Hotărârea nr. 309/2014

Aprobarea Planului local de implementare in cadrul proiectului Silver City - "Strategii inovatoare urbane si planuri de actiune pentru cresterea rolului economic si social al seniorilor"

ROMÂNIA

JUDEȚUL GALAȚI

MUNICIPIUL GALAȚI

CONSILIUL LOCAL

HOTĂRÂREA nr. 309

din 28.08.2014

privind: aprobarea Planului Local de Implementare în cadrul profetului Silver City -„Strategii inovatoare urbane și planuri de acțiune pentru creșterea rolului economic și social al seniorilor"

Inițiator: Primarul Municipiului Galați, Marius Stan;

Numărul și data depunerii proiectului de hotărâre: 349/12.08.2014

Consiliul local al municipiului Galați, întrunit în ședință ordinară, în data de 28.08.2014;

Având în vedere expunerea de motive nr. 88536/26.08.2014, a inițiatorului, Primarul municipiului Galați, Marius Stan;                     /

Având în vedere raportul de specialitate nr. 88538/26.08'2014, al Direcției Generale de Dezvoltare;

Având în vedere raportul comisiei de buget, finanțe, administrarea domeniului public și privat al municipiului;

Având în vedere raportul comisiei pentru activități științifice, învățământ, sănătate, culte, cultură, tineret, asistență socială, sport și agrement;

Având în vedere dispozițiile art. 5, alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

Având în vedere dispozițiile art. 36, alin. (1), alin. (2), lit. „b”, lit. „d”, alin (4), lit. „e”, alin. (6), lit. „a", pct. 2 din Legea administrației publice lyccile nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

HCL 309 doc.

în temeiul art. 45, alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1-Se aprobă Planul Local de Implementare în cadrul proiectului Silver City - „Strategii inovatoare urbane și planuri de acțiune pentru creșterea rolului economic și social al seniorilor”, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 - Primarul municipiului Galați se împuternicește cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri.

Art. 3 - Secretarul municipiului Galați va asigura transmiterea și publicitatea prezentei hotărâri.

Președinte de ședință,


Contrasemnează,

Secretarul Municipiului Galați, Radu O^tayian Kovacs

HCL309 doc.

Anexa la HCL nr. 309/28.08.2014




PLANUL LOCAL DE IMPLEMENTARE SILVER CITY MUNICIPIUL GALAȚI

2015 - 2017 ÎN


Elaborat în cadrul proiectului Silver City - „Strategii inovatoare urbane și planuri de acțiune pentru creșterea rolului economic și social al seniorilor”, cod SEE/D/0325/4.1/X,, finanțat prin Programul de Cooperare Transnațională Sud Estul Europei, Axa Prioritară 4 -Dezvoltarea sinergiilor transnaționale pentru zone de creștere durabilă, Domeniul de

r- EUROPE

Joîtnfy       iămtnwt jua»*©


Silver City


(fia.-,

i

/

Intervenție 4.1 - Abordarea problemelor cruciale ce afectează zonele metropolitane și sistemele regionale de așezări

Cuprins:

  • 1. Rezumat 2

  • 2. Privire de ansamblu asupra regiunii 3

  • 3. Contextul strategic, sinergii cu alte inițiative locale/regionale, proiecte, programe 5

  • 4. Analiza situației curente 14

  • 5. Viziune pe termen lung și obiective specifice 37

  • 6. Principalele grupuri țintă

  • 7. Exemple de bune practici

  • 8. Cadrul financiar 43

  • 9. Monitorizare și evaluare 45

  • 10. Recomandări de politici 46

  • 11. Valoare adăugată

  • 12. Egalitate de șanse

  • 13. Caracter inovativ

  • 14. Propunere de investiție 48

  • 15. Planul Local de Implementare propriu-zis 50



1. Rezumat

In cadrul proiectului Silver City - „Strategii inovatoare urbane și planuri de acțiune pentru creșterea rolului economic și social al seniorilor”, cod SEE/D/0325/4il/X., Planul Local de Implementare (PLI) constă într-un set de acțiuni/ măsuri necesare pentru/a facilita realizarea unei viziuni pe termen lung. PLI constă într-o listă detaliată de activități, costuri și programe, care sunt necesare pentru a-și atinge obiectivele, pe o durată de 3 ani, în perioada 2015-2017. PLI se bazează pe sondaje locale, proiectul pilot și bunele practici identificate în timpul perioadei de implementare a proiectului și este elaborat în strânsă colaborare cu factorii interesați locali.

Scopul Planului Local de Implementare elaborat de către Municipiul Galați este de a stimula implicarea seniorilor în activități de voluntariat și în piața forței de muncă, cu scopul de a asigura o dezvoltare socio-economică echilibrată, o coeziune socială mai bună a seniorilor, rezultând în performanțe economice îmbunătățite și o mai mare solidaritate între generații la nivelul comunității locale. Planul se adresează nevoilor grupului țintă la nivel local și definește unele abordări cu scopul de a maximiza sinergiile și a valorifica inițiativele existente.

Următorii factori interesați au fost implicați în elaborarea Planului Local de Implementare și s-au dedicat implementării proiectului:

  • • Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați

  • • Consiliul Județului Galați - Centrul Europe Direct                  .   /

  • • Inspectoratul Teritorial de Muncă Galați

  • • Serviciul Public de Asistență Socială - Municipiul Galați

  • • Casa Județeană de Pensii Galați

  • • Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați

  • • Fundația “împreună” Galați

  • • Agenția de servicii sociale comunitare “Alternativa” Galați

  • • Uniunea Județeană a Pensionarilor Galați.

PLI dorește să crească semnificativ calitatea vieții seniorilor din orașul Galați, ca rezultat al creșterii oportunităților pentru sănătate, participare și securitate, permițându-le să-și realizeze potențialul pentru bunăstare pe parcursul vieții lor și să fie implicați în societate în funcție de nevoile, dorințele și capacitățile lor. în acest sens, Planul Local de Implementare va încerca să atingă trei obiective principale:

  • 1. Creșterea conștientizării și sensibilizarea potențialilor factori interesați șU privire la opțiunile de

voluntariat pentru seniori;                                             °     "

  • 2. Opțiuni mai bune de angajare și opțiuni mai multe de angajare pentru seniori;

  • 3. Promovarea interacțiunilor intergeneraționale.

Implicarea factorilor interesați în dezvoltarea Planului Local de Implementare reprezintă o oportunitate pentru aceștia de a învăța mai multe despre situația seniorilor, dar totodată ei vor putea să-și împărtășească interesele, experiențele, programul și cunoștințele. Ca rezultat, relațiile formate între cei care lucrează la programe similare sau care au obiective comune vor fi îmbunătățite și vor deveni mai puternice. Aceste conexiuni pot fi cruciale pentru succesul Planului Local de Implementare, cât și pentru inițiative viitoare și/sau pentru activități de cercetare, participanții putând să găsească sinergii și oportunități de colaborare viitoare.

SOUTHEAST WgsfiF " EUROPE     r™*?


Joifțtîy forciir ș^mrnt®                                 Gity

2. Privire de ansamblu asupra regiunii

Municipiul Galați este reședința județului Galați, aflat în regiunea istorică a Moldovei, în partea de sud-est a României, cu o populație de aproape de 250.000 de locuitori, conform ultimului recensământ din 2011. Galațiul este al doilea port al României și cel mai mare oraș port la Dunăre, deschis navigației fluviale și maritime, oferind canale navigabile până la Marea Neagră și Marea Nordului. Galați este un centru economic important, ca urmare a dezvoltării Portului Galați, Portului Mineralier, Șantierului Naval Damen și Combinatului siderurgic ArcelorMittal.

Regiunea de Sud-Est


Este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35,762 kmp sau 15% din suprafața totală a țării și este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale țării.

Un aspect cheie al poziției geografice a Regiunii de Sud-

Est este că faptul că se constituie în granița de est a Uniunii Europene, cu implicații majore în ceea ce privește

asigurarea punctelor de trecere a frontierei și implicarea în


transfrontalieră.


Poziția Regiunii la nivel național Populația Regiunii de Sud-Est este concentrată în 390 de unități administrative, după cum urmează: 35 în mediul urban (cu 11 municipii) și 355 în rural (cu un total de 1447 de sate). Regiunea Sud-Est deține trei din cele 10 cele mai populate orașe din România: Constanța, Galpți și Brăila.

în orașele regiunii locuiește 55,5% din populație, aflată într-o tendință de scădere. Industrializarea forțată de după război a condus la concentrarea populației în municipiile Galați, Brăila și Constanța. Regiunea are o industrie diversificată. Sunt prezente aproape toate ramurile industriale: petrochimie, metalurgie, mașini, materiale de construcții, industria alimentară și textilă.

Analiza structurii populației pe grupe de vârstă în Regiunea de Sud-Est în perioada 2001-2013 relevă o tendință semnificativă de îmbătrânire a populației - ponderea grupelor de vârstă sub 35 de ani este în scădere, iar grupele de vârstă de peste 35 de ani sunt în creștere. Această tendință se reflectă pe toată perioada studiată de timp.

Județul Galați

fflF SOUTH EAST 1W

“ ■EURP.I»'E

■.            SilV&f City

Județul Galați are o suprafață de 4466,32 km2, ceea ce reprezintă 1,87% din suprafața țării. Suprafața județului Galați este semnificativ mai mică decât a multor altor județe. El se situează pe locul 34 dintr-un total de 41 de județe ordonate descrescător după suprafața geografică ocupată.


Județul Galați are o economie dinamică și diversă, cu cel puțin șase sectoare ce contribuie semnificativ la PIB-ul județului. Agricultura este


una dintre principalele componente ale peisajului geografic al județului Galați și este, de asemenea, una dintre cele mai vechi activități economice ale populației. Industria și serviciile sunt concentrate în centrele urbane, județul având unități industriale tradiționale, cum sunt cele din industria oțelului,

construcții navale și platformele maritime, industria textilă, alimentară și a băuturilor.


Problemele cu care se confruntă județul Galați sunt legate în special de scăderea populației totale, active și ocupate. Scăderea în numărul total al populației a avut repercusiuni majore asupra pieței forței de muncă.                                                    .  /

Repartizarea populației active pe tipurile de activități economice semnalează un dezechilibru major,      |

un număr semnificativ de persoane fiind ocupate în agricultură în detrimentul industriei,     J

construcțiilor și comerțului. La nivel industrial, cel mai mare număr de lucrători sunt angajați în activități de producție.

Municipiul Galați în proiectul Silver City

Municipiul Galați a preluat inițiativa elaborării de recomandări de politici la nivel european și a fost, de asemenea, responsabil de organizarea unuia dintre ateliere tematice. Municipalitatea a fost puternic susținută de către experți externi cu cunoștințe tematice și acces la factorii interesați și grupurile țintă. Ca membru al Comisiei de Dialog Social a județului Galați și al Comitetului Consultativ pentru Dialog Civic pe Problemele Vârstnicilor din județul Galați, municipalitatea are posibilitatea de a disemina rezultatele proiectului la nivel județean și națipndl,.

Interesul municipiului Galați este de: 1) a aduce împreună și activa factorii interesați (autorități, mediu de afaceri, mediu academic, societatea civilă) cu scopul de a crea cadrul specific (juridic, instituțional și financiar) pentru a defini modalitățile în care vârstnicii pot fi implicați mai mult într-o comunitate durabilă și 2) a defini și pune în aplicare un Plan Local de Implementare pentru implicarea vârstnicilor pe piața forței de muncă și în activități de voluntariat cu scopul de a asigura o dezvoltare socio-economică echilibrată, o coeziune socială mai bună pentru seniori, având ca rezultat îmbunătățirea performanței economice și întărirea solidarității între generații la nivelul comunității locale.

  • 3. Contextul strategic, sinergii cu alte inițiative locale/regionale, proiecte, programe



    EUROPEAN UNiON


    Fiecare stat protejează drepturile și libertățile cetățenilor vârstnici, având în vedere realitățile și


particularitățile sale de natură economică, socială și culturală. Cu toate acestea, într-o lume tot mai integrată, apar preocupări majore ale organizațiilor naționale și internaționale pentru protecția juridică a populației în vârstă aflată în creștere și pentru pașii ce trebuie urmați pentru a ajunge la un numitor comun în ceea ce privește bunele practici.

Comisia Europeană a deschis o dezbatere extinsă în Europa privind viitorul sistemelor de protecție socială, în special în legătură cu schimbările de pe piața forței de muncă și schimbările demografice.


Pe fondul schimbărilor demografice profunde din UE, au avut loc discuții care au implicat instituțiile      |

europene, statele membre, partenerii sociali, ONG-uri. Situația diferă de la țară la țară, dar soluțiile      1

sunt dominate de principiul solidarității, care caracterizează tradiția europeană în acest domeniu. CE promovează acțiuni la nivel european pentru persoanele în vârstă și analizează modul în care statele membre își pot proteja generațiile vârstnice împotriva riscului de sărăcie și izolare, evaluând de asemenea modul în care se poate asigura un sprijin de lungă durată și o îngrijire constantă. Există rapoarte cu privire la rolul sistemelor de protecție socială în raport cu vârstnicii și sărăcia.

Printre măsurile propuse se pot include: dezvoltarea și diseminarea inovațiilor în ceea ce privește potențialul activ al pensionarilor, promovarea celor mai bune practici aplicate pentru forța de muncă în vârstă, tranziția de la locul de muncă la pensionare, îmbunătățirea stării femeilor vârstnice, îngrijirea și accesul la îngrijire pentru persoanele în vârstă dependente, întărirea solidarității între generații și integrarea persoanelor în vârstă solitare. în ultimii ani, ca urmare a preocupărilor' în creștere pentru componenta socială, Uniunea Europeană a lansat un program comun de combatere a sărăciei și promovarea incluziunii sociale, ca instrument central al construcției sociale comune. Strategiile anti-sărăcie și promovarea incluziunii sociale vizează, prin obiectivele lor generale și | populația în vârstă.

în același timp, Uniunea a dezvoltat o strategie de creștere economică și a locurilor de muncă pe zece ani, numită Europa 2020. Această strategie a identificat mijloace noi pentru a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă, cum sunt:

  • •      Un plan pentru noi competențe și locuri de muncă, unde sunt prezentate o serie de acțiuni concrete utile:

  • - Accelerarea reformelor pentru a îmbunătăți flexibilitatea și securitatea pe piața muncii -Deprinderea aptitudinilor potrivite pentru locurile de muncă de astăzi și de mâine

  • - îmbunătățirea calității locurilor de muncă și asigurarea unor condiții mai bune de muncă

  • - îmbunătățirea condițiilor pentru crearea de locuri de muncă . y z

  • •      Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, bazată pe cinci

domenii de acțiune:                                                                                  j

  • - Realizarea de acțiuni pentru întreg spectrul de politici: piața forței de muncă, un venit minim | garantat, asistență medicală, educație, locuințe și acces la conturi bancare de bază

  • - O mai bună utilizare a fondurilor UE pentru a sprijini incluziunea socială                        1

  • - Verificarea a ceea ce funcționează și a ceea ce nu funcționează în inovațiile de politică socială înainte de a le pune în aplicare pe scară mai largă



FrajpraW aiitâKfeă by ifțe

E'UROF’E'AN WNÎ0N

  • - Dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă pentru a sprijini mai eficient punerea în aplicare a reformelor de politică socială

  • - Coordonarea politicilor consolidate între țările UE.

NIVEL NATIONAL

în România, în ceea ce privește legislația aplicabilă acestui domeniu, s-au făcut progrese și a fost elaborat cadrul legal necesar, ținând seama de standardele europene (Sursa: Ana Bălașa, "Protecția socială a persoanelor vârstnice din România").

Sunt menționate în acest context următoarele documente:

Legea nr. 17 / 2000 (modificată și completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 118/ 2008, Legea nr. 270/ 2008 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr/43/ 2010), prin care se stabilește cadrul general și condițiile de aplicare pentru serviciile sociale oferite persoanelor vârstnice la domiciliu, în instituții rezidențiale, centre de zi, cluburi pentru vârstnici și locuințe sociale;

Legea nr. 34/1998 privind acordarea de subvenții și finanțări asociațiilor și fundațiilor persoane juridice române care înființează și administrează unități de asistență socială;

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. în conformitate cu articolul 85, angajatorii care angajează șomeri în vârstă de peste 45 de ani, pentru o perioadă nedefinită, sunt scutiți timp de 12 luni de la plata contribuției la fondul de asigurări de șomaj în raport cu salariile avute în vedere pentru persoanele incluse în categoria menționată anterior. De asemenea, angajatorul primește lunar, pentru fiecare persoană angajată în vârstă de peste 45 de ani, o sumă egală cu salariul minim pe economie, care este garantat de lege, dar cu obligația menținerii raporturilor de muncă create de cel puțin 2 ani;

Fondurile structurale-. Pentru perioada de programare 2007-2013, a fost elaborat la nivel național documentul de programare pentru punerea în aplicare a Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Obiectivele specifice ale POS DRU:

  • • promovarea educației și formării profesionale inițiale și continue de calitate, inclusiv a învățământului superior și a cercetării;

  • • promovarea (re) inserției pe piața muncii a persoanelor inactive;

  • • dezvoltarea unei piețe a muncii modeme, flexibile, inclusive;

  • • facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

în perioada 2014-2020, POS DRU va fi continuat cu Programul Operațional Capital Uman (POCU), care va include următoarele obiective specifice:

  • • îmbunătățirea participării pe piața muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în special șomeri de lungă durată, pesoane inactive, vârstnici (55-64 de ani), persoane de etnie romă, persoane cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile, persoane din mediul rural;

  • • creșterea mobilității și adaptabilității forței de muncă;

  • • încurajarea antreprenoriatului și start-up-urilor;

diversificarea economiei rurale, în special prin crearea de noi întreprinderi și locuri de muncă în zonele non-agricole;

Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităților de voluntariat în România. Legea stabilește participarea persoanelor, fără plată și pe baza consimțământului libbr exprimat, prin propria decizie la activitățile de voluntariat organizate în România de către persoanele juridice non-profît publice sau private. Voluntariatul este o activitate de interes public, neremunerată, realizată pe baza deciziei proprii, susținută și promovată de către statul român în baza unui acord voluntar, prin care voluntarul se obligă să presteze munca și organizația gazdă să ofere un mediu de lucru adecvat.

De asemenea, Legea nr. 78/2014 aduce două prevederi importante - din acest moment voluntariatul va fi recunoscut ca experiență profesională, iar voluntarii vor primi din partea organizației-gazdă un certificat de recunoaștere a competențelor dobândite prin activitatea lor, voluntariatul fiind recunoscut ca experiență profesională, de specialitate în cazul în care este efectuat în domeniul lor de studiu.

Având în vedere informațiile de mai sus, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin documentul "Analiza socio-economică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020", oferă următoarele direcții majore de acțiune privind îmbătrânirea activă șiprotecția drepturilor sociale activă pentru a asigura un trai demn:

  • 1.     Facilitarea participării economice a vârstnicilor prin menținerea acestora pe piața muncii cât mai mult timp posibil și încurajarea accesului la forme de educație și formare profesională, inclusiv la programe de învățare pe tot parcursul vieții, adaptate nevoilor și posibilităților acestora;

  • 2.     Prevenirea părăsirii timpurii a pieței muncii și asigurarea unui venit decent pentru persoanele vârstnice; încurajarea revenirii pe piața muncii a persoanelor beneficiare de pensie de invaliditate prin intermediul unei inițiative naționale specifice, adaptată nevoilor acestora;

  • 3.     încurajarea ocupării în forme atipice, alternative, inclusiv și mai ales prin sprijinirea ocupării gospodărești și a celei artizanale;

< _ .

  • 4.     Dezvoltarea unei culturi pro-active și participative în rândul populației vârstnice după pensionare, prin implicarea acestora în activități de economie socială și de voluntariat;

  • 5.     Crearea de oportunități pentru implicarea persoanelor vârstnice în activități sociale, culturale și civice ale comunității;

  • 6.     Protecția multidimensională a drepturilor sociale ale vârstnicilor în scopul creșterii calității vieții și creării unui mediu de viață adaptat nevoilor acestora, asigurării independenței și demnității acestora;




    B&R&REAN


  • 7.     Promovarea dezvoltării unui sistem echitabil și sustenabil de servicii sociale adresate persoanelor vârstnice dependente, cu accent pe asigurarea serviciilor de îngrijire de lungă durată acordate la domiciliu și în sistem rezidențial, precum și prevenirea oricăror forme de abuz și neglijență;

  • 8.     Promovarea si sprijinirea comportamentelor demografice de tip pozitiv, orientate către creșterea si dezvoltarea familiei si a comunității, inclusiv prin antrenarea și folosirea experienței și abilităților vârstnicilor.

  • 9.     Dezvoltarea unei inițiative cadru specifice, care să vizeze reluarea programelor de reintegrare socio-profesională dedicate foștilor militari în activitate, în vederea asigurării transferabilității competențelor dobândite în cariera și ocupațiile militare către carieră și ocupații civile;

  • 10.    Elaborarea și implementarea unui program special de servicii socio-medicale pentru veteranii, invalizii și văduvele de război, denumit “Inițiativa pentru veterani”;

  • 11.    încurajarea și susținerea inițiativelor direcționate către promovarea sănătății și securității în muncă, prevenirii îmbolnăvirilor profesionale și recuperarea capacității de muncă ale lucrătorilor vârstnici ca precondiție a menținerii lor pe piața muncii;

  • 12.    Dezvoltarea și susținerea unei inițiative multi-regionale complexe în vederea promovării îmbătrânirii active în „cordonul meridional” al României, identificat ca fiind cel mai îmbătrânit demografic și cuprinzând regiunile de dezvoltare: Sud-Vest, Sud Muntenia și Sud-Est;


Structura instituțională care se ocupă cu problema populației în vârstă este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. De asemenea, având în vedere clasificarea persoanelor în vârstă ca grup defavorizat, la nivelul fiecărui municipiu există un departament de servicii sociale care se ocupă cu aspectele legate de acest grup. în cazul persoanelor în vârstă șomeri, un rol major în gestionarea acestui aspect este atribuit diferitelor Agenții Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Stimulentele financiare pot fi considerate din două părți diferite:

• stimulente financiare pentru angajatori: angajatorii care angajează șomeri în vârstă de peste 45 de ani, pentru o perioadă nedeterminată, sunt scutiți timp de 12 luni deda plata contribuției, la fondul de asigurări de șomaj în raport cu salariile avute în vedere pentru- persoanele incluse în categoria menționată mai devreme. De asemenea, angajatorul primește lunar, pentru fiecare persoană angajată în vârstă de peste 45 de ani, o sumă egală cu salariul minim pe economie, care este garantat de lege, dar cu obligația menținerii raporturilor de muncă create cel puțin 2 ani.



■IfSOUTHOSȚ ” EUROPE




• stimulente financiare pentru grupul țintă desemnat: la împlinirea vârstei de pensionare, persoana primește o plată lunară în corespondență cu contribuțiile sociale plătite în contul lor de către diferiți angajatori de-a lungul anilor, în legătură directă cu venitul brut lunar avut.

în ceea ce privește oportunitățile de formare profesională pentru persoanele în vârstă de 50 ani și peste, o serie de proiecte au fost implementate cu finanțare în principal prin POS DRU 2007-2013, constând în cursuri de formare concepute pentru grupul țintă selectat. De exemplu, prin Axa Prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare, Domeniul Major de Intervenție 5.1 - Dezvoltarea și implementarea de măsuri active de ocupare, au fost finanțate proiecte constând în cursuri de formare gratuite în diverse specializări, accesibile pentru șomeri, indiferent de vârstă.

Trebuie subliniat faptul că impactul asupra pieței forței de muncă dat de această pregătire suplimentară pentru persoanele în vârstă poate fi îmbunătățit prin implementarea proiectelor finanțate direct din fonduri de la Uniunea Europeană (de exemplu, în "Erasmus +" pot fi finanțate proiecte de formare cu adresabilitate directă la persoane cu vârsta de peste 50 de ani). (

Săptămâna Națională a Voluntariatului este un eveniment inițiat în 2002 și coordonat de către Pro Vobis - Centrul National de Resurse pentru Voluntariat, implementat în colaborare cu VOLUM -Federația Organizațiilor care sprijină Dezvoltarea Voluntariatului în România, centre de voluntariat și partenerii locali SNV.

Săptămâna Națională a Voluntariatului este un eveniment național anual menit să mobilizeze cât mai multe organizații și voluntarii pe care acestea îi implică, pentru a sărbători împreună voluntariatul, pentru a atrage sprijinul comunității și pentru a recunoaște public activitatea voluntarilor.

Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice este o persoană juridică română, non-profit, care urmărește atingerea următoarele obiective:

  • - Propune Guvernului programe privind ameliorarea continuă a condițiilor de viață a persoanelor

vârstnice;                                                                  J

  • - Urmărește aplicarea reglementărilor legale privind persoanele vârstrtice 'și sesizează organele competente despre abaterile constatate;

  • - Formulează teme de cercetare și contractează elaborarea de studii sociologice privind viața persoanelor vârstnice cu instituții și unități specializate în domeniu, realizează analize proprii și elaborează puncte de vedere referitoare la îmbunătățirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice; -Avizează proiecte de acte normative care privesc persoanele vârstnice, avizul fiind consultativ;

  • - Sprijină organizarea asociativă a persoanelor vârstnice și participarea lor activă la viața socială;

  • - Reprezintă persoanele vârstnice din România în relațiile cu organizații similare din alte țări sau cu organizații internaționale ale persoanelor vârstnice;

  • - Participă, în calitate de reprezentant al societății civile privind persoanele vârstnice, în grupuri de

lucru, consilii și comitete organizate la nivel național, local și în cadrul ministerelor, al agențiilor și al instituțiilor asimilate acestora, alături de alți parteneri sociali și guvernamentali, care analizează și propun măsuri ce privesc îmbunătățirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice; - întreține relații permanente de colaborare cu reprezentanții mass-media, pentru informarea,populației cu privire la problematica persoanelor vârstnice.                                    /

■fSOUTH.-EăST

for iar <4ftttne(ț fedire





NIVEL LOCAL

Accelerarea procesului de îmbătrânire este de o importanță majoră pentru politicile sociale și modernizarea protecției sociale. Obiectivul protecției sociale constă în garantarea prosperității, într-o societate a cărei populație îmbătrânește. Menținerea unui grad ridicat de protecție socială, în aceste condiții este o importantă provocare pentru autorități. Pentru preveni rea,marginal izării și excluziunii sociale precum și pentru promovarea îmbătrânirii active, obiectivele vizate sunt îmbunătățirea serviciilor de informare și sensibilizare a populației pe problematica drepturilor și obligațiilor persoanelor vârstnice aflate în risc de marginalizare socială, precum și dezvoltarea de servicii sociale de tip familial destinate persoanelor adulte aflate în risc de marginalizare socială.

Măsurile adoptate de Guvernul României, prin PROGRAMUL SOCIAL, pentru reducerea sărăciei și facilitățile acordate persoanelor defavorizate social, întăresc cu baza legislativă necesară și completează eforturile autorităților locale și tuturor instituțiilor locale interesate în acoperirea de programe sociale și acordarea de măsuri de protecție și asistență socială pentru cât mai multe categorii de persoane vulnerabile din comunitate.

Planul Local de Acțiune privind îmbunătățirea măsurilor de asistență socială reprezintă transfigurarea în obiective a tuturor factorilor analizați în procesul de realizare și dezvoltare a unui sistem de asistență socială coerent, adaptat nevoilor locale ale municipiului pal ați. Planul urmărește dezvoltarea serviciilor promovate precum și crearea altora noi, pentru acoperirea unor cerințe tot mai crescânde, pe fondul accentuării gradului de sărăcie.

Obiectivele strategice ale Planului Local de Acțiune sunt:

  • - Promovarea acțiunilor care să ducă la implicarea activă a tuturor cetățenilor, organizarea activităților de voluntariat în vederea sprijinirii derulării acestor programe, crearea condițiilor necesare asumării responsabilităților comunitare în ce privește dezvoltarea serviciilor de asistență socială, favorizându-se transparența deciziilor și informarea cetățenilor asupra activităților derulate;

  • - Multiplicarea formelor de prezentare și informare publică asupra serviciilor de asistență socială locală și permanentizarea serviciilor de consiliere socială;

  • - Promovarea parteneriatelor locale pentru diversificarea serviciilor sociale și a măsurilor de asistență socială locală;

.. ,.Z

  • - Sprijinirea organizațiilor care propun crearea de noi activități producătoare de venit, ca activități pentru eradicarea sărăciei temporare și a sărăciei permanente;

  • - Elaborarea de noi proiecte propuse altor surse de finanțare; promovarea parteneriatelor la nivel local cu organizațiile neguvemamentale care își dovedesc utilitatea în rezolvarea problemelor de asistență socială ale comunității locale;

- Elaborarea de noi proiecte propuse spre finanțare pentru Fondurile Structurale;

- Promovarea vieții asociative pe plan local prin încurajarea colaborării între ONG-uri și între acestea și administrația publică locală, în rezolvarea problemelor de interes general;

- Colaborarea cu toți factorii locali în vederea elaborării Strategiei de Dezvoltare Durabilă și a Planului de Dezvoltare Comunitară, ca argument principal considerându-se necesitatea participării societății civile, prin reprezentanții săi, la construirea democratică a unei comunități aliniate standardelor europene;

Serviciile sociale destinate vârstnicilor, finanțate de la bugetul local (incluzând sistemul instituționalizat de asistență socială), acordă servicii specifice centrelor de zi sau centrelor rezidențiale, asistență și suport, îngrijire social-medicală, consiliere socială, psihologică și juridică, servicii de asistență medicală curentă, servicii de recuperare și reabilitare (kinetoterapie, masaj, și terapie ocupațională), îngrijire socio-medicală temporară sau permanentă/'"la domiciliu, precum și sprijin in vederea reinserției sociale pentru persoanele vârstnice.

Municipiul Galați încheie anual convenții cu asociațiile și fundațiile locale, în baza Legii 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială și a Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în 2007 și modificată în 2008.

De asemenea, activitatea asociațiilor și fundațiilor reprezintă o componentă importantă a sistemului de asistență socială, acestea suplinind adeseori golurile din serviciile sociale la nivel instituțional.

în contextul H.G. nr. 499 din 4 aprilie 2004, privind înființarea, organizarea și funcționarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, în cadrul Instituției Prefectului - județul Galați, a fost înființat în anul 2004, prin Ordin al Prefectului,

Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, iar ulterior acesta a fost reactualizat ori de câte ori a fost nevoie. în prezent Comitetul funcționează în baza Ordinului nr.332 / 02.12.2013 emis de Prefectul județului Galați și se întrunește lunar, la sediul Instituției Prefectului.

Principalele obiective vizate în activitatea Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice:

Implicarea instituțiilor statului în soluționarea problemelor sesizate de reprezentanții persoanelor vârstnice, legate în special de: acordarea de servicii medicale și medicamente corespunzătoare, bilete de tratament în stațiunile balneare, ajutoare financiare, situația persoanelor defavorizate etc.;

Identificarea unor soluții și implementarea unor proiecte pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice, atât în mediul urban, cât și în mediul rural;

Informarea reciprocă asupra problemelor de natură socială, economică sau ale vieții cotidiene, considerate de interes pentru persoanele vârstnice.                    °    -

Pe parcursul ședințelor lunare se urmărește asigurarea relațiilor de colaborare care să permită informarea reciprocă, permanentă, asupra problemelor care sunt de interes specific pentru persoanele



fflr SOUTH ;EAST “ EUROPE




vârstnice, consultarea reprezentanților acestora asupra problemelor cu care se confruntă, cu caracter economic, social, medical și cultural, precum și elaborarea de propuneri în vederea soluționării acestor probleme.

în funcție de solicitările reprezentanților organizațiilor persoanelor 'vârstnice, precum și de modificările legislative sau subiectele de actualitate cu impact asupra vârstnicilor, la întâlnirile lunare ale Comitetului, pe lângă reprezentanții autorităților locale și județene participă și alți invitați cu competența de a oferi informații și clarificări asupra respectivelor probleme. Tematica întâlnirilor se stabilește în urma consultării membrilor organizațiilor de pensionari.

Soluțiile identificate de către autoritățile publice locale la problemele de ordin social ale persoanelor vârstnice sunt în concordanță cu strategiile și politicile sociale care stau la baza unor programe active pentru înlăturarea efectelor îmbătrânirii populației și pentru asigurarea unei calități superioare a vieții persoanelor de vârsta a treia.

în acest sens, Consiliul Județului Galați a elaborat Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale în județul Galați pe perioada 2013-2020. Strategia are drept țintă dezvoltarea îngrijirilor și serviciilor acordate la domiciliul persoanei, promovarea accesului fără restricții la i serviciile de sănătate, îmbunătățirea măsurilor de prevenire a situației de dependență, diversificarea prestațiilor destinate prevenției sau combaterii riscului de marginalizare sau excludere socială și creșterea calității vieții persoanei vârstnice.

Referitor la implementarea conceptului de „îmbătrânire activă”, strategia prevede următoarele obiective generale:

• Asigurarea accesului persoanelor vârstnice la resursele societății în plan cultural, spiritual, educativ și la alte forme de petrecere a timpului liber

Principiile Națiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate „a le permite să trăiască mai bine în anii câștigați”, consacră libertatea persoanelor vârstnice de a decide asupra vieții personale și profesionale, dreptul de a se exprima și de a participa în activități sociale după pensionare, precum și accesul la oportunități de învățare adecvate vârstei.

Instituțiile de cultură locale și județene, în spiritul prevederilor Rezoluției parlamentului European din data de 6 februarie 2013, referitoare la Parteneriatul european pentruînOvare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, susțin inițiativele culturale ale organizațiilor neguvemamentale ale persoanelor vârstnice și derulează proiecte culturale locale și regionale pentru creșterea accesibilității serviciilor culturale și îmbunătățirea calității vieții.

Participarea seniorilor la activități culturale și educaționale, în calitate de persoane care învață și, deopotrivă, de facilitatori de învățare pentru alți seniori sau pentru generațiile mai tinere reprezintă o exemplificare a faptului că îmbătrânirea activă le poate permite persoanelor vârstnice să rămână în câmpul muncii și să-și împărtășească experiența îndelungată, să joace în continuare un rol activ în societate și să ducă o viață cât mai sănătoasă și împlinită. Persoanele în vârstă pot să reprezinte un model care învață, educă, transmit și comunică.

• Modalități de integrare în viața activă a pensionarilor și a persoanelor vârstnice cu handicap Integrarea în viața activă a pensionarilor este unul din instrumentele de mobilizare a potențialului maxim al persoanelor vârstnice de a contribui la dezvoltarea societății, cu accentul pus pe îmbătrânirea activă și mobilitatea persoanelor de vârsta a IlI-a, contribuind la modificare atitudinilor negative, precum și la stimularea implicării sociale.

Cuvântul “activă” se referă la continuarea participării persoanelor vârstnice la viața economică, socială, culturală, spirituală și nu numai la abilitatea de a fi active din punct de vedere fizic sau de a-și continua munca. Odată pensionați, vârstnicii pot contribui activ la binele familiei și comunității din care fac parte, iar scopul îmbătrânirii active este să crească speranța de viață sănătoasă și calitatea vieții persoanelor vârstnice, inclusiv a celor afectate de incapacitate saudiarîdicap.

în „Săptămâna Voluntariatului” organizațiile neguvemamentale organizează diverse acțiuni prin care numeroși vârstnici sunt implicați în calitate de prestatori de activități de voluntariat. Voluntariatul reprezintă o modalitate facilă și favorabilă îmbătrânirii active și schimbului intergenerațional.

Autoritățile locale au datoria de a crea condițiile favorabile îmbătrânirii active prin sporirea resurselor de informare cu privire la rolul activ în societate a persoanelor vârstnice, formarea imaginii pozitive asupra persoanelor vârstnice și generarea inițiativelor de participare la viața socială, economică și culturală, precum și consolidarea relațiilor intergeneraționale.

Sursa: RAPORT privind activitatea desfășurată de Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice în anul 2013, în județul Galați

4. Analiza situației curente                                              ,l

f ' ''

Studii recente realizate de Eurostat arată că populația României se reduce rapid, ca urmare a valurilor de emigrare și a creșterii demografice negative. Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, populașia stabilă a țării la 1 ianuarie 2014 era estimată la 19.631.292 de locuitori și se prognozează o continuare a acestui declin, pentru a ajunge în 2060 la 17.308.000 de locuitori, cea mai mare parte vârstnici.

Populația din România se află în prezent un proces de îmbătrânire pronunțat. Deși vârsta medie a populației a fost de 40,6 ani în 2011, ceea ce plasează România în rândul țărilor cu populație "adultă", cu toate acestea, numărul de persoane cu vârste cuprinse între 60 și peste din ultimii patru ani a crescut de la 4,2 milioane în 2008 la 4,5 milioane în 2013 (o creștere de 7,14%). împreună cu grupa de vârstă 55-59 de ani, care se poate clasifica, de asemenea, ca vârstnici, totalul pentru acest grup de vârstă a urcat la 5,6 milioane în 2008 la 5,9 milioane în 2013. Ponderea în totalul populației în 2013 a fost de 21,19%, dacă luăm în considerare numai cei cu varsta de 60 de ani și peste și 28.09%, dacă adăugăm pe cei cu vârste cuprinse între 55-59 de ani (date din baza de date TEM;PQ Online a Institutului Național de Statistică).

Vârstnici

21%

în perioada analizată, respectiv 2009-2013, grupele de vârstă cele mai afectate de șomaj în județul Galați au fost cele de 40-49 și cele de 30-39 de ani. Șomerii în vârstă de peste 55 de ani au ocupat un procent mic în comparație cu alte grupe de vârstă, de la 7,47% din totalul șomerilor pentru 2009 la 17,24% din totalul șomerilor înregistrați în 2013.

La sfârșitul anului 2013, în România erau înregistrați aproximativ 5.390.000 pensionari, numărul lor fiind ușor redus în comparație cu mijlocul deceniului trecut, când a existat un vârf pentru acest indicator - 6 milioane de pensionari.


||FWUȚHEAȘT

.JiȘfttly.fbf wtamrin («tute              3UVtr City




La nivel județean, Regiunile de Dezvoltare cu cel mai înalt grad de îmbătrânire în ceea ce privește populația sunt Sud, Sud-Est și Sud-Vest, unde ponderea în totalul populației a persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste depășește media națională, fiind situată între 4,5 la sută pentru Regiunea de Sud-Est și 17% pentru Regiunea Sud. (Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției

Sociale și Persoanelor Vârstnice, "Analiză socio-economică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020 în ceea ce privește protecția drepturilor sociale/demografice și îmbătrânirea activă").

în scopul identificării cadrului local pentru implementarea proiectului Silve# City în municipiul

Galai și pentru a defini o bază practică pentru structura proiectului pilot, a fost identificată necesitatea       ;

de a interacționa direct cu grupul țintă prin aplicarea unui chestionar care să obțină informații concrete      |

despre dorința și disponibilitatea respondenților de a se implica în activitățile proiectului pilot.

Chestionarul aplicat a cuprins 32 de întrebări cu privire la următoarele subiecte, structurate după cum urmează:

  • A. Demografie - 9 întrebări

  • B. Analiza SWOT

  • a.     Mediu - 6 întrebări

  • b.     Starea de sănătate - 5 întrebări

  • c.     Distracție - 7 întrebări C. Muncă - 5 întrebări         t

4*'

Au fost aplicate și colectate 472 de chestionare, care au fost completate de persoane cu vârste de peste 50 de ani, cu o distribuție relativ echilibrată între femei și bărbați.

Prin chestionar au fost colectate informații importante cu privire la nevoile grupului țintă al proiectului (populația în vârstă de 50 ani și peste), ce au fost apoi integrate în conținutul Studiului sondaj al orașului (City Survey).

Cel mai important aspect identificat este legat de dorința grupului țintă de a se implica în activități de voluntariat și alte activități lucrative.

Mai jos sunt cele mai relevante rezultate cuantificate ale chestionarului aplicat în municipiul Galați și interpretarea acestora:

Dintre cei 472 de respondeți,174 de persoane aparțin grupei de vârstă 50-55 de ani, un număr de 106 respondenți aparține grupei de vârstă 56-60 ani, alte 90 de persoane au vârsta între 60-65 ani iar 102 de persoane au vârsta peste 65 ani. Având în vedere rezultatele chestionarului, se poate observa că dorința de participare la activități variate este influențată de vârstă, persoanele mai în vârstă având semnificativ mai puțină deschidere spre implicarea în diferite activități.

Majoritatea respondenților au fost femei, respectiv 269 persoane, față de 195 persoane de sex masculin. Conform rezultatelor, persoanele de sex feminin au o mai mare deschidere față de implicarea în activitățile acestui proiect.

i




Cea mai mare parte a persoanelor respondente locuiesc alături de un alt membru al familiei, respectiv 185 de persoane. 92 de persoane din cele intervievate locuiesc cu încă 2 pefsoanc. 30 în gospodării de 4 persoane și 11 în gospodării de 5 sau mai multe persoane. Conviețuirea alături de unul sau mai mulți membri ai familiei nu pare să afecteze în vreun fel dorința de participare la diversificarea      }

activităților cotidiene (ca de exemplu cele propuse în cadrul proiectului), având în vedere că 152 de      _||

persoane care locuiesc singure s-au implicat în parcurgerea acestui chestionar.                            |

Vă rugăm să vă gândiți la toate calificările pe care le-ați obținut vreodată chiar dacă le-ați obținut acum mult timp în urmă sau nu v-ați folosit de ele. Aveți mai multe calificări? (puteți alege mai multe variante)


Figura 6 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la calificările profesionale ale respondenților

Majoritatea persoanelor respondente au obținut pe parcursul vieții cele mai multe calificări de la locul de muncă, respectiv 259 de persoane. Aproximativ 200 dintre respondenții la chestionar ce dețin studii medii și superioare, au obținut o calificare și din perioada școlii primare sau gimnaziale, ceea ce arata că dintre persoanele participante majoritatea și-au continuat activitatea didactică. Un număr

HF SOUTH EAST r" fURQî’E'

Silver City



considerabil de persoane, respectiv 100, a recunoscut că a obținut calificări și prin autoînvățare, pe când 84, au obținut-o printr-o ucenicie. Cea mai mică parte a persoanelor respondente cu calificare au obținut-o prin programe guvernamentale sau prin alt mod decât cele indicate.





Figura 7 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la studiile respondenților

Ponderea cea mai mare o au persoanele respondente cu studii superioare, respectiv 168 de persoane, urmate de cele care au absolvit studii liceale și școli profesionale. Un grad mai mare de implicare în diverse activități par să îl aibă cele 144 de persoane au terminat liceul și mai puține, respective 104, care au absolvit o școală profesională. Printre participanți au fost și persoane care au absolvit școala primară sau gimnazială, respectiv un număr egal de 94 de persoane. Studjâlc nu au fost un factor decisiv care să influențeze gradul de participare în acest proiect.          '■ '




în ceea ce privește venitul lunar, cel mai mare număr de persoane chestionate, respectiv 196, trăiește dintr-o sumă de până în 700 de lei (aprox. 160 EUR), acest fapt explicând, și opțiunile indicate la întrebarea anterioară. Un număr doar puțin mai mic are venituri lunare întrd 700 și 1400 lei. Foarte puține persoane din cele chestionate au venituri lunare de 1400-2000 lei și respectiv

2000-2800 lei. Persoanele cu venituri lunare peste de 2800 lei sunt excepții, având în vedere că este vorba de un număr de 9 persoane și de 5 persoane cu venituri de peste 3500 lei.


Figura 9 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la satisfacția respondenților cu privire la venitul lunar încasat

Corelat cu răspunsul pe care persoanele chestionate l-au dat pentru întrebarea anterioară, 263 persoane au răspuns că venitul lunar nu este suficient pentru un trai decent. Se poate estima că toate persoanele care au un venit un sub 700 de lei au ales această variantă. Având însă în vedere că această variantă de răspuns a fost indicată de un număr mai mare decăt cel al respondenților cu venituri sub 700 lei, se înțelege că nici persoanele cu venituri cuprinse între 700 și 1400 lei nu își permit un mod de viață îndestulător. în plus, 68 persoane cu venituri lunare reduse au recunoscut că acestea nu le ajung pentru un trai decent, dar că dispun totuși și de alte surse de bani. Un număr destul de mare s-a putut acomoda cu veniturile mici, respectiv peste 100 de persoane care-au răspuns că veniturile lunare le ajung, dar cu indulgență. Din răspunsul acestora se înțelege însă că, în situații deosebite, nu ar putea să acopere cheltuieli necesare dar neprevăzute. Doar 18 persoane au răspuns că venitul lunar le asigură un trai decent.

Care sunt posibilitățile dvs. de transport local în zona în care

locuiți? (variante multiple)


WnF 'WT #.'<*. 1'.'               '■ •"'

EUROPE

J<îțdy for w &mtȘ fathta






Având în vedere că respondenții locuiesc în mediul urban, este de așteptat ca majoritatea lor (aproximativ 400 de persoane) să răspundă că cel mai accesibil mijloc de transport din zona în care locuiesc este autobuzul/microbuzul. Un număr de două ori mai mic de respondenți are acces la tramvai și un număr puțin mai redus la troleibuz. Mijlocul de transport la care persoanele chestionate au cel mai redus acces este autoturismul personal, acest număr putând fi de fapt influențat de proporția mare de persoane cu venituri lunare care nu pot asigura astfel de costuri^

Care dintre obiectivele enumerate mai jos se regăsesc în zona în

care locuiți?


Figura 11 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la obiectivele regăsite în zona de rezidență a respondenților

în ceea ce privește obiectivele regăsite în zona de reședință a persoanelor chestionate se observă, ținând cont de răspunsurile acestora, că există o concentrație relativ mică a obiectivelor de interes pentru această categorie de vârstă. Astfel, majoritatea, respectiv peste 200 de persoane, a răspuns că în zonă există parcuri și institute educaționale. Având în vedere că majoritatea persoanelor

HF SOUTH £AST ” EUROPE'


Silve? City



chestionate au deja studii medii și superioare, se deduce faptul că existadestul.de puține obiective de interes pentru acestea. Deși serviciile sociale par să acopere o arie mai mare de accesibilitate, centrele de îngrijire de tip familial și cluburile nu sunt disponibile în multe din zonele în care locuiesc persoane în vârstă.


Figura 12 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la satisfacția respondenților în relație cu serviciile de sănătate din zonă

în ceea ce privește serviciile de sănătate disponibile în zona de reședință a persoanelor chestionate, majoritatea au acordat nota 5, ceea ce sugerează că deși aceste servicii există, ele au fie o calitate inferioară, fie simt greu accesibile, din pricina prețurilor sau din pricina distanței pe care persoanele în vârstă nu o pot parcurge cu ușurință.

Sunteți mulțumit de situația financiară?


■F SOUTH iEĂST “ EUROPE'




UNtâft'.


Având în vedere că o parte dintre respondenți au admis faptul că beneficiază de sume de bani auxiliare veniturilor lunare, prin care își pot asigura un stil de viață decent, gradul în care persoanele chestionate se pot declara declara mulțumite de situația financiară este destul de redus. Chiar dacă își pot asigura minimul necesar pentru un trai decent, persoanele în vârstă nu au în continuare destui bani pentru a-și satisface și alte nevoi sau preferințe, cele mai multe persoane evaluând acest aspect cu nota 5.


Persoanele în vârstă chestionate s-au declarat în marea majoritate mulțumite de condițiile de locuit și nici o persoană nu a acordat acestui aspect nota minimă. Având în vedere că majoritatea persoanelor chestionate a recunoscut că locuiesc la adresa curentă de peste 20 de ani, se poate deduce că ele sunt mulțumite chiar și în blocurile de locuințe mai vechi, chiar dacă acest lucru se datorează renovării clădirilor, imbunătăților aduse personal sau faptului că preferă un domiciliu stabil cu care s-au obișnuit și în care se simt în siguranță.


hwt ȘQyW'EAST “ EUROPE '




fv

..,. J1



Figura 15 — Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la satisfacția respondenților în relație cu starea de sănătate generală

Majoritatea persoanelor chestionate a acordat note de peste 7, arătând astfel că, în general, populația vârstnică este mulțumită de acest aspect, chiar dacă există și anumite probleme. Rezultatele acestui chestionar pot fi puse în legătură cu cele legate de gradul în care respondenții sunt mulțumiți de serviciile de sănătate din zonă. Astfel, deși majoritatea a fost mai degrabă nemulțumită de calitatea serviciilor de sănătate, nu aceeași proporție se păstrează în cazul persoanelor care chiar au nevoie de aceste servicii, fiind deci vorba mai degrabă de lipsa de încredere a respondenților în această categorie de servicii.

Număr de respondenți Sunteți mulțumit de sensul vieții?               <


Figura 16 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la satisfacția respondenților în relație cu sensul vieții                    '

în ceea ce privește sensul vieții, majoritatea respondenților s-a declarat mulțumită. Acest răspuns reliefează modul în care persoanele chestionate au reușit să își satisfacă ambițiile personale, până în prezent.


gP SOUTH fAST V" EUROPE

JoînUy fi» «știr commșb ftatfie




Figura 17 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la nevoia de tratament medical continuu a respondenților             ‘ '

Puțin mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate au avut nevoie de tratament medical continuu, arătând că serviciile medicale ocupă totuși un loc foarte important pentru populația de vârstă înaintată și prin urmare este important atât accesul cât și calitatea acestora.

Vă deplasați independent?


Figura 18 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la condițiile de deplasare a respondenților

Deși persoanele chestionate sunt persoane în vârstă și în ciuda faptului că aproape jumătate din ele au nevoie de tratamente continue, doar 4% din acestea au probleme de o gravitate atât de însemnată încât să necesite sprijin pentru deplasare. Acest rezultat poate însă fi afectat și de faptul că persoanele care au ales să participe la acest proiect au în majoritate sub 65 de ani.


Figura 19 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la desfășurarea de activități sportive de către respondenți              1

®Fsoutheast ” europe jewrWy ■Șr’.țșsr «jrrnnț» 'fîitum




Deși o bună parte a populației de vârstă înaintată are nevoie de tratament continuu, este de remarcat faptul că o bună parte dintre respondenți desfășoară și activități sportive. Majoritatea însă, reprezentată de o proporție de 77%, este sedentară, fiind probabil și cea mai expusă riscurilor de sănătate.


zilnic

Frecvența

r

Figura 20 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la frecvența activităților sportive desfășurate de către respondenți

Deși cea mai mare parte dintre respondenții care desfășoară activități sportive o fac în mod zilnic, aproape același număr de persoane desfășoară activități sportive doar o dată pe lună, frecvență ce nu poate fi considerată suficientă pentru un stil de viață activ.


Figura 21 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la călătoriile respondenților



Deși majoritatea celor chestionați duc un trai care nu le poate asigura decât strictul necesar, populația de vârstă înaintată și-a păstrat preferința pentru călătorii și excursii, pentru care, conform rezultatelor obținute la celelalte întrebări care privesc situația financiară, este de înțeles că sunt de acord să facă anumite compromisuri financiare.


Frecvența cu care populația în vârstă pleacă în călătorii sau excursii este una redusă, majoritatea desfășurând acest tip de activități doar de până în 6 ori pe an. Cei care își permit plecări lunar, săptămânal sau chiar zilnic sunt foarte puțini, respectiv sub 40 de persoane.


Chiar dacă majoritatea persoanelor chestionate duc un stil de viață sedentar, televizorul nu se mai numără printre preferințe în ceea ce privește petrecerea timpului. Aproximativ 30 de persoane au recunoscut că nu se uită deloc la televizor, în timp ce un număr majoritar de aproape 300 de persoane petrece doar până în 10 ore pe săptămână în fața televizorului.

■^SOUTH/EAST

EUROPĂ.......

.           sotwor torfe



Deși radioul ar oferi posibilitatea desfășurării în concomitent a altor activități, acesta are o popularitate încă și mai scăzută în rândul respondenților, puțin sub 300 de persoane mărturisind că nu ascultă deloc radioul și aproximativ 150 de persoane că ascultă sub 10 ore pe săptămână.


Persoanele chestionate nu s-au arătat mai interesate nici de citit, indiferent dacă este vorba de cărți sau ziare. Cititul prezintă încă și mai puțin interes decăt radioul și televizorul pentru persoanele chestionate, dintre cele 463 de persoane doar 2 citind în medie peste 30 de ore pe săptămână. Având în vedere că majoritatea persoanelor chestionate nu privesc la televizor, nu ascultă radio și nici nu citesc ziare, se poate concluziona că acestea nu sunt la current nici cu evenimentele de interes public din zonă sau din țară.

î

-                                                                                                                   J1'

In medie pe săptămână câte ore petreceți folosind intemetul


respondenți

350



SilverCity


iSSJSfEtl


300

250 200 150 100


50 0


1"



0 ore 0-10 ore 10-20 ore 20-30 ore peste 30 ore

Figura 26 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la numărul de ore petrecute săptămânal de respondenți folosind internetul

De departe cel mai puțin popular mijloc de petrecere a timpului pentru persoanele în vârstă îl reprezintă utilizarea intemetului. Având în vedere că internetul cuprinde de fapt toate celelelalte activități pentru care respondenții au arătat un interes foarte scăzut, nu este surprinzător dacă internetul la rândul său nu este utilizat. însă este de așteptat ca rezultatul acesta să fie afectat și de faptul că respondenții nu au acces la internet sau nu știu să utilizeze tehnologia din ultimii ani.

Cât de des participați la reuniuni (cu familii, în club, cu prietenii)?




Figura 27 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la frecvența participării la reuniuni a respondenților

Persoanele în etate chestionate au fost destul de reticente în ceea ce privește răspunsul la întrebarea referitoare la petrecerea timpului în cadrul unor reuniuni cu familia sau cu prietenii. Deși majoritatea (154 de persoane) a răspuns că acest lucru se întâmplă o dată sau de două ori pe an, 82 de persoane au răspuns nu sau s-au abținut să răspundă. Se remarcă faptul că persoanele vârstnice sunt afectate de excluziunea socială, dar în același timp nici nu sunt motivate să socializeze cu persoane din aceeași situație.


Figura 28 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la frecvența participării la evenimente culturale a respondenților              ;

Pentru majoritatea respondenților, evenimentele culturale prezintă un interes foarte redus, majoritatea răspunzând că nu participă deloc la astfel de evenimente. Puțin mai mult de jumătate din cei chestionați însă au răspuns că, ocazional, participă la evenimente culturale, de câteva ori pe an.

||F SOUTH EAST

j$f$y<f^^r;&țW&»nț foturș ■■





Număr de respondenti Unde căutați informații în viața de zi cu zi? naîionale

naționale/internaționale


Cel mai la îndemână mijloc de informare asupra vieții de zi cu zi pentru persoanele chestionate rămâne televizorul, care este ușor de utilizat și nu implică niște costuri ridicate și care oferă informații de interes național și internațional. Pe locul doi ca și preferință se află ziarele, urmate de radio, internet și vecini. De remarcat este faptul că persoanele chestionate socializează cu vecinii în vederea obținerii de astfel de informații.

Sunteți interesat în acțiuni? (de ex. Noaptea Muzeelor sau alte activități civile, de ex. Ziua colectării deșeurilor, etc.ț

Respondenții au arătat un interes ridicat pentru acțiuni de tipul Noaptea Muzeelor sau Ziua colectării deșeurilor care vizează mobilizări colective sau activități de voluntariat cu un scop precis, dar pe termen scurt.

Figura 31 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la participarea respondenților la cursuri de formare profesională            y

i"1",    ''

Mai mult de jumătate din respondenți au răspuns că au participat la măcar un curs de formare profesională. Comparând răspunsurile acestei întrebări cu situația și tendințele actuale, se remarcă o mai slabă deschidere a respondenților pentru reconversia și reorientarea profesională, respectiv specializare.

Sunteți un membru activ al unei organizații? (de ex. fundații, cluburi pentru vârstnici, diverse programe inițiate de autorități pentru persoane vârstnice)

41% dintre respondenți au răspuns că sunt implicați ca și membri activi ai unei organizații, aceștia fiind probabil parte dintre cei care s-au declarat interesați de acțiuni sociale. Majoritatea persoanelor care sunt implicate în acest proiect a răspuns însă că nu face parte activă din astfel de organizații.

Figura 33 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la utilizarea unor servicii gratuite sau compensate de către respondenți

61% dintre respondenți au răspuns că sunt beneficiarii unor servicii gratuite compensate, fapt ce ilustrează pe de o parte accesibilitatea acestora la programe/servicii special concepute pentru categoriile din care fac parte și, pe de altă parte, interesul și motivarea persoanelor vizate de a obține aceste gratuități.

Care este statutul dvs. de lucru?

Număr de respondenți




Figura 34 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la statutul respondenților pe piața muncii

Dintre persoanele chestionate, având în vedere categoria de vârstă a grupului țintă, este de așteptat ca majoritatea lor să fie pensionari. 50 de persoane însă mai lucrează ocazional, în timp ce 23 persoane mai au și indemnizații/alocații sociale suplimentare.                         <


o ■ r..«: r

Figura 35 — Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la interesul respondenților față de existența mai multor opțiuni de lucru

Respondenții și-au exprimat în proporție de 65% nevoia de mai multe opțiuni de lucru, indicând de fapt disponibilitatea și preferința lor spre a putea continua să muncească.

Ați făcut vreodată muncă de voluntariat?

MF SOUTH EAST " EUROPE'

Figura 36 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la efectuarea până în prezent a activităților de voluntariat de către respondenți

Peste jumătate din persoanele chestionate au afirmat că au lacut muncă de voluntariat măcar o dată în viață, fără însă a preciza perioada sau contextul.

Figura 37 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la efectuarea în luna aplicării chestionarului a activităților de voluntariat de către respondenți

Deși majoritatea celor chestionați au declarat că nu au desfășurat muncă de voluntariat în ultima lună, 24% dintre persoane au răspuns cu da, arătând faptul că sunt dornice să întreprindă activități chiar dacă acestea nu sunt remunerate.                                    '    "

Ați dori să participați la activități de voluntariat în viitor?


Silver City


1

■ii


Figura 38 - Reprezentarea grafică a informațiilor cu privire la interesul respondenților de a participa la activități de voluntariat în viitor

Aproape 250 de eprsoane au răspuns că și-ar dori să participle la muncă de voluntariat chiar dacă aceasta nu este remunerată. O altă parte considerabilă însă și-a exprimat interesul numai în situația în care munca depusă ar puteajuca un rol important pentru mediul înconjurător sau pentru alte persoane. Sub 100 de persoane și-au exprimat un categoric dezinteres pentru munca neremunerată.

Interpretarea informațiilor disponibile a arătat că aproximativ 80% dintre respondenți ar dori să facă voluntariat în viitor, în comparație cu aproximativ 65% dintre respondenți, care ar avea nevoie de mai multe oportunități de angajare - unii respondenți au ales ambele opțiuni, concentrându-se în principal pe voluntariat. Astfel, punerea în aplicare a acestui proiect este o oportunitate interesantă pentru membrii grupului țintă, opțiunea cea mai viabilă pentru proiectul pilot fiind reprezentată de crearea cadrului necesar pentru implicarea persoanelor în vârstă în activități de voluntariat.

i                                                                                                   _ .

Principalele recomandări formulate de datele centralizate ale chestionarului se referă la mijloacele cele mai adecvate de promovare și publicitate a proiectului pilot în rândul grupului țintă. Astfel, informațiile pot fi diseminate în mod eficient și cuprinzător, folosind în principal ziare și, probabil, rețeaua de televiziune locală.

  • 5. Viziune pe termen lung și obiective specifice

Viziunea pe termen lung:

De a crește în mod semnificativ calitatea vieții persoanelor în vârstă din municipiul Galați ca urmare a îmbunătățirii statutului lor în domeniul sănătății, implicării și securității, permițându-le să atingă un nivel optim de bunăstare pe tot parcursul vieții și să participe în societate în funcție de nevoile, dorințele și capabilitățile lor.

i

Obiectivul general:

De a sprijini voluntariatul și ocuparea persoanelor în vârstă, asigurând în același timp solidaritatea între generații la nivelul comunității locale a municipiului Galați.

MF SOUTH'fiAST “ BUROPE

JoSritiX

SilverCity



Obiective specifice:

  • 1. Creșterea conștientizării și sensibilizarea potențialilor factori interesați cu privire la opțiunile de voluntariat pentru seniori (60+)

  • 2. Creșterea incluziunii sociale și a calității vieții prin valorificarea voluntariatului în rândul

seniorilor (60+)                                                       .   /'

  • 3. Opțiuni mai bune de anagajare și mai multe oportunități de muncă pentu seniori (50+)

4. Promovarea îmbătrânirii active prin cooperare intergenerațională

Primul obiectiv specific va fi realizat prin derularea campaniei de conștientizare prin intermediul ziarelor și rețelelor locale de televiziune cu privire la opțiunile de voluntariat pentru persoanele în vârstă și organizarea de târguri de voluntariat pentru seniori.

Al doilea obiectiv specific va fi îndeplinit prin înființarea unui Infopoint de voluntariat pentru seniori, organizare sesiuni de instructaj pentru voluntari, promovarea și implementarea unui program de tipul “Bancă de Favoruri” și creșterea accesibilității la evenimente și activități specifice seniorilor.

Al treilea obiectiv specific va fi atins prin organizarea târgurilor de locuri de muncă cu participarea companiilor interesate, unde Municipiul Galați, prin serviciile publice și societățile comerciale subordonate, va participa ca potențial angajator (activități sezoniere, tempo/are, permanente) și prin promovarea antreprenoriatului în rândul seniorilor.

Al patrulea obiectiv specific va fi îndeplinit prin organizarea unor competiții intergeneraționale (șah, table, alte activități sportive, etc.), organizarea de activități de lectură și recitare de poezii, punere în scenă piese de teatru, etc., organizare sesiuni de instructaj privind utilizare a calculatorului pentru seniori, conduse de studenți voluntari și organizare sesiuni educaționale și de mentorat (protecția mediului, educație civică și etică, siguranță rutieră, educație pentru sănătate, etc.) conduse de seniori în timpul anului școlar.

Planul este conceput pentru a-și atinge obiectivele pe perioada 2015 - 2017.

în această perioadă, următorii indicatori vor fi realizați (pe an de activitate):

  • • număr crescut de vârstnici conștienți de opțiunile de voluntariat din municipiul Galați (vizitatori pagini web, cititori articole din ziare, audiențe TV, buletine informative,distribuite, comunicate de presă);

•2 Târguri de Voluntariat organizate, cu 1000 de participanți pentru fiecare eveniment și 20 organizații/eveniment;

  • • 1 Infopoint Voluntariat pentru seniori, cu 150 de seniori înscriși și o bază de date;

  • • 2 sesiuni de instruire voluntari organizate, 50 participanți/sesiune;

  • • 150 seniori înscriși în cadrul programului “Banca de favoruri” și o bază de date;

  • • evenimente promovate în rândul seniorilor;

  • • 1 Târg de locuri de muncă pentru seniorii 50+, cu 100 de participanți;




  • • 2 sesiuni de informare/instruire pentru promovarea antreprenoriatului, cu câte 20 participanți la fiecare eveniment;

  • • 2 competiții intergeneraționale, cu 50 de participanți la fiecare eveniment;

  • • 2 competiții de lectură, recitare poezii și punere în scenă piese de teatru, cu 50 de participanți la fiecare eveniment;

  • • 2 sesiuni de instruire privind utilizarea computerului pentru seniori, conduse de elevi voluntari, cu 15 de participanți/sesiune;

  • • 8 sesiuni de educație și mentorat organizate, cu 10 de participanți/sesiune.

6. Principalele grupuri țintă

Grupul țintă al Planului Local de Implementare este format din persoane cu vârste cuprinse între

50 ani și peste, pentru care sunt puse în aplicare o serie de măsuri care să faciliteze reintegrarea lor pe piața muncii și / sau în mediul social.

Ținând cont de criteriile de departajare a grupurilor țintă în cadrul Studiului sondaj al orașului și de selectare a temei proiectului pilot implementat, acestea pot fi considerate din două perspective:

  • • Seniori cu vârsta 50+, cea mai mare parte fără loc de muncă;

  • • Seniori cu vârsta 60+, care vor fi implicați în activități de voluntariat.

în sondajul menționat la capitolul anterior, s-a arătat că 80% dintre respondenți ar dori să facă voluntariat în viitor, în comparație cu aproximativ 65% din respondenți, care ar avea nevoie de mai multe oportunități de angajare. Deși respondenții au ales ambele opțiuni, cei mai mulți s-au concentrat în principal pe activități de voluntariat. Ținând cont de aceste aspecte, dar și de exemplele de bunele practici și schimb de experiență cu partenerii de proiect, Planul Local de

Implementare Silver City se axează în principal pe implicarea seniorilor în activități de voluntariat și cooperare intergenerațională, dar și pe implementarea unor măsuri care să ofere opțiuni mai bune de angajare și mai multe oportunități de muncă pentu seniori.

7. Exemple de bune practici

în cadrul proiectului Silver City, Municipiul Galați și Fundația împreună au implementat proiectul pilot "Clubul Seniorilor - Implicarea activă și reintegrare socială a vârstnicilor". Proiectul pilot a fost condus de conceptul "îmbătrânirii active" și "solidarității între generații", având la bază contribuția persoanelor în vârstă la bunăstarea societății și diferite moduri de a promova această contribuție.

Obiectivele principale ale proiectului pilot au fost:

• implementarea de acțiuni de sprijin a procesului de îmbătrânire activă în rândul vârstnicilor;


fțrture


SilverCity


  • • valorificarea voluntariatului în rândul vârstnicilor, prin implicarea lor în activități specifice pentru

comunitate;                                                        .

  • • creșterea satisfacției personale și calității vieții persoanelor în vârstă;

  • • de a permite vârstnicilor să-și afirme experiențele lor personale și profesionale;

  • • de a crește gradul de conștientizare a importanței voluntariatului și mai ales a faptulului că se bazează exclusiv pe motivația personală.

Pentru a atinge aceste obiective, a fost definit următorul set de activități de voluntariat:

  • • Organizarea de sesiuni de instruire înainte de a începe activitățile de voluntariat;

  • • Cultivarea interesului pentru lectură în rândul copiilor;

  • • Activități de mentorat în rândul copiilor;

  • • Socializare și meloterapie;

  • • Ateliere de poezie;

  • • Ateliere de teatru;                                                              ,

  • • Ateliere de ocupaționale;                                             '     -

  • • Activități de voluntariat ecologic;

  • • Activități de voluntariat pentru persoanele cu dizabilități;

  • • Organizarea de evenimente speciale: petreceri aniversare pentru copii, 01 iunie (Ziua Copiilor), de Paști, de Crăciun.

Beneficiarii direcți ai proiectului pilot au fost persoane care îndeplinesc următoarele criterii de selecție:

  • - Vârsta: 60 de ani și peste;

  • - Pensionar / nu este încadrat pe piața muncii;

  • - Sănătos: să nu sufere de afecțiuni contagioase, tulburări grave de comportament, boli mintale și să fie capabil să se deplaseze la locul de desfășurare a activităților;

  • - Să arate multă determinare, motivație și dorință de a se angaja în activități de voluntariat;

  • - Să demonstreze seriozitate ți devotament față de cei din jurul lor, vârstnici și copii; - Să dispună de resursele minime alocate pentru activitățile proiectului.

Beneficiarii indirecți ai proiectului pilot au fost:

  • - Copii și persoane cu dizabilități, care au fost ajutate de voluntari;

  • - Participanți la diverse evenimente organizate cu sprijinul celor din Clubul Seniorilor;

  • - Populația din municipiul Galați;

  • - Prietenii și rudele celor din grupul țintă.

Rezultatele proiectului pe termen lung:

  • - Sentiment sporit de satisfacție în rândul grupului țintă cu privire la rolul lor în societate; - Prevenirea depresiei în rândul grupului țintă;

  • - Reintegrarea în societate a membrilor grupului țintă.                     ,


    SOUTH EAST EUROPE Jo(nUy fer ou? commoH fțmire





Rezultatele imediate ale proiectului:

  • - Sesiuni de formare voluntari, înainte de începerea activităților de voluntariat, derulate pentru 70 de voluntari vârstnici;

  • - 9 activități de cultivare a interesului pentru lectură ce au implicat 35 de copii și 9 voluntari;

  • - 21 activități de mentorat, desfășurate de către 8 de voluntari și având 21 de . copii ca beneficiari, , cu

7 subiecte școlare / teme abordate;                                  • rf „

  • - 22 activități de socializare și meloterapie desfășurate de 12 voluntari, având ca beneficiari 80 de copii și seniori;

  • - 16 ateliere de poezie, 12 voluntari implicați, având ca beneficiari 80 de copii și seniori;

  • - 13 ateliere de teatru, 11 voluntari implicați, având ca beneficiari 80 de copii și seniori;

  • - 18 ateliere ocupaționale, 12 voluntari implicați, 4 târguri expoziționale;

  • - 7 activități de voluntariat ecologic, care au constat în plantarea de copaci si flori în curtea

Liceului Tehnologic Simion Mehedinți și îngrijirea spațiilor verzi și 2 activități de voluntariat ecologic, la Pădurea Gârboavele, 20 voluntari implicați;

  • - 7 activități de voluntariat pentru persoane cu dizabilități/ 13 voluntari seniori implicați;

  • - 8 activități de organizare a sărbătoririi unor evenimente speciale: zilele de naștere ale copiilor, 1 Iunie, Paște, Crăciun, ziua persoanelor vârstnice, diferite evenimente culturale, 15 voluntari implicați.

î

fr

4»'

Impactul proiectului:

Prin implementarea acestor acțiuni-pilot a fost construit cadrul necesar care va susține măsuri suplimentare pentru punerea în aplicare a conceptului de "îmbătrânire activă" în municipiul Galați.

Impactul proiectului pilot a fost mare în rândul grupului țintă selectat pentru participarea la activități specifice, cât timp aceste persoane au putut astfel redescoperi beneficiile emoționale ale relațiilor sociale și satisfacția de a contribui la dezvoltarea și funcționarea societății locale.

Proiectul pilot a influențat percepția oamenilor care locuiesc în municipiul Galați cu privire la rolul vârstnicilor în societate, demonstrând astfel că vârsta nu este un factor care determină izolarea și sedentarismul cetățenilor seniori.

De asemenea, următoarele bune practici din cadrul proiectului Silver City aufoat luate în considerare la elaborarea Planului Local de Implementare propriu - zis:            * ' ' ’ '

• Banca de ajutor mutual favoruri (Favour Bank), Districtul Zuglo, Budapesta, Ungaria

Proiectul unei bănci de ajutor mutual (favour bank în engleză) derulat în Zuglo este o formă de voluntariat și un sistem de monedă alternativă. Este un mod de a da și a primi pentru a construi o rețea de susținere mutuală și o comunitate puternică. Banca a fost înființată într-o comunitate în care persoanele au fost de acord ”să vândă” și ”să cumpere” ajutoare mutuale ("favoruri”) pentru a satisface nevoile prietenilor, vecinilor și ale comunității ca atare. Proiectul are un coordonator care

Sar SOUtH'EAST

îcfr țHițșwWi^feture

are grijă de rețea și de potrivirea cererii cu oferta. Proiectul permite persoanelor în vârstă să rămână în casele lor și să trăiască independent mai mult timp decât dacă ar rămâne ca indivizi izolați. Este un instrument foarte eficient de dezvoltare a comunității, responsabilizând indivizii și grupurile în sensul producerii unei schimbări, realizării unei alegeri și preluării controlului asupra propriei vieți și propriului cartier.

• PRO50APTITUDINI (PRO50ABILITY), Maribor, Slovenia

Proiectul pilot implementat de partenerul din Maribor, intitulat "PRO50APTITUDINI

(PRO50ABILITY)" este singura acțiune de dinamizare și planificare a carierei concentrată pe segmentul de șomeri de 50 de ani și peste, dezvoltată în Slovenia. Acesta oferă o mare flexibilitate de participare pentru șomerii menționați și posibilitatea de a fi implicați în două proiecte complementare.

Acțiunea contribuie, de asemenea, la consolidarea cererii și ofertei pe piața forței de muncă, prin -1 dezvoltarea a trei tipuri de activități:                                                                          I

  • - Angrenarea părților interesate (prin activități de cooperare, organizare de sesiuni de informare pentru consiliere, invitarea candidaților);

  • - Angrenarea șomerilor de 50 de ani și peste (prin sesiuni de informare, instruire și interviuri de angajare);

  • - Angrenarea angajatorilor (prin dezvoltarea de forumuri, sesiuni de instruire, interviuri).

în cadrul proiectului, părțile interesate au posibilitatea de a contribui în mod direct la conținutul activităților acestuia. Acestea au participat la sesiunile de discuții în care au prezentat experiențele și practicile lor și au contribuit semnificativ în timpul lucrului în grup.         i

. ..7

• Copiii muncii (Children ofLabour), Gallarate - Varese, Italy

Proiectul a fost dezvoltat în regiunea Gallarate - Varese, din zona de nord-vest a Italiei, din toamna : anului 2010 până în iulie 2013, fiind finanțat de către AUSER Gallarate și de către cetățeni, cu sprijinul municipalității.

Proiectul s-a adresat noilor nevoi aflate în creștere (sociale, de sănătate, de dinamizare, de educație) din teritoriu și a reușit să revitalizeze o clădire/structură publică abandonată (denumită "Copiii muncii" - "I figli del lavoro") din centrul orașului.

Acțiunea a avut un impact semnificativ asupra seniorilor prin:

  • - Implicarea lor activă în implementarea și gestionarea activităților;

  • - Punerea în valoare a capitalului lor social;                            .

  • - Transformarea lor în actori ai comunității locale;

  • - Abordarea în același timp a problemelor lor stringente.

gr SOUTH EAST gggP EUROPE

foi- our ^frtnon fWfe              buvei1 Qtty


Factorii care au asigurat succesul proiectului au fost:

  • - Nivelul ridicat de implicare a seniorilor, motivație și disponibilitate crescută; - Dinamizarea

comunității;                                                        e y

  • - Rolul aparte al seniorilor în cadrul comunității (imagine, statut, percepție); - Sentimentul de apartenență față de centrul orașului, de comunitatea locală;

  • - Stabilirea unui nou punct de întâlnire, socializare și schimb intergenerațional îm centrul orașului.

8. Cadrul financiar (2015 - 2017)

Obiectiv

Acțiuni/măsuri planificate

Frecvență

Alocare financia ră pe an (Euro)

Surse de finanțare

1. Creșterea conștientizării și sensibilizarea potențialilor factori interesați cu privire la opțiunile de

1.1 Organizare campanii prin ziare locale, rețele TV locale, mediul virtual, siteurile rețelelor de socializare, site-ul

Municipiului Galați și al factorilor interesați cu privire la opțiunile de voluntariat pentru seniori

A

In fiecare an

5.500

f     Municipiul

Galați/buget local

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

  • •     Finanțare națională și europeană

î nerambursabilă

voluntariat pentru seniori (60+)

1.2 Organizare târguri de voluntariat pentru seniori

La fiecare 6 luni

1.500

  • •     Municipiul Galați/buget local

  • •     Finanțare națională și europeană nerambursabilă

2. Creșterea incluziunii sociale și a calității vieții prin valorificarea voluntariatului în rândul seniorilor (60+)

2.1 înființarea unui Infopoint pentru seniori

Permanent (Program Public: Marți și Joi între orele 09:00-13:00)

3.500

  • •     Municipiul Galați/buget local

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

  • •     Finanțare națională și europeană nerambursabilă

2.2 Organizare sesiuni de instruire pentru voluntari

La fiecare 6 luni

2.000

  • •     Municipiul Galați/buget local

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

  • •     Finanțare națională și europeană nerambursabilă

i

i

S

1 Fonduri Structurale 2014 - 2020, Programe de Cooperare Teritorială 2014 - 2020

2.3 Promovarea și implementarea unui program de tipul “Bancă de Favoruri”

Permanent (Program Public:

Marți și Joi între orele 09:00 -13:00)

2.500

9     Municipiul

Galați/buget local

•     Finanțare

națională și europeană nerambursabilă

2.4 Creșterea accesibilității la evenimente și activități specifice seniorilor

în funcție de programul evenimentelor

1.000

  • •     Municipiul Galați/buget local

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

Finanțare națională și europeană nerambursabilă

3. Opțiuni mai bune       de

angajare și mai multe oportunități de muncă pentu seniori (50+)

3.1. Organizare târguri de locuri de muncă cu participarea companiilor interesate, unde Municipiul Galați, prin serviciile publice și societățile comerciale subordonate, va participa ca potențial angajator (activități sezoniere, temporare, permanente)

în fiecare an

4.500

  • •     Municipiul Galați/buget local

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

  • •     Finanțare națională și europeană nerambursabilă

i

/ '


SOUTH EAST

jQîrrtty fon1 ciir ccmrusn finire





P® EUROPE '



3.2 Promovarea antreprenoriatului în rândul seniorilor

La fiecare 6 luni

2200

  • •     Municipiul Galați/buget local

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

  • •      Finanțare națională și europeană nerambursabilă

4. Promovarea îmbătrânirii active prin cooperare intergenerațion ală

4.1 Organizare competiții intergeneraționale (șah, table, alte activități sportive, etc.)

La fiecare 6 luni

2.500

  • •     Municipiul Galați/buget local

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

  • •     Finanțare națională și europeană

! nerambursabilă

4.2 Organizare activități de lectură

La fiecare 6 luni

2.800

• Municipiul Galați/buget local

(povești etc.) și recitare poezii, punere în scenă piese de teatru, etc.

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

  • •     Finanțare națională și europeană nerambursabilă

4.3 Organizare sesiuni de instruire privind utilizarea computerului pentru seniori, conduse de elevi voluntari

La fiecare 6 luni

5.000

r'"

  • •     Municipiul Galați/buget local

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

/• r     Finanțare

națională și europeană nerambursabilă

4.4 Organizare sesiuni educaționale și de mentorat (protecția mediului, educație civică și etică, siguranță rutieră, educație pentru sănătate, etc.) conduse de seniori în timpul anului școlar

în fiecare lună în timpul anului școlar

2.000

  • •     Municipiul Galați/buget local

  • •      Factori interesați (sponsorizare)

  • •     Finanțare națională și europeană neramburs abilă

TOTAL

35.01

90

3

y


EOF Cffl ITH iFÂ<T “ 1UR0PS"

șcmtMsn fufcjrfe




9. Monitorizare și evaluare

Municipiul Galați și factorii interesați implicați vor forma un Comitet de Implementare a PLI care va avea următoarele responsabilități:

  • • reuniuni bianuale ale membrilor Comitetului de Implementare pentru monitorizarea progresului PLI;

  • • verificarea permanentă a diagramei Gantt;

  • • întâlniri lunare cu reprezentanții factorilor interesați pentru a discuta impactul și rezultatele PLI;

  • • analiza formularelor de evaluare completate de participanții la sesiunile de instruire și implementarea schimbărilor în cazul în care este necesar; • evaluarea lunară a indicatorilor cantitativi și calitativi ai PLI;

  • • întâlniri cu reprezentanții grupului țintă și obținerea de feed-back prin intermediul chestionarelor de evaluare calitative și cantitative;

  • • evaluarea nivelului de atingere a obiectivelor.

10. Recomandări de politici

i

f -

Recomandările de politici sunt menite să schimbe mentalitatea factorilor de decizie din UE în ceea ce privește valoarea și rolul potențial al seniorilor de a contribui la comunități și creștere sustenabile. Acestea se bazează pe rezultatele activităților proiectului Silver City, în special pe rezultatele acțiunilor pilot locale. Recomandările de politici sunt, de asemenea, conectate cu inițiativele și proiectele dezvoltate la nivel național și local, având scopul de a maximiza sinergiile acestora cu punctul de vedere al UE în ceea ce privește reintegrarea seniorilor în societate.

Pe scurt, recomandările de politici UE constau în:

  • • îmbunătățirea politicilor de învățare pe tot parcursul vieții pentru seniori

învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă procesul de menținere activă a minții și a corpului, la orice vârstă, prin cercetarea în mod activ de noi cunoștințe și experiențe. De asemenea, are beneficii sociale și economice semnificative pe termen lung, cum ar fi: calificare generală mai bună a forței de muncă în vârstă, oportunități mai mari de a rămâne activ pe piața forței de muncă, un grad sporit de utilizare a calculatorului și mai multe oportunități pentru seniori de a rămâne activi din punct de vedere social și economic.

  • • Dezvoltarea de oportunități de angajare pentru seniori

Pentru a permite seniorilor să rămână mai mult pe piața forței de muncă se impune înlăturarea obstacolelor în calea ocupării forței de muncă și introducerea unor mecanisme flexibile de pensionare, în primul rând, este nevoie de timp de lucru mai flexibil și o organizare mai bună a muncii, pentru a sprijini munca cu normă întreagă sau parțială ca o alternativă pentru pensionare și pentru a îmbunătăți accesul la învățarea pe tot parcursul vieții pentru seniorii aflați pe piața muncii.

Promovarea sănătății pe tot parcursul vieții de lucru este, de asemenea, esențială, precum și serviciile de sănătate eficiente, deoarece problemele de sănătate sunt motivele principale ale pensionării

■rsOUTHJEĂST

WW            fyturfe





anticipate. în actuala recesiune economică, este de asemenea esențial să se asigure că seniorii angajați ce au fost concediați ar putea reveni la lucru când situația de pe piața forței de muncă se stabilizează și astfel se poate lupta împotriva discriminării de vârstă.

• Sprijinirea implicării seniorilor în activități de voluntariat

Sprijinirea voluntariatului și a educației în rândul seniorilor este un instrument eficient la nivelul întregii societăți, deoarece aceste acțiuni îmbunătățesc sănătatea mentală și fizică a persoanelor vârstnice și reduc rata de mortalitate, generând capital social, îmbunătățind calitatea vieții și asigurând o mai bună asistență socială.

în ciuda beneficiilor voluntariatului, participanții la proiect au observat multe bariere în a se implica în activități de voluntariat, precum identificarea oportunităților de voluntariat, în special a celor care sunt cele mai potrivite pentru ei. Vârstnicii doresc mai multe oportunități și o gamă mai largă de opțiuni.

• Consolidarea organizării formale și informale a persoanelor vârstnice

întărirea organizațiilor persoanelor vârstnice va crește capacitatea și influența lor într-o gamă de probleme specifice seniorilor. Aceste organizații vor câștiga know-how-ul necesar pentru a fi capabile să dezvolte intervenții eficiente și să desfășoare proiecte inovatoare pentru cetățenii în vârstă.

Multe organizații, în special organizațiile de pensionari au dovedit că pot mobiliza resursele necesare și pune în aplicare acțiuni locale inovatoare pentru îmbătrânirea activă. Sunt necesare măsuri suplimentare, astfel încât acest tip de inițiative civice să devină cadrul-cheie pentru dezvoltarea și implementarea politicilor de îmbătrânire activă și cooperare intergenerațională.

11. Valoare adăugată

Planul Local de Implementare este conceput astfel încât să îmbunătățească semnificativ calitatea vieții seniorilor în orașul Galați ca urmare a creșterii oportunităților pentru o viață activă și sănătoasă, permițându-le să realizeze potențialul de bunăstare pe tot parcursul vieții lor și să participe în societate în funcție de nevoile, dorințele și capacitățile lor. Planul oferă mai multe oportunități seniorilor să rămână activi, fie prin revenirea pe piața muncii, dar în special prin implicarea în activitățile de voluntariat.

Niciun proiect similar nu a mai fost implementat în județul Galați. Până la apariția acestui proiect, factorii interesați locali se străduiau să identifice căile de reactivare a seniorilor și să asigure mijloacele eficiente de corelare a cererii cu oferta. Lipsa unor măsuri și metode eficiente în acest domeniu au constituit o barieră în realizarea acestor obiective până în momentul de față.

Cadrul Planului Local de Implementare poate produce modele noi și idei inovative dar nu foarte complexe, care pot consolida rolul seniorilor în crearea unor comunități durabile.

■FWUT'H^ț V* BUWFE


SilverGity


EUR&REAN umîM:


  • 12. Egalitate de șanse

l

Principiile nondiscriminării vor fi aplicate în toate activitățile PLI. Planulstimulează și promovează cooperarea, egalitatea de șanse și drepturi între femei și bărbați și între toți membrii societății, indiferent de afilierea politică, religie, cultură și rasă. PLI are în vedere distribuția egală a resurselor, beneficiilor și a responsabilităților între femei, bărbați și membri ai comunității, în acord cu valorile societății. De asemenea, planul promovează și respectă principiile egalității de șanse și non-discriminarea pe motive de sex, rasă, religie, etnie, convingeri, vârstă, handicap, în toate etapele sale de pregătire și implementare.

13. Caracter inovativ

Caracterul inovativ al Planului Local de Implementare este dat de noua abordare, metodologia nouă și noile practici pe care le introduce la nivel local. Planul se concentrează pe seniori ca potențială sursa de competitivitate economică locală și contribuție la economia bazată pe cunoaștere, ceea ce reflectă o nouă abordare în comparație cu contextul, de obicei, pur social în care este tratată îmbătrânirea.                                                                   1

Planul va contribui la creșterea conștientizării și sensibilizării potențialilor factori interesați cu privire la opțiunile de voluntariat pentru seniori cu ajutorul campaniilor de informare prin intermediul ziarelor locale și a rețelelor de televiziune referitor la activitățile de voluntariat, organizarea târgurilor de voluntariat și creșterea accesibilității la evenimente și activități specifice seniorilor. Târgurile de voluntariat sunt evenimente publice la care participă factorii interesați din comunitate, pecum și persoane care sunt interesate de acțiuni de voluntariat în calitate de beneficiar sau doresc să devină ei înșiși voluntari. Aceste târguri reprezintă o metodă bună prin care publicul poate afla mai multe informații despre organizațiile de care sunt interesați, ce servicii oferă și ce fel de voluntari doresc să atragă. în cadrul acestor târguri de voluntariat pot participa organizații din mai multe domenii: servicii pentru persoanele în vârstă și copii, spitale, reședințe, adăposturi, etc.

în vederea creșterii incluziunii sociale și a calității vieții prin valorificarea voluntariatului în rândul seniorilor (60+), PLI are în vedere crearea unui Infopoint de voluntariat pentru seniori și introduce un concept nou - “Banca de favoruri”. Acest sistem alternativ de schi,mb .reprezintă o formă de voluntariat care constă în a oferi și a primi servicii într-o comunitate în care membrii au convenit să se ajute reciproc, în funcție de nevoi și de competențe. Acest program are un coordonator care se ocupă de rețeaua formată și de corelarea cererii cu oferta.

De asemenea Planul va oferi opțiuni mai bune de angajare și mai multe oportunități de muncă pentru seniori (50+), prin organizarea unor târguri de muncă pentru seniori, unde municipalitatea prin serviciile publice și societățile comerciale subordonate, va participa ca potențial angajator (activități sezoniere, temporare, permanente), dar va promova și antreprenoriatul în rândul seniorilor.

în același timp, Planul va promova interacțiunea între generații prin organizarea unor diverse evenimente precum: competiții de șah, activități cultural-artistice, sesiuni de instruire privind utilizarea computerului, activități educaționale.




  • 14. Propunere de investiție

Infopoint de voluntariat pentru seniori

Planul Local de Implementare conține o propunere de investiție privind crearea unui Infopoint de voluntariat pentru seniori. Acest centru va fi conceput ca o interfață inovatoare, care va ajuta seniorii să obțină sprijinul de care au nevoie mai repede.                           ,'

Acest Infopoint va funcționa într-un spațiu aparținând Municipiului Galați, care va suporta toate cheltuielile necesare. Municipalitatea se va asigura că spațiul poate fi ușor de accesat de către seniorii beneficiari, inclusiv de persoanele cu handicap.

în prezent, costurile legate de organizarea și dotarea sediului Infopoint sunt estimate la aproximativ 3.500 Euro, reprezentând:

  • • mobilier (mese, scaune, biblioteci, etc.);

  • • echipamente IT (computer cu monitor LCD/laptop);

  • • imprimantă/ multifuncțională;

  • • cameră foto, videocameră;

  • • videoproiector cu ecran de proiecție;

  • • consumabile (papetărie);

  • • alte cheltuieli (costurile administrative).

Centrul va oferi informații generale, va sprijini inițiativele de voluntariat și va promova Planul Local de Implementare și alte inițiative pentru seniori și familiile lor.

O atenție deosebită va fi acordată voluntarilor, pentru a obține un nivel ridicat de implicare a seniorilor în activități de voluntariat, un grad înalt de motivație și o disponibilitate ridicată a grupului țintă. Activitățile de instruire a voluntarilor vor fi realizate în două module principale: inițiere generală în voluntariat și pregătire specifică în funcție de activitățile de efectuat.

  • 15. Pianul Local de Implementare propriu-zis (2015 - 2017)

    Obiectiv

    Acțiuni/măsuri planificate

    Grup țintă

    Frecvență

    Resurse

    Indicatori/an

    Modalități de verificare

    Ofițer responsabil/ partener

    1. Creșterea conștientizării și sensibilizarea potențialilor factori interesați cu privire la opțiunile de voluntariat pentru seniori (60+)

    1.1 Organizare campanii de informare prin ziare locale, rețele TV locale, mediul virtual, site-urile rețelelor de socializare, site-ul Municipiului Galați și al factorilor interesați cu privire la opțiunile de voluntariat pentru seniori

    • Seniori vârsta 60+ care doresc să fie implicați în activități de voluntariat

    în fiecare an

    resurse

    umane -

    resurse financiare

    logistică

    vizitatori ai paginii web

    nr. cititori de ziare

    nr. audiență TV

    nr. de newslettere/enewslettere distribuite - nr. comunicate de presă

    - copii ale ziarelor, înregistrări ale emisiunilor TV locale, rapoarte ale vizitatorilor paginilor web

    Municipiul Galați Factori interesați




SOUTHEÂST feURQPB owwwrimort/ftRț»t3

gURGPEAN U&iOH

1.2 Organizare târguri de voluntariat pentru seniori

• Seniori vârsta 60+ care doresc să fîe implicați în activități de voluntariat

La fiecare 6 luni

2 evenimente (târguri de voluntariat)

100 participanți /eveniment

20 organizații / eveniment

documentația evenimentelor

liste participanți - nr. de contracte de voluntariat semnate

Municipiul Galați Factori interesați (ONG-uri, Asociații, instituții publice, private și religioase)

2. Creșterea incluziunii sociale și a calității vieții

2.1 înființarea unui Infopoint de voluntariat pentru seniori

• Seniori vârsta 60+

Permanent (Program Public:

Marți și Joi

-1 Infopoint de voluntariat pentru seniori înființat -150 seniori înscriși

- baza de date cu voluntari -formulare de feedback

Municipiul Galați Factori interesați

50


prin valorificarea voluntariatului în rândul seniorilor (60+)

■ <

între orele 09:00-13:00)

completate

(ONG-uri, Asociații, instituții publice, private și religioase)


.... .-.;,•.                                         ;l\- a?'


-.•' i: 4 Jjii V^îuEJ:'.lSwf?âiiW& 14',^ <•!;/ •..



atârn

2.2 Organizare sesiuni de instruire pentru voluntari

•    Seniori,

vârsta 60+

La fiecare 6 luni

resurse

umane -

resurse financiare

logistică (sediu și echipament e)

2 sesiuni de instruire organizate

50 participanți / eveniment

  • - foi de prezență

  • - chestionare de evaluare și rapoarte

Municipiul Galați Factori interesați

2.3 Promovarea și implementarea unui program de tipul “Bancă de Favoruri”

•     Seniori,

vârsta 60+

Permanent (Program Public:

Marți și Joi între orele 09:00-13:00)

150 seniori înscriși

configurarea bazei de date

- formulare de feedback / măsurarea gradului de satisfacere (chestionare)

Municipiul Galați Factori interesați (ONG-uri, Asociații, instituții publice, private și religioase)

2.4 Creșterea accesibilității la evenimente și activități specifice seniorilor

• Seniori, vârsta 60+ care doresc să participe la evenimente sociale, culturale și

A

In funcție de programul evenimentelor

- nr. de evenimente promovate

-nr. de seniori care au participat la evenimente -foi de prezență

Municipiul Galați Factori interesați (ONG-uri, Asociații, instituții

religioase

publice, private și religioase)


3. Opțiuni mai bune       de

angajare și mai multe oportunități de muncă pentu seniori (50+)

3.1. Organizare târguri de locuri de muncă cu participarea companiilor interesate, unde Municipiul Galați, prin serviciile publice și societățile comerciale subordonate, va participa ca potențial angajator (activități sezoniere, temporare, permanente)

• Seniori, vârsta 50+

în fiecare an

resurse

umane -resurse financiare

logistică

1 târg de locuri de muncă pentru seniori

100 participanți / eveniment

- liste participanți fotografii și înregistrări video de Ia evenimente -nr. de interviuri de angajare stabilite

Municipiul Galați Factori interesați (ONG-uri, Asociații, instituții publice și private)

3.2 Promovarea antreprenoriatului în rândul seniorilor k.

• Seniori, vârsta 50+

La fiecare 6 luni

2 sesiuni de informare/instruire

20 participanți /eveniment

liste participanți

fotografii de la evenimente - formulare de feed-back (chestionate)

Municipiul Galați Factori interesați (ONG-uri, Asociații, instituții publice și private)

MHJWIAST


Joimly fttr'ou^tornrtbn fițiute


£UR€»PEÂhi UNION


4. Promovarea îmbătrânirii active prin cooperare intergeneraționa lă

4.1 Organizare competiții intergeneraționale (șah, table, alte activități sportive, etc.)

  • •      Seniori, vârsta 60+

  • •      Copii

  • •      Elevi

La fiecare 6 luni

4.2 Organizare activități de lectură (povești, etc.) și recitare poezii, punere în scenă piese de teatru, etc.

  • •      Seniori, vârsta 60+

  • •      Copii

  • •      Elevi

La fiecare 6 luni

4.3 Organizare sesiuni de instruire privind utilizarea computerului pentru seniori, conduse de elevi voluntari

  • •      Seniori, vârsta 60+

  • •      Elevi

La fiecare 6 luni


resurse

umane -

resurse financiare

logistică (sediu și echipament e)

2 competiții organizate

50 participanți / eveniment

fotografii și înregistrări video de la evenimente

Municipiul Galați Factori interesați (ONG-uri, Asociații, instituții publice și private, școli/licee)

2 competiții organizate

50 participanți / eveniment

fotografii și înregistrări video de la evenimente

Municipiul Galați Factori interesați (ONG-uri, Asociații, instituții publice și private, școli/licee)

- 2 sesiuni de instruire privind utilizarea computerului organizate

-15 participanți la fiecare sesiune de

  • - foi de prezență

  • - chestionare de evaluare și rapoarte

Municipiul Galați Factori interesați (ONG-uri, Asociații,






instruire

școli/licee)

4.4 Organizare sesiuni

educaționale și de mentorat (protecția mediului, educație civică și etică, siguranță rutieră, educație pentru sănătate, etc.) conduse de seniori în timpul anului școlar

  • •      Seniori, vârsta 50 +

  • •      Elevi

în fiecare lună în timpul anului școlar

- 8 sesiuni educaționale și de mentorat organizate -10 participanți la fiecare sesiune educațională și de mentorat

  • - foi de prezență

  • - chestionare de evaluare și rapoarte

Municipiul Galați Factori interesați (ONG-uri, Asociații, școli/licee)

edinte de ședință, «ritica Dascălu


/ /

/