Hotărârea nr. 147/2020

HOTĂRÂREA NR.147 din data de 23 iunie 2020 - privind aprobarea Strategiei de Menţinere a Calităţii Aerului în Municipiul Făgăraş pentru perioada 2020- 2024


ROMAN IA JUDEȚUL BRAȘOV CONSILIUL LOCAL FAGARAȘ

Strada Republicii, Nr. 3, 505200, Tel: 0040 268 211 313, Fax: 0040 268 213 020 Web: www.primaria-fagaras.ro, Email: secretariat@primaria-fagaras.ro '

HOTĂRÂREA NR.147 din data de 23 iunie 2020

- privind aprobarea Strategiei de Menținere a Calității Aerului în Municipiul Făgăraș pentru perioada 20202024

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FĂGĂRAȘ, întrunit în ședință ordinară,

Analizând Referatul de aprobare al Primarului Municipiului Fagaras nr. 33481/19.05.2020, Raportul de specialitate Compartiment mediu nr. 33481/1/19.05.2020 se supune spre analiză .verificare și aprobarea Strategiei de Menținere a Calității Aerului în Municipiul Făgăraș pentru perioada 2020-2024,

Văzând avizul favorabil al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget finanțe și administrarea domeniului public și privat al municipiului, al Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură, al Comisiei pentru servicii publice, pentru comerț și agricultură, al Comisiei pentru activități științifice, învățământ, culte, sănătate, cultură, protecție socială, sportive și de agrement, al Comisiei pentru administrația publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, problemele minorităților, precum și al Comisiei de turism, relații externe și integrare europeană,

Potrivit prevederilor art. 4 alin. 3 lit.d)), art. 5 alin.i, lit.l) și alin. 6, art. 22, art.24, art.26 alin.2 ,alin.5-7 cu Anexa nr. 1, Anexele nr. 5-7 din Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare, art. 31 alin. 3 și 4 , art. 37 , art.47 Anexa nr. 4 din HG nr. 527/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă, Ordinul Ministrului Mediului nr. 598/2018 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Având în vedere prevederile Legii nr. 24/2000 privind privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările și completările ulterioare, Legii Nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare, procesul-verbal de afișare cu nr.33.593/19.05.2020 al dezbaterii publice pentru prezentarea Strategiei de Menținere a Calității Aerului în Municipiul Făgăraș pentru perioada 2020-2024, precum si Minuta Dezbaterii publice din data de 3 iunie 2020 cu nr. înregistrare 35.068/03.06.2020,

Luând in considerare art. 129, alin (2), lit.b) și lit.d), alin. (4), lit.e) și lit.g), alin. (7), lit. i) din Ordonanța de Urgență nr.57/2019 privind Codul administrative,

In temeiul art. 139 alin. (1) si ale art. 196 alin.i lit.a) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ,

HOTĂRĂȘTE:

Art.i. - Se aprobă Strategia de Menținere a Calității Aerului în Municipiul Făgăraș pentru perioada 2020-2024, conform Anexei nr.l parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. - Punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri va fi asigurată întotdeauna cu respectarea cadrului legal incident.

Art.3. -Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri, se încredințează Primarul Municipiului Fagaras, prin Compartimentul mediu și instituțiile/operatorii responsabili cu aplicarea/menținerea măsurilor din plan.

Art.4. - Prezenta hotarare se aduce la cunoștință publică , respectiv se comunică Primarului Municipiului Făgăraș, celor nominalizați cu aducerea la îndeplinire și se comunică Instituției Prefectului în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚA,


MAZILI)





Hotararea s-a adoptat cu un nr.de 15 voturi pentru și o abținere.

Consilieri in funcție-18

Consilieri prezenti -16

Prezenta hotarare se comunica:

-lex.dosar de ședința

  • - lex. colecție

  • - tex. Prefectura

-îex.Primar

  • - lex.Secretar general

  • - lex.Compartimentul mediu

  • - xex.Compartiment Relații cu Publicul, Arhivă

-iex.Afisaj

Cod:F-5O

ANEXA NR.1 LA HCL.NR.147/2020

Strategie de menținere a calității aerului în Municipiul Făgăraș

Elaborat pentru perioada 2020 - 2024

2020

Cuprins:

Informații Generale

Localizarea Municipiului Făgăraș

Estimarea zonei și a populației posibile expusă poluării și tipul de ținte care necesită protecția în zonă

Estimarea suprafeței zonei și populației posibil expusă poluării în municipiul Făgăraș - an de referință 2013

Evoluția populației Municipiului Făgăraș

Efecte asupra mediului construit și patrimoniului cultural

Datele climatice ale Municipiului Făgăraș

Caracteristici generale

D ■■•j relevante privind topografia municipiului Făgăraș

Modalități de măsurare

Analiza situației existente

Identificarea scenariilor

Sectorul transport

Sectorul energie

Sector agricultura și zone verzi

Măsurile sau proiectele ce vor fi de menținere adoptate în vederea menținerii calității aerului

Promovarea și îmbunătățirea transportului public local

Măsuri sau proiecte adoptate în vederea menținerii calității aerului

Calendarul aplicării Strategiei de menținere a calității aerului în Municipiul Făgăraș

Strategie de menținere a calității aerului în Municipiul Făgăraș

  • A. Informații Generale

  • a. Denumire : Strategie de menținere a calității aerului în Municipiul Făgăraș pentru perioada 2020 - 2024

  • b. Autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a strategiei de menținere a

calității aerului: Municipiul Făgăraș

Reprezentată prin: Sucaciu Gheorgne - Primar

Adresă web (link): http://www.primaria-fagaras.ro/

Adresă poștală: Strada Republicii, nr. 3, Făgăraș, Judeș Brașov, Cod postai 505200

Numărul de telefon: +40.268/211313 - centrală

Fax: +40.268/213020

E-mail: secretariat@primaria-fagaras.ro

  • c. Stadiul strategiei de menținere a calității aerului : în curs de adoptare

  • d. Data adoptării oficiale: la data aprobării Strategiei de menținere a calității aerului în Municipiul Făgăraș pentru perioada 2020 - 2024 prin Hotărârea Consiliului Local

  • e. Calendarul punerii în aplicare: 2020 - 2024:

  • • Pasul 1 - supunerea Strategiei de menținere a calității aerului în Municipul Făgăraș

spre dezbatere publică

  • • Pasul 2 - transmiterea Strategiei de menținere a calității aerului în Municipul Făgăraș spre avizare către autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului

  • • Pasul 3 - supunerea Strategiei de menținere a calității aerului în Municipul Făgăraș spre aprobarea Consiliului Local

o Pasul 4 - Implementarea Strategiei de menținere a calității aerului în Municipul

Făgăraș

  • f. Strategia de menținere a calității aerului în Municipul Făgăraș se va regăsi pe pagina oficială a municipiului Făgăraș pe http://www.primaria-fagaras.ro/ după aprobarea acesteia prin

Hotărâre a Consiliului Local

  • g. Punere în aplicare a Strategiei de menținere a calității acrului în Municipul Făgăraș'se va regăsi la adresa http://www.primaria-fagaras.ro/ după aprobarea acesteia*»prin Hotărâre a Consiliului Local                                                  •

  • B. Localizarea Municipiului Făgăraș                                 \'f               /

  • a. Caracteristici geografice și harta Municipiului Făgăraș:                   < *' •'

Localitatea este așezată pe terasa, relativ joasă, de pe malul stâng al Oltului, tăiata de vechea albie a părăului Berivoi care curge acum pe la vestul localității (devierea fiind efectuată în cadrul marilor amenajări prevăzute de programul de apărare a orașului de inundații), în urma incorporării satului Galați la Făgăraș, teritoriul municipiului cuprinde acum și zona de pe malul drept al Oltului.

La ieșirea din Făgăraș spre Brașov se află centrul geografic al României. Coordonatele exacte ale punctului respectiv sunt 45°50’ latitudine nordică și 24°59’ longitudine estică.

Din punct de vedere demografic, Făgărașul se situează în prezent pe locul doi între celelalte localități urbane ale județului, numărul populației înregistrând o creștere apreciabilă până în 1990 iar mai apoi o descreștere considerabilă până în anul 2019. După această dată, se poate observa un oarecare regres, în principal datorită scăderii ratei natalității și plecărilor din localitate. Se poate constata gradul ridicat de urbanizare a Făgărașului și densitatea locuitorilor (117 locuitori / 100 kmp), municipiul reprezentând 7,11% din populația totală a județului și 9,2% din cea urbană.

Cel mai important curs de apă din zonă este râul Olt, care la nivelul municipiului Făgăraș are un debit de 49 m3/sec. Mulțimea afluenților din stanga ai Oltului determină aproape dublarea debitului marelui râu pe cursul sau fagărașean (au existat situații în care s-au format viituri ce au provocat inundarea văilor acestor râuri precum și a luncii Oltului).

Clima municipiului Făgăraș, ca și a întregii depresiuni, influențată de prezența munților, este , caracterizată de frecvente inversiuni de temperatură, mai ales iama. Specifici zonei sunt curenții de aer cald cu caracter de fonh care, la sfârșitul iernii și începutul primăverii, determină topirea bruscă a zăpezilor (sunt numiti local "mâncătorul de zapadă" sau ’vântul mare"). Vânturile predominante în regiune sunt cele umede din vest.

Prezenta precumpănitoare a solurilor de pădure este unul dintre indiciile existenței, odinioară, a unor întinse păduri care acopereau depresiunea făgărășeană. Toponimia zonei este și ea grăitoare pentru această realitate geografică, dar indică și acțiunea umană de defrișare făcută în vederea sporirii pământului arabil și pentru pășunat; astăzi în depresiune se mai păstrează doar câteva pâlcuri de pădure -de fag sau de stejar - așa cum este cel ce adăpostește cunoscută ”Poiană a narciselor" de la Vad.

Municipiul Făgăraș este străbătut de drumul național DN1, care face legătura între Brașov (la 66 km de Fagaras) și Sibiu (la 76 km); împreună cu alte trei drumuri județene și calea ferată, acest drum național asigură infrastructura necesară desfășurării activităților economice precum și legătura directă și rapidă cu restul țării.


Municipiul Făgăraș se învecinează cu localitățile:

  • - Nord - Vest - Calbor

  • - Vest - Beclean                                      

  • - Nord - Șoarș

  • - Nord - Est - Felmer

  • - Est - Mândra

  • - Sud - Est - Râușor

  • - Sud - Hurez

  • - Sud-Vest - Luța

  • - Vest - Beclean

  • - Nord - Vest - Rodbav

  • b. Estimarea zonei și a populației posibile expusă poluării și tipul de ținte care necesită protecția în zonă

b.l. Principalele zone estimate a fi expuse poluării reprezentând surse de emisie specifice activităților economice municipiului Făgăraș sunt prezentate în tabelul nr. 1

Ariile cu sensibilitate în ceea ce privește expunerea populației sunt conturate în vecinătatea:

  • - Obiectivelor industriale și agricole cu potențial minim de emisii

  • - Artere cu trafic mai intens

  • - Zone de depozitare deșeuri

Pe raza UAT Făgăraș se desfășoară următoarele categorii de activități cafepolțâvea un potențial minim impact asupra calității aerului local, pe suprafața pe care o dețin, sau în'cazufi majore, pot afecta și terenurile, clădirile din imediata apropiere, după cum urmează:                              \   \

Nr.

Crt.

J          -                             -                                   ■

Autorizația de mediu

r             ■"             ..... 1 1

Activitate

Activitate caen 1

Nr.

AM

Data emiterii

Data expirării

30

115

15.06.2010

15.06.2020

service auto, tinichigerie-vopsitorie auto

întreținerea      și     repararea

autovehiculelor

31

139

03.08.2010

03.08.2020

fabrica fulgi de cartofi si fasole

Prelucrarea și conservarea cartofilor

160

06.09.2010

06.06.2020

service auto v cu instalatii de vopsitorie)

Service auto cu vopsitorie

33

185

25.10.2010

25.10.2020

spălătorie auto

spălătorie auto

34

201

15.11.2010

15.11.2020

producție ambalaje din material plastic

Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic, operațiuni de mecanmica generala, recuperarea materialelor reciclabile sortate

35

227

30.11.2010

30.1 1.2020

spitalul municipal dr aurel tulbure

Activități       de       asistență

spitalicească și sanatorială

36

1

04.01.2011

04.01.2021

Hotel - restaurant

Hoteluri, Hoteluri si alte facilitate de cazare similare

7

45

07.02.2011

07.02.2021

Colectare de baterii si acumulatori;         Colectarea

deșeurilor metalice neferoase de aluminiu, plumb, cupru, bronz, si zinc de la persoane juridice; Tratarea         bateriilor si

acumulatorilor            uzati;

Valorificarea prin turnare a deșeurilor metalice neferoase de aluminiu, plumb, cupru, bronz si zinc

colectare deșeuri baterii, metalice feroase si neferoase; valorificare prin turnare adeseurilor met

38

57

01.03.2011

01.03.2021

Instalație de producere matrice

39

78

25.03.2011

25.03.2021

Transport rutier de substanțe periculoase

transport rutier de subtante periculoase

40

83

25.03.2011

25.03.2021

Colectare deșeuri de baterii si acumulatori; Colect. si valorif. deșeurilor; metalice feroase si neferoase prin procedee mecanice; Valorificarea prin turnare a deșeurilor metalice feroase (fonta, otel) si neferoase ( aluminiu); Obținerea de piese turnate din aliaje feroase

, J                       . .■ .. .

colectarea descarilor Șe batem si, acumulatori, tu <are ote

• , ‘ ----- “ /

Z ,    » ip ’

1

41

116

i

27.04.2011

27.04.2021

Atelier fabricare accesorii acoperiș metalic

Fabricarea altor articole din metal, producția de profile obținute la rece

42

146

02.06.2011

02.06.2021

Atelier fabricare produse din material plastic

fabricarea altor produse din material plastic

43

152

17.06.2011

17.06.2021

Statie distribuție carburanți si transport rutier de mărfuri

comerț      cu      amănuntul

combustibili solizi lichizi gazosi, transport rutier mărfuri

44

161

07.05.2011

07.05.2021

intretinerea      si      repararea

autovehiculelor cu statie de spalare

45

165

20.07.2011

20.07.2021

Transport mărfuri periculoase (materiale pirotehnice)

transport mărfuri periculoase (materiale pirotehnice)

46

173

13.07.2011

13.07.2021

Pensiune turistica

pensiune turistica

47

204

23.08.2011

23.08.2021

Demontare echipamente scoase din uz

demontare,       dezasamblarea

mașinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor, comerț cu ridicata al deșeurilor si resturilor

48

254

01.11.2011

01.11.2021

Fabricare    de rezervoare,

schimbătoare de căldură, reactoare,    coloane pentru

distilare, construcții metalice sudate, capace ambutisate

fabricare de construcții metalice si parti componente ale structurilor metalice, producția de rezervoare, cisterne, containere, operațiuni de mecanica generala

49

285

21.11.2011

21.11.2021

Hala fabricare produse chimice

fabricarea produselor chimice anorganice de baza, fabricarea vopselelor si lacurilor, fabricarea altor produse chimice

50

290

25.11.2011

25.11.2021

Baza de producție

tratarea si acoperirea metalelor, fabricarea altor piese pentru autovehicole motoare

51

298

20.12.2011

20.12.2021

Colectare baterii si acumulatori uzati

colectarea deșeurilor periculoase, comerț cu ridicata al deșeurilor si resturilor

52

312

23.12.2011

23.12.2021

Repararea si reconditionarea utilajelor metalice emailate

tratare si acoperirera metalelor, operațiuni de mecanica generala, fabricarea ambalajelor din lemn

53

14

12.10.2012

12.01.2022

Hypermarket

comerț cu amănuntul <rjiagazine nespecializate.           pro'duse

alimentar^/

1 -7                   ' 4-

7

1

54

19

16.01.2012

16.01.2022

Salubrizare urbana. întreținere si reparatii auto (ptr. Mijloace auto proprii)

colectarea             deșeurilor

nepericuloase, intretinerea si repararea        autovehiculelor,

transporturi rutiere de mărfuri

55

59

28.02.2012

28.02.2022

Punct de colectare si valorificare a deșeurilor metalice feroase si neferoase, colectare baterii si acumulatori uzati reciclabile

colectare deșeuri nepericuloase, colectare deșeuri periculoase

56

70

19.03.2012

19.03.2022

alte activitati de tipărire

57

76

20.03.2012

20.03.2022

intretinerea      si      repararea

autovehiculelor

58

85

27.03.2012

27.03.2022

Colectare deșeuri nepericuloase

recuperarea         materialelor

reciclabile sortate, comerț cu ridicata      al deseurirlor si

resturilor

59

172

20.06.2012

20.06.2022

Colectarea si valorificarea deșeurilor si resturilor metalice si nemetalice reciclabile. Colectarea vehuculelor scoase din uz, DEEE, deșeuri periculoase

colectarea             deșeurilor

nepericuloase, intretinerea si repararea        autovehiculelor,

transporturi rutiere de mărfuri colectarea            deseurilror

periculoase,      tratarea      si

eleiminarea           deșeurilor

nepericuloase

60

189

06.12.2012

06.12.2022

furnizare de abur si aer condiționat,            repararea

echipamentelor electronice si optice, instalarea mașinilor si echipamentelor industriale

61

195

02.07.2012

02.07.2022

Producția de recipienti din rășini poliesterice si epoxidice armate cu fibra de stricla

fabricarea altor produse din material plastic

62

204

06.07.2012

06.07.2022

Baza de producție - poligon prefabricate

fabricarea produselor din beton pentru construcții, fabricarea produselor din ipsos pentru construcții

63

240

31.07.2012

31.07.2022

Hala producție tesaturi

producția de tesaturi, fabricarea altor produse din material plastic, fabricarea     altor produse

manufacturiere

64

286

11.09.2012

11.09.2022

Centru de colectare deșeuri metalice

dezasamblarea mașinilor si echipamentelor scoase din uz, recuperarea' V, """materialelor reciclabile sortate,1 'cothert cu ridicata al deșeurilor \ z \

65

306

01.10.2012

01.10.2022

microferma pentru  creșterea

bovinelor, punct de colectare

deșeuri reciclabile   metalice

feroase si nemetalice, colectarea acumulatorilor auto autorizati,

creșterea ■ Beyinelâfc, de labte, activjtațiJmtenneTmxte/.* / /

' :-----1—s r *-------7^----------

valorificare deșeuri de hârtie

66

362

23.11.2012

23.11.2022

Fabricare produse din cauciuc

fabricarea altor produse din cauciuc

67

391

12.12.2012

12.12.2022

statie de epurare

colectarea si epurarea apelor uzate

68

398

27.12.2012

27.12.2022

Magazin lacuri si vopsele

fabricarea vopselelor, lacurilor

69

12

04.01.2013

04.01.2023

Supermarkot

comerț cu amănuntul in magazine nespecializate      cu vanzare

predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun

70

52

21.01.2013

21.01.2023

secție fabricare articole de voiaj si marochinerie

fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie si articole de hamasament

71

65

04.02.2012

04.02.2023

fabrica de Irite

fabricarea de sticlărie tehnica

72

77

18.02.2013

18.02.2023

debitare bușteni

taierea si rindeluirea lemnului, fabricare de furnir si a panourilor de lemn

73

110

04.03.2013

04.03.2023

snalatorie articole textile

spalarea si curatarea articolelor textile

1

74

118

05.03.2013

05.03.2023

producția de repere din materiale compozite/productie de energie electrica

fabricarea articolelor       din

material      plastic      pentru

construcții, fabricarea altor produse din materiasl plastic, producția de energie electrica

75

120

11.03.2012

11.03.2023

comerț cu ridicata al produselor chimice detergenti

comercializare detergenti si depozitare temporala, transport rutier de mărfuri periculoase

76

131

13.03.2013

13.03.2023

fabricare muniție si armament

fabricarea altor produse din material plastic, fabricarea armamentului      si muniției,

fabricarea explozivilor

77

175

05.04.2013

05.04.2023

Fabricarea          fitingurilor;

fabricarea de confecții metalice

producția de tuburi, profile si accesorii din otel, fabricarea de construcții metalice si parti componente ale structurilor metalice

78

202

30.04.2013

30.04.2023

hala de producție panificație

fabricarea pâinii prăjiturilor, patiserie

79

208

30.04.2013

30.04.2023

punct de colectare       si

valorificare deșeuri reciclabile

colectarea              deșeurilor

nepericuloase,       recuperarea

materialelor reciclabile sortate, comert cu ridicata al deșeurilor si resturilor             ______

80

222

07.05.2013

07.05.2023

spălătorie auto

întreținerea / si repararea autovehiculelor su, statie de, spalare /                      <

__________/ . - । /Zjgr/? ’ a

81

277

26.06.2013.

26.06.2023

secție fabricare ambalaje de uz alimentar

fabricarea ambalajelssysDaîe din lemn, fabricarea artîr a slor de ambalaj din’( material elastic, ,

f

t . •



1

fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si ambalajeelor din hârtie si carton

82

368

02.09.2013

02.09.2013

fabrica ambarcațiuni de salvare si produse accesorii necesare navigării

construcția de ambarcațiuni sportive de agrement, fabricarea de articole confecționate din textile

83

384

26.09.2013

26.09.2023

preparare ingrasamant lichid foliar

84

418

24.10.2013

24.10.2023

comercializarea      produselor

fîtosanitare

»

85

114

17.04.2014

17.04.2024

Silvicultura si alte activitati forestiere

Silvicultura si alte activitati forestiere

86

5

23.01.2015

23.01.2020

epurarea apelor uzate menajere

colectarea si epurarea apelor uzate menajere

87

60

10.06.2015

10.06.2020

fabricarea produselor din beton pentru construcții

92

106

29.09.2015

29.09.2020

turanatorie aluminiu

metalurgia aluminiului, turnarea metalelor neferoase, turnarea altor metale neferoase

98

109

01.10.2015

01.10.2020

fabricare de pompe si compresoare, colectare si valorificarea deșeurilor feroase si neferoase, valorificarea prin turnare a deșeurilor feroase si neferoase, obținerea de piese turnate din aliaje feroase

colectarea si val.deseuri;metalice feroase si neferoase;val.prin turnare a deșeurilor metalice feroase si neferoase;obt. De piese turnate din aliaje feroase

99

110

01.10.2015

01.10.2020

atelier tamplarie-modelarie

taierea       si       rindeluirea

lemnului;fabricarea de furnire si panouri de lemn;fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie,pt.constructi i ;fabricarea ambalajelor din lemn; fabricarea altor produse din lemn

100

122

12.10.2015

12.10.2020

Fabricarede articole de ambalaj din materiale plastice

Fabricare articole de ambalaj din material plastic

101

152

16.11.2015

16.11.2020

atelier fabricare mobila

fabricare de mobila pt.birouri si magazine, bucătării n.c.a.

102

13

01.02.2016

01.02.2021

colectarea             deșeurilor

nepericuloase,      recuperarea

materialelor reciclabile sortate, comerț cu ridicata al deșeurilor si resturilor

103

56

19.04.2016

19.04.2021

producerea energiei electrice

104

5

28.02.2017

28.02.2022

tratarea si acoperirea metalelor

z    —-^1

)

105

50

14.06.2017

14.06.2022

Spălătorie auto

106

75

04.09.2017

04.09.2022

colectare deșeuri nepericuloase si valorificare deșeuri de hartie/carton si plastic

107

108

83

1

15.11.2017

09.01.2018

15.11.2022

09.01.2023

Colectare            deșeurilor

nepericuloase,      recuperarea

materialelor reciclabile sortate, comerț cu ridicata al deșeurilor si r ’sturiior

fabricare articole de ambalaj din materiale plastice

109

27

26.03.2018

26.03.2023

comerț cu amănuntul al carburanților             pentru

autovehicule

110

37

22.06.2018

22.06.2023

comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun

111

48

11.07.2018

11.07.2023

fabricarea de furnire si a panourilor din lemn; taierea si rindeluirea lemnului

112

12

18.02.2019

spalarea si curatare (uscata) a articolelor textile si blana

113

48

29.05.2019

viza anuala

fabricarea altor articole din metal n.c.a, recuperarea materialelor reciclabile sortate (deșeuri proprii de aluminiu folie)

114

57

22.07.2019

22.07.2024

trasporturi rutiere de mărfuri

115

65

30.07.2019

30.07.2024

comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi

116

97

22.07.2019

22.07.2024

intretinerea       si repararea

autovehiculelor

117

141

15.10.2019

15.10.2024

intretinerea si repararea autovehiculelor, spalarea si curatarea (uscata) articolelor tectile si a produselor din blana

118

148

03.10.2019

03.10.2024

spalarea si curatarea (uscata) artcolelor textile si a produselor din blana, intretinerea si repararea autovehiculelor

-- C r V, .

119

155

13.11.2019

13.11.2024

întreținere și     repararea

autovehicolelor

1

120

181

10.09.2019

10.09.2024

fabricarea produselor din caren (inclusiv pasare)

121

190

12.11.2019

12.11.2024

comerț cu   amănuntul al

carburanților             pentru

autovehicule    in magazine

specializate,    intretinerea si

repararea autovehiculelor (cu spălătorie auto)

122

36

10.02.2020

viza anuala

Depozit de mărfuri periculoase (materi' cxpkv.iv.f), Colectarea deșeurilor periculoase; Tratarea si eliminarea deșeurilor periculoase; Recuperare deșeuri si resturi metalice reciclabile; Comerț cu ridicata al deșeurilor si resturilor; Transport rutier de mărfuri periculoase;

123

41

14.02.2020

viza anuala

Comerț cu ridicata al deșeurilor si resturilor;R materialelor reciclabile sortate; Farticolelor de ambalaj din material plastic; Fabricarea altor produse al altor produse intermediare;

Colectarea deșeurilor nepericuloase

124

5

28.02.2017

viza anuala

tratarea si acoperirea metalelor

125

3

BV

30.03.2018

30.03.2028

Instalații de fabricare Hexogen si      reconcentrare      acizi

Producerea de expozivi


Tabel 1 - Sursele de emisie pe tipuri de activități a agenților economici în Municipiul Făgăraș Sursa - APM Brașov


b.2.Estimarea suprafeței zonei și populației posibil expusă poluării în municipiul Făgăraș - an de referință 2013

Localitatea

Indicatori calitate

Observații

Făgăraș

Denumire

Suprafață (Kmp)

Nr. Locuitori

No2

0,114

2692

Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

co

0,15

562

/' *

Fără efecte asupra

-stării-de sănătate a populației

PM 10

0,14

456 /

Fără        efecte

decelabile cazuistic privind stacja de sănăptate '•a.pQpulației'

As

0,11

10        ' '•

Fără efecte asupra stării de sănătate a

populației

Cd

0,20

777

Fără efecte asupra stării de sănătate a populației

Tabel nr. 2: Estimarea suprafeței zonei și populației posibil expusă poluării în Municipiul Făgăraș - an de referință 2013

Sursa: Plan de menținere a calității aerului în județul Brașov

b.3.Producere de energie electrică și termică

in Municipiul Făgăraș principalele surse de emisie generate din energia termică sunt repartizate conform punctelor din tabelul de mai jos.

Nr. Crt.

Denumire Punct

Locația

1

Centrală termică 1

T. Vladimirescu

2

Centrală termică 2

13 Decembrie

3

Centrală termică 3

V.Alecsandri

4

Centrală termică 4

Zona Gării

5

Centrală termică 5

Cil

6

Centrală termică 6

D-NA STANCA

7

Centrală termică 7

CÂMPULUI

8

Centrală termică 8

SERE

9

Centrală termică 9

Spital

Tabel 3 Sursele de emisie pe tip de activitate, repartiția spațială în Municipiul Făgăraș

b.4. Evoluția populației Municipiului Făgăraș

Principalele ținte care necesită protecție sunt reprezentate de:

  • 1. Protecția sănătății umane

  • 2. Protecția vegetației

  • 3. Protecția mediului ca întreg

în acest sens s-au adoptat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene Directiva 2008/50/CE și Directiva 107/2004/CE iar la nivel național de Parlamentul României Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, lege care are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg. Unul din obiectivele pluanului de menținere a calității aerului îl constituie calitatea sănătății populației.

Starea de sănătate a populației este determinată de caracteristicile individuale care pot apărea la naștere și se pot menține întreaga viată și factorii determinați generali ai sănătății socio-economici, educaționali, culturali, de mediu, comportamentali și de accesibilitate la serviciile de sănătate.

Implementarea strategiei de menținere a calității aerului are ca scop.-îmbunătățirea calității mediului înconjurător precum și reducerea emisiilor de poluanți.            /'x"—* ? »' .

Anul

1992

1995

2000

2005

2010

2016! 4

20l8 ]

L'2019

Populația

45688

45679

44574

43618

42164

39660.'

>26515 |

,28507

ia populației in Mi Sursa: INS / PMF

Starea de sănătate a populației este parte integrantă a conceptului de dezvoltare durabilă.

Sănătatea populației poate fi menținută prin reducerea nivelului de poluare îmbunătățind astfel calitatea vieții. Acțiunea mediului poluat asupra organismului uman este foarte variată și complexă și poate merge de la apariția unui simplu disconfort până la perturbări importante ale stării de sănătate.

b.5. Efecte asupra mediului construit și patrimoniului cultural

Poluarea aerului poate avea efecte asupra unor materiale de construcții și construcții care put fi reprezentate de monumente culturale. Afectarea acestor monumente duce la pierderea unor componente importante ale culturii și istoriei.

Efectele sunt reprezentate de eroziune, biodegradare, murdărire.

Emisiile poluanților atmosferici afectează suprafața din piatră, cărămidă, ciment, sticlă, lemn și ceramică.

în Municipiul Făgăraș, principalele surse de poluare sunt:

  • - traficul rutier care constituie principala sursă de poluare;

  • - termocentralele care produc agentul termic și apa caldă menajeră în locuințe;

  • - lucrări de construcție;

încălzirea rezidențială cu gaze naturale, lemne și alți combustibili fosili.

Depășirea valorilor limită la PM10, în Municipiul Făgăraș se datorează în principal:

  • • Surse mobile (liniare)

  • - trafic rutier responsabil de aproximativ 60% din poluarea cu pulberi rezultat din :

  • - de mic și mare tonaj ;

  • - de persoane ;

  • - datorat lucrărilor de construcții din zonă ;

  • - datorat lucrărilor de salubrizare a orașului;

  • - lipsa infrastructurii rutiere pe anumite artere de circulație.

  • • Surse de suprafață

  • - încălzirea rezidențială cu combustibil solid pe timp de iarnă ;

  • - încălzirea spațiilor agenților economici;

  • - activități agricole.

  • • Surse staționare

  • - agenți economici cu activități care pot genera pulberi;

  • - stații de betoane;

  • - stații de mixturi asfaltice.

Factori naturali - antrenarea particulelor de praf și polen de către vânt.                  =..

  • c. Datele climatice ale Municipiului Făgăraș

    c.l. Temperatura


Fiind 15elativ la 45°50’32” latitudine și 24°58’17” longitudine vestică, municipiul "Făgăraș are un climat de tip temperat-continental, cu influențe ale climatului vest 15elative, caracterizat prin ierni reci și secetoase și 15ela umede și călduroase. Luna cea mai rece este ianuarie, cu o medie pe zece ani de -3 °C, iar luna cea mai călduroasă este iulie cu o medie de 27 °C . în anul de cercetare, 15elativel5re medie a fost mai mare decât media multianuală 5,4 °C în 2019. Temperaturile pentru ultimii 3 ani sunt prezentate în tabelele și figurile următoare:

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2017

-29,9

-17

-4,9

-3

0,9

9,6

9

5,4

-0,3

-2,8

-5

-10,9

2018

-17

-11,4

-10,6

-2

4,1

6,1

7,9

10,5

-3,3

-1,8

-10,1

-14,6

2019

-19,6

-19,8

-6,6

-2,9

0,8

5,9

7,2

10,2

-2,9

-1,2

-9,8

-15,1

Tabelul 4 - Temperatura aer - Minima lunară

Temperaturi at -Mieima lunara

■ 2017

■ 2013

■ 2010

  • Figura 3 - Temperatura minimă anuală Sursa: Administrația Națională de Meteorologie

    I

    II

    III

    IV

    V

    VI

    VII

    VIII

    IX

    X

    XI

    XII

    2017

    5,1

    20,1

    24,9

    26,9

    26,8

    33,7

    33,2

    36,2

    31,1

    27,2

    14,6

    13,2

    2018

    10,9

    8,5

    21,6

    28,3

    29,4

    30,1

    28,2

    30

    29,9

    25,4

    24,5

    7,7

    2019

    7,2

    13,9

    21,2

    26,8

    26,8

    31,2

    28,1

    28,6

    29,1

    24,1

    23,8

    6,4

Tabelul 5 - Temperatura maximă a aerului

Temperati! a maxima a aeru'ui


  • Figura 4 -Temperatura maximă anuală Sursa: Administrația Națională de Meteorologie

c.2. Precipitațiile și umiditatea atmosferică

Municipiul Făgăraș este 17elativ într-o zonă subumedă, media precipitațiilor multianuale fiind de 483 mm. Repartizarea precipitațiilor pe luni calendaristice este neuniformă, alternând de la un an la altul.

Anotimpul cel mai ploios este vara când suma precipitațiilor căzute este de 325,3 mm. Precipitațiile au fost mai abundente în anii 2018-2019 față de media multianuală, cu 120 de mm în 2018 și cu 168 mm în plus în 2019.

In cea ce privește umiditatea 17elatr'? a aerului, acesta variază în funcție de anotimp, valoarea cea mai ridicată înregistrându-se în cursul iernii, iar cea mai scăzută în lunile de vară. Media anuală a umidității este de 86,88 %.

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2017

15,1

8,2

34,1

48,3

126,7

66,2

79,2

67,9

35,1

37

27

22,6

2018

49,6

26,6

80,3

16,6

29,6

136,8

140,2

3,7

54,2

15,2

9,6

43,2

2019

22,5

28,1

27,3

21,1

119,3

120,8

98,4

68,2

24,2

26,4

22,1

8,2

Tabelul 6 - Media anuală a umidității


  • Figura 5 - Cantitatea maximă a precipitațiilor Sursa: Administrația Națională de Meteorologic

c.3. Nebulozitatea și durata de strălucire a soarelui

Durata de strălucire a soarelui influențează desfășurarea proceselor fundamentale, biochimice și fiziologice din plante, evapotranspirația.

Zilele cu cer senin la Făgăraș se ridică în medie la 95,4, cele cu cer noros la 124,4, iar cele cu cer acoperit la 146,2 așa cum este prezentat în fig. 6.

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

2017

105,8

101,8

161,4

179

209,4

290,3

273,5

293

175,1

155,6,

_66,5

35,5

2018

92,4

66

98,6

251,9

282,8

179,7

196,5

323

194,8

241.

-123'4,

39,8

2019

43,7

121,6

194,5

180,3

160,9

171,2

191,4

312

189,9 z

z202 " —

121,4

>8,56

—————----

Du,ata de stralucire-Tutal lunar

4 in»



■ 2017

■ 2010

■ 201'i


l mikAndu!

  • Figura 6 - Durata de strălucire a soarelui Sursa: Administrația Națională de Meteorologie

c.4. Regimul eolian

Se caracterizează prin valori moderate, localitatea Făgăraș aflându-se într-o zonă ferită în gu-erai de vânturi puternice.

Vânturile din zona Făgărașului bat din toate direcțiile, dominate fiind cele din NE, mai scăzute fiind cele din vest și sud.


  • Figura 7 - Viteza medie a vântului în Făgăraș în anul precedent cercetării - 2019

Sursa: littps://vvwvv.mcteoblue.com

c.5. Caracteristici generale

PM10 și PM2.5 acționează ca un gaz cu efect de seră care are ca efect răcirea climei, deși uneori poate produce și efectul invers, de încălzire a acesteia.

De asemenea, compușii pot modifica dinamica precipitațiilor și pot afecta proprietățile albedoului prin modificarea capacității de reflecție a luminii de către zăpadă.

Dispersia luminii de către particulele în suspensie joacă un rol majorjn-nivelul vizibilității, temperaturii la nivelul solului și în proiectarea sistemelor de măsurarea aeroșo'lilor. Pr t)lema dispersiei luminii, de către norii formați din particule mici, poate fi formulată astfel: dispersia exercitată de o

particulă depinde de mărimea, incidente.


indicele de refracție, forma acesteia și de lungimea de undă a razei


Conform studiului realizat de Administrația Națională de Meteorologie "Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001-2030”, încălzirea climei este un fenomen datorat factorilor naturali (radiație solară, activitate vulcanică) cât și antropogeni (schimbări în compoziția atmosferei datorită activităților umane).

Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, în special a CO2 a constituit cauza principală a încălzirii pronunțate din ultimii 50 ani; de altfel, clima Europei s-a încălzit cu aproape 100c, încălzire mult mai rapidă decât media globală.

Rezultatele științifice indică faptul că în următoarele două decenii se așteaptă o încăLzir- .de AiOOc/deceniu chiar dacă concentrația u.'Nror gazelor cu efect de seră și a aerosolilor s-ar menține constantă la nivelul anilor 2000.

Studiul realizat de Administrația Națională de Meteorologie prezintă ca finalitate pentru România analiza rezultatelor pe 10 ani (2020-2030), mediile lunare și anuale ale temperaturii aerului și cantităților zilnice de precipitații.

  • • Pentru valorile anuale, rezultatele se pot sintetiza astfel:

  • - temperatura medie anuală crește cu un gradient orientat spre sud-estul țării, unde încălzirea maximă medie anuală atinge 0,8°C. Vestul țării are o încălzire medie între 0 și 0,2°C;

  • - în cazul mediilor anuale a cantităților de precipitații cumulate în 24 ore, calculate ca diferențe normate, se remarcă pentru 2020-2030 valori apropiate de normal cu ușor excedent în nord-estul extrem și deficit în sud-est și sud-vest.

  • • Pentru valorile lunare, rezultatele se pot sintetiza astfel:

  • - creșterea temperaturii medii lunare deasupra României în toate lunile, cea mai mare diferență între scenariu și rularea de control fiind în iulie (1,31°C). Este de menționat că și în cazul precipitațiilor, reducerea cea mai mare a lor (de aproape 6%), în orizontul de tip 2001-2030, are loc tot în iulie.

  • - schimbarea în cantitățile de precipitații lunare, în orizontul de timp 2001-2030, pentru teritoriul României, este diferită pe parcursul ciclului sezonier. Astfel, se înregistrează o creștere în lunile de primăvară, cu un maxim de aproximativ 4% în martie. In lunile de vară și toamnă, mediile ansamblului de 16 modele indică o descreștere, cea mai importantă fiind în luna iulie (aproximativ 6%). în lunile de iarnă, în cazul precipitațiilor, nu apare un semnal clar.

• Schimbările în regimul termic și pluviometric anotimpual pot fi sintetizate astfel:

  • - pentru temperatura aerului, se proiectează o răcire în timpul iemii și verii aproape în toată țara, mai pronunțată iama în regiunile extracarpatice (până la l,5Oc) și mai scăzută în regiunile montane;

  • - în timpul primăverii este proiectată o încălzire semnificativă în toată țara, mai pronunțată în est (până la l,8Oc), iar toamna deși din nou în aproape toată țara se indică o ușoară încălzire aceasta este mai semnificativă (~0,5Oc) în Subcarpații Meridionali și sud-estul extrem;

  • - în cazul precipitațiilor, se proiectează un ușor excedent vara în aproape toată țara, care poate atinge 40% în nord-estul și vestul extrem, excepție fiind sudul țării, cu un ușor deficit până la 40% pe arii restrânse în sud-est;

  • - toamna indică un deficit până la 30% pentru vest;

  • - variabilitatea maximă față de climatologia de "control (1965-1975)” la niveluKțării este ^proiectată pentru sezonul de primăvară, cu tendințe de deficit de precipitații pe arii extinse extracarpatice;   \<,

  • - iarna se semnalează un ușor deficit (cu până la 20%, pe arii restrânse, cu nord-vest;

    pană la 40%) nențru vest și


Studiile științifice realizate pe plan mondial în special în ultimele 2 decenii'îndicăffăptui că între schimbările climatice și calitatea aerului există o legătură directă datorată atât factorilor,-naturali, dar în cea mai mare măsură factorilor antropogeni, prin urmare aceste două elemente ar trebui gestionate prin politici și măsuri integrate.

  • d. Date relevante privind topografia municipiului Făgăraș

De aceea, factorii dinamici (mișcările aerului pe orizontală, verticală, temperatura, precipitațiile) în strânsă legătură cu cei de poziție geografică pot influența răspândirea la distanțe foarte mari a poluanților, concomitent cu diluarea sau concentrarea lor .

Astfel în depresiuni, concentrațiile <k importate cresc datorită spațiului limitat în care are ioc răspândirea lor.

Principalii poluanti urbani sunt:

  • - CO, CO2 (concentrația în atmosfera crește în fiecare lună);

  • - NO, NO2 (rezultate în cantități mari din descompuneri biologice);

  • - Pulberi în suspensie PM10.

  • - Metale txice - Cd, As

Caracteristici generale privind compușii monitorizați

Compus

Caracteristici generale

Surse

Dioxid de azot (NO2)

Face parte dintr-un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantități variabile. (NO2) - gaz de culoare brun - roșcat cu un miros puternic înecăcios.

Antropice:    Procese de

combustie, trafic rutier, activități             industriale,

producerea energiei electrice

Pulberi în suspensie (PM10)

Reprezintă un amenstec complex de particule foarte mici și picături de lichid și provin în principal din activitatea industrială și trafic rutier

Naturale: Erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului, Antropice:    sistemul de

încălzire a populației, centrale termo-electrice, trafic rutier

Monoxid de carbon (CO)

La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor, inodor și insipid de origine naturală și antropic. Se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Antropice: arderi incomplete, transport.

Naturale: Arderea pădurilor, emisiile      vulcanice      și

descărcările electrice.

Metale toxice (Cd, As)

Se găsesc în general sub formă de particule

Antropice:    Provin din

combustia         cărbunilor,

carburanților,        deșeurilor

menajere etc, sau din^procese industriale.           k

Tabel nr. 9 Caracteristici generale privind compușii monitorizați Sursa: Radu Mihăiescu - Monitoringul integrat al mediului, Cluj-Napoca, 2014

Relieful muntos ocupă aproximativ 35% din suprafața zonei, iar cel depresionai jȘț deluroș aproximativ 65%. Juxtapunerea masivului muntos cu șesul depresoinar al Făgărașului, creează contraste altimetrice și clinometrice scoțând mult în relief acest masiv, afirmându-1 spectaculos'în peisaj, motiv Page 20 of 35

centru care geograful francez Emmanoil de Martone i-a pus denumirea de „Alpi ai Transilvaniei" (Les Alpes des Transylvanie).

Ansamblul morfostructural și morfometric este difemțat în trei categorii de unități: munți, depresiune și dealuri.

Amplitudinea hipsometrică (diferența de nivel) este maximă -2544 m- Vârful Moldaveanu și minimă 400 m în talvegul Oltului, în aval de Ucea de Jos.

La mare altitudine, în circurile glaciare, se întâlnesc fecvent adevărate ochiuri de mare, lacuri glaciare, de un pitoresc unic (cele mai mari fiind: Bâlea și Capra -de o parte și de alta a ..Piscului. Vânătoarea lui Buteanu, de 2506 m âltitudTe; roaragu Mare, sub Vârful Arpașul de 2475 m altitudine; Avrig, sub Vârful Ciortea, de 2426 m).

Depresiunea Făgărașului, considerată în ansamblu o mare câmpie piemontană, etajată, este de fapt o depresiune de contact cu relief în trei trepte.

Prima din aceste trepte, cea mai înaltă, este formată din șirul dealurilor și muscelelor submontane cu înălțimi de 650-950 m și de o vârstă mai veche decât munții, dar și decât enormele depuneri ce alcătuiesc partea superioară a celei de-a doua trepte -câmpia de acumulare piemontană.

A doua treaptă, cea mai largă, a amfiteatrului Făgăraș este brăzdată de numeroși afluenți din stânga ai Oltului care au săpat văi largi în care depun o mare cantitate de pietrișuri, îndeosebi în timpul viiturilor. între aceste văi, numite de localnici „șesuri”, coboară spre nord „poduri” late, interfluviale.

A treia treaptă a depresiunii, cea mai joasă, este lunca Oltului, care coboară la 450 m altitudine absolută la intrarea în depresiune, după defileul Racoșului până la circa 390 m în amonte de Tumul Roșu, în luncă unde Oltul este puternic mendrat, sunt evidente urmele schimbărilor de curs și fenomenele de înmlăștinire. Mare râu, mereu împins spre nord de deasa rețea de afluenți din stânga, este însoțit pe malul sudic de o terasă înaltă da circa 20 m, terasă care, după concluziile cercetărilor arheologice de până acum, a fost intens locuită în epocile vechi.

Cu o denivelare de peste 200m, pe dreapta Oltului, se ridică povârnișul abrupt al marginii de sud a Podișul Tâmavelor (interfluviul Hârtibaciu-Olt) care coboară est-vest de la circa 700 m până la circa 600 m. Interfluviul amintit este delimitat în largi sectoare de văile râurilor Felmer, Cincșor și Șomartin, afluenți din partea dreaptă ai Oltului, care au creat culoare străbătute de drumuri ce leagă între ele satele înșirate de-a lungul văilor respective.

Culmea Făgărașului este unitară, nefragmentată de văi transversale, puternic abrupta spre nord. Numeroase vai coboară vijelios pe versantul nordic, creând cascade (Bâlea), cursuri adâncite în forma de U (valea glaciara a Balei) si apoi, sub 2000m altitudine, în forma de V, cu numeroase cotloane în care zăpezile iernii dăinuie până târziu în primăvara sau chiar până în vara si unde se poate practica schiul (Valea Sâmbetei, Valea Balei) iar înjumătățea inferioara văile devin înguste si adânci, în schimb culmile se lățesc.

Ridicările scoarței au făcut ca la sfârșitul pleistocenului (cuaternar) partea înaltă a Munților Făgărașului sa se afle deasupra limitei zăpezilor permanente si ca urmare, aici sa se instaleze ghețari. Zona glaciara a cuprins ambii versanti. Pe versantul nordic ea s-a întins între Valea Groapelor, la est, si Valea Găvanului la vest.

In cuprinsul Munților Fagaras se află 8 din cele 14 vârfuri ale munților României care ating altitudinea de 2500: Moldoveanu (2544m), Negoiu (2535m), Coltul Vistei Mari (2527m), Lespezi (2517m), Vânătoarea lui Buteanu (2507m), Hârtopu (2506), Comu Călțunului (2505m) și Dara (2500m). Tot aici se găsesc peste 42 de vârfuri cu altitudini cuprinse între 2400 și 2500 m. /

Din vremuri străvechi, potecile de acces la munte au evitat văile înguste și au urmat culmile, pe care le-au părăsit în zona glaciară unde acestea au devenit custuri greu accesibile și au coborât în circurile și văile glaciare alăturate, largi și ușor de străbătut cu piciorul.

  • e. Modalități de măsurare

Pentru buna funcționare a unui sistem de monitorizare a calității aerului este esențială stabilirea corectă a numărului și localizării punctelor de măsurare, precum și alegerea corespunzătoare a variabilelor monitorizate cât și a aparaturii fJosite p<‘»uru monitorizare.

Măsurarea calității aerului se va realiza prin intermediul unui contor de particule ce asigură testarea rapidă și precisă a calității aerului prin contorizarea numărului de particule in suspensie din aer si prin determinarea temperaturii si umidității ambiente.

Particulele în suspensie din aer sunt cea mai periculoasă categorie de poluanți întrucât ele pătrund direct și adânc în plămâni și în fluxul sanguin, neputând fi filtrate de organismul uman. Particulele includ în compoziția lor oxizi ai diverselor metale, nitrați, sulfați, praf, sare etc., unele dintre aceste substanțe fiind acide (dioxidul de sulf, oxidul de azot etc.), toxice, cancerigene.

Contorul de particule masoară separat numărul de particule fine cu diametrul între 0 și 2.5 pm/microni și numărul de particule cu diametrul între 2.5 si 10 pm/microni din aer. Pentru a avea un termen de comparație, un fir de păr uman arc aproximativ 100 pm/microni în diametru.

Contorul de particule este folosit în numeroase domenii de activitate: laboratoare, spitale, fabrici, instituții, atât în interior cât și în exterior.

Contorul de particule este alegerea ideală pentru evaluarea calității aerului în vederea menținerii productivității, sănătății și siguranței angajaților, precum și a locuitorilor din zone cu risc.

Contorul de particule este un instrument de măsură folosit pentru toate lucrările de întreținere și control al sistemelor de ventilație și climatizare, pentru determinarea eficienței sistemelor de filtrare și verificarea periodică a concentrațiilor de particule din aer, atât în încăperi și unități de producție, cât și în exterior.

Acest contor poate măsură simultan concentrația a două tipuri de particule: particule cu diametrul între 0 și 2.5 pm/microni și particule cu diametrul între 2.5 si 10 pm/microni, măsoară umiditatea relativă și temperatura aerului ambiental.

Puncte de referință în vederea stabilirii nivelului minim al compușilor de interes:

  • - Parcul Regina Maria

  • - Cartierul Florilor - Strada Magnoliei

  • - Cartier Tudor Vladimirescu - Strada Eprubetei

  • - Strada Livezii - intersecție cu strada Veteranilor

Punctele cu potențial de vulnerabilitate la nivelul UAT Făgăraș:

  • - Strada Doamna Stanca - la intrarea în municipiu pe sensul de mers Sibiu - Brașov

  • - Strada Tudor Vladimirescu - la intrarea în municipiu pe sensulAJeȚrppțS'Brașov -

Sibiu - Sens giratoriu                                  /

  • - Strada Mihai Eminescu - la semafor                   / -y

Strada 13 Decembrie - la intersecția cu Strada Trandafirilor șij Strada Uniunii

Strada Negoiu - la intersecția cu strada Uniunii         b- 'Ara®/ /£ '


Determinarea cerințelor pentru evaluarea concentrațiilor de PM (10), CO, NO? Cd și As în aerul înconjurător cu prezentarea pragurilor superioare și inferioare de evaluare. Municipiul ‘Făgăraș se Page 22 of 35

raportează doar la evaluarea și menținerea nivelului inferior a acestor patru categorii de suspensii așa cum rezultă din Planul de menținere a calității aerului în Județul Brașov.

LISTA poluanților atmosferici luați în considerare în evaluarea calității aerului înconjurător

Particule în suspensie PM(10)

Media     de ere

Media anuală

'Pragul superior de evaluare

70% din valoarea-limită (35 Mg/mc, a nu se depăși mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic)

70% din valoarea-limită (28 Mg/mc)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea-limită mult de

35 de ori într-un an calendaristic)

50% din valoarea-limită (20 Mg/mc)

Tabel nr. 10 Valori praguri de evaluare PM(10) Sursa: Legea 104/2011

Dioxid de azot [NO(2)ț

Valoarea - limită orară pentru protecția sănătății umane (NO2)

Valoarea - limită anuală pentru protecția sănătății umane (NO2)

Nivelul critic anual pentru protecția vegetației și aecosistemelor naturale (NOx)

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea -limită (140 Mg/mc, a nu se depăși mai mult de 18 ori într-un an calendaristic)

80% din valoarea -limită (32 MG/mc)

80% din nivelul critic (24 MG/mc)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea -limită (100 MG/mc, a nu de depăși mai mult de 18 ori într-un an calendaristic)

65% din nivelul critic (26MG/mc)

65% din nivelul critic (19,5 MG/mc)

Tabel 11 Valori praguri de evaluare [NO(2)J Sursa : Legea 104/2011

Arsen

Pragul superior de evaluare

60% din valoarea - țintă (3,6ng/mc) _

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea - țintă (2,4ng/rnc) Ku b x

Tabel 12 Valori praguri de evaluare Arsen Sursa : Legea 104/2011


Cadmiu - med

ia pe 24 de ore

Pragul superior de evaluare

60% din valoarea - țintă (3ng/mc)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea - țintă (2ng/mc)

Tabel 13 Valori praguri de evaluare Cadmiu Sursa: Legea 104/2011

Monoxidul de carbon - media pe 8 ore

Pragul superior de evaluare___

Pragul inferior de evaluare            -    ”      

70% din valoarea-limită (7mg/mc) _   ,

50% din valoarea-limită (5mg/mc)        ’

Tabel 14 Valori praguri de evaluare Monoxidul de carbon Sursa : Legea 104/2011

Determinarea depășirilor pragurilor superior și inferior de evaluare

Depășirile pragurilor superior și inferior de evaluare se determină în baza concentrațiilor din 5 ani anteriori, dacă sunt disponibile suficiente date. Se consideră că un prag de evaluare a fost depășit dacă a fost depășit în cel puțin 3 din cei 5 ani anteriori.

Pentru determinarea depășirii pragurilor de evaluare, atunci când datele disponibile acoperă mai puțin de 5 ani, se pot combina informații rezultate din campanii de măsurare de scurtă durată, desfășurate pe parcursul unui an în puncte în care este probabil să apară cele mai mari niveluri de poluare, cu informații extrase din inventare de emisii și din modelare.

  • B. Valori-limită pentru protecția sănătății umane

    • B.l. Criterii

Fără a aduce atingere prevederilor anexei nr. 4, pentru agregarea datelor și calculul parametrilor statistici se utilizează următoarele criterii:

Parametru

Proporția necesară de date valide

Valori orare

75% (adică 45 de minute)

Valori medii pe 8 ore

75% din valori (adică 6 ore

Valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

75% din mediile orare mobile pe 8 ore (adică 18 medii pe 8 ore pe zi)

Valori pe 24 de ore

75% din mediile orare (adică cel puțin 18 valori orare)

Media anuală

90% din valorile pe o oră sau (dacă nu sunt disponibile) din valorile pe 24 de ore de-a lungul anului

Tabel 15: Criterii de calcul a parametrilor Sursa: Legea 104/2011

  • C. Analiza situației existente

• / y

Pentru elaborarea scenariilor strategiei s-a pornit de la definirea acestora în cazul studiilor realizate pentru fundamentarea planurilor de calitate a aerului, unica referință legislativă; națională. în baza documentelor menționate se conturează următoarele caracteristici generale ălescenariilor: , —;'v  /

-«ir»'

' ’’ I I 4.4

Scenariul se elaborează pentru măsuri grupate pe o categorie de surse și va include cuantificarea eficienței măsurilor și unde este posibil, indicatori de cuantificare a măsurii;

Durata maximă a Strategiei de menținere a calității aerului este de 4 ani.

C.l. Identificarea scenariilor a avut la bază prevederile documentului "Recomandări privind planuri sau programe care urmează să fie elaborate sub Directiva Cadru privind Calitatea Aerului 96/62/CE”! editat în anul 2003 - prezentat de site-ul CE ca fiind de actualitate și la Ghidul inventarului emisiilor de poluanți ai aerului EMEF.'EEA - 20(6 " partea A, capitolul 8. Proiecții..

In formularea scenariilor s-au stabilit șapte ipoteze de lucru:

  • 1. Situația economică nu este destabilizată pe perioada de analiză;

  • 2. Efectele schimbărilor climatice implică modificări ale temperaturii și regimului de precipitații

  • 3. Legislația în vigoare este implementată;

  • 4. Se respectă termenele de intrare în vigoare a noii legislații europene în calitate de Stat Membru, unde este cazul;

  • 5. Nu apar noi prevederi legislative mai restrictive cu impact asupra calității aerului;

  • 6. Sunt dezvoltate investiții cu impact asupra calității aerului

  • 7. Noile proiecte, instalații și activități se realizează în condițiile conformării cu prevederile legale;

Analiza eficienței măsurilor de menținere a calității aerului, și cuantificarea eficienței acolo unde este posibil, aplicate la condițiile de bază din anul de proiecție a generat trei scenarii:

Scenariul 1. Măsuri pentru categoria de surse din sectorul transport,

Scenariul 2. Măsuri pentru categoria de surse din energie,

Scenariul 3. Măsuri pentru categoria de surse din agricultura.

  • S.l. Sectorul transport - Sursa: Memoriu General PUG Făgăraș

Zona căi de comunicație și transport - cuprinde atât căile de comunicație rutieră cât și calea ferată

Teritoriul administrativ al municipiului Făgăraș este străbătut de drumul european E68, pe traseul drumului național DN 1, principală axă de circulație rutieră, între pozițiile kilometrice 230+907 si 236+825.

Acesta tranzitează zona centrală, intrările/ieșirile, în/din intravilan existente fiind situate la pozițiile kilometrice 232+600 si 236+100. Pe Bulevardul Unirii, între strada Doamna Stanca și strada Vasile Alecsandri profilul este de patru benzi de circulație și zonă verde mediană, iar pe străzile Tăbăcari și Tudor Vladimirescu, până în zona poziției kilometrice 232+700, cu patru benzi de circulație.

Traseele a trei drumuri județene: DJ 104B Făgăraș-Sebeș, DJ 104C Făgăraș - Recea și DJ 104D Făgăraș - Soarș, converg în zona centrală în Bulevardul Unirii.

Primele două fac legătura prin intersecții cu sens giratoriu cu Varianta Ocolitoare Sud Făgăraș, aprobată recent (proiectul nr. POST 2009/2/1/002/002, “Asistență tehnică pentru studiu de fezabilitate1,zproiect tehnic, detalii de execuție și documentație de atribuire pentru varianta de ocolire-Sighișoara, Făgăraș și Huedin - Varianata ocolitoare Făgăraș” elaborat de SC HALCROW ROMÂNIA SRL în martie 2011).

Traseele drumului național și ale celor trei drumuri județene sunt axele ordonatoarele dezvoltării istorice a tramei stradale.                                                          O ’          .Vv /

Teritoriul municipiului mai este străbătut în zona de nord, dincolo de Olt, de drumul județean DJ 104J Boholt - Făgăraș - Sona.

Pe fostul drum tehnologic folosit în timpul execuției lucrărilor de regularizare a cursului Oltului si cu racordări la drumul național DN 1, drumul județean DJ 104L a fost clasat, în anul 2006, ca drum național cu indicativul "Varianta ocolitoare (nord) a municipiului Fagaraș", cu o lungime de 5,930 km, intersectând traseul DN 1 la pozițiile km 232+324 și 236+820.

Rețeaua majoră stradală este formată, în afară de străzile pe traseele mai sus menționate, din străzile de legături interzonale și din străzile pe care se desfășoară transportul public, de exemplu ••.răzilo Teiului, Parcului, Negoiu, Câmpului Nvu, Iviinâi viteazul.

Cu excepția Bulevardului Unirii și ale unor tronsoane ale străzilor Tăbăcari, Tudor Vladimirescu și Mihai Viteazul, care au două benzi de circulație pe sens, celelalte străzi au o singură bandă de circulație pe sens, cu lățimi cuprinse între 5.5 m și 9 m. Unele străzi au lățimi ale carosabilului de 12-16 m, cum ar fi str. Teiului, str. Tăbăcarilor și parțial 1 Decembrie, dar datorită amenajării de parcaje, de exemplu, nu mai asigură gabaritul necesar pentru două benzi de circulație pe sens. Acestea nu pot fi considerate străzi de categoria a II-a.

în prezent, cele mai importante fluxuri de circulație sunt pe străzile ce asigură continuitatea drumului DN 1 prin municipiu dar și pe străzile pe care este deviat traficul greu (str. Doamna Stanca, str. Octavian Paler, str 13 Decembrie, străzile din zona Gării CF, str. Negoiu și apoi legătura la DN 1).

Analiza valorilor de trafic recenzate și prognozate, făcută în studiul de circulație, ne arată că tronsoanele traseului drumului național cu două benzi de circulație, la intrarea și ieșirea din municipiu, spre Brașov și spre Sibiu, incepând cu anii 2022-2023 vor avea capacitatea de circulație depășită.

Traseul actual de tranzit al traficului greu se desfășoară astfel:

  • • pe direcția spre Sibiu pe B-dul Unirii;

  • • pe direcția spre Brașov traficul greu este canalizat, la intrarea în oraș, pe strada Cimitirului / O. Paler, 13 Decembrie, zona Gării CFR, strada Negoiu și reintră în DN1 .

Desfășurarea traficului de tranzit pe rețeaua stradală a municipiului subliniază necesitatea realizării Variantei Ocolitoarei Făgăraș.

în municipiul Făgăraș sunt organizate două linii de transport în comun cu autobuze ce se desfășoară aproape pe același traseu dar în sensuri diferite. Traseul acestor linii este sub forma unei bucle (circuit) începând de pe strada Mihai Viteazu - capăt de linie - (cu prelungire în orele de vârf pe str. Podului - Ghe. Doja) și continuă pe străzile Doamna Stanca, Narciselor, Cimitirului, 1 Decembrie, DJ 104C, Șoseaua Combinatului, Plopilor, Ciocanului, Ion Creangă, M. Eliade, Negoiu, V. Alecsandri, Mihai Viteazul.

Acest traseu în circuit acoperă practic toată zona centrală a municipiului și face legătura cu zonele industriale de la sud de calea ferată, unde se grupează cele mai multe locuri de muncă. Traseul se desfășoară, în mare măsură, pe străzi de categoria a IlI-a, cu o singură bandă de circulație pe sens.

Principalele disfuncționalități ale desfășurării circulației rutiere sunt:

  • - traficul de tranzit străbate intravilanul;

  • - calea ferată traversează intravilanul, îngreunând legăturile rutiere între zonele situate de o parte și de alta;                                                   /—8

  • - pasajele denivelate existente nu corespund standardelor actuale și înzcondițiile unui fond construit la limita zonei de siguranță feroviare și în buclele de acces ale pasajului superioi rutier, se reduce numărul de amplasamente posibile și cresc costurile amehăjării de noi pasaje denivela,e;                               UvWw / /

  • - străzi de categoria a IlI-a cu funcțiuni specifice categoriei a II-a în rețeaua stradală majoră; /

  • - străzi cu carosabil și trotuare; înguste și zone cu fronturi lungi dens construite nepermițând străpungeri de străzi noi de legătură;

  • - imposibilitatea amenajării cu patru benzi de circulație a tronsonului străzii Doamna Stanca, spre Sibiu din cauza fondului construit și a prezenței căii ferate.

în ceea ce privește infrastructura feroviară, Municipiul Făgăraș este străbătut (pe traseul magistralei 200 Brașov-Sibiu-Arad-Curtici) de linia c.f. 205 Brașov - Podu Olt, linie simplă, neelectrificată, interoperabilă, pe o distanța de 5,32 km, de la km 63+679 la km 69+000, cu stația CF Făgăraș situată la km c.f. 65+887, cu construcții la limita zonei de siguranță feroviare și îți qon/Eț+le în care pasajul la nivel de pe strada Via .‘ Te* ș, foarte aproape de traseul DN 1, pasajul rutier superior pe traseul DJ 104B și subtraversările căii ferate pe traseele străzilor Parcului, 1 Decembrie, 13 Decembrie/Combinatului (traseu DJ 104C) nu asigură gabaritele standard de liberă trecere necesare și nu satisfac necesitățile crescânde de legături rutiere și pietonale interzonale și în condiții de siguranță.

Bilanțul teritorial al terenurilor CFR este de 12,22 ha din care 5,72 ha stația Făgăraș.

Treceri la nivel cu calea ferată pe linia 205 pe raza municipiului Făgăraș:

  • - la km c.f. 68+150 - trecere la nivel cu calea ferată (SAT)

  • S.2. Sectorul energie

Consum gaze naturale

în anii precedenți, penLu generarea de energie termică în centrale de cvartale s-au înregistrat următoarele cantități exprimate în GCal.

Locația

Producție de energie termica (din gaz metan + cumparata         din

cogenerare)

2017 Gcal

2018

Gcal

2019 Gcal

CT1 T. Vladimirescu

1.891

1.492

1.198

CT2 13 Decembrie

3.452

3.531

2.902

CT 3V.Alecsandri

1.514

1.383

1.191

CT4 Zona Gării

1.865

1.600

1.274

CT5 Cil

1.349

963

956

CT6 D-NA STANCA

0

12

7

CT7 CÂMPULUI

4.139

4.398

3.806

CT8 SERE

1.294

1.035

1.177

CT9 Spital

2.910

2.388

2.628

18.414

16.802

15.138

Tabel 16 - Producerea de energie pentru consumatori - cod NFR l.A.l.a. în Centrale termice în municipiul Făgăraș


  • S.3. Sector agricultura și zone verzi

Bilanțul teritorial al folosinței suprafețelor din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraș (propus):

TERITORIU

ADMINISTRATIV

SUPRAFAȚA ba

PROCENT %

din          total

administratv

INTRAVILAN

1648,45

46,48%

EXTRAVILAN din care:

1898,16

53,52%

Arabil

469,29

13,23%

Pășuni - Fânețe

878,08

24,76%

Vii și livezi

18,74

0,53%

Păduri și alk

1

terenuri cu vegetație forestieră

440,51

12,42%

Ape

62,30

1,76%

Terenuri        cu

construcții

3,03

0,09%

Drumuri

23,42

0,66%

Căi ferate

0,42

0,01%

Neproductiv

2,37

0,07%

TOTAL

3546,61

100,00%

Tabel 17 - Bilanțul teritorial al folosinței suprafețelor din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraș - propus

Sursa: Memoriu General PUG Făgăraș

Modul de utilizare a terenurilor s-a schimbat substanțial în ultimul secol determinând astfel creșterea gradului fragmentare a peisajelor naturale și semi-naturale. Principala/cauză^â^fragmentării arealelor naturale și semi-naturale este reprezentată de conversia terenurilor îiyscopul extinderi urbane, dezvoltării infrastructurii de transport, dezvoltării industriale, agricole și turistice..

I i

ZONE FUNCȚIONALE

EXISTENT

SUPRAFAȚĂ (HA)

Municipiul

Făgăraș

Trupuri 2-11

TOTAL

PROCENT % din total intravilan

Locuințe și funcțiuni complementare

Subzona        locuințe

individual și colective medii și mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite (țesut tradițional)

323,70

18,12

341,82

ț ~

23,45%

Subzona        locuințe

individuale și colective medii și mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite protejate

11,57

11,57

0,79%

Subzona         locuințe

individuale și colective medii și mici cu maxim P+4 niveluri situate în noile extinderi sau enclave neconstruite din intravilanul existent

87,76

3,86

91,62

6,29%

Subzona        locuințe

colective medii și mari cu maxim P+10 niveluri

35,08

35,08

2,41%

Instituții și servicii de interes public

Zona centrală (funcțiuni de reprezentare, servicii si locuire)

4,52

4,52

0,31%

Zona centrală (funcțiuni de reprezentare, servicii si locuire) protejată

20,70

20,70

1,42%

Unități agro-zootebnice

Subzona         activități

agrozootehnice

4,10

22,59

26,69

1,83%

Unități industriale și depozitare

Subzona         activități

industriale și depozitare

653,64

z *

653,64

/ " ■

44,85%

Spații verzi și de protecție

Subzona verde - spații publice plantate, spații de agrement loisir și sport

51,51

0,06

T71 51,57’). 1 ’l -

 â ' i

3,54% /

/ l 'T > ’

Subzona verde - culoare de protecție față de infrastructura tehnică și oglinzi de apă din intravilan

5,24

5,24

0,36%

Zonă mixtă

Subzona mixtă (servicii și locuire)

Subzona mixtă (servicii, mică industrie, depozite)

Zonă de activitati sportive, loisir și agrement

Dotări turistice și servicii complementare

4,03

18,20

22,22

1,52%

Gospodărie comunală

Subzona construcțiilor și amenajărilor       izolate

pentru        gospodărie

comunală

1,77

7,29

9,06

0,62%

Subzona cimitirelor

12,99

0,13

13,12

0,90%

Zone cu destinație specială

Unități militare

15,67

14,58

30,25

2,08%

Căi de comunicație și transport

Căi rutiere

103,05

2,73

105,78

7,26%

Căi ferate

12,22

12,22

0,84%

Ape

15,03

7,42

22,45

1,54%

TOTAL INTRAVILAN LOCALITATE / TRUPURI

1362,57

94,98

TOTAL INTRAVILAN

EXISTENT

1457,55

100,00%


Tabel 18 - împărțirea zonelor funcționale în Municipiul Făgăraș Sursa: Memoriu General PUG Făgăraș


Parcul central - Republicii

Amplasat în centrul municipiului este o oază de verdeață oferită fagărășenilor încă din perioada interbelică, moment în care s-a transformat din piață publică (tîrg, loc de întâlnire a agricultorilor și crescătorilor de animale din zona Țării Făgărașului) în parcul din ziua de azi

Parcul Regina Maria

Cunoscut din vechime sub denumirea de Parcul 1 Mai, cu o suprafață totală de 32000~mp, în anii 60-70 era cunoscut pentru organizarea teatrului de vară cu reprezentații ale Casei de Guitură' jocuri populare, muzică ușoară, acum mai poți zări prin parc doar câțiva făgărășeni.

Parcul Regina Maria, situația actuală: zona din punct de vedere peisajer este slab amenajată, dotările necesare activităților recreative și de loisir sunt inexistente, nu există sistem de- iîagațji - efectele negative generate de această situație se resimt asupra peluzei, vegetației arborescente și arboricoie, băncile sunt în cea mai mare parte deteriorate, nu există suficiente coșuri de gunoi, aleije existente au un

* ' • f ,< ' ‘


aspect inestetic, sunt fisurate, au o situație precară, sistemul de iluminat este aproape inexistent, numărul redus de stâlpi nu asigură un iluminat ambiental pentru toată suprafața parcului, rețeaua de alimentare este învechită și trebuie înlocuită, sistemul de supaveghere video este inexistent.

Aleile existente sunt din beton asfaltic și pamant. Cele din beton asfaltic sunt degradate și distruse de rădăcinile arborilor din apropiere iar cele din pământ după ploi devin aproape impracticabile.

Repartiția spațiilor verzi nu este echilibrată, uniformă și judicioasă în raport cu suprafața orașului, în majoritatea ansamblurilor noi de locuințe în blocuri, spațiile verzi constau doar din spațiile plantate dintre blocuri, care nu sunt rezultatul unor rezervări anume pentru acest scop, ci doar respectarea distanțelor minime obligatorii între bkw'ud'

Fond forestier:

Proiectul cel mai ambițios a fost "împădurirea terenului agricol degradat constituit în perimetrul de ameliorare Dealul Galațiului “ pe o suprafața de 100 ha început în anul 2012 cu termen de finalizare 2019.

în proprietatea Municipiului Făgăraș se regăsește, la momemtul actual, o suprafață de 81,6 Ha de terenuri împădurite, terenuri care sunt în administrarea Ocolului Silvic Codrii Făgărașului.

D. Măsurile sau proiectele ce vor fi de menținere adoptate în vederea menținerii calității aerului

  • a. Măsuri pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită, respectiv sub valorilețintă și pentru asigurarea celei mai bune calități a aerului înconjurător în condițiile unei dezvoltări durabile

Măsurile prezentate mai jos vizează reducerea emisiilor existente, în cel mai scurt timp posibil.

Principalele măsuri propuse fac referire, în linii mari, la următoarele:

  • 1. Gestionarea mai eficientă a traficului în municipiu,

  • 2. Salubrizarea eficientă a drumurilor,

  • 3. Promovarea și îmbunătățirea transportului public local

  • 4. Continuarea implementării proiectelor majore de infrastructură

  • 5. Continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe,

  • 6. întreținerea și extinderea spațiilor verzi

a.l.Gestionarea mai eficientă a traficului în municipiul Făgăraș

Este necesară modernizarea străzilor (elemente geometrice și sisteme rutiere, sisteme de colectare și evacuare a apelor meteorice, reabilitarea și completarea infrastructurii pietonale). Lucrările de întreținere și reparații ale străzilor, se vor programa și executa conform normativului de specialitate.

Pentru creșterea coerentei configurației urbane, in zona caii ferate, s-au făcut următoarele propuneri:

  • - realizarea unor reamenajări ale rețelei existente, în principal în zona intersecțiilor prin care să se asigure atât un spor de capacitate dar mai ales fluența și siguranța circulației^.

  • - în vederea preluării fluxurilor de circulație, atât pentru situația actuală cât și pentru perspectivă este necesar ca intersecțiile de pe principalele axe de circulație să fie/amenajate astfekîncât capacitatea acestora să fie adusă în acord cu capacitatea de circulație â sectoarelor dintre intersecții respectiv să se asigure o continuitate a capacității de circulație jn lungul axelor principale.                                                         v. v (țll/ X? /

  • - proiectarea intersecțiilor noi și amenajarea celor existente se va face ținându-se seama de fluxurile de circulație, de relațiile dintre curenții de trafic, de condițiile de vizibilitate și de siguranță a circulației. Amenajarea căilor de acces la drumurile publice se va face cu acordul prealabil al administratorului drumului public și al poliției rutiere,

  • - analiza posibilității introducerii sensurilor unice de circulație cu respectarea unor principii de bază și anume: introducerea unui sens unic pe o arteră de circulație, este condiționată de existența unei artere paralele situate în apropiere, pe care să se introducă sensul unic invers. Se recomandă ca arterele de circulație pe care se introduc sensurile unice să aibă spațiu pentru două benzi de circulație. Introducerea sensurilor unice se justifică pentru arterele având capacitatea de circulație depășită sau pe care se prognozează depățirea într-un termen relativ scurt. Nerespectarea primului principiu poate conduce la un efect invers decât cel scontat, adică în loc de a se obține o fluidizare a traficului, dacă nu există corespondență pentru sensul unic invers, pot apare suprasolicitări din punct de vedere al capacității de circulație pe alte rute alternative cu efectele negative ce decurg de aici.

Una dintre soluțiile de îmbunătățire a transportului, spre diferitele locuri de interes, o constituie utilizarea bicicletelor.

Există mai multe posibilități pentru amenajarea acestor piste în funcție de configurația și elementele geometrice ale infrastructurii rutiere, cum ar fi:

  • - amenajarea pe carosabil: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele și echipările corespunzătoare

  • - amenajarea pe trotuare: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele si echipările corespunzătoare

Se recomandă ca acolo unde este posibil să se lase liber o bandă de minim 1 m lățime, ca margine de siguranță între bicicliști și traficul auto. Dacă spațiul este insuficient se recomandă folosirea de parapeți despărițitori care să protejeze bicicliștii.

De asemenea, dacă pistele vor fi executate pe trotuare (de preferat trotuare late, suficient pentru a acomoda traficul pietonal și cel al bicicletelor) se recomandă marcarea acestora pe trotuar cât și montarea de indicatoare pentru atenționare a pietonilor.

Construirea de piste de biciclete, separate de traficul rutier si de traficul pietonal

Implementarea sistemului de închiriere a bicicletelor, cu amplasarea a aproximativ 19 statii de inchiriere automata a bicicletelor, cu o capacitate totala de 414 locuri de andocare biciclete si o flota de 275 de biciclete

Creșterea anuala a numărului de persoane care utilizează pistele de biciclete cu 7.300 bicicliști (11.1%) la nivelul primului an si cu 10.950 bicicliști (16.7%) in ultimul an de implementare a proiectelor propuse a fi implementate la nivelul Municipiului Făgăraș

Reabilitarea tronsonului de stradă Doamna Stanca pe o lungime de 1130 m are ca scop principal al derulării investiției - aducerea carosabilului străzii Doamna Stanca la nivelul de exploatare corespunzător pentru circulația vehiculelor și a pietonilor, în condiții de siguranță și confort, prin^eliminarea deficiențelor existente și lărgirea la 4 benzi de circulație a părții carosabile, cu o lățime de'12 m. lucrările propuse sunt necesare deoarece strada prezintă îmbrăcămintea rutieră, trotuarele și o parte din zona verâe existentă, într-o stare avansată de degradare datorită unor lucrări ample de utilități executate.în platforma străzii. îmbrăcămintea pe carosabil si trotuar este decupată pe suprafețe extinse, atât transversal cât si longitudinal, ceea ce a dus la compromiterea întregii îmbrăcăminți.Reabilitare Strada-Doamna Stanca -Municipiul Făgăraș care cuprinde următoarele lucrări:                                 ’

  • - realizarea propriu-zisă a lucrărilor pentru modernizarea sistemului rutier ' * • • •

  • - amenajarea intersecțiilor existente în cadrul proiectului

  • - asigurarea descărcării apelor meteorice prin realizarea de guri de scurgere noi și decolmatarea celor existente

  • - lucrări pentru realizarea de trotuare noi

  • - lucrări de siguranță a circulației

a.2. Salubrizarea eficientă a drumurilor

Activități de menținere a curățeniei, implicit de menținere a calității aerului respirat în Municipiul Făgăraș se iealizează după cum urmează:

  • a. activitatea de măturat stradal astfel:

  • • de Luni până Sâmbătă între orele 07:00 - 15:00

  • b. activitatea de stropit carosabil

  • • de Luni până Vineri între orele 21:00 - 01:00

  • c. activitatea de spalat carosabil

  • • de Luni până Vineri între orele 07:00 - 15:00

  • d. colectare / ridicare recipienți de la gospodării și agenți economici

  • • de Luni până Vineri între orele 07:00 - 15:00

  • e. colectare a recipienților de.deșeurilor dc pe platformele amenajate

  • • de Luni până Duminică între orele 07:00- 15:00

  • f. colectare a recipienților de deșeuri reciclabile

  • • de Luni până Vineri între orele 07:00- 15:00

  • g. achiziția de noi dotări care pot influența calitatea aerului

  • • 2 buc autospeciale autocompactoare pentru colectarea deșeurilor cu norma de poaluare EURO 6, din care una este prevăzută și cu instalație de stropire / spălare a carosabilului

  • • 1 buc autospecială de transport deșeuri tip ”abroll” cu norma de poluare EURO 6 h. Programul de dezinfecție a recipienților, utilajelor și a plaformelor de precolectare

  • • de Luni până Vineri între orele 07:00 - 15:00

i. Zilnic între orele 15:00 - 23:00 există o echipă de intervenție pregătită să acționeze pentru oricare activitate necesară caracteristică operatorului de salubritate.

Administrația publică locală a Municipiului Făgăraș are obligația de a asigura în condițiile legale curățenia și salubrizarea digurilor și a malurilor superioare, asanarea terenurilor insalubre și prevenirea poluării apelor.

în contextul existenței dorinței administrației publice locale de a se asigura că locuitorii Făgărașului trăiesc într-un climat de ordine, sănătos și curat, Primăria Municipiului Făgăraș organizează în fiecare lună martie și octombrie a fiecărui an Campania ”Luna curățeniei în Municipiul Făgăraș”.

Campania este menită să asigure o amplă acțiune de igienizare și salubrizare care se va concentra în special pe zonele în care s-a identificat anumite deficiențe dar și partea de colectare de la cetățenii fâgărășeni a deșeurilor verzi, conform prevederilor Regulamentului Serviciului Public de Salubrizare a localității.

Prin intermediul acestor acțiuni Primăria Municipiului Făgăraș va concentra eforturile proprii -prin Serviciul de Administrare a Patrimoniului Public și Privat cu eforturile operatorului de' salubritate SC SALCO SERV SA, cu ale unor organizații neguvemamentale și cu cele ale cețățânlloF in sensul igienizării și înfrumusețării localității.                                                  '                 •’ /

Perioada de derulare a campaniei a fost stabilită a fi Martie până în Aprilie a anului și Octombrie -Noiembrie. în acest interval vor fi efectuate următoarele tipuri de lucrări:

  • • curățarea străzilor, piețelor și a altor locuri publice

  • • igienizarea și salubrizarea digurilor, a malurilor superioare cursurilor de apă de pe raza UAT-lui

  • • îndepărtarea depozitelor de deșeuri de materiale lemnoase sau din construcții și demolări abandonate pe malurile cursurilor de apă de pe raza UAT-ului

  • • decolmatarea șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale

  • • îndepărtarea depozitelor necontrolate dc deșeurî’um proximitatea zonelor de locuit

  • • curățarea vegetației

  • • colectarea deșeurilor verzi de la populație

  • a. 3. Promovarea și îmbunătățirea transportului public local

Achiziția de autobuze electrice pentru încurajarea utilizării transportului în comun în aceasta zonă - 10 autobuze.

Reducerea cantității de emisii echivalent CO2 cu 4,1% în primul an după implementarea proiectului (2022) și cu 3.8% în ultimul an de implementare estimat a fi 2026.

Amenajare bandă dedicată pentru transportul public

Construcția unei autobaze pentru sistemul de transport în comun, inclusiv dotarea acesteia cu echipamente pentru mentenanta autobuzelor

Construirea unui terminal intermodal.

Implementarea sistemului de e-ticketing, sistemul informatic de management flota și de informare dinamica a pasagerilor în stațiile de autobuz

Achiziția stațiilor de încărcare pentru întreaga flotă de autobuze electrice

a.4. Măsuri sau proiecte adoptate în vederea menținerii calității aerului:

  • - „Modernizarea și pietonizarea zonei centrale Făgăraș” - Crearea unei ample zone pietonale prin pietonizarea străzilor Tăbăcari, Republicii (laturile sud și est ale pieței Republicii) și o secțiune din str. Mihai Viteazul (tronsonul dintre intrarea în Cetatea Făgărașului și str. Tăbăcari) - contract de finanțare semnat în Dcecembrie 2019

  • - „Modernizarea coridorului de mobilitate urbană integrată în zona centrală a municipiului Făgăraș” - contract semnat în luna Decembrie 2019

  • - "Modernizarea coridorului de mobilitate urbană integrată în zona industrială a municipiului Făgăraș” - Lucrări privind îmbunătățirea siguranței pietonilor și a participantilor la trafic -contract semnat în Decembrie 2019

  • - „Asfaltare și modernizare drumuri de interes local în Municipiul Făgăraș, județul Brașov” -Faza I - obiectiv de investiții - „Asfaltare și modernizare drumuri/de interes*'local în Municipiul Făgăraș, județul Brașov” - proiectarea unui număr de 34 de străzi aflate pe raza municipiului Făgăraș în lungime totală de 17840 m - în fază de proiectare

  • - Reamenajarea Parcului Regina Maria - Obiect 1 - Alei pietonale, Obiect 2 șiO - Amenajare spații verzi, lac și dotări cu echipamente, delimitarea spațiilor de joacă cu garduri vii din tuya, plantări de arbori - diverse specii ornamentale adaptate condițiilor climatice locale:' diverse specii de stejar : stejar canadian, stejar roșu, stejar românesc, tei, pin, brad argintiu, molid.

  • - Anveloparea a 4 blocuri (clădiri rezidențiale)

  • - European Mobility Week - încurajarea adoptării unor moduri sustenabile de a se deplasa la școală, informare și conștientizare prin încurajarea adoptării unor moduri sustenabile de deplasare.

  • - Traffic snake game - informare cu privire la moduri sustenabile de deplasare

  • - Realizare variantă de ocolire a municipiului Făgăraș pe partea de nord

  • - închidere rampă deșeuri în Municipiul Tdgăih.; - contract de finanțare nerambursabilă nr.

42/N/19.07.2019

  • - Modernizare instalații de iluminat public utilizând echipamente eficiente energetic

  • - Amenajare parcări de reședință cu potențial de reducere a nivelului de emisie prin reducerea timpului de funcționare în gol

  • - întreținere îmbunătățirea suprafețelor de zone verzi și a parcurilor din municipiu

  • b. Calendarul aplicării Strategiei de menținere a calității aerului în Municipiul Făgăraș: 2020 -

2024