe partea stângă de la nr. 19 la nr. 61 (până la str. Gării), pe partea dreaptă de la str. Eroilor până la str. Gării.

    sec. XIX

    17

    GL-II-m-B-

    03001

    Școala specială "Simion

    Mehedinți"

    municipiul GALAȚI

    Str. Bălcescu Nicolae 19

    înc. sec. XX

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

18

GL-II-m-B-

03002

Școala tip "Spiru Haret., azi Colegiul "Vasile Alecsandri”

municipiul GALAȚI

Str. Bălcescu Nicolae 41

1888-1890

19

GL-II-m-B-

03003

Casa dr. Nicolae

Alexandrescu, azi Direcția Județeană de Statistică

municipiul GALAȚI

Str. Bălcescu Nicolae 80

înc. sec. XX

20

GL-II-m-B-

03004

Școala tip "Spiru Haret., azi

Școala Normală "Costache

Negri"

municipiul GALAȚI

Str. Brăilei 134

1898-1900

21

GL-II-m-B-

03005

Biserica "Sf. Nicolae.

municipiul GALAȚI

Str. Creangă Ion 15

1845

22

GL-II-m-B-

03006

Casa Stavru Mantu

municipiul GALAȚI

Str. Cuza Alexandru Ioan 46

sf. sec. XIX

23

GL-II-m-B-

03007

Casa Cuza Vodă, azi Muzeul Județean de Istorie

municipiul GALAȚI

Str. Cuza Alexandru Ioan 80

1937-1939

24

GL-II-s-B-

03008

Grădina publică

municipiul GALAȚI

Str. Domnească colț cu str. V. Alecsandri

mijl. sec. XIX

25

GL-II-s-B-

03009

Parcul municipal "Mihai Eminescu.

municipiul GALAȚI

Str. Domnească colț cu str. Gral Iacob Lahovary

mijl. sec. XIX

26

GL-II-a-B-

03010

Ansamblul urban "Str. Domnească"

municipiul GALAȚI

Str. Domnească pe partea dreaptă de la nr. 24 până la Grădina Publică; pe partea stângă de la str. G-ral Iacob Lahovary (parcul municipal Mihai Eminescu) până la nr. 141, Muzeul de Artă.

sec. XIX

27

GL-II-m-B-

03011

Casa Simion Gheorghiu

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 24

1923-1925

28

GL-II-m-B-

03012

Grand Hotel

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 38

1911-1912

29

GL-II-m-A-

03013

Palatul de Justiție, azi rectoratul Universității "Dunărea de Jos"

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 47

1911-1923

30

GL-II-m-B-

03014

Casa Lambrinidi

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 51

sf. sec. XIX

31

GL-II-m-B-

03015

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 53

1900

32

GL-II-m-A-

03016

Palatul Administrativ, azi Prefectura Județului Galați

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 56

1904-1905

33

GL-II-m-B-

03017

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 58

1872

34

GL-II-m-B-

03018

Societatea Culturală V.A. Urechia, azi Teatrul Dramatic

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 59

1930-1949

35

GL-II-m-B-

03019

Casa Damian Drăgănescu

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 60

înc. sec. XX

36

GL-II-m-B-

03020

Casa Gheorghiade

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 61

1880

37

GL-II-m-B-

03021

Casa Georgel Plesnilă

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 64

înc. sec. XX

38

GL-II-m-B-

03022

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 65

înc. sec. XX

39

GL-II-m-B-

03023

Casa Balș

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 67

mijl. sec. XIX



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

40

GL-II-m-B-

03024

Casa Costache Plesnilă, azi redacția "Viața Liberă"

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească 68

înc. sec. XX

41

GL-II-m-B-

03025

Casa Auschnitt, fostul Consulat italian

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 70

1900-

42

GL-II-m-B-

03026

Casă, fostul Consulat spaniol

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 79

1920

43

GL-II-m-B-

03027

Casa Macri, fostul Consulat portughez

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 80

1909-1911

44

GL-II-m-B-

03028

Casă, fosta Casă a Corpului Didactic

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 81

înc. sec. XX

45

GL-II-m-B-

03029

Biserica romano-catolică

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 88

1844

46

GL-II-m-B-

03030

Casă, azi Policlinică

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 90

1910

47

GL-II-m-B-

03031

Casa Bănică Grigorescu

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 100

sf. sec. XIX

48

GL-II-m-B-

03032

Catedrala ortodoxă "Sf. Ierarh Nicolae.

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 104

1906-1917

49

GL-II-m-B-

03033

Casa Helman, azi reședință episcopală

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 106

înc. sec. XX

50

GL-II-m-B-

03034

Institutul "Notre Dame de Sion”., azi Facultatea de Mecanică

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 111

sf. sec. XIX

51

GL-II-m-B-

03035

Casa Damian Drăgănescu

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 118

înc. sec. XIX

52

GL-II-m-B-

03036

Palatul Episcopal, azi Muzeul de Artă

municipiul GALAȚI

Str. Domnească 141

1898-1900

53

GL-II-m-B-

03037

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril"

municipiul GALAȚI

Str. Egalității 6

1801

54

GL-II-m-B-

03038

Școala tip "Spiru Haret”.

municipiul GALAȚI

Str. Egalității 8

1896

55

GL-II-m-B-

03039

Poartă de han turcesc

municipiul GALAȚI

Str. Egalității 16

înc. sec. XIX

56

GL-II-a-B-

03040

Ansamblul urban "Str. Eroilor"

municipiul GALAȚI

Str. Eroilor pe ambele părți, de la str. Domnească, numerele 3 și 6, până la str. Nicolae Bălcescu, nr. 33 și 34.

sec. XIX

57

GL-II-m-B-

03041

Fostul consulat cehoslovac

municipiul GALAȚI

Str. Eroilor 7

înc. sec. XX

58

GL-II-m-B-

03042

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Eroilor 8

înc. sec. XX

59

GL-II-m-B-

03043

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Eroilor 10

înc. sec. XX

60

GL-II-m-B-

03044

Casa Armatei

municipiul GALAȚI

Str. Eroilor 40

1920-1926

61

GL-II-m-B-

03045

Farmacia Ținc

municipiul GALAȚI

Str. Eroilor 64

1900

62

GL-II-m-B-

03046

Casa Cavalioti, azi Muzeul Județean de Istorie

municipiul GALAȚI

Str. Fotea Iancu, maior 2

1911

63

GL-II-m-B-

03047

Sucursala Galați a Băncii Naționale a României

municipiul GALAȚI

Str. Fraternității 2

1886

64

GL-II-m-B-

03048

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Gării 26

1900

65

GL-II-m-B-

Casa Corpului Didactic

municipiul

Str. Gării 35

1939



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

03049

GALAȚI

66

GL-II-m-B-

03050

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Gării 53

1900

67

GL-II-m-B-

03051

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Gării 62

1922

68

GL-II-m-B-

03052

Siloz pentru cereale

municipiul GALAȚI

Str. Griviței 38 în Portul Comercial

1884-1889

69

GL-II-m-B-

03053

Casa Gheorghe Florea

municipiul GALAȚI

Str. Holban Nicolae, col. 12

înc. sec. XX

70

GL-II-m-B-

03054

Palatul Poștei

municipiul GALAȚI

Str. Lahovary Iacob, general 6

1906-1908    1

71

GL-II-a-B-

03055

Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii Domnului. - Mavromol

municipiul GALAȚI

Aleea Mavromol 12

1702

72

GL-II-m-B-

03055.01

Biserica "Adormirea Maicii

Domnului. - Mavromol

municipiul GALAȚI

Aleea Mavromol 12

1702

73

GL-II-m-B-

03055.02

Școala grecească

municipiul GALAȚI

Aleea Mavromol 12

1765

74

GL-II-a-B-

03056

Ansamblul urban "Str. Mihai Bravu"

municipiul GALAȚI

Str. Mihai Bravu pe ambele părți de la str. Gării până la str. Vasile Alecsandrii . de la numerele 1 și 2 la numerele 43 și 50.

sec. XIX

75

GL-II-m-B-

03057

Palatul Comisiei Europene a Dunării, azi Biblioteca "V.A.Urechia"

municipiul GALAȚI

Str. Mihai Bravu 16

1896

76

GL-II-m-A-

03058

Casa Robescu, azi Palatul Copiilor

municipiul GALAȚI

Str. Mihai Bravu 28

1896-1897

77

GL-II-m-B-

03059

Casa Zamfiratos, azi Hidrotehnica S.A.

municipiul GALAȚI

Str. Mihai Bravu 30

înc. sec. XX

78

GL-II-m-B-

03060

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Mihai Bravu 42

1882

79

GL-II-m-B-

03061

Casă

municipiul GALAȚI

Str. Mihai Bravu 44

1890

80

GL-II-m-B-

03062

Casa Costache Negri

municipiul GALAȚI

Str. Mihai Bravu 46

sec. XIX

81

GL-II-m-B-

03063

Școala tip "Spiru Haret., azi

Seminarul "Sf. Apostol

Andrei"

municipiul GALAȚI

Str. Mihai Bravu 48

1920-1929

82

GL-II-m-B-

03064

Gara Fluvială Galați - Palatul Navigației

municipiul GALAȚI

Str. Portului 34

1912-1914

83

GL-II-m-B-

03065

Pescăriile Statului

municipiul GALAȚI

Str. Portului 56

1912-1915

84

GL-II-a-A-

03066

Ansamblul bisericii fortificate "Precista"

municipiul GALAȚI

Str. Roșiori 2

1647

85

GL-II-m-A-

03066.01

Biserica cu turn fortificat "Adormirea Maicii Domnului. - Precista

municipiul GALAȚI

Str. Roșiori 2

1647

86

GL-II-m-A-

03066.02

Zid incintă (fundații)

municipiul GALAȚI

Str. Roșiori 2

1829

87

GL-II-m-B-

03067

Biserica "Sf. Spiridon.

municipiul GALAȚI

Str. Sf. Spiridon 13

1817-1828

88

GL-II-m-B-

03068

Liceul israelit, azi Colegiul

"Al.I.Cuza"

municipiul GALAȚI

Aleea Școlii 1

1890, 1911

19122

89

GL-II-m-B-

03069

Spitalul Spiridoniei, azi Spitalul Municipal TBC

municipiul GALAȚI

Str. Științei 117

1890

90

GL-II-m-B-

03070

Biserica "Intrarea în Biserică. -

Vovidenia

municipiul GALAȚI

Str. Tăutu Logofăt 24

1790, ref.

1865

91

GL-II-m-B-

Casă

municipiul

Str. Tecuci 40

1900



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

20172

GALAȚI

»

92

GL-II-m-B-

03071

Spitalul Militar dr. Aristide Serfioti

municipiul

GALAȚI

Str. Traian 199

1883-1884

93

GL-II-m-B-

03072

Spitalul Municipal "Elisabeta Doamna.

municipiul

GALAȚI

Str. Traian 290

1877-1878

94

GL-III-m-B-

03125

Basorelieful "Concertul.

municipiul

GALAȚI

Str. Brăilei 134 în fața Casei de Cultură

1969

95

GL-III-m-B-

03126

Bustul lui Nicolae Longinescu

municipiul

GALAȚI

Str. Brăilei 134

1936

96

GL-III-m-B-

03127

Bustul lui Alexandru Ioan Cuza

municipiul

GALAȚI

Str. Cuza Alexandru Ioan 80

1886

97

GL-III-m-B-

03128

Statuia lui Costache Negri

1912

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească lângă Hotel Galați

1912

98

GL-III-m-B-

03129

Monumentul lui Alexandru

Ioan Cuza

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească în rotonda din fața Grădina Publice

1927

99

GL-III-m-B-

03130

Bustul lui George Enescu

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească în Grădina Publică

1956

100

GL-III-m-B-

03131

Bustul lui Ion Luca Caragiale

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească în Grădina Publică

1956

101

GL-III-m-B-

03132

Monumentul lui Mihai

Eminescu

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească Parcul municipal "Mihai Eminescu"

1911

102

GL-III-m-B-

03133

Statuia lui Ion C. Brătianu

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească pe faleza Dunării

1926

103

GL-III-m-B-

03135

Bustul lui Mihail Kogălniceanu

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească 111

1893

104

GL-III-m-B-

20174

Bust lui Lascăr Catargiu

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească 111

105

GL-III-m-B-

03136

Bustul lui Tudor Vladimirescu

municipiul

GALAȚI

Str. Domnească 160 intersecție cu str. Radu Negru

106

GL-III-m-B-

03137

Bustul lui V.A. Urechea

municipiul

GALAȚI

Str. Mihai Bravu 16

1971

107

GL-III-m-B-

03138

Bustul dr. Alexandru Carnabel

municipiul

GALAȚI

Str. Traian 290

1930

108

GL-III-m-B-

03139

Bustul dr. Aristide Serfioti

municipiul

GALAȚI

Str. Traian 290

1934

109

GL-IV-m-B-

03145

Fosta școală bulgară

municipiul

GALAȚI

Str. Bălcescu Nicolae 33

sf. sec. XIX

110

GL-IV-m-B-

03146

Casa memorială "Nicolae

Mantu"

municipiul

GALAȚI

Str. Cuza Alexandru Ioan 44

sf. sec. XIX

Nota: str Culturii se numește str.Colonel Nicolae Holban

Str Garii ce da in port este de fapt str. Grivitei

str "Regiment 11 stret" este de fapt B-dul George Cosbuc

Studiul privind fondul construit istoric si zonele protejate stabileste urmatoarele directii pentru elaborarea Reglementarilor aferente PUG Municipiul Galati:

Evoluția istorică a Galațiului a fost marcată, după cum s-a văzut, de numeroase momente de ruptură, fie din cauze naturale (inundații etc.) fie ca urmare a unor acțiuni umane (bombardamente, demolări etc.). Toate acestea au făcut ca zonele cu cea mai mare vechime să fie extrem de reduse. Cele existente azi ilustrează, însă, calități remarcabile urbanistice și arhitecturale. În același timp, nu trebuie neglijate acele teritorii urbanizate în perioade mai recente (secolele al XIX-lea și al XX-lea) care au fost realizate după principii urbanistice dintre cele mai

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

interesante aplicate în România, cu rezultate notabile. Dintre acestea trebuie menționate fragmentele păstrate din planul din 1837, unul din exemplele cele mai importante ale urbanismului primei jumătăți a secolului al XIX-lea aplicat porturile dunărene, câteva parcelări din perioada interbelică sau anii imediat următori precum și intervențiilee urbanistice din anii 1960 -noul centru, cartierele Țiglina I și II, care sunt considerate, pe bună dreptate, prin prisma concepțiilor urbanistice și prin calitatea lor de ansamblu, printre exemplele de referință ale

perioadei urbanismului românesc postbelic.


Prin urmare, apreciem că municipiul Galați dispune încă de structuri urbane cu caracter istoric care au toate calitățile pentru a-i marca identitatea în viitor, a-i asigura diversitatea semnificativă și de a ilustra o istorie urbană dintre cele mai interesante și mai speciale. Din această cauză considerăm că ele trebuie luate în considerare la elaborarea documentației PUG, prin măsuri particulare ale strategiei generale de dezvoltare, cât și prin reglementări specifice. În acest sens, din studiul istoric de fundamentare a PUG decurg următoarele recomandări:

  • 1. Prevederea obligativitatii descarcarii de sarcina arheologica pe suprafetele urbane ale zonei construite protejate si in zonele cu potential arheologic.

  • 2. În privința tipurilor de țesut urban b-f indicate mai sus, situate în afara zonei construite protejate:

  • - luarea în considerare a fragmentelor aparținând diferitelor tipuri de țesut urban drept elemente determinante în stabilirea UTR si inscrierea lor coerenta in strategia de dezvoltare a municipiului;

  • - stabilirea reglementărilor fiecărei Unități Teritoriale de Referință (UTR) în așa fel încât să consacre și să accentueze caracteristicile urbanistice existente: tipul tramei stradale, a parcelarului, a raportului dintre clădire și vecinătăți (spațiul stradal și imobilele laterale), functiunile compatibile cu cele existente, indicii urbanistici (POT și CUT), inaltimea cladirilor, tipul de volumetrie și arhitectura acceptată etc.

  • 3. În privința Zonei construite protejate și a subdiviziunilor acesteia, care urmează a fi definitivate, este necesară solicitarea elaborării exprese a unui Plan Urbanistic Zonal, întocmit în conformitate cu Metodologia specifică aprobată de MLP și publicată în „Monitorul Oficial” în februarie 2004. Va fi avuta in vedere integrea zonei construite protejate într-o politică coerentă de dezvoltare economică și socială la nivelul municipiului Galați.

Până la elaborarea și aprobarea PUZ reglementările PUG vor trebui să detalieze următoarele principii:

  • a. conservarea valorilor care definesc ZCP sau subdiviziunile acesteia, în special următoarele: - forma urbană definită prin trama parcelarului, care nu va fi modificat;

  • - relația dintre diferitele spații urbane - spații construite, spații libere, spații plantate;

  • - forma și aspectul edificiilor (interioară și exterioară) definite de structura, volumul, stilul, modul de construire, materialele, culoarea și decorația lor;

- relația dintre Z.C.P. și împrejurimile lor artificiale sau naturale;

- funcțiunile diverse pe care Z.C.P., fragmente ale acesteia sau cladirile din interiorul ei le-au achiziționat în timp. Noile funcțiuni și activități trebuie să fie compatibile cu caracterul istoric al Z.C.P. Adaptarea acestor zone la viața contemporană, înclusiv în ceea ce privește infrastructura și

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

utilitățile trebuie să țină cont de specificul istoric. Vor fi, de asemenea, precizate funcțiunile interzise in ZCP.

  • b. Când este necesar să se construiască în Z.P. o nouă clădire sau să se adapteze una mai veche este necesar să se respecte organizarea spațială existentă și în special scara și și mărimea lotului, impuse de calitatea și valoarea ansamblului de construcții existente. Introducerea de elemente cu

caracteristici contemporane în armonie cu împrejurimile nu este descurajată atât timp cât acestea contribuie la armonia ansamblului.


  • c. Indicii P.O.T. și C.U.T. se vor conforma situatiei existente, ca si volumetria generala a cladirii, inaltimea acesteia etc.

  • 4. În privința monumentelor înscrise pe Lista MCC din 2004, ca si a celor care urmeaza, prin procedura specifica a MCC, sa fie inscrise pe lista monumentelor, indiferent de situarea lor in municipiu, interventiile de orice natura vor fi realizate pe baza documentatiilor elaborate de specialisti atestati de MCC, in conformitate cu prevederile legale, in urma avizelor emise de DCCPN.(in cazul monumentelor de grupa B) sau de CNMI, prin sectiunile de specialitate, in cazul monumentelor de grupa A.

  • 5. Relația cu Dunărea. Întervențiile asupra spațiilor urbane vor avea în vedere păstrarea și îmbunătățirea relației directe între zonele istorice ale orașului și fluviu.

6. Relația cu infrastructura feroviară. Intervențiile în zona căii ferate vor cauta să armonizeze relația funcțională și vizuală între infrastructura feroviară și zonele istorice ale orașului, atât prin cadrul construit cât și prin amenajări peisagere.

  • 2.7.4. Consideratii privind altimetria si configuratia spatiala a municipiului Galati

Studiul reliefeaza incompatibilitati atat la nivel functional cat si din punct de vedere morfologic in multe locuri ale Zonei centrale; directii de dezvoltare a zonelor rezidentiale, cat si a celor de comert - servicii si de producție - depozitare; concentrări de PUD-uri si PUZ-uri avizate pentru functiunea exclusiva de locuire, cat si pentru cea de de functiuni mixte (locuire-comert-servicii); zone de conflict siincompatibilitate functionala si configurativ-spatiala.



Se reliefează faptul ca altimetria Zonei centrale si a teritoriilor adiacente este una plata, ce conține doar accente locale, nesemnificative la scara orașului. Ea reprezinta rezultatul unei juxtapuneri a doua zone omogene fara conexiuni sau racorduri spatial-volumetrice intre ele : zona locuintelor traditionale (pana la P+1-2) si zona locuintelor colective (p+4 cu accente de P+8 si regim unitar P+8 prin placarea marilor bulevarde).

Se prefigureaza ca importanta necesitatea rezolvarii diferentelor / discrepantelor existente lanivel volumetric in zonele dec contact dintre cele doua parti ce sunt diferentiate morfologic ale Zonei centrale.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Se desprinde concluzia cu privire la existenta unor disponibilitati de interventie in cadrul fondului contruit existent, mai ales in zonele cu terenuri libere sau eliberabile, atat in interiorul Zonei centrale cat si pe faleza, prin constructii sau amenajari care sa modifice conditiile de stare existente.

Este necesara si posibila valorificarea terenurilor libere sau eliberabile de constructii in stare proasta prin completarea si reinnoirea fondului construit cu noi elemente.

Se prefigureaza trei zone zone (planuri) reprezentative cu privire la imaginea urbana, doua in 19 lungul cailor de circulatie majore pe directia est-vest (str. Basarabiei si str. Brailei) dispuse in paralel cu faleza, si strada Domnasca, zona considerata determinanta in momentul actual pentru imaginea urbana reprezentativa a Galatiului.

Se reliefeaza ca necesare interventii de reconfigurare si imbunatatire a imaginii urbane in cele trei zone evidentiate, alaturi de interventii punctuale, in special concentrate asupra spatiului public si mai putin asupra fondului construit pe strada Domneasca, mai cu seama avand in vedere caracterul acesteia de zona istorica protejata.

Se prefigureaza o noua structura urbana ce leaga poli de interes comercial si de servicii existenti alaturi de o zona istorica reprezentativa la nivelul imaginii urbane. Se reliefeaza in acelasi timp necesitatea implementarii unor funcțiuni complementare si a unor noi prezente arhitectural - urbanistice pentru realizarea unui sistem urban coerent, ierarhizat.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Este de retinut atat lipsa unor accente importante la nivelul orasului care sa impuna prin ierarhizare o serie de campuri structurale, cat si necesitatea exploatarii reliefului orasului prin accente dispuse in zonele inalte, pentru a realiza o imagine urbana si coerenta.

Totodata, liniile majore de forta ale reliefului si ale structurii configurativ - spațiale pot fi exploatate prin valorificarea unor amplasamente privilegiate care au un ridicat potential de configurare spatial-volumetrica.

Din analizele efectuate rezulta necesitatea constituirii unei siluete dinamice ca falezei Dunarii atat prin accente volumetrice care sa amplifice dominantele de inaltime existente, cat si prin realizarea unui relief vegetal care sa contribuie la structurarea unei imagini reprezentative a acesteia, impreuna cu noi functiuni de loisir care sa marcheze dominante de functiune, puncte majore de interes si culoare in viata urbana.


Se prefigureaza doua zone cu morfologie diferita, in afara zonei istorice, fara conexiuni functionale. Discontinuitatea volumetrica este o caracteristica generala a Zonei centrale. Este imperios necesara valorificarea frontului la strada, a arterelor existente al caror caracter comercial si cultural merita amplificat. Este imperios necesara crearea de spatii publice si repere functionale pentru dinamizarea atat a vietii urbane cat si a structurii configurativ-spatiale.

Configuratia actuala si directiile de dezvoltare care se prefigureaza la nivelul structurii urbane impun crearea unei retele de poli de atractie (repere urbane) materializate in plan urbanistic atat la nivel functional cat si volumetric. In functie de asezarea lor in cadrul zonei centrale, acesti poli urbani trabuie sa fie ierarhizati atat functional cat si volumetric, alcatuind o retea de puncte de interes marcate de dominante de configuratie.

Elementul de legatura directa intre acesti poli, liantul functional, va trebui sa se constituie intr-o retea de spatii publice care sa se poata materializa in cadrul unui zonning ce va cuprinde arealele ce sunt necesare a suferi modelari si interventii urbane, in vederea reducerii discrepantelor volumetrice si de imagine in cadrul fondului construit existent.

Studiul de altimetrie pentru zona centrala a municipilui Galati, propune abordarea simultana a doua ipoteze de restructurare a imaginii urbane, una la nivelul falezei Dunarii si alta la nivelul siluetei intregului oras, urmarind :

  • 1. marcarea reliefului orasului si al falezei prin crearea unei noi retele de campuri structurale prin implementarea unor ansambluri / cladiri punctuale, exploatand nodurile privilegiate din reteaua existenta

  • 2.  marcarea a trei planuri succesive dinspre faleza Dunarii in adancime catre teritoriul orasului, ca planuri suport pentru perceptia prin suprapunere a unei siluete dinamice a orasului galati, fructificand locul cel mai favorabil unei perceptii globale, reprezentative - in lungul Dunarii

  • 3.  realizarea unei legaturi mai puternice si a unei continuitati de imagine intre zona verde a falezei si teritoriul zonei centrale, prin implementarea unor noi functiuni si realizarea unor legaturi functionale si a unei continuitati de imagine care sa favorizeze participarea activa a falezei la viata zonei centrale a orasului.

  • 2.7.5.Consideratii privind piata imobiliara

Spatii rezidentiale

Atractivitate

Fondul locativ existent este constituit, in principal, de blocuri de apartamente din anii 80, aflate in stare buna, cele mai cautate fiind cele de pe strada Brailei si din cartierele Mazepa I si Mazepa II. De asemenea, cartierele Micro 18, Micro 19, strada Gheorghe Doja, I.C. Frimu, ofera apartamente care sunt cautate

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

pentru vanzare - cumparare. Cu cat ne indepartam de zona centrala pretul apartamentelor scade (ne referim pentru comparabilitatea, cu apartamente cu acelasi grad de comfort).

Profitabilitatea :

- pret de vanzare teren pentru spatii rezidentiale centru : peste 240 E/mp;

- pret de vanzare teren zona Nord (Arcasilor) : 60 E/mp;

- pret apartament cu doua camere : 600 - 700 E/mp;


- chirie apartament 2 camere : 120 E.

Spatii de birouri

In ultimii trei ani au fost cerinte din ce in ce mai putine spatii pentru birouri. Exista in prezent oferte pentru vanzare - cumparare de astfel de spatii care ofere o profitabilitate diferita:

- Zona Metro: peste 500 E/mp;

- Zona Centru: intre 1000 si 2000 E/mp;

- Zona Tiglina: 900 E/mp.

Spatii comerciale

Spatiile comerciale, ca dezvoltare in mp suprafata si valorificare prin vanzare - cumparare sau inchiriere, au avut un trend asemanator spatiilor de birouri. In anul 2010 s-au emis, pana in prezent doar doua AC pentru spatii comerciale, 6 pentru spatii industriale si zero pentru hoteluri.

Profitabilitate:

- pret de vanzare - cumparare in Centru: 1800 - 2600 E/mp;

- pret de vanzare - cumparare Tiglina 1: 950 E/mp;

- pret de vanzare - cumparare Centru - Domneasca: 1800 E/mp.

Prognoza pietei imobiliare

Previziuni privind piata terenurilor cu destinatie rezidentiala

Pentru anul 2010 si in continuare oferta de terenuri pentru diferite tipuri de dezvoltari rezidentiale va fi limita din doua motive:

• Primaria nu mai dispune de suprafete mari de terenuri libere in intavilan.

- Criza economico - financiara a afectat major nivelul preturilor terenurilor deci proprietarii care doresc sa vanda terenuri nu vor face acest demers decat fortati de imprejurari. In prezent sunt foarte putine tranzactii de vanzare - cumparare terenuri datorita incertitudinilor privind nivelul activitatii economice din zona .

O solutie este aceea de a realiza dezvoltari rezidentiale in comunele limitrofe Municipiului Galati in zona periurbana a acestuia: Vanatori, Tulucesti, Satul-Costi, Smardan, Sendreni.

Previziuni privind evolutia pietei de locuinte

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Si in anii urmatori va exista la nivelul Municipiului Galati o cerere insemnata pentru locuinte noi, fie in apartamente in blocuri, fie in constructii tip vila. Unele dintre actualele complexerezidentiale ofera locuinte noi chiar in anul 2010, altele incepand cu 2011.

Pentru anul viitor se estimeaza o reducere a nivelului chiriilor care va continua diminuarea acestora din anul 2010 .

Oferta spatiilor rezidentiale noi se va mentine la nivelul actual sau se va reduce , datorita nefinalizarii unor complexe rezidentiale . Cererea se va mentine la vivelul actual cu mentiunea ca se va opta pentru apartamente cu suprafete mai mici . Nivelul preturilor pentru un mp de suprafata construita se va reduce , si datorita reducerii preturilor materialelor de constructie folosite .


Criza economico-financiara insa va afecta atat dezvoltatorii imobiliari, cat si potentialii cumparatori. Este important ca statul sa sprijine realizarea de locuinte noi, acest aspect putand fi finalizat pe doua directii:

- facilitati fiscale si bancare pentru dezvoltatorii imobiliari,

- facilitati de garantare credite imobiliare pentru cumparatori, intr-un cuantum care sa asigure posibilitatea achizitionarii cel putin a unui apartament cu 2 camere. Sistemul bancar trebuie sa ofere solutii pentru a sprijini pe cei care au contractat credite imobiliare, atat prin varianta refinantarii acestora, asa cum am aratat mai sus, cat si prin dobanzi acceptabile pentru potentialii solicitanti de credite imobiliare.

Previziuni privind piata de spatii pentru birouri

Piata pentru spatii de birouri a avut o evolutie foarte buna pana in anul 2009 inclusiv. Acest lucru s-a datorat prelungirii si anul 2009 a tendintei de dezvoltare economica din perioada anterioara. In schimb pe primele cinci luni ale anului 2010 scadera numarului de AC pentru aceste dezvoltari a fost extrem de puternica, ajungand chiar la zero, pentru unele tipuri de constructii, tendinta care consideram ca se va mentine cel putin pana la sfarsitul anului 2011 . Preturile de vanzare - cumparare sau tarifele de inchiriere spatii de birouri vor avea o tendinta de scadere , proportional cu reducerea activitatii economice . Dupa stabilizarea economiei nationale si la nivel local vor apare semne de dezvoltare a activitatilor din zona , acest lucru urmand a genera si nivele superioare de valorificare spatii de birouri .

Previziuni privind piata de spatii comerciale

Dezvoltarea de spatii comerciale va urma acelasi trend ca cel pentru birouri . Oferta pentru urmatorii ani implica finalizarea hipermarketului EUROMALL aflat in constructie pe strada Ana Ipatescu , vis-a vos de Autogara . Finalizarea acestui spatiu comercial va revitaliza intreaga zona in care se afla acesta .

Previziuni privind piata de investitii imobiliare

Cererea de tranzactii investitionale va fi direct legata de revitalizarea intregii economii iar la nivel local de aparitia de proiecte noi de dezvoltare ca de exemplu in turism ( valorificarea pozitiei municipiului intre Dunare , Siret , Prut si Lacul Brates ) . Stabilizarea economica a zonei va permite atragerea de investitii care vor permite relansarea pietei de investitii imobiliare .

  • 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE SI ANTROPICE

  • 2.8.1. Riscuri naturale

RISC SEISMIC

Din punct de vede seismic Conform CODULUI DE PROIECTARE SEISMICĂ - Partea I, P100 / 1 - 2006 municipiul Galați se încadrează în zona de hazard seismic descris de valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului ag = 0,24g (accelerația terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

mediu de recurență de referință (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns este Tc = 1,0s.

Municipiul Galați este situat și în apropierea liniei de fractură tectonică majoră Focșani -Nămoloasa - Galați, ceea ce determină resimțirea acută a mișcărilor provocate de seismele cu epicentru în zona Vrancea.

Din cauza factorilor:


condițiile naturale existente - teren de fundare dificil alcătuit atât din loess sensibil la umezire, grupa B cu grosimi de 5 - 30m și chiar mai mult, cât și din depozite aluvionare și lacustre recente, neconsolidate, cu materii organice;

și a unor consecințe care sunt rezultatul dezvoltării urbane - creșterea lungimilor rețelelor și conductelor purtătoare de apă și lipsa unei gospodăriri judicioase a lucrărilor edilitare, prezența accidentelor de teren - hrube, beciuri, haznale, wc-uri, umpluturi eterogene etc.,

in zona municipiului Galați cutremurele mari de pământ care s-au produs în anii 1940, 1977, 1986 și 1990 au provocat degradări majore la unele construcții și chiar prăbușiri ale unora care aparțin fondului vechi construit, aferent zonei cu accidente subterane (hrube, beciuri, haznale, umpluturi eterogene etc.) din municipiu.

După cutremurul din 1977 s-a constatat că reperii de adâncime din zona Țiglina III și din zona adiacentă văii Țiglina din cartierul Dunărea s-au tasat cu cca. 5,0cm.

Cercetările întreprinse la Galați de către INCERC și CFPS în arealele cu potențial de instabilitate -zonele de pante, zonele cu accidente subterane aferente terenului dificil de fundare cu nivel hidrostatic ridicat al apelor subterane, au evidențiat amplificarea efectelor seismice prin transferul prin stratele superficiale în principal sub două aspecte relevante pentru comportarea construcțiilor în condițiile date de realitatea existentă:

  • 1. în domeniul eforturilor, efectul de transfer al undelor seismice se soldează cu amplificarea valorilor accelerațiilor de cca. 1,7 ori;

  • 2. în ceea ce privește efectele asupra caracteristicilor de rezistență ale pământurilor saturate, acest transfer provoacă o reducere a efortului tangențial capabil de 7 - 10 ori. Astfel au loc scăderi drastice ale valorilor rezistenței de forfecare - coeziunea și unghiul de frecare interioară a pământului.

Rezultatele observațiilor efectuate asupra clădirilor și construcțiilor au pus în evidență următoarele:

  • •       la construcțiile flexibile au fost afectate de degradări elementele nestructurale;

  • •       la construcțiile cu regim mediu de înălțime, cu structuri în cadre și cu umpluturi de zidărie au fost afectate de degradări elementele nestructurale;

  • •       la construcțiile cu regim redus de înălțime și cu structuri din zidărie portantă s-au produs degradări și avarii majore;

  • •       la construcțiile de tip bloc, cu regim de înălțime de 5 niveluri și structuri din zidărie portantă, cu pereți portanți din beton simplu sau slab armat au apărut degradări reprezentate prin fisuri și crăpături;

  • •       la construcțiile cu pereți portanți din zidărie, cu regim redus de niveluri (1 - 2 etaje) au apărut avarii mai importante cu cât au avut o conformare mai dezordonată - erau fundate pe un teren cu grad ridicat de umiditate, erau amplasate deasupra unor accidente de teren sau erau afectate de degradări provocate de tasări etc..

RISC GEOTEHNIC

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori:

factori legați de teren, dintre care cei mai importanți sunt reprezentați de condițiile de teren și apa subterană;

factori legați de structură și de vecinătățile acesteia.

Stratul de loess galben macroporic sensibil la umezire care alcătuiește terenul de fundare de pe terasele

medie și inferioară ale Siretului și de asemenea de pe zona de pantă aparține categoriei terenuri "dificile de fundare".


Tot categoriei terenurilor dificile de fundare aparține și pământul cu conținut ridicat de materii organice (mâl, nămol, turbă) întâlnite atât în zonele de luncă ale Dunării și Prutului cât și în interfluviul Dunăre -

Brateș.

În concluzie, conform normativului normativul NP 074/2007 privind principiile, exigențele și metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare, întreg terenul aparținând teritoriului administrativ al municipiului Galați face parte din categoria terenurilor dificile de fundare.

ZONAREA GEOTEHNICĂ

Pentru cercetarea geotehnică a suprafeței de teren ocupate de teritoriul administrativ al municipiului Galați au fost executate foraje cu adâncimea de 20 - 50m. Amplasamentele acestor foraje se pot vedea în anexa 4.

Suprafața cercetată a fost împărțită în zone geotehnice, la baza acestor zonificări au stat unitățile geomorfologice descrise la capitolul care prezintă descrierea geomorfologică.

Limitele acestor zone, stratificația terenului, caracteristicile fizice și mecanice ale pământurilor sunt redate în cele ce urmează:

ZONA I

Această zonă cuprinde suprafețele celor două terase ale Siretului (T2, T3), formate de acesta pe malul său stâng, înainte de vărsarea în Dunăre și zona de pantă dintre cele două terase.

Din analiza caracteristicilor fizice și mecanice ale stratului de loess din zona cartierului Dunărea - Micro 19, Micro 20, Micro 21, rezultă că acesta este sensibil la umezire până la adâncimi de cca. 21,00 - 22,00m, având valori ale tasării specifice la umezire sub presiunea de 3daN/cm2 - im3 mai mari de 2cm/m.

Acest strat se încadrează în grupa B de pământuri macroporice sensibile la umezire având valoarea tasării prin umezire sub sarcină geologică de Icmg = 86,90 - 88,50cm.

În ceea ce privește natura și caracteristicile fizico - mecanice ale formațiunilor situate la baza stratului de loess galben sensibil la umezire, acestea au fost stabilite pe baza rezultatelor obținute prin prelevare de probe tulburate și netulburate prelucrate în laboratorul IP Galați, dintr-un foraj executat până la adâncimea de 40,00m.

Rezultatele pun în evidență existența următoarelor formațiuni:

  • 1.  praf argilos cafeniu, moale - până la adâncimea de 23,20m față de suprafața terenului;

  • 2.  între adâncimile 23,20 și 25,50m s-a traversat un strat de praf nisipos galben, moale, în care este cantonată și apa subterană;

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • 3.  între adâncimile 25,50 și 28,40m s-a traversat un strat de nisip fin prăfos, galben;

  • 4.  începând cu adâncimea de 28,40m s-a identificat un strat de praf argilos cafeniu, consistent, cu intercalații calcaroase;

  • 5.  forajul s-a oprit la adâncimea de 40,00m într-un strat de nisip fin prăfos, cenușiu.

Pentru toate construcțiile, în legătură cu sistematizarea verticală și în plan a terenului adiacent acestora, este necesar să se prevadă - conform STAS-urilor și Normativelor în vigoare, în special P7/2000 și NP112 - 04, trotuare și rigole pentru evitarea staționării apelor provenite din precipitații lângă fundații și introducerea în canale de protecție a tuturor rețelelor purtătoare de apă.


Pentru a stabili condițiile de fundare în aceste zone s-a realizat în Galați, în cartierul Dunărea un poligon experimental și s-a demonstrat că pentru siguranța construcțiilor este absolut obligatorie reducerea sensibilității la umezire a stratului de loess galben uscat prin consolidare cu coloane de pământ, pe toată grosimea sensibilă la umezire - de 22,00m.

În vederea caracterizării acestui strat au fost executate 31 de coloane de pământ care au avut rolul de compactare a stratului de loess sensibil la umezire.

Pe terenul astfel consolidat (compactat), a fost executat un puț de 22,0m adâncime. Probele (câte 2 monoliți și cca. 40 de ștanțe pe fiecare metru de puț săpat) au fost prelevate din centrul a două triunghiuri formate de coloanele de pământ.

Pe monoliții prelevați s-au executat încercări de compresiune și forfecare directă, precum și determinări de densitate aparentă și porozitate.

Din ștanțe s-au făcut determinări de densitate aparentă în stare naturală (umedă) și în stare uscată.

Din analiza valorilor obținute rezultă că prin acest procedeu de îmbunătățire a terenului - consolidare cu coloane de pământ, tasarea specifică la umezire sub presiunea de 3daN/cm2 (300kPa) - im3, are valori mai mici de 2cm/m (%), acestea variind între 0,5cm/m și 2cm/m, ceea ce dovedește că stratul de loess devine puțin sensibil la umezire.

Excepție de la cele prezentate face stratul de praf argilos cuprins între adâncimile 9,00 - 13,00m și 18,00 -22,00m, pentru care tasarea specifică la umezire presiunea de 3daN/cm2 (300kPa) - im3, are valori mai mari de 2cm/m (%), acestea variind între 2,2cm/m și 4,5cm/m.

Modificări importante prin compactarea - consolidarea cu piloți de pământ se observă la valorile unghiului de frecare interioară și la coeziune. Astfel unghiul de frecare interioară ia valori de = 110 - 200, iar cele ale coeziunii c = 0,93 - 1,35daN/cm2 (93 - 135kPa).

În concluzie prin compactarea cu coloane de pământ se îmbunătățesc simțitor caracteristicile fizice și mecanice ale stratului de loess, în special acele caracteristici care depind de structură - greutatea volumică, tasarea specifică la umezire, unghiul de frecare interioară și coeziunea.

Această soluție este eficientă numai când se consolidează întreg stratul de loess sensibil la umezire și este de 5 ori mai ieftină decât adoptarea ca soluție de fundare prin intermediul piloților de beton armat.

Presiunea convențională pe terenul astfel consolidat este Pconv = 200kPa.

În prezent s-a renunțat la folosirea acestei soluții din cauza lipsei de sondeze și a crizei de pământ galben pentru executarea de coloane, soluția momentului fiind piloții de beton armat cu diametre mari și lungimi de 22,00 - 31,00m.

Menționăm că piloții din beton armat trebuie executați în terenurile cu nivel de apă subterană ridicat și alcătuite din loess galben moale - curgător, numai cu tubaj recuperabil (exemplu - 1FCTR 800 - 1180mm).

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

De asemenea, din îndelungata practică pe aceste terenuri și din experiența acumulată, se face mențiunea că stratul de loess galben rămas neconsolidat în zonele în care se ridică nivelul apei subterane - așa cum este cartierul Țiglina I și Țiglina II, se înmoaie iar consecința este producerea unei tasări cu valoare apreciabilă și de asemenea o mare neuniformitate a tasării, ceea ce determină apariția unei zone cu risc de instabilitate - exemplu zona blocului C20.

În cadrul ZONEI I, se mai poate vorbi despre subzona I


SUBZONA I, este caracterizată de stratul de loess sensibil la umezire cu grosimi foarte reduse de 2,00 -5,00m. Acest fapt se datorește ridicării nivelului apei subterane și umezirii loessului, care devine moale, insensibil la umezire.

Sub stratul de loess moale - curgător, insensibil la umezire, forajele au interceptat începând cu adâncimi de 23,00 - 30,00m un strat de argilă galben - cenușie, consistentă - vârtoasă.

Existența pânzei de apă subterană de infiltrație, la adâncimi relativ reduse impune ca fundațiile construcțiilor realizate în această zonă să fie hidroizolate corespunzător, iar la calculul acestora să se țină seama de efectul de subpresiune al apei subterane.

Construcțiile realizate în această subzonă sunt fundate în funcție de încărcarea transmisă terenului de fundare și admiterii sau nu a apariției fenomenului de umezire la pereții construcției - igrasie. Acestea sunt fundate direct dar sub adâncimea de îngheț - de 1,0m pentru municipiul Galați, fie prin intermediul unor perne de material granular cu grosimi de 1,0m sau 2,0m. Presiunile convenționale stabilite oficial funcție de grosimile pernelor de material granular sunt de 120kPa respectiv de 150kPa.

Construcțiile cu mai multe niveluri care dau încărcări mai mari decât cele prezentate anterior se vor funda pe piloți din beton armat cu diametru mare și lungimi de 20 - 30m, funcție de cotele terenului natural.

Și în acest caz piloții din beton armat trebuie executați în terenurile alcătuite din stratul de argilă saturat cu apă, din bază numai cu tubaj recuperabil (exemplu - 1FCTR 800 - 1180mm). Aceasta datorită deformării structurii argilei, care prin batere generează împingerea terenului în afară.

ZONA II

Această zonă cuprinde suprafețele aferente luncii Dunării, luncii joase a Prutului inferior și interfluviului Dunăre - Brateș. Aceste suprafețe sunt reprezentate de terenuri în general plane, cu mici denivelări locale și cu mici pante spre emisari - Dunăre, Prut și Brateș. Facem mențiunea că lacul Brateș este rezultatul acumulărilor în zone depresionare ale terenului de ape provenite din precipitații, ape care nu au legătură cu rețeaua hidrografică.

În lungul Dunării, lunca se reduce la o fâșie inundabilă, foarte îngustă cu lățimi de maxim 20 - 25m și cote de 6,00 - 7,50m. Depozitele care o alcătuiesc la partea superioară sunt de natură coluvială, fiind provenite din materialul rezultat prin degradarea falezei, iar în adâncime acestea sprijină pe depozitele aluvionare ale Dunării.

Mult mai generoase ca dezvoltate sunt lunca joasă a Prutului inferior și interfluviul Dunăre - Brateș (pe acesta din urmă fiind amplasate multe construcții importante - gara de călători, portul, șantierul naval, fabrici etc.).

Stratificația terenului pentru această zonă a fost pusă în evidență prin executarea de foraje reprezentative, dintre care menționăm forajul F4, a cărui fișă de stratificație este anexa 18 și din analizarea căreia reies următoarele:

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Din punct de vedere hidrogeologic, în zona II își fac apariția la diferite niveluri, pânze de apă superficiale (de infiltrație) sau de adâncime (pânze de apă subterană), ambele cu nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier:

pânza superficială de infiltrație la adâncimi de - 1,00 - 2,00m de la cota terenului natural și care

prezintă nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier, funcție de cantitatea de precipitații căzute

sau scurse, de capacitatea de drenare a emisarilor naturali și de nivelul apelor de suprafață din zonă

(fluviul Dunărea, lacul Brateș și râul Prut);


pânza subterană, cantonată sub adâncimea de 13,00 m, de la cota terenului natural în zonele de luncă a Dunării și a interfluviului Dunăre - Brateș și respectiv la adâncimi de 30 - 35m în zona luncii

joase a Prutului inferior.

Construcțiile realizate în această zonă în care terenul de fundare nu corespunde condițiilor de stabilitate și de rezistență minim impuse pentru realizarea acestora și care sunt fundate direct sub stratul de umplutură, fără îmbunătățirea parțială a terenului de fundare au avut o comportare necorespunzătoare din punct de vedere al preluării tasărilor diferențiale produse în această zonă constituită din depuneri aluvionare recente.

Studiul întocmit de ICH București pentru platforma INETOF Galați, apreciază că pe o perioadă de cca. 70ani se va produce o tasare generală de cca. 90cm, iar tasările diferențiale vor descrește în primii 5 ani de funcționare ai construcțiilor de la o tasare de 2,3% la o tasare cu ritm de 1%.

Soluțiile de fundare adoptate până în prezent și care au confirmat o comportare corespunzătoare a construcțiilor realizate, sunt cele care respectă adâncimea de îngheț pentru zona municipiului Galați prin intermediul unui teren îmbunătățit parțial prin intermediul unor perne de material granular cu grosimi de 1,0m sau 2,0m. Presiunile convenționale stabilite oficial funcție de grosimile pernelor de material granular sunt de 120kPa respectiv de 150kPa.

Construcțiile cu mai multe niveluri care dau încărcări mai mari decât cele prezentate anterior se vor funda pe piloți din beton armat cu diametru mare, executați cu tubaj recuperabil.

Existența pânzei de apă subterană de infiltrație, la adâncimi relativ reduse impune ca fundațiile construcțiilor realizate în această zonă să fie hidroizolate corespunzător, iar la calculul acestora să se țină seama de efectul de subpresiune al apei subterane, precum și de caracterul intens agresiv sulfatic asupra betoanelor și de potențialul coroziv asupra metalelor neprotejate - puse în evidență de analizele chimice ale apei.

RISC DE INUNDABILITATE

In vara anului 2010 în 29   31 mai (cu precădere) și în data de 16 iunie, au căzut cantități foarte mai de

precipitații (excepționale) în perioade scurte de timp. Datorită energiei relativ mari a reliefului pe care o are zona de pantă care face racordul dintre terasele Siretului, apele de precipitații căzute și scurse pe pantă nu au putut fi preluate de sistemele de canalizare, s-au acumulat și au inundat zona, au stagnat și s-au infiltrat atât în terenul aflat la baza pantei, cât și în accidentele subterane care afectează acest terenul - exemplu intersecția străzii I. L. Caragiale cu strada Columb.

Ca urmare, s-au produs degradări însemnate la construcțiile din zonă, acest lucru fiind agravat și de existența accidentelor subterane de sub construcții, a umpluturilor eterogene cu grosimi relativ mari, afânate și cu goluri, care în general favorizează pătrunderea apelor la fundațiile construcțiilor, toate acestea conducând de asemenea la tasarea terenului și la pierderea stabilității construcțiilor.

RISC DE INSTABILITATE

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

În analiza factorilor care ajută la stabilirea fenomenelor de instabilitate prezentăm următoarele aspecte:

factorul litologic - este reprezentat de terenul dificil de fundare de pe întreg teritoriul administrativ al municipiului și anume:

  • A. loess galben sensibil la umezire - grupa B de pământuri sensibile la umezire, cu grosimi de până la 22,0m și care prin umezire sub greutate proprie poate suferi tasări de până la 87cm - anexele 23 și 24.

Această valoare a fost obținută în poligonul experimental unic pe astfel de terenuri, care a fost realizat la Galați în perioada anilor 80. Totodată, cercetările efectuate au demonstrat și au stabilit că în cazul '28 consolidării terenului sensibil la umezire cu coloane de pământ zona de gardă pentru construcții este de 33% din grosimea stratului sensibil la umezire.

La Galați, la începutul activității în domeniul geotehnic pe astfel de terenuri cunoașterea și experiența fiind insuficiente               s-au               executat               și               lucrări               care

de-a lungul timpului au avut efecte negative asupra construcțiilor și acestea au avut comportări nesatisfăcătoare. În cartierele de locuințe Țiglina I, Țiglina II, Micro 17 și parțial în cartierul Dunărea - Micro 19 unde:

  • -  nivelul apei subterane s-a ridicat;

  • -  s-au produs pierderi accidentale de apă;

  • -  s-au executat consolidări parțiale ale terenului de fundare cu coloane de pământ de 7,00m și ulterior sa produs umezirea și implicit tasarea stratului de loess galben macroporic sensibil la umezire rămas neconsolidat, aflat între adâncimile de 8,00 și 18,00m, a rezultat periclitarea stabilității unor construcții:

  • - blocurile C20 (care pentru a putea fi locuit a fost necesar un amplu proces de consolidare), E1, B1;

  • - complexele comerciale din Țiglina I, dintre care unul a fost demolat - pe amplasamentul căruia fiind realizat ulterior TRIBUNALUL Galați, Complexul Francezi fiind degradat, nu este folosit, iar Magazinul Țiglina I a fost demolat datorită degradărilor avansate;

  • - construcția în care a funcționat fostul club CSG din Țiglina a cedat brusc, aceasta datorită amplasării pe traseul fostei văi a Abatorului. Construcția în ruină a fost demolată și pe amplasamentul ei s-a realizat noul Club;

  • - blocul A4 din cartierul micro 17 - terenul aferent acestuia fiind afectat de pierderile din rețeaua de termoficare.

  • B. loessul umezit cu consistență scăzută;

  • C. terenul aluvionar, recent, neconsolidat, mâlit, cu consistență redusă, cu umiditate ridicată și compresibilitate ridicată.

  • •  factorul geomorfologic - este reprezentat de zonele de pantă și taluz. Acolo unde acestea nu sunt amenajate în vederea colectării și evacuării apelor meteorice care se scurg haotic pe pantă și se acumulează la baza acestora, se produc fenomene de felul celor menționate la RISCUL DE INUNDABILITATE.

  • •  factorul hidrologic și climatic - este evidențiat și puternic influențat de situarea municipiului Galați în zona de confluență a fluviului Dunărea cu cele două mari ape de suprafață - Siretul și Prutul și de asemenea de existența bălțile Cătușa și Mălina și a Lacului Brateș.

  • •  factorul hidrogeologic - este subliniat de oscilațiile haotice ale nivelului apei subterane care în anumite zone se acumulează în exces, conducând la formarea "clopotelor de apă" amintite anterior.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

factorul seismic - include teritoriul administrativ al municipiului în zona de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului ag = 0,24g (accelerația terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns pentru acest areal este Tc = 1,0s.

Riscul de instabilitate mai este favorizat și de faptul că în municipiul Galați nu este calculată și trasată LIMITA DE CONSTRUIBILITATE A TALUZURILOR DINSPRE FLUVIUL DUNĂREA, LACUL BRATEȘ, BALTA CĂTUȘA ȘI BALTA MĂLINA.


În această fază este necesar ca limita de construibilitate față de cornișa taluzurilor să se considere ca fiind egală cu de 2 ori înălțimea taluzului respectiv.

În municipiul Galați sunt mai multe zone afectate de fenomene de instabilitate și anume:

zona piciorului taluzului aferent cartierului Țiglina I - conform adresei IPTANA nr. 3255/1999 este instabilă și necesită să fie consolidat cu piloți forați de cca. 15 - 20m lungime;

în zona complexului Francezi unde există o fisură longitudinală, cu o lungime de cca. 60m, paralelă cu cornișa taluzului respectiv cu fluviul Dunărea. Existența acestei fisuri avertizează că în această zonă terenul este în mișcare, fiind instabil;

zona străzii Livezeni - între străzile Mihai Eminescu și Spătarului unde s-a produs brusc în cursul unei nopți a verii anului 1980 o zguduitură puternică care a produs degradări la construcții și a indus o stare de panică locuitorilor. Degradările s-au materializat prin dislocări ale unor elemente ale construcțiilor (separări pe conturul zidurilor al unor umpluturi în zidărie, al tavanelor etc.) și prin fisurarea și crăparea pe verticală și pe orizontală a zidurilor;

multe dintre construcțiile realizate în cartierul Țiglina I au suferit tasări importante și pentru a putea fi locuite au fost necesare consolidări - exemple fiind blocurile C20 E1, B1. De asemenea complexele comerciale din Țiglina I, dintre care unul a fost demolat - pe amplasamentul căruia ulterior s-a realizat TRIBUNALUL Galați, Complexul Francezi în prezent este degradat și nu este folosit, iar Magazinul Țiglina I a fost demolat din cauza degradărilor avansate. Construcția în care a funcționat fostul club CSG din Țiglina I a cedat brusc, aceasta datorită amplasării pe traseul fostei văi a Abatorului. Construcția în ruină a fost demolată și pe amplasamentul ei s-a realizat noul Club;

zona cartierului micro 17 blocul A4 din - terenul aferent acestuia fiind afectat de pierderile din rețeaua de termoficare, blocul a fost evacuat și a necesitat consolidare.

Toate degradările survenite la construcții în cartierele Țiglina I, Țiglina II, Micro 17, Micro 19 se datoresc modului de fundare defectuos al acestor construcții și anume: pe teren consolidat numai cu coloane de 7m lungime. Ca urmare a abordării acestei modalități de fundare, sub construcții a rămas neconsolidat un strat de loess sensibil la umezire cu o grosime apreciabilă de 10,0 - 15,0m. Acesta ca urmare a ridicării nivelului apei subterane a dat tasări importante și a provocat degradări ale construcțiilor.

Un alt fenomen este pierdere stabilității taluzurilor manifestate prin alunecările produse la taluzul dinspre lacul Brateș - zona Grădinii Publice. Inițial masivul de loess sensibil la umezire cu grosime de cca. 17,0m rezema pe depozitele încrucișate, neuniforme și neomogene cu specific de baltă, constituite din nisipuri mijlocii cu lentile de argilă vânătă și prafuri argiloase cenușii - vinete, cu intercalații de turbă cu grosimi de 1,50 - 2,00m. Umezirea puternică a stratului de loess sensibil la umezire s-a datorat pozării neglijente a rețelelor purtătoare de apă necesare unei funcționări civilizate a Cazinoului realizat în această zonă și proastei întreținere a acestora și de asemenea scurgerii haotice, necontrolate a apelor de precipitații. Toate aceste cauze au avut ca efect producerea unei tasări foarte puternice a masivului de loess, iar construcția a suferit de asemenea degradări ireversibile care au adus ruinarea acesteia.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Fenomene similare de pierdere a stabilității taluzurilor s-au manifestat și pe drumul Galați -Smârdan în dreptul bazei Combinatului Siderurgic și mai ales în zona cartierului Dunărea, la faleza interfluvială Dunăre - Siret, ceea ce a impus adoptarea de măsuri prin lucrări de reprofilare a taluzurilor.

În municipiului Galați mai sunt cunoscute și alte zone de instabilitate cum sunt:

  • zona de la VADUL BACALAȘA - din zona taluzului terasei inferioare a Șiretului, înspre Dunăre unde există o porțiune de cheu în mișcare și care în timp a necesitat mai multe consolidări. În prezent se constată mișcări de adâncime în această zonă;


  • ZONA PLATFORMĂ TRIAJ C. F. CĂTUȘA - care aparține combinatului siderurgic, în timp a suferit alunecări progresive ale taluzului aferent Bălții Cătușa.

  • 2.8.2. Riscuri antropice

Riscurile antropice sunt de natură umană și au, de cele mai multe ori, drept cauze erorile în proiectarea, asamblarea sau modul de utilizare al instalațiilor din domeniul industrial, de gradul ridicat de uzură fizică pe care acestea l-au acumulat în timp. Acestea pot afecta persoane, proprietăți, procese, pot avea drept consecințe negative accidente, îmbolnăviri, uneori chiar decese (victime omenești) sau pierderi înregistrate în procesul de producție, defecțiuni ale utilajelor și echipamentelor (pagube materiale).

Utilitatea evaluării riscurilor în general și a celor antropice în special, o reprezintă asigurarea protecției celor ce ar putea fi afectați de anumite consecințe negative, în special a locuitorilor din apropierea arealelor expuse anumitor categorii de riscuri. Evaluarea și anticiparea, pe cât posibil în timp util a riscurilor, au ca rezultat diminuarea victimelor sau a suprafețelor supuse tuturor categoriilor de riscuri. Conform legislației în vigoare din domeniu, atât la nivel național, dar mai ales la nivelele ierarhice superioare (directivele U.E. sau normele internaționale), toate organismele locale au obligația de a evalua și cuantifica riscurile în mod periodic.

În privința riscurilor antropice, România a aderat la legislația internațională, fiind elaborat în acest sens un inventar al unităților din domeniul industriei, care se încadrează în Directiva 96/82/CE Seveso II, ce prevede controlarea acelor activități care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase. La nivelul acestei directive sunt stabilite două clase de risc (risc major și minor), pentru acele unități industriale care utilizează sau depozitează substanțe periculoase. Titularii de activitate au obligatii sa ia masuri preventive pe baza unor proceduri privind planificarea, inspectia, raportarea si accesul publicului la informatii.

La nivel național acest lucru este reglementat prin HG 804 / 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substante periculoase.

Generalitati privind stabilirea distantelor de siguranta in jurul obiectivelor SEVESO

Calculul riscului în jurul amplasamentelor care se supun prevederilor HG 804/2007 se face în baza analizei de risc, elaborată de operatorul economic și a următoarelor considerente:

  • -   zonele de impact se stabilesc funcție de următoarele efecte specifice asupra omului:

o mortalitate ridicată - letalitate > 50%;

o prag de mortalitate - letalitate = 1%;

o vătămări ireversibile;

o vătămări reversibile;

  • -   valorile prag pentru efectele specifice asupra omului sunt cele stabilite în tabelul nr. 1

  • -   frecvențele considerate prag de siguranță sunt:

o 10-3 evenimente/an - frecvență maxim admisă;

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

o  10-6 evenimente/an; - frecvență limită recomandată pentru care se iau în considerare

scenarii de accident;

riscul este calculat funcție de zona de impact și frecvența de apariție a scenariilor de accidente majore, conform matricei riscului, prezentată în tabelul nr. 2 și are următoarele valori descriptive:

o risc crescut;

o risc mediu;


o risc scăzut.

Din punct de vedere al controlului asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, unul din obiectivele PUG il reprezinta amplasarea obiectivelelor care se supun prevederilor HG 804/2007 în scopul limitării consecințelor accidentelor majore pentru populație și mediu (obiective SEVESO), prin prezentarea distantelor de siguranta in jurul obiectivelor SEVESO, asa cum se prezinta ele din diferite documente oficiale (PAAR Galati aprobat prin HCJ 677/2011; documente puse la dispozitie de operatorii economici, si anume : rapoarte de securitate -in cazul obiectivelor cu risc major- sau politicile de prevenire a accidentelor majore -in cazul obiectivelor cu risc minor-).

Conform PAAR Galati aprobat prin HCJ 677/2011, pe teritoriul mun. Galati au fost identificati urmatorii opreratori economici care intra sub incidenta HG 804/2007 privind controlul pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

ArcelorMittal Galati SA - obiectiv cu risc major Electrocentrale Galati SA -obiectiv cu risc major City Gaz - obiectiv cu risc major Unicom Oil Terminal - obiectiv cu risc major -

Pana in prezent, APM Galati a eliberat urmatoarele autorizatii de mediu:

  • -   ArcelorMittal Galati SA - obiectiv cu risc major - AIM nr. 30 din 30.10.2007 revizuita in 27.09.2010

  • -   Electrocentrale Galati SA - - obiectiv cu risc major - AIM nr. 1 din 29.08.2005 revizuita in 28.07.2010;

  • -   City Gaz - obiectiv cu risc major - AM

  • -  Unicom Oil Terminal - obiectiv cu risc major - AM

  • -  Linde Gaz Romania SRL - Noua Unitatea de Separare a Aerului - obiectiv cu risc major - AM nr. 174 din 16.08.2011

Linde Gaz Romania SRL - Fabrica de acetilena, obiectiv cu risc minor - AIM nr. 01 din 16.02.2010;

  • -   Apa Canal SA - obiectiv cu risc minor - AM nr. 12 din 16.01.2012

Nota: AM - autoizatie de mediu; AIM - autorizatie integrata de mediu (IPPC)

In ceea ce priveste distantele de siguranta care rezulta din raportul de securitate (in cazul obiectivelor cu risc major) sau din politica de prevenire a accidentelor majore (in cazul obiectivelor cu risc minor), acestea au fost solicitate de primaria mun. Galati la operatorii economici clasificati ca amplasamente SEVESO. Din adresele trimise de operatorii economici catre primarie ca raspuns, s-au preluat in PUG distantele maxime pana la care pot exista efecte nefavorabile, in conformitate cu rapoartele de securitate intocmite.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Rapoartele de securitate, puse la dispozitia proiectantului de catre primarie, stabilesc regulile si raspunderile pentru prevenirea accidentelor majore in activitatile desfasurate in amplasamentele SEVESO si au conformitate verificată și validată de organele competente (ISU si APM).

Aceste elemente privind incadrarea, dpdv SEVESO, asa cum au fost ele transmise de operatorii economici, sunt prezentate in anexa 5 din finalul memoriului, iar distantele de protectie (cf . operatorilor) sunt prezentate in cadrul RLU.


La nivelul municipiului Galați au fost identificate următoarele categorii de riscuri antropice, cea mai mare parte a acestora fiind legate de poluare.

Riscul de poluare - această categorie afectează toate componentele mediului natural, aerul atmosferic, apele (de suprafațe și subterane), solul și subsolul, etc. De cele mai multe ori, activitățile de poluare sunt strâns legate de activitățile industriale, de depozitarea inadecvată a deșeurilor solide rezultate din procesele de producție specifice industriei, iar într-o altă măsură de depunerea la suprafața solului a poluanților emiși în atmosferă.

Riscul de poluare a aerului

Riscul de poluare a aerului cu dioxidul de sulf

Face parte din categoria principalilor poluanți, care pot exista în aerul atmosferic, cu efect acidifiant, printre acestea amintim:

- arderile din industria energetică precum și cele din industriile de transformare;

- arderile din industria prelucrătoare;

- traficul rutier.

Împreună cu vaporii de apă existenți în atmosferă, dioxidul de sulf, dă naștere acidului sulfuros, cu eliberare de 18 kcal, care trece apoi în acid sulfuric, ce ulterior dă naștere fenomenului de ploi acide. Efectele nocive ale acestora pot duce la creșterea riscului de a dezvolta boli la nivelul aparatului respirator, precum si o iritare a ochilor. Expunerea timp de câteva minute la concentrații de aproximativ 1,6 ppm (4200 pg/m3) poate provoca constricția bronhiilor. Cele mai afectate categorii de persoane sunt în special cele vârstnice și cele cu probleme respiratorii. Pe ansamblu, reducerea activităților din industrie au determinat o scădere a emisiilor de SO2. Printre cei mai mari poluatori cu astfel de compuși se numără Combinatul Siderurgic ArcelorMittal, depozitul de deșeuri menajere Tirighina, precum și traficul rutier din zonele aglomerate ale orașului.

Riscul de poluare cu oxizi de azot

Principalii agenți poluanți cu oxizi de azot sunt asemănători celor enunțați în cazul poluării cu dioxid de sulf, la care se mai pot adăuga alte surse mobile și utilaje.

Formarea oxizilor de azot are loc pe baza azotului, un gaz cu o pondere destul de ridicată în componența gazelor atmosferice, iar temperaturile ridicate din timpul arderii stimulează reacția de formare a oxidului de azot sau a dioxidului de azot, gaze cu efecte negative asupra sănătății umane. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de patru ori mai mare decât al monoxidului de azot. Dioxidul de azot, cu o valoare de 13 ppm, poate cauza iritarea mucoasei ochilor și a nasului.

Riscul de poluare cu amoniac

Principalele surse de poluare cu amoniac sunt date de operațiunile de tratare și depozitare a deșeurilor, anumite activități agricole, precum și arderile din industria prelucrătoare.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Amoniacul este un gaz incolor, cu miros înțepător, cu efect paralizant asupra receptorilor olfactivi. Efectele asupra omului, în special, sunt date de efectul extrem de iritant pentru căile respiratorii, în special. Aflat în concentrații mari, amoniacul pătrunde în căile respiratorii inferioare și poate cauza edemul pulmonar, însoțit de modificări evidente la nivelul aparatului circulator și resirator.

Datorită îmbunătățirilor aduse în activitățile din grupa SNAP 10 (culturi cu și fără fertilizatori), emisiile brute de NH3 au scăzut în ultima perioadă. O sursă importantă de poluare cu astfel de compus este și

depozitul de deșeuri Tirighina, în fumul produs de incendiile declanșate de obicei prin autoaprindere, în special vara.


Riscul de poluare cu compușii organici volatili (COV) nemetanici

Principalele surse de poluare cu acești compuși sunt date de utilizarea solvenților și a altor produse, traficul rutier, arderile din industria prelucrătoare, și alte surse precum pădurile, fânețele, mlaștinile și lacurile, la care mai pot fi adăugate extracția și distribuția combustibililor fosili.

Riscul de poluare cu metale grele (mercur și cadmiu)

Aceste substanțe mai sunt cunoscute și sub denumirea de poluanți sistemici, deoarece odată cu pătrunderea în organism crește riscul de a dezvolta leziuni specifice la nivelul unor organe sau sisteme, indferent de concentrație. Principalele surse de poluare cu metale grele sunt :

Pentru poluarea cu mercur, principalele surse de poluare sunt arderile din industria prelucrătoare, procesele din industria siderurgică (procedeele de obținere a fontei și a oțelului), activitățile de tratare și depozitare a deșeurilor precum și alte surse mobile și utilaje.

Pentru poluarea cu cadmiu, ca surse principale de poluare pot fi amintite arderile din industria prelucrîtoare și procesele din industria siderurgică (obținerea fontei și a oțelului).

Riscurile de poluare cu plumb

Principalele surse de poluare cu plumb sunt rezultate ale arderilor din industria prelucrătoare, procesele din industria siderurgică (obținerea fontei și a oțelului), precum și traficul rutier.

Riscurile de poluare din emisiile de poluanți organici persistenți (POPs)

Unul din cei mai importanți astfel de compuși este Dioxina, iar principalele surse de poluare sunt arderile din industria prelucrătoare - instalația de aglomerare (sinterizare).

Riscurile de poluare din emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)

Principala sursă de poluare o reprezintă procesele din industria siderurgică (prelucrarea fontei și a oțelului - evacuare fontă brută, convertizoare oțel).

Riscurile de poluare din emisii de bifenili policlorurați (PCB)

Principala sursă de poluare o reprezintă incinerarea deșeurilor, sursă identificată în zona Depozitului organizat de deșeuri menajere Tirighina.

Riscurile de poluare din emisii de hexaclorbenzen (HCB)

Principalele surse de poluare sunt date de anumite utilaje, înregistrându-se o creștere în ultimii ani, la nivelul municipiului Galați, datorită creșterii consumului de combustibil (motorină) utilizat pe apele interioare.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Riscul cel mai ridicat de poluare cu asemenea compuși gazoși îl prezintă combinatul ArcelorMittal Galați. Reducerea emisiilor în atmosferă, provenite de la combinatul siderurgic mai sus menționat, s-ar putea realiza prin anumite investiții în tehnologie, prin înlocuirea tuturor filtrelor uzate moral cu unele moderne. Deși sunt investiții destul de costisitoare, acestea s-ar amortiza în timp și ar duce la o scădere a emisiilor ce periclitează sănătatea umană, în special a locuitorilor din proximitatea combinatului.

Riscurile de poluarea cu pulberi în suspensie și mirosuri neplăcute


Pulberile în suspensie afectează de cele mai multe ori aparatul respirator, unde acestea se depun, iar când nu pot fi eliminate pe cale naturală pot cauza disfuncții ale căilor respiratorii, ale plămânilor, începând cu diminuarea capacității respiratorii și a suprafeței de schimb a gazelor din sânge, ducând la serioase probleme cardio-respiratorii. La nivelul municipiului Galați, la depășirea valorii limită au contribuit în mod special condițiile meteo nefavorabile (ceața, calmul atmosferic), care nu au permis dispersia poluanților în atmosferă. La toate acestea se mai adaugă și situațiile izolate, datorate surselor precum cele din zonele industriale, din perimetrele șantierelor de construcții, precum și din zonele cu trafic aglomerat.

Privind riscul de poluare cu mirosuri neplăcute, acest tip este destul de evident în zona depozitului de deșeuri menajere solide Tirighina, deoarece exploatarea acestora nu se realizează pe celule și nu se acoperă zilnic cu materiale inerte.

Riscul de poluare a apelor

Din analiza privind calitatea factorilor de mediu în Municipiul Galați și Zona Galați-Cahul, în ceea ce privește analiza calității apelor, acestea au fost incluse în 5 clase, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006.

  • - Foarte bună (I)

  • - Buna (II)

  • - Moderată (III)

  • - Slabă (IV)

  • - Proastă (V)

Analizele indicatorilor organoleptici ai apelor freatice din perimetrul municipiului Galați au vizat mirosul, culoarea și turbiditatea apei. Din analizele efectuate s-a constatat ca un anumit risc de poluare al acestora se prezintă în 5 zone (Țiglina 1, bl. C4; Mazepa 1, bl. C12; Micro 40,bl. L3; I. C. Frimu, bl. S3, Țiglina 3, bl. A15), unde s-a constatat un miros predominant de mâl și în 4 zone: Str. Științei. Culoare verde fosforescentă intensă; Patinoar - culoare galben pal; Vama Galați - culoare gălbuie; Muzeul Galați, unde probele de apă recoltate prezintă o culoare galbenă.

Turbiditatea apei, datorată prezenței în apă a particulelor foarte fine (organice sau anorganice) carese află în suspensie și nu se sedimentează într-un anumit interval de timp. O apă cu turbiditate ridicată prezintă un risc epidemiologic ridicat, deoarece particulele aflate în suspensie pot constitui un suport pentru germenii patogeni.

Valori ridicate ale turbidității apei se constată în 5 zone ale municipiului Galați, cum ar fi: Str. Domnească; Patinoar; Micro 39B, bl. V5, Siderurgiștilor Vest, bl. 7B; Parchetul Galați. Sediment grosier a fost detectat în 15 zone: Str. Traian - 11 iunie; Str. Științei; Str. Domnească; Patinoar; Țiglina 1, bl. C4; Mazepa 2, bl. CL2; Țiglina 1, Bl I3; Țiglina 2- zona Casei de Cultura; Mazepa 1, bl. C12; Parc Eminescu; Biserica Armeană; Vama Galați; Parchetul Galați; Maternitatea Chicus; Muzeul de artă. În zona Micro 39B, bl. V5 apa prezintă reziduuri și flocoane în suspensie, de asemenea un risc de poluare al acesteia ridicat.

Privind analiza indicatorilor chimici ai apelor freatice (sărurile dizolvate), Cl - ridică probleme, unde apa din zona Cimitirului Evreiesc se încadrează în clasa de calitate IV (calitate slabă), iar cea din zonele Patinoar și Micro 13b, bl. C7 se încadrează în clasa de calitate V (calitate proastă). Determinarea valorilor de

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Cr6+ face ca apa din zonele Patinoar; str. Micro 39b, bl. V5; Siderurgiștilor Vest, bl. 7B să se încadreze în zona de calitate III (calitate moderată), iar cea din Zona Științei să se încadreze în clasa de calitate IV (calitate slabă), zone de asemenea cu risc de poluare extrem de ridicat.

Determinarea Cu2+ relevă faptul că apele freatice din municipiul Galați se încadrează în clasa de calitate V (calitate proastă). Poluarea apelor cu Cu2+ conduce la creșterea riscului de a dezvolta gastroenterite de diferite gravități, în funcție de toleranța fiecărui organism și de valoarea concentrației,

până la manifestări severe, care de cele mai multe ori se confundă cu toxiinfecțiile microbiene.


Analiza concentrațiilor de Fe2;3+ a apelor freatice din municipiul Galați au inclus zonele Mazepa 2, bl. CL2; Țiglina 2- zona Casei de Cultura în clasa de calitate IV (calitate slabă), iar yonele Micro 39B, bl. V5;

Siderurgiștilor Vest, bl. 7B și Vama Galați în clasa de calitate V (calitate proastă).

La nivelul municipiului Galați, din punctul de vedere al poluării apelor, mai afectate sunt cele de suprafață, astfel că municipiul nu beneficiază de ape de suprafață prea curate, în limita lui administrativă, cursurile de apă situându-se în clasa a II-a de calitate. În această categorie de calitate, conform unui studiu de mediu pentru Mun. Galați, se încadrează un total de 371 km (159,1 km pe râul Siret, 189,9 km pe râul Prut și 22 km de fluviul Dunărea). Așadar, pentru fluviul Dunărea principalele surse de poluare, situate în amonte de secțiunea I de control (amonte de punctul de captare pentru municipiu), sunt date de Platforma Chimică Chiscani, apa uzată neepurată a municipiului Brăila și Laminorul Brăila.

Pe primul tronson (aval de priza de captare pentru Combinatul ArcelorMittal Galați până la intrarea în oraș) principala sursă de poluare o reprezintă vărsarea Siretului în Dunăre. Pe tronsonul al II-lea (amonte oraș - aval oraș) principalele surse poluante pentru Dunăre sunt gurile de vărsare ale colectoarelor orășenești din municipiul Galați. Descarcarea directa a apelor uzate orasenesti in mediul receptor fluviul Dunarea se face numai printr-o singura gura de varsare si in caz de forta majora prin sase guri de varsare. Apele uzate preepurate mecanic in treapta primara a statiei de epurare puse in functiune in anul 2011 sunt descarcate in receptorul Siret (vezi si cap. 2.9.3-canalizare ape uzate).

Pentru râul Siret, principala sursă de poluare din municipiul Galați este combinatul siderurgic AcelorMittal, care deversează apele uzate direct în acesta, prin intermediul Bălților Cătușa și Mălina. Calitatea acestui râu este sensibil modificată prin recepționarea unor ape poluate în special cu arsenic, fenoli, cianuri, substanțe petroliere, zinc, cloruri, magneziu sau fier, acestea din urmă afectând nu doar chimismul apei ci și biocenoza ecosistemului.

Pentru apele subterane, influență puternică asupra calității acestora o are combinatul siderurgic ArcelorMittal. Cercetările efectuate au scos în evidență importante influențe ale acestui combinat privind regimul cantitativ și calitativ al apelor subterane freatice doar în interfluviul Valea Mălina - Valea Cătușa, dar și a unor influențe indirecte generate de poluarea aerului și a solului, pe o zonă mult mai extinsă (o rază de 10-20 km.). Astfel, impactul direct a fost pus în evidență prin modificarea structrurală a fazelor de ciclu freatic hidrogeologic natural, prin creșterea nivelului piezometric al apelor freatice, cu valori între 15-20 m, prin amplificarea proceselor geomorfologice (tasare și sufoziune) specifice depozitelor loessoide, prin modificarea hidrochimismului apelor freatice - apariția de amoniu, fenoli, azotați, metale grele, substanțe organice oxidabile, substanțe extractibile, prin agresivitatea exercitată asupra construcțiilor din beton și metal datorită poluării apelor freatice cu ioni de magneziu și sulfați.

S-a constatat faptul că, de-a lungul anilor, se regăsesc cam aceeași agenți economici care au depășit limitele maxime admisibile la o serie de indicatori. Depășiri ale valorilor maxime admisibile au fost înregistrate chiar și la agenții economici care au stații de epurare (preepurare), dar modalitatea de funcționare ale acestora din urmă este ineficientă.

Riscul de poluare a solului

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Existența unei ferme zootehnice la nord-estul orașului determină creșterea riscului de poluare în special a solului cu produse reziduale de origine animală. Aceste produse pot avea un conținut ridicat de NaCl, uree, biostimulatori și agenți patogeni, pot contribui la scăderea permeabilității solului sau se pot infiltra, ajungând până la nivelul pânzei freatice, cauzând degradări calitative ale acesteia.

Alte riscuri de poluare, din domeniul zootehnic, pot rezulta în urma utilizării substanțelor chimice, precum detergenții, în urma procesului de igienizare a grajdurilor. O clasificare a produselor zootehnice cu

risc de poluare, ar putea fi următoarea:


- cadavre animaliere

- dejecții lichide, semilichide și solide

- gunoi de grajd

- resturi furajere

- biomasa vegetală

Aceste produse, în procesul lor de descompunere, pot da naștere anumitor gaze sau substanțe cu efect și impact negativ asupra calității apelor a solului sau a sănătații și confortului uman.

Un alt factor poluant al solului din perimetrul municipiului Galați îl constituie depozitul de deșeuri Tirighina, situat în partea de SV. Principalele riscuri ale acestui depozit sunt reprezentate de modificările aduse în peisaj și crearea unui disconfort vizual pentru locuitorii municipiului, poluarea aerului din perimetrul acestuia si nu numai cu mirosuri neplăcute, infestarea apelor subterane și de suprafață, dar mai ales a solului, prin modificarea fertilității acestuia, a biocenozei acestuia la nivelul terenurilor din apropiere.

Principalele tipuri de deșeuri cu risc ridicat de poluare produse la nivelul municipiului Galați sunt date de deșeurile industriale, deșeurile menajere și cele stradale.

Deșeurile industriale din municipiul Galați au fost analizate în funcție de natura activităților desfășurate de principalii agenți economici generatori de astfel de deșeuri, iar printre aceștia sunt grupați pe următoarele categorii de activități:

Tabel 2 Agenți economici generatori de deșeuri solide (sursa: Studiu de Mediu pentru Municipiul Galați)

Agricultură, zootehnie și industria alimentară

Nr.crt.

Agentul economic

Activitatea desfășurată

1.

S.C. Galco S.A.

abator și industria cărnii

2.

S.C. Martens S.A.

fabrică de bere

3.

S.C. Pescogal S.A.

prelucrarea și industrializarea peștelui

Industrie ușoară (textile, mobilă, marochinărie)

Nr.crt.

Agentul economic

Activitatea desfășurată

MEMORIU GENERAL


ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

1.

S.C. FAM S.A.

marochinărie și accesorii metalice

Industria construcțiilor de mașini și prelucrarea metalelor

Nr.crt.

Agentul economic

Activitatea desfășurată

1.

S.C. Atlas S.A.

utilaj pentru transport și construcții siderurgice

2.

S.C. Elnav S.A.

producerea elicelor navale

4.

S.C. Menarom S.A.

producerea echipamentului mecanic naval

5.

S.C. Intfor S.A.

laminare de tablă subțire

6.

S.C. Șantierul Naval S.A.

construcții și reparații navale

7.

ArcelorMittal

combinat siderurgic

Alte sectoare de activitate

Nr.crt.

Agentul economic

Activitatea desfășurată

1.

S.C. Petrom S.A.

comerț produse petroliere

2.

S.C. Transurb S.A

transport urban

3.

S.C. Remat S.A.

recuperare deșeuri și resturi metalice reciclabile

4.

Serviciul Public Ecosal

activitate de asanare și îndepărtare gunoaie

5.

R.W.E. Ecologic Service

servicii de salubrizare către agenți economici persoane fizice.

6.

Spitalul Sf. Andrei

sănătate



De precizat este faptul că, toți agenții economici mai sus enumerați predau deseurile la societatile de valorificare.

Compoziția deșeurilor menajere produse la nivelul municipiului Galați este următoarea: hârtie și carton, sticlă, materiale plastice, textile, metale, materiale organice compostabile, la care se adaugă o serie de alte materiale inerte. În cea mai mare parte, acestea sunt materiale solide cu umiditate scăzută, excepție făcând resturile alimentare. În urma descompunerii acestora, prin procese de fermentare, volumul acestora se reduce treptat, ajungând să fie chiar cu până la 70% mai mic.

Deșeurile stradale nu prezintă risc ridicat de poluare, deoarece în cea mai mare parte acestea sunt ușor biodegradabile.

De asemenea, cu risc ridicat de poluare a solului se prezintă și haldele de steril din incinta combinatului siderurgic ArcelorMittal. Datorită precipitațiilor, prin procese de spălare în suprafață și


MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

infiltrare, anumiți compuși chimici pot fi transportați la nivelul primelor orizonturi de sol până la nivelul pânzei freatice, în acest caz fiind afectate și apele subterane (Foto 11).

Riscuri epidemiologice

O sursa de riscuri epidimiologice o reprezinta depozitul de deșeuri menajere Tirighina. Aici s-a constatat faptul că, actualele metode de colectare, transport și depozitare a deșeurilor solide urbane care sunt depozitate în acest areal, favorizează apariția și dezvoltarea agenților patogeni, care determină la

rândul lor dezvoltarea unor agenți cu risc epidemiologic crescut, cum ar fi: insectele, șoarecii și șobolanii, ciorile și câinii vagabonzi.


Riscul de poluare fonică

Poluarea fonică este dată zgomotele (sunetele), care sunt, în genereal, neplăcute, supărătoare, deranjante, în anumite cazuri devenind chiar dureroase la nivelul auzului uman.

În analizele efectuate în Raportul de Mediu pentru Municipiul Galați au fost monitorizate șase caracteristici de sunet, care descriu zgomotul la nivelul percepției unui individ : intensitatea, frecvența, durata, tăria sonoră, discordanța și iritabilitatea. Deplasarea sunetului se efectuează sub forma undelor, iar cu cât este mai mare înălțimea sau amplitudinea acesteia, cu atât și forța sau intensitatea este mai mare. Intensitatea sunetului se măsoară prin intermediul decibelilor (dB), iar frecvența se măsoară în hertzi (Hz). Nivelul normal de percepție al auzului este situat în intervalul 20 - 20000 Hz. Pentru a regla nivelul acustic măsurat, datorită faptului că auzul uman nu are același nivel de sensibilitate, se utilizează un filtru de „ponderare A”. Unitățile de măsură pentru acest nivel de măsurare este „dBA” sau „dB(A)”.

Din analizele efectuate asupra municipiului Galați, s-a observat faptul că cei mai mari poluatori fonici sunt dați de traficul rutier și Combinatul Siderurgic ArcelorMittal. În timpul zilei, traficul rutier înregistrează o valoare a zgomotului de 70 dB. În urma măsurătorilor efectuate, la 12 din cele 31 de puncte de monitorizare s-au observat depăsiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil, măsurători conform STAS 10009/88 - Acustica urbană.

În urma măsurătorilor efectuate în interiorul Combinatului Siderurgic ArcelorMittal, în unele zone din șantierul naval, s-au constatat depășiri ale valorilor maxime admisibile cu 20 dB. (valoarea înregistrată fiind de 85 dB). În cadrul combinatului siderurgic, sursele de poluare au fost împărțite în două categorii:

  • 1. Puternic poluante: LTG 1 - ajustaj; LBC - trenul finisor; caja Vo și D5, calea cu role de evacuare, ajustaj; LBR - dresare, tandem; LTG 2 - ajustaj.

  • 2. Ușor poluante: LTG 1 - paturile de răcire; LBC - trenul finisor, cuptoare cu propulsie, LBR - cuptoare clopot.

Măsurătorile din cadrul uzinei cocso-chimice arată faptul că aici există puține surse de poluare fonică, dar valorile înregistrate depășesc cu mult limita maximă admisibilă.

Măsurătorile in cadrul UPSRS au fost împărțite de asemenea în două categorii:

1. Puternic poluante: PM2 - hala; Turnătoria mixtă - zon dezbatatoare și cuptoare electrice; Forja -ambele ateliere în condițiile funcționării turor utilajelor; Ansamble sudate.

2. Ușor poluante: PM1 - hala, Forja mică - zgomotul de fond.

În incinta Uzinei de aglomerare furnale (UAF) din cadrul Combinatului Siderurgic ArcelorMittal, măsurătorile efectuate au condus la împărțirea surselor de poluare în trei clase:

  • 1. Foarte puternic poluante: Aglomerare 1 - hala exhaustoare; Aglomerare 2 - linia de exhaustoare -mașina 7 hala exhaustoare; Furnale - ventilatoare caupere; Fabrica de var - ciururi (cota +30).

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • 2.   Puternic poluante: Aglomerare 1 - tobe amestec secundar, ciurri la rece, concasoare cu valțuri, Aglomerare 2 - ventilatoare de insuflare la răcitor circular; Fabrica de var - platforma cuptoare rotative, încărcare buncăre (cota +30).

  • 3.   Slab poluante: Aglomerare 1 - hala mașini de aglomerare; Furnale - zona gaze arse - cauper, platforma cauper; Fabrica de var - Exhaustor desprafuire, instalație sortare (cota +10, +30).

Măsurătorile din cadrul uzinei oțelării refractare au evidențiat următoarele surse puternic poluante: Cazane OLD - hala exhaustoare,


Sala electro - pompe de alimentare.

În cadrul Uzinei de producere și distribuție a energiei siderurgice au fost identificate două categorii de surse de poluare:

  • 1. Foarte puternic poluante: Fabrica de oxigen - hala compresie, centrala aer comprimat, hala separare; suflante.

  • 2. Ușor poluante: Fabrica de oxigen - curtea fabricii; suflante - cabina de comandă.

Măsurătorile efectuate în jurul uzinei Electrocentrale au evidențiat ca zone puternic afectate de poluare fonice, cea de nord, sud și est; iar ca zonă mai puțin afectată de poluarea fonică, zona de vest, dar și aici cu importante depășiri ale valorilor maxime admisibile.

Concluziile raportului privind calitatea factorilorde mediu în Municipiul Galați, cu privire la poluarea fonică arată ca există două tipuri mari de surse de poluare fonică:

  • -     Prima categorie o reprezintă acele surse care își fac simțită prezența numai în cadrul Platformei Industriale ArcelorMittal Galați; surse frecvente care au influență numai asupra personalului angajat al ArcelorMittal care deservește utlazul respectiv sau în anumite cazuri secția respectivă. Aceste surse își pun amprenta asupra sănătății personalului sau pot influența chiar productivtatea și calitatea muncii.

  • -     A doua categorie de surse de poluare sunt în afara perimetrului ArcelorMittal Galați, acestea sunt puțin numeroase și se constituie în factori restrictivi în desfășurarea activităților personalului din alte societăți și chiar a unei părți din municipiul Galați.

Primaria municipiului Galati a realizat un studiu privind zgomotul ambiental, fiind luate in considerare valorile privind zgomotul industrial, zgomotul rutier si zgomotul de trafic pe sine.

MEMORIU GENERAL




Harta zgomot industrial (NOAPTE) - Sursa : www.primaria.galati.ro


MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Harta zgomot trafic rutier (ZI) - Sursa : www.primaria.galati.ro

MEMORIU GENERAL

Harta zgomot trafic rutier (NOAPTE) - Sursa : www.primaria.galati.ro

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)




MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Harta zgomot pe sine (NOAPTE) - Sursa : www.primaria.galati.ro

□        Riscuri sociale

Dacă riscurile naturale au ca factor generator componentele fizico-geografice din toate categoriile, riscurile tehnogene sunt generate de elementele legate de evolutia tehnologică, tot ceea ce este legat de

social din punct de vedere social, au drept sursă omul și societatea în care acesta evoluează.


În această categorie de riscuri se includ toate acele activități care sunt împotriva legii și a conduitei morale (cu efect antisocial), care lezează în mod direct sau indirect integritatea umană, ca efect a unor activități întreprinse de oameni asupra semenilor acestora. Printre acestea includem: jaful spargerile de toate tipurile, evadările, consumul de droguri, uzul ilegal de arme, furturi, sechestrare de persoane, mită, răpire, sperjur, viol, suicid, crimă, atentate teroriste, etc.

Riscul ridicat de izbucnire a unor conflicte sociale prezintă cartierele mărginașe ale municipiului Galați, acolo unde standardul de viață înregistrează un nivel mai scăzut, iar nivelul sărăciei în rândul populației este la cote mai ridicate. De asemenea, riscuri sociale mai ridicate prezintă și cartierele în care populația de etnie rromă prezintă o densitate mai mare.

Acordarea unei atenții deosebite acestei categorii de riscuri este determinată de creșterea numărului total de infracțiuni. Se remarcă creșterea numărului de infracțiuni contra persoanei de la 88 în 2005 la 210 în 2009.

Evoluția numărului de infracțiuni

(sursa: DJS Galați )

Indicator

2005

2006

2007

2008

2009

Total infracțiuni

1986

1895

1889

1675

2018

  • 2.9. ECHIPARE EDILITARA

  • 2.9.1. Gospodarirea apelor

Resursele de apă

Cursurile de apă care traversează teritoriul administrativ al municipiului Galați sunt Dunărea în partea de sud - est, Siret prin partea de sud și Prutul prin partea de est. În partea de vest curge pârâul Cătușa. Pe teritoriu se află și Lacul Brateș care are o suprafață de 24 km2. Cuveta lacului este împărțită în două bazine: Brateșul de Sus și Brateșul de Jos. În incinta Brateșului de Jos, în afara celor 21 km2 amenajați pentru piscicultură, se practică agricultura irigată pe cca. 14.500 ha, iar în incinta Brateșului de Sus, pe cca. 7500 ha.

Apele subterane sunt înmagazinate în orizonturi de roci poroase, în straturi acvifere întinse sau discontinui în pietrișurile aluvionare ale Siretului și Prutului. Ele se întâlnesc și în nisipurile câmpiei Covurluiului. Interceptarea pânzelor freatice se realizează pe văi, prin puțuri. Pe interfluvii, adâncimea apei freatice este de 10-30 m. Sub raportul mineralizării, acestea conțin 0,6-1,0 g/l săruri, iar duritatea lor este de 15-20 grade, apele fiind potabile.

  • 2.9.2. Alimentarea cu apa

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Alimentarea cu apă a municipiului se face prin sistem centralizat. Serviciul este asigurat de SC APA CANAL SA în municipiul Galați.

Necesarul de apa pentru alimentarea mun.Galati este asigurat in proportie de 70% din sursa de apa de suprafața fluviul Dunarea, iar 30% din sursele de apa de adancime a captărilor Vadu - Rosca si Salcia -Liesti din judetul Vrancea.

Municipiul Galati este aprovizionat cu apă potabilă din două surse diferite. O sursă subterană, constând din două fronturi de captare, Vadu-Roșca și Salcia-Liesti în partea de nord-vest a orașului Galati, precum și o sursă de apă de suprafață din Dunăre. Lungimea totală a retelei de aductiune apa este de cca. 131 km, inclusiv conductele magistrale de distributie a apei spre Statiile de tratare a apei, prin stația de repompare Serbesti.

Sursa de apa bruta de suprafata' este fluviul Dunarea, prelevarea realizandu-se printr-o Statie de captare echipata cu priza de captare de mal de tip cheson si 8 grupuri de pompare. Necesarul de captare pentru mun. Galati de 880 - 900 l/s. Statia este situata “in amonte de confluenta cu raul Siret, în proprietatea Arcelor Mittal Steel Galati si deserveste atât combinatul siderurgic cât si municipiul Galati.

De la statia de captare, apa este transportata prin pompare catre statia de tratare-pompare Uzina de Apa 2, aflata in administrarea operatorului regional SC APA CANAL SA Galati.

Strategia pentru orasul Galati este de a reduce captarea de apa din Dunare. Cantitatea de apa potabila din fronturile de captare ar trebui sa fie 40-50 % din totalul volumului de apa iar statia de tratare existenta Uzina de apa 2 ar trebui sa ramana in functiune ca a doua sursa de apa.

Metodele propuse in Master Plan sugereaza extinderea capacitatii fronturilor de captare si de alimentare a orasului Galati prin magistralele existente.

Urmare implementarii Masurii ISPA -"Reabilitarea statiei de tratare apa potabila, a statiilor de pompare si a instalatiilor conexe in Galati" - nr. 2004/RO/16/P/PE/005-4 executata in 2010-2011, Uzina de Apa nr. 2 a fost modernizata.

Uzina de apa nr.1, Conform HCL 427/29.09.2011 si-a inchis activitatea si obiectivul a trecut in conservare pe durata de garantie a lucrarilor realizate in cadrul Proiectului ISPA - Masura nr.2004/RO/16/P/PA/005 Galati.

Calitatea apei se inscrie in clasa II de calitate (conform ordinului 161/2006)”. “Apa bruta de suprafata” este pompata spre Complexul uzinal de tratare Uzina de Apa nr.2 prin 2 conducte de aductiune.

  • -  1 x Dn 800 mm, L = 3 km, an P.I.F.1974;

  • -  1 x Dn 1200 mm, L = 6 km, an P.I.F.1992;

„Sursa de apa subterana” este alcatuita din doua fronturi de captare:

 „captarea Vadu - Rosca judetul Vrancea”, situata pe malul drept al Siretului, “capacitate de captare proiectata cca 1000^110 l/s";

 „captarea Salcia - Liesti județul Galati", situata pe malul stang al Șiretului, „capacitate de captare proiectata de cca 900^1000 l/s".

Captarea Vadu - Rosca” este realizata in doua etape, 1963-1968 cu 66 puturi si 19901992 cu 18 puturi, avand un total de 84 pututi dispuse pe 3 fronturi de captare. Capacitatea de captare proiectata a fost de 1000^1100 l/s", iar la finele anului 2011 capacitatea de exploatare a sursei de apa era de 350^400 l/s. In anii 2005 - 2006 captarea a fost reabilitata prin inlocuirea electropompelor din dotarea a 37 puturi, cu utilaje de pompare performante energetic, de tip Grundfoss cu turatie variabila si echipate cu tablouri de automatizare, investitie realizata cu fonduri guvernamentale.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Conductele colectoare de la puturi au diametrele Dn300^600mm, sunt cu tubulatura din otel, beton armat precomprimat si fonta ductila, in lungime totala de 21,6 km.

Prin Masura ISPA nr.2004/RO/16/P/PE/005-2 executata in 2009-2011 s-au inlocuit partial pe tronsoanele critice, cu tubulatura din fonta ductila Dn600mm, pe o lungime totala de 2,363 km.

De la captare, apa bruta este transportata prin pompare, printr-o conducta principala de aductiune cu diametrul Dn 1 000 - 1 200 mm si lungime de 41,6 km la statia de repompare intermediara Serbesti. Conducta de transport este realizata din tuburi de beton armat precomprimat pe portiunile liniare si din otel la coturi, racorduri si subtraversari de CF, de rauri si drumuri.


Prin programul POS MEDIU cu fonduri de coeziune 2013-2014, finantat si contractat,

conducta de aductiune Dn1000-1200mm PREMO se va reabilita cu tubulatura din fonta ductila in

zonele de subtraversari CF, de rauri si de drumuri cat si pe tronsoane in campul conductei, pe o lungime totala de 5,5 km .

"Captarea Salcia - Liesti" este realizata in anii 1976 - 1980, cuprinde 2 fronturi de captare, cu 70 de puturi. Capacitatea de captare proiectata a fost de 900^1000 l/s, iar la finele anului 2011 capacitatea de exploatare a sursei de apa era de 300^350 l/s.

Ca urmare a reabilitarii si modernizarii din anii 2005 - 2006, electropompele din dotarea a de 44 puturi au fost inlocuite cu utilaje de pompare performante energetic, de tip Grundfoss cu turatie variabila si tablouri de automatizare.

Conductele colectoare de la puturi au diametrele de Dn 300-1200mm in lungime totala de 12,6 km. Prin Masura ISPA nr.2004/RO/16/P/PE/005-2 s-au inlocuit partial pe tronsoanele critice cu tubulatura din fonta ductila Dn600-800mm, pe o lungime totala de 1,015 km.

De la captare, apa este transportata prin pompare, printr-o conducta principala de aductiune cu diametrul Dn1200^1000mm in lungime de 43,3 km la statia de repompare intermediara Serbesti. Conducta de transport este realizata din tuburi de beton armat precomprimat, otel si fonta ductila.

Prin Masura ISPA nr.2004/RO/16/P/PE/005-2 executata in 2009-2011, reteaua de aductiune a fost inlocuita cu tubulatura din fonta ductila, pe o lungime totala de 4,043 km, astfel:

  • a)  pe tronsoanele critice din campul conductei, pe o lungime totala de 1,286 km,

  • -  zona sat Vames, Dn1000mm Fn D si L = 0,010 km;

  • -  zona sat Independenta, Dn1000mm Fn D si L = 0,031 km;

  • -  zona sat V. Alecsandri, Dn1000mm Fn D si L = 0,010 km;

  • -  zona Siret - Serbanesti (Liesti), Dn1000mm Fn D si L = 0,796 km;

  • -  zona Tirighina, Dn800mm Fn D si L = 0,118 km si Dn1000mm Fn D si L = 0,120 km;

  • -  zona Catusa, Dn800mm Fn D si L = 0,201 km;

  • b)  pe zonele de subtraversare, pe o lungime totala de 2,757 km,

  • - CF Hanu Conachi, Dn1000mm Fn D si L = 0,483 km;

  • -  a raului Calmatui - Hanu Conachi, Dn1000mm Fn D si L = 0,938 km;

  • -  a raului Gerul din Valea Gerului-Vames, Dn1000mm Fn D si L = 0,202 km;

  • -  pentru Valea Lupului - Movileni, Dn800mm Fn D si L = 0,474 km;

  • -  a drumului DN25, zona Agromec Sendreni, Dn800mm Fn D si L = 0,660 km;

Caminele de vane au fost reechipate cu armaturi eficiente hidraulic de ultima generatie si sau executat camine de vane de vane de golire, aerisire si pe nodurile hidraulice.

Apa de la aceste fronturi are in general o calitate buna, cu duritate totala de 19-20 grade germane incadrandu-se in limita valorilor admise de STAS 3026. Societatea, prin laboaratoarele

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016) propriii de analize fizico-chimice, bacteriologice si biologice, realizeaza monitorizarea de control al calitatii apei potabile.

S-au inregistrat depasiri ale nivelului de fier si mangan la cateva puturi, dar cu toate acestea, calitatea apei prelevata din aceste campuri este sub limita maxima a concentratiei admise si tratarea nu este necesara.

Conform cu “Normele de supraveghere, de inspectie sanitara si de monitorizare a apei

potabile stipulate de HG 974/2004”, prin programele proprii de monitorizare sunt monitorizati un numar de 33 parametri microbiologici, fizico-chimici si biologici ce dau indicatii asupra compozitiei si calitatii apei.


Aceste determinari se fac pe fluxuri tehnologice de la intrare/iesire din statia de pompare

Filesti.

Conform legislatiei in vigoare, Directia Judeteana de Sanatate Publica si Medicina Preventiva Galati realizeaza monitorizarea de audit.

De la statia de repompare Serbesti la statia de pompare Filesti din mun. Galati, apa este pompata prin conductele de refulare Dn1000mm si Dn 800mm, din beton armat precomprimat, otel si fonta ductila, in lungime de cca totala 17 km.

Prin Masurile ISPA nr.2004/RO/16/P/PE/005-2 si nr.2004/RO/16/P/PE/005-04 executate in 2009-2011, conductele de refulare Dn1000mm si Dn 800mm s-au inlocuit pe tronsoanele liniare critice si in zona de subtraversare Balta Malina, cu tubulatura din fonta ductila, in lungime totala de 4,781 km, astfel:

  • statia Serbesti-Traian,Dn800mm si L= 0,987 km si Dn 1000mm Fn D si L=1,127 km;

  • statia de pompare Serbesti- statia de pompare Filesti, Dn800mm Fn D si L=1,049 km;

  • zona Barbosi, Dn1000mm Fn D si L = 0,597 km;

  • in zona de subtraversare pentru Balta Malina, Dn1000mm Fn D si L = 1,021 km.

Pe traseul acestor conducte există următoarele construcții:

  • pe conducta Dn 800 mm:13 buc cămine vane linie, 10 buc cămine de ventil (de aerisire), 13 buc. cămine de golire

  • pe conducta Dn 1000 mm : cămine vane linie -8 buc, cămine de ventil (de aerisire) - 18 buc, cămine de golire - 18 buc.

Caminele de vane au fost reechipate cu armaturi eficiente hidraulic de ultima generatie si sau executat camine de vane de vane de golire, aerisire si pe nodurile hidraulice.

Orasul are doua statii de tratare a apei brute prelevata din sursa de suprafata, amplasate pe malul Dunarii, in cartierul TiglinaI denumite Uzina 1 si Uzina 2.

Statia de tratare Uzina de apa nr.1, este pusa in conservare din anul 2011 conform HCL 427/29.09.2011.

Statia are o capacitate de tratare de 1300 l/s si cuprinde:

  • •   Bazinul de amestec și distribuție, unde apa brută este tratată cu soluție de sulfat de aluminiu si clor lichid (preclorinare),.

  • •   Instalația de preparare și dozare a soluției sulfatului de aluminiu.

  • •   Decantoare :  - 3 decantoare longitudinale cu o capacitate de 260 l/s debit decantat;

  • - 1 decantor longitudinal cu o capacitate de 310 l/s debit decantat;

  • - 1 decantor longitudinal cu o capacitate de 130 l/s debit decantat;

  • - 2 decantoare radiale cu o capacitate de 390 l/s debit decantat;

  • - 2 decantoare suspensionale cu o capacitate de 90 l/s debit decantat;

  • - 1 decantor pulsator cu o capacitate de 400 l/s.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

• Filtre rapide:

  • - nr. 1,2,3 cu o suprafață totală de 45 m2, debit de filtrare de 110 l/s;

2

  • - nr. 4 (circular) cu o suprafață totală de 45 m , debit de filtrare de 38 l/s;

  • - nr. 5,6 cu o suprafață totală de 48 m2 , debit de filtrare de 80 l/s;

  • - nr. 7-20 cu o suprafață totală de 252 m2, debit de filtrare de 280 l/s;

- nr.21-36 cu o suprafață totală de 816 m2 , debit de filtrare de 1130 l/s;


Instalația pentru dezinfecția apei - două stații de clorinare:

- statia nr. 1 are 3 aparate de dozare tip ADVANCE, cu o capacitate de 10 kg C^/h fiecare și 3


aparate de dozare tip CLORMIX cu o capacitate de 10 kg Cl2/h .

- statia nr. 2 (de rezerva) are in componenta un aparat de clor tip ADVANCE, cu o capacitate de dozare de 10 kg cl2/h .

Inmagazinarea se compune din :

  • A.  Un bazin de înmagazinare subteran cu două compartimente 2x2.500 mc din beton armat având L=34m, l=20m, H=3,4 pentru fiecare cuvă;

  • B.  Un bazin de înmagazinare subteran de 400 mc din beton armat amplasat în subsolul stației de pompare intermediară;

  • C.  Stații de pompare :

  • * stație de pompare principală echipată cu,

  • - 3 electropompe 14 NDS cu Q=1.800 m3/h, N=630 kW, n=1476 rot/min

  • - 1 electropompă 14 NDS cu Q=1.800 m3/h, N=500 kW, n=1500 rot/min

  • - 2 electropompe 12 NDS cu Q=1.080 m3/h, N=250 kW, n=1500 rot/min

  • * stație de pompare intermediară echipată cu,

  • - 4 electropompe MV402, cu Q=700 mc/h, N=55Kw, n=970 rot/min

Stația de pompare principală asigură pomparea apei acumulată din bazinele 2x2.500mc către rețeaua de distribuție prin intermediul conductei de refulare Dn 600mm și către Turnul Apă prin conducta de refulare Dn 800mm.

Stația de pompare intermediară asigură pomparea apei acumulată din bazinul de acumulare de 400 mc spre bazinele de acumulare din cadrul Uzinei de Apa nr. 2.

  • •  Conducte de refulare: - 1 conductă DN 800 mm - Uzina I - Turnul de Apă;

  • - 1 conductă Dn 600 mm - Uzina I - rețea de distribuție municipiu Galați;

  • - 1 conductă Dn 1.000 mm - Uzina I - rețea de distribuție municipiu Galați

  • - 1 conductă DN 800 - Uzina I - Uzina II

  • •   Depozit de sulfat de aluminiu

  • •   Statia de 6 kw si post trafo

  • •   Cladire de exploatare - dispecerat - laborator

Statia de tratare Uzina de apa 2 este unul dintre cele mai importante obiective de productie din cadrul sistemului de alimentare cu apa al municipiului Galati, cu amplasament in partea de sud a municipiului Galati, pe malul stang al Dunarii si a fost pusa in functiune in anul 1995.

Statia are capacitatea proiectata de 800 - 900 l/s si trateaza pentru potabilizare apa bruta din sursa de suprafata - fluviul Dunarea.

De la Uzina de Apa nr.2, apa potabila este pompata in reteaua de distributie a municipiului Galati prin trei conducte de refulare:

- DN 1200mm - Zona I de pompare ;

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- Dn 800mm - Zona I de pompare;

- Dn 600 - Zona Turnu de Apa.

Statia de tratare Uzina de apa 2 cuprinde:

  • •   pavilion de microsite;

  • •   instalațiile de preparare si dozare a sulfatului de aluminiu tip TOMAL , instalație de lucru si de

rezerva;


sistemul de decantare alcătuit din 2 decantoare suspensionale cu recircularea nămolului, cu capacitatea instalata Qi=500 l/s;

hala filtrelor rapide care cuprinde 16 filtre rapide cu o suprafața totala de filtrare de 16x63mp;

doua rezervoare cu capacitatea utila de 2x17 000 mc, capacitatea totala de 2x20.000 mc avand

scopul de a asigura consumul curent, compensarea consumurilor orare si volumul intangibil de

incendiu. In rezervoare se realizeaza clorinarea apei;

instalație de dezinfectie, dotată cu 4 aparate de dozare, tip ADVANCE cu o capacitate de 10 kg clor/h fiecare.

Apa bruta parcurge urmatorul traseu tehnologic:

  • >  prima treapta tehnologica, micrositarea realizata printr-un sistem de doua microsite are ca scop retinerea materialului grosier ( nisip, flora si fauna acvatica, etc) ce se gaseste in apa.

  • >  a doua treapta tehnologica, tratarea cu sulfat de aluminiu, se realizeaza in vederea coagularii,

flocularii si decantarii substantelor solubile si insolubile din apa. Instalatia de dozare a sulfatului de aluminiu tip TOMAL realizeaza dozarea solida a acestuia. Aceasta instalatie este pusa in functiune din anul 2000. Doza de sulfat de aluminiu este stabilita de Laboratorul de analize fizico-chimice,     in functie de caracteristicele     fizico-chimice     ale apei.

Pana in anul 2000, dozarea sulfatului de aluminiu se realiza dupa dizolvarea acestuia si prepararea unei solutii de 10% prin instalatii de pompare si dozare. Bazinele de stocare a solutiei de sulfat de aluminiu si pompele dozatoare se gasesc in doatera uzinei si reprezinta instalatia de rezerva.

  • >  a treia treapta tehnologica este coagularea, flocularea si decantarea suspensiilor formate in apa in urma tratarii cu sulfat de aluminiu, realizata in fapt in cele doua decantoare suspesionale. Acestea au o capacitate de 500 litri/sec de apa decantata de fiecare. Suspensiile formate se depun sub forma de namol si sunt evacuate. Scopul acestei trepte tehnologice este de a reduce in special parametrii apei ce sunt influentati de substantele insolubile din apa (turbiditate, continut de substante organice, pH, indicatori biologici si bacteriologici).

Apa rezultata din aceasta treapta tehnologica trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici pentru a trece la urmatoarea treapta de tratare, filtrarea.

  • >  a patra treapta tehnologica, filtrarea, se realizeaza cu ajutorul a 16 filtre rapide cu o suprafata totala de 1008 mp. Stratul filtrant este constituit din nisip cuartos si are o inaltime de 1-1,2 m.

  • >  a cincea treapta tehnologica de tratare este dezinfectia apei, ce se realizeaza cu clor lichid dozate de 4 aparate de tip Advance, cu o capacitate de dozare de 10 kg clor/h fiecare. Clorinarea efectiva se realizeaza prin injectia clorului lichid direct in rezervoarele de inmagazinare a apei.

Pomparea apei in reteaua de distributie se realizeaza prin intermediul statiei de pompare echipata astfel:

  • -  1 pompa 14 NDS Q=440l/s P=630kw;

  • -  3 pompe ASP 300 Q=378l/s P=315kw;

  • -  2 pompe ASP 250 Q=323l/s P=250kw

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

In cazul Uzinei de Apa nr.2, in anul 2011 s-au executat lucrari de modernizare, optimizare functionala si energetica, constand in:

optimizarea functionarii filtrelor, dotarea cu aparatura de masura si control performanta, sistem de automatizare tehnologica, sistem integrat monitorizare, inregistrare si transmitere date catre dispeceratul general al societatii;

inlocuirea vanelor pneumatice de pe conductele de apa de spalare filtre, de pe conductele de aer si de apa filtrata, cu vane electrice;


tablourile electrice de comanda si automatizare au inlocuit distribuitoarele pneumatice din dotarea initiala;

s-a instalat un software pentru inregistrarea, colectarea si transmisia la dispeceratul obiectivului si la dispeceratul general al societatii, a datelor de functionare a echipamentelor de la filtre si din statia de reactivi;

toate pompele initiale au fost inlocuite cu pompe de capacitate de pompare adecvată, cu turatie variabila, pentru adaptarea debitelor funcție de consumul de apă;

optimizarea energetica si functionala a statiei de tratare s-a realizat prin inlocuire echipamentelor electrice și de automatizare.

Optimizarea energetica a statiei a constat in inlocuirea instalațiilor electrice de 6 kv cu instalatii de 0,4 kV, puterea totală instalată și puterea maxim simultan absorbită fiind mai mici decât în situația initiala.

Statia de Pompare Turnu pompeaza apa potabila in rețeaua de distribuție, este amplasata in oras la cota 47, este construita in anul 1894 si modernizata etapizat.

Statia primeste apa potabila de la Uzina de Apa nr.2 printr-o conducta de aductiune Dn800mm si apa potabila din sursa subterana de Statia de pompare Filesti prin conducta de aductiune Dn600mm, asigurand pomparea apei furnizate in reteaua de distributie din zona inalta a orasului si gravitational in zona joasa a municipiului.

Capacitatea initiala (veche) de inmagazinare totala a statiei este de 4 000 mc, este formata din rezervoare circulare supraterane, astfel:

  • •  2 bazine de acumulare ingropate cu o capacitate utila de inmagazinare de 2x1300 mc si cu capacitate totala de inmagazinare pentru asigurarea consumului curent, compensarea consumurilor orare si volumul intangibil de incendiu, de 2 x 1 500 mc;

  • •  2 bazine de acumulare ingropate cu o capacitate utila de inmagazinare de 2x450 mc si cu capacitate totala de inmagazinare pentru asigurarea consumului curent, compensarea consumurilor orare si volumul intangibil de incendiu, de 2 x 500 mc .

Capacitatea de pompare initiala este formata din:

  • •  1 electropompa tip 12 NDS , Q= 1180 mc/h, n=220KW;

  • •  1 electropompa tip 14 NDS , Q= 1600 mc/h, n=400KW.

Statia a fost reabilitata si modernizata prin Masura ISPA nr.2004/RO/16/P/PE/005-4 in perioada 2009-2011, suplimentandu-se capacitatea de inmagazinare cu 1 rezervor suprateran cu 2 compartimente de capacitate utila de inmagazinare de 9 200mc si cu capacitate totala de inmagazinare pentru asigurarea consumului curent, compensarea consumurilor orare si volumul intangibil de incendiu, de 10 000 mc.

Pentru asigurarea alimentarii cu apa a noului rezervor din statia de pompare Filesti s-a executat conducta Dn600mm Fn D in lungime de 0,545 km.

Prin aceeasi Masura ISPA, capacitatea statiei de pompare a fost suplimentata prin executia unei statii de pompare moderne dotata cu 3 electropompe de tip ASP - 250 AS, Q= 519,2 mc/h. N=55kw, a 2 statii de clorinare automate si statie electrica de transformare proprie.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

În noua configurație a stației de pompare exista numai instalații electrice la 0,4 kV, puterea totală instalată și maxim simultan absorbită fiind in scădere comparativ cu situația initiala.

Statia de pompare Filesti este amplasata in nord vestul orașului la cota 54 m, a fost pusa în functiune in anii 1965-1969 si reabilitata in anul 2011 prin Programul ISPA.

Statia constituie punctul de intrare al debitelor de apa potabila din sursa subterana in sistemul

hidraulic al apei potabile in mun Galati. Alimentarea cu apa a statiei se poate face:


- din statia de repompare Serbesti apa potabila din sursa subterana, prin conductele de refulare Dn1000mm si Dn 800mm;

- din statia de tratare Uzina de Apa nr.2 prin conducta de aductiune Dn600mm PAFSIN, in caz de avarie pe conductele de aductiune sau pe fronturile de captare.

Statia de pompare Filesti asigura distribuita in reteaua oraseneasca prin trei conducte, doua cu diametrul Dn1000mm OL si una cu diametrul Dn800mm OL, realizand alimentarea cu apa potabila pentru:

  • •  consumatorii din arealul sau;

  • •  rezervoarele din statia de pompare Turnul de Apa;

  • •   rezervorul suprateran cu capacitatea utila de 2750 mc din Traian Nord- executat in anul 2011 prin Masura ISPA;

  • •   rezervoarele cu capacitatea utila de 2 x 17000 mc din statia de tratare Uzina de apa 2 - lucrari in curs de executie prin Programul de investitii al Primariei Galati.

Stația de pompare Filești are in componenta:

  • -  instalații de înmagazinare :- 2 rezervoare circulare supraterane cu o capacitate utila de 2x13.800mc si cu capacitate totala de inmagazinare pentru asigurarea consumului curent, compensarea consumurilor orare si volumul intangibil de incendiu, de 2x15.000 mc.

  • -  stația de pompare este echipată cu: - 1 electropompa tip 18 NDS, Q=2.700 mc/h,

- 3 electropompe WILO tip ASP250B, Q=914 mc/h;

- 2 electropompe WILO tip ASP400AST, Q=162 mc/h;

  • - instalația pentru dezinfecția apei, echipată cu 4 aparate tip ADVANCE cu o capacitate de dozare de

10 kg clor/h ce asigură clorinarea apei în vederea distribuirii acesteia în rețeaua de distribuție;

  • - cladire de exploatare-dispecerat-laborator.

In cadrul Masurii ISPA-"Modernizarea sistemelor de apa potabila si canalizare si construirea unei statii noi de epurare a apelor uzate in Galati, Romania"-nr.2004/RO/16/ P/PE/005, finalizat in anul 2011, echipamentele de pompare si instalatiile aferente au fost inlocuite partial in vederea conformarii la noua situatie hidraulica rezultata in urma restabilirii zonelor de presiune, a cererii de debit si presiune estimata pentru anul 2024.

Lucrarile de reabilitare au constat in:

  • •   reabilitarea clădirii

  • •   înlocuirea pompelor existente cu electropompe cu turatie variabila, eficiente functional si energetic, cu capacitate de pompare capabila să asigure furnizarea debitelor la nivelul variabil al cererii consumatorilor.

  • •   inlocuirea instalațiilor electrice pentru alimentare pe 0,4 kV, puterea totală instalată și maxim simultan absorbită fiind in scădere comparativ cu situația trecuta.

Stația de pompare intermediara Serbesti, s-a executat în perioada 1965-1968, fiind amplasată pe drumul național DN 25 Galați - Tecuci la km 17 și asigură pomparea apei de adancime către municipiul Galati .

Stația de pompare Șerbești este echipată cu:

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • •   instalații de înmagazinare - 1 rezervor circular suprateran de capacitate utila de 13 800 mc si cu capacitate totala de inmagazinare pentru asigurarea consumului curent, compensarea consumurilor orare si volumul intangibil de incendiu, de 15.000 mc.

- 2 rezervoare semiingropate de capacitate utila de 2 x 4 600 mc si cu capacitate totala de inmagazinare pentru asigurarea consumului curent, compensarea consumurilor orare si volumul intangibil de incendiu, de 2 x 5.000 mc.

  • •  statia de pompare - 2 electropompe tip WILO 400kw, Qmax=1700 mc/h,


- 4 electropompe tip WILO, 200kw, Qmax=747 mc/h;

- 1 electropompe tip 24 NDS 1250kw, Qmax=5.000 mc/h- in conservare.

Rezerva de apa a orasului este inmagazinata in rezervoarele din statiile de pompare prezentate, constituind o capacitate utila de 77 050 mc:

  • 1. Statia de pompare Serbesti, capacitate utila de 2x13 800mc si 2 x 4 600 mc;

  • 2. Uzina de apa 2, capacitate utila 2x17 000mc;

  • 3. Rezervoarele de serviciu de la statia de pompare Turnu, cu o capacitate utila de 2 x 1 300mc, 2 x

450mc si 9 200mc;

  • 4. Rezervoarele de serviciu de la statia de pompare Filesti, cu o capacitate utila de 2 x 13 800mc;

  • 5. Rezervorul de serviciu din Traian Nord, care alimenteaza consumatorii din areal in sistem gravitational, cu o capacitate utila de 2 750 mc;

Doar rezervoarele de la Uzina de apa 2, Turnu, Filesti si Traian Nord sunt considerate ca asigurand necesitatile de stocare pentru alimentarea retelei de distributie oraseneasca, ceea ce inseamna o capacitate totala utila de 77 050 mc.

Toate rezervoarele sunt din beton armat, de tip circular si paralelelipiped dreptunghic, supraterane si semiingropate.

Prin Masura ISPA nr. 2004/RO/16/P/PE/005-4 din anul 2009-2011, capacitatea de stocare a sistemului de alimentare cu apa s-a suplimentat cu 1 rezervor suprateran cu 2 compartimente de capacitate totala de 10 000 mc la Statia de pompare Turnu si 1 rezervor suprateran de capacitate totala de 3 000 mc in zona Traian Nord iar distributia alimentarii orasenesti cu apa potabila s-a restabilit pentru 5 zone de presiune.

Rețeaua de distribuție din municipiul Galați s-a dezvoltat odată cu orașul, este de tip inelar si acopera aproape în întregime atat trama stradala cat si arealul localitatii.

Lungimea totala a retelei de distributie si aductiune este de cca.702 km, din care reteaua de distributie are o lungime de cca. 542 km si este impartita in 5 zone de presiune. Materialele din care este executata sunt otelul zincat cu diametre pana la Dn100 mm, otelul negru, azbocimentul, fonta de presiune, fonta ductila, betonul armat precomprimat, polietilena de inalta densitate si poliesterul armat cu fibra de sticla centrifugata.

Dupa executia Masurilor ISPA de reabilitare a retelelor de apa, din totalul retelei de distributie de cca 542 km, cca. 417 km au duratele normate de functionare indeplinite, acestea fiind intr-o stare avansata de uzura. Clasificarea functie de durata sa normata de functionare este:

  • •  cu o vechime mai mica de 10 ani, cca 104 km;

  • •  cu o vechime intre 10 si 30 ani, cca 43 km;

  • •  cu o vechime de peste 30 ani cca 270 km.

Dupa executia lucrarilor de reabilitare prin Masura ISPA , reteaua de distributie a orasului mai are in dotare cca 171 Km de conducte cu tubulatura din otel instalate in perioada 1985-1986. Conductele sunt in starea cea mai proasta, deoarece sunt de calitate inferioara, sunt expuse la coroziune si afectate la interior de fenomenul de incrustare, si nu exista protectie catodica pentru zonele de amplasament din vecinatatea liniilor de tramvai.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Reteaua de distributie a apei potabile din municipiul Galati se compune din conducte magistrale (artere de distributie), conducte principale de distributie, conducte de serviciu si bransamente.

In cartierele vechi ale orasului, cu locuinte individuale de tip vechi, tubulatura este pozata direct in pamant. Natura loessoida, colapsibila a terenului de fundare, starea tehnica necorespunzatoare a conductelor vechi cu durata normata expirata pozate direct in pamant, se constituie intr-un permanent potential de accidente tehnice in aceste zone, ce pot determina prin tasari majore neuniforme ale terenului si degradarea sau chiar distrugerea unor cladiri.


In zonele cu locuinte de tip condominiu conductele sunt pozate in canale de protectie din beton armat, de tip circulabil (galerii edilitare) si necirculabil, canale de protectie ce contin si colectoarele de canalizare, conductele de agent termic secundar pentru incalzire, conductele de apa calda menajera si in putine cazuri conductele de agent termic primar. Rolul canalelor de protectie din beton armat este de a colecta, transporta si descarca in reteaua municipala de canalizare, toate pierderile accidentale de la retelele purtatoare de apa din interior.

Prin Masura ISPA nr.2004/RO/16/P/PE/005-2 din anul 2009-2011, executata in municipiul Galați, sau realizat:

  • •  reabilitarea 78,375 km rețele de distribuție apă potabilă, reprezentand 14,5 % din totalul retelei de distributie;

  • •  restabilirea zonelor de presiune in alimentarea consumatorilor, a necesitat executarea de inelari de retele pentru realizarea a 5 zone de presiune;

pentru alimentarea zonei 2 s-a executat o retea de apa pe b-dul G.Cosbuc cu Dn 200mm FnD in lungime de 0,296 km;

pentru alimentarea zonei 1 s-a executat o retea de apa pe str.Closca cu Dn 800mm FnD in lungime de 0,280 km;

pentru alimentarea zonei 4 s-a executat o retea de apa pe str.Al. Cernat si I.L. Caragiale cu Dn 500mm FnD in lungime de 0,877 km;

pentru alimentarea zonei 5 s-a executat o retea de apa pe str.Lozoveni cu Dn 300mm FnD in lungime de 1,625 km;

1 rezevor de inmagazinare in cartier Traian, de capacitate totala de 3000 mc;

4 statii de pompare tip Booster pentru ridicarea zonala a presiunii apeii pe zonele terasiere superioare;

2 statii de clorinare cu pompare tip Booster cu montaj local pe reteaua de distributie pentru asigurarea dezinfectiei apei potabile pana la capetele de retea;

reducerea pierderilor de apa;

optimizarea sistemului de distributie din punct de vedere al consumurilor energetice, al fuctionarii si mentenantei.

Asigurarea apei potabile în rețeaua de distribuție este realizată prin pompare, din stația de tratare pompare Uzina de Apa nr. 2, stația de pompare Filești, stația de pompare Turnul de Apă si gravitațional prin Turnul de Apa si Rezervor Traian. Prin rețeaua de distribuție este asigurat necesarul de apă potabilă, cantitativ și calitativ, pentru consumul populației, instituțiilor publice și agenților economici din municipiul Galați.

Rețeaua de distribuție a orasului Galati alimentează si asigura necesarul de apa pentru 882 hidranti de incendiu exterior, 17 hidranți pentru stropit spatii verzi, 11 fântâni arteziene si 30 de cișmele publice.

Asigurarea presiunii în rețeaua de distribuție pentru blocurile cu structură inaltă se realizează prin intermediul unui număr de 47 stații de ridicare a presiunii apei de tip hidrofor, echipate cu grupuri moderne de pompare cu turație variabilă.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Asigurarea presiunii necesare alimentarii locuintelor individuale (case) situate pe zonele de terase superioare, se face cu 4 statii de pompare tip booster amplasate pe stazile R. Negru, Elena Doamna, Rizer, Cezar iar apa este asigurata din rezervorul nou Traian Nord.

Rezervorul este de tip suprateran, are o capacitate totala de inmagazinare de 3000 mc si este amplasat pe b-dul G. Cosbuc.

Alimentarea rezervorului se face din Statia de pompare Filesti printr-o conducta construita in cadrul programului ISPA, Dn 300mm Fn D in lungime de 0,512 km. Dezinfectia apei din rezervor este asigurata printr-o statie proprie de clorinare cu pompa tip booster.


Asigurarea concentratiei remanente de clor pentru capetele zonelor de distributie, Calea Prutului se face prin intermediul unei statii intermediare de clorinare amplasata pe str. Calea Prutului - Piata

Basarabiei.

Din conducta de aductiune apa subterana Dn 1000 mm Serbesti - Galati se alimenteaza atat municipiul Galati cat si cartierul limitrof Barbosi, cu 430 locuitori, prin internediul unei retele de serviciu cu diametru telescopic Dn 32-120 mm din OL si PE, in lungime de 1,50 km. Distributia apei la consumatorii din cartierul Barbosi se realizeaza prin pompare.

Populația deservită prin sistemul de distribuție este de cca 300.000 de locuitori.

De asemenea, prin rețeaua de distribuție sunt asigurate cantitățile de apă necesare în statiile de preparare a agentului termic secundar, SC/PT, pentru prepararea și distribuția apei calde menajere, respectiv a apei de adaos pentru instalația de încălzire a imobilelor de tip condominiu, instituțiilor publice, agenți economici si imobile individuale de tip vechi .

Gestionarea volumelor de apă distribuite se evidențiază atât prin aparatele de măsură montate pe branșamentele consumatorilor, cât și prin reglementările normativelor în vigoare la consumatorii necontorizați. Contorizarea la surse functioneaza din anul 2000. Debitmetrele din dotarea sistemului asigura masurarea cantitatilor de apa bruta de la surse si partial la apa potabila distribuita in retea.Consumatorii finali din municipiul Galati sunt contorizati la limita de proprietate in procent de 99,90 %.

In anul 2012, societatea Apa-Canal a demarat implementarea Programului de management pe termen scurt, reprezentand inlocuirea etapizata de pe bransamente a aparatelor de masura cu durata normata de functionare expirata, cu apometri dotati cu module radio pentru transmisia la distanta a datelor inregistrate.

Implementarea acestui sistem automat si centralizat de colectare al datelor de la contoarele de apă, cu ajutorul sistemului de citire mobilă prin unde radio, va avea ca rezultat :

  • 1.  îmbunătătirea eficientei proceselor interne (citirile, facturările, etc.);

  • 2.  îmbunătătirea satisfactiei clientului;

  • 3.  monitorizarea eficientă privind managementul retelei de distributie a apei;

  • 4.  propunerea de noi servicii către abonati;

  • 5.  gestionarea mai usoară a cresterii numărului de bransamente;

  • 6.  monitorizarea retelei de distributie prin intermediul de date sincronizate si functii avansate.

Furnizarea apei reci potabile în rețeaua de distribuție și către consumatori se asigură în regim continuu de 24/24 ore.

Apa potabila furnizata prin reteua de distributie este monitorizata zilnic din punct de vedere calitativ, prin prelevari de probe din punctele strategice ale retelei. Aceste probe de apa sunt analizate fizico-chimic si bacteriologic de catre Laboratorul de Apa Potabila al societatii. Laboratorul este inregistrat la Ministerul Sanatatii cu Certificat nr. 167/24.06.2010.

Concluziile privind alimentarea cu apa a municipiului Galati sunt urmatoarele:

echipamentele a 80 de puturi de captare pentru sursa subterana necesita reabilitare, modernizare si automatizare, fiind cuprinse in programele de investitii;

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

statia de captare pentru sursa de apa bruta de suprafata nu este in administrarea SC APA CANAL SA, apartine combinatului siderurgic Arcelor Mittal Steel Galati. In aceste conditii, costul apei brute este stabilit prin negociere iar mentenata instalatiilor de captare nefiind asigurata de societatea noastra exista riscul intreruperii alimentarii cu apa a municipiului Galati.

necesarul de apa pentru alimentarea mun.Galati este asigurat in proportie de 70% din sursa de apa de suprafața fluviul Dunarea, iar 30% din sursele de apa de adancime a captărilor Vadu - Rosca si Salcia - Liesti din județul Vrancea.


in cazul intreruperii alimentarii cu apa din sursa de suprafața - fluviul Dunarea, din cauze comerciale, tehnice de mentenanta a captarii de suprafata cat si in caz de poluare mare a sursei, configurația actuala a sistemului de incarcare al rezervoarelor 2x20000mc din Uzina de Apa 2 nu

poate asigura refacerea rezervei cu apa din sursele de adancime Vadu - Rosca si Salcia - Liesti.

acest impediment tehnologic este in curs de rezolvare prin lucrarile in executie pentru a 3 a conducta de aductiune cu Dn 800 mm + Dn1000mm, investitie cu fonduri de la bugetul local al Primariei Galati. Conducta de aductiune cu Dn 800 mm+Dn1000mm si inelarile unor zone va

asigura alimentarea rezervoarelor 2x20000mc din Uzina de Apa nr.2. si cu apa de adancime din fronturile de captare Vadu - Rosca si Salcia - Liesti judetul Vrancea.

in cazurile expuse mai sus ce pot determina inchiderea temporara a captarii din aceasta sursa, rezevoarele Uzinei de Apa II pot asigura alimentarea cu apa a municipiului Galati numai cu restrictii orare de furnizare, respectiv de 10 ore/zi adica cca.40-45% din necesarul de apa potabila, pentru a se asigura refacerea capacitatii utile de stocare cu apa din sursa de captare subterana si dupa finalizarea investitiei Primariei Galati pentru conducta de aductiune Dn800mm+Dn1000mm.

se propune ca impedimentul tehnologic constituit de insuficienta capacitatii de stocare a Uzinei de tratare nr.II, sa se rezolve prin obtinerea de fonduri de investitii pentru constructia a inca 2 rezervoare de 20000 mc in incinta tehnologica a uzinei.

sistemul de alimentare cu apa al mun. Galati este dimensionat pentru functionarea pana in

limita sa teritoriala, iar racordarea unor noi consumatori din extravilan, comuna limitrofa Vanatori impune din punct de vedere tehnic si functional, reconsiderarea/suplimentarea parametrilor tehnici functionali existenti la limitele sale;

in acest sens, exista in lucru la Primaria Municipiului Galati-Serviciul Investitii un Studiu privind prelungirea conductei de apa Dn 400 mm FnD de pe str. Traian, de la intersectia cu str. Zimbrului pana in str. Cetateanu Ion, cca. 800m, pentru a face inel cu reteaua de apa existenta pe str. Arcasilor

  • •  terenul de fundare loess macroporic sensibil la umezire, traficul greu si intens, covorul carosabil necorespunzator tipului de trafic existent cat determina producerea accidentelor tehnice de tip prabusire de caverna, cum este cea din zona falezei de la parc Elice care la prima prabusire a antrenat ruperea conductei de distributie apa potabila Dn600mm PREMO;

  • •   intrarea in proprietate privata a activelor fostelor societati de stat ce aveau constructii subterane de tip edilitar public a condus la situatii litigioase si la o intreaga problematica in ceea ce priveste mentenanta instalatiilor subterane de alimentare cu apa;

  • •  accesul pentru mentenanta sau de interventia de urgenta in caz de avarie este restrictionat/grevat de proprietatea privata a amplasamentului, ceea ce poate duce la posibile tasari neuniforme majore in zona sau chiar de distrugeri de constructii in conditiile terenului de fundare din zona de tip loess macroporic sensibil la umezire.

  • •  zonele/terenurile/constructiile devenite proprietate privata ce au in subteran retele de distributie apa potabila, inclusiv constructiile specifice de tip camine de vane pe nodurile hidraulice de manevre, camine de linie, de aerisire etc,:

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

terenul fostei societati UGIRA din Tiglina II are conducte ce asigura functionarea statiei de pompare inmagazinare Turnu de Apa;

platforma comerciala cu depozite din micro 39 ;

dificultati tehnice in alimentarea cu apa din punct de vedere al nivelului scazut al presiunii de utilizare pentru mansardarile blocurilor P+4, devenite P+5 si P+6, deoarece dezvoltatorul imobiliar nu a respectat avizul tehnic de racordare emis de SC APA CANAL si Autorizația de construire, respectiv nu a dotat branșamentul separat al acestor mansardari cu statie de hidrofor individuala, retelele de serviciu fiind construite pentru regim de presiune corespunzator regimului de inaltime de P+4;


in unele cazuri, dezvoltatorul imobiliar nu a depus spre avizare documentatia pentru utilitatile de apa si de canalizare pentru mansardarile blocurilor P+4, a executat cu acordul asociatiei de proprietari racordarea bransamentului de apa pentru mansarda in distributia blocului, conducte ce sunt in proprietatea comuna a condominiului;

ambele cazuri genereaza pe langa problemele tehnice privind asigurarea presiunii de utilizare si probleme de natura juridica;

avand in vedere vechimea echipamentelor retelelor de apa, costurile de operare ale sistemului alimentare cu apa raman in continuare ridicate;

consumatorii din arealul Statiilor de Pompare apa de adancime Filesti si Turn Apa, reprezentand cca.30% din consumatorii mun. Galati, in caz de fenomene meteorologice extreme (seceta extrema, inundatii majore, temperaturi negative extreme), sunt alimentati cu restrictie datorita afectarii debitelor captate din sursele de apa de adancime.

rezolvarea acestui impediment tehnologic privind insuficienta capacitatii de stocare a acestor statii de pompare apa de adancime, se poate rezolva prin sprijinirea si alocarea de catre Primaria Galati a unui teren in zona statiei de pompare Filesti pentru construirea a inca 2 rezervoare de inmagazinare cat si a fondurilor de investitii aferente.

  • 2.9.3. Canalizare ape uzate

Sistemul de canalizare s-a realizat incepand cu anul 1878, fiind conceput in sistem unitar de colectare a apelor menajere, industriale si pluviale, acoperind o suprafata de 2300 ha din intravilanul municipiului Galati si deservind 96.5 % din populatia orasului. Agentii economici, inclusiv cei cu captari proprii, sunt conectati la sistemul public de canalizare. Aproximativ 6% din suprafata orasului nu este acoperita de reteaua de canalizare.

Transportul apelor uzate orasenesti de pe cele trei terase ce configureaza municipiul Galati se face majoritar gravitational si prin pompare in zonele de cota obligata sau de terasa sub cota Dunarii.

Din cele 7 colectoare principale ale sistemului unitar de canalizare al municipiului Galați, 6 descarca in colectorul interceptor, cu traseu in lungul malului stang al fluviului Dunarea, pana in Statia de Epurare a apelor uzate, unde apele uzate sunt epurate in treapta I mecanica si apoi evacuate in emisarul - raul Siret.

Excepție fac zona garii de calatori, valea orasului si zona industriala Est-Badalan, unde evacuarea apelor uzate orasenesti se face prin intermediul colectorului principal de canalizare, clopot 240/153 -280/177 - 320/205cm de pe str. Calea Prutului, pana in Statia de pompare SP3, de unde apele uzate sunt descarcate prin pompare in receptorul natural, fluviul Dunarea.

În acest sens au fost prevazute statiile de pompare: 13 Iunie-ISP1, Vulcan, Tudor Vladimirescu, ISP2, Traian Nord, Nicolae Mantu,Emil Racovita, SP3, Nordului.

Descarcarea directa a apelor uzate orasenesti in mediul receptor fluviul Dunarea se face numai printr-o singura gura de varsare si in caz de forta majora prin sase guri de varsare. Apele uzate preepurate mecanic in treapta primara a statiei de epurare puse in functiune in anul 2011 sunt descarcate in receptorul Siret.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Amplasamentele gurilor de varsare sunt situate in :

statia de decantare/pompare ape uzate SP3 din zona de est a municipiului, cartierul Badalan. Statia descarca direct in efluentul Dunarea, prin pompare, apele uzate predominant industrial si este cuprinsa in programul de reabilitare pe termen mediu;

statia de pompare 13 Iunie - ISP1, preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei epurare si descarca direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

de

de



zona restaurant “Valurile Dunării”, preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei epurare ce descarca gravitational si direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

zona restaurant “Libertatea 2000” preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei epurare ce descarca gravitational si direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

  • •  gura de varsare “ Popasul de la Dunare”, preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei de epurare ce descarca gravitational si direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

  • •  zona de la confluența raului Siret cu Dunărea, cartier micro 21, preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei de epurare ce descarca gravitational si direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

In zonele si cartierele de case fond vechi, reteaua de colectoare de canalizare ape uzate menajer, pluvial si industrial este pozata direct in pamant, iar in zonele cu locuinte de tip condominiu este pozata in canale de protectie din beton armat, de tip circulabil si necirculabil.

Tubulatura din dotarea sistemului de canalizare este din beton simplu, ceramic, beton armat precomprimat (tip PREMO), fonta cenusie de scurgere, PVC-KG si poliesteri armati cu fibra de sticla, cu diametre cuprinse între Dn 100 mm si Dn 1000mm.

Colectoarele si retelele de canalizare

Sistemul unitar de canalizare al municipiului Galati are următoarele părti principale:

  • statia de epurare

  • statii pompare ape uzate

  • colector interceptor cu o lungime de 5 km

  •  retea de canalizare.

Rețeaua de canalizare are o lungime de aproximativ 531 km si este alcătuită din colectoare de serviciu și colectoare principale având secțiunile cuprinse între:

  • - Dn 200 mm- Dn 2000 mm - circulare,

  • - 50/70 cm- 250/375cm - ovoide;

  • - 240/152 -400/235cm - clopot.

Apele meteorice sunt preluate de sistemul unitar de canalizare prin intermediul gurilor de scurgere cu depozit si sifon, transportate si evacuate intereceptorul statiei de epurare.

Retea separata de canalizare pluviala exista doar in cartierul ”Dimitrie Cantemir”, cu o lungime de aproximativ de 4 km.

Apele uzate industrial, neepurate si preepurate local, sunt preluate de de sistemul unitar de canalizare, transportate catre Statia de Epurare, epurate si apoi evacuate in receptorul natural, raul Siret.

Prin Masura ISPA - "Modernizarea sistemelor de apa potabila si canalizare si construirea unei statii noi de epurare a apelor uzate in Galati, Romania" - nr. 2004/RO/16/P/PE/005, in cadrul careia s-au realizat si contractual B-“Lucrări de reabilitare rețele de apă potabilă și canalizare - Masura ISPA Nr. 2004/RO/16/P/PE/005-02”, au constat din:

  • - Reabilitare retele canalizare 20,882 km;

  • - Extindere retele canalizare 14,503 km .

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Stati de pompare

1. Stația de pompare “SP 13 Iunie-ISP1” - este amplasată pe str. Portului.

Prin intermediul unui colector Dn 500mm PAFSIN apa uzata este preluata in statia de pompare “13 Iunie-ISP1” , iar de aici este pompata in Statia ISP2

Accesul apelor uzate în statie este prevăzut prin două camere denumite stăvilare (stavilar 1-preia canalizarea din str. Ana Ipătescu, iar stăvilarul nr. 2 - preia canalizarea din str.Grivitei). Statia 13 Iunie este echipată cu o electropompă de lucru tip FLYGT având Q=5600mc/h , H=7,5m col H2O , P=190 KW, respectiv cu 3 electropompe tip Brates (doua tip 400 si una tip 600) , în rezervă, cu o capacitate totală de 7100 mc/h si o putere instalata de 390KW si o electropompa orizontala EKM 38, cu un debit nominal de 1400 mc/h si o putere de 38 KW.


Pentru amorsarea electropompelor Brates există 2 pompe de vid (MIL 501, MIL 502), un recipient sub presiune si un vas expansiune cu o capacitate de cca 1,4 mc. Statia de pomapare 13 Iunie functioneaza numai la debite mari si numai atunci cand apele uzate nu sunt deversate gravitational in Dunare sau accidental in cazul aparitiei unor probleme tehnice la Statia ISP1.

2. ISP1

Preia toate apele uzate, inclusiv pluviale, din zona str. Ana Ipătescu până la Elice, de-a lungul străzii Portului. In punctul de plecare al colectorului din str. Ana Ipătescu este si stația de pompare ISP1, aflata in incinta stației de pompare 13 Iunie. ISP1 constructiv are o structura de tip cheson.

Noua stație de pompare ISP1 este echipata cu 2+1 electropompe pentru ape menajere, având fiecare Q=170l/sec, H=25mCA , N=85Kw si 2+1 electropompe pentru ape pluviale din care una in rezerva si două in funcțiune fiecare având Q=1800l/sec, H=7mca si N=215kw.

Se menține in funcțiune actualul sistem de pompare din 13 iunie, prin execuția unei conducte de legătura de tip preaplin între cele doua stații. Hidraulic, sistemul de pompare pentru ape menajere de la ISP1 la ISP2 (ISP2 - stația de pompare nr.2 de la Elice), este dimensionat pentru debitul Qpompat=2Quzat ( Q=340l/sec).

De la ISP1 (incinta SP13 iunie), apa uzată va fi pompată printr-o conductă de refulare Dn500mm la stația intermediara ISP2. Conducta are lungimea de 1303m si parcurge str. Portului și faleza superioara (Bd. Marii Uniri), după traversarea intersecției cu strada navelor pana la intersecția cu strada Domneasca unde este amplasata stația ISP2.

Constructiv Stația de Pompare ISP1 este o construcție îngropata de tip cheson circular cu diametrul interior de 9m si înălțimea utilă de 9m realizată din beton armat C25/30.

Radierul chesonului are 50 cm grosime, iar partea superioara se afla la cota 8,90 m și este pozat pe un strat de egalizare din beton simplu C6/7.5 de 10cm grosime turnat peste o perna de balast de 30 cm grosime. Cuțitul chesonului are 50 cm grosime, este inclinat la 45 de grade. Camera chesonului este bicompartimentată printr-o diafragma de beton armat C25/30 de 40 cm grosime si care se desfășoară de pe cota radierului pana la sub planșeul situat la 30 cm fata de cota CTA. Acest planșeu are 20cm grosime si se reazemă pe peretele perimetral, pe peretele de compartimentare si pe patru grinzi cu secțiunile de 30x50cm, respectiv 40x50cm. Peretele de compartimentare este prevăzut cu o fanta deversoare de 200x200mm. Intrarea apei uzate in stația de pompare se face printr-o cameră de grătare cu dimensiuni utile in plan de 1,60 x 5.50m. Camera grătarelor este de asemenea o construcție îngropată din beton armat C25/30 având adâncimea utila de 6 m cu radier și pereți perimetrali de 45 cm grosime. Pentru evacuarea apei din cele doua compartimente lipite de peretele exterior al chesonului este realizat cu două camere de vane cu secțiunile utile în plan de 1,95x5,00m respectiv 3x7 având cotele de -1,5 si -2,5m de la cota CTA. Aceste camere sunt de asemenea din beton armat C20/25 cu pereți de 30 cm grosime.

3.Stația de pompare ISP2

In spațiul verde de la statuia Bratianu, denumit "La Elice", s-a executat stația de pompare ISP2, tip cheson, ingropata, cu diametrul interior de 9 m si H = 9,40 m, realizata din beton armat. Stația are o

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016) capacitate de pompare de 1200 l/s si va fi echipata cu 2 + 1 electropompe cu caracteristicile tehnice: Q = 600 l/s, H = 12 mCA, N = 90 kw.

  • 4. Stația de pompare “SP Vulcan”- este amplasată în zona gării CFR, pe str. Vulcan si a fost reabilitata/modernizata în anul 2004.

Apele pluviale din zona aferenta gării de călători sunt preluate prin intermediul unor guri de scurgere si transportate printr-o retea de canalizare având sectiunea cuprinsă între 250mm si 350mm către statia de pompare “Vulcan” . De asemenea statia de pompare Vulcan deserveste cartierul de blocuri (ANL) din zona gara de calatori.


Rolul statiei de pompare este acela de a ridica nivelul energetic al apelor pluviale transportate de canalizare ce deserveste zona gării de calători, precum si a apelor uzate (de la blocurile ANL) si de a asigura descărcarea acestora de la o cotă mai joasă (+4,86m-SP Vulcan) la o cota mai înaltă (16,19m-cămin vizitare colector Str.Dogăriei ).

Statia de pompare Vulcan este o constructie subterana tip cheson cu un bazin de acumulare cu diametrul interior Di=4m si H= 8.85m si pereti de 60cm.Aceasta are in dotare 4 pompe sumersibile Flygt tit NP 3201 cu caracteristicile ; Q=110 l/s, H=15 m col apa, P=22kw, n=1460 rot/min. Pompele functioneaza pe principiul pornirii directe, cu sistem de barbotare pentru evitarea depunerii particulelor solide de pe fundul bazinului de acumulare.

Pornirea pompelor se realizeaza automat in functie de nivelul apelor uzate din bazinul de acumulare.Pentru schimbarea volumului de aer din rezervor, respectiv a halei motoarelor statia este dotata cu instalatie de ventilatie.Alimentarea cu energie electrica a pompelor si a instalatiei de ventilatie este realizata din postul trafo amplasat in partea de est a statiei.

Functionarea propriu-zisa se bazeaza pe preluarea apelor uzate din zonele sus mentionate printr-o conducta premo Dn 600 mm intr-un bazin de acumulare, iar refularea se realizeaza printr-o conducta de otel Dn 400 mm, prin intermediul pompelor sumersibile Flygt, care deverseaza apele uzate in colectorul Dn 1000 mm din Str. Dogariei si de aici in Statia de Pompare ISP1. In punctul de racord al conductei de refulare cu colectorul din Str. Dogariei este montat un clapet de retinere pe conducta de refulare Dn 400mm.

5..Stația Tudor Vladimirescu este amplasată în partea de N-E a municipiului Galați, asigurând legătura între str.Domnească și strada Tudor Vladimirescu (inclusiv strazile/aleeile adiacente acesteia) si a fost pusă în functiune în anul 2000.

Rolul statiei de pompare este acela de a ridica nivelul energetic al apelor uzate transportate de reteaua de canalizare ce deserveste zona aferent str.Tudor Vladimirescu si de a asigura descărcarea acestora de la o cotă mai joasă (str.Tudor Vladimirescu) la o cota mai înaltă (Str.Domnească).

Colectorul de canalizare din str.Tudor Vladimirescu este realizat din tuburi premo Dn800mm, prevăzut cu cămine de vizitare la schimbarea de direcție, pantă si racorduri ale gurilor de scurgere.

Racordurile gurilor de scurgere sunt realizate din tuburi de fontă Dn 200mm, iar gurile de scurgere propriu-zise sunt cu sifon și depozit adoptate pentru terenuri macroporice.

Racordarea străzii Tudor Vladimirescu la sistemul centralizat de canalizare (respectiv colectorul din str.Domnească) se face prin intermediul stației de pompare. Aceasta este o stație de tip cheson și asigură pomparea apei uzate din zonă în sistemul de canalizare al municipiului (prin colectorul din str.Domnească in Statia ISP1).Legătura dintre stația de pompare și colectorul stradal se face prin colectorul de refulare Dn 400 mm pozat în tub de protecție din otel cu diametrul Dn 600 mm.

Stația de pompare ape uzate este echipată cu 2 electropompe de tip EPEG-100.În cadrul stației de pompare sunt următoarele categorii de instalații :

  • - 2 buc. electropompa EPEG 100-26 cu Q = 170 mc/h, H = 15 m col.H2O, P = 22 KW, n=1450 rot/min;

  • - instalații hidraulice (legăturile la pompe cu armăturile respective);

  • - instalația de ghidare ape uzate în stație;

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • - instalația electrică de forță 0,4 KV și iluminat;

  • - instalația electrică pentru comanda funcționării automate a electropompelor;

  • - instalația de ventilație mecanică cu utilajele aferente (ventilator axial vertical tip Wat și ventilator tip V991/6);

  • - instalația de ventilație mobilă;

  • - instalația mecanică cu grătar coș, acționat manual.

  • 6. Stația Traian Nord este amplasata in partea de nord a orașului Galati si deservește cartierul Traian Nord prin preluarea apelor uzate de la locuintele construite in zona si deversarea lor in Statia de Pompare ISP1. Statia de pompare ape uzate Traian Nord are in dotare 3 buc electropompe submersibile tip FA10.94 E FK 202-4/27 cu un debit de 198 mc/h, H=20 metri col.apa, turatie 1430 rot/min, putere nominala de 18,5KW. In cadrul statiei de pompare exista un bazin de retentie de 1000 mc, cu un diametru de 6 metri.

  • 7. Statia Emil Racovita (SP1) este amplasata pe str Emil Racovita. Statia de pompare SP1 este o statie in cheson ,cu diametrul interior Dn=4m,este o constructie din beton armat ce are deasupra chesonului cabina aflata la 90 cm deasupra solului.Statia de pompare are in cheson bazinul in care se acumuleaza lichidele si unde pompele sunt scufundate in lichi,materialele sunt amplasate pe o pasarele,formand asa zisa sala a motoarelor,conductele si armaturile sunt amplasate sub planseul pasarelei(sala motoarelor) astfel incat pierderile de apa sa se poata scurge in bazinul de receptie.

Aceasta statie a fost calculata sa preia debitul de apa uzata de 98,71 mc/h.

Statia SP1 este dotata cu: 2 pompe + 1 pompa rezerva la cald, pompe submersibile GRUNDFOS tip SLV80.80.J110.2.51D , Q=54 mc/h/buc,H=25mCA, P=11KW/400v/buc

- tablou de automatizare al pompelor ;

  • - conducta de canalizare cu Dn 60 cm care patrunde in statia de pompare si care are un tub de PAFSIN cu capat din otel si flansa din otel cu diametrul egal cu cel al conductei respectiv 060 cm;

  • - instalatii de ventilatii fixa;

  • - instalatii de ventilatii mobila.

Apele uzate preluate in SP1 sunt deversate in gura de varsare Popas Dunare si de aici in colectorul interceptor.

  • 8. Statia Nicolae Mantu (SP2) este amplasata pe str.Nicolae Mantu.

Statia de pompare SP2 este o statie in cheson ,cu diametrul interior Dn=3m,,cu bazin de retentie unde se acumuleaza apele uzate menajere si se scufunda pompele,cu armaturi si conducte montate pe pasarela,formand asa zisa sala a pompelor.

Statia SP2 este dotata cu:2 pompe,1+1 pompa de rezerva la cald,pompe submersibile Grundfos tip SLV 80.80.40.2.51D cu Q=12 mc/h/buc,H=15m,P=4KW/400V;

-tablou de comanda,protectie si automatizare a pompelor ;

-conducta de canalizare cu Dn 30 cm care patrunde in statia de pompare si care are un tub de PAFSIN cu capat din otel si flansa din otel cu diametrul egal cu cel al conductei respectiv 030 cm;

-instalatii de ventilatii fixa;

-instalatii de ventilatii mobila.

Apele uzate preluate in SP2 sunt deversate in gura de varsare Popas Dunare si de aici in colectorul interceptor.

  • 9. Stația de pompare “SP Nordului”- amplasată în valea orașului, pe str. Nordului si a fost pusă în functiune în anul 1960. Exploatarea statiei de pompare se face în mod intermitent, numai atunci când se înregistrază precipitatii. Apele uzate din zona străzilor Nordului si Carpati sunt preluate prin intermediul unor guri de scurgere si transportate printr-o retea de canalizare cuprinsa între 250mm si 350 mm către statia de pompare Nordului, care refulează apele uzate în colectorul de pe str. Calea Prutului.Statia de

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

pompare Nordului este echipată cu o electropompă tip Brateș 250 având Q=175 mc/h , H=8m col H2O , si N=7,5 KW. În statie exista un bazin de aspiratie având diametrul D=1m și H=4m (volumul=3,2mc) din care apele uzate sunt aspirate si refulate prin intermediul pompei printr-o conductă având diametrul Dn300mm în colectorul din str. Prutului.

  • 10. Stația de pompare “SP 3”,- este amplasată pe Calea Prutului si a fost pusă în functiune în anul

1975.


Rolul statiei de pompare este de a ridica nivelul energetic al apelor uzate orăsenești (menajere si pluviale) , preluate prin colectorul de canalizare tip clopot cu dimensiunile 240/152cm-400/253cm, la o cota mai înaltă,                                                                          în vederea descărcării în emisar.

Întrucât statia deserveste o zonă industrializată a fost prevazută cu două bazine de retentie semiîngropate, având diametrul D=45m, înăltimea H=4,5m si volumul V=7.090 mc prevăzute cu două poduri racloare.

Rolul acestor două bazine de retentie este acela de a face o preepurare a apelor uzate descărcate în emisarul fluviul Dunărea prin retinerea produselor petroliere, a corpurilor solide plutitoare si a unei părti din materiile în suspensie.În perioadele de ploi torentiale cele două bazine de retentie mai au si rolul de atenuare a undei de soc. Statia de pompare poate asigura, prin utilajele din dotare, evacuarea debitelor orare maxime de apă uzata din orice perioadă a anului.

Statia de pompare SP3 este echipată cu 6 electropompe tip MV 401 amplsasate în camera uscată, având capacitatea nominală de 8400 mc/h cu o putere instalată de 600 Kw.Pentru răcirea electropompelor tip MV401 există o pompă tip Sadu 100, iar aceasta făcându-se cu apă de la reteua de distributie a apei potabile.

Statia de pompare functionează intermitent în functie de nivelul apei în bazinul de aspiratie.În cazul unor ploi torentiale se pornesc succesiv si celelalte electropompe, pentru mentinerea unui nivel constant în bazinul de aspiratie.Statia dispune de dublă alimentare cu energie electrică iar riscul întreruperii alimentării cu energie electrică este foarte mic.

Cartierul Barbosi Rețeaua de canalizare a apelor uzate din Cartierul Barbosi este executata in sistem separativ si este realizat dintr-un colector din tuburi de beton cu Dn 250 mm, cu lungimea de 400m, prevazut cu bazin de retentie , echipat cu statie de pompare . Din statia de pompare apele uzate sunt evacuate in raul Siret, prin intermediul unei conducte de refulare metalica cu Dn 100 mm si lungimea de 1,20 km.

Colectorul Interceptor - este amplasat pe malul stang al fluviului Dunarea si colecteaza apa uzata de la toate colectoarele, cu exceptia SP3 si Cartier Barbosi, si o transporta la Statia de epurare amplasata in vestul orasului pe malul raului Siret, langa drumul national Galati-Braila.

Rețeaua de canalizare a municipiului Galati este executata în sistem unitar si are o lungime totala de 531 km fiind alcătuita din colectoare de serviciu si colectoare principale, cu tubulatura din PVC, polyester armat cu fibra de sticla tip HOBAS si beton armat precomprimat tip PREMO, având secțiuni:

  • - Circulare cu Dn 110^2000mm;

  • - Ovoidale 50/70 cm ? 250/375 cm;

  • - Clopot 240/152  400/235 cm;

  • - Stații pompare apă uzată.

Prin implementarea Proiectului ISPA, sistemul de colectarea al apelor uzate din municipiul Galați a fost completat cu un Colector interceptor cu lungimea de 8,3 km realizat cu tubulatura din polyester armat cu fibra de sticla - GRP, cu diametre diferite de la Dn 500 mm până la Dn 1400 mm; incluzând

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

conducte conexe de colectare apa uzata si apa pluvială cu diametre cuprinse între Dn 300-1000 mm precum și 2 stații de pompare intermediare (IPS 1 și 2) și Stația de pompare intrare ieșire.

Colectorul interceptor este amplasat pe malul stâng al Dunării și colectează apele uzate în 5 camere deversoare (CSO) amplasate astfel:

CSO5 - zona elice la intersecția str. Prelungirea Traian cu bulevardul Marii Uniri si str. Domneasca;

CSO4 - in dreptul hotel Faleza la baza taluzului falezei superioare;


CSO3.2 - Gradina Botanica;

CSO3.1- str. Saturn in fata Uzinei de Apa nr. 2;

CSO 1 - parcarea Universitatea Danubius lângă DN 22B;

Sistemul Interceptor a apelor uzate municipale are următoarea alcătuire:

Colectorul (13 iunie) este racordat la interceptor prin stata de pompare ISP1 (str. Portului adiacent stația 13 iunie) tip cheson cu D=9,0 m. Conexiunea între stațiile SP 13 iunie si ISP1 este realizata printr-o conducta de legătura Dn800mm.

De la ISP1 (incinta SP 13 Iunie), apa uzata este pompata printr-o conducta de refulare Dn 500mm la stația intermediara ISP2. Conducta are o lungime de 1303 m si parcurge str. Portului si faleza superioara (Bd. Marii Uniri), după traversarea intersecției cu str. Navelor, pana la intersecția cu str. Domneasca unde este amplasata stația ISP2.

Stația de pompare ISP2 (ISP 2 - zona Elice la intersecția str. Prelungirea Traian cu bulevardul Marii Uniri si str. Domneasca) de tip cheson cu D=9,00m este echipata cu 2+1 electropompe pentru ape menajere având fiecare un debit nominal de Q=600l/sec, H=12 mCA.

Colectorul 5 a fost ridicat pe o lungime de 180 de metri si se afla localizat in zona aleea pietonala Domneasca (zona blocuri P). Acest colector are un diametru DN 1400mm și înlocuiește funcțional actualul colector vechi aflat in zona mai sus menționată. Acest colector a fost instalat printr-un foraj orizontal la adâncime pana la chesonul C5-2 aflat in zona Elice. De la chesonul C5-3, apele se descărca in chesonul CSO5 care conduce apa uzata către stația de pompare ISP2 printr-o conducta de tip GRP. În perioadele cu precipitații debitul suplimentar va fi deversat în Dunăre prin Gura de descărcare 5 printr-o conductă GRP de 2200mm care va conecta chesonul CSO5 la camera deversoare realizată pe colectorul existent

Colectorul 4 este deviat cu o conducta GRP DN600 in lungime de 60 m pana la camera deversoare CSO4 de unde apele pluviale sunt descărcate de actualul colector 4 printr-o conducta gravitațională DN 600mm in lungime de 49, De la Căminul deversor CSO4 aflat pe bulevardul Marii Uniri apa menajera este condusa printru colector Dn 300 mm către căminul anterior camerei deversoare CSO5 (prin intermediul căminelor C4.1-C4.6).

Tronsonul de Interceptor de la Statia de Pompare ISP2 până la reprezentanta Skoda, lucrează sub presiune și este realizat cu GRP 1000 mm și are o lungime de 2474m. Acest tronson traversează faleza superioară, merge pe Faleza Inferioară până la trecere Bac și urcă apoi până la Caminul C27-CSO3.2-4 din dreptul Reprezentanței Skoda.

Preluarea Colectorului 3.

COLECTORUL 3 are în componență două subcolectoare unul din cartierul Micro 19 ( colector 3.1) iar celalalt din Gradina Botanica (colector 3.2).

Fiecare din cele două subcolectoare sunt dotate cu câte un deversor ( CSO) pentru în vederea dirijării apelor uzate spre statia de epurare respectiv a apelor pluviale în Dunăre.

Astfel de la caminul existent Cex2 de pe colectorul 3.1 ce deserveste Micro19, apa uzata se descarca printr-o conducta Dn1000 mm in lungime de de 12 m pana la deversorul CSO3.1. De la acesta, apa uzata este dirijata pana la caminul C3-4, in care se descarca si apele uzate de la camera deversoare CSO3-2, de unde printr-o conducta GRP 1000mm cu nivel liber, in lungime de 110 m, se descarca in caminul C1 de pe colectorul interceptor.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Acest cămin preia și conducta de refulare ISP2-Camin C1, iar de la acesta pleaca tronsonul II al interceptorului spre statia de pompare finala ISP-INLET.

Între C1 si C2A Interceptorul continuă cu Dn 1200mm pe o lungime de 143m și apoi cu Dn1400mm in lungime de 1935m pe traseul de la Uzina de apa nr. 1 pana la Caminul C22 in fata la intrarea din zona Facultatii Danubius.

Preluarea Colectorului 1

Colectorul 1 este conectat pentru apa uzată menajeră în căminul C21 de pe interceptor prin intermediul deversorului CSO1-1 cu o conductă cu nivel liber Dn200mm, L=22m. Apa pluvială deversată este dirijată până la caminul Cex9 de pe Colectorul 1 existent, și în continuare in Dunare.

Statia de pompare Inlet

Acasta statie de pompare este o constructie semiingropata din beton armat compartimentată. Dimensiunile in plan sunt 29.85x12,70x7,60m.

Capacitate statiei de pompare este de 2600l/sec, fiind echipata cu 4 pompe active si 1 in standby, avand Q=650l/sec, H=12mca, N=125kw. Statia este cuplata constructiv cu statia de pompare Outlet, pentru evacuarea apelor uzate epurate in Siret la niveluri mari.

De la statia de pompare admisie ISP-INLET, apa uzata este pompata la SEAU respectiv camera de admisie a gratarelor printr-o conducta Dn1400mm cu lungimea de 1220m. Conducta este amplasata in apropierea drumului de-a lungul benzii transportoare a SC ARCELOR MITTAL SA.

In noua configuratie a retelei de canalizare , deversarea apei uzate din municipiul galati in emisar sar putea realiza dupa trei scenarii, astfel:

-întreaga cantitate de apa uzata pompata de ISP1, ISP2 va ajunge in Statia de pompare INLET -OUTLET/ Statia de epurare si de aici in Siret.

-In situatia in care vor aparea probleme tehnice la Colectorul interceptor si/sau statiile de pompare , apa uzata va putea fi deversata prin vechile guri de evacuare.

-Daca vor aparea conditii meteorologice deosebite( ploi torentiale) , ce ar conduce la cresterea debitelor , o parte din apa va ajunge in Statia de epurare, iar cantitatea suplimentara de apa uzata cu un anumit grad de dilutie va fi deversata prin pragurile deversoare in emisar ( Dunare Siret ), prin vechile guri de descarcare.

Stația de epurare a apelor uzate este construita prin Masura ISPA 2004/RO/16/P/PE/005-0 “Statie de epurare si colector de canalizare”, cu punerere in functiune la finerele anului 2011, este amplasata in zona adiacenta a principalei zone industriale a orasului, aproape de gura de varsare a raului Siret in Dunare, in amonte de centrul orasului Galati.

Statia de epurare include tratarea primara a apelor uzate si fermentarea anaeroba namolului produs. Namolul fermentat va fi deshidratat inainte de a fi depozitat.

Apa uzata ajunge in statia de epurare printr-un colector interceptor care colecteaza apele uzate din municipiul Galati. Statia de Epurare a fost proiectata pentru o populatie echivalenta de 360.000 locuitori are o, capacitate de 112.870 mc/zi (aproximativ 1300 l/s) (debit mediu pe timp uscat), apele uzate epurate fiind evacuate in receptorul natural, raul Siret, la aproximativ 900m amonte de confluenta cu Dunarea.

Lucrarile din prima etapa vizeaza asigurarea treptei mecanice de tratare precum si tratarea namolului in regim anaerob. Treapta mecanica consta in constructia de gratare si decantoare primare, linia de tratare namol fiind prevazuta cu un ingrosator, digestor, ingrosator mecanic si deshidratare namol. Prima treapta nu este suficienta in vederea conformarii la standardele NTPA 001 si cele europene ( 91/271 CE) privind calitatea efluentului.

Statia de Epurare a Apelor Uzate Menajere de la Galati a fost proiectata pentru doua faze separate ce vor fi integrate intr-o investitie viitoara. Prima dintre cele doua faze este Etapa 1-treapta mecanica, care reprezinta tratarea preliminara in linia apei si fermentarea anaeroba a namolului produs. Lucrarile viitoare

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

intitulate Etapa 2 (Etapa de Tratare Avansata Biologica si Chimica si Tratarea Namolului) sunt luate in considerare pentru extinderile viitoare.

In cadrul Studiului de Fezabilitate "Reabilitarea si Extinderea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata pentru Judetul Galati" este inclusa si Aglomerarea Galati, din care fac parte doua contracte:

- GL_CP_01 Sistem de uscarea namolului in statia de epurare a apelor uzate in mun. Galati, Romania

- contractul este licitat si este in derulare iar in prezent sunt in pregătire documentelor necesare

completarii DTAC la Primarie pentru obtinerea autorizatiei de construire;


- GL_CL_01 Extinderea Statiei de Epurare din Galati - procedura de achizitie se afla in derulare.

Statia de epurare a municipiului Galati are in componenta urmatoarele;

Linia de apa uzata

- SP INLET-OULET

  • - utilitati de masurare a debitului la intrare,

  • - gratare dese,

  • - deznisipator si separator de grasimi,

  • - camera de distributie pentru decantoarele primare,

  • - decantoare primare,

  • - utilitati de masurare a debitului la evacuare.

Linia de namol

  • - statie de pompare a namolului primar,

  • - statie de ingrosare namol primar,

  • - statie de pompare namol ingrosat,

  • - rezervor de fermentare namol (digestor),

  • - schimbator de caldura,

  • - bazin tampon namol fermentat,

  • - deshidratare namol,

  • - depozitare namol.

Linia de gaz

  • - gazometru,

  • - instalatie de cogenerare caldura si electricitate

SCADA

Cladiri administrative

Laboratoare echipate si unitati de control a apelor uzate epurate

Linia de apa:

  • a. SP INLET-OULET

Acesta are rolul de a pompa apa uzata catre statia de epurare, respectiv a pompa apa uzata catre raul Siret atunci cand nivelul apei din raul Siret este ridicat. In SP INLET sunt 5 pompe ce pot pompa apa uzata catre statia de epurare in cladirea gratarelor dese.La intrarea in SP INLET este plasat un gratar rar automat cu distanta dintre bare de 20 mm in canalul de intrare a apelor uzate in statie, care are rolul de a retine reziduurile mari din apele uzate.

Bazinul de aspiratie al statiei de pompare a fost prevazut cu compartimente separate alimentate printr-un canal comun conectat la canalul colector gravitational.Compartimentele sunt prevazute cu vane stavilar operate manual permitand scoaterea din functiune a fiecarui compartiment pentru lucrari de intretinere, curatare, etc. Inchiderea unui compartiment nu are impact asupra operarii in ansamblu.

De asemenea in SP OUTLET sunt 5 pompe pentru evacuarea apelor epurate din statia de epurare. Cand fluxul de curgere al raului Siret este normal, apa epurata se poare evacua gravitational, iar in MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

timpul unor inundații - cand nivelul apei Șiretului este crescut - pomparea apelor epurate se realizeaza cu ajutorul a 5 pompe.

Capacitatea de pompare a statiei INLET este de 2340 m3/h.

In cadrul statiei sunt următoarele echipamente mecanice:

Echipament

Capacitate

Cant

Gratar rar manual

9360 m3/h

1 buc.

Pompe Inlet

2340 m3/h

5 buc.

Pompe Oulet

2340 m3/h

5 buc

Monorai

-

1 buc.

Stavilar

1000 x1000

5 buc.

Stavilar

1500 x1500

1 buc.

Ventilatie

-

1 buc.



  • b. Utilitati de masurare a debitului la intrare

La intrarea in statia de epurare este instalat un debitmetru ultrasonic, cu indicare locala si transmitere in camera de comanda, integrat in sistemul SCADA al statiei.

  • c. Gratare dese

In cladire este prevazut un sistem automat de trei gratare step-by-step cu distanta dintre bare de 6 mm; gratarele sunt instalate in canale separate si proiectate pentru viteza maxima a apei intre bare de 1 m/s; instalatiile includ si un canal de by-pass pentru prevenirea inundatiilor; in acest canal este instalat un gratar cu distanta intre bare de 20 mm. Capacitatea acestor gratare este de 3.120 m3/h si au rolul de a indeparta suspensiile mai mari din apele uzate. Statia de gratare este echipata cu o instalatie de curatat, un transportor si o presa pentru eliminarea suspensiilor retinute in containere.

Cladirea gratare fine este echipata cu urmatoaarele echipamente mecanice :

Echipament

Capacitate

Cantitate

Gratare dese automate

3120 m3/h

3 buc.

Gratar manual

9360 m3/h

1 buc.

Presa gratare

12 m3/zi

1 buc.

Stavilar amonte

2000 x 1500

3 buc.

Stavilar aval

2000 x 1500

3 buc.

Stavilar By-pass

2500x1500

2 buc.

Transportor elicoidal

12 m3/zi

1 buc.

Ventilator

-

1 buc.

Materialele retinute la gratare vor fi spalate, dezhidratate si compactate inainte de a fi evacuate intr-un container adecvat pentru transportul la depozitul local de deseuri. Fiecare gratar este prevazut cu propriul sistem de spalare. Transportatorul elicoidal elimina retinerile de pe gratare iar prin compactorul-transportor elicoidal se realizeaza incarcarea in containere.

Izolarea gratarelor se va face prin operarea locala /de la distanta a vanelor stavilar actionate electric de la intrare cu a vanelor stavilar operate manual de la iesirea fiecarui canal. Izolarea canalului de by-pass se va face prin batardouri folosite numai in situatii de urgenta.

Cladirea este prevazuta cu sistem de ventilatie racordat la sistemul de indepartare a mirosurilor urate (biofiltre).

  • d. Deznisipator si separator de grasimi

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Instalația este prevăzuta cu - patru canale cu sistem combinat de aerare, deznisipare si separare grasimi. Aproximativ 95% din nisip cu dimensiuni de peste 0,2 mm va fi retinut in deznisipatoare. Nisipul si grasimile sunt colectate din camere de doua poduri racloare in base de nisip si grasime. Grasimile sunt drenate in basele de colectare si pompate in rezervorul de fermentare anaeroba. Nisipul este pompat din base intr-un canal de spalare si scurgere. Pentru aerare sunt instalate trei suflante cu caracteristicile : Q = 400 mc/h; H = 0,4 bari, care furnizeaza aerul necesar separarii grasimii.Instalatia de deznisipare si separare a grasimilor este compusa din 4 compartimente dreptunghiulare din beton armat care au fiecare cate 2 unitati/camere pentru colectarea nisipului, respectiv a grasimilor. Camerele instalatiei sunt dreptunghiulare si au in partea de jos un jgheab sub forma de palnie pentru colectarea nisipului si pietrisului cu ajutorul unui screper/raclor ce actioneza pe fundul bazinelor.


Apa uzata va intra in bazin cu o viteza controlata prin dimensiunile bazinului , va curge prin bazin si va iesi paralel cu canalul de intrare. Nisipul se acumuleaza in basa asezata in partea din fata si e transferat de pompele de nisip catre clasoarele de granulatie.

Camera de indepartare a grasimilor va fi asezata in partea efluentului, grasimile vor fi indepartate cu ajutorul unor pompe de grasimi, care preiau grasimile din cele 4 compartimente si le pompeaza in bazinul de fermentare (digestor).

Pentru indepartarea grasimilor se introduce aer cu ajutorul a celor 3 suflante (2 operationale si 1 de rezerva). Sistemul de distribuire a aerului este montat la partea inferioara a fiecarui bazin. Conductele de alimentare cu aer sunt asezate de-a lungul peretelui din mijloc. Introducerea excentrica a aerului creaza un flux in spirala permitand spalarea si decantarea granulatiei.

Grasimile vor fi colectate cu o racleta mobila ce va opera de lungul bazinelor in mod automat.

Deznisipatorul /separatorul d

e grasimi este echipat cu urmatoarele echipamente mecanice :

Echipament

Capacitate

Cant.

Pod rulant

-

2 buc.

Pompe nisip

20 m3/h

4 buc.

Separator nisip

40 m3/h

1 buc.

Stavilar amonte

2000 x 1500

4 buc.

Stavilar aval

2000 x 1500

4 buc.

Container

4 m3/h

2 buc.

Pompe spuma

20 m3/h

3 buc.

Suflante

960 m3/h

3 buc

  • e. Camera de distributie pentru decantoarele primare

Are rolul de a asigura distributia debitului in mod egal la decantoarele primare .

Apa de la deznisipator /separator de grăsimi, este dirijata printr-un canal de beton armat intr-o camera de distributie circulara care imparte in mod egal debitul la patru bazine de decantare primara. In acest sens, distributia se realizeaza prin patru lame deversoare, (egale ca lungime amplasate la aceeasi cota), care asigura distributia egala a debitului iar pentru izolarea fiecarui decantor exista patru vane stavilar actionate manual. Nu există nici o automatizare a acestor componente.

  • f. Decantoare primare

Decantarea se realizeaza in decantoarele primare -sunt patru decantoare circulare cu D = 33 m si H = 3,4 m. Decantoarele au poduri racloare care sunt prevazute cu lame de fund care colecteaza namolul decantat in basa amplasata central la fundul bazinului si lame de suprafata care colecteaza spuma de la suprafata in basa de spuma. Scopul decantarii primare este indepartarea namolului primar si a materiei plutitoare ca spuma si grasimea.

Bazinele primare de decantare sunt construite ca bazine circulare cu indepartarea mecanica a namolului. Apa uzata intra in mijlocul fiecarui bazin si apa purificata curge gravitational intr-un jgheab

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

colector din care se dirijeaza catre camera de evacuare. Pe peretii canalului de apa decantata s-au prevazut lame deversoare ajustabile din material necoroziv cu o grosime de minim 3 mm cu crestaturi in forma de V pe intreaga lor lungime. Lamele deversante pot fi ajustate/reglate pe verticala, pentru a se asigura curgerea egala pe tot perimetrul decantorului.

Namolul decantat este trimis spre conurile de namol la fundul bazinelor prin sistemul de raclare a podului rulant pentru curatat namol. Din conul decantorului, namolul trece catre statia de pompare a

namolului primar.


Spuma si grasimea care se formeaza pe suprafata bazinelor sunt indepartate si dirijate catre zona de colectare. De acolo, spuma este transportata si pompata catre rezervorul de fermentare.

In cadrul decantarii primare sunt urmatoarele echipamente:

Echipament

Capacitate

Cant.

Pod rulant

4 buc.

Evacuarea namolului din decantoare se realizeaza prin 6 pompe. Doua din cele sase pompe vor fi de rezerva. Pompele vor incepe sa functioneze in functie de semnalele primite de la transmitatorul de nivel din camera de acumulare namol.

Sistemul de raclare a namolului trebuie sa functioneze pana cand namolul este evacuat din bazinele de decantare.

  • g. Utilitati de masurare a debitului la evacuare

Efluentul va fi masurat de un sistem de masurare cu canal deschis cu sistem/viteza ultrasonica -debitmetru parshall. Acesta este montat de-a lungul conductei de evacuare ape uzate epurate, la aprox 500m de statia de epurare. Acest sistem de masurare cu canalul deschis are o capacitate maxima de masurare de 9360 m3/h. Datele inregistrate sunt transmise in camera de comanda, integrat in sistemul SCADA al statiei.

Linia de namol

Namolul decantat in decantoarele primare este transportat cu ajutorul pompelor de namol primar intr-un bazin tampon si de aici este pompat pentru ingrosare. Namolul ingrosat este pompat in rezervorul de fermentare anaeroba. Namolul fermentat anaerob este deversat intr-un rezervor tampon inainte de a fi pompat pentru deshidratare.

Deshidratarea se realizeaza cu un sistem combinat de ingrosare si prese banda dupa care namolul deshidratat este transportat la container. Productia zilnica de namol deshidratat este de sase containere de 10 tone/zi cu umiditatea de 65%.

a. Statie de pompare namol primar

Statia are 4 pompe in functiune si 2 de rezerva de tip submersibile montate intr-un bazin de aspiratie. Intr-un compartiment uscat adiacent sunt montate vane electrice pe conductele de evacuare namol de la cele 4 decantoare. Pe refularea pompelor s-au prevazut clapete de retinere si vane de izolare manuale amplasate intr-un compartiment uscat adiacent bazinului de aspiratie. Capacitatea pompelor este de 20,5 m3/h la coloana de 10,5m namolul primar fiind trimis in ingrosatorul de namol.

b. Statie de ingrosare namol primar

Bazinul de ingrosare namol are rolul de a ingrosa namolul dupa decantarea primara. Ingrosatorul este construit ca un bazin circular cu indepartarea mecanica a namolului. Diametrul bazinului este de 18 m cu o adancime medie de 3m. Namolul ingrosat este descarcat iar prin statia de pompare a namolului ingrosat . Ingrosatorul de namol este acoperit pentru a diminua mirosul neplacut. Acesta va lucra continuu.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • c. Statie de pompare namol ingrosat

Are in componenta 2 pompe de namol ingrosat cu o capacitate de 16 m3/h care vor fi folosite pentru a pompa namolul ingrosat. Namolul primar ingrosat e pompat in rezervorul de fermentare anaeroba de la ingrosatorul gravitational. In statie sunt urmatoaree echipamente mecanice:

Echipament


Capacitate


Cantitate


Pompa namol ingrosat


16 m3/h


2 buc.


Macerator


Mixer


16 m3/h


2 buc.


1 buc.



Ventilator

1 buc.


Una din doua pompe a statiei este de rezerva. Pompa principala va lucra continuu.

Maceratoarele vor functiona in conformitate cu regimul de lucru al pompelor namolului ingrosat. Maceratoarele vor functiona atunci cand pompele functioneaza si se vor opri atunci cand se opresc pompele.

  • d. Rezervor de fermentare - digestor anaerob

Bazinul de fermentare/Digestorul, este sub forma unui rezervor cilindric cu baza si partea superioara conice. Diametrul acestuia este de 17,5 m iar inaltimea totala de 30 m din care 25 de m suprateran, iar volumul acestuia este 6.000 m3.

In digestor namolul se stabilizeaza iar fermentarea se va face la o temperatura optima de 38oC. Acest lucru se va realiza prin transferul de caldura la namolul care intra in digestor. Digestorul realizează nivelul necesar de distrugere a agentilor patogeni înainte de depozitare. Timpul de retenție este de 18 zile la o temperatură realizabila.Conținutul digestorului este amestecat cu un mixer cu tub de aspiratie. instalat in partea superioara pentru a mentine namolul amestecat si pentru a preveni formarea de spuma pe suprafata lichidului. Sistemul de mixare se realizeaza astfel incat sa se obtina o mixare a intregului volum astfel incat sa fie evitata formarea unei cruste plutitoare si depunerea namolului.

Amestecarea completa va fi verificata prin prelevarea de mostre de la partea superioara si inferioara a digestorului. Atunci cand biogazul din cupola digestorului se ridica din digestor inspre conducta de gaz este esential ca gazul sa fie incetinit pe cat posibil pentru a se evita transportul particulelor de spuma de la suprafata, in conducta de gaz..Acest lucru se realizeaza prin maceratorii din interiorul acestuia pentru prevenirea intrarii solidelor si colectarii acestora pe fundul digestoarelor. Maceratoarele au rolul in principal pentru a taia namolul in particule mici.

Controlul digestorului se va face automat pe cat posibil, fiind proiectat sa functioneze fara supraveghere. Controlul se va face local, doar parametrii critici vor fi transferati la sistemul SCADA al statiei.

  • e. Schimbatorul de caldura

Echipamentul pentru pomparea si incalzirea namolului se realizeaza printr-un schimbator de caldura amplasat in cladirea din vecinatatea digestorului.

  • f. Bazin tampon de namol fermentat:

In statie este prevazut un bazin tampon de 150 m3 pentru productia medie pe o zi. Bazinul este prevazut cu mixer si este acoperit. Bazinul tampon trebuie sa asigure o alimentare constanta a unitatilor de deshidratare.

  • g. Deshidratarea namolului

Deshidratarea se realizeaza intr-o incinta de 350 m2 cu trei linii de deshidratare namol. Cladirea este ventilata, iar aerul evacuat este tratat in filtre biologice in vederea minimalizarii inconvenientelor cauzate de mirosurile urate. Aceeasi cladire pune la dispozitie un spatiu corespunzator pentru stocarea

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

polimerilor si echipamentul de dozare a polimerilor , transportul namolului deshidratat si o camera de comanda electrica pentru deservirea echipamentul din incinta.

Sistemul de pregatire a polimerilor se bazeaza pe pulbere de polimeri furnizati in saci.

Exista doua unitati (1 + 1) pentru deshidratarea namolului fermentat cu o capacitate de 3,5 kg polimer /h. Diluarea polimerilor se va face cu apa potabila. Namolul fermentat din bazinul tampon este deshidratat pe doua linii functionale, de filtre presa cu banda, o a treia ramanand in rezerva. Pentru imbunatatirea deshidratării se adauga polimeri. Procesul produce o creștere a conținutului de materie uscată de la 4 - 4,5 la 20%. Namolul deshidratat este transportat catre depozitul de namol. Fiecare linie este prevazuta cu o capacitate de 430 kg SU/h (12 m3/h) pentru o operare de 16 h/zi. Benzile filtrului presa sunt spalate cu apa de la sistemul de spalare. Soluția de nămol si apa de spălare sunt drenate prin sistemul intern de canalizare al stației. Fiecare unitate si transportor sunt incapsulate si ventilate separat.


Punctul de intrare si evacuare a fiecarei unitati de deshidratare este prevazut cu robinete pentru colectare de mostre namol. (DN 50 robinet cu bila la intrare).Namolul deshidratat va fi dirijat catre depozit urmand a fi transportat la depozitul de deseuri.In plus, un transportor elicoidal este prevăzut pentru umplerea containerelor . Sistemul permite ca unul sau două containere să fie umplute simultan de la acelasi sistem de transport.

Linia de gaz

a.Rezervor de gaz/gazometru

Statia de epurare are un rezervor de gaz tip balon gonflabil, cu un volum de 1500m3. Tubulatura asociata sistemului de bio-gaz este din otel inoxidabil subtire.

b. Instalatia de cogenerare caldura si electricitate

Instalatia este divizata astfel :

Sectiunea de termoficare contine doua boilere alimentate cu gaz metan sau biogaz. Aceasta instalatie este necesara pentru initierea procesului de fermentare si pentru a acoperi cerintele privind incalzirea apei de la robinet si de termoficare a cladirilor pe parcursul iernii.

Instalatia de cogenerare cu biogaz sau gaz metan contine doua motoare/generatoare pentru producerea de energie din biogaz. Unul este in standby. Apa de racire pentru motor este folosita sa mentina temperatura namolului in fermentator. Capacitatea motoarelor proiectata este de 850 kW iar generatoarele produc aproximativ 300 kW. Pe timpul verii caldura in exces de la apa de racire este indepartata cu ajutorul unor racitoare de siguranta montate in afara cladirii.

Biogazul produs in digestor este folosit pentru producerea de electricitate recuperandu-se integral caldura generata in cadrul acestui proces.

Motoarele pot sa opereze atat cu biogaz cat si cu gaz natural. Trecerea de la biogaz la gaz natural se face manual.

Boilerul alimentat de biogaz/gaz metan consta in minim doua unitati din care una in standby. Acestea pot de asemenea sa opereze atat cu bio-gaz cat si cu gaz natural.

Instalatia de gaz va opera independent 24 de ore pe zi si 7 zile pe saptamana.

Energia produsa poate fi folosita pentru a suplimenta cerintele de alimentare a obiectivelor din statie.

Caldura produsa, fie ca exces de la motorul cu gaz fie de la boilerele alimentate cu gaz, este folosita pentru sistemul de termoficare general al statiei pentru incalzirea atat a digestoarelor cat si a altor cladiri.

In aceasta instalatie sunt urmatoarele componente:

Echipamentul de purificare a gazului de la digestor pentru motoarele cu gaz , care va indeparta, ca cerinta minima, compusii sulfurosi care ar putea sa avarieze motorul.

Statia auxiliara pentru cresterea presiunii gazului la presiunea solicitata de statia co-generatoare constand in 1+1 suflante pentru biogaz a 132m3/ora, 110 mbar..

Statia de co-generare care produce energie electrica si termica.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Tot echipamentul necesar pentru folosirea integrala a energiei electrice disponibile generate de statia co-generatoare.

Doua (minim) circuite pentru utilizarea energiei termice constand in:

Un circuit primar care raceste motoarele cu gaz si care consta in: pompe de recirculare, schimbator de caldura catre circuitul secundar, derivatie pentru indepartarea caldurii in exces , tubulatura si reglaje.

Circuit secundar de apa calda conductor de energie pentru functii terminale precum incalzirea

digestorului de namol, prevenirea inghetarii apei din inchiderile hidraulice ale rezervoarele de gaz (daca acestea sunt folosite), furnizare de caldura pentru cladiri, de apa calda si de racire pentru instalatii, furnizand surplusul de apa la instalatiile vecine si constand in: pompe de recirculare, tubulatura, si reglaje, schimbatoare terminale si panouri de control.


Ca alternativa la motorul cu gaz, boilerele de tip combinat au ca sursa primara biogazul, iar gazul metan ca sursa secundara. Capacitatea este suficient de mare pentru a furniza caldura unitatii de intrare a namolului, digestoarelor si incalzirii tuturor incintelor din cadrul statiei.

Instalatia de ardere cu gaz include toate echipamentele auxiliare precum tevile de circuit al gazului, schimbatoarele de caldura/instalatiile de racire, cos pentru evacuarea gazului ars, sistem de ventilatie, unitate de tratare a apei etc.

Clădirea a fost prevăzuta cu un număr adecvat de alarme de gaz pentru a detecta prezența de gaz metan, hidrogen sulfurat sau orice alt gaz toxic inflamabil.

Pentru evitarea eliberarii de biogaz in atmosfera statia a fost prevazuta cu arzator automat de gaz in cazul avariei motoarelor/ sistemelor generatoare. Arzatorul de gaz este proiectat pentru arderea a 300 m3/h biogaz.

In conformitate cu reglementarile UE , arzatorul de gaz asigurat pentru sistemul cu biogaz e capabil de a arde gazul in conditiile recuperarii unei puteri reduse sau conditii de urgenta. Arzatorul de gaz a fost prevazut cu control propriu integrat incluzand aprindere automata.

Regimul de functionare al arzatorului de gaz este monitorizat in panoul SCADA al statiei

Principalele probleme privind sistemul de canalizare al orașului sunt:

  • •  starea de viabilitate a retelei de canalizare are un procent de amortizare totala de cca 45 % , tubulatura colectoarelor fiind in stare avansata de uzura;

  • •  terenul de fundare loess macroporic sensibil la umezire, traficul greu si intens, covorul carosabil necorespunzator tipului de trafic existent cat determina producerea accidentelor tehnice de tip prabusire de caverna, cum este cea din zona falezei de la parc Elice care s-a porodus de 3 ori in ultimii 2 ani;

  • •  aceste probleme grave de surpari sunt accelerate in producere si de tubulatura de calitate inferioara a colectoarelor de canalizare pozate diret ingropat, cele mai recente fiind in iunie 2012 in cartierul Micro 17 str.Oltului si parc Selgros;

  • •  colectoarele de canalizare cu durata normata de functionare expirata, pozate in galeriile edilitare si care nu au facut obiectul Marurilor ISPA 2009-2011, genereaza deasemeni probleme grave datorita uzurii tubulaturii, punand in pericol siguranta distributiei de apa potabila si implicit sanatatea populatiei;

  • •  intrarea in proprietate privata a activelor fostelor societati de stat ce aveau constructii subterane de tip edilitar public a condus la situatii litigioase si la o intreaga problematica in ceea ce priveste mentenanta acestor instalatii subterane;

  • •  accesul pentru mentenanta sau de interventia de urgenta in caz de avarie este restrictionat/grevat de proprietatea privata a amplasamentului, ceea ce poate duce la posibile tasari neuniforme majore in zona sau chiar de distrugeri de constructii in conditiile terenului de fundare din zona de tip loess macroporic sensibil la umezire.

  • •  colectoarele din administrarea societatii, existente actual si prin proprietati private sunt:

- o zona a colectorului principal de canalizare CL 200/127cm din str. A. Ipatescu;

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- zone din colectorul principal de canalizare CL 240/153 - 280/177 - 320/205cm de pe str. Calea Prutului pana in SP3;

- zone din colectorul Dn600mm din Gradina Botanica Tiglina I, care preia colectoarele din zona Liceului ”Emil Racovita”- complex comercial Tiglina I si str.Prelungirea Cosbuc, cu deversare in colectorul din str.Regiment 11 Siret;

- zone din colectorul din Gradina Botanica care preia zona de vile din Bd. Marii Uniri -str.Prelungirea Cosbuc;


- zone din colectorul din Gradina Botanica care preia colectoarele din str.Saturn, complex commercial Tiglina I, str.Brailei, str.Closca;

  • - zone din colectorul din N-V Parcului Closca, Stadion "Siderurgistul"- Gradina Botanica - Ivas - SCCA “Bratesul”- Restaurant “Popas Dunare”;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl. C13 tronson Liceu “Emil Racovita" ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl. B1-D1-PS12-D3 tronson Scoala Generala nr. 8 ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl. PS9-PS10 tronson Stadion “Siderurgistul" ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl. PS10-PS11 tronson Stadion “Siderurgistul" ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl.C15 tronson Scoala Speciala Surzi ;

  • - zone din colectorul ce deserveste Scoala Generala nr. 2 tronson Gradinita ;

  • - zone din colectoru ce deserveste bl.CS4-D7-D5-D3-D1 tronson Scoala Gen. nr. 7 ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl.E1-C5-C6-E2 tronson C.A.F ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl E3-E4-C7-C8-B1 tronson Scoala gen nr. 13 ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl. C9-C10-C11-C12 tronson cabinet stomatologic ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl.DJ tronson Centrala Telefonica;

  • - zone din colectorul ce deserveste Turn Apa Liceu “Sf. Maria" tronson Ugira;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl. C19-C20-C21-CS4-CS5 tronson Biserica-Gradinita-Garaje ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl.C13-C14-C15-F-B3 tronson Transformator Electrica ;

  • - zone din colectorul str Crizantemelor traverseaza curtea Capelei din intersectie;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl. C13-C15 tronson SP Ecosal;

  • - zone din colectorul de ape pluviale str Tecuci bl. C17, tronson Supermarket LIDL;

  • - zone din colectorul ce deserveste Unitatea Militara, tronson str.Marasti nr. 34 - str.Cluj 37 ;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl. H1-I1 traversare str Anghel Saligny nr 146A;

  • - zone din colectorul Menarom - Depou CFR - str.Vezuviului - S.C Prutul - S.C Omnia - proprietati private-S.C Intfor-S.C Carul cu Bere;

  • - zone din conducta de refulare a Statiei de pompare ape uzate SP3 - str.Nordului - S.C DAMEN SA;

  • - zone din colectorul din str.Prundului (traverseaza Scoala gen. nr. 20 - S.C Tunele S.A );

  • - zone din colectorul din str.Aleea Mimoza (traverseaza proprietate S.C BYLAR - Camine Studentesti);

  • - zone din colectorul din str.Muncii Voluntare - Electrica-Romtrans - str.Gara nr. 8;

  • - zone din colectorul ce deserveste Spitalul “Sf. Apostol Andrei";

  • - zone din colectorul ce deserveste Turn TV Micro 21;

  • - zone din colectorul ce deserveste bl. D9 micro 21;

  • - zone din colectorul ce deserveste str Stadionului traversare Liceu Sportiv;

  • - zone din colectorul ce deserveste str Arges (intre str.Frunzei - str Casin);

  • - zone din colectorul ce deserveste str Stadionului - Vila nr. 31;

  • - zone din colectorul ce deserveste Restaurant Magnus;

  • - zone din colectorul ce deserveste Scoala gen.43 aferent bl J6-J7 Micro 20;

  • - zone din colectorul ce deserveste Centrul de ajutorare copii pe timp de zi de noapte aferent bl. I2;

  • - zone din colectorul ce deserveste S.C Nita Srl aferent bl. D4 Micro 19;

  • - zone din colectorul ce deserveste Piata Micro 19 bl. W (traversare bloc) cu Aleea Comertului;

  • - zone din colectorul ce deserveste Aleea Comertului (constructii amplasate pe tunelul tehnic);

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- zone din colectorul ce deserveste incinta S.C HABIBI (fost Service Vechi);

- zone din colectorul ce deserveste parcarea din Piata Micro 19 (magazine amplasate pe colector ape pluviale);

- zone din colectorul ce deserveste UM - Politie Frontiera;

- zone din colectorul ce deserveste Micro 21 bazin Gradinita PITICOT-bl. L15;

- zone din colectorul ce deserveste str Siderurgistilor- Hotel Galmondo;

- zone din colectorul ce deserveste str Anghel Saligny-Spitalul de Copii”Sf.Ioan”;


- zone din colectorul ce deserveste str.Anghel Saligny-Electrica (complex Flora);

- zone din colectorul ce deserveste str.Prelungirea Brailei bl. A5 (chioscuri amplasate pe retea);

- zone din colectorul ce deserveste str.Alba Iulia prin curtea Bisericii “Sf.Mina”;

- zone din colectorul ce deserveste str Feroviarilor (tronson str. Tecuci-str.Drumul Viilor);

- zone din colectorul ce deserveste din str.Drumul Viilor in str.Dr.Rautu;

- zone din colectorul ce deserveste incinta S.C “Munca si Arta”;

- zone din colectorul ce deserveste str Milcov intre str.Cotesti - str.Naruja;

- zone din colectorul ce traveseaza Cimitir Stefan cel Mare;

- zone din colectorul ce deservește zona industriala Stefan cel Mare - Depozite Lemne -

Energomontaj - Romgaz -Romtrans;

  • - zone din colectorul ce deserveste ce traveseaza din Micro 38 str.Milcov, pe teren biserica Sf.Antim

  • - teren Liceu nr. 3-terenuri firme private-str.13 Decembrie;

  • - colector ce traverseaza teren Billa Micro 13 pana in str.Milcov;

sistemul de canalizare unitar a fost proiectat si executat in baza normelor si normativelor tehnice in vigoare la etapele respective, ce cuprindeau prescriptii de calcul minimale in ceea ce priveste determinarea debitelor de precipitatii, a frecventei, a duratei si a intensitatii ploii de calcul fata de prescriptiile standardului actual 1846-2/2007;

  • •   in situatia actuala, sistemul de canalizare unitar existent in municipiul Galati intra sub presiune in doua situatii, respectiv in cazul unor ploi cu caracter torential produse in acelasi timp cu depasirea cotei de inundatie a Dunarii, situatie produsa in anul 2010 sau de ploi cu caracter torential si cota normala a Dunarii, situatie produsa in anul 2005;

  • •  situatia de forta majora produsa in anul 2010 a produs inundarea si colmatarea cu mal a tunelelor tehnice din zona AFDJ- Vama, inundarea zonei industriale - Santier naval cat si a zonei de sud-vest Barbosi, de la confluenta raului Siret cu fluviul Dunarea, punand in pericol major conductele de aductiune apa bruta de suprafata si alimentarea cu apa a municipiului;

  • •   in toate aceste zone se impune de urgenta in egala masura reabilitarea zonelor indiguite cat si indiguirea zonelor inundabile din Barbosi.

  • •  a doua situatie de inundare se produce de regula in zonele terasiere de sub cota Dunarii, respectiv Spital CFR- str.Al.Moruzzi, str.Tauni si Farului, zona A.F.D.J - Vama, cartier Badalan si zona industriala -Santier Naval, unde la precipitatii de tip torential debitele suplimentare nepreluate de colectoare se stocheaza pentru-ca nu exista amenajari de bazine de retentie, iar ceea ce a fost preluat de colectoare iese in presiune prin caminele de vizita.

  • •   intrarea sub presiune pentru o perioada scurta de timp a colectoarelor principale din strazile I.L.Caragiale, Brailei - zona inel de rocada Valea Tiglinei, produce inundarea zonelor aferente si implicit cu influenta directa asupra falezei prin zonele de descarcare naturala.

  • •   precipitatiile cu caracter torential produse in 2005 si 2010 au fost cu debite inregistrate de 14,61 si 13,41 l/mp in perioade timp succesive si scurte, debite ce se produc conform statisticilor si SR 1846-2/2007 o data la 30 ani, iar realitatea ultimului deceniu fiind de producere a 2 (doua) astfel de evenimente de forta majora.

  • •  prescriptiile noului standard recomanda proiectarea combinata, respectiv amenajarea urbanistica a teritoriului prin bazine de retentie a apelor din precipitatii in zonele de spatiu verde sau neamenajat

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

constructiv, pentru a prelua atat varfurile precipitatiilor cu caracter torential produse in ultimul deceniu cat si pentru functionarea optima si eliminarea intrarii in presiune a colectoarelor de canalizare existente.

acest standard reglementeaza in mod complex calculul debitelor din precipitatii, cu determinarea lor si functie de situatia constructiva existenta in municipiul Galati, respectiv de suprafetele construite (cladiri civile, industriale si social culturale, drumuri, alei, platforme betonate etc.), pe fiecare bazin de

calcul cat si materialul acestora.


situatia constructiva existenta este radical diferita de cea luata in calcul la proiectarea si executia initiala si de etapa a sistemului de canalizare, cand spatiile verzi si terenurile neamenajate ocupau o suprafata considerabila si preluau apele din precipitatii.

debitele de precipitatii necesar a fi preluate de sistemul de canalizare au crescut considerabil prin cresterea coeficientului de scurgere si scaderea coeficientului de infiltratie in sol, generate de incidenta gradului de urbanizare al municipiului, de construirea inclusiv pe spatiile verzi sau neamenajate (spatii ce se puteau amenaja urbanistic ca bazine de retentie), cat si a schimbarii conditiilor climatice produse in ultimul deceniu;

zonele unde se impune reconfigurarea sistematizarii pe verticala si pe orizontala, respectiv de investitii pentru dotarea cu guri de scurgere si retele de ape pluviale, sunt:

- Tiglina I zona Oraselul Copiilor - str.Regiment 11 Siret (Frontal) - alee bl. A1-A5-Liceu “Mihail Kogalniceanu”-PT3;

-   Tiglina I zona str.Regiment 11 Siret- bl. C9-C10-C11-C12-C13-C14;

- Tiglina II zona bl. M2-M3-C16-C21-E7;

  • -   str.Siderurgistilor bl. PS2 - hotel - crama;

  • -   str.Siderurgistilor bl. I2-D7-D8-SD8A-SD8B;

  • -   str.Nae Leonard bl C1-C4-C5A-C13;

  • -   cartier Port bl. Bistrita 1,2 -str. G.Enescu - str.Portului-str.Grivitei - str.Sulina-bl.Malina-bl. Brates-bl. Catusa-bl.Jiu-bl.Olt;

  • -   str.Pacii (SpitalCFR) - str.Tauni - str.Farului - str.Grivitei - str.Vasile Lupu -str.Dogariei -

zona Autogara str Ana Ipatescu; b-dul. Marii Uniri zona Elice;

str.Domneasca c/c str.Ciobanului, zona str.Prundului- Scoala gen. nr.20 Parc CFR; str.Vasile Alecsandri c/c str.M.Bravu zona str.Elena Doamna;

Gradina Publica - str.M.Bravu - str.V.Alecsandri

zona str.N.Balcescu (statie taxi) - str.Brailei (Hotel Dunarea) - str.Domneasca; zona str.G.Cosbuc (Tribunal)- str.Brailei(banci comerciale)-str.Prelungirea Traian Mazepa str.Al.Lapusneanu-Scoala gen.nr. 28-SC14-Piata Ancora-bl.C4;

Mazepa str Armata Poporului - bl.L6-str.Ovidiu - bl.R5; str.G.Cosbuc (intre Hotel Turist-Casa de Cultura)-str.Brailei;

str.Brailei tronson restaurant MCDonalds-Mondiala - Inel Rocada-str.Prelungirea Brailei-str.Frunzei;

Micro 19 Liceu Economic (alee acces garaje si bl. F2);

Parcare Piata Micro 19 (zona capat troleu); str.Laminoristilor bl. U3-D2-Scoala gen. nr. 29;

Micro 19 bl. W (zona S.C GETICA SRL);

Micro 16 Scoala gen. nr. 11-Gradinita “Voinicel”-bl. F3-F6;

Micro 16 Bl.L - Bingo Europa;

Micro 16 str.Gh. Asachi bl. 2A-2C

Micro 17 str.Iasomiei c/c str Jiului zona bl. G2C-J2A

Micro 17 str.Barbosi c/c str.Arges zona bl. R1-R2-O6 str.1 Decembrie c/c str.Aurel Vlaicu zona bl.S9C -S9D

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

-   str. Calugareni c/c str.Podu Inalt intre bl. U1B-U6

-   str.Nufarului bl. S1-S16

scoala gen. nr. 41

str.1 Decembrie-str.9 Mai c/c Drumul de Centura-str.Feroviarilor - str.Crinului-zona

Liceu nr. 3;

- str.1 Decembrie c/c str.Tecuci

- str.Milcov zona Liceu nr. 4-Biserica Sf Antim-bl. Y1-Y2- Drum Centura-garaje Micro 39C


- str.9 Mai intre str.Crinului-str.1 Decembrie

- str.9 Mai intersectie cu Drumul de Centura

- str.1 Decembrie zona Liceu nr. 3-zona bl A-bl.B

  • 2.9.4. Alimentarea cu energie electrica

Teritoriul administrativ al municipiului Galati este situat in partea de sud a judetului cu acelasi nume. Ca resedinta de judet municipiul Galati indeplineste o serie de atributii legate de importanta sa din punct de vedere administrativ si economic. El este centru de dezvoltare de importanta judeteana si este port la Dunare.

Are functiuni social-economice complexe, cu dotari publice tertiare de nivel judetean si interjudetean.In municipiul Galati exista unitati de invatamant de toate nivelurile, institutii culturale, edituri, servicii financiare, comerciale etc. Pozitia sa, precum si exercitarea functiilor sale dominante, , au determinat crestera sa continua ca importanta in peisajul ArcelorMittal economic al tarii. Municipiul Galati concentreaza majoritatea populatiei active din ramura industriala a economiei judetului (combinatul siderurgic ArcelorMittal) , este centrul polarizator al localitatilor din judet.

Prin caracterul sau puternic industrial (industria siderurgica) municipiul Galati este cel mai important consumator de energie electrica al Sucursalei de Distributie a Energiei Electrice Galati.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si casnici se face din Sistemul Energetic National prin intermediul statiilor de sistem Smardan ( 400/220 kV) si Barbosi (220/110 kV). La barele de 110 kV ale acestor statii se racordeaza statiile de 110 kV aferente municipiului.

Statile de 110 kV

Statia Filesti 110/20/6 kV ;

Statia Dunarea 110/20 kV ;

Statia Galati Nord 110/20 kV ;

Statia Laminorul 110/20 kV;

Statia SNG 110/6 kV ;

Statia INETOF 110/6 kV;

In prezent statiile de110 kV realizeaza distributia in retelele de medie tensiune la tensiunile de 6kV, si 20 kV. Schema retelei de distributie este in general simplu buclata, cu functionare radiala. In ultimii 15 ani , pe baza studiilor intocmite de ISPE Bucuresti, s- a trecut la proiectarea si executarea numai de retele cu cabluri de 20 kV, scopul final fiind generalizarea retelelor de 20 kV. Pentru constructia liniilor de distributie urbana de medie tensiune s-au folosit, in functie de incarcarea, destinatia si constructia liniilor sectiuni de 3x120 mmp si 3x150 mmp pentru liniile subterane din aluminiu si 3x50 mmp ori 3x70 mmp pentru liniile aeriene.

Statia Filesti , statie de sistem 220/110/6/20 kV este amplasata in zona de sud-vest a orasului si deserveste mai mult de jumatate di consumul casnic edilitar si consumatorii industriali.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Statia Dunarea alimenteaza zona de sud-vest a municipiului Galati respectiv cartierul Dunarea ( micrarioanele 19, 2o, 21 si spitalul. Statia esre racordata la linia 110 kV Filesti - Barbosi.

Statia Galati Nord , amplasata in zona de nord, alimenteaza consumatorii industriali din zona nord-vest si cartierul de locuitori Aeroport. Statia este racordata la LEA 110 kV SNG.

Statia Laminorul este amplasata in zona industriala de est. Aceasta statie consumatorii din zona

centrala si oparte din consumatorii industriali din est. Statia este racordata la statia de sistem Smardan.


Statia SNG , amplasata in zona de est a municipiului, alimenteaza atat consumatorii industriali cat si cei casnici .

Statia INETOF, racordata la linia de 11o kV Laminorul deserveste consumatorii industriali.

Reteaua de medie tensiune se face pe baza unor scheme de distributie intre barele de MT ale unor statii diferite sau pe sectii de bare independente ale aceleasi statii. Cartierele se alimenteaza prin cate 2-3 distribuitori de lungime 1,5 - 2km, de sectiune 150 mmp Al. Distribuitorii de tensiune functioneaza radial.

Reteaua de joasa tensiune (0,4 km) sunt :

  • a)- de tip complex buclata (multiple legaturi intre posturile de transformare de alimentare), reteaua functionand in regim normal buclat;

  • b)- de tip buclata cu functionare radiala;

Retelele de joasa tensiune sunt dimensionate corespunzator pentru consumul actual de energie.

Se utilizeaza cabluri ACYABY 1kV cu sectiuni intre 70 si 150 mmp, predominand sectiunea de 150 mmp.

Reteaua aeriana este pozata pe stalpi de beton . Acesti stalpi gazduiesc atat circuitele pentru alimentarea consumatorilor casnici, precum si cele pentru iluminat public.Se utilizeaza conductoare de sectiune 35 - 95 mmp.

Posturile de transformare alimentate cu LES sunt majoritatea construite in cabina de zid independente, dar exista si posturi de transformare in cladiri (la parter sau subsol) sau alaturate acestora. Posturile de transformare sunt de tip retea, mixt sau industriale. Ultimul tip se afla fie in cladiri, fie independente in cabina de zid sau de tip "la sol". In reteaua urbana de distributie a municipiului exista posturi de transformare de MT/0,4 kV ecipate cu 1-3 transformatoare cu puteri pana la  1000 kV.

Cablurile de alimentare (LES) sunt amplasate de regula pe caile publice in zona destinata circulatiei pietonale la adancimi cuprinse intre 0.8 si 1 m, cu unele exceptii dictate de intersectiile cu alte retele sau obstacole. Subtraversarile drumurilor sunt realizate in tuburi de protectie ingropate de regula la 1,4 m, astfel incat inlocuirea acestora sa se poata realiza fara spargerea carosabilului.

In prezent iluminatul public din municipiul Galati se desfasoara la standarde europene.

Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Galați deține instalații electrice de distribuție în zona de S-E a României, pe raza județului Galați,dupa cum urmeaza: LEA 110 kV - 543,36 km; LEs 110 kV - 7,26 km; LEA MT - 2238,84 km; LES MT - 1034,49 km; LEA JT -6666,41 km; LES JT - 1399,65 km; statii de transformare - 22; posturi de transformare - 1719;

In prezent starea tehnica a unora din liniile de transport si distributie este necorespunzatoare , unele echipamente avand un grad de uzura inaintat, caracteristici tehnice depasite, subdimensionari.

In retelele de medie tensiune este prezenta inca tensiunea de 6kV ,ceeace constitue un dezavantaj atat din punct de vedere tehnic si economic.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Unele posturile de transformare ce functioneaza la tensiunile de 6kV in cabina de zidarie au celulele depasite din punct de vedere tehnologic. Reteaua de cabluri subterane de medie si joasa tensiune are pierderi datorita subdimensionarii.

Concluzii:

  • 1) Sistemul centralizat de management al energiei are consecinte negative atat asupra mediului cat siasupra resurselor financiare in plan local.Un sistem descentralizat are o serie de avantaje intrucat energia nu mai este transportata si, ca urmare, se reduc pierderile in sistem.In acest sens este de dorita utilizarea unor centrale electrice locale. Pentru municipiul Galati se preconizeaza crearea la nivel local a unui holding puternic pentru producerea de energie, în colaborare cu combinatul siderurgic ArcelorMittal. In acest sens se studiaza posibilitatea realizării unei noi capacități de producție a energiei electrice de 400 de megawatti putere instalată, utilizând gazul de furnal de la ArcelorMittal Galați.


De asemeni energia regenerabilă (solară, eoliană, hidroenergia, cea geotermală, a biomasei) poate asigura (la nivelul tehnologiilor actuale) suplinirea necesarului de combustibili

convenționali, prezentând avantajele inepuizabilității și lipsei impactului asupra mediului.

  • 2)  Liniile de transport a enegiei electrice, majoritatea realizate la inceputul anilor '80 nu au beneficiat de reparatii capitale. In prezent starea tehnica a unora este necorespunzatoare, gradul de uzura fiind ridicat pentru unele echipamente.Pentru asigurarea siguranței în funcționare, creșterea eficienței și reducerea impactului asupra mediului sunt necesare lucrari urgente de modernizare la infrastructurile de transport și distribuție din sectorul energetic. Efectuarea acestora treneaza, in majoritatea cazurilor, din pricina problemei nerezolvate a lipsei resurselor financiare necesare finantarii programelor de reabilitare si modernizare a capacitatilor existente. Politicile energetice au termene lungi de implementare, iar investițiile în sectorul energetic necesită fonduri importante, cu implicații majore pe termen lung, atât asupra companiilor, cât și asupra consumatorilor. Integrarea industriei energetice în structurile europene impune dezvoltarea durabilă a sectorului energetic. In strategia naționala de dezvoltare energetică intensificarea efortului investițional este prezentata ca o necesitate vitala pentru etapa urmatoare.

  • 3) Principalele probleme in alimentarea cu energie electrica a municipiului Galati sunt:

  • a) -Rețeaua de distribuție pe medie tensiune a municipiului Galati secompune din rețele de 6kV și 20kV. Având în vedere tendința generală, la nivel de țară, de înlocuire a tuturor rețelelor de MT de valori inferioare tensiunii de 20kV, operația de trecere la aceasta tensiune este în curs de desfășurare.

  • b) -Cablurile subterane au o vechime destul de mare.

  • c) -Existența unor cabluri de joasă tensiune cu izolația slăbită sau defecte de izolație.

  • d) - Existența unor linii de înaltă tensiune aeriene (LEA 110kV), linii ce ar trebui trecute în subteran. Există însă și situația numeroaselor rețele subterane urbane de joasă tensiune (220V), relativ vechi, care au fost treptat abandonate în favoarea unor soluții provizorii de alimentare a consumatorilor aferenți -iluminat public și locuințe particulare - prin rețele aeriene de conductori torsadați. Acest lucru are impact negativ asupra esteticii urbane.

  • e) -În unele zone periferice ale orașului mai sunt porțiuni de LEA 0,4kV pozate pe stâlpi de lemn.

  • f) -Modernizarea posturilor de transformare (echipare cu RMU si tablouri j.t. moderne) combinat cu realizarea trecerii la 20 kV pe un feeder din Zona Centrala a municipiului Galati.

SDEE Galati va trebui sa asigure proiectarea de noi instalatii de distributie precum si modernizarea celor existente, prin stabilirea unor solutii care sa asigure incadrarea in planurile de urbanism, dimensionarea riscurilor de poluare a factorilor de mediu (poluarea electromagnetica, fonica, a solului, subsolului, apelor subterane, a atmosferei), evitarea crearii unor incompatibilitati estetice).

Proiectele de investitii in echipamentele electroenergetice vor trebui sa aiba in vedere:

Lucrari noi110kV

  • - statiile noi de 110 kV vor fi cu echipament primar capsulat (SF6 la 110 kV si vacuum la 20 kV);

  • - statiile vor fi telecomandate;

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- statiile vor fi de regula exterioare la 110 kV (cu exceptia amplasamentelor din aglomerarile urbane si interioare la 20 kV. retelele de 110 kV vor fi de regula aeriene (exceptie facand in aglomerarile urbane ,cand vor fi in cablu), iar izolatia va fi de tip compozit sau de sticla.

Medie tensiune

- celulele de 20 kV din statii vor fi prevazute cu echipament primar cu izolatie in vacuum.

- in zonele urbane, celulele de 20 kV se vor pune numai echipamente de 20 kV chiar daca in prezent

este o alta tensiune de serviciu;


- liniile aeriene de 20 kV se vor prevedea cu separatoare telecomandate. Se va reduce lungimea liniilor, acestea fiind alimentate din maximum 2 statii de 110/MT;

- transformatoarele de MT/JT se vor inlocui treptat cu transformatoare cu izolatie uscata, de gabarit mai mic si putere mai mare (sunt cateva zeci de mii, lucrarile fiind esalonate pe cca. 10 ani);

- se va trece la utilizarea conductoarelor torsadate in zonele cu vegetatie;

Joasa tensiune

- liniile aeriene vor fi in sistem torsadat; - se vor utiliza din nou stalpii de lemn; - marire puncte de injectie MT/JT;

  • 2.9.5. Telecomunicatiile

Municipiul Galati este racordat la retelele de telecomunicatii apartinand societatilor ROMTELECOM (in cea mai mare parte)- cu capital partial privat, si respectiv RDS si UPC cu capital in totalitate privat.

O centrala digitala EWSD (Siemens) - 8000 linii este amplasata pe strada Brailei . Aceasta centrala deserveste unitatile distante aferente diferitelor cartiere. Ea este racordata prin cablu de fibra optica cu celelalte centrale telefonice din municipiu si, mai departe,cu magistralele de fibra optica care interconecteaza resedintele de judet vecine (Braila - Galati - Focsani; Galati - Ucraina - Republica Moldova).

Centrale telefonice mai sunt in cartierul Dunarea (8000 linii), Aeroport (8000 linii), Gh. Deja (10000 linii)

Retelele telefonice sunt pozate in canalizatii subterane 4x4BC pe strada Brailei , bd.Cosbuc, Ada Marinescu sau canalizatii secundare (2PVC O 63) in caetierele sistematizate.

In zonele periferice retelele telefonice sun de tip aerian pe stalpii retelelor electrice de joasa tensiune, sau pe fatadele cladirilor.

Municipiul Galati are acoperire GSM pentru toate societatile de telefonie mobila din tara.

In exolatarea retelelor telefonice ale municipiului se constata unele disfunctionalitatilegate de diversitatea tipurilor de retele si de vechimea acestora.

Dezvoltarea Internet-ului a atras după sine necesitatea unor comunicații de bandă largă, care ar putea fi susținute doar prin rețele optice. Odată intrați în secolul XXI, suntem martorii convergenței a două rețele, a rețelei telefonice publice comutate și a Internet-ului . Această convergență, împreună cu schimbările proprii tehnologiei software-ului (un exemplu este Java) se anunță a avea un impact considerabil asupra rețelei de comunicații. Implicarea abonaților rețelei într-un proces de creare de servicii va însemna, practic, că rețeaua viitorului va tinde să semene cu actualul Internet, în sensul capacității ei de a crea noi aplicații și servicii, fără însă a neglija performanțele privind securitatea și fiabilitatea actualei retele. Această nouă rețea, cu caracteristici de rețea deschisă și programabilă, va trebui să fie rapid adaptabilă noilor funcții și performanțe ce i se cer, fapt ce va impune o arhitectură modulară standardizată a echipamentelor implicate înstructurarea acesteia.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Totodată, în domeniul rețelelor mobile, există tendința de a se trece de la sistemele tradiționale cu comutare de circuite la cele programabile cu comutare de pachete. Odată cu dezvoltarea rețelei IP, a crescut considerabil și implicarea respectiv responsabilitatea utilizatorilor terminali în a crea și dezvolta noi servicii și aplicații, ceea ce a afectat relațiile dintre operatorii de rețea și furnizorii de servicii. Progresele înregistrate de integrarea electronică și comunicațiile fără fir, anunță un nou mod de a aborda rețelele, în sensul de a le privi ca fiind fără infrastructură, în schimb având capacitatea autoorganizării. Este vorba de așa-numitele rețele mobile ad-hoc, care nici nu vor înlocui nici nu vor reprezenta o alternativă la rețelele prezente și viitoare ce se bazează pe o infrastructură. Autoorganizarea proprie acestor rețele presupune că ele funcționează doar sub controlul utilizatorilor, ele urmând să poată fi interconectate cu rețelele convenționale, cum ar fi Internet-ul și rețelele celulare. Suntem, practic, în fața unui nou concept și a unui nou model de rețea de comunicații.In prezent asistăm nu numai la o dezvoltare fără precedent a telefoniei celulare și a Internet-ului, ci și a comunicațiilor video, cele care ridică cele mai acute probleme legate de banda de frecvență și calitatea serviciului. Drept urmare, problemele legate de comunicațiile video tridimensionale, de compresie și prelucrarea imaginilor vor avea și ele o influență deosebită asupra viitoarelor rețele de comunicații.


  • 2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale

In Municipiul Galați, consumul de gaze naturale și lungimea rețelei de distribuție între anii

1998-2008 [conform datelor I.N.S.], au variat astfel:

1998

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Consumul de gaze naturale total, în mii m3/an

850356

73877

328377

219548

467101

817886

891441

70323

929839

840485

Consumul de gaze naturale pentru uz casnic, în mii m3/an

214624

37391

36224

39935

42799

37032

37560

37565

30386

29484

Procent consum uz casnic din consumul total (%)

25,0

50,6

11,0

18,2

9,2

4,5

4,2

53,4

3,3

3,5

Lungimea conductelor de distribuție (km)

208,8

213,2

212,7

209,8

217,4

247,5

241,3

238,9

*) Diferențele apărute între valorile din diferiți ani se datorează (cel mai probabil) variațiilor apărute în modul de înregistrare a consumului de gaze pentru CET.

Variațiile consumului anual de gaze naturale pentru uz casnic sunt provocate de variațiile temperaturii medii a iernilor, cu tendința de încălzire a climei, cu ierni mai blânde.

Se reflectă, de asemenea, o grijă sporită pentru un consum rațional produsa, în primul rând, de creșterea prețului gazelor și care se materializează printr-o cât mai corectă adaptare la temperaturile exterioare, la orarul de locuire efectivă în locuințele încalzite (apartamente sau locuințe individuale), dar și prin montarea unor echipamente cu randament cât mai ridicat.

Operatorul de gaze din Municipiul Galați este GDF SUEZ ENERGY ROMANIA, SC DISTRIGAZ SUD RETELE SRL.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Scăderea continuă a cantităților de energie termică livrată de către SACET (conform celor prezentate în capitolul "Alimentarea cu energie termică”) a fost însoțită de un consum aproximativ constant de gaze naturale pentru uz casnic, dar și de scăderea proporției consumului casnic de gaze naturale din consumul total de la 18,2% la 3,3%.

Alimentarea cu gaze naturale a Municipiului Galați se face din 2 conducte de transport de înaltă presiune aparținând Sistemului național de transport a gazelor naturale:

  • DN 500 mm (0 20") Tigmandru - Șendreni și


  • DN 800 mm (0 32") Coroi - Șendreni prin intermediul unei conducte de racord de înaltă presiune DN 500 mm (0 20”) și al unei stații de reglare măsurare predare - primire (SRMP) amplasată în zona de nord-vest a orașului.

De la SRMP (unde se realizează reducerea presiunii de la înaltă la medie), până la stațiile de reglare de sector de la presiune medie la presiune redusă (SRS), respectiv până la stațiile de reglare ale consumatorilor, transportul gazelor de face prin rețele de repartiție.

Configurația rețelelor de repartiție existentă în municipiu este structurată astfel:

O conductă DN 500 mm ce pleacă pe str. Stefan cel Mare și apoi pe Bd. George Coșbuc, din care se ramifică pe str. Basarabiei o conductă DN 300 mm ce ajunge până în cartierele Dunărea și Micro 16, precum și o altă conductă DN 300 mm ce urmărește traseul str. Basarabiei și Căii Prutului până în zona fostei Intreprinderi de prefabricate din beton și din care se ramifică o conductă DN 300 mm pe str. Ana Ipătescu până în zona Bazinului Vechi.

  • •  O conductă DN 300 mm care urmărește drumul de centură și face legătura cu conducta DN 300 mm de pe prelungirea str. Brăilei (Micro 16-17).

Din aceste rețele de repartiție de medie presiune se ramifică rețele și racorduri către Stațiile de reglare de sector (SRS) urbane și industriale.

Rețelele sunt pozate subteran.

Pentru cartierele de locuințe, cele mai importante SRS sunt amplasate în următoarele zone ale municipiului:

  • •  Cartierul Dunărea

  • •   Cartierul Tiglina I

  • •   Cartierul Tiglina II

  • •  Cartierul Mazepa

  • •  Cartierul Micro 17

  • •   Policlinica str. N. Bălcescu etc.

Conductele de distribuție aferente rețelei de gaze de presiune redusa, acestea sunt amplasate pe aproape toate străzile din municipiu, fiind realizat un sistem de alimentare buclat.

Sunt alimentați consumatorii din casele individuale, consumatorii din clădirile de tip condomniu (în totalitate pentru prepararea hranei, iar cei debranșați de la termoficare și pentru încălzire și preparare apei calde menajere), iar consumatorii industriali pentru încălzire, preparare apa calda menajera și utilizări tehnologice.

Conductele de presiune redusa având diametrul 50...400 mm sunt amplasate pe spațiile publice, atât pe arterele de circulație (carosabil, trotuare), cât și în zona spațiilor verzi dintre blocuri. Lucrarile de înlocuire a conductelor din oțel se desfașoara permament, înlocuindu-se în primul rând

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

conductele care au durata de viața expirata și apoi cele din zonele unde apar noi consumatori și în care este depășită capacitatea rețelei.

Este important de remarcat ca prin montarea conductelor din PEID (polietilenă de înaltă densitate) crește foarte mult viteza de montare, precum și siguranța în funcționare (prin micșorarea numărului de îmbinări) și, de asemenea, se dezafectează traseele în care rădăcinile arborilor deteriorează conductele.

Prin montarea conductelor din PEID care nu sunt supuse coroziunii chimice și nici electrocoroziunii se elimină izolarea conductelor (inclusiv la îmbinări) și, de asemenea, necesitatea 80 protecției catodice.

La ora actuală, o disfuncționalitate care se manifestă constă în faptul că, în cazul conductelor amplasate aparent pe pereții blocurilor, în momentul izolării termice a fațadelor și al îngroșării zidurilor cu circa 10 cm polistiren expandat, este necesară fie depărtarea conductelor de pereții blocurilor cu montarea conductelor prin intermediul unor brățări mai lungi și mai rezistente, fie prin lăsarea unui șliț în izolația de polistiren cu lucrările aferente de protecție a izolației termice secționate și cu un eventual risc de apariție a condensului în zona neizolată și fixarea inestetică a prafului.

In concluzie, posibilitatea utilizării gazelor naturale, combustibil cu putere calorifică ridicată, ușor de adus la punctele de consum, care nu necesită depozitare și nici nu creează deșeuri care trebuie stocate și apoi evacuate, posibilitatea contorizării unitare a consumului de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei și utilizări tehnologice, posibilitatea reglării simple a gradului de confort dorit, inclusiv prin adoptarea unui program de funcționare în concordanță cu utilizatorii fiecărui apartament, conduc nu numai la alimentarea noilor consumatori, dar și la debranșări de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), dar care în Municipiul Galați nu sunt semnificative.

In ceea ce privește alimentarea cu gaze naturale, lipsa posibilităților de stocare la nivel de consumator face ca acest sistem național să trebuiască să fie în funcțiune permanent la parametrii nominali.

La interconectarea rețelelor de transport și a celor de repartiție și distribuție care conduce la siguranță sporită în exploatare (care este realizată la nivelul Municipiului Galați) se adaugă activitatea continuă de înlocuire a conductelor și echipamentelor cu durata de viață expirată, montarea de contoare cu fiabilitate și precizie sporită la fiecare consumator, controlul periodic al instalațiilor interioare de utilizare.

Avantajele utilizării gazelor naturale nu trebuie să facă pe utilizatorii finali să uite că sistemul de distribuție trebuie să fie permanent în funcțiune la parametrii optimi, acești utilizatori fiind o componentă importantă a sistemului.

Considerăm că a trecut vremea concurenței exagerate între sistemele centralizate și descentralizate (excesiv) de alimentare cu energie termică la nivel de orașe, fiind necesar ca utilizatorii finali să-și poată sursele de energie în funcție de cerințe și nu doar pe baza unor costuri la fel de mari.

Municipiul Galați, care reușește să-și păstreze în funcțiune un sistem de alimentare centralizată cu energie termică viabil, permite locuitorilor săi să opteze, în condiții normale din punct de vedere al aprovizionării cu diverse tipuri de energie, pentru modul de asigurare a încălzirii și apei calde menajere. Este foarte probabil că această opțiune va deveni stringentă într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.

  • 2.9.7. Alimentarea cu energie termica

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

In prezent, în România, alimentarea cu energie termică este din ce în ce mai interdependentă de alimentarea cu gaze naturale, aceasta interdependența fiind evidențiată de creșterea numărului consumatorilor de gaze naturale, precum și de amplificarea sistemelor de transport și distribuție, dar și de reducerea, în unele cazuri până la desființare, a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET). Utilizarea gazelor naturale conduce, pe lânga avantajele certe ale comoditații utilizarii acestui

combustibil, și la obligativitatea folosirii raționale a acestuia prin utilizarea unor echipamente cu randament ridicat, cu funcționare automatizata și sigura, precum și cu eficiența și responsabilitate din partea utilizatorilor finali.


Principalele cauze ale acestei modificari majore în special în viața localităților urbane sunt:

  • •  Posibilitatea utilizării gazelor naturale, combustibil cu putere calorifică ridicată, ușor de adus la punctul de consum, care nu necesită depozitare și nici nu creează deșeuri care trebuie stocate și apoi evacuate

  • •  Posibilitatea contorizării unitare a consumului de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei și unele utilizări tehnologice.

  • •  Posibilitatea preparării apei calde menajere conform dorinței utilizatorului.

  • •  Posibilitatea reglării simple a gradului de confort dorit (temperatura ambianta), inclusiv prin adoptarea unui program de funcționare în concordanță cu utilizatorii fiecărui apartament.

  • •  Pierderile mari de pe rețele și la transferul termic în schimbătoarele de căldură tip ICMA-IPB care au condus la creșterea prețului de livrare a Gcal la utilizatorii finali, pierderi cauzate inclusiv de debitele mari de fluide vehiculate, care nu mai erau în concordanță cu debitele de energie termică ceruta la nivelul utilizatorilor finali.

Lipsa unei izolări termice corespunzătoare a anvelopei (opace și transparente) a clădirilor, ceea ce conduce la diferențe mari de temperatură și, deci, de confort între apartamente, din cauza modului diferit de încălzire, context în care trebuie subliniat că proiectarea blocurilor de locuințe tip condominiu s-a făcut pornindu-se de la premisa că acestea funcționează ca un tot unitar, pierderile de căldură fiind calculate numai spre exterior, nu și între apartamente.

Municipiul Galați este amplasat, conform SR 1907-1 / 1997 „Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul” în zona climatică II, temperatura de calcul pentru încălzire fiind te = - 15oC, și în zona eoliană I, viteza convențională a vântului de calcul în localități fiind 8,0 m/s.

Alimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani și industriali din Municipiul Galați, se realizează astfel:

  • a. - în sistem de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) prin sistemul de termoficare alimentat de Centrala Electrică de Termoficare (CET) care constituie sursa de producere a energiei electrice și termice livrată centralizat.

  • b. - prin 2 centrale termice aparținând SC APATERM SA Galați (care alimentează circa 200 apartamente: bloc Albatros, blocuri str. Cezar

  • c. - prin centrale termice individuale aparținând diverselor persoane juridice sau fizice și care deservesc respectivii consumatori

Din datele Recensămintelor din 1992, respectiv 2002,                    rezultă că proporția

locuințelor dispunând de încălzire prin termoficare sau prin centrale termice în Municipiul Galați a rămas practic constantă, prezentând doar o ușoară creștere de la 87,5% la 88,2%.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • d. - local, pentru consumatorii individuali, cu sobe funcționând pe gaze naturale, combustibil lichid sau combustibil solid, ponderea acestor consumatori fiind de circa 12%.

Centrala Electrică de Termoficare Galați, cu o putere instalată de 375 MW,a fost destinată alimentării cu energie termică (sub formă de apă fierbinte și abur tehnologic) a consumatorilor urbani și industriali din Municipiul Galați și livrării de energie electrică în Sistemul Energetic Național.

Sistemul de termoficare din Municipiul Galați a fost dezvoltat în mai multe etape în perioada 8 1969-1988, corespunzător creșterii necesarului de energie termică (apă fierbinte și abur tehnologic) al consumatorilor racordați.

Sursa pentru producerea energiei termice și electrice și rețelele de transport a agenților termici primari aparțin SC Electrocentrale Galați SA, iar punctele termice și rețelele de distribuție a agenților secundari aparțin SC APATERM SA Galați.

Amplasată pe platforma industrială a Combinatului Siderurgic din Galați (în prezent societatea ARCELOR MITTAL), centrala s-a dezvoltat etapizat începând cu anul 1969.

Etapa I, pusă în funcțiune în perioada 1969-1971, are o putere instalată de 160 MW, sursele de agent termic fiind 3 cazane de abur 140 bar, 540oC (C1, C2, C3) de câte 420 t/h fiecare. Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele naturale, dar pot funcționa și cu amestecuri de gaze naturale și gaze combustibile reziduale (gaze de furnal și gaze de cocs) rezultate din procesul tehnologic, în proporție de max 35%.

Etapa II, pusă în funcțiune în perioada 1975-1976, are o putere totală instalată de 165 MW, sursele de agent termic fiind 2 cazane de abur 140 bar, 540oC (C4, C5) de câte 420 t/h fiecare. Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele naturale și/sau păcura, dar pot funcționa și cu amestecuri de gaze naturale și gaze combustibile reziduale (gaze de furnal și gaze de cocs).

Etapa III, pusă în funcțiune în perioada 1983-1988, are o putere totală instalată de 210 MW, sursele de agent termic fiind cazane de abur 140 bar, 540oC (C6, C7, C8) de câte 420 t/h fiecare. Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele naturale și/sau păcura, dar pot funcționa și cu amestecuri de gaze naturale și gaze combustibile reziduale (gaze de furnal și gaze de cocs).

In ceea ce privește situația actuală, echipamentele montate în etapa I au fost scoase din funcțiune între anii 1997 - 2006.

Centrala este alimentată cu trei tipuri de combustibil:

  • •  Gazele naturale din reteaua nationala care apartine SNTGN Transgaz.

  • •  Păcura, transportată cu vagoane cisternă pe calea ferată.

  • •  Gaze de furnal rezultate din procesul tehnologic al ARCELOR MITTAL.

Apa fierbinte este livrată de la CET spre consumatori astfel:

  • •  Între CET și oraș printr-o conductă DN 1200 mm (ducere) și 2 conducte DN 900 mm (întoarcere)

Din acestea, la drumul de centură al municipiului, se ramifică:

  • •  Magistrala Dunărea 2 DN 700 mm

iar din punctul de separație TS:

  • •  Magistrala I - 2 DN 900 mm

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • •  Magistrala II - 2 DN 600 mm

  • •  Magistrala III - 2 DN 900 mm

In scopul realizării reviziilor și reparațiilor, magistralele au fost interconectate între ele, astfel:

  • •  Magistrala Dunărea cu ramura 2 DN 600 mm a Magistralei I, în cartierul Dunărea

  • •  Magistrala III cu Magistrala Dunărea, prin breteaua 2 DN 600 mm de pe str. Dumitru Chicuș

  • •   Magistrala III cu ramura 2 DN 400 mm a Magistralei I în zona viaductului CF din Calea Prutului

  • •   Magistrala III cu Magistrala II printr-o bretea 2 DN 400 mm în zona str. Aurel Vlaicu

Rețelele de termoficare sunt amplasate în general subteran, cu excepția zonei de la CET până în oraș și pe teritoriul orașului, acolo unde condițiile permit acest lucru (zone industriale, drum de centură)

In administrarea SC APATERM SA Galați sunt un număr de 120 puncte termice și 2 centrale termice, fiind alimentate un număr de circa 82.900 apartamente. Punctele termice racordate sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Mai sunt alimentați cu energie termică consumatori din sectorul terțiar (prin intermediul unor puncte termice proprii), precum și consumatorii industriali amplasați pe platforma combinatului ARCELOR MITTAL (aceștia cu abur tehnologic).

In cadrul programului „Reabilitare și modernizare puncte termice din Municipiul Galați” s-au reabilitat și modernizat un număr de 55 puncte termice, prin lucrările executate urmărindu-se introducerea sistemelor de automatizare în punctele termice, demararea procesului de montare a contoarelor de energie termică și apă caldă menajeră, reducerea consumului de energie electrică, contorizarea energiei termice pe circuitele secundare, controlul debitelor și presiunilor pe circuitul de termoficare, redimensionarea și înlocuirea tuturor conductelor din rețelele de încălzire, apă caldă menajeră, recirculație și apă rece.

Conform datelor I.N.S., cantitatea totală de energie termică distribuită în Municipiul Galați din sursele centralizate a avut următoarele valori:

Energie termică distribuită (Gcal/an)

1997

1998

2001

2003

2004

2005

2006

2007

2008

1081627

1058142

726645

735106

653986

653111

572185

478281

449312

Reducerea continuă a livrării de energie termică din surse centralizate reflectă utilizarea de diferite metode pentru reducerea consumului de energie termică și, implicit, a costului energiei termice consumate la utilizatorii finali.

De la 01.01.2010 costul nesubvenționat al Gcal a fost de 264 lei, iar cel subvenționat de 149 lei.

Producerea căldurii la sursă adaptată temperaturilor exterioare și vitezelor momentane, dar și prognozate (având în vedere inerția termică mare a SACET), înlocuirea conductelor cu conducte cu izolație termică corespunzătoare, reabilitarea și modernizarea punctelor termice, montarea la corpurile de încălzire ale utilizatorilor finali de robinete cu reglaj termostatic și de „repartitoare de costuri” (de fapt, aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire), dar și debranșarea totală sau parțială de la SACET au condus la reducerea cantității de căldură livrate centralizat.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

La aceasta se adaugă și debranșarea unora dintre clădirile aferente dotărilor de utilitate publică care și-au instalat propriile centrale termice pe gaze naturale.


PUNCTELE TERMICE DIN MUNICIPIUL GALATI CARE APARTIN SC APATERM SA GALATI si alte societati (functionale, debransate, concesioante)


Denumire punct termic

Q încălzire maxim [Gcal/h]

Q mediu a.c.m. [Gcal/h]

PT C CENTRU

2,31

0,42

PT H CENTRU

1,60

0,30

PT L CENTRU

3,04

0,81

PT M CENTRU

3,95

0,88

PT MODERN- nu furnizeaza apa calda de consum si incalzire, lipsa consumatori

1,36

0,24

PT P1 CENTRU

4,30

0,95

PT P2 CENTRU

3,67

1,05

PT P3 CENTRU

3,51

0,87

PT R3 CENTRU

5,44

0,83

PT BLOC A

2,54

0,12

PT CFR 1

0,78

0,25

PT CFR 2- nu furnizeaza apa calda de consum la cerea consumatorilor

1,80

0,30

PT CRISTAL (PREFECT.)

1,92

0,21

PT IREG- apartine SC Electrica SA

2,35

0,02

PT M.BRAVU

1,62

0,14

PT POLICLINICA- - nu furnizeaza apa calda de consum si incalzire, lipsa consumatori

2,00

0,24

PT BLOC PLOMBA

3,64

0,56

PT LIC. MUZICA

1,23

0,13

PT TEATRU MUZICAL- preluat in exploatare de Teatrul Muzical

0,26

0,08

PT VULTUR

1,77

0,41

PT MUZEU- derbransat

0,58

0,10

PT ALBATROS

3,36

0,83

PT AVANTULUI

0,87

0,12



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

PT RAZBOIENI

0,84

0,24

PT 6 MARTIE

2,75

0,68

SC 111

1,84

0,70

SC 113

2,83

0,77

PT BAIA COMUNALA

2,06

0,60

SC 14 MAZEPA

5,79

1,32

SC 14 NOU MAZEPA

0,13

0,10

SC 15 MAZEPA

8,75

1,86

SC 16 N CENTRU

5,34

1,34

SC 16V CENTRU

2,80

0,71

SC W3 CENTRU

2,81

0,63

SC 1 MAZEPA

5,36

1,12

SC 2 MAZEPA

6,91

1,47

SC 81 MAZEPA

4,85

0,95

SC 82 MAZEPA

6,26

1,56

PT 0 TIGLINA I

4,05

0,75

PT 1 TIGLINA I

3,53

0,80

PT 2 TIGLINA I

3,88

0,83

PT 8 TIGLINA I

3,68

0,85

PT 4 TIGLINA I

3,34

0,73

SC 61 TIGLINA I

6,08

1,45

PT 3 TIGLINA I

3,42

0,92

PT 5 TIGLINA I

3,53

0,85

PT 6 TIGLINA I

4,48

1,30

PT 9 TIGLINA I

2,06

0,98

PT G1

1,78

0,00

PT 7 TIGLINA I

5,53

1,08

SC 17 TIGLINA III

10,60

2,10



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

SC 18 TIGLINA III

6,40

1,37

SC 19 TIGLINA III

4,34

1,09

SC 20 TIGLINA III

5,52

1,51

SC 57 TIGLINA III

6,19

1,29

PT DOINA

5,05

1,02

SC 22 MICRO 17

8,09

1,58

SC 23 MICRO 17

6,92

1,35

SC 24 MICRO 17

3,56

0,96

SC 54 MICRO 17

3,00

0,84

SC 55 MICRO 17

1,50

0,70

SC 25 MICRO 17

3,80

0,93

SC 26 MICRO 17

4,72

1,13

SC 51 MICRO 17

7,86

1,69

SC 52 MICRO 17

7,63

1,47

SC 53 MICRO 17

6,84

1,37

SC 35 CART. DUNAREA

8,43

1,76

SC 36 CART. DUNAREA

7,94

1,60

SC 37 CART. DUNAREA

9,05

1,86

SC 38 CART. DUNAREA

7,79

1,36

SC 31 CART. DUNAREA

8,96

1,76

SC 32 CART. DUNAREA

8,63

1,88

SC 33 CART. DUNAREA

8,86

2,47

SC 34 CART. DUNAREA

8,62

1,88

SC 50 CART. DUNAREA

3,20

1,19

SC 40 CART. DUNAREA

7,17

1,52

SC 44 CART. DUNAREA

6,19

1,39

SC 43 CART. DUNAREA

8,70

1,90

SC 45 CART. DUNAREA

8,21

1,28



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

SC 47 CART. DUNAREA

2,67

0,74

SC 49 (MICRO 21)- debransat, consumatorii au fost racordati la SC 43 (Micro 21)

1,99

0,57

PT UZINA APA- concesionat catre SC Apa Canal SA

2,72

0,00

PT I 1

0,44

PT I 2

0,44

SC 3 TIGLINA II

2,01

0,63

SC 5 TIGLINA II

1,82

0,63

SC 7 TIGLINA II

2,47

0,79

SC 8 TIGLINA II

2,06

0,65

SC 9 TIGLINA II

3,85

1,15

SC 12 TIGLINA II

6,72

1,63

SC 59 TIGLINA II

5,43

1,20

SC 1 MICRO 40

5,92

2,14

SC 2 MICRO 40

7,33

1,65

SC 3 MICRO 40

8,56

1,69

SC 7 MICRO 39

7,50

1,71

PT CAMINE CSG

5,36

1,68

SC 4 MICRO 38

9,97

1,87

SC 5 MICRO 38

8,76

1,63

SC 6 MICRO 39

8,34

1,80

SC 9 MICRO 13

7,97

1,68

SC 10 MICRO 13

3,50

0,88

PT ST. APA FILESTI- concesionat catre SC Apa Canal SA

0,10

0,25

SC 104 MICRO 13

7,26

1,71

SC 58

9,13

1,92

SC 62

2,65

0,81

SC 63

6,63

1,64

SC 64

8,73

2,30



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

SC 65

9,23

1,88

SC 67

8,91

1,85

SC 71

6,20

1,95

SC 69

7,31

1,58

SC 72

5,88

1,36

SC 90

1,75

0,80

SC 11

4,40

1,23

SC 70

7,64

1,65

SC 73

6,39

1,55

SC 74

8,17

1,74

SC 75

5,23

1,23

PT TURN APA- concesionat catre SC Apa Canal SA

0,02

0,03

SC 21

6,89

1,28

PT APATERM BRANCOV. - concesionat catre SC Apa Canal SA

0,34

0,00

PT APATERM CRIZANT.

0,16

0,00

PT N4- debransat, consumatorii racordati din SC 72

PT Liceul 8 (Gheoghe Asachi)

PT Liceul Metalurgic

PT 50- Liceul 9 (ICMRSG)

PT Liceul Pedagogic

PT BR 5- nu furnizeaza apa calda de consum si incalzire, inchis la cereea consumatorilor

In concluzie, este de subliniat faptul că, prin măsurile adoptate și lucrările puse în operă, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Galați se situează pe locul 4 în țară după București, Timișoara, Constanța în ceea ce privește numărul de abonați racordați.

Prin continuarea și finalizarea într-un timp rezonabil a izolării termice suplimentare a blocurilor, precum și prin modernizarea restului punctelor termice și a conductelor de transport și distribuție, prin asigurarea posibilității de reglare și contorizare la utilizatorii finali se va reuși a se păstra în bune condițiuni SACETșisevademonstra viabilitatea acestui mod de asigurare a energiei termice pentru consumatorii urbani.

In prezent, în România, alimentarea cu energie termică este din ce în ce mai interdependentă de alimentarea cu gaze naturale, aceasta interdependența fiind evidențiată de creșterea numărului

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

consumatorilor individuali de gaze naturale, precum și de amplificarea sistemelor de transport și distribuție, dar și de reducerea, în unele cazuri până la desființare, a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET). Utilizarea gazelor naturale conduce, pe lângă avantajele certe ale comodității utilizării acestui combustibil, și la obligativitatea folosirii raționale a acestuia prin utilizarea unor echipamente cu randament ridicat, cu funcționare automatizată și sigură, precum și cu eficiență și responsabilitate din partea utilizatorilor finali.

Posibilitatea utilizării gazelor naturale, combustibil cu putere calorifică ridicată, ușor de adus la punctele de consum, care nu necesită depozitare și nici nu creează deșeuri care trebuie stocate și apoi 89 evacuate, posibilitatea contorizării unitare a consumului de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei și utilizări tehnologice, posibilitatea reglării simple a gradului de confort dorit, inclusiv prin adoptarea unui program de funcționare în concordanță cu utilizatorii fiecărui apartament, conduc nu numai la alimentarea noilor consumatori, dar și la debranșări de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), care însă în Municipiul Galați nu sunt semnificative.

Este de subliniat faptul că, prin măsurile adoptate și lucrările puse în operă, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Galați se situează pe locul 4 în țară după București, Timișoara, Constanța în ceea ce privește numărul de abonați racordați.

Prin continuarea și finalizarea într-un timp rezonabil a izolării termice suplimentare a blocurilor, precum și prin modernizarea punctelor termice și a conductelor de transport și distribuție, prin asigurarea posibilității de reglare și contorizare la utilizatorii finali se va reuși a se păstra în bune condițiuni SACET și se va demonstra viabilitatea sistemului de cogenerare termice pentru consumatorii urbani. Aceasta se poate asigura inclusiv prin adoptarea unor surse de cogenerare de mai mică capacitate și mai ușor reglabile în funcție de variațiile de temperatură și de viteză a vântului, prin realizarea unor sisteme cu inerție termică mai redusă, dar și prin montarea unor module termice la nivel de consumator (scară de bloc, apartament) cu aparatura de siguranță, reglare și contorizare aferentă.

In cazul alimentării cu energie termică a consumatorilor de la o sursă termică comună (SACET), soluția prezintă următoarele avantaje:

  • •   Eliminarea punctelor de foc de la consumatori și reducerea poluării mediului, în primul rând a spațiului învecinat direct cu zonele de locuit;

  • •  In ceea ce privește diferiții utilizatori racordați la aceeași sursă, montarea aparatelor de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite impropriu „repartitoare de costuri”) și a robinetelor termostatice, cu un program de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor de căldură de cca. 20-25% și la o distribuție mai corectă a costurilor.

Dezavantajele sunt legate de:

  • •  Necesitatea prevederii spațiului și lucrărilor pentru sursa termică și coșul aferent, precum și pentru conductele de transport, distribuție și coloane;

  • •  Dependența de sursa centralizată în ceea ce privește temperatura agentului termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile accidentale sau programate în funcționare;

  • •   Costul de investiție mai ridicat decât în cazul utilizării soluției cu centrale termice individuale, inclusiv prin necesitatea angajării personalului calificat și autorizat.

  • •  Instalarea rețelelor de distribuție, a branșamentelor, regulatoarelor și contoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a mașinilor de gătit;

  • •  Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale la nivel de apartament

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

La sistemul de încălzire cu (micro)centrale termice individuale (de apartament) pentru fiecare consumator, avantajele sunt:

  • •   Posibilitatea echipării consumatorilor cu surse de încălzire proprii pe măsura ocupării, ținând seama și de dorințele celui care va ocupa spațiul;

  • •  Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea consumului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde menajere, precum și pentru prepararea hranei;

  • •  Gestionarea independentă a consumului de căldură și deci a celui de gaze naturale, prin modularea 90 sarcinii pe un domeniu larg (0,4...1,1 Q nominal), păstrând un randament ridicat (88...92%) și menținând practic constant nivelul emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcționare.

  • •   Posibilitatea reglării și programării automate a cantităților de căldură de către fiecare utilizator final în funcție de temperatura exterioară, de confortul termic și de programul dorite, dar și de posibilitățile financiare ale acestuia.

  • •   Eliminarea totală a rețelelor de distribuție din subsol și a coloanelor verticale de agenți termici (apă caldă de încălzire și apă caldă menajeră - consum și recirculare)

Dezavantajele constă în:

  • •  Existența unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării sistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală termică, inclusiv în perioada de vara pentru prepararea apei calde menajere,

  • •   In lipsa unei izolări termice sporite între apartamente există pericolul unei influențe sensibile a modului de funcționare a instalației dintr-un apartament asupra celor învecinate, cu diminuarea confortului termic și creșterea consumului de energie termică (și cheltuielilor aferente) în acestea din urmă

  • •   Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale (în cazul montării unei centrale termice comune putându-se utiliza și combustibilul lichid ca rezervă).

  • •   Creșterea continuă a prețului gazelor naturale și introducerea, în perspectivă apropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului.

  • •  Riscul de explozie prin obturarea în timp a țevii de legătură cu diametru mic dintre schimbătorul de căldură de încălzire și vasul de expansiune sub presiune al microcentralei termice murale (în cazul lipsei activităților de service sau incorect realizate)

Trebuie subliniat că imobilele de locuit de tip condominiu (blocurile) au fost proiectate și realizate pentru a funcționa ca un tot unitar și într-un regim constant de temperatură, condiție care poate asigura și o funcționare corectă a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

Creșterea continuă a prețului energiei pe plan mondial, dar și a dependenței țării noastre față de sursele de energie din import trebuie compensată printr-o gestionare corectă a acesteia care nu se poate face numai centralizat, dar nici numai la nivel personal. Continuarea și creșterea ritmului programului de izolare termică a locuințelor, dar și pentru alte tipuri de clădiri, montarea de robinete de reglaj la corpurile de încălzire cu limitarea temperaturii minime, realizarea unor programe de calcul care să cuantifice cât mai exact aportul sistemului centralizat de încălzire în apartamentele debranșate, sprijinirea locatarilor cu venituri mici pentru a-și putea monta robinete de reglare și „repartitoare de costuri” constituie o serie de măsuri pentru a păstra viabilitatea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), dar în cadrul căruia utilizatorul final să poată avea posibilitatea de a fi un partener cu individualitate proprie fără, însă, de a dezavantaja și prejudicia vecinii.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Continuarea programelor de modernizare a sistemelor de producere, transport, distribuție a agenților termici, a punctelor termice, dar și a instalațiilor interioare (cu un control tehnic calificat și, pe cât este posibil, cu sprijin financiar și logistic din partea organismelor locale) constituie elemente importante pentru menținerea corectă în funcțiune a SACET, care, în viitor, va trebui să facă față unor probleme noi, uneori greu de anticipat în prezent.

  • 2.9.8. Surse regenerabile de energie


În zona municipiului Galati, ca surse regenerabile de energie (SRE) la ora actuală pot fi utilizate cu diverse grade de eficientă energia solară și cea rezultată din arderea biomasei. Energia eoliană constituie o

resursă pentru implementarea căreia trebuie făcute studii și măsurători in-situ.


Legenda:

  • I. Delta Dunarii (energie solara);

  • II. Dobrogea (energie solara si eoliana);

  • III. Moldova (campie si podis - microhidro, energie eoliana si biomasa);

  • IV. Muntii Carpati (IV1 - Carpatii de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 - Carpati de Vest (biomasa, microhidro);

  • V. Podisul Transilvaniei (microhidro);

  • VI. Campia de Vest (energie geotermala);

  • VII. Subcarpatii(VII1 - Subcarpatii Getici; VII2 - Subcarpatii de Curbura; VII3 - Subcarpatii Moldovei: biomasa, microhidro);

  • VIII. Campia de Sud (biomasa, energie geotermala si solara).

Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni

Sursa: MEF - 2007-(cf. Elemente de strategie energetica pentru perioada 2011 - 2035, Directii si obiective strategice In sectorul energiei electrice 2011)

  • 2.9.9. Gospodarie comunala

Capitolul este tratat in conformitate cu informatiile site-urilor oficiale ale APM Galati-(http://apmgl.anpm.ro), al Primăriei Galati (Proiectul “Management integrat al deșeurilor urbane solide in Municipiul Galati si imprejurimi" (masura ISPA 2003) - www.ispagalati.ro).

Autoritatile administratiei publice locale au in domeniul privind gestiunea deseurilor atributii de elaborare de strategii si programe proprii pentru gestionarea deseurilor, precum si de salubrizare a localitatilor (colectarea selectiva -spatiile necesare precum si dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora-, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor menajere periculoase).

Principalele obiective privind colectarea si transportul deseurilor sunt: imbunatatirea/ dezvoltarea unui sistem integrat de colectare si transport a deseurilor si extinderea sistemului de colectare a deseurilor.

Deseurile municipale si asimilabile rezultate în municipiul Galati sunt de tipul : deseuri menajere colectate neselectiv de la populatie / deseuri asimilabile celor menajere colectate din industrie, comert si institutii / deseuri stradale / deseuri din piete / deseuri din grădini si parcuri. S-a elaborat „Proiectul ISPA 2003/RO/16/P/PE/027 - Management integrat al deșeurilor urbane solide în Municipiul Galați și împrejurimi" care va fi prezentat la finalul acestui capitol.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Situatia privind gestionarea deseurilor in mun. Galati in anul 2012 se prezinta astfel (preluand date din sursele prezentate mai sus):

- deseuri de ambalaje- Lista punctelor de lucru ale operatorilor economici colectori de deseuri ambalaje se poate consulta pe http://apmgl.anpm.ro/articole/deseuri de ambalaje-26

- deșeuri de echipamente electrice si electronice - Lista operatorilor economici pentru preluarea responsabilitatii DEEE si Lista operatorilor economici autorizati sa colecteze DEEE la 30.11.2012 se pot consulta pe http://apmgl .anpm.ro/ articole/ deseuri_ de_echipamente _electrice_si_ electronice-28


- deșeuri de baterii si acumulatori - Listele privind Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare a bateriilor si acumulatorilor / Operatorii economici autorizati sa colecteze deseuri de baterii si acumulatori / Inregistrare producatori de baterii si acumulatori- se pot

consulta pe http://apmgl.anpm.ro/articole/deseuri de baterii si acumulatori-29

- vehicule scoase din uz- Listele privind colectorii autorizati care participa la Programul Rabla,

precum si Firmele colectare tratare VSU Regiunea SE se pot consulta pe http://apmgl.anpm.ro/articole/vehicule scoase din uz-27

  • - echipamente PCB si PCT (transformatori in functiune care contin PCB si pot fi transportati / condensatori scosi din uz / condensatori in functiune) se pot consulta pe-http://apmgl.anpm.ro/articole/pcb si pct-30

  • - uleiuri uzate - lista pentru colectori/ eliminatori/ generatori / valorificatori - se poate conulta pe http://apmgl.anpm.ro/gestionarea uleiurilor uzate in anul 2011-66672

  • - namoluri- http://apmgl.anpm.ro/articole/namoluri-32- nu sunt date; se va consulta si cap. 2.9.2. din prezentul memoriu

- depozitare deseuri-

Depozite ecologice pentru deșeuri nepericuloase din Regiunea Sud   Est-

http://apmRl.anpm.ro/depozite ecologice pentru deseuri nepericuloase-6425

Județul

Denumire depozit

Localizare depozit

Operator

Autorizația de mediu

Galați

Depozit ecologic de deșeuri nepericuloase

Tirighina, Galați

Zona Tirighina, Galați, jud.

Galați

SP Ecosal

In procedura de obtinere a AIM la

ARPM Galati

Depozite municipale neconforme ce au sistat/sisteaza depozitarea conform HG 349/2005 priivnd                    depozitarea                    deseurilor                    -

http://apmgl.anpm.ro/depozite neconforme de deseuri nepericuloase-6452

Judet

Nume depozit / Localizare

An sistare depozitare

Alternativa pentru depozitarea deseurilor

Act de regleme ntare deținut

Stadiul actual

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Galați


Tirighina-

Galati


2014


depozit ecologic Tirighina/SP Ecosal

închis in 2011 in cadrul

Acord integrat

proiectului ISPA derulat de Primăria mun. Galați „Managementul

de mediu

integrat al deșeurilor

nr.12/04.09.20

urbane solide în

06

municipiul Galați și

împrejurimi” (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027)


- incinerare deseuri- listele privind : Firme autorizate pentru incinerare desuri medicale / deseuri



animaliere si alte tipuri de deseuri se pot consulta pe

http://apmgl.anpm.ro/articole/incinerare deseuri-141

- transport deșeuri- http://apmgl.anpm.ro/articole/transport deseuri-33- nu este relevant pentru proiectul de fata.

Proiectul ISPA 2003/RO/16/P/PE/027 - „ Management integrat al deșeurilor urbane solide în Municipiul Galați și împrejurimi" are următoarele componente :

Componenta A1: Închiderea rampei de gunoi Tirighina;

Componenta A2: Construcția extensiei Tirighina;

Componenta B1: Stația de sortare și compostare;

Componenta B2: Puncte verzi de depozitare;

Componenta B3: Colectarea selectivă;

Componenta C1: Asistență Tehnică și Supervizare;

Componenta C2: Asistență tehnică în vederea elaborării unui Master Plan și un studiu de fezabilitate pentru faza a II-a de investiții

Componentele proiectului se prezinta in continuare in conformitate cu prezentarea realizata de APM Galati in cadrul Comisiei de Dialog Social din cadrul Prefecturii din data de 26.02.2013.

(„Ședința Comisiei de Dialog Social din data de 26 februarie 2013 cu privire la „Stadiul implementarii proiectului Management integrat al deșeurilor urbane solide, în municipiul Galați și împrejurimi”).

Componenta A1: Închiderea rampei de gunoi Tirighina și componenta A2: Construcția extensiei Tirighina;

Pentru proiectul „Închiderea depozitului necontrolat de deșeuri Tirighina și amenajarea depozitului ecologic, extensie la depozitul Tirighina, pentru deșeuri menajere din municipiul Galați”, ARPM Galați a emis Acordul Integrat de Mediu nr. 12 din 04.09.2006.

A fost emisa „Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 33 din 14.02.2012 de transmitere din proprietatea publică a municipiului și administrarea Consiliului Local Galați în administrarea Serviciului Public Ecosal a investiției - Închiderea depozitului neconform și deschiderea unei noi celule de depozitare în zona Tirighina”. Acest document conferă solicitantului SP ECOSAL Galati calitatea de titular al activitătii viitoare de depozitare și dreptul de operare a instalatiei IPPC „Depozit de deșeuri nepericuloase Tirighina”. Conform art.2 din HCL 33 /2012 : Se împuternicește Serviciul Public Ecosal cu atingerea obiectivului de diminuare cu 15% a cantităților de deșeuri municipale, condiționat de atribuțiile autorităților publice locale de a atinge până în anul 2020 a

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

unui nivel de pregătire pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor de minim 50% din masa totală a cantităților de deșeuri.

Cu toate acestea, cf. prezentarii APM in cadrul Comisiei de Dialog Social din data de 26.02.2013, pana la acea data nu s-a finalizat procedura de emitere a autorizației integrate de mediu, datorita unor neconformitati privind receptia finala a lucrarilor.

Componenta B1: Stația de sortare și compostare

Pentru proiectul "Stația de sortare și tratare a deșeurilor municipale Galați" amplasat în Galați, pe 94 malul stâng al Râului Siret - Zona Barboși, ARPM Galați a emis Acordul Integrat de Mediu nr. 13 din 04.09.2006.

Primaria municipiului Galati prin UIP - ISPA Deșeuri Galați a notificat ARPM Galati in data de

  • 11.05.2011 finalizarea lucrarilor prevazute in acordul susmentionat, iar la verificarea conformarii investitiei s-a constatat ca stația de sortare și tratare a deșeurilor municipale Galați a fost realizata cu respectarea conditiilor prevazute in acord.

Stația de sortare și stația de compostare au fost atribuite in administrarea Serviciului Public Ecosal de catre Consiliul Local al Municipiului Galați prin HCL nr. 266 din 28.07.2011

Serviciul Public ECOSAL a obținut Autorizația de mediu nr. 63 din 30.03.2012 pentru funcționarea stației de sortare și stației de compostare la care se desfășoară următoarele activități: colectarea deșeurilor nepericuloase și periculoase, recuperarea materialelor reciclabile sortate si tratarea deseurilor verzi in vederea obtinerii compostului.

Componenta B2: Puncte verzi de depozitare;

Pentru proiectul „ Amenajare punct verde de depozitare”, amplasat în Municipiul Galați, Micro 13B, Drumul de Centură, ARPM Galați a emis Acordul de mediu nr. 3 din 27.10.2006.

Pentru proiectul „Amenajare punct verde de depozitare”, amplasat în Municipiul Galați, Str. Etna, nr. 29, ARPM Galați a emis Acordul de mediu nr. 4 din 27.10.2006.

Primaria municipiului Galati prin UIP - ISPA Deseuri Galați a notificat ARPM Galati in data de 19.05.2011 finalizarea lucrarilor prevazute in acordurile sus mentionate, iar la verificarea conformarii investitiilor de catre reprezentantii ARPM Galati, s-a constatat ca lucrarile au fost realizate cu respectarea conditiilor prevazute in acorduri.

Punctele verzi de depozitare sunt facilități care au ca scop colectarea si depozitarea temporară a deseurilor casnice care nu pot fi preluate prin procedurile obisnuite de colectare si care trebuie tratate separat.

In aceste puncte verzi vor fi colectate de la populatie deseurile casnice de tipul: aparatura electrocasnica, mobilier, ambalaje de dimensiuni mari, baterii, deseuri casnice periculoase (vopseluri, solventi). Deseurile preluate de la cetateni vor fi predate catre companii specializate in reciclarea, neutralizarea sau distrugerea acestora.

Alcătuirea punctelor verzi :

  • - Sector destinat amplasarii de containere pentru colectarea materialelor reciclabile (hartie, carton, metal, lastic, etc)

  • - Sector destinat amplasarii de containere pentru colectare deseurilor periculoase pe categorii specifice (DEEE-uri, medicamente expirate, ambalaje contaminate, etc)

Cele 2 puncte verzi au fost atribuite în administrare Serviciului Public Ecosal Galați, de către Consiliul Local al Municipiului Galați prin HCL nr. 266 din 28.07.2011.

Componenta B3: Colectarea selectivă

Colectarea selectivă presupune colectarea următoarelor tipuri de deșeuri: hârtie și carton, plastic și metal, sticlă (în punctele de colectare din oraș), deșeuri din construcții și demolări, deșeuri periculoase,

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

deșeuri electrice și electronice, deșeuri verzi (punctele verzi de depozitare). Acestea vor fi preluate de către stația de sortare și de societăți specializate de valorificare/eliminare.

Din informațiile postate pe site-ul Primariei Galati rezulta ca au fost achiziționate containere și vehicule specializate (660 containere igloo de 2,5 m3, 528 containere de 5,5m3, 32 containere subterne și 8 vehicule de colectare), iar containerele destinate depozitării deșeurilor reciclabile au fost deja amplasate în oraș.

Pentru amplasarea celor 660 containere igloo de 2,5 m3 și a celor de 5,5 m3, Primăria municipiului Galați nu a notificat Agentia pentru Protectia Mediului Galati.


In data de 13.03.2012 Primaria municipiului Galati a solicitat acord de mediu pentru proiectul “Puncte de colectare gunoi din municipiul Galati”.

Proiectul prevede amplasarea a 32 de containere subterane pentru gunoiul menajer si amenajarea platformelor de amplasare a containerelor existente in prezent.

Urmare a analizarii documentatiei si a verificarii amplasamentelor propuse pentru amplasarea celor 32 de containere, avand in vedere faptul că punctele de colectare propuse prin proiect vor fi amplasate în zone spații verzi, parcuri, zone de interes cultural (ex. TiglinaI, Mazepa II- zona bănci, zona centru, str. Domnească- zona catedrală), ARPM Galati a solicitat Primariei municipiului Galati reanalizarea acestor amplasamente și relocarea acestora în zonele destinate colectării deșeurilor menajere de la populație.

Pana la data de 26.02.2013 nu a fost transmisa la APM Galati varianta de proiect modificata conform cerintelor solicitate.

Având în vedere extinderea activității SP ECOSAL (activitatea de colectare deșeuri voluminoase și periculoase de la punctele verzi și activitatea de colectare selectivă), titularul activitatii avea obligația să solicite revizuirea Autorizatiei de Mediu nr. 16 din 02.02.2010.

CADRUL LEGISLATIV referitor la acest capitol este preluat din http://www.mmediu.ro/beta/domenii/gestionarea-deseurilor/legislatie-deseuri-2/.      Prezentam in

continuare doar cateva referiri legislative generale:

  • -   LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deșeurilor

  • -  HOTĂRÂRE nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și a Planului național de gestionare a deșeurilor

  • -  HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase

  • -  ORDIN nr. 1364/1499 din 14 decembrie 2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor

  • -  ORDIN nr. 1385 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deșeurilor, adoptate sau aprobate la nivel național, regional și județean

  • -  ORDIN nr. 951 din 6 iunie 2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor

2.10 PROBLEME DE MEDIU

  • 2.10.1. Situatia existenta

  • □    Cadrul natural (relief, conditii geotehnice, hidrologice, clima, spatii verzi, cursuri si oglinzi de apa) este prezentat la punctul 2.2.

  • □    Resursele naturale ale solului si subsolului, mod de exploatare, valorificare rationala

Starea solurilor

În partea de sud a câmpiei Covurluiului se întâlnește cernoziomul carbonatic format în partea cea mai uscată a stepei pe pajiști xerofile cu graminee. Acest subtip de cernoziom mai este cunoscut sub numele de cer-

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

noziom castaniu deschis sau cernoziom ciocolatiu carbonatat. În podișul Covurlui ca și în câmpia Covurluiului apare pe depozitele loessoide cernoziomul levigat. Un alt subtip de cernoziom este cel freatic -umed sau cernoziomul de fâneață, care se formează pe reliefuri joase. Regimul hidric al acestor soluri este favorabil culturii viței de vie pentru că are un sistem de rădăcini radiculare profunde, cu ajutorul cărora poate folosi apa din stratul acvifer.

Biomul


Condițiile geografice, climatice, hidrologice etc. specifice teritoriului județului Galați au dus la formarea unei bogate diversități biologice floristice și faunistice, ce cuprinde 230 speci de păsări, 26 speci de mamifere, 13 speci de reptile, 14 speci de amfibieni, 35 speci de pești. Flora județului Galați cuprinde 1442 de speci și 305 subspeci, aparținând la 502 genuri și 108 famili de plante superioare.

Flora sălbatică

Pe substratul litologic alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafață a județului Galați, ca și pe nisipurile de pe valea Bârladului și Siretului, s-a instalat o vegetație ierboasă, tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se face agricultură.

Asociațiile stepice sunt asemănătoare cu cele ale Europei estice, care se continuă și pe teritoriul județului Galați.

Vegetația de stepă este reprezentată prin graminee și dicotiledonate.

Gramineele sunt prezente prin tufișuri rezistente la uscăciune formate din: păiușul (Festuca vallesiaca), negara (Stipa capillata), pirul crestat (Agropyrum oristatum), lucerna mică (Medicago minima) etc. În afară de aceste asociații de vegetație stepică, mai sunt răspândite asociații vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogan Ischaemun, care este rezistentă la pășunat și se instalează ușor pe terenurile degradate. Pe nisipurile fixate apar: sărăcică (Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus sarenarius) etc.

Pe înălțimile mici ce separă văile între ele, pe pantele mai abrupte, unde eroziunea verticală și liniară a înlăturat cuvertura de depozite loessoide și unde apar roca de bază sau depozitele aluviale și deluviale, din cauza dezagregării, roca de bază se desface în fragmente mici, iar prin spălare, particulele fine au fost înlăturate.

Pe materialul dezagregat, rămas pe loc, acolo unde spălarea a fost redusă, s-a instalat o vegetație de stepă ierboasă, care a favorizat formarea unui sol schelet de suprafața, în care s-a acumulat o cantitate redusă de humus. în aceste părți, unde predomină materialul fin la suprafață, sunt condiții favorabile pentru pomii fructiferi și cultura viței de vie. Acolo unde predomină materialul grosier, sunt condiții pentru plantații de protecție și pășunat.

Apar de asemenea, păduri de stejar în amestec cu tei și carpen, precum și păduri de stejar brumăriu, arțar tătăresc sau plantații de salcâm.

Fauna sălbatică

Fauna terestra este bine reprezentata de rozătoare de câmp, șopârle, șerpi și iepuri, iar dintre păsări mai des întâlnite sunt potârnichea, prepelița și ciocârlia. Pădurile seculare de la Adam, Buciumeni și Viile adăpostesc specii de interes cinegetic ca mistrețul și vulpea.

Fauna aparține biotopului stepei și silvostepei precum și biotopului luncilor și bălților. Fauna spontană este reprezentată, atât prin animale sedentare, cât și migratoare. Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor și putem aminti popândăul, hârciogul, dihorul de stepă, iar dintre păsări: rațe, gâște, grauri, ciori, dropii.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Fauna

care populează luncile și bălțile se compune din: vulpe, vidră, iar dintre păsări: rața, gâsca,

pescărușul, sitarul, lișița. Modificările ce au avut loc în biotop au avut ca urmare și reducerea lor ca număr și arie de răspândire.

Municipiul Galați beneficiază de un capital natural valoros, caracterizat printr-o mare varietate a resurselor naturale, în particular a celor biologice, incluzând elemente unice (specii și habitate). Principala amenințare la adresa acestora este reprezentată de activitățile antropice,

în special de cele industriale, care determină poluarea atmosferei, apelor și solului.


Ariile naturale protejate

Pe teritoriul administrativ al municipiului Galati, ariile naturale protejate sunt:

ROSCI0105 Lunca Joasa a Prutului (Galati 7%),

ROSPA0070 Lunca Prutului - Vladesti - Frumusita (Galati < 1%);

ROSPA0121 Lacul Brates (Galati 21%);

ROSCI0065 Delta Dunarii (Galati < 1%);

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe (Galati < 1%);

In vecinatatea teritoriului administrativ municipiului Galati se gasesc urmatoarele arii protejate: _ ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior;

_ ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

_ ROSCI0151 Padurea Gârboavele

_ ROSPA0073 Macin - Niculitel

Lunca Joasă a Prutului Inferior ROSCI 0105 (Galati 7%)

Tipuri de habitate

  • -   Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea

  • -   Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition

  • -   Lacuri distrofice și iazuri

  • -   Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention

  • -   Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

  • -   Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

  • -   Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

  • -   Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba

Specii menționate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Speci de nevertebrate

Callimorpha quadripunctaria

Speci de pești

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

  • -   Aspius aspius (avat), Cobitis taenia (zvârlugă), Gobio kessleri (petroc), Misgurnus fossilis (țipar), Pelecus cultratus (sabiță), Rhodeus sericeus amarus (boare), Zingelstreber (fusar), Zingel zingel (pietrar)

Specii de amfibieni și reptile

  • -   Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roșie); Emys orbicularis (broască țestoasă de apă), Triturus dobrogicus (triton cu creastă dobrogean)

Speci de mamifere


- Sicista subtilis (șoarece săritor de stepă)

Clase de habitate

Râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, stepe, culturi (teren arabil), pășuni, păduri de foioase

Coordonatele sitului

E 28° 8' 50'', N 45° 45' 55''

Suprafața sitului

5.656 ha

Altitudine 0-32 m, medie: 7 m

Regiunea biogeografică

Stepică

Caracteristici

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul județului Galați, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podișului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unități geomorfologice: platouri, văi și Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8 m în partea nordică și 3-4 m în partea sudică. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălți și mlaștini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere și mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale și alcătuite din texturi fine și în mai mică măsură din texturi mijlocii.

Geologic: în profunzime - formațiuni cristaline și magmatice; în cuvertură se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen și 3) badenian superior - romanian (pliocen).

Calitate și importanță

Vegetația luncii Prutului este reprezentată prin formațiuni vegetale naturale de pajiști și pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt alcătuite din specii mezofile și mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetația lemnoasă este constituită mai ales din esențe moi. Vegetația palustră este compusă din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifoliaPhragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apă se întâlnesc Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte Nymphaea albaSalvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

unele sectoare din preajma râului Prut s-au păstrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.

Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezintă o zonă deosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de păsări acvatice în timpul migrației, și anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigraCiconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, 99 Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundoChlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) etc.

Vulnerabilitate

Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatări forestiere, pescuit, braconaj etc.

Desemnarea sitului

Prin Hotărârea Consiliului Județului Galați nr. 46/1994 privind instituirea regimului de protecție oficială a unor zone și monumente de pe teritoriul județului Galați s-au desemnat Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a județului Galați, de la Cavadinești până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlășcuța (41,8) și Ostrovul Prut. Situl include patru arii naturale protejate de interes național, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a, zone protejate: Lunca Joasă a Prutului (81 ha), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlășcuța (41,8 ha) și Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247 ha).

Tip de proprietate:

  • 1. Proprietate de Stat - 67% (Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor, Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol)

  • 2. Proprietate comunală - 9%

  • 3. Proprietate privată - 24% (persoane fizice și juridice).

Lunca Prutului - Vlădești - Frumușița ROSPA 0070 (Galati < 1%);

Coordonatele sitului: E 28° 5' 13'', N 45° 44' 59''

Suprafața sitului: 14.389 ha

Altitudine: 0-20 m, medie: 4 m

Regiunea biogeografică: Stepică

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului

Cod

%

CLC

Clase de habitate

N06

7

511, 512

Râuri, lacuri

N12

85

211-213

Culturi (teren arabil)

N14

3

231

Pășuni

N16

5

311

Păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului: Bazinul hidrografic Prut în zona sa interioară, pe teritoriului Județului Galați, se încadrează în marea unitate geomorfologică Podișul Moldovei, subunitatea platformei Bârladului, cu

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separate trei unități geomorfologice: platouri, văi și Lunca

Prutului. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pnată continuă de la nord la sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi.microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălți și mlaștini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului, alcătuit

din texture grosiere și mijlocii, în rest grinduri inetrioare (intergrinduri), formate de-a lungul fostelor privale și alcătuite din texture fine și în mai mică măsură din texture mijlocii. Geologic, în profunzime - formațiuni cristaline și magmatice; în cuvertură se pot contura ciclurile sedimentare: 1)Permian-triasic inferior; 2)jurasic-cretacic-ecocen și 3) badenian superior-romanian (pliocen).


Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)


3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009? 147.- EC

Cod Speoe

Fxvr.'Ste; fîeadentă    Cuherif

ternar

Pasa)

St Pop.

Ganserv.

Izolare

GHri

A066 Aythya ny roca

32-40 p

C

B

C

C

A231 Gcracias ganulus

40-50 p

C

B

C

B

A393 Phalacrocorax pygmeus

220-260 i

C

B

c

B

A229 Aloedo afthis

£0-7 D p

C

B

c

B

A029 Ardea purpurea

10-15 p

C

B

c

C

A024 Ardeola ralloides

it»p

c

B

c

B

A021 Bolaunjs Etellaris

3-5p

c

B

c

B

Al96 Chlidonias hytnduE

150-270 p

c

B

c

B

A031 Ciconia ciconia

3000-4500 i

c

A

c

B

AOfll Circus aenjgino&us

5-7 p

c

B

c

B

A238 Ctendraccpcs iriediuE

20-30 p

c

B

c

C

A429 Dendracopcs syriacuE

5070 p

c

B

c

B

A236 DryoGopus martius

15-20 p

D

A026 Egrette garzetta

4D-5O p

100-200 i

c

B

c

C

A096 Falco col umbarius

10-15 i

c

B

c

C

A103 Falco peregrinus

5-7 i

c

B

c

c

A075 Haliaeeius a d ca

5-10 i

c

B

c

c

A131 HimantopuE hi manlopus

30-40 i

D

A338 LaniuE collurio

30-35 p

D

A023 Nyclicorax nycticorax

25-50 p

c

B

c

c

A094 Pandion naliaeluE

3-5 i

c

C

c

c

A234 Picus cărnos

30-50 p

D

A032 Pegadis nalcinellua

50-100 i

D

A132 Ftecurv irosiră avo&eha

£0-60 i

C

B

c

c

A193 Stema hirundo

12D-150p

B

B

c

c

A396 Branta rulicolliE

H

C

A

B

A097 Falco vespertinus

10-l£p

C

A

c

B

A022 kdbrychuE minuSus

20-€Dp

c

B

c

B

A339 LaniuE minor

10-30p

D

A151 Philomachus pugnax

C

0

A0l9 PetecanuE onocrolaluE

350-SOOi

c

B

B

B

A166 Tringa glareo la

FC

D

A034 Platatea leucoradia

10-30 i

D

A038 OvgnuE cygnijs

>4 i

C

B

c

C



Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC


MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG

nr. 110444/03.11.2016)

3-2.b. Specii de pasări eu imigrație regulală nemențioinafe in anexa 1 a Directivei Consiliului 2M>9. I47.EC

Cod Speae

Popufaife: fîeztdenca     C-u'J» rit

/emar

Pa-sș    Si? Pop.

Conserv.

fectare

Gî-aba'

A054 Ana& acuta

120-150 i

D

A0S6 Ana& dypeata

SO-lODi

D

AC60 Anaspenelqpe

150200 i

A053 Anat plaly rfiynchos

500-1000 i

1500-2500i

0

ACM1 Anser albrirons

50100 i

9000-11000 i

B

B

c

B

A059 Aylhyalerina

150200 i

0

AO37 Biteo buteo

15-20 i

D

M8G Cygnus olar

1D-1Ep

C

E

c

C

ACKfG Falco linnunculLB

1D-1Ep

D

A125 Fulica alra

1500-3000 i

*000-5000 i

C

E

c

C

A459* Larus cachinnans

3DOO-SOOO i

C

B

c

c

A179 Larus ridibu rdus

3500-5000 i

c

B

G

c

A156 Linosa limosa

7000-10000 i

B

B

G

B

A23O Meraps apiasler

2030 p

0

A ISO Numeniua aiquata

1500-2030 i

c

B

G

B

AG17 Phalacrocorax carbo

2DO350 i

D

AI41 Pluviala squatarola

100150 i

G

E

G

B

Al6l Tringa erylhrqpus

1500-2000 i

B

B

G

B

A163 Tringa E-1aora1il b

250300 i

G

E

G

B

A142 Vanellus vanellus

5000-10000 i

C

B

G

B

AEM3 Anser anser

500-1000 i

c

E

G

B

Al62 Tringatolanus

lDOO-lSOOi

c

B

G

B



Calitate și importanță

Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:

  • a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 29

  • b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn): 23

  • c) număr de specii periclitate la nivel global: 4

  • Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Ayțya nyroca, Falco vespertinus, Falco vespertinus, Coracias garrulus, Ardea purpurea, Alcedo athis, Ardeola ralloides, Ciconia nigra, Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo, Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Dryocopus martius, Aythya nyroca, Picus canus;

  • Situl este important în perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus, Ciconia ciconia, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus onocrotalus, Pandion haliaetus, Recurvirostra avosetta, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus, Limosa limosa, Anser albifrons, Anser anser, Tringa eryțropus, Tringa stagnatilis, Pluvialis squatarola, Phalacrocorax carbo, Anas platyrhynchos, Numenius arquata;

Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii: rațe, gâște. În perioada de migrație situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.

Relațiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel național sau regional

Cod    Categorie              Tip     %      Codul național și numele ariei protejate

RO04  Rezervație natural     +      0,29   2416-Lacul Vlășcuța

RO05  Parc natural           -      12,66  V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior

Activitățile antropice și efectele lor în sit și în vecinătate

Activități antropice și consecințele lor generale și suprafața din sit afectată:

Activități și consecințe în interiorul sitului: pășunatul; acvacultura (pești și scoici); vânătoare; structuri agricole; polderizare (îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice și piscicole, etc.); eutrofizarea; restructurarea deținerii terenului agricol; pescuitul sportive; habitare dispersată; diguri, îndiguiri, plaje artificial; inundații.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Activității și consecințe în jurul sitului: pășunatul.

Planuri de management ale sitului

Planul de management al Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior include si ROSCI0105, a fost elaborat si inaintat spre aprobare in anul 2010. Pâna in prezent nu a fost aprobat prin Ordin de Ministru.


Lacul Brates ROSPA 0121 (Galati 121%);

Coordonatele sitului

Longitudine 28.131944, Latitudine 45.511389

Suprafață

15681.70 ha

Altitudine

Minimă 0 m, maximă 54 m, medie 1 m

Regiunea biogeografică

Stepică

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE : Pelecanus onocrotalus, Falco vespertinus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Branta ruficollis

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE: Anser albifrons, Anas penelope, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Fulica atra, Larus ridibundus, Larus cachinnans

Clase de habitat

Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare), culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire), păduri caducifoliate

Alte caracteristici ale sitului

Situl se încadrează în regiunea biogeografică stepică. La sud este mărginit de Dunare, la sud-vest de municipiul Galați, la nord de SPA-ul Lunca Prutului - Vlădești - Frumușița iar la est de râul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape stătătoare, mlaștini și păduri de luncă. Actualul lac este doar o mică parte din vechiul lac Brateș, care a fost în cea mai mare parte desecat.

Calitate și importanță

Situl se califică pentru populațiile speciilor: Anser albifrons, Branta ruficollis, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Falco vespertinus, Pelecanus onocrotalus. Situl se califică în conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerările de păsări acvatice din timpul migrației.

Vulnerabilitate

Gradul actual al vulnerabiltății este scăzut. Situl poate fi afectat de poluarea industrială precum și de folosirea pesticidelor în zonele agricole limitrofe.

Organismul responsabil pentru managementul sitului

Nu exista structura de administrare.

Planuri de management al sitului

Nu exista plan de management.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Rezervații naturale

Pe teritoriul Municipiului Galați există două rezervații naturale: Ostrovul Prut (62 ha) și locul fosilifer Tighina-Barboși (1 ha).

Locul fosilifer Tirigina Barboși - localizare: pe teritoriul municipiului GALAȚI, în partea de sud-vest.


Caracter: Paleontologic/Interes național

Motivul constituirii: zăcăminte fosilifere din ere geologice îndepărtate.

În această formațiune de origine marină se află cochilii de moluște (melci și scoici) cuaternare. Primele cercetări asupra acestui sit paleontologic fosilifer au fost făcute de geologul român Grigore Cobălcescu, care, în materialul colectat, a identificat 12 specii noi pentru știință.

Ostrovul Prut - localizare: pe fluviul Dunărea, în dreptul gurii de vărsare a Prutului în fluviu, pe raza administrativă a municipiului Galați.

Caracter: Forestier/ interes național

Motivul constituirii: Habitate de pădure naturală de zonă umedă predeltaică din Lunca Dunării, cu zăvoaie naturale de plop indigen (Populus alba) și Populus nigra și salcie (Salix alba) ; Floră de pădure aluvială cu Rubus sp., Polygonum sp., Mentha sp., Lycopus sp., Iris sp., Agrostis sp., Juncus sp., Carex sp.

Se dezvoltă în mod spontan gramineele și vegetație caracteristică zonelor umede: stuf (Phragmites communis), papură (Thypha latifolia), pipirig (Scirpus sylvaticus), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), coada calului (Equisetum arvense), izma broaștei (Mentha aquatica), nufărul (Nymphaea alba) etc.

Specii protejate: Egretta alba (egreta), Ardea cinerea (stârc cenușiu), Ardea purpurea (stârc roșu), Circus aeroginpsus (erete de stuf), Larus ridibundus (pescăruș râzător) Anas platyrhynchos (rața mare), Dendrocopus minor (ciocănitoarea pestriță mică), Pelecanus onocrotalus (pelican comun), Lepus europaeus, Sus scrofa.

În prezent aria naturala protejata Ostrovul Prutului este inclusa in Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior si este administrata de AJPS Galati.

Alte arii naturale protejate

Arii naturale protejate de interes județean instituite prin Hotărârea Consiliului Județului Galați nr. 46/1994 privind instituirea regimului de protecție oficială a unor zone și monumente, pe teritoriul județului Galați, din care in cadrul mun. Galati sunt urmatoarele:

  • - Grădina Botanică Galați

  • - Grădina Publică Galați

  • - Faleza Dunării

  • -  Parc CFR Galați

  • - Parc Mihai Eminescu - Parc Turn TV MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Ariile de protecție specială avifaunistică declarate, la nivelul județului Galați, Municipiul Galati, prin H.G. nr. 971/2011 de modificare și completare a H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România sunt:

  • ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădești - Frumușița (Galați < 1%);

  • ROSPA0121 Lacul Brateș (Galați 21%);

  • ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe (Galați < 1%);


Ariile de protecție specială avifaunistică declarate, la nivelul județului Galați, Municipiul Galati, prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importantă comunitară, ca parte integrantă a retelei ecologice europene

Natura 2000 în România

  • ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului (Galați 7%),

  • ROSCI0065 Delta Dunării (Galați < 1%);

Protecția bogatului capital natural al municipiului Galați se realizează prin includerea elementelor importante în arii naturale protejate aparținând diverselor categorii stabilite prin legislația națională și europeană. În pofida desemnării acestor arii naturale protejate, exploatarea irațională a resurselor naturale poate constitui o amenințare chiar și în interiorul acestora, drept care se impun măsuri suplimentare de management activ.

  • Riscurile naturale au foste prezentate pe larg la pct 2.8.

  • Monumente istorice (zone protejate) au fost prezentate pe larg la capitolul 2.7.3.

  • Indicarea zonelor de recreere, odihna, agrement, tratament - au fost prezentate pe larg 2.7.2.-zona spatii verzi

  • Obiective industriale si zone periculoase-Directiva Seveso au fost prezentate pe larg la capitolul 2.8.2.

  • Reteaua principala de cai de comunicatie este prezentata la capitolul 2.3 si 2.6.

  • Depozitarea deseurilor este prezentata la capitolul 2.9.9.

  • 2.10.2-Disfunctionalitati si prioritati in protectia si conservarea mediului.

Impactul aspura mediului prin colectarea inadecvata a deseurilor

Maturatul strazilor din Galati cauzeaza cateva probleme de mediu. Strazile sunt mai mult sau mai putin desprafuite, curatate, iar mizeria este colectata zilnic. Calitatea serviciilor variaza corespunzator cu numarul de oameni implicati, zona de lucru, precum si de supraveghere.

Starea calității atmosferei

Calitatea aerului în Municipiul Galati a fost monitorizata prin masuratori orare sau zilnice în 5 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, din care 4 în Municipiul Galati.

Numarul si tipul locatiilor au fost stabilite astfel încât sa fie reprezentative pentru protectia sanatatii umane si a mediului la nivelul municipiului Galati, asigurând alinierea la normele internationale si la reglementarile Uniunii Europene dupa cum urmeaza:

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

GL1 statie de tip trafic, amplasata în Municipiul Galati, str. Brailei, nr. 181, aferent blocului S2, astfel încât nivelul de poluare masurat sa fie influentat în special de emisiile provenite de la o strada apropiata, cu trafic intens; Parametrii monitorizati: SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10, Pb, COV;

GL 2 statie de tip fond urban, amplasata în Municipiul Gala_i, Str. Domneasca, nr. 7, blocurile P3-P5 pentru evaluarea expunerii populatiei la combinatii de poluanti cu actiune sinergica; Parametrii monitorizati: SO2, NOx (NO/NO2), CO, O3, PM2,5, COV, Pb, parametrii meteorologici;

GL3 statie de tip fond suburban amplasata în Municipiul Galati, str. Traian, nr. 431, pentru evaluarea expunerii populatiei si vegetatiei de la marginea aglomerarii; Parametrii monitorizati: SO2, NOx (NO/NO2), CO, O3, PM10, COV, Pb, parametrii meteorologici;


GL4, statie de tip industrial 1, amplasata în Municipiul Galati, B-dul Dunarea, nr. 8, pentru determinarea nivelului de poluare influentat în special de surse industriale; Parametrii monitorizati: SO2, NOx (NO/NO2), CO, PM10, O3, Pb, parametrii meteorologici;

1 panou exterior de informare a publicului amplasat în str. Brailei c/c str. G. Cosbuc, destinat afisarii în mod regulat a concentratiilor poluantilor în aerul înconjurator: SO2, NOx, CO, PM10, O3.

Amplasarea statiilor de monitorizare în mun. Galati

Statiile fac parte din Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului, achizitionate în cadrul Contractului nr. 84/2006 - Prevenirea catastrofelor natural generate de inundații si poluarea aerului -Componenta 2 “Monitorizarea calitatii aerului”. Amplasarea statiilor s-a facut astfel încât nivelul de poluare sa nu fie influentat de o singura sursa, ci de aportul integrat al tuturor surselor.

Rezultatele înregistrate în luna ianuarie 2012 sunt prezentate în tabelul si graficele de mai jos, valorile fiind raportate la limitele prevazute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurator:

Poluant

UM

Medii lunare februarie 2012

GL 1

GL2

GL3

GL4

GL5

SO2

pg/mc

2.69

14.36

6.80

-

-

NO2

|ig/mc

6 51

37 60

11 25

18 19

co

mg/mc

0 26

0 24

0 30

0 49

03

|ig/mc

44 50

44 79

PM10 aut

|ig/mc

-

PM10 grv

|ig/mc

-

15 57

PM2,5 aut

|ig/mc

-

-

PM2.5 grv.

|jg/mc

6.46

-

benzen

|jg/mc

1.56

0.49

1.22

Pb

|jg/mc

0.02

As

ng/mc

0.31

Cd

ng/mc

0.27

Ni

ng/mc

1.97

NH3

mg/mc

-

-

*) Stația de tip industrial GL4 a fost oprită datorită unor defecțiuni tehnice.

Evolutiile poluantilor gazosi:

Evolutia dioxidului de sulf: Fata de valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane de 125|ig/mc,prevazuta în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurator, nu s-au înregistrat depasiri la indicatorul dioxid de sulf.

Evolutia monoxidului de carbon: Fata de valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore pentru protectia sanatatii umane de 10mg/mc, prevazuta în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurator, nu s-au înregistrat depasiri la indicatorul monoxid de carbon.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Evoluția amoniacului- lipsa date, analizor defect. Din cauza funcționarii defectuoase, analizorul de amoniac a fost deconectat începând cu data de 08.10.2010, urmând sa fie reintrodus în circuit dupa remedierea defecțiunilor.

Evoluția dioxidului de azot: Fața de valoarea limița orara pențru proțecția sanațații umane de 200|ig/mc, prevazuta în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurator, nu s-au înregistrat depasiri la indicațorul dioxid de azoț.

Evolutia ozonului: - Nu s-a depasit pragul de informare de 180 |ig/mc si pragul de alerta de 240|ig/mc; nu s-a înregistrat depasirea valorii tinta pentru protectia sanatatii umane de 120|ig/mc, prevazuta în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurator.


Evolutia pulberilor în suspensie, fractiunea PM10: Datorita functionarii defectuoase a analizorului, captura de date nefelometrice a fost insuficienta pentru evaluarea calitatii aerului.

Evolutia pulberilor în suspensie, fractiunea PM2,5: din cauza unor defectiuni tehnice nu s-au efectuat masuratori nefelometrice în statii. In statia GL-3 s-au efectuat masuratori gravimetrice la pulberi în suspensie, fractiunea PM10 si metalele grele Pb, Cd, As, Ni, iar la statia GL-2 s-au efectuat masuratori gravimetrice la pulberi în suspensie, fractiunea PM2,5.

Reteaua clasica de monitorizare a calitatii aerului

Reteaua de urmarire a pulberilor sedimentabile

(Determinari efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galati)

Aceasta retea este alcatuita din 12 puncte de control din care 9 sunt amplasate în municipiul Galati .

Valorile înregistrate în cursul lunii februarie 2012, în puncte de prelevare, sunt prezentate în Tabelul de mai jos:

Nr. crt.

PUNCT DE CONTROL

PULBERI SEDIMENTABILE g/m2 lună

Concentrația medie lunară

Concentrația medie pe semestrul anterior

CMA

1.

Sediu ARPM Galați

7,11

7.69

17

2.

SC Atlas SA - str. Smârdan

-

13,06

17

3.

B-dul G Coșbuc

12,94

13,23

17

4.

Sat Costi - curte particulara

13,02

12.56

17

5.

Valea Orașului - SC PRUT SA

-

14,59

17

6.

Micro 20 - str. Furnalistilor

14,01

12.67

17

7.

Str. Gheorghe Doja

11,67

11.03

17

8.

Loc. $endreni-SC AGROMEC SA

15,02

13.31

17

9.

Statia meteo - Statia GL 3

16,01

13.63

17

10.

B-dul Dunarea - Statia GL 4

13,65

11.39

17

11.

Str. Brăilei - Statia GL 1

-

-

17

12.

Str. Domneasca - Statia GL 2

-

17

Media

12,92

12,32

Concluzii: fata de concentrattia maxima admisibila de 17|ig/mc, prevazuta în STAS 12574/1987 “Aer în zonele protejate” nu s-au înregistrat depasiri la pulberi sedimentabile.

Reteaua de urmarire a pulberilor în suspensie - fractiunea PM10

Determinarile efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galati pentru pulberile în suspensie fractiunea PM10, monitorizate în statia clasica de monitorizare a calitatii aerului, amplasata la sediul ARPM Galati, care face parte din reteaua EIONET sunt prezentate în tabelul de mai jos:

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Pulberi in suspensie (PM-o) VL = 50pgm3

ARPM Galați

Data

Concentrația (pgm3)

Data

Concentrația (pgtaf)

01

15,73

16

16,50

02

16,81

17

15,95

03

19,90

18

13,66

04

18,33

19

12,43

05

17,14

20

17,70

06

15,89

21

18,43

07

17,53

22

16,91

08

19.43

23

17.38

09

18,67

24

16,40

10

16,94

25

17,19

11

14,02

26

15,02

12

13,45

27

17,19

13

15,45

28

18,53

14

17,08

29

16,72

15

17,58

Conc. max. (pg / mc)

19.90

Conc. min.( pg / mc)

12.43

Media conc.

16.72

Val. medie pe semestrul anterior

13,43



Concluzii: Fata de valoarea limita zilnica pentru protecția sanatatii umane de 50|ig/m3, prevăzuta în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurator, nu s-au înregistrat depasiri la indicatorul pulberi în suspensie, fractiunea PM10. Valorile înregistrate s-au situat sub pragul inferior de evaluare pe parcursul lunii.

În baza inventarului instalațiilor cuprinse în Anexa I a Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, în județul Galați au fost identificați și autorizați pentru comerțul cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră în anul 2008, următorii operatori economici care au intrat în tranzacționarea Certificatelor de emisie gaze cu efect de seră: SC MITTAL STEEL SA Galați -Autorizația nr. 14/29.01.2007, SC ELECTROCENTRALE SA Galați - Autorizația nr. 18/29.02.2008.

Poluarea radioactivă: Valorile activităților beta globale ale probelor de aer s-au situat sub valorile limitei de atenționare (Calitatea factorilor de mediu în municipiul Galați și zona Galați-Cahul. Proiect RO 2006/018-447.01.01.07).

Starea apelor

Clase de calitate ale fluviului Dunărea în anul 2008

Curs de apă

Secțiunea de control

Normativ de referință - OM nr. 161/2006

Dunăre

Port Galați

II

Dunăre

Aval

II

Dunăre

Uzina de apă

II

Situație sintetică privind caracterizarea apei de suprafață destinate potabilizării

Nr.

crt

Nume ecțiune de

relevare

Sursa de

apa

Numele utilizatorului pentru

potabilizare

Populația deservita

Categoria de calitate onform HG 100/2002 (medie anuală)

2005

2006

2007

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

1.

Priza Galați

Fluviul

Dunărea

S.C. ARCELOR MITTAL S.A. Galați (livrează apă pt. S.C. APA CANAL S.A. Galați)

239000

A1-A2

A1-A2

A1-A2

Sursa de date: SGA Galați, Direcția Apelor Iași

Conform datelor obtinute de la S.C. APĂ CANAL S.A. GALAȚI, exista Autorizațiile de gospodărirea apelor nr.723/2003, nr.942/2004, nr.60/2006, nr.176/2007, nr. 254/2008 si autorizatie de gospodarire a apelor modificatoare nr.176 / septembrie 2009 a autorizatiei nr. 254/2008 emise de A.N. “Apele Romane”Bucuresti.


MUNICIPIUL GALAȚI are sistem de canalizare conceput in sistem unitar de colectare a apelor menajere, industriale si pluviale.

Transportul apelor uzate orasenesti de pe cele trei terase ce configureaza municipiul Galati se face majoritar gravitational si prin pompare in zonele de cota obligata sau de terasa sub cota Dunarii.

Din cele 7 colectoare principale ale sistemului unitar de canalizare al municipiului Galați, 6 descarca in colectorul interceptor, cu traseu in lungul malului stang al fluviului Dunarea, pana in Statia de Epurare a apelor uzate, unde apele uzate sunt epurate in treapta I mecanica si apoi evacuate in emisarul - răul Siret.

Excepție fac zona garii de calatori, valea orasului si zona industriala Est-Badalan, unde evacuarea apelor uzate orasenesti se face prin intermediul colectorului principal de canalizare, clopot 240/153 -280/177 - 320/205cm de pe str. Calea Prutului, pana in Statia de pompare SP3, de unde apele uzate sunt descarcate prin pompare in receptorul natural, fluviul Dunarea.

În acest sens au fost prevazute statiile de pompare: 13 Iunie-ISP1, Vulcan, Tudor Vladimirescu, ISP2, Traian Nord, Nicolae Mantu,Emil Racovita, SP3, Nordului.

Evacuarea apelor uzate rezultate în Municipiul Galați se face prin intermediul a șase guri de vărsare. Amplasamentele acestora sunt situate in:

  • •  statia de decantare/pompare ape uzate SP3 din zona de est a municipiului, cartierul Badalan. Statia descarca direct in efluentul Dunarea, prin pompare, apele uzate predominant industrial si este cuprinsa in programul de reabilitare pe termen mediu;

  • •  statia de pompare 13 Iunie - ISP1, preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei de epurare si descarca direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

  • •  zona restaurant “Valurile Dunării”, preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei de epurare ce descarca gravitational si direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

  • •  zona restaurant “Libertatea 2000” preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei de epurare ce descarca gravitational si direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

  • •  gura de varsare “ Popasul de la Dunare”, preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei de epurare ce descarca gravitational si direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

  • •  zona de la confluența raului Siret cu Dunărea, cartier micro 21, preluata tehnologic de colectorul interceptor al statiei de epurare ce descarca gravitational si direct in efluentul Dunarea numai in caz de forta majora;

Descarcarea directa a apelor uzate orasenesti in mediul receptor fluviul Dunarea se face numai printr-o singura gura de varsare si in caz de forta majora prin sase guri de varsare. Apele uzate preepurate mecanic in treapta primara a statiei de epurare puse in functiune in anul 2011 sunt descarcate in receptorul Siret.

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

In anul 2008, cand municipiul Galați nu avea stație de epurare a apelor uzate, a fost evacuat un volum apă uzată neepurată 19,180 milioane mc. în emisar Dunăre și 0,474 în emisar Siret. Deci un total de apă evacuată uzată în emisar în anul 2008 a fost aproximativ de 19653 mii mc.

In vederea menținerii calității apelor uzate, impuse de legislația în vigoare S.C. APĂ CANAL S.A., are

un program de monitorizare care prevede recoltarea și analizarea probelor de apă uzată cu o frecvență stabilită, atât de la egenții economici urmăriți cât și apă uzată rezultată din procesul de tratare al apei.


Prin Masura ISPA 2004/RO/16/P/PE/005-0 a fost construita “Statie de epurare si colector de canalizare”, cu o capacitate de 112.870 mc/zi (aproximativ 1300 l/s) (debit mediu pe timp uscat) pentru o populatie echivalenta de 360.000 locuitori. A fost pusa in functiune la finele anului 2011.

Statia de Epurare a Apelor Uzate Menajere de la Galati a fost proiectata pentru doua faze separate ce vor fi integrate intr-o investitie viitoara. Prima dintre cele doua faze este Etapa 1-treapta mecanica, care reprezinta tratarea preliminara in linia apei si fermentarea anaeroba a namolului produs. Lucrarile viitoare intitulate Etapa 2 (Etapa de Tratare Avansata Biologica si Chimica si Tratarea Namolului) sunt luate in considerare pentru extinderile viitoare.

In cadrul Studiului de Fezabilitate "Reabilitarea si Extinderea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata pentru Judetul Galati" este inclusa si Aglomerarea Galati, din care fac parte doua contracte:

  • - GL_CP_01 Sistem de uscarea namolului in statia de epurare a apelor uzate in mun. Galati, Romania - contractul este licitat si este in derulare iar in prezent sunt in pregatire documentelor necesare completarii DTAC la Primarie pentru obtinerea autorizatiei de construire;

  • - GL_CL_01 Extinderea Statiei de Epurare din Galati - procedura de achizitie se afla in derulare.

Prin Masura ISPA - "Modernizarea sistemelor de apa potabila si canalizare si construirea unei statii noi de epurare a apelor uzate in Galati, Romania" - nr. 2004/RO/16/P/PE/005, s-au mai realizat si -“Lucrări de reabilitare rețele de apă potabilă și canalizare - Masura ISPA Nr. 2004/RO/16/P/PE/005-02”, care au constat din:

  • - Reabilitare retele canalizare 20,882 km;

  • - Extindere retele canalizare 14,503 km .

SC ArcelorMittal Galați SA - Sistemul de canalizare a apelor uzate rezultate de pe platforma industrială este de tip separativ (cf. site: http://apmgl.anpm.ro/draft_uri_de_autorizatii_integrate-8544, - „Autorizația Integrata de Mediu nr. 30/30.10.2007 revizuita in 2013, valabila pana la 31.12.2014- titular SC ArcelorMittal Galați SA”, afisata in data de 01.07.2013).

Din activitate rezulta următoarele ape uzate:

Apele uzate menajere

Apele uzate menajere sunt canalizate printr-o rețea de cca. 150 km, realizată din tuburi de beton, cu Dn 200-500 mm, prevăzută cu stații de pompare și evacuare in rețeaua de canalizare a municipiului Galați.

Ape uzate industriale sunt canalizate prin 13 colectoare (din către 8 transporta și ape pluviale) cu lungimea totală de 250 km și le evacuează in următorii receptori:

  • a) receptor (emisar) Raul Faloaia:

  • - colector C1, tuburi din beton armat Dn 1400 mm - colecteaza apele uzate de la SC Atlas SA, baza construcții ICMRSG și le evacuează in cursul apa Faloaia, mal drept;

  • - colector C7 - preia apele uzate de la Uzina de var nr. 2, LSF, OLD3 și le evacuează in raul Faloaia, mal drept;

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- colector C2, tuburi din beton Dn 2000-2500 mm - colectează apele uzate de la OLD3, LSF, Departamentul Mentenanta ( Turnatoria Otel Fonta TOF, Turnatoria Aliaje Neferoase TAN, Turnatoria Aliaje Speciale TAS, Forja Grea FG), sectorul AUTO SEIRA și le evacuează in raul Făloaia, mal drept, amonte baraj. Există posibilitatea dirijarii partiale a debitelor C2 spre iazul tehnologic Cătușa printr-un stavilar și printr-un canal deschis.

  • b) receptor (emisar) acumulare Cătușa:


- Colector C3, cu 2 casete din beton armat (una pentru ape uzate menajere și una pentru ape uzate tehnologice și ape pluviale). Preia apele impurificate provenite de la gospodăriile de apă ale secțiilor din partea centrala a combinatului (LTG1, OLD1, TC1, SC Electrocentrale Galati, Oxigen1- Linde Gaz, Fabrica de var nr. 1) și le evacuează in acumularea Cătușa.

Există posibilitatea dirijarii partiale a debitelor colectorului C3 spre Iazul tehnologic Cătușa printr-un stavilar și prin canalul deschis ce transporta și o parte din debitele de ape uzate ale colectorului C2;

  • c) receptor (emisar) Iaz tehnologic Șoldana 1:

  • - Colector C4 din beton armat Dn 1500 mm - preia apele uzate de la Uzina Cocsochimica UCC1 - secția biochimica;

  • - Colectorul C4a și C4b - preiau apele uzate de la Aglomerare 2, 3, respectiv din zona depozitului de minereu a secției aglomerare.

  • d) receptor (emisar) Rau Siret-aval priza Siret:

  • - canal inchis evacuare Balta Cătușa - Rau Siret: Dn 2000 mm;

  • - canal deschis evacuare iaz tehnologic Cătușa - Rau Siret: Dn 600 mm

In aval există o camera de amestec prevăzută cu stavile prin care cele 2 canale comunica intre ele;

  • - colector C2+3 deviat iaz tehnologic Cătușa - Rau Siret: preia o parte din apele uzate ale colectoarele C2 și C3 (prin intermediul unor stavile montate lateral de gura de evacuare) și le evacuează prin canal deschis protejat cu pereu din beton in compartimentul de omogenizare a iazului tehnologic Cătușa.

  • - colector CT1 iaz tehnologic Cătușa - Rau Siret: evacuează apele uzate de la stațiile de tratare apa (pentru potabilizare și tehnologică);

  • - canal evacuare iaz tehnologic Șoldana 1 - bazin omogenizare Iaz tehnologic Cătușa (ce preia apele uzate ale colectoarelor C4, C4a și C4b).

  • e) receptor (emisar) Rau Siret - amonte priza Siret:

  • - colector CT2 Dn 1000 mm - utilizat in caz de avarie la stația de tratare a apei brute. In situații de funcționare normala acesta este blocat (camin de vane in incintă stației de tratare prin care se poate interveni la colectoarele CT1 și CT2).

  • - Rau Mălina - in care sunt descarcate apele uzate din colectoarele C9, C6, C8, C Valea Lupului și debitele defluente ale folosintelor piscicole SC GRIG IMPEX SA.

  • f) receptor (emisar) Balta Mălina - evacuează in Rau Siret mal stang print-un canal evacuare:

  • - colector C6 din beton cu secțiunea 1800x2500 mm - colecteaza apele uzate și slamul provenite de la laminoare și otelarii și le evacuează in iazul tehnologic Mălina Nord;

  • - colectorul C9 din beton, cu secțiunea 1800x2100 mm - preia apele uzate transportate prin colectorul 5O+5F, provenite de la otelarii și furnale și le evacuează in iazul tehnologic Mălina Nord.

  • - colectorul C8 din tuburi de beton Dn1800 mm - preia apele uzate de la transbordarea zgurii de furnal, de la furnale, CTS1, CTS2 si le evacueaza in iazul tehnologic Malina Sud;

  • g) receptor (emisar) Valea Lupului - r. Mălina:

- colectorul Valea Lupului - colecteaza apele uzate provenite de la centrala termosuflanta CTS3

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Instalații de măsurare a debitelor si volumelor

Nr. crt

Statie hidrometrica de exploatare

Element primar

Element secundar

1.

Pentru captari

Pe conducte de aductiune

(

2.

Pentru evacuări Mire hidrometrice

diafragma



La fiecare gospodărie de apă din cadrul uzinelor din SC ArcelorMittal Galați SA sunt montate mijloace de măsurare a debitelor pentru apa de adaos și cea recirculată, precum și aparatură de evidențiere a nivelurilor de apă din bazine.

Apele din precipitații sunt evacuate in Balta Mălina și Iaz decantor Cătușa prin colectoarele uzinale.

Debitele de calcul pentru frecvența 1:5 ale colectoarelor de apa uzată sunt menționate in tabelul de mai jos:

Debitele colectoarelor de apa uzată sunt menționate in tabelul de mai jos:

Categoria apei

Receptori autorizați

Volum total evacuat (mc):

Anual (mii mc )

Zilnic mediu

(mc)

Zilnic maxim (mc)

ape uzate de tip menajer

ape uzate de tip menajer- combinat

rețea canalizare SC APA CANAL SA

Galați

21102,4

26378

7702,38

ape uzate de tip menajer- baza de agrement

17,60

22

6,42

ape uzate de tip tehnologic

Colector C9

c.a. Mălină - Balta Mălină

16416

20520

5991,84

Colector C6

c.a. Mălină - Balta Mălină

20304

22680

7410,96

Colector C8

c.a. Mălină - Balta Mălină

57888

72360

21129,12

Colector CI

c.a. Faloaia

432

540

157,68

Colector C7

c.a. Faloaia

3888

4860

1419,12

Colector C2

c.a. Faloaia

11232

14040

4099,68

Colector C3

acumulare Catusa

65232

81540

23809,68

Colector valea

Lupului

c.a. Valea Lupului

1296

1620

473,04

Evacuare Iaz tehnologic Catusa

r. Șiret

41472

51840

15137’8

Stații de epurare

  • a) Stația de epurare din UCC1 dimensionata la Q = 140 mc/h.

- Apele colectate din sectorul chimic și sectorul prelucrare gudron sunt tratate fizico-chimic (prin degudronare in decantoare verticale, folosind drept coagulant polielectrolit cationic) și biologic prin intermediul unei instalații de biofiltre (utilizand microorganisme pentru degradarea fenolilor și sulfocianurilor) și instalația de aerare cu bule fine.

MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

- Din stația de epurare UCC1, prin intermediul colectorului C4 apele sunt descărcate in iazul decantor Șoldana, de unde prin Colectorul Șoldana sunt evacuate in iazul decantor Cătușa.

  • b) Instalația de tratare a apelor uzate din sectoarele furnale și oțelării.

- Apele uzate provenite din sectoarele furnale și oțelării sunt tratate in gospodăriile de apă aferente acestora. Circuitele de epurare sunt alcatuite din instalații de decantare in scopul reducerii suspensiilor,

astfel:


  • - la GA OLD1 există un separator de slam tip WESTFALIA;

  • - la GA F1-5 există un separator de slam tip FLOTTWEG

Prin instalațiile respective, instalații de decantare/separare șlamuri, turnuri de răcire, apele uzate sunt epurate, parte din acestea fiind recirculate, parte fiind evacuate in colectoarele C5 si C6.

  • c) Instalații de tratare a apelor uzate provenite de la laminoare.

In cadrul gospodăriilor de apă aferente fiecărui laminor au loc procese de tratare a apelor uzate, rezultand: recircularea apei, recuperarea țunderului, evacuarea apelor uzate tratate precum și colectarea deșeurilor.

  • d) Stații de neutralizare a apelor uzate din LBR, dimensionata la Q=15 mc/h.

  • - Apele uzate (soluții acide uzate) conținand ioni de Fe, Ca și SO4 sunt colectate prin intermediul unei rigole si trimise la doua bazine de neutralizare cu lapte de var și oxidarii hidroxidului feros cu ajutorul aerului comprimat.

  • - Apele uzate acide din instalația de decapare și cea de regenerare a HCl sunt colectate intr-un bazin tampon cu separator de ulei de unde sunt dirijate prin pompare la stația de neutralizare unde au loc următoarele procese: răcire, neutralizare, precipitare metale grele, filtrare deshidratare.

  • - Apele uzate epurate prin intermediul celor 2 stații de neutralizare sunt preluate de colectorul C6.

  • e) Instalații de tratare ape uzate si recircularea lor, dimensionata la Q=755 mc/h

  • - Tratarea apelor uzate cu șlam provenite de la stația de tratare a apelor industriale se face prin intermediul unui separator LAKOS și a unui concentrator centrifugal PIERALISI, cu utilizarea unei soluții de polielectrolit. Apele curate sunt recuperate și reintroduse in circuitul apei brute.

Iazuri de decantare.

  • a) Iaz Șoldana 1 și Șoldana 2, amplasate in Valea Șoldana, in partea sud-estica a SC ArcelorMittal Galați SA, la cca. 6 km de r. Siret.

Rol funcțional. Șoldana 1: preluare ape uzate tehnologice din UCC1 - secția chimică prin intermediul colectorului C4. apele decantate sunt evacuate in iazul tehnologic Cătușa.

Rol funcțional Șoldana 2: in situatia efectuarii lucrărilor de decolmatare a iazului tehnologic Șoldana, apele uzate de pe colectorul C4 sunt evacuate in iazul tehnologic Șoldana 2 printr-o conducta prevăzută cu stavila.

Caracteristici iazuri:

  • - lucrări de barare - dig transversaldin pămant;

  • - lucrări de protecție a taluzurilor: taluz amonte-pereu din dale de beton, taluz avaleprotejat prin inierbare.;

  • - suprafața: 17 mii mp/fiecare decantor;

  • - volum : 66,5 mii mc;

  • - golire de fund: turn de manevra din beton armat, prevăzut cu stavila;

  • - evacuator de ape mari: nu există;

  • - evacuare ape decantate din iaz Șoldana 1 in iaz tehnologhic Cătușa: prin canal trapezoidal protejat cu dale din beton cu lungimea de 200 m;

  • b) iaz tehnologic Cătușa

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Amplasat in partea de sud-vestica a baltii Cătușa, la cca. 3-4 km de Rau Siret și este amenajat lateral de balta Cătușa printr-un dig de compartimentare.

Rol funcțional - de preluare a următoarelor ape:

- ape uzate tehnologice prin intermediul C2+3 deviat de la secțiile: Turnatoria Hotel Fonta TOF, Turnatoria Aliaje Neferoase TAN, Turnatoria de lingotiere, Forja Grea, LTG, OLD3, Fabrica de Oxigen, F-ca de Var 1;

  • - apele uzate de la colectorul tratare apa industrială și potabila CT;

  • - apele decantate (C4, C4a, C4b)din iazul tehnologic Șoldana 1 Caracteristici:


  • - lucrări de compartimentare: dig de pămant intre compartimentele de omogenizare și decantare finala;

  • - capacitate proiectată: 360,75 mc - evacuare ape decantate in iaz tehnologhic Cătușa: prin conducta metalică cu Dn 600 mm in Rau Siret.

  • c) iazul tehnologic Mălina Nord

  • - amplasament: in partea vestica a combinatului, la cca. 3 km de Rau Siret in amonte există acumularea Mălina piscicola SC GRIG IMPEX SRL Galați.

  • - Compartimentare realizată cu diguri de zgura;

  • - Rol funcțional: decantarea apelor uzate transportate de C6 și C9.

  • d) iazul tehnologic Mălina Sud:

  • - amplasament: in partea sud-vestica a combinatului, la cca. 2 km de Rau Siret in amonte există Halda de zgura - depozit de deșeuri industriale nepericuloase la care activitatea de depozitare a fost sistata in iulie 2009.

  • - Compartimentare realizată cu diguri de zgura;

  • - Rol funcțional: decantarea apelor uzate transportate de C8.

  • - capacitate proiectată: 3759,30 mii mc

În urma finalizării evaluării calității apei la nivelul municipiului Galați și a zonei Galați-Oancea s-a constatat că nu se înregistrează depășiri ale concentrațiilor maxime admise de poluanți și că aceasta se încadrează conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 în general în stările ecologice I-III. Valorile activităților beta globale ale probelor de apă s-au situat, de asemenea, sub valorile limitei de atenționare (Calitatea factorilor de mediu în municipiul Galați și zona Galați-Cahul. Proiect RO 2006/018-447.01.01.07).

Problema zgomotului (poluarea fonică)

În ceea ce privește realizarea hărți strategice de zgomot pentru Portul Galați de către CN Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați, fondurile necesare pentru cartarea zgomotului, realizarea hărților de zgomot și a planurilor de acțiune pentru gestionarea zgomotului și a efectelor acestuia, sunt asigurate prin Ministerul Transporturilor, cu finanțare de la bugetul de stat. Harta realizată a fost predată în data de 09.09.2008 către ARPM Galați. În data de 28.10.2008, comisia tehnică regională a analizat și verificat hărțile de zgomot pentru Portul Galați. Raportul final privind Harta de zgomot a Portului Galați însoțit de hărțile de zgomot aferente au fost transmise la ANPM pentru aprobare.

Poluarea sonoră se situează pe unul dintre primele locuri privind îngrijorarea comunităților în privința mediului de viață. Datele privitoare la monitorizarea zgomotului și vibrațiilor reprezintă un răspuns de importanță critică pentru gestiunea activităților generatoare de zgomot. În urma măsurătorilor efectuate s-au semnalat depășiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil la 12 din cele 31 de puncte monitorizate conform STAS 10009/88 - Acustică urbană. În urma măsurătorilor, s-a constatat că în interiorul combinatului siderurgic ArcelorMittal și în unele zone reduse din Șantierul Naval Damen valoarea zgomotului atinge 85 decibeli, deși limita admisă este 65 decibeli (Calitatea factorilor de mediu în municipiul Galați și zona Galați-Cahul. Proiect RO 2006/018-447.01.01.07).

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Principalele surse de impact asupra mediului în Municipiul Galați sunt naturale (geomorfologice, seismice și de inundații) și antropice (riscuri tehnologice, de poluare, epidemiologice și sociale). Prezența infrastructurilor tehnologice reprezintă un risc potențial la adresa calității apelor, aerului, solului, faunei și florei. Cele mai importante impacturi antropice se datorează în principal (1) dezvoltării haotice a orașului și supra-extinderii sale teritoriale; (2) extinderii intravilanului pe terenurile agricole;

  • (3) lipsei unor studii de urbanism care să reglementeze detaliat condițiile de construibilitate, amplasarea căilor de comunicații și a infrastructurii etc.; (4) impactului deșeurilor urbane asupra atmosferei, apelor și solului; (5) lipsei de educație ecologică a locuitorilor, precum și altor cauze. Soluțiile pentru reducerea acestor impacturi sunt legate de controlul implementării normelor de mediu ce vizează activitatea de urbanism (controlul expansiunii urbane, al schimbării utilizării terenurilor, fundamentarea științifică a studiilor de urbanism), gestiunea corespunzătoare a deșeurilor și dezvoltarea de programe de educație ecologică și de creștere a gradului de conștientizare față de problemele de mediu.


2.11. DISFUNCTIONALITATI

Domeniul

Disfunctii

HIDROGRAFIE HIDROGEOLOGIE GEOLOGIE SI GEOMORFOLOGIE

  • • Apariția unor areale, cu un excedent de umiditate, așa numitele "clopote", în zonele: cartier Micro 17 - zona străzii Frunzei nr. 50 - blocurile A12 și R2, cu o diferență de nivel cuprins între 1,00 și 2,50m; cartier Micro 16 - zona blocurilor Crin2 și Rozal, cu o diferență de nivel înregistrat cuprins între 1,63 și 2,51m; Mazepa II - zona blocurilor C3B și C3B1, cu o diferență de nivel înregistrat cuprins între 1,00 și 1,50m; Țiglina I - unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri - zonele blocurilor I2, E2, I3, C4 etc., cu o diferență de nivel înregistrat cuprins între 1,30 și 3,60m.

  • • Riscul de instabilitate este favorizat și de faptul că în municipiul Galați nu este calculată și trasată LIMITA DE CONSTRUIBILITATE A TALUZURILOR DINSPRE FLUVIUL DUNĂREA, LACUL BRATEȘ, BALTA CĂTUȘA ȘI BALTA MĂLINA.

  • • întreg terenul de fundare aparținând teritoriului administrativ al municipiului Galați face parte din categoria terenurilor dificile de fundare.

RESURSE NATURALE.

PROBLEME DE MEDIU

  • • Principala amenințare la adresa resurselor naturale este reprezentată de activitățile antropice, în special de cele industriale, care determină poluarea atmosferei, apelor și solului.

  • • Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatări forestiere, pescuit, braconaj etc.

  • • În pofida desemnării acestor arii naturale protejate, exploatarea irațională a resurselor naturale poate constitui o amenințare chiar și în interiorul acestora

  • • Printre cei mai mari poluatori ai aerului cu compuși chimici se numără Combinatul Siderurgic ArcelorMittal, precum și traficul rutier din zonele aglomerate ale orașului.

  • • Pentru poluarea cu mercur, principalele surse de poluare sunt arderile din industria prelucrătoare, procesele din industria siderurgică (procedeele de obținere a fontei și a oțelului), activitățile de tratare și depozitare a deșeurilor precum și alte surse mobile și utilaje.

  • • Pentru poluarea cu cadmiu, ca surse principale de poluare pot fi amintite arderile din industria prelucrîtoare și procesele din industria siderurgică (obținerea fontei și a oțelului).

MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Domeniul

Disfunctii

  • • Principalele surse de poluare cu plumb sunt rezultate ale arderilor din industria prelucrătoare, procesele din industria siderurgică (obținerea fontei și a oțelului), precum și traficul rutier.

  • • Valori ridicate ale turbidității apei se constată în 5 zone ale municipiului Galați, cum ar fi: Str. Domnească; Patinoar; Micro 39B, bl. V5, Siderurgiștilor Vest, bl. 7B; Parchetul Galați. Sediment grosier a fost detectat în 15 zone: Str. Traian - 11 iunie; Str. Științei; Str. Domnească; Patinoar; Țiglina 1, bl. C4; Mazepa 2, bl. CL2; Țiglina 1, Bl I3; Țiglina 2, Hotel Sofin; Mazepa 1, bl. C12; Parc Eminescu; Biserica Armeană; Vama Galați; Parchetul Galați; Maternitatea Chicus; Muzeul de artă. În zona Micro 39B, bl. V5 apa prezintă reziduuri și flocoane în suspensie, de asemenea un risc de poluare al acesteia ridicat.

  • • apele freatice din municipiul Galați se încadrează în clasa de calitate V (calitate proastă).

  • • pentru fluviul Dunărea principalele surse de poluare, situate în amonte de secțiunea I de control (amonte de punctul de captare pentru municipiu), sunt date de Platforma Chimică Chiscani, apa uzată neepurată a municipiului Brăila și Laminorul Brăila.

  • • Pe primul tronson (aval de priza de captare pentru Combinatul ArcelorMittal Galați până la intrarea în oraș) principala sursă de poluare o reprezintă vărsarea Siretului în Dunăre.

  • • Pentru râul Siret, principala sursă de poluare din municipiul Galați este combinatul siderurgic AcelorMittal, care deversează apele uzate direct în acesta, prin intermediul Bălților Cătușa și Mălina.

  • • Pentru apele subterane, influență puternică asupra calității acestora o are combinatul siderurgic ArcelorMittal.

  • • există două tipuri mari de surse de poluare fonică: surse care își fac simțită prezența numai în cadrul Platformei Industriale ArcelorMittal Galați; surse de poluare sunt în afara perimetrului ArcelorMittal Galați, acestea sunt puțin numeroase și se constituie în factori restrictivi în desfășurarea activităților personalului din alte societăți și chiar a unei părți din municipiul Galați.

  • • În zonele mai sărace, deșeurile sunt depozitate la modul pe care municipalitatea il numeste "depozitare la intamplare". Deșeurile sunt strânse in gramezi langa cladiri demolate sau parcari,etc.

ECHIPAMENTE PUBLICE

  • • Scaderea numarului de paturi in intervalul analizat cu 295, adica cu aproximativ 9%.

  • • Scaderea numarului de medici din sectorul public cu 37, adica 6,3%.

  • • Numarul de spitale a ramas constant, adica de 8, dar s-au redus dispensare medicale publice, de la 13 la 4.

  • • Slaba deservire cu echipamente publice- scoli si licee, gradinite, dispensare medicale si servicii comerciale de proximitate, a zonelor rezidentiale nou dezvoltate- Arcasilor, Traian si Barbosi

ACTIVITATI ECONOMICE

• in anul 2009, numarul societatilor comerciale suspendate si radiate este mult mai mare decat al celor nou infiintate.



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Domeniul

Disfunctii

  • • sectorul constructiilor si cel al comertului au fost cel mai puternic afectate de criza.

  • • reducere accentuata a numarului de societati comerciale active

  • • Declinul activităților economice în mun. Galați s-a manifestat începând cu trimestrul IV al anului 2008 si s-a amplificat pe tot parcursul anului 2009, urmând să se mențină si să se accentueze în anul 2010.

  • • Sectorul naval, lider al dezvoltării economice pînă în anul 2008, si-a redus considerabil activitatea în ultimii 2 ani, generând un număr însemnat de someri.

POPULATIA SI FORTA DE MUNCA

  • • În anul 1997, populația mun. Galați număra 331360 persoane, mai mult cu 5521 persoane față de anul de referință 1990, an după care efectivul populației scade. In anul 2012, cf. datelor preliminare privind recensamantul din 2011, populatia Galatiului scade la 231.204 locuitori.

  • • Se pot observa de asemenea fenomene demografice în desfăsurare: îmbătrânirea populației-excedent feminin la grupa de vârstă peste 65 ani, reducerea continuă a bazei si populației adulte care nu va fi înlocuită corespunzător în următorii ani

  • • Începând din 1998, orasul Galați a pierdut din populația sa prin migrație internă sau externă.

  • • Începând cu anul 1998 sporul migrator devine negativ, iar după anul 2004 numărul plecărilor este în medie de 2 ori mai mare decât numărul stabilirilor.

  • • Populația municipiului Galați va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice cu efecte asupra situației economico-sociale: Tendință de scădere lentă a populației, trend care se menține la nivel național; Scăderea ratei natalității de la 10,4 la 1000 locuitori în 1990 la 8,3 în 2008; tendinȚă de stabilizare în jurul unei medii de 8,3 (perioada 2003-2008) ^Dezechilibre demografice pe sexe la populația cu vârsta cuprinsă între 25-49 ani si peste 55 ani (exedent feminin); Scăderea ponderii populației tinere cu vârsta între 0-14 ani în total populație de la 25% în 1992 la 15% în 2002 ; Dublarea numărului populației cu vârsta peste 65 ani si cresterea problemelor sociale si economice legate de aceasta; HPresiune asupra pieței locale a forței de muncă prin intrarea pe piață a generațiilor născute înainte de 1990; Sporul natural negativ va afecta înlocuirea simplă a generațiilor; Cresterea numărului de plecări a persoanelor cu competențe profesionale, mai ales a tinerilor spre orase mai mari sau în exterior

  • • Principalele reduceri de personal incepând cu 2001 au avut ca sursă Combinatul Siderurgic- actualul Mitall Steel (cca. 13.000 persoane disponibilizate) și în 2009 (2.600 cereri de disponibilizare).

  • • altă unitate generatoare de personae disponibilizate este Intreprinprinderea de Construcții și Reparații Siderurgice (cca. 5000 persoane disponibilizate).

  • • Se constată o crestere accentuata a somajului în anul 2009, iar în 2010, până în prezent, această tendință s-a menținut, prognozele fiind de crestere în continuare.

CIRCULATIE SI TRANSPORTURI

  • • Se inregistreaza o reducere a mobilitatii la scara intregului oras si implicit o scadere a nivelului fluxurilor de calatori.

  • • Nivelul de Serviciu este necorespunzator pe urmatoarele artere de circulatie:



MEMORIU GENERAL


ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Domeniul

Disfunctii

Bulevardul Brailei, Str. Siderurgistilor, Str. Gh. Doja, Str. Constructorilor unde raportul Volum/Capacitate este situat pe anumite segmente intre 0.7 si 1.0, sau este supraunitar -congestii severe ale traficului, in special la orele de varf.

FOND CONSTRUIT. ZONE FUNCTIONALE. CONFIGURATIE URBANISTICA

  • • Pondere ridicata a terenurilor industriale in cadrul intravilanului si in imediata vecinatate a zonelor de locuit (cca 30%)

  • • Ansambluri de locuinte colective uzate fizic si moral, cu imagine degradata

  • • Aproximativ 80% din populatia Municipiului Galati locuieste in ansambluri de locuinte colective.

• Aproximativ 60% din populatia Municipiul Galati locuieste in ansambluri de locuinte colective cu o densitate mai mare de 200 de locuitori la hectar.

  • • Lipseste un tip de locuire organizata in jurul unui palier intermediar de 100150 de locuitori la hectar.

  • • cca 40% din fondul de locuinte existent se afla in stare avansata de degradare

  • • noile dezvoltari de zone de locuit, s-au realizat spontan, fara a exista un plan de dezvoltare zonal, fapt ce a dus la aparitia unor zone de locuinte individuale periferice, fara retea stradala, fara dotari si fara echipare edilitara.

  • • suprafata locuibila din Galati este cu 15% mai mica decat media localitatilor urbane din Romania

• numar de camere/locuitor, indicatorul este cu 9% sub indicatorul national

  • • Liniile de cale ferata pozitionate atat in partea vestica cat si in partea estica a municipiului reprezinta limite fizice importante ce conduc la dificultati de relationare in cazul extinderii spatiului construit.

  • • Zonele industriale si cele de productie - depozitare pozitionate cu precadere in partea vestica si estica a municipiului au un caracter public redus si un regim separativ, neexistand perdele de protectie fata de alte zone functionale ale municipiului

  • • Presiunile de extindere din ultimii ani au generat in zonele periferice dezvoltari spontane ce se confrunta cu probleme complexe atat la nivelul confortului cat si la nivelul imaginii urbane si peisajului.

  • • Accesibilitatea redusa catre zonele de locuinte individuale constituite in ultimii ani- Arcasilor, Barbosi, Filesti, Lacul Brates au facut ca aceste zone sa prezinte tendinte de izolare cu efecte negative pe termen mediu/lung atat la nivelul dezvoltarii structurii urbane cat si la nivel social.

  • • Zonele slab deservite cu dotari de sanatate sunt reprezentate de zona Arcasilor, Filesti, Centura, Barbosi.

  • • Zonele slab deservite de unitati de invatamant sunt reprezentate de zona Arcasilor, Filesti, Centura, Barbosi.

  • • existenta unor nuclei de atractie importanti din punct de vedere peisagsitic, insuficient valorificati, la nivel functional, spatial sau de reper

  • • zone peisagistice lipsita de dotari, centre de interes, activitati, etc ;

  • • existenta unor zone neamenajate din punct de vedere peisagistic-ambiental-terenuri virane, terenuri agricole in intravilan, zone aflate in imediata vecinătate



MEMORIU GENERAL


ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Domeniul

Disfunctii

a zonelor industriale si coridoarelor de transport

  • • inexistenta a suficiente dotari de amenajare publica urbana pietonala, minerala si/sau peisagistica;

  • • slaba valorificare a Falezei Dunarii ca zona de agrement

  • • la nivelul structurii configurativ- spatiale nu este subliniata relatia municipiului cu Dunarea- Faleza

  • • inexistenta/insuficienta amenajare cu dotari corespunzatoare a punctelor belvedere, pontoane-tip debarcader, etc

  • • neechiparea corespunzatoare cu functiuni specifice zonelor verzi acre sa atraga turisti (dotari de sport agrement, distractie dar si odihna, relaxare,

  • • promenada);

  • • neexplorarea suficienta a potentialului oferit de oglinda de apa a Dunarii si a lacului pentru sporturi nautice, agrement, relaxare, plaja, etc ;

  • • insuficienta amenajarilor specifice dotarii de loisir necesare tuturor categoriilor de varsta a locuitorilor orasului

  • • altimetria Zonei centrale si a teritoriilor adiacente este una plata, ce conține doar accente locale, nesemnificative la scara orașului.

  • • Segregarea spatiala intre zona de locuinte individuale si zona de locuinte colective

  • • Dezvoltarea unor noi “zone mixte” nereglementate corespunzator

SPATII VERZI. SPATII PUBLICE. ZONE DE AGREMENT. PEISAJ

  • • tratarea fragmentata a peisajului existent, fara integrarea la nivel teritorial cu zonele din vecinatate la nivel de macro si mezzo-peisaj de patrimoniu (Delta Dunarii, Valea Siretului, Fluviul Dunarea, etc)

  • • inexistenta unei strategii referitoare la peisajul muncipiului Galati

  • • zona cu potential mare la nivelul peisajului municipal al Galatiului, insuficient valorificata si pusa in valoare;

  • • zona intrarilor/acceselor in oras neamenajate peisagsitic

  • • existenta multor zone de potential din punct de vedere peisagistic neamenajate sau amenajate insuficient, fara dotari si neintegrate in structura generala a orasului

  • • insuficienta protectie si conservare a elementelor de patrimoniu peisagistic (rezervatii si arii protejate)

  • • contactul cu frontul deschis la oglinda de apa nevalorificat si amenajat

  • • inexistenta unor zone de continuitate, penetratii verzi care sa faca legatura cu zonele aferente si cu malul Dunarii si al lacurilor Catusa si Brates;

  • • tratarea neunitara a zonei din punct de vedere urbanistic si peisagistic;

  • • inexistenta perdelelor si a benzilor verzi de protectie pentru retele si infrastructura

  • • existenta unor zone destructurate la limita de contact intre natural si antropic



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016

(varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Domeniul

Disfunctii

  • • existenta a numeroase puncte de tensiune si conflict, la nivel spatial si de functiuni care agreseaza zonele verzi protejate

  • • nu exista un numar suficient de pietonale si platforme publice pietonale amenajate peisagsitic si dotate corespunzator

  • • Lipsa punctelor de racordare si amenajare peisagistice specifice peisajului

aferent de acces si intrare in oras                                               120

  • • Inexistenta unei zone de intrare / acces in parc, amenajate si semnalizate corespunzator

  • • limite nepermeabile ale incintelor sau ale spatiilor verzi, care blocheaza accesul pietonal

  • • existenta a numeroase puncte speciale pe teritoriul orasului, ca puncte belvedere, directii vizuale, campuri vizuale de perceptie panoramica si perspective insuficient valorificate in relatie cu luciul de apa sau cu amenajari peisagistice existente

  • • ^Numeroase zone verzi sunt naemenajate, degradate, distruse, neintretinute sau imbatranite ;

  • • CHUpsa plantatiilor de aliniament si a spatiilor verzi amenajate pietonal urban -mineral si/sau peisagistic ;

ECHIPARE EDILITARA

• echipamentele a 80 de puturi de captare pentru sursa subterana necesita reabilitare, modernizare si automatizare, fiind cuprinse in programele de investitii;

  • •   statia de captare pentru sursa de apa bruta de suprafata nu este in administrarea SC APA CANAL SA, apartine combinatului siderurgic Arcelor Mittal Steel Galati; costul apei brute este stabilit prin negociere ; exista riscul intreruperii alimentarii cu apa a municipiului Galati.

  • •   in cazul intreruperii alimentarii cu apa din sursa de suprafata - fluviul Dunarea, din cauze comerciale, tehnice de mentenanta a captarii de suprafata cat si in caz de poluare mare a sursei, configuratia actuala a sistemului de incarcare al rezervoarelor 2x20000mc din Uzina de Apa 2 nu poate asigura refacerea rezervei cu apa din sursele de adancime Vadu - Rosca si Salcia - Liesti.

  • •   rezevoarele Uzinei de Apa II pot asigura alimentarea cu apa a municipiului Galati numai cu restrictii orare de furnizare, respectiv de 10 ore/zi adica cca.40-45% din necesarul de apa potabila, pentru a se asigura refacerea capacitatii utile de stocare cu apa din sursa de captare subterana si dupa finalizarea investitiei Primariei Galati pentru conducta de aductiune Dn800mm+Dn1000mm.

  • •   sistemul de alimentare cu apa al mun. Galati este dimensionat pentru functionarea pana in limita sa teritoriala, iar racordarea unor noi consumatori din extravilan, comuna limitrofa Vanatori impune din punct de vedere tehnic si functional, reconsiderarea/suplimentarea parametrilor tehnici functionali existenti la limitele sale;

  • •   terenul de fundare loess macroporic sensibil la umezire, traficul greu si intens, covorul carosabil necorespunzator tipului de trafic existent cat determina producerea accidentelor tehnice de tip prabusire de caverna, cum este cea din zona falezei de la parc Elice care la prima prabusire a antrenat ruperea conductei de distributie apa potabila Dn600mm PREMO;

  • •   intrarea in proprietate privata a activelor fostelor societati de stat ce aveau constructii subterane de tip edilitar public a condus la situatii litigioase si la o

MEMORIU GENERAL


ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

Domeniul

Disfunctii

intreaga problematica in ceea ce priveste mentenanta instalatiilor subterane de alimentare cu apa;

  • •   accesul pentru mentenanta sau de interventia de urgenta in caz de avarie este restrictionat/grevat de proprietatea privata a amplasamentului, ceea ce poate duce la posibile tasari neuniforme majore in zona sau chiar de distrugeri de constructii in conditiile terenului de fundare din zona de tip loess macroporic sensibil la umezire.

  • •   zonele/terenurile/constructiile devenite proprietate privata ce au in subteran retele de distributie apa potabila, inclusiv constructiile specifice de tip camine de vane pe nodurile hidraulice de manevre, camine de linie, de aerisire etc,:

  • -   terenul fostei societati UGIRA din Tiglina II are conducte ce asigura functionarea statiei de pompare inmagazinare Turnu de Apa;

  • -   platforma comerciala cu depozite din micro 39 ;

  • •   dificultati tehnice in alimentarea cu apa din punct de vedere al nivelului scazut al presiunii de utilizare pentru mansardarile blocurilor P+4, devenite P+5 si P+6, deoarece dezvoltatorul imobiliar nu a respectat avizul tehnic de racordare emis de SC APA CANAL si Autorizatia de construire, respectiv nu a dotat bransamentul separat al acestor mansardari cu statie de hidrofor individuala, rețelele de serviciu fiind construite pentru regim de presiune corespunzator regimului de inaltime de P+4;

  • •   in unele cazuri, dezvoltatorul imobiliar nu a depus spre avizare documentatia pentru utilitatile de apa si de canalizare pentru mansardarile blocurilor P+4, a executat cu acordul asociatiei de proprietari racordarea bransamentului de apa pentru mansarda in distributia blocului, conducte ce sunt in proprietatea comuna a condominiului;

  • •   ambele cazuri genereaza pe langa problemele tehnice privind asigurarea presiunii de utilizare si probleme de natura juridica;

  • •   avand in vedere vechimea echipamentelor retelelor de apa, costurile de operare ale sistemului alimentare cu apa raman in continuare ridicate;

  • •   consumatorii din arealul Statiilor de Pompare apa de adancime Filesti si Turn Apa, reprezentand cca.30% din consumatorii mun. Galati, in caz de fenomene meteorologice extreme (seceta extrema, inundatii majore, temperaturi negative extreme), sunt alimentati cu restrictie datorita afectarii debitelor captate din sursele de apa de adancime.

  • • Rețeaua de distribuție pe medie tensiune a municipiului Galati secompune din rețele de 6kV și 20kV.

  • • Cablurile subterane au o vechime destul de mare.

  • • Existența unor cabluri de joasă tensiune cu izolația slăbită sau defecte de izolație.

  • • Existența unor linii de înaltă tensiune aeriene (LEA 110kV), linii ce ar trebui trecute în subteran.

  • • În unele zone periferice ale orașului mai sunt porțiuni de LEA 0,4kV pozate pe stâlpi de lemn.



MEMORIU GENERAL

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2016 (varianta rectificată în 2016 conform adresei PMG nr. 110444/03.11.2016)

2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

Metoda de investigare a fost ancheta socio-urbanistică, iar ca tehnici de investigare au fost folosite:

a) chestionar cu întrebări închise și deschise referitoare la cunoașterea opiniilor cetățenilor din municipiul Galați, privind principalele probleme de ordin urbanistic cu care se confruntă și colectarea propunerilor referitoare la îmbunătățirea zonelor de locuit, dar și a orașului în ansamblu.


Pentru o identificare cât mai corectă a problemelor reale ale orașului, chestionarul a avut în componență sa, pe lângă întrebările închise, și un număr de 10 întrebări deschise, care au oferit posibilitatea respondenților de a se exprima cât mai exact și mai personal asupra diferitelor aspecte referitoare la dezvoltarea de până acum și de viitor a orașului. Structura chestionarului și aspectele de investigat au fost stabilite de către specialiștii nostri pe baza elementelor prioritare precizate de către arhitectul șef al muncipiului Galați în cadrul unei întâlniri pregătitoare.

Chestionarul a fost distribuit de către Primăria mun. Galați unui număr de 10.000 de persoane din municipiul Galati și au fost completate și returnate aproximativ 2000 de chestionare, din care au fost validate 1144.

b) interviul de grup (focus-grup-ul),