Hotărârea nr. 157/2011

Aprobarea studiului de fezabilitate si indicatorilor tehnico-economici propusi de S.C. APA-CANAL S.A., pentru obiectivul Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa si apa-uzata in judetul Galati

ROMANIA

JUDEȚUL GALAȚI

MUNICIPIUL GALAȚI CONSILIUL LOCAL

_ _ _

H O T Ă R Â R E A nr.157

din 11 04 2011

privind: aprobarea studiului de fezabilitate si indicatorilor tehnico-economici propusi de S.C. APA-CANAL S.A., pentru obiectivul Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa si apa-uzata în județul Galați

Inițiator: Primarul municipiului Galați, ing. Dumitru Nicolae;

Numărul și data depunerii proiectului de hotărâre: 107/5 04 2011

Consiliul local al municipiului Galați, întrunit în ședință ordinară în data de 11 04 2011;

Având în vedere expunerea de motive nr. 36 202/5 04 2011, a inițiatorului-Primarul municipiului Galați, ing. Dumitru Nicolae;

Având în vedere raportul de specialitate nr. 36 204/5 04 2011, al Direcției Tehnice;

Având în vedere raportul de avizare al comisiei de buget finanțe, administrarea domeniului public și privat al municipiului;

Având în vedere prevederile art.44, alin.1 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, actualizată;

Având în vedere prevederile art.36,alin.1 și art.126 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în 2007, cu modificările și completările ulterioare;

În temeiul art. 45, alin. 1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în 2007, cu modificările și completările ulterioare;

H O T Ă R Ă Ș T E

Art. 1- Se aprobă studiul de fezabilitate, pentru obiectivul Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa si apa-uzata în județul Galati, prevăzut în anexa 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 - Se aprobă indicatorii tehnico economici , pentru obiectivul Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa si apa-uzata în județul Galați - Aglomerarea Galati, prevăzuți în anexa 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.3 - Primarul municipiului Galați se împuternicește cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri.

Art.4 - Secretarul municipiului Galați va asigura transmiterea și publicitatea prezentei hotărâri.

Președinte de ședință Cristea Mircea Răzvan

Contrasemnează

Secretarul municipiului Galați

Grigore Matei

ANEXA 1

La HCL 157/11 04 2011

CAPITOLUL 1

REZUMAT EXECUTIV

CUPRINS

1 REZUMAT EXECUTIV                                        1 - 11

  • 1.1     Generalități

  • 1.1.1   Introducere

  • 1.1.2   Zona de desfășurare a proiectului

  • 1.1.3   Contextul proiectului

  • 1.2    Sumarul rezultatelor Master Planului

  • 1.2.1   Generalități

  • 1.2.2   Ținte județene

  • 1.2.3   Strategia județeană și Analiza opțiunilor

  • 1.2.4   Programul de investiții pe termen lung

  • 1.2.5   Programul prioritar de investiții

  • 1.3    Zonele de alimentare cu apă și Aglomerările privitoare la apa uzată

  • 1.4    Situația actuală și prognoze

  • 1.4.1   Resursele de apă

  • 1.4.2   Poluarea apei

  • 1.4.3   Consumul actual de apă și prognoza cerinței de apă

  • 1.4.3.1   Consumul actual de apă

  • 1.4.3.2   Pierderile de apă actuale și prognozate

  • 1.4.3.3   Prognoza cerinței de apă

  • 1.4.3.4    Rezumat al cerinței de apă care stă la baza proiectării

  • 1.4.4   Debitul și Incarcarea apei uzate

  • 1.4.5   Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate

  • 1.4.5.1   Aglomerarea Galați

  • 1.4.5.2   Aglomerarea Tecuci

  • 1.4.5.3   Aglomerarea Târgu Bujor

  • 1.4.5.4   Aglomerarea Pechea

  • 1.4.5.5   Aglomerarea Liești

  • 1.4.6   Bilanțul apei

  • 1.4.7   Nivelul serviciilor

  • 1.4.8   Infrastructura existentă de alimentare cu apă

  • 1.4.9   Infrastructura existentă de apă uzată

  • 1.5    Rezumatul Analizei opțiunilor

  • 1.5.1  Analiza opțiunilor pentru Aglomerarea/ Zona de alimentare cu apă Galați

  • 1.5.1.1   Opțiuni privind numărul și natura pompelor de exploatare a puțurilor

  • 1.5.1.2   Analiza opțiunilor pentru înlocuirea pompelor de exploatare a puțurilor:

  • 1.5.1.3   Avantajele și dezavantajele opțiunilor:

  • 1.5.1.4   Opțiunea aleasă

  • 1.5.1.5   Analiza opțiunilor privind procentul de apă subterană utilizat după 2014

  • 1.5.1.6   Opțiuni privind Raportul apă subterană - apă de suprafață care să alimenteze orașul Galați

  • 1.5.1.7   Natura celei de a 2-a trepte a stației de epurare

  • 1.5.2   Analiza opțiunilor pentru alte Aglomerări/Zone de alimentare cu apă prioritare

  • 1.5.3   Studiul stațiilor de epurare a apei uzate și sistemului de canalizare

  • 1.6    Startegia de gestionare a nămolului

  • 1.6.1   Aglomerarea Galați

  • 1.6.2   Alte aglomerări prioritare

  • 1.7    Parametrii de proiectare

  • 1.7.1  Alimentare cu Apă

  • 1.7.2   Apa uzată

  • 1.7.3   Aglomerarea Galați

  • 1.7.4   Alte Aglomerări Prioritare

  • 1.8    Epurarea apelor uzate

  • 1.9     Rezumatul Prezentării Proiectului și al Costurilor de Investiții

  • 1.9.1   Măsurile investiționale și costurile de investiții

  • 1.9.2   Rezumat al impactului măsurilor privind alimentarea cu apă

  • 1.9.3   Rezumat al impactului măsurilor privind apa uzată

  • 1.9.4   Rezumat al costurilor de operare și întreținere aferente alimentării cu apă și canalizării

  • 1.9.5   Indicatorii fizici

  • 1.10   Rezultatele analizei cost-beneficiu

  • 1.11   Rezultatele Analizei instituționale

  • 1.12   Rezultatele evalu ă rii impactului asupra mediului                                             1 - 104

  • 1.12.1    Rezumatul constatărilor derivate din evaluarea impactului asupra mediului

  • 1.12.2    Concluzii generale

  • 1.13   Strategia de achiziții și Planul de implementare

  • 1.13.1 Criterii pentru grupurile de licitații

  • 1.13.1.1     Potențialul firmelor naționale de construcții

  • 1.13.1.2     Planul de achiziții propus

LISTA DE TABELE

Tabel 1-1: Rezumatul Indicatorilor de ieșire semnificativi pentru alimentarea cu apă (Master

Planul pentru județul Galați)

Tabel 1-2: Rezumatul Indicatorilor de ieșire semnificativi pentru canalizare (Master Planul pentru județul Galați)

Tabel 1-3: Ratele țintă de racordare și costurile de investiție pentru alimentarea cu apă și canalizare (Master Planul pentru județul Galați)

Tabel 1-4: Numărul aglomerărilor și al zonelor de alimentare cu apă și termenele limită

pentru realizare

Tabel 1-5: Dimensiunea aglomerărilor, clusterelor și localităților

Tabel 1-6: Rata actuală și țintă de racordare, măsuri pentru aglomerările de peste 10.000

P.E. 1-16

Tabel 1-7: Costurile totale pentru apă și apă uzată defalcate pe faze și sursele de finanțare

[mii EUR] 1-16

Tabel 1-8: Aglomerări prioritare finanțate în cadrul Fondului de Coeziune

Tabel 1-9: Revizuirea Opțiunilor strategice de alimentare cu apă din Master Plan

Tabel 1-10: Revizuirea limitelor aglomerării privitoare la apa uzată și Opțiunile strategice din

Master Plan

Tabel 1-11: Concordanța între aglomerările/clusterele privitoare la alimentarea cu apă și la apa uzată 1-26

Tabel 1-12: Rezumat al calității apei în "Alte zone prioritare de alimentare cu apă"

Tabel 1-13: Rezumat al consumului actual de apă al Sub-zonei de alimentare cu apă Galați în 2009 1-32

Tabel 1-14: Rezumat al consumului actual de apă pentru "Alte zone prioritare de alimentare

cu apă", în 2009

Tabel 1-15: Pierderile de apă prognozate - Apa care nu aduce venit și pierderile reale

Tabel 1-16: Rezumat al indicatorilor privind pierderile de apă înainte de ISPA (2007), după

ISPA / înainte de Proiect (2013) și după proiect (2014) pentru Zona de alimentare cu apă Galați 1-35

Tabel 1-17: Rezumat al indicatorilor privind pierderile de apă înainte și după proiect pentru

toate zonele de alimentare cu apă

Tabel 1-18: Rezumat al cerinței viitoare de apă aferente anillor 2014 și 2039

Tabel 1-19: Rezumat al cerinței de apă care stă la baza proiectării

În județul Galați

Tabel 1-20: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în anul 2013 - anul proiectării

stației de epurare - (în m3 / an), Sub-zona de alimentare cu apă/Aglomerarea Galați 1-39 Tabel 1-21: Debitele de proiectare ale apei uzate (anul de proiectare 2013)

Tabel 1-22: Rezumat al ratelor infiltrațiilor pentru toate aglomerările / clusterele, în%

Tabel 1-23: Rezumat al ratelor infiltrațiilor pentru toate aglomerările / clusterele în m3 / km / zi1-42

Tabel 1-24: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în anul 2014 (în m3/an)

Tabel 1-25: Rezumat al debitului de apă uzată care stă la baza proiectării

Tabel 1-26: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate la stația de epurare din Galați

Tabel 1-27: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Galați

Tabel 1-28: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Tecuci

Tabel 1-29: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Târgu Bujor

Tabel 1-30: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Pechea

Tabel 1-31: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Liești

Tabel 1-32: Bilanțul apei pentru Aglomerarea/sub-zona de alimentare cu apă Galați

Tabel 1-33: Bilanțul apei pentru toate aglomerările / zonele de alimentare cu apă în 201 4 1 -54 Tabel 1-34: Nivelul serviciilor pentru toate aglomerările înainte și după implementarea

proiectului FC

Tabel 1-35: Rezumat al principalelor deficiențe în sub-zona de alimentare cu apă Galați

Tabel 1-36: Situația actuală privind alimentarea cu apă în Galați

Tabel 1-37: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Galați

Tabel 1-38: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Tecuci

Tabel 1-39: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Târgu Bujor

Tabel 1-40: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Pechea

Tabel 1-41: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Liești

Tabel 1-42: Eliminarea fosforului: procese, opțiuni, comentarii și importanță

Tabel 1-43: Eliminarea azotului: procese, opțiuni și comentarii

Tabel 1-44: Dimensiunile instalației, procesele de eliminare a azotului și importanța lor

Tabel 1-45: Rezumat al analizei opțiunilor - Alimentarea cu apă

Tabel 1-46: Rezumat al analizei strategice a opțiunilor - Apa uzată

Tabel 1-47: Rezumat al analizei detaliate a opțiunilor - epurare apă uzată/tratare nămol/

gestionare nămol

Tabel 1-48: Studiul stațiilor de epurare a apei uzate și sistemului de canalizare

Tabel 1-49: Rezumat al Opțiunilor de gestionare a nămolului pentru toate aglomerările

Tabel 1-50: Comparație între cerința de teren și terenul identificat

Tabel 1-51: Date-cheie privind producția de nămol în aglomerările prioritare

În județul Galați

Tabel 1-52: Costurile de gestionare a nămolului privind refolosirea nămolului în agricultură

recomandată pentru aglomerările Tecuci, Liești, Pechea și Târgu Bujor

Tabel 1-53: Prognoza consumului de apă pe cap de locuitor

Tabel 1-54: Prognoza pierderilor de apă - apa care nu aduce venituri și pierderile reale

Tabel 1-55: Ratele de infiltrare măsurate

Tabel 1-56: CBO specific măsurat pe incarcarea pe cap de locuitor (g / cap de locuitor / zi)

Tabel 1-57: Ratele de infiltrare măsurate

Tabel 1-58: Rezumatul Ratelor de infiltrare aferente tuturor aglomerărilor / clusterelor în% 1-87 Tabel 1-59: Calitatea apelor uzate epurate în conformitate cu NTPA 001 - 011

Tabel 1-60: StandardeIe referitoare la efluent solicitate de Apele Române

Tabel 1-61: Rezumatul costurilor de investiții pentru toate zonele de alimentare cu apă /

aglomerările, în prețuri curente 2010 (EURO)

Tabel 1-62: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru toate zonele de alimentare cu

apă / aglomerările în prețuri constante 2010 (EURO) - Rezumat general

Tabel 1-63: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu apă

municipiul Galați în prețuri constante 2010 (EURO)

Tabel 1-64: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu

apă/aglomerarea Tecuci în prețuri constante 2010 (EURO)

Tabel 1-65: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu

apă/aglomerarea Târgu Bujor în prețuri constante 2010 (EURO)

Tabel 1-66: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu

apă/aglomerarea Pechea în prețuri constante 2010 (EURO)

Tabel 1-67: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu

apă/aglomerarea Liești în prețuri constante 2010 (EURO)

Tabel 1-68: Rezumat al impacturilor măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere pentru alte zone prioritare de alimentare cu apă - per element de cost în € /

an

Tabel 1-69: Rezumatul costurilor de exploatare și întreținere pentru toate zonele de alimentare cu apă - pe Zonă de alimentare cu apă

Tabel 1-70: Rezumatul costurilor de exploatare și întreținere pentru zona de alimentare cu

apă municipiul Galați - per element de cost

Tabel 1-71: Rezumatul costurilor de exploatare și întreținere pentru zona de alimentare cu

apă municipiul Galați

Tabel 1-72: Rezumatul impactului măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și

întreținere pentru Alte Aglomerări Prioritare - per element de cost în € / an

În județul Galați

Tabel 1-73: Impactul măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere a instalației de epurarea apelor uzate din Galați, în € / an

Tabel 1-74: Rezumatul impactului măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere - per element de cost în € / an

Tabel 1-75: Rezumat al costurilor de operare și întreținere alimentare cu apă și canalizare aferente celor patru Aglomerări prioritare - per element de cost

Tabel 1-76: Rezumat al costurilor de operare și întreținere alimentare cu apă și canalizare aferente Aglomerării Galați - per element de cost

Tabel 1-77: Rezumat al costurilor de operare și întreținere aferente alimentării cu apă și canalizării 1-99

Tabel 1-78: Rezumatul indicatorilor fizici

Tabel 1-79: Valoarea financiară netă actualizată (VFNA) și ratele rentabilității financiare

(RRF) 1-102

Tabel 1-80: Prezentarea pe scurt a contractelor propuse

Tabel 1-81: Defalcarea costurilor per contract, în prețuri curente [1.000 EUR] ....................... 1 - 1 1 1

Tabel 1-82: Defalcarea costurilor per contract, în prețuri constante 2010 [1.000 EUR] ........... 1 - 1 1 2

Tabel 1-83: Planul de achiziții simplificat.........................................Error! Bookmark not defined.

LISTA DE FIGURI

Figura 1-1: Harta județelor din România și Harta județului Galați

Figura 1-2: Limita în Zona de alimentare cu apă Tecuci

Figura 1-3: Limita în Zona de alimentare cu apă Tg. Bujor

Figura 1-4: Limita în Zona de alimentare cu apă Pechea

Figura 1-5: Limita în Zona de alimentare cu apă Liești

Figura 1-6: Limita în sub-zona de alimentare cu apă orașul Galați

Figura 1-7: Limitele revizuite ale aglomerării Moscu (schematic)

Figura 1-8: Limitele revizuite ale aglomerării Liești (schematic)

Figura 1-9: Limitele aglomerării Tecuci

Figura 1-10: Limitele aglomerării Târgu Bujor

Figura 1-11: Limitele aglomerării Pechea

Figura 1-12: Limitele aglomerării Liești

Figura 1-13: Limitele aglomerării Galați

Figura 1-14: Zonele de presiune în municipiul Galați conform cu măsura ISPA

Figura: 1-15 Schema hidraulică pentru Galați - Pre-ISPA

Figura 1-16: Schema hidraulică pentru Galați - POST-ISPA

LISTA DE ABREVIERI

ACB

ANAR

ANRSC

Analiză Cost-Beneficiu

Administrația Națională “Apele Romane”

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

AM FC OPCP OSG DN CEJ BERD BEI UE EUR FOPIP HG PIB OG ADI IFI INS ISPA IWA AL ALPM MM MRD PND VAN NRW CSNR NTPA OUG PE PHARE

Asociația Municipalităților

Fondul de Coeziune

Oficiul de Plati si Contractare Phare

Orientările Strategice ale Comunității

Diametru Nominal

Curtea Europeană de Justiție

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Banca Europeană de Investiții

Uniunea Europeană

Euro

Program Îmbunătățirea Performanței Financiare și Funcționale

Hotărâre de Guvern

Produs Intern Brut

Ordonanța de Guvern

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

Instituțiile Financiare Internaționale

Institutul Național Român pentru Statistică

Instrument pentru Politici Structurale de Pre-aderare

Asociația Internațională în domeniul Apei

Autoritățile Administrației Publice Locale

Agenția Locală pentru Protecția Mediului

Ministerul Mediului

Fondul de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare

Planul Național de Dezvoltare

Valoarea actualizată netă

Apa care nu aduce profit

Cadrul Strategic Național de Referință

Normativ Tehnic

Ordonanță de Urgență

Populație Echivalentă

Inițial din Polonia și Ungaria: Programul (1989) de Asistență pentru restructurarea economiilor lor (PHARE), apoi unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanțate de UE pentru a sprijini țările candidate din Europa Centrală și de Est în pregătirile lor pentru aderarea la UE .

POP

PRGD

ARPM

ROC

ROL

RON SAMTID SAPARD

poluanții organici persistenți

Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor

Agenția Regională pentru Protecția Mediului

Operator Regional

Lei Românești

Lei Noi Românești

Programul de Dezvoltare a Infrastructurii Orașelor Mici și Mijlocii

Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

SCAC

SCADA

SCF

Societatea Comercială Apă Canal Galați Control de supraveghere și achiziție de date Fonduri Structurale și de Coeziune

SCI

Situri de Importanță Comunitară

SGA

Secția de Gospodărire a Apelor (ANAR)

SN

Rețea de Canalizare

POS

Programul Operațional Sectorial

POS Mediu

Programul Operațional Sectorial pentru Mediu

SPA

Arii de Protecție Specială Avifaunistică

SR

Standard Român

AT

Asistență Tehnică

TD

Documente de Licitație

ToR

Termeni de referință

PNUD

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

COV

Compuși Organici Volatili

BM

Banca Mondială

WM

Conductă de apă

WSZ

Zonă de alimentare cu apă

WSSZ

Sub-zonă de alimentare cu apă

WTP

Stație de tratare a apei

WWTP / SEAU

Stație de Epurare a Apei Uzate

1 REZUMAT EXECUTIV

1.1    Generalități

J

1.1.1 Introducere

Acest studiu evaluează oportunități de co-finanțare a măsurilor prioritare privind apa și apa uzată în municipiul respectiv județul Galați din România prin Fondul de Coeziune.

Acest studiu de fezabilitate este neobișnuit, întrucât a fost alcătuit de către două firme având consultanți internaționali, complet independente, fără a fi constituite într-o societate mixtă. Situația a apărut deoarece contractul de Asistență Tehnică și Supervizare pentru Contracte ISPA privind apa uzată în Galați, România, Europaid/121882/D/SV/RO nu a impus consultantului obligația de a realiza studiul de fezabilitate, dosarele de licitație și cerința de finanțare din Fondul de coeziune pentru zonele periferice ale județului, ci numai pentru municipiul Galați. Din acest motiv, Autoritatea Contractantă permite un contract separat pentru aceste elemente "lipsă". Raportul este, prin urmare, un produs al cooperării între consultanți pentru a produce un document unic integrat.

1.1.2 Zona de desfășurare a proiectului

Zona de desfășurare a Proiectului include cinci aglomerări din județul Galați, care presupun modernizarea infrastructurii de apă uzată:

  • •  aglomerarea Galați

  • •  aglomerarea Tecuci

  • •  aglomerarea Târgu Bujor

  • •  aglomerarea Pechea și

  • •  aglomerarea Liești

Județul Galați este situat la limita sudică a Moldovei, la confluența a trei râuri mari: Dunărea, Siret și Prut, în zona fluvio-maritimă a României. Harta de mai jos indică localizarea județului Galați pe teritoriul României.



Figura 1-1: Harta județelor din România și Harta județului Galați

1.1.3 Contextul proiectului

După aderarea la UE în ianuarie 2007, România a început să primească sprijin economic, prin intermediul Fondului de Coeziune care acordă celor mai sărace state membre ale UE ajutor financiar în domeniul mediului și al infrastructurii de transport. Pentru a folosi cât mai bine resursele de finanțare disponibile, orice astfel de finanțare se bazează pe pregătirea adecvată și completă a proiectelor, motivul pentru care este necesară asistența tehnică (TA).

AT a început în 2007 și va ajuta la asigurarea finanțării din fondu de coeziune, pentru a stabili un portofoliu puternic de proiecte și pentru a iniția ulterior implementarea proiectului.

Obiectivele specifice ale acestei măsuri de Asistență Tehnică sunt:

  • •   pregătirea proiectelor regionale, până la punctul în care acestea pot fi propuse UE în vederea co-finanțării,

  • •   asigurarea unui plan eficient de achiziții publice și implementare,

  • •   pregătirea suficientă a documentelor de licitație,

  • •   asigurarea formării la locul de muncă pentru viitorul personal al beneficiarilor finali,

  • •   oferirea asistenței în înființarea Unităților de Implementare a Proiectului (UIP).

Prima parte a AT - Masterplanul - a fost prezentat Guvernului român care l-a aprobat în anul 2009. Ca parte a Masterplanului, așa-numitele aglomerări cu Prioritate 1 au fost identificate și propuse spre implementare în cadrul programului finanțat din Fondul de Coeziune. O aglomerare este o zonă în care populația și/sau activitățile economice sunt concentrate suficient pentru colecțarea și tratarea apelor uzate în comun. Aglomerările cu Prioritate 1 fie conțin mai mult de 10.000 de locuitori/p.e. sau au statutul administrativ al unui oraș.

Următoarea etapă a dezvoltării și implementării proiectului o reprezintă elaborarea Studiului de Fezabilitate (SF). Obiectivul SF este să revizuiască și să perfecționeze soluțiile tehnice și financiare pentru aglomerările cu Prioritate 1 și să prezinte o proiectare mai în detaliu. Proiectele propuse trebuie să fie implementate până în 2014, utilizând Fondul de Coeziune disponibil. Impactul lor tehnic și financiar este examinat pentru un orizont de planificare până în 2039.

Prezentul proiect cuprinde primele măsuri pentru îmbunătățirea serviciilor de apă în aglomerările prioritare care urmează să fie finanțate din Fondul de Coeziune (FC). Aceste măsuri fac parte din Faza 1 (2010-2015) a planului de investiții pe termen lung (de 30 de ani) și au fost definite în general în Masterplanul județului. Versiunea finală a Masterplanului pentru județul Galați este datată 06/11/2008 și a fost aprobată de Ministerul Mediului la data de 13/01/2009 și de către Consiliul Județean la data de 27/05/2009.

1.2 Sumarul rezultatelor Master Planului

1.2.1 Generalități

Ca prim pas în pregătirea Proiectului de Investiții finanțat din Fondul de Coeziune, a fost prezentat, respectiv aprobat de către autoritățile române (Consiliul Județean) în luna ianuarie 2010 Master Planul pentru județul Galați 1 . Tabelele de mai jos prezintă rezumatul indicatorilor de ieșire pentru alimentarea cu apă și canalizare, precum și ratele țintă de racordare și costurile de investiție aferente:

Tabel 1-1: Rezumatul Indicatorilor de ieșire semnificativi pentru alimentarea cu apă (Master Planul pentru județul Galați)

Indicator

Faza 1

Faza 2

Faza 3

Localități dotate cu instalații de apă noi/reabilitate în sistem regional (numărul de comune)

13

49

49

Numărul de stații de epurare a apei uzate (inclusiv unități de clorurare) noi/reabilitate

27

154

157

Numărul de puțuri noi forate

0

59

Numărul de puțuri ce vor fi regenerate

171

103

274

Lungimea rețelei de alimentare cu apă construite, în km

366

521

10

Extinderea capacității de stocare a apei, în m3

6.380

11.500

Reabilitarea capacității de stocare a apei, în m3

34.300

15.855

Populația suplimentară racordată la sistemul de alimentare cu apă

96.676

144.178

4.325

Tabel 1-2: Rezumatul Indicatorilor de ieșire semnificativi pentru canalizare (Master Planul pentru județul Galați)

Indicator

Unitate

Faza 1 20102015

Faza 2 20162018

Faza 3 20192037

Numărul de aglomerări dotate cu sisteme de colectare și stații de epurare a apei uzate

-

6

38

87

Numărul de stații de epurare a apei uzate

-

6

38

76

Lungimea rețelei de canalizare construite

km

381,05

713,03

461,81

Lungimea canalului colector principal

km

97,8

206,3

211,3

Numărul de stații de pompare

-

25

45

35

Locuitori racordați la rețeaua de canalizare

loc.

367.711

499.627

548.440

Locuitori suplimentari racordați (2008:

299.498 loc.)                  ’

loc.

68.213

131.916

48.813

Rata țintă de racordare la rețeaua de canalizare

%

61,4 %

83,3 %

92,4 %

județul Galați

Tabel 1-3: Ratele țintă de racordare și costurile de investiție pentru alimentarea cu apă și canalizare (Master Planul pentru județul Galați)

Faza 1

Faza 2

Fazele 3 - 5

Domeniul de

intervenție

Rata de racordare [%]

Costurile totale de investiție [milioane EURO]

Rata de racordare [%]

Costurile totale de investiție [milioane EURO]

Rata de racordare [%]

Costurile totale de investiție [milioane EURO]

Alimentare cu apă

69,0

58,3

97,0

103,4

97,0

99,8

Canalizare

61,4

117,5

83,3

158,1

92,4

196,0

Total/Medie

-

175,8

-

261,6

-

295,8

1.2.2 Ținte județene

Tabelul de mai jos prezintă numărul aglomerărilor și al zonelor de alimentare cu apă și datele aferente de realizare a acestora pentru județul Galați.

Tabel 1-4: Numărul aglomerărilor și al zonelor de alimentare cu apă și termenele limită pentru realizare

Termen limită pentru realizare

2010

2013

2015

2017

2018

Numărul aglomerărilor urmând a fi deservite de rețeaua de canalizare

0

6

0

0

38

Numărul zonelor de alimentare cu apă

1

48

Ținta POS Mediu are ca scop atingerea ratei de racordare la rețeaua de alimentare cu apă curentă de cel puțin 70% și epurarea a 60% din volumul apelor uzate până în anul 2015. Rata actuală de racordare la alimentarea cu apa in județul Galați este de 61,7%. În cazul în care se implementează toate măsurile în Zonele de alimentare cu apă Galați, Tecuci, Pechea, Targu Bujor, rata de racordare la rețeaua de alimentare cu apă va fi de 69% (țintă județeană intermediară în anul 2015). Este proiectat ca toate comunele din județ să atingă o rată de racordare la rețeaua de alimentare cu apă de 95% (97% în unele Zone de alimentare cu apă)2 în anul 2018 și să rămână la acest nivel până în anul 2037.

Ținta pe termen mediu privind apele uzate indică faptul că 61,4% din volumul de ape uzate trebuie să fie epurate până în anul 2015 și 92,4% până în anul 2037 în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.

1.2.3 Strategia județeană și Analiza opțiunilor

În general, nivelul actual al serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare este scăzut în comparație cu media națională. Doar 49% din populație sunt racordate la ambele servicii publice, alimentarea cu apă și canalizarea. Doar 0,2% din locuitorii județului Galați sunt racordate la instalațiile de epurare a apelor uzate. 40% din populație (medie națională de 32%) nu sunt dotate în prezent cu rețea de alimentare cu apă. Există o diferență semnificativă între localitățile rurale și urbane în ceea ce privește accesul populatiei la serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare. Doar 9% din populația din zonele rurale au acces la sistemul public de alimentare cu apă, iar sistemul de canalizare nu există deloc. Ratele de racordare la canalizare în localitățile cu mai mult de 10.000 de locuitori (cu excepția municipiului Galați) sunt extrem de scăzute și variază, de exemplu, de la 0% în Matca la 43% în Tecuci (19% în medie pentru cele cinci localități intre 10.000 P.E. și 100.000 P.E.).

Alimentarea cu apă:

Strategia județeană a arătat că pentru majoritatea zonelor de alimentare cu apă având sub 10.000 de locuitori opțiunea preferată este un sistem descentralizat de alimentare cu apă, în timp ce pentru zone mai mari de alimentare cu apă, cu mai mult de 10.000 de locuitori, se propune majorității localităților să fie racordate la un sistem centralizat de alimentare cu apă. În medie, pentru 93% din localități (reprezentând 41% din populație) se propune racordarea la sisteme descentralizate de alimentare cu apă, în timp ce pentru aproximativ 7% din localități (reprezentând 59% din populație) se propune racordarea la un sistem centralizat de alimentare cu apă.

Apa uzată:

A fost elaborată analiza opț iunilor în scopul de a determina opț iunea cea mai puț in costisitoare pentru evacuarea și epurarea apelor uzate și de a defini aglomerările și clusterele. Rezultatul analizei opțiunilor pentru județul Galați oferă un număr de 6 clustere și 131 aglomerări, după cum sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-5: Dimensiunea aglomerărilor, clusterelor și localităților

CLASIFICAREA POPULAȚIEI ECHIVALENTE (P.E,)

NUMĂRUL CLUSTERELOR

NUMĂRUL

AGLOMERĂRILOR

NUMĂRUL LOCALITĂȚILOR

5

Sub 2.000

2

87

137

2.000 - 10.000

3

38

40

Peste 10.000

1

6

5

Total

6

131

182

Au fost evaluate diferite opțiuni pentru 14 zone, iar ca urmare a acestei analize au fost identificate 6 "clustere". Tabelul următor prezintă rezultatul analizei opțiunilor ("exerciții de clustering"). Ratele țintă de racordare pentru aglomerările de peste 10.000 P.E. sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-6: Rata actuală și țintă de racordare, măsuri pentru aglomerările de peste 10.000 P.E.

Numele Aglomerării/ Clusterului

Rata actuală de racordare [%]

Rata țintă de racordare [%]

Stația de epurare apă uzată

Faza, Anul

Galați

95,0 %

95,0 %

2. trepte

Faza 1,2013

Tecuci, Matca, Cernicari

28,6 %

90,0 %

Stație   nouă

la Tecuci

Faza 1,2013

Liești

4,5 %

90,0 %

2 stații

Faza 1,2013

Pechea

10,4 %

90,0 %

Stație nouă

Faza 1,2013

Târgu Bujor

38,0 %

90,0 %

Stație nouă

Faza 1,2013

1.2.4 Programul de investiții pe termen lung

Costurile totale de investiții până în anul 2037 se ridică la aproximativ € 733 milioane. Tabelul de mai jos rezumă toate investițiile pentru alimentarea cu apă și canalizare, defalcat pe faze, și definește sursa de finantare.

Tabel 1-7: Costurile totale pentru apă și apă uzată defalcate pe faze și sursele de finanțare [mii EUR]

Nr.

Element

Costuri totale

Faza 1

Faza 2

Fazele 3-5

Sursa de finanțare

2010-2015

2016-2018

2019-2037

FC

Altele - inel.

care continuă

1

Alimentarea cu apă

261.544

58.321

103.430

99.793

32.350

229.194

2

Canalizare

471.685

117.501

158.140

196.044

97.457

374.228

Investiții totale

733.229

175.822

261.570

295.837

129.807

603.422

1.2.5 Programul prioritar de investiții

Consultantul, împreună cu UIP și Consiliul Județean a elaborat o listă de priorități care trebuie să fie finanțate în cadrul Fondului de coeziune (vezi tabelul de mai jos). Costul total de investiții pentru aglomerările prioritare selectate se ridică la 129.807.000 EUR, și este prezentată în tabelul de mai jos. S-a decis, ca atât comuna Matca cât și reabilitarea rezervoarelor de la Galați și Tecuci să fie finanțate dintr-o sursă diferită. În decizia finală privind cererea de finanțare din Fondul de Coeziune a fost, de asemenea, necesar să se elimine solicitările de investiții în canalizare și alimentare cu apă în municipiul Galați, care până atunci vizaseră sub-zonele Filești și Barboși. A fost, de asemenea, necesar să se reducă lungimea conductei de aducțiune urmând a fi înlocuită între zonele de captare Vadu Roșca și Salcia-Liești și municipiul Galați, de la 7,7 km la 5,5 km.

Tabel 1-8: Aglomerări prioritare finanțate în cadrul Fondului de Coeziune

COD AGLOMERARE / ZONA DE ALIMENTARE CU APĂ

AGLOMERARE /ZONA DE ALIMENTARE CU APĂ

LOCUITORI / P.E.

MĂSURI

RATA DE RACORDARE ÎNAINTE DE / DUPĂ PROIECT ÎN %

COSTURI DE INVESTIȚIE ÎN

MII EURO*

WW 046 / parte din WS 01

Municipiul

Galați

279.979 /

369.833

7,7 km conducta principală de apă, Eliminarea nămolului provenit din stația de tratare a apei, din sistemul de canalizare, a 2-a + a 3-a treaptă a stației de epurare apă uzată, Regenerarea puțului, Extinderea rețelei

WS: 99 /99

WW: 90/92

30.708

WW 058 / parte din WS 01

Liești

39.829 /

43.774

132,9 km rețea de canalizare, 43,6 km colector principal, 2 stații de epurare apă uzată, 13 stații pompare apă uzată, Regenerarea puțului, 83,8 km rețea distribuție alimentare cu apă, 3 stații tratare apă, 4,5 km conducta

WS: 39/98

WW: 4,5/90

36.459

COD AGLOMERARE / ZONA DE ALIMENTARE CU APĂ

AGLOMERARE /ZONA DE ALIMENTARE CU APĂ

LOCUITORI / P.E.

MĂSURI

RATA DE RACORDARE ÎNAINTE DE / DUPĂ PROIECT ÎN %

COSTURI DE INVESTIȚIE ÎN

MII EURO*

principală de apă, 5 stații pompare apă, 2700 m3 rezervoare

WW 103c /

WS 02

Tecuci

42.357 / Total pentru WW 103a și WW 103c

59,908

60 km rețea de canalizare, 7,8 km colector principal, 1 stație de epurare apă uzată,    1 stație

pompare apă uzată, Regenerarea puțului, 2,45 km colector principal, 29,7 km rețea        distribuție

alimentare cu apă, 3 stații tratare apă, 4 stații pompare apă

WS 66/98

WW:32/90

23.201

WW 101 / WS

04

Târgu Bujor

10.069 /

11.133

16 km colector principal, 30 km rețea de canalizare, 1 stație de epurare apă uzată,     3 stații

pompare apă uzată, Regenerarea puțului, 3 stații tratare apă, 2,8 km conducta principală de apă, 3 stații pompare apă, 22,51 km rețea distribuție alimentare cu apă, 2.480 m3

rezervoare

WS 42 / 98

WW:48/90

14.680

WW 078 / WS

05

Pechea

15.541 /

17.009

1 stație de epurare apă uzată, 17,5 km colector principal, 67 km SN, 4 stații pompare apă uzată, 3 stații tratare apă, 9,6 km conducta principală de apă, 4 stații pompare apă, 67     km     rețea

distribuție alimentare cu apă, 2050 m3

rezervoare

WS 7,4/ 98

WW: 14/90

24.759

TOT

Total

129.807

Abrevieri: WW: Canalizare; WS: Alimentare cu apă.

1.3   Zonele de alimentare cu apă și Aglomerările privitoare la apa uzată

Consultantul a revizuit analiza opțiunilor strategice elaborată în cadrul Master Planului, ținând cont de o bază de date mai cuprinzătoare. Principalele modificări apărute între analiza opțiunilor din Master Plan și cea prezentată în Studiul de Fezabilitate sunt rezumate în tabelul de mai jos:

Alimentarea cu apă:

Consultantul a revizuit optiunile strategice determinate în Master Plan pe baza informațiilor actualizate și a unei evaluări mai detaliate. Rezultatele opțiunilor strategice revizuite sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-9: Revizuirea Opțiunilor strategice de alimentare cu apă din Master Plan

Zona de alimentare cu apă

Opțiunea propusă în Master Plan

Principalele modificări

Opțiunea prezentată în Studiul de Fezabilitate

Tecuci

Optiunea

Centralizată

Opțiunea Centralizată din Master Plan nu a fost confirmată din motive financiare

Soluția Descentralizată furnizarea către comuna Matca de noi puțuri în apropiere de Matca

Târgu

Bujor

Opțiunea

Centralizată

Localitățile Moscu și Umbrărești și-au construit între timp sisteme proprii de alimentare cu apă

Opțiunea descentralizată cu surse de alimentare independente, fără inter-racordarea Târgu Bujor cu Umbrărești (Sistemul de alimentare cu apă Moscu nu este inclus)

Pechea

Opțiunea centralizată   (nicio

analiză a opțiunilor elaborată în Master Plan)

Evalurea în detaliu a confirmat că opțiunea preferată este o soluție centralizată. În orice caz, cea mai ieftină opțiune de alimentare cu apă a fost identificată ca fiind racordarea la conducta magistrală de la Salcia-Liesti/Vadu Rosca la Galați. .Astfel, Pechea va face parte din Zona de Alimentare cu Apă (sub-zona) Galați.

Racordarea la conducta magistrală de la Salcia-Liești/Vadu Roșca la Galați .

Liești

Opțiunea Centralizată: Alimentarea cu apă a comunelor Iveș ti ș i Liești            prin

racordarea la conducta magistrală de la Salcia/Liești la orașul Galați Draganesti să fie alimentat cu apă prin        rețeaua

existentă   de la

Umbrărești

În general opțiunea prezentată în Master Plan este confirmată. Liești și Ivești trebuie interracordate la o rețea de alimentare cu apă prin două conducte de racordare (una propusă în Proiectul FC și cealaltă in curs de realizare). Este de remarcat că localitățile Siliștea, Condrea, Salcia care sunt alimentate de sistemul de alimentare Umbrărești/Barcea sunt incluse în zona de alimentare cu apă Liești, pe când acestea NU sunt incluse în aglomerarea Liești. Așadar limita zonei de alimentare cu apă nu coincide cu limitele Lieștiului.

Opțiunea 2 - Localități interracordate parțial (Liești cu Ivești și Umbrărești/Barcea cu Drăgănești)

Galați

Opțiunea

Centralizată

Opțiunea Centralizată din Master Plan este confirmata pentru motive financiare

Opțiunea 1: racordarea la conducta magistrală de la Salcia-Liești/Vadu Roșca la Galați pentru alimentarea cu apă

Zona de alimentare cu apă

Opțiunea propusă în Master Plan

Principalele modificări

Opțiunea prezentată în Studiul de Fezabilitate

subterană Alimentarea cu apa de suprafață prin captarea apei din Dunăre

Limitele finale ale zonelor de alimentare cu apă sunt prezentate în figurile de mai jos:




Figura 1-3: Limita în Zona de alimentare cu apă Tg. Bujor




Zona de alimentare cu apă Galați include următoarele sub-zone de alimentare cu apă:

  • - Sub-zona de alimentare cu apă orașul Galaț i;

  • - Sub-zona de alimentare cu apă Lieș ti/Ivești;

  • - Sub-zona de alimentare cu apă Pechea;

  • - Sub-zonele de alimentare cu apă ale comunelor care vor fi racordate la sistemul central de alimentare cu apă în anul 2018

Figura de mai jos prezintă Sub-zona de alimentare cu apă orașul Galați.

Apa uzată:

Tabel 1-10: Revizuirea limitelor aglomerării privitoare la apa uzată și Opțiunile strategice din Master Plan

Cluster/ Aglomer are

Opțiunea propusă în Master Plan

Principalele modificări

Optiunea prezentată în Studiul de Fezabilitate

Tecuci

Opțiunea centralizată (Matca racordată la stația de epurare a apei uzate în Tecuci)

Cartierul Cernicari a fost inclus în Aglomerarea Tecuci

Este confirmată Opțiunea centralizată pentru epurare.

Opțiunea centralizată (1 statie de epurare a apei uzate în Tecuci); cluster-ul Tecuci

Târgu

Bujor

Optiunea centralizată (o stație de epurare a apei uzate în Târgu Bujor)

O nouă statie de epurare a apei uzate urmează a fi dată în funcțiune la Târgu Bujor (3,600 P.E.).

Satul Moscu: o analiză a opțiunilor între sistemele individuale (fosele septice) și racordarea Moscu la reteaua de canalizare a arătat că satul Moscu (1,114 P.E.) nu este suficient de concentrat pentru a fi considerat aglomerare și, prin urmare, nu este inclus în Aglomerarea Târgu Bujor

Opțiunea descentralizată

Aglomerarea Târgu Bujor (cu excepția satului Moscu)

Pechea

Opțiunea centralizată

Este confirmată Opțiunea centralizată pentru epurare. A fost revizuită numai Incarcarea poluantă.

Opțiunea

Centralizată (1

Cluster/ Aglomer are

Opțiunea propusă în Master Plan

Principalele modificări

Optiunea prezentată în Studiul de Fezabilitate

statie de epurare a apei uzate în Slobozia Conachi)

Liești

Opțiunea descentraliza tă (2 statii de epurare a apei uzate -una în Liești și una în Torcești)

Analiza opțiunilor intre sistemele individuale (fosele septice) și racordarea localităților Siliștea, Condrea, Salcia (1,641 P.E.) la rețeaua de canalizare a arătat că aceste localități NU sunt suficient de concentrate pentru a fi considerate aglomerare, așadar nu fac parte din aglomerarea Liești.

Opțiunea centralizată (1 statie de epurare a apei uzate în Liești). Localitățile Siliștea, Condrea, Salcia nu sunt incluse în Aglomerarea Liești.

Galați

Confirmat (prima treaptă existentă a statiei de epurare a apei uzate Galați)

Confirmat - 369,868 P.E.

Statie de epurare a apei uzate în Galați


Evaluarea revizuită a limitelor aglomerărilor realizată în Studiul de rezultat următoarele aglomerări/clustere, respectiv datele privind aferentă anului de proiectare 2014:

Fezabilitate are drept populația echivalentă


  • •  Aglomerarea Galați (369.868 P.E.)

  • •  Clusterul Tecuci (55.292 P.E.)

  • •  Aglomerarea Târgu Bujor (5.632 P.E.)

  • •  Aglomerarea Pechea (15.615 P.E.)

  • •  Aglomerarea Liești (32.209 P.E.)

Limitele finale ale aglomerărilor sunt prezentate în figurile de mai jos:






Figura 1-11: Limitele aglomerării Pechea


Tabelul de mai jos prezintă zonele de alimentare cu apă și aglomerările privitoare la apa uzată, respectiv localitățile aferente pentru a demonstra diferențele între zonele de alimentare cu apă și limitele aglomerărilor.

Pentru a facilita interpretarea datelor prezentate în acest capitol, sunt de remarcat următoarele informații:

Limitele aglomerărilor și (sub-)zonelor de alimentare cu apă:

  • •  Toate (sub-)zonele de alimentare cu apă coincid cu limitele aglomerărilor cu excepția sub-zonei de alimentare cu apă Liești.

  • •  Sub-zona de alimentare cu apă Liești include localitățile Siliștea, Condrea, Salcia (1.966 locuitori) care sunt alimentate de la rețeaua de alimentare recent construită, în timp ce aglomerarea Liești NU include aceste localități din motivele prezentate mai sus.

  • •  Așadar în ceea ce privește zona de desfășurare a proiectului Liești, între sub-zona de alimentare cu apă Liești (39.968 locuitori) și aglomerarea Liești (37.999 locuitori) diferă datele legate de populația respectivă (și toate calculele aferente).

Tabel 1-11: Concordanța între aglomerările/clusterele privitoare la alimentarea cu apă și la apa uzată


Zona de alimentare cu apă

Sub-zona de alimentare cu apă

Unitate Administrativă

Galati

(350.600)

Galati (292.188;

Galati (292.188)

Pechea (18.444)

Pechea (11.402)

Cuza Vodă

(3.254)

Slobozia Conachi

(3.788)

Liești (39.968)

Liești (10.935)

Ivești (9.732)

Barcea (6.219)

Drăgănești

(6.216)

Umbră rești

(6.866)

Tecuci

(42.319)

Tecuci (42.319)

Tecuci (42.319)

Matca

(12.118)

Matca (12.118)

Matca (12.118)

Târgu Bujor (6.213)

Târgu Bujor

(6.213)

Târgu Bujor

(6.213)


Localități incluse în sub-zonă

Aglomerări privind apa uzată

Clustere

Galati

Galati (292.188)

Pechea

Aglom. Pechea (18.444)

Cuza Vodă

Slobozia Conachi

Izvoarele

Liești

Aglom. Liești (37.999)

Bucești

Ivești

Barcea

Podoleni

Drăgănești

Malu Alb

Umbrărești

Umbrărești Deal

Torcești

Salcia

Condrea

Siliștea

Tecuci

Aglom. Tecuci (42.319)

Clusterul Tecuci (54.437)

Cernicari

Matca

Aglom. Matca (12.118)

Târgu Bujor

Aglom. Târgu

Bujor (6.213)

Umbrărești


Notă: Cifra din paranteză reprezintă populația în anul 2009


Concordanta datelor în diferite documente ale Aplicatiei:


În timp ce pentru Zonele de alimentare cu apă se aplică aceleași date de bază (de ex.: populația sub-zonei de alimentare cu apă Liești) în toate documentele Aplicației, datele de bază legate de aglomerările privitoare la apa uzată diferă în documente după cum se menționează în următoarele paragrafe.


În Capitolul 4 - Analiza Situației Actuale din Studiul de Fezabilitate, debitul de proiectare și incărcătura utilizate în calculul stației de epurare a apei uzate se bazează pe clusterul Tecuci (54.437 locuitori în 2009 și 55.292 P.E. în anul proiectării). În plus, calculul debitului și al încărcăturii din acest capitol se bazează pe o rată de racordare de 100% (indiferent de sursa de finanțare).


În Capitolul 9 - Prezentarea Proiectului - din Studiul de Fezabilitate, datele fac referire la aglomerarea Tecuci deoarece numai zona de desfășurare a proiectului acoperită de proiectul finantat prin Fondul de Coeziune va fi prezentat în tabelul


respective cu indicatorii, ceea c ear trebui să arate impactul Proiectului FC comparând situația dinainte și după proiect. În consecință, datele referitoare la populație din Capitolul 9, ca bază pentru toate calculele cerinței și debitului, diferă de datele prezentate în Capitolul 4. Este de remarcat, în general, că datele din acest capitol se bazeaza pe ratele de racordare implementate în mod efficient și finanțate prin Proiectul FC. Deoarece ratele de racordare finanțate prin Proiectul FC sunt ușor sub 100% (diferența urmând a fi finanțată din bugetul municipal și/sau de Operatorul Regional), datele din acest capitol pot diferi ușor de cele prezentate în Capitolul 4.

  • •  În formularul Cererii de finanțare din Fondul de Coeziune, datele se referă, ca în Capitolul 9, la aglomerarea Tecuci. În general, este de remarcat că, așa cum se menționează mai sus, datele de bază (populația și datele aferente) pentru sub-zona de alimentare cu apă Liești și aglomerarea Liești diferă și că datele prezentate în Cererea de finanțare din Fondul de Coeziune se referă la ratele de racordare implementate în mod eficient.

  • •  În Analiza Cost-Beneficiu (ACB), datele se referă la aglomerarea Tecuci și astfel, se aplică cele menționate în Capitolul 9. Asemănător celor precizate cu privire la Cererea de finanțare din Fondul de Coeziune, datele de bază (populația și datele aferente) pentru sub-zona de alimentare cu apă Liești și aglomerarea Liești diferă. Ratele de racordare din Analiza Cost-Beneficiu coincid cu cele din formularul Cererii de finanțare din Fondul de Coeziune și Capitolul 9, dar NU concid cu ratele de racordare din Capitolul 4.

Pe scurt, se aplică următoarele:

  • •  Datele legate de populația din aglomerările privitoare la apa uzată și toate datele aferente cum ar fi populația racordată, debitul de apă uzată, rata de infiltrare, etc. din Capitolul 4 NU coincid cu cele din Capitolul 9 / Analiza Cost-Beneficiu/ formularul Cererii de finanțare din Fondul de Coeziune.

  • •  Datele legate de populația din (sub-)zonele de alimentare cu apă și aglomerări NU coincid în cazul Liești.

În rezumat, următoarele se aplică și ar trebui să fie luate în considerare atunci când se compară date din diferite documente:

  • •  Datele legate de apa uzată prezentate în capitolul 4 și toate datele aferente, cum ar fi populația racordată, debitul de apă uzată, rata de infiltrare, etc se bazează pe o rată de conectare de 100% în vederea proiectării.

  • •  Datele legate de apa uzată prezentate în capitolul 9 ACB / Formularul Cererii de finanțare din Fondul de Coeziune / Cererea de finanțare din Fondul de Coeziune se bazează pe rata de racordare implementată în mod eficient și finanțată din Proiectul FC (rate de racordare între 92% și 98%). Acest lucru va permite compararea situației înainte și după Proiectul FC (Impactul Proiectului FC).

  • •  Datele legate de populația din (sub-)zonele de alimentare cu apă și aglomerări NU coincid în cazul Liești.

  • •  Stația de epurare a apei uzate Tecuci este proiectată pentru clusterul Tecuci (aglomerarea Tecuci + aglomerarea Matca), și, prin urmare, trebuie să se facă distincție clară între datele prezentate cu privire la clusterul Tecuci (capitolele 4 și 7) și datele prezentate cu privire la aglomerarea Tecuci (capitolul 9, ACB, Formularul Cererii de finanțare din FC).

1.4    Situația actuală și prognoze

1.4.1 Resursele de apă

Zona de alimentare cu apă Galați

În prezent, principala sursă de apă din Galați o reprezintă Dunărea. Captarea este situată chiar înainte de vărsarea râului Siret în Dunăre. Captarea aparține companiei private Arcelor Mittal, combinat siderurgic. Stația de tratare a apei este racordată la captare printr-o conductă linie dublă, una dintre conducte având diametrul DN 1000. Această primă linie a fost stabilită între SC Apă Canal Galați, iar Contractul de furnizare a apei brute a fost renegociat cu combinatul siderurgic Arcelor Mittal (a se vedea anexa 2).

Apa brută este furnizată în vrac companiei SC Apa Canal SA de către firma Mittal Steel de la o staț ie de pompare din captarea situată pe Dună re, în amonte de confluenț a fluviului cu râul Siret. Turnul de captare este construit în malul Dunării. Grilele și grindele de oprire sunt instalate la intrarea celor trei canale de alimentare pentru a controla și a selecta fluxul de alimentare cu apă brută. Turnul de captare este echipat cu opt pompe, dintre care cinci alimentează MITALL Steel cu apă, iar trei de 5.400 m3 / hx 54 m alimentează SCAC SA cu apă. Pompele de alimentare cu apă sunt protejate de filtre grosiere și au fost puse în funcțiune în anul 1983.

A doua sursă principală o reprezintă zonele de captare care se găsesc la aproximativ 50 km nord-vest de municipiul Galați, pe ambele maluri ale râului Siret. O zonă de captare este situată în județul Vrancea, la nord și la sud de satul Vadu Rosca. Cealaltă zonă de captare, Salcia-Liesti este situată pe malul stâng al râului Siret. Ambele zone de captare au fost construite în jurul anului 1966 și fiecare are o capacitate maximă teoretică de 1.000 l / s sau

  • 31,5 milioane mc / an. Zonele de captare au fost construite la aproximativ 40 km vest de Galați, în regiunea Vrancea din România. Zonele de captare sunt situate în zonele de protecție sanitară pe ambele maluri ale râului Siret. Se susține că zona de protecție este în stare bună și că nu există nici o problemă legată de contaminarea cu îngrășăminte ce conțin azotat sau alte potențiale probleme privind calitatea apei. Stratul acvifer este alimentat, se pare, de la râul Siret.

Alte zone prioritare de alimentare cu apă

Apa necesară zonelor de alimentare cu apă Tecuci, Târgu Bujor, Pechea și Liești este suficientă, în general, pentru a răspunde cerinței actuale de apă (penurii de apă au fost raportate doar în unele cazuri excepționale, în perioada de vară). Cu toate acestea, numai în Tecuci calitatea apei este conformă cu standardele europene și naționale privind apa potabilă, pe când în celelalte trei zone de alimentare cu apă mai mulți parametri depășesc concentrația maximă admisă. În cazul tuturor zonelor de alimentare cu apă, sistemul de clorinare existent trebuie să fie înlocuit cu o unitate de dezinfecție automată pentru a garanta o concentraț ie a clorului în limitele recomandate ș i a se asigura că dezinfecț ia continuă în rețea va reduce contaminarea microbiologică sub concentrația maximă admisă. În plus, vor trebui stabilite zone adecvate de protecție sanitară în toate zonele de alimentare cu apă. În Târgu Bujor calitatea apei, în general, este satisfacatoare, iar Consultantul recomandă continuarea utilizării zonelor de captare existente pentru alimentarea cu apă în viitor. În Pechea calitatea apei este necorespunzătoare și sunt necesare măsuri de tratare substanțiale pentru a îndepărta fierul și a reduce turbiditatea apei brute din zona de captare Pechea. Prin urmare, se recomandă evaluarea surselor de apă alternative (de exemplu, racordarea conductei principale existente în Salcia / Liești la municipiul Galați) înainte de a fi luate în considerare măsurile de tratare. În zona de alimentare cu apă Liești calitatea apei este satisfăcătoare în comuna Umbrărești (sistem nou de alimentare cu apa cu racordare la zona de captare Salcia / Liești), pe când în comunele Ivești și Liești sunt necesare măsuri de tratare substanțiale pentru a face potabilă (fier, amoniu) apa brută de la zonele de captare existente. Oricum, o conductă principală nouă care leagă Ivești cu zona de captare Salcia-Liești este pe cale de a fi pusă în funcțiune. Similar cu Pechea, se recomandă identificarea surselor suplimentare de apă pentru a alimenta Liești cu apă potabilă (de exemplu, racordarea conductei principale existente în Salcia / Liești la municipiul Galați). Informații mai detaliate legate de conformarea calității apei curente cu standardele relevante (Directiva 98/83/CE privind apa potabilă și Legea națională 458/2002), precum și de măsurile propuse în vederea ameliorării sunt furnizate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-12: Rezumat al calității apei în "Alte zone prioritare de alimentare cu apă"

Zona de alimentare cu apă

Conformarea

Parametrii problematici

Comentarii

Măsuri propuse

General

Trebuie să se acorde prioritate protecției apelor subterane prin prima, a2-a și a 3-a zonă de protecție.

Componenta de AT în cadrul prezentului proiect finanțat din FC trebuie să includă o componentă care să elaboreze măsuri de protecție a surselor de apă subterană (a 2-a și a 3-a zonă de protecție) precum și un plan de acțiune pentru punerea în aplicare efectivă a acestor măsuri (de exemplu, restricții de utilizare a terenurilor).

Puțurile abandonate trebuie să fie închise pentru a evita orice risc de contaminare a surselor de apă subterană. Măsurile respective vor fi incluse în proiectul finanțat din FC.

Tecuci

da

Amoniu

Clor

Doar foarte puține puțuri (nici o depășire a apei mixte de la robinet)

Instalarea sistemului automat de clorinare

Stabilirea zonelor adecvate de

Zona de alimentare cu apă

Conformarea

Parametrii problematici

Comentarii

Măsuri propuse

protecție sanitară

Renunțarea la puțurile din centrul orașului și luarea măsurilor de protecție a stratului acvifer împotriva poluării (închiderea puțurilor).

Târgu Bujor

Parțial3

Parametri microbiologici

Sistem manual de dozare hipoclorură inadecvat; doar o parte din apa este dezinfectează, restul fiind alimentată direct din zona de captare în rețeaua de distribuție.

Sistemul hidraulic îmbunătățit va permite pomparea apei brute în instalația de clorinare situată la rezervor.

Monitorizarea continuă a calității apei

Renunțarea la puțurile din vecinătatea localităților din zona de captare Târgu Bujor și luarea măsurilor de protecție a stratului acvifer împotriva poluării (închiderea puțurilor)

Instalarea unui sistem automat de clorinare adecvat

Stabilirea zonelor adecvate de protecție sanitară

Pechea

Parțial 4

Turbiditate, fier, amoniu, clor, parametri microbiologici

Calitatea apei în zona de captare Peachea necesită etape avansate de tratare (îndepărtarea fierului și a turbidității)

Instalarea unui sistem automat de clorinare adecvat Construirea unei instalații de tratare (instalație pentru îndepărtarea fierului)

Identificarea unor surse alternative de apă (de exemplu, racordarea conductei principale existente Salcia / Liești la municipiul Galați).

Liești

Nu (Liești &

Ivești)

Da (Umbrărești)

Fier & amoniu; parțial turbiditate & clor

Zonele de captare existente în Liești sunt în stare proastă și este necesară o instalație de îndepărtare a fierului. Zona de captare existentă în Ivești este situată într-o zonă inundabilă.

Construirea unei instalații de tratare (instalație pentru îndepărtarea fierului și oxidarea amoniului); sau

Identificarea unor surse alternative de apă (de exemplu, racordarea conductei principale existente Salcia / Liești la municipiul Galați)

Instalarea unui sistem automat

Zona de alimentare cu apă

Conformarea

Parametrii problematici

Comentarii

Măsuri propuse

de clorinare adecvat

Renunțarea la puțurile din zona de captare Liești și luarea măsurilor de protecție a stratului acvifer împotriva poluării (închiderea puțurilor).

1.4.2 Poluarea apei

Rețeaua hidrografică din județul Galați este formată din patru bazine (bazinele Dunăre, Siret, Bârlad, Prut), care au interacțiuni intense între resursele de apă de suprafață (râuri, lacuri) și subterană. Toate râurile se varsă în fluviul Dunărea. Resursele de apă din județul Galați sunt monitorizate de către SGA Galați, cu excepția râului Siret, care este monitorizat de către SGA Vrancea.

În mod clar, în bazinul hidrografic Dunărea (SC Apă Canal Galați) și bazinul hidrografic Bârlad (SC TERM SAL Tecuci), activitățile serviciilor comunale (captarea de apă și evacuarea apelor uzate) sunt responsabile pentru poluarea apei. În schimb, în bazinul hidrografic Siret, activitățile industriale sunt principalii contribuitori la poluarea apei. Bazinul Prut care se întinde de-a lungul frontierei moldovene este slab populat, are mai puține activități industriale și, prin urmare, nu este la fel de afectat ca celelalte bazine hidrografice. Pe scurt, serviciile comunale (evacuarea parțială sau completă a apei uzate netratate), activitățile industriale și activitățile agricole (impacturile difuze prin fertilizarea inadecvată cu nitrați și cu fosfor; impacturile punctuale cauzate de către fermele zootehnice) sunt responsabile pentru problemele de mediu. În schimb, evenimentele de poluare accidentală, atât a solului cât și a resurselor de apă, au o importanță secundară.

Calitatea apelor de suprafață a fost influențată de evacuarea apelor uzate din marile aglomerări și de către agenții economici situați în bazinul hidrografic Bârlad. O ușoară creștere a calității apelor de suprafață poate fi observată la nivelul anului 2009 în comparație cu anul 2008.

Poluarea apelor subterane este adesea cauzată prin intermediul siturilor contaminate istoric și poluarea cu nitrați a puțurilor de mică adâncime din întreaga zonă de desfășurare a proiectului.

1.4.3 Consumul actual de apă și prognoza cerinței de apă

1.4.3.1 Consumul actual de apă

Zona de alimentare cu apă Galați

Zona de alimentare cu apă Galați este împărțită în mai multe sub-zone:

  • •  Sub-zona de alimentare cu apă Galați

  • •  Sub-zona de alimentare cu apă Liești (inclusiv localitățile Liești, Ivești, Umbrărești, Barcea, Drăgănești)

  • •  Sub-zona de alimentare cu apă Pechea și

  • •  Sub-zona de alimentare cu apă a comunelor care sunt planificate să fie racordate la conducta de aducțiune în 2018 (nu fac parte din acest studiu de fezabilitate:

o Tudor Vladimirescu o Piscu o Fundeni o Independenț a o Braniș tea, o Șendreni.)

În acest capitol, precum și în următoarele capitole care cuprind prognoza cerinței de apă, au fost luate în considerare și sunt prezentate în detaliu următoarele Sub-zone prioritare:

  • •  Sub-zona municipiului Galați

  • •  Sub-zona Liești

  • •  Sub-zona Pechea

Cerința de apă a altor sub-zone (alimentate cu apă de la conducta de aducțiune Salcia-Liești până la Galați) a fost estimată pe baza prognozei cerinței calculată în Master Plan. Cerința totală pentru Zona de alimentare cu apă Galați a fost luată în considerare în scopul proiectării zonei de captare Salcia-Liesti/Vadu Roșca.

În urma finalizării măsurii ISPA, rețeaua de apă a orașului va fi mai departe împărțită în 5 Zone de alimentare cu apă).

Populația se ridică în prezent la 292.188 locuitori și se preconizează o scădere a acesteia cu o rată de 0,37% / an până în anul 2039 care este orizontul de proiectare. Deoarece alimentarea cu apă a Aglomerării Galați se realizează din două surse (apă subterană din zona de captare dinspre nord-vest și apă de suprafață din fluviul Dunărea), este posibil să se estimeze cantitatea care rezultă din ambele surse (de exemplu, aproximativ 13% din apa subterană și 87 % din apa de suprafață).

Gradul actual de acoperire cu serviciul de furnizare a apei în Sub-zona de alimentare cu apă este de 99,1% și nici o investiție în cadrul măsurilor propuse finanțate prin Fondul de Coeziune nu va schimba această situație. Consumul pe cap de locuitor este estimat la 116 litri / zi. Consumul de apă pe cap de locuitor este ridicat datorită utilizării unei cantități semnificative de apă la udarea spațiilor verzi publice și la spălarea străzilor. Galați rămâne un "oraș industrializat" în ciuda unei scăderi semnificativă a ocupării forței de muncă industriale, în ultimii 15 ani.

Tabel 1-13: Rezumat al consumului actual de apă al Sub-zonei de alimentare cu apă Galați în 2009

Cerința de apă

Unități

Sub-zona de alimentare cu apă municipiul Galați

Populația totală în zona deservită

număr

292.188

Populația deservită

număr

289.588

Gradul de acoperire cu serviciul

%

99,1%

Consumul casnic de apă

m3/an

12.231.635

Procentul consumului casnic de apă

%

71%

Consumul non-casnic de apă

m3/an

4.974.000

Procentul consumului non-casnic de apă

%

29%

Consumul total de apă (casnic + non-casnic)

m3/an

17.205.635

Consumul casnic specific

l/om,zi

116

Consumul total specific de apă5

l/om,zi

163

Avantajele noilor zone de presiune din oraș (și anume reducerea presiunilor și a scurgerilor, respectiv capacitatea de a localiza scurgerile mai ușor) nu au fost încă realizate din cauza livrării cu întârziere a contractului ISPA relevant.

Post-ISPA (Year2011)

Serbesti PS

Input

3,975,600

Losses

18.464

Output

3.957,136 (Filesti PS)

Filesti PS

Input

3.957,136 (from Serbesti PS)

5.741.450 (from Turnu PS)

Output

8.531.928 (NetWork-Zone 5)

1.166.669 (Traian)

Traîan

Input

1,165,658

Output

1.166,659 (NetWork-Zone 6)

WTP 2

Input

26.482.373

Output

16.445,005 (Turnu PS)

1D.037.308 iNetwork-Zone 1)

Turnu PS

Input

16.445.066

Output

5.636.905 (Network-Zone 3)

4.066.710 (Network-Zone 4'1

5.741.460 (Filesti PS)


Pressure Zones

Demand Flow

TOTAL

1

5,600,818

3

3,703,393

4

2,269,224

16,985,246

5

4,760,816

8

650,995


From the Wells Salcia Liesti and Vadu Roșea




Figura 1-14: Zonele de presiune în municipiul Galați conform cu măsura ISPA

Alte zone prioritare de alimentare cu apă

Tabelul de mai jos rezumă consumul actual de apă (anul 2009), în toate zonele de alimentare cu apă, cu excepția WS 01 Galați, care este prezentată în capitolul de mai sus. În medie pentru toate zonele de alimentare cu apă în cauză numai 45% din populație sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă. Gradul de acoperire cu servicii variază de la 10% în Liești la maxim 63% în orașul Tecuci. În cele mai multe dintre zonele de alimentare cu apă, consumul non-casnic este relativ scăzut (cu excepția orașului Tecuci) deoarece aproape nici o industrie nu este situată în aceste localități cu o structură a așezărilor predominant rurală. În medie, consumul non-casnic de apă se ridică la aproximativ 20% din consumul total de apă. Consumul casnic de apă pe cap de locuitor este în general foarte scăzut (în medie de 86 l/om,zi) și variază de la 18 l/om,zi în Zona de alimentare cu apă Liești până la 120 l/om,zi în Zona de alimentare cu apă Tecuci. Consumul scăzut pe cap de locuitor în Liești, de 18 l/om,zi, reprezintă media pentru toate localitățile din Zona de alimentare cu apă Liești (Liești, Ivești, Barcea, Umbrărești). Motivul pentru consumul mediu scăzut se explică prin consumul specific redus în sistemul rural de alimentare cu apă din Barcea / Umbrărești, care se datorează faptului că majoritatea clienților sunt alimentați cu apă prin intermediul cișmelelor stradale. Deoarece distanța până la cișmelele stradale este relativ lungă, în prezent clienții preferă să utilizeze propriile lor puțuri, cu toate acestea racordarea caselor a început să fie realizată și va crește continuu. Este de remarcat faptul că sistemul de alimentare cu apă din Barcea / Umbrărești a fost dat în funcțiune în 2009 și din acest motiv, datele cu privire la apa vândută nu sunt reprezentative pentru dezvoltarea viitoare.

În majoritatea zonelor de alimentare cu apă s-a observat o tendință de scădere a consumului casnic de apă, în timp ce consumul non-casnic se pare că deja s-a stabilizat la un nivel foarte scăzut (cele mai multe industrii s-au inchis cu câțiva ani în urmă, iar restul clienților non-casnici se limitează la entități comerciale mici și instituții publice). Consumul de apă nu este diminuat, iar în toate localitățile apa este disponibilă 24 de ore din 24 la o presiune suficientă. Cu toate acestea, în timpul lunilor de vară consumul crește drastic datorită faptului că apa se folosește pentru irigare la scară mică a grădinilor private. Acest lucru duce la scăderea presiunii, iar în unele localități alimentarea cu apă devine insuficientă pentru arealele aflate în zonele cu alimentare sporită cu apă.

Tabel 1-14: Rezumat al consumului actual de apă pentru "Alte zone prioritare de alimentare cu apă", în 2009

Cerința de apă

Unitatea

Zona de alimentare cu apă

Tecuci 6

Zona de alimentare cu apă T.

Bujor 7

Zona de alimentare cu apă Pechea

Zona de alimentare cu apă Ivești 8

Total

Populația totală în zona deservită

număr

42.319

6.213

18.444

39.968

106.944

Populația deservită

număr

26.792

3.605

3.173

14.492

48.062

Gradul de acoperire cu serviciul

%

63%

58%

17%

36%

45%

Procentul consumului casnic de apă

%

78%

79%

98%

87%

80%

Procentul consumului non-casnic de apa

%

22%

21%

2%

13%

20%

Consumul total de apă (casnic + non-casnic)

m3/an

1.503.469

163.875

109.205

111.322

1.887.871

Consumul casnic specific

l/om,zi

120

99

92

18

86

Consumul total specific de apă 9

l/om,zi

154

125

94

21

108

1.4.3.2 Pierderile de apă actuale și prognozate

Rezumat de ansamblu al pierderilor de apă în toate Zonele de alimentare cu apă

Tabelul de mai jos rezumă prognoza pierderilor de apă pentru toate Zonele de alimentare cu apă (apa care nu aduce venit și pierderile reale).

Tabel 1-15: Pierderile de apă prognozate - Apa care nu aduce venit și pierderile reale

2009

|        2013

|        2014

|         2039         |

  • 6 Cu excepț ia populaț iei din Matca

  • 7 Cu excepția Moscu

  • 8 Inclusiv satele Siliș tea, Condrea, Salcia

  • 9 Cu excepț ia consumului necontorizat nefacturat

(înainte de proiectul finanțat prin FC)

(După proiectul

finanțat

prin FC)

Zona de alimentare cu apă

Apa care nu aduce venit

Pierderile

reale

Apa care nu aduce venit

Pierderile

reale

Apa care nu aduce venit

Pierderile

reale

Apa care nu aduce venit

Pierderile

reale

Galați

53 %

28 %

41 %

24 %

38 %

24 %

24 %

14 %

Tecuci

64 %

51 %

52 %

46 %

49 %

42 %

25 %

16 %

Targu Bujor

66 %

54 %

52 %

44 %

47 %

39 %

28 %

19 %

Pechea

68 %

27 %

55 %

32 %

37 %

29 %

29 %

21 %

Liești

53 %

24 %

29 %

20 %

30 %

23 %

28 %

21 %

Zona de alimentare cu apă Galați

Pierderile actuale de apă au loc în conducta de aducțiune din zonele de captare, în alte conducte magistrale, în rețeaua de alimentare cu apă a municipiului Galați și a localităților mai mici grupate de-a lungul conductei de aducțiune din zona de captare. Părți ale conductei de aducțiune (11 km din 121 km) se înlocuiesc în cadrul măsurii ISPA și se propun încă 5.5 km spre a fi înlocuiți cu finanțare din Fondul de Coeziune. Deoarece cantitatea de apă subterană furnizată municipiului reprezintă un procent scăzut al cerinței totale (circa 13%), pierderile de apă în conducta de aducțiune sunt nesemnificative. Cu toate acestea, după implementarea măsurii propuse spre a fi finanțate din Fondul de Coeziune (în care procentul din cerința totală de apă subterană se majorează la 60% din totalul nevoilor) pierderile în conducta de aducțiune pot deveni semnificative.

Finanțarea propusă a se realiza din Fondul de Coeziune nu va avea impact asupra pierderilor în rețeaua de alimentare a orașului și a localităților mici deoarece nu este propusă nici o investitie in alimentarea cu apă. Cu toate acestea, s-a presupus că investițiile proprii ale Operatorului Regional în gestionarea scurgerilor va permite reducerea cantității de apă care nu aduce venit de la 53% în 2009 la 24% în 2039. Pierderile de apă înainte și după proiect (anii 2013 și 2014) sunt indicate în tabelul de mai jos, iar situația practic rămâne neschimbată. Gestionarea scurgerilor va fi facilitată prin zonele de presiune și zonele contorizate sectorial care se înființează în cadrul actualei măsuri ISPA. Echipamentele de detectare a scurgerilor și instruirea în detectarea scurgerilor s-au avut în vedere în cadrul măsurii ISPA.

Tabel 1-16: Rezumat al indicatorilor privind pierderile de apă înainte de ISPA (2007), după ISPA / înainte de Proiect (2013) și după proiect (2014) pentru Zona de alimentare cu apă Galați

Punct

Indicator

Unitate

Zona de alimentare cu apă Galați

Înainte de ISPA (2007)

2009

După ISPA (2011)

Înainte de proiect (2013)

După proiect (2014)

2.2.1

Intrările totale în sistem (intrări apă brută)

m 3 /zi

118.928

99.751

76.820

70.371

65.937

2.5.1.

Apa totală care nu aduce venit (Standard IWA: Intrările totale în sistem -apa totală vândută)

m 3 /zi

65.378

52.527

32.581

28.653

24.832

2.5.2

Procentul apei care nu aduce venit

%

55,0%

52,7%

42,4%

40,7%

37,7%

2.5.3

Pierderile de apă reale (pierderi fizice) în rețea

m 3 /zi

43.389

27.803

19.767

17.222

16.118

2.5.4

Procentul pierderilor de apă reale (pierderi fizice) în rețea

%

35,7%

27,9%

25,7%

24,5%

24,4%

Punct

Indicator

Unitate

Zona de alimentare cu apă Galați

Înainte de ISPA (2007)

2009

După ISPA (2011)

Înainte de proiect (2013)

După proiect (2014)

2.5.5

Pierderile de apă reale pe numărul de racorduri

Litri / racord. / zi

2.072

1.061

718

590

548

2.5.8

Indexul Pierderilor în Infrastructură (ILI) *

-

39

22

15

13

12

* Ipoteză: presiune 35 m; Lp = 0

Alte zone prioritare de alimentare cu apă

Consultantul a evaluat pierderile curente de apă în toate aglomerările pe baza datelor furnizate de către operator și a măsurătorilor proprii (măsurători de debite de noapte). Tabelul de mai jos rezumă indicatorii privind pierderile de apă pentru toate zonele de alimentare cu apă. Indicatorii arată că pierderile reale de apă înainte6 7 de proiect în Tecuci și Târgu Bujor sunt foarte ridicate, dar se prognozează că vor rămâne într-un interval acceptabil (39% - 42%) după implementarea proiectului (în principal datorită extinderii rețelei). Se prognozează că apa care nu aduce venit va scădea la 48,5% în Tecuci și la 47% în Târgu Bujor. Pierderile reale de apă în Pechea și Liești sunt relativ scăzute deoarece sistemele sunt în stare bună. Este de remarcat faptul că pierderile aparente sunt ridicate în Pechea și Liești. Se prognozează că apa care nu aduce venit va scădea la 37% în Pechea și la 30% în Liești11. Se prognozează că pierderile reale de apă în toate Zonele de alimentare cu apă se vor încadra în intervalul de la 23% până la 42% după implementarea proiectului, iar în ceea ce privește apa care nu aduce venit se prognozează că se va încadra în intervalul de la 30% la 48,5%. Pierderile de apă vor fi mai departe reduse la un nivel țintă de aproximativ 25% prin măsuri pentru reducerea pierderilor de apă (controlul activ al scurgerilor și înlocuirea conductelor) de către Operator.

Tabel 1-17: Rezumat al indicatorilor privind pierderile de apă înainte și după proiect pentru toate zonele de alimentare cu apă

Punct

Indicator

Unitate

Zona de alimentare cu apă Tecuci

Zona de alimentare cu apă Târgu Bujor

Zona de alimentare cu apă Pechea

Zona de alimentare cu apă Liești

Înainte de proiect

După proiect

Înainte de proiect

După proiect

Înainte de proiect

După proiect

Înainte de proiect

După proiect

2.2.1

Intrările totale în sistem (intrări apă brută)

m 3 /zi

8.772

9.864

1.367

1.315

974

2.544

1.206

5.327

2.5.1.

Apa totală care nu aduce venit (Standard IWA: Intrările totale în sistem - apa totală vândută)

m 3 /zi

4.600

4.780

709

622

536

952

345

1.597

2.5.2.

Procentul apei care nu aduce venit

%

52%

48,5%

52%

47%

55%

37%

29%

30%

2.5.3

Pierderile de apă reale (pierderi fizice) în rețea

m 3 /zi

4.027

4.117

607

517

315

731

245

1.210

2.5.4.

Procentul pierderilor de apă reale (pierderi fizice) In rețea

%

46%

42%

44%

39%

32%

29%

20%

23%

2.5.5.

Pierderile de apă reale pe numărul de racorduri

Litri/racord /zi

665

343

400

244

144

115

55

85

2.5.8

Indexul Pierderilor în Infrastructură (ILI) *

-

38

12

11

4,5

5

4

2

3

1.4.3.3 Prognoza cerinței de apă

În tabelul și figura de mai jos se prognozează că pierderile de apă în Zona de alimentare cu apă Galați vor scădea (pornind de la un nivel ridicat în 2009) și din acest motiv se prognozează că cerința totală de apă, inclusiv pierderile, vor scădea între 2014 și 2039 (anul de proiectare este 2014), în ciuda cerinței mai mari de apă (în principal datorită creșterii consumului pe cap de locuitor din cauza efectelor elasticității bunăstării).

Tabelul de mai jos rezumă prognoza cerinței de apă pentru toate zonele de alimentare cu apă și arată că pentru zonele de alimentare cu apă având pierderi curente de apă (Tecuci și Târgu Bujor), anul de proiectare este 2014, în timp ce în zonele de alimentare cu apă fără (sau doar foarte scurte) rețele de alimentare (fără o reducere semnificativă a pierderilor de apă), anul de proiectare este 2039 (cerința sporită de apă depășește pierderile de apa în descreștere).

Tabel 1-18: Rezumat al cerinței viitoare de apă aferente anillor 2014 și 2039

Cerința de apă

Unități

Galați

Tecuci

T. Bujor

Pechea

Liești

2014

2039

2014

2039

2014

2039

2014

2039

2014

2039

Populația deservită

număr

288.265

269.424

41.751

39.022

6.130

5.729

18.416

18.279

39.908

39.610

Cerința specifică de apă menajeră

l/om,zi

105

129

100

120

94

113

83

100

90

108

Cerința de apă menajeră

106*m3/an

11.004

12.696

1,524

1,712

0,210

0,236

0,559

0,667

1,313

1,567

Cerința de apă nemenajeră

106*m3/an

4.100

4.000

0,331

0,374

0,043

0,055

0,022

0,028

0,048

0,061

Cerința totală de apă

106*m3/an

15.004

16.696

1,855

2,085

0,253

0,291

0,581

0,695

1,361

1,628

Pierderile de apă

106*m3/an

9.063

5.334

1,745

0,688

0,227

0,111

0,348

0,281

0,583

0,633

Cerința totală de apă inclusiv pierderile de apă *

106*m3/an

24.067

22.030

3,600

2,773

0,480

0,402

0,929

0,977

1,944

2,261

* Valorile de proiectare sunt evidențiate în culoarea roșie ** Cerința totală de apă = producția necesară de apă

1.4.3.4 Rezumat al cerinței de apă care stă la baza proiectării

Tabelul de mai jos rezumă cerința de apă care stă la baza proiectării pentru toate zonele și sub-zonele de alimentare cu apă.

Așa cum s-a explicat mai sus, Zona de alimentare cu apă Galați include sub-zona orașului Galați și restul sub-zonelor cărora deja li se furnizează sau urmează să le fie furnizată, în viitor, apa prin intermediul conductei principale de apă între Salcia-Liești/Vadu Roșca și orașul Galați.

Tabel 1-19: Rezumat al cerinței de apă care stă la baza proiectării

Cerința de apă

Unități

Sub-zona de alimentare cu apă Galați8

Zona de alimentare cu apă Tecuci

Zona de alimentare cu apă T.

Bujor

Zona de alimentare cu apă Pechea

Sub-zona de alimentare cu apă Liești

Debitul mediu zilnic

m3/zi

65.937

5.083

693

1.904

4.461

Debitul maxim zilnic: Qmax, zi

m3/zi

105.499

11.897

1.592

3.437

7.979

Debitul maxim orar: Qmax, oră

m3/oră

5.861

614

107

188

437

Debitul mediu anual

m3/an

24.066.912

3.600.203

479.962

976.558

2.261.111

Anul de proiectare

an

2014

2014

2014

2039

2039

1.4.4 Debitul și Incarcarea apei uzate

Zona de alimentare cu apă Galați

Investițiile vizând apa uzată în zona de alimentare cu apă Galați se limitează doar la adăugarea treptei a 2-a la stația de epurare a apei uzate prin intermediul actualei măsuri ISPA în municipiul Galați și la adăugarea instalațiilor de uscare a nămolurilor în incinta stației de epurare a apei uzate.

Volumul debitelor care ajung la stația de epurare are ca bază necesarul orașului de apă menajeră și industrială. S-a aplicat un coeficient de reducere de 20% asupra apei care se transformă în apă uzată ca urmare a udării grădinilor publice și private, spălării străzilor, respectiv spălării rezervoarelor și țevilor de către operator, în vederea evitării investițiilor semnificative în capacitatea de epurare a apei uzate.

Un program de prelevare de probe din gurile de deversare existente a fost considerat nesigur ca bază pentru proiectarea unei noi mari stații de epurare a apei uzate și, prin urmare s-au utilizat normele de proiectare ATV.

Deoarece nu s-a propus nici o investiție in sistemul de canalizare prin Fondul de Coeziune, nu poate fi redusă poluarea apei subterane prin aceste investiții. Proiectarea hidraulică a celei de a 2-a trepte a stației de epurare se bazează pe reducerea cu 3%, modestă dar posibilă, de către operatorul regional, a poluării apei subterane pe parcursul orizontului de proiectare. Trebuie remarcat faptul că reducerea poluării apei subterane este extrem de dificilă în municipiul Galați din cauza procentului ridicat de canale adânci în soluri tip loess inundabile și a practicii de amplasare a conductelor de canalizare în canivouri comune cu alte utilități, dintre care multe nu sunt vizitabile.

Tabel 1-20: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în anul 2013 - anul proiectării stației de epurare - (în m3 / an), Sub-zona de alimentare cu apă/Aglomerarea Galați

Categoria debitului de apă uzată (m3/an)

Galați

Debitul casnic de apă uzată

10.937.225

Debitul noncasnic de apă uzată

4.612.500

Debitul total de apă uzată (casnic + noncasnic) pe vreme uscată

15.549.725

Infiltrații în rețeaua de canalizare

7.068.012

Debitul total de apă uzată pe vreme uscată, inclusiv apa din infiltrații

22.617.639

Debitul pe vreme de furtună

3.394.500

Incarcarea poluantă în PE60 pe baza CBO

382.683

Incarcarea poluantă în PE60 pe baza CCO

366.958

Valoarea de proiectare (PE medie de CBO,CCO)

369.868

Tabel 1-21: Debitele de proiectare ale apei uzate (anul de proiectare 2013)

Descriere

Acronim

Unitate

Valoare

Debitul mediu zilnic

Qd

m3/zi

64.008

Descriere

Acronim

Unitate

Valoare

Debitul maxim orar, vreme uscată

Qh,max

m3/h

3,259

Debitul orar, vreme de furtună

Qm

m3/h

9,208

Raportul apei pluviale epurate (în % de Qd)*

%

25

Debitul mediu anual, aproximativ

Qa

m3/an

22.617.639

Anul de proiectare

-

an

2013

Alte zone prioritare de alimentare cu apă

Ipoteze în calculul debitului și încărcăturii apei uzate:

În scopul proiectării, Consultantul și-a bazat prognozele debitului și încărcăturii apei uzate, precum și cea privind infiltrațiile pe valori-țintă avându-se în vedere rate de racordare de 100% (conformare deplină). Valorile de proiectare calculate în capitolul de mai jos iau astfel în considerare debitul, respectiv Incarcarea totală a apei uzate indiferent de sursele de finanțare. În vederea evaluării financiare și a evaluării impactului proiectului finanțat prin FC (înainte de / după proiect), indicatorii au fost calculați pe baza ratelor efective de racordare (Se face trimitere la capitolul 9 și volumul IV - Analiza cost-beneficiu). Pentru concordanța datelor se face trimitere la capitolul 1.6 de mai sus.

Incarcarea apei uzate menajere a fost calculată pe baza încărcăturii specifice de 50 g CBO 5 / locuitor / zi, care a fost fundamentată prin mă sură tori în toate sistemele de apă uzată , datorită faptului că măsurătorile încărcăturii apei uzate în majoritatea aglomerărilor din România (precum și în țările cu o dezvoltare economică asemănătoare arată că Incarcarea specifică actuală se încadrează, în general, în intervalul de 40-50 g CBO 5 / locuitor / zi. Studii realizate în țările dezvoltate din Europa arată că, de obicei, Incarcarea specifică aplicată, care stă la baza proiectării, de 60 g / locuitor / zi este rareori atinsă în orașele mici și mijlocii. În general, factorul încărcăturii specifice depinde de nivelul dezvoltării economice și de nivelul de trai al populației din orașe. În orașele mici care au caracteristici rurale s-au înregistrat valori mai mici ale încărcăturii specifice în comparație cu orașele mari.

Măsurătorile încărcăturii în Tecuci arată că Incarcarea specifică stând la baza proiectării este de 56 g CBO 5 / locuitor / zi (inclusiv industriile) și, astfel, acestea confirmă faptul că valoarea selectată în vederea proiectării, de 50 g CBO 5 / locuitor / zi pentru Incarcarea specifică este suficientă în cazul aglomerării Tecuci, cu cel mai ridicat nivel de dezvoltare economică. Măsurătorile efectuate în celelalte trei aglomerări confirmă faptul că Incarcarea specifică acestor aglomerări care au caracteristici ale zonelor rurale este mai mică (între 25 și 41 g CBO 5 / locuitor / zi9) decât valoarea selectată în vederea proiectării pentru Tecuci.

Deoarece se prognozează că Incarcarea poluantă a apei uzate menajere urmează să scadă între 2014 și 2039 datorită scăderii demografice, anul de proiectare pentru calculul capacității stației de epurare este 2014.

Infiltrațiile în rețeaua de canalizare:

Volumul actual al infiltrațiilor în rețeaua de canalizare a fost estimat pe baza (i) măsurătorilor concentrației apelor uzate la intrarea acestora în stația de epurare existentă și la punctele de deversare în râul Bârlad, efectuate de către operator (ii) măsurătorilor debitului și concentrației apei uzate, efectuate de către Consultant (iii) evacuărilor actuale ale apelor uzate de către clienții casnici și non-casnici racordați la reteaua publică de alimentare cu apă (în special pe baza consumului lor de apă facturat).

În prezent, doar aglomerarea Tecuci este dotată cu o stație de epurare în exploatare, în timp ce stațiile de epurare din toate celelalte aglomerări fie nu sunt în funcțiune (Liești, Pechea), fie o nouă stație de epurare este pe cale de a fi pusă în funcțiune în 2010 (Ivești, Târgu Bujor). La fel, sistemele de colectare a apei uzate în aceste aglomerări nu există deloc sau urmează să fie reconstruite (darea în funcțiune în anul 2010). Oricum, Consultantul a efectuat măsurătorile în toate aglomerările în care există rețea de canalizare. Măsurătorile pentru determinarea volumului infiltrațiilor au fost efectuate în Tecuci, Târgu Bujor, Pechea și Liești (toate fiind efectuate pe vreme uscată).

Măsurătorile indică rate foarte ridicate ale infiltrațiilor în Tecuci din cauza faptului că rețeaua de canalizare existentă este interconectată cu rețeaua pentru apa pluvială. Din acest motiv, lungimea totală a rețelei care acționează ca "drenaj" împotriva infiltrațiilor este de aproape două ori mai mare decât rețeaua de canalizare. Este important de reținut că o mare parte a rețelei este construită sub nivelul apelor subterane. Rata ridicată a infiltrațiilor este, așadar, plauzibilă. Deoarece Operatorul deja a lansat măsurile pentru a separa apa pluvială (lucrările vor fi finalizate în 2013) de rețeaua de canalizare, volumul infiltrațiilor va fi drastic redus de la 70% în prezent la aproximativ 40% înainte de implementarea Proiectului finanțat prin FC. Extinderile finanțate în cadrul proiectului FC vor reduce, în continuare, rata de infiltrare la aproximativ 38% în 2014. Până la sfârșitul orizontului de planificare (anul de proiectare 2039), se prognozează că rata de infiltrare va crește puțin, la 42%10 (presupunând că rețeaua existentă va fi renovată, iar rata de infiltrare aferentă noii rețele va crește ușor până în 2039. Comparând rata de infiltrare de 32 m3 / km / zi în 2039 cu studii empirice rezultă că valoarea este rezonabilă având în vedere faptul că o parte substanțială a rețelei este construită sub nivelul apei subterane.

Măsurătorile de la Târgu Bujor indică o rată a infiltrațiilor de 58%- relativ ridicată pentru situația actuală. Această valoare pare plauzibilă datorită faptului că rețeaua de canalizare este în stare proastă și, parțial, construită sub nivelul apei subterane. Important de remarcat faptul că doar 27% din populație este în prezent racordată la rețeaua de canalizare. Renovarea efectuată prin intermediul proiectului PHARE în derulare (aproximativ 75% din rețea), precum și extinderea prevăzută vor reduce rata de infiltrare la 36% (înainte de proiectul FC), iar extinderea inclusă în Proiectul finanțat prin FC va reduce, în continuare, rata de infiltrare de la 25% în 2014 (după Proiectul FC). La sfârșitul orizontului de planificare (anul de proiectare 2039), se prognozează că rata de infiltrare va crește puțin, la 36%.

Măsurătorile de la Pechea și Liești indică rate ale infiltrațiilor foarte ridicate (66% la Liești și 94% la Pechea). Oricum, se va renunța la rețeaua de canalizare existentă foarte scurtă din cauza degradării structurale și din motive hidraulice. Deoarece aceste aglomerări vor fi, prin urmare, considerate ca proiecte "greenfield", se preconizează că ratele infiltrațiilor vor fi foarte scăzute.

Tabelul de mai jos rezumă ratele infiltrațiilor pentru toate aglomerările. După cum se poate vedea, ratele infiltrațiilor în 2014 variază de la 12% în Liești (rețea nouă) la 38% în Tecuci (27% din lungimea totală a rețelei existente este în stare proastă). Măsuri suplimentare, finanțate de către Operator, pentru a reduce rata de infiltrare vor fi necesare numai la Tecuci. În toate celelalte aglomerări aproape întreaga rețea de canalizare a apei uzate va fi una nouă după implementarea măsurii finanțate prin FC. La sfârșitul orizontului de planificare, ratele infiltrațiilor variază de la 30% (12 m3 / km / zi) în Liești la 42% (36 m3 / km / zi) în Tecuci. Comparând aceste rate ale infiltrațiilor cu rezultatele unor studii empirice, Consultantul concluzionează că ratele prognozate ale infiltrațiilor (anul de proiectare = 2039) sunt rezonabile și în intervalul valorilor scăzute. În cazul aglomerării Tecuci nu se recomandă o reducere ș i mai mare a ratei infiltraț iilor pentru anul 2039, datorită faptului că o parte importantă a rețelei de canalizare se găsește sub nivelul apei subterane și, prin urmare, rata mai mare (în comparație cu celelalte aglomerări) este justificată.

Tabel 1-22: Rezumat al ratelor infiltrațiilor pentru toate aglomerările / clusterele, în%

Nr

Scenariul de prognoză

An

Rata de infiltrare [%]

Clusterul Tecuci

Aglom. Târgu Bujor

Aglom. Pechea

Aglom. Liești

1

Situația actuală

2009

70%

58%

94%

50%

2

După implementarea tuturor măsurilor

2014

38%

25%

14%

12%

3

Sfârșitul orizontului de planificare

2039

42 %

36%

31%

30%

N.B: Datele prezentate se referă la rata de racordare de 100% (inclusiv racordările finanțate prin alte fonduri). Impactul măsurilor Proiectului finanțat prin FC este prezentat în Capitolul 9.

Tabel 1-23: Rezumat al ratelor infiltrațiilor pentru toate aglomerările / clusterele în m3 / km / zi

Nr

Scenariul de prognoză

An

Rata de infiltrare

m3/km/zi]

Clusterul Tecuci

Aglom. Târgu Bujor

Aglom. Pechea

Aglom. Liești

1

Situația actuală

2009

115

30

125

61

2

După implementarea tuturor măsurilor

2014

28

4

2

3

3

Sfârșitul orizontului de planificare

2039

36

8

8

12

N.B: Datele prezentate se referă la rata de racordare de 100% (inclusiv racordările finanțate prin alte fonduri). Impactul măsurilor Proiectului finanțat prin FC este prezentat în Capitolul 9.

Prognoza debitului și încărcăturii poluante a apei uzate

Tabelele și figurile de mai jos oferă un rezumat al prognozei debitului și încărcăturii poluante aferente anilor 2014 și 2039. După cum se poate observa, se prognozează că debitul de apă uzată va fi maxim în 2039 în cazul tuturor aglomerărilor (anul de proiectare pentru debitul hidraulic), în timp ce Incarcarea poluantă se prognozează că va fi cea mai ridicată în 2014 (anul de proiectare pentru Incarcarea poluantă a apelor uzate). Se propune să fie tratată, în total, o incarcarea poluantă de aproximativ 109.000 PE în aglomerările menționate mai jos11.

Tabel 1-24: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în anul 2014 (în m3/an)

Categoria debitului de apă uzată

Clusterul Tecuci (incl.

Matca)

Aglom. Tecuci

(excl.

Matca)

Aglom. Târgu Bujor

Aglom. Pechea

Aglom. Liești

Debitul casnic de apă uzată

1.938.453

1.523.903

210.278

559.314

1.252.473

Debitul noncasnic de apă uzată

769.208

746.822

38.255

19.597

43.124

Debitul total de apă uzată (casnic + noncasnic)

2.707.660

2.270.725

248.532

578.911

1.295.597

Infiltrații în rețeaua de canalizare

1.689.782

1.624.466

80.871

93.830

168.640

Debitul total de apă uzată, inclusiv apa din infiltrații

4.397.443

3.895.191

329.403

672.741

1.464.237

Incarcarea poluantă în PE60

55.292

45.023

5.632

15.615

32.209

N.B: Datele se referă la rate de racordare la rețeaua de canalizare a apei uzate de 100%.

Tabelul de mai jos rezumă debitul de apă uzată care stă la baza proiectării pentru toate aglomerările în cauză.

Tabel 1-25: Rezumat al debitului de apă uzată care stă la baza proiectării

Categoria debitului de apă uzată

Unitat ea

Cluster ul Tecuci (incl.

Matca)

Aglom. Tecuci

(excl.

Matca)

Aglom. Târgu Bujor

Aglom. Pechea

Aglom. Liești

Debitul mediu zilnic, pe vreme uscată

m3/zi

14.337

10.951

1.222

2.759

6.093

Debitul maxim zilnic, pe vreme uscată (Qd)

m3/zi

17.677

13.749

1.534

3.518

7.790

Debitul maxim orar, pe vreme uscată (QDWF)

m3/h

931

736

110

191

424

Debitul maxim orar, pe vreme de furtună (QSWF)

m3/h

1.211

957

142

248

551

Debitul mediu anual, pe vreme uscată

m3/an

5.233.0

97

3.997.1

44

445.959

1.007.152

2.223.802

Anul de proiectare

an

2039

2039

2039

2039

2039

N.B: Valorile țintă se bazează pe rate de racordare la rețeaua de canalizare a apei uzate de 100%.

1.4.5 Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate

Următorul tabel rezumă debitele și încărcăturile apei uzate pe fiecare aglomerare înainte și după finalizarea proiectului.

1.4.5.1 Aglomerarea Galați

Tabelul de mai jos prezintă rezumatul incarcarilor și debitelor în treapta a 2-a a stației de epurare a apei uzate din Galați:

Tabel 1-26: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate la stația de epurare din Galați

Acronim

Unitate

Asumat pt. treapta 1

După finalizarea proiectului

Debitul mediu zilnic, pe vreme uscată

Qd

m3/zi

38.577

42.602

Inclusiv infiltrațiile

Qd,tot

m3/zi

71.976

64.008

Debitul maxim orar, pe vreme uscată (in vârfuri sezoniere)

Qh,max

m3/h

3.534

3.259

Debitul maxim admis (pe vreme de ploaie)

Qh,SW

m3/h

9.208

9.208

Consumul biochimic de oxigen

Bd,BOD

kg/zi

16.700

16.961

Inclusiv cel din industrii

Bd,BOD,tot

kg/zi

26.562

22.511

Consumul chimic de oxigen

Bd,COD

kg/zi

33.400

33.922

Inclusiv cel din industrii

Bd,COD,tot

kg/zi

52.502

43.172

Solide în suspensie

Bd,SS

kg/zi

19.483

19.788

Inclusiv cele din industrii

Bd,SS,tot

kg/zi

28.581

24.783

Azot Kjehldahl total

Bd,TKN

kg/zi

3.061

3.110

Inclusiv cel din industrii

Bd,TKN,tot

kg/zi

4.114

3.443

Fosfor total

Bd,P

kg/zi

556

565

Inclusiv cel din industrii

Bd,P,tot

kg/zi

765

677

Tabel 1-27: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Galați

Debitele hidraulice

Situația actuală (Înainte de proiect în 2013)

După finalizarea proiectului

(Valorile de proiectare)

Debitul mediu zilnic, incl. infiltrațiile, pe vreme uscată [m3/zi]

65.835

64.008

Debitul maxim orar, pe vreme uscată (in vârfuri sezoniere) [m3/h]

3.359

3.258

Debitul maxim admis (pe vreme de ploaie) [m3/h]

9.208

9.208

Parametru

Dimensiunea instalației

Concentrația efluentului cerută de Apele Romane

Procentului minim de reducere

p.e.

mg/l

%

CBO5

--

20

85

CCO

--

100

90

Solide în suspensie

> 10.000

35

80

P

> 100.000 sau zonele sensibile

1

80

Total N (1)

> 100.000 sau zonele sensibile

10

85

Volum zilnic (m3)

Căi de eliminare

Resturi

1.0 - 3.0

Transportate la depozitul municipal de deșeuri din orașul Galați

Grăsime

1.0

Evacuată în digestor

Nisip

0.5 - 3.0

Nisipul se clasifică și se spală în 1 echipament mixt. Cum nisipul va avea apoi aceeasi calitate ca oricare alt nisip disponibil pe piață, poate fi vândut constructorilor.

Reziduuri de la curățarea canalizării

0

Nămolul provenit de la curățarea canalizării va fi evacuat la stația de epurare și, prin urmare, încorporat în procesul de epurare. Incarcarea este nesemnificativă și este inclusă în Incarcarea care stă la baza proiectării.

Nămol colectat de la fose septice care va fi tratat în stația de epurare

1.0 - 3.0

Nămolul provenit de la curățarea canalizării va fi evacuat la stația de epurare și, prin urmare, încorporat în procesul de epurare.

Evacuările la sistemul de canalizare mixt

Situația actuală

f

Frecvența medie a evacuărilor (/ an)

Șapte deversoare au fost proiectate în 2007 de Consultanții MWH.

Se prognozează ~ 36 evacuări/an utilizându-se date privind cantitatea de precipitații din ultimii 2 ani

Concentrația maximă corespunzătoare (mg / l):

Potrivit datelor istorice și măsurătorilor

CBO5

9 - 16

CCO

37 - 92

Total solide în suspensie (mg/l)

30 - 62

Reabilitarea canalizării - nici o măsură de reabilitare

Infiltrările zilnice evitate (m3/zi)

0

Raportul de eficiență corespunzător (€/m3/zi)

0

Economiile generate în OPEX (€/an)

0

Tehnologia avută în vedere

1.4.5.2 Aglomerarea Tecuci

Tabel 1-28: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Tecuci

Debitele hidraulice

Situația actuală (Înainte de proiect în 2013)

După finalizarea proiectului

(Valorile de proiectare)

Debitul mediu zilnic, incl. infiltrațiile, pe vreme uscată [m3/zi]

7.222

12.048

Debitul maxim orar, pe vreme uscată (in vârfuri sezoniere) [m3/h]

459

931

Debitul maxim admis (pe vreme de ploaie) [m3/h]

597

1.211

Încărcăturile poluante (kg/zi)

Parametrii

Situația actuală (Înainte de proiect în 2013)

După finalizare

Valorile de proiectare

cbo5

1.562

3.318

- Inclusiv din industrii

614

632

CCO

3.123

6.635

- Inclusiv din industrii

1.228

1.264

Pulberi în suspensie

1.822

3.870

- Inclusiv din industrii

716

738

Nt

286

608

- Inclusiv din industrii

113

3

P

47

100

- Inclusiv din industrii

18

19

Parametru

Dimensiunea instalației

Concentrația efluentului cerută de Apele Romane

Procentului minim de reducere

p.e.

mg/l

%

CBO5

--

20

93

CCO

--

100

82

Solide în suspensie

> 10.000

35

89

P

> 100.000 sau zonele sensibile

1

88

Total N

> 100.000 sau zonele sensibile

10

80

Tratarea reziduurilor

Volum zilnic (m3)

Incarcarea poluantă (kg CBO/zi)

Grăsimi

0,40

Grăsimile vor fi îndepărtate și evacuate la un depozit autorizat pentru deșeuri periculoase sau duse la incinerare.

Nisip

0,40

Nisipul se clasifică, iar apoi se spală în 1 echipament mixt. Astfel, poate fi reutilizat, de exemplu, în lucrări de amenajări.

Reziduuri de la curățarea canalizării

0,04

Incarcarea este nesemnificativă și inclusă în Incarcarea care stă la baza proiectării

Nămol colectat de la fosele septice urmând a fi tratat în stația de epurare

0,2

41

Evacuările la sistemul de canalizare mixt

Situația actuală

Frecvența medie a evacuărilor (/ an)

Fără deversoare - sistem de canalizare separat în cazul furtunilor

Concentrația maximă corespunzătoare (mg / l):

Potrivit datelor istorice și măsurătorilor

cbo5

8 - 28

CCO

nu există date

Total solide în suspensie (mg/l)

nu există date

Reabilitarea canalizării - nici o măsură de reabilitare

Infiltrațiile zilnice evitate (m3/zi)

0

Raportul de eficiență corespunzător (€/m3/zi)

0

Economiile generate în OPEX (€/an)

0

Tehnologia avută în vedere

1.4.5.3 Aglomerarea Târgu Bujor

Tabel 1-29: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Târgu Bujor

Debitele hidraulice

Situația actuală (Înainte de proiect în 2013)

După finalizarea proiectului

(Valorile de proiectare)

Debitul mediu zilnic, incl. infiltrațiile, pe vreme uscată [m3/zi]

371

902

Debitul maxim orar, pe vreme uscată (in vârfuri sezoniere) [m3/h]

25

110

Debitul maxim admis (pe vreme de ploaie) [m3/h]

33

142

Încărcăturile poluante (kg/zi)

Parametrii

Situația actuală (Înainte de proiect în 2013)

După finalizare

(Valorile de proiectare)

CBO5

113

338

- Inclusiv din industrii

17

31

CCO

227

676

- Inclusiv din industrii

34

63

Pulberi în suspensie

132

394

- Inclusiv din industrii

20

37

Nt

21

62

- Inclusiv din industrii

3

3

P

3

10

- Inclusiv din industrii

1

1

Parametru

Dimensiunea instalației

Concentrația efluentului cerută de Apele Romane

Procentului minim de reducere

p.e.

mg/l

%

CBO5

--

25

93

CCO

--

125

83

Solide în suspensie

> 10.000

35

92

P

> 100.000 sau zonele sensibile

1

91

Total N

> 100.000 sau zonele sensibile

10

85

Tratarea reziduurilor

Volum zilnic (m3)

Incarcarea poluantă (kg CBO/zi)

Grăsimi

0,014

Grăsimile vor fi îndepărtate și evacuate la un depozit autorizat pentru deșeuri periculoase sau duse la incinerare.

Nisip

0,011

Nisipul se clasifică, iar apoi se spală în 1 echipament mixt. Astfel, poate fi reutilizat, de exemplu, în lucrări de amenajări.

Reziduuri de la curățarea canalizării

0,004

Incarcarea este nesemnificativă și inclusă în Incarcarea care stă la baza proiectării

Nămol colectat de la fosele septice urmând a fi tratat în stația de epurare

0,271

5,4

Evacuările la sistemul de canalizare mixt

Situația actuală

f

Frecvența medie a evacuărilor (/ an)

nu este disponibilă

Concentrația maximă corespunzătoare (mg / l):

Sistem de canalizare separat în cazul furtunilor

cbo5

CCO

nu există date

Total solide în suspensie (mg/l)

nu există date

Reabilitarea canalizării - nici o măsură de reabilitare

Infiltrațiile zilnice evitate (m3/zi)

0

Raportul de eficiență corespunzător (€/m3/zi)

0

Economiile generate în OPEX (€/an)

0

Tehnologia avută în vedere

nu se aplică

1.4.5.4 Aglomerarea Pechea

Tabel 1-30: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Pechea

Debitele hidraulice

Situația actuală (Înainte de proiect în 2013)

După finalizarea proiectului

(Valorile de proiectare)

Debitul mediu zilnic, incl. infiltrațiile, pe vreme uscată [m3/zi]

411

1.843

Debitul maxim orar, pe vreme uscată (in vârfuri sezoniere) [m3/h]

18

140

Debitul maxim admis (pe vreme de ploaie) [m3/h]

24

182

Încărcăturile poluante (kg/zi)

Parametrii

Situația actuală (Înainte de proiect în 2013)

După finalizare

(Valorile de proiectare)

CBO5

14,0

936,9

- Inclusiv din industrii

0,4

16,1

CCO

27,9

1.873,8

- Inclusiv din industrii

0,7

32,2

Pulberi în suspensie

16,3

1.093,1

- Inclusiv din industrii

0,4

18,8

Nt

2,6

171,8

- Inclusiv din industrii

0,1

3,0

P

0,4

28,1

- Inclusiv din industrii

0,0

0,5

Parametru

Dimensiunea instalației

Concentrația efluentului cerută de Apele Romane

Procentului minim de reducere

p.e.

mg/l

%

CBO5

--

20

96

CCO

--

100

90

Solide în suspensie

> 10.000

35

94

P

> 100.000 sau zonele sensibile

1

93

Total N

> 100.000 sau zonele sensibile

10

89

Tratarea reziduurilor

Volum zilnic (m3)

Incarcarea poluantă (kg CBO/zi)

Grăsimi

0,099

Grăsimile vor fi îndepărtate și evacuate la un depozit autorizat pentru deșeuri periculoase sau duse la incinerare.

Nisip

0,063

Nisipul se clasifică, iar apoi se spală în 1 echipament mixt. Astfel, poate fi reutilizat, de exemplu, în lucrări de amenajări.

Reziduuri de la curățarea canalizării

0,011

Incarcarea este nesemnificativă și inclusă în Incarcarea care stă la baza proiectării

Nămol colectat de la fosele septice urmând a fi tratat în stația de epurare

0,12

0,84

Evacuările la sistemul de canalizare mixt

Situația actuală

Frecvența medie a evacuărilor (/ an)

nu este disponibilă

Concentrația maximă corespunzătoare (mg / l):

Sistem de canalizare separat în cazul furtunilor (șanțuri deschise)

cbo5

nu există date

CCO

nu există date

Total solide în suspensie (mg/l)

nu există date

Reabilitarea canalizării - nici o măsură de reabilitare

Infiltrațiile zilnice evitate (m3/zi)

0

Raportul de eficiență corespunzător (€/m3/zi)

0

Economiile generate în OPEX (€/an)

0

Tehnologia avută în vedere

nu se aplică

1.4.5.5 Aglomerarea Liești

Tabel 1-31: Rezumat al debitelor și incarcarilor apei uzate în Aglomerarea Liești

Debitele hidraulice

Situația actuală (Înainte de proiect în 2013)

După finalizarea proiectului

(Valorile de proiectare)

Debitul mediu zilnic, incl. infiltrațiile, pe vreme uscată [m3/zi]

278

4.012

Debitul maxim orar, pe vreme uscată (in vârfuri sezoniere) [m3/h]

16

309

Debitul maxim admis (pe vreme de ploaie) [m3/h]

21

402

Încărcăturile poluante (kg/zi)

Parametrii

Situația actuală (Înainte de proiect în 2013)

După finalizare

(Valorile de proiectare)

CBO5

67,5

1.932,5

- Inclusiv din industrii

0,7

35,4

CCO

135,1

3.865,1

- Inclusiv din industrii

1,3

70,9

Pulberi în suspensie

78,8

2.254,6

- Inclusiv din industrii

0,8

41,4

Nt

12,4

354,3

- Inclusiv din industrii

0,1

3,0

P

2,0

58,0

- Inclusiv din industrii

0,0

1,1

Parametru

Dimensiunea instalației

Concentrația efluentului cerută de Apele Romane

Procentului minim de reducere

p.e.

mg/l

%

CBO5

--

25

95

CCO

--

125

87

Solide în suspensie

> 10.000

35

94

P

> 100.000 sau zonele sensibile

1

93

Total N

> 100.000 sau zonele sensibile

10

89

Tratarea reziduurilor

Volum zilnic (m3)

Incarcarea poluantă (kg CBO/zi)

Grăsimi

0,685

Grăsimile vor fi îndepărtate și evacuate la un depozit autorizat pentru deșeuri periculoase sau duse la incinerare.

Nisip

0,586

Nisipul se clasifică, iar apoi se spală în 1 echipament mixt. Astfel, poate fi reutilizat, de exemplu, în lucrări de amenajări.

Reziduuri de la curățarea canalizării

0,076

Incarcarea este nesemnificativă și inclusă în Incarcarea care stă la baza proiectării

Nămol colectat de la fosele septice urmând a fi tratat în stația de epurare

0,984

10,39

Evacuările la sistemul de canalizare mixt

Situația actuală

Frecvența medie a evacuărilor (/ an)

nu este disponibilă

Concentrația maximă corespunzătoare (mg / l):

Sistem de canalizare separat în cazul furtunilor (șanțuri deschise)

cbo5

nu există date

CCO

nu există date

Total solide în suspensie (mg/l)

nu există date

Reabilitarea canalizării - nici o măsură de reabilitare

Infiltrațiile zilnice evitate (m3/zi)

0

Raportul de eficiență corespunzător (€/m3/zi)

0

Economiile generate în OPEX (€/an)

0

Tehnologia avută în vedere

nu se aplică

1.4.6 Bilanțul apei

Zona de alimentare cu apă Galați

Următorul tabel rezumă bilanțul apei pentru aglomerarea și sub-zona de alimentare cu apă Galați aferent anilor 2013 (anul de proiectare a stației de epurare) și 2014 (după implementarea proiectului).

Tabel 1-32: Bilanțul apei pentru Aglomerarea/sub-zona de alimentare cu apă Galați

Componentele bilanțului apei

2009

2013

2014

2039

[m3/zi]

%

[m3/zi]

%

[m3/zi]

%

[m3/zi]

%

Producția de apă

99.751

100%

70.353

100%

65.937

100%

60.355

100%

Distribuția apei

Pierderile de apă

- Pierderile reale

27.803

28%

16.780

24%

15.732

24%

8.688

14%

- Pierderile aparente

12.625

13%

6.466

9%

5.929

9%

4.440

8%

Subtotal pierderi

40.428

41%

23.246

33%

21.661

33%

13.128

22%

Alimentarea cu apă

- menajeră

33.511

34%

30.486

43%

30.147

45%

34.784

57%

- nemenajeră

13.627

13%

11.234

16%

10.959

17%

10.959

18%

- contorizată și necontorizată nefacturată

12.185

12%

5.387

8%

3.170

5%

1.484

3%

Subtotal alimentare cu apă

59.323

59%

47.107

67%

44.276

67%

47.227

78%

Subtotal distribuție

99.751

100%

70.353

100%

65.937

100%

60.355

100%

Colectarea apei uzate

- menajeră

32.029

50%

29.965

54%

29.632

54%

34.784

61%

- comercială

3.209

5%

2.527

4%

2.466

5%

2.268

4%

- industrială

12.838

20%

10.110

18%

9.863

18%

9.074

16%

- infiltrații*

15.786

25%

13.313

24%

12.924

23%

11.301

19%

Debitul de intrare în stația de epurare:

63.862

100%

55.915

100%

54.885

100%

57.427

100%

Alte zone prioritare de alimentare cu apă

Următorul tabel rezumă bilanțul apei pentru toate aglomerările și zonele/sub-zonele de alimentare cu apă aferent anului 2014 (după implementarea tuturor12 măsurilor).

Tabel 1-33: Bilanțul apei pentru toate aglomerările / zonele de alimentare cu apă în 2014

Componentele bilanțului apei

Clusterul Tecuci (incl. Matca)

Clusterul Târgu Bujor

Aglom. Pechea

Clusterul Liești

[m3/zi]

%

[m3/zi]

%

[m3/zi]

%

[m3/zi]

%

Producția de apă

11.280

100%

1.315

100%

2.544

100%

5.327

100%

Distribuția apei

Pierderile de apă

- Pierderile reale

4.158

37%

517

39%

731

29%

1.210

23%

- Pierderile aparente

835

7%

106

8%

221

9%

387

7%

Subtotal pierderi

4.993

44%

622

47%

952

37%

1.597

30%

Alimentarea cu apă

4.993

622

952

1.597

- menajeră

5.311

47%

576

44%

1.532

60%

3.599

68%

- nemenajeră

976

9%

116

9%

60

2%

131

2%

Subtotal alimentare cu apă

6.287

56%

693

53%

1.592

63%

3.730

70%

Subtotal distribuție

11.280

100%

1.315

100%

2.544

100%

5.327

100%

Colectarea apei uzate

- menajeră

5.311

44%

576

64%

1.532

83%

3.431

86%

- comercială

1.037

9%

54

6%

32

2%

68

2%

- industrială

1.071

9%

51

6%

21

1%

50

1%

- infiltrații

4.630

38%

222

25%

257

14%

462

12%

Debitul de intrare în stația de epurare

12.048

100%

902

100%

1.843

100%

4.012

100%

N.B: Valorile-țintă se bazează pe rate de racordare la rețeaua de canalizare a apei uzate de 100%.

1.4.7 Nivelul serviciilor

Tabelul de mai jos rezumă nivelul serviciilor pentru toate aglomerările prioritare/ clusterele și zonele/sub-zonele de alimentare cu apă. Este important de remarcat faptul că toate sub-zonele de alimentare cu apă coincid cu delimitările aglomerărilor, cu excepția sub-zonei de alimentare cu apă Liești. Prin urmare, pentru zona de desfășurare a proiectul în cauză la Liești, datele respective privind populația diferă între sub-zona de alimentare cu apă Liești și aglomerarea Liești. În timp ce pentru zonele de alimentare cu apă se utilizează aceleași date de bază (populația sub-zonei de alimentare cu apă Liești) în toate documentele aferente aplicației pentru finanțare, baza de date pentru aglomerările/ clusterele privitoare la apa uzată diferă în diversele documente așa cum se descrie în detaliu în capitolul 3.4.11. Concordanța zonelor de alimentare cu apă cu aglomerările privitoare la apa uzată.

Se aplică următoarele cu privire la zonele de deservire și datele prezentate în tabelul de mai jos:

În ceea ce privește Tecuci, datele furnizate legate de apa uzată se referă la aglomerarea Tecuci (Tecuci exclusiv Matca), iar toate cele legate de alimentarea cu apă se referă la Zona de alimentare cu apă Tecuci (rezultatele Analizei opțiunilor au arătat că Tecuci se consideră drept o zonă separată de alimentare cu apă, iar Matca urmează, în contradicție cu rezultatele Master Planului, să fie alimentată de la o sursă separată aflată în imediata sa apropiere). Matca (o aglomerare separată în clusterul Tecuci privitor la apa uzată) nu a fost inclusă în aplicația pentru finanțare din Fondul de Coeziune (a se vedea capitolul 3.4. Rezultatele Master Planului), deși data de conformare este 2015. Consultantul presupune că municipalitatea va obține alte fonduri pentru finanțarea sistemului de colectare a apei uzate în aglomerarea Matca. Populația din Matca nu a fost inclusă, prin urmare, în nivelul parametrilor serviciilor prezentați în tabelul de mai jos (idem în ceea ce privește Tabelul indicatorilor de performanță din Anexa 7). Oricum, pentru proiectarea stației de epurare de la Tecuci (Clusterul Tecuci) a fost luată în considerare Incarcarea poluantă a apei uzate din Matca (a se vedea capitolul 4.2.4. Debitul și Incarcarea apei uzate).

Aglomerarea Târgu Bujor (compusă din orașul Târgu Bujor și satul Umbrărești) corespunde zonei de alimentare cu apă Târgu Bujor. Datele prezentate în tabelul de mai jos se referă la aglomerarea Târgu Bujor și zona de alimentare cu apă corespunzătoare.

Aglomerarea Pechea (inclusiv comunele Pechea, Cuza Vodă și Slobozia Conachi) corespunde sub-zonei de alimentare cu apă Pechea, care face parte din zona de alimentare cu apă Galați. Prin urmare, datele (privind alimentarea cu apă, precum și apa uzată) prezentate în tabelul de mai jos și în Anexa 7 - Indicatori de performanță, se referă la aglomerarea Pechea și la sub-zona corespunzătoare de alimentare cu apă Pechea.

SUB-zona de alimentare cu apă Liești, care face parte din zona de alimentare cu apă Galați, NU coincide cu aglomerarea Liești. Datele prezentate în tabelul de mai jos se referă la aglomerarea Liești și la sub-zona de alimentare cu apă Liești. În timp ce datele privind alimentarea cu apă includ localitățile Siliștea, Condrea, Salcia, datele privind apa uzată NU includ aceste localități. Aceasta explică faptul că datele privind populația pentru indicatorul 2.1.1 vizând alimentarea cu apă sunt mai mari decât datele privind populația pentru indicatorul 3.1.1 vizând apa uzată.

Datele privind Galați se referă la sub-zona de alimentare cu apă orașul Galați și la aglomerarea Galați.

Tabel 1-34: Nivelul serviciilor pentru toate aglomerările înainte și după implementarea proiectului FC

Indicator

Unitate

Zona de alimentare cu apă orașul Galați

Agl./ Zona de alimentare cu apă Tecuci (excl. Matca)

Agl./ Zona de alimentare cu apă Târgu Bujor

Agl./ Zona de alimentare cu apă Pechea

Agl./ Zona de alimentare cu apă Liești

Înainte de Proiect

După Proiect

Înainte de Proiect

După Proiect

Înainte de Proiect

După Proiect

Înainte de Proiect

După Proiect

Înainte de Proiect

După Proiect

Total populație în zona deservită în cauză

Locuitor

*1000

289

288

41,9

41,8

6,1

6,1

18,4

18,4

39,9

39,9*

Acoperirea cu servicii: Procentul populației racordate la sistemul de alimentare cu apă

% din

2.1.1

99,5

99,6

64%

100%

95%

100%

28%

100%

36%

100%

Populația deservită

Locuitor

*1000

288

287

26,8

41,8

5,8

6,1

5,1

18,4

14,5

39,9

Indicator

Unitate

Zona de alimentare cu apă orașul Galați

Agl./ Zona de alimentare cu apă Tecuci (excl. Matca)

Agl./ Zona de alimentare cu apă Târgu Bujor

Agl./ Zona de alimentare cu apă Pechea

Agl./ Zona de alimentare cu apă Liești

Înainte     _ -

de      DuPă

n . . Proiect Proiect

Înainte de   După

Proiect Proiect

Înainte     _ -

de      După

n . . Proiect Proiect

Înainte     _ -

de      După

n . . Proiect Proiect

Înainte de

Proiect

După Proiect

Total populație în aglomerarea în cauză

Locuitor

*1000

289      288

42

42

6,15     6,13

18,42   18,42

37,95**

37,94**

Acoperirea cu servicii: Procentul populației racordate la rețeaua de canalizare

% din

3.1.1

98

98

45

98

31

96

1

94

4

94

Populația racordată la o rețea de canalizare

Locuitor

*1000

283

282

19

41

1,93

5,91

0,27

17,26

1,34

35,75

* Vă rugăm să rețineți că datele aferente sub-zonei de alimentare cu apă Liești includ localitățile Siliștea, Condrea, Salcia.

** Vă rugăm să rețineți că datele aferente aglomerării Liești NU includ localitățile Siliștea, Condrea, Salcia. Delimitarea zonei de alimentare cu apă Liești NU coincide cu delimitarea aglomerării Liești. Se face trimitere la capitolele 3.4.10 și 3.4.11 pentru explicarea delimitării aglomerării și cea a zonelor de alimentare cu apă.


1.4.8 Infrastructura existentă de alimentare cu apă

Zona de alimentare cu apă Galați

În cele ce urmează sunt prezentate pe scurt deficiențele sub-zonei de alimentare cu apă Galați:

Tabel 1-35: Rezumat al principalelor deficiențe în sub-zona de alimentare cu apă Galați

Punct

Componente

Principalele deficiențe

1

Captarea apei

  • - unele puțuri sunt colmatate sau neamenajate; instalațiile hidraulice sunt realizate din oțel și trebuie să fie renovate;

  • - priza de apă de suprafață nu aparține SCAC; apa brută este cumpărată de la compania Mittal Steel, fapt care poate duce la întreruperi în servicii;

  • - puțurile individuale nu respectă cocentrațiile maxime admise, însă laolaltă zonele de captare sunt conforme.

2

Statii de pompare

nu se aplică

3

Tratarea apei

nu se aplică

4

Conducta de aducțiune

- conducta magistrală (zonele de captare Vadu Roșca / Salcia Liești - Șerbești - stația de pompare Filești) prezintă scurgeri, în special la îmbinări și curbe care sunt fabricate din oțel;

5

Rețea de distribuție

nu se aplică

În cadrul măsurii ISPA se reabilitează 11 km din conducta de aducțiune, cca. 77 km din rețeaua de distribuție și se înlocuiesc pompele ineficiente de la stațiile de pompare deoarece se formează 5 zone de presiune.

Tabel 1-36: Situația actuală privind alimentarea cu apă în Galați

Înainte de Proiect

După Project

Înainte de Proiect

După Project

Numărul prizelor de apă (puțuri, priză de apă de suprafață)

număr

35

73

Capacitatea prizelor de apă

1000 m3/zi

245

311

Numărul instalațiilor de tratare

număr

3

3

Capacitatea instalațiilor de tratare

1000 m3/zi

245

311

Numărul stațiilor de pompare

număr

7

7

Capacitatea stațiilor de pompare

1000 m3/zi

1124

1042

Lungimea conductelor de aducțiune

km

140

140

Procentul conductelor de aducțiune reabilitate (din conductele existente)

0,03

Capacitatea conductelor principale de apă

1000 m3/zi

646

646

Lungimea rețelei de distribuție (exclusiv conductele principale de apă și conductele de serviciu)

km

532

532

Procentul rețelei de distribuție reabilitată (din rețeaua existentă)

0

Numărul de sisteme SCADA pentru rețeaua de alimentare cu apă

număr

1

1

Populația deservită pe unitatea de lungime a rețelei de alimentare cu apă (rețea de distribuție + conducte principale de apă)

locuit./km

428

427

Capacitatea de producție instalată (capacitatea minimă a puțurilor, stații de pompare, stație de tratare a apei)

1000 m3/zi

245

311

Procentul capacității de producție care este utilizată (*)

%

50

50

Volumul total al capacității rezervoarelor de apă instalate

1000 m3

117

117

Procentul capacității rezervorului de apă din totalul cerinței zilnice de apă (2.4.17/2.3.1)

%

3

3

Numărul de racordări de serviciu

număr*1000

29

29

Numărul de racordări de serviciu reabilitate / înlocuite

număr*1000

0

Alte zone prioritare de alimentare cu apă

În cele ce urmează sunt prezentate pe scurt deficiențele zonelor de alimentare cu apă:

Zona de alimentare cu apă Tecuci

Nr

Componente

Principalele deficiențe

1

Captarea apei

  • - Zonele de protecție sanitare nu sunt stabilite în mod adecvat

  • - În aproape toate puțurile coloanele de țevi sunt corodate și acoperite parțial cu depuneri de calcar

  • - Coloane și pereți ai găurii de sondă sunt sparte, iar filtre sunt corodate și blocate

  • - Puțurile abandonate vor fi închise și protejate

2

Statii de pompare

  • - Eficiența pompelor instalate este redusă

  • - Condițiile construcției stației de pompare de la zona de captare Cosmești sunt necorespunzătoare fiind necesară reabilitarea

3

Tratarea apei

- Echipamentul de clorinare este în stare precară și nu îndeplinește standardele de siguranță.

4

Conducta de

aducțiune

  • - Conducta de aducțiune de la zona de captare Rotunda a suferit unele avarieri ale țevilor

  • - Clădirile sunt racordate la conducta de aducțiune din zona de captare a orașului

5

Rețea de distribuție

- În general, sistemul de distribuție este la sfârșitul duratei sale de viață și se află în stare precară (în special țevile din oțel DN 600 mm).

Zona de alimentare cu apă Târgu Bujor

Nr

Componente

Principalele deficiențe

1

Captarea apei

  • - Zonele de protecție sanitară sunt inadecvate (puțuri situate în zona rezidențială)

  • - Caracteristici eronate (presiunea de 125 m) și stare precară a pompelor

  • - Pompele sunt blocate în puțuri, stare precară a arborelui și capătului puțurilor

  • - Puțurile abandonate vor fi închise și protejate

3

Tratarea apei

- Clădirea existentă (prevăzută inițial pentru clorinare) nu este dotată cu echipamente de clorinare și necesită adaptări (ventilare) și reabilitarea ferestrelor, usilor, pereților

4

Conducta de aducțiune

  • - Țeava de oțel are o vechime de 33 de ani si este în stare precară: 72 spargeri ale țevii/ an (36/km/an)

  • - Conducta de aducțiune este racordată direct la sistemul de distribuție

5

Rețea de distribuție

  • - Aproximativ 47% dintre conducte sunt la sfârșitul duratei lor de viață într-o stare precară

  • - Dotarea rezervoarelor și tubulatura se află în condiții precare

Zona de alimentare cu apă Pechea

Nr

Componente

Principalele deficiențe

1

Captarea apei

  • - Apa brută depășește limitele admise de fier și amoniu

  • - Zonele de protecție sanitară sunt inadecvate

2

Statii de pompare

- Stația de pompare nr. 2 nu este ușor accesibilă și sistemul de automatizare nu este instalat

3

Tratarea apei

  • - Dezinfectarea apei în Pechea este inadecvată (stație de clorinare la rezervor)

  • - Dezinfectarea apei în Slobizia Conachi nu se efectuează în prezent

4

Conducta de aducțiune

- Nu există deficiențe

5

Rețea de

distribuție

- Tevile și supapele de otel din rezervorul existent sunt corodate și trebuie să fie înlocuite

Zona de alimentare cu apă Liești

Nr

Componente

Principalele deficiențe

1

Captarea apei

LIEȘTI

  • - Apa brută depășește frecvent limitele admise de fier și amoniu

  • - Zonele de protecție sunt inadecvate

IVEȘTI

  • - Apa brută depășește frecvent limitele admise de fier și amoniu

  • - Puțurile sunt situate în zonă inundabilă

2

Statii de pompare

LIEȘTI

  • - Dotarea stației de pompare are durata de viață depășită

  • - Randamentul redus și consumul ridicat al pompelor

IVEȘTI

  • - Stația de pompare este în stare bună, dar randamentul pompelor este scăzut

3

Tratarea apei

LIEȘTI și IVEȘTI

- Sistemul de dezinfectare este inadecvat

4

Conducta de aducțiune

- Nu există deficiențe

5

Rețea de distribuție

LIEȘTI

  • - Rețeaua de distribuție este în stare precară

  • - Tevile și supapele de otel din rezervorul existent sunt corodate și trebuie să fie înlocuite

1.4.9 Infrastructura existentă de apă uzată

Zona de alimentare cu apă Galați

Tabelul de mai jos prezintă pe scurt deficiențele aglomerării Galați:

Tabel 1-37: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Galați

Nr

Componente

Principalele deficiențe

1

Rețea apă uzată

- Unele canale sunt în condiții precare; 21,1 km din rețeaua de canalizare sunt reabilitați în cadrul actualei măsuri ISPA

2

Statii de pompare apă uzată

3

Stație de epurare apă uzată

- În 2009 prima treaptă (numai tratarea mecanică) a stației de epurare Galați era în construcție, dar nu și conformă cu Directiva 91/271 în domeniul apei uzate. Prima treaptă a stației de epurare Galați va fi funcțională în 2011, apa uzată urmând să fie tratată numai mecanic (fără existența unei tratări primare și terțiare)

Alte zone prioritare de alimentare cu apă

În cele ce urmează sunt prezentate pe scurt deficiențele aglomerărilor:

Tabel 1-38: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Tecuci

Nr

Componente

Principalele deficiențe

1

Rețea apă uzată

  • - Interconexiunile dintre rețeaua de apă uzată și cea pluvială și racordările inadecvate ale clădirilor au drept consecință faptul că se evacuează cantități semnificative de ape uzate fără epurare (vor fi luate măsuri de către Operator)

  • - Aproximativ 25% din rețeaua de apă uzată și pluvială sunt în stare precară. Rrata de infiltrare în rețeaua de canalizare este ridicată (75%, 155 m3 / km / zi)

2

Statii de pompare apă uzată

- Stația de pompare de pe strada 1 Decembrie se află într-o stare precară

3

Stație de epurare apă uzată

  • - Toate lucrările civile necesită reabilitare

  • - Toate echipamentele E & M și-au depășit de facto durata de viață și nu mai funcționează eficient

  • - Nu există o tehnologie avansată de tratare a nămolurilor, care ar permite stabilizarea corespunzătoare a acestora și care este imperativă pentru o strategie viitoare de reutilizare / eliminare a nămolurilor

  • - Stația de epurare existentă nu îndeplinește standardele actuale de evacuare

  • - Capacitatea stației de epurare existentă este < 20% din necesarul total pentru o stație de epurare adecvată

  • - Astfel, în vederea conformării cu legislația europeană și românească trebuie să fie făcute vaste lucrări de reabilitare și extindere

Tabel 1-39: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Târgu Bujor

Nr

Componente

Principalele deficiențe

1

Rețea apă uzată

  • - O parte a rețelei a fost recent renovată

17

  • - Aproximativ 850 m din canalizarea din beton este în condiții precare

2

Statii de pompare apă uzată

- Inexistente

3

Stație de epurare apă uzată

- Referitor la rezervorul stației de epurare actualmente în construcție, capacitatea sa de epurare conform furnizorului diferă de cea evaluată de către Consultant. În cazul în care evaluarea - mai mică - a Consultantului se dovedește corectă, acest lucru ar putea atrage după sine unele lucrări suplimentare la stația de epurare existentă pentru ca aceasta să ajungă la capacitatea sa corespunzătoare. Funcționarea stației de epurare va fi monitorizată odată cu punerea sa în funcțiune, iar problema (conformarea la cerințele privind scurgerile), va fi rezolvată în cadrul contractului cu furnizorul.

Tabel 1-40: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Pechea

Nr

Componente

Principalele deficiențe

1

Rețea apă uzată

  • - Rețeaua de canalizare este în stare precară și trebuie să se renunțe la aceasta.

  • - Rata ridicată a infiltrațiilor (94%)

2

Statii de pompare apă uzată

- Stația de pompare este în stare precară și trebuie să se renunțela aceasta

3

Stație de epurare apă uzată

- Pechea nu are stație de epurare în momentul de față

Tabel 1-41: Principalele deficiențe în sistemul de apă uzată al aglomerării Liești

Components

Main Deficiencies

1

Rețea apă uzată

LIEȘTI: Rețeaua din Liești este în stare precară și trebuie să se renunțe la aceasta

2

Statii de pompare apă uzată

- Inexistente

3

Stație de epurare apă uzată

LIEȘTI:

  • - Inexistentă.

IVEȘTI:

Toate evaluările ulterioare se referă la stația de epurare deservită de un echipament compact, actualmente în construcție:

  • - Referitor la stația de epurare deservită de un echipament compact, actualmente în construcție, capacitatea sa de epurare conform furnizorului diferă de cea evaluată de către Consultant. În cazul în care evaluarea - mai mică - a Consultantului se dovedește corectă, acest lucru ar putea atrage după sine unele lucrări suplimentare la stația de epurare existentă pentru ca aceasta să ajungă la capacitatea sa corespunzătoare. Funcționarea stației de epurare va fi monitorizată odată cu punerea sa în funcțiune, iar problema (conformarea la cerințele privind scurgerile), va fi rezolvată în cadrul contractului cu furnizorul.

17 Canalizarea veche rămasă după proiectul de reabilitare

1.5 Rezumatul Analizei opțiunilor

1.5.1 Analiza opțiunilor pentru Aglomerarea/ Zona de alimentare cu apă Galați

Numai investiții minore sunt destinate alimentării cu apă - respectiv ameliorări aduse zonelor de captare de la Salcia-Liești/Vadu-Roșca în ceea ce privește puțurile, curățarea, furnizarea de pompe noi și SCADA (legat de rezervoare minore adiacente conductelor de aducțiune și de stația de pompare principală de la Șerbești) și înlocuirea a 5.5 km din secțiunile aflate în stare precară ale conductei de aducțiune.

Analiza opțiunilor a fost efectuată cu privire la numărul și natura pompelor pentru exploatarea puțurilor care urmează să fie furnizate. Însă analiza opțiunilor a fost efectuată și cu privire la creșterea foarte semnificativă a gradului de utilizare a apei subterane în orașul Galați pe care o permite ameliorarea zonelor de captare (adică de la procentul actual de apă subterană în jur de 13% la procente de până la 60%). În practică, deoarece captarea și furnizarea apei subterane trebuie să fie întotdeauna mai ieftină decât cea a apei de suprafață din Dunare, singura constrângere asupra utilizării apei subterane se referă la riscul privind echilibrarea utilizării apei subterane și a apei de suprafață. Cu cât poate fi sporită mai mult siguranța alimentării cu apă subterană, cu atât aceasta trebuie favorizată față de utilizarea apei de suprafață.

Investițiile propuse care vizează infrastructura de apă uzată în orașul Galați se limitează doar la asigurarea celei de a 2-a trepte biologice pe lângă prima treapta finanțată prin ISPA, respectiv la asigurarea unei capacități suplimentare de deshidratare a nămolului și a unei noi instalații de uscare a nămolului.

Analiza opțiunilor detaliată cu privire la procesele disponibile pentru treapta biologică nu a fost efectuată deoarece proiectarea este în concordanță cu planurile primei trepte a stației de epurare. Totuși, din cauza impactului major pe care evacuarea nămolului îl va avea asupra funcționării noului Operator Regional, a fost efectuată analiza opțiunilor completă.

1.5.1.1 Opțiuni privind numărul și natura pompelor de exploatare a puțurilor

În cele ce urmează sunt prezentate pe scurt opțiunile de modernizare a zonelor de captare.

1.5.1.2 Analiza opțiunilor pentru înlocuirea pompelor de exploatare a puțurilor:

S-au luat în considerare două opțiuni pentru înlocuirea pompelor de exploatare a puțurilor. În primul scenariu, operatorul va folosi pompe ca cele deja instalate, dar va crește numărul de puțuri în funcțiune. Numărul total de puțuri necesare pentru a îndeplini cerințele acestei opțiuni se ridică la 94. Dacă se consideră că cerința zilnică medie de apă este de 33.368 m3 / zi, numărul total de puțuri necesare pentru orașul Galați se ridică la 73.

Costul energiei pe an aferent acestei opțiuni va fi de 231.172 €.

În ceea ce privește a doua opțiune, aceasta ia în considerare un tip de pompă diferit. Randamentul preconizat al puțurilor este cuprins între 60 m 3 / h și 150 m 3 / h, astfel că a doua opțiune constă în instalarea pompelor cu o capacitate de 60 m 3 / h. În această opțiune puțurile în funcțiune vor fi exploatate la randamentul preconizat.

Principala diferență între opțiuni este dată de costurile operaționale cu energia și costul inițial al tipului de pompă diferit.

În acest scenariu, numărul total de puțuri necesare pentru orașul Galați se ridică la doar 56.

Costul total al aceastei opțiuni se ridică la 2.258.875,76 €.

1.5.1.3 Avantajele și dezavantajele opțiunilor:

Opțiunea 1:

Avantaje

Dezavantaje

Operatorul cunoaște tipul de pompe

Costurile cu energia sunt ridicate

Puțurile cu siguranta nu vor fi supra utilizate

Numărul de puțuri necesare doar pentru orașul Galați este mare

Viteza în acvifer lângă intrarea în filtru este mai mică

Alimentarea cu apă a tuturor comunelor din Zona 1 de alimentare cu apă va fi o problemă, după cum se menționează în Master Plan

Costurile de investiții sunt mai scăzute

Orașul Galați nu poate fi alimentat 100% din zonele de captare oricare ar fi cazul de urgență (risc de contaminare a apei de suprafață din Dunăre)

Opțiunea 2:

Avantaje

Dezavantaje

Numărul mic de puțuri necesare

Costurile de investiții sunt mai ridicate

Puțuri suficiente pentru a acoperi toate comunele din Zona 1 de alimentare cu apă, după cum se menționează în Master Plan

Viteza în acvifer lângă intrarea în filtru este mai mare

Costurile cu energia sunt mai scăzute

Orașul Galați nu poate fi alimentat 100% din zonele de captare oricare ar fi cazul de urgență (risc de contaminare a apei de suprafață din Dunăre)

1.5.1.4 Opțiunea aleasă

A fost aleasă opț iunea 2 deoarece costurile operaț ionale în viitor vor fi mai mici, iar orele de pompare vor putea fi mărite oricare ar fi cazul de urgență (apa din Dunăre are probleme legate de calitate).

1.5.1.5 Analiza opțiunilor privind procentul de apă subterană utilizat după 2014

În acest capitol se separă costurile aferente captării apei din zonele de captare până la distribuția, după dezinfectare, în rezervorul Filești de costurile de achiziționare a apei de la MITTAL și tratării acesteia în stația de tratare 2 (de exemplu, costul aferent tratării apei de suprafață până la distribuția în rezervorul Filești și direct în rețeaua de apă).

Se ia în considerare diferența între costul operațional înainte și după finanțarea din Fondul de coeziune (anii 2013 și 2014) utilizându-se actualul raport apă subterană - apă de suprafață 13% -87% (Opțiunea 1), respectiv 60% - 40% (Opțiunea 2).

În 2013, costul unitar al apei subterane va fi considerabil mai mare decât cel al apei de suprafață (0,227 € / m 3 față de 0,148 € / m 3) din cauza subutilizării activelor și a personalului supradimensionat. Dacă raportul aproximativ actual apă subterană - apă de suprafață se menține până în 2014, costul unitar devine 0,160 € / m 3 față de 0,232 € / m 3), modificările fiind legate de un alt total al cerinței de apă, reducerea personalului de la zonele de captare (datorită utilizării SCADA) și randamentul mai bun al pompelor de exploatare a puțurilor.

Conform aceastei opțiuni, economiile anuale totale se ridică la € 460,138 în situația anterioară finanțării din Fondul de Coeziune.

O soluț ie mai bună (opț iunea 2) este aceea de a exploata zonele de captare astfel încât să producă 60% din necesarul de apă. Aici costul unitar al apei subterane este oarecum mai scăzut decât cel al apei de suprafață (0,112 € / m 3 față de 0,144 € / m 3), iar economiile anuale totale se ridică la peste € 527,692 în situația anterioară finanțării din Fondul de Coeziune.

Exploatarea zonelor de captare asttfel încât să ofere mai mult de 60% din cerința totală de apă poate crește riscul general de alimentare deoarece apa din puț constituie o sursă de risc mai ridicat din cauza distanței, protecției sanitare precare și riscului de inundații și poluare).

Pomparea apei de la zonele de captare la Șerbești și de la Șerbești la Filești are costuri relativ scăzute datorită diametrelor mari ale țevilor și deoarece în ambele linii de aducțiune ambele conducte sunt deschise și funcționează în paralel. Aceasta înseamnă că vitezele și pierderile de sarcină sunt relativ reduse, iar cea mai mare parte a energiei pentru pomparea apei se consumă pentru atingerea cotei necesare de refulare Examinarea costurilor cu energia din anii precedenți arată cum costurile de exploatare a stației de pompare Șerbești sunt aproximativ egale cu cele aferente exploatării tuturor pompelor existente. Acest lucru se datorează faptului că, deși stația de pompare Șerbești funcționează la o înălțime de pompare mai mare, aceasta pompează pe o distanță mult mai mică (doar 17 km).

Facturile de energie electrică din 2009 pentru pomparea de la zonele de captare la Șerbești și pentru pomparea de la Șerbești la Filești prezintă costurile lunare tipice aferente pompării de la zona de captare, care au fost de aproximativ 75.000 RON (18.000 euro), respectiv costurile lunare tipice pentru pomparea de la Șerbești, care sunt similare.

Prin utilizarea coeficienților de frecare tipici pentru conducte și a valorilor de presiune în pompe se poate deduce că pompele de exploatare a puțurilor funcționează în prezent la un randament mai mic de 40%, iar aceasta va continua până când pompele respective vor fi înlocuite în anul 2014. Înlocuirea planificată a pompelor va mări atunci randamentul la 65%.

Pentru debitele evaluate de la zonele de captare, în 2013, utilizându-se un tarif de 0,10 € / unitate, costurile lunare aferente pompării de la zonele de captare la Șerbești se estimează la 47.500 RON / lună (11.450 euro), iar costurile lunare aferente pompării de la Șerbești la Filești folosindu-se pompele înlocuite în cadrul măsurii ISPA se estimează la 36.550 RON / lună (8.800 euro). Costul total cu energia aferent furnizării apei subterane către stația de pompare Filești se estimează la 20.250 € / lună, iar costul electricității / m 3 va fi de 0,068 € / m 3.

În 2014, când necesarul de apă de puț poate crește la 60% din totalul necesarului de apă pentru orașul Galați și Zona de alimentare cu apă 1 Galați, costurile lunare aferente pompării de la zonele de captare la Șerbești (folosindu-se pompe noi) vor ajunge la 132.640 RON / lună (32.000 euro), iar costurile lunare aferente pompării de la Șerbești la Filești folosindu-se pompele înlocuite în cadrul măsurii ISPA vor ajunge la 177.000 RON / lună (42.500 euro). Costul total cu energia necesară furnizării apei subterane către stația de pompare Filești se estimează la 74.500 € / lună, iar costul electricității / m 3 va fi de 0,053 € / m 3. Se vor realiza economii prin intermediul noilor pompe de la zona de captare.

Apa de la stația de tratare 2 va fi pompată direct în rețea și la stația de pompare Filești. Din cauza regimului variabil de pompare direct în rețeaua cu regim variabil al înălțimii de pompare, este dificilă evaluarea cerințelor de energie după finanțarea din Fondul de Coeziune. Numărul actual de unități electrice consumate pentru pomparea apei în stația de tratare 2 este de 3.100.000 care, la 0,10 € / unitate costă 258.000 € / lună în condițiile în care 87% din apă este furnizată de la această stație. Aceasta implică un cost / m 3 de 0,1 € / m 3 aferent pompării în 2013, ceea ce înseamnă 200.000 euro ș i costurile aferente pompării în 2014 (când stația de pompare 2 își va reduce producția la 40% din cel actual).

În plus, SCAC va plăti 0,406 RON / m 3 către MITTAL pentru furnizarea apei brute.

Costurile cu forța de muncă au fost estimate la € 400 / lună, în medie, iar personalul de exploatare a zonei de captare supradimensionat va fi redus în mod semnificativ prin utilizarea SCADA, la fel ca și cel de la stația de pompare și rezervoarele Șerbești, care va fi redus cu 80%.

Elementele din categoria "materiale" includ elemente pentru reparații clădiri, compuși chimici și puțuri. Elementele din categoria "Altele" au inclus taxele și cheltuielile de regie asociate. Aceste elemente au provenit din evidențele interne ale SCAC, s-a făcut o medie a lor și s-au repartizat, după caz.

Apa subterană necesită o cantitate minimă de clor, utilizarea principală a clorului fiind ca dezinfectant al apei de suprafață la stația de tratare 2. Coagulant se folosește, desigur, doar la stația de tratare 2. Utilizarea sporită a apei subterane în cadrul Opțiunii 2 reduce costurile ambilor compuși chimici de tratare.

1.5.1.6 Opțiuni privind Raportul apă subterană - apă de suprafață care să alimenteze orașul Galați

Se iau în considerare opțiuni de creștere a volumului de apă subterană furnizat orașului, de la 13% la 60% din producția totală de apă. Utilizarea sporită a apei subterane în orașul Galați și în Zona de alimentare cu apă 1 modifică nu numai cantitatea de apă pompată de la zonele de captare, dar de asemenea:

  • •  Volumele de apă pompate prin stația de pompare 1 Șerbești

  • •  Volumele de apă pompate prin statia de pompare din stația de tratare a apei

  • •  Volumele de apă pompate prin stația de pompare Turnu

  • •  Volumul de compuși chimici de tratare folosiți în stația de tratare 2

  • •  Nivelurile de participare și întreținere de către operator a stației de tratare 2 și a zonelor de captare

  • •  Volumul de scurgeri prin conductele de aducțiune care fac legătura dintre zonele de captare și rezervorul Filești

Se presupune că stația de tratare 1 se va închide sau i se va sista funcționarea.

Cele două figuri de mai jos prezintă situația post ISPA (între 13% și 17% din apa subterană utilizată în oraș) și situația după finanțarea din Fondul de Coeziune în care se anticipează ținta de utilizare a 60% din apa subterană.


Figura: 1-15 Schema hidraulică pentru Galați - Pre-ISPA



Figura 1-16: Schema hidraulică pentru Galați - POST-ISPA


Valoarea actualizată netă prin majorarea procentului de apă subterană de la 13% în prezent la 60% după realizarea investiției finanțată din Fondul de Coeziune indică economii anuale totale de € 527.692.

1.5.1.7 Natura celei de a 2-a trepte a stației de epurare

În vederea eliminării azotului și a fosforului există mai multe opțiuni în ceea ce privește procesele de tratare a apei uzate municipale. Mai jos sunt prezentate și explicate opțiunile referitoare la proces din perspectiva relevanței acestora pentru proiectul de la Galați.

Tabel 1-42: Eliminarea fosforului: procese, opțiuni, comentarii și importanță

Proces

Opțiunile cu privire la proces

1

Comentarii

2

Importanța pentru proiectul de la Galați

Eliminarea fosforului prin procese fizico-chimice

Precipitarea preliminară

Are loc în decantorul preliminar

-

Precipitatarea simultană

Are loc în rezervorul de aerare / decantor

+ asigură o calitate ridicată a efluentului

++

Precipitarea secundară

Are loc în reactoare separate / decantoare

+ asigură o calitate ridicată a efluentului

  • - necesită reactoare suplimentare

  • - costuri operaționale mai mari

+

Eliminarea fosforului prin procese biologice

Procedeul PHOREDOX modificat

Pentru toate procesele: concentrație minimă a P de 23 mg / l

Procedeul ISAH

- eliminarea P prin procese chimice în vederea îndeplinirii cerințelor privitoare la efluent

++

Procedeul UCT

- costuri de investiții mai mari

+

  • 1) +: avantaj; -: dezavantaj

  • 2) -, +, + +: importanță scăzută, medie, mare

Tabelul 1-42 prezintă principalele procese și opțiuni privitoare la procesul de eliminare a fosforului. În tabel sunt adăugate comentarii (avantaje și dezavantaje), precum și estimarea importanței acestora pentru proiect. Importanța ia în considerare avantajele și dezavantajele, inclusiv costurile operaționale și de investiții.

Important în ceea ce privește ingineria de proces este și faptul că toate procesele chimice de eliminare a fosforului generează nămol chimic care sporește cantitatea de nămol urmând a fi eliminată definitiv.

În vederea eliminării azotului există mai multe procese de tratare biologică, iar cele mai importante sunt enumerate în Tabelul 1-43.

Tabel 1-43: Eliminarea azotului: procese, opțiuni și comentarii

Proces

Opțiunile cu privire la proces

Comentarii 1

Lagună

Lagune aerate, neareate

utilizarea preferențială a instalațiilor de dimensiuni mici/medii

Biofilm

Reactoare cu pat fix

utilizarea preferențială a stabilizării aerobe și simultane a nămolului

Disc rotativ

Filtru de scurgere

Nămol plutitor (proces cu nămol activ)

Denitrificare preliminară

+ posibilitatea funcționării flexibile + necesită reactorul cu cel mai mic volum

Denitrificare simultană

de preferat datorită stabilizării simultane a nămolului

- comparativ cu denitrificarea primară, este necesar un reactor cu volum mai mare

Denitrificare intermitentă

Denitrificare secundară

- necesită surse externe de carbon (costuri de investiții și operaționale mai mari)

Membrană bioreactor

Proces cu nămol activ cu unitate de filtrare prin membrană internă sau externă pentru separarea nămolului (decantor convențional de înlocuire)

+ necesită reactor cu volum mai mic

+ calitate înaltă a effuentului (fără solide în suspensie solide, dezinfectare a apei uzate)

- costuri de investiții și operaționale mai mari față de procesul convențional cu nămol activ

1) +: avantaj; -: dezavantaj

Datorită caracteristicilor specifice procesului, respectiv costurilor operaționale și de investiții rezultate, nu toate procesele sunt potrivite pentru oricare dimensiune a instalației. Următorul Tabel 1-44 prezintă câteva procese și evaluarea importanței acestora în funcție de dimensiunea instalațiilor.

Tabel 1-44: Dimensiunile instalației, procesele de eliminare a azotului și importanța lor

Clasificare

I

II

III

IV

V

VI

Dimensiunea

< 500

500     -

2.000 -

10.000 -

25.000   -

> 100.000

instalației [PE]

1.999

9.999

24.999

100.000

Tratare naturală

++

+

--

--

--

--

Fose septice

+

--

--

--

--

--

Pat fix

++

++

--

--

--

Disc rotativ

++

++

--

--

--

Filtru de scurgere

++

++

--

Denitrificare primară

--

--

+

++

++

++

Denitrificare simultană

--

++

++

++

+

-

Denitrificare intermitentă

--

++

++

++

+

-

Legendă:

PE    Populație echivalentă

--      Importanță foarte scăzută

-      Importanță scă zută

+     Importanță normală

++    Importanță mare

1.5.2 Analiza opțiunilor pentru alte Aglomerări/Zone de alimentare cu apă prioritare

Opțiuni privind alimentarea cu apă:

Analiza opțiunilor a avut ca rezultat următoarele opțiuni:

  • •  Zona de alimentare cu apă Tecuci: Opțiunea Descentralizată - Alimentarea comunei Matca cu puțuri noi în apropiere de Matca

  • •  Zona de alimentare cu apă Târgu Bujor. Opțiunea Descentralizată - Dotarea fiecărei comune/a fiecărui oraș (Târgu Bujor, Umbrărești) cu un sistem separat de alimentare cu apă cu posibilitatea unei interracordări a sistemelor. Sistemul de alimentare cu apă Târgu Bujor va fi reconstruit (zonare hidraulică), iar opțiunea preferată este alimentarea orașului prin Rezervorul existent.

  • •  Sub-zona de alimentare cu apă Pechea: racordarea la conducta magistrală de la Salcia-Liești/Vadu Roșca la Galați a fost reținută ca opțiunea preferată din cauza calității joase a apei (conținut ridicat de fier) din sistemul existent. În orice caz, zona existentă de captare trebuie menținută ca instalație de rezervă pentru a spori siguranța alimentării.

  • •  Sub-zona de alimentare cu apă Liești: Analiza strategică a opțiunilor a arătat că sub-zona de alimentare cu apă Liești ar trebui impărțită în două sisteme separate de alimentare cu apă, Liești și Ivești în Sud și Umbrărești/Barcea/Drăgănești în Nord.

În ceea ce privește Liești/Ivești, opțiunea preferată este folosirea (i) conductei existente de racordare la zona de captare Salcia-Liești și (ii) construirea unui racord suplimentar la conducta magistrală de la Salcia-Liești la Galați inclusiv o unitate nouă de producție în punctul de racordare din Liești.

În partea de nord a sub-zonei de alimentare cu apă (Umbrărești/Barcea/Drăgănești) au fost evaluate diferite opțiuni cu privire la alimentarea comunei Drăgănești. O evaluare hidraulică detaliată a demonstrat că Drăgănești poate fi alimentată prin rețeaua existentă de alimentare cu apă de la Umbrărești/Barcea nefiind astfel necesară încă o conductă magistrală.

Rezultatele analizei strategice și detaliate a opțiunilor sunt rezumate în tabelul de mai jos:

Tabel 1-45: Rezumat al analizei opțiunilor - Alimentarea cu apă

Nr.

Numele zonei de alimentare cu apă /locuitori în 2014

Localități

18

Opțiuni analizate

Opțiune preferată

1

Tecuci:

53.706

locuitori.

Tecuci incl. Cernicari

41.751 locuitori.

Matca: 11.955 locuitori.

Opțiunea 1 Centralizată: racordarea comunei Matca la sistemul de alimentare cu apă Tecuci 1a: Prin rețeaua Tecuci 1b: De la zona de captare Cernicari

Opțiunea 2 Descentralizată: Dotarea com. Matca cu noi puțuri în apropiere de Matca

Optiunea 2 Descentralizată: Dotarea com. Matca cu noi puțuri în apropiere de Matca

Cartierul

Cernicari

Opțiunea 2a.

Alimentarea cartierului Cernicari prin rețeaua de distribuție existentă la Tecuci

Opțiunea 2b. Alimentarea cartierului Cernicari prin zona de captare existentă la Cernicari (în prezent neracordat la sistemul Tecuci)

2a.Alimentarea cartierului Cernicari prin rețeaua de distribuție existentă la Tecuci

2

Târgu Bujor

6.130

locuitori.

Târgu Bujor, Moscu, Umbrărești

Opțiunea 1: alimentare cu stație de pompare

Opțiunea 2: alimentare prin rezervorul existent

Opțiunea 2: alimentare prin rezervorul existent

3

Pechea:

18.416 locuitori.

Pechea Cuza Vodă Slobozia Conachi

Opțiunea 1: racord la conducta magistrală de la Salcia-Liești/Vadu Roșca la Galați

Opțiunea 1.1.: Folosirea zonei de captare existente

Opțiunea 1.2: Renunțarea la zona de captare existentă

Opțiunea 2: Extinderea capacitatii zonelor de captare existente și a Statiei de tratare (îndepărtarea fierului)

Opțiunea 1.1 racord la conducta magistrală de la Salcia-Liești/Vadu Roșca la Galați+ folosirea zonei de captare existentă

  • 18 Valoarea actualizată netă la rata de discount de 5%

    Nr.

    Numele zonei de alimentare cu apă /locuitori în 2014

    Localități

    18

    Opțiuni analizate

    Opțiune preferată

    4

    Sub-zona de alimentare cu    apă

    Liești: 39.908 locuitori.

    Liești, Ivești

    Opțiunea      1:

    Folosirea numai a surselor       de

    alimentare existente

    Opțiunea 2. Folosirea

    • (i) conductei existente de racordare la zona de captare Salcia-Liești și

    • (ii) construirea încă unui racord la conducta magistrală existentă de la Salcia-Liești la Galați

    • 2.1. Reabilitarea unității de producție existente la Liești

    • 2.2.  Construirea unei unități noi de producție la Liești

    Opțiunea       2.

    Folosirea        (i)

    conductei existente de racordare la zona de captare Salcia-Liești și (ii) construirea   încă

    unui racord la conducta magistrală existentă de la Salcia-Liești     la

    Galați

    Sub-Opțiunea 2.2: Construirea unei unități noi de producție la Liești este cea mai ieftină opțiune

    Umbrărești,

    Barcea, Drăgănești

    Opțiunea       1:

    alimentarea de la zona de captare Cernicari (sud-est de Tecuci)

    Optiunea 2: Alimentarea prin rețeaua existentă de alimentare cu apă    de la

    Umbrărești/Barcea

    Opțiunea 3: conducta magistrală de la stația de pompare din Salcia la Drăgănești

    Opțiunea 4: un nou racord (independent) la zona de captare Salcia-Liești si conductă magistrală           la

    Drăgănești

    Opțiunea       2:

    alimentarea prin rețeaua existentă de alimentare cu apă    de la

    Umbrărești/Barcea

Opțiuni privind apa uzată:

Analiza strategică a opțiunilor a avut ca rezultat următoarele opțiuni:

  • •  Clusterul Tecuci: Opțiunea Centralizată - o nouă stație de epurare a apei uzate la Tecuci (locație la stația de epurare a apei uzate existentă) cu o capacitate de 55.292 P.E., care să epureze apa uzată provenită de la Aglomerările Tecuci și Matca.

  • •  Aglomerarea Târgu Bujor: Optiunea Centralizată - o nouă stație de epurare a apei uzate la Târgu Bujor (locație la stația de epurare a apei uzate existentă) cu o capacitate de 2.124 P.E., care să epureze apa uzată provenită de la Aglomerările Târgu Bujor și Moscu, dotate cu fose septice. Stația de epurare compactă existentă va fi menținută cu o capacitate de 3.600 P.E.

  • •  Aglomerarea Pechea: Opțiunea Centralizată - o nouă stație de epurare a apei uzate la Slobozia Conachi. cu o capacitate de 55.292 P.E.

  • •  Aglomerarea Liești: o nouă stație de epurare a apei uzate la Liești (locație pe un amplasament nou în partea vestică a “vechiului râu Bârlad”cu o capacitate de 27.005 P.E., care să epureze apa uzată provenită de la Aglomerarea Liești și localitățile Siliștea, Condrea, Salcia, dotate cu fose septice.

Consultantul a rezumat rezultatele analizei strategice a opțiunilor în tabelul de mai jos.

Tabel 1-46: Rezumat al analizei strategice a opțiunilor - Apa uzată

Nr.

Aglomerări /Clustere/ Localități

Opțiuni13 14 15

Optiune preferată / P.E. aferentă stației de epurare

1

Clusterul

Tecuci

Opțiunea 1: o stație de epurare a apei uzate la Tecuci

Opțiunea 2: două stații de epurare a apei uzate (1 la Tecuci, 1 la Matca)

Opțiunea 1 Centralizată: o staț ie de epurare a apei uzate la Tecuci 55.292 P.E.

2

Aglomerare a

Târgu Bujor

Opțiunea 1 Centralizată: o stație de epurare a apei uzate cu Moscu racordată la rețeaua de canalizare Două sub-opțiuni: 1a: la Târgu Bujor 1b: la Umbrărești

Opțiunea 2:

20 Descentralizată o stație de epurare a apei uzate pentru aglomerarea Târgu Bujor Moscu dotată cu fose septice

Opțiunea 2: o nouă stație de epurare a apei uzate în aglomerarea Târgu Bujor pentru 2.124 P.E. inclusiv incărcătura septică de la Moscu.

3

Aglomerare a Pechea

Opțiunea 1 Centralizată: o stație de epurare a apei uzate localizată în Slobozia Conachi

Opțiunea 2: Descentralizată două stații de epurare a apei uzate (1 la Pechea, 1 la Slobozia Conachi)

Opțiunea 1 Centralizată: o stație de epurare a apei uzate la Slobozia Conachi 15.615 P.E.

4

Aglomerare a Liești

Opțiunea1 Centralizată: o stație de epurare a apei uzate localizată în Liești 1a: la stația de epurare a apei uzate existentă 1b: la un nou amplasament

Opțiunea 2: Descentralizată 2 stații de epurare a apei uzate (1 la Liești, 1 la Torcești) Locația în Liești: 2a: la stația de epurare a apei uzate existentă 2b: la un nou amplasament

Opțiunea 3

Similar Opțiunii 1, dar localitățile Siliștea,

Condrea, Salcia dotate cu fose septice

o staț ie de epurare a apei uzate la Liești -amplasament nou, 27.005 P.E., Siliștea, Condrea, Salcia dotate cu fose 21 septice

Opțiunile de epurare a apei uzate și tratare a nămolului:

A fost elaborată analiza detaliată a opț iunilor (optiuni privitoare la proces) pentru tratarea nămolului și epurarea apei uzate printr-o abordare similară celei descrise mai sus: (i) evaluarea opțiunilor tehnologice și (ii) comparația detaliată pe baza criteriilor tehnice, de mediu și financiare.

Evaluarea a inclus toate tipurile de tehnologii posibile pentru epurarea apei uzate și tratarea nămolului, care au fost comparate cu privire la avantajele/dezavantajele lor.

Opțiunile reținute în vederea analizei detaliate in condițiile date au fost:

  • •  Opțiunea 1: Nămol activat cu bio-P (NA)

  • •  Opțiunea 2: Aerare extinsă cu bio-P (AE)

Sub-opțiunile aferente ambelor opțiuni principale de mai sus sunt:

  • •  Deshidratare mecanică a nămolului

  • •  Deshidratare mecanică a nămolului + adaos de var

  • •  Deshidratare mecanică a nămolului + uscare solară a nămolului

  • •  Paturi de uscare nămol (acoperit, nisip)

Comparația detaliată a cuprins o dimensionare completă a tuturor opțiunilor și a respectivelor elemente majore de proces pentru epurarea apei uzate și tratarea nămolului. Au fost bugetate toate aceste elemente în mod individual și s-au calculat valorile actualizate nete. Recomandarea finală privitoare la opțiunea optimă a fost decisă numai după combinarea rezultatelor valorile actualizate nete cu evaluările individuale tehnice și de mediu. Aceste opțiuni recomandate în vederea implementării sunt rezumate mai jos:

Tabel 1-47: Rezumat al analizei detaliate a opțiunilor - epurare apă uzată/tratare nămol/ gestionare nămol

Aglomerare/ Cluster

Epurare apă uzată

Tartare nămol

Gestionare pe termen scurt a nămolului

Tecuci, Pechea,

Liești

Aerare extinsă (AE) cu îndepărtarea     fosforului

biologic (bio-P),

Stabilizare     simultană,

îngroșare, filtru presă cu bandă

Reutilizare în agricultură

Târgu Bujor (sub

10.000 P.E.)

Aerare extinsă (AE)

Stabilizare simultană, îngroșare, paturi de uscare nămol

Epurarea apei uzate:

Rezultatele în urma evaluării tehnice și de mediu au favorizat Opțiunea 2 (aerare extinsă) față de Opțiunea 1 (Nămol activat) pentru toate locațiile proiectului. Acestea au fost legate de ușurința operării și adecvarea tehnologică. În plus, evaluarea a arătat că și rezultatele analizei financiare au fost în favoarea aerării extinse pentru toate locațiile proiectului.

Tratarea nămolului:

Evaluarea nemonetară a opțiunilor de tratare a nămolului a favorizat, în ansamblu, uscarea solară a nămolului. Principalul avantaj al acestui sistem este, cu siguranță, ușurința funcționării, impreună cu o mare flexibilitate a căilor posibile de refolosire/eliminare a nămolului, variind de la refolosirea în agricultură, la eliminarea în depozitele de deșeuri, la reutilizarea termică. De asemenea, este important de menționat că aspectul fizic al nămolului se schimbă complet prin uscare solară. Percepția subiectivă negativă asupra turtei de nămol rezultate în urma deshidratării mecanice (pastă, ușor mirositoare) se transformă într-una pozitivă asupra produsului (uscat, granular, plăcut mirositor asemenea pământului, nimeni nu ar ezita sa îl atingă). In plus, calitatea de clasa A a nămolului, conform standardelor US-EPA, poate fi atinsă, dacă nu și garantată, în avans. În orice caz, o asemenea flexibilitate și avantajele uscării solare duc la un anumit cost. În mod particlurar, costul de investiție nu e de neglijat întrucât face ca uscarea solară să devină neatractivă sub 10.000 PE60, atunci când elementelele de cost fixe ale acelei tehnologii îi mărește valoarea actualizată netă.

O evaluare generală pe baza crietriilor financiare (care reprezintă criteriile dominante pentru evaluarea proiectului finanțat din Fondul de Coeziune) arată că pentru stațiile mai mari de epurare a apei uzate din aglomerările/clusterele Tecuci, Liești și Pechea, opțiunea preferată este instalarea echipamentului de deshidratare mecanică (22% substanță uscată), pe când cea mai mică stație de epurare a apei uzate de la Târgu Bujor necesită construirea unei instalații de îngroșare gravitațională, precum și paturi de uscare a nămolului (30% substanță uscată).

Gestionarea nămolului:

În cazul tuturor aglomerărilor prioritare altele decât orașul Galați, adică Tecuci, Târgu Bujor, Liești și Pechea, se sugerează reutilizarea nămolului în agricultură ca prioritate. Această opțiune se dovedește a fi soluția cea mai ieftină, suprafețele terenurilor fiind disponibile și aparent suficiente; au fost obținute confirmări scrise din partea tuturor municipalităților privind dorința lor de a aplica nămolul deshidratat pe terenurile definite în mod specific și, mai mult, această abordare este sprijinită de Directiva CE 86/278/EEC (Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG Nr. 78/2000 privind eliminarea nămolului). Nu în ultimul rând, informația disponibilă subliniază că nu există nicio problemă privind calitatea nămolului legată de metalele grele, poluanții organici și/sau indicatorii de igienă. Se prevede că toți acești parametri se vor găsi cu ușurință în cadrul intervalelor necritice.

1.5.3 Studiul stațiilor de epurare a apei uzate și sistemului de canalizare

Tabel 1-48: Studiul stațiilor de epurare a apei uzate și sistemului de canalizare

Numele municipiului/orașului din județul GALAȚI

Populația din “aglomerarea” administrativă

Mărimea aglomerării privitoare la apa uzată (p.e.)

Rata de racordare (%) la sistemul de canalizare

Capacitatea SEAU de epurare

Situația actuală (2009)

După finalizarea proiectului

(2014)

Situația actuală (2009)

După finalizarea proiectului (2014)

Dupa extinderi la 100% finanțate din bugetele locale (2014)

Situația actuală (2009)

După finalizarea proiectului (2014)

Dupa extinderi la 100% finanțate din bugetele locale (2014)

După finalizarea proiectului (2014)

Dupa extinderi la 100% finanțate din bugetele locale (2014)

Galați

292.188

288.265

442.797

369.868

369.868

95%

98%

98%

369.868

369.868

Aglomerarea Tecuci

42.319

41.751

26.027

44.273

45.023

45%

98%

100%

55.300**

55.300**

Târgu Bujor

6.213

6.130

1.658

5.447

5.632

27%

96%

100%

5.633

5.633

Pechea

18.444

18.416

233

14.650

15.615

1%

94%

100%

15.617

15.617

Liești

37.999

37.942

1.126

30.384

32.209

4%

94%

100%

32.217

32.217

**Reprezintă mărimea totală inclusiv aglomerarea Matca ce face parte din clusterul Tecuci

Consortium IGIP - Grontmij|CarlBro in cooperation with Consortium Fichtner Environment and Consortium Members

1.6   Startegia de gestionare a nămolului

Este oferită o strategie pe termen scurt, mediu și lung privind gestionarea eliminării volumelor zilnice de ~ 40 tone pe zi de nămol de epurare în județul Galați. Nămolul va fi generat în cinci stații de epurare a apei uzate, cea mai mare parte a sa fiind generată la noua stație de epurare a apei uzate din Galați.

Tabelul de mai jos rezumă opțiunile de gestionare a nămolului descrise mai detaliat în capitolele următoare.

  • •  În aglomerarea Galați se propune aplicarea deshidratarea avansată a nămolului pentru a-l aduce la > 35% S.U. și a-l elimina la depozitul de deșeuri municipale din municipiul Galați. Aceste opțiuni reprezintă soluția cea mai rentabilă și sigură și, de asemenea, permite finalizarea treptei 1 a stației de epurare finanțată prin ISPA. După 2014, dacă nămolul se prezintă în condiții de siguranță pentru refolosirea în agricultură, iar terenurile devin disponibile, atunci va începe introducerea în mod treptat a aplicării nămolului pe terenurile agricole.

  • •  Refolosirea în agricultură este opțiunea preferată (cea mai ieftină) pe terment scurt, mediu și lung pentru cele patru aglomerări altele decât aglomerarea Galați. Este necesară numai deshidratarea mecanică (22% substanță uscată) pentru aglomerările Tecuci, Pechea și Liești, în timp ce pentru Târgu Bujor sunt propuse paturile de uscare a nămolului (30 % SU). Strategia propusă de refolosire a nămolului este susținută de faptul că (i) sistemul agrar din județul Galați oferă un potențial ridicat pentru refolosirea nămolului de epurare (numai 0,5 % din terenul adecvat refolosirii nămolului în scopuri agrare este necesar pentru cele patru aglomerări); (ii) în jur de 75 % din terenul necesar a fost deja identificat (proprietatea municipiului) fiind furnizate acorduri scrise în Anexa 12.2.6). Terenul identificat s-a considerat a fi adecvat refolosirii nămolului în agricultură (vezi declaratia OSPA în Anexa 12.2.6); (iii) Calitatea nămolului în Tecuci (actualmente singura stație de epurare a apei uzate care generează nămol) este satisfăcătoare și cu mult sub concentrațiile maxime admise pentru refolosirea nămolului în agricultură. În cazul celorlalte aglomerări calitatea nămolului se presupune că va fi chiar mai bună în comparație cu măsurătorile din Tecuci, intrucât nu există industrii amplasate în aceste aglomerări rurale.

Tabel 1-49: Rezumat al Opțiunilor de gestionare a nămolului pentru toate aglomerările

Aglomerare

Cantitate [t/a]*

Tratare nămol

SU %

Modalitatea de eliminare a nămolului

pe termen scurt

pe termen mediu

pe termen lung

Galați

11.677

TSD

65%

MLF

MLF*

MLF*

Tecuci

3.973

MDW

22%

AGR

AGR

AGR

Noua SEAU Târgu Bujor*

144

MDW

30%

AGR

AGR

AGR

SEAU Târgu Bujor existentă**

540

SDB

15%

AGR

AGR

AGR

Pechea

1.135

MDW

22%

AGR

AGR

AGR

Noua SEAU Liești*

1.954

MDW

22%

AGR

AGR

AGR

SEAU Liești existentă**

200

MDW

15%

AGR

AGR

AGR

Total

14.126

* sub rezerva finanțării din Proiectul FC

** alte surse de finanțare (nu Proiectul FC)

Abrevieri:

AGR: refolosire în agricultură                     MDW: deshidratare mecanica

MLF: depozit municipal                         TSD: uscare termică a nămolului

DLF: depozit dedicat

THR: reutilizare termică / incinerare


SSD:uscare solară a nămolului

SU: substanță uscată în %


* Opț iunea privind depozitarea, în ciuda dificultăților cunoscute (schimbarea legislaț iei în defavoarea acesteia) este prezentată ca cea mai bună modalitate de eliminare cunoscută pe termen mediu și lung în municipiul Galați. Alte modalități, cum ar fi folosirea în agricultură după 2030, sunt considerate prea speculative legat de compoziția incertă a nămolului, deși s-a stabilit că, în viitor, ar putea fi puse la dispoziție suprafețe adecvate ale terenurilor agricole aflate în proprietatea municipalității.

1.6.1 Aglomerarea Galați

Situația de la stația de epurare a apei uzate Galați este complicată (a) din cauza necesității unei soluții urgente de eliminare a nămolului în treapta 1 a stației de epurare care se construiește în cadrul grantului ISPA și (b) deoarece nu poate fi garantat pe termen scurt că nămolul va fi adecvat refolosirii în agricultură.

Strategia cu privire la nămol trebuie să ia în considerare un scenariu de schimbare a activelor finanțate din Fondul de Coeziune de-a lungul orizontului de proiectare. Tabelul de mai jos oferă un rezumat al strategiei plănuite.

În ceea ce privește punctul (a), treapta 1 a stației de epurare (parțial finanțată în cadrul grantului ISPA) este capabilă de a aduce conținutul nămolului doar la un nivel de aproximativ 22% S.U. Deși Memorandumul de Finanțare menționează eliminarea nămolului la depozitul de deșeuri (pentru care este necesar un conținut minim de 35% S.U.), în măsura ISPA nu a fost inclusă nici o tehnologie pentru realizarea unei uscări atât de mari. Cu singura modalitate de eliminare disponibilă la data punerii în funcțiune a stației de epurare în iunie 2011 fiind eliminarea la depozitul nou extins Tirighina, aceasta trebuie să fie adoptată dacă lucrările la treapta 1 vor fi finalizate.

În ceea ce privește punctul (b), s-a dovedit existența metalelor grele în eșantioanele de efluent prevalate, iar acestea se vor regăsi inevitabil în nămol. Sistemul de control al poluatorilor industriali din municipiul Galați este necorespunzător și este puțin probabil că pot fi făcute îmbunătățiri suficiente până la data punerii în aplicare a măsurilor finanțate din Fondul de Coeziune, în 2014. În momentul de față nu există nici o modalitate de a ști dacă metalele grele sau alte substanțe de pe "lista roșie" pot persista în nămo. Totuși, această situație va fi rezolvată înainte de jumătatea anului 2011, când treapta 1 a noii stații de epurare va fi pusă în funcțiune și vor putea fi luate probe de nămol. Atât constituenții nămolului rezultat din treapta 1, cât și ai afluentului pot fi incluși ca indicatori de proiectare în contractul de Proiectare-Construcție pentru treapta 2 a stației de epurare.

În orice caz, întâlnirile cu ALPM au condus la concluzia că selectarea terenurilor agricole aprobate disponibile, cu toate autorizațiile, ar dura cel puțin doi ani de la data la care nămolul este declarat adecvat pentru refolosirea în agricultură. Dacă tehnologia avansată de deshidratare nu se instalează în treapta 1 a stației de epurare, atunci tot nămolul produs (la 22% S.U.) va trebui să fie stocat într-un mono-depozit foarte spațios până când va fi sigură refolosirea acestuia în agricultură (adică minim 3 ani de stocare). Chiar și după asigurarea unei astfel de modalități de eliminare (deoarece stația de epurare nu are spațiu pentru stocarea temporară a nămolului), ar mai fi încă nevoie de 100 de zile de stocare într-un "mono-depozit", pentru a ține cont de zilele când nămolul nu a putut fi livrat sau distribuit pe terenurile agricole. Acest lucru face ca modalitatea de refolosire în agricultură să fie prea speculativă pentru a o considera în continuare ca un mijloc sigur de eliminare a nămolului pe termen scurt în cazul unui oraș puternic industrializat cum este Galați.

Strategia privind nămolul urmând a fi elaborată trebuie să ia în considerare un scenariu de modificări de-a lungul orizontului de proiectare a investițiilor finanțate din Fondul de Coeziune. Principalele modificări prevăzute sunt cele din legislație. În alte privințe, singurele modificări privind nămolul pe perioada de proiectare până în 2039 sunt prevăzute să fie mici modificări ale volumului zilnic produs, în funcție de modificările legate de populației, și o reducere a substantelor toxice determinată de implementarea strategiei privind apa uzată industrială.

Deci, privind stația de epurare de la Galați, strategia pe termen scurt va prevedea eliminarea nămolului cu un conținut de minim 35% S.U. la depozitul de deșeuri recent extins Tirighina. Autorizația de mediu pentru acest depozit de deșeuri va permite eliminarea prin depozitare a nămolului provenit de la stația de epurare Galați, cu un conținut de 35% substanță uscată în limita impusă de cerința de depzitare conform căreia "nămolul se depozitează amestecat cu deșeuri menajere în proporție de 1:10". În general, cantitatea de nămol destinată eliminării de la stația de epurare Galați este sub această limită volumetrică, prin urmare, orice sistem avansat de tratare va avea nevoie doar de capacitatea operațională de a produce nămol cu un conținut minim de 35% S.U. Scrisoarea de aprobare a acestei modalități de eliminare până în anul 2030 este inclusă ca anexa 12.1.4.

Dacă și când nămolul produse la stația de epurare este adecvat pentru aplicarea pe terenuriloe agricole, iar terenul a fost atribuit, această modalitate de eliminare poate începe. Opțiuni ar exista apoi pentru a transporta nămolul pe terenuri, cu un conținut de 22% S.U. (adică fără a trece prin deshidratarea avansată) sau cu un conținut de S.U. mai ridicat prin trecerea printr-un sistem avansat de deshidratare.

După cum s-a menționat anterior, contractul ISPA pentru treapta 1 a stației de epurare de la Galați a intrat în vigoare înainte de a fi cunoscute condițiile de eliminare a nămolului și, prin urmare, nu a fost prevăzută nici o capacitate de uscare a nămolului. Având în vedere necesitatea actuală de deshidratare în continuare a nămolului la un conținut de minim 35% S.U. pentru a fi primit la depozitul de deșeuri, trebuie de urgență ca Operatorul Regional să progreseze cu tehnologia avansată de deshidratare. Planul de achiziții pentru stația de epurare Galați necesită ca anunțul de achiziții să fie emis la începutul anului 2011. Acest lucru va asigura că o astfel de tehnologie va fi disponibilă pentru punerea în funcțiune a treptei 1 a stației de epurare în iunie 2011.

Intenția este de a oferi tehnologia avansată de deshidratare care să producă nămol cu un conținut de 35% S.U. din volumul zilnic de nămol care se livrează de către un sistem de deshidratare cu bandă, cu un conținut de maxim 22% S.U. Sistemul avansat de deshidratare trebuie să fie dimensionat pentru 2 schimburi / zi, a câte 8 ore16, 6 zile / săptămână. Dar, în condiții normale, va funcționa numai pe parcursul unui schimb / zi.

Energia de uscare va fi crescută prin utilizarea de biogaz. Această capacitate de a trata nămolul la un nivel de minim 35% S.U. vine, de asemenea, în anticiparea reducerii costurilor de transport între stația de epurare și Tirighina.

În scenariul cu cel mai rău caz, când depozitul de deșeuri Tirighina (celulele 1-4) își ating capacitatea maximă până în anul 2030 și când nămolul nu este încă în starea corespunzătoare pentru refolosirea în agricultură, va trebui realizat un nou depozit dedicat sau localizat un depozit alternativ existent.

Trei modalități finale de eliminare a nămolului sunt discutate în capitolul 6: eliminarea la depozitul de deșeuri, utilizarea în agricultură și reutilizarea termică.

Trei opțiuni principale tehnice au fost luate în considerare pentru uscarea nămolului la un nivel economic adecvat eliminării.

  • •   Utilizarea unei prese cu bandă în vederea valorificării în agricultură (conținut în substanță uscată de 22% după deshidratare), dar trebuie remarcat faptul că această opțiune necesită întotdeauna să fie precedată de o instalație de deshidratare avansată producătoare de nămol cu un conținut de 35% S.U. pentru ca treapta 1 a stației de epurare finanțată prin ISPA să poată fi dată în funcțiune, iar treapta 2 propusă spre finanțare din Fondul de Coeziune să avanseze. Deci, două sub-opțiuni sunt (a) ca această tehnologie avansată de deshidratare să fie 100% auto-finanțată sau (b) ca echipamentele să fie parțial finanțate din, Fondul de Coeziune. În momentul de față există optimismul că echipamentele vor putea fi finanțate din Fondul de Coeziune.

  • •  Utilizarea unui sistem avansat de uscare în vederea eliminării prin depozitare (conținut în substanță uscată de până la 35%) până în momentul, în care modalitatea de refolosire în agricultură devine disponibilă.

  • •  Utilizarea unei prese cu cameră în vederea eliminării prin depozitare (conținut în substanță uscată de până la 35%). Această opțiune poate fi, de asemenea, împărțită în sub-opțiunile de a instala o presă cu cameră înainte de iunie 2011, la data punerii în funcțiune a treptei 1 a stației de epurare sau de a exploata treapta 1 a stației de epurare cu un sistem avansat de deshidratare începând din 2011 și demolarea acestuia în 2014, iar apoi instalarea unei prese cu cameră.

1.6.2 Alte aglomerări prioritare

Pe baza acestei evaluări se recomandă următoarea strategie de dezvoltare a gestionării nămolului pe termen scurt, mediu și lung:

Refolosirea nămolului în agricultură, după deshidratare mecanică, la Tecuci, Pechea și Liești și după deshidratarea pe paturi de uscare a nămolului la Târgu Bujor. Refolosirea nămolului în agricultură este, în ansamblu, cea mai ieftină opțiune (Capitolul 6.8.2.3. Cea mai ieftină opțiune). Luând în considerare rezultatele evaluării privind potențialul refolosirii nămolului în agricultură în Galați, prezentate în Capitolul 6.7.1.2 (pe baza datelor furnizate de OSPA Galați17), condițiile prealabile pentru folosirea nămolului de epurare în agricultură în județul Galați sunt promițătoare. Sistemul agrar în județul Galați oferă un potențial ridicat pentru reutilizarea nămolului de epurare, datorită următoarelor motive:

  • •  disponibilitatea zonelor vaste de teren arabil;

  • •   structura culturilor (rotație a culturilor), cu suprafețe mari folosite pentru cultivarea plantelor ce nu pot fi consummate direct de om (214.000 ha în comparație cu 1.023 ha necesare reutilizării nămolului în agricultură);

  • •  confruntarea cu suprafețe întinse erodate și degradate (42%) prin luarea unor măsuri de refacerereabilitare a terenului care oferă opțiunea suplimentară de a restabili conținutul de humus în sol și astfel de a combina reutilizarea nămolului în agricultură cu măsuri de reabilitare a terenului.

Tabelul de mai jos oferă o comparație între terenul identificat și cerința privind terenul în cazul fiecărei aglomerări. Așa cum poate fi observat, 74% din teren a fost deja identificat. Restul de 271 ha va fi identificat până în 2013.

În concluzie, numai 0,5 % din terenul destinat reutilizării în agricultură în Galați este necesar pentru cele patru aglomerări prioritare. Din acest motiv, identificarea celor 271 ha rămase în vecinătatea aglomerărilor nu va reprezenta nicio problemă.

Tabel 1-50: Comparație între cerința de teren și terenul identificat

Aglomerare

Teren identificat

Cerință teren

2010

2014

[ha]

[ha]

Tecuci

230

523 *

Liești

272

275*

Târgu Bujor

110

74

Pechea

140

150*

TOTAL

752

1.023

* ... Terenul rămas va fi identificat de la proprietarii privați de teren în perioada 2010-2013.

Măsuri de ameliorare pentru maximizarea șanselor de refolosire cu success în agricultură:

  • -    Monitorizarea/analiza în mod regulat a calității finale a nămolului: conținut solide uscate, solide volatile, nitrogen, fosfor, potasiu, metale grele, poluanți organici, indicatori de igienă

  • -   Informarea activă a fermierilor: ședințe de informare prin intermediul reprezentanților profesionali, prospecte, date specifice legate de calitatea nămolului, informații privind economiile financiare posibile prin înlocuirea parțială a îngrășămintelor industriale

  • -   Capacități mari de stocare a nămolului în incinta stațiilor de epurare a apei uzate, capabile să îl inmagazineze până la 1 an

  • -   Acorduri scrise pentru reutilizarea nămolului: au fost deja furnizate, pe parcursul studiului de față, acorduri scrise cu municipalitățile; acordurile cu fermieri privați vor fi adunate în timpul perioadei de proiectare/licitare/construcție până în 2014 (acordurile sunt prezentate în Anexa 12.2.6).

Tabelul de mai jos rezumă cantitățile de nămol pentru opțiunea selectată de gestionare a nămolurilor aferentă fiecărei stații de epurare.

Tabel 1-51: Date-cheie privind producția de nămol în aglomerările prioritare

Agglomerare/SEAU

Gestionare nămol

Technologia de tratare a nămolului

Substanță uscată (2014)

Cantitatea de nămol

2014

2039

t SU/an

DS %

t nămol/an

t nămol/an

SEAU Tecuci

Refolosire in

Agrucultura

Filtru presă cu bandă

874

22

3.973

3.832

SEAU nouă Târgu Bujor

Paturi de uscare

43

30

144

131

SEAU esist. Târgu Bujor

Filtru cu sac

81

15

540

540

SEAU Pechea

Filtru presă cu bandă

250

22

1.135

1.123

SEAU nouă Liești

Filtru presă cu bandă

430

22

1.954

1.934

SEAU esist. Liești

Filtru cu sac

30

15

200

200

TOTAL (noi + exist.)

1.708

21.5

7.945

7.759

Costul de refolosire/eliminare a nămolului a fost calculat în mod individual pentru fiecare aglomerare (vezi subcapitolul 6.9.2). Este oferită o scurtă prezentare în tabelul de mai jos.

Tabel 1-52: Costurile de gestionare a nămolului privind refolosirea nămolului în agricultură recomandată pentru aglomerările Tecuci, Liești, Pechea și Târgu Bujor

Aglomerare/SEAU

2014

EUR/an

2039

EUR/an

SEAU Tecuci

39.726

54.862

SEAU nouă Târgu Bujor

1.442

1.991

SEAU esist. Târgu Bujor

5.397

7.453

SEAU Pechea

11.350

15.674

SEAU nouă Liești

19.541

26.986

SEAU esist. Liești

1.995

2.755

TOTAL (noi + exist.)

79.451

109.722

1.7 Parametrii de proiectare

1.7.1 Alimentare cu Apă

Cerința de apă menajeră si nemenajeră

Consumul de apa menajera aferent anului 2009 a fost estimat de către Consultant pe baza datelor furnizate de către Operator privitoare la vânzările de apă. Cerința specifică de apă menajeră va scădea conform prognozei pe termen scurt din cauza creșterii tarifului și a altor măsuri luate de către Operator în următorii 5 ani (EA: reducerea consumului neautorizat inclusiv contorizarea / înregistrarea clientilor / campanie împotriva resetării contorului etc) .

Cerința specifică de apă până în 2039 (sfârșitul orizontului de proiectare) este prognozată în conformitate cu creșterea PIB-ului la nivel național în România și cu factorul elasticității bunăstării gospodăriilor:

  • •   Creșterea PIB -5,2% în anul 2014 în scădere la 4,4% în 2039

  • •   factorul elasticității bunăstării gospodăriilor 0.16

Cerința specifică de apă în 2039 care rezultă este cuprinsă între 120 l / locuitor / zi în zona de alimentare cu apă Tecuci și 100 l / locuitor / zi în zona de alimentare cu apă Pechea așa cum se arată în tabelul de mai jos:

Tabel 1-53: Prognoza consumului de apă pe cap de locuitor

Zona/Sub-zona de alimentare cu apă

2009

2013

2014

2039

Galați

116

106

105

129

Tecuci

120

104

100

120

Târgu Bujor

99

95

94

113

Pechea

92

85

83

100

Liești

18

57

90

108

Prognoza cerinței de apă nemenajeră până în 2039 (sfârșitul orizontului de proiectare) indică o creștere de:

  • •   0,5 % pe an - pentru Tecuci

  • •   1,0 % pe an - pentru Târgu Bujor, Pechea și Liești

  • •   0,0 % pentru Galați

Pierderi de apă:

Totalul apei care nu aduce venituri se calculează pe baza datelor furnizate de către operator ca diferența între totalul intrărilor în sistem (producția de apă) și totalul apei care aduce venituri sau apa vândută (consum facturat contorizat și necontorizat).

Consultantul a evaluat componentele soldului pentru anul 2009, a făcut inclusiv o evaluare a pierderilor de apă curentă. Măsurătorile debitului din timpul nopții au fost efectuate în toate zonele de alimentare cu apă cu excepția Targu Bujor deoarece în această zonă de alimentare cu apă măsurătorile nu sunt posibile (pompare direct în rețea) pentru a determina pierderile reale de apă.

Prognoza pierderilor de apă viitoare a fost elaborată după cum urmează:

  • •  Reducerea pierderilor reale de apă prin măsurile finanțate de către operator (sau alte surse de finanțare decât FC)

  • •  Reducerea pierderilor reale de apă prin măsurile finanțate de către proiectul care face obiectul FC și Prognoza pierderilor reale în 2014

  • •  Țintele privind pierderile reale de apă au fost definite pentru anul 2039 pe baza indicatorilor specifici pierderilor de apă pentru rețelele în stare bună (se aplică rețelelor noi și rețelelor reabilitate).

  • •  Pierderile aparente se presupun a fi reduse la un nivel acceptabil.

Tabelul de mai jos rezumă prognoza pierderii de apă pentru toate zonele de alimentare cu apă (apa care nu aduce venituri și pierderile reale):

Tabel 1-54: Prognoza pierderilor de apă - apa care nu aduce venituri și pierderile reale

2009

2013

(înaintea Proiectului

FC)

2014

(după Proiectul FC )

2039

Zona de alimentare cu apă

Apa care nu aduce venituri

Pierderile reale

Apa care nu aduce venituri

Pierderile reale

Apa care nu aduce venituri

Pierderile reale

Apa care nu aduce venituri

Pierderile reale

Galați

53 %

28 %

41 %

24 %

38 %

24 %

24 %

14 %

Tecuci

64 %

51 %

52 %

46 %

49 %

42 %

25 %

16 %

Târgu

Bujor

66 %

54 %

52 %

44 %

47 %

39 %

28 %

19 %

Pechea

68 %

27 %

55 %

32 %

37 %

29 %

29 %

21 %

Liești

53 %

24 %

29 %

20 %

30 %

23 %

28 %

21 %

1.7.2  Apa uzată

1.7.3  Aglomerarea Galați

Prognoza debitului menajer și nemenajer:

  • •  Volumul existent de apă uzată menajeră a fost estimat de către Consultant pentru anul 2009, pe baza datelor furnizate de către Operator, privind volumul facturat de apă uzată.

  • •  Factorul de generare a apei uzate din 2014 până în 2039: 1.0 (100% din apa consumată = apa uzată).

  • •  Prognoza volumului de apă uzată din 2010 până în 2014: reducere de la 124 l/om, zi la 106 l/om, zi în 2014.

  • •  Consumul de apă uzată nemenajeră a fost estimat de către Consultant pentru anul 2009, pe baza volumului facturat de apă uzată al consumatorilor noncasnici și industriali care nu sunt conectați la sistemul de alimentare cu apă (puț propriu), însă sunt conectați la sistemul de canalizare. Datele au fost furnizate de către Operator.

  • •  Au fost stabiliți factorii de legătură între "apa uzată facturată" și "apa uzată generată" (100% pentru apa uzată menajeră și 90% pentru apa uzată nemenajeră).

  • •  Prognoza volumului de apă uzată din 2010 până în 2013: se presupune că volumul de apă uzată nemenajeră scade până în 2014 și rămâne constant până în 2039.

  • •  Factorul de generare a apei uzate din 2014 până în 2039: 1.0 (100% din apa consumată este evacuată la rețeaua de canalizare), pe baza creșterii cerinței de apă nemenajeră

Rata de infiltrare:

Ratele de infiltrare aplicate prezentate de către Consultant s-au bazat pe măsurătorile efectuate în 2010. Raportul asupra infiltrării se găsește în anexa 2.

Tabel 1-55: Ratele de infiltrare măsurate

Aglomerarea

Ratele de infiltrare măsurate

Rata de infiltrare aplicată

Galați

32 - 35%

35%

1.7.4 Alte Aglomerări Prioritare

Prognoza debitului menajer și nemenajer:

  • •  Volumul existent de apă uzată menajeră a fost estimat de către Consultant pentru anul 2009 pe baza datelor privind volumul facturat de apă uzată, furnizate de către Operator.

  • •  Factorul de generare a apei uzate menajere din 2014 până în 2039: 1.0 (100% din apa consumată = apa uzată).

  • •  Prognoza volumului de apă uzată din 2010 până în 2013: interpolare liniară

  • •  Consumul de apă uzată nemenajeră a fost estimat de către Consultant pentru anul 2009, pe baza volumului facturat de apă uzată al consumatorilor noncasnici și industriali care nu sunt conectați la sistemul de alimentare cu apă (puț propriu), însă sunt conectați la sistemul de canalizare. Datele au fost furnizate de către Operator.

  • •  Prognoza volumului de apă uzată din 2010 până în 2013: se presupune că volumul de apă uzată nemenajeră rămâne constant.

  • •  Factorul de generare a apei uzate din 2014 până în 2039: 0,9 (90% din apa consumată este evacuată în rețeaua de canalizare), pe baza creșterii cerinței de apă nemenajeră.

Incarcarea apelor uzate menajere:

  • •  50 g CBO5/locuitor/zi pentru toate aglomerările, evaluate din măsurătorile rezumate în tabelul de mai jos (pentru explicații detaliate se face trimitere la Capitolul 1.7.4 Debitele și Incarcarea apei reziduale):

Tabel 1-56: CBO specific măsurat pe incarcarea pe cap de locuitor (g / cap de locuitor / zi)

Tecuci

Targu Bujor

Pechea

Liesti

41

38

48

25

Rata de infiltrare:

Ratele de infiltrare aplicate prezentate de către Consultant s-au bazat pe măsurătorile efectuate în 2010, care sunt indicate în tabelul de mai jos:

Tabel 1-57: Ratele de infiltrare măsurate

Aglomerarea

Ratele de infiltrare măsurate

Ratele de infiltrare aplicate

Tecuci

71 % - 74 %

70 %

Targu Bujor

56 % - 63 %

58 %

Pechea

93 % - 94 %

94 %

Liesti Locality*

64 % - 70 %

66 %

* Ratele aplicate se referă numai la rețeaua de canalizare Liesti (rata aplicată pentru aglomerarea Liesti este de 50% (a se vedea capitolul 4.2.4.2.4.5).

Prognoza infiltrării se bazează pe următoarele ipoteze și rate de infiltrare aparținând Consultantului:

Rețea de canalizare existentă (veche) pe baza măsurătorilor

Rețea18:ape pluviale existentă (veche): Racordări case existente (vechi): Noua rețea de canalizare și noi racorduri case

Rata de infiltrare la sfârșitul orizontului de planificare în 2039 (canale vechi de 25 de ani)


70 m3/km/zi la Tecuci

30 m3/km/zi la Targu Bujor

125 m3/km/zi la Pechea

55 m3/km/zi la Liesti

140 m3/km/zi la Tecuci

50 m3/km/zi (lungime / racord = 7m)

2 m3/km/zi

8 m3/km/zi


Tabelul de mai jos rezumă ratele de infiltrare prognozate pentru toate aglomerările:

Prognozele ratelor de infiltrare prezentate în tabelul de mai jos se bazează pe rate de racordare de 100% și au fost realizate pentru proiectare, pe când ratele de infiltrare din capitolul 9 și modelul ACB se bazează pe ratele de racordare implementate efectiv (92% - 98%). Ratele de infiltrare sunt ușor diferite între modelul ACB și cele prezentate mai jos din următoarele motive:

  • •  Volumul de infiltrare este calculat ca rata de infiltrare specifică înmulțită cu lungimea rețelei de canalizare. Lungimea efectiv implementată finanțată în cadrul Proiectului FC este mai mică decât lungimea totală prevăzută pentru rata de racordare de 100% (realizată inclusiv prin finanțarea de către autoritățile locale).

  • •  Volumul de apă uzată facturat în cazul modelului ACB este mai mic decât volumul aferent ratei de racordare de 100%.

De asemenea, facem trimitere la capitolul 1.3. de mai sus.

Tabel 1-58: Rezumatul Ratelor de infiltrare aferente tuturor aglomerărilor / clusterelor în%

N

r.

Scenariul de prognoză

An

Rat

a de infiltrare [%]

Cluster Tecuci

Aglom. Tecuci

Aglom. Târgu Bujor

Aglom. Pechea

Aglom. Liești

1

Situația actuală

2009

70%

70%

58%

94%

50%

2

După implementarea tuturor măsurilor

2014

38%

42%

25%

14%

12%

3

Sfârșitul orizontului de planificare

2039

42 %

43 %

36%

31%

30%

N.B: Datele prezentate se referă la rata de racordare de 100% (inclusiv Racordări finanțate prin alte fonduri). Impactului măsurilor Proiectului FC este prezentat în Capitolul 9.

1.8 Epurarea apelor uzate

Epurarea apelor uzate trebuie să se conformeze standardului romanesc NTPA 001 - 011, care transpune Directiva 91/271/CEE privind Epurarea Apelor Uzate Urbane și cerințele mai stricte ale Apele Romane, așa cum se prezintă mai jos.

Tabel 1-59: Calitatea apelor uzate epurate în conformitate cu NTPA 001 - 011

Parametru

Concentrație

Procentului minim de reducere (%)

Consumul biochimic de oxigen (CBO5 la 20 °C), fără nitrific.

25 mg/L

70 - 90

40 în condiții speciale

Consumul chimic de oxigen (CCO)

125 mg/L

75

Total solide în suspensie

35 mg/L (> 10.000 PE60)

60 mg/L (2.000 - 10.000 PE60)

90 (> 10.000 PE60)

70 (2.000 - 10.000 PE60)

Total fosfor

2 mg/L (10.000 - 100.000 PE60)

1 mg/L (> 100,000 PE60, sau zonă sensibilă)

80

Total azot

15 mg/L (10.000 - 100.000 PE60)

10 mg/L (> 100.000 PE60, sau zonă sensibilă)

70 - 80

StandardeIe referitoare la efluent solicitate de Apele Române (a se vedea Anexa.3.4) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 1-60: StandardeIe referitoare la efluent solicitate de Apele Române

Aglomerare

Tecuci + Matca

Liesti

Pechea

Tg. Bujor

Receptor natural

r. Barlad

r. Barlad / r. Siret

r. Suhurlui (Suhu)

r. Chineja

Valori maxime admisibile (mg/l)

CBO5

20

25

20

25

CCOCr

100

125

100

125

N total

10

10

10

10

NH4

2

2

2

2

NO2

1

1

1

1

NO3

25

25

25

25

P total

1

1

1

1

1.9 Rezumatul Prezentării Proiectului și al Costurilor de Investiții

1.9.1 Măsurile investiționale și costurile de investiții

Costurile de investiții în preturi curente pentru toate zonele de alimentare cu apă și aglomerări sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-61: Rezumatul costurilor de investiții pentru toate zonele de alimentare cu apă / aglomerările, în prețuri curente 2010 (EURO)

Domeniul investițiilor

Galati

Tecuci

Tg Bujor

Pechea

Liesti

Suma totală

Componenta de investiții

Taxe de planificare / proiectare

830.571

373.349

84.871

217.909

389.437

1.896.136

Achiziționarea terenului

-

-

-

-

-

Clădiri și construcții

17.105.527

15.016.036

6.153.566

17.753.505

32.531.236

88.559.870

Instalații și utilaje

9.125.790

3.911.846

699.833

1.761.349

2.825.526

18.324.344

Neprev ăzute(2)

1.282.143

930.047

338.017

962.911

1.745.248

5.258.366

Ajustarea prețurilor (dacă este cazul )(3)

-

-

-

-

-

-

Asistență Tehnică

317.414

341.409

124.082

353.473

640.659

1.777.037

Publicitate

55.000

15.905

5.781

16.467

29.847

123.000

Supervizare în timpul construcțiilor

593.500

885.319

321.762

916.603

1.661.316

4.378.500

Sub-TOTAL

29.309.946

21.473.910

7.727.911

21.982.217

39.823.268

120.317.252

Alte taxe și impozite

112.571

76.743

27.891

79.455

144.009

440.669

TOTAL GENERAL

29.422.518

21.550.653

7.755.803

22.061.671

39.967.277

120.757.921

Principalele lucrări și cheltuieli în prețuri curente pentru toate zonele de alimentare cu apă și aglomerări sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-62: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru toate zonele de alimentare cu apă / aglomerările în prețuri constante 2010 (EURO) - Rezumat general

N0

Domeniul investitii;or

Galati

Tecuci

Tg Bujor

Pechea

Liesti

Suma totala

1

Alimentare cu apa

1.1

Captare apa

1,741,110

820,610

103,571

-

-

2,665,291

1.2

Statie de tratare a apei

61,831

23,237

45,285

43,097

173,451

1.3

Aductiune

2,246,845

-

142,234

361,600

6,062

2,756,741

1.4

Statie de pompare

39,034

18,383

220,082

126,785

404,284

1.5

Retea de distributie

-

-

-

-

-

1.5.1

Retea de distributie

2,503,529

1,520,932

4,646,847

7,372,236

16,043,544

1.5.2

Rezervoare

-

87,344

220,486

167,282

475,113

1.5.3

SCADA

196,985

54,262

49,480

48,233

348,960

ST1

Sub-Total Costuri lucrari principale Alimentare cu Apa

3,987,955

3,621,989

1,949,963

5,543,781

7,763,696

22,867,384

2

Apa uzata

-

2.1

Statie de epurare

21,654,900

8,285,585

1,303,731

3,340,359

5,857,814

40,442,390

2.2

Colector principal

1,565,616

337,303

2,138,771

6,769,284

10,810,974

2.3

Statie de pompare

648,799

354,827

541,435

872,155

2,417,216

2.4

Retea de canalizare

-

-

-

-

-

2.4.1

Retea de canalizare

4,420,735

2,761,508

7,630,466

13,565,613

28,378,323

2.4.2

SCADA

58,212

53,015

63,410

76,403

251,039

ST2

Sub-Total Costuri lucrari principale Alpa Uzata

21,654,900

14,978,948

4,810,384

13,714,441

27,141,269

82,299,942

GT

Total Costuri lucrari principale Alimentare cu Apa & Apa Uzata

25,642,855

18,600,937

6,760,347

19,258,222

34,904,965

105,167,326

(*) - Clădiri & Construcții și Instalații & Utilaje, cu excepția cheltuielilor privind punerea în funcțiune și organizarea de santier.

2.1 Galați include investiții pentru un sistem avansat de deshidratare a nămolului și extinderea SCADA

Măsurile proiectului și costurile principalelor lucrări în prețuri constante pentru fiecare aglomerare sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tabel 1-63: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu apă municipiul

Galați în prețuri constante 2010 (EURO)

Domeniul investițiilor

Măsuri/Cantități

Suma totală

1

Alimentare cu apă

1.1

Captarea apei

Reabilitarea a 85 de puțuri și implementarea sistemului SCADA pentru zonele de captare

1.741.110

1.2

Statie de tratare a apei

-

0

1.3

Aductiune

5,5 km reabilitare

2.246.845

1.4

Stație de pompare

-

0

1.5

Rețea de distribuție

0

1.5.1

Rețea de distribuție

-

0

1.5.2

Rezervoare

-

0

1.5.3

SCADA

-

0

ST1

Sub-Total Alimentare cu Apă

3.987.955

2

Apă uzată

2.1.

Statie de epurare (**)

Extindere 1 buc SEAU - 369.868 P.E.

21.654.900

2.2

Colector principal

-

0

2.3

Stație de pompare

-

0

2.4

Rețea de canalizare

2.4.1

Rețea de canalizare

-

0

2.4.2

SCADA

-

0

ST2

Sub-Total Apă Uzată

21.654.900

GT

Total General Alimentare cu Apă & Apă Uzată

25.642.855

(*) - Clădiri & Construcții și Instalații & Utilaje, cu excepția cheltuielilor privind punerea în funcțiune și organizarea de santier

(**) - include investiții pentru un sistem avansat de deshidratare a nămolului și extinderea SCADA pentru stația de epurare

Costurile de investiții pentru zona de alimentare cu apă și aglomerarea Tecuci sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-64: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu apă/aglomerarea

Tecuci în prețuri constante 2010 (EURO)

Domeniul investițiilor

Măsuri/Cantități

Suma totală

1

Alimentare cu apă

1.1

Captarea apei

Reabilitare 36 de puțuri

820.610

1.2

Statie de tratare a apei

1 statie de clorinare

61.831

1.3

Aductiune

fără investiții

0

1.4

Stație de pompare

Reabilitare 1 SP 2 SP booster - noi

39.034

1.5

Rețea de distribuție

0

1.5.1

Rețea de distribuție

(**) extindere 31,469 km Reabilitare 0,600 km

2.503.529

1.5.2

Rezervoare

fără investiții

0

1.5.3

SCADA

1 SCADA

196.985

ST1

Sub-Total Alimentare cu Apă

3.621.989

2

Apă uzată

2.1.

Statie de epurare

Extindere 1 buc SEAU - 55.292 P.E.

8.285.585

2.2

Colector principal

Extindere 15,530 km

1.565.616

2.3

Stație de pompare

12 SP apă uzată

648.799

2.4

Rețea de canalizare

-

2.4.1

Rețea de canalizare

(**) extindere 42,766 km

4.420.735

2.4.2

scAda

1 SCADA

58.212

ST2

Sub-Total Apă Uzată

14.978.948

GT

Total General Alimentare cu Apă & Apă Uzată

18.600.937

(*) - Clădiri & Construcții și Instalații & Utilaje

(**) - Cu excepția lungimii racordului gospodăriilor

Costurile de investiții pentru zona de alimentare cu apă și aglomerarea Târgu Bujor sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-65: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu apă/aglomerarea

Târgu Bujor în prețuri constante 2010 (EURO)

Domeniul investițiilor

Măsuri/Cantități

Suma totală

1

Alimentare cu apă

1.1

Captarea apei

Reabilitare 5 puțuri

103.571

1.2

Statie de tratare a apei

Reabilitare 1 statie de clorinare

23.237

1.3

Aductiune

Înlocuirea a 1,777 km de conductă de aductiune

142.234

1.4

Stație de pompare

Înlocuirea pompelor în 1 SP

18.383

1.5

Rețea de distribuție

1.5.1

Rețea de distribuție

(**) extindere 20,868 km Reabilitare 1,037 km

1.520.932

1.5.2

Rezervoare

Reabilitare 3 rezervoare (V=2000 m3)

87.344

1.5.3

SCADA

1 SCADA

54.262

ST1

Sub-Total Alimentare cu Apă

1.949.963

2

Apă uzată

2.1.

Statie de epurare

1 SEAU noua 2.124 P.E.

1.303.731

2.2

Colector principal

Extindere 3,405 km

337.303

2.3

Stație de pompare

10 SP apă uzată

354.827

2.4

Rețea de canalizare

-

2.4.1

Rețea de canalizare

(**) extindere 30,160 km

2.761.508

2.4.2

scAda

1 SCADA

53.015

ST2

Sub-Total Apă Uzată

4.810.384

GT

Total General Alimentare cu Apă & Apă Uzată

6.760.347

(*) - Clădiri & Construcții și Instalații & Utilaje, cu excepția cheltuielilor privind punerea în funcțiune și organizarea de santier

(**) - Cu excepția lungimii racordului gospodăriilor

Costurile de investiții pentru zona de alimentare cu apă și aglomerarea Pechea sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-66: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu apă/aglomerarea Pechea în prețuri constante 2010 (EURO)

Domeniul investițiilor

Măsuri/Cantități

Suma totală

1

Alimentare cu apă

1.1

Captarea apei

fără investiții

1.2

Statie de tratare a apei

2 instalații de clorinare (1 reabilitare,

1 nouă instalație)

45.285

1.3

Conducta principală de apă

4,500 km DN 315

361.600

1.4

Stație de pompare

3 noi SP

220.082

1.5

Rețea de distribuție

1.5.1

Rețea de distribuție

(**) extindere 61,794 km

4.646.847

1.5.2

Rezervoare

Extindere 700 m3 Reabilitare 750 m3

220.487

1.5.3

SCADA

1 SCADA

49.480

ST1

Sub-Total Alimentare cu Apă

5.543.781

2

Apă uzată

2.1.

Statie de epurare

1 buc SEAU noua 15.615 P.E.

3.340.359

2.2

Colector principal

Extindere 19,573 km

2,138,771

2.3

Stație de pompare

16 SP apă uzată

541.435

2.4

Rețea de canalizare

-

-

2.4.1

Rețea de canalizare

(**) extindere 72,513 km

7,630,466

2.4.2

scAda

1 SCADA

63.410

ST2

Sub-Total Apă Uzată

13.714.441

GT

Total General Alimentare cu Apă & Apă Uzată

19.258.222

(*) - Clădiri & Construcții și Instalații & Utilaje, cu excepția cheltuielilor privind punerea în funcțiune și organizarea de santier

(**) - Cu excepția lungimii racordului gospodăriilor

Costurile de investiții pentru zona de alimentare cu apă și aglomerarea Liesti sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabel 1-67: Rezumatul costurilor principalelor lucrări(*) pentru zona de alimentare cu apă/aglomerarea

Liești în prețuri constante 2010 (EURO)

Domeniul investițiilor

Măsuri/Cantități

Suma totală

1

Alimentare cu apă

1.1

Captarea apei

fără investiții

-

1.2

Statie de tratare a apei

1 nouă statie de clorinare

1 nou echipament clorinare

43.097

1.3

Aductiune

Racordarea Salcia-Liesti la conducta magistrală Galați (L=2x50 m)

6.062

1.4

Stație de pompare

1 nouă SP reabilitare 1 SP înlocuire echipamente la 1 SP (Salcia)

126.785

1.5

Rețea de distribuție

1.5.1

Rețea de distribuție

(**) extindere 113,819 km:

  • -  77.122 km extindere în Liesti/Ivesti

  • -  36,697 km extindere în Umbraresti/Barcea/Draganesti

7,372,237

1.5.2

Rezervoare

Extindere 500 m3

Extindere 200 m3

167.282

1.5.3

SCADA

1 SCADA

48.233

ST1

Sub-Total Alimentare cu Apă

7.763.696

2

Apă uzată

2.1.

Statie de epurare

1 SEAU noua 27.005 P.E.

5.857.814

2.2

Colector principal

extindere 51,774 km

6,769,284

2.3

Stație de pompare

19 SP apă uzată

872.155

2.4

Rețea de canalizare

-

2.4.1

Rețea de canalizare

(**) extindere 102,694 km

13,565,613

2.4.2

SCADA

1 SCADA

76,403

ST2

Sub-Total Apă Uzată

27.141.269

GT

Total General Alimentare cu Apă & Apă Uzată

34.904.965

(*) - Clădiri & Construcții și Instalații & Utilaje, cu excepția cheltuielilor privind punerea în funcțiune și organizarea de santier

(**) - Cu excepția lungimii racordului gospodăriilor

1.9.2 Rezumat al impactului măsurilor privind alimentarea cu apă

(1) îmbunătățirea eficienței și reducerea / creșterea costurilor de exploatare și întreținere

Tabelul de mai jos sintetizează impactul măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere pentru toate zonele de alimentare cu apa (sub-zona de alimentare cu apă municipiul Galați este prezentată într-un tabel separat). Comparând situația Înainte de cu situația După implementarea proiectului din "Alte zone prioritare de alimentare cu apă", în ansamblu, costurile de exploatare și întreținere cresc cu 16%. Diferența între aceste situații (Înainte de și După Project) este prezentată în ultimele două coloane din tabel. Se economisesc € 0.3 milioane / an ca urmare a reducerii costurilor de exploatare și întreținere (Îmbunătățirea eficienței), iar cea mai mare parte a diferenței se datorează creșterii nivelului de servicii (creșterea ratei de conectare la sistemul de canalizare și creșterea volumului de apă uzată epurată). Impactul cel mai semnificativ de îmbunătățire a eficienței provine din reducerea costurilor cu energia și reducerea costurilor cu personalul.

Tabel 1-68: Rezumat al impactului măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere pentru alte zone prioritare de alimentare cu apă - per element de cost în € / an

Element de cost

Înainte de Proiect

După Proiect

Diferența (După -Înainte de)

Reducere /Creștere în %

Îmbunătă țirea eficienței

Nivelul de servicii

1. Energie

292.545

322.125

29.580

10%

-82.993

112.572

2. Materiale

47.776

75.816

28.040

59%

0

28.040

3. Personal

301.718

329.520

27.802

9%

-60.337

88.139

4. Întreținere

103.231

156.543

53.312

52%

-24.403

77.715

5. Altele

123.600

123.600

0

0%

0

0

Total

868.871

1.007.604

138.733

16%

-167.733

306.466

Reducerea costurilor cu energia este substanțială mai ales în Tecuci și Târgu Bujor. La analizarea datelor din tabelele de mai jos se observă că, pentru acele zone de alimentare cu apă cu o rata actuală scăzută a racordării, majorarea costurilor de exploatare și întreținere ca urmare a îmbunătățirii nivelului de servicii întotdeauna depășește reducerea costurilor de exploatare și întreținere datorită îmbunătățirii eficienței.

Tabel 1-69: Rezumatul costurilor de exploatare și întreținere pentru toate zonele de alimentare cu apă

- pe Zonă de alimentare cu apă

Element de cost

Tecuci

Targu Bujor

Pechea

Liesti

Total

Total costuri de exploatare și întreținere înainte de Proiect

565.892

121.625

69.643

111.711

868.871

Total costuri de exploatare și întreținere după Proiect

516.670

91.073

164.873

234.988

1.007.604

Diferența între costurile de exploatare și întreținere (Înainte de - După Proiect)

-49.221

-30.553

95.230

123.277

138.733

Reducerea costurilor de exploatare și întreținere datorită îmbunătățirii eficienței

-94.952

-45.178

-5.173

-22.430

-167.733

Majorarea costurilor de exploatare și întreținere ca urmare a creșterii nivelului de servicii

45.730

14.626

100.404

145.707

306.466

Impactul cel mai semnificativ al îmbunătățirii eficienței energetice în sub-zona de alimentare cu apă municipiul Galați provine din reducerea costurilor captării de apă și din reducerea costurilor cu personalul. Costurile cu energia vor crește pe măsură ce mai multă apă va trebui să fie pompată de la stația de pompare Serbesti (creșterea apelor subterane de la 13% la 60% din producția totală de apă). Pe măsură ce mai puțină apă va trebui să fie tratată în instalația de tratare a apei 2 (reducerea apei de suprafață de la 87% la 40%) va exista o scădere a costurilor cu produse chimice și materiale.

Tabel 1-70: Rezumatul costurilor de exploatare și întreținere pentru zona de alimentare cu apă municipiul Galați - per element de cost25

Element de cost

Înainte de Proiect

După Proiect

Diferența (După -Înainte)

Creștere în %

Îmbunătățirea eficienței

Îmbunătățirea nivelului de servicii

1. Energie

643.252

1.537.472

894.220

139%

-54.839

949.060

2. Materiale

98.861

57.468

-41.393

-42%

-41.393

0

3. Personal

661.749

581.399

-80.350

-12%

-80.350

0

4. Întreținere

32.954

19.156

-13.798

-42%

-13.798

0

5. Altele19 20

3.176.209

1.889.836

1.286.373

- 41%

-1.286.373

0

TOTAL

4.613.025

4.085.332

-527.693

-11%

-1.476.753

949.060

Tabel 1-71: Rezumatul costurilor de exploatare și întreținere pentru zona de alimentare cu apă

municipiul Galați

Element de cost

Galați

Total costuri de exploatare și întreținere înainte de Proiect

4.613.025

Total costuri de exploatare și întreținere după Proiect

4.085.332

Diferența între costurile de exploatare și întreținere (Înainte de - După Proiect)

-527.693

Reducerea costurilor de exploatare și întreținere datorită îmbunătățirii eficienței

-1.476.753

Majorarea costurilor de exploatare și întreținere ca urmare a creșterii nivelului de servicii

949.060

Schimbarea de la 13% apă subterană la 60% apă subterană mărește consumul de energie față de situația actuală, chiar dacă sporind eficiența pompelor puțurilor de la un nivel actual de aproximativ 40% la un nivel prevăzut de 65% reduce consumul de energie în zonele de captare. Utilizarea SCADA în vederea exploatării zonelor de captare și îmbunătățirea SCADA la statia de pompare Serbesti vor permite reducerea de personal, respectiv trecerea la o mai mare utilizare a apei subterane, o strategie mai ieftină în ansamblu. Oricum, reducerea utilizării produselor chimice de coagulare și dezinfecție însoțește trecerea de la apa de suprafață la apa subterană.

1.9.3 Rezumat al impactului măsurilor privind apa uzată

(1) Îmbunătățirea eficienței și reducerea / creșterea costurilor de exploatare și întreținere

Tabelul de mai jos sintetizează impactul măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere pentru toate aglomerările în afară de Galați 21 (aglomerarea Galați este prezentată într-un tabel separat de mai jos). Comparând situația Înainte de cu situația După implementarea proiectului din "Alte Aglomerări Prioritare", în ansamblu, costurile de exploatare și întreținere sunt prevăzute a crește cu € 1,18 milioane / an (345%), din care € 0,03 milioane / an se economisesc ca urmare a reducerii costurilor de exploatare și întreținere (Îmbunătățirea eficienței), iar cea mai mare parte se datorează creșterii nivelului de servicii (creșterea ratei de conectare la sistemul de canalizare, creșterea volumului de apă uzată epurată, creșterea calității efluentului 22 , precum și tratarea / gestionarea nămolului).

Tabel 1-72: Rezumatul impactului măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere

pentru Alte Aglomerări Prioritare - per element de cost în € / an

Element de cost

Înainte de Proiect

După Proiect

Diferența (După -Înainte de)

Reducere/ Creștere în %

Îmbunătăți rea eficienței

Nivelul de servicii

1. Energie

68.375

416.814

348.439

510%

-32.350

380.789

2. Materiale

41.836

57.230

15.394

37%

0

15.394

3. Personal

107.810

296.404

188.594

175%

0

188.594

4. Întreținere

65.494

654.621

589.127

900%

0

589.127

5. Altele

57.690

93.774

36.084

63%

0

36.084

Total

341.204

1.518.842

1.177.638

345%

-32.350

1.209.988

Tabelul de mai jos prezintă impactul măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere pentru epurarea apelor uzate din aglomerarea Galați. Diferența între situația Înainte de Proiect și După Proiect se explică prin creșterea nivelului de epurare - treapta a 2-a a instalaț iei de epurarea apelor uzate din Galaț i (Nivelul de servicii).

Tabel 1-73: Impactul măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere a instalației de epurarea apelor uzate din Galați, în € / an

Element de cost

în 2009*

Înainte de Proiect **

După Proiect

Diferența (După -Înainte de)

Îmbunătăți rea eficienței

Nivelul de servicii

1. Energie

0

226.978

509.662

282.684

0

282.684

2. Materiale

0

45.342

502.542

457.200

0

457.200

3. Personal

0

1.272.693

1.304.065

31.372

0

31.372

4. Întreținere

0

87.446

474.395

386.949

0

386.949

5. Altele/Nămol

0

635.839

512.200

-123.639

-147.126

23.487

Total

0

1.632.459

2.790.664

1.158.205

-147.126

1.305.331

* Prima treaptă a instalației de epurarea apelor uzate din Galați este în construcție

A doua treaptă a instalației de epurarea apelor uzate este în funcțiune - costurile de exploatare și întreținere sunt estimate

Tabelul de mai jos sintetizează impactul măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere pentru toate aglomerarile. Comparând situația Înainte de cu situația După implementarea proiectului, în ansamblu, costurile de exploatare și întreținere sunt prevăzute a creș te cu € 2,3 milioane / an (116%), din care € 0,06 milioane / an se economisesc ca urmare a reducerii costurilor de exploatare și întreținere (Îmbunătățirea eficienței), iar cea mai mare parte se datorează creșterii nivelului de servicii (creșterea ratei de conectare la sistemul de canalizare, creșterea volumului de apă uzată epurată, creșterea calității efluentului23, precum și tratarea / gestionarea nămolului).

Tabel 1-74: Rezumatul impactului măsurilor proiectului asupra costurilor de exploatare și întreținere -

per element de cost în € / an

Element de cost

Galați

Tecuci

Targu Bujor

Pechea

Liesti

Total

Total costuri de exploatare și întreținere înainte de Proiect

1.632.459

233.742

70.371

3.957

33.135

1.973.663

Total costuri de exploatare și întreținere după Proiect

2.790.664

501.055

161.936

265.637

590.215

4.309.506

Diferența între costurile de exploatare și întreținere (Înainte de -După Proiect)

1.158.205

267.313

91.565

261.680

557.080

2.335.843

Creșterea în %

71%

114%

130%

6614%

1681%

118%

Reducerea costurilor de exploatare și întreținere datorită îmbunătățirii eficienței

-147.126

-32.350

0

0

0

-55.837

Majorarea costurilor de exploatare și întreținere ca urmare a creșterii nivelului de servicii

1.305.331

299.663

91.565

261.680

557.080

2.515.319

1.9.4 Rezumat al costurilor de operare și întreținere aferente alimentării cu apă și canalizării

Tabelul de mai jos rezumă impactul măsurilor proiectului privind alimentarea cu apă și canalizarea asupra costurilor de operare și întreținere pentru fiecare dintre cele patru Aglomerări prioritare (Aglomerarea Galați este prezentată într-un tabel separat de mai jos). Comparând situația Înainte cu situația După implementarea proiectului se prognozează o creștere generală a costurilor de operare și întreținere cu 1.320.000 € / an (109%), din care 0,2 milioane € / an sunt economisiți datorită reducerii costurilor de operare și întreținere (Îmbunătățirea eficienței), în timp ce cea mai mare parte se datorează creșterii nivelului de servicii (creșterea gradului de conectare la sistemul de alimentare cu apă și canalizare, creșterea volumului de apă uzată epurat, creșterea capacității de producție de apă, creșterea calității efluentului24, precum și tratarea/ gestionarea nămolului, creșterea calității apei).

Tabel 1-75: Rezumat al costurilor de operare și întreținere alimentare cu apă și canalizare aferente celor patru Aglomerări prioritare - per element de cost

Element de cost

Înainte de proiect

După proiect

Diferența

% creștere

Îmbunătățirea eficienței

Nivelul de servicii

1. Costurile cu energia

360.920

738.939

378.018

105%

-115.343

493.361

2. Costurile cu materialele

89.612

133.046

43.434

48%

0

43.434

3. Costurile cu personalul

409.529

625.924

216.395

53%

-60.337

276.733

4. Costurile de întreținere

168.725

811.164

642.439

381%

-24.403

666.842

5. Alte costuri

181.289

217.373

36.084

20%

0

36.084

TOTAL

1.210.075

2.526.446

1.316.371

109%

-200.083

1.516.454

Tabel 1-76: Rezumat al costurilor de operare și întreținere alimentare cu apă și canalizare aferente Aglomerării Galați - per element de cost

Element de cost

Înainte de proiect

După proiect

Diferența

% creștere

Îmbunătățirea eficienței

Nivelul de servicii

1. Costurile cu energia

870.230

2.047.134

-611.536

135%

-54.839

1.231.744

2. Costurile cu materialele

114.203

560.010

498.593

288%

-41.393

457.200

3. Costurile cu personalul

1.934.442

1.885.464

111.722

-2.5%

-80.350

31.372

4. Costurile de întreținere

120.400

493.551

400.747

310%

-13.798

386.949

5. Alte costuri

3.812.048

2.402.036

1.162.734

-37%

-1.433.499

23.487

TOTAL

6.245.484

6.875.996

1.685.898

10%

-551.181

2.130.752

Tabelul de mai jos rezumă impactul măsurilor proiectului privind alimentarea cu apă și canalizarea asupra costurilor de operare și întreținere pentru Aglomerarea/Zona de alimentare cu apă Galați, precum și pentru Aglomerările prioritare Tecuci, Târgu Bujor, Pechea, Liești ("Alte Aglomerări / Zone de alimentare cu apă"). După cum se poate observa, creșterea costurilor de operare și întreținere aferente canalizării este de departe mai mare decât cea a costurilor de operare și întreținere aferente alimentării cu apă.

Tabel 1-77: Rezumat al costurilor de operare și întreținere, aferente alimentării cu apă și canalizării

Element de cost

Alimentarea cu apă

Canalizarea

Total alimentare cu apă & canalizare

Zona de alim. cu apă oraș Galați

Alte Zone de alim. cu apă

Aglomerarea Galați

Alte Aglomerări

Total costuri de operare și întreținere înainte de Proiect

4.613.025

868.871

1.632.459

341.204

7.455.559

Total costuri de operare și întreținere după Proiect

4.085.332

1.007.604

2.790.664

1.518.842

9.402.442

Element de cost

Alimentarea cu apă

Canalizarea

Total alimentare cu apă & canalizare

Zona de alim. cu apă oraș Galați

Alte Zone de alim. cu apă

Aglomerarea Galați

Alte Aglomerări

Diferența la costurile de operare și întreținere (Înainte de proiect - După proiect)

-527.693

138.733

1.158.205

1.177.638

1.946.883

% Creștere (Înainte de proiect / Diferență)

-11%

16%

71%

8540%

26%

Reducerea costului de operare și întreținere datorită îmbunătățirii eficienței

-1.476.753

-167.733

-147.126

-32.350

-1.823.962

Creșterea costului de operare și întreținere datorită creșterii nivelului de servicii

949.060

306.466

1.305.331

1.209.988

3.770.845

1.9.5 Indicatorii fizici

Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al indicatorilor fizici. Se face trimitere la Anexa 7 pentru o defalcare detaliată a acestui tabel pe unități administrative.

Tabel 1-78: Rezumatul indicatorilor fizici

Nr crt

Indicatori

UM

Cantitatea totala pe proiect

Indicatori - Apa

Reabilitare

1

Reabilitarea/echiparea fronturilor de captare subterana

unitati

126

2

Reabilitarea/construirea/echiparea captarilor din surse de suprafata

unitati

NA

3

Reabilitarea conductelor de aductiune

km

7.277

4

Reabilitarea si extinderea de statii de tratare a apei

unitati

4

5

Reabilitare rezervoare de inmagazinare apa potabila

unitati

4

6

Reabilitarea si extinderea de statii de pompare apa potabila

unitati

4

7

Reabilitarea, construirea de statii de hidrofor

unitati

NA

8

Reabilitarea retelei de distributie apa

km

1.637

Extindere

9

Extinderea conductelor de aductiune,

km

4.6

10

Statii de tratare a apei noi

unitati

2

11

Rezervoare de inmagazinare apa potabila noi

unitati

3

12

Statii de pompare apa potabila noi

unitati

6

13

Extinderea retelei de distributie apa

km

227.950

14

Contorizarea apei potabile

unitati

14,892

15

Sistem SCADA

unitati

5

Indicatori - Apa Uzata

Reabilitare

16

Reabilitarea retelei de canalizare

km

NA

17

Reabilitarea statiilor de pompare apa uzata

unitati

NA

18

Reabilitarea si extinderea statiilor de epurare apa uzata

unitati

2

Extindere

19

Extinderea retelei de canalizare

km

338.415

20

Statii de pompare apa uzata noi

unitati

57

21

Statii de epurare noi

unitati

3

22

Sistem SCADA

unitati

4

1.10 Rezultatele analizei cost-beneficiu

Obiectivul analizei financiare (AF) este de a evalua viabilitatea financiară și sutenabilitatea proiectului pe întreaga sa durată.

Nivelul deficitului de finanțare calculat la o rată de scont de 5% este de 89,87%.

Ținând seama de analiza detaliată din capitolul precedent, Consultantii propun următoarea schemă de finanțare a proiectului (ca procent din costurile totale eligibile):

  • •   Grant UE:              79,46%;

  • •   Subvenție buget de stat: 11,69%;

  • •   Contribuție bugete locale: 1,80%;

  • •   Împrumut contractat de către Operatorul regional (ROC): 10,05%

Valoarea financiară netă actualizată și ratele rentabilității financiare cu și fără asistența comunitară sunt după cum urmează:

Tabel 1-79: Valoarea financiară netă actualizată (VFNA) și ratele rentabilității financiare (RRF)

Înainte de asistența comunitară

După asistența comunitară

VNA/C

RRF/C

VFNA/C

RRF/C

VFNA/K

RRF/K

(98.017.635)

-5,27%

(15.105.876)

0,4%

(13.082.101)

-0,45%

Raportul mediu de suportabilitate pentru o gospodărie medie Decila 1 este de 5% în 2014, scăzând treptat până la un nivel de 3,1% la sfârșitul perioadei de evaluare.

Pentru mediul urban principal (municipiul Galați), raportul de suportabilitate al celei mai mici decile (Decila 1) este de 5,1% în 2014, scăzând treptat până la un nivel de 3,2% la sfârșitul perioadei de evaluare.

Raportul cost / beneficiu este 3.41, RRF de 24,4%, iar VNA calculată la o rată de scont de 5,5% este de 304 milioane euro.

În scopul de a valida ipoteza utilizată și pentru a identifica variabilele cele mai sensibile, s-a realizat analiza de sensibilitate detaliată în trei părți:

  • •   Analiza (1) arată efectele variației parametrilor-cheie pe "mix de finanțare";

  • •   Analiza (2), arată efectelele variației parametrilor-cheie pe "rezultate financiare";

  • •   Analiza (3) prezintă efectele variației parametrilor-cheie pe "rezultate economice".

Analiza riscului indică faptul că nu există nici un risc serios privind implementarea și funcționarea cu succes a Măsurii Proiectului.

1.11   Rezultatele Analizei instituționale

9

Scopul analizei instituționale este de a discuta și prezenta măsurile instituționale necesare pentru exploatarea și întreținerea corespunzătoare a sistemelor și serviciilor de apă și apă uzată în zona de desfășurare a Proiectului.

Beneficiarul proiectului este Operatorul Regional din județul Galați (S.C. Apă Canal S.A. Galați).

Zona de desfășurare a Proiectului se întinde pe teritoriul județului Galați.

Conform politicii României reflectată în POS Mediu, obiectivele din sectorul de apă și canalizare se realizează printr-un proces de regionalizare, adică punerea în aplicare a unui cadru instituțional în zona de desfășurare a proiectului, adecvat pentru a îmbina serviciile de alimentare cu apă și canalizare din zonele de dezvoltare ale acestei regiuni, în cadrul unui proces de exploatare comun. Regionalizarea este un element esențial privind îmbunătățirea calității și eficienței costurilor aferente infrastructurii și serviciilor locale de apă pentru îndeplinirea țintelor în domeniul mediului, precum și pentru asigurarea viabilității investițiilor, a operațiunilor, a strategiei de dezvoltare în sectorul de apă pe termen lung și a creș terii regionale echilibrate.

Elementele instituționale esențiale ale acestui proces de regionalizare sunt:

  • •  Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI);

  • •  Operatorul Regional (ROC);

  • •  Contractul de delegare.

Raportul prezintă în detaliu principalele elemente strategice ale acestor documente și măsurile efectuate de către autoritățile locale și Operatorul Regional în vederea punerii în aplicare a cadrului instituțional.

În prezent, în județul Galați, cadrul instituțional este în întregime pus în aplicare.

În scopul coordonării și managementului implementării proiectului ISPA (inclusiv achiziții de bunuri, lucrări și servicii, etc), Operatorul Regional are o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP), cu personal calificat în mod corespunzător. UIP a fost pusă la curent cu cerințele privind regionalizarea și, în plus, a fost reorganizată în vederea implementării proiectului finanțat prin Fondul de Coeziune. UIP raportează direct Directorului General al companiei și deține toate resursele necesare pentru a asigura implementarea profesionistă a proiectului.

Evaluarea profundă a problemelor prezentate în analiza instituțională conduce la concluzia că respectivul cadru instituțional propus va fi adecvat în vederea asigurării implementării proiectului de investiții propus și dezvoltării durabile a Operatorului Regional.

1.12 Rezultatele evaluării impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului nu este complet finalizată din cauza întârzierilor care nu țin de consultanți. Cu toate acestea, procedura de aprobare a EIM se află în ultimele etape. Memoriile tehnice sunt acceptate, iar Declarațiile privind Natura 2000 sunt în curs de pregătire. Aprobarea finală va fi obținută după aprobarea dată de Apele Romane cu privire la aglomerarea Galați.

Memoriul Tehnic pentru Revizuirea de către Apele Romane trebuie finalizat cel târziu până la 28 februarie 2011, iar aprobarea va fi dată de Apele Romane până la 10 martie 2011.

1.12.1 Rezumatul constatărilor derivate din evaluarea impactului asupra mediului Conformându-se legislației în vigoare privind evaluarea impactului asupra mediului, precum și cerințelor Agenției Locale pentru Protecția Mediului (APM) Galați, Expertul în domeniul Mediului din partea Consultantului a elaborat Memoriul Tehnic pentru fiecare aglomerare din județul Galați, și anume Tecuci, Târgu-Bujor, Pechea și Liești.

Memoriile Tehnice aferente aglomerării Galați au fost de competența Agenției Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Galați deoarece s-au propus investiții în reabilitarea conductei principale de apă și a puțurilor ca surse principale de apă potabilă.

În conformitate cu cererile din Anexa nr. 5 la Ordinul Ministrului nr. 135/2010 (privind aprobarea Procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului și de obținere a acordului de mediu, cu modificările și completările ulterioare), fiecare Memoriu Tehnic a fost elaborat respectându-se Normativul de Conținut pentru Memriul Tehnic necesar obținerii Acordului de Mediu. Prin urmare, Memoriile Tehnice aferente aglomerărilor Galați, Tecuci, Târgu-Bujor, Pechea și Liesti conțin:

  • •  Date generale despre proiectul de investiții, adică: nume, locație, proiectant, beneficiar, perioada de desfășurare a lucrărilor propuse;

  • Informații specifice privind oportunitatea investițiilor propuse, precum și domeniul de aplicare al proiectului, principalele obiective, importanța proiectului și utilitatea publică;

  • •  Descrierea proiectului: în scopul de a prezenta o imagine de ansamblu a necesității investițiilor propuse, s-a realizat descrierea sumară a situației actuale în ceea ce privește sistemele de apă și apă uzată ale aglomerărilor, subliniindu-se, de asemenea, problemele critice existente pentru fiecare componentă a sistemelor. După această prezentare, s-a efectuat descrierea detaliată a investițiilor propuse.

  • Un întreg capitol, detaliat pe fiecare componentă a mediului este dedicat surselor potențiale de poluare și protecției mediului. Prezentarea detaliată a surselor potențiale de poluare și evaluarea impactului poluanților descriși asupra componentelor mediului (apă, aer, sol și subsol, zgomot și vibrații, ca și protecția florei și faunei, așezările umane și alte monumentele istorice sau arhitecturale publice, etc.) acoperă ambele faze ale proiectului, și anume faza de construcție (execuție) și faza de operare & întreținere. De asemenea, Memoriul Tehnic evaluează impactul proiectului asupra peisajului, biodiversității și asupra mediului socio-economic. În plus, sunt descrise metodele și recomandările în vederea evitării sau atenuării impactului, propuse de consultant spre a fi incluse în documentația de licitație.

  • •  Un capitol separat este dedicat gestionării deșeurilor și substanțelor chimice, respectiv măsurilor pentru minimizarea impactului, care, de asemenea, acoperă ambele faze ale proiectului.

  • Alte două capitole separate sunt dedicate măsurilor care trebuie luate pentru reabilitarea / restaurarea amplasamentelor afectate de lucrări, la sfârșitul fazei de construcție, respectiv măsurilor în vederea monitorizării calității componentelor mediului, atât în timpul fazei de construcție cât și al celei de exploatare.

  • Planurile, hărțile și schemele fluxului tehnologic sunt prezentate ca Anexe în partea finală a Memoriului Tehnic, desene.

1.12.2 Concluzii generale

Concluziile generale aferente tuturor aglomerărilor sunt rezumate mai jos cu privire la posibilul impact în faza de construcție și în timpul funcționării instalațiilor:

  • Impactul asupra corpurilor de apă de suprafață și subterane. Prin respectarea normelor legale cu privire la lucrările în domeniul construcțiilor, lucrările care se vor face pentru reabilitarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare, precum și alte lucrări mai complexe pentru construcția / reabilitarea stațiilor de epurare a apei uzate vor avea un impact minim, numai temporar asupra corpurilor de apă de suprafață și subterane, în timpul fazei de construcție.

  • În timpul fazei de operare, comparativ cu situația actuală, implementarea proiectului va avea un efect pozitiv asupra calității apelor de suprafață (în aval de punctul de deversare în râu) și a apelor subterane, datorită investițiilor propuse care acoperă reabilitarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare, inclusiv extinderea / reabilitarea / reconstrucția stațiilor de epurare a apei uzate.

  • Emisii în atmosferă vor exista atât în timpul fazei de construcție cât și în timpul fazei de operare ca urmare a măsurilor implementate. Poluanții emiși în timpul executării lucrărilor aferente proiectului de investiții și al activităților de extindere / modernizare a stației de epurare a apei uzate destinate aglomerării Galați pot afecta locuitorii. Poluanții au o intensitate mai mare în perioada lucrărilor și un nivel semnificativ mai mic în perioada execuției- modernizarea conductelor și realizarea racordărilor. Calitatea aerului va fi menținută la un nivel bun, în conformitate cu reglementările existente, în condițiile unei utilizări și administrări corespunzătoare a materialelor si echipamentelor de constructii / reabilitare / extindere a instalațiilor de tratare, rețelei de alimentare cu apă potabilă și sistemului de canalizare. Toate instalațiile de epurare a apei uzate sunt situate în zona desemnată, în general pe amplasamentul existent al stațiilor de epurare. Distanțele minime necesare sunt respectate pentru a se evita emisiile de zgomot și de miros.

  • Calitatea apei de suprafață: În faza de construcție, apa uzată va rezulta din zonele principale de organizare a șantierului, în urma lucrărilor la rețeaua de alimentare cu apă și instalațiile de canalizare, precum și de la stația de epurare a apei uzate. Impactul asupra mediului pe durata construcției va fi nesemnificativ și doar temporar.

  • Comparativ cu situația actuală, implementarea proiectului va avea un efect pozitiv asupra calității apei de suprafață (de la punctele de deversare ale stațiilor de epurare în râu) și asupra calității apei subterane, datorită investițiilor propuse care acoperă reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și apă uzată.

  • •  Impactul asupra biodiversității: lucrările de construcție / reabilitare / extindere, în general se vor limita la drumurile existente, respectiv la amplasamentele existente și alte zone desemnate conform legii. Prin respectarea măsurilor de precauție impuse de normele naționale, impactul lucrărilor de construcții sau de reabilitare asupra florei si faunei este minimizat. Pe durata operării, efectul asupra florei și faunei va fi pozitiv, deoarece epurarea apei uzate va îmbunătăți calitatea efluentului în comparație cu situația existentă. Doar una dintre investițiile propuse pentru aglomerarea Galați va fi realizată parțial în interiorul ariei protejate Natura 2000 râul Siret (reabilitare puțuri), celelalte investiții propuse (4 aglomerări: Liești, Tecuci, Pechea, Tg Bujor) vor fi realizate în afara oricăror arii protejate, iar procedura evaluării de mediu va fi coordonată de către ALPM Galați. În cazul aglomerării Galați, procedura Evaluării de Mediu va fi coordonată de către Agenția Regională pentru Protecția Mediului Galați (a fost menționat mai sus că aglomerarea s-a aflat sub competența ARPM Galați datorită tipului de investiții - reabilitare puțuri).

În scopul de a limita impactul asupra mediului cauzat componentelor biodiversității de dispozitivele de lucru se recomandă utilizarea echipamentelor și utilajelor cu zgomot redus și păstrarea lor în condiții normale de utilizare și întreținere. În plus față de reducerea zgomotului, această măsură va duce la limitarea emisiilor de noxe în atmosferă.

Pentru a elimina impactul asupra speciilor al căror habitat este situat în apropierea zonelor de lucru, se recomandă ca lucrările să se efectueze în afara perioadei de reproducere a păsărilor, amfibienilor și reptilelor.

După finalizarea lucrărilor, este necesară eliminarea efectelor negative asupra biodiversității din zona de impact: amenajarea amplasamentului de relocare, reabilitarea terenului și teren acoperit cu plante, replantarea zonelor afectate.

  • •  Impactul asupra solului și subsolului - lucrul în condițiile legii cu privire la construcția / reabilitarea / extinderea lucrărilor - potențialul impact asupra solului și subsolului a fost estimat ca fiind doar temporar și minim. Sursele potențiale de poluare a solului pe durata operării pot fi reprezentate de: gestionare defectuoasă a deșeurilor rezultate din activități, posibile scurgeri în urma exploatării instalațiilor și / sau apariția poluării accidentale.

  • •  Pe termen lung, după implementarea proiectului, datorită reabilitării și extinderii sistemelor de apă și apă uzată, infiltrațiile / exfiltrațiile conductelor vor avea un efect pozitiv asupra solului și subsolului.

  • Impactul asupra sănătății oamenilor: Pe durata construcției, sănătatea oamenilor nu va fi afectată în mod negativ, deoarece calitatea apei și aerului va rămâne în parametrii legali. Documentația contractului și supervizarea lucrărilor vor impune contractorului respectarea normelor legale și reglementărilor în vigoare. Pe termen lung, pe durata exploatării și întreținerii, efectul asupra sănătății oamenilor va fi unul pozitiv, deoarece calitatea apei potabile se va îmbunătăți, iar confortul populației va crește datorită racordării la sistemele de canalizare. Un efect benefic îl va avea, de asemenea, epurarea apelor uzate în stațiile de epurare reabilitate și extinse.

  • •  Zgomot și miros: nivelul de zgomot și miros va varia în funcție de tipul și intensitatea operațiunilor, cum ar fi utilajele în funcțiune, modul de lucru, numărul de surse și suprapuneri pe orizontală și / sau verticală, obstacole naturale sau artificiale cu rol de protecție. În timpul exploatării, principala sursă de zgomot asociată cu sistemul de apă și canalizare și stația de epurare a apei uzate este reprezentată de pompe, echipamente și instalații tehnologice.

Contractorul trebuie să întreprindă toate eforturile necesare pentru a reduce potențialele surse de disconfort pe parcursul reabilitării sau extinderii rețelelor de canalizare și al reabilitării stațiilor de epurare a apei uzate.

Controlul posibilelor emisii de zgomot și miros pe durata exploatării stațiilor de epurare va necesita menținerea în mod regulat a rutinelor de exploatare.

Alte efecte temporare de o importanță minoră sunt de așteptat pe durata construcției și a exploatării ulterioare:

  • Aesthetic and landscape: The common aesthetic limitations are expected during construction phase, such as dirty roads. The concerned roads however will be reinstated on a regular basis during construction time.

  • Operational risk management at facilities: During construction period, the Contractor is forced by the Tender Specifications and the Contract to respect the operational risk management plan. During the operation period, the Regional operating company will be in charge of the operational risk management.

  • Disturbances during construction: A part from the expected impact during operation impacts of different character are expected during the construction phase: the networks will be placed underneath the roads in trenches and will result in disturbance of regular traffic. In exceptional cases trench-less rehabilitation methods will reduce the negative impact on traffic. This will be the case in centre parts of urban areas only. Rehabilitation of treatment facilities will result in occasional emission of dust, noise or other nuisance as described above but will remain of temporary character and limited locally.

  • Estetică și peisaj: Constrângeri de natură estetică sunt de așteptat în timpul fazei de construcție, cum ar fi drumurile murdare. Oricum, drumurile în cauză vor fi refăcute în mod regulat pe durata construcției.

  • Managementul riscului de exploatare a instalațiilor: În timpul perioadei de constructie, contractorul este obligat prin Caietul de sarcini și Contract să respecte planul privind managementul riscului de exploatare. Pe durata exploatării, Operatorul Regional va fi responsabil cu managementul riscului de exploatare.

  • •  Perturbări în timpul construcției: În afară de potențialul impact pe durata exploatării, sunt de aștept impacturi de diferite naturi pe durata construcției: rețelele vor fi plasate sub drumuri în tranșee, ceea ce va duce la perturbarea traficului obișnuit. În cazuri excepționale, metodele de reabilitare fără șanț vor reduce impactul asupra traficului. Acest lucru se va întâmpla doar în unele părți centrale ale zonelor urbane. Reabilitarea instalațiilor de epurare va duce la emisii ocazionale de praf, zgomot sau alte surse de disconfort cum este descris mai sus, dar acestea vor avea un caracter temporar și vor fi limitate la nivel local.

Stațiile de epurare a apei uzate propuse sunt suficient de îndepărtate pentru a evita expunerea zonelor urbane la niveluri inacceptabile ale emisiilor de noxe.

Vor fi necesare, în continuare, măsuri de atenuare care să minimizeze emisiile de la instalații în timpul construcției și operării. Aceste măsuri sunt atât mijloace conceptuale, care asigură un nivel scazut de emisii, cât și mijloace operaționale, deoarece au forțat operatorul să adopte anumite măsuri privind rutinele de exploatare:

  • •  Controlul mirosului: Emisiile de miros sunt cauzate de evacuarea aerului degajat de diferite unități de epurare, cum ar fi decantoarele, bazinele de aspirație ale pompelor, bazinele de nămol etc

  • •  Cele mai importante unități de epurare sunt zona de intrare în stație, grătarele, deznisipatorul, linia de nămol. Unitățile trebuie să fie exploatate în conformitate cu manualul de utilizare; acoperișurile și ușile trebuie să rămână închise, ventilatoarele și celelalte aparate pentru eliminarea mirosului trebuie să fie menținute în mod adecvat.

  • Controlul zgomotului: Zgomotul este produs de echipamentele mecanice necesare în cazul diferitelor etape ale procesului de epurare, cum ar fi suflantele, pompele și sistemele pneumatice. Specificațiile documentelor tehnice vor conține restricții aferente nivelurilor de zgomot maxime la gardul stației de epurare în timpul zilei, precum și al nopții. Pe lângă aceasta, va exista o restricție conform căreia nici un echipament mecanic nu va fi instalat în afara, ci în interiorul clădirii echipate cu instalații mecanice. Testele din cadrul recepției finale vor implica teste de control al zgomotului pentru a verifica pragurile acceptabile.

  • •  Evacuarea apei uzate: În timpul perioadei de constructie, calitatea efluentului nu va depăși situația existentă a stării de calitate a apei. Este de așteptat un efect pozitiv substanțial și durabil asupra mediului și sănătății după finalizarea lucrărilor, atunci când calitatea apei uzate evacuate va fi menținută sub valorile NTPA 011 - 001. Calitatea apelor de suprafață curgătoare care primesc apa uzată epurată de la stațiile de epurare reabilitate aflate în aglomerările din județul Galați va fi îmbunătățită în mod considerabil.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost urmată pentru toate cele cinci aglomerări în conformitate cu cerințele Directivei EIA și ale legislației române, cu privire la fiecare etapă a procedurii și informarea publicului.

Nu s-au primit comentarii și observații din partea publicului în perioada legală de timp sau după această perioadă.

Scurtă descriere a procedurii: După examinarea documentelor prezentate în privința aglomerării Galați, ALPM Galați a trimis Memoriul Tehnic la Agenția Regională pentru Protecția Mediului (ARPM) Galați, deoarece în aglomerarea Galați au fost propuse spre reabilitare puțuri pentru surse de apă subterană, întrucât zona de investiții este dezvoltată pe județele Galați și Vrancea. În conformitate cu OM 135/2010, în acest caz, desfășurarea procedurii EIM intră în responsabilitatea Agenției Regionale pentru Protecția Mediului ARPM Galați.

1.13 Strategia de achiziții și Planul de implementare

Se are în vedere furnizarea documentațiilor de licitație pentru un contract de servicii, un contract de achiziție, un contract pentru audit și șase contracte de lucrări, după cum urmează:

Tabel 1-80: Prezentarea pe scurt a contractelor propuse

Numele contractului

Descriere

Forma contractului

Procedura de licitație

Anunț de participare

GL-CS 01

Asistență Tehnică și

Supervizare aferente proiectului

Servicii

Deschisă

1

GL-CS 02

Audit

Servicii

Deschisă

1

GL-CP 01

Achiziționarea echipamentului de uscare pentru stația de epurare Galați

Achiziționare echipament

Deschisă sau restrictivă

1

GL-CL 01

Extinderea stațiilor de epurare din Galați

Lucrări în sistem FIDIC Cartea Galbenă

Deschisă

1

GL-CL 02

Extinderea stației de epurare din Tecuci

Stație de epurare nouă la

Târgu Bujor

Lucrări în sistem FIDIC Cartea Galbenă

Deschisă

1

GL-CL 03

Stație de epurare nouă la Pechea și Stație de epurare nouă la Liești

Lucrări în sistem FIDIC Cartea Galbenă

Deschisă

GL-CL 04

Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată din Tecuci și Târgu Bujor, inclusiv reabilitarea puțurilor din Galați

Lucrări în sistem FIDIC Cartea Roșie

Deschisă

1

GL-CL 05

Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată din aglomerarea Pechea, inclusiv reabilitarea conductei magistrale Galați

Lucrări în sistem FIDIC Cartea Roșie

Deschisă

1

GL-CL 06

Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată din aglomerarea Liești

Lucrări în sistem FIDIC Cartea Roșie

Deschisă

1

1.13.1 Criterii pentru grupurile de licitații

Licitațiile privitoare la stațiile de epurare a apei uzate din contractele GL-CL 01, GL-CL 02 și GL-CL 03 vor fi licitate în cadrul unor anunțuri separate de participare, după cum este menționat în tabelul de mai jos. Contractele vor fi de tip Proiectare și Execuție.

Cele trei Contracte rețea de lucrări vor fi stabilite din punct de vedere geografic și licitate în cadrul anunțurilor de participare separate. Contractele de lucrări trebuie să includă "Secțiunile de Lucrări" pentru a permite beneficiarului să controleze nivelul de perturbare al străzilor din orașe și să asigure că sistemul de canalizare se instalează înaintea conductelor de apă.

Reabilitarea puțurilor și construcția noilor pompe pentru zonele de captare din Galați Vadu Roșca - Salcia - Liești vor fi licitate în cadrul GL-CL 04 (Tecuci & Târgu Bujor) ce va conține suma provizorie pentru verificarea puțurilor. Contractul va include achiziționarea de capace și conducte pentru montarea în puțuri a tuturor supapelor și debimetrelor necesare pentru verificarea ulterioară a rețelei de furnizare a apei către Pechea, Liești, satele mici și Stația de Popare Șerbești. Supapele ce vor fi achiziționate trebuie sa fie adecvate pentru primirea comenzilor (pentru comanda de la distanță), iar debimetrele potrivite pentru a fi citite prin telemetrie.

Contractul GL-CL 04 va conține, de asemenea, o secțiune separată de lucrări cu elemente de proiectare conform capitolului 4.1 dn FIDIC Cartea Roșie cu privire la furnizarea unui sistem SCADA pentru a controla alimentarea cu apă brută provenită din zonele de captare Galați Vadu Roșca - Salcia - Liești de-a lungul conductelor de aducțiune către Stația de Pompare Șerbești. Această secțiune de lucrări trebuie implementată după finalizarea celorlalte lucrări civile relevante din cadrul GL-CL 05 și GL-CL 03 (Liești).

Sistemul SCADA va permite monitorizarea si controlul debitelor către Pechea, Liești și micile așezări deservite de conductele de aducțiune și, în același timp, va permite controlul principal asupra numărului de puțuri funcționale de la nivelul rezervoarelor de apă din Șerbești. Toate componentele sistemului SCADA, în afară de supape și debimetre (de ex. senzorii de nivel, dispozitivele de acționare a supapelor, cititoarele de debimetre, stațiile telemetrice, biroul dispecerat, software și hardware, etc) vor fi incluse în „sectiunea proiectare - execuție” din cadrul contractului GL-CL 04.

Contractorul pentru GL-CL 04 trebuie selectat nu doar pe baza experienței în instalarea retelelor, dar și în baza experienței în SCADA (de ex. demonstrarea faptului că a executat lucrări anterioare de complexitate similară în controlul transferului apei brute prin sistemul SCADA). Acesta va fi strict răspunzător pentru controlul cu succes al apei din zonele de captare Galați Vadu Roșca - Salcia - Liești la destinația solicitată.

Un alt tip important de lucrări care trebuie să fie executat de către subcontractorul de specialitate este reabilitarea puțurilor. Toate zonele de captare sunt concentrate în contractul GL-CL 04.

Datorită situației extraordinare care s-a dezvoltat în timpul implementării proiectului pentru stația de epurare Galați (uscarea inadecvata a nămolului destinat eliminării la depozitul de deșeuri așa cum s-a propus în Memorandumul de Finanțare), Operatorul Regional dorește să instaleze urgent un uscător de nămol, înainte de a da în exploatare treapta 1 a stației de epurare, în iunie 2011. Aceasta înseamnă că trebuie făcută o achiziție rapidă cu un anunț de participare în iarna anului 2010, pentru a instala un uscător de nămol până în luna mai / iunie 2011. Cel mai rapid mijloc de achiziție a fost considerat un contract de achiziții de bunuri cu "obligații de instalare". Instalarea uscătorului trebuie să fie legată de măsura ISPA "Contract A" în curs de desfășurare, ce ar putea avea nevoie de modificări minore ale serviciilor de "instalare" și, eventual, modificarea planurilor de nivel.

1.13.1.1      Potențialul firmelor naționale de construcții

Legat de cele trei loturi privind stațiile de epurare în sistem FIDIC Cartea Galbenă se anticipează că firmele locale pot licita pentru GL-CL 02 (stațiile de epurare din Tecuci și Târgu Bujor) și GL-CL 03 (stațiile de epurare din Pechea și Liesti), dar dimensiunea mai mare a stației de epurare din Galați încurajează ca ofertant o firmă internațională mai puternică.

Din cauza amplorii relativ ridicate a celor trei loturi privind lucrările la rețeaua de străzi în sistem FIDIC Cartea Roșie (care rezultă din reticența beneficiarului de a împărți răspunderea prin fragmentarea contractului), se anticipează că ar fi doar probabil ca firmele locale să liciteze în consorțiu cu firme mai puternice naționale sau internaționale.

În orice caz, se anticipează că firmele de construcții mai mari la nivel național și local vor face echipă cu companii multinaționale de proiectare- construcții formând asocieri în participațiune, în timp ce firmele mai mici vor funcționa în calitate de subcontractori (fie aceștia pre-nominalizați sau nu).

Rezultatul pe care beneficiarul îl preferă constă într-o unică mare companie internațională de proiectare-construcții sub formă de asociere în participațiune cu parteneri locali care să câștige toate cele trei Loturi privind stațiile de epurare, în același timp oferind o reducere de preț.

1.13.1.2      Planul de achiziții propus

Planul de achizitii propus este prezentat mai jos. Acesta trebuie să includă toate cheltuielile neprevăzute necesare, deși acestea nu vor face parte din Sumele acceptate în cadrul contractului și vor fi utilizate doar în conformitate cu instrucțiunile la nivel național. S-a prevăzut acoperirea costurilor de audit obligatoriu și îndeplinirea obligațiilor în conformitate cu Ghidul UE de Vizibilitate.

Tabelul 2 de mai jos prezintă o defalcare a componentelor în cadrul contractelor. Anualizarea cheltuielilor este prezentată în anexele financiare, însă presupune o primă bază de 25% pentru 2011, de 35% pentru 2012 și de 40% pentru 2013. Cheltuielile înscrise în buget sunt exprimate în prețuri curente:

Tabel 1-81: Defalcarea costurilor per contract, în prețuri curente [1.000 EUR]

toate costurile în Mii EURO și Prețuri CURENTE

Valoarea Contractului

Costuri totale ale proiectului

Asistență Tehnică și Supervizare aferente proiectului

Audit

Achiziție de echipamente de uscare pentru stația de epurare Galați

Extinderea stațiilor de epurare din Galați

Extinderea stației de epurare din Tecuci, Statie de epurare nouă în Târgu Bujor

Statie de epurare nouă în Pechea și Statiie de epurare nouă în Liești

Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată din Tecuci si Târgu Bujor, inclusiv reabilitarea puțurilor din Galați

Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în aglomerarea Pechea, inclusiv reabilitarea conductei magistrale Galați

Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în aglomerarea Liești

Nr.

Element

TOTAL

GL-CS 01

GL-CS 02

GL-CP 01

GL-CL 01

GL-CL 02

GL-CL 03

GL-CL 04

GL-CL 05

GL-CL 03

1

Tarife Planificare/Proiectare

2.038

0

0

98

647

339

321

227

194

212

2

Cumpărare Teren

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3

Clădiri & Construcții

95.195

0

0

258

15.246

6.843

6.494

16.385

19.165

30.804

4

Instalații & Utilaje

19.697

0

0

2.952

5.356

4.015

3.792

2.513

474

595

5

Cheltuieli neprevăzute

5.652

0

0

154

1.010

530

502

931

971

1.553

6

Reglare preț (dacă este cazul)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

7

Asistență Tehnică

1.910

1.846

64

0

0

0

0

0

0

0

8

Publicitate

132

132

0

0

0

0

0

0

0

0

9

Supervizare în timpul executării lucrărilor de construcții

4.707

4.707

0

0

0

0

0

0

0

0

ST

Subtotal

129.332

6.684

64

3.462

22.259

11.727

11.110

20.057

20.804

33.164

10

Taxe și impozite

474

0

0

13

89

44

41

77

81

128

TOT

TOTAL

129.806

6.684

64

3.476

22.348

11.771

11.151

20.134

20.885

33.292

Același tabel este prezentat mai jos, în prețuri constante.

Tabel 1-82: Defalcarea costurilor per contract, în prețuri constante 2010 [1.000 EUR]

toate costurile în Mii EURO și Prețuri CONSTANTE 2010

Valoarea Contractului

Costuri totale ale proiectului

Asistență Tehnică și Supervizare aferente proiectului

Audit

Achiziție de echipamente de uscare pentru stația de epurare Galați

Extinderea stațiilor de epurare din Galați

Extinderea stației de epurare din Tecuci, Statie de epurare nouă în Târgu Bujor

Statie de epurare nouă în Pechea și Statiie de epurare nouă în Liești

Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată din Tecuci si Târgu Bujor, inclusiv reabilitarea puțurilor din Galați

Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în aglomerarea Pechea, inclusiv reabilitarea conductei magistrale Galați

Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în aglomerarea Liești

Nr.

Element

TOTAL

GL-CS 01

GL-CS 02

GL-CP 01

GL-CL 01

GL-CL 02

GL-CL 03

GL-CL 04

GL-CL 05

GL-CL 03

1

Tarife Planificare/Proiectare

1.896

0

0

91

602

315

299

212

180

198

2

Cumpărare Teren

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3

Clădiri & Construcții

88.560

0

0

240

14.183

6.366

6.041

15.243

17.830

28.657

4

Instalații & Utilaje

18.324

0

0

2.746

4.983

3.736

3.528

2.338

441

553

5

Cheltuieli neprevăzute

5.258

0

0

143

940

493

467

866

904

1.445

6

Reglare preț (dacă este cazul)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

7

Asistență Tehnică

1.777

1.717

60

0

0

0

0

0

0

0

8

Publicitate

123

123

0

0

0

0

0

0

0

0

9

Supervizare în timpul executării lucrărilor de construcții

4.378

4.378

0

0

0

0

0

0

0

0

ST

Subtotal

120.317

6.219

60

3.221

20.707

10.910

10.335

18.659

19.354

30.852

10

Taxe și impozite

441

0

0

13

83

41

39

72

75

119

TOT

TOTAL

120.758

6.219

60

3.233

20.790

10.950

10.374

18.731

19.429

30.972

Presedinte de ședință

Cristea Mircea Răzvan

Președinte de ședință                                          ANEXA 2

Cristea Mircea Răzvan                               la HCL 157/11 04 2011

PRINCIPALII INDICATORI

TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI

9

"Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Galati" UAT Galati

curs BNR 1 EURO = 4.3110 RON la data de 06.12.2010    Preturi constante

Indicatori tehnici - sistem de alimentare cu apa

U.M.

Cantitatea

0

1

2

- Valoarea investiției

9

EURO

4,583,557.49

RON

19,759,716

Din care C+M

EURO

2,740,451.82

RON

11,814,088

Esalonarea investitiei INV/C+M

Euro

1,145,889.37

Anul I

Euro

685,112.96

mii Ron

4,939.929

mii Ron

2,953.522

Euro

1,604,245.12

Anul II

Euro

959,158.14

mii Ron

6,915.901

mii Ron

4,134.931

Anul III

Euro

1,833,423.00

Euro

1,096,180.73

mii Ron

7,903.887

mii Ron

4,725.635

Durata de realizare a investiției

luni

30

- Capacități

Captare

- reabilitare foraje

buc

85

Aductiune

Reabilitare

- conducta FD Dn 1000,1200

m

5,500

- Volum anual de apă livrată

mii m3/an

24,054

mii EURO/an

384

- Cost anual de productie

mii RON/an

1,657

- Consum anual de energie electrică

MWh/an

4,188

EURO/mc

1

- Costul apei potabile

RON/mc

3.10

- Consum de energie electrică pe mc apa livrat

kwh/mc

0.174

Indicatori tehnici - sistem de canalizare

U.M.

Cantitatea

0

1

2

- Valoarea investiției

9

EURO

24,838,960

RON

107,080,757

Din care C+M

EURO

14,774,968

RON

63,694,888

Esalonarea investitiei INV/C+M

Euro

6,209,740

Anul I

Euro

3,693,742

mii Ron

26,770.189

mii Ron

15,923.722

Euro

8,693,636

Anul II

Euro

5,171,239

mii Ron

37,478.265

mii Ron

22,293.211

Euro

9,935,584

Anul III

Euro

5,909,987

mii Ron

42,832.303

mii Ron

25,477.955

- Durata de realizare a investiției

luni

36

- Capacități

Statie de epurare

Reabilitare

Reabilitare si extindere statie de epurare Galati 369868 P.E.

buc

1

- Volum anual de apă colectata

mii m3/an

23,363

- Costul anual pentru colectarea apei uzate

mii EURO/an

2,007

mii RON/an

8,653

- Consum anual de energie electrică

MWh/an

11,465

- Costul pentru colectarea apei uzate

EURO/mc

0.09

RON/mc

0.37

- Consum de energie electrică pe mc apa uzata

kWh/mc

0.49

EURO/mc

0.42

Cost apa menajera

RON/mc

1.80

1

Elaborat în cadrul Măsurii ISPA intitulată "Galați - Modernizarea sistemelor de apă și canalizare și construirea unei noi stații de epurare a apelor uzate", iar numărul ei este 2004/RO/16/P/PE 005.

2

O rată de racordare de peste 97% nu este considerată ca fiind rentabilă din cauza caselor individuale situate la mare distanță de proxima rețea de alimentare cu apă.

3

Calitatea apei din zona de captare/sistemul de alimentare cu apă Târgu Bujor nu este conformă ; sistemul de alimentare cu apă Moscu este pe cale să fie pus în funcțiune și se presupune că este conform (Moscu nu face parte din proiectul finanțat pri FC).

4

Calitatea apei în sistemul de alimentare cu apă Pechea nu este conformă ; calitatea apei din Slobozia

Conachi se presupune a fi conformă, deși sistemul nu a intrat încă în funcțiune.

5

Cu excepția consumului necontorizat nefacturat

6

‘Înainte de proiect' se define ș te ca fiind anul 2013 luând în considerare impactul mă surilor finanț ate prin alte surse sau cu fonduri proprii ale operatorului. Au fost luate în considerare îmbunătățirile vizând reducerea pierderilor de apă între situația actuală și anul 2013, finanțate de către Operator sau prin "alte" surse de finanțare.

7

Vă rugăm să rețineți că pierderile de apă în ACB se referă la datele privind apa care nu aduce venit. Consorțiul IGIP - Grontmij|CarlBro în colaborare cu                                               Pagina 1-36

Consorțiul Fichtner Environment și Membrii Consorțiului

8

Sub-zona de alimentare cu apă

9

Se face trimitere la capitolul 1.10 Parametrii de proiectare

10

Pentru situația care include Matca (Clusterul Tecuci)

11

Clusterul Tecuci a fost astfel împărțit ca să includă, respectiv să excludă Matca deoarece debitul hidraulic pentru proiectarea rețelei de canalizare din Tecuci se va baza pe debitul excluzând Matca, în timp ce proiectarea stației de epurare a apei uzate se va baza pe debitul și încărcătura aferente clusterului Tecuci incluzând Matca.

12

Măsurile prevăzute în proectul finanțat prin FC și măsurile finanțate prin alte surse până în 2014

13

  • 19 Valoarea actualizată netă la rata de discount de 5%

14

  • 20 Descentralizată înseamnă că Moscu nu este racordată la rețeaua de canalizare

15

încărcătura septic ă de la Siliș tea, Condrea, Salcia epurată în stația de epurare a apei uzate din

Liești

16

Cu excepția sărbătorilor legale

17

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

18

Relevantă numai la Tecuci unde apele pluviale sunt în prezent combinate cu rețeaua de canalizare

19

Au fost luate în considerare numai costurile de captare a apei, costurile pentru rețeaua de distribuție nu se vor schimba deoarece nu vor fi efectuate investiții în acest sector.

20

Inclusiv costurile de captare a apei brute - Apele Romane (apă subterană) și SIDEX (apă de suprafață)’.

21

În acest raport menționate ca "Alte Aglomerări Prioritare"

22

Conformitatea cu UWWTD pentru zonele sensibile (eliminarea nutrienților)

23

Conformitatea cu UWWTD pentru zonele sensibile (eliminarea nutrienților)

24

Conformarea zonelor sensibile (eliminarea nutrienților) cu Directiva privind epurarea apei uzate urbane