Hotărârea nr. 259/2001

Aprobarea Studiului de oportunitate privind stabilizarea si reducerea nivelului panzei freatice si combaterea fenomenului de tasare a cladirilor pe teritoriul municipiului Galati

ROMANIA

JUDEȚUL GALAȚI

MUNICIPIUL GALAȚI

CONSILIUL LOCAL

H O T A R A R E A nr. 259

din 14.08.2001

privind: aprobarea Studiului de oportunitate privind stabilizarea și reducerea nivelului pânzei apei freatice și combaterea fenomenului de tasare a clădirilor pe teritoriul municipiului Galați

Consiliul local al municipiului Galați; INIȚIATOR: Primarul municipiului Galați;

Având în vedere expunerea de motive a Primarului municipiului Galați;

Având în vedere raportul de specialitate nr. 39234/23.07.2001;

Având în vedere avizul Comisiei de buget finanțe, administrarea domeniului public și privat al municipiului;

Având în vedere avizul Comisiei pentru servicii publice, gospodărie comunală, comerț și privatizare;

Având în vedere avizul Comisiei juridice, de administrație publică locală, drepturi și libertăți cetățenești și apărarea ordinii și liniștii publice;

Având în vedere prevederile art. 38, alin. 2, lit.”c” din Legea administrației publice locale nr. 215/2001;

In temeiul art.46, alin. 1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001;

HOTĂRĂȘTE

Art. 1 - Se aprobă Studiul de oportunitate privind stabilizarea și reducerea nivelului pânzei apei freatice și combaterea fenomenului de tasare a clădirilor pe teritoriul municipiului Galați, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 - Se aprobă identificarea surselor externe pentru finanțarea investiției care face obiectul studiului.

Art. 3 - Primarul municipiului Galați se împuternicește cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 4 - Secretarul municipiului Galați va asigura transmiterea și publicitatea prezentei hotărâri.


Contrasemnează

Secretarul municipiului Galați

Grigore Matei

JK U M Jl W IA

JUDEȚUL GALAȚI

MUNICIPIUL GALAȚI PRIMĂRIA

Anexa

la I1CL nr 2-53 / ftf. O&,?&)/


STUDIU DE OPORTUNITATE

privind necesitatea depreslonârii nivelului pânzei freatice din Municipiul Galați

In urma studiilor efectuate de societăți abilitate s-a constatat că pe teritoriul municipiului Galați există formațiuni de roci în sub* sol,cu caracter activ mscroporictde tipul loess-ului și a pământurilor loessoide în grosimi ce variază de la 8 la 25 metri.In același timp aria intravilanului cuprinde o platformă înaltă orientată spre fluviul Dunărea și respectiv Lacul Brateș,care descrește spre Est sub forma une platforme medii pe care este dispusă zona centrului vechi a municipiului. Platforma înaltă situată spre Est și Sud este trsforată de Valea Tigllnei și respectiv Valea Abatorului și spre Vest de Valea Cătușei.

Masivul de loess macroporic ce acoperă aria municipiului în proporție de peste 9o% se reazemă pe o succesiune de strate da natură cuaternară(prafuri argllosse,prafurî nisipoase,nisipuri) în grosimi mari de oca. 6o * 2oo m.Dlntre acestea loess-ul și pământurile loe3s-oide constituie o rocă ce se caracterizează printr-o puternică sensibilitate la umezire.Capacitatea puternică de sucțiune a loess-ului conduc la trecerea sa de la starea de umiditate naturală la starea de saturație și modifică proprietățile mecanice ale acestuia,prin reducerea drastică a parametrilor de rezistență șl respectiv creșterea deformabi-litățllfîn speță a proprietăților de tasare.

In mod practic,procesul de umezire produce efecte primare legate de dizolvarea sărurilor de calciu și prăbușirea scheletului de granule și repectlv efecte secundare leg8te de rosedimentar a granulelor, în funcție de legăturile intra myceliene și de starea de eforturi.Sufozla, ca efect secundar este un fenomen de antrenare a particulelor fine de dimensiuni micronice,care se produce la pexcolarea stratului de loess de către un curent de apă care se deplasează cu viteze ce depășesc valoarea critică.Rocile loessoide prezintă stări de subîndesare de valori ridicate ceea ce conduce la producerea fenomenului de sufozie în cazul peroolărll apel prin acestea.

In stare naturală,umezirea stratelor de loess are loc prin procesul curent de transfer al apelor meteorice infiltrate din suprafață,


Transferul are loc prin reținerea unei cantități în stratul de cuvertur care are rolul de filtrare a vitezei de pătrundere a apelor meteorice (ploi,zăpezi)astfel încât viteza de acces în roca rămâne permanent sub pragul critic,iar procesul de transfer al acestor ap© prin pachetul de straturi are loc în mod normal,fără afectarea proprietăților loess-ulul Mai mult structura sa - cu granulele legate astfel încât alcătuiesc canalâcule verticale - favorizează procesul de pereolare,fără implicați de ordin fitic sau mecanic pentru roca mamă»

In cazul umezirii rocii prin factori artif icialKinf iltrații neor ganizate,avarii la conductele purtătoare de apă)vlteza de percolar^ crește puternic și se declanșează procesul de sufozie caro transportă particulile fine spre baza loess-ului.Aici se petrec un fenomen invers generat de contactul cu stratul suport,caracterizat prlntr~un coeficier de permeabilitate mai redus și anume reducerea vitezei de pere olara ce conduce la depunerea particulelor fine antrenate.Reiterarea ac stui proces în timp datorită prezenței tot mai frecvente a factorilor arti-ficiali descriși mai sus are ca ef ct accentuarea procesului de colmata re a bazei stratului de loess,pînă la crearea unui ecran etanș,ecran care întrerupe circuitul hidrodinamic normal de transfer a apelor.Creșterea gradului de urbanizare a adus după sine creșterea lungimii conductelor purtătoare de apă șifca debitelor transportate prin aceste conc te și. implicit a debitelor exfiltrate prin avariile la rețelele de conduct©.Pe de altă parte creșterea suprafețelor de teren acoperite cu c r s>rucții în dauna ariilor rămase libere,a redus aria de infiltrați naturală a 3pelor meteorice,ceea ce^ondus la creșterea vit zelor d infiltrare a acestor apa și la declanșarea fenomenului de sufozie.

Extinderea acestor fenomene în timp a determinat o creștere a nivelului loess-ulul umezit,calificată * simbolic - ca un nivel pseudo fretic,fiind cauzată de factori din afara spectrului de factori natural

Avansul pe verticală a frontului de umeziră al stratului - magaz' din baza loess-ului linia de delimitare a frontului față de restul orizontului de loess rămas neumazit - nu va fi o linie orizontală ci o linie curba,având o formă parabolică.Fenomenul este cunoscut gneric sub denumirea de "formarea cupolelor în loess-uri”,fenomen întâlnit în orașele din Europa construite pe loess-uri,cât și la cele din alte părți ale lumii situate în asemenea condiții,în strate de loess»

Efectele directe ale acestor fenomen*- sunt dictate de? cr șt r i permanentă a nivelului ac stor cupole,imersarvH r ptatu a terenului din zonă,sub fundațiile construcțiilor,diminuarea proprietăților de portanță al^ terenului de sub fundații și creșterea compresibili t;-ț acestuia•

Datorită neunlf ormitațil și nu om omenit ații terenului,fenomenele do cx?e§ tere a compreslbilității induc var iații,care se traduc prin tasuri cu caracter neuniform ale terenului.In cazul prezentei în cuprinsul masivului de rocă - a unor accidente locale(hrub0,haznale vechi,zone cu umpluturi neorganizate) - fenomenele de tasare locale îmbracă forma unor prăbușiri violenta cu antrenarea construcțiilor ce se reazemă pe aceste terenuri.Astfel de evenimente s-au produs și continuă să se producă atât în municipiul Galați cât și în alte zona ala lumii.P ntru astful de cazuri se impun la proiectare măsuri tehnice pentru evitarea și înlăturarea urmărilor unui astfel de comportament al structurii, atât pentru terenul de fundație cât șl pentru concepția structurii.

In ultima purioadă,creșterea cazurilor de degradări la construcții căi rutiere și faleze au produs îngrijorarea opiniei publice locale și a organelor de decizie din municipiu și județ.

Când se produc umeziri intense în vecinătatea fundațiilor construc țiilor,intervin efecte imediate de pierdere 8 portanțel locala și de creștere puternică a compreslbilității locale,tasărlle șl înclinările construcțiilor putând depăși valori de 2%.

Combaterea afectelor frontului da umezire poate fi realizată fie prin drenaje,fie prin reducerea afluxurilor ce alim ntează acest frontj f ie prin umezirea dirijata a terenului sub construcțl1 amplasate p-direcția de avansare a frontului.

Lipsa fondurilor pentru susținerea acestor activități a permis numai efectuarea sporadică a citirilor la puțurile hidrologice și unei*-reparații izolate,!ortuite de accidente locale la conductele existent^ fondurile destlnitate gospodăririi rețelelor fiind utilizate în spucia’ puntru extinderea rețelelor în noile cartiere.

Creșterea frecvenței cazurilor de tasare bruscă a terenului,sub influența umezirli și a prezenței în subsolul terenului a unor accidente subter8ne(hrube,beolur1,utc),a dus la pierderi considerabil d-bunuri materiale.

Factorii generatori ai acestor fenomene sunt următorii:

  • - o rețaa de conducte purtătoare de apă mult extinsă față de cea aflată în serviciul în anii ’?o;

  • - o vechime de serviciu a acestor rețele de peste 2!î» de ani;

  • - existența unor străzi cu rețele de apă dar lipsite de canalizai.

  • - existența unor lungimi apreciabile de conducte de canalizare dj-venite incapabila să preia integral debitele deversate,dator ti insuficienței secțiunii da scurgere.

Toate aceste circumstanța precum și altele constitui fact ri agravanți care contribuie la creșterea nivelului freatic i ci v la creșterea vulnerabilității construcțiilor fundate p' ac st t-

După 1975 voluțla nivelului hidrostatic în cuprinsul ariei munici piului Galați a fost urmărită po baza citirilor efectuata la puțurile hidrologice»

Numărul acestora a fost mărit în mod treptat la.128 iar în luna decembrie 2ooo ajungînd la un număr de 196 de puțuri.Dintre acestea prin înfundări,demolări ssu din alte cauze obiective,funcționale sunt actual un număr de 128.

După 199o afectele fenomenului de creștere a nivelului freatic au devenit mai virulente provocînd prăbușiri cauzate de pătrunderea frontului de umezire în orizontul loess-ului în care sunt pozste hrubele din subsolul construcțiilor și a căilor de comunicație.In acest cadru a fost reluată analiza evoluției nivelului loess-uiui umezit,pe baza unor foraje geotehnice executate în ultima perioadă și a Rezultatelor citirilor efectuate la puțurile hidrologice.

  • - creșteri medii ale nivelurilor loess-ului umezit:

  • - platforma înaltă a municipiului - 4o cm pe an;

  • - platforma medie a municipiului - 55 cm pe an;

  • - platforma joasă a municipiului - 2o9 cm pe an.

  • - scăderi medii ale nivelurilor looss-ului umezit:

  • - platforma înaltă a municipiului - 51 cm pe an;

  • - platforma medie a municipiului  - 59 cm pe an;

  • - platforma joasa a municipiului  - 65 cm pe an.

Rezultatele citirilor pe cartiere și pa zono indică variații spectaculoase.Cele mai mari discrepanțe au fost remarcate ia analiza valorilor citirilor efectuate la puțurile din zona joasă a municipiului unde pe ansamblu se înregistrează salturi de la l,55m la 3>24m pe o perioadă de 12o de zile.

Pentru cunoașterea stării de fapt a nivelului loess-ului umezit pe întreaga arie a municipiului au fost executate un număr de 4o de foraje geotehnic •?,distribuite pe trei proflle practicate pe zonele caracteristice ale municipiului și anume pe cele trei platforme.Din examinarea profil lor realizate pe baza acestor foraje rezultă următoa rele:

  • - pe platforma înalta a municipiului nivelul loess-ului umezit variază de la 4,8 la 5,9m de la suprafață,pe zona situată in partea de nord a axei hat - Vest a inuniciplului(CSG - Basarabiei);

  • - pe zona situată la sudul acestei axe nivelul loess-ului. umezit coboară cu începere de la axul Bulevardului G.Coșbuc la 9m ană In lo,5 - 11^ pe întreaga platformă;

  • - pe zona în pantă,situată între G.Coșbuc și 3tr.Domn*ască(sî;r. Traian)se menține aspectul crescut al nivelului Iness-ului umezit,!'• de axa Fst - Vest menționată mal sus în sensul că în partea de Nord a

orașului pe zona de pantă găsim nivelul loass-ului umezit la cote situate între 4 - >,Bm#

  • * pe aria aflată pe platforma medie a municipiului,nivelul loeau-t ui umezit variază între 5,5 - 7,5m în partea de Nord a municipiului delimitată de Str.Basarabiei,respectiv 12,2 - 15,Bm în zona sudică.

  • * pe platforma joasă a municipiulu1,cotele nivelului loess-ului umezit sunt relativ echilibrate,respectiv o,7 - l,2m pentru partea de Nord respectiv o,o - l,om pentru partea sudică a munlolplului.

  • - creșterile sporite ale nivelului loess-ului umezit în partea ds

. Nord a municipiului cu delimitare pe axa Est - Vest pot fi puse pe seama existenței în zonă a unui număr sporit de gospodării dotate cu rețele de alimentare cu apă și lipsa rețelelor de canalizare#

  • - din studiul de cartare a rețelelor de conducte purtătoare de apă pe întreg teritoriul municipiului rezultă că în zona menționată există un număr sporit da conducte cu durata de serviciu depășită,sau care prin trecerea timpului au devenit necorespunzătoare ca secțiuni, pante și debite transportate#

Citirile și măsurătorile efectuate la rețeaua de foraje au condus o evoluție


la concluzia că nivelul hidrostatic al apelor subterane are ascendentă spre partea superiora a solului*

SC PROIECT SA și a și până în prezent subterane să nu fi


Conform datelor acumulate în arhiva Municipiului Galați d® la primele citiri nici o zona a municipiului în care apele creșteri ale nivelului freatic,cu valori


Primărie i nu există manifestat


de cel puțin 1 metru#

Cele mai mari creșteri sunt semnalate în zona cuprinsă între străzii® Siderurgiștilor șl Bulevardul G#Coșbuc unde nivelul pânzei freatice a crescut cu lo * 2om.Deasemeni în zona Industrială a orașului se constată o creștere de lo - 15 m,începând de la fosta fabrică "Fusul (str.Traian c/c Ștefan cel Mare) și continuând spre Sud cu Bulevardul r#Coșbuc,garajele Transurb,Fabrica de Lapte - Patinoar,Poligrafie, Cimitir Eternitatea#

EXEMPLE:   Luna D^o#19Bo

F244 Bariera Traian

Cantina I#T#G#

lo,l> m

H>o Tiglina II Garaje E#T#O.

7,48 m

Deasemeni în cartierul I.C.Frlmu se constată lului freatic,aceasta ajungând până 18 1,8 m față zona UNICOM sau la 5,2 m în zona blocului K2A#


Luna Iulie 2ooo


6,94 m


*5,19 ni


5,86 m

o ascendența a niv -de nivelul solului ît


*1,62 m


In zona Muzeului de Artă,Grădina Publică,Str#Domnească,Str.M.Brr!vi


Str. Melchisedec,Str. St1 inței,otr•Grădina Veche,sunt înregistrate Greș teri mari ale apelor subterane de lo - 12 m,nivelul hidrostatic atirigîc cota de adâncim» de 1,9 m față de nivelul solului afectând grav con3tru Viile din această zonă,multe imobile oare dispun de beciuri având mari probleme de tasare datorită stagnării permanent© a apei în interiorul a cestora,exemplu fiind zona Muzeului d& Artă.

EXEMPLE: Muzeul de Arta

F6


F7

Str. Științei


1,87 m

1,91 m

In cartierul Tiglina I,zona de amplasament a Agenției de Protecți a Mediului și al Complexului Comercial,prin pierderile înregistrate în rețeaua hidroedilitară,nivelul hidrostatic a crescut foarte mult.

Deasemanea în zona Străzii 6 Martie în curtea sediului Psrch tulul Galați,la puțul de observația F264 nivelul freatic a crescut deasemeni foarte mult aflându-s? la un nivel de 2,19 m față de sol.

Pt, lângă factorii generatori menționați anterior,ce au condus la creșterea nivelului hidrostatic al apelor subterane au mai contribuit și următoarele fenomene:

- blocarea prin colmatare artificială a unor cai de scurgere a apei:Valea Tiglinei,Val«a Abatorul.i,Valea Viilor,Valea Fil’știlor etc;

Efectul acestor blocări se reflectă în ridicarea considerabilă a n v.jiului freatic în zonele adiacente.Aceste vai au avut un rol deosebit în colectarea și scurgerea naturală a apelor pluviala(drenaj natura

  • - dezechilibrarea regimului de aerați© a subsolului datorită im-pcrnidbilizăril unei mari suprafețe din teritoriu prin construcțiile

de :clădiri,căi de comunicația asfalta te,parcaje betonate,etc;

  • - crearea unor zone de sistematizare verticală defectuoasă în car stagnează apele pluviale;

  • - crearea unor baraje artificiale din piloți de pământ sau betpr în cal.-a scurgerii naturale a apei subterane,prin executarea compactări de adâncime a solului,care astfel modifică substanțial coeficienții d<.< filtrați© și scurg©r©4

In ceea ce privește efectele seismice,deși nu sunt cuno cute jf tc te dir©cte(prăbușiri,xupturi)ale structurilor accidentelor subt ran datorită sjlamelor,s-au putut constata dislocări,fisuri și cr șt^ri al nivelelor freatice în caverne,ceea ce a slăbit rezistența ac s .ora și implicit a masivului în care sunt săpate făcînd sensibil xntru..;ul iuas..v la efectele noilor        fizico mecanici.

Pentru limitarea efectel<r fenomenului de creștere a nivelului freatic este imperios necesar luarea următoarelor măsuri: do eradicare a cauzelor de producere a creșterii nivelului freatic șl măsuri de depresionare a acestuia.

Din prima categorie fac parte măsuri care acționează asupra factorilor generatori de creștere a nivelului freatic și anume:

  • - inventarierea la zi a rețelelor de conducte purtătoare de apă existente(apă recu și caldă,tormoficare,canalizare);

  • - identificarea stărilor actuale și stabilirea necesității trecerii la repararea,recondiționarea sau înlocuirea lor;

  • - introducerea imediată de conducte de canalizare pe străzile dotate numai cu rețele de apă curentă;

  • - Amplasarea conductelor purtătoare de apă în canale de protecțl

  • - verificarea tuturor racordurilor de rețele de conducte șl recondiționarea sau înlocuirea lor după caz,în vederea funcționării fără exfiltrațil de ape provenite din avarii în terenul din jur;

  • - declanșarea acțiunii de refacere a sistematizării verticale, a rigolelor,a trotuarelor,a pavajelor eto.,în vederea asigurării scurgerii organizate a apelor meteorice;

  • - completarea rețelei de puțuri existente prin propunerea da puțuri noi.Această acțiune este cu atât mai necesară cu cât pe de o par e s-au construit cartiere noi precum și construcții în zone cari? nu dispun de puțuri de observația, Iar pe de altă parte unele din c<rl er. au rămas descoperite din punct de vedere al informațiilor hidrologice,prin scoaterea din funcțiune a unora dintre puțuri,prin înfun-darea de către răufăcători,prin demolarea sau extind-rea urbanistic e

  • - aprobarea noii r amplasamente de puțuri de observație și tr c rea la elaborarea proiectelor de execuție pr cum și la executarea efectivă a acestora.După intrarea lor în funcțiune se va putea trecs la realizarea unei monitorizări corecte și reale a evoluției nivelului looss-ului umezit din subteranul municipiului Galați.

In cea de-a doua categorie de măsuri primele încercări privind depresionarea nivelului freatic au fost realizate pe zona Văii Abatorului și respectiv pe Valea Tiglinei în perioada 197o,cu ajutorul unox drenuri concepute și proiectate de Institutul de Cercetări Hidrotehnic Lucrările nu au avut eficiență,datorită prezenței - în curba granulo-metrică a loess-ulul de Galați - a unui procent sporit de porticul, foarte fine,de dimensiuni micronlce,care au colmatat prematur fi :? utilizate.

In perioada 198o - 19BȘ au fost proiectat; și executata pa pl.t-forma C.S.G o serie ce puțuri de depresionare echipate cu drenur/ g captare,dispuse pe conturul puțurilor,după direcții radiale și por.*--

Înclinat către puț(drenuri de tip "arici").Puțurile colectează debitai scurse prin trenurile de contur și le evacuează treptattparlodic în r țeaua orașului.Soluția a dat în general cezultate favorabile,cu une-1< lipsuri cu caracter remediabil însă nu a fost adoptată pentru aria municipiului Galați.

0 altă soluție,prezentată în "OUT - SIDKR” de inginer Dumitru Roșea p.ntru dcprasionarea nivelului freatic din zona bazinului de navo—in odele a Facultății de Mecanică din cadrul Universității "Dunărea de Joi din Galați,situat paralel cu Str.Stiinței între Str.Basarabiei și itr. jlchlsedecfa trebuit să fie abandonată,datorită imperfecțiunilor de funcționare a pompei de amorsare a sistemului.întrucât în ultimii zece ani fenomenele de creștere a nivelului freatic în zonale urbane construite pa loass-uri au afectat și alte municipii din țară (lași, juceava) s-a încercat în aceste municipii aplicarea un4 soluții moderne da depresionare,constând în drenarea monitorizată a ao^sto: ap cu ajutorul unui filtru special(SBUMACHER 4- Austria).Tuburil» d drenaj sunt pozate la cota da lucru cu ajutorul unor foraj© orizontale autoghidate printr-un procedeu special de la suprafață(GKORâDAK).Pro-cedeul aplicat a dat rezultate pozitive înregistrându-se d'.rpresionari de peste 1 mutxu.Același procedeu s-a aplicat și pe Platforma SIDPX rezultatele fiind pozltive(o scădere medie de 5,5 m).

I,

Primăria Municipiului Galați prin eforturi financiare a alocat fonduri pentru studiul și execuția lucrărilor de deprjalonare într-o zonă pilot(Irădina Publică) afectată da creșterea accentuată a niv Tulul pânzei freatice.Suma alocată în anul 2ooo a fost d; loo mii. 1 i.

In anul 2ool sunt prevăzute 16 miliarde lei pentru depresiunar^a nivelului freatic,lucrare contractată.

Deasamani în anul 2ooo ș-au alocat 2oo mii. 14 p ntru realizare-unui număr de 4 puțuri hidrologice.In anul 2ool sunt prevăzut© p.ntru completarea deficitului de puțuri - ca număr și poziționare - din oraș cca. 2 miliarda lei.

Pentru susținerea aplicării acefctor măsuri sunt necesare aprobări de fonduri atât pe plan local și n<?țlonaltcât și obținerea(alocarea) unor fonduri în cadrul program lor susținute d^ finanțatori externi.

In veder©8 realizării lucrării de djproaionaro a mv lulu freutl esta necesară contactarea firmelor care pot efectua ac ste lucrări.

Se anexează "Cererea de oferta" în vederea realizării '»c    «

obiectiv.

întocmit

Ing.”lrică drl



PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GALAȚI

CERERE DE

OFERTA


CONDIȚII GENERALI?

galați

2001

> A


Creșterea niv lului loss: - lui umezit cât și o nivelului pânzei freatice în unicipiul Galați poate fi descrisa sintetic astfel:

Creșteri medii s) nivelului loess*ului um zits

  • - platforma înaltă a municipiului

    • - 4o cm pa an;

    • - 35 om pe an;

    • - 2o9 cm p- an.


  • - platforma media a municipiului

  • - platforma joasă a municipiului

Creșteri mari ale nivelului pânzei freatice sunt semnalate pe întreaga raza a municipiului în special în zonelu:B-dul G.Coșbuc, Tiglins I,Tiglina IX,l»G<Erimu,Micro 4o,Str.Domnească(Taluz Brateș), ajungând la cote de cca< 2 m față de nivelul de suprafață al solului.

Principalii factori generatori ai acestor fenomene sunt:

- colmatarea văilor naturale cu caracter drenant(Valea Ti ;.lj noi ,Va Ies Abat or ului, Valea Cătușei);

“ o rețea hidroedUitară mult extinsă șl îr/vechită;

- extinderea urbanistică ce a condus la crearea unor baraje «artificiale din piloți de beton sau pământ în cal«a scur jerii. natura-1 n n .lor subterane.

2.   .. ri H1I DE SELECȚIE

,..n adoptarea unei soluții pentru depreslonarea niv lulu:- pânzei ‘reatic se au în vedere următoarele aspecte:

  • - să se evite dislocarea de soluri în volum mare;

  • - să se evite prăbușirile de ter n și altsrar a propri    1

ji •? izic o-mecanic ale solului;

  • - să se protejeze ecologic mediul âac onjur ut or;

  • - posibilitatea de cooptare în acest proiect a unui pr

de finanțare externă pentru Municipiul Galați;

  • - Legislația în vigoare a României.

5. C ond i j, 1 i TEHNICO ECONOMICE

  • - custuri minime pentru studiul și ef ctuarea r r r;

  • - eliminarea depozitării și asigurarea transportului r- -rialului forat;

  • - diminuarea impactului social și asupra mediului îr-c

t or;

4. PROPUNERI DE AMPLASAMENT

Se dorește un studiu asupra întregii arii 8 Municipiului

cu pr-cădere în zonele Tiglina l,Tigllna . îf’-’n-l Rocadă),Car'’ .v > Erimu,B-dul 1 .Coșbuc,Taluz Brateș.